Rzboiul din Golf 1990-1991; Diplomaie de Rzboi n Orientul Mijlociu

Conflictele Razboiului din Golf, mai precis, operatiunea prin care o coalitie de 34 de natiuni a luptat impotriva invadatorilor irakieni din teritoriul Kuweit-ului, s-a desfasurat in intervalul de timp - 2 august 1990- 28 februarie 1991. Invazia Kuweit-ului de catre trupe irakiene, din data de 2 august 1990, a atras in urma sa numeroase reactii adverse la nivel international. Actiunile opresive ale Irak-ului au fost sanctionate politic si economic prin decizia de retorsiune ale ONU si SUA. Presedintele Americii, George Bush, a luat pozitie alaturi de Congres, urgentand amplasarea unor detasamente militare in Orientul mijlociu, cat si coalizarea statelor pentru operatiunile de contracarare a planului de invazia si monopol irakian. In aceste conditii, sub egida ONU, s-a constituit cea mai mare coalitie de state angrenate intr-o cauza de razboi, de la 1945 incoace. Marea majoritate a fortei contra-irakiene era constituita din americani, Arabia Saudita si Marea Britanie (acestia fiind si principalii sponsori financiari in vederea operatiunilor de razboi). Initialul conflict de eliberare a teritoriului kuweitian, a inceput prin diverse raiduri aeriene cu bombardament, in data de 17 ianuarie 1991, fiind urmate de numeroase atacuri si ofensive la sol pe 23 februarie, acelasi an. Aceste operatiuni au avut un real succes in vederea eliberarii teritoriului ocupat de irakieni, totodata, trupele occidentale au reusit sa avanseze spre granitele atacatorilor. Coalitia si-a incetat avansarile pentru 100 de ore, pe granita dintre Kuweit si Irak, dar in ciuda opririi ofensivelor, Irakul a atacat cu rachete trupele din Arabia Saudita. Dealungul razboiului rece, Irakul a fost un aliat fidel al Uniunii Sovietice, astfel existand si o istorie complexa de frictiuni diplomatice intre Sua si Irak. Ingrijorarile ce au stat la baza inadvertentelor diplomatice dintre Bagdad si Washington, cuprindeau interferentele irakiene in problema politica palestino-israeliene, cat si dezaprobarile sferei de pace intre Egipt si Israel (influentate de Saddam Hussein). Statele Unite, deasemenea, au displacut suportul Irakian oferit diverselor organizatii de factura terorista, araba ori palestiniana; in speta, organizatia condusa de Abu Nidal. Toate aceste acte politice au determinat includerea Irakului pe lista internationala de state finantatoare a terorismului international.(29 decembrie 1979). In ciuda acestor neconcordante, USA s-au declarat neutre in urma invaziei Iranului, conflict bipolar Irak-Iran, desi SUA a finantat si sprijinit Irakul in secret. In martie 1982, insa, Iranul a marit controfensiva astfel SUA fiind nevoita la randul ei sa mareasca suportul militar., pentru a preveni o potentiala capitulare irakiana. Aceasta colaborare intretinuta de conflictul cu Iran, a determinat oferta relatiilor diplomatice stranse cu Irakul, deasemenea si eliminarea acestui stat din vizorul international al statelor problema. In urma semnarii actului de incetare a focului cu Iranul (august 1988), Irakul s-a regasit efectiv in pragul de colaps economic, cu mari datorii neachitate catre Arabia Saudita si Kuweit. In aceste conditii, Irakul acerca din rasputeri diverse eschive si forme prin care imensele datorii sa-i fie iertate, dar acestea au refuzat categoric. Kuweit-ul a fost acuzat mai tarziu de supraevaluarea cotei OPEC, acte economice care aiu influentat scaderea pretului unui baril de petrol; rezultatul fiind inasprirea deficitului economic al Irakului. Pe langa conflictele economice, a intervenit si problema geopolitica; Saddam Hussein afirma ca Kuweit-ul era teritoriu dezanexat din Irak la sfarsitul primului razboi mondial, pe criterii si interese imperialiste- "un moft de-al lui Churchill"- asa numea el problema teritoriala, pentru care Saddam lupta, mai nou, cu toate puterile. Toate aceste contradictii si nemultumiri, l-au determinat pe Saddam sa decida detasarea a 30 000 de trupe in Kuweit, pentru a dizolva orice forta guvernamentala si preluarea puterii. in urma unor serii de intrevederi diplomatice intre ambasadorul american si Saddam, ori intre statele arabe si Saddam, la Jeddah, situatia a luat o turnura dezastruoasa, determinand declansarea ofensivelor irakiene de atac al teritoriului kuweitian. (2 august 1990). Statul Kuweit fiind surprins de raidurile permanente ale irakienilor, a indus statul la capitulare neconditionata cu numerosi transfugi in statele arabe vecine. Dupa victoria lui Saddam, acesta l-a instalat la conducere pe varul sau, Ali Hassan al Majid, ca guvernator al Kuweitului. Statele Unite si-au justificat public nevoia de interventie in sustinerea statelor arabe, acestea reprezentand un important punct strategic in regiunea Orientului Mijlociu, pe fondul existentei zacamintelor de petrol.

SUA dorea evitarea oricaror intentii irakiene de a monopoliza regiunile petrolifere. La baza interventionismului american in sfera Orientului Mijlociu, au stat: nevoia de eliminare a oricaror forte invadatoare in regiunea de extractie petrolifera. contracararea pericolului irakian de a face uz de arma chimica asupra statelor arabe. incalcarea drepturilor internationale prin invadarea teritoriului Kuweit.

In urma unor rezolutii adoptate de ONU (660,661, 665,667), Irakul se vedea total dezarmat atat economic si militar cat si alimentar. Statele Unite, pentru a constrange pozitia irakiana, a intrerupt toate exporturile de grau catre Irak, astfel tara a intrat in foamete). 10 martie 1991, in urma eliberarilor teritoriale si solutionarea problemelor de revolta ale Kurzilor, 540 000 de soldati ai coalitiei Statelor Unite, s-au retras din Golful Persic. Pe 25 iulie 1990, chiar naintea invaziei irakiene n Kuweit, Saddam Hussein i-a transmis un mesaj preedintelui Bush prin intermediul ambasadorulu american la Bagdad, April Glaspie, n care i spunea c Hosni Mubarak a aranjat o ntlnire diplomatic ntre Irak i Kuweit la Riad, Arabia Saudit. Dup aceast ntlnire ar fi urmat nc una, pe 28, 29 sau 30 iulie, n care prinul Kuweitului urma s vina la Bagdad pentru negocieri. Pn atunci, promitea Saddam, nimic nu se va ntmpla. Irakul vrea prietenia americanilor, dar acelai lucru i dorete i guvernul Statelor Unite?, se ntreba Saddam Hussein n acel mesaj. Problema pleca de la faptul Irakul i-a finanat rzboiul de opt ani cu Iranul prin mprumuturi masive obinute de la statul Kuweit. Dup rzboi, ara condus de Saddam Hussein era sleit de puteri i n pragul falimentului, iar irakienii aveau nevoie disperat s creasc preul petrolului. Lucru care nu se putea ntmpla, tocmai pentru c Emiratele Arabe Unite i Kuweitul, ambele membre OPEC, inundaser piaa cu petrol i menineau preul barilului sczut. Conform mesajului trimis de Saddam, Kuweitul, ncurajat de sprijinul diplomatic american, refuza s se supun disciplinei OPEC i asta duna profund economiei irakiene, care nu mai putea plti nici pensiile veteranilor de rzboi. La acea dat Irakul avea datorii de peste 40 de miliarde de dolari, iar Saddam privea rezultatul rzboiului dintre Irak i Iran ca pe o victorie major a lumii arabe n regiune, care va ajuta i Occidentul. De aceea, S addam aprecia c Irakul are nevoie de un plan Marshall de ajutor internaional i nu poate n nici un caz s vnd petrol ieftin. Manevrele dintre guvernul american i cel al Emiratelor Arabe Unite ncurajeaz Kuweitul s ignore conveniile diplomatice. Dac Irakul va fi umilit public de guvernul american, nu vom avea altceva de fcut dect s rspundem, indiferent ct de ilogic i autodistructiv ar prea," spunea Saddam n acel mesaj. Saddam Hussein i ambasadoarea american au vorbit dou ore, timp n care dictatorul irakian a fost cordial, rezonabil i chiar cald" pe toat durata ntlnirii. Au mai fost de fa Fonmin Aziz, Directorul Biroului Prezidenial, doi oameni care luau notie i un interpret irakian. In ciuda acestor nenelegeri, Irakul nc spera c va putea ntreine relaii de prietenie, dar aprecia c cei care i oblig s menin preul petrolului sczut nu fac dect s incite la un rzboi economic. Fiecare ar (n.a. Kuweitul) are dreptul s i aleag prietenii, spunea Saddam, ns Ira kul a protejat lumea arab ducnd un rzboi greu cu Iranul." Mai mult, i ntreba pe americani dac i-ar fi permis s piard 10 000 de soldai ntr-o singur lupt, aa cum a facut-o ara sa. Dictatorul nelegea c Statele Unite vor petrol ieftin, ns nu putea fi de acord cu sabotajul diplomatic i economic pus la cale de SUA, Emitarele Arabe Unite i Kuweit, care punea pe butuci economia irakian. Saddam a vorbit despre mndria irakienilor i cum aleg ei ntotdeauna "libertatea sau moartea" i s -a confesat c tie ct de rau i pot lovi ara avioanele i rachetele americane. n ceea ce privete tensiunile inter-arabe, acestea ar trebui rezolvate pe cale diplomatic, Saddam solicitnd Statelor Unite s nu ia msuri deosebite n acest sens. Cu alte cuvint e, n opinia lui era suficient ca americanii s stea departe de aceast afacere, iar pacea ar fi venit de la sine. Irakienii tiu ce nsemn rzboiul i nu i-l doresc, ns situaia le ofer o singur variant. Nu ne forai (n.a. ctre rzboi), pentru c suntem stui de el. Nu facei din el singura opiune cu care ne putem proteja demnitatea."