Sunteți pe pagina 1din 7

Rzboaiele din Golful Persic

Motto: "Its all about the oil". (Este un razboi numai pentru petrol) - Ted Koppel, The New York
Times"

1. Primul rzboi din Golf. Riposta american dup ce Irakul a cucerit Kuweitul (17 ianuarie
1991)

La 17 iulie 1990, preedintele Saddam Hussein a acuzat public att Kuweitul ct i
Emiratele Arabe Unite c au depit cotele lor de producie petrolier producnd
Irakului o pagub de 14 miliarde de dolari. Autoritile din Kuweit au primit informaii c
se pregtete o intervenie armat din partea Irakului i au cutat o protective
internaional. n prim urgen adreseaz un apel ctre ONU ns Bagdadul rmne
hotrt. ntre 16-19 iunie o grupare a armatei terestre Irakiene s-a concentrat ntr-un
raion situat la 30 Km deprtare nord de frontiera kuweitian. Simultan, o parte din
trupele SUA au ntrit dispozitivul american din Golf. La 25 iulie Irakul a solicitat
Kuweitului s-i returneze fr nici o ntrziere 2,4 miliarde de dolari sub form de
compensaii. ntre timp efectivele militare irakiene la frontiera de nord a Kuweitului au
ajuns la 100.000 militari.
Dup euarea convorbirilor politice de la Jiddah, la 1 august 1990 armata lui
Saddam Hussein invadeaz Kuweitul. Sub un guvern de paie i aprat de o armat slab
echipat i prost instruit Kuweitul este anexat la Irak la 8 august 1990. O asemenea
scen a geopoliticii mondiale nu s-a mai ntmplat din 1938, cnd Hitler a anexat
Austria. Atitudinea Irakului de a deveni lider regional i de a deine controlul unei mari
pri a rezervelor mondiale de petrol au determinat statele industrializate s
reacioneze. Armonizarea atitudinilor SUA, ale UE i ale Consiliului de Securitate de
condamnare a invaziei nu a reprezentat un argument de descurajare pentru Bagdad.
SUA a preluat iniiativa, a format o coaliie din partenerii tradiionali, ri din lumea a
treia i ri arabe i a recurs la fora armat pe 15 ianuarie 1991 (dup ultimatumul
internaional dat prin Rezoluia 678 a Consiliului de Securitate). S-a desfurat timp de
43 de zile operaiunea Furtun n deert care a condus la eliberarea Kuweitului i
ocuparea provizorie a unei pri din sudul Irakului.
n ianuarie 1991 fortele aliate occidentale, sprijinite de democratiile din zona
Golfului, declansau o operatiune militara internationala de proportii, menita sa
contrabalanseze un razboi de agresiune, si marcau inceputul unei ere noi: confruntarea
de tip "toti contra unul". Razboiul din Golf avea sa fie si primul razboi in care pierderile
s-au inregistrat practic intr-o singura tabara, aceasta in mare parte din cauza
suprematiei aeriene si a "bombelor inteligente".In zorii zilei de 17 ianuarie 1991, la ora
locala 2.35, primele bombe incepeau sa cada asupra Bagdadului. Ampla coalitie
internationala impotriva Irakului, condusa de Statele Unite, a marcat astfel lansarea unui
razboi-fulger, care a condus, dupa numai sase saptamini, la alungarea trupelor de
ocupatie irakiene din Kuweit. Operatiunea "Furtuna in desert", cu o amploare fara egal
dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-a derulat cu repeziciune, superioritatea aeriana a
aliatilor fiind stabilita inca din primele ore ale razboiului. Bombardamentele aeriene au
paralizat majoritatea sistemelor de aparare irakiene, au blocat caile de aprovizionare si
au produs haos in miscarile armatei irakiene, care pusese la punct timp de sapte luni
solide pozitii defensive pe teritoriul Kuweitului. Armata irakiana, cotata in Occident
drept a patra forta militara din lume, a ocupat Kuweitul in doar citeva ore, pe data de 2
august 1990, desfasurind ulterior zeci de mii de soldati in teritoriul ocupat.
Dei a fost ndeplinit numai obiectivul strategic al interveniei, eliberarea
Kuweitului, obiectivul politic nlturarea regimului politic al lui Saddam, nu a fost
ndeplinit. Acest regim totalitar a rmas la dispoziie cu suficiente fore capabile s
asigure funcionarea statului i eventual reprimarea separatitilor kurzi i iii. SUA au
lsat n grija ONU s determine Irakul n a lichida potenialul su n materie de arme
chimice i biologice. Imediat dup consemnarea crizei, Saddam a lsat s se neleag
faptul c, Irakul a ieit victorios din rzboi c SUA i aliaii au suferit o nfrngere
ruinoas. Pierznd rzboiul n februarie 1991, Irakului i s-a interzis s exporte liber
petrolul i s achiziioneze utilajele necesare ntreinerii i renovrii instalaiilor sale de
extracie a ieiului. Celelalte operaiuni de import ale Irakului sunt, de asemenea,
restricionate iar, spaiul aerian i-a fost parial interzis i supravegheat. Comisii ale ONU,
n cutare de rachete cu ncrcturi chimice i biologice, au generat o serie de incidente
care denunau reaua voin a regimului de la Bagdad. Se instituie embargoul economic
asupra Irakului, interdicia oricrei deplasri a unor responsabili irakieni n afara rii lor
,iar Consiliul de Securitate amenin Irakul cu grave sanciuni. Pe acest fond al scderii
credibilitii regimului lui Saddam are loc amplificarea aciunilor teroriste i intrarea pe
scen a lui Ossama Bin Laden i a gruprii teroriste Al Quaida.Aa ncepe etapa
premergtoare celui de-al doilea rzboi din Golful Persic declanat n martie 2003.

2. Invadarea Irakului de ctre SUA , Marea Britanie i susinut de coaliie (20 martie 2003)

nainte de rzboi, guvernele Statelor Unite i Regatului Unit au susinut c
regimul din Irak poseda armele de distrugere n mas (ADM), reprezentand o
ameninare la adresa securitii i coaliiei / aliaiilor regionali. n anul 2002, Consiliul de
Securitate al ONU a adoptat Rezoluia 1441, care a solicitat ca Irak s coopereze cu
inspectorii de arme ONU pentru a verifica dac Irakul nu a avut in posesia sa arme de
distrugere n mas i rachete de croazier. nainte de atac, Comisia Organizaiei
Naiunilor Unite de monitorizare, verificare i inspecie (UNMOVIC) nu a gsit nici o
dovad a unei arme de distrugere n mas, dar nu a putut verifica nc corectitudinea
declaraiilor Irakului cu privire la posesia armelor. Dup investigaiile n urma invaziei, s-
a concluzionat c Irakul a incheiat programele sale nucleare, chimice i biologice nca din
1991 i nu a avut nici un program activ la momentul invaziei, dar inteniona s reia
producia n cazul n care sanciunile asupra Irakului nu erau ridicate. Dei unele resturi
degradate de arme chimice abandonate sau deplasate nainte de 1991 au fost gsite, nu
au fost armele care sa ateste argumentele principale pentru invazie.
Unii oficiali americani au acuzat ca preedinte irakian, Saddam Hussein, a purtat
susinere retelei teroriste al-Qaida, dar nici o dovad a unei legturi semnificative nu a
fost niciodat gsita. Alte motive pentru invazie a inclus sprijinul financiar al Irakului
pentru familiile palestiniene de sinucigai, abuzurile guvernamentale ale drepturilor
omului i efortul Americii de a rspndi democraia n ar. La 16 martie 2003, guvernul
SUA i-a informat pe inspectorii ONU pentru a pleca din Irak, iar in ziua urmtoare,
presedintele american,George W. Bush, a emis un ultimatum de 48 de ore pentru
Saddam i a fii si s plece n exil. La data de 20 martie, coaliia american condus de
SUA a efectuat o invazia militar surpriz in Irak, fr a declara rzboi.Invazia avea ca
scop ocuparea Irakului i capturarea eventuala a lui Saddam Hussein, care a fost mai
trziu judecat ntr-un tribunal irakian i executat de ctre guvernul nou format in
decembrie 2006.
La 20 martie 2003,dupa aproximativ 90 de minute dup expirarea termenului de
48 de ore, primele explozii s-au auzit n Bagdad. Comando-ul de operaii speciale din
CIA's Special Activities Division din nordul Irakului s-a infiltrat n ntregul Irak i a cerut
loviturile aeriene preventive.Dupa putin timp George W. Bush a anunat c el a ordonat
"atacul preventiv" mpotriva unor inte din Irak.
S-au gasit dovezi ca membrii ai trupelor speciale americane, precum si comandouri
britanice, Delta Force , SEALs, Beretele verzi au trecut granita in Irak inainte de
inceperea conflictului si au ghidat atacurile aeriene. Putin mai tarziu George W.Bush
anunta ca a ordonat un atac de oportunitate asupra tintelor din Irak. Imediat dupa ce
si-a terminat cuvantarea, fortele militare au trecut granita si au invadat Irakul.

Multi credeau o campanie lung de bombardament inaintea interventiei
terestre. In practica, armata SUA a aplicat atacuri simultate atat aeriene cat si terestre
pentru a decapita fortele irakiene cat mai repede cu putinta. S-a actionat pe eliminarea
celor din conducerea armatei pentru ca fara un cap, armata ar fi cazut si fortele civile ar
fi avut mai putin de suferit si razboiul ar fi fost mult scurtat. S-a trecut la lovirea
centrelor de comanda si ocolirea aglomeratiileor urbane.
Atunci cnd ordinul a fost dat, trupele coalitiei au trecut grania, spre Irak. nainte de
invazie, muli observatori s-au ateptat la o campanie de lung durat de
bombardamente aeriene nainte de orice aciune , lund ca exemplu Rzboiul din Golf
din 1991 sau Rzboiul din Afganistan (2001) . n practic, planurile aeriene imaginate i
atacurile la sol s-au desfasurat simultan pentru a decapita forele irakiene rapid
(operatiunea oc i groaza), ncercand sa ocoleasca unitile militare irakiene i oraele
n cele mai multe cazuri. Ipoteza a fost c mobilitatea superioara si de coordonare a
forelor Coaliiei le-ar permite s atace inima structurii de comand irakiana si sa-l
distruga ntr-un timp scurt, i c acest lucru ar reduce numarul deceselor n rndul
civililor i deteriorarea infrastructurii. Era de ateptat ca eliminarea conducerii ar duce la
prbuirea forelor irakiene i guvernul, i faptul c o mare parte din populaie ar susine
invadatorii de ndat ce Guvernul a fost slbit.
Invazia a fost rapid, ceea ce a dus la prbuirea guvernului irakian i militar a
Irakului, n aproximativ trei sptmni. Infrastructura de petrol din Irak a fost rapid pusa
sub sechestru i ferita de pagube. Securizarea infrastructurii de petrol a fost considerata
de o mare importan. n Rzboiul din Golf, n timpul retragerii din Kuweit, armata
irakian a incendiat mai multe sonde de petrol ntr-o ncercare de a ascunde miscarile
de trupe i s distrag atenia forelor Coaliiei.
Pe data de 9 aprilie, Baghdad a fost in mod oficial ocupat de fortele Coalitiei si puterea
lui Saddam Hussein s-a terminat. Saddam a disparut si nu au fost gasite nicio urma.
Luptele de strada au urmat cu mult dupa ocuparea orasului. Multi din irakieni au
sarbatorit prabusirea lui Saddam, vandalizand multe din picturile si statuile lui, impreuna
cu alte obiecte ce tineau de cultul sau de personalitate.

Generalul Tommy Franks a luat comanda Irakului in functia de comandant
suprem al fortelor de ocupatie. Fortele Coalitiei au inceput apoi sa caute oamenii cheie
al guvernului lui Saddam. Pe data de 22 iulie, 2003, in timpul unui raid al diviziei 101
aeropurtate si ai oamenilor fortei de interventie 20, fiii lui Saddam Hussein, Uday si
Qusay, si unul din nepotii sai au fost ucisi intr-un mare schimb de focuri.

Saddam Hussein a fost capturat la date de 13 decembrie,2003 de catre soldatii
diviziei 4 de infanterie si ai membrilor grupului de interventie 21 in timpul Operatiei
Red Dawn(apusul rosu).








3.Concluzie:

Se poate aprecia ca succesul obtinut de Forta multinationala a avut la baza
aplicarea cu precizie a conceptiei adoptate, asigurarea unei conduceri sigure, un sistem
logistic bine organizat si avantajul tehnologic net care au demoralizat armata irakiana si
au creat deruta in randul acesteia.
Trupele de Uscat irakiene au adoptai tactici utilizate in razboiul cu Iranul, amenajand in
Kuweit si sudul Irakului pozitii de aparare fortificate cu scopul mentinerii pozitiilor chiar
cu eforturi deosebite. Apararea s-a bazat pe un sistem de randuri de transee, care se
intindeau pe multi kilometri in adancime, cu transee de comunicatii, puncte intarite si
amplasamente de artilerie. Fiecare unitate a avut un sistem de aparare circulara, iar
mult in adancime erau organizate rezerve mobile.
Tactica adoptata de trupele irakiene s-a dovedit depasita in conditiile existentei
unei nete suprematii aeriene, avantajului razboiului radioelectronic si a cercetarii de
toate tipurile. Ca urmare, marea majoritate a unitatilor si marilor unitati ale trupelor de
uscat irakiene s-au predat fara lupta, Forta multinationala reusind sa realizeze scopul
propus, de eliberare a Kuweitului in timp scurt si cu pierderi minime.
La incetarea focului, intervenita la data de 27.02.1991, Irakul se afla complet
dezorganizat din punct de vedere politic, economic si social, izolat din punct de vedere
diplomatic, iar pierderile umane si materiale au fost la un nivel neasteptat: 180.000
morti si disparuti, 175.000 prizonieri, peste 2.000 tancuri si 2.200 piese de artilerie
distruse.

Succinta prezentare a unor consideratii si invataminte rezultate din razboaiele
locale impune cateva concluzii. Razboaiele locale ale epocii actuale au fost determinate
de cauze complexe, economice, politice, sociale, nationale, militare pe care si-au pus
amprenta contradictiile de ordin ideologic. Aceste razboaie au constituit, de regula, un
vast poligon de experimentare, atat a diverselor tipuri de armament si tehnica de lupta,
dar si a diverselor doctrine si strategii militare.
Razboaiele locale au oglindit mutatiile care s-au produs in arta militara datorita
revolutiei tehnico-stiintifice mondiale si a proceselor revolutionare nationale produse in
societatea omeneasca.
Razboaiele locale, indeosebi cele asimetrice, cele mai bune exemple fiind razboiul
din Vietnam si interventia sovietica din Afganistan au dovedit ca un popor hotarat sa-si
apere soarta este capabil sa reziste oricarui agresor, chiar daca are o tehnica de lupta
sofisticata si dispune de importante efective umane.


4.Bibliografie

-Col. V. Pricop-Razboiul din Golf, Studii politico-militare, Editura Militara, Bucuresti,
1991;
-http://www.armyacademy.ro/e-learning/working/capitol_9.html
-http://ro.wikipedia.org/wiki/Invazia_Irakului_din_2003