E C O S I S T E M E L E C U LT U R I L O R

AGRICOLE
G L AVA N C O S M I N M A R I A N                                       VA S I U   R A D U
ECOSISTEM
UL AGRICOL
 • Conceptul de ecosistem agricol sau agroecosistem, a fost
elaborat acum patru decenii (dupa 1965), ca urmare a aplicarii
studiului sistemic din ecologie in fenomenele din agricultura (W.
Tischler, 1965; E.P.Odum, 1971; M.J. Müller, 1976; I. Puia, V.
Soran, 1987).
• Ecosistemele agricole constituie unitati functionale ale biosferei
C O N C E P T, create de om cu scopul obtinerii de productii agricole.

DEFINITII • Intrucat, in majoritatea ecosistemelor agricole, productivitatea

se realizeaza printr-un cadru natural, in interdependenta cu
factorii de mediu, se poate    afirma ca sistemele biologice ce au
ca scop realizarea de produse    agricole se numesc sisteme
agricole sau ecosisteme agricole.
Ecosistemele agricole prezinta insusiri specifice:

1. sunt create de om si existenta lor depinde de acesta;

2. structura si functiile ecosistemelor agricole sunt dirijate de om pentru obtinerea unei cantitati maxime de
biomasa necesara societatii umane;

3. omul imprima agroecosistemului o structura trofica de o diversitate mai mica si un circuit de substanta si
energie schimbat sub aspectul intensificarii sau al inhibarii unor procese;

4. analiza sistemica a ecosistemelor evidentiaza faptul ca cele naturale sunt autoreglabile, iar cele agricole
sunt reglate antropic.
 ORIGINEA SI EVOLUTIA ECOSISTEMELOR
AGRICOLE

La inceput, in paleolitic, acum circa 600

mii de ani, omul isi asigura hrana numai cu Se apreciaza (E.P. Odum, 1971) ca in acea
produse de origine vegetala (frunze, fructe, perioada omul putea spera la obtinerea a 10
radacini etc.). Ulterior, odata kcal/m2*an, ceea ce inseamna ca pentru a-
Inainte de a cunoaste agricultura, omul era
cu practicarea vanatoarei si si asigura necesarul zilnic de hrana trebuia
o fiinta total dependenta de lanturile trofice
pescuitului (aparitia si confectionarea sa exploreze prin cules, vanat au pescuit o
ale ecosistemelor naturale.
uneltelor, folosirea focului) alimentatia suprafata de cel putin 10 ha.
omului s-a imbogatit cu proteine si grasimi
de origine animala, insa depindea de
bioproductivitatea ecosistemelor naturale.
 BIOTOPUL 
AGRICOL
• Biotopul agricol este reprezentat de totalitatea terenurilor cultivate
si a pajistilor create de om sau aparute in urma activitatilor sale,
care corespund intr-o masura cat mai mare cerintelor biologice ale
plantelor de cultura sau animalelor domestice.
• Biotopul agricol ocupa cele mai bune terenuri, extinzandu-se pe cca
30% din suprafata uscatului, din care 1/3 revine culturilor agricole si
circa 2/3 pajistilor.
• Se apreciaza ca numai 7% din biotopurile terestre au toate
caracteristicile potrivite pentru agricultura (G.W. Cox si M.D. Atkins,
1979). Rezulta ca agricultura foloseste in prezent cele mai potrivite
biotopuri dezvoltarii sale.
 Aceste culturi se caracterizează printr-o uniformizare
spațială accentuată privind substratul necear unei
anumite culturi.O parte din contrbuție o aduce omul,
care prin lucrări de îmbunătățiri funciare și aplicarea
unei agrotehnici specifice, modelează componentele
pedologice spre valori cât mai apropiate de cerințele
optime ale plantei cultivate.

PA RT I C U L A R I TAT I E Microclimatul agroecosistemului se edifică pe

BIOTOPURILOR măsura creșterii plantei cultivate.Diferențele
microclimatice între  agrosistemele amintite nu sunt
mari, ele se află însă sub influența climatului local sau
regional care are un pronunțat grad de uniformizare, dar
variabil pe anotimpuri. La uniformizarea
microclimatului participa irigațiile, în caz de secetă, sau
descările, în situatia unui exces de umiditate.
 • Biocenoza agricola este alcatuita din totalitatea organismelor vii dintr-un
ecosistem agricol
• Este impusa in cea mai mare parte de om in functie de scopul pe care-l
urmareste.
• Intr-un biotop agricol omul cultiva o anumita specie de plante sau creste o
anumita specie de animale domestice. In activitatea sa practica, omul
incearca sa elimine din biocenoza agricola acei componenti ce nu sunt doriti,
care ar putea concura sau chiar consuma plantele sau animalele utile lui.
BIOCENOZA Astfel, structura si compozitia biocenozelor agricole sunt mai simple decat in
biocenozele naturale.
AGRICOLA  • Spre deosebire de ecosistemele naturale, cele agricole sunt mai usor de
delimitat topografic.
• Biocenozele ecosistemelor agricole se deosebesc de cele ale ecosistemelor
naturale in primul rand prin originea speciilor ce le compun
 • Matricea structurală și funcțională a agrobiocenozelor ierboase
anuale si bienale o formează plantele de cultură, care la nivel
mondial se ridică la circa 300 specii. Dintre acestea, numai circa
30 de specii ocupă suprafețele cele mai mari, între care grâul,
orezul, orzul, ovăzul, porumbul, cartoful, ceapa, tomatele, varza,
batalele, maniocul, floarea-soarelui, sfecla-de-zahăr ș.a., care
asigură producția cea mai mare de alimente.

PA R T I C U L A R I TAT I •  În cadrul agrobiocenozelor, populațiile plantelor de cultură

L E B I O C E N O Z E L O R conțin o repartiție uniforma a indivizilor, aceștia alcătuind un
singur strat dominant protejat de om prin înlăturarea buruienilor.
• Bibliografie:
• https://www.qdidactic.com/didactica-scoala/geografie/ecologie/ecosistemul-agric
ol-biotopul-si-biocenoza-agricola-c218.php
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Ecosistem
• Biologie, manual pentru clasa a XII-a, Editura CORINT EDUCATIONAL
 VA
M U LT U M I M