Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medie ponderată:
Examen practic:40 %
Activitate Laborator + Prezența : 60 %
Condiția de promovare: >= 5
Test laborator
50 % din nota de la activitatea practică
a 7-a săptămână a semestrului evaluare
activitate laborator
Informatică
Informatică
Informatică
Bibliografie
Constantinescu R., Dănăilă I, 2013 - Calcul tabelar: Microsoft
Excel 2013, Ed. Euroaptitudini, Bucureşti
Constantinescu R., Dănilă I. , 2013 - Utilizarea computerului:
Windows 8, Ed. Euroaptitudini, Bucureşti
Constantinescu R., Dănăilă I., 2013 - Editare de text: Microsoft
Ord 2013, Ed. Euroaptitudini, Bucureşti
Constantinescu R., Dănăilă I, 2013 - Prezentări: Power Point
2013, Ed. Euroaptitudini, Bucureşti,
Marici M, 2015 – Analiza de date în SPSS, Ed. Pim, Iaşi
Tiliuţe D., Vlad S. 2008 – Informatică pentru economişti şi
funcţionarii publici, Ed. Infodata Cluj Napoca,
Pascu P., Iancu E., Socaciu T. 2016 – Informatică şi sisteme
informaţionale. Teorie şi practică, Ed. Infodata, Cluj Napoca,
Informatică
CONCEPTE ȘI EVOLUŢIA SITEMELOR DE CALCUL
Informatică
Unitatea elementară de informaţie este bitul,
corespunzând unei cifre binare (în baza 2) 0 sau 1 –
Binary Digit. Deoarece un singur bit nu poate
conţine o cantitate mare de informaţii apare
necesitatea grupării unor succesiuni de biţi:
1 octet (sau 1 byte, denumire preluată din limba engleză),
prescurtat 1O sau 1B = 8 biți consecutivi, cu rol special în
reținerea datelor în memoria internă a unui calculator;
1 kilo octet (sau kilo byte), notat 1KO sau 1KB = 210 O =
1024 octeți (sau bytes)
1 mega octet (sau mega byte), notat 1MO sau 1MB = 210
KO
1 giga octet (sau giga byte), notat 1GO sau 1GB = 210 MO
1 terra octet (sau terra byte), notat 1TO sau 1TB = 210 GO
Informatică
Generaţii de calculatoare
Informatică
Prima generaţie (1943-1956), şi este caracterizată
de utilizarea tuburilor electronice ca element
constructiv principal, care înlocuiesc relee
electromagnetice. Se construiesc în SUA
calculatoarele Mark 1 şi ENIAC.
Mark 1 a fost construit între anii 1939 şi 1944, această
maşină de calcul era construită din comutatoare, relee
electromagnetice şi dispozitive mecanice, având 16 metri
lungime, 2 metri şi jumătate înălţime şi cântărind 5 tone.
ENIAC – construit între anii 1943 şi 1946 în SUA. Acest
calculator ocupa un spaţiu de 150 mp şi cântarea 30 tone.
Este primul calculator ce avea implementată o instrucţiune
condiţionată IF-THEN (dacă-atunci).
Informatică
Generaţia a doua (1957 – 1963) şi este
caracterizată de folosirea tranzistorului ca element
constructiv de bază, ce înlocuieşte tubul electronic.
Deasemenea din anii 60 calculatoarele sunt dotate
cu tastatură şi monitor. Au viteză de calcul mai
mare, apar limbaje de programare ca Fortan, Algol
şi Cobol.
În această perioadă calculatoarele erau folosite în
mare parte pentru calcule ştiinţifice. Această
perioadă în evoluţia calculatoarelor se
caracterizează prin distincţia creată între proiectanţi,
constructori, programatori şi personalul de
întreţinere.
Informatică
Generaţia a treia (1964 - 1971) se caracterizează
prin utilizarea circuitelor integrate în locul
tranzistoarelor în construcţia calculatoarelor.
Apar discurile magnetice ca suporturi de memorie
externă iar viteza de lucru creşte la 5 milioane de
operaţii pe secundă.
Cel mai cunoscut reprezentant al generaţiei este
IBM 360 iar dintre calculatoarele româneşti - familia
FELIX, calculatoare universale realizate sub licenţă
franceză.
Informatică
Generatia 3.5 (1971-1981) Cresc
performanţele circuitelor integrate şi se
standardizează. Apar circuitele cu integrare
slabă (SSI – Simple Scale of Integration) si
medie (MSI – Medium Scale of Integration),
echivalentul a 100 de tranzistoare pe chip.
Viteza de lucru este de 15.000.000 de
operaţii pe secundă iar memoria internă
ajunge la 2MO. Se folosesc limbaje de nivel
înalt (Pascal, Lisp).
Informatică
Generaţia a patra (1982 - 1989) se caracterizează
prin construcţia de calculatoare ce utilizează circuite
integrate pe scară mare (LSI -Large Scale
Integration) şi foarte mare (VLSI - Very Large Scale
Integration), care accentuează performanţele
generaţiei anterioare (viteză, capacitate de
memorare, consum de energie, fiabilitate,
dimensiuni, uşurinţă în utilizare).
Datorită dimensiunilor reduse, a preţului mic cât şi
datorită unei mari puteri de calcul şi a fiabilităţii
ridicate are loc o mare răspândire a calculatoarelor
personale
Informatică
Generaţia a cincea (1990 - prezent), se
caracterizează prin construcţia de
calculatoare ce utilizează circuite integrate pe
scară mare ultra largă, care accentuează
performanţele generaţiei anterioare
Calculatoarele viitorului se bazează pe
utilizarea inteligenţei artificiale, a circuitelor
integrate specializate şi a procesării paralele.
Informatică
Generaţia a şasea apare deocamdată doar
în literatură, sub forma conceptului ipotetic de
“calculator viu”, despre care se filozofează şi
despre care oamenii se întreabă dacă va
putea fi obţinut în viitor prin ataşarea unei
structuri de tip ADN la un calculator neuronal.
Există unele aplicaţii ale celei de-a şasea
generaţii de calculatoare care sunt deja
utilizate astăzi, cum ar fi recunoaşterea
vorbirii, a amprentelor digitale, etc.
Informatică
Baze de numerație
Informatică
Conversia numerelor întregi din baza de
numerație 10 în baza b
Algoritmul de conversie presupune împărţirea numărului la
baza b. Se obţine un rezultat format din cât şi rest. Noul cât
se împarte din nou la bază. Algoritmul continuă până când
se obţine câtul 0. Resturile obţinute, scrise în ordine
inversă, reprezintă numărul iniţial convertit în baza b
Conversia numerelor subunitare din baza 10 în
baza b
Conversia unui număr din baza 10 în baza b se face prin
înmulţiri succesive cu baza, separând partea întreagă
rezultată. Procedeul are în general un număr infinit de paşi,
totuşi în practică se face conversia luând în considerare un
număr finit de paşi, în funcţie de gradul de precizie ales
(numărul de înmulţiri).
Informatică
Conversii binar – octal
Conversia în octal se face astfel: cifrele de la partea
întreagă se împart în grupe de câte trei de la dreapta la
stânga, iar cifrele de la partea fracţionară se împart în
grupe de câte trei de la stânga la dreapta (prima grupă de
la partea întreagă şi ultima grupă de la partea fracţionară
se completează în faţă, respectiv în spate, cu unul sau
două zerouri) şi apoi fiecare grupă de trei cifre binare se
înlocuieşte cu cifra octală corespunzătoare ei.
Invers, dacă numărul este scris în octal, conversia în binar
se face înlocuind fiecare cifră octală cu grupul de trei cifre
binare corespunzătoare ei.
Informatică
Conversii binar – hexazecimal
În acest caz conversia se face la fel ca în cazul
precedent, cu precizarea că se vor lua în
considerare grupe de câte 4 cifre.
Informatică
Sisteme de operare
Informatică
Funcţiile sistemului de operare
Informatică
Clasificarea sistemelor de operare
Numărul de utilizatori ce pot lucra la un moment dat pe
acelaşi calculator:
sisteme de operare monouser – pe un calculator poate lucra
Informatică
Sistemul de operare Windows
Informatică
Pe durata utilizării sistemului pot fi observate
următoarele tipuri de ferestre:
- ferestre de aplicaţie (de exemplu fereastra
aplicaţiei Corel Draw)
- ferestre document (fereastra Microsoft Word)
- ferestre de navigare (fereastra de navigare în My
Computer)
- ferestre de explorare (Windows Explorer)
- ferestre de dialog (de exemplu fereastra
corespunzătoare opţiunii Run din meniul Start)
Informatică
Proprietăţi
identifică principalele comenzi ale SO prin acţiuni cu
mouse-ul – selecţie de meniuri, click-uri pe
pictograme;
asigură rularea simultană a mai multor aplicaţii;
asigură informaţii curente asupra stadiului executării
unei comenzi prin elemente de animaţie grafică –
aspect cursor, ferestre cu bare de progresie;
asociază fişierelor şi directoarelor pictograme şi text
explicativ;
permite interconectarea mai multor sisteme de
calcul în vederea utilizării în comun a resurselor;
include drivere pentru lucrul cu diverse tipuri de
periferice.
Informatică
Fişiere şi directoare
icon ext. aplicaţia icon ext. aplicaţia
Informatică
Fereastra de aplicaţie cu principalele
elemente
Informatică
Aplicaţii incluse Windows
Informatică
Microsoft Office
Produsul Office este un produs program
dezvoltat de Microsoft şi dedicat activităţilor
de birotică. Conţine următoarele aplicaţii:
MS Word – editor avansat de texte;
MS Excel – program de calcul tabelar;
MS Power Point – program pentru prezentări
grafice;
MS Acces – program pentru baze de date;
MS Outlook – program pentru poştă electronică
(client e-mail) şi programare activităţi.
Informatică
Servicii de editare
crearea şi modificarea tabelelor,
scrierea pe coloane,
introducerea de imagini şi diagrame în document,
folosirea de stiluri şi formate de document integrate (eventual cu
imagini şi desene existente),
verificarea textelor din punctul de vedere al corectitudinii lexicale
şi sintactice (conform gramaticii limbii engleze),
introducerea în documentele Word de foi de calcul sau diagrame
din alte aplicatii Windows (Word suporta tehnica Object Linking
and Embedding - OLE),
asistentul Mail Merge pentru pregatirea corespondenţei
Informatică
Microsoft Word
Programul Word este un mediu eficient pentru
procesarea textelor şi imaginilor în vederea
tehnoredactării computerizate a scrisorilor, cererilor,
referatelor, articolelor, cărţilor, etc. şi care prin
utilizarea unor imprimante moderne (Printers)
realizează pe suport hârtie sau folie de plastic un
text tipărit.
Noutatea oferită de Office 2013 constă în
posibilitatea salvării documentelor în SkyDrive –
serviciu de găzduire on-line. Acest serviciu permite
accesarea acestor documente şi de pe alte
echipamente (telefon, tabletă etc).
Odată salvate în directorul SkyDrive are loc o
sincronizare automată cu cele existente online.
Informatică
Informatică
Lansarea se face cu ajutorul meniului Start indicând
cu mouse-ul spre colţul din stânga jos al barei de
aplicaţii.
SkyDrive vă permite să salvați documentul în cloud
folosind dosare SkyDrive. Această opțiune va fi
selectată în mod implicit, dacă sunteți conectat cu
un cont Microsoft.
Va apărea caseta de dialog Save as. Selectați
locația în care doriți să salvați documentul.
Introduceți un nume de fișier pentru document și
faceți clic pe Save.
Documentul va fi salvat.
Informatică
Formate de documente
În Microsoft Word 2013, se pot deschide și salva o
varietate de formate de documente. Să vedem cum
putem converti documentul într-un format diferit.
Pasul 1. Pentru a salva un document în format
diferit, în primul rând faceți clik pe fila File din meniul
Ribbon.
Pasul 2. După ce apare ecranul File, faceți clik pe
Save as, apoi selectați unde doriți să salvați
documentul. Dacă folderul pe care doriți nu apare
pe ecran, faceți clic pe Browse.
Pasul 3. După ce ați specificat cazul în care doriți să
salvați documentul, numele fișierului, iar apoi
selectați meniul derulant de lângă Save as type.
Informatică
Se permite personalizarea mediului Word prin
crearea de bare de instrumente și butoane proprii și
definirea de macro-uri (comenzi care sa grupeze
anumite succesiuni de acţiuni).
Macro-urile simple pot fi create de către toţi
utilizatorii editorului prin activarea unui mecanism de
înregistrare a acţiunilor executate;
se va genera automat un modul de program în
Visual Basic - un limbaj de programare vizual si
obiectual care stă la baza tuturor produselor
Microsoft Office
Informatică
Ferestre Word
Informatică
File - pentru deschiderea, închiderea, salvarea și
tipărirea documentelor;
Edit - pentru operaţii de editare, cum ar fi copierea
sau mutarea blocurilor de text sau a altor obiecte,
căutările și înlocuirile automate etc.;
View - pentru schimbarea modului de vizualizare a
documentului: Page Layout (formatul paginii în care
aceasta va apărea la tipărire), Outline (structurat)
sau Zoom (la diferite dimensiuni), Full Screen (pe tot
ecranul, fără bare de instrumente, meniuri și alte
elemente ale ferestrei Word), vizualizarea ruler-ului
și a barelor de instrumente;
Insert - pentru inserări de obiecte predefinite
(numere de pagini, data și ora sistemului, simboluri,
note de subsol etc.) sau de obiecte din alte
programe;
Informatică
Format - cu opţiuni de formatare care permit schimbarea modului
în care se prezintă textul, scriere pe coloane, creare de chenare sau
liste numerotate, utilizarea unor colecţii de formate numite stiluri;
Formatările se realizează din fila Pornire → grupul Font
(Home→ grupul Font). Unele comenzi de formatare se află pe
panglică (butoane şi liste derulante care permit selectarea unui
font, a unei dimensiuni a fontului, a unor efecte etc.), altele pot fi
selectate din caseta de dialog Font dacă se activează
lansatorul casetei de dialog Font (aflat în dreapta numelui
grupului).
Tools - conţine opţiuni pentru modificarea parametrilor predefiniți ai
programului Word si pentru verificarea ortografiei (Spelling),
afişarea dicţionarului de sinonime si antonime
(Thesaurus),corespondenta (Mail Merge);
Table - pentru crearea si modificarea tabelelor;
Window - permite trecerea de la un document la altul (daca sunt
deschise mai multe documente simultan) sau rearanjarea lor;
Help - pentru obţinerea de informaţii ajutătoare
Informatică
Operațiile de baza asupra documentelor Word
Informatică
Deschiderea unui document nou intr-un format
uzual se poate face in orice moment folosind
butonul New de pe bara de instrumente, dar daca
se doreşte deschiderea de documente de tipuri mai
speciale, se va folosi opţiunea New a meniului File,
care permite alegerea unui şablon predefinit
Utilizatorul poate folosi şabloanele predefinite
(Letters and Faxes, Memos, Reports etc.) sau, la un
nivel mai avansat de utilizare a editorului, poate să
își creeze şabloane proprii
Informatică
Deschiderea unui document existent se realizează prin
intermediul comenzii Open a meniului File sau printr-un
clic cu mouse-ul pe butonul corespunzător din bara de
instrumente standard
Informatică
Se pot deschide simultan mai multe documente dar
nu este recomandabil sa se abuzeze de aceasta
facilitate din motive de utilizare eficienta a memoriei.
Pentru deschiderea mai multor documente simultan
se pot selecta deodată fişierele respective din lista
directorului curent, menţinând tasta CTRL apăsata
și efectuând clic cu mouse-ul pe fiecare fişier în
parte în fereastra Open (pentru fişiere afişate
consecutiv, marcajul se mai poate realiza cu clik pe
primul si SHIFT+clik pe ultimul).
Deschiderea unui fişier se mai poate face din lista
ultimelor fişiere prelucrate aflata in meniul File.
Informatică
Formatarea documentelor
Operaţiile de formatare se referă, în general, la
forma, tipul, culoarea caracterelor folosite și la
modul de aranjare în pagină a conţinutului
documentului.
Editorul Word ofera o gamă extrem de largă de
facilităţi de formatare, de la formatarea caracterelor
si paragrafelor, la scrierea pe coloane si utilizarea
sau chiar crearea unor stiluri de scriere, privite ca
ansambluri de caracteristici de formatare, care pot fi
referite simplu, printr-un nume anterior asociat
Informatică
Pentru formatarea caracterelor folosite şi a
caracteristicilor acestora, se utilizează
casetele de derulare Style, Font si Font Size
şi butoanele Bold, Italic, Underline, de pe
bara de instrumente Formatting sau comanda
Font a meniului Format.
In urma lansării ei în execuţie se va afişa o
fereastra de dialog care conţine trei pagini de
optiuni: Font, Character Spacing si
Animation.
Informatică
Formatarea rândurilor şi paragrafelor
Indentarea.
Una din modalităţile de evidenţiere a unui text/paragraf este
indentarea, adică plasarea sa, in totalitate sau in parte, mai spre
interior, la o anumita distanta fata de margini.
Indentarea paragrafului curent (implicit) sau a paragrafelor
selectate se poate realiza:
cu butoanele de indentare Decrease Indent si Increase Indent
Informatică
Delimitatori
Editorul Word desparte automat textul în pagini (în funcţie de
dimensiunile paginii și marginile alese). Pentru a decide dacă
anumite rânduri vor fi trecute sau nu pe o pagină nouă (de
exemplu, ultimul rând dintr-un paragraf) se vor folosi opţiunile de
despărţire a paragrafelor, aflate in fereastra de dialog Paragraph
- pagina Line and Page Breaks.
Caseta Pagination din aceasta fereastra contine:
optiunea Widow/Orphan Control, prin activarea căreia o ultima
Informatică
Antete şi subsoluri de pagină
Antetul şi subsolul paginii reprezintă zonele superioara şi
inferioara ale paginii, zone în care nu se scrie text obişnuit
dar se pot introduce informaţii speciale, care să se repete
apoi pe fiecare pagină
Formatările de tip antet si subsol pot fi valabile pentru
întregul document sau doar la nivel de secţiune, pot să
difere pentru paginile pare si impare (facilitate utilă pentru
paginile alăturate - "facing pages" - care se leagă sub
forma de carte) sau pot fi diferite pentru prima pagina faţă
de celelalte (în care, de exemplu, titlul poate înlocui
informaţiile de antet).
Aceste caracteristici se specifica odată cu celelalte atribute
de formatare a paginilor, folosind opţiunea File-PageSetup.
Informatică
Secționarea unui document
Secţiunile sunt zone din document cu anumite caracteristici de
formatare, care le evidenţiază conţinutul. Un document poate
avea mai multe secţiuni, fiecare cu propriile margini,
antete/subsoluri, stiluri de numerotare.
Ele se pot defini folosind comanda Insert - Break, prin inserarea
unui delimitator de secţiune pe pagina următoare (Next Page), in
pozitia curenta (Continuous), pe următoarea pagina cu număr
par (Even Page) sau pe următoarea pagina cu număr impar
(Odd Page).
Odată definita o secţiune, se poate modifica aranjarea in pagina
doar in cadrul ei, alegând opţiunea This section din caseta Apply
To a paginii Layout (File - Page Setup).
Sfârşitul de secţiune este simbolizat printr-o linie întreruptă care
conţine textul End of Section (in modul de afişare Normal);
ştergerea acestei linii va conduce la alipirea celor doua secţiuni,
păstrându-se caracteristicile celei de a doua.
Informatică
Aranjarea textului pe coloane
In scopul aranjării textului pe mai multe coloane (in stilul
articolelor din ziar) se va utiliza comanda Columns a meniului
Format, sau butonul cu acelaşi nume din bara de instrumente
Standard. Comanda Columns permite, prin intermediul
câmpurilor ferestrei de dialog cu acelaşi nume, specificarea
numărului de coloane si a dimensiunilor acestora, după cum
urmează:
grupul Presets - cinci moduri predefinite de împărţire pe coloane
a textului;
lista Number of Columns - numărul de coloane;
grupul Width and spacing - specificarea lăţimii fiecărei coloane şi
a spaţiilor dintre coloane (se pot folosi butoanele de
incrementare/decrementare ale casetelor Width si Spacing)
comutatorul Equal column width - coloanele vor avea lăţime
egala;
comutatorul Line between - inserarea unei linii verticale care sa
delimiteze coloanele.
Informatică