cosmin.matis@yahoo.com cosmin.matis@ubbcluj.ro MATERIAL – BUNE PRACTICI ÎN MANAGEMENTUL CARIEREI Managementul Carierei – Citate celebre “alege un job pe care-l iubeşti şi nu va trebui să munceşti nici măcar o zi din viaţa ta” – Confucius;
“lucrează pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei
aduna” – Hubbard;
“întotdeauna trebuie să renunţi la ceva, dacă vrei să te
dezvolţi” – Maxwell;
“succesul reprezintă capacitatea de a trece de la un eşec la
altul fără a-ţi pierde entuziasmul” – Churchill. Managementul Carierei – Aspecte conceptuale este un proces legat de aspiraţiile individuale în contextul general al realităţii cotidiene ce se caracterizează printr-o continuă schimbare, tehnologizare, globalizare şi competiţie; este liantul care pune în acord obiectivele de dezvoltare personală ale individului cu nevoile unei organizaţii; permite dezvoltarea unor competenţe; presupune stabilirea unor planuri de viitor legate de activitatea profesională; are în vedere capacitatea de asumare a unor responsabilităţi şi de luare a unor decizii; trebuie să plecăm de la a defini succesul; este strâns legat de managementul vieţii personale. Mituri legate de Carieră există doar o singură carieră potrivită pentru fiecare trebuie să lucrez în domeniul în care mi-am făcut studiile schimbările în carieră nu sunt benefice dacă aştept cât mai mult, norocul îmi va surâde şi-mi va aduce în cale jobul potrivit îmi aleg un job care se caută, chiar dacă nu-mi place şi sunt convins că nu mi se potriveşte nu depinde de mine sa mă simt bine la locul de muncă dacă muncesc mult şi sunt adeptul orelor suplimentare nesfârşite, voi avea cu siguranţă succes trebuie să aleg între a avea o familie şi a avea o carieră; nu le pot avea pe amândouă Bune Practici în Planificarea Carierei auto-cunoaşterea/auto-evaluarea – cine suntem? ce abilităţi/aptitudini avem? ce cunoştinţe am acumulat până acum? care este experienţa noastră profesională? care sunt valorile şi interesele proprii? o trebuie să dăm dovadă de obiectivitate şi stricteţe, de acceptare a propriei persoane, de conştientizare a nevoii de auto-perfecţionare deoarece acestea reprezintă pietrele de temelie pentru planurile de viitor. explorarea/cercetarea/informarea – identificarea şi evaluarea potenţialelor oportunităţi, a responsabilităţilor şi riscurilor aferente; o rolul şi importanţa surselor de informare din interiorul organizaţiilor vizate. Bune Practici în Planificarea Carierei asumarea deciziei şi definirea obiectivelor – conturarea unei misiuni personale, considerarea avantajelor şi dezavantajelor, prioritizarea şi asumarea unor riscuri prin depăşirea zonei de confort; o are în vedere stabilirea unor obiective pe termen mediu şi lung, creionarea unei viziuni legate de traseul profesional.
acţiunea propriu-zisă – paşii concreţi pe care îi întreprindem
pentru atingerea obiectivelor stabilite în contextul resurselor disponibile şi a orizontului de timp avut la dispoziţie; o presupune şi o adaptare permanentă a acţiunilor pentru a depăşi dificultăţile apărute, însă fără a uita a fi consecvenţi din perspectiva deciziilor considerate. Strategii de Carieră în cadrul strategiilor de carieră, sunt relevante următoarele: • autocunoaşterea; • identificarea punctelor tari şi a celor slabe, cu evidenţierea realizărilor proprii; • importanţa reputaţiei profesionale şi personale; • pregătirea şi dezvoltarea continuă; • monitorizarea permanentă a progresului; • manifestarea flexibilităţii şi a disponibilităţii, pregătirea unui plan de rezervă ceea ce reprezintă asul din mânecă al fiecăruia; corectarea traiectoriei/traseului; • menţinerea unui statut profesional şi social cât mai confortabil. Bune Practici în Managementul Carierei – Stadiile Carierei Explorarea – auto-cunoaşterea; identificarea unor oportunităţi în ceea ce priveşte viitorul carierei; Stabilizarea – acceptarea unei anumite poziţii, angajarea efectivă şi integrarea în cadrul unei organizaţii; Avansarea – dezvoltarea continuă; trecerea de la stadiul de angajat care învaţă la cel de persoană plină de acţiune şi care impulsionează organizaţia; presupune atingerea obiectivelor cheie ale carierei; Menţinerea – presupune menţinerea poziţiei/statut-ului în cadrul organizaţiei sau atragerea de noi responsabilităţi – devin indispensabil, cu contribuţii majore în cadrul acesteia; Retragerea – pregătirea ieşirii din scenă, lăsarea locului unora dornici de afirmare; performanţe şi o implicare mai scăzute. Bune Practici în Managementul Carierei – Teoria Ancorelor lui Schein Competenţa tehnică – conţinutul efectiv al muncii depuse
Competenţa managerială – ideea de a dobândi poziţii cu
atribuţii şi responsabilităţi manageriale; în acest sens, sunt relevante: o capacităţile analitice ce permit soluţionarea unor probleme, în contextul unor informaţii incomplete; o capacităţile interpersonale ce presupun influenţarea celorlalţi în vederea aplicării şi implementării cu succes a strategiilor organizaţiei; o capacităţile emoţionale ce conferă abilitatea de a gestiona cu brio diverse situaţii dificile ce implică asumarea unor responsabilităţi Bune Practici în Managementul Carierei – Teoria Ancorelor lui Schein
Siguranţa – presupune o stabilitate şi un anumit confort în
ceea ce priveşte o siguranţă a postului pe termen lung, importanţa perspectivelor de avansare;
Autonomia – o anumită independenţă şi libertate, lipsa unor
constrângeri în ceea ce priveşte modul de viaţă şi de organizare a activităţilor;
Creativitatea – libertatea de a crea, de a inova pentru a-şi
dovedi competenţele şi a-i fi recunoscute meritele. Bune Practici în Managementul Carierei – Teoria lui Holland
Tipul convenţional – urmăreşte aplicarea unor reguli,
efectuarea unor activităţi ordonate, caută conformitatea, încurajează stabilirea unor proceduri de lucru; o inflexibilitate, lipsă de imaginaţie; o domeniul serviciilor de contabilitate, de buget-finanţe.
Tipul artistic – preferă activităţile ambigue, lipsite de
conformitate, care-i conferă o anumită libertate; o o uşoară dezordine, dar multă imaginaţie, independenţă, creativitate, intuiţie; o domeniul serviciilor de publicitate. Bune Practici în Managementul Carierei – Teoria lui Holland Tipul realist – vizează stabilitatea, efectuarea unor activităţi practice, concrete şi cu o aplicabilitate ridicată; o lipsă de intuiţie, conformism; o fără a fi implicat prea mult în activităţi de negociere şi care presupun prestaţii sociale. Tipul social – urmăreşte activităţile ce se bazează pe o interacţiune puternică cu societatea, caută dezvoltarea unui contact permanent, dă dovadă de amabilitate, colegialitate; o nu se simte confortabil cu întreprinderea unor acţiuni sistematizate, previzibile, ce au în vedere respectarea unor reguli rigide; o domeniul serviciilor de marketing, de vânzări, de dezvoltare profesională. Bune Practici în Managementul Carierei – Teoria lui Holland Tipul întreprinzător – este adeptul lucrului în echipă, cu focalizare pe obiective; o se manifestă anumite caracteristici de leadership; o este tipul plin de energie, de idei inovative, de vivacitate, cu o mare încredere în sine, dar şi cu o ambiţie semnificativă; o pot apărea şi uşoare tendinţe de dominare, de impulsivitate, chiar şi o sete de putere. Tipul investigativ – interesat de acţiuni de observare, de investigare şi de analiză; o se focusează pe propria cunoaştere şi înţelegere; o domeniul activităţilor de cercetare, a serviciilor de consultanţă. Succesul în Carieră să nu-ţi pierzi niciodată entuziasmul pe parcursul celor 40 de ani de dezvoltare a carierei; să te resetezi în permanenţă, să-ţi regenerezi energia fizică, dar şi cea mintală; identifică-ţi şi dezvoltă-ţi cele mai ascunse abilităţi; să menţii în permanenţă un echilibru între activitatea profesională şi viaţa personală; să nu te laşi doborât de eşecuri; toată lumea va experimenta măcar o dată înfrângerea; trebuie să treci repede peste eventualele nerealizări înregistrate; emană energie pozitivă în jurul tău; învaţă să delegi şi să încurajezi iniţiativele celor din jur; fi preocupat în permanenţă de feed-back. Tendinţe Actuale în Carieră
o mobilitate mai mare;
un grad mai ridicat de încărcare cu task-uri şi responsabilităţi; existenţa unei competiţii mult mai mari datorită globalizării; confruntarea cu o continuă schimbare; adaptabilitatea ridicată la noile tehnologii, la era digitalizării; capacitatea a face faţă unor provocări legate de mediul înconjurător, de contextul social, de realităţile vieţii cotidiene; orientarea spre “green jobs” – specialişti în implementarea unor soluţii de protejare a mediului, spre serviciile BPO.