UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

FACULTATEA DE PEDAGOGIE
CATEDRA BAZELE TEORETICE ALE CULTURII FIZICE

TANASEVICI ANDRIAN

DEZVOLTAREA CALITĂȚILOR MOTRICE DE BAZA LA ELEVII CLASELOR

GIMNAZIALE CU PROFIL SPORTIV IN CADRUL LECTIEI DE EDUCATIE FIZICA

Andrian TANASEVICI, student, Facultatea Pedagogie, gr.306 EF.

USEFS, Chișinău, Republica Moldova
tanasevicia5@gmail.com
Conducător științific: Igor ARSENE, dr.,conf.,univ.
rogienesra@gmail.com

Chișinău 2022
 Actualitatea. Schimbările morfo-funcţionale care se produc în perioada preadolescenţei
sunt esenţiale, exprimându-se prin intensificarea creşterii, în special cea fizică, ce se
caracterizează printr-un ritm superior celorlalte perioade ale dezvoltării ontogenetice. Întreg
procesul de creştere poate lua diverse forme, dar indiferent de acestea el nu are loc proporţional
şi nici nu se produce concomitent la nivelul tuturor segmentelor corpului.
Modificările somatometrice – se dezvoltă mai întâi membrele superioare şi inferioare şi mai
apoi toracele şi bazinul. În ansamblu, creşterea medie în înălţime este de la 3-4 până la 6-7 cm
anual. La 11-12 ani, fetele depăşesc puţin băieţii, ele fiind mai înalte, dar între 13 şi 14 ani
această diferenţă dispare. Datorită creşterii intense a membrelor în raport cu trunchiul, această
perioadă a fost denumită “vârsta dizgraţiei”, “vârsta hainelor scurte”
Creşterea în înălţime este însoţită de cea a greutății, iar procesul osificării este intens. Astfel,
se dezvoltă partea faciala a craniului, are loc definitivarea procesului de calciiere a oaselor mâinii
şi se încheie creşterea danturii permanente. În acelaşi timp se dezvoltă foarte mult musculatura
spatelui, a centurii scapulare şi a celei pelviene
Junioratul completează prima etapă a vieții școlare a copilului. Aceasta este o vârstă foarte
dificilă. Psihologii evidențiază vârsta de 7-10 ani ca vârstă școala mică și 11-15 ani - ca
adolescentă. Astfel, vârsta de 10-11 ani este ca și cum într-un stat suspendat, acesta este, copilul
nu este încă un adolescent, dar nici școlarul mic. Totul este agitat aici și, prin urmare, atât fetele
cât și băeții, devin parțial incontrolabili, care este un comportament tipic pentru adolescenți, iar
pe de altă parte - copiii de 10-11 ani sunt extrem de plastic, gata să se schimbe și să se deschidă
la cooperare.
 Evenimentul cheie al dezvoltării psihofizice a vârstei de 10-11 ani este pubertatea.
Din acest punct de vedere, elevii noștri din al patrulea an sunt, fără îndoială,
adolescenți. Aceasta afectează foarte mult comportamentul lor - se manifestă
rebeliunea, conflict.
Copiii de această vârstă se caracterizează prin instabilitate emoțională extremă
datorită fiziologiei - ratele de creștere și dezvoltarea diferitelor sisteme funcționale ale
corpului sunt nepotrivite [1,2].
Calitățile motrice sunt însușiri ale organismului concretizate în capacitatea de
efectuare a acțiunilor de mișcare cu anumiti indici de viteza, forța, rezistența și
îndemânare.
Acestea oferă individului posibilitatea executării diferitelor acte motrice, legate
atât de activitatea sa zilnică, cât și de cea sportivă. In procesul de învățământ un loc
important în cadrul preocupărilor profesorului de specialitate il ocupă găsirea și
utilizarea în pregătire a celor mai eficiente metode și mijloace care să asigure
dezvoltarea acestor calități.
În activitatea de dezvoltare a acestora (sistematic) profesorul de educație fizică
trebuie să stabilească anumite priorități în educarea calităților motrice.
Se recomandă ca programarea dezvoltării lor să se facă cu pondere diferită în
funcție de conținutul lecțiilor, materialele sportive existente, condițiile de anotimp,
starea motrice al elevilor într-o anumită etapă.
 Perfecționarea calităților motrice reprezintă unul din principalele obiective ale
procesului de pregătire a elevilor realizată concomitent cu formarea priceperilor și
deprinderilor motrice.
Calitățile motrice au un caracter nativ al carui nivel de manifestare inițială
depinde de fondul genetic ereditar. Dezvoltarea lor ulterioară, ca, dealtfel, și
formarea deprinderilor motrice, se realizează odată cu evoluția procesului de
creștere și dezvoltare, ele fiind influențate de specificul activităților desfășurate,
condițiile de viață, ereditatea, mediul geografic și climateric și activitățile
desfășurate în mediul școlar.
In literatura de specialitate, precum și în terminologia specialiștilor se folosesc
mai mulți termeni precum: calități fizice, calități motrice, calități bio-motrice,
calități ale activității motrice, funcții motrice de bază etc.
In cadrul procesului instructiv educativ, dezvoltarea calităților motrice trebuie
să ocupe un loc prioritar deoarece: calitățile motrice condiționează și determină în
mare masură formarea și în special consolidarea deprinderilor motrice; dezvoltarea
calităților motrice favorizeaza creșterea capacității de efort a organismului;
dezvoltarea calităților motrice se poate realiza și în condiții materiale simple;
dezvoltarea calităților motrice se poate face și în cadrul activității independente a
elevilor.
 Obiectul cercetării este procesul de îmbunătăţire a motricităţii generale a
elevilor din clasele gimnaziale cu profil sportiv în cadrul lecţiei de educaţie fizică
Subiectul cercetării este metodica aplicării ştafetelor în cadrul lecţiei de
educaţie fizică a elevilor din clasele gimnaziale cu profil sportiv.
Scopul cercetării. Pornind de la scopul educaţiei fizice, acela de a contribui la
întărirea sănătăţii și ducerea unui mod sănătos de viață, asigurarea unei dezvoltări
fizice armonioase a elevilor, precum și, însuşirile ce țin de rezolvarea problemelor
pe care le pune viața în fața sa şi cele necesare performanţelor sportive, ne-am
propus să introducem în lecţia de educaţie fizică, indiferent de scopul ei, ştafetele ca
mijloace de obţinere a acestor deziderate.
Pentru fiecare calitate motrice sau formă de manifestare a acesteia trebuie să
selecționăm, în raport cu vârsta şi genul elevilor, numai acele metode, procedee și
mijloace care s-au dovedit eficiente, optime în funcţie de modelul pe care trebuie
să-l realizăm, să modelăm mijloacele și căile prin și cu care vom acţiona. Acest mod
de activitate nu exclude necesitatea ca profesorul să cunoască o gamă cât mai
variată de metode și mijloace proprii activității sale sau specifice altor domenii, pe
care să încerce să le adapteze nevoilor sale practice.
 În conformitate cu scopul cercetării au fost identificate obiectivele,
printre care cele mai importante au fost: Experimentarea folosirii
ştafetelor. Componentele teoretico-metodice a desfășurării procesului de
educației fizică în învățământul gimnazial; dezvoltarea fizică şi
funcţională a copiilor de 10-14 ani;
Metodele de cercetare: Metoda observaţiei; metoda experimentală;
metoda matematico-statistică; metoda reprezentării grafice.
Organizarea cercetării. Cercetarea s-a efectuat la „Liceul - internat
Municipal cu Profil Sportiv” din mun. Chişinău, timp de un an şcolar, la
clasele gimnaziale A şi B mixte. Orele de educaţie fizica cu aceşti elevi
s-au desfăşurat conform orarului claselor, săptămânal 2 ore, atât în sala
de sport, cat si pe terenul de sport din incinta liceului. Grupa
experimentala a fost formata din clasele gimnaziale A mixta. Grupa
martorilor a fost formata la fel din clasele gimnaziale B mixta. Clasele a
V-a gimnaziale A,B sunt formate din 25 băieţi si 4 fete fiecare.
 Stabilirea şi descrierea probelor de control
Concepţiile moderne de practicare a exerciţiilor fizice au început sa aibă o valoare
din ce în ce mai mare, iar mijloacele pentru realizarea acestora au început a fi studiate
și experimentate pe scara largă.
Procesele de control puse în programa şcolară pentru testarea capacităţii motrice
sunt:
1.Probe din gimnastica acrobatică şi sărituri
Aceste probe au fost aplicate sub formă de test iniţial la începutul semestrului I şi test
final la sfârşitul semestrului al II - a.
Probele de control obligatorii pentru însuşirea unor ramuri de sport:
2.Efectuarea unor linii acrobatice liber alese, cu aprecierea prin notă la finalul
ciclului tematic al lecţiei;
3.Săritura cu sprijin pe aparat de gimnastică, cu apreciere prin notă la finalul ciclului
de lecţii;
Proba: elemente acrobatice izolate
- se execută izolat elemente statice şi dinamice prevăzute în programă
- se apreciază corectitudinea execuţiei
- aprecierea se face din nota maxima 10 (zece)
 Rezultatele obţinute de grupa experimentală la testarea iniţială au fost – 7,87 la
băieţi, iar la testarea finală de –9,50 la băieţi, în comparaţie cu rezultatele grupei
martor unde la testarea iniţială rezultatele au fost – 7,88 la băieţi şi la testarea finală de
numai –8,75 la băieţi. Toate rezultatele obţinute de grupa experimentală au fost
superioare, ceea ce confirmă faptul ca mijloacele de acţionare folosite în cadrul acestui
experiment au fost eficiente.(Tabelul 1,2,3,4)

Sunt prezentate și cheltuieli energetice reale ale elevilor de 10-11 ani și norma
fiziologică de vârstă pentru contingentul respectiv. Anume analiza comparativă a
datelor scoate ăn importanță un anumit dificit de cheltuieli energetice zilnice
corespunzătoare elevilor de această vîrstă, ăn comparație cu norma fiziologică.
Multumim pentru atentie !!!