ENERGIA SI PUTEREA

ELECTRICA
LEGEA LUI JOULE
 Legea lui Joule sau legea transformării energiei în conductoare este o lege care arată că la trecerea curentului
electric prin conductoare energia electromagnetică(energia electrică) se transformă în căldură, datorită lucrului
mecanic necesar deplasării purtătorilor mobili de sarcină electrică.
 1.Energia consumata pe intregul circuit este : Wtot = E * I * ΔT
2.Energia consumata pe circuitul exterior este : Wext = U * I * ΔT
3.Energia comsu,ata pe circuitul interior este : Wint = u * I * ΔT

W = energia electrica
U = tensiunea electrica
u = tensiune interioara
q = sarcina electrica
ΔT = timp
I = intensitatea curentului electric

In cazul in care consumatorul din circuit este un resistor cu rezistenta electrica R, energia primita de el se disipa
sub forma de caldura :

Q = U * I * ΔT = R * I2 * ΔT = U2 / R * ΔT
ceea ce reprezintă expresia matematică a legii Joule, legea efectului termic al curentului electric, al cărui enunț
este:
Căldura degajată la trecerea curentului electric printr-un conductor este direct proporțională cu rezistența
conductorului, R, cu pătratul intensității curentului stabilit prin conductor, I, și cu durata trecerii curentului, Δt.

Q = R * I2 * ΔT
 Bateriile – sau sursa de tensiune – asigură stabilirea curentului electric prin circuit. Energia curentului
electric W măsoară, de fapt, lucrul mecanic cheltuit de către „generator” pentru a transporta sarcina
electrică q printr-o secțiune din circuit într-un interval de timp Δt, deci se poate scrie:

W=U·q

unde U este tensiunea la bornele generatorului. Dacă înlocuim q = I · Δt, obținem: W = U · I · Δt

James Prescott Joule (1818– 1889) a fost un fizician englez, foarte bun experimentator. A cercetat efectul
termic al curentului electric, descoperind factorii care influențează energia disipată la trecerea curentului electric
printr-un conductor. Legătura dintre aceștia reprezintă expresia matematică a legii ce îi poartă numele.
 EXPERIMENT :
Ne propunem să evaluăm experimental căldura pe care un conductor din nichelină o cedează apei dintr- un
calorimetru atunci când este alimentat la o sursă de tensiune. Pentru aceasta vom investiga dependența
variației (creșterii) temperaturii apei din calorimetru, Δθ, de intensitatea curentului aplicat, I, de rezistența
electrică a conductorilor utilizați, R, și de timpul trecerii curentului electric prin rezistor, Δt.

Materiale necesare :
1.sursă de tensiune stabilizată
2.ampermetru de 0–3 A
3.calorimetru cu accesorii (termometru de construcție
specială, agitator)
4.Apă
5.rezistoare din sârmă de nichelină
6.reostat cu cursor
7.conductoare de legătură
8.întrerupător
 1.Turnăm 200 g de apă în vasul calorimetric și măsurăm temperatura sa. Introducem nichelina – fixată în
bornele speciale din capacul calorimetrului – în apa din vas.
2.Alimentăm circuitul de la sursa de tensiune variabilă, cronometrăm intervalul de timp cât curentul trece
prin circuit și urmărim indicația termometrului.
3.Pentru a obține mai multe valori ale rezistenței electrice grupăm bucățile de nichelină în serie sau în
paralel.
4.Înregistrăm valorile obținute în tabele de date experimentale.
5.Ulterior, reprezentăm grafic dependența variației temperaturii apei din calorimetru, Δθ, de intensitatea
curentului I, și, respectiv, de rezistența electrică a conductorilor utilizați, R.
Căldura disipată la trecerea curentului electric prin rezistor este direct proporțională cu durata trecerii
curentului electric prin rezistor.