densitatea

9. Caracteristici realăI (absolută)

structurale
 Densitatea (reală) a unui material se defineşte prin valoarea raportului între masa şi volumul său real (lipsit de
 pori).
 Densitatea se calculează cu relaţia:

 în care: m = masa probei, în kg

 V = volumul format din particulele constituente, în m3
 Pentru calculul densităţii se va determina masa probei (prin cântărire) şi volumul format din particulele constituente prin metode
specifice funcţie de starea fizică (lichidă sau solidă) şi a posibilităţii de confecţionare a epruvetelor.
 Densitatea materialelor solide lipsite de pori
 Metoda prin măsurători directe
 Metoda se aplică în cazul când se dispune de corpuri de probă (epruvete) cu formă geometrică regulată (cub, cilindru, prismă) fără
ştirbituri la muchii.
 Aparatură şi materiale: balanţă tehnică de capacitate mai mare decât cea probabilă a probei, şubler, proba fasonată.
 Efectuarea măsurătorilor
 Pentru a lua în consideraţie abaterile inevitabile de la forma geometrică ideală, dimensiunile cu care se va calcula volumul probei vor
reprezenta medii aritmetice ale dimensiunilor reale.
 la epruvetele cubice sau prismatice) se măsoară (în sensul acelor de ceasornic) toate muchiile, la o distanţă de 5 mm de margine,
ai , bi şi ci ( i = 1...4);

 la epruvetele cilindrice se măsoară două diametre perpendiculare la 5 mm de suprafaţa bazelor şi mijlocul epruvetei d i (i = 1...6) şi
patru înălţimi pe direcţia generatoarelor corespunzătoare diametrelor măsurate h i ( i = 1...4).
 Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.
 Lungimile
Tabelul 1 se măsoară cu o precizie de 0,1 mm şi se trec în tabelul 1.
 Masa probei se măsoară cu o precizie de 0,1 g şi se trece în tabelul 1. 

Forma cubică

dimensiuni 1 2 3 4 media aritmetică

a          
b          
c          
volum          
()
masa - - - -  
(g)
           
 forma cilindrică

dimensiuni 1 2 3 4 5 6 media

d (cm)              

h (cm)              

V (cm3)              

m (g)              

           
 Se calculează mediile aritmetrice ale dimensiunilor, volumul
 epruvetei şi densitatea (cu o precizie de trei cifre semnificative).
 Densitatea materialelor solide poroase
 Materialele solide prezintă în structura lor pori şi goluri, astfel încât pentru determinarea volumului real este necesar să li se
distrugă structura, transformându-le într-o pulbere fină, astfel încât să putem considera că
 particulele prăfoase rezultate nu mai pot conţine pori închişi. Pentru aceasta, materialul supus determinării se sfărîma în piuliţă de
oţel, apoi se mojarează şi se trece prin sita cu ochiuri de 0,2 mm. Pulberea rezultată se usucă la masă constantă.
 Volumul real al pulberii se determină prin introducerea acesteia într-un lichid ce nu reacţioneazăchimic cu materialul de încercat şi
determinarea volumului de lichid dislocuit.
 Aparatură şi materiale: mojar, sită nr.0125, balanţă analitică (sau tehnică),
 picnometru (vas cotat), biuretă, apă distilată, proba de materia
 Efectuarea măsurătorilor.
 Se pot aplica două metode de determinare a densitătii:
 1.Metoda biuretei; 2.Metoda picnometrului.
 1. Metoda biuretei este expeditivă dar aproximativă şi presupune următoarea succesiune de operaţii:
 -se cântăreşte (m1) un balon cotat cu volumul (Vb) ;
 -se introduce în balon o cantitate de (10...30) g de pulbere şi se recântareşte balonul (m 2);
 -se umple biureta cu lichidul de referinţă;
 -se aşează balonul sub biuretă şi se deschide robinetul acesteia
 -pentru a permite lichidului să picure în balonul cotat;
 -in timpul acestei operaţiuni trebuie în permanenţă agitat lichidul din
 balon pentru eliminarea aerului;
 -când nivelul lichidului ajunge la marca balonului, biureta se închide pentru a permite citirea volumului de lichid scurs (V 1).
 Densitatea se calculează cu relaţia:
 Metoda picnometrului sau metoda măsurătorilor de mase este mult mai precisă şi constă în următoarele operaţiuni:
 - se cântăreşte picnometrul gol şi uscat (m1) ;
 -se umple picnometrul cu lichid de referinţă, i se pune dopul, se şterge la exterior de lichidul deversat prin capilar şi se recântăreşte
(m2)
 ml =m2-m1 reprezintă masa lichidului care încape în picnometrul gol.
 -se goleşte picnometrul şi se usucă;
 se introduce în picnometru o cantitate de( 10...30 )g pulbere uscată la masă constantă şi se recântăreşte picnometrul cu material m 3 ;
 Mm=m3-m1 reprezintă masa materialului introdus.
 se introduce în picnometru, peste pulbere, lichidul de referinţă, astfel încât să se umple aproximativ 2/3 din volumul acestuia şi se
elimină aerul prin fierbere pe baie de nisip timp de 15 minute;
 după răcire, picnometrul se umple cu lichidul de referinţă, i se pune
 dopul, se şterge la exterior şi se recântăreşte (m4)
 Diferenţa ( m4-m3 ) reprezintă masa lichidului de referinţă care a încăput în
 picnometru, peste materialul solid. Densitatea se calculează cu relaţia:
 
 
   
Masa vasului
 
Masa vasului cu
Volumul de lichid
scurs
 
 
Volumul vasului din biuretă
Nr. crt. gol m1 (g) pulbere m2 (g)
V1  

 
V2

1          

2          

Media        

Se calculează densitatea cu o precizie de trei cifre semnificative Ca rezultat se ia media

aritmetică a două determinări.
 Densitatea lichidelor
 Lichidele sunt lipsite de pori, astfel încât volumul pe care îl ocupă reprezintă volumul real adică al particulelor constituente.
 Densitatea lichidelor se apreciază prin determinarea masei unui volum cunoscut de lichid sau prin măsurători directe folosind aparate speciale -
densimetre.
 Volumul probei se impune prin umplerea unor recipienţi de volum cunoscut,
 iar masa se determină prin cântarire.
 Densitatea lichidelor serveşte la determinarea masei volumelor de lichid şi ca parametru de calcul al densităţii materialelor solide, când sunt
folosite ca lichide de referinţă, iar în cazul soluţiilor, la determinarea concentraţiilor lor.
 Determinarea densităţii lichidelor prin cântărire Aparatură şi materiale:
 - picnometru cu capacitate de 50 , cu dop de sticlă prevăzut cu dop
 capilar ;
 -balanţă analitică;
 -termometru 0-100 0C;
 -apă distilată;
 -hârtie absorbantă;
 -soluţii cu diferite concentraţii de clorură de calciu.
 Efectuarea măsurătorilor.
 Picnometrul spălat cu apă distilată, uscat în etuvă la 105 0C şi răcit, cu volumul etalon V, se cântăreşte la balanţa analitică (m 1) cu o
precizie de patru cifre semnificative.
 Se umple picnometrul cu lichidul de analizat , se şterge la exterior cu hârtie absorbantă şi se cântăreşte (m 2)

 Imediat după cântărire se determină temperatura lichidului q t .

 Determinarea se repetă pentru diferite temperaturi ale apei distilate.
 Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.
 Valorile măsurate m1, m2 , V şi qt .se înscriu în ordine în tabelul 3. r200 C
Nr. crt. m1 (g) m2 (g) V qt rq j
() 0C

1              
2              
media              
1              
2              
media              
1              
2              
media              
1              
2              
media              
 Se calculează densitatea lichidului petru temperatura

  Se calculează factorul de corecție φ

qt 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8

18 1,00039 1,00036 1,00032 1,00028 1,00021

19 1,00021 1,00017 1,00013 1,00009 1,00004

20 1,00000 0,99995 0,99991 0,99987 0,99985

21 0,99971 0,99974 0,99964 0,99965 0,99961

22 0,99956 0,99951 0,99947 0,99942 0,99938

Pentru apa distilată valoarea factorului j este dată în

tabelul 4.
Tabelul 4
 Se corectează valoarea densităţii determinată la temperatura qt cu factorul de influenţă j calculul densităţii corespunzătoare temperaturii de 200C la care se referă valorile din normele
tehnice.
 Determinarea densităţii lichidelor cu ajutorul densimetrelor
 (areometre)
 Metoda se aplică pentru lichidele cu vâscozitate redusă şi se bazează pe legea lui Arhimede, aparatele fiind etalonate pentru un anumit interval al densităţii.
 Conform legii lui Arhimede: 
 Aparatură şi materiale:
 -densimetru,
 -cilindru din sticlă gradat de 500 ;
 -termometru pentru intervalul de temperatură 0...1000C;
 - apă distilată;
 -soluţii cu diferite concentraţii de clorură de calciu.
 Densimetrul (fig.3) este compus dintr-un cilindru de sticlă închis, lestat la
 partea inferioară şi gradat în unităţi de densitate.
 Efectuarea determinărilor
 Se determină temperatura lichidului aflat în cilindrul gradat.
 Se introduce densimetrul în lichid, astfel încât să nu atingă pereţii cilindrului. Se citeşte valoarea densităţii la partea superioară a meniscului format de lichid (fig..3.). În
momentul citirii densimetrul trebuie să se afle în repaos.
 Se repetă determinarea pentru temperaturi diferite sau pentru concentraţii diferite.