Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
_______________________________________________________________________________________________
Noţiuni teoretice
La suprafaţa de separaţie lichid-gaz, echilibrul moleculelor
prezintă unele particularităţi. Astfel, o moleculă aflată în interiorul
lichidului interacţionează cu toate moleculele din jurul său ,
rezultanta forţelor de interacţiune fiind nulă şi molecula se află în
echilibru indiferent. Moleculele aflate la suprafaţa de separare lichid-
gaz vor interacţiona mai puternic cu moleculele din faza lichidă
deoarece moleculele în faza gazoasă sunt mai puţin numeroase.
Aceste molecule se vor afla sub acţiunea unor forţe rezultante
îndreptate spre interiorul lichidului ce dau naştere unor presiuni
interioare. Stratul superficial se caracterizează deci printr-o energie
potenţială proporţională cu suprafaţa şi se comportă ca o membrană
elastică întinsă. La echilibru, energia potenţială a stratului superficial
va avea valoare minimă iar suprafaţa liberă a lichidului va tinde spre
forma ce corespunde (în câmpul de forţe dat) unei arii minime.
Prin pătrunderea unei molecule din interiorul lichidului în
stratul superficial se consumă energie necesară măririi suprafeţei
libere. Dacă suprafaţa liberă se măreste cu dS, lucrul mecanic
cheltuit pentru aceasta este dL:
dL = dS (1)
unde reprezintă coeficientul de tensiune superficială.
Coeficientul de tensiune superficială reprezintă lucrul mecanic
necesar pentru mărirea suprafeţei libere a unui lichid cu unitatea de
suprafaţă:
dL
σ (2)
dS
Dacă mărirea suprafeţei se realizează cu ajutorul unei laturi
mobile a unui cadru ce se deplasează pe distanţa dx, astfel că avem
dS = ldx, l fiind lungimea laturii mobile, atunci din relaţia (2) rezultă:
dL F dx F
σ (3)
l dx l dx l
unde F reprezintă forţa de tensiune superficială, egală cu forţa cu
care se acţionează asupra cadrului pentru a-l deplasa pe distanţa
dx.
Dintre lichide, mercurul şi apa au tensiunile superficiale cele
mai mari.
Există mai multe metode de determinare a coeficientului de
tensiune superficială: metoda stalagmometrică, metoda scurgerii
prin tuburi capilare, metoda desprinderii inelului, metoda presiunii
maxime în bulă, metoda ascensiunii capilare, etc.
44 Îndrumar de laborator – BIOFIZICĂ – FIZICĂ GENERALĂ –
_______________________________________________________________________________________________
adică:
n ρ
σ σ0 0 (8)
n ρ0
Îndrumar de laborator – BIOFIZICĂ – FIZICĂ GENERALĂ – 45
_______________________________________________________________________________________________
Aparate si materiale
Instalaţia este reprezentată de stalagmometrul Traube fixat pe
un suport. Stalagmometrul Traube este format dintr-un tub de sticlă
gradat prevăzut cu linii de reper, ce se continuă cu un rezervor de
volum V. În partea inferioară, rezervorul se continuă printr-un tub
gradat şi un capilar ce se termină cu un orificiu capilar într-o
0 suprafaţă circulară netedă care reprezintă locul
de desprindere a picăturii. La partea superioară,
20 tubul stalagmometrului este prevăzut cu un tub
de cauciuc cu pară cu care se aspiră lichidul
sau cu care se schimbă viteza de curgere a
lichidului.
0
20
Modul de lucru
Tehnica de lucru
1
1. Se determină echivalentul stalagmometric e n pentru
lichidul de referinţă (apă distilată)
2. Se determină numărul de picături n0 cuprinse în volumul V din
lichidul de referinţă (apă distilată) efectuând corecţiile
corespunzătoare diviziunilor n 01 si n 02. Valorile se trec în
tabel.
1
3. Se determină echivalentul stalagmometric e , n pentru
lichidul studiat.
4. Se determină numărul de picături n cuprinse în volumul V din
lichidul studiat, efectuând corecţiile corespunzătoare
diviziunilor n1 si n 2. Valorile se trec în tabel.
4. Se calculează valorile cu relaţia (8) şi se trec în tabel.
5. Se reprezintă grafic = (c %)
6. Se determina concentratia necunoscuta.
Se cunoaşte 0 apă distilată = 72 10- 3 Nm-1 ; 0 apa şi valorile
pentru diferite concentraţii se scot din tabele sau se
calculează cu ajutorul fracţiior molare.
Nr.
Lichid n01 n02 e n0 <n0> n <n>
crt. (kg/m3) (N/m)