Altitudinea absolută; înălţimea / H

5420 m

4800 m

5
4
2
0

Cota sau altitudinea absolută reprezintă distanţa

pe verticală până la un nivel absolut recunoscut,
nivelul mării.

Adâncimea absolută reprezintă tot distanţa pe

verticală până la nivelul mării (aflat deasupra). 2100
FRAGMENTAREA VERTICALA (ENERGIA DE RELIEF, ADANCIMEA FRAGMENTARII)
Ne arată cât de adânc este sculptat relieful

La munte depăşeşte 500m (2000 – 4000 m)

Reprezintă distanţa dintre culme şi vale La deal are valori de 100-500 m

-dintre punctul cel mai înalt al
culmii şi puncul cel mai jos al văii
Este o diferenţă de nivel (dintre două nivele)

Relieful montan are mai multă

energie decât cel colinar
La câmpie are valori mai mici de 100m
 Panta ; DECLIVITATEA unui versant
Reprezintă unghiul pe care-l formează planul unui versant faţă de orizontală

35 %

Repetăm:
Indicatorii morfometrici sunt:
-altitudinea absolută
Acest unghi se măsoara în grade centezimale
-fragmentarea orizontală
(unghiul drept =100)
-densitatea fragmentării
35 grade centezimale,
-panta
adica 35 dintr-o suta= 35%
 FORMAREA RELIEFULUI
Relieful este rezultatul acţiunii a două tipuri de agenţi (forţe)
-agenţi interni (endogeni) -orogenetici
-agenţi externi (exogeni) -morfogenetici
-agenţii interni -construiesc marile structuri de relief
-determină reliefuri majore (de mari dimensiuni)

-agentii externi -modelează temeliile edificate de agenţii interni

-realizează un relief sculptural printr-o triplă actiune:
-eroziune, transport, depunere
-determină reliefuri medii şi minore

Procese endogene: deplasarea plăcilor,seisme, magmatism, vulcanism,

încreţirea stratelor de roci, fracturări, falieri, mişcari epirogenetice

Procese exogene : curgerea râurilor, dinamica apelor mării, procesele

meteorologice, acţiunea vietuitoarelor, eroziunea glaciară, omul
 Cu cât agenţii interni vor edifica reliefuri mai înalte
cu atât va creşte puterea de modelare a agenţilor externi.
Unii construiesc şi alţii distrug.

Agenţii morfogenetici externi erod din zonele înalte şi depun în zonele joase.

Tendinţa generală este de formare a unei suprafeţe netede, îmbătrânite,

numită: peneplenă sau pediplenă.
 Factorii interni, endogeni isi au originea in interiorul planetei, sub scoarţă.

Pentru a înţelege mecanismul lor de acţiune trebuie mai întâi să descifrăm

structura internă a Terrei.

Astenosfera Scoarţa sau crusta

DISCONTINUITATEA
Mantaua MOHOROVICIC (MOHO)
inferioară

Nucleul
exterior DISCONTINUITATEA
GUTENBERG -WIECHERT
Nucleul
interior
Pământul are o structura zonar- concentrică,
datorită gravitaţiei şi rotaţiei.

CRUSTA TERESTRA ESTE ÎMPLÂNTATĂ IZOSTATIC ÎN MAGMĂ (ASTENOSFERA)

MAGMA FIERBINTE ARE TENDINŢA SĂ IASĂ LA SUPRAFAŢĂ ŞI “MIŞCĂ”
FRAGMENTELE DE CRUSTĂ NUMITE PLĂCI TECTONICE
Munţii se formează în sute de milioane de ani, prin cutarea straturilor de roci
ETAPA DE GEOSINCLINAL
Pe parcursul etapei de geosinclinal tendinţa
generală este de coborâre
Agenţii externi erod din zonele înalte şi
depun sedimente pe fundul geosinclinalului.

Magma fierbinte Treptat fundul geosinclinalului se crapă iar

din interior patrunde (se intrude ) magma.
În urma răcirii iau naştere corpuri magmatice
(ex. Batolite), iar prin topirea rocilor au loc
procese de metamorfism termic

Sedimentele depuse presează asupra

celor de dedesupt. Acestea se comprimă
şi se transformă în şisturi. Procesul se
cheama metamorfism de apăsare

La adâncimi mai mari metamorfismul

este mai puternic
 Treptat fundul geosinclinalului se
închide.
La un moment dat o placă se
deplasează spre cealaltă, comprimând
spaţiul geosinclinalulu.i

Prin comprimare stratele de roci se

cutează şi expandează înspre exterior.

Concomitent au loc fisurări, fracturări şi

falieri ale pachetelor de roci încreţite.

Prin aceste crăpături magma poate ajunge la suprafaţă sub formă de lava.
Procesul poarta numele de vulcanism .

Toata aceasta perioada este foarte activă tectonic, au loc cutremure şi prabuşiri
ale unor compartimente, care alunecă pe planurile de falie

În cele din urma întregul sistem orogenetic se echilibreaza printr-o

 Lanţ montan tânăr
Strate de roca deversate şi încălecate
Cutările simple ale zonei
subalpine. La marginea munţilor.
Roci puternic metamorfozate
State sedimentare doar cutate, fliş.

Corpuri magmatice (granitice) de

adâncime.

Dupa ce munţii au ieşit de sub ape, în urma înălţărilor orogenetice ei vor fi erodati de către agenţii externi

Pe parcursul a sute de milioane de ani

munţii vor fi erodati până în temelia lor
Rezultă o suprafaţă aproximativ netedă
numita peneplenă (daca a fost
erdodata de râuri ) sau pediplena (dacă
a fost erodata în conditţi deşertice)

Aceasta platformă este formată din rocile

care stateau în baza munţilor, adică din
şisturi puternic metamorfozate şi roci
granitice
 UNITĂŢI MAJORE DE RELIEF ……….EMERSE ŞI SUBMERSE
29 % relief subaerian
71 % reliefuri subacvatice
munţi
Platforma continentala
podişuri
Abruptul continental
câmpii
Gropi abisale
Platoul oceanic
Domeniul plăcilor continentale dorsale

ocupă 59% din suprafaţa Terrei

Domeniul plăcilor
oceanice ocupă 41 %

Dacă realizam un profil tansversal de la munte … la gropile abisale obţinem

ponderea principalelor trepte hipsometrice (de înălţime) la nivel planetar
-munţii şi regiunile înalte reprezintă circa 8% din suprafaţa planetei
-câmpiile şi zonele joase ocupă circa 21 % din suprafaţa planetei
-platformele continentale ocupă circa 7% din suprafaţa planetei
-abrupturile continentale (taluzurile) ocupa 23 % din suprafaţă
-platourile oceanice (aflate pe plăcile oceanice) reprezintă 40 %
-gropile abisale (fosele) reprezintă 1% din suprafaţă