clasa a IX - a

PĂMÂNTUL
-caracteristici-
Prof. Raluca BURA
 FORMA PĂMÂNTULUI

SFERĂ GEOID
GEOIDUL

● este forma convențională generală a Fig. 1 – Diagrama geoidului

suprafeței terestre, ea corespunzând
prelungirii imaginare a prelungirii
nivelului mediu al mărilor și
oceanelor pe sub continente.

Fig. 2 – Forma de geoid a Pământului

ELIPSOIDUL DE
ROTAȚIE

● este corpul geometric a cărui axă

mică este paralelǎ cu axa de rotaţie
a Pǎmântului, iar centrul sǎu
geometric în apropierea centrului
de masǎ al Pǎmântului.
 Fig. 4 – Forma de
elipsoid de rotație

Fig. 3 - Forma de geoid

Fig. 5 – Diferența dintre cele două forme

DIMENSIUNILE
PĂMÂNTULUI

• Raza ecuatorială - 6.378,137 km,

• Raza polară - 6.356,752 km,
• Suprafața - 510.065.600 km²,
• Circumferinţa la ecuator - 40.075,02 km.

Fig. 6 – Dimensiunile Pământului

 STRUCTURA INTERNĂ
crusta
mantaua superioară
mantaua inferioară
scoarța terestră

nucleu extern

nucleu intern

Fig. 7 – Secțiune – structura internă a Pământului

 PLĂCILE TECTONICE
Placă tectonică = bucată foarte mare a scoarței terestre.
Mișcarea acestora dă naștere cutremurelor și parțial vulcanilor/munților de tip vulcanic.

Fig. 8 – Diviziunea plăcilor tectonice

 Plăcile tectonice ale Terrei se împart în 3
subdiviziuni:
• Plăci principale (Macroplăci):
1. Placa Nord – Americană,
2. Placa Sud – Americană,
3. Placa Antarctică,
4. Placa Eurasiatică,
5. Placa Africană,
6. Placa Indo-Australiană,
7. Placa Pacificului;
Fig. 9 – Plăcile tectonice principale
• Plăci secundare (mezoplăci):
1. Placa Arabică,
2. Placa Caraibică,
3. Placa Cocos,
4. Placa Juan de Fuco,
5. Placa Nazca,
6. Placa Filipinelor,
7. Placa Scoției.
• Plăci terțiare (microplăci).

Fig. 10 – Plăcile tectonice principale și cele secundare

 PROCESELE DE MIȘCARE

● expansiune = o placă se depărtează

de alta și între ele se formează o nouă
crustă, Fig. 11 – procesul de expansiune
● subducție = una din plăci intră sub
cealaltă și se distruge în manta.

• plăci convergente
• plăci divergente (de expansiune),
• plăci transformante-conservante:
a) mișcări în sens contrar,
b) mișcări paralele în același sens
(dar cu viteze diferite de Fig. 12 – procesul de subducție
înaintare).
Foto. 1 – Falia San Andreas

Fig. 13 – Falia San Andreas - satelit

Foto. 2 – Falia San Andreas

 CUTREMURELE

Hipocentru = locul de declanșare a unui

cutremur din în adâncul scoarței
pământului, acolo unde au avut loc
deplasări de strate,
Epicentru = este punctul de pe
suprafața Pământului deasupra unui
hipocentru sau focar, punctul de
origine al cutremurelor.
Fig. 14 – Reprezentarea unui cutremur
UNDELE SEISMICE DE
ADÂNCIME

● Undele primare (P)

Se deplasează longitudinal, de aceea ajunge
întotdeauna înaintea altor unde seismice. Fig. 15 – Unde primare (P)
Este percepută la suprafață ca o mișcare pe
verticală și de obicei nu are un caracter atât de
distructiv.
● Undele secundare (S)
Se deplasează transversal, de aceea ajunge
întotdeauna după unda P.
Este percepută la suprafață ca o mișcare pe
orizontală, și provoacă cele mai mari distrugeri
asupra clădirilor.

Fig. 16 – Unde secundare (S)

 UNDELE SEISMICE DE
SUPRAFAȚĂ

• Unda L (Love)
E o undă de forfecare în plan
orizontal. Sosește întotdeauna după unda
S.
• Unda R (Rayleigh)
E o undă pentru care componenta
orizontală a mișcării particulelor este
orientată invers față de direcția de
propagare a undei. Sosește întotdeauna
după unda L.

Fig. 17 – Undele de suprafață (L și R)

MĂSURAREA CUTREMURELOR
ZONELE SEISMICE

Fig. 18 – Repartiția seismicității pe glob

PROCESELE
OROGENETICE

• Se produce cutarea,
metamorfozarea şi înălţarea
materialelor ce alcătuiesc marginile Fig. 19 – Orogeneza caledoniană

acestora.
• În urma acțiunii plăcilor tectonice
rezultă munţi de cutare, care se
asociază în lanţuri de sute sau mii
de kilometri.
• Orogeneze: - caledoniană,
- hercinică, -
alpină.

Fig. 20 – Orogeneza alpină

 PROCESELE
EPIROGENETICE

● Sunt specifice scoarţei continentale rigide care

execută mişcări lente de coborâre sau înălţare,
fără a deranja structura stratelor.
● Se deosebesc două tipuri de miscări
epirogenetice: - epirogeneze pozitive: apele
marine se retrag în detrimentrul uscatului
(regresiuni marine), -
epirogeneze negative: apele marine avansează
peste uscatul în coborâre (transgresiuni marine).

Fig. 21 – Procesele epirogenetice

 1. E L I P SO ID
2. S TR U CT U R A IN T ER NA
MU N T I I
3.
4. P L C I T EC T ON I C E
A
5. O R O G E E T I C E
6. C U
N
R EM UR E
T
1. Forma Pământului este ... de rotație.
2. “Nucleu, mantie” fac parte din ... a Pământului.
3. Prin ciocnirea plăcilor tectonice se formează ...
4. Scoarța terestră se împarte în 7 ... majore.
5. Procese de formare a munților.
6. Magnitutinea acestora se măsoară cu ajutorul scării
Richter.
 MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!