Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- INTRODUCERE
I. ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI
Începând cu epoca modernă, în Franța, Anglia, Prusia ș. a., s-au dezvoltat condițiile
scrierii unor lucrări de istorie universală.
Jacques Bénique Bossuet, Voltaire, Frederich Schiller ș. a.. au deschis un drum ce va
fi urmat și de alți mari istorici.
II. ÎNCEPUTUL ȘI PERIODIZAREA ISTORIEI UNIVERSALE
MODERNE
STUARȚII:
La 9 mai 1649, Anglia a fost proclamată oficial Republică și Stat Liber (Commonwealth and Free
State).
În 1653 i se oferă lui Cromwell titlul de Lord Protector al Angliei, Scoției și Irlandei.
Războiul dintre Anglia și Olanda (Provinciile Unite) (1652 – 1654) și Pacea de la Westminster
(1654).
Cromwell moare în septembrie 1658, iar fiul său, Richard, devine Lord Protector.
RESTAURAȚIA (1660):
Richard Cromwell este obligat să demisioneze de către generalul Monk, iar în Anglia
este readusă dinastia Stuart, prin Carol al II-lea;
Test Act (1673);
Habeas Corpus Act (1679);
Regele Iacob al II-lea (1685 – 1689);
Formarea Partidelor Whig și Tory.
Pe plan extern, Anglia se implică în Războiul pentru tronul Spaniei (1701- 1712) și va fi principala
beneficiară a Tratatelor de Pace de la Utrecht și Rastadt (1713 – 1714).
- ANGLIA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA ȘI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA (1700 – 1815):
BOURBONII:
Ludovic al XIII-lea (1610 – 1643):
Politica externă:
Războiul de 30 de Ani (1618 – 1648).
Politica internă:
Guvernarea cardinalului Richelieu (1624 – 1642);
Guvernarea cardinalului Mazarin (1642 – 1661).
Ludovic al XIV-lea (1643 – 1715):
Guvernarea fără prim – ministru;
Organizarea internă a lui Colbert (1681 – 1683).
Revocarea Edictului de la Nantes (1685)
Politica externă:
Războiul de devoluție (1667 – 1668) și pacea de la
Aachen;
Războiul dintre Franța și Olanda (1672 – 1679) și pacea
de la Nimégue (1679);
Războiul Franței cu Liga de la Augsburg (1688 – 1697) și
pacea de la Riswick (1679);
Războiul pentru Tronul Spaniei (1700 – 1712) și
Tratatele de pace de la Utrecht și Rastdt (1713 – 1714).
-FRANȚA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA (1715 – 1789)
SFÂRȘITUL ABSOLUTISMULUI.
Electorul Friedrich al III-lea (1688 – 1701), din 1701 sub numele de Friedrich I, rege al Prusiei
(1701 – 1713):
Prusia este proclamată Regat la Königgsberg (18 ianuarie 1701).
DE LA HABSBURGI LA BOURBONI:
Filip al III-lea de Habsburg (1598 – 1621):
Monarhie absolută;
Criză economico - financiară;
Implicarea Spaniei în Războiul de 30 de Ani (1618 – 1648) alături de
Imperiul Habsburgic împotriva protestanților.
Filip al IV-lea (1621 – 1665):
Continuarea Războiului de 30 de Ani, Pacea Westfalică (1648);
Războiul dintre Franța și Spania continuă până în 1659 (Pacea Pirineilor);
Continuă criza politică și cea economico – financiară;
Spania pierde Portugalia.
FĂRĂMIȚARE ȘI DEGRADARE:
Italia o noțiune geografică;
Dominația spaniolă asupra unei părți a Peninsulei Italice până la 1713 – 1714
(Tratatele de pace de la Utrecht și Rastadt);
Dominația austriacă asupra unei părți a Peninsulei Italice după Tratatele de pace de la
Utrecht și Rastadt;
Criza economică din secolul al XVII-lea;
Revirimentul economic din secolul al XVIII-lea;
Absolutism politic;
Nașterea științei moderne în Italia în secolul al XVII-lea (Galileo Galilei);
Cultura și știința devin apanajul Europei de Vest protestante în secolul al XVIII-lea.
- ȚĂRILE SCANDINAVE ÎN SECOLELE XVII – XVIII (1600 -1800)
DANEMARCA:
Sfârșitul unei puteri medievale;
O serie de conflicte eșuate cu Suedia;
O parte din posesiunile Danemarcei trec sub controlul Suediei;
Reforme absolutist – luminate în secolul al XVIII-lea.
SUEDIA:
Carol al IX-lea (1599 – 1611).
DESFĂȘURAREA EVENIMENTELOR:
Ședința regală de deschidere a Adunării (5 mai 1789);
Căderea Bastiliei (14 iulie 1789);
Abolirea privilegiilor feudale (4 august 1789);
Votarea Constituției civile a clerului (12 iulie 1790);
Fuga familiei regale și arestarea sa la Varennes (20 – 21 iunie 1791);
Insurecția din 10 august 1792;
Victoria franceză de la Valmy (20 septembrie 1792);
Proclamarea Republicii (21 septembrie 1792);
Ghilotinarea regelui în Piața Revoluției (21 ianuarie 1793);
Preluarea puterii de către iacobini (31 mai – 2 iunie 1793);
Guvernarea Thermidoriană (27 iulie 1794, 9 Thermidor, an II);
Alegerea primului Directorat (5 noiembrie 1795);
Al doilea Directorat (1797);
Lovitura de stat a lui Napoleon Bonaparte (9 – 10 noiembrie 1799).
DEFĂȘURAREA EVENIMENTELOR:
Napoleon Bonaparte este numit Comandant al armatei din Italia (2 martie 1795);
Începutul expediției din Egipt (19 mai 1998);
Lovitura de stat a lui Napoleon Bonaparte (9 – 10 noiembrie 1799);
Încoronarea lui Napoleon (2 decembrie 1804);
Victoria lui Napoleon asupra celei de-a doua și a treia coaliție;
Sfântul Imperiu Romano – German desființat (1804 – 1806);
Blocada Continentală (1806);
Coaliția a IV-a (1806) și înfrângerea acesteia de către armatele lui Napoleon;
Ocuparea Spaniei de către armata franceză (1808 – 1814);
Coaliția aV-a (1809) și înfrîngerea acesteia de către armatele lui Napoleon;
Coaliția a VI-a (1813) și înfrângerea lui Napoleon la Leipzig (1813);
Abdicarea lui Napoleon și exilul în Insula Elba (1814);
Cele 100 de Zile (1815);
Waterloo (1815);
Exilul – Sfânta Elena (1815 – 1821);
Moartea lui Napoleon (1815).
- Imanuel Geiss, Istoria lumii. Din preistorie până în anul 2000, Editura All, București, 2002.
- John R. Barber, Istoria Europei moderne, Editura Lider, București, 1998.
- Serge Bernstein, Pierre Milza, Istoria Eoropei, vol. III – IV, Institutul European, Iași, 1998.
- Jean – Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria Continentului European. De la 1850 până la
sfârșitul secolului al XX-lea, Editura Cartier, Chișinău, 2001.
- Jean Carpentier, François Lebrun, Istoria Europei,, Editura Humanitas, București,1997.
- Camil Mureșan, Istoria Europei Moderne. De la Renaștere la sfârșitul de mileniu, Editura Dacia,
Cluj – Napoca, 1997.
- Idem, Culegere de texte pentru istoria universală. Epoca modernă, vol. I – II, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 1973 – 1975.