Franţa

napoleonină

Patrascu Claudia-Petronela
 Napoleon
Bonaparte
Napoleon Bonaparte s-a născut ca al doilea din
cei șapte copii, în casa Buonaparte din
orașul Ajaccio, Corsica, pe 15 august 1769.
Originea lui Napoleon, veniturile și cunoștințele
familiei i-au oferit oportunități mai bune de studiu
decât cele disponibile unui corsican tipic din acea
vreme.
Devenit absolvent în septembrie 1785, Bonaparte
este numit ofițer cu gradul de sublocotenent în
regimentul de artilerie La Fère.
 Campania din
Egipt și Siria
(1798-1801)
• Zi și noapte în mijlocul soldaților,
era iubit și apreciat de aceștia, care în
ziua atacurilor l-au urmat cu elan.
• Campania franceză
în Egipt și Siria (1798-1801) a fost
campania lui Napoleon Bonaparte în
Orient, aparent pentru a proteja
interesele comerciale franceze, de a
submina accesul Marii Britanii
în India și de a stabili demersuri
științifice în regiune.
Piatra de la
Rosetta
• A fost descoperită de soldaţii lui Napoleon în
timpul lucrărilor la un fort, în fundația unei vechi cetăți
arabe, unde fusese folosită ca material de construcție.
• Datorită francezului Jean Francois Champollion,
descifrarea hieroglifelor a făcut posibilă cunoaşterea
civilizaţiei antice egiptene, primele însemne
hieroglifice fiind datate în anul 2800 i.e.n. de pe
vremea faraonului Narmer, limba faraonilor cunoscând
câteva transformări de-a lungul timpului, identificate
de Champollion, atât gramaticale cât şi structurale.
Euopa sub Napoleon

• Bonaparte a încercat să atragă de partea noului regim

oamenii de seamă ai Franței, indiferent de orientarea lor
politică, reintroducând cultul religios catolic (suprimat de
Revoluție) prin încheierea unui Concordat cu papa în 1801.
Napoleon controla Biserica și își sporea influența asupra
unei largi categorii de francezi. Pentru ca puterea să nu-i fie
pusă la îndoială, Bonaparte a introdus cenzura asupra presei
și a sporit atribuțiile poliției.
 Prim Consul al
Republicii (1799-1804)
• Întors din Egipt, Napoleon este primit cu entuziasm de
poporul francez. Profitând de această popularitate, el a
răsturnat Directoratul și a impus dictatura personală în
noiembrie anul 1799. Prin acest act, burghezia și-a
consolidat puterea. Noua formă de conducere s-a numit
consulat, în fruntea căreia se găsea Primul Consul
(Bonaparte).
• Economia a fost refăcută, Franța a devenit prosperă,
începându-se vaste lucrări publice; s-au pus bazele
învățământului modern, religia reintrându-și în drepturi.
 Drunul spre
împărat
• Napoleon a elaborat legi noi sub numele de
„Codul lui Napoleon”. Primejdia externă care
se abătuse asupra Franței a fost înlăturată
prin victoria împotriva Austriei, de la
Marengo, din anul 1800. El cucerește Belgia
(zonele de la Rin) și Italia.
• Prin Concordatul cu papalitatea, Napoleon
a obținut supremația asupra Italiei. În 1802,
Franța a încheiat cu Anglia pacea de la Amiens
(pacea perpetuă), prin care se producea un
schimb de posesiuni: Franța renunța la Egipt,
iar Anglia la teritoriile cucerite în timpul
războaielor anterioare.
Napoleon I - Împăratul
francezilor (1804-1815)

• Având puterea consolidată de realizările guvernării

sale, Napoleon a fost proclamat împărat de către Senatul
francez în 1804, printr-un senatus-consultus.
• Încoronat în Catedrala Notre-Dame din Paris, în
prezența papei Pius al VII-lea, el a spus cuvintele:
„Imperiul înseamnă pace”. Însă conducerea sa a dus la
un lung șir de războaie cu Anglia și cu monarhiile
absolutiste (Rusia, Austria, Prusia)
• Cu o armată mare, Napoleon a reușit să obțină
multe victorii asupra Austriei în 1805, prin Bătălia de
la Austerlitz și asupra Prusiei în 1806. Singura putere
continentală care îi stătea în cale era Rusia. Cu
aceasta a încheiat un acord în 1807 prin
care Europa era împărțită între împăratul Franței și
țarul Rusiei, Alexandru I. În anul 1812, Napoleon
face o încercare dezastroasă de a invada Rusia, în
care este învins.
Decăderea • Înfrânt în primul rând la Leipzig (1813) și apoi pe

perioadei
teritoriul Franței în 1814, Napoleon este silit să abdice în
favoarea Burbonilor. Este exilat în insula italiană Elba.

napoleonie
• La un an după înfrângerea de la Leipzig, întreg
imperiul s-a prăbușit. Burbonii au fost readuși la tronul
Franței prin Ludovic al XVIII-lea. Aceasta revenire nu s-
ne a bucurat însă de unanimitatea aliaților, între care au
intervenit repede divergențe. Unitatea coaliției a fost însă
salvată chiar de Napoleon.
• Napoleon părăsește insula Elba și începe ceea ce
avea să fie aventura „celor o sută de zile”.
Reîntronat, acesta începe să viseze la refacerea
marelui imperiu. Obține chiar câteva victorii. Pentru
scurt timp însă, căci este înfrânt în bătălia de la
Waterloo (18 iunie 1815).
• Napoleon și-a petrecut ultimii șase ani ai vieții
sub supraveghere britanică pe insula Sfânta Elena. O
autopsie a concluzionat că a murit de cancer la
stomac, deși Sten Forshufvud și alți oameni de
știință au continuat să susțină că a fost otrăvit cu
arsenic.
 • Modelul napoleonian a permis răspândirea în Europa
a ideii de egalitate în fața legii, desființarea privilegiilor

Concluzie.. feudale, libertatea economică, dreptul la propietate,

suveranitatea poporului.

. • În dicţionarul meu, cuvântul "imposibil" nu există.

-Napoleon Bonaparte