Arcul lui Constantin

PREZENTARE CREATA DE ELEVUL FLENCHEA

MIHAI,CLASA A-IX-A,LTO ,,SFINTII IMPARATI
CONSTANTIN SI ELENA''DIN PIATRA NEAMT
 Arcul lui Constantin

 Arcul lui Constantin este un arc de triumf din Roma, situat

între Colosseum și Colina Palatină, precum și în apropiere
de Forul Roman, ultimul monument de mari dimensiuni al
Romei imperiale. Arcul e menit să îl reprezinte pe
împăratul Constantin ca pe un continuator al celor mai mari
împărați romani, renumiți pentru guvernarea înțeleaptă. A
fost construit la Senatul Roman în anul 315 d.Hr. pentru a
comemora victoria lui Constantin cel Mare asupra lui
Maxentius, împărat al Romei între anii 306-312, în Bătălia
de la Podul Milvian (312 d.Hr.)
Simbolism

 Indiferent de defectele lui Maxentius, reputația sa de la Roma a fost influențată de contribuțiile

sale în construcția clădirelor publice. Până la venirea lui în 306, Roma devenea din ce în ce mai
irelevant punct pentru guvernare. Majoritatea împăraților alegeau să trăiască în altă parte și se
concentrau asupra apărării granițelor fragile, unde în mod frecvent înființau noi orașe. Acest
factor a contribuit la capacitatea sa de a profita de putere. Maxentius s-a concentrat asupra
restaurării capitalei, epitetul său fiind un conservator al orașului său. Multe controverse au
înconjurat patronajul lucrărilor publice din această perioadă. Filosoful german Walter Benjamin a
observat că istoria este văzută prin ochii victoriosului (Über den Begriff der Geschichte VII,
1940), iar Constantin cel Mare și biografii săi nu au făcut excepție. El a hotărât să șteargă în mod
sistematic memoria lui Maxentius. În consecință, există o incertitudine considerabilă privind
patronajul clădirilor publice de la începutul secolului al IV-lea, inclusiv Arcul lui Constantin,
care ar fi putut fi inițial un Arc al lui Maxentius.
Structura

 Deși dedicat lui Constantin, o mare parte din materialul decorativ evocă realizările militare ale
împăraților Traian (98-117), Hadrian (117-138) și Marcus Aurelius (161-180).Această se explică prin
faptul că structura, în ansamblul său, a fost construită cu materiale aduse de la alte monumente antice,
inclusiv secțiuni întregi ale arcului, fiind folosite pietre de construcție și sculpturi decorative,
reutilizând mai multe reliefuri majore din monumentele imperiale din secolul al II-lea.
 Arcul are o înălțime de 21 m, o lățime de 25,9 m și o adâncime de 7,4 m. Are trei arcuri, cel central este
de 11,5 m înălțime și 6,5 m lățime, iar arcadele laterale sunt cu înălțime de 7,4 m și lățime de 3,4 m
fiecare. Secțiunea superioară este reprezentată de o mansardă secționată, la rândul ei, în trei registre,
fiecare dintre acestea corespunzând câte unui arc. Deasupra arcului central se află o inscripție (pe
ambele părți ale monumentului) ce onorează victoria lui Constantin cel Mare asupra păgânismului și
glorifică contribuția sa la bunăstarea imperiului și la ascensiunea creștinismului. Aceste inscripții sunt,
în prezent, dificil de citit, întrucât reprezintă mai curând o urmă a fostelor decorațiuni. Designul
general, cu o parte principală structurat de coloane detașate și inscripția principală de mai sus, este
modelat după exemplul Arcului lui Septimius Severus pe Forumul Roman.
Decor
 Arcul este decorat puternic cu părți ale monumentelor vechi, care își asumă un
nou înțeles în contextul clădirii Constantiniană. Cu ocazia celebrării victoriei
lui Constantin, noile frize "istorice" care ilustrează campania sa în Italia,
exprimă înțelesul central: lauda împăratului, atât în luptă, cât și în îndatoririle
sale civile. Celelalte imagini susțin acest scop: decorarea luată din "vremurile
de aur" ale Imperiului sub împărații secolului al II-lea ale căror reliefuri au
fost reutilizate de Constantin și poziționate lângă acești "împărați buni".
 O altă explicație dată pentru reutilizare este perioada scurtă dintre începerea
construcției (la sfârșitul anului 312 cel mai devreme) și dedicarea (vara 315),
astfel încât arhitecții au folosit opere de artă existente pentru a compensa lipsa
de timp pentru a crea o nouă artă. S-ar putea ca atât de multe părți vechi să fie
folosite, deoarece constructorii înșiși nu au simțit că artiștii din timpul lor ar
putea să facă mai bine decât ceea ce fuseseră deja făcut. Un alt motiv posibil, a
fost adesea sugerat că romanii din secolul al IV-lea nu aveau cu adevărat
talentul artistic pentru a produce o lucrare de artă acceptabilă și erau conștienți
de ea și, prin urmare, au jefuit clădirile antice pentru a-și împodobi
monumentele contemporane. Această interpretare a devenit mai puțin
proeminentă în perioadele mai recente, deoarece arta antichității târzii a fost
apreciată în sine. Este posibil ca o combinație a acestor explicații să fie
corectă.
  IMP(ERATORI) · CAES(ARI) · FL(AVIO) ·
Inscriptie CONSTANTINO · MAXIMO · P(IO) · F(ELICI) ·
AVGUSTO · S(ENATUS) · P(OPULUS) · Q(UE) ·
R(OMANUS) · QVOD · INSTINCTV · DIVINITATIS
· MENTIS · MAGNITVDINE · CVM · EXERCITV ·
SVO · TAM · DE · TYRANNO · QVAM · DE · OMNI
· EIVS · FACTIONE · VNO · TEMPORE · IVSTIS ·
REMPVBLICAM · VLTVS · EST · ARMIS · ARCVM
· TRIVMPHIS · INSIGNEM · DICAVIT
 Împăratului Cezar Flavius Constantin, cel mare, virtuos
și binecuvântat Augustus: pentru că el, inspirat de
divinitate și de măreția minții sale, a eliberat statul de
la tiran și de la toți urmașii în același timp, cu forța
armată... Senatul și oamenii din Roma au dedicat acest
arc, decorat cu triumfuri
 Friza Constantiniană
Friza orizontală sub relieful rotund reprezintă elemente
principale ale perioadei lui Constantin, prezentă jurul
monumentului, ca o fâșie deasupra fiecărui arc lateral și pe
laturile de vest și de est ale arcului. Sunt ilustrate scene din
campania italiană a lui Constantin împotriva lui Maxentius
.Friza începe în partea de vest cu Plecarea (din lat.
Profectio ) din Milano. Pe partea de sud, este
ilustrat Asediu (din lat. Obsidio ) Veronei, un eveniment
care a avut o mare importanță pentru războiul din nordul
Italiei. În partea dreaptă (la sud-est) este descrisă
Bătălia (din lat. Proelium ) de la Podul Milvius, unde
Constantin obține victorie, fiind ilustrat înnecul lui Maxentius
în râul Tibru.Pe partea de est se vede intrarea (din
lat. Ingressus ) lui Constantin și armata în Roma. Se pare
că autorul a evitat să folosească imagini ale triumfului.
Constantin, probabil, nu dorea să fie arătat triumfător
asupra Orașului Etern. Pe partea din nord, orientatată spre
oraș, se află două fâșii cu acțiunile împăratului, după ce a
devenit stăpân al Romei. În stânga (nord-est), Constantin
se adresează (din lat. Oratio ) cetățenilor de pe
Forumul roman, iar la dreapta (nord-vest) este panoul final
cu ilustrarea lui Constantin distribuind bani poporului
(generozitate, din lat. Liberalitas ).
Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Arcul_lui_Constantin

 https://www.google.com/search?q=decorul+Arcului+lui+Constantin&client=avast
-a-1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjD6JqPmvL-AhUqgf0HHd
3nBTsQ_AUoAXoECAEQAw&biw=1536&bih=722&dpr=1.25