-

iN ACEST NUMAR:
Alimentator sta-
bilizat
Detectoare cu mul-
ti plicarea tensi-

unII
Receptor econo-

mic
electro-

pentru in-
d
Generator de im-
pulsuri dreptun-
ghiulare
Sonerii moderne
Gong electronic
Clasor filatelic
Metalo
Obiective
g
Materiale
sensibile
foto-
foto-
Bateria de acumu-
latoare, victima
frigului
Depanarea auto
de la A la Z
Dispozitiv pentru
;
torului de
la drum,
noaptea
.T
Sanie
pulsatl
,
1+1
motopro-
.... ... , ...... " ................... ,. ....... .................. ........ .
..... -.- .... - ....... C .... '"'('11" .. " ............................. '"
.. ... "" ....... I- ............................ .
,
,

!,
,.

"'.... ...

_. _ .... '", .. _--.. ................. .. .......... .. ". . .

---------------------------------
Pentru aparatura cu tranzIS-
toare, utilizarea baterii lor, aco-
lo unde o de cu-
rent alternativ. constituie n ge-
neral o unui
alimentator stabilizat argu-
ment decisiv nu nici
tehnice nici nu an-
materiale prea scumpe.
De aici ideea de a prezenta
unui alimentator n
stare livreze un curent
la 1 A tensiuni de la

12 V. In figura este
schema alimentato-
rului, pentru a
avem nevoie de un transforma-
Pagini realizati de M. BAGHIUS
tor, o redresoare. 3 diode
Zener un tranzistor. Transfor-
matorul de retea Tr se con-

pe un miez din
tole tip cu grosimea pache-
tului de tole de 35 mm. Pe acest
miez; se vor bobina primarul
care are n total 1 400 spire din
de Cu-Em cu mm.
Priza pentru 1 TI V se ia la 780
spire de la borna O. Secundarul
II are 130 spire din de
Cu-Em cu mm. Ten-
siunea este de
dioda red resoare O care este o
redresoare de
tip EFR 135. EFR 136 sau OS 1.
Se a se folosi ori-
care care poate re-
dresa un curent mediu de 1 A.
Pentru filtrare se folosesc con-
densatoare electrolitice fabrica-
te la Tensiunea
este unei dio-
de stabilizatoare Zener. Se fo-
losesc 3 diode Zener de fabri-
tip DZ 307.
DZ 309 DZ 312. Pe b,
c dale comutatorului K se pun
diodele Zenerde 7,9 12 V. Ten-
siunea astfel este aplica-
tranzistorului T, care este un
repetor pe emitor lucrnd n cu-
rent continuu, deci la
o tensiune la un
220
D
1R7V
C _,
7 V la se comuta-
torul K pe a tensiunea
la se din cursorul
P.
metrul P este un
QJ de 1 K Q.
Tranzistorul T este un tranzistor
de putere PNP tip EFT
213, E FT 214, 1T 203, AD 130.
AO 131 etc.
Intreg montajul se va realiza
pe o de circuit imprimat,
apoi se va monta ntr-o cutie de
material plastic Cu
acest alimentator putem alimen-
ta att radioreceptoare portabile
cu diferite tensiuni de alimenta-
re (<<Mamaia. Neptun, Alba-
R,-510
k
I
:!%!.
CII
O 25V
curent la 1 A. Deci la
alimentatorului se tensiu-
nile stabilizate de 7, 9 12 V.
Pentru a o tensiune sub
+ +
0.1
p
tros. Alfa etc.), cit orice
tip de magnetofon cu tranzistoa-
re sau casetofoane.

-
+
. ,

4

--------------------------------
IndeajuDl' de frecvent, tensiunea
la detectoarelor din radioreceptoare
(atit cele din ct din
RAS) sau din televizoare este o
tensiune micA, ceea ce inseamnli n fapt
sensibilitatea acestor detectoare este
Aceasta este de regulA aparaturii cu
un numAr mic de etaje. n astfel de cazuri
se recomandA utilizarea unor montaje de
cu multiplica rea tensiunii. In figu-
rile 1 2 sint prezentate scheme de
dublare a tensiunii, iar n figura 3 o schemA
de cvatriplare a tensiunii.
n prima figurA este vorba de o schemA
de dublare, n cazul n care tensiunea de
semnal este preluatA de la un circuit cu
un punct la masA. cum se constatA,
este vorba de' o la care condensatoa-
rele Cl. C
3
sint inclrcate prin diodele
D
1
D
1
pe rnd cu cte o semiperioadA din
semnalul de inaltA (tot de circuitul
Ct)' In acest fel, la bornele condensatoru-
lui C
l
se o tensiune dublA n compa-
cu simpla In figura 2 se
prezintA tot o de dublare pentru
cazul n care montajul este alimentat intre
punctele A B de la o schemA punct la
masA, cum ar fi cazul unui cuplaj inductiv
ntre circuitul L, Ci de
Practica aratA n acest caz rezultA un
pentru sensibilitatea receptorului de
1,7 (avind n vedere randamentul
Prima schemll (fig. 1) se poate aplica de
exemplu la detectorul RAS, iar cea de a
doua la principalA de la receptoa-
rele cu tuburi. Pentru amatorii care
doresc sA mlireascl sensibilitatea receptoa-
relor recomandlim nlocuiascl
cu aceste scheme de
ExistA montaje mai complexe. Pentru
exemplificare arAtllm n figura 3 schema
41nui detector video cu o multiplicare de
ordinul 4, care, fiind introdus ntr-un
televizor, duce la
de 3,2 ori.
In toate aceste scheme s-au folosit diode
detectoare cu gelIDaniu de tip


.... ... , ...... " ................... ,. ....... .................. ........ .
..... -.- .... - ....... C .... '"'('11" .. " ............................. '"
.. ... "" ....... I- ............................ .
,
,

!,
,.

"'.... ...

_. _ .... '", .. _--.. ................. .. .......... .. ". . .

---------------------------------
Pentru aparatura cu tranzIS-
toare, utilizarea baterii lor, aco-
lo unde o de cu-
rent alternativ. constituie n ge-
neral o unui
alimentator stabilizat argu-
ment decisiv nu nici
tehnice nici nu an-
materiale prea scumpe.
De aici ideea de a prezenta
unui alimentator n
stare livreze un curent
la 1 A tensiuni de la

12 V. In figura este
schema alimentato-
rului, pentru a
avem nevoie de un transforma-
Pagini realizati de M. BAGHIUS
tor, o redresoare. 3 diode
Zener un tranzistor. Transfor-
matorul de retea Tr se con-

pe un miez din
tole tip cu grosimea pache-
tului de tole de 35 mm. Pe acest
miez; se vor bobina primarul
care are n total 1 400 spire din
de Cu-Em cu mm.
Priza pentru 1 TI V se ia la 780
spire de la borna O. Secundarul
II are 130 spire din de
Cu-Em cu mm. Ten-
siunea este de
dioda red resoare O care este o
redresoare de
tip EFR 135. EFR 136 sau OS 1.
Se a se folosi ori-
care care poate re-
dresa un curent mediu de 1 A.
Pentru filtrare se folosesc con-
densatoare electrolitice fabrica-
te la Tensiunea
este unei dio-
de stabilizatoare Zener. Se fo-
losesc 3 diode Zener de fabri-
tip DZ 307.
DZ 309 DZ 312. Pe b,
c dale comutatorului K se pun
diodele Zenerde 7,9 12 V. Ten-
siunea astfel este aplica-
tranzistorului T, care este un
repetor pe emitor lucrnd n cu-
rent continuu, deci la
o tensiune la un
220
D
1R7V
C _,
7 V la se comuta-
torul K pe a tensiunea
la se din cursorul
P.
metrul P este un
QJ de 1 K Q.
Tranzistorul T este un tranzistor
de putere PNP tip EFT
213, E FT 214, 1T 203, AD 130.
AO 131 etc.
Intreg montajul se va realiza
pe o de circuit imprimat,
apoi se va monta ntr-o cutie de
material plastic Cu
acest alimentator putem alimen-
ta att radioreceptoare portabile
cu diferite tensiuni de alimenta-
re (<<Mamaia. Neptun, Alba-
R,-510
k
I
:!%!.
CII
O 25V
curent la 1 A. Deci la
alimentatorului se tensiu-
nile stabilizate de 7, 9 12 V.
Pentru a o tensiune sub
+ +
0.1
p
tros. Alfa etc.), cit orice
tip de magnetofon cu tranzistoa-
re sau casetofoane.

-
+
. ,

4

--------------------------------
IndeajuDl' de frecvent, tensiunea
la detectoarelor din radioreceptoare
(atit cele din ct din
RAS) sau din televizoare este o
tensiune micA, ceea ce inseamnli n fapt
sensibilitatea acestor detectoare este
Aceasta este de regulA aparaturii cu
un numAr mic de etaje. n astfel de cazuri
se recomandA utilizarea unor montaje de
cu multiplica rea tensiunii. In figu-
rile 1 2 sint prezentate scheme de
dublare a tensiunii, iar n figura 3 o schemA
de cvatriplare a tensiunii.
n prima figurA este vorba de o schemA
de dublare, n cazul n care tensiunea de
semnal este preluatA de la un circuit cu
un punct la masA. cum se constatA,
este vorba de' o la care condensatoa-
rele Cl. C
3
sint inclrcate prin diodele
D
1
D
1
pe rnd cu cte o semiperioadA din
semnalul de inaltA (tot de circuitul
Ct)' In acest fel, la bornele condensatoru-
lui C
l
se o tensiune dublA n compa-
cu simpla In figura 2 se
prezintA tot o de dublare pentru
cazul n care montajul este alimentat intre
punctele A B de la o schemA punct la
masA, cum ar fi cazul unui cuplaj inductiv
ntre circuitul L, Ci de
Practica aratA n acest caz rezultA un
pentru sensibilitatea receptorului de
1,7 (avind n vedere randamentul
Prima schemll (fig. 1) se poate aplica de
exemplu la detectorul RAS, iar cea de a
doua la principalA de la receptoa-
rele cu tuburi. Pentru amatorii care
doresc sA mlireascl sensibilitatea receptoa-
relor recomandlim nlocuiascl
cu aceste scheme de
ExistA montaje mai complexe. Pentru
exemplificare arAtllm n figura 3 schema
41nui detector video cu o multiplicare de
ordinul 4, care, fiind introdus ntr-un
televizor, duce la
de 3,2 ori.
In toate aceste scheme s-au folosit diode
detectoare cu gelIDaniu de tip


f
Element decisiv pentru cei a activitate se
in locuri izolate, sursa de alimentare a
acestui radioreceptor-economic tocmai prin aceas-
ta originala constituie ...
o pili Formata din
metalice ingropate in pamint, cum va
din descriere-poate ali menta un receptor cu doi
tranzistori.
acestui receptor original incepe
in felul
. mai intii electroLii procurindu-ne
metalice; pentru polul pozitiv o placa de cupru
cu dimensiunile 200 X 350 mm grosimea de cel
1,5 mm,iar pentru polul neSlativ o placa de alu-
miniU cu dimensiuni. In fiecare placa vom
EFT
.... 60k

IJ
-

se poate turna smoala, la aproximativ
13<f'C, pentru a se impermeabiliza acest loc a-I feri
astfel de coroziune. Placa de aluminiu va forma polul
negativ al pilei noastre. Conductorul ce
cum vom vedea mai departe, va trebui
el fie bine izolat se
vor ingropa in umed ferit de la
1-1,5 m adincillie distan1a de 35 cm. in
Firele ce vor din locul unde este pila
electrica se vor prelungi la locul de
vor forma bornele sursei de energie electrica.
de energie este destul de mica.dar
Astfel vom putea aproximativ
1 V in mod constant un timp foarte indelungat.
sursa de alimentare, vom executa
montajul receptorului cu tranzistoare.
Circuitul oscilant este format de grupul L, C
1

Tensiunea de este apoi de-
tectata, iar prin P cOndensatorul
Ca este aplicata bazei tranzistorului T
17
care o ampli-
fica o trimite mai departe bazei T 2" ln colectorul
tranzistorului T 2 se transformatorul de
Tr.1a care este atasat difuzorul Valoarea pie-
selor pe schema de principiu. 1n ce pri-
circuitul oscilant, inductan1a '-t fiO.--aO
splre cu 1/fI de sau sTrm! Cu-Em
QJ-().3 0,35 mm, boblnatA pe o carcasl cu diametrul
401<

de 30 mm. Carcasa este de un diametru mai mare,
iar sirma mai pentru a se astfel factorul
C
5
de calitate,al acestei Condensatorul
variabil va avea 500 pF (valoare Pentru
10D.JIF/f2'1 transformatoru1 de se vor utiliza tole de ferosi-
(+) (-)IiCiu de E+I 0,5 cm cu un Intretier de 0,1 mm.
ln primar se vor bobina 600 spire cu Cu-Em
practica In partea cite 3 cum
se indica in fig. 1. Pe placa de cupru vom lipi cu
cositor 3 conductoaretde cupru cu un diametru de cel
1 mm,pe care le vom reuni prin re lipire
tot cu cositor in imediata apropiere a Conduc-
toarele reunite ca conductorul ce va pleca spre apa-
rat pot fi conductoare neizolate. lucru il prac-
la placa de aluminiuJdar aici conductoarele se
pot fixa cu ajutorul a trei cu
Conductoarele vor trebui fie bine izolate cu
material plastic. Peste locul de fixare al lor
mm, iar in secundar 25+25+-25+25
spire (respectiv cu prize),sirma fiind de Cu-Ems=O,3-
(,35 mm. Difu%orul va avea 4-8 n 100 mw' Se poate
eventual monta un difuzor de radioficare. Difuzorul
se va conecta la secundarul transformatorului de
intre prizele unde se va o
Tranzistoarele pot fi de tipul EFT -317, EFT -353,
IT 402, MlT39 etc.
lntregul montaj al receptorului se poate face pe
o de carton perforat
Bornele de alimentare se vor conecta respectiv
la polul C+) (-) al pilei noastre .
.
C,
0(11
II
I I
II
II
'---
A
B
-160
C,
D
L2 D,
B
-
-
C4-
tbO
CZ-25
Cr25
-
-
Scheme de multiplicare a tensiunii se pot
utiliza in aparatele de cum ar fi
la voltmetrele electronice, dar trebuie avut'"
in vedere de intrare la astfel
de scheme nu este prea mare (de ordinul
M.n ), din cauza inverse. (R inv)
a diodelor cu getmaniu.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
III

60-
fOICn.
+
fl6.-1
Alimentind un tub electronic ClJ in fig. 1, ce
valori ale de vor apare
intre punctele KM; GM KG? ven-
ficare, cu un voltmetru.
------.cC'
r/(i.2
Pentru o nonnald ... microfon
cu se intre ftiM P masei
(1.\) sau intre catad p
fD.Jl.
fI1IJy
20.9..

ConstrUInd schullo din fig. 3, tu>-

retic apoi practic valorile indi-
cate de ampennetru ; voltmetru.
*1"-F

Ce valori ale tensiunii vor indica voltmetrele

100pF
--II Fiti 5
Care este proprie de a
circuitulri din fig. 57
3
\

Traductoarele folosite pentru transpu-
n\1rea sonore produse de strunele chitarei
in electrice, unele dezavantaje care
sunetul redat In difuzor. Astfel, traduc-
torul electromagnetic, pe sensibilitatea lui
are o de
este foarte susceptibil la cimpurile magnetice
exterioare. Traductorul piezoelectric este mai sensibil,
dar mai robust introduce zgomote
cauzate de miinii pe instrument. Aceste
dezavantaje au condus la crearea unui traductor capa-
citiv simplu sigur In exploatare.
Schema din fig. 1 un oscilator de In
(peste 30 MHz) realizat cu tranzistorul T, cu
Intre emitor prin bobina
L" este de capacita-
tea T a traductorului montat In pe L,. Re-
variind capacitatea T k va varia In limite largi
rezultind aStfel un spectru modu-
lat In cu banda de transmisie
audio a semnalelor de televiziune. Sarcina tranzisto-
rului T, o constituie discriminatorul (detector de
raport), montat prin cuplajul inductiv realizat de bobi-
' nele L,-L" circuit In care variatiile de sint
transformate In de tensiune AF culese din
L
4
prin filtrul CsR", c.,R
'2
C, prin capacitatea
Ce trec spre baza tranzistorului T2 care rolul
preamplificatorul Jl ; ti" De pe rezis-
de a tranzistorului se culege
semnalul de amplificat corectat
(deschizind pe K.. Inalte sint favo-
rizate de condensatorul Cla care spectrul
inferior audio analog, Inchizind pe K2' spectrul
audio superior este condus la prin C .. ). De pe
cursorul lui R .. semnalul este condus prin mufa M
2
cu 5 contacte de tip magnetofon prin firul central al
unui cablu ecranat flexibil spre intrarea amplificato-
rului de cu tuburi, a este
In fig. 3.

este cu cu 3 contacte M,
pe care permite amplificarea semna-
lelor de ce sosesc de la un microfon
electromagnetic.
Traductorul preamplificatorul, montate In corpul
chitarei, sint alimentate cu o tensiune de
9 V din divizarea tensiunii anodice prin
R" R.., de C", CI' C" R.,
C" R, de dioda Zener D,.
Desigur adaptorul poate fi alimentat cu o
tensiune din dublarea prin redre-
sare a tensiunii de 6,3 V care filamentele
tuburilor. Pentru simplificarea alimenta-

rea adaptorului tranzistorizat se va face printr-un
cablu ecranat care are capetele In mufele de
M2 M,. Chitara a fost cu un difuzor
(dif. 1) cind e pentru acompaniament. Volumul
difuzorului de putere este de 1,5--2 VA, are
bobinei mobile de 6 8n se din
metrul R,s (care poate fi luat de la un difuzor de radio-
ficare sau din cele folosite pe circuitul, dll filament al
radioreceptoarelor de pentru reducerea zgomo-
tului de fond), montat pe panoul frontal al chitarei .
Deoarece cablul ecranat bifilar are de
ecranare izolat, ecranul va fi folosit pentru alimenta-
rea difuzorului montat n corpul chitarei (contactul 1
al mufelor M
2
M,).
Bobina L, a oscilatorului de se va
realiza pe o din material izolant cu
miez magnetic reglabil. Diametrul carcasei este de
8 mm. Se vor bobina pe un singur
strat, 17 spire conductor de cupru-emailat fIS 0,3 mm.
Prizele se scot la 2 6 spire de la rece.
Bobinele discriminatorului se vor realiza pe o
cu L" dar cu diametrul exterior de 10 mm.
Spre unul din capetele carcasei se vor bobina intii
18 spire (ale bobinei L
2
) din conductor de cupru-
emailat fIS 0,3 mm, pe un singur
strat. Peste ele se o de hirtie para-
sau de peste
care se 4,5 spire din conductor de cupru-
4
emailat 0,15 mm,
constituie bobina L
4
Pe
la de 4 mm de L2' se
cu fire paralele Iln
conductor de In tot
spire. Inceputul unui conductor se va conecta cu
celuilalt conductor astfel priza
care se la
La montaj se va avea ca bobinele L, L
2

fie ct mai departe posibil una de alta cu axele per-
pendiculare, pentru a nu provoca parazite.
Trad uctorul capac iti v T.k se va realiza pe o
din textolit gros de 1,5--2' mm pe care se dispun prin
nituire de de de O,1-{),2
mm, conform fig. 2. La chitarele cu 7 strune se va
monta o cu celelalte pe placa
a lungime este de 77,4 mm. Traductorul poate
fi astfel realizat prin metoda montajulUi imprimat.
Pe partea toate vor fi conectate
ntre ele din punct de vedere electric apoi conduse
-
"
,
-
50 c",l
,o
"
1 0.;< F
j
R
Cu C1S P IOV
la'
1:
o .i I
"' K
I t I
I I
+ +
!
O
R
L
K
R 31K
1'1
4
- 100n.
CI
,
"i
L.
v.
'. ; TiEFT 317

Ing. IANCU ZAHARIA
fir spre cald al bobinei L" Placa cu
se perfect paralel cu planul strunelor,
ub ele, la de 3 mm (Intre
si periferia strunelor aflate In repaus), fixind-o de
panoul Irontal al chitarei cu ajutorul citorva
mici pentru lemn sau chiar cuie.
de baza de fixare a strunelor
traductor se alege astfel Incft in dreptul lui strunele
in repaus prezinte o de 9,4 mm Intre cen-
trele lor, absolut pentru ca, In repaus, fiecare
str u se In dreptul deschiderii
cent rale a respective. In acest fel, capacitatea
de struna care o mai
de Intre centrele a fost
9,4 mm, deoarece aceasta corespunde pozitiei
celei mai apropiate de centrul strunelor unde amplitu-
dinea este mai se pe
panoul frontal al chitarei, destul de departe de punctul
de cu Strunele de ale chitarei
se vor conecta Intre ele din punct de vedere electric
-9_
I'
DZ 308l
('e. 1(l1'>, ;
if 1\

r - -
+ 7,5'1
I oot- !:.l v
-100", R,,-10Qn
R,s . 270.,
I
R
'
6 -'75<1.
,
1,30 K
R,'t R13.
13k
;
1,

I M
2
'- [t- EfDl06 R, -150.0. -

17 r T, 'Ro iSK
,


C'9 560
0
I -' :
C12 +
(9
-
L2 3'
' ,
.

"4
1" , I ' .

""')0
C1l!OpF
0'1
5
2 RIO
c"
10 " SpF
I
IT 1<
.;
Plj
K
I
I

1(,
SOn ,
R
8
- 1s'On
Strunele DZEFO '06
1<2
I
1" '

1<\8 J
chitarei
L4
R,I 7 s..-...
IR'l -IK (8 O,25;..F
/
)o(
R'I .

/' ="M \
c-i
c"
40 . 1.
e
7
"-
-
li

' 19
ro.
100pF
.c
IT
2
BC 108
20n FT
\,.
Fig. 1 ,
.. . .
.
. .,.,.,
-
7
1
I
(T) o
C'\.! N'\
,
68 ( 77, 4)
. Fig. 2

(cositorindu-Ie pe bara de fixare a lor apoi

conectate toate la masa montajului electronic). i n
acest fel se reduce la minimum influenta miinii
asupra sunetului produs.
Montajul traductorului, realizat pe o de textoli t
gros de 1,5 - 2mm cu cose de care se
cositoresc piesele, se introduce intr-o cutie de
de de 0,5--1 mm, cu dimensiunile de
100x60xl5--20 mm, care se in mod obli-
gatoriu la masa montajului, deoarece constituie ecra-
nul care a tensiunii de
in de tranzistorul T ,. Tranzis-
torul T
2
, de tip NPN, poate fi de sau de
CII un factor de zgomot
cit mai redus. Se poate folosi tranzistorul utilizat in
etajul defazor al radioreceptoarelor Neptun pro -
duse de lIzina Electronica.
Folosirea tranzistorului T
2
ca preamplificator de
este pe de o parte de
impedanta relativ de a detectorului de
raport. De pe contactul 5 al mufei de M
3
semnalul de ajunge pe grila de co
a triodei din dreapta a tubului L2' cu rol de
amplificare in tensiune de
Trioda din stinga a tubului L, este ca osc,-
lator RC - generator vibrato.
cu intre 5 15 Hz, de po-
R,., este de cursorul potentio-
metrului R20 din care se adincimea de modu-
la grila de a triodei din
stinga a tubului L2 ce functia de modula-
tor. Curentul anodic, deci de tensiune pe
R,o din catodul acestei triode, depinde de
similitudinea natur semnalului introdus pe grila
ei de Deoarece rezistenta R,
rolul de de negativare a triodei din dreapta
a tub pe grila semnalul de
generat de traductor, variind negati-
varea triodei, amplificarea acestui semnal .
realizlndu-se astfel modularea semnalului cu oscila-
vibrato. Inchiderea K, Intrerupe
complet oscilatiile vibrato. Alimentarea a
acestor tuburi se face prin filtrul R
29
C
23
Din anodu l
triodei din dreapta a tubului L, (care la nevoie poate f,
inlocuit cu tubul ECC 85, conectind ambele calO<ie
paralel) semnalul prin filtrele C16 R" , C, R
(care au rolul de a suprima foate osci inl,de pa, <lZ,It:
in special armonicile rezul ta e din modulatie) ajunge
la grila de a triodei din dreapta L" cu rol de
ampl "icator prefinal de De la gril a
de a acestei triode este
prin condensatorul C
2i
la mufa M . De la
se poate lua semnalul pentru inregistrarea PE
de magnetofon sau pentru a fi redat Intr-un
alt amplificator de De asemenea, la
mufa se poate introduce semnalul de la o de
picup sau de la un microfon piezoelectric, in scopul
de a fi amplificat redat in difuzorul dif. 1 montat in
corpul chitarei. Volumul se va regla In acest
caz din R,s' De pe rezistenta de
R38 a triodei, prin condensatorul C30 de cuplaj C"
de filtrare semnalul atinge grila de a tubului
L.\ montat in regim de amplificator final In clasa A .
Sarcina lui o constituie transformatorul de Tr, .
din al secundar se semnalul pentru
prin circuitul C
2
, Ru care catodul trio-
dei din dreapta a tubului T, In scopul frec-
Inalte.
Prin comutatorul K
4
se pot conecta la amplt-
Jicatorului fie difuzorul dif. 1, montat in corpul chitarei
(pozitia inchis In stinga pe fie un illt ilgreg<>l
de difuzare cu de mtrare de 8-12 () s' o
lZ ECC SI
......,.,... .... CZI! 10 n F
v
e,io 33n F
,..---=
,
---
--- +' I ::t---
---
---
3901(
(37
F
1<42- K
,
+2.55" v
,
,
,/6",
" "-

,
+
0,28 A
2.0p.F
,
450'

========= Tr2.
'-_____ J-,
, o ()-___ ---1
'----------------....." KS
Fi g_ 3
!:!I . ....
6,3Y Catad eotod L" c ... k ..
rv
"'44 R"s 1<4' 1<30
R
43
C,J

c ..
l' ,1
.... '"
LS
t
1<37
"'3"
R38 RJ4 "'35
Cu
C"
C
3

C
17
,
C" 7
Catad al catcd L3 GIl3 f1
1
LI
putere de 4,5-SW pentru asigurarea in cadrUl
unei mici orchestrale.
Deoarece traductorul o suficient
de In redarea frecventelor de la 16 Hz la 25 kHz .
.,.,'


-'.
..... . ...
.... .."
,
f'V o evo
o ,l, a,L
2
C
37 ""3
In

1/
41 1<42 1<40 Rl9
1/
31
,u
C
25
I
R2
9
...... C23
::R

R
H "'26 1<19 RU
C
ae

C
2f C2:/.
. -
_GiL! /vi,. afli 1'110 K3 1<24 G, II

-.

in fig. 5 constructia unei cutii de
pentru un difuzor cu diametrul membranei de 20-22
C/ll SI cu banda de redare intre 40 Hz 16 kHz
. CONTINUARE iN PAC , J
R2.4--H-...;.l,.-
Fig. 5

Fig. 6
Oir. t
5
fK.R.
Montajul descris mal JOS permite de
impulsuri dreptunghiulare cu de
intre 50 Hz 100 kHz. Raportul intre durata
impulsurilor a pauzelor este aproximativ egal cu
unitatea, iar tensiunea la poate fi intre
zero o valoare de 2 ... 3 V\IV(virf la virf).
Montajul poate fi utilizat pentru punerea la punct
a amplificatoarelor de pentru
aprecierea acestora, pentru depanarea
rad ioreceptoarelor a televizoarelor - partea de
Deoarece semnalul de la are
un bogat in armonice, poate fi utilizat ca
generator de semnal in gama undelor lungi medii.
De asemenea, cu ajutorul lui se poate etalona scala
unui receptor sau a unui generator de
prin intermediul armonicelor care se succed din
50 in 50 kHz (sau din 100 in 100 kHz), in de
de
Schema patru etaje: un multivibrator
221<s...

{l-x07TJ
\-o
o
)-""250 V
30
o o L-e:.i
mA
S6'1;>
...
- - - - - - - - - - - - -- -
Este cunoscut faptul n anumi tE' zone
teritoriale din se pot ma, multe
canale de televiziune,

fiind Aceasta este n Bucu-
sau n mprejurimile sale, n care
se pot din canalele
2 4. in astfel de cazuri, utilizarea a
antene este greoaie in timp, costi-
sitoare. Este utilizarea unei
antene de spre tele-
centru. vom prezenta deci. o astfel de an-
de realizat cu un cost redus. Pentru
ei snt necesare un catarg de
metri lungime, citeva bare din lemn de
6
a o
vom descrie a fost in
multe rezultatele fiind de bune.
Astfel de antene se pe bare din lemn
cu de circa 30 x 30 mm. Pe cele
cruci de lemn se din 50 in 50 mm izola-
toare mici pentru electrice. Pe aceste
izolatoare se fi antenei, con-
din de (din cupru). Pre-
aceste se intre ele
tot cu de antel in punctele pe ti-
Trebuie avut in vedere ca punctele in
care se fac reprezinte contacte
de calitate att mecanic cit electric.
Pentru aceasta se ca punctele de contact
fie realizate prin lipituri solide cu cositor,
o decapare cu saciz. Cele 2
panouri ale antenei se la cablul de co-
borre bucla de adaptare, n punctele 1 2
(intre punctele 1 2 trebuie fie de
60 mm). Bucla de adaptare (fig. 2), a lun-
gime trebuie fie de 1,9 m (pentn; canalele
2-4), se tot din cablu coa xial.
Antena bine se pe
pe un loc degajat cu grija de a o ndrepta, ca
orice n telecentrului.
cu cuplaj catodic, etaje limitatoare un etaj
de
Modificarea se face n trepte cu ajutorul
comutatorului K fin cu ajutorul
P,. Acesta din va avea o a
cu cursorului. Scalele vor fi:
50+250 Hz; 250 Hz+-1 kHz; 1+5 kHz; 5+26 kHz;
25-100 kHz. Pe fiecare generatorul
n afara limitelor orientative indicate, astfel
scalele n realitate se Condensatorii
de 100 500 pF vor fi obligatoriu cu iar conden-
satorii de 2,2; 10 50 nF vor fi cu dielectric styroflex.
P
1
va avea montat pe ax un ac
indicator, scala lor fiind Firele
de la vor fi scurte ecranate
(preferabil se vor utiliza segmente de cablu coaxial).
Etajul cu tubul 6J1 P)
impulsurile generate de multivibrator.
EI polaritatea impulsurilor; ast-
fel, cel de-al doilea limitator (dioda din stinga) reali-
limitarea celeilalte a impulsuri lor.
Astfel,frontul impulsurilor se
Acest lucru este necesar mai ales n la
de repetare mai ridicate, cnd multivibra-
torul nu la o tensiune cu o de cu
fronturi abrupte.
Etaj.ul de este un repetor catodic, realizat
cu trioda din dreapta a celui de-al doilea tub 6 N3 P.
Cu ajutorul P
2
se poate face regla-
Jul amplitudinii tensiunii de la
Alimentarea se face dintr-un redresor stabilizat
cu un tub SG1 P sau similar. Redresarea
o punte din patru diode de tipul D7J. Trans-
formatorul de va trebui debiteze 250 V
30 mA, respectiv 6,3 V/1:2 A pentru filamente.
La conceperea schemei de cablaj se va evita ca
piesele din circuitele multivibratorului fie dispuse
in apropierea surselor de pentru a se
o stabilitate a generate cu tempera-
tura. realizat, montajul nu reglaje
speciale, el trebuind de la nceput.
raportul intre duratele impulsurilor
ale pauze lor mult de unitate, se va
asupra de 1 k l2 din catozii celor
triode ale mu'tivibratorului.
Ing. DINU ZAMFIRESCU
- - - -

1
r/6.2
u
COAXIAL
COBORIRE
- - -
FIG. 1

O

In orice de amator
intervin totdeauna si Cteva calcule .

cum grafice reprezin-
n general cea mai sim cea
mai de calcu 1, s-a
tntocmit un dispozitiv grafic de
calcul al menit
simplifice n astfel de munca
amatorilor.
nu n afara unei teore-

tice. In cazul a variabi le, legea
de a uneia n raport cu
ntre trei variabile se poate

reprezenta-teoretlc-mtr-un spa-
cu trei dimensiuni. Cum proce-
practic! Metodele grafice
de calcul
cu ajutorul monogramelor. Evident,

0,1)3
o,Oit
0,05
D,Or
0,1
o
nu se poate pretinde o precizie
dar eroarea este suficient
de pentru practi\. ...
in cazul de s-a imaginat rigla
pentru calculul unor
bobine cilindrice cu un singur strat,
bobinate cu conductor rotund. Pen-
tru acest lucru s-a utilizat
n2D2.1
L( N) = ((..1.) __
JJ O 1&
unde f(t) este un factor care este
o a raportului dintre lung.
mea diametrul bobinei, r. 9 este
de spire raportate la 1 cm,
iar I este lungimea bobinei n cm.
vedem cum se dispo-
zitivul pentru calcu 1. Se decu
din pagina revistei cele 3 din
figurile 1, 2 3-cu o
le lipim cu pelicanol pe un carton,
nu prea gros, o de dosar.
uscare, le le mon-
n felul peste
3 ce are si cel mai mare diametru,

punem 2 cu diametrul inter-
mediar 1 cu diametrul
cel mai mic. cele 3
suprapuse n centru le cu
ajutorul unui cu
rondele de carton sau
metalice o piu Strngem
nCt cele 3 de carton
se roti n jurul axului.

In cazul n care dispunem,putem fixa
cele 3 cu ajutorul unei capse.
de asemenea
n Iim bul 2 cu repe-
rul notat l/D. Acum dispozitivul
nostru este gata pentru calcu 1.
Lund ca exemplu lungimea bobi-
nei 1=10 cm; diametrul bobinei
D=5 cm; de spirelcm
n=10 spire/cm. Cu aceste elemen-
te, vom calcula valoarea
bobinei ce o Cum
1 Facem din-
tre lui 1=10 cm 1
scara I (cm cu D=5 cm
2 scara de cu loare gri
D (cm. Citim n dreptul reperului
IID ba 2 reper gr.i) valoarea
acestui raport 1 scara I (cm
deci citim I/D=2. Mai departe,
2 nCt prin fereastra
n Iim bul facem
d intre reperul aflat la
mijlocul ferestrei limbului notat
IID cu valoarea raportu lui
I/D=2 3 scara I/D).
cu mna fix 2 facem coinci-
dintre 1 =10 cm
1 scara 1/cm) cu
D=5 cm 2 scara D (cm) de
cu loare la n =1 O
Splcm 1 scara n) citim pe
3 scara L (JJN) valoarea induc-
L=200 JJN.
Cteva pentru a
deprinde mnuirea, vom putea cal-
cula valoarea bobinei
Cu oarecare antre-
nament se poate proceda invers,
ad la o valoare de ind
se calculeze de spirelcm,
diametrul bobinei lungimea bobi-
najului la un raport IID ales.
n acest mod
o eroare mai de
1-+)010 ceea ce este acceptabil n

Fiz. M. SCHMOL
2
- - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -
"
INLOCUIREA TUBULUI
P C L 82 cu P C L 85
La unele tipuri de televizoare tuburile PCL 82
se mai des deCt ar fi normal. n-
locuire, tubul nou normal, iar
Cteva luni se
La o verificare mai se tu bu-
riie defecte au ntre electrozi,
eventual au chiar un scurtcircuit. Acest fenomen
se faptului tubul este foarte solicitat
n montajul aparatului respectiv, electrozii se
din cauza excesive, distanta

ntre ei fiind se
n asemenea cazuri nlocuirea
tubului PCL 82 cu PCL 85. Acest tub este de o
mai o putere
mai mare. Tensiunea de filament de la PCL 85
este de 17,5 V, cu 1,5 V mai mare ca la
PCL 82, filamentele fiind legate n serie,
este Singura modi-
ficare trebuie la de la soclu.
Se vede circuitul imprimat care trebuie modifi-
cat, iar se face cu de conexiune
.
[lJ
4
1
@]
.
.=
PCL 85
D=
PCL 82

Ing. M. IVANCIOVICI
tensi une ce este am de cele
2 etaje cu tranzistoarele TI T
2

Se tranzistorul T
3
este
alimentat cu tensiune dar
Ca urmare, acest tran-
zistor este deschis numai atunci
cnd tensiunea colectorului este ne-
n cu emitorul
la fel tensiunea bazei. Ca urmare,
este necesar ca tensiunea alterna-
de la intrarea tranzistorului
T
3
fie n cu tensiu!1ea de ali-
mentare a diodei O
2
, In
la fiecare nega-
a tensiunii cu de 50
-
Hz tranzistorul se deschide. In co-
lectorul tranzistorului se
releul Re I n paralel cu condensa-
torul C
7
de 300.)J F. con-
stantei mari de timp, releul Re I
pe perioada
pozitive. Releul Re I
nchide contactul K ce
rezistenta de Trebuie 3-

mintit n cazul n care tensiunea
de nu e n cu tensiunea de
alimentare a diodei O
2
, tranzistorul
T
3
nu se deschide la
negative ale tensiunii ce alimentea-
dioda O
2
, concluzia: la
temperatura TOC se
puntea astfel ca tensiunea la
tranzistorului T
2
, cu un
voltmetru electronic, fie
Apoi se temperatura sub
TOC se la voltmetrul elec-
tronic unei tensiuni care
trebuie tranzistorul T
J
,
lucru ce se prin
rea releului Re 1. acest lucru
nu se tensiu-
nea pe baza tranzistorului T
J
nu
. este n cu tensiunea ce alimen-
dioda O
2
n acest caz este
necesar ca firele ce de la
punctele A, C la secundarul II
fie inversate, pentru a cele
-
tensiuni n In
se va produce
-
releu lui Re 1. In cazul n care tem-
II
ReI REf

Foarte mu constructori de a-
parate doresc un sistem
automat pentru reglajul tempera-
turii (d exemplu, posesorii de
acvarii). Pentru pentru
un sistem
experimentat ce 3 tran-
zistoare 2 diode semiconductoare
de cum
se vede din schema ele-
mentul de este o punte de
n care s-a i m rod us ter-
qre va-
de vedem
cum sistemul. pre-
supunem sistemul trebuie in-
o ce
trebuie apa dintr-un
acvariu. de tre-
buie atunci cnd tempera-
tura apei scade de exemplu sub
rC. Pentru aceasta, termorezisten-
Rl se introduce ntr-un tub de
tubul se introduce n.
astfel nct nu
fie n contact cu apa. De asemenea,
ea se poate lipi cu de
peretele acvariu lui. Se
apa la temperatura TOC. n
se poten-
P montat ca
variabi astfel ca pu ntea fie la
echi li bru. Se pu ntea
este ntre punctele A
C cu tensiune de 50 Hz provenind
din a II-a a transforma-
torului de La echilibrul
ntre punctele B M tensiunea este
temperatura este sub
TOC, ntre punctele B M apare o
c-
'3
Sig I

____ le:::
--

unor a unui garaj, a lo-
sau chiar a oamenilor la intrarea
intr-un loc periculos presupune instalarea
unui sistem special de sesizare a apoi
de avertizare.
in industrie, de exemplu, sint concepute astfel de
sesizoare la de a gazului metan
sau a energiei electrice, in depozitele cu
toxice sau explozibile.
Toate aceste montaje trebuie o
deci o mare fiabilitate.
Pentru garaj sau anexe s-au conceput
de asemenea multiple printre care cel cu
sau cele angajind stabilirea unor contacte
mecanice, dar toate puteau fi scoase din
ne, accidental voit, ceea ce la le dove-
dea Ineficace in cele ce citi-
torilor un sistem de avertizare electromagne-
tic destul de simplu de realizat, care se
printr-o
Acest sistem are n plus avantajul n afara ali-
cu tensiune de la are o
-,- . .
'r
S,
Tr
!
220 V
D
I I
C

Rh
<
c-
'2
proprie de energie, deci o


Princ; p;ul de funct ionare I" ste In serie
cu bobina unui releu sint montate unul sau mai
multe contacte care in mod normal sint inchise.
Este suficient ca unul din contacte se
sau firul de interconexiune se releul nu
mai alimentare. in felul acesta, sistemele
de vor primi alimentare prin contactele de
de repaus ale releului, sistemul rolul.
Schema se compune dintr-un
transformator de sonerie Tr ce o punte
redresoare O (patru diode 07). La
redresoare este montat condensatorul de filtraj
C (50)-1. F/2SV) releul R. Releul R este de tip tele-
fonic are trei contracte a,b c. Cnd tensiu-
ne de releul R este atras contactele
a b.
Studiind tazul releului sesizor R, (tot telefonic)
circuitul se inchide astfel: de la plusul redresorului.
prin contactele a b, RI' contactele K ::; i apoI
minusul redresorului. In felul acesta releul R este
,
: .
S?
-
1
I .
;.y ....
R

d
V
o /,K J<
"
A
'-
t A
M
--

TOV
I

II(
1K
------
Ing, 1.
,tras contactele de repaus d, e si f, 9 sint
intrerupnd alimentarea soneriilor S, (de la
si S, (de la acumulator). presupunem
la deci are contacte K.
Fiecare contact K este format din lam ele
de care se ating cind este
este foarte lamelele K se
n modul acesta se intrerupe alimenta-
peratura temperatura TOC,
la care puntea este a-
tunci ntre tensiunea de la intrare a
tranzistorului T
3
tensiunea de la
intrare a diodei O
2
apare un de-
fazaj, tranzistorul T
3
se
releul Rei este ntre-
rupnd alimentarea de
Pentru realizarea monta-
jului se vor folosi 3 tranzistoare
din seria AC 180, AC
181 etc. 2 diode de tip EFO, pre-
ferabil EFO 109. Montajul se poate
realiza pe circuit imprimat. Termo-
este tot de
ea este de 130 n la
temperatura de 2SoC.
P este un
de bobinat, cu valoarea
de 2S00. Sistemul poate
lucra la temperaturi de 100-
1S0C. se
la ohmetru. astfel ca ele fie
practic egale. att ele ct
P trebuie astfel
nct nu fie de
vreo de Termorezis-
Rl se n locul unde
trebuie sesizeze de tem-
P, al
cursor ne va indica pe o gra-
temperatura la care sistemul
in va trebui fie
cu Etalonarea lui
se va face cu ajutorul unui termo-
metru gradat (de precizie). Releul
trebuie fie de un curent
de 10 12 mA o
de 100--120n.Se recomand:: a se
folosi relee de la magnetofoane.
care eventual se vor rebobina. Ali-
mentarea montajului se va face cu
un transformator de la de
127 sau 220 V va avea 2 secundare.
unul de circa 1 Vef (Ii) altul de 7
10 Vef (III). Acest transformator
va fi realizat de constructorul
amator foarte re-
zu Itatele vor satisface pe con-
structorii.
--------------
rea releu lui R . de contacte
nu este limitat, putem monta atitea
contacte cte capace, o-
bloane, bariere) dorim a fi protejate.
intreruperea cu energie
de la
tura releului R, in acest mod stabi-
lindu-se contactele b cu c, alimentarea
in continuare de la bateria
de acumulatoare B. De remarcat ca
de la redresor, prin Rb cu
valoare de 10 Kll, acumulatorul se
in mod automat.
tensiunii de
atragerea releului R, deci sistemul de
avertizare nu va mai consuma din
acumulator.
in locul acumulatorului B se pot
monta pile galvanice cu
Rb. Pilele gal-
vanice vor avea o capacitate
care asigure atragerea releu lui R
1
cel pul", ore. Sistemele de alar-
sint sonerii; S1 cu alimentare
de la deci ceva S,
fii nd o sonerie (un gene:
rator AF).
Atunci cind dorim U511
releelor R) se mu lti
(din' punctele AM) , iar pe contac-
tele lor de repaus pot fi montate, in a-
fara sistemelor de indica-
toare-avertizare luminoase).
Sistemele de alimentare releel e
sint montate intr-o cutie de lemn sau
metal, iar in locurile controlate contac-
tele K.
Interconexiunea se cu orice
tip de conductor electric izolat.
Fig.2

I

1.
I
iii
Ing. 1. VIERU
Vom prezenta in articolul de trei
montaje simple de sonerii electronice. a
este net mai decit a sone-
riei electromagnetice al sunet carac-
teristic este de recunoscut.
Montajul din fig. 1 se n cutia
unui difuzor de radioficare. Acestuia i se
transformatorul (tole E 6,5 X
13 mm) cu cele 3 a b cite 35 de
spire fiecare c de 20 de spire, conductor
de cupru emailat t/J 0,45. Cnd se pe
buton, montajul 150 160 mA din
bateria 3 R 12 care I iar becul
serie, montat n fereastra butonului,
plecarea apelului lansat de vizitator. Monta-
I
.a
1
30

Tt b
EFTI25

c
+
2,2 v-
o.l5A

jul din fig. 2 se din baterii

3 R 12 (de legate n serie. Trans-

formatorul difuzorul snt de de la
aparate portabile cu tranzistoare sau de
sonerie (3-5-8- V).
Fig. 3 schema unui multivi-
brator realizat cu tranzistoarele TI T
2
pe
de 1 kHz, urmat de un etaj amplifi-
cator de cu tranzistorul T
3
,
n colectorul se montat transfor-
matorul de difuzorul. Folosind .
transformatorul de difuzorul minia-
tu de la aparatele portative tranzistori-
zate, montajul se poate introduce n cutia
rad ioreceptoarelor Cora sau $ 632 T ,
produse de Uzinele Electronica. Montajul
se face pe o de textolit sau carton
gros, pe care se prind bornele bateriei
butonului K (acestea din ies din cutie
prin pe una din
laterale ale celor capace). Real izarea
montajului este n fig. 4. Pentru
tonului dorit e suficient variem
C
2
Alimentarea se face
dintr-o baterie de 9 V sau din
trei baterii de Pion ier tip 2R
10, legate n serie. Montnd n loc de buton
un manipulator, aparatul poate folosi pen-
tru alfabetului Morse.
R4
2K
Dif
C
J
Tr3
2JtF/
/fOV
-
9V
1------'
___________ --...., _--' Fig.3
2
EFTT25
Fig.T

+
Fig,4

9

-
Bateriile uscate - elemente galvanice - pot fi
de la un acumulator, lungindu-li-se n
felul acesta durata de pentru ca o bate-
rie fi nu trebuie prezinte
mecanice, electrice nu
fie sub 50"10 din tensiunea
cu un instrument de cel lKn/V).
Curentul de are rolul de a reactiva ele-
mentele chimice. Capacitatea unei baterii
n de ciclul de reactivare (90% din
capacitate n primul ciclu), bateria putnd fi astfel
5-6 .cicluri, care capacitatea scade
la 30"10 elementele chimice se descompun, nemai-
putnd fi reactivate.
Experimental s-a constatat cele mai bune
rezu Itate n reactivarea elementelor gal van ice se
timp de 12-16 ore cu un curent
pulsatoriu nesimetric (fig. 2).
acest ciclu de cu o tensiune mai
mare cu 30-60% dect tensiunea a bateriei,
bateria va avea la ciclului de o
tensiune cu 30% mai mare, care scade repede
la tensiunea (in cteva ore chiar nu e
este cu
carea acumulatoarelor e
chimice ce au loc n timpul ciclului de n-
(140+160"10 din capacitatea ei
curentului pulsatoriu nesimetric se
face printr-o .redresare i se
trecerea unei a componentei reduse
fie prin condensatorul C,,,- (fig. 1), care la nevoie poate
fi nlocuit cu o de 250 0/1 W, fie
printr-un redresor realizat cu 2 diode montate n
nseriate cu de valori diferite
(fig. 3). De la acest redresor se un curent
continuu cu impulsuri nesimetrice de curent alterna-
tiv. Becul montat n serie cu bateria ce se
are rolul de a limita la nceputul curentul
impulsurilor lumina lui
apoi se stinge complet, indicnd bateria
revenit. fn acest moment, curentul prin cele
diode montate n se prin bec
un curent perfect continuu.
Astfel se pot toate tipurile de baterii,
asigurndu-Ie din secundarul transformatorului de
o tensiune mai mare cu 2-3 dect tensiunea
lor
Curentul de tipul bateriei.
Astfel pentru bateria de 3R12 se va conecta
priza de 7-7,5 V becul. La fel se bateriile
2Rl0 conectndu-Ie la de 3,5 V-O,28 A. Perrtru

Ing. C. POPESCU
bateria R 20 (goliat), se va face la priza
de 3 V bec serie, deoarece curentul de
care necesar este de 200-400 mA.
Bateriile radio 1,5 V-R6 se conectndu-Ie
cte 3 n paralel, curentul de regenerare pentru un
element fiind de 30-60 mA. Bateriile radio de 9 V
se vor regenera la priza de 13 V n serie cu un bec
de 6 V-0,3 A. Tensiunea unei baterii regenerate de
acest tip va fi de 12-13 V la se
9V la Bateriile anodice
se pot regenera direct la de 110 sau 220 V
transformator, n serie cu diode DR 305
montate paralel paralel pe ele un condensator de

220V TI"
I
Jl

l
220 V
f3V
v
OV
e, -ID'p'F f5V
+
Df
EF3D2

UZATA
BEC INDIC TOR
t
J'l...
D
J
DRJD2
TDO.n..
BATERII;
UZATA
3,5V D,28A
-
0,5 MF/l00 V. Transformatorul folosit este de tipul
sonerie (3-5 8) sau unul special construit n
acest scop.
OSCILA TOR
MOOULATOR
O,5-1Hl
ETAJ
AMESTEC
S. F.
N. GALAMBOS
Gongul, folosit n mod curent la
a unui eveniment,
n un instrument de cu un sunet
caracteristic, apt sugereze sau suplimenteze
o stare de tensiune.
Cu ajutorul montajului din fig. 1 se poate
imita fidel sunetul caracteristic al gongului.
cum se vede din schema-bloc, montajul
dintr-un multivibrator astabil, cu o
foarte (0,2-1 Hz), un multivibrator astabil

SEMNAL
200Hz
cu o (200 300 Hz), un etaj de
amestec modulator un etaj amplificator de

Din elemerftele componente descriem n cele
ce doar multivibratorul astabil cu frec-
foarte etajul de amestec modulator,
ntruCt ca amplificator de se
poate folosi un aparat de rad io sau un picu p, iar
ca multivibrator astabil (generator de unde drep-
tunghiulare de 200 300 Hz) se poate folosi una
din schemele publicate n revista utili-
zate curent la depanarea radioreceptoarelor
(care foarte multe armonici).
Schema din fig. 2 multivibratorul
astabil de foarte compus de
tranzistoarele TI T
2
cu piesele aferente, tran-
zistorul T
3
formnd etajul de amestec modulator.
Condensatorul C
3
se Cnd T
2
conduce.
Colectorul tranzistorului T
3
este alimentat din
condensatorul C
3
conduce Cnd se
condensatorul. permite

Articolul de se acelor
iubitori ai filateliei care doresc
singuri clasoare, cu ni-
mic mai prejos, chiar ca fa-
de cele procurabile din comert.
Realizarea unui clasor nu este deloc
o cere
dare, un minimum de materiale
cteva libere. Un clasor
cu 8-12 file, tehnic
A 4, nu va costa mai mult de 25 de lei,
fiind la fel de bun chiar mai aspec-
tuos dect unul de la magazin.
Vom trece acum la partea explica-
figura 2, care
o vedere a colii de clasor. Se
face remarca cazul cotelor, unele
snt posibile mai multe valori, se face o
alegere functie de dumnea-
care cota trebuie
maxim de rn-
duri este de 9 n
Foaia este din trei straturi,
un mijloc. se fac.
dintr-o hrlld sau mai bine
dintr-un carton de cali-
tate, nu mai gros de 0,8-1 mm. Cu-
loarea sa este de dorit fie
dar practic nimic nu folo-
sirea altei culori. Clasoarele se fac
n general de culoare sau
cea avnd avantajul unei
riri mai pentru ochi a tim-
brelor n plus o de

stabilite exact dimensiunile
unui rnd, se din carton
foarte gros, sau mai bine din placaj
sau un (fig. 3)
cu ajutorul vom
necesare rndurilor.
ierea se face cu un vrf de bine
a e de dorit fie
cu cele din fig. 3.
ce se taie foaia, se ndoaie
n spate de deasupra
turii se introduce o de celo-
fan sau mai cu
10-12 mm dect rndului. Ea
se de jur-mprejur ce a fost
Cele se desprind
din fig. 4. Lipirea se face cu pelicanol
sau cu un adeziv sintetic. Este de
de polietilena
deseori o mai
ceea ce face ca aceasta nu
fie n mod majoritar.
ce s-a efectuat prinderea ben-
zilor de celofan se lipesc pe suprafe-
unei coli de carton gros (1,5-2 mm)
se pun la presat sub o
greutate uniform. us-
care se taie coala astfel la
cote le finale cu ajutorul unei rigle
al unui cu foarfeca nu
o muchie perfect rectilinie
dect se o
de sau o
de dimensiuni
Se mar-
ginea cartonului din mijloc, lipinducse
ntre ele ndoindu-se o muchie de
4 8 mm la din stnga. Zona
de lipite este zona de
ndoire a colii de clasor, iar ndoitura
are rol de fixare asigurare,
cum se va vedea.
Se dorit de
foi care se trece la Co-
pertele corespund ca cu dimen-
siunea deci 260 mm,
fiind de 210 mm.
Coperta se face din carton gros de
2-2,5 mm pe care se tapet
lavabil, ce se n la
magazinele cu articole de constructii.
Marea varietate atit din punct de
vedere coloristic ct din punct de
" 11
l )
['----}
c )
l .... ____ J
"
II
I I
1/
II
II
I'
PANBLlCA.
"'cELOFAN
SAU POLI-
ETILENA
/1
II
II
II
vedere al texturii permite
unor coperte deosebit de frumoase
n timp rezistente.
Inainte de a trece la de le-
gare se pe fiecare a fie-
foi de clasor cte o de
celofan sau al rol e
bine cunoscut. Lipirea se face pe zona
de ndoire, inspre interiorul foii (vezi
fig. 6). lipire, cu un folo-
sind muchiile foii de clasor, se taie
coala de la dimensiunea
legarea se face foarte simplu de o
asemenea nct
scoaterea sau introducerea unor foi.
Este nevoie de o tubu-
"
FATA

(vezi fig. 5) Rolul ei se
deduce din fig. 7. Ea strnge colile
n partea de ndoire cu coper-
tele. lndoiturile de la ale coli lor
de clasor au rolul de a asigura legarea
mpotriva unei trageri accidentale sau
Tubul se poate strnge
sau de coli. EI se
din de aproxi-
mativ 1 mm grosime.
de a fi posesorii unor
valoroase de i se
va de a fi propriii reali-
zatori ai clasoarelor ce le postesc.
Autorul are cei care se
vor apuca de lucru nu vor fi
unui flanc al impulsului
caracteristic sunetului de gong. Cu acest semnal
se n amplitudine semnalul dreptun-
ghiular de 200 300 Hz prin (:4 pe baza
300 Hz modulat conform variantei d din fig. 3.
la 1 500 2500 Hz folosind
varianta a din fig. 3, se un sunet metalic
de mai ceva unui clo-
pot.
Gongul electronic descris se poate folosi n
numeroase scopuri. Semnalarea miezului
de Anul nou. Ia pomul de ceas cu semnal
acustic, nceperea unui spectacol de teatru, audi-
film sau ... chiar n loc de sonerie la
apartamentului.
tranzistorului T
3

Valoarea lui <; panta flancului
(durata sunetului), iar C
2
flancul mai
abrupt de la nceputul semnalului.
Fig. 3 formele de la cteva
variante ale valorilor lui CI C
2

Rezultatele cele mai bune se la
+9V
3.31( 471(
C 107
-
n loc de semnale dreptunghiulare se
folosesc semnale sinusoidale, triunghiulare, dinte
de etc., se su nete cu un
timbru n raport de forma semnalului
aplicat care cu un instrument de
coarde, de suflat sau de

1,21(
EFD7DB
Rr'/07

fiF
680
-
t1'
-
INTRARE OE LA
<? GENERATOR SEMNAL
777T DREPTUNGHIULAR
200Hz
20
r-
F
7

20 3
pF flF
40 1
flF pF
40 3
Fj1
c
11

-
-
-
-
-
-
- --
=---
I
MATEI PAUL
,
" , La sugestia unui mare de cititori, inainte de a con-
,
tinua prezentarea diverselor tehnici de metaloplastie, conside-
util revenim asupra sculelor pe care le
rea unor astfel de tehnici. Procurarea lor,
repetim, in vedere procurarea unui minim de scule

- vezi 14- 35 este imperios n de
vom prezenta ulterior diverse alte scule cuprinse
in in arsenalul metaloplastiei moderne, fUnd
relativ a asimilat de-a lungul anilor
scule cu totul speciale, menite
faciliteze o redare cit mai a modelului propus spre
realizare. Intr-lin articol viitor vom prezenta filmul exact
al de lucru In tehnica metaloplastiei basorelief.
14, 15. Creioane de gravare 16-
Creion 17. Creion nivelat
cute; 18. ciocan - se pot efectua
de testare ale gradului
de a aramei; 19. de plumb
pentru bombat - poate fi
din aluminiu sau material plastic; este
din mai multe de diverse
adncimi diametre; 20. Poanson cruce
din snt pentru punctat, iar
pentru amplificarea punctelor); 21.
Ciocan de puncte - se la
de umplere a libere; 22,
23. Ciocane de contururi; 24. Ciocan
pentru conturat contururi; 25. Buzdugan
de puncte - se la metalo-
plastia pentru de mar-
gini pentru umplerea libere; 26-
Ciocan de puncte mari; 27. Ciocan de
finisat profile - se la egalizarea
profilelor III metaloplastia 28.
portprofile - se
de batere de profile n relief sau adncime;
29, 30, 31. Poansoane de n relief sau
adncime diverse modele cifre sau litere;
32. termic - se la
unirea de cupru cu placa de lemn
prin intermediul de bitum,
insecticid; 33.
- se la tehnica aramei
pentru conturarea de profile cu deschi-
dere 34. 35.
18
v
COPERTA: VISUL LUI (detaliu)
TEMA 1
Realizarea unei in basorelief (lucrare de
mai dificultate in care eventualele de inceput
ar putea fi luate drept ale creatorului).
Pentru a d i-
verselor pe care le
metaloplastia tip basorelief, enume-
rigu ros consecutiv diversele
etape tehnologice:
1. materialului plus

2. Fasonarea materialului
3. Tratarea a postamen-
tului de lemn
4. Desenarea modelului pe folia
de
5. Efectuarea primului nivel de
lucru pe folia de a)
6- Consolidarea conturului pe su-
b, a ale foii ei de cupru
7. foliei de cupru plus

8. Efectuarea celui de al doilea
nivel de lucru pe a a foliei
de cupru
9. Consolidarea nivelului 2 de
lucru de pe b
1.2
10. foliei de cupru plus

11. Efectuarea nivelului 3 de lu-
cru pe a
12. Consolidarea nivelului 3 de
lucru pe b
13. Efectuarea nivelului 4 de lucru
pe b a foliei de cupru
14. Consolidarea nivelului 4 de
lucru pe a a foliei de cupru
15. Finisarea tuturor contururi -
lor
16. Plombarea foliei de cupru pe
b de lucru
17. Placarea suportului de lemn
cu bitum
18. Montarea pe panoul
de lemn bituit
19.
20. Finisarea
21. Patinarea
22. Finisarea a lucral'l l.
20
26
14
17
, .
22
23
27
FLOARE DE
28
. .

o o o
24
32
34 JS
GALAXIEI
,
INVENTII

ROMNESTI
-
Un procedeu dispozitive pentru realizarea efec
I ulUI de sint descrise in brevetel e
de 498&/1968, autor Aurel Miheles,
52145/1970, autor Horvath.
Se un fHtru 1 dintr-o in for-
de cu fire de bumbac pe o
de lemn sau care are

caracteristici: natura fibrei - bumbac; contextur,l- re-
numilr de ochiuri/5 cm: pe orizontal<i- 20,
pe - 25; greutatea g/m'Z. -37 ... 40.
1 a filtrului 1 necolorat este de
75 ... 80%. Filtrul 1 se in culori de de pre-
culori t('"mpera stratul de culoare fiind ales
culorii d<'rninante. uscare se pot
aplica succesiv, pe CI"Jmite ale filtrului 1,
alte cul ori necesare efectului pictural
culoare.:! putind ocupa, caz. 60 ... 80%
din a filtru lui : Filtrul 1 astfel
are o de 65 ... 70% se pe un
suport in unui obiectiv 2 al unui aparat de luat ve-
deri 3, la o care nu zona de ne-
claritate a obiectivului 2 de preferintii
de 20 ... 25 cm in obiectivului. Pentru impresionare<t
peliculei cu culorile de pe filtrul 1 este necesar ca
ta o cantitate de luml ll,)

unei expuneri normale, apropl"'J

sau luminii de expunere a obiectului ce se 1,1

Pentru aceasta filtrul 1 (fig. A) se intr-o

2, in negru mat pentru a evita
eventualele reflexi i, o 3 la obiectl '
vul unui aparat de filmat (nefigurat). In casek" 2
e-ste o a in care se introduce f /itr ul 1.
Pentru iluminarea filtrelor 1 sint folosite surse
IlImi noase in caseta 2, Iar pentru opnrea
razelor luminoase ale surselor 4 4' - pentru a nu
in obiectivul aparatului - sint
ecrane 5 5'.
Variind intensitatea fluxului luminos al proiectoare-
lor 4 4' prin intermediul unui reostat, nefigurat, se
culorii dominante, precum efectul
de propagare a culorii In S-a constatat acum
atunci Cnd filtrul in zona de neclaritate a obiec-
tivului nu este luminat suplimentar, acesta permite
Inregistrarea a culorilor obiectelor aflate
in cadru. pe faptulUi In
de neclaritate firele filtrului plert:l factura lor
devenind doar zone de difuzie.
in momentul filtrului , vopseaua
pe aceasta va reflecta lumina intr-o culoa-
rea sa suprapunindu-se peste culoarea i magini i in,-
lJale, realizind astfel pe dominanta
Prin varierea filtru lui se va-
rterea luminii difuze de
cu aceasta,efectul de a culoril do-
minante. .
Procedeul a fost prezentat la
de la Bruxelles 1968 a primit premiul de onoare "
UNIATEC
2 1
3
.'
,- -.- , ..... -'- ...
. - . .- - - -, -- "
. - . .
IURMARE DIN PAG. 5/
(pentru nivelului de redare al inalte
se poate lipi la centrul membranei, in conicitatea ei.
un con ingust, inalt de 30 40 mm, realizat din carton
din de dosar sau chiar din
cu clei). Cutia se va realiza din de
lemn (fig. 5). Difuzorul este montat in cavita-
tea pe o de planul
capacului cu un unghi de circa 15. Dimensiunile cutiei
pot fi desigur modificate pentru alte diametre ale
d ifuzoarelor.
Transformatorul de Tr, se va realiza pe un
miez din tole de ferosiliciu tip E 10 x 25 mm grosimea
pachetului, montate cu intrefier de 0,08 mm realizat
dIntr-o de hirtie sub tOflt!:,
I-urile dispuse Intre E-uri extreme, pentru a
intimpina miezului de de
tensiune pe a tubull.;
L .. care e de circa 50 V. const j
din 3000 de spire din conductor de cupru-emailil !.
j2) 0,15 mm. are 126 de spir ..
din conductor de cupru-emailat 0,7 mm. Transfo'
matorul de Tr. poate fi luat de la
rele Victoria, deoarece amp\ -
"catorul o putere de 60 W din de il[,
minat. Poate fi construit dintr-un miez de tole de tel o
Siliciu E 14 x 45 mm grosimea pachetului, montall"
Pentru tensiunea de 120 V
din 700 de spire din conductor de cupru-
emailat 0,45 sau pentru tensiunea de 220 V
600 de spire din conductor de cupru-emailat !1S 0,35.
2 x 1 800 de spire din conductor
de cupru-emailat 0,2 mm, iar de fila-
ment - 39 de spire din conductor de cupru-emailat
mm. Amplificatorul se va realiza pe un din
de fier de 1 mm grosime sau aluminiu de 1,5 mm
grosime, cu dimensiunile de 200x135x30 mm. Pe
inspre una din laturile scurte, se va monta Tr.
cu axa bobinei cu de 135 x 200 ,
realizind o deschidere pentru ca
tolele se de Spre partea se
va monta Tr
l
cu axa bobinei pe axa
a mari a tDlele paralele cu
De o parte a transformatorului de ieslJ'
se vor monta in linie incepind de la marginea
soclul tubului L , C" , C, si ling? Iransformatorul ci t"
retea soclul tubului L D{' O",lp<, "pus?' Itli Tr , In
ordine. se va monta Socl " . tubulUI L" C)) . C)_
Tr, soclul redresoarel L .
Pe de Tr
2
se vor monta
simetric mufa M, cordonul de alimentare de la
lung de 4-5 m. Pe fata se vor
monta mufele M. M).
Peste se trec dou? benzi de de aluminiu
de 1 ,5 mm (sau de fier de 1 mm), indoite in
de U, cu adincimea de 120 mm, in care se fac
pentru fixarea R. R.4 in
- K. , K. vizorul becuiui
Ls-indicator de functionare.
Sub se reglete din textolit
gros de 2,5--3 mm, de 190 x 35 mm cu cte 18 perechI
de cose pe care se piesele in O(OIlI"a IOdicatk
in fig. 4. Regletele se paralel cu axa a
sasiului, de o parte de alta a acestei axe,la
de 10-12 mm intre ele, cu ajutorul unor
ceva mai lungi decit peretilor laterali al
bobinei transformatorului Tr., care astfel
aceste reglete.
Peste tot montajul se o cutie din
d" fier cu dimensiunile de 205x135x155 mm. In par-
are un miner pentru axele
lateral de
A spectul general al montajului cutia de rezo-
este prezentat in fig. 6.
Reglajul instalatiei incepe de la veriticarea tenSiunii
de alimentare a adaptorului, ce ne-am asigurat
amplificatorul cu tuburi nu are nici un defect in
circuitele de alimentare. Pentru asta se vor regla R 40
(curentul prin R 6 fie de 6 8 mA). Apoi se va regla
RI pentru a obtine intre colectorul lui T .. si mas? o
tensiune de 3 4 V un curent de emitot de 1,5 mA.
Toate astea in unei su-
ficiente a unui zgomot redus.
Apoi se vor regla miez urile de aie bobinelor
LI L. pentru unui randament maxim al
volumului sonor unei benzi de redare
toare.
Limitele de variatie a timbrului sonor se vor regla
din Ro<, Rao C .
LImitele gradului de modulatie vibrato se stabilesc
,'I"ind valorile R", R." R. .
Pentru ca difuzorul Dif 1 nu acrosn,"
:= v ' rt" qla corespun7i\tor volumul de reonrp (1 J\
K.5 , respectiv R". Consumul anodic al ampliticatorulu,
,te de 60 mA. Se atrage asupra mon-
R" a dezlipire sau II1 \Jl'" "
I,struge elementele semiconductoare ale adap:o .
13
I
In articolul precedent au fost pre-
zentate metodele subiective de
rare a luminii. Fotograful dispune
de instrumente de obiective:
exponometrele fotoelectrice. Aceste a-
parate se pe efectul de foto-
emisie sau pe fenomenul de fotocon-
ductibilitate. Celulele sensibile sint cu
seleniu respectiv cu de cad-
miu. Celula cu seleniu o dife-
de cu can-
titatea de pe care o in
unitatea de timp care este
cu ajutorul unui instrument de
electric. Exponometrul cu seleniu nu
are nevoie de de alimentare, sen-
sibilitatea sa este dar
pentru nevoile fotografului. In circuitul
de se
o care
la etalonarea, respectiv
nirea celulei, la reetalonarea expono-
metrului.
Exponometrul cu de cadmiu
are nevoie de o de alimentare cu
o tensiune cft mai deoarece
celula nu
de ci doar con-
ductibilitatea sub luminii. Sen-
sibilitatea sa este mal mare decft a ex-
ponometrului cu seleniu, iar construc-
instrumentului de poate fi
in acest caz mai deoarece ten-
siunea sursei este de ordinul lor.
Se poate pune Intrebarea: De ce nu se
construiesc numai exponometre cu sul-
de cadmiu. Printre motive se
poate cita sensibilitatea
a exponometrului cu CdS
de cea a peliculei fotografice a
ochiului uman. De-abia in ultimii ani,
des-
pre materialele semiconductoare, s-au
putut celule cu sensibilita-
tea mai sensibile
in spectrul galben mai sen-
sibile in albastru).
In exponometrelor se mai
anumite dispozitive care ser-
vesc Il! sau la
atenuarea luminii. Acestea sint: fagu-
rele placa de atenuare. Fagurele este,
In cele mai simple, format
dintr-un adinc, care nu permite
accesul luminii laterale (care de obicei
mai Intr-o fotografie)
la celula Placa atenuatoare
este dintr-un material semitran-
sparent se aplid pe exponometru In
cazul In care acesta surse
posibile ale formei curbei caracteris-
tice de sensibilitate a peliculei. Deo-
nu ce este curba
de sensibilitate a unui material foto-
sensibil, dar este destul spunem
sub o cantitate de pri-
I>elicula nu mai este iar
la prea intense contrastul
,maginii Inregistrate pe
scade mult. De aceea se impune ca
.-
- - - -
alegem acea acel timp
de expunere care o reglare
a de care in apa-
ratul de fotografiat astfel ca zonele
umbrite nu pice In zona de subexpu-
nere a curbei de sensibilitate pe de
parte, luminile prea puternice
nu In zona de supraexpunere.
Exponometrele sint etalonate astfel
incit In normale de iluminare
- - - - - -
I
LUMINA CARACTERISTICILE
concentrate de ei este
n primul rnd In al
doilea rind lumina, astfel Incit
o orientare mai a expono-
metrului sursa de nu pro-
duce abateri mari de la valoarea co-
pe care o aparatul
de
I
I
Cel mai simplu mod de este
prin Indreptarea exponometrului spre
subiect pe axa aparat-fotografie-subiect. I
Acest tip de se pentru
subiectele care nu contraste
prea mari de culoare n
genere subiectului n raport
I
I
cu ceea ce II sint compa-
rabile.
Manualele de fotografie fac diverse
si multiple privitoare la
de se fo-
cu succes la fotografii de interi-
or in la portrete in
modelul fon-
dul cu luminozitate, la fotografii
executate de sus In jos, In cimpul
subipctului nu sau la
fotografii cu
I
modul de expunere a materialului foto-
(negatiV, pozitiv, in laborator,
la lumina la lumina blitzului
etc.), care nu pot fi de foto-
I
amatori decit cu pretul unor mari chel-
tUieli de timp de material. In reali-
tate, toate aceste se ba-
Cind se lumina reflectat;;
de subi ect, este necesar se acopere
cu un clm)) larg cu exponometr-ul, pen-
tru a se depista In cadrul subiec-
tului nu prea mari de ilu- I
minare. Se admit una sau dia-
fragme la unor
zone diferite din cimpul subiectului.
Cind aceste de iluminare sint I
prea mari, se alege zona din subiect
care In mod deosebit, i se
lumina se cu dia- I
fragma In acest fel.
pe cteva nte de
I
asupra modului de functionare a ma-
fotosen'sibil.
dceste de retetele
devin lesne inteligibile;
,(' ai mult decit atit, fotograful va
utilizeze materialul fotosensibil In
mod inteligent, chiar In situatiile mai
intilnite sau in cu pro-
bleme nenrudite cu problema expu-
nerii, ca de exemplu, problemele de-
'
iluminllrii se In-
dreptind exp.onometrui dinspre subiect
spre sursa de ce s-a
montat pe exponometru placa difuzant;; I
de se fo-
cind diferente mari intre I
fond-ului a subiectului
principal, sau cind sursa de se
In cadru cu subiectul
De aceea vom expunem In
citeva cuvinte de
privitoare la caracteristica de sensibi-
litate a materialului sensibil (legate de
problema expunerii), ca ce-
1 .. lalte corelatii fie tratate la capito-
lo'le respective de
se pentru fotografii executate
in contrejour, sau cu
foarte la fotografii executate
de jos In avind ca fond cerul, la
fotografierea unor obiecte foarte mici
pe fonduri foarte Intunecoase,
la portrete la care se o ilumi-
nare de efect, la fotografierea In decor
de sau pe ca In cazul
imaginilor cu m-ult cer.
De fapt, tot ceea ce face fotograful
o a
energiei luminoase, dozlnd-o exact in
fiecare modificlnd-o In limitele
In articolul Lumina in fotografie
S il ce este densitatea a
unui material semitransparent. Densi-
I
latea a peliculei fotografice este
de lumina care a impresionat
pelicula ulterior Se
in principiu densitatea
I
este cu atit mai mare cu cit lumina
(cantitatea de care a impre-
sionat pelicula a fost mai mare. Dar
aceasta nu este destul. dintre
I
I (cantitatea de cf(densitatea
este de curba de sensi-
bilitate (vezi fig. II).
Pe axa sint notate valorile
I
I. ,ar pe axa valorile J Pentru
a aIIa ce denSitatE! va avea o
Pagini realizate de ing.
D. PETROPOL
ce am expus-o la o I'J-
1, din valoarea respectivii
o curba, iar
'din punctul de intilnire ducem o orizon-
axa unde
vom citi valoarea ci. Pentru fiecare ma-
terial fotosensibil deter-
o asemenea care
de la material la material ca valori, dar
al aspect in principiu

Se inclinarea curbei va-
in diferite zone, Astfel, in zona de
subexpuneri curba este
astfel incit pentru de
mai mici decit I
min
densitatea peli-
culei apoi
o in care inclinarea curbei
este suficient' de mare, ceea ce deter-
ca la diferite de
obtinute varieze puternic,
In ultima (de suprapunere) curba
are o Inclinare la
foarte diferite de ob-
Tnclinarea curbei
este de unghiul pe care
il face tangenta la intr-uli anumit
punct. Acest unghi se
rul de contrast (se expri prin tll)
atinge maximul pe la mijlocul zonei de
expuneri normale.
ne acum intr-o
destul de de fotografiere (vezi
fig. 1). presupunem trebuie
fotografiem un cub cu diferit
iluminate. A trimite cea mai
aparatul de fotoor"fi al
iar C cea mai
Cu ajutorul diafragmei a timpulUI
de expunere noi putem regla cantita-
tea de care ajunge la
(trecind, de exemplu, pentru
iluminare a cubului, de la timpul 1/30
la 1/60 sec., putem reduce cantitatea
de care cade pe de
-
....
de developare a peliculei negative
se cele mai bune rezultate.
Atunci cind subiectul are contraste
mari, respectarea acestor este
In acest caz, fotograful tre-
buie la sacrificii inteli-
gente. Pri ma Intrebare pe care
va pune va fi: Ce din subiect?
- _. . - _ ..
scenele din nu inte-
atunci va expune ca pentru
s(.enele iluminate, la
tele din dar
Este cazul frecvent Intilnit al fotogra-
fiei de noapte cind majoritatea
nuntelor sint lnecate in negru. Dimpo-
scena din
a-
tunci poate o supraexpunere.
De obicei, este de remarcat
multe se admite chiar
se o supraexpunere de una
la diafragme pentru subiec-
tele cu contrast mai mare decit 100:1.
In citeva cu caracter
practic:
- Este utilizarea unui ex-
ponometru independent de aparatul de
fotografiat, deoarece luminii
se poate face mult mai comod, iar
trlnirea celulei nu duce la perimarea
aparatului foto.
- Nici un exponometru nu este eta-
lonat perfect nici timpii unui aparat
foto nu sint deci numai
u nul sau filme vom ce
introducem pentru a acordul
dintre exponometru aparatul foto.
De obicei corectiile necesare nu sint
mai mari decit 1/2 diafragme.
Exponometrul nu trebuie lovit, nu
trebuie la se deschide
numai in momentul pentru
' \ preveni sa
- - - -
2 ori). Dar raportul dintre cantitatea
de care cade pe n
zona A de cantitatea,de din
zona B (Ia fel pentru
perechile A, C B,C). Putem spune
la trecerea prin obiectiv, cantitatea
de se reduce cu un coeficient
K, care poate fi ales n de dia-
timp de expunere de
cel care Astfel, n zona A
de pe va lumina k!.,
n zona B: kl
q
, in zona C: k in care
IA' la' le snt celor trei
n realitate. alegem un K = Kn
astfel ncit KI
A
Ki
s
Kl
c
fie n zona
de expuneri normale (ca in figura III A) ,
se vede pe negativ se trei
deosebite da de cores-
celor trei ceea ce ne
deosebim perfect muchiile care
A,B,C. presupu-
nem acum am ales k prea mic (a-
am ales o timp
mic) nct Kc le Ks 18 cad i n
zona de subexpunen, atunci cum
se vede din figura III B) ela = efe ,iar
muchia dintre B, C nu poate fi
Se spune prin subexpunere se pierd
din (B C snt cele
mai ntunecoase Ceva ase-
dar nu atit de grav se petrece
se alege un K prea mare (diafrag-
mare, timp mare), deoarece " tunci
1\: le Kc IA cad n zona de _ upra-
puneri (vezi fig. III Ci , iar de
ntre cele este
astfel ncit muchia A,B abia se
poate atinge. Se spune prin supra-
punere se pi erde contrastul intre supra-
luminate.
Desigur, pentru a realiza o expunere
nu este nevoie
curba de sensibilitate a material
pe dar este destul
citeva caracteristici ale ei.
anume cu ct o este mai
(vezi fig, II):
- I
min
este mai mic
cf I este mai mare (voal chimic)
voa
- O' este mai mic (contrast mai
- I II ' (latitudine de ex-
mal( mm
punere mai mare)
- cfma.Jcfvoal scade.
Pentru practice. curba de
sensibilitate a peliculei se
ca n fiq. IV. TOf,te cele trei
devin linoi drepte cu d.ferite
de axa .
Pe zona de subexpuneri 0= o: pe zo-
na expuneri lor normale tg o are valori
intre 0.4 --;- 0.<.1; pe zona de suprapuneri
al expunerii
"supr
Pentru o de o
sensibilitate. exponometrul in-
I
I
I
I
I
I
Cmpul util al imaginii. vom incerca utili-
zarea unui obiectiv modern, fie el de cea mai
calitate, cu distanta de 50-55 mm, n montura
unui venerabil aparat cu burduf cu
formatul imaginii de 6 x9 sau chiar 9 x 13 cm, vom
observa nu se obtine o iluminare pe intreg
formatul geamului mat de punere la punct.
Pe geamul mat se obtine o a
iluminare scade puternic de la centru spre margine,
diametrul cimpului util al imaginii fiind ceva mai mare
decit diagonala formatului pentru care a fost construit
obiectivul respectiv (cca 43 mm In cazul ales de noi ,
cu obiectiv de 50--55 mm construit pentru format
Leica 29 x 36 mm).

CIMPUL

MAT DE PUNE'
RE LA PUNCT
(6x8SAU91(13,

CIMPUL
--
-
-
-
I
de aparate fotografice se
prin utilizarea ca obiective a unei mari
de sisteme optice, varietate n
principal de considerente contrarii: de cost
calitate. Pentru a putea ncerca din gama
de obiective pe cel mai indicat scopului
trebuie cite ceva din
caracteristicile acestora.
LUMINAT
DE OBIECTIV
--
- --
- I
Cea mai definire a acesteia
ar fi ca dintre centrul optic al obiectivului
planul peliculei sau fotosensibile In momentul
n care reglarea pe este
pentru infinit (00). In general. cu anumitor
obiective cu foarte reglarea
pentru mai mici (sub 20--40 m)
rea focale. Intrucit devine din
ce n ce mai pe apropierii aparatu-
lui fotografic de subiect, ce aduce sine
o serie de ale altor parametri optici ai obiec-
tivului, de punere la punct se
la cca 1 m la aparatele cu vizare la cca 0,45-'
0,60 m la aparatele cu vizare prin obiectiv.
CIMPUL Ilr/AG..INII
UTILE , FARA
DISTORSiUNI
I
I
I
Luminozitatea obiectivului. Cu cit diametrul o-
biectivului este mai mare, cu att pentru vite1.'!
de expunere a obturatorului pelicula va primi o cantitate
mai mare de energie
Evident, cu ct obiectivul se va afla mai departe de
(deci va avea o mai mare),
J.
- - - - - - - - - - - - - - -
valori de timp
care conduc la optice ale
negativului pe de din
zona expuneri lor normale. con-
trastul subiectului este mare e normal
ca pe negativ lumini <iin
zona de subexpuneri din cea de
supraexpuneri. Ele sint rezultatul
nuntelor plasate n care nu
se mai disting pe negativ pentru primul
caz, ale celor plasate in foarte
care conduc la contraste
- -- -- -
-4
-... - - -
,
B
- --
-
mici; de dinamism pentru al doilea
caz.
In in care ne o-
biecte sau plasate n aceste
zone este necesar se o
la ceea ce exponometrul.
presupunem ne
nu'ntele din pe care am voi
le corect. Trebuie si! alegem
una sau diafragme n plus ast-
fel ncit k
1
1 . n partea
mm
a zonei de expUII L' normale.
- . .
[It' WMINI VIN REAli TATE
- -- - - - - - - -
--
I
MIN

zONA DE
I
I
,
(
,
'o'
I SUPRIIEXPlINEll.I
I
I
I
I
1
DE SUBEXPUNERf EXPUNE.1i'1
NORMALE
DE SUPI?A-
EXPUNERE

r
"

l'URBA BE SEN51BILITATE
II A MATERI AL/lLIJI NEGATIV

I Ek'f'uIfERI
I

APRdxlMAREA C'URi:JEI DE 1
SENSIBIL/TATE PENTRU
PRACTICE
a
Desigur alegere duce 1;,
situatia majoritatea vor
in zona de cuprapuneri (vezI
fig. V). Fotografia va fi de
luciri, dar va avea toate
din valabil
principiu: n anumite de ilumi-
nare este necesar ne
foarte bine pentru a
ce trebuie ce trebuie pierdut
pentru ca rezultatul fie cel mai bun
posibil.
A
I ,
, I
-- - -
.. - .. ----
- ---- ---
, ,
,
I
b
n
LOGI
-
LOG I
e
LDGl

------- -- ---
- -- -
! ,
1<. 1 REA L
..

LIPSA
a DE AMANUNTE
f/'i UMBR.!
..
I
I
I
,
I =s
f "'I<IIo,AX

PREII MIC

- ----- -
I
I
J(,I "'IN 1<,1 REAL
I M,4X
CONTRAST I
PREA MIC ' .
15

-

I

cantitatea de in cazul unui diametru

al deschiderii obiectivului, energia
de stratul fotosensibil, se va cu
focale.
Este cazul mai amintin aici o n cele
mal multe cazuri nu se intreaga deschidere a
obiectivului, ci numai o
deschidere deci diametrul maxlnl
al diafragmei obiectivului respectiv. Pentru a corela
cele reale, deschiderea
a obiectivului (exprimate in milimetri sau
centimetri), se o a treia adimen-
anume raportul primelor
Deoarece cantitatea de energie
pe pelicula este direct cu
deschiderii utile a obiectivului decI
cu diametrului deschiderii, invers
cu focale, raportul celor
dimensiuni - - poate expri-
ma calitativ luminozitatea unui obiectiv.
De exemplu, obiectivul Mayer-Oveston are dia-
metrul deschiderii utile de 28 mm, iar
de 50 mm; in acest caz luminozitatea va fi: 1
50 1,8
La majoritatea obiectivelor,
este pe cu
s-au simplificat ele in decursul timpului,
astfel incit putem intilni sisteme:
Industar 22-f=1:3,5 F=50 mm
Industar 3,5 F=52 mm
Helios 44 2/58, indicind in acest din
caz raportul ce luminozitatea, iar
numitorul Deci cu cit cifra de lumino-
zitate va fi mai de unitate, cu atit obiectivul
va fi mai luminos. in calcul
este cea pentru care obiectivul este reglat la infinit.
La reglaje pentru mai apropiate luminozitatea
scade, devenind la sub
cca 1-{),40 m, in de a obiecti-
vului respectiv.
Deoarece luminozitatea a unui obiectiv de-
pinde nu numai de cantitatea de ce in el,
ci mai ales de aceea ce iese din el, amintim aici un
fenomen asupra vom mai reveni, anume
pierderea de prin reflexiile pe aer-
din interiorul obiectivului. Acest lucru face ca,
cu de lentile sau elemente
optice ale unui obiectiv, utilizate in scopul
sale optice, randamentul energetic de tranzit

Diafragma obiectivului. In scopul canti-
de ce obiectivul al modifi-
unor caracteristici optice, in centrul optic al
obiectivului se un dispozitiv ce poate
in mod controlat diametrul deschiderii utile.
Toate obiectivele moderne sint inzestrate cu dia-
tip _ is, dintr-un de
lamele metalice ce printr-un poligon
orificiul circular de diferite diametre al deschiderii utile
a obiectivului.
Notarea diferitelor valcri ale diafragmei obiectivului
pe se face In mod ca deschiderea
a obiectivului, inscriindu-se numai numi-
torii rapoartelor respective. Evident, valoarea
a diafragmei (deci cea mai in valoare
coincide cu deschiderea a obiectivului.
Seria de valori pentru diafragme este astfel
incit, prin trecerea de la o valoare la alta, cantitatea
de ce trece prin obiectiv se sau se
La ora s-a generalizat
toarea serie: 1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 22; 32.
In de aceste valori, se altele inter-
mediare, in special pentru deschiderea
a obiectivului (de exemplu: 1,8; 2,9; 3,2; 3,5 etc.), iar la
aparatele de mai veche pot
dintr-un sistem antebelic practicat in special in Germa-
nia (1,6; 2,2;3,2; 4,5; 6,3; 9; 12,5; 18 ... ). Deci cantitatea de
prin obiectiv va fi la deschi-
derea a diafragmei (de exemplu, In cazul
obiectivului Tessar, 2,8150 cind indicele diafragmelor
2,8 cind acesta 22).
Cercul de difuzie. Claritatea sau neclaritatea fiind
o este necesar un alt criteriU
de ilpreciere. criteriu direct milsurabil. Teoretic, orice
subiect totografiat poate ti descompus intr-o infinitate
de puncte' cu lumlOoase diferite, similar
fotografiei raster intr-un ziar.
Fiecare punct al subiectului este proiectat de
obiectivul fotografiC pe planul peliculei fotosensibile
printr-o de dimensiuni mai mari sau mai mici.
Deci imaginea va fi cu atit mai cu ct diametrele
petelor respective vor fi mai mici, deci cu cit vor
tIOde spre punct.
n tehnica obiectivelor foto, pata res-
- imagine a unui punct din realitate - este
cerc de difuzie.
Pentru aparatele ce pe format Leica
24 x 36 mm se o imagine atunci cind
16
este din pete cu un diametru sub 1/30 mm.
Pentru formatele 6x6 cm sau 6x9 cm se
un cerc de difuzie de 1 320 mm sau chiar 1/10 mm.
Puterea de In acest caz, definitia este
destul de p.uterea de fiind
prin maxim de linii (alb-negru) pe milimetru
liniar de redate de un obiectiv fotografiC.
Evident, pelicula un rol considerabil,
deoarece puterea de este foarte de la
un tip la altul. (ORWO NP 15 prinde 170 linii/mm, pe
cind ORWO NP Z7 doar 63!)
Puterea de constituie o de
a unui obiectiv fotografiC, fiind unul din cele mai
obiective criterii de a optice ale
unui obiectiv fotografic cu altul.
maxim de linii redate pe milimetru scade
de la centru spre marginile imaginii fotografice, gra-
dientul acestei exprimind cantitativ echilibrul
de acest c.resclnd cu diafrag-
marea, prin eliminarea optice introduse de
zo"ele periferice ale obiectivului. teoretic pute-
Diafragma
Denumirea
obiectivului
Tessar 2,8150 (4 lentile)
Pancolor 1 ,4{55 (7 lentile)
/)IAFRAGMA
1.4 -1-
2
2,8
4
5,6 -1-
8
11
w
2
-

.
16 -1- ZONA DE CLARITATE
,
.
rea de separatie ar trebui continuu, se
de la o a diafragmei, ea
incepe Cauza o constituie fenomenele de di-
ce apar pe lamelele irisului la
puternice limitarea valorilor maxime la cca
16 pentru obiectivele cu multe lentile. Fenomenul de
in lamelele diafragmei la Inchideri foarte
puternice ale acesteia poate fi observat destul de
la fotografierea subiectelor ct! surse luminoase
centrale (soare, becuri cu clare, lumi-
etc.). In acest caz, sursa apare pe
ca o stea cu un de raze egal cu
de lamele ale diafragmei. In fotografia color se poate
observa descompunerea luminii in culorile spectrului.
Fenomenul descris, considerat ca o
este utilizat frecvent In special ca efect. Re-
mai jos un test de efectuat intre
obiective de Zeiss-Jena privind puterea
de La lor din tabel este
indicat maxim al liniei in centrul
imaginii, iar la numitor cel la margini.
2,8 4 5,6 8 11 16 22
3W30
13W80 13W80 -
22 A
_
.......... INTRE
:::: APARATUL FOTO
DE PUNERE SUBIECT
LA PUNCT
Profunzimea obiectivului. Atunci cind fotogra-
flem un anume subiect, ne de ce
an ume va fi redat mai clar pe dintre obiectele
aflate in in spatele subiectului pe care s-a
reglajul distantei. Este vorba deci de adincimea zonei
de claritate.
Teoretic, pe planul peliculei se va cu clari-
tate doar imaginea planului pentru care s-a efectuat
reglajul o nu un
plan de claritate, a adincime depinde de o
serie de factori la punctele precedente,
dintre care amintim:
- a obiectivului: cu cit aceasta va fi
mai cu atit profunzimea 'obiectivului va fi mai
invers, deci un aparat format Leica
inzestrat cu un obiectiv normal (50 m m) va avea o
profunzime mai mare decit un altul construit pentru
formatul imaginii 6 x9 cm cu un obiectiv normal de
cca 100 mm Se astfel clar unul
dintre motivele aparatelor tip Leica de
mai (In general telemetru)
cu obiective cu focale scurte (45 mm, 40 mm
sau chiar 35 mm). La aceste aparate, profunzimea
atit de mult Incit scala se reduce la
trei simboluri (portret, grup peisaj!);
- valoarea diafragmei: utilizind o din ce In
ce mai a zonei centrale a obiectivului, se
o profunzime din ce In ce mai mare (fig, 2);
- focalizarea obiectivului: cu cit distanta de punere
la punct a obiectivului este mai mare, cu atit zona
de profunZime este mai invers;
- cercul de difuzie: cu cit se ca exprimare
a notiunii de clar cu cerc de difuzie mai mic, cu atit
profunzimea va fi evident mai diametrul
acestuia crescind pe de planul
de punere la punct.
Pentru stabilirea zonei de profunZime In de
primii trei factori mai multe
- utilizare de tabele calculate de firmele
toare - tabele publicate in sau montate pe
unele aparate de tip mai vechi;
- utilizarea <<inelului de profunzime de pe montura
obiectivului. Prin rotirea inelului de punere la punct
in de se aduce scala in
unui alt inel, ce o serie de repere perechi
cu simbolurile diafragmelor.
De exemplu (fig. 3), pentru focalizarea pe 2 m,
pentru diafragma 4 zona de claritate se va situa intre
1,8 3 m, pentru 5,6 Intre 1:;' 4,9 m, pentru 8 intre
0.9 7 m
Ultima dintre metode o constituie aprecierea
a profunzimii in cazul aparatelor reflex mono-
obiectiv.
Unghiul de cimp. Din figura nr. 4 reiese semnifi-
catia unghiului de cimp al obiectivului. cum se
unghiul de cimp depinde de diagonala forma-
tului materialului fotosensibil de distanta a
obiectivului utilizat.
in tabelul se citeva valori uzuale ale
unghiului de cimp pentru formatul Leica 24 x 36 mm.
deoarece aparatele fotografice construite pentru acest
format permit de cele mai multe ori utilizarea mai mul-
tor obiective cu focale diferite.
Nr.
crt,
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
29
30
37
40
45
50
55
58
85
100
72
70
60
55
47
46
42
40
28
24
Exemplu de echipament foto
Obiectiv Aparat foto
Mayer-Ores-
itegon 2,8129
:,,,ktica,

Idem
,5/30

Zenith, Start

Smena
IMi Belmira,

Altix
Praktica,
IOreston Exakta
11,8150
[Super- Asahi-Pentax
Ifakumar
,4{55
u ."
..
Zenith., Start
j2iS8
IHelio Idem
,5/85
Praktica,
IV' ,,::> Exakta
00
.... .......................... ..
...
--
1250
/ 2 75
Construit pentru prima in 1859, acumulat orul
cu plumb imaginat de neintre-
rupt n zilele noastre-avea o ut ili-
zare (Ia scara de milioane acumulatoare
anua!!) cu includerea n dotarea a auto-
mobilelor, a bobinei de aprindere. Din acest moment
bateria de acumulatoare avea joace un rol cu
de prim rang.
Bateria de cum constituie
-inainte de pornirea motorului-sursa de alimentare
a ntregului echipament electric al autovehiculului.
Constructiv:
Bateria-cea mai fiind bateria de acumula-
t oare cu de plumb - se compune dintr-un bac
compartimentat, din material izolant,
in care se (acumulatoare) din
de plumb, introduse la rindul lor Int r-un
lichid acidulat numit electrolit.
Tensiunea mijlocie a unui element este n jurul a 2 V,
astfel o baterie de 6 V este din 3
Un element este compus dintr-o serie de pozi-
tive o serie de negative (ultimele ntrec
cu un:! pozitive).
snt ntre ele prin separatori
din lemn de tei (mai rar) sau din materia-
le plastice etc. Toate pozitive sint legate intre
ele prin punti conectate la borna La fel
sint legate negative. Legarea pozitive
negative se face in serie.
ln detaliu, o este dintr-o
de plumb, In alveolele se materia
sub de din oxid
de plumb sulfatat curat.
pozitive de cele negative prin compo-
densitatea materiei active n alveole-
le respective.
Separatorii, care la o
pe de o parte trecerea ionilor care se de-
de la negative spre pozitive
a bulelor gazoase rezultate din res-
iar pe de parte particulele de bioxid
de plumb, susceptibile de a se de poziti-
ve.
11 13e 18 TAIR11 Zorkii,
2,8/135 Leningrad
12 300 8 TAIR 3 Zenith, Start
4/300
13 500
5e>
MTO 500' Idem
8/500
14 1000 2"30 MTO 1000' Idem
10/1 000
Teleobiective cu
In de unghiul de cimp al obiectivului, subiec-
tul va fi redat In imagine la o mai mare sau mai
avind loc o modificare a perspectivei.
intrucit ochiul uman are un unghi de cimp de cca 45,
obiectivele fotografice cu valori apropiate, obiective
ce dau imagini cu un efect de identic cu
ceea ce vedem, se numesc <!obiective normale. In
categorie pot fi Incadrate (In cazul formatului
24 x 36 mm) obiectivele cu 40 la 58 mm
deci in jurul unei valori egale cu diagonahrformatului.
Obiecti\lele cu foca le mai scurte (35 la
cca 22 mm) se numesc obiective superangulare, iar
cele cu focale mai mari (peste cca 80 mm) -
teleobiective.
Pentru a putea fi utilizat pentru un anumit format,
diametrul cimpului util al imaginii trebuie fie supe-
rior diagonalei formatului respectiv. Cum acest dia-
metru cu diafragmarea, invers,
limitarea deschiderii maxime n de formatul
utilizat.
Destul de rar, firmele constructoare obiec-
tivele livrate de tabele ce formalul maxim
la care acestea pot fi utilizate de inchiderea
di afragmei. Aceste snt In utile de aseme-
,,'ea destul de rar, de exemplu in cazul aparatelor de
atelier construite pentru de format foarte mare
(13x18 cm, 18x24 cm) al aparatelor cu dispozitive
de descentralizare basculare a obiectivului etc.
V.

Bacul trebuie reziste la de tempe-
acid ul ui sulfuric aflat n electroli t.
in general, bateria se cu borna la masa
autovehiculului. La automobilele de ameri-
bateriile sint legate cu borna la
. Electrolitul este un amestec de acid
sulfuric de 66 Baume n anumite
In timpul bateriei, pozitive
rolul de anozi, iar cele negative de catozi.
Peroxidul de plumb de pe placa plumbul
de pe placa se in sulfat de plumb,
iar densitatea electrolitului (care este de 3ff' Baume
la o baterie bine chiar la 15
Baume la
care are loc n timpul
este
PbO +Pb+H S04=2PbSO +2H O.
ln timpul aceasti
are loc n sens invers des-
este la maxim, va o canti-
tate mai mare de sulfat de plumb, care, fiind izolat,
o a tensiunii
rii interioare.
in timpul este verificarea nive-
lului a electrolitului. Nivelul electrolitu-
lui trebuie peste cu 15-20 mm (n
de felul bateriei de date de constructor).
Este recomandabil ca la fiecare 15 zile (Ia un automobil
care moderat) se controleze nivelul electro-
litului. este necesar, el se va completa cu
(vara) sau electrolit (iarna), care se va
pune in motorul, efectulndu-se un drum de
1/2 Aceasta va permite electrolitului se ameste-
ce cu sau cu electrolitul (care poate
o densitate mai mare sau mai deci o anu-
valoare) ct mai perfect.
Densitatea electrolitului se va controla la fiecare
element. Pentru aceasta se un aerometru
(densimetru) minidensimetru sau un vo:,-
metru. Aerometrul (densimetrul) se compune
dintr-un tub de cu o de cauciuc
n interiorul se densimetrul (ST AS 4 385-68)
gradat.
Lundu-se electrolit cu acest aerometru din fiecare
element, se apoi de densimetru.
(sI
A - baterie
B -
C - baterie
(e}
Ing. AUREL BREBENEL,
Ing. DU MITRU VOCHIN
Un element se densimetrul
32Baume (sau 1,270 gJcm
3
greutate
iar cind densitatea este de 18 Baume
(sau 1,250 g/cm
3
).
cu ajutorul minidensimetrului este foar-
te Acesta se compune dintr-o
de In interiorul se trei bile de
diferite. luarea probelor din elementele
respective, se va observa bilelor. cele
trei bile se In partea bateria este
complet; din bile se In partea
iar cea de-a treia se In partea infe-
bateria este 50%; din bile se
n partea numai una bateria
el1te Aceste minidensimetre se
cu de folosire respective.
cu ajutorul voltmetrului se face la fiecare
element n parte. tensiunea pe element este de
2-2,1 V, bateria este iar tensiunea este
de 1,7 V pe element, bateria este trebuie

Iarna, care este cel mai dificil al bateriei
de acumulatoart:, trebuie se ia de conserva-
re, menajare a acesteia.
Trebuie o baterie este
iar electrolitul are greutatea de 1,145
glcm
3
, atunci la temperatura de -8C.
bateria este 1/2 la -20"C
(greutatea fiind de circa 1 ,210 g/cm'), iar
atunci cind este complet, la -35OC
chiar mai jos (greutatea este de 1,270 g/cm
3
).
O trebuie la pornirea
motorului pe timp de iarnA.
Tn acest caz se va roti motorul cu ajutorul manive-
lei de pornire a se stabili contactul electriC)
de mai multe ori, pentru a permite ruperea pelicu-
lei de ulei pe diferite organe, precum agitarea
uleiului aflat in baie.
aceasta se va trage (pentru
clapei de pornire) se va electromotorul de
pornire In reprize scurte de cite 10-15 secunde, la
intervale de 1 minut.
pornire se va se in
automobilul, cit mai repede posibil, mpingndu-se la
loc (in mod treptat).
bateriei este o
trebuie i se acorde mai ales In timpul iernii.
este recomandabil se execute
la un atelier de specialitate, deoarece .In asemenea
este necesar (de cele mai multe ori) se
anumite de electrolit controlul
acestuia. se poate face folo-
sind un aparat de sau un aparat
pentru rapidA.
dispunem de un aparat de
baterii, care se in
se va face cu un curent egal cu 1/10 din capacitatea
bateriei.
dispunem de un aparat pentru
bateriei se poate reduce chiar la
(CONTINUARE iN PAG 23 )
Punte de
, .
'esof<Jl'o
bac
17
I


I

-
CONTINUARE
DIN

TRECUT
- - -
::::
;;- - -
- --
--- --
-
--
- ;;;::;:;::;;
Sperind in baza primelor am
cu: de succesiunea
de depistare de reparare, considerind
indeminarea dv. a un pas
acel pas care ne va indruma la cel mult mai
dificil, de a depista defectele in timp motorul
merge, cind cutia in care se motorul e
de zgomote ciudate.
Deci tipurile de neregula-
in indicind cauzele remedierile
ce le putem efectua: le pot proveni in
general din cauza unor la sistemul de
aprindere sau Motorul
neregulat numai la mersul incet (relanti).
- Pe timpul iernii sau in zile nu se
chiar imediat pornirea motorului,
cu motorul rece; il vom se
care uneori un mers neregulat.
- Inainte de a incepe diferite piese
ne carburatorul este bine reglal
pentru mici. In cursul acestei va trebuI
fie motorul (70-85C) iar clapeta de aer
fie complet Reglarea se face cu ajutorul
a de reglare a amestecului
carburant pentru mersul in gol limitator
sau opritorul obturatorului. se succed
astfel: - se a
in gol (300-500 rot/min) cu ajutorul
buiui Ilmltator al obturatorului - se
de reglare a amestecului pentru mers in gol se
ajunge la un mers regulat. se pot
repeta pentru a o a motorului mai co-
Pentru verificarea se pe pedala
de ambalind motorul, apoi se ia piciorul
de pe. Motorul trebuie
rateuri nu se (se va becul
de control de la bord, din punct de vedere al lumino-
motorul se trebuie tu-
de mers in gol rotind de limitare al
obturatorului ajustind regularitatea din de
reglare a amestecului.
efectuate nu au practic nici o asupra mer-
sului motorului in celelalte regimuri de tu
- Alimentarea cu combustibil este
o de mers neregulat fie
acului obturator, fie nivelului prea mii:: n
camera de nivel constant, sau plutitorului.
Acul obturator se carbu-
ratorul in regiunea acului. Cea mai
de verificare a nivelului de combustibil la un carbu-
rator montat umplut cu combustibil este de a
#lyt'L

M'VEL t;
-
MIC'
--- -
FlG.P
- - -
-
-
- - - - - - - .
f"'\-""-' - - - - - - - - -
- -- - - --
1.8
pune pe capetele pulverizatorului o de
prin difuzorul de aer. pe
nu apar pete, nivelul de combus-
tibil este prea in acest caz desfacem capa-
cul carburatorului ind bine in mina plu-
titorul, indoim in jos placa de a
acului obturator. Nivelul normal de se soco-
de la marginile camerei plutitorului este de
15-17 mm dedesubtul acestei margini, in in-
de exploatare carburato-
rului respectiv nu se altfel.
- Cnd alimentarea cu combustibil a rezervorului
autovehiculului se face neingrijit, (firele
de nisip, de bumbac sau de
orificiile calibrate ale jiglerelor sau canalelor sis-
temului de relanti. Pentru remediere se in jigler
un curent de aer (de la un compresor sau din furtu-
nul pompei de umflat cauciucuri ce in prealabil
se furtun ului de praf sau
pompind de citeva ori in gol). '
. - Intreruperea la poate fi
de de aer fals in colectorul de admisie
al motorului, aer ce amestecul
depresiunea din camera de amestec a carburato-
rului, mpiedicind curgerea a combustibi-
lului prin jiglere. Aspirarea de aer fals se
zgomo.tul (ca .un flUierat), ascul-
tmd la locurile de Imbinare: la garnitura carburato-
rului sau la garnitura colectorului de admisie. Pentru
remediere se poate aplica, dar numai provizoriu, o
foaie de carton sau hirtie ca de
in locurile
axu!ul obturatorului se provi-
zoriu - la reparare, axul obturato-
rului cu o bine cu
,\11,/,
\ /
" /
"
"
-
-

t
I
I
-
-
-
v ....
"
"
,
, \


---
Ing,S, IONESCU
- Considerind am etectuat de veri-
ficare a carburatorului totul este in ordine, ur-
sistemul de aprindere, asupra
nu vom insista, ntrucit respec-
tive le-am n articolele precedente.
Astfel
- Bujiile au la electrozi
nu cumva una dintre bujii are izolatorul spart.
- Contactele ruptorului pot fi oxidate sau uzate,
se vor sau nlocui.
- contactul cablurilor la baterie este bine
se se ung cu se strng bine.
Ne mai deci tragem concluzia, in
in care de aprindere au dat
rezllitate bune, de pot fi defectele mecanice
care apar suficient de rar (exceptind situatiile in care

vehiculul este exploatat defectuos). Astfel, ntreru-
perile se pot datora:
- compresiei. Aceasta se sco-
bujiile, rotind arborele cu manivela n
de apreciem gradul de
al pistoanelor comparativ cu cilindri. Se poate
determina compresiei, montind n corpul
unei bujii vechi din care am scos partea
indicatorul manometrului in timpul
compresiei trebuie o de vreme n
Revenirea la zero a indicato-
rului pierderi foarte mari de gaze.
Pierderea compresiei se poate datora: neinchiderii
a pe scaun, supapelor cu coada
uzurII sau a cilindru lui, ne-
chiulasei, bujiei insuficient strnse sau
Pentru depistarea
la bUJle se bujia cu un strat de ulei'
apar n timpul motorului:
bujia este insuficient garnitura
sau corpul ceramic defectul
ultim solicitind nlocuirea bujiei. '
DEZLEGAREA JOCULUI
A-PARUT IN NR. 11/1972
SILICIUL
1. ESELMAN- UZINA; 2. META- REDRE-
SOR; 3. ARIZONA - SOARE; 4. IZ - UN -
NL - LC - N; 5. LEAR - ETILI - NA;
6. ULEIOS - TITIAN; 7. RI- TERMOLlT-
P; 8. IUL -1 ARI- 150; 9. SAS - ERA -
OPAL; 10. P- CASTELE-IHI; 11. LEUCIT
- ULI - AM: 12. AUR - T - DRAGA RE:
13. IRIGAT - INELAR.
DEZLEGAREA JOCULUI
IN NR. 12/1972
1. AFRICA - INDIA; 2. DIAMANT
IRAN; 3. ALBASTRA - ADV; 4. MA -
STI RUG - E; 5. 'MA - ACID - AUR;
6. SERA - INEL - ZS; 7. NAVA - GRECI;
8. ATM-ZOO-IARNA; 9.1- ATOMI-
GEAM; 10. HE - AT - ADAM - A; 11 .
AMUR - TRON - OR; 12. LASERI -
PERLA .


IIIPIZITII
PIITIU
"
"'--fl-'2V
+
.8
.r:. M
t, T,
2.
Pe timp ploios, auto snt
n
de parbriz care de
ploaie,asigurind o vizibilitate n cazul
n care ploaia nu este nu este
necesar ca de parbriz
ncontinuu. Dispozitivul pe
care l are scopul de a asigura o
periodicitate n
auto.
-
P,
RF 4.500. 028
EFT321 R
1
R1
-r,u.I2.
f,

-
r
-
P,
fOOkn. I
+ 50O;.Lp-
-
I
+
2x EFT327 EFT124
lOk-n.
+
Din schema-bloc a dispozitivului (fig. 1)
se poate constata la nchiderea
torului 1 circuitul basculant CB
asupra releului R
t
cu impulsurile de
t. perioada T. . Releul Ru prin contactul
r
i
, un impuls (durata tI)
asupra unui circuit monostabil CM care
unui releu R:I, pe o'dura-
t7,' Contactele mormal deschise> ale
releului snt legate n paralel cu intreru-
alimentnd cu inter-
electromotorul acestora. Din poten-
R
1
(fig. 2) se perioada Ti'
durata pauzei To=(T
1
+4)-t2. n
care nu Cu
ajutorul Pz. se
durata t", timpul cit
toarele. Scala P,. se va
grada n de curse duble ale
de Dispozitivul este alimentat
de la acumulatorul automobilului (12 V)
prin 1.
.... //5 V
1------90

3 IDO k Jl...

BDRNE
.
Montajul se va executa pe O' cu
circuite imprimate (fig. 3), iar
trele P
i
se pe un cornier din
de aluminiu de 2 mm grosime, prins
de cu capse.
verificarea montajului, acesta se
introduce ntr-o (fig. 4),
din de fier de 0,5 mm,
peste o de burete de material plastic.
Din vor patru fire de conexiune
pentru alimentare pentru
Se recoman-
ca releul R,. posede un contact care
suporte 2 A/12 V.
PLf\CUTA. BURErE
CIRCUIT
SIJI?UBM3
SFATURI PENTRU AUTO
,
La sint mal
libere, incit cu oarecare experoentil
luind an umite se poate con-
duce relaxat pe o in
Noaptea de
pentru a vedea a fi sint
vederea a luminile
corecte ale autovehiculului. Despre a-
cestea vom incerca dm unele
sfaturi in cele ce
Ochiul omenesc nu se adapteaza
ntunericului. Este o du-
de 45 de minute pentru aclimatizarea
unui ochi la vederea de noapte.
Vederea in timpul este cca 1/6 din
vederea din timpul zilei in precizie
cca 1/7 in ce cOntrastul (capa-
de a distinge un obiect de altul).
In ochilor noaptea toat e
obiectele sint negre sau - culo-
rile contrastul dispar. Ca urmare
adincimii, aprecierea
vitezei - vitale unei bune conducero
aautovehiculului- scad mult in timpul

PREGATIREA AUTOTURISMULUI
1. incepem cu luminile automobi-
lului, deoarece in de noapte
in in care este necesar
vede", celelalte
soferi trebuie
, 11 primul rind se vor verifica regla
farurile din faza mare faza
De o deviere cu 1/2 de grad
a razei farului face ca aceasta
1/3 din eficacitate. Apoi se vor
lentilele (geamurile) tuturor farurilor,
din spate, semnalizatoare;
ria scade in mod intensitatea
luminii.
2. Parbrizul trebuie fie nici-o
atit in exterior cit in interior. EI
se va la fiecare oprire. Cirpele
de vor fi scame, de prefer,,1
pielea de
3. De mare este starea
geamuri lor din spate, laterale a oglin-
zilor retrovizoare, care trebuie fie in

4. Acoperirea care re-
lumina in interiorul (bra-
\eie de de parbriz, torpe-
doul) cu vopsea sau ade-
. - -
zlva neagra.
5. nu existe pierderi de la sistemul
de in interiorul Oxi-
dul de carbon emanat pe ne-
.
6. Apa pentru stropirea parbrizului
trebuie fie Iarna se va intro-
duce in antigel.
7. Oglinda retrovizoare tre-
buie una
pentru zi una special pentru
noapte.
a. Farurile suplimentare, pentru
de exemplu, se vor instala cit mai jos.
sub bara de pentru a nu
arunca in sus o care je-
pe
9. Controlul frinei de Farurile,
faza dau o vizlbd ot at ' -1 90 .. . 100 m,
Iar de frondlE!'. lo 100 este
de peste 120 m. frinele nu
coliziunea nu poate fi
PREGATIREA
AUTO
Viteza cu intunericUl scad
mult vizibilitatea, de aceea n mersul de
noapte este in primul rind
concentrarea la maxim um a

1. ochelari,
foarte in cursul Este indi-
cat ca lentilele noaptea o putere
mai mare a dioptriilor).
2. Inaintea unui drum lung de noapte,
ochii in timpul zilelor inso-
ri te cu ochelari de soare pentru a con-
serva retina ochiului.
3. La halte, la de loca-
luri luminate etc. de asemenea,
ochelari fumurii, pe care-i cind
la volan.
4. cu la trecerea
de la zone luminate la zone intunecate.
5. vizierele la apusul soare-
lui.
6. Nu de farurile
nilor ce vin din nu le
direct sau
7. Pentru mai vizibilitate
mai sus pe o cu mai
drept.
a. la fiecare 2 ore pentru a bea
cafea sau a face
9. oboseala, pe
dreapta, .in afara
o
10. ochii, privirea are
efect hipnotic.
11. Viteza de noapte va fi cu 15-20
mai decit cea din timpUl
zileL
12. Nu in con-
tinuu cabina
13. cu toate pre-
vederile regulamentului de circulatie.
19
4
ac 8,tr ac 8R7'

naliznd schema de principiu a de
(fig. 1), se ra
dintre radioreceptor se
EFTJ72
__ __ __ ____________ _
L
f
pe canale de aud ce
asigu comenzi:
Canalul I -- stnga, dreapta, n linie
(indiferent de ordine, comanda este
Canalul II -- stop, nainte, napoi
pas cu pas).
10 , ....

... -
CA
este dintr-un oscilator
pilotat cu cristal de (f=27,120 MHz) echi-
pat cu tranzistorul 2 N1613 cu radia-
tor), tranzistor care este modulat pe cu
semnale de
celor canale. Unul din semnale este aplicat
n mod continuu, dar cu ntreruperile ritmice
provocate de releul R; (poate fi utilizat releul de
la magnetofoane) comandat de circuitul astabil
CA, iar semnal este aplicat numai prin
butonului B. Circuitul astabil CA este
comandat cu P (50 kD). Bobina L
este din 12 spire cu Cu-Em j6 0,6
mm. utilizate :a generatoarele de
snt de la etajul final al radio-
receptoarelor Electronica S 632 E.
2XEFT321
Se mai nti generatoarele de audio-
apoi circuitul astabil CA prin modifi-
carea cursorului P. Cu
J
2
7'8

.. ..
I ' .. e.- >. ' . -' .
, ..... !; Iii.' 1. "!".". .'" . 1.'
' . 'il- F.ltt ta .....
. "' .... ,-...
.t:l ... .;.!. 1:, ' ..... .
4!itf"4.; ,.,J ..
It 'a" o.a: ." . ,
. :., .!_ . . :", .. 1
.,
1i!
...
_.it li,ro !.
'.'" t."." .,. f'. ,.r.dl
1.
0
!ti,S , .
.. _.' ..... .
. .'
" .....
Ing. SERGIU FLORICA
22
K
.R.
y
butonul B se face acordul circuitului osci
lant L-C (40 pF) cu ajutorul unui undametru
etalonat. Pentru acordul bobinei Lc se
2Xff40.3
(13)
ur-
U
II
1tV
p
l'
it w--; t-T-----
-
zo
oI' +

15",F
1501}r/
STOPt1P
9,,1
JCH,EMA J# /'
f/A .,fCT/ONt'I/i1I MOTOH(/LU/ DE PA"PPULS/ E

A

+
JxOC 817
(fi> 100)
CIf"fCAfELE PENTA'b' L {<, L 5
'
100
kl2.
,

J I?,F
10/(,R.
t7C821
eEFT.321)
ft.>1017
O
x
2
3
'L..c
"q.,r
?zr
*SII"F
tlt'8t;Z
eEFT.:3P1.
un de cmp (vezi Tehnium 1/1972).
n a se o
a acului inductor al Frec-
celor semnale de se
construirea filtrelor acordate ale
rad io recepto ru lui.
se introduce de
material plastic, pe capac fi ind montate ntreru-
1, butonul B butonul de

al cursorului P. In case-
se introduc trei baterii de 4,5 V. Antena folo-
este de tipul celor utilizate la antenele de
pentru televizoare.
Radiareceptorul este o de con-
avnd n iesirea lui filtre

pe oale de jIS 16 mm cu
de 0,08 Cu-Em. schema a fost corect exe-
montnd o (2 OOOD) ntre punctele
a b se vor auzi semnalele de ale
La un acord corect al filtre
lor, releul Rl trebuie vibreze n ritmul releu
lui R, iar rei se va atrage numai la
butonului B. La contactele releu lui R
J
se conec-
servomecanismul SM
j
(<<Tehnium 1/1972),
iar la contactele releu lui se servo
mecanismul SM 3 la care se discul (fig. 4)
se scoate levierul de
330K1>,

7
K.;:.11...L....,
NtI,A;1A,f
L1
P)(8
L2
3
L3 14
L4 105C
L5 6'00
4,X tlt'82f
i/.n t!Jtl)

Z'A-f'/liTL'If/S71C/LE S /I?I'1E/
P 06'
L..-E 771 P 3
e-
E
m;;1 3
4c..--E
m
;zi q t:J8

,
---
---
---
---
Sintem in dintre cititorii
ne-au scris, de construi
o sanie cu motor.
Publicarea planurilor complete pentru o astfel
de este destul de nici nu
de fapt un interes practic.
de de procurare a materialelor ce stau
la indemina constructorului amator, incepind chiar
cu motorul respectiv, Sint extrem <le diferite, consti-
tuind in fond tot atitea puncte de plecare in proiec-
tarea unui astfel de vehicul.
De aceea, ca fiind prezentarea
schemei de principiu a unei motopropulsate
a citorva de calcUl pentru transmisie.
Dintre sistemele de pe incer-
cate in ultimele decenii s-au impus
- ehcea
- sistemele cu una sau
Pentru viteze mo<lerate puten reduse la motor),
precum pentru abordarea unor pante mai mari
se cu din de

caucIuc.
ln figura se o astfel de con-
cu motor de cu cutie
de viteze cu patru trepte, ce viteze de
la km la in de puterea moto-
rului folosit.
Realizarea efortului de se
prin intermediul a de cauciuc avind
rotile motoare in ceea ce asig un randament
superior al transmisiei. Virajele se iau cu ajutorul
anterioare. Transmisia la se reali-
mecanism de vi-
la ce apar in curbe, se
preiau prin alunecare pe Comanda
se cu ghidare cu levier, iar
LEeE_DA FleURIi
t. sudat din tevi de otel.
z. Coloana directiei.
3. Lagirul principal al coloanei de
4. Motor de tractiune. 2
5. Suapenala patlnei de directie.
I. Patlni de directie.
7. Roatl motoare.
1. .
.. de cauciuc.
tI. Roata de Intindere a ,enilei frtnare.
U. Bratul ba.culant al rotii de
tz. Parbriz.
t3. Ghidon cu comenzi.
t4. FiHru de aer ,i amortizorul de la aspiratie.
t5. Scaunul conductorului.
tI. Spltar.
17. Tobi de '
3
4
5

-
---
---
---
frinarea se prin frine cu tamburi, ampla-
sate pe rolele de intindere a
Patina de o suspensie proprie
cu arc semieliptic cu trei foi.
Tntre motor motoare ale se inter-
o transmisie in trepte cu
Tn rest, toate comenzile, inclusiv pornirea moto-
rului, sint similare cu cele de
Pentru determinarea puterii motorului in
de viteza putem utiliza
P = 1 't'GV + KSV3 ,
I\T 270 3500

111 care.
P = puterea la motor in CP;
randamentul global al transmisiei (in cazul
de putem considera I1.T= 0,8);
't' = la inaintare (pentru trac-
cu pe 't' =< 0,08 -:- 0,1);
G = greutatea intregului vehicul, inclusiv pasagerii
(in kilograme);
K = coeficientul de (K::!. 0,07
+0,08);
f2
4
41
S = a vehiculului x
in w;
V = viteza in km/h.
Evident, formula de mai sus ne poate furniza o
destul de a puterii motorului.
Pentru stabilirea raportului de transmisie intre
motor putem folosi
n
. m I
T
= ,377.r ,
V . i,,,. i
p
in care: r = raza motoare in metri);
nm = turatia de Dutere a motorului (in turei
minut); V = viteza maxima ca pen-
tru motorul respectiv (in km/h): i ,v = raportul de
transmisie in ultima a cutiei de viteze a
motorului; ip = raportul de transmisie primar dintre
motor cutia de viteze.
In de rezultat, se poate realiza intre
grupul motor motoare o transmisie cu
cu una sau trepte de reducere, cunoscind
raportul de transmisie este egal cu raportul
rului de ai de
Ing. V. LAURIC
i5
-- ------- ---
,
-----_.--- - ----------
- - - _ . _.- - - - -
_ . __ .+
------
---- -------------
21.
,
,
-
CUVINTE NCRUCISATE
I
-
1 2 3 4 5 6 1 8' 9 10 n
1
2
3
4
5 '.
S-
7
8
9
10
Il

.
ORIZONTAL: 1) Componente ale terestre
grupate in: eruptive, magmatice, metamorfice -
Aurul negru . ., 2)... aurul alb - Piatra de var
(pl.). 3) din fosilizarea vegetalelor-
al gazelor naturale. 4) Sol - -
Baraj in calea apelor de a celor din mine,
5) Sfera de activitate a geologului - SOO.!o
6) in - pe. 7) Telur-
Fire la pachet 8) Mineral felurit colorat, accesoriu in
rocile eruptive metamorfice - Munte munte.
9) din a diverse elemente cu cel
mai gaz din - Focarele 1 3.
10) Tratarea unui metal cu un reactiv pentru a-i pune
In structura - Nume generic pentru roci
sau minerale. 11) Cerneala - pro-
din transformarea rocilor granitice sau a sedi-
mentelor argiloase.
VERTICAL: 1) Savant romn, fondator al
ce viata in in adincime.
2) Pietrele Doamnei (sing.) ... - ... sint odoarede
familie. 3) Dantelate ale apei subterane, ca de
doline, chei -
4) Blocuri de transportate de 5) Denu-
mire ce pulberea de nisip, cristalul de
ametistul, citrinul etc. - Reziduu de carbid.
6) de teren - Stratul de la 7)
Cele din ... ...- ... aflate in inactivitate -
8) Pecete - de topituri magmatice
din Terrei. 9) din celulele unei
principale - Tantal. 10)
generatoare de muntoase - Inepuizabile
de 11) Explorator extraterestru -
in - Arsen.
Cuvinte rare: CET (riu in U.R.S.S.), NAC
OLS (localitate in R.D.G.).
Sofia BUCURESCU
zz
EXERCITIU FIZIC
\
TEHNICA SPORTiVA
METODA DE APARARE
L Arme naturale. Tehnicile de karate - lovituri
blocaje (uke-waza) - se
cu cu intermediare ale
membrelor superioare inferioare. Astfel, pumnul,
cotul, degetele, genunchiul, laba picio-
rului etc. - un antrenament adecvat in con-
unei sportive corecte - dobindesc
"TIetaforic unor arme naturale.
Suprafata este extrem de
in acest mod, intreaga a loviturii sau a bloca-
jului este intr-un punct ca urmare,
efectul la impact este maxim. Este deosebit de im-
portant ca armele naturale fie imaginate
utilizate corect; in caz contrar, efectul tehnicii se
reduce la zero karateka - dincolo de inefica-
citate - tot soiul de fizice.
Din bogata panoplie a armelor naturale folosite
in karate le in continuare pe cele mai des
utilizate.
1. Seiken. de este
a caj)etelor oaselor metacarpiene ale degetelor
mijlociu (fig. 1). In fig. 2 este
intre modul in care este forta atunci
cind se cu suprafata anterioare
a pumnului atunci cind se loveste numai cu supra-
fata capetelor celor metacarpiene. Pumnul
trebuie format ca un bloc solid, ca o
gol In interior. Spatele pumnului spa-
tele trebuie fie coplanare (fig. 3),
iar axa a trebuie
printre capetele metacarpienelor degetelor
si (fig. 4).
2. derivate ale pumnului: Hiraken (fig. 5).
Ryuto-Ken (fig. 6), Ippon-Ken (fig. 7),
ippon-Ken (fig. 8) etc. Aceste arme naturaleD, cu
suprafata de la falangelor,
se folosesc pentru a lovi puncte vitale precise.
. l
1 - 2 - REGIUNEA :1 - BAZA CRANIULUI;
4 - 5 - CLAVICULE; - REGIUNEA DINTRE
OMOPLATI; 7 - PLEXUL SOLAR; - FICAT,
I -INCHEIETURA MIINII; ,. - RINICHI; 11 - ORGANE
SEXUALE; tz - ROTULE; t3 - TIBIA; 14 - GLEZNA.
,
rl6.4
f/6.1
\
;:18.2
fiU. 20
H6.2f Hllt5
d
Cl


Q
'::J
:t
CJ
,
,
FIG.1? /I/J 12
........................... _,
HG8
-
I
'
F/.8
r/IJ. ()
--L---1
;----2
-.., ".
5

==:10
,


Fiti '7
FI(l. f!l
---fiG18 /'16.16
H6.2J
2
3
4
FI8.10

L
-
3. Liraken: a pumnului tormat ca
pentru Seiken, dar ncheietura miinii este lejer
(fig. 9).
4. Tettsui: de este hipo-
a pumnului, format ca mai sus (fig. 10).
5. Shlito: bordul cubital al minii (fig. 11).
Mna sint coaxiale. Policele - aplicat
la baza celelalte degete - strins unite.
6. Haito: bordul radial al miillii (fig. 12). Policele
este puternic flexat in podul palmei.
7. Haishu: spatele miinii (fig. 13).
8. Nukite: virfurile degetelor. Se poate lovi cu un
deget (lppon-Nukite, fig. 14); cu degete (Nihon-
Nukite, fig. 15) sau cu patru degete - strins unite
lejer pliate, astfel incit virfurile lor fie pe
linie (Yonhon-Nukite, fig. 16).
9. Toho: de este in unghiul
format de police index (fig. 17).
10. Teisho: de la baza palmei
(fig. 18). Incheietura miinii este la maximum;
degetele sint indoite la prima policele este
aplicat la baza
11. Koken: spatele incheieturii miinii puternic fle-
(fig. 19).
12. Sieryuto (fig. 20). Se cu baza bordului
cubital al miinii puternic in plan frontaJ.
13. Ketto (fig. 21): baza bordu1ul radial al miinii,
invers ca in Seiryuto.
14. Empi: cotul (fig. 22). este flexat la
maximum.
15. Ude: folosit in special in tehnica
blocajelor. de bordul radial sau cubi-
al antebralului (fig, 23).
16. Hiza: genunchiul (fig. 24).
17. Koahi: a piciorului
(fig. 25). Glezna la maximum degetele ridi-
. cate puternic.
18. Kakato: (fig. 26). Glezna la

maxImum.
19. Sokuto: bordul exterior al labei piciQ.rului (fig. 27).
Glezna este lateral, astfel incit bordul exte-
rior fie paralel cu solul.
20. Teisoku: de este planta labei
piciorului (fig. 28).
II. Puncte vitale. Din cele aproape o de
puncte vitale pe care le corpul omenesc,
le (in fig. 29) pe cele permise a fi vizate in
shiai

Pentru simplificare, corpul omenesc este
in trei nivele: Jodan (nivelul superior - regiunea
capului a gitului); Chudan (nivelul mijlociu - re-
giunea Gedan (nivelul
inferior - regiunea
In viitor:
Ing. N. BIALOKUR
,FIB.11
fiti 1.1
.rJS.24
r/tJ. 25
L..-
J=/tJ. 27
Programul APOLLO s-a incheiat, neoficial,
prin amerizarea, la 19 decembrie 1972, ora 19,24 GMT,
a ultimului echipai, format din Eugene Cernan,
Ronald Evans Harrison Schmitt; incheierea ofi-
va fi ulterior, cu prelucrarea
ultimelor rezultate prilejuite de
Programul APOLLO in mai
1961 prin inter.ventia fostului. Kenneay
a avut o de ani, n ultimii patru fiind
efectuate 11 cu echipaje formate din cite
trei din care au inconjurat Luna,
pe care, la ora scrierii acestor rinduri, au
zece Apollo-17 se
conform planului vor fi 12!). Trei astro-
au repetat drumul spre Selena: J.A. Lovell,
la bordul navelor Apollo-8 13; J.W. Young
pe Apollo-10 16; E.A. Cernan pe Apollo-10
17! Primii oameni care au aselenizat, Armstrong
Aldrin, au depus o pe care scria: Am sosit
in pace pentru intreaga umanitate!. Ultimele trei
echipaje de serviciile unui electromobil
denumit Rover; fiecare punct de alunizare a devenit
sediul numeroaselor aparate aduse de pe Terra,
unele dintre ele cu De pe
au fost recoltate 268 kg de materie
(mai cele aduse de Apollo>)-17). Pentru
acest program au lucrat cca 500 000 de
in perioada efortului maxim (1966), iar se au in
vedere furnizorii subcontractorii N.A.S.A., plus
unele industrii anexe, atunci efectivul se la
10 milioane! Complexul Apollo cu cele 3 milioane
de piese a folosit cea mai Sa-
turn-5, de 110 metri (ct o cu 36 de
nivele!), ale motoare 300 de milioane
de cai putere, echivalent cu puterea a
600 de avioane moderne cu Acest colos cu
trei etaje reactive poate lansa pe o circum-
o greutate de 120 de tone, sau pe o
28 de tone. Spre au fost lansate
complexuri Apollo de cca 45 de tone. La bordul
acestor nave au luat loc echipajele formate din
Frank Borman, James Lovell William
Anders <Apollo-8,21-27 decembrie 1968); James
McDivitt, David R. Scott, Russell L Schweickart
<Apollo-9, 3-13 martie 1969); Thomas P. Stafford,
John W .. Young, Eugene A. Cernan <Apollo>)-10,
18-25 mal 1969)jJames A. Love" jr., Fred W. Haise ir.,
John L Swigert jr. <Apollo-13, 11-17 aprilie 1970);
Alan B. Shepard, Stuart A. Roosa, Edgar D. Mitchell,
<Apollo-14,31 ianuarie - 9 februarie 1971); David
R. Scott, Alfred M. Worden, James Bensen Irwin
<Apollo-15, 26 iulie-7 august 1971), <Apollo-16,
16-27 aprilie 1972). Programul Omul pe
extrem de costisitor, a constitu it expresia
a lor geniului uman de a

Cont. dr. ing. F. ZAGANESCU
a umaniza Cosmosul.
Anul 1973 este anul la nivele deosebite
a trei mari programe de spa-
lansarea lor artificiali cu rol de
laborator orbital (de tip Skylab sau Saliut);
inceperea construirii primelor nave cu desti-
demararea for-
midabilei sovieto-americane,
de salvare a pe
Programul Skylab prevede lansarea pe
pentru primele 28 de zile de lucru in Cosmos, a
echipajului care va lua startul la 1 mai 1973, o zi
ce o Saturn-5 va plasa pe primul
laborator american. Acest complex
locuit va fi cea mai mare realizare de acest
fel: lungimea - 14,6 m; diametrul - 6,7 m; volumul
interior - 270 mc.; greutatea - 25,2 tone.
program al navetei pentru care
N.A.S.A. are, rn fine, ca prin contractant (2,6 miliarde
de dolari!) firma North American Rockwell,
anul acesta cu construirea primului din seria
de 36 de motoare-racheta cu de 213 tone,
precum cu proiectarea primeia din setul de cinci
navete, care trebuie sa fie in 1976.
Programul prevede zboruri cu decolare
pentru aparatul orbital in 1978, cind vor incepe
zborurile pilotate pe astfel incit sistemul
fie omologat intrat In serviciu in an ul 1 !!ro!
vor avea loc la bazele Cape Kennedy
Vandenberg; naveta va permite lansarea' de sateliti.
cosmonavelor pe 1 erra. depanarea apara-
telor avariate pe transportarea
plasarea pe orbita joase a unor materiale, precum
demararea unor misiuni de
Colaborarea in domeniul cer-
anul precedent intr-o
prevede demararea referitoare
la faptul n 1975 pe vor fi cuplate o
<tApollo cu una de tip Soiuz, prin intermediul
unui adaptor special. rn vara anului 1973 de
americani va primi vizita colegilor lor
sovietici, cu care se vor antrena in vederea
acestui program. Tot la Houston va sosi anul acesta
o a navei Soiuz; americani
n programul acestei vor incepe in
curind studiul limbii ruse, a declarat directorul
N.A.S.A., dr. James Fletcher. Ansamblul format din
Apollo Soi uz adaptorul de cuplare va
evolua cca 5 zile pe in care timp se vor face
schimb de alte in comun;
ulterior, Soiuz va ateriza, iar la 4 5 zile va ameriza
cabina din complexul Apollo. In acest fel, vara
anului 1973 va intra n istoria cosmice

BATERIA DE ACUMULATOARE
..,
VICTIMA A FRIGULUI
(URMARE DIN PAG. 17)
3/4 dar bateria acestei
va trebui fie In stare astfel se va
degrada Tntr-un timp foarte scurt.
Indiferent de felul cum se va bateria,
trebuie se Inainte de toate
(dopurile). In acest timp nu se
nici un fel de In
In timpul se va observa ea temperatura
bateriei nu 4o"C.
Nu putem incheia acest articol a regu-
lile generale (dar necesare) pr.lvind
bateriei. Aceste reguli sint
- bateriei In stare tot timpul;
- a de a borne-
lor, a bacului a (inClusiv desfundarea
lor) de aerisire, pentru a nu favoriza eventualele
pierderi de curent;
- ungerea bornelor a de cu un
strat de
- stringerea a cablului de la electromotorul
de pornire a celui de
- bateriei (cInd este necesar) cu ajutorul
unei cirpe muiate Intr-o cu 10% amoniac, pen-
tru a neutraliza fine de electrolit etc. aflate
pe bateriei sau pe bac;
- evitarea a de piese metalice pe
baterie, deoarece se pot produce scurtcircuite care duc
la deteriorarea sa:
- constatarea de a bateriei se va
face numai cu densimetrul sau voltmetrul; este inter-
legarea (chiar oentru timp scurt) celor borne
cu ajutorUl unei sIrme, deoarece se scurt-
circuit, care poate aprinderi, sau
rapide ale bateriei;
- electrolitul este prea concentrat
32Baum6), dar trebuie completat la nivel cu
se va imediat bateria cu un
curent redus sau se va pune motorul In
efectulndu-se un drum de 1/2 aceasta va
pOSibilitatea apei care un anumit
timp la suprafata electrolitului va evita spargerea
bacului;
- In timpul iernii, bateria se va la (+ 18"C)
noaptea, la automobilele aflate In garate
sub cerul liber.
Pentru o economie posesori de
automobile folosesc mijloac. miraculoas. pentru
regenerarea bateriei, recomandate de profani, care
duc la distrugerea ei. In acest caz trebuie se adrese-
ze la atelierele de specialitate.
Bateriil. noi format. de dar livrate
uscate, atunci cind se pun in se vor comple-
ta cu electrolit, dar nu se vor respectlndu-se
Intocmai date de
Bateriile noi neformate se vor completa cu elec-
trolit, apoi 5-6 ore, care se va proceda
la lor, la un atelier de speCialitate, respec-
tindu-se in acest caz instructiunile date de
Iarna, nu se cu automobilul, se reco-
ca bateria fi. depozitatA Intr-o cu
temperatura de +18"C. Ea va fi periodic, la
30--40 zile sau fabricii respective.
23

O
r--
A'
1
C'P I

81
L

I
-
Foarte cititori ne-au solicitat schema a magnetoto-
nului Tesla 8-4 prin puolicarea n a
acestor cititori.
Construit pentru monofonice, redare
magnetofooul pe patru piste, cu energie
de la de curent alternativ.
de intrare este de 4 kJl. Ia intrarea pentru microfoane
sau picup.
role cu diametrul de 147 mm, iar viteza de deplasare a
benzii este dll 9,53 emis, 4,76 emis sau 2,38 emis.
curentului de premagnetizare este de 60 kHz, bobina
oscilatorului 300 de spire din Cu-Em rp =0,1 mm.
Puterea de este de 3 W cu un factor de distorsiune d=1,5'i".
l1li NU70 fI}5 NU 70 tJiNU 70 KJI NU70
celor antene nu snt prea
comode, mai ales cind
la care snt ridicate este mare .
o
Y AGI cu 15 ele-
mente, eventual un amplificator
de
N. ENACHE - Suceava
ntre diodei
primul condensator electrolitic o
cu valoarea de 500/1 W.
Pericolul distrugerii diodei va fi

OC70 flJil/v 7fJ
KJ6NU70
1/
X72
IJCJQ
De10
,


183
162
,.,
" ". 8
8'
"
"
,.
'"

'"
'"
'3
",
'"
.
... ...... ":: ..

o; Ilo: 2 il: 1:
'2' 2 !.!..
\!.}.
, . ""': .
... ....
< " . ... "" ... t'O ........
f7.1.
@L!.r!.L*

. .
. . ....
_ . .-,1
9A7-1S'l!;
. .. - -
-_ce..

Dt " ul
", .. "
D7 11
Of " ...
os "
o, 14
"1 .

Il Il"
02 IZ 421
'''e
L
'' I
4fe.
___ J
,
El rn
VP
r----
y
-----.
7J. " .tl I ,,,,1- -M ",.,.'7' t!,
11_ aa u I IU.I.17, .1"
n 7." J7 147' 1,,, ,,, '71 In
7'-. a, ".l. /,;,.1
1
.,,, 14,1."'5. IU. _t1, ./U
15_ ts U'fQ' I"._In ."S
''' .94 10._ .", ""1 1,,1, "". _"4 ,,.,
. 'le. JJ '03e ."1 _ (; .-113 113 '"
U Il rlU. ,.'-!:t ,,,7t.I151 .m "Z 'n
L
1
_;' (O"

@ Ci) (i)
6.lbm II/fII inlYJlMrrt
-

Cea de a XXV-a ,0J"
Republicii a fost intimpinatd de prin
emiterea unei serii de 3 mdrci in valoare
de lei 3,50, a unui plic prima zi
ob/iterat cu o specia/do
Of'
r,
,




.
I
12111

'$$ fi\
ISI \Jj
.-+...1 '>1

J3J1P1S
:1JJ/P 15
1Jlns
Cititorii din strliinitate pot face abonamente
adresindu-se ntreprinderii .ROMPRESFILA TE-
LIAt Serviciul presA
Calea nr. 64-66, P.O. Box 2001.
La realizarea acestui au colaborat:
Ing. R. COHAN, ing. V. ing. C. ca-
TERBIC, ing. SERGIU N. GALAHBOS,
ing. H.IVANCIOVICI, ing. V. LAURIC, ing. 1. HIHA-
ESCU, ing. D. PETROPOL, fiz. H. SCHHOL.
Prezentarea ADRIAN HATEESCU
Prezentarea ARCADIE DANELIUC
.,