P. 1
Tehnium Nr 1--1973

Tehnium Nr 1--1973

|Views: 7|Likes:
Published by mamitzu74

More info:

Published by: mamitzu74 on Dec 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/12/2014

pdf

text

original

-




iN ACEST NUMAR:
• Alimentator sta-
bilizat
• Detectoare cu mul-
ti plicarea tensi-
••
unII
• Receptor econo-

mic
• ă electro-
ă
• ă pentru in-
d
• Generator de im-
pulsuri dreptun-
ghiulare
• Sonerii moderne
• Gong ••• electronic
• Clasor filatelic
• Metalo
• Obiective
g
• Materiale
sensibile
foto-
foto-
• Bateria de acumu-
latoare, victima
frigului
• Depanarea auto
de la A la Z
• Dispozitiv pentru
; ţ
torului de
ţ la drum,
noaptea
.T
• Sanie
pulsatl
,
1+1
motopro-
.... ...• , ...... " ................... ,. ....... .................. ........ .
..... -.- .... - ....... •• C .... '"'('11" .. " ............................. '"
.. • •• ... "" ....... «I- ............................ .
,
,

!,
,.

"'.... ...

_. _ .•... '", .. _--•.. •................. .. .......... .. ". . .

---------------------------------
Pentru aparatura cu tranzIS-
toare, utilizarea baterii lor, aco-
lo unde ă ş o ă de cu-
rent alternativ. constituie în ge-
neral o ă ţ unui
alimentator stabilizat argu-
ment decisiv nu ă nici
ă ţ tehnice ş nici nu an-
ă materiale prea scumpe.
De aici ş ideea de a ă prezenta
ţ unui alimentator în
stare ă livreze un curent ă
la 1 A ş tensiuni de ş ă la

12 V. In figura ă ă este
ă schema alimentato-
rului, pentru a ă ţ
avem nevoie de un transforma-
Pagini realizati de M. BAGHIUS
tor, o ă redresoare. 3 diode
Zener ş un tranzistor. Transfor-
matorul de retea Tr se con-

ş ş pe un miez din
tole tip cu grosimea pache-
tului de tole de 35 mm. Pe acest
miez; se vor bobina primarul
care are În total 1 400 spire din
ă de Cu-Em cu mm.
Priza pentru 1 TI V se ia la 780
spire de la borna O. Secundarul
II are 130 spire din ă de
Cu-Em cu mm. Ten-
siunea ă este ă de
dioda red resoare O care este o
ă redresoare ă de
tip EFR 135. EFR 136 sau OS 1.
Se ă a se folosi ş ori-
care ă ă care poate re-
dresa un curent mediu de 1 A.
Pentru filtrare se folosesc con-
densatoare electrolitice fabrica-
te la ă Tensiunea
ă este ă unei dio-
de stabilizatoare Zener. Se fo-
losesc 3 diode Zener de fabri-
ţ ă tip DZ 307.
DZ 309 ş DZ 312. Pe ţ b,
c ş dale comutatorului K se pun
diodele Zenerde 7,9 ş 12 V. Ten-
siunea astfel ţ ă este aplica-
ă tranzistorului T, care este un
repetor pe emitor lucrînd în cu-
rent continuu, deci ă la
ş o tensiune ă la un
220
D
1R7V
·C _,
7 V la ş se ş ă comuta-
torul K pe ţ a Ş tensiunea
la ş se ă din cursorul
ţ P. ţ
metrul P este un ţ
QJ ă ă de 1 K Q.
Tranzistorul T este un tranzistor
ş de putere PNP tip EFT
213, E FT 214, 1T 203, AD 130.
AO 131 etc.
Intreg montajul se va realiza
pe o ă de circuit imprimat,
apoi se va monta într-o cutie de
material plastic ă Cu
acest alimentator putem alimen-
ta atît radioreceptoare portabile
cu diferite tensiuni de alimenta-
re (<<Mamaia». «Neptun», «Alba-
R,-510
k
I
:!%!.
CII
O 25V
curent ă la 1 A. Deci la ş
alimentatorului se ţ tensiu-
nile stabilizate de 7, 9 ş 12 V.
Pentru a ţ o tensiune sub
+ +
0.1
p
tros». «Alfa» etc.), cit ş orice
tip de magnetofon cu tranzistoa-
re sau casetofoane.

-
+
. ,

4 •

--------------------------------
IndeajuDl' de frecvent, tensiunea ţ
la ş detectoarelor din radioreceptoare
(atit cele din ţ ş cît ş din
ţ RAS) sau din televizoare este o
tensiune micA, ceea ce inseamnli în fapt ă
sensibilitatea acestor detectoare este ă
Aceasta este de regulA ţ aparaturii cu
un numAr mic de etaje. în astfel de cazuri
se recomandA utilizarea unor montaje de
ţ cu multiplica rea tensiunii. In figu-
rile 1 ş 2 sint prezentate ă scheme de
dublare a tensiunii, iar în figura 3 o schemA
de cvatriplare a tensiunii.
în prima figurA este vorba de o schemA
de dublare, în cazul în care tensiunea de
semnal este preluatA de la un circuit cu
un punct la masA. ş cum se constatA,
este vorba de' o ţ la care condensatoa-
rele Cl. ş C
3
sint inclrcate prin diodele
D
1
ş D
1
pe rînd cu cîte o semiperioadA din
semnalul de inaltA ţ (tot de circuitul
Ct)' In acest fel, la bornele condensatoru-
lui C
l
se ţ o tensiune dublA în compa-
ţ cu simpla ţ In figura 2 se
prezintA tot o ă de dublare pentru
cazul în care montajul este alimentat intre
punctele A ş B de la o schemA ă punct la
masA, cum ar fi cazul unui cuplaj inductiv
între circuitul L, Ci ş ţ de ţ
Practica aratA ă în acest caz rezultA un
ş pentru sensibilitatea receptorului de
1,7 (avind în vedere randamentul ţ
Prima schemll (fig. 1) se poate aplica de
exemplu la detectorul RAS, iar cea de a
doua la ţ principalA de la receptoa-
rele cu tuburi. Pentru ţ amatorii care
doresc sA mlireascl sensibilitatea receptoa-
relor recomandlim ă înlocuiascl ţ
ş cu aceste scheme de ţ
ExistA montaje ş mai complexe. Pentru
exemplificare arAtllm în figura 3 schema
41nui detector video cu o multiplicare de
ordinul 4, care, fiind introdus într-un
televizor, duce la ş ţ
de 3,2 ori.
In toate aceste scheme s-au folosit diode
detectoare cu gelIDaniu de tip ş


.... ...• , ...... " ................... ,. ....... .................. ........ .
..... -.- .... - ....... •• C .... '"'('11" .. " ............................. '"
.. • •• ... "" ....... «I- ............................ .
,
,

!,
,.

"'.... ...

_. _ .•... '", .. _--•.. •................. .. .......... .. ". . .

---------------------------------
Pentru aparatura cu tranzIS-
toare, utilizarea baterii lor, aco-
lo unde ă ş o ă de cu-
rent alternativ. constituie în ge-
neral o ă ţ unui
alimentator stabilizat argu-
ment decisiv nu ă nici
ă ţ tehnice ş nici nu an-
ă materiale prea scumpe.
De aici ş ideea de a ă prezenta
ţ unui alimentator în
stare ă livreze un curent ă
la 1 A ş tensiuni de ş ă la

12 V. In figura ă ă este
ă schema alimentato-
rului, pentru a ă ţ
avem nevoie de un transforma-
Pagini realizati de M. BAGHIUS
tor, o ă redresoare. 3 diode
Zener ş un tranzistor. Transfor-
matorul de retea Tr se con-

ş ş pe un miez din
tole tip cu grosimea pache-
tului de tole de 35 mm. Pe acest
miez; se vor bobina primarul
care are În total 1 400 spire din
ă de Cu-Em cu mm.
Priza pentru 1 TI V se ia la 780
spire de la borna O. Secundarul
II are 130 spire din ă de
Cu-Em cu mm. Ten-
siunea ă este ă de
dioda red resoare O care este o
ă redresoare ă de
tip EFR 135. EFR 136 sau OS 1.
Se ă a se folosi ş ori-
care ă ă care poate re-
dresa un curent mediu de 1 A.
Pentru filtrare se folosesc con-
densatoare electrolitice fabrica-
te la ă Tensiunea
ă este ă unei dio-
de stabilizatoare Zener. Se fo-
losesc 3 diode Zener de fabri-
ţ ă tip DZ 307.
DZ 309 ş DZ 312. Pe ţ b,
c ş dale comutatorului K se pun
diodele Zenerde 7,9 ş 12 V. Ten-
siunea astfel ţ ă este aplica-
ă tranzistorului T, care este un
repetor pe emitor lucrînd în cu-
rent continuu, deci ă la
ş o tensiune ă la un
220
D
1R7V
·C _,
7 V la ş se ş ă comuta-
torul K pe ţ a Ş tensiunea
la ş se ă din cursorul
ţ P. ţ
metrul P este un ţ
QJ ă ă de 1 K Q.
Tranzistorul T este un tranzistor
ş de putere PNP tip EFT
213, E FT 214, 1T 203, AD 130.
AO 131 etc.
Intreg montajul se va realiza
pe o ă de circuit imprimat,
apoi se va monta într-o cutie de
material plastic ă Cu
acest alimentator putem alimen-
ta atît radioreceptoare portabile
cu diferite tensiuni de alimenta-
re (<<Mamaia». «Neptun», «Alba-
R,-510
k
I
:!%!.
CII
O 25V
curent ă la 1 A. Deci la ş
alimentatorului se ţ tensiu-
nile stabilizate de 7, 9 ş 12 V.
Pentru a ţ o tensiune sub
+ +
0.1
p
tros». «Alfa» etc.), cit ş orice
tip de magnetofon cu tranzistoa-
re sau casetofoane.

-
+
. ,

4 •

--------------------------------
IndeajuDl' de frecvent, tensiunea ţ
la ş detectoarelor din radioreceptoare
(atit cele din ţ ş cît ş din
ţ RAS) sau din televizoare este o
tensiune micA, ceea ce inseamnli în fapt ă
sensibilitatea acestor detectoare este ă
Aceasta este de regulA ţ aparaturii cu
un numAr mic de etaje. în astfel de cazuri
se recomandA utilizarea unor montaje de
ţ cu multiplica rea tensiunii. In figu-
rile 1 ş 2 sint prezentate ă scheme de
dublare a tensiunii, iar în figura 3 o schemA
de cvatriplare a tensiunii.
în prima figurA este vorba de o schemA
de dublare, în cazul în care tensiunea de
semnal este preluatA de la un circuit cu
un punct la masA. ş cum se constatA,
este vorba de' o ţ la care condensatoa-
rele Cl. ş C
3
sint inclrcate prin diodele
D
1
ş D
1
pe rînd cu cîte o semiperioadA din
semnalul de inaltA ţ (tot de circuitul
Ct)' In acest fel, la bornele condensatoru-
lui C
l
se ţ o tensiune dublA în compa-
ţ cu simpla ţ In figura 2 se
prezintA tot o ă de dublare pentru
cazul în care montajul este alimentat intre
punctele A ş B de la o schemA ă punct la
masA, cum ar fi cazul unui cuplaj inductiv
între circuitul L, Ci ş ţ de ţ
Practica aratA ă în acest caz rezultA un
ş pentru sensibilitatea receptorului de
1,7 (avind în vedere randamentul ţ
Prima schemll (fig. 1) se poate aplica de
exemplu la detectorul RAS, iar cea de a
doua la ţ principalA de la receptoa-
rele cu tuburi. Pentru ţ amatorii care
doresc sA mlireascl sensibilitatea receptoa-
relor recomandlim ă înlocuiascl ţ
ş cu aceste scheme de ţ
ExistA montaje ş mai complexe. Pentru
exemplificare arAtllm în figura 3 schema
41nui detector video cu o multiplicare de
ordinul 4, care, fiind introdus într-un
televizor, duce la ş ţ
de 3,2 ori.
In toate aceste scheme s-au folosit diode
detectoare cu gelIDaniu de tip ş


f
Element decisiv pentru cei a ă activitate se
ă ş ă in locuri izolate, sursa de alimentare a
acestui radioreceptor-economic tocmai prin aceas-
ta ţ originala ş ă constituie ...
o ă pili ă Formata din ă ă
metalice ingropate in pamint, ş cum va ş
din descriere-poate ali menta un receptor cu doi
tranzistori.
ţ acestui receptor · original incepe
in felul ă
. ă mai intii electroLii procurindu-ne ă
ă metalice; pentru polul pozitiv o placa de cupru
cu dimensiunile 200 X 350 mm ş grosimea de cel
ţ 1,5 mm,iar pentru polul neSlativ o placa de alu-
miniU cu ş dimensiuni. In fiecare placa vom
EFT
.... 60k

IJ
-

se poate turna ţ ă smoala, ă la aproximativ
13<f'C, pentru a se impermeabiliza acest loc ş a-I feri
astfel de coroziune. Placa de aluminiu va forma polul
negativ al pilei noastre. Conductorul ce ă
ă cum vom vedea mai departe, va trebui ş
el ă fie bine izolat ă ţ se
vor ingropa in ă umed ş ferit de ţ la
1-1,5 m adincillie ş distan1a de 35 cm. ţ in ţ ă
Firele ce vor ş din locul unde este ă pila
electrica se vor prelungi ă la locul de ţ
ş vor forma bornele sursei de energie electrica.
ă ă de energie este destul de mica.dar
ă Astfel vom putea ţ aproximativ
1 V in mod constant ş un timp foarte indelungat.
ă sursa de alimentare, vom executa
montajul receptorului cu ă tranzistoare.
Circuitul oscilant este format de grupul L, C
1
·
Tensiunea de ţ ă este apoi de-
tectata, iar prin ţ P ş cOndensatorul
Ca este aplicata bazei tranzistorului T
17
care o ampli-
fica ş o trimite mai departe bazei T 2" ln colectorul
tranzistorului T 2 se ş transformatorul de
ş Tr.1a care este atasat difuzorul Valoarea pie-
selor ă pe schema de principiu. 1n ce pri-
ş circuitul oscilant, inductan1a '-t ţ fiO.--aO
splre cu 1/fI de ţ ă sau sTrm! Cu-Em
QJ-().3 0,35 mm, boblnatA pe o carcasl cu diametrul
401<

de 30 mm. Carcasa este de un diametru mai mare,
iar sirma mai ă pentru a se ă astfel factorul
C
5
de calitate,al acestei ţ Condensatorul
variabil va avea 500 pF (valoare ă Pentru
10D.JIF/f2'1 transformatoru1 de ş se vor utiliza tole de ferosi-
(+) (-)IiCiu de ă E+I 0,5 cm cu un Intretier de 0,1 mm.
ln primar se vor bobina 600 spire cu ă Cu-Em
practica In partea ă cite 3 ă ş cum
se indica in fig. 1. Pe placa de cupru vom lipi cu
cositor 3 conductoaretde cupru cu un diametru de cel
ţ 1 mm,pe care le vom reuni prin ă re ş lipire
tot cu cositor in imediata apropiere a ă Conduc-
toarele reunite ca ş conductorul ce va pleca spre apa-
rat pot fi conductoare neizolate. ş lucru il prac-
ă ş la placa de aluminiuJdar aici conductoarele se
pot fixa cu ajutorul a trei ş ă cu ş
Conductoarele vor trebui ă ă fie bine izolate cu
material plastic. Peste locul de fixare al ş lor
mm, iar in secundar 25+25+-25+25
spire (respectiv cu prize),sirma fiind de Cu-Ems=O,3-
(,35 mm. Difu%orul va avea 4-8 n ş 100 mw' Se poate
eventual monta un difuzor de radioficare. Difuzorul
se va conecta la secundarul transformatorului de
ş intre prizele unde se va ţ o ţ ă
Tranzistoarele pot fi de tipul EFT -317, EFT -353,
IT 402, MlT·39 etc.
lntregul montaj al receptorului se poate face pe
o ă de carton perforat
Bornele de alimentare se vor conecta respectiv
la polul C+) ş (-) al pilei noastre .
.
C,
0(11
II
I I
II
II
'---
A
B
-160
C,
D
L2 D,
B
-
-•
C4-
tbO
CZ-25
Cr25
-
-•
Scheme de multiplicare a tensiunii se pot
utiliza ş in aparatele de ă ă cum ar fi
la voltmetrele electronice, dar trebuie avut'"
in vedere ă ţ de intrare la astfel
de scheme nu este prea mare (de ordinul
M.n ), din cauza ţ inverse. (R inv)
a diodelor cu getmaniu.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
III

60-
fOICn.
+
fl6.-1
Alimentind un tub electronic ClJ in fig. 1, ce
valori ale ţ de ţ vor apare
intre punctele KM; GM ş KG? ven-
ficare, ă ţ cu un voltmetru.
------.cC'
r/(i.2
Pentru o ţ nonnald ... microfon
cu ă se ă intre ftiM P masei
(1.\) sau intre catad p ă
fD.Jl.
fI1IJy
20.9..

ConstrUInd schullo din fig. 3, ţ tu>-
retic ş apoi ţ practic valorile indi-
cate de ampennetru ; voltmetru.
*1"-F

Ce valori ale tensiunii vor indica voltmetrele
ş
100pF
--II Fiti 5
Care este ţ proprie de ţ a
circuitulri din fig. 57
3
\

Traductoarele ş folosite pentru transpu-
n\1rea ţ sonore produse de strunele chitarei
in ţ electrice, ă unele dezavantaje care
ă sunetul redat In difuzor. Astfel, traduc-
torul electromagnetic, pe ă sensibilitatea lui ă
ă are o ă de ţ ă ş ă
ş este foarte susceptibil la cimpurile magnetice
exterioare. Traductorul piezoelectric este mai sensibil,
dar mai ţ robust ş introduce zgomote ă ă
cauzate de ş miinii pe instrument. Aceste
dezavantaje au condus la crearea unui traductor capa-
citiv simplu ş sigur In exploatare.
Schema din fig. 1 ă un oscilator de In ă
ţ ă (peste 30 MHz) realizat cu tranzistorul T, cu
ţ Intre ă ş emitor prin bobina ţ ă
L" ţ ţ este ă de capacita-
tea T a traductorului montat In ţ pe L,. Re-
ă variind capacitatea T k va varia In limite largi
ţ ă rezultind aStfel un spectru modu-
lat In ţ ă ă ă cu banda de transmisie
audio a semnalelor de televiziune. Sarcina tranzisto-
rului T, o constituie discriminatorul (detector de
raport), montat prin cuplajul inductiv realizat de bobi-
' nele L,-L" circuit In care variatiile de ţ ă sint
transformate In ţ de tensiune AF culese din
L
4
ş prin filtrul CsR", c.,R
'2
C, ş prin capacitatea
Ce trec spre baza tranzistorului T2 care ă rolul
preamplificatorul Jl ; ti" ă ţ ă De pe rezis-
ţ de ă a tranzistorului se culege
semnalul de ţ ă amplificat ş corectat
(deschizind pe K.. ţ Inalte sint favo-
rizate de condensatorul Cla care ş spectrul
inferior audio ş analog, Inchizind pe K2' spectrul
audio superior este condus la ă prin C .. ). De pe
cursorul lui R .. semnalul este condus prin mufa M
2
cu 5 contacte de tip magnetofon prin firul central al
unui cablu ecranat flexibil spre intrarea amplificato-
rului de ţ ă cu tuburi, a ă ă este
ă In fig. 3.

ţ este ă ă cu ă cu 3 contacte M,
ă pe ă care permite ş amplificarea semna-
lelor de ă ce sosesc de la un microfon
electromagnetic.
Traductorul ş preamplificatorul, montate In corpul
chitarei, sint alimentate cu o tensiune ă de
9 V ă din divizarea tensiunii anodice prin
ţ R" ş R.., ă de C", CI' C" R.,
C" R, ş ă de dioda Zener D,.
Desigur ă adaptorul poate fi alimentat ş cu o
tensiune ă ă din dublarea prin redre-
sare a tensiunii de 6,3 V care ă filamentele
tuburilor. Pentru simplificarea ţ alimenta-

rea adaptorului tranzistorizat se va face printr-un
cablu ecranat care ş are capetele In mufele de ă
ă M2 ş M,. Chitara a fost ă ă cu un difuzor
(dif. 1) cind e ă pentru acompaniament. Volumul
difuzorului de putere este de 1,5--2 VA, are ţ
bobinei mobile de 6 8n ş se ă din ţ
metrul R,s (care poate fi luat de la un difuzor de radio-
ficare sau din cele folosite pe circuitul, dll filament al
radioreceptoarelor de ţ pentru reducerea zgomo-
tului de fond), montat pe panoul frontal al chitarei .
Deoarece cablul ecranat bifilar are ş ş de
ecranare izolat, ecranul va fi folosit pentru alimenta-
rea difuzorului montat În corpul chitarei (contactul 1
al mufelor M
2
ş M,).
Bobina L, a oscilatorului de ă ţ ă se va
realiza pe o ă din material izolant ă ă cu
miez magnetic reglabil. Diametrul carcasei este de
8 mm. Se vor bobina ă ă ă pe un singur
strat, 17 spire conductor de cupru-emailat fIS 0,3 mm.
Prizele se scot la 2 ş 6 spire de la ă «rece».
Bobinele discriminatorului se vor realiza pe o ă
ă cu L" dar cu diametrul exterior de 10 mm.
Spre unul din capetele carcasei se vor bobina intii
18 spire (ale bobinei L
2
) din conductor de cupru-
emailat fIS 0,3 mm, ă ă ă pe un singur
strat. Peste ele se ă ş ă o ş ă de hirtie para-
ă sau ă ă ă de ă ă peste
care se ă 4,5 spire din conductor de cupru-
4
emailat 0,15 mm, ă
constituie bobina L
4
• Pe
la ţ ă de 4 mm de L2' se
ă cu ă fire paralele Iln
conductor de ă In tot
spire. Inceputul unui conductor se va conecta cu
ş celuilalt conductor ş astfel ă priza
ă care se ă la
La montaj se va avea ă ca bobinele L, ş L
2
ă
fie cît mai departe posibil una de alta ş cu axele per-
pendiculare, pentru a nu provoca ţ parazite.
Trad uctorul capac iti v T.k se va realiza pe o ă
din textolit gros de 1,5--2' mm pe care se dispun prin
nituire ă de ă de ă ă de O,1-{),2
mm, conform fig. 2. La chitarele cu 7 strune se va
monta ă o ă ă ă cu celelalte pe placa
a ă lungime este de 77,4 mm. Traductorul poate
fi astfel realizat ş prin metoda montajulUi imprimat.
Pe partea ă toate ă vor fi conectate
Între ele din punct de vedere electric ş apoi conduse
-
"
,
-
50 c",l
,o

1 0.;< F
j
R
Cu C1S P IOV
la'
1:
o .i I
"' K
I t I
I I
+ +
!
O
R
L
K
R 31K
1'1
4
- 100n.
CI
,
"i
L.
v.
'. ; TiEFT 317

Ing. IANCU ZAHARIA
fir spre ă cald al bobinei L" Placa cu ă
se ă perfect paralel cu planul strunelor,
ub ele, la ţ ă de 3 mm (Intre ţ ă
si periferia strunelor aflate In repaus), fixind-o de
panoul Irontal al chitarei cu ajutorul citorva ş
mici pentru lemn sau chiar cuie.
ţ ţ ă de baza ă de fixare a strunelor
ş traductor se alege astfel Incft in dreptul lui strunele
in repaus ă prezinte o ţ ă de 9,4 mm Intre cen-
trele lor, absolut ă pentru ca, In repaus, fiecare
str u ă ă se ă ă ă ş In dreptul deschiderii
cent rale a ă respective. In acest fel, capacitatea
ă de struna care ă ă ă o ă mai ă
de ţ ţ Intre centrele ă a fost
ă 9,4 mm, deoarece aceasta corespunde pozitiei
celei mai apropiate de centrul strunelor unde amplitu-
dinea ţ este mai ţ ă ş se ă ş pe
panoul frontal al chitarei, destul de departe de punctul
de ţ cu ţ Strunele de ţ ale chitarei
se vor conecta Intre ele din punct de vedere electric
-9_
I'·
DZ 308l
('e. 1(l1'>, ;
if 1\

r - -
+ 7,5'1
I oot- !:.l v
-100", R,,-10Qn
R,s . 270.,
I
R
'
6 -'75<1.
,
1,30 K
R,'t R13.
13k
;
1,

I M
2
'- [t- EfDl06 R, -150.0. -

17 • r T, 'Ro iSK
,


C'9 560
0
• I -' :
C12 +
(9
-
L2 3'
' ,
.

"4
1" , I ' .
ţ
""')0
C1l!OpF
0'1
5
2 RIO
c"
10 " SpF
I
IT 1<
.;
Plj
K
I
I
••
ţ
1(, •
SOn ,
R
8
- 1s'On
Strunele DZEFO '06
1<2
I
1" '

1<\8 J
chitarei
L4
R,I· 7 s..-...
IR'l -IK (8 O,25;..F
/
)o(
R'I .

/' ="M \
c-i
c"
4·0 . 1.
e
7
"-
-
li

' 19 • •
ro.
100pF
.c
IT
2
· BC 108
20n FT
\,.
Fig. 1 ,
.. . .
.
. .,.,.,
-
7
1
I
(T) o
C'\.! N'\
,
68 ( 77, 4)
. Fig. 2

(cositorindu-Ie pe bara ă de fixare a lor ş apoi
conectate toate la masa montajului electronic). i n
acest fel se reduce la minimum influenta miinii ă
ţ asupra sunetului produs.
Montajul traductorului, realizat pe o ă de textoli t
gros de 1,5 - 2mm ă ă cu cose de care se
cositoresc piesele, se introduce intr-o cutie de ă
de ă ă de 0,5--1 mm, cu dimensiunile de
100x60xl5--20 mm, care se ă in mod obli-
gatoriu la masa montajului, deoarece constituie ecra-
nul care ă ţ ă a tensiunii de
in ă ă ă de tranzistorul T ,. Tranzis-
torul T
2
, de tip NPN, poate fi de ă sau de ă
ţ ă CII ţ ă ă un factor de zgomot
cit mai redus. Se poate folosi tranzistorul utilizat in
etajul defazor al radioreceptoarelor «Neptun» pro -
duse de lIzina «Electronica».
Folosirea tranzistorului T
2
ca preamplificator de
ă este ă pe de o parte de
impedanta relativ ă de ş a detectorului de
raport. De pe contactul 5 al mufei de ă ă M
3
semnalul de ă ajunge pe grila de co
ă a triodei din dreapta a tubului L2' cu rol de
amplificare in tensiune de ţ ă
Trioda din stinga a tubului L, este ă ca osc,-
lator RC - generator vibrato. ţ ă
cu ţ ă ă intre 5 ş 15 Hz, ă de po-
ţ R,., este ă de cursorul potentio-
metrului R20 din care se ă adincimea de modu-
ţ ş ă la grila de ă a triodei din
stinga a tubului L2 ce ş functia de modula-
tor. Curentul anodic, deci ă de tensiune pe
ţ R,o din catodul acestei triode, depinde de
similitudinea ş naturâ semnalului introdus pe grila
ei de ă Deoarece rezistenta R, ş
rolul de ţ ă de negativare a triodei din dreapta
a ş tub pe grila ă ş semnalul de
ţ ă generat de traductor, variind negati-
varea triodei, ă ş amplificarea acestui semnal .
realizlndu-se astfel modularea semnalului cu oscila-
ţ vibrato. Inchiderea ă K, Intrerupe
complet oscilatiile vibrato. Alimentarea ă a
acestor tuburi se face prin filtrul R
29
C
23
• Din anodu l
triodei din dreapta a tubului L, (care la nevoie poate f,
inlocuit cu tubul ECC 85, conectind ambele calO<ie
paralel) semnalul prin filtrele C16 R" , C, R
(care au rolul de a suprima foate osci inl,de pa, <lZ,It: Ş
in special armonicile rezul ta e din modulatie) ajunge
la grila de ă a triodei din dreapta L" cu rol de
ampl "icator prefinal de ţ ă De la gril a
de ă a acestei triode este ă ă ş
prin condensatorul C
2i
la mufa M •. De la ă
ă se poate lua semnalul pentru inregistrarea PE
ă de magnetofon sau pentru a fi redat Intr-un
alt amplificator de ţ ă De asemenea, la
mufa se poate introduce semnalul de la o ă de
picup sau de la un microfon piezoelectric, in scopul
de a fi amplificat ş redat in difuzorul dif. 1 montat in
corpul chitarei. Volumul ţ se va regla In acest
caz din ţ R,s' De pe rezistenta de ă
R38 a triodei, prin condensatorul C30 de cuplaj ş C"
de filtrare semnalul atinge grila de ă a tubului
L.\ montat in regim de amplificator final In clasa A .
Sarcina lui o constituie transformatorul de ş Tr, .
din al ă secundar se ţ semnalul pentru ţ
ă prin circuitul C
2
, Ru care ă catodul trio-
dei din dreapta a tubului T, In scopul ă frec-
ţ Inalte.
Prin comutatorul K
4
se pot conecta la ş amplt-
Jicatorului fie difuzorul dif. 1, montat in corpul chitarei
(pozitia inchis In stinga pe ă fie un illt ilgreg<>l
de difuzare cu ţ ă de mtrare de 8-12 () s' o
lZ ECC SI
......,.,... .... CZI! 10 n F
v
e,io 33n F
,..---=
,
---
--- +' I ::t---
---
---
3901(
(37
F
1<42- K
,
+2.55" v
,
,
,/6",
" "-

,
+
0,28 A
2.0p.F
,
450'

========= Tr2.
'-_____ J-,
, ţ o ()-___ ---1
'----------------....." KS
Fi g_ 3
!:!I . ....
6,3Y Catad eotod L" c ... k ..
rv
"'44 R"s 1<4' 1<30
R
43
C,J

c ..
l' ,1
.... '"
LS

1<37
"'3"
R38 RJ4 "'35
Cu
C"
C
3

C
17
,
• C" 7
Catad al catcd L3 GIl3 f1
1
LI
putere de 4,5-SW pentru asigurarea ţ in cadrUl
unei mici ţ orchestrale.
Deoarece traductorul ă o ă suficient
de ă In redarea frecventelor de la 16 Hz la 25 kHz .
.,.,'

• •
-'.
..... . · ...
.... .."
• • ,
f'V o evo
o ,l, a,L
2
C
37 ""3
In

1/
41 1<42 1<40 Rl9
1/
31
,u
C
25
I
R2
9
...... C23
::R

R
H "'26 1<19 RU
C
ae

C
2f C2:/.
. -
_GiL! /vi,. afli 1'110 K3 1<24 G, II

-.

ă in fig. 5 constructia unei cutii de ă
pentru un difuzor cu diametrul membranei de 20-22
C/ll SI cu banda de redare intre 40 Hz ş 16 kHz
. CONTINUARE iN PAC , J
R2.4--H-...;.l,.-
Fig. 5

Fig. 6
Oir. t
5
fK.R.
Montajul descris mal JOS permite ţ de
impulsuri dreptunghiulare cu ţ de ţ
ă intre 50 Hz ş 100 kHz. Raportul intre durata
impulsurilor ş a pauzelor este aproximativ egal cu
unitatea, iar tensiunea la ş poate fi ă intre
zero ş o valoare de 2 ... 3 V\IV(virf la virf).
Montajul poate fi utilizat pentru punerea la punct
a amplificatoarelor de ţ ă ş pentru
aprecierea ă ţ acestora, pentru depanarea
rad ioreceptoarelor ş a televizoarelor - partea de
ţ ă Deoarece semnalul de la ş are
un ţ bogat in armonice, poate fi utilizat ca
generator de semnal in gama undelor lungi ş medii.
De asemenea, cu ajutorul lui se poate etalona scala
unui receptor sau a unui generator de ă
prin intermediul armonicelor care se succed din
50 in 50 kHz (sau din 100 in 100 kHz), in ţ de
ţ de ţ ă
Schema ă patru etaje: un multivibrator
221<s...

{l-x07TJ
\-o Ş
o
)-""250 V
30
o o L-e:.i
mA
S6'1;>
...
- - - - - - - - - - - - -- -
Este cunoscut faptul ă În anumi tE' zone
teritoriale din ţ ă se pot ţ ma, multe
canale de televiziune, ţ ţ ă

fiind ş Aceasta este ţ ş În Bucu-
ş sau În Împrejurimile sale, ă În care
se pot ţ din ş ţ canalele
2 ş 4. in astfel de cazuri, utilizarea a ă
antene este greoaie ş in ş timp, costi-
sitoare. Este ă ă utilizarea unei
antene de ă ă ă spre tele-
centru. ă vom prezenta deci. o astfel de an-
ă ş de realizat ş cu un cost redus. Pentru
ţ ei sînt necesare un catarg de ţ
metri lungime, citeva bare din lemn ş ţ ă de
6
ă ă ă a ă ă o
vom descrie ă a fost ă in
multe ţ ă rezultatele fiind de ă bune.
Astfel de antene se ă pe bare din lemn
cu ţ de circa 30 x 30 mm. Pe cele ă
cruci de lemn se ă din 50 in 50 mm izola-
toare mici pentru ţ electrice. Pe aceste
izolatoare se fi ă ă antenei, con-
ţ din ţ ă de ă (din cupru). Pre-
ă ă aceste ă se ă intre ele
tot cu ţ ă de antel ă in punctele ă pe ti-
ă Trebuie avut in vedere ca punctele in
care se fac ă ă reprezinte contacte
de ă calitate atît mecanic cit ş electric.
Pentru aceasta se ă ca punctele de contact
ă fie realizate prin lipituri solide cu cositor,
ă o ă decapare cu saciz. Cele 2
panouri ale antenei se ă la cablul de co-
borîre ş bucla de adaptare, În punctele 1 ş 2
(intre punctele 1 ş 2 ţ trebuie ă fie de
60 mm). Bucla de adaptare (fig. 2), a ă lun-
gime trebuie ă fie de 1,9 m (pentn; canalele
2-4), se ă tot din cablu coa xial.
Antena bine ă se ă pe ă
pe un loc degajat cu grija de a o Îndrepta, ca
orice ă ă În ţ telecentrului.
cu cuplaj catodic, ă etaje limitatoare ş un etaj
de ş
Modificarea ţ se face În trepte cu ajutorul
comutatorului K ş fin cu ajutorul ţ
P,. Acesta din ă va avea o ţ ă a
ţ cu ţ cursorului. Scalele vor fi:
50+250 Hz; 250 Hz+-1 kHz; 1+5 kHz; 5+26 kHz;
25-100 kHz. Pe fiecare ă generatorul ă
ş În afara limitelor orientative indicate, astfel ă
scalele În realitate se ă Condensatorii
de 100 ş 500 pF vor fi obligatoriu cu ă iar conden-
satorii de 2,2; 10 ş 50 nF vor fi cu dielectric styroflex.
ţ P
1
va avea montat pe ax un ac
indicator, scala ţ lor fiind ă Firele
de ă ă la ţ vor fi scurte ş ecranate
(preferabil se vor utiliza segmente de cablu coaxial).
Etajul ă ă cu tubul 6J1 P) ă
ş ă impulsurile generate de multivibrator.
EI ă ă polaritatea impulsurilor; ast-
fel, cel de-al doilea limitator (dioda din stinga) reali-
ă ş limitarea celeilalte ţ a impulsuri lor.
Astfel,frontul impulsurilor se ă ă ţ ş ţ
Acest lucru este necesar mai ales În ţ la
ţ de repetare mai ridicate, cînd multivibra-
torul nu ă la ş o tensiune cu o ă de ă cu
fronturi abrupte.
Etaj.ul de ş este un repetor catodic, realizat
cu trioda din dreapta a celui de-al doilea tub 6 N3 P.
Cu ajutorul ţ P
2
se poate face regla-
Jul amplitudinii tensiunii de la ş
Alimentarea se face dintr-un redresor stabilizat
cu un tub SG1 P sau similar. Redresarea ă
o punte ă din patru diode de tipul D7J. Trans-
formatorul de ţ va trebui ă debiteze 250 V ş
30 mA, respectiv 6,3 V/1:2 A pentru filamente.
La conceperea schemei de cablaj se va evita ca
piesele din circuitele multivibratorului ă fie dispuse
in apropierea surselor de ă ă pentru a se ţ
o stabilitate ă a ţ generate cu tempera-
tura. ă realizat, montajul nu ă reglaje
speciale, el trebuind ă ţ de la Început.
ă ş raportul intre duratele impulsurilor ş
ale pauze lor ă mult de unitate, se va ţ
asupra ţ de 1 k l2 din catozii celor ă
triode ale mu'tivibratorului.
Ing. DINU ZAMFIRESCU
- - - -

1
r/6.2
u
COAXIAL
COBORIRE
- - -
FIG. 1


O

In orice ţ de amator
intervin totdeauna si CÎteva calcule .

Ş cum ţ ă grafice reprezin-
ă În general cea mai sim ă ş cea
mai ă ă de calcu 1, s-a
tntocmit ş un dispozitiv grafic de
calcul al ţ menit ă
simplifice În astfel de ţ munca
amatorilor. ă ă ă
nu În afara unei ă teore-

tice. In cazul a ă variabi le, legea
de ţ a uneia În raport cu
ă Între trei variabile se poate
• •
reprezenta-teoretlc-mtr-un spa-
ţ cu trei dimensiuni. Cum proce-
ă ă practic! Metodele grafice
de calcul ă ă ă
cu ajutorul monogramelor. Evident,

0,1)3
o,Oit
0,05
D,Or
0,1
o
nu se poate pretinde o precizie
ă dar eroarea este suficient
de ă pentru ţ practi\. ...
in cazul de ţ ă s-a imaginat rigla
pentru calculul ţ unor
bobine cilindrice cu un singur strat,
bobinate cu conductor rotund. Pen-
tru acest lucru s-a utilizat ţ
n2D2.1
L( N) = ((..1.) __
JJ O 1&
unde f(t) este un factor care este
o ţ a raportului dintre lung.·
mea ş diametrul bobinei, r. 9 este
ă de spire raportate la 1 cm,
iar I este lungimea bobinei În cm.
ă vedem cum se ă ş dispo-
zitivul pentru calcu 1. Se decu ă
din pagina revistei cele 3 ş din
figurile 1, 2 ş 3-cu o ă ş
le lipim cu pelicanol pe un carton,
nu prea gros, o ă de dosar.
ă uscare, le ă ş le mon-
ă În felul ă peste ş
3 ce are si cel mai mare diametru,

punem ş 2 cu diametrul inter-
mediar ş ş 1 cu diametrul
cel mai mic. ă cele 3 ş
suprapuse În centru ş le ă cu
ajutorul unui ş ă cu
ă rondele de carton sau ă
ş metalice ş o piu ţ ă Strîngem
ţ ş ÎnCÎt cele 3 ş de carton
ă se ă roti ş În jurul axului.

In cazul În care dispunem,putem fixa
cele 3 ş cu ajutorul unei capse.
ă de asemenea ş ă
ă ă În Iim bul ş 2 cu repe-
rul notat l/D. Acum dispozitivul
nostru este gata pentru calcu 1.
Luînd ca exemplu lungimea bobi-
nei 1=10 cm; diametrul bobinei
D=5 cm; ă de spirelcm
n=10 spire/cm. Cu aceste elemen-
te, vom calcula valoarea ţ
bobinei ce o ţ ă Cum
ă 1 Facem ţ din-
tre ţ lui 1=10 cm ş 1
scara I (cm» cu ţ D=5 cm
ş 2 scara de cu loare gri
D (cm». Citim În dreptul reperului
IID ş ba 2 reper gr.i) valoarea
acestui raport ş 1 scara I (cm»
deci citim I/D=2. Mai departe,
ă ş 2 ş ÎnCÎt prin fereastra
ă În Iim bul ă ă facem
ţ d intre reperul aflat la
mijlocul ferestrei limbului ş notat
IID cu valoarea raportu lui ă
I/D=2 ş 3 scara I/D). Ţ
cu mîna fix ş 2 ş facem coinci-
ţ dintre ţ 1 =10 cm
ş 1 scara 1/cm) cu ţ
D=5 cm ş 2 scara D (cm) de
cu loare ă ş la ţ n =1 O
Splcm ş 1 scara n) citim pe
ş 3 scara L (JJN) valoarea induc-
ţ ă L=200 JJN.
ă CÎteva ţ pentru a
deprinde mÎnuirea, vom putea cal-
cula valoarea ţ bobinei
ţ Cu oarecare antre-
nament se poate proceda ş invers,
ad ă la o valoare ă de ind ţ ă
ă se calculeze ă de spirelcm,
diametrul bobinei ş lungimea bobi-
najului la un raport IID ales.
ţ ă În acest mod
ă o eroare mai ă de
1-+)010 ceea ce este acceptabil În
ă
Fiz. M. SCHMOL
2
- - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -
"
INLOCUIREA TUBULUI
P C L 82 cu P C L 85
La unele tipuri de televizoare tuburile PCL 82
se ă mai des deCÎt ar fi normal. ă În-
locuire, tubul nou ţ ă normal, iar ă
CÎteva luni se ă
La o verificare mai ă se ă ă tu bu-
riie defecte au ţ ă ă Între electrozi,
eventual au chiar un scurtcircuit. Acest fenomen
se ă faptului ă tubul este foarte solicitat
În montajul aparatului respectiv, electrozii se
ă din cauza ă excesive, distanta

Între ei fiind ă ş se ă
ă În asemenea cazuri Înlocuirea
tubului PCL 82 cu PCL 85. Acest tub este de o
ţ mai ă ş ă o putere
mai mare. Tensiunea de filament de la PCL 85
este de 17,5 V, ă cu 1,5 V mai mare ca la
PCL 82, ă filamentele fiind legate În serie,
ă ţ ă este ă Singura modi-
ficare trebuie ă ă la ă de la soclu.
Se vede circuitul imprimat care trebuie modifi-
cat, iar ă se face cu ă de conexiune
ă .
[lJ
4
1
@]
.
.=
PCL 85
D=
PCL 82

Ing. M. IVANCIOVICI
tensi une ce este am ă de cele
2 etaje cu tranzistoarele TI ş T
2

Se ă ă tranzistorul T
3
este
alimentat cu tensiune ă dar
ă Ca urmare, acest tran-
zistor este deschis numai atunci
cînd tensiunea colectorului este ne-
ă În ţ cu emitorul
ş la fel ş tensiunea bazei. Ca urmare,
este necesar ca tensiunea alterna-
ă de la intrarea tranzistorului
T
3
ă fie În ă cu tensiu!1ea de ali-
mentare a diodei O
2
, In ă
ţ la fiecare ţ ă nega-
ă a tensiunii cu ţ de 50
-
Hz tranzistorul se deschide. In co-
lectorul tranzistorului se ă ş
releul Re I În paralel cu condensa-
torul C
7
de 300.)J F. ă con-
stantei mari de timp, releul Re I
ă ş ş pe perioada
ţ pozitive. Releul Re I
Închide contactul K ce ă
rezistenta de ă Trebuie 3-

mintit ă În cazul În care tensiunea
de ă nu e În ă cu tensiunea de
alimentare a diodei O
2
, tranzistorul
T
3
nu se deschide la ţ
negative ale tensiunii ce alimentea-
ă dioda O
2
, ă concluzia: la
temperatura TOC se ă
puntea astfel ca tensiunea la ş
tranzistorului T
2
, ă ă cu un
voltmetru electronic, ă fie ă
Apoi se ă temperatura sub
TOC ş se ă la voltmetrul elec-
tronic ţ unei tensiuni care
trebuie ă ă tranzistorul T
J
,
lucru ce se ă prin ş
rea releului Re 1. ă acest lucru
nu se ă ă ă tensiu-
nea pe baza tranzistorului T
J
nu
. este În ă cu tensiunea ce alimen-
ă dioda O
2
ş În acest caz este
necesar ca firele ce ă de la
punctele A, C la secundarul II ă
fie inversate, pentru a ţ cele
-
ă tensiuni În ă In ă
ţ se va produce ţ
-
releu lui Re 1. In cazul În care tem-
II
ReI REf

Foarte mu ţ constructori de a-
parate doresc ă ă un sistem
automat pentru reglajul tempera-
turii (d exemplu, posesorii de
acvarii). Pentru ş ş pentru
ţ ţ ă un sistem
experimentat ce ş 3 tran-
zistoare ş 2 diode semiconductoare
de ţ ă ş cum
se vede din schema ă ă ele-
mentul de ă este o punte de
ţ În care s-a i m rod us ter-
ţ qre ă va-
ţ de ă ă vedem
cum ţ ă sistemul. ă pre-
supunem ă sistemul trebuie ă in-
ă o ţ ă ă ce
trebuie ă ă ă apa dintr-un
acvariu. ţ de ă tre-
buie ă atunci cînd tempera-
tura apei scade de exemplu sub
rC. Pentru aceasta, termorezisten-
ţ Rl se introduce Într-un tub de
ă ş tubul se introduce În. ă
astfel Încît ţ ă nu
fie În contact cu apa. De asemenea,
ea se poate lipi cu ă ă de
peretele acvariu lui. Se ă ş
apa ă la temperatura TOC. În
ă ţ se ă poten-
ţ P montat ca ţ ă
variabi ă astfel ca pu ntea ă fie la
echi li bru. Se ă ă pu ntea
este ă Între punctele A ş
C cu tensiune de 50 Hz provenind
din ă ş a II-a a transforma-
torului de ţ La echilibrul ţ
Între punctele B ş M tensiunea este
ă ă temperatura este sub
TOC, Între punctele B ş M apare o
c-
'3
Sig I

____ le:::
--

ţ unor ţ a unui garaj, a lo-
ţ sau chiar a oamenilor la intrarea
intr-un loc periculos presupune instalarea
unui sistem special de sesizare a ţ ş apoi
de ţ ş avertizare.
in industrie, de exemplu, sint concepute astfel de
sesizoare la ă de ţ a gazului metan
sau a energiei electrice, in depozitele cu ţ
toxice sau explozibile.
Toate aceste montaje trebuie ă ă o ă
ţ deci o mare fiabilitate.
Pentru ţ ă garaj sau anexe s-au conceput
de asemenea multiple ţ printre care cel cu
ă sau cele angajind stabilirea unor contacte
mecanice, dar toate puteau fi ş scoase din ţ
ne, accidental voit, ceea ce ă la ă le dove-
dea Ineficace in cele ce ă ă citi-
torilor ş un sistem de avertizare electromagne-
tic destul de simplu ş ş de realizat, care se
ă printr-o ţ ş ă
Acest sistem are În plus avantajul ă În afara ali-
ă cu tensiune de la ţ ă are ş o
-,- . .
'r
S,
Tr
!
220 V
D
I I
C

Rh
<
c-
'2
ă proprie de energie, deci o ţ ă
ă

Princ; p;ul de funct ionare I" ste ă In serie
cu bobina unui releu sint montate unul sau mai
multe contacte care in mod normal sint inchise.
Este suficient ca unul din contacte ă se ă
sau firul de interconexiune ă se ă ş releul nu
mai ş alimentare. in felul acesta, sistemele
de ă vor primi alimentare prin contactele de
de repaus ale releului, sistemul ş rolul.
Schema ă ă se compune dintr-un
transformator de sonerie Tr ce ă o punte
redresoare O (patru diode 07). La ş ţ
redresoare este montat condensatorul de filtraj
C (50)-1. F/2SV) ş releul R. Releul R este de tip tele-
fonic ş are trei contracte a,b ş c. Cînd ă tensiu-
ne de ţ releul R este atras ş ş contactele
a ş b.
Studiind tazul releului sesizor R, (tot telefonic)
circuitul se inchide astfel: de la plusul redresorului.
prin contactele a ş b, RI' contactele K ::; i apoI
minusul redresorului. In felul acesta releul R este
,
: .
S?
-
1
I .
;.y ....
R

d
V
o /,K J<
"
A
'-
t A
M
--

TOV
I

II(
1K
------
Ing, 1. Ă
,tras ş contactele de repaus d, e si f, 9 sint ă
intrerupînd alimentarea soneriilor S, (de la ţ
si S, (de la acumulator). ă presupunem ă ţ
ţ ă la ă ş deci are ă contacte K.
Fiecare contact K este format din ă lam ele
ă de ă care se ating cind ş este ă
ă ş este foarte ţ ă lamelele K se
ă ă în modul acesta se intrerupe alimenta-
peratura ă ş ş temperatura TOC,
la care puntea este ă a-
tunci Între tensiunea de la intrare a
tranzistorului T
3
ş tensiunea de la
intrare a diodei O
2
apare un de-
fazaj, tranzistorul T
3
se ă
ş releul Rei este ş Între-
rupînd alimentarea ţ de
ă Pentru realizarea monta-
jului se vor folosi 3 tranzistoare
ş din seria AC 180, AC
181 etc. ş 2 diode de tip EFO, pre-
ferabil EFO 109. Montajul se poate
realiza pe circuit imprimat. Termo-
ţ este tot de ţ
ă ş ea este de 130 n la
temperatura de 2SoC. ţ
ă P este un ţ
de ţ ă bobinat, cu valoarea
ă de 2S00. Sistemul poate
lucra ă la temperaturi de 100-
1S0°C. ţ se ă
ă la ohmetru. astfel ca ele ă fie
practic egale. ă atît ele cît
ş ţ P trebuie astfel
ş Încît ă nu fie ă de
vreo ă de ă ă Termorezis-
ţ Rl se ă În locul unde
trebuie ă sesizeze ţ de tem-
ă ţ P, al ă
cursor ne va indica pe o ă gra-
ă temperatura la care sistemul
ă in ţ va trebui ă fie
cu ţ ă Etalonarea lui
se va face cu ajutorul unui termo-
metru gradat (de precizie). Releul
trebuie ă fie ţ de un curent
de 10 12 mA ş ă ă o ţ ă
de 100--120n.Se recomand:: a se
folosi relee de la magnetofoane.
care eventual se vor rebobina. Ali-
mentarea montajului se va face cu
un transformator de la ţ de
127 sau 220 V ş va avea 2 secundare.
unul de circa 1 Vef (Ii) ş altul de 7
10 Vef (III). Acest transformator
va fi realizat de ă constructorul
amator foarte ş ă ă re-
zu Itatele vor satisface pe ţ con-
structorii.
--------------
rea releu lui R •. ă de contacte
nu este limitat, putem monta atitea
contacte cîte ş ă capace, o-
bloane, bariere) dorim a fi protejate.
intreruperea ă cu energie
ă de la ţ ă ă
tura releului R, in acest mod stabi-
lindu-se contactele b cu c, alimentarea
in continuare ă de la bateria
de acumulatoare B. De remarcat ca
de la redresor, prin ţ Rb cu
valoare de 10 Kll, acumulatorul se
ă in mod automat.
ţ tensiunii de ţ ă
atragerea releului R, deci sistemul de
avertizare nu va mai consuma din
acumulator.
in locul acumulatorului B se pot
monta ş pile galvanice cu ţ
ă ţ Rb. Pilele gal-
vanice vor avea o capacitate ă
care ă asigure atragerea releu lui R
1
cel pul", ă ore. Sistemele de alar-
ă sint ă sonerii; S1 cu alimentare
de la ţ deci ceva ş ş S,
fii nd o sonerie ă (un gene:
rator AF).
Atunci cind dorim ă ă U511
ă ă releelor R) se mu lti
ă (din' punctele AM) , iar pe contac-
tele lor de repaus pot fi montate, in a-
fara sistemelor de ă ş indica-
toare-avertizare ţ luminoase).
Sistemele de alimentare ş releel e
sint montate intr-o cutie de lemn sau
metal, iar in locurile controlate contac-
tele K.
Interconexiunea se ă cu orice
tip de conductor electric izolat.
Fig.2

I

1.
I
iii
Ing. 1. VIERU
Vom prezenta in articolul de ţ ă trei
montaje simple de sonerii electronice. a
ă ţ ă este net mai ă decit a sone-
riei electromagnetice ş al ă sunet carac-
teristic este ă ş ş de recunoscut.
Montajul din fig. 1 se ă În cutia
unui difuzor de radioficare. Acestuia i se
ă transformatorul (tole E 6,5 X
13 mm) cu cele 3 ţ a ş b cite 35 de
spire fiecare ş c de 20 de spire, conductor
de cupru emailat t/J 0,45. Cînd se ă pe
buton, montajul ă 150 160 mA din
bateria 3 R 12 care ÎI ă iar becul
serie, montat În fereastra butonului, ă
plecarea apelului lansat de vizitator. Monta-
I
.a
1
30

Tt b
EFTI25

c
+
2,2 v-
o.l5A

jul din fig. 2 se ă din ă baterii
3 R 12 (de ă legate În serie. Trans-

formatorul ş difuzorul sînt de ş de la
aparate portabile cu tranzistoare sau de
sonerie (3-5-8- V).
Fig. 3 ă schema unui multivi-
brator realizat cu tranzistoarele TI ş T
2
pe
ţ de 1 kHz, urmat de un etaj amplifi-
cator de ţ ă cu tranzistorul T
3
,
În colectorul ă se ă montat transfor-
matorul de ş ş difuzorul. Folosind .
transformatorul de ş ş difuzorul minia-
tu ă de la aparatele portative tranzistori-
zate, montajul se poate introduce În cutia
rad ioreceptoarelor «Cora» sau «$ 632 T »,
produse de Uzinele «Electronica». Montajul
se face pe o ă de textolit sau carton
gros, pe care se prind bornele bateriei ş
butonului K (acestea din ă ies din cutie
prin ă ă ă pe una din ţ
laterale ale celor ă capace). Real izarea
montajului este ă În fig. 4. Pentru
ţ tonului dorit e suficient ă variem
ă ţ ş C
2
• Alimentarea se face
dintr-o baterie ă de 9 V sau din
trei baterii de ă «Pion ier» tip 2R
10, legate În serie. MontÎnd În loc de buton
un manipulator, aparatul poate folosi pen-
tru ă ţ alfabetului Morse.
R4
2K
Dif
C
J
Tr3
2JtF/
/fOV
-
9V
1------'
___________ --...., _--' Fig.3
2
EFTT25
Fig.T

+
Fig,4

9


-
Bateriile uscate - elemente galvanice - pot fi
ă de la un acumulator, lungindu-li-se în
felul acesta durata de ţ pentru ca o bate-
rie ă ă fi ă ă nu trebuie ă prezinte
ă mecanice, ţ electrice ş ă nu
fie ă ă sub 50"10 din tensiunea ă
ă ă cu un instrument de cel ţ lKn/V).
Curentul de ă are rolul de a reactiva ele-
mentele chimice. Capacitatea unei baterii ă
ă în ţ de ciclul de reactivare (90% din
capacitate în primul ciclu), bateria putînd fi astfel
ă 5-6 .cicluri, ă care capacitatea scade
la 30"10 ş elementele chimice se descompun, nemai-
putînd fi reactivate.
Experimental s-a constatat ă cele mai bune
rezu Itate în reactivarea elementelor gal van ice se
ţ ă timp de 12-16 ore cu un curent
pulsatoriu nesimetric (fig. 2).
ă acest ciclu de ă cu o tensiune mai
mare cu 30-60% decît tensiunea ă a bateriei,
bateria va avea la ş ciclului de ă o
tensiune cu 30% mai mare, care ă scade repede
la tensiunea ă (in cîteva ore chiar ă nu e
ă ă ţ este ă cu ă
carea acumulatoarelor ş e ă ă
ţ chimice ce au loc în timpul ciclului de în-
ă (140+160"10 din capacitatea ei ă
ţ curentului pulsatoriu nesimetric se
face printr-o .redresare ă ă i se
ă trecerea unei ţ a componentei reduse
fie prin condensatorul C,,,- (fig. 1), care la nevoie poate
fi înlocuit cu o ţ ă de 250 0/1 W, fie
printr-un redresor realizat cu 2 diode montate în
ă înseriate cu ţ de valori diferite
(fig. 3). De la acest redresor se ţ un curent
continuu cu impulsuri nesimetrice de curent alterna-
tiv. Becul montat în serie cu bateria ce se ă
are rolul de a limita la începutul ă ă curentul
impulsurilor ş ă ş ă ă lumina lui
ă ş apoi se stinge complet, indicînd ă bateria
ş revenit. fn acest moment, curentul prin cele ă
diode montate în ă se ă ş prin bec
ă un curent perfect continuu.
Astfel se pot ă toate tipurile de baterii,
asigurîndu-Ie din secundarul transformatorului de
ţ o tensiune mai mare cu 2-3 ţ decît tensiunea
lor ă
Curentul de ă ă ă tipul bateriei.
Astfel pentru bateria de ă 3R12 se va conecta
priza de 7-7,5 V ş becul. La fel se ă bateriile
2Rl0 conectîndu-Ie la ă de 3,5 V-O,28 A. Perrtru




Ing. C. POPESCU
bateria R 20 (goliat), ă se va face la priza
de 3 V ş ă ă bec serie, deoarece curentul de ă
care necesar este de 200-400 mA.
Bateriile radio 1,5 V-R6 se ă conectîndu-Ie
cîte 3 în paralel, curentul de regenerare pentru un
element fiind de 30-60 mA. Bateriile radio de 9 V
se vor regenera la priza de 13 V în serie cu un bec
de 6 V-0,3 A. Tensiunea unei baterii regenerate de
acest tip va fi de 12-13 V la ş ă ă ş se
ţ 9V la ă Bateriile anodice
se pot regenera direct la ţ de 110 sau 220 V
ă ă transformator, în serie cu ă diode DR 305
montate paralel ş paralel pe ele un condensator de

220V TI"
I
Jl

l
220 V
f3V
v
OV
e, -ID'p'F f5V
+
Df
EF3D2

UZATA
BEC INDIC TOR
t
J'l...
D
J
DRJD2
TDO.n..
BATERII;
UZATA
3,5V D,28A
-
0,5 MF/l00 V. Transformatorul folosit este de tipul
«sonerie» (3-5 8) sau unul special construit în
acest scop.
OSCILA TOR
MOOULATOR
O,5-1Hl
ETAJ
AMESTEC
S. F.
N. GALAMBOS
Gongul, folosit În mod curent la ţ
ă a unui eveniment, ă
În ţ ă un instrument de ţ cu un sunet
caracteristic, apt ă sugereze sau ă suplimenteze
o stare de ş ţ tensiune.
Cu ajutorul montajului din fig. 1 se poate
imita fidel sunetul caracteristic al gongului. ă
cum se vede din schema-bloc, montajul ă
dintr-un multivibrator astabil, cu o ţ ă
foarte ă (0,2-1 Hz), un multivibrator astabil

SEMNAL
200Hz
cu o ţ ă ă (200 300 Hz), un etaj de
amestec modulator ş un etaj amplificator de
ă ţ ă
Din elemerftele componente descriem În cele
ce ă doar multivibratorul astabil cu frec-
ţ ă foarte ă ş etajul de amestec modulator,
ÎntruCÎt ca amplificator de ă ţ ă se
poate folosi un aparat de rad io sau un picu p, iar
ca multivibrator astabil (generator de unde drep-
tunghiulare de 200 300 Hz) se poate folosi una
din schemele publicate În revista ă utili-
zate curent la depanarea radioreceptoarelor
(care ă foarte multe armonici).
Schema din fig. 2 ă multivibratorul
astabil de ţ ă foarte ă compus de
tranzistoarele TI ş T
2
cu piesele aferente, tran-
zistorul T
3
formînd etajul de amestec modulator.
Condensatorul C
3
se ă CÎnd T
2
conduce.
Colectorul tranzistorului T
3
este alimentat din
condensatorul C
3
ş conduce ă CÎnd se ă
condensatorul. ă ă ă permite

Articolul de ţ ă se ă acelor
iubitori ai filateliei care doresc ă ş
ţ singuri clasoare, cu ni-
mic mai prejos, chiar ş ca ţ ă fa-
ă de cele procurabile din comert.
Realizarea unui clasor nu este deloc
o ă ă cere ţ ă ă
dare, un minimum de materiale ş
cîteva ă libere. Un clasor
cu 8-12 file, ă tehnic
A 4, nu va costa mai mult de 25 de lei,
fiind la fel de bun ş chiar mai aspec-
tuos decît unul de la magazin.
Vom trece acum la partea explica-
ă ă figura 2, care ţ
o vedere ă a colii de clasor. Se
face remarca ă cazul cotelor, unele
sînt posibile mai multe valori, se face o
alegere functie de ţ dumnea-
ă ă care cota ă trebuie
ă ă maxim de rîn-
duri este de 9 în ţ ă
Foaia este ă ă din trei straturi,
ă ţ ş un mijloc. ţ se fac.
dintr-o hîrlld ă sau mai bine
dintr-un carton ţ de ă cali-
tate, nu mai gros de 0,8-1 mm. Cu-
loarea sa este de dorit ă fie ă
dar practic nimic nu ă folo-
sirea altei culori. Clasoarele se fac
în general de culoare ă sau ă
cea ă avînd avantajul unei ă
riri mai ă pentru ochi a tim-
brelor ş ă în plus o ă de
ţ ă
ă stabilite exact dimensiunile
unui rînd, se ţ ă din carton
foarte gros, sau mai bine din placaj
sau ă ţ un ş (fig. 3)
cu ajutorul ă vom ă ş ţ
necesare ţ ă rîndurilor. ă
ierea se face cu un vîrf de ţ bine
ţ a ă ă e de dorit ă fie
ă ă cu cele din fig. 3. ă
ce se taie ă foaia, se îndoaie ş
în spate ţ de deasupra ă
turii ş se introduce o ă de celo-
fan sau ă mai ă cu
10-12 mm decît ă ţ rîndului. Ea
se ş de jur-împrejur ă ce a fost
ă Cele ă ţ se desprind
ş din fig. 4. Lipirea se face cu pelicanol
sau cu un adeziv sintetic. Este de
ţ ă ţ ă de polietilena
ă deseori o ţ ă mai
ă ceea ce face ca aceasta ă nu
fie ă în mod majoritar.
ă ce s-a efectuat prinderea ben-
zilor de celofan se lipesc pe suprafe-
ţ unei coli de carton gros (1,5-2 mm)
ă ţ ş se pun la presat sub o
greutate ă uniform. ă us-
care se taie coala astfel ţ ă la
cote le finale cu ajutorul unei rigle ş
al unui ţ ă cu foarfeca nu
ă o muchie perfect rectilinie
decît ă se ş o ă ă
de ă ă sau o ă ă
de dimensiuni ă
Se ă ă ţ ă ş mar-
ginea cartonului din mijloc, lipinducse
între ele ş îndoindu-se o muchie de
4 8 mm la ă din stînga. Zona
ă de ţ lipite este zona de
îndoire a colii de clasor, iar îndoitura
ă are rol de fixare ş asigurare,
ă cum se va vedea.
Se ţ ă ă dorit de
foi ă care se trece la ă Co-
pertele corespund ca ă ţ cu dimen-
siunea ţ deci 260 mm, ă ţ
fiind de 210 mm.
Coperta se face din carton gros de
2-2,5 mm pe care se ş tapet
lavabil, ce se ă ş în ţ la
magazinele cu articole de constructii.
Marea varietate atit din punct de
vedere coloristic cît ş din punct de
" 11
l )
['----}
c )
l .... ____ J
"
II
I I
1/
II
II
I'
PANBLlCA.
"'cELOFAN
SAU POLI-
ETILENA
/1
II
II
II
vedere al texturii permite ţ
unor coperte deosebit de frumoase ş
în • ş timp rezistente.
Inainte de a trece la ţ de le-
gare se ş pe fiecare ţ ă a fie-
ă foi de clasor cîte o ă de ţ ă
celofan sau ă al ă rol e
bine cunoscut. Lipirea se face pe zona
de îndoire, inspre interiorul foii (vezi
fig. 6). ă lipire, cu un ţ ş folo-
sind muchiile foii de clasor, se taie
coala de ţ ă la dimensiunea ă
legarea se face foarte simplu ş de o
asemenea ă încît ă ă
scoaterea sau introducerea unor foi.
Este nevoie de o ă ă tubu-
"
• FATA

ă (vezi fig. 5) ă Rolul ei se
deduce ş din fig. 7. Ea strînge colile
în partea de îndoire ă cu coper-
tele. lndoiturile de la ă ale coli lor
de clasor au rolul de a asigura legarea
împotriva unei trageri accidentale sau
ţ Tubul se poate strînge
sau ă ă ă de coli. EI se
ţ ă din ă de aproxi-
mativ 1 mm grosime.
ţ de a fi posesorii unor
valoroase ţ de ă ş i se
va ă ă de a fi propriii reali-
zatori ai clasoarelor ce le ă postesc.
Autorul are ţ ă cei care se
vor apuca de lucru nu vor fi ă
ţ unui flanc ţ al impulsului
caracteristic sunetului de gong. Cu acest semnal
se ă În amplitudine semnalul dreptun-
ghiular de 200 300 Hz ţ prin (:4 pe baza
300 Hz modulat conform variantei d din fig. 3.
ă ţ la 1 500 2500 Hz ş folosind
varianta a din fig. 3, se ţ un sunet metalic
de ă mai ă ceva ă ă unui clo-
pot.
Gongul electronic descris se poate folosi În
numeroase scopuri. Semnalarea miezului ţ
de Anul nou. Ia pomul de ă ceas cu semnal
acustic, Începerea unui spectacol de teatru, audi-
ţ ă film sau ... chiar În loc de sonerie la
ş apartamentului.
tranzistorului T
3

Valoarea lui <; ţ ă panta flancului
ţ (durata sunetului), iar C
2
flancul mai
abrupt de la Începutul semnalului.
Fig. 3 ă formele de ă ţ la cîteva
variante ale valorilor lui CI ş C
2

Rezultatele cele mai bune se ţ la
+9V
3.31( 471(
C 107
-
ă În loc de semnale dreptunghiulare se
folosesc semnale sinusoidale, triunghiulare, dinte
de ă ă etc., se ţ ş su nete cu un
timbru În raport de forma ş ţ semnalului
aplicat ş care ă ă cu un instrument de
coarde, de suflat sau de ţ

1,21(
EFD7DB
Rr'/07

fiF
680
-
t1'
-
INTRARE OE LA
<? GENERATOR SEMNAL
777T DREPTUNGHIULAR
200Hz
20
r-
F
7

20 3
pF flF
40 1
flF pF
40 3
Fj1
c
11


-
-
-
-
-
-
- --
=---
I
MATEI PAUL
,
" , La sugestia unui mare ă de cititori, inainte de a con-
,
tinua prezentarea diverselor tehnici de metaloplastie, conside-
ă util ă revenim asupra sculelor pe care le ă ş
rea ş unor astfel de tehnici. Procurarea lor, ş
repetim, ă in vedere procurarea unui minim de scule

- vezi ţ 14- 35 este imperios ă în ţ de
ă vom prezenta ulterior ş diverse alte scule cuprinse
in in arsenalul metaloplastiei moderne, ş fUnd
ă ă relativ a asimilat de-a lungul anilor
scule cu totul speciale, ţ ţ menite ă
faciliteze o redare cit mai ă a modelului propus spre
realizare. Intr-lin articol viitor vom prezenta filmul exact
al ţ de lucru In tehnica metaloplastiei basorelief.
14, 15. Creioane de gravare ă 16-
Creion ş ţ 17. Creion nivelat
cute; 18. ş ciocan - se pot efectua
ţ de ă ş testare ale gradului
de ă a aramei; 19. ă de plumb
pentru bombat - poate fi ţ ă
ş din aluminiu sau material plastic; este
ă ă din mai multe ă ţ de diverse
adîncimi ş diametre; 20. Poanson cruce
ă din ţ sînt pentru punctat, iar
ă pentru amplificarea punctelor); 21.
Ciocan de ă puncte - se ş la
ţ de umplere a ţ libere; 22,
23. Ciocane de ă contururi; 24. Ciocan
pentru conturat contururi; 25. Buzdugan
de ă puncte - se ş la metalo-
plastia ă ă pentru ţ de mar-
gini ş pentru umplerea ţ libere; 26-
Ciocan de ă puncte mari; 27. Ciocan de
finisat profile - se ş la egalizarea
profilelor III metaloplastia ă ă 28.
ă portprofile - se ă ţ
de batere de profile în relief sau adîncime;
29, 30, 31. Poansoane de ă în relief sau
adîncime diverse modele cifre sau litere;
32. ă ă termic - se ş la
unirea ă de cupru cu placa de lemn
prin intermediul ţ de bitum,
ş ă ş insecticid; 33. ă ă
- se ş la tehnica aramei ă
pentru conturarea de profile cu deschi-
dere ă 34. ă ă 35.
ă 18
v
COPERTA: VISUL LUI Ţ (detaliu)
TEMA 1
Realizarea unei ă ş in ă basorelief (lucrare de
mai ă dificultate in care eventualele ş de inceput
ar putea fi luate drept ţ ale creatorului).
Pentru a ă ţ d i-
verselor ţ pe care le ă
metaloplastia tip basorelief, enume-
ă rigu ros consecutiv diversele
etape tehnologice:
1. ă materialului plus
ă
2. Fasonarea materialului
3. Tratarea ă a postamen-
tului de lemn
4. Desenarea modelului pe folia
de ă
5. Efectuarea primului nivel de
lucru pe folia de ă ţ a)
6- Consolidarea conturului pe su-
ţ b, a ale foii ei de cupru
7. ă foliei de cupru plus
ă
8. Efectuarea celui de al doilea
nivel de lucru pe ţ a a foliei
de cupru
9. Consolidarea nivelului 2 de
lucru de pe ţ b
1.2
10. ă foliei de cupru plus
ă
11. Efectuarea nivelului 3 de lu-
cru pe ţ a
12. Consolidarea nivelului 3 de
lucru pe ţ b
13. Efectuarea nivelului 4 de lucru
pe ţ b a foliei de cupru
14. Consolidarea nivelului 4 de
lucru pe ţ a a foliei de cupru
15. Finisarea tuturor contururi -
lor
16. Plombarea foliei de cupru pe
ţ b de lucru
17. Placarea suportului de lemn
cu bitum
18. Montarea ă pe panoul
de lemn bituit
19. ă ă
20. Finisarea ă
21. Patinarea ă
22. Finisarea ă a lucral'l l.
20
26
14
17
, .
22
23
27
FLOARE DE Ă
28
. .
• • • •


• •
• •
o • o o
24
32
34 JS
GALAXIEI
,
INVENTII

ROMÂNESTI
-
Un procedeu ş dispozitive pentru realizarea efec·
I ulUI de ă ă sint descrise in brevetel e
de ţ 498&/1968, autor Aurel Miheles, Ş
52145/1970, autor Ş Horvath.
Se ţ ă un fHtru 1 dintr-o ţ ă ă in for-
ă de ă cu fire ţ de bumbac pe o ă
de lemn sau ă ă ă care are ă

caracteristici: natura fibrei - bumbac; contextur,l- re-
ţ ă numilr de ochiuri/5 cm: pe orizontal<i- 20,
pe ă - 25; greutatea ţ g/m'Z. -37 ... 40.
1 ţ ă a filtrului 1 necolorat este de
75 ... 80%. Filtrul 1 se ş in culori de ă de pre-
ţ ă culori «t('"mpera» stratul de culoare fiind ales
ă culorii d<'rninante. ă uscare se pot
aplica succesiv, pe CI"Jmite ţ ale filtrului 1, ş
alte cul ori necesare ţ efectului pictural ă
culoare.:! ă putind ocupa, ă caz. 60 ... 80%
din ţ ă a filtru lui : Filtrul 1 astfel ă
are o ţ ă ă de 65 ... 70% ş se ă pe un
suport in ţ unui obiectiv 2 al unui aparat de luat ve-
deri 3, la o ţ ă care ă nu ă ş ă zona de ne-
claritate a obiectivului 2 ţ de preferintii
de 20 ... 25 cm in ţ obiectivului. Pentru impresionare<t
peliculei cu culorile de pe filtrul 1 este necesar ca
ta ă ă o cantitate ă de luml ll,)

ă unei expuneri normale, apropl"'J
sau ă luminii de expunere a obiectului ce se 1,1·
ă

Pentru aceasta filtrul 1 (fig. A) se ă intr-o
ă ă 2, ă in negru mat pentru a evita
eventualele reflexi i, ş o ă 3 ş ă la obiectl '
vul unui aparat de filmat (nefigurat). In ţ casek" 2
e-ste ă o ă a in care se introduce f /itr ul 1.
Pentru iluminarea filtrelor 1 sint folosite ă surse
IlImi noase ş in caseta 2, Iar pentru opnrea
razelor luminoase ale surselor 4 ş 4' - pentru a nu
ă in obiectivul aparatului - sint ă
ă ecrane 5 ş 5'.
Variind intensitatea fluxului luminos al proiectoare-
lor 4 ş 4' prin intermediul unui reostat, nefigurat, se
ă ţ culorii dominante, precum ş efectul
de propagare a culorii In ţ S-a constatat acum ă
atunci CÎnd filtrul ş in zona de neclaritate a obiec-
tivului nu este luminat suplimentar, acesta permite
Inregistrarea ă a culorilor obiectelor aflate
in cadru. pe ă ă faptulUi ă In ă
ă de neclaritate firele filtrului ş plert:l factura lor
ă devenind doar zone de difuzie.
in momentul ă filtrului , vopseaua ă
pe aceasta va reflecta lumina intr-o ă ă culoa-
rea sa suprapunindu-se peste culoarea i magini i in,-
lJale, realizind astfel pe ă dominanta ă ă
Prin varierea ă ţ ă filtru lui se ţ va-
rterea ă ţ luminii difuze de ţ ş ă
cu aceasta,efectul de ţ ş ţ a culoril do-
minante. .
Procedeul a fost prezentat la ţ ţ
de la Bruxelles 1968 ş a primit premiul de onoare "
UNIATEC
2 1
3
.'
,- -.- , ..... -'- ...
. - . .- - - -, -- "
. - . .
IURMARE DIN PAG. 5/
(pentru ă nivelului de redare al ţ inalte
se poate lipi la centrul membranei, in conicitatea ei.
un con ingust, inalt de 30 40 mm, realizat din carton
ţ din ă de dosar sau chiar din ă
ă cu clei). Cutia se va realiza din ă de
lemn ă (fig. 5). Difuzorul este montat in cavita-
tea ă pe o ă ă ţ ă de planul
capacului cu un unghi de circa 15°. Dimensiunile cutiei
pot fi desigur modificate pentru alte diametre ale
d ifuzoarelor.
Transformatorul de ş Tr, se va realiza pe un
miez din tole de ferosiliciu tip E 10 x 25 mm grosimea
pachetului, montate cu intrefier de 0,08 mm realizat
dIntr-o ă de hirtie ă ă sub tOflt!:,
I-urile dispuse Intre ă E-uri extreme, pentru a
intimpina ţ miezului ă de ă de
tensiune ă pe ă ş ă a tubull.;
L .. care e de circa 50 V. ă ă ş const j
din 3000 de spire din conductor de cupru-emailil !.
j2) 0,15 mm. ă ş ă are 126 de spir ..
din conductor de cupru-emailat 0,7 mm. Transfo'·
matorul de ţ Tr. poate fi luat de la
rele «Victoria», ş deoarece amp\ -
"catorul ă o putere de 60 W din ţ de il[,
minat. Poate fi construit dintr-un miez de tole de tel o
Siliciu E 14 x 45 mm grosimea pachetului, montall"
ţ Pentru tensiunea de 120 V ă ş
ă ă din 700 de spire din conductor de cupru-
emailat 0,45 sau pentru tensiunea de 220 V ă
600 de spire din conductor de cupru-emailat !1S 0,35.
ă ş ă 2 x 1 800 de spire din conductor
de cupru-emailat 0,2 mm, iar ă ş de fila-
ment - 39 de spire din conductor de cupru-emailat
mm. Amplificatorul se va realiza pe un ş din
ă de fier de 1 mm grosime sau aluminiu de 1,5 mm
grosime, cu dimensiunile de 200x135x30 mm. Pe
ş inspre una din laturile scurte, se va monta Tr.
cu axa bobinei ă cu ţ ş de 135 x 200 ,
realizind o deschidere ă pentru ca
tolele ă se ă de ş Spre partea ă se
va monta Tr
l
cu axa bobinei ă pe axa
ă a ţ mari a ş ş tDlele paralele cu
ă ă De o parte a transformatorului de ieslJ'
se vor monta in linie incepind de la marginea ş
soclul tubului L , C" , C, si ling? Iransformatorul ci t"
retea soclul tubului L D{' O",lp<, "pus?' Itli Tr , In
ş ordine. se va monta Socl " . tubulUI L" C)) . C)_
ş ă Tr, soclul redresoarel L •.
Pe ţ ă ă de ă Tr
2
se vor monta
simetric mufa M, ş cordonul de alimentare de la
ă lung de 4-5 m. Pe fata ă ă se vor
monta mufele M. ş M).
Peste ş se trec dou? benzi de ă de aluminiu
ă de 1 ,5 mm (sau de fier de 1 mm), indoite in
ă de U, cu adincimea de 120 mm, in care se fac
ă pentru fixarea ţ R. ş R.4 ş in
ă - ă K. , K. ş vizorul becuiui
Ls-indicator de functionare.
Sub ş se ă ă reglete din textolit
gros de 2,5--3 mm, de 190 x 35 mm cu cîte 18 perechI
de cose pe care se ă piesele in O(OIlI"a IOdicatk
in fig. 4. Regletele se ă paralel cu axa ă a
sasiului, de o parte ş de alta a acestei axe,la ă
de 10-12 mm intre ele, cu ajutorul unor ţ €
ceva mai lungi decit ă peretilor laterali al
bobinei transformatorului Tr., care ă astfel
aceste reglete.
Peste tot montajul se ă o cutie din ă
d" fier cu dimensiunile de 205x135x155 mm. In par-
ă are un miner ş ă pentru axele
ţ ş lateral ă de ţ
A spectul general al montajului ă ă cutia de rezo-
ă este prezentat in fig. 6.
Reglajul instalatiei incepe de la veriticarea tenSiunii
de alimentare a adaptorului, ă ce ne-am asigurat
ă amplificatorul cu tuburi nu are nici un defect in
circuitele de alimentare. Pentru asta se vor regla R 40
(curentul prin R 6 ă fie de 6 8 mA). Apoi se va regla
RI pentru a obtine intre colectorul lui T .. si mas? o
tensiune de 3 4 V ş un curent de emitot de 1,5 mA.
Toate astea in ă ă unei ă su-
ficiente ş a unui zgomot redus.
Apoi se vor regla miez urile de ă aie bobinelor
LI ş L. pentru ţ unui randament maxim al
volumului sonor ş unei benzi de redare ă
toare.
Limitele de variatie a timbrului sonor se vor regla
din Ro<, Rao ş C ••.
LImitele gradului de modulatie vibrato se stabilesc
,'I"ind valorile R", R." R. •.
Pentru ca difuzorul Dif 1 ă nu ă acrosn,"
:= v ' rt" qla corespun7i\tor volumul ă de reonrp (1 J\
K.5 , respectiv R". Consumul anodic al ampliticatorulu,
,te de 60 mA. Se atrage ţ asupra ă ţ mon-
ţ R" a ă dezlipire sau II1 \Jl'" "
I,struge elementele semiconductoare ale adap:o ••.
13
I
In articolul precedent au fost pre-
zentate metodele subiective de ă
rare a luminii. Fotograful dispune ă
ş de instrumente de ă ă obiective:
exponometrele fotoelectrice. Aceste a-
parate se ă pe efectul de foto-
emisie sau pe fenomenul de fotocon-
ductibilitate. Celulele sensibile sint cu
seleniu ş respectiv cu ă de cad-
miu. Celula cu seleniu ă o dife-
ţ ă de ţ ţ ă cu can-
titatea de ă pe care o ş in
unitatea de timp ş care este ă ă
cu ajutorul unui instrument de ă ă
electric. Exponometrul cu seleniu nu
are nevoie de ă de alimentare, sen-
sibilitatea sa este ă dar ă
pentru nevoile fotografului. In circuitul
ă de ă ă se ă
ş o ţ ă ă care ş
la etalonarea, respectiv ă ă
nirea celulei, la reetalonarea expono-
metrului.
Exponometrul cu ă de cadmiu
are nevoie de o ă de alimentare cu
o tensiune cft mai ă deoarece
celula ă nu ă ţ
de ţ ci doar ş ă con-
ductibilitatea sub ţ luminii. Sen-
sibilitatea sa este mal mare decft a ex-
ponometrului cu seleniu, iar construc-
ţ instrumentului de ă ă poate fi
in acest caz mai ă deoarece ten-
siunea sursei este de ordinul ţ lor.
Se poate pune Intrebarea: De ce nu se
construiesc numai exponometre cu sul-
ă de cadmiu. Printre motive se
poate cita ă sensibilitatea
ă a exponometrului cu CdS
ă de cea a peliculei fotografice ş a
ochiului uman. De-abia in ultimii ani,
ă ă ş ţ des-
pre materialele semiconductoare, s-au
putut ţ celule cu sensibilita-
tea ă ă mai sensibile
in spectrul galben ş mai ţ sen-
sibile in albastru).
In ţ exponometrelor se mai
ă anumite dispozitive care ser-
vesc Il! ţ ţ ă sau la
atenuarea luminii. Acestea sint: fagu-
rele ş placa de atenuare. Fagurele este,
In ţ cele mai simple, format
dintr-un ă adinc, care nu permite
accesul luminii laterale (care de obicei
ă mai ţ Intr-o fotografie)
la celula ă Placa atenuatoare
este ă ă dintr-un material semitran-
sparent ş se aplid pe exponometru In
cazul In care acesta ă ă surse
posibile ale formei curbei caracteris-
tice de sensibilitate a peliculei. Deo-
ă nu ş ce este curba
de sensibilitate a unui material foto-
sensibil, dar este destul ă spunem ă
sub o ă cantitate de ă pri-
ă I>elicula nu mai este ă iar
ă la ă prea intense contrastul
,maginii Inregistrate pe ă
scade mult. De aceea se impune ca
.-
- - - -
ă alegem acea ă ş acel timp
de expunere care ă o reglare
a ă ţ de ă care ă in apa-
ratul de fotografiat astfel ca zonele
umbrite ă nu pice In zona de subexpu-
nere a curbei de sensibilitate ş pe de
ă parte, luminile prea puternice ă
nu ă In zona de supraexpunere.
Exponometrele sint etalonate astfel
incit In ţ normale de iluminare
- - - - - -
I
LUMINA Ş CARACTERISTICILE
concentrate de ă ţ ei este
ă În primul rînd ă ş In al
doilea rind ă lumina, astfel Incit
o orientare mai ţ ă a expono-
metrului ă sursa de ă nu pro-
duce abateri mari de la valoarea co-
ă pe care o ă aparatul
de ă ă
I
I
Cel mai simplu mod de ă este
prin Indreptarea exponometrului spre
subiect pe axa aparat-fotografie-subiect. I
Acest tip de ă se ă pentru
subiectele care nu ă contraste
prea mari de ă ş culoare ş În
genere ă ţ subiectului În raport
I
I
cu ceea ce II ă sint compa-
rabile.
Manualele de fotografie fac diverse
si multiple ă privitoare la
ă ă de ă se fo-
ş cu succes la fotografii de interi-
or in ă ă la portrete in
ă ă ă modelul ş fon-
dul cu ş luminozitate, la fotografii
executate de sus In jos, ă In cimpul
subipctului nu ă ă sau la
fotografii cu ă ă ă
I
modul de expunere a materialului foto-
(negatiV, pozitiv, in laborator,
la lumina ă la lumina blitzului
etc.), care nu pot fi ş de foto-
I
amatori decit cu pretul unor mari chel-
tUieli de timp ş de material. In reali-
tate, toate aceste ă se ba-
Cind se ă ă lumina reflectat;;
de subi ect, este necesar ă se acopere
cu un clm)) larg cu exponometr-ul, pen-
tru a se depista ă In cadrul subiec-
tului nu ă ţ prea mari de ilu- I
minare. Se admit una sau ă dia-
fragme ţ ă la ă unor
zone diferite din cimpul subiectului.
Cind aceste ţ de iluminare sint I
prea mari, se alege zona din subiect
care ă In mod deosebit, i se
ă ă lumina ş se ă cu dia- I
fragma ă In acest fel.
ă pe cÎteva ş nte de ă
I
asupra modului de «functionare» a ma-
fotosen'sibil. ă ş
dceste ş de ă retetele ş
ă devin lesne inteligibile;
,(' ai mult decit atit, fotograful va ş
ă utilizeze materialul fotosensibil In
mod inteligent, chiar In situatiile mai
ţ intilnite sau in ă ă cu pro-
bleme neÎnrudite cu problema expu-
nerii, ca de exemplu, problemele de-
ă '
ă iluminllrii se ă In-
dreptind ex·p.onometrui dinspre subiect
spre sursa de ă ă ce s-a
montat pe exponometru placa difuzant;; I
ă ă de ă se fo-
ş cind ă diferente mari intre I
ă fond-ului ş a subiectului
principal, sau cind sursa de ă se
ă ş In ş cadru cu subiectul
De aceea vom ă ă expunem In
citeva cuvinte ş de ă
privitoare la caracteristica de sensibi-
litate a materialului sensibil (legate de
problema expunerii), ă ca ce-
1 .. lalte corelatii ă fie tratate la capito-
lo'le respective de ă ă
ş se ă pentru fotografii executate
in contrejour, sau cu ă ă
foarte ă la fotografii executate
de jos In ş avind ca fond cerul, la
fotografierea unor obiecte foarte mici
ş pe fonduri foarte Intunecoase,
la portrete la care se ă ş o ilumi-
nare de efect, la fotografierea In decor
de ă sau pe ă ca ş In cazul
imaginilor cu m-ult cer.
De fapt, tot ceea ce face fotograful
ă o ă ă a
energiei luminoase, dozlnd-o exact in
fiecare ă ş modificlnd-o In limitele
In articolul «Lumina in fotografie»
S il ă ce este densitatea ă a
unui material semitransparent. Densi-
I
latea ă a peliculei fotografice este
ă de lumina care a impresionat
pelicula ă ulterior ă Se
ş in principiu ă «densitatea ă
I
este cu atit mai mare cu cit lumina
(cantitatea de ă care a impre-
sionat pelicula a fost mai mare». Dar
aceasta nu este destul. ţ dintre
I
I (cantitatea de ă ş cf(densitatea
ă este ă de curba de sensi-
bilitate ă (vezi fig. II).
Pe axa ă sint notate valorile
I
I. ,ar pe axa ă valorile J Pentru
a aIIa ce denSitatE! ă va avea o
Pagini realizate de ing.
D. PETROPOL
ă ă ce am expus-o la o I'J-
ă 1, ă din valoarea respectivii
o ă ă ş curba, iar
'din punctul de intilnire ducem o orizon-
ă ă ş axa ă unde
vom citi valoarea ci. Pentru fiecare ma-
terial fotosensibil ă deter-
ă o asemenea ă care ă
de la material la material ca valori, dar
al ă aspect ă in principiu
ş
Se ă ă inclinarea curbei va-
ă in diferite zone, Astfel, in zona de
subexpuneri curba este ă
astfel incit pentru ă ţ de ă
mai mici decit I
min
densitatea peli-
culei ă ş ă apoi
o ă in care inclinarea curbei
este suficient' de mare, ceea ce deter-
ă ca la ă ţ diferite de ă
ă obtinute ă varieze puternic,
In ultima ă (de suprapunere) curba
are o Inclinare ă ş ă la ă ţ
foarte diferite de ă ă ţ ob-
ţ ă ţ Tnclinarea curbei
este ă de unghiul pe care
il face tangenta la ă intr-uli anumit
punct. Acest unghi se ş
rul de contrast (se expri ă prin tll) ş
atinge maximul pe la mijlocul zonei de
expuneri normale.
ă ne ă acum intr-o ţ
destul de ă de fotografiere (vezi
fig. 1). ă presupunem ă trebuie ă
fotografiem un cub cu ţ diferit
iluminate. ţ A trimite cea mai ă
ă ă aparatul de fotoor"fi al
iar ţ C cea mai ţ ă
Cu ajutorul diafragmei ş a timpulUI
de expunere noi putem regla cantita-
tea de ă care ajunge la ă
(trecind, de exemplu, pentru ş
iluminare a cubului, de la timpul 1/30
la 1/60 sec., putem reduce cantitatea
de ă care cade pe ă de
-
....
ş de developare a peliculei negative
ă se ţ ă cele mai bune rezultate.
Atunci cind subiectul are contraste
mari, respectarea acestor ţ este
ă In acest caz, fotograful tre-
buie ă ă la «sacrificii» inteli-
gente. Pri ma Intrebare pe care ş
va pune va fi: Ce ă din subiect?
- _. . - _ ..
ă scenele din ă nu inte-
ă atunci va expune ca pentru
s(.enele iluminate, ţ la ă
tele din ă dar ă ă
Este cazul frecvent Intilnit al fotogra-
fiei de noapte cind majoritatea ă
nuntelor sint lnecate in negru. Dimpo-
ă ă scena din ă ă
ă ă ă ă a-
tunci poate ă o supraexpunere.
De obicei, ş este de remarcat ă
ă multe ţ se admite ş chiar
se ă o supraexpunere de una
ă la ă diafragme pentru subiec-
tele cu contrast mai mare decit 100:1.
In ş citeva ţ cu caracter
practic:
- Este ă utilizarea unui ex-
ponometru independent de aparatul de
fotografiat, deoarece ă luminii
se poate face mult mai comod, iar ă
trlnirea celulei nu duce· la perimarea
aparatului foto.
- Nici un exponometru nu este eta-
lonat perfect ş nici timpii unui aparat
foto nu sint ţ deci numai ă
u nul sau ă filme vom ş ce ţ
ă introducem pentru a ţ acordul
dintre exponometru ş aparatul foto.
De obicei corectiile necesare nu sint
mai mari decit 1/2 diafragme.
Exponometrul nu trebuie lovit, nu
trebuie ţ la ă ş se deschide
numai in momentul ă ă pentru
' \ preveni ă sa ă
- - - -
2 ori). Dar raportul dintre cantitatea
de ă care cade pe ă În
zona A ţ ă de cantitatea,de ă din
zona B ă ş (Ia fel pentru
perechile A, C ş B,C). Putem spune
ă la trecerea prin obiectiv, cantitatea
de ă se reduce cu un coeficient
K, care poate fi ales În ţ de dia-
ă ş timp de expunere de ă
cel care ă Astfel, În zona A
de pe ă va ă lumina k!.,
În zona B: kl
q
, in zona C: k in care
IA' la' le sînt ă celor trei ţ
În realitate. ă alegem un K = Kn
astfel Încit KI
A
Ki
s
Kl
c
ă fie În zona
de expuneri normale (ca in figura III A) ,
se vede ă pe negativ se ţ trei
ă ţ deosebite da de cores-
ă celor trei ţ ceea ce ne
ă ă deosebim perfect muchiile care
ă ţ A,B,C. ă presupu-
nem acum ă am ales k prea mic (a-
ă am ales o ă ă ş timp
mic) ş Încît Kc le ş Ks 18 cad i n
zona de subexpunen, atunci ă cum
se vede din figura III B) ela = efe ,iar
muchia dintre B, C nu poate fi ă
Se spune ă prin subexpunere se pierd
ă din ă (B ş C sînt cele
mai Întunecoase ţ Ceva ase-
ă ă dar nu atit de grav se petrece
ă se alege un K prea mare (diafrag-
ă mare, timp mare), deoarece " tunci
1\: le ş Kc IA cad În zona de _ upra-
puneri (vezi fig. III Ci , iar ţ de
ă ţ Între cele ă ţ este
ă astfel Încit muchia A,B abia se
poate atinge. Se spune ă prin supra-
punere se pi erde contrastul intre supra-
ţ luminate.
Desigur, pentru a realiza o expunere
ă nu este nevoie ă ă ţ ă
curba de sensibilitate a ă material
pe ă dar este destul ă ţ
citeva caracteristici ţ ale ei.
ş anume ă cu cît o ă este mai
ă (vezi fig, II):
- I
min
este mai mic
cf I este mai mare (voal chimic)
voa
- O' este mai mic (contrast mai ă
- I II ' ş (latitudine de ex-
mal( mm
punere mai mare)
- cfma.Jcfvoal scade.
Pentru ă practice. curba de
sensibilitate a peliculei se ă
ca În fiq. IV. TOf,te cele trei ţ
devin linoi drepte cu ţ d.ferite
ă de axa ă .
Pe zona de subexpuneri 0= o: pe zo-
na expuneri lor normale tg o are valori
intre 0.4 --;- 0.<.1; pe zona de suprapuneri
al expunerii
"supr
Pentru o ă ă de o
ă sensibilitate. exponometrul in-
I
I
I
I
I
I
Cîmpul util al imaginii. ă vom incerca utili-
zarea unui obiectiv modern, fie el ş de cea mai ă
calitate, cu distanta ă de 50-55 mm, În montura
unui venerabil aparat cu burduf ş ă ş cu
formatul imaginii de 6 x9 sau chiar 9 x 13 cm, vom
observa ă nu se obtine o iluminare ă pe intreg
formatul geamului mat de punere la punct.
Pe geamul mat se obtine o ă ă a ă
iluminare scade puternic de la centru spre margine,
diametrul cimpului util al imaginii fiind ceva mai mare
decit diagonala formatului pentru care a fost construit
obiectivul respectiv (cca 43 mm In cazul ales de noi ,
cu obiectiv de 50--55 mm construit pentru format
«Leica» 29 x 36 mm).

CIMPUL

MAT DE PUNE'
RE LA PUNCT
(6x8SAU91(13,

CIMPUL
--
-
-
-
I
ţ ă de aparate fotografice se
ă prin utilizarea ca obiective a unei mari
ă ţ de sisteme optice, varietate ţ ă În
principal de ă considerente contrarii: ţ de cost
ş calitate. Pentru a putea Încerca ă ă din gama
de obiective pe cel mai indicat scopului ş ă
ţ trebuie ă ş cite ceva din ţ
ş caracteristicile acestora.
LUMINAT
DE OBIECTIV
--
- --
- I
ţ ă Cea mai ă definire a acesteia
ar fi ca ţ dintre centrul optic al obiectivului ş
planul peliculei sau ă fotosensibile In momentul
În care reglarea ţ pe ă este ă
pentru infinit (00). In general. cu ţ anumitor
obiective cu ţ ă ă foarte ă reglarea
pentru ţ mai mici (sub 20--40 m) ă ă
rea ţ focale. Intrucit ă ă devine din
ce În ce mai ă pe ă apropierii aparatu-
lui fotografic de subiect, ă ce aduce ă sine
o serie de ă ale altor parametri optici ai obiec-
tivului, ţ ă de punere la punct se ă
la cca 1 m la aparatele cu vizare ă ş la cca 0,45-'
0,60 m la aparatele cu vizare prin obiectiv.
CIMPUL Ilr/AG..INII
UTILE , FARA
DISTORSiUNI
I
I
I
Luminozitatea obiectivului. Cu cit diametrul o-
biectivului este mai mare, cu atît pentru ş vite1.'!
de expunere a obturatorului pelicula va primi o cantitate
mai mare de energie ă
Evident, cu cît obiectivul se va afla mai departe de
ă (deci va avea o ă ă mai mare),
J.
- - - - - - - - - - - - - - -
ă ş valori de timp ş ă
care conduc la ă ţ optice ale
negativului pe ţ de ă din
zona expuneri lor normale. ă con-
trastul subiectului este mare e normal
ca pe negativ ă ă ş lumini <iin
zona de subexpuneri ş din cea de
supraexpuneri. Ele sint rezultatul ă
nuntelor plasate În ă ş care nu
se mai disting pe negativ pentru primul
caz, ş ale celor plasate in ă foarte
ă care conduc la contraste
- -- -- -
-4
-... - - -
,
B
- --
-
mici; ă de dinamism pentru al doilea
caz.
In ţ in care ne ă o-
biecte sau ă plasate În aceste
zone este necesar ă se ă o ţ
la ceea ce ă exponometrul. ă
presupunem ă ne ă ă
nu'ntele din ă pe care am voi ă
le ă corect. Trebuie si! alegem
una sau ă diafragme În plus ast-
fel Încit k
1
1 . ă ă În partea
mm
ă a zonei de expUII L' normale.
- . .
Ţ [It' WMINI VIN REAli TATE
- -- - - - - - - -
--
I
MIN

zONA DE
I
I
,
(
,
'o'
I SUPRIIEXPlINEll.I
I
I
I
I
1
DE SUBEXPUNERf EXPUNE.1i'1
NORMALE
Ă DE SUPI?A-
EXPUNERE
®
r
"
®
l'URBA BE SEN51BILITATE
II A MATERI AL/lLIJI NEGATIV

I Ek'f'uIfERI
I

APRdxlMAREA C'URi:JEI DE 1
SENSIBIL/TATE PENTRU Ă
PRACTICE
a
Desigur ă ă alegere duce 1;,
situatia ă majoritatea ă vor
ă in zona de cuprapuneri (vezI
fig. V). Fotografia va fi ă de ă
luciri, dar va avea toate ă
din ă ă valabil ă
principiu: În anumite ţ de ilumi-
nare este necesar ă ne ş
foarte bine ţ pentru a ă
ce trebuie ş ş ce trebuie pierdut
pentru ca rezultatul ă fie cel mai bun
posibil.
A
I ,
, I
-- - -
.. - .. ----
- ---- ---
, ,
,
I
b
n
LOGI
-
LOG I
e
LDGl

------- -- ---
- -- -
! ,
1<. 1 REA L
..
®
LIPSA
a DE AMANUNTE
f/'i UMBR.!
..
I
I
I
,
I =s
f • "'I<IIo,AX
Ţ
PREII MIC

- ----- -
I
I
J(,I "'IN 1<,1 REAL
I M,4X
CONTRAST I
PREA MIC ' .
15

-
• •
I


cantitatea de ă in cazul unui ş diametru
al deschiderii obiectivului, energia ă ă
de stratul fotosensibil, se va ş ţ cu
ă ţ focale.
Este cazul ă mai amintin aici o ţ În cele
mal multe cazuri nu se ă intreaga deschidere a
obiectivului, ci numai o ţ ă ţ
ş «deschidere ă deci diametrul maxlnl
al diafragmei obiectivului respectiv. Pentru a corela
cele ă ă reale, deschiderea ă ş ţ
ă a obiectivului (exprimate in milimetri sau
centimetri), se ă o a treia ă adimen-
ă ş anume raportul primelor ă
Deoarece cantitatea de energie ă ă ă
pe pelicula ă este direct ţ ă cu
ţ deschiderii utile a obiectivului decI
cu ă diametrului deschiderii, ş invers ţ
ă cu ă ţ focale, raportul celor ă
dimensiuni - ţ ă ă - poate expri-
ma calitativ luminozitatea unui obiectiv.
De exemplu, obiectivul «Mayer-Oveston» are dia-
metrul deschiderii utile de 28 mm, iar ţ ă
de 50 mm; in acest caz luminozitatea va fi: 1
50 1,8
La majoritatea obiectivelor, ă ă
este ă pe ă ă cu ţ ă
ă ţ s-au simplificat ş ele in decursul timpului,
astfel incit putem intilni ă sisteme:
«Industar» 22-f=1:3,5 F=50 mm
«Industar» 3,5 F=52 mm
«Helios» 44 2/58, ă ă indicind in acest din
ă caz raportul ce ă luminozitatea, iar
numitorul ţ ă Deci cu cit cifra de lumino-
zitate va fi mai ă de unitate, cu atit obiectivul
va fi mai luminos. ţ ă ă in calcul
este cea pentru care obiectivul este reglat la infinit.
La reglaje pentru ţ mai apropiate luminozitatea
scade, ă devenind ă la ţ sub
cca 1-{),40 m, in ţ de ţ ă a obiecti-
vului respectiv.
Deoarece luminozitatea ă a unui obiectiv de-
pinde nu numai de cantitatea de ă ce ă in el,
ci mai ales de aceea ce iese din el, amintim aici un
fenomen asupra ă vom mai reveni, ş anume
pierderea de ă prin reflexiile pe ţ aer-
ă din interiorul obiectivului. Acest lucru face ca,
ă cu ş ă de lentile sau elemente
optice ale unui obiectiv, utilizate in scopul ă
ă ţ sale optice, randamentul energetic de tranzit
ă ă
Diafragma obiectivului. In scopul ă canti-
ă ţ de ă ce ă obiectivul ş al modifi-
ă unor caracteristici optice, in centrul optic al
obiectivului se ă un dispozitiv ce poate
ş in mod controlat diametrul deschiderii utile.
Toate obiectivele moderne sint inzestrate cu dia-
ă tip _ is», ţ ă dintr-un ă de
lamele metalice ce ă printr-un poligon
orificiul circular de diferite diametre al deschiderii utile
a obiectivului.
Notarea diferitelor valcri ale diafragmei obiectivului
pe ă se face In ş mod ca ş deschiderea
ă ă a obiectivului, inscriindu-se numai numi-
torii rapoartelor respective. Evident, valoarea ă
a diafragmei (deci cea mai ă in valoare ă
coincide cu deschiderea ă ă a obiectivului.
Seria de valori pentru diafragme este astfel ă
incit, prin trecerea de la o valoare la alta, cantitatea
de ă ce trece prin obiectiv se ă sau se
ă ă ş La ora ă s-a generalizat ă
toarea serie: 1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 22; 32.
In ă de aceste valori, se ă ş altele inter-
mediare, in special pentru deschiderea ă ă
a obiectivului (de exemplu: 1,8; 2,9; 3,2; 3,5 etc.), iar la
aparatele de ţ mai veche pot ă ţ
dintr-un sistem antebelic practicat in special in Germa-
nia (1,6; 2,2;3,2; 4,5; 6,3; 9; 12,5; 18 ... ). Deci cantitatea de
ă ă prin obiectiv va fi ă la deschi-
derea ă a diafragmei (de exemplu, In cazul
obiectivului «Tessar», 2,8150 cind indicele diafragmelor
ă «2,8» ş ă cind acesta ă «22»).
Cercul de difuzie. Claritatea sau neclaritatea fiind
o ţ ă este necesar ş un alt criteriU
de ilpreciere. criteriu direct milsurabil. Teoretic, orice
subiect totografiat poate ti descompus intr-o infinitate
de puncte' cu ă lumlOoase diferite, similar
fotografiei «raster» ă ă intr-un ziar.
Fiecare punct al subiectului este ă proiectat de
obiectivul fotografiC pe planul peliculei fotosensibile
printr-o ă de dimensiuni mai mari sau mai mici.
Deci imaginea va fi cu atit mai ă cu cÎt diametrele
«petelor» respective vor fi mai mici, deci cu cit vor
tIOde spre «punct».
În tehnica ţ obiectivelor foto, pata res-
ă - imagine a unui punct din realitate - este
ă «cerc de difuzie».
Pentru aparatele ce ă pe format «Leica»
24 x 36 mm se ă o imagine ă atunci cind
16
este ă ă din pete cu un diametru sub 1/30 mm.
Pentru formatele 6x6 cm sau 6x9 cm se ă
un cerc de difuzie de 1 320 mm sau chiar 1/10 mm.
Puterea de ţ In acest caz, definitia este
destul de ă p.uterea de ţ fiind ă
prin ă maxim de linii (alb-negru) pe milimetru
liniar de ă redate de un obiectiv fotografiC.
Evident, pelicula ă ă un rol considerabil,
deoarece puterea de ţ este foarte ă de la
un tip la altul. (ORWO NP 15 prinde 170 linii/mm, pe
cind ORWO NP Z7 doar 63!)
Puterea de ţ constituie o ă de
ă a unui obiectiv fotografiC, fiind unul din cele mai
obiective criterii de ţ a ă ţ optice ale
unui obiectiv fotografic cu altul.
ă maxim de linii redate pe milimetru scade
de la centru spre marginile imaginii fotografice, gra-
dientul acestei ţ exprimind cantitativ «echilibrul
de ţ acest ă c.resclnd ă cu diafrag-
marea, prin eliminarea ţ optice introduse de
zo"ele periferice ale obiectivului. ş teoretic «pute-
Diafragma
Denumirea
obiectivului
«Tessar» 2,8150 (4 lentile)
«Pancolor» 1 ,4{55 (7 lentile)
/)IAFRAGMA
1.4 -1-
2
2,8
4
5,6 -1-
8
11
w
2
-

.
16 -1- ZONA DE CLARITATE
,
.
rea de separatie» ar trebui ă ă continuu, se
ă ă de la o ă ă a diafragmei, ea
incepe ă ă Cauza o constituie fenomenele de di-
ţ ce apar pe lamelele «irisului» la ă
puternice ş ă limitarea valorilor maxime la cca
16 pentru obiectivele cu multe lentile. Fenomenul de
ţ in lamelele diafragmei la Inchideri foarte
puternice ale acesteia poate fi observat destul de ş
la fotografierea subiectelor ct! ţ surse luminoase
centrale (soare, becuri cu ţ ă clare, lumi-
ă etc.). In acest caz, sursa ă apare pe
ă ca o stea cu un ă de raze egal cu ă
de lamele ale diafragmei. In fotografia color se poate
observa ş descompunerea luminii in culorile spectrului.
Fenomenul descris, considerat ţ ca o ţ
este utilizat ă frecvent In special ca «efect». Re-
ă mai jos un test de ţ efectuat intre ă
obiective de ţ «Zeiss-Jena» privind puterea
de ţ La ă ă ţ lor din tabel este
indicat ă maxim al liniei ţ in centrul
imaginii, iar la numitor cel ţ la margini.
2,8 4 5,6 8 11 16 22
3W30
13W80 13W80 -
22 · A
_
.......... INTRE
:::: APARATUL FOTO
Ţ DE PUNERE Ş SUBIECT
LA PUNCT
Profunzimea obiectivului. Atunci cind fotogra-
flem un anume subiect, ne ă de ă ş ce
an ume va fi redat mai clar pe ă dintre obiectele
aflate in ţ ş in spatele subiectului pe care s-a ă
reglajul distantei. Este vorba deci de adincimea zonei
de claritate.
Teoretic, pe planul peliculei se va ţ cu clari-
tate doar imaginea planului pentru care s-a efectuat
reglajul ţ ă ă ş o ă ş nu un
plan de claritate, ă a ă adincime depinde de o
serie de factori ţ la punctele precedente,
dintre care amintim:
- ţ ă a obiectivului: cu cit aceasta va fi
mai ă cu atit profunzimea 'obiectivului va fi mai
ă ş invers, ă deci ă un aparat format «Leica»
inzestrat cu un obiectiv normal (50 m m) va avea o
profunzime mai mare decit un altul construit pentru
formatul imaginii 6 x9 cm ş cu un obiectiv normal de
cca 100 mm ţ ă ă Se ă astfel clar unul
dintre motivele ă aparatelor tip «Leica» de
ţ mai ă (In general ă ă telemetru)
cu obiective cu ţ focale scurte (45 mm, 40 mm
sau chiar 35 mm). La aceste aparate, profunzimea
ş atit de mult Incit scala ţ se reduce la
trei simboluri (portret, grup ş peisaj!);
- valoarea diafragmei: utilizind o ţ din ce In
ce mai ă a zonei centrale a obiectivului, se ţ
o profunzime din ce In ce mai mare (fig, 2);
- focalizarea obiectivului: cu cit distanta de punere
la punct a obiectivului este mai mare, cu atit zona
de profunZime este mai ă ş invers;
- cercul de difuzie: cu cit se ă ca exprimare
a notiunii de «clar» cu cerc de difuzie mai mic, cu atit
profunzimea va fi evident mai ă diametrul
acestuia crescind pe ă ă ă de planul
de punere la punct.
Pentru stabilirea zonei de profunZime In ţ de
primii trei factori ă mai multe ă ţ
- utilizare de tabele calculate de firmele ă
toare - tabele publicate in ă sau montate pe
unele aparate de tip mai vechi;
- utilizarea <<inelului de profunzime» de pe montura
obiectivului. Prin rotirea inelului de punere la punct
in ţ de ţ ă se aduce scala ţ in
ţ unui alt inel, ce ă o serie de repere perechi
cu simbolurile diafragmelor.· •
De exemplu (fig. 3), pentru focalizarea pe 2 m,
pentru diafragma 4 zona de claritate se va situa intre
1,8 ş 3 m, pentru 5,6 Intre 1:;' ş 4,9 m, pentru 8 intre
0.9 ş 7 m ş
Ultima dintre metode o constituie aprecierea
ă a profunzimii in cazul aparatelor reflex mono-
obiectiv.
Unghiul de cimp. Din figura nr. 4 reiese semnifi-
catia unghiului de cimp al obiectivului. ă cum se
ă unghiul de cimp depinde de diagonala forma-
tului materialului fotosensibil ş de distanta ă a
obiectivului utilizat.
in tabelul ă se ă citeva valori uzuale ale
unghiului de cimp pentru formatul «Leica» 24 x 36 mm.
deoarece aparatele fotografice construite pentru acest
format permit de cele mai multe ori utilizarea mai mul-
tor obiective cu ţ focale diferite.
Nr.
crt,
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
29
30
37
40
45
50
55
58
85
100
72°
70°
60°
55°
47°
46°
42°
40°
28°
24°
Exemplu de echipament foto
Obiectiv Aparat foto
Mayer-Ores-
itegon 2,8129
:,,,ktica,

Idem
,5/30
ţ
Zenith, Start

Smena
IMi Belmira,

Altix
Praktica,
IOreston Exakta
11,8150
[Super- Asahi-Pentax
Ifakumar
,4{55
u ."
..
Zenith., Start
j2iS8
IHelio Idem
,5/85
Praktica,
IV' ,,::> Exakta
00
.... .......................... ..
...
--
1250
/ 2 75
Construit pentru prima ă in 1859, acumulat orul
cu plumb imaginat de Ş ţ neintre-
rupt ă în zilele noastre-avea ă ă o ut ili-
zare ţ ă (Ia scara de milioane acumulatoare
anua!!) ă cu includerea în dotarea ă a auto-
mobilelor, a bobinei de aprindere. Din acest moment
bateria de acumulatoare avea ă joace · un rol cu
ă de prim rang.
Bateria de ş cum ş constituie
-inainte de pornirea motorului-sursa de alimentare
a întregului echipament electric al autovehiculului.
Constructiv:
Bateria-cea mai ă fiind bateria de acumula-
t oare cu ă de plumb - se compune dintr-un bac
compartimentat, ţ din material izolant,
in care se ă ţ (acumulatoare) ţ din
ă de plumb, ă introduse la rindul lor Int r-un
lichid acidulat numit «electrolit».
Tensiunea mijlocie a unui element este în jurul a 2 V,
astfel ă o baterie de 6 V este ă din 3 ţ
Un element este compus dintr-o serie de ă pozi-
tive ş o ă serie de ă negative (ultimele întrec
cu un:! ă ă pozitive).
sînt ă ţ Între ele prin separatori
ţ ţ din lemn de tei (mai rar) sau din materia-
le plastice etc. Toate ă pozitive sint legate intre
ele prin punti ş conectate la borna ă La fel
sint legate ş ă negative. Legarea ă pozitive
ş negative se face in serie.
ln detaliu, o ă este ă dintr-o ă ă
de plumb, In alveolele ă se ă materia ă
sub ă de ă ă ă din oxid
de plumb sulfatat ţ ş curat.
ă pozitive ă de cele negative prin compo-
ţ ş densitatea materiei active ă în alveole-
le respective.
Separatorii, care ţ la o ă ţ ă ă
ă pe de o parte trecerea «ionilor» care se de-
ă de la ă negative spre ă pozitive
ş a bulelor gazoase rezultate din ţ ă res-
ă iar pe de ă parte ţ particulele de bioxid
de plumb, susceptibile de a se ş de ă poziti-
ve.
11 13e 18° TAIR11 Zorkii,
2,8/135 Leningrad
12 300 8° TAIR 3 Zenith, Start
4/300
13 500
5e>
MTO 500' Idem
8/500
14 1000 2"30 MTO 1000' Idem
10/1 000
• Teleobiective cu ă
In ţ de unghiul de cimp al obiectivului, subiec-
tul va fi redat In imagine la o ă mai mare sau mai
ă avind loc ş o modificare a perspectivei.
intrucit ochiul uman are un unghi de cimp de cca 45°,
obiectivele fotografice cu valori apropiate, obiective
ce dau imagini cu un efect de ă identic cu
ceea ce vedem, se numesc <!obiective normale». In
ă categorie pot fi Incadrate (In cazul formatului
24 x 36 mm) obiectivele cu 40 la 58 mm ţ ă ă
deci in jurul unei valori egale cu diagonahrformatului.
Obiecti\lele cu ţ foca le mai scurte (35 ă la
cca 22 mm) se numesc obiective superangulare, iar
cele cu ţ focale mai mari (peste cca 80 mm) -
teleobiective.
Pentru a putea fi utilizat pentru un anumit format,
diametrul cimpului util al imaginii trebuie ă fie supe-
rior diagonalei formatului respectiv. Cum acest dia-
metru ş ă cu diafragmarea, ă invers,
limitarea deschiderii maxime în ţ de formatul
utilizat.
Destul de rar, firmele constructoare ţ obiec-
tivele livrate ş de tabele ce ă formalul maxim
la care acestea pot fi utilizate ţ de inchiderea
di afragmei. Aceste ţ sînt In ă utile de aseme-
,,'ea destul de rar, de exemplu in cazul aparatelor de
atelier construite pentru ă de format foarte mare
(13x18 cm, 18x24 cm) ş al aparatelor cu dispozitive
de descentralizare ş basculare a obiectivului etc.
V.

Bacul trebuie ă reziste la ş ţ de tempe-
ă ş ţ acid ul ui sulfuric aflat în electroli t.
in general, bateria se ă cu borna ă la masa
autovehiculului. La automobilele de ţ ameri-
ă bateriile sint legate cu borna ă la ă
. Electrolitul este un amestec de ă ă ş acid
sulfuric de 66° Baume în anumite ţ
In timpul ă ă bateriei, ă pozitive
ă rolul de «anozi», iar cele negative de «catozi».
Peroxidul de plumb de pe placa ă ş plumbul
de pe placa ă se ă in sulfat de plumb,
iar densitatea electrolitului (care este de 3ff' Baume
la o baterie bine ă ă ă chiar ă la 15°
Baume la ş ă ă
ţ ă care are loc în timpul ă ă
este ă
PbO +Pb+H S04=2PbSO +2H O.
ln timpul ă ă aceasti ă
are loc în sens invers ţ ă ă des-
ă este ă la maxim, va ă o canti-
tate mai mare de sulfat de plumb, care, fiind izolat,
ă o ă ă a tensiunii ă ş
rii ţ interioare.
in timpul ă este ă verificarea nive-
lului ş a ă ţ electrolitului. Nivelul electrolitu-
lui trebuie ă ă peste ă cu 15-20 mm (în ţ
de felul bateriei ş de ţ date de constructor).
Este recomandabil ca la fiecare 15 zile (Ia un automobil
care ă moderat) ă se controleze nivelul electro-
litului. ă este necesar, el se va completa cu ă
ă (vara) sau electrolit (iarna), ă care se va
pune in ţ motorul, efectulndu-se un drum de
1/2 ă Aceasta va permite electrolitului ă se ameste-
ce cu ă ă sau cu electrolitul (care poate ă
ă o densitate mai mare sau mai ă deci o anu-
ă valoare) cît mai perfect.
Densitatea electrolitului se va controla la fiecare
element. Pentru aceasta se ş un aerometru
(densimetru) ş minidensimetru sau un vo:,-
metru. Aerometrul ş (densimetrul) se compune
dintr-un tub de ă ă cu o ă de cauciuc
în interiorul ă se ă densimetrul (ST AS 4 385-68)
gradat.
Luîndu-se electrolit cu acest aerometru din fiecare
element, se ş apoi ţ ă de densimetru.
(sI
A - baterie ă ă
B - ă ă ă
C - baterie ă ă
(e}
Ing. AUREL BREBENEL,
Ing. DU MITRU VOCHIN
Un element se ă ă ă densimetrul
ă 32°Baume (sau 1,270 gJcm
3
greutate ă
iar ă cind densitatea este de 18° Baume
(sau 1,250 g/cm
3
).
ă cu ajutorul minidensimetrului este foar-
te ă ş ă Acesta se compune dintr-o
ă de ă In interiorul ă se ă trei bile de
ă ţ diferite. ă luarea probelor din elementele
respective, se va observa ţ bilelor. ă cele
trei bile se ă In partea ă bateria este
ă ă complet; ă ă din bile se ă In partea
ă iar cea de-a treia se ă ş In partea infe-
ă bateria este ă ă 50%; ă ă din bile se
ă în partea ă ş numai una ş bateria
el1te ă ă Aceste minidensimetre se ă
cu ţ de folosire respective.
ă cu ajutorul voltmetrului se face la fiecare
element în parte. ă tensiunea pe element este de
2-2,1 V, bateria este ă ă iar ă tensiunea este
de 1,7 V pe element, bateria este ă ă ş trebuie
ă ă
Iarna, care este cel mai dificil ş al bateriei
de acumulatoart:, trebuie ă se ia ă de conserva-
re, menajare a acesteia.
Trebuie ş ă ă o baterie este ă
ă iar electrolitul are greutatea ă de 1,145
glcm
3
, atunci ţ ă la temperatura de -8°C.
ă bateria este 1/2 ă ă ţ ă la -20"C
(greutatea ă fiind de circa 1 ,210 g/cm'), iar
atunci cind este ă ă complet, ţ ă la -35OC
ş chiar mai jos (greutatea ă este de 1,270 g/cm
3
).
O ţ ă trebuie ă la pornirea
motorului pe timp de iarnA.
Tn acest caz se va roti motorul cu ajutorul manive-
lei de pornire ă ă a se stabili «contactul» electriC)
de mai multe ori, pentru a permite «ruperea» pelicu-
lei de ulei ă pe diferite organe, precum ş «agitarea»
uleiului aflat in baie.
ă aceasta se va trage ş (pentru ţ
clapei de pornire) ş se va ţ electromotorul de
pornire In reprize scurte de cite 10-15 secunde, la
intervale de 1 minut.
ă pornire se va ă ă se ă in ş
automobilul, cit mai repede posibil, împingîndu-se la
loc ş (in mod treptat).
ă bateriei este o ă ă
trebuie ă i se acorde ţ mai ales In timpul iernii.
ă ţ este recomandabil ă se execute
la un atelier de specialitate, deoarece .In asemenea
ţ este necesar (de cele mai multe ori) ă se
ă anumite ă de electrolit ş controlul
ă ţ acestuia. ă se poate face folo-
sind un aparat de ă ş sau un aparat
pentru ă rapidA.
ă dispunem de un aparat ş de ă
baterii, care se ă ş in ţ ă ţ
se va face cu un curent egal cu 1/10 din capacitatea
bateriei.
ă dispunem de un aparat pentru ă
ă ă bateriei se poate reduce chiar la
(CONTINUARE iN PAG 23 )
Punte de
, .
'esof<Jl'o
bac
17
I


I

-
CONTINUARE
DIN
Ă
TRECUT
- - -
::::
;;- - -
- --
--- --
-
--
- ;;;::;:;::;;
Sperind ă in baza primelor ţ am ş ă ă
ă cu: ţ de ă succesiunea
ţ de depistare ş de reparare, considerind
ă indeminarea dv. a ă un pas ă ă
acel pas care ne va indruma la cel ă mult mai
dificil, de a depista defectele in timp motorul
merge, cind ă cutia in care se ă motorul e
ă de zgomote ciudate.
Deci ă ă ă ă tipurile de neregula-
ă ţ in ţ indicind cauzele ş remedierile
ce le putem efectua: ă ţ le pot proveni in
general din cauza unor ţ la sistemul de
aprindere sau ţ Motorul ţ ă
neregulat numai la mersul incet (relanti).
- Pe timpul iernii sau in zile ă nu se
ă chiar imediat ă pornirea motorului, ă
cu motorul rece; il vom ă ă se ă ă ţ
ă care uneori ă un mers neregulat.
- Inainte de a incepe ă ă diferite piese
ne ă ă carburatorul este bine reglal
pentru ţ mici. In cursul acestei ă va trebuI
ă fie motorul ă (70-85°C) iar clapeta de aer
ă fie complet ă Reglarea se face cu ajutorul
a ă ş ş de reglare a amestecului
carburant pentru mersul in gol ş ş limitator
sau opritorul obturatorului. ţ se succed
astfel: - se ş ţ ă ă a
in gol (300-500 rot/min) cu ajutorul ş
buiui Ilmltator al obturatorului - se ş ş
de reglare a amestecului pentru mers in gol ă se
ajunge la un mers regulat. ţ se pot
repeta pentru a ţ o ţ a motorului mai co-
ă Pentru verificarea ă se ă pe pedala
de ţ ambalind motorul, apoi se ia piciorul
de pe. ă Motorul trebuie ă ţ ă ă
rateuri Ş ă nu se ă (se va ă ş becul
de control de la bord, din punct de vedere al lumino-
ă ţ ă motorul se ş trebuie ă ă tu-
ţ de mers in gol rotind ş de limitare al
obturatorului ş ajustind regularitatea din ş de
reglare a amestecului. ţ ă ă ţ
efectuate nu au practic nici o ţ ă asupra mer-
sului motorului in celelalte regimuri de tu ţ
- Alimentarea ă cu combustibil este
o ă ă de mers neregulat ă fie
ţ acului obturator, fie nivelului prea mii:: În
camera de nivel constant, sau ă plutitorului.
Acul obturator se ă ă ş carbu-
ratorul in regiunea acului. Cea mai ă ă
de verificare a nivelului de combustibil la un carbu-
rator montat ş umplut cu combustibil este de a
#lyt'L

M'VEL t;
-
MIC'
--- -
FlG.P
- - -
-
-
- - - - - - - .
f"'\-""-' - - - - - - - - -
- -- - - --
1.8
pune pe capetele pulverizatorului o ş ă de
ă ă prin difuzorul de aer. ă pe
ă nu apar pete, ă ă nivelul de combus-
tibil este prea ă ş in acest caz desfacem capa-
cul carburatorului ş ţ ind bine in mina ă plu-
titorul, indoim in jos placa ă de ţ a
acului obturator. Nivelul normal de ă se soco-
ş de la marginile camerei plutitorului ş este de
15-17 mm dedesubtul acestei margini, ă in in-
ţ de exploatare ş ţ carburato-
rului respectiv nu se ă altfel.
- Cînd alimentarea cu combustibil a rezervorului
autovehiculului se face neingrijit, ă ţ (firele
de nisip, de bumbac sau ă de ă ă
orificiile calibrate ale jiglerelor sau canalelor sis-
temului de relanti. Pentru remediere se ă in jigler
un curent de aer (de la un compresor sau din furtu-
nul pompei de umflat cauciucuri ă ce in prealabil
se ă ţ ă ţ furtun ului de praf sau ă
pompind de citeva ori in gol). '
. - Intreruperea la ţ ă poate fi ă
Ş de ă de aer fals in colectorul de admisie
al motorului, aer ce ă ş amestecul ş ş ă
depresiunea din camera de amestec a carburato-
rului, împiedicind curgerea ă a combustibi-
lului prin jiglere. Aspirarea de aer fals se ş
ă zgomo.tul (ca .un flUierat), ascul-
tmd la locurile de Imbinare: la garnitura carburato-
rului sau la garnitura colectorului de admisie. Pentru
remediere se poate aplica, dar numai provizoriu, o
foaie de carton sau hirtie ă ca ă de
ş in locurile ţ ă ş
axu!ul obturatorului se ă provi-
zoriu - ă la reparare, ă ş axul obturato-
rului cu o ă ă bine cu ă
,\11,/,
\ /
" /
"
"
-
-

t
I
I
-
-
-
v ....
"
"
,
, \


---
Ing,S, IONESCU
- Considerind ă am etectuat ţ de veri-
ficare a carburatorului ş totul este in ordine, ur-
ă ă ă sistemul de aprindere, asupra
ă nu vom insista, întrucit ţ respec-
tive le-am ţ ş în articolele precedente.
Astfel ă ă ă
- Bujiile ă au ţ ă la electrozi ş
ă nu cumva una dintre bujii are izolatorul spart.
- Contactele ruptorului pot fi oxidate sau uzate,
se vor ă ţ sau înlocui.
- ă contactul cablurilor la baterie este bine
ă se ă ţ ă se ung cu ă ş se strîng bine.
Ne mai ă deci ă tragem concluzia, in ţ
in care ă de ţ ş aprindere au dat
rezllitate bune, ă de ă pot fi defectele mecanice
care apar suficient de rar (exceptind situatiile in care

vehiculul este exploatat defectuos). Astfel, întreru-
perile se pot datora:
- ş ă compresiei. Aceasta se ă sco-
ţ bujiile, rotind arborele cu manivela ş în ţ
de ţ ă apreciem gradul de ş
al pistoanelor comparativ cu ţ cilindri. Se poate
determina ş compresiei, montind în corpul
unei bujii vechi din care am scos partea ă
indicatorul manometrului ş ş in timpul
compresiei trebuie ă ă ă o ă de vreme în
ţ ă Revenirea ă la zero a indicato-
rului ă pierderi foarte mari de gaze.
Pierderea compresiei se poate datora: neinchiderii
a pe scaun, supapelor cu coada
ă uzurII ţ sau a cilindru lui, ne-
ş ă ţ chiulasei, bujiei insuficient strînse sau
ă Pentru depistarea ş
ă ţ la bUJle se ă bujia cu un strat de ulei'
ă apar ă ş în timpul ţ ă motorului:
ă ă bujia este insuficient ă garnitura
ă sau corpul ceramic ş defectul
ultim solicitind înlocuirea bujiei. '
DEZLEGAREA JOCULUI
A-PARUT IN NR. 11/1972
SILICIUL
1. ESELMAN- UZINA; 2. META- REDRE-
SOR; 3. ARIZONA - SOARE; 4. IZ - UN -
NL - LC - N; 5. LEAR - ETILI - NA;
6. ULEIOS - TITIAN; 7. RI- TERMOLlT-
P; 8. IUL -1 ARI- 150; 9. SAS - ERA -
OPAL; 10. P- CASTELE-IHI; 11. LEUCIT
- ULI - AM: 12. AUR - T - DRAGA RE:
13. IRIGAT - INELAR.
DEZLEGAREA JOCULUI
Ă IN NR. 12/1972
1. AFRICA - INDIA; 2. DIAMANT
IRAN; 3. ALBASTRA - ADV; 4. MA -
STI RUG - E; 5. 'MA - ACID - AUR;
6. SERA - INEL - ZS; 7. NAVA - GRECI;
8. ATM-ZOO-IARNA; 9.1- ATOMI-
GEAM; 10. HE - AT - ADAM - A; 11 .
AMUR - TRON - OR; 12. LASERI -
PERLA .


IIIPIZITII
PIITIU
"
"'--fl-'2V
+
â.8
.r:. M
t, T,
2.
Pe timp ploios, ă auto sînt
ţ ă ă în ţ ş
de parbriz care ă ă de
ploaie,asigurind o vizibilitate ă în cazul
în care ploaia nu este ă nu· este
necesar ca ş ă de parbriz ă
ţ încontinuu. Dispozitivul pe
care îl ă are scopul de a asigura o
periodicitate în ţ ş ă
ă ă ţ ă auto.
-
P,
RF 4.500. 028
EFT321 R
1
R1
-r,u.I2.
f,

-
r
-
P,
fOOkn. I
+ 50O;.Lp-
-
I
+
2x EFT327 EFT124
lOk-n.
+
Din schema-bloc a dispozitivului (fig. 1)
se poate constata ă la închiderea ă
torului 1 circuitul basculant CB ţ ă
asupra releului R
t
cu impulsurile de ă
t. ş perioada T. . Releul Ru prin contactul
ă r
i
, ă un impuls (durata tI)
asupra unui circuit monostabil CM care
ă ş unui releu R:I, pe o'dura-
ă t7,' Contactele mormal deschise> ale
releului sînt legate în paralel cu intreru-
ă ş ă alimentînd cu inter-
ţ ă electromotorul acestora. Din poten-
ţ R
1
(fig. 2) se ă perioada Ti'
ă durata pauzei To=(T
1
+4)-t2. în
care ş ă nu ţ ă Cu
ajutorul ţ Pz. se ă
durata t", ă timpul cit ă ş ă
toarele. Scala ţ P,. se va
grada în ă de curse duble ale ţ
de ş ă Dispozitivul este alimentat
de la acumulatorul automobilului (12 V)
prin ă 1.
.... //5 V
1------90

3 IDO k Jl...

BDRNE
.
Montajul se va executa pe O' ă ţ ă cu
circuite imprimate (fig. 3), iar ţ
trele P
i
ş se ă pe un cornier din
ă de aluminiu de 2 mm grosime, prins
de ă ţ ă cu ă capse.
ă verificarea montajului, acesta se
introduce într-o ă (fig. 4), ţ
ă din ă de fier ă de 0,5 mm,
peste o ă de burete de material plastic.
Din ă vor ş patru fire de conexiune
ă pentru alimentare ş ă pentru
ă ş ă Se recoman-
ă ca releul R,. ă posede un contact care
ă suporte 2 A/12 V.
PLf\CUTA. BURErE
CIRCUIT
SIJI?UBM3
SFATURI PENTRU Ă AUTO
,
La ă ţ ş sint mal
libere, ş incit cu oarecare experoentil
ş luind an umite ă se poate con-
duce relaxat pe o ţ ă ă in
ă ţ ă Noaptea ţ de
ă pentru a vedea ş a fi ă sint
vederea ă a ş ş luminile
corecte ale autovehiculului. Despre a-
cestea vom incerca ă ă dâm unele
sfaturi in cele ce ă
Ochiul omenesc nu se adapteaza
ş Întunericului. Este ă o du-
ă de 45 de minute pentru aclimatizarea
unui ochi ş la vederea de noapte.
Vederea in timpul ţ este cca 1/6 din
vederea din timpul zilei in precizie ş
cca 1/7 in ce ş cOntrastul (capa-
de a distinge un obiect de altul).
In ţ ochilor ş noaptea toat e
obiectele sint negre sau ş - culo-
rile ş contrastul dispar. Ca urmare ş
ţ adincimii, aprecierea ţ
ş vitezei - vitale unei bune conducero
aautovehiculului- scad mult in timpul
ţ
PREGATIREA AUTOTURISMULUI
1. ă incepem cu luminile automobi-
lului, deoarece in ţ de noapte
in ş ă ă in care este necesar
ă vede", celelalte ş ş ţ
soferi trebuie ă ă ş ă
, 11 primul rind se vor verifica ş regla
farurile din ţ ă faza mare ş faza ă
De ţ ă o deviere cu 1/2 de grad
a razei farului face ca aceasta ă ă
1/3 din eficacitate. Apoi se vor ă ţ
lentilele (geamurile) tuturor farurilor,
din ţ ă spate, semnalizatoare; ă
ria scade in mod ţ intensitatea
luminii.
2. Parbrizul trebuie ă fie ă ă nici-o
ă atit in exterior cit ş in interior. EI
se va ă ţ la fiecare oprire. Cirpele
de ă ţ vor fi ă ă scame, de prefer,,1
pielea de ă ă
3. De mare ţ ă este ş starea
geamuri lor din spate, laterale ş a oglin-
zilor retrovizoare, care trebuie ă fie in
ă ă ţ ă ă ă
4. Acoperirea ţ care re-
ă lumina in interiorul ş (bra-
\eie de ş ă de parbriz, torpe-
doul) cu vopsea ă sau ă ade-
. - -
zlva neagra.
5. ă nu existe pierderi de la sistemul
de ş in interiorul ş Oxi-
dul de carbon emanat ă pe ne-
ţ .
6. Apa pentru stropirea parbrizului
trebuie ă fie ă Iarna se va intro-
duce in ă ă antigel.
7. Oglinda ă retrovizoare tre-
buie ă ă ă ţ una ş
pentru zi ş una special ă pentru
noapte.
a. Farurile suplimentare, pentru ţ ă
de exemplu, se vor instala cit mai jos.
sub bara de ţ pentru a nu
arunca in sus o ă ă care je-
ă pe ş
9. Controlul frinei de Farurile,
faza ă dau o vizlbd ot at ' -1 90 .. . 100 m,
Iar ţ de frondlE!'. lo 100 ă este
de peste 120 m. ă frinele nu ţ
coliziunea nu poate fi ă
PREGATIREA
Ă AUTO
Viteza ă cu intunericUl scad
mult vizibilitatea, de aceea În mersul de
noapte este ă in primul rind
concentrarea la maxim um a ţ
ş
1. ă ţ ochelari, ă ţ
foarte ţ in cursul ţ Este indi-
cat ca lentilele ă ă noaptea o putere
mai mare ş ă a dioptriilor).
2. Inaintea unui drum lung de noapte,
ţ ă ochii in timpul zilelor inso-
ri te cu ochelari de soare pentru a con-
serva retina ochiului.
3. La halte, la ţ de ă loca-
luri luminate etc. ţ de asemenea,
ochelari fumurii, pe care-i ţ cind
ţ la volan.
4. ţ cu ţ ă la trecerea
de la zone luminate la zone intunecate.
5. ţ vizierele la apusul soare-
lui.
6. Nu ă ă ţ ţ de farurile ş
nilor ce vin din ţ ă nu le
ţ direct sau ţ
7. Pentru mai ă vizibilitate ţ
mai sus pe o ă cu ă mai
drept.
a. ţ la fiecare 2 ore pentru a bea
cafea sau a face ţ ă ş
9. ă ţ ţ oboseala, ţ pe
dreapta, .in afara ş ş ţ ă
o ă ă
10. ş ţ ochii, privirea ă are
efect hipnotic.
11. Viteza de noapte va fi cu 15-20
ă mai ă decit cea din timpUl
zileL
12. Nu ţ in ş ă ţ con-
tinuu cabina
13. ţ cu ţ toate pre-
vederile regulamentului de circulatie.
19
4
ac 8,tr ac 8R7'

nalizÎnd schema de principiu a ţ de
ă (fig. 1), se ă ă ă ra
dintre ţ ă ş radioreceptor se
EFTJ72
__ __ __ ____________ _
L •
f
ă pe ă canale de aud ţ ă ce
asigu ă ă comenzi:
Canalul I -- stînga, dreapta, În linie ă
(indiferent de ordine, comanda este ă
Canalul II -- stop, Înainte, Înapoi ă
pas cu pas).
10 , ....

... -
CA
ţ ă este ă dintr-un oscilator
pilotat cu cristal de ţ (f=27,120 MHz) echi-
pat cu tranzistorul 2 N1613 ă cu radia-
tor), tranzistor care este modulat pe ă cu
ă semnale de ţ ă ă
celor ă canale. Unul din semnale este aplicat
În mod continuu, dar cu Întreruperile ritmice
provocate de releul R; (poate fi utilizat releul de
la magnetofoane) comandat de circuitul astabil
CA, iar ă semnal este aplicat numai prin
ă butonului B. Circuitul astabil CA este
comandat cu ţ P (50 kD). Bobina L
este ă din 12 spire cu ă Cu-Em j6 0,6
mm. ţ utilizate :a generatoarele de
ţ ă sînt de la etajul final al radio-
receptoarelor «Electronica S 632 E».
2XEFT321
Se ă mai Întîi generatoarele de audio-
ţ ă ş apoi circuitul astabil CA prin modifi-
carea ţ cursorului ţ P. Cu
J
2
7'8

.. ..
I ' .. e.-•• >. ' •. -' .
, ..... !; Iii.' 1. "!".". .'" •· •.• 1.'
• ' • . • ••• 'il- F.ltt ta ..... · •
. "' .... ,-...
.t:l ... .;.!. 1:, ' ..... .
4!itf"4.·; ,.,J ..
It 'a" o.a: ." ••. , ••••
. :., .!_ . . :", .. 1
.,
1i!
...
_.it li,ro ••• !.
'.'" t."." .,. f'. ,.r.dl
1.
0
!ti,S •• , ••.•••
.. _.' ..... .
. .'
" .....
Ing. SERGIU FLORICA
22
K
.R.
y
butonul B ă se face acordul circuitului osci·
lant L-C (40 pF) cu ajutorul unui undametru
etalonat. Pentru acordul bobinei Lc se ă
2Xff40.3
(13)
ur-
U
II
1tV
p
l'
it w--; t-T-----
-
zo
oI' +
ţ
15",F
1501}r/
STOPt1P
9,,1
JCH,EMA J# /'
f/A .,fCT/ONt'I/i1I MOTOH(/LU/ DE PA"PPULS/ E
• •
A

+
JxOC 817
(fi> 100)
CIf"fCAfELE PENTA'b' L {<, L 5
'
100
kl2.
,

J I?,F
10/(,R.
t7C821
eEFT.321)
ft.>1017
O
x
2
3
'L..c
"q.,r
?zr
*SII"F
tlt'8t;Z
eEFT.:3P1.
un ă ă de cîmp (vezi «Tehnium» 1/1972).
ă În ţ ă a se ţ o ţ
ă a acului inductor al ă ă Frec-
ţ celor ă semnale de ţ ă se
ş ă construirea filtrelor acordate ale
rad io recepto ru lui.
ţ ă se introduce ă de
material plastic, pe capac fi ind montate Întreru-
ă 1, butonul B ş butonul de ţ

al cursorului ţ P. In ş case-
ă se introduc trei baterii de 4,5 V. Antena folo-
ă este de tipul celor utilizate la antenele de
ă pentru televizoare.
Radiareceptorul este o ţ de con-
ţ ă avînd În iesirea lui ă filtre

ţ pe oale de ă jIS 16 mm cu ă
de 0,08 Cu-Em. ă schema a fost corect exe-
ă montÎnd o ă (2 OOOD) Între punctele
a ş b se vor auzi semnalele de ţ ă ale
ţ ă La un acord corect al filtre·
lor, releul Rl trebuie ă vibreze În ritmul releu·
lui R, iar rei se va atrage numai la ă
butonului B. La contactele releu lui R
J
se conec-
ă servomecanismul SM
j
(<<Tehnium» 1/1972),
iar la contactele releu lui se ă servo·
mecanismul SM 3 la care se ă discul (fig. 4)
ş se scoate levierul de ă
330K1>,

7
K.;:.11...L....,
NtI,A;1A,f
L1
P)(8
L2
3
L3 14
L4 105C
L5 6'00
4,X tlt'82f
i/.n t!Jtl)

Z'A-f'/liTL'If/S71C/LE S /I?I'1E/
P 06'
L«..-E 771 P 3
e«-
E
m;;1 3
4c..--E
m
;zi q t:J8

,
---
---
---
---
Sintem in ă ă ş ţ dintre cititorii ş
ne-au scris, ş ţ de ş construi
o sanie cu motor.
Publicarea planurilor complete pentru o astfel
de ţ este destul de ă ş nici nu
ă de fapt un interes practic. ă ţ
de ţ ş de procurare a materialelor ce stau
la indemina constructorului amator, incepind chiar
cu motorul respectiv, Sint extrem <le diferite, consti-
tuind in fond tot atitea puncte de plecare in proiec-
tarea unui astfel de vehicul.
De aceea, ă ca fiind ă prezentarea
schemei de principiu a unei ă motopropulsate
ş a citorva ţ de calcUl pentru transmisie.
Dintre sistemele de ţ pe ă ă incer-
cate in ultimele decenii s-au impus ă
- ehcea ă ş
- sistemele cu una sau ă ş
Pentru viteze mo<lerate Ş puten reduse la motor),
precum ş pentru abordarea unor pante mai mari
se ă ţ cu ş din ă de

caucIuc.
ln figura ă ă se ă o astfel de con-
ţ ă cu motor de ă cu cutie
de viteze cu patru trepte, ce ă viteze de
ă la km la ă in ţ de puterea moto-
rului folosit.
Realizarea efortului de ţ se ă
prin intermediul a ă ş de cauciuc avind
rotile motoare in ţ ă ceea ce asig ă un randament
superior al transmisiei. Virajele se iau cu ajutorul
anterioare. Transmisia la ş se reali-
ă ă ă mecanism ţ ţ de vi-
ă ă la ş ţ ce apar in curbe, se
preiau prin alunecare pe ă ă Comanda ţ
se ă cu ghidare ş ă cu levier, iar
LEeE_DA FleURIi
t. Ş sudat din tevi de otel.
z. Coloana directiei.
3. Lagirul principal al coloanei de
4. Motor de tractiune. 2
5. Suapenala patlnei de directie.
I. Patlni de directie.
7. Roatl motoare.
1. ţ .
.. Ş de cauciuc.
tI. Roata de Intindere a ,enilei frtnare.
U. Bratul ba.culant al rotii de
tz. Parbriz.
t3. Ghidon cu comenzi.
t4. FiHru de aer ,i amortizorul de la aspiratie.
t5. Scaunul conductorului.
tI. Spltar.
17. Tobi de ş '
3
4
5

-
---
---
---
frinarea se ă prin frine cu tamburi, ampla-
sate pe rolele de intindere a ş
Patina de ţ ă ş o suspensie proprie
cu arc semieliptic cu trei foi.
Tntre motor ş ţ motoare ale ş se inter-
ă o transmisie in ă trepte ă cu ţ
Tn rest, toate comenzile, inclusiv pornirea moto-
rului, sint similare cu cele de ă
Pentru determinarea puterii motorului in ţ
de viteza ă putem utiliza ă ă
P = 1 't'GV + KSV3 ,
I\T 270 3500

111 care.
P = puterea ă la motor in CP;
Ţ randamentul global al transmisiei (in cazul
de ţ ă putem considera I1.T= 0,8);
't' = ţ ă la inaintare (pentru trac-
ţ cu ş pe ă ă ă ă ă 't' =< 0,08 -:- 0,1);
G = greutatea intregului vehicul, inclusiv pasagerii
(in kilograme);
K = coeficientul de ţ ă ă (K::!. 0,07
+0,08);
f2
4
41
S = ţ ă a vehiculului ă ţ x ă
ţ ă ă in w;
V = viteza ă ă in km/h.
Evident, formula de mai sus ne poate furniza o
ă destul de ă a puterii motorului.
Pentru stabilirea raportului de transmisie intre
motor ş ş ă putem folosi ă ă
n
. ° m I
T
= ,377.r ,
V . i,,,. i
p
in care: r = raza ţ motoare ă ă in metri);
nm = turatia de Dutere ă a motorului (in turei
minut); V = viteza maxima ă ca ă pen-
tru motorul respectiv (in km/h): i ,v = raportul de
transmisie in ultima ă a cutiei de viteze a
motorului; ip = raportul de transmisie primar dintre
motor ş cutia de viteze.
In ţ de rezultat, se poate realiza intre
grupul motor Ş ţ motoare o transmisie cu ţ
cu una sau ă trepte de reducere, cunoscind ă
raportul de transmisie este egal cu raportul ă
rului de ţ ai ţ de ţ
Ing. V. LAURIC
i5
-- ------- ---
,
-----_.--- - ----------
- - - _ . _.- - - - -
_ . __ .+
------
---- -------------
21.
,
,
-
CUVINTE ÎNCRUCISATE
I
-
1 2 3 4 5 6 1 8' 9 10 n
1
2
3
4
5 '.
S-
7
8
9
10
Il

.
ORIZONTAL: 1) Componente ale ţ terestre
grupate in: eruptive, magmatice, metamorfice -
Aurul negru . ., 2)... ş aurul alb - Piatra de var
(pl.). 3) ă ţ ă ă din fosilizarea vegetalelor-
ă ş al gazelor naturale. 4) Sol ă ă ş - ă -
Baraj in calea apelor de ţ ă ş a celor din mine,
5) Sfera de activitate a geologului - SOO.!o ă
6) ă in ş - ş pe. ă 7) Telur-
Fire la pachet 8) Mineral felurit colorat, accesoriu in
rocile eruptive ş metamorfice - Munte ă munte.
9) ă din ţ a diverse elemente cu cel
mai ă gaz din ă - Focarele 1 ş 3.
10) Tratarea unui metal cu un reactiv pentru a-i pune
In ţ ă structura - Nume generic pentru roci
sau minerale. 11) Cerneala ă - ă pro-
ă din transformarea rocilor granitice sau a sedi-
mentelor argiloase.
VERTICAL: 1) Savant român, fondator al ş ţ
ce ă viata in ş ă in adincime.
2) Pietrele Doamnei (sing.) ... - ... sint «odoare»de
familie. 3) Dantelate ţ ale apei subterane, ca de
ă doline, ş ţ chei - ă ă
4) Blocuri de ă transportate de ţ 5) Denu-
mire ce ă pulberea de nisip, cristalul de
ă ametistul, citrinul etc. - Reziduu de carbid.
6) ă de teren - Stratul de la ţ ă 7)
Cele din ă ... ...- ... aflate in inactivitate - ă
ă 8) Pecete - ă de topituri magmatice
din ţ Terrei. 9) ă din celulele unei
ă ă principale - Tantal. 10) ş ş ă
generatoare de ţ muntoase - Inepuizabile
ş de ţ 11) Explorator extraterestru -
ă in ţ - Arsen.
Cuvinte rare: CET (riu in U.R.S.S.), NAC ţ ă ă
ă OLS (localitate in R.D.G.).
Sofia BUCURESCU
zz
• EXERCITIU FIZIC
\
• TEHNICA SPORTiVA
• METODA DE APARARE
L Arme naturale. Tehnicile de karate - lovituri
ş blocaje (uke-waza) - se ă
cu ă ţ ş cu ţ intermediare ale
membrelor superioare ş inferioare. Astfel, pumnul,
cotul, degetele, ţ genunchiul, laba picio-
rului etc. - ă un antrenament adecvat ş in con-
ţ unei ă sportive corecte - dobindesc
"TIetaforic ţ unor «arme naturale».
Suprafata ş ă este extrem de ă
in acest mod, intreaga ţ ă a loviturii sau a· bloca-
jului este ă intr-un punct ş ca urmare,
efectul la impact este maxim. Este deosebit de im-
portant ca «armele naturale» ă fie imaginate ş
utilizate corect; in caz contrar, efectul tehnicii se
reduce la zero ş karateka ă - dincolo de inefica-
citate - tot soiul de ă fizice.
Din bogata panoplie a «armelor naturale» folosite
in karate le ă in continuare pe cele mai des
utilizate.
1. Seiken. ţ de ş este ţ ă
a caj)etelor oaselor metacarpiene ale degetelor ă
ă ş mijlociu (fig. 1). In fig. 2 este ă ă ţ
intre modul in care este ă forta atunci
cind se ş cu ă suprafata ţ anterioare
a pumnului ş atunci cind se loveste numai cu supra-
fata capetelor celor ă metacarpiene. Pumnul
trebuie format ca un bloc solid, ca o ă ă
ă ă ţ gol In interior. Spatele pumnului ş spa-
tele ţ trebuie ă fie coplanare (fig. 3),
iar axa ă a ţ trebuie ă ă
printre capetele metacarpienelor degetelor ă ă
si (fig. 4).
2. derivate ale pumnului: Hiraken (fig. 5).
Ryuto-Ken (fig. 6), Ippon-Ken (fig. 7),
ippon-Ken (fig. 8) etc. Aceste «arme naturaleD, cu
suprafata de ş ă la ţ falangelor,
se folosesc pentru a lovi puncte vitale precise.
. l
1 - Ă 2 - REGIUNEA Ţ :1 - BAZA CRANIULUI;
4 - Ă 5 - CLAVICULE; • - REGIUNEA DINTRE
OMOPLATI; 7 - PLEXUL SOLAR; • - FICAT, Ă
I -INCHEIETURA MIINII; ,. - RINICHI; 11 - ORGANE
SEXUALE; tz - ROTULE; t3 - TIBIA; 14 - GLEZNA.
,
rl6.4
f/6.1
\
;:18.2
fiU. 20
H6.2f Hllt5
d
Cl


Q
'::J
:t
CJ
,
,
FIG.1? /I/J 12
........................... _,
HG8
-
I
' •
F/â.8
r/IJ. ()
--L---1
;----2
-.., ".
5

==:10
,


Fiti '7
FI(l. f!l
---fiG18 /'16.16
H6.2J
2
3
4
FI8.10

L
-
3. Liraken: ţ ă a pumnului tormat ca ş
pentru Seiken, dar încheietura miinii este lejer
ă (fig. 9).
4. Tettsui: ţ de ş este ţ hipo-
ă a pumnului, format ca mai sus (fig. 10).
5. Shlito: bordul cubital al mîinii (fig. 11).
Mîna ş ţ sint coaxiale. Policele - aplicat
la baza ă ă celelalte degete - strins unite.
6. Haito: bordul radial al miillii (fig. 1·2). Policele
este puternic flexat in podul palmei.
7. Haishu: spatele miinii (fig. 13).
8. Nukite: virfurile degetelor. Se poate lovi cu un
deget (lppon-Nukite, fig. 14); cu ă degete (Nihon-
Nukite, fig. 15) sau cu patru degete - strins unite ş
lejer pliate, astfel incit virfurile lor ă fie pe ş
linie (Yonhon-Nukite, fig. 16).
9. Toho: ţ de ş este ă in unghiul
format de police ş index (fig. 17).
10. Teisho: ţ ă ă de la baza palmei
(fig. 18). Incheietura miinii este ă la maximum;
degetele sint indoite la prima ă ş policele este
aplicat la baza ă ă
11. Koken: spatele incheieturii miinii puternic fle-
(fig. 19).
12. Sieryuto (fig. 20). Se ş cu baza bordului
cubital al miinii puternic ă in plan frontaJ.
13. Ketto (fig. 21): baza bordu1ul radial al miinii,
ă invers ca in Seiryuto.
14. Empi: cotul (fig. 22). ţ este flexat la
maximum.
15. Ude: ţ folosit in special in tehnica
blocajelor. ţ de ş bordul radial sau cubi-
ţ al antebralului (fig, 23).
16. Hiza: genunchiul (fig. 24).
17. Koahi: ţ ă a ă piciorului
(fig. 25). Glezna ă la maximum ş degetele ridi-
. cate puternic.
18. Kakato: ă (fig. 26). Glezna ă la

maxImum.
19. Sokuto: bordul exterior al labei piciQ.rului (fig. 27).
Glezna este ă lateral, astfel incit bordul exte-
rior ă fie paralel cu solul.
20. Teisoku: ţ de ş este planta labei
piciorului (fig. 28).
II. Puncte vitale. Din cele aproape o ă de
puncte vitale pe care le ă corpul omenesc,
le ă (in fig. 29) pe cele permise a fi vizate in
shiai ţ ă

Pentru simplificare, corpul omenesc este ă
in trei nivele: Jodan (nivelul superior - regiunea
capului ş a gitului); Chudan (nivelul mijlociu - re-
giunea ă ş ă ş Gedan (nivelul
inferior - regiunea ă
In ă viitor: ţ ş ă
Ing. N. BIALOKUR
,FIB.11
fiti 1.1
.rJS.24
r/tJ. 25
L..-
J=/tJ. 27
Programul «APOLLO» s-a incheiat, neoficial,
prin amerizarea, la 19 decembrie 1972, ora 19,24 GMT,
a ultimului echipai, format din Eugene Cernan,
Ronald Evans ş Harrison Schmitt; incheierea ofi-
ă va fi ă ulterior, ă cu prelucrarea
ultimelor rezultate prilejuite de ă ă ă
ţ ă Programul «APOLLO» ş in mai
1961 prin inter.ventia fostului. ş Kenneay
a avut o ă de ş ani, în ultimii patru fiind
efectuate 11 ă cu echipaje formate din cite
trei ţ din care ă au inconjurat Luna,
pe care, ă la ora scrierii acestor rinduri, au ă ş
zece ţ ă «Apollo»-17 se ă ş ă
conform planului ă ă vor fi 12!). Trei astro-
ţ au repetat drumul spre Selena: J.A. Lovell,
la bordul navelor «Apollo»-8 ş 13; J.W. Young
pe «Apollo»-10 ş 16; E.A. Cernan pe «Apollo»-10
ş 17! Primii oameni care au aselenizat, Armstrong
ş Aldrin, au depus o ă pe care scria: «Am sosit
in pace pentru intreaga umanitate!». Ultimele trei
echipaje ă de serviciile unui electromobil
denumit Rover; fiecare punct de alunizare a devenit
sediul numeroaselor aparate aduse de pe Terra,
unele dintre ele cu ţ ă De pe
ă au fost recoltate 268 kg de ă ş materie
ă (mai ţ cele aduse de «Apollo>)-17). Pentru
acest program au lucrat cca 500 000 de ţ
in perioada efortului maxim (1966), iar ă se au in
vedere furnizorii ş subcontractorii N.A.S.A., plus
unele industrii anexe, atunci efectivul se ă la
10 milioane! Complexul «Apollo» cu cele 3 milioane
de piese a folosit cea mai ă ă «Sa-
turn»-5, ă de 110 metri (cît o ă cu 36 de
nivele!), ale ă motoare ă 300 de milioane
de cai putere, ă echivalent cu puterea ă a
600 de avioane moderne cu ţ Acest colos cu
trei etaje reactive poate lansa pe o ă circum-
ă o greutate de 120 de tone, sau pe o ă
ţ ă 28 de tone. Spre ă au fost lansate
complexuri «Apollo» de cca 45 de tone. La bordul
acestor nave au luat loc echipajele formate din
ţ Frank Borman, James Lovell ş William
Anders «<Apollo»-8,21-27 decembrie 1968); James
McDivitt, David R. Scott, Russell L Schweickart
«<Apollo»-9, 3-13 martie 1969); Thomas P. Stafford,
John W .. Young, Eugene A. Cernan «<Apollo>)-10,
18-25 mal 1969)jJames A. Love" jr., Fred W. Haise ir.,
John L Swigert jr. «<Apollo»-13, 11-17 aprilie 1970);
Alan B. Shepard, Stuart A. Roosa, Edgar D. Mitchell,
«<Apollo»-14,31 ianuarie - 9 februarie 1971); David
R. Scott, Alfred M. Worden, James Bensen Irwin
«<Apollo»-15, 26 iulie-7 august 1971), «<Apollo»-16,
16-27 aprilie 1972). Programul «Omul pe ă
ş extrem de costisitor, a constitu it expresia ă
ş ă a ă ţ lor geniului uman de a ă

Cont. dr. ing. F. ZAGANESCU
ş a umaniza Cosmosul.
Anul 1973 este anul ş ă la nivele deosebite
ă ă ă a trei mari programe de ă spa-
ţ lansarea ţ lor artificiali ş cu rol de
laborator orbital (de tip «Skylab» sau «Saliut»);
inceperea construirii primelor nave ţ cu desti-
ţ ă ţ ă ş demararea for-
midabilei ă sovieto-americane, ă
ţ de salvare a ţ pe ă
Programul «Skylab» prevede lansarea pe ă
pentru primele 28 de zile de lucru in Cosmos, a
echipajului care va lua startul la 1 mai 1973, o zi ă
ce o ă «Saturn»-5 va plasa pe ă primul
laborator ţ american. Acest complex ţ
locuit va fi cea mai mare realizare ă de acest
fel: lungimea - 14,6 m; diametrul - 6,7 m; volumul
interior - 270 mc.; greutatea ă - 25,2 tone.
ţ program al navetei ţ pentru care
N.A.S.A. are, rn fine, ca prin contractant (2,6 miliarde
de dolari!) firma «North American Rockwell»,
ă anul acesta cu construirea primului din seria
de 36 de motoare-racheta cu ţ de 213 tone,
precum ş cu proiectarea primeia din setul de cinci
navete, care trebuie sa fie ş ă ă in 1976.
Programul prevede zboruri cu decolare ă
pentru aparatul orbital ă in 1978, cind vor incepe
zborurile pilotate pe ă astfel incit sistemul ă
fie omologat ş intrat In serviciu ă in an ul 1 !!ro!
ă vor avea loc la bazele Cape Kennedy ş
Vandenberg; naveta va permite lansarea' de sateliti.
cosmonavelor pe 1 erra. depanarea apara-
telor ţ avariate pe ă transportarea ş
plasarea pe orbita joase a unor materiale, precum ş
demararea unor misiuni ş ţ de ă ă
Colaborarea ă in domeniul cer-
ă ţ anul precedent intr-o ă
ă prevede demararea ă referitoare
la faptul ă În 1975 pe ă vor fi cuplate o ă
<tApollo» cu una de tip «Soiuz», prin intermediul
unui adaptor special. rn vara anului 1973 ° ă de
ţ americani va primi vizita colegilor lor
sovietici, cu care se vor antrena ă in vederea
acestui program. Tot la Houston va sosi anul acesta
ş o ă a navei «Soiuz»; ţ americani
ţ În programul acestei ă vor incepe in
curind studiul limbii ruse, a declarat directorul
N.A.S.A., dr. James Fletcher. Ansamblul format din
«Apollo» ş «Soi uz» ş adaptorul de cuplare va
evolua cca 5 zile pe ă in care timp se vor face
schimb de ţ ş alte ţ in comun;
ulterior, «Soiuz» va ateriza, iar la 4 5 zile va ameriza
ş cabina din complexul «Apollo». In acest fel, vara
anului 1973 va intra În istoria ă cosmice
ţ
BATERIA DE ACUMULATOARE
..,
VICTIMA A FRIGULUI
(URMARE DIN PAG. 17)
3/4 ă dar ţ bateria ă acestei ţ
va trebui ă fie In stare ţ ă astfel se va
degrada Tntr-un timp foarte scurt.
Indiferent de felul cum se va ă bateria,
trebuie ă se ă Inainte de ă toate
ş (dopurile). In acest timp ă nu se ă
nici un fel de ă ă In ă ă
In timpul ă ă se va observa ea temperatura
bateriei ă nu ă ş ă 4o"C.
Nu putem incheia acest articol ă ă a ţ regu-
lile generale (dar necesare) pr.lvind ţ
bateriei. Aceste reguli sint ă
- ţ bateriei In stare ă ă tot timpul;
- ă ţ ă a ţ de ă ă a borne-
lor, a bacului ş a ş (inClusiv desfundarea
lor) de aerisire, pentru a nu favoriza eventualele
pierderi de curent;
- ungerea bornelor ş a ţ de ă ă cu un
strat ţ de ă ă
- stringerea ă a cablului de la electromotorul
de pornire ş a celui de ă
- ş bateriei (cInd este necesar) cu ajutorul
unei cirpe muiate Intr-o ţ cu 10% amoniac, pen-
tru a neutraliza ă fine de electrolit etc. aflate
pe ţ bateriei sau pe bac;
- evitarea ă a ş ă de piese metalice pe
baterie, deoarece se pot produce scurtcircuite care duc
la deteriorarea sa:
- constatarea ă de ă a bateriei se va
face numai cu densimetrul sau voltmetrul; este inter-
ă legarea (chiar oentru timp scurt) celor ă borne
cu ajutorUl unei sIrme, deoarece se ă scurt-
circuit, care poate ă ă aprinderi, ă sau
ă ă rapide ale bateriei;
- ă electrolitul este prea concentrat ă ş
32°Baum6), dar trebuie completat ă la nivel cu
ă ă se va ă imediat bateria cu un
curent redus sau se va pune motorul In ţ
efectulndu-se un drum de 1/2 ă aceasta va ă
pOSibilitatea ă apei care ă un anumit
timp la suprafata electrolitului ş va evita spargerea
bacului;
- In timpul iernii, bateria se va ţ la ă ă (+ 18"C)
noaptea, la automobilele aflate In ţ ş garate
sub cerul liber.
Pentru o economie ă ţ ă ţ posesori de
automobile folosesc «mijloac. miraculoas.» pentru
regenerarea bateriei, recomandate de profani, care
duc la distrugerea ei. In acest caz trebuie ă se adrese-
ze la atelierele de specialitate.
Bateriil. noi format. de ă ă dar livrate
uscate, atunci cind se pun in ţ se vor comple-
ta cu electrolit, dar nu se vor ă respectlndu-se
Intocmai ţ date de ă
Bateriile noi neformate se vor completa cu elec-
trolit, ă apoi 5-6 ore, ă care se va proceda
la ă lor, la un atelier de speCialitate, respec-
tindu-se ş in acest caz instructiunile date de ă
Iarna, ă nu se ă cu automobilul, se reco-
ă ca bateria ă fi. depozitatA Intr-o ă cu
temperatura de +18"C. Ea va fi ă ă periodic, la
30--40 zile sau ă ţ fabricii respective.
23


O
r--
A'
1
C'P I

81
L

I
-
Foarte ţ cititori ne-au solicitat schema ă a magnetoto-
nului «Tesla» 8-4 ş prin puolicarea în ă ă ă a ă
acestor cititori.
Construit pentru ă monofonice, redare ă
magnetofooul ţ ă pe patru piste, cu energie
ă ă de la ţ de curent alternativ.
ţ de intrare este de 4 kJl. Ia intrarea pentru microfoane
sau picup.
ă role cu diametrul de 147 mm, iar viteza de deplasare a
benzii este dll 9,53 emis, 4,76 emis sau 2,38 emis.
ţ curentului de premagnetizare este de 60 kHz, bobina
oscilatorului ţ 300 de spire din Cu-Em rp =0,1 mm.
Puterea de ş este de 3 W cu un factor de distorsiune d=1,5'i".
l1li NU70 fI}5 NU 70 tJiNU 70 KJI NU70
celor ă antene nu sînt prea
comode, mai ales cind ă ţ
la care sînt ridicate este mare .
ă ă ă ţ o
ă ă Y AGI cu 15 ele-
mente, eventual ş un amplificator
de ă
N. ENACHE - Suceava
ţ Între ş diodei Ş
primul condensator electrolitic o
ţ ă cu valoarea de 500/1 W.
Pericolul distrugerii diodei va fi
ă
OC70 flJil/v 7fJ
KJ6NU70
1/
X72
IJCJQ
De10
,

®
183
162
,.,
"® ". 8
8'
"
"
,.
'"
®
'"
'"
'3 ®
", ®
'"
.
... ...... ":: ..
ţ
o; Ilo: 2 il: 1:
'2' 2 !.!.. •••••••
\!.}. • ••
, . ""': .
... ....
< • " . ... "" ... t'O ........
f7.1.
@L!.r!.L* ••••••

. .
. . ....
_ .• .-,1
9A7-1S'l!;
. .. - -
-_ce..
• • •

Dt •• " ul
", .. "
D7 •• 11
Of •• " ...
os •• "
o, •• 14
"1 .

Il •• Il"
02 •• IZ 421
'''e
L
'' I
4fe.
___ J
,
El rn
VP
r----
y
-----.
7J. " •• .tl I ,,,,1- -M ",.,.'7' • t!,
11_ aa •• u I IU.I.17, .1"
n • • 7." J7 147' 1,,, ,,, •• '71 • In
7'-. a, •• ".l. /,;,.1
1
.,,, 14,1."'5. IU. _t1, ./U
15_ ts •• U'fQ' •• ţ I"._In ."S
''' •• .94 10._ .", ""1 1,,1, "". _"4 • ,,.,
. 'le. JJ '03e ."1 _ (; .-113 113•• '"
U • • Il rlU. ,.'-!:t ·,,,7t.I151 .m "Z • • 'n
L
1
_;' (O"
® ®
@ Ci) (i) ®
6.lbm II/fII inlYJlMrrt
-

Cea de a XXV-a ,0J"
Republicii a fost intimpinatd ş de prin
emiterea unei serii de 3 mdrci ş in valoare
de lei 3,50, ş a unui plic «prima zi»
ob/iterat cu o ş specia/do
Of'
r,
,




.
I
12111

'$$ fi\
ISI \Jj
.-+...1 '>1

J3J1P1S
:1JJ/P 15
1Jlns
Cititorii din strliinitate pot face abonamente
adresindu-se întreprinderii .ROMPRESFILA TE-
LIAt Serviciul presA ş
Calea ţ nr. 64-66, P.O. Box 2001.
La realizarea acestui ă au colaborat:
Ing. R. COHAN, ing. V. Ă ing. C. ca-
TERBIC, ing. SERGIU Ă N. GALAHBOS,
ing. H.IVANCIOVICI, ing. V. LAURIC, ing. 1. HIHA-
ESCU, ing. D. PETROPOL, fiz. H. SCHHOL.
Prezentarea ă ADRIAN HATEESCU
Prezentarea ă ARCADIE DANELIUC
.,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->