1. Structuri cu deschideri mari. Principii generale de alctuire. Exemple -cladiri cu un nivel si deschideri mari.

-grinzi longitudinale, transversale si mixte Alcatuire generala: A.Sisteme separate * Structura acoperisului * Structura verticala

0 < (med) < 30

c1=1 ; c2 = (30+)/30

(med) > 60

c1 = 0 c2 = 2

Caracteristici generale: Structuri cu simpla curbura si un singur rand de cabluri. - au deformabilitate ridicata sub efectul zapezii si al vantului. Necesita lestare; Acoperis GREU Structuri cu dubla curbura si ferme de cabluri - prin alcatuire sunt putin deformabile. Nu necesita lestare. Acoperis USOR 6. Structuri cu cabluri cu simpl curbur. Principii de alctuire de ansamblu.

B. Sistem integrat C. Infrastructura

3.Greutatea proprie a acoperisului Acoperisuri usoare Incarcarea de referinta din zapada se majoreaza cu coeficientul de siguranta de 1.8 - 2.0 Acoperisuri grele Incarcarea de referinta din zapada se majoreaza cu coeficientul de siguranta de 1.2 1.5 Incarcarea din vant. Depinde de: 1. Conditiile de amplasament zona climatica (Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp) conditii de microrelief (amplasamente adapostite/ expuse) mediu construit 2. Forma cladirii/ acoperisului 4. Elemente structurale fundamentale pentru acoperiurile slilor cu deschideri mari 1. Cablu - intindere axiala 2. Grinda - incovoiere 3. Arc - compresiune

1. Structura cu cabluri paralele Eforturi cu valori mari in elementele prindere ale cablurilor

Exemple: Circul din Bucuresti, Piata acoperita din Royan 2.Care sunt ncrcrile pentru care se proiecteaz acoperiurile slilor? Clasificarea acoperiurilor din punct de vedere al greutii proprii. Acoperisuri grele- din ba/ precomprimat 200- 400 kg/mp Acoperisuri usoare- otel, lemn, mat. Plastice 50- 100 kg/mp Incarcari: 1. Greutate proprie 2. Zapada 3. Vant 4. Cutremur vertical 5. Incarcari din instalatii/ tehnologice 3. ncrcri de proiectare pentru acoperiurile slilor: ncrcarea din zpad i din aciunea vntului. Factori de care depind aceste ncrcri. Incarcarea din zapada. Depinde de: 1. Conditiile de amplasament Zona climatica : patru zone climatice cu incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp; pentru Bucuresti incarcarea de referinta 150kg/mp. Efectul de adapostire: * reducere 20% pentru conditii normale de expunere si acoperis plat; * crestere de 10% pentru forme de acoperis care impiedica spulberarea 2. Geometria acoperisului- daca favorizeaza sau nu aglomerarile de zapada

- cablu ancorare- ca sa nu se rastoarne; sa trimita F la pamant - masiv imp. de beton care sa compenseze intinderea - piloti in adancime de care se trag cablurile 2. Structuri pe plan circular Plan complet liber - deschidere cabluri= diametru sala Plan cu un stalp central

7. Ferme de cabluri. Forme geometrice Stabilitatea la actiune vantului si zapezii este asigurata prin cabluri de intindere (de stabilizare) Eforturile din elementele grinzii depind de geometria fermei Permit folosirea acoperisurilor de tip usor Forme geometrice 1. Ferme concave - Cablu portant - Cablu de intindere (stabilizare) - Diagonale/montanti intinsi

5. Structuri cu cabluri pentru acoperiuri cu dechideri mari. Clasificri. Caracterisitici generale. Clasificare: A. In functie de geometria supr. reale de cabluri: 1. cu simpla curbura

2. cu dubla curbura - portante+ stabilizatoare - sunt asezate pe doua directii dar cu curburi inverse - cele stabilizatoare apasa si le impiedica sa fuga la vant - sunt rigide B. In functie de numarul de straturi de cabluri 1. un strat 2. ferme din cabluri

2. Ferme convexe - Cablu portant - Cablu de intindere (stabilizare) Diagonale/montanti comprimati

< 30 ..... c = 1.0 > 60...... c = 0.0

3. Ferme mixte - Cablu portant - Cablu de intindere (stabilizare) -Montanti comprimati - Montanti intinsi 8. Structuri cu ferme de cabluri pe plan dreptunghiular i circular. Transmiterea eforturilor la structurile verticale. 9. Reele de ferme de cabluri. Scheme generale de alctuire. Exemple. 10. Structuri cu grinzi din oel pentru acoperiuri cu deschideri mari. Principii de alctuire. Clasificarea grinzilor din punct de vedere al seciunii transversale. Principii de alcatuire: Grinzi cu inima plina Grinzi cu zabrele Clasificare dpv sectiune transversala: A. Grinzi plane B,C. Grinzi spatiale

Cadre cu zabrele:

Transmiterea eforturilor

11. Grinzi cu zbrele i cadre cu zbrele din oel. Scheme geometrice de alctuire. Seciuni caracteristice ale barelor. Grinzi cu zabrele:

12. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Caracterizare general. Materiale folosite. Materiale: piatra/ zidarie; ba; metalice; lemn lamelar lipit. Forma axei arcului depinde de modul de incarcare (compresiune pentru incarcarea dominanta) Incarcarile nesimetrice provoaca incovoiere in arc - arc masiv piatra- inc. zapada nu produce mai nimic - arc usor metalic, lemn- inc. Zapada aduce incovoieri Tasarile diferentiate sporesc eforturile in arc Impingerile laterale depind de sageata arcului (sunt cu atat mai M cu cat arcul e mai turti si invers M:F) 13. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Dispunerea arcelor n structur. Arce cu dou i trei articulaii.

Arce cu 2 articulatii (sistem cu impingeri): Arcele cu articulatii nu transmit momente la fundatii Arcele cu tirant nu transmit impingeri laterale

15. Structuri cu arce din lemn lamelar lipit (LLL) pentru sli cu deschideri mari. Avantajele structurilor din LLL n raport cu cele din alte materiale (beton armat, oel). Ex: bazin de inot- apa+clor= vapori de clorataca otelul 16. Structuri cu arce i cabluri. Principii generale de alctuire (rolul/solicitrile arcelor, rolul/solicitrile cablurilor. Scheme statice de preluare a ncrcrilor verticale. Scheme statice:

Arce cu 3 articulatii: Sunt sisteme static determinate (eforturile interioare nu depind de rigiditatea arcului) Nu sunt sensibile la tasari diferentiate

14. Structuri cu arce pentru sli cu deschideri mari. Sisteme de contravntuire. Alctuirea seciunii transversale pentru arcele din oel. Sisteme de contravantuire: Alcatuirea sectiunii transversale:

Caracteristici geometrice: - grosimi foarte mici in raport cu deschiderile - la cheie 6-8cm- 20m cilindru Rigidizari si elemente de margine: - ca sa nu am pierderi de stabilitate - nervuri de rigidizare la interax de 3,5m - placa incastrata in el de reazem - arce de rigidizare pe exterior

19. Cupole din beton armat. Forme n plan i n elevaie. Eforturi n plac. Eforturi in placa:

17. Acoperisuri cu dubl curbur din beton armat/precomprimat. Forme geometrice.

18. Acoperiuri cilindrice din beton armat. Alctuire general. Caracteristici geometrice. Rigidizri i elemente de margine. Alcatuire generala:

- ca la cilindrii; daca sunt placi mai grele mai apar si mom incovoietoare

22. Acoperiuri reticulate plane din oel. Forme de baz. Dispunerea reelelor de bare.

20. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din beton armat. Avantaje n raport cu acoperiurile din plci pline. - cele 2 raze de curbura trebuie discretizate prin noduri foarte dese si cat mai apropiate de geometria suprafetei - lungimea barei este data de riscul de flambaj, pierderea stabilitatii 21. Acoperiuri reticulate cu dubl curbur din oel. Forme geometrice (cilindri i cupole). - nu sunt necesare noduri la fel de dese ca la beton

23. Acoperiuri reticulate plane din oel. Efectul pretensionrii.

- modificarea deformarii generale a acoperisului a.i. sa se creeze o deformatie inverse decat cea produsa de sarcina utila. ----------------------------------------------------------

Grinda cu zabrele din otel detalii rezemare