Arta de a fi psiholog nu se nva, ci se triete i se experimenteaz, deoarece nu exista un complex de canoane care s-i dea cheia misterelor psihice,

a structurilor difereniale, ale vieii sufleteti. Nu eti un psiholog bun dac tu nsui nu eti un subiect de studiat, dac materialul tu psihic nu ofer zilnic o complexitate i un inedit care s exercite curiozitatea ta continu. Nu te poi iniia n misterul altuia, dac tu nsui n-ai un mister n care s te iniiezi. Pentru a fi psiholog trebuie s fii att de nefericit, nct s pricepi fericirea i att de rafinat, nct s poi deveni oricnd barbar; iar disperarea n care trieti s aib totdeauna atta ardoare, nct s nu tii dac trieti in pustiu sau n flcri. Proteic, polimorf, pe cat de centripet, pe att de centrifugal, formele vieii s se combine n tine, att de multiplu i att de complex, nct extazul pe care l vei atinge s fie estetic, sexual, religios i pervers. A fi psiholog nseamna a te nvrti n fiecare moment n jurul axei tale. Aceasta este ntia condiie; a doua este a avea atata mobilitate, nct axele celorlalte fiine s-i fie attea centre de gravitate, cte poate avea o fiin proteic. Simul psihologic este expresia unei viei care se contempl pe sine n fiecare moment i care n celelalte viei vede numai oglinzi. Ca psiholog, consideri pe toi ceilali oameni pri din tine, frnturi ale fiinei tale. i n dispreul pe care oricare psiholog l are pentru oameni este o secret i o infinit autoironie. Nimeni nu face psihologie din iubire, ci dintr-o pornire sadic de a nulifica pe altul prin cunoaterea fondului su intim, de a dezbrca de misterul care, asemenea unei aureole, nimbeaz repede pe oameni, ei avnd coninuturi limitate, este explicabil de ce psihologul este acela care se plictisete mai repede de oameni, pentru c el este prea puin naiv pentru a avea prieteni i prea puin incontient pentru a avea iubite/iubii. Nici un psiholog nu ncepe prin a fi sceptic. Orice psiholog sfrete ns prin a fi sceptic. Este, in acest sfarsit, pedeapsa naturii pentru acest violator de mistere, pentru acest suprem indiscret, care a pus prea putin iluzie n cunoatere pentru ca s nu fi ajuns prin cunoatere la deziluzie. Puina cunoatere ncnt; mult cunoatere dezgust. Cu ct cunoti mai mult, cu att vrei s cunosti mai puin. Cine nu sufer din cauza cunoaterii, acela n-a cunoscut nimic.

Emil Cioran Pe culmile disperrii, Principiul satanic n suferin.