Dezvoltare spirituala

Orice om are capacitatea de a se dezvolta spiritual. Vad aceasta dezvoltare ca pe o

descoperire a ceea ce esti tu cu adevarat, o cunoastere indreptata spre interior, spre sursa fiintei
tale. Totodata dezvoltarea spirituala implica si o sensibilitate mai fina in ceea ce inseamna a te
simti viu, constient de tine si de existenta ce emana din sinea ta. Din perspectiva mea, calea
dezvoltarii spirituale iti reda mult cautatul scop al vietii. Scopul consta in exploatarea cat mai
profunda a starii de existenta, a starii de a fi. Patruns intr-o astfel de stare vei fi invaluit de un
entuziasm ferit de orice forma mentala, traiesti o dragoste independenta, libera, suspendata intr-
un vid pur. Starea nu depinde de nimic, astfel, automat esti ferit de frica de a pierde aceasta
simtire, Esti constient ca tu esti sursa iubirii pe care o experimentezi, existi, deci vei fi invaluit la
infinit de aceasta iubire. Odata descoperit, acest scop iti lasa impresia ca l-ai cunoscut
dintodeauna, ca a existat latent in tine. Intradevar, acest sens al existentei tale a fost vesnic in
interior, asteptand raspunsul unui stimul din partea ta. La cea mai fina atingere a sinelui, vei fi
patruns in savoarea existentei pe care inainte ai ignorat-o. Intelegi ca scopul primar al vietii tale
nu este sa faci ceva anume, ci doar sa te bucuri de starea de a fi, in eternitatea prezentului.

Repetarea mea legata de Existenta este explicatia faptului ca aceasta experienta m-a
initiat spre dezvoltarea mea spirituala, de aceea Existenta poarta titlul blogului, tema centrala a
articolelor mele, precum si sensul vietii mele. Imi aduce liniste, traire constienta, iubire,
oportunitate spre orice posibilitate, detasare de frica, anularea limitelor, constrangerilor si
dependentelor, sensibilitate, sursa inepuizabila de fericire, precum si alte senzatii din totalitatea
celor pe care Existenta mi le poate oferi! Hranirea spirituala e singurul progres a carei evolutie va
fi pastrata, intrucat de actiunile ego-ului vei fi purificat la viitoarea ta renastere. Esti doar un
suflet, o constiinta, o iubire, deci investeste in ceea ce esti, adica in sensibilitate, dragoste,
energie. Omenirea poate ajunge sa exploreze intreg Universul, insa fara o perspectiva spirituala
ea va omite mereu un singur loc, un loc sacru ocupat de propria fiinta care detine cheia unor noi
dimensiuni ce ne comfirma ca infinitatea nu poate fi cucerita ci doar recunoscuta ca fiind parte
din a ta existenta.

Ce sta in calea dezvoltarii spirituale? Lacomia ego-ului de a-si satisface valul dorintelor
sale, identificarea cu forme, ignoranta, nepasarea, evitarea prezentului si alte roluri pe care le
jucam atat de bine incat am fost stapaniti de ele. Solutia? Existenta e atat de vasta incat ne ofera
mediul necesar pentru orice experienta, experienta care depinde de raspunsul si manifestarea
noastra fata de mediu. Asupra unora Universul incepe sa se manifeste intr-o forma mai deosebita,
pe care initial o percepem ca pe un dezastru, esec, suferinta. Defapt Universul urmareste o
ridicare vibrationala din partea ta. Intreaga ta atentie nu va mai fi distribuita pe larga gama de
dorinte inutile impuse de ego, ci ea se va centraliza asupra suferintei pe care o resimti. Devi mai
inchis, sensibil, apelezi la detasare si contemplare, astfel fuga fata de tine va inceta si vei petrece
mai mult timp in preajma ta. Usor, usor te apropii de dorinta Universului si descoperi ca armonia
acestuia nu a incercat niciodata sa suferi ci sa-ti depasesti suferinta. Tensiunea acumulata va fi
inlaturata prin lacrimi de libertate, vei sesiza perfectiunea ce a lucrat asupra ta si astfel vei trai
dulcea intiere in evolutia ta spirituala.

Lumea e invaluita intr-un vis cuprins de straturi de vise, fiind captata intr-un somn
profund din dorinta de a trai dulcea trezire. Am experimentat indeajuns polul opus al esentei
noastre, intunericul. E timpul sa recunoastem aparenta acelui intuneric indus de caderea noastra
in uitare, ignoranta si superficialitate. A sosit vremea in care intunericul mintii e tradat de o
iubire luminoasa, iubirea sinelui si a Existentei sale eterne!