Universitatea Spiru Haret Bucuresti Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii

Efecte cognitive ale influentei media persuasive

Student: Enciu Florin An I Grupa 103

2013

Efecte cognitive ale influentei media persuasive

Comportamentul nostru in fata televizorului, a radioului sau a presei scrise se supune, in mare parte, unor mecanisme inconstiente. Un simplu exemplu al

celor scrise mai sus ar fi impulsul de a desface o punga de chips-uri in timp ce ne uitam la un film de groaza, acest fapt avand ca explicatie asocierea temerii cu nevoia de grasimi care se produce in creierul nostru. Studiile privind efectele mass-media au urmarit atent interactiunea receptorilor cu mesajele primite, modul in care, in grup sau individual, acestia filtreaza si interpreteaza continuturile difuzate de presa. continuturile difuzate de presa. Aceasta evolutie marcheaza trecerea de la preocuparile privind ceea ce mass-media face cu publicul la cele privind ceea ce publicul face cu mass-media. Efectele mass-media se pot resimti in zone diferite ale societatii. Massmedia poate actiona asupra indivizilor, grupurilor, institutiilor, intregii societati. Totodata, ea poate afecta personalitatea umana in dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume), dimensiunea afectiva (crearea sau modificarea unor atitudini si sentimente) sau dimensiunea comportamentala (schimbari ale modului de actiune al indivizilor si fenomene de mobilizare sociala). Dintr-o alta perspectiva, influenta mass-media se poate produce intr-un interval scurt de timp sau poate avea nevoie, pana devine operationala, de un interval mai amplu. De asemenea, efectele mass-mediei pot crea schimbari dorite sau schimbari nedorite: ele pot fi rezultatul unui proces controlat (campaniile de presa) sau al unor ocurente mai mult sau mai putin neasteptate. Adolescenta este intervalul de viata cel mai receptiv la schimbarile din societate, o etapa in care are loc structurarea identitatii in jurul unui sistem personal de valori si al unei treptate constientizari a propriei individualitati. In aceasta etapa de formare a personalitatii se contureaza un amestec de adeziune neconditionata la idealuri, radicalism moral si acceptarea unor pseudovalori. Nonconformismul este insotit de apropierea de "valori" care satisfac egocentrismul, narcisismul, individualismul in randul adolescentilor. Din perspectiva identitatii vocationale, se constata aparitia de interese, aspiratii diverse, preluate, prin imitatie si identificare, de la persoane admirate de adolescent si care se constituie pentru el in modele. Adolescentii se pot replia pe pozitii culturale paralele sau chiar opuse celor ale adultilor. Rezultatul este(sub)cultura tinerilor, care isi elaboreaza propriile simboluri, modele, atitudini si comportamente. In perioada scolara elevul trebuie sa faca fata valului de violenta si extravaganta sexuala, drogurilor si modalitatilor de sfidare a legii, oferite permanent de filmele si emisiunile diferitelor televiziuni, ce se intrec in a le prezenta, facandu-l insensibil la suferinta si exploatarea umana, astfel incat si cele mai oribile evenimente pot fi acceptate ca parte a "distractiei" zilnice din fata micului ecran. Conduita morala reprezinta, in fond, exteriorizarea si obiectivarea constiintei morale in fapte si actiuni cu valoare de raspunsuri pentru situatia concreta in care este pusa persoana umana. Astazi, nici presa, nici televiziunea, nici radioul, nici cinematograful nu mai garanteaza, prin ceea ce emit, formarea convingerilor si judecatilor morale care sa determine o conduita umana sanatoasa si ordinea in viata personala, familiala si sociala. Concretizand cum actioneaza mass-media ca factor excitant in determinarea comportamentului tinerilor, evidentiem doua tendinte: 1. Formarea unei constiinte ce sufera de vedetism si autosuficienta prin elaborarea unei mitologii proprii. Devierile de conduita se pot manifesta prin: asocieri la activitati de banda, limbaj trivial, apelul la alcool si droguri, consumul de literatura si casete video cu continut pornografic, comiterea unor delicte de ordin social, ultraj la adresa autoritatilor publice, subminarea autoritatii parintilor etc.

2. Formarea unei constiinte duplicitare. Larga mediatizare a schimbarilor extremiste, demagogiile si fanatismele politice, actele oportuniste, fortele politice, care, pentru a castiga aderenti, ignora criteriile selective bazate pe normele morale, mai mult sau mai putin religioase, influenteaza constiinta tinerilor care, formandu-se in aceasta atmosfera, pot fi cuceriti de modele cu caractere inferioare, marcati de raul duplicitatii si al extremismului. Provocarile complexe cu care se confrunta astazi educatia sunt adesea legate de influenta penetranta a media in lumea noastra. Ca un aspect al fenomenului globalizarii, si facilitata de progresul rapid al tehnologiei, media modeleaza in mod profund mediul cultural. Perspectivele din care poate fi analizata relatia dintre tineri, media si educatie ar fi: a) formarea tinerilor de catre media; b) formarea tinerilor pentru a raspunde in mod potrivit la mijloacele de comunicare sociala. Rezulta un fel de reciprocitate care indica responsabilitatile pe care le are media ca industrie si nevoia unei participari active si critice a cititorilor, spectatorilor si ascultatorilor. In acest cadru, pregatirea pentru o folosire corecta a mijloacelor de comunicare este esentiala pentru dezvoltarea culturala, morala si spirituala a tinerilor. Educarea tinerilor pentru a fi selectivi in folosirea media este o responsabilitate a parintilor, a Bisericii, dar mai ales a scolii. Rolul parintilor este de prima importanta. Ei au dreptul si datoria de a garanta folosirea prudenta a mass-media prin formarea constiintei copiilor lor pentru a exprima judecati sanatoase si obiective. Biserica are si ea rolul ei important in aceasta directie. Scolii insa ii revine dificila misiune de a promova adevaratele valori, in situatia in care media aduce mereu in prim plan, pe de o parte, diverse forme de manifestare a lipsei de minima educatie estetica si morala, iar pe de alta parte ceea ce este negativ, inadecvat sau chiar imoral in institutia scolara, neglijand de multe ori ceea ce este pozitiv si eficient in educatie. Noile tehnologii (Internet, retele electronice, multimedia) permit mult viitorului, dar in acelasi timp, pot apare noi si grave probleme ale caror importanta incepem sa le percepem. Impactul Internetului asupra societatii va depinde de capacitatea acestuia de a gestiona cat mai bine efectele benefice si malefice ale noului instrument. Internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult mediatizat la sfarsit de secol (si de mileniu). Internetul si orice forma de folosire a retelelor electronice deschise au si vor avea un impact determinant asupra societatii si al viitorului sau. Un prim efect important al Internetului consta in simplificarea si usurarea activitatilor zilnice privind administratia sau gestiunea. Cercetatorul, utilizatorul lucreaza direct pe calculatorul personal transmitand date si texte colegilor, clientilor sau factorilor decizionali. Documentele sunt astfel mai usor arhivate, reutilizate in orice moment si de catre oricine. Mesageria electronica permite o comunicare si un mod de lucru de mare eficacitate, scurtand pauzele datorate unor intermediari ineficienti. Lucru direct, imediat, care poate fi memorat, reutilizabil, transferabil; lucrul cu Internetul si retelele electronice ne modifica in

profunzime obiceiurile. Se pune problema necesitatii de a mentine anumite posturi in institutii (dactilografa, secretara) sau anumite pozitii ierarhice inutile. Un alt aspect spectaculos oferit de catre Internet: reducerea costurilor, in mod special al costurilor privind comunicarea si cele legate de manipularea informatiei si a datelor.Crearea retelelor de calculatoare si deci existenta persoanelor care sa le foloseasca, ne conduce catre un fenomen nou si anume dezvoltarea unei noi creativitati collective. Trebuie precizat imensul dispozitiv informational constituit de catre panza si milioane de situri Web, multiple forumuri si liste de difuzare electronica, numeroase situri de fisiere informatizate, noi biblioteci virtuale, noi muzee online. Niciodata nu am beneficiat de o bogatie de informatii, chiar cu o supraabundenta de date si de documente. Cel mai important este sa faci trierea informatiei, alegand-o pe cea mai pertinenta. Fenomenul dependentei mass-media este o maladie a vointei. G.Tarde il infatiseaza pe omul social dupa modelul starilor de somnambulism. Conform studiilor efectuate de catre neuripsihologi, mass-media, in special ramura televizuala, creeaza mediul de aparitie a unor anomalii neurologice in ceea ce priveste emisfera stanga a creierului, parte care pare a fi inhibata pe toata durata privirii la televizor. Acest lucru conduce la o diminuare a capacitatilor critice, a creativitatii, a functiilor cognitive in general. Expunerea noastra in fata unui bagaj informational persuasiv venit din partea mass-media si care nu reflecta intotdeauna realitatea sociala constituie de multe ori un factor in intensificarea starii de nervizotate si agitatie mentala, in aparitia starii de pasivitate si a plictiselii, a depresiilor si a turburarilor de personalitate. De aceea, ar trebui sa decodificam mesajele subliminale , sau nu, oferite noua simplii cetateni- si sa nu lasam mass-media sa ne invete cum sa gandim, cum sa ne comportam in mediul social.

Bibliografie: Sebastien Bohler, "150 de experimente pentru a intelege manipularea mediatica", Editura Polirom, 2009 Sonia Cristina Stan, "Manipularea prin presa", Editura Humanitas Virgiliu Gheorghe, "Efectele televiziunii asupra mintii umane", Editura Prodromos, 2006