zandu-i Ins~ pe muncitori.

Desigur c~ nu le era mult mai r:1udecat 1nainte,cand efectuau munci agricole, ms~ suferinta li se citea pe fat~. O nou~ nesiguranta le str:1b~teaexistent~, necunoscuta lor pan~ atunci. Expansiunea capitalista era dur:1, pro.vocand o dezvoltare economic~ extraordinar:1,Insotit~ Ins~ de crize teribile ce atr~geaudup~ ele un mare num~r de ~omeri. Viziunea socialista Terorile industrializ~rii din Marea Britanie au fost criticate de mai multi reformatori: romancierul Charles Dickens, ~i p~rintele legislatiei muncii: Lordul Shaftesbury , nici unul dintre ace~tianefiind sociali~ti.Altii In~~ priveau dincolo de reform~, considerand c~ dezavantajele capitalismului puteau fi lril~turate doar prin abolirea Intregului sistem: In locul concurentei acerbe, In care cel mai slab trebuia s~ cedeze, societatea tebuia s~ se sprijine pe cooperare, iar marile averi trebuiau Imp~rtite Intre toti. in ciuda numeroaselor diferente de interpretare, aceasta era viziunea fundamental~ a socialismului. pan~ In anul 1830 ideile acestea erau sustinute de c~tre Robert Owen (1771-1858), ~ proprietarul scotian al unei fabrici textile: ~ .~
O Partidul laburist

Independent a fast fandat in anul 1893. Pasterul de mai sus reprezinta cea de-a 21-a aniversare a acestuia.
o

O Karl Marx, un personaj central in istoria socialismului, ~i-a petrecut cea mai mare parte a vie~ii in exil, in Anglia.

ILuptand

pentru

bazata

pe

bunastare

societate

~i

te,

m4carea

sociaUsta

s-a

egalita-

voltat

la

sfat1itul

secolului

De-a

lungul

epocii

moderne,

XIX

dez-

e-a lungul istoriei au avut loc multe proteste Impotriva asupririi s~racilorde c~tre cei inst~riti. Din cand In cand, aceste nedrept~ti erau atat de insuportabile, incat clasa asuprit~ aiungea la revolte, luptand pentru o societate bazat~ pe dreptate; proteste de acest gen au avut loc In Marea Britanie: Mscoala T~ranilor din 1381 ~i activit~tile "Msculatilor" ~i "Minerilor" din secolul XVII; secte cu caracter radical, care au luat .lna~tere In perioada R~zboiului Civil ~i In cea [ . Cromwellian~. I. M~c~rile de acest gen erau de scurt~ ~durat~ In societ~tile ce se spriiineau In special ! pe agricultura, ~i viat~ rural~. Cu toate acesa, marirea ora~elor a dat acestor mi~c~ri osibilitatea de a mobiliza populatia urban~, ezistand astfel mai mult timp. O dovad~ a cestui fapt a fost Revolutia Francez~, dintre 1789-1794, cand monarhia francez~ a fost nl~turata. in timpul Revolutiei Industriale din secolul X, mi~carea socialista a luat amploare In

urma parasirii pamanturilor de catre oameni In favoarea ora~elor $i fabricilor. Formidabila actiune a maselor -agitatie, tumult, revolutie -a reprezentat o trasatura a mai multor crize, fiind folosita In scopul a numeroase cauze: Inlaturarea tiraniei, dobandirea independentei nationale, ca~tigarea dreptului de a vota. Speranta Intr-o socie!;ate egala ~i perfecta nu era probabil o noutate. Insa, dupa succesele Revolutiei Franceze reformatorii au devenit Increzatori ca visele lor s-ar putea transforma In realitate. Capitalismul intra in scena Socialismul modern era mai presus de toate, o reactie Impotriva transformarii lumii de catre Revolutia Industriala, care crease o noua societate, In care predominau ma~inile, fabricile, caile ferate ~i vapoarele cu aburi, ~i In care muncitorii se concentrau In ora~e, al caror numar continua sa creasca. Primele etape ale Revolutiei Industriale au avut In multe privinte un caracter haotic ~i amenintator: murdarie, maghernite, instalatii periculoase, patroni duri ~i munca dificila efectuata ~i de copii; erau piincipalele trasaturi ale acesteia. Revolutia Industriala a adus beneficii importante clasei capitaliste Cclasa care detinea ~i co~trola sursele aducatoare de venituri, ca de exemplu uzinele), defavori-

epoca

foarte

dinamicii,

s-a

raspandit

in

diferite

~i

suferit

multe

transformiirL

forme

aceasta

New Lanark, celebra prin locurile sale de munca moderne. Owen a fondat Marea Uniune Nationala Comerciala, prin care spera sa uneasca toti muncitorii britanici Intr-o singura organizatie. Aceasta organizatie era capabila sa paralizeze economia, declan~ind o greva generala, dind astfel posibilitatea M.U.N.C. sa transforme Intreaga tara Intr-o avere comuna. De~i planul era foarte ambitios, autoritatile au luat toate masurile pentru a Inabu~i uniunea. Cuvintele "socialist" ~i "socialism" au fost folosite pentru prima data de catre owen ~i de discipolii sai, Intre 1830 ~i 1840. Termenii echivalenti ai ace()tora au aparut In Franta cam In aceea~i perioada, de~i numeroase idei socialiste au fost vehiculate mai devreme de catre contele Henri de Saint-Simon (17761837) ~i de Charles Fourrier (1772-1837).
233

SOCIALISMUL

Saint-Simon propunea viziunea unei lumi in care s~ predomine lini~tea ~i ratiunea, Ins~ fiind conttient de impactul tehnologiei, el considera c~ aceasta trebuia stapanit~ de conduc~tori instruiti ~i nu de popor; din contra, Charles Fourrier era sustin~torul comunelor ce se administrau singure, asemenea lui Robert Owen. Aceast~ discrepanta Intre planurile amintite rnai sus ~i detinerea controlului absolut al muncitori.lor asupra vietilor lor, urma s~ apara din ce In ce mai des In istoria socialismului, provocand astfel dispute teribile In ceea ce privette ideologia (doctrina) socialist~, precurn ~i diviziuni de lung~ durat~ Intre grup~rile socialiste. Spectrul comunism.~luj Viitorul socialismului a fost profund inf1uentat de lucrarile lui Ka,cl Marx (1818-1883) ~i ale colaboratorului s~u Friedrich Engels ..c18201895). jn 1848, In timp ce In Europa au avut loc mai multe revolutii liberale ~i nationale, ace~tia au publicat "Manifestul Comunist", ce In~lta sceptrul comunismului ~i al unei revolutii care trebuia s~ schimbe total ordinea social~ ~i economic~. Folosirea termenului "comunist" reprezenta o provocare, deoarece acesta avea un sens rnai mult revolutionar decat socialist, de~i nu exista inc~ o opozitie definitorie Intre cei doi termeni. Manifestul Communista avut un impact imediat redus, iar dup~ In~bu~irea revolutiilor din 1848, Marx ~i Engels au p~r~sit Germania, pentru a se stabili mai apoi In Anglia ca exilati. jn exil, Marx a scris celebra sa carte, "Das Kapital", precurn ~i multe alte lucrari alimentate cu idei ~i argumente politice, economice, istorice ~i filozofice. jn viziunea lui Marx, tr~s~tura-cheie a istoriei a constat Intr-o serie de lupte Intre clasele sociale. Spre exemplu, dezvoltarea economiei medievale a avut ca rezultat constituirea unei clase capitaliste, sau burgheze (negustori, oameni de afaceri ~i industria~i), care au dobandit destul~ putere, Incat s~ detroneze clasa feudal~. jn lucrarile sale, Marx prezicea

O Fabrici in Sheffield, Anglia, in 1884. Mii de barbati ~i femei munceau din greu pentru un numar mic de capitali~ti -care erau de fapt proprietarii fabricilor .

Bancnota

putea

fi

in

bunuri

schimbata

de

consum,

dupa

larg

ce

sistem

introdus

un

Robert

Un

grup

de

dansatori

in New

Lanark, Sco,ia, unde, in jurul fabricii sale de textile, Robert Owen a construit case pentru muncitori ~i ~coli pentru copiii acestora. in anul 1830, Owen a fondat o mare uniune federala de comer', prin care a sprijinit mi~carea cooperatista a clasei muncitoare. De~i Marx ii considera pe Owen ~i pe al,ii care aveau acelea~i concep,ii ca fiind "utopi~ti" (fara o teorie socialista "~tiin'ifica"), Owen a avut o influenta mult
mal ..t mare asupra

~ ~ :3 ~
il:

miscarii laburiste M~rea Britanie.

din

~ ~ .. ~

234

Owen.

de

cre~terea nivelului de trai al muncitorilor datorit~ dezvol~rii industriale, care vor fi In cele din urm~ capabili s~-i lnI~ture ~i s~-i lnlocuiasc~ pe capitalitti. Schimb~rile de acest gen, dup~ p~rerea sa, puteau fi realizate doar printr-o revolutie violent~, care s~ aib~ ca rezultat preluarea puterii din mainile capitali~tilor. Dup~ revolutie, muncitorii trebuiau s~ stabileasc~ o dictatur~ (a proletariatuluO, pan~ la instalarea definitiv~ a socialismului. Toate mijloacele de a produce ~i de a distribui averi, se aflau astfel sub controlul muncitorilor. Eventual, In cazulln care socialismul ar aduce mari bog~tii, societatea ar urma s~ treac~ Intr-o faz~ superioara, comunist~, dand oamenilor posibilitatea de a beneficia de toate bunurile ~i serviciile de care aveau nevoie. Cu toate c~..partidele revolutionare au fost destul de. restranse ca num~r pentru o perioad~ de timp, In 1864 Marx a Infiintat Internationala Oamenilor Muncii (Prima International~), care avea ca scop dirijarea mi$c~rilor deja existente. Acesta era un pas Intelept, Marx considerand lupta pentru socialism ca fiind un efort international: loialit~tile nationale erau irelevante, de vreme ce muncitorii din toat~ lumea aveau mai multe In comun decat' muncitorii ~i capitali~tii aceleia~i natiuni. Comuna din Paris in anul 1848, o revolt~ a clasei muncitoare a izbucnit In Paris, locul traditional al revolutiilor. Mai tarziu, In 1871, o rascoal~, mult mai violent~, a avut loc, i:n urma Infrangerii Frantei de c~tre Prusia. Locuitorii din Paris au

.'Procesul

Interna~ionalei.'. 1871. Caderea Comunei din Paris a dus la destramarea Primei Interna~ionale. Mi~carea revoIu~ionara din Fran~a a fost inabu~ita; britanicii au condamnat violen~a. iar ceilal~i sociali~ti au fost demoraliza~i. Interna~ionala a fost desfiin~ata in 1872 ~i reinfiin~ata in 1876.

O Femei aparand o baricada din Paris, in mai 1871. Marx a privit Comuna din Paris ca pe prima revolta a proletariatului impotriva cla5ei capitali5te. Pe timpul Comunei, Pari5UI era COndU5 de un comitet de muncitori, intelectuali ~i mici oameni de afaceri. Trupele franceze au nimicit Comuna dupa cateva 5aptamani.

-'

pre~edintii statelor, inclusiv McKinley, pre~edintele SUA, au fost asasinati. fn 1869 Partidul Social Democrat German a fost fondat, dupa principii marxiste. Termenul "social democrat" reprezentau descrierea standard a partidelor marxiste, raspandite In toata Europa, la sfar~itul secolului XIX. Principii na,ionale Cu toate acestea, principalele partide socialiste din Franta ~i din Marea Britanie nu erau organizatii marxiste ortodoxe, ci se bazau pe propriile lor principii. fn Marea Britanie, clasa muncitoare era reprezentata de mi~carea uniunii comerciale, adevaratul progres politic fiind realizat abia dupa anul 1900, cand uniunile ~i variatele grupari socialiste s-au unit, formand astfel Partidul Laburist. Cea de-a doua Intemationala, fondata In 1889, a fost deseori macinata de conflicte interne. fn 1890, cativa marxi~ti germani au considerat ca doctrinele lui Marx trebuiau revizuite, In functie de Imprejurarile schimbatoare. Revolutia parea Inca un proiect distant, In timp ce Partidul Social Democrat devenea din ce In ce mai putemic In Reichstag (parlamentul german), iar muncitorii Incepeau sa o duca mai bine. Aceasta demonstra ca socialismul putea fi instalat prin mijloace parlamentare pa~nice. fnsa marxi~tii ortodoc~i nu erau de acord cu aceasta "revizuire", sustinand ca salariile muncitorilor vor fi Intotdeauna limitate ~i c~ cei aflati la putere nu vor accepta schimbari radicale. Primul RazbQi Mondial a gasit internationalismul marxist destul de ~ubrezit. Membrii celui de-al Doilea Partid Intema235

declarat mentinandu-se s~pt~mani, au atacat

ora~ul pe pan~ ora~ul, De~i

Comun~ pozitii trupele

Independent~,
Bakunin a fost unuI dintre fondatorii

timp

de

cateva

mului,

doctrin~

ce

respingea

viziunea

anarhis-

cand

guvernamentale zeci avea o privit-o care de mii de

Marx

1n

ceea

ce

privette

statuI

ca

un

nimicind Comuna Marx revolutiei, martiri.

ment

represiv,

pe

care

muncitorii

trebuiau

instru-

Comunarzi. ~doar , prima partial treapt~

conceptie ca pe

foloseasc~

impotriva

adversarilor.

socialist~, pe primii calea s~i

doreau

abolirea

tuturor

formelor

de

Anarhi~tii

a oferit
nare, crezand c~ oamenii puteau s~-~i duc~ singuri propriile afaceri. Respingand con-

socialismului

ordinea

~i

disciplina,

anarhismuI

nu

guver-

Idei

contradictorii intre s-a Marx destramat ~i revo- in

niciodat~

influenta

pe

care

avea

I primUI 1870,

dup~ Partiddispute International crunte

parte

din

membrii

acestei

mi~c~ri

socialismul.

au

la

violent~,

terorism

~i

asasinate.

Ace~tia

recurs

avut

Iutionarul

rus

Mihail

Bakunin

(1814-76).

devenit

celebri

1n

1890,

cand

parte

din

au

s~-

lui

SOCIALISMUL

Congresul

de

la

Amsterdam a! ce!ei de-a Doua !nterna,ionale, din anu! 1904. S-a insistat mu!t asupra unei chestiuni care continua sa fie dezbatuta inca din 1899 -daca sociali~tii trebuiau sau nu sa se a!ature partide!or burgheze pentru a guverna impreuna. Sloganul (in c:>landeza)este: "Proletari din to ate tari!e, uni,i-va".

tional au declarat ferm c~ sociali~tii din toate t~rile se vor uni pentru a se opune r~zboiului, ins~ cand acesta a izbucnit, aceste declaratii . s-au dovedit a fi f~r~ valoare. W
O Stindardul Uniunii Na~ionale a Minerilor.ln Partidul Laburist din Marea Britanie, care a luat na~tere in urma alian~ei uniunilor comerciale cu gruparile socialiste create in 1900, marxi~tii se aflau in minoritate. iar majoritatea membrilor considerau ca cre~tinii trebuiau sa se opuna nedrepta~ii. Pe aceasta idee s-a dezvoltat o mare uniune comerciala ce sustinea mi~carea laburista.

Febra razboiului in 1914, cand r~zboiul era deja declarat, partidele socialiste erau Insp~imantatede ceea ce avea s~ urmeze, fiecare dintre ele sustinand actiunile propriilor lor guverne. Acesta era primul sernn -confirmat apoi ~i de alte evenimente -c~ nationalismul continua s~ fie cea mai puternic~ emotie politic~. Un singur partid s-a folosit In Intregime de doctrine marxiste In timpul r~zboiului: aripa Bol~evic~ ("majoritatea") a Partidului Social Democrat Rus, care incerca s~ submineze efortul national Impotriva r~zboiului, reu~ind In cele din urm~ s~ preia puterea In anul 1917. Ca urmare a acestui fapt, Rusia a devenit Uniunea Sovietic~, iar bol~evicii (denumiti ulterior Partidul Comunist), au In~bu~it toate opozitiile, instaland apoi o dictatura a proletariatului cu un singur partid ~i Incepand s~ introduc~ o form~ rigid~ de socialism, controlat~ de stat. Sciziune de mari propor1ii Revolutia bol~evic~ a provocat o mare ruptur~ In randurile socialismului international. in majoritatea t~rilor ideile celor care voiau s~ urmeze calea bol~evic~ pentru a ajunge In final la o dictatur~ revolutionar~, se loveau de cele ale indivizilor care sperau s~ ajung~~ la putere prin mijloace pa~nice. A!ja-zi~ii. revolutionari se numeau acum comuni~ti, In timp ce parlamentarii rarrulseser~ sociali~ti, social-democrati, sau membrii ai Partidului Laburist. Fiecare dintre aceste traditii socialiste au avut repercursiuni importante asupra istoriei secolului xx.

" 0 tj Qj "5 u " .. E s "

.c .9,

236