UNIVERSITATEA CREsTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI
Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 9 1.2 Avantajele si dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social si ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii 9

agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI

MARAMUREs.......................................................................................................................... 22 2.1 Maramuresul între nou si vechi............................................................................................ 22 2.2 Istorie si culturǎ în contextul actual...................................................................................... 24

2.3 Asezare geograficǎ si cǎi de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ............................................................................. 28 2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 Învǎtǎmântul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL

MARAMUREs.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrograficǎ....................................................................................... 43

..................................................................................................5 Monumentele de arhitecturǎ...........3 Instalatii de agrement....2 Mestesugurile tǎrǎnesti..................... 47 3................................4 Instalatii de tratament... flora si fauna............................................................. 83 4.2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004...............2.........................4 Solurile.....................................3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures...............2....... 68 3.......................3....................1........... 82 4..................... Resurse antropice..... 85 4............. 88 ..... 87 4..................1 Asezǎrile ................................................................................ 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs........................... 84 4...........................................3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ................2...........................1..........................................................................................................................................................1 Unitǎti de cazare....................................................................1.................................5 Rezervatiile naturale... 45 3....................................................1.............. 69 3...... 82 4................................................................................... 44 3...................... 59 3............................2 Unitǎti de alimentatie.....................4 Portul popular si obiceiurile..................................................................................2....................... 67 3......2................ 58 3..........1.............................................................6 Decorul si simbolistica lui.......... bisericile si portile maramuresene.......

...............................4 Densitatea circulatiei turistice................ POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs..........................................CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs.... 96 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A PERIOADA 2001-2005................................................................ 90 5......................2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures......................109 .............................103 6............................................................................... ÎN 90 5............5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare................................Numarul de înnoptari........................................ 97 6.................................................. 94 5....3 Durata medie a sejurului..................1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului în România....2..................................................................... 94 5...............................................................................................................3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului ................................................. 97 6.............................. 92 5.......................1 Numǎrului mediu zilnic de turisti....

. în englezǎ – tourism.. în rusǎ – turizm etc...112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE İNTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere...) În prezent... termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidentǎ)... de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacante în strǎinǎtate. în italianǎ – tourismo. dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX si XXI.... Aceastǎ notiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieste sau munceste.............. când se poate vorbi cu adevarat de o „explozie turistica”1[1]. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare – a se întoarce si turnus – miscare circularǎ)............... fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei . dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si... pentru recreere.... activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial..... acesta regǎsindu-se (cu acelasi sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulatie (în francezǎ – tourisme. Termenul de turism are un continut cât se poate de complex. a celei de-a doua jumatati a acestuia... specialistii atribuindu-i sensuri diferite.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet.6........... turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta...... Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber... Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ.. în special. în germanǎ – tourismus..

din contra. cu pajisti întinse sau. dar mai ales de starea mediului înconjurator. este dependent printre altele de conditiile meteo. hanuri turistice. dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). atât natural cât si cultural-istoric. 16% în statiunile balneare din restul tarii.de plati a unei tari.. marine sau balneoclimaterice. materie prima a “industriei calatoriei si ospitalitatii”. iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie. cu creste ascutite si stânci golase) si. 300 000 locuri de cazare. etnografie. si a mediului înconjurǎtor în general2[2]. deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. romane. este parte integranta a mediului înconjurator. monumentelor istorice. grecesti. din care 43% se afla în statiunile balneoclimaterice de pe litoralul Marii Negre. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total). ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri. 6% în statiunile montane etc. pentru a-si îmbogati cunostintele generale. România dispune de un important potential turistic. Asadar. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. în special. si drept urmare. campinguri. pensiuni. depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. Turismul. pentru odihna sau tratament etc. vile. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan – împadurit. dacice). Turismul românesc dispune în prezent de cca. Statiunile mon 10310d322k tane. arhitectonice. precum si . Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. arta populara). Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor. monumente si muzee. si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice. cabane. prin turism se întelege. pentru a se distra si a face sport. la un înalt nivel calitativ. moteluri. în primul rând. Astfel întreg materialul turistic.

artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor. oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica.cabanele. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala. motelurile si alte forme de cazare. Ecologic si Cultural (ANTREC). taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire – turismul rural. . Apoi. creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. excursii. vânatoare. Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti4[4]. De la bisericile din lemn din Maramures. Pe de alta parte. ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural. membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. ANTREC are 31 de filiale judetene. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate. în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural. manastirile din Moldova. agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român. Din 1990. sporturi de iarnǎ sau nautice. pescuit3[3].

instructie si educatie.reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. Germania sau Austria. Pe de alta parte. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele . conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice. ca posibila destinatie turistica. sporturi. Turismul rural se desfasoarǎ în ariile extraurbane. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30. prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent . creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente. cura de aer.Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural. a întregului potential cultural-istoric din spatiul rural. Pe de alta parte. de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor. în România. beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Daca în tari ca Franta. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. De aceea. de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dunǎrii. tratament balnear etc. contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana. aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat. Ca forma de „loisir” el se practicǎ pentru odihna si recreere. utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei. dar mai ales pentru cea mondiala. în peisajul pitoresc al mediului rural. aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre. diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric.

constituirea ANTREC. dar si necesara în etapa actuala. practicarea acestuia fiind nu numai posibila. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. datinile autentice. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. continând însǎ si multe elemente de originalitate. a dat un nou impuls acestei forme de turism. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. la nivel organizatoric. în structurǎ. formativ. iar locuitorii sai. care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural. legislativ. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. Astfel. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. pajisti alpine întinse.etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane. prin ospitalitatea deosebita. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori6[6]. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor sǎi. ape nǎvalnice. au fost omologate 13 sate. ar putea schimba radical imaginea României în lume. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). de identitate zonalǎ foarte precise. Judetul Maramures pǎstreazǎ nesecate comori de frumusete. însa. zeci de izvoare minerale.5[5] Dupa 1990. pe locurile de leagǎn ale . actiunea a fost stopata din ratiuni politice. Apoi. apoi au aparut agenti economici specializati. Maramuresul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. Ulterior. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezintǎ Maramuresul. în Maramuresul istoric. adevǎrat tezaur etnografic al României. de cercetare si cooperare internationala. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc.

multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. au fost create de-a lungul sutelor de ani. tǎranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet. respectiv Bucovina si Oas. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. Toate acestea. . ca atare. aceastǎ noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. ca si în tot nordul tǎrii. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica.” În acest context. si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national. poate chiar a mileniilor. datinile si ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare pret. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: „Prin potentialul sǎu monumental si folcloric. XIX si. lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judetului Maramures. Maramuresul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. Aici. basmele devin relitate. alǎturi de arhitectura traditionalǎ. fiecare gest. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. costumele traditionale. Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare. si constituie azi o emanatie unicǎ de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni7[7].neamului românesc.

aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de productie si consum. bazat pe cresterea necesitǎtii de refacere a sǎnǎtǎtii si schimbare a mediului.. în afara ariei de resedintǎ”8[8]. industriei si perfectionǎrii mijloacelor de transport”. a nonrezidentilor”. Guy Freuler si dateazǎ din 1880. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. in anul 1975. Michaud.. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. Mai târziu. de Leville-Nizerolle. O definitie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938. Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria si sejurul persoanelor.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenta altor ramuri. rezultat al dezvoltǎrii comertului. turismul are ca obiect „o productie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turistilor. 1. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎtilor nonlucrative ale omului. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎti în definirea lui. seful Consiliului Superior al Turismului Francez. de cultivare a sentimentului de receptivitate fatǎ de frumusetile naturii. generate de deplasǎrile de o noapte . Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific. nici locul obisnuit de muncǎ. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principalǎ si durabilǎ. În anul 1983.În prima jumǎtate a sec. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odatǎ cu înmultirea statiunilor termale si balneare. Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne.

se evidentiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic. a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism. care îsi lǎrgeste continuu sfera de activitate. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare. motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. de la domiciliul obisnuit. Notiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viata .9[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. altul decât cel obisnuit. calatorului si turistului10[10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. printre care si definitii ale turismului.M. organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume.T. afacerile. sportivǎ sau religioasǎ.). Dupǎ definitivarea relativǎ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate.sau mai multe. pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. afaceri sau alte scopuri.

dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. circulatie turistica. însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turisticǎ desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local.12[12] Toate aceste concepte. cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. retea rutiera. sanitare si de telecomunicatie. cât si activitatea economica. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularitǎtilor acestuia. monumente cultural-istorice. derularea programelor. prestarea serviciilor de baza suplimentare. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu.economicǎ si socialǎ. sau prin retele comerciale. confruntatǎ si corelatǎ cu activitatea practicǎ. partial modernizata. muzee si atractii naturale si culturale. dotari comerciale. pensiune. gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate. cu celelalte domenii ale economiei. precum si modul de petrecere a timpului liber). Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamnǎ acelasi lucru. Componentǎ de bazǎ a desfǎsurǎrii turismului rural. . de regula agricola. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti.11[11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în notiunea mai generalǎ de turism „moale”. în timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural. satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului.

social si ecologic În timp. ci si de oameni din România si din strǎinǎt ate cu un anume standard de viatǎ. comertul. parade ale portului popular.  Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporanǎ.. sǎ te abati pe la o stânǎ. agricultura. de orasele poluate. Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile si fânetele. oameni de afaceri. activitatile turistice derulate în spatiul rural „verde” genereaza efecte pozitive. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitǎti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. precum: mǎsurarea laptelui. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:  Din punct de vedere al turistului: Odihna la tarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎseni. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎti nationale rentabile ca: hotelǎria. începem sǎ visǎm cu ochii deschisi la o vacantǎ idealǎ. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strǎzii. diplomati. rǎvǎsitul oilor. transporturile. de aglomeratia marilor hoteluri. turistii sunt invitati sǎ participe la sǎrbǎtorile traditionale locale. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria. turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si strǎini „saturati” de modernitate. constructiile. ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important. târguri de artizanat ori vite. acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când. care sǎ facǎ legatura între tara noastra si restul lumii..1. Într-adevǎr. iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte . . vizita unor castele medievale etc. În afara odihnei propriu-zise.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic. intelectuali. dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural.

Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. Aceasta duce la cresterea nivelului de culturǎ si civilizatie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ. Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura. De toate acestea profitǎ atât populatia localǎ cât si turistul. spatii recreative. artizanat.alimentatia. Totodatǎ cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. dispensare etc. Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. Agroturismul reprezintǎ o realǎ sansǎ pentru economia localǎ. suveniruri. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎti de prestǎri servicii conexe. parcuri. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. largirea orizontului de cunoastere al acestora.13[13] . energie electricǎ. competitii sportive care antreneazǎ si populatia localǎ. reuniuni. el este amator de trasee. Acestea duc la cresterea veniturilor. Activitatea turisticǎ este beneficǎ si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. pescuit. alimentare cu apǎ. artizanat etc. de recreere. expozitii. a unor mestesuguri. solicitǎ servicii si stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. produse de micǎ industrie. dotǎri tehnico-edilitare. Toate aceste activitǎti dinamizeazǎ viata economicǎ localǎ. scoli. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie. creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. artizanat. muzicale. de a presta servicii. instalatiilor. Prin turism sunt finantate adesea si activitǎti culturale ca spectacole de teatru. a unor activitǎti traditionale care au fost neglijate multǎ vreme. acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. festivaluri. datoritǎ complexitǎtii ei. iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. Activitatea agroturisticǎ. schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. ameliorând calitatea vietii locuitorilor. echipamentelor si serviciilor în folosul comunitǎtii locale – spatii verzi.

prezenta turistilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎtii mediului natural si a patrimoniului lo r istoric si cultural ce favorizeazǎ întelegerea interculturalǎ si comunicarea liberǎ între locuitori si turisti. Se activeazǎ astfel traditiile social culturale. mestesugǎresti. turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritǎtilor locale fatǎ de valoarea turisticǎ si identitatea culturalǎ a localitǎtii. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desfǎsurarea acestei activitǎti. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎtii rurale si comunitǎtii în general si nu în ultimul rând. pentru achizitionarea de echipamente moderne. achizitionarea de mǎrfuri. folclorice. la nivel local. provocând de fiecare datǎ noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori  Din punct de vedere socio-cultural: Activitǎtile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale. agroturismul.Dupǎ cum se observǎ. cu precǎdere a agroturismului. interesul comunitǎtii si autoritǎtii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabilǎ si de promovare a turismului rural. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ.14[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. plata personalului. si . De aceea. componentǎ a turismului rural. în protejarea si conservarea mediului natural si construit. Deasemenea. are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viatǎ al locuitorilor. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale. cât si mediul din care aceasta face parte. în contextul unei activitǎti economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului).

Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viatǎ al localnicilor si poate favoriza poluarea. a sporturilor de varǎ si iarnǎ. în areale sensibile. sustinerea muzeelor. deasemenea. a traditiilor populare si a arhitecturii locale. Acestea se concretizeazǎ în: mentinerea si dezvoltarea manifestǎrilor culturale traditionale. prin circulatie si zgomot.duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric . vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastrǎ.  Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la cresterea fenomenului de stabilitate. lipsei cadrului legislativ si a reglementǎrilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” si cu caracter de masǎ în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor. Practicarea. florei. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale. drumuri de circulatie si acces. Se pot mentiona. numǎrului mare de turisti care. si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. si o prea mare diversificare a activitǎtilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. pe arealele existente.15[15] . rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎti prea largi. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. pot perturba viata ruralǎ si viata florei si faunei naturale. deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupationalǎ a populatiei rurale. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. îndeosebi cea tânǎrǎ. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. teatrelor si a altor echipamente de culturǎ. Deasemenea existenta unui numǎr mare de trasee si poteci. faunei etc. prin contactul turistilor strǎini cu etnocultura si ambianta naturalǎ si ospitalierǎ a satului românesc. produce perturbǎri ale echilibrului ecologic. ajutǎ la cresterea calitǎtii vietii populatiei locale. strângerea de relatii prietenesti între localnici si turisti.

Odihna. întelegerea si creativitatea sunt. profesie. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îsi îngrijesc sǎnǎtatea în vacantǎ. armonie. sǎ se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic. imaginatiei si înclinatiilor individuale. determinǎ dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. grupul folcloric etc. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎtie de valori cultural-istorice si naturale. Cunoasterea. ale folclorului. 1. între care comorile de artǎ popularǎ. lǎsând loc suficient initiativei. motivatie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. toate aceste activitǎti turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât si asupra mediului economic si a celui social. care viziteazǎ satele respective. sex. Sportul. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. confort fizic si spiritual. care rǎspund unor variate motivatii ale cǎlǎtoriilor turistice. artizanatului si ritualurilor sǎtesti. alǎturate conventiilor sociale specifice. . poate fi depistatǎ o serie de necesitǎti pe care orǎseanul le emite din ce în ce mai constant si tinde sǎ le transforme în actiuni16[16]:         Reîntoarcerea la naturǎ. statut social.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii si functionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎti proprii si activitǎti specifice. grupul de muncǎ. pescuitul sportiv. transformǎ vacantele rusti ce într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte. etnografie si folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. din punct de vedere turistic. comunitatea locativǎ. cura de aer si fructe.. sǎnǎtate. determinǎ majoritatea turistilor. Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitǎtii populare. naturalete.Dupǎ cum se poate observa .3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. vânǎtoarea. 1. Este rezultatul necesitǎtii de relaxare. ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare. de asemenea. Cunoasterea si adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenentǎ specificǎ zonelor rurale. ordine. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. obiceiurilor gastronomice.

pânǎ în zona montanǎ. servicii culinar gastronomice pescǎresti sau vânǎtoresti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). de artǎ si arhitecturǎ cu valoare de exceptie. drumetie: Tismana (Gorj). siria. Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ asezǎrile rurale care detin un fond etnografic. Satele pescǎresti si de interes vânǎtoresc oferǎ si organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vânǎtoare. Agapia etc. farfurii si strǎchini de ceramicǎ. Rǎsinari (Sibiu). Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si masǎ în conditii autentice (mobilier.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Agapia. arhitecturǎ popularǎ de exceptie. Caras). decor si lenjerie în stil popular. helioterapie. si s-au dezvoltat. de valoare inestimabilǎ. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. prin meniuri bazate pe produse lactate. situate în zone de deal si de munte. Asezǎrile turistice de acest tip. si care pot sǎ atragǎ turisti. dar si în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. Asezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente. Sǎpânta) atrag turistii interesati de creatia artisticǎ si artizanalǎ. Cordun. Vama Veche (Constanta). Vǎratec etc. nǎmol: Zizin (Covasna). port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). Sate cu monumente istorice. acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. Tismana. Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. de la producatorul însusi. izvoare sau lacuri sǎrate. Botiza (Maramures). pe cele mai variate forme de relief. Subcarpatilor Getici – Aninoasa. sudului Transilvaniei – Hǎrman. Prislop. cu casele raspândite la o oarecare distantǎ unele fatǎ de altele.De asemenea. Margina. recunoscute ca sate turistice. balneoturismul etc. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎ stiri: Sucevita. Satele balneare sustin turismul balnear de importantǎ localǎ si mai rar regionalǎ. Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit. sunt specifice Moldovei. intern si international. 1. Cozia. de pe litoralul Mǎrii Negre si Delta Dunǎrii. strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas. Biertan. Satele turistice pastorale (Vaideeni. conditii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. dar si zonelor joase. Satele turistice de creatie artisticǎ si artizanalǎ (Tismana. pecuit. Sadova (Suceava). Ciocânesti (Suceava). reprezentat prin muzee etnografice. Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. prin originalitate si bogǎtia resurselor proprii spatiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore17[17]:           Satele peisagistice si climaterice se caracterizeazǎ prin prezenta unui cadru natural atractiv. Costiui (Maramures). precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. linguri de lemn etc. Gǎrina – Jud. cu elemente de potential turistic numeroase si variate. în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. mofete. posibilitǎti de cazare. renumite pe plan national si international. Putna. cu oglinzi de apǎ. Feldioara etc. atât în perioada recoltǎrii cât si dupǎ aceea.. Chiuzbaia (Maramures) etc. posibilitǎti de plimbare în aer Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. Brǎdet (Arges). unicitate si frumusete. care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. turismul de cunoastere. Vama (Suceava) etc. oferind liber. Sǎcelu (Gorj). Gurghiu (Mures). constituie destinatii pentru turismul de sejur. Horezu. Jina). safari – asigurând în acelasi timp. meniuri traditionale servite în veselǎ si cu tacâmuri specifice. Un numǎr mare de sate. atrag spre vizitare numerosi turis ti strǎini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea). prin posibilitatea achizitionǎrii unor astfel de creatii direct de la sursǎ. bǎi de aer. În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este cr esterea oilor si vitelor.). prin oferirea fructelor. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice .

gospodarul locuind în apropiere. În satele turistice.mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). alta decât cea locuitǎ de gospodar. .pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentatie publicǎ din localitate (restaurant. în locuintele gospodarilor. . acestia locuind în aceeasi casǎ sau în apropiere.spatii cu destinatie specialǎ pentru turisti. . care locuiesc în gospodǎrii diferite. care le va omologa. . iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare. construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociatia turisticǎ sǎteascǎ. .spatii secundare în gospodǎria sǎteascǎ.pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ.Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: .demipensiune. Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. . construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic. . de categorii diferite. Alimentatia publicǎ. servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalitǎti: .casǎ de vacantǎ.spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ. .pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turisti.camere mobilate. spre a asigura securitatea turistilor. . pensiune).

perioada de sejur (sezon sau extrasezon). lavoar. . zona în care se aflǎ acestea.camerǎ cu 1-2 paturi. fǎrǎ a se trece prin alte camere. dus. iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare.. Omologǎrile si clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationalǎ de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti.pregǎtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. (cadǎ).accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare sǎ fie direct. 10-16 mp. lavoar. cu WC.racord obligatoriu la reteaua electricǎ publicǎ. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la: . cu apǎ rece si apǎ caldǎ. 10-16 mp. Criteriile de clasificare a gospodǎriilor tǎrǎnesti din zona montanǎ : A. . Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospodǎriilor. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. racord obligatoriu la reteaua publicǎ de canalizare si existenta apei curente menajere. dus. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. Toate spatiile de alimentatie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului. Clasa II . Clasa de confort agroturistic montan – spatii de cazare: Clasa I .camerǎ cu 1-2 paturi. cu WC.

Clasa III . care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. 2.camerǎ cu 1-3 paturi. Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. cu WC. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural.camerǎ de servit masa si de recreere. Clasa II . latrinǎ separatǎ de locuintǎ. cu apǎ rece. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 1. dus. eventual si apǎ caldǎ. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. 10-20 mp. cu acces la bucǎtǎria propietarului. Clasa III . 3. lavoar.spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I . Clasa de confort agroturistic montan . totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. comunǎ cu alti turisti. functionând în cladiri independente .camerǎ de servit masa si de recreere. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. B. în folosinta turistilor cu propietarul. comunǎ cu proprietarul si o încǎpere pentru spǎlat. în folosinta exclusivǎ a turistilor. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul. cu lavoar. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. 10-20 mp. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice.fǎrǎ camerǎ de servit masa si de recreere. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere.camerǎ cu 1-3 paturi. Clasa IV . cu apǎ rece. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau . si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban.

În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte. 5. 6. fermele si pensiunile turistice rurale. Aceste spatii de cazare trebuie sǎ fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orǎsenesc în functie de situatie19[19]. gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice. asociatii sau comunitǎti locale. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎsurarea activitǎtii de cazare în pensiuni. Agroturismul. utilizeazǎ ca spatii de cazare si de servire a mesei. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor18[18]. ca formǎ a turismului rural. Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în exclusivitate la dispozitie acestora. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii). 4. .viata turistilor.

prin bogǎtiile naturale si geo-climatice. functionând în locuintele cetǎtenilor sau în clǎdiri independente. judetele Suceava. morale si peisagistice. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. cu o naturǎ încântǎtoare. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire si servire a mesei. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. Cluj. Lǎpusului si Bǎii Mari. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. la diferite grade de confort. în prezent fiind definit astfel : constructie cu functie hotelierǎ – cazare. Motelul. distractii si sport. cunoscuta sub denumirea de Ţara Maramuresului. în principiu. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete.Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele:    Satul de vacantǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru masǎ. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎtii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. de o rarǎ frumusete. masǎ – de capacitate micǎ sau mijlocie. n u au personal la dispozitia clientului autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la rec eptie imediat ce a sosit si a plǎtit suma cerutǎ. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. situat în mediul rural. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii . în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si masǎ. Bistrita-Nǎsǎud. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. functionând în cadrul gospodǎriilor tǎrǎnesti care asigurǎ alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. care au favorizat. Conceptia despre moteluri a evoluat rapid. Maramuresul este o oazǎ de viatǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. Primele sate de vacantǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. care asigurǎ în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de pregǎtire si servire a mesei. utilizând. izolate unele de altele sau aflate în acelasi c orp de clǎdire. terase si lunci. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. grupând o serie de pavilioane rustice. cu capacitate cuprinsǎ între 3 si 20 de camere.     Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. si pânǎ la 20 de camere în mediul urban. un echipament adecvat. pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. Sǎlaj si Satu Mare. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. cu dealuri. amplasatǎ în general in afara localitǎtilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dotǎrilor acesteia si destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. compuse dintr-o camerǎ cu baie si un amplasament pentru masinǎ. Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. îndeosebi pentru turistul automobilist. motelurile permit automobilistilor sǎ aibǎ în permanentǎ masina la dispozitie.

Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. Pentru cǎ erau trei pǎrti de trei neamuri diferite. cu vetre de sat. dar si nobilii români care se maghiarizeazǎ . Acestea erau formate din mai multe asezǎri românesti stabile.1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geograficǎ specificǎ. actul a . Lǎpusului. Judetul actual Maramures cuprinde Ţara Maramuresului. în extremitatea de nord-vest a României. pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. Ele se gaseau însirate pe Vǎile Marei. întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. o uniune frǎteascǎ de întrajutorare. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategicǎ de primǎ importantǎ. pǎsuni si munti cu pǎduri. conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎti teritoriale numite voievodate. Sub raport politic.semneazǎ o conventie cu sasii si secuii. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. Chioarului. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri. De aceea. pe Taras si Tisa. cu hotare între ele.de turisti din tarǎ si strǎinǎtate20[20]. 2. provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ si culturǎ a populatiei sale. Maramuresul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz. al X-lea si al XI-lea. În sec. Cosǎului. O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramuresul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. în majoritate româneascǎ. detinǎtorii puterii . În urma unor rǎscoale de proportii (Bobâlna1437). în cazul când una din pǎrti este atacatǎ.nobilii maghiari în majoritate.

Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 si dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. care încorpora teritoriul Maramuresului.serbarea mǎrtisorului" si existǎ o asociatie culturalǎ numitǎ "George Cosbuc". în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Desi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România. Satmar. Biserica Albǎ . Oas. Teceu în Tiacev. atâti câti sunt. În acest context. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. subordonate regiunii. legǎturile s-au reluat. românii erau doar tolerati.Belaia Terkov. care cautǎ sǎ tinǎ aprinsǎ flacara culturii românesti printre conationali21[21]. respectiv la Uniunea Sovieticǎ. Pânǎ si denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina. ei au constatat cǎ fratii lor din dreapta apei.avut o deosebitǎ importantǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri. si se înfiinteazǎ raioanele ca unitǎti teritoriale restrânse.Dabrova. spre surprinderea celor din stânga Tisei.deci si actualul judet. revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specificǎ. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic. Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. sasi si secui.. Lǎpus. situatia s-a schimbat radical. portul si nici traditiile.spun ei. al regiunilor si raioanelor. cum ar fi . În privinta împǎrtirii administrativ teritoriale a tǎrii. iar Apsa de Jos . dar Maramuresul rǎmâne în continuare afiliat . Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani. legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intensǎ politicǎ de deznationalizare a populatiei românesti de cǎtre puterea sovieticǎ. Zona Codrului . Chioaru. nu si-au uitat limba. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simtim români!". Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ si depinde de sprijinul celor din tarǎ. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrtire administrativ-teritorialǎ a tǎrii.

Pierzându-si . De asemenea. de-a lungul timpului. toate de o inegalabilǎ frumusete.2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul. este locul unde traditiile. care va deveni resedinta judetului. aidoma celor de acum 2000 de ani. Certeze). Se remarcǎ portile sculptate (Halmeu). a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original si pitoresc.la Baia Mare. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevaratǎ întoarcere în timp. pitoreascǎ. Vizitatorii Ţǎrii Maramuresului sunt atrasi. de creatia popularǎ din Oas. Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. vatrǎ de culturǎ si civilizatie care si-a dǎltuit în lemn istoria. transmise din generatie în generatie. În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ si pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn.arta. pǎstratǎ si azi în formele sale originale. Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. Prin adaptarea la materialul din care este construit. originalitatea gospodǎriilor.dupǎ mai bine de 600 de ani locul privilegiat de resedintǎ de judet. noul. cioplitul lemnului (Camarzana. Cǎderea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ si repararea unor greseli fǎcute de regimul trecut. nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. 2. portul si arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România. traditia maramureseanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ si odihnitoare apropiatǎ de scara si ochiul omului. cât prin înfǎtisarea mândrǎ si formele mestesugite monumentalizate. Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurintǎ . se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul). Frumoasǎ. sǎ-l punǎ în valoare. sǎ îl ducǎ mai departe. . prin modernitatea sa. elegantǎ . Natura. care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. În ritualul sǎrbǎtorilor osenilor. în primul rând. pictura pe sticlǎ si olǎritul (Tur). obiceiurile si traditiile.

se întâlnesc aproape în fiecare sat. Elementele decorative nu au doar o functie esteticǎ. Muzeul etografic svǎbesc-Petresti. Muzica maramureseanǎ care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarcǎ prin ritm si vitalitate.Vama. era în trecut apanajul familiilor nobile.simbol al soarelui ca element esential al vietii. pictura pe lemn si sticlǎ se practicǎ cu succes si se transmit din tatǎ în fiu. Maramuresul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ. rozeta . Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii. element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. ceramicǎ. Tânjaua. impus de ceterasi. expune peste 500 de piese. acestea povestesc viata ce lui dispǎrut. Pastele. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura crestina si precrestinǎ. iar unele detin recorduri absolute: cea mai înaltǎ constructie din lemn . Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. . mai iute ca oriunde. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector. unele cu o vechime de peste 300 de ani. Coarda spirala simbolizând aspiratia spre înalt. Stâna maramureseanǎ. iar perechile încep sǎ se roteascǎ. cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul. pe ritmul din ce în ce mai rapid. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO.Negresti Oas. si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ. arborele vietii . acesti violonosti locali de exceptie. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramuresean "explodeazǎ" de muzicǎ si voie bunǎ. artǎ popularǎ (tesǎturi si cusǎturi caracteristice). În câteva clipe. poarta este bariera împotriva rǎului.Muzeul Ţǎrii Oasului . se-ncinge muzica si jocul. Conform traditiei. toatǎ sala este în picioare.simbolizând viata vesnicǎ. Poarta maramureseanǎ veritabil "arc de triumf" rustic. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. Bisericile de lemn . Aici. nelipsiti de la orice petrecere22[22].bijuterii de artǎ popularǎ .biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. Cimitirul vesel de la Sǎpânta. Muzeul ceramicii . sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene. posedǎ o frumoasǎ colectie de port osenesc. opera artistului popular Ioan Patras. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei si gospodǎriei. la care se adaugǎ nuntile si botezurile. sculptura lemnului. reuneste cruci "vorbitoare". dar cele mai fascinante sunt crucile. de viatǎ si de sǎrbǎtoare.

situat în cursul superior al râului Tisa . închizând depresiunea cu acelasi nume. unde Tisa paraseste locul sau natal. Tarasul. care sunt marcati de masivul Rodna. Iza si Viseul iar din dreapta Apsa. primind din stânga râurile Mara. Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. ca o cetate. urcǎ în Pasul Prislop si în continuare pe cumpǎna apelor. La . de dealuri mari si munti înalti. Ucraina. Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. Granita se continuǎ pe cumpǎna apelor din Muntii Maramuresului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎtelei (izvor al Ceremusului). având ca poarta locul îngust lânga Hust. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. La sud.3 Asezare geografica si cǎi de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. peste Rodna urmeazǎ lantul muntilor Ţiblesului. Ignisului si Oasului. Din suprafata totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul rǎzboi mondial. Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului. Maramuresul . adicǎ a Ţǎrii Maramuresului. cât reprezintǎ actualul Maramures. Gutâiului. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina. la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafatǎ de 3 381 km. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpatilor Orientali. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. Lǎpusului.formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. unde Tisa le aduna. la granita cu Ucraina. în tara vecinǎ.2. Maramuresul se învecineazǎ cu judetul BistritaNǎsǎud pe Bistrita Aurie. Spre est Maramuresul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judet Suceava) pânǎ la Bistrita Aurie. Talaborul si râul Neagova. granita marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Viseului în Tisa.

una din . si mai târziu de judet. conditiile geografice.sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare23[23]. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezǎrile omenesti cu toatǎ frumusetea si pitorescul lor. drumurile spre Maramures sunt asfaltate. a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie si izolare. atât de bogatǎ în traditii etnografice si folclorice. Viseu de Sus si Borsa. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam.. timp de peste 600 de ani. prinde firul râului Mara si-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmatiei. 18.poartǎ" a Maramuresului este pasul Prislop. E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. Toponimia si traditiile. care trece prin pasul Gutâi (989 m). care leagǎ între ele asezǎrile de pe Valea Marei. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn. comitat. O altǎ .portile" de intrare în zonǎ coboarǎ muntele în serpentine. Cǎile de comunicatie si transporturile Ţara Maramuresului. o parte din asezǎrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei.. cuprinzând toate asezǎrile de pe aceastǎ vale. precum si cele de . precum si atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. Totusi. Drumul care se constituie si într-o axǎ etnograficǎ a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeazǎ firul Vǎii Izei. Cǎile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucuresti – Cluj Napoca. precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. Reteaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. Centrul de convergentǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei. fostǎ resedintǎ de voievodat. fiind accesibile pentru masini. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fratii lor de dincolo de munti. au impus o legaturǎ a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationalǎ nr.

pe vǎile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre Ţara Oasului - o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonantǎ în nordvestul României. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de cǎrute, poteci, înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului, dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ si de culturǎ popularǎ sǎ-si umple sufletul, sǎ se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale feratǎ sa dat în folosintǎ în anul 1875, când a devenit functionalǎ si gara Sighet. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosintǎ noi trasee, pe calea feratǎ, înspre Ucraina. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structuratǎ pe douǎ directii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎutii – Mǎgherǎusi situat la 10 km de Baia Mare24[24]. 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercitǎ o influentǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii fortei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ, turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvoltǎrii economice a judetului.

2.4.1 Economia Economia actualǎ a judetului Maramures este de tip industrial-agrarǎ, aflatǎ în tranzitie la economia de piatǎ. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a cǎror distributie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: - agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ - industrie si constructii - servicii si alte activitǎti Total: 5,8% 46,2% 48,0% 100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003, în judetul Maramures Tabel nr. 2.1

INDICATORI Agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestiera Industrie si constructii Servicii si alte activitǎti TOTAL

Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165

Mai 2 501 46 104 47 928 96 533

Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, în crestere cu 557 persoane fatǎ de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiazǎ cǎ cea mai mare pondere o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmatǎ de industrie si constructii (47,8%), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (2,6%).

Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiintǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordantǎ cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezentei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masǎ lemnoasǎ. Astfel, metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în productia industrialǎ a judetului cât si a tǎrii, Maramuresul ocupând locul întâi pe tarǎ în productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile, de articole de blǎnǎrie, materiale de constructii, încǎltǎminte, produse alimentare etc. Populatia activǎ ocupatǎ, pe ramuri ale economiei (%), în judetul Maramures, în perioada 1998-2002 Tabel nr. 2.2 INDICATORI TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ, exploatare forestierǎ, vânat Industrie Ind. Extractivǎ Ind. Prelucratoare 1998 100,0 42,2 1,2 1999 100,0 49,0 1,0 2000 100,0 50,0 1,0 2001 100,0 49,0 1,0 2002 100,0 44,7 0,9

29,9 5,0 23,9

22,3 3,9 17,2

20,0 3,7 15,3

20,6 3,5 16,1

24,0 3,5 19,5

7 8.0 2.6 1.6 4. . 1.7 7.7 4.5 3.9 1.8 1. 2000 – 3. Activitǎtile care au o crestere semnificativǎ sunt: constructii.6 4.8%. a bunurilor personale si casnice.1 1. 2001 – 16.4 4.5 închirieri si servicii prestate întreprinderilor Administratie publicǎ 1.3 4.5%). Silvicultura.1 întretinerea autovehiculelor. iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare.6 1.5 bancare si de asigurare Tranzactii imobiliare.9% în 2001 si 44.9%.0%.6 0. 2002 – 3.3 1. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49. masini si utilaje agricole si forestie re.4 1.1%. piese de schimb auto etc. transporturile (2000 – 2.3%.0 2. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50.2 2.8 0.6 1. 2002 – 3.6 1.0 1.7% în 2002. exploatarea forestierǎ si economia vânatului au variatii foarte mici.9 2.7 1. 2003. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3.6 1. repararea si întretinerea autovehiculelor.8 1.5 1.5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.0 1.5%).0 0. 1.8 Comert.6 4.7 0.8 4. comert. 0. a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante 1.0 1.Energia electricǎ si termicǎ.6 1.4 1.6 7.0 gaze si apǎ Constructii 2.7%.3 1.1 Învǎtǎmânt Sǎnǎtate si asistentǎ socialǎ Alte activitǎti 4.8 2. 2001.3 4.0 0. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în crestere din an în an (2000 – 15.4 1.5 8.0 4.5 1.5 1. Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de otel aflatǎ la Baia Mare.5 Transporturi si depozitare Posta si telecomunicatii 3.1 0.2 2.0 0. Productia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier.0 1.0 2. repararea si 6.5 Activitǎti financiare. 2002 – 19. INSSE.3%) învǎtǎmântul si sǎnǎtatea.

ovinele. care în judet ocupǎ 71% din totalul suprafetelor agricole. Lǎpus si prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porti maramuresene.Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei.4. grâu. cherestea etc. unde se realizeazǎ mobilǎ. de prevenire si transmitere a acestora la om.3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale. principalele animale fiind bovinele. porcinele. o scoalǎ de maistri si 14 institutii de învǎtǎmânt superior. În sectorul cresterii animalelor s-au desfǎsurat actiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. . 32 licee. orz etc. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. la Vadul Izei. placaj. Borsa. pepiniere pomicole si viticole. reteaua unitǎtilor de învǎtǎmânt a judetului Maramures cuprindea 56 de grǎdinite. A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbunǎtǎtirea pajistilor.4 Învǎtǎmântul În anul scolar 2002 – 2003. Baia Mare. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎtirea si asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor.4. cruci pictate. Tg. 1 scoalǎ profesionalǎ. mobilier tǎrǎnesc. Baia Sprie. Viseu de Sus25[25]. 271 scoli generale. cartofi. 2. Cresterea animalelor este si ea prezentǎ. O îndelungatǎ traditie în judetul Maramures o are productia mestesugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel. Desesti si prelucrarea lânii la Sǎpânta. Sǎpânta. 2. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale.

3 INDICATORI Învǎtǎmânt total: Unitǎti Populatia scolarǎ Copii de grǎdinitǎ Elevi înscrisi Studenti înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt prescolar: Grǎdinite de copii Copii înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt primar si gimnazial: scoli Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt liceal: Licee Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt profesional: scoli Elevi Personal didactic Învǎtǎmânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: 31 15 698 1 508 30 15 792 1 494 30 16 382 1 591 32 17 083 1 425 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 273 61 912 4 243 272 59 542 4 287 271 54 093 4 022 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 .Evolutia învǎtǎmântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr. 2.

din care populatia masculinǎ 249 350. scolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003. 2003. 2. la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr. de la grǎdinite pânǎ la institutiile de învǎtǎmânt superior. 2.4. INSSE.37% din populatia tǎrii. Populatia urbanǎ reprezintǎ 52.1% iar densitatea populatiei este de 82. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003). adicǎ 2.9%. pe sexe si medii. cea ruralǎ 47. iar cea femininǎ 285 65026[26]. Populatia. Maramuresul avea 535 000 locuitori. Învǎtǎmântul superior a suferit si el o transformare dintr-un numǎr de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003.scoli Elevi înscrisi Învǎtǎmânt superior: Institutii Studenti 1 2 339 1 1 604 1 1 324 1 1 026 31 4 610 16 4 866 14 5 480 14 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.5 Populatia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎtǎmânt o reprezintǎ situatia economicǎ si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor.6 locuitori/km2.4 Total (numar persoane) Urban (numar persoane) Rural (numar persoane) Locuitori / km2 Judetul . O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003).

6%).2 82.a. CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs .3 84. ucraineana (2. 35.7%). ortodocsi (3.Maramures Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88. Din punct de vedere confesional.6% evrei.3%) s.2 84. urmati de greco-catolici (38. Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36.7%). reformati (5.6 82.maramures.5% ruteni (ucrainieni) s.a.27[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o crestere considerabilǎ a economiei judetului Maramures.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38. maghiara (25.7 85.9% maghiari.4% români.7%). urmata de limba româna (33.a. 19. romano-catolici (12.insse.0%).3 Sursa:www.5%) s. locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38. în mǎsura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare. 4.8%).9%).

obiceiurile si arta popularǎ.1 Continutul potentialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutâi si Ţibles. principala localitate din Ţara Oasului. 3. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: Sǎpânta. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. important centru de ceramicǎ. Dupǎ sieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ. vechi centru minier. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. Rozavlea. pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". peste pasul Prislop si se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti. cu caracteristici si personalitate distinctǎ. adevarat muzeu de artǎ popularǎ. mai întâi. prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti. unde se înaltǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. o fermǎ horticolǎ unde s-au . Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii. cu un interesant port popular. Nǎnesti. În drum sunt întâlnite localitǎtile Cârlibaba. Bârsana. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului. Strâmtura. Ciocǎnesti si Iacobeni. Varna. Vom porni pe soseaua ce duce la Seini. pe la Poiana suiorului. spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie. sat cu un cimitir original. vechi centru minier. fie pe Valea Izei. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au pǎstrat aproape nealterate porturile. trecând prin inima Oasului. Dragomiresti. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei. din nordul Moldovei. traditiile. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ.Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. al XIV-lea. Giulesti si Vad. Pornim. fosta resedintǎ voievodalǎ în sec. Se trece mai apoi prin Borsa. Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". Negresti. pe la Negresti. Moisei. Denumit si Ţara Lemnului. dedicat celor 29 tǎrani ucisi aici în 1944. teren de camping si parching. sieu. Certeze. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice.

Splendoarea tinutului este datǎ de lumea satelor. care a trecut apoi la sângeroase represalii. "Ţara Lemnului". Toate sunt . dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult. la începutul secolului trecut. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii. cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎtile meleagului. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici fabrici. ori cu atâtea si atâtea chipuri. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi. Între zidurile ei. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. mobilier. Dacǎ esti venit din alte colturi de lume. ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. poartǎ ori casǎ.. greu de definit pentru strǎini. Atractia tinutului este fǎrǎ egal si resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. pǎdurile reprezentând. când ultima tehnologie a robotizat existenta. localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai.. 90 la sutǎ din suprafata Maramuresului. pe dealul Bradului. La început de nou mileniu. iobagii rǎsculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. care se aratǎ ziua prin luminisuri de pǎdure. care trǎiesc întrun fel de paradis dat de Dumnezeu. Maramuresul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. Mergând spre vest. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. Sunt curiosi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata sǎ povesteascǎ si sǎ arate ce-i cu viata lor de tǎrani. cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn. dar si cu demnitate. Esti primit în lumea lor cu respect. În apropierea comunei. unde se înaltǎ o cetate din sec. al XII-lea. Un tinut al misterelor. una de drojdie de bere si una de abrazive. privelisti si trǎiri. vom întâlni marea comunǎ Mediesul Aurit. Starea de uimire nu te pǎrǎseste aproape nici o clipa. cu atâta firesc. cu oameni în costume viu colorate.aclimatizat migdali si lǎmâi. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pânǎ la linguri. în care fiecare asezare apare ca un mic miracol. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospetiei si a mitologiei.

Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare d in masiv . prin înǎltimea turlelor. specificul etnografic si folcloric. bunǎ de bǎut. Spectacolul este de-a dreptul fascinant.inconfundabile prin monumentalitatea si bogǎtia motivelor decorative. care coboarǎ în cascade. Muntii Rodnei din care face parte Ţara Maramuresului. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. nemodificate prin activitatea umanǎ. Somesul Mare. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. Glaciatiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. Pe lângǎ marea diversitate a peisajului. . cu apǎ limpede. jalonati de o serie de vǎi. Bisericile din lemn din Maramures unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. la 1786 m altitudine. Izvorul Bistritei). Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. încântând prin tehnica ineditǎ a constructiei. Iezer. foarte abrupt.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. Sǎpânta. simboluri ce semnificǎ firul vietii. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. cu numeroase zǎnoage. Bistrita Aurie. 3. O cǎlǎtorie în tinutul Maramuresului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎtia Pitorescului.1950 m. Ţara Maramuresului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice.1.lacul Iezer. La picioarele pârâului Pietrosu. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . rǎspândite mai ales pe versantul sudic. predominate de semnul soarelui si al funiei. cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu. maramuresean. Izvorul Pietrosului. prin armonia proportiilor. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali.

O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri. Pestera din Dealul Popii. cea mai adâncǎ. Pestera Zânelor. cu specii rare printre care si floarea de colt. Rezervatia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean.Zalion si a fost declaratǎ monument al naturii. cu galerii în lungime de 9530 m. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpinǎ si subalpinǎ. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. pestera Jgheabul lui Zalion. la începutul secolului XX. geologia. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. Rezervatii de mlastinǎ s-au format destul de târziu în timp. Ea face parte din complexul carstic Tǎusoare . care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. la o altitudine de 550 m. Alte pesteri din zonǎ sunt: Pestera lui Maglei. Rezervatia se întinde pe o suprafatǎ de aproximativ 450 km. Pestera de la Piatra Busuiocului. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 si 700 metri altitudine.Rezervatia Pietrosul Mare. fauna. pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr si pe prima treaptǎ a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. capra neagrǎ. sunt unice în Carpatii Orientali. originarǎ din Asia Micǎ. râsul. În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun. adǎposteste cǎldarea Buhǎescu. acvila de munte. prin peisajul lor sǎlbatic. O importantǎ rezervatie naturalǎ se aflǎ la 10 km de orasul Borsa . În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om. cerbul. urmele glaciare creeazǎ o rezervatie cu o suprafatǎ initialǎ de 183 ha. Prima este Zǎnoaga Micǎ. care adǎposteste lacul Iezeru si obârsia pârâului Pietrosu. descoperitǎ în 1955. este Zǎnoaga Iezeru. Flora. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un .Dintre ele se evidentiazǎ Pestera Izvorul Tǎusoarelor. cea mai extinsǎ si a doua. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul tǎrii. Culmea principalǎ adǎposteste pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. cu pereti prǎpǎstiosi. marmota. O importantǎ economicǎ si peisagisticǎ o reprezintǎ rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tisǎ. Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei.

la o distantǎ de 4. unde ocupǎ o suprafatǎ de 3 ha. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos. Ţara Maramuresului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. situatǎ în raza localitǎtii Sǎpânta. pe o suprafatǎ de 20 ha se întâlneste o interesantǎ asociatie vegetalǎ. În jurul lacului. roua cerului . Mlastina Poiana Brazilor. sub liziera pǎdurii.5 km de Borsa. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi. de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei. se aflǎ la altitudinea de 1800 m. afluent al râului Mara. de la o înǎltime de circa 60 m. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. cu un luciu de apǎ de 4300 mp si o adâncime de 20 m. Aceastǎ rezervatie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi). o cǎdere de apǎ.veritabil depozit de relicve. precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. care include specii de crin. Breb. este consideratǎ unicǎ în tarǎ prin existenta jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpatii Românesti (970 m). având o formǎ circularǎ. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. s-a format în urma unei alunecǎri de teren.plantǎ carnivorǎ. care sunt foarte putine. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile si drumurile modernizate. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. Cascada Izvorul Cailor. trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. alun. Mai mult de jumǎtate din suprafata lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. Ea s-a format întrun rest de crater vulcanic. în trepte. Minunata creatie a naturii. cu o serie de piscuri ce depǎsesc 2000 m. trifoiul de baltǎ. având ca punct de plecare Ocna sugatag. plop. Mlastina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. Un peisaj de neuitat oferǎ turistilor Masivul Rodnei. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turbǎ. specii de alge de origine nordicǎ. rogozul. . Pe baza ultimelor cercetǎri.

Valea Virului (14). cu patru cabane pentru cazare. la 800 m altitudine. aspecte de statiuni balneare sau climaterice. calcice. În S-V Muntilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocosului si Cheile Tǎtarului. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase.Breb. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pesterǎ. magneziene. la poalele Pietrosului. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Borsa (30). sub Vârful Ignis (Gutâi). de la luncile râurilor la crestele muntilor.între douǎ limite extreme. Cadrul natural maramuresean conferǎ multe asezǎri. aflate la Sǎpânta.1. Ieud. Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. Statiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi.Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan. 3. Borcut . are calitǎti terapeutice de odihnǎ si recreere. Farcǎu si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite. Strâmbu .1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat. Muntii Maramuresului. iar înǎltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Sǎlistea de Sus si altele28[28]. Pestera cu oase de la Poiana Botizii. pe malul Tisei.Bǎiut. situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului. Pestera de la Vǎlenii sonicutei de pe Valea Repedea. numite de localnici "borcuturi". Ca suprafatǎ. ambele aflate în apropiere de Bǎiut. care presupune cresteri si descresteri . În . Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarnǎ.1. Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale. Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu. punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. Viseul de Sus (20). Borsa. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ statiunea Runcu Plesa (100 locuri de cazare). este situat la 204 metri. Stoiceni. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei.

micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎita. Constructia petrograficǎ si formele de relief dominante justificǎ împǎrtirea acestor munti în douǎ grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. Firiza. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)29[29]. folosite ca pǎsuni de culme. Caracteristice sunt de asemenea. Piatra Rea (1825m). .1442 m).Maramures se aflǎ doar partea nordicǎ a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). Populatia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ si astǎzi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor. Negoiescu. circuri si vǎi glaciare (Fântâna cu Cimpoiasǎ. Buhǎescu Mare (2188m) si Bǎtrâna (1710m). care închide Depresiunea Maramuresului pe aceastǎ laturǎ. unde unele vârfuri depǎsesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis . Ţara Oasului. Frasin) atinge abia 827 m si la înǎltimi mai mari în Muntii Gutâi. Repedea. Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). sud-vest se desfǎsoarǎ grupa nordicǎ a lantului muntos de origine vulcanicǎ. dintre valea Tisei si valea Sǎlǎutei. unde punctul culminant (vf. Caracteristica generalǎ a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline. între care mai circulate sunt Negresti-Oas. argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). o cuvetǎ cu relief colinar si piemontan. Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m). care se întind pânǎ la valea Botizei. Negoiasa (2041m). deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas. Acesti munti. în Muntii Oasului. Muntii vulcanici ai Maramuresului. În partea de sud.1307 m. este de origine tectonicǎ si erozivǎ. se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Gutâi . Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari dimensiuni. Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. Cormaia (2033m). închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice. Pietroasa si Dragos). dominate de urme glaciare: morene. pe substrat sedimentar (marne. au pe alocuri curmǎturi relativ joase.

A doua grupǎ, a Muntilor Ţibles, este constituitǎ, în cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii), care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite si prioclastite, care alcǎtuiesc proeminente de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai înalt este vârful Ţibles de 1839 m altitudine. Muntii Maramuresului. Se însiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba si Bistrita Aurie pânǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Viseului. În general sunt constituiti din sisturi cristaline, strǎpunse de andezite. În cadrul Muntilor Maramuresului se detaseazǎ Culmea Pop Ivan, cu vârful Mica Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m), Muntele Pop Ivan (1937 m). Masivul Farcǎu este asezat între vǎile Ruscova, Repedea si Rica; vârful care dominǎ masivul se numeste Mihǎilescu (1918 m), unde se aflǎ si lacul periglaciar Venderelu. Tot în cadrul acestui lant muntos se aflǎ si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârsǎnescu (1542 m). În toti acesti munti se practicǎ pǎsunatul, de primavara pânǎ toamna, fiind împânziti de stâne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu si-au schimbat „locurile de vǎrat" iar ,,drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIV-lea, când aceste locuri apar mentionate pentru prima datǎ în documente. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova si Vaser; vârful are 1850 m altitudine. Se detaseaz râul

ǎ din aceastǎ culme si Prislopasu (1201 m),

Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Mai la sud, spre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop, care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) si culmea Prislop. Muntii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului si Bistrita Aurie pânǎ la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina Ţapului, care este între

Carlibaba si Ţibǎu30[30]. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr. 3.1 Vârful, denumirea si altitudinea (m) Pietrosul 2 303 Gǎlatului 2 159 Cearcǎului 1 849 Ţibles 1 839 Hudinului 1 611 Gutâi 1 445 Plesca 1 323 Secului 1 311 Ignis 1 306 Plesca Mare 1 302 Mogosa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Masivul in care se afla Rodna Rodna Rodna Ţibles Ţibles Gutâi Gutâi Ţibles Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Localitatea cea mai apropiata Borsa Complex Borsa Complex Borsa Dragomiresti Botiza Mara Bǎiut Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Desesti Ciocotis Distanta (km) 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti Muntii Rodnei. Masivul cel mai înalt din Carpatii Rǎsǎriteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). 30-40 spre Creasta km nord, si principalǎ prezintǎ spre o mǎsoarǎ sud cu peste 50 km lungime, celei pe o în lǎtime de asimetrie asemǎnatoare exceptia zonei fǎgǎrasene: abruptǎ apropierea

domoalǎ

Pusdrele,

cǎreia

se

aflǎ

o

cabanǎ

si

un

refugiu

Salvamont.

Lipsit

în

zona

alpinǎ

de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul31[31]. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoarǎ, pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte tinuturi românesti. Astfel, intrarea în Maramures, dinspre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Gutâi, dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si legǎtura se fac prin pasul Prislop, dinspre zona Bistrita-Nǎsǎud, legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul setref, iar legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul Huta. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete naturalǎ si beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu specific zonal. Depresiunea Maramures este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra vǎile, bazinetele si micile depresiuni. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sǎpânta, Piemontul Gutâiului, Piemontul Vǎratecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu afluentii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei cuprinde, de asemenea, o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asezǎrilor, amintind în acest sens bazinetele Sǎcel, Sǎlistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara, Cosǎu, Rona si desigur Sighet, depresiune situatǎ la confluenta Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase si lunci; râuletul Sǎpânta a creat Depresiunea Sǎpânta, în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume, de mare faimǎ în tarǎ si în lume.

3.1.1.2 Clima

în zonele depresionare si deluroase. iar o micǎ parte cum este Ţibǎul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita. Iza si Sǎpânta cu afluentii lor). Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9. lernile sunt destul de geroase.Clima zonei Maramures este moderatǎ de tip temperat continental. Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti). precum si invaziile de aer rece32[32]. apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul. Râul Viseu izvorǎste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Viseului. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. de recreere sau tratament. În munti. Regimul precipitatiilor. ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazutǎ. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ. lapovitǎ si ploi reci si se întind pe o perioadǎ lungǎ. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual.60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus.1. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. precipitatiile sunt mult mai abundente. iar Izvorul Cǎtelei merge spre Ceremus (Ucraina). În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei.1. nu sunt vifornite si vijelii.40 C în depresiuni. Temperatura maximǎ absolutǎ 39. cu zǎpadǎ abundentǎ. 3. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. De la izvoare si pânǎ la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau .3 Reteaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramures.

Baicu. cel mai important afluent este pârâul Ronisoara. cu largi posibilitǎti de tratament al bolilor reumatismale. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Afluentii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. Apele sǎrate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎti a unor statiuni de agrement si balneare. 3. Pe partea stângǎ. Principalele cursuri de apǎ ale judetului Maramures Tabel nr. strǎbǎtând peste 83 km. O mare bogǎtie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de apǎ sunt lacurile. Lacul Bǎtrâna. Izvorul Negru. Râul Iza izvorǎste de sub vârful Bǎtrâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se varsǎ în Tisa. Valea lui Dragos. Pe partea dreaptǎ. pârâul Sugǎului. lung de 22 km. dar mici. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). Mai numeroase. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. Caracteristica râului este debitul mare si constant. Podul Izvorului.Viseul. Tǎul lui Dumitru).2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Râuri Pe teritoriul judetului . ledisorul. Pârâul Hotarului. Lacul Rosu si încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Din partea dreaptǎ Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova. datorat pǎdurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei . Slǎtioara. În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. lezerul Pietrosului (18 lacuri). Mara.Valea Fântânelor. lezerul Mic. Vremusu. Botiza. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu). Slatina. Negoiescu. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. Râul Sǎpânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. Cimpoiesu. Pietroasa.

Viseu.4 Solurile.1. cocosul de munte. ocupǎ zone întinse în Muntii Maramuresului. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. forfecuta galbenǎ. fag. jderul de piatrǎ. lupul. Pentru zonele alpine. lupi. peste 60 de specii cuibǎresc aici. Coniferele.1. mrana. scobarul etc. pǎstrǎvul curcubeul. Pentru foioase distingem rǎsinoase. vânturetul rosu. 1999 – 2003. apreciatǎ pentru blana si pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. gorun. Gutâi si Ţibles.Somes Lǎpus Iza Viseu Vaser Mara 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. jderul de pǎdure. ursi. cǎpriorul. care determinǎ vegetatia si fauna caracteristicǎ acestora. veverita. coborând uneori pânǎ la 1400 m. tiparul. stejar. Bucuresti 3. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare. pitigoiul de brǎdet. rogozul. cleanul. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. Amintim acvila de stâncǎ. ursul brun. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. ciocǎnitoarea cu trei degete. iepurele. mistretul. Vegetatia variatǎ si bogatǎ a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. Se mai gǎseste marmota. În pǎdurile de rǎsinoase gǎsim specii de animale si pǎsǎri într-un mare numǎr. care însumeazǎ peste . Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m si 1700 m altitudine. În general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere si pajisti alpine. peste 30 de specii. bursucul. INSSE. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. râsul. rata. azaleea piticǎ etc. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbu l carpatin. cu preponderentǎ molidul. Pǎsǎrile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. Apele de munte (Tisa. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ si cu multe raritǎti. urechelnita. capra neagrǎ a fost una din bogǎtiile si mândriile Maramuresului. stiuca. brumǎrita. vulpea.

23 de specii33[33]. 3.1.1.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de florǎ si faunǎ, au determinat autoritǎtile administrative sǎ le protejeze prin lege, constituind unele rezervatii naturale si declarând anumi te specii monumente ale naturii. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500 ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎtilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. Specii de muschi pe care le gǎsim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt

considerate ca relicte arctice. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi), iar lângǎ pǎdurile de molid - zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. Zona este bogatǎ si în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}, recolonizatǎ în anul 1964, marmota (Marmota marmota), recolonizatǎ în anul 1973, râsul (Lynx lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii. Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi

bucurii de neuitat, astfel34[34]: • Borsa (Gura Pietroasa) - Statia metorologicǎ - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei Buhǎescu - Tǎmita la Cruce; • Poiana Borsa (Gura Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎtiului; • Statiunea de odihnǎ Borsa - pârtia olimpicǎ de schi - Buza Muntelui – Cabana Puzdrele; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Cascada Izvorul Cailor - saua stiol - Hanul Prislop; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Podul Izvorului - Poiana Runca - Poiana stiol – saua Gargalǎu; • saua Gargalǎu - saua Gǎlǎtiului - Târnita Negoieselor - saua Buhǎescu Mare (Târnita "La Cruce") - Vârful Bǎtrâna - Dealul stefǎnitei. Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Muntii Maramuresului, cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin lege, Mlastinile Vlǎsinescu, Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o rarǎ frumusete. Alte specii de faunǎ si florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte, laleaua pestritǎ, precum si o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul, corbul, acvila tipǎtoare micǎ, bufnita, huhurezul, ciuful, cocosul de munte, iar dintre pesti, lostrita. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite Vârful

precum plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. 3.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Rez. Nat. Pietrosul Mare Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la Zâmbroslâvii Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei Rez. de gorunet Ronisoara Rez. de larice Costui Rez. Poiana Brazilor Rez. Pǎdurea Crǎiasa Rez. Creasta Cocosului Rez. Mlastina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. Nat. Tǎul lui Dumitru Rez. Arboretele de castan comestibil Rez. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. Nat. Lacul Albastru Rez. Forestierǎ Bavna-Conga Rez. Cheile Babei Rez. Pestera cu oase Rez. Pestera Vǎlenii somcutei SâlhoiSuprafata (ha) 3 300 800 5 0,2 62 0,7 4 44 50 3 3 500 50 1,54 26 15 0,5 5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003, INSSE, Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de cǎtre Comitetul MAB UNESCO, reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafatǎ de cca 3300 ha. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎtii si integritǎtii comunitǎtilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protejǎrii diversitǎtii genetice a speciilor.

peste pasul Huta. mierea ursului. ce poate fi continuat. Turnul lui stefan . se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramuresului. Datoritǎ unui complex de conditii favorabile.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. unelte. dar prezente si pe vǎile Tisei si Viseului. în depresiunea cu acelasi nume. complex si unitar. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. biserici. zona turisticǎ montanǎ. la o altitudine medie de 228 m fatǎ de nivelul mǎrii. Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judetului Maramures. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în asezǎrile de pe vǎile Marei. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. acvila de munte.ridicat în secolul al XV- . 3. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etno grafie si folclor. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. datini si folclor. unice prin frumusete. Cosǎului si Izei. casa Iancu de Hunedoara.1. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar – Lǎpus. în pitoreasca si nu mai putin importanta Ţara Oasului 35[35]. istorice. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si pǎsǎri cum ar fi: ursul brun. Maramuresul istoric posedǎ un potential turistic antropic.Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. vechime si desfǎsurare. semnificatie. tesǎturi. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. porti. floarea de colt etc. dintre care putem enumera: gusa porumbelului. ce compun potentialul turistic. capra neagrǎ. pǎiusul. ceramicǎ. cocos de munte etc. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. Biserica Sfânta Treime. în care sau pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. cerbul. Sighetu Marmatiei si Sǎpânta. arhitecturale si etno grafic – folclorice. sopârlita. râsul. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vǎile Marei si Izei.

mineralogie36[36]. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. sub denumirea de Zalatina (Slatina). este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramuresului . Institutii de prestigiu din clǎdirile trainice. între râurile Mara si Cosǎu. deasupra usii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. perpendiculare pe sosea. populatia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiarǎ (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români. Turnul Mǎcelarilor. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. orasului nu i s-a acordat atentia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice românesti de mare rezonantǎ.J. cu viata sa economicǎ si culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane.are mai multe sectii: istorie si arheologie. vechi. care. în stil gotic. din care se desprind strǎzi drepte. asezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judet. De altfel. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa. oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor. dau o notǎ specificǎ orasului. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vǎile. pe cumpǎna apelor. Asezarea este situatǎ într-un spatiu pitoresc. Orasul Sighetu Marmatiei. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. dominat de dealuri si coline. si o fac si astǎzi. etnografie. . 109 F. de la crucea drumului din Feresti. Muzeul judetean . Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal. urcând panta dealului. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures. la 5 km. pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimatericǎ Ocna sugatag. este o constructie din piatrǎ. artǎ. D. pe fronton. pe frontiera de nord-vest a tǎrii. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. din foisorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra orasului. Din pǎcate. 58 km. Vechiul Han al orasului.lea. secolul al XI-lea. În general. înalt de aproape 50 m. Orasul s-a dezvoltat în timp. în ultimii 50 de ani. iar de la Baia Mare. Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche constructie din oras. oamenii Maramuresului de pe toate vǎile zonei.

fizioterapie (inhalatii. restaurante. afluent al Marei. împachetǎri cu parafinǎ. satele din jur) de a-si construi case de vacantǎ proprii. în partea superioarǎ a bazinului Mara. la "Creasta Cocosului". baruri. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. cafenele.De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. Ocna sugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giulesti. Stâncǎria de pe Muntii Gutâiului. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. Tot aici. urmasi ai lui Dragos37[37]. dar si la "borcutul" de la Breb. în imediata apropiere a Complexului. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. Ocna sugatag. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. Hoteni si . sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare".Apoi s-a mai numit si "La sare". În general. Vin aici oameni la odihnǎ si tratament din toatǎ tara. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. Baia Mare. instalatii de hidroterapie. cantine. care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbogǎti peisajul locului. masaje. Statiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. Oarecum izolat. nefiind pe nici una din arterele principale. la Giulesti. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. în apropierea ei aflându-se si localitatea Doraslǎu. Prin traditie se mai stie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. dar si tǎranii din satele Maramuresului. Brebul se învecineazǎ cu localitǎtile Budesti si Sârbi de pe Valea Cosǎului. sǎli de gimnasticǎ medicalǎ). ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. cu arbori de stejar de sute de ani. terase. azi disparutǎ. din neamul Rednicenilor. imediat la poalele acestuia. De altfel. .

numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti. fiul lui Giula. din 20 martie 1360. Desesti. Arhitectura bisericii este specific maramureseanǎ pentru acest gen de constructii. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. Hǎrnicesti si Sat sugatag. Copacis. prin care îl întǎreste pe romanul Dragos. cu o pantǎ abruptǎ. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura traditionalǎ. groase de opt metri. dr. Un sat nu este numai o asezare în spatiu. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou.Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. doc. în mosiile Breb. lǎrgitǎ în 1643 si reparatǎ în 1715. din zona Lǎpusului. Franta. A atras cercetǎtori români si strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. . obiceiurile. Claude Karnoouh. Slatina (Ocna sugatag). diplomǎ care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. Danielle Mason. satul fiind pe dreapta. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din asezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. folclorul. între aceste douǎ localitǎti. portul. 1970-1974. are o singurǎ streasinǎ. Mihai Pop. a fost construitǎ înainte de 1531. Biserica satului. Franta)38[38]. În hotarul Brebului se aflǎ mlastinile cu turbǎ. dr. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi si se varsǎ în râul Mara. În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. Copacis si Breb. neobisnuite în regiune. fiul lui Carol Robert. De remarcat faptul cǎ acoperisul. dr. asezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor.

de bucurii si necazuri. este Biserica din ses din Ieud. la nord asezarea este dominatǎ de Muntii Ţibles. sacrificii. Buzǎu. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. orânduit dupǎ legile omenesti. Ieudul este aceastǎ "cale" si o deschidere cǎtre tarǎ. Biserica este edificatǎ în anul 1718. mobilier specific si câteva cǎrti de mare valoare. instalatii tehnice actionate de apǎ (mori. în care se varsǎ perpendicular Ieudisorul. Ieudul a pǎstrat si o serie de monumente de arhitecturǎ tǎrǎneascǎ laicǎ: case si anexe gospodǎresti. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. Astǎzi. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. de dascǎli si preoti. acolo în miazǎnoaptea pǎmântului românesc. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii si pânǎ azi. de ctitori de mǎnǎstiri si biserici. Ieudul mǎrturiseste despre obârsiile strǎmosesti. de martiri.ci un loc în umanitate si în univers. greco-catolicǎ. perpendicular pe axa drumului. de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". Iasi). printre care se numǎrǎ si Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Crestineascǎ" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). o valoroasǎ colectie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. în Maramuresul istoric. covoare si stergare cu motive geometrice. pârâul Ieudului. Blaj. un sat poate fi si o cale cǎtre tarǎ. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. Ieudul a pǎstrat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori. vopsite în coloranti vegetali si minerali. zǎmislite dupǎ legile lui. covoare maramuresene. Un sat este un loc anume. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colectie de icoane pe sticlǎ. Comuna Ieud este asezatǎ la sud de soseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. la margine de hotar voievodal strǎbun. . din secolele XVII-XVIII. vâltori) etc. mobilier specific si desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. crescute din pǎmânt si deodatǎ cu pǎmântul.

cu simbolistica precrestinǎ în majoritatea cazurilor. în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative si cooperativa. datoritǎ unor initiative individuale apreciabile. tocul usii de la intrare. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. abandonat pe parcursul anilor. precum si cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare si a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. ridicatǎ în 1364. locuitorii se ocupǎ în principal cu cresterea vitelor. prin pitoresc si originalitate. care. putin mai jos este biserica nouǎ. iar printre casele noi. pe un promontoriu. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramuresene. din piatrǎ. mai spatios. în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). Situat la 97 km. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. numitǎ "Biserica din deal". a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. Populatia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. în primul rând. distantǎ de Baia Mare si la 43 km. de Sighetul Marmatiei. Ieudul se mândreste cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramures. etc. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. numitǎ Botiza.specific locului. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. expozitii de covoare si obiecte de lânǎ. masivǎ. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. unde se regǎsesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodǎriilor tǎrǎnesti. deja devenite monument. pe Valea Izei. Traditia popularǎ pomeneste de o mǎnǎstire veche. ici-colo se mai zǎresc si casele vechi. daruitǎ de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. la începutul secolului al XIV-lea. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. . extrasi din flori si plante. Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. de zid. pe lângǎ satisfactii de ordin moral . care se desprinde din soseaua principalǎ Sighet-Borsa.notorietate pe plan national si international. tǎierea si industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o pozitie privilegiatǎ. care tocmai îsi ridicaserǎ un alt lǎcas.

inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite. conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. este strǎbǎtutǎ de drumul judetean 186. 1993-1994. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. În ultimii ani. Atât biserica veche din lemn. lângǎ asezarea lor. Asezatǎ pe malul drept al râului Iza. de-a lungul soselei. cu intentia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. printr-o diplomǎ. Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. a unui nou lǎcas de închinǎciune. Blaj. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesugǎresti de tesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale39[39]. pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodox. cât si cea din piatrǎ. dar si pe strǎzile laterale. Se pǎstreazǎ si tablouri pe pânzǎ de mare valoare. De la intrarea în sat. "Bisericuta de pe Jbar". cu sapte turle. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. s-a construit în centrul satului o bisericutǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. Bucuresti. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". precum si multǎ carte veche din tiparnitele de la Iasi. fiul lui Stan.Cresterea populatiei din comunǎ a impus ridicarea. de la primul contact. la o distantǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. din piatrǎ. Astǎzi satul îti dǎ. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si întǎreste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). la locul numit "Valea Sasului". În 1992. Astfel. sentimentul bogǎtiei (materiale si spirituale). de asta data din cǎrǎmidǎ. Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de exceptie. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. pe dreapta si pe . Râmnic. între 1975-1976.

constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. în fata portilor unde stau la sfat. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. de Baia Mare. sopronuri pentru fân si . grupati în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. Desestiul este un sat de tip agropastoral dominat de grǎdini si livezi cu pomi fructiferi. Portile. porti monumentale.stânga. adevǎrate arcuri de triumf. Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgosestilor. Satul. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolicǎ). care astǎzi adǎposteste muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. Comuna Oncesti situatǎ la 65 km. se aliniazǎ satelor maramuresene pǎstrǎtoare de traditii populare. Comuna sieu este situatǎ la 89 km. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tarǎ. sculptate cu mǎiestrie în spiritul traditiei. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura traditionalǎ în lemn: case si acareturi. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramures. de Baia Mare si 8 km. sunt mândria bârsǎnestilor. Tot acum se organizeazǎ si "Jocul" (hora satului). pe Valea Izei. prin pitoresc si originalitate. singura constructie de acest gen pǎstratǎ în Maramures. constructii monumentale din lemn de stejar. vecinǎtǎti si neamuri. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. În centrul comunei. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. Centru de comunǎ de care apartin administrativ satele Mara si Hǎrnicesti. Asezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. Situatǎ pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. Comunǎ autenticǎ a Maramuresului Istoric. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porti noi.

obiceiurile. vâltori. are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier traditional si împodobitǎ cu textile (covoare. participant la Marea Unire. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. lucrate dupa rǎzboi. Nu are pridvor. dar noile constructii au preluat. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul traditional. De asemenea. Interiorul. iar absida este decrosatǎ. de formǎ poligonalǎ. instalatii tehnice tǎrǎnesti. aducând de peste secole o culturǎ si civilizatie tǎrǎneascǎ de exceptie. în mod frecvent. Drag si Ioan Românul din Maramures. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. Multe din portile din lemn. ca o chintesentǎ a geniului creator tǎrǎnesc. cunoscutǎ sub numele de "Troita Rednicenilor" si datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. În sat se pot vedea încǎ în functiune mori cu roatǎ verticalǎ. Biserica actualǎ. Budesti. sunt creatiile mesterului Pop Taina. Copiii si tinerii pe categorii de vârstǎ sunt constituiti în grupuri folclorice. Nava are un plan rectangular. si astǎzi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. actionate de apǎ. dansurile.biserica din lemn. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. în special la etaj. Cǎlinesti. elemente din arhitectura veche din lemn. s-au pǎstrat si portile (mult îmbogǎtite în pǎrtile sculptate). stergare) adecvate. cergi. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cosǎului. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. . specializatǎ în restaurǎri de monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. Vintesti si Vǎleni. al cǎrui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. se pǎstreazǎ cea mai veche troitǎ de hotar. alaturi de Ferest i. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. În partea de jos a satului. Constructiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). Balotesti. pive. în legaturǎ cu proprietǎtile voievozilor Bale.

slovaci. Populatia este mixtǎ: maghiari. Marcian.Rona de Sus. În bisericǎ. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Mare. oamenii ies la plimbare prin centrul satului. Toate poartǎ inscriptii si datǎri certe pe parcursul secolului al XVIIIlea si începutul secolului al XIX-lea. Ioan".18 pe ruta Sighetul Marmatiei . Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenta satului în sec. iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenta romanǎ. Costiui este o veche asezare minereascǎ. Huta este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic apartine de Remeti. În zona turisticǎ Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui. Septimius Severus). Teceu sau Teceul Mic . castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. construitǎ în 1742. douǎ scoli cu clasele I-IV. În sat a existat si o bisericǎ veche din lemn (1730). cǎmin cultural. Localitatea este asezatǎ pe D. pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul. datatǎ în 1888. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . se mai poate vizita "Calvaria St. S-au descoperit monede de argint si de aur . înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huta. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. aici functioneazǎ o micǎ fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ . În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situatǎ pe D. construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. XIII-XIV. de pe vremea împǎratilor romani si bizantini (Comodus. Vitellius.19. Pe soseaua spre Negresti. care domina asezarea si despre care se stie prea putin. foarte bine conservate. loc de odihnǎ într-un peisaj splendid.În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucuresti. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic. Traianus Consule. pe lângǎ Castel (astǎzi scoalǎ). astǎzi o micǎ statiune balneoclimatericǎ de interes local. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ.astǎzi pentru cristalul rubiniu.N. si biserica romano-catolicǎ. care a ars.sat . tot aici existǎ si o orgǎ. într-o adevǎratǎ defilare a portului traditional.Negresti. Minele de la Costiui au fost exploatate încǎ din preistorie. La Costiui. În zilele de duminicǎ si sǎrbǎtori. Dintre acestea.N. ruteni. Vespasianus.

creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oasului. unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". care marcheazǎ si locul unde vara vin osenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. impunând un stil specific. o altǎ zonǎ turisticǎ si etnofolcloricǎ de renume national si european. albastru si rosu. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânta un adevarat mit. galben. Nicǎieri în Maramures lemnul nu se vopseste. ruteni. pe D. folosind ca fond albastrul.N. la 18 km distantǎ de municipiul Sighetul Marmatiei. colora lemnul sculptat pentru cruce. Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile.. germani. Stan Ioan Patras.apartinǎtor de comuna Remeti. un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turisticǎ si desigur de râul Sǎpânta care izvorǎste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. Populatia este mixtǎ: maghiari. . cruci. În Sǎpânta s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. În sat existǎ o bisericǎ grecocatolicǎ si o scoalǎ cu clasele I-VIII. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare. Sǎpânta este una din comunele mari ale Maramuresului. iar pentru sublinieri. adǎugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. prelucrarea artisticǎ a lemnului. slovaci. exceleazǎ prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. prin vopsirea lui. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huta. Arta lui Stan Ioan Patras constǎ în faptul ca a reusit sǎ sintetizeze viata celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. numai la Sǎpânta se foloseste acest procedeu. una dintre acestea este casa Stan. restauratǎ în Muzeul Satului Maramuresean . români. Stan Patras a sculptat si mobilier tǎrǎnesc. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ si versurile însotitoare trǎdeazǎ un optimism robust si o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânta "Cimitirul Vesel". asezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpântei. XVII-XVIII construite din lemn. Comuna Sǎpânta este asezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Tarasului. anume. Ceea ce a dus faima Sǎpântei este asa-zisul "Cimitir Vesel".

Piatra Sǎpântei. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D. În Borsa s-a pǎstrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentalǎ din bârne rotunde . Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. cu statut de villae.18. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânta. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. În istoria comunitǎtii. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎsti în ultima lor invazie în Europa. Pǎstrǎvia. Borsa este una din vechile si statornicele asezǎri maramuresene. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese si fragmente ceramice edificatoare. când regele Ludovic. una în parohia de Sus si celaltǎ în parohia de Jos. turn. curate si deschise întotdeauna40[40]. care au manifestat supunere. clopotnitǎ si pridvor deschis. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. Cascada. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea. când Borsa a cǎpǎtat statut urban. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717.Sǎpânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. la 2 februarie 1365. Pânǎ dupǎ rǎzboi. vâltorile si horincile. În Borsa au fost douǎ biserici de lemn. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. va confisca mosiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ si fratilor sai Drag. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciti de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. dar mai ales casele frumos amenajate. Biserica din lemn. În zona turisticǎ Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa. monument. Asezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". Atestǎri scrise apar târziu. cu cǎtune pe vǎile laterale si case izolate la mare distantǎ de vatrǎ. Dragomir si stefan. Casa-muzeu Stan Ioan Patras. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât si ca întindere). dând nota caracteristicǎ asezǎrilor de tip "rǎsfirat si risipit".N. naos drepunghiular.

Hotelul Iezer. Zona este . iar iarna se face schi. cu bogǎtii ale faunei si florei de neegalat.din lemn din brad. o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitecturǎ. la culesul fructelor de pǎdure. pe lângǎ frumusetile naturii va gǎsi si oameni la stâne. Orasul dispune si de o Bibliotecǎ si o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa. care se ridicǎ ca un zid deasupra Borsei. care o flancheazǎ si încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. Grupul scolar Minier. maghiari. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi si neegalat. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. Populatia orasului cu cǎtunele componente. Muntii Rodnei. Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dotǎri urbane. la exploatǎrile forestiere.310. De pe Vârful Prislopului.294 locuitori. oferǎ un peisaj unic. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borsa. implantate în acest peisaj mirific. Din centrul Borsei. Dacǎ orasul de astǎzi încǎ suferǎ în privinta urbanizǎrii. De aici se pot face excursii în împrejurimi. amintim câteva dotǎri de exceptie. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ. care ne va conduce spre Bucovina. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. ucrainieni). douǎ încǎperi mari. biserica. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. era de 27. care astǎzi a devenit Rezervatie a biosferei. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. români 26. construit într-o arhitecturǎ modernǎ si destul de bine dotat. Printre acestea se evidentiazǎ Spitalul. Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. restul alte nationalitǎti (germani.5 km) cu o linie de telescaun. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). Orasul a fost dintotdeauna localitate minierǎ. Chiar în centrul localitǎtii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. În Masivul Rodnei pentru varietatea si bogǎtia vegetatiei si animalelor.

mijloace de transport. turism montan. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta. Deoarece. 3. nici nenumǎratele posibilitǎti de practicare a turismului montan41[41]. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”42[42]. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic.2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎti turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale si antropice sǎ existe si resurse materiale adecvate. . Valea Tâslei. pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort. instalatii de tratament sau agrement si este conditionatǎ în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. capabile sǎ asigure satisfacerea cerintelor turistilor. turism cultural etc. turism balnear. Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia. atractia diferita a unor zone.interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). Aceasta explica. Astfel. în mare masura. premisele de bazǎ ale desfǎsurǎrii unei activitǎti turistice intense care sǎ permitǎ desfǎsurarea a numeroase forme de turism: turism rural. turism de vânatoare. o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. beneficiind de potential sensibil apropiat. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎti de cazare si alimentatie.

iar în Maramures tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 fatǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. ferme. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fatǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri. 5. dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri. Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1. indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial.14 2003 275 319 3 154 1.în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa. case de oaspeti) si unitati cu autoservire .11 2002 272 596 3 177 1. Bucuresti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: .13 2005 277 384 3 257 1. sunt divizate.Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri. clasificate dupa continut.etc). hanuri.15%. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare. Din rezultatele obtinute reiese faptul cǎ judetul Maramures nu prezintǎ o importantǎ semnificativǎ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare.în România. 2001-2005.2.apartamente închiriate. serviciile de curatenie.15 România Maramures Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României.14 2004 276 089 3 100 1. . forma de propietate. categoria de confort. 3. INSSE. vile . perioada de functionare. functia îndeplinita. Capacitatea de cazare turisticǎ în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr. etc.10 2001 277 047 3 077 1.

Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 . 3. case si apartamente de închiriat. tabere si colonii de vacanta. hoteluri-apartamente. INSSE. camine si hanuri pentru tineri. a iar . este cea care separa mijloacele de cazare în: 43[43]   unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri.Una din cea mai utilizata clasificare. etc. pensiuni. sate de vacanta.4 din din se poate observa ca numarul hotelurilor crescut numǎrul . reprezentanta de terenuri de camping si caravaning. bungalow-uri.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera. hanuri.2005 Tabel nr. sanatorii si stabilimente de sanatate. casute. cabane si refugii montane camere. Bucuresti Din datele obtinute 2004-2005 tabelul 3.4 Unitǎti Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 98 2005 16 5 1 1 19 66 108 Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005.

1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures. la fel ca si numǎrul vilelor turistice si al cabanelor turistice.motelurilor a rǎmas acelasi. . 3. Figura nr. Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale. aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni.

forma de propietate. anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati. instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor. în functie de categoria sociala si venit. în restul anilor. perioada de functionare. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare. Bucuresti Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri. mijloacele de transport. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele.Unitatile de cazare si alimentatie. etc. atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate.5 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în hoteluri 630 873 997 1 116 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. categoria de de confort. unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:  Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. . amplasarea în spatiu. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit. În privinta structurii. Atfel. Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3. pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare. INSSE. mica si mijlocie. importanta. aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri.

3. cazare. INSSE. carburantii.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele. amplasata deobicei de-a de lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare.2004  Motelul: este o unitate de tip hotelier dimensiuni mici.Figura nr. 3. Se observa ca în judetul Maramures. Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr.2 Ponderea capacitǎtii de cazare din hoteluri 2000 . hrana. Bucuresti . servicii.

opt camere duble si patru pat matrimonial. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). Mara cu doua camere single. . Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie). 3. pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ si sǎ se mentinǎ între anii 2003 -2004 la 99 locuri. opt camere duble si patru cu pat matrimonial. Dispunând de multiple atractii turistice.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004  Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare. Aceste cresteri sunt rezultatul proiectel or de moderniz are a unitatilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. El este compus din trei unitati hoteliere: ♦ ♦ Iza cu doua camere single. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelasi numǎr de locuri de cazare (60). creste din doi în doi ani. complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. Figura nr. de alimentatie. la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi. sportive si de agrement. de tratament si de agrement. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete. acesta având categoria de 3 stele.Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004.

baschet). telefon. rezervatii naturale. fitness. în zona montana. salon pentru servirea micului dejun. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. Ele sunt specifice turismului de drumetie. etc. Totusi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎti de cazare. organizarea de petreceri. Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. numǎrul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. care asigura cazarea. sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. fotbal. alimentatia si alte servicii specifice. televizor. cu arhitectura specifica. minibar. anul 2004. sauna. si . fax. necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna.  Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. room service. în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare. 3. internet.♦ Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. handbal. sala de conferinte. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. functionând în cladiri independente. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna. terenuri de sport (tenis de câmp. spalatorie.

care îsi maresc numarul de la un an la altul.modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. . pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice.

cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei44[44]". INSSE.Figura nr. peste 60 de terenuri de vânatoare. multitudinea de lacuri naturale si artificiale. a celor peste 100 de izvoare minerale. în spatii special amenajate. cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban. Din acest motiv. Datorita numeroaselor atractii turistice. Bucuresti . aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. 2004.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. 3. care asigura. Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. 3.8 Pensiuni din judetul Maramures 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.

 Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. de catre populatia din mediul urban. în natura. viata socio. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie cazare evolutie favorabila. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet. cu precadere cele etnofolclorice. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76. o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor.Figura nr. numarul pensiunilor creste de la un an la altul. cazare si alimentatie.economica si mediul înconjurator. si ocupationale. Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber. Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. înca nealterate traditional si spirituale. iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere. 3. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale. are de o foarte . spirituale.O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni.dar însa. Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol.

anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 . în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor.3. dar si datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES. Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul. produse de cofetarie.Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. . desi sunt foarte variate. INSSE. însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice.2. punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare.2 Unitǎtile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures 49 55 56 59 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. 3.patisserie. Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara. bauturi si unele produse pentru fumatori45[45].59. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice.

Târgul Lapus. . pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. 3.Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc. la 700-850 de metri altitudine. Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri. cofetarii. unitati de tip expres.  Hexalit . patiserii. Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate. servind o gama diversificata de preparate culinare.Viseu de Sus.). etc. Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: .Restaurant Plazza Rebel. în apropiere de Pasul Prislop. . . linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri). bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective.Restaurant Union.3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa.2.Restaurant Doi Pauni. etc.  Casa Veche. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa. el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures. Italian. pe valea superioara a Viseului. chinezesc. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam:  Crama Veche. braserii. trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile.Baia Mare. pizzeria.

3. turismul rural si agroturismul . magneziene. Ţibles. ale tubului digestive. etc. neurologice. utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat. endocrine. existente în marile orase ale judetului46[46]. gastroduodenale. ale bolilor cronice. De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime. Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. baschet. terenuri de sport (tennis de câmp. statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic. Desi reprezinta interes pe plan local. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. etc. Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale . una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom. fotbal.În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine). etc).3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures. intoxicatii profesionale cu agenti chimici. etc. puternic ionizat. etc. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. handball. baruri. 3. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare. Maramuresului. cu o diferenta de nivel de 500 metri. turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale.4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa.2. discoteci. a bolilor ulceroase. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei. Gutâi.

Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. în functie de zona si masiv. cerc. Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. mijloace de transport pe cablu. precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. accidentare. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare. toate marcajele turistice au un contur exterior alb. max. datorita prezentei a numeroase obiective culturale. deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos .lantul vulcanic al muntilor Gutâi-Ţibles. Turismul montan. În România a putut fi practicat la o scara larga. Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa. .muntii Caliman. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei. care este reprezentat de cele doua lanturi: . În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. punct. albastru si galben ). Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. bisericii si obiceiuri stravechi. pârtii de ski. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor".). accesibilitate). poteci marcate cât mai corespunzator. enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. etc47[47] . pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice).Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m. banda verticala si cruce) si trei culori (rosu. Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan. de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani. muntii Ţibles..practicat în gospodariile taranilor. muntii Maramuresului. muntii Gutâi. si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX .

acea noblete datatoare de har. sa afli. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei. în zona de creasta nu exista adaposturi. atât de linistita dar si atât de bogata. Vei dori sa faceti parte. Fiind la o altitudine înalta si . prin excelenta. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil.O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone:  Muntii Rodnei. statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). sa încerci. Aflata în nordul României. sunt: Borsa. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. pe valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa. nu te va lasa indiferent. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor .  Muntii Calimarii. în judetul Maramures. Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. Buhaescu. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. specifice poporului român dar uitate în alte zone. zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. în zona de cresta lipsesc adaposturi. unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. cultura si geografie fara profesor. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza. este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. conferindu-le locuitorilor. Maramuresul este. Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale.

Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna. Rezervatia Pietrosul Rodnei.Poienile Izei . etc. în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). deseori. Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)48[48]. Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. Valea Vaserului.înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat. Dinspre Satu Mare. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii. Ocna sugatag si Izvoare.leud . pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati. în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa.Botiza . În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. valea Viseului etc). La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. Valea Izei. Cavnic. în judetul Maramures. având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie. intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale. Rozavlea . Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile. Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m).

În zona se pot vizita. În apropiere de Rozavlea. În acest spatiu etnografic. Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei.Ca si alte zone ale tarii.Botiza . Statiunile Ocna sugatag si Mogosa. Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. mai ales daca ajungeti aici vara. De asemenea. multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri. venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate . Muzeul Ţarancii si Manastirea din Dragomiresti. localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri. Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana. Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor.Ieud se poate ajunge pe calea ferata. Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717. se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300. Cascada Cailor din Muntii Pietrosu. prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri. În zona Rozavlea . pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor Ţiblesului. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza.

Bârsana. primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. alpinism. Cavnic localitate situata în muntii Gutâi. O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade. la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc49[49]. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta. parapantǎ. În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura. Astfel. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti. Mountainbike. drumetia. În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii.Giulesti.Viseul de Sus *Remeti.Calinesti.continua drumul cu mijloace auto. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina. coborârea unor .etc. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. snowboard.Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus.

Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat. picioarele orizontale si departate. Cascada Puzdrele50[50]. de pe pod. În cazul unei surplombe. pentru cei antenati. punctul de plecare în rafting. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. . Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. cu ajutorul unui sistem de frânare. coborârea pe prin defileu Somesului51[51]. Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor. Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare). în functie de nivelul de pregatire al participantilor. se alege un traseu mai dificil. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si. cu putin talent în mânuirea parapantei. Parapanta. numit opt de rapel. folosindu-te de curenti. poti sa zbori ore întregi. aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei. Escalada – Rapel.cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri. O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa. în conditii de siguranta maxima. daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. Canioning – Bodyrafting. puteti sa va sprijiniti pe genunchi.200 de metri pe stânca sau în gol. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului.

avene si galerii orizontale. Activitatea este deosebit de atractiva. practicarea de activitati cu caracter . echipat cu neopren. Aventura este însotita de echipament corespunzator. chei. traversari de marmite etc. Canioning . lungi de zeci de metri. prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare.Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. atât prin ineditul peisajului. coborâre. pentru evitarea accidentelor. vai active prin care mai curge apa. Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. mai ales. pesteri. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse.Ţibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa. • Organizarea de excursii în toate zonele tarii. cascade. proiector montat pe barca. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de apǎ de-a lungul timpului.Lapus. curgere prin tobogane naturale. • Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee.Aven – Cascade. Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte. care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa. cât. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: • Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan. toate aflate la distante mici unele de altele. dotat cu elemente reflectorizante. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna.

În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli. ginecologice sau ale aparatului locomotor. Înca din antichitate. ospitatalitatea oamenilor. a cicloturismului si alpinismului. altele fierbinti. ale sistemului nervos periferic. • Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare. la o altitudine de 490 de metri. Ocna sugatag -Mogosa . Unele dintre ele sunt simple. multe radioactive. monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie. • Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale. bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. în vederea ocrotirii naturii.Vadu Izei. aerul ozonizat. o tara fondatoare a turismului balnear. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România. a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. electroterapie . Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte. aerosoli. fizioterapie. precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite52[52]. pot trata aproape toate maladiile umane. gimnastica medicala. Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor Ţibles si Gutâi. România poate fi considerata pe bune dreptate.speologic. Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii". . • Educarea tineretului. Frumusetea locurilor.

XIV)53[53]. Manastirea Rona de Sus . XV) etc. Datorita prezentei padurilor.Biserica Romano . În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune.aflata în localitatea Rona de Sus Baia Sprie .aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761."Cimitirul Vesel". altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. Centrul Vechi (arhitectura din sec.Catolica (sec. statiunea Ocna sugatag are un relief deluros. atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici. În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice Ţibles -Gutâi.Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara. livezilor. Manastirea Bârsana . Sapânta . precum si a lacurilor saline din preajma statiunii. brazdat de apele râului Mara. .În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: . la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei.

. artroze periferice.: rinosinuzite cronice. micoze ocofaringiene. disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. B. periferice. manastirea Bârsana. Sârbi. Boli asociate: afectiuni ginecologice. lacul Firiza unde se fac canotaj. status post ionfectii respiratorii repetate.N. boli profesionale. reumatism abarticular. bromurate.catarale. ape clorurosodice iodurate. gonartroze. 4. sechele postpneumectorii. Budesti. 3. Calinesti si Giulesti. rinofaringite cronice hipertrofice. laringite. ozenoase. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. boli cardiovasculare54[54]. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. astmul bronsic alergic.L. izvoare crenoterapie. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibles. confera aerosolului temperatura deosebita. infectîos. alergice. Indicatiile tratamentului balnear: 1. viteza de deplasare. Afectiuni O. centrale.Lânga statiunea " Ocna sugatag". marirea particulei.P.C.O. Profil terapeutic: reumatismal. 2. infectioalergice. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. emfizen pulmonar. bronsiiectazii fara episoade hemoptoice. traheobronsite.R. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui. endocrine. sinuzite operate.. hipertrofice. reumatism secundar infectios. coxartroze.

afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata. îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice. . general. Elementul principal de cura este apa minerala în concentratie mare. sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul. efect histominopaxic si spasmilitic. ortopedice. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. clorurata. vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei. sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice55[55]. decontracturant. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. efect antiinflamator. sodica. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. amelioreaza deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. este situata la altitudinea de 1003 m. revitalizarea epitelului vibratil. creste mobilitatea articulara. aflata la 30 km de Baia Mare. aceasta este o statiune climaterica si de schi.Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. condroetin sulfric. fluidifiant la nivelul lichidului articular. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. hipertona. Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. iodica. micoze. În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol. creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. scade glicemia. Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata. în afectiuni ginecologice inflamatorii. ginecologice. exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica. afectiuni neurologice. pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase.

culturale si cadrul natural pitoresc. doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. . astfel spus. Ecologic si Cultural (ANTREC). Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. a fost înfiintat oficial agroturismul. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. 12 . agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite. ca sate turistice. care vor sa înnopteze în pensiuni. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. printre care si în judetul Maramures. una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures. în care vechiul se îmbina cu noul sau. în Sapânta. Din Borsa pe Valea Izei. Antrec are 31 de filiale judesene. Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. la vreun motel. case cu 3-4 etaje. la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. 154/31. La circa 20 km. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism.În Maramures. plus mansarda si demisol. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa. hotel. SATUL civilizatia traditionala cu înseamna înseamna obiceiuri cunoscute de generatii întregi. infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor. situate într-un mediu nepoluat. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. în localitatile Vadu Izei si Onceni. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. Astfel. atragerea turistului prin ineditul spectacol. Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. cu sarbatori stramosesti.

este un important centru de artizanat: covoare.  Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice. .pieptare de ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru. economice si culturale proprii. o mare varietate cromatica .care în afara functiilor politico-administrative.muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice. prelucrarea artistica a lemnului. Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului.sate turistice etnografice-folclorice . împletituri din nuiele.sate turistice de creatie artistica si artizanala . ceramica veche. sociale.sate turistice climaterice si peisagistice.  Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala. îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata56[56]. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan .  Sacele . unelte traditionale locale. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o cât mai strânsa colaborare cu EUROGITES. atelier renumit de cojocarie. Aceasta comuna fosta Cuhea. costum popular cu specific local. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . în vederea promovarii în fiecare localitate: .Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala.

gastro. staite.tesaturi. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona. semnul soarelui-simbolul vietii. cergi maramuresene cu motive traditionale original. Astfel. Satul Sârbi prin portile de lemn. turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activitǎtii desfasurate acolo care atrag turisti.  Satul Rogoz. sculptate cu motivul soarelui. Aceasta forma de turism are doua obiective : 1) de instruire prin îmbogatirea cunoasterii. arborele vietii.  Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate. comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. flori. . Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate  Stoiceni. camasa barbatesca brodata foarte scurta. faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic. margini în dinti de lup. fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine. rozeta solara. pasari.  Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi. funia.intestinale. cu motive ornamentale traditionale: funia. port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri. sat ce detine un port popular lapusnean autentic.  Sapânta renumit centru de artizanat . floarea soarelui. coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de tara.

istorice. parcuri zoo. monumente. Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica. Muzeul Etnografic al Ţarii Lapusului. Monumentul eroilor (1935). în Ieud: Centru Etnografic. Biserica din Deal (1364). din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO.Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926). spre deosebire de turismul recreere sau curativ. sarbatatori traditionale. castele. festivaluri de muzica. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei. istorice. de nivelului de instruire al acestora. ansambluri urbane sau rurale. recreerea. pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. balet. stinte naturale. monumente si ansambluri de arhitectura si de arta. Palatul culturii. de civilizatie. În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. expozitii si târguri. parcuri si gradinii. teatru. în principal obiective turistice de provenienta antropica. Vizitarea muzeelor: de arheologie. Turismul cultural vizeaza. Biserica din . Ţinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural -istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera. între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti. coverturi. Casa de lemn (secXVIII). în Sighetu .2) recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor forme noi. Turismul cultural se concretizeaza în: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. edificii religioase. dans. nationale sau regionale. Catedrala Ortodoxa Româna. Muzeul Satului Maramuresean. gradina botanica.

Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât prin resursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. graiul fermecat. custuri si vârfuri abrupte. lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati. Manastirea Moisei (sec XIV . în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972).comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat. Supranumiti si „Fagarasul nordului”. Muzeul satesc. Cimitirul Vesel. biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. în special. însǎ mai presus de toate stǎ maramureseanul. în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni. care si-a pǎstrat judecata limpede si neîntinatǎ. Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord. Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile. arhaic al tǎranilor si cântecul . E adevarat cǎ Maramuresul este cunoscut pentru aceastǎ civilizatie a lemnului. lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural. o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest.UNESCO). stǎ farmecul Maramuresului. Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta. în sieu : Biserica de lemn (1599 . râsul sǎnǎtos al maramuresencelor. În felul lor de a grǎi si de a privi lucrurile.UNESCO ). Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane. semete. gustul înselǎtor al hornicii. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. pentru traditiile pe care stie sǎ le respecte. lungi si salbatice spre sud. În Rozavlea : Biserica din lemn (1717.Vale (1699). ascultând întelepciunea bǎtrânilor. Biserica din lemn (1699). precum si de cǎtre cercetǎtori57[57]. numeroase circuri glaciare. lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. fire sǎnǎtoasǎ si robustǎ.UNESCO). Doar reusind sǎ simti puterea magicǎ a maramureseanului.

particularitǎtile lingvistice.1 Asezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramuresul. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. Având în vedere criterii etnografice. vom gǎsi o multime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment. uneltelor. În jurul bisericii este cimitirul satului. din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura. si nu în . de unde dominǎ satul.susani" si „josani". în general este amplasatǎ pe un patrimoniu. unice prin semnificatie. Privitǎ în ansamblu. ceramicii. bisericilor. obiceiurile si folclorul. CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs Diversitatea formelor de relief. asezarea maramureseanǎ are ca dominantǎ biserica. specificul etnografic si folcloric. tesǎturilor. nu vei simti decât un dor continuu si o dorintǎ puternicǎ de a te întoarce si a nu mai pleca.ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. vechime si desfǎsurare. se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. unde de secole sunt îngropati cei care pleacǎ în lumea de dincolo. ocupatiile specifice portul popular si arta popularǎ în general. cu oamenii si creatiile acestora. care-i conferǎ acesteia unicitate. Dintre toate acestea. datinilor si folclorului. portilor traditionale. Pentru aceste subzone pledeazǎ si tipul de asezare si structura gospodǎriei tǎrǎnesti.. care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrti . cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. Credem cǎ armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean dǎ nastere specificului care individualizeazǎ zona. istorice si geografice. 4. Biserica. si atunci.

2 Mestesugurile tǎrǎnesti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului.ultimul rând. Poienile Izei). 4. arhitectura. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sǎcel. 4) Subzona nordicǎ. în sud) si apa Viseului (de la vǎrsare în nord si pânǎ la Viseu de Sus. guvernate de un sistem autarhic. în special în perioada când satele erau . cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si Sǎlistea de Sus. 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova. mai complexǎ ca structurǎ. ele s-au perfectionat. în care arhitectura prezintǎ unele note diferite fatǎ de restul zonei. definitǎ geografic de bazinul Marei si Cosǎului si cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana. sieu. Bogdan Vodǎ. precum si a localitǎtilor urbane de dincolo de Tisa. Borsa. grupând si cǎtunele populatiei de ruteni. Rozvlea. amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului58[58].. Desi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern. Moisei). în sud). 2) Subzona centralǎ. în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere. 1) Subzona plasatǎ în vestul Maramuresului. .închise". Botiza. în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet. în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul si cu Bucovina. de-a lungul Tisei. în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobste maramureseanǎ. Odatǎ create. incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud. ducând la anumite fenomene de hibridizare. în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie.

Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu. cǎpǎtâie de pernǎ. în albastru ca fond. dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. tesutul si cusutul. dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului. Prelucrarea lemnului. absolut inconfundabil. securirea pentru drǎnitit. rosul. crijma de botez). comuna Sǎpânta face o notǎ aparte în privinta artei lemnului. fǎtuitul cu barda. dǎ notǎ de vechime si . Mestesugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎtia pǎdurilor de foioase si rǎsinoase. iar pentru sublinieri a folosit galbenul. fata de perinǎ. prezenti în toate satele zonei. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. deoarece prin tehnicile de lucru. tolinca. folosesc si astǎzi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea. fata de masǎ). picturi pe lemn. tesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul. bogǎtia formelor. Ieud. Astǎzi functioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel si cel de la Sighet. dau o notǎ specificǎ zonei. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma si culoarea rosie nesmǎltuitǎ. lepedeul. Stan Patras a mai lucrat si mobilier tǎrǎnesc. sfredele.pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. albul. Sighet. Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramuresenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel. motivelor decorative. prin varietatea lor. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizatǎ de prezenta textilelor care. tolul. tesǎturi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rudǎ. tǎiatul si crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul si joagǎrul. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el. stergarele de rudǎ. Dupǎ functia tesǎturilor în cadrul casei se disting: tesǎturi de uz curent (cerga. fetele de masǎ si lepedeele care se pun pe rudǎ). Olǎritul. dǎlti. într-o cromaticǎ caldǎ. Torsul. a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate. ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ. stergarele si materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare. rindele. Mestesugarii de case si porti. pǎduri care si astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. În cadrul Maramuresului. stergarele de icoanǎ. stergarele de blid. miniaturi. tesǎturile de desagi. stergarele.

În ea este încorporat un sistem existential. livada. Fiecare spatiu din gospodǎrie este ocupat de o constructie cu destinatie specialǎ. au pǎstrat structura modelului traditional. o marcǎ culturalǎ si de civilizatie a unui popor. fenomen firesc si necesar. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. gospodǎria tǎrǎneascǎ traditionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. si astǎzi vasele ceramice îsi gǎsesc rolul lor functional (pentru apǎ. fenomen firesc si necesar. Casa . Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire. dar în general. filosofic. rǎmânând un simbol al startoniciei. piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colectiile muzeelor zonale. pǎdure). nationale si în multe colectii particulare. Satul maramuresean. formând o simbioza între om. lapte. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. pe lângǎ functionalitate. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". Gospodǎria maramureseanului cuprinde douǎ componente: statutul.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. dar. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. s -a avut în vedere si aspectul ei estetic. au pǎstrat structura modelului traditional. în general. pe mǎsura oamenilor locului. Casa este dovada importantei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. preparatul hranei). Este un semn. dar si . Casa tǎranului din Maramures poartǎ amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat. pivele. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ. vâltorile si uleinitele. În Maramures. 4. erau confectionate din lemn. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodǎriei (fânete. iar pentru calitǎtile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. arhitectura constructiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. grǎdinita. creatiile sale si mediu. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoarǎ.Locuinta. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ si nationalǎ.autenticitate pentru aceste obiecte. Toate componentele. pǎmânt arabil. la fel ca si morile.

care erau relevante pentru bogǎtia în animale. Intrând astǎzi într-o casǎ tǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul. confectionate din pânzǎ albǎ tesutǎ în casǎ.constructiile administrative. 4.crucile . cu multe elemente specifice locale. O cǎmasǎ bogat ornamentatǎ. La gât poartǎ si azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. au devenit din ce în ce mai pregnante. sub aspectul creatiei populare. care. ci de mǎrimea si numǎrul constructiilor anexe din gospodǎrie. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ si cojocul din blanǎ de miel. brodat cu lânǎ finǎ. suferǎ în continuare modificari. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. pǎmânt. pe ansamblu. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ si cu fire divers colorate. un amalgam între vechi si nou. vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri. În timp. La femeile tinere si fete. divers coloratǎ. Costumul femeiesc din Maramures. în ultimii ani. însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice. . Se renuntǎ cu mare usurintǎ si rapiditate la piesele traditionale. Interiorul tǎrǎnesc traditional conditionat de factori social-economici. geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire. mobilier modern în amestec cu piese traditionale. în esentǎ.4 Portul popular si obiceiurile Maramuresul. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular59[59]. care mai de care mai colorate. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. este cǎmasa de Sǎpânta. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎsile femeiesti.si troitele de hotar si ca o sintezǎ a geniului creator tǎrǎnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramures. Din lemn erau si semnele de mormânt . cu mâneca încretitǎ prinsǎ din umǎr si decolteul pǎtrat. portul popular. etnopsihologici. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei. preluându-se îmbrǎcǎminte din comert.

Sarasǎu si Iapa. în cadrul cǎruia s-au produs si se produc schimbǎri. Pieptarul. au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebitǎ. care presupun munci specifice. sunt marcate si de componente sacrale crestine. Încǎltǎmintea traditionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. cearǎ de albine si rǎsinǎ de brad. cǎsǎtoria. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor. este confectionat din pǎnurǎ si tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar si albastrǎ. au trecut în cel ceremonial. Hainele pǎcurarilor s e numesc smolenci si sunt o marcǎ personalǎ si semn de distinctie. de sens si functionale. care au contribuit la pǎstrarea si transmiterea lor peste timp. Toate obiceiurile statornicite în viata comunitǎtilor maramuresene. 4. este tesutǎ în casǎ. Bisericile si portile maramuresene . cu note proprii.5 Monumentele de arhitecturǎ. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. Cǎmasa traditionalǎ bǎrbǎteascǎ. pǎstrându-si functiile esentiale. hotǎrâtoare din viata omului. pǎstrând totusi secventele esentiale initiale. dar si cele de peste an.Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. De-a lungul timpului. Momentele importante. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. Se fierb cu scoartǎ de arin si capǎtǎ o culoare neagrǎ. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual. dar care se mentin si în zilele noastre. confectionatǎ din cânepǎ si in. cele din ciclul vietii. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. la Sǎpânta. Portul popular este încǎ viu în zonǎ. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. moartea. Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viatǎ care s-a statornicit în timp. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelatie esteticǎ60[60]. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. evoluând înspre cel artistic. ca nasterea.

Monumentele Maramuresului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. a bisericilor de lemn. în toate satele Maramuresului. Încadramentele usilor masive de la intrare. este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri61[61]. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea62[62]. datatǎ la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului. precum si ale ferestrelor.sculpturi ca "Sf. Ioan". astǎzi trecutǎ în planul artisticului. devin monumente. atât de specifice satelor românesti. ce se sprijinǎ nu pe peretii clǎdirii. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatrǎ. Printre acestea. pǎmânt. mori si semne de mormânt. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraînǎltarea boltii naosului. atunci când s-au pǎstrat. la bisericile maramuresene se constatǎ unitatea de conceptie. Din punct de vedere al planimetriei. având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent si la casele traditionale si care. Semnele de mormânt sau crucile. cetǎtuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Oncesti. cum sunt denumite de sǎteni. Maramuresul si-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin constructiile de lemn. Elemente de decor vin sǎ sustinǎ arhitectura maiestuoasǎ a constructiei. asezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎtii din muncipiul Sighetul Marmatiei. Între monumentele Maramuresului. case si biserici. . ci pe un sistem de grinzi si console. texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. Prezenta. un loc aparte îl au troitele de hotar. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ si caracteristicǎ cultului ortodox. acareturi gospodǎresti si unelte. cǎrǎmidǎ). mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos".

reînnoindu-se an de an pe aceeasi structurǎ. Soarele apare nu numai pe porti. confectionati din lemn de stejar. cǎ decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a portilor de la gospodǎriile tǎrǎnesti din satele regiunii. Portile maramuresene alcǎtuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vǎzute într-un context european. adesea cu o înfǎtisare monumentalǎ.6 Decorul si simbolistica lui Cel care va zǎbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. în afarǎ de atributele deja descrise. Adevǎrate opere de artǎ. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. Element decorativ astǎzi. roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. pierzându-se mult din specificul zonal. Acest motiv îl gǎsim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jurîmprejur. pe tesǎturi brodate si pe cruci în cimitire. 4.Un element important al gospodǎriei maramuresene îl constituie portile. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. Poarta maramureseanǎ "clasicǎ" si cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. ele reprezintǎ o contributie de seamǎ la îmbogǎtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. dispusi paralel si în acelasi plan. nu fǎrǎ surprindere. el avea un rol simbolic. O poartǎ maramureseanǎ este un ansamblu format din pǎrti fixe si mobile . Soarele. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. care si-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proportiilor. ci pânǎ si pe obiecte de uz casnic. prin echilibrul constructiei si prin metafora densǎ a ornamentatiei. Poarta maramureseanǎ este. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramuresului. pe acelasi model. al cunoasterii si al întelepciunii. si o marcǎ de identitate culturalǎ. dar cu un simt al esteticului deosebit. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost tǎrani simpli. Soarele era mǎsura . Soarele era considerat simbolul vietii. zonalǎ si localǎ. la vechile culturi din care a fost preluat. Dacǎ în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodǎriei traditionale s-au produs astǎzi mutatii nu întotdeauna fericite. arborele vietii. brâul acesta mai ilustreazǎ si planul de legǎturǎ dintre Cer si Pǎmânt.

recompensǎ. albǎstrele. si reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer si Pǎmânt. reprezentând irationalul. busuioc. cult de circulatie universalǎ. Are semnificatii magice. simbolizeazǎ fie schimbarea si curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. intuitivul. Motivul semnificǎ viata vesnicǎ. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. Sculptatǎ în lemn sau confectionatǎ din diverse frunze sau flori. înseamnǎ nenorocire. pentru a întârzia putrefactia corpului. devenirea universalǎ. prin rǎstignirea si moartea lui Iisus pe cruce. În acceptiunea ulterioarǎ a Bisericii crestine. Coroana. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificatii dintre cele mai diverse. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. Roata. dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. reînnoirea eternǎ. este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". Crucea însǎsi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. semn de distinctie. Luna are si aspecte mai putin pozitive. Luna . Soarele . florile au avut una din cele mai vechi întrebuintǎri. în crestere. regina cerului. ea a fost si un instrument de torturǎ si pedeapsǎ.puterea trupeascǎ. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. pavǎzǎ împotriva bolilor. subiectivismul. Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. el este o mostenire a dendrolatriei. fie pictat. cu raze multe si dese. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. un alt ornament des întâlnit în Maramures. previne si chiar respinge rǎul.ca simbol. astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub formǎ de disc. cultul arborilor. Luna este în general asociatǎ cu Soarele. a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. forta si puterea sufleteascǎ. Florile erau utilizate în scop profilactic. divinitatea mamǎ. Luna plinǎ înseamnǎ întregul. disparitia si reaparitia ei înseamnǎ deasemenea nemurirea si vesnicia. împlinirea. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare.timpului si simbolul vietii. fie ciclurile anului. . reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. aratǎ luminǎ. aparitia. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. Luna nouǎ. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. veselie. în descrestere ea îmbracǎ un aspect demonic. contra anumitor boli. "tinerete fǎrǎ bǎtrânete".

numǎrul mediu zilnic de turisti. încasǎrile din turism. Poate reprezenta uneori spiritul binelui.devenind simbol al crestinismului. ascuns si chibzuit ca rǎzbunarea. ca simbol. fecunditate si fortǎ regeneratoare63[63]. numǎr zile/turist. erau considerate ca simboluri pentru putere. Arta si civilizatia popularǎ maramureseanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii si civilizatiei nationale. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turistilor. este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea. alteori al rǎului. îl gǎsim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România. . generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci rǎdǎcini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început sǎ fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. grupuri artistice. durata medie a sejurului. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. de nepǎtruns ca destinul". densitatea circulatiei turistice si preferinta relativǎ a turistilor64[64]. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor pǎzind gospodǎria. sarpele. în special în Maramures. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn portile maramuresene.

si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini).1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005. INSSE. Calculul numǎrului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 20012005 Tabel 5.2 (turisti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 la 62 384 în Total Români Strǎini . NT mediu = Σ T / n. între anii 2001-2005 Tabel nr.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti Aratǎ intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval. unde: ΣT – suma turistilor înregistrati într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turisti sositi în judetul Maramures. în anul 2005 se poate observa o usoarǎ crestere de la 61 522 în anul 2004 2005 (români). Atât numǎrul turistilor strǎini cât si al celor din tarǎ este în descrestere din anul 2001 pânǎ în 2004. Bucuresti Numǎrul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant. 5.Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5.

Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎtii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoarǎ crestere în anul 2005.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 Astfel. 5. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ. Figura nr. turistii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice.87 1. 5.95 1.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005.91 1. le oferǎ si programe turistice de agrement si tratament.3 2002/2001 0.19 2003/2002 0.95 0.91 0.01 1. O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unitǎtile de cazare si slaba promovare a zonei.09 2005/2004 1. odihnǎ si recreere. Ritmurile de evolutie privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr.96 0.01 1.01 2004/2003 0. . zone care pe lângǎ liniste.

2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turisti ce au cǎlǎtorit si sau cazat în diferite unitǎti turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp.numǎrul de înnoptǎri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . Bucuresti Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ ale judetului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: . .numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005.Ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor români este oscilant.4 2001 216 283 189 723 26 560 2002 192 820 161 087 31 733 2003 190 700 159 341 31 359 2004 186 185 155 372 30 813 2005 168 264 137 432 30 832 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 5. INSSE. aceeasi situatie o prezintǎ si numǎrul turistilor strǎini. 5. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinatii. anul 2005. acesta creste si scade de la un an la altul. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judetul Maramures se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.

6 2002/2001 0. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0.88.19 2003/2002 0.98 2004/2003 0.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 .00 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎtile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: .numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant.97 0. dar din 2003 se observǎ o usoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turistilor creste cu câteva unitǎti.88 1. 5.98 0.84 în anii 2002/2001. . crescând apoi la 1.98 în anii 2003/2002 si 2004/2003.00 în anii 2005/2004.Figura nr.98 respectiv 0.98 2005/2004 0.turistii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1.84 1. .în cazul turistilor români ritmul este oscilant.19 în anii 2002/2001 la 0. în 2001 situatia era de 26 560. iar în 2002 de 31 733. acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0.97 de la 0. Ritmul de evolutie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures Tabel 5.90 0.97 0.10 0.89 0.

2 2.5 (zile) 2001 2. unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr. 5.0 2003 2.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 .2 2. iar în cazul turistilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.2 2002 2.5.4 Densitatea circulatiei turistice  În raport cu populatia Pune în legǎturǎ directǎ circulatia turisticǎ cu populatia rezidentǎ a zonei receptoare.2 1.4 2. Dsmediu = Σ nzt / T.3 2. D = Σ T / P.2 2.3 2. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an. În privinta turistilor români.0 2004 2. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investitiilor moderne din unitǎtile de cazare si a personalului pregǎtit si specializat în domeniul turismului.3 2. unde: T – numǎrul turistilor P – numǎrul populatiei .1 2.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumitǎ zonǎ.5 1. printre cauze numǎrându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei. 5.2005.8 2005 2.

03 2005 535 000 80 072 0.18 0.15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populatia gazdǎ si turisti.03 Populatia Turisti sositi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populatiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane. D = Σ T / S. unde: T – numǎrul turistilor S – suprafata Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr.14 0.02 2002 520 635 89 389 0.17 0.03 2003 519 057 86 194 0.7 (turisti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0.  În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2. 5.15 0. o primǎ cauzǎ fiind cresterea ratei natalitǎtii în aceastǎ perioadǎ.17 în anii 2002 si 2003 si la 0.14 0.15 0.18 în anul 2001 la 0. 5.12 0.12 0. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0. reduce aglomerarea si poluarea fonicǎ precum si posibilitatea furturilor si a imitǎrii comportamentului turistului.17 0.03 2004 520 637 78 837 0.Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr.15 0.9 (turisti/km2) .

92 2002 14. 5. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎtii de cazare în judetul Maramures Tabel nr. Cuc = nr.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazǎrii.50 2004 12.46 2003 13.50 9.67 11. neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafetei de teren.90 2.82 1.76 2. locuri de cazare * nr.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare . calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp si capacitatea de cazare maxim posibilǎ65[65].89 12. înnoptǎri (nr.17 2. zile turist) / nr.18 11.75 2005 12.Total Români Strǎini 2001 14. 5.70 9. se aflǎ într-o usoarǎ scǎdere.24 2.81 Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densitǎtii turistice în raport cu suprafata situatia este bunǎ.

Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎtii reduse de promovare a judetului. slaba pregǎtire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusǎ a serviciilor oferite.Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare este în continuǎ scǎdere. Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎtii turistice în judetul Maramures. lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judetului. anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. .

etnografie. Începând cu anul 1990. de vacante de . cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. creând interesul fatǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experiente. si cel cu vocatie turisticǎ. dar spontan.1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului din România Agroturismul si turismul rural sunt activitǎti economice complexe. în general. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tǎrii noastre ca o posibilǎ destinatie turisticǎ. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidentǎ. traditii. interesul pentru turism rural renaste. printr-un mecanism propriu. în special. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piata nationalǎ.CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. dar mai ales pentru cea mondialǎ. inclusiv prin promovarea. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. ca "pachete" de servicii economice. de agrement puse la dispozitia turistilor. sportive. din punct de vedere conceptual. 6. Pe de altǎ parte. culturǎ. Satul românesc. circulatia turisticǎ din mediul rural. artǎ popularǎ. întâmplator si mai ales neorganizat. un cadru natural armonios îmbinat. organizarea si dezvoltarea agroturismului. urmând ca acestea sǎ se desfǎsoare în cadrul natural rural. sporadic. folclor. socio-culturale. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate.Urmeazǎ Agentia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. Turismul rural în tara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna. istorie. vestigii istorice.

c) . la toate nivelurile. managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎti: a) . sǎ-si punǎ în valoare dotǎrile realizate. pe de altǎ parte. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul agroturistic. produsele si preparatele locale66[66]. sub toate aspectele sale. cât si pentru oferta agroturisticǎ. în vederea racordǎrii acestora la o retea nationalǎ si internationalǎ.calitate si chiar oportunitǎti de afaceri. Solutia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piata nationalǎ si internationalǎ o constituie un demers de management si marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul. Pentru facilitarea intrǎrii în corespondentǎ cu partenerii interni si externi. modul de realizare al reclamei si publicitǎtii. . pe de o parte si omul (turistul). Pentru a crea o retea nationalǎ. în cadrul unei afaceri 100% private. d) -procedura de existentǎ si consultantǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare si programe agroturistice.procedura de formare a agentilor locali. Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale. de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie usor accesibile atât pentru coducere.procedura de identificare a potentialului zonal si global.managementul global. pe orizontalǎ si pe verticalǎ. b) . Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare.

cu sectoarele adiacente acestuia. * Crearea retelei zonale. prestarea serviciilor de bazǎ si suplimentare. * Elaborarea procedurii de selectie. iubesc natura.turismul hotelier. circulatie turisticǎ. f) . activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în agroturistice. O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: . pe de altǎ parte. servicii de alimentatie .procedura de catalogare a potentialului agroturistic. . concretizata în cazare. .realizarea programelor de marketing. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospodǎriile tǎrǎnesti.agroturismul si turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi67[67]: . cultura si arta popularǎ. gospodǎrie. * Elaborarea criteriilor de clasificarea unitǎtilor agroturistice.e) .pensiune.pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. comercializarea acestora direct cǎtre turisti sau prin diferite retele comerciale. * Identificarea operatorilor localide turism.

* Catalogarea gospodǎriilor înzona agroturisticǎ. * Identificarea si atestareagospodǎriilor agroturistice. * Promovarea si publicitatea. . * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal.* Elaborarea programului de marketing. * Atestarea zonei. * Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici. * Pregatirea ofertei agroturistice. * Realizarea programului agroturistic. *Evaluarea globalǎ a potentialului zonei.

membrǎ a Federatiei Europene de Turism Rural.valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. Vergina Buianu. op. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni).Figura nr. Eurogites. Rodica Tǎnǎsescu. de înaltǎ calitate si importantǎ pe piata turisticǎ. ca organizatie nonguvernamentalǎ. zootehnic si silvic în zonele agroturistice.protectia mediului.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. a unei autonomii energetice a gospodǎriilor si localitǎtilor rurale. urmǎrind realizarea. c) .asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎsenesti. artizanale. combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice naturǎ. Asociatia Nationalǎ de Turism Rural. este o organizatie nonguvernamentalǎ. b) . 6. ANTREC. prin producerea de bunuri nealimentare. apoliticǎ si nonprofit.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole. pentru conservarea unor conditii de viatǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice. contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona ruralǎ. iar pe de altǎ parte promovarea . vizeazǎ. Ecologic si Cultural (1994). pe de o parte. Activitatea ANTREC-ului. g) .folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. e) . sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale.reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei pǎrti a populatiei urbane în mediul rural. pe cât posibil. p. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) . d) . cit. f) armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol.

Oaspetii vor fi gǎzduiti în case tǎrǎnesti.companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare. cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ.participarea la târguri si expozitii nationale si internationale. realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: .editare de buletine informative si reviste. .formarea profesionalǎ prin colocvii. Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ. . .identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul sǎtesc. .înfiintarea unei banci de date. . o terapie antistres în naturǎ. un alt stil de vacantǎ.conceptului de turism rural. . seminarii. . dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. Delta Dunǎrii si . . a satului românesc ca destinatie turisticǎ. viabilǎ. Ministerul Tineretului si Sporturilor. bǎi moderne. Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României.burse de specializare. cu servicii de cazare si masǎ. ANTREC vǎ propune o alternativǎ.schimbǎri de experientǎ în tarǎ si în strǎinatate.realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativǎ. Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. sisteme de încǎlzire diverse. .cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tarǎ si strǎinatate.

din care 3 500 de turisti strǎini .Capital" pentru anul 1995. Maramures. în 15 filiale. Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri. a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii. referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice. reuniuni si congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale69[69].un sejur mediu de 4 zile/turist. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom. asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000.litoralul Mǎrii Negre si Ordonanta Guvernului nr. colocvii si cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Brasov. Bucovina). a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice. 20/1995. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar . pensiuni sau gospodǎrii tǎrǎnesti). Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastrǎ. .. ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. prin organizarea de seminarii. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ. care au atras 18 500 de turisti . Activitatea turisticǎ s-a desfǎsurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. recunoscând si confirmând prin aceasta . Urmare a dinamismului activitǎtii desfǎsurate de cǎtre ANTREC.invitatia cu cel mai mare impact social"68[68]. iar cei al filialelor la 28.

judetul Brasov.mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice . Ministerul Apelor. în momentul de fatǎ a unui numǎr important de firme ce desfasoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. pentru pensiunile si fermele turistice. total aproape 25 de turoperatori. Institutul de Cercetare pentru turism. Moeciu. prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. Sirnea si Fundata. Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural.Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : . Institutul National de Formare Managerialǎ în Turism. care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran. Ministerul Tineretului si Sportului. "Montana Service" Vidra (Vrancea). . prezenta sa în paginile Internetului. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. Podurilor si Protectiei Mediului. Din aceastǎ comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.cei peste 2 500 de membrii.omologate si clasificate. Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în tara noastrǎ ANTREC si Autoritatea Nationalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate. O problemǎ vitalǎ ce se doreste realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turistii ce practicǎ turismul rural. organizati în 28 de filiale judetene. dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tǎrile membre EUROGITES. -aproximativ 150. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. "Dublion" Campulung (Arges).000 de turisti români. Pe langǎ acestea. "Trans Tour" Praid (Harghita). "Daragus" Blavanyos (Covasna). . nu lipsitǎ de importantǎ este existenta. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov). pentru gazde si pentru gospodǎriile acestora.

H. .Asociatia Nationalǎ a Ghizilor de Turism din România. Maria Stoian . . Popasuri Turistice si Sate de Vacantǎ (Romcamping). George Opris . Moteluri. Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa. (Federatia Patronala din Turism)70[70]. ANTREC au aderat 23 de filiale judetene. . .Bran.pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România). Ovidiu Stoian . primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar .Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC). Societatea Internationalǎ a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondatǎ în 1881).Asociatia Nationalǎ Maitres d'Hotel. Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural. .De asemenea.pentru A. Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C.R.Organizatia Patronalǎ a Turismului Balnear din România. (Asociatia Hotelierilor din România). Rogojanu .Asociatia Nationalǎ a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii. Ulterior. .P.Turistic din România. Paul Marasoiu . cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate.pentru F.pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural).Fundatia Europeanǎ pentru Învǎtǎmântul Hotelier.T. în ultimii ani în România au fost create: . .Asociatia Nationalǎ a detinǎtorilor de Campinguri.pentru "Cheile de aur". care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie.

Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc. Sibiu. Dolj. Iasi. ca de exemplu ANTREC . Brasov. Covasna. cât si pe cea internationala. rutiere. Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca.este renumit prin elementele de etnografie si folclor. Arges. Mures. mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba. Harghita. Prahova. se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei. Tulcea. Bacau. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi. indiferent daca mediul este tiparit. 6. Cai de acces aeriene. serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Constanta. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna .prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii.2 Modalitǎti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures Ca produse dominant intangibile.În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra. Viseului si Tisei. Buzau. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta. Dâmbovita. programul de promovare. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei. Judetul Maramures . Bistrita Nasaud. Marei. Mehedinti. feroviare. TV sau radio. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Cluj. Maramures. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate. Neamt. Vrancea. SatuMare. peste 200 de monumente de arhitectura populara. Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta.

Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare. .cât si pe piata externa. .promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala. . Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector.un program educational de formare pentru operatori.târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori.cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în marketing. în care vor concura toti operatorii. o companie de marketing de cooperare. . identificarea proprietatilor. constituite din: .alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului. . din rândul acestora se remarca tipariturile.recunoasterea. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: .marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva. .legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural.servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor. postere si brosuri cu imagini. cu destinatie. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici.material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante. . . . sub aceeasi umbrela. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal. folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare.

Silleda (Spania). Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale. . Milano. la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. Paris. circuite tematice sau culturale.. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. Italia. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura. Berlin. Austria. Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale. promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. cultura si geografie fara profesor. O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor.promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei. . . Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. târguri.piese individuale promotionale pentru fiecare regiune. specifice poporului român dar uitate în alte zone. Bucuresti. expozitii si conferinte. pentru ca aici sufletul se regaseste. trupul se împrospateaza. în special Germania.participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra.postere. Berlin. conferindu-le acea noblete plina de har. la Bursa Internationala de Turism Bucuresti. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: . folosind expunerea de brosuri si postere. dupa cum urmeaza: turistii de tranzit. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare .un ghid al echipamentelor de cazare. turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera. ANTREC participa la târgurile de la Londra.

Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea . sa aflati. sa încercati. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Prin diversele forme de relief. Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei. turismul românesc a intrat într-o noua etapa. si anume aceea a reformei economice. poluarea excesiva a zonelor urbane. rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi. excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti. prin flora. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti. Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt .turismul românesc se afla într-o situatie de criza. nu va va lasa indiferenti. a asezarii sale pe principiile economiei de piata. de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist. cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump. Veti dori sa faceti parte. stoparea migratiei populatiei de la sate la orase. se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului. pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti. conferita de resursele variate.atentie spectacolul ce va înconjoara. Dupa decembrie 1989. sunt practic inexistente. fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice. atât de linistita dar atât de bogata. necesitatea petrecerii placute a timpului liber. naturale si antropice cu care este înzestrata. Reforma este un proces profund. Pe de alta parte. implicit pentru petrecerea timpului liber. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata. Ţara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism. valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale. veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. român sau strain. în momentul actual. Ca urmare.

sportive.etc. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. la cerere.). echipament de pat în stil popular. agroturismul are un rol de regulator. décor.acestuia ca un domeniu deosebit de complex. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. punerii în valoare a monumentelor istorice. meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice – farfurii si strachini de ceramica. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca. linguri de lemn etc. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric. modernizarea localitatilor rurale. a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale. mijloace de comunicatie. institutii de interes public. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice71[71]. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale . de agrement etc. În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern. puse la dispozitia turistilor.. dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces. cresterea calitatii vietii. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. a tacâmurilor moderne). reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor. de feed-back. oprirea exodului tineretului din sate spre orase. socio-culturale. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale.

Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul.) în formele lor originale traditionale. Trebuie tinut seama ca. în etapa actuala. spre deosebire de structurile de primire din alte tari. iar pentru turistii care nu ramân în localitate. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. mobilarea si decorarea interioarelor etc. consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. va scadea treptat. Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop. În acest sens. deosebit de rentabile. sa dispuna de echipare sanitara moderna. cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. pentru mediul rustic. cu muzeu etnografic în aer liber. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere. se pot amenaja una sau mai multe gospodarii. arhitectura. se poate perpetua. chiar si în conditiile civilizatiei contemporane.. tehnicile de lucru. interesul actual al turistilor pentru satul românesc. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente. În caz contrar. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate.permanente (cu vânzare). S-au aprobat norme de clasificare a . specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. în general. refacere si reconfortare. cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata. Pentru aceasta. ci numai viziteaza. precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. se afla într-un declin. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. de popularitate internationala. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult.

. fermelor agroturistice. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza72[72]:  În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei. Adevarat. la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing. din punct de vedere al peisajelor. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona. atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. Ministerul Turismului. organizarea. Multe regiuni din România. sunt multe de facut. unicate poate în lume. asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. a telecomunicatiilor. cel putin o data pe an.pensiunilor." 6. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. nu pot fi integrate în reteaua de turism. Lipsa cailor de acces.

. În consecinta. IV.05 0. .06 0.clima .retea hidrografica .2 0. . VI.02 0. V.2.. La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecarui element (resursa) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1. indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4].. 6.peisaj .02 0. II.01 4 3 3 2 0... fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I.. III.lacuri . Resurse naturale .06 0.25 0.02 Nivel calitativ (ci) Indice de atractivitate (I) I. În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr.n – numarul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4].1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) 0.

30 0.monumente ale naturii .08 0.12 0.02 0.02 0.02 0.15 0. conace.etnografie .05 0.monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) .montan 0.3 3 3 1 0.03 0.01 0. Poluarea mediului IV. teatre) .12 0. Resurse antropice .02 0.10 0.06 0. curti.06 0.09 0.25 0.2 .06 0.03 0.03 0.01 0.ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor) . domenii ruinate .02 0.03 0.paduri .06 0.02 0..02 0.02 0.folclor III.02 0.cladiri civile urbane (primarii.ape minerale terapeutice .vegetatie de interes turistic .01 0.iazuri .06 2 2 2 3 3 4 4 4 4 2 3 3 3 0.02 0.03 0.02 0.ansambluri traditionale rurale . Accesul .06 0.cetati .fauna de interes cinegetic .24 0.biserici din lemn .06 0.02 0.02 4 0.06 0.06 0.biserici si ansambluri manastiresti .monumente si situri arheologice .ansambluri.04 0.06 0.01 0.domeniu schiabil II.feroviar .rezervatii . palate .02 0.02 0.05 2 3 3 3 2 4 3 3 0.16 0.09 0.01 0.02 0.10 0. Forme de turism practicate .aerian V.rutier .castele.

Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) Desesti (126 km ) .Vadu Izei (109 km) . cit.24 0.Giulesti (51 km ). Nicolae.rural .12 0. Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte. care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia..24 0.Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ).04 0. 6.Mara (39 km) Cheile Tatarului. op.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet. Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judet datoritǎ potentialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona si capacitǎtii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tǎrii cât si din strǎinǎtate.12 3.Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic .06 0.25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime.balnear . .04 1 3 4 4 3 0.Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) . Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (168 ).Mara (129 km ) .Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. p.B.agroturism .06 0.25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea.cultural TOTAL 0. 51 Indicele de atractivitate de 3. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati.

Cavnic ( 25 km ) .Cernesti (15 km ) .Baia Mare (56 km).Baia Sprie ( 170 km ) .Strâmtura (11 km ) .Surdesti ( 37 km ) .Copalnic (22 km) . .Petrova ( 115 km ) -Bârsana Calinesti (136 km ) Budesti (143 km ) Cavnic (155 (125 km ) km ) - Mogosa (161 km) .Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Padurea Maicii Domnului Ruscova si (74 Manastirea km Bârsana cu Petrova (65 km ) de Ronisoara- )Poiana narcise-Repedea- Viseu Jos (84 km) .Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Rozavlea ( 103 km ) .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) .Cavnic (25 km ) .Ruscova (106 km ) . facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Baia Mare (180 km).Sisesti ( 42 km ) .Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia .2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului . 5) BaiaMare (o km) .Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) .Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Mare (172 km).Bârsana ( 117 km ) .Calinesti (128 km ) .Budesti (135 km ) .Danesti (40 km ) .sieu (71 km ) . Manastirea Bârsana si Centru etnografic Strâmtura (61 km ) - Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa . Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina. Arhangheli Mihail si Gavril . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa .

si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures.Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet.Bucuresti – Baia Mare: 550 km .2006 . Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1.08. având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Desesti – Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânta – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Hǎrnicesti – Desesti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucuresti.

08. Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov.08. ZIUA 2: 2. Muzeul judetean.2006 .2006 – Baia Mare – Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei: 14 km 5. Vechiul Han al orasului.2006 .00: Cazare si cina la hotel Mara (3*). Bucuresti. Biserica Sfânta Treime.08.2.Baia Sprie . Turnul lui stefan.2006 – Sǎpânta . vizitare Biserica din Lemn. Ora 20.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .08.30: Sosire Baia Mare.08. Mures.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6.2006 .Câmpulung la Tisa .30: Întâlnire în Piata Unirii.08.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta ZIUA 1: 1.2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3.2006 – Baia Sprie – Mara .Desesti – Hǎrnicesti: 35 km 4.08. Tg. Ora 16. Turnul Mǎcelarilor.2006 . Bistrita cu scurte opriri.2006 Ora 7.Sighetu Marmatiei .Baia Mare: 90 km 8.Câmpulung la Tisa – Sǎpânta: 12 km 7. casa Iancu de Hunedoara.08.08.

Ora 9.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrnicesti ZIUA 4: 4. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.2006 Ora 8.00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. adevarate arcuri de triumf rustice. Ora 19. Creasta Cocosului. Ora 9. porti monumentale. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). precum si a unui sir întreg de porti maramuresene.30: Plecare catre Giulesti – Vadu Izei.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei . sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn. ZIUA 3: 3.Ora 8.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn.08. case.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). Lacul Albastru. Ora 19.30: Plecare catre Mara – Desesti – Hǎrnicesti unde se viziteaza Cheile Tǎtarului. Nicolae.08. Ora 9.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).2006 Ora 8. Ora 19.

puternic colorate. Maiestrit . Vestitele porti maramuresene sunt adevarate „carti de vizita” ale sculpturii în lemn. unic în lume. l-au transformat într-un adevarat muzeu. cusute cu migala si fantezie. uluieste prin originalitatea sa.2006 Ora 8. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras.30: Plecare catre Sǎpânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6. pe fronton.0. Ora 19.ZIUA 5: 5. clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures care.08. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. Aici se viziteaza clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor.2006 Ora 8. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei). deasupra usii de la intrare. obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene.

Vechiul Han al orasului. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti.08. Tg.2006 Ora 8. Nicolae în Vadu Izei. Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.Baia Sprie . Biserica Sfânta Treime. . simbolul vietii.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete). ele au ca ornament elementul traditional pentru Ţara Maramuresului: semnul soarelui. Turnul Mǎcelarilor.30: Sosire în Bucuresti.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8. Lacul Albastru.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa . Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.Baia Mare Ora 19.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara . Brasov Ora 17.30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete).2006 Ora 8. Ora 9. si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare . în Baia Sprie . Muzeul judetean. Ora 19. Turnul lui stefan. Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006. ZIUA 7.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9. Mures.lucrate. 7. Creasta Cocosului.Sighetu Marmatiei .08.rezervatia naturala Chiuzbaia.Biserica din Lemn. casa Iancu de Hunedoara.

2 Nr. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune.6 4900 6400 512 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 15 50 300 300 1000 13412 1341.06 20. respectiv pentru cele 20 de persoane. alaturi de comision si asigurare. pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana. Calculatia pretului de vânzare Tabel nr. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli.crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli Cheltuieli cu cazarea Cheltuieli cu alimentatia Cheltuieli cu transportul Cheltuieli culturale Cheltuieli cu ghidul Cheltuieli cu soferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Elemente de calcul (RON) 35 RON/np*7 nopti 40 RON/zi*8 zile 1280 km*2RON/100 km Valoare (RON) 1 2 3 Cheltuieli directe 245 320 25.grup de turisti români sau straini .6 67. 6. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel.83 - 670.Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei.2 402.grup de familii Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC.12 12. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: .74 .36 254. Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Sǎpânta.

2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. (ANEXA 2).masa în stil traditional . Reglementari. pensiunile Vlad. Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: . CONCLUZII . 6.transport Bucuresti – Baia Mare .13 14 15 16 Total costuri Rotunjiri Total pret de vânzare Total pret de vânzare în euro 770. Adriana si Vila Doina .cazare la hotelul Mara din Baia Mare. internetului si televiziunii. Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism. Casa Iurca.52 771 771 220 15410. Ioana.Baia Sprie .Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti . Studii de caz.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice. Cernescu Andreea – Economia turismului. Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini. Editura Uranus. 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr.4 15420 15420 4400 Sursa: Neacsu Nicolae. Bucuresti.

În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase. . Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrarǎ. primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. Vaser si Mara. cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referintǎ mondialǎ. excursionist. industria si constructiile. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. principalele ramuri de activitate fiind agricultura. Hunziker. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. însǎ cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). Relieful judetului este predominant muntos. judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. cǎlǎtor.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. Buhǎescu. Clima este temperat continentalǎ.Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. cǎi ferate. si are o lungime de peste 3000 km. diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor. vizitator. care au încercat sǎ formuleze si sǎ delimiteze urmǎtoarele notiuni: turist. la granita cu Ucraina. acoperind 43 % din suprafata acestuia. Importantǎ zonǎ turisticǎ a tǎrii noastre. cu ierni aspre si veri rǎcoroase. În muntii Rodnei se gǎsesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. Iza. Edmound Picard. închizând depresiunea cu acelasi nume. mai cu seamǎ. Reteaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. Principalele râuri ale judetului sunt: Somes. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. Lǎpus. W. cǎi aeriene (aeroportul Tǎutii Mǎgherǎusi – situat la 10 km de Baia Mare). Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. cu factori naturali de curǎ balnearǎ. Viseu. Cǎile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului.

balnear. creatia lui Ion Stan Patras. În cadrul acestor pensiuni. ciopliturile mǎrunte. turistii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte si la activitǎtile specifice tinutului: olǎrit. cusut. portul. în vocatie atunci când urmǎresti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor si caselor din lemn. brodat etc. marmota de munte. cioplitul lemnului. a devenit o motivatie foarte importantǎ în paracticarea turismului. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene. vulpea. rural. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. cergile înflorate. agroturism. stiintific. Pentru a deveni o destinatie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judetul Maramures are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ. Numǎrul turistilor sositi în ultimii ani s-a mǎrit. necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vietii. nu îngenuncheazǎ în fata ei. ceea ce înseamnǎ cǎ atractia cǎtre acest . cea mai importantǎ fiind Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. „tara” oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea caldǎ. în care coloritul crucilor evidentiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. mai ales din punct de vedere al agrementului care. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viatǎ simplǎ. Sǎpânta uluieste lumea cu frumusetea unicǎ a „Cimitirului Vesel”. iepurele etc. ci o considerǎ o simplǎ trecere.Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ. Maramuresul este „tara” oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra. icoanele pe sticlǎ si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezvǎlui înclinatia spre frumos a maramuresenilor. departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urbanǎ. în ultimii ani. cu o suprafatǎ de 3 300 ha. transformatǎ în mǎiestrie. cultural. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721). cerbul carpatin. Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan. covoarele.

la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. a transporturilor eficiente si moderne. mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice.judet este în crestere. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat. 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. MARIN DINU. Editura Economica. atât de linistitǎ dar atât de bogatǎ. Editura Sylvi. prin realizarea de campanii publicitare. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ. extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic. Editura Sylvi. 2004 BRAN FLORINA. nu vǎ va lǎsa indiferenti. însǎ acestia nu au înnoptat mai mult de 2. Natura se desfǎsoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viata localnicilor . Bucuresti. o plimbare pe cararile muntilor. 1997  . câteva clipe în fata unei expozitii artizanale. o plimbare cu sania trasa de cai. sǎ încercati. De la teorie la practica”. sǎ aflati. cu toate cǎ unitǎtile de cazare sunt variate si numeroase. ulita satului. De la luna. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. sIMON TAMARA – “Turismul rural. Modelul european”. Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unitǎti de cazare ce functioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an. întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens. Veti dori sǎ faceti parte. Bucuresti. corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional. avem totusi succese în turismul rural din România. Nu trebuie decât sǎ priviti si sǎ ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoarǎ. câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase? BIBLIOGRAFIE   BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabila a teritoriului”. Desi suntem la început de drum. mai ales în sezonul de varǎ.3 zile. culturǎ si geografie fǎrǎ profesor. promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism. Bucuresti.

SUDITU BOGDAN – “Geografie economica mondiala”. Obiective turistice”. Bucuresti.. 2003  NEACsU NICOLAE. 2003 DĂNCUs MIHAI – “Zona etnografica Maramures”.. 2003  CRISTEA A. BONIFACIU SEBASTIAN. Bucuresti. agroturism. MANOLE V. BRAN F. 1969 COCEAN P. Bucuresti. MANOLE V. Bucuresti. – “Geografia generala a turismului”. Editura Uranus. Editura Meridiane. 2001 CIOCULESCU sERBOV... Editura Fax Press. Editura Sport-Turism. Editura Universita ra. Editura Economica. Bucuresti. PEPTENATU DANIEL. BRAN FLORINA – “Agroturism. 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural. ecoturism”. VLĂSCEANU GH. 1986 FIRUŢĂ CORINA. 2003 NEGUŢ SILVIU. CÂNDEA MELINDA. 2003 MIHALACHE ST. 1968  . Bucuresti. sIMON TAMARA – “Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului”. Bucuresti. Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. GRIGORESCU MIRCEA – “România. Bucuresti. – “Gestiunea activitatilor de turism”. ISTRATE I. turism durabil. 2003  CÂNDEA MELINDA. Bucuresti. Bucuresti. Editura Alcor. Bucuresti. ISTRATE I.. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. CORI SIMIONA ION – “România. Marketingul serviciilor turistice”. STOIAN M. – “Agroturism si turism rural”. Bucuresti. turism rural”. Editura Enciclopedica. Editura Fax Press. Bucuresti. Editura Sylvi. Editura Economica. 2001   NISTOREANU PUIU – “Ecoturism si turism rural”.. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestari servicii agroturistice. 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramures”. Editura Meridiane.. NEGOESCU B. 2003   MITRACHE S. Bucuresti. Editura Meteor Press. BRAN FLORINA – “Spatiul geografic Românesc”. 1996   MINCIU RODICA – “Economia turismului”.. Editura Bioterra. Bucuresti. ERDELI GEORGE. Reglementari”. NEACsU NICOLAE – “Economia turismului”. CERNESCU ANDREEA. STOIAN M. 2000        MINCIU RODICA... Studii de caz. Bucuresti. Editura ASE. “Economia turismului. 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografica a României”. Bucuresti. BARON PETRE. Editura Uranus. Bucuresti. Ghid turistic”.

ro  www. 2002 Revista Vacante si Calatorii. Editura Bioterra.emaramures.ro www. NEACsU N. POSEA GR. TĂNĂSESCU RODICA. Judetul Maramures”.com www.antrec. Bucuresti   Revista Vacante si Calatorii.ro  www.2002         www.ro  www. 2003     sTEFĂNESCU I.maramures.romanianmuseum. Bucuresti. BUIANU VERGINA – “Management agricol si agroturistic”. 35/nov.mfinante. MOLDOVAN C.ro www. Bucuresti.infotravelromania. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natura.ro www. Bucuresti. BARON P.ro     www. Bucuresti. Editura Institutului de Geografie.agroturism.incdt. 1974  Anuarul statistic al judetului Maramures.ro www. 2003 SNAK OSCAR. – “Economia turismului”. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU.ro www. INSSE.ro www. Editura Meridiane.ro www. 25/ian.infoturism. nr.mturism.. om.com .hoinari.insse. D. – “Arta veche a Maramuresului”.carpati.alpinet. POSEA A. nr..org www. economie”. Bucuresti.borsa.. Editura Expert.org www.fonduriue. – “Judetele patriei. Editura stiintifica.apmbm.

ropedia.vacantesicalatorii.wikipedia.romaniatravel.ro www.org   .romaniatourism.ro www.turism-catalog.ro  www.ro www.  www.ro  www.