UNIVERSITATEA CREsTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI
Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 9 1.2 Avantajele si dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social si ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii 9

agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI

MARAMUREs.......................................................................................................................... 22 2.1 Maramuresul între nou si vechi............................................................................................ 22 2.2 Istorie si culturǎ în contextul actual...................................................................................... 24

2.3 Asezare geograficǎ si cǎi de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ............................................................................. 28 2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 Învǎtǎmântul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL

MARAMUREs.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrograficǎ....................................................................................... 43

...........1................................2 Mestesugurile tǎrǎnesti...................2............................................................ 59 3................5 Monumentele de arhitecturǎ..... 88 ........................1 Asezǎrile ...1 Unitǎti de cazare................................3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures.............. 83 4......1........................................................................................................4 Instalatii de tratament....5 Rezervatiile naturale........... 69 3........................................................................................ flora si fauna. Resurse antropice.................................................... 85 4.........6 Decorul si simbolistica lui....................1..................................... 45 3...............2.................2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004. 47 3...................................1...................................................................2........ 82 4...........................2.............. 67 3....................2 Unitǎti de alimentatie..........................................................................1..... 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs.........................................................................3 Instalatii de agrement............................... 87 4............................................................. 68 3............................3................................ 84 4.. 58 3............................................................................................ bisericile si portile maramuresene................................... 82 4..... 44 3..................................................2.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ....................................4 Portul popular si obiceiurile...4 Solurile..........................................................

....................109 ........................................................5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare.........................CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs...............................................................................2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures.........4 Densitatea circulatiei turistice............3 Durata medie a sejurului...................................................103 6.................. 94 5............................................. 94 5... 97 6................................................................................................................................................................. 90 5....................... 92 5.... POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs................................ 96 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A PERIOADA 2001-2005...........................................1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului în România............. 97 6..1 Numǎrului mediu zilnic de turisti..........................2.........................................3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului .................................. ÎN 90 5........................Numarul de înnoptari..................................

.. în englezǎ – tourism.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet........ Aceastǎ notiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieste sau munceste.... în germanǎ – tourismus..) În prezent...... termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidentǎ). dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX si XXI...... Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber... în rusǎ – turizm etc... dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si.. acesta regǎsindu-se (cu acelasi sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulatie (în francezǎ – tourisme..... turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta. în special. de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacante în strǎinǎtate... Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ... pentru recreere. fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei ..... Termenul de turism are un continut cât se poate de complex....6.. când se poate vorbi cu adevarat de o „explozie turistica”1[1].....112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE İNTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere.......... Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare – a se întoarce si turnus – miscare circularǎ).......... în italianǎ – tourismo.. specialistii atribuindu-i sensuri diferite.. a celei de-a doua jumatati a acestuia.. activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial..

monumentelor istorice. Turismul. la un înalt nivel calitativ. si a mediului înconjurǎtor în general2[2]. cu creste ascutite si stânci golase) si. arhitectonice. Turismul românesc dispune în prezent de cca. depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. arta populara). pentru a-si îmbogati cunostintele generale. 16% în statiunile balneare din restul tarii. hanuri turistice. pensiuni. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. din care 43% se afla în statiunile balneoclimaterice de pe litoralul Marii Negre. grecesti. este dependent printre altele de conditiile meteo. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total). 6% în statiunile montane etc. cabane. dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). din contra. prin turism se întelege. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan – împadurit. deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. campinguri. ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri.de plati a unei tari. Astfel întreg materialul turistic. Statiunile mon 10310d322k tane. pentru a se distra si a face sport. atât natural cât si cultural-istoric. etnografie. moteluri.. si drept urmare. si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice. pentru odihna sau tratament etc. în primul rând. de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor. materie prima a “industriei calatoriei si ospitalitatii”. România dispune de un important potential turistic. este parte integranta a mediului înconjurator. marine sau balneoclimaterice. Asadar. iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie. cu pajisti întinse sau. în special. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). precum si . vile. dacice). 300 000 locuri de cazare. romane. monumente si muzee. dar mai ales de starea mediului înconjurator.

Din 1990. excursii. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate. . artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor. taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire – turismul rural. creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. Pe de alta parte. pescuit3[3]. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român. Ecologic si Cultural (ANTREC). Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. manastirile din Moldova. Apoi. în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii. Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica. De la bisericile din lemn din Maramures. sporturi de iarnǎ sau nautice. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala. ANTREC are 31 de filiale judetene. agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant. ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti4[4]. toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural. motelurile si alte forme de cazare. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural. ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism.cabanele. vânatoare.

conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice.reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala. utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei. Pe de alta parte. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii. de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent .Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30. ca posibila destinatie turistica. beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele . contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana. aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor. sporturi. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. în România. diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre. Ca forma de „loisir” el se practicǎ pentru odihna si recreere. tratament balnear etc. Turismul rural se desfasoarǎ în ariile extraurbane. Pe de alta parte. Germania sau Austria. dar mai ales pentru cea mondiala. cura de aer. creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente. a întregului potential cultural-istoric din spatiul rural. De aceea. de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dunǎrii. instructie si educatie. Daca în tari ca Franta. în peisajul pitoresc al mediului rural.

Maramuresul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezintǎ Maramuresul. în structurǎ. legislativ. practicarea acestuia fiind nu numai posibila. continând însǎ si multe elemente de originalitate. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. ar putea schimba radical imaginea României în lume. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural. actiunea a fost stopata din ratiuni politice. Apoi. apoi au aparut agenti economici specializati. pe locurile de leagǎn ale .etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. Ulterior. au fost omologate 13 sate.5[5] Dupa 1990. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor sǎi. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). formativ. pajisti alpine întinse. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. însa. de identitate zonalǎ foarte precise. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane. datinile autentice. constituirea ANTREC. Astfel. care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural. la nivel organizatoric. a dat un nou impuls acestei forme de turism. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. zeci de izvoare minerale. Judetul Maramures pǎstreazǎ nesecate comori de frumusete. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori6[6]. dar si necesara în etapa actuala. în Maramuresul istoric. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. prin ospitalitatea deosebita. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc. de cercetare si cooperare internationala. ape nǎvalnice. adevǎrat tezaur etnografic al României. iar locuitorii sai.

alǎturi de arhitectura traditionalǎ. . multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. Maramuresul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. ca si în tot nordul tǎrii. Aici. au fost create de-a lungul sutelor de ani. poate chiar a mileniilor. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judetului Maramures. datinile si ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare pret. aceastǎ noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. fiecare gest. si constituie azi o emanatie unicǎ de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni7[7].neamului românesc.” În acest context. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica. ca atare. si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. tǎranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. costumele traditionale. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. basmele devin relitate. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: „Prin potentialul sǎu monumental si folcloric. Toate acestea. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. respectiv Bucovina si Oas. XIX si. Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare.

Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne. in anul 1975. în afara ariei de resedintǎ”8[8]. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific. nici locul obisnuit de muncǎ. 1. Mai târziu. seful Consiliului Superior al Turismului Francez.În prima jumǎtate a sec. aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de productie si consum. În anul 1983. turismul are ca obiect „o productie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turistilor. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. bazat pe cresterea necesitǎtii de refacere a sǎnǎtǎtii si schimbare a mediului. industriei si perfectionǎrii mijloacelor de transport”. Guy Freuler si dateazǎ din 1880. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principalǎ si durabilǎ.. Michaud..1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenta altor ramuri. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎti în definirea lui. Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria si sejurul persoanelor. de cultivare a sentimentului de receptivitate fatǎ de frumusetile naturii. generate de deplasǎrile de o noapte . rezultat al dezvoltǎrii comertului. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎtilor nonlucrative ale omului. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odatǎ cu înmultirea statiunilor termale si balneare. de Leville-Nizerolle. a nonrezidentilor”. O definitie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938.

sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc. calatorului si turistului10[10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. care îsi lǎrgeste continuu sfera de activitate.T. Notiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viata . se evidentiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic. organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume. Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. afaceri sau alte scopuri. altul decât cel obisnuit. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. printre care si definitii ale turismului. motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea.sau mai multe. Dupǎ definitivarea relativǎ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate. afacerile.9[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare. a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism. sportivǎ sau religioasǎ.).M. de la domiciliul obisnuit.

11[11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în notiunea mai generalǎ de turism „moale”. prestarea serviciilor de baza suplimentare. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turisticǎ desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local. dotari comerciale. . cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. partial modernizata. gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor. cât si activitatea economica. cu celelalte domenii ale economiei. retea rutiera.12[12] Toate aceste concepte. sanitare si de telecomunicatie. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu. derularea programelor. precum si modul de petrecere a timpului liber). Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamnǎ acelasi lucru. satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. monumente cultural-istorice. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularitǎtilor acestuia. de regula agricola. dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. Componentǎ de bazǎ a desfǎsurǎrii turismului rural. circulatie turistica. muzee si atractii naturale si culturale. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti. confruntatǎ si corelatǎ cu activitatea practicǎ. în timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural. sau prin retele comerciale. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. pensiune.economicǎ si socialǎ.

Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎti nationale rentabile ca: hotelǎria.  Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporanǎ. diplomati. dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural. Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile si fânetele. de orasele poluate. iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte .. târguri de artizanat ori vite. parade ale portului popular. transporturile. constructiile. rǎvǎsitul oilor. activitatile turistice derulate în spatiul rural „verde” genereaza efecte pozitive. intelectuali. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strǎzii.1. agricultura. comertul. începem sǎ visǎm cu ochii deschisi la o vacantǎ idealǎ. ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important. care sǎ facǎ legatura între tara noastra si restul lumii. În afara odihnei propriu-zise. acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când. turistii sunt invitati sǎ participe la sǎrbǎtorile traditionale locale. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:  Din punct de vedere al turistului: Odihna la tarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎseni. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitǎti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. precum: mǎsurarea laptelui. social si ecologic În timp. vizita unor castele medievale etc. de aglomeratia marilor hoteluri.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic. ci si de oameni din România si din strǎinǎt ate cu un anume standard de viatǎ. Într-adevǎr. oameni de afaceri. sǎ te abati pe la o stânǎ. turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si strǎini „saturati” de modernitate. ..

instalatiilor. Aceasta duce la cresterea nivelului de culturǎ si civilizatie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ. dotǎri tehnico-edilitare. acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. De toate acestea profitǎ atât populatia localǎ cât si turistul. Agroturismul reprezintǎ o realǎ sansǎ pentru economia localǎ. artizanat. artizanat etc. Totodatǎ cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. suveniruri. Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare.13[13] . ameliorând calitatea vietii locuitorilor. largirea orizontului de cunoastere al acestora. dispensare etc. artizanat. solicitǎ servicii si stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. competitii sportive care antreneazǎ si populatia localǎ. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale.alimentatia. pescuit. de recreere. produse de micǎ industrie. reuniuni. scoli. festivaluri. creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie. spatii recreative. muzicale. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎti de prestǎri servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor. energie electricǎ. echipamentelor si serviciilor în folosul comunitǎtii locale – spatii verzi. Toate aceste activitǎti dinamizeazǎ viata economicǎ localǎ. datoritǎ complexitǎtii ei. a unor activitǎti traditionale care au fost neglijate multǎ vreme. Activitatea agroturisticǎ. iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura. parcuri. schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. de a presta servicii. Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. Prin turism sunt finantate adesea si activitǎti culturale ca spectacole de teatru. a unor mestesuguri. expozitii. alimentare cu apǎ. Activitatea turisticǎ este beneficǎ si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. el este amator de trasee.

Dupǎ cum se observǎ. în protejarea si conservarea mediului natural si construit. pentru achizitionarea de echipamente moderne. Se activeazǎ astfel traditiile social culturale. componentǎ a turismului rural. si . Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale. Deasemenea. De aceea. prezenta turistilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎtii mediului natural si a patrimoniului lo r istoric si cultural ce favorizeazǎ întelegerea interculturalǎ si comunicarea liberǎ între locuitori si turisti. achizitionarea de mǎrfuri. are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viatǎ al locuitorilor.14[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. la nivel local. interesul comunitǎtii si autoritǎtii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabilǎ si de promovare a turismului rural. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎtii rurale si comunitǎtii în general si nu în ultimul rând. provocând de fiecare datǎ noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori  Din punct de vedere socio-cultural: Activitǎtile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale. folclorice. plata personalului. mestesugǎresti. turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritǎtilor locale fatǎ de valoarea turisticǎ si identitatea culturalǎ a localitǎtii. agroturismul. în contextul unei activitǎti economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). cât si mediul din care aceasta face parte. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ. cu precǎdere a agroturismului. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desfǎsurarea acestei activitǎti. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori.

produce perturbǎri ale echilibrului ecologic. contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastrǎ. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. Acestea se concretizeazǎ în: mentinerea si dezvoltarea manifestǎrilor culturale traditionale. în areale sensibile. numǎrului mare de turisti care. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale. si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. strângerea de relatii prietenesti între localnici si turisti. Practicarea. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. prin circulatie si zgomot. deasemenea. pe arealele existente. prin contactul turistilor strǎini cu etnocultura si ambianta naturalǎ si ospitalierǎ a satului românesc. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. ajutǎ la cresterea calitǎtii vietii populatiei locale.15[15] . florei. rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎti prea largi. a traditiilor populare si a arhitecturii locale. deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupationalǎ a populatiei rurale. faunei etc.duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric . Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viatǎ al localnicilor si poate favoriza poluarea. teatrelor si a altor echipamente de culturǎ.  Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la cresterea fenomenului de stabilitate. Se pot mentiona. si o prea mare diversificare a activitǎtilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. pot perturba viata ruralǎ si viata florei si faunei naturale. drumuri de circulatie si acces. îndeosebi cea tânǎrǎ. a sporturilor de varǎ si iarnǎ. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. lipsei cadrului legislativ si a reglementǎrilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” si cu caracter de masǎ în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor. Deasemenea existenta unui numǎr mare de trasee si poteci. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. sustinerea muzeelor.

Dupǎ cum se poate observa . între care comorile de artǎ popularǎ. Cunoasterea si adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenentǎ specificǎ zonelor rurale. comunitatea locativǎ. 1. care viziteazǎ satele respective. motivatie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎtie de valori cultural-istorice si naturale.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. armonie. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. Cunoasterea. sǎ se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare. profesie. din punct de vedere turistic. grupul de muncǎ. etnografie si folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. grupul folcloric etc. vânǎtoarea. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. ale folclorului. poate fi depistatǎ o serie de necesitǎti pe care orǎseanul le emite din ce în ce mai constant si tinde sǎ le transforme în actiuni16[16]:         Reîntoarcerea la naturǎ. naturalete. Este rezultatul necesitǎtii de relaxare. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitǎtii populare. care rǎspund unor variate motivatii ale cǎlǎtoriilor turistice.. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic. alǎturate conventiilor sociale specifice. lǎsând loc suficient initiativei. toate aceste activitǎti turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât si asupra mediului economic si a celui social. pescuitul sportiv. ordine. sǎnǎtate. artizanatului si ritualurilor sǎtesti. întelegerea si creativitatea sunt. Odihna. de asemenea. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. sex. imaginatiei si înclinatiilor individuale. obiceiurilor gastronomice. determinǎ dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii si functionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎti proprii si activitǎti specifice. cura de aer si fructe. statut social. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale. confort fizic si spiritual. 1. Sportul. determinǎ majoritatea turistilor. . consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îsi îngrijesc sǎnǎtatea în vacantǎ. transformǎ vacantele rusti ce într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte.

Jina). Brǎdet (Arges). Vama Veche (Constanta). Satele pescǎresti si de interes vânǎtoresc oferǎ si organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vânǎtoare. Biertan. oferind liber. prin posibilitatea achizitionǎrii unor astfel de creatii direct de la sursǎ. Costiui (Maramures). linguri de lemn etc. turismul de cunoastere. Sadova (Suceava). Margina. si s-au dezvoltat. Satele turistice de creatie artisticǎ si artizanalǎ (Tismana. Asezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente. Prislop. recunoscute ca sate turistice. strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas. decor si lenjerie în stil popular. sudului Transilvaniei – Hǎrman. atât în perioada recoltǎrii cât si dupǎ aceea. Botiza (Maramures). care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. Cozia. cu elemente de potential turistic numeroase si variate. safari – asigurând în acelasi timp. Satele balneare sustin turismul balnear de importantǎ localǎ si mai rar regionalǎ. de valoare inestimabilǎ. pecuit. dar si în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice . pe cele mai variate forme de relief. sunt specifice Moldovei. precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. prin originalitate si bogǎtia resurselor proprii spatiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit. situate în zone de deal si de munte. Rǎsinari (Sibiu).5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Subcarpatilor Getici – Aninoasa. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. unicitate si frumusete. dar si zonelor joase. în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Agapia etc.De asemenea. Putna. posibilitǎti de cazare. izvoare sau lacuri sǎrate. Satele turistice pastorale (Vaideeni. reprezentat prin muzee etnografice. Horezu. prin meniuri bazate pe produse lactate. pânǎ în zona montanǎ. cu casele raspândite la o oarecare distantǎ unele fatǎ de altele. farfurii si strǎchini de ceramicǎ. conditii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. Feldioara etc. nǎmol: Zizin (Covasna). Ciocânesti (Suceava). Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ asezǎrile rurale care detin un fond etnografic. Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit. balneoturismul etc. de pe litoralul Mǎrii Negre si Delta Dunǎrii. În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este cr esterea oilor si vitelor. Gǎrina – Jud. Vǎratec etc. care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. 1. Vama (Suceava) etc. renumite pe plan national si international. Chiuzbaia (Maramures) etc. de artǎ si arhitecturǎ cu valoare de exceptie. Sǎpânta) atrag turistii interesati de creatia artisticǎ si artizanalǎ. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. servicii culinar gastronomice pescǎresti sau vânǎtoresti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). bǎi de aer. cu oglinzi de apǎ. Tismana. constituie destinatii pentru turismul de sejur. arhitecturǎ popularǎ de exceptie. intern si international. Agapia. si care pot sǎ atragǎ turisti. helioterapie. Sate cu monumente istorice.. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore17[17]:           Satele peisagistice si climaterice se caracterizeazǎ prin prezenta unui cadru natural atractiv. port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. drumetie: Tismana (Gorj). Un numǎr mare de sate. mofete. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si masǎ în conditii autentice (mobilier.). prin oferirea fructelor. Caras). meniuri traditionale servite în veselǎ si cu tacâmuri specifice. Cordun. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. atrag spre vizitare numerosi turis ti strǎini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea). Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎ stiri: Sucevita. Sǎcelu (Gorj). de la producatorul însusi. Asezǎrile turistice de acest tip. posibilitǎti de plimbare în aer Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. siria. Gurghiu (Mures).

.pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turisti. spre a asigura securitatea turistilor. . .camere mobilate. construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociatia turisticǎ sǎteascǎ. care le va omologa.spatii secundare în gospodǎria sǎteascǎ. acestia locuind în aceeasi casǎ sau în apropiere.casǎ de vacantǎ. construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic.pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ.mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). gospodarul locuind în apropiere. de categorii diferite. .pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentatie publicǎ din localitate (restaurant. . În satele turistice. .spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ. iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare.spatii cu destinatie specialǎ pentru turisti. alta decât cea locuitǎ de gospodar. . servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalitǎti: .demipensiune. care locuiesc în gospodǎrii diferite. Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului.Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: . pensiune). . Alimentatia publicǎ. în locuintele gospodarilor. .

cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti.accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare sǎ fie direct. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. Omologǎrile si clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationalǎ de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege. Clasa de confort agroturistic montan – spatii de cazare: Clasa I . Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospodǎriilor. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la: . Criteriile de clasificare a gospodǎriilor tǎrǎnesti din zona montanǎ : A. cu WC. (cadǎ).. 10-16 mp. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. Toate spatiile de alimentatie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului. dus. cu WC. lavoar.racord obligatoriu la reteaua electricǎ publicǎ. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. perioada de sejur (sezon sau extrasezon). iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare. lavoar. 10-16 mp. . . zona în care se aflǎ acestea. dus.pregǎtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. fǎrǎ a se trece prin alte camere.camerǎ cu 1-2 paturi. racord obligatoriu la reteaua publicǎ de canalizare si existenta apei curente menajere.camerǎ cu 1-2 paturi. Clasa II .

Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 1. caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. cu WC. care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural.camerǎ de servit masa si de recreere. în folosinta exclusivǎ a turistilor. functionând în cladiri independente . Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. Clasa IV . B. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente.Clasa III . Clasa de confort agroturistic montan . Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau .spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I . cu lavoar. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. cu apǎ rece. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. Clasa III . lavoar. 2. comunǎ cu proprietarul si o încǎpere pentru spǎlat. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural.camerǎ de servit masa si de recreere. comunǎ cu alti turisti.fǎrǎ camerǎ de servit masa si de recreere. Clasa II . eventual si apǎ caldǎ. 10-20 mp. latrinǎ separatǎ de locuintǎ. 10-20 mp. cu acces la bucǎtǎria propietarului.camerǎ cu 1-3 paturi. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. 3. dus. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. în folosinta turistilor cu propietarul. cu apǎ rece.camerǎ cu 1-3 paturi.

de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti. Agroturismul. Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. 6. gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice. asociatii sau comunitǎti locale. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor.viata turistilor. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii). Aceste spatii de cazare trebuie sǎ fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orǎsenesc în functie de situatie19[19]. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor18[18]. 4. . utilizeazǎ ca spatii de cazare si de servire a mesei. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte. fermele si pensiunile turistice rurale. ca formǎ a turismului rural. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎsurarea activitǎtii de cazare în pensiuni. 5. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în exclusivitate la dispozitie acestora.

motelurile permit automobilistilor sǎ aibǎ în permanentǎ masina la dispozitie. cu o naturǎ încântǎtoare. în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Cluj. compuse dintr-o camerǎ cu baie si un amplasament pentru masinǎ. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului. functionând în locuintele cetǎtenilor sau în clǎdiri independente.     Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii . Conceptia despre moteluri a evoluat rapid. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎtii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale. Motelul. Sǎlaj si Satu Mare. n u au personal la dispozitia clientului autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la rec eptie imediat ce a sosit si a plǎtit suma cerutǎ. de o rarǎ frumusete. Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire si servire a mesei.Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele:    Satul de vacantǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru masǎ. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. situat în mediul rural. distractii si sport. în principiu. Maramuresul este o oazǎ de viatǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. judetele Suceava. terase si lunci. care asigurǎ în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de pregǎtire si servire a mesei. amplasatǎ în general in afara localitǎtilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dotǎrilor acesteia si destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit. îndeosebi pentru turistul automobilist. morale si peisagistice. cu dealuri. utilizând. Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. Primele sate de vacantǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. cu capacitate cuprinsǎ între 3 si 20 de camere. masǎ – de capacitate micǎ sau mijlocie. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. cunoscuta sub denumirea de Ţara Maramuresului. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si masǎ. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. Bistrita-Nǎsǎud. Lǎpusului si Bǎii Mari. la diferite grade de confort. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. functionând în cadrul gospodǎriilor tǎrǎnesti care asigurǎ alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. grupând o serie de pavilioane rustice. izolate unele de altele sau aflate în acelasi c orp de clǎdire. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. un echipament adecvat. în prezent fiind definit astfel : constructie cu functie hotelierǎ – cazare. care au favorizat. prin bogǎtiile naturale si geo-climatice. si pânǎ la 20 de camere în mediul urban. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete.

La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategicǎ de primǎ importantǎ. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. Ele se gaseau însirate pe Vǎile Marei. De aceea. în majoritate româneascǎ. al X-lea si al XI-lea. provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ si culturǎ a populatiei sale.semneazǎ o conventie cu sasii si secuii. o uniune frǎteascǎ de întrajutorare. În sec. Maramuresul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei.de turisti din tarǎ si strǎinǎtate20[20]. Acestea erau formate din mai multe asezǎri românesti stabile. O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramuresul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. detinǎtorii puterii . Judetul actual Maramures cuprinde Ţara Maramuresului. dar si nobilii români care se maghiarizeazǎ . actul a . conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎti teritoriale numite voievodate. pe Taras si Tisa. Cosǎului. Lǎpusului. Chioarului. 2. Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. Sub raport politic. constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri. cu hotare între ele.1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geograficǎ specificǎ. întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. În urma unor rǎscoale de proportii (Bobâlna1437). în cazul când una din pǎrti este atacatǎ.nobilii maghiari în majoritate. în extremitatea de nord-vest a României. pǎsuni si munti cu pǎduri. Pentru cǎ erau trei pǎrti de trei neamuri diferite. cu vetre de sat.

. legǎturile s-au reluat. al regiunilor si raioanelor. care cautǎ sǎ tinǎ aprinsǎ flacara culturii românesti printre conationali21[21]. portul si nici traditiile. românii erau doar tolerati. Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Desi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România. Teceu în Tiacev. În privinta împǎrtirii administrativ teritoriale a tǎrii. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrtire administrativ-teritorialǎ a tǎrii.avut o deosebitǎ importantǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri. si se înfiinteazǎ raioanele ca unitǎti teritoriale restrânse. în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. dar Maramuresul rǎmâne în continuare afiliat .deci si actualul judet. nu si-au uitat limba. Zona Codrului . spre surprinderea celor din stânga Tisei.spun ei. cum ar fi . Chioaru. Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 si dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simtim români!". Satmar. care încorpora teritoriul Maramuresului. ei au constatat cǎ fratii lor din dreapta apei. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specificǎ. respectiv la Uniunea Sovieticǎ. Pânǎ si denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina.Dabrova. Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ si depinde de sprijinul celor din tarǎ. Lǎpus. Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani.serbarea mǎrtisorului" si existǎ o asociatie culturalǎ numitǎ "George Cosbuc". subordonate regiunii. atâti câti sunt.Belaia Terkov. Biserica Albǎ . situatia s-a schimbat radical. iar Apsa de Jos . Oas. sasi si secui. Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intensǎ politicǎ de deznationalizare a populatiei românesti de cǎtre puterea sovieticǎ. În acest context.

de-a lungul timpului. nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. pictura pe sticlǎ si olǎritul (Tur). de creatia popularǎ din Oas. sǎ-l punǎ în valoare. este locul unde traditiile. vatrǎ de culturǎ si civilizatie care si-a dǎltuit în lemn istoria. care va deveni resedinta judetului. Frumoasǎ.arta. elegantǎ . Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. pitoreascǎ. noul.la Baia Mare. toate de o inegalabilǎ frumusete. care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. Natura. Certeze). a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original si pitoresc. sǎ îl ducǎ mai departe. cât prin înfǎtisarea mândrǎ si formele mestesugite monumentalizate. 2.dupǎ mai bine de 600 de ani locul privilegiat de resedintǎ de judet. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul).2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul. cioplitul lemnului (Camarzana. prin modernitatea sa. obiceiurile si traditiile. opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurintǎ . Prin adaptarea la materialul din care este construit. Vizitatorii Ţǎrii Maramuresului sunt atrasi. Se remarcǎ portile sculptate (Halmeu). în primul rând. aidoma celor de acum 2000 de ani. Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. Pierzându-si . traditia maramureseanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ si odihnitoare apropiatǎ de scara si ochiul omului. originalitatea gospodǎriilor. transmise din generatie în generatie. Cǎderea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ si repararea unor greseli fǎcute de regimul trecut. pǎstratǎ si azi în formele sale originale. De asemenea. . portul si arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România. În ritualul sǎrbǎtorilor osenilor. Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevaratǎ întoarcere în timp. În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ si pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn.

era în trecut apanajul familiilor nobile. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul. reuneste cruci "vorbitoare". iar perechile încep sǎ se roteascǎ.Vama. posedǎ o frumoasǎ colectie de port osenesc. Coarda spirala simbolizând aspiratia spre înalt. Cimitirul vesel de la Sǎpânta. impus de ceterasi.simbol al soarelui ca element esential al vietii. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei si gospodǎriei. cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. mai iute ca oriunde. se-ncinge muzica si jocul. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramuresean "explodeazǎ" de muzicǎ si voie bunǎ. de viatǎ si de sǎrbǎtoare. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene. arborele vietii . Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. sculptura lemnului. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector. ceramicǎ. si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ. . Conform traditiei. toatǎ sala este în picioare. acesti violonosti locali de exceptie.Negresti Oas. Maramuresul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. Muzeul etografic svǎbesc-Petresti.biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. pictura pe lemn si sticlǎ se practicǎ cu succes si se transmit din tatǎ în fiu. dar cele mai fascinante sunt crucile.simbolizând viata vesnicǎ. iar unele detin recorduri absolute: cea mai înaltǎ constructie din lemn . artǎ popularǎ (tesǎturi si cusǎturi caracteristice). În câteva clipe. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura crestina si precrestinǎ. Pastele. Stâna maramureseanǎ. acestea povestesc viata ce lui dispǎrut. Elementele decorative nu au doar o functie esteticǎ. opera artistului popular Ioan Patras. Poarta maramureseanǎ veritabil "arc de triumf" rustic. Muzica maramureseanǎ care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarcǎ prin ritm si vitalitate. pe ritmul din ce în ce mai rapid. element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. rozeta . poarta este bariera împotriva rǎului.Muzeul Ţǎrii Oasului . Muzeul ceramicii . unele cu o vechime de peste 300 de ani.bijuterii de artǎ popularǎ . Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii. nelipsiti de la orice petrecere22[22]. Bisericile de lemn . expune peste 500 de piese.se întâlnesc aproape în fiecare sat. Aici. Tânjaua. la care se adaugǎ nuntile si botezurile.

din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafatǎ de 3 381 km. cât reprezintǎ actualul Maramures. Granita se continuǎ pe cumpǎna apelor din Muntii Maramuresului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎtelei (izvor al Ceremusului). Lǎpusului. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. unde Tisa paraseste locul sau natal. Talaborul si râul Neagova. Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului. Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric.3 Asezare geografica si cǎi de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. care sunt marcati de masivul Rodna.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. de dealuri mari si munti înalti.2. La sud. închizând depresiunea cu acelasi nume. granita marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Viseului în Tisa. Ucraina. Gutâiului. având ca poarta locul îngust lânga Hust. Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. Maramuresul se învecineazǎ cu judetul BistritaNǎsǎud pe Bistrita Aurie. Ignisului si Oasului. Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. Tarasul. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. primind din stânga râurile Mara. unde Tisa le aduna. Spre est Maramuresul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judet Suceava) pânǎ la Bistrita Aurie. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina. Din suprafata totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul rǎzboi mondial. La .situat în cursul superior al râului Tisa .formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. ca o cetate. adicǎ a Ţǎrii Maramuresului. peste Rodna urmeazǎ lantul muntilor Ţiblesului. la granita cu Ucraina. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpatilor Orientali. urcǎ în Pasul Prislop si în continuare pe cumpǎna apelor. Maramuresul . în tara vecinǎ. Iza si Viseul iar din dreapta Apsa.

au impus o legaturǎ a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români.portile" de intrare în zonǎ coboarǎ muntele în serpentine. drumurile spre Maramures sunt asfaltate. fiind accesibile pentru masini. timp de peste 600 de ani. una din .poartǎ" a Maramuresului este pasul Prislop. o parte din asezǎrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei. precum si cele de . Toponimia si traditiile.. prinde firul râului Mara si-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmatiei. Totusi.sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare23[23]. a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie si izolare. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fratii lor de dincolo de munti.. comitat. Cǎile de comunicatie si transporturile Ţara Maramuresului. care leagǎ între ele asezǎrile de pe Valea Marei. Viseu de Sus si Borsa. conditiile geografice. O altǎ . precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. care trece prin pasul Gutâi (989 m). fostǎ resedintǎ de voievodat. 18. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezǎrile omenesti cu toatǎ frumusetea si pitorescul lor. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationalǎ nr. cuprinzând toate asezǎrile de pe aceastǎ vale. atât de bogatǎ în traditii etnografice si folclorice. Centrul de convergentǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei. Drumul care se constituie si într-o axǎ etnograficǎ a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeazǎ firul Vǎii Izei. Reteaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn. precum si atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. si mai târziu de judet. Cǎile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucuresti – Cluj Napoca. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic.

pe vǎile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre Ţara Oasului - o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonantǎ în nordvestul României. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de cǎrute, poteci, înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului, dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ si de culturǎ popularǎ sǎ-si umple sufletul, sǎ se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale feratǎ sa dat în folosintǎ în anul 1875, când a devenit functionalǎ si gara Sighet. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosintǎ noi trasee, pe calea feratǎ, înspre Ucraina. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structuratǎ pe douǎ directii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎutii – Mǎgherǎusi situat la 10 km de Baia Mare24[24]. 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercitǎ o influentǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii fortei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ, turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvoltǎrii economice a judetului.

2.4.1 Economia Economia actualǎ a judetului Maramures este de tip industrial-agrarǎ, aflatǎ în tranzitie la economia de piatǎ. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a cǎror distributie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: - agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ - industrie si constructii - servicii si alte activitǎti Total: 5,8% 46,2% 48,0% 100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003, în judetul Maramures Tabel nr. 2.1

INDICATORI Agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestiera Industrie si constructii Servicii si alte activitǎti TOTAL

Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165

Mai 2 501 46 104 47 928 96 533

Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, în crestere cu 557 persoane fatǎ de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiazǎ cǎ cea mai mare pondere o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmatǎ de industrie si constructii (47,8%), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (2,6%).

Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiintǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordantǎ cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezentei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masǎ lemnoasǎ. Astfel, metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în productia industrialǎ a judetului cât si a tǎrii, Maramuresul ocupând locul întâi pe tarǎ în productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile, de articole de blǎnǎrie, materiale de constructii, încǎltǎminte, produse alimentare etc. Populatia activǎ ocupatǎ, pe ramuri ale economiei (%), în judetul Maramures, în perioada 1998-2002 Tabel nr. 2.2 INDICATORI TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ, exploatare forestierǎ, vânat Industrie Ind. Extractivǎ Ind. Prelucratoare 1998 100,0 42,2 1,2 1999 100,0 49,0 1,0 2000 100,0 50,0 1,0 2001 100,0 49,0 1,0 2002 100,0 44,7 0,9

29,9 5,0 23,9

22,3 3,9 17,2

20,0 3,7 15,3

20,6 3,5 16,1

24,0 3,5 19,5

2001 – 16. transporturile (2000 – 2.3 1.6 1.7%.3%) învǎtǎmântul si sǎnǎtatea.5%).0 1.7 0.0 0.6 1.5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.9 2.6 1.Energia electricǎ si termicǎ. Silvicultura.8 1. piese de schimb auto etc. INSSE.0 0.5 8.7% în 2002. 1. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în crestere din an în an (2000 – 15.8 1. masini si utilaje agricole si forestie re.4 1.5 bancare si de asigurare Tranzactii imobiliare. a bunurilor personale si casnice. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3.6 0. 2002 – 3.2 2.9%.6 4.1 Învǎtǎmânt Sǎnǎtate si asistentǎ socialǎ Alte activitǎti 4. 2000 – 3. Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de otel aflatǎ la Baia Mare.8 0.1 0.0 0.0 gaze si apǎ Constructii 2. 2003. a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante 1. 2002 – 3. repararea si 6.9% în 2001 si 44.8 4.6 7.1 1. 2002 – 19.6 1. iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare.1%.8 Comert.5%).3 4. Activitǎtile care au o crestere semnificativǎ sunt: constructii. 1. Productia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier.6 1.5 1. comert.9 1. repararea si întretinerea autovehiculelor.7 8. 2001.7 1.4 1.3%.6 1.5 1.7 4.0 1.7 7.0 2.5 3.0 2.4 4.2 2.5 Activitǎti financiare.6 4. . 0.0%.0 4. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50.6 4.3 1.4 1.3 4.5 1.1 întretinerea autovehiculelor. exploatarea forestierǎ si economia vânatului au variatii foarte mici.8%.0 1. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49.5 închirieri si servicii prestate întreprinderilor Administratie publicǎ 1.0 2.5 Transporturi si depozitare Posta si telecomunicatii 3.0 1.8 2.

O îndelungatǎ traditie în judetul Maramures o are productia mestesugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel. la Vadul Izei. cruci pictate. mobilier tǎrǎnesc. 271 scoli generale. Tg. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. principalele animale fiind bovinele. Baia Sprie. Viseu de Sus25[25].3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale. . 2. În sectorul cresterii animalelor s-au desfǎsurat actiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. de prevenire si transmitere a acestora la om. unde se realizeazǎ mobilǎ. placaj. Desesti si prelucrarea lânii la Sǎpânta. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale. 32 licee. Cresterea animalelor este si ea prezentǎ. ovinele.Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei. care în judet ocupǎ 71% din totalul suprafetelor agricole. orz etc. pepiniere pomicole si viticole. A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbunǎtǎtirea pajistilor. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎtirea si asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor. Borsa. porcinele.4 Învǎtǎmântul În anul scolar 2002 – 2003. cartofi. o scoalǎ de maistri si 14 institutii de învǎtǎmânt superior. 1 scoalǎ profesionalǎ.4. 2. Baia Mare. grâu.4. reteaua unitǎtilor de învǎtǎmânt a judetului Maramures cuprindea 56 de grǎdinite. Sǎpânta. Lǎpus si prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porti maramuresene. cherestea etc.

Evolutia învǎtǎmântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr.3 INDICATORI Învǎtǎmânt total: Unitǎti Populatia scolarǎ Copii de grǎdinitǎ Elevi înscrisi Studenti înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt prescolar: Grǎdinite de copii Copii înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt primar si gimnazial: scoli Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt liceal: Licee Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt profesional: scoli Elevi Personal didactic Învǎtǎmânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: 31 15 698 1 508 30 15 792 1 494 30 16 382 1 591 32 17 083 1 425 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 273 61 912 4 243 272 59 542 4 287 271 54 093 4 022 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 . 2.

Populatia.scoli Elevi înscrisi Învǎtǎmânt superior: Institutii Studenti 1 2 339 1 1 604 1 1 324 1 1 026 31 4 610 16 4 866 14 5 480 14 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 2003. INSSE. cea ruralǎ 47. din care populatia masculinǎ 249 350. Populatia urbanǎ reprezintǎ 52.6 locuitori/km2. pe sexe si medii. scolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003. de la grǎdinite pânǎ la institutiile de învǎtǎmânt superior. adicǎ 2. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎtǎmânt o reprezintǎ situatia economicǎ si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor. O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003). Maramuresul avea 535 000 locuitori.4. Învǎtǎmântul superior a suferit si el o transformare dintr-un numǎr de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. 2.1% iar densitatea populatiei este de 82.4 Total (numar persoane) Urban (numar persoane) Rural (numar persoane) Locuitori / km2 Judetul . la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr.9%.5 Populatia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003). iar cea femininǎ 285 65026[26]. 2.37% din populatia tǎrii.

3 Sursa:www. Din punct de vedere confesional.maramures.4% români.Maramures Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88. maghiara (25. urmata de limba româna (33.3%) s.5% ruteni (ucrainieni) s.7%). 35.7%). reformati (5.8%).3 84.a.2 84.6 82.2 82.insse. ucraineana (2. romano-catolici (12. urmati de greco-catolici (38. 4. Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36.7%).9%).7 85. 19.a. în mǎsura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare.9% maghiari.6% evrei. ortodocsi (3. CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs .6%).ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38.5%) s.0%). locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38.a.27[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o crestere considerabilǎ a economiei judetului Maramures.

obiceiurile si arta popularǎ. 3. principala localitate din Ţara Oasului. Denumit si Ţara Lemnului. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. cu un interesant port popular.Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. Dupǎ sieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ. al XIV-lea. pe la Poiana suiorului. Bârsana. Dragomiresti. sieu. o fermǎ horticolǎ unde s-au . Rozavlea. trecând prin inima Oasului. Strâmtura. cu caracteristici si personalitate distinctǎ. mai întâi. Nǎnesti. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". peste pasul Prislop si se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. În drum sunt întâlnite localitǎtile Cârlibaba. traditiile. Negresti. vechi centru minier. dedicat celor 29 tǎrani ucisi aici în 1944.1 Continutul potentialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutâi si Ţibles. din nordul Moldovei. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului. Varna. unde se înaltǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. important centru de ceramicǎ. fosta resedintǎ voievodalǎ în sec. Se trece mai apoi prin Borsa. pe la Negresti. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii. Moisei. fie pe Valea Izei. Pornim. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. sat cu un cimitir original. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti. spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: Sǎpânta. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei. vechi centru minier. Certeze. adevarat muzeu de artǎ popularǎ. teren de camping si parching. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au pǎstrat aproape nealterate porturile. Vom porni pe soseaua ce duce la Seini. Giulesti si Vad. Ciocǎnesti si Iacobeni.

Între zidurile ei.aclimatizat migdali si lǎmâi. iobagii rǎsculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. În apropierea comunei. Starea de uimire nu te pǎrǎseste aproape nici o clipa. La început de nou mileniu.. dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. Dacǎ esti venit din alte colturi de lume. ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. Mergând spre vest. pǎdurile reprezentând. care se aratǎ ziua prin luminisuri de pǎdure. Splendoarea tinutului este datǎ de lumea satelor. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi. cu atâta firesc. "Ţara Lemnului". arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii. ori cu atâtea si atâtea chipuri. Sunt curiosi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata sǎ povesteascǎ si sǎ arate ce-i cu viata lor de tǎrani. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult. cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn. mobilier. al XII-lea. greu de definit pentru strǎini. la începutul secolului trecut. iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai. Maramuresul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. una de drojdie de bere si una de abrazive. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. care a trecut apoi la sângeroase represalii. unde se înaltǎ o cetate din sec. privelisti si trǎiri. în care fiecare asezare apare ca un mic miracol. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pânǎ la linguri. când ultima tehnologie a robotizat existenta. cu oameni în costume viu colorate. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎtile meleagului. dar si cu demnitate. Toate sunt . Atractia tinutului este fǎrǎ egal si resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. poartǎ ori casǎ. care trǎiesc întrun fel de paradis dat de Dumnezeu. Esti primit în lumea lor cu respect. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans. vom întâlni marea comunǎ Mediesul Aurit. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer.. Un tinut al misterelor. localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici fabrici. 90 la sutǎ din suprafata Maramuresului. pe dealul Bradului. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospetiei si a mitologiei.

Bisericile din lemn din Maramures unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. Bistrita Aurie. . jalonati de o serie de vǎi. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. prin înǎltimea turlelor. Somesul Mare. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. la 1786 m altitudine. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. Muntii Rodnei din care face parte Ţara Maramuresului. Pe lângǎ marea diversitate a peisajului. Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. cu apǎ limpede. Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. prin armonia proportiilor. Glaciatiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic. predominate de semnul soarelui si al funiei. Iezer. cu numeroase zǎnoage. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. bunǎ de bǎut. Izvorul Bistritei). O cǎlǎtorie în tinutul Maramuresului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎtia Pitorescului.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . specificul etnografic si folcloric. Sǎpânta. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali.lacul Iezer. încântând prin tehnica ineditǎ a constructiei. foarte abrupt. este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare d in masiv . 3. Izvorul Pietrosului.1. simboluri ce semnificǎ firul vietii. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri.inconfundabile prin monumentalitatea si bogǎtia motivelor decorative. La picioarele pârâului Pietrosu. nemodificate prin activitatea umanǎ. care coboarǎ în cascade. maramuresean. Ţara Maramuresului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice.1950 m.

Rezervatia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean. sunt unice în Carpatii Orientali. Rezervatia se întinde pe o suprafatǎ de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 si 700 metri altitudine. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un . În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om. cea mai adâncǎ. acvila de munte. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpinǎ si subalpinǎ. pestera Jgheabul lui Zalion. Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri. care adǎposteste lacul Iezeru si obârsia pârâului Pietrosu. este Zǎnoaga Iezeru. Flora. geologia. marmota. O importantǎ rezervatie naturalǎ se aflǎ la 10 km de orasul Borsa . cu specii rare printre care si floarea de colt. adǎposteste cǎldarea Buhǎescu.Dintre ele se evidentiazǎ Pestera Izvorul Tǎusoarelor. Pestera din Dealul Popii. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. Ea face parte din complexul carstic Tǎusoare . cerbul. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. râsul. Rezervatii de mlastinǎ s-au format destul de târziu în timp. pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr si pe prima treaptǎ a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. urmele glaciare creeazǎ o rezervatie cu o suprafatǎ initialǎ de 183 ha. prin peisajul lor sǎlbatic. Pestera de la Piatra Busuiocului. cea mai extinsǎ si a doua. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tisǎ. Prima este Zǎnoaga Micǎ. la începutul secolului XX. fauna. O importantǎ economicǎ si peisagisticǎ o reprezintǎ rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. descoperitǎ în 1955. originarǎ din Asia Micǎ. În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun. cu galerii în lungime de 9530 m.Rezervatia Pietrosul Mare. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul tǎrii. la o altitudine de 550 m. capra neagrǎ.Zalion si a fost declaratǎ monument al naturii. Alte pesteri din zonǎ sunt: Pestera lui Maglei. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. Culmea principalǎ adǎposteste pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. Pestera Zânelor. cu pereti prǎpǎstiosi. care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu.

la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi. se aflǎ la altitudinea de 1800 m. la o distantǎ de 4. situatǎ în raza localitǎtii Sǎpânta. Ea s-a format întrun rest de crater vulcanic. Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile si drumurile modernizate. Aceastǎ rezervatie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi). Ponorul afluent al izvorului lui Dragos. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. o cǎdere de apǎ. Mlastina Poiana Brazilor.5 km de Borsa. specii de alge de origine nordicǎ. Cascada Izvorul Cailor. În jurul lacului. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. care sunt foarte putine. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. cu o serie de piscuri ce depǎsesc 2000 m. unde ocupǎ o suprafatǎ de 3 ha. Breb. în trepte.veritabil depozit de relicve. roua cerului . s-a format în urma unei alunecǎri de teren. trifoiul de baltǎ. de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turbǎ. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. alun. este consideratǎ unicǎ în tarǎ prin existenta jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpatii Românesti (970 m).plantǎ carnivorǎ. Mlastina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. cu un luciu de apǎ de 4300 mp si o adâncime de 20 m. având ca punct de plecare Ocna sugatag. Pe baza ultimelor cercetǎri. rogozul. . trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Ţara Maramuresului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. Un peisaj de neuitat oferǎ turistilor Masivul Rodnei. la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. care include specii de crin. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei. Minunata creatie a naturii. Mai mult de jumǎtate din suprafata lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. pe o suprafatǎ de 20 ha se întâlneste o interesantǎ asociatie vegetalǎ. având o formǎ circularǎ. afluent al râului Mara. de la o înǎltime de circa 60 m. sub liziera pǎdurii. plop.

este situat la 204 metri. Strâmbu . Borsa (30). Pestera cu oase de la Poiana Botizii. Ieud. ambele aflate în apropiere de Bǎiut. Farcǎu si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite. la 800 m altitudine. la poalele Pietrosului. punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. numite de localnici "borcuturi". calcice. pe malul Tisei. aflate la Sǎpânta. Statiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. În . Borcut . de la luncile râurilor la crestele muntilor. cu patru cabane pentru cazare. Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarnǎ. Borsa. sub Vârful Ignis (Gutâi). Muntii Maramuresului.1.1. Sǎlistea de Sus si altele28[28]. 3. care presupune cresteri si descresteri .Breb. Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale. Stoiceni. Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures.între douǎ limite extreme. iar înǎltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. aspecte de statiuni balneare sau climaterice. Ca suprafatǎ. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei. Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pesterǎ. În S-V Muntilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocosului si Cheile Tǎtarului. magneziene. Cadrul natural maramuresean conferǎ multe asezǎri. situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Viseul de Sus (20). Pestera de la Vǎlenii sonicutei de pe Valea Repedea. Valea Virului (14).1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat. are calitǎti terapeutice de odihnǎ si recreere. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ statiunea Runcu Plesa (100 locuri de cazare).Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan.Bǎiut.

circuri si vǎi glaciare (Fântâna cu Cimpoiasǎ. Piatra Rea (1825m). sud-vest se desfǎsoarǎ grupa nordicǎ a lantului muntos de origine vulcanicǎ. Repedea. . se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Frasin) atinge abia 827 m si la înǎltimi mai mari în Muntii Gutâi. Cormaia (2033m). în Muntii Oasului. Caracteristice sunt de asemenea. Negoiasa (2041m). Pietroasa si Dragos). între care mai circulate sunt Negresti-Oas. dominate de urme glaciare: morene. micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎita.Maramures se aflǎ doar partea nordicǎ a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). folosite ca pǎsuni de culme. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)29[29]. Firiza. Ţara Oasului. Negoiescu. pe substrat sedimentar (marne. cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). dintre valea Tisei si valea Sǎlǎutei. unde punctul culminant (vf. Constructia petrograficǎ si formele de relief dominante justificǎ împǎrtirea acestor munti în douǎ grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice. este de origine tectonicǎ si erozivǎ. În partea de sud. Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari dimensiuni. argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice.1442 m). Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. Populatia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ si astǎzi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor. au pe alocuri curmǎturi relativ joase. o cuvetǎ cu relief colinar si piemontan. Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m). Buhǎescu Mare (2188m) si Bǎtrâna (1710m). Muntii vulcanici ai Maramuresului. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas.1307 m. deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). Gutâi . Acesti munti. Caracteristica generalǎ a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline. care se întind pânǎ la valea Botizei. unde unele vârfuri depǎsesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis . care închide Depresiunea Maramuresului pe aceastǎ laturǎ.

A doua grupǎ, a Muntilor Ţibles, este constituitǎ, în cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii), care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite si prioclastite, care alcǎtuiesc proeminente de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai înalt este vârful Ţibles de 1839 m altitudine. Muntii Maramuresului. Se însiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba si Bistrita Aurie pânǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Viseului. În general sunt constituiti din sisturi cristaline, strǎpunse de andezite. În cadrul Muntilor Maramuresului se detaseazǎ Culmea Pop Ivan, cu vârful Mica Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m), Muntele Pop Ivan (1937 m). Masivul Farcǎu este asezat între vǎile Ruscova, Repedea si Rica; vârful care dominǎ masivul se numeste Mihǎilescu (1918 m), unde se aflǎ si lacul periglaciar Venderelu. Tot în cadrul acestui lant muntos se aflǎ si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârsǎnescu (1542 m). În toti acesti munti se practicǎ pǎsunatul, de primavara pânǎ toamna, fiind împânziti de stâne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu si-au schimbat „locurile de vǎrat" iar ,,drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIV-lea, când aceste locuri apar mentionate pentru prima datǎ în documente. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova si Vaser; vârful are 1850 m altitudine. Se detaseaz râul

ǎ din aceastǎ culme si Prislopasu (1201 m),

Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Mai la sud, spre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop, care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) si culmea Prislop. Muntii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului si Bistrita Aurie pânǎ la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina Ţapului, care este între

Carlibaba si Ţibǎu30[30]. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr. 3.1 Vârful, denumirea si altitudinea (m) Pietrosul 2 303 Gǎlatului 2 159 Cearcǎului 1 849 Ţibles 1 839 Hudinului 1 611 Gutâi 1 445 Plesca 1 323 Secului 1 311 Ignis 1 306 Plesca Mare 1 302 Mogosa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Masivul in care se afla Rodna Rodna Rodna Ţibles Ţibles Gutâi Gutâi Ţibles Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Localitatea cea mai apropiata Borsa Complex Borsa Complex Borsa Dragomiresti Botiza Mara Bǎiut Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Desesti Ciocotis Distanta (km) 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti Muntii Rodnei. Masivul cel mai înalt din Carpatii Rǎsǎriteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). 30-40 spre Creasta km nord, si principalǎ prezintǎ spre o mǎsoarǎ sud cu peste 50 km lungime, celei pe o în lǎtime de asimetrie asemǎnatoare exceptia zonei fǎgǎrasene: abruptǎ apropierea

domoalǎ

Pusdrele,

cǎreia

se

aflǎ

o

cabanǎ

si

un

refugiu

Salvamont.

Lipsit

în

zona

alpinǎ

de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul31[31]. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoarǎ, pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte tinuturi românesti. Astfel, intrarea în Maramures, dinspre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Gutâi, dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si legǎtura se fac prin pasul Prislop, dinspre zona Bistrita-Nǎsǎud, legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul setref, iar legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul Huta. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete naturalǎ si beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu specific zonal. Depresiunea Maramures este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra vǎile, bazinetele si micile depresiuni. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sǎpânta, Piemontul Gutâiului, Piemontul Vǎratecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu afluentii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei cuprinde, de asemenea, o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asezǎrilor, amintind în acest sens bazinetele Sǎcel, Sǎlistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara, Cosǎu, Rona si desigur Sighet, depresiune situatǎ la confluenta Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase si lunci; râuletul Sǎpânta a creat Depresiunea Sǎpânta, în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume, de mare faimǎ în tarǎ si în lume.

3.1.1.2 Clima

1.40 C în depresiuni. precum si invaziile de aer rece32[32]. În munti. Râul Viseu izvorǎste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Viseului.1. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9. ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazutǎ. Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti). atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. 3. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. cu zǎpadǎ abundentǎ. lapovitǎ si ploi reci si se întind pe o perioadǎ lungǎ. De la izvoare si pânǎ la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau . nu sunt vifornite si vijelii.Clima zonei Maramures este moderatǎ de tip temperat continental. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei.3 Reteaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramures. precipitatiile sunt mult mai abundente. de recreere sau tratament. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. Regimul precipitatiilor. iar o micǎ parte cum este Ţibǎul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita. lernile sunt destul de geroase. Temperatura maximǎ absolutǎ 39.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ.60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus. apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. Iza si Sǎpânta cu afluentii lor). iar Izvorul Cǎtelei merge spre Ceremus (Ucraina). iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. în zonele depresionare si deluroase. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului.

Mai numeroase. Izvorul Negru. Slatina.Valea Fântânelor. sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu). În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Lacul Bǎtrâna. cel mai important afluent este pârâul Ronisoara. strǎbǎtând peste 83 km. Vremusu. lung de 22 km. cu largi posibilitǎti de tratament al bolilor reumatismale. Pârâul Hotarului. Din partea dreaptǎ Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova.Viseul. Pe partea dreaptǎ. Podul Izvorului. Baicu.2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Râuri Pe teritoriul judetului . Botiza. Pe partea stângǎ. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). pârâul Sugǎului. lezerul Mic. Afluentii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. Cimpoiesu. Caracteristica râului este debitul mare si constant. 3. Negoiescu. Tǎul lui Dumitru). cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. datorat pǎdurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol. Apele sǎrate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎti a unor statiuni de agrement si balneare. Mara. lezerul Pietrosului (18 lacuri). Slǎtioara. Lacul Rosu si încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. dar mici. Pietroasa. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. Râul Iza izvorǎste de sub vârful Bǎtrâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se varsǎ în Tisa. Râul Sǎpânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. O mare bogǎtie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de apǎ sunt lacurile. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei . Valea lui Dragos. ledisorul. Principalele cursuri de apǎ ale judetului Maramures Tabel nr.

ursi. urechelnita. vulpea. coborând uneori pânǎ la 1400 m. tiparul. rogozul. INSSE. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m si 1700 m altitudine. ursul brun. peste 30 de specii. cleanul. mistretul. ciocǎnitoarea cu trei degete. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. În pǎdurile de rǎsinoase gǎsim specii de animale si pǎsǎri într-un mare numǎr.1. cocosul de munte. jderul de piatrǎ. În general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere si pajisti alpine. Gutâi si Ţibles. lupi. fag. veverita. Amintim acvila de stâncǎ. care determinǎ vegetatia si fauna caracteristicǎ acestora. râsul. gorun. 1999 – 2003. stiuca.Somes Lǎpus Iza Viseu Vaser Mara 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. apreciatǎ pentru blana si pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. scobarul etc. mrana. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. Pǎsǎrile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. azaleea piticǎ etc. cu preponderentǎ molidul. stejar. Pentru zonele alpine. Viseu. care însumeazǎ peste . Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbu l carpatin. Se mai gǎseste marmota. brumǎrita. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare. Bucuresti 3. vânturetul rosu. Apele de munte (Tisa. Pentru foioase distingem rǎsinoase. cǎpriorul. rata.1. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ si cu multe raritǎti. Coniferele. capra neagrǎ a fost una din bogǎtiile si mândriile Maramuresului. iepurele. lupul. pǎstrǎvul curcubeul.4 Solurile. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. ocupǎ zone întinse în Muntii Maramuresului. pitigoiul de brǎdet. peste 60 de specii cuibǎresc aici. forfecuta galbenǎ. bursucul. Vegetatia variatǎ si bogatǎ a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. jderul de pǎdure.

23 de specii33[33]. 3.1.1.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de florǎ si faunǎ, au determinat autoritǎtile administrative sǎ le protejeze prin lege, constituind unele rezervatii naturale si declarând anumi te specii monumente ale naturii. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500 ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎtilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. Specii de muschi pe care le gǎsim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt

considerate ca relicte arctice. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi), iar lângǎ pǎdurile de molid - zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. Zona este bogatǎ si în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}, recolonizatǎ în anul 1964, marmota (Marmota marmota), recolonizatǎ în anul 1973, râsul (Lynx lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii. Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi

bucurii de neuitat, astfel34[34]: • Borsa (Gura Pietroasa) - Statia metorologicǎ - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei Buhǎescu - Tǎmita la Cruce; • Poiana Borsa (Gura Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎtiului; • Statiunea de odihnǎ Borsa - pârtia olimpicǎ de schi - Buza Muntelui – Cabana Puzdrele; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Cascada Izvorul Cailor - saua stiol - Hanul Prislop; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Podul Izvorului - Poiana Runca - Poiana stiol – saua Gargalǎu; • saua Gargalǎu - saua Gǎlǎtiului - Târnita Negoieselor - saua Buhǎescu Mare (Târnita "La Cruce") - Vârful Bǎtrâna - Dealul stefǎnitei. Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Muntii Maramuresului, cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin lege, Mlastinile Vlǎsinescu, Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o rarǎ frumusete. Alte specii de faunǎ si florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte, laleaua pestritǎ, precum si o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul, corbul, acvila tipǎtoare micǎ, bufnita, huhurezul, ciuful, cocosul de munte, iar dintre pesti, lostrita. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite Vârful

precum plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. 3.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Rez. Nat. Pietrosul Mare Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la Zâmbroslâvii Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei Rez. de gorunet Ronisoara Rez. de larice Costui Rez. Poiana Brazilor Rez. Pǎdurea Crǎiasa Rez. Creasta Cocosului Rez. Mlastina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. Nat. Tǎul lui Dumitru Rez. Arboretele de castan comestibil Rez. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. Nat. Lacul Albastru Rez. Forestierǎ Bavna-Conga Rez. Cheile Babei Rez. Pestera cu oase Rez. Pestera Vǎlenii somcutei SâlhoiSuprafata (ha) 3 300 800 5 0,2 62 0,7 4 44 50 3 3 500 50 1,54 26 15 0,5 5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003, INSSE, Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de cǎtre Comitetul MAB UNESCO, reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafatǎ de cca 3300 ha. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎtii si integritǎtii comunitǎtilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protejǎrii diversitǎtii genetice a speciilor.

ce compun potentialul turistic. Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judetului Maramures. dar prezente si pe vǎile Tisei si Viseului. capra neagrǎ. complex si unitar. mierea ursului. unice prin frumusete. arhitecturale si etno grafic – folclorice. Cosǎului si Izei. Sighetu Marmatiei si Sǎpânta. râsul. sopârlita. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si pǎsǎri cum ar fi: ursul brun. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. Turnul lui stefan . dintre care putem enumera: gusa porumbelului. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar – Lǎpus. unelte. 3. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. ceramicǎ. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în asezǎrile de pe vǎile Marei.1. porti. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. cocos de munte etc. pǎiusul. Biserica Sfânta Treime. datini si folclor. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. ce poate fi continuat. istorice. în depresiunea cu acelasi nume. Maramuresul istoric posedǎ un potential turistic antropic. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. Datoritǎ unui complex de conditii favorabile. vechime si desfǎsurare.ridicat în secolul al XV- . cerbul. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vǎile Marei si Izei.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. la o altitudine medie de 228 m fatǎ de nivelul mǎrii. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale.Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etno grafie si folclor. peste pasul Huta. casa Iancu de Hunedoara. zona turisticǎ montanǎ. în care sau pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. floarea de colt etc. biserici. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramuresului. semnificatie. tesǎturi. acvila de munte. în pitoreasca si nu mai putin importanta Ţara Oasului 35[35].

109 F. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa. 58 km. Muzeul judetean . dau o notǎ specificǎ orasului. asezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judet. Turnul Mǎcelarilor. iar de la Baia Mare. secolul al XI-lea. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. în stil gotic. la 5 km. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal. din care se desprind strǎzi drepte. Vechiul Han al orasului. artǎ. perpendiculare pe sosea.lea. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vǎile. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures. si o fac si astǎzi. cu viata sa economicǎ si culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. mineralogie36[36]. între râurile Mara si Cosǎu. urcând panta dealului. în ultimii 50 de ani. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. Orasul s-a dezvoltat în timp. În general. înalt de aproape 50 m. oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor.are mai multe sectii: istorie si arheologie. pe fronton. Institutii de prestigiu din clǎdirile trainice. . Din pǎcate. pe frontiera de nord-vest a tǎrii. este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramuresului . Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche constructie din oras. orasului nu i s-a acordat atentia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice românesti de mare rezonantǎ. oamenii Maramuresului de pe toate vǎile zonei. de la crucea drumului din Feresti. etnografie. vechi. dominat de dealuri si coline. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. este o constructie din piatrǎ. pe cumpǎna apelor. deasupra usii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. populatia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiarǎ (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români. Orasul Sighetu Marmatiei. De altfel. pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimatericǎ Ocna sugatag. Asezarea este situatǎ într-un spatiu pitoresc.J. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. sub denumirea de Zalatina (Slatina). care. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. din foisorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra orasului. D. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360.

din neamul Rednicenilor. afluent al Marei. sǎli de gimnasticǎ medicalǎ). masaje. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. la Giulesti. în apropierea ei aflându-se si localitatea Doraslǎu. Baia Mare. De altfel. instalatii de hidroterapie. Stâncǎria de pe Muntii Gutâiului.De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ.Apoi s-a mai numit si "La sare". nefiind pe nici una din arterele principale. Brebul se învecineazǎ cu localitǎtile Budesti si Sârbi de pe Valea Cosǎului. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. Oarecum izolat. imediat la poalele acestuia. dar si la "borcutul" de la Breb. cu arbori de stejar de sute de ani. în imediata apropiere a Complexului. Prin traditie se mai stie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. Vin aici oameni la odihnǎ si tratament din toatǎ tara. Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. cantine. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. baruri. . Ocna sugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giulesti. restaurante. azi disparutǎ. fizioterapie (inhalatii. urmasi ai lui Dragos37[37]. Tot aici. împachetǎri cu parafinǎ. Ocna sugatag. Hoteni si . terase. care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbogǎti peisajul locului. satele din jur) de a-si construi case de vacantǎ proprii. dar si tǎranii din satele Maramuresului. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". în partea superioarǎ a bazinului Mara. În general. ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. Statiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. cafenele. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. la "Creasta Cocosului".

în mosiile Breb. portul. folclorul. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare. În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. Arhitectura bisericii este specific maramureseanǎ pentru acest gen de constructii. neobisnuite în regiune. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. prin care îl întǎreste pe romanul Dragos. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura traditionalǎ. lǎrgitǎ în 1643 si reparatǎ în 1715. 1970-1974. În hotarul Brebului se aflǎ mlastinile cu turbǎ. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi si se varsǎ în râul Mara. doc. Slatina (Ocna sugatag). dr. Biserica satului. are o singurǎ streasinǎ. Copacis. din 20 martie 1360. A atras cercetǎtori români si strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. fiul lui Carol Robert. între aceste douǎ localitǎti. groase de opt metri. .Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. a fost construitǎ înainte de 1531. dr. Danielle Mason. obiceiurile. Franta. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din asezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. satul fiind pe dreapta. Franta)38[38]. Desesti. din zona Lǎpusului. Copacis si Breb. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. Mihai Pop. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. Hǎrnicesti si Sat sugatag. dr. Un sat nu este numai o asezare în spatiu. cu o pantǎ abruptǎ. De remarcat faptul cǎ acoperisul. fiul lui Giula. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. asezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. Claude Karnoouh. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti. diplomǎ care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime.

Ieudul a pǎstrat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori. în care se varsǎ perpendicular Ieudisorul. mobilier specific si desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. Blaj. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. de ctitori de mǎnǎstiri si biserici. de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul.ci un loc în umanitate si în univers. de martiri. Un sat este un loc anume. Iasi). vâltori) etc. zǎmislite dupǎ legile lui. Astǎzi. din secolele XVII-XVIII. acolo în miazǎnoaptea pǎmântului românesc. Ieudul mǎrturiseste despre obârsiile strǎmosesti. o valoroasǎ colectie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. vopsite în coloranti vegetali si minerali. la margine de hotar voievodal strǎbun. este Biserica din ses din Ieud. greco-catolicǎ. de bucurii si necazuri. instalatii tehnice actionate de apǎ (mori. un sat poate fi si o cale cǎtre tarǎ. printre care se numǎrǎ si Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Crestineascǎ" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). covoare maramuresene. crescute din pǎmânt si deodatǎ cu pǎmântul. în Maramuresul istoric. În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. sacrificii. Comuna Ieud este asezatǎ la sud de soseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. mobilier specific si câteva cǎrti de mare valoare. Buzǎu. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. Ieudul este aceastǎ "cale" si o deschidere cǎtre tarǎ. la nord asezarea este dominatǎ de Muntii Ţibles. de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. Ieudul a pǎstrat si o serie de monumente de arhitecturǎ tǎrǎneascǎ laicǎ: case si anexe gospodǎresti. de dascǎli si preoti. covoare si stergare cu motive geometrice. . Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). pârâul Ieudului. perpendicular pe axa drumului. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii si pânǎ azi. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. Biserica este edificatǎ în anul 1718. orânduit dupǎ legile omenesti. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colectie de icoane pe sticlǎ.

în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative si cooperativa. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. distantǎ de Baia Mare si la 43 km. Traditia popularǎ pomeneste de o mǎnǎstire veche. iar printre casele noi. care. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. din piatrǎ. pe Valea Izei. Populatia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii.notorietate pe plan national si international. abandonat pe parcursul anilor. masivǎ. la începutul secolului al XIV-lea. numitǎ "Biserica din deal". care se desprinde din soseaua principalǎ Sighet-Borsa. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramuresene. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. Ieudul se mândreste cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramures. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. expozitii de covoare si obiecte de lânǎ. etc. de Sighetul Marmatiei. precum si cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". datoritǎ unor initiative individuale apreciabile. cu simbolistica precrestinǎ în majoritatea cazurilor. tocul usii de la intrare. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. pe lângǎ satisfactii de ordin moral . de zid. deja devenite monument. unde se regǎsesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodǎriilor tǎrǎnesti. în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). Situat la 97 km. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. mai spatios. Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o pozitie privilegiatǎ. care tocmai îsi ridicaserǎ un alt lǎcas. extrasi din flori si plante. ridicatǎ în 1364. numitǎ Botiza. pe un promontoriu. tǎierea si industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. . daruitǎ de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. locuitorii se ocupǎ în principal cu cresterea vitelor.specific locului. în primul rând. prin pitoresc si originalitate. ici-colo se mai zǎresc si casele vechi. vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare si a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. putin mai jos este biserica nouǎ.

la o distantǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". cu intentia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. Se pǎstreazǎ si tablouri pe pânzǎ de mare valoare. "Bisericuta de pe Jbar". Astǎzi satul îti dǎ. precum si multǎ carte veche din tiparnitele de la Iasi. pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodox. Bucuresti. de la primul contact. între 1975-1976. de asta data din cǎrǎmidǎ. este strǎbǎtutǎ de drumul judetean 186. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si întǎreste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. s-a construit în centrul satului o bisericutǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. lângǎ asezarea lor. sentimentul bogǎtiei (materiale si spirituale). Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. 1993-1994. Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de exceptie. Atât biserica veche din lemn. din piatrǎ. la locul numit "Valea Sasului".Cresterea populatiei din comunǎ a impus ridicarea. a unui nou lǎcas de închinǎciune. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. printr-o diplomǎ. De la intrarea în sat. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesugǎresti de tesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale39[39]. cu sapte turle. Râmnic. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. Astfel. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. Asezatǎ pe malul drept al râului Iza. dar si pe strǎzile laterale. de-a lungul soselei. În 1992. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite. Blaj. În ultimii ani. pe dreapta si pe . fiul lui Stan. cât si cea din piatrǎ.

Centru de comunǎ de care apartin administrativ satele Mara si Hǎrnicesti. localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. Desestiul este un sat de tip agropastoral dominat de grǎdini si livezi cu pomi fructiferi. în fata portilor unde stau la sfat. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgosestilor. Portile. Satul. Situatǎ pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. Tot acum se organizeazǎ si "Jocul" (hora satului). Comuna sieu este situatǎ la 89 km. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolicǎ). sunt mândria bârsǎnestilor. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura traditionalǎ în lemn: case si acareturi. constructii monumentale din lemn de stejar. vecinǎtǎti si neamuri. grupati în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. se aliniazǎ satelor maramuresene pǎstrǎtoare de traditii populare. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramures. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. prin pitoresc si originalitate. Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. În centrul comunei. porti monumentale. de Baia Mare. sopronuri pentru fân si . iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. pe Valea Izei. singura constructie de acest gen pǎstratǎ în Maramures. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. Comunǎ autenticǎ a Maramuresului Istoric. Comuna Oncesti situatǎ la 65 km. adevǎrate arcuri de triumf. care astǎzi adǎposteste muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului.stânga. de Baia Mare si 8 km. Asezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. sculptate cu mǎiestrie în spiritul traditiei. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tarǎ. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porti noi.

Nava are un plan rectangular. în special la etaj. sunt creatiile mesterului Pop Taina. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. Multe din portile din lemn. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul traditional. participant la Marea Unire. În partea de jos a satului. se pǎstreazǎ cea mai veche troitǎ de hotar. Nu are pridvor. si astǎzi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. actionate de apǎ. al cǎrui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. cunoscutǎ sub numele de "Troita Rednicenilor" si datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. În sat se pot vedea încǎ în functiune mori cu roatǎ verticalǎ. în mod frecvent. obiceiurile. vâltori. cergi. Drag si Ioan Românul din Maramures. . Cǎlinesti. elemente din arhitectura veche din lemn. lucrate dupa rǎzboi. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. Constructiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). Copiii si tinerii pe categorii de vârstǎ sunt constituiti în grupuri folclorice. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". iar absida este decrosatǎ. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. stergare) adecvate. în legaturǎ cu proprietǎtile voievozilor Bale. Vintesti si Vǎleni. instalatii tehnice tǎrǎnesti. ca o chintesentǎ a geniului creator tǎrǎnesc. pive. s-au pǎstrat si portile (mult îmbogǎtite în pǎrtile sculptate). De asemenea. Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea.biserica din lemn. alaturi de Ferest i. Biserica actualǎ. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cosǎului. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. de formǎ poligonalǎ. dansurile. are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier traditional si împodobitǎ cu textile (covoare. Budesti. specializatǎ în restaurǎri de monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. Balotesti. aducând de peste secole o culturǎ si civilizatie tǎrǎneascǎ de exceptie. dar noile constructii au preluat. Interiorul.

18 pe ruta Sighetul Marmatiei . într-o adevǎratǎ defilare a portului traditional. La Costiui. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. În bisericǎ.Rona de Sus.Negresti. Vitellius. datatǎ în 1888.N. construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huta. Minele de la Costiui au fost exploatate încǎ din preistorie. Localitatea este asezatǎ pe D. loc de odihnǎ într-un peisaj splendid. pe lângǎ Castel (astǎzi scoalǎ). Dintre acestea. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic.În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII.19. se mai poate vizita "Calvaria St.N. de pe vremea împǎratilor romani si bizantini (Comodus. Septimius Severus). slovaci. tot aici existǎ si o orgǎ. Costiui este o veche asezare minereascǎ. aici functioneazǎ o micǎ fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ . Traianus Consule. si biserica romano-catolicǎ.sat . În zilele de duminicǎ si sǎrbǎtori.astǎzi pentru cristalul rubiniu. Huta este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic apartine de Remeti. douǎ scoli cu clasele I-IV. astǎzi o micǎ statiune balneoclimatericǎ de interes local. Toate poartǎ inscriptii si datǎri certe pe parcursul secolului al XVIIIlea si începutul secolului al XIX-lea. Vespasianus. Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenta satului în sec. iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenta romanǎ. În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situatǎ pe D. care domina asezarea si despre care se stie prea putin. S-au descoperit monede de argint si de aur . Marcian. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucuresti. XIII-XIV. În sat a existat si o bisericǎ veche din lemn (1730). cǎmin cultural. În zona turisticǎ Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui. Teceu sau Teceul Mic . foarte bine conservate. care a ars. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. Pe soseaua spre Negresti. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ. construitǎ în 1742. castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. Ioan". Populatia este mixtǎ: maghiari. oamenii ies la plimbare prin centrul satului. ruteni. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Mare.

Stan Patras a sculptat si mobilier tǎrǎnesc.apartinǎtor de comuna Remeti. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ si versurile însotitoare trǎdeazǎ un optimism robust si o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânta "Cimitirul Vesel". români. asezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpântei. iar pentru sublinieri. impunând un stil specific. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huta. Comuna Sǎpânta este asezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Tarasului. adǎugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare.. Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. Ceea ce a dus faima Sǎpântei este asa-zisul "Cimitir Vesel". cruci. germani. la 18 km distantǎ de municipiul Sighetul Marmatiei. prin vopsirea lui.N. Stan Ioan Patras. care marcheazǎ si locul unde vara vin osenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. o altǎ zonǎ turisticǎ si etnofolcloricǎ de renume national si european. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânta un adevarat mit. creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. albastru si rosu. galben. Nicǎieri în Maramures lemnul nu se vopseste. Arta lui Stan Ioan Patras constǎ în faptul ca a reusit sǎ sintetizeze viata celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. pe D. un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turisticǎ si desigur de râul Sǎpânta care izvorǎste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. Populatia este mixtǎ: maghiari. restauratǎ în Muzeul Satului Maramuresean . unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". exceleazǎ prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. una dintre acestea este casa Stan. prelucrarea artisticǎ a lemnului. folosind ca fond albastrul. ruteni. În Sǎpânta s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. anume. slovaci. . colora lemnul sculptat pentru cruce. numai la Sǎpânta se foloseste acest procedeu. În sat existǎ o bisericǎ grecocatolicǎ si o scoalǎ cu clasele I-VIII. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oasului. Sǎpânta este una din comunele mari ale Maramuresului. XVII-XVIII construite din lemn.

Casa-muzeu Stan Ioan Patras. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D. În istoria comunitǎtii. curate si deschise întotdeauna40[40]. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciti de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. când regele Ludovic. Cascada. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese si fragmente ceramice edificatoare.N. monument. Asezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". care au manifestat supunere. Atestǎri scrise apar târziu. Biserica din lemn. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. va confisca mosiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ si fratilor sai Drag. clopotnitǎ si pridvor deschis. Dragomir si stefan. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea.18. Pǎstrǎvia. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎsti în ultima lor invazie în Europa. În zona turisticǎ Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa. când Borsa a cǎpǎtat statut urban. dar mai ales casele frumos amenajate. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânta. Piatra Sǎpântei. În Borsa au fost douǎ biserici de lemn. dând nota caracteristicǎ asezǎrilor de tip "rǎsfirat si risipit". vâltorile si horincile.Sǎpânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. Pânǎ dupǎ rǎzboi. una în parohia de Sus si celaltǎ în parohia de Jos. Borsa este una din vechile si statornicele asezǎri maramuresene. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât si ca întindere). cu cǎtune pe vǎile laterale si case izolate la mare distantǎ de vatrǎ. naos drepunghiular. turn. cu statut de villae. În Borsa s-a pǎstrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentalǎ din bârne rotunde . la 2 februarie 1365.

Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dotǎri urbane. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. care o flancheazǎ si încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. cu bogǎtii ale faunei si florei de neegalat. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994.294 locuitori. care astǎzi a devenit Rezervatie a biosferei. De aici se pot face excursii în împrejurimi. care se ridicǎ ca un zid deasupra Borsei. oferǎ un peisaj unic. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. Dacǎ orasul de astǎzi încǎ suferǎ în privinta urbanizǎrii. douǎ încǎperi mari. iar iarna se face schi. Grupul scolar Minier. pe lângǎ frumusetile naturii va gǎsi si oameni la stâne. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ. Zona este . Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. În Masivul Rodnei pentru varietatea si bogǎtia vegetatiei si animalelor. români 26. Din centrul Borsei. Hotelul Iezer. era de 27. Orasul a fost dintotdeauna localitate minierǎ. o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitecturǎ. Orasul dispune si de o Bibliotecǎ si o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. De pe Vârful Prislopului. maghiari. Printre acestea se evidentiazǎ Spitalul. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi si neegalat. construit într-o arhitecturǎ modernǎ si destul de bine dotat. restul alte nationalitǎti (germani. la culesul fructelor de pǎdure. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borsa. amintim câteva dotǎri de exceptie.5 km) cu o linie de telescaun. Chiar în centrul localitǎtii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. Muntii Rodnei. la exploatǎrile forestiere. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3.din lemn din brad. Populatia orasului cu cǎtunele componente. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554. avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. ucrainieni).310. implantate în acest peisaj mirific. care ne va conduce spre Bucovina. biserica. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop".

o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”42[42]. turism de vânatoare. turism cultural etc. atractia diferita a unor zone. nici nenumǎratele posibilitǎti de practicare a turismului montan41[41]. instalatii de tratament sau agrement si este conditionatǎ în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. beneficiind de potential sensibil apropiat. turism montan. Valea Tâslei. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene. pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort.interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia. capabile sǎ asigure satisfacerea cerintelor turistilor. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎti de cazare si alimentatie. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. turism balnear. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. 3. Deoarece. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. în mare masura.2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎti turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale si antropice sǎ existe si resurse materiale adecvate. Astfel. . mijloace de transport. premisele de bazǎ ale desfǎsurǎrii unei activitǎti turistice intense care sǎ permitǎ desfǎsurarea a numeroase forme de turism: turism rural. Aceasta explica.

în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa. clasificate dupa continut.15 România Maramures Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României.10 2001 277 047 3 077 1. . categoria de confort. serviciile de curatenie. dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri.apartamente închiriate. INSSE. case de oaspeti) si unitati cu autoservire . etc. hanuri.etc). Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1. 2001-2005. Din rezultatele obtinute reiese faptul cǎ judetul Maramures nu prezintǎ o importantǎ semnificativǎ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare.14 2003 275 319 3 154 1. Bucuresti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: .14 2004 276 089 3 100 1.în România. functia îndeplinita. forma de propietate. 5. perioada de functionare.13 2005 277 384 3 257 1. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fatǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri. sunt divizate. vile .2.Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri.11 2002 272 596 3 177 1. ferme. 3. indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare.15%. iar în Maramures tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 fatǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Capacitatea de cazare turisticǎ în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr.

pensiuni. Bucuresti Din datele obtinute 2004-2005 tabelul 3.2005 Tabel nr. etc. Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 .4 din din se poate observa ca numarul hotelurilor crescut numǎrul . casute.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera. tabere si colonii de vacanta. a iar . INSSE. 3. cabane si refugii montane camere. este cea care separa mijloacele de cazare în: 43[43]   unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri. case si apartamente de închiriat.4 Unitǎti Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 98 2005 16 5 1 1 19 66 108 Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005. sate de vacanta. sanatorii si stabilimente de sanatate. reprezentanta de terenuri de camping si caravaning. camine si hanuri pentru tineri. bungalow-uri. hanuri.Una din cea mai utilizata clasificare. hoteluri-apartamente.

Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale.motelurilor a rǎmas acelasi.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures. . aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni. 3. la fel ca si numǎrul vilelor turistice si al cabanelor turistice. Figura nr.

INSSE. în restul anilor. .5 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în hoteluri 630 873 997 1 116 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. mica si mijlocie. unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:  Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. Atfel. mijloacele de transport. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri. importanta. Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii. Bucuresti Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri. pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare. forma de propietate. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele. anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati.Unitatile de cazare si alimentatie. perioada de functionare. etc. în functie de categoria sociala si venit. categoria de de confort. amplasarea în spatiu. În privinta structurii. atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate. instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor.

3. Se observa ca în judetul Maramures. servicii. amplasata deobicei de-a de lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare. hrana. Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. INSSE.2004  Motelul: este o unitate de tip hotelier dimensiuni mici. Bucuresti . 3.Figura nr. carburantii.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. cazare.2 Ponderea capacitǎtii de cazare din hoteluri 2000 . motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele.

de tratament si de agrement. pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ si sǎ se mentinǎ între anii 2003 -2004 la 99 locuri. Dispunând de multiple atractii turistice.Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004. de alimentatie. sportive si de agrement. El este compus din trei unitati hoteliere: ♦ ♦ Iza cu doua camere single. Mara cu doua camere single. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi. creste din doi în doi ani. complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. . opt camere duble si patru pat matrimonial.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004  Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelasi numǎr de locuri de cazare (60). opt camere duble si patru cu pat matrimonial. 3. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). Aceste cresteri sunt rezultatul proiectel or de moderniz are a unitatilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. Figura nr. acesta având categoria de 3 stele. Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie).

organizarea de petreceri. alimentatia si alte servicii specifice. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m. cu arhitectura specifica. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna. si . în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.♦ Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. baschet). anul 2004. handbal. sauna.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare. telefon. televizor. salon pentru servirea micului dejun. Totusi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎti de cazare. numǎrul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. sala de conferinte. fitness. Ele sunt specifice turismului de drumetie. etc. rezervatii naturale. 3. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. minibar. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna. în zona montana. fotbal. care asigura cazarea. fax. room service. sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent.  Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. terenuri de sport (tenis de câmp. spalatorie. internet. Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. functionând în cladiri independente.

modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. care îsi maresc numarul de la un an la altul. pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice. .

Figura nr. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. a celor peste 100 de izvoare minerale. Bucuresti . Datorita numeroaselor atractii turistice.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei44[44]". peste 60 de terenuri de vânatoare. Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr.8 Pensiuni din judetul Maramures 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. multitudinea de lacuri naturale si artificiale. aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. Din acest motiv. care asigura. 3. cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. 3. 2004. în spatii special amenajate. INSSE.

Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. si ocupationale. înca nealterate traditional si spirituale. spirituale. Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber. 3. Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza. are de o foarte . Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale.dar însa. în natura.O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. de catre populatia din mediul urban. cu precadere cele etnofolclorice. numarul pensiunilor creste de la un an la altul.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie cazare evolutie favorabila.Figura nr. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet. cazare si alimentatie. o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. viata socio.economica si mediul înconjurator. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76.

punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures 49 55 56 59 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. 3.patisserie. bauturi si unele produse pentru fumatori45[45]. anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 .2. .3.Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România.2 Unitǎtile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire. produse de cofetarie. Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul. Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica.59. dar si datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara. însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. desi sunt foarte variate. INSSE.

. Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: . Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa. .Restaurant Plazza Rebel.Viseu de Sus. la 700-850 de metri altitudine. pizzeria. . Italian. chinezesc. etc.). servind o gama diversificata de preparate culinare.  Casa Veche.2. bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam:  Crama Veche.Baia Mare.Restaurant Doi Pauni. patiserii. trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile.Târgul Lapus. 3.  Hexalit . etc. braserii. în apropiere de Pasul Prislop. el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures. pe valea superioara a Viseului.Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc. Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri.Restaurant Union. unitati de tip expres. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri).3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. cofetarii.

fotbal. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. gastroduodenale.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures. Desi reprezinta interes pe plan local. etc.În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine). De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat. turismul rural si agroturismul . etc.2. cu o diferenta de nivel de 500 metri. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare. endocrine. handball. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic. turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale. intoxicatii profesionale cu agenti chimici. Ţibles. a bolilor ulceroase. statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. ale tubului digestive. baruri. Gutâi. terenuri de sport (tennis de câmp. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. ale bolilor cronice. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei. Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale . etc. 3. puternic ionizat. baschet. utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii. cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa. neurologice. Maramuresului. discoteci. magneziene. etc. existente în marile orase ale judetului46[46]. etc).4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom. 3.

punct. pârtii de ski.practicat în gospodariile taranilor. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei. Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. În România a putut fi practicat la o scara larga. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. care este reprezentat de cele doua lanturi: .lantul vulcanic al muntilor Gutâi-Ţibles. de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan. max. . precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. poteci marcate cât mai corespunzator. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX . Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa. deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos . accidentare.). banda verticala si cruce) si trei culori (rosu. etc47[47] .muntii Caliman.. muntii Gutâi. enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. datorita prezentei a numeroase obiective culturale. si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. în functie de zona si masiv. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare. Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani. albastru si galben ). mijloace de transport pe cablu. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor".Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m. cerc. bisericii si obiceiuri stravechi. muntii Ţibles. accesibilitate). Turismul montan. muntii Maramuresului. toate marcajele turistice au un contur exterior alb. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice).

sa afli. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. în judetul Maramures. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara. sunt: Borsa. cultura si geografie fara profesor. statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei. este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. atât de linistita dar si atât de bogata. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). nu te va lasa indiferent. Fiind la o altitudine înalta si . Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. în zona de cresta lipsesc adaposturi. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. Vei dori sa faceti parte. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. sa încerci. Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale. unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. Aflata în nordul României. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. pe valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa. zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . acea noblete datatoare de har. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. prin excelenta. în zona de creasta nu exista adaposturi. Buhaescu.  Muntii Calimarii. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone:  Muntii Rodnei. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza. Maramuresul este. specifice poporului român dar uitate în alte zone. conferindu-le locuitorilor.O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor.

Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m).Botiza . în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna.înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat. Valea Vaserului.leud . Cavnic. valea Viseului etc). Ocna sugatag si Izvoare. Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. Valea Izei. În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie. Rozavlea . Dinspre Satu Mare. în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa. deseori. Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile. La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale. etc. drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. Rezervatia Pietrosul Rodnei. Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)48[48]. pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati.Poienile Izei . în judetul Maramures. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna.

În zona Rozavlea . De asemenea. localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717. din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri. În acest spatiu etnografic. multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri.Ieud se poate ajunge pe calea ferata. Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. Statiunile Ocna sugatag si Mogosa. prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor Ţiblesului. În apropiere de Rozavlea. În zona se pot vizita. Muzeul Ţarancii si Manastirea din Dragomiresti. Cascada Cailor din Muntii Pietrosu. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza.Botiza . se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300. Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor. Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana. mai ales daca ajungeti aici vara.Ca si alte zone ale tarii. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei. venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate . prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri. Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei.

continua drumul cu mijloace auto.Giulesti. Mountainbike.Bârsana. Cavnic localitate situata în muntii Gutâi. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade. alpinism.Viseul de Sus *Remeti. drumetia. primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii. la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura. O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade.etc.Calinesti. Astfel. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina. snowboard. parapantǎ. coborârea unor . Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc49[49]. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti. În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike.Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus.

O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa. de pe pod. Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. picioarele orizontale si departate. puteti sa va sprijiniti pe genunchi. Parapanta. coborârea pe prin defileu Somesului51[51]. În cazul unei surplombe. numit opt de rapel. daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. în functie de nivelul de pregatire al participantilor. Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente.cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri. Canioning – Bodyrafting. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. cu putin talent în mânuirea parapantei. punctul de plecare în rafting. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. Cascada Puzdrele50[50]. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator. Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor. cu ajutorul unui sistem de frânare. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului. . folosindu-te de curenti. aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei. Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare). se alege un traseu mai dificil. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei.200 de metri pe stânca sau în gol. poti sa zbori ore întregi. Escalada – Rapel. în conditii de siguranta maxima. pentru cei antenati.

care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa. lungi de zeci de metri. proiector montat pe barca. Aventura este însotita de echipament corespunzator. echipat cu neopren. avene si galerii orizontale. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. Activitatea este deosebit de atractiva. pentru evitarea accidentelor. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: • Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan. coborâre. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. atât prin ineditul peisajului.Ţibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa. • Organizarea de excursii în toate zonele tarii. ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse. Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte. Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. chei. mai ales. vai active prin care mai curge apa. Canioning . Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de apǎ de-a lungul timpului.Aven – Cascade. prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare. pesteri. cascade. dotat cu elemente reflectorizante. traversari de marmite etc.Lapus.Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna. curgere prin tobogane naturale. toate aflate la distante mici unele de altele. • Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee. practicarea de activitati cu caracter . cât.

. pot trata aproape toate maladiile umane. altele fierbinti. ginecologice sau ale aparatului locomotor. ospitatalitatea oamenilor. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli. Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor Ţibles si Gutâi. • Educarea tineretului. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. Unele dintre ele sunt simple. bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. multe radioactive.Vadu Izei. a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens. • Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale. monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie. o tara fondatoare a turismului balnear. Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale. fizioterapie. Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii".speologic. România poate fi considerata pe bune dreptate. Frumusetea locurilor. aerul ozonizat. a cicloturismului si alpinismului. electroterapie . Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România. Ocna sugatag -Mogosa . aerosoli. • Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare. ale sistemului nervos periferic. gimnastica medicala. precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite52[52]. la o altitudine de 490 de metri. În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. Înca din antichitate. în vederea ocrotirii naturii.

Centrul Vechi (arhitectura din sec. atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici. Sapânta . Manastirea Rona de Sus . În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice Ţibles -Gutâi. XIV)53[53]. În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune. statiunea Ocna sugatag are un relief deluros. altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. XV) etc.Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara."Cimitirul Vesel". Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. . la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei.aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761.Catolica (sec.aflata în localitatea Rona de Sus Baia Sprie . Manastirea Bârsana . precum si a lacurilor saline din preajma statiunii.Biserica Romano . Datorita prezentei padurilor. livezilor. brazdat de apele râului Mara.În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: .

B.Lânga statiunea " Ocna sugatag". Sârbi. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. infectîos. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. Profil terapeutic: reumatismal. boli cardiovasculare54[54]. Indicatiile tratamentului balnear: 1. periferice. 3.N. 2. ozenoase.catarale. status post ionfectii respiratorii repetate. traheobronsite. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica. sinuzite operate. izvoare crenoterapie.. alergice.R. . lacul Firiza unde se fac canotaj. centrale. reumatism secundar infectios. bromurate. rinofaringite cronice hipertrofice.: rinosinuzite cronice. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. emfizen pulmonar. Afectiuni O.O. manastirea Bârsana.C. Budesti. astmul bronsic alergic. 4. Calinesti si Giulesti. sechele postpneumectorii. confera aerosolului temperatura deosebita. viteza de deplasare. reumatism abarticular. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibles. coxartroze.P. infectioalergice. disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. hipertrofice. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui.L. boli profesionale. laringite. artroze periferice. bronsiiectazii fara episoade hemoptoice. gonartroze. Boli asociate: afectiuni ginecologice. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. endocrine. micoze ocofaringiene. ape clorurosodice iodurate. marirea particulei.

creste mobilitatea articulara. aflata la 30 km de Baia Mare. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. micoze. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. în afectiuni ginecologice inflamatorii. fluidifiant la nivelul lichidului articular. decontracturant. . efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice55[55]. creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. general. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. ginecologice. clorurata. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata.Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice. Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul. condroetin sulfric. amelioreaza deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. efect histominopaxic si spasmilitic. exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica. vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei. îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice. au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. sodica. revitalizarea epitelului vibratil. hipertona. iodica. scade glicemia. afectiuni neurologice. aceasta este o statiune climaterica si de schi. Elementul principal de cura este apa minerala în concentratie mare. Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata. afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol. este situata la altitudinea de 1003 m. efect antiinflamator. O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. ortopedice.

Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. la vreun motel. atragerea turistului prin ineditul spectacol. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa. Antrec are 31 de filiale judesene. moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. culturale si cadrul natural pitoresc. printre care si în judetul Maramures. Astfel. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. 154/31. care vor sa înnopteze în pensiuni. în care vechiul se îmbina cu noul sau. a fost înfiintat oficial agroturismul. în Sapânta. hotel. ca sate turistice. dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures. infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor. 12 . plus mansarda si demisol. La circa 20 km.În Maramures. cu sarbatori stramosesti. în localitatile Vadu Izei si Onceni. Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism. astfel spus. Ecologic si Cultural (ANTREC). Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. SATUL civilizatia traditionala cu înseamna înseamna obiceiuri cunoscute de generatii întregi. situate într-un mediu nepoluat. agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite. Din Borsa pe Valea Izei. . doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. case cu 3-4 etaje. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural.

care în afara functiilor politico-administrative. .  Sacele .Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o cât mai strânsa colaborare cu EUROGITES. împletituri din nuiele.muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice. unelte traditionale locale.sate turistice climaterice si peisagistice. atelier renumit de cojocarie.sate turistice etnografice-folclorice . este un important centru de artizanat: covoare. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan .pieptare de ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru. economice si culturale proprii. Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului. Aceasta comuna fosta Cuhea.  Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice.sate turistice de creatie artistica si artizanala . ceramica veche. îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata56[56]. o mare varietate cromatica . costum popular cu specific local.  Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala. prelucrarea artistica a lemnului. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . sociale. în vederea promovarii în fiecare localitate: .

pasari. ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de tara. cergi maramuresene cu motive traditionale original. sat ce detine un port popular lapusnean autentic. flori. gastro. rozeta solara. Astfel. floarea soarelui. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona.  Sapânta renumit centru de artizanat . staite. Satul Sârbi prin portile de lemn. Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate  Stoiceni. Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . cu motive ornamentale traditionale: funia. funia.tesaturi.  Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi.  Satul Rogoz. camasa barbatesca brodata foarte scurta. coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine. turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activitǎtii desfasurate acolo care atrag turisti. Aceasta forma de turism are doua obiective : 1) de instruire prin îmbogatirea cunoasterii.intestinale. comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. sculptate cu motivul soarelui.  Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate. margini în dinti de lup. arborele vietii. . port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri. faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic. semnul soarelui-simbolul vietii.

Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926). edificii religioase. pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. Muzeul Satului Maramuresean. istorice. Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera. Turismul cultural vizeaza. sarbatatori traditionale. în Sighetu . monumente. castele. istorice. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei. monumente si ansambluri de arhitectura si de arta. teatru. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica. în Ieud: Centru Etnografic. Muzeul Etnografic al Ţarii Lapusului. coverturi. nationale sau regionale. stinte naturale. parcuri si gradinii. gradina botanica. recreerea. Biserica din Deal (1364). Turismul cultural se concretizeaza în: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice. între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti. festivaluri de muzica. Vizitarea muzeelor: de arheologie. parcuri zoo. În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. Monumentul eroilor (1935). balet. Casa de lemn (secXVIII). de civilizatie. de nivelului de instruire al acestora. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international. Palatul culturii. Ţinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural -istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. expozitii si târguri.2) recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor forme noi. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. în principal obiective turistice de provenienta antropica. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. dans. ansambluri urbane sau rurale. Biserica din . Catedrala Ortodoxa Româna.

lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati. arhaic al tǎranilor si cântecul . în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni. care si-a pǎstrat judecata limpede si neîntinatǎ. Supranumiti si „Fagarasul nordului”. custuri si vârfuri abrupte.comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat. semete. în special. Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord.UNESCO). Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane. Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat. lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural. o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest. Doar reusind sǎ simti puterea magicǎ a maramureseanului. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. râsul sǎnǎtos al maramuresencelor. graiul fermecat. numeroase circuri glaciare. Biserica din lemn (1699). însǎ mai presus de toate stǎ maramureseanul. stǎ farmecul Maramuresului.Vale (1699). fire sǎnǎtoasǎ si robustǎ. Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile. în sieu : Biserica de lemn (1599 .UNESCO ). în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972). Manastirea Moisei (sec XIV . biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. gustul înselǎtor al hornicii. Cimitirul Vesel. În Rozavlea : Biserica din lemn (1717. lungi si salbatice spre sud. precum si de cǎtre cercetǎtori57[57]. pentru traditiile pe care stie sǎ le respecte.UNESCO). lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. Muzeul satesc. ascultând întelepciunea bǎtrânilor. E adevarat cǎ Maramuresul este cunoscut pentru aceastǎ civilizatie a lemnului. Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât prin resursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. În felul lor de a grǎi si de a privi lucrurile.

multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. asezarea maramureseanǎ are ca dominantǎ biserica. istorice si geografice. datinilor si folclorului. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. tesǎturilor. ceramicii. în general este amplasatǎ pe un patrimoniu. bisericilor. specificul etnografic si folcloric. particularitǎtile lingvistice. de unde dominǎ satul. care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrti . obiceiurile si folclorul. Având în vedere criterii etnografice.. uneltelor. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. care-i conferǎ acesteia unicitate. vechime si desfǎsurare. Dintre toate acestea. CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs Diversitatea formelor de relief.1 Asezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramuresul. Biserica. vom gǎsi o multime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment. În jurul bisericii este cimitirul satului. 4. si atunci. unice prin semnificatie. se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura. portilor traditionale. cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor. ocupatiile specifice portul popular si arta popularǎ în general.ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. Credem cǎ armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean dǎ nastere specificului care individualizeazǎ zona. nu vei simti decât un dor continuu si o dorintǎ puternicǎ de a te întoarce si a nu mai pleca. Privitǎ în ansamblu. si nu în . cu oamenii si creatiile acestora. unde de secole sunt îngropati cei care pleacǎ în lumea de dincolo.susani" si „josani". Pentru aceste subzone pledeazǎ si tipul de asezare si structura gospodǎriei tǎrǎnesti.

definitǎ geografic de bazinul Marei si Cosǎului si cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana. în sud) si apa Viseului (de la vǎrsare în nord si pânǎ la Viseu de Sus.ultimul rând.2 Mestesugurile tǎrǎnesti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului. 4) Subzona nordicǎ. 4. amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului58[58]. în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet. Botiza. Bogdan Vodǎ. Desi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern. 2) Subzona centralǎ. Odatǎ create. cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si Sǎlistea de Sus. Moisei). .închise". Rozvlea. în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie. 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova. grupând si cǎtunele populatiei de ruteni. ele s-au perfectionat. în care arhitectura prezintǎ unele note diferite fatǎ de restul zonei. Poienile Izei). mai complexǎ ca structurǎ. în special în perioada când satele erau . în sud). de-a lungul Tisei. în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere. sieu. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sǎcel. precum si a localitǎtilor urbane de dincolo de Tisa. incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud. guvernate de un sistem autarhic. în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul si cu Bucovina. în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobste maramureseanǎ. ducând la anumite fenomene de hibridizare. Borsa. 1) Subzona plasatǎ în vestul Maramuresului.. arhitectura.

cǎpǎtâie de pernǎ. pǎduri care si astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. Ieud. absolut inconfundabil. deoarece prin tehnicile de lucru. iar pentru sublinieri a folosit galbenul. Mestesugarii de case si porti. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma si culoarea rosie nesmǎltuitǎ. dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. fetele de masǎ si lepedeele care se pun pe rudǎ). rosul. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el. tolul. Stan Patras a mai lucrat si mobilier tǎrǎnesc. într-o cromaticǎ caldǎ. Torsul. Astǎzi functioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel si cel de la Sighet. stergarele de rudǎ. sfredele. dǎlti. stergarele de icoanǎ. folosesc si astǎzi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea. motivelor decorative. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu. rindele. securirea pentru drǎnitit. stergarele si materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare. tesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul. prin varietatea lor. tesǎturile de desagi. picturi pe lemn. Sighet. stergarele de blid. fata de masǎ). tǎiatul si crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul si joagǎrul. miniaturi. Dupǎ functia tesǎturilor în cadrul casei se disting: tesǎturi de uz curent (cerga. bogǎtia formelor. Prelucrarea lemnului. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. În cadrul Maramuresului. prezenti în toate satele zonei. tesutul si cusutul. în albastru ca fond. lepedeul. dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului. ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ. Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. Mestesugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎtia pǎdurilor de foioase si rǎsinoase. dau o notǎ specificǎ zonei. tolinca.pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. fata de perinǎ. comuna Sǎpânta face o notǎ aparte în privinta artei lemnului. albul. stergarele. crijma de botez). tesǎturi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rudǎ. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizatǎ de prezenta textilelor care. Olǎritul. dǎ notǎ de vechime si . fǎtuitul cu barda. a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramuresenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel.

Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. preparatul hranei). dar în general. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. dar.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. dar si . livada. fenomen firesc si necesar. pǎdure). creatiile sale si mediu. Casa tǎranului din Maramures poartǎ amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat. Gospodǎria maramureseanului cuprinde douǎ componente: statutul. pe mǎsura oamenilor locului. în general. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". În Maramures. o marcǎ culturalǎ si de civilizatie a unui popor. pivele. grǎdinita. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ. la fel ca si morile. fenomen firesc si necesar. iar pentru calitǎtile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului.Locuinta. au pǎstrat structura modelului traditional. s -a avut în vedere si aspectul ei estetic. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ si nationalǎ. Casa este dovada importantei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. si astǎzi vasele ceramice îsi gǎsesc rolul lor functional (pentru apǎ. rǎmânând un simbol al startoniciei. arhitectura constructiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. erau confectionate din lemn. Fiecare spatiu din gospodǎrie este ocupat de o constructie cu destinatie specialǎ. nationale si în multe colectii particulare. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire. Casa . Satul maramuresean. vâltorile si uleinitele. au pǎstrat structura modelului traditional. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoarǎ. filosofic. lapte. gospodǎria tǎrǎneascǎ traditionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. Toate componentele. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodǎriei (fânete. s-au îndesit de-a lungul drumului principal.autenticitate pentru aceste obiecte. pǎmânt arabil. formând o simbioza între om. piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colectiile muzeelor zonale. pe lângǎ functionalitate. Este un semn. În ea este încorporat un sistem existential. 4.

care. La femeile tinere si fete. preluându-se îmbrǎcǎminte din comert. geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire. La gât poartǎ si azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. suferǎ în continuare modificari. Costumul femeiesc din Maramures. însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice.constructiile administrative. un amalgam între vechi si nou. au devenit din ce în ce mai pregnante. În timp. etnopsihologici. Se renuntǎ cu mare usurintǎ si rapiditate la piesele traditionale. ci de mǎrimea si numǎrul constructiilor anexe din gospodǎrie. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. mobilier modern în amestec cu piese traditionale. Interiorul tǎrǎnesc traditional conditionat de factori social-economici. . cu multe elemente specifice locale. divers coloratǎ.4 Portul popular si obiceiurile Maramuresul. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎsile femeiesti. confectionate din pânzǎ albǎ tesutǎ în casǎ. în ultimii ani. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ si cojocul din blanǎ de miel. este cǎmasa de Sǎpânta. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramures. vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri. care mai de care mai colorate. brodat cu lânǎ finǎ. Din lemn erau si semnele de mormânt . Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. care erau relevante pentru bogǎtia în animale. Intrând astǎzi într-o casǎ tǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ si cu fire divers colorate. O cǎmasǎ bogat ornamentatǎ. pe ansamblu. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular59[59]. sub aspectul creatiei populare. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat.si troitele de hotar si ca o sintezǎ a geniului creator tǎrǎnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. portul popular.crucile . în esentǎ. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. 4. pǎmânt. cu mâneca încretitǎ prinsǎ din umǎr si decolteul pǎtrat. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei.

4. care au contribuit la pǎstrarea si transmiterea lor peste timp. dar care se mentin si în zilele noastre. Bisericile si portile maramuresene . Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viatǎ care s-a statornicit în timp. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. au trecut în cel ceremonial. la Sǎpânta. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelatie esteticǎ60[60]. Momentele importante. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. în cadrul cǎruia s-au produs si se produc schimbǎri. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. pǎstrându-si functiile esentiale. Hainele pǎcurarilor s e numesc smolenci si sunt o marcǎ personalǎ si semn de distinctie. sunt marcate si de componente sacrale crestine. evoluând înspre cel artistic. Portul popular este încǎ viu în zonǎ. ca nasterea. cearǎ de albine si rǎsinǎ de brad. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. este tesutǎ în casǎ. cele din ciclul vietii. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. Sarasǎu si Iapa. care presupun munci specifice. este confectionat din pǎnurǎ si tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar si albastrǎ.5 Monumentele de arhitecturǎ. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. Încǎltǎmintea traditionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. cu note proprii. moartea.Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. Se fierb cu scoartǎ de arin si capǎtǎ o culoare neagrǎ. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor. au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebitǎ. Pieptarul. hotǎrâtoare din viata omului. de sens si functionale. dar si cele de peste an. confectionatǎ din cânepǎ si in. cǎsǎtoria. Cǎmasa traditionalǎ bǎrbǎteascǎ. Toate obiceiurile statornicite în viata comunitǎtilor maramuresene. De-a lungul timpului. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti. pǎstrând totusi secventele esentiale initiale.

Ioan". Maramuresul si-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin constructiile de lemn.sculpturi ca "Sf.Monumentele Maramuresului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. precum si ale ferestrelor. Elemente de decor vin sǎ sustinǎ arhitectura maiestuoasǎ a constructiei. asezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎtii din muncipiul Sighetul Marmatiei. ci pe un sistem de grinzi si console. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". Semnele de mormânt sau crucile. ce se sprijinǎ nu pe peretii clǎdirii. devin monumente. cetǎtuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Oncesti. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent si la casele traditionale si care. datatǎ la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului. Prezenta. astǎzi trecutǎ în planul artisticului. atât de specifice satelor românesti. atunci când s-au pǎstrat. pǎmânt. Din punct de vedere al planimetriei. a bisericilor de lemn. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraînǎltarea boltii naosului. mori si semne de mormânt. în toate satele Maramuresului. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . cum sunt denumite de sǎteni. acareturi gospodǎresti si unelte. case si biserici. Printre acestea. este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri61[61]. la bisericile maramuresene se constatǎ unitatea de conceptie. cǎrǎmidǎ). edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ si caracteristicǎ cultului ortodox. texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. . Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatrǎ. Între monumentele Maramuresului. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea62[62]. un loc aparte îl au troitele de hotar. Încadramentele usilor masive de la intrare. având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ.

reînnoindu-se an de an pe aceeasi structurǎ. dar cu un simt al esteticului deosebit. Portile maramuresene alcǎtuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vǎzute într-un context european. în afarǎ de atributele deja descrise. zonalǎ si localǎ. ci pânǎ si pe obiecte de uz casnic. confectionati din lemn de stejar. el avea un rol simbolic. pe acelasi model. Poarta maramureseanǎ "clasicǎ" si cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. brâul acesta mai ilustreazǎ si planul de legǎturǎ dintre Cer si Pǎmânt. dispusi paralel si în acelasi plan. pierzându-se mult din specificul zonal.6 Decorul si simbolistica lui Cel care va zǎbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. Dacǎ în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodǎriei traditionale s-au produs astǎzi mutatii nu întotdeauna fericite. Soarele apare nu numai pe porti.Un element important al gospodǎriei maramuresene îl constituie portile. arborele vietii. pe tesǎturi brodate si pe cruci în cimitire. Acest motiv îl gǎsim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jurîmprejur. Poarta maramureseanǎ este. nu fǎrǎ surprindere. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. care si-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proportiilor. Soarele era considerat simbolul vietii. Adevǎrate opere de artǎ. cǎ decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a portilor de la gospodǎriile tǎrǎnesti din satele regiunii. la vechile culturi din care a fost preluat. si o marcǎ de identitate culturalǎ. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. al cunoasterii si al întelepciunii. Element decorativ astǎzi. Soarele. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramuresului. Soarele era mǎsura . ele reprezintǎ o contributie de seamǎ la îmbogǎtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. O poartǎ maramureseanǎ este un ansamblu format din pǎrti fixe si mobile . roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. prin echilibrul constructiei si prin metafora densǎ a ornamentatiei. adesea cu o înfǎtisare monumentalǎ. 4. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost tǎrani simpli.

divinitatea mamǎ. Florile erau utilizate în scop profilactic. forta si puterea sufleteascǎ. Roata. în descrestere ea îmbracǎ un aspect demonic. Are semnificatii magice. cult de circulatie universalǎ. veselie. intuitivul. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. fie pictat. Coroana. el este o mostenire a dendrolatriei. Luna plinǎ înseamnǎ întregul. astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub formǎ de disc. "tinerete fǎrǎ bǎtrânete". Soarele . a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. disparitia si reaparitia ei înseamnǎ deasemenea nemurirea si vesnicia. devenirea universalǎ. un alt ornament des întâlnit în Maramures. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. contra anumitor boli. aparitia. . previne si chiar respinge rǎul. recompensǎ. înseamnǎ nenorocire. simbolizeazǎ fie schimbarea si curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. reînnoirea eternǎ. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. Luna are si aspecte mai putin pozitive. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. aratǎ luminǎ. pavǎzǎ împotriva bolilor. regina cerului. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ.timpului si simbolul vietii. prin rǎstignirea si moartea lui Iisus pe cruce. Luna .puterea trupeascǎ. Motivul semnificǎ viata vesnicǎ. cultul arborilor. împlinirea. cu raze multe si dese. Crucea însǎsi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. pentru a întârzia putrefactia corpului. reprezentând irationalul. Luna nouǎ. semn de distinctie.ca simbol. dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. ea a fost si un instrument de torturǎ si pedeapsǎ. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. busuioc. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. În acceptiunea ulterioarǎ a Bisericii crestine. albǎstrele. în crestere. este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". fie ciclurile anului. Luna este în general asociatǎ cu Soarele. Sculptatǎ în lemn sau confectionatǎ din diverse frunze sau flori. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificatii dintre cele mai diverse. florile au avut una din cele mai vechi întrebuintǎri. si reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer si Pǎmânt. Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. subiectivismul.

durata medie a sejurului. alteori al rǎului. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn portile maramuresene. Arta si civilizatia popularǎ maramureseanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii si civilizatiei nationale. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turistilor. îl gǎsim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România. grupuri artistice. ascuns si chibzuit ca rǎzbunarea. de nepǎtruns ca destinul". este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. sarpele. densitatea circulatiei turistice si preferinta relativǎ a turistilor64[64]. ca simbol. numǎrul mediu zilnic de turisti. . capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. erau considerate ca simboluri pentru putere. numǎr zile/turist. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor pǎzind gospodǎria. generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci rǎdǎcini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început sǎ fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. în special în Maramures. încasǎrile din turism.devenind simbol al crestinismului. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. fecunditate si fortǎ regeneratoare63[63].

5.Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5. unde: ΣT – suma turistilor înregistrati într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turisti sositi în judetul Maramures. în anul 2005 se poate observa o usoarǎ crestere de la 61 522 în anul 2004 2005 (români).1 Numǎrul mediu zilnic de turisti Aratǎ intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval. Atât numǎrul turistilor strǎini cât si al celor din tarǎ este în descrestere din anul 2001 pânǎ în 2004. Calculul numǎrului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 20012005 Tabel 5.2 (turisti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 la 62 384 în Total Români Strǎini . între anii 2001-2005 Tabel nr. si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini).1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005. Bucuresti Numǎrul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant. INSSE. NT mediu = Σ T / n.

96 0. le oferǎ si programe turistice de agrement si tratament.91 0.01 2004/2003 0. Ritmurile de evolutie privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr.01 1. 5. zone care pe lângǎ liniste. odihnǎ si recreere.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 Astfel.01 1.95 1. Figura nr. 5.Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎtii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoarǎ crestere în anul 2005. .19 2003/2002 0.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005. O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unitǎtile de cazare si slaba promovare a zonei.87 1.91 1. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ.09 2005/2004 1. turistii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice.3 2002/2001 0.95 0.

numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005.numǎrul de înnoptǎri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . . 5. aceeasi situatie o prezintǎ si numǎrul turistilor strǎini. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinatii.4 2001 216 283 189 723 26 560 2002 192 820 161 087 31 733 2003 190 700 159 341 31 359 2004 186 185 155 372 30 813 2005 168 264 137 432 30 832 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.Ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor români este oscilant. INSSE. acesta creste si scade de la un an la altul.2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turisti ce au cǎlǎtorit si sau cazat în diferite unitǎti turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp. 5. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judetul Maramures se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr. Bucuresti Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ ale judetului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: . anul 2005.

10 0.turistii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1.în cazul turistilor români ritmul este oscilant. 5.6 2002/2001 0.84 1.90 0.19 în anii 2002/2001 la 0.98 respectiv 0. dar din 2003 se observǎ o usoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turistilor creste cu câteva unitǎti.97 0.00 în anii 2005/2004. .98 2004/2003 0.98 2005/2004 0. Ritmul de evolutie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures Tabel 5. acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant. crescând apoi la 1.98 în anii 2003/2002 si 2004/2003. .97 0.Figura nr.88 1.88. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0. în 2001 situatia era de 26 560.84 în anii 2002/2001.19 2003/2002 0.97 de la 0. iar în 2002 de 31 733.89 0.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 .00 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎtile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: .98 0.

unde: T – numǎrul turistilor P – numǎrul populatiei .3 2.4 2. unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.2 2. 5. 5.0 2003 2.2 2.8 2005 2.3 2.4 Densitatea circulatiei turistice  În raport cu populatia Pune în legǎturǎ directǎ circulatia turisticǎ cu populatia rezidentǎ a zonei receptoare.3 2. printre cauze numǎrându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei.5 (zile) 2001 2.2 2002 2.0 2004 2. Dsmediu = Σ nzt / T. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an.2 1.5 1.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumitǎ zonǎ.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 .1 2. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investitiilor moderne din unitǎtile de cazare si a personalului pregǎtit si specializat în domeniul turismului.2 2.2005. iar în cazul turistilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.5. În privinta turistilor români. D = Σ T / P.

12 0.9 (turisti/km2) .Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr. 5.03 2005 535 000 80 072 0.14 0.  În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2.17 0.12 0. 5.18 0. reduce aglomerarea si poluarea fonicǎ precum si posibilitatea furturilor si a imitǎrii comportamentului turistului.02 2002 520 635 89 389 0.15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populatia gazdǎ si turisti.15 0.15 0.17 în anii 2002 si 2003 si la 0.15 0.03 2004 520 637 78 837 0.03 Populatia Turisti sositi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populatiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane.18 în anul 2001 la 0. D = Σ T / S.03 2003 519 057 86 194 0.7 (turisti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0. o primǎ cauzǎ fiind cresterea ratei natalitǎtii în aceastǎ perioadǎ.17 0.14 0. unde: T – numǎrul turistilor S – suprafata Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0.

50 9.89 12.24 2. 5.67 11.76 2.90 2.92 2002 14. Cuc = nr. 5.Total Români Strǎini 2001 14. se aflǎ într-o usoarǎ scǎdere. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎtii de cazare în judetul Maramures Tabel nr.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazǎrii.75 2005 12.17 2.50 2004 12. locuri de cazare * nr. înnoptǎri (nr. zile turist) / nr.82 1.70 9. neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafetei de teren.18 11.46 2003 13.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare .81 Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densitǎtii turistice în raport cu suprafata situatia este bunǎ. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp si capacitatea de cazare maxim posibilǎ65[65].

anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. slaba pregǎtire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusǎ a serviciilor oferite. . lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judetului. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎtii reduse de promovare a judetului.Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare este în continuǎ scǎdere. Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎtii turistice în judetul Maramures.

traditii. cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant.CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. printr-un mecanism propriu. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piata nationalǎ. si cel cu vocatie turisticǎ. un cadru natural armonios îmbinat. socio-culturale. de vacante de . interesul pentru turism rural renaste. 6. de agrement puse la dispozitia turistilor. întâmplator si mai ales neorganizat. circulatia turisticǎ din mediul rural. în special. ca "pachete" de servicii economice. din punct de vedere conceptual. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate. dar spontan. etnografie. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. inclusiv prin promovarea. sporadic.1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului din România Agroturismul si turismul rural sunt activitǎti economice complexe. în general. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. Satul românesc.Urmeazǎ Agentia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. folclor. vestigii istorice. dar mai ales pentru cea mondialǎ. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tǎrii noastre ca o posibilǎ destinatie turisticǎ. creând interesul fatǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experiente. organizarea si dezvoltarea agroturismului. istorie. Turismul rural în tara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna. Pe de altǎ parte. urmând ca acestea sǎ se desfǎsoare în cadrul natural rural. Începând cu anul 1990. culturǎ. Una dintre acestea este Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. sportive. artǎ popularǎ. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidentǎ.

pe de altǎ parte. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. cât si pentru oferta agroturisticǎ. sub toate aspectele sale. sǎ-si punǎ în valoare dotǎrile realizate. în vederea racordǎrii acestora la o retea nationalǎ si internationalǎ. . la toate nivelurile. b) . pe de o parte si omul (turistul).calitate si chiar oportunitǎti de afaceri. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul agroturistic.procedura de formare a agentilor locali. managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎti: a) . în cadrul unei afaceri 100% private. Solutia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piata nationalǎ si internationalǎ o constituie un demers de management si marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul. c) . d) -procedura de existentǎ si consultantǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare si programe agroturistice. pe orizontalǎ si pe verticalǎ.procedura de identificare a potentialului zonal si global. Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale. de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie usor accesibile atât pentru coducere. produsele si preparatele locale66[66]. Pentru a crea o retea nationalǎ.managementul global. modul de realizare al reclamei si publicitǎtii. Pentru facilitarea intrǎrii în corespondentǎ cu partenerii interni si externi.

. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospodǎriile tǎrǎnesti. gospodǎrie. * Identificarea operatorilor localide turism. * Elaborarea criteriilor de clasificarea unitǎtilor agroturistice. activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în agroturistice. O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: . concretizata în cazare.e) .procedura de catalogare a potentialului agroturistic. pe de altǎ parte.turismul hotelier. circulatie turisticǎ.realizarea programelor de marketing.pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ.agroturismul si turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze. .pensiune. * Elaborarea procedurii de selectie. cu sectoarele adiacente acestuia. iubesc natura. * Crearea retelei zonale. f) . Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi67[67]: . prestarea serviciilor de bazǎ si suplimentare. comercializarea acestora direct cǎtre turisti sau prin diferite retele comerciale. cultura si arta popularǎ. servicii de alimentatie .

* Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici. * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal. * Pregatirea ofertei agroturistice. * Realizarea programului agroturistic.* Elaborarea programului de marketing. *Evaluarea globalǎ a potentialului zonei. * Atestarea zonei. * Catalogarea gospodǎriilor înzona agroturisticǎ. * Identificarea si atestareagospodǎriilor agroturistice. * Promovarea si publicitatea. .

reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei pǎrti a populatiei urbane în mediul rural. artizanale. de înaltǎ calitate si importantǎ pe piata turisticǎ. iar pe de altǎ parte promovarea . urmǎrind realizarea. Rodica Tǎnǎsescu. pe de o parte.Figura nr. ANTREC.protectia mediului. Asociatia Nationalǎ de Turism Rural. prin producerea de bunuri nealimentare. Ecologic si Cultural (1994). Vergina Buianu.asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎsenesti. cit. pentru conservarea unor conditii de viatǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice. f) armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol. Activitatea ANTREC-ului.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole. Eurogites. contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona ruralǎ. este o organizatie nonguvernamentalǎ.folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice naturǎ.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. c) . a unei autonomii energetice a gospodǎriilor si localitǎtilor rurale. op. p. e) . b) . g) . pe cât posibil. ca organizatie nonguvernamentalǎ. vizeazǎ. sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale.valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni). 6. apoliticǎ si nonprofit. d) . zootehnic si silvic în zonele agroturistice. membrǎ a Federatiei Europene de Turism Rural. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) .

participarea la târguri si expozitii nationale si internationale. Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. Ministerul Tineretului si Sporturilor. a satului românesc ca destinatie turisticǎ.burse de specializare.editare de buletine informative si reviste. Delta Dunǎrii si . sisteme de încǎlzire diverse. cu servicii de cazare si masǎ. seminarii. o terapie antistres în naturǎ. . Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr. . . . ANTREC este organizatia cea mai reprezentativǎ. 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ. Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României.conceptului de turism rural. un alt stil de vacantǎ. realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: . .înfiintarea unei banci de date.companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare. ANTREC vǎ propune o alternativǎ.identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul sǎtesc. bǎi moderne. . Oaspetii vor fi gǎzduiti în case tǎrǎnesti.formarea profesionalǎ prin colocvii. . cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ.cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tarǎ si strǎinatate. .realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc. dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. .schimbǎri de experientǎ în tarǎ si în strǎinatate. viabilǎ.

20/1995. Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastrǎ. iar cei al filialelor la 28. a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii. pensiuni sau gospodǎrii tǎrǎnesti). recunoscând si confirmând prin aceasta . Activitatea turisticǎ s-a desfǎsurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme.. reuniuni si congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale69[69]. Urmare a dinamismului activitǎtii desfǎsurate de cǎtre ANTREC. colocvii si cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Brasov. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ.din care 3 500 de turisti strǎini . care au atras 18 500 de turisti . .un sejur mediu de 4 zile/turist. referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice. în 15 filiale.litoralul Mǎrii Negre si Ordonanta Guvernului nr. sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar .invitatia cu cel mai mare impact social"68[68]. Maramures. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000. prin organizarea de seminarii. ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom.Capital" pentru anul 1995. Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri. Bucovina). a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice.

judetul Brasov. Sirnea si Fundata. Institutul de Cercetare pentru turism. Institutul National de Formare Managerialǎ în Turism. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran.mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice . în momentul de fatǎ a unui numǎr important de firme ce desfasoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. "Montana Service" Vidra (Vrancea). Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural.Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : . Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în tara noastrǎ ANTREC si Autoritatea Nationalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate. .omologate si clasificate. total aproape 25 de turoperatori. Din aceastǎ comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.cei peste 2 500 de membrii. nu lipsitǎ de importantǎ este existenta. Ministerul Tineretului si Sportului. prezenta sa în paginile Internetului. Pe langǎ acestea. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov). "Daragus" Blavanyos (Covasna). care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran. pentru gazde si pentru gospodǎriile acestora. O problemǎ vitalǎ ce se doreste realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turistii ce practicǎ turismul rural. Ministerul Apelor. "Trans Tour" Praid (Harghita). Podurilor si Protectiei Mediului. cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tǎrile membre EUROGITES. organizati în 28 de filiale judetene. -aproximativ 150. dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. Moeciu. pentru pensiunile si fermele turistice.000 de turisti români. . "Dublion" Campulung (Arges).

T.Asociatia Nationalǎ a detinǎtorilor de Campinguri.Asociatia Nationalǎ Maitres d'Hotel. Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural. .De asemenea. Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa. (Federatia Patronala din Turism)70[70].Turistic din România. Ulterior. .Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC). Rogojanu . .R. . (Asociatia Hotelierilor din România).Asociatia Nationalǎ a Ghizilor de Turism din România. Ovidiu Stoian . . Societatea Internationalǎ a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondatǎ în 1881).pentru "Cheile de aur". Paul Marasoiu . Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie. în ultimii ani în România au fost create: . . Maria Stoian . Moteluri.Fundatia Europeanǎ pentru Învǎtǎmântul Hotelier.Asociatia Nationalǎ a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii.H.pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România).Bran.pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural). cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate. George Opris .P. primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar .pentru A. ANTREC au aderat 23 de filiale judetene. Popasuri Turistice si Sate de Vacantǎ (Romcamping).pentru F.Organizatia Patronalǎ a Turismului Balnear din România. .

Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Cai de acces aeriene. Bacau. cât si pe cea internationala. Vrancea. Constanta. peste 200 de monumente de arhitectura populara. ca de exemplu ANTREC . Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta.este renumit prin elementele de etnografie si folclor. mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba. 6. SatuMare. Neamt. se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei. Sibiu. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi. Mehedinti. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna . Covasna. Mures. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. TV sau radio. Dolj. Prahova. Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca. serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Judetul Maramures . Marei. Dâmbovita. feroviare. indiferent daca mediul este tiparit. rutiere. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei. Viseului si Tisei. Brasov. Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc. Cluj.2 Modalitǎti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures Ca produse dominant intangibile. Tulcea.În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra. programul de promovare. Iasi. Buzau. Bistrita Nasaud. Harghita. Maramures.prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii. Arges.

recunoasterea. Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare. folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare. postere si brosuri cu imagini. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici. . o companie de marketing de cooperare. . Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector. .legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural.un program educational de formare pentru operatori.târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori. cu destinatie. . . sub aceeasi umbrela.promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal. constituite din: .material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante. .marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva. din rândul acestora se remarca tipariturile. identificarea proprietatilor. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: . .alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului.cât si pe piata externa.cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în marketing. .servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor. . în care vor concura toti operatorii.

Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia.un ghid al echipamentelor de cazare. Silleda (Spania). Bucuresti. târguri. expozitii si conferinte. dupa cum urmeaza: turistii de tranzit. la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. . circuite tematice sau culturale.. cultura si geografie fara profesor. Paris.promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare . folosind expunerea de brosuri si postere. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: . trupul se împrospateaza. la Bursa Internationala de Turism Bucuresti.participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra. turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera. Berlin. specifice poporului român dar uitate în alte zone. Austria. . Berlin. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale. pentru ca aici sufletul se regaseste. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Italia.postere. în special Germania. promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului. . O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor.piese individuale promotionale pentru fiecare regiune. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale. ANTREC participa la târgurile de la Londra. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura. conferindu-le acea noblete plina de har. Milano.

sa încercati. cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump. Veti dori sa faceti parte. Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea . atât de linistita dar atât de bogata. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi. veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti. Ca urmare. necesitatea petrecerii placute a timpului liber. excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti. implicit pentru petrecerea timpului liber. turismul românesc a intrat într-o noua etapa. nu va va lasa indiferenti. prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului. Dupa decembrie 1989. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. stoparea migratiei populatiei de la sate la orase. de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. conferita de resursele variate. Reforma este un proces profund. fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice. a asezarii sale pe principiile economiei de piata. pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist. se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. prin flora. român sau strain. poluarea excesiva a zonelor urbane.atentie spectacolul ce va înconjoara. Ţara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism. si anume aceea a reformei economice. sa aflati. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata. naturale si antropice cu care este înzestrata. Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei. sunt practic inexistente. în momentul actual. Prin diversele forme de relief. Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt . valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale. Pe de alta parte.turismul românesc se afla într-o situatie de criza.

meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice – farfurii si strachini de ceramica. modernizarea localitatilor rurale. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric. mijloace de comunicatie. dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca. linguri de lemn etc. a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale. cresterea calitatii vietii. agroturismul are un rol de regulator. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. socio-culturale. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale . de agrement etc.). sportive. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice71[71]. a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice. oprirea exodului tineretului din sate spre orase. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural. a tacâmurilor moderne). echipament de pat în stil popular.. În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale. reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor. la cerere. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. de feed-back.acestuia ca un domeniu deosebit de complex. institutii de interes public. punerii în valoare a monumentelor istorice. décor. puse la dispozitia turistilor.etc.

spre deosebire de structurile de primire din alte tari. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult. refacere si reconfortare. se afla într-un declin. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. sa dispuna de echipare sanitara moderna. se poate perpetua. va scadea treptat. Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. de popularitate internationala. cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. pentru mediul rustic. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES. iar pentru turistii care nu ramân în localitate. cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata. Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice. interesul actual al turistilor pentru satul românesc. În caz contrar.) în formele lor originale traditionale. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate. Trebuie tinut seama ca. deosebit de rentabile. se pot amenaja una sau mai multe gospodarii. cu muzeu etnografic în aer liber. În acest sens. tehnicile de lucru. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. în etapa actuala. consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. Pentru aceasta. chiar si în conditiile civilizatiei contemporane. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. în general. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente. precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural. arhitectura. ci numai viziteaza. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere. mobilarea si decorarea interioarelor etc. S-au aprobat norme de clasificare a . Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop..permanente (cu vânzare).

organizarea. Lipsa cailor de acces. nu pot fi integrate în reteaua de turism. unicate poate în lume. din punct de vedere al peisajelor. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente. cel putin o data pe an. . asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. a telecomunicatiilor. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona. Adevarat.pensiunilor. Multe regiuni din România. fermelor agroturistice. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. sunt multe de facut." 6. la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara. atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza72[72]:  În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei. Ministerul Turismului. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona.

25 0..06 0.. 6..06 0. indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4].retea hidrografica . La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecarui element (resursa) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1. Resurse naturale . În consecinta.lacuri . II. fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I. .02 Nivel calitativ (ci) Indice de atractivitate (I) I.2. .02 0. V. IV.01 4 3 3 2 0. III.05 0.n – numarul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4].2 0.. În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr.02 0.clima .1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) 0.peisaj . VI...

Poluarea mediului IV. Resurse antropice .02 0.06 0. Accesul .ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor) .06 0.02 0.30 0.fauna de interes cinegetic .02 0.06 0.01 0.3 3 3 1 0.03 0.03 0.02 4 0. palate .feroviar .02 0.folclor III.06 0.monumente ale naturii .02 0.rezervatii .vegetatie de interes turistic .01 0.ansambluri traditionale rurale .biserici si ansambluri manastiresti . teatre) .05 0.iazuri .02 0.ansambluri.aerian V.03 0.monumente si situri arheologice .06 0.02 0. Forme de turism practicate .02 0.2 .paduri .06 0.02 0..06 2 2 2 3 3 4 4 4 4 2 3 3 3 0.05 2 3 3 3 2 4 3 3 0.10 0.monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) .02 0.domeniu schiabil II.06 0.15 0.06 0.09 0.03 0.09 0.02 0.02 0.02 0.04 0.16 0.12 0.biserici din lemn .12 0.rutier . domenii ruinate .01 0.cladiri civile urbane (primarii.25 0.01 0.ape minerale terapeutice .06 0. curti.castele.03 0.montan 0.02 0.08 0. conace.cetati .10 0.01 0.etnografie .24 0.02 0.

12 0.Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ).Mara (129 km ) .Vadu Izei (109 km) .Mara (39 km) Cheile Tatarului.04 0.agroturism .25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea.rural .04 1 3 4 4 3 0.Giulesti (51 km ). op. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati.balnear . cit. Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte.06 0.Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) Desesti (126 km ) .24 0. p.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet.25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime. 51 Indicele de atractivitate de 3. Nicolae. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (168 ).Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) . care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia.24 0.cultural TOTAL 0.06 0. .Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic . Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judet datoritǎ potentialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona si capacitǎtii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tǎrii cât si din strǎinǎtate.B.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.. 6.12 3.

Cernesti (15 km ) .Calinesti (128 km ) .Copalnic (22 km) .Petrova ( 115 km ) -Bârsana Calinesti (136 km ) Budesti (143 km ) Cavnic (155 (125 km ) km ) - Mogosa (161 km) .Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Mare (172 km). Manastirea Bârsana si Centru etnografic Strâmtura (61 km ) - Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf. 5) BaiaMare (o km) . .Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .Surdesti ( 37 km ) .Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) .Bârsana ( 117 km ) .Cavnic ( 25 km ) .2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului .Rozavlea ( 103 km ) .Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia .Baia Mare (56 km). facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.Baia Sprie ( 170 km ) .Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa .Danesti (40 km ) .Baia Mare (180 km). Arhangheli Mihail si Gavril .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Padurea Maicii Domnului Ruscova si (74 Manastirea km Bârsana cu Petrova (65 km ) de Ronisoara- )Poiana narcise-Repedea- Viseu Jos (84 km) .Sisesti ( 42 km ) .Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) .Budesti (135 km ) .Strâmtura (11 km ) .Cavnic (25 km ) .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .sieu (71 km ) .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului. 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa .Ruscova (106 km ) . Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina.

Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.08. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet.Bucuresti – Baia Mare: 550 km .Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Desesti – Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânta – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Hǎrnicesti – Desesti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucuresti. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures. Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1. având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta. si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.2006 .

Desesti – Hǎrnicesti: 35 km 4.08. Ora 20.2006 – Baia Mare – Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta ZIUA 1: 1.2. Bucuresti. Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov.Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei: 14 km 5.08. Biserica Sfânta Treime.Câmpulung la Tisa – Sǎpânta: 12 km 7. casa Iancu de Hunedoara.2006 Ora 7. Turnul Mǎcelarilor. Vechiul Han al orasului.08.30: Sosire Baia Mare. Mures. Muzeul judetean.2006 . ZIUA 2: 2. vizitare Biserica din Lemn.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6. Turnul lui stefan. Tg.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .2006 .Baia Sprie .08.Baia Mare: 90 km 8.Sighetu Marmatiei . Bistrita cu scurte opriri.08.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*).2006 – Sǎpânta .30: Întâlnire în Piata Unirii.2006 .08.08.08.2006 – Baia Sprie – Mara .2006 .Câmpulung la Tisa .2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3. Ora 16.08.

adevarate arcuri de triumf rustice. case. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn.30: Plecare catre Giulesti – Vadu Izei.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). Ora 9.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrnicesti ZIUA 4: 4. ZIUA 3: 3. sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn. Ora 19. Ora 9.30: Plecare catre Mara – Desesti – Hǎrnicesti unde se viziteaza Cheile Tǎtarului. porti monumentale. precum si a unui sir întreg de porti maramuresene. Ora 9. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770.2006 Ora 8.08.00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). Nicolae.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). Ora 19. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.08.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete). Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.2006 Ora 8. Creasta Cocosului. Ora 19.Ora 8.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei . Lacul Albastru.

Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene. Ora 19. l-au transformat într-un adevarat muzeu. obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. Maiestrit . uluieste prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras. unic în lume.08.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9. puternic colorate. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului.30: Plecare catre Sǎpânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. pe fronton. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate „carti de vizita” ale sculpturii în lemn.ZIUA 5: 5. Aici se viziteaza clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea.2006 Ora 8.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9.0. deasupra usii de la intrare. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. cusute cu migala si fantezie.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6.2006 Ora 8. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei). clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures care. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara.

Biserica Sfânta Treime. Nicolae în Vadu Izei.2006 Ora 8. Creasta Cocosului. simbolul vietii. Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006.rezervatia naturala Chiuzbaia.2006 Ora 8. Brasov Ora 17. Ora 9. în Baia Sprie . Ora 19. Lacul Albastru. si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare . Mures.08. Vechiul Han al orasului.Baia Mare Ora 19. Tg. Muzeul judetean.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8. . ele au ca ornament elementul traditional pentru Ţara Maramuresului: semnul soarelui. Turnul lui stefan.Sighetu Marmatiei .lucrate. 7.Biserica din Lemn. Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete). Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti. Turnul Mǎcelarilor.30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. casa Iancu de Hunedoara.30: Sosire în Bucuresti. ZIUA 7.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete).30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa .08.Baia Sprie .30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .

12 12. 6. pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana.crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli Cheltuieli cu cazarea Cheltuieli cu alimentatia Cheltuieli cu transportul Cheltuieli culturale Cheltuieli cu ghidul Cheltuieli cu soferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Elemente de calcul (RON) 35 RON/np*7 nopti 40 RON/zi*8 zile 1280 km*2RON/100 km Valoare (RON) 1 2 3 Cheltuieli directe 245 320 25. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: .6 67. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni.Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei.83 - 670.6 4900 6400 512 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 15 50 300 300 1000 13412 1341.2 402.grup de turisti români sau straini .36 254. Calculatia pretului de vânzare Tabel nr.2 Nr. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli. Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Sǎpânta. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune.74 . alaturi de comision si asigurare.06 20.grup de familii Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC. respectiv pentru cele 20 de persoane.

Ioana. Reglementari.Baia Sprie . 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr.13 14 15 16 Total costuri Rotunjiri Total pret de vânzare Total pret de vânzare în euro 770. CONCLUZII . Cernescu Andreea – Economia turismului.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti . Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism. (ANEXA 2).2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro.4 15420 15420 4400 Sursa: Neacsu Nicolae. Casa Iurca. 6. Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: . Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini.transport Bucuresti – Baia Mare .masa în stil traditional .servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice. Bucuresti. pensiunile Vlad. Adriana si Vila Doina . Studii de caz.52 771 771 220 15410. internetului si televiziunii.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. Editura Uranus.

a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. cǎi ferate. Principalele râuri ale judetului sunt: Somes. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. Importantǎ zonǎ turisticǎ a tǎrii noastre. Edmound Picard. Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrarǎ. primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. cǎi aeriene (aeroportul Tǎutii Mǎgherǎusi – situat la 10 km de Baia Mare). acoperind 43 % din suprafata acestuia. închizând depresiunea cu acelasi nume. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor. judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. cu ierni aspre si veri rǎcoroase.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. Hunziker. Lǎpus. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. Relieful judetului este predominant muntos. . la granita cu Ucraina. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referintǎ mondialǎ. În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase. Clima este temperat continentalǎ. mai cu seamǎ. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. cu factori naturali de curǎ balnearǎ. cǎlǎtor. însǎ cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). excursionist.Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. În muntii Rodnei se gǎsesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. Reteaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. vizitator. industria si constructiile. judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. Vaser si Mara. si are o lungime de peste 3000 km. principalele ramuri de activitate fiind agricultura. Iza. Cǎile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. Viseu. care au încercat sǎ formuleze si sǎ delimiteze urmǎtoarele notiuni: turist. Buhǎescu. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. W.

Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ. departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urbanǎ. Maramuresul este „tara” oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra. stiintific. Sǎpânta uluieste lumea cu frumusetea unicǎ a „Cimitirului Vesel”. iepurele etc. în ultimii ani. în care coloritul crucilor evidentiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. cergile înflorate. Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan. „tara” oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea caldǎ. marmota de munte. cusut. în vocatie atunci când urmǎresti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor si caselor din lemn. Pentru a deveni o destinatie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judetul Maramures are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. cultural. ciopliturile mǎrunte. mai ales din punct de vedere al agrementului care. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721). În cadrul acestor pensiuni. rural. nu îngenuncheazǎ în fata ei. balnear. vulpea. cea mai importantǎ fiind Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. turistii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte si la activitǎtile specifice tinutului: olǎrit. covoarele. agroturism. ci o considerǎ o simplǎ trecere. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene. cioplitul lemnului. necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vietii. transformatǎ în mǎiestrie. a devenit o motivatie foarte importantǎ în paracticarea turismului. Numǎrul turistilor sositi în ultimii ani s-a mǎrit. brodat etc. cu o suprafatǎ de 3 300 ha. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viatǎ simplǎ. portul. creatia lui Ion Stan Patras. ceea ce înseamnǎ cǎ atractia cǎtre acest . cerbul carpatin. icoanele pe sticlǎ si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezvǎlui înclinatia spre frumos a maramuresenilor.

nu vǎ va lǎsa indiferenti. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat. câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase? BIBLIOGRAFIE   BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabila a teritoriului”. 1997  . Modelul european”. avem totusi succese în turismul rural din România. Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unitǎti de cazare ce functioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an. ulita satului. sIMON TAMARA – “Turismul rural. însǎ acestia nu au înnoptat mai mult de 2. Natura se desfǎsoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viata localnicilor . o plimbare pe cararile muntilor. Nu trebuie decât sǎ priviti si sǎ ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoarǎ. De la teorie la practica”. promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism. extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic. atât de linistitǎ dar atât de bogatǎ. întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens. Editura Sylvi.judet este în crestere. Editura Economica. MARIN DINU. mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. Bucuresti. o plimbare cu sania trasa de cai. a transporturilor eficiente si moderne. Desi suntem la început de drum. câteva clipe în fata unei expozitii artizanale. sǎ încercati.3 zile. la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Bucuresti. Veti dori sǎ faceti parte. Editura Sylvi. 2004 BRAN FLORINA. culturǎ si geografie fǎrǎ profesor. De la luna. mai ales în sezonul de varǎ. sǎ aflati. cu toate cǎ unitǎtile de cazare sunt variate si numeroase. corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. prin realizarea de campanii publicitare. Bucuresti. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ.

2003  CÂNDEA MELINDA.. Editura Economica. 1968  . 2003 DĂNCUs MIHAI – “Zona etnografica Maramures”. Bucuresti. Bucuresti. NEACsU NICOLAE – “Economia turismului”. 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural. Editura Uranus. 2001 CIOCULESCU sERBOV. Bucuresti. 2000        MINCIU RODICA. Editura Meteor Press. VLĂSCEANU GH. Ghid turistic”. NEGOESCU B. Bucuresti. agroturism.. Reglementari”. MANOLE V. BONIFACIU SEBASTIAN. BRAN F.. – “Agroturism si turism rural”.. Bucuresti. turism rural”. 2003  NEACsU NICOLAE. Editura Universita ra. ERDELI GEORGE. 1996   MINCIU RODICA – “Economia turismului”. Bucuresti... 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramures”. sIMON TAMARA – “Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului”. BRAN FLORINA – “Spatiul geografic Românesc”. Editura Enciclopedica. STOIAN M. turism durabil. MANOLE V. “Economia turismului. BRAN FLORINA – “Agroturism. SUDITU BOGDAN – “Geografie economica mondiala”. Bucuresti. Marketingul serviciilor turistice”. Bucuresti. Editura Meridiane.. Bucuresti. 2003   MITRACHE S. Editura Sport-Turism. Editura Meridiane. Editura ASE. Studii de caz. Bucuresti... ecoturism”. 2001   NISTOREANU PUIU – “Ecoturism si turism rural”. PEPTENATU DANIEL. – “Geografia generala a turismului”. Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. Editura Alcor. Editura Uranus. Bucuresti. Editura Fax Press. ISTRATE I. 1969 COCEAN P. 2003  CRISTEA A. Editura Sylvi. Editura Bioterra. CORI SIMIONA ION – “România. Editura Economica. GRIGORESCU MIRCEA – “România. Bucuresti. Bucuresti. Editura Fax Press. 2003 NEGUŢ SILVIU. 1986 FIRUŢĂ CORINA. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. Obiective turistice”. – “Gestiunea activitatilor de turism”. CERNESCU ANDREEA.. ISTRATE I. Bucuresti. 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografica a României”. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestari servicii agroturistice. STOIAN M. 2003 MIHALACHE ST. CÂNDEA MELINDA. Bucuresti. BARON PETRE.

romanianmuseum.2002         www. – “Arta veche a Maramuresului”.insse. POSEA GR. D.ro www.ro www.emaramures.alpinet. Bucuresti.ro www. – “Economia turismului”.antrec. om. BARON P.carpati. – “Judetele patriei..apmbm.fonduriue.org www.ro www. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU..borsa. nr.ro www. 35/nov. Editura Expert. 2002 Revista Vacante si Calatorii.ro www. TĂNĂSESCU RODICA.org www. 1974  Anuarul statistic al judetului Maramures. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natura.agroturism. Editura Institutului de Geografie.ro  www. POSEA A. Bucuresti. 2003 SNAK OSCAR. 25/ian. nr. INSSE. economie”. NEACsU N.incdt. Editura stiintifica. 2003     sTEFĂNESCU I.ro  www. Bucuresti.mturism.infoturism. Editura Meridiane. Bucuresti.maramures.ro     www.ro  www.. Editura Bioterra. Bucuresti. Judetul Maramures”.mfinante.com www.infotravelromania. Bucuresti   Revista Vacante si Calatorii. BUIANU VERGINA – “Management agricol si agroturistic”.com .hoinari.ro www. MOLDOVAN C.

wikipedia.ropedia.vacantesicalatorii.org   .ro www.ro www.turism-catalog.  www.ro www.romaniatravel.ro  www.romaniatourism.ro  www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful