UNIVERSITATEA CREsTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI
Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 9 1.2 Avantajele si dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social si ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii 9

agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI

MARAMUREs.......................................................................................................................... 22 2.1 Maramuresul între nou si vechi............................................................................................ 22 2.2 Istorie si culturǎ în contextul actual...................................................................................... 24

2.3 Asezare geograficǎ si cǎi de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ............................................................................. 28 2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 Învǎtǎmântul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL

MARAMUREs.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrograficǎ....................................................................................... 43

............................ 84 4...........2.......................................................... 85 4..................................................1..........................................................................5 Monumentele de arhitecturǎ.. 59 3. 44 3.....2 Mestesugurile tǎrǎnesti...................... 83 4....................................................................................................................5 Rezervatiile naturale.....3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures.............4 Solurile......2.1........... flora si fauna................................................1..................... 45 3...............................................................2 Unitǎti de alimentatie....................................... 47 3................ 82 4.......1........... 87 4............2..........2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004... 68 3........................ 82 4......................................................1.......... Resurse antropice... 88 ............. 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs..........4 Portul popular si obiceiurile............................................................................................ 58 3.......................................................................................................3.................... bisericile si portile maramuresene...........................2.6 Decorul si simbolistica lui........................................................................................................................................................4 Instalatii de tratament.............. 69 3......................... 67 3........3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ....................................2......................................................................................1 Unitǎti de cazare......3 Instalatii de agrement...............1 Asezǎrile ......

......................2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures....... 92 5........................................................... ÎN 90 5.1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului în România....................3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului ....... 94 5.................................... 90 5.....2................................ 97 6.....1 Numǎrului mediu zilnic de turisti.................................................3 Durata medie a sejurului................4 Densitatea circulatiei turistice..............................................................103 6..........................................................5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare................................................. 97 6..............Numarul de înnoptari......................... POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs...................................................................................CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs.......................................................................................... 94 5........ 96 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A PERIOADA 2001-2005........................................................................109 ...................................

Termenul de turism are un continut cât se poate de complex..... dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si... acesta regǎsindu-se (cu acelasi sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulatie (în francezǎ – tourisme..) În prezent.. în englezǎ – tourism.. în special. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare – a se întoarce si turnus – miscare circularǎ). când se poate vorbi cu adevarat de o „explozie turistica”1[1]. dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX si XXI... Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ...........6......... în germanǎ – tourismus..... turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta. Aceastǎ notiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieste sau munceste.. pentru recreere.... în rusǎ – turizm etc............ fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei . în italianǎ – tourismo..... Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber. activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial.... specialistii atribuindu-i sensuri diferite....... termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidentǎ).. a celei de-a doua jumatati a acestuia.....4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet.. de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacante în strǎinǎtate....112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE İNTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere.

cabane.. Turismul românesc dispune în prezent de cca. monumente si muzee. în special. 16% în statiunile balneare din restul tarii. cu pajisti întinse sau. 6% în statiunile montane etc. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). moteluri. depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. Astfel întreg materialul turistic. materie prima a “industriei calatoriei si ospitalitatii”. la un înalt nivel calitativ. prin turism se întelege. din contra. este parte integranta a mediului înconjurator. si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice. pentru a se distra si a face sport. si a mediului înconjurǎtor în general2[2]. din care 43% se afla în statiunile balneoclimaterice de pe litoralul Marii Negre. dar mai ales de starea mediului înconjurator. grecesti. vile. etnografie. arta populara). România dispune de un important potential turistic. Turismul. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total). romane. si drept urmare. precum si . Statiunile mon 10310d322k tane. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan – împadurit. arhitectonice. campinguri. în primul rând. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor. dacice).de plati a unei tari. monumentelor istorice. pensiuni. deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. hanuri turistice. este dependent printre altele de conditiile meteo. Asadar. pentru a-si îmbogati cunostintele generale. iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie. 300 000 locuri de cazare. dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). pentru odihna sau tratament etc. marine sau balneoclimaterice. cu creste ascutite si stânci golase) si. ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri. atât natural cât si cultural-istoric.

în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). manastirile din Moldova. ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. pescuit3[3]. ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism. creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. De la bisericile din lemn din Maramures.cabanele. un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti4[4]. oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii. vânatoare. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român. membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. Apoi. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate. sporturi de iarnǎ sau nautice. Ecologic si Cultural (ANTREC). agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant. motelurile si alte forme de cazare. Din 1990. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. . taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire – turismul rural. Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. ANTREC are 31 de filiale judetene. artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor. Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural. Pe de alta parte. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural. toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. excursii. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala.

de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dunǎrii. contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana. Pe de alta parte. instructie si educatie. cura de aer. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor. Pe de alta parte. aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii. Ca forma de „loisir” el se practicǎ pentru odihna si recreere. de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. De aceea. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre. utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei. diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric. în peisajul pitoresc al mediului rural. a întregului potential cultural-istoric din spatiul rural. aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat. prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent . conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice. în România. Germania sau Austria. creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente. Daca în tari ca Franta. Turismul rural se desfasoarǎ în ariile extraurbane. tratament balnear etc. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30. dar mai ales pentru cea mondiala. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele .reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala. ca posibila destinatie turistica. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. sporturi. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural.Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic.

însa. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. Apoi. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane.5[5] Dupa 1990. a dat un nou impuls acestei forme de turism. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc. au fost omologate 13 sate. datinile autentice. ar putea schimba radical imaginea României în lume. Ulterior. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. ape nǎvalnice. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural. continând însǎ si multe elemente de originalitate. pajisti alpine întinse. legislativ. dar si necesara în etapa actuala. iar locuitorii sai. în Maramuresul istoric. la nivel organizatoric. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. actiunea a fost stopata din ratiuni politice. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. apoi au aparut agenti economici specializati. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor sǎi. prin ospitalitatea deosebita. practicarea acestuia fiind nu numai posibila. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezintǎ Maramuresul. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. zeci de izvoare minerale. de cercetare si cooperare internationala. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). formativ. care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural. adevǎrat tezaur etnografic al României. Judetul Maramures pǎstreazǎ nesecate comori de frumusete. de identitate zonalǎ foarte precise. în structurǎ. Astfel. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori6[6].etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. constituirea ANTREC. Maramuresul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. pe locurile de leagǎn ale .

XIX si. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: „Prin potentialul sǎu monumental si folcloric. tǎranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. fiecare gest. Toate acestea. datinile si ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare pret. lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judetului Maramures. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. basmele devin relitate. Aici. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica. Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare. ca si în tot nordul tǎrii. costumele traditionale. alǎturi de arhitectura traditionalǎ. au fost create de-a lungul sutelor de ani. TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. aceastǎ noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. si constituie azi o emanatie unicǎ de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni7[7]. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. ca atare. poate chiar a mileniilor. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet. multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national.neamului românesc. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. Maramuresul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. . prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. respectiv Bucovina si Oas.” În acest context.

Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odatǎ cu înmultirea statiunilor termale si balneare. de cultivare a sentimentului de receptivitate fatǎ de frumusetile naturii. 1. industriei si perfectionǎrii mijloacelor de transport”. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria si sejurul persoanelor. turismul are ca obiect „o productie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turistilor. în afara ariei de resedintǎ”8[8]. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎti în definirea lui. nici locul obisnuit de muncǎ. Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne. de Leville-Nizerolle. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principalǎ si durabilǎ. generate de deplasǎrile de o noapte . rezultat al dezvoltǎrii comertului. seful Consiliului Superior al Turismului Francez. În anul 1983. a nonrezidentilor”.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenta altor ramuri. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎtilor nonlucrative ale omului. Mai târziu. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E.. Michaud. bazat pe cresterea necesitǎtii de refacere a sǎnǎtǎtii si schimbare a mediului.În prima jumǎtate a sec. in anul 1975. O definitie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938. aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de productie si consum. Guy Freuler si dateazǎ din 1880..

T. sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. afacerile.M. pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. de la domiciliul obisnuit. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. altul decât cel obisnuit. afaceri sau alte scopuri. se evidentiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic. care îsi lǎrgeste continuu sfera de activitate.sau mai multe. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare. Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. Notiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viata .). calatorului si turistului10[10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. sportivǎ sau religioasǎ. Dupǎ definitivarea relativǎ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate.9[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O. printre care si definitii ale turismului. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc. a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism. organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume.

cât si activitatea economica. în timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural. . satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu. Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamnǎ acelasi lucru. gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor. pensiune. retea rutiera. monumente cultural-istorice. muzee si atractii naturale si culturale. însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turisticǎ desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. derularea programelor.12[12] Toate aceste concepte. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. circulatie turistica. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularitǎtilor acestuia.11[11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în notiunea mai generalǎ de turism „moale”. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti. prestarea serviciilor de baza suplimentare. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. precum si modul de petrecere a timpului liber).economicǎ si socialǎ. dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. sanitare si de telecomunicatie. dotari comerciale. cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. de regula agricola. partial modernizata. Componentǎ de bazǎ a desfǎsurǎrii turismului rural. sau prin retele comerciale. confruntatǎ si corelatǎ cu activitatea practicǎ. cu celelalte domenii ale economiei.

ci si de oameni din România si din strǎinǎt ate cu un anume standard de viatǎ. parade ale portului popular.1. Într-adevǎr. de aglomeratia marilor hoteluri. ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strǎzii. de orasele poluate. social si ecologic În timp. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:  Din punct de vedere al turistului: Odihna la tarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎseni. Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile si fânetele. comertul. activitatile turistice derulate în spatiul rural „verde” genereaza efecte pozitive. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎti nationale rentabile ca: hotelǎria. În afara odihnei propriu-zise. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitǎti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. intelectuali. dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural. rǎvǎsitul oilor. oameni de afaceri. transporturile.. agricultura. începem sǎ visǎm cu ochii deschisi la o vacantǎ idealǎ.. sǎ te abati pe la o stânǎ. vizita unor castele medievale etc. turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si strǎini „saturati” de modernitate. . care sǎ facǎ legatura între tara noastra si restul lumii. constructiile. iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte . precum: mǎsurarea laptelui. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria. diplomati.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic.  Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporanǎ. turistii sunt invitati sǎ participe la sǎrbǎtorile traditionale locale. târguri de artizanat ori vite. acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când.

acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. a unor activitǎti traditionale care au fost neglijate multǎ vreme. artizanat etc. Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. Acestea duc la cresterea veniturilor. produse de micǎ industrie. spatii recreative. reuniuni. muzicale. Toate aceste activitǎti dinamizeazǎ viata economicǎ localǎ. Agroturismul reprezintǎ o realǎ sansǎ pentru economia localǎ. artizanat. datoritǎ complexitǎtii ei. pescuit. Activitatea agroturisticǎ. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. expozitii. scoli. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎti de prestǎri servicii conexe. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie.13[13] . Totodatǎ cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. competitii sportive care antreneazǎ si populatia localǎ. De toate acestea profitǎ atât populatia localǎ cât si turistul. parcuri. de a presta servicii. Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura. de recreere. energie electricǎ. dispensare etc. alimentare cu apǎ. a unor mestesuguri. largirea orizontului de cunoastere al acestora. el este amator de trasee. Aceasta duce la cresterea nivelului de culturǎ si civilizatie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ. Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. festivaluri. echipamentelor si serviciilor în folosul comunitǎtii locale – spatii verzi. iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. solicitǎ servicii si stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. ameliorând calitatea vietii locuitorilor. creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. instalatiilor. dotǎri tehnico-edilitare. artizanat. Prin turism sunt finantate adesea si activitǎti culturale ca spectacole de teatru.alimentatia. suveniruri. Activitatea turisticǎ este beneficǎ si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ.

Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viatǎ al locuitorilor. provocând de fiecare datǎ noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori  Din punct de vedere socio-cultural: Activitǎtile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale. Se activeazǎ astfel traditiile social culturale.14[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. si . Deasemenea. interesul comunitǎtii si autoritǎtii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabilǎ si de promovare a turismului rural. în contextul unei activitǎti economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritǎtilor locale fatǎ de valoarea turisticǎ si identitatea culturalǎ a localitǎtii.Dupǎ cum se observǎ. cât si mediul din care aceasta face parte. plata personalului. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ. componentǎ a turismului rural. prezenta turistilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎtii mediului natural si a patrimoniului lo r istoric si cultural ce favorizeazǎ întelegerea interculturalǎ si comunicarea liberǎ între locuitori si turisti. la nivel local. mestesugǎresti. pentru achizitionarea de echipamente moderne. folclorice. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desfǎsurarea acestei activitǎti. cu precǎdere a agroturismului. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎtii rurale si comunitǎtii în general si nu în ultimul rând. în protejarea si conservarea mediului natural si construit. De aceea. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori. achizitionarea de mǎrfuri. agroturismul.

prin contactul turistilor strǎini cu etnocultura si ambianta naturalǎ si ospitalierǎ a satului românesc. pot perturba viata ruralǎ si viata florei si faunei naturale.  Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la cresterea fenomenului de stabilitate. a sporturilor de varǎ si iarnǎ. florei. sustinerea muzeelor. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. Practicarea. a traditiilor populare si a arhitecturii locale. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. deasemenea. si o prea mare diversificare a activitǎtilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. lipsei cadrului legislativ si a reglementǎrilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” si cu caracter de masǎ în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor. strângerea de relatii prietenesti între localnici si turisti. în areale sensibile. numǎrului mare de turisti care. teatrelor si a altor echipamente de culturǎ.15[15] . produce perturbǎri ale echilibrului ecologic. drumuri de circulatie si acces. pe arealele existente. Acestea se concretizeazǎ în: mentinerea si dezvoltarea manifestǎrilor culturale traditionale. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viatǎ al localnicilor si poate favoriza poluarea. contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastrǎ. deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupationalǎ a populatiei rurale. faunei etc. prin circulatie si zgomot. ajutǎ la cresterea calitǎtii vietii populatiei locale. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎti prea largi.duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric . Deasemenea existenta unui numǎr mare de trasee si poteci. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. Se pot mentiona. îndeosebi cea tânǎrǎ.

sex.Dupǎ cum se poate observa . profesie. grupul de muncǎ. alǎturate conventiilor sociale specifice. poate fi depistatǎ o serie de necesitǎti pe care orǎseanul le emite din ce în ce mai constant si tinde sǎ le transforme în actiuni16[16]:         Reîntoarcerea la naturǎ. care rǎspund unor variate motivatii ale cǎlǎtoriilor turistice. din punct de vedere turistic. etnografie si folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎtie de valori cultural-istorice si naturale. statut social. artizanatului si ritualurilor sǎtesti. între care comorile de artǎ popularǎ. cura de aer si fructe. determinǎ majoritatea turistilor. motivatie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. toate aceste activitǎti turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât si asupra mediului economic si a celui social. armonie. Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitǎtii populare. ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare. comunitatea locativǎ.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. care viziteazǎ satele respective. ordine. 1. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale. determinǎ dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea. obiceiurilor gastronomice. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos.. . confort fizic si spiritual. naturalete. Este rezultatul necesitǎtii de relaxare. de asemenea. Odihna. imaginatiei si înclinatiilor individuale.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii si functionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎti proprii si activitǎti specifice. Cunoasterea si adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenentǎ specificǎ zonelor rurale. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic. ale folclorului. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. vânǎtoarea. Sportul. transformǎ vacantele rusti ce într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte. sǎnǎtate. grupul folcloric etc. Cunoasterea. lǎsând loc suficient initiativei. 1. întelegerea si creativitatea sunt. sǎ se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îsi îngrijesc sǎnǎtatea în vacantǎ. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. pescuitul sportiv.

5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. bǎi de aer. helioterapie. Un numǎr mare de sate. de la producatorul însusi. Vǎratec etc. linguri de lemn etc. precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. prin posibilitatea achizitionǎrii unor astfel de creatii direct de la sursǎ. Vama (Suceava) etc. oferind liber. dar si zonelor joase. Brǎdet (Arges). Asezǎrile turistice de acest tip. recunoscute ca sate turistice. intern si international. port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). si care pot sǎ atragǎ turisti. nǎmol: Zizin (Covasna). Rǎsinari (Sibiu). unicitate si frumusete. Satele pescǎresti si de interes vânǎtoresc oferǎ si organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vânǎtoare. turismul de cunoastere. si s-au dezvoltat. arhitecturǎ popularǎ de exceptie. Vama Veche (Constanta). în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Horezu. strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si masǎ în conditii autentice (mobilier. cu elemente de potential turistic numeroase si variate. cu casele raspândite la o oarecare distantǎ unele fatǎ de altele. prin originalitate si bogǎtia resurselor proprii spatiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit. Asezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente.. constituie destinatii pentru turismul de sejur. Prislop.De asemenea. drumetie: Tismana (Gorj). decor si lenjerie în stil popular. renumite pe plan national si international. balneoturismul etc. Cordun. atrag spre vizitare numerosi turis ti strǎini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea). pânǎ în zona montanǎ. Agapia etc. Sadova (Suceava).). acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. Tismana. Satele turistice pastorale (Vaideeni. prin meniuri bazate pe produse lactate. Agapia. Gurghiu (Mures). Sǎcelu (Gorj). Cozia. pecuit. de valoare inestimabilǎ. dar si în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. Subcarpatilor Getici – Aninoasa. Margina. situate în zone de deal si de munte. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. Jina). Sǎpânta) atrag turistii interesati de creatia artisticǎ si artizanalǎ. safari – asigurând în acelasi timp. meniuri traditionale servite în veselǎ si cu tacâmuri specifice. Sate cu monumente istorice. Putna. care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. posibilitǎti de cazare. de artǎ si arhitecturǎ cu valoare de exceptie. Biertan. Gǎrina – Jud. atât în perioada recoltǎrii cât si dupǎ aceea. Satele turistice de creatie artisticǎ si artizanalǎ (Tismana. sunt specifice Moldovei. 1. mofete. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎ stiri: Sucevita. sudului Transilvaniei – Hǎrman. pe cele mai variate forme de relief. farfurii si strǎchini de ceramicǎ. Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. Costiui (Maramures). Feldioara etc. Ciocânesti (Suceava). prin oferirea fructelor. servicii culinar gastronomice pescǎresti sau vânǎtoresti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice . care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore17[17]:           Satele peisagistice si climaterice se caracterizeazǎ prin prezenta unui cadru natural atractiv. Satele balneare sustin turismul balnear de importantǎ localǎ si mai rar regionalǎ. de pe litoralul Mǎrii Negre si Delta Dunǎrii. reprezentat prin muzee etnografice. conditii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. posibilitǎti de plimbare în aer Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. Caras). Botiza (Maramures). Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit. izvoare sau lacuri sǎrate. siria. Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ asezǎrile rurale care detin un fond etnografic. care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este cr esterea oilor si vitelor. cu oglinzi de apǎ. Chiuzbaia (Maramures) etc.

.camere mobilate. În satele turistice. care le va omologa.mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei).Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: . care locuiesc în gospodǎrii diferite.spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ. . servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalitǎti: . .pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ.spatii cu destinatie specialǎ pentru turisti. în locuintele gospodarilor. . Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. . . pensiune).spatii secundare în gospodǎria sǎteascǎ.casǎ de vacantǎ. iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare. .pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentatie publicǎ din localitate (restaurant.pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turisti. Alimentatia publicǎ. construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociatia turisticǎ sǎteascǎ.demipensiune. construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic. alta decât cea locuitǎ de gospodar. de categorii diferite. . . gospodarul locuind în apropiere. acestia locuind în aceeasi casǎ sau în apropiere. spre a asigura securitatea turistilor.

racord obligatoriu la reteaua publicǎ de canalizare si existenta apei curente menajere. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. 10-16 mp.camerǎ cu 1-2 paturi.accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare sǎ fie direct. cu WC. fǎrǎ a se trece prin alte camere. . zona în care se aflǎ acestea. iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare. lavoar.pregǎtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. perioada de sejur (sezon sau extrasezon). Criteriile de clasificare a gospodǎriilor tǎrǎnesti din zona montanǎ : A.. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. (cadǎ). dus. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la: . Clasa II . dus. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. lavoar. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti. Clasa de confort agroturistic montan – spatii de cazare: Clasa I . 10-16 mp.racord obligatoriu la reteaua electricǎ publicǎ. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospodǎriilor. cu WC. Toate spatiile de alimentatie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului. Omologǎrile si clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationalǎ de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege.camerǎ cu 1-2 paturi. .

si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. Clasa de confort agroturistic montan . în folosinta turistilor cu propietarul. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. cu acces la bucǎtǎria propietarului. eventual si apǎ caldǎ. comunǎ cu alti turisti. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente.camerǎ de servit masa si de recreere. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. 2. Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 1. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau . în folosinta exclusivǎ a turistilor.camerǎ de servit masa si de recreere. caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. B. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. 10-20 mp. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. lavoar. cu lavoar. 3. functionând în cladiri independente . dus. Clasa III . cu WC. Clasa II . cu apǎ rece.Clasa III . Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. latrinǎ separatǎ de locuintǎ. Clasa IV . cu apǎ rece.fǎrǎ camerǎ de servit masa si de recreere. 10-20 mp.camerǎ cu 1-3 paturi. comunǎ cu proprietarul si o încǎpere pentru spǎlat.camerǎ cu 1-3 paturi.spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I . cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul.

Agroturismul. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor. utilizeazǎ ca spatii de cazare si de servire a mesei. 5. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎsurarea activitǎtii de cazare în pensiuni. ca formǎ a turismului rural.viata turistilor. Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. Aceste spatii de cazare trebuie sǎ fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orǎsenesc în functie de situatie19[19]. . fermele si pensiunile turistice rurale. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte. asociatii sau comunitǎti locale. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor18[18]. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii). Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în exclusivitate la dispozitie acestora. 6. 4. gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice.

izolate unele de altele sau aflate în acelasi c orp de clǎdire. un echipament adecvat.     Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. amplasatǎ în general in afara localitǎtilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dotǎrilor acesteia si destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. distractii si sport. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. cu capacitate cuprinsǎ între 3 si 20 de camere. în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. masǎ – de capacitate micǎ sau mijlocie. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. Conceptia despre moteluri a evoluat rapid. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. în principiu. Motelul. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎtii. de o rarǎ frumusete. pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit. functionând în locuintele cetǎtenilor sau în clǎdiri independente. la diferite grade de confort. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si masǎ. Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire si servire a mesei. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. n u au personal la dispozitia clientului autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la rec eptie imediat ce a sosit si a plǎtit suma cerutǎ. care au favorizat. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. Bistrita-Nǎsǎud. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. cu o naturǎ încântǎtoare. motelurile permit automobilistilor sǎ aibǎ în permanentǎ masina la dispozitie. Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete. Primele sate de vacantǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. judetele Suceava. Sǎlaj si Satu Mare. terase si lunci. utilizând. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului. în prezent fiind definit astfel : constructie cu functie hotelierǎ – cazare. Lǎpusului si Bǎii Mari. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. Cluj. grupând o serie de pavilioane rustice. îndeosebi pentru turistul automobilist. Prin valorile si frumusetile sale spirituale. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. compuse dintr-o camerǎ cu baie si un amplasament pentru masinǎ. Maramuresul este o oazǎ de viatǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. functionând în cadrul gospodǎriilor tǎrǎnesti care asigurǎ alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. si pânǎ la 20 de camere în mediul urban. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii . morale si peisagistice. situat în mediul rural. care asigurǎ în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de pregǎtire si servire a mesei. cunoscuta sub denumirea de Ţara Maramuresului. prin bogǎtiile naturale si geo-climatice. cu dealuri.Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele:    Satul de vacantǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru masǎ.

detinǎtorii puterii .1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geograficǎ specificǎ. În sec. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategicǎ de primǎ importantǎ. Maramuresul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. Chioarului. actul a .semneazǎ o conventie cu sasii si secuii. Cosǎului. Judetul actual Maramures cuprinde Ţara Maramuresului. în cazul când una din pǎrti este atacatǎ. pǎsuni si munti cu pǎduri. De aceea. cu vetre de sat. al X-lea si al XI-lea. dar si nobilii români care se maghiarizeazǎ . întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. o uniune frǎteascǎ de întrajutorare.nobilii maghiari în majoritate. pe Taras si Tisa. Acestea erau formate din mai multe asezǎri românesti stabile. în extremitatea de nord-vest a României. Sub raport politic. cu hotare între ele. Pentru cǎ erau trei pǎrti de trei neamuri diferite. În urma unor rǎscoale de proportii (Bobâlna1437). 2. Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramuresul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. Lǎpusului. provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ si culturǎ a populatiei sale. Ele se gaseau însirate pe Vǎile Marei. constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz. în majoritate româneascǎ. conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎti teritoriale numite voievodate. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri.de turisti din tarǎ si strǎinǎtate20[20].

Lǎpus.serbarea mǎrtisorului" si existǎ o asociatie culturalǎ numitǎ "George Cosbuc". legǎturile s-au reluat. Zona Codrului . atâti câti sunt. În acest context. Oas. Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 si dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. În privinta împǎrtirii administrativ teritoriale a tǎrii.avut o deosebitǎ importantǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri. dar Maramuresul rǎmâne în continuare afiliat . în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. portul si nici traditiile. iar Apsa de Jos . revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specificǎ. Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Desi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România. Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani.. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial.spun ei. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simtim români!". Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ si depinde de sprijinul celor din tarǎ. al regiunilor si raioanelor. ei au constatat cǎ fratii lor din dreapta apei. respectiv la Uniunea Sovieticǎ. Teceu în Tiacev.Dabrova.deci si actualul judet. românii erau doar tolerati. si se înfiinteazǎ raioanele ca unitǎti teritoriale restrânse.Belaia Terkov. legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intensǎ politicǎ de deznationalizare a populatiei românesti de cǎtre puterea sovieticǎ. cum ar fi . care cautǎ sǎ tinǎ aprinsǎ flacara culturii românesti printre conationali21[21]. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic. nu si-au uitat limba. Biserica Albǎ . sasi si secui. Pânǎ si denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina. spre surprinderea celor din stânga Tisei. Satmar. Chioaru. subordonate regiunii. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrtire administrativ-teritorialǎ a tǎrii. care încorpora teritoriul Maramuresului. situatia s-a schimbat radical.

sǎ îl ducǎ mai departe. care va deveni resedinta judetului. a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original si pitoresc. pictura pe sticlǎ si olǎritul (Tur). prin modernitatea sa. sǎ-l punǎ în valoare. originalitatea gospodǎriilor. toate de o inegalabilǎ frumusete. Prin adaptarea la materialul din care este construit. În ritualul sǎrbǎtorilor osenilor. portul si arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România. De asemenea. obiceiurile si traditiile. noul.la Baia Mare. în primul rând. vatrǎ de culturǎ si civilizatie care si-a dǎltuit în lemn istoria. pitoreascǎ. Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. de creatia popularǎ din Oas. elegantǎ . aidoma celor de acum 2000 de ani. este locul unde traditiile. Natura. . Vizitatorii Ţǎrii Maramuresului sunt atrasi. Cǎderea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ si repararea unor greseli fǎcute de regimul trecut. 2. pǎstratǎ si azi în formele sale originale. Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. Pierzându-si .2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul. transmise din generatie în generatie. cioplitul lemnului (Camarzana. Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. traditia maramureseanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ si odihnitoare apropiatǎ de scara si ochiul omului. de-a lungul timpului.arta. cât prin înfǎtisarea mândrǎ si formele mestesugite monumentalizate. Frumoasǎ. nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul).dupǎ mai bine de 600 de ani locul privilegiat de resedintǎ de judet. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevaratǎ întoarcere în timp. Certeze). În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ si pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn. Se remarcǎ portile sculptate (Halmeu). opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurintǎ . Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale.

dar cele mai fascinante sunt crucile. Stâna maramureseanǎ. Bisericile de lemn . reuneste cruci "vorbitoare". ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura crestina si precrestinǎ. cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul.Negresti Oas. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO. era în trecut apanajul familiilor nobile. artǎ popularǎ (tesǎturi si cusǎturi caracteristice). Cimitirul vesel de la Sǎpânta. opera artistului popular Ioan Patras. unele cu o vechime de peste 300 de ani. acestea povestesc viata ce lui dispǎrut. pictura pe lemn si sticlǎ se practicǎ cu succes si se transmit din tatǎ în fiu. arborele vietii . Muzeul ceramicii . Poarta maramureseanǎ veritabil "arc de triumf" rustic. posedǎ o frumoasǎ colectie de port osenesc. Muzica maramureseanǎ care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarcǎ prin ritm si vitalitate. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector. expune peste 500 de piese. toatǎ sala este în picioare. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. Pastele.Vama. iar perechile încep sǎ se roteascǎ. . nelipsiti de la orice petrecere22[22]. Tânjaua. element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. În câteva clipe. Aici. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. Elementele decorative nu au doar o functie esteticǎ.simbolizând viata vesnicǎ.biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m.Muzeul Ţǎrii Oasului .se întâlnesc aproape în fiecare sat.simbol al soarelui ca element esential al vietii. iar unele detin recorduri absolute: cea mai înaltǎ constructie din lemn . se-ncinge muzica si jocul. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramuresean "explodeazǎ" de muzicǎ si voie bunǎ. rozeta . ceramicǎ. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene.bijuterii de artǎ popularǎ . de viatǎ si de sǎrbǎtoare. Coarda spirala simbolizând aspiratia spre înalt. mai iute ca oriunde. la care se adaugǎ nuntile si botezurile. Muzeul etografic svǎbesc-Petresti. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei si gospodǎriei. Maramuresul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ. Conform traditiei. Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii. sculptura lemnului. poarta este bariera împotriva rǎului. acesti violonosti locali de exceptie. si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ. pe ritmul din ce în ce mai rapid. impus de ceterasi.

Spre est Maramuresul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judet Suceava) pânǎ la Bistrita Aurie. La . Lǎpusului. de dealuri mari si munti înalti.3 Asezare geografica si cǎi de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. urcǎ în Pasul Prislop si în continuare pe cumpǎna apelor. în tara vecinǎ. Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric. Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. peste Rodna urmeazǎ lantul muntilor Ţiblesului.formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. primind din stânga râurile Mara. adicǎ a Ţǎrii Maramuresului. Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului. Din suprafata totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul rǎzboi mondial. închizând depresiunea cu acelasi nume. Gutâiului. având ca poarta locul îngust lânga Hust.situat în cursul superior al râului Tisa . la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafatǎ de 3 381 km. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. Ucraina. Ignisului si Oasului. granita marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Viseului în Tisa. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpatilor Orientali.2. unde Tisa le aduna. la granita cu Ucraina. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina. cât reprezintǎ actualul Maramures. care sunt marcati de masivul Rodna. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. ca o cetate. Granita se continuǎ pe cumpǎna apelor din Muntii Maramuresului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎtelei (izvor al Ceremusului). Maramuresul . La sud. Talaborul si râul Neagova. Tarasul. Maramuresul se învecineazǎ cu judetul BistritaNǎsǎud pe Bistrita Aurie. unde Tisa paraseste locul sau natal. Iza si Viseul iar din dreapta Apsa.

care leagǎ între ele asezǎrile de pe Valea Marei. care trece prin pasul Gutâi (989 m). Drumul care se constituie si într-o axǎ etnograficǎ a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeazǎ firul Vǎii Izei. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn. atât de bogatǎ în traditii etnografice si folclorice.poartǎ" a Maramuresului este pasul Prislop. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam. o parte din asezǎrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei. Centrul de convergentǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei. Cǎile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucuresti – Cluj Napoca. si mai târziu de judet. O altǎ . una din . Reteaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic.. Viseu de Sus si Borsa. E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. Toponimia si traditiile. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fratii lor de dincolo de munti. comitat. 18. Totusi. Cǎile de comunicatie si transporturile Ţara Maramuresului. fiind accesibile pentru masini. timp de peste 600 de ani. drumurile spre Maramures sunt asfaltate. au impus o legaturǎ a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români.portile" de intrare în zonǎ coboarǎ muntele în serpentine. fostǎ resedintǎ de voievodat. conditiile geografice.sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare23[23]. precum si atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. cuprinzând toate asezǎrile de pe aceastǎ vale.. precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. precum si cele de . a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie si izolare. prinde firul râului Mara si-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmatiei. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationalǎ nr. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezǎrile omenesti cu toatǎ frumusetea si pitorescul lor.

pe vǎile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre Ţara Oasului - o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonantǎ în nordvestul României. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de cǎrute, poteci, înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului, dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ si de culturǎ popularǎ sǎ-si umple sufletul, sǎ se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale feratǎ sa dat în folosintǎ în anul 1875, când a devenit functionalǎ si gara Sighet. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosintǎ noi trasee, pe calea feratǎ, înspre Ucraina. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structuratǎ pe douǎ directii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎutii – Mǎgherǎusi situat la 10 km de Baia Mare24[24]. 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercitǎ o influentǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii fortei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ, turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvoltǎrii economice a judetului.

2.4.1 Economia Economia actualǎ a judetului Maramures este de tip industrial-agrarǎ, aflatǎ în tranzitie la economia de piatǎ. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a cǎror distributie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: - agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ - industrie si constructii - servicii si alte activitǎti Total: 5,8% 46,2% 48,0% 100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003, în judetul Maramures Tabel nr. 2.1

INDICATORI Agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestiera Industrie si constructii Servicii si alte activitǎti TOTAL

Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165

Mai 2 501 46 104 47 928 96 533

Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, în crestere cu 557 persoane fatǎ de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiazǎ cǎ cea mai mare pondere o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmatǎ de industrie si constructii (47,8%), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (2,6%).

Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiintǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordantǎ cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezentei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masǎ lemnoasǎ. Astfel, metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în productia industrialǎ a judetului cât si a tǎrii, Maramuresul ocupând locul întâi pe tarǎ în productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile, de articole de blǎnǎrie, materiale de constructii, încǎltǎminte, produse alimentare etc. Populatia activǎ ocupatǎ, pe ramuri ale economiei (%), în judetul Maramures, în perioada 1998-2002 Tabel nr. 2.2 INDICATORI TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ, exploatare forestierǎ, vânat Industrie Ind. Extractivǎ Ind. Prelucratoare 1998 100,0 42,2 1,2 1999 100,0 49,0 1,0 2000 100,0 50,0 1,0 2001 100,0 49,0 1,0 2002 100,0 44,7 0,9

29,9 5,0 23,9

22,3 3,9 17,2

20,0 3,7 15,3

20,6 3,5 16,1

24,0 3,5 19,5

6 0.5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.8 2.8 Comert.8 1. comert.Energia electricǎ si termicǎ. .6 1.5 Activitǎti financiare.3 1. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în crestere din an în an (2000 – 15.6 1. 2000 – 3.7 4.0 1. 1. 1. a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante 1.7 7. piese de schimb auto etc.5 bancare si de asigurare Tranzactii imobiliare.0 1. 0.1 1.8 1.7% în 2002.5%).3 4. 2002 – 19. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49.5 1.6 1.1 întretinerea autovehiculelor.1%.0%. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50.0 2.1 0. Activitǎtile care au o crestere semnificativǎ sunt: constructii. INSSE.9%.0 2.7 0.4 1.8 4. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3.5%).9% în 2001 si 44.7 8.8 0.0 4. masini si utilaje agricole si forestie re.7%.8%. repararea si întretinerea autovehiculelor.0 0.5 8.6 1. 2003. transporturile (2000 – 2.0 0.9 2.5 Transporturi si depozitare Posta si telecomunicatii 3.4 4.6 4.6 4.3 1. a bunurilor personale si casnice.1 Învǎtǎmânt Sǎnǎtate si asistentǎ socialǎ Alte activitǎti 4.0 1.4 1.6 1.6 7. repararea si 6. 2001 – 16.0 1.0 gaze si apǎ Constructii 2.3 4.4 1. Productia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier.3%.5 închirieri si servicii prestate întreprinderilor Administratie publicǎ 1.5 1.0 0.3%) învǎtǎmântul si sǎnǎtatea.2 2. iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare. 2002 – 3.0 2.7 1. exploatarea forestierǎ si economia vânatului au variatii foarte mici. 2001.5 3.5 1. Silvicultura. 2002 – 3.6 4. Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de otel aflatǎ la Baia Mare.9 1.2 2.6 1.

reteaua unitǎtilor de învǎtǎmânt a judetului Maramures cuprindea 56 de grǎdinite. 1 scoalǎ profesionalǎ. porcinele. mobilier tǎrǎnesc. o scoalǎ de maistri si 14 institutii de învǎtǎmânt superior. placaj.Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei.3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale. Baia Mare. care în judet ocupǎ 71% din totalul suprafetelor agricole. 2. Tg. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale. orz etc. Baia Sprie. În sectorul cresterii animalelor s-au desfǎsurat actiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. O îndelungatǎ traditie în judetul Maramures o are productia mestesugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel.4. Desesti si prelucrarea lânii la Sǎpânta. . Viseu de Sus25[25]. Borsa. cruci pictate. A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbunǎtǎtirea pajistilor.4. de prevenire si transmitere a acestora la om. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎtirea si asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor. Sǎpânta. 32 licee. 271 scoli generale. Cresterea animalelor este si ea prezentǎ. unde se realizeazǎ mobilǎ. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. pepiniere pomicole si viticole. la Vadul Izei. principalele animale fiind bovinele.4 Învǎtǎmântul În anul scolar 2002 – 2003. cartofi. cherestea etc. 2. Lǎpus si prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porti maramuresene. ovinele. grâu.

2.3 INDICATORI Învǎtǎmânt total: Unitǎti Populatia scolarǎ Copii de grǎdinitǎ Elevi înscrisi Studenti înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt prescolar: Grǎdinite de copii Copii înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt primar si gimnazial: scoli Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt liceal: Licee Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt profesional: scoli Elevi Personal didactic Învǎtǎmânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: 31 15 698 1 508 30 15 792 1 494 30 16 382 1 591 32 17 083 1 425 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 273 61 912 4 243 272 59 542 4 287 271 54 093 4 022 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 .Evolutia învǎtǎmântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr.

pe sexe si medii. Populatia urbanǎ reprezintǎ 52. O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003).4 Total (numar persoane) Urban (numar persoane) Rural (numar persoane) Locuitori / km2 Judetul . din care populatia masculinǎ 249 350. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003). de la grǎdinite pânǎ la institutiile de învǎtǎmânt superior. scolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003. Învǎtǎmântul superior a suferit si el o transformare dintr-un numǎr de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. Populatia. Maramuresul avea 535 000 locuitori. 2. adicǎ 2. 2. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎtǎmânt o reprezintǎ situatia economicǎ si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor. 2003. iar cea femininǎ 285 65026[26].5 Populatia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005. INSSE.1% iar densitatea populatiei este de 82. cea ruralǎ 47.37% din populatia tǎrii.6 locuitori/km2.9%. la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr.scoli Elevi înscrisi Învǎtǎmânt superior: Institutii Studenti 1 2 339 1 1 604 1 1 324 1 1 026 31 4 610 16 4 866 14 5 480 14 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.4.

9%).0%). urmati de greco-catolici (38.7%). ortodocsi (3.3 Sursa:www. locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38. ucraineana (2. 35.insse.3%) s. urmata de limba româna (33.a.4% români.7 85.6%). 4.2 84.a.3 84.maramures.8%). 19. în mǎsura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare.7%).5%) s. Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36.2 82. CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs . Din punct de vedere confesional.6 82.6% evrei.7%).9% maghiari. reformati (5.Maramures Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88.a.27[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o crestere considerabilǎ a economiei judetului Maramures. romano-catolici (12. maghiara (25.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38.5% ruteni (ucrainieni) s.

prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. fie pe Valea Izei. principala localitate din Ţara Oasului. cu caracteristici si personalitate distinctǎ. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice.1 Continutul potentialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutâi si Ţibles. cu un interesant port popular. mai întâi. Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". sat cu un cimitir original. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: Sǎpânta. adevarat muzeu de artǎ popularǎ. Se trece mai apoi prin Borsa. sieu. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului. Moisei. din nordul Moldovei. spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie. Negresti. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti. teren de camping si parching. Pornim. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. vechi centru minier. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au pǎstrat aproape nealterate porturile. unde se înaltǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. trecând prin inima Oasului. Certeze. În drum sunt întâlnite localitǎtile Cârlibaba. pe la Negresti. al XIV-lea. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii. Rozavlea. 3. o fermǎ horticolǎ unde s-au . Bârsana. vechi centru minier. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. Nǎnesti. Dupǎ sieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ. Vom porni pe soseaua ce duce la Seini. important centru de ceramicǎ. Denumit si Ţara Lemnului. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei. peste pasul Prislop si se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. pe la Poiana suiorului. fosta resedintǎ voievodalǎ în sec. pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". Strâmtura. dedicat celor 29 tǎrani ucisi aici în 1944. Ciocǎnesti si Iacobeni. obiceiurile si arta popularǎ. Dragomiresti. Giulesti si Vad. Varna.Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. traditiile.

Splendoarea tinutului este datǎ de lumea satelor. "Ţara Lemnului". Mergând spre vest. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospetiei si a mitologiei. Maramuresul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. la începutul secolului trecut.. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult. privelisti si trǎiri. greu de definit pentru strǎini. în care fiecare asezare apare ca un mic miracol. cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn. Esti primit în lumea lor cu respect. al XII-lea. iobagii rǎsculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici fabrici. poartǎ ori casǎ. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pânǎ la linguri. localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. Un tinut al misterelor. cu atâta firesc.aclimatizat migdali si lǎmâi. Atractia tinutului este fǎrǎ egal si resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. pe dealul Bradului. Dacǎ esti venit din alte colturi de lume. dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans. Toate sunt . La început de nou mileniu. arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii. care se aratǎ ziua prin luminisuri de pǎdure. care a trecut apoi la sângeroase represalii. Starea de uimire nu te pǎrǎseste aproape nici o clipa. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer. ori cu atâtea si atâtea chipuri. 90 la sutǎ din suprafata Maramuresului. Între zidurile ei. iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi. unde se înaltǎ o cetate din sec. Sunt curiosi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata sǎ povesteascǎ si sǎ arate ce-i cu viata lor de tǎrani. dar si cu demnitate. vom întâlni marea comunǎ Mediesul Aurit. care trǎiesc întrun fel de paradis dat de Dumnezeu. pǎdurile reprezentând. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎtile meleagului. mobilier.. una de drojdie de bere si una de abrazive. când ultima tehnologie a robotizat existenta. În apropierea comunei. cu oameni în costume viu colorate.

La picioarele pârâului Pietrosu. specificul etnografic si folcloric. bunǎ de bǎut. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali. Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu.1. Izvorul Pietrosului. Bisericile din lemn din Maramures unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. la 1786 m altitudine. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ.inconfundabile prin monumentalitatea si bogǎtia motivelor decorative. Somesul Mare. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri. Ţara Maramuresului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice. cu numeroase zǎnoage.1950 m. este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare d in masiv . Glaciatiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic. predominate de semnul soarelui si al funiei. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. jalonati de o serie de vǎi. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic.lacul Iezer. Izvorul Bistritei). Sǎpânta. Muntii Rodnei din care face parte Ţara Maramuresului. care coboarǎ în cascade. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. încântând prin tehnica ineditǎ a constructiei. simboluri ce semnificǎ firul vietii. foarte abrupt. O cǎlǎtorie în tinutul Maramuresului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎtia Pitorescului. Iezer. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. 3. . Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . Bistrita Aurie. cu apǎ limpede. Pe lângǎ marea diversitate a peisajului. nemodificate prin activitatea umanǎ. maramuresean. prin înǎltimea turlelor. prin armonia proportiilor.

versantul sudic al Vârfului Pietrosu. O importantǎ rezervatie naturalǎ se aflǎ la 10 km de orasul Borsa . cerbul. urmele glaciare creeazǎ o rezervatie cu o suprafatǎ initialǎ de 183 ha.Rezervatia Pietrosul Mare. Flora. cu pereti prǎpǎstiosi. Alte pesteri din zonǎ sunt: Pestera lui Maglei. originarǎ din Asia Micǎ. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tisǎ. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un . Prima este Zǎnoaga Micǎ.Dintre ele se evidentiazǎ Pestera Izvorul Tǎusoarelor. adǎposteste cǎldarea Buhǎescu. la începutul secolului XX. În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun. Rezervatii de mlastinǎ s-au format destul de târziu în timp. În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om. pestera Jgheabul lui Zalion. cu specii rare printre care si floarea de colt. Ea face parte din complexul carstic Tǎusoare . O importantǎ economicǎ si peisagisticǎ o reprezintǎ rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. prin peisajul lor sǎlbatic. Rezervatia se întinde pe o suprafatǎ de aproximativ 450 km.Zalion si a fost declaratǎ monument al naturii. care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul tǎrii. care adǎposteste lacul Iezeru si obârsia pârâului Pietrosu. este Zǎnoaga Iezeru. Pestera din Dealul Popii. descoperitǎ în 1955. Pestera de la Piatra Busuiocului. cu galerii în lungime de 9530 m. Culmea principalǎ adǎposteste pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. fauna. râsul. Pestera Zânelor. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 si 700 metri altitudine. marmota. acvila de munte. cea mai extinsǎ si a doua. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei. sunt unice în Carpatii Orientali. Rezervatia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean. geologia. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr si pe prima treaptǎ a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. capra neagrǎ. cea mai adâncǎ. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri. la o altitudine de 550 m. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpinǎ si subalpinǎ.

Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. Cascada Izvorul Cailor. Mai mult de jumǎtate din suprafata lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ.veritabil depozit de relicve. Mlastina Poiana Brazilor. de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea. Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile si drumurile modernizate. având ca punct de plecare Ocna sugatag. Aceastǎ rezervatie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi). pe o suprafatǎ de 20 ha se întâlneste o interesantǎ asociatie vegetalǎ. Minunata creatie a naturii. Mlastina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. având o formǎ circularǎ. Ţara Maramuresului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. s-a format în urma unei alunecǎri de teren. trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Pe baza ultimelor cercetǎri. situatǎ în raza localitǎtii Sǎpânta. la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi. cu o serie de piscuri ce depǎsesc 2000 m. Ea s-a format întrun rest de crater vulcanic. este consideratǎ unicǎ în tarǎ prin existenta jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpatii Românesti (970 m). afluent al râului Mara. plop. se aflǎ la altitudinea de 1800 m. Breb. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. rogozul. unde ocupǎ o suprafatǎ de 3 ha. specii de alge de origine nordicǎ. Un peisaj de neuitat oferǎ turistilor Masivul Rodnei. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. în trepte. care include specii de crin. . În jurul lacului.5 km de Borsa. roua cerului . Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. de la o înǎltime de circa 60 m.plantǎ carnivorǎ. trifoiul de baltǎ. o cǎdere de apǎ. cu un luciu de apǎ de 4300 mp si o adâncime de 20 m. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turbǎ. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei. sub liziera pǎdurii. care sunt foarte putine. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. alun. precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. la o distantǎ de 4.

Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu. pe malul Tisei. Farcǎu si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite.1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat. Statiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale. Borsa (30).Bǎiut. Viseul de Sus (20). cu patru cabane pentru cazare. Stoiceni. Strâmbu . numite de localnici "borcuturi". Pestera de la Vǎlenii sonicutei de pe Valea Repedea.1.între douǎ limite extreme. Borsa. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului.1. sub Vârful Ignis (Gutâi). Borcut . În S-V Muntilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocosului si Cheile Tǎtarului. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei. Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures.Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan. ambele aflate în apropiere de Bǎiut. Cadrul natural maramuresean conferǎ multe asezǎri. calcice. 3. punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. la 800 m altitudine. Ieud. Valea Virului (14). aspecte de statiuni balneare sau climaterice. Ca suprafatǎ. Sǎlistea de Sus si altele28[28].Breb. În . aflate la Sǎpânta. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. care presupune cresteri si descresteri . Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarnǎ. Muntii Maramuresului. iar înǎltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Pestera cu oase de la Poiana Botizii. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ statiunea Runcu Plesa (100 locuri de cazare). la poalele Pietrosului. situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului. este situat la 204 metri. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pesterǎ. magneziene. are calitǎti terapeutice de odihnǎ si recreere. de la luncile râurilor la crestele muntilor.

Maramures se aflǎ doar partea nordicǎ a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)29[29]. circuri si vǎi glaciare (Fântâna cu Cimpoiasǎ. au pe alocuri curmǎturi relativ joase. unde unele vârfuri depǎsesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis . se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Negoiescu. dominate de urme glaciare: morene. Cormaia (2033m). care se întind pânǎ la valea Botizei. Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m). Negoiasa (2041m). pe substrat sedimentar (marne.1442 m). Acesti munti. o cuvetǎ cu relief colinar si piemontan. este de origine tectonicǎ si erozivǎ. argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. Caracteristica generalǎ a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline. Frasin) atinge abia 827 m si la înǎltimi mai mari în Muntii Gutâi. Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari dimensiuni. folosite ca pǎsuni de culme. Populatia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ si astǎzi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor. cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice. care închide Depresiunea Maramuresului pe aceastǎ laturǎ. dintre valea Tisei si valea Sǎlǎutei. Constructia petrograficǎ si formele de relief dominante justificǎ împǎrtirea acestor munti în douǎ grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. Piatra Rea (1825m). Gutâi . Caracteristice sunt de asemenea. Pietroasa si Dragos).1307 m. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas. În partea de sud. între care mai circulate sunt Negresti-Oas. unde punctul culminant (vf. în Muntii Oasului. sud-vest se desfǎsoarǎ grupa nordicǎ a lantului muntos de origine vulcanicǎ. Buhǎescu Mare (2188m) si Bǎtrâna (1710m). Firiza. micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎita. Muntii vulcanici ai Maramuresului. Repedea. deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. . Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). Ţara Oasului.

A doua grupǎ, a Muntilor Ţibles, este constituitǎ, în cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii), care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite si prioclastite, care alcǎtuiesc proeminente de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai înalt este vârful Ţibles de 1839 m altitudine. Muntii Maramuresului. Se însiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba si Bistrita Aurie pânǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Viseului. În general sunt constituiti din sisturi cristaline, strǎpunse de andezite. În cadrul Muntilor Maramuresului se detaseazǎ Culmea Pop Ivan, cu vârful Mica Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m), Muntele Pop Ivan (1937 m). Masivul Farcǎu este asezat între vǎile Ruscova, Repedea si Rica; vârful care dominǎ masivul se numeste Mihǎilescu (1918 m), unde se aflǎ si lacul periglaciar Venderelu. Tot în cadrul acestui lant muntos se aflǎ si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârsǎnescu (1542 m). În toti acesti munti se practicǎ pǎsunatul, de primavara pânǎ toamna, fiind împânziti de stâne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu si-au schimbat „locurile de vǎrat" iar ,,drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIV-lea, când aceste locuri apar mentionate pentru prima datǎ în documente. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova si Vaser; vârful are 1850 m altitudine. Se detaseaz râul

ǎ din aceastǎ culme si Prislopasu (1201 m),

Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Mai la sud, spre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop, care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) si culmea Prislop. Muntii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului si Bistrita Aurie pânǎ la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina Ţapului, care este între

Carlibaba si Ţibǎu30[30]. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr. 3.1 Vârful, denumirea si altitudinea (m) Pietrosul 2 303 Gǎlatului 2 159 Cearcǎului 1 849 Ţibles 1 839 Hudinului 1 611 Gutâi 1 445 Plesca 1 323 Secului 1 311 Ignis 1 306 Plesca Mare 1 302 Mogosa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Masivul in care se afla Rodna Rodna Rodna Ţibles Ţibles Gutâi Gutâi Ţibles Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Localitatea cea mai apropiata Borsa Complex Borsa Complex Borsa Dragomiresti Botiza Mara Bǎiut Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Desesti Ciocotis Distanta (km) 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti Muntii Rodnei. Masivul cel mai înalt din Carpatii Rǎsǎriteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). 30-40 spre Creasta km nord, si principalǎ prezintǎ spre o mǎsoarǎ sud cu peste 50 km lungime, celei pe o în lǎtime de asimetrie asemǎnatoare exceptia zonei fǎgǎrasene: abruptǎ apropierea

domoalǎ

Pusdrele,

cǎreia

se

aflǎ

o

cabanǎ

si

un

refugiu

Salvamont.

Lipsit

în

zona

alpinǎ

de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul31[31]. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoarǎ, pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte tinuturi românesti. Astfel, intrarea în Maramures, dinspre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Gutâi, dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si legǎtura se fac prin pasul Prislop, dinspre zona Bistrita-Nǎsǎud, legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul setref, iar legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul Huta. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete naturalǎ si beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu specific zonal. Depresiunea Maramures este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra vǎile, bazinetele si micile depresiuni. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sǎpânta, Piemontul Gutâiului, Piemontul Vǎratecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu afluentii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei cuprinde, de asemenea, o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asezǎrilor, amintind în acest sens bazinetele Sǎcel, Sǎlistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara, Cosǎu, Rona si desigur Sighet, depresiune situatǎ la confluenta Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase si lunci; râuletul Sǎpânta a creat Depresiunea Sǎpânta, în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume, de mare faimǎ în tarǎ si în lume.

3.1.1.2 Clima

Râul Viseu izvorǎste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Viseului.Clima zonei Maramures este moderatǎ de tip temperat continental. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. iar o micǎ parte cum este Ţibǎul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita. iar Izvorul Cǎtelei merge spre Ceremus (Ucraina). În munti. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. Regimul precipitatiilor. apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ. Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti).40 C în depresiuni. 3. Temperatura maximǎ absolutǎ 39. precipitatiile sunt mult mai abundente.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazutǎ. lernile sunt destul de geroase. de recreere sau tratament. precum si invaziile de aer rece32[32]. cu zǎpadǎ abundentǎ.1.3 Reteaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramures. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9.60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus.1. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. De la izvoare si pânǎ la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau . iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. Iza si Sǎpânta cu afluentii lor). în zonele depresionare si deluroase. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului. lapovitǎ si ploi reci si se întind pe o perioadǎ lungǎ. nu sunt vifornite si vijelii.

dar mici. Din partea dreaptǎ Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova. Podul Izvorului. Pietroasa. Tǎul lui Dumitru). Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). datorat pǎdurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol. lung de 22 km. ledisorul. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei . Negoiescu. Mara. Izvorul Negru. Mai numeroase. strǎbǎtând peste 83 km.2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Râuri Pe teritoriul judetului .Viseul. O mare bogǎtie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de apǎ sunt lacurile. sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu).Valea Fântânelor. În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. Pe partea dreaptǎ. 3. Vremusu. Cimpoiesu. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. Slǎtioara. lezerul Mic. Slatina. pârâul Sugǎului. lezerul Pietrosului (18 lacuri). Botiza. Pârâul Hotarului. Afluentii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. Caracteristica râului este debitul mare si constant. Baicu. Lacul Rosu si încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. cu largi posibilitǎti de tratament al bolilor reumatismale. Râul Sǎpânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. Lacul Bǎtrâna. Pe partea stângǎ. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. Apele sǎrate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎti a unor statiuni de agrement si balneare. Râul Iza izvorǎste de sub vârful Bǎtrâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se varsǎ în Tisa. Valea lui Dragos. Principalele cursuri de apǎ ale judetului Maramures Tabel nr. cel mai important afluent este pârâul Ronisoara.

1. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. cocosul de munte. mrana. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m si 1700 m altitudine. ocupǎ zone întinse în Muntii Maramuresului. capra neagrǎ a fost una din bogǎtiile si mândriile Maramuresului. Gutâi si Ţibles. gorun. forfecuta galbenǎ. ciocǎnitoarea cu trei degete. apreciatǎ pentru blana si pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. rogozul. ursul brun. iepurele. rata. stiuca. Se mai gǎseste marmota. mistretul. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare. cleanul. În pǎdurile de rǎsinoase gǎsim specii de animale si pǎsǎri într-un mare numǎr. În general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere si pajisti alpine. bursucul. peste 30 de specii. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. ursi. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ si cu multe raritǎti. Vegetatia variatǎ si bogatǎ a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. 1999 – 2003. vulpea. Pǎsǎrile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. Apele de munte (Tisa. Amintim acvila de stâncǎ. Pentru zonele alpine. râsul. INSSE. pitigoiul de brǎdet. care determinǎ vegetatia si fauna caracteristicǎ acestora. jderul de piatrǎ. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. urechelnita.4 Solurile. fag. care însumeazǎ peste . Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbu l carpatin. veverita. cu preponderentǎ molidul. lupul. pǎstrǎvul curcubeul. stejar. vânturetul rosu. Coniferele. jderul de pǎdure. Bucuresti 3. coborând uneori pânǎ la 1400 m. Pentru foioase distingem rǎsinoase. peste 60 de specii cuibǎresc aici. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. cǎpriorul.1. Viseu. azaleea piticǎ etc.Somes Lǎpus Iza Viseu Vaser Mara 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. lupi. brumǎrita. tiparul. scobarul etc.

23 de specii33[33]. 3.1.1.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de florǎ si faunǎ, au determinat autoritǎtile administrative sǎ le protejeze prin lege, constituind unele rezervatii naturale si declarând anumi te specii monumente ale naturii. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500 ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎtilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. Specii de muschi pe care le gǎsim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt

considerate ca relicte arctice. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi), iar lângǎ pǎdurile de molid - zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. Zona este bogatǎ si în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}, recolonizatǎ în anul 1964, marmota (Marmota marmota), recolonizatǎ în anul 1973, râsul (Lynx lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii. Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi

bucurii de neuitat, astfel34[34]: • Borsa (Gura Pietroasa) - Statia metorologicǎ - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei Buhǎescu - Tǎmita la Cruce; • Poiana Borsa (Gura Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎtiului; • Statiunea de odihnǎ Borsa - pârtia olimpicǎ de schi - Buza Muntelui – Cabana Puzdrele; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Cascada Izvorul Cailor - saua stiol - Hanul Prislop; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Podul Izvorului - Poiana Runca - Poiana stiol – saua Gargalǎu; • saua Gargalǎu - saua Gǎlǎtiului - Târnita Negoieselor - saua Buhǎescu Mare (Târnita "La Cruce") - Vârful Bǎtrâna - Dealul stefǎnitei. Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Muntii Maramuresului, cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin lege, Mlastinile Vlǎsinescu, Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o rarǎ frumusete. Alte specii de faunǎ si florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte, laleaua pestritǎ, precum si o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul, corbul, acvila tipǎtoare micǎ, bufnita, huhurezul, ciuful, cocosul de munte, iar dintre pesti, lostrita. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite Vârful

precum plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. 3.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Rez. Nat. Pietrosul Mare Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la Zâmbroslâvii Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei Rez. de gorunet Ronisoara Rez. de larice Costui Rez. Poiana Brazilor Rez. Pǎdurea Crǎiasa Rez. Creasta Cocosului Rez. Mlastina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. Nat. Tǎul lui Dumitru Rez. Arboretele de castan comestibil Rez. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. Nat. Lacul Albastru Rez. Forestierǎ Bavna-Conga Rez. Cheile Babei Rez. Pestera cu oase Rez. Pestera Vǎlenii somcutei SâlhoiSuprafata (ha) 3 300 800 5 0,2 62 0,7 4 44 50 3 3 500 50 1,54 26 15 0,5 5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003, INSSE, Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de cǎtre Comitetul MAB UNESCO, reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafatǎ de cca 3300 ha. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎtii si integritǎtii comunitǎtilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protejǎrii diversitǎtii genetice a speciilor.

arhitecturale si etno grafic – folclorice. cocos de munte etc. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. pǎiusul. unelte. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. sopârlita. Turnul lui stefan . ce compun potentialul turistic. ce poate fi continuat. semnificatie. 3. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judetului Maramures. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etno grafie si folclor. biserici. porti.1. râsul. la o altitudine medie de 228 m fatǎ de nivelul mǎrii. vechime si desfǎsurare. în pitoreasca si nu mai putin importanta Ţara Oasului 35[35]. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si pǎsǎri cum ar fi: ursul brun.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. Biserica Sfânta Treime. peste pasul Huta. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în asezǎrile de pe vǎile Marei. unice prin frumusete. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramuresului. floarea de colt etc. complex si unitar. ceramicǎ. casa Iancu de Hunedoara. Maramuresul istoric posedǎ un potential turistic antropic.ridicat în secolul al XV- . în depresiunea cu acelasi nume. cerbul. datini si folclor. acvila de munte. tesǎturi. mierea ursului. istorice. zona turisticǎ montanǎ. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. capra neagrǎ. Datoritǎ unui complex de conditii favorabile. dintre care putem enumera: gusa porumbelului. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar – Lǎpus. în care sau pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case.Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. dar prezente si pe vǎile Tisei si Viseului. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vǎile Marei si Izei. Cosǎului si Izei. Sighetu Marmatiei si Sǎpânta.

are mai multe sectii: istorie si arheologie. la 5 km. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. în ultimii 50 de ani. asezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judet. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. Asezarea este situatǎ într-un spatiu pitoresc. etnografie. si o fac si astǎzi. vechi. dominat de dealuri si coline. Turnul Mǎcelarilor. Orasul Sighetu Marmatiei.J. Institutii de prestigiu din clǎdirile trainice. oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor. 109 F. artǎ. populatia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiarǎ (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români. iar de la Baia Mare. secolul al XI-lea. înalt de aproape 50 m. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. Muzeul judetean . care. între râurile Mara si Cosǎu. În general. Orasul s-a dezvoltat în timp. Din pǎcate. . sub denumirea de Zalatina (Slatina). Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche constructie din oras. din care se desprind strǎzi drepte. 58 km. pe cumpǎna apelor. De altfel. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. dau o notǎ specificǎ orasului. mineralogie36[36]. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. D. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal. de la crucea drumului din Feresti. urcând panta dealului. din foisorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra orasului. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures. oamenii Maramuresului de pe toate vǎile zonei. pe frontiera de nord-vest a tǎrii. cu viata sa economicǎ si culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimatericǎ Ocna sugatag. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vǎile. în stil gotic. Vechiul Han al orasului. este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramuresului . perpendiculare pe sosea.lea. orasului nu i s-a acordat atentia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice românesti de mare rezonantǎ. pe fronton. este o constructie din piatrǎ. deasupra usii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului.

Hoteni si . restaurante. sǎli de gimnasticǎ medicalǎ). Prin traditie se mai stie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. fizioterapie (inhalatii. masaje. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. terase. în partea superioarǎ a bazinului Mara. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. azi disparutǎ. În general. cantine. în apropierea ei aflându-se si localitatea Doraslǎu. imediat la poalele acestuia. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. cu arbori de stejar de sute de ani. nefiind pe nici una din arterele principale. Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. baruri. la Giulesti. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. Ocna sugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giulesti. Oarecum izolat. Ocna sugatag. Statiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. dar si tǎranii din satele Maramuresului. De altfel. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. Tot aici. împachetǎri cu parafinǎ. Vin aici oameni la odihnǎ si tratament din toatǎ tara. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. cafenele. Baia Mare. . satele din jur) de a-si construi case de vacantǎ proprii. urmasi ai lui Dragos37[37]. din neamul Rednicenilor. la "Creasta Cocosului".De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. instalatii de hidroterapie.Apoi s-a mai numit si "La sare". Brebul se învecineazǎ cu localitǎtile Budesti si Sârbi de pe Valea Cosǎului. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". dar si la "borcutul" de la Breb. care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbogǎti peisajul locului. în imediata apropiere a Complexului. Stâncǎria de pe Muntii Gutâiului. afluent al Marei.

obiceiurile. din zona Lǎpusului. A atras cercetǎtori români si strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. Un sat nu este numai o asezare în spatiu. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura traditionalǎ. Slatina (Ocna sugatag). din 20 martie 1360. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. cu o pantǎ abruptǎ. folclorul. asezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. are o singurǎ streasinǎ. Biserica satului. 1970-1974. Mihai Pop. Claude Karnoouh. diplomǎ care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. Franta. Copacis si Breb. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. dr. Desesti. neobisnuite în regiune. . groase de opt metri. lǎrgitǎ în 1643 si reparatǎ în 1715. dr. între aceste douǎ localitǎti. dr. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din asezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi si se varsǎ în râul Mara. Franta)38[38]. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. a fost construitǎ înainte de 1531. fiul lui Giula. Arhitectura bisericii este specific maramureseanǎ pentru acest gen de constructii. doc. În hotarul Brebului se aflǎ mlastinile cu turbǎ. Danielle Mason. Hǎrnicesti si Sat sugatag.Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. portul. De remarcat faptul cǎ acoperisul. în mosiile Breb. prin care îl întǎreste pe romanul Dragos. satul fiind pe dreapta. fiul lui Carol Robert. Copacis. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare.

trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. de dascǎli si preoti. Buzǎu. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. la nord asezarea este dominatǎ de Muntii Ţibles. Comuna Ieud este asezatǎ la sud de soseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. sacrificii. la margine de hotar voievodal strǎbun. . orânduit dupǎ legile omenesti. un sat poate fi si o cale cǎtre tarǎ. covoare maramuresene. de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). Astǎzi. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. pârâul Ieudului. este Biserica din ses din Ieud. instalatii tehnice actionate de apǎ (mori. Un sat este un loc anume. crescute din pǎmânt si deodatǎ cu pǎmântul. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii si pânǎ azi. Biserica este edificatǎ în anul 1718. din secolele XVII-XVIII. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colectie de icoane pe sticlǎ. vopsite în coloranti vegetali si minerali.ci un loc în umanitate si în univers. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. Ieudul este aceastǎ "cale" si o deschidere cǎtre tarǎ. de bucurii si necazuri. covoare si stergare cu motive geometrice. Iasi). Ieudul a pǎstrat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori. acolo în miazǎnoaptea pǎmântului românesc. mobilier specific si desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. o valoroasǎ colectie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. Ieudul a pǎstrat si o serie de monumente de arhitecturǎ tǎrǎneascǎ laicǎ: case si anexe gospodǎresti. Ieudul mǎrturiseste despre obârsiile strǎmosesti. de ctitori de mǎnǎstiri si biserici. în care se varsǎ perpendicular Ieudisorul. în Maramuresul istoric. greco-catolicǎ. zǎmislite dupǎ legile lui. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. vâltori) etc. perpendicular pe axa drumului. Blaj. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. de martiri. printre care se numǎrǎ si Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Crestineascǎ" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. mobilier specific si câteva cǎrti de mare valoare.

Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. abandonat pe parcursul anilor. vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare si a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare.notorietate pe plan national si international. cu simbolistica precrestinǎ în majoritatea cazurilor. prin pitoresc si originalitate. deja devenite monument. . precum si cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". de zid. extrasi din flori si plante. numitǎ Botiza. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative si cooperativa. în primul rând. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. etc. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramuresene. ici-colo se mai zǎresc si casele vechi. din piatrǎ. care. care se desprinde din soseaua principalǎ Sighet-Borsa. daruitǎ de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. de Sighetul Marmatiei. pe Valea Izei. putin mai jos este biserica nouǎ. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. masivǎ. în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). pe lângǎ satisfactii de ordin moral . Populatia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. care tocmai îsi ridicaserǎ un alt lǎcas. Traditia popularǎ pomeneste de o mǎnǎstire veche. numitǎ "Biserica din deal".specific locului. Ieudul se mândreste cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramures. la începutul secolului al XIV-lea. pe un promontoriu. distantǎ de Baia Mare si la 43 km. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. mai spatios. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. ridicatǎ în 1364. Situat la 97 km. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. tǎierea si industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. unde se regǎsesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodǎriilor tǎrǎnesti. tocul usii de la intrare. Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o pozitie privilegiatǎ. datoritǎ unor initiative individuale apreciabile. iar printre casele noi. locuitorii se ocupǎ în principal cu cresterea vitelor. expozitii de covoare si obiecte de lânǎ.

Atât biserica veche din lemn. de asta data din cǎrǎmidǎ.Cresterea populatiei din comunǎ a impus ridicarea. Se pǎstreazǎ si tablouri pe pânzǎ de mare valoare. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. Astǎzi satul îti dǎ. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. dar si pe strǎzile laterale. pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodox. între 1975-1976. Asezatǎ pe malul drept al râului Iza. De la intrarea în sat. în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. la o distantǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. În ultimii ani. de la primul contact. cât si cea din piatrǎ. este strǎbǎtutǎ de drumul judetean 186. a unui nou lǎcas de închinǎciune. la locul numit "Valea Sasului". inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. În 1992. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si întǎreste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de exceptie. precum si multǎ carte veche din tiparnitele de la Iasi. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite. Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). "Bisericuta de pe Jbar". de-a lungul soselei. fiul lui Stan. s-a construit în centrul satului o bisericutǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. Blaj. din piatrǎ. Bucuresti. lângǎ asezarea lor. cu sapte turle. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesugǎresti de tesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale39[39]. Râmnic. conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". pe dreapta si pe . sentimentul bogǎtiei (materiale si spirituale). a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". printr-o diplomǎ. cu intentia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. 1993-1994. Astfel.

de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. grupati în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. de Baia Mare. care astǎzi adǎposteste muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. Tot acum se organizeazǎ si "Jocul" (hora satului). În centrul comunei. vecinǎtǎti si neamuri. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgosestilor. Comuna sieu este situatǎ la 89 km. în fata portilor unde stau la sfat. prin pitoresc si originalitate. Comuna Oncesti situatǎ la 65 km. pe Valea Izei. iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tarǎ. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura traditionalǎ în lemn: case si acareturi.stânga. Centru de comunǎ de care apartin administrativ satele Mara si Hǎrnicesti. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porti noi. adevǎrate arcuri de triumf. sopronuri pentru fân si . Asezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. de Baia Mare si 8 km. sunt mândria bârsǎnestilor. Comunǎ autenticǎ a Maramuresului Istoric. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. Satul. localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. Desestiul este un sat de tip agropastoral dominat de grǎdini si livezi cu pomi fructiferi. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramures. Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. porti monumentale. singura constructie de acest gen pǎstratǎ în Maramures. se aliniazǎ satelor maramuresene pǎstrǎtoare de traditii populare. sculptate cu mǎiestrie în spiritul traditiei. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolicǎ). De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. Situatǎ pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. constructii monumentale din lemn de stejar. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. Portile.

Copiii si tinerii pe categorii de vârstǎ sunt constituiti în grupuri folclorice. Interiorul. dar noile constructii au preluat. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. al cǎrui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. Nava are un plan rectangular. Constructiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). lucrate dupa rǎzboi. Multe din portile din lemn. are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier traditional si împodobitǎ cu textile (covoare. specializatǎ în restaurǎri de monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. s-au pǎstrat si portile (mult îmbogǎtite în pǎrtile sculptate). Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cosǎului. Vintesti si Vǎleni. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. elemente din arhitectura veche din lemn.biserica din lemn. obiceiurile. sunt creatiile mesterului Pop Taina. si astǎzi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. În sat se pot vedea încǎ în functiune mori cu roatǎ verticalǎ. alaturi de Ferest i. dansurile. Drag si Ioan Românul din Maramures. în special la etaj. aducând de peste secole o culturǎ si civilizatie tǎrǎneascǎ de exceptie. Balotesti. se pǎstreazǎ cea mai veche troitǎ de hotar. ca o chintesentǎ a geniului creator tǎrǎnesc. vâltori. Budesti. iar absida este decrosatǎ. participant la Marea Unire. pive. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. de formǎ poligonalǎ. stergare) adecvate. Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. Cǎlinesti. De asemenea. în legaturǎ cu proprietǎtile voievozilor Bale. . cunoscutǎ sub numele de "Troita Rednicenilor" si datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. Biserica actualǎ. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul traditional. în mod frecvent. cergi. În partea de jos a satului. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. actionate de apǎ. Nu are pridvor. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". instalatii tehnice tǎrǎnesti.

XIII-XIV. douǎ scoli cu clasele I-IV.Rona de Sus.În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. La Costiui. datatǎ în 1888. tot aici existǎ si o orgǎ. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucuresti. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Mare. cǎmin cultural. Vitellius.N. Toate poartǎ inscriptii si datǎri certe pe parcursul secolului al XVIIIlea si începutul secolului al XIX-lea. slovaci. într-o adevǎratǎ defilare a portului traditional. construitǎ în 1742. Pe soseaua spre Negresti. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. loc de odihnǎ într-un peisaj splendid.Negresti.astǎzi pentru cristalul rubiniu. astǎzi o micǎ statiune balneoclimatericǎ de interes local. pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul. Dintre acestea.N. Marcian. aici functioneazǎ o micǎ fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ .sat . ruteni. S-au descoperit monede de argint si de aur .18 pe ruta Sighetul Marmatiei . Traianus Consule. Huta este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic apartine de Remeti. construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. Populatia este mixtǎ: maghiari. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic.19. În zona turisticǎ Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui. si biserica romano-catolicǎ. care a ars. Septimius Severus). pe lângǎ Castel (astǎzi scoalǎ). de pe vremea împǎratilor romani si bizantini (Comodus. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenta romanǎ. În sat a existat si o bisericǎ veche din lemn (1730). Costiui este o veche asezare minereascǎ. înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huta. Localitatea este asezatǎ pe D. se mai poate vizita "Calvaria St. castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. care domina asezarea si despre care se stie prea putin. oamenii ies la plimbare prin centrul satului. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ. În bisericǎ. Minele de la Costiui au fost exploatate încǎ din preistorie. Teceu sau Teceul Mic . În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situatǎ pe D. Ioan". Vespasianus. În zilele de duminicǎ si sǎrbǎtori. Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenta satului în sec. foarte bine conservate. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu.

un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turisticǎ si desigur de râul Sǎpânta care izvorǎste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt.apartinǎtor de comuna Remeti. albastru si rosu. . asezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpântei. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oasului. Arta lui Stan Ioan Patras constǎ în faptul ca a reusit sǎ sintetizeze viata celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. prelucrarea artisticǎ a lemnului. Nicǎieri în Maramures lemnul nu se vopseste. impunând un stil specific. prin vopsirea lui. În sat existǎ o bisericǎ grecocatolicǎ si o scoalǎ cu clasele I-VIII. slovaci. exceleazǎ prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. XVII-XVIII construite din lemn.N. unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huta. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare. una dintre acestea este casa Stan. iar pentru sublinieri. Populatia este mixtǎ: maghiari. Stan Ioan Patras. Ceea ce a dus faima Sǎpântei este asa-zisul "Cimitir Vesel". la 18 km distantǎ de municipiul Sighetul Marmatiei. pe D. anume. folosind ca fond albastrul. Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. adǎugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. galben. o altǎ zonǎ turisticǎ si etnofolcloricǎ de renume national si european. restauratǎ în Muzeul Satului Maramuresean . numai la Sǎpânta se foloseste acest procedeu. În Sǎpânta s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. Stan Patras a sculptat si mobilier tǎrǎnesc. cruci. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ si versurile însotitoare trǎdeazǎ un optimism robust si o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânta "Cimitirul Vesel". care marcheazǎ si locul unde vara vin osenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. Sǎpânta este una din comunele mari ale Maramuresului. creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. români. germani.. colora lemnul sculptat pentru cruce. Comuna Sǎpânta este asezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Tarasului. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânta un adevarat mit. ruteni.

În Borsa au fost douǎ biserici de lemn. existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât si ca întindere). Cascada. vâltorile si horincile. Piatra Sǎpântei. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciti de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. În Borsa s-a pǎstrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentalǎ din bârne rotunde . când regele Ludovic. Pǎstrǎvia. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. Pânǎ dupǎ rǎzboi. Casa-muzeu Stan Ioan Patras.18.N. Borsa este una din vechile si statornicele asezǎri maramuresene. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎsti în ultima lor invazie în Europa. dând nota caracteristicǎ asezǎrilor de tip "rǎsfirat si risipit".Sǎpânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. În zona turisticǎ Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. turn. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. dar mai ales casele frumos amenajate. naos drepunghiular. clopotnitǎ si pridvor deschis. Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. cu cǎtune pe vǎile laterale si case izolate la mare distantǎ de vatrǎ. În istoria comunitǎtii. la 2 februarie 1365. Asezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". Dragomir si stefan. Atestǎri scrise apar târziu. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese si fragmente ceramice edificatoare. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânta. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. Biserica din lemn. va confisca mosiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ si fratilor sai Drag. care au manifestat supunere. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D. monument. una în parohia de Sus si celaltǎ în parohia de Jos. când Borsa a cǎpǎtat statut urban. curate si deschise întotdeauna40[40]. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. cu statut de villae.

care se ridicǎ ca un zid deasupra Borsei. avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. ucrainieni). o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitecturǎ.din lemn din brad. care o flancheazǎ si încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". Dacǎ orasul de astǎzi încǎ suferǎ în privinta urbanizǎrii. iar iarna se face schi.5 km) cu o linie de telescaun. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). restul alte nationalitǎti (germani. Grupul scolar Minier. români 26. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. Hotelul Iezer. Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. De aici se pot face excursii în împrejurimi. Populatia orasului cu cǎtunele componente. construit într-o arhitecturǎ modernǎ si destul de bine dotat. implantate în acest peisaj mirific. Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dotǎri urbane. Muntii Rodnei. Chiar în centrul localitǎtii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. Orasul dispune si de o Bibliotecǎ si o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. era de 27. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borsa. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. Zona este . la exploatǎrile forestiere. maghiari. cu bogǎtii ale faunei si florei de neegalat. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi si neegalat. Din centrul Borsei. oferǎ un peisaj unic. De pe Vârful Prislopului. Printre acestea se evidentiazǎ Spitalul. amintim câteva dotǎri de exceptie. la culesul fructelor de pǎdure.294 locuitori. care astǎzi a devenit Rezervatie a biosferei. biserica. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ. care ne va conduce spre Bucovina. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554.310. În Masivul Rodnei pentru varietatea si bogǎtia vegetatiei si animalelor. pe lângǎ frumusetile naturii va gǎsi si oameni la stâne. douǎ încǎperi mari. Orasul a fost dintotdeauna localitate minierǎ.

turism balnear. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”42[42]. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. atractia diferita a unor zone. turism de vânatoare. mijloace de transport. beneficiind de potential sensibil apropiat. turism cultural etc. nici nenumǎratele posibilitǎti de practicare a turismului montan41[41]. pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort. Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene. 3. Astfel. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎti de cazare si alimentatie. instalatii de tratament sau agrement si este conditionatǎ în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente.interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Aceasta explica.2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎti turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale si antropice sǎ existe si resurse materiale adecvate. o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Deoarece. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. în mare masura. . turism montan. Valea Tâslei. premisele de bazǎ ale desfǎsurǎrii unei activitǎti turistice intense care sǎ permitǎ desfǎsurarea a numeroase forme de turism: turism rural. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta. capabile sǎ asigure satisfacerea cerintelor turistilor.

case de oaspeti) si unitati cu autoservire .Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri. perioada de functionare. iar în Maramures tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 fatǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare.în România. vile .2. categoria de confort. 5.în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa. 2001-2005. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning. functia îndeplinita.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare.11 2002 272 596 3 177 1. Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1.apartamente închiriate.10 2001 277 047 3 077 1. Din rezultatele obtinute reiese faptul cǎ judetul Maramures nu prezintǎ o importantǎ semnificativǎ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fatǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri. ferme. dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri.14 2003 275 319 3 154 1.15 România Maramures Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României.14 2004 276 089 3 100 1. hanuri. 3. clasificate dupa continut.etc).13 2005 277 384 3 257 1.15%. Bucuresti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: . sunt divizate. serviciile de curatenie. indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial. INSSE. . Capacitatea de cazare turisticǎ în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr. etc. forma de propietate.

bungalow-uri. reprezentanta de terenuri de camping si caravaning. pensiuni.2005 Tabel nr. camine si hanuri pentru tineri.4 din din se poate observa ca numarul hotelurilor crescut numǎrul . tabere si colonii de vacanta. Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 . Bucuresti Din datele obtinute 2004-2005 tabelul 3. case si apartamente de închiriat.Una din cea mai utilizata clasificare. este cea care separa mijloacele de cazare în: 43[43]   unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri. INSSE. a iar . sanatorii si stabilimente de sanatate. cabane si refugii montane camere. sate de vacanta. etc.4 Unitǎti Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 98 2005 16 5 1 1 19 66 108 Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera. 3. hoteluri-apartamente. casute. hanuri.

. Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale. 3.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures. Figura nr. aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni.motelurilor a rǎmas acelasi. la fel ca si numǎrul vilelor turistice si al cabanelor turistice.

5 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în hoteluri 630 873 997 1 116 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. INSSE. unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:  Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. în functie de categoria sociala si venit. categoria de de confort. . atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare. pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare. aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri. mica si mijlocie. instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor. în restul anilor. Bucuresti Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri. amplasarea în spatiu. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii. Atfel. În privinta structurii.Unitatile de cazare si alimentatie. importanta. etc. Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3. mijloacele de transport. anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele. forma de propietate. perioada de functionare.

Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. Se observa ca în judetul Maramures. carburantii. 3. cazare.2004  Motelul: este o unitate de tip hotelier dimensiuni mici. servicii.Figura nr.2 Ponderea capacitǎtii de cazare din hoteluri 2000 . INSSE. 3. amplasata deobicei de-a de lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare. hrana. Bucuresti . motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004.

sportive si de agrement. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelasi numǎr de locuri de cazare (60). opt camere duble si patru pat matrimonial. complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ si sǎ se mentinǎ între anii 2003 -2004 la 99 locuri.Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004. acesta având categoria de 3 stele. 3. Figura nr. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. de tratament si de agrement. Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie). . Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi. Aceste cresteri sunt rezultatul proiectel or de moderniz are a unitatilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. Dispunând de multiple atractii turistice. creste din doi în doi ani. Mara cu doua camere single. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete. de alimentatie.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004  Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare. El este compus din trei unitati hoteliere: ♦ ♦ Iza cu doua camere single. opt camere duble si patru cu pat matrimonial.

organizarea de petreceri. handbal. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. spalatorie. minibar. în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. salon pentru servirea micului dejun. Ele sunt specifice turismului de drumetie. fotbal. room service. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m. care asigura cazarea. fitness. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. si . numǎrul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna. Totusi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎti de cazare.♦ Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. rezervatii naturale. televizor. sauna. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. terenuri de sport (tenis de câmp. anul 2004. 3. sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. sala de conferinte. în zona montana. baschet). telefon. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare. fax. internet. etc. functionând în cladiri independente.  Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. cu arhitectura specifica. alimentatia si alte servicii specifice.

pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice. care îsi maresc numarul de la un an la altul.modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. .

3. Bucuresti . functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente.8 Pensiuni din judetul Maramures 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. Datorita numeroaselor atractii turistice. peste 60 de terenuri de vânatoare. care asigura. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban. 3. multitudinea de lacuri naturale si artificiale. în spatii special amenajate. 2004.Figura nr. a celor peste 100 de izvoare minerale. cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. Din acest motiv. cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei44[44]". INSSE.

Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. numarul pensiunilor creste de la un an la altul. 3. cu precadere cele etnofolclorice. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza.O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. viata socio.dar însa.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie cazare evolutie favorabila.Figura nr. Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol.economica si mediul înconjurator. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76. înca nealterate traditional si spirituale. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. spirituale. de catre populatia din mediul urban. Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber. are de o foarte . si ocupationale. cazare si alimentatie. în natura. o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet.

3. produse de cofetarie. 3.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures 49 55 56 59 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 . punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare. desi sunt foarte variate.59. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România. . însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. dar si datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. bauturi si unele produse pentru fumatori45[45]. INSSE. în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor.2 Unitǎtile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire.Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr.patisserie. Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul. Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica.2. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara.

chinezesc. trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile. pizzeria.Restaurant Doi Pauni.Târgul Lapus. patiserii.2.  Casa Veche. . bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. cofetarii. el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures.Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc. unitati de tip expres. Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate. linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri). Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa. pe valea superioara a Viseului. . Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri. la 700-850 de metri altitudine. etc.Viseu de Sus.  Hexalit .). . braserii.Baia Mare. etc. 3. Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: .3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. Italian.Restaurant Union. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. în apropiere de Pasul Prislop.Restaurant Plazza Rebel. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam:  Crama Veche. servind o gama diversificata de preparate culinare.

discoteci. utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii. turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale. intoxicatii profesionale cu agenti chimici. ale bolilor cronice. puternic ionizat. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare. Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. a bolilor ulceroase. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat. turismul rural si agroturismul . statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures. etc. cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. Desi reprezinta interes pe plan local. ale tubului digestive. fotbal. 3. Gutâi. Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale . gastroduodenale. una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom.În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine). existente în marile orase ale judetului46[46].4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. Maramuresului. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. etc). Ţibles. handball. terenuri de sport (tennis de câmp. baschet. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei. etc.2. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic. endocrine. magneziene. neurologice. cu o diferenta de nivel de 500 metri. baruri. etc. 3. etc.

enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. accesibilitate). toate marcajele turistice au un contur exterior alb. în functie de zona si masiv. muntii Ţibles.. punct.lantul vulcanic al muntilor Gutâi-Ţibles. etc47[47] . care este reprezentat de cele doua lanturi: . datorita prezentei a numeroase obiective culturale. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX . de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani. precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. muntii Maramuresului. accidentare.Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m. Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. muntii Gutâi. . cerc. mijloace de transport pe cablu. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. poteci marcate cât mai corespunzator. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei. max. Turismul montan. deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos . În România a putut fi practicat la o scara larga. bisericii si obiceiuri stravechi.practicat în gospodariile taranilor. albastru si galben ). pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice).). Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa. pârtii de ski. banda verticala si cruce) si trei culori (rosu. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor". Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare.muntii Caliman. Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan.

Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale. prin excelenta. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. sa afli. sa încerci. în judetul Maramures. sunt: Borsa. unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. în zona de creasta nu exista adaposturi. statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. Vei dori sa faceti parte. Aflata în nordul României.O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara. pe valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa. Fiind la o altitudine înalta si .  Muntii Calimarii. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). nu te va lasa indiferent. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. specifice poporului român dar uitate în alte zone. cultura si geografie fara profesor. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei. acea noblete datatoare de har. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone:  Muntii Rodnei. Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza. în zona de cresta lipsesc adaposturi. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . conferindu-le locuitorilor. atât de linistita dar si atât de bogata. zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. Buhaescu. Maramuresul este.

La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare.Botiza . intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale. Rozavlea .înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat. Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile. Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m). Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii. deseori. Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august.Poienile Izei . Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)48[48]. Valea Izei. Cavnic. Rezervatia Pietrosul Rodnei. În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie. pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati. Ocna sugatag si Izvoare. valea Viseului etc). drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). Valea Vaserului. în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa. Dinspre Satu Mare. etc.leud . în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna. în judetul Maramures.

În apropiere de Rozavlea. De asemenea.Botiza . prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei. Statiunile Ocna sugatag si Mogosa. venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate . mai ales daca ajungeti aici vara. din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri. În acest spatiu etnografic. se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300. Cascada Cailor din Muntii Pietrosu. prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza. Muzeul Ţarancii si Manastirea din Dragomiresti. În zona Rozavlea . localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717. Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor. Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei. pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor Ţiblesului. Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana. multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri. Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. În zona se pot vizita.Ca si alte zone ale tarii.Ieud se poate ajunge pe calea ferata.

parapantǎ. alpinism. la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie. Cavnic localitate situata în muntii Gutâi. Astfel.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti.Bârsana. În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike. Mountainbike. coborârea unor . primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard.Giulesti. snowboard. drumetia.Viseul de Sus *Remeti. Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc49[49]. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura. În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras.continua drumul cu mijloace auto. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta.Calinesti.etc. O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade.Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus.

picioarele orizontale si departate. de pe pod. Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. cu ajutorul unui sistem de frânare. Canioning – Bodyrafting. În cazul unei surplombe. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului. Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si. coborârea pe prin defileu Somesului51[51]. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator.200 de metri pe stânca sau în gol. cu putin talent în mânuirea parapantei. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat. Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare). puteti sa va sprijiniti pe genunchi. O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. Cascada Puzdrele50[50]. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . . pentru cei antenati. Parapanta. Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. Escalada – Rapel. numit opt de rapel. în conditii de siguranta maxima. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei. daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. se alege un traseu mai dificil. Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor. punctul de plecare în rafting. în functie de nivelul de pregatire al participantilor. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei.cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri. poti sa zbori ore întregi. folosindu-te de curenti.

care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa. Canioning . prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare. chei. curgere prin tobogane naturale. atât prin ineditul peisajului. pesteri. ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse. mai ales.Aven – Cascade. Aventura este însotita de echipament corespunzator. proiector montat pe barca. • Organizarea de excursii în toate zonele tarii. cât. Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. pentru evitarea accidentelor. cascade. Activitatea este deosebit de atractiva.Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. coborâre. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. practicarea de activitati cu caracter .Ţibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa. lungi de zeci de metri.Lapus. toate aflate la distante mici unele de altele. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de apǎ de-a lungul timpului. Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte. vai active prin care mai curge apa. traversari de marmite etc. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: • Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna. • Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. avene si galerii orizontale. dotat cu elemente reflectorizante. echipat cu neopren.

ale sistemului nervos periferic. gimnastica medicala. • Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale. Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii". la o altitudine de 490 de metri. a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor Ţibles si Gutâi. monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România. În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. aerul ozonizat. Ocna sugatag -Mogosa . . altele fierbinti. Frumusetea locurilor. o tara fondatoare a turismului balnear. Înca din antichitate. • Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare. bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. pot trata aproape toate maladiile umane. ospitatalitatea oamenilor. aerosoli. a cicloturismului si alpinismului. Unele dintre ele sunt simple. precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite52[52]. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. electroterapie . România poate fi considerata pe bune dreptate. fizioterapie. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte.speologic. • Educarea tineretului. precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens.Vadu Izei. multe radioactive. Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale. ginecologice sau ale aparatului locomotor. în vederea ocrotirii naturii.

Catolica (sec. la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei. Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. XV) etc.Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara. Centrul Vechi (arhitectura din sec. atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici. În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune. altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. Datorita prezentei padurilor.aflata în localitatea Rona de Sus Baia Sprie . .În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: . În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice Ţibles -Gutâi. statiunea Ocna sugatag are un relief deluros. brazdat de apele râului Mara.Biserica Romano .aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761."Cimitirul Vesel". XIV)53[53]. precum si a lacurilor saline din preajma statiunii. Manastirea Rona de Sus . livezilor. Sapânta . Manastirea Bârsana .

R. endocrine. coxartroze. laringite. Calinesti si Giulesti. manastirea Bârsana. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. . confera aerosolului temperatura deosebita..P. ape clorurosodice iodurate. gonartroze. rinofaringite cronice hipertrofice. 4.: rinosinuzite cronice. artroze periferice.N.L. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica. bronsiiectazii fara episoade hemoptoice. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibles. status post ionfectii respiratorii repetate. sechele postpneumectorii. viteza de deplasare. reumatism abarticular. boli profesionale.C. astmul bronsic alergic.catarale. Profil terapeutic: reumatismal. Boli asociate: afectiuni ginecologice. reumatism secundar infectios. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui. lacul Firiza unde se fac canotaj. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. Afectiuni O. sinuzite operate.Lânga statiunea " Ocna sugatag". emfizen pulmonar. disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. Indicatiile tratamentului balnear: 1. boli cardiovasculare54[54]. centrale. marirea particulei.O. hipertrofice. alergice. 2. izvoare crenoterapie. ozenoase. traheobronsite. 3. bromurate. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. infectioalergice. Budesti. periferice. B. micoze ocofaringiene. infectîos. Sârbi. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb.

O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. micoze. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol. fluidifiant la nivelul lichidului articular. Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . în afectiuni ginecologice inflamatorii. revitalizarea epitelului vibratil. efect antiinflamator. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. ginecologice. îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice55[55]. Elementul principal de cura este apa minerala în concentratie mare. au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase. afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. scade glicemia. aceasta este o statiune climaterica si de schi. Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata. sodica. este situata la altitudinea de 1003 m. hipertona. efect histominopaxic si spasmilitic. decontracturant. aflata la 30 km de Baia Mare. sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. general. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. creste mobilitatea articulara. afectiuni neurologice. amelioreaza deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. .Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice. vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. iodica. ortopedice. clorurata. condroetin sulfric. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata.

culturale si cadrul natural pitoresc. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. care vor sa înnopteze în pensiuni. moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. case cu 3-4 etaje. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. la vreun motel. astfel spus. printre care si în judetul Maramures. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. Ecologic si Cultural (ANTREC).În Maramures. situate într-un mediu nepoluat. în care vechiul se îmbina cu noul sau. atragerea turistului prin ineditul spectacol. Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. 12 . Din Borsa pe Valea Izei. Antrec are 31 de filiale judesene. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural. Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. a fost înfiintat oficial agroturismul. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. La circa 20 km. în localitatile Vadu Izei si Onceni. agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa. Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. . Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. ca sate turistice. SATUL civilizatia traditionala cu înseamna înseamna obiceiuri cunoscute de generatii întregi. plus mansarda si demisol. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. 154/31. infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor. dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. hotel. cu sarbatori stramosesti. Astfel. una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. în Sapânta.

sate turistice etnografice-folclorice . ceramica veche.pieptare de ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru. este un important centru de artizanat: covoare. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale .  Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan . sociale. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o cât mai strânsa colaborare cu EUROGITES. prelucrarea artistica a lemnului.  Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice.sate turistice climaterice si peisagistice.sate turistice de creatie artistica si artizanala . unelte traditionale locale.  Sacele . îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata56[56]. atelier renumit de cojocarie. o mare varietate cromatica . economice si culturale proprii. împletituri din nuiele. Aceasta comuna fosta Cuhea. în vederea promovarii în fiecare localitate: .muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice. costum popular cu specific local.care în afara functiilor politico-administrative.Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala. . Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului.

Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate  Stoiceni. gastro. comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. floarea soarelui. rozeta solara. ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de tara.tesaturi. sculptate cu motivul soarelui. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona.  Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate. fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine. Satul Sârbi prin portile de lemn. faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic. cergi maramuresene cu motive traditionale original. pasari. Aceasta forma de turism are doua obiective : 1) de instruire prin îmbogatirea cunoasterii. margini în dinti de lup. arborele vietii. staite. coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. Astfel.  Satul Rogoz. sat ce detine un port popular lapusnean autentic. cu motive ornamentale traditionale: funia.intestinale. Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . semnul soarelui-simbolul vietii. flori. port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri. turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activitǎtii desfasurate acolo care atrag turisti. camasa barbatesca brodata foarte scurta.  Sapânta renumit centru de artizanat .  Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi. funia. .

Vizitarea muzeelor: de arheologie. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. de civilizatie. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international. parcuri zoo. Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica. teatru. monumente. în principal obiective turistice de provenienta antropica. între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti. castele. ansambluri urbane sau rurale. nationale sau regionale. recreerea.Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926). coverturi. istorice. stinte naturale. în Ieud: Centru Etnografic. sarbatatori traditionale. pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. expozitii si târguri. balet. istorice. monumente si ansambluri de arhitectura si de arta. edificii religioase. Biserica din . Monumentul eroilor (1935).2) recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor forme noi. parcuri si gradinii. Muzeul Etnografic al Ţarii Lapusului. dans. festivaluri de muzica. în Sighetu . gradina botanica. Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera. Ţinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural -istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Turismul cultural vizeaza. Palatul culturii. Casa de lemn (secXVIII). Biserica din Deal (1364). În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. de nivelului de instruire al acestora. Muzeul Satului Maramuresean. Turismul cultural se concretizeaza în: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei. Catedrala Ortodoxa Româna.

pentru traditiile pe care stie sǎ le respecte.comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat. Cimitirul Vesel. râsul sǎnǎtos al maramuresencelor. în special. Biserica din lemn (1699). fire sǎnǎtoasǎ si robustǎ. E adevarat cǎ Maramuresul este cunoscut pentru aceastǎ civilizatie a lemnului. precum si de cǎtre cercetǎtori57[57]. lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati. în sieu : Biserica de lemn (1599 . în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972). Manastirea Moisei (sec XIV . semete. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane. ascultând întelepciunea bǎtrânilor.UNESCO ). lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural. În Rozavlea : Biserica din lemn (1717. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta. lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni. graiul fermecat. Muzeul satesc. Supranumiti si „Fagarasul nordului”. care si-a pǎstrat judecata limpede si neîntinatǎ. În felul lor de a grǎi si de a privi lucrurile.UNESCO). numeroase circuri glaciare. Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat. o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest. lungi si salbatice spre sud. Doar reusind sǎ simti puterea magicǎ a maramureseanului. biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. stǎ farmecul Maramuresului. arhaic al tǎranilor si cântecul .Vale (1699). gustul înselǎtor al hornicii.UNESCO). însǎ mai presus de toate stǎ maramureseanul. Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât prin resursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile. custuri si vârfuri abrupte.

si atunci.1 Asezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramuresul. Având în vedere criterii etnografice. particularitǎtile lingvistice. ceramicii. care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrti . multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic.ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. Credem cǎ armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean dǎ nastere specificului care individualizeazǎ zona. se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. unice prin semnificatie. specificul etnografic si folcloric. tesǎturilor. uneltelor. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. istorice si geografice. Biserica. asezarea maramureseanǎ are ca dominantǎ biserica.. portilor traditionale. Privitǎ în ansamblu. Pentru aceste subzone pledeazǎ si tipul de asezare si structura gospodǎriei tǎrǎnesti. de unde dominǎ satul. obiceiurile si folclorul. datinilor si folclorului. în general este amplasatǎ pe un patrimoniu. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. cu oamenii si creatiile acestora. din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura. care-i conferǎ acesteia unicitate. Dintre toate acestea.susani" si „josani". CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs Diversitatea formelor de relief. vechime si desfǎsurare. 4. În jurul bisericii este cimitirul satului. unde de secole sunt îngropati cei care pleacǎ în lumea de dincolo. cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor. bisericilor. nu vei simti decât un dor continuu si o dorintǎ puternicǎ de a te întoarce si a nu mai pleca. ocupatiile specifice portul popular si arta popularǎ în general. vom gǎsi o multime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment. si nu în .

în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet. ele s-au perfectionat.2 Mestesugurile tǎrǎnesti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului. 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova. . mai complexǎ ca structurǎ. grupând si cǎtunele populatiei de ruteni. în special în perioada când satele erau . în sud) si apa Viseului (de la vǎrsare în nord si pânǎ la Viseu de Sus. Rozvlea. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sǎcel. arhitectura. Odatǎ create. amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului58[58]. Desi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern. în sud). de-a lungul Tisei. în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere. în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie. ducând la anumite fenomene de hibridizare. Botiza. cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si Sǎlistea de Sus. precum si a localitǎtilor urbane de dincolo de Tisa. în care arhitectura prezintǎ unele note diferite fatǎ de restul zonei. Moisei).. Poienile Izei). guvernate de un sistem autarhic. Borsa. incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud.închise". definitǎ geografic de bazinul Marei si Cosǎului si cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana.ultimul rând. 4) Subzona nordicǎ. Bogdan Vodǎ. sieu. 1) Subzona plasatǎ în vestul Maramuresului. în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobste maramureseanǎ. 4. 2) Subzona centralǎ. în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul si cu Bucovina.

în albastru ca fond. folosesc si astǎzi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea. tǎiatul si crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul si joagǎrul. lepedeul. stergarele. tesǎturi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rudǎ. motivelor decorative. fetele de masǎ si lepedeele care se pun pe rudǎ). Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. pǎduri care si astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. absolut inconfundabil.pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. deoarece prin tehnicile de lucru. rindele. Mestesugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎtia pǎdurilor de foioase si rǎsinoase. prezenti în toate satele zonei. fata de perinǎ. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el. Stan Patras a mai lucrat si mobilier tǎrǎnesc. Mestesugarii de case si porti. dau o notǎ specificǎ zonei. într-o cromaticǎ caldǎ. Olǎritul. fata de masǎ). miniaturi. Torsul. cǎpǎtâie de pernǎ. stergarele si materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare. tolinca. stergarele de icoanǎ. iar pentru sublinieri a folosit galbenul. tesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul. dǎ notǎ de vechime si . Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma si culoarea rosie nesmǎltuitǎ. tesǎturile de desagi. Dupǎ functia tesǎturilor în cadrul casei se disting: tesǎturi de uz curent (cerga. Prelucrarea lemnului. ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ. În cadrul Maramuresului. dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. securirea pentru drǎnitit. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramuresenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizatǎ de prezenta textilelor care. albul. picturi pe lemn. dǎlti. Ieud. dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului. a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate. comuna Sǎpânta face o notǎ aparte în privinta artei lemnului. bogǎtia formelor. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu. rosul. stergarele de rudǎ. prin varietatea lor. tolul. tesutul si cusutul. stergarele de blid. Astǎzi functioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel si cel de la Sighet. crijma de botez). fǎtuitul cu barda. sfredele. Sighet.

Casa tǎranului din Maramures poartǎ amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat. pivele. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. formând o simbioza între om.autenticitate pentru aceste obiecte. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ si nationalǎ. pǎdure). lapte. pe lângǎ functionalitate. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire. 4. Gospodǎria maramureseanului cuprinde douǎ componente: statutul. arhitectura constructiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. iar pentru calitǎtile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului. au pǎstrat structura modelului traditional. o marcǎ culturalǎ si de civilizatie a unui popor. fenomen firesc si necesar. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodǎriei (fânete. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". au pǎstrat structura modelului traditional. Casa este dovada importantei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. pǎmânt arabil. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. Fiecare spatiu din gospodǎrie este ocupat de o constructie cu destinatie specialǎ. s -a avut în vedere si aspectul ei estetic. În ea este încorporat un sistem existential. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. dar în general.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. pe mǎsura oamenilor locului. preparatul hranei). Toate componentele. vâltorile si uleinitele. dar. piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colectiile muzeelor zonale. în general. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. grǎdinita. erau confectionate din lemn. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ. fenomen firesc si necesar. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoarǎ. livada. În Maramures. Este un semn. filosofic. la fel ca si morile. dar si . Casa .Locuinta. rǎmânând un simbol al startoniciei. nationale si în multe colectii particulare. si astǎzi vasele ceramice îsi gǎsesc rolul lor functional (pentru apǎ. Satul maramuresean. creatiile sale si mediu. gospodǎria tǎrǎneascǎ traditionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ.

Interiorul tǎrǎnesc traditional conditionat de factori social-economici. Se renuntǎ cu mare usurintǎ si rapiditate la piesele traditionale. este cǎmasa de Sǎpânta. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei. divers coloratǎ. cu mâneca încretitǎ prinsǎ din umǎr si decolteul pǎtrat. La femeile tinere si fete. suferǎ în continuare modificari. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. În timp. vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. Intrând astǎzi într-o casǎ tǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul. care. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat.constructiile administrative. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ si cu fire divers colorate. confectionate din pânzǎ albǎ tesutǎ în casǎ. Din lemn erau si semnele de mormânt . . O cǎmasǎ bogat ornamentatǎ. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular59[59]. un amalgam între vechi si nou. 4. ci de mǎrimea si numǎrul constructiilor anexe din gospodǎrie. Costumul femeiesc din Maramures. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ si cojocul din blanǎ de miel.si troitele de hotar si ca o sintezǎ a geniului creator tǎrǎnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. mobilier modern în amestec cu piese traditionale. portul popular. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice. geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire. pe ansamblu. brodat cu lânǎ finǎ. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramures. etnopsihologici. au devenit din ce în ce mai pregnante. preluându-se îmbrǎcǎminte din comert. care mai de care mai colorate. cu multe elemente specifice locale. care erau relevante pentru bogǎtia în animale. La gât poartǎ si azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. în esentǎ. în ultimii ani.4 Portul popular si obiceiurile Maramuresul.crucile . pǎmânt. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎsile femeiesti. sub aspectul creatiei populare.

cele din ciclul vietii. De-a lungul timpului. au trecut în cel ceremonial. este confectionat din pǎnurǎ si tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar si albastrǎ. Se fierb cu scoartǎ de arin si capǎtǎ o culoare neagrǎ. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual. cearǎ de albine si rǎsinǎ de brad. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. confectionatǎ din cânepǎ si in. au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebitǎ. este tesutǎ în casǎ. sunt marcate si de componente sacrale crestine. care au contribuit la pǎstrarea si transmiterea lor peste timp. Portul popular este încǎ viu în zonǎ. hotǎrâtoare din viata omului. Pieptarul.5 Monumentele de arhitecturǎ. Momentele importante. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. Cǎmasa traditionalǎ bǎrbǎteascǎ. dar care se mentin si în zilele noastre. Încǎltǎmintea traditionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. de sens si functionale. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelatie esteticǎ60[60]. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor. cǎsǎtoria. cu note proprii. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti. Sarasǎu si Iapa. în cadrul cǎruia s-au produs si se produc schimbǎri. pǎstrând totusi secventele esentiale initiale. Bisericile si portile maramuresene . evoluând înspre cel artistic. moartea. la Sǎpânta. care presupun munci specifice. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. dar si cele de peste an. Toate obiceiurile statornicite în viata comunitǎtilor maramuresene.Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. Hainele pǎcurarilor s e numesc smolenci si sunt o marcǎ personalǎ si semn de distinctie. pǎstrându-si functiile esentiale. Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viatǎ care s-a statornicit în timp. ca nasterea. 4.

Semnele de mormânt sau crucile. Elemente de decor vin sǎ sustinǎ arhitectura maiestuoasǎ a constructiei. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea62[62]. a bisericilor de lemn. mori si semne de mormânt. Ioan". . precum si ale ferestrelor. un loc aparte îl au troitele de hotar. devin monumente. case si biserici. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. ci pe un sistem de grinzi si console. Prezenta. mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". în toate satele Maramuresului. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent si la casele traditionale si care. datatǎ la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului. Maramuresul si-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin constructiile de lemn. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. pǎmânt. cum sunt denumite de sǎteni. la bisericile maramuresene se constatǎ unitatea de conceptie. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatrǎ.sculpturi ca "Sf. Între monumentele Maramuresului. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraînǎltarea boltii naosului.Monumentele Maramuresului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. astǎzi trecutǎ în planul artisticului. atât de specifice satelor românesti. cetǎtuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Oncesti. ce se sprijinǎ nu pe peretii clǎdirii. acareturi gospodǎresti si unelte. având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. atunci când s-au pǎstrat. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ si caracteristicǎ cultului ortodox. asezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎtii din muncipiul Sighetul Marmatiei. Printre acestea. cǎrǎmidǎ). Încadramentele usilor masive de la intrare. este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri61[61]. Din punct de vedere al planimetriei.

ci pânǎ si pe obiecte de uz casnic. Soarele era considerat simbolul vietii. reînnoindu-se an de an pe aceeasi structurǎ. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramuresului. brâul acesta mai ilustreazǎ si planul de legǎturǎ dintre Cer si Pǎmânt. nu fǎrǎ surprindere.Un element important al gospodǎriei maramuresene îl constituie portile. Portile maramuresene alcǎtuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vǎzute într-un context european. adesea cu o înfǎtisare monumentalǎ. 4. care si-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proportiilor. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. Acest motiv îl gǎsim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jurîmprejur. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. O poartǎ maramureseanǎ este un ansamblu format din pǎrti fixe si mobile . Poarta maramureseanǎ "clasicǎ" si cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. ele reprezintǎ o contributie de seamǎ la îmbogǎtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. zonalǎ si localǎ. confectionati din lemn de stejar. Soarele apare nu numai pe porti. Dacǎ în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodǎriei traditionale s-au produs astǎzi mutatii nu întotdeauna fericite. cǎ decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a portilor de la gospodǎriile tǎrǎnesti din satele regiunii. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost tǎrani simpli. prin echilibrul constructiei si prin metafora densǎ a ornamentatiei. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. pe tesǎturi brodate si pe cruci în cimitire. la vechile culturi din care a fost preluat. pierzându-se mult din specificul zonal. el avea un rol simbolic. pe acelasi model. al cunoasterii si al întelepciunii. si o marcǎ de identitate culturalǎ. dar cu un simt al esteticului deosebit. Element decorativ astǎzi.6 Decorul si simbolistica lui Cel care va zǎbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. Soarele era mǎsura . roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. arborele vietii. dispusi paralel si în acelasi plan. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. Soarele. Poarta maramureseanǎ este. Adevǎrate opere de artǎ. în afarǎ de atributele deja descrise.

Luna plinǎ înseamnǎ întregul. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. Luna are si aspecte mai putin pozitive. florile au avut una din cele mai vechi întrebuintǎri. reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. reînnoirea eternǎ. "tinerete fǎrǎ bǎtrânete". a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. subiectivismul. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. reprezentând irationalul. Florile erau utilizate în scop profilactic. un alt ornament des întâlnit în Maramures. . Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. si reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer si Pǎmânt. disparitia si reaparitia ei înseamnǎ deasemenea nemurirea si vesnicia. În acceptiunea ulterioarǎ a Bisericii crestine.ca simbol. Luna nouǎ. înseamnǎ nenorocire. prin rǎstignirea si moartea lui Iisus pe cruce. aratǎ luminǎ. simbolizeazǎ fie schimbarea si curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. pentru a întârzia putrefactia corpului. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. recompensǎ.timpului si simbolul vietii. astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub formǎ de disc. forta si puterea sufleteascǎ. intuitivul. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. Coroana. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. Crucea însǎsi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. Roata. dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. Soarele . aparitia. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificatii dintre cele mai diverse. Luna este în general asociatǎ cu Soarele. Are semnificatii magice. cultul arborilor. Luna . fie ciclurile anului. semn de distinctie. busuioc. el este o mostenire a dendrolatriei. regina cerului. este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". în crestere. Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. în descrestere ea îmbracǎ un aspect demonic. divinitatea mamǎ. albǎstrele. cu raze multe si dese. veselie. fie pictat. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. contra anumitor boli. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. împlinirea. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. pavǎzǎ împotriva bolilor. cult de circulatie universalǎ. devenirea universalǎ. Motivul semnificǎ viata vesnicǎ. Sculptatǎ în lemn sau confectionatǎ din diverse frunze sau flori. previne si chiar respinge rǎul. ea a fost si un instrument de torturǎ si pedeapsǎ.puterea trupeascǎ.

alteori al rǎului. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn portile maramuresene. sarpele. grupuri artistice. este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea. ascuns si chibzuit ca rǎzbunarea. densitatea circulatiei turistice si preferinta relativǎ a turistilor64[64]. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri.devenind simbol al crestinismului. generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci rǎdǎcini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început sǎ fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. fecunditate si fortǎ regeneratoare63[63]. durata medie a sejurului. în special în Maramures. erau considerate ca simboluri pentru putere. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turistilor. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor pǎzind gospodǎria. numǎrul mediu zilnic de turisti. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. . încasǎrile din turism. Arta si civilizatia popularǎ maramureseanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii si civilizatiei nationale. de nepǎtruns ca destinul". ca simbol. numǎr zile/turist. îl gǎsim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România.

Calculul numǎrului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 20012005 Tabel 5. NT mediu = Σ T / n. 5. INSSE.Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5. între anii 2001-2005 Tabel nr.1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005. unde: ΣT – suma turistilor înregistrati într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turisti sositi în judetul Maramures.2 (turisti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 la 62 384 în Total Români Strǎini . si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini). Atât numǎrul turistilor strǎini cât si al celor din tarǎ este în descrestere din anul 2001 pânǎ în 2004. Bucuresti Numǎrul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant. în anul 2005 se poate observa o usoarǎ crestere de la 61 522 în anul 2004 2005 (români).1 Numǎrul mediu zilnic de turisti Aratǎ intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval.

Figura nr. odihnǎ si recreere.91 1.09 2005/2004 1.01 1.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005.87 1.91 0. . Ritmurile de evolutie privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr. zone care pe lângǎ liniste.95 0. 5. turistii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice. 5.95 1.Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎtii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoarǎ crestere în anul 2005.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 Astfel.01 1. O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unitǎtile de cazare si slaba promovare a zonei. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ.19 2003/2002 0.3 2002/2001 0. le oferǎ si programe turistice de agrement si tratament.96 0.01 2004/2003 0.

INSSE.4 2001 216 283 189 723 26 560 2002 192 820 161 087 31 733 2003 190 700 159 341 31 359 2004 186 185 155 372 30 813 2005 168 264 137 432 30 832 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 5.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005.numǎrul de înnoptǎri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 .Ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor români este oscilant. acesta creste si scade de la un an la altul. . Bucuresti Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ ale judetului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: . 5. anul 2005. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinatii. aceeasi situatie o prezintǎ si numǎrul turistilor strǎini. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judetul Maramures se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turisti ce au cǎlǎtorit si sau cazat în diferite unitǎti turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp.

89 0.98 în anii 2003/2002 si 2004/2003. în 2001 situatia era de 26 560.00 în anii 2005/2004.98 2004/2003 0. Ritmul de evolutie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures Tabel 5.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0.98 2005/2004 0. .în cazul turistilor români ritmul este oscilant.98 0.97 0.turistii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1. crescând apoi la 1.Figura nr. acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0.00 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎtile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: .19 2003/2002 0.90 0. iar în 2002 de 31 733.84 în anii 2002/2001. dar din 2003 se observǎ o usoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turistilor creste cu câteva unitǎti. .19 în anii 2002/2001 la 0.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 .6 2002/2001 0.10 0. 5.97 0.98 respectiv 0.84 1.88.88 1.97 de la 0.

2 2002 2. printre cauze numǎrându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei. unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.1 2.5 (zile) 2001 2. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investitiilor moderne din unitǎtile de cazare si a personalului pregǎtit si specializat în domeniul turismului.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 .2 2.5.2 2.2005.0 2003 2.8 2005 2. 5.3 2.2 2.3 2. iar în cazul turistilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumitǎ zonǎ.5 1.3 2.2 1.0 2004 2.4 2. Dsmediu = Σ nzt / T.4 Densitatea circulatiei turistice  În raport cu populatia Pune în legǎturǎ directǎ circulatia turisticǎ cu populatia rezidentǎ a zonei receptoare. D = Σ T / P. În privinta turistilor români. unde: T – numǎrul turistilor P – numǎrul populatiei . durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an. 5.

03 Populatia Turisti sositi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populatiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane.15 0.Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr.15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populatia gazdǎ si turisti. o primǎ cauzǎ fiind cresterea ratei natalitǎtii în aceastǎ perioadǎ.15 0.7 (turisti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0. reduce aglomerarea si poluarea fonicǎ precum si posibilitatea furturilor si a imitǎrii comportamentului turistului. D = Σ T / S.14 0.  În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2.03 2003 519 057 86 194 0. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0.18 în anul 2001 la 0.02 2002 520 635 89 389 0.18 0. 5.03 2005 535 000 80 072 0.14 0.17 0. unde: T – numǎrul turistilor S – suprafata Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr.12 0.17 în anii 2002 si 2003 si la 0.9 (turisti/km2) .03 2004 520 637 78 837 0.15 0.12 0. 5.17 0.

se aflǎ într-o usoarǎ scǎdere.17 2.92 2002 14. Cuc = nr.24 2.46 2003 13. 5. 5.Total Români Strǎini 2001 14.90 2.50 9.50 2004 12.82 1.81 Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densitǎtii turistice în raport cu suprafata situatia este bunǎ. locuri de cazare * nr.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazǎrii.75 2005 12. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp si capacitatea de cazare maxim posibilǎ65[65].67 11.76 2. zile turist) / nr. neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafetei de teren.70 9.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare .18 11. înnoptǎri (nr.89 12. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎtii de cazare în judetul Maramures Tabel nr.

anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎtii reduse de promovare a judetului. lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judetului. slaba pregǎtire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusǎ a serviciilor oferite. Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎtii turistice în judetul Maramures.Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare este în continuǎ scǎdere. .

traditii. si cel cu vocatie turisticǎ.CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. sporadic. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate. vestigii istorice. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. culturǎ. Satul românesc. de agrement puse la dispozitia turistilor. socio-culturale. ca "pachete" de servicii economice. artǎ popularǎ. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidentǎ. Începând cu anul 1990. cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. creând interesul fatǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experiente. Una dintre acestea este Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. inclusiv prin promovarea. de vacante de . 6. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piata nationalǎ. circulatia turisticǎ din mediul rural. în special. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tǎrii noastre ca o posibilǎ destinatie turisticǎ. întâmplator si mai ales neorganizat.1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului din România Agroturismul si turismul rural sunt activitǎti economice complexe. interesul pentru turism rural renaste. dar spontan. printr-un mecanism propriu. istorie. organizarea si dezvoltarea agroturismului. dar mai ales pentru cea mondialǎ. etnografie. folclor. Pe de altǎ parte.Urmeazǎ Agentia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. urmând ca acestea sǎ se desfǎsoare în cadrul natural rural. Turismul rural în tara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna. din punct de vedere conceptual. sportive. un cadru natural armonios îmbinat. în general.

Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. b) . d) -procedura de existentǎ si consultantǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare si programe agroturistice. la toate nivelurile.calitate si chiar oportunitǎti de afaceri. Pentru a crea o retea nationalǎ.procedura de identificare a potentialului zonal si global. Solutia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piata nationalǎ si internationalǎ o constituie un demers de management si marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul. managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎti: a) . .procedura de formare a agentilor locali. sub toate aspectele sale. produsele si preparatele locale66[66].managementul global. modul de realizare al reclamei si publicitǎtii. sǎ-si punǎ în valoare dotǎrile realizate. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. în vederea racordǎrii acestora la o retea nationalǎ si internationalǎ. pe de o parte si omul (turistul). c) . în cadrul unei afaceri 100% private. pe de altǎ parte. Pentru facilitarea intrǎrii în corespondentǎ cu partenerii interni si externi. pe orizontalǎ si pe verticalǎ. Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale. cât si pentru oferta agroturisticǎ. de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie usor accesibile atât pentru coducere. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul agroturistic.

activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în agroturistice. servicii de alimentatie . f) . O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: .procedura de catalogare a potentialului agroturistic. cu sectoarele adiacente acestuia. pe de altǎ parte.pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi67[67]: .realizarea programelor de marketing. .e) . . iubesc natura. concretizata în cazare.turismul hotelier. * Crearea retelei zonale. * Identificarea operatorilor localide turism. * Elaborarea procedurii de selectie. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospodǎriile tǎrǎnesti. gospodǎrie.agroturismul si turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze.pensiune. * Elaborarea criteriilor de clasificarea unitǎtilor agroturistice. circulatie turisticǎ. prestarea serviciilor de bazǎ si suplimentare. comercializarea acestora direct cǎtre turisti sau prin diferite retele comerciale. cultura si arta popularǎ.

* Identificarea si atestareagospodǎriilor agroturistice. * Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici. .* Elaborarea programului de marketing. * Realizarea programului agroturistic. * Atestarea zonei. * Pregatirea ofertei agroturistice. * Catalogarea gospodǎriilor înzona agroturisticǎ. * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal. *Evaluarea globalǎ a potentialului zonei. * Promovarea si publicitatea.

a unei autonomii energetice a gospodǎriilor si localitǎtilor rurale. e) . Activitatea ANTREC-ului. pentru conservarea unor conditii de viatǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice. ANTREC.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. apoliticǎ si nonprofit. Ecologic si Cultural (1994).protectia mediului. p. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni). urmǎrind realizarea. Rodica Tǎnǎsescu. f) armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol. prin producerea de bunuri nealimentare.valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. op. contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona ruralǎ.asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎsenesti. vizeazǎ. c) . sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale. zootehnic si silvic în zonele agroturistice. este o organizatie nonguvernamentalǎ. Eurogites.reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei pǎrti a populatiei urbane în mediul rural. cit. artizanale.Figura nr. Asociatia Nationalǎ de Turism Rural. d) . combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice naturǎ.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole.folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. pe de o parte. de înaltǎ calitate si importantǎ pe piata turisticǎ. pe cât posibil. g) . membrǎ a Federatiei Europene de Turism Rural. b) . ca organizatie nonguvernamentalǎ. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) . iar pe de altǎ parte promovarea . 6. Vergina Buianu.

schimbǎri de experientǎ în tarǎ si în strǎinatate. 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativǎ.formarea profesionalǎ prin colocvii.conceptului de turism rural.burse de specializare. .participarea la târguri si expozitii nationale si internationale.companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare. bǎi moderne. . Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr. .identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul sǎtesc. realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: .înfiintarea unei banci de date. Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României. viabilǎ.realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc. . a satului românesc ca destinatie turisticǎ. . Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. un alt stil de vacantǎ. Ministerul Tineretului si Sporturilor. cu servicii de cazare si masǎ. sisteme de încǎlzire diverse. . cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ. . Delta Dunǎrii si . dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. seminarii. Oaspetii vor fi gǎzduiti în case tǎrǎnesti. o terapie antistres în naturǎ.cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tarǎ si strǎinatate.editare de buletine informative si reviste. . . ANTREC vǎ propune o alternativǎ.

Capital" pentru anul 1995. 20/1995. colocvii si cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Brasov.invitatia cu cel mai mare impact social"68[68]. a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice.. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000.un sejur mediu de 4 zile/turist.litoralul Mǎrii Negre si Ordonanta Guvernului nr. Maramures. ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. Bucovina). Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri. a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. prin organizarea de seminarii. în 15 filiale. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom. recunoscând si confirmând prin aceasta . sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar . Urmare a dinamismului activitǎtii desfǎsurate de cǎtre ANTREC. asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastrǎ. reuniuni si congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale69[69]. .din care 3 500 de turisti strǎini . referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice. iar cei al filialelor la 28. care au atras 18 500 de turisti . Activitatea turisticǎ s-a desfǎsurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. pensiuni sau gospodǎrii tǎrǎnesti).

Din aceastǎ comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Pe langǎ acestea. pentru gazde si pentru gospodǎriile acestora. "Montana Service" Vidra (Vrancea). Ministerul Apelor. "Dublion" Campulung (Arges). . . O problemǎ vitalǎ ce se doreste realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turistii ce practicǎ turismul rural. Institutul de Cercetare pentru turism.mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice . prezenta sa în paginile Internetului. care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran. Moeciu.cei peste 2 500 de membrii. judetul Brasov. "Trans Tour" Praid (Harghita). Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea.000 de turisti români. total aproape 25 de turoperatori. Ministerul Tineretului si Sportului. în momentul de fatǎ a unui numǎr important de firme ce desfasoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. -aproximativ 150. nu lipsitǎ de importantǎ este existenta. Institutul National de Formare Managerialǎ în Turism. dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural. Sirnea si Fundata. cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tǎrile membre EUROGITES. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov). prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. pentru pensiunile si fermele turistice. Podurilor si Protectiei Mediului. Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în tara noastrǎ ANTREC si Autoritatea Nationalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate.omologate si clasificate. "Daragus" Blavanyos (Covasna). Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. organizati în 28 de filiale judetene.Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : .

Rogojanu . Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. . cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate.De asemenea.pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România).Asociatia Nationalǎ a detinǎtorilor de Campinguri. Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa. Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural.H. ANTREC au aderat 23 de filiale judetene. . Societatea Internationalǎ a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondatǎ în 1881).pentru A.Turistic din România. Ulterior.Asociatia Nationalǎ a Ghizilor de Turism din România.Bran. care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie. . primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar . Maria Stoian .R. Ovidiu Stoian . . (Federatia Patronala din Turism)70[70].Organizatia Patronalǎ a Turismului Balnear din România.pentru F. Moteluri.P. Paul Marasoiu . .pentru "Cheile de aur". în ultimii ani în România au fost create: .Fundatia Europeanǎ pentru Învǎtǎmântul Hotelier.T.pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural). . . (Asociatia Hotelierilor din România). George Opris .Asociatia Nationalǎ a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii.Asociatia Nationalǎ Maitres d'Hotel.Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC). Popasuri Turistice si Sate de Vacantǎ (Romcamping).

TV sau radio. Harghita. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi.În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra. Neamt. rutiere.2 Modalitǎti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures Ca produse dominant intangibile. Viseului si Tisei. Maramures. Cluj. Buzau.este renumit prin elementele de etnografie si folclor. Brasov. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei. Marei. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta. Constanta. serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. feroviare. Arges. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. indiferent daca mediul este tiparit. Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca. Prahova. Iasi. Dâmbovita. 6. Covasna. Mures.prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii. Vrancea. mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba. cât si pe cea internationala. Mehedinti. ca de exemplu ANTREC . Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. peste 200 de monumente de arhitectura populara. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna . Sibiu. se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei. Tulcea. Bacau. Bistrita Nasaud. Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc. SatuMare. Judetul Maramures . Dolj. programul de promovare. Cai de acces aeriene.

postere si brosuri cu imagini.recunoasterea. . Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: . sub aceeasi umbrela.târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori. o companie de marketing de cooperare. . din rândul acestora se remarca tipariturile. .servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor. folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare.alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului.material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante.cât si pe piata externa. cu destinatie. . . în care vor concura toti operatorii. .promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala. identificarea proprietatilor.cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în marketing. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici. Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector.marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva. .un program educational de formare pentru operatori. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal.legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural. . . constituite din: .

expozitii si conferinte. circuite tematice sau culturale. Milano. Silleda (Spania). . . O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. în special Germania. Paris.participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra.promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: . Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera.. pentru ca aici sufletul se regaseste. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale. la Bursa Internationala de Turism Bucuresti. la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. Berlin. Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia.postere. conferindu-le acea noblete plina de har. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale. promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului.piese individuale promotionale pentru fiecare regiune. ANTREC participa la târgurile de la Londra. Austria. specifice poporului român dar uitate în alte zone. folosind expunerea de brosuri si postere.un ghid al echipamentelor de cazare. cultura si geografie fara profesor. dupa cum urmeaza: turistii de tranzit. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Italia. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura. . Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural. târguri. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare . Berlin. Bucuresti. trupul se împrospateaza.

Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt . pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti. Pe de alta parte. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti. conferita de resursele variate. stoparea migratiei populatiei de la sate la orase. Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea . nu va va lasa indiferenti. naturale si antropice cu care este înzestrata.turismul românesc se afla într-o situatie de criza. implicit pentru petrecerea timpului liber. Ca urmare. valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale. sunt practic inexistente. prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului. Reforma este un proces profund.atentie spectacolul ce va înconjoara. de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi. fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice. român sau strain. Dupa decembrie 1989. necesitatea petrecerii placute a timpului liber. Prin diversele forme de relief. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata. si anume aceea a reformei economice. poluarea excesiva a zonelor urbane. excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti. sa încercati. a asezarii sale pe principiile economiei de piata. atât de linistita dar atât de bogata. cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump. Ţara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism. turismul românesc a intrat într-o noua etapa. Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist. Veti dori sa faceti parte. prin flora. se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. în momentul actual. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. sa aflati.

meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice – farfurii si strachini de ceramica. oprirea exodului tineretului din sate spre orase. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice71[71]. urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale. a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii. agroturismul are un rol de regulator. reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor. sportive. punerii în valoare a monumentelor istorice.etc. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale. de feed-back. cresterea calitatii vietii.. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale . décor. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. a tacâmurilor moderne). linguri de lemn etc. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. echipament de pat în stil popular.acestuia ca un domeniu deosebit de complex. puse la dispozitia turistilor. socio-culturale. la cerere. de agrement etc. a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice. În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern. mijloace de comunicatie.). modernizarea localitatilor rurale. dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale. institutii de interes public.

S-au aprobat norme de clasificare a . mobilarea si decorarea interioarelor etc. tehnicile de lucru. arhitectura. cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult. interesul actual al turistilor pentru satul românesc. se pot amenaja una sau mai multe gospodarii. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. sa dispuna de echipare sanitara moderna. pentru mediul rustic. cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. de popularitate internationala. cu muzeu etnografic în aer liber. iar pentru turistii care nu ramân în localitate. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere. se afla într-un declin.permanente (cu vânzare). specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. spre deosebire de structurile de primire din alte tari. În caz contrar.. Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice. Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. Pentru aceasta. se poate perpetua. Trebuie tinut seama ca. chiar si în conditiile civilizatiei contemporane. refacere si reconfortare. în etapa actuala.) în formele lor originale traditionale. Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul. va scadea treptat. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. În acest sens. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate. ci numai viziteaza. în general. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural. deosebit de rentabile.

fermelor agroturistice. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural.pensiunilor. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente. sunt multe de facut. cel putin o data pe an. Multe regiuni din România. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza72[72]:  În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale. asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. Ministerul Turismului. nu pot fi integrate în reteaua de turism. organizarea." 6. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing. Lipsa cailor de acces.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona. Adevarat. atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. . din punct de vedere al peisajelor. unicate poate în lume. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona. la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara. a telecomunicatiilor.

2..01 4 3 3 2 0. IV.06 0. Resurse naturale .02 Nivel calitativ (ci) Indice de atractivitate (I) I..02 0.clima .peisaj .. În consecinta. fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I.05 0.06 0. În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr. indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4]. III. .02 0. VI. V..2 0... II.1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) 0. 6. La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecarui element (resursa) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1.25 0.n – numarul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4]. .lacuri .retea hidrografica .

montan 0.01 0.06 2 2 2 3 3 4 4 4 4 2 3 3 3 0. domenii ruinate .10 0.cetati .domeniu schiabil II.ansambluri.30 0.ansambluri traditionale rurale .06 0.02 4 0.16 0.ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor) .02 0.rezervatii .aerian V.06 0.02 0.08 0.02 0. palate .03 0.vegetatie de interes turistic .iazuri .03 0.01 0.06 0.02 0.15 0.castele.06 0.02 0.monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) .12 0.01 0.01 0.monumente ale naturii . curti.03 0. teatre) .10 0.03 0.rutier . conace.05 2 3 3 3 2 4 3 3 0.etnografie .02 0.04 0.06 0.02 0.02 0.monumente si situri arheologice . Forme de turism practicate .02 0.01 0.03 0.paduri .05 0.09 0.feroviar .06 0.06 0.09 0.ape minerale terapeutice .biserici din lemn . Accesul .. Poluarea mediului IV.02 0.25 0.02 0.02 0.06 0.24 0.fauna de interes cinegetic .02 0.3 3 3 1 0.biserici si ansambluri manastiresti .02 0.folclor III.06 0.cladiri civile urbane (primarii.12 0.02 0. Resurse antropice .2 .

12 0. . Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati.12 3.24 0. 51 Indicele de atractivitate de 3.agroturism .06 0.Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ).balnear . Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (168 ).Giulesti (51 km ).rural .24 0. p. Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judet datoritǎ potentialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona si capacitǎtii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tǎrii cât si din strǎinǎtate.06 0.Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) Desesti (126 km ) .Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) . 6.25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime.B. cit. Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte.04 0.25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea.04 1 3 4 4 3 0. op.Mara (129 km ) .4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet. Nicolae.cultural TOTAL 0.. care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia.Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic .Vadu Izei (109 km) .Mara (39 km) Cheile Tatarului.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.

Bârsana ( 117 km ) .2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului .Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Mare (172 km).Strâmtura (11 km ) .Baia Mare (180 km). Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina.Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) .Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului. Arhangheli Mihail si Gavril . Manastirea Bârsana si Centru etnografic Strâmtura (61 km ) - Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Surdesti ( 37 km ) .Calinesti (128 km ) .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) .Cavnic ( 25 km ) .Rozavlea ( 103 km ) .Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) .Cernesti (15 km ) . facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului. .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Padurea Maicii Domnului Ruscova si (74 Manastirea km Bârsana cu Petrova (65 km ) de Ronisoara- )Poiana narcise-Repedea- Viseu Jos (84 km) .sieu (71 km ) .Baia Mare (56 km).Baia Sprie ( 170 km ) .Ruscova (106 km ) .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa .Cavnic (25 km ) .Petrova ( 115 km ) -Bârsana Calinesti (136 km ) Budesti (143 km ) Cavnic (155 (125 km ) km ) - Mogosa (161 km) . 5) BaiaMare (o km) .Danesti (40 km ) .Budesti (135 km ) .Copalnic (22 km) .Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa .Sisesti ( 42 km ) .Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .

Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule.2006 .Bucuresti – Baia Mare: 550 km . Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1. si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.08. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures. Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet. având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Desesti – Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânta – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Hǎrnicesti – Desesti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucuresti.

08. Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov. vizitare Biserica din Lemn. Ora 16. Turnul Mǎcelarilor.Câmpulung la Tisa .2006 Ora 7.Desesti – Hǎrnicesti: 35 km 4. Mures. Vechiul Han al orasului. Ora 20. Biserica Sfânta Treime.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta ZIUA 1: 1.2006 .30: Sosire Baia Mare.Câmpulung la Tisa – Sǎpânta: 12 km 7.2. Muzeul judetean.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6.2006 .08. Tg.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .08.2006 .Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei: 14 km 5.30: Întâlnire în Piata Unirii.Baia Mare: 90 km 8.08.2006 – Sǎpânta . Bucuresti.2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*).Sighetu Marmatiei .08.08. Bistrita cu scurte opriri.08.08. casa Iancu de Hunedoara.2006 – Baia Sprie – Mara .2006 .08. ZIUA 2: 2.Baia Sprie . Turnul lui stefan.2006 – Baia Mare – Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .

precum si a unui sir întreg de porti maramuresene. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn. adevarate arcuri de triumf rustice.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei . Lacul Albastru.00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). Ora 19. sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn.08.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrnicesti ZIUA 4: 4.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete). Ora 9.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). Ora 19. Ora 19.Ora 8.08. Ora 9.30: Plecare catre Giulesti – Vadu Izei.2006 Ora 8. case. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.2006 Ora 8.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia.30: Plecare catre Mara – Desesti – Hǎrnicesti unde se viziteaza Cheile Tǎtarului. Ora 9. Nicolae. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. porti monumentale. Creasta Cocosului. ZIUA 3: 3.

Ora 19. unic în lume.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa.30: Plecare catre Sǎpânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. deasupra usii de la intrare. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9.0. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate „carti de vizita” ale sculpturii în lemn.ZIUA 5: 5. clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures care.2006 Ora 8. pe fronton. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei). uluieste prin originalitatea sa.08. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene. puternic colorate.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9.2006 Ora 8. Maiestrit . Aici se viziteaza clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6. cusute cu migala si fantezie. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. l-au transformat într-un adevarat muzeu.

30: Sosire în Bucuresti. Ora 19.2006 Ora 8.Baia Mare Ora 19. simbolul vietii. 7. casa Iancu de Hunedoara. Nicolae în Vadu Izei. Brasov Ora 17.lucrate.Biserica din Lemn.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa . Biserica Sfânta Treime. Mures. Tg. ele au ca ornament elementul traditional pentru Ţara Maramuresului: semnul soarelui.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete).08. .30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita. Muzeul judetean.Baia Sprie . si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare .Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara . Turnul Mǎcelarilor.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9.08. Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. ZIUA 7.2006 Ora 8. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. Ora 9.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete).30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8.rezervatia naturala Chiuzbaia. Creasta Cocosului. Turnul lui stefan.Sighetu Marmatiei . Lacul Albastru. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti. în Baia Sprie . Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006. Vechiul Han al orasului.

Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Sǎpânta.crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli Cheltuieli cu cazarea Cheltuieli cu alimentatia Cheltuieli cu transportul Cheltuieli culturale Cheltuieli cu ghidul Cheltuieli cu soferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Elemente de calcul (RON) 35 RON/np*7 nopti 40 RON/zi*8 zile 1280 km*2RON/100 km Valoare (RON) 1 2 3 Cheltuieli directe 245 320 25.06 20.Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune. respectiv pentru cele 20 de persoane.grup de familii Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC.12 12.36 254. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel.83 - 670.2 Nr.6 67.2 402.6 4900 6400 512 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 15 50 300 300 1000 13412 1341. Calculatia pretului de vânzare Tabel nr.74 . 6. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni. alaturi de comision si asigurare. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: . observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli.grup de turisti români sau straini . pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana.

servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice.4 15420 15420 4400 Sursa: Neacsu Nicolae. Studii de caz. internetului si televiziunii.13 14 15 16 Total costuri Rotunjiri Total pret de vânzare Total pret de vânzare în euro 770. Bucuresti. (ANEXA 2).cazare la hotelul Mara din Baia Mare. 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr. 6.52 771 771 220 15410.masa în stil traditional .transport Bucuresti – Baia Mare . Ioana.2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. Casa Iurca. Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: . Editura Uranus. CONCLUZII . Adriana si Vila Doina .Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti . Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism.Baia Sprie . pensiunile Vlad. Reglementari. Cernescu Andreea – Economia turismului. Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini.

Cǎile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrarǎ. Principalele râuri ale judetului sunt: Somes. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Clima este temperat continentalǎ. la granita cu Ucraina. Edmound Picard. cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referintǎ mondialǎ. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. Lǎpus. judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor. închizând depresiunea cu acelasi nume. W. mai cu seamǎ. cu ierni aspre si veri rǎcoroase. care au încercat sǎ formuleze si sǎ delimiteze urmǎtoarele notiuni: turist. Importantǎ zonǎ turisticǎ a tǎrii noastre. Buhǎescu. cu factori naturali de curǎ balnearǎ. Relieful judetului este predominant muntos. .Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. În muntii Rodnei se gǎsesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. Vaser si Mara. industria si constructiile.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. Hunziker. Iza. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. Reteaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. principalele ramuri de activitate fiind agricultura. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. cǎi aeriene (aeroportul Tǎutii Mǎgherǎusi – situat la 10 km de Baia Mare). În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. însǎ cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). excursionist. primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. acoperind 43 % din suprafata acestuia. cǎlǎtor. diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. cǎi ferate. vizitator. si are o lungime de peste 3000 km. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. Viseu.

brodat etc. În cadrul acestor pensiuni. vulpea. ciopliturile mǎrunte. nu îngenuncheazǎ în fata ei. mai ales din punct de vedere al agrementului care. iepurele etc. creatia lui Ion Stan Patras. cea mai importantǎ fiind Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. Maramuresul este „tara” oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra. ci o considerǎ o simplǎ trecere. turistii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte si la activitǎtile specifice tinutului: olǎrit. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viatǎ simplǎ. icoanele pe sticlǎ si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezvǎlui înclinatia spre frumos a maramuresenilor. în care coloritul crucilor evidentiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. stiintific. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721). cultural. agroturism. cu o suprafatǎ de 3 300 ha. Sǎpânta uluieste lumea cu frumusetea unicǎ a „Cimitirului Vesel”. Pentru a deveni o destinatie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judetul Maramures are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ. în ultimii ani. covoarele. necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vietii.Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ. „tara” oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea caldǎ. transformatǎ în mǎiestrie. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. cusut. marmota de munte. a devenit o motivatie foarte importantǎ în paracticarea turismului. Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene. balnear. cergile înflorate. cerbul carpatin. cioplitul lemnului. rural. Numǎrul turistilor sositi în ultimii ani s-a mǎrit. portul. ceea ce înseamnǎ cǎ atractia cǎtre acest . în vocatie atunci când urmǎresti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor si caselor din lemn. departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urbanǎ.

a transporturilor eficiente si moderne. sǎ aflati. Veti dori sǎ faceti parte. promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat. Nu trebuie decât sǎ priviti si sǎ ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoarǎ. extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic. 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. Editura Sylvi. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ. sǎ încercati. Natura se desfǎsoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viata localnicilor . Bucuresti. însǎ acestia nu au înnoptat mai mult de 2. ulita satului. Editura Sylvi. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. MARIN DINU. atât de linistitǎ dar atât de bogatǎ. De la luna. Desi suntem la început de drum. cu toate cǎ unitǎtile de cazare sunt variate si numeroase. avem totusi succese în turismul rural din România. Modelul european”. Editura Economica. Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unitǎti de cazare ce functioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an. întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens. 1997  . 2004 BRAN FLORINA. Bucuresti.3 zile. Bucuresti. câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase? BIBLIOGRAFIE   BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabila a teritoriului”. culturǎ si geografie fǎrǎ profesor. sIMON TAMARA – “Turismul rural. câteva clipe în fata unei expozitii artizanale. prin realizarea de campanii publicitare.judet este în crestere. mai ales în sezonul de varǎ. corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional. o plimbare pe cararile muntilor. nu vǎ va lǎsa indiferenti. o plimbare cu sania trasa de cai. la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. De la teorie la practica”.

CORI SIMIONA ION – “România. STOIAN M. BRAN F.. PEPTENATU DANIEL. Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. STOIAN M. BONIFACIU SEBASTIAN. Studii de caz. “Economia turismului. BARON PETRE.. Bucuresti. ERDELI GEORGE. Bucuresti. Bucuresti. NEACsU NICOLAE – “Economia turismului”. Bucuresti. ISTRATE I. turism rural”. Bucuresti. Editura ASE. NEGOESCU B. ecoturism”. Editura Uranus. 2003  NEACsU NICOLAE. Bucuresti.. GRIGORESCU MIRCEA – “România. CERNESCU ANDREEA. MANOLE V. BRAN FLORINA – “Spatiul geografic Românesc”... 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramures”. turism durabil. ISTRATE I. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestari servicii agroturistice. Editura Meteor Press. Bucuresti. 1996   MINCIU RODICA – “Economia turismului”. Bucuresti. 1969 COCEAN P. 1968  . Editura Fax Press. sIMON TAMARA – “Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului”. – “Agroturism si turism rural”. Bucuresti. 1986 FIRUŢĂ CORINA. 2003  CRISTEA A. 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. Editura Universita ra. Bucuresti. 2003 MIHALACHE ST. MANOLE V. Reglementari”. – “Geografia generala a turismului”... Bucuresti. 2003 NEGUŢ SILVIU. Bucuresti. Editura Alcor. Obiective turistice”. SUDITU BOGDAN – “Geografie economica mondiala”. – “Gestiunea activitatilor de turism”. 2003   MITRACHE S. Editura Meridiane. Bucuresti. 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografica a României”. Bucuresti. agroturism. Editura Economica. Editura Uranus. Editura Meridiane. 2003  CÂNDEA MELINDA. Bucuresti. 2001   NISTOREANU PUIU – “Ecoturism si turism rural”. 2003 DĂNCUs MIHAI – “Zona etnografica Maramures”. Editura Economica. Editura Enciclopedica. 2000        MINCIU RODICA. Editura Bioterra. Editura Sport-Turism. BRAN FLORINA – “Agroturism. Bucuresti.. Bucuresti. 2001 CIOCULESCU sERBOV.. CÂNDEA MELINDA. Editura Fax Press.. Marketingul serviciilor turistice”. VLĂSCEANU GH. Editura Sylvi. Bucuresti. Ghid turistic”.

Bucuresti. D. – “Judetele patriei.ro  www.fonduriue. INSSE. Editura Meridiane. BUIANU VERGINA – “Management agricol si agroturistic”. 2003 SNAK OSCAR.maramures.insse.ro www.antrec. 25/ian. Editura Expert. 35/nov. POSEA GR.ro www.com .org www. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU.alpinet. Bucuresti   Revista Vacante si Calatorii.borsa. 2003     sTEFĂNESCU I.mfinante.incdt.org www.romanianmuseum.ro  www.infotravelromania. BARON P.ro www.. NEACsU N. Bucuresti. Judetul Maramures”.hoinari. Editura Bioterra.ro www.ro     www.infoturism. Bucuresti. nr. economie”. nr. 1974  Anuarul statistic al judetului Maramures. 2002 Revista Vacante si Calatorii.apmbm. Editura stiintifica. om.ro www. – “Arta veche a Maramuresului”. TĂNĂSESCU RODICA.agroturism. POSEA A.mturism... Bucuresti. Bucuresti. MOLDOVAN C.2002         www.ro www.ro  www. – “Economia turismului”. Editura Institutului de Geografie.carpati.ro www.emaramures.com www. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natura.

vacantesicalatorii.romaniatourism.ropedia.org   .ro  www.turism-catalog.wikipedia.ro www.  www.ro www.romaniatravel.ro  www.ro www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful