UNIVERSITATEA CREsTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI
Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 9 1.2 Avantajele si dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social si ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii 9

agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI

MARAMUREs.......................................................................................................................... 22 2.1 Maramuresul între nou si vechi............................................................................................ 22 2.2 Istorie si culturǎ în contextul actual...................................................................................... 24

2.3 Asezare geograficǎ si cǎi de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ............................................................................. 28 2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 Învǎtǎmântul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL

MARAMUREs.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrograficǎ....................................................................................... 43

................1...... Resurse antropice.................................3.....................................................................................................6 Decorul si simbolistica lui..................................................2...........................................................................1................................. bisericile si portile maramuresene......... 47 3.......................................2 Mestesugurile tǎrǎnesti...................2................................1 Unitǎti de cazare............... 82 4........... 82 4... 88 ................ 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs................... 84 4. 69 3..............................................................2 Unitǎti de alimentatie..................5 Monumentele de arhitecturǎ.............................................................................................4 Instalatii de tratament......... flora si fauna............... 85 4....................................3 Instalatii de agrement.........................................2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004.............................................................................................1 Asezǎrile ................... 87 4....................................... 59 3... 45 3.........................................2.............3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ.............. 68 3..1..1..... 58 3.....................................................................5 Rezervatiile naturale............................4 Solurile.................................. 44 3......3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures......................... 67 3....................1.................4 Portul popular si obiceiurile.......................................................................................................................2..............................2. 83 4......

...... 96 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A PERIOADA 2001-2005.....................................CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs........................... 94 5.........................3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului .........103 6.............................................................................................1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului în România............................................................................................................. 97 6................................5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare.... ÎN 90 5............................................................................................................. 94 5.................4 Densitatea circulatiei turistice......1 Numǎrului mediu zilnic de turisti....... 92 5.................... POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs.................................................109 ..................................................................3 Durata medie a sejurului................................................Numarul de înnoptari.......................................2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures.2................................... 97 6... 90 5.............

..... a celei de-a doua jumatati a acestuia......... specialistii atribuindu-i sensuri diferite.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet.6.. fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei .. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare – a se întoarce si turnus – miscare circularǎ)..... dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si. Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber................112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE İNTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere...... în special...... Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ. termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidentǎ). turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta.. Termenul de turism are un continut cât se poate de complex..) În prezent... activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial.. dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX si XXI.. când se poate vorbi cu adevarat de o „explozie turistica”1[1]... acesta regǎsindu-se (cu acelasi sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulatie (în francezǎ – tourisme... pentru recreere... în germanǎ – tourismus...... de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacante în strǎinǎtate.... în rusǎ – turizm etc. în italianǎ – tourismo.... în englezǎ – tourism.... Aceastǎ notiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieste sau munceste.

dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total). la un înalt nivel calitativ. România dispune de un important potential turistic. pentru odihna sau tratament etc. pensiuni. de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor. Astfel întreg materialul turistic. este dependent printre altele de conditiile meteo. marine sau balneoclimaterice. pentru a se distra si a face sport. arta populara). dacice). mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. 16% în statiunile balneare din restul tarii. grecesti. depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. din contra. cabane. deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. Turismul românesc dispune în prezent de cca. ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri. materie prima a “industriei calatoriei si ospitalitatii”. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare).de plati a unei tari. arhitectonice. campinguri. iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie. 300 000 locuri de cazare. pentru a-si îmbogati cunostintele generale. si a mediului înconjurǎtor în general2[2]. monumentelor istorice. atât natural cât si cultural-istoric. precum si . vile. moteluri. din care 43% se afla în statiunile balneoclimaterice de pe litoralul Marii Negre. în primul rând. Turismul. prin turism se întelege. este parte integranta a mediului înconjurator. romane. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan – împadurit. monumente si muzee. cu pajisti întinse sau. si drept urmare. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. dar mai ales de starea mediului înconjurator. Statiunile mon 10310d322k tane. 6% în statiunile montane etc. cu creste ascutite si stânci golase) si. Asadar. etnografie.. hanuri turistice. în special.

motelurile si alte forme de cazare. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural. taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire – turismul rural. ANTREC are 31 de filiale judetene. în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. Pe de alta parte. oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii. agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant. vânatoare. Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural. Apoi. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism. De la bisericile din lemn din Maramures. . Ecologic si Cultural (ANTREC). manastirile din Moldova. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala. membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. sporturi de iarnǎ sau nautice. Din 1990. artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor. un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti4[4]. Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român. excursii. Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate.cabanele. pescuit3[3].

în peisajul pitoresc al mediului rural. aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii. beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Germania sau Austria. prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent . diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric. creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente.reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala. instructie si educatie. dar mai ales pentru cea mondiala.Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. Pe de alta parte. sporturi. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. Ca forma de „loisir” el se practicǎ pentru odihna si recreere. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele . De aceea. de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice. utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei. Pe de alta parte. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural. a întregului potential cultural-istoric din spatiul rural. ca posibila destinatie turistica. contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana. Daca în tari ca Franta. cura de aer. tratament balnear etc. în România. Turismul rural se desfasoarǎ în ariile extraurbane. de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dunǎrii. aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat.

care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural. ape nǎvalnice. constituirea ANTREC. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezintǎ Maramuresul. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural.5[5] Dupa 1990. Maramuresul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. Ulterior. legislativ. iar locuitorii sai. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural. de cercetare si cooperare internationala. însa.etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. dar si necesara în etapa actuala. Astfel. în structurǎ. continând însǎ si multe elemente de originalitate. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor sǎi. adevǎrat tezaur etnografic al României. datinile autentice. pe locurile de leagǎn ale . în Maramuresul istoric. Apoi. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). la nivel organizatoric. Judetul Maramures pǎstreazǎ nesecate comori de frumusete. actiunea a fost stopata din ratiuni politice. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. prin ospitalitatea deosebita. a dat un nou impuls acestei forme de turism. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. zeci de izvoare minerale. de identitate zonalǎ foarte precise. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. formativ. apoi au aparut agenti economici specializati. practicarea acestuia fiind nu numai posibila. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. pajisti alpine întinse. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori6[6]. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. au fost omologate 13 sate. ar putea schimba radical imaginea României în lume.

prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. . fiecare gest. ca si în tot nordul tǎrii. poate chiar a mileniilor. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: „Prin potentialul sǎu monumental si folcloric. au fost create de-a lungul sutelor de ani.neamului românesc. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet. ca atare. si constituie azi o emanatie unicǎ de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni7[7]. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. Maramuresul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii.” În acest context. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. alǎturi de arhitectura traditionalǎ. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. tǎranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica. Aici. si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national. lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judetului Maramures. basmele devin relitate. multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. XIX si. datinile si ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare pret. respectiv Bucovina si Oas. Toate acestea. costumele traditionale. aceastǎ noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. cu accent pe cele specifice zonelor rurale.

Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria si sejurul persoanelor. seful Consiliului Superior al Turismului Francez. Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne. aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de productie si consum. industriei si perfectionǎrii mijloacelor de transport”. generate de deplasǎrile de o noapte . de Leville-Nizerolle. O definitie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎtilor nonlucrative ale omului. in anul 1975. a nonrezidentilor”. turismul are ca obiect „o productie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turistilor. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principalǎ si durabilǎ. rezultat al dezvoltǎrii comertului. Guy Freuler si dateazǎ din 1880. bazat pe cresterea necesitǎtii de refacere a sǎnǎtǎtii si schimbare a mediului.. În anul 1983.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenta altor ramuri. 1..În prima jumǎtate a sec. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odatǎ cu înmultirea statiunilor termale si balneare. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎti în definirea lui. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. în afara ariei de resedintǎ”8[8]. Michaud. nici locul obisnuit de muncǎ. de cultivare a sentimentului de receptivitate fatǎ de frumusetile naturii. Mai târziu.

sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ.9[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O. altul decât cel obisnuit. de la domiciliul obisnuit. care îsi lǎrgeste continuu sfera de activitate.).M. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc. se evidentiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic.sau mai multe. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare. afacerile. sportivǎ sau religioasǎ. calatorului si turistului10[10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. Dupǎ definitivarea relativǎ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate. Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. printre care si definitii ale turismului. motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. afaceri sau alte scopuri. organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume.T. Notiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viata .

însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turisticǎ desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local. monumente cultural-istorice. gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor.11[11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în notiunea mai generalǎ de turism „moale”. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate. retea rutiera. muzee si atractii naturale si culturale. dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamnǎ acelasi lucru. Componentǎ de bazǎ a desfǎsurǎrii turismului rural. precum si modul de petrecere a timpului liber). . de regula agricola. cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal.12[12] Toate aceste concepte.economicǎ si socialǎ. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti. în timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural. confruntatǎ si corelatǎ cu activitatea practicǎ. sanitare si de telecomunicatie. cu celelalte domenii ale economiei. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. pensiune. dotari comerciale. partial modernizata. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. sau prin retele comerciale. satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. circulatie turistica. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularitǎtilor acestuia. cât si activitatea economica. prestarea serviciilor de baza suplimentare. derularea programelor. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu.

constructiile. parade ale portului popular. .. de orasele poluate. diplomati. activitatile turistice derulate în spatiul rural „verde” genereaza efecte pozitive. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic. turistii sunt invitati sǎ participe la sǎrbǎtorile traditionale locale. ci si de oameni din România si din strǎinǎt ate cu un anume standard de viatǎ. turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si strǎini „saturati” de modernitate. sǎ te abati pe la o stânǎ.  Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporanǎ. ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important.. În afara odihnei propriu-zise. Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile si fânetele. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strǎzii. acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când. precum: mǎsurarea laptelui. comertul. oameni de afaceri. de aglomeratia marilor hoteluri. transporturile. iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte . dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:  Din punct de vedere al turistului: Odihna la tarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎseni. vizita unor castele medievale etc. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎti nationale rentabile ca: hotelǎria. care sǎ facǎ legatura între tara noastra si restul lumii. agricultura. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitǎti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. Într-adevǎr. intelectuali. rǎvǎsitul oilor. târguri de artizanat ori vite. social si ecologic În timp. începem sǎ visǎm cu ochii deschisi la o vacantǎ idealǎ.1.

reuniuni. spatii recreative. competitii sportive care antreneazǎ si populatia localǎ. suveniruri.13[13] . Prin turism sunt finantate adesea si activitǎti culturale ca spectacole de teatru. Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. artizanat. schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. alimentare cu apǎ. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie. Aceasta duce la cresterea nivelului de culturǎ si civilizatie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ. Activitatea agroturisticǎ. de recreere. Agroturismul reprezintǎ o realǎ sansǎ pentru economia localǎ.alimentatia. solicitǎ servicii si stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. el este amator de trasee. Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. largirea orizontului de cunoastere al acestora. Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura. a unor mestesuguri. artizanat. echipamentelor si serviciilor în folosul comunitǎtii locale – spatii verzi. ameliorând calitatea vietii locuitorilor. energie electricǎ. acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. scoli. produse de micǎ industrie. Activitatea turisticǎ este beneficǎ si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. muzicale. expozitii. artizanat etc. datoritǎ complexitǎtii ei. de a presta servicii. parcuri. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎti de prestǎri servicii conexe. De toate acestea profitǎ atât populatia localǎ cât si turistul. dispensare etc. pescuit. iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. festivaluri. Acestea duc la cresterea veniturilor. a unor activitǎti traditionale care au fost neglijate multǎ vreme. Toate aceste activitǎti dinamizeazǎ viata economicǎ localǎ. Totodatǎ cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. dotǎri tehnico-edilitare. creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. instalatiilor.

mestesugǎresti. achizitionarea de mǎrfuri. si . la nivel local. în contextul unei activitǎti economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). folclorice. prezenta turistilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎtii mediului natural si a patrimoniului lo r istoric si cultural ce favorizeazǎ întelegerea interculturalǎ si comunicarea liberǎ între locuitori si turisti.14[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. pentru achizitionarea de echipamente moderne.Dupǎ cum se observǎ. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desfǎsurarea acestei activitǎti. cu precǎdere a agroturismului. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale. componentǎ a turismului rural. De aceea. plata personalului. Se activeazǎ astfel traditiile social culturale. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ. provocând de fiecare datǎ noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori  Din punct de vedere socio-cultural: Activitǎtile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale. Deasemenea. cât si mediul din care aceasta face parte. în protejarea si conservarea mediului natural si construit. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎtii rurale si comunitǎtii în general si nu în ultimul rând. agroturismul. turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritǎtilor locale fatǎ de valoarea turisticǎ si identitatea culturalǎ a localitǎtii. are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viatǎ al locuitorilor. interesul comunitǎtii si autoritǎtii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabilǎ si de promovare a turismului rural.

15[15] . deasemenea. deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupationalǎ a populatiei rurale. Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viatǎ al localnicilor si poate favoriza poluarea. Deasemenea existenta unui numǎr mare de trasee si poteci. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. lipsei cadrului legislativ si a reglementǎrilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” si cu caracter de masǎ în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastrǎ.duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric . teatrelor si a altor echipamente de culturǎ. florei. Acestea se concretizeazǎ în: mentinerea si dezvoltarea manifestǎrilor culturale traditionale. Se pot mentiona. strângerea de relatii prietenesti între localnici si turisti.  Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la cresterea fenomenului de stabilitate. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. numǎrului mare de turisti care. prin contactul turistilor strǎini cu etnocultura si ambianta naturalǎ si ospitalierǎ a satului românesc. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale. drumuri de circulatie si acces. a sporturilor de varǎ si iarnǎ. sustinerea muzeelor. rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎti prea largi. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. a traditiilor populare si a arhitecturii locale. pe arealele existente. prin circulatie si zgomot. Practicarea. ajutǎ la cresterea calitǎtii vietii populatiei locale. pot perturba viata ruralǎ si viata florei si faunei naturale. îndeosebi cea tânǎrǎ. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. în areale sensibile. si o prea mare diversificare a activitǎtilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. faunei etc. produce perturbǎri ale echilibrului ecologic.

1. din punct de vedere turistic. grupul de muncǎ. Sportul. Este rezultatul necesitǎtii de relaxare. transformǎ vacantele rusti ce într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte. întelegerea si creativitatea sunt. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale. armonie. între care comorile de artǎ popularǎ. naturalete. vânǎtoarea. sǎ se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. statut social. Cunoasterea si adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenentǎ specificǎ zonelor rurale. ordine. confort fizic si spiritual. Odihna. . 1. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic. de asemenea.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îsi îngrijesc sǎnǎtatea în vacantǎ. comunitatea locativǎ. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. obiceiurilor gastronomice. sǎnǎtate. lǎsând loc suficient initiativei. Cunoasterea.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii si functionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎti proprii si activitǎti specifice. grupul folcloric etc. toate aceste activitǎti turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât si asupra mediului economic si a celui social. motivatie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. profesie. etnografie si folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru.Dupǎ cum se poate observa . care viziteazǎ satele respective. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitǎtii populare. poate fi depistatǎ o serie de necesitǎti pe care orǎseanul le emite din ce în ce mai constant si tinde sǎ le transforme în actiuni16[16]:         Reîntoarcerea la naturǎ. sex. ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. cura de aer si fructe. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. pescuitul sportiv. ale folclorului. imaginatiei si înclinatiilor individuale. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎtie de valori cultural-istorice si naturale. care rǎspund unor variate motivatii ale cǎlǎtoriilor turistice. determinǎ majoritatea turistilor. alǎturate conventiilor sociale specifice.. artizanatului si ritualurilor sǎtesti. determinǎ dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea.

Horezu. Jina). Prislop. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎ stiri: Sucevita. Satele balneare sustin turismul balnear de importantǎ localǎ si mai rar regionalǎ. Vama (Suceava) etc. siria. oferind liber. Sate cu monumente istorice. port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). cu casele raspândite la o oarecare distantǎ unele fatǎ de altele. prin originalitate si bogǎtia resurselor proprii spatiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit. Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. linguri de lemn etc. Sadova (Suceava). Gǎrina – Jud. si care pot sǎ atragǎ turisti. Agapia etc. atrag spre vizitare numerosi turis ti strǎini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea). care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. farfurii si strǎchini de ceramicǎ. cu oglinzi de apǎ. atât în perioada recoltǎrii cât si dupǎ aceea. Vǎratec etc. mofete. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore17[17]:           Satele peisagistice si climaterice se caracterizeazǎ prin prezenta unui cadru natural atractiv. Chiuzbaia (Maramures) etc. si s-au dezvoltat. Cordun. Satele turistice pastorale (Vaideeni. prin oferirea fructelor. Gurghiu (Mures). de la producatorul însusi. Costiui (Maramures).). Putna. pecuit. reprezentat prin muzee etnografice. acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul.De asemenea. sunt specifice Moldovei. prin posibilitatea achizitionǎrii unor astfel de creatii direct de la sursǎ. Botiza (Maramures). drumetie: Tismana (Gorj). helioterapie. pânǎ în zona montanǎ. servicii culinar gastronomice pescǎresti sau vânǎtoresti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). Sǎcelu (Gorj). Brǎdet (Arges). Ciocânesti (Suceava). bǎi de aer. Vama Veche (Constanta). Un numǎr mare de sate. balneoturismul etc. meniuri traditionale servite în veselǎ si cu tacâmuri specifice. Asezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente. posibilitǎti de plimbare în aer Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. Subcarpatilor Getici – Aninoasa. conditii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. Feldioara etc. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si masǎ în conditii autentice (mobilier. recunoscute ca sate turistice. situate în zone de deal si de munte. În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este cr esterea oilor si vitelor. Caras). Satele turistice de creatie artisticǎ si artizanalǎ (Tismana. de pe litoralul Mǎrii Negre si Delta Dunǎrii. strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas. Sǎpânta) atrag turistii interesati de creatia artisticǎ si artizanalǎ. Agapia. precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. Tismana. în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. intern si international. pe cele mai variate forme de relief. turismul de cunoastere. Biertan. Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit. dar si în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. Cozia. constituie destinatii pentru turismul de sejur. Satele pescǎresti si de interes vânǎtoresc oferǎ si organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vânǎtoare. Asezǎrile turistice de acest tip. renumite pe plan national si international. de valoare inestimabilǎ. 1.. posibilitǎti de cazare. de artǎ si arhitecturǎ cu valoare de exceptie. Margina. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. dar si zonelor joase. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. sudului Transilvaniei – Hǎrman. Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ asezǎrile rurale care detin un fond etnografic. safari – asigurând în acelasi timp. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice . izvoare sau lacuri sǎrate.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Rǎsinari (Sibiu). nǎmol: Zizin (Covasna). prin meniuri bazate pe produse lactate. decor si lenjerie în stil popular. arhitecturǎ popularǎ de exceptie. unicitate si frumusete. cu elemente de potential turistic numeroase si variate.

acestia locuind în aceeasi casǎ sau în apropiere.casǎ de vacantǎ.pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentatie publicǎ din localitate (restaurant. care locuiesc în gospodǎrii diferite. de categorii diferite. iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare. care le va omologa. Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. . în locuintele gospodarilor. .spatii secundare în gospodǎria sǎteascǎ. servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalitǎti: . .Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: . construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociatia turisticǎ sǎteascǎ. pensiune).demipensiune. În satele turistice. . . . construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic. . .spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ. gospodarul locuind în apropiere.camere mobilate. .mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). alta decât cea locuitǎ de gospodar.pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ. Alimentatia publicǎ.pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turisti. spre a asigura securitatea turistilor.spatii cu destinatie specialǎ pentru turisti.

dus. Clasa II . Omologǎrile si clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationalǎ de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege. fǎrǎ a se trece prin alte camere. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la: .racord obligatoriu la reteaua electricǎ publicǎ. lavoar. 10-16 mp. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospodǎriilor. dus.. . cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare.pregǎtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. racord obligatoriu la reteaua publicǎ de canalizare si existenta apei curente menajere. Criteriile de clasificare a gospodǎriilor tǎrǎnesti din zona montanǎ : A. Toate spatiile de alimentatie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului. (cadǎ). Clasa de confort agroturistic montan – spatii de cazare: Clasa I . cu apǎ rece si apǎ caldǎ. perioada de sejur (sezon sau extrasezon). lavoar. zona în care se aflǎ acestea. cu WC.camerǎ cu 1-2 paturi. 10-16 mp.camerǎ cu 1-2 paturi. cu apǎ rece si apǎ caldǎ.accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare sǎ fie direct. . cu WC.

în folosinta exclusivǎ a turistilor.camerǎ cu 1-3 paturi.fǎrǎ camerǎ de servit masa si de recreere. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. cu apǎ rece.Clasa III . 2. Clasa de confort agroturistic montan . lavoar. B. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. cu acces la bucǎtǎria propietarului.camerǎ de servit masa si de recreere. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. 10-20 mp. 3.camerǎ cu 1-3 paturi. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau . 10-20 mp. care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. cu lavoar. cu apǎ rece. cu WC. comunǎ cu proprietarul si o încǎpere pentru spǎlat. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 1. dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. Clasa III .camerǎ de servit masa si de recreere. dus. latrinǎ separatǎ de locuintǎ. comunǎ cu alti turisti. Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. Clasa IV .spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I . eventual si apǎ caldǎ. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. functionând în cladiri independente . Clasa II . cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. în folosinta turistilor cu propietarul.

6. ca formǎ a turismului rural. utilizeazǎ ca spatii de cazare si de servire a mesei. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor. . gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice. fermele si pensiunile turistice rurale. 4. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎsurarea activitǎtii de cazare în pensiuni. asociatii sau comunitǎti locale.viata turistilor. Aceste spatii de cazare trebuie sǎ fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orǎsenesc în functie de situatie19[19]. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în exclusivitate la dispozitie acestora. Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. 5. Agroturismul. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii). Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor18[18]. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte.

îndeosebi pentru turistul automobilist. Bistrita-Nǎsǎud. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. la diferite grade de confort. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului. utilizând. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. terase si lunci. Primele sate de vacantǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965.     Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. cu dealuri. în principiu. în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. functionând în locuintele cetǎtenilor sau în clǎdiri independente. functionând în cadrul gospodǎriilor tǎrǎnesti care asigurǎ alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. masǎ – de capacitate micǎ sau mijlocie. amplasatǎ în general in afara localitǎtilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dotǎrilor acesteia si destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. cunoscuta sub denumirea de Ţara Maramuresului. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. Conceptia despre moteluri a evoluat rapid. si pânǎ la 20 de camere în mediul urban. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. distractii si sport. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. care au favorizat. Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire si servire a mesei. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. care asigurǎ în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de pregǎtire si servire a mesei. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii .Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele:    Satul de vacantǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru masǎ. cu capacitate cuprinsǎ între 3 si 20 de camere. Motelul. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. judetele Suceava. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. prin bogǎtiile naturale si geo-climatice. Prin valorile si frumusetile sale spirituale. cu o naturǎ încântǎtoare. de o rarǎ frumusete. compuse dintr-o camerǎ cu baie si un amplasament pentru masinǎ. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. motelurile permit automobilistilor sǎ aibǎ în permanentǎ masina la dispozitie. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎtii. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. un echipament adecvat. Sǎlaj si Satu Mare. n u au personal la dispozitia clientului autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la rec eptie imediat ce a sosit si a plǎtit suma cerutǎ. izolate unele de altele sau aflate în acelasi c orp de clǎdire. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si masǎ. Cluj. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete. situat în mediul rural. în prezent fiind definit astfel : constructie cu functie hotelierǎ – cazare. Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. morale si peisagistice. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. grupând o serie de pavilioane rustice. Lǎpusului si Bǎii Mari. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. Maramuresul este o oazǎ de viatǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit.

Judetul actual Maramures cuprinde Ţara Maramuresului.semneazǎ o conventie cu sasii si secuii. al X-lea si al XI-lea.1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geograficǎ specificǎ. Sub raport politic. pǎsuni si munti cu pǎduri. dar si nobilii români care se maghiarizeazǎ . De aceea. Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. cu vetre de sat. Ele se gaseau însirate pe Vǎile Marei. Cosǎului. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri. provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ si culturǎ a populatiei sale.nobilii maghiari în majoritate. Acestea erau formate din mai multe asezǎri românesti stabile.de turisti din tarǎ si strǎinǎtate20[20]. Chioarului. pe Taras si Tisa. detinǎtorii puterii . în extremitatea de nord-vest a României. Pentru cǎ erau trei pǎrti de trei neamuri diferite. conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎti teritoriale numite voievodate. Lǎpusului. constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategicǎ de primǎ importantǎ. întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramuresul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. Maramuresul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. o uniune frǎteascǎ de întrajutorare. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. în cazul când una din pǎrti este atacatǎ. În urma unor rǎscoale de proportii (Bobâlna1437). pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. actul a . În sec. cu hotare între ele. 2. în majoritate româneascǎ.

Zona Codrului . legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intensǎ politicǎ de deznationalizare a populatiei românesti de cǎtre puterea sovieticǎ. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simtim români!". Satmar. Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Desi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România. legǎturile s-au reluat. Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic. dar Maramuresul rǎmâne în continuare afiliat . sasi si secui.deci si actualul judet. în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 si dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. Lǎpus.avut o deosebitǎ importantǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri.serbarea mǎrtisorului" si existǎ o asociatie culturalǎ numitǎ "George Cosbuc". Pânǎ si denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina. portul si nici traditiile. ei au constatat cǎ fratii lor din dreapta apei. al regiunilor si raioanelor. revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specificǎ. care încorpora teritoriul Maramuresului.spun ei. Biserica Albǎ . nu si-au uitat limba. respectiv la Uniunea Sovieticǎ. românii erau doar tolerati. Teceu în Tiacev. atâti câti sunt..Belaia Terkov. spre surprinderea celor din stânga Tisei. Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ si depinde de sprijinul celor din tarǎ. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrtire administrativ-teritorialǎ a tǎrii.Dabrova. si se înfiinteazǎ raioanele ca unitǎti teritoriale restrânse. situatia s-a schimbat radical. În privinta împǎrtirii administrativ teritoriale a tǎrii. subordonate regiunii. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. cum ar fi . iar Apsa de Jos . Chioaru. Oas. Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. care cautǎ sǎ tinǎ aprinsǎ flacara culturii românesti printre conationali21[21]. În acest context.

Vizitatorii Ţǎrii Maramuresului sunt atrasi. sǎ-l punǎ în valoare. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevaratǎ întoarcere în timp.arta. De asemenea. cioplitul lemnului (Camarzana. Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. prin modernitatea sa. traditia maramureseanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ si odihnitoare apropiatǎ de scara si ochiul omului. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul). nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. Se remarcǎ portile sculptate (Halmeu). Natura.dupǎ mai bine de 600 de ani locul privilegiat de resedintǎ de judet. de creatia popularǎ din Oas. toate de o inegalabilǎ frumusete. de-a lungul timpului. noul. Certeze). pitoreascǎ. vatrǎ de culturǎ si civilizatie care si-a dǎltuit în lemn istoria. originalitatea gospodǎriilor. sǎ îl ducǎ mai departe. obiceiurile si traditiile. care va deveni resedinta judetului. În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ si pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn.la Baia Mare. pǎstratǎ si azi în formele sale originale. elegantǎ . transmise din generatie în generatie. Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. pictura pe sticlǎ si olǎritul (Tur). Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. aidoma celor de acum 2000 de ani. portul si arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România. Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. Prin adaptarea la materialul din care este construit. Pierzându-si . În ritualul sǎrbǎtorilor osenilor. este locul unde traditiile. Frumoasǎ. cât prin înfǎtisarea mândrǎ si formele mestesugite monumentalizate. Cǎderea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ si repararea unor greseli fǎcute de regimul trecut. 2. a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original si pitoresc. opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurintǎ .2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul. în primul rând. .

ceramicǎ. .biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. se-ncinge muzica si jocul. si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ.Vama. Muzeul etografic svǎbesc-Petresti. În câteva clipe. impus de ceterasi. Maramuresul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ. Aici.simbolizând viata vesnicǎ. Pastele. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. posedǎ o frumoasǎ colectie de port osenesc. acestea povestesc viata ce lui dispǎrut. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene. opera artistului popular Ioan Patras. Poarta maramureseanǎ veritabil "arc de triumf" rustic. pictura pe lemn si sticlǎ se practicǎ cu succes si se transmit din tatǎ în fiu. artǎ popularǎ (tesǎturi si cusǎturi caracteristice). arborele vietii . Bisericile de lemn . Coarda spirala simbolizând aspiratia spre înalt. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramuresean "explodeazǎ" de muzicǎ si voie bunǎ. sculptura lemnului. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei si gospodǎriei. pe ritmul din ce în ce mai rapid. expune peste 500 de piese. la care se adaugǎ nuntile si botezurile. poarta este bariera împotriva rǎului. Cimitirul vesel de la Sǎpânta. Muzeul ceramicii . unele cu o vechime de peste 300 de ani. Tânjaua. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. reuneste cruci "vorbitoare". Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii.se întâlnesc aproape în fiecare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO. cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. Muzica maramureseanǎ care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarcǎ prin ritm si vitalitate. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector. iar perechile încep sǎ se roteascǎ. element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. acesti violonosti locali de exceptie.Muzeul Ţǎrii Oasului . iar unele detin recorduri absolute: cea mai înaltǎ constructie din lemn .simbol al soarelui ca element esential al vietii. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura crestina si precrestinǎ. Elementele decorative nu au doar o functie esteticǎ.bijuterii de artǎ popularǎ . nelipsiti de la orice petrecere22[22]. rozeta . de viatǎ si de sǎrbǎtoare. era în trecut apanajul familiilor nobile. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul. Conform traditiei. mai iute ca oriunde. Stâna maramureseanǎ. dar cele mai fascinante sunt crucile. toatǎ sala este în picioare.Negresti Oas.

Lǎpusului. Maramuresul se învecineazǎ cu judetul BistritaNǎsǎud pe Bistrita Aurie. cât reprezintǎ actualul Maramures. de dealuri mari si munti înalti. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina. urcǎ în Pasul Prislop si în continuare pe cumpǎna apelor. având ca poarta locul îngust lânga Hust.situat în cursul superior al râului Tisa . primind din stânga râurile Mara. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. granita marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Viseului în Tisa. Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpatilor Orientali. Tarasul. la granita cu Ucraina. Ucraina. La . Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric. adicǎ a Ţǎrii Maramuresului. ca o cetate. la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafatǎ de 3 381 km. unde Tisa paraseste locul sau natal. Din suprafata totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul rǎzboi mondial. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E.formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. care sunt marcati de masivul Rodna. Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului. Ignisului si Oasului.2. peste Rodna urmeazǎ lantul muntilor Ţiblesului. Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. Gutâiului. Maramuresul . Talaborul si râul Neagova. Granita se continuǎ pe cumpǎna apelor din Muntii Maramuresului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎtelei (izvor al Ceremusului). La sud. în tara vecinǎ. din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. închizând depresiunea cu acelasi nume.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. Spre est Maramuresul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judet Suceava) pânǎ la Bistrita Aurie. Iza si Viseul iar din dreapta Apsa.3 Asezare geografica si cǎi de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. unde Tisa le aduna.

au impus o legaturǎ a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români.poartǎ" a Maramuresului este pasul Prislop.sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare23[23]. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn. E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. Totusi. fostǎ resedintǎ de voievodat. atât de bogatǎ în traditii etnografice si folclorice. Centrul de convergentǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei. comitat. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic.. O altǎ .portile" de intrare în zonǎ coboarǎ muntele în serpentine. si mai târziu de judet. Drumul care se constituie si într-o axǎ etnograficǎ a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeazǎ firul Vǎii Izei. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezǎrile omenesti cu toatǎ frumusetea si pitorescul lor. care trece prin pasul Gutâi (989 m). 18. Reteaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. Cǎile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucuresti – Cluj Napoca. Cǎile de comunicatie si transporturile Ţara Maramuresului. Viseu de Sus si Borsa. care leagǎ între ele asezǎrile de pe Valea Marei. a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie si izolare. Toponimia si traditiile. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationalǎ nr. timp de peste 600 de ani. o parte din asezǎrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei. conditiile geografice. una din . drumurile spre Maramures sunt asfaltate.. precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. prinde firul râului Mara si-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmatiei. precum si atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. precum si cele de . confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fratii lor de dincolo de munti. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam. fiind accesibile pentru masini. cuprinzând toate asezǎrile de pe aceastǎ vale.

pe vǎile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre Ţara Oasului - o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonantǎ în nordvestul României. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de cǎrute, poteci, înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului, dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ si de culturǎ popularǎ sǎ-si umple sufletul, sǎ se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale feratǎ sa dat în folosintǎ în anul 1875, când a devenit functionalǎ si gara Sighet. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosintǎ noi trasee, pe calea feratǎ, înspre Ucraina. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structuratǎ pe douǎ directii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎutii – Mǎgherǎusi situat la 10 km de Baia Mare24[24]. 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercitǎ o influentǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii fortei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ, turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvoltǎrii economice a judetului.

2.4.1 Economia Economia actualǎ a judetului Maramures este de tip industrial-agrarǎ, aflatǎ în tranzitie la economia de piatǎ. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a cǎror distributie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: - agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ - industrie si constructii - servicii si alte activitǎti Total: 5,8% 46,2% 48,0% 100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003, în judetul Maramures Tabel nr. 2.1

INDICATORI Agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestiera Industrie si constructii Servicii si alte activitǎti TOTAL

Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165

Mai 2 501 46 104 47 928 96 533

Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, în crestere cu 557 persoane fatǎ de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiazǎ cǎ cea mai mare pondere o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmatǎ de industrie si constructii (47,8%), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (2,6%).

Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiintǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordantǎ cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezentei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masǎ lemnoasǎ. Astfel, metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în productia industrialǎ a judetului cât si a tǎrii, Maramuresul ocupând locul întâi pe tarǎ în productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile, de articole de blǎnǎrie, materiale de constructii, încǎltǎminte, produse alimentare etc. Populatia activǎ ocupatǎ, pe ramuri ale economiei (%), în judetul Maramures, în perioada 1998-2002 Tabel nr. 2.2 INDICATORI TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ, exploatare forestierǎ, vânat Industrie Ind. Extractivǎ Ind. Prelucratoare 1998 100,0 42,2 1,2 1999 100,0 49,0 1,0 2000 100,0 50,0 1,0 2001 100,0 49,0 1,0 2002 100,0 44,7 0,9

29,9 5,0 23,9

22,3 3,9 17,2

20,0 3,7 15,3

20,6 3,5 16,1

24,0 3,5 19,5

6 1. Activitǎtile care au o crestere semnificativǎ sunt: constructii.8 0.0 0.2 2. 2002 – 3. . 2002 – 3.1 întretinerea autovehiculelor. 2002 – 19.0 1.0 1. 2000 – 3.6 4.5%).0 2.5 1. iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare.9 2.0 0.6 4.7 1.7 0.1%.8 2.3 4.0%.Energia electricǎ si termicǎ.1 1.8%. repararea si întretinerea autovehiculelor.7% în 2002. a bunurilor personale si casnice.7 7.5 Transporturi si depozitare Posta si telecomunicatii 3.5 închirieri si servicii prestate întreprinderilor Administratie publicǎ 1. Productia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier.0 0.6 4.5%).9 1. 2001.0 1.5 8.2 2.8 4.6 1.6 1.8 1.7%.5 1. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49.3%) învǎtǎmântul si sǎnǎtatea. repararea si 6.0 1. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în crestere din an în an (2000 – 15.3 4.5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. exploatarea forestierǎ si economia vânatului au variatii foarte mici.9% în 2001 si 44. Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de otel aflatǎ la Baia Mare.3 1. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3.0 gaze si apǎ Constructii 2.4 1.3%. transporturile (2000 – 2.8 1. INSSE. 0.5 bancare si de asigurare Tranzactii imobiliare.1 0. comert.1 Învǎtǎmânt Sǎnǎtate si asistentǎ socialǎ Alte activitǎti 4.6 1. piese de schimb auto etc.3 1.0 2.0 4. a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante 1. 1.6 1. 2003.8 Comert.5 1.7 4.7 8.5 3.5 Activitǎti financiare.4 4.6 7. masini si utilaje agricole si forestie re.6 1.9%. 1.0 2. Silvicultura.4 1.6 0.4 1. 2001 – 16.

O îndelungatǎ traditie în judetul Maramures o are productia mestesugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel.4. reteaua unitǎtilor de învǎtǎmânt a judetului Maramures cuprindea 56 de grǎdinite. Borsa. . o scoalǎ de maistri si 14 institutii de învǎtǎmânt superior. placaj.4. Baia Mare. Cresterea animalelor este si ea prezentǎ. cherestea etc. Tg. porcinele. la Vadul Izei. În sectorul cresterii animalelor s-au desfǎsurat actiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. cruci pictate. ovinele. care în judet ocupǎ 71% din totalul suprafetelor agricole. 271 scoli generale. principalele animale fiind bovinele. 2. unde se realizeazǎ mobilǎ. A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbunǎtǎtirea pajistilor.3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale. Baia Sprie. 1 scoalǎ profesionalǎ. pepiniere pomicole si viticole. Viseu de Sus25[25].Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei. 2. cartofi. mobilier tǎrǎnesc.4 Învǎtǎmântul În anul scolar 2002 – 2003. orz etc. Lǎpus si prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porti maramuresene. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎtirea si asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor. grâu. Desesti si prelucrarea lânii la Sǎpânta. Sǎpânta. 32 licee. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale. de prevenire si transmitere a acestora la om.

3 INDICATORI Învǎtǎmânt total: Unitǎti Populatia scolarǎ Copii de grǎdinitǎ Elevi înscrisi Studenti înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt prescolar: Grǎdinite de copii Copii înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt primar si gimnazial: scoli Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt liceal: Licee Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt profesional: scoli Elevi Personal didactic Învǎtǎmânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: 31 15 698 1 508 30 15 792 1 494 30 16 382 1 591 32 17 083 1 425 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 273 61 912 4 243 272 59 542 4 287 271 54 093 4 022 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 .Evolutia învǎtǎmântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr. 2.

pe sexe si medii. la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr. cea ruralǎ 47.4 Total (numar persoane) Urban (numar persoane) Rural (numar persoane) Locuitori / km2 Judetul .37% din populatia tǎrii. de la grǎdinite pânǎ la institutiile de învǎtǎmânt superior.4.5 Populatia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005. adicǎ 2. Învǎtǎmântul superior a suferit si el o transformare dintr-un numǎr de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. Populatia. din care populatia masculinǎ 249 350. iar cea femininǎ 285 65026[26].6 locuitori/km2. O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003). Populatia urbanǎ reprezintǎ 52. 2003.scoli Elevi înscrisi Învǎtǎmânt superior: Institutii Studenti 1 2 339 1 1 604 1 1 324 1 1 026 31 4 610 16 4 866 14 5 480 14 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. INSSE. 2. scolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003.9%. Maramuresul avea 535 000 locuitori. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎtǎmânt o reprezintǎ situatia economicǎ si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor.1% iar densitatea populatiei este de 82. 2. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003).

a.7%).6 82.Maramures Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88.3 84.6%). Din punct de vedere confesional.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38.7%). romano-catolici (12.9% maghiari.6% evrei. în mǎsura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare. urmati de greco-catolici (38.a.7%).7 85.insse. maghiara (25. 35.a.9%). urmata de limba româna (33.maramures.3%) s. 4.3 Sursa:www.0%).27[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o crestere considerabilǎ a economiei judetului Maramures.4% români. ortodocsi (3.5% ruteni (ucrainieni) s.8%). locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38. ucraineana (2.2 84. CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs . 19. reformati (5.5%) s.2 82. Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36.

unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. mai întâi. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii. sieu. 3. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei. Bârsana. Rozavlea.1 Continutul potentialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutâi si Ţibles. fie pe Valea Izei. pe la Poiana suiorului. Moisei. o fermǎ horticolǎ unde s-au . pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". cu un interesant port popular. din nordul Moldovei. peste pasul Prislop si se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. Nǎnesti. spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie. vechi centru minier. sat cu un cimitir original. obiceiurile si arta popularǎ. vechi centru minier. Giulesti si Vad. pe la Negresti. Dupǎ sieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ. Strâmtura. adevarat muzeu de artǎ popularǎ. principala localitate din Ţara Oasului. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. teren de camping si parching. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti. Negresti. unde se înaltǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au pǎstrat aproape nealterate porturile. Pornim. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: Sǎpânta. Vom porni pe soseaua ce duce la Seini. important centru de ceramicǎ.Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. cu caracteristici si personalitate distinctǎ. Ciocǎnesti si Iacobeni. Dragomiresti. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. fosta resedintǎ voievodalǎ în sec. Certeze. prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti. traditiile. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. Denumit si Ţara Lemnului. dedicat celor 29 tǎrani ucisi aici în 1944. Se trece mai apoi prin Borsa. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului. trecând prin inima Oasului. Varna. al XIV-lea. În drum sunt întâlnite localitǎtile Cârlibaba.

cu oameni în costume viu colorate. greu de definit pentru strǎini. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi. cu atâta firesc. Dacǎ esti venit din alte colturi de lume. Între zidurile ei.. privelisti si trǎiri. Un tinut al misterelor. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici fabrici. În apropierea comunei. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎtile meleagului. cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn. dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pânǎ la linguri. pe dealul Bradului. unde se înaltǎ o cetate din sec. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. Starea de uimire nu te pǎrǎseste aproape nici o clipa. iobagii rǎsculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. Maramuresul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. care se aratǎ ziua prin luminisuri de pǎdure. care trǎiesc întrun fel de paradis dat de Dumnezeu. Toate sunt . în care fiecare asezare apare ca un mic miracol. când ultima tehnologie a robotizat existenta. Esti primit în lumea lor cu respect. iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai. al XII-lea. care a trecut apoi la sângeroase represalii. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult.. La început de nou mileniu. vom întâlni marea comunǎ Mediesul Aurit. Mergând spre vest. localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu.aclimatizat migdali si lǎmâi. mobilier. una de drojdie de bere si una de abrazive. Splendoarea tinutului este datǎ de lumea satelor. ori cu atâtea si atâtea chipuri. 90 la sutǎ din suprafata Maramuresului. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii. dar si cu demnitate. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospetiei si a mitologiei. Sunt curiosi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata sǎ povesteascǎ si sǎ arate ce-i cu viata lor de tǎrani. cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans. Atractia tinutului este fǎrǎ egal si resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. poartǎ ori casǎ. pǎdurile reprezentând. ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. "Ţara Lemnului". la începutul secolului trecut. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer.

Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare d in masiv . la 1786 m altitudine.1. Bistrita Aurie. nemodificate prin activitatea umanǎ. Izvorul Pietrosului. Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. Somesul Mare. prin înǎltimea turlelor. Izvorul Bistritei). Spectacolul este de-a dreptul fascinant. . încântând prin tehnica ineditǎ a constructiei. Muntii Rodnei din care face parte Ţara Maramuresului. care coboarǎ în cascade. Pe lângǎ marea diversitate a peisajului.inconfundabile prin monumentalitatea si bogǎtia motivelor decorative. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali. specificul etnografic si folcloric. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. Glaciatiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic. O cǎlǎtorie în tinutul Maramuresului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎtia Pitorescului. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . maramuresean. La picioarele pârâului Pietrosu. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu. 3. cu apǎ limpede. Ţara Maramuresului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice. Iezer. Sǎpânta. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu.lacul Iezer. cu numeroase zǎnoage. predominate de semnul soarelui si al funiei. jalonati de o serie de vǎi. bunǎ de bǎut. prin armonia proportiilor. foarte abrupt. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. Bisericile din lemn din Maramures unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european.1950 m. simboluri ce semnificǎ firul vietii. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice.

Pestera de la Piatra Busuiocului. Flora. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr si pe prima treaptǎ a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun. cerbul. Ea face parte din complexul carstic Tǎusoare . cu pereti prǎpǎstiosi. cea mai extinsǎ si a doua.Rezervatia Pietrosul Mare. este Zǎnoaga Iezeru. acvila de munte. cea mai adâncǎ. pestera Jgheabul lui Zalion. urmele glaciare creeazǎ o rezervatie cu o suprafatǎ initialǎ de 183 ha. fauna. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. originarǎ din Asia Micǎ. la începutul secolului XX. Alte pesteri din zonǎ sunt: Pestera lui Maglei. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul tǎrii. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri. marmota. Rezervatia se întinde pe o suprafatǎ de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 si 700 metri altitudine. În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om. la o altitudine de 550 m. Rezervatii de mlastinǎ s-au format destul de târziu în timp. Culmea principalǎ adǎposteste pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. cu specii rare printre care si floarea de colt. adǎposteste cǎldarea Buhǎescu. care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. capra neagrǎ.Zalion si a fost declaratǎ monument al naturii. care adǎposteste lacul Iezeru si obârsia pârâului Pietrosu. prin peisajul lor sǎlbatic. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tisǎ. cu galerii în lungime de 9530 m. descoperitǎ în 1955. Prima este Zǎnoaga Micǎ. Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei. râsul. O importantǎ economicǎ si peisagisticǎ o reprezintǎ rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. O importantǎ rezervatie naturalǎ se aflǎ la 10 km de orasul Borsa . geologia. sunt unice în Carpatii Orientali. Pestera din Dealul Popii. Rezervatia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean.Dintre ele se evidentiazǎ Pestera Izvorul Tǎusoarelor. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpinǎ si subalpinǎ. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un . Pestera Zânelor.

Aceastǎ rezervatie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi). având o formǎ circularǎ. care include specii de crin. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turbǎ. este consideratǎ unicǎ în tarǎ prin existenta jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpatii Românesti (970 m). Cascada Izvorul Cailor. la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. situatǎ în raza localitǎtii Sǎpânta. plop.plantǎ carnivorǎ. afluent al râului Mara. pe o suprafatǎ de 20 ha se întâlneste o interesantǎ asociatie vegetalǎ. Minunata creatie a naturii. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei. în trepte. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile si drumurile modernizate. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. alun. care sunt foarte putine. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos. s-a format în urma unei alunecǎri de teren. cu un luciu de apǎ de 4300 mp si o adâncime de 20 m. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Mlastina Poiana Brazilor. Breb. sub liziera pǎdurii. trifoiul de baltǎ. roua cerului . la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi. rogozul. Mlastina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. unde ocupǎ o suprafatǎ de 3 ha. În jurul lacului. Mai mult de jumǎtate din suprafata lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. la o distantǎ de 4. având ca punct de plecare Ocna sugatag. . de la o înǎltime de circa 60 m. cu o serie de piscuri ce depǎsesc 2000 m. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. specii de alge de origine nordicǎ. se aflǎ la altitudinea de 1800 m. de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea. o cǎdere de apǎ. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Ea s-a format întrun rest de crater vulcanic.veritabil depozit de relicve. Ţara Maramuresului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ.5 km de Borsa. Pe baza ultimelor cercetǎri. Un peisaj de neuitat oferǎ turistilor Masivul Rodnei.

Borcut . iar înǎltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. de la luncile râurilor la crestele muntilor. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pesterǎ.1. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ statiunea Runcu Plesa (100 locuri de cazare). aspecte de statiuni balneare sau climaterice. Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei. Muntii Maramuresului. aflate la Sǎpânta. la 800 m altitudine. Ca suprafatǎ. numite de localnici "borcuturi". În . Strâmbu .1.1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat. Cadrul natural maramuresean conferǎ multe asezǎri. magneziene. Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarnǎ. Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale. punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. Sǎlistea de Sus si altele28[28]. Valea Virului (14). Borsa (30). pe malul Tisei. ambele aflate în apropiere de Bǎiut. Ieud. Farcǎu si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite.Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan. este situat la 204 metri.Bǎiut. cu patru cabane pentru cazare. sub Vârful Ignis (Gutâi).între douǎ limite extreme. În S-V Muntilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocosului si Cheile Tǎtarului. Pestera cu oase de la Poiana Botizii. Viseul de Sus (20). Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. Borsa. Statiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. Pestera de la Vǎlenii sonicutei de pe Valea Repedea.Breb. are calitǎti terapeutice de odihnǎ si recreere. care presupune cresteri si descresteri . Stoiceni. 3. la poalele Pietrosului. situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului. calcice. Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu.

Buhǎescu Mare (2188m) si Bǎtrâna (1710m). . o cuvetǎ cu relief colinar si piemontan. cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). Gutâi . În partea de sud.1307 m. Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). folosite ca pǎsuni de culme. închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice. Negoiasa (2041m). Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m). Frasin) atinge abia 827 m si la înǎltimi mai mari în Muntii Gutâi.1442 m). Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. unde unele vârfuri depǎsesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis . Piatra Rea (1825m). Muntii vulcanici ai Maramuresului. au pe alocuri curmǎturi relativ joase. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas. Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari dimensiuni. deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice.Maramures se aflǎ doar partea nordicǎ a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). dominate de urme glaciare: morene. Caracteristice sunt de asemenea. Acesti munti. se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)29[29]. Cormaia (2033m). Populatia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ si astǎzi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor. pe substrat sedimentar (marne. Pietroasa si Dragos). sud-vest se desfǎsoarǎ grupa nordicǎ a lantului muntos de origine vulcanicǎ. Caracteristica generalǎ a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline. unde punctul culminant (vf. dintre valea Tisei si valea Sǎlǎutei. care închide Depresiunea Maramuresului pe aceastǎ laturǎ. Ţara Oasului. între care mai circulate sunt Negresti-Oas. micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎita. argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. Negoiescu. Constructia petrograficǎ si formele de relief dominante justificǎ împǎrtirea acestor munti în douǎ grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. care se întind pânǎ la valea Botizei. Repedea. este de origine tectonicǎ si erozivǎ. Firiza. în Muntii Oasului. circuri si vǎi glaciare (Fântâna cu Cimpoiasǎ.

A doua grupǎ, a Muntilor Ţibles, este constituitǎ, în cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii), care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite si prioclastite, care alcǎtuiesc proeminente de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai înalt este vârful Ţibles de 1839 m altitudine. Muntii Maramuresului. Se însiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba si Bistrita Aurie pânǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Viseului. În general sunt constituiti din sisturi cristaline, strǎpunse de andezite. În cadrul Muntilor Maramuresului se detaseazǎ Culmea Pop Ivan, cu vârful Mica Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m), Muntele Pop Ivan (1937 m). Masivul Farcǎu este asezat între vǎile Ruscova, Repedea si Rica; vârful care dominǎ masivul se numeste Mihǎilescu (1918 m), unde se aflǎ si lacul periglaciar Venderelu. Tot în cadrul acestui lant muntos se aflǎ si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârsǎnescu (1542 m). În toti acesti munti se practicǎ pǎsunatul, de primavara pânǎ toamna, fiind împânziti de stâne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu si-au schimbat „locurile de vǎrat" iar ,,drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIV-lea, când aceste locuri apar mentionate pentru prima datǎ în documente. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova si Vaser; vârful are 1850 m altitudine. Se detaseaz râul

ǎ din aceastǎ culme si Prislopasu (1201 m),

Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Mai la sud, spre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop, care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) si culmea Prislop. Muntii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului si Bistrita Aurie pânǎ la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina Ţapului, care este între

Carlibaba si Ţibǎu30[30]. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr. 3.1 Vârful, denumirea si altitudinea (m) Pietrosul 2 303 Gǎlatului 2 159 Cearcǎului 1 849 Ţibles 1 839 Hudinului 1 611 Gutâi 1 445 Plesca 1 323 Secului 1 311 Ignis 1 306 Plesca Mare 1 302 Mogosa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Masivul in care se afla Rodna Rodna Rodna Ţibles Ţibles Gutâi Gutâi Ţibles Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Localitatea cea mai apropiata Borsa Complex Borsa Complex Borsa Dragomiresti Botiza Mara Bǎiut Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Desesti Ciocotis Distanta (km) 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti Muntii Rodnei. Masivul cel mai înalt din Carpatii Rǎsǎriteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). 30-40 spre Creasta km nord, si principalǎ prezintǎ spre o mǎsoarǎ sud cu peste 50 km lungime, celei pe o în lǎtime de asimetrie asemǎnatoare exceptia zonei fǎgǎrasene: abruptǎ apropierea

domoalǎ

Pusdrele,

cǎreia

se

aflǎ

o

cabanǎ

si

un

refugiu

Salvamont.

Lipsit

în

zona

alpinǎ

de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul31[31]. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoarǎ, pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte tinuturi românesti. Astfel, intrarea în Maramures, dinspre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Gutâi, dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si legǎtura se fac prin pasul Prislop, dinspre zona Bistrita-Nǎsǎud, legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul setref, iar legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul Huta. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete naturalǎ si beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu specific zonal. Depresiunea Maramures este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra vǎile, bazinetele si micile depresiuni. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sǎpânta, Piemontul Gutâiului, Piemontul Vǎratecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu afluentii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei cuprinde, de asemenea, o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asezǎrilor, amintind în acest sens bazinetele Sǎcel, Sǎlistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara, Cosǎu, Rona si desigur Sighet, depresiune situatǎ la confluenta Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase si lunci; râuletul Sǎpânta a creat Depresiunea Sǎpânta, în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume, de mare faimǎ în tarǎ si în lume.

3.1.1.2 Clima

apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ. lapovitǎ si ploi reci si se întind pe o perioadǎ lungǎ.Clima zonei Maramures este moderatǎ de tip temperat continental. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual.3 Reteaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramures. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazutǎ.1. Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti). În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului.60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus. de recreere sau tratament. De la izvoare si pânǎ la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau . nu sunt vifornite si vijelii. lernile sunt destul de geroase. În munti. Regimul precipitatiilor. precum si invaziile de aer rece32[32]. Temperatura maximǎ absolutǎ 39. Râul Viseu izvorǎste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Viseului. 3. în zonele depresionare si deluroase. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9. iar o micǎ parte cum este Ţibǎul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita. cu zǎpadǎ abundentǎ.40 C în depresiuni.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. precipitatiile sunt mult mai abundente. Iza si Sǎpânta cu afluentii lor). iar Izvorul Cǎtelei merge spre Ceremus (Ucraina).1.

Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine).Valea Fântânelor. Caracteristica râului este debitul mare si constant. Slǎtioara. lezerul Pietrosului (18 lacuri). În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. Mai numeroase. Tǎul lui Dumitru). Mara. O mare bogǎtie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de apǎ sunt lacurile. datorat pǎdurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol.2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Râuri Pe teritoriul judetului . iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. Principalele cursuri de apǎ ale judetului Maramures Tabel nr. lezerul Mic. Pârâul Hotarului. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei . pârâul Sugǎului. Izvorul Negru. Râul Iza izvorǎste de sub vârful Bǎtrâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se varsǎ în Tisa. Din partea dreaptǎ Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova.Viseul. Valea lui Dragos. ledisorul. strǎbǎtând peste 83 km. Botiza. cel mai important afluent este pârâul Ronisoara. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Râul Sǎpânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. 3. Pietroasa. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. Pe partea dreaptǎ. Negoiescu. Vremusu. Slatina. Apele sǎrate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎti a unor statiuni de agrement si balneare. Podul Izvorului. Cimpoiesu. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. Pe partea stângǎ. dar mici. sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu). Baicu. Afluentii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. Lacul Rosu si încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. lung de 22 km. cu largi posibilitǎti de tratament al bolilor reumatismale. Lacul Bǎtrâna.

vânturetul rosu. capra neagrǎ a fost una din bogǎtiile si mândriile Maramuresului. peste 60 de specii cuibǎresc aici. În pǎdurile de rǎsinoase gǎsim specii de animale si pǎsǎri într-un mare numǎr. mrana. Coniferele. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. coborând uneori pânǎ la 1400 m. urechelnita. Bucuresti 3. stejar. stiuca. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbu l carpatin.4 Solurile. Amintim acvila de stâncǎ. Vegetatia variatǎ si bogatǎ a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. azaleea piticǎ etc. Gutâi si Ţibles. Se mai gǎseste marmota. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. ocupǎ zone întinse în Muntii Maramuresului.Somes Lǎpus Iza Viseu Vaser Mara 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. Pentru zonele alpine. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m si 1700 m altitudine.1. În general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere si pajisti alpine. INSSE. Pǎsǎrile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. rata. Viseu. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. pitigoiul de brǎdet. scobarul etc. care însumeazǎ peste . mistretul. forfecuta galbenǎ. râsul. apreciatǎ pentru blana si pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. iepurele. 1999 – 2003. gorun.1. lupul. cocosul de munte. peste 30 de specii. fag. brumǎrita. ursi. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare. ursul brun. jderul de piatrǎ. tiparul. pǎstrǎvul curcubeul. cu preponderentǎ molidul. vulpea. jderul de pǎdure. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ si cu multe raritǎti. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. bursucul. veverita. care determinǎ vegetatia si fauna caracteristicǎ acestora. Apele de munte (Tisa. rogozul. cǎpriorul. lupi. cleanul. ciocǎnitoarea cu trei degete. Pentru foioase distingem rǎsinoase.

23 de specii33[33]. 3.1.1.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de florǎ si faunǎ, au determinat autoritǎtile administrative sǎ le protejeze prin lege, constituind unele rezervatii naturale si declarând anumi te specii monumente ale naturii. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500 ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎtilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. Specii de muschi pe care le gǎsim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt

considerate ca relicte arctice. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi), iar lângǎ pǎdurile de molid - zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. Zona este bogatǎ si în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}, recolonizatǎ în anul 1964, marmota (Marmota marmota), recolonizatǎ în anul 1973, râsul (Lynx lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii. Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi

bucurii de neuitat, astfel34[34]: • Borsa (Gura Pietroasa) - Statia metorologicǎ - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei Buhǎescu - Tǎmita la Cruce; • Poiana Borsa (Gura Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎtiului; • Statiunea de odihnǎ Borsa - pârtia olimpicǎ de schi - Buza Muntelui – Cabana Puzdrele; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Cascada Izvorul Cailor - saua stiol - Hanul Prislop; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Podul Izvorului - Poiana Runca - Poiana stiol – saua Gargalǎu; • saua Gargalǎu - saua Gǎlǎtiului - Târnita Negoieselor - saua Buhǎescu Mare (Târnita "La Cruce") - Vârful Bǎtrâna - Dealul stefǎnitei. Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Muntii Maramuresului, cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin lege, Mlastinile Vlǎsinescu, Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o rarǎ frumusete. Alte specii de faunǎ si florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte, laleaua pestritǎ, precum si o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul, corbul, acvila tipǎtoare micǎ, bufnita, huhurezul, ciuful, cocosul de munte, iar dintre pesti, lostrita. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite Vârful

precum plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. 3.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Rez. Nat. Pietrosul Mare Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la Zâmbroslâvii Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei Rez. de gorunet Ronisoara Rez. de larice Costui Rez. Poiana Brazilor Rez. Pǎdurea Crǎiasa Rez. Creasta Cocosului Rez. Mlastina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. Nat. Tǎul lui Dumitru Rez. Arboretele de castan comestibil Rez. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. Nat. Lacul Albastru Rez. Forestierǎ Bavna-Conga Rez. Cheile Babei Rez. Pestera cu oase Rez. Pestera Vǎlenii somcutei SâlhoiSuprafata (ha) 3 300 800 5 0,2 62 0,7 4 44 50 3 3 500 50 1,54 26 15 0,5 5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003, INSSE, Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de cǎtre Comitetul MAB UNESCO, reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafatǎ de cca 3300 ha. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎtii si integritǎtii comunitǎtilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protejǎrii diversitǎtii genetice a speciilor.

pǎiusul. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. mierea ursului. floarea de colt etc. porti.1. 3. capra neagrǎ. cocos de munte etc. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. dintre care putem enumera: gusa porumbelului. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în asezǎrile de pe vǎile Marei. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramuresului. tesǎturi. sopârlita. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. arhitecturale si etno grafic – folclorice. la o altitudine medie de 228 m fatǎ de nivelul mǎrii. râsul. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. zona turisticǎ montanǎ. peste pasul Huta.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. în care sau pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. datini si folclor. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr.Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. unice prin frumusete. Maramuresul istoric posedǎ un potential turistic antropic. în pitoreasca si nu mai putin importanta Ţara Oasului 35[35]. istorice. Biserica Sfânta Treime. Datoritǎ unui complex de conditii favorabile. în depresiunea cu acelasi nume. Sighetu Marmatiei si Sǎpânta. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etno grafie si folclor. Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judetului Maramures. ce compun potentialul turistic. dar prezente si pe vǎile Tisei si Viseului. acvila de munte. ceramicǎ. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si pǎsǎri cum ar fi: ursul brun. unelte. Turnul lui stefan . semnificatie. Cosǎului si Izei. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar – Lǎpus. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vǎile Marei si Izei. casa Iancu de Hunedoara. ce poate fi continuat. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. complex si unitar. biserici. vechime si desfǎsurare.ridicat în secolul al XV- . cerbul.

Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche constructie din oras. oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor. 58 km. D. Orasul s-a dezvoltat în timp. perpendiculare pe sosea. 109 F. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa. din care se desprind strǎzi drepte. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. Din pǎcate. iar de la Baia Mare. de la crucea drumului din Feresti. mineralogie36[36]. Orasul Sighetu Marmatiei. este o constructie din piatrǎ. Asezarea este situatǎ într-un spatiu pitoresc. orasului nu i s-a acordat atentia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice românesti de mare rezonantǎ. sub denumirea de Zalatina (Slatina).J. la 5 km. pe fronton. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vǎile. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. înalt de aproape 50 m. dau o notǎ specificǎ orasului. oamenii Maramuresului de pe toate vǎile zonei. Muzeul judetean . Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal. care. populatia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiarǎ (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români. dominat de dealuri si coline. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. cu viata sa economicǎ si culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. Turnul Mǎcelarilor. pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimatericǎ Ocna sugatag. . pe frontiera de nord-vest a tǎrii. etnografie. urcând panta dealului. Vechiul Han al orasului. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. secolul al XI-lea. din foisorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra orasului. În general. Institutii de prestigiu din clǎdirile trainice. asezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judet. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. deasupra usii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. pe cumpǎna apelor. este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramuresului .are mai multe sectii: istorie si arheologie.lea. în stil gotic. De altfel. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures. vechi. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. în ultimii 50 de ani. artǎ. si o fac si astǎzi. între râurile Mara si Cosǎu.

Baia Mare. baruri. în imediata apropiere a Complexului. Oarecum izolat. Prin traditie se mai stie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. cu arbori de stejar de sute de ani. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. azi disparutǎ. cafenele. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. Ocna sugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giulesti. De altfel. Brebul se învecineazǎ cu localitǎtile Budesti si Sârbi de pe Valea Cosǎului. imediat la poalele acestuia. Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. la "Creasta Cocosului". terase. masaje. satele din jur) de a-si construi case de vacantǎ proprii. Tot aici. împachetǎri cu parafinǎ. restaurante. din neamul Rednicenilor. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. În general. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. sǎli de gimnasticǎ medicalǎ). afluent al Marei. urmasi ai lui Dragos37[37]. fizioterapie (inhalatii. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. Ocna sugatag. dar si la "borcutul" de la Breb. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. la Giulesti. Vin aici oameni la odihnǎ si tratament din toatǎ tara.Apoi s-a mai numit si "La sare". în partea superioarǎ a bazinului Mara. nefiind pe nici una din arterele principale. în apropierea ei aflându-se si localitatea Doraslǎu. Statiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. instalatii de hidroterapie. . dar si tǎranii din satele Maramuresului. cantine. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". Stâncǎria de pe Muntii Gutâiului. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbogǎti peisajul locului. Hoteni si .De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi.

folclorul. a fost construitǎ înainte de 1531. dr. Slatina (Ocna sugatag). Un sat nu este numai o asezare în spatiu. Desesti. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti.Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. Claude Karnoouh. din zona Lǎpusului. Biserica satului. dr. lǎrgitǎ în 1643 si reparatǎ în 1715. între aceste douǎ localitǎti. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura traditionalǎ. Copacis si Breb. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi si se varsǎ în râul Mara. . Mihai Pop. are o singurǎ streasinǎ. neobisnuite în regiune. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. din 20 martie 1360. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. Franta. În hotarul Brebului se aflǎ mlastinile cu turbǎ. fiul lui Giula. obiceiurile. în mosiile Breb. Hǎrnicesti si Sat sugatag. fiul lui Carol Robert. doc. asezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. Copacis. groase de opt metri. Franta)38[38]. cu o pantǎ abruptǎ. Arhitectura bisericii este specific maramureseanǎ pentru acest gen de constructii. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din asezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. A atras cercetǎtori români si strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. diplomǎ care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. dr. prin care îl întǎreste pe romanul Dragos. portul. Danielle Mason. De remarcat faptul cǎ acoperisul. satul fiind pe dreapta. 1970-1974.

Iasi). de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. din secolele XVII-XVIII. Buzǎu. Ieudul mǎrturiseste despre obârsiile strǎmosesti. Ieudul a pǎstrat si o serie de monumente de arhitecturǎ tǎrǎneascǎ laicǎ: case si anexe gospodǎresti. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. Astǎzi. Un sat este un loc anume. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. o valoroasǎ colectie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. perpendicular pe axa drumului. în Maramuresul istoric. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). instalatii tehnice actionate de apǎ (mori. Ieudul a pǎstrat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori. la margine de hotar voievodal strǎbun. printre care se numǎrǎ si Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Crestineascǎ" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). sacrificii. de dascǎli si preoti. pârâul Ieudului.ci un loc în umanitate si în univers. crescute din pǎmânt si deodatǎ cu pǎmântul. este Biserica din ses din Ieud. vopsite în coloranti vegetali si minerali. greco-catolicǎ. Ieudul este aceastǎ "cale" si o deschidere cǎtre tarǎ. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. Biserica este edificatǎ în anul 1718. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. Comuna Ieud este asezatǎ la sud de soseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. Blaj. de bucurii si necazuri. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. . covoare si stergare cu motive geometrice. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colectie de icoane pe sticlǎ. un sat poate fi si o cale cǎtre tarǎ. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. la nord asezarea este dominatǎ de Muntii Ţibles. de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". mobilier specific si desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. zǎmislite dupǎ legile lui. vâltori) etc. acolo în miazǎnoaptea pǎmântului românesc. covoare maramuresene. mobilier specific si câteva cǎrti de mare valoare. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii si pânǎ azi. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. de martiri. de ctitori de mǎnǎstiri si biserici. în care se varsǎ perpendicular Ieudisorul. orânduit dupǎ legile omenesti.

ici-colo se mai zǎresc si casele vechi. Traditia popularǎ pomeneste de o mǎnǎstire veche. putin mai jos este biserica nouǎ. . Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. expozitii de covoare si obiecte de lânǎ. Populatia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. care. în primul rând. din piatrǎ. de zid. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. pe un promontoriu. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. cu simbolistica precrestinǎ în majoritatea cazurilor. de Sighetul Marmatiei. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. masivǎ. etc. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. mai spatios. prin pitoresc si originalitate. extrasi din flori si plante. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. Ieudul se mândreste cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramures. ridicatǎ în 1364. deja devenite monument.notorietate pe plan national si international. în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). iar printre casele noi. Situat la 97 km. pe Valea Izei. datoritǎ unor initiative individuale apreciabile. distantǎ de Baia Mare si la 43 km. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramuresene. Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o pozitie privilegiatǎ. care se desprinde din soseaua principalǎ Sighet-Borsa. care tocmai îsi ridicaserǎ un alt lǎcas. abandonat pe parcursul anilor. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative si cooperativa. Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. precum si cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". daruitǎ de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. la începutul secolului al XIV-lea. pe lângǎ satisfactii de ordin moral . tocul usii de la intrare. locuitorii se ocupǎ în principal cu cresterea vitelor. tǎierea si industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. unde se regǎsesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodǎriilor tǎrǎnesti. Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. numitǎ "Biserica din deal".specific locului. vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare si a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. numitǎ Botiza.

Cresterea populatiei din comunǎ a impus ridicarea. conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". De la intrarea în sat. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodox. dar si pe strǎzile laterale. precum si multǎ carte veche din tiparnitele de la Iasi. fiul lui Stan. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite. la o distantǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. de asta data din cǎrǎmidǎ. În ultimii ani. între 1975-1976. a unui nou lǎcas de închinǎciune. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. Bucuresti. Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de exceptie. cât si cea din piatrǎ. Astǎzi satul îti dǎ. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesugǎresti de tesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale39[39]. Astfel. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. sentimentul bogǎtiei (materiale si spirituale). din piatrǎ. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si întǎreste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. cu sapte turle. Asezatǎ pe malul drept al râului Iza. Atât biserica veche din lemn. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". lângǎ asezarea lor. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. s-a construit în centrul satului o bisericutǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. pe dreapta si pe . este strǎbǎtutǎ de drumul judetean 186. Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. 1993-1994. În 1992. Blaj. de la primul contact. cu intentia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. printr-o diplomǎ. "Bisericuta de pe Jbar". Râmnic. la locul numit "Valea Sasului". Se pǎstreazǎ si tablouri pe pânzǎ de mare valoare. de-a lungul soselei.

constructii monumentale din lemn de stejar. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura traditionalǎ în lemn: case si acareturi. grupati în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porti noi. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgosestilor. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolicǎ). de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. de Baia Mare si 8 km. constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tarǎ. Satul. Tot acum se organizeazǎ si "Jocul" (hora satului). sculptate cu mǎiestrie în spiritul traditiei. Centru de comunǎ de care apartin administrativ satele Mara si Hǎrnicesti. se aliniazǎ satelor maramuresene pǎstrǎtoare de traditii populare. singura constructie de acest gen pǎstratǎ în Maramures. porti monumentale. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramures. prin pitoresc si originalitate. În centrul comunei. Comuna sieu este situatǎ la 89 km. de Baia Mare. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. Comuna Oncesti situatǎ la 65 km. Situatǎ pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. sunt mândria bârsǎnestilor. pe Valea Izei. Portile. Comunǎ autenticǎ a Maramuresului Istoric. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. sopronuri pentru fân si . În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. adevǎrate arcuri de triumf. vecinǎtǎti si neamuri.stânga. localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. care astǎzi adǎposteste muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. Asezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. Desestiul este un sat de tip agropastoral dominat de grǎdini si livezi cu pomi fructiferi. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. în fata portilor unde stau la sfat. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti.

Nu are pridvor. Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. În sat se pot vedea încǎ în functiune mori cu roatǎ verticalǎ. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. În partea de jos a satului. se pǎstreazǎ cea mai veche troitǎ de hotar. sunt creatiile mesterului Pop Taina. s-au pǎstrat si portile (mult îmbogǎtite în pǎrtile sculptate). actionate de apǎ. ca o chintesentǎ a geniului creator tǎrǎnesc. Biserica actualǎ. Vintesti si Vǎleni. cergi. instalatii tehnice tǎrǎnesti. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul traditional. Cǎlinesti. alaturi de Ferest i. Budesti. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. dansurile. în special la etaj. dar noile constructii au preluat. vâltori. iar absida este decrosatǎ. în mod frecvent. Nava are un plan rectangular. De asemenea. pive. de formǎ poligonalǎ. aducând de peste secole o culturǎ si civilizatie tǎrǎneascǎ de exceptie. Drag si Ioan Românul din Maramures. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cosǎului. în legaturǎ cu proprietǎtile voievozilor Bale. lucrate dupa rǎzboi. Multe din portile din lemn. si astǎzi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. participant la Marea Unire. Copiii si tinerii pe categorii de vârstǎ sunt constituiti în grupuri folclorice. specializatǎ în restaurǎri de monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. stergare) adecvate. al cǎrui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier traditional si împodobitǎ cu textile (covoare. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". elemente din arhitectura veche din lemn. Interiorul. .biserica din lemn. Constructiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). obiceiurile. cunoscutǎ sub numele de "Troita Rednicenilor" si datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. Balotesti.

astǎzi pentru cristalul rubiniu. S-au descoperit monede de argint si de aur . În zilele de duminicǎ si sǎrbǎtori. Teceu sau Teceul Mic . cǎmin cultural. În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situatǎ pe D. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. În bisericǎ. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic. oamenii ies la plimbare prin centrul satului. La Costiui. XIII-XIV. construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. construitǎ în 1742. Marcian. Traianus Consule. se mai poate vizita "Calvaria St.Rona de Sus. pe lângǎ Castel (astǎzi scoalǎ). Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. aici functioneazǎ o micǎ fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ .19.sat . una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Mare. iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenta romanǎ. slovaci. într-o adevǎratǎ defilare a portului traditional.Negresti. douǎ scoli cu clasele I-IV. Populatia este mixtǎ: maghiari. de pe vremea împǎratilor romani si bizantini (Comodus. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . Costiui este o veche asezare minereascǎ.N. înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huta. care a ars. În zona turisticǎ Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui. Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenta satului în sec. Vitellius. ruteni. Vespasianus. Septimius Severus). tot aici existǎ si o orgǎ. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ. Huta este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic apartine de Remeti. În sat a existat si o bisericǎ veche din lemn (1730).N. Ioan". castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul. astǎzi o micǎ statiune balneoclimatericǎ de interes local. foarte bine conservate. Dintre acestea. si biserica romano-catolicǎ. Pe soseaua spre Negresti. Toate poartǎ inscriptii si datǎri certe pe parcursul secolului al XVIIIlea si începutul secolului al XIX-lea. loc de odihnǎ într-un peisaj splendid. Localitatea este asezatǎ pe D.18 pe ruta Sighetul Marmatiei . Minele de la Costiui au fost exploatate încǎ din preistorie. care domina asezarea si despre care se stie prea putin.În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. datatǎ în 1888. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucuresti.

Comuna Sǎpânta este asezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Tarasului. Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. Stan Patras a sculptat si mobilier tǎrǎnesc. Stan Ioan Patras. una dintre acestea este casa Stan. XVII-XVIII construite din lemn. impunând un stil specific.. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oasului. Sǎpânta este una din comunele mari ale Maramuresului. galben. asezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpântei. În sat existǎ o bisericǎ grecocatolicǎ si o scoalǎ cu clasele I-VIII. prin vopsirea lui. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huta. români. Populatia este mixtǎ: maghiari. albastru si rosu. prelucrarea artisticǎ a lemnului. ruteni. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. Nicǎieri în Maramures lemnul nu se vopseste. cruci. un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turisticǎ si desigur de râul Sǎpânta care izvorǎste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. În Sǎpânta s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. anume. o altǎ zonǎ turisticǎ si etnofolcloricǎ de renume national si european. germani. iar pentru sublinieri. . restauratǎ în Muzeul Satului Maramuresean . creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras.apartinǎtor de comuna Remeti. Arta lui Stan Ioan Patras constǎ în faptul ca a reusit sǎ sintetizeze viata celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. adǎugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. care marcheazǎ si locul unde vara vin osenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. folosind ca fond albastrul. pe D. numai la Sǎpânta se foloseste acest procedeu. unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". la 18 km distantǎ de municipiul Sighetul Marmatiei. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânta un adevarat mit. slovaci. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ si versurile însotitoare trǎdeazǎ un optimism robust si o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânta "Cimitirul Vesel".N. Ceea ce a dus faima Sǎpântei este asa-zisul "Cimitir Vesel". colora lemnul sculptat pentru cruce. exceleazǎ prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor.

una în parohia de Sus si celaltǎ în parohia de Jos. dar mai ales casele frumos amenajate. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎsti în ultima lor invazie în Europa. Atestǎri scrise apar târziu. Asezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. Biserica din lemn. vâltorile si horincile. cu statut de villae.18. În istoria comunitǎtii. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. În Borsa au fost douǎ biserici de lemn. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. Cascada. Piatra Sǎpântei. cu cǎtune pe vǎile laterale si case izolate la mare distantǎ de vatrǎ. Dragomir si stefan. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese si fragmente ceramice edificatoare. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât si ca întindere).N. la 2 februarie 1365. când Borsa a cǎpǎtat statut urban. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. turn. va confisca mosiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ si fratilor sai Drag. Casa-muzeu Stan Ioan Patras. curate si deschise întotdeauna40[40]. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. naos drepunghiular. clopotnitǎ si pridvor deschis. dând nota caracteristicǎ asezǎrilor de tip "rǎsfirat si risipit". Borsa este una din vechile si statornicele asezǎri maramuresene. Pǎstrǎvia. când regele Ludovic. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânta. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciti de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. În Borsa s-a pǎstrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentalǎ din bârne rotunde . care au manifestat supunere. Pânǎ dupǎ rǎzboi.Sǎpânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. monument. existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea. În zona turisticǎ Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa.

avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. Din centrul Borsei. biserica.310. la exploatǎrile forestiere. Grupul scolar Minier. Zona este . Dacǎ orasul de astǎzi încǎ suferǎ în privinta urbanizǎrii. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. implantate în acest peisaj mirific. amintim câteva dotǎri de exceptie. oferǎ un peisaj unic. care o flancheazǎ si încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. Populatia orasului cu cǎtunele componente.5 km) cu o linie de telescaun.294 locuitori. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa. douǎ încǎperi mari. care se ridicǎ ca un zid deasupra Borsei. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". restul alte nationalitǎti (germani. români 26. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ. Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dotǎri urbane. care astǎzi a devenit Rezervatie a biosferei. maghiari. care ne va conduce spre Bucovina. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi si neegalat. la culesul fructelor de pǎdure. iar iarna se face schi. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. cu bogǎtii ale faunei si florei de neegalat. Muntii Rodnei. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. ucrainieni). la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. Hotelul Iezer. pe lângǎ frumusetile naturii va gǎsi si oameni la stâne. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borsa. De aici se pot face excursii în împrejurimi. Printre acestea se evidentiazǎ Spitalul. era de 27. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). construit într-o arhitecturǎ modernǎ si destul de bine dotat. De pe Vârful Prislopului. Chiar în centrul localitǎtii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. Orasul dispune si de o Bibliotecǎ si o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. În Masivul Rodnei pentru varietatea si bogǎtia vegetatiei si animalelor. Orasul a fost dintotdeauna localitate minierǎ.din lemn din brad. o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitecturǎ. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3.

interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta.2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎti turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale si antropice sǎ existe si resurse materiale adecvate. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”42[42]. mijloace de transport. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene. turism balnear. 3. turism cultural etc. beneficiind de potential sensibil apropiat. nici nenumǎratele posibilitǎti de practicare a turismului montan41[41]. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. premisele de bazǎ ale desfǎsurǎrii unei activitǎti turistice intense care sǎ permitǎ desfǎsurarea a numeroase forme de turism: turism rural. Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia. capabile sǎ asigure satisfacerea cerintelor turistilor. instalatii de tratament sau agrement si este conditionatǎ în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. turism montan. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎti de cazare si alimentatie. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Valea Tâslei. turism de vânatoare. Astfel. Deoarece. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Aceasta explica. în mare masura. . atractia diferita a unor zone.

INSSE. ferme.15 România Maramures Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României. clasificate dupa continut. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fatǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri. perioada de functionare. Din rezultatele obtinute reiese faptul cǎ judetul Maramures nu prezintǎ o importantǎ semnificativǎ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare. case de oaspeti) si unitati cu autoservire .10 2001 277 047 3 077 1. Capacitatea de cazare turisticǎ în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr. forma de propietate. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning.14 2003 275 319 3 154 1.11 2002 272 596 3 177 1.13 2005 277 384 3 257 1. Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1. indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial. iar în Maramures tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 fatǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare.etc).15%. vile . categoria de confort.2. functia îndeplinita.apartamente închiriate. serviciile de curatenie.14 2004 276 089 3 100 1. hanuri. 3.în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa. .1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare.în România. 5. sunt divizate.Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri. Bucuresti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: . etc. dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri. 2001-2005.

) unitati complementare sau cazare extrahoteliera. 3. casute. Bucuresti Din datele obtinute 2004-2005 tabelul 3. camine si hanuri pentru tineri. tabere si colonii de vacanta.4 Unitǎti Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 98 2005 16 5 1 1 19 66 108 Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005. sate de vacanta. pensiuni. hoteluri-apartamente.4 din din se poate observa ca numarul hotelurilor crescut numǎrul . cabane si refugii montane camere. a iar . bungalow-uri. case si apartamente de închiriat.2005 Tabel nr. sanatorii si stabilimente de sanatate. hanuri. Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 .Una din cea mai utilizata clasificare. reprezentanta de terenuri de camping si caravaning. este cea care separa mijloacele de cazare în: 43[43]   unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri. INSSE. etc.

. la fel ca si numǎrul vilelor turistice si al cabanelor turistice. Figura nr. aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni. Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures.motelurilor a rǎmas acelasi. 3.

perioada de functionare. în functie de categoria sociala si venit. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit. INSSE.Unitatile de cazare si alimentatie. instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor. Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3.5 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în hoteluri 630 873 997 1 116 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. etc. categoria de de confort. În privinta structurii. Atfel. pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare. atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate. anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele. aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri. mijloacele de transport. . mica si mijlocie. unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:  Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. importanta. Bucuresti Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. amplasarea în spatiu. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii. forma de propietate. în restul anilor.

Bucuresti . cazare. hrana. carburantii. Se observa ca în judetul Maramures.2004  Motelul: este o unitate de tip hotelier dimensiuni mici.2 Ponderea capacitǎtii de cazare din hoteluri 2000 . Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. 3. amplasata deobicei de-a de lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare.Figura nr. servicii. 3. INSSE. motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004.

El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber.Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004. Figura nr. . Aceste cresteri sunt rezultatul proiectel or de moderniz are a unitatilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. creste din doi în doi ani. acesta având categoria de 3 stele. de tratament si de agrement. la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi. de alimentatie. pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ si sǎ se mentinǎ între anii 2003 -2004 la 99 locuri. Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie). Dispunând de multiple atractii turistice. complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. opt camere duble si patru pat matrimonial. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelasi numǎr de locuri de cazare (60). Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). opt camere duble si patru cu pat matrimonial.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004  Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare. sportive si de agrement. 3. Mara cu doua camere single. El este compus din trei unitati hoteliere: ♦ ♦ Iza cu doua camere single. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete.

cu arhitectura specifica.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. telefon. sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. salon pentru servirea micului dejun. baschet). anul 2004. etc. 3.  Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna. numǎrul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. room service. fax. Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna. spalatorie. minibar. Ele sunt specifice turismului de drumetie. functionând în cladiri independente. sauna. sala de conferinte.♦ Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. care asigura cazarea. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. organizarea de petreceri. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m. televizor. fitness. si . Totusi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎti de cazare. internet. în zona montana. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. fotbal. handbal. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare. terenuri de sport (tenis de câmp. alimentatia si alte servicii specifice. rezervatii naturale.

care îsi maresc numarul de la un an la altul.modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. . pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice.

peste 60 de terenuri de vânatoare. cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. Bucuresti . a celor peste 100 de izvoare minerale. aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. INSSE. Datorita numeroaselor atractii turistice. 2004. care asigura. 3. Din acest motiv.Figura nr. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban. în spatii special amenajate.8 Pensiuni din judetul Maramures 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. multitudinea de lacuri naturale si artificiale.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. 3. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei44[44]".

cu precadere cele etnofolclorice. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76. si ocupationale.dar însa.economica si mediul înconjurator.O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie cazare evolutie favorabila.Figura nr. 3. Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza. iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere. viata socio. în natura. Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. spirituale.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. are de o foarte . cazare si alimentatie. Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber. numarul pensiunilor creste de la un an la altul. o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. de catre populatia din mediul urban. înca nealterate traditional si spirituale. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet.

2 Unitǎtile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire. bauturi si unele produse pentru fumatori45[45].patisserie. INSSE.3.59. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România.Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures 49 55 56 59 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. desi sunt foarte variate. în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare. . produse de cofetarie. însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara. anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 . Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica. Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul. dar si datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES. 3.2.

în apropiere de Pasul Prislop.Restaurant Plazza Rebel. bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. braserii. pizzeria.3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: . Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri.Restaurant Union. el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures. Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate. etc.  Hexalit . pe valea superioara a Viseului. . servind o gama diversificata de preparate culinare. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa.2.  Casa Veche.).Baia Mare. . Italian. cofetarii. trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile. unitati de tip expres. patiserii. etc.Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc.Viseu de Sus. linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri). Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam:  Crama Veche. la 700-850 de metri altitudine. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. 3. .Restaurant Doi Pauni.Târgul Lapus. chinezesc.

Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale . De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime. etc). 3. turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare. gastroduodenale. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat. handball. magneziene. etc. Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. existente în marile orase ale judetului46[46]. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic. Desi reprezinta interes pe plan local. utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii. endocrine. ale bolilor cronice. etc.În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine). Gutâi. discoteci. etc. neurologice. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. a bolilor ulceroase. terenuri de sport (tennis de câmp. turismul rural si agroturismul . ale tubului digestive. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei. etc. statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. intoxicatii profesionale cu agenti chimici.2. baschet. Maramuresului. baruri. cu o diferenta de nivel de 500 metri. cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa. 3.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures.4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. fotbal. puternic ionizat. Ţibles. una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom.

. punct. Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan. de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice). mijloace de transport pe cablu. muntii Ţibles. poteci marcate cât mai corespunzator. enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. albastru si galben ). muntii Maramuresului.lantul vulcanic al muntilor Gutâi-Ţibles. în functie de zona si masiv. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei. si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. În România a putut fi practicat la o scara larga.muntii Caliman. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor". deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos . muntii Gutâi. etc47[47] . precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. Turismul montan.Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m.practicat în gospodariile taranilor. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare. pârtii de ski. cerc.). Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani. accesibilitate). Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa. max. bisericii si obiceiuri stravechi. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX . Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. banda verticala si cruce) si trei culori (rosu. Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. toate marcajele turistice au un contur exterior alb. accidentare. care este reprezentat de cele doua lanturi: . În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi.. Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. datorita prezentei a numeroase obiective culturale.

pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. în judetul Maramures. în zona de cresta lipsesc adaposturi. nu te va lasa indiferent. sunt: Borsa. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza. specifice poporului român dar uitate în alte zone.O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. sa încerci. Fiind la o altitudine înalta si . acea noblete datatoare de har. Aflata în nordul României. este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. prin excelenta. Buhaescu. atât de linistita dar si atât de bogata. Vei dori sa faceti parte. statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). Maramuresul este. în zona de creasta nu exista adaposturi.  Muntii Calimarii. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. conferindu-le locuitorilor. Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale. sa afli. cultura si geografie fara profesor. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone:  Muntii Rodnei. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. pe valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa.

Valea Vaserului. pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati. Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)48[48]. Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna. Rozavlea . valea Viseului etc). În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Câmpulung Moldovenesc-Suceava.leud . Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m). drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. Ocna sugatag si Izvoare. deseori. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii. în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna.înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat. La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. Dinspre Satu Mare. etc. Valea Izei. intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei).Poienile Izei . având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie. Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. în judetul Maramures. Cavnic. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. Rezervatia Pietrosul Rodnei. Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile.Botiza . în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa.

Cascada Cailor din Muntii Pietrosu. mai ales daca ajungeti aici vara. Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor. Statiunile Ocna sugatag si Mogosa. din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri. Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717. venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate . prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei. localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. Muzeul Ţarancii si Manastirea din Dragomiresti. Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei. se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300. De asemenea. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza.Ieud se poate ajunge pe calea ferata. În zona se pot vizita.Ca si alte zone ale tarii. prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri.Botiza . În acest spatiu etnografic. pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor Ţiblesului. multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri. În apropiere de Rozavlea. Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana. În zona Rozavlea .

la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei.Viseul de Sus *Remeti. Astfel. Mountainbike. coborârea unor .etc.Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade. primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras. alpinism. drumetia. parapantǎ.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura. snowboard.Calinesti. Cavnic localitate situata în muntii Gutâi. În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii. O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina.Giulesti. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie. Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc49[49].continua drumul cu mijloace auto.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine.Bârsana.

aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei. . în functie de nivelul de pregatire al participantilor. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei. de pe pod. folosindu-te de curenti. puteti sa va sprijiniti pe genunchi. Escalada – Rapel. Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului. O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa. daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. punctul de plecare în rafting. cu putin talent în mânuirea parapantei. picioarele orizontale si departate. cu ajutorul unui sistem de frânare. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare). În cazul unei surplombe. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat. Canioning – Bodyrafting. Parapanta. Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente. se alege un traseu mai dificil. Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator.cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri. în conditii de siguranta maxima. Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor. coborârea pe prin defileu Somesului51[51]. Cascada Puzdrele50[50]. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. numit opt de rapel. poti sa zbori ore întregi. pentru cei antenati.200 de metri pe stânca sau în gol.

avene si galerii orizontale. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna. pesteri. chei. cât. care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa.Lapus. dotat cu elemente reflectorizante. coborâre. pentru evitarea accidentelor. Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. cascade. Activitatea este deosebit de atractiva. • Organizarea de excursii în toate zonele tarii. practicarea de activitati cu caracter . Canioning . ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse. Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte.Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. curgere prin tobogane naturale. echipat cu neopren.Ţibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa. toate aflate la distante mici unele de altele. Aventura este însotita de echipament corespunzator. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. proiector montat pe barca. vai active prin care mai curge apa. mai ales. prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare. traversari de marmite etc. atât prin ineditul peisajului. • Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee.Aven – Cascade. lungi de zeci de metri. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de apǎ de-a lungul timpului. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: • Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan.

la o altitudine de 490 de metri. Ocna sugatag -Mogosa . în vederea ocrotirii naturii. multe radioactive. România poate fi considerata pe bune dreptate. Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii". a cicloturismului si alpinismului. a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. Frumusetea locurilor. ale sistemului nervos periferic. • Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare. aerosoli. electroterapie . gimnastica medicala. . • Educarea tineretului. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România. • Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale.Vadu Izei. Înca din antichitate. Unele dintre ele sunt simple. pot trata aproape toate maladiile umane. Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor Ţibles si Gutâi. fizioterapie. ospitatalitatea oamenilor. ginecologice sau ale aparatului locomotor. Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale. altele fierbinti.speologic. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens. o tara fondatoare a turismului balnear. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli. În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. aerul ozonizat. precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite52[52]. monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie.

În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice Ţibles -Gutâi. . Manastirea Bârsana . altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. precum si a lacurilor saline din preajma statiunii.aflata în localitatea Rona de Sus Baia Sprie .Biserica Romano .Catolica (sec. livezilor. statiunea Ocna sugatag are un relief deluros. Manastirea Rona de Sus . atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici.În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: . Datorita prezentei padurilor. XV) etc. Centrul Vechi (arhitectura din sec. XIV)53[53].aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761. Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. brazdat de apele râului Mara. În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune.Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara."Cimitirul Vesel". la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei. Sapânta .

C. 4. reumatism abarticular. manastirea Bârsana. emfizen pulmonar. traheobronsite. astmul bronsic alergic. boli cardiovasculare54[54]. ape clorurosodice iodurate. viteza de deplasare. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb.: rinosinuzite cronice. 3. artroze periferice. Budesti. rinofaringite cronice hipertrofice. . B. alergice. centrale.Lânga statiunea " Ocna sugatag". izvoare crenoterapie. Calinesti si Giulesti. reumatism secundar infectios. Afectiuni O. ozenoase. status post ionfectii respiratorii repetate. laringite. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibles. lacul Firiza unde se fac canotaj. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze.catarale. Indicatiile tratamentului balnear: 1.. confera aerosolului temperatura deosebita. boli profesionale. infectioalergice. bronsiiectazii fara episoade hemoptoice. gonartroze.P. hipertrofice. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui. infectîos. 2. bromurate. coxartroze. Sârbi. disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. Profil terapeutic: reumatismal.N. Boli asociate: afectiuni ginecologice. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica.L. endocrine. sinuzite operate. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. sechele postpneumectorii. micoze ocofaringiene.O.R. marirea particulei. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. periferice.

într-un cadru natural deosebit de pitoresc. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. scade glicemia. Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . clorurata. sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica. micoze. creste mobilitatea articulara. afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. aflata la 30 km de Baia Mare. O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata. condroetin sulfric. efect antiinflamator. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. este situata la altitudinea de 1003 m. au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase. hipertona. sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol. în afectiuni ginecologice inflamatorii. afectiuni neurologice. vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. Elementul principal de cura este apa minerala în concentratie mare. fluidifiant la nivelul lichidului articular. sodica.Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice. pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. revitalizarea epitelului vibratil. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice55[55]. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. amelioreaza deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. aceasta este o statiune climaterica si de schi. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata. creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. . iodica. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice. general. ortopedice. ginecologice. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. efect histominopaxic si spasmilitic. decontracturant.

infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa. 154/31. doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. în care vechiul se îmbina cu noul sau. astfel spus. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. ca sate turistice. dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. la vreun motel. SATUL civilizatia traditionala cu înseamna înseamna obiceiuri cunoscute de generatii întregi. la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. atragerea turistului prin ineditul spectacol. La circa 20 km.În Maramures. Ecologic si Cultural (ANTREC). moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures. 12 . . Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite. în Sapânta. plus mansarda si demisol. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism. Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. case cu 3-4 etaje. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. situate într-un mediu nepoluat. a fost înfiintat oficial agroturismul. în localitatile Vadu Izei si Onceni. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. printre care si în judetul Maramures. hotel. Astfel. care vor sa înnopteze în pensiuni. Din Borsa pe Valea Izei. Antrec are 31 de filiale judesene. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. culturale si cadrul natural pitoresc. cu sarbatori stramosesti.

economice si culturale proprii. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o cât mai strânsa colaborare cu EUROGITES. Aceasta comuna fosta Cuhea.  Sacele . prelucrarea artistica a lemnului. împletituri din nuiele. este un important centru de artizanat: covoare.muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice.sate turistice climaterice si peisagistice. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata56[56].Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala.  Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice. Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului. în vederea promovarii în fiecare localitate: . unelte traditionale locale. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan .pieptare de ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru. sociale.sate turistice de creatie artistica si artizanala .sate turistice etnografice-folclorice . atelier renumit de cojocarie. .care în afara functiilor politico-administrative. costum popular cu specific local. ceramica veche.  Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala. o mare varietate cromatica .

ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de tara. cergi maramuresene cu motive traditionale original. cu motive ornamentale traditionale: funia. Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . arborele vietii. . Aceasta forma de turism are doua obiective : 1) de instruire prin îmbogatirea cunoasterii. Satul Sârbi prin portile de lemn. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona. sculptate cu motivul soarelui. fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine. comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. pasari. Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate  Stoiceni. port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri. semnul soarelui-simbolul vietii. floarea soarelui. funia. camasa barbatesca brodata foarte scurta. gastro. turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activitǎtii desfasurate acolo care atrag turisti. sat ce detine un port popular lapusnean autentic.tesaturi. coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic.  Satul Rogoz.intestinale. flori.  Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi. Astfel.  Sapânta renumit centru de artizanat . margini în dinti de lup.  Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate. staite. rozeta solara.

nationale sau regionale. Palatul culturii. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei. sarbatatori traditionale.2) recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor forme noi. monumente. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera. stinte naturale. în principal obiective turistice de provenienta antropica. Biserica din . în Ieud: Centru Etnografic. de civilizatie. pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor.Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926). Casa de lemn (secXVIII). Turismul cultural se concretizeaza în: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice. teatru. de nivelului de instruire al acestora. parcuri si gradinii. parcuri zoo. Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica. festivaluri de muzica. între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. edificii religioase. dans. Muzeul Etnografic al Ţarii Lapusului. expozitii si târguri. gradina botanica. istorice. Monumentul eroilor (1935). Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. balet. Muzeul Satului Maramuresean. în Sighetu . istorice. Biserica din Deal (1364). Catedrala Ortodoxa Româna. recreerea. Vizitarea muzeelor: de arheologie. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international. monumente si ansambluri de arhitectura si de arta. Ţinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural -istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. coverturi. Turismul cultural vizeaza. ansambluri urbane sau rurale. castele.

custuri si vârfuri abrupte. graiul fermecat. semete. arhaic al tǎranilor si cântecul . stǎ farmecul Maramuresului. biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. În felul lor de a grǎi si de a privi lucrurile. Cimitirul Vesel. Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta. E adevarat cǎ Maramuresul este cunoscut pentru aceastǎ civilizatie a lemnului. o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane.UNESCO). numeroase circuri glaciare. În Rozavlea : Biserica din lemn (1717. râsul sǎnǎtos al maramuresencelor. Manastirea Moisei (sec XIV . în special. ascultând întelepciunea bǎtrânilor. Muzeul satesc. însǎ mai presus de toate stǎ maramureseanul. Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat. Supranumiti si „Fagarasul nordului”. în sieu : Biserica de lemn (1599 . în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni. lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. lungi si salbatice spre sud. care si-a pǎstrat judecata limpede si neîntinatǎ.UNESCO ).Vale (1699).UNESCO). Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Doar reusind sǎ simti puterea magicǎ a maramureseanului. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât prin resursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. fire sǎnǎtoasǎ si robustǎ. Biserica din lemn (1699). lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural. Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord. precum si de cǎtre cercetǎtori57[57].comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat. Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile. în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972). pentru traditiile pe care stie sǎ le respecte. gustul înselǎtor al hornicii. lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati.

unde de secole sunt îngropati cei care pleacǎ în lumea de dincolo. asezarea maramureseanǎ are ca dominantǎ biserica. ceramicii. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrti . 4. bisericilor. Având în vedere criterii etnografice. din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura.. datinilor si folclorului. cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor.susani" si „josani". întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. si atunci. ocupatiile specifice portul popular si arta popularǎ în general. vom gǎsi o multime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment. portilor traditionale. Pentru aceste subzone pledeazǎ si tipul de asezare si structura gospodǎriei tǎrǎnesti. uneltelor. În jurul bisericii este cimitirul satului. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. unice prin semnificatie. specificul etnografic si folcloric. de unde dominǎ satul. CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs Diversitatea formelor de relief. Privitǎ în ansamblu. Biserica. obiceiurile si folclorul. vechime si desfǎsurare. si nu în . particularitǎtile lingvistice. nu vei simti decât un dor continuu si o dorintǎ puternicǎ de a te întoarce si a nu mai pleca. istorice si geografice. Credem cǎ armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean dǎ nastere specificului care individualizeazǎ zona. în general este amplasatǎ pe un patrimoniu. cu oamenii si creatiile acestora.1 Asezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramuresul. tesǎturilor. care-i conferǎ acesteia unicitate.ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. Dintre toate acestea.

în sud). în special în perioada când satele erau . în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul si cu Bucovina. în care arhitectura prezintǎ unele note diferite fatǎ de restul zonei. în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet. Moisei). Borsa. cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si Sǎlistea de Sus. incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud. în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobste maramureseanǎ.. 4) Subzona nordicǎ. ele s-au perfectionat. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sǎcel. Odatǎ create. 2) Subzona centralǎ. în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie. 1) Subzona plasatǎ în vestul Maramuresului. 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova. Rozvlea. în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere. Poienile Izei). arhitectura. în sud) si apa Viseului (de la vǎrsare în nord si pânǎ la Viseu de Sus. de-a lungul Tisei.ultimul rând. 4.2 Mestesugurile tǎrǎnesti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului. amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului58[58]. precum si a localitǎtilor urbane de dincolo de Tisa. definitǎ geografic de bazinul Marei si Cosǎului si cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana. .închise". ducând la anumite fenomene de hibridizare. grupând si cǎtunele populatiei de ruteni. guvernate de un sistem autarhic. sieu. Desi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern. mai complexǎ ca structurǎ. Botiza. Bogdan Vodǎ.

securirea pentru drǎnitit. tesǎturile de desagi. Mestesugarii de case si porti. tolinca. bogǎtia formelor. stergarele si materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare. lepedeul. fetele de masǎ si lepedeele care se pun pe rudǎ). dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. sfredele. miniaturi. fata de perinǎ. absolut inconfundabil.pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. tesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul. Olǎritul. dǎ notǎ de vechime si . Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el. Mestesugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎtia pǎdurilor de foioase si rǎsinoase. Sighet. pǎduri care si astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. cǎpǎtâie de pernǎ. prin varietatea lor. stergarele de rudǎ. Dupǎ functia tesǎturilor în cadrul casei se disting: tesǎturi de uz curent (cerga. crijma de botez). deoarece prin tehnicile de lucru. dǎlti. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma si culoarea rosie nesmǎltuitǎ. în albastru ca fond. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu. Prelucrarea lemnului. motivelor decorative. Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. comuna Sǎpânta face o notǎ aparte în privinta artei lemnului. ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. Astǎzi functioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel si cel de la Sighet. iar pentru sublinieri a folosit galbenul. tolul. stergarele de icoanǎ. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramuresenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel. tǎiatul si crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul si joagǎrul. fǎtuitul cu barda. Ieud. rindele. Stan Patras a mai lucrat si mobilier tǎrǎnesc. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizatǎ de prezenta textilelor care. stergarele. picturi pe lemn. a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate. într-o cromaticǎ caldǎ. În cadrul Maramuresului. tesǎturi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rudǎ. folosesc si astǎzi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea. fata de masǎ). dau o notǎ specificǎ zonei. Torsul. dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului. prezenti în toate satele zonei. albul. rosul. tesutul si cusutul. stergarele de blid.

preparatul hranei). pǎdure). gospodǎria tǎrǎneascǎ traditionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. Casa . Casa este dovada importantei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. în general. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. Satul maramuresean. În Maramures. În ea este încorporat un sistem existential. pivele. pǎmânt arabil. Toate componentele.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. la fel ca si morile. arhitectura constructiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. au pǎstrat structura modelului traditional. si astǎzi vasele ceramice îsi gǎsesc rolul lor functional (pentru apǎ. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ. erau confectionate din lemn. nationale si în multe colectii particulare. pe mǎsura oamenilor locului. creatiile sale si mediu. lapte. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire. dar si . livada. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoarǎ.autenticitate pentru aceste obiecte. dar în general. Casa tǎranului din Maramures poartǎ amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat.Locuinta. filosofic. fenomen firesc si necesar. grǎdinita. o marcǎ culturalǎ si de civilizatie a unui popor. pe lângǎ functionalitate. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. rǎmânând un simbol al startoniciei. fenomen firesc si necesar. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colectiile muzeelor zonale. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". vâltorile si uleinitele. Este un semn. dar. s -a avut în vedere si aspectul ei estetic. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ si nationalǎ. Fiecare spatiu din gospodǎrie este ocupat de o constructie cu destinatie specialǎ. au pǎstrat structura modelului traditional. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodǎriei (fânete. formând o simbioza între om. Gospodǎria maramureseanului cuprinde douǎ componente: statutul. iar pentru calitǎtile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului. 4.

crucile .si troitele de hotar si ca o sintezǎ a geniului creator tǎrǎnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. La gât poartǎ si azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. confectionate din pânzǎ albǎ tesutǎ în casǎ. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. sub aspectul creatiei populare. La femeile tinere si fete. etnopsihologici. în ultimii ani. ci de mǎrimea si numǎrul constructiilor anexe din gospodǎrie. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. în esentǎ. însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice. divers coloratǎ. care erau relevante pentru bogǎtia în animale. geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎsile femeiesti. Se renuntǎ cu mare usurintǎ si rapiditate la piesele traditionale. Intrând astǎzi într-o casǎ tǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramures. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. În timp. . este cǎmasa de Sǎpânta. 4. cu multe elemente specifice locale. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei. cu mâneca încretitǎ prinsǎ din umǎr si decolteul pǎtrat. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. care mai de care mai colorate. pǎmânt. O cǎmasǎ bogat ornamentatǎ. brodat cu lânǎ finǎ. care. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ si cu fire divers colorate. portul popular. Din lemn erau si semnele de mormânt . suferǎ în continuare modificari. au devenit din ce în ce mai pregnante.constructiile administrative. mobilier modern în amestec cu piese traditionale.4 Portul popular si obiceiurile Maramuresul. preluându-se îmbrǎcǎminte din comert. Interiorul tǎrǎnesc traditional conditionat de factori social-economici. Costumul femeiesc din Maramures. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular59[59]. pe ansamblu. un amalgam între vechi si nou. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ si cojocul din blanǎ de miel. vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri.

au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebitǎ. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti.5 Monumentele de arhitecturǎ. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual. este confectionat din pǎnurǎ si tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar si albastrǎ. hotǎrâtoare din viata omului. Cǎmasa traditionalǎ bǎrbǎteascǎ. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. cearǎ de albine si rǎsinǎ de brad. confectionatǎ din cânepǎ si in. Momentele importante. dar care se mentin si în zilele noastre. dar si cele de peste an. De-a lungul timpului. Bisericile si portile maramuresene . în cadrul cǎruia s-au produs si se produc schimbǎri. la Sǎpânta. Portul popular este încǎ viu în zonǎ. care presupun munci specifice.Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. Încǎltǎmintea traditionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. 4. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelatie esteticǎ60[60]. sunt marcate si de componente sacrale crestine. evoluând înspre cel artistic. Pieptarul. ca nasterea. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viatǎ care s-a statornicit în timp. pǎstrându-si functiile esentiale. cu note proprii. este tesutǎ în casǎ. au trecut în cel ceremonial. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. moartea. care au contribuit la pǎstrarea si transmiterea lor peste timp. Toate obiceiurile statornicite în viata comunitǎtilor maramuresene. de sens si functionale. cǎsǎtoria. pǎstrând totusi secventele esentiale initiale. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. Sarasǎu si Iapa. cele din ciclul vietii. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor. Se fierb cu scoartǎ de arin si capǎtǎ o culoare neagrǎ. Hainele pǎcurarilor s e numesc smolenci si sunt o marcǎ personalǎ si semn de distinctie. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc.

texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. precum si ale ferestrelor. mori si semne de mormânt. un loc aparte îl au troitele de hotar.sculpturi ca "Sf. pǎmânt. atât de specifice satelor românesti. a bisericilor de lemn. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. cetǎtuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Oncesti. ce se sprijinǎ nu pe peretii clǎdirii. Ioan". Din punct de vedere al planimetriei. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea62[62]. este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri61[61]. case si biserici. cum sunt denumite de sǎteni. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent si la casele traditionale si care. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ si caracteristicǎ cultului ortodox.Monumentele Maramuresului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. cǎrǎmidǎ). la bisericile maramuresene se constatǎ unitatea de conceptie. Încadramentele usilor masive de la intrare. Între monumentele Maramuresului. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . devin monumente. în toate satele Maramuresului. astǎzi trecutǎ în planul artisticului. ci pe un sistem de grinzi si console. acareturi gospodǎresti si unelte. atunci când s-au pǎstrat. Semnele de mormânt sau crucile. Prezenta. Printre acestea. datatǎ la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului. . având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. Maramuresul si-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin constructiile de lemn. mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". asezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎtii din muncipiul Sighetul Marmatiei. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. Elemente de decor vin sǎ sustinǎ arhitectura maiestuoasǎ a constructiei. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatrǎ. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraînǎltarea boltii naosului.

arborele vietii. brâul acesta mai ilustreazǎ si planul de legǎturǎ dintre Cer si Pǎmânt. pe acelasi model. Dacǎ în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodǎriei traditionale s-au produs astǎzi mutatii nu întotdeauna fericite. dispusi paralel si în acelasi plan. Adevǎrate opere de artǎ. nu fǎrǎ surprindere. roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. pe tesǎturi brodate si pe cruci în cimitire. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. ele reprezintǎ o contributie de seamǎ la îmbogǎtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. el avea un rol simbolic. adesea cu o înfǎtisare monumentalǎ. Soarele apare nu numai pe porti. Soarele era considerat simbolul vietii. si o marcǎ de identitate culturalǎ. O poartǎ maramureseanǎ este un ansamblu format din pǎrti fixe si mobile . Poarta maramureseanǎ "clasicǎ" si cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. 4. la vechile culturi din care a fost preluat. al cunoasterii si al întelepciunii. confectionati din lemn de stejar.6 Decorul si simbolistica lui Cel care va zǎbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. dar cu un simt al esteticului deosebit. zonalǎ si localǎ. Soarele era mǎsura . Soarele. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. Acest motiv îl gǎsim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jurîmprejur. pierzându-se mult din specificul zonal. în afarǎ de atributele deja descrise. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramuresului. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. reînnoindu-se an de an pe aceeasi structurǎ. Element decorativ astǎzi. prin echilibrul constructiei si prin metafora densǎ a ornamentatiei. care si-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proportiilor. Portile maramuresene alcǎtuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vǎzute într-un context european.Un element important al gospodǎriei maramuresene îl constituie portile. ci pânǎ si pe obiecte de uz casnic. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost tǎrani simpli. Poarta maramureseanǎ este. cǎ decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a portilor de la gospodǎriile tǎrǎnesti din satele regiunii.

În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. albǎstrele. si reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer si Pǎmânt. În acceptiunea ulterioarǎ a Bisericii crestine. Soarele . simbolizeazǎ fie schimbarea si curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. Luna plinǎ înseamnǎ întregul. Luna . prin rǎstignirea si moartea lui Iisus pe cruce. Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. Florile erau utilizate în scop profilactic. a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. Coroana. "tinerete fǎrǎ bǎtrânete". reînnoirea eternǎ. forta si puterea sufleteascǎ. în descrestere ea îmbracǎ un aspect demonic. dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". cu raze multe si dese. Luna nouǎ. reprezentând irationalul. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. previne si chiar respinge rǎul. Luna este în general asociatǎ cu Soarele. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub formǎ de disc. florile au avut una din cele mai vechi întrebuintǎri. aparitia. împlinirea. busuioc. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. recompensǎ. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. cultul arborilor. disparitia si reaparitia ei înseamnǎ deasemenea nemurirea si vesnicia. fie ciclurile anului. contra anumitor boli. Luna are si aspecte mai putin pozitive. în crestere. aratǎ luminǎ. veselie. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. Crucea însǎsi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. cult de circulatie universalǎ. Are semnificatii magice.puterea trupeascǎ. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. ea a fost si un instrument de torturǎ si pedeapsǎ. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificatii dintre cele mai diverse. el este o mostenire a dendrolatriei. devenirea universalǎ.timpului si simbolul vietii.ca simbol. reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. . intuitivul. un alt ornament des întâlnit în Maramures. subiectivismul. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. Roata. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. pavǎzǎ împotriva bolilor. Sculptatǎ în lemn sau confectionatǎ din diverse frunze sau flori. Motivul semnificǎ viata vesnicǎ. fie pictat. regina cerului. înseamnǎ nenorocire. semn de distinctie. divinitatea mamǎ. pentru a întârzia putrefactia corpului.

încasǎrile din turism. densitatea circulatiei turistice si preferinta relativǎ a turistilor64[64]. grupuri artistice. îl gǎsim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România. Arta si civilizatia popularǎ maramureseanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii si civilizatiei nationale. alteori al rǎului. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turistilor.devenind simbol al crestinismului. fecunditate si fortǎ regeneratoare63[63]. este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor pǎzind gospodǎria. durata medie a sejurului. sarpele. ascuns si chibzuit ca rǎzbunarea. ca simbol. în special în Maramures. generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci rǎdǎcini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început sǎ fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. numǎrul mediu zilnic de turisti. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. de nepǎtruns ca destinul". numǎr zile/turist. . Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn portile maramuresene. erau considerate ca simboluri pentru putere.

Atât numǎrul turistilor strǎini cât si al celor din tarǎ este în descrestere din anul 2001 pânǎ în 2004. între anii 2001-2005 Tabel nr. unde: ΣT – suma turistilor înregistrati într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turisti sositi în judetul Maramures. NT mediu = Σ T / n. Bucuresti Numǎrul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant.Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5. si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini). INSSE.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti Aratǎ intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval. 5. în anul 2005 se poate observa o usoarǎ crestere de la 61 522 în anul 2004 2005 (români).1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005.2 (turisti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 la 62 384 în Total Români Strǎini . Calculul numǎrului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 20012005 Tabel 5.

. Ritmurile de evolutie privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr.96 0.01 1.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 Astfel.3 2002/2001 0.95 0. le oferǎ si programe turistice de agrement si tratament. Figura nr.Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎtii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoarǎ crestere în anul 2005.01 1. turistii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice.91 1. odihnǎ si recreere.95 1.19 2003/2002 0.87 1. 5. 5. zone care pe lângǎ liniste. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ.91 0.01 2004/2003 0.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005.09 2005/2004 1. O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unitǎtile de cazare si slaba promovare a zonei.

INSSE. anul 2005.Ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor români este oscilant. aceeasi situatie o prezintǎ si numǎrul turistilor strǎini. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinatii.numǎrul de înnoptǎri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judetul Maramures se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005.2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turisti ce au cǎlǎtorit si sau cazat în diferite unitǎti turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp. acesta creste si scade de la un an la altul.4 2001 216 283 189 723 26 560 2002 192 820 161 087 31 733 2003 190 700 159 341 31 359 2004 186 185 155 372 30 813 2005 168 264 137 432 30 832 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 5. . 5. Bucuresti Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ ale judetului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: .

în cazul turistilor români ritmul este oscilant.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant.97 0.19 în anii 2002/2001 la 0. . Ritmul de evolutie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures Tabel 5.97 de la 0.97 0.84 în anii 2002/2001.19 2003/2002 0.00 în anii 2005/2004.turistii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1.98 în anii 2003/2002 si 2004/2003. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0. iar în 2002 de 31 733.88.89 0. crescând apoi la 1.90 0.98 2004/2003 0.84 1. .88 1.98 2005/2004 0.98 respectiv 0.10 0.00 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎtile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: . 5. acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0. dar din 2003 se observǎ o usoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turistilor creste cu câteva unitǎti. în 2001 situatia era de 26 560.6 2002/2001 0.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 .98 0.Figura nr.

Dsmediu = Σ nzt / T.8 2005 2.2 2.3 2.2 1. unde: T – numǎrul turistilor P – numǎrul populatiei . unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.0 2003 2.4 Densitatea circulatiei turistice  În raport cu populatia Pune în legǎturǎ directǎ circulatia turisticǎ cu populatia rezidentǎ a zonei receptoare. 5. În privinta turistilor români. iar în cazul turistilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.0 2004 2.4 2.3 2.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumitǎ zonǎ.2005.5 (zile) 2001 2.2 2002 2.2 2. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an.5. printre cauze numǎrându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei.3 2.1 2. 5. D = Σ T / P.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 .5 1.2 2. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investitiilor moderne din unitǎtile de cazare si a personalului pregǎtit si specializat în domeniul turismului.

5.14 0. reduce aglomerarea si poluarea fonicǎ precum si posibilitatea furturilor si a imitǎrii comportamentului turistului.9 (turisti/km2) .15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populatia gazdǎ si turisti.  În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2.12 0. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0.17 0.03 2003 519 057 86 194 0. o primǎ cauzǎ fiind cresterea ratei natalitǎtii în aceastǎ perioadǎ.03 2004 520 637 78 837 0.14 0.03 2005 535 000 80 072 0.18 în anul 2001 la 0.7 (turisti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0.17 0.15 0.15 0.03 Populatia Turisti sositi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populatiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane. D = Σ T / S.Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr.15 0.18 0.17 în anii 2002 si 2003 si la 0.12 0. unde: T – numǎrul turistilor S – suprafata Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr.02 2002 520 635 89 389 0. 5.

67 11.50 9. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎtii de cazare în judetul Maramures Tabel nr.81 Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densitǎtii turistice în raport cu suprafata situatia este bunǎ. neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafetei de teren. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp si capacitatea de cazare maxim posibilǎ65[65]. 5.46 2003 13.82 1.90 2.50 2004 12.17 2.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazǎrii.Total Români Strǎini 2001 14.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare .89 12. Cuc = nr.76 2.70 9. 5. locuri de cazare * nr.24 2. înnoptǎri (nr.75 2005 12. se aflǎ într-o usoarǎ scǎdere. zile turist) / nr.92 2002 14.18 11.

anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎtii reduse de promovare a judetului. . Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎtii turistice în judetul Maramures. slaba pregǎtire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusǎ a serviciilor oferite.Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare este în continuǎ scǎdere. lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judetului.

dar mai ales pentru cea mondialǎ. urmând ca acestea sǎ se desfǎsoare în cadrul natural rural. etnografie. circulatia turisticǎ din mediul rural.Urmeazǎ Agentia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. Satul românesc. un cadru natural armonios îmbinat. 6. artǎ popularǎ. socio-culturale. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidentǎ. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate. interesul pentru turism rural renaste. Turismul rural în tara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna. cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. Pe de altǎ parte. de agrement puse la dispozitia turistilor. întâmplator si mai ales neorganizat. din punct de vedere conceptual. printr-un mecanism propriu. în general. de vacante de .CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. Începând cu anul 1990. dar spontan. în special. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piata nationalǎ. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. folclor. organizarea si dezvoltarea agroturismului. sporadic. Una dintre acestea este Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. si cel cu vocatie turisticǎ. vestigii istorice.1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului din România Agroturismul si turismul rural sunt activitǎti economice complexe. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tǎrii noastre ca o posibilǎ destinatie turisticǎ. inclusiv prin promovarea. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. creând interesul fatǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experiente. culturǎ. ca "pachete" de servicii economice. traditii. istorie. sportive.

este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. la toate nivelurile.calitate si chiar oportunitǎti de afaceri. produsele si preparatele locale66[66]. pe de altǎ parte. Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale. modul de realizare al reclamei si publicitǎtii. b) .managementul global. sǎ-si punǎ în valoare dotǎrile realizate. pe orizontalǎ si pe verticalǎ. pe de o parte si omul (turistul). cât si pentru oferta agroturisticǎ. d) -procedura de existentǎ si consultantǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare si programe agroturistice. sub toate aspectele sale.procedura de identificare a potentialului zonal si global. Pentru a crea o retea nationalǎ.procedura de formare a agentilor locali. de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie usor accesibile atât pentru coducere. Solutia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piata nationalǎ si internationalǎ o constituie un demers de management si marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul. managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎti: a) . La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul agroturistic. Pentru facilitarea intrǎrii în corespondentǎ cu partenerii interni si externi. . în cadrul unei afaceri 100% private. în vederea racordǎrii acestora la o retea nationalǎ si internationalǎ. c) .

gospodǎrie.e) . * Identificarea operatorilor localide turism. iubesc natura. f) . * Elaborarea procedurii de selectie. servicii de alimentatie .agroturismul si turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi67[67]: . . pe de altǎ parte. * Elaborarea criteriilor de clasificarea unitǎtilor agroturistice. prestarea serviciilor de bazǎ si suplimentare. cu sectoarele adiacente acestuia. activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în agroturistice. * Crearea retelei zonale.realizarea programelor de marketing. concretizata în cazare. cultura si arta popularǎ. O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: . .pensiune.procedura de catalogare a potentialului agroturistic.pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospodǎriile tǎrǎnesti.turismul hotelier. circulatie turisticǎ. comercializarea acestora direct cǎtre turisti sau prin diferite retele comerciale.

*Evaluarea globalǎ a potentialului zonei. * Promovarea si publicitatea. * Catalogarea gospodǎriilor înzona agroturisticǎ. * Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici. * Realizarea programului agroturistic. * Identificarea si atestareagospodǎriilor agroturistice.* Elaborarea programului de marketing. . * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal. * Pregatirea ofertei agroturistice. * Atestarea zonei.

6. c) . a unei autonomii energetice a gospodǎriilor si localitǎtilor rurale. vizeazǎ.folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona ruralǎ. sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale. urmǎrind realizarea. artizanale. pe de o parte.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. ANTREC.Figura nr. p. d) . e) . Ecologic si Cultural (1994).valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. iar pe de altǎ parte promovarea . combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice naturǎ. g) . apoliticǎ si nonprofit. Asociatia Nationalǎ de Turism Rural. Rodica Tǎnǎsescu. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni).asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎsenesti.protectia mediului.reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei pǎrti a populatiei urbane în mediul rural. membrǎ a Federatiei Europene de Turism Rural. cit. Eurogites. f) armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol. de înaltǎ calitate si importantǎ pe piata turisticǎ. prin producerea de bunuri nealimentare. ca organizatie nonguvernamentalǎ. zootehnic si silvic în zonele agroturistice. Activitatea ANTREC-ului. pe cât posibil. este o organizatie nonguvernamentalǎ.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole. Vergina Buianu. pentru conservarea unor conditii de viatǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice. b) . 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) . op.

. Oaspetii vor fi gǎzduiti în case tǎrǎnesti. .conceptului de turism rural.realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc. . 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ.companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare. .formarea profesionalǎ prin colocvii. realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: .identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul sǎtesc. bǎi moderne. Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr. . sisteme de încǎlzire diverse. . cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ. cu servicii de cazare si masǎ. . viabilǎ. Ministerul Tineretului si Sporturilor.înfiintarea unei banci de date.burse de specializare. .cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tarǎ si strǎinatate. o terapie antistres în naturǎ.editare de buletine informative si reviste. seminarii. Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României.participarea la târguri si expozitii nationale si internationale. dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. Delta Dunǎrii si .schimbǎri de experientǎ în tarǎ si în strǎinatate. . un alt stil de vacantǎ. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativǎ. a satului românesc ca destinatie turisticǎ. ANTREC vǎ propune o alternativǎ.

a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii. Activitatea turisticǎ s-a desfǎsurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. . sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar . ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr.Capital" pentru anul 1995. a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice. Bucovina). Maramures. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ.invitatia cu cel mai mare impact social"68[68]. iar cei al filialelor la 28. colocvii si cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Brasov. Urmare a dinamismului activitǎtii desfǎsurate de cǎtre ANTREC. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000..litoralul Mǎrii Negre si Ordonanta Guvernului nr. 20/1995. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom. asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. în 15 filiale. recunoscând si confirmând prin aceasta .un sejur mediu de 4 zile/turist. prin organizarea de seminarii. reuniuni si congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale69[69]. Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri.din care 3 500 de turisti strǎini . Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastrǎ. care au atras 18 500 de turisti . pensiuni sau gospodǎrii tǎrǎnesti). referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice.

Podurilor si Protectiei Mediului. Ministerul Tineretului si Sportului. -aproximativ 150. Din aceastǎ comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în tara noastrǎ ANTREC si Autoritatea Nationalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate. "Daragus" Blavanyos (Covasna). nu lipsitǎ de importantǎ este existenta.omologate si clasificate. Ministerul Apelor. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. "Dublion" Campulung (Arges). "Trans Tour" Praid (Harghita). cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tǎrile membre EUROGITES. judetul Brasov. Institutul National de Formare Managerialǎ în Turism.mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice . O problemǎ vitalǎ ce se doreste realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turistii ce practicǎ turismul rural. prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. prezenta sa în paginile Internetului. care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran. total aproape 25 de turoperatori. . Institutul de Cercetare pentru turism. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov). . Sirnea si Fundata. "Montana Service" Vidra (Vrancea). Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. pentru gazde si pentru gospodǎriile acestora.000 de turisti români. Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural.Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : .cei peste 2 500 de membrii. Moeciu. organizati în 28 de filiale judetene. în momentul de fatǎ a unui numǎr important de firme ce desfasoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. Pe langǎ acestea. pentru pensiunile si fermele turistice.

pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural). Ulterior. George Opris .T.R. . Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C.Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC). Popasuri Turistice si Sate de Vacantǎ (Romcamping).Fundatia Europeanǎ pentru Învǎtǎmântul Hotelier. ANTREC au aderat 23 de filiale judetene. Rogojanu . . cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate.Asociatia Nationalǎ a detinǎtorilor de Campinguri. . Paul Marasoiu . care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie.Turistic din România.Organizatia Patronalǎ a Turismului Balnear din România.pentru A.Asociatia Nationalǎ Maitres d'Hotel. Moteluri. Societatea Internationalǎ a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondatǎ în 1881). . primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar .De asemenea. (Asociatia Hotelierilor din România).pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România). . Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa. (Federatia Patronala din Turism)70[70]. în ultimii ani în România au fost create: .Bran. Maria Stoian . Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural.pentru "Cheile de aur".P. .Asociatia Nationalǎ a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii.H. .Asociatia Nationalǎ a Ghizilor de Turism din România.pentru F. Ovidiu Stoian .

Dolj. Maramures. cât si pe cea internationala. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Vrancea. Tulcea. Iasi. peste 200 de monumente de arhitectura populara.În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra. Cluj. programul de promovare. serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Prahova. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta.2 Modalitǎti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures Ca produse dominant intangibile. Dâmbovita. se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei. Viseului si Tisei. mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba. Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Constanta. Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc. Harghita. Marei.este renumit prin elementele de etnografie si folclor. Judetul Maramures . Bistrita Nasaud. Cai de acces aeriene. rutiere. 6. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi. indiferent daca mediul este tiparit. SatuMare. Mehedinti. Brasov. Sibiu. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate. Covasna.prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii. Buzau. ca de exemplu ANTREC . Bacau. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei. Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca. feroviare. Neamt. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna . Arges. Mures. TV sau radio.

sub aceeasi umbrela.servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor. . o companie de marketing de cooperare. Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare. în care vor concura toti operatorii.târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori. . cu destinatie. . .marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva.legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural. . . constituite din: . Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal. . .recunoasterea.promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala.material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante.cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în marketing. din rândul acestora se remarca tipariturile. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici.un program educational de formare pentru operatori. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: . . identificarea proprietatilor. folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare.cât si pe piata externa. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector.alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului. postere si brosuri cu imagini.

Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor.un ghid al echipamentelor de cazare. dupa cum urmeaza: turistii de tranzit.. Berlin. Silleda (Spania). Milano. la Bursa Internationala de Turism Bucuresti. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare . Italia.promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale. Berlin. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale.piese individuale promotionale pentru fiecare regiune. conferindu-le acea noblete plina de har. . târguri. circuite tematice sau culturale. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: . în special Germania. trupul se împrospateaza. Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura. . cultura si geografie fara profesor. expozitii si conferinte. . ANTREC participa la târgurile de la Londra. promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului.participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra. pentru ca aici sufletul se regaseste. Bucuresti. specifice poporului român dar uitate în alte zone. la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera. Paris. folosind expunerea de brosuri si postere. Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural.postere. Austria.

atât de linistita dar atât de bogata. turismul românesc a intrat într-o noua etapa. valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale. Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei. poluarea excesiva a zonelor urbane.turismul românesc se afla într-o situatie de criza. pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. Dupa decembrie 1989. naturale si antropice cu care este înzestrata. sunt practic inexistente. a asezarii sale pe principiile economiei de piata. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti. Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea . Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata. Prin diversele forme de relief. român sau strain. prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului. de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. implicit pentru petrecerea timpului liber. Pe de alta parte. excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti. prin flora. se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. stoparea migratiei populatiei de la sate la orase. Ca urmare. rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi. si anume aceea a reformei economice. conferita de resursele variate. Veti dori sa faceti parte. Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt . poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist.atentie spectacolul ce va înconjoara. fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice. Ţara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism. în momentul actual. veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. sa aflati. necesitatea petrecerii placute a timpului liber. Reforma este un proces profund. nu va va lasa indiferenti. cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump. sa încercati. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor .

punerii în valoare a monumentelor istorice. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale.acestuia ca un domeniu deosebit de complex. dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces. institutii de interes public. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. de agrement etc. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice71[71]. sportive. meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice – farfurii si strachini de ceramica. de feed-back.etc. puse la dispozitia turistilor. În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern. socio-culturale. a tacâmurilor moderne). a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural. décor.). modernizarea localitatilor rurale. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. la cerere.. mijloace de comunicatie. cresterea calitatii vietii. a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor. urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. echipament de pat în stil popular. oprirea exodului tineretului din sate spre orase. agroturismul are un rol de regulator. linguri de lemn etc. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale . ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii.

specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. Pentru aceasta. spre deosebire de structurile de primire din alte tari. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. în general. interesul actual al turistilor pentru satul românesc. iar pentru turistii care nu ramân în localitate.permanente (cu vânzare). cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. ci numai viziteaza. Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop. S-au aprobat norme de clasificare a . Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul. precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente. mobilarea si decorarea interioarelor etc. În caz contrar. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. se pot amenaja una sau mai multe gospodarii. pentru mediul rustic. în etapa actuala. Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice.. În acest sens. de popularitate internationala. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate. chiar si în conditiile civilizatiei contemporane. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES. consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. va scadea treptat. cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata. cu muzeu etnografic în aer liber. refacere si reconfortare.) în formele lor originale traditionale. se afla într-un declin. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere. se poate perpetua. Trebuie tinut seama ca. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural. sa dispuna de echipare sanitara moderna. deosebit de rentabile. tehnicile de lucru. arhitectura. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult. Asociatia Nationala pentru Turism Rural.

." 6. la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara. Adevarat. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza72[72]:  În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. Lipsa cailor de acces. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale. fermelor agroturistice. a telecomunicatiilor. din punct de vedere al peisajelor. asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. organizarea. atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. nu pot fi integrate în reteaua de turism. unicate poate în lume. sunt multe de facut. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing. Ministerul Turismului.pensiunilor. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente. cel putin o data pe an. Multe regiuni din România. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona.

06 0.. indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4].peisaj . La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecarui element (resursa) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1.. II. .25 0. În consecinta. În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr.2.02 Nivel calitativ (ci) Indice de atractivitate (I) I.02 0.lacuri .n – numarul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4]. ..clima . 6. III.retea hidrografica .. fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I.2 0.01 4 3 3 2 0.02 0. IV.06 0.. V. VI..05 0.1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) 0. Resurse naturale .

rutier .02 0.2 .12 0. palate .ape minerale terapeutice .01 0.06 0.01 0.06 0.fauna de interes cinegetic .cetati .cladiri civile urbane (primarii.vegetatie de interes turistic .01 0.01 0.02 0.25 0.06 2 2 2 3 3 4 4 4 4 2 3 3 3 0.ansambluri.3 3 3 1 0.12 0.02 0.06 0.02 0.02 0.03 0.02 4 0.08 0.ansambluri traditionale rurale .02 0.01 0.iazuri . Poluarea mediului IV.02 0.06 0.02 0.02 0.16 0.09 0. Accesul .etnografie .03 0.02 0.06 0.paduri . domenii ruinate .ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor) .04 0. Forme de turism practicate ..aerian V. Resurse antropice . curti.06 0.02 0.biserici din lemn .feroviar .24 0. conace.03 0.montan 0.rezervatii .05 2 3 3 3 2 4 3 3 0.castele.06 0.05 0.02 0.02 0.monumente ale naturii . teatre) .02 0.06 0.30 0.10 0.09 0.monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) .02 0.03 0.monumente si situri arheologice .03 0.biserici si ansambluri manastiresti .06 0.folclor III.domeniu schiabil II.15 0.10 0.

Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judet datoritǎ potentialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona si capacitǎtii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tǎrii cât si din strǎinǎtate.Mara (39 km) Cheile Tatarului.12 3.12 0.Giulesti (51 km ).4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet. op.24 0.Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic . care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (168 ).cultural TOTAL 0.Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) Desesti (126 km ) .rural .25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea.B.Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ). Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte. cit. . Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati. 51 Indicele de atractivitate de 3. 6.04 0.Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) .04 1 3 4 4 3 0.Mara (129 km ) .balnear .24 0.06 0.06 0.Vadu Izei (109 km) . Nicolae.agroturism . p..

Arhangheli Mihail si Gavril .2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului .Ruscova (106 km ) .Baia Sprie ( 170 km ) .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Baia Mare (180 km). 5) BaiaMare (o km) .Budesti (135 km ) . Manastirea Bârsana si Centru etnografic Strâmtura (61 km ) - Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Cavnic ( 25 km ) .Copalnic (22 km) .Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Mare (172 km).Surdesti ( 37 km ) .Cavnic (25 km ) .Calinesti (128 km ) .Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa .Danesti (40 km ) .Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) .Bârsana ( 117 km ) . Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina.Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Padurea Maicii Domnului Ruscova si (74 Manastirea km Bârsana cu Petrova (65 km ) de Ronisoara- )Poiana narcise-Repedea- Viseu Jos (84 km) .Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia .Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) .Strâmtura (11 km ) .sieu (71 km ) . . facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului. 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Cernesti (15 km ) .Petrova ( 115 km ) -Bârsana Calinesti (136 km ) Budesti (143 km ) Cavnic (155 (125 km ) km ) - Mogosa (161 km) .Sisesti ( 42 km ) .Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) .Rozavlea ( 103 km ) .Baia Mare (56 km).

având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Desesti – Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânta – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Hǎrnicesti – Desesti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucuresti. si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet.08.Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures. Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.2006 . Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1.Bucuresti – Baia Mare: 550 km .

Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta ZIUA 1: 1.2006 .08.Sighetu Marmatiei . Bistrita cu scurte opriri.08.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6.08.Câmpulung la Tisa . Mures.30: Întâlnire în Piata Unirii.2006 . Vechiul Han al orasului.2006 – Baia Sprie – Mara .2006 . casa Iancu de Hunedoara. Ora 20.08.Baia Sprie . Turnul lui stefan.08.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .2006 – Baia Mare – Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .2006 Ora 7.Baia Mare: 90 km 8. Bucuresti. Ora 16.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*).Desesti – Hǎrnicesti: 35 km 4. Tg.08.08.2.2006 – Sǎpânta . Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov.Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei: 14 km 5. Muzeul judetean.08.30: Sosire Baia Mare.2006 . vizitare Biserica din Lemn.2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3. Turnul Mǎcelarilor.Câmpulung la Tisa – Sǎpânta: 12 km 7. ZIUA 2: 2. Biserica Sfânta Treime.08.

2006 Ora 8. case.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrnicesti ZIUA 4: 4.30: Plecare catre Mara – Desesti – Hǎrnicesti unde se viziteaza Cheile Tǎtarului. Creasta Cocosului. Lacul Albastru. Ora 19.08.Ora 8. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). porti monumentale. Ora 19. Ora 9. Nicolae. sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn. adevarate arcuri de triumf rustice. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).08.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). precum si a unui sir întreg de porti maramuresene.00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). Ora 19.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia.2006 Ora 8. Ora 9. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770.30: Plecare catre Giulesti – Vadu Izei. ZIUA 3: 3.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei . Ora 9.

30: Plecare catre Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei). cusute cu migala si fantezie. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. Maiestrit . deasupra usii de la intrare.2006 Ora 8.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene. unic în lume.0.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte.2006 Ora 8.ZIUA 5: 5. Ora 19. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures care. Aici se viziteaza clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate „carti de vizita” ale sculpturii în lemn. puternic colorate.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9. uluieste prin originalitatea sa. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor.08. pe fronton. obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara.30: Plecare catre Sǎpânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. l-au transformat într-un adevarat muzeu.

Baia Sprie . Muzeul judetean.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa .30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9.2006 Ora 8. Lacul Albastru. simbolul vietii. Tg. ele au ca ornament elementul traditional pentru Ţara Maramuresului: semnul soarelui.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete).30: Sosire în Bucuresti. Creasta Cocosului. în Baia Sprie .Biserica din Lemn.08. Ora 9. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. Brasov Ora 17.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita.08.rezervatia naturala Chiuzbaia. Nicolae în Vadu Izei. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti. casa Iancu de Hunedoara. Turnul Mǎcelarilor. si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare . Turnul lui stefan. . Biserica Sfânta Treime. Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.Baia Mare Ora 19.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8. Ora 19. Vechiul Han al orasului. Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete). Mures.lucrate. ZIUA 7. 7.2006 Ora 8.Sighetu Marmatiei .

crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli Cheltuieli cu cazarea Cheltuieli cu alimentatia Cheltuieli cu transportul Cheltuieli culturale Cheltuieli cu ghidul Cheltuieli cu soferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Elemente de calcul (RON) 35 RON/np*7 nopti 40 RON/zi*8 zile 1280 km*2RON/100 km Valoare (RON) 1 2 3 Cheltuieli directe 245 320 25. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: .06 20.2 402.grup de familii Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC. Calculatia pretului de vânzare Tabel nr. respectiv pentru cele 20 de persoane.83 - 670.grup de turisti români sau straini .2 Nr. Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Sǎpânta.6 67. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune. alaturi de comision si asigurare.74 .12 12. 6. pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana.Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei.6 4900 6400 512 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 15 50 300 300 1000 13412 1341. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni.36 254.

servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice.masa în stil traditional . Casa Iurca. Cernescu Andreea – Economia turismului.2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. Reglementari. Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: . 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr. 6. Adriana si Vila Doina .Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti .Baia Sprie . Studii de caz. Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism. Editura Uranus.52 771 771 220 15410. (ANEXA 2).transport Bucuresti – Baia Mare .13 14 15 16 Total costuri Rotunjiri Total pret de vânzare Total pret de vânzare în euro 770. Ioana. internetului si televiziunii. Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini. CONCLUZII . Bucuresti.4 15420 15420 4400 Sursa: Neacsu Nicolae.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. pensiunile Vlad.

acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului.Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. la granita cu Ucraina. mai cu seamǎ. cu ierni aspre si veri rǎcoroase. acoperind 43 % din suprafata acestuia. Iza. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. care au încercat sǎ formuleze si sǎ delimiteze urmǎtoarele notiuni: turist. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. Vaser si Mara. cǎlǎtor. Buhǎescu. cǎi aeriene (aeroportul Tǎutii Mǎgherǎusi – situat la 10 km de Baia Mare). însǎ cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). Edmound Picard. judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. închizând depresiunea cu acelasi nume. cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referintǎ mondialǎ. primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. . vizitator. Principalele râuri ale judetului sunt: Somes. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. Hunziker.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. W. Cǎile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. Viseu. Importantǎ zonǎ turisticǎ a tǎrii noastre. Clima este temperat continentalǎ. Reteaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. cu factori naturali de curǎ balnearǎ. Lǎpus. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. industria si constructiile. Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrarǎ. În muntii Rodnei se gǎsesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. cǎi ferate. si are o lungime de peste 3000 km. În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase. diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. principalele ramuri de activitate fiind agricultura. excursionist. Relieful judetului este predominant muntos.

turistii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte si la activitǎtile specifice tinutului: olǎrit. cerbul carpatin. creatia lui Ion Stan Patras. cu o suprafatǎ de 3 300 ha. cioplitul lemnului. cultural. Sǎpânta uluieste lumea cu frumusetea unicǎ a „Cimitirului Vesel”. stiintific. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene. transformatǎ în mǎiestrie. în care coloritul crucilor evidentiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. mai ales din punct de vedere al agrementului care. Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan. cusut.Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ. cea mai importantǎ fiind Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. ciopliturile mǎrunte. iepurele etc. Maramuresul este „tara” oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra. agroturism. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viatǎ simplǎ. în vocatie atunci când urmǎresti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor si caselor din lemn. departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urbanǎ. marmota de munte. în ultimii ani. ci o considerǎ o simplǎ trecere. „tara” oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea caldǎ. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721). Pentru a deveni o destinatie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judetul Maramures are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ. icoanele pe sticlǎ si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezvǎlui înclinatia spre frumos a maramuresenilor. portul. vulpea. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vietii. covoarele. ceea ce înseamnǎ cǎ atractia cǎtre acest . brodat etc. Numǎrul turistilor sositi în ultimii ani s-a mǎrit. În cadrul acestor pensiuni. nu îngenuncheazǎ în fata ei. cergile înflorate. balnear. a devenit o motivatie foarte importantǎ în paracticarea turismului. rural.

judet este în crestere. Veti dori sǎ faceti parte. Editura Economica. Editura Sylvi. De la luna. avem totusi succese în turismul rural din România. 1997  . nu vǎ va lǎsa indiferenti. Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unitǎti de cazare ce functioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an. sǎ aflati. la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. 2004 BRAN FLORINA. ulita satului. mai ales în sezonul de varǎ. Desi suntem la început de drum. sIMON TAMARA – “Turismul rural. sǎ încercati. Bucuresti. o plimbare cu sania trasa de cai. 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. prin realizarea de campanii publicitare. Bucuresti. culturǎ si geografie fǎrǎ profesor. corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional. atât de linistitǎ dar atât de bogatǎ. câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase? BIBLIOGRAFIE   BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabila a teritoriului”. De la teorie la practica”. câteva clipe în fata unei expozitii artizanale. Natura se desfǎsoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viata localnicilor . Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. Modelul european”. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat. întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens. Editura Sylvi. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ. o plimbare pe cararile muntilor. a transporturilor eficiente si moderne. cu toate cǎ unitǎtile de cazare sunt variate si numeroase. Nu trebuie decât sǎ priviti si sǎ ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoarǎ.3 zile. promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism. MARIN DINU. extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic. mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. Bucuresti. însǎ acestia nu au înnoptat mai mult de 2.

Editura Alcor. Reglementari”. – “Agroturism si turism rural”. Bucuresti. 2003 MIHALACHE ST. BRAN FLORINA – “Spatiul geografic Românesc”. MANOLE V. Bucuresti. BRAN F. Bucuresti. Editura Meridiane. Bucuresti. – “Geografia generala a turismului”. CORI SIMIONA ION – “România. Bucuresti. Editura Meridiane. Editura Uranus. Editura Economica. sIMON TAMARA – “Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului”. Editura ASE. Bucuresti. CÂNDEA MELINDA. Bucuresti. ISTRATE I.. 2000        MINCIU RODICA. 2003 DĂNCUs MIHAI – “Zona etnografica Maramures”. Editura Universita ra. Bucuresti. ecoturism”. 1986 FIRUŢĂ CORINA. Editura Fax Press. agroturism. STOIAN M. Editura Sylvi. 2003  NEACsU NICOLAE. 2001   NISTOREANU PUIU – “Ecoturism si turism rural”. Bucuresti. PEPTENATU DANIEL. MANOLE V. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestari servicii agroturistice. Editura Bioterra. ISTRATE I. NEACsU NICOLAE – “Economia turismului”. GRIGORESCU MIRCEA – “România.. 2003 NEGUŢ SILVIU. Studii de caz. BONIFACIU SEBASTIAN. BRAN FLORINA – “Agroturism.. Bucuresti. Editura Sport-Turism. Bucuresti. 1996   MINCIU RODICA – “Economia turismului”... – “Gestiunea activitatilor de turism”. NEGOESCU B. “Economia turismului. Bucuresti. Editura Uranus. 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural... turism rural”. 1968  . turism durabil. Editura Economica. 2003  CÂNDEA MELINDA. SUDITU BOGDAN – “Geografie economica mondiala”. Editura Meteor Press. VLĂSCEANU GH. BARON PETRE. Bucuresti.. Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. Bucuresti. Editura Fax Press. CERNESCU ANDREEA. 2003   MITRACHE S. ERDELI GEORGE.. STOIAN M. 2003  CRISTEA A. Editura Enciclopedica. Marketingul serviciilor turistice”. 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografica a României”. Bucuresti. 2001 CIOCULESCU sERBOV. Obiective turistice”. Bucuresti. Ghid turistic”. Bucuresti. 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramures”. Bucuresti. 1969 COCEAN P..

INSSE. – “Economia turismului”.. Editura Bioterra.org www.mfinante.infotravelromania.borsa.ro     www. 25/ian.ro www. 2003     sTEFĂNESCU I. Bucuresti.ro www.ro  www. D. NEACsU N. 2003 SNAK OSCAR.fonduriue.ro www. Bucuresti   Revista Vacante si Calatorii. Bucuresti. 35/nov. Editura stiintifica.ro  www.com .2002         www.incdt.. POSEA GR. BUIANU VERGINA – “Management agricol si agroturistic”.org www.antrec. Bucuresti. TĂNĂSESCU RODICA. nr.insse.agroturism.ro www. om.ro  www.mturism.hoinari. Editura Meridiane..carpati.maramures. – “Arta veche a Maramuresului”.romanianmuseum. Editura Expert.ro www. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natura. BARON P. 2002 Revista Vacante si Calatorii. Bucuresti.com www.emaramures.apmbm.ro www. Bucuresti. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU. nr.alpinet. Judetul Maramures”. POSEA A. Editura Institutului de Geografie. 1974  Anuarul statistic al judetului Maramures. economie”.ro www. – “Judetele patriei.infoturism. MOLDOVAN C.

ro  www.ropedia.romaniatravel.ro www.turism-catalog.org   .ro  www.vacantesicalatorii.  www.ro www.wikipedia.romaniatourism.ro www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful