P. 1
MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI

|Views: 26|Likes:
Published by GLIGOREMILEDUARD
turism
turism

More info:

Published by: GLIGOREMILEDUARD on May 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA CREsTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI
Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 9 1.2 Avantajele si dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social si ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii 9

agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI

MARAMUREs.......................................................................................................................... 22 2.1 Maramuresul între nou si vechi............................................................................................ 22 2.2 Istorie si culturǎ în contextul actual...................................................................................... 24

2.3 Asezare geograficǎ si cǎi de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ............................................................................. 28 2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 Învǎtǎmântul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL

MARAMUREs.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrograficǎ....................................................................................... 43

........... 67 3.................................1........4 Instalatii de tratament..............................................1................................................................................2...................... 88 .............3.....1........... Resurse antropice.....................6 Decorul si simbolistica lui......... 82 4............................................................................................................. 58 3.............................................................. flora si fauna..................4 Portul popular si obiceiurile................................................................................................................................2 Unitǎti de alimentatie.........2................ 84 4........ 87 4................1......................... 83 4.................................................................................................2..................5 Monumentele de arhitecturǎ....................................... 69 3..........................................................4 Solurile.............3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures................. 44 3....................5 Rezervatiile naturale........................................... 59 3............................................... bisericile si portile maramuresene..................................................................3 Instalatii de agrement...............1 Unitǎti de cazare..................... 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs..................................2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004........................2......1........................... 45 3................2....2 Mestesugurile tǎrǎnesti.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ................. 82 4.............................................. 85 4...........1 Asezǎrile .................................. 68 3..... 47 3.........

.........................................2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures.......................................................................................................................................................................109 .................................................... POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs...............1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului în România..............................5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare...................................................................... 92 5..............................................Numarul de înnoptari...... 97 6........................................2.. 94 5..........................................................CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs................................... 90 5... 97 6...................................... 94 5.........103 6............................. ÎN 90 5.............4 Densitatea circulatiei turistice.... 96 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A PERIOADA 2001-2005.............................3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului .............1 Numǎrului mediu zilnic de turisti.3 Durata medie a sejurului......................................................

. specialistii atribuindu-i sensuri diferite..... când se poate vorbi cu adevarat de o „explozie turistica”1[1]..... în englezǎ – tourism... de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacante în strǎinǎtate... turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta..... Termenul de turism are un continut cât se poate de complex. dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX si XXI. Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ.... termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidentǎ)...) În prezent... acesta regǎsindu-se (cu acelasi sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulatie (în francezǎ – tourisme.. activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial.... în rusǎ – turizm etc. dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si........... a celei de-a doua jumatati a acestuia........112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE İNTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere. Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber. fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei ... Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare – a se întoarce si turnus – miscare circularǎ)..... Aceastǎ notiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieste sau munceste........ în germanǎ – tourismus.... în italianǎ – tourismo. pentru recreere.....4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet....6.. în special..

. hanuri turistice. deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. Astfel întreg materialul turistic. grecesti. cabane. din contra. ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri. Turismul românesc dispune în prezent de cca. 300 000 locuri de cazare. cu pajisti întinse sau. si drept urmare. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total). cu creste ascutite si stânci golase) si. România dispune de un important potential turistic. dacice). pentru odihna sau tratament etc. dar mai ales de starea mediului înconjurator. este dependent printre altele de conditiile meteo. campinguri. etnografie. Asadar. arhitectonice. pensiuni. Turismul. romane. vile. marine sau balneoclimaterice. Statiunile mon 10310d322k tane. pentru a-si îmbogati cunostintele generale. prin turism se întelege. este parte integranta a mediului înconjurator. 16% în statiunile balneare din restul tarii. arta populara). materie prima a “industriei calatoriei si ospitalitatii”. în special. în primul rând. moteluri. monumentelor istorice. de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). din care 43% se afla în statiunile balneoclimaterice de pe litoralul Marii Negre. iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie. precum si . Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan – împadurit. si a mediului înconjurǎtor în general2[2]. dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). 6% în statiunile montane etc. atât natural cât si cultural-istoric. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice. pentru a se distra si a face sport. la un înalt nivel calitativ. depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. monumente si muzee. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice.de plati a unei tari.

sporturi de iarnǎ sau nautice. Din 1990. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român. creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. motelurile si alte forme de cazare. manastirile din Moldova. . vânatoare. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. pescuit3[3]. Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala. artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor.cabanele. ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural. ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica. taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire – turismul rural. agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate. De la bisericile din lemn din Maramures. Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural. în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). excursii. oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii. Pe de alta parte. Ecologic si Cultural (ANTREC). un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti4[4]. membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. Apoi. toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. ANTREC are 31 de filiale judetene.

în România. Turismul rural se desfasoarǎ în ariile extraurbane. ca posibila destinatie turistica. aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat. Germania sau Austria. de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dunǎrii. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural. diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele . contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana. utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei. De aceea. de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. instructie si educatie. aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii.reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30. conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice. Ca forma de „loisir” el se practicǎ pentru odihna si recreere. creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor. prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent . beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. a întregului potential cultural-istoric din spatiul rural. cura de aer. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. Pe de alta parte.Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. dar mai ales pentru cea mondiala. sporturi. tratament balnear etc. Daca în tari ca Franta. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. Pe de alta parte. în peisajul pitoresc al mediului rural.

dar si necesara în etapa actuala. zeci de izvoare minerale. datinile autentice. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori6[6]. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane.5[5] Dupa 1990. Astfel. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. prin ospitalitatea deosebita. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor sǎi. de cercetare si cooperare internationala. care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural. Apoi. în Maramuresul istoric. a dat un nou impuls acestei forme de turism. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezintǎ Maramuresul. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. la nivel organizatoric. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural. continând însǎ si multe elemente de originalitate. au fost omologate 13 sate. ape nǎvalnice. pe locurile de leagǎn ale . ar putea schimba radical imaginea României în lume. de identitate zonalǎ foarte precise. în structurǎ. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. actiunea a fost stopata din ratiuni politice. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural.etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. iar locuitorii sai. constituirea ANTREC. Judetul Maramures pǎstreazǎ nesecate comori de frumusete. Ulterior. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). apoi au aparut agenti economici specializati. însa. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. adevǎrat tezaur etnografic al României. Maramuresul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. pajisti alpine întinse. formativ. legislativ. practicarea acestuia fiind nu numai posibila.

marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: „Prin potentialul sǎu monumental si folcloric. TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. respectiv Bucovina si Oas. datinile si ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare pret.neamului românesc. Toate acestea. lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judetului Maramures. si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national. si constituie azi o emanatie unicǎ de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni7[7].” În acest context. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. Maramuresul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare. . inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica. multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. Aici. tǎranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. XIX si. aceastǎ noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. costumele traditionale. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. alǎturi de arhitectura traditionalǎ. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. fiecare gest. ca atare. au fost create de-a lungul sutelor de ani. poate chiar a mileniilor. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet. prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. ca si în tot nordul tǎrii. basmele devin relitate.

turismul are ca obiect „o productie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turistilor. În anul 1983. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific. a nonrezidentilor”. 1. O definitie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938.În prima jumǎtate a sec. în afara ariei de resedintǎ”8[8]. Guy Freuler si dateazǎ din 1880. Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne. seful Consiliului Superior al Turismului Francez. de Leville-Nizerolle. bazat pe cresterea necesitǎtii de refacere a sǎnǎtǎtii si schimbare a mediului. in anul 1975.. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odatǎ cu înmultirea statiunilor termale si balneare. generate de deplasǎrile de o noapte . O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎti în definirea lui. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principalǎ si durabilǎ. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de productie si consum. Mai târziu. industriei si perfectionǎrii mijloacelor de transport”.. de cultivare a sentimentului de receptivitate fatǎ de frumusetile naturii. rezultat al dezvoltǎrii comertului.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenta altor ramuri. Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria si sejurul persoanelor. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎtilor nonlucrative ale omului. Michaud. nici locul obisnuit de muncǎ.

).sau mai multe.9[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O. calatorului si turistului10[10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. care îsi lǎrgeste continuu sfera de activitate. organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc.M. sportivǎ sau religioasǎ. printre care si definitii ale turismului. a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism. altul decât cel obisnuit. se evidentiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic. de la domiciliul obisnuit. Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat.T. Notiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viata . afacerile. afaceri sau alte scopuri. Dupǎ definitivarea relativǎ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate.

11[11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în notiunea mai generalǎ de turism „moale”. Componentǎ de bazǎ a desfǎsurǎrii turismului rural. cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. de regula agricola. Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamnǎ acelasi lucru.economicǎ si socialǎ. retea rutiera. însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turisticǎ desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local. muzee si atractii naturale si culturale. satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. . monumente cultural-istorice. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. confruntatǎ si corelatǎ cu activitatea practicǎ. sanitare si de telecomunicatie. în timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural.12[12] Toate aceste concepte. prestarea serviciilor de baza suplimentare. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu. gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor. cât si activitatea economica. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. circulatie turistica. partial modernizata. dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. pensiune. dotari comerciale. cu celelalte domenii ale economiei. sau prin retele comerciale. derularea programelor. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularitǎtilor acestuia. precum si modul de petrecere a timpului liber).

parade ale portului popular. constructiile. acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când.. rǎvǎsitul oilor. precum: mǎsurarea laptelui. social si ecologic În timp. În afara odihnei propriu-zise. iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte .  Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporanǎ. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎti nationale rentabile ca: hotelǎria. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria. sǎ te abati pe la o stânǎ. ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important. agricultura. începem sǎ visǎm cu ochii deschisi la o vacantǎ idealǎ. transporturile. vizita unor castele medievale etc. de orasele poluate. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strǎzii. dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural. diplomati.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic. ci si de oameni din România si din strǎinǎt ate cu un anume standard de viatǎ. turistii sunt invitati sǎ participe la sǎrbǎtorile traditionale locale. Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile si fânetele. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:  Din punct de vedere al turistului: Odihna la tarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎseni. . Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitǎti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. care sǎ facǎ legatura între tara noastra si restul lumii.. Într-adevǎr. de aglomeratia marilor hoteluri. activitatile turistice derulate în spatiul rural „verde” genereaza efecte pozitive. intelectuali. târguri de artizanat ori vite.1. turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si strǎini „saturati” de modernitate. comertul. oameni de afaceri.

schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. reuniuni. artizanat. alimentare cu apǎ. energie electricǎ. suveniruri. Aceasta duce la cresterea nivelului de culturǎ si civilizatie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ. produse de micǎ industrie. acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. largirea orizontului de cunoastere al acestora. de recreere. festivaluri.alimentatia. dispensare etc. Prin turism sunt finantate adesea si activitǎti culturale ca spectacole de teatru. iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. pescuit. spatii recreative. Totodatǎ cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. Activitatea turisticǎ este beneficǎ si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. Activitatea agroturisticǎ. instalatiilor. competitii sportive care antreneazǎ si populatia localǎ. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie. creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura. scoli. artizanat etc. a unor activitǎti traditionale care au fost neglijate multǎ vreme. muzicale. solicitǎ servicii si stimuleazǎ inventivitatea gospodarului. artizanat. De toate acestea profitǎ atât populatia localǎ cât si turistul. expozitii. Toate aceste activitǎti dinamizeazǎ viata economicǎ localǎ. datoritǎ complexitǎtii ei. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎti de prestǎri servicii conexe. parcuri. de a presta servicii. el este amator de trasee. ameliorând calitatea vietii locuitorilor. a unor mestesuguri.13[13] . Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. echipamentelor si serviciilor în folosul comunitǎtii locale – spatii verzi. Agroturismul reprezintǎ o realǎ sansǎ pentru economia localǎ. Acestea duc la cresterea veniturilor. dotǎri tehnico-edilitare. Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare.

agroturismul. la nivel local. De aceea. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desfǎsurarea acestei activitǎti. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎtii rurale si comunitǎtii în general si nu în ultimul rând.14[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. si . provocând de fiecare datǎ noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori  Din punct de vedere socio-cultural: Activitǎtile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori. cu precǎdere a agroturismului.Dupǎ cum se observǎ. Se activeazǎ astfel traditiile social culturale. plata personalului. mestesugǎresti. componentǎ a turismului rural. cât si mediul din care aceasta face parte. achizitionarea de mǎrfuri. în contextul unei activitǎti economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ. interesul comunitǎtii si autoritǎtii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabilǎ si de promovare a turismului rural. turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritǎtilor locale fatǎ de valoarea turisticǎ si identitatea culturalǎ a localitǎtii. folclorice. are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viatǎ al locuitorilor. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale. Deasemenea. pentru achizitionarea de echipamente moderne. în protejarea si conservarea mediului natural si construit. prezenta turistilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎtii mediului natural si a patrimoniului lo r istoric si cultural ce favorizeazǎ întelegerea interculturalǎ si comunicarea liberǎ între locuitori si turisti.

teatrelor si a altor echipamente de culturǎ. faunei etc. a traditiilor populare si a arhitecturii locale. Se pot mentiona.duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric . numǎrului mare de turisti care. lipsei cadrului legislativ si a reglementǎrilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” si cu caracter de masǎ în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale. Practicarea. si o prea mare diversificare a activitǎtilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. pot perturba viata ruralǎ si viata florei si faunei naturale. produce perturbǎri ale echilibrului ecologic. Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viatǎ al localnicilor si poate favoriza poluarea. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. sustinerea muzeelor. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane.15[15] . si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. a sporturilor de varǎ si iarnǎ. pe arealele existente. Deasemenea existenta unui numǎr mare de trasee si poteci. Acestea se concretizeazǎ în: mentinerea si dezvoltarea manifestǎrilor culturale traditionale. în areale sensibile. rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎti prea largi. strângerea de relatii prietenesti între localnici si turisti. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. deasemenea. drumuri de circulatie si acces. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. florei. ajutǎ la cresterea calitǎtii vietii populatiei locale. contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastrǎ. prin contactul turistilor strǎini cu etnocultura si ambianta naturalǎ si ospitalierǎ a satului românesc. îndeosebi cea tânǎrǎ. prin circulatie si zgomot.  Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la cresterea fenomenului de stabilitate. deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupationalǎ a populatiei rurale.

toate aceste activitǎti turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât si asupra mediului economic si a celui social..3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. de asemenea. confort fizic si spiritual. alǎturate conventiilor sociale specifice. Este rezultatul necesitǎtii de relaxare. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale. grupul folcloric etc. . ale folclorului. profesie. cura de aer si fructe. pescuitul sportiv. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. etnografie si folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. 1. Sportul. sǎ se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. Cunoasterea si adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenentǎ specificǎ zonelor rurale.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii si functionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎti proprii si activitǎti specifice. grupul de muncǎ. Cunoasterea. ordine. comunitatea locativǎ. din punct de vedere turistic. statut social. 1. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ.Dupǎ cum se poate observa . determinǎ majoritatea turistilor. obiceiurilor gastronomice. armonie. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. între care comorile de artǎ popularǎ. Odihna. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. determinǎ dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea. imaginatiei si înclinatiilor individuale. sex. artizanatului si ritualurilor sǎtesti. care rǎspund unor variate motivatii ale cǎlǎtoriilor turistice. întelegerea si creativitatea sunt. vânǎtoarea. poate fi depistatǎ o serie de necesitǎti pe care orǎseanul le emite din ce în ce mai constant si tinde sǎ le transforme în actiuni16[16]:         Reîntoarcerea la naturǎ. Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitǎtii populare. ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare. naturalete. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎtie de valori cultural-istorice si naturale. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îsi îngrijesc sǎnǎtatea în vacantǎ. motivatie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ. care viziteazǎ satele respective. transformǎ vacantele rusti ce într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte. lǎsând loc suficient initiativei. sǎnǎtate.

decor si lenjerie în stil popular.). Satele turistice pastorale (Vaideeni. de artǎ si arhitecturǎ cu valoare de exceptie. Biertan. posibilitǎti de plimbare în aer Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. nǎmol: Zizin (Covasna). Subcarpatilor Getici – Aninoasa. prin originalitate si bogǎtia resurselor proprii spatiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit. unicitate si frumusete. Agapia. safari – asigurând în acelasi timp. pecuit. Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ asezǎrile rurale care detin un fond etnografic. Brǎdet (Arges). pânǎ în zona montanǎ. si s-au dezvoltat. prin posibilitatea achizitionǎrii unor astfel de creatii direct de la sursǎ. port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). Jina). Asezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente. bǎi de aer. arhitecturǎ popularǎ de exceptie. Botiza (Maramures). Margina. recunoscute ca sate turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice . Sate cu monumente istorice. drumetie: Tismana (Gorj). pe cele mai variate forme de relief. atât în perioada recoltǎrii cât si dupǎ aceea. Cozia. care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. intern si international. în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. si care pot sǎ atragǎ turisti. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎ stiri: Sucevita. 1. Vǎratec etc. strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore17[17]:           Satele peisagistice si climaterice se caracterizeazǎ prin prezenta unui cadru natural atractiv. acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. siria. Prislop. prin meniuri bazate pe produse lactate. conditii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. Rǎsinari (Sibiu). Agapia etc. În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este cr esterea oilor si vitelor. care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. Horezu. cu casele raspândite la o oarecare distantǎ unele fatǎ de altele. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si masǎ în conditii autentice (mobilier. de valoare inestimabilǎ. balneoturismul etc. Satele turistice de creatie artisticǎ si artizanalǎ (Tismana. Sadova (Suceava). Caras). oferind liber. Cordun. izvoare sau lacuri sǎrate. dar si zonelor joase. mofete. precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora.De asemenea. cu elemente de potential turistic numeroase si variate. situate în zone de deal si de munte. meniuri traditionale servite în veselǎ si cu tacâmuri specifice. Chiuzbaia (Maramures) etc. de la producatorul însusi. Feldioara etc. Satele pescǎresti si de interes vânǎtoresc oferǎ si organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vânǎtoare.. Putna. Costiui (Maramures). bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. Vama Veche (Constanta). linguri de lemn etc. reprezentat prin muzee etnografice. sudului Transilvaniei – Hǎrman. Asezǎrile turistice de acest tip. farfurii si strǎchini de ceramicǎ. posibilitǎti de cazare. Satele balneare sustin turismul balnear de importantǎ localǎ si mai rar regionalǎ. sunt specifice Moldovei. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. atrag spre vizitare numerosi turis ti strǎini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea). helioterapie. Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit. de pe litoralul Mǎrii Negre si Delta Dunǎrii. dar si în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. Ciocânesti (Suceava). constituie destinatii pentru turismul de sejur. Gurghiu (Mures). turismul de cunoastere. Sǎpânta) atrag turistii interesati de creatia artisticǎ si artizanalǎ. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. prin oferirea fructelor. Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. Un numǎr mare de sate. Vama (Suceava) etc. Tismana. renumite pe plan national si international. cu oglinzi de apǎ.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Gǎrina – Jud. servicii culinar gastronomice pescǎresti sau vânǎtoresti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). Sǎcelu (Gorj).

care locuiesc în gospodǎrii diferite.spatii cu destinatie specialǎ pentru turisti.spatii secundare în gospodǎria sǎteascǎ. în locuintele gospodarilor. . . construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic.casǎ de vacantǎ. gospodarul locuind în apropiere. alta decât cea locuitǎ de gospodar.camere mobilate. care le va omologa.pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turisti.demipensiune. .Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: . construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociatia turisticǎ sǎteascǎ. acestia locuind în aceeasi casǎ sau în apropiere. iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare. În satele turistice. . servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalitǎti: .mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). .spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ. . Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. . . de categorii diferite.pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentatie publicǎ din localitate (restaurant. . spre a asigura securitatea turistilor.pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ. Alimentatia publicǎ. pensiune).

zona în care se aflǎ acestea. racord obligatoriu la reteaua publicǎ de canalizare si existenta apei curente menajere. dus. cu WC. (cadǎ). Toate spatiile de alimentatie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului. Omologǎrile si clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationalǎ de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege.racord obligatoriu la reteaua electricǎ publicǎ.camerǎ cu 1-2 paturi. Criteriile de clasificare a gospodǎriilor tǎrǎnesti din zona montanǎ : A. lavoar. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. lavoar. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare. Clasa de confort agroturistic montan – spatii de cazare: Clasa I . cu apǎ rece si apǎ caldǎ.camerǎ cu 1-2 paturi. 10-16 mp. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la: . 10-16 mp. perioada de sejur (sezon sau extrasezon). .accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare sǎ fie direct..pregǎtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospodǎriilor. fǎrǎ a se trece prin alte camere. . cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti. Clasa II . cu WC. dus.

camerǎ de servit masa si de recreere. Clasa III . functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. B.camerǎ de servit masa si de recreere. eventual si apǎ caldǎ.spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I .camerǎ cu 1-3 paturi. 10-20 mp. latrinǎ separatǎ de locuintǎ. functionând în cladiri independente . comunǎ cu alti turisti. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul. care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. cu lavoar. cu acces la bucǎtǎria propietarului. lavoar.fǎrǎ camerǎ de servit masa si de recreere. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 1. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. Clasa de confort agroturistic montan . în folosinta exclusivǎ a turistilor. Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. Clasa II . cu apǎ rece. Clasa IV . având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere.Clasa III . totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. cu apǎ rece. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban.camerǎ cu 1-3 paturi. dus. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau . caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. 3. 10-20 mp. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. în folosinta turistilor cu propietarul. cu WC. comunǎ cu proprietarul si o încǎpere pentru spǎlat. 2.

bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii). 4. ca formǎ a turismului rural. Aceste spatii de cazare trebuie sǎ fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orǎsenesc în functie de situatie19[19]. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎsurarea activitǎtii de cazare în pensiuni. asociatii sau comunitǎti locale. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în exclusivitate la dispozitie acestora. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor. gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice. . În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte. Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor18[18]. 5. fermele si pensiunile turistice rurale. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti. 6. utilizeazǎ ca spatii de cazare si de servire a mesei. Agroturismul.viata turistilor.

CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete. Maramuresul este o oazǎ de viatǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. masǎ – de capacitate micǎ sau mijlocie. prin bogǎtiile naturale si geo-climatice. terase si lunci.Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele:    Satul de vacantǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru masǎ. Lǎpusului si Bǎii Mari. Cluj. în principiu. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎtii. n u au personal la dispozitia clientului autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la rec eptie imediat ce a sosit si a plǎtit suma cerutǎ. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si masǎ. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. izolate unele de altele sau aflate în acelasi c orp de clǎdire. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. distractii si sport. Sǎlaj si Satu Mare. pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit. îndeosebi pentru turistul automobilist. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. un echipament adecvat. functionând în cadrul gospodǎriilor tǎrǎnesti care asigurǎ alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. functionând în locuintele cetǎtenilor sau în clǎdiri independente. situat în mediul rural. motelurile permit automobilistilor sǎ aibǎ în permanentǎ masina la dispozitie.     Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. cu capacitate cuprinsǎ între 3 si 20 de camere. cu o naturǎ încântǎtoare. de o rarǎ frumusete. morale si peisagistice. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. Prin valorile si frumusetile sale spirituale. în prezent fiind definit astfel : constructie cu functie hotelierǎ – cazare. Conceptia despre moteluri a evoluat rapid. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. care au favorizat. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. cunoscuta sub denumirea de Ţara Maramuresului. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. si pânǎ la 20 de camere în mediul urban. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului. judetele Suceava. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. la diferite grade de confort. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii . Bistrita-Nǎsǎud. cu dealuri. utilizând. Motelul. în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. care asigurǎ în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de pregǎtire si servire a mesei. amplasatǎ în general in afara localitǎtilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dotǎrilor acesteia si destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. Primele sate de vacantǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. compuse dintr-o camerǎ cu baie si un amplasament pentru masinǎ. Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire si servire a mesei. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. grupând o serie de pavilioane rustice.

conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎti teritoriale numite voievodate. întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Acestea erau formate din mai multe asezǎri românesti stabile. în cazul când una din pǎrti este atacatǎ. Pentru cǎ erau trei pǎrti de trei neamuri diferite. 2. Judetul actual Maramures cuprinde Ţara Maramuresului. Sub raport politic. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. cu vetre de sat.nobilii maghiari în majoritate. De aceea. Maramuresul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei.semneazǎ o conventie cu sasii si secuii. constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz. în majoritate româneascǎ. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri. actul a . cu hotare între ele. dar si nobilii români care se maghiarizeazǎ . al X-lea si al XI-lea.de turisti din tarǎ si strǎinǎtate20[20]. pe Taras si Tisa. Ele se gaseau însirate pe Vǎile Marei. În sec. O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramuresul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. Lǎpusului. o uniune frǎteascǎ de întrajutorare. Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategicǎ de primǎ importantǎ.1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geograficǎ specificǎ. Cosǎului. detinǎtorii puterii . În urma unor rǎscoale de proportii (Bobâlna1437). Chioarului. provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ si culturǎ a populatiei sale. pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. în extremitatea de nord-vest a României. pǎsuni si munti cu pǎduri.

Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Desi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România. Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 si dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. situatia s-a schimbat radical. si se înfiinteazǎ raioanele ca unitǎti teritoriale restrânse. În acest context. nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simtim români!". Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani. ei au constatat cǎ fratii lor din dreapta apei. subordonate regiunii.spun ei. Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. dar Maramuresul rǎmâne în continuare afiliat . legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intensǎ politicǎ de deznationalizare a populatiei românesti de cǎtre puterea sovieticǎ.deci si actualul judet. legǎturile s-au reluat. Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ si depinde de sprijinul celor din tarǎ. care încorpora teritoriul Maramuresului. În privinta împǎrtirii administrativ teritoriale a tǎrii. revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specificǎ. care cautǎ sǎ tinǎ aprinsǎ flacara culturii românesti printre conationali21[21]. sasi si secui. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic. Chioaru. Oas. spre surprinderea celor din stânga Tisei.Belaia Terkov. iar Apsa de Jos . respectiv la Uniunea Sovieticǎ. românii erau doar tolerati. Lǎpus. Biserica Albǎ . nu si-au uitat limba. Satmar. Teceu în Tiacev.. al regiunilor si raioanelor. în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrtire administrativ-teritorialǎ a tǎrii. Zona Codrului . cum ar fi .Dabrova. atâti câti sunt.serbarea mǎrtisorului" si existǎ o asociatie culturalǎ numitǎ "George Cosbuc". portul si nici traditiile. Pânǎ si denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina.avut o deosebitǎ importantǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri.

Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul). care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. Cǎderea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ si repararea unor greseli fǎcute de regimul trecut. elegantǎ . în primul rând. cât prin înfǎtisarea mândrǎ si formele mestesugite monumentalizate. Natura. opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurintǎ . pictura pe sticlǎ si olǎritul (Tur). . nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze.dupǎ mai bine de 600 de ani locul privilegiat de resedintǎ de judet. cioplitul lemnului (Camarzana.arta. a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original si pitoresc. toate de o inegalabilǎ frumusete. de-a lungul timpului.2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul. prin modernitatea sa. sǎ-l punǎ în valoare. De asemenea. Se remarcǎ portile sculptate (Halmeu). pǎstratǎ si azi în formele sale originale. Pierzându-si . 2.la Baia Mare. de creatia popularǎ din Oas. Prin adaptarea la materialul din care este construit. este locul unde traditiile. În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ si pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn. sǎ îl ducǎ mai departe. Vizitatorii Ţǎrii Maramuresului sunt atrasi. transmise din generatie în generatie. Certeze). Frumoasǎ. aidoma celor de acum 2000 de ani. care va deveni resedinta judetului. pitoreascǎ. vatrǎ de culturǎ si civilizatie care si-a dǎltuit în lemn istoria. Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevaratǎ întoarcere în timp. obiceiurile si traditiile. Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. În ritualul sǎrbǎtorilor osenilor. originalitatea gospodǎriilor. portul si arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România. traditia maramureseanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ si odihnitoare apropiatǎ de scara si ochiul omului. noul.

Conform traditiei.Vama.se întâlnesc aproape în fiecare sat. Muzica maramureseanǎ care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarcǎ prin ritm si vitalitate. arborele vietii . acesti violonosti locali de exceptie. acestea povestesc viata ce lui dispǎrut. ceramicǎ. opera artistului popular Ioan Patras. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei si gospodǎriei. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramuresean "explodeazǎ" de muzicǎ si voie bunǎ. iar perechile încep sǎ se roteascǎ. Stâna maramureseanǎ. posedǎ o frumoasǎ colectie de port osenesc. Tânjaua. expune peste 500 de piese. sculptura lemnului. element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. .Negresti Oas. Maramuresul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ.bijuterii de artǎ popularǎ . de viatǎ si de sǎrbǎtoare.simbolizând viata vesnicǎ. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO. rozeta . pe ritmul din ce în ce mai rapid. toatǎ sala este în picioare. era în trecut apanajul familiilor nobile. unele cu o vechime de peste 300 de ani. poarta este bariera împotriva rǎului. Poarta maramureseanǎ veritabil "arc de triumf" rustic. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. Muzeul etografic svǎbesc-Petresti.Muzeul Ţǎrii Oasului . Elementele decorative nu au doar o functie esteticǎ. Pastele.simbol al soarelui ca element esential al vietii. mai iute ca oriunde. Bisericile de lemn . si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ. artǎ popularǎ (tesǎturi si cusǎturi caracteristice). impus de ceterasi. Muzeul ceramicii . cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector. reuneste cruci "vorbitoare". Cimitirul vesel de la Sǎpânta. nelipsiti de la orice petrecere22[22]. Aici. la care se adaugǎ nuntile si botezurile.biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene. pictura pe lemn si sticlǎ se practicǎ cu succes si se transmit din tatǎ în fiu. se-ncinge muzica si jocul. Coarda spirala simbolizând aspiratia spre înalt. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura crestina si precrestinǎ. dar cele mai fascinante sunt crucile. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul. În câteva clipe. iar unele detin recorduri absolute: cea mai înaltǎ constructie din lemn . Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii.

Din suprafata totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul rǎzboi mondial. La sud. Spre est Maramuresul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judet Suceava) pânǎ la Bistrita Aurie. urcǎ în Pasul Prislop si în continuare pe cumpǎna apelor.2. de dealuri mari si munti înalti. Maramuresul se învecineazǎ cu judetul BistritaNǎsǎud pe Bistrita Aurie. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. având ca poarta locul îngust lânga Hust. la granita cu Ucraina. cât reprezintǎ actualul Maramures.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali.situat în cursul superior al râului Tisa . Iza si Viseul iar din dreapta Apsa. primind din stânga râurile Mara.formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. Granita se continuǎ pe cumpǎna apelor din Muntii Maramuresului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎtelei (izvor al Ceremusului). unde Tisa paraseste locul sau natal. Ignisului si Oasului. Gutâiului. închizând depresiunea cu acelasi nume. Maramuresul . care sunt marcati de masivul Rodna. Talaborul si râul Neagova. Lǎpusului. ca o cetate. unde Tisa le aduna. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpatilor Orientali. Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric. Tarasul. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina. la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafatǎ de 3 381 km. La . din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. Ucraina.3 Asezare geografica si cǎi de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. peste Rodna urmeazǎ lantul muntilor Ţiblesului. granita marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Viseului în Tisa. în tara vecinǎ. Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. adicǎ a Ţǎrii Maramuresului. Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului.

drumurile spre Maramures sunt asfaltate. Cǎile de comunicatie si transporturile Ţara Maramuresului. 18. conditiile geografice. Cǎile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucuresti – Cluj Napoca. si mai târziu de judet. Toponimia si traditiile. O altǎ .poartǎ" a Maramuresului este pasul Prislop. aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic. cuprinzând toate asezǎrile de pe aceastǎ vale. Reteaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. Totusi. care trece prin pasul Gutâi (989 m). una din .sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare23[23].. a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie si izolare. fostǎ resedintǎ de voievodat. o parte din asezǎrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fratii lor de dincolo de munti. atât de bogatǎ în traditii etnografice si folclorice. E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. Viseu de Sus si Borsa. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezǎrile omenesti cu toatǎ frumusetea si pitorescul lor. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam. Centrul de convergentǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei. Drumul care se constituie si într-o axǎ etnograficǎ a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeazǎ firul Vǎii Izei. comitat. precum si cele de . fiind accesibile pentru masini. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn.portile" de intrare în zonǎ coboarǎ muntele în serpentine.. precum si atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. care leagǎ între ele asezǎrile de pe Valea Marei. prinde firul râului Mara si-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmatiei. au impus o legaturǎ a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români. timp de peste 600 de ani. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationalǎ nr.

pe vǎile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre Ţara Oasului - o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonantǎ în nordvestul României. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de cǎrute, poteci, înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului, dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ si de culturǎ popularǎ sǎ-si umple sufletul, sǎ se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale feratǎ sa dat în folosintǎ în anul 1875, când a devenit functionalǎ si gara Sighet. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosintǎ noi trasee, pe calea feratǎ, înspre Ucraina. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structuratǎ pe douǎ directii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎutii – Mǎgherǎusi situat la 10 km de Baia Mare24[24]. 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercitǎ o influentǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii fortei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ, turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvoltǎrii economice a judetului.

2.4.1 Economia Economia actualǎ a judetului Maramures este de tip industrial-agrarǎ, aflatǎ în tranzitie la economia de piatǎ. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a cǎror distributie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: - agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ - industrie si constructii - servicii si alte activitǎti Total: 5,8% 46,2% 48,0% 100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003, în judetul Maramures Tabel nr. 2.1

INDICATORI Agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestiera Industrie si constructii Servicii si alte activitǎti TOTAL

Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165

Mai 2 501 46 104 47 928 96 533

Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, în crestere cu 557 persoane fatǎ de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiazǎ cǎ cea mai mare pondere o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmatǎ de industrie si constructii (47,8%), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (2,6%).

Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiintǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordantǎ cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezentei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masǎ lemnoasǎ. Astfel, metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în productia industrialǎ a judetului cât si a tǎrii, Maramuresul ocupând locul întâi pe tarǎ în productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile, de articole de blǎnǎrie, materiale de constructii, încǎltǎminte, produse alimentare etc. Populatia activǎ ocupatǎ, pe ramuri ale economiei (%), în judetul Maramures, în perioada 1998-2002 Tabel nr. 2.2 INDICATORI TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ, exploatare forestierǎ, vânat Industrie Ind. Extractivǎ Ind. Prelucratoare 1998 100,0 42,2 1,2 1999 100,0 49,0 1,0 2000 100,0 50,0 1,0 2001 100,0 49,0 1,0 2002 100,0 44,7 0,9

29,9 5,0 23,9

22,3 3,9 17,2

20,0 3,7 15,3

20,6 3,5 16,1

24,0 3,5 19,5

8%. 0.8 2. 2002 – 3.5 Transporturi si depozitare Posta si telecomunicatii 3. comert.8 1.0 0.6 1.9 2. repararea si întretinerea autovehiculelor. 1.5 1.9%.5 1. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50.4 4. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3.7 8. Productia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier.3 4.5%).5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.0 0.0 2.1 Învǎtǎmânt Sǎnǎtate si asistentǎ socialǎ Alte activitǎti 4.7% în 2002.3 4.9 1.0 gaze si apǎ Constructii 2.6 0. Activitǎtile care au o crestere semnificativǎ sunt: constructii.7 1.2 2.6 4. 1. a bunurilor personale si casnice. masini si utilaje agricole si forestie re. 2002 – 3.7 4.8 Comert.0 0.6 4.3 1.5 închirieri si servicii prestate întreprinderilor Administratie publicǎ 1.6 7.1 1.4 1.8 0.0 2. 2000 – 3.7 7. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49. Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de otel aflatǎ la Baia Mare. piese de schimb auto etc.9% în 2001 si 44. 2001.5 3.5%). repararea si 6. 2001 – 16.6 1.0 4.6 4.0 1. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în crestere din an în an (2000 – 15.8 1. iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare. exploatarea forestierǎ si economia vânatului au variatii foarte mici.1 întretinerea autovehiculelor.0 1. a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante 1.6 1. transporturile (2000 – 2.7 0.4 1. . INSSE.8 4.6 1. Silvicultura.Energia electricǎ si termicǎ.0 1.0 1.6 1.6 1.4 1.3%) învǎtǎmântul si sǎnǎtatea.1%.5 bancare si de asigurare Tranzactii imobiliare.5 Activitǎti financiare. 2002 – 19.1 0.7%.5 1.3 1.5 8. 2003.2 2.0%.0 2.3%.

Sǎpânta. la Vadul Izei. 2. care în judet ocupǎ 71% din totalul suprafetelor agricole. mobilier tǎrǎnesc. Tg. Baia Sprie. . Baia Mare. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎtirea si asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor.4 Învǎtǎmântul În anul scolar 2002 – 2003. reteaua unitǎtilor de învǎtǎmânt a judetului Maramures cuprindea 56 de grǎdinite. Lǎpus si prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porti maramuresene. cruci pictate. principalele animale fiind bovinele.4. 1 scoalǎ profesionalǎ. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. cartofi. o scoalǎ de maistri si 14 institutii de învǎtǎmânt superior. 32 licee. Cresterea animalelor este si ea prezentǎ. Viseu de Sus25[25]. 271 scoli generale. O îndelungatǎ traditie în judetul Maramures o are productia mestesugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel. 2. porcinele. cherestea etc. A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbunǎtǎtirea pajistilor. ovinele. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale. orz etc.3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale.4.Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei. unde se realizeazǎ mobilǎ. În sectorul cresterii animalelor s-au desfǎsurat actiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. grâu. pepiniere pomicole si viticole. Desesti si prelucrarea lânii la Sǎpânta. de prevenire si transmitere a acestora la om. placaj. Borsa.

Evolutia învǎtǎmântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr.3 INDICATORI Învǎtǎmânt total: Unitǎti Populatia scolarǎ Copii de grǎdinitǎ Elevi înscrisi Studenti înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt prescolar: Grǎdinite de copii Copii înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt primar si gimnazial: scoli Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt liceal: Licee Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt profesional: scoli Elevi Personal didactic Învǎtǎmânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: 31 15 698 1 508 30 15 792 1 494 30 16 382 1 591 32 17 083 1 425 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 273 61 912 4 243 272 59 542 4 287 271 54 093 4 022 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 . 2.

Populatia urbanǎ reprezintǎ 52.4. 2. din care populatia masculinǎ 249 350. O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎtǎmânt o reprezintǎ situatia economicǎ si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor.6 locuitori/km2.9%. INSSE.4 Total (numar persoane) Urban (numar persoane) Rural (numar persoane) Locuitori / km2 Judetul . iar cea femininǎ 285 65026[26]. la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr. Populatia. Învǎtǎmântul superior a suferit si el o transformare dintr-un numǎr de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003.1% iar densitatea populatiei este de 82. adicǎ 2. 2. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003). Maramuresul avea 535 000 locuitori. de la grǎdinite pânǎ la institutiile de învǎtǎmânt superior.5 Populatia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005. cea ruralǎ 47. scolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003. pe sexe si medii. 2003.37% din populatia tǎrii. O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003).scoli Elevi înscrisi Învǎtǎmânt superior: Institutii Studenti 1 2 339 1 1 604 1 1 324 1 1 026 31 4 610 16 4 866 14 5 480 14 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.

2 84.9% maghiari.0%).7 85.6%).3 Sursa:www.a.a.insse. reformati (5. locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38.5%) s. ucraineana (2. romano-catolici (12. 4. urmati de greco-catolici (38. 19.6 82.7%).27[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o crestere considerabilǎ a economiei judetului Maramures.a. CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs .8%). în mǎsura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare. Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36.maramures.7%). Din punct de vedere confesional. maghiara (25.4% români. 35.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38.3%) s.Maramures Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88.2 82.5% ruteni (ucrainieni) s.7%).3 84.6% evrei. ortodocsi (3. urmata de limba româna (33.9%).

important centru de ceramicǎ. trecând prin inima Oasului. Varna. pe la Negresti. sat cu un cimitir original. Strâmtura. cu caracteristici si personalitate distinctǎ. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii.Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. Nǎnesti. Vom porni pe soseaua ce duce la Seini. teren de camping si parching. mai întâi. Giulesti si Vad. Denumit si Ţara Lemnului. fosta resedintǎ voievodalǎ în sec. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. Negresti. 3. Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". adevarat muzeu de artǎ popularǎ. prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti. dedicat celor 29 tǎrani ucisi aici în 1944. unde se înaltǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". o fermǎ horticolǎ unde s-au . fie pe Valea Izei. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: Sǎpânta. vechi centru minier.1 Continutul potentialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutâi si Ţibles. Ciocǎnesti si Iacobeni. Pornim. Certeze. al XIV-lea. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti. Se trece mai apoi prin Borsa. Moisei. obiceiurile si arta popularǎ. Bârsana. În drum sunt întâlnite localitǎtile Cârlibaba. peste pasul Prislop si se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au pǎstrat aproape nealterate porturile. din nordul Moldovei. Dupǎ sieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ. traditiile. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie. pe la Poiana suiorului. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului. Rozavlea. cu un interesant port popular. sieu. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. principala localitate din Ţara Oasului. Dragomiresti. vechi centru minier. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ.

Sunt curiosi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata sǎ povesteascǎ si sǎ arate ce-i cu viata lor de tǎrani. cu atâta firesc. 90 la sutǎ din suprafata Maramuresului. Un tinut al misterelor. pǎdurile reprezentând. mobilier.. dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. Mergând spre vest. care trǎiesc întrun fel de paradis dat de Dumnezeu. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer. cu oameni în costume viu colorate. care a trecut apoi la sângeroase represalii. dar si cu demnitate. unde se înaltǎ o cetate din sec. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn. Toate sunt .aclimatizat migdali si lǎmâi. al XII-lea. Între zidurile ei. iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai. iobagii rǎsculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. în care fiecare asezare apare ca un mic miracol. una de drojdie de bere si una de abrazive. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pânǎ la linguri. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospetiei si a mitologiei. cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans. vom întâlni marea comunǎ Mediesul Aurit. Splendoarea tinutului este datǎ de lumea satelor. poartǎ ori casǎ. Starea de uimire nu te pǎrǎseste aproape nici o clipa. Dacǎ esti venit din alte colturi de lume. la începutul secolului trecut. Esti primit în lumea lor cu respect. ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎtile meleagului. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. Atractia tinutului este fǎrǎ egal si resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. La început de nou mileniu. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult. ori cu atâtea si atâtea chipuri. greu de definit pentru strǎini. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi.. În apropierea comunei. care se aratǎ ziua prin luminisuri de pǎdure. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici fabrici. Maramuresul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. când ultima tehnologie a robotizat existenta. "Ţara Lemnului". arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. privelisti si trǎiri. localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. pe dealul Bradului.

Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. Muntii Rodnei din care face parte Ţara Maramuresului. cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu. Bistrita Aurie. Somesul Mare. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. . La picioarele pârâului Pietrosu. cu numeroase zǎnoage.1.inconfundabile prin monumentalitatea si bogǎtia motivelor decorative. este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare d in masiv . la 1786 m altitudine. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. nemodificate prin activitatea umanǎ. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. care coboarǎ în cascade. ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri. prin armonia proportiilor. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. prin înǎltimea turlelor. O cǎlǎtorie în tinutul Maramuresului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎtia Pitorescului. jalonati de o serie de vǎi. Sǎpânta. maramuresean.lacul Iezer. încântând prin tehnica ineditǎ a constructiei. Izvorul Pietrosului. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. 3. Glaciatiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic. Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. Iezer. Bisericile din lemn din Maramures unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. specificul etnografic si folcloric. Pe lângǎ marea diversitate a peisajului. foarte abrupt. Ţara Maramuresului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice. cu apǎ limpede.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief.1950 m. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 . predominate de semnul soarelui si al funiei. bunǎ de bǎut. simboluri ce semnificǎ firul vietii. Izvorul Bistritei).

cea mai extinsǎ si a doua. Prima este Zǎnoaga Micǎ. Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei. adǎposteste cǎldarea Buhǎescu. Pestera Zânelor. cu pereti prǎpǎstiosi. Rezervatia se întinde pe o suprafatǎ de aproximativ 450 km. prin peisajul lor sǎlbatic. Rezervatii de mlastinǎ s-au format destul de târziu în timp. cu galerii în lungime de 9530 m. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri. cerbul. cea mai adâncǎ. Flora. În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om. la o altitudine de 550 m. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. geologia.Zalion si a fost declaratǎ monument al naturii. fauna. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. acvila de munte. originarǎ din Asia Micǎ. pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr si pe prima treaptǎ a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun. marmota. la începutul secolului XX.Dintre ele se evidentiazǎ Pestera Izvorul Tǎusoarelor. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 si 700 metri altitudine. iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tisǎ.Rezervatia Pietrosul Mare. Alte pesteri din zonǎ sunt: Pestera lui Maglei. pestera Jgheabul lui Zalion. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. Culmea principalǎ adǎposteste pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. Pestera de la Piatra Busuiocului. urmele glaciare creeazǎ o rezervatie cu o suprafatǎ initialǎ de 183 ha. râsul. este Zǎnoaga Iezeru. O importantǎ rezervatie naturalǎ se aflǎ la 10 km de orasul Borsa . Pestera din Dealul Popii. care adǎposteste lacul Iezeru si obârsia pârâului Pietrosu. descoperitǎ în 1955. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un . care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. capra neagrǎ. O importantǎ economicǎ si peisagisticǎ o reprezintǎ rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul tǎrii. Ea face parte din complexul carstic Tǎusoare . cu specii rare printre care si floarea de colt. Rezervatia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean. sunt unice în Carpatii Orientali. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpinǎ si subalpinǎ.

specii de alge de origine nordicǎ. care sunt foarte putine. Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile si drumurile modernizate. Mai mult de jumǎtate din suprafata lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. având o formǎ circularǎ. cu o serie de piscuri ce depǎsesc 2000 m. care include specii de crin. În jurul lacului. Un peisaj de neuitat oferǎ turistilor Masivul Rodnei. trifoiul de baltǎ. pe o suprafatǎ de 20 ha se întâlneste o interesantǎ asociatie vegetalǎ. s-a format în urma unei alunecǎri de teren. strǎbate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. în trepte.veritabil depozit de relicve. cu un luciu de apǎ de 4300 mp si o adâncime de 20 m. la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi. o cǎdere de apǎ. Breb. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos. Minunata creatie a naturii. la o distantǎ de 4. trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. plop. unde ocupǎ o suprafatǎ de 3 ha. Pe baza ultimelor cercetǎri. rogozul. afluent al râului Mara. este consideratǎ unicǎ în tarǎ prin existenta jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpatii Românesti (970 m). situatǎ în raza localitǎtii Sǎpânta. roua cerului . precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. alun. Ţara Maramuresului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea. Mlastina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare.plantǎ carnivorǎ. Ea s-a format întrun rest de crater vulcanic. de la o înǎltime de circa 60 m. Aceastǎ rezervatie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi). sub liziera pǎdurii. la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turbǎ. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei.5 km de Borsa. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. se aflǎ la altitudinea de 1800 m. . Mlastina Poiana Brazilor. având ca punct de plecare Ocna sugatag. Cascada Izvorul Cailor.

1. calcice. Valea Virului (14). sub Vârful Ignis (Gutâi). situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului. Cadrul natural maramuresean conferǎ multe asezǎri. magneziene. de la luncile râurilor la crestele muntilor. Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarnǎ. Borsa. Borsa (30). la 800 m altitudine. În . la poalele Pietrosului. cu patru cabane pentru cazare. În S-V Muntilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocosului si Cheile Tǎtarului. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. Pestera cu oase de la Poiana Botizii. aflate la Sǎpânta. este situat la 204 metri.între douǎ limite extreme. Muntii Maramuresului. Ieud. Pestera de la Vǎlenii sonicutei de pe Valea Repedea. Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu. Viseul de Sus (20). Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ statiunea Runcu Plesa (100 locuri de cazare). Stoiceni. Strâmbu . Statiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. numite de localnici "borcuturi".Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan. are calitǎti terapeutice de odihnǎ si recreere. ambele aflate în apropiere de Bǎiut. pe malul Tisei. Ca suprafatǎ.1. punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. Farcǎu si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pesterǎ.Bǎiut.Breb. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei. iar înǎltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Sǎlistea de Sus si altele28[28]. Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. care presupune cresteri si descresteri . Borcut . 3. aspecte de statiuni balneare sau climaterice.1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat.

deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice. folosite ca pǎsuni de culme. Pietroasa si Dragos). Gutâi . cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). unde unele vârfuri depǎsesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis .1442 m). Caracteristica generalǎ a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline. se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Acesti munti. Populatia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ si astǎzi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor. au pe alocuri curmǎturi relativ joase. circuri si vǎi glaciare (Fântâna cu Cimpoiasǎ. pe substrat sedimentar (marne. Firiza. Buhǎescu Mare (2188m) si Bǎtrâna (1710m). sud-vest se desfǎsoarǎ grupa nordicǎ a lantului muntos de origine vulcanicǎ.Maramures se aflǎ doar partea nordicǎ a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). dominate de urme glaciare: morene. micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎita. Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m). Negoiescu. Negoiasa (2041m). Constructia petrograficǎ si formele de relief dominante justificǎ împǎrtirea acestor munti în douǎ grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. Ţara Oasului. în Muntii Oasului. este de origine tectonicǎ si erozivǎ. dintre valea Tisei si valea Sǎlǎutei. Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari dimensiuni. Caracteristice sunt de asemenea. Repedea. o cuvetǎ cu relief colinar si piemontan. .1307 m. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas. argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. În partea de sud. care închide Depresiunea Maramuresului pe aceastǎ laturǎ. Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. unde punctul culminant (vf. care se întind pânǎ la valea Botizei. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)29[29]. Cormaia (2033m). Frasin) atinge abia 827 m si la înǎltimi mai mari în Muntii Gutâi. Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). între care mai circulate sunt Negresti-Oas. Muntii vulcanici ai Maramuresului. Piatra Rea (1825m).

A doua grupǎ, a Muntilor Ţibles, este constituitǎ, în cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii), care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite si prioclastite, care alcǎtuiesc proeminente de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai înalt este vârful Ţibles de 1839 m altitudine. Muntii Maramuresului. Se însiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba si Bistrita Aurie pânǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Viseului. În general sunt constituiti din sisturi cristaline, strǎpunse de andezite. În cadrul Muntilor Maramuresului se detaseazǎ Culmea Pop Ivan, cu vârful Mica Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m), Muntele Pop Ivan (1937 m). Masivul Farcǎu este asezat între vǎile Ruscova, Repedea si Rica; vârful care dominǎ masivul se numeste Mihǎilescu (1918 m), unde se aflǎ si lacul periglaciar Venderelu. Tot în cadrul acestui lant muntos se aflǎ si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârsǎnescu (1542 m). În toti acesti munti se practicǎ pǎsunatul, de primavara pânǎ toamna, fiind împânziti de stâne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu si-au schimbat „locurile de vǎrat" iar ,,drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIV-lea, când aceste locuri apar mentionate pentru prima datǎ în documente. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova si Vaser; vârful are 1850 m altitudine. Se detaseaz râul

ǎ din aceastǎ culme si Prislopasu (1201 m),

Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Mai la sud, spre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop, care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) si culmea Prislop. Muntii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului si Bistrita Aurie pânǎ la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina Ţapului, care este între

Carlibaba si Ţibǎu30[30]. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr. 3.1 Vârful, denumirea si altitudinea (m) Pietrosul 2 303 Gǎlatului 2 159 Cearcǎului 1 849 Ţibles 1 839 Hudinului 1 611 Gutâi 1 445 Plesca 1 323 Secului 1 311 Ignis 1 306 Plesca Mare 1 302 Mogosa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Masivul in care se afla Rodna Rodna Rodna Ţibles Ţibles Gutâi Gutâi Ţibles Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Localitatea cea mai apropiata Borsa Complex Borsa Complex Borsa Dragomiresti Botiza Mara Bǎiut Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Desesti Ciocotis Distanta (km) 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti Muntii Rodnei. Masivul cel mai înalt din Carpatii Rǎsǎriteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). 30-40 spre Creasta km nord, si principalǎ prezintǎ spre o mǎsoarǎ sud cu peste 50 km lungime, celei pe o în lǎtime de asimetrie asemǎnatoare exceptia zonei fǎgǎrasene: abruptǎ apropierea

domoalǎ

Pusdrele,

cǎreia

se

aflǎ

o

cabanǎ

si

un

refugiu

Salvamont.

Lipsit

în

zona

alpinǎ

de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul31[31]. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoarǎ, pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte tinuturi românesti. Astfel, intrarea în Maramures, dinspre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Gutâi, dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si legǎtura se fac prin pasul Prislop, dinspre zona Bistrita-Nǎsǎud, legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul setref, iar legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul Huta. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete naturalǎ si beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu specific zonal. Depresiunea Maramures este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra vǎile, bazinetele si micile depresiuni. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sǎpânta, Piemontul Gutâiului, Piemontul Vǎratecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu afluentii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei cuprinde, de asemenea, o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asezǎrilor, amintind în acest sens bazinetele Sǎcel, Sǎlistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara, Cosǎu, Rona si desigur Sighet, depresiune situatǎ la confluenta Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase si lunci; râuletul Sǎpânta a creat Depresiunea Sǎpânta, în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume, de mare faimǎ în tarǎ si în lume.

3.1.1.2 Clima

Clima zonei Maramures este moderatǎ de tip temperat continental. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. 3. de recreere sau tratament. nu sunt vifornite si vijelii. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9. cu zǎpadǎ abundentǎ. De la izvoare si pânǎ la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau . În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazutǎ. Râul Viseu izvorǎste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Viseului. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. Temperatura maximǎ absolutǎ 39.1. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. În munti.1. apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ.60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus. iar o micǎ parte cum este Ţibǎul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului. precum si invaziile de aer rece32[32]. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. în zonele depresionare si deluroase.3 Reteaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramures. Iza si Sǎpânta cu afluentii lor). Regimul precipitatiilor.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. lapovitǎ si ploi reci si se întind pe o perioadǎ lungǎ. iar Izvorul Cǎtelei merge spre Ceremus (Ucraina).40 C în depresiuni. lernile sunt destul de geroase. precipitatiile sunt mult mai abundente. Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti).

Lacul Bǎtrâna. Pârâul Hotarului. Principalele cursuri de apǎ ale judetului Maramures Tabel nr. strǎbǎtând peste 83 km. lezerul Pietrosului (18 lacuri). Afluentii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. O mare bogǎtie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de apǎ sunt lacurile. Valea lui Dragos. Râul Sǎpânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. datorat pǎdurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol. Podul Izvorului. Din partea dreaptǎ Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova. Lacul Rosu si încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Pe partea stângǎ. Cimpoiesu. Mara. Caracteristica râului este debitul mare si constant. lung de 22 km. dar mici. Vremusu. cu largi posibilitǎti de tratament al bolilor reumatismale.Viseul. Tǎul lui Dumitru). pârâul Sugǎului. Pe partea dreaptǎ. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. cel mai important afluent este pârâul Ronisoara.2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Râuri Pe teritoriul judetului . lezerul Mic. sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu). ledisorul. Slǎtioara. Negoiescu. Izvorul Negru. Apele sǎrate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎti a unor statiuni de agrement si balneare. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. Baicu. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei . Pietroasa.Valea Fântânelor. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. Botiza. Râul Iza izvorǎste de sub vârful Bǎtrâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se varsǎ în Tisa. Slatina. Mai numeroase. 3.

cleanul. vânturetul rosu. tiparul. fag. rogozul. azaleea piticǎ etc. 1999 – 2003. Bucuresti 3. stejar. Vegetatia variatǎ si bogatǎ a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. În pǎdurile de rǎsinoase gǎsim specii de animale si pǎsǎri într-un mare numǎr. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. Apele de munte (Tisa. brumǎrita. INSSE. Amintim acvila de stâncǎ. iepurele. care determinǎ vegetatia si fauna caracteristicǎ acestora. peste 60 de specii cuibǎresc aici. gorun. peste 30 de specii. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964. pǎstrǎvul curcubeul. care însumeazǎ peste . Viseu. scobarul etc. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. urechelnita. coborând uneori pânǎ la 1400 m. Pentru zonele alpine. lupul. Pǎsǎrile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. cu preponderentǎ molidul. ciocǎnitoarea cu trei degete. mistretul. În general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere si pajisti alpine. ursul brun. pitigoiul de brǎdet. apreciatǎ pentru blana si pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m si 1700 m altitudine. rata. lupi. râsul. Pentru foioase distingem rǎsinoase. forfecuta galbenǎ. Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbu l carpatin.4 Solurile. mrana. cǎpriorul. bursucul. ocupǎ zone întinse în Muntii Maramuresului.1. veverita.1. stiuca. jderul de pǎdure. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ si cu multe raritǎti. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare. jderul de piatrǎ. Coniferele. Se mai gǎseste marmota. cocosul de munte.Somes Lǎpus Iza Viseu Vaser Mara 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. ursi. capra neagrǎ a fost una din bogǎtiile si mândriile Maramuresului. vulpea. Gutâi si Ţibles.

23 de specii33[33]. 3.1.1.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de florǎ si faunǎ, au determinat autoritǎtile administrative sǎ le protejeze prin lege, constituind unele rezervatii naturale si declarând anumi te specii monumente ale naturii. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500 ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎtilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. Specii de muschi pe care le gǎsim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt

considerate ca relicte arctice. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi), iar lângǎ pǎdurile de molid - zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. Zona este bogatǎ si în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}, recolonizatǎ în anul 1964, marmota (Marmota marmota), recolonizatǎ în anul 1973, râsul (Lynx lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii. Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi

bucurii de neuitat, astfel34[34]: • Borsa (Gura Pietroasa) - Statia metorologicǎ - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei Buhǎescu - Tǎmita la Cruce; • Poiana Borsa (Gura Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎtiului; • Statiunea de odihnǎ Borsa - pârtia olimpicǎ de schi - Buza Muntelui – Cabana Puzdrele; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Cascada Izvorul Cailor - saua stiol - Hanul Prislop; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Podul Izvorului - Poiana Runca - Poiana stiol – saua Gargalǎu; • saua Gargalǎu - saua Gǎlǎtiului - Târnita Negoieselor - saua Buhǎescu Mare (Târnita "La Cruce") - Vârful Bǎtrâna - Dealul stefǎnitei. Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Muntii Maramuresului, cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin lege, Mlastinile Vlǎsinescu, Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o rarǎ frumusete. Alte specii de faunǎ si florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte, laleaua pestritǎ, precum si o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul, corbul, acvila tipǎtoare micǎ, bufnita, huhurezul, ciuful, cocosul de munte, iar dintre pesti, lostrita. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite Vârful

precum plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. 3.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Rez. Nat. Pietrosul Mare Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la Zâmbroslâvii Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei Rez. de gorunet Ronisoara Rez. de larice Costui Rez. Poiana Brazilor Rez. Pǎdurea Crǎiasa Rez. Creasta Cocosului Rez. Mlastina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. Nat. Tǎul lui Dumitru Rez. Arboretele de castan comestibil Rez. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. Nat. Lacul Albastru Rez. Forestierǎ Bavna-Conga Rez. Cheile Babei Rez. Pestera cu oase Rez. Pestera Vǎlenii somcutei SâlhoiSuprafata (ha) 3 300 800 5 0,2 62 0,7 4 44 50 3 3 500 50 1,54 26 15 0,5 5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003, INSSE, Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de cǎtre Comitetul MAB UNESCO, reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafatǎ de cca 3300 ha. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎtii si integritǎtii comunitǎtilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protejǎrii diversitǎtii genetice a speciilor.

ceramicǎ. Cosǎului si Izei. floarea de colt etc. Datoritǎ unui complex de conditii favorabile. în pitoreasca si nu mai putin importanta Ţara Oasului 35[35]. pǎiusul. Maramuresul istoric posedǎ un potential turistic antropic. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar – Lǎpus. în depresiunea cu acelasi nume. cocos de munte etc. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vǎile Marei si Izei. capra neagrǎ.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. datini si folclor. dintre care putem enumera: gusa porumbelului. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. unice prin frumusete. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judetului Maramures. casa Iancu de Hunedoara. cerbul. acvila de munte. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. tesǎturi. Turnul lui stefan . dar prezente si pe vǎile Tisei si Viseului. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etno grafie si folclor. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. sopârlita. râsul.Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în asezǎrile de pe vǎile Marei. Biserica Sfânta Treime. complex si unitar. în care sau pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. vechime si desfǎsurare. Sighetu Marmatiei si Sǎpânta. ce compun potentialul turistic. unelte. mierea ursului. ce poate fi continuat. istorice. 3. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramuresului. la o altitudine medie de 228 m fatǎ de nivelul mǎrii. semnificatie. peste pasul Huta. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si pǎsǎri cum ar fi: ursul brun.ridicat în secolul al XV- . biserici. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. arhitecturale si etno grafic – folclorice.1. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. zona turisticǎ montanǎ. porti.

De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. cu viata sa economicǎ si culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. urcând panta dealului. deasupra usii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. în ultimii 50 de ani. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal. 58 km. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa. dau o notǎ specificǎ orasului. este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramuresului . Orasul s-a dezvoltat în timp.J. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360.lea. din foisorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra orasului. perpendiculare pe sosea. înalt de aproape 50 m. Din pǎcate. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vǎile. este o constructie din piatrǎ. orasului nu i s-a acordat atentia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice românesti de mare rezonantǎ. Turnul Mǎcelarilor. etnografie. secolul al XI-lea. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. Muzeul judetean . si o fac si astǎzi.are mai multe sectii: istorie si arheologie. artǎ. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. sub denumirea de Zalatina (Slatina). oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor. Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche constructie din oras. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures. Institutii de prestigiu din clǎdirile trainice. De altfel. în stil gotic. din care se desprind strǎzi drepte. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. oamenii Maramuresului de pe toate vǎile zonei. . mineralogie36[36]. iar de la Baia Mare. asezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judet. D. care. dominat de dealuri si coline. În general. Asezarea este situatǎ într-un spatiu pitoresc. la 5 km. Orasul Sighetu Marmatiei. pe fronton. Vechiul Han al orasului. 109 F. vechi. de la crucea drumului din Feresti. între râurile Mara si Cosǎu. pe cumpǎna apelor. pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimatericǎ Ocna sugatag. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. populatia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiarǎ (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români. pe frontiera de nord-vest a tǎrii.

satele din jur) de a-si construi case de vacantǎ proprii. masaje. Hoteni si . pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. Ocna sugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giulesti. ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. la "Creasta Cocosului". împachetǎri cu parafinǎ. cu arbori de stejar de sute de ani. Tot aici. la Giulesti. restaurante. terase. azi disparutǎ. care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbogǎti peisajul locului.De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. imediat la poalele acestuia. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. Statiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. în partea superioarǎ a bazinului Mara. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. baruri. Brebul se învecineazǎ cu localitǎtile Budesti si Sârbi de pe Valea Cosǎului. Vin aici oameni la odihnǎ si tratament din toatǎ tara. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". . cafenele.Apoi s-a mai numit si "La sare". În general. Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. dar si tǎranii din satele Maramuresului. afluent al Marei. nefiind pe nici una din arterele principale. sǎli de gimnasticǎ medicalǎ). dar si la "borcutul" de la Breb. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. din neamul Rednicenilor. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. cantine. De altfel. Ocna sugatag. instalatii de hidroterapie. Oarecum izolat. Baia Mare. în imediata apropiere a Complexului. urmasi ai lui Dragos37[37]. Stâncǎria de pe Muntii Gutâiului. în apropierea ei aflându-se si localitatea Doraslǎu. Prin traditie se mai stie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. fizioterapie (inhalatii.

cu o pantǎ abruptǎ. portul. De remarcat faptul cǎ acoperisul. prin care îl întǎreste pe romanul Dragos. În hotarul Brebului se aflǎ mlastinile cu turbǎ. în mosiile Breb. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. Slatina (Ocna sugatag). Franta)38[38]. dr. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. Desesti. neobisnuite în regiune. are o singurǎ streasinǎ. Copacis. Franta. Danielle Mason. dr. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. fiul lui Giula. Copacis si Breb. obiceiurile. satul fiind pe dreapta. Claude Karnoouh. 1970-1974. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. a fost construitǎ înainte de 1531. Arhitectura bisericii este specific maramureseanǎ pentru acest gen de constructii. fiul lui Carol Robert. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti. Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi si se varsǎ în râul Mara. din zona Lǎpusului. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare. Un sat nu este numai o asezare în spatiu. asezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. între aceste douǎ localitǎti. În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. diplomǎ care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. Biserica satului. A atras cercetǎtori români si strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. groase de opt metri. din 20 martie 1360. Mihai Pop. Hǎrnicesti si Sat sugatag. folclorul.Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura traditionalǎ. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din asezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. doc. . dr. lǎrgitǎ în 1643 si reparatǎ în 1715.

în care se varsǎ perpendicular Ieudisorul. Iasi). este Biserica din ses din Ieud. vopsite în coloranti vegetali si minerali. Comuna Ieud este asezatǎ la sud de soseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. Un sat este un loc anume. perpendicular pe axa drumului.ci un loc în umanitate si în univers. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii si pânǎ azi. Ieudul a pǎstrat si o serie de monumente de arhitecturǎ tǎrǎneascǎ laicǎ: case si anexe gospodǎresti. un sat poate fi si o cale cǎtre tarǎ. pârâul Ieudului. mobilier specific si câteva cǎrti de mare valoare. de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. din secolele XVII-XVIII. acolo în miazǎnoaptea pǎmântului românesc. în Maramuresul istoric. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. Ieudul este aceastǎ "cale" si o deschidere cǎtre tarǎ. Ieudul mǎrturiseste despre obârsiile strǎmosesti. de martiri. vâltori) etc. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. la nord asezarea este dominatǎ de Muntii Ţibles. Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. o valoroasǎ colectie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula. zǎmislite dupǎ legile lui. instalatii tehnice actionate de apǎ (mori. mobilier specific si desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. Astǎzi. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. greco-catolicǎ. covoare si stergare cu motive geometrice. de bucurii si necazuri. printre care se numǎrǎ si Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Crestineascǎ" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). covoare maramuresene. sacrificii. Biserica este edificatǎ în anul 1718. de dascǎli si preoti. de ctitori de mǎnǎstiri si biserici. orânduit dupǎ legile omenesti. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colectie de icoane pe sticlǎ. la margine de hotar voievodal strǎbun. crescute din pǎmânt si deodatǎ cu pǎmântul. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". Ieudul a pǎstrat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori. Buzǎu. . În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). Blaj.

în primul rând. la începutul secolului al XIV-lea. iar printre casele noi. mai spatios. Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. care se desprinde din soseaua principalǎ Sighet-Borsa. de Sighetul Marmatiei. . numitǎ Botiza. Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o pozitie privilegiatǎ. care. deja devenite monument. tocul usii de la intrare. datoritǎ unor initiative individuale apreciabile. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. locuitorii se ocupǎ în principal cu cresterea vitelor. în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative si cooperativa. Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. prin pitoresc si originalitate. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. Situat la 97 km. Ieudul se mândreste cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramures. cu simbolistica precrestinǎ în majoritatea cazurilor. vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare si a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. masivǎ. unde se regǎsesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodǎriilor tǎrǎnesti. expozitii de covoare si obiecte de lânǎ. ici-colo se mai zǎresc si casele vechi. extrasi din flori si plante. de zid. în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). tǎierea si industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramuresene. numitǎ "Biserica din deal".notorietate pe plan national si international. etc. Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. Populatia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. ridicatǎ în 1364. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. distantǎ de Baia Mare si la 43 km. precum si cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". pe un promontoriu. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. daruitǎ de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. pe lângǎ satisfactii de ordin moral . care tocmai îsi ridicaserǎ un alt lǎcas. pe Valea Izei. abandonat pe parcursul anilor. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. putin mai jos este biserica nouǎ. din piatrǎ.specific locului. Traditia popularǎ pomeneste de o mǎnǎstire veche.

precum si multǎ carte veche din tiparnitele de la Iasi. la o distantǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. la locul numit "Valea Sasului". Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km.Cresterea populatiei din comunǎ a impus ridicarea. de la primul contact. este strǎbǎtutǎ de drumul judetean 186. "Bisericuta de pe Jbar". a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". de asta data din cǎrǎmidǎ. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. s-a construit în centrul satului o bisericutǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. cu intentia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. Râmnic. între 1975-1976. din piatrǎ. sentimentul bogǎtiei (materiale si spirituale). conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". Bucuresti. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. De la intrarea în sat. inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. pe dreapta si pe . Astfel. Asezatǎ pe malul drept al râului Iza. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. fiul lui Stan. cât si cea din piatrǎ. pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodox. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si întǎreste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. În ultimii ani. Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de exceptie. aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. În 1992. în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. lângǎ asezarea lor. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesugǎresti de tesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale39[39]. Se pǎstreazǎ si tablouri pe pânzǎ de mare valoare. dar si pe strǎzile laterale. cu sapte turle. Blaj. a unui nou lǎcas de închinǎciune. 1993-1994. Astǎzi satul îti dǎ. Atât biserica veche din lemn. printr-o diplomǎ. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). de-a lungul soselei.

În centrul comunei. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgosestilor. Centru de comunǎ de care apartin administrativ satele Mara si Hǎrnicesti. Satul. adevǎrate arcuri de triumf. care astǎzi adǎposteste muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. Situatǎ pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. Asezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. Desestiul este un sat de tip agropastoral dominat de grǎdini si livezi cu pomi fructiferi. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porti noi. grupati în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. prin pitoresc si originalitate. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramures.stânga. porti monumentale. Portile. Tot acum se organizeazǎ si "Jocul" (hora satului). de Baia Mare si 8 km. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. se aliniazǎ satelor maramuresene pǎstrǎtoare de traditii populare. pe Valea Izei. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. Comuna sieu este situatǎ la 89 km. singura constructie de acest gen pǎstratǎ în Maramures. de Baia Mare. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolicǎ). localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. Comunǎ autenticǎ a Maramuresului Istoric. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. Comuna Oncesti situatǎ la 65 km. vecinǎtǎti si neamuri. sopronuri pentru fân si . constructii monumentale din lemn de stejar. sunt mândria bârsǎnestilor. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tarǎ. sculptate cu mǎiestrie în spiritul traditiei. constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura traditionalǎ în lemn: case si acareturi. în fata portilor unde stau la sfat.

participant la Marea Unire. . cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. în legaturǎ cu proprietǎtile voievozilor Bale. în mod frecvent. cunoscutǎ sub numele de "Troita Rednicenilor" si datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. Vintesti si Vǎleni. obiceiurile. Cǎlinesti. iar absida este decrosatǎ. ca o chintesentǎ a geniului creator tǎrǎnesc. Constructiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier traditional si împodobitǎ cu textile (covoare. Nu are pridvor. în special la etaj. aducând de peste secole o culturǎ si civilizatie tǎrǎneascǎ de exceptie. alaturi de Ferest i. Budesti. de formǎ poligonalǎ. În sat se pot vedea încǎ în functiune mori cu roatǎ verticalǎ. se pǎstreazǎ cea mai veche troitǎ de hotar. Nava are un plan rectangular. s-au pǎstrat si portile (mult îmbogǎtite în pǎrtile sculptate). Interiorul. pive. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. stergare) adecvate. lucrate dupa rǎzboi. si astǎzi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. În partea de jos a satului. al cǎrui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. specializatǎ în restaurǎri de monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. Copiii si tinerii pe categorii de vârstǎ sunt constituiti în grupuri folclorice. Balotesti. dansurile. De asemenea.biserica din lemn. cergi. dar noile constructii au preluat. instalatii tehnice tǎrǎnesti. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul traditional. Drag si Ioan Românul din Maramures. sunt creatiile mesterului Pop Taina. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cosǎului. Multe din portile din lemn. actionate de apǎ. elemente din arhitectura veche din lemn. vâltori. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. Biserica actualǎ.

Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenta satului în sec. În zona turisticǎ Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui. oamenii ies la plimbare prin centrul satului.astǎzi pentru cristalul rubiniu. într-o adevǎratǎ defilare a portului traditional. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. Traianus Consule. Marcian.sat . S-au descoperit monede de argint si de aur . XIII-XIV. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic. Dintre acestea. Populatia este mixtǎ: maghiari. Localitatea este asezatǎ pe D. foarte bine conservate. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . În bisericǎ. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucuresti. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ.N. ruteni. Minele de la Costiui au fost exploatate încǎ din preistorie. Costiui este o veche asezare minereascǎ. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. se mai poate vizita "Calvaria St. slovaci. aici functioneazǎ o micǎ fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ . În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situatǎ pe D. castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. Ioan". datatǎ în 1888. de pe vremea împǎratilor romani si bizantini (Comodus. În sat a existat si o bisericǎ veche din lemn (1730). La Costiui. cǎmin cultural. înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huta. astǎzi o micǎ statiune balneoclimatericǎ de interes local. care domina asezarea si despre care se stie prea putin. Vespasianus. pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul.Negresti. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Mare. iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenta romanǎ. Septimius Severus). construitǎ în 1742. Teceu sau Teceul Mic . Toate poartǎ inscriptii si datǎri certe pe parcursul secolului al XVIIIlea si începutul secolului al XIX-lea.19. si biserica romano-catolicǎ. care a ars.Rona de Sus. pe lângǎ Castel (astǎzi scoalǎ).18 pe ruta Sighetul Marmatiei . Vitellius. douǎ scoli cu clasele I-IV. Pe soseaua spre Negresti. tot aici existǎ si o orgǎ. loc de odihnǎ într-un peisaj splendid.În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814. În zilele de duminicǎ si sǎrbǎtori. Huta este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic apartine de Remeti.N.

XVII-XVIII construite din lemn. impunând un stil specific. Populatia este mixtǎ: maghiari. pe D.N. germani. slovaci.. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oasului. Sǎpânta este una din comunele mari ale Maramuresului. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânta un adevarat mit. prin vopsirea lui. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare. folosind ca fond albastrul. iar pentru sublinieri. un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turisticǎ si desigur de râul Sǎpânta care izvorǎste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras.apartinǎtor de comuna Remeti. adǎugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. una dintre acestea este casa Stan. Ceea ce a dus faima Sǎpântei este asa-zisul "Cimitir Vesel". restauratǎ în Muzeul Satului Maramuresean . care marcheazǎ si locul unde vara vin osenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. asezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpântei. ruteni. În sat existǎ o bisericǎ grecocatolicǎ si o scoalǎ cu clasele I-VIII. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huta. numai la Sǎpânta se foloseste acest procedeu. Comuna Sǎpânta este asezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Tarasului. Arta lui Stan Ioan Patras constǎ în faptul ca a reusit sǎ sintetizeze viata celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. o altǎ zonǎ turisticǎ si etnofolcloricǎ de renume national si european. În Sǎpânta s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. români. anume. Stan Ioan Patras. . Stan Patras a sculptat si mobilier tǎrǎnesc. albastru si rosu. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ si versurile însotitoare trǎdeazǎ un optimism robust si o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânta "Cimitirul Vesel". la 18 km distantǎ de municipiul Sighetul Marmatiei. unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor". exceleazǎ prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. colora lemnul sculptat pentru cruce. prelucrarea artisticǎ a lemnului. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. cruci. galben. Nicǎieri în Maramures lemnul nu se vopseste.

va confisca mosiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ si fratilor sai Drag. cu statut de villae. Casa-muzeu Stan Ioan Patras.N. care au manifestat supunere. dând nota caracteristicǎ asezǎrilor de tip "rǎsfirat si risipit". Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. În zona turisticǎ Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice. la 2 februarie 1365. dar mai ales casele frumos amenajate. clopotnitǎ si pridvor deschis. curate si deschise întotdeauna40[40]. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât si ca întindere). În istoria comunitǎtii. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciti de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. turn. În Borsa au fost douǎ biserici de lemn. vâltorile si horincile. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese si fragmente ceramice edificatoare. Atestǎri scrise apar târziu.18. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D. Pânǎ dupǎ rǎzboi. monument. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. când regele Ludovic. Cascada. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎsti în ultima lor invazie în Europa. naos drepunghiular. existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea. când Borsa a cǎpǎtat statut urban. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânta. cu cǎtune pe vǎile laterale si case izolate la mare distantǎ de vatrǎ. Biserica din lemn. Dragomir si stefan. În Borsa s-a pǎstrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentalǎ din bârne rotunde . Asezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii".Sǎpânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. Pǎstrǎvia. Piatra Sǎpântei. una în parohia de Sus si celaltǎ în parohia de Jos. Borsa este una din vechile si statornicele asezǎri maramuresene.

români 26.310. care o flancheazǎ si încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. care ne va conduce spre Bucovina. avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. iar iarna se face schi. la exploatǎrile forestiere. care se ridicǎ ca un zid deasupra Borsei. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borsa. amintim câteva dotǎri de exceptie. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. restul alte nationalitǎti (germani. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ.din lemn din brad. În Masivul Rodnei pentru varietatea si bogǎtia vegetatiei si animalelor. Hotelul Iezer. maghiari. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi si neegalat. Zona este . Muntii Rodnei. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitecturǎ. cu bogǎtii ale faunei si florei de neegalat. era de 27. Orasul a fost dintotdeauna localitate minierǎ. construit într-o arhitecturǎ modernǎ si destul de bine dotat. Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dotǎri urbane. biserica. pe lângǎ frumusetile naturii va gǎsi si oameni la stâne.294 locuitori. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. Dacǎ orasul de astǎzi încǎ suferǎ în privinta urbanizǎrii. Orasul dispune si de o Bibliotecǎ si o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. Din centrul Borsei. Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. la culesul fructelor de pǎdure. Chiar în centrul localitǎtii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului. Printre acestea se evidentiazǎ Spitalul.5 km) cu o linie de telescaun. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). implantate în acest peisaj mirific. douǎ încǎperi mari. Populatia orasului cu cǎtunele componente. De pe Vârful Prislopului. De aici se pot face excursii în împrejurimi. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554. care astǎzi a devenit Rezervatie a biosferei. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". oferǎ un peisaj unic. ucrainieni). Grupul scolar Minier. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa.

nici nenumǎratele posibilitǎti de practicare a turismului montan41[41]. Astfel. .2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎti turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale si antropice sǎ existe si resurse materiale adecvate. Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia. mijloace de transport. capabile sǎ asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene.interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). turism cultural etc. Aceasta explica. pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. atractia diferita a unor zone. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. beneficiind de potential sensibil apropiat. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. premisele de bazǎ ale desfǎsurǎrii unei activitǎti turistice intense care sǎ permitǎ desfǎsurarea a numeroase forme de turism: turism rural. turism montan. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. turism de vânatoare. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”42[42]. turism balnear. în mare masura. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎti de cazare si alimentatie. Valea Tâslei. Deoarece. instalatii de tratament sau agrement si este conditionatǎ în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. 3. o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor.

1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare. ferme. perioada de functionare. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fatǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri. Din rezultatele obtinute reiese faptul cǎ judetul Maramures nu prezintǎ o importantǎ semnificativǎ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare. iar în Maramures tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 fatǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. 3. INSSE. 5. indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial.15 România Maramures Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României. categoria de confort.în România. sunt divizate. vile . clasificate dupa continut. case de oaspeti) si unitati cu autoservire . serviciile de curatenie.10 2001 277 047 3 077 1.14 2003 275 319 3 154 1. . Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1.etc).15%. Capacitatea de cazare turisticǎ în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr. Bucuresti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: . 2001-2005.2. dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri. etc. hanuri.11 2002 272 596 3 177 1.în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa. forma de propietate.Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri.apartamente închiriate. functia îndeplinita.14 2004 276 089 3 100 1. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning.13 2005 277 384 3 257 1.

pensiuni.4 din din se poate observa ca numarul hotelurilor crescut numǎrul . etc. reprezentanta de terenuri de camping si caravaning. sanatorii si stabilimente de sanatate. cabane si refugii montane camere. hanuri. Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 . camine si hanuri pentru tineri.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera. hoteluri-apartamente. case si apartamente de închiriat. INSSE. casute. a iar . sate de vacanta. este cea care separa mijloacele de cazare în: 43[43]   unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri.2005 Tabel nr. tabere si colonii de vacanta.4 Unitǎti Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 98 2005 16 5 1 1 19 66 108 Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005. bungalow-uri. Bucuresti Din datele obtinute 2004-2005 tabelul 3. 3.Una din cea mai utilizata clasificare.

aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni. Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures. Figura nr.motelurilor a rǎmas acelasi. la fel ca si numǎrul vilelor turistice si al cabanelor turistice. . 3.

etc. Bucuresti Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri. instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor. în functie de categoria sociala si venit. . pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare. mijloacele de transport. amplasarea în spatiu. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele. categoria de de confort. anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati. unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:  Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. în restul anilor. forma de propietate. În privinta structurii. Atfel. perioada de functionare. INSSE. mica si mijlocie.Unitatile de cazare si alimentatie. Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii. atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate. aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit.5 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în hoteluri 630 873 997 1 116 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. importanta.

amplasata deobicei de-a de lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare. INSSE. 3. servicii. 3.2 Ponderea capacitǎtii de cazare din hoteluri 2000 . cazare.2004  Motelul: este o unitate de tip hotelier dimensiuni mici. Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. Se observa ca în judetul Maramures. motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele. Bucuresti . carburantii. hrana.Figura nr.

opt camere duble si patru pat matrimonial. 3. Dispunând de multiple atractii turistice. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004  Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete. sportive si de agrement. opt camere duble si patru cu pat matrimonial. El este compus din trei unitati hoteliere: ♦ ♦ Iza cu doua camere single.Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004. acesta având categoria de 3 stele. la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi. Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie). Aceste cresteri sunt rezultatul proiectel or de moderniz are a unitatilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. Figura nr. pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ si sǎ se mentinǎ între anii 2003 -2004 la 99 locuri. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelasi numǎr de locuri de cazare (60). Mara cu doua camere single. complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. de tratament si de agrement. creste din doi în doi ani. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). . de alimentatie.

handbal. si .♦ Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. internet. room service. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna. terenuri de sport (tenis de câmp. Ele sunt specifice turismului de drumetie. numǎrul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. sala de conferinte. functionând în cladiri independente.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna. cu arhitectura specifica. în zona montana. fax. rezervatii naturale. care asigura cazarea. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare. televizor.  Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. sauna. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m. minibar. alimentatia si alte servicii specifice. Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. anul 2004. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. telefon. Totusi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎti de cazare. salon pentru servirea micului dejun. sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. 3. fitness. organizarea de petreceri. fotbal. baschet). spalatorie. etc.

modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice. care îsi maresc numarul de la un an la altul. .

totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban.Figura nr. cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei44[44]". 3. Din acest motiv. Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. Datorita numeroaselor atractii turistice. 3.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. multitudinea de lacuri naturale si artificiale. Bucuresti . 2004.8 Pensiuni din judetul Maramures 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. în spatii special amenajate. care asigura. INSSE. a celor peste 100 de izvoare minerale. aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. peste 60 de terenuri de vânatoare. cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic.

de catre populatia din mediul urban. si ocupationale.O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni.Figura nr. numarul pensiunilor creste de la un an la altul. spirituale. are de o foarte . Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. cazare si alimentatie.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie cazare evolutie favorabila. o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. 3.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet. Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber. iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere. în natura. viata socio.economica si mediul înconjurator. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza.dar însa. Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol. înca nealterate traditional si spirituale. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76. cu precadere cele etnofolclorice.

3.patisserie. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara. însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor.59. anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 . 3.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures 49 55 56 59 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul. punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare.2. bauturi si unele produse pentru fumatori45[45].2 Unitǎtile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire. INSSE. produse de cofetarie. Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica. dar si datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES. . desi sunt foarte variate.Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr.

etc.Restaurant Doi Pauni. linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri). Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam:  Crama Veche. . chinezesc. . în apropiere de Pasul Prislop. bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: .Târgul Lapus. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa.).Viseu de Sus. Italian. servind o gama diversificata de preparate culinare. patiserii. Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate.Restaurant Plazza Rebel.2. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate.Baia Mare.3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. pe valea superioara a Viseului.Restaurant Union. cofetarii. etc. unitati de tip expres. 3. Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri.  Casa Veche. braserii. . la 700-850 de metri altitudine. trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile. pizzeria. el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures.Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc.  Hexalit .

gastroduodenale. Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. ale tubului digestive. utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii. statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. baschet. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei. existente în marile orase ale judetului46[46]. discoteci. 3. Desi reprezinta interes pe plan local.În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine). una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom. cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa. Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale .4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. etc). turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. handball. Ţibles. De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime. neurologice. endocrine. etc. Gutâi.2. fotbal. etc. turismul rural si agroturismul . a bolilor ulceroase. Maramuresului. 3. terenuri de sport (tennis de câmp. cu o diferenta de nivel de 500 metri. intoxicatii profesionale cu agenti chimici. ale bolilor cronice. baruri. etc. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic. etc. puternic ionizat.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. magneziene. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare.

bisericii si obiceiuri stravechi. de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX .muntii Caliman. care este reprezentat de cele doua lanturi: . mijloace de transport pe cablu. Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. banda verticala si cruce) si trei culori (rosu. muntii Gutâi. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor". Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani. . etc47[47] . Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa. precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos . punct.practicat în gospodariile taranilor. albastru si galben ). Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei.Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m. max.). datorita prezentei a numeroase obiective culturale. toate marcajele turistice au un contur exterior alb. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. accesibilitate).. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare. Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. pârtii de ski. Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan. muntii Ţibles. accidentare. În România a putut fi practicat la o scara larga. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice). în functie de zona si masiv. Turismul montan. poteci marcate cât mai corespunzator.lantul vulcanic al muntilor Gutâi-Ţibles. muntii Maramuresului. cerc.

atât de linistita dar si atât de bogata. Buhaescu. acea noblete datatoare de har. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone:  Muntii Rodnei. cultura si geografie fara profesor. Vei dori sa faceti parte. zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. în zona de cresta lipsesc adaposturi.O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. specifice poporului român dar uitate în alte zone. Maramuresul este.  Muntii Calimarii. statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). pe valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. în zona de creasta nu exista adaposturi. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza. Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. în judetul Maramures. Aflata în nordul României. sa încerci. conferindu-le locuitorilor. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. sa afli. Fiind la o altitudine înalta si . Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara. prin excelenta. nu te va lasa indiferent. sunt: Borsa.

Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)48[48]. Valea Vaserului. Rozavlea . De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. Ocna sugatag si Izvoare. intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale. Rezervatia Pietrosul Rodnei. La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare.Botiza . deseori. Cavnic. Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m). Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii. Valea Izei. etc. având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile. în judetul Maramures. valea Viseului etc).leud . Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna.Poienile Izei . Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna. în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa. pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati. Dinspre Satu Mare.înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat.

din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri. mai ales daca ajungeti aici vara. În apropiere de Rozavlea. Cascada Cailor din Muntii Pietrosu. se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300. Muzeul Ţarancii si Manastirea din Dragomiresti. În zona Rozavlea . Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. În zona se pot vizita. În acest spatiu etnografic. De asemenea.Ieud se poate ajunge pe calea ferata. pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor Ţiblesului. Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor. prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri. multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri. venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate . prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza. localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei.Botiza . Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717. Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana.Ca si alte zone ale tarii. Statiunile Ocna sugatag si Mogosa.

primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras.continua drumul cu mijloace auto. Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc49[49].Viseul de Sus *Remeti. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta. Cavnic localitate situata în muntii Gutâi. Astfel. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura. la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Mountainbike. parapantǎ. snowboard.Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie. O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade.Calinesti.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti.etc. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina. În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade. drumetia.Bârsana. alpinism.Giulesti. coborârea unor . În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii.

daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. se alege un traseu mai dificil.cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri.200 de metri pe stânca sau în gol. Cascada Puzdrele50[50]. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si. aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . în functie de nivelul de pregatire al participantilor. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator. coborârea pe prin defileu Somesului51[51]. cu ajutorul unui sistem de frânare. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului. puteti sa va sprijiniti pe genunchi. Parapanta. numit opt de rapel. Escalada – Rapel. cu putin talent în mânuirea parapantei. în conditii de siguranta maxima. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. picioarele orizontale si departate. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei. În cazul unei surplombe. punctul de plecare în rafting. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. . de pe pod. Canioning – Bodyrafting. Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare). Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa. Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor. poti sa zbori ore întregi. Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente. folosindu-te de curenti. pentru cei antenati. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat.

• Organizarea de excursii în toate zonele tarii. echipat cu neopren. Activitatea este deosebit de atractiva.Lapus. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. vai active prin care mai curge apa. Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. atât prin ineditul peisajului. pesteri. Aventura este însotita de echipament corespunzator. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: • Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan. mai ales. prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare. proiector montat pe barca. pentru evitarea accidentelor. care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa. curgere prin tobogane naturale. traversari de marmite etc.Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. Canioning . coborâre. cât.Ţibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa. ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse. practicarea de activitati cu caracter . dotat cu elemente reflectorizante. toate aflate la distante mici unele de altele. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. chei. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de apǎ de-a lungul timpului. avene si galerii orizontale.Aven – Cascade. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna. lungi de zeci de metri. • Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee. cascade. Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte.

Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor Ţibles si Gutâi. electroterapie . aerul ozonizat. Ocna sugatag -Mogosa . pot trata aproape toate maladiile umane. ale sistemului nervos periferic. ginecologice sau ale aparatului locomotor. fizioterapie. Unele dintre ele sunt simple. precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite52[52]. • Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte. a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. o tara fondatoare a turismului balnear. monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie. ospitatalitatea oamenilor. • Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare. precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens. Înca din antichitate. la o altitudine de 490 de metri. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România. • Educarea tineretului. gimnastica medicala.speologic. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli. a cicloturismului si alpinismului. . Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale. Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii". bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. aerosoli. multe radioactive. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. altele fierbinti. Frumusetea locurilor. în vederea ocrotirii naturii. În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. România poate fi considerata pe bune dreptate.Vadu Izei.

aflata în localitatea Rona de Sus Baia Sprie . altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. Sapânta . ."Cimitirul Vesel". În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice Ţibles -Gutâi. precum si a lacurilor saline din preajma statiunii. În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune. la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei. Datorita prezentei padurilor.aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761.Catolica (sec. XV) etc. livezilor. atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici. Centrul Vechi (arhitectura din sec. Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. XIV)53[53]. statiunea Ocna sugatag are un relief deluros.Biserica Romano . brazdat de apele râului Mara.În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: .Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara. Manastirea Bârsana . Manastirea Rona de Sus .

Calinesti si Giulesti. centrale. traheobronsite. manastirea Bârsana. disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. emfizen pulmonar. reumatism secundar infectios. Afectiuni O. 3. micoze ocofaringiene. infectîos. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibles. astmul bronsic alergic.P. lacul Firiza unde se fac canotaj. infectioalergice. status post ionfectii respiratorii repetate. alergice. gonartroze.O.catarale. B. boli profesionale. laringite. sechele postpneumectorii. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica. confera aerosolului temperatura deosebita. coxartroze.N. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. marirea particulei. endocrine. reumatism abarticular. hipertrofice.Lânga statiunea " Ocna sugatag".. 4. ozenoase. Indicatiile tratamentului balnear: 1. izvoare crenoterapie. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. . bronsiiectazii fara episoade hemoptoice. artroze periferice.C. rinofaringite cronice hipertrofice. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. viteza de deplasare. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui. Sârbi.: rinosinuzite cronice. sinuzite operate. bromurate. periferice. 2.L. boli cardiovasculare54[54].R. Boli asociate: afectiuni ginecologice. Profil terapeutic: reumatismal. Budesti. ape clorurosodice iodurate.

câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. scade glicemia. au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase. Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. efect histominopaxic si spasmilitic. iodica. îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul. condroetin sulfric. O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. aceasta este o statiune climaterica si de schi. aflata la 30 km de Baia Mare. creste mobilitatea articulara. fluidifiant la nivelul lichidului articular. . vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei. Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata. este situata la altitudinea de 1003 m. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. ortopedice. în afectiuni ginecologice inflamatorii. Elementul principal de cura este apa minerala în concentratie mare. amelioreaza deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. decontracturant. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice55[55].Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. ginecologice. pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. hipertona. efect antiinflamator. sodica. micoze. sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol. general. clorurata. revitalizarea epitelului vibratil. afectiuni neurologice. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata. exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica.

la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. Astfel. Din Borsa pe Valea Izei.În Maramures. una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures. agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. hotel. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. în care vechiul se îmbina cu noul sau. culturale si cadrul natural pitoresc. ca sate turistice. Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. SATUL civilizatia traditionala cu înseamna înseamna obiceiuri cunoscute de generatii întregi. 154/31. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism. Ecologic si Cultural (ANTREC). astfel spus. cu sarbatori stramosesti. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. . printre care si în judetul Maramures. case cu 3-4 etaje. situate într-un mediu nepoluat. care vor sa înnopteze în pensiuni. Antrec are 31 de filiale judesene. infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor. atragerea turistului prin ineditul spectacol. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. la vreun motel. Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa. în Sapânta. La circa 20 km. 12 . plus mansarda si demisol. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. în localitatile Vadu Izei si Onceni. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. a fost înfiintat oficial agroturismul. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr.

sate turistice climaterice si peisagistice. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o cât mai strânsa colaborare cu EUROGITES.pieptare de ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru.  Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala. atelier renumit de cojocarie. o mare varietate cromatica .muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice. îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata56[56]. sociale.  Sacele . Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului.  Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice. Aceasta comuna fosta Cuhea. economice si culturale proprii. unelte traditionale locale.sate turistice de creatie artistica si artizanala .Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala. împletituri din nuiele. este un important centru de artizanat: covoare. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan . costum popular cu specific local. . în vederea promovarii în fiecare localitate: . ceramica veche. prelucrarea artistica a lemnului.care în afara functiilor politico-administrative. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale .sate turistice etnografice-folclorice .

pasari. Satul Sârbi prin portile de lemn. camasa barbatesca brodata foarte scurta. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona. rozeta solara. port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri.intestinale. Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de tara. staite. arborele vietii. gastro.tesaturi. comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. .  Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi. sat ce detine un port popular lapusnean autentic. funia. cu motive ornamentale traditionale: funia.  Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate.  Sapânta renumit centru de artizanat . floarea soarelui. coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. cergi maramuresene cu motive traditionale original. faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic. margini în dinti de lup. sculptate cu motivul soarelui. flori. fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine.  Satul Rogoz. Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate  Stoiceni. Astfel. semnul soarelui-simbolul vietii. Aceasta forma de turism are doua obiective : 1) de instruire prin îmbogatirea cunoasterii. turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activitǎtii desfasurate acolo care atrag turisti.

În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. teatru. de nivelului de instruire al acestora. în principal obiective turistice de provenienta antropica. Biserica din . în Sighetu . Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica. Muzeul Satului Maramuresean. coverturi. Palatul culturii. Muzeul Etnografic al Ţarii Lapusului. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. Ţinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural -istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international. balet. dans. parcuri si gradinii. Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera.2) recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor forme noi. istorice.Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926). Biserica din Deal (1364). Vizitarea muzeelor: de arheologie. parcuri zoo. gradina botanica. Monumentul eroilor (1935). Casa de lemn (secXVIII). nationale sau regionale. între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti. istorice. Turismul cultural vizeaza. edificii religioase. sarbatatori traditionale. monumente si ansambluri de arhitectura si de arta. castele. stinte naturale. ansambluri urbane sau rurale. recreerea. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei. Turismul cultural se concretizeaza în: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice. monumente. festivaluri de muzica. Catedrala Ortodoxa Româna. de civilizatie. expozitii si târguri. pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. în Ieud: Centru Etnografic.

Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile. pentru traditiile pe care stie sǎ le respecte. Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat. semete. În felul lor de a grǎi si de a privi lucrurile. în sieu : Biserica de lemn (1599 . în special. stǎ farmecul Maramuresului. în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni. însǎ mai presus de toate stǎ maramureseanul. fire sǎnǎtoasǎ si robustǎ.UNESCO). În Rozavlea : Biserica din lemn (1717. custuri si vârfuri abrupte. E adevarat cǎ Maramuresul este cunoscut pentru aceastǎ civilizatie a lemnului. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta. Cimitirul Vesel. Manastirea Moisei (sec XIV .comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat.UNESCO ). lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati. lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. lungi si salbatice spre sud. precum si de cǎtre cercetǎtori57[57]. Doar reusind sǎ simti puterea magicǎ a maramureseanului. arhaic al tǎranilor si cântecul . Biserica din lemn (1699). Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât prin resursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. Supranumiti si „Fagarasul nordului”. Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord.Vale (1699). Muzeul satesc. biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972). o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest. gustul înselǎtor al hornicii. care si-a pǎstrat judecata limpede si neîntinatǎ. graiul fermecat. numeroase circuri glaciare. ascultând întelepciunea bǎtrânilor.UNESCO). lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural. râsul sǎnǎtos al maramuresencelor.

si atunci.1 Asezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramuresul. vechime si desfǎsurare. de unde dominǎ satul.susani" si „josani". care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrti . cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor. Biserica. bisericilor. Pentru aceste subzone pledeazǎ si tipul de asezare si structura gospodǎriei tǎrǎnesti. unice prin semnificatie. si nu în . Dintre toate acestea. particularitǎtile lingvistice. din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura. uneltelor. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. portilor traditionale. unde de secole sunt îngropati cei care pleacǎ în lumea de dincolo. se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone.. 4. Credem cǎ armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean dǎ nastere specificului care individualizeazǎ zona. în general este amplasatǎ pe un patrimoniu. obiceiurile si folclorul. istorice si geografice. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs Diversitatea formelor de relief. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. datinilor si folclorului. Privitǎ în ansamblu. nu vei simti decât un dor continuu si o dorintǎ puternicǎ de a te întoarce si a nu mai pleca. ocupatiile specifice portul popular si arta popularǎ în general. asezarea maramureseanǎ are ca dominantǎ biserica. care-i conferǎ acesteia unicitate. specificul etnografic si folcloric.ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. cu oamenii si creatiile acestora. vom gǎsi o multime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment. ceramicii. tesǎturilor. În jurul bisericii este cimitirul satului. Având în vedere criterii etnografice.

ultimul rând. cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si Sǎlistea de Sus. incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud. precum si a localitǎtilor urbane de dincolo de Tisa. 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova. în sud) si apa Viseului (de la vǎrsare în nord si pânǎ la Viseu de Sus.. în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobste maramureseanǎ. Moisei). definitǎ geografic de bazinul Marei si Cosǎului si cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana.închise". de-a lungul Tisei. grupând si cǎtunele populatiei de ruteni. Borsa. arhitectura. în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet. 1) Subzona plasatǎ în vestul Maramuresului. în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie. Odatǎ create. în sud). mai complexǎ ca structurǎ. ele s-au perfectionat. Desi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern.2 Mestesugurile tǎrǎnesti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului. Poienile Izei). sieu. în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul si cu Bucovina. Bogdan Vodǎ. 4) Subzona nordicǎ. . în special în perioada când satele erau . în care arhitectura prezintǎ unele note diferite fatǎ de restul zonei. amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului58[58]. 2) Subzona centralǎ. în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere. 4. Rozvlea. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sǎcel. ducând la anumite fenomene de hibridizare. guvernate de un sistem autarhic. Botiza.

fetele de masǎ si lepedeele care se pun pe rudǎ). Olǎritul. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului. tolinca. lepedeul. pǎduri care si astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. prezenti în toate satele zonei. ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ. stergarele de icoanǎ. miniaturi. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizatǎ de prezenta textilelor care. Mestesugarii de case si porti. comuna Sǎpânta face o notǎ aparte în privinta artei lemnului. deoarece prin tehnicile de lucru. tǎiatul si crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul si joagǎrul. motivelor decorative. Sighet. picturi pe lemn. Ieud. tesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul. fǎtuitul cu barda. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el. rindele. Prelucrarea lemnului. în albastru ca fond. dǎ notǎ de vechime si . albul. stergarele si materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare. folosesc si astǎzi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea. tesǎturi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rudǎ. Stan Patras a mai lucrat si mobilier tǎrǎnesc. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma si culoarea rosie nesmǎltuitǎ. În cadrul Maramuresului. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramuresenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel.pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. într-o cromaticǎ caldǎ. tolul. Torsul. cǎpǎtâie de pernǎ. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu. prin varietatea lor. bogǎtia formelor. crijma de botez). stergarele de rudǎ. sfredele. Astǎzi functioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel si cel de la Sighet. Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. Dupǎ functia tesǎturilor în cadrul casei se disting: tesǎturi de uz curent (cerga. tesutul si cusutul. iar pentru sublinieri a folosit galbenul. dǎlti. tesǎturile de desagi. rosul. stergarele. absolut inconfundabil. dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. fata de perinǎ. Mestesugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎtia pǎdurilor de foioase si rǎsinoase. a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate. dau o notǎ specificǎ zonei. stergarele de blid. fata de masǎ). securirea pentru drǎnitit.

Fiecare spatiu din gospodǎrie este ocupat de o constructie cu destinatie specialǎ. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina. Gospodǎria maramureseanului cuprinde douǎ componente: statutul. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoarǎ. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ si nationalǎ. livada. Casa . Satul maramuresean. au pǎstrat structura modelului traditional. Toate componentele. nationale si în multe colectii particulare.autenticitate pentru aceste obiecte. formând o simbioza între om. gospodǎria tǎrǎneascǎ traditionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. pe mǎsura oamenilor locului. fenomen firesc si necesar. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. Casa tǎranului din Maramures poartǎ amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat. în general. o marcǎ culturalǎ si de civilizatie a unui popor. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodǎriei (fânete. erau confectionate din lemn. pe lângǎ functionalitate. lapte. piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colectiile muzeelor zonale. vâltorile si uleinitele. dar în general. pivele. preparatul hranei). la fel ca si morile. Este un semn. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ. 4. dar. creatiile sale si mediu. filosofic. au pǎstrat structura modelului traditional. s-au îndesit de-a lungul drumului principal.Locuinta. pǎmânt arabil. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. fenomen firesc si necesar. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. si astǎzi vasele ceramice îsi gǎsesc rolul lor functional (pentru apǎ. pǎdure). grǎdinita. s -a avut în vedere si aspectul ei estetic. În Maramures. rǎmânând un simbol al startoniciei. pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". arhitectura constructiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. iar pentru calitǎtile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului. dar si . Casa este dovada importantei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. În ea este încorporat un sistem existential. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu.

geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei. brodat cu lânǎ finǎ. O cǎmasǎ bogat ornamentatǎ. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. pǎmânt. etnopsihologici. sub aspectul creatiei populare. ci de mǎrimea si numǎrul constructiilor anexe din gospodǎrie. În timp. vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular59[59]. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ si cojocul din blanǎ de miel. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. Din lemn erau si semnele de mormânt . Intrând astǎzi într-o casǎ tǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. care. cu mâneca încretitǎ prinsǎ din umǎr si decolteul pǎtrat. au devenit din ce în ce mai pregnante. care mai de care mai colorate.constructiile administrative. O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎsile femeiesti. . care erau relevante pentru bogǎtia în animale. Costumul femeiesc din Maramures. La gât poartǎ si azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramures.si troitele de hotar si ca o sintezǎ a geniului creator tǎrǎnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. mobilier modern în amestec cu piese traditionale. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. suferǎ în continuare modificari. cu multe elemente specifice locale. un amalgam între vechi si nou. confectionate din pânzǎ albǎ tesutǎ în casǎ. divers coloratǎ. portul popular. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ si cu fire divers colorate. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. preluându-se îmbrǎcǎminte din comert.crucile . este cǎmasa de Sǎpânta. 4. însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice.4 Portul popular si obiceiurile Maramuresul. în esentǎ. în ultimii ani. Se renuntǎ cu mare usurintǎ si rapiditate la piesele traditionale. La femeile tinere si fete. pe ansamblu. Interiorul tǎrǎnesc traditional conditionat de factori social-economici.

Portul popular este încǎ viu în zonǎ. Pieptarul. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. sunt marcate si de componente sacrale crestine. pǎstrând totusi secventele esentiale initiale. Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viatǎ care s-a statornicit în timp. evoluând înspre cel artistic. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. 4. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelatie esteticǎ60[60]. astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt.Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual. Încǎltǎmintea traditionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. cearǎ de albine si rǎsinǎ de brad. o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebitǎ. au trecut în cel ceremonial. Hainele pǎcurarilor s e numesc smolenci si sunt o marcǎ personalǎ si semn de distinctie. la Sǎpânta. Toate obiceiurile statornicite în viata comunitǎtilor maramuresene. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti. care au contribuit la pǎstrarea si transmiterea lor peste timp. în cadrul cǎruia s-au produs si se produc schimbǎri. pǎstrându-si functiile esentiale. cele din ciclul vietii. ca nasterea. cu note proprii. Sarasǎu si Iapa. confectionatǎ din cânepǎ si in. hotǎrâtoare din viata omului. moartea. de sens si functionale. care presupun munci specifice. Momentele importante. este confectionat din pǎnurǎ si tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar si albastrǎ. De-a lungul timpului. este tesutǎ în casǎ. Se fierb cu scoartǎ de arin si capǎtǎ o culoare neagrǎ. dar si cele de peste an. dar care se mentin si în zilele noastre. Cǎmasa traditionalǎ bǎrbǎteascǎ.5 Monumentele de arhitecturǎ. Bisericile si portile maramuresene . O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor. cǎsǎtoria.

cum sunt denumite de sǎteni. cetǎtuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Oncesti. ci pe un sistem de grinzi si console. la bisericile maramuresene se constatǎ unitatea de conceptie. case si biserici. devin monumente. a bisericilor de lemn. datatǎ la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului. pǎmânt. Elemente de decor vin sǎ sustinǎ arhitectura maiestuoasǎ a constructiei.Monumentele Maramuresului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ si caracteristicǎ cultului ortodox. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatrǎ. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . Între monumentele Maramuresului. având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. Din punct de vedere al planimetriei. un loc aparte îl au troitele de hotar. . atât de specifice satelor românesti. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. Maramuresul si-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin constructiile de lemn. acareturi gospodǎresti si unelte. asezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎtii din muncipiul Sighetul Marmatiei. ce se sprijinǎ nu pe peretii clǎdirii. precum si ale ferestrelor. Prezenta.sculpturi ca "Sf. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea62[62]. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent si la casele traditionale si care. mori si semne de mormânt. cǎrǎmidǎ). texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. Încadramentele usilor masive de la intrare. Semnele de mormânt sau crucile. Ioan". mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". atunci când s-au pǎstrat. este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri61[61]. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraînǎltarea boltii naosului. Printre acestea. în toate satele Maramuresului. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. astǎzi trecutǎ în planul artisticului.

pe acelasi model. pe tesǎturi brodate si pe cruci în cimitire. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramuresului. Poarta maramureseanǎ "clasicǎ" si cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. zonalǎ si localǎ. prin echilibrul constructiei si prin metafora densǎ a ornamentatiei. pierzându-se mult din specificul zonal. El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. Soarele apare nu numai pe porti. Adevǎrate opere de artǎ. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost tǎrani simpli. confectionati din lemn de stejar. nu fǎrǎ surprindere. adesea cu o înfǎtisare monumentalǎ. brâul acesta mai ilustreazǎ si planul de legǎturǎ dintre Cer si Pǎmânt. ci pânǎ si pe obiecte de uz casnic. dispusi paralel si în acelasi plan. care si-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proportiilor. 4. Soarele era considerat simbolul vietii. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. dar cu un simt al esteticului deosebit. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. reînnoindu-se an de an pe aceeasi structurǎ. O poartǎ maramureseanǎ este un ansamblu format din pǎrti fixe si mobile . ele reprezintǎ o contributie de seamǎ la îmbogǎtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent. Dacǎ în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodǎriei traditionale s-au produs astǎzi mutatii nu întotdeauna fericite. Poarta maramureseanǎ este. la vechile culturi din care a fost preluat. în afarǎ de atributele deja descrise. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. Soarele.Un element important al gospodǎriei maramuresene îl constituie portile. arborele vietii. Portile maramuresene alcǎtuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vǎzute într-un context european. al cunoasterii si al întelepciunii. Acest motiv îl gǎsim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jurîmprejur. roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. el avea un rol simbolic. Soarele era mǎsura .6 Decorul si simbolistica lui Cel care va zǎbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. Element decorativ astǎzi. cǎ decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a portilor de la gospodǎriile tǎrǎnesti din satele regiunii. si o marcǎ de identitate culturalǎ.

fie pictat. florile au avut una din cele mai vechi întrebuintǎri. el este o mostenire a dendrolatriei. în descrestere ea îmbracǎ un aspect demonic. subiectivismul. Luna este în general asociatǎ cu Soarele. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. devenirea universalǎ. Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. divinitatea mamǎ. pentru a întârzia putrefactia corpului. Luna nouǎ. cultul arborilor. astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub formǎ de disc. contra anumitor boli. veselie. împlinirea. în crestere. a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. fie ciclurile anului. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. Soarele . dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. reprezentând irationalul. cult de circulatie universalǎ. . pavǎzǎ împotriva bolilor. Coroana. disparitia si reaparitia ei înseamnǎ deasemenea nemurirea si vesnicia.timpului si simbolul vietii. Luna plinǎ înseamnǎ întregul. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. În acceptiunea ulterioarǎ a Bisericii crestine. aparitia. "tinerete fǎrǎ bǎtrânete". semn de distinctie. aratǎ luminǎ.puterea trupeascǎ. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificatii dintre cele mai diverse. busuioc. înseamnǎ nenorocire. cu raze multe si dese. Motivul semnificǎ viata vesnicǎ. Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. recompensǎ. un alt ornament des întâlnit în Maramures. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. Crucea însǎsi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. Florile erau utilizate în scop profilactic. Luna . previne si chiar respinge rǎul.ca simbol. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. albǎstrele. intuitivul. reînnoirea eternǎ. simbolizeazǎ fie schimbarea si curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. Sculptatǎ în lemn sau confectionatǎ din diverse frunze sau flori. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. prin rǎstignirea si moartea lui Iisus pe cruce. este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". ea a fost si un instrument de torturǎ si pedeapsǎ. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. Roata. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. regina cerului. Are semnificatii magice. si reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer si Pǎmânt. forta si puterea sufleteascǎ. reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. Luna are si aspecte mai putin pozitive.

numǎrul mediu zilnic de turisti. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turistilor. ca simbol. grupuri artistice. alteori al rǎului. fecunditate si fortǎ regeneratoare63[63]. încasǎrile din turism. ascuns si chibzuit ca rǎzbunarea. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. Arta si civilizatia popularǎ maramureseanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii si civilizatiei nationale. de nepǎtruns ca destinul". generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci rǎdǎcini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început sǎ fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. Poate reprezenta uneori spiritul binelui.devenind simbol al crestinismului. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn portile maramuresene. densitatea circulatiei turistice si preferinta relativǎ a turistilor64[64]. . erau considerate ca simboluri pentru putere. durata medie a sejurului. în special în Maramures. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. numǎr zile/turist. este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea. îl gǎsim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor pǎzind gospodǎria. sarpele.

NT mediu = Σ T / n. în anul 2005 se poate observa o usoarǎ crestere de la 61 522 în anul 2004 2005 (români). unde: ΣT – suma turistilor înregistrati într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turisti sositi în judetul Maramures. si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini). Calculul numǎrului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 20012005 Tabel 5.2 (turisti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 la 62 384 în Total Români Strǎini .1 Numǎrul mediu zilnic de turisti Aratǎ intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval. 5.1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005. Bucuresti Numǎrul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant. între anii 2001-2005 Tabel nr. INSSE. Atât numǎrul turistilor strǎini cât si al celor din tarǎ este în descrestere din anul 2001 pânǎ în 2004.Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5.

1 Numǎrul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 Astfel.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005.19 2003/2002 0. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ.09 2005/2004 1. Figura nr.01 2004/2003 0.95 1.01 1.91 1. zone care pe lângǎ liniste.01 1.87 1. .91 0.3 2002/2001 0. Ritmurile de evolutie privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr. 5.96 0. odihnǎ si recreere. turistii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice.Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎtii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoarǎ crestere în anul 2005.95 0. 5. le oferǎ si programe turistice de agrement si tratament. O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unitǎtile de cazare si slaba promovare a zonei.

5. . 5.2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turisti ce au cǎlǎtorit si sau cazat în diferite unitǎti turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp.numǎrul de înnoptǎri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judetul Maramures se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr. acesta creste si scade de la un an la altul. aceeasi situatie o prezintǎ si numǎrul turistilor strǎini.4 2001 216 283 189 723 26 560 2002 192 820 161 087 31 733 2003 190 700 159 341 31 359 2004 186 185 155 372 30 813 2005 168 264 137 432 30 832 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. INSSE. Bucuresti Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ ale judetului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: . care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinatii. anul 2005.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005.Ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor români este oscilant.

acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0. în 2001 situatia era de 26 560.98 în anii 2003/2002 si 2004/2003.97 0.în cazul turistilor români ritmul este oscilant.19 2003/2002 0. dar din 2003 se observǎ o usoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turistilor creste cu câteva unitǎti.88 1.89 0. 5.97 de la 0.98 respectiv 0. Ritmul de evolutie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures Tabel 5.Figura nr.10 0. .numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant.84 1.00 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎtile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: .2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 .84 în anii 2002/2001.19 în anii 2002/2001 la 0.6 2002/2001 0.98 2004/2003 0.00 în anii 2005/2004.98 0. crescând apoi la 1.90 0. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0.88.97 0.98 2005/2004 0. .turistii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1. iar în 2002 de 31 733.

5.3 2.1 2. În privinta turistilor români. unde: T – numǎrul turistilor P – numǎrul populatiei .2 2.0 2003 2.4 Densitatea circulatiei turistice  În raport cu populatia Pune în legǎturǎ directǎ circulatia turisticǎ cu populatia rezidentǎ a zonei receptoare. printre cauze numǎrându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei. D = Σ T / P.2 2. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investitiilor moderne din unitǎtile de cazare si a personalului pregǎtit si specializat în domeniul turismului.2 2002 2.5 (zile) 2001 2.5 1.2 2.3 2. iar în cazul turistilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere. 5.4 2.8 2005 2.2 1.0 2004 2.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 . unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an.3 2. 5.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumitǎ zonǎ.2005. Dsmediu = Σ nzt / T.

03 2004 520 637 78 837 0.03 2005 535 000 80 072 0.9 (turisti/km2) .03 2003 519 057 86 194 0.17 0.15 0.15 0. o primǎ cauzǎ fiind cresterea ratei natalitǎtii în aceastǎ perioadǎ.7 (turisti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0. reduce aglomerarea si poluarea fonicǎ precum si posibilitatea furturilor si a imitǎrii comportamentului turistului.15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populatia gazdǎ si turisti. D = Σ T / S.14 0.12 0.18 în anul 2001 la 0.12 0. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0. unde: T – numǎrul turistilor S – suprafata Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr. 5.  În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2.03 Populatia Turisti sositi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populatiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane.17 0.02 2002 520 635 89 389 0.15 0.17 în anii 2002 si 2003 si la 0.Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr. 5.18 0.14 0.

calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp si capacitatea de cazare maxim posibilǎ65[65].89 12.92 2002 14.50 9. înnoptǎri (nr.46 2003 13.Total Români Strǎini 2001 14. 5. locuri de cazare * nr. 5.24 2.70 9.67 11.50 2004 12.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare . neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafetei de teren.18 11.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazǎrii.76 2. Cuc = nr.90 2. se aflǎ într-o usoarǎ scǎdere.75 2005 12. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎtii de cazare în judetul Maramures Tabel nr.81 Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densitǎtii turistice în raport cu suprafata situatia este bunǎ.82 1.17 2. zile turist) / nr.

Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎtii reduse de promovare a judetului. . Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎtii turistice în judetul Maramures. lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judetului. slaba pregǎtire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusǎ a serviciilor oferite.Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare este în continuǎ scǎdere. anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%.

Turismul rural în tara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna. sportive. sporadic.CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. în general. circulatia turisticǎ din mediul rural. interesul pentru turism rural renaste. artǎ popularǎ. traditii. organizarea si dezvoltarea agroturismului.Urmeazǎ Agentia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate. de agrement puse la dispozitia turistilor. Pe de altǎ parte. în special. cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. socio-culturale. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tǎrii noastre ca o posibilǎ destinatie turisticǎ. Una dintre acestea este Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidentǎ. printr-un mecanism propriu. culturǎ. din punct de vedere conceptual. folclor. inclusiv prin promovarea. de vacante de . etnografie. Satul românesc. urmând ca acestea sǎ se desfǎsoare în cadrul natural rural. un cadru natural armonios îmbinat.1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului din România Agroturismul si turismul rural sunt activitǎti economice complexe. întâmplator si mai ales neorganizat. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piata nationalǎ. istorie. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. si cel cu vocatie turisticǎ. dar mai ales pentru cea mondialǎ. 6. creând interesul fatǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experiente. Începând cu anul 1990. dar spontan. vestigii istorice. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. ca "pachete" de servicii economice.

procedura de formare a agentilor locali. managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎti: a) . sub toate aspectele sale. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. pe de altǎ parte. modul de realizare al reclamei si publicitǎtii. de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie usor accesibile atât pentru coducere. produsele si preparatele locale66[66].managementul global.procedura de identificare a potentialului zonal si global. Pentru a crea o retea nationalǎ. Solutia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piata nationalǎ si internationalǎ o constituie un demers de management si marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul. Pentru facilitarea intrǎrii în corespondentǎ cu partenerii interni si externi. la toate nivelurile.calitate si chiar oportunitǎti de afaceri. în vederea racordǎrii acestora la o retea nationalǎ si internationalǎ. pe orizontalǎ si pe verticalǎ. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. c) . d) -procedura de existentǎ si consultantǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare si programe agroturistice. . cât si pentru oferta agroturisticǎ. în cadrul unei afaceri 100% private. b) . Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale. sǎ-si punǎ în valoare dotǎrile realizate. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul agroturistic. pe de o parte si omul (turistul).

concretizata în cazare. cu sectoarele adiacente acestuia. iubesc natura. . prestarea serviciilor de bazǎ si suplimentare.pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. .realizarea programelor de marketing.pensiune. activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în agroturistice. f) . gospodǎrie.procedura de catalogare a potentialului agroturistic. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospodǎriile tǎrǎnesti. comercializarea acestora direct cǎtre turisti sau prin diferite retele comerciale. * Crearea retelei zonale. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi67[67]: . * Elaborarea procedurii de selectie. pe de altǎ parte. circulatie turisticǎ. servicii de alimentatie . * Identificarea operatorilor localide turism.e) . cultura si arta popularǎ.turismul hotelier. O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: . * Elaborarea criteriilor de clasificarea unitǎtilor agroturistice.agroturismul si turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze.

* Pregatirea ofertei agroturistice. * Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici. * Identificarea si atestareagospodǎriilor agroturistice. . *Evaluarea globalǎ a potentialului zonei.* Elaborarea programului de marketing. * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal. * Realizarea programului agroturistic. * Promovarea si publicitatea. * Catalogarea gospodǎriilor înzona agroturisticǎ. * Atestarea zonei.

g) . iar pe de altǎ parte promovarea . 6. Activitatea ANTREC-ului. vizeazǎ. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) .folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. cit. de înaltǎ calitate si importantǎ pe piata turisticǎ. d) . f) armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol. e) . contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona ruralǎ.Figura nr.valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. op. pe de o parte. ca organizatie nonguvernamentalǎ. combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice naturǎ.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. a unei autonomii energetice a gospodǎriilor si localitǎtilor rurale.protectia mediului. b) . artizanale.asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎsenesti. membrǎ a Federatiei Europene de Turism Rural. Eurogites. Asociatia Nationalǎ de Turism Rural. ANTREC. pe cât posibil. zootehnic si silvic în zonele agroturistice. prin producerea de bunuri nealimentare. p. sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale. Ecologic si Cultural (1994). sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni). c) . este o organizatie nonguvernamentalǎ. Vergina Buianu. urmǎrind realizarea.reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei pǎrti a populatiei urbane în mediul rural. Rodica Tǎnǎsescu. apoliticǎ si nonprofit. pentru conservarea unor conditii de viatǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole.

Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr.participarea la târguri si expozitii nationale si internationale.identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul sǎtesc. . 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ.realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc. . realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: . Delta Dunǎrii si . . . sisteme de încǎlzire diverse. Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. viabilǎ.companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare.înfiintarea unei banci de date. . bǎi moderne. a satului românesc ca destinatie turisticǎ. o terapie antistres în naturǎ.cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tarǎ si strǎinatate. Oaspetii vor fi gǎzduiti în case tǎrǎnesti.burse de specializare. ANTREC vǎ propune o alternativǎ. un alt stil de vacantǎ. . dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. seminarii.conceptului de turism rural. . Ministerul Tineretului si Sporturilor. . . cu servicii de cazare si masǎ.formarea profesionalǎ prin colocvii. Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României. cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ.editare de buletine informative si reviste. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativǎ.schimbǎri de experientǎ în tarǎ si în strǎinatate.

Capital" pentru anul 1995. prin organizarea de seminarii.din care 3 500 de turisti strǎini . sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar .invitatia cu cel mai mare impact social"68[68]. Activitatea turisticǎ s-a desfǎsurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. Urmare a dinamismului activitǎtii desfǎsurate de cǎtre ANTREC. în 15 filiale. care au atras 18 500 de turisti . reuniuni si congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale69[69]. recunoscând si confirmând prin aceasta . Maramures. 20/1995. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ.. Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri. ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. pensiuni sau gospodǎrii tǎrǎnesti). a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice. referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice. a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000.litoralul Mǎrii Negre si Ordonanta Guvernului nr. Bucovina). Asociatia a reusit editarea primului CD-rom. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. . Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastrǎ.un sejur mediu de 4 zile/turist. colocvii si cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Brasov. asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. iar cei al filialelor la 28.

O problemǎ vitalǎ ce se doreste realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turistii ce practicǎ turismul rural. Sirnea si Fundata. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov). pentru pensiunile si fermele turistice.Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : . Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în tara noastrǎ ANTREC si Autoritatea Nationalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate. "Dublion" Campulung (Arges). cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tǎrile membre EUROGITES. Podurilor si Protectiei Mediului. "Daragus" Blavanyos (Covasna). judetul Brasov. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. Pe langǎ acestea. .mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice . prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran. Institutul National de Formare Managerialǎ în Turism. Moeciu. Ministerul Apelor.000 de turisti români. prezenta sa în paginile Internetului.omologate si clasificate. .cei peste 2 500 de membrii. dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural. "Trans Tour" Praid (Harghita). -aproximativ 150. Institutul de Cercetare pentru turism. în momentul de fatǎ a unui numǎr important de firme ce desfasoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. total aproape 25 de turoperatori. Din aceastǎ comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. "Montana Service" Vidra (Vrancea). Ministerul Tineretului si Sportului. organizati în 28 de filiale judetene. nu lipsitǎ de importantǎ este existenta. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. pentru gazde si pentru gospodǎriile acestora.

P. .pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural). Ovidiu Stoian . .R.Asociatia Nationalǎ Maitres d'Hotel. . care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie. ANTREC au aderat 23 de filiale judetene.pentru F. Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C.Turistic din România.De asemenea. Paul Marasoiu . . cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate. Rogojanu .Asociatia Nationalǎ a Ghizilor de Turism din România. Popasuri Turistice si Sate de Vacantǎ (Romcamping). . (Asociatia Hotelierilor din România).pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România).Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC). Ulterior. Societatea Internationalǎ a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondatǎ în 1881).Asociatia Nationalǎ a detinǎtorilor de Campinguri.Bran. Maria Stoian . .Organizatia Patronalǎ a Turismului Balnear din România.pentru A.T. primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar . în ultimii ani în România au fost create: . George Opris .H.pentru "Cheile de aur". Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa. Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural. (Federatia Patronala din Turism)70[70].Fundatia Europeanǎ pentru Învǎtǎmântul Hotelier.Asociatia Nationalǎ a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii. Moteluri. .

se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei. SatuMare. 6. feroviare. Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca.2 Modalitǎti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures Ca produse dominant intangibile. Arges. programul de promovare.În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra. Tulcea. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna . Neamt. Marei. peste 200 de monumente de arhitectura populara. mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba. Maramures. TV sau radio. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi. Buzau. Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc. Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Viseului si Tisei. Vrancea.prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii. Iasi. ca de exemplu ANTREC . rutiere. Sibiu. Cluj. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate. Cai de acces aeriene. Brasov. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta. Covasna. Dolj. Mehedinti. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei. Dâmbovita. Constanta. Bistrita Nasaud. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Judetul Maramures .este renumit prin elementele de etnografie si folclor. Mures. Harghita. cât si pe cea internationala. serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Bacau. Prahova. indiferent daca mediul este tiparit.

constituite din: .cât si pe piata externa. . Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici. . Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal. postere si brosuri cu imagini.un program educational de formare pentru operatori. Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare.legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural. . Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: . cu destinatie.alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului. . . din rândul acestora se remarca tipariturile.material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante.recunoasterea. în care vor concura toti operatorii. identificarea proprietatilor.marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva. . Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector. sub aceeasi umbrela. folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare. . . .târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori.promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala. o companie de marketing de cooperare.servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor.cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în marketing.

Silleda (Spania). expozitii si conferinte. la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. în special Germania. târguri. ANTREC participa la târgurile de la Londra. specifice poporului român dar uitate în alte zone. dupa cum urmeaza: turistii de tranzit. Austria. Berlin. pentru ca aici sufletul se regaseste. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura. Berlin. circuite tematice sau culturale..participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia.promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei. O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor.piese individuale promotionale pentru fiecare regiune.un ghid al echipamentelor de cazare. Milano. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: . Italia. cultura si geografie fara profesor. . la Bursa Internationala de Turism Bucuresti. Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. conferindu-le acea noblete plina de har. Paris. promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale.postere. Bucuresti. turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera. . . trupul se împrospateaza. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare . folosind expunerea de brosuri si postere.

atât de linistita dar atât de bogata. Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea . poluarea excesiva a zonelor urbane. în momentul actual. conferita de resursele variate. Ca urmare. cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump. Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei. nu va va lasa indiferenti. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. prin flora.atentie spectacolul ce va înconjoara. Ţara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism. stoparea migratiei populatiei de la sate la orase. a asezarii sale pe principiile economiei de piata. sunt practic inexistente. Prin diversele forme de relief. Dupa decembrie 1989. Veti dori sa faceti parte. turismul românesc a intrat într-o noua etapa. naturale si antropice cu care este înzestrata. si anume aceea a reformei economice. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. român sau strain. Pe de alta parte. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata. sa aflati. de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale. pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti. se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt . Reforma este un proces profund. necesitatea petrecerii placute a timpului liber. implicit pentru petrecerea timpului liber. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti. poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist. prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului. excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti. rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi. fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice.turismul românesc se afla într-o situatie de criza. sa încercati. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor .

décor. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. la cerere. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. mijloace de comunicatie. a tacâmurilor moderne). de agrement etc. linguri de lemn etc. puse la dispozitia turistilor. punerii în valoare a monumentelor istorice. sportive. modernizarea localitatilor rurale. agroturismul are un rol de regulator. de feed-back. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca.. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex.etc. socio-culturale.acestuia ca un domeniu deosebit de complex. a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern. meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice – farfurii si strachini de ceramica. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. cresterea calitatii vietii. reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor. dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces. institutii de interes public. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice71[71]. echipament de pat în stil popular. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale . a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice. oprirea exodului tineretului din sate spre orase.).

cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata.) în formele lor originale traditionale. iar pentru turistii care nu ramân în localitate. în general. cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul. chiar si în conditiile civilizatiei contemporane. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult. Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES. cu muzeu etnografic în aer liber. interesul actual al turistilor pentru satul românesc. ci numai viziteaza. se poate perpetua. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. de popularitate internationala. sa dispuna de echipare sanitara moderna. în etapa actuala. În acest sens. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. S-au aprobat norme de clasificare a . pentru mediul rustic. specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. Pentru aceasta. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. se pot amenaja una sau mai multe gospodarii. precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. mobilarea si decorarea interioarelor etc. În caz contrar. spre deosebire de structurile de primire din alte tari. Trebuie tinut seama ca. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii.permanente (cu vânzare). Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. tehnicile de lucru. consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat.. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere. arhitectura. se afla într-un declin. refacere si reconfortare. va scadea treptat. deosebit de rentabile.

.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona. Ministerul Turismului. asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona. Multe regiuni din România." 6. la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara. din punct de vedere al peisajelor. atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. a telecomunicatiilor. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza72[72]:  În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei. Adevarat. Lipsa cailor de acces. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. fermelor agroturistice. cel putin o data pe an. sunt multe de facut. organizarea. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing. nu pot fi integrate în reteaua de turism.pensiunilor. unicate poate în lume.

2 0. fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I.02 0. VI. indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4].06 0.. 6.02 0. V.lacuri . . IV. III.05 0..peisaj . În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr. II. În consecinta..06 0..retea hidrografica ..02 Nivel calitativ (ci) Indice de atractivitate (I) I. Resurse naturale .01 4 3 3 2 0.2. .n – numarul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4]. La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecarui element (resursa) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1.1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) 0.clima ..25 0.

ansambluri traditionale rurale . Forme de turism practicate .02 0.03 0.biserici din lemn .domeniu schiabil II.12 0.ape minerale terapeutice .06 0.02 0.biserici si ansambluri manastiresti .12 0.3 3 3 1 0.06 0.05 2 3 3 3 2 4 3 3 0.01 0.02 0.ansambluri.01 0.02 4 0.folclor III.ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor) .vegetatie de interes turistic .02 0.03 0.08 0.cetati .06 0.03 0. palate .fauna de interes cinegetic .01 0.02 0.06 0.02 0. Resurse antropice . curti.etnografie .01 0.2 .02 0.09 0. Accesul ..06 0.paduri .feroviar . teatre) . Poluarea mediului IV.02 0.03 0.rutier .02 0.06 2 2 2 3 3 4 4 4 4 2 3 3 3 0.iazuri .monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) . domenii ruinate .02 0.06 0.monumente ale naturii .10 0.cladiri civile urbane (primarii.24 0.06 0.06 0.03 0.06 0.30 0.02 0.10 0. conace.05 0.16 0.02 0.montan 0.09 0.01 0.rezervatii .aerian V.25 0.02 0.02 0.15 0.04 0.castele.monumente si situri arheologice .02 0.

op.balnear .Mara (39 km) Cheile Tatarului. Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judet datoritǎ potentialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona si capacitǎtii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tǎrii cât si din strǎinǎtate.25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime.24 0.Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic .12 3.Mara (129 km ) .Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ).Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) .. Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte.04 0. Nicolae. 51 Indicele de atractivitate de 3.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) Desesti (126 km ) . . cit.Giulesti (51 km ).06 0.agroturism .24 0.06 0.25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea.12 0.04 1 3 4 4 3 0. care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (168 ).B. p. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati. 6.rural .Vadu Izei (109 km) .cultural TOTAL 0.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet.

Strâmtura (11 km ) .Ruscova (106 km ) . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa .Surdesti ( 37 km ) .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Padurea Maicii Domnului Ruscova si (74 Manastirea km Bârsana cu Petrova (65 km ) de Ronisoara- )Poiana narcise-Repedea- Viseu Jos (84 km) .Budesti (135 km ) .Bârsana ( 117 km ) .Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) .Calinesti (128 km ) . .Baia Mare (56 km).Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa . Manastirea Bârsana si Centru etnografic Strâmtura (61 km ) - Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Mare (172 km).Cavnic (25 km ) . Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina. Arhangheli Mihail si Gavril . 5) BaiaMare (o km) .Rozavlea ( 103 km ) .Danesti (40 km ) .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) .2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului .Copalnic (22 km) .Baia Sprie ( 170 km ) .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Petrova ( 115 km ) -Bârsana Calinesti (136 km ) Budesti (143 km ) Cavnic (155 (125 km ) km ) - Mogosa (161 km) .Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia .Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) .sieu (71 km ) . facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .Baia Mare (180 km).Cernesti (15 km ) .Cavnic ( 25 km ) .Sisesti ( 42 km ) .

Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet. Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1.Bucuresti – Baia Mare: 550 km .2006 .08. Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures. si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Desesti – Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânta – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Hǎrnicesti – Desesti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucuresti. având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta.

Bistrita cu scurte opriri.Câmpulung la Tisa .2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3.08.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*).08. Mures. ZIUA 2: 2.2006 . Ora 16.08.2006 .Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara . Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov.2006 Ora 7.Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei: 14 km 5. casa Iancu de Hunedoara.08. Vechiul Han al orasului.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6.2006 – Baia Sprie – Mara .2006 .2006 – Baia Mare – Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .Sighetu Marmatiei . Biserica Sfânta Treime. Turnul Mǎcelarilor. Turnul lui stefan. Bucuresti.Câmpulung la Tisa – Sǎpânta: 12 km 7.08. Tg.2006 – Sǎpânta .08.08.2006 .Desesti – Hǎrnicesti: 35 km 4.Baia Sprie .Baia Mare: 90 km 8.30: Întâlnire în Piata Unirii.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta ZIUA 1: 1.2. Ora 20.08.30: Sosire Baia Mare. vizitare Biserica din Lemn.08. Muzeul judetean.

Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770.2006 Ora 8. ZIUA 3: 3. Ora 19. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Ora 19.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). porti monumentale. Ora 9.30: Plecare catre Mara – Desesti – Hǎrnicesti unde se viziteaza Cheile Tǎtarului. Lacul Albastru.08.30: Plecare catre Giulesti – Vadu Izei. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn. Creasta Cocosului.Ora 8. Nicolae. Ora 19.00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete).30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). adevarate arcuri de triumf rustice. case. precum si a unui sir întreg de porti maramuresene. sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn.08.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia. Ora 9.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei . Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrnicesti ZIUA 4: 4. Ora 9.2006 Ora 8.

puternic colorate.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9. unic în lume. obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului.ZIUA 5: 5. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei).2006 Ora 8. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. deasupra usii de la intrare.2006 Ora 8. pe fronton. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate „carti de vizita” ale sculpturii în lemn. Maiestrit . l-au transformat într-un adevarat muzeu. Ora 19.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9.08. Aici se viziteaza clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa. cusute cu migala si fantezie.30: Plecare catre Sǎpânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures care. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara.0.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6. uluieste prin originalitatea sa.

30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8.Sighetu Marmatiei . simbolul vietii.30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa . Creasta Cocosului. Biserica Sfânta Treime. 7. în Baia Sprie .lucrate.rezervatia naturala Chiuzbaia. Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Ora 9. Vechiul Han al orasului.Biserica din Lemn. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. casa Iancu de Hunedoara. Tg. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti. Turnul Mǎcelarilor. Brasov Ora 17. ele au ca ornament elementul traditional pentru Ţara Maramuresului: semnul soarelui.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9.Baia Sprie .30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete). si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare . Lacul Albastru.Baia Mare Ora 19. Mures.08.2006 Ora 8.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .2006 Ora 8. Muzeul judetean. Ora 19. Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006. . ZIUA 7. Nicolae în Vadu Izei. Turnul lui stefan.08.30: Sosire în Bucuresti.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete).

respectiv pentru cele 20 de persoane.crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli Cheltuieli cu cazarea Cheltuieli cu alimentatia Cheltuieli cu transportul Cheltuieli culturale Cheltuieli cu ghidul Cheltuieli cu soferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Elemente de calcul (RON) 35 RON/np*7 nopti 40 RON/zi*8 zile 1280 km*2RON/100 km Valoare (RON) 1 2 3 Cheltuieli directe 245 320 25. Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Sǎpânta.Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei. 6.12 12. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: .36 254.grup de familii Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC.6 4900 6400 512 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 15 50 300 300 1000 13412 1341. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune. alaturi de comision si asigurare.2 Nr.74 .83 - 670.06 20.6 67.2 402. Calculatia pretului de vânzare Tabel nr.grup de turisti români sau straini . unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni. pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana.

internetului si televiziunii.transport Bucuresti – Baia Mare . Cernescu Andreea – Economia turismului. Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice. Editura Uranus. Studii de caz. 6. Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: . Adriana si Vila Doina . Reglementari.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti .Baia Sprie . CONCLUZII .cazare la hotelul Mara din Baia Mare. Ioana. Bucuresti.4 15420 15420 4400 Sursa: Neacsu Nicolae. (ANEXA 2).2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. Casa Iurca.masa în stil traditional . 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr.52 771 771 220 15410.13 14 15 16 Total costuri Rotunjiri Total pret de vânzare Total pret de vânzare în euro 770. pensiunile Vlad. Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism.

industria si constructiile. cu factori naturali de curǎ balnearǎ. cǎi ferate. Reteaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. Buhǎescu. Principalele râuri ale judetului sunt: Somes.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. Viseu. cu ierni aspre si veri rǎcoroase. Clima este temperat continentalǎ. care au încercat sǎ formuleze si sǎ delimiteze urmǎtoarele notiuni: turist. Vaser si Mara. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. însǎ cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). si are o lungime de peste 3000 km. În muntii Rodnei se gǎsesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. principalele ramuri de activitate fiind agricultura. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. Lǎpus. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrarǎ. Edmound Picard. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. Iza. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase. la granita cu Ucraina. închizând depresiunea cu acelasi nume. primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. vizitator. Cǎile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. Relieful judetului este predominant muntos. W. . judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. Hunziker. excursionist. cǎi aeriene (aeroportul Tǎutii Mǎgherǎusi – situat la 10 km de Baia Mare). judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. cǎlǎtor. mai cu seamǎ. acoperind 43 % din suprafata acestuia.Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. Importantǎ zonǎ turisticǎ a tǎrii noastre. cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referintǎ mondialǎ.

În cadrul acestor pensiuni.Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ. portul. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viatǎ simplǎ. Numǎrul turistilor sositi în ultimii ani s-a mǎrit. turistii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte si la activitǎtile specifice tinutului: olǎrit. brodat etc. mai ales din punct de vedere al agrementului care. necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vietii. departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urbanǎ. creatia lui Ion Stan Patras. în care coloritul crucilor evidentiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. ciopliturile mǎrunte. transformatǎ în mǎiestrie. cioplitul lemnului. cergile înflorate. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. nu îngenuncheazǎ în fata ei. „tara” oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea caldǎ. stiintific. cu o suprafatǎ de 3 300 ha. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721). în ultimii ani. rural. cusut. Sǎpânta uluieste lumea cu frumusetea unicǎ a „Cimitirului Vesel”. cerbul carpatin. Maramuresul este „tara” oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene. vulpea. Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan. marmota de munte. în vocatie atunci când urmǎresti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor si caselor din lemn. iepurele etc. ci o considerǎ o simplǎ trecere. Pentru a deveni o destinatie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judetul Maramures are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ. icoanele pe sticlǎ si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezvǎlui înclinatia spre frumos a maramuresenilor. cea mai importantǎ fiind Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. ceea ce înseamnǎ cǎ atractia cǎtre acest . covoarele. a devenit o motivatie foarte importantǎ în paracticarea turismului. balnear. cultural. agroturism.

întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens. câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase? BIBLIOGRAFIE   BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabila a teritoriului”. la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. a transporturilor eficiente si moderne. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ. De la luna. culturǎ si geografie fǎrǎ profesor. o plimbare cu sania trasa de cai. Bucuresti. mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. cu toate cǎ unitǎtile de cazare sunt variate si numeroase. prin realizarea de campanii publicitare. Veti dori sǎ faceti parte.3 zile. De la teorie la practica”. atât de linistitǎ dar atât de bogatǎ. Bucuresti. corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional. 2004 BRAN FLORINA. Natura se desfǎsoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viata localnicilor . 1997  . Editura Economica. MARIN DINU. însǎ acestia nu au înnoptat mai mult de 2. o plimbare pe cararile muntilor.judet este în crestere. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. sǎ încercati. Nu trebuie decât sǎ priviti si sǎ ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoarǎ. Desi suntem la început de drum. Editura Sylvi. ulita satului. extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic. mai ales în sezonul de varǎ. sǎ aflati. sIMON TAMARA – “Turismul rural. avem totusi succese în turismul rural din România. câteva clipe în fata unei expozitii artizanale. Bucuresti. 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. Editura Sylvi. promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism. nu vǎ va lǎsa indiferenti. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat. Modelul european”. Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unitǎti de cazare ce functioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an.

Bucuresti. Bucuresti. 1968  . 1996   MINCIU RODICA – “Economia turismului”. 2001 CIOCULESCU sERBOV... Bucuresti. 2001   NISTOREANU PUIU – “Ecoturism si turism rural”. ISTRATE I. 2003 DĂNCUs MIHAI – “Zona etnografica Maramures”. Editura Economica. Editura Economica. ERDELI GEORGE. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. CORI SIMIONA ION – “România.. Editura Fax Press. 2000        MINCIU RODICA. Studii de caz. turism rural”. Editura Alcor. BONIFACIU SEBASTIAN. 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural. STOIAN M. BRAN FLORINA – “Agroturism. Editura ASE.. SUDITU BOGDAN – “Geografie economica mondiala”. Bucuresti. Editura Sport-Turism. turism durabil. Editura Uranus. Bucuresti. 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramures”. MANOLE V. 2003  CRISTEA A. Editura Enciclopedica. Bucuresti. Bucuresti. Obiective turistice”. CERNESCU ANDREEA. BRAN F. 2003 MIHALACHE ST. Editura Universita ra. 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografica a României”. Bucuresti. NEGOESCU B. Editura Sylvi. “Economia turismului. sIMON TAMARA – “Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului”. BRAN FLORINA – “Spatiul geografic Românesc”. GRIGORESCU MIRCEA – “România. STOIAN M. – “Geografia generala a turismului”. Editura Meteor Press. BARON PETRE.. Bucuresti. Bucuresti.. Editura Fax Press. Editura Uranus. NEACsU NICOLAE – “Economia turismului”. agroturism. – “Agroturism si turism rural”. Bucuresti. Bucuresti. 1969 COCEAN P. 2003 NEGUŢ SILVIU. 1986 FIRUŢĂ CORINA. Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. Bucuresti.. ISTRATE I.. Bucuresti. Bucuresti. PEPTENATU DANIEL. Editura Meridiane. Bucuresti. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestari servicii agroturistice. 2003   MITRACHE S. MANOLE V. Editura Bioterra.. Bucuresti. Ghid turistic”. ecoturism”. – “Gestiunea activitatilor de turism”. Marketingul serviciilor turistice”. Editura Meridiane. Reglementari”. 2003  NEACsU NICOLAE. Bucuresti. CÂNDEA MELINDA.. 2003  CÂNDEA MELINDA. VLĂSCEANU GH.

infotravelromania.ro www. nr. om.org www.antrec..insse. POSEA A. 2002 Revista Vacante si Calatorii. 35/nov. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU. 1974  Anuarul statistic al judetului Maramures. Bucuresti.ro  www. 2003     sTEFĂNESCU I. 25/ian. BARON P. Bucuresti.emaramures. NEACsU N. INSSE.ro www. Editura stiintifica. BUIANU VERGINA – “Management agricol si agroturistic”. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natura. MOLDOVAN C.apmbm. Bucuresti. nr.ro www. TĂNĂSESCU RODICA..maramures. Editura Institutului de Geografie.romanianmuseum.ro www.ro  www. Editura Bioterra..alpinet.ro     www.hoinari.com .org www.ro  www.mfinante. economie”.infoturism. Bucuresti. – “Judetele patriei.fonduriue. – “Economia turismului”.com www. D. Bucuresti   Revista Vacante si Calatorii.incdt. POSEA GR.2002         www. 2003 SNAK OSCAR. Editura Meridiane.ro www.ro www.ro www.agroturism.borsa.mturism. Editura Expert.carpati. Bucuresti. Judetul Maramures”. – “Arta veche a Maramuresului”.

ro  www.org   .  www.ro www.romaniatourism.romaniatravel.ropedia.ro www.ro  www.vacantesicalatorii.turism-catalog.ro www.wikipedia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->