UNIVERSITATEA CREsTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A JUDEŢULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI
Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 9 1.2 Avantajele si dezavantajele practicǎrii turismului rural în plan economic, social si ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii 9

agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI

MARAMUREs.......................................................................................................................... 22 2.1 Maramuresul între nou si vechi............................................................................................ 22 2.2 Istorie si culturǎ în contextul actual...................................................................................... 24

2.3 Asezare geograficǎ si cǎi de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ............................................................................. 28 2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 Învǎtǎmântul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL

MARAMUREs.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrograficǎ....................................................................................... 43

...3.....2 Mestesugurile tǎrǎnesti.......1.............. Resurse antropice..........................1..................................2...............................................................................2 Unitǎti de alimentatie..............................................4 Solurile......................... 45 3.....................................................................2........3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ...............................................................1 Unitǎti de cazare.......1.1..2...... 82 4........ 47 3.......... 58 3....... 67 3................................................................. 82 4....... 44 3........ 69 3...........................5 Monumentele de arhitecturǎ..2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004..................................................................................................4 Instalatii de tratament.............1 Asezǎrile ............................ flora si fauna........................... 83 4.............................3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures.....3 Instalatii de agrement........................................................................................................................................... 88 ..................................................................................................................................................................................... 85 4........................................2................ 87 4....................... bisericile si portile maramuresene.........................................................................6 Decorul si simbolistica lui........................................1. 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs...... 84 4.... 68 3............................2........ 59 3.....4 Portul popular si obiceiurile.....................................5 Rezervatiile naturale........

...................................................................................................................................................................... 97 6........ 94 5..................................3 Durata medie a sejurului...................................................................................................... 94 5..........2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures.........................................103 6............1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului în România................................................. ÎN 90 5.................................................3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului .... 92 5............. 97 6...................................................4 Densitatea circulatiei turistice..CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs.............................................................2.....................................5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare...1 Numǎrului mediu zilnic de turisti...........109 ........................ POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs........................... 90 5.......Numarul de înnoptari......................................... 96 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A PERIOADA 2001-2005...

.. Turismul se numarǎ printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporanǎ. acesta regǎsindu-se (cu acelasi sens) în majoritatea limbilor de largǎ circulatie (în francezǎ – tourisme...... pentru recreere.... în germanǎ – tourismus. turismul a devenit în zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta. Termenul de turism are un continut cât se poate de complex..... în italianǎ – tourismo.........) În prezent... Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber... în special... de la cǎlǎtorii de o zi pânǎ la vacante în strǎinǎtate........ activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial.. Aceastǎ notiune a fost extinsǎ în ultimii ani pentru a include orice cǎlǎtorie în afara zonei în care cineva trǎieste sau munceste. dezvoltarea sa permanentǎ constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si.......6.112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE İNTRODUCERE Activitatea turisticǎ reprezintǎ cǎlǎtoria de plǎcere.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet.... în rusǎ – turizm etc. dezvoltarea sa spectaculoasǎ constituind o trǎsǎturǎ caracteristicǎ secolelor XX si XXI. fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei .... când se poate vorbi cu adevarat de o „explozie turistica”1[1]........ în englezǎ – tourism......... specialistii atribuindu-i sensuri diferite..... Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare – a se întoarce si turnus – miscare circularǎ).. a celei de-a doua jumatati a acestuia.. termenul desemneazǎ o cǎlǎtorie (deplasare circularǎ a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidentǎ)..

pentru odihna sau tratament etc. 6% în statiunile montane etc. Turismul românesc dispune în prezent de cca. arhitectonice. monumentelor istorice. 16% în statiunile balneare din restul tarii. în primul rând. atât natural cât si cultural-istoric. hanuri turistice. romane. este dependent printre altele de conditiile meteo. arta populara). marine sau balneoclimaterice. Turismul. dar mai ales de starea mediului înconjurator. monumente si muzee. la un înalt nivel calitativ. iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). Astfel întreg materialul turistic. cabane. 300 000 locuri de cazare. din contra.. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total). ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri. si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice. de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor. precum si . dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). etnografie. Statiunile mon 10310d322k tane. vile. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan – împadurit. dacice). pentru a se distra si a face sport. grecesti. si a mediului înconjurǎtor în general2[2]. pensiuni. pentru a-si îmbogati cunostintele generale.de plati a unei tari. materie prima a “industriei calatoriei si ospitalitatii”. depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. este parte integranta a mediului înconjurator. deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. din care 43% se afla în statiunile balneoclimaterice de pe litoralul Marii Negre. moteluri. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. Asadar. si drept urmare. prin turism se întelege. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. cu creste ascutite si stânci golase) si. cu pajisti întinse sau. România dispune de un important potential turistic. în special. campinguri.

ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala. ANTREC are 31 de filiale judetene. toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate.cabanele. creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica. excursii. Apoi. oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii. manastirile din Moldova. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural. în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. Pe de alta parte. De la bisericile din lemn din Maramures. vânatoare. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. sporturi de iarnǎ sau nautice. Ecologic si Cultural (ANTREC). Nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran. pescuit3[3]. ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism. un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti4[4]. . Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural. taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire – turismul rural. motelurile si alte forme de cazare. agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. Din 1990. membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES.

contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana. Germania sau Austria. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. Pe de alta parte. tratament balnear etc. aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele . Turismul rural se desfasoarǎ în ariile extraurbane. dar mai ales pentru cea mondiala. ca posibila destinatie turistica.Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. în România. de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dunǎrii. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. Daca în tari ca Franta. Pe de alta parte. conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. a întregului potential cultural-istoric din spatiul rural. O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât beneficǎ pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor.reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala. instructie si educatie. De aceea. Ca forma de „loisir” el se practicǎ pentru odihna si recreere. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural. sporturi. utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei. prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent . diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric. creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente. beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii. cura de aer. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre. în peisajul pitoresc al mediului rural. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30.

iar locuitorii sai. pajisti alpine întinse. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezintǎ Maramuresul. se regǎsesc în ceea ce înseamnǎ „spiritualitate româneascǎ”. de cercetare si cooperare internationala. în structurǎ. însa. legislativ. zeci de izvoare minerale. practicarea acestuia fiind nu numai posibila. au fost omologate 13 sate. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). Ulterior. prin ospitalitatea deosebita. în Ajunul Crǎciunului sau de Boboteazǎ. a dat un nou impuls acestei forme de turism. Îndeosebi în preajma sǎrbǎtorilor. Apoi. datinile autentice. dar si necesara în etapa actuala. Astfel. de identitate zonalǎ foarte precise. continând însǎ si multe elemente de originalitate. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural.etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane. apoi au aparut agenti economici specializati. ape nǎvalnice. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural.5[5] Dupa 1990. la nivel organizatoric. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor sǎi. constituirea ANTREC. în Maramuresul istoric. pe locurile de leagǎn ale . Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc. pǎduri compacte cu o faunǎ ce i-a adus faimǎ printre vânǎtori6[6]. Judetul Maramures pǎstreazǎ nesecate comori de frumusete. actiunea a fost stopata din ratiuni politice. oglindit în arhitectura popularǎ originalǎ. ar putea schimba radical imaginea României în lume. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. formativ. Maramuresul este o arie culturalǎ cu caracteristici specifice bine conturate care. adevǎrat tezaur etnografic al României.

TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. multe dintre acestea rǎmânând neschimbate de sute de ani. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. tǎranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. fiecare gest. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica. . costumele traditionale. datinile si ritualurile sǎrbǎtorilor se aflǎ la mare pret. si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national.” În acest context.neamului românesc. si constituie azi o emanatie unicǎ de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni7[7]. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: „Prin potentialul sǎu monumental si folcloric. prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic fǎrǎ pereche al judetului Maramures. cu accent pe cele specifice zonelor rurale. ca si în tot nordul tǎrii. respectiv Bucovina si Oas. poate chiar a mileniilor. alǎturi de arhitectura traditionalǎ. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. Toate acestea. sǎ analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. au fost create de-a lungul sutelor de ani. Aici. aceastǎ noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare sǎrbǎtoare este ca un ritual strǎvechi. Maramuresul reprezintǎ în istoria noastrǎ ceea ce Egiptul reprezintǎ în istoria lumii. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. XIX si. Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare. ca atare. CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. basmele devin relitate.

industriei si perfectionǎrii mijloacelor de transport”. bazat pe cresterea necesitǎtii de refacere a sǎnǎtǎtii si schimbare a mediului. a nonrezidentilor”. generate de deplasǎrile de o noapte . aratǎ ca turismul grupeazǎ ansamblul activ de productie si consum. Michaud. În anul 1983. O primǎ încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principalǎ si durabilǎ. în afara ariei de resedintǎ”8[8]. rezultat al dezvoltǎrii comertului. ceea ce determinǎ o serie de dificultǎti în definirea lui. potrivit cǎruia „turismul este ansamblul activitǎtilor nonlucrative ale omului. de cultivare a sentimentului de receptivitate fatǎ de frumusetile naturii. 1. Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din cǎlǎtoria si sejurul persoanelor. Guy Freuler si dateazǎ din 1880. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cǎlǎtoria. O definitie mai expresivǎ este formulatǎ în 1938. Mai târziu. Cǎlǎtoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odatǎ cu înmultirea statiunilor termale si balneare. Potrivit pǎrerii lui turismul este „un fenomen al timpurilor moderne...În prima jumǎtate a sec. in anul 1975. Pornind de la premisa cǎ fiecare ramurǎ economicǎ reprezintǎ locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate într-un mod specific. turismul are ca obiect „o productie si un consum de bunuri eterogene care concurǎ la satisfacerea nevoilor turistilor. de Leville-Nizerolle. seful Consiliului Superior al Turismului Francez.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezintǎ ca o activitate economicǎ situatǎ la interferenta altor ramuri. nici locul obisnuit de muncǎ.

Dupǎ definitivarea relativǎ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate.M. organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume. pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism.). Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc. calatorului si turistului10[10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. afaceri sau alte scopuri. de la domiciliul obisnuit. se evidentiazǎ faptul cǎ acesta este un fenomen dinamic. afacerile. altul decât cel obisnuit. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare. sǎnǎtatea sau participarea la o reuniune profesionalǎ. Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat.9[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O.T. sportivǎ sau religioasǎ.sau mai multe. Notiunea de turism trebuie adaptatǎ permanent schimbǎrilor din viata . motivul cǎlǎtoriei fiind plǎcerea. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. care îsi lǎrgeste continuu sfera de activitate. printre care si definitii ale turismului.

sanitare si de telecomunicatie. dotari comerciale. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularitǎtilor acestuia. circulatie turistica.11[11] Ambele forme de turism se încadreazǎ în notiunea mai generalǎ de turism „moale”. în timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural.12[12] Toate aceste concepte. cât si activitatea economica. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. Componentǎ de bazǎ a desfǎsurǎrii turismului rural. confruntatǎ si corelatǎ cu activitatea practicǎ. cu celelalte domenii ale economiei. gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor. însǎ turismul rural are o sferǎ de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turisticǎ desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local. derularea programelor. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti. cel ce se practicǎ fǎrǎ a deranja echilibrul natural dintr-un areal. pensiune. monumente cultural-istorice. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu. partial modernizata.economicǎ si socialǎ. sau prin retele comerciale. . de regula agricola. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate. satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamnǎ acelasi lucru. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. muzee si atractii naturale si culturale. retea rutiera. precum si modul de petrecere a timpului liber). dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. prestarea serviciilor de baza suplimentare.

În afara odihnei propriu-zise. Aceastǎ ramurǎ a economiei stimuleazǎ dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria. începem sǎ visǎm cu ochii deschisi la o vacantǎ idealǎ. Avantajele practicǎrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:  Din punct de vedere al turistului: Odihna la tarǎ este o alternativǎ din ce în ce mai atractivǎ pentru orǎseni. diplomati. intelectuali. ci si de oameni din România si din strǎinǎt ate cu un anume standard de viatǎ. . târguri de artizanat ori vite.. transporturile. turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si strǎini „saturati” de modernitate. rǎvǎsitul oilor. comertul.  Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporanǎ. Sǎ colinzi ziua întreagǎ pǎdurile si fânetele. parade ale portului popular. iar seara sǎ dormi într-o camerǎ mirosind a mere coapte .1. turistii sunt invitati sǎ participe la sǎrbǎtorile traditionale locale. vizita unor castele medievale etc. constructiile. precum: mǎsurarea laptelui. care sǎ facǎ legatura între tara noastra si restul lumii. sǎ te abati pe la o stânǎ.. de orasele poluate. social si ecologic În timp. ceea ce face ca turismul rural sǎ devinǎ un culoar deosebit de important. Într-adevǎr. agricultura. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strǎzii. dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural. oameni de afaceri. acestea sunt imaginile pe care le derulǎm în minte atunci când. Prin aceasta se poate spune cǎ turismul stimuleazǎ activitǎti nationale rentabile ca: hotelǎria.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic. activitatile turistice derulate în spatiul rural „verde” genereaza efecte pozitive. Refugiul în naturǎ este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitǎti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. de aglomeratia marilor hoteluri.

energie electricǎ. scoli. muzicale. el este amator de trasee. alimentare cu apǎ. Activitatea agroturisticǎ. echipamentelor si serviciilor în folosul comunitǎtii locale – spatii verzi. reuniuni. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unitǎti de prestǎri servicii conexe. largirea orizontului de cunoastere al acestora. De toate acestea profitǎ atât populatia localǎ cât si turistul. Turismul creeazǎ cererea localǎ de produse alimentare proaspete. produse de micǎ industrie. expozitii. a unor mestesuguri. dispensare etc. Aceasta duce la cresterea nivelului de culturǎ si civilizatie al locuitorilor din zona turisticǎ respectivǎ. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. iar aceastǎ dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. festivaluri. Activitatea turisticǎ oferǎ gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. suveniruri. spatii recreative. instalatiilor.alimentatia. de a presta servicii. Turismul creeazǎ noi locuri de muncǎ în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura.13[13] . Activitatea turisticǎ este beneficǎ si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficientǎ sau neregulatǎ. acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. Acestea duc la cresterea veniturilor. artizanat. Agroturismul reprezintǎ o realǎ sansǎ pentru economia localǎ. ameliorând calitatea vietii locuitorilor. de recreere. dotǎri tehnico-edilitare. artizanat. competitii sportive care antreneazǎ si populatia localǎ. Prin turism sunt finantate adesea si activitǎti culturale ca spectacole de teatru. pescuit. datoritǎ complexitǎtii ei. Totodatǎ cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. parcuri. Toate aceste activitǎti dinamizeazǎ viata economicǎ localǎ. artizanat etc. a unor activitǎti traditionale care au fost neglijate multǎ vreme. creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. de a valorifica în stare proaspatǎ sau prelucratǎ produsele proprii din gospodǎrie. solicitǎ servicii si stimuleazǎ inventivitatea gospodarului.

în protejarea si conservarea mediului natural si construit. la nivel local. turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritǎtilor locale fatǎ de valoarea turisticǎ si identitatea culturalǎ a localitǎtii. cât si mediul din care aceasta face parte. în dezvoltarea socio-economicǎ a localitǎtii rurale si comunitǎtii în general si nu în ultimul rând. De aceea. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale. interesul comunitǎtii si autoritǎtii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabilǎ si de promovare a turismului rural. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desfǎsurarea acestei activitǎti. componentǎ a turismului rural. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori. folclorice. Deasemenea. cu precǎdere a agroturismului. provocând de fiecare datǎ noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori  Din punct de vedere socio-cultural: Activitǎtile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strânsǎ interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale. mestesugǎresti. are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viatǎ al locuitorilor. agroturismul. pentru achizitionarea de echipamente moderne. plata personalului.Dupǎ cum se observǎ. avantaje de care beneficiazǎ atât entitatea agroturisticǎ. si . prezenta turistilor în zonele respective fiind consideratǎ ca o apreciere a calitǎtii mediului natural si a patrimoniului lo r istoric si cultural ce favorizeazǎ întelegerea interculturalǎ si comunicarea liberǎ între locuitori si turisti.14[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turisticǎ este efectul multiplicator al acestuia. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. Se activeazǎ astfel traditiile social culturale. în contextul unei activitǎti economice pe principii ecologice (turismul incitǎ la protejarea mediului). achizitionarea de mǎrfuri.

pe arealele existente. faunei etc. Practicarea. ajutǎ la cresterea calitǎtii vietii populatiei locale. deasemenea. a sporturilor de varǎ si iarnǎ. Deasemenea existenta unui numǎr mare de trasee si poteci. în areale sensibile. pot perturba viata ruralǎ si viata florei si faunei naturale. rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinǎtatea satelor turistice datorate printre altele acordǎrii unor facilitǎti prea largi. Acestea se concretizeazǎ în: mentinerea si dezvoltarea manifestǎrilor culturale traditionale.15[15] . lipsei cadrului legislativ si a reglementǎrilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism „greu” si cu caracter de masǎ în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor. strângerea de relatii prietenesti între localnici si turisti. pǎstreazǎ modelele socio-culturale existente. prin circulatie si zgomot. îndeosebi cea tânǎrǎ. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. teatrelor si a altor echipamente de culturǎ. produce perturbǎri ale echilibrului ecologic. contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea lǎrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastrǎ. a traditiilor populare si a arhitecturii locale. numǎrului mare de turisti care. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. florei. sustinerea muzeelor. drumuri de circulatie si acces. Se pot mentiona. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale. si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. Turismul rural intensiv practicat într-o anumitǎ zonǎ poate aduce schimbari în modul de viatǎ al localnicilor si poate favoriza poluarea. vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupationalǎ a populatiei rurale.  Din punct de vedere social-politic: Turismul ajutǎ la cresterea fenomenului de stabilitate. prin contactul turistilor strǎini cu etnocultura si ambianta naturalǎ si ospitalierǎ a satului românesc.duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric . si o prea mare diversificare a activitǎtilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. creeazǎ o imagine externǎ favorabilǎ României.

grupul folcloric etc. 1. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. sex. cura de aer si fructe. profesie. vânǎtoarea. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic. consumul de alimente proaspete de care doresc sǎ beneficieze cei care îsi îngrijesc sǎnǎtatea în vacantǎ. ordine. Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitǎtii populare. sǎ se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. pescuitul sportiv. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capǎtǎ o notǎ autenticǎ. motivatie valabilǎ pentru toate categoriile de varstǎ.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializǎrii în domeniul organizǎrii si functionǎrii satului turistic este necesarǎ deoarece fiecare localitate ruralǎ constituie o entitate cu particularitǎti proprii si activitǎti specifice. întelegerea si creativitatea sunt. grupul de muncǎ. statut social. toate aceste activitǎti turistice au impact atât asupra mediului înconjurǎtor cât si asupra mediului economic si a celui social. comunitatea locativǎ. 1. etnografie si folclor reprezintǎ o imagine de marcǎ a poporului nostru. alǎturate conventiilor sociale specifice. care viziteazǎ satele respective.3 Motivatiile ce stau la baza practicǎrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. sǎnǎtate. ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare. din punct de vedere turistic. transformǎ vacantele rusti ce într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte. imaginatiei si înclinatiilor individuale. Cunoasterea. . Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale. ce nu trebuie decât sǎ fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. Este rezultatul necesitǎtii de relaxare. armonie. care rǎspund unor variate motivatii ale cǎlǎtoriilor turistice. lǎsând loc suficient initiativei. Cunoasterea si adeziunea temporarǎ la grupurile de apartenentǎ specificǎ zonelor rurale. artizanatului si ritualurilor sǎtesti. naturalete. Sportul. poate fi depistatǎ o serie de necesitǎti pe care orǎseanul le emite din ce în ce mai constant si tinde sǎ le transforme în actiuni16[16]:         Reîntoarcerea la naturǎ. confort fizic si spiritual.Dupǎ cum se poate observa . între care comorile de artǎ popularǎ. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. Teritoriul României prezintǎ o mare bogǎtie de valori cultural-istorice si naturale. determinǎ majoritatea turistilor.. obiceiurilor gastronomice. ale folclorului. de asemenea. determinǎ dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea. Odihna.

dar si zonelor joase. conditii de pantǎ deosebite ce favorizeazǎ practicarea sporturilor de iarnǎ (Fundata. unicitate si frumusete. Cordun. care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc.). nǎmol: Zizin (Covasna). în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. izvoare sau lacuri sǎrate. si s-au dezvoltat. Satele turistice pastorale (Vaideeni. situate în zone de deal si de munte. farfurii si strǎchini de ceramicǎ. meniuri traditionale servite în veselǎ si cu tacâmuri specifice. Gurghiu (Mures). precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. de pe litoralul Mǎrii Negre si Delta Dunǎrii. care favorizeazǎ petrecerea timpului liber. 1. Vama (Suceava) etc. si care pot sǎ atragǎ turisti. Asezǎrile turistice de acest tip. balneoturismul etc. acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice . prin meniuri bazate pe produse lactate. Agapia etc. intern si international. Ciocânesti (Suceava). care sǎ satisfacǎ o gamǎ largǎ de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. cu oglinzi de apǎ. Satele pescǎresti si de interes vânǎtoresc oferǎ si organizeazǎ diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vânǎtoare.De asemenea. atât în perioada recoltǎrii cât si dupǎ aceea. Botiza (Maramures). Rǎsinari (Sibiu). pânǎ în zona montanǎ. strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore17[17]:           Satele peisagistice si climaterice se caracterizeazǎ prin prezenta unui cadru natural atractiv. pecuit. Vama Veche (Constanta). Un numǎr mare de sate. drumetie: Tismana (Gorj). Prislop. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si masǎ în conditii autentice (mobilier. constituie destinatii pentru turismul de sejur. Subcarpatilor Getici – Aninoasa. port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). Asezǎrile rurale de interes turistic sunt prezente. Cozia. Caras). mofete.5 Modalitǎti de cazare si alimentatie publicǎ specifice satelor turistice. bǎi de aer. Tismana. de la producatorul însusi. turismul de cunoastere. sudului Transilvaniei – Hǎrman. Satele turistice etnofolclorice grupeazǎ asezǎrile rurale care detin un fond etnografic. Gǎrina – Jud. Costiui (Maramures). În aceastǎ grupǎ pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de bazǎ a localnicilor este cr esterea oilor si vitelor. atrag spre vizitare numerosi turis ti strǎini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea). recunoscute ca sate turistice. sunt specifice Moldovei. Putna. Horezu. arhitecturǎ popularǎ de exceptie. Jina). Vǎratec etc. siria. renumite pe plan national si international. decor si lenjerie în stil popular. reprezentat prin muzee etnografice. servicii culinar gastronomice pescǎresti sau vânǎtoresti: Sfântu Gheorghe (Deltǎ). dar si în zona litoralǎ – sunt adecvate turismului de sejur. Sǎcelu (Gorj).. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit. cu elemente de potential turistic numeroase si variate. posibilitǎti de cazare. Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toatǎ durata anului. Chiuzbaia (Maramures) etc. Satele turistice de creatie artisticǎ si artizanalǎ (Tismana. de valoare inestimabilǎ. cu casele raspândite la o oarecare distantǎ unele fatǎ de altele. Satele balneare sustin turismul balnear de importantǎ localǎ si mai rar regionalǎ. de artǎ si arhitecturǎ cu valoare de exceptie. helioterapie. linguri de lemn etc. bazându-se pe o serie de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. pe cele mai variate forme de relief. Agapia. prin posibilitatea achizitionǎrii unor astfel de creatii direct de la sursǎ. Brǎdet (Arges). Sate cu monumente istorice. Feldioara etc. prin originalitate si bogǎtia resurselor proprii spatiului geografic aferent – poate sǎ se constituie ca un produs turistic inedit. Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zǎpadǎ persistent. posibilitǎti de plimbare în aer Satul românesc – prin specificul etnocultural si etnografic. Biertan. prin oferirea fructelor. Sadova (Suceava). safari – asigurând în acelasi timp. Sǎpânta) atrag turistii interesati de creatia artisticǎ si artizanalǎ. oferind liber. Margina. cu o salbǎ impresionantǎ de mǎnǎ stiri: Sucevita.

gospodarul locuind în apropiere.camere mobilate. . . în locuintele gospodarilor. spre a asigura securitatea turistilor.mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). de categorii diferite. pensiune).pensiune completǎ sau demipensiune acordatǎ de o familie unui grup mai mare de turisti. construitǎ ad-hoc sau eliberatǎ în sezonul turistic. construite de cǎtre grupuri de locuitori sau asociatia turisticǎ sǎteascǎ.casǎ de vacantǎ. În satele turistice. acestia locuind în aceeasi casǎ sau în apropiere. . servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalitǎti: .Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: . care locuiesc în gospodǎrii diferite. . . .spatii secundare în gospodǎria sǎteascǎ.pensiune completǎ sau demipensiune la o unitate de alimentatie publicǎ din localitate (restaurant.pensiune completǎ la gospodarul-gazdǎ. Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sǎ corespundǎ normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. care le va omologa. . . alta decât cea locuitǎ de gospodar. iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare. .demipensiune. Alimentatia publicǎ.spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulotǎ) în grǎdinǎ sau livadǎ.spatii cu destinatie specialǎ pentru turisti.

10-16 mp. grup sanitar propriu fiecǎrei camere. cu WC. cu apǎ rece si apǎ caldǎ.camerǎ cu 1-2 paturi. zona în care se aflǎ acestea. cu WC.pregǎtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. Clasa II . dus. cu apǎ rece si apǎ caldǎ. perioada de sejur (sezon sau extrasezon). Omologǎrile si clasificǎrile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de cǎtre Comisia Tehnicǎ de Verificare formatǎ din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationalǎ de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la bazǎ "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege. Criteriile de clasificare a gospodǎriilor tǎrǎnesti din zona montanǎ : A. lavoar. (cadǎ). iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare.camerǎ cu 1-2 paturi. Clasa de confort agroturistic montan – spatii de cazare: Clasa I . 10-16 mp. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti. lavoar. dus. .accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare sǎ fie direct. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodǎrii în circuitul turistic se referǎ la: . . Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospodǎriilor. racord obligatoriu la reteaua publicǎ de canalizare si existenta apei curente menajere. fǎrǎ a se trece prin alte camere. Toate spatiile de alimentatie publicǎ vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului..racord obligatoriu la reteaua electricǎ publicǎ.

comunǎ cu proprietarul si o încǎpere pentru spǎlat. în folosinta turistilor cu propietarul.camerǎ cu 1-3 paturi. 10-20 mp. comunǎ cu alti turisti. dar cu acces la bucǎtǎria proprietarului. 10-20 mp. în folosinta exclusivǎ a turistilor. Clasa de confort agroturistic montan . cu WC.Clasa III . totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. dus. cu apǎ rece. cu lavoar. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. lavoar.camerǎ de servit masa si de recreere. dotatǎ cu un loc pentru prepararea hranei. 3.spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I . Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 1. 2. functionând în cladiri independente . Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau . Clasa IV . latrinǎ separatǎ de locuintǎ. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. eventual si apǎ caldǎ. B.camerǎ de servit masa si de recreere. cu posibilitǎti de încǎlzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban.fǎrǎ camerǎ de servit masa si de recreere. Clasa III . cu apǎ rece.camerǎ cu 1-3 paturi. cu acces la bucǎtǎria propietarului. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. Clasa II .

de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti. asociatii sau comunitǎti locale. Agroturismul. Aceste spatii de cazare trebuie sǎ fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orǎsenesc în functie de situatie19[19]. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte. ca formǎ a turismului rural. 4. fermele si pensiunile turistice rurale. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii).viata turistilor. . Cazarea turisticǎ în mediul rural cuprinde toate formele de primire. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfǎsurarea activitǎtii de cazare în pensiuni. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor18[18]. 6. utilizeazǎ ca spatii de cazare si de servire a mesei. gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice. 5. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în exclusivitate la dispozitie acestora.

amplasatǎ în general in afara localitǎtilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dotǎrilor acesteia si destinatǎ sǎ ofere serviciile necesare. Cluj. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii . care au favorizat. distractii si sport.     Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. cu dealuri. cu o naturǎ încântǎtoare. cunoscuta sub denumirea de Ţara Maramuresului. si pânǎ la 20 de camere în mediul urban. situat în mediul rural. în principiu. utilizând. Strǎveche vatrǎ româneascǎ. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional.Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urmǎtoarele:    Satul de vacantǎ este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazǎrii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru masǎ. Lǎpusului si Bǎii Mari. un echipament adecvat. îndeosebi pentru turistul automobilist. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. Sǎlaj si Satu Mare. la diferite grade de confort. Bistrita-Nǎsǎud. Situate de-a lungul cǎilor rutiere. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete. în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Maramuresul este o oazǎ de viatǎ arhaicǎ plinǎ de farmec. functionând în cadrul gospodǎriilor tǎrǎnesti care asigurǎ alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. care asigurǎ în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de pregǎtire si servire a mesei. Conceptia despre moteluri a evoluat rapid. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului. Ferma agroturisticǎ este o structurǎ de primire pentru gǎzduire si servire a mesei. functionând în locuintele cetǎtenilor sau în clǎdiri independente. Primele sate de vacantǎ au fost create în anul 1947 de cǎtre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. masǎ – de capacitate micǎ sau mijlocie. judetele Suceava. Prin valorile si frumusetile sale spirituale. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pânǎ la 10 camere. în prezent fiind definit astfel : constructie cu functie hotelierǎ – cazare. compuse dintr-o camerǎ cu baie si un amplasament pentru masinǎ. Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. prin bogǎtiile naturale si geo-climatice. terase si lunci. pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit. grupând o serie de pavilioane rustice. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote. motelurile permit automobilistilor sǎ aibǎ în permanentǎ masina la dispozitie. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceastǎ zonǎ. morale si peisagistice. Dezvoltarea crescândǎ a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementǎri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. Motelurile diferǎ de hoteluri prin aceea cǎ. de o rarǎ frumusete. Motelul. n u au personal la dispozitia clientului autoservire – acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la rec eptie imediat ce a sosit si a plǎtit suma cerutǎ. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si masǎ. cu capacitate cuprinsǎ între 3 si 20 de camere. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomandǎ sǎ ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanitǎtii. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. izolate unele de altele sau aflate în acelasi c orp de clǎdire.

pǎsuni si munti cu pǎduri. Sub raport politic. În urma unor rǎscoale de proportii (Bobâlna1437). dar si nobilii români care se maghiarizeazǎ .nobilii maghiari în majoritate.semneazǎ o conventie cu sasii si secuii. constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz. De aceea. Ele se gaseau însirate pe Vǎile Marei. Chioarului. în majoritate româneascǎ.de turisti din tarǎ si strǎinǎtate20[20]. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urmǎtor se caracterizeazǎ în toatǎ Transilvania prin înǎsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. o uniune frǎteascǎ de întrajutorare. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbǎri. actul a . provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limbǎ si culturǎ a populatiei sale. detinǎtorii puterii . pe Taras si Tisa.1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geograficǎ specificǎ. pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. 2. O incursiune succintǎ în preistoria locului ne aratǎ cǎ Maramuresul este un pamânt strǎvechi care a fost locuit încǎ din timpuri imemorabile. Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. Cosǎului. În sec. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategicǎ de primǎ importantǎ. cu vetre de sat. întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Maramuresul a avut o istorie mai agitatǎ decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. în extremitatea de nord-vest a României. conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceastǎ zonǎ sǎ se organizeze mici entitǎti teritoriale numite voievodate. Lǎpusului. al X-lea si al XI-lea. Pentru cǎ erau trei pǎrti de trei neamuri diferite. Judetul actual Maramures cuprinde Ţara Maramuresului. în cazul când una din pǎrti este atacatǎ. cu hotare între ele. Acestea erau formate din mai multe asezǎri românesti stabile.

nu si-au uitat limba. Lǎpus. spre surprinderea celor din stânga Tisei. În acest context.. dar Maramuresul rǎmâne în continuare afiliat . care încorpora teritoriul Maramuresului. Dǎinuirea româneascǎ la nord de Tisa este însǎ fragilǎ si depinde de sprijinul celor din tarǎ. si se înfiinteazǎ raioanele ca unitǎti teritoriale restrânse. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. Dupǎ evenimentele din Decembrie 1989 si dupǎ dislocarea Imperiului Sovietic. cum ar fi . nu am încetat niciodatǎ sǎ ne simtim români!". Teceu în Tiacev. atâti câti sunt.serbarea mǎrtisorului" si existǎ o asociatie culturalǎ numitǎ "George Cosbuc". Dupǎ cel de-al doilea rǎzboi mondial. al regiunilor si raioanelor. revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specificǎ. în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. legǎturile dintre românii de pe cele douǎ maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intensǎ politicǎ de deznationalizare a populatiei românesti de cǎtre puterea sovieticǎ. Satmar. iar Apsa de Jos . Oas. care cautǎ sǎ tinǎ aprinsǎ flacara culturii românesti printre conationali21[21]. Ei sǎrbǎtoresc încǎ evenimentele arhaice rǎmase de la romani. Pânǎ si denumirea româneascǎ a satelor a devenit slavǎ: Slatina s-a schimbat în Solotvina.Belaia Terkov. Chioaru.Dabrova. În anul 1964 are loc o nouǎ împǎrtire administrativ-teritorialǎ a tǎrii. românii erau doar tolerati. Biserica Albǎ . subordonate regiunii.deci si actualul judet. Este impresionantǎ tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pǎstra ca atare: "Suntem neam de piatrǎ!" sau "Desi nu am fǎcut niciodatǎ parte din România. ei au constatat cǎ fratii lor din dreapta apei. În privinta împǎrtirii administrativ teritoriale a tǎrii. situatia s-a schimbat radical. legǎturile s-au reluat.avut o deosebitǎ importantǎ: el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri. Zona Codrului .spun ei. sasi si secui. respectiv la Uniunea Sovieticǎ. portul si nici traditiile. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic.

pitoreascǎ. care perpetueazǎ vechiul obicei dacic al olǎritului. în primul rând. . În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebitǎ artǎ si pe scarǎ întinsǎ arhitectura de lemn. transmise din generatie în generatie. De asemenea. portul si arta popularǎ se pǎstreazǎ ca nicǎieri altundeva în România. Vama este o cunoscutǎ localitate prin produsele sale ceramice. În ritualul sǎrbǎtorilor osenilor. noul. Pierzându-si . cât prin înfǎtisarea mândrǎ si formele mestesugite monumentalizate. pǎstratǎ si azi în formele sale originale.dupǎ mai bine de 600 de ani locul privilegiat de resedintǎ de judet. Prin adaptarea la materialul din care este construit. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevaratǎ întoarcere în timp.2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul.arta. aidoma celor de acum 2000 de ani. sǎ-l punǎ în valoare. Natura. cioplitul lemnului (Camarzana. opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurintǎ . a fost privitǎ ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific – original si pitoresc. de-a lungul timpului. Certeze). originalitatea gospodǎriilor. Se remarcǎ portile sculptate (Halmeu). Vizitatorii Ţǎrii Maramuresului sunt atrasi. care va deveni resedinta judetului. 2. nu agreseazǎ “vechiul” ci încearcǎ sǎ-l completeze. vatrǎ de culturǎ si civilizatie care si-a dǎltuit în lemn istoria. obiceiurile si traditiile. de creatia popularǎ din Oas. Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. se rǎsfrâng obiceiuri legate de preocupǎrile milenare (pǎstoritul). pictura pe sticlǎ si olǎritul (Tur). Cǎderea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zonǎ si repararea unor greseli fǎcute de regimul trecut. traditia maramureseanǎ se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discretǎ si odihnitoare apropiatǎ de scara si ochiul omului.la Baia Mare. toate de o inegalabilǎ frumusete. Culorile cu care se orneazǎ vasele sunt naturale. prin modernitatea sa. elegantǎ . sǎ îl ducǎ mai departe. Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. este locul unde traditiile. Frumoasǎ.

toatǎ sala este în picioare. la care se adaugǎ nuntile si botezurile.simbolizând viata vesnicǎ.Vama. acestea povestesc viata ce lui dispǎrut. ci sunt simboluri cu rǎdǎcini puternice în cultura crestina si precrestinǎ. Muzica maramureseanǎ care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarcǎ prin ritm si vitalitate. dar cele mai fascinante sunt crucile. unele cu o vechime de peste 300 de ani. se-ncinge muzica si jocul. expune peste 500 de piese. pictura pe lemn si sticlǎ se practicǎ cu succes si se transmit din tatǎ în fiu.simbol al soarelui ca element esential al vietii. Bisericile de lemn . Stâna maramureseanǎ. sculptura lemnului. Aici. posedǎ o frumoasǎ colectie de port osenesc. Maramuresul este o regiune care a pǎstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de muncǎ. Coarda spirala simbolizând aspiratia spre înalt. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul. artǎ popularǎ (tesǎturi si cusǎturi caracteristice). element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene. În câteva clipe. Muzeul ceramicii . de viatǎ si de sǎrbǎtoare. impus de ceterasi. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. opera artistului popular Ioan Patras. reuneste cruci "vorbitoare". acesti violonosti locali de exceptie. ceramicǎ. rozeta . mai iute ca oriunde.Muzeul Ţǎrii Oasului . era în trecut apanajul familiilor nobile. poarta este bariera împotriva rǎului. Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sǎrbǎtori ca în alte zone. Pastele.bijuterii de artǎ popularǎ . Conform traditiei. iar unele detin recorduri absolute: cea mai înaltǎ constructie din lemn . cea mai veche bisericǎ din lemn – biserica de la Ieud 1364. pe ritmul din ce în ce mai rapid. Poarta maramureseanǎ veritabil "arc de triumf" rustic.Negresti Oas. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO. . Muzeul etografic svǎbesc-Petresti.biserica mǎnǎstirii Bârsana 62 m. arborele vietii . iar perechile încep sǎ se roteascǎ. si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sǎrbǎtorile de Iarnǎ. elementul care delimitezǎ universul sacru al casei si gospodǎriei. Tânjaua. Cimitirul vesel de la Sǎpânta. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector. Elementele decorative nu au doar o functie esteticǎ. Sǎrbǎtorile sunt momente în care satul maramuresean "explodeazǎ" de muzicǎ si voie bunǎ.se întâlnesc aproape în fiecare sat. nelipsiti de la orice petrecere22[22].

37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. Ucraina. peste Rodna urmeazǎ lantul muntilor Ţiblesului. de dealuri mari si munti înalti. Lǎpusului.2. La sud. Ignisului si Oasului. Gutâiului. granita marcatǎ de râul Tisa începând de la satul Piatra pânǎ la vǎrsarea Viseului în Tisa. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric. având ca poarta locul îngust lânga Hust.situat în cursul superior al râului Tisa . Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului. Maramuresul . la granita cu Ucraina. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. Aceastǎ zonǎ este situatǎ în partea de nord a Carpatilor Orientali. primind din stânga râurile Mara. la sud de Tisa a mai rǎmas o suprafatǎ de 3 381 km. Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. Granita se continuǎ pe cumpǎna apelor din Muntii Maramuresului pânǎ dincolo de Izvorul Cǎtelei (izvor al Ceremusului). din care astǎzi mai mult de douǎ treimi se aflǎ în dreapta Tisei. Talaborul si râul Neagova. unde Tisa paraseste locul sau natal. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. Maramuresul se învecineazǎ cu judetul BistritaNǎsǎud pe Bistrita Aurie. Iza si Viseul iar din dreapta Apsa. Din suprafata totalǎ de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul rǎzboi mondial. adicǎ a Ţǎrii Maramuresului.formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. care sunt marcati de masivul Rodna. La . Spre est Maramuresul se învecineazǎ cu Bucovina (actualul judet Suceava) pânǎ la Bistrita Aurie. închizând depresiunea cu acelasi nume. în tara vecinǎ. unde Tisa le aduna.3 Asezare geografica si cǎi de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. Tarasul. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina. ca o cetate. cât reprezintǎ actualul Maramures. urcǎ în Pasul Prislop si în continuare pe cumpǎna apelor. Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului.

aceastǎ zonǎ atât de frumoasǎ peisagistic.portile" de intrare în zonǎ coboarǎ muntele în serpentine.. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua nationalǎ nr. Drumurile urmeazǎ în general firul vǎilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezǎrile omenesti cu toatǎ frumusetea si pitorescul lor. prinde firul râului Mara si-l urmeazǎ pânǎ la Sighetu Marmatiei. una din . Reteaua rutierǎ de astǎzi este modernizatǎ. Totusi. timp de peste 600 de ani. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam. comitat. Cǎile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strǎbate traseul Bucuresti – Cluj Napoca. Drumul care se constituie si într-o axǎ etnograficǎ a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeazǎ firul Vǎii Izei. O altǎ . cuprinzând toate asezǎrile de pe aceastǎ vale. au impus o legaturǎ a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români. precum si atestǎrile documentare din perioada medievalǎ. si mai târziu de judet.poartǎ" a Maramuresului este pasul Prislop.. atât de bogatǎ în traditii etnografice si folclorice. precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. confirmǎ legǎtura permanentǎ cu fratii lor de dincolo de munti. Cǎile de comunicatie si transporturile Ţara Maramuresului. a trebuit de-a lungul secolelor sǎ traiascǎ în sǎrǎcie si izolare. care leagǎ între ele asezǎrile de pe Valea Marei. Toponimia si traditiile. precum si cele de . Viseu de Sus si Borsa. E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. fiind accesibile pentru masini. o parte din asezǎrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei. fostǎ resedintǎ de voievodat. care trece prin pasul Gutâi (989 m).sud-vest se învecineazǎ cu Depresiunea Baia Mare23[23]. 18. pǎmântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn. Centrul de convergentǎ al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei. conditiile geografice. drumurile spre Maramures sunt asfaltate.

pe vǎile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeazǎ firul Vǎii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre Ţara Oasului - o altǎ zonǎ etnograficǎ de mare rezonantǎ în nordvestul României. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de cǎrute, poteci, înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului, dând posibilitatea iubitorilor de naturǎ si de culturǎ popularǎ sǎ-si umple sufletul, sǎ se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. Cǎile ferate oferǎ o altǎ posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale feratǎ sa dat în folosintǎ în anul 1875, când a devenit functionalǎ si gara Sighet. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosintǎ noi trasee, pe calea feratǎ, înspre Ucraina. Calea feratǎ însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structuratǎ pe douǎ directii: 1) Satu Mare – Baia Mare – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Salva – Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus – Borsa. Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tǎutii – Mǎgherǎusi situat la 10 km de Baia Mare24[24]. 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-socialǎ Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercitǎ o influentǎ pozitivǎ mai ales asupra utilizǎrii fortei de muncǎ prin crearea de noi locuri de muncǎ, turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvoltǎrii economice a judetului.

2.4.1 Economia Economia actualǎ a judetului Maramures este de tip industrial-agrarǎ, aflatǎ în tranzitie la economia de piatǎ. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a cǎror distributie procentualǎ pe principalele ramuri de activitate se prezintǎ astfel: - agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ - industrie si constructii - servicii si alte activitǎti Total: 5,8% 46,2% 48,0% 100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003, în judetul Maramures Tabel nr. 2.1

INDICATORI Agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestiera Industrie si constructii Servicii si alte activitǎti TOTAL

Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165

Mai 2 501 46 104 47 928 96 533

Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, în crestere cu 557 persoane fatǎ de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiazǎ cǎ cea mai mare pondere o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmatǎ de industrie si constructii (47,8%), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (2,6%).

Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agriculturǎ, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiintǎrii de noi locuri de muncǎ în sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordantǎ cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentatǎ prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrǎtoare s-au dezvoltat datoritǎ prezentei zǎcǎmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masǎ lemnoasǎ. Astfel, metalurgia neferoasǎ ocupǎ primul loc ca pondere atât în productia industrialǎ a judetului cât si a tǎrii, Maramuresul ocupând locul întâi pe tarǎ în productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezintǎ principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoarǎ activitatea întreprinderi textile, de articole de blǎnǎrie, materiale de constructii, încǎltǎminte, produse alimentare etc. Populatia activǎ ocupatǎ, pe ramuri ale economiei (%), în judetul Maramures, în perioada 1998-2002 Tabel nr. 2.2 INDICATORI TOTAL Agriculturǎ Silviculturǎ, exploatare forestierǎ, vânat Industrie Ind. Extractivǎ Ind. Prelucratoare 1998 100,0 42,2 1,2 1999 100,0 49,0 1,0 2000 100,0 50,0 1,0 2001 100,0 49,0 1,0 2002 100,0 44,7 0,9

29,9 5,0 23,9

22,3 3,9 17,2

20,0 3,7 15,3

20,6 3,5 16,1

24,0 3,5 19,5

7% în 2002. .6 1.0 0.7%.9%. 1.5%).4 4.0 2.2 2.3 1.Energia electricǎ si termicǎ.0%.7 8. exploatarea forestierǎ si economia vânatului au variatii foarte mici.5 închirieri si servicii prestate întreprinderilor Administratie publicǎ 1.0 2.9 1.0 1.8 4.6 0. repararea si 6. Industria extractivǎ scade de la un an la altul (1999 – 3.7 1.4 1.6 4.1 0.4 1.1 întretinerea autovehiculelor.1 1.6 1.6 1. a bunurilor personale si casnice. Silvicultura.3 4.7 4.8 2. 2000 – 3.1 Învǎtǎmânt Sǎnǎtate si asistentǎ socialǎ Alte activitǎti 4. Industria feroasǎ este reprezentatǎ printr-o turnǎtorie de otel aflatǎ la Baia Mare.0 1.5 bancare si de asigurare Tranzactii imobiliare.3%) învǎtǎmântul si sǎnǎtatea.6 1. 2001.5 Transporturi si depozitare Posta si telecomunicatii 3.8 1.0 2.3 4.6 1. repararea si întretinerea autovehiculelor. masini si utilaje agricole si forestie re.8%.8 1.3%.9% în 2001 si 44.5 1.7 7.0 1.0 gaze si apǎ Constructii 2.5%). 0.8 Comert. INSSE.2 2. iar în anii urmǎtori ponderea a început sǎ scadǎ la 49.4 1. piese de schimb auto etc.0 0.0 4.6 1.3 1. 2002 – 3.9 2.5 1.0 0. transporturile (2000 – 2. 2002 – 3. 2003.6 4.5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 1. Productia acestor centre se bazeazǎ în general pe utilaj minier.1%.0 1. iar industria prelucrǎtoare are o pondere în crestere din an în an (2000 – 15. 2001 – 16. iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare.5 Activitǎti financiare. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50. comert. a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante 1.6 7.7 0.6 4.5 1. Activitǎtile care au o crestere semnificativǎ sunt: constructii. 2002 – 19.8 0.5 3.5 8.

4. porcinele.4 Învǎtǎmântul În anul scolar 2002 – 2003. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb. o scoalǎ de maistri si 14 institutii de învǎtǎmânt superior. principalele animale fiind bovinele. pepiniere pomicole si viticole.Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei. O îndelungatǎ traditie în judetul Maramures o are productia mestesugǎreasca din care se remarcǎ olǎritul la Sǎcel. Desesti si prelucrarea lânii la Sǎpânta. Tg.4. mobilier tǎrǎnesc. 271 scoli generale. 2. A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbunǎtǎtirea pajistilor. Baia Mare. grâu. Borsa. ovinele. Baia Sprie. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale. Viseu de Sus25[25]. reteaua unitǎtilor de învǎtǎmânt a judetului Maramures cuprindea 56 de grǎdinite. placaj. În sectorul cresterii animalelor s-au desfǎsurat actiuni menite sǎ conducǎ la stoparea scǎderii numǎrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. care în judet ocupǎ 71% din totalul suprafetelor agricole. unde se realizeazǎ mobilǎ. Cresterea animalelor este si ea prezentǎ. cherestea etc. de prevenire si transmitere a acestora la om. 2. Sǎpânta. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbunǎtǎtirea si asigurarea stǎrii de sǎnǎtate a animalelor. cartofi. 32 licee. .3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale. orz etc. Lǎpus si prelucrarea artisticǎ a lemnului cu vestitele porti maramuresene. cruci pictate. 1 scoalǎ profesionalǎ. la Vadul Izei.

3 INDICATORI Învǎtǎmânt total: Unitǎti Populatia scolarǎ Copii de grǎdinitǎ Elevi înscrisi Studenti înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt prescolar: Grǎdinite de copii Copii înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt primar si gimnazial: scoli Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt liceal: Licee Elevi înscrisi Personal didactic Învǎtǎmânt profesional: scoli Elevi Personal didactic Învǎtǎmânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: 31 15 698 1 508 30 15 792 1 494 30 16 382 1 591 32 17 083 1 425 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 296 17 630 1 010 52 17 526 941 52 17 448 929 56 17 853 920 208 64 108 4 405 273 61 912 4 243 272 59 542 4 287 271 54 093 4 022 3 4 450 35 1 4 669 79 1 4 881 48 1 5 477 57 . 2.Evolutia învǎtǎmântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr.

2003.4 Total (numar persoane) Urban (numar persoane) Rural (numar persoane) Locuitori / km2 Judetul . O primǎ cauzǎ a acestor scǎderi în învǎtǎmânt o reprezintǎ situatia economicǎ si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor.5 Populatia Conform ultimului recensǎmânt din 18 martie 2005.37% din populatia tǎrii. Populatia.1% iar densitatea populatiei este de 82. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003). Învǎtǎmântul superior a suferit si el o transformare dintr-un numǎr de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003.scoli Elevi înscrisi Învǎtǎmânt superior: Institutii Studenti 1 2 339 1 1 604 1 1 324 1 1 026 31 4 610 16 4 866 14 5 480 14 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. INSSE.9%. O scǎdere spectaculoasǎ au avut-o grǎdinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003). iar cea femininǎ 285 65026[26]. Maramuresul avea 535 000 locuitori. 2.6 locuitori/km2. cea ruralǎ 47. Populatia urbanǎ reprezintǎ 52. scolile profesionale au scǎzut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003. din care populatia masculinǎ 249 350.4. adicǎ 2. 2. pe sexe si medii. de la grǎdinite pânǎ la institutiile de învǎtǎmânt superior. la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr.

9% maghiari.8%). locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38. urmata de limba româna (33. 4. 35.9%). reformati (5.3%) s.27[27] Turismul reprezintǎ un factor ce poate duce la o crestere considerabilǎ a economiei judetului Maramures.6%).7%). urmati de greco-catolici (38.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38.3 Sursa:www.7 85. Din punct de vedere confesional. romano-catolici (12. în mǎsura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practicǎrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare.3 84. 19. ortodocsi (3.7%).insse. ucraineana (2.7%).a.6 82.2 84.a.6% evrei.0%). maghiara (25.2 82. CAPITOLUL 3 ANALIZA – DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEŢUL MARAMUREs . Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36.5% ruteni (ucrainieni) s.Maramures Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88.5%) s.a.maramures.4% români.

Denumit si Ţara Lemnului. acesta s-a fǎcut remarcat prin frumusetile si bogǎtiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. cu caracteristici si personalitate distinctǎ. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: Sǎpânta. Rozavlea. Este de preferat acest din urmǎ drum care oferǎ un numǎr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti. Dupǎ sieu se aflǎ satul Ieud cu cea mai veche biserica maramureseanǎ. din nordul Moldovei. Moisei. Bârsana. trecând prin inima Oasului. dedicat celor 29 tǎrani ucisi aici în 1944. loc pitoresc de popas cu o cabanǎ. traditiile. Ciocǎnesti si Iacobeni. teren de camping si parching. unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. adevarat muzeu de artǎ popularǎ. cu un interesant port popular. principala localitate din Ţara Oasului.Judetul Maramures reprezintǎ o zonǎ turisticǎ aparte. spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie. 3. sieu.1 Continutul potentialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesantǎ cǎlǎtorie în depresiunea numitǎ "Ţara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutâi si Ţibles. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au pǎstrat aproape nealterate porturile. Seini este o comunǎ mare unde întâlnim podgorii. prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti. pe la Negresti. sat cu un cimitir original. Pornim. Giulesti si Vad. pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se aflǎ hanul turistic "Sâmbra Oilor". De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului. obiceiurile si arta popularǎ. fosta resedintǎ voievodalǎ în sec. În continuare se trece prin Bogdan Vodǎ. Negresti. unde se înaltǎ impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza. important centru de ceramicǎ. al XIV-lea. mai întâi. Nǎnesti. vechi centru minier. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei. Dragomiresti. Strâmtura. peste pasul Prislop si se intrǎ în depresiunea Ţara Dornelor. Varna. Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie sǎ arǎtǎm cǎ de aici se poate vizita si o altǎ zonǎ etnograficǎ foarte interesantǎ "Ţara Oasului". fie pe Valea Izei. Se trece mai apoi prin Borsa. Vom porni pe soseaua ce duce la Seini. pe la Poiana suiorului. În drum sunt întâlnite localitǎtile Cârlibaba. Certeze. o fermǎ horticolǎ unde s-au . vechi centru minier.

Mergând spre vest. care se aratǎ ziua prin luminisuri de pǎdure. când ultima tehnologie a robotizat existenta. cu legende despre femei de pe celǎlalt tǎrâm. cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn. una de drojdie de bere si una de abrazive. greu de definit pentru strǎini. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pânǎ la linguri. Dacǎ esti venit din alte colturi de lume. care exerseazǎ de multǎ vreme arta ospetiei si a mitologiei. La început de nou mileniu. Între zidurile ei. arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii.. ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. arta cioplitorilor dǎinuie ca una dintre virtuozitǎtile meleagului. poartǎ ori casǎ. mobilier. Ţinutului i s-a spus pânǎ nu demult. la începutul secolului trecut. cu oameni în costume viu colorate. În apropierea comunei. Maramuresul înseamnǎ un univers în care se îngemǎneazǎ. vom întâlni marea comunǎ Mediesul Aurit. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capatǎ lemnul. Splendoarea tinutului este datǎ de lumea satelor. localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. unde se înaltǎ o cetate din sec. o carierǎ de piatrǎ pentru pavaj si chiar douǎ mici fabrici. Atractia tinutului este fǎrǎ egal si resorturile ei tainice rezidǎ din oamenii locului. Pentru eliberarea lor a trebuit sǎ intervinǎ armata. ori cu atâtea si atâtea chipuri. vrei sǎ te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi. 90 la sutǎ din suprafata Maramuresului. cu atâta firesc. care trǎiesc întrun fel de paradis dat de Dumnezeu. iobagii rǎsculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans. Toate sunt . pǎdurile reprezentând. Esti primit în lumea lor cu respect. iatǎ cǎ este posibil sǎ amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai. privelisti si trǎiri. care a trecut apoi la sângeroase represalii. pe dealul Bradului.. Un tinut al misterelor. dar si cu demnitate.aclimatizat migdali si lǎmâi. cu colinde care urcǎ pǎmântul pânǎ la cer. dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. Sunt curiosi sǎ afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata sǎ povesteascǎ si sǎ arate ce-i cu viata lor de tǎrani. "Ţara Lemnului". al XII-lea. în care fiecare asezare apare ca un mic miracol. Starea de uimire nu te pǎrǎseste aproape nici o clipa.

Resursele turistice naturale sunt alcǎtuite dintr-o serie de elemente caracteristice. Iezer. Ţara Maramuresului reprezintǎ una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbinǎ armonios cu cele social-istorice. la 1786 m altitudine. rǎspândite mai ales pe versantul sudic. Bistrita Aurie. cu apǎ limpede. prin înǎltimea turlelor. . prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ. praguri în spatele cǎrora s-au format lacurile glaciare din partea superioarǎ a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. reprezintǎ cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali.1. specificul etnografic si folcloric. jalonati de o serie de vǎi. predominate de semnul soarelui si al funiei. nemodificate prin activitatea umanǎ. Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciarǎ. care coboarǎ în cascade. O cǎlǎtorie în tinutul Maramuresului înseamnǎ o superbǎ aventurǎ în Împǎrǎtia Pitorescului. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. Pe lângǎ marea diversitate a peisajului. Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene. maramuresean.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief. prin armonia proportiilor. Muntii Rodnei din care face parte Ţara Maramuresului.lacul Iezer. în spatele unor depozite morenice (Buhǎescu II. Bisericile din lemn din Maramures unele vechi de peste jumatate de mileniu – alcǎtuiesc un spectacol unic european. foarte abrupt. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. Sǎpânta. cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu. La picioarele pârâului Pietrosu. Glaciatiunea cuaternarǎ a lǎsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic. încântând prin tehnica ineditǎ a constructiei. Izvorul Pietrosului. 3. simboluri ce semnificǎ firul vietii. Izvorul Bistritei). Somesul Mare. cu numeroase zǎnoage. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 .1950 m. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. bunǎ de bǎut.inconfundabile prin monumentalitatea si bogǎtia motivelor decorative. este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare d in masiv . ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri.

cu specii rare printre care si floarea de colt. sunt unice în Carpatii Orientali. Prima este Zǎnoaga Micǎ. urmele glaciare creeazǎ o rezervatie cu o suprafatǎ initialǎ de 183 ha. Culmea principalǎ adǎposteste pe versantul nordic trei cǎrǎri glaciare care. pestera Jgheabul lui Zalion.Zalion si a fost declaratǎ monument al naturii. cerbul. care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu. la începutul secolului XX. Ea face parte din complexul carstic Tǎusoare . iar la limita superioarǎ a pǎdurii de molid apar exemplare de tisǎ. cu galerii în lungime de 9530 m. versantul sudic al Vârfului Pietrosu. În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun. cu pereti prǎpǎstiosi. Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei. Pestera din Dealul Popii. Rezervatia de castani comestibili a fost creatǎ în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean. râsul.Rezervatia Pietrosul Mare. marmota. capra neagrǎ. zona limitrofǎ a vârfului gǎzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul tǎrii. Alte pesteri din zonǎ sunt: Pestera lui Maglei. care adǎposteste lacul Iezeru si obârsia pârâului Pietrosu. Specia de castan comestibil se dezvoltǎ între 240 si 700 metri altitudine. Rezervatii de mlastinǎ s-au format destul de târziu în timp. în care sunt cantonate Râurile Buhǎescului populate cu pǎstrǎv. O bunǎ parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri. Vǎrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpinǎ si subalpinǎ. cea mai extinsǎ si a doua. descoperitǎ în 1955. prin peisajul lor sǎlbatic. apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. Pestera Zânelor. Rezervatia se întinde pe o suprafatǎ de aproximativ 450 km. acvila de munte. geologia. Pestera de la Piatra Busuiocului. O importantǎ economicǎ si peisagisticǎ o reprezintǎ rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. adǎposteste cǎldarea Buhǎescu. fauna. În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om. Flora. originarǎ din Asia Micǎ. la o altitudine de 550 m. este Zǎnoaga Iezeru. O importantǎ rezervatie naturalǎ se aflǎ la 10 km de orasul Borsa . pe terasa de pe dreapta râului Sasǎr si pe prima treaptǎ a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. când s-a ajuns la concluzia cǎ mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un . cea mai adâncǎ.Dintre ele se evidentiazǎ Pestera Izvorul Tǎusoarelor.

strǎbate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. alun. care sunt foarte putine. Mai mult de jumǎtate din suprafata lacului este ocupatǎ de trifoiul de baltǎ. Ea s-a format întrun rest de crater vulcanic. Un peisaj de neuitat oferǎ turistilor Masivul Rodnei. trifoiul de baltǎ. Mlastina oligotrofǎ Vlǎschinescu se aflǎ pe platoul izvoarelor. sub liziera pǎdurii. se aflǎ la altitudinea de 1800 m. situatǎ în raza localitǎtii Sǎpânta. o cǎdere de apǎ. Speciile care vegeteazǎ pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turbǎ. Mlastina Poiana Brazilor. Pe baza ultimelor cercetǎri. . rogozul. plop. Lacul Morenilor din hotarul satului Breb. Cascada Izvorul Cailor. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. de la o înǎltime de circa 60 m. unde ocupǎ o suprafatǎ de 3 ha. de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea. având ca punct de plecare Ocna sugatag.5 km de Borsa. Ţara Maramuresului pǎstreazǎ numeroase locuri în zona montanǎ. care include specii de crin. Breb. precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu. în trepte. roua cerului . la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume.plantǎ carnivorǎ. În jurul lacului. la o distantǎ de 4. cu o serie de piscuri ce depǎsesc 2000 m. Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datoritǎ mai multor cauze printre care dotǎrile si drumurile modernizate. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare. este consideratǎ unicǎ în tarǎ prin existenta jepurilor care aici vegeteazǎ la cea mai joasǎ altitudine din Carpatii Românesti (970 m). specii de alge de origine nordicǎ. cu un luciu de apǎ de 4300 mp si o adâncime de 20 m.veritabil depozit de relicve. pe o suprafatǎ de 20 ha se întâlneste o interesantǎ asociatie vegetalǎ. trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Apele se prǎvǎlesc zgomotos. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei. afluent al râului Mara. la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi. având o formǎ circularǎ. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos. Minunata creatie a naturii. Aceastǎ rezervatie naturalǎ rǎmâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi). s-a format în urma unei alunecǎri de teren.

1. Ca suprafatǎ. aflate la Sǎpânta. Cadrul natural maramuresean conferǎ multe asezǎri. Statiunea climatericǎ Izvoarele se aflǎ la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. la poalele Pietrosului. În . punctul cel mai jos care se aflǎ în Depresiunea Sighetului. calcice. Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu.1 Relieful Zona se caracterizeazǎ printr-un relief destul de variat. În S-V Muntilor Gutâi se aflǎ Creasta Cocosului si Cheile Tǎtarului. de la luncile râurilor la crestele muntilor. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. numite de localnici "borcuturi". pe malul Tisei. este situat la 204 metri. aspecte de statiuni balneare sau climaterice. Borcut . Viseul de Sus (20). Muntii Maramuresului. Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. Borsa. Pestera cu oase de la Poiana Botizii. sub Vârful Ignis (Gutâi). la 800 m altitudine. Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarnǎ. Sǎlistea de Sus si altele28[28]. Pestera de la Vǎlenii sonicutei de pe Valea Repedea. Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale. Stoiceni.Bǎiut.între douǎ limite extreme. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pesterǎ. are calitǎti terapeutice de odihnǎ si recreere. ponderea principalǎ o ocupǎ zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei. Borsa (30). 3. care presupune cresteri si descresteri .Breb. În apropiere de Cheile Tǎtarului se aflǎ statiunea Runcu Plesa (100 locuri de cazare). iar înǎltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. ambele aflate în apropiere de Bǎiut. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Farcǎu si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite. Strâmbu . Valea Virului (14). Ieud. situatǎ în plinǎ zonǎ a molidului.1. cu patru cabane pentru cazare. magneziene.Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan.

unde unele vârfuri depǎsesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis . Acesti munti. cu altitudine redusǎ (în medie 600-l000m). Frasin) atinge abia 827 m si la înǎltimi mai mari în Muntii Gutâi. Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)29[29]. Repedea. Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). Cormaia (2033m). Gutâi . Ţara Oasului. Pietroasa si Dragos). este de origine tectonicǎ si erozivǎ. pe substrat sedimentar (marne. Caracteristice sunt de asemenea. au pe alocuri curmǎturi relativ joase. Caracteristica generalǎ a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline. Buhǎescu Mare (2188m) si Bǎtrâna (1710m). Negoiescu. se prezintǎ sub formǎ de platouri cu conuri vulcanice deasupra. o cuvetǎ cu relief colinar si piemontan. care se întind pânǎ la valea Botizei. unde punctul culminant (vf. Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcatǎ de mai multe vârfuri: Garagalǎu (2158m).Maramures se aflǎ doar partea nordicǎ a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). circuri si vǎi glaciare (Fântâna cu Cimpoiasǎ. micile depresiuni de pe latura sudicǎ a Gutâiului (Bǎita. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas. folosite ca pǎsuni de culme. Populatia acestei mici depresiuni pǎstreazǎ si astǎzi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor. care închide Depresiunea Maramuresului pe aceastǎ laturǎ. . Constructia petrograficǎ si formele de relief dominante justificǎ împǎrtirea acestor munti în douǎ grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. dintre valea Tisei si valea Sǎlǎutei. Piatra Rea (1825m). sud-vest se desfǎsoarǎ grupa nordicǎ a lantului muntos de origine vulcanicǎ. dominate de urme glaciare: morene. în Muntii Oasului. deasupra cǎrora saltǎ vârfuri conice. Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari dimensiuni. Muntii vulcanici ai Maramuresului. Firiza. În partea de sud. argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. închisǎ spre vest de câteva maluri vulcanice.1442 m).1307 m. între care mai circulate sunt Negresti-Oas. Negoiasa (2041m). Pǎdurile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili.

A doua grupǎ, a Muntilor Ţibles, este constituitǎ, în cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii), care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaugǎ restrânse iviri de andezite si prioclastite, care alcǎtuiesc proeminente de relief, adevǎrate mǎguri conice, între care cel mai înalt este vârful Ţibles de 1839 m altitudine. Muntii Maramuresului. Se însiruie de la nord spre sud-est de la vǎile Carlibaba si Bistrita Aurie pânǎ la frontierǎ, pe partea dreaptǎ a Viseului. În general sunt constituiti din sisturi cristaline, strǎpunse de andezite. În cadrul Muntilor Maramuresului se detaseazǎ Culmea Pop Ivan, cu vârful Mica Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m), Muntele Pop Ivan (1937 m). Masivul Farcǎu este asezat între vǎile Ruscova, Repedea si Rica; vârful care dominǎ masivul se numeste Mihǎilescu (1918 m), unde se aflǎ si lacul periglaciar Venderelu. Tot în cadrul acestui lant muntos se aflǎ si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârsǎnescu (1542 m). În toti acesti munti se practicǎ pǎsunatul, de primavara pânǎ toamna, fiind împânziti de stâne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu si-au schimbat „locurile de vǎrat" iar ,,drumurile oilor" se pǎstreazǎ încǎ din secolul al XIV-lea, când aceste locuri apar mentionate pentru prima datǎ în documente. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârdǎului se situeazǎ între Ruscova si Vaser; vârful are 1850 m altitudine. Se detaseaz râul

ǎ din aceastǎ culme si Prislopasu (1201 m),

Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungitǎ spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Mai la sud, spre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, care merge de la Vaser pânǎ la izvorul Ţibǎului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se dezvoltǎ masivul Cearcǎnu Prislop, care cuprinde Muntele Cearcǎnu (1847 m) si culmea Prislop. Muntii Zimbroslaviile se situeazǎ între vǎile Ţibǎului si Bistrita Aurie pânǎ la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina Ţapului, care este între

Carlibaba si Ţibǎu30[30]. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr. 3.1 Vârful, denumirea si altitudinea (m) Pietrosul 2 303 Gǎlatului 2 159 Cearcǎului 1 849 Ţibles 1 839 Hudinului 1 611 Gutâi 1 445 Plesca 1 323 Secului 1 311 Ignis 1 306 Plesca Mare 1 302 Mogosa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Masivul in care se afla Rodna Rodna Rodna Ţibles Ţibles Gutâi Gutâi Ţibles Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Gutâi Localitatea cea mai apropiata Borsa Complex Borsa Complex Borsa Dragomiresti Botiza Mara Bǎiut Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Desesti Ciocotis Distanta (km) 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti Muntii Rodnei. Masivul cel mai înalt din Carpatii Rǎsǎriteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). 30-40 spre Creasta km nord, si principalǎ prezintǎ spre o mǎsoarǎ sud cu peste 50 km lungime, celei pe o în lǎtime de asimetrie asemǎnatoare exceptia zonei fǎgǎrasene: abruptǎ apropierea

domoalǎ

Pusdrele,

cǎreia

se

aflǎ

o

cabanǎ

si

un

refugiu

Salvamont.

Lipsit

în

zona

alpinǎ

de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul31[31]. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoarǎ, pasuri care din vremuri strǎvechi o leagǎ de celelalte tinuturi românesti. Astfel, intrarea în Maramures, dinspre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Gutâi, dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si legǎtura se fac prin pasul Prislop, dinspre zona Bistrita-Nǎsǎud, legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul setref, iar legǎtura cu depresiunea si Ţara Maramuresului se face prin pasul Huta. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete naturalǎ si beneficiazǎ de amenajǎri turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu specific zonal. Depresiunea Maramures este dominatǎ de douǎ categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra vǎile, bazinetele si micile depresiuni. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sǎpânta, Piemontul Gutâiului, Piemontul Vǎratecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu afluentii sǎi a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei cuprinde, de asemenea, o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asezǎrilor, amintind în acest sens bazinetele Sǎcel, Sǎlistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poartǎ numele: Mara, Cosǎu, Rona si desigur Sighet, depresiune situatǎ la confluenta Izei cu Tisa caracterizatǎ de terase joase si lunci; râuletul Sǎpânta a creat Depresiunea Sǎpânta, în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume, de mare faimǎ în tarǎ si în lume.

3.1.1.2 Clima

ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazutǎ.1.40 C în depresiuni. Iza si Sǎpânta cu afluentii lor). În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul. lernile sunt destul de geroase. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9. În munti. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pânǎ la 1 400 m anual. Temperatura maximǎ absolutǎ 39. iar o micǎ parte cum este Ţibǎul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita. iar temperatura minimǎ absolutǎ -31. iar stratul de zǎpadǎ atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreazǎ pânǎ la 200 de zile din an. Deasemenea clima este favorabilǎ turismului de agrement. Râul Viseu izvorǎste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se varsǎ în Tisa în localitatea Valea Viseului.60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus. în zonele depresionare si deluroase. nu sunt vifornite si vijelii. precipitatiile sunt mult mai abundente. Regimul precipitatiilor.3 Reteaua hidrograficǎ Hidrografia zonei Maramures. Clima regiunii este beneficǎ pentru practicarea turismului.Clima zonei Maramures este moderatǎ de tip temperat continental. vara se vede stratul gros de zǎpadǎ. Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti). De la izvoare si pânǎ la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau . lapovitǎ si ploi reci si se întind pe o perioadǎ lungǎ. de recreere sau tratament. 3.1.40 C a fost înregistratǎ la 16 august 1952 în localitatea Seieni. cu zǎpadǎ abundentǎ. precum si invaziile de aer rece32[32]. În peroiada de iarnǎ sunt frecvente inversiunile de temperaturǎ în ariile depresionare. iar Izvorul Cǎtelei merge spre Ceremus (Ucraina).

lezerul Mic. Slatina. O mare bogǎtie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de apǎ sunt lacurile. Lacul Bǎtrâna. Principalele cursuri de apǎ ale judetului Maramures Tabel nr. Lacul Rosu si încǎ peste 30 de lacuri mici în coline. Baicu. Din partea dreaptǎ Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova.Viseul. Negoiescu. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. pârâul Sugǎului. Dintre lacurile glaciare amintim Buhǎescu Mare. Afluentii Izei pe partea stângǎ sunt: Bǎleasa. iar restul Tǎul fǎrǎ Fund. Izvorul Negru. 3. Râul Sǎpânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. strǎbǎtând peste 83 km. Tǎul lui Dumitru). datorat pǎdurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol. ledisorul. Pe partea stângǎ. Mara. Cimpoiesu. Pârâul Hotarului. dar mici.2 Lungimea cursului de apǎ (km) Totalǎ Râuri Pe teritoriul judetului . Apele sǎrate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele douǎ localitǎti a unor statiuni de agrement si balneare.Valea Fântânelor. lung de 22 km. lezerul Pietrosului (18 lacuri). Râul Iza izvorǎste de sub vârful Bǎtrâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se varsǎ în Tisa. Valea lui Dragos. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei . cu largi posibilitǎti de tratament al bolilor reumatismale. sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihǎilescu). Pietroasa. Slǎtioara. cel mai întins lac de minǎ din România fiind lacul Gavrila. Mai numeroase. Botiza. Podul Izvorului. Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. Caracteristica râului este debitul mare si constant. cel mai important afluent este pârâul Ronisoara. Vremusu. Pe partea dreaptǎ.

Pǎdurile de foioase adǎpostesc o mare varietate de animale: cerbu l carpatin. peste 30 de specii. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare. jderul de pǎdure. ursi. cocosul de munte. vânturetul rosu. Ierburile bogate sunt favorabile pǎstoritului. Pentru zonele alpine. rogozul. pǎstrǎvul curcubeul. scobarul etc. Gutâi si Ţibles. Se mai gǎseste marmota. rata. peste 60 de specii cuibǎresc aici. 1999 – 2003. Amintim acvila de stâncǎ. râsul. În pǎdurile de rǎsinoase gǎsim specii de animale si pǎsǎri într-un mare numǎr. apreciatǎ pentru blana si pentru grǎsimea folositǎ în medicina popularǎ. Viseu. În general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizatǎ de pǎduri de conifere si pajisti alpine. lupul. Vegetatia variatǎ si bogatǎ a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. cu preponderentǎ molidul. stejar. ciocǎnitoarea cu trei degete. Etajul subalpin se încadreazǎ în general între 1900 m si 1700 m altitudine. Coniferele. capra neagrǎ a fost una din bogǎtiile si mândriile Maramuresului. forfecuta galbenǎ. jderul de piatrǎ. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. bursucul. fag. care determinǎ vegetatia si fauna caracteristicǎ acestora.4 Solurile.1. azaleea piticǎ etc. urechelnita. Pǎsǎrile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare numǎr. Apele de munte (Tisa. cleanul. mistretul. Pentru foioase distingem rǎsinoase.1. lupi. ocupǎ zone întinse în Muntii Maramuresului. care însumeazǎ peste . brumǎrita. INSSE. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o florǎ bogatǎ si cu multe raritǎti. vulpea. ursul brun. gorun. pitigoiul de brǎdet. veverita. iepurele. stiuca.Somes Lǎpus Iza Viseu Vaser Mara 381 115 83 80 43 40 61 115 83 80 43 40 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. Lumea pǎsǎrilor în pǎdurile mixte este mai variatǎ. mrana. Bucuresti 3. tiparul. cǎpriorul. coborând uneori pânǎ la 1400 m. cu mare grijǎ a fost repopulatǎ începând cu anul 1964.

23 de specii33[33]. 3.1.1.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de florǎ si faunǎ, au determinat autoritǎtile administrative sǎ le protejeze prin lege, constituind unele rezervatii naturale si declarând anumi te specii monumente ale naturii. Cea mai reprezentativǎ zonǎ protejatǎ prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500 ha sunt pǎduri. Este situatǎ în limitele localitǎtilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de florǎ de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea pǎmântului (Heracleum carpaticum) etc. Specii de muschi pe care le gǎsim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt

considerate ca relicte arctice. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi), iar lângǎ pǎdurile de molid - zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. Zona este bogatǎ si în faunǎ dintre care amintim capra negrǎ (Rupicapra rupicapra}, recolonizatǎ în anul 1964, marmota (Marmota marmota), recolonizatǎ în anul 1973, râsul (Lynx lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila de stâncǎ (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii. Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi

bucurii de neuitat, astfel34[34]: • Borsa (Gura Pietroasa) - Statia metorologicǎ - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei Buhǎescu - Tǎmita la Cruce; • Poiana Borsa (Gura Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele – Curmǎtura Gǎlǎtiului; • Statiunea de odihnǎ Borsa - pârtia olimpicǎ de schi - Buza Muntelui – Cabana Puzdrele; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Cascada Izvorul Cailor - saua stiol - Hanul Prislop; • Statiunea de odihnǎ Borsa - Podul Izvorului - Poiana Runca - Poiana stiol – saua Gargalǎu; • saua Gargalǎu - saua Gǎlǎtiului - Târnita Negoieselor - saua Buhǎescu Mare (Târnita "La Cruce") - Vârful Bǎtrâna - Dealul stefǎnitei. Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Bǎlǎsinii este situatǎ în Muntii Maramuresului, cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacǎn. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin lege, Mlastinile Vlǎsinescu, Tǎul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul Morǎrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Tǎtǎrului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o rarǎ frumusete. Alte specii de faunǎ si florǎ ocrotite în zonǎ sunt bujorul de munte, laleaua pestritǎ, precum si o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul, corbul, acvila tipǎtoare micǎ, bufnita, huhurezul, ciuful, cocosul de munte, iar dintre pesti, lostrita. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite Vârful

precum plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. 3.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Rez. Nat. Pietrosul Mare Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Bǎlǎsinii Stâncǎriile calcaroase de la Zâmbroslâvii Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei Rez. de gorunet Ronisoara Rez. de larice Costui Rez. Poiana Brazilor Rez. Pǎdurea Crǎiasa Rez. Creasta Cocosului Rez. Mlastina Oligotrofǎ Vlǎscinescu Rez. Nat. Tǎul lui Dumitru Rez. Arboretele de castan comestibil Rez. Fosilierǎ Chiuzbaia Rez. Nat. Lacul Albastru Rez. Forestierǎ Bavna-Conga Rez. Cheile Babei Rez. Pestera cu oase Rez. Pestera Vǎlenii somcutei SâlhoiSuprafata (ha) 3 300 800 5 0,2 62 0,7 4 44 50 3 3 500 50 1,54 26 15 0,5 5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003, INSSE, Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de cǎtre Comitetul MAB UNESCO, reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafatǎ de cca 3300 ha. Aceastǎ zonǎ este destinatǎ conservǎrii diversitǎtii si integritǎtii comunitǎtilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protejǎrii diversitǎtii genetice a speciilor.

la o altitudine medie de 228 m fatǎ de nivelul mǎrii. zona turisticǎ montanǎ. semnificatie. sopârlita. cocos de munte etc. floarea de colt etc. vechime si desfǎsurare. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. dar prezente si pe vǎile Tisei si Viseului.Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare. Maramuresul istoric posedǎ un potential turistic antropic. arhitecturale si etno grafic – folclorice. Municipiul Baia Mare este situat în partea vesticǎ a judetului Maramures. pǎiusul. Turnul lui stefan . cerbul. împreunǎ cu resursele antropice prezente în fiecare zonǎ. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar – Lǎpus. se disting urmǎtoarele zone: zona etnografic – folcloricǎ a Ţǎrii Maramuresului. acvila de munte. Biserica Sfânta Treime. casa Iancu de Hunedoara. tesǎturi. mierea ursului. datini si folclor. complex si unitar.1. porti. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vǎile Marei si Izei. Datoritǎ unui complex de conditii favorabile. istorice. peste pasul Huta.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umanǎ. ceramicǎ. Cosǎului si Izei. capra neagrǎ. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seamǎ în asezǎrile de pe vǎile Marei.ridicat în secolul al XV- . Sighetu Marmatiei si Sǎpânta. 3. pe cursul mijlociu al râului Sasǎr. biserici. dintre care putem enumera: gusa porumbelului. unelte. multe dintre ele sunt adevǎrate muzee în aer liber. Ţinând seama de ansamblul elementelor naturale. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si pǎsǎri cum ar fi: ursul brun. în pitoreasca si nu mai putin importanta Ţara Oasului 35[35]. unice prin frumusete. în care sau pǎstrat aproape nealterate arta popualarǎ de o pregnantǎ originalitate: case. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. în depresiunea cu acelasi nume. ce poate fi continuat. reprezentând o zonǎ renumitǎ prin elemente de etno grafie si folclor. ce compun potentialul turistic. râsul.

între râurile Mara si Cosǎu. o replicǎ a turnului se aflǎ ridicatǎ lângǎ prefecturǎ. 109 F. din foisorul sǎu se poate vedea o frumoasǎ panoramǎ asupra orasului. cu viata sa economicǎ si culturalǎ specificǎ burgurilor transilvane. populatia comunei este mixtǎ: o bunǎ parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiarǎ (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români. înalt de aproape 50 m. în stil gotic. artǎ. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vǎile. Clǎdirea actualei biserici reformate se pare cǎ este cea mai veche constructie din oras. vechi. este o constructie din piatrǎ. Turnul Mǎcelarilor. si o fac si astǎzi. dominat de dealuri si coline. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal. perpendiculare pe sosea. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360.J. Institutii de prestigiu din clǎdirile trainice. Orasul s-a dezvoltat în timp. oamenii Maramuresului de pe toate vǎile zonei. Vechiul Han al orasului. pe cumpǎna apelor. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. de la crucea drumului din Feresti. În general. deasupra usii de la intrare pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului. Orasul Sighetu Marmatiei. oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor. la 5 km. De altfel. Vis-a-vis de bisericǎ este clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa. orasului nu i s-a acordat atentia meritatǎ pe mǎsura prestigiului de veche capitalǎ a unei provincii istorice românesti de mare rezonantǎ. sub denumirea de Zalatina (Slatina). . pe fronton. 58 km. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. centrul vechi s-a pǎstrat în întregime. D. mineralogie36[36]. pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimatericǎ Ocna sugatag.lea. secolul al XI-lea. în ultimii 50 de ani. Muzeul judetean . urcând panta dealului. În zona turisticǎ Valea Cosǎului. Asezarea este situatǎ într-un spatiu pitoresc. asezarea dezvoltându-se ca o micǎ capitalǎ de judet. etnografie. care. pe frontiera de nord-vest a tǎrii. din care se desprind strǎzi drepte. Din pǎcate. este vechea capitalǎ a Ţǎrii Maramuresului . dau o notǎ specificǎ orasului.are mai multe sectii: istorie si arheologie. iar de la Baia Mare.

cafenele. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. Ocna sugatag apare în documente în stǎpânirea familiilor nobile din Giulesti. în partea superioarǎ a bazinului Mara. Brebul se învecineazǎ cu localitǎtile Budesti si Sârbi de pe Valea Cosǎului. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. În general. satele din jur) de a-si construi case de vacantǎ proprii. restaurante. Tot aici. De altfel. Ocna sugatag. afluent al Marei. în apropierea ei aflându-se si localitatea Doraslǎu. ne sugereazǎ exploatarea sǎrii aici din timpuri vechi. la Giulesti. Complexul modern este situat în apropierea pǎdurii Crǎiasa. imediat la poalele acestuia. cu arbori de stejar de sute de ani. Bolnavii beneficiazǎ de cabine individuale. azi disparutǎ. Baia Mare. la "Creasta Cocosului". nefiind pe nici una din arterele principale. fizioterapie (inhalatii. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". din neamul Rednicenilor. în imediata apropiere a Complexului. Prin traditie se mai stie cǎ aici erau bǎi balneoclimaterice din vechime. dar si tǎranii din satele Maramuresului. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. Statiunea de astǎzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. Dupǎ decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. instalatii de hidroterapie. baruri. masaje. . Hoteni si . urmasi ai lui Dragos37[37]. o adevǎratǎ capodoperǎ a arhitecturii în lemn. pǎdurea fiind ocrotitǎ ca monument al naturii. împachetǎri cu parafinǎ. sǎli de gimnasticǎ medicalǎ). Vin aici oameni la odihnǎ si tratament din toatǎ tara.Apoi s-a mai numit si "La sare". dar si la "borcutul" de la Breb. în deceniul trecut pǎrintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbogǎti peisajul locului. localitatea este situatǎ pe Valea Sǎratǎ. terase. Stâncǎria de pe Muntii Gutâiului. Oarecum izolat.De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cosǎului sau Marei. cantine.

Franta. dr. prin care îl întǎreste pe romanul Dragos. Slatina (Ocna sugatag). Este strǎbǎtut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvorǎsc din Muntele Gutâi si se varsǎ în râul Mara. Un sat nu este numai o asezare în spatiu. din 20 martie 1360. satul fiind pe dreapta. Accesul în sat se face pe drumul care leagǎ Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti. dr. din zona Lǎpusului. . între aceste douǎ localitǎti. În zona turisticǎ Valea Izei întâlnim satul Ieud. În hotarul Brebului se aflǎ mlastinile cu turbǎ. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. cu o pantǎ abruptǎ. fiul lui Giula. De remarcat faptul cǎ acoperisul. A atras cercetǎtori români si strǎini care au studiat satul cu oamenii sǎi (cercetǎrile interdisciplinare conduse de prof. Copacis si Breb. a fost construitǎ înainte de 1531. Franta)38[38]. Claude Karnoouh.Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. Satul Breb de astǎzi cuprinde teritorii care în perioada medievalǎ fǎceau parte din asezǎrile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. are o singurǎ streasinǎ. Arhitectura bisericii este specific maramureseanǎ pentru acest gen de constructii. fiul lui Carol Robert. Brebul pǎstreazǎ bine încǎ arhitectura traditionalǎ. în mosiile Breb. lǎrgitǎ în 1643 si reparatǎ în 1715. neobisnuite în regiune. dr. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare. asezatǎ în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. Desesti. numite Tǎul Chendroaiei sau Lacul Morǎrenilor. diplomǎ care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. groase de opt metri. Mihai Pop. folclorul. Intrarea în bisericǎ se face pe o poartǎ aflatǎ pe peretele sudic. doc. Biserica satului. 1970-1974. portul. Hǎrnicesti si Sat sugatag. obiceiurile. Danielle Mason. Prima atestare documentarǎ este o diplomǎ a regelui Ludovic I de Anjou. Copacis.

zǎmislite dupǎ legile lui. trecǎtorul prin Ieud poate vedea încǎ în zilele de sǎrbǎtoare portul popular. de ctitori de mǎnǎstiri si biserici. pârâul Ieudului. este Biserica din ses din Ieud. perpendicular pe axa drumului. printre care se numǎrǎ si Tipǎriturile lui Coresi "Întrebare Crestineascǎ" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). Un alt monument de arhitecturǎ în lemn. mobilier specific si desigur carte veche româneascǎ de mare valoare din principalele centre (Râmnic. în bisericǎ se pǎstreazǎ o colectie de icoane pe sticlǎ. Ieudul a pǎstrat si o serie de monumente de arhitecturǎ tǎrǎneascǎ laicǎ: case si anexe gospodǎresti. de bucurii si necazuri. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndepǎrtate. în Maramuresul istoric. Ieudul este aceastǎ "cale" si o deschidere cǎtre tarǎ. Buzǎu. Ieudul a pǎstrat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori. la nord asezarea este dominatǎ de Muntii Ţibles. greco-catolicǎ. covoare si stergare cu motive geometrice. Ieudul mǎrturiseste despre obârsiile strǎmosesti. Biserica din Deal sau Biserica Balculu. acolo în miazǎnoaptea pǎmântului românesc. mobilier specific si câteva cǎrti de mare valoare. . un sat poate fi si o cale cǎtre tarǎ. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). crescute din pǎmânt si deodatǎ cu pǎmântul. Biserica este edificatǎ în anul 1718. Prin tot ce a dǎinuit din începuturile lumii si pânǎ azi. vopsite în coloranti vegetali si minerali. la margine de hotar voievodal strǎbun. orânduit dupǎ legile omenesti. de martiri. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodǎriilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. în bisericǎ se pǎstreazǎ icoane vechi pictate pe lemn. o valoroasǎ colectie de icoane pictate pe sticlǎ de Nicula.ci un loc în umanitate si în univers. Blaj. de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". din secolele XVII-XVIII. în care se varsǎ perpendicular Ieudisorul. Iasi). de dascǎli si preoti. În Ieud se aflǎ o bisericǎ veche datând din anul 1364. Un sat este un loc anume. covoare maramuresene. vâltori) etc. instalatii tehnice actionate de apǎ (mori. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. Comuna Ieud este asezatǎ la sud de soseaua care urmeazǎ firul vǎii Izei. de-a lungul cǎreia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul. Astǎzi. sacrificii.

numitǎ Botiza. prin pitoresc si originalitate. Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. Situat la 97 km. daruitǎ de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). Biserica a fost restauratǎ în anul 1962. precum si cea mai veche pravilǎ în limba românǎ scrisǎ de mânǎ cu litere chirilice cunoscutǎ sub denumirea de "Codicele de la Ieud". de Sighetul Marmatiei. a cunoscut în comunǎ o puternicǎ revitalizare. pe lângǎ satisfactii de ordin moral . numitǎ "Biserica din deal". tocul usii de la intrare. expozitii de covoare si obiecte de lânǎ. ridicatǎ în 1364. Ieudul se mândreste cu cea mai veche bisericǎ din lemn din Maramures.specific locului. pe Valea Izei. putin mai jos este biserica nouǎ. de zid. care se desprinde din soseaua principalǎ Sighet-Borsa. extrasi din flori si plante. vechea bisericǎ din lemn care exista atunci devenise neîncǎpǎtoare si a fost înlocuitǎ cu o bisericǎ din lemn mai mare. cu simbolistica precrestinǎ în majoritatea cazurilor. Populatia actualǎ este de aproximativ 4000 de persoane. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. în primul rând. Ca element sculptural în exterior este de remarcat. Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocupǎ prelucrarea lânii. distantǎ de Baia Mare si la 43 km. Arhitectura monumentului este caracteristicǎ bisericilor din lemn maramuresene. mai spatios. pe un promontoriu. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km. locuitorii se ocupǎ în principal cu cresterea vitelor. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. care. iar printre casele noi. în partea opusǎ sunt clǎdirile administrative si cooperativa.notorietate pe plan national si international. care tocmai îsi ridicaserǎ un alt lǎcas. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. deja devenite monument. abandonat pe parcursul anilor. datoritǎ unor initiative individuale apreciabile. etc. creeazǎ o sursǎ de venituri deloc neglijabilǎ. Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflatǎ într-o pozitie privilegiatǎ. . la începutul secolului al XIV-lea. unde se regǎsesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodǎriilor tǎrǎnesti. tǎierea si industrializarea lemnului sau lucreazǎ la mina de cǎrbuni din apropiere. din piatrǎ. ici-colo se mai zǎresc si casele vechi. Traditia popularǎ pomeneste de o mǎnǎstire veche. masivǎ.

este strǎbǎtutǎ de drumul judetean 186. precum si multǎ carte veche din tiparnitele de la Iasi. Astǎzi satul îti dǎ. a fost adusǎ aici în 1802 din locul numit "Podurile Mǎnǎstirii". 1993-1994. Bucuresti. între 1975-1976. Astfel. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. aproape de un izvor de apǎ mineralǎ. inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. dupǎ numele locului unde este amplasatǎ. sentimentul bogǎtiei (materiale si spirituale). pe dreapta si pe . în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. cu sapte turle. Se pǎstreazǎ si tablouri pe pânzǎ de mare valoare. Asezatǎ pe malul drept al râului Iza. locuitorii au mai construit o bisericǎ de lemn. la o distantǎ de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. cât si cea din piatrǎ. s-a construit în centrul satului o bisericutǎ din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o bisericǎ tot din lemn. Blaj. lângǎ asezarea lor. dar si pe strǎzile laterale.Cresterea populatiei din comunǎ a impus ridicarea. cu intentia de a creea aici o mǎnǎstire de maici. printr-o diplomǎ. de asta data din cǎrǎmidǎ. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si întǎreste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. În ultimii ani. de-a lungul soselei. Aceasta este pictatǎ în frescǎ în stil neobizantin. fiul lui Stan. pentru un viitor centru mǎnǎstiresc ortodox. În anul 1881 este edificatǎ în centrul satului o nouǎ bisericǎ greco-catolicǎ (azi ortodoxǎ). conservǎ în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". Comuna Bârsana conservǎ câteva monumente de arhitecturǎ de exceptie. de la primul contact. la locul numit "Valea Sasului". În 1992. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesugǎresti de tesut covoare din lânǎ vopsitǎ în culori vegetale39[39]. De la intrarea în sat. Atât biserica veche din lemn. din piatrǎ. Râmnic. Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. Prima atestare scrisǎ despre comunǎ este din 22 septembrie 1326 când. a unui nou lǎcas de închinǎciune. "Bisericuta de pe Jbar".

adevǎrate arcuri de triumf. Asezarea se aflǎ la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. localitatea apare în documente încǎ din 20 martie 1360. constructii monumentale din lemn de stejar. de Baia Mare si 8 km. alǎturi de celelalte sate de pe Valea Marei. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. constituind o marcǎ de identitate culturalǎ inconfundabilǎ. în zilele de sǎrbǎtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. Centru de comunǎ de care apartin administrativ satele Mara si Hǎrnicesti. pe Valea Izei. sculptate cu mǎiestrie în spiritul traditiei. Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. porti monumentale. vecinǎtǎti si neamuri. prin pitoresc si originalitate. singura constructie de acest gen pǎstratǎ în Maramures. Comuna sieu este situatǎ la 89 km. a arhitecturii constructiilor tǎrǎnesti. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestatǎ documentar din anul 1400 având pictura executatǎ pe pânzǎ lipitǎ pe lemn. Satul pǎstreazǎ încǎ o bunǎ parte din arhitectura traditionalǎ în lemn: case si acareturi. de Baia Mare. Comunǎ autenticǎ a Maramuresului Istoric. Portile.stânga. sopronuri pentru fân si . iconostasul vechi ortodox manufacturat dupǎ anul 1800. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tarǎ. în fata portilor unde stau la sfat. În Bârsana se aflǎ una dintre cele mai frumoase mǎnǎstiri din Maramures. sunt mândria bârsǎnestilor. În centrul comunei. Situatǎ pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. aproape la fiecare casǎ s-au ridicat porti noi. se aliniazǎ satelor maramuresene pǎstrǎtoare de traditii populare. Comuna Oncesti situatǎ la 65 km. Satul. În zona turisticǎ Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. grupati în centrul civic pe grupuri de vârstǎ. care faceau parte din cnezatul de vale al Drǎgosestilor. Desestiul este un sat de tip agropastoral dominat de grǎdini si livezi cu pomi fructiferi. care astǎzi adǎposteste muzeul sǎtesc ce cuprinde o bogatǎ colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolicǎ). Tot acum se organizeazǎ si "Jocul" (hora satului).

de o deosebitǎ ingeniozitate tehnicǎ. în special la etaj. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". al cǎrui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. Copiii si tinerii pe categorii de vârstǎ sunt constituiti în grupuri folclorice. Nava are un plan rectangular. Constructiile contemporane (majoritatea din cǎrǎmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioarǎ (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). aducând de peste secole o culturǎ si civilizatie tǎrǎneascǎ de exceptie. Interiorul. pive. se pǎstreazǎ cea mai veche troitǎ de hotar. Biserica actualǎ. alaturi de Ferest i. În zilele de sǎrbǎtori oamenii se îmbracǎ în portul traditional. vâltori. Balotesti. De asemenea. are o încǎpere aranjatǎ cu mobilier traditional si împodobitǎ cu textile (covoare. Drag si Ioan Românul din Maramures. obiceiurile. În sat se pot vedea încǎ în functiune mori cu roatǎ verticalǎ. si astǎzi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. iar absida este decrosatǎ. cunoscutǎ sub numele de "Troita Rednicenilor" si datatǎ în a doua parte a secolului al XVIII-lea. Vintesti si Vǎleni. În partea de jos a satului. Biserica satului este construitǎ la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea.biserica din lemn. stergare) adecvate. lucrate dupa rǎzboi. s-a ridicat în anul 1770 de cǎtre localnici. participant la Marea Unire. specializatǎ în restaurǎri de monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. Budesti. Cǎlinesti. sunt creatiile mesterului Pop Taina. Nu are pridvor. s-au pǎstrat si portile (mult îmbogǎtite în pǎrtile sculptate). ca o chintesentǎ a geniului creator tǎrǎnesc. instalatii tehnice tǎrǎnesti. de formǎ poligonalǎ. cergi. . actionate de apǎ. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cosǎului. în mod frecvent. dar noile constructii au preluat. În sat se pǎstreazǎ foarte bine portul. dansurile. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima datǎ în documentele medievale la 7 aprilie 1402. în legaturǎ cu proprietǎtile voievozilor Bale. Multe din portile din lemn. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. elemente din arhitectura veche din lemn.

datatǎ în 1888. una a fost transferatǎ la Muzeul satului din Bucuresti. În sat existǎ o bisericǎ catolicǎ.18 pe ruta Sighetul Marmatiei . se mai poate vizita "Calvaria St. castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. Traianus Consule. Septimius Severus). loc de odihnǎ într-un peisaj splendid. douǎ scoli cu clasele I-IV. tot aici existǎ si o orgǎ. La Costiui. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic. aici functioneazǎ o micǎ fabricǎ (fostǎ manufacturǎ) de sticlǎ . În zona turisticǎ Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui.N. Huta este un cǎtun care alǎturi de Teceul Mic apartine de Remeti. Vespasianus. În sat a existat si o bisericǎ veche din lemn (1730). În bisericǎ.19. pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul. Teceu sau Teceul Mic . astǎzi o micǎ statiune balneoclimatericǎ de interes local. Toate poartǎ inscriptii si datǎri certe pe parcursul secolului al XVIIIlea si începutul secolului al XIX-lea. Costiui este o veche asezare minereascǎ. Dintre acestea. pe lângǎ Castel (astǎzi scoalǎ). construitǎ din piatrǎ în stil baroc în perioada 1807-1814.astǎzi pentru cristalul rubiniu. Populatia este mixtǎ: maghiari. cǎmin cultural. Numele satului vine de la Castelul cǎmǎrii regale a sǎrii. care a ars. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu.sat . iar mai târziu sunt puse în legaturǎ cu prezenta romanǎ. de pe vremea împǎratilor romani si bizantini (Comodus. Vitellius. Pe soseaua spre Negresti. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . S-au descoperit monede de argint si de aur . În zona turisticǎ Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situatǎ pe D. Marcian. XIII-XIV. înainte de a urca dealul ne întâmpinǎ Popasul Huta.Rona de Sus. ruteni. oamenii ies la plimbare prin centrul satului.N.Negresti. Localitatea este asezatǎ pe D. foarte bine conservate. slovaci. Ioan".În sat s-au pǎstrat pânǎ nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. construitǎ în 1742. într-o adevǎratǎ defilare a portului traditional. În zilele de duminicǎ si sǎrbǎtori. Descoperirile care s-au fǎcut indicǎ existenta satului în sec. Minele de la Costiui au fost exploatate încǎ din preistorie. si biserica romano-catolicǎ. care domina asezarea si despre care se stie prea putin. una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Mare.

folosind ca fond albastrul. XVII-XVIII construite din lemn. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pǎdurii de fag spre pasul Huta. slovaci. Populatia este mixtǎ: maghiari. români. albastru si rosu. unde în vârf se aflǎ Hanul "Sâmbra Oilor".N. Ceea ce a dus faima Sǎpântei este asa-zisul "Cimitir Vesel". Stan Patras a sculptat si mobilier tǎrǎnesc. un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turisticǎ si desigur de râul Sǎpânta care izvorǎste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se varsǎ în Tisa 228 m altitudine. Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeazǎ îndeletnicirile. Sǎpânta este una din comunele mari ale Maramuresului. germani. adǎugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocupǎrile celui dispǎrut. colora lemnul sculptat pentru cruce. iar pentru sublinieri. a fǎcut din cimitirul de la Sǎpânta un adevarat mit. impunând un stil specific. . care marcheazǎ si locul unde vara vin osenii la sǎrbǎtoarea „mulsul mǎsurii”. ruteni. restauratǎ în Muzeul Satului Maramuresean . o altǎ zonǎ turisticǎ si etnofolcloricǎ de renume national si european. prelucrarea artisticǎ a lemnului. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. Maniera naivǎ de tratare plasticǎ si versurile însotitoare trǎdeazǎ un optimism robust si o anumitǎ veselie care au determinat pe unii cercetǎtori sǎ denumeascǎ cimitirul din Sǎpânta "Cimitirul Vesel". asezarea este dominatǎ de Piatra Sǎpântei. galben. numai la Sǎpânta se foloseste acest procedeu. cruci. creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. exceleazǎ prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. la 18 km distantǎ de municipiul Sighetul Marmatiei. Stan Ioan Patras. Comuna Sǎpânta este asezatǎ pe malul de sud al Tisei în dreptul Vǎii Tarasului. Nicǎieri în Maramures lemnul nu se vopseste. prin vopsirea lui.apartinǎtor de comuna Remeti.. În Sǎpânta s-au pǎstrat pânǎ în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. una dintre acestea este casa Stan. anume. pe D. În sat existǎ o bisericǎ grecocatolicǎ si o scoalǎ cu clasele I-VIII. Arta lui Stan Ioan Patras constǎ în faptul ca a reusit sǎ sintetizeze viata celui dispǎrut într-o imagine plasticǎ sculptatǎ în tehnica basoreliefului. De aici se deschide o panoramǎ splendidǎ spre Depresiunea Ţǎrii Oasului.

Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. În Borsa s-a pǎstrat una din putinele case parohiale: o constructie monumentalǎ din bârne rotunde .18. la 2 februarie 1365. Pǎcat cǎ încǎ nu s-au fǎcut cercetari sistematice.Sǎpânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. a fost consideratǎ cea mai mare comunǎ ruralǎ din România (atât ca numǎr de locuitori cât si ca întindere). curate si deschise întotdeauna40[40]. monument. când regele Ludovic. Piatra Sǎpântei. existentǎ astǎzi este din secolul al XVIII-lea. popasul de la Borcut cu renumita apǎ mineralǎ de Sǎpânta. Dragomir si stefan. dând nota caracteristicǎ asezǎrilor de tip "rǎsfirat si risipit". va confisca mosiile acestuia dǎruindu-le voievodului Balc Vodǎ si fratilor sai Drag. În istoria comunitǎtii. dar mai ales casele frumos amenajate. Pǎstrǎvia. turn.N. Cascada. În zona turisticǎ Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa. Atestǎri scrise apar târziu. Asezarea este caracteristicǎ pentru tipul "adunat de-a lungul vǎii". cu statut de villae. În Borsa au fost douǎ biserici de lemn. când la 4 septembrie 1717 tǎtarii au fost nimiciti de sǎteni într-o bǎtǎlie eroicǎ. Casa-muzeu Stan Ioan Patras. naos drepunghiular. Urme de locuire exista încǎ din epoca bronzului. Borsa este una din vechile si statornicele asezǎri maramuresene. descoperiri întamplatoare au dat la ivealǎ piese si fragmente ceramice edificatoare. Monumentul are o absidǎ poligonalǎ. Se pare cǎ cele doua biserici au ars în 1717. vâltorile si horincile. care au manifestat supunere. reconstruitǎ probabil imediat dupa 1717. supǎrat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. una în parohia de Sus si celaltǎ în parohia de Jos. clopotnitǎ si pridvor deschis. Pânǎ dupǎ rǎzboi. când Borsa a cǎpǎtat statut urban. Biserica din lemn. cu cǎtune pe vǎile laterale si case izolate la mare distantǎ de vatrǎ. evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele tǎtǎrǎsti în ultima lor invazie în Europa. situatǎ la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D.

cu bogǎtii ale faunei si florei de neegalat. care ne va conduce spre Bucovina. care se ridicǎ ca un zid deasupra Borsei. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. Hotelul Iezer. restul alte nationalitǎti (germani. Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. care astǎzi a devenit Rezervatie a biosferei. De la Complexul turistic se poate accede pânǎ la Poiana Runcu (3. pe lângǎ frumusetile naturii va gǎsi si oameni la stâne. la recensǎmântul din 7 ianuarie 1994. Populatia orasului cu cǎtunele componente. douǎ încǎperi mari. implantate în acest peisaj mirific. De aici se pot face excursii în împrejurimi. fiind atestat ca atare încǎ din anul 1554. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatǎrilor miniere din Baia Borsa. era de 27. De pe Vârful Prislopului. iar una din ele are cea mai mare trambulinǎ naturalǎ din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de rǎzboi si neegalat.310. Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dotǎri urbane.din lemn din brad. ucrainieni). Muntii Rodnei. Grupul scolar Minier. În Masivul Rodnei pentru varietatea si bogǎtia vegetatiei si animalelor. Din centrul Borsei.5 km) cu o linie de telescaun. cu un plan generos pentru perioada respectivǎ: tindǎ.294 locuitori. la exploatǎrile forestiere. avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. care o flancheazǎ si încǎ douǎ încǎperi în spatele lor. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. oferǎ un peisaj unic. Dacǎ orasul de astǎzi încǎ suferǎ în privinta urbanizǎrii. Orasul dispune si de o Bibliotecǎ si o Casǎ de culturǎ cu cinematograf. români 26. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa. la culesul fructelor de pǎdure. iar iarna se face schi. Printre acestea se evidentiazǎ Spitalul. construit într-o arhitecturǎ modernǎ si destul de bine dotat. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. Orasul a fost dintotdeauna localitate minierǎ. o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitecturǎ. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). biserica. maghiari. amintim câteva dotǎri de exceptie. Zona este . Chiar în centrul localitǎtii un perete de stâncǎ cu o verticalitate impresionantǎ ne introduce în atmosfera locului.

instalatii de tratament sau agrement si este conditionatǎ în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. capabile sǎ asigure satisfacerea cerintelor turistilor. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale.2 Baza tehnico-materialǎ a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitǎti turistice cât mai bune este necesar ca pe lângǎ resursele naturale si antropice sǎ existe si resurse materiale adecvate. mijloace de transport. Valea Tâslei. Aceasta este reprezentatǎ prin: unitǎti de cazare si alimentatie. beneficiind de potential sensibil apropiat. în mare masura. Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia. premisele de bazǎ ale desfǎsurǎrii unei activitǎti turistice intense care sǎ permitǎ desfǎsurarea a numeroase forme de turism: turism rural. turism montan. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de „bazǎ tehnico-materialǎ”42[42]. turism cultural etc. 3. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. turism de vânatoare. Din pǎcate încǎ nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. nici nenumǎratele posibilitǎti de practicare a turismului montan41[41]. o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Aceasta explica. Deoarece. . atractia diferita a unor zone. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene. turism balnear. Astfel.interesantǎ pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m).

15%.apartamente închiriate. prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning.în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa. INSSE.14 2003 275 319 3 154 1. 5. etc.13 2005 277 384 3 257 1. 2001-2005.2. perioada de functionare. 3. hanuri. sunt divizate. ferme.14 2004 276 089 3 100 1. functia îndeplinita.10 2001 277 047 3 077 1.etc). indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial. Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistratǎ în anul 2005 – 1. Capacitatea de cazare turisticǎ în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr. serviciile de curatenie. iar în Maramures tot anul 2005 prezintǎ cea mai mare capacitate 3 257 fatǎ de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. forma de propietate.Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri.în România. case de oaspeti) si unitati cu autoservire . anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fatǎ de anul 2001 cu 277 047 locuri. Bucuresti Capacitatea de cazare turisticǎ a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: . clasificate dupa continut. vile . Din rezultatele obtinute reiese faptul cǎ judetul Maramures nu prezintǎ o importantǎ semnificativǎ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare. dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri. categoria de confort.11 2002 272 596 3 177 1.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare. .15 România Maramures Pondere (%) Sursa: Anuarul statistic al României.

bungalow-uri. etc. cabane si refugii montane camere. hanuri.4 Unitǎti Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total 2004 15 5 1 1 17 59 98 2005 16 5 1 1 19 66 108 Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005. sate de vacanta. casute. pensiuni. INSSE.2005 Tabel nr. tabere si colonii de vacanta. reprezentanta de terenuri de camping si caravaning. 3. sanatorii si stabilimente de sanatate.4 din din se poate observa ca numarul hotelurilor crescut numǎrul . Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 .Una din cea mai utilizata clasificare. Bucuresti Din datele obtinute 2004-2005 tabelul 3. camine si hanuri pentru tineri. case si apartamente de închiriat.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera. hoteluri-apartamente. a iar . este cea care separa mijloacele de cazare în: 43[43]   unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri.

3.motelurilor a rǎmas acelasi. la fel ca si numǎrul vilelor turistice si al cabanelor turistice. Figura nr.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures. aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni. . Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale.

amplasarea în spatiu. în restul anilor. mijloacele de transport. mica si mijlocie. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptatǎ a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3. forma de propietate. etc. pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare. Atfel. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele. atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate. . În privinta structurii. aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri.Unitatile de cazare si alimentatie. Bucuresti Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreazǎ în anul 2004 cu 1544 locuri. categoria de de confort. perioada de functionare.5 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în hoteluri 630 873 997 1 116 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit. instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor. anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati. în functie de categoria sociala si venit. unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:  Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii. INSSE. importanta.

Bucuresti . INSSE.Figura nr.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în moteluri 60 60 99 99 136 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. amplasata deobicei de-a de lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare. Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. Se observa ca în judetul Maramures. motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele. 3. cazare. carburantii. servicii. hrana.2 Ponderea capacitǎtii de cazare din hoteluri 2000 .2004  Motelul: este o unitate de tip hotelier dimensiuni mici. 3.

Dispunând de multiple atractii turistice. de alimentatie. El este compus din trei unitati hoteliere: ♦ ♦ Iza cu doua camere single. Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004  Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare. opt camere duble si patru cu pat matrimonial. la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi.Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004. opt camere duble si patru pat matrimonial. . El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. În anii 2000-2001 se înregistreazǎ acelasi numǎr de locuri de cazare (60). Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie). Aceste cresteri sunt rezultatul proiectel or de moderniz are a unitatilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. acesta având categoria de 3 stele. Figura nr. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136). pentru ca apoi acesta sǎ creascǎ si sǎ se mentinǎ între anii 2003 -2004 la 99 locuri. 3. de tratament si de agrement. complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. creste din doi în doi ani. sportive si de agrement. Mara cu doua camere single.

functionând în cladiri independente. Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. organizarea de petreceri. necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna. sauna.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare în cabane 40 55 70 70 84 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. în zona montana. rezervatii naturale. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m. Totusi numǎrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numǎrul locurilor din celelalte unitǎti de cazare. fitness. baschet). sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. televizor. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna. spalatorie. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. numǎrul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. alimentatia si alte servicii specifice. room service. salon pentru servirea micului dejun. sala de conferinte. fax. care asigura cazarea. în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. 3. si . etc. minibar. fotbal. terenuri de sport (tenis de câmp. cu arhitectura specifica. internet.  Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. handbal. anul 2004. Ele sunt specifice turismului de drumetie.♦ Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. telefon. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare.

pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice.modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri. . care îsi maresc numarul de la un an la altul.

cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. INSSE. peste 60 de terenuri de vânatoare. Bucuresti . Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. multitudinea de lacuri naturale si artificiale.4 Ponderea locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures între 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. 3. în spatii special amenajate. a celor peste 100 de izvoare minerale.8 Pensiuni din judetul Maramures 65 69 70 76 76 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 2004. 3. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. care asigura. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban. Datorita numeroaselor atractii turistice. Din acest motiv.Figura nr. cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei44[44]". aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale.

o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. înca nealterate traditional si spirituale. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza. cu precadere cele etnofolclorice. Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol. viata socio.  Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura. în natura. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale.Figura nr. Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. numarul pensiunilor creste de la un an la altul. cazare si alimentatie. Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie cazare evolutie favorabila.economica si mediul înconjurator.dar însa. are de o foarte .O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. si ocupationale. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76. de catre populatia din mediul urban. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet. iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere. 3. spirituale.

59.3.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures 49 55 56 59 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004.2 Unitǎtile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România.patisserie. desi sunt foarte variate. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. 3. dar si datoritǎ punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES.Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. bauturi si unele produse pentru fumatori45[45]. Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul. produse de cofetarie. Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica. INSSE. în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor. anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 . punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare. .2. însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara.

bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Italian. unitati de tip expres.3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. cofetarii.Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc. chinezesc.Restaurant Union. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa.2. 3. trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile. servind o gama diversificata de preparate culinare. etc.Restaurant Plazza Rebel.Târgul Lapus. linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri). Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. în apropiere de Pasul Prislop. patiserii.). etc. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam:  Crama Veche.Viseu de Sus.  Casa Veche. Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: . .Baia Mare. .Restaurant Doi Pauni. . braserii.  Hexalit . la 700-850 de metri altitudine. Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri. el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures. pe valea superioara a Viseului. pizzeria.

intoxicatii profesionale cu agenti chimici. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei. magneziene. Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi.2. ale bolilor cronice. etc.4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. etc. handball. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic. etc). Gutâi. etc. fotbal. ale tubului digestive. a bolilor ulceroase. 3. existente în marile orase ale judetului46[46]. gastroduodenale. Desi reprezinta interes pe plan local. Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale . cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures. Ţibles. cu o diferenta de nivel de 500 metri. una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom. utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii. neurologice. etc. Maramuresului. discoteci. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide. statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. 3. De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime. endocrine.În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine). baschet. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat. turismul rural si agroturismul . puternic ionizat. baruri. terenuri de sport (tennis de câmp.

muntii Ţibles. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX . bisericii si obiceiuri stravechi. în functie de zona si masiv. poteci marcate cât mai corespunzator. Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. În România a putut fi practicat la o scara larga. muntii Maramuresului. care este reprezentat de cele doua lanturi: . cerc. enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare.. albastru si galben ). muntii Gutâi. Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani. Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. banda verticala si cruce) si trei culori (rosu.practicat în gospodariile taranilor. accesibilitate).Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m.lantul vulcanic al muntilor Gutâi-Ţibles. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. max. de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. toate marcajele turistice au un contur exterior alb. deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos . pârtii de ski. accidentare. Turismul montan. .muntii Caliman. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor". Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan.). etc47[47] . datorita prezentei a numeroase obiective culturale. punct. mijloace de transport pe cablu. Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa. precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice).

Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). specifice poporului român dar uitate în alte zone. sa afli. în zona de cresta lipsesc adaposturi. prin excelenta. atât de linistita dar si atât de bogata. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei. Buhaescu. este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. Vei dori sa faceti parte. sa încerci. Aflata în nordul României. Maramuresul este. sunt: Borsa.O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. în zona de creasta nu exista adaposturi. statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. pe valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa. conferindu-le locuitorilor. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza.  Muntii Calimarii. acea noblete datatoare de har. zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara. Fiind la o altitudine înalta si . Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale. Turismul montan este practicat în urmǎtoarele zone:  Muntii Rodnei. unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. nu te va lasa indiferent. în judetul Maramures. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. cultura si geografie fara profesor.

în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa. în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna.Botiza . Rezervatia Pietrosul Rodnei.înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii.Poienile Izei . Ocna sugatag si Izvoare. Valea Izei. La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. Valea Vaserului. Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m). Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile. În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Câmpulung Moldovenesc-Suceava. Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)48[48]. Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie. deseori. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. Dinspre Satu Mare. Cavnic. în judetul Maramures. intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale. valea Viseului etc). drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. etc.leud . Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna. Rozavlea . pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati.

se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300. În acest spatiu etnografic. Muzeul Ţarancii si Manastirea din Dragomiresti. Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei.Ieud se poate ajunge pe calea ferata. mai ales daca ajungeti aici vara. prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri. De asemenea. prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri. Cascada Cailor din Muntii Pietrosu. Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri. Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717. În zona se pot vizita.Botiza . localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza. pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor Ţiblesului. venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate . Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor. În apropiere de Rozavlea.Ca si alte zone ale tarii. În zona Rozavlea . Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei. Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana. Statiunile Ocna sugatag si Mogosa.

În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras. drumetia.Bârsana. snowboard. primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard.continua drumul cu mijloace auto. O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade. Mountainbike. Cavnic localitate situata în muntii Gutâi. alpinism.Giulesti. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie.Calinesti. parapantǎ.Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus. la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strîmtura. Astfel.etc. coborârea unor .Viseul de Sus *Remeti. În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike. Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc49[49].

Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . punctul de plecare în rafting. Escalada – Rapel. Canioning – Bodyrafting. În cazul unei surplombe. cu ajutorul unui sistem de frânare. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului. Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. Cascada Puzdrele50[50]. puteti sa va sprijiniti pe genunchi. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. cu putin talent în mânuirea parapantei. de pe pod. se alege un traseu mai dificil. . O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa.200 de metri pe stânca sau în gol. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator.cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri. coborârea pe prin defileu Somesului51[51]. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si. în conditii de siguranta maxima. Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor. poti sa zbori ore întregi. pentru cei antenati. folosindu-te de curenti. Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare). aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat. Parapanta. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei. Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. picioarele orizontale si departate. în functie de nivelul de pregatire al participantilor. daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. numit opt de rapel.

dotat cu elemente reflectorizante. • Organizarea de excursii în toate zonele tarii.Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. mai ales. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de apǎ de-a lungul timpului. Aventura este însotita de echipament corespunzator.Aven – Cascade. toate aflate la distante mici unele de altele. Activitatea este deosebit de atractiva. atât prin ineditul peisajului. Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte. pentru evitarea accidentelor. Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. curgere prin tobogane naturale. proiector montat pe barca. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: • Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan.Lapus. cascade. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna. • Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee. care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa. avene si galerii orizontale. practicarea de activitati cu caracter . cât. ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse. chei.Ţibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. Canioning . prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare. traversari de marmite etc. echipat cu neopren. lungi de zeci de metri. pesteri. vai active prin care mai curge apa. coborâre.

precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite52[52]. altele fierbinti. ginecologice sau ale aparatului locomotor. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. multe radioactive.Vadu Izei. fizioterapie. ale sistemului nervos periferic. aerul ozonizat. o tara fondatoare a turismului balnear. . precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens. electroterapie . a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale. în vederea ocrotirii naturii.speologic. Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii". Unele dintre ele sunt simple. • Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale. Ocna sugatag -Mogosa . gimnastica medicala. aerosoli. Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor Ţibles si Gutâi. unele lacuri acumulate în craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte. ospitatalitatea oamenilor. România poate fi considerata pe bune dreptate. la o altitudine de 490 de metri. Frumusetea locurilor. • Educarea tineretului. a cicloturismului si alpinismului. În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli. monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie. pot trata aproape toate maladiile umane. • Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România. Înca din antichitate.

."Cimitirul Vesel". Centrul Vechi (arhitectura din sec. Manastirea Bârsana .În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: .aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761. precum si a lacurilor saline din preajma statiunii.Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara. Manastirea Rona de Sus .aflata în localitatea Rona de Sus Baia Sprie . la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei. statiunea Ocna sugatag are un relief deluros. Sapânta . brazdat de apele râului Mara. Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. XIV)53[53]. XV) etc. În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune. atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici. livezilor. Datorita prezentei padurilor.Catolica (sec.Biserica Romano . În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice Ţibles -Gutâi. altitutdinea medie a acestui loc este de 490m.

hipertrofice. infectîos. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui. endocrine. astmul bronsic alergic. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. coxartroze. gonartroze. Indicatiile tratamentului balnear: 1.R. izvoare crenoterapie.Lânga statiunea " Ocna sugatag".: rinosinuzite cronice. lacul Firiza unde se fac canotaj. Boli asociate: afectiuni ginecologice. B. sechele postpneumectorii. status post ionfectii respiratorii repetate. reumatism abarticular. rinofaringite cronice hipertrofice. periferice. reumatism secundar infectios.N. Sârbi. laringite. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. Budesti.C. confera aerosolului temperatura deosebita. traheobronsite. viteza de deplasare. artroze periferice.O.L. disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. centrale. bromurate. 3. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful Ţibles.catarale. bronsiiectazii fara episoade hemoptoice. ape clorurosodice iodurate. Afectiuni O. marirea particulei.P. 4. boli profesionale. emfizen pulmonar. alergice. micoze ocofaringiene. manastirea Bârsana. Profil terapeutic: reumatismal. 2. infectioalergice.. ozenoase. . Calinesti si Giulesti. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. sinuzite operate. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica. boli cardiovasculare54[54].

în afectiuni ginecologice inflamatorii. sodica. îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice. clorurata. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. amelioreaza deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. condroetin sulfric. efect antiinflamator. creste mobilitatea articulara. micoze. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. iodica. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice55[55]. ortopedice. În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. afectiuni neurologice. au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase. fluidifiant la nivelul lichidului articular. afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei. Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata. O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. hipertona. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic.Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice. pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica. Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . este situata la altitudinea de 1003 m. . aflata la 30 km de Baia Mare. sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. revitalizarea epitelului vibratil. ginecologice. Elementul principal de cura este apa minerala în concentratie mare. efect histominopaxic si spasmilitic. aceasta este o statiune climaterica si de schi. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. scade glicemia. general. decontracturant. electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor.

în localitatile Vadu Izei si Onceni. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. situate într-un mediu nepoluat. atragerea turistului prin ineditul spectacol.În Maramures. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism. Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. hotel. SATUL civilizatia traditionala cu înseamna înseamna obiceiuri cunoscute de generatii întregi. moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. în care vechiul se îmbina cu noul sau. case cu 3-4 etaje. agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite. ca sate turistice. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. Ecologic si Cultural (ANTREC). una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures. 154/31. La circa 20 km. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. la vreun motel. . culturale si cadrul natural pitoresc. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. Antrec are 31 de filiale judesene. care vor sa înnopteze în pensiuni. printre care si în judetul Maramures. a fost înfiintat oficial agroturismul. 12 . Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural. Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. cu sarbatori stramosesti. plus mansarda si demisol. infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. Astfel. Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. astfel spus. Din Borsa pe Valea Izei. în Sapânta. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii.

economice si culturale proprii. împletituri din nuiele. costum popular cu specific local.pieptare de ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru.sate turistice etnografice-folclorice . . Dintre aceste categorii de sate se enumerǎ si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului.muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice.sate turistice de creatie artistica si artizanala . unelte traditionale locale. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . Aceasta comuna fosta Cuhea.  Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala.  Sacele .Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala. prelucrarea artistica a lemnului.sate turistice climaterice si peisagistice. îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata56[56]. atelier renumit de cojocarie. în vederea promovarii în fiecare localitate: . ceramica veche. este un important centru de artizanat: covoare. sociale. o mare varietate cromatica . Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o cât mai strânsa colaborare cu EUROGITES.care în afara functiilor politico-administrative.  Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan .

ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de tara.  Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate.intestinale. margini în dinti de lup.  Satul Rogoz. sculptate cu motivul soarelui. Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . . cu motive ornamentale traditionale: funia. coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. pasari. rozeta solara. flori. cergi maramuresene cu motive traditionale original. Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate  Stoiceni. comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. staite. faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic. funia. Satul Sârbi prin portile de lemn. semnul soarelui-simbolul vietii. camasa barbatesca brodata foarte scurta.  Sapânta renumit centru de artizanat .tesaturi. Aceasta forma de turism are doua obiective : 1) de instruire prin îmbogatirea cunoasterii. gastro.  Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi. floarea soarelui. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona. arborele vietii. fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine. Astfel. port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri. turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activitǎtii desfasurate acolo care atrag turisti. sat ce detine un port popular lapusnean autentic.

parcuri zoo. recreerea. nationale sau regionale. Biserica din . balet. Muzeul Etnografic al Ţarii Lapusului. din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. Turismul cultural vizeaza. În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. istorice. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei. spre deosebire de turismul recreere sau curativ. Biserica din Deal (1364). edificii religioase. de nivelului de instruire al acestora. pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. Monumentul eroilor (1935). monumente si ansambluri de arhitectura si de arta. gradina botanica. în Ieud: Centru Etnografic. Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica. în Sighetu . sarbatatori traditionale.Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926). monumente. Dezvoltarea turismului cultural este stimulatǎ de curiozitatea oamenilor. Casa de lemn (secXVIII). Catedrala Ortodoxa Româna. stinte naturale.2) recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si cunoasterea unor forme noi. dans. expozitii si târguri. castele. Vizitarea muzeelor: de arheologie. Muzeul Satului Maramuresean. în principal obiective turistice de provenienta antropica. între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti. Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera. parcuri si gradinii. de civilizatie. Turismul cultural se concretizeaza în: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice. istorice. coverturi. teatru. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international. ansambluri urbane sau rurale. Palatul culturii. festivaluri de muzica. Ţinutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural -istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica.

Vale (1699). Manastirea Moisei (sec XIV . lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural. numeroase circuri glaciare. precum si de cǎtre cercetǎtori57[57]. Doar reusind sǎ simti puterea magicǎ a maramureseanului. ascultând întelepciunea bǎtrânilor. râsul sǎnǎtos al maramuresencelor. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord.UNESCO ). în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972). în special. Supranumiti si „Fagarasul nordului”. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane. custuri si vârfuri abrupte. însǎ mai presus de toate stǎ maramureseanul.comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat.UNESCO). Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile. Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta. fire sǎnǎtoasǎ si robustǎ. lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât prin resursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. Muzeul satesc.UNESCO). pentru traditiile pe care stie sǎ le respecte. în sieu : Biserica de lemn (1599 . graiul fermecat. stǎ farmecul Maramuresului. În Rozavlea : Biserica din lemn (1717. care si-a pǎstrat judecata limpede si neîntinatǎ. În felul lor de a grǎi si de a privi lucrurile. lungi si salbatice spre sud. gustul înselǎtor al hornicii. Cimitirul Vesel. Biserica din lemn (1699). Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat. o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest. arhaic al tǎranilor si cântecul . în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni. lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati. biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. semete. E adevarat cǎ Maramuresul este cunoscut pentru aceastǎ civilizatie a lemnului.

ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. 4. Credem cǎ armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean dǎ nastere specificului care individualizeazǎ zona. multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice conferǎ judetului Maramures un valoros potential turistic. istorice si geografice. Dintre toate acestea. care în general este amplasatǎ în mijlocul satului sau în mijlocul celor douǎ pǎrti . nu vei simti decât un dor continuu si o dorintǎ puternicǎ de a te întoarce si a nu mai pleca. specificul etnografic si folcloric. prezenta unor monumente istorice si de arhitecturǎ.susani" si „josani". Pentru aceste subzone pledeazǎ si tipul de asezare si structura gospodǎriei tǎrǎnesti. ceramicii. vom gǎsi o multime de rǎspunsuri pornite din impresii de moment. si atunci.1 Asezǎrile La întrebarea de ce este frumos Maramuresul. în general este amplasatǎ pe un patrimoniu. Privitǎ în ansamblu. si nu în .. datinilor si folclorului. vechime si desfǎsurare. Având în vedere criterii etnografice. ocupatiile specifice portul popular si arta popularǎ în general. întinderea pǎdurii cu bogatul fond cinegetic. cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor. particularitǎtile lingvistice. se constatǎ elemente de identitate culturalǎ localǎ care indicǎ mai multe subzone. din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura. tesǎturilor. unde de secole sunt îngropati cei care pleacǎ în lumea de dincolo. În jurul bisericii este cimitirul satului. obiceiurile si folclorul. CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEŢULUI MARAMUREs Diversitatea formelor de relief. Biserica. asezarea maramureseanǎ are ca dominantǎ biserica. bisericilor. unice prin semnificatie. uneltelor. cu oamenii si creatiile acestora. de unde dominǎ satul. care-i conferǎ acesteia unicitate. portilor traditionale.

în sud). Desi s-a fǎcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern. cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si Sǎlistea de Sus. în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscutǎ îndeobste maramureseanǎ. Odatǎ create. în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere. în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie. ducând la anumite fenomene de hibridizare. sieu. 5) Subzona sudicǎ cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sǎcel. în care se resimt legǎturile cu Nǎsǎudul si cu Bucovina. 3) Subzona esticǎ a bazinului Ruscova. în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet. Botiza.ultimul rând. Rozvlea. arhitectura. definitǎ geografic de bazinul Marei si Cosǎului si cursul inferior al Izei pânǎ la Bârsana.închise". amenajǎrile actuale sunt încǎ departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului58[58]. de-a lungul Tisei. grupând si cǎtunele populatiei de ruteni. ele s-au perfectionat. 2) Subzona centralǎ. Moisei). 4. incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud. în sud) si apa Viseului (de la vǎrsare în nord si pânǎ la Viseu de Sus. Bogdan Vodǎ. în special în perioada când satele erau . Poienile Izei). în care arhitectura prezintǎ unele note diferite fatǎ de restul zonei. 4) Subzona nordicǎ. .2 Mestesugurile tǎrǎnesti Acestea au apǎrut pentru a satisface nevoile omului. Borsa.. 1) Subzona plasatǎ în vestul Maramuresului. mai complexǎ ca structurǎ. guvernate de un sistem autarhic. precum si a localitǎtilor urbane de dincolo de Tisa.

cǎpǎtâie de pernǎ. motivelor decorative. Mestesugarii de case si porti. picturi pe lemn. sfredele. absolut inconfundabil. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. Prelucrarea lemnului. în albastru ca fond. Dupǎ functia tesǎturilor în cadrul casei se disting: tesǎturi de uz curent (cerga. securirea pentru drǎnitit. iar pentru sublinieri a folosit galbenul. stergarele de icoanǎ. tesǎturile de desagi. folosesc si astǎzi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea. stergarele si materialele de traistǎ care se dau de pomanǎ la înmormântare. stergarele de blid. fata de perinǎ. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el. dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului. dau o notǎ specificǎ zonei. comuna Sǎpânta face o notǎ aparte în privinta artei lemnului. într-o cromaticǎ caldǎ. tesutul si cusutul. Olǎritul. a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate. tesǎturile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul. Încǎ se mai pǎstreazǎ în casele maramuresenilor piese vechi de ceramicǎ provenite din zona Sǎcel. rindele. dǎ notǎ de vechime si . fǎtuitul cu barda. tesǎturi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rudǎ. rosul. bogǎtia formelor. Mestesugul prelucrǎrii lemnului se justificǎ prin bogǎtia pǎdurilor de foioase si rǎsinoase. Efectul deosebit al ceramicii de la Sǎcel îl constituie forma si culoarea rosie nesmǎltuitǎ. prin varietatea lor. fata de masǎ). tolinca. dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemǎnǎtoare cu ceramica arheologicǎ din La Tene-ul dacic. stergarele de rudǎ. Centrul de ceramicǎ de la Sǎcel are un specific propriu. Torsul. Stan Patras a mai lucrat si mobilier tǎrǎnesc. tǎiatul si crǎpatul lemnului gros cu fierǎstrǎul si joagǎrul. prezenti în toate satele zonei. fetele de masǎ si lepedeele care se pun pe rudǎ). albul. Astǎzi functioneazǎ centrul de ceramicǎ de la Sǎcel si cel de la Sighet. Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. crijma de botez). dǎlti. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizatǎ de prezenta textilelor care. ceramica de Sǎcel este cunoscutǎ ca ceramicǎ de facturǎ dacicǎ. În cadrul Maramuresului. tolul.pǎstrându-se vii pânǎ în zilele noastre. stergarele. miniaturi. lepedeul. pǎduri care si astǎzi acoperǎ o mare parte a teritoriului. Sighet. Ieud. deoarece prin tehnicile de lucru.

dar. Casa este dovada importantei de care s-a bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. 4. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. rǎmânând un simbol al startoniciei. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoarǎ. pǎdure). arhitectura constructiilor este într-o armonie perfectǎ cu peisajul. Toate componentele. pe lângǎ functionalitate.3 Casa si gospodǎria tǎrǎneascǎ Privitǎ în ansamblu. pǎmânt arabil. de la poarta de intrare pânǎ la casǎ. la fel ca si morile. o marcǎ culturalǎ si de civilizatie a unui popor. în general. au pǎstrat structura modelului traditional. iar pentru calitǎtile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului. de aceea se constituie într-un element de identitate culturalǎ si nationalǎ. lapte. piese de mare rafinament artistic pǎtrunzând în colectiile muzeelor zonale. nationale si în multe colectii particulare. si astǎzi vasele ceramice îsi gǎsesc rolul lor functional (pentru apǎ. creatiile sale si mediu. fenomen firesc si necesar. dar si . pânǎ în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". filosofic. dar în general. Astǎzi gospodǎriile s-au modernizat. preparatul hranei). În Maramures. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. Satul maramuresean. Casa tǎranului din Maramures poartǎ amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat. Fiecare spatiu din gospodǎrie este ocupat de o constructie cu destinatie specialǎ. gospodǎria tǎrǎneascǎ traditionalǎ se încadreazǎ în tipul gospodǎriilor cu curte dublǎ. vâltorile si uleinitele. fenomen firesc si necesar. grǎdinita. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodǎriei (fânete. În ea este încorporat un sistem existential. erau confectionate din lemn. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. livada. Ceramica de Sǎcel a avut o largǎ rǎspândire. pivele.autenticitate pentru aceste obiecte. s -a avut în vedere si aspectul ei estetic. Gospodǎria maramureseanului cuprinde douǎ componente: statutul. Este un semn. Casa . formând o simbioza între om. au pǎstrat structura modelului traditional.Locuinta. pe mǎsura oamenilor locului. respectiv gospodǎria propriu-zisǎ (grǎdina.

O mare valoare artisticǎ o au cǎmǎsile femeiesti. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei. Costumul femeiesc din Maramures. suferǎ în continuare modificari.si troitele de hotar si ca o sintezǎ a geniului creator tǎrǎnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. pe ansamblu.constructiile administrative. Se renuntǎ cu mare usurintǎ si rapiditate la piesele traditionale. este o zona unitarǎ cu caracteristici specifice de necontestat. însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice. În timp. mobilier modern în amestec cu piese traditionale. geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire. La gât poartǎ si azi "zgǎrdane" din mǎrgele colorate. ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. O cǎmasǎ bogat ornamentatǎ. care mai de care mai colorate. Intrând astǎzi într-o casǎ tǎrǎneascǎ vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul. brodat cu lânǎ finǎ. cu mâneca încretitǎ prinsǎ din umǎr si decolteul pǎtrat. în ultimii ani. vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri. sub aspectul creatiei populare. au devenit din ce în ce mai pregnante. este cǎmasa de Sǎpânta. 4. în esentǎ. etnopsihologici. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular59[59]. Din lemn erau si semnele de mormânt . Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. Interiorul tǎrǎnesc traditional conditionat de factori social-economici. . care. portul popular. care erau relevante pentru bogǎtia în animale. cu multe elemente specifice locale. pǎmânt.crucile . La femeile tinere si fete. divers coloratǎ. un amalgam între vechi si nou. confectionate din pânzǎ albǎ tesutǎ în casǎ. Pieptarul femeiesc are în general douǎ variante: cel din pǎnurǎ de lânǎ si cojocul din blanǎ de miel. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cusǎturi de mare migalǎ si cu fire divers colorate. ci de mǎrimea si numǎrul constructiilor anexe din gospodǎrie. Trebuie sǎ remarcǎm cǎ semnul categoriei sociale nu era dat de mǎrimea încǎperilor casei. care astǎzi a devenit frecventǎ în Maramures. se integreazǎ în structura generalǎ a portului popular românesc. preluându-se îmbrǎcǎminte din comert.4 Portul popular si obiceiurile Maramuresul.

o altǎ piesǎ a costumului popular bǎrbǎtesc. dar care se mentin si în zilele noastre. la Sǎpânta. Încǎltǎmintea traditionalǎ era formatǎ din opinci cu obicele de lânǎ legate cu curele. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual. Obiceiurile sunt o componentǎ a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viatǎ care s-a statornicit în timp. Bisericile si portile maramuresene . astǎzi din bumbac sau în amestec cu in. confectionatǎ din cânepǎ si in. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. este tesutǎ în casǎ.5 Monumentele de arhitecturǎ. Astǎzi se poartǎ cizme sau bocanci. moartea. cǎsǎtoria. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. dar si cele de peste an. iar zilele de sǎrbǎtoare devin pentru strǎini o revelatie esteticǎ60[60]. este confectionat din pǎnurǎ si tivit pe margini cu catifea neagrǎ dar si albastrǎ. în cadrul cǎruia s-au produs si se produc schimbǎri. pǎstrându-si functiile esentiale. Hainele pǎcurarilor s e numesc smolenci si sunt o marcǎ personalǎ si semn de distinctie. cele din ciclul vietii. ca nasterea. Cǎmasa traditionalǎ bǎrbǎteascǎ. evoluând înspre cel artistic. Momentele importante. care presupun munci specifice. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti. cu note proprii. De-a lungul timpului. Pieptarul. pǎstrând totusi secventele esentiale initiale. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. Toate obiceiurile statornicite în viata comunitǎtilor maramuresene. cearǎ de albine si rǎsinǎ de brad. Portul popular este încǎ viu în zonǎ. hotǎrâtoare din viata omului. care au contribuit la pǎstrarea si transmiterea lor peste timp. sunt marcate si de componente sacrale crestine. au trecut în cel ceremonial. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pǎcurarilor.Costumul bǎrbǎtesc se înscrie în aria portului transilvǎnean. Se fierb cu scoartǎ de arin si capǎtǎ o culoare neagrǎ. au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebitǎ. 4. Sarasǎu si Iapa. de sens si functionale.

Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatrǎ. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraînǎltarea boltii naosului. Elemente de decor vin sǎ sustinǎ arhitectura maiestuoasǎ a constructiei.sculpturi ca "Sf. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitecturǎ medievalǎ româneascǎ si caracteristicǎ cultului ortodox. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pǎstreazǎ elemente componente . Semnele de mormânt sau crucile. Din punct de vedere al planimetriei. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea62[62]. Între monumentele Maramuresului. . atunci când s-au pǎstrat. la bisericile maramuresene se constatǎ unitatea de conceptie. cetǎtuia dacicǎ cu suprapunere medievalǎ de la Oncesti. astǎzi trecutǎ în planul artisticului. devin monumente. texte care ele însele sunt monumente de limbǎ. Maramuresul si-a lǎsat amprenta pe pǎmântul milenar prin constructiile de lemn. cum sunt denumite de sǎteni. poartǎ însemne decorative pe care le gǎsim frecvent si la casele traditionale si care. case si biserici. pǎmânt. sunt expresia unui limbaj ce se lasǎ greu de descifrat. este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneascǎ de pe acele meleaguri61[61]. mai multe rǎstigniri "Iisus Hristos". ce se sprijinǎ nu pe peretii clǎdirii. Ioan". Încadramentele usilor masive de la intrare. Printre acestea. precum si ale ferestrelor. a bisericilor de lemn. mori si semne de mormânt. acareturi gospodǎresti si unelte. cǎrǎmidǎ). în toate satele Maramuresului. asezarea fortificatǎ de pe Dealul Cetǎtii din muncipiul Sighetul Marmatiei. Prezenta. atât de specifice satelor românesti. un loc aparte îl au troitele de hotar. având o încǎrcǎturǎ simbolisticǎ milenarǎ. ci pe un sistem de grinzi si console.Monumentele Maramuresului sunt fǎrǎ îndoialǎ monumentele neamului românesc. datatǎ la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului.

în afarǎ de atributele deja descrise. Soarele era considerat simbolul vietii. Dacǎ în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodǎriei traditionale s-au produs astǎzi mutatii nu întotdeauna fericite. Acest motiv îl gǎsim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jurîmprejur. Poarta maramureseanǎ "clasicǎ" si cea mai des întâlnitǎ este alcatuitǎ din trei stâlpi de bazǎ. Adevǎrate opere de artǎ. brâul acesta mai ilustreazǎ si planul de legǎturǎ dintre Cer si Pǎmânt. roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. 4. poarta rǎmâne ca un simbol al Maramuresului. Soarele era mǎsura . El era prezent încǎ din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. dispusi paralel si în acelasi plan. În afarǎ de funia rǎsucitǎ. pe acelasi model. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia rǎsucitǎ. el avea un rol simbolic. Soarele. Portile maramuresene alcǎtuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vǎzute într-un context european. Poarta maramureseanǎ este. adesea cu o înfǎtisare monumentalǎ. reînnoindu-se an de an pe aceeasi structurǎ. ci pânǎ si pe obiecte de uz casnic. al cunoasterii si al întelepciunii. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost tǎrani simpli. zonalǎ si localǎ. prin echilibrul constructiei si prin metafora densǎ a ornamentatiei. care si-au cucerit o faimǎ binemeritatǎ prin armonia proportiilor. arborele vietii.6 Decorul si simbolistica lui Cel care va zǎbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. Soarele apare nu numai pe porti. Element decorativ astǎzi.Un element important al gospodǎriei maramuresene îl constituie portile. si o marcǎ de identitate culturalǎ. pierzându-se mult din specificul zonal. O poartǎ maramureseanǎ este un ansamblu format din pǎrti fixe si mobile . confectionati din lemn de stejar. fǎrǎ pregǎtire specialǎ. dar cu un simt al esteticului deosebit. pe tesǎturi brodate si pe cruci în cimitire. la vechile culturi din care a fost preluat. cǎ decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identicǎ cu a portilor de la gospodǎriile tǎrǎnesti din satele regiunii. nu fǎrǎ surprindere. ele reprezintǎ o contributie de seamǎ la îmbogǎtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.

motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. ea a fost si un instrument de torturǎ si pedeapsǎ. forta si puterea sufleteascǎ.puterea trupeascǎ. prin rǎstignirea si moartea lui Iisus pe cruce. Coroana. Luna este în general asociatǎ cu Soarele. albǎstrele. reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. florile au avut una din cele mai vechi întrebuintǎri. Luna nouǎ. previne si chiar respinge rǎul. cultul arborilor. pavǎzǎ împotriva bolilor. fiind aproape peste tot alǎturi de Soare. recompensǎ. care merg pînǎ la contradictoriu: simbol funerar. aparitia. cult de circulatie universalǎ. Luna simbolizeazǎ ritmul ciclic al timpului. reînnoirea eternǎ. Crucea însǎsi este unul dintre cele mai vechi semne fǎcute de mâna omului. înseamnǎ cel mai adesea puterea femeii. busuioc. semn de distinctie. Are semnificatii magice. Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. divinitatea mamǎ. Luna . În acceptiunea ulterioarǎ a Bisericii crestine. înseamnǎ nenorocire. regina cerului. fie ciclurile anului. devenirea universalǎ. combinatǎ cu Soarele ca parte masculinǎ. Roata. intuitivul. Florile erau utilizate în scop profilactic. astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub formǎ de disc. coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gamǎ de semnificatii dintre cele mai diverse. de dimensiuni mai mari sau redusǎ la dimensiuni de amuletǎ. cu raze multe si dese. Luna plinǎ înseamnǎ întregul. este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". aratǎ luminǎ. Soarele .ca simbol. contra anumitor boli. reprezentând irationalul. în crestere. . Luna jumǎtate este un simbol de îngropǎciune. Luna are si aspecte mai putin pozitive. Motivul semnificǎ viata vesnicǎ.timpului si simbolul vietii. "tinerete fǎrǎ bǎtrânete". împlinirea. el este o mostenire a dendrolatriei. subiectivismul. În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. disparitia si reaparitia ei înseamnǎ deasemenea nemurirea si vesnicia. si reprezintǎ astfel cǎsǎtoria sfântǎ dintre Cer si Pǎmânt. un alt ornament des întâlnit în Maramures. dar cel mai frecvent se poate vedea sub formǎ de rozacee cu petale. a fost transformatǎ dintr-un obiect de torturǎ într-un lucru sfânt. fie pictat. Sculptatǎ în lemn sau confectionatǎ din diverse frunze sau flori. pentru a întârzia putrefactia corpului. simbolizeazǎ fie schimbarea si curgerea fǎrǎ întrerupere a timpului. în descrestere ea îmbracǎ un aspect demonic. veselie.

. erau considerate ca simboluri pentru putere. sarpele. încasǎrile din turism. este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea.devenind simbol al crestinismului. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub formǎ de gravurǎ sau ciopliturǎ în lemn portile maramuresene. în special în Maramures. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. numǎr zile/turist. de nepǎtruns ca destinul". densitatea circulatiei turistice si preferinta relativǎ a turistilor64[64]. Arta si civilizatia popularǎ maramureseanǎ reprezintǎ una din componentele de bazǎ ale culturii si civilizatiei nationale. alteori al rǎului. generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci rǎdǎcini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început sǎ fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX. ca simbol. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor pǎzind gospodǎria. durata medie a sejurului. numǎrul mediu zilnic de turisti. grupuri artistice. capabilǎ sǎ oglindeascǎ într-o modalitate specificǎ realitatea lumii prin crearea de ansambluri. fecunditate si fortǎ regeneratoare63[63]. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAŢIA TURISTICĂ A JUDEŢULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numǎrul turistilor. ascuns si chibzuit ca rǎzbunarea. îl gǎsim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România.

1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005. Atât numǎrul turistilor strǎini cât si al celor din tarǎ este în descrestere din anul 2001 pânǎ în 2004.2 (turisti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 la 62 384 în Total Români Strǎini . între anii 2001-2005 Tabel nr.1 Numǎrul mediu zilnic de turisti Aratǎ intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval. unde: ΣT – suma turistilor înregistrati într-o perioadǎ n – numǎrul zilelor din perioada respectivǎ Numǎrul de turisti sositi în judetul Maramures. INSSE. 5. si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (strǎini). Bucuresti Numǎrul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant. NT mediu = Σ T / n. în anul 2005 se poate observa o usoarǎ crestere de la 61 522 în anul 2004 2005 (români).Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calculǎrii urmǎtorilor indicatori: 5. Calculul numǎrului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 20012005 Tabel 5.

1 Numǎrul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 Astfel. Figura nr.09 2005/2004 1.01 1. 5.91 0.96 0. turistii au cǎutat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice.01 2004/2003 0. le oferǎ si programe turistice de agrement si tratament. cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernǎ. zone care pe lângǎ liniste. .3 2002/2001 0.02 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005. O primǎ cauzǎ a acestei scǎderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unitǎtile de cazare si slaba promovare a zonei.19 2003/2002 0.01 1.87 1. 5.Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a intensitǎtii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoarǎ crestere în anul 2005.95 0.91 1. odihnǎ si recreere. Ritmurile de evolutie privind numǎrul turistilor sositi în unitǎtile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr.95 1.

2 Numǎrul de înnoptǎri Numǎrul de înnoptǎri sau numǎr zile/turist reprezintǎ fluxul de turisti ce au cǎlǎtorit si sau cazat în diferite unitǎti turistice dintr-o anumitǎ zonǎ intr-o perioadǎ de timp. care negǎsind ceva nou în aceastǎ zonǎ au început sǎ caute alte destinatii. acesta creste si scade de la un an la altul. aceeasi situatie o prezintǎ si numǎrul turistilor strǎini. 5. Bucuresti Numǎrul înnoptǎrilor înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ ale judetului în perioada 2001 – 2005 se prezintǎ astfel: .Ritmul evolutiei privind numǎrul turistilor români este oscilant.4 2001 216 283 189 723 26 560 2002 192 820 161 087 31 733 2003 190 700 159 341 31 359 2004 186 185 155 372 30 813 2005 168 264 137 432 30 832 Total Români Strǎini Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de români este în scǎdere continuǎ de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005. Numǎrul de înnoptǎri sau zile/turist din judetul Maramures se prezintǎ astfel: Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr. anul 2005. 5.numǎrul de înnoptǎri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . . INSSE.

89 0.97 de la 0.98 respectiv 0.10 0.98 2005/2004 0. dar din 2003 se observǎ o usoarǎ scǎdere pânǎ în 2004 când numǎrul turistilor creste cu câteva unitǎti.în cazul turistilor români ritmul este oscilant.19 2003/2002 0. în 2001 situatia era de 26 560.00 în anii 2005/2004.98 0.88 1.97 0.88. Ritmul de evolutie privind numǎrul de înnoptǎri înregistrate de unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures Tabel 5.2 Numǎrul de înnoptǎri înregistrate în unitǎtile de cazare turisticǎ din judetul Maramures între anii 2001-2005 .97 0.numǎrul înnoptǎrilor efectuate de strǎini este oscilant.98 2004/2003 0.90 0.turistii strǎini au un ritm descrescǎtor de la 1. iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0. .00 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind numǎrul de înnoptǎri din unitǎtile de cazare turisticǎ este urmǎtorul: . acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0. 5.98 în anii 2003/2002 si 2004/2003. .6 2002/2001 0.19 în anii 2002/2001 la 0.84 1.84 în anii 2002/2001. crescând apoi la 1.Figura nr. iar în 2002 de 31 733.

Dsmediu = Σ nzt / T. durata medie a sejurului oscileazǎ de la an la an.5.7 Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 . 5. D = Σ T / P. unde: nzt – numǎr zile/turist (înnoptǎri) T – numǎr turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.3 2. o primǎ cauzǎ a acestei scǎderi fiind lipsa investitiilor moderne din unitǎtile de cazare si a personalului pregǎtit si specializat în domeniul turismului.0 2004 2.2 2. În privinta turistilor români.3 2.3 Durata medie a sejurului Reflectǎ posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumitǎ zonǎ.0 2003 2.2 2002 2.5 1.8 2005 2.2 2. iar în cazul turistilor strǎini se aflǎ în continuǎ scǎdere.4 2.2 1. printre cauze numǎrându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei.4 Densitatea circulatiei turistice  În raport cu populatia Pune în legǎturǎ directǎ circulatia turisticǎ cu populatia rezidentǎ a zonei receptoare. 5. unde: T – numǎrul turistilor P – numǎrul populatiei .2005.3 2.2 2.1 2.5 (zile) 2001 2.

D = Σ T / S.18 în anul 2001 la 0.17 0.9 (turisti/km2) .18 0. o primǎ cauzǎ fiind cresterea ratei natalitǎtii în aceastǎ perioadǎ. reduce aglomerarea si poluarea fonicǎ precum si posibilitatea furturilor si a imitǎrii comportamentului turistului. 5. unde: T – numǎrul turistilor S – suprafata Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr.02 2002 520 635 89 389 0.12 0.15 0.03 Populatia Turisti sositi Total Români Strǎini Sursa: date rezultate din prelucrare Se observǎ o scǎdere a populatiei pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane.7 (turisti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0.  În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2.14 0.15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueazǎ riscul producerii unor conflicte sociale între populatia gazdǎ si turisti.12 0. 5.14 0.03 2005 535 000 80 072 0.Calculul densitǎtii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr.17 în anii 2002 si 2003 si la 0.17 0.15 0.03 2004 520 637 78 837 0.15 0.03 2003 519 057 86 194 0.

5. se aflǎ într-o usoarǎ scǎdere. Cuc = nr.67 11. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacitǎtii de cazare în judetul Maramures Tabel nr.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14 Cuc Sursa: date rezultate din prelucrare . neproducându-se supraaglomerǎri sau degradarea suprafetei de teren.76 2.82 1.90 2.92 2002 14.46 2003 13. locuri de cazare * nr.17 2.5 Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazǎrii.50 2004 12.24 2.75 2005 12. zile turist) / nr. înnoptǎri (nr.18 11.Total Români Strǎini 2001 14. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizatǎ la un moment dat sau într-o perioadǎ de timp si capacitatea de cazare maxim posibilǎ65[65].81 Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densitǎtii turistice în raport cu suprafata situatia este bunǎ. 5.50 9.70 9.89 12.

. slaba pregǎtire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusǎ a serviciilor oferite. anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-materialǎ a judetului.Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare este în continuǎ scǎdere. Aceastǎ scǎdere se datoreazǎ activitǎtii reduse de promovare a judetului. Analiza acestor indicatori oferǎ o viziune globalǎ asupra activitǎtii turistice în judetul Maramures.

creând interesul fatǎ de România ca loc ce oferǎ o gamǎ largǎ de experiente. organizarea si dezvoltarea agroturismului. din punct de vedere conceptual. Începând cu anul 1990. dar mai ales pentru cea mondialǎ. un cadru natural armonios îmbinat. cu o largǎ scarǎ de cuprindere care pun în evidentǎ. inclusiv prin promovarea. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale. în general. Turismul rural în tara noastrǎ se practicǎ dintotdeauna.Urmeazǎ Agentia Românǎ pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. socio-culturale. în special. dar spontan.1 Activitǎti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului din România Agroturismul si turismul rural sunt activitǎti economice complexe. circulatia turisticǎ din mediul rural. si cel cu vocatie turisticǎ. culturǎ. de agrement puse la dispozitia turistilor. Pe de altǎ parte. traditii. întâmplator si mai ales neorganizat. folclor. de vacante de .CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEŢUL MARAMUREs Teritoriul României prezintǎ o mare varietate de valori. vestigii istorice. urmând ca acestea sǎ se desfǎsoare în cadrul natural rural. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tǎrii noastre ca o posibilǎ destinatie turisticǎ. sportive. sporadic. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. printr-un mecanism propriu. Satul românesc. interesul pentru turism rural renaste. ca "pachete" de servicii economice. 6. artǎ popularǎ. reprezintǎ un produs turistic inedit pentru piata nationalǎ. cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. Una dintre acestea este Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montanǎ. etnografie. istorie.

la toate nivelurile. b) . pe orizontalǎ si pe verticalǎ. sǎ-si punǎ în valoare dotǎrile realizate. Pentru facilitarea intrǎrii în corespondentǎ cu partenerii interni si externi. pe de o parte si omul (turistul). cât si pentru oferta agroturisticǎ. . d) -procedura de existentǎ si consultantǎ în vederea pregǎtirii ofertei de cazare si programe agroturistice. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul agroturistic. Pentru a crea o retea nationalǎ.calitate si chiar oportunitǎti de afaceri. modul de realizare al reclamei si publicitǎtii. managementului global îi revine sarcina standardizǎrii urmǎtoarelor activitǎti: a) . în vederea racordǎrii acestora la o retea nationalǎ si internationalǎ. este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare. Acestea trebuie sǎ sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale. produsele si preparatele locale66[66]. de a asigura transpunerea acestora în standarde care sǎ fie usor accesibile atât pentru coducere. Solutia lansǎrii satului românesc ca produs turistic pe piata nationalǎ si internationalǎ o constituie un demers de management si marketing care sǎ situeze în centrul sǎu produsul.procedura de identificare a potentialului zonal si global. sub toate aspectele sale. pe de altǎ parte.managementul global.procedura de formare a agentilor locali. c) . în cadrul unei afaceri 100% private.

concretizata în cazare. gospodǎrie.e) . activitatea economicǎ agricolǎ practicatǎ de prestatorii de servicii concretizatǎ în prelucrarea primarǎ a produselor agroalimentare în agroturistice.turismul hotelier.realizarea programelor de marketing. prestarea serviciilor de bazǎ si suplimentare. pe de altǎ parte.agroturismul si turismul rural Agroturismul este o formǎ complexǎ de turism ce oferǎ oamenilor care vor sǎ se relaxeze. * Crearea retelei zonale.pensiune. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospodǎriile tǎrǎnesti.procedura de catalogare a potentialului agroturistic. servicii de alimentatie . f) . * Elaborarea procedurii de selectie. iubesc natura. Agroturismul cuprinde douǎ mari laturi67[67]: . * Elaborarea criteriilor de clasificarea unitǎtilor agroturistice. . circulatie turisticǎ.pe de o parte activitatea turisticǎ propriu-zisǎ. O clasificare foarte sumarǎ a tipurilor de turism ar fi: . cultura si arta popularǎ. cu sectoarele adiacente acestuia. comercializarea acestora direct cǎtre turisti sau prin diferite retele comerciale. * Identificarea operatorilor localide turism. .

* Promovarea si publicitatea. * Pregatirea ofertei agroturistice. * Identificarea si atestareagospodǎriilor agroturistice.* Elaborarea programului de marketing. * Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici. * Realizarea programului agroturistic. . * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal. * Catalogarea gospodǎriilor înzona agroturisticǎ. *Evaluarea globalǎ a potentialului zonei. * Atestarea zonei.

1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. cit. sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale. ANTREC. c) . pentru conservarea unor conditii de viatǎ cât mai sǎnǎtoasǎ în zonele agroturistice. sprijinirea membrilor sǎi (proprietari de pensiuni).Figura nr.valorificarea complexǎ a resurselor naturale existente în zonele rurale. Ecologic si Cultural (1994). Vergina Buianu. apoliticǎ si nonprofit. membrǎ a Federatiei Europene de Turism Rural. f) armonizarea dezvoltǎrii sectoarelor agricol.valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole. urmǎrind realizarea. combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice naturǎ.folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partialǎ sau chiar totalǎ a produselor agricole. b) . este o organizatie nonguvernamentalǎ. prin producerea de bunuri nealimentare. a unei autonomii energetice a gospodǎriilor si localitǎtilor rurale.asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele orǎsenesti. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) . op. d) . Activitatea ANTREC-ului. ca organizatie nonguvernamentalǎ. de înaltǎ calitate si importantǎ pe piata turisticǎ. 6. artizanale. Eurogites. p. zootehnic si silvic în zonele agroturistice.reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei pǎrti a populatiei urbane în mediul rural. contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona ruralǎ.protectia mediului. iar pe de altǎ parte promovarea . Asociatia Nationalǎ de Turism Rural. e) . Rodica Tǎnǎsescu. vizeazǎ. pe de o parte. g) . pe cât posibil.

dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. . . o terapie antistres în naturǎ. . Urmarea fireascǎ a interesului general a fost Legea nr. Ministerul Tineretului si Sporturilor.cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tarǎ si strǎinatate. . . sisteme de încǎlzire diverse.editare de buletine informative si reviste.înfiintarea unei banci de date. bǎi moderne. cu servicii de cazare si masǎ.schimbǎri de experientǎ în tarǎ si în strǎinatate. .participarea la târguri si expozitii nationale si internationale. Delta Dunǎrii si .burse de specializare. Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României. viabilǎ. ANTREC vǎ propune o alternativǎ. Oaspetii vor fi gǎzduiti în case tǎrǎnesti. cursuri de scurtǎ duratǎ si lungǎ duratǎ. . a satului românesc ca destinatie turisticǎ. . Preocupǎri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: .formarea profesionalǎ prin colocvii. 145/1994 privind stabilirea unor facilitǎti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montanǎ.realizarea unui sistem de rezervǎri în turismul rural românesc.identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul sǎtesc. seminarii.companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare. un alt stil de vacantǎ. . ANTREC este organizatia cea mai reprezentativǎ.conceptului de turism rural.

a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii. în 15 filiale. recunoscând si confirmând prin aceasta . 20/1995..Capital" pentru anul 1995. Activitatea turisticǎ s-a desfǎsurat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. Maramures. . Bucovina).invitatia cu cel mai mare impact social"68[68]. iar cei al filialelor la 28. Pe de altǎ parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastrǎ. Urmare a dinamismului activitǎtii desfǎsurate de cǎtre ANTREC.litoralul Mǎrii Negre si Ordonanta Guvernului nr. asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregǎtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale. referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice. prin organizarea de seminarii. a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom.un sejur mediu de 4 zile/turist. pensiuni sau gospodǎrii tǎrǎnesti). Cu acest prilej a fost demaratǎ o puternicǎ activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervǎri. reuniuni si congrese) a fost preocupatǎ de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale69[69].din care 3 500 de turisti strǎini . sǎptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar . Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000. care au atras 18 500 de turisti . ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. colocvii si cursuri de tehnicǎ turisticǎ însemnatǎ (Brasov.

judetul Brasov. "Daragus" Blavanyos (Covasna).mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice . total aproape 25 de turoperatori. care închiriazǎ circa 150 de case în satele Bran. Ministerul Apelor. nu lipsitǎ de importantǎ este existenta. pentru gazde si pentru gospodǎriile acestora. organizati în 28 de filiale judetene. Podurilor si Protectiei Mediului. Sirnea si Fundata. cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocupǎrile actuale vizeazǎ finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tǎrile membre EUROGITES. O problemǎ vitalǎ ce se doreste realizatǎ în cel mai scurt timp este cea a implementǎrii unui sistem viabil de asigurǎri pentru turistii ce practicǎ turismul rural. prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. . "Dublion" Campulung (Arges). -aproximativ 150. Moeciu. "Trans Tour" Praid (Harghita). Legat de strategia dezvoltǎrii turismului rural în tara noastrǎ ANTREC si Autoritatea Nationalǎ pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate. Din aceastǎ comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. . prezenta sa în paginile Internetului. Comisia Tehnicǎ pentru Dezvoltarea Turismului Rural. în momentul de fatǎ a unui numǎr important de firme ce desfasoarǎ activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. Institutul de Cercetare pentru turism.Anul 1998 concretizeazǎ imaginea ANTREC în : .omologate si clasificate. Ministerul Tineretului si Sportului. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov). "Montana Service" Vidra (Vrancea).cei peste 2 500 de membrii.000 de turisti români. Institutul National de Formare Managerialǎ în Turism. dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituitǎ. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. pentru pensiunile si fermele turistice. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. Pe langǎ acestea.

T. Ulterior. Societatea Internationalǎ a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondatǎ în 1881).Asociatia Nationalǎ a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii.P.De asemenea. .Bran. Maria Stoian . ANTREC au aderat 23 de filiale judetene. Moteluri.pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România).Asociatia Nationalǎ a Ghizilor de Turism din România. primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar . Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural. George Opris . . cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate. . Ovidiu Stoian . .H. .Asociatia Nationalǎ Maitres d'Hotel. Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa. care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie. . Rogojanu . (Federatia Patronala din Turism)70[70].pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural).Turistic din România.Organizatia Patronalǎ a Turismului Balnear din România.pentru A.Asociatia Nationalǎ a detinǎtorilor de Campinguri. Paul Marasoiu . (Asociatia Hotelierilor din România). în ultimii ani în România au fost create: .Federatia Românǎ pentru Dezvoltare Montanǎ (precursoare a ANTREC).pentru F. Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C.Fundatia Europeanǎ pentru Învǎtǎmântul Hotelier. Popasuri Turistice si Sate de Vacantǎ (Romcamping). .R.pentru "Cheile de aur".

Brasov. Iasi. Vrancea. Cai de acces aeriene. Maramures. Cluj. 6. Mehedinti. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi. se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei. SatuMare. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei. indiferent daca mediul este tiparit.În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra. TV sau radio. Dâmbovita. mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba. Bacau. Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Harghita. Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca. Covasna. feroviare. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna . Constanta. Tulcea. Buzau. cât si pe cea internationala. Sibiu. serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Judetul Maramures .prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii. Mures. Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc. ca de exemplu ANTREC . Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta. Prahova. Bistrita Nasaud. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate. Viseului si Tisei. Neamt. programul de promovare.este renumit prin elementele de etnografie si folclor. peste 200 de monumente de arhitectura populara. Dolj. rutiere. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Arges.2 Modalitǎti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures Ca produse dominant intangibile. Marei.

postere si brosuri cu imagini. . .cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în marketing.material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante.promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala. identificarea proprietatilor. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal.marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva. . din rândul acestora se remarca tipariturile. constituite din: .un program educational de formare pentru operatori. sub aceeasi umbrela.alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului. .cât si pe piata externa. folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector. cu destinatie. . .recunoasterea. o companie de marketing de cooperare. . . Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: .servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici.târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori. Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare. . în care vor concura toti operatorii.legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural.

participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra. la Bursa Internationala de Turism Bucuresti. turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera. Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare . târguri. . Paris.promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei. pentru ca aici sufletul se regaseste. Milano. trupul se împrospateaza. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura. promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului. circuite tematice sau culturale.piese individuale promotionale pentru fiecare regiune. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. folosind expunerea de brosuri si postere. expozitii si conferinte. conferindu-le acea noblete plina de har. Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural. dupa cum urmeaza: turistii de tranzit. Bucuresti. specifice poporului român dar uitate în alte zone. cultura si geografie fara profesor. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. . Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale. Berlin. Silleda (Spania). .un ghid al echipamentelor de cazare.postere. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale. Austria. ANTREC participa la târgurile de la Londra. O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. în special Germania. Berlin.. Italia. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: .

Ca urmare. poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist. conferita de resursele variate. poluarea excesiva a zonelor urbane. si anume aceea a reformei economice.atentie spectacolul ce va înconjoara. necesitatea petrecerii placute a timpului liber. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. sa aflati. excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti. nu va va lasa indiferenti. Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei. valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale. atât de linistita dar atât de bogata. asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti. fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice. cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump. sa încercati. Veti dori sa faceti parte. Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea . Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt . Ţara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism. de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. sunt practic inexistente. pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata. se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. turismul românesc a intrat într-o noua etapa. Reforma este un proces profund. veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare. prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului. naturale si antropice cu care este înzestrata. în momentul actual. Dupa decembrie 1989. român sau strain. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor .turismul românesc se afla într-o situatie de criza. implicit pentru petrecerea timpului liber. a asezarii sale pe principiile economiei de piata. Prin diversele forme de relief. rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi. Pe de alta parte. stoparea migratiei populatiei de la sate la orase. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. prin flora.

echipament de pat în stil popular. putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale. socio-culturale. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale.). sportive. de feed-back. meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice – farfurii si strachini de ceramica. a tacâmurilor moderne). ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii.acestuia ca un domeniu deosebit de complex.etc. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale . urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant.. institutii de interes public. de agrement etc. punerii în valoare a monumentelor istorice. oprirea exodului tineretului din sate spre orase. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. puse la dispozitia turistilor. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un “pachet” de servicii economice. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice71[71]. linguri de lemn etc. décor. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric. dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces. modernizarea localitatilor rurale. a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca. cresterea calitatii vietii. mijloace de comunicatie. agroturismul are un rol de regulator. la cerere. a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice. reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale.

ci numai viziteaza.) în formele lor originale traditionale. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente. Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural. spre deosebire de structurile de primire din alte tari. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate. va scadea treptat. În caz contrar. Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice.permanente (cu vânzare). chiar si în conditiile civilizatiei contemporane. Pentru aceasta. în etapa actuala. cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul. consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. S-au aprobat norme de clasificare a . mobilarea si decorarea interioarelor etc. se pot amenaja una sau mai multe gospodarii. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. pentru mediul rustic. refacere si reconfortare. sa dispuna de echipare sanitara moderna. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult. deosebit de rentabile. specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. interesul actual al turistilor pentru satul românesc. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. se afla într-un declin. se poate perpetua.. În acest sens. tehnicile de lucru. în general. arhitectura. Asociatia Nationala pentru Turism Rural. iar pentru turistii care nu ramân în localitate. cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata. cu muzeu etnografic în aer liber. de popularitate internationala. Trebuie tinut seama ca.

" 6. nu pot fi integrate în reteaua de turism. Multe regiuni din România. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. Ministerul Turismului. unicate poate în lume. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale. din punct de vedere al peisajelor. asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. cel putin o data pe an. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing. a telecomunicatiilor. organizarea. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona. fermelor agroturistice. sunt multe de facut. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza72[72]:  În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei. Lipsa cailor de acces. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente.pensiunilor.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona. . la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara. atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. Adevarat.

05 0. În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr.2 0. La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecarui element (resursa) în total c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1. .06 0..lacuri . 6.. IV. III. În consecinta. V. . fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 – insuficient 2 – suficient 3 – bine 4 – foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I. VI.01 4 3 3 2 0.02 Nivel calitativ (ci) Indice de atractivitate (I) I.retea hidrografica . II.06 0.2. Resurse naturale ..n – numarul elementelor Σ qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4]. indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4]..peisaj .1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) 0..clima .02 0..02 0.25 0.

biserici si ansambluri manastiresti .cladiri civile urbane (primarii.3 3 3 1 0.06 0.02 0.09 0.02 0.paduri .06 0.06 0.03 0.02 0.ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor) .06 0.montan 0.02 0.15 0.fauna de interes cinegetic .03 0.02 0.01 0.iazuri . Resurse antropice . teatre) .02 0.02 0.biserici din lemn .10 0.03 0.ansambluri traditionale rurale .etnografie .aerian V. palate .12 0.02 0.vegetatie de interes turistic . Poluarea mediului IV.25 0.ape minerale terapeutice .06 0.monumente ale naturii .domeniu schiabil II.30 0.02 0.monumente si situri arheologice .09 0. domenii ruinate .05 0.04 0.ansambluri. Forme de turism practicate .10 0.01 0.01 0.monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) .02 0.folclor III.06 0.feroviar .2 .16 0.01 0.06 2 2 2 3 3 4 4 4 4 2 3 3 3 0..02 0. Accesul .06 0.02 0.03 0.rutier .05 2 3 3 3 2 4 3 3 0.02 0.06 0.01 0.rezervatii .03 0.cetati .12 0.02 4 0.02 0.24 0.castele.06 0. curti. conace.08 0.02 0.

04 1 3 4 4 3 0.4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet. .cultural TOTAL 0.12 0.Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic . Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati.B.Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ). cit.12 3. care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia.balnear .24 0.25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime. Aceastǎ metodǎ a fost folositǎ pentru a demonstra faptul cǎ se pot face amenajǎri turistice în judet datoritǎ potentialului turistic bogat pe care îl prezintǎ zona si capacitǎtii acesteia de a atrage turisti din toate colturile tǎrii cât si din strǎinǎtate.agroturism .06 0.rural . op. 51 Indicele de atractivitate de 3. Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte.24 0. Nicolae. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (168 ). p.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. 6.Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) .25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea..06 0.04 0.Mara (39 km) Cheile Tatarului.Vadu Izei (109 km) .Mara (129 km ) .Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) Desesti (126 km ) .Giulesti (51 km ).

Bârsana ( 117 km ) .Calinesti (128 km ) .Cernesti (15 km ) .2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului . facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.Baia Sprie ( 170 km ) .Petrova ( 115 km ) -Bârsana Calinesti (136 km ) Budesti (143 km ) Cavnic (155 (125 km ) km ) - Mogosa (161 km) .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .Strâmtura (11 km ) .Budesti (135 km ) .Danesti (40 km ) .sieu (71 km ) .Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Padurea Maicii Domnului Ruscova si (74 Manastirea km Bârsana cu Petrova (65 km ) de Ronisoara- )Poiana narcise-Repedea- Viseu Jos (84 km) .Ruscova (106 km ) .Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) . 5) BaiaMare (o km) .Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Mare (172 km). Manastirea Bârsana si Centru etnografic Strâmtura (61 km ) - Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Sisesti ( 42 km ) . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa . .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) .Surdesti ( 37 km ) .Cavnic (25 km ) .Baia Mare (56 km).Rozavlea ( 103 km ) .Copalnic (22 km) . Arhangheli Mihail si Gavril . Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina.Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) .Cavnic ( 25 km ) .Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa .Baia Mare (180 km).Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia .

Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet.Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Baia Mare – Baia Sprie – Mara – Desesti – Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa – Sǎpânta – Câmpulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Hǎrnicesti – Desesti – Mara – Baia Sprie – Baia Mare – Bucuresti.Bucuresti – Baia Mare: 550 km . având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta.08. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures. Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1. si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.2006 .

Baia Mare: 90 km 8.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*). vizitare Biserica din Lemn. casa Iancu de Hunedoara. Muzeul judetean. Turnul Mǎcelarilor. Bistrita cu scurte opriri.08. Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov.2006 – Baia Mare – Baia Sprie: 10 km 3.2006 .Desesti – Hǎrnicesti: 35 km 4. Mures. Ora 16.2006 – Baia Sprie – Mara .2.30: Întâlnire în Piata Unirii.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa: 19 km 6.2006 – Sǎpânta .08.08. Tg.08.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara . Bucuresti. Turnul lui stefan.Hǎrnicesti – Giulesti – Vadu Izei: 14 km 5.08. ZIUA 2: 2.2006 .08.08.08.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta ZIUA 1: 1.Sighetu Marmatiei .Baia Sprie .08.2006 .2006 – Baia Mare – Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare – Baia Sprie .Câmpulung la Tisa – Sǎpânta: 12 km 7. Biserica Sfânta Treime.2006 .2006 Ora 7.Câmpulung la Tisa .30: Sosire Baia Mare. Vechiul Han al orasului. Ora 20.

30: Plecare catre Giulesti – Vadu Izei. Ora 9.2006 Ora 8. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn. Nicolae. Ora 19. precum si a unui sir întreg de porti maramuresene.08. porti monumentale. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Ora 9.Ora 8. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).08. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. Ora 19.2006 Ora 8. case.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia. ZIUA 3: 3. Creasta Cocosului. Ora 19.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul Hǎrnicesti ZIUA 4: 4. Lacul Albastru.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei .30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn.30: Mic dejun la hotel Mara (3*).30: Plecare catre Mara – Desesti – Hǎrnicesti unde se viziteaza Cheile Tǎtarului. adevarate arcuri de triumf rustice.00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). Ora 9.

Ora 19. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras. Aici se viziteaza clǎdirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea. pe fronton. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei). puternic colorate. uluieste prin originalitatea sa. În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei – Câmpulung la Tisa.08. clǎdirea monumentalǎ a fostei prefecturi a judetului Maramures care. cusute cu migala si fantezie.ZIUA 5: 5. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate „carti de vizita” ale sculpturii în lemn. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6.2006 Ora 8.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9.2006 Ora 8. Maiestrit . unic în lume. obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. l-au transformat într-un adevarat muzeu. deasupra usii de la intrare. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara.0.30: Plecare catre Sǎpânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. pǎstreazǎ în original sterna veche a Maramuresului.

în Baia Sprie .30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete). simbolul vietii.2006 Ora 8. ZIUA 7.30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita.Biserica din Lemn. si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare .30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete).30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9.Baia Mare Ora 19. Lacul Albastru. Vechiul Han al orasului.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8. Ora 9. Biserica Sfânta Treime.08.Vadu Izei – Giulesti Hǎrnicesti – Desesti – Mara .30: Sosire în Bucuresti. Turnul lui stefan. casa Iancu de Hunedoara.Sighetu Marmatiei . 7.rezervatia naturala Chiuzbaia. Nicolae în Vadu Izei.lucrate. Brasov Ora 17.Baia Sprie .30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa . Mures. Creasta Cocosului. Ora 19. Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. Tg. Turnul Mǎcelarilor. Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006. ele au ca ornament elementul traditional pentru Ţara Maramuresului: semnul soarelui. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti.08.2006 Ora 8. Muzeul judetean. .

unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni.2 Nr.06 20.grup de turisti români sau straini . 6.74 . Calculatia pretului de vânzare Tabel nr.83 - 670. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli.crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli Cheltuieli cu cazarea Cheltuieli cu alimentatia Cheltuieli cu transportul Cheltuieli culturale Cheltuieli cu ghidul Cheltuieli cu soferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Elemente de calcul (RON) 35 RON/np*7 nopti 40 RON/zi*8 zile 1280 km*2RON/100 km Valoare (RON) 1 2 3 Cheltuieli directe 245 320 25.36 254. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: .Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei. pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana. Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Sǎpânta.2 402. alaturi de comision si asigurare. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel.6 67.grup de familii Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC.12 12.6 4900 6400 512 4 5 6 7 8 9 10 11 12 15 15 50 300 300 1000 13412 1341. respectiv pentru cele 20 de persoane.

Ioana. 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr. pensiunile Vlad. Casa Iurca.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. Pretul vânzare – persoana cuprinde urmatoarele servicii: . Adriana si Vila Doina . Bucuresti. Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini. internetului si televiziunii. Studii de caz.Baia Sprie .52 771 771 220 15410. 6.transport Bucuresti – Baia Mare . Reglementari.13 14 15 16 Total costuri Rotunjiri Total pret de vânzare Total pret de vânzare în euro 770.Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sǎpânta – Baia Mare – Bucuresti .4 15420 15420 4400 Sursa: Neacsu Nicolae. Cernescu Andreea – Economia turismului. (ANEXA 2). CONCLUZII .masa în stil traditional . Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism.servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice. Editura Uranus.2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro.

Iza. cu ierni aspre si veri rǎcoroase. vizitator. la granita cu Ucraina. însǎ cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Relieful judetului este predominant muntos. închizând depresiunea cu acelasi nume. Maramuresul are o suprafatǎ de 6 304 km2 adicǎ 2. cu factori naturali de curǎ balnearǎ. industria si constructiile. diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. Importantǎ zonǎ turisticǎ a tǎrii noastre. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor. însa a cunoscut o dezvoltare majorǎ în ultimele doua secole. Cǎile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. Buhǎescu. primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. W. Viseu. si are o lungime de peste 3000 km. În muntii Rodnei se gǎsesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. între 47020’00” si 48000’15” latitudine N si 22052’30” si 25007’30” longitudine E. principalele ramuri de activitate fiind agricultura. a unei clime favorabile practicǎrii turismului pe aproape tot parcursul anului. Hunziker.Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase. Reteaua hidrograficǎ este bogatǎ datoritǎ regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. acoperind 43 % din suprafata acestuia. cǎlǎtor. Tursmul se practicǎ din vremuri strǎvechi. cǎi ferate. excursionist.37% din suprafata tǎrii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. însǎ cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. . care au încercat sǎ formuleze si sǎ delimiteze urmǎtoarele notiuni: turist. Vaser si Mara. Lǎpus. Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrarǎ. cu un patrimoniu cultural – istoric si arhitectural de referintǎ mondialǎ. cǎi aeriene (aeroportul Tǎutii Mǎgherǎusi – situat la 10 km de Baia Mare). mai cu seamǎ. Clima este temperat continentalǎ. Principalele râuri ale judetului sunt: Somes. acolo unde acestia se desfac în douǎ ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. Edmound Picard.

cusut. cultural. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevǎrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche bisericǎ din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înaltǎ bisericǎ din lemn din Europa (1721). portul. cu o suprafatǎ de 3 300 ha. Datoritǎ potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan. vulpea. cea mai importantǎ fiind Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei. Maramuresul este „tara” oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra. stiintific. iepurele etc. în care coloritul crucilor evidentiazǎ vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene. necesarǎ în rotirea ireversibilǎ a ciclului vietii. ci o considerǎ o simplǎ trecere. creatia lui Ion Stan Patras. departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urbanǎ. ciopliturile mǎrunte. cergile înflorate. turistii nu numai cǎ se odihnesc dar pot lua parte si la activitǎtile specifice tinutului: olǎrit. icoanele pe sticlǎ si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezvǎlui înclinatia spre frumos a maramuresenilor. rural. nu îngenuncheazǎ în fata ei.Întinderea mare a pǎdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagrǎ. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viatǎ simplǎ. cerbul carpatin. Pentru a deveni o destinatie turisticǎ din ce în ce mai cautatǎ judetul Maramures are nevoie de o bazǎ tehnico-materialǎ mult mai dezvoltatǎ. În cadrul acestor pensiuni. „tara” oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea caldǎ. marmota de munte. transformatǎ în mǎiestrie. balnear. covoarele. ceea ce înseamnǎ cǎ atractia cǎtre acest . a devenit o motivatie foarte importantǎ în paracticarea turismului. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. mai ales din punct de vedere al agrementului care. agroturism. brodat etc. cioplitul lemnului. în vocatie atunci când urmǎresti arhitectonica armonioasǎ a bisericilor si caselor din lemn. în ultimii ani. Numǎrul turistilor sositi în ultimii ani s-a mǎrit. Sǎpânta uluieste lumea cu frumusetea unicǎ a „Cimitirului Vesel”.

Nu trebuie decât sǎ priviti si sǎ ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoarǎ. MARIN DINU. la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Bucuresti. câteva clipe în fata unei expozitii artizanale. 2003 BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Turism international. Coeficientul de utilizare a capacitǎtii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unitǎti de cazare ce functioneazǎ la capacitate maximǎ doar 3-4 luni pe an. o plimbare cu sania trasa de cai. Editura Economica. Modelul european”. culturǎ si geografie fǎrǎ profesor. sǎ încercati. De la teorie la practica”.judet este în crestere. a transporturilor eficiente si moderne. nu vǎ va lǎsa indiferenti. promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism. însǎ acestia nu au înnoptat mai mult de 2. o plimbare pe cararile muntilor. Natura se desfǎsoarǎ mǎiestoasǎ de jur împrejur iar viata localnicilor . Desi suntem la început de drum. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. Bucuresti. mai ales în sezonul de varǎ. avem totusi succese în turismul rural din România. De la luna.3 zile. Editura Sylvi. 2004 BRAN FLORINA. sIMON TAMARA – “Turismul rural. 1997  . sǎ aflati. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat. corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional. cu toate cǎ unitǎtile de cazare sunt variate si numeroase. câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase? BIBLIOGRAFIE   BĂLTĂREŢU ANDREEA – “Amenajarea durabila a teritoriului”. întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens. extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic. Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ. ulita satului. mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. prin realizarea de campanii publicitare. Editura Sylvi. Bucuresti. Veti dori sǎ faceti parte. atât de linistitǎ dar atât de bogatǎ.

1986 FIRUŢĂ CORINA. Editura Universita ra. GRIGORESCU MIRCEA – “România. 2000        MINCIU RODICA. Editura Uranus. Editura Uranus. Bucuresti. turism durabil. 2003   MITRACHE S. 1969 COCEAN P. Bucuresti. 1993 MIRCEA BOGDAN – “Prestari servicii agroturistice. 2002 GLĂVAN VASILE – “Turism rural. 2003  CÂNDEA MELINDA. Editura ASE.. Editura Fax Press. “Economia turismului. agroturism. Bucuresti.. Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir. Editura Meridiane. Bucuresti. turism rural”. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti.. – “Agroturism si turism rural”. 2003 POP MIHAI – “Arta lemnului în Maramures”. Bucuresti. Bucuresti. – “Geografia generala a turismului”. BRAN FLORINA – “Agroturism. MANOLE V. 1968  . 2003 DĂNCUs MIHAI – “Zona etnografica Maramures”. Bucuresti. Editura Alcor. CÂNDEA MELINDA. MANOLE V. Editura Meridiane. 2003  NEACsU NICOLAE. sIMON TAMARA – “Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului”. 1996   MINCIU RODICA – “Economia turismului”. Studii de caz. ISTRATE I. Editura Meteor Press. ERDELI GEORGE. Editura Enciclopedica. BARON PETRE. 2003  CRISTEA A.. CORI SIMIONA ION – “România. – “Gestiunea activitatilor de turism”. BRAN FLORINA – “Spatiul geografic Românesc”. CERNESCU ANDREEA. Reglementari”. 2003 NEGUŢ SILVIU.. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. Editura Sylvi. ISTRATE I. 2001 CIOCULESCU sERBOV. PEPTENATU DANIEL. Editura Bioterra.. STOIAN M. 2001   NISTOREANU PUIU – “Ecoturism si turism rural”. Bucuresti. VLĂSCEANU GH. ecoturism”... Editura Sport-Turism. Marketingul serviciilor turistice”. Editura Economica. 2003 MIHALACHE ST. Bucuresti. Ghid turistic”. Bucuresti. Bucuresti. Editura Economica. Bucuresti. 2002 GHINEA DAN – “Enciclopedia geografica a României”. Editura Fax Press. STOIAN M.. Bucuresti. NEGOESCU B. BONIFACIU SEBASTIAN. BRAN F. Bucuresti. Obiective turistice”. SUDITU BOGDAN – “Geografie economica mondiala”. NEACsU NICOLAE – “Economia turismului”. Bucuresti..

ro  www. MOLDOVAN C. 2003 SNAK OSCAR.agroturism. Editura stiintifica. NEACsU N. – “Economia turismului”. 35/nov. 1974  Anuarul statistic al judetului Maramures. Judetul Maramures”. 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU. Editura Institutului de Geografie. D. 2002 Revista Vacante si Calatorii.ro www.org www.ro www.org www.ro  www.insse. INSSE. – “Judetele patriei. om.com .ro www.mturism.2002         www. TĂNĂSESCU RODICA.ro www.romanianmuseum.carpati. Editura Expert.incdt. – “Arta veche a Maramuresului”. POSEA A.ro     www. nr.hoinari. BARON P.infoturism. Bucuresti.mfinante. Editura Meridiane.antrec. Bucuresti. Bucuresti.emaramures.borsa.apmbm. Editura Bioterra. 25/ian. Bucuresti   Revista Vacante si Calatorii.ro www. BUIANU VERGINA – “Management agricol si agroturistic”. Bucuresti.fonduriue.ro www. economie”. 1968 TUFESCU VICTOR – “România: natura.ro  www. 2003     sTEFĂNESCU I... Bucuresti.com www.ro www.alpinet.infotravelromania.maramures. POSEA GR.. nr.

ro  www.turism-catalog.  www.romaniatravel.romaniatourism.ro www.ropedia.org   .ro www.wikipedia.ro  www.vacantesicalatorii.ro www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful