Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 8

I.

Comerul tradiional si comerul electronic avantaje si dezavantaje


Potrivit conceptului de dezvoltare durabil a societii, comerul are o importan strategic pentru dezvoltarea echilibrat i viabil a sistemelor economice i sociale din orice ar. Respectivul comer este un sector de activitate precis, cu un ridicat grad de complexitate, structurat pe domenii interioare multiple, n cadrul crora roluri importante revin distribuiei cu amnuntul, depozitrii mrfurilor i aprovizionrii cu ridicata, precum i activitilor de import-export. ntr-o asemenea accepiune, comerul reprezint una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne, devenind elementul principal al economiei de pia, indiferent de forma acesteia. Pornind de la asemenea premise, cunoaterea domeniului respectiv, interpretarea fenomenelor care stau la baza actelor de schimb i conturarea proceselor manageriale specifice ridic probleme deosebit de complexe pentru a cror rezolvare sunt necesare cunotine i analize tiinifice de amploare, n cadrul crora trebuie apelat att la vastul instrumentar teoretic oferit de disciplinele de specialitate, ct i la experiena practic acumulat de-a lungul veacurilor, comerul reprezentnd una din cele mai vechi ndeletniciri omeneti. Sub aspect juridic, noiunea de comer definete transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor sau serviciilor, precum i prestaiile de servicii realizate ntre diferitele stadii ale produciei sau direct ntre productor i consumator care, de asemenea, se consider c reprezint acte de comer.

http://www.conspecte.com/Comert/comertul-definire-si-istoric-aparitiei-sale.html 1

Scurt Istoric al aparitiei comertului traditional


Privit n contextul su istoric, se remarc faptul c prezena comerului s-a fcut necesar nc din momentul n care oamenii au nceput s comunice ntre ei. Dac la nceput, primii oameni se mulumeau cu puine lucruri i se strduiau s-i produc tot ceea ce le era necesar, cu timpul, pe msura dezvoltrii civilizaiei, nevoile au crescut i nu au mai putut fi satisfcute dect prin schimb, crendu-se adevrate curente i cutri reciproce. Curentele respective au cunoscut o dezvoltare continu, ajungnd ca n final s fie soluionate prin comer, produsele excedentare dintr-o familie, colectivitate sau regiune avnd nevoie de un ntreprinztor care s le caute debuee ntr-o alt zon sau colectivitate, unde ele erau deficitare. Schimburile care se efectuau la nceput direct - produs contra produs - constituiau aazisul troc. ntr-un asemenea stadiu, pentru a-i procura ceea ce avea nevoie, omul ceda din cele ce-i prisoseau altor oameni, care i ddeau n schimb ceea ce i ei aveau ca excedent. Pentru ca acest troc s se poat efectua, era necesar ca trebuinele sau dorinele celor interesai s coincid, iar produsele ce urmau a fi schimbate s fie divizibile sau s aib o valoare aproximativ egal. Schimbul a fost mult mai simplu cnd s-a trecut la folosirea unei mrfi intermediare, numit moned. Trocul s-a descompus atunci n dou operaiuni: vnzarea i cumprarea. Pornind din acest moment, a nceput adevratul comer. mbuntirea mijloacelor de comunicaie, perfecionarea tehnicilor de realizare a produselor, crearea unor noi modaliti de aprovizionare, apariia manufacturilor i a produciei la scar mare, generalizarea diviziunii muncii fac s creasc numrul ntreprinztorilor comerciali i, n acelai timp, s apar noi specialiti n probleme comerciale, cum ar fi negustorii i bancherii, care, prin investiiile lor, au contribuit la naterea i dezvoltarea revoluiei industriale. Trebuie avut n vedere c, n contextul dezvoltrii economico-sociale, comerciantului i-a revenit continuu un rol important. Locul su ca intermediar ntre producie i consum, ntre posibilitile societii i nevoile de consum ale membrilor si, precum i funcia sa de realizare a mrfurilor, l plaseaz pe o poziie special n politica de dezvoltare a fiecrei societi, bucurndu-se att de atenia ntreprinztorilor, ct i de cea a puterii publice.

http://www.conspecte.com/Comert/comertul-definire-si-istoric-aparitiei-sale.html 2

Aparitia comertului electronic


Comerul electronic este activitatea de cumprare sau vnzare prin intermediul transmiterii de date la distan, activitate specific politicii expansive a marketingului companiilor comerciale. Prin intermediul internetului se dezvolt o relaie de servicii i schimb de mrfuri ntre ofertant i viitorul cumprtor. n anii 1990 compania IBM, printr-o campanie publicitar corespunztoare, a fcut popular i termenul echivalent Electronic Business. Un termen nrudit este E-Trade, care se refer la tranzaciile bursiere electronice. Strns legate de comerul electronic pot fi i alte activiti electronice, de exemplu servirea cumprtorilor, livrarea mrfii (dac e vorba de medii electronice), colaborarea cu partenerii de afaceri sau i conducerea unei organizaii prin mijloace electronice. Comertul electronic se dezvolta din ce in ce mai mult in toata lumea iar la baza acestei dezvoltari au stat cativa pasi importanti: In anul 1960 a aparut setul de standarde Electronic Data Interchange (EDI), utilizat pentru tranzactii electronice. In anul 1992 a aparut browserul Mosaic, care a stat la baza Netscape (primul browser de performanta). Tot in aceeasi perioada s-a dezvoltat asa numitul DSL (Digital Subscriber Line), adica o familie de tehnologii de transmitere a datelor digitale de mare viteza. In anul 1995 apar doua magazine electronice celebre si anume: Amazon (care ocupa 40% din vanzarile prin comert electronic) si e-Bay.

Printre primele lanturi de supermarketuri care au inceput sa vanda cu succes produse, mai exact alimente, cu ajutorul comertului electronic au fost Albertsons si Safeways. Conform statisticilor, categoriile de produse cele mai vandute in mod electronic sunt: calculatoarele, cartile, muzica, birotica si consumabilele electronice. Un infografic din My Coupon Codes ilustreaza ce, unde si cati oameni cumpara online. In acelasi studiu, consumatorii globali online spun ca imbracamintea si cartile vor continua sa fie in fruntea listei, pentru cumparaturile online planificate, acestea fiind urmate de biletele de avion, echipamentele electronice si rezervarile hoteliere. In Romania, comertul electronic a aparut in anul 1999 si se afla in faza incipienta, iar clientii manifesta retineri datorita furturilor de pe cardurile electronice sau in ceea ce priveste confidentialitatea datelor personale.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C8%9B_electronic http://nextebiz.blogspot.ro/2011/11/scurt-istoric-al-comertului-electronic.html 3

I.1.Caracteristici ale comertului traditional


La inceputul aparitiei comertului acesta era sub forma de troc adica oamenii schimbau lucrurile de care nu mai aveau nevoie.Aparitia monedei si dezvoltarea comertului a favorizat aparitia diferitelor forme de a acestuia: Comertul cu ridicata Comertul cu amanuntul Comertul alimentar Alimentatia publica Comertul nealimentar Comertul nealimentar specializat

A.Trasaturi ale comertului cu ridicata


In miscarea lor produsele trec, doar in anumite imprejurari, in mod direct din sfera productiei in sfera comerciala cu amanuntul. O mare pane din bunurile destinate consumului, parcurg si o etapa apartinand comertului cu ridicata caruia ii revine un important rol, atat in circulatia marfurilor, cat si in realizarea productiei si satisfacerea nevoilor. Cu ridicata atat cumparatorul cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi sau diferite organizatii economice, sociale si din administratia publica. Atat cumpararile cat si vanzarile de marfuri se realizeaza in partizi mari Mijloceste legatura intre productie si veriga comerciala cu amanuntul; marfurile nu se vand deci de catre intreprinderile cu ridicata direct consumatorilor, activitatea traditionala a comerciantilor cu ridicata fiind cea de intermediere intre producatori si comerciantii cu amanuntul. Genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli materiale si banesti necesare intretinerii retelei de depozite, plata personalului etc. Comerciantii cu ridicata sunt firme cu o mare capacitate de acoperire financiara. Specializarea activitatii de comert cu ridicata pe categorii de produse. Specializarea este generata de natura produselor care formeaza obiectul tranzactiilor realizate de intreprinderi Intreprinderile de comert cu ridicata intervin atat in cadrul fluxului produselor realizate de producatorii indigeni, cat si de cei externi

http://www.stiucum.com/economie/economie-comerciala/Principalele-forme-decomert85997.php 5

B.Trasaturi ale comertului cu amanuntul


Comertul cu amanuntul consta in achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la diversi furnizori interni, intreprinderi cu ridicata, din import etc., pe care le revand in cantitati mici direct populatiei sau altor consumatori1. Economia moderna a generat insa noi exigente fata de comertul cu amanuntul, determinindu-1 ca, alaturi de vanzarea propriu-zisa, sa includa in preocuparile sale si realizarea unor servicii care sa duca la imbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali si, implicit, la cresterea gradului de satisfacere a acestora. In cadrul acestui comert se regasesc urmatoarele servicii: Servicii de consultanta si informare a consumatorilor; Ajustajul unor produse Asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorilor Instalarea si garantiile postcumparare Diverse servicii personale (frizerie, coafura) etc Data fiind complexitatea activitatii care se desfasoara in acest domeniu, pe langa relatiile economice de schimb, comertul cu amanuntul presupune si relatii juridice, financiar-bancare, prestari de servicii, precum si relatiile de munca. Prin intermediul unor asemenea relatii comertul cu amanuntul se integreaza mecanismului de piata, fiind direct conectat cu toate cele patru componente ale pietei globale: Piata bunurilor si serviciilor Piata capitalurilor Piata schimburilor monetare Piata fortei de munca

In cadrul pietei, pentru a asigura oferta de marfuri, intreprinderile comerciale cu amanuntul, indiferent de forma de proprietate, apartenenta, tipul, structura si marimea lor, se aprovizioneaza cu marfuri de la comertul cu ridicata sau producatori, constituie in unitatile lor stocuri de marfuri si apoi le vand catre consumator. Aceasta face, ca sub aspect logistic, comertul cu amanuntul sa reprezinte o unitate de trei procese: aprovizionare - stocare vanzare, unitate in cadrul careia vanzarile de marfuri constituie activitatea esentiala specifica relatiilor de schimb din cadrul respectivei forme de comert. Comertul cu amanuntul prezinta urmatoarele elemente specifice: Marfurile care se vand prin comertul cu amanuntul sunt destinate in cea mai mare parte consumului individual Vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor banesti Marfurile se desfac in cantitati mici, corespunzator consumului unei persoane sau familii intr-o anumita perioada de timp Prin vanzarea lor, marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor, intrand in sfera consumului. In comertul cu amanuntul se cuprind urmatoarele categorii de operatiuni comerciale: Vanzarile de marfuri alimentare, nealimentare si alimentatie publica, realizate prin reteaua comerciala, cu plata in numerar sau pe credit Vanzarile de tiparituri (ziare, reviste etc.) pe baza de abonament Vanzarile de bunuri, efectuate prin magazinele de consignatie, din depunerile de obiecte facute de populatie Vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor categorii de mestesugari, reparatori, instalatori etc., realizata prin unitati special amenajate sau cu regim special de aprovizionare Livrarile de energie electrica si termica prin intermediul unitatilor specializate in distributia unor asemenea servicii (vanzarile de combustibili solizi sau lichizi sunt incluse in structura vanzarilor de marfuri nealimentare) Vanzari ocazionale efectuate catre diferite tipuri de institutii si intreprinderi publice sau private, care au in vedere o serie de produse alimentare destinate consumurilor sociale (cantine, crese, gradinite de copii, spitale etc.), cat si unele produse nealimentare ce formeaza asa-zisul consum gospodaresc al institutiilor si intreprinderilor respective (furnituri de birou, materiale de intretinere, unele piese de mobilier etc.).

http://www.stiucum.com/economie/economie-comerciala/Principalele-forme-decomert85997.php

B.1.Comertul alimentar
Are ca obiect vanzarea marfurilor de cerere curenta, a caror cumparare se realizeaza de catre consumatori cu o frecventa relativ constanta pe tot parcursul anului. Marfurile din aceasta categorie se asociaza in consum, iar majoritatea dintre ele sunt usor alterabile sau implica existenta unor termene de garantie. Caracteristici: Majoritatea marfurilor alimentare fiind marfuri cu cerere curenta, de prima necesitate pentru populatie este necesar ca unitatile comerciale sa fie amplasate cat mai aproape de consumatori, evitandu-se deplasarea acestora pe distante mari pentru procurarea lor Existenta unei retele de magazine care sa comercializeze totalitatea marfurilor alimentare, asigurand astfel cumparatorilor posibilitatea procurarii produselor necesare intrun timp redus O combinare adecvata si rationala a diferitelor tipuri de mari suprafete comerciale cu existenta unor mici unitati specializate si de completare care asigura prezenta permanenta a produselor proaspete, cum ar fi: painea, laptele, carnea, pestele, legumele si fructele etc. Marea majoritate a marfurilor alimentare sunt legate intre ele prin structura cererii de marfuri a populatiei ceea ce face ca ele sa fie procurate impreuna si sa necesite organizarea vanzarii lor intr-un singur loc Marfurile alimentare fiind usor alterabile necesita conditii speciale de pastrare, o tehnica speciala si rapida de vanzare Desfacerea produselor alimentare necesita o serie de operatiuni tehnice de pregatire si prelucrare a marfurilor pentru vanzare ce se executa in unitatile comerciale fapt ce necesita un utilaj adecvat acestor operatiuni, precum si calificarea necesara personalului operativ Satisfacerea in bune conditii a cerintelor populatiei si obtinerea unei eficiente ridicate fac necesar ca in sortimentul unora din magazinele care desfac marfuri alimentare sa se includa o serie de marfuri nealimentare de cerere curenta

S-ar putea să vă placă și