Sunteți pe pagina 1din 3

Dacia.

nemuritoare

Page 1 of 3

Marele neam al Tracilor


Ca sa ilustram afirmatia lui Herodot n ceea ce priveste marele numar al populatiei tracice, nsiram o parte din numele celor peste 100 de triburi, cunoscute documentar: 1.Agrianii; 2.Apulii; 3.Apsinthioi; 4.Astai; 5.Bebryoi; 6.Berecyntae; 7.Besii; 8.Bisaltai; 9.Bithyni; 10.Briantai; 11.Brisai; 12.Brygoi; 13.Carpi; 14.Corpilli; 15.Costabocii; 16.Crobyzii; 17.Dacii; 18.Daursioi; 19.Derronea; 20.Dioi; 21.Disorai; 22.Drosoii; 23.Drugerii; 24.Edonii; 25.Galaioi; 26.Getae; 27.Iaiai (Lai); 28.Maedi; 29.Maedobythini; 30.Mezeanoi; 31.Mygdones; 32.Mysoi (Moesii); 33.Nipsaioi; 34.Odomantii; 35.Odrysiai; 36.Oitensisi; 37.Olizones; 38.Paioplai; 39.Panaioi; 40.Piastai; 41.Piengitai; 42.Pienghigoi; 43.Pyrogeri; 44.Rondaicii; 45.Saboii; 46.Saiaii; 47.Samaioii; 48.Sapaioi; 49.Selletes; 50.Serdoi; 51.Sialetai; 52.Sintoi; 53.Singi; 54.Siriopaionos; 55.Sithones; 56.Sucii; 57.Sacii; 58.Terizii; 59.Thunataii; 60.Tilataioi; 61.Tintenoi; 62.Tranipsai; 63.Trausi; 64.Treres; 65.Tribalii; 66.Tiragetae; 67.Usdicesii; 68.Utii; 69.Zbalenoi; 70.Zeranioi; 71.Bolohovenii (tara valaha). Herodian gramaticul n a doua jumatate a sec.II, consemneaza: neamul Dacilor care se numeste si (neamul) Dailor, Daii sau Daos" . Tot Dacii se numeau Davi sau Dabi. Mai mentionam oarecare detalii n legatura cu acest mare popor. Dacii Mari erau n Maramures. Alte triburi de daci erau n muntii Tatra si Matra din Moravia, dar numele lor nu sint identificate. Pe rul Vistula exista orasul Getidava". n Dacia Porolissensis (dupa centrul Porolissum) ntlnim subnumiri ca Daci Caucoenses, Predavenses, alaturi de Daci Apulenses (dupa marele centru Apulum). Daci Rotacenses, raspnditi pna la curbura muntilor. Apoi, Daci Buridavenses, n tinutul Buridavei dacice, descoperiti la Ocnita-Vlcea n jurul bogatelor saline de la Ocnele Mari, Potulatenses n Dacia Malvensis, mpreuna cu Piephigi, Ciagisi, Saldenses, Albocenses, Biephi, aceste trei ocupnd ntregul Banat de azi. n sudul Dunarii, urmnd o diviziune mare de mai trziu, gasim triburi trace ca Obulenses si Apiarenses. Pe coasta Marii Negre, mai spre sud, se aflau Crobysii, Seletii, Nipsaei, Samaii, Bennii, Coelaletii, Sapaii, Corpillii, Caenii, Scirmiades, Astii, iar la mijlocul lor, Odrisii, adica tribul care a creat un regat prin unirea acestora. S-a ajuns astfel, n partea de sud a muntilor Haemusului, la Tracia Minor. ntre muntii Haemus si fluviu, unde locuia tribul Picenses, erau raspnditi Tribalii, bine cunoscuti n istorie, Dimenses n zona revarsarii Oltului, mpreuna cu Usdicenses si Artacii n munti. n sudul Dunarii erau binenteles Moesii, care mpreuna cu aceste triburi, formau populatia celor doua Moesii". La sudul Dunarii, poate chiar catre Marea Neagra, era tribul Absinthilor sau Apsintilor, care cultivau o planta din care confectionau bautura absintul. Un alt trib al Satrilor, a fost acela al Bessilor, care formasera un stat Bessica. Am facut acest lung citat dupa I.I. Russu si Iosif Constantin Dragan[205]. Acestia mbratisasera gnosticismul crestin si n timpul episcopului Niceta de Remesiana au trecut la ritul ortodox. Este interesanta precizarea lui Strabon (dupa 19 d.H.): Elinii au socotit pe Geti de neam tracic. Acesti Geti locuiau si pe un mal si pe celalalt al Istrului, ca si Misii, care sint si ei Traci acum ei se mai numesc Moesi; si de la ei au pornit si Misii, statorniciti n zilele noastre

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/stramosii/tracii.htm

8/26/2009

Dacia.nemuritoare

Page 2 of 3

printre Lidieni, Frigieni si Troieni. Frigianii nu sint alceva dect Brigii, popor tracic, ca si Migdonii si Bebricii. Medobitinii, Bitinii, Tinii si socot eu Mariandinii. Acestia au parasit cu totii Europa. Misii nsa au ramas pe loc". Posidoniu [206], pe drept scrie ca pe Misii din Tracia (Europa) i-a pomenit Homer n versurile sale"[207]. Din giganticul arbore al Tracilor, facea parte neamul amazoanelor[208]. Mai amintim Singii, ntemeietorii cetatii Singidunum. De fapt n toate davele dacice, cercetatorii au cautat numele unui trib. n realitate este vorba de unul si acelasi mare popor al tracilor, cunoscut sub mai multe nume, dupa locul pe care-l ocupau n timpul unor conflicte. Tot Traci trebuie sa fi fost si enoriasii viitoarei episcopii crestine a Carpatiilor, sau a Carpatiului (M.S. Firmilian). Ceva mai mult: neamurile tracice din care faceau parte si Daco-Getii, Tracii de nord, au creat una din cele mai stralucite culturi unitare, materiale si spirituale, comparabila cu cea miceniana."[209]. Tot Traci au fost Macedonenii preromani. Tipul antropologic al Romanilor macedoneni" este acelasi cu al Romanilor de pretutindeni"[210] Tracii, Dacii si Romanii n ceea ce priveste etnia tracilor, I.C. Dragan spune ca Tracii sint prezenti n Epir si Tesalia; muntele sacru al lumii elene, Olimpul, se nalta ntr-o zona locuita de Traci. Mama lui Sofocle era o traca, iar tatal celui mai mare istoric al antichitatii, Tucidide, era un trac. Atunci cnd acesta din urma este nevoit sa se retraga din viata publica, datorita unor esecuri, si regaseste linistea pentru a medita si a scrie opera care l-a facut nemuritor, la mosiile sale din Tracia". Spiritual, cele mai de seama sanctuare, cel de la Dodona, cel de la Delphi, sint creatie traca. O parte dintre divinitatile panteonului grecesc si apoi roman sint de origine traca: Apollo, Artemis, Ares, Dionisos etc., ca si unii eroi ai lumii grecesti, cum este cazul lui Diomede, care fusese initial un rege trac"[211]. Ca un memento, acelasi tracolog are pe ultima pagina a buletinului, n fiecare numar, o harta reprezentnd Spatiul Tracic" si textul din Herodot: Tracii sint neamul cel mai numeros si mai raspndit din lume, dupa cel al indienilor". N. Iorga spunea n 1925, ca muzica populara si cntecul romanesc provin din muzica Tracilor". Dacii polistai" erau cunoscuti lui Iosif Flavian [212], cu care-i compara pe esenieni[213]. n general, Dacii erau iubitori de muzica si de poezie. Athenaios scrie ca Getii cnta din citerele lor pe care le aduc cu ei cnd se gasesc ntr-o solie"[214]. Se pastreaza si azi termenii cetera si ceteras. Iosif Constantin Dragan, prezinta cel mai logic si documentat studiu din cte s-au scris pna prezent, n ceea ce priveste Dacii si Romanii. El spune[215] ca n istoria Romanilor sint doua tendinte asupra originii poporului roman: una dacica si alta romana, considerate n opozitie, dupa unii interpreti neavizati" (Ex. Constantin Preda contra cercetatorului Nicolae Copoiu). La fel economistul Gheorghe Radulescu (fost Gogu). Daca dintre cei cei 80 de mparati cti a avut marele stat, 40 (patruzeci) au fost Daco-Iliri (p.3), vom ntelege marele rol jucat de TracoDaci n viata imperiala si numarul redus al asa-zisilor Romani, care nu erau dect o minora clasa dominanta n relatia stapn si sclav. Diferenta genetica ntre Romani si Daci, nu era prea mare, caci si cei dinti tot din acel numeros si raspndit popor din lume, Tracii", cum spune clar Herodot, se trageau prin cele patru elemente tracice: Italienii trecuti peste pasurile alpine si stabiliti n Latium[216], VenetoMesapi-Apuli-Calabri plecati din Haemus-Dalmatia si stabiliti n est, Etruscii plecati din Anatolia (Troada, Mysia, Lydia, Frigia, la rndul lor

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/stramosii/tracii.htm

8/26/2009

Dacia.nemuritoare

Page 3 of 3

popositi tot din Haemus si de la Dunare, Dardanii fondatori ai Troiei impunnd si azi numele strmtorilor) si debarcati n parte n vestul Italiei, unde au dezvoltat prima lor civilizatie, si Italiotii-Ahei asezati n sud si n Sicilia, fugiti din Acheia-Grecia, unde venisera n sec.XVI, din nord, de la Dunare, la sosirea fratilor lor Dorieni, plecati din (actualul) Banat cu ustensile si arme de fier, impunndu-se si formnd poporul care abia n sec.IX si cu greu a preluat numele de Helen, dupa cum spune clar marele Tucidide n Istoria razboiului peloponesiac (vezi primele pagini). Dupa cum se vede si fratii nostri Italieni tot Traci" sint si ei la origine si nimeni nu se supara de aceasta. Mai mult, o seama de mari carturari si specialisti arheologi, numismatici adevarati, lingvisti, au constituit la Roma n 1985, un Centru European de Studii Trace", care au ales ca presedinte tocmai pe istoricul trac acuzat de diletantii autori" ai celor publicate n Romania literara" (1986, oct.16). Este vorba de Prof. Dr. Nicolae Copoiu, un mare deschizator de drumuri n problemele ncurcate de oameni fara discernamnt, acelea ale traco-dacismului. Mari personalitati ale culturii universale ca: Orfeu (poet si muzician, fiul lui Diagros, regele Tracilor si al muzei Caliope), Platon, Socrate au fost traci.Mai nti amintim ca studii recente, datnd din acest secol, facute de Institutul de Studii Romane", publicate n numeroase tomuri afirma: il sansuit que les Italiques, les premiere qui sont tabli en Latium et dans les rgions voisines, provienent du centre du Danube et quils ont travers le pas des Alpes"[217] Daca faptele s-au petrecut asa, se mai poate oare ntreba cineva de ce limba latina vulgara si limba traco-dacilor au attea asemanari, care odinioara mergeau pna la identitate? De asemenea se mai poate ntreba cineva de ce cele mai multe inscriptii n latina culta s-au descoperit n Dacia? Faptele vorbesc de la sine. De altfel, lumea tracica a fost prima civilizatie euromediteraneana, naintea celei greco-romane"[218]. Izolate elemente populare, si chiar militari geto-daci, se cunosc la Roma si n imperiu, mult nainte de anul 106 d.H., ca prizonieri si captivi, ca si diversi civili" sau din grupele deportatilor" n sec.I d.H. din Getia, din Dacia carpatica n Moesia romana; dar numarul si importanta lor creste considerabil; numai odata cu ocuparea Daciei"[219], de fapt numai a unei parti din marele regat. Daca avem n vedere desfiintarea Imperiului macedonean si cotropirea de catre aceeasi Romani a Geto-Dacilor sud-dunareni, n prima faza, vom ntelege ca asazisele incursiuni ale Dacilor nord-dunareni, la sud de Dunare, nu aveau caracterul incursiunilor barbare, ci erau ncercari legitime ale regilor daci de a-si reface marele stat. Declinul marelui regat dacic a nceput odata cu ocuparea de catre Romanii peninsulari, italici, a sudului Dunarii.

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/stramosii/tracii.htm

8/26/2009

S-ar putea să vă placă și