P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P P P P P P P P P P P P P P P 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

132 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale 11.2.1.2. Caracteristicile de elice n cazul instalatiilor navale de propulsie cu transmisie direct de la motor la elicea cu pas fix, caracteristica elicei coincide cu caracteristica motorului si cu cea a consumatorului de energie (elicea si corpul navei). Momentul dezvoltat de motor Mm este determinat de momentul rezistent al propulsorului Mel si de momentul de frecare datorat transmisiei:
M m = M el / tr [kNm],

discul elicei, V [m/s] viteza navei si w coeficientul de siaj. Pentru conditii invariabile de navigatie, Vel este independent de nel, ceea ce nseamn c si el=const., de unde:
2 M el = C1 nel

(5)

si
3 Pel = C2 nel ,

(6)

(1)

unde tr este randamentul transmisiei. Din teoria propulsoarelor, se stie c:

2 5 M el= KM nel Del [kNm],

(2)

n care constantele C1 si C2 au valori care depind de geometria elicei si de conditiile de navigatie. Expresia (6) este valabil pentru probele de stand. n realitate, puterea absorbit de elice este exprimat de parabola:
m Pel = C2 nel ,

de unde, puterea absorbit de elice va fi:

3 5 P el = 2nel M el = 2KM nel Del [kW].

(7)

(3)

n cele dou expresii, [kg/m3] reprezint densitatea apei n care se navig, nel [s-1] turatia elicei si Del [m] diametrul elicei. La rndul su, KM reprezint coeficientul de moment, care depinde de raportul de pas (H/Del), H fiind pasul elicei si de avansul relativ al elicei el. Acest avans relativ este definit de raportul:
el = V (1 w ) Vel = , nel Del nel Del

(4)

n care Vel [m/s] este viteza apei n

al crei coeficient m depinde de rezistenta la naintare a navei si de caracteristicile geometrice ale elicei. Astfel, pentru nave cu carene imerse, m3, pentru nave semiglisante Fig. 1 m=1.82.2, iar pentru nave glisante, m=1.61.8. Functionarea motorului pe caracteristica de elice poate fi realizat prin modificarea cantittii de combustibil injectat pe ciclu, n asa fel nct puterea dezvoltat de motor s corespund cu puterea absorbit de propulsor n ntreaga gam a turatiei. Pentru constructia caracteristicii de functionare a elicei, trebuie considerati parametrii nominali ai

motorului

(Penom ,nnom )

si

legea

de

CURS 26 Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale 133 variatie a puterii absorbit de elice. Astfel vor fi obtinute expresiile pentru puterea de exploatare, turatia si momentul la arbore la functionarea pe caracteristica de elice:
m Pe expl . = Pe nom nexpl / nnom nexpl = nnom m Pe expl / Pe nom M = M nom m Pe expl / Pe nom expl

(8)

m1

n cazul motoarelor navale cuplate direct cu linia de arbori, sarcina acestora (att dup momentul motor, ct si dup putere) poate fi determinat n functie de turatie sau dup viteza navei, deoarece n1/n2=V1/V2, n conditii invariabile de navigatie. n figura 1 sunt prezentate caracteristicile functionale ale elicei Mel=f(n) si Pel=f(n). n conditii normale de navigatie, toate regimurile de functionare ale motorului, de la nmin la nmax, se suprapun pe caracteristica de elice el n=const. n conditii normale si pentru parametrii adoptati ai elicei, la turatia nominal, caracteristica elicei se intersecteaz cu caracteristica de putere nominal a motorului n punctul d (fig. 1). Prin variatia rezistentei la naintare a navei, avansul relativ al elicei el se modific, astfel nct caracteristica de elice si schimb att pozitia, ct si forma. Astfel, prin cresterea rezistentei la naintare a navei (datorat cresterii imersiunii, a intensittii vntului si a valurilor, a remorcrii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc, iar coeficientul momentului C1 creste. Prin urmare, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari. Caracteristica elicei n acest caz (el g<el n) se roteste spre partea stng a caracteristicii el n (fig. 1). Elicea care are o asemenea caracteristic este denumit elice grea (elice hidrodinamic grea). Dac instalatia de propulsie functioneaz fr ca nava s se deplaseze (la punct fix), viteza navei fiind nul, rezult el0=0, iar atinge valoarea coeficientul C2

maxim. n asemenea conditii, elicea absoarbe momentul si puterea maxime, iar caracteristica elicei ocup pozitia extrem stnga. n situatia reducerii rezistentei la naintare a navei (ca urmare a micsorrii intensittii vntului si valurilor sau a reducerii imersiunii), viteza navei si avansul relativ al elicei cresc, iar coeficientul C2 se reduce. n acest caz, caracteristica elicei pentru elu>eln se deplaseaz spre dreapta-jos fat de caracteristica el n. Elicea care functioneaz dup aceast caracteristic este denumit elice usoar, iar sarcina motorului se micsoreaz. n privinta variatiei parametrilor de functionare ai motorului care functioneaz pe caracteristica de se constat elice Pel = C 2 n 3 ,

urmtoarele dependente: presiunea medie efectiv variaz dup o parabol cantitatea de pe = C 2 n 3 / C 1 n = C 3 n 2 ;

combustibil injectat pe ciclu variaz, asemenea lui pe, proportional cu n2, cinj = C4 n 2 ; adic consumul orar de combustibil variaz cu cubul turatiei Ch = C 5 n 3 ; coeficientul de exces de

aer scade proportional cu n3, ceea ce conduce la un exces mare de aer pentru regimurile de turatie redus; consumul specific indicat de combustibil se mreste la cresterea turatiei , datorit dependentelor =f(n) si i = f (n) , consumul specific

134 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale convoiului remorcat sau mpins, starea mrii si a atmosferei, etc.). Caracteristica de putere maxim (curba A din fig. 3) se obtine la raportul de pas maxim (H/Del)max, iar cea de putere minim (curba C din fig. 3) corespunde raportului de pas pentru mpingerea nul (H/D)0. Caracteristica nominal (curba B) corespunde raportului de pas nominal, n figura 3 mai fiind reprezentate caracteristica extern de putere maxim a motorului (curba 1), caracteristica de putere nominal (curba 2) si caracteristica de functionare a motorului la Me=const. (curba 3). Concluzionnd, elicea cu pas reglabil prezint urmtoarele avantaje n raport cu cea cu pas fix: efectiv de combustibil depinde de variatiile lui
ce , ci

si

care m , a) cresterea economicittii si a autonomiei de navigatie prin optimizarea functionrii sistemului motor-propulsor, n orice conditii determinate de factorii externi; b) posibilitatea folosirii motorului n ntregul domeniu de functionare al acestuia; c) schimbarea sensului de deplasare a navei prin intermediul elicei; d) folosirea reglrii automate pentru realizarea functionrii instalatiei de propulsie la regimul optim sau pentru mentinerea constant a turatiei arborelui cotit al motorului; e) asigurarea unei mai bune manevrabilitti a navei la acostare, plecarea de la cheu sau la navigatia prin zone cu restrictii Fig. 3 de vitez. 11.2.1.3 Caracteristica de mers n gol Caracteristica de mers n gol (fig. 4) este o caracteristic de turatie aparte, la sarcin nul: coeficientul de sarcin = Peexpl / Pen = 0 , adic Pe = 0 ( Pen -puterea efectiv nominal,
Peexpl -

devine minim pentru n(0.80.9)nnom. n figura 2 este prezentat variatia acestor parametri, atunci cnd motorul functioneaz pe caracteristica de elice.

n cazul elicelor cu pas reglabil, palele pot fi rotite n jurul propriilor axe si, prin aceasta, s se regleze raportul de pas H/Del. Se obtine, astfel, modificarea coeficientului C2 si a coeficientului mpingerii C1, precum si o nou caracteristic de elice, la variatia turatiei n. Se asigur, n acest mod, folosirea ntregului potential al puterii motorului, n ntreaga gam a turatiei acestuia. n figura 3 sunt prezentate caracteristicile functionale Pel = f (n, H / Del ) ale unei elice cu pas reglabil. Se remarc faptul c, la cresterea raportului de pas (H/Del), puterea absorbit de elice la o 2 anumit turatie Fig. creste mult; curba puterii se roteste spre stnga, crescndu-i nclinarea, iar elicea devine grea. Prin reducerea raportului caracteristica elicei se (H/Del), roteste spre dreapta, fiind mai putin nclinat, iar elicea devine usoar. n consecint, prin reglarea raportului de pas, poate fi modificat caracteristica functional a elicei, independent de influentele factorilor externi (ncrcarea navei, mrimea

puterea efectiv la un regim oarecare de exploatare). Aceast caracteristic se poate ridica pe bancul de prob, prin decuplarea frnei ce simuleaz sarcina si se msoar consumul orar de combustibil n functie de turatie. Pentru motoarele cu aprindere prin comprimare, variatia si v i n functie de turatie este relativ

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

CURS 26 Regimurile de funcionare i caracteristicile motoarelor navale 135

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P P P P P P P P P P P P P P P 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

redus, deoarece , n ; consumul ce , n concordant aproximativ cu cel orar. Caracteristica permite determinarea aproximativ a m , prin relatia:

Ch Chg Ch

(9)

unde

C h -consumul orar valabil pentru

regimul de sarcin; Chg -consumul orar valabil pentru mersul n gol.

Fig. 4