P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

206 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale 12.2.3.3. Similitudinea masinilor rotative cu palete Caracteristicile de functionare la diverse regimuri de lucru ale unei masini rotative cu palete se ridic dificil pentru fiecare caz n parte. n anumite conditii ns, este suficient determinarea experimental pe un model si transpunerea rezultatelor obtinute pe un prototip. Observatia rmne valabil si la trecerea de la un prototip la altul. n acest caz, avem de-a face cu caracteristici universale ale masinilor rotative cu palete pe baza teoriei similitudinii. O prim conditie aste aceea a asemnrii geometrice ntre masina model si masina prototip. Asa cum s-a vzut la 12.2.3.1, procesele termogazodinamice dintr-o masin rotativ cu palete sunt determinate complet de un set de 9 parametri independenti. Deoarece n termodinamic exist doar 4 mrimi fundamentale, functionarea similar a masinilor rotative cu palete poate fi descris prin respectarea urmtoarelor 5 criterii de similitudine: Criteriul Reynolds:
cl Re = = idem ,

cu

c p -cldura

specific

la

presiune

-vscozitatea dinamic; constant; -coeficient de transmitere a cldurii prin conductivitate. Numrul Pr se determin ca raport dintre intensitatea transportului molecular de impuls si cea de cldur. Criteriul Euler:

p = idem . (5) c2 Numrul Eu reprezint un indice de apreciere a intensittii pierderilor prin frecare p , fiind densitatea fluidului vehiculat. Criteriul Mach: Eu = M= c = idem , a
a -viteza

(6)
a = k RT .

cu

sunetului:

Numrul M este o msur a fenomenului de compresibilitate. n locul criteriului Mach se poate utiliza criteriul:

=
(1)

c = idem , acr
critic fiind
acr = k R Tcr ,

(7)

numrul fiind raportul ntre Re mrimea fortelor de inertie si a celor de frecare; s-au notat: c -viteza absolut; l -o lungime caracteristic; -vscozitatea cinematic. Criteriul Strouchal (de omocronie):

viteza

care Tcr este dat de: Tcr =

Sh =

c = idem , l

(2)

cu -timpul n care are loc curgerea; pentru masini rotative cu palete:

Sh

c = idem, Dn

(3)

n care D si n sunt diametrul mediu al rotorului masinii, respectiv turatia sa. Criteriul Prandtl:
Pr = cp = idem,

(4)

2 * T . k +1 Sunt situatii n care, cu suficient aproximatie, procesele din dou masini s se reproduc cu exactitate. n acest caz, se poate vorbi despre o automodelare a proceselor n raport cu criteriul respectiv de similitudine. Denumim domeniu de automodelare a proceselor dintr-o masin rotativ cu palete ca fiind totalitatea proceselor ce se desfsoar cu acelasi parametru de similitudine (unul din cei 5). n cazul masinilor rotative cu palete, se poate considera similitudine, cu o aproximatie suficient de bun, n raport de criteriul Reynolds, dar n ipoteza n care fluidul de lucru este un gaz perfect si a lipsei de schimb de cldur cu mediul, se poate considera similitudine si cu urmtorii trei Pr , Sh , Eu , parametri: urmnd ca procesul din masina rotativ s se

Supraalimentarea motoarelor navale desfsoare doar n functie criteriul M = idem ( = idem) . de

207 (12)

M1 =

c1 = idem . a

12.2.3.4. Caracteristica universal a compresorului centrifugal Ecuatia debitului n compresorul centrifugal este:
* P 1

Din triunghiul de viteze n sectiunea de intrare n CC, se deduce c M c1 este determinat de:
M = idem u M c1 = idem . M w1 = idem

& a = Acr m

T1*

k 2 k 1 , R k +1

k +1

(8)

(13)

cu Acr -sectiunea n care se atinge regimul critic n curgerea aerului * , T1* ) prin compresorul centrifugal; ( p1 parametrii functionali totali ai fluidului n sectiunea de intrare n compresorul centrifugal; R -constanta gazului. Relatia (8) indic valoarea maxim a debitului, ncepnd de la care se intr n regimul critic de curgere. Notm functia termodinamic a debitului cu: A q( c1 ) = cr , (9) A1 cu A1 -sectiunea de intrare real; c1 viteza absolut la intrarea n rotorul q( c1 ) compresorului; constatm c depinde de

Deoarece ntre cele trei numere Mach din (13) exist o legtur univoc, similitudinea n raport cu M 1 din (12) se exprim, echivalent, prin similitudinea:

M c1 = idem . M u = idem
Relatiile (14) se prin identitatea corespunztoare:

(14)

pot transpune numerelor

c1 = idem . u = idem

(15)

c1

si

exponentul

izentropic k . Se introduce (9) n (8), rezultnd:

P1* T1* k 2 R k +1
k +1 k 1

Asadar, caracteristica universal a compresorului centrifugal poate fi dat de relatiile: c , c = f ( c1 , u ) , (16) n care prima variabil exprim debitul, iar a doua exprim turatia. Din relatia (16) rezult: c , c = f ( c1 ) u = ct ; datorit relatiei univoce dintre

&a = A1 m

q( c1 )

(10)

de unde:
&a T1* m
* p1

c1

si

q( c1 ) ,

q( c1 ) =

A1

1 k 2 R k +1
k +1 k 1

= const

&a T1* m
* p1

caracteristica universal a CC va fi dat de variatia urmtoare:

c , c = f [q( c1 )] u = ct .

(17)

Dar, din relatia (11), rezult c (11) dac

q( c1 ) = idem , atunci:

* & m a T1 * p1

= idem ,

Asa cum s-a artat, caracteristica & normal a CC este c , c = f (m a ) nc . Dac dorim s trasm caracteristica universal, se impune domeniul de automodelare n raport cu criteriul Mach:

si, dac u = idem rezult:

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

208 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

u =

Dn Dn 1 u = = 60 60 a cr k R Tcr T1* 60 n D 2k R k +1 = const. n T1* ,

1 2k R * T1 k +1

corespunztoare analizat.

unui

compresor

deci:
nc = n T1* = n T0 = idem .

(18)

12.2.3.5. Caracteristica normal si universal a turbinei axiale Ca si n cazul compresorului centrifugal, caracteristica normal a TA este dat de variatia mrimilor de performant ale turbinei: T , T n functie de parametrii de intrare n * &g si , T3* , debit de gaze m turbin p3 turatia turbinei nT . Cu aceleasi observatii ca si n cazul caracteristicii normale a compresorului, obtinem relatia:

Caracteristica universal a CC este atunci definitiv dat de relatiile:

* m &a T1 c , c = f * p1

.
nc T1*

(19)
* &g , nT ) , T , T = f ( p 3 , T3* , m

= ct .

(20)

Caracteristica universal a compresorului are aceeasi alur de variatie (fig. 1) ca si caracteristica normal, diferenta constnd n faptul c punctele de pe caracteristica universal reprezint totalitatea regimurilor asemenea. Cu ajutorul diagramei universale, parametrii de similitudine se pot transpune la valori reale

sau, mai simplificat:

&g ) nT =ct . T , T = f ( m

(21)

Uzual, se folosesc, pentru definirea caracteristicii turbinei, relatiile:

Supraalimentarea motoarelor navale

&g ) n = ct T = f (m T , u T = f c 0 nT = ct

209

(22)

turatia. De la o anumit valoare a debitului (valoarea maxim) corespunztoare valorii (8), raportul de destindere devine identic pentru orice turatie a turbinei, valoare ce nu poate fi depsit.

cu u-viteza tangential, c0 -viteza ideal care s-ar obtine prin transformarea total a cderii de entalpie din turbin n energie cinetic (12.2.2.1): c 0 = 2( iT )id , iar
* ( iT ) id = i3 i 4 id .

Astfel, caracteristica de debit are alura de variatie din figura 2, cu observatia c n loc de T se foloseste u . Se constat c gradul de destindere variaz foarte putin cu

Este de dorit utilizarea caracteristicii universale a turbinei, cu att mai mult cu ct parametrii fluidului n fata turbinei variaz mult mai mult dect cei din fata compresorului. Astfel, caracteristica universal a turbinei axiale este dat de setul de relatii:

Fig. 1

Fig. 3

Fig. 2

210 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

* m &g T3 T , T = f * p3

se obtine parametrul de similitudine cutat: .

nT T3* = ct .

(23)
&g nT m
* p3

= idem .

(25)

* ( p3 , T3* ) -valorile cu frnate ale parametrilor gazelor de ardere n fata turbinei. Calitativ caracteristica universal a turbinei este redat n figura 3. Dar ultima reprezentare a caracteristicii turbinei nu este operant din punct de vedere al compatibilittii cu caracteristica universal a compresorului pentru c, asa cum au fost definite cele dou caracteristici universale, cea a compresorului nu se poate suprapune peste cea a turbinei. Se prefer, de aceea, reprezentarea celor dou caracteristici universale n functie de un alt parametru de similitudine, si anume parametrul de similitudine a debitului; astfel, prin raportarea membru cu membru a parametrilor:

Astfel, dac se va considera drept caracteristic universal a turbinei:

lT nT 2

&g nT m , T = f p* 3

(26)

iar drept caracteristic universal a compresorului:

m & lc a nc , c = f , 2 * nc p1

(27)

m & T* g 3 = idem * p3 , nT = idem * T3

(24)

atunci relatiile (26) si (27) devin compatibile din punct de vedere al parametrilor de similitudine, putnd fi reprezentate simultan (fig. 4) si, n cazul impunerii unei conditii suplimentare, cum ar fi temperatura gazelor la intrarea n turbin, se poate determina punctul comun de functionare a grupului de supraalimentare (acordarea) cu motorul.

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

Supraalimentarea motoarelor navale

211

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

Fig. 4 Fig. 4