P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

196 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale 12.2.2. Turbina Turbina este masina cu palete care transform energia elastic a unui fluid compresibil, obtinut prin comprimare prealabil, n lucru mecanic la axul masinii. 12.2.2.1. Turbina axial 12.2.2.1.1. Treapta elementar a turbinei axiale Conform definitiei, constatm c principiul functional al turbinei este invers celui al compresorului, dar exist deosebiri fundamentale care impun abordarea distinct a evolutiei fluidului, n cazul SA gazele arse, n treapta elementar de turbin. Dintre deosebiri amintim: n cazul compresorului, pe directia de curgere, avem un gradient pozitiv de presiune, a crui mentinere fr desprinderea fluidului a creat cele mai importante probleme; cderea de entalpie prelucrat n treapta turbinei este de 812 ori mai mare dect n compresor, deoarece la turbin gradientul de presiune este negativ si obtinerea unor zone de desprinderi (deci necorelare cu parametrii geometrici ai profilului retelei) se realizeaz cu mare greutate. Din enuntarea principiului functional, constatm c turbina transform energia elastic a fluidului n lucru mecanic la ax, ca urmare a posibilittii obtinerii din aceasta a energiei cinetice. Drept urmare, treapta turbinei este alctuit din dou organe distincte: reteaua de palete fixe (RPF), care transform energia elastic a fluidului n energie cinetic si reteaua de palete mobile (RPM), care transform energia cinetic n lucru mecanic de antrenare (fig. 1). Studiul evolutiei fluidului se face cu ajutorul treptei elementare plane, format din retelele treptei reale axiale de nltimea unui infinit mic dr, plasat la sectiunea r si desfsurat n planul de studiu. n figura 2 este prezentat treapta elementar plan si triunghiurile de viteze ale acesteia. Aceast treapt este caracterizat de faptul c c 3 a c4 a , ns este posibil si cazul n care proiectiile pe directia axial s fie egale. 12.2.2.1.2. Corelatia dintre parametrii cinematici, termodinamici si lucrul mecanic pe treapt Pentru stabilirea corelatiilor ntre parametrii cinematici, termodinamici si lucrul mecanic al treptei TA definim urmtoarele mrimi: deviatia fluidului n rotor:
r r r r r r c u = c 3u c 4u = w u = w3u w4u .

(1)

deviatia fluidului n stator: (2)

r r r c u st = c 3u c 3u .

Supraalimentarea motoarelor navale

197

vitezele medii c mu si wmu :

1 (c 3u + c 4u ); wmu = 1 (w3u + w4u ). 2 2 lT iz

c mu =

(3)

1 k * RT3 1 k 1 = k 1 k T

(7)

Urmrind evolutia fluidului n din figura 3, putem diagrama i s preciza valoarea lucrului mecanic al treptei si defini randamentele turbinei. Lucrul mecanic specific lT realizat de treapta turbinei se determin din principiul nti al termodinamicii:
l T = i3 i4 = lu ,

randamentul relativ:
i3 i4 lT . = i3 i4id (iT )id

u =

(8)

(4) momentului

sau, aplicnd teorema impulsului trep-

tei axiale:
u c4 u ) . lT = ucu = uwu = u(c3

(5) Mentionm c

intensitatea pierderilor prin frecrile din treapt, iar u gradul de transformare a energiei disponibile (cderea de entalpie pe evolutia i3 i4 i3 i4 lT , (6) T iz = = * = izentropic) n lucru mecanic. * lT iz i3 i4 id iT id 1 Fig. n functie de modul n care are loc transferul de energie ntre fluid si cu lucrul mecanic izentropic, n care rotor distingem dou tipuri de turbine: cu reactiune si cu actiune. Fig. 2 introdus si raportul = p* / p* de s-a T 3 4 Astfel n cazul turbinei cu destindere n treapta TA: reactiune destinderea fluidului se realizeaz att n RPF, ct si n RPM. Fig. 3 Ca atare avem p 3 > p 3 > p 4 (fig. 3) n turbina cu actiune fluidul se destinde complet n RPF, iar n RPM

Definim urmtoarele randamente pentru treapta TA: randamentul izentropic sau adiabatic:

T iz

evidentiaz

( )

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

198 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale si modific doar directia de curgere. Drept urmare avem p 3 = p4 . Definim gradul de reactiune T al treptei elementare axiale ca fiind raportul dintre cderea de entalpie i pm n RPM, ntr-o destindere real si lucru mecanic intern lT realizat de treapt:
T = i pm lT = i3 i 4
i3 i4

(9)
T = 0 ,

Pentru

turbina

cu

actiune

iar pentru cea cu reactiune T ( 0,1] . Gradul de reactiune poate fi exprimat prin mrimile cinematice ale curgerii:
T = =
* * 2 2 i4 1 / 2 c3 i3 c4 i3 i4

)= w

2 4

2 2 w3 w 2 w3 u = 4u = 2lT 2lT

w4u + w3u w4u w3u wu = wmu = 2 lT lT wm wu = u = wmu , uwu u

= wmu

(10) sau, tinnd cont vitezelor medii: de triunghiul

wmu = u c mu ,

(11)

iar prin mprtire, membru cu membru, cu u :

wmu = 1 c mu ,
conduce la:
T = 1 cmu = wmu

(12)

(13) , iar wmu =

wmu u

unde: c mu =

c mu u

n figura triunghiurile

4 de

sunt prezentate viteze asociate

P 1 treptei axiale caracterizat de trei P valori ale lui T . 2 Pentru TA cu actiune T = 0 , se P r constat c vitezele relative w3 si 3 r w4 sunt egale si simetrice fat de directia axial. Mai mult, randamentul P relativ u este maxim, deoarece 4 r r c 4 = c 4 a . ntr-adevr, deoarece viteza P r absolut c 4 este egal cu proiectia sa 5 pe directia axial, nseamn c P r c 4u = 0 , deci din relatia (5) obtinem 6 c lT este maxim si evident si u . Referitor la TA cu T = 0.5 avem P r r r r c ' = w4 si w3 = c 4 , vitezele fiind 7 3 plasate simetric fat de directia P axial. n cazul prezentat n figura 8 4,b se obtine din nou maximul pentru r P u deoarece c 4u = 0 . n fine, pentru TA cu reactiune 9 r total ( T = 1 ) vitezele absolute c ' si P 3 r c 4 sunt egale si simetrice, adic n 10 RPF fluidul nu se destinde, ci doar P si modific directia de curgere, iar n RPM are loc ntreaga destindere. 11 Deoarece nu este posibil ndeplinirea P r r conditiei c 4 = c 4 a , este evident c TA 12 cu T = 1 nu poate realiza un u maxim. P n general, ntr-o turbin axial pierderile prin frecri din RPF sunt 13 mult mai mici dect cele din RPM, P drept care pierderile vor fi minime 14 pentru TA cu T = 0.5 si maxime pentru P cea cu T = 1 . 15 P Fig. 4 Intensitatea pierderilor n RPF, 16 respectiv n RPM poate fi exprimat P prin intermediul urmtorilor 17 coeficienti: coeficientul de micsorare a vitezei P n RPF: 18 Fig. 4 P (14) =c ' /c ' . 3 3id 19 P 20 P 21 P 22 P

Supraalimentarea motoarelor navale

199

coeficientul de micsorare a vitezei n RPM: (15)

(iT )id

2 c0 . 2

(17)

= w4 / w4 id .

Performantele turbinei pot fi apreciate prin lucrul mecanic specific lT al treptei sau randamentul relativ u . Se pot reliefa influentele asupra lui n cazul turbinelor cu u reactiune si actiune. Randamentul u al TA cu reactiune poate fi exprimat si n functie de parametrii cinematici ai treptei prin u = f u / c0 ; Te ; ; ; 3' ; 4 , relatia unde

Raportul u / c0 defineste viteza de rotatie raportat la sarcina pe care trebuie s o realizeze turbina; Te indic modul de mprtire a entalpiei ntre RPF si RPM; si evidentiaz intensitatea pierderilor; ' si 4
3

definesc cinematica retelei. Randamentul relativ u al TA cu actiune este exprimat de o relatie de forma u = f (u / c0 ; ; ; 3 ; 3 ; 4 ) . 12.2.2.2. Turbina centripet Deoarece randamentul relativ u al TA este afectat sensibil de reducerea nltimii h a paletelor rotorice, se impune utilizarea n cadrul agregatului de turbosupraalimentare a turbinei centripete TC, atunci cnd debitul gazelor arse evacuate de motor este redus. n general, motoarele de propulsie, de puteri si gabarite mari utilizeaz TA, iar cele de puteri mici, precum motoarele auxiliare TC. Turbina centripet este masina cu palete care produce lucru mecanic prin destinderea fluidului n curgere radial-axial. Constructiv se aseamn cu compresorul centrifug, dar mentionm c sensurile de rotatie si de curgere sunt inversate.

Te

este

gradul

de

reactiune

energetic:

Te =
n

(i )
care

(iT )id

pm id

(16)

(i )

pm id

este

cderea

de

entalpie pe RPM ntr-o destindere izentropic si (iT )id este cderea de entalpie pe ntreaga treapt ntr-o destindere izentropic. De asemenea, este o vitez c0 fictiv necesar exprimrii cderii de entalpie total (iT )id :

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

200 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale Elementele componente ale turbinei centripete sunt prezentate n figura 5: 1 - camera spiral; 2 - aparatul director (RPF); 3 - rotorul; 4 - difuzorul de iesire. Stabilim corelatiile ntre parametrii cinematici, termodinamici si lucrul mecanic specific lT produs. Aplicnd un rationament analog celui utilizat la TA,
.

obtinem, pe baza viteze (fig. 6), mecanic lT :

* * lT = i3 u 4 c4u , ' i4 = u ' c ' 3 3u

triunghiurilor de expresia lucrului

, , Te

au aceeasi semnificatie ca n

(18)

paragraful 12.2.1. Randamentul relativ al TA ( r = 1 ) este mai mic dect cel al TC.

n care 3' si 4 indic sectiunile de intrare, respectiv iesire din rotor. Studiul evolutiei fluidului n turbina centripet pe o diagram i-s (fig. 7), indic modul cum particip fiecare element component la ' realizarea destinderii: 3 3 -evolutia 3' 4 n aparatul Fig. director; 6 destinderea n rotor; 4 5 -evolutia n difuzorul de iesire. Aprecierea performantelor turbinei centripete o realizm, la fel ca si n cazul TA, prin intermediul randamentului relativ:

u = f u3 / c0 ; ; Te ; r ; ; ; 3 ; 4 ,
unde r = D 2 / D1 radialitate al este gradul de TC, iar mrimile

Fig. 7

Supraalimentarea motoarelor navale

201