SUBIECTE SINTEZA BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

1. Prezentaţi principiile fundamentale ale bugetului Uniunii Europene. 2. Care sunt etapele procedurii bugetare? 3. Care este structura bugetului Uniunii Europene? 4. Prezentaţi structura resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene? 5. Analizaţi cheltuielile bugetului general al Uniunii Europene 6. Prezentaţi premisele înfiinţării trezoreriei în România? 7. Care este modul de organizarea a trezorerie la nivel central? 8. Care este modul de organizarea a trezorerie în plan teritorial? 9. Prezentaţi succint funcţiile tradiţionale ale trezoreriei publice? 10. Enumeraţi şi prezentaţi regulile şi principiile de funcţionarea ale trezoreriei publice? 11. Care sunt funcţiile trezoreriei în România? 12. Analizaţi funcţiile moderne ale trezoreriei publice? 13. Analizaţi scopul urmărit de băncile comerciale şi Trezoreria Statului. 14. Prezentaţi modul în care se realizează relaţia dintre Trezoreria Statului şi sistemul bancar din România. 15. Precizaţi care sunt resursele depozit ale Trezoreriei Statului. 16. Ce tipuri de împrumuturi se pot acorda din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului? 17. Ce fel de operaţiune este efectuarea de cumpărări reversibile repo? Activă sau pasivă? Argumentaţi.

Precizare cu caracter general Testul grilă conţine un număr de 31 de întrebări: un subiect sinteza din cele 17 de mai sus si 30 de intrebari tip grila. Total puncte posibile: 100 puncte . Subiectul de sinteza este punctat cu 30 de puncte. Punctajul pentru fiecare întrebare tip grila este de de este (100 puncte-30 puncte sinteza – 10 puncte oficiu) : 30 întrebări = 2 puncte/întrebare.

d) resursele şi cheltuielile bugetului de stat.TEST GRILĂ 1. în acord cu prevederile legale. c) este un act de previziuni. cumulate la nivel naţional. bugetului trezoreriei statului şi ale bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom. B. Care dintre următoarele trăsături sunt proprii bugetului de stat: a) poate funcţiona cu excedent. fondurilor speciale. 2. . Prin ce se caracterizează sistemul de gestiune? a) prin existenţa unei perioade de 3-6 luni de la expirarea anului bugetar până la încheierea contului de exerciţiu bugetar. D. bugetului trezoreriei statului şi ale bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom. asigurărilor sociale. C. b+e. c) resursele şi cheltuielile bugetului de stat. Ce se înţelege prin buget public consolidat : a) resursele şi cheltuielile bugetului de stat. fondurilor speciale. bugetelor locale. c) presupune reflectarea în întregime a veniturilor şi cheltuielilor anului bugetar în bugetul respectiv. fondurilor speciale. D) a+b+c+d+e. C) a+b+c+e. cumulate la nivel naţional. d) interzice reportul veniturilor şi al cheltuielilor de la un an la altul. bugetelor locale. b+d. e) nici una dintre variantele menţionate. asigurărilor sociale de stat. asigurărilor sociale de stat. b) închiderea automată a bugetului. a. din care se elimină transferurile dintre bugete. B) a+b. b+d+e. bugetelor locale. 3. A) c+d+e. chiar dacă ele nu se realizează integral în cadrul anului bugetar. e) interzice reportul creditelor bugetare de la un exerciţiu la altul. b) poate funcţiona cu deficit. b) resursele şi cheltuielile bugetului de stat. a+c. bugetului trezoreriei statului şi ale bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom. E. d) este un act prin care puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să cheltuiască şi să perceapă venituri. E) nici una din variante nu este corectă. e) este un act anual. A.

Bugetul economiei naţionale reprezintă: a) documentul previzional în care se cuantifică nu numai nivelul cheltuielilor sectorului privat ce se vor efectua în viitor. e) ordonatorii principali de credite. previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara respectivă. Ce elemente se au în vedere în procesul de elaborare a bugetului? a) inflaţia. b) bugetul asigurărilor sociale de stat. c) ansamblul conturilor naţionale. e) nici una dintre variantele de mai sus. precum şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului. b) ansamblul conturilor naţiunii care descriu. D)e. C) a+b+c+d+e. 5. c) ansamblul veniturilor şi cheltuielilor previzionate de societăţile comerciale din domeniul privat. 8.4. E) a+b. Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte: a) miniştrii. b) conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică finanţate din bugetul de stat. c) Guvern. bugetul asigurărilor sociale şi cel al fondurilor speciale. d) Ministerul Finanţelor Publice. e) nici unul dintre enunţurile de mai sus nu defineşte bugetul economiei naţionale. d) totalitatea cheltuielilor care se înregistrează la nivelul unei ţări. A) a+b+c. d) conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice locale. b) comisiile reunite de Buget şi Finanţe ale celor două camere. d) bugetul de stat. B) a+c+d. e) nici una din variantele menţionate. 7. c) agenţii economici. Întocmirea bugetului de stat se face de: a) Comisia de Buget şi Finanţe a Camerei Deputaţilor. Planul financiar la nivel macroeconomic e reprezentat de: a) bugetul economiei naţionale. cu ritmul de creştere a producţiei industriale etc. 6. b) analizele şi prognozele elaborate de organe de sinteză în legătură cu evoluţia economiei. c) factorii conjuncturii internaţionale. . pentru anul în curs şi pentru anul următor.

d) aprobă efectuarea creditelor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale. execuţia bugetară. A) b+c+e. C) a+b+c+e. E) a+b+d+e. aprobarea proiectului de buget. pe unităţile ierarhic inferioare. D) a+b+c+d+e. B) a+c+d+e. organele ierarhice superioare şi ministerele în legătură cu elaborarea proiectului bugetului de stat şi a celorlalte bugete. în funcţie de sarcinile acestora şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu b) răspund de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc. organele ierarhice superioare şi ministerele în legătură cu elaborarea proiectului bugetului de stat şi a celorlalte bugete. A) a+b+c+d. d) are numai un pronunţat caracter politic. bugetul asigurărilor sociale şi al fondurilor speciale.. B) b+c. e) balanţa comercială şi de plăţi externe. 10. 9. C) a+c+d+e. E)a+b+e. cu ritmul de creştere a producţiei industriale etc. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: "Ordonatorii terţiari de credite. e) reprezintă activitatea desfăşurată de instituţiile publice. b) are un caracter ciclic. C) b+e. c) utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru unităţile pe care le conduc. A) a+b+d+e. E) a+b+e. B) a+d.d) analizele şi prognozele efectuate de Ministerul Finanţelor Publice în legătură cu evoluţia economiei. e) răspund de realizarea veniturilor.": a) repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat.. c) reprezintă activitatea desfăşurată de instituţiile publice. D) a+d+e. . Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătura cu procesul bugetar? a) reprezintă decizia de colectare a veniturilor şi de repartizare a acestora pentru finanţarea cheltuielilor. D) a+b+c+d.

6. e) răspund de realizarea veniturilor. 7. 4. 2. 4." (Legea nr. 5) lichidarea. b) Guvernului. bugetul asigurărilor sociale sau bugetul fondurilor speciale. 5. d) 1. e) nici una din variantele de mai sus nu este adevărată. 7) execuţia de casă. 5. 2. d) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a dărilor de seama contabile asupra execuţiei bugetare. b) controlul posterior. 5. 3. privind finanţele publice): a) răspund de utilizarea creditelor bugetare. Etapele parcurse în execuţia cheltuielilor publice sunt în ordine: 1) angajarea. 3. 4. Una dintre următoarele afirmaţii este falsă: "Ordonatorii principali. 3. e) 1. b) pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor de drept. 3. d) Ministerului Finanţelor. e) Ministerul Finanţelor. Atribuţiile de coordonare şi finalizare a elaborării proiectului bugetului de stat nu revin: a) Parlamentului. c) răspund de folosirea cu eficienţă şi eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat. c) 1.500/2002. 4. b) Guvern.11.. 4) plata. . 15. 2) negocierea. c) Băncii Centrale. 3) ordonarea. 5. 5. 3. 13. 2. Curtea de Conturi efectuează: a) controlul ulterior. d) prin lege. secundari şi terţiari de credite. 12. c) organele instituţilor financiare. b) 1. a) 1. 4. 6) amânarea. Aprobarea bugetului de stat se face de: a) consiliile judeţene. 14..

Reprezintă o dificultate în finanţele publice locale: a) gradul de dezvoltare economică scăzută la nivel local faţă de ansamblul economiei naţionale. d) cât ar trebui să reprezinte centralizarea şi cât descentralizarea în domeniul finanţelor publice. c) scopuri militare. A) a+b+c+d. C3 = a+b+c+d+e+f. servesc la: a) finanţarea operaţiunilor militare curente. . C. d) subcapitole. B) a+b+c+d+e. e) nici una dintre variantele de mai sus. D)b+d. Din bugetele locale sunt finanţate. b) concurenţa sectorului public cu cel privat.c) controlul preventiv. cheltuielile pentru: a) cercetare. C) b+c+d. contractate de administraţia publică locală. Clasificaţia bugetară cuprinde la venituri şi cheltuieli: a) aliniate. f) titluri. d) datoria publică externă. B) V2 = b+d. de regulă. Împrumuturile interne sau externe. e) articole. C2 = a+b+c+d. . d) controlul lunar. c) repartizarea finaţelor publice între sectorul economic şi social. E) a+c+d+e. b) capitole. 17. c) efectuarea unor cheltuieli excepţionale. d) finanţarea de investiţii publice de interes local. 16. e) nici una din cele de mai sus. Venituri Cheltuieli A) V. e) controlul preventiv şi ulterior. C) V3 = b+c+d+e. b) desfăşurarea activităţii administraţiei publice locale. = b+c. b) refmanţarea datoriei publice locale. e) finanţarea de investiţii publice. 19. 18. c) părţi. pe termen mediu şi lung. = b+c+d+e+f.

municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti. e) bugetele proprii ale oraşelor sub 150. e) nici una dintre variantele de mai sus. b) consiliile locale. e) bugetele proprii ale consiliilor populare şi orăşeneşti. 21. A)a+e. previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara respectivă. precum şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului.000 locuitori.20. b) actul în care se înscriu veniturile şi cheltuielile colectivităţilor locale. c) ansamblul veniturilor şi cheltuielilor previzionate de societăţile comerciale din domeniul privat. d) bugetele proprii ale satelor şi oraşelor foarte mici. d) totalitatea cheltuielilor care se înregistrează la nivelul unei ţări. Bugetul economiei naţionale reprezintă: a) documentul previzional în care se cuantifică nu numai nivelul cheltuielilor sectorului privat ce se vor efectua în viitor. C)a+c+e. b) bugetele proprii ale judeţelor administrate pe zone teritoriale istorice. 22. c) Guvern. pe o perioadă de un an. care au personalitate juridică. Componentele bugetelor locale în România sunt: a) bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti. d) Consiliul Local al Municipiului Bucureşti. e) nici unul dintre enunţurile de mai sus nu defineşte bugetul economiei naţionale. B)a+b+c. Impozitele şi taxele locale nu se stabilesc de către: a) consiliile judeţene. D)a+c. c) bugetele care au ponderi mai mici în totalul veniturilor consolidate în ţările dezvoltate. . oraşelor. pentru anul în curs şi pentru anul următor. 23. c) bugetele proprii ale comunelor. b) ansamblul conturilor naţiunii care descriu. E) c+d+e. d) instrumentele de planificare şi conducere a activităţii financiare a unităţilor administrativ teritoriale. Prin bugete locale înţelegem: a) bugetele unităţilor private la nivel local.

Metoda evaluării directe a veniturilor şi cheltuielilor presupune: a) întocmirea bugetului cu luarea în considerare a rezultatelor exerciţiilor bugetare pe mai mulţi ani. B) b+c. C) c+d. 27. f) bugetul economiei. b) tehnica fondurilor speciale. 26. e) tehnica fondului de egalizare. Asigurarea echilibrului bugetar e posibilă prin folosirea următoarelor tehnici: a) constituirea unui fond de rezervă bugetară. D) a+c+d+f. E) a+d. f) bugetul trezoreriei statului. . B) a+c+d+e. D)a+f. C) a+d+e. e) bugetul asigurărilor sociale de stat. c) tehnica fondurilor bugetare. e) bugetul altor instituţii publice subvenţionate de stat. C) a+e.24. d) bugetul fondurilor speciale. b) determinarea coeficientului creşterii sau descreşterii veniturilor şi cheltuielilor bugetare. nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire ale acestor nevoi sunt reflectate în: a) bugetul de stat.În statele de tip unitar sistemul bugetar cuprinde: a) bugetele locale. c) bugetele fondurilor speciale. premergători celui pentru care se elaborează bugetul. În România. E) b+c+d. E) a+d+f. d) bugetul autorităţilor publice centrale. A) a+c+d+e+f. ' t A) a+b+c. A) a+d+e. D) a+e. b) bugetele statelor. b) bugetul economic. d) tehnica amortizării alternative. c) bugetul asigurărilor sociale de stat. 25. B) c+d+e. provinciilor sau regiunilor membre.

c) suma aprobată prin buget. bugetizare. d) plata unei sume efectuată de un agent economic sau de o instituţie publică ori financiară în vederea stingerii unei obligaţii legale. d) extrapolarea tendinţei creşterii sau scăderii veniturilor din anii anteriori. . publice sau private. c) metoda majorării (diminuării). e) nici una din variantele de mai sus. 28. g) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare. 30. Metodele moderne de dimensionare a veniturilor şi a cheltuielilor bugetare sunt: a) metoda automată. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar. b) extrapolarea raportului existent între PIB şi resursele financiare. e) metoda evaluării directe. d) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare. e) preluarea unor modele de elaborare a bugetului din practica altor ţări. Care dintre următoarele metode nu este o metodă modernă de dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare? a) metoda de planificare. Metoda analitică de determinare a resurselor financiare presupune: a) evaluarea directă a fiecărui fond de resurse financiare. în limita căreia se pot efectua plăţi de casă din bugetul de stat. d) dimensionarea pe baza unor calcule a fiecărei surse de venit şi a fiecărei surse de cheltuieli. 29.c) luarea în considerare a nivelului veniturilor şi cheltuielilor ultimului an al cărui exerciţiu a fost încheiat. B) b+d+f+g. Ce se înţelege prin credit bugetar. c) extrapolarea raportului existent între resurse financiare şi PIB.teritoriale în vederea echilibrării bugetelor proprii ale acestora. e) metoda managementului prin obiective. b) metoda de reevaluare a opţiunilor bugetare. A) a+c+e. c) metoda bazei bugetare zero. 31. bugetizare. programare. e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus. b) metoda cost-avantaje. programare. d) metoda de planificare. conform Legii nr. C) a+b+d+g. f) metoda bază bugetară zero. b) aprobarea comunicată trezoreriei statului de către ordonatorul principal de credite. 500/2002 privind finanţele publice? a) partea din unele venituri ale bugetului de stat ce se alocă unităţilor administrativ.

E) a+b+c+g.D) b+e+f. RASPUNSURI Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 RASPUNS E B D D D B E A A B C B D B E C D B D D C D B C D B D B A C B .