SUBIECTE SINTEZA BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

1. Prezentaţi principiile fundamentale ale bugetului Uniunii Europene. 2. Care sunt etapele procedurii bugetare? 3. Care este structura bugetului Uniunii Europene? 4. Prezentaţi structura resurselor proprii ale bugetului Uniunii Europene? 5. Analizaţi cheltuielile bugetului general al Uniunii Europene 6. Prezentaţi premisele înfiinţării trezoreriei în România? 7. Care este modul de organizarea a trezorerie la nivel central? 8. Care este modul de organizarea a trezorerie în plan teritorial? 9. Prezentaţi succint funcţiile tradiţionale ale trezoreriei publice? 10. Enumeraţi şi prezentaţi regulile şi principiile de funcţionarea ale trezoreriei publice? 11. Care sunt funcţiile trezoreriei în România? 12. Analizaţi funcţiile moderne ale trezoreriei publice? 13. Analizaţi scopul urmărit de băncile comerciale şi Trezoreria Statului. 14. Prezentaţi modul în care se realizează relaţia dintre Trezoreria Statului şi sistemul bancar din România. 15. Precizaţi care sunt resursele depozit ale Trezoreriei Statului. 16. Ce tipuri de împrumuturi se pot acorda din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului? 17. Ce fel de operaţiune este efectuarea de cumpărări reversibile repo? Activă sau pasivă? Argumentaţi.

Precizare cu caracter general Testul grilă conţine un număr de 31 de întrebări: un subiect sinteza din cele 17 de mai sus si 30 de intrebari tip grila. Total puncte posibile: 100 puncte . Subiectul de sinteza este punctat cu 30 de puncte. Punctajul pentru fiecare întrebare tip grila este de de este (100 puncte-30 puncte sinteza – 10 puncte oficiu) : 30 întrebări = 2 puncte/întrebare.

fondurilor speciale. C) a+b+c+e. b+e. C. B) a+b. b+d+e. D. bugetelor locale. c) resursele şi cheltuielile bugetului de stat. B. A. c) presupune reflectarea în întregime a veniturilor şi cheltuielilor anului bugetar în bugetul respectiv. bugetelor locale. 3. cumulate la nivel naţional. b) resursele şi cheltuielile bugetului de stat. bugetelor locale. e) nici una dintre variantele menţionate. Ce se înţelege prin buget public consolidat : a) resursele şi cheltuielile bugetului de stat. . b) închiderea automată a bugetului.TEST GRILĂ 1. asigurărilor sociale de stat. chiar dacă ele nu se realizează integral în cadrul anului bugetar. bugetului trezoreriei statului şi ale bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom. asigurărilor sociale de stat. e) este un act anual. e) interzice reportul creditelor bugetare de la un exerciţiu la altul. d) resursele şi cheltuielile bugetului de stat. asigurărilor sociale. a. Prin ce se caracterizează sistemul de gestiune? a) prin existenţa unei perioade de 3-6 luni de la expirarea anului bugetar până la încheierea contului de exerciţiu bugetar. bugetului trezoreriei statului şi ale bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom. b+d. c) este un act de previziuni. d) este un act prin care puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să cheltuiască şi să perceapă venituri. cumulate la nivel naţional. din care se elimină transferurile dintre bugete. în acord cu prevederile legale. D) a+b+c+d+e. a+c. bugetului trezoreriei statului şi ale bugetelor altor instituţii publice cu caracter autonom. Care dintre următoarele trăsături sunt proprii bugetului de stat: a) poate funcţiona cu excedent. E. 2. A) c+d+e. d) interzice reportul veniturilor şi al cheltuielilor de la un an la altul. E) nici una din variante nu este corectă. b) poate funcţiona cu deficit. fondurilor speciale. fondurilor speciale.

b) comisiile reunite de Buget şi Finanţe ale celor două camere. . Întocmirea bugetului de stat se face de: a) Comisia de Buget şi Finanţe a Camerei Deputaţilor. previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara respectivă. b) analizele şi prognozele elaborate de organe de sinteză în legătură cu evoluţia economiei. e) nici una dintre variantele de mai sus. d) totalitatea cheltuielilor care se înregistrează la nivelul unei ţări. C) a+b+c+d+e. 6. bugetul asigurărilor sociale şi cel al fondurilor speciale. c) factorii conjuncturii internaţionale. cu ritmul de creştere a producţiei industriale etc. 8. D)e. d) bugetul de stat. d) conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice locale. pentru anul în curs şi pentru anul următor. A) a+b+c. Planul financiar la nivel macroeconomic e reprezentat de: a) bugetul economiei naţionale. E) a+b. c) agenţii economici. 7.4. c) Guvern. c) ansamblul veniturilor şi cheltuielilor previzionate de societăţile comerciale din domeniul privat. e) nici una din variantele menţionate. c) ansamblul conturilor naţionale. b) ansamblul conturilor naţiunii care descriu. e) ordonatorii principali de credite. precum şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului. 5. d) Ministerul Finanţelor Publice. B) a+c+d. e) nici unul dintre enunţurile de mai sus nu defineşte bugetul economiei naţionale. Bugetul economiei naţionale reprezintă: a) documentul previzional în care se cuantifică nu numai nivelul cheltuielilor sectorului privat ce se vor efectua în viitor. Din categoria ordonatorilor principali de credite fac parte: a) miniştrii. Ce elemente se au în vedere în procesul de elaborare a bugetului? a) inflaţia. b) bugetul asigurărilor sociale de stat. b) conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică finanţate din bugetul de stat.

b) are un caracter ciclic. C) a+c+d+e. C) b+e.. în funcţie de sarcinile acestora şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu b) răspund de integritatea bunurilor încredinţate unităţii pe care o conduc. organele ierarhice superioare şi ministerele în legătură cu elaborarea proiectului bugetului de stat şi a celorlalte bugete. E)a+b+e. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătura cu procesul bugetar? a) reprezintă decizia de colectare a veniturilor şi de repartizare a acestora pentru finanţarea cheltuielilor. B) a+d.. 9. c) reprezintă activitatea desfăşurată de instituţiile publice. pe unităţile ierarhic inferioare. A) b+c+e. B) b+c. c) utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru unităţile pe care le conduc. e) balanţa comercială şi de plăţi externe. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate: "Ordonatorii terţiari de credite. D) a+b+c+d. d) aprobă efectuarea creditelor din bugetele proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale. A) a+b+c+d.": a) repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat. d) are numai un pronunţat caracter politic. execuţia bugetară. D) a+b+c+d+e. e) răspund de realizarea veniturilor. . C) a+b+c+e. e) reprezintă activitatea desfăşurată de instituţiile publice. E) a+b+d+e. 10. D) a+d+e. A) a+b+d+e. organele ierarhice superioare şi ministerele în legătură cu elaborarea proiectului bugetului de stat şi a celorlalte bugete. B) a+c+d+e.d) analizele şi prognozele efectuate de Ministerul Finanţelor Publice în legătură cu evoluţia economiei. cu ritmul de creştere a producţiei industriale etc. E) a+b+e. bugetul asigurărilor sociale şi al fondurilor speciale. aprobarea proiectului de buget.

4. 5. d) 1. 4. b) controlul posterior. Una dintre următoarele afirmaţii este falsă: "Ordonatorii principali. d) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a dărilor de seama contabile asupra execuţiei bugetare. a) 1. b) pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor de drept. d) Ministerului Finanţelor. b) 1. c) Băncii Centrale. 2) negocierea." (Legea nr. 4. 15. 3) ordonarea. 3. 7) execuţia de casă. c) organele instituţilor financiare. 5. b) Guvern. bugetul asigurărilor sociale sau bugetul fondurilor speciale. e) 1. e) nici una din variantele de mai sus nu este adevărată. 3. 14. e) răspund de realizarea veniturilor. 2. privind finanţele publice): a) răspund de utilizarea creditelor bugetare. c) 1. 2. . c) răspund de folosirea cu eficienţă şi eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat. 5. secundari şi terţiari de credite. b) Guvernului.. 7. Curtea de Conturi efectuează: a) controlul ulterior.. 4. Atribuţiile de coordonare şi finalizare a elaborării proiectului bugetului de stat nu revin: a) Parlamentului. 2. Aprobarea bugetului de stat se face de: a) consiliile judeţene. 5) lichidarea. 5.11. 13. 4) plata. 6. Etapele parcurse în execuţia cheltuielilor publice sunt în ordine: 1) angajarea.500/2002. 12. 3. d) prin lege. e) Ministerul Finanţelor. 3. 5. 3. 4. 6) amânarea.

d) subcapitole. D)b+d. e) articole. . d) cât ar trebui să reprezinte centralizarea şi cât descentralizarea în domeniul finanţelor publice. Reprezintă o dificultate în finanţele publice locale: a) gradul de dezvoltare economică scăzută la nivel local faţă de ansamblul economiei naţionale. e) nici una din cele de mai sus. Venituri Cheltuieli A) V. B) a+b+c+d+e.c) controlul preventiv. b) concurenţa sectorului public cu cel privat. A) a+b+c+d. 16. C2 = a+b+c+d. Clasificaţia bugetară cuprinde la venituri şi cheltuieli: a) aliniate. b) capitole. c) părţi. = b+c+d+e+f. de regulă. e) finanţarea de investiţii publice. b) refmanţarea datoriei publice locale. C. e) controlul preventiv şi ulterior. 19. Din bugetele locale sunt finanţate. 17. d) datoria publică externă. c) efectuarea unor cheltuieli excepţionale. C3 = a+b+c+d+e+f. C) V3 = b+c+d+e. Împrumuturile interne sau externe. C) b+c+d. . B) V2 = b+d. e) nici una dintre variantele de mai sus. f) titluri. c) repartizarea finaţelor publice între sectorul economic şi social. pe termen mediu şi lung. b) desfăşurarea activităţii administraţiei publice locale. = b+c. contractate de administraţia publică locală. c) scopuri militare. cheltuielile pentru: a) cercetare. servesc la: a) finanţarea operaţiunilor militare curente. 18. E) a+c+d+e. d) controlul lunar. d) finanţarea de investiţii publice de interes local.

20. d) totalitatea cheltuielilor care se înregistrează la nivelul unei ţări. Prin bugete locale înţelegem: a) bugetele unităţilor private la nivel local. e) nici una dintre variantele de mai sus. c) Guvern. municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti. precum şi mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului. C)a+c+e. previziunile asupra tuturor agenţilor economici din ţara respectivă. e) nici unul dintre enunţurile de mai sus nu defineşte bugetul economiei naţionale. 21. b) actul în care se înscriu veniturile şi cheltuielile colectivităţilor locale. 22. care au personalitate juridică. e) bugetele proprii ale oraşelor sub 150. b) consiliile locale. B)a+b+c. Bugetul economiei naţionale reprezintă: a) documentul previzional în care se cuantifică nu numai nivelul cheltuielilor sectorului privat ce se vor efectua în viitor. pentru anul în curs şi pentru anul următor. Impozitele şi taxele locale nu se stabilesc de către: a) consiliile judeţene. c) bugetele care au ponderi mai mici în totalul veniturilor consolidate în ţările dezvoltate.000 locuitori. A)a+e. d) Consiliul Local al Municipiului Bucureşti. d) bugetele proprii ale satelor şi oraşelor foarte mici. E) c+d+e. pe o perioadă de un an. d) instrumentele de planificare şi conducere a activităţii financiare a unităţilor administrativ teritoriale. Componentele bugetelor locale în România sunt: a) bugetele proprii ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti. oraşelor. c) ansamblul veniturilor şi cheltuielilor previzionate de societăţile comerciale din domeniul privat. . e) bugetele proprii ale consiliilor populare şi orăşeneşti. c) bugetele proprii ale comunelor. b) bugetele proprii ale judeţelor administrate pe zone teritoriale istorice. D)a+c. b) ansamblul conturilor naţiunii care descriu. 23.

25. d) tehnica amortizării alternative. E) a+d+f. e) tehnica fondului de egalizare. A) a+d+e. Asigurarea echilibrului bugetar e posibilă prin folosirea următoarelor tehnici: a) constituirea unui fond de rezervă bugetară.24. d) bugetul autorităţilor publice centrale. E) a+d. C) a+d+e. provinciilor sau regiunilor membre. B) c+d+e. b) bugetul economic. A) a+c+d+e+f. premergători celui pentru care se elaborează bugetul. c) bugetele fondurilor speciale. E) b+c+d. f) bugetul trezoreriei statului. 27. c) tehnica fondurilor bugetare. b) determinarea coeficientului creşterii sau descreşterii veniturilor şi cheltuielilor bugetare. D)a+f. f) bugetul economiei. d) bugetul fondurilor speciale. e) bugetul asigurărilor sociale de stat. . c) bugetul asigurărilor sociale de stat. ' t A) a+b+c. 26. D) a+e. B) b+c. În România. C) c+d. C) a+e. e) bugetul altor instituţii publice subvenţionate de stat. b) tehnica fondurilor speciale. nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire ale acestor nevoi sunt reflectate în: a) bugetul de stat. b) bugetele statelor. D) a+c+d+f. B) a+c+d+e.În statele de tip unitar sistemul bugetar cuprinde: a) bugetele locale. Metoda evaluării directe a veniturilor şi cheltuielilor presupune: a) întocmirea bugetului cu luarea în considerare a rezultatelor exerciţiilor bugetare pe mai mulţi ani.

d) extrapolarea tendinţei creşterii sau scăderii veniturilor din anii anteriori. C) a+b+d+g. c) metoda bazei bugetare zero. b) aprobarea comunicată trezoreriei statului de către ordonatorul principal de credite. programare. d) plata unei sume efectuată de un agent economic sau de o instituţie publică ori financiară în vederea stingerii unei obligaţii legale. reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar. e) preluarea unor modele de elaborare a bugetului din practica altor ţări. g) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare. bugetizare. în limita căreia se pot efectua plăţi de casă din bugetul de stat. b) extrapolarea raportului existent între PIB şi resursele financiare. b) metoda cost-avantaje. 30. . e) nici una din variantele de mai sus. e) metoda evaluării directe. 500/2002 privind finanţele publice? a) partea din unele venituri ale bugetului de stat ce se alocă unităţilor administrativ. d) metoda de planificare. c) extrapolarea raportului existent între resurse financiare şi PIB. Care dintre următoarele metode nu este o metodă modernă de dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare? a) metoda de planificare. Metoda analitică de determinare a resurselor financiare presupune: a) evaluarea directă a fiecărui fond de resurse financiare. A) a+c+e. b) metoda de reevaluare a opţiunilor bugetare. publice sau private. d) dimensionarea pe baza unor calcule a fiecărei surse de venit şi a fiecărei surse de cheltuieli. programare. d) metoda raţionalizării opţiunilor bugetare. 29. B) b+d+f+g. c) suma aprobată prin buget. bugetizare. e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus. 28.teritoriale în vederea echilibrării bugetelor proprii ale acestora. 31. f) metoda bază bugetară zero. c) metoda majorării (diminuării). Metodele moderne de dimensionare a veniturilor şi a cheltuielilor bugetare sunt: a) metoda automată. Ce se înţelege prin credit bugetar. e) metoda managementului prin obiective.c) luarea în considerare a nivelului veniturilor şi cheltuielilor ultimului an al cărui exerciţiu a fost încheiat. conform Legii nr.

RASPUNSURI Nr.D) b+e+f. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 RASPUNS E B D D D B E A A B C B D B E C D B D D C D B C D B D B A C B . E) a+b+c+g.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful