Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acid Acetilsalicilic
Acid Acetilsalicilic
Cuprins
1. Scurt istoric 2. Inventatorul aspirinei 3. Caracteristici generale 4. Structura 5. Efecte negative si pozitive
Hipocrate, medicul grec dup care s-a numit Jurmntul lui Hipocrate, a scris n secolul al V-lea despre o pudr amar extras din scoara de salcie care avea puterea de a uura durerile i de a reduce febra. Acest remediu este menionat n texte antice din Sumeria, Egipt i Assiria. De asemenea, Amerindienii foloseau scoara de salcie pentru a uura durerile de cap, febra, durerile de muchi i reumatismul. Preotul Edmund Stone, din Chipping Norton, Anglia, a notat n 1763 c scoara salciei este un remediu eficace mpotriva febrei. Extractul activ al scoarei, numit salicin, dup numele latin pentru salcia alb ( Salix alba ), a fost izolat n forma sa cristalin n 1828, de ctre farmacistul francez Henri Leroux i chimistul italian Raffaele Piria, care au reuit s separe acest acid n forma sa pur. Salicina este foarte acid cnd este ntr-o soluie apoas saturat, avnd un nivel pH de 2,4, de aici numele de acid salicilic.
n 1839 s-a observat c acidul salicilic cauza probleme digestive, cum ar fi, de exemplu, iritarea stomacului sau diaree. n 1897, un cercettor de la compania Friedrich Bayer, din Germania, a nlocuit unul dintre grupele funcionale hidroxil din acidul salicilic, cu o grup acetil, care reducea semnificativ efectele negative. Acesta a fost primul medicament de sintez i nceputul industriei farmaceutice.
Nume sistematic
acid 2-acetoxibenzoic
Formula
C6H4(OOCCH3)CO2H
Punct de topire
136 C (277 F)
Punct de fierbere
140 C (284 F)
Structura