Titus Filipas n Cntul al aptelea din Levantul, Mircea Crtrescu scria cu lejeritate :Bul da cuart ce nici o lume nu sa lauda

ca tine,/Dar in fiecare lume isi trimite el lumine,/Caci sunt lumile cu astre, cu planeti, cu aurora/Oglindirea pa perete-a globului neperitori./Lumi in lumi, telescopate dn marunturi in inalturi,/Microcosm si macrocosmos intre valvele da smalturi/Ale scoicii gea a mintii au in mijloc margarint/Globul da cristal dn palma principesei Hyacint./Poate ca scrisei Levantul doar sa aflu globul ista/ Ce-l catase Lionardo si-l catase Gianbattista. Or, aici in mod evident este vorba despre exaltarea cultului inacurateei* si inducerea ideii de anacronism. Bul d cuar este o varz. Tehnologiile pentru a fabrica sferele de cuart sunt inventate abia in cea de a doua jumatate a secolului XIX. Mineralul dur quintesential din antichitatea si Evul Mediu levantin era porfirul. Probabil c nu ntmpltor aflm cuvntul porfir n opera tiprit a lui Dimitrie Bolintineanu de aproape zece ori. Insistena asupra porfirului era legitimarea naturii imperiale a vernacularei n care scria: Limba Romna cult. Nicolae Densusianu, ce afla mai mult savoir faire din lectura lui Dimitrie Bolintineanu dect afl despre know how tehnologic un profesor de la Universitatea din Bucureti citind Levantul lui Mircea Crtrescu, scria despre artefactele din porfir aduse n Dacia din Egipt. Cele dou biblioteci ale lui Traian din Forum biblioteca greac i biblioteca latin aveau intrrile strjuite de daci sculptai n marmur i porfir, dar fr s poarte brri de aur. Prilej s ntrebm cu maxim voce sceptic: Au existat realmente ]n istoria dacilor brrile masive de aur dacic garantate acum de profesorul universitar doctor Mircea Babe de la Universitatea Bucureti, Facultatea de Istorie, Seminarul de Arheologie Vasile Prvan ? Cu ce scop a fost nscocit canularul brrilor dacice din aur? n eseul Renaterea Daciei?, domnul profesor universitar dr. Mircea Babe, afiliat cu Universitatea din Bucureti, Facultatea de Istorie, Seminarul de Arheologie Vasile Prvan, ataca furibund tezele unor amatori care ating, diletant i gratuit, subiecte istorice vechi aflate sub semnul maximei incertitudini. Dar profesorul universitar dr. Mircea Babes i permite, nu tiu dac suveran sau numai politicete slugarnic, s ignore nite subiecte istorice noi, aflate sub semnul unei false certitudini. Este vorba despre fictivele brri dacice din aur, recomandate ntru credibilitate i de ctre domnul profesor universitar Clin Popescu Triceanu, primul ministru al Guvernului Romniei. ntruct achiziionarea acestor misterioase bratari dacice, produse practic pe banda rulanta, deci in stil industrial, se face pe bani grei din bugetul Romniei, cred eu ca oamenii de la Seminarul de Arheologie Vasile Prvan aveau obligatia sa exprime un punct de vedere integral validat privind autenticitatea, sau lipsa de autenticitate, a bratarilor dacice din aur. Ori in Seminarul de Arheologie Vasile Prvan se considera ca tema este deja rezolvata, ca bratarile sunt autentice dincolo de oricare dubiu, iar din acest motiv domnul Mircea Babes nu isi mai permite frivolitatea unor puncte de vedere elaborate ? Totusi, totusi, intrebam nu chiar din pura curiozitate de amatori, in ce tomuri stiintifice produse de Seminarul Vasile Prvan se afla descrise tehnologiile, tehnicile, mestesugurile, dupa care au fost manufacturate bratarile dacice din aur gasite acum? Or, domnul profesor universitar dr. Mircea Babes ne propune doar fraza I dont know and I dont care!, raspunsul tipic al cadrelor de la universitatile de stat ce sunt stipendiate cu salarii colosale de la bugetul Romniei. Totodata, in contextul luptei politice de azi a Cominternismului reloaded contra protocronismului romnesc, domnul profesor Mircea Babes tinea sa il atace pe Nicolae Densusianu in eseul amintit : Cu nouazeci de ani in urma, in 1913, iesea de sub tipar la Bucuresti un op impresionant prin volumul sau neobisnuit (1152 p.!), care marturisea despre marimea efortului, dar si despre ambitia nemasurata a autorului de a reconstitui perioadele cele mai timpurii ale istoriei noastre cu alte

mijloace si in alt sens dect o faceau savantii acelei vremi. Cartea se numea Dacia preistorica, iar autorul, Nicolae Densusianu, avea sa devina tocmai prin aceasta opera una dintre personalitatile cele mai controversate din istoriografia romneasca moderna. Meritele sale stiintifice ii fusesera recunoscute inca din timpul vietii, fiind ales la 1880 membru corespondent al Academiei Romne, dar ele priveau in esenta studiul istoriei medii si moderne a romnilor, careia i-a dedicat publicatii solide, valoroase. Din ultima fraza se constata ca insusi Mircea Babes recunoaste soliditatea discursului stiintific construit de Nicolae Densusianu pna la inceptul tomului Dacia preistorica. Dar, mai departe, se dovedeste ca profesorul universitar Mircea Babes nu mai poate urmari discursul propus romnilor de un Densusianu ce gasea grila de citire a sintagmei delta biblicelor sinte, prezenta intr-un vers al lui Mihai Eminescu. Cautnd urmele trecutului magic al inceputului civilizatiei, Nicolae Densusianu scrie n Dacia preistorica despre Sais, orasul sfnt din delta Nilulului, amintit si n Biblie. Mai departe, daca stim ca a existat realmente o civilizatie antica puternica in delta Nilului, de ce nu am presupune ca ar fi existat o civilizatie antica si in delta Istrului? Intruct civilizatia egipteana a celei de a 26a dinastii este foarte strns legata de civilizatia greceasca si de cultul zeitei Atena, Nicolae Densusianu considera natural sa gaseasca o legatura intre cultul zeului Apollo si civilizatia hiperboreilor, subiect al miturilor grecesti: Pasim acum pe un nou cmp de cercetari ce se deschide inaintea noastra, la traditiunile si legendele pastrate la poporul romn despre acest templu primitiv al lui Apollo de lnga gurile Dunarei. Inainte de civilizatia de la gurile Dunarii, banuita numai de Nicolae Densusianu, avem certitudinea existentei unei civilizatii de calitate, Cucuteni, mai spre nord. Vasile Lovinescu merge si mai departe, in Dacia hiperboreana. In vreme ce Nicolae Densusianu a fost certamente influentat de poezia lui Dimitrie Bolintineanu, domnul Mircea Babes pare a fi pozitiv determinat de anacronismele din poezia lui Mircea Cartarescu. Or, aici nu mai este vorba despre chestii gratuite, implicnd eventual amatorismul si diletantismul, ci despre o frauda serioasa, pentru ca bratarile dacice din aur sunt achizitionate cu sume colosale de la bugetul Romniei, iar domnul Mircea Babes primeste si domnia sa vreo 1000 de euro pe luna presupun, pentru ca exista Omerta asupra salariilor profesorilor de la Universitatea Bucuresti, de la acelasi buget strns din banii oamenilor care lucreaza din greu pentru subzistenta lor. Domnul profesor universitar dr. Mircea Babes avea obligatia, prin FISA POSTULUI PENTRU CARE PRIMESTE SALARIUL, sa lamureasca seria de anacronisme implicate in industriile lui Burebista pentru fabricarea bratarilor din aur gasite acum. Ori cultul inacuratetei a poluat ireversibil cultura romn? *Pn n secolul XVII, La Divina Commedia era considerat mai nti prin valoarea ei ca oper tiinific, abia apoi prin valoarea operei literare. n secolul XIX, insistena criticului literar romn Ioan Eliade Rdulescu pe italiana lui Dante ca model fiducial pentru limba romn se referea de facto la aspectul amintit. n secolul XXI, criticul literar Nicolae Manolescu i permite s ignore acest acquis european! Nu doar att, dar i mai permite s transmit generaiilor de studeni la filologie acest cult al ignoranei. Nicolae Manolescu distruge astfel rdcinile europene ale culturii romne.