Vadim ªtefan Pirogan Boris Movilã

DESTINE ROMÂNEªTI

Chiºinãu 2003 –1–

CZU 94(=135.1)

Aceastã carte e scrisã de doi colegi, foºti elevi ai Liceului „ Ion Creangã”, din Bãlþi din perioada interbelicã. Ea apare cu sprijinul financiar al unui mare patriot, om cu onoare, iubire de plaiurile româneºti. Lui îi zice Gavrilã Buju, din BorºaMaramureº, situat în Canada. Un patriot care nu uitã de România, nici de Basarabia româneascã, un luptãtor pentru România Mare, visul tuturor românilor. Îi vom pãstra adâncã recunoºtinþã, mulþumindu-i din tot sufletul.

Redactor la partea I – Boris Movilã Paginare computerizatã – Svetlana Cersac Corectori – Angela Holban, Emilia Teghipco Cules – Maria Vangheli, Elena ªova Coperta – Nicolae Sîrbu

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Pirogan, Vadim ªtefan Destine româneºti / Vadim ªtefan Pirogan, Boris Movilã.– Ch.: S.n., 2003, (F.E.-P. “Tipogr. Centralã”).– 572 p. ISBN 9975-78-236-1 700 ex. 94(=135.1)

Ó DESTINE ROMÂNEºTI, Vadim Pirogan, Boris Movilã, 2003 Ó F.E.P. “Tipografia Centralã”, 2003

ISBN 9975-78-236-1

–2–

ªi Ardealul ºi Bucovina au avut mereu contact cu Regatul, cu tot birocratismul austriac ºi împotrivirea oligarhiei ungureºti. Viaþa intelectualã se dezvolta sub înrâurirea culturii generale, ºtiinþei ºi literaturii naþionale, aºa cum ele s-au închegat în Regat. Basarabia însã a fost izolatã printr-un zid impenetrabil. Pânã la Unire n-a existat acolo o singurã ºcoalã naþionalã. Pânã la revoluþia din 1905 n-a putut pãtrunde peste Prut nici o carte româneascã. C. Stere

–3–

„Basarabia e pãmântul cel mai urgisit de pe planetã ºi poporul cel mai torturat din istorie” ª. Milcoveanu Cititorule ! Dacã ai ceva sfânt în suflet pentru neamul tãu românesc, pentru pãmântul strãmoºesc, stropit de sângele acelor care s-au jertvit pentru el, ºi îþi iubeºti cu adevãrat Patria, citeºte aceastã carte... Dacã nu, treci pe alãturi, mai departe... Fiecare neam, fiecare þarã, are oamenii sãi, ºi buni ºi rãi. Unii, nãscuþi aici, alþii veniþi pe pãmântul nostru ºi nu ºtiu de unde se trag, au uitat cine sunt, ne distrug neamul, îl vând pentru câþiva arginþi. Ei sunt niºte târtani pe care-i bate vântul în toate pãrþile. Din cauza unei politici de stat criminale, neamul nostru s-a risipit ºi românii au ajuns prin multe þãri ale lumii. Unii trãiesc departe de baºtinã cu dorul de ea, sperând ºi visând sã se întoarcã cândva acasã. Alþii uitã uºor de Patrie, ba mai mult, aruncã cu noroi în ea. Unii trãiesc în þarã, furând-o ºi calomniind-o. Alþii, cu durere în suflet, trãiesc ºi mai luptã, apãrând-o cum pot. Unii sunt indiferenþi, aºteptând ceva nou, bun, sã cadã din ceruri, fãrã a face nimic. Constantin Stere, marele om politic al Basarabiei româneºti ºi a românilor de pretutindeni a spus:„Nici o picãturã de forþã moralã nu se pierde în zadar ! Fraþi români de pretutindeni ! Hai sã strângem toate acele picãturi ºi sã le dãruim neamului nostru în lupta lui pentru dreptate, adevãr ºi Unirea tuturor românilor ! Fraþi români din toate þãrile, uniþi-vã !” Vadim Pirogan Boris Movilã

–4–

ETERNA ROMÂNIE MARE ªi noaptea când visez sub lunã, ªi ziua când m-avânt spre soare, Izvor mi-e Patria Strãbunã Iar crezul România Mare. ªi când mã rog plângând spre zei, ªi când speranþa-mi o simt floare, Mi-e drag de toþi românii mei, ªi cred în România Mare. ªi când sunt toþi de omenie, ªi când vreunu-i în turbare, Rotundã e pe veºnicie Strãbuna Românie Mare Toma Istrati Sà ºTII Sà SUFERI Sã ºtii sã suferi cu tãrie sfântã torturi, anchete, lanþuri ºi blesteme, de vrei s-auzi cum cerurile cântã în inima ce-þi sângerã ºi geme Sã ºtii sã uiþi jignirile nedrepte ºi condamnarea judecãþii crunte, de vrei sã urci incandescente trepte ºi aurori sã-þi fluture pe frunte. Sã ºtii sã rabzi, când te loveºte bruta ºi, în adânc, te macinã mânia, de vrei sã-þi fie liberã þinuta ºi fãrã de prihanã, bucuria. Sã ºtii sã ierþi, cum iartã doar Iubirea ce izvorãºte din Golgota vieþii, de vrei sã cucereºti nemãrginirea, purificându-þi lacrima tristeþii.

–5–

Sã ºtii sã te ridici de-asupra urii, de vrei sã-nfrângi prãpãstii ºi jivine, punând de-apururi stãvilã naturii ºi steaguri de luminã având în tine. Sã ºtii sã suferi, suferind sã dãrui comorile, lãuntric adunate, de vrei în curcubeie sã te nãrui ºi sã te scalzi în slãvile curate... Sergiu Grossu

–6–

Partea I

Vadim ªtefan Pirogan

PORTRETE DE OAMENI

–7–

CURRICULUM VITAE
Vadim Pirogan s-a nãscut în or.Bãlþi, România, în 28 iunie 1924. Tatãl, ªtefan, bãºtinaº din s.Rãdoaia, jud.Bãlþi, a participat la primul rãzboi mondial în armata þarului rus, la Odesa, unde a luat parte activã la evenimentele Unirii din 1917-18. În 1924 a fost ales primar la Bãlþi, post pe care l-a mai ocupat de douã ori pânã în 1934. A fost prieten bun cu Anton Crihan, Moº Ion Codreanu, Constantin Stere, Gheorghe Iunian, Costache Leancã, Pan Halippa, Ion Pelivan, Emanuil Catelli... A fost în partidul Þãrãnist-Radical cu Constantin Stere ºi Gh. Iunian. Deºi era simpatizant al socialiºtilor, a fost arestat la 13 iunie 1941 de sovietici ºi a murit de foame în lagãrul Ivdel din Ural. Vadim Pirogan avea 5 clase de liceu „Ion Creangã”, Bãlþi. Dupã ocupaþia sovieticã s-a înscris în prima lunã la OVIRul sovietic sã plece în România, dar a fost arestat la 25 iunie 1941 ca spion român. A stat 5 ani în lagãrul cu regim aspru Taiºet-Bratsk(Irkutsk), unde din 1200 de români basarabeni au rãmas numai 150. În 1946 se întoarce la Bãlþi, se înscrie în Institutul Pedagogic cu voia NKVDului, dar dupã un an pleacã în Ucraina, de teamã de a fi din nou arestat. La Lvov i se pierde urma ºi scapã de deportarea din 1949. În 1947 se înscrie la Institutul de ingineri silvici la Lvov, dar peste trei luni este dat afarã ca fost condamnat politic ºi alungat din oraº. Prin intervenþia basarabeanului Alexandru Medveþchi, medic-ºef la spitalul de tuberculozã osoasã din Lvov, obþine un paºaport nou ºi o vizã de reºedinþã în Lvov ºi lucreazã ºofer 20 de ani. În 1958, dupã moartea lui Stalin, este reabilitat ºi se înscrie la o ºcoalã obþinând atestatul de absolvire a ºcolii medii. În 1961 studiazã la Politehnica din Lvov, secþia seralã, pe care îl absolveºte în 1968 la 44 de ani. Lucreazã în parcul de autobuze din Lvov în diferite funcþii: inginer-mecanic, ºef de coloanã, de producþie ºi inginer principal. În 1970 se transferã la uzina de autobuze „LAZ”, unde timp de 17 ani a fost ºeful bazei auto. În 1974 are un atac de cord, dupã care îºi scrie memoriile de teamã cã îmbolnãvindu-se sã nu uite cele prin ce trecuse (în limba rusã). Mai târziu, peste 20 de ani, aceste memorii la insistenþa unor prieteni scriitori, se vor preface în memoriile ce alcãtuiesc trei volume. A fost sponzorizat, ajutat de colegul de liceu Sergiu Grossu din Paris. În 1984 se pensioneazã ºi întreprinde o cãlãtorie cu automobilul Volga – 21, împreunã cu soþia sa Veronica, de la Lvov la Vladivostok – 14000 de km., revãzând locurile de surghiun ºi þara sãracã ºi fãrã alimente în

–8–

magazine – nici ouã, nici carne, nici lapte, nici unt (la piaþã erau de toate de 3 ori mai scumpe). În 1989 revine la Chiºinãu ºi ia parte la miºcarea de renaºtere naþionalã. În 1995 editeazã primul volum, apoi alte douã. În momentul de faþã a reuºit sã înfiinþeze „Muzeul Memorial al Neamului” la Chiºinãu cu ajutorul financiar al unor români cu suflet mare din exil: Sergiu Grossu, Nicolae Dima – Washington, Gavrilã Buju – Canada, Lidia Aºtefanei – Craiova, V. ªtefanin – Craiova, Irina MendellVrabie – Canada, Ovidiu Creangã – Toronto, Toma Istrati - România, Grigore Vieru, Anatol Corj, Nicolae Iaºcinschi – Germania, Marcel Bouros – Constanþa, Aurelian Serafinceanu – Deva ºi mulþi alþii... Muzeul reprezintã istoria României, începând cu anul Unirei, crimele comuniste din Basarabia ºi Bucovina, deportãri ºi arestãri, rãzboiul de pe Nistru din 1992, Miºcarea de renaºtere naþionalã din 1989, revoluþia din Decembrie 1989 în România. Sunt expuse documente, fotografii, jurnale, ziare, albume... Este vicepreºedinte al Asociaþiei „Pro Basarabiei ºi Bucovinei” la Chiºinãu, preºedinte al „Asociaþiei victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române” din R. Moldova.

De acelaºi autor: 1. Cu gândul la tine, Basarabia mea 2. Pe drumurile pribegiei 3. Timpuri ºi oameni

–9–

BORªA, MICA ELVEÞIE
„ Borºenii trãiesc în pãduri, la un loc cu mistreþii ºi cãprioarele sãlbatice. Dar sufletul lor e bun ºi inima le este mare. Sunt dârji ca dacii ºi rãbdãtori ca mucenicii din primele veacuri ale creºtinismului.” Ioan Berindei, 1940

I
Borºa este una din vechile aºezãri ale Maramureºului. Cândva, demult, pe aceste plaiuri au trãit dacii. Borºa se întinde de-a lungul râului Viºeu ºi Cisla la poalele Pietrosului (2003m). Terenul e muntos ºi cu dealuri multe. ªoseaua naþionalã trece pe lângã satul Moisei. Borºa are o lungime de 59 de kilometri ºi o lãþime de 35 km. Cuvântul Borºa înseamnã furtunã, vifor. Pe aceste locuri în vechime domnea voievodul maramureºan Bogdan I, iar dupã moartea lui urmaº i-a fost voievodul Balc. Legenda spune cã tatãl lui Arpad, regele Ungariei, venise cu ostaºii sãi dupã pradã încoace ºi trecând prin Moisei, a ajuns la Cuhea, unde a fost ucis de borºeni ºi soldaþii alungaþi de pe aceste plaiuri. Dupã bãtãlia lui ªtefan-cel-Mare cu Matei Corvin, stãpân al Borºei devenise un nobil, Nicolae Pragfu. În aceste locuri în secolele trecute veneau ºi tãtarii de la rãsãrit sã jefuiascã poporul. Dar în septembrie 1717 borºenii, conduºi de Popa Sandru Lupu, i-au învins pe duºmani, luând multã pradã ºi mulþi robi. ªi azi legendele povestesc despre acel erou Sandru Lupu care a curmat pofta tãtarilor de a mai cãlca pe pãmântul Maramureºului. Aºezat la poalele munþilor Rodnei, Borºa se întinde departe cu vãile sale, înconjuratã din toate pãrþile de munþi înalþi ºi falnici. Vârful Pietrosul stã hotar între Borºa ºi judeþul Nãsãud. Pietrosul era mai înalt înainte de rãzboiul din 1941, avea 2005 metri, dar vârful lui a fost retezat pentru a aºeza acolo o cruce în amintirea fascistului Horty, dupã dictatul de la Viena din 1940. La rãsãrit se întinde judeþul Suceava, iar la nord are hotar cu Ucraina, dacã treci peste vârful Toroiaga. Cândva Borºa era cel mai mare sat din România. Râurile care curg prin vãile Borºei sunt multe: Viºeul, Þiºla, Fântâna, Cercãnelul, Repedea, Pietroasa, Sâhorca, Izvorul, Valea hotarului ºi Sârca. Cel mai mare este Viºeul care, trecând prin Moisei, cade în Tisa. Cândva pe Viºeu pluteau cu lemne plutaºii îndrãzneþi ºi curajoºi. Înainte de rãzboi în Borºa a nimerit ºi prinþul Mihai care, vizitând-o împreunã cu profesorul Dimitrie Gusti, a rãmas impresionat

–1 0–

de frumuseþea locurilor. A fost întimpinat de un om cu suflet mare, de primarul Gavrilã Mihali ªtrifundã. În timpul rãzboiului ungurii s-au purtat rãu cu românii din Maramureº, sãvârºind fapte de cruzime împotriva. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 ungurii se retrãgeau în faþa armatei sovietice, jefuind satele ºi omorând mulþi români. Luau vitele, oile, caii, porcii ºi alte lucruri. Sovieticii au eliberat Borºa, trecând cu rãzboiul mai departe. La putere au venit comuniºtii, care au dorit, mai ales acei din minoritãþi, sã includã Maramureºul în Uniunea Sovieticã, în Ucraina Subcarpaticã. Dar la Borºa s-au ridicat oamenii patrioþi ºi, conduºi de primarul Borºei Gavrilã Mihali ªtrifundã, s-au împotrivit acestui act nelegitim. Trebuie de spus cã armata românã a eliberat Borºa de ungurii lui Horty, dar a venit ordin de la Kremlin-Moscova ca armata românã sã se retragã. Atunci au venit comuniºtii din Sighet conduºi de prefectul Odoviciuc. El trimisese un delegat din Sighet primarului Gavrilã ªtrifundã sã iscãleascã hârtiile de alipire a Maramureºului la Ucraina Subcarpacticã, dar primarul a refuzat. Primarul Gavrilã, patriot român, a spus: -Nu cred cã românii din sate ºi oraºe vor semna aceastã nelegiuire, acele documente ale „Comitetului poporului”. La adunarea de la Borºa oamenii, conduºi de primar, au refuzat sã semneze actul, strigând : Noi vrem prefect român, noi suntem români ! Vom strãpunge Pietrosul, dar ne vom uni cu mama noas-trã – România ! Delegaþia a plecat. Borºenii au adunat arme, patru tunuri, mitraliere...grenade... Primarul a organizat o coloanã de borºeni ºi au fãcut un marº spre Sighet, cu tricolorul românesc ºi cu steagul roºu sovietic, cu tablourile lui Stalin, Voroºilov, Molotov ºi a regelui Mihai. Pe sub haine aveau arme, grenade, cartuºe. Coloana era însoþitã cu care încãrcate cu muniþii. A rãsunat cântecul : Deºteaptã-te române ! Coloana se umfla de oameni din toate satele de pe drum. Întâmpinaþi de armata sovieticã, primarul Gavrilã le-a explicat ce vor ei, sã rãmânã în România. Chemaþi la Înaltul Comandament sovietic, ei au stat ferm pe poziþiile lor. Dupã trei zile a venit rãspunsul de la Moscova cã în Sighet sã fie numit prefect român. Aºa, datoritã acestui erou, primarului Gavrilã ªtrifundã, Maramureºul nu a fost anexat la Ucraina sovieticã. Erau meºteri sovieticii la nelegiuiri ºi provocãri. Borºenii au suferit apoi din partea armatei sovietice, toþi bãrbaþii erau trimiºi la muncã forþatã, li se luau vitele, caii, erau jefuiþi de ruºii sovietici. ªi mai târziu, acei duºmani din Comitetul poporului, ocupând funcþii importante în conducerea partidului comunist din România, i-au asuprit, pe borºeni mai ales. Primarul erou Gavrilã ªtrifundã a fost nevoit sã ia calea codrului.

– 11 –

sunt curajoºi ºi luptã pentru viitorul lor ºi al neamului românesc. când mãrunte ºi dese. mari ºi frumoase. Drum cu cotituri ºi ºanþuri adânci. comuniºtii. fãcute de ploile. ªteþcu. de munte. Anul de cotiturã 1989 a eliberat Borºa de comuniºtii cei vechi. pãrãsindu-ºi familia. care înconjoarã Borºa din toate pãrþile. dar alþii.. ce duce prin Valea Luceafãrului. Când te uiþi din vale în sus. lãsând niºte vãi adânci ºi lungi numai pentru drumurile care taie munþii de la un capãt la altul. Scriitorii Nicoarã Mihail ºi Nicoarã Timiº au povestit multe în cartea lor despre Borºa „ Cartea munþilor ”. au luat drumul spre alte þãri. intrând în piele de democraþi. nici un monument nu i s-a ridicat la Borºa. în faþa ta stau þeapãn munþii. Mulþi bãrbaþi. „ Cartea munþilor” Nicoarã Mihail. ce sunt mãturate de apa mare care se rostogoleºte la vale. casa. vândute. cu caracter. Unii au reuºit ceva în alte þãri. scânduri. Timiº ºi Sandru. casele construite au schimbat mult înfãþiºarea Borºei. aducând bani ºi îºi construiesc case. Aceste familii au fost scrise cu litere de aur în istoria Borºei. vechi din moºi strãmoºi are Borºa: Mihali. Cu fiecare pas ce-l face cãlãtorul.. GABI DIN BORºA – MARA-MU Cinci familii nobile. venind la putere. –1 2– .Acest erou este azi uitat. care a devenit un orãºel frumos. În anii 70-80 s-au gãsit multe zãcãminte de minereuri. Cei aranjaþi vin în concedii în Borºa. care aduc pietroaie mici ºi mari. În aceºti ani. distruse. au naþionalizat gospodãriile oamenilor. când torenþiale. pãmântul cu munþii iubiþi. Borºenii sunt oameni de treabã. au venit la putere. mergi pe un drum abrupt. tineri ºi mai în vârstã. îmbogãþindu-i pe cei fãrã cinste ºi dragoste de neam. mergând spre muntele Stânca. Nicoarã Timiº I Dacã te ridici din orãºelul Borºa tot mai sus în munþi. nici o stradã nu-i poartã numele în Borºa. Pãdurile de pe falnicii munþi au fost tãiate. Dimpotrivã. tulpini de arbori. mai ales de cupru. distrugând totul ce era fãcut timp de secole. i-au înlãturat pe gospodari. acoperit pe alocuri cu pietriº. alþii nu. Fiecare borºean trebuie sã se mândreascã cu frumuseþile acestui oraº de munte ºi cu locuitorii din aceste plaiuri. Au fãcut avere din sudoarea poporului ºi au distrus totul în Borºa. Danci. Azi multe mine sunt pãrãsite. pãmântul. de toate. jefuind Maramureºul. ºi o voinþã fãrã mãsurã.

pe obraz. cu pajiºti mai dese. când apar prin zãpadã primele fire de iarbã ºi pânã în toamna târzie. se vãd risipite pe costiºe casele oamenilor. De jur împrejur e o tãcere adâncã. te uimeºte dorinþa oamenilor. ridicându-se spre vârfurile munþilor. plinã de brazi. care închide ºi rotunjeºte lanþul munþilor ce înconjoarã Borºa. acolo jos. Sus de tot. în stânga ºi în dreapta. în fundul vãii. despre care nu toþi românii ºtiu. nu poþi trece de muntele Stânca. molizi ºi verdeaþã mai mãruntã. ªi când te uiþi din jos. Vârful Arºiþei e prelungit cu vârful Lazului ºi vârful Ujdei. mai aproape de Domnul. care îþi stã parcã în cale ºi pãzeºte valea Borºei. Pânã aici. – 13 – . urcã turmele de oi. de sudoarea ce-i ºiruie pe frunte. care cad tot mai des. care parcã îl apãrã de duºmani. dai din nou de vârful ªtirbului. Sus de tot. puterea lor de muncã de a se ridica cu traiul cât mai sus. Dumnezeu ºtie cum. veºnic verde. spre vârful munþilor. munþii se þin ca un lanþ fãrã sfârºit. cu minele sale de cupru. treci prin valea Hãºculiei. azi numitã strada Luceafãrului. aur ºi alte bogãþii. Vârful lui nu e golaº. el simte unda de rãcoare care-l împrospãteazã ºi-i rãcoreºte corpul. cu ce voinþã ºi putere. pe care o tulburã uneori ºuierul unei locomotive. împrãºtiate în toate pãrþile. învãluit mai mult într-o ceaþã deasã. drepþi ca lumânarea. Mai jos de Pietrosul stã acoperit cu verdeaþã ºi pajiºti vârful Arºiþei cu valea Fãtului. ªi. În stânga Pietrosului stã Bobeica. o prelungire a vârfului ªtirbului. când covorul de verdeaþã se lasã acoperit de fulgii de zãpadã. ce se prelungeºte cu un podiº cu pajiºti. cu copaci puþini. înalþi. Deasupra tuturor crestelor muntoase domneºte falnicul Pietrosul. ridicate pe diferite vârfuri. sau claxonul unor maºini ce se pierd pe drumul orãºelului. stã o cãsuþã. Când te uiþi spre Iacobeni. Aºa au numit-o muntenii. Spre dreapta Pietrosului se întinde vârful Dosului ºi vârful Mãguri. ajungând pânã la luceferi. care se vede în depãrtare. la marginea lanþului.rãtãcit prin aceste locuri. care formeazã al doilea lanþ muntos paralel cu primul. sus de tot. plumb. pe o prelungire mai în jos a vârfului Arºiþei. pini. cãutându-ºi hrana în toate timpurile. când îþi arunci privirea mai departe. un orãºel mic. aproape de Dumnezeu. Pe strada Luceafãrului. din valea Borºei. Dupã vârful Mãguri se întinde muntele La Hagã ºi vârful Catanului Anei de sub piatrã. pierdut în fundul vãilor la poalele Carpaþilor. sprijinindu-se unul pe altul. unde turmele de oi ºi vite rup cu nesaþ iarba fragedã. hrana lor de toate zilele. pe spinare. mai departe de acei cârmuitori ce conduc acest pãmânt din moºi-strãmoºi. când te ridici în deal spre vârful Arºiþei. începând cu primãvara. care-i ascunde vârful ºi care îl înconjoarã din toate pãrþile. Pânã la el ºi dupã el. ci acoperit de brazi frumoºi. cãci ea se ridicã în sus. Mai jos e muntele Ciungi.

sã lupte împreunã împotriva nevoilor vieþii ºi sã se bucure împreunã de frumuseþile ºi bucuriile dãruite de Dumnezeu. A fost nevoit sã se bage în minã. lucru ºi mai greu. ºi mai periculos. cu stivele.. Oamenii de aici muncesc din greu. nici prea veche. fãcutã cu mâinile unui gospodar priceput. îmblânzind ziua cu lumina ºi cãldura sa. Ileana era nevasta lui Gavrilã. Petru era miner la Borºa. purcei. bãtrânul din cãtunul de peste vârful Arºiþei. Pe aceste locuri viaþa nu era uºoarã. cu de toate unde puteau sã câºtige ceva. Aici a întâlnit-o pe Ileana Timiº. era periculos la tãiat copacii. din cãtunul de peste vârful Arºiþei. dar uneori rãmâne pe întreaga zi. Vârful Pietrosului ºi al altora e învãluit în ceaþa care se risipeºte spre amiazã. Mai lucrau ºi în minele din Borºa.. încet. coborând în ea. ºi pentru tractoare. cãci e o cale lungã. cai. oi. o fatã cu un pãr negru ca pana corbului. oi vaci. tãiatul lemnelor. avea nevoie de bani.. dacã vrei sã fii un gospodar adevãrat. încãrcat cu cele cumpãrate. Gavrilã Buju din cãtunul de peste munte venea deseori la hora din Borºa. suferise mult. trebuia sã trãiascã. Acasã avea gospodãrie mare. numai dimineaþa se aud cântecele cucoºilor. Cu atâþia copii era nevoie de bani. Se ocupau oamenii cu tãiatul pãdurii. dar iarna era greu. De dupã vârful ªtirbului apare rotund ºi vesel soarele. frig. cãci trebuie sã ai de toate. Lucrau ºi vara ºi iarna. cãci îngheþau ºi ele. construitã prin anii 60. iar alþii le luau locul. pare micã. încet.care din depãrtare. care îºi scoalã stãpânii la lucru în zori de zi. aveau ºi copii. S-a însurat cu Vasilia ºi avea nouã copii cu ea. devenind invalizi. unde se plãtea mai bine ºi cu alimentele nu erau –1 4– . otrãvit de gazele din minã sau nimerit sub roca prãbuºitã deasupra lui. Vara mai era cum era. ca o jucãrie. sã-ºi uneascã soarta. Trecuse prin rãzboi. ºi sã nu te ducã nevoia în orãºel. Ion Buju. fiul lui Ion Buju. Nu rareori omul rãmânea fãrã viaþã. în zilele de duminicã ºi de sãrbãtori. avea patru feciori ºi o fatã. ascunzând veºnic misterioºii ºi falnicii munþi.. Unii pãrãseau mina. micuþã. E o casã nici nouã. Aici nu se aude zgomotul din vale. te ridici spre cãsuþa ta. sã-ºi hrãneascã copiii. cai. frumuºicã.. ªi au hotãrât sã trãiascã împreunã. ºi era greu de lucrat în pãdure.. pe care pãdurea nu-i putea da. Era greu ºi pentru oameni ºi pentru cai. lunecos. cãci zãpada era multã ºi mare. Sora Vasiliei. nu tulburã nimeni tãcerea acestor locuri. cã nu degeaba e ultima cãsuþã sus la poalele vârfului Arºiþei. Dar omul trebuia sã lucreze. cu scoaterea arborilor la drum. dornic de liniºte ºi pace. Alþii se duceau la lucru în mine. mai uºoarã în jos ºi mai grea îndãrãt în sus. þin vite. Feciorii au crescut ºi toþi s-au însurat. când. dar rãmãsese teafãr. În aceastã cãsuþã trãia Gavrilã Buju cu familia sa. ploi abundente. pãsãri. Ion se ocupa cu tãiatul pãdurii.

– 15 – . Sa însurat cu Ileana. se bãteau între ei. parcã sfidându-i pe toþi ºi pe toate. cãci trebuia de pãscut vitele. Copii erau folosiþi la lucru de mititei. De mititei ºtiau locurile ºi care sunt munþii Pietrosul. lemnele. Lucrase puþin în minã. o mai luau razna. Copii se întorceau seara cu oile ºi vitele din munþi ºi. Maria. nu-i plãcea lucrul sub pãmânt. Uneori înoptau acolo cu vitele ºi oile dormind lângã rug. pe vârful Ujdei. Trãiau cu casele alãturi. þineau gospodãrii. nu prea mare de staturã. Gavrilã Buju era un bãrbat vânjos. tot mai des împuºcau din bice. oile. totul se prefãcea într-o larmã zgomotoasã. ªi Petru ºi Gavrilã trãiau pe valea Luceafãrului înspre vârful munþilor. sora Vasiliei. a fost plutaº ºi de tânãr a cãzut sub plutã ºi s-a înecat. Vasile. cãci ºi ei copilãriserã pe aici. Toþi erau mãricei ºi toþi buni lucrãtori din viþã de gospodari. aveau pãmânt ºi trebuia cineva sã-l lucreze. speriind copiii ºi oamenii. ªi cu cât oamenii se uitau mai mult la ei. Copiii învãþau în douã schimburi. fãcea tot ce trebuia. κi luau cu ei merindele. pânã îi schimbau cei veniþi de la ºcoalã. mergeau spre casã cu zarvã mare. era casnicã. Ileana. caii. care s-a mãritat ºi ea. Ultimul frate. lãtrau. cu o frunte latã. copiii. Câinii. Alt fecior era Gheorghe. se certau. cã aºa sunt copiii. care rãsunau ca niºte împuºcãturi. ca sã-ºi hrãneascã copiii. lucrau. Gavrilã ºi Ileana. pe fâneþe. se veseleau. apoi se împãcau ºi se jucau din nou. vârful Dosului. Vasile. trecând prin orãºel. Totul se dãdea de cãtre stat în primul rând minerilor. peste tot unde era iarba mai bunã. Se duceau cu vitele ºi oile la pãscut împreunã pe vârful Arºiþei. ªandor. Gavrilã era alt fecior a lui Ion. treziþi din amorþeala cãldurii.probleme. fãceau totul în gospodãrie. Copiii lor creºteau împreunã. Ionel. care-i trezea pe toþi. ºi pe unde îi trimiteau pãrinþii. apoi trecuse la tãiatul pãdurii. cei din schimbul doi pãºteau vitele ºi oile pânã la amiazã. mare. Ei se deprindeau cu greutãþile de mititei. stãruindu-se sã facã ºi mai mult zgomot. Tãia copacii. istovitoare ºi grea de sub pãmânt. Copii lui Petru ºi a Vasiliei erau Niþã. nu avusese noroc în viaþã. cãrþile de la ºcoalã ºi mânau animalele la pãscut. jos în Borºa. Le plãcea sã pocneascã din bicele lungi. Avea ºi el trei copii: Petru. îi aranja în stive. care lucra în minã ºi avea ºi el cinci copii. Lucreþia ºi Rozica. Ileana. copii mulþi. pentru munca lor grea. Aveau toþi familii numeroase. Fraþii mai aveau o sorã. care ºtiau mai bine locurile. ªcoala era în satul Rotundu. în faþã era muntele vârful Lazului. Petru. pe vârful Lazului. pe unde treceau pãstorii. Uneori mai primeau ºi bãtaie de la pãrinþi.

nevoile. dar aici în munþi nu se schimba nimic. poimâine. plin de miresmele florilor. dar apoi le luaserã pãmântul ºi pãdurea. Uneori ajungeau cu pãscutul ºi pe vârful ªtirbului. Treceau zilele. dãdea târcoale caselor de pe munþi. care se aruncau dupã el ºi îi fãceau de hac. Vitele ºi oile stãteau sub ºopron în þarc. curajoºi. peste o lunã. sã ºtie de toate ºi. copacilor ºi tufelor de verdeaþã. dar principalul era acea iarbã mustoasã. ridicat pe patru stâlpi. aducând ploile. pentru a o vinde altora. unde aveau construit ºi un ºopron. carnea de urs era bunã ºi gustoasã. În acele vremuri era Ceauºescu la putere.. cãci nu le fãcea nici un rãu. Vremurile se schimbaserã. Acum erau siliþi sã dea la stat multe bunuri din gospodãriile lor: lânã. grâu. Copii deveniserã mãriºori ºi pãscând aici vitele. dar la cãldura sobei îºi reveneau. Sus. De aici duceau oile ºi vitele la pãscut pe vârful Arºiþei. Pe costiºã. speriind oamenii ºi copii. nu slabi ºi fricoºi ca unii de la oraº. era ceva nou în viaþa lor asprã. secara. îl jeleau.vârful Mãguri. Rãmâneau aceleaºi deprinderi. carne. ani. cãci venea iarna. peste varã. vârful Lazului. Þãranii erau obijduiþi. îi învãþa cum sã gospodãreascã. frigul. Distanþã mare.. vârful La Hãga. la început li se dãduse pãmânt. Gavrilã trãia cu Ileana. când vor fi mari ºi vor avea gospodãriile ºi familiile lor. Atunci oamenii nu-l vânau. ouã. pentru fânul preþios animalelor. pãdure. nici periculos ºi pleca repede când auzea câinii. Oamenii o coseau pentru ei. aceleaºi lucruri de fãcut. Viaþa asprã îi fãcea îndrãzneþi. Uneori rãtãcea câte un urs trezit din amorþealã ºi alungat din bârlog. Erau copii trecuþi prin toate. Dar se gãseau vânãtori. dar primãvara ºi toamna târziu era frig. ei nu mai erau stãpâni ca înainte. veºnic verde. aceleaºi tradiþii. Veneau acasã îngheþaþi. respirând aerul curat de munte. pe pajiºte se fãcea orzul.. peste ani. lucerna. La putere au venit alþii. oboseala trecea ºi fugeau la joacã. care au rãsturnat lumea –1 6– . luni. atât de trebuincioasã. în ºopron. ploi. trifoiul. îºi fãcuse casa la o marginã în munþi. Viaþa era aºa. Vârful Ujdei numit aºa de un moº de a lor. cãci îi plãceau prunele. Gheorghe Hojda. pe fân dormeau uneori Gavrilã cu Ileana sau copii. dar trebuia sã o coseascã la timp. Ba uneori venea ursul ºi se bãga în grãdinã la prune. lapte. gheþuºuri.. dormeau ºi ei sus. ce va face mâine. era lucru greu. gheþuºurile. Cãtãnul Anei de sub piatrã. departe de casele lor. Vara mai era cum era. uzi leoarcã. cã fiecare din munteni ºtia ce va face azi. Dar nu era flãmând. viaþa oamenilor. care era înaintea caselor lor. nu glumã. care-l simþeau de departe. În pãduri erau ºi lupi ºi urºi. sã nu se piardã.

Era ceva nou în þara româneascã. laptele trebuia sã-l duci la vale pentru niºte bani mãrunþi. Tatãl Gavrilã se cam lua cu prietenii ºi lua mai multã palincã decât trebuia. blândã. cu o fire veselã ºi bunã la suflet îl mai liniºtea. . creºtea ºi vedea cu ochii sãi tot ce se petrecea împrejur. se luaserã cu cei doi fraþi. fãcea muncitori din ei. chiar cu ani grei de puºcãrie. Aici era viaþa de la munte. Ceauºescu construia oraºe. Statul jupuia bine pe oameni. cu care stãteau la un pahar de pãlincã. care ºi aºa – 17 – . înjurându-i pe alþii ºi blestemându-ºi viaþa. muncitori care veºnic umblau dupã o bucatã de pâine prin oraºe. care nu vroiau sã munceascã ºi se stãruiau sã fure cât mai mult din averea poporului. Cei care crâcneau. mai ales pentru cei din munþi. Acum trebuia sã hrãneºti viþelul sau porcul pânã se fãcea mare ºi apoi sã-l dai la stat. dar care nu mai venea. alungându-i pe þãrani din sate. Dar mai rãu era cã trebuia sã stai ore întregi în rânduri.Lasã. cumãtrii. mãi Gavrile. Douã surori. soþia lui. ce nu se mai vãzuse înainte. Gavrilã se mai liniºtea ºi viaþa parcã se mai îndrepta. ºi îºi vedeau acum de rostul vieþii robotind fãrã sfârºit. pe toþi cei mai rãi. o femeie micuþã. care toatã viaþa luptau din greu ca sã aibã o viaþã mai bunã. îngrijoraþi de viitorul lor ºi al copiilor lor. Vedea cum tatãl sãu venea furios acasã dupã ziua grea de lucru. botezat ºi el Gavrilã. ei sunt buni ºi trudesc cu spor. Trebuia sã munceºti din zori ºi pânã în noapte. de când comuniºtii au luat puterea. unde trebuia sã lupþi aprig ca sã-þi creºti copiii ºi sã-i faci oameni. Venise vremuri grele dupã rãzboi. certându-se cu vecinii. Mama Ileana. La conducere nimereau ºi oameni strãini neamului nostru. la magazine pânã îþi luai o pâine sau niºte fãinã pentru copii ºi bãtrâni. Ileana ºi Vasilia trãiau alãturi. ne vor ajuta ºi vom face faþã la toate. aducând acasã bani puþini ce nu ajungeau pentru nevoile care rãsãreau la tot pasul. Ne mai cresc copiii. îºi fãceau mendrele. mai spuneau o vorbã împotrivã. mai uºoarã. finii. Mezinul lui Gavrilã. Mulþi oameni fãrã minte. ºi se alegeau cu pedepse grele. alintându-i nemulþumirea ºi durerea. Oamenii deprinºi cu alte legi. cã îi totul bine. valoare. Se ºtie cã prietenii întâmplãtori nu te duc la bine. Gavrilã ºi Petru. care îºi bãteau joc de români.cu fundul în sus. fãgãduit mereu. sprintenã. erau denunþaþi de prietenii lor. cumva vom trãi ºi noi. îmbogãþindu-se pe ei ºi neamurile. El venea deseori acasã afumat ºi se mai rãstea la Ileana ºi la copii. acum erau nemulþumiþi. beþivani ºi hoþomani au ajuns la putere ºi acum îºi bãteau joc de gospodari ºi de cei de treabã. cã viaþa era mai grea ca la oraº. Dar venise ºi alte nevoi. ªi toþi aºteptau viitorul luminos. înjurându-i pe conducãtori.

tatãl i-a zis: . îl învãþau de mic în toate ale gospodãriei. El se liniºtea. cã de. El îºi îndeplinea îndatorirele. de nepoþeii care trebuia sã vinã pe lumea asta cândva. dar el le înghiþea. n-ai sã mai mergi la ºcoalã. credea în Dumnezeu ºi se ruga pentru el. trebuie sã mergi cu vacile. îl lecuia un doctor cunoscut al Ilenei... bãiat preþuit aici în munþi. Ileana îl mai liniºtea. Aºa s-a fãcut cã la o vârstã tânãrã de 45 de ani cãpãtase o cirozã. i-a spus –1 8– . Ajuta ºi ea în gospodãrie. era departe în jos. bani sau alte bogãþii. sã nu intre în ceartã cu ei. ªi Gavrilã ºi Ileana îºi puse în el toate nãdejdele. încrederea de mai înainte. ºtiute ºi neºtiute. Petru era primul lor copil. Lenuþo. Slãbise. Era o fire veselã.. L-a luat Ileana pe Gavrilã acasã. Tatãl îl mai dãduse ºi la cursurile de tractorist ºi acuma spunea la ceilalþi: -Îmi ajunge unul. Era o fire tãcutã. curajul. Trebuie sã-l iei acasã pe Gavrilã ºi sã te stãrui sã-l mai þii în viaþã poate cu ierburi. îl asculta pe tatãl sãu care-l îndruma ºi-l povãþuia cum sã trãiascã.Dragã Ileanã. se luaserã din dragoste. ceilalþi nu au nevoie de multã învãþãturã. învãþat. sã le duci la pãscut. i-a spus într-o zi doctorul. cãci era lucru mult ºi toþi erau nevoiþi sã facã câte ceva.. Eu nu mai pot face nimic pentru el. mai bine sã rabde. sã povesteascã multe. înalt spre bucuria pãrinþilor sãi. Îþi ajunge patru clase. cãci palinca era mai tare ºi prietenii mai aproape de el ºi-l biruiau. nu mai avea. Ierburile pe care i le dãdea Ileana erau amare. sã se bucure de copiii sãi. se deprinsese cu munca grea. se scula a doua zi. cum sã se poarte cu oamenii..Tatã. Îl lecuia cu ierburi – din cele pe care le ºtiau bãtrânii. cãci ele îi prelungeau viaþa.N-ai nevoie de mai multã carte. Petrea creºtea un bãiat zdravãn. îi plãcea sã stea de vorbã cu alþii. . Du-te la pãscut vacile. Dorea sã trãiascã. κi închipuia sfârºitul. vioaie. se culca. ªi parcã i se fãcuse mai bine. ... Dar Ileana veselã. de ce sã las ºcoala? Doar fac tot ce trebuie în casã ºi în gospodãrie. cãci bãrbatul face muncile cele mai grele. cu conducãtorii. eu vreau sã învãþ. cum fãceau uneori. nu din târguialã. mai altfel decât ceilalþi copii.. uneori mai lua câte o palincã.Ascultã. Când învãþa în clasa a patra. Ileana era al doilea copil.. când pãrinþii îºi dãdeau fetele pe pãmânt. dar totul începea de la început. Se duceau cu toþii la ºcoala din Rotundu. o numeau Lenuþa. închisã. Devenise mai vesel. Îi plãcea sã gospodãreascã. Intrat la spital.fãceau totul ºi nu aveau nici o vinã.. vreme le rãmânea puþinã pentru a-ºi face lecþiile acasã. dârzenia. leacurile mele nu-i mai pot ajuta. vioaie. . fãrã ca sã fie îndemnat de pãrinþi. El nu mai era ca cel de altãdatã.

Nu pot sã nu-l ascult. . Lenuþa a scos vacile din ogradã ºi le-a dus pe vârful Arºiþei. o sã-l amendeze pe tata. ai sã lucrezi la colectivã. cãci ºi mama avea multe de fãcut. Lenuþa era mai aproape de mezin. îþi dau eu un sfat. care trebuia sã meargã ºi el la ºcoalã. sau cu treburile gospodãriei ºi nu mai dovedea sã le facã pe toate. Lenuþa o mai ajuta pe mama Ileana. Când s-a nãscut mezinul. Mama Ileana se scula în zori ºi gospodãrea în casã. Seara Lenuþa le-a zis pãrinþilor: . murdar ºi zgomotos. care pãrãseau munþii ºi se duceau la vale cu lucrul ºi traiul în orãºelul veºnic prãfuit. când se culca obositã. deprinzând ºi secretele bucãtãriei. dacã nu o ai. cãci nu are dreptul sã mã împiedice sã învãþ. Lucra ca o albinã pânã seara târziu. unde vara erau duse turmele de oi ºi de vaci. Nu. Acum învãþãtura este totul. Aºa sã îi spui tatãlui tãu. dar învãþãtoarea mi-a zis cã dacã nu o sã vin. m-a vãzut învãþãtoarea ºi mi-a zis sã vin la ºcoala. Vremea trecea. numit tot Gavrilã. Tatãl era sever. . unde se ivise pe lume ºi îºi petrecuse anii copilãriei. aºa-i legea. cãci Petrea era mai mare.. Ducând vitele la pãscut. cã de lucru era. copiii creºteau. dar dimineaþa reînvia ºi ieºind din casã. dar n-avea ce face.supãrat Gavrilã. se juca cu ea..De ce nu vii.Pãi.Mãi Lenuþo. altfel te amendeazã ºi cu mulþi bani. stãtea pe prag ºi uitându-se în jur.. Trebuia sã se mai ducã ºi pe vârful Arºiþei. nu mã lasã tata. Ea îl dãdãcea. A trecut o sãptãmânã. cã era – 19 – . ºi-a hotãrât cã n-are nevoie de amendã ºi apoi cã tot nu-l vor lãsa în pace ºi s-a resemnat. ªtia fiecare colþiºor ºi nu-i putea înþelege pe acei munteni. sã nu facã drum fãrã rost spre casã. Le mai dãdea la copii ºi la fund. zice cã-mi ajunge atâta carte. Aºa a scãpat Lenuþa de belea ºi a continuat sã înveþe încã patru ani. . Ele trebuiau mulse aici. el o asculta. Lenuþa a întâlnit-o pe Maria. Nu le-ar fi pãrãsit niciodatã pentru nimic în lume. s-a mai scãrpinat la ceafã. Lenuþa plângea. nu-i plãcea când nu era ascultat. fa. în curte.Tatã. nu s-ar fi dus de aici niciodatã. Lenuþei i-a fost ºi mai greu. la ºcoalã? a întrebat-o Maria. zice cã tot o sã mã mãrit cândva ºi învãþãtura nu are rost. când fãceau nebunii ºi nu-l ascultau. o colegã de ºcoalã. se bucura de frumuseþea acestor locuri atât de apropiate sufletului ei.. Gavrilã s-a gândit. A trimis-o din nou la ºcoalã. Venea de la ºcoalã ºi se ducea sã-l schimbe pe mezin. Dar era nevoitã sã lucreze ºi în gospodãrie. cãci mama era veºnic la plitã. cãci acum trebuia sã aibã grijã ºi de el. Ileanei îi plãceau locurile acestea. ªi pe mine tata m-a silit sã las ºcoala. devenise flãcãu ºi se uita de acum la fetele de pe costiºe.

era atent ºi sigur de sine. Aici. La fugã nu-l întrecea nimeni. Gabi nu pierdea nici o oaie din cele date în sarcina lui. Mai lucra pe la vecini. spunând la toþi: .. Uneori se certa ºi cu tatãl sãu. acum când tatãl bolea. Petru era cel mai mare ºi se ocupa mai mult cu gospodãria. lucra ºi el la gospodãrie. curajoasã. se ducea cioban la ei pe varã. mezinul. Când lucra pentru câºtig nu se jeluia. cam la vreo 3 km depãrtare.. palincã de aia care se aprindea de la chibrit. Acolo –2 0– . Dis de dimineaþã. unde se gãseau ferestrãiele sovietice „Drujba”. sãritor la nevoie. luptând pânã la ultima suflare. ba îi mai aduceau ºi palincã. fugind. la bãtut mingea. cota pe care trebuia s-o dea fiecare stãpân. de parcã inima nu-i era la locul ei.lipitã de munþii sãi. Creºtea un bãiat voinic ºi rezistent. ca sã-l împace. ducea oile ºi vitele la pãscut în tovãrãºia unor câini mari ciobãneºti care þineau piept oricãrui. Sãturându-se. ªi trãgea mai puternic cu coasa ca sã aibã bani mai mulþi. când vedea ce ajutor îi creºte ºi-l învãþa de toate ce le învãþase ºi el de la bãtrânul Ion Buju. Oamenii veneau la el ºi-l rugau ca Gabi sã le ia oile la pãscut.. ªi nici la ºcoalã nu se prea trãgea.Asta e mâncarea din câºtigul lui Gabi. L-au poreclit Gabi ºi aºa a rãmas pe toatã viaþa. unde lucra ca paznic ºi se mai ocupa la o cabanã cu o magazie. el o pornea la lucru zburând pe terenurile numite pe Pod ºi pe vârful Arºiþei. pe vârful Arºiþei. dupã ce mai fãcea câte ceva prin curte. era primul. care venea des cu sufletul otrãvit de palincã bãutã cu prietenii dupã lucrul greu. Îi plãcea lui Gabi mai ales. Gavrilã. Gavrilã.. gâfâind. nu ºi-ar fi schimbat viaþa hãrãzitã de Dumnezeu. Nu ceda la nimeni mingea. cãci erau uniþi. Gabi avea ºi ajutoare. nu era din acei care. ca sã batã mingea în poartã adversã. încãpãþânatã ºi fãcea totul cum vroia el. la joacã. Mama lui Gabi fãcea mãligã aºa cum îi plãcea lui. Acest copil parcã era fãcut sã fie un cioban bun. la jocurile cu ceilalþi copii. se mândrea cu el. socotind în minte câºtigul ce-l va primi. lucra dârz. Lui Gabi îi plãcea sã facã bani. îºi lua ghiozdanul cu cãrþi ºi caiete. la întreceri. De la trei ani tata îl lua cu el împreunã cu ceilalþi la muncã la fundul Izei. Tatãl lui Gabi. mai cosea. Era o fire dârzã. Dar era primul din cei ce bãtea mingea pe toloacã. Nimic nu era de prisos în aceastã lume. brânzã ce se topea în gurã. când mama tãia mãmãliga felii ºi punea straturi de brânzã între ele. îi creºtea inima. Pe varã Gabi se alegea cu vreo 67000 de lei ºi multã brânzã. Acolo sus. nãpustindu-se cu toþii împreunã sã apere animalele. Gândurile la o altã viaþã nu-i dãdeau pace. fãcea de toate ca sã câºtige banii sãi. dar nu avea tragere de inimã pentru ea. coborând la vale spre Rotundu unde era ºcoala. unde pãºtea oile ºi vacile era locul unde visurile îl copleºeau. se oprea.

rostogolindu-se în lãturi ºi apoi fugind ºi strigând: . totul s-a petrecut în câteva clipe. întunecatã. în vale. se uitau unul la altul. Dar oricât de curajos ar fi fost. O fãcuse tatãl lui. Petrea ºi Ileana erau mai mari.Mai repede. când copii terminau ºcoala. De jur împrejur numai pãdure. când era deja în vale. Bãieþii uzi leoarcã de sudoare. nici pe urmã. împreunã cu oile care fugiserã ºi ele. Gabi îi vedea botul strâmbat de furie. ochii mici ºi rãi. În acei ani s-a întâmplat ceva straºnic. a înlemnit de groazã. cu cãmãºile lipite de corp. au dat de un buºtean mare retezat mai sus de rãdãcinã. ºi din Iza ajungeau la fundul Izei. ieºiþi din orbite. de ce ºi cum ia pus bâta în gât ºi a proptit-o în pãmânt. Ei scãpaserã cu viaþa. κi vedea sfârºitul. Sub buºtean era o gaurã mãriºoarã. mergea mai greu. Era ursoaica. copii erau departe. îºi aºtepta soarta sa amarã. de aici cãtre Iza. Nu s-a speriat. de sub care ieºise puiul de urs. Bãieþii se uitau la el. când din pãdure s-a auzit un urlet straºnic ºi Petrea. de frica ursoaicei. cocoþat pe buºtean. cãci ursoaica i-ar fi rupt în bucãþi pentru puiul sãu. Gabi avea o bâtã în mânã cu vârful ascuþit. Se gândeau de ce primejdie scãpaserã. la primul ursuleþ. mai repede ! Ursoaica a zbierat de durere. parcã abia acum înþelegând ce s-a întâmplat acolo sus. sus pe buºtean. lângã buºteanul cel retezat. Nici n-a înþeles nici atunci. o amintire rãmasã pe veci în capul lor. ducând ºi oile ºi vitele la pãscut tot încolo. clãtinând brazii. ºtia ce-l aºteaptã. fãcând aproape 120 de kilometri. Petrea. brazi înalþi ºi frumoºi. de urletele ei. pe care Petrea se suise ºi bãtea cu bâta pe partea retezatã. avea un singur gând: sã-l scape pe Petrea. cãci bâta îi întrase în gât ºi acum se oprise. altfel ar fi fost acum zdrobiþi. care. fãcuþi bucãþi de mama puiului de urs.era locul de unde izvora râuleþul Iza. Patru veri a petrecut Gabi cu familia sa acolo la fundul Izei. striga Gabi. Gabi. dar n-avea încotro. ªi pânã ursoaica s-a descurcat cu bâta. Acum se uitau din vale cum ea reuºise sã rupã bâta ºi îºi alina durerea lingându-ºi puiul. Intrând cu oile într-o pãdure mai rarã unde pãºteau ºi vitele lor ºi a unor muncitori care lucrau ºi ei pe aici. de la Borºa o luau la Moisei. având numai trei ani. Ei plecau încolo cu toþii. apucând-o cu labele. stãruindu-se s-o scoatã. La zgomotul bâtei a ieºit de acolo speriat un ursuleþ zbierând. Au avut noroc bãieþii cã ursoaica era tânãrã. – 21 – . bucurându-se la vederea lui. Copacii tineri ºi tufiºurile se clãtinau ºi ei au vãzut cum ursoaica venea în fugã spre puiul ei. . Ei coborau întâi spre Borºa. Petrea.Fugi. cu chiu ºi vai ajungeau cu toþii la locul cuvenit.

care-i ºtiau nãravul. a spus Petrea.. cum ziceau cei mai bãtrâni. se mirau de norocul copiilor. îi lipsea o doagã. nu la lãsat pe Petrea singur.Am scãpat. pe care îl þinea agãþat la brâu. curgând la vale. împingându-se unul pe altul. în care apa mereu se bulbuca. Dar au avut noroc. veniþi acasã povesteau întâmplarea care mai de care. Trecând pe alãturi bãiatul l-a împins pe Petrea care a cãzut în apã. Gabi era sã-ºi piardã din nou fratele.. fierbând ºi fãcând clãbuci. Oamenii din partea locului nu credeau. când pe Petrea. au reuºit sã iasã la mal. Era singur cu Ileana. speriatã.. tot repeta ea! Doamne.. de ce s-a întâmplat aºa. care aflând cele întâmplate. Nebunul era fiul unui maistru. Gabi avea un cuþit ciobãnesc. învârtind-se în lac. Gabi a reuºit sã se apuce de o creangã mai joasã a unui copac de pe mal ºi. Apoi i-au dat câte un picior. acolo unde izvora Iza. cum de nu ºi-a pierdut capul. oamenii ºi prietenii nu prea vroiau sã-l creadã. Dragul meu. Doamne. aºa era de supãrat. luând-o la fugã.. de pe care turiºtii priveau cum se învârte apa. La spatele lor a trecut un bãiat mai în vârstã. când pe Gabi... vroind sã-l înece. Acum nebunul îl urmãrea pe Gabi tot timpul ºi într-o zi la gãsit la pescuit. dezlegându-l. cã era bolnav la cap. Dacã l-ar fi prins pe nebun ar fi bãgat cuþitul în el. Apa îi ducea la vale spre o cascadã destul de mare. Nebunul fugise. din Cluj. dar ei l-au mai bãtut bine ºi se piºau pe el. de ai vrut sã mã nenoroceºti? Doamne. speriat de cele întâmplate. Mama. În altã varã. Nebunul l-a apucat de cap ºi la bãgat în apã. aºa cum poartã bãrbaþii. Gabi a vãzut cum apa îl învârtea pe Petrea ca pe o minge ºi a sãrit sã-l ajute aºa îmbrãcat cum era. un brâu lat. þinându-l strâns. dar e sãnãtoasã. Petrea scuipa apa din plãmâni. Dar l-a scãpat Ileana. cã aºa ceva nu se mai întâmplase în acele locuri. ºi lacrimile îi curgeau ºiroaie pe obrazul tânãr ºi frumos.. îi spunea lui Gabi ce-ai fãcut. Aici veneau turiºti din diferite colþuri ale þãrii. Aici se fãcuse un podeþ peste acest lãcuºor în vremurile lui Ceauºescu. Tinerii stãteau pe punte ºi se uitau ºi ei cum curge apa la vale. L-a apucat de o mânã pe Petrea. îi strângea la pieptul sãu. dintr-un mic lac. Cu ce am greºit eu. despre care spuneau toþi.. a fãcut gãlãgie mare. îl tãiau uºurel ºi îi puneau sare pe rãni. Nebunul þipa. Seara. ªi pãlinca curgea în pahare ºi toþi îl lãudau cu aºa feciori. Timiºoara. din Satu-Mare. iartã-mã. L-au prins peste câteva zile ºi l-au dezbrãcat în pielea goalã. fuga e ruºinoasã. adãugând câte ceva. Tatãl se lãuda cu feciorii sãi. de curajul lui Gabi. þinemi-i Doamne! Vestea s-a rãspândit peste tot. care a luat un pietroi ºi i- –2 2– . fãrã Petrea care era la pãscut oile.

deºeuri erau otrãvitoare ºi mulþi oameni erau acum bolnavi de silicozã. Trei diguri s-au fãcut de conducãtorii minelor: unul la intrarea în Baia. Pãrinþii lui nu mai doreau sã aibã copii dupã Petrea ºi Ileana. pietre ce cãdeau sub presiunea pompelor. uncheºi ºi mãtuºe. povestea mama cu lacrimi în ochi cum am vrut sa scãpãm de tine. cancer. Multe din neamurile lui Gabi. Aici în vale prin Borºa trecea râuleþul Cisla care. curajos bun la inimã ºi la suflet. aruncau cu pietre în muncitorii ce lucrau. nisip. dragul meu. cãci bãieþii nu l-au mai vãzut niciodatã. dar na fost aºa cum doream noi ºi te-ai nãscut spre fericirea noastrã. s-au montat þevi lungi ºi groase prin care venea pãmântul din mine amestecat cu apã ºi cu timpul s-au format dealuri mari din resturile de rocã de aur. numite „cenzurã”. dar ºi vremurile rele venise de când erau zbirii comuniºti la putere. ce în timp de câteva zeci de ani ocupase mult teren roditor. altul – în satul Rotundu. Erau sãraci. care distrugeau natura. fiind gravidã cu el. aducând bani în casã pentru toþi. cupru ºi alte metale. Copiii îºi aduceau aminte de acele locuri pe unde îºi duceau oile spre vârful ªtirbului. batã-ne Dumnezeu. S-a luat pãmânt de la oameni. când venea primãvara. . tatãl Gavrilã o punea sã sarã de pe ºopron de la 5-6 metri înãlþime ori de pe clãile de fân ca sã piardã sarcina. cum plângeau cei lipsiþi de gospodãriile lor. cu livezi frumoase ale oamenilor. Ei au vãzut cu ochii lor cum se vãitau bãtrânii. s-au dus pe lumea cealaltã nu de bãtrâneþe ci de boli ºi suferinþe. cã fãceam un mare pãcat. Aceste resturi. Pe malul lui drept se fãcuse un dig mare. pãmânt. au dãrâmat casele lor. Muntenii nu doreau sã piardã acele locuri ºi opuneau rezistenþã: distrugeau uneori þevile. legãturile. Vedeau cum din acel pãmânt ieºeau oasele morþilor care se rãtãceau prin vãile din împrejurimi. Mama Ileana îi povestea lui Gabi cã.Iatã. Aici se strânsese tone de pãmânt galben. poate era la o casã de nebuni. care nu aveau altã vinã decât cã împlineau ordinele date de oameni fãrã minte. dupã ce era spãlat în forjerii ºi trimis peste dig încoace. care nu cruþau pe nimeni.a dat în cap nebunului. au distrus livezile. Aºa se întâmpla cu Gabi mezinul. Dupã aceasta întâmplare pãrinþii au luat nebunul ºi l-au dus undeva. deja spãlate odatã. azi acoperite de pãmântul acesta galben. al treilea cãtre munþi. Dar au trecut toate ºi mezinul era acum un bãiat voinic. – 23 – . Acest pãmânt venea din minele de aur. se umfla de apã ºi mai fãcea stricãciuni prin gospodãriile oamenilor ºi în întreprinderile de pe malul lui. trãiau din greu. unde erau aduse din mine prin þevi apa amestecatã cu nisip. El nici nu trebuia sã se nascã.

rãspunde el. de haholi.. Oasele celor decedaþi din cimitirul distrus s-au risipit prin toate vãile. . mai des strica ceea ce crease Domnul în miile de ani. aducând jale. nu fã prostii.Mã Gabi. ºi de la aceasta multe rele pornise. scârba. Nu se mai prindeau în acele ape pãstravii vioi. Noii oameni din conducere se apucase sã mute satele.Nu bãieþi. îi ziceau prietenii ºi colegii de ºcoalã. murdare. Acele râuleþe cu apa curatã ca lacrima acum erau înnãmolite. minþind oamenii cã le fãuresc un viitor bun ºi luminos. pe care copii îi scoteau cu mâna de sub pietre. le spunea el colegilor sãi. dar ºi acolo îi pãmânt românesc. cei ce au fricã.În acele vremuri se mai gãseau oameni care luptau împotriva teroarei comuniste. Iar dezastrul creºtea. de unde au venit toate relele în multe þãri împilând popoare întregi. de case distruse pe la sate. cristalinã. vor muri înaintea mea. Rãbdarea. care se risipeau ºi se pierdeau –2 4– . era de o frumuseþe cã îþi venea sã plângi de bucurie. multe au distrus. râurile. bisericile. a venit altã generaþie care nu mai era unitã ca cea precedentã. acele râuri din care altãdatã beau apa curatã.Mãi. . indiferenþa a intrat în sufletele oamenilor ºi rezistenþa s-a stins. Cu timpul. Gabi ºtia toate aceste locuri trecute cu picioarele lui. unde era pãmântul strãbun furat de ruºii sovietici. Buneii îi povesteau lui Gabi cã mare prãpãd au fãcut comuniºtii. ni l-au furat ruºii dupã rãzboi. pe unde copilãriserã cândva. Dar timpul a trecut. dezamãgire ºi urã între oameni. poluate cu diferite murdãrii. Aceastã zonã în Maramureº era cândva Comoara dacilor. Aproape era graniþa nouã. vedeau cum se distrugeau locurile. îþi vor lua oile oamenilor ºi va fi rãu de tine. împotriva nedreptãþii. mã. frica. Puterea comunistã nu se ocupa cu aceste probleme. vedeau râurile murdãrite. casele. . te vor împuºca ruºii sau haholii. pline de deºeuri ºi gunoaie. îi al meu ºi mã duc cã sunt stãpân ºi acolo. Gabi trecea uneori peste graniþã cu oile.. Toþi se mirau cum de îndrãzneºte el sã treacã cu oile graniþa ºi nu se temea. care dorea sã schimbe ceva în natura înconjurãtoare. Oamenii mai bãtrâni. parcã ar fi trecut prin aceste locuri un uragan puternic ºi fãrã milã. tot ce se fãcuse din strãmoºi cu ani în urmã. oameni buni. dar ºi cei mai tineri. ea se grãbea sã împlineascã planurile sale fãrã a se îngriji de comorile ºi bunurile þãrii. nu întotdeauna reuºea sã facã ceva bun. care puseserã mâna pe pãmânt strãin ºi pe munþii neamului românesc. urã care a fost semãnatã de cãtre comuniºti sub conducerea moscovitã. când te uitai de jur împrejur. locurile pe unde umbla Gabi ºi oamenii se mai schimbase. Þara devenise o þarã poluatã. plinã de murdãrii. fãcutã de ruºi. Mâna omului.

Gabi se ducea la ºcoala din Rotundu. Nu era plãcut sã te ridici din vale spre vârful munþilor. cãpãtase o experienþã bunã. El nu se temea de fiarele sãlbatice ce se mai aflau prin aceste locuri. mai cu griji faþã de familia sa. de mic copil se ducea cu oile ºi vitele la pãscut prin munþi. strecurându-se abil printre brazii verzi ºi semeþi. roºii ca racu. se repezeau din nou la vale. Poate o mai întrista ºi Gavrilã cu palinca lui. chiar ºi oameni rãi. fãrã cãderi grave cu urmãri serioase. dar plãcerea de a coborî la vale cu schiurile era mai mare ºi copii rãbdau totul. târâind schiurile în spate. era greu sã te ridici la deal. fulgerând pe povârniºurile abrupte. când sufletul ºi inima erau necãjite de nevoile vieþii. sãrituri. când toate acrobaþiile lui treceau fãrã incidente. trebuiau mulse. El ºtia de mic copil toate locurile. dar plãcerea de a schia era mai mare. costiºele ºi munþii ce înconjurau Borºa. încãrcaþi cu ghiozdane ºi schiuri. cãci vânãtorii încã nu-i distruse totul. când timpul era mai frumos ºi mai prielnic. sã nu-ºi piardã puterea ºi laptele întorcându-se în fiecare searã acasã. dar el parcã era mai aproape de inima ei. Deseori. care-i provoca momente de îngrijorare. fulgerând cu schiurile ºi ajungând în câteva minute jos în vale. cãci curãþau pãdurea de tot ce era bolnav ºi neputincios. Gabi îºi cumpãrase o pereche de schiuri ºi în câteva zile învãþase sã umble cu ele. Vara pãºtea uneori câte 300-400 de oi care trebuiau pãzite. cãutând pajiºtele mai bogate. apãrate cãci se mai gãseau ºi lupi ºi urºi. mai apropiatã. Mama Ileana îl iubea pe mezin ca pe toþi copii sãi.tot mai mult. Iarna. chiuind ºi cãutând costiºele cele mai abrupte. mai puternicã ºi urcându-se în vârf. uimindu-i pe cei de pe valea Luceafãrului. Uneori se strângeau mai mulþi copii. luându-se la întreceri la vitezã. acrobaþii. Venind uneori de la ºcoalã. ºi acum vroia sã ascundã – 25 – . Cãdea ºi el de multe ori. care doreau sã se cãpãtuiascã cu vreo oaie. venind pe furiº din orãºel sau din alte sate. fãcea diferite figuri ºi sãrituri. dar se ridica din zãpadã ºi se pornea ºi mai aprig sã se plimbe. dar ºi fiarele trebuiau lãsate în viaþã. Dupã el ºi alþii îºi cumpãrase schiuri ºi acum se întâlneau pe costiºe. teamã ºi bucurie chiar. mai serioasã. Oile se strângeau la stânã. ºi acum devenise o gospodinã mai în vârstã. Amândoi simþeau unul pentru altul o legãturã mai duioasã. De la 10 ani se ducea singur în munþi fãrã fricã. Gabi. cu cât i se pãrea cã e ceva periculos. Acum se ducea ca un fulger la vale. Îi plãcea viteza. mai periculoase. vãile. cu atât mai mult îl atrãgeau acele locuri. prin vãile abrupte ºi munþii înalþi. îngrijorându-i pe cei vârstnici de cele ce se petreceau pe costiºe. cu iarbã mai înaltã ºi mai gustoasã. Ba mai mult. Poate cã trecuserã acei ani din tinereþe.

unde îºi închipuia viaþa lui în viitor. Îi mai ierta nãzbâtiile. mãi. dar ºi când o primea de la cei mai puternici þinea dinþii strânºi ºi nu bocea ca alþii. Cu ochii lui de copil vedea tot ce se fãcea în jur.. ca Pietrosul care nu se vedea din ceaþa ce-l înconjura. ceea ce îl tulbura.Lasã. sus. Se uita cu dragoste la el.durerea din suflet. care era alãturi de ea mereu. Aici. mai curatã. domole. vom trãi ºi vom vedea. poate are dreptate Ileana mea. Îi asculta ºi pe cei mai mari care îºi înºirau nemulþumirile. care nu rãbda când era înjosit. când Gavrilã vroia sã-i mai dea la fund. Creºtea un bãrbat. luând-o de la gura sa.. lua oile. se simþea obijduit. îi lua apãrarea ºi îl liniºtea pe bãtrân. Când Gabi crescuse mai mare ºi se certa cu tatãl sãu. din biserica unde îl ducea mama Ileana. bãtrânii. nu fãcea pãcat. Dar ºi pe Gabi ea îl domolea ºi-l sfãtuia sã se gândeascã ºi la ei. stãruindu-se sã-ºi reverse cãldura inimii sale asupra mezinului. luptau mãcar cu –2 6– . Îi plãcea sã fie singur acolo. îi lua apãrarea. oare e rãu cã bãiatul vrea ceva mai bun în viaþa asta decât noi? Poate o sã fie mai fericit în viaþa sa. Se visa în alte þãri. în alte locuri. cã aºa erau învãþaþi de mititei. sau singur: . o va bucura cu nepoþei în anii grei la bãtrâneþe. Uneori dãdea bãtaie cuiva.Cine ºtie. cumpãtate îl fãceau pe soþ sã tacã. pe care mamele îi rãsfãþau. liniºtite. îi iubea pe toþi la fel. . îl frãmântau mereu. cãci anii se duc ºi nu se ºtie cum va fi mai departe. nu ca cei din Borºa. povestind nedreptãþile ce li se fãceau. dar cu Gabi era mai bunã. când va fi tristã. Nu. sã se mai gândeascã. cã de. ce trebuie sã mã sfãdesc acum cu el? Viaþa îl va potoli ºi-l va aºeza la locul lui. Aici gândurile nu îi dãdeau pace. Gavrile. visurile îl învãluiau aºa. sus între copacii pletoºi. lãsându-i sã doarmã pânã ce soarele se ridica sus de tot. Din zori mezinul Gavrilã. unde nu erau aºa ºefi care îºi bãteau joc de acei sfinþi pe care Gavrilã îi ºtia de mititel. ªi vorbele ei. vacile. o urã faþã de cei rãi. spunea el. Poate cã ceilalþi erau mai mãricei. zicânduºi: . în sufletul lui se ridica un protest. era bãiat crescut la munte în nevoi. o va înveseli. unde viaþa ar fi fost mai bunã. va trãi alãturi de ea. o va ajuta când îi va fi greu. Unii mai dârji se mai împotriveau. împreunã cu alþi copii.Mã duc la Colibi. viþeii. zis Gabi. gospodãreau ºi singuri în casã. îi scotea din curte ºi se ridica sus pe vârful Arºiþei. îi punea o bucãþicã mai bunã pe masã. îl dezmierda mai mult. gândindu-se cã poate anume el îi va fi sprijinul la bãtrâneþe. peste oceane ºi mãri. la umbrã sau lângã rugul focului aprins împotriva frigului sau a þânþarilor. nu o sã munceascã atât de greu ca noi.

aºa am trãit cu munca grea. uitând cã viaþa e schimbãtoare ºi la toþi le vine rândul sã rãspundã pentru pãcatele lor. Aveau ºi ceva bani la ei. au ei îndeajuns sãrãcimea lor. la fund ºi la cap.. . au plecat într-o zi. muncã ce nu le aducea nimic bun. Împreunã cu alþi doi prieteni.. aºa singur ? Cine are nevoie de tine în altã þarã. terminase ºcoala ºi se mai – 27 – . am fost ºi fericiþi ºi am trãit ºi rãu. i-au adus pe toþi acasã ºi le-au mai dat la fiecare câte o bãtaie. cã aºa erau unii români crescuþi în reaua credinþã în Dumnezeu. ai sã te însori. Nimic nu-i mai putea scoate din capul lui Gabi visul lui de a pleca în altã þarã. ai sã ai copii. Aºa e soarta fiecãrui om.. O sã te deprinzi ºi tu cu viaþa asta. cã erau multe acum. ºi trebuie sã te împaci cu ea. În clasa a cincea s-a hotãrât pentru prima oarã sã plece de acasã în lume. vedea munca zadarnicã a pãrinþilor sãi. Atunci tãcea. pânã începeau din nou durerile rinichilor. le complicau viaþa. unde nu ai viitor.Nu fii prost ! Ce vrei sã mergi în lume.Toþi aici ne-am nãscut. Dar ei nu mai aveau putere. Eu vreau sã trãiesc altfel. spunea el la toþi.. pe care îi ºtiau de blegi ºi puturoºi din copilãrie ºi care acum îºi fãceau de cap. ce le mai trebuie încã unul în plus? rãspundea Gavrilã. ªi tatãl se enerva. ai sã îmbãtrâneºti ca ºi noi.. sã fie familia bogatã ºi fericitã. striga la Gabi. Aºa s-a terminat cãlãtoria lor. . oriunde ar nimeri. Împlinise 14 ani. se iviserã ºi între ei lichele ºi lingãi. Acum oamenii nu mai erau liberi. galben la obraz. Dar pãrinþii au prins de veste ºi au început sã-i caute. supãrând pe tatãl sãu care se împãcase cu viaþa sa. erau mândri ºi se împãcau greu cu aceste gânduri. unde îþi rãmânea sã alegi sau mina sau tãiatul pãdurii. Acolo le mai dãdeau la coaste. Aºa-i viaþa ! . numai sã scape de Borºa unde lucrezi degeaba. nu mai erau uniþi ca un zid. Conducãtorii îi depistau pe toþi cei nemulþumiþi ºi-i duceau la ostroguri. se lãsa pe pat. Gabi vedea toate aceste. Ionel ºi Chirilã. sã lucrez ºi sã am ceva. silind-i sã trãiascã aºa cum doreau ei.. striga Gabi. I-au gãsit acolo. ºi îºi fãceau de cap. Lui Gabi îi pãrea rãu cã îl enervase pe tatãl sãu ºi ieºea din casã supãrat ºi el. peste tot.vorba împotriva rãilor. Oamenii de la munte. . mai ales cã era ºi bolnav. care se stãruiau sã le împuþineze avutul. la garã.O sã plec în lume. Dar degeaba. Dar mai ales nu le plãcea lor cum erau siliþi sã munceascã de niºte neisprãviþi.Eu nu doresc aºa viaþã. Au ajuns la garã la Viºeu ºi aºteptau trenul.. crescuþi în libertate.

sã vãd cum trãiesc ºi alþi oameni. rãspunse supãrat Gabi. cu o privire mândrã. . Amândoi au tãcut. pe cer soarele nu se mai vedea. nu mai poate lucra ca înainte. Dacã i se întâmplã ceva. Vreau sã plec de aici. trebuie sã te faci om. cãpãtase un nume între bãieþii din Borºa. mãi Gabi. cine o sã lucreze în casa noastrã. Vreau sã plec în lume.. cã mai bine decât acasã nu-i nicãieri.. îi spunea el. vine el îndãrãt. . un nas cãrnos.N-ai grijã. O duce greu. toþi câºtigã acolo. rãspunse Ileana îngânduratã.Aºa-i... care plângea þinându-l la pieptul ei. a spus tatãl Gavrilã. niºte buze groase. O sã-i fie ruºine cã nu ne-a ascultat ! . .Nu ºi nu. dar lucreazã ca muncitori necalificaþi ºi câºtigã mai mult. muncea în gospodãrie. fãrã vreun prieten. Tatãl e bolnav. Fiecare se gândea la Gabi. ca ºi la tatãl sãu. vreau altã viaþã. . mã întorc ºi rãmân aici. vânjos.Du-te la liceul minerilor. . dar el n-a fost nicãieri mai departe de Borºa. Dacã e rãu. Uite câþi au terminat liceul de mineri. Vã las 5000 de lei. Mama Ileana îºi iubea copilul. Gavrilã s-a încruntat ºi s-a întors cu faþa la perete. Tatãl lui dorea ca el sã înveþe mai departe. Cine ºtie între ce oameni va nimeri. A doua zi Gabi a plecat. devenise un fel de ºef al lor. negru. bãrbat în toatã firea. Amândoi tãceau. aºa e legea aici la noi.Dacã zici tu aºa. Afarã bãtea un vânt puternic. o asculta. fie aºa. dar nimeni nu dorea sã spunã ceva. totul nu trecuse degeaba.. El de mic îi era mai drag. îmi iau mie douã mii ºi mã duc în alte oraºe. a rãspuns Ileana. trecuþi prin puºcãrii se întâlnesc care îºi cautã tovarãºi de meserie? Cine ºtie ce-l aºteaptã pe Gabi? Doamne ajutã-i fiului meu. Vei lucra în minã. .Lasã-l sã se mai zbânþuie. încãpãþânat. nori grei pluteau. cãutând sã scape mai repede din îmbrãþiºãrile mamei Ileana. Se fãcuse un bãiat voinic cu o frunte latã. ºi lacrimi i-au brãzdat obrazul. Sã lucrez la minã nu vreau. vreau sã vãd cum trãiesc oamenii. fãcea ce îi spunea ea. faþã rotundã. dragã mamã. cu un pãr des. am câºtigat 7000 de lei. Între timp Gabi devenise un tânãr puternic. îi spunea mama.Nu vreau sã lucrez miner. oare puþini oameni rãi. Atunci ce rost are sã învãþ? Uite mamã. semeaþã. vei avea bani buni. nu vroia sã-l lase pe aºa drum necunoscut.gândea ce sã facã mai departe. Trebui sã rãmâi cu noi. o sã-i vie mintea la cap. singur. cositul. curajos. –2 8– . la fiul lor. tãiatul lemnelor. Cine ºtie ce poate sã se întâmple? Oare puþine nenorociri se întâmplã.Dragã fiule.. . tu eºti mezinul nostru. O durea acum inima.

Toate acestea îl atrãgeau. Aºa a ajuns la Constanþa. ºi strãine sub alte flaguri. în câmp. la Marea Neagrã. când la garã. . Totul era nou pentru el.Gabi. te rog. ºi numai la piaþã neagrã. fãrã sã mai întoarcã capul. nu te înhãita cu nimeni.. Când a vãzut pentru primã oarã marea a înlemnit. tinerii îmbrãcaþi în ginsuri. Apã fãrã sfârºit.. Pentru Gabi totul era nou. el a luat-o mai departe la vale. din Maramureº – 29 – .Cine eºti? L-a întrebat. ca un bãrbat adevãrat. maºinile „Dacia” care spintecau oraºele în toate direcþiile. Petre ºi Ileana au rãmas. uitându-se în sus. condus de Petru ºi de sora Ileana.. Peste tot oamenii nu erau mulþumiþi. în mijlocul strãzii. ba leafa micã. elegante. în unele nu era mai nimic de mâncare. dormea prin gãri. ba frigidere scumpe. a ajuns aici. se scãlda în apele ei rãcoroase. Într-o zi l-a oprit un miliþian. . unde se nimerea. de mine. un biet ciobãnaº din Borºa. Tot ce-i întâlneau ochii era frumos. ºi lacrimile cãdeau pe cãmaºa lui Gabi. niºte cepe. pânã a dispãrut dupã colþul unei case din Borºa. se plângeau de viaþa asta. uneori pe niºte cãpiþe de fân. Se oprea în unele oraºe. . Au trecut câteva zile.. fii atent. interesant. pe valea Luceafãrului.. când pe iarbã în câmp. La mijlocul muntelui.Fii binecuvântat. Mama i-a pus în desagã pâine coaptã ieri. Dar simþea cã ei stau acolo sus. Trenul l-a dus spre alte meleaguri. ºi Ploieºtii. crescut în munþi. oraºele mari. adã-þi aminte de noi. cozi la magazine. se plimba pe malul ei. Dar viaþa era peste tot la fel în acele oraºe. A întors capul din vale. A cutreierat multe oraºe. totul de necrezut. ba lapte puþin. din alte þãri. ba cozi mari. acostate în portul Constanþa. El. nu te purta rãu cu oamenii. cu buzele vopsite. Prima oarã cãlãtorea în viaþa sa. a întins mâna tatãlui. nevãzând nimic altceva. vapoare care mai de care. mãnâncã îngheþatã pe aºa zãpuºealã. Peste tot rânduri. trenurile frumoase. dragul meu! Noi te aºteptãm oricând! ªi eu ºi tata! Gabi s-a desprins de mama. a pus desaga pe umãr ºi a luat-o la vale.Eu sunt din Borºa. Gabi! Drum bun! ªi nu ne uita. fete frumoase. usturoi ºi niºte turte cu brânzã de oaie. A vãzut ºi Clujul. ºi Braºovul. Aºa a plecat Gabi de acasã. nou pentru el. din celãlalt capãt al României.. ºi se uitã cum se îndepãrteazã tot mai mult de ei. ºi i-a vãzut cum îl urmãreau cu privirile de sus ºi lea fãcut din mânã ºi a mers mai departe. A dormit când pe malul mãrii. o bucatã de slãninã afumatã.. oameni frumos îmbrãcaþi. nu fã rãu nimãnui.

. . Atât îi trebuia lui Gabi.. Gabi a ieºit de douã ori în curte. bã! a strigat locotenentul.Ia treci în camera de alãturi.. Ce o sã zicã Borºa.Nicãieri. Se vede cã fusese ziua la muncã în grãdina sa ºi acum vroia sã doarmã. Se gândea. . Din Borºa? ªi ce faci aici? . la Constanþa? a râs locotenentul. i-a rãspuns Gabi. du-te singur. s-a îndreptat spre WC. . . bã. a zis Gabi. cu obraz de buldog. bã. Care pãrinþi dau drumul la aºa mucos. un bãrbat înalt. batista.ªi mai minþi. ºi locotenentul a închis uºa. striga ofiþerul. A ieºit în curte. Ofiþerul aþipise cu capul pe masã.. Au intrat în camera de serviciu.De unde ai luat banii? a þipat din nou ofiþerul.. mi-au mai dat pãrinþii. de ce minþi? . S-au întors în camera lui. dupã ce i-a cercetat buzunarele. când pe plajã. Acolo i-a trebuit câteva –3 0– .Îmi caut de lucru. i-au dat pâine sã mãnânce ºi o sticlã de apã dulce cumpãratã din banii lui. Eºti hoþ ! . s-a cerut din nou la WC.Am venit la mare. S-o spui mutului! . .De ce minþi. unde miliþianul a raportat unui ofiþer. în câmp.Nu sunt hoþ ! a rãspuns Gabi. aflând despre ce-i vorba. Dorm la garã.ªtii unde. Gândirile i se îndreptau spre casã. traista pustie.Pãi aºa e ! . . a rãspuns Gabi.ªi ai venit din Borºa sã-þi cauþi de lucru aici. i-a spus: . Gabi a intrat în camerã de alãturi. care era în colþul ogrãzii înconjuratã de un zid de piatrã înalt de vreo doi metri. îmbrãcat în uniformã cu niºte cizme negre. când îl vor vedea cu miliþia din urmã? Dar mama ºi tatãl? Trebuie sã fug de aici. A stat acolo ziua întreagã. banii. o sã vedem ce facem noi cu tine.Nu mint. la WC. a strigat miliþianul ºi l-a dus la postul de miliþie.Am câºtigat la coasã.ªi unde te-ai oprit? L-a întrebat din nou miliþianul. pe la ora trei. gândea el.. un cãpitan gras. La rugãmintea lui Gabi s-a trezit ºi. cã nu avea nimic în ea.ªi ce faci aici? .Actele! I-a cerut locotenentul. însoþit de un gardian.. a rãcnit locotenentul. Purta mustaþã groasã a la Clark Gable.Vagabond? Hai cu mine. . Ce o sã fie mai departe? I s-a spus cãl vor trimite la Borºa. De serviciu era alt ofiþer. A venit ºi noaptea. în sala de aºteptare.. însoþit de un miliþian. eu niciodatã nu mint. Asta îi mai trebuie. A pus tot ce a gãsit pe masã. a rãspuns prompt Gabi. cu mâini puternice. Noaptea. .

Trebuia sã ajungã la Arad unde avea un vãr. sã înveþe minte. . n-am pe nimeni. cã era învãþat sã se caþere pe copaci fãrã crengi. Era liber. Se numea piaþa aceea Ocica. Nu ºtia adresa lui. totul. a întrebat Gabi. Dar ºi acolo era periculos sã stai. dar paºaportul îl întoarse. Gavrilã Buju. te reclama la poliþie ca suspect. .Cum sã-l vezi. el e în puºcãrie.Dar ce-a fãcut. A ieºit peste câteva timp din Constanþa. rãmãseserã pe masa ofiþerului de serviciu. întreba ba pe unul. se ruga Gabi. A umblat toatã ziua prin piaþa Ocica. a vrut sã fugã din România. care trebuie sã fie pe aici. Flãmând.Vreau sã-l vãd. dar oamenii singuri nu prea aveau. lucreazã la piaþa asta. oraºul unde trãia un vãr de-al lui. A ieºit la calea feratã ºi s-a urcat într-un tren de marfã. Ieri nu am putut lua. ceruse o bucatã de pâine de la o femeie. i-a rãspuns ofiþerul. unde îºi câºtiga o bucatã de pâine.E trãdãtor de þarã. vãrul lui. L-au dus la post unde i-au luat interogatoriul. cãci pe la staþii poliþia controla ºi-i alunga din sala de aºteptare pe cei ce dormeau pe bãnci sau scaune. . înjurându-l. a cerut Gabi. Dormea prin gãri. Dormea ºi în câmp. Ce era de fãcut? Trebuia sã meargã mai departe. îi luaserã la percheziþie pe toþi. cãci se temea cã va fi urmãrit peste tot. dragã bãiete. de ce a plecat de acasã. Acum i-au dat doi ani de puºcãrie. intrase într-un sat. . Toþi rãspundeau cã nu-l ºtiu ºi nici n-au auzit de el. a ajuns la Arad. casele. oraºe. . ce cautã el în Arad. Bani nu mai avea. ºi nu e voie. Era noapte. dar mergea cu frica în sân. ba pe altul dacã îl cunoaºte pe Gabi Buju.secunde sã sarã gardul înalt. . i-a rãspuns ofiþerul de serviciu. mai cerea o bucatã de pâine de la cineva. flãmând ºi însetat. chiar ºi la staþiile de tren.Eu am venit aici din nordul Maramureºului. vreau sã-l vãd. dar luna lumina ºi se vedea bine drumul. Aradul era un oraº mare. luând-o de-a dreptul peste câmpuri ºi livezi. maramureºan. S-au mirat de numele lui. Îi era fricã sã se arate prin sate.Vãrul tãu e la puºcãrie! . Spre searã a ajuns pe mâna miliþiei ca suspect. cu clãdiri ºi strãzi mari ºi frumoase. Dupã câteva zile de chinuri. scris în paºaportul lui Gabi. cã dacã te vedea acarul.N-avem nici noi pâine.Nu-l ºtiþi pe Gabi Buju din Borºa. care era tot Gavrilã Buju. i-au spus: . ªtia de la vãrul sãu cã el lucreazã la o piaþã din Arad. Trebuie sã ai aprobarea comandantului ca sã-l vezi. ne aduc spre searã ºi e rând mare. nu ne-a ajuns la mulþi. Dupã ce l-au descusut de unde a venit. – 31 – .

. ºi numai apã rece. Garsoniera era o cãmãruþã micã. Vãrul lui Gabi. cã mi-a rãmas un an. avea un weceu ºi un duº. Du-te. A cerut cheile de la poliþie. locuit de mulþi þigani ºi tot felul de sãraci. te rog dragã.Nu se poate. o sã stai în garsoniera mea. sã nu scrii nimic acasã. L-au dus la el. nu era el bãiat sã nu facã ºotii ºi unii profesori aveau ciudã pe el. ºi fã ce-þi spun. . rãspundea ofiþerul.Eu nu mã duc de aici.. –3 2– . Când l-a vãzut pe Gabi. venea la vãrul sãu la puºcãrie ºi-l vizita. Semãna cu un mort. Arãta slab de tot. Du-te ºi te înscrie la o ºcoalã. Nu vreau sã ºtie mama de nenorocirea mea. n-am nici un ban. . va trãi în garsoniera lui ºi va face ºcoala în Arad. sã nu stea degeaba ºi sã mãnânce pâinea statului. Aici era o ºcoalã profesionalã de mecanisme ºi utilaje grele ºi Gabi s-a înscris la cursuri. care avea nevoie de el ca sã câºtige competiþiile între ºcolile din Arad. Poliþia comunistã din Arad a fost mai de treabã. mânca porumb ºi arãta ceva mai bine. n-am pe nimeni. Gabi a luat cheile.. de parcã nu mâncase zeci de zile. cã doar era totuºi un copil încã. i-au dat lacrimile. a umblat prin oraº pânã a gãsit garsoniera. Gabi. trebuie sã-l vãd numaidecât. Când putea. în sala de primire. care se numea Chiºinãu-Criº. Gabi juca bine fotbal ºi era iubit de elevi ºi spectatori. Lua ºi Gabi bãtaie. El îi apãra pe cei slabi ºi mici de cei rãutãcioºi ce-i bãteau. la Arad. s-au înduplecat bãnãþenii sã-l ajute. ºi el tot Gavrilã Buju. chiar ºi din cei vagabonzi care se agãþau de oriºicine. dar era foarte iute în lupte ºi-l ºtiau mulþi în oraº. erau gata sã-l dea afarã. Dar pentru Gabi a fost ca un dar ceresc. A trecut ºi primul an de învãþãturã a lui Gabi cu mari greutãþi. Lângã Arad era un orãºel pe râul Criºul Alb. Dupã multe rugãminþi. nu avem voie. i-a spus vãrul lui.Gabi. i-au dat cheile de la garsonierã cu condiþia sã facã act de prezenþã în fiecare sãptãmânã la poliþie. rãmâi aici. Acesta îi spunea cã îl duc la cules porumb. dar era bun sportiv ºi era apãrat de profesorul de educaþie fizicã. fiindcã nu mai trebuia sã doarmã prin gãri sau pe câmp. Gabi nu era puternic. dar ºi mulþi cãpãtau de la el. Fãcea ºi el lucruri interzise. la Arad poþi sã te aranjezi cumva pânã ies eu de la dubã. mãi bãiete. Gabi a rãmas sã lucreze în vacanþã. striga Gabi. Când l-a vãzut pe vãrul sãu. Doar suntem oameni. Era mai mare decât el cu un an jumate.. Era într-un bloc ce aproape se ruina. A venit ºi vacanþa de varã ºi la ºcoalã li s-a propus cine nu vrea sã plece acasã sã fie trimis la practicã pe ºantier. Gabi s-a speriat.Nu te du înapoi la Borºa. le-a explicat cã vãrul lui a venit din Borºa. Îi duceau pe deþinuþi la munci patriotice.

ªi nouã ne va fi mai uºor. acasã? Eºti cel mai mic în familie ºi ºtii obiceiul nostru. sã fie calificat. salopete ºi cizme. la Borºa. Vãrul meu Gabi Buju mai stãtea la puºcãrie. Dar nu ºtia cum ºi ce era în Iugoslavia. acolo se fãceau canalizãri pentru irigaþii. cã trebuie sã faci ce facem ºi noi. nu vreau sã rãmân aici. Era acum mecanic de utilaje grele ºi mai era ºi tractorist. la fetele cunoscute.Profesorii mei mã ocãrau pentru toate prostiile ce le fãceam. Începuse sã înveþe sârbeºte de la românii de lângã graniþã. n-are putere. . sã scape de mizeria socialistã.Dragul meu. sã trãieºti aceiaºi viaþã ca tata. cã îi va pãrãsi. spunea Gabi. A venit toamna ºi Gabi s-a întors din nou la ºcoalã cu gândul cã trebuie sã termine anul doi.Acum mã ruga ºi ea cu lacrimi în ochi sã rãmân acasã. Am obþinut diploma ºi un carnet de tractorist. nici nu vreau sã mã gândesc – 33 – . Cu chiu ºi vai a terminat ºi al doilea an. ce-þi mai trebuie? De ce vrei sã cutreieri lumea în lung ºi lat. cât ºi pentru protecþia zonei române. Directorul vroia sã ne dea afarã din ºcoalã. vei fi acasã ºi noi vom fi fericiþi. Mama Ileana se bucura foarte mult ºi îl lãuda la toate neamurile ºi la vecini. majoritatea din ei erau aproape de graniþa cu Iugoslavia lui Tito. unde trãiau români sârbi. Pe buldozer trebuia sã lucreze titularul. Uneori ne duceam cu tractorul la discotecã. cãci lucra la circa 200 de metri de graniþã. cum patrulau. se lãuda cã singur a terminat ºcoala ºi acum vroia sã-ºi aranjeze viaþa. când o sã ai de toate aici. de foametea ºi matraplazlâcurile ei.Mamã dragã. erau lacrimi ºi de bucurie ºi de jale.. trãind cu tine împreunã. eºti tractorist. Ai diplomã. angajeazã-te aici în Borºa.. De multe ori lui Gabi îi venea gândul sã fugã. a plecat acasã. dar el îl lãsa sã lucreze singur cu sãptãmânile. ca tancurile iugoslave sã nu poatã trece graniþa. A ajuns sã lucreze pe un buldozer. vedea grãnicerii militari. Gabi lucra numai pentru mâncare. se apropia sorocul lui de eliberare.. .i s-au întocmit toate documentele ºi a fost trimis în satul DudeºtiiVechi. Povestea el: . numai prin filme vãzuse cum se trece graniþa. sã aibã toate documentele necesare ºi apoi sã fugã din lagãrul comunist.. . dar în fiecare dimineaþã tractorul era la locul lui ºi el ne mai rãbda. Gabi. nu-ºi închipuia cum va ajunge în alte þãri din vest. Aici a povestit tot ce a fãcut. terminând ºcoala. ca bunelul tãu. ºtia când se schimbau ei. sunt foarte bucuroasã de tine. Vezi cã ºi tata e bolnav.

Am deja contract cu ei.. Gabi era supãrat ºi el. . cu o masã neagrã lângã care. Directorul se uita la el. a continuat Gabi. gãsesc de lucru. Ei m-au trimis la Dstrã. cã eu nu prea vroiam.Apãi. Gabi s-a ridicat ºi a plecat dezamãgit ºi supãrat. te-ai fãcut un vagabond! De ce sã nu te angajezi la minã. o sã-þi gãsesc ceva de lucru. Directorul s-a uitat pãtrunzãtor la Gabi întrebându-l. Dacã vrei sã te considerãm ca fiul nostru. . mã aranjez eu ºi fãrã ciubuc. Dar nu m-au convins.. Ca sã-ºi liniºteascã pãrinþii.Bine.Nimic.Mãi bãiete. Tata ºi mama îl aºteptau cu nerãbdare... cã nu sunt leneº. om mândru. dar am ambiþia mea..Sunt borºan get-beget.. cã m-am învãþat sã mã plimb prin þarã. frumos amenajatã cu covoare. Mã voi angaja la întreprinderea care mi-a plãtit ºcolarizarea.la asta. bã. . ºi mult. angajeazã-te aici la noi.Eu nu vreau sã-i dau nimic. . de unde eºti de loc? a întrebat directorul. ºi câte ºi mai câte.. cu o burtã mare ce nu-i mergea la anii lui. rãspundea Gabi. Nu prea vroia sã munceascã la minã. sunt ceva escavatoare la minã. O camerã mare. s-a hotãrât sã plece la Cernavodã. dar au deja stãpâni. A intrat în biroul lui. tata striga cã nu sunt recunoscãtor pãrinþilor.Ce þi-a spus. povestea Gabi verilor ºi veriºoarelor lui. . .Îi dãm ºi doi. ia spune-mi repede unde locuieºti ºi ce fac pãrinþii tãi? a întrebat din nou ºeful. stãtea un bãrbat scund. dar am ºi eu o condiþie: spune-i lui taicã-tãu cã te costã un viþel.. a rãspuns Gabi. .A fost un scandal mare în familie. numai sã te angajeze. Un obraz gras cu niºte ochi înecaþi în grãsime se uitau întrebãtor la el. dar a dorit sã se împace cu pãrinþii lui. a ripostat Gabi.. Eu sunt din munþi. . cã ºi acolo e de lucru. Azi vrea un viþel. poimâne un bou pentru munca mea. Ia spune-mi. într-o colectivã unde lucrau niºte –3 4– . . Mai bine m-aº fi ocupat de animale... l-au întrebat ei. . spunea tatãl lui Gabi. ce sã facã? κi duc traiul cum pot. i-a rãspuns Gabi. mãi Bujule. . mãsurându-l cu ochii. într-un fotoliu moale. S-a dus a doua zi la minã ºi a cerut audienþã la directorul general. Certurile de acasã îl plictiseau pe Gabi.ªi zici cã ai tãi te-au trimis la mine? Bine.. O sã ne jupoaie! Eu nu mã duc. I-a spus ce vroia sã afle de la el. aºa cum e obiceiul la noi. grãsanul acela de director cere un viþel. dar aici mai trebuia sã dea mitã pentru asta...Bine. au exclamat pãrinþii lui Gabi.

Tractorul avea remorcã. trecut prin multe. lucrase în timpul concediului de varã pe graniþã cu escavatorul. Ce era de fãcut? Sã caute alt lucru? Sã se întoarcã cu mâinile goale în Borºa? Îi era ruºine sã se întoarcã gol puºcã. nici frâne nu avea aºa cum scrie la carte. Aºa le-a spus ºi la pãrinþi: . era cãldurã mare în timpul verii. Alt tractor eu nu am. lucreazã.Eu plec sã culeg porumb. era fier pe fier. îl va mai drege cât va putea..Nu sunt bani. îi ducea pe câmp sã strângã porumbul. cum zic tractoriºtii – o rablã. . La minã nu vreau sã lucrez.Uite. care l-au întâmpinat cu bucurie. S-a dus la ºef ºi i-a spus: . Nu. ar fi spus: .Tovarãºe director. . cunoscuþii. trebuie reparate frânele. Aici erau mulþi tineri ºi tinere din Borºa ºi din satele din jurul lui. Lucrurile ar fi mers. a fost totul în regulã. L-ar fi luat la râs. e periculos. ei nu se – 35 – . nu-i el om cum trebuie nu vrea sã lucreze aici. de tractorist. nu te grãbi ºi totul va fi bine.. Preºedintele colectivei l-a primit la lucru dupã ce i-a controlat documentele. cãci pe aici. porumbul nu se fãcea. ªi lucra. Ajuns la Cernavodã a gãsit colectiva ºi s-a angajat la o fermã nu departe de oraº. dar tractorul era rãu de tot. poþi pleca. Eu nu am nici bani.. rãspundea ºeful. neamurile.. care era la nordul þãrii. Ei se dusese la cules porumb. Trebuia sã ducã oamenii la lucru. îl cautã pe dracul. uitându-se chior⺠la el.tineri ºi tinere din Borºa. sã-i aducã îndãrãt. doar copilãrise ºi jucase fotbal împreunã nu o datã. s-a întors vagabondul ãsta iar fãrã nimic. Încerca sã mai regleze frânele . Dimineaþa încãrca oamenii în remorcã. ºi avea adresa lor. A primit un tractor vechi. Vrei sã lucrezi. Pânã la tine au mai lucrat ºi alþii. O sã mã întorc ºi atunci voi hotãrî ce voi face mai departe. mergea mai încet unde erau locurile mai periculoase. va merge încet cu tractorul. rãspundea ºeful. sã le ducã la amiazã mâncare ºi apã. la amiazã le ducea masa de la cantina fermei ºi apa pe care o beau lucrãtorii cu nesaþ. cãci mulþi îl ºtiau de acasã. Gabi avea deja practicã bunã. fãrã porumb. ce-ar fi zis pãrinþii. S-a angajat ca tractorist. era atent la toate ºi aºa în fiecare zi. unde se urcau oamenii. În Borºa. Lucreazã încet. seara îi aducea înapoi. cãci cãldura era înãbuºitoare. doar avea acum dupã ºcoalã carnetul de specialitate. eu rãspund de ei. la sud. cum muncesc toþi. oamenii erau nevoiþi sã-l cumpere ºi nu era ieftin. va lucra aici. tractorul duce oameni. dar saboþii nu mai aveau nimic pe ei.Mãcar trebuie fãcute frânele. nu. aºa nu merge. nici piese de schimb în gospodãrie. o sã vã aduc în loc de bani porumb pentru animale. sunt dealuri pe aici.

La început totul mergea bine. bani. Aºa a lucrat Gabi vreo douã sãptãmâni. Aici îl aºtepta miliþianul. a luat tractorul ºi împreunã cu Petrea au ieºit în câmp. Dacã nu poþi. Petrea. El se împrietenise aici cu un borºan. Oare nu ºtii cã nu e voie sã dai volanul altcuiva? Puºcãria e pentru tine. un tânãr mai mare cu doi ani decât el. Miliþianul dupã el. Într-o duminicã.. Gabi l-a aºezat pe Petrea la volan. . ºi s-au adunat vreo 500 de lei. înjurând de toþi sfinþii. Borºenii i-au strâns niºte bani mânã de la mânã. care era acum o grãmadã de fier vechi. aici e câmpie. au fost trimiºi oamenii de vazã. la acest canal. Aici. cãci –3 6– . e riscant aºa lucru. A fost dat în urmãrire în acel stat. E interzis.Pãi eu v-am spus cã nu frâneazã. cã saboþii sunt rãi. umblau în jurul tractorului. A venit ºeful. Gabi era teafãr. dar Gabi fugea bine ºi nu l-a putut ajunge. Acum era nevoit sã se ascundã sã nu-l prindã miliþia. totul în sânge. Petrea se deprinse cu volanul.Dacã avea frâne nu se întâmpla nimic.Cã nu sunt piese. striga Gabi. Acesta îl ruga mereu sã-l înveþe sã conducã tractorul. Înfuriat striga: . ce-ai fãcut din el? Te aºteaptã puºcãria! Ai distrus utilajul statului. când oamenii nu lucrau.Mã Bujule. Fii atent ºi totul va fi bine.. tractorul mergea drept pe drum. dar el îl vãzuse pe peronul gãrii ºi a luat-o prin câmp mai departe.. nu e munte. ca la voi. .. ºi a ameþit. Vei fi judecat pentru asta.. spunea Gabi. distrus. dar într-un loc a dat într-o groapã mare. tractorul rãsturnat. S-au trezit în râpã. . speriaþi.. Gabi s-a hotãrât sã fugã.plângeau. Prin porumbiºte a ajuns la canalul acela renumit. .. Amândoi. Nu se poate lucra aºa.Tovarãºe ºef. Tractorul era fãrã remorcã. dar Petrea era zgâriat. pânã s-a întâmplat nenorocirea. Ce mi-aþi spus? . el stãtea alãturi ºi a început învãþãtura. .Ce frâne. striga el înfuriat. Gãsesc alt tractorist. A ajuns într-un sat lângã Cernavodã. Gabi a venit la fermã. mã? Paºtele mãtii. mã? De ce ai dat tractorul pe mâna altuia? Ce mã prosteºti pe mine. rãnit la un picior. cine þi-a dat voie sã ei tractorul.. fãrã radiator ºi cu cabina presatã rãu. nu lucra. Gabi a fugit din gospodãrirea colectivã. ai þãrii sã moarã mai repede. fãcut de deþinuþii politici. care mureau acolo cândva cu sutele.La noi se poate. Gabi s-a lovit cu capul de acoperiºul tractorului.

ascultând-o cum povestea ea diferite veºti ºi întâmplãri din sat sau de la ºcoalã. pe malul canalului. ºi a mai mers pânã la troleibus.Ce faci tu mãi fetiþo. unde omul era liber ºi stãpân. ºi-a legat hainele ºi. Pânã sã plece din Bucureºti hoinãrise prin capitalã. acum trebuia sã ajungã la Timiºoara. Era flãmând. veselindu-se. unde trebuia de cu noapte sã stai la rând pentru un picior de gãinã.. a trecut înot canalul. Aºteaptã mult ºi bine. cum sã scape de aºa viaþã ºi sã ajungã în America. În garã nu era nimeni. pe el nu-l mai mira nimic. Pãrinþii ei nici nu doreau sã audã de aºa ceva. Îi plãcea un bãiat un pic mai mare. A stat într-o grãdinã cu viþã de vie pânã a înnoptat. S-au înscris la primãrie ºi apoi au venit la mama Ileana ºi i-au spus. Ajuns la gara de Nord. A sãrit din mersul trenului. Spre dimineaþã a ajuns la Bucureºti. A venit un mãrfar cu cisterne ºi el s-a agãþat de o scarã ºi. rãcoritoare. Dar Gabi ºtia adevãrul. Acolo e o viaþã mai bunã. pânã podul a dispãrut din vedere. intrând într-o bodegã din garã. Dar pe pod stãtea santinela ºi un miliþian. mãgarul ãla mã aºteaptã pe mine. þinându-le pe cap. i-a dat niºte bani ca sã-l lase în tren pânã la Timiºoara. Avea deja 16 ani când i-a trãsnit pe toþi cu vestea cã ea se mãritã. Borºenii i-au povestit mai târziu cã preºedintele colectivei îl cãutase. cãci era ºi ea îndrãzneaþã ºi îºi fãcea de cap. Ion. în afarã de ceferistul de serviciu. oare nu ºtii tu ce-i aia mãritiº? Cum de aºa devreme. dar îl mâncau straºnic þânþarii pânã a ieºit ºi s-a îmbrãcat pe celãlalt mal. a plecat cu el. S-a dezbrãcat. ºi a luat-o mai jos. Scãpase de miliþia dobrogeanã..acum n-avea nevoie nimeni de ei de aºa înþelepþi. dar toþi au spus cã el e strãin. de douã zile nu pusese nimic în gurã. În jurul ei se strângeau fetele ºi bãieþii. era mulþumit cã scãpase cu bine. . În magazine erau de toate. Când a venit conductorul. nu-i din Borºa. îi era fricã sã se dea jos la garã. Avea un singur gând acum. ci dintr-un sat de lângã Alba-Iulia. cã eu nu sunt prost sã-þi cad în labe.Pãi. La Bucureºti erau de toate ca strãinii ce treceau prin România sã vadã ce viaþã bunã era în România. a sãrit în tren. veselã. Mama s-a supãrat: . Lenuþa a luat paºaportul ºi i l-a dat lui Ion fãrã ºtirea pãrinþilor. Porumb nu a mai adus acasã. Ileana devenise o fetiºcanã frumuºicã. îi întreba pe toþi unde trãieºte Gabi. s-a amestecat în mulþimea cãlãtorilor. la aºa ani ai intrat în jug? Ai sã înþelegi mai târziu ºi ai sã-þi – 37 – . ºi-a zis Gabi. Când s-a pornit trenul spre Timiºoara. Apa era cãlduþã. Atunci s-a ridicat ºi a luat-o spre pod. A ajuns în satul urmãtor ºi lângã garã a aºteptat trenul. optimistã. care se þinea de ea. nu ca la Borºa.

. nãscuþi deja în Italia. te faci mare ºi tare ºi mai uiþi de datoria ta de bãrbat. ele îºi construiau acum o casã mare pentru ele ºi copii sãi. Nu a fost totul aºa cum ºi-a închipuit. ªi dupã prima fetiþã a venit a doua. cu bodegi ºi baruri la fiecare pas. ªi-au fãcut o cãsuþã.. la cei ce-l trimiserã la ºcoala profesionalã ºi-i plãtiserã învãþãtura. A avut parte de toate Lenuþa ºi bune. sã mai ia cu ei câte o pãlincã. câstigând bani buni. Dar Ion s-a certat ºi prin judecatã a câºtigat. sã risipeascã casa toatã. mutã ºi surdã. Gabi s-a prezentat la SUT. Þi-am spus eu cã ai sã jeluieºti cã teai mãritat atât de tânãrã. cãci la asta se gãsesc iute prieteni.. pe care nimeni nu dorea s-o þinã. Dar dupã un an-doi rudele au vrut sã le i-a ºi acest pãmânt de lângã casã. ªi iarãºi muncã.. erau bucuroºi de terenul cãpãtat ºi cã vor avea casa lor. aveau cinci ari de pãmânt. oraº curat ºi frumos.mãnânci mâinile cã nu m-ai ascultat. Oraºul l-a întâmpinat ca pe un vechi prieten. cã nu degeaba þinuserã ei acea femeie bolnavã.. te arde pãlinca la suflet. dar peste câtva timp pãmântul a luat-o la vale ºi sub casã a apãrut o crãpãturã mare. Copii ei crescuse. Au dorit sã-ºi facã ºi casã acolo sus. ºi rele. bucurându-ºi pãrinþii.. Soacra le-a dat aici un teren. pe costiºã. II Scãpând de cãlãii din Dobrogea. Dar Lenuþa s-a dus dupã Ion din dragoste ºi acum rãbda. Gaura era adâncã ºi nu se mai putea îndrepta nimic. Au trebuit sã desfacã. Dar viaþa le-a aºezat pe toate la locul lor. de soþ. Ele apar de unde nici nu te aºtepþi. A venit ziua când casa a fost gata. Tinerii au luat-o. aducând bani pentru construcþie. Îi plãcea Timiºoara cu stradelele ei înguste – de tip nemþesc. oare tu nu vezi cum muncesc eu din zori pânã în noapte? Peste un an Lenuþa a nãscut-o pe Veronica. Ele se mãritase ºi acum împreunã cu soþii lor lucrau în Italia. Dar n-au avut noroc. Gabi s-a întors la Timiºoara. Când Ion a aruncat o rangã în crãpãturã nici nu s-a auzit când a cãzut la fundul gropii. Veneau uneori acasã. casele. de tatã. Sau început grijile.. avea douã fete frumuºele.. Acum mama Ileana o mai bãtea la cap: . o femeie bãtrânã.. Cu ei semnase un con- –3 8– .Viaþa nu e aºa cum ai crezut tu. Acasã. sã strângã materialele ºi sã le târâe la vale în Rotundu. strãzile. cãci el cunoºtea foarte bine aceste locuri. Ion începuse sã mai zburde cu prietenii. Fãrã nevoi omul nu trãieºte. mai ales când omul face cinste. cãci trebuia materialele de dus încolo sus ºi nu era lucru uºor. fetiþo. ªi când mai ei încã un pahar. cu condiþia sã þinã în casa lor o rudã depãrtatã. în Borºa. nevoile. parcã totul era bine. Au ridicat-o cu greu. monumentele. de toate..

care-i arãtau ºi-l învãþau cum sã procedeze în diferite cazuri. o butelie cu gaz. le plãcea tuturor. veºnic sãritor la nevoie. instructori. tu te-ai stãruit ºi ai învãþat bine. care conducea secþia de utilaje grele. ªtii totul ce trebuie sã ºtie un mecanic despre utilajele grele. am vãzut cã îþi place meseria asta ºi din tine a ieºit un mecanic adevãrat. cã el. o plitã ºi altele. cum sã repare mecanismele. A doua zi el a primit un escavator „Castro”. cutiile de viteze. Ce-am putut noi sã te învãþãm. ce se poate regla ºi ce nu se poate repara. . Nici trei luni n-a durat. râdeau ei. serioºi. ªefii de pe ºantierul de la Moºniþa-Veche l-au primit cu braþele deschise – 39 – .Bujule. împlinea corect toate indicaþiile. strânse. din Mara-Mu cum spunea Gabi. când trebuia sã-ºi ajute tovarãºii de lucru sau pe maiºtri. Acum o sã te trimitem la muncã. ca sã aibã pat ºi masã ºi toate cele necesare pentru a putea face mâncare. mici ºi mari. i-a zis ºeful. Tata ºi mama îi mai trimiteau ºi þuica aia din Mara-Mu. de toate. sã fie þinutã în regulã ca sã poatã lucra. Odatã i-a dat ºi ºefului celui mai mare o gãrafã de þuicã. i-au înmânat hârtiile respective. cã l-au ºi chemat la ºef. aducând o dispoziþie bunã. Trei luni l-au þinut prin diferite ateliere. Le plãcea maiºtrilor þuica aia de munte care frigea totul în mãruntaie. Noi ne-am uitat la tine. l-au apreciat din primele zile pe acest tânãr. Îmbrãcat în salopetã albastrã. Iau mai dat ºi un vagon-remorcã pe roþi. care ºtiau bine lucrul sãu ºi-i ajutau ºi pe tineri sã devinã buni specialiºti.. dialectul din Borºa. Erau bãrbaþi în vârstã. o sã avem grijã de tine. aia care fãcea minuni.Bujule. lângã graniþã. de „Castro”. secþii.Sunt pregãtit sã lucrez. era mereu curios sã vadã cum sunt ele aranjate. . Mai ales le plãcea limba lui din Maramureº. e titularul ºi rãspunde de proprietatea statului. învãþase sã sudeze.tract pe cinci ani.. cãci prindea totul din zbor. . dar sã nu ne uiþi nici tu. oameni de treabã. Lui Gabi îi plãcea sã repare mecanismele stricate. a râs el ºi l-a trimis la secþie. ce trebuie de fãcut ºi acum poþi sã lucrezi oriunde singur. Buju Gavrilã. ªefii lui. îi asculta ºi-i stima. unde va trebui. se pricepea la toate. Era cel mai tânãr dintre toþi care lucrau aici. i-a spus ºefului respectiv.Hai sã te vedem ce poþi. ªtia sã repare motoarele. Gabi a învãþat aici multe. Se interesa de toate. care se aprindea de la chibrit ºi ardea cu flacãrã mare albãstrie pânã nu rãmânea nici un pic. cã palinca aia e datã dracului. cu bãrbaþi mai bãtrâni. de care trebuie sã aibã grijã. care vroia sã ºtie totul. te-am învãþat. Nu mai ai nevoie de noi. . L-au trimis la canalizãri în satul Moºniþa-Veche. ajunge cât ai stat aici.

se mai defectau cablurile. era cel mai cãutat om de ºefi. S-a speriat de atâþia bani. „Continental”.. . era mizerie ca peste tot. dar îi mai salvau gospodãriile de acasã. de tip nemþesc.. ei lucrau în colhoz. Dupã o lunã Gabi a primit primul salariu – 17000 de lei.Bujule. pentru el lucrul era totul. Gabi a venit la Timiºoara. zise ºeful.Tovarãºe director. i-a hârtiile cu toate schiþele. care lucrau pe dragline Nobas. începând munca. În fiecare zi. i-a spus ºeful. adã þuica ºi „kentul”. Numai duminicã nu lucra. Aveau aproape toþi maºini noi Dacia. Era frig. . Câºtigau foarte bine – câte 21-22000 de lei pe lunã. vinã aici. –4 0– . Gabi a împlinit 18 ani. trebuia sã dea drumul la apã din motor dupã terminarea lucrului..Bujule. Gabi ºi-a conectat vagonul la curentul electric. Un militar grãnicer stãtea alãturi ºi-l pãzea sã nu fugã în altã þarã. seara. La hotel veneau mulþi strãini ºi din alte þãri. . era obligat sã se prezinte la pichet ºi sã facã prezenþa. vreau draglinã. s-a stricat escavatorul. Avea la CEC 47000 de lei. Gavrilã Buju era titularul unui „Nobas 669”. Totul s-a fãcut ºi l-au trimis pe Gabi chiar la graniþa cu sârbii. care le-a plãcut de la prima vedere. pânã a fãcut reparaþia.. Lucra zi ºi noapte. se aranjeazã. Cât ai fãcut. trãia la un hotel luxos. mai aveau grãdini pe lângã casã. unde era stabilit vagonul sãu. pãsãri. . deoarece s-a defectat o pompã hidraulicã ºi o sãptãmânã nu a putut lucra. Primise de cinci ori mai mult decât un doctor. se ducea la bisericã la Moºniþa Veche. De la un Italian a obþinut o mapã cu Iugoslavia ºi Italia ºi un dicþionar româno-italian.Uite Bujule. unde putea sã lucreze cu salariul de bazã.. ºefii îl chemau la Timiºoara. cãci mai þineau animale. Nu mai era câºtigul cel mare. dar nu putea încasa decât câte 2000 de lei pe lunã. A treia lunã numai 9000 de lei. un copil de 17 ani care acum lucra zi ºi noapte. Nu primeau mult acolo. aici se plãteºte la metru-cub. A doua lunã a primit mai puþin 11000 de lei. Pe ºantier a fãcut cunoºtinþã cu mulþi moldoveni din Suceava. atâta primeºti. fâºia greblatã. Oamenii din sat erau buni gospodari. ajungând cu canalul la circa 20 de metri de pãmântul arat al grãnicerilor. lucrul se mai stopa. începi de aici ºi termini acolo.pe acest tânãr cu ochi vioi ºi pãtrunzãtori. A venit ºi toamna. Gabi a venit la Timiºoara. uite vin sãrbãtorile. sã încãlzeascã motorul înainte de lucru. e nevoie ºtii tu de ce. cu care Gabi stabilea legãtura. îngheþa apa. Se mai ducea la cãmine sã mai cunoascã alþi tineri ºi tinere. i-a fãcut o chitanþã legalã de 15000 de lei. erau plini de bani.. Nelu „administratorul” hotelului.

El avea aceleaºi pãreri despre viaþa din þara româneascã ºi conducãtorii ei geniali. El se deprinsese cu ea. sau în biroul sãu. adevãratã. Mariana era o fatã de vreo 17 ani. care trãgeau la hotelul „Continental”. Cu încetul Nelu cãpãtase încredere în acest bãiat ºi se împrieteni cu el. Zi cu zi planul de evadare din þarã se contura tot mai clar ºi mai amãnunþit. cu toate cã Nelu era mai în vârstã cu mulþi ani ca el. întorcându-se de la securitate. Aici lucra ca administrator un bãrbat de vreo 30-33 de ani. care era gata sã meargã cu el pânã la capãtul pãmântului. fãceau planuri de trecere a frontierei. era iubit. Aici mai deschideau o sticlã de vin sau de palincã ºi puneau þara la cale. erau tineri. nu se astâmpãra ºi din nou se întâlnea cu cei din strãinãtate. ªi ea dorea sã plece în altã þarã ºi acum Gabi fãcea planurile împreunã cu ea. Se întâlneau. Mai vãzuse el de câteva ori cum Gabi fusese chemat la securitate pentru cã fãcea cunoºtinþã cu strãini din alte þãri. cu care se împrietenise la cataramã. Gabi mai avea ºi o gagicã. s-a alãturat planului lui. frumuºicã. în altã þarã. solid. Gabi se gãtea sã treacã graniþã. dar toþi ºtiau cã Nelu era prietenul lui Gabi ºi tãceau din gurã. Aceºti bani Gabi a reuºit sa-i schimbe în valutã strãinã. Nimeni nu le zicea nimic cu toate cã lucrul acesta era interzis. Gabi s-a împrietenit cu el. Când a aflat cã Gabi se gândeºte sã treacã graniþa spre Italia. Gabi trãia la hotelul cel mai luxos. „Continental”. Gabi. ºi rãmânea pânã dimineaþã cã de. avea bani buni câºtigaþi cu draglina. cu ochi ca murele. Erau încã tineri. I-a trimis tatei 8000 de lei. unde sã înceapã o viaþã nouã. ºi a trebuit sã facã tot felul de hârtii ca sã scoatã de la bancã 40000 de lei.. care-i împiedica pe mulþi sã ajungã dincolo. – 41 – . la hotel. deschis. ºi tânjea dupã altã viaþã.. ºi cel mai bun în Timiºoara. sfãtuindu-se cum sã rezolve diferite probleme.. visa sã ajungã în altã þarã. îndrãzneþ ºi curajos.tata i-a trimis un act cã-i bolnav ºi are nevoie de bani pentru medicamente. inspira încredere ºi bunãvoinþã. s-o ducã ca Fãt-Frumos pe alte plaiuri. Era hrãnit de Nelu. verzi ºi trãiau cu visuri ca mai toþi la vârsta asta. o viaþã liberã. pe care toþi îl numeau Nelu. Gabi ºtia foarte bine locurile ºi obiceiurile celor ce pãzeau sârma ghimpatã.. Mariana. Înalt. ºi toþi îi aruncau priviri când trecea pe coridorul hotelului sau când dansa cu Gabi. sau Austria. Ea venea deseori la el. politicos cu toþi. dezmerdat ºi îi plãcea ºi lui aceastã fetiºcanã. ªi lui Nelu îi plãcuse acest tânãr vesel. Acum Gabi trãia mai bine ca acasã. dorind s-o scoatã din raiul comunist. simpatic la vedere. care deseori lua masa în camera lui Gabi la hotel.

unde totul era interzis ºi comuniºtii îi forþau sã trãiascã aºa cum doreau ei. sã-i dai o bãtaie. Zãpadã nu prea era. dimpotrivã lãudau deschis conducerea comunistã ºi mai ales pe genialul conducãtor Ceauºescu. Îþi trebuia sã faci rost de dolari. ci simpli muncitori. despre alimente care nu trebuiau sã fie multe ºi grele. de multe ori bãuse o halbã de bere cu ei. nu fãceau nici politicã. Vroiai sã te rãzbuni pe cineva. care aducea „fericirea” în þarã. În ultima vreme se stãruiau sã fie vãzuþi mai puþin împreunã. hotãrâþi. pe comercianþii mai mari ºi mai bogaþi. având cu ei bani mulþi. care se întindea de-a lungul graniþei. unul Gheorghe. Erau acum trei care organizau întâlnirile la hotel sau la Giorgio acasã. sã nu cadã sub ochii vigilenþi ai securitãþii. nu figurau la securitate în „contingentul de oameni periculoºi pentru viitorul poporului”. ªi nu pentru cã erau oameni de vazã. În ziua de 24 decembrie 1978.Mai avea Gabi un prieten. Era noapte adâncã. De staturã mijlocie. Vorbeau despre hrana ce le trebuia în drum. El îi ºtia pe toþi în Timiºoara. Giorgio era omul strãzii în Timiºoara. pe þiganii târgoveþi. unde planurile se puneau la cale. ªi mai ºtia ora când ei fãceau controlul fâºiei arate de lângã sârma ghimpatã. Cine vroia sã rezolve ceva imposibil. despre îmbrãcãmintea luatã cu ei sã nu fie suspectaþi în regiunile prin care trebuiau sã treacã. cu care avea contacte. Giorgio îþi gãsea un specialist care îþi fãcea treaba aºa cã nici un poliþist rutier nu-l depista. pe care toþi îl numeau Giorgio. dar erau bãrbaþi curajoºi. pe scurt pregãteau totul pentru aceastã escapadã. îi plãcuse lui Gabi de la prima vedere ºi era cam de o vârstã cu el. Gavrilã ºtia foarte bine locurile cãci lucrase aici. cãutând sã ºterpeleascã ceva sau sã care mãrfurile unor comercianþi. ce în acele vremuri era foarte periculos. Gavrilã.. despre drumul pânã la graniþã. cãci puteai sã capeþi ani grei de puºcãrie. Nelu ºi Giorgio. mãrci. dar îi muncea un ger cumplit. luna –4 2– . ger de crãpau pietrele. încãrcaþi cu ciocolatã ºi. Îl ºtiau toþi. pe fetele ce îºi vindeau trupul. îndrãzneþ. Gabi s-a împrietenit ºi cu Giorgio. pe hoþi. au luat-o spre frontierã. S-au apropiat tiptil de graniþã. Îi ºtia ºi pe grãniceri. Dupã câteva întâlniri ei au înþeles cã au aceleaºi gânduri ºi visuri de a pãrãsi þara. cãci el se ocupa cu afacerile oricui... care fãcea ravagii în Timiºoara ºi în þarã. Cu toþii ºtiau la ce risc se expun. vânjos. te adresai lui Giorgio. Unora le trebuia sã schimbe numãrul motorului la automobil. se adresa lui Giorgio. care doreau sã plãteascã mai puþin hamalilor. te duceai la Giorgio care þi-i procura fãrã sã ºtie nimeni. valutã strãinã.. care îþi gãsea bãieþii necesari printre þiganii ce dãdeau târcoale pieþii.

se ascunsese dupã nori. hainele le-au pus în saci de plastic cei luaserã cu ei. De aici. Toþi trei. firele de alarmã. Giorgio ºi-a zgâriat rãu gâtul de o bucatã de gheaþã. Au trecut cu bine. Le-a ridicat uºor cu un bãþ ºi cei doi. la al doilea cântat ºi trezind pe cei mai harnici care se sculau în zori la lucru. Giorgio ºi Nelu. Nimeni nu a miºcat-o din loc. Apa era îngheþatã pe la maluri ºi nimeni nu avea chef sã intre în ea. frig. În jur o tãcere de mormânt. Poate se schimbase ora controlului. Gabi mergea primul. Era încã noapte. tremurând de frig. cãci era un ger de 20o. cei mai silitori. treceau pe rând unul dupã altul. de atâta încordare. pe spate. nu avem altã ieºire. trebuie sã trecem ºi canalul ãsta pânã nu e ziua. s-au oprit sã mai rãsufle ºi sã se mai usuce cãci cãmãºile le erau lipite de spinare. au trecut târ⺠sub ele. era ora trei spre dimineaþã. Au ajuns ºi la canalul Bega. pânã la sârma ghimpatã erau vreo 20 de metri.Hai. Dar ca sã ajungi la Belgrad trebuia sã treci Bega. Vremea trecea repede. Rana sângera. Au intrat pe rând în apa rece. dacã îi prindeau.. le-a ºoptit Gabi. iar Gabi s-a târât ºi el pe pãmântul îngheþat. ºtiind locurile. sã nu ne vadã nimeni. Nici aici. cãci se aºteptau la toate în acest drum periculos. Nu se vedea nimeni ºi nu se auzea nimic. Poate aceasta a fost norocul lor. ele erau roºii de sânge. Erau deja în Iugoslavia lui Tito. Erau uzi leoarcã de sudoarea. Era ora patru ºi ceva. alte drumuri – 43 – . începuse sã aparã zorile. Sau dezbrãcat. le clãnþãneau dinþii. Iatã ºi draglina lui Gabi – „nobasul” nemþesc. Ultima sârmã era cea sârbeascã. dar nu a trecut nimeni.. ceilalþi doi se strecurau dupã el. Cine s-ar fi încumetat sã treacã graniþa pe un aºa ger? Dar ei nu mai puteau sã aºtepte. nu era nimeni. . dar nu erau încã scãpaþi cu totul. îi dãdeau înapoi pe mâna românilor. ªi Gabi îºi julise mâinile. într-un loc cu tufiºuri multe. Ascunzându-se dupã copaci ºi tufiºuri. bãieþi. au trecut ºi al doilea gard de sârmã ghimpatã. Undeva în sat se trezeau primii cucoºi. Nu vorbeau între ei. li se pãrea cã peste tot îi pândesc grãnicerii. Pe malul canalului. pe care trebuiau sã-l treacã. cãci sârbii. s-au apropiat de sârma ghimpatã. gheaþa la mal s-a prãbuºit ºi plutea bucãþi la vale. Gabi ºtia unde sunt firele electrice. ca sã ajungã la Belgrad. deºi lor li se pãrea trecerea sub sârmã o veºnicie. dar mai mult de încordare. Apoi Giorgio a þinut firele cu bãþul. care îi adusese mulþi bani pânã s-a stricat ºi Gabi a lãsat-o aici toamna. cu inima la gurã. se sfãtuiau cu gesturile mâinilor ºi se împingeau unul pe altul. de la draglinã. la sârbi. ascuþitã ca cuþitul. poate grãnicerii dormeau undeva. care le curgea sub cãmaºã. Gabi ºtia ora când grãnicerii trebuiau sã controleze fâºia de pãmânt în lungul sârmei ghimpate.

Au ajuns în vârful muntelui –4 4– . A început sã zbiere de durere. Au început sã se ridice spre vârful muntelui. sã se ascundã ziua. niºte munþi pietroºi. spre graniþa cu Italia. rãnit. S-au muncit aºa pânã s-a întunecat ºi au luat-o la drum. cãci trebuiau sã aºtepte din nou noaptea sã meargã mai departe. dar se ridicau cu încetul în sus. sã aºtepte din nou întunericul nopþii. ºi ºi-a scrântit piciorul drept. parcã ar fi fost strãini. Mergeau numai noaptea mâncau pâine ºi ciocolatã.erau mult mai periculoase. i-au legat piciorul cu o curea ºi cu chiu cu vai s-au ridicat mai departe pe munte. era un ger mare. dar unul stând de veghe. care stãtea în calea lor ºi prin care trecea graniþa. N-au ieºit din tufiºuri ziua. s-au ºters cu batistele ºi s-au îmbrãcat. În zori au zãrit luminile Belgradului. De jur împrejur o tãcere ca în mormânt. se vedea rãu. aºa ca sã nu se vadã rana. nici o potecã. într-o pãdurice. graniþa sârbilor cu a italienilor. dinþii le clãnþãneau de parca aveau friguri. Nu ºtiau unde e sârma ghimpatã. þinându-se de ºoseaua pe care uneori apãreau automobile ºi ei se culcau la pãmânt pânã ele treceau. cãci ºocolata era pe terminate ºi au ajuns la garã dispersaþi. totul acoperit cu zãpadã. mergând unul dupã altul la mare distanþã. Au ieºit cu greu din apã. de bãrbaþi avea fricã sã se aproprie. a aflat când merge trenul ºi a cumpãrat la casã trei bilete pentru Lubliana. care-i pãtrundea pânã la oase. Speriaþi sã nu fie descoperiþi. Trebuia sã ajungã la garã pentru a lua trenul spre Lubliana. În vagon s-au aºezat în diferite colþuri ºi au adormit de obosealã. Mergeau paralel cu drumul. Stãteau pe rând la pândã. De dormit nici vorbã. trebuia sã treacã mai repede. Gabi a intrat în garã. orãºele ce cãdeau în drumul lor spre graniþa italianã. uitându-se pe harta pe care Gabi o cãpãtase de la un italian la Timiºoara încã. dar departe de el. Frig. se auzea ºuierul vântului din când în când. La graniþã cu Italia erau munþi. înalþi. a fost ceva grozav. Giorgio ºi Gabi i-au astupat gura. Gabi ºtia sârbeºte ºi mai întreba pe femei. Dupã hartã. l-au legat la gât pe Giorgio. Au intrat în oraº. mai trebuia ºi pe Giorgio. au luat-o spre Doleni-Logoteþ. Se ridicau încet pas cu pas. Au mers toatã noaptea. târându-l pe Nelu. care le þinea puterile ºi rezistenþa. s-au ascuns în tufiºuri. Fiecare sârb i se pãrea duºman. Apa le presa corpul. se poticneau. Gabi a mai cumpãrat pâine. Au îngheþat bine. nu le ajungea aer. sã-l tragã dupã ei. gheþuº. S-au dat jos din tren la Lubliana ºi au luat-o spre ieºirea din oraº. pentru cã ei lãsase urme ºi puteau fi uºor depistaþi. cã era gheþuº peste tot. acum se bãteau cu mâinile ca sã se încãlzeascã. Postoina ºi Divacia. care se stãruia sã nu þipe de durere. Se fãcea de acum ziuã. Nelu a alunecat. orientându-se dupã maºinile ce treceau uneori pe alãturi. Aici erau încã în zona de graniþã ºi se puteau aºtepta la orice. era noapte.

jos.. s-a oprit. era vânãt. fugãrit de câine. nici sãri într-un picior. Gemea de durere. Se lumina bine de ziuã. Gabi a bãtut la geamul primei case.. a luat un pietroi ºi l-a lovit în cap. care striga: stui. pe undeva pe munte. cãzând de obosealã. cãci era frig. suntem liberi! S-au sãrutat. Din alte case au mai apãrut bãrbaþi. locuri sãlbatice.... a zis Gabi. . Gabi îl târa pe Nelu. Graniþa era pe aici. Coborând mai departe. nu ºtiau dacã o trecuserã. Ei au înþeles ce s-a întâmplat ºi au chemat salvarea. Giorgio îl târa pe Nelu. Au apãrut ºi carabinierii. care era cu buzele încleºtate sã nu geamã.. Deodatã s-a auzit un câine lãtrând.Voi sunteþi de la Roma? . dar s-a oprit. El ºtia un pic italiana. venind în fugã. ce ar fi cãutat pe aici grãnicerii sârbi. Gabi ºi cei doi prieteni fugari s-au oprit ºi el a strigat: . s-a întors speranþa pierdutã.Bãieþi. vorbeau între ei cum de au reuºit sã-l aducã pe Nelu cu piciorul rupt – 45 – . Italienii din sat strigau: Bravo. Nelu nu mai putea merge. Trebuia sã treacã peste ea.. cum de nu l-au lãsat acolo în munþi. Din casã a ieºit un bãrbat ºi i-a întrebat: . Giorgio. a ajuns dincolo zgâriat. Au ajuns cu greu la o casã. Aici erau niºte cãsuþe ale unui sãtuc ascuns în munþi.ºi aici au vãzut luminile oraºului Triest.. Dar ei erau deja dincolo de sârmã. Soldatul ajuns la sârmã þinea puºca îndreptatã spre ei. Câinele însã a trecut sârma dupã Giorgio. au scãpat ºi acum coborau încet muntele. Sã mergem mai departe. În suflet li s-a fãcut mai uºor. Noi suntem români din România comunistã. Câinele a început sã urle de durere ºi s-a retras. S-au uitat la ceas.Aiuto siamo români! Striga Gabi.. S-au aºezat pe niºte pietroaie. Au pornit-o în jos. gheþuº. îºi fãceau semne cu mâinile. plin de sânge. femei. Era graniþa sârbeascã cu Italia. stui. Nelu se vãita. au dat de o cãrãruºã ºi peste vreo cinci metri în faþa lor a apãrut un gard de sârmã ghimpatã. nu se aºteptase ei sã fie aici sârmã ghimpatã. uzi leoarcã de sudoare. li se pãrea cã nu mai este nimeni acolo sus. care a venit peste vreo 15 minute. Piciorul lui Nelu s-a umflat. odihnindu-se. Italienii nu aveau sârmã ghimpatã la graniþã.Am avut noroc. dupã care se auzea bocancii grãnicerului sârb. la poalele muntelui. Grãnicerii italieni nu erau nicãieri. Au ajuns la poalele muntelui. Toþi erau uimiþi cum au trecut ei munþii.. ora patru dimineaþa. Nu mai vorbeau între ei. îmbrãþiºându-se. Trecând peste sârma ghimpatã. târându-l pe Nelu. striga mereu Gabi. se temeau. Gabi a trecut primul peste sârma ghimpatã. bravo! Dar ºi carabinierii se mirau. departe. ºi a ridicat sârma din partea de jos sã treacã altul.

sã mã scoatã cineva din raiul comunist. a spus el. Nu dorea sã-i spunã nimic lui Giorgio. Singur. Nelu a plecat în Franþa. Aº fi plãtit ºi 200 de mii numai sã ajung aici. I-ar fi zis: . Atâta ne-am muncit pânã am ajuns aici. gândurile nu-i dãdeau pace. Nevasta ºi copii rãmãsese acasã. iar Gabi ºi Giorgio au fost duºi într-un lagãr de refugiaþi – campus. Cu ajutorul lor au ajuns la Triest. fiind înregistraþi ca refugiaþi din þãrile comuniste.prin munþi încoace. Gabi. A scos 50000 de lei ºi i-a dat lui Gabi. avea acolo relaþii. Îl dureau aceste reproºuri ale lui Gavrilã ºi a gagicei sale mai ales. dar ºi alþii îi reproºau cã nu i-a luat cu ei în Italia ºi i-a lãsat acolo. . pline de gânduri ºi de mustrãri. aºa cum trebuie sã trãiascã oamenii. Au mai trecut câteva zile. trebuie sã-i aduc ºi pe ei aici. ºtiind cã acesta îl va mustra. Nu fii prost! Ai s-o pãþeºti! Te vor ucide securiºtii în România. sã-i scot ºi pe ei la libertate. se gândea dacã a fãcut drept cã nu i-a luat cu el. dragã Gabi. bani am. Între timp toate actele s-au fãcut. Gabi ºi Giorgio ºi-au fãcut actele pentru a emigra în Canada. în aºteptarea vizei pentru Canada. Nelu era cãsãtorit ºi avea doi copii. Trãind acum în Italia. Gabi ºi Giorgio se plimbau prin Triest. Întins pe un pat din baraca sa din campus. cã s-a terminat cu þuica aia foc ºi cu ciubucul. cãci aveau bani ºi se bucurau de libertatea obþinutã cu atâta greutate ºi peripeþii. la pãrinþi. Vãrul din Arad. cã e în Italia ºi pleacã în Canada. jos. pânã am ajuns la libertate ºi acum te bagi singur în gura lupului. Îi pãrea rãu cã nu-i luase ºi pe Gavrilã ºi pe gagica sa. Au vizitat oraºul. cã nu erau acum alãturi de el. Gabi s-a pus pe gânduri. barurile. parcurile. Gabi a scris la prietenii sãi.Astea sunt pentru tine. Gabi se chinuia tot gândindu-se ce sã facã. vãzând altã viaþã. Dupã douã sãptãmâni l-au adus ºi pe Nelu cu piciorul în ghips în campus. în România. cum îi ziceau ei. Mariana. III Având mult timp liber. la neamuri. unul de cinci ºi altul de ºapte ani. A mai scris ºi la ºefii sãi de la SUT din Timiºoara. tu eºti nebun. dacã ar fi rezistat ei la acel drum periculos ºi grozav de greu. în iadul comunist. Drumul îl ºtiu acum. Nelu avea cu el 120000 de lei. . N-a trecut mult timp ºi a primit un teanc de scrisori.Mã.Trebuie sã mã duc dupã ei. muzeele ºi alte locuri distractive. unde doream de mulþi ani sã ajung. gândea Gabi. dacã te –4 6– . ne-ai scos din þarã ºi cu tine am ajuns aici. unde pe Nelu l-au dus la un spital. Nu m-ai lãsat. Citindu-le s-a întristat. Gavrilã ºi gagica lui Gabi din Timiºoara.

le spunea Gabi. Gabi era deja departe. Gândeºte-te la mama ta. de ce nu am anunþat poliþia. dacã ne prind la graniþã.Alina. nu mai vrea sã aºtepte pânã va veni chemarea din Franþa. E prea riscant lucrul acesta. când lucra pe graniþã. Au vrut sã mã bage în puºcãrie. Acolo toþi sunt furioºi pe tine. trecând graniþa româneascã fãrã probleme. nu pot.. . oare tu nu înþelegi cã e foarte periculos.Gabi. Spre searã. dacã nu ne ei pe noi toate.. El s-a întors pe acelaºi drum cu bine..Mãi Gabi.Dragile mele. a luat-o cu copii ºi au plecat la Arad dupã vãrul Gavrilã. mã duc acum la poliþie ºi te denunþ.. Soþia lui Nelu i-a spus ºi ea cã lasã copii la mama sa ºi pleacã ºi ea cu el. Eu am fost chematã la cercetãri. sã spun adevãrul. . E un mare risc. I-au interogat ºi pe ºefii tãi de la SUT. care avea un iubit italian la Roma. Între ele era ºi una Alina. cã ai distrus utilajul care costã milioane de lei. ªtia bine regulile grãnicerilor români. ..Unde-i bãrbatul tãu? Mã întrebau. dar nu-l putea gãsi nicãieri. Nelu avea maºinã. Ajuns la Timiºoara i-a sunat soþiei lui Nelu. Aici Gabi ºi-a gãsit gagica care nu mai putea de bucurie cã el sa întors dupã ea. Dar Giorgio nu ºtia nimic ºi Gabi nu-i spunea. la toþi. la sorã.vor prinde. . S-a întors imediat la Timiºoara. poate sã ne împuºte la graniþã. Peste câteva zile Giorgio îl cãuta pe Gabi prin Triest. numai ia-ne cu tine. cã le-ai jucat festa. bãtând cu pumnul în masã.Mãi Gabi. Ulciorul nu merge de multe ori la apã. sã plece imediat în Italia. eu nu pot sã-mi i-au aceastã rãspundere.. ªi ºefii tãi ºi securitatea.. dacã l-ar fi vãzut cineva. poate sã ne prindã ºi atunci o sã aveþi ani grei de puºcãrie. doar îi urmãrise zile întregi. auzindui vocea. Gabi.. asta nu e o plimbare în parcul Timiºoarei. îþi dãm de toate. la fratele tãu. în casa ei s-au strâns mai multe cunoscute ale ei ºi a lui Gabi. Parcã ar fi intrat în pãmânt. toþi în Timiºoara ºtiu despre tine ºi Nelu. Soþia lui Nelu îi povestea pe drum: .Le-am spus cã eu nu ºtiu nimic. avem inele de aur. cã am rãmas pe drumuri. Avem bani. cã nu ºtiu unde se aflã. La Arad Gabi nu l-a gãsit pe vãrul sãu. scoate-ne ºi pe noi de aici. Sã rãmânã în Arad era periculos. Gabi a venit la ea. . fiindcã ºtia cã el îl va împiedica sã treacã din nou graniþa spre România. cum a plecat. ªi voi nici nu o sã – 47 – . Ea i-a spus: . cã Nelu m-a lãsat cu copii ºi nu trãieºte cu noi. nu e glumã. ar fi fost pierdut. Nu pot sã vã i-au. Ei ziceau cã eºti condamnat la moarte. Gavrilã. Ea s-a speriat.

Gabi. o sã fie rãu. Le-a trecut pe toate ºase. cãci pãrea ceva suspect. . care ºtia româneºte. mã duc la poliþie chiar acum.Fetelor. Toþi erau flãmânzi. El e Gabi. La ei se uitau oamenii. . Nevasta lui Nelu a încercat ºi ea: .. ºtia cã dacã va fi prins va încasa mulþi ani de puºcãrie ºi viaþa îi va fi distrusã. þi-am spus. .. ia-ne cu tine. unde ai fãcut mare prãpãd. Au plecat cu toþii spre graniþã. grupul a devenit suspect pentru alþi cãlãtori. Gabi tãcea. aici nu e vorba de bani. Ele nu mai aveau putere sã meargã mai departe. n-am obijduit pe nimeni.. I-au arestat pe toþi. Aici au început cercetãrile. Dar mai era ceva. Vorbea româneºte. ... se simþeau distruse. Avem informaþii cã ai trecut prin multe oraºe. sã trecem canalul Bega ºi sã mergem prin munþi. ai vrut sã le duci în Italia sã le prostituezi.. a zis Alina din nou.. cãruia îi place sã riºte ºi. iar timpul trecea. moarte de obosealã.. flãmânde.Noi mergem cu tine.Eu am spus totul la anchetã. trebuie sã mergem noaptea.Dacã nu ne i-ai cu tine. N-am furat nimic. Dar sã treacã canalul Bega n-au vrut în ruptul capului ºi Gabi a trebuit sã meargã pe alt drum spre Belgrad. i-a spus ea. Un poliþist îmbrãcat în civil a auzit-o pe Alina care plângea cã moare de foame. care nu se teme de nimic. A doua zi a venit ºeful închisorii. numai noaptea.Românaºule. Ilie. Doar tu nu eºti un fricos. Nu vreau sã cãdeþi pe mâna securitãþii. e un risc grozav. ºase fete ºi un bãiat... a zis el. I-a cerut paºaportul ºi carnetul de identitate. un ofiþer sârb. Pe femei le-am luat cu –4 8– . n-am omorât pe cineva. . a spus Alina.Acuzat Buju. Dupã vreo 15 zile a fost adus în faþa tribunalului. L-au închis la poliþie. orãºelele. Gabi nu avea ce face. În garã. i-au spus poliþaii sârbi. bãiatul din munþi. El nu se temea pentru el. . dacã nu vei spune adevãrul. Mergeau prin hãþiºuri. Orice minutã pierdutã se întorcea împotriva lui.. dle judecãtor. .rezistaþi. le rãspundea Gabi. i-au spus fetele. vei face mulþi ani de puºcãrie. ducându-i la poliþie. poate þi se pare cã îþi plãtim prea puþin. Poliþistului i s-a pãrut suspect grupul ºi l-a apucat de cap pe Gabi sã nu poatã fugi. fie ce o fi. Ajunºi la Belgrad s-au dus la garã sã ia trenul spre Lubliana. prin pãdurici. Gabi nu se putea hotãrî ce sã facã. i-au spus judecãtorii.Eºti arestat de trafic de carne vie. nu vroia sã se certe cu ei sã nu fie mai rãu. cã altfel nu ajungem acolo. evitând satele. Numai adevãrul poate sã te ajute ca judecata sã fie dreaptã. nu mai vroiau nimic. rãspunse Gabi.

dar ele m-au rugat cu lacrimi în ochi ºi eu am cedat. care vroia sã facã puºcãria în România. l-a ascultat pânã la capãt ºi i-a promis cã se va stãrui sã-l ajute. Aici. Uºa din spatele dubei s-a deschis ºi Gabi a vãzut militari. gardienii l-au scos din celulã ºi l-au urcat într-o dubã purtându-l vreo orã în ea. eu nu am vrut sã fac asta. care scârþâia ºi. Aºa a obþinut sã fie chemat la ºeful închisorii. cu toate cã era disperat. Duba era închisã. Dupã douã. Din salã l-au scos în curte. nu avea geamuri ºi Gabi nu ºtia unde-l duc zbirii. Era dus de un militar. Uºa s-a închis. s-a bucurat crezând cã a scãpat de sârbii cei pãcãtoºi. numit Ilie. Printr-o crãpãturã a uºei din spate. Poate cã s-a înduioºat de soarta acestui bãiat care avea nici 18 ani. Au deschis o uºã de fier. þinea greva foamei. A fost dus într-o camerã unde se afla un miliþian mic de staturã. unde se fac dosare pentru America. ªeful. vorbea un pic româneºte. unde i-au schimbat hainele. zile întregi nu lua nimic în gurã ºi cu toate stãruinþele paznicilor. Era vama sârbeascã Stomoraviþa. scoþându-i ochelarii. Gabi. bãtându-l. ci pentru a le trece într-o þarã cu altã viaþã. l-au împins puternic în spate ºi el a cãzut pe podeaua de ciment. ochii îi erau închiºi cu niºte ochelari prin care nu vedea nimic. I-a mai spus ºeful cã ºi la Belgrad este un lagãr pentru refugiaþi. ºi el a rãmas singur. punându-i cãtuºele la mâini. Era român. i-au înnegrit obrazul ºi l-au dus într-o camerã la subsol. trei zile. uscãþiv. scârþâind. Dar sãrmanul de el nu ºtia cã suferinþele cele mai straºnice abia vor începe. care l-au dus într-o camerã. în cabinetul lui.. poate cã se sãturase de grevã fãcutã. a dat ordin paznicilor sã-l ducã la poliþia românã. Gabi striga cã el nu-i vinovat ºi i-a povestit istoria sa. Aici a fost predat românilor. dar paznicii au început sãl hrãneascã cu forþa. dupã gratii a hotãrât sã facã greva foamei. dar nimeni nu-l lua în seamã. cu deplinã libertate. ºi l-au urcat în duba ce-i aºtepta sã-l ducã la puºcãrie la Vârºeþ. A fost dorinþa lor. Aproape o lunã s-a þinut Gabi tare.mine nu pentru a le vinde în Italia. Nimerind aici. ºi vroia sã scape de el. Nu a mâncat câteva zile. S-a început interogatoriul: – 49 – .. Judecãtorii l-au condamnat pe Gabi la un an de închisoare. ºtiam cã e un risc mare sã încalc legile. coborând pe niºte scãri. Poliþiºtii români îl duceau la închisoarea Popa ªapcã din Timiºoara. De câteva ori s-a adresat sã fie chemat la ºeful puºcãriei. Încã câteva zeci de minute ºi duba s-a oprit. cãci judecãtorii nu aveau dreptate cã l-au condamnat pentru trafic de carne vie. care s-au purtat aºa de brutal cu el. Au mai trecut vreo 40 de minute ºi duba s-a oprit. Gabi a zãrit un indicator pe ºosea pe care scria: Belgrad – 98 km. cum ceruse Gabi.

sculat. Dã mâinile încoace. În coridor i-a mai dat câteva picioare la fund sã meargã mai vioi. . încã neformat fizic. l-a urcat într-un compartiment ºi începu sã caute cheia de la cãtuºe. unde era chinuitã intelectualitatea românã de cãtre zbirii comuniºti...Trãdãtorule. nemernicule. Gabi a stat încãtuºat pânã au sosit la Borºa. „O da Dumnezeu ºi voi scãpa de aici. jos. care stãteau fãrã vinã ºi fãrã judecatã. unde la putere venise criminalii. a urlat el. trãdãtorule.Mã. umilinþã.. culcat. în aceastã vestitã închisoare. De aici a fost dus la Sighetul Marmaþiei. nu-i voi ierta.. lãsându-l nemâncat. . un miliþian din Borºa. ce-ai cãutat în Iugoslavia? Apoi a fãcut militãrie cu el: sus. au urmat câteva zile de bãtãi.. Peste tot bãtãi. A intrat la el în camerã la puºcãrie. „Unde dracu am pus-o”. Aici a înþeles multe ºi i-a crescut ºi mai mult dorinþa de a fugi din aceastã þarã... care vã îmbogãþiaþi pe pielea noastrã. venise cu trenul de dimineaþã ºi într-o bodegã mai luase o palincã. ei trebuie scoºi afarã –5 0– . poate în puºcãrie. Era cu niºte ochi holbaþi. ai vrut sã fugi din þarã. unde a stat o lunã. care îi trezeau în suflet o urã straºnicã împotriva tuturor zbirilor comuniºti. Dupã el a venit „Roºcatu”. sã-þi pun cãtuºele! striga Roºcatu. Niciodatã nu voi uita pe cãlãii mei. poate pe drum.. conduºi de ocupanþii ruºi.. degeaba. l-a împins pe Gabi spre uºã. A început sã-l batã cu pumnii.. mãgarule! þipa el. Paºtele mãtii cu frontieristul tãu! Unde bã.. O pierduse. . ai vrut sã scapi de noi. tu eºti ãla.. ªi-l bãtea la tãlpi cu bulanul. noi acum suntem stãpâni aici.. sã te duc la Borºa. Cât poate sã rabde omul.. unde a stat o sãptãmânã. Numai aici la post au gãsit o cheie care s-a potrivit ºi i-au scos cãtuºele.Mama ta de frontierist! Mi-ai stricat treburile. care fãcea curte unei veriºoare a lui Gabi. De la Borºa l-au dus la Viºeul de Jos. cu un obraz plin de pete roºcate ºi. cercetãri cu înjosiri. Aici a stat vreo zece zile cu interogãri ºi pumni dupã cap.Cine eºti. nu voi.. Ajunºi la tren. batjocurã.. Aici. cãci nu se pot ierta aºa crime.... Mirosea a rachiu. Dupã asta l-au urcat în dubã ºi l-au dus la Borºa sub escortã. Aici l-au închis într-o odaie cu zãbrele. mormãia el cãutând cu mâinile prin buzunare. mai ales un bãiat tinerel. care asupreau poporul cu mâinile slugilor din România. jos. de unde eºti. iscãlindu-se de primire la locotenentul de serviciu. Sã-mi dai mie de lucru. a vãzut mulþi oameni. sus..O sã mergi ºi aºa. L-a fãcut mãr. mama ta de frontierist. a strigat el. cu picioarele.. þi-ai vândut þara. L-au urcat din nou în dubã. . ºi nici apã nu i-au dat. Aºa ºi n-a gãsit cheia.

Are noroc cã e tânãr ºi prost. ba îi mai aduci ºi de mâncare. în þara unde omul era om ºi nu se uitau la el ca la animale. dar securitatea noastrã care nu doarme ºi vede totul l-a prins ºi acum trebuie sã lucreze. se întorcea acasã... . La Borºa i-au spus eliberându-l: . Unde crezi cã ai putea lucra? Gabi s-a gândit câtva timp ºi i-a rãspuns miliþianului ºef. el nu putea sã-ºi lase prietenul la nevoie. un viþel.. dar duºmanii ãºtia. aceeaºi privire orgolioasã. Gabi primul. care rãsar ca ciupercile. vãrul sãu din Arad. dar zbirii îºi bãteau joc ºi de ea. venea pe la puºcãrii sã-l vadã. sã-i aducã de ale gurii. cãci la ºef era o adunare. cã-l mânca puºcãria..Trebuie sã te angajezi la lucru. Biroul era acelaºi. cred cã aº putea sã muncesc acolo. sãrmana. nu doresc sã înþeleagã cã totul se face pentru binele lor. Aceiaºi ochi obraznici... sã fie sub ochii noºtri ºi a partidului care face totul pentru poporul nostru.. devenit negru de suferinþe.Pe cine l-ai nãscut? Un trãdãtor. De la Sighet l-au întors din nou la Borºa. unde colectivul îl va aduce pe drumul cel drept. Miliþianul i-a spus directorului: ... numai cã parcã burta îi crescuse ºi mai mare. Oare mulþi s-ar fi gãsit aºa ca el... Au intrat amândoi. a vrut sã fugã din þara noastrã. Încã mai vii pe aici ºi ne baþi capul. la d-strã. când ºeful îi ceruse.ºi din morminte sã-i vadã toþi oamenii ºi sã afle cum ºi-au bãtut joc de popor. Are el aici ce hãli. ªi directorul era acelaºi... aceeaºi faþã umplutã cu slãninã.Îl cunosc pe directorul minei. culcatã pe biroul negru. O chinuia ºi pe ea întrebarea. miliþianul dupã el. preþuit ºi avea toate drepturile cuvenite ºi sã se întoarcã înapoi. Poate îl aranjaþi aici. nimic nu se schimbase de când Gabi pãºise pragul acestei camere mari. Mama lui suferea amarnic. are numai 18 ani. plin de hârtii.. ªeful miliþiei l-a trimis cu un miliþian din Borºa la directorul minei ca sã-i spunã despre ce e vorba.. sã fi ajuns atât de greu la libertate. de ce s-a mai întors el dupã Gavrilã.Tovarãºe director. care a vrut sã fugã din þarã.. nu-i trebuie nimic. ªi deseori mama. am venit aici cu un pãcãtos. – 51 – .. Au trebuit sã aºtepte vreo jumate de orã. cu lacrimi ce-i ºiruiau pe obrazul îmbãtrânit. Oare ce-i trebuia lui asta? Ea nu putea sã înþeleagã cã Gabi era altfel decât mulþi din borºeni. un frontierist. unde toþi muncesc ºi fac ceva pentru ca poporul sã trãiascã mai bine. Carã-te acasã. se ridica în munþii sãi cu durerea amarã în suflet. strigând: .. unde era respectat. sã-ºi rãscumpere crima.

mai Gabi. mai face un pas greºit.. l-a oprit directorul din vorbã. care vedea totul în culoare rozã. oare nu înþelegeþi cã þara are nevoie de cupru. veselã. o sã se îndrepte lucrurile. El. se închise în sufletul lui ºi mai mult tãcea. . ºi multe alte ºicane. mustrându-l.. câºtigul era mizer. . cu orgoliul sãu de om de munte. Zilele treceau cu greu. nu ºtiu dacã vã mai aduceþi aminte. în þarã. Avem nevoie de voi cei tineri aici.Lasã. Gabi se uita la director ºi pe obrazul lui apãru un zâmbet dispreþuitor. .. în ceapeuri. evita tineretul. unde ai vrut sã fugi.. râdea Gabi. Mai rãu îi era cã mulþi din ºefi îºi bãteau joc de el. care râdea.. bãtãi de joc. invocând diferite motive. Gabi vedea ºi înþelegea toate acestea ºi suferea mult.Lasã. fãcând o gurã pânã la urechi. cine o sã-ºi batã capul de tânãra generaþie. s-o faci din nou.Tovarãºe director. L-au fãcut mãturãtor într-un atelier de reparaþii ºi lucra mai mult cu lopata în mâini. sã mai uite de cele întâmplate. dar am fost acum un an la d-strã sã mã angajez ºi. Nici în Borºa nu se prea ducea. tovarãºe director. A doua zi Gabi a ieºit la lucru. a spus: . Chiar ºi prietenii nu prea stãteau de vorbã cu el. i-a rãspuns directorul lui Gabi. care nu întotdeauna pãºeºte cu dreptul.Directorul se uita la Gabi ºi dupã o tãcere. n-ai fãcut aºa cum trebuie. mi-aþi cerut un viþel ca sã mã angajaþi. fãcea lucrul cu sila. a ºuierat el furios. roºu de cuvintele lui Gabi. aici nu e Italia. Chiar ºi pãrinþii îi aduceau aminte de cele întâmplate..Mâine la ora ºapte dimineaþa sã-mi fii aici. trebuiau sã-i spunã. care pãrea lungã. dacã nu noi... Poate cã acum o sã-mi cereþi un viþel ca sã nu mã angajaþi.Asta nu mã intereseazã. leafa micã. El era deprins sã lucreze mult. retrãia greu aceastã purtare faþã de el. .Cum sã nu. se fereau de el. dacã o sã plecaþi cu toþii cine o sã lucreze la minã. aici trebuie sã lucrezi. singur nu se apuca de nimic. despre care ºtia toatã Borºa: . o sã-þi surâdã ºi þie –5 2– . Era o fire vioaie. amintindu-i de faptul cã fusese în mâinile miliþiei. Cei care îl cunoºteau. Venea acasã. trimiþându-l de colo-colo. nu vroia sã lucreze degeaba sau sã se mulþumeascã cu ce-i plãtea statul comunist. nu se pierdea cu firea. . aur ºi alte metale? Uite aici. cãuta sã-l mai distreze. sã-l îndemne. numai sora Ileana se îngrijea de el. excrocule o sã am eu grijã de tine. cu firea lui mândrã. dar sã aibã bani. tovarãºe locotenent. ocolindu-l. ambiþioasã.Pãi atunci. Dintre toþi. stãruindu-se sã scape de întâlniri cu el.Bã. þinându-l la lucrul cel mai înjositor. .

mergând în vârful degetelor. poate o sã reuºeºti încã sã ajungi în alte þãri. cã îi luau la ochi pe cei tineri ce învãþau pe la ºcoli ºi universitãþi.norocul. care-i jurase iubire pânã la moarte. din cauza cãrora fusese prins în Iugoslavia lui Tito. dupã obiceiurile din þãrile comuniste. Având domiciliu forþat la Borºa.. Au trecut vreo douã luni ºi într-o zi a primit hârtia cã e chemat la comisariatul militar la Baia Mare pentru a-ºi face serviciul militar cãci împlinise deja 18 ani. veneau zvonuri straºnice.. ruinându-ºi þara. care nu erau împotrivã sã se cãpãtuiascã cu bani sau bunuri strãine. onoarea. Comuniºtii din România fãceau totul dupã modelul ruºilor sovietici ºi-i pupau la fund. era trecut în tãcere ºi nimeni nu sufla o vorbã despre încãlcãrile de lege ce aveau loc. sã-þi îndeplineºti visul tãu din copilãrie. o pãrãsi dupã vreo douã luni de iubire înfocatã. ca puºcãria de la Sighet. dovadã cã nu plecase nicãieri. cãci venise iubitul ei din Roma la Belgrad ºi-o luase cu el. ªi sârbii nu se obijduiau. fiindcã ai vrut sã faci bine la oameni ºi Dumnezeu nu uitã asta. În alte oraºe nu avea voie sã plece. cu toate cã le era interzis sã vorbeascã. dar nu a avut nici ea noroc. Gabi nu ºtia nimic de soarta acelor femei... Acum în þarã serviciul militar.. unde totul era posibil. Aºa-s italienii. la sate sau oraºe. Gabi era obligat sã se prezinte regulat la miliþie. îºi luase ºi ei câte ceva. de acei poliþai. ºi sã chefuiascã. îndeplinind tot ce le spuneau ei. armata se fãcea începând de la vârsta de 18 ani. tot umblã cu ghitara ºi îþi cântã melodii despre Neapole ºi Sicilia. Oamenii ºtiau cã dacã deschizi gura poþi sã ajungi în locuri de tristã faimã. Alina plecase la Roma. pe lângã care oamenii treceau cu teamã. Cine ºtie. Numai de Alina ºtia cã ajunsese în Italia. unde se putea. nu ca înainte de rãzboi. Nu þi-a mers. cã eºti tânãr ºi totul e înainte. De acolo. Adevãrul acum nu þi-l spunea nimeni ºi tot ce era legat de conducerea comunistã. de dupã pereþii cei de piatrã. Ajunsese aºa cã nici la bisericã nu se mai duceau oamenii. mai povestea câte ceva despre niºte grozãvii. scãpând-o de sârbi. înºelând poporul care acum îºi pierduse cinstea. cãci ei trebuiau oricui ºi stãpâni se gãsise. Banii ce ia avut au fost confiscaþi în diferitele posturi de miliþie. când erai deja bãrbat în toatã firea ºi aveai ºi ceva minte în cap. pe care vroise sã le treacã ºi care cãzuse în capcanã cu el împreunã. care nu – 53 – . cãci legile erau scrise pentru cei proºti. cã mintea oamenilor le stãtea în loc ºi nu puteau crede cã se poate aºa ceva. Acum el nu mai ºtia nimic de celelalte femei ºi fete. cãci italianul ei. când te lua la 21 de ani. libertatea ºi se gândea numai sã fure. O sã-þi ajute el în viaþã. ªi cine mai ieºea de acolo. înalþi ºi misterioºi..

oare ºi de data asta soarta va fi nemiloasã cu ea? Dacã mã vor prinde din nou? A ieºit în fugã la vale. ªi-a luat rãmas bun. Ileana i-a spus lui Gabi. mi-a dat Niþa de ºtire. Dar s-a întâmplat cã Gabi n-a nimerit în armatã. Nu putem veni cu maºina asta încã o datã. se învârte pe acolo. vrem sã ne scoþi din þarã. N-a dovedit sã plece la Baia. S-a întâmplat cã în Borºa a venit o vecinã de a Ileanei. i-a spus Gabi. dar noi nu-i ºtim. care dãdea fân vacii în ºopron: . cãci îl vãd deseori la piaþa Ocica. Soarta l-a scos în cale pe vãrul Gavrilã din Arad. e lucru periculos. . cineva te aºteaptã acolo.ªtim noi. Numai tu Gabi poþi sã ne scoþi de aici. înalt ºi uscat. Îþi dãm câte 40 de mii de lei bani gheaþã. le-a pus în ruczac ºi a ieºit. ªi iatã. e suspect ºi periculos. care semãna cu un þigan. S-a întors sus. niºte bãieþi. o femeie cu pãrul scurt ºi cu niºte ochi negri de þigancã. mã duc cu ei sã aflu ce-i la comisariatul militar.Ai sã vezi. dar ºtiþi cã nu e o plimbare. te rog sã-l gãseºti pe vãrul meu Gavrilã la Arad ºi dã-i de veste cã mã i-au la armatã ºi am mare nevoie de el. cine nu riscã. Era cãsãtoritã cu un arãdean ºi trãia acolo.Tovarãºe Gabi.. Era Gavrilã ºi cu încã doi arãdeni. .. uitându-se la ea. . noi avem încredere în tine. . uite am venit..Bine. pot sã ne predea securiºtilor. . ºi-a luat câteva lucruri.. cum nu se mai vãzuse în Borºa. .Bine.Þacã Niþã. mai jos. i-au spus cei doi.vedeau mai mult decât lungul nasului ºi se mulþumeau cu ce le aruncau cei de sus. care vor sã facã bani.. n-ai grijã. se temea sã nu-i dea lacrimile –5 4– .Gabi. . de la conducere. dar nu avem altã ieºire.Mamã. pe valea Luceafãrului. rãspunse Niþa. a vorbit unul Ghiþã. Bãrbaþii ãºtia vor sã vorbeascã cu tine.Noroc Gabi. „Biata mamã. într-o searã. Jos pe Gabi îl aºtepta o „Volgã” neagrã. mã Ileanã? . sã nu merg mâine pe jos. i-a rãspuns Ileana.Bine. . . spunându-i mamei: . cã sunt ºi alþii. a zis celãlalt ardelean. care-l ºtia pe Gavrilã din Arad. sau cu taxiul cã o sã mã coaste. mare. spunea Gavrilã. le-a zis Gabi. mã bãiete. am o maºinã pânã la Baia. . dar când? a întrebat Gabi.Cine. nu câºtigã niciodatã.Plecãm chiar acum. cãci erau ºi niºte neamuri în curte. uitându-se þintã la el.În jumate de ceas sunt gata. dupã care venise în România ºi pe care nu-l gãsise atunci ºi din cauza cãruia ºi fusese prins în Serbia. îl gãsesc eu. cât a suferit din cauza mea.

Gabi ºi-a gãsit cunoscuþii sãi ºi ºi-a schimbat banii în valutã.. se uitau unii la alþii. Aici Gabi a stat în casã la Gavrilã pânã seara. Mai aveau ºi dulãi. gândeºte-te. ci cu bãrbaþi. dar iarna din 4 în 4 ore.. El dãduse fiecãruia instrucþiuni încã la Timiºoara.. Au strâns tot ce le-a trebuit.Fii atent. parcã nu erau cunoscuþi între ei. Cunoscuþii s-au speriat când l-au vãzut. o sã fie totul bine. . ce faci omule. împãrþindu-se în grupuri câte doi. nici câinii. Din Timiºoara ºi-au luat bilete pânã la staþia respectivã. În tren se aºezau în vagon în diferite locuri. spune-i cã m-au luat la armatã. acum nu mã duc cu fete. de unde se vedeau toate împrejurimile ca în palmã.Mãi Gabi. cã el nu-i spune adevãrul. Au trecut toþi spre dimineaþã. A avut noroc. ruczacurile erau nu prea pline. decât sã cad în mâinile lor. . Mergeau unul dupã altul. minutele. Toþi au fost instruiþi. dar nu vorbeau între ei... Gabi cunoºtea aceastã zonã foarte bine. S-au dat jos noaptea la o staþie ºi au luat-o pe jos peste câmpuri. dragã Gabi. Primii au trecut Gabi cu încã patru apoi ceilalþi. Au stat din nou într-o pãdurice. va fi totul bine. „Volga” cu ei s-a pierdut în noapte. Nu puteau trece oricând.. ºtia cât timp trebuia ca sã ajungã la fâºia aratã. Pãreau niºte turiºti ce se vânturã prin þarã. ci numai când se schimba paza graniþei. S-au strâns 14 oameni. Aºa a fost ºi în autobus. Nu plânge. Câini lupi cu care controlau fâºia aratã. trei oameni. deoarece înainte de Livezile se urcau în tren grãnicerii ºi controlau vizele. Totul a fost ca la ºcoalã. Au venit când s-a întunecat în Livezile. Primul sat ce trebuia trecut era Ploºniþe. O sã-þi dau de veste din Roma. cãci lucrase aici pe draglinã. nu i-au simþit nici grãnicerii. prin pãduri ºi uneori trebuiau sã treacã prin mlaºtini. . unde sã coboare. îmbrãþiºândo ºi lãsând-o cu lacrimi în ochi.Mai bine mor. dar planurile trebuiau executate precis ca sã nu fie prinºi. Nu spune nimic mamei. Gabi calculase toate distanþele. Vara militarii se schimbau din 6 în 6 ore. a spus Gabi. Grãnicerii aveau foiºoare înalte. În jos l-a condus Ileana. Mã duc acum ori niciodatã.. Din Arad au plecat la Timiºoara. dar s-au împãrþit în 2 grupe. nu dã Domnul sã te prindã iar. în apropiere de comuna Livezile. te duci la moarte. N-a fost uºor de-a ajunge la graniþã. Totul era calculat. informaþi de Gabi ce sã facã. Dupã ºase ore au ajuns la Arad. dupã ce au – 55 – . Sã spui aºa la toþi..ºi atunci ea ar fi înþeles totul. Trebuia sã ai viza în buletin sau sã fii locuitor al unui sat sau oraº de la graniþã. Ziua. . sã nu batã la ochi. faceþi-mi rost de valutã... Ea ºtia totul.M-am gândit luni întregi. orele. erau mulþi.

o sã ne omoare românul ãla þigan. care din voi a mai fost pe aici. le trebuiau forþe noi.. vã bateþi joc de noi. mãi Gavrilã. ºi povestea cã ieºise numai din spital. Mergeau numai noaptea. prins la garã cu fetele? . altfel suntem pierduþi. o sã ne ducã cu pazã. . Au încercat sã treacã. . ºi altul slãbuþ ºi deºirat. .Cum te cheamã? l-au întrebat pe Gabi.. Acolo putem sã rãmânem fãrã picioare. ªi le-au dat la amândoi câþiva pumni. a spus Gabi. Dar din nou nenoroc. aºa ne cheamã. o sã ne omoare românul ãla pãcãtos de la miliþie din Timiºoara. I-au dus la garã cu duba ºi au ieºit pe peron. Au ajuns la frontiera lânga vama sârbeascã. Acelaºi câine i-a gãsit ºi a ridicat grãnicerii care i-au înconjurat. sunt sãtul de comunism. somându-i sã se predea. nu te-ai liniºtit? Ce eºti nebun..O sã vedem.Dacã o sã ne trimiteþi îndãrãt în România. fusese bolnav de gãlbinare. dar sã ºtii: o sã fugim în orice moment favorabil. S-au început cercetãrile.Gavrilã. Peste douã zile i-au dus doi miliþieni sârbi la garã. Nu aveau încotro..Bine. Trenul era deja în garã. . ca sã-i urce în trenul spre Belgrad ºi acolo sã-i predea românilor. Sârbilor nu le venea sã creadã. Ciocolata o mâncau.. l-au întrebat pe celãlalt.Gavrilã Buju. Au rãmas numai Gabi ºi Gavrilã.trecut graniþa sârbilor aºteptând din nou noaptea. –5 6– . I-au dat pe mâna miliþiei. Dupã câteva zile au fost anunþaþi cã o sã fie duºi la Belgrad. O sã vã dea gata acolo. ºireturile.Ce.Te trimitem înapoi la românii voºtri. . care avea cureaua mai jos de buric.Cum. Nu puteau merge atâþia oameni împreunã. Trebuie sã fugim. împãrþind-o. doar n-o sã mergem singuri. ziua se ascundeau prin pãduri ºi dormeau. . . le-au luat banii. Ajungând la Belgrad. prostule? ªi iar pumni. dar cum. . mã. vrei sã stai viaþa întreagã la puºcãrie? Mã. a rãspuns Gavril.. Gabi. dar le-au lãsat actele.Dar pe tine. i-au prins. e rãu de noi.Noi suntem amândoi Gavrilã Buju. Gabi i-a lãsat aºa cum se învoise. se forma pe loc în Lubliana. a zis Gabi. acuº o sã vã dezbatem dinþii. iar o sã fug peste un an sau doi. Le-a dat schiþa cu drumul spre graniþa italianã ºi s-au despãrþit. . mã. . înainte de a ajunge la sârma ghimpatã.Eu am fost. . la noi. au strigat sârbii.Bine. un sergent burtos. Îi conduceau doi sârbi. . Sârbii le-au scos curelele. sã le ajungã ºi mai departe.Gavrilã Buju. .

Ajunºi acolo. care îmi cerea viþelul. Au ajuns la uºa vagonului. Cãlãul îl bãtea la tãlpile goale cu bulanul zicându-i: . o sã fie totul bine. mergeau deja a doua zi spre graniþã. . . Erau amândoi morþi de obosealã. Decât în România mai bine moartea.Pãi. tot pe mâna mea ai sã ajungi ºi atunci o sã-þi tai picioarele. când o sã potrivesc eu timpul.. dar a trebuit sã plece. .Mai bine murim. nu puseserã nimic în gurã. ne-au lãsat documentele. dar liberi. numai sã scap de aici.Dacã o sã mai fugi. ºi ei o sã ne ducã la Belgrad. Dumnezeu þine cu noi ºi nici lui nu-i plac porcii ãºtia de comuniºti. Gavrilã dupã el. ºi-l bãtea ºi mai vârtos. Mãi. se ridica. în drumul lor nu era nimeni. dacã vom veni singuri ºi ne vom preda. Gavrilã dupã el. Gabi i-a zis lui Gavrilã: . Ziua unul dormea trei-patru ore. Pânã când nu ºtia nici unul din ei. Gabi sa repezit la a doua uºã. Vedeau tirurile care treceau cu vitezã mare. Au – 57 – ..Mãi Gabi. ªefului de la minã. proºti mai sunt sârbii ãºtia.Fii atent. hai la miliþie.. Gabi s-a urcat primul. le-au zis. ca niºte mieluþi. mãgarule. degetele ieºiserã afarã.Gabi.. Au ieºit la ºoseaua principalã. Gavrilã nu mai putea merge. a deschis-o ºi a sãrit pe peronul celalt. din nou cãdea. . stui! striga burtosul. fugeau mai departe ºi nu se mai auzeau strigãtele poliþiºtilor. . . Sã þii minte. Ieºise la un drum de unde se vedeau niºte tufari ºi copãcei. Gavrilã. dar se temeau sã nu-i caute prin aceste locuri. dar erau bucuroºi cã scãpase ºi nu trebuiau sã plece în România. ei credeau cã noi suntem niºte copilaºi ºi o sã stãm cu mâinile în sân. care doresc sã trãiascã pe spinarea altuia. ne vor ierta. asta a fost minunea. am sã-i trimit eu un viþel din strãinãtate. s-au oprit ca sã-ºi tragã sufletul. Ei o luase la fugã. hai sã ne predãm. decât sã ne predãm. grãbindu-se spre punctul de trecere al frontierii. Mergeau numai noaptea. Nu mai aveau puteri. sã te þii de mine. dar fugeau mai departe.. Pânã s-a urcat burtosul ei erau la vreo 50 de metri.. orientânduse dupã ºoseaua principalã. trecuse sub niºte vagoane. Burtosul ºi deºiratul stãteau lângã scãri. cãdea. se fereau de sate ºi orãºele.. El îºi amintea de cele întâmplate cu el la Timiºoara ºi strângea dinþii.Urcaþi-vã. sã cãdem din nou în mâinile cãlãilor! rãspundea Gabi. Trebuie sã fugim. se temeau sã nu fie divulgaþi de locuitori. tãlpile pantofilori se rupserã. Erau uzi leoarcã. Abia îºi târau picioarele. murim dragã.Ei nu ºtiau nici unul româneºte. care ducea spre Italia. celãlalt stãtea de pazã sã nu-i vadã nimeni. Nu mai puteau respira. fãrã sã se mai uite înapoi. Dar era prea târziu. Erau flãmânzi.Stui. altã ieºire nu avem. gâfâind greu. nu mai pot. bãiete.

.Dragã Gavrile. zburau rachete ºi dãdeau alarma.. Rachetele ar fi luminat totul ºi i-ar fi vãzut imediat.. ºi era destul de gros. Au cãzut amândoi în iarba înaltã. Era foarte greu sã te urci pe el. aici e imposibil de trecut sârma. cãci era greu de crezut cã cineva ar fi putut sã se urce pe acel copac fãrã crengi. suntem liberi. Au mers mai departe. s-a rupt totul în mine. aici e aici.ajuns la frontierã. i-a ºoptit Gabi. aºezat pe iarbã. Vãrul lui era mai înalt ºi mai puternic. Sã ne ajute Dumnezeu... cã ºi aºa suntem nenorociþi.Aoleu. Te rog. eu nu pot sã mã miºc. care a distrus bisericile ºi i-a bãgat pe preoþi la puºcãrie.. de a ajunge în þara doritã. Inimile le bãteau puternic. a ºoptit Gabi. A simþit cã totul s-a rupt în el. S-au cãþãrat pe el cum au putut.. Nici pânã azi nu ºtiu cum au ajuns în vârful copacului ºi de acolo se uitau cum în camionetã erau grãnicerii care controlau graniþa. ºi tu vezi. durerile erau straºnice. . Cu farurile luminau totul ca ziua. Trecerea gardului italian nu era o problemã. ei s-au coborât pe creangã. . ca niºte ciocane. A sãrit peste cele douã garduri sârbeºti cãzând lângã cel italian. goluþ. era atât de mare cã la început n-a simþit durerea. -Mãi Gavrilã. pentru tot ce am fãcut pentru tine. Dupã ce s-a dus camioneta. –5 8– . El a observat cã gardul avea fire electrice ºi dacã te atingeai de el. aici erau trei garduri de sârmã ghimpatã. cã m-am întors dupã tine din Italia ºi te-am adus la libertate.. Au înconjurat vama.. ne-a mai rãmas un pas. Grãnicerii nu se uitau în sus. Era întuneric beznã ºi trebuia sã pãºeºti pe creangã foarte atent. Gavrilã l-a luat în spate ºi l-a târât cum a putut la o distanþã de vreo 300 de metri de la sârma italianã. foarte înalte. cã n-am fãcut nimãnui rãu ºi vrem sã scãpãm de toatã rãutatea comunistã. vedeau cum tirurile intrau în vamã. dar era la o înãlþime de aproape cinci metri ºi copacul era gol.. primul a sãrit Gabi. cã nu pot sã mã miºc. ajungând la un gard mare.Mãi Gavrile. Ajunºi la capãtul crengii. Apoi a sãrit ºi Gavrilã.. . dar la un moment dat au auzit cã vine o camionetã pe un drum îngust între cele douã garduri. trebuie sã ne ajute. Gabi a observat lângã sârmã un copac cu o creangã ce atârna peste cele douã garduri de sârmã. dibuind fiecare palmã... dar ei au avut noroc cãci nu i-au vãzut când au trecut încolo ºi dupã câteva minute s-au întors. în România n-o sã mã mai duc. ajutãmã. cãci nu era din sârmã ghimpatã ºi l-au urcat uºor. dar dorinþa de a scãpa. privind gardul. Acum a simþit cã nu se poate miºca. am ajuns în Italia.

cum a plecat în România dupã vãrul sãu Gavrilã. mai departe un moºuleþ pãºtea oile... O pâine plinã cu mortadella. . Gabi vorbea biniºor italiana. care era la vreo 90 de kilometri. ºi-au luat rãmas bun de la el ºi au pornit-o în jos spre drumul. Plângea ºi-i îmbrãþiºa când pe unul. întregi ºi acum mergeau. flãmânzi ºi însetaþi. aºa slabi. de curajul ºi bãrbãþia lui Gabi. pe care-l arãtase moºul. Aici bãtrâna ºefã când i-a vãzut. Soarele era sus de tot când s-au trezit. unde Gabi era înregistrat mai înainte. dar tatãl vostru? În sfârºit ei s-au ridicat. Dar ei nu ºtiau aceasta. cã atunci când consulul Canadei a citit dosarul . prãpãdiþi.. nu-i venea sã creadã când a aflat istoria pe care o povestea Gabi. informând organele respective de aceastã întâmplare a tinerilor... când i-a zãrit. A scris din nou dosarele. Moºul crezuse cã ei s-au ascuns în iarba aceea mare ºi fãceau dragoste. l-a liniºtit spunându-i cã sunt refugiaþi din România. s-a speriat. gândindu-se la viitorul lor. cã erau teferi. cum a crezut el când i-a vãzut ridicându-se din iarbã. S-a uitat lung la el. Ei nu sunt acei tineri. a dorit sã-l vadã personal. Vãzându-i atât de hãmesiþi el a mai scos o pâine micã ºi le-a întins-o. Au ajuns la Trieste. de foame ºi sete. la tot ce-i aºtepta mai departe.deasã ºi au adormit de obosealã..Bambino. I-a întrebat: . plecaþi de aici. s-a speriat ºi a început sã strige: . cãci douã zile nu pusese nimic în gurã.Che curajo? Che curajo! striga ea mereu. ºtergându-ºi pe furiº lacrimile care i se rostogoleau pe obraz. voi sunteþi niºte tineri sexuali. mai întrebându-l câte ceva. În ochii lui se citea mila faþã de aceºti bãieþi tineri. trecuþi prin aºa încercãri. unde-i mama ta. Gabi îi povestea cum au trecut graniþa. Bãtrânul se uita la ei cu jale. A scris aºa de frumos ºi amãnunþit. cãci ei trecuserã graniþa prin alte locuri. Moºuleþul italian. Gabi i-a mai cerut ceva de mâncare. apoi i-a zis: – 59 – . trebuiau sã meargã mai departe. la campusul refugiaþilor. Au pornit-o spre Trieste. Cu toate cã pe Gabi îl durea tot corpul. cum au scãpat ca prin minune. Era ora patru dupã amiazã. unde Austria era mai aproape decât Italia.. parcã cântãrindu-l ce bãrbat este. Lângã ei stãtea un câine lup. Erau fericiþi cã scãpaserã de râia comunistã. cum nu pusese nimic în gurã decât niºte mure gãsite în pãduricea în care se ascundeau ziua. ei erau morþi de obosealã ºi dormeau.. Via. cã îi venea sã urle de durere. când pe celãlalt.Via. Le-a mai dat apã pe care o avea într-o sticlã. Moºul s-a milostivit ºi le-a dat un sandvich pe care ei l-au înfulecat din câteva înghiþituri.

Era o fatã frumuºicã. avea de toate. italianul cu o mânã. Canada nu i-a aºa categorii. Nu puteai ieºi când doreai.. Luase parte la rãzboi ºi devenise schilod. avea doi feciori.. fiind trimis încoace. Gabi a nimerit la un italian Marco. unde erau mulþi oameni împreunã.Bravo Bujule. Latina. Mai târziu Gabi a aflat cã nu era adevãrat. ca odinioarã în timpul sclavilor. trebuia sã-þi ceri voie. unde lucra Gabi. Avea o grãdinã mare. cãci Gabi se stãruia ºi fãcea totul cu tragere de inimã. Din campusul de la Trieste au fost mutaþi în alt orãºel. Gabi a lucrat tot timpul. Banii îi luase miliþienii sârbi ºi-i lãsase goi puºcã. ocupându-se cu creºterea zarzavatului. cam grãsuþã. celalt lucra la Stock Market. În gospodãria lui avea un escavator mititel. dar a dorit sã-i despartã unul de altul. Erau în camere câte doi. ce trãiau la Roma. se tocmeau cu plata ºi-i luau cu ei la lucru. Marco. Dar nu pot sã-l accept pe vãrul tãu. cã nu aveau bani. aºa bãieþi pot sã-ºi facã de cap ºi în Canada. În campus mulþi emigranþi doreau sã lucreze. care-l ajuta sã lucreze la volan ºi cu o mânã.. Giorgio care era împreunã cu el lucra la un restaurant chiar lângã mare . Lagãrul de la Trieste era înconjurat cu un gard ºi regulile erau mai severe. Aveau lucrul lor. nu mai vroiau averea pãrinþilor. câte vreo douãzeci. acasã. Aceºtia veneau. noi avem nevoie de aºa bãrbaþi! Noi te acceptãm. era rãsfãþatã de pãrinþi. putea sã-l accepte. Ei ieºeau la poarta campusului.se numea Adriatica.. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba. doar cine poate ºti ce e în capul lor. ºi singuri se îngrijeau de curãþenia. Mai avea italianul o maºinã micã cu o cutie de viteze hidraulicã. apoi s-au dus la pescuit. Pentru prima oarã Gabi vedea aºa transmisie. cu care Gabi sãpa canale pentru irigaþie.. Gabi. În campusul de la Latina trãiau în niºte bãrãci. sã mai câºtige ceva. O zi a lucrat ºi Gabi acolo. cãci era singura fiinþã lângã bãtrâni. care avea o singurã mânã. alegeau oamenii. aºteptând sã vinã italienii. Italianul Marco era mulþumit de el. Lagãrul de la Latina era la vreo 100 de kilometri de la Roma. trei oameni. Uneori Gabi umbla cu acea maºinã împreunã cu italianul la diferite treburi. i s-a spus sã fie gata de plecare în Canada în luna octombrie. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba mai mult. de ordinea din camerã. Poate se temea cã împreunã. aºa cum fusese acceptat în campusul de la Latinã. –6 0– . Lina. fiindcã nu are nici o calificaþie. cã nu aveau bani. Cu bãtrânii stãtea fina lor. Italienilor le convenea. cãci plãteau mai puþin. în România nu erau aºa maºini în acele vremuri. la fermã sau la firme. unul era avocat.

Ea îi zicea: -Tu eºti un refugiat brutal.. Odatã. Acolo venea ºi Lina. S-a ridicat murdar de glod. strigau ei. frumos. adicã o pâine micuþã cu salam ºi cu de toate altele în ea. dar teafãr.). sã nu piardã timpul cu drumul. unde erau alte moravuri. Lina are un Fiat roºu. Vroiau sã-l sperie.Uite. Avea 420. Cu Angelina se sãrutau deseori. Când ploua ºi nu putea lucra cu escavatorul. Gabi nu i-a – 61 – . nu ºtiau cã el e din emigranþi ce cautã fericirea acolo unde nu întotdeauna o gãseºti.Era cu un an mai mare decât Gabi. Putea foarte uºor sã se foloseascã de ea. Patronul nu-l lãsa sã se ducã la campusul de la Latina. lubeniþã ºi alte zarzavaturi. e frig straºnic acolo ºi o iarnã grozavã. spunândui cã Italia e cea mai frumoasã þarã ºi aici e mai bine decât în America. Nici în Timiºoara fetele nu se þineau de el ca aici. I-au spus: . Fetele din oraº fluierau dupã el. A avut noroc. varzã acrã. dar sã nu mai mergi cu motocicleta aia. Acolo era bine pentru Gabi. zãpãcit. avea 20 de ani. poþi sã-l iei oricând. Eu am acolo veriºori în provincia Alberta.. îl þineau cu dinþii. i-a dat chiar un apartament mic pe gratis. repara.. searã de searã. el nu. dar se temea sã nu rãmânã gravidã ºi atunci ar fi fost nevoit sã rãmânã cu ea. au aflat.000 de lire pe sãptãmânã. ba una ba alta. Lina.Nu pleca. ceapã. scârbos (Refugio schifaso) – destrãbãlat. ardei. Când patronul ºi fiica sa. la o curbã mare cu vitezã. Cred cã doreau sã se cãsãtoreascã cu Lina. pe atunci 1000 de lire fãceau cât 1 dolar american. Gabi îºi cumpãrase o „Vespã” – o motocicletã cu care venea de la Latina pânã la Marea Mediteranã – vreo 30 de kilometri. Gabi mergea la o benzinãrie ce avea un atelier de reparaþii sau lucra pe la blocurile italianului. ªi azi în Italia oamenii se îmbrãcau bine. el se îmbrãca cu haine italiene. rãmâi aici la noi. vopsea. (Panini era un sandvich. a dat într-un ºanþ.. . ei dominã globul cu hainele lor aºa de elegante pe care le fac. dacã omul avea simþire. dar el într-o zi le-a spus cã e înscris sã plece în Canada. roºii. când îl vedeau pe stradã aºa de frumos ºi bine îmbrãcat. unde fãcea de toate. iar ziua venea la fermã aducândui lui Gabi „Panini” ºi o rãcoritoare.. ea dorea ca el sã rãmânã. Tatãl ei începuse sã-i facã reproºuri lui Gabi. muºtar. cãci patronul avea mult pãmânt ºi avea de toate: castraveþi.. s-au alarmat. Gabi curãþa canalele pe unde curgea apa. am vãzut totul când i-am vizitat. cã era iarbã mare ºi a scãpat teafãr. Duminicile erau zile fantastice. era cuvânt umilitor la ei. rãsturnându-se.

marocanã. intrase frica în el. Lui Gabi i-a venit ºi plicul în octombrie. înotând. malul nu se mai vedea. nici o þarã nu te-ar fi refuzat. speriat. El nu ºtia atunci cã era –6 2– . prostuþi. Peste o lunã.. spaniolã. Gabi putea rãmâne ºi în Italia. douã de muncã... dacã ne pierdeam voinþa. Ea îi spusese ºi a treia oarã: . doar ele erau prostituate ºi îºi vindeau corpul. ºi nici faptul cã trecuse poate atâtea graniþe de trei ori.. s-a reîntors în campusul de la Latina. plicul cu toate documentele fãcute deja. retrãiau ºi se mirau cum de Gabi pleacã fãrã ei.Raportul tãu a fost extraordinar. a fãcut totul pentru el. De unde ºtia asta. dar nu era nimeni sã-l audã. Giorgio dupã el. Toþi cei rãmaºi aveau fricã cã nu vor pleca. Odatã..Gabi. se duceau cu Giorgio zilnic la mare. odihneºte-te. înnebunindu-i. la libertate. se temea cã Giorgio sã nu se agaþe de el ºi sã se înece amândoi. dacã ar fi dorit. striga Giorgio. sã ajungã la mal dupã douã ore de greutãþi. Gabi îl liniºtea strigându-i: . când aruncaþi în jos. câºtigând niºte bani. bãtrâna de la Trieste. din România am mers zile ºi sãptãmâni ca sã ajungem în Italia. aveau teamã de fete. Erau încã prea tineri.trimis la mama dracului. Se mai duceau ei la casa cu „geamurile verzi”. dar aici în câteva ore o puteam sfârºi cu viaþa. cele din ºapte în ºapte sunt acele ce ne vor trage spre mal. îi spunea ea. . valurile deveniserã mari. totul a depins de noi. ca tine nu e nimeni ºi nici n-a fost.Vezi. În suma de 6000 intra ºi guma de protecþie. Erau bãieþi tineri ºi sângele fierbea în ei. aiuto). dar aici trebuia sã trãiascã 10 ani ca sã poatã primi cetãþenia. calmeazã-te! Nu uita cã din toate valurile. unde fetele se plimbau chiar în pielea goalã. unde cu preþul de 6000 de lire puteai sã-þi alegi orice fatã: rusoaicã. cãci îl admira pentru curajul ºi purtarea lui. .. Giorgio. Gabi ºtia cã femeia. Au început chinurile despãrþirii. A început sã þipe: ajutor: (aiuto. tu eºti unicul în cele ce le-ai fãcut. Erau ridicaþi de ele când pe creasta lor. unul cu piciorul rupt. Începuse sã batã vântul. îºi pierduse cumpãtul. Giorgio era sã se înece. cãci dacã pierdeam speranþa eram pe altã lume. cã nici nu-i cunoaºte prea bine. Neavând ce face. dar le-a spus cã el nu va cerºi sau supune cuiva. . el pleca. Gabi se îndepãrtase de el. curentul i-a dus departe în largul mãrii. Ea nu putea uita cum Gabi i-a adus pe prietenii sãi. Numai aºa am putut sã biruim. acel plic atât de aºteptat ca sã plece în Canada. el trãit numai la munte? Dar au reuºit.Aici am rãmas. Ei nu se cãsãtoreau. tãrându-l în spate atâþia kilometri. ceilalþi rãmâneau încã în aºteptare. Gabi înainte.Întoarce-te pe spate. negroaicã. sã nu rãmânã gravide.

era Scoþia Nova – oraºul Montreal. cã a nimerit în paradis. zicându-i: . cãmaºa finã de varã.. „De unde atâta electricitate”. Ei vedeau ceva nou. costum alb. frumoasã. un aeroport grozav. El era îmbrãcat tot în alb. cã era o viaþã liberã. . A venit o italiancã – translatoare.Let go! ªi l-a dus la Oficiul Emigraþiei. auzind cã e român. Aici lumea era îmbrãcatã simplu. se gândea el. ci zâmbete de curiozitate. care strãlucea ca un soare în întuneric. Avionul a mai zburat câtva timp ºi-au sosit la Toronto.. Cel de la Roma era mai mic de douã ori ca acesta. el era cu un cãrucior electric... În Italia însã. De sus îºi dãdea seama de mãrimea lui. De sus se vedeau luminile oraºului Toronto. i-a dus dorul ani la rând. ciobãnelul din Borºa.deajuns sã se însoare cu o italiancã ºi devenea imediat cetãþean italian. fin. frumos. nu aºa întuneric cum era în oraºele româneºti. Era ora 8 seara. a luat genþile lui Gabi. unde toþi vorbeau de economie. bine îmbrãcat pentru un emigrant care vine aici sã câºtige bani. Dar nu. Vameºul nu înþelegea.. parcã sosise din lunã. Gabi a trecut peste oceanul Atlantic. I-a zis cã aici este o româncã – 63 – . nu plecau din þara lor. La vamã a vorbit româneºte. Când a auzit cum vorbeºte Gabi limba italianã s-a mirat foarte mult. subþire. tot ce fãceau alþii fãcea ºi el. cã totul depinde de el. nu ºtia engleza. Nimic. cãci. ajungând acolo unde valizele rulau pe bandã. a încremenit la vederea aeroportului. o mare de lumini. Aici i s-a pãrut lui Gabi. Gabi credea cã e poliþist.Aºa mi-a fost norocul. tot aici în aeroport. cãci tinerii din Italia. IV La 19 octombrie s-a urcat în avion în aeroportul de la Roma. În avionul Roma – Toronto cu 10 ore de zbor. spunea el la ai sãi. unde erai impilat... acoperit de nori ºi a sosit în Canada seara. nu fugeau de pãmântul lor. nu ca în þãrile comuniste. foarte puþini tineri. Avionul era plin de oameni. de varã. pãrãsind Europa. Înãuntru toþi se uitau la el. strãlucind de curãþenie ºi de luminã. În Canada se cereau numai 3 ani ca sã devii cetãþean. A apãsat un buton ºi a apãrut un bãrbat în uniformã. A ieºit dupã alþi pasageri. a înþeles cã el ca orice om pe planetã. Îl lua spaima cã nu avea cu cine vorbi. Dar nu era Toronto. unde era ºi a lui. de frumuseþea acestui oraº. Dar când s-a dat jos din avion. Italieneºte. nu era urã. are drepturi care trebuie sã fie respectate în orice þarã. majoritatea bãtrâni ºi bãtrâne. cum fãceau cei din þãrile comuniste. umilit ºi chiar aruncat în închisori pentru cuvintele de criticã împotriva regimului lui Ceauºeascu ºi a altora. iar nimic. riscând cu viaþa pentru a ajunge într-o þarã liberã.

cã avionul e la 23 ºi 30. avea spaimã. i se pãrea cã trecuse ore întregi.. uitându-se la orar. nici mãcar un italian. ci om ca ºi ei.Baia. l-a petrecut pânã la –6 4– . De jur împrejur birouri de sticlã. franceza ºi bineînþeles engleza.Eu sunt de la Nordul României. bãrbaþi ºi îl arãtau cu degetul. se vedea totul în ele. a spus ea. învãþând limbile maghiara. doar e nordul provinciei ºi e frig acolo.care lucreazã Past Time. rusa.Mai bine rãmâi aici. uitându-se toþi la el. Nu credeam cã eºti românaº. Lui Gabi îi reveni curajul. . Frica dispãruse...Bunã seara. în Toronto. mi-au spus cã dacã toþi italienii ca tine ar veni aici. nu-mi venea sã cred. I-a fãcut toate hârtiile.. o cheamã Helen. întârzia undeva. cã la Sudbury e o secþie ce se va ocupa de el.. i-a strigat din drum. Râdeau. pânã nu þi-am vãzut actele. A apãrut românca: . se gândea ce va fi cu el.. veniþi încoace.. n-am auzit de aºa ceva. se bucura cã a gãsit unul din ai sãi ºi încã un bãiat aºa de frumos ºi bine îmbrãcat. . sãrmani. lucreazã translatoare pentru guvern ºi o cheamã unde e nevoie. nici un român. i-a explicat totul. devenise furios. sunt deprins cu frigul. Borºa.. ar fi cea mai frumoasã þarã din lume.. A vãzut destinaþia lui Gabi spre Sudbury. când femeile ce te arãtau cu degetul. a terminat universitatea la Ottawa. revoluþia din Ungaria.Românca e programatã la 21 ºi 15 minute. ªi a fugit repede. poate tatãl meu sau mama ºtiu ceva despre aceste provincii.. De ce pleci la Sudbury. Ea era nãscutã la Timiºoara ºi plecase din România când avea numai ºase ani. Elena râdea. vorbeºte ºase limbi. se gândea „mama lor de capre”. un an la Sudbury. Veniserã cu vaporul. ucraineana. oraºe. când în România era apogeul dictaturii comuniste cu toatã brutalitatea. Tatãl ei fugise din þarã ºi apoi ºi-a adus ºi familia prin anii 1956. se holbeazã la el.La 11 ºi 30 ai avion spre Sudbury. . El a aºteptat cam vreo 20 de minute. de asta am cerut nordul Canadei. unde sunt mine ca sã am de lucru. nu li e ruºine cã-l aratã cu degetul. ... Lângã o funcþionarã se adunaserã femei. mã cheamã Helen.. dându-i toate documentele de la Roma. ªtii. sârba. ce fac aºa. Maramureº. aici sunt biserici româneºti ºi este o comunitate românã. Ar fi bine ca ea sã-þi facã intrarea ºi sã-þi spunã toate regulile. când vine avionul din Cehoslovacia. emoþii. cã n-are pe nimeni aici. o sã-þi fie mai uºor. Gabi a intrat. securitatea.. cã doar nu e urs. în biroul acela de sticlã. ea se ocupã de toþi emigranþii ce vin din Est. cã nu semãna cu alþi emigranþi prãpãdiþi. .

I-a zis în italianã ceva. cãci ºi el a trãit la Timiºoara. dar nu putea sã discute cu ei ºi sã afle. S-a speriat Gabi. În colþ a zãrit puºti ºi pistoale. El a rãmas singur cu genþile sale. explicându-i tot ce trebuie sã facã.What? (Ce?) Gabi ºi-a dat seama cã acela n-a înþeles nimic ºi cã dorea ca el sã-ºi ia bagajul. Gabi n-a înþeles nimic. Gabi se gândea cã se va risipi în aer ºi nu va mai ajunge la Sudbury. A înþeles cã nu e totul bine. i-a zis cã e patroana hotelului Sorento din Sudbury ºi cã ar putea merge acolo. scuturându-se de zãpadã. cã o camerã pe noapte costã 35 de dolari. el a luat o carte de telefoane ºi a sunat undeva. Când Gabi a terminat sã vorbeascã. dormea pe o bancã. A dat drumul limbei cã este emigrant ºi unde-i oraºul. sã plece. dar pe feþele celorlalþi pasageri erau semne de fricã sau nedumerire. unde va fi avionul spre Sudbury. Ea râdea. Ieºind afarã cu hainele lui subþirele a simþit cum îl frige gerul. sã-i vadã pãrinþii. arãta ca un miliþian.Let go! Au ieºit amândoi afarã în frig ºi au intrat într-un birou mic. Gabi s-a aºezat pe un scaun. i-a zis cã ºtie italiana. pânã ce paznicul a agãþat receptorul. Era un frig cã nici în Maramureº nu era aºa. Gabi i-a promis când va fi bogat. corpul avionului tremura de parcã avea friguri. Când a vãzut ce face Gabi. Pilotul i-a dat drumul. în care lui îi era fricã sã se urce. unde alt om îmbrãcat ca ºi primul. A intrat cu el într-un birou ºi s-a aºezat pe un scaun. neºtiind cine sunt aceºti oameni. A vorbit. În faþa lui era un om care se uita întrebãtor. Dinþii clãnþãneau. ºase persoane stãteau pe bãncile avionului dupã ce prezentase biletele la cabina pilotului spre Sudbury. La ora 23 ºi 30. Pilotul a zis ceva. el i-a spus „Yes!” ºi din nou se uita la el. va veni la Toronto. mormãind ceva în limba lui. iar el sã închidã porþile aeroportului. Când Gabi s-a dat jos din avion a observat cã pe aripi ºi pe corp era gheaþã peste tot. a dat de gheaþã ºi de o zãpadã mare. coborând. La celãlalt capãt vorbea o femeie. Paznicul l-a – 65 – . Era mai cald decât afarã. a luat valizele lui ºi-a zis: . Telefonul mergea din mânã în mânã. Cei ºase pasageri ºi-au luat genþile ºi duºi au fost. oraº cu care sunt legate multe ºi frumoase amintiri de ale lui. Au trecut în alt avion micuþ. cã doar aici era numai aeroportul înconjurat de pãdure ºi nicãieri nu se vedea nici urmã de oraº sau de sat. dar e departe de la aeroport. apoi l-a chemat sã ia receptorul. el a zis: .colþul aeroportului. Vãzându-l pe cel ce îi luase valiza. Dar a ajuns la Sudbury ºi. A vorbit câteva minute. dârdâind de frig. Avionul a ajuns la ora 2 noaptea la un aeroport.

a zis bãtrâna adresându-se ºoferului.This is Canada. nu lui Gabi.Nu.Come on! Let go! (Vino. dupã o cotiturã. Dupã niºte vorbe între ei ºi poate. . eu sunt din România. frumoºi. înghiþând bine. piano! Îi zicea el paznicului. a apãrut primul sat nu prea mare – Garson. cumpãratã în aeroportul din Roma. oraº destul de mare. a dat drumul motorului ºi a pornit-o.El e emigrantul! . da de unde ºtii italiana? Bãtrânul care tot tãcea din gurã i-a rãspuns bãtrânei: . însã aici o sã iei totul de la început”. vorbesc aceiaºi limbã. Acela s-a sculat.A. unul a apucat bagajul lui zicând: . Apoi celãlalt a fãcut la fel. Mergea pe gheaþã cu o vitezã de 120 de kilometri. bãieþaº!) ºi mergea ºi mai repede. În birou era cald. gândinduse cã s-a îmbãtat prietenul ºi tot din vina lui. ai ajuns unde ai dorit. de la Roma? a precizat mama Bellice. Unde-i mama ta.Roma-România sunt niºte þãri romanice. Au bãut în trei toatã sticla. „Aoleu! Ce mã fac eu ºi fãrã sticlã ºi fãrã viaþã!” se gândea Gabi. cu ochi cãprui.Eu sunt mama Bellice. aºa cum fac românii.Poftiþi! Unul dintre ei a apucat sticla cu mâna ºi a dus-o la gurã. Gabi i-a mulþumit ºoferului ºi au intrat amândoi în hotel. (aici e Canada. vãzând cã Gabi nu-i bãiat rãu. De la bucãtãria hotelului venea o bãtrânicã cu pãrul însurit. numai vântul ºuiera. a ripostat Gabi. boy.trezit pe cel ce dormea. Dar. tatãl tãu? Gabi i-a rãspuns: . zicându-le în româneºte: . . Cu cât se apropia mai mult de oraº Gabi îºi zicea: „ Bujule. .Pãi tu eºti un ragatio (copil). El a scos þigãrile ºi sticla. dar foarte împrãºtiat.Eu sunt din România. Au ajuns la hotelul Sorento. Din România comunistã. Gabi le-a dat ºi un pachet de þigãri. spunându-i ceva. ridicând valuri de zãpadã în faþa automobilului. În sacoºã Gabi avea un bloc de þigãri ºi o sticlã de Martini. Bele ragatio (frumos copil eºti). Dar ºoferul l-a arãtat pe Gabi: . Dupã ea venea un bãtrân: . hai sã mergem) ªi s-au dus afarã direct la maºina aeroportului ce avea ºi fare pe acoperiº aºa ca la cele de la poliþie. aºezânduse. Paznicul s-a urcat. ªoferul zicea: Sudbury! Sudbury! ºi atunci Gabi a înþeles cã a ajuns la destinaþie. micuþã. .Piano. mari. Gabi s-a speriat. Fãrã pahar. Au mers vreo 15 kilometri. apoi peste câþiva kilometri au apãrut luminile oraºului Sudbury. a zis bãtrâna italiancã. –6 6– . împrejur nici o luminã.

mobilatã cu gust.Mâine vorbim despre asta. cãci cei de la emigraþie aduseserã toate documentele lui trimise de ambasada canadianã din Roma. eu le-am sunat. Acolo unde ai dorit sã te duci azi. a surâs mama Bellice. româna.Gabi a tãcut din gurã. ºi apoi ai venit sã te stabileºti cu totul în þara noastrã. la ora 9. îndreptându-se spre bucãtãrie.Noi o sã vã plãtim cazarea 210 dolari pentru apartament cu mâncare dimineaþa. Mama Bellice o fãcea pe translatoarea. dar ea i-a spus: . . a aruncat o hainã pe el ºi dupã ce ºi-a spãlat ochii a ieºit din camerã. Cum o sã vorbeºti cu oamenii? Nu toþi ºtiu italiana.Aceºtia sunt de la emigraþie. cu condiþia sã nu schimbaþi hotelul. . care devenise un înger salvator. sunt mort de obosealã. Bãtrâna a luat o legãturã de chei ºi s-a ridicat cu Gabi la etajul doi. Nu mai trebuie. Acum ºi bãtrânii au aflat cã el e din România comunistã. În sufragerie mai erau douã persoane care se uitau la Gabi. care dormea aproape cu ochii deschiºi. Ei studiaserã deja dosarul ºi ºtiau totul despre el. ºi a plecat. cã acolo se vorbeºte altã limbã. Gabi a dormit buºtean pânã a auzit telefonul zbârnâind. fãrã limbã nu vei putea sã te angajezi la lucru. l-a întrebat mama Bellice pe Gabi. chiar ºi despre purtarea lui din Italia. Gabi a scos banii sã se achite cu bãtrâna. care era alãturi. . Gabi a intrat într-o camerã luxoasã. ce nu se putea compara cu camerele din hotelurile româneºti. . . Gabi n-a zis nici mâr. rugându-i sã vinã ei încoace. A sãrit ca un iepure din pat. ªcoala e timp de ºase luni. a zis mama Bellice. . mai bine zis în sufragerie.Nu-þi bate capul despre asta. cu de toate. Alãturi de bucãtãrie era o salã mare cu ºase mese. A doua condiþie e sã vã înscrieþi imediat la ºcoalã. îmbracã-te ºi vino jos la mâncare. S-a uitat la ceas ºi nu-i venea sã creadã.Nu mi-e foame. era mulþumit cãci înþelegea cã fãrã limbã e – 67 – . aºternute cu feþe de masã albe ca zãpada. cu flori în vaze frumoase de cristal. a spus Gabi. . cãci trebuie sã înveþi limba. urmãrindu-i toate gesturile. Trebuie sã mã duc la Biroul de emigraþie din oraº.Spalã-te.Mã treziþi. era ora douã dupã amiazã.Þi-e foame. nu le-a mai spus cã limbile sunt diferite ºi cã limba lui e cea mai frumoasã limbã ºi mai scumpã pentru el decât toate limbile împreunã. cele mai mici amãnunte despre Gabi. vã rog. unde era scris totul. a auzit vocea mamei Bellice. Hotãrâse ce sã facã cu el împreunã cu mama Bellice. a rugat-o Gabi. deschizând o uºã.

Erau între ei chinezi. Trebuie sã vã prezentaþi în fiecare lunã la sediul emigraþiei. Singurul Gabi era cu ºcoalã simplã. toþi cãsãtoriþi ºi cu copii de vârsta lui. l-a luat într-o zi. Gabi a luat masa cu bãtrânii care se interesau de toate cu acea curiozitate bãtrâneascã. de ce tinerii fug din þara comunistã. unguri. toate în beneficiul dtale. Copii lor erau patroni de firme mari aici în Sudbury. sã ºtie bine limba. În aceastã ºcoalã erau tineri ºi bãtrâni. când ei doresc sã mai afle câte ceva din viaþa asta nouã. dar se þinea serios ºi nu le fãcea curte. Bãtrâna Bellice i-a contactat pe toþi. necunoscutã de ei. vã dau telefonul de la oficiul de emigraþie cât ºi cel de acasã. de dictatorul Ceauºescu. Dar emigraþia a fost împotrivã. aducându-i la hotel ca sã-l cunoascã pe noul emigrant care vorbeºte italiana.un om ce nu trebuie nimãnui. dovedindu-i cã el trebuie sã înveþe la ºcoalã. Portugalia ºi vreo trei din Italia. deoarece apar diferite programe. polonezi. renumiþi ºi bine vãzuþi. Nic. ce aveau rude în oraº. Profesoara îl lãuda pentru silinþa lui. Gabi era nevoit sã povesteascã din nou despre regimul comunist. Iugoslavia. El nu dorea sã cadã cuiva pradã. Mai era ºi o familie de patru persoane din Africa de Sud. vietnamezi. despre fãrãdelegile de acolo. Pentru toþi aceºti oameni el era ceva deosebit. nu le venea sã creadã cã aºa ceva putea sã fie în acest veac al 20-lea. dar cel mai tânãr era Gabi. necunoscutã lor de dupã perdeaua roºie. ei nu puteau înþelege istoria lui.Eu o sã mã ocup cu treburile dtale. cehi. cum a trecut trei graniþe ºi multe alte. Doamna de la emigraþie i-a spus: . La revedere. slovaci. când peste tot tinerii sunt viitorul þãrii ºi trebuie preþuiþi ºi pãstraþi cu grijã. cu toate cã e român. Ei aveau trei bãieþi ºi o fatã. Dictãrile lui erau cu puþine greºeli. I-a propus sã lucreze la el cu 4 dolari pe orã. venea multã lume sã-l cunoascã ºi mama Bellice înflorea. de teroarea roºie. despre încãlcarea drepturilor omului. bãiatul cel mai mare al mamei Bellice. unde era situat Gabi. Acum la hotel. În clasa lui învãþau vreo 20 de persoane. dar toþi îl apreciau la studii. de închisorile pline cu deþinuþi. oameni din Cile. Gabi observa cã le plãcea fetelor. Veneau ºi nepoatele bãtrânei Bellice cu prietenele lor sã mai stea de vorbã.. –6 8– . arãtându-i aceastã firmã. Toþi erau cu studii. când povestea prin ce a trecut musafirul ei în acea þarã rea. toate adresele. spunea ea mereu. mulþi cu studii superioare.Very good boy. Ei se mirau de politica conducerii comuniste. ºtiu italiana. sã fie nevoit sã se cãsãtoreascã. avea o firmã de construcþie.. Peru. cãci atunci visele lui de a deveni înstãrit s-ar fi spulberat. . cu toate cã era mecanic. Venezuela.

sau sã le spunã cã e plecat. soþul ei era ungur. La hotelul Sorento începuserã sã vinã fete de la ºcoala unde învãþa Gabi. Avea vreo 6000 de dolari. sã nu le dea drumul.avea un dicþionar italian-englez ºi. dar frigul îl rãzbãtuse pânã la oase ºi trebuia sã-ºi cumpere ceva mai cald. ce nu-i declarase la vama canadianã. fãcea mereu progrese. unul de 20 de ani.Mãi bãiete. ea era nãscutã aici în Sudbury. dacã aº fi avut o fatã. deoarece e prea tânãr ºi sã nu facã prostii. Guvernul îi plãtea pentru hotel acei 210 dolari pentru chirie. I-a sunat doamnei de la emigraþie care l-a trimis la un magazin de mâna a doua. altceva nimic. Aici aºa fãceau rudele mortului. El aranja uneori cu administratoarea de la hotel. Maºina lor avea o caroserie ca o dubã pentru a încãrca alimentele ºi alte lucruri. aº fi dorit sã fie nevasta ta. dar ele nu fãceau faþã. Mis Dora. Era o femeie bunã la suflet. se deprindea cu greu cu gerurile de aici. câºtigaþi în Italia. Avea dreptul la niºte haine pe socoteala guvernului. altul de 18. cãci dacã ar fi plãtit cei de la emigraþie costul paltonului. ieºind din încurcãturã. trãia în alt sat. Pãrinþii doamnei Dora erau din Irlanda de Nord. ºi avea cu ea doi bãieþi. încãrcând ºi descãrcând duba lor. Deseori îl aºezau la volan ce-i fãcea mare plãcere ºi se antrena pe drumurile canadiene. L-a cumpãrat cu jumãtate din preþ ºi acum nu mai suferea de frig. Se stãruia sã nu-i cheltuie. Era ºi el interesat sã înveþe bine. dar magazinul unde îl trimiteau bãnuia cã sunt haine ale acelor decedaþi. sã ºtie limba cât mai bine. El scria multe scrisori – 69 – . Mai des petrecea duminicile cu bãtrânii patroni la hotel. dând hainele lui la magazine. ajutându-le la multe din treburile lor. venit în Canada la vârsta de 28 de ani. care aprovizionau numai hotelurile cu preþuri mai ieftine ºi Gabi îi ajuta la cumpãrãturi. fãrã a cere o platã. Doamna Bellice nu odatã îi atrãgea atenþia lui Gabi sã fie atent. Iarna de aici îl speria pe Gabi. ºi-i mai rãmãsese din cei câºtigaþi de la acei pe care îi trecuse peste graniþã în Iugoslavia. κi adusese din Italia ºi haine mai cãlduroase. era mai frig decât la Borºa lui. dar Gabi reuºea sã meargã pe la ea în musaferie. Ea îi zicea lui Gabi: . Frigiderul cel mare din bucãtãrie era oricând deschis pentru el. L-a cumpãrat din banii sãi. Profesoara. folosindu-se de dânsul. era o femeie grasã. cãci aici era mult mai frig decât la Roma. Îl luau bãtrânii ºi la magazinele speciale de alimente. iar lui îi erau neplãcut sã le îmbrace. S-a apropiat ºi Crãciunul cu bucuriile lui. mai ales sâmbãtã ºi duminica. cã putea sã doarmã pe zãpadã în el. trebuia de îndeplinit prea multe formalitãþi. unde ºi-a gãsit un palton ca o pufoaicã groasã.

cu toate cã telefonista din Sudbury ruga frumos fetele din Bucureºti. unde mii de oameni sufereau fãrã a avea vreo vinã. dar ele îi rãspundeau urât ºi nu-ºi fãceau datoria. I se pãrea cã era cu adevãrat mama lui aici. . Fetele aici nu erau o problemã. o întreba dacã ºtie sau are veºti despre Mariana lui. punea mâna la tot ce era mai greu de fãcut ºi totul le fãcea fãrã platã. Ei uneori se plângeau de copii lor. sã audã vorbã româneascã. înainte de a-i prinde sârbii la graniþa Italiei. Pãrinþii îl rugau sã telefoneze. aºa se stãruia mama Bellice pentru el ºi-i lua apãrarea când mai fãcea ºi el vreo prostie. rudelor. cã de. Aici fiecare îºi ºtia drepturile sale ºi respecta legile þãrii. cãci miliþia se agãþa de acei ce aveau rude în strãinãtate.Numai atunci vin. dar dorea sã aibã alãturi o româncã cu care sã-ºi împartã gândurile ºi visurile sale. care îi rãspundeau cu greu. Le-a spus cã refuzã la cetãþenia românã. povesteau cum i-au crescut. fãcându-le mizerii. Chiar ºi la Ambasada românã din Canada s-a jeluit. Pe strada lui din Borºa au instalat un telefon în casa Ileanei. cum munceau din greu cãrând apa cu gãleþile ºi pietrele cu mâinile goale construind acest hotel. le dãdeau bãtrânilor lacrimile în ochi. când stãtea cu ei la masã ºi le povestea despre viaþã grea a pãrinþilor. se plângea mama Bellice ºi lacrimi îi apãreau în ochii ei buni ºi frumoºi. mama sau tata. despre închisorile comuniste. pe care o trecuse în Iugoslavia. se deprinsese cu ea la Timiºoara. El nu dãduse telefonul sãu pãrinþilor. ªi cât au suferit ºi suferã ºi azi când copiii deja mari vin acum la ei numai când au nevoie de ceva. cãci îi plãcea mult. Ce-l înnebunea pe Gabi era apriga dorinþã de a auzi vocea mamei sau a tatãlui sãu. pãrinþilor. Îi pãrea rãu de ea. dragã Gabi. dacã vor continua sã-l obijduiascã pe tatãl sãu. Dar la încercãrile lui de a telefona la Borºa. securitatea de la telefoane din Bucureºti nu-i fãcea legãtura cu poºta satului sãu. –7 0– . A scris ºi la miliþia din Borºa sã-i lase rudele în pace.acasã. Era 6. ar fi trebuit sã vândã vaca pentru a plãti telefonul pentru convorbirea cu el. sã nu-ºi batã joc de ele. Coresponda cu sora Ileana. cum i-au pus pe picioare.50 dolari minutul. Ei nu puteau sã creadã cã poate fi aºa ceva. cãci ºtia cã ei. Îi rãspundeau ºi pãrinþii ºi sora Ileana cã mereu erau chemaþi la miliþie ºi interogaþi despre fuga lui peste frontierã. ei deprinºi cu legile Canadei ºi respectate de toþi cu acurateþe. Gabi fãcea tot ce putea pentru a le mulþumi de grija lor faþã de el. Duminica. Zilele treceau repede ºi mama Bellice devenea tot mai apropiatã acestui tânãr pripãºit pe aceste meleaguri strãine. putea alege orice fatã. cã le plãcea la multe. era tânãr ºi în putere. sã fie alãturi de ei mãcar câteva minute.

dar sunt român din România comunistã. vorbesc limba voastrã. o lua uneori pe Pamela la discotecã. Gabi. blonda era foarte simpaticã. Gabi se ducea uneori la pãrinþii ei sã-i vadã. Nu trecuse nici cinci luni ºi el avea carnetul în buzunar. ce o fãceau pe ascuns. L-au ajutat la nevoie. Nepoatele acestor oameni continuau sã vinã la el la hotel. chiar ºi de italienii care trãiau de mai mulþi ani în Canada. dar Gabi nu era vinovat ºi nu a fãcut prostii. îl luau ºi pe el. dar el încã nu ºtia engleza bine ºi nu înþelegea totul. Dar Gabi nu se umfla în pene. Pamela o ruga pe bãtrâna Bellice sã-l îmbuneze pe Gabi. sã mai stea de vorbã. ºi îl deosebeau de alþi tineri. dar el era sãrac lipit pãmântului. cam grãsuþã. stãteau de vorbã.. l-au mângâiat când îi era greu. mâncat de dorul dupã patria sa România. În barul din hotel mai era ºi o blondã. care-l mânca cu ochii când îl vedea. crezând cã nu e din oraº ºi e un fiu de bogãtaº. Dar ºi acolo. cã el îi place foarte mult. sufereau ca ºi el. avea pe „vino încoace” ºi îl înnebunea. El era foarte elegant îmbrãcat ºi fetele umblau dupã el.Când aveau loc festivaluri sau alte sãrbãtori la clubul italienilor. adicã examenul l-a dat cu camioneta lor. lucru destul de complicat aici. Aceastã femeie a fost ceva deosebit pentru el. Cele câteva luni trãite în Italia îi dãduserã o pojghiþã de civilizaþie. sã se mai distreze. era sãrac ºi nu dorea sã-ºi lege viaþa. El apãrea pentru mulþi ca un erou dupã acele treceri ale graniþelor þãrilor comuniste. Era ºi ea sãrãcuþã. – 71 – . de unde am fugit în Italia. Pamela care se þinea de el. L-au ajutat sã primeascã ºi carnetul de conducere de automobile mici. lucra pentru 3 dolari ºi 50 de cenþi pe orã. numai dãdea din cap afirmativ. simplu. Mama Bellice avea o mare bucurie când se ducea cu ei ºi spunea la toþi cã e nepotul lor. Hainele aduse din Italia era ceva nou pe aici. ca sã-i facã plãcere mamei Bellice. care fiind singur aici între strãini. simþea aceastã cãldurã sufleteascã de parcã ar fi fost propriul lor copil. le spunea: . Era recunoscut numai de acei italieni proaspãt veniþi în Canada. îi turna orice ar fi vrut el sã bea. îl deosebeau de alþii. Pamela. culturã. era un bãiat modest. Mulþi dintre ei se bucurau cã el le vorbeºte limba ºi el vedea cã ºi ei duc dorul dupã patria lor. spunând cã vine sã-l înveþe limba englezã. Blonda de la bar le vedea pe toate ºi îl ruga sã meargã cu ea dupã lucru.Nu sunt italian. care erau îmbrãcaþi ca ºi el. Gabi nu se putea abþine. în Canada.. ceea ce îi ºi atrãgea pe cei din jurul lui. Toþi credeau cã el e italian ºi. nepoata mamei Bellice venea la hotel ºi se ducea în camera lui Gabi. Odatã a dormit chiar în camera lui ºi mama Bellice s-a supãrat. Era o nepoatã. dupã ce stãtea de vorbã cu ei.

dar sunt bun de picior. i-a zis Gabi. Gabi? .. Am reuºit sã mã ridic ºi sã te am ºi pe tine alãturi de mine. fiind nevoiþi sã plece în alte þãri. S-au bucurat amândoi de întâlnire. Atunci nici nu îndrãzneam sã intru în acest local. Gabi a stat de vorbã cu patronul: . care a lucrat la D-ta. ce sã facã.Oare nu-þi amineºti de acel român. uite cã am supravieþuit. când era sãrac. V –7 2– . dorind sã cunoascã viaþa cât mai bine. ducea mâncarea în niºte sãculeþe de piele. Nu era singurul din Sudbury care fãcea aºa lucru. S-au aºezat la aceiaºi masã. A întrebat pe patron dacã îºi aduce aminte de el. . le dãdea idei practice. El continua sã umble la ºcoalã. Nu-i era ruºine. numai sã nu fie prea departe. . La un preþ de cinci dolari puteai sã mãnânci cât poþi. fiindcã era totdeauna plin de lume. dragã nevastã. Patronul s-a uitat lung la el ºi a încremenit: . Lângã ºcoalã era un restaurant chinezesc ce-l atrãgea. unde stãtea el mulþi ani în urmã.Nu. Gabi uneori îi ajuta.în Ialia. . . mâncarea era bunã ºi ieftinã. Într-o zi s-a dus ºi el acolo. s-a dus cu nevasta la acel restaurant chinezesc sã ia o masã. Bani de cheltuialã avea din acei aduºi din Italia. erau unii care nu aveau de lucru. când era cãsãtorit.Nu. dar se stãruia sã nu-i cheltuiascã. Mai târziu. Pe o masã era o tãbliþã pe care era scris cã restaurantul are nevoie de un bãrbat sau fatã care ar duce mâncarea comandatã acasã la client.Dumneata ai maºinã? A întrebat patronul.Eu aº putea sã vã servesc. domnule. le punea dupã gât. care punea sacii dupã gât ºi-i ducea la comandã? l-a întrebat Gabi. fânul sau altceva. primea acei 210 dolari de la guvern ce însemna ceva pentru el. a rãspuns acela. fãcând aºa cum aþi fãcut ºi D-strã când aþi venit în Canada. cum era obiºnuit la Borºa sã care sacii cu cartofi.. Nu degeaba am muncit atâþia ani. Ei se stãruiau sã fie împreunã cu Gabi sã stea de vorbã cu el.. care aveau bani în buzunar. fãcea orice lucru.Uite.Eu sunt. o femeie aºa de frumoasã ºi o soþie minunatã.Tu eºti. numai la autobus plãtea biletul dus ºi întors. unde sã se angajeze sau cum sã porneascã niºte afaceri. A fost angajat cu trei dolari pe orã.. acum avem mai mulþi bani decât valoreazã acest restaurant. Fãcea 3-4 ore pe zi. mã uitam numai cum intrau ºi ieºeau alþii. . ªi ochi îi râdeau de bucurie.

nu era uºor de gãsit un loc de muncã. cãci în acest orãºel. ªi nu hainele îl interesau pe Gabi. care trãiau acasã la pãrinþi ºi se ºtiau unii cu alþii din copilãrie. el nu dorea sã devinã înstãrit prin combinaþii necinstite. Dupã ce trecuse prin atâtea pericole. Se întreba deseori de ce a venit el aici. El ºtia sã facã bani prin muncã ºi nu vroia sã-i facã altfel. Cele cu preþuri mari din magazinele luxoase nu erau de nasul lui. unde oamenii se cunoºteau. care se ocupau cu furturi. cu o muncã cinstitã. sã trãiascã în lux. mai muncind. cãci ºi acasã multe se puteau rezolva tot cu bani. suferinþe ºi ajunsese aici. cãci aveau pãrinþi. dar banii care veneau atât de greu ºi puþini. ªi în aceastã þarã se gãseau oameni veniþi. Aproape nimeni din ei nu lucra. cãci fiecare se zbãtea pentru el. Se simþea singur. purtând-o o lunã-douã. un birt. care nu-l ajutau cu nimic. Peste tot locurile de muncã erau ocupate ºi nu era uºor sã-þi gãseºti o muncã pe specialitate. sã mai punã deoparte ceva. n-a fost uºor. fãrã de care ºi aici era rãu de tot. Uneori gândurile ce nu-i dãdeau pace îi provocau dezamãgiri pânã la disperare. regreta cã plecase din Borºa. aici. Româneºte nu avea cu cine vorbi. în þara asta strãinã. acum i se pãrea cã fãcuse o greºealã. cu amãgeli. rude care-i hrãneau ºi aveau grijã de ei. în mijlocul acestor fete ºi bãieþi. cãuta mereu sã mai lucreze undeva. în sfârºit. care i-a acordat azil ºi l-a primit pe pãmântul ei. visuri. Gabi nu era din aceºtia. adormind cu visurile sale de a se ridica. cãlcând peste trupuri spre aºi atinge þelul. Canada. orice ar fi numai sã fie ceva ce ar aduce câºtig. Cei 3 dolari ce-i primea pe orã era prea puþin ºi deseori se culca flãmând. la distracþii. aveau alte dorinþe. singurel aici. Îmbrãcãminte avea. El însã era nevoit sã înveþe. grija lor era numai învãþãtura. se gândeau la petreceri. Gândurile acestea nu-i dãdeau pace mai ales atunci când nu putea câºtiga nimic. Lucrând într-un loc. de a se îmbogãþi. Ei aveau alte gânduri. acum când era încã tânãr.. care se dãdea cu greu. unde învãþa engleza. încã nu dãduse de nici un român pe aici. Nu.. care iar fi fost pe plac. unde putea sã câºtige ºi acolo cu pãstoritul bani buni ºi se putea de trãit mai cu minciuna. între strãini. ca sã-ºi câºtige o bucatã de – 73 – . e drept. pentru a începe o afacere. vroia sã-ºi facã viaþa cu mâinile sale. Ele se vindeau pe preþuri mai ieftine ºi lucrurile erau aproape noi-nouþe. în ºcoala asta. sã meargã la ºcoalã ºi apoi sã se ducã la lucru. distracþiile ºi hainele. un bar. numai ca sã facã bani. cãci o cumpãrase din Italia. nu îºi gãsea de lucru. a deveni un om pe care alþii sã-l respecte. cãci cei bogaþi îºi schimbau des îmbrãcãmintea.Începutul vieþii sale. ªtia încã rãu limba. în putere. cumpãratã în magazine de ajutoare umanitare sau de lucruri ieºite din modã. sã mai câºtige. nu se putea deprinde cu pronunþarea cuvintelor englezeºti.

. nu se þinea pe ºea când operatorul introducea viteza a treia. cãci luau parte ºi fetele. aici era altã viaþã. cãci mulþi în acest orãºel cãlãreau caii din copilãrie. sã-ºi plãteascã hotelul ºi multe alte cheltuieli. Gabi nu era dintre aceºtia. Hotelul era scump. alãturi de discotecã. trãind pe apucate. schimbãri bruºte de direcþie. încercând sã-l dea jos pe cel care vedea deja dolarii în buzunarul sãu. ca ºi cei mai mulþi care se uitau de sus la el. Nu. care va rezista timp de cinci minute la ultima vitezã. unele de admiraþie. Tinerii ºi tinerele. dorea sã vadã ºi atracþionul. îi arunca pe podea unul dupã altul. diferite miºcãri. Se uita cu jind la unele lucruri ºi haine din magazine. dar nu putea sã doarmã prin gãri sau sub poduri. învârtindu-se. Calul era al dracului. dormind în ºoproane. ambiþia de a se ridica. La hotelul Celson au instalat pentru distracþii un cal electric într-o salã mare. þinându-se de bãuturã. care vroiau ºi ele sã-ºi arate mãiestria sa. bineînþeles. unde fiecare se ºtia unul pe altul ºi unde fiecare strãin apãrut era sub privirile lor curioase. se ridicau ruºinaþi. urlete. cãci fusese instituit un premiu de 1500 de dolari pentru acel cãlãreþ. Tinerii se urcau. fãcea sãrituri. vãzând cum erau aruncaþi tinerii ºi tinerele din ºea.. vibra ºi nimeni nu putea rezista. încercându-ºi norocul. acum trebuia plãtit de el. Calul avea cinci viteze. Calul electric fãcea diferite miºcãri. Era rând sã te urci pe cal. sã-ºi batã joc de tine. Momentele de disperare treceau ºi când se fãcea ziua. altele de batjocurã. visând sã le cumpere cândva când va fi ºi el înstãrit. Într-o searã în salã a intrat ºi Gabi. dar la viteza a treia calul îi arunca din ºea. în Sudbury. sã nu fie dat jos de pe el. care. În altã salã rãsuna muzicã popularã canadianã (Country music). Viaþa era o luptã continuã ºi Gabi era încãpãþânat. doar nu era o sumã micã. dând nãvalã în salã. râdeau ºi se urcau din nou pe cal. Tineretul. sã nu râdã de tine. venea la discotecã ºi. el fugea din nou oriunde sã lucreze. ºi trebuia sã trãieºti ca cei din jurul tãu. fiecare era mai complicatã ºi mai grea sã te þii în ºea.pâine. Se amuza ºi el. –7 4– . ªi aici erau din acei care nu lucrau. Acolo tinerii îºi încercau norocul. aruncaþi pe podea. Nu era nimic bun în primele luni ale traiului aici. zbãtându-se. întorsãturi. cãutând uneori ºi prin coºurile de gunoi. Cei ce-l încercau erau aruncaþi din ºea. dorea sã dovedeascã la toþi cã poate ºi el sã devinã înstãrit. obiºnuiþi sã cãlãreascã cu ºea ºi fãrã ºea. care fuseserã crescuþi în gospodãrii cu cãi. când tinerii cu pretenþii de cowboy erau aruncaþi din ºea. În salã râsete. trântiþi pe podea. el venise încoace sã trãiascã mai bine cu dorinþa. dorind sã câºtige acei dolari. în acest mic orãºel.

care nu se aºtepta ca cineva sã câºtige banii – 1500 de dolari. care se învârtea pe cal ºi nu cãdea. Mai ales aplaudau italienii. dar mai ales se uitau dupã el fetele. menagerul schimba vitezele. Gabi a încasat premiul de 1500 de dolari. i-au mai dat o pãlãrie de cowboy. Neavând ce face. râdea împreunã cu toþi ceilalþi.în salã era o gãlãgie de nedescris. . În salã strigãte de admiraþie. încãlecându-l. de sforþãrile cowboylor. Era primul lui noroc. aºteptând cãderea lui pe podea. ºi mai aveau niºte clopoþei mici. Dar degeaba. Gabi se þinea pe cal. Calcul parcã înnebunise. Menagerul a introdus viteza a cincea. aºteptând ca Gabi sã fie aruncat din ºea. în care au turnat dolarii. încurajându-l. Mai ales cã îi trebuiau banii. care se stãruiau sã rãmânã în ºea.Good! Very good! strigau americanii. mai îndemnatic. Dupã aceastã întâmplare. parcã erau de argint. þinându-se bine. dar Gabi era pe ºea. lãudându-l. Toþi bãteau din palme. distrându-se împreunã cu alþii. . pe care calul electric nu-l putea da jos. strigau. vânjos. încurajare. râdeau. Când mergea prin oraº. Dupã câteva secunde un ropot de aplauze a izbucnit în salã. calul sãrea în toate pãrþile. Gabi râdea ºi el. era fericit cã câºtigase. nu era din acei care cedeazã. þipete. Gabi se þinea. îl ºtiau aproape toþi în acest orãºel Sudbury. dar vorbeºte limba lor. crezând cã el e italian. care i-a întrecut pe toþi. În salã toþi erau miraþi. amuzându-se de miºcãrile calului. Dar timpul trecea ºi Gabi se þinea în ºea. Menagerul a introdus viteza a treia. odatã ce trecuse de acele viteze fatale pentru cei ce sãrise din ºea. erau bucuroºi cã s-a gãsit un tânãr care a rezistat. a coborât de pe cal cu un zâmbet ce-i arãta dinþii albi ºi puternici. Cei ce nu-l ºtiau ºi mulþi nu-l cunoºteau se întrebau cine-i acest cowboy tânãr. Ei se uitau cu interes la acest tânãr negricios. Gabi sãrea în ºea. nu prea înalt. Calul a început miºcãrile. Menagerul a introdus viteza a patra. Premiul era solid. toþi parcã doreau ca el sã câºtige. Gabi se uita ºi el. Sub privirile încremenite ale mulþimii. ultima. Din camera discotecii au mai dat nãvalã alþi tineri ºi tinere dorind sã vadã pe cel mai puternic. râsete. nu avea nici o leþcae în buzunar. Chiar ºi menagerul. povestea el prietenilor sãi. cãci nimeni nu se aºtepta la un aºa rezultat. ºi o pereche de cizmuliþe de piele pentru cãlãrie cu pinteni strãlucitori. cãci era un tânãr – 75 – . bãtând din palme. zbiera la microfon lângã scenã. copii ºi bãtrânii îl arãtau cu degetul. care-l ºtiau cã nu e italian. îi surâdea.Bravo! Bravisimo! þipa publica. fãcea niºte figuri straºnice. dar revenea din nou în ea. El conducea acest show. Gabi s-a apropiat ºi el de calul electric.

prin magazine. Gabi a întors capul. adusese multe haine frumoase din Italia. –7 6– . parcã toate femeile din oraº venise încoace sã vadã ce noutãþi au apãrut în sãlile cele mari. la showuri. din America de Sud. Poate cã mulþi credeau cã e un tânãr bogat. El se vedea de departe cã e un tânãr strãin ºi nu e din acest orãºel. admirându-l sau judecându-l. lucrãtoarele. nu câºtiga mult. ªi-au lãsat cumpãrãtorii ºi au ieºit în coridor uitându-se la ei. plin cu de toate – Rithmanhs Store. care vorbea ºi el italiana ºi o rupea niþel în spaniolã. care pãrea ca o pãpuºã ce zâmbea ºi dupã ce el trecuse cu fetele îl arãta cu mâna altor fete din magazin. Împreunã cu el învãþau la aceastã ºcoalã douã fete din Cili. Aceste fetiºcane care nu se lãsau de el. Lucreazã într-un atelier de auto. când învãþa la o ºcoalã limba englezã. Se mai duceau prin magazinele mari unde erau de toate. Erau acele vremuri. Canadienii nu se prea uitau la haine. Câºtigase bine ºi îºi cumpãrase haine la modã. dupã lecþii îl luau la braþ ºi-l duceau pe strãzi spre centru unde el le mai punea o sticlã de pepsi. Doris.simpatic. dar era vesel întotdeauna ºi gata sã se distreze. Într-o sâmbãtã magazinul era plin de cumpãrãtori. la înfãþiºare pãrea cã e bogat. dar realitatea era cu totul alta. cãci ea era acea pãpuºã. de fapt era golgoluþ. cã fetele þipau de ele.. în centru. Gabi a observat între ele o fetiþã tinericã. vânzãtoarele ieºeau de multe ori ºi se uitau dupã ei. Erau fetiþe frumoase. privirile lor s-au întâlnit. Venea uneori acolo obosit. Întâmplãtor. ruºinatã. a fugit în salã. dupã o muncã de 12 ore. fiecare dându-ºi pãrerea. Era sãrac în acele vremuri ºi cei 1500 de dolari fusese ca mana cereascã. Aici. era ºi un cinematograf unde venea uneori Gabi. Moda din Italia era frumoasã. care mai vorbeau italiana ºi spaniola. cãci aºa erau cerinþele pentru refugiaþi ca sã fie aranjaþi la lucru. cu un pãr negru ºi niºte ochi. peste tot.. Vânzãtoarele au observat cã trecea alãturi pe stradã Gabi cu ciliencele sale. Fetele parcã înnebunise. unde se îmbrãcau mai simplu ºi chiar mai sãrac. visând cã poate ºi ei vor cumpãra mâine bunãtãþi. Îl cãutau la discotecã. Ele îl simpatizau pe acest tânãr vesel. mai modernã decât în Canada. cãci ºi acolo lucrase de dimineaþã pânã seara târziu ca sã aibã bani. ªi-i fãcea sã râdã pe toþi din clasã. care parcã se uitau vesel ºi ironic la tine. În Sudbury era un magazin mare.Ãsta e cowboyul care a câºtigat 1500 de dolari! E puternic! vorbeau ei între ei. El nu umbla des la discotecã. Se înþelegeau perfect cu Gabi. Gabi era sãrac. . trebuia sã câºtige bani pentru mâncare. care povestea bancuri pipãrate. Gabi era bine îmbrãcat. Când trecea cu fetele la braþ. O elevã din clasa 13 îl observase ºi se tot uita dupã el când trecea pe stradã sau în magazin.

A stat de vorbã cu ea. care mai era ºi creþ. unde lucra o unguroaicã. un tânãr de vreo 28 de ani. Într-o zi la ºcoalã unde învãþa el engleza a venit un emigrant de loc din Ungaria. dar Gabi nu avea documentele necesare. nu era închis. cu obrazul deja zbârcit cu toate cã nu avea mai mult de 50 de ani. având o cãmãruþã cu baie. cãci în Borºa erau destul de mulþi unguri ºi el se mai întâlnea cu copii lor. Era italiancã. care erau mai scumpi decât cei canadieni. S-a dus la Banca Royal. când ploua nu se putea lucra. Dupã ºcoalã. ºi s-a hotãrât s-o cumpere. de ce stai tu la hotelul italiencei. Când era timpul bun lucra. foarte frumoasã care i-a plãcut ºi nu-ºi putea lua ochii de la ea. cãci asfaltul nu se putea aºeza pe umed ºi atunci era fãrã de lucru. Patroana hotelului. . vioi. Avea ceva bani strânºi în Italia. avea o figurã frumoasã ºi simþea cã poate sã-ºi aleagã fetele carei erau pe plac. fie fatã sau bãiat. S-au cunoscut. doamna Bellice. a zãrit o maºinã sportivã. fãcea cunoºtinþã repede ºi uºor cu oriºicine. Într-o zi. era o femeie osoasã. noul cunoscut. ªi era mai aproape de centru. pieptãnat în sus. Vom fi împreunã. a vãzut camera ºi i-a plãcut. Îl chema Loþi. Dar îi trebuiau încã bani. care te mulge de 210 de dolari pe lunã? Eu stau la un ungur. El avea douã camioane basculante. el mai are un apartament. te va costa numai 100 de dolari. producea garduri de fier pentru case. dolari americani. jucau fotbal împreunã. mai lucra ºi pentru acest italian pe basculã care-i plãtea 5. micuþã.50 dolari pe orã.Mãi Gabi. cu un pãr negru. doreau sã fie conduse la discotecã ºi în alte locuri de petreceri. Apoi învãþase la ºcoala profesionalã din Chiºinãu-Criº. ºi dupã ce au stat de vorbã i-au acceptat un împrumut de 10000 de dolari. unde erau mulþi tineri unguri. Maºina l-a costat cu taxa de stat ºi toate documentele aproape 17000 de dolari. mergând pe stradã. sâmbãtã ºi duminicã. cu care învãþa meseria. În acele timpuri el locuia tot la hotelul Sorento cu 210 de dolari pe lunã. care-i liber. Multe fugeau dupã el. morãcãnos. Cãpãtând carnetul. Lucrând aici a cunoscut un alt italian ºi alþi mici comercianþi. avea o întreprindere ce producea asfalt. ce nu-i ajungea nici pentru o masã mai bunã. Acum era obligat ca în fiecare lunã sã depunã o anumitã sumã de dolari la bancã. apoi ea l-a trimis la ºeful care se ocupa cu împrumuturile. Gabi nu era retras din fire. cele româneºti nu mergeau aici. gata sã facã ºi pozne. Italianul avea aparate de sudat într-un atelier micuþ. dimpotrivã era un bãiat vesel. El s-a mutat de la hotel la Loþi. simpatic. Gabi s-a dus la Loþi. mai lucra la un italian pentru 3 dolari pe orã. El o rupea niþel ungureºte. A trebuit sã dea un examen pentru a cãpãta carnetul de conducere clasa D.Tânãr. sã întoarcã datoria. Italianul. Nu câºtiga – 77 – .

dle. LTD. mãi bãiete. Patronul îi plãtea deja ca mecanic 16 dolari pe orã. apoi cu 8 dolari pe orã. devenise mâna lui dreaptã. basculante ºi alte tipuri de camioane.Bine. spunându-i cã cautã de lucru. meditând. sã plãteascã maºina. am cam puþini clienþi acum. Venind la ora 9. vezi uºa aia? Acolo stã proprietarul. O sã te încerc totuºi. Dupã câteva zile de lucru.Uite mãi bãiete. Gabi a dat jos cutia de viteze.Bine. rãmân. La început cu 6 dolari pe orã. dacã nu. a schimbat ambreiajul chiar în faþa casei patronului. douã fãrã platã a zis Gabi. nu din Canada. Era Northland White Trucks. Plata va fi 6 dolari pe orã. cã se pricepe la reparaþii. Trecând pe acolo. dacã o sã-þi placã. n-am nevoie.. a aºteptat sã vinã niºte mecanici ºi i-a întrebat: . . sã-mi spunã aºa ceva. sã întoarcã banii la bancã. o sã vãd ce poþi. unde e proprietarul? . pe dragalina Nobas. era cel mai bun mecanic dintre toþi ºi . Era în pericol ca banca sã-l declare neplãtitor ºi sã-i ia maºina.mult. . În acest timp el s-a stãruit ºi a obþinut carnetul de mecanic clasa A. . care se pricepea la toate ºi cu care se rezolvau toate problemele. rãmâi cu Dumnezeu. Devenise un bãrbat respectat. am lucrat pe escavator. tu eºti mecanic? . N-am nevoie. i-a rãspuns stãpânul.Din pãcate. încã nimeni nu a venit la mine cu o aºa propunere. vãd cã te pricepi la reparaþii.Sunt mecanic. dar avea nevoie de bani sã trãiascã.Mãi bãiete. . e biroul lui.Te i-au. tiruri. cel mai tânãr. un bãrbat mai în vârstã s-a oprit ºi l-a întrebat: . i s-a rupt ambreiajul. . Bãrbatul s-a interesat de el ºi i-a dat numãrul de telefon al unui patron. lucrând pe camionul basculant..Nobas. am 14 mecanici. Patronul s-a uitat lung la el. însã din România. dragã omule. dar acum Gabi avea un loc de lucru sigur. care avea atelier de reparaþii de automobile. era încã devreme.Vã rog. Gabi a sunat patronului ºi s-a dus la el. Fãcea orice –7 8– . Pot sã lucrez la dta o sãptãmânã.. Gabi a lucrat la el 9 ani. Patronul avea o încredere totalã în el. patronul i-a spus: .ªtii. spuneþi-mi. mãi bãiete. eu mã pricep la toate. Gabi a demontat un motor ºi i-a fãcut reparaþia. dle. La patron se lucra în douã schimburi. n-am auzit de aºa firmã. Nu erau mulþi bani. am fãcut ºcoala profesionalã în România.. Încearcã-mã. de ce eºti în stare. Gabi a intrat în birou a dat mâna cu ºeful. Eºti cam tinerel sã fii un specialist bun. dã-mi sã fac o reparaþie oricât de complicatã. un atelier de reparaþii de tiruri. Odatã. Dar o sã vedem.

Mai lucra ºi la italianul care se ocupa cu asfaltul în timpul când la atelier era liber. Nimeni nu ghicea lucrul acesta. cãci aºa ceva nu se mai vãzuse în Sudbury. Mai desenase un vultur pe capotã. se acomoda repede oriunde ºi se împrietenea în doi timpi cu oricine. îndemnatic. care fugea din þarã ºi pe care miliþia îl aducea acasã. frumoasã. Uneori se mira singur. sociabilã. Astea erau visurile lui Gabi. dorind sã adune bani sã-ºi vadã visul împlinit. care uneori îi ajuta pe mulþi fãrã platã. Nu se lãuda. acel Gabi care se învârtea prin þarã. maºinã mai frumoasã. cã aºa-i tinereþea. Tineretul se strângea în jurul ei. ºtia cã va veni ziua când se va evidenþia ºi el. Când se mãrea viteza. îºi vor scoate pãlãria în faþa lui. Uneori termina lucrul târziu. Uneori dormea câte douã – trei – 79 – . ªi el lucra. îl vor saluta ºi vor zice: . nu se uita la ceas. înebunea fetele. cu toate cã nu prea avea timp. la discotecã. a înfrumuseþat maºina cu diferite benzi strãlucitoare. Uite mã cum s-a întors roata. el simþea cã va veni vremea când. vagabond. un tânãr care dorea sã fie bogat. era o fire simplã. El visa. Avea succes bãiatul. Era tânãr..Uite mãi. parcã se pregãtea de zbor. cãci el nu se lãuda. admirând-o.. Nimeni nu ºtia cã îi ambiþios. se uitau toþi la ea.reparaþie. la discotecã. se þinea frumos. fãcutã dupã planul lui ºi chiar o nevastã ca o pãpuºã. unde multe fete doreau sã danseze cu el. cutiile de viteze. la miezul nopþii. sã fie respectat de toþi. lucru rar pe aici. Mai mult. ce erau mecanisme complicate pe care nu le repara oricine. κi achitase maºina sportivã. Era invitat ºi la petreceri. din munþii Carpaþi. o româncã din locurile natale. ºi se mai ducea la discotecã. Dansa bine. ãsta e Gabi din valea Lazului. Când venea cu ea pe la cofetãrii. La mulþi le plãcea acest tânãr. Maºina avea 400 cai putere. mai ales îi plãcea sã repare motoarele. nu-ºi divulga visurile ºi dorinþele. mai ales cã avea o fire veselã. El ºtia ce poate. Mergea cu ea cu o vitezã de 260 de kilometri pe orã. lucra. mai mult la bani îi era gândul. om înstãrit.. puternic ºi foarte rezistent. care nu dorea sã meargã cu oile.. sã fie cu fetele cele mai frumoase. bun lucrãtor. În oraº îl ºtiau deja mulþi. maºina se ridica. mlãdios. nu-ºi lua nasul la purtare. dar se mai aprindea uneori dupã vreo una.. cãci motorul avea 8 cilindri. când va avea o casã bunã. pe care nu le uita niciodatã ºi care aproape zilnic îi stãteau în faþa ochilor. ca pe o maºinã pentru raliuri. specialist mecanic. mai elegante. diferenþialele.. sã aibã casa lui. mai ales fetele care doreau sã-l cunoascã ºi sã fie în preajma lui. întrebându-se „ce mai vrea ºi fata asta de la mine?” Era bãiatul tuturor. se va întoarce acasã ºi toþi acei ce-l numeau pierde varã. el. doar era deprins cu munca grea acasã ºi mai era el. cã atrãgea tineretul.

ci vrea sã aibã o bãtrâneþe asiguratã. mâncare ºi îi mai spãla ºi rufele. avea un nume nemþesc. Gabi. sã danseze. Dar Suzi era geloasã ºi se înroºea de furie când la discotecã fetele îl luau pe Gabi în primire. când avea timp. nu pot da drumul motorului. aºa ca sã nu ameþeascã.. Cine venea din România povestea lucruri greu de crezut despre fãrãdelegile comuniºtilor. Ei îi plãcea Gabi. Gabi. Deseori în faþã apãrea mama Ileana care era departe ºi el nu putea sã vinã s-o vadã. dreaptã. dând în arendã restaurantul lui Charly ºi Elisabeth. Clãdirea aparþinea unui român neamþ ce s-a mutat apoi în Germania. când soarele era sus de tot. ªi Gabi venea. Era visul lui de copil ºi dorea sã-l împlineascã.. . prietenul lui Gabi. era mai micã cu un an ca Gabi...ore pe zi ºi iar se apuca de lucru. vedea cum Suzi se topeºte dupã Gabi. I se pãrea uneori cã cãzuse pe o roatã. vino încoace. care îi trimiteau bani pe chirie pentru restaurant în Germania..Gabi. uitãte la ambreiajul meu. Trãia la acelaºi ungur – îl chema Charlly Weiler. care doreau sã trãiascã altã viaþã. Dar timp Gabi nu avea niciodatã. zicea altul.. Venea acasã mort de obosealã. Nevasta lui era menajera unui restaurant în centru ce se numea Frenks Place. spunea care-i pricina. Nici de bãut nu se þinea ca alþii. nu era dintre aceºtia. Loþi. care nu înþelegeau cã orice om are nevoie de libertate. ºi era ajutatã de el.. ªi Gabi se deprinsese cu ea. liberã. Ea locuia cu ei în casã. Gabi.. oriunde putea sã câºtige un ban. ce trebuia de fãcut. Uneori dansa ºi cu el.. ªi tot aºa Gabi încolo. fãcea totul pentru el. îi plãcea sã ia în gurã o þârã. dar Gabi nu o prea lua în seamã. ca o pãpuºã frumuºicã. O chema Suzi. era gelos ºi acum regreta cã l-a adus pe Gabi în casa ungurului. Pe mulþi îi ajuta ºi oamenii ºtiau de asta. Lucra mereu. ajutã-mã. sã-i bucure pe feciori ori nepoþi cu câte ceva din munca sa.. cãci erau altele ce se agãþau de el ºi nu se lãsau rugate prea mult când el le plimba cu maºina ºi ele îi –8 0– .... Gabi încoace. uitã-te aici.. sã devinã om. Nu stãtea în pat pânã la amiazã târziu. fãrã cãlãi. ºi nu doreºte sã trãiascã în mizerie. care fugise ºi ea din Ungaria în Canada. spunea cã e neamþ din Ungaria. despre puºcãriile pline cu români.. care se învârtea mereu. era de loc din Ungaria. dorind sã danseze cu el. Lucra la mina Inco LTD... parcã era legat cu ceva de ea.. κi aducea aminte cum îl certa taicã-sãu ºi-l silea sã rãmânã acasã. cãci acolo erau tiranii de comuniºti. dar se scula dimineaþa din nou ºi continua aceeaºi viaþã. iar uneori se punea la treabã. Nu degeaba riscase el cu viaþa lui ºi venise aici sã facã bani. ºi el nu putea sã sarã de pe ea... Charly avea o nepoatã.. Tot aici venea ºi Doris. sã se ocupe cu vitele ºi oile.. nu ºtiu ce s-a întâmplat.

era una dintre cele mai elegante fete. . în toate ºcolile sportive. te-am vãzut prima oarã atunci. peste tot. i se tulburau minþile. . pot lucra zi ºi noapte. era bine educatã ºi se þinea demnã. Într-o zi dansând cu Doris. ªi când dansa. cu gust. Doris. De atunci el se uita numai la ea. De atunci toþi au început sã vorbeascã despre tine. de curajul tãu. dar ea îi refuza. Am ajuns aici la voi. dar ea se þinea la o parte. El vedea cã ºi alþii o invitau. când te-ai urcat pe calul acela electric.A! a exclamat Doris. Avea o casetã cu muzicã româneascã. simþindu-i corpul tânãr. italian? . ºi el a trecut la volan. . . cu cântece de Zamfir Gheorghe. El observa cã mulþi tineri o urmãreau. Român-România! Aoleu! a strigat Doris. Se vedea cã pãrinþii o þineau în mâini. .Nadea Comaneci. prin mari suferinþe. Într-o searã.Sunt român.Dragã Doris.. aproape de ora douã noaptea. ºi Doris nu se ducea acasã.Gabi.Ce muzicã e asta? l-a întrebat Doris.cedau uºor. voi lucra zi ºi noapte sã mã fac om înstãrit ºi respectabil. În maºinã a rãsunat muzicã româneascã. îi fãceau curte ºi o rugau sã stea de vorbã cu ei. Gabi a început sã-i povesteascã despre viaþa sa. Tu ce eºti. . dupã ce se va închide discoteca. dansând numai cu el.Urcã-te. O gãsise în unul din magazinele din Sudbury. La noi la ºcoalã ºi nu numai. iar lui.. Gabi a luat-o pe Doris de mânã ºi a condus-o la maºinã.Nu. fetiþa care în 1976 a fost la Montreal. Era deja ora patru dimineaþa. apãreau zorile. i-a zis el. tinerii aveau pozele acestei românce minunate. se lipea de el. dar cândva voi fi ºi eu bogat. eu am trecut prin multe. la olimpiada când Nadea Comaneci a bãtut toate recordurile. Gabi a trimis-o pe Suzi sã plece singurã acasã de la discotecã. la fel ºi radioul. cãci nu sunt un leneº. o invita la dans ºi de fiecare datã ea se lipea de el. Sunt din – 81 – . a strigat Doris ºi brusc l-a sãrutat pe Gabi drept pe buze. El îi fãgãduise lui Doris sã o ducã acasã cu maºina lui. ce cânta la flaut. Dar Doris nu i-a spus cã a pariat cu fetele cã se va apuca de capul lui ºi-l va cuceri. Eu nu mã tem de muncã. despre cele trãite. Eu ºi pãrinþii mei am fost la Montreal. ghici cine sunt? a intrigat-o el. în Canada. mlãdios ºi fierbinte. ºi acum e afiºat portretul Nadei. Sunt sãrac. Doris se îmbrãca frumos. Toþi copiii. Când s-a închis discoteca. Dar ea nu a putut ghici. ea i-a zis : . toate fetele erau înebunite dupã tine. Era vreme târzie. fraged. continua s-o laude Doris fãrã sfârºit. parcã era proprietatea ei. Televiziunea noastrã numai de ea vorbea. ªi mie îmi placi.

cã stã cu chirie la unchiul ei ºi se mai îngrijeºte de ea. Lângã casã erau parcate douã maºini lungi. la toate cele întâmplate. de model vechi. numai aºa voi înþelege cine eºti. . sã sufere. oameni îndrãzneþi ºi curajoºi.Opreºte.. la înfãþiºare modest. care-i plãcuse de când îl vãzuse prima oarã acolo în salã cãlare. Doris nu dorea sã iasã din maºinã. ºi a ieºit afarã. el e sever cu mine.Dodgeul ãsta marou e al meu.. . lungã.Unde ai fost? –8 2– . supãratã foc. El zbura cu maºina sa sportivã. i-a zis ea. cerându-ºi scuze cã s-au reþinut aºa de târziu ºi leau provocat îngrijorãri.E frumos acest tânãr.. Niciodatã nu se mai întâmplase aºa ceva. ca sã se îndeplineascã. . parcã s-a întâmplat ceva frumos. Gabi ºi-a luat rãmas bun de la ei. e dnul Gabi! Mama lui Doris s-a uitat la el. Nu tatãl. trãgând perdelele într-o parte. ceva pentru care va trebui sã lupte. se simþea atât de bine alãturi de acest tânãr simpatic. cã locuieºte în aºa zonã. apropiindu-se. Acum Gabi nu ºtia ce sã spunã. a vãzut-o pe Suzi care-l aºtepta cu ochii plânºi. pe calul electric ºi a înþeles cã e un bãiat curajos. Doris ºi Gabi au ieºit din maºinã. fiindcã speram sã mã duci tu acasã. Lui nu-i venea sã creadã. . se gândea el. pãrinþii nu dormeau. îi venea sã plângã de durere de cele amintite. care stãtea în faþa casei lor. ca o razã de luminã într-un întuneric profund. duios. erau îngrijoraþi cã fiica lor nu e acasã la aºa vreme. A vãzut-o pe Doris alãturi de Gabi în maºina sportivã. Gabi. simþind cã în viaþa lui se ivise ceva nou. dar ºi de bucurie. intrând în camera lui. N-am venit cu maºina mea la discotecã niciodatã. încãpãþânaþi. În ochi i se citea furia de parcã ar fi dorit sã-l distrugã. În casã erau aprinse toate luminile. cu o privire inteligentã. ce nu simþise niciodatã rãsãrea acum în inima ºi mintea lui. Mama ei a observat maºina lui Gabi. dar sã-l aduci ziua.. Ceva nou. bun sau rãu. Cu cine se leagã el? Ce vrea fata asta de la mine. mi-a cumpãrat-o mama.Mamã.munþi ºi muntenii sunt aprigi. Reîntors acasã. simþind ceva nou în viaþa lui. din cele scumpe. Gabi i-a povestit totul. Alãturi de ea un tânãr cu pãrul negru. El ºtia cã aici trãiau cei bogaþi care aveau vile mari. . eu locuiesc aici. ce fel de om. Gabi vedea cum se uitau pãrinþii fetei din când în când prin geam. se gândea cine e fata asta. Se gândea la viaþa sa trecutã. puternic ºi ambiþios. nu noaptea. o aduce la discotecã. chiar ºi despre Suzi. Mai mult nu i-a spus. apoi la fiica sa. Ducând-o acasã au ajuns cu maºina într-o zonã numitã Bell Park.

îmbrãcatã elegant. a rãspuns Gabi cu ochii plecaþi. polonezi.Nu am fost cu nimeni. în care juca el. Erau multe echipe. croaþi. formate din italieni. Gabi mai juca ºi fotbal. Liniºteºte-te. Dar Charly antrena o echipã de scoþieni ºi l-a convins sã joace în echipa lor. când au vãzut-o ºi au înþeles cãl cautã pe Gabi. Dar gândurile lui erau la Doris. dar dacã se întâmpla aºa ceva. . Cu toate cã echipa scoþianã. la meciuri veneau mai mult europenii. numai cu tine voi dansa. lãsânduse sãrutatã. n-o sã mai merg la discotecã! Numai cu tine. uneori îl apuca dezamãgirea.. intrarea era liberã. Gabi juca pentru o echipã italianã. Suzi ºi-a ºters lacrimile.. Chiloþii ºi bocancii îi cumpãrau jucãtorii din banii lor. El ºi aici.Ajunge. Se gândea mult la ea. avea o faimã nu prea bunã. Toate echipele doreau sã-l aibã de jucãtor pe Gabi. Venea cu prietenele sale ºi mereu îl cãuta pe Gabi. Chiar dacã îºi vor lega viaþa. cãci nu-i poate oferi nimic din ceea ce are.. ca omul pe care l-ar fi iubit sã fie lipsit de ce are nevoie în viaþã. Suzi! Aºa cum totul are un sfârºit. au rãmas cu gura cãscatã. ferindu-se de alte întâlniri. bani nu aveau. . Aºa îi spunea. era rezistent. . în Sudbury. Scandalul a durat un timp ºi Suzi a izbucnit în lacrimi. în salopetã unsuroasã. l-a întrebat ea duios.. echipe mixte „Airis” ºi „Scotland”. Se stãruia sã nu se întâlneascã cu ea. – 83 – . Gabi a ieºit din atelier.. cãci se lega mereu cu alte fete ºi în acest oraº mic se ºtia totul. când jucau scoþienii. se vedea ca printr-un geam de sticlã. ungurul.. Doris aflase cã el joacã fotbal ºi venea regulat. fugea bine pe teren ºi se bucura de simpatia publicului. murdar. Ce poate câºtiga el cu mâinile sale? Ea era bogatã. El se uita la ea. Charly. Era frumoasã. a câºtigat finala. cu ce s-a deprins de micã. Gabi.Nu-i adevãrat! Ai fost cu ea! . parcã o vãzuse pentru prima datã cã era aºa de frumoasã ºi tinericã. o sã fie totul bine.Am fost cu niºte prieteni la un pahar de bere. Au trecut câteva luni ºi Gabi se þinea de cuvânt. cãci el ºtia cã e sãrac ºi fata nu e pentru el. îmbrãþiºându-l cu foc.Unde te-ai pierdut. iertându-l. ca un vinovat. la volanul unei maºini de lux. cine sã creadã cã venise de dragul unuia dintre ei. Mecanicii. El a încercat sã o liniºteascã. nu mai plânge. ca sã nu o supere pe Suzi. þi-am spus cã am bãut cu bãieþii mei. tristeþea. cãci îl chemase. Odatã a venit la atelierul unde lucra el. cãci el juca bine. se grãbea la lucru.. în picioare cu niºte pantofi scofâlciþi. era antrenor la o echipã din Sudbury. cu ce vor trãi? El nu era din acei care s-ar fi împãcat cu gândul sã ducã o viaþã de azi pe mâine. din pãrinþi care niciodatã nu ar fi de acord cu aceastã alianþã.

ia receptorul. care nu-i dãdea sã doarmã nopþile.Doris. de sãrutul ei de atunci. se reþinea ºi nu încãlca hotarul. atunci ea nu va mai veni sã-mi tulbure minþile”. fãrã ajutorul cuiva. .Ce sã-i spunã? . de la ºcoalã venea la atelier. striga secretara. strigau mecanicii. –8 4– .Þie þi-i mai uºor. n-am bani. n-ai sã câºtigi toþi banii. cu toate cã o dorea. Trebuie sãi spun cã o am pe Suzi. care se îngrijesc de tine. se duceau la un bazin în curte. dar eu. Când venea seara.El fugea la telefon cu gândul sã-i spunã despre Suzi.. o vroia.. dar Doris nu se lãsa ademenitã ºi-i spunea: . ªi. doar ºtii cã îmi placi ºi mi se pare cã ºi tu nu eºti indiferent. ia linia întâi. Era frumoasã fata aceasta ºi avea un corp formidabil. Doris fãcea la fel. cã aºtepta sunetul ei. .. ªi atât. De ce l-a ales anume pe el? Patronul a dat ordin secretarei sã fie chemat numai când e ceva urgent.. . Uneori era obraznic. când Gabi îºi aducea aminte de ea. Dar Doris nu era din acelea care sã renunþe aºa de uºor la visurile sale.. se dezbrãca ºi ea în chiloþi ºi sutien ºi sãrea ºi ea în apã alãturi de el. Suna deseori la telefon.Pãi.. Ceva îl împiedica.. Doris însã îl credea pe Gabi. atunci voi fi a ta! Eu nu sunt o fatã uºuraticã... dar el îi rãspundea cã e treaba lui. el avea un repaus. la corpul ei ºi-l treceau fiori. râdea ea. trebuie sã-i câºtig. eu n-am pe nimeni ºi trebuie sã lucrez mult. trebuia sã recunoascã.. Dar Doris nu se lãsa. cãci o înþelegea. mai îndrãzneþ..Mã ai pe mine. ai tatã. Într-o zi Suzi a întâlnit-o pe Doris ºi ia spus de relaþiile sale cu Gabi.Gabi.Gabi. a râs ea cu zâmbetul ei drãgãlaº. cã el îºi face lucrul singur. asta trebuia s-o recunoascã el. fãcea motorul unui tir. împingând pistonul în cilindru. cã se gândea mereu la ea. . nu sunt calic. el se dezbrãca de salopeta murdarã ºi se arunca sã se rãcoreascã. Gãsim noi bani.. Patronul i-a atras atenþia cã prea mult vorbeºte cu prietenii la telefon. dar el s-a întors tulburat la lucrul sãu. tu îmi placi ºi fãrã bani. cã trebuie sã lucreze. „Nu pot sã-i moroncesc capul. Ea a plecat. îi aducea mâncare. n-am dreptul.. Lucrurile se repetau. cã-i plãcea sã fie chemat. Gabi se potolea. .Eu nu pot sã trãiesc pe bani strãini. la telefon. ca sã fac vreo afacere.. dar nu-i ajungea putere. . care-i spunea cã Suzi e numai o prietenã. mamã. cã ei trãiesc ca bãrbat ºi soþie. totuºi. El se uita la ea.Când mã vei cere la pãrinþi. fata asta nu-i pentru mine. . am mult de lucru. sunã la linia a doua. se gândea el.. ºi asta e îndeajuns.. ca ea sã înceteze cu sunetele.

. Marie din Statele Unite. i-au dat drumul îndãrãt. desfãcând ºi percheziþionând toate ungherile. nu-l oprea nimeni. dupã ce au luat legãtura cu cei de la biroul de emigraþie. parcã toatã viaþa numai cu astea se ocupase. Lucra cu ochii închiºi. Datoritã faptului cã a plecat în alt oraº. dar la vama americanã i-au cerut documentele. Marie. crezând ca are droguri sau alte lucruri interzise. cu toate cã nici limba englezã nu o prea ºtia? La orele de practicã Gabi desfãcea motorul sau transmisiile. Marie din Canada ºi Sault St. apoi le strângea din nou. fãrã nici o greutate. Cu un grup de tineri a trecut vama canadianã fãrã probleme. ca sã fie sigur cã acesta nu va închiria apartamentul nimãnui. a scãpat de Suzi. aºa cã toþi profesorii erau mulþumiþi de el. În acest orãºel mai mare decât Sudbury. i-a zis lui Gabi cã are în casa lui un apartament liber. dar la vama canadianã – alte probleme. i-au controlat maºina. Gabi nu avea nimic la mânã. cãpãtând notele cele mai bune. italianul cu asfaltul.Dta eºti emigrant. Marie avea notele cele mai bune. cãci fãcuse cunoºtinþã deja cu mulþi tineri ºi tinere. nu obþinuse cetãþenia canadianã. I l-a propus cu 150 de dolari pe lunã ºi Gabi a fost de acord. unde dupã trei luni de învãþãturã trebuia sã primeascã carnetul de mecanic de clasa A. L-au întors îndãrãt. Doris nu a mai venit.Sunt student... Cei din SOO Canada le aveau. Gabi s-a mutat la Palmerino. Era în toamna anului 1981. Se mutase de la Charly fãrã ca ei sã ºtie. nu-i dãdeau voie înapoi. A fost nevoit sã doarmã la vamã ºi numai a doua zi. Ungurul ºtia cã el plecase la cursuri în alt oraº. a zis el la vama americanã. ªi aici fetele nu-i dãdeau pace. cãci odatã eºti tânãr în viaþa ºi ce ai scãpat din mânã nu mai prinzi. Dar a ºi plecat la cursurile de mecanic în alt oraº. lucrând mai departe la Northland. Gabi încã nu avea cetãþenie ºi într-o zi se hotãrâse sã meargã sã vadã America. fãcea tot mai mult economii reuºind sã-ºi plãteascã datoriile la bancã. el locuia la un hotel plãtind 300 de dolari pe lunã. cãci documentele româneºti nu erau valabile în Canada. la Sault St. dar Gabi a plãtit chiria lui Palmerino. . fiindcã un chiriaº plecase. fãcea toate reglãrile. Se cunoscuse la SOO (aºa-i spuneau acestui orãºel pe scurt) cu o italiancã frumoasã ºi îºi mai fãcea de cap cu ea. Ce-ai cãutat la frontierã?. ªi în acest oraº erau mulþi italieni. se rãstea vameºul. Gabi la cursurile de la colegiul din Sault St. . Reîntors la Sudbury.Dupã spovedania lui Suzi. n-ai cetãþenia noastrã.. oraºul era situat chiar la graniþa cu America ºi era împãrþit în douã: Sault St. Dar nu i-au dat voie sã treacã. Acum – 85 – . Palmerino. nu poþi merge în Canada. Profesorii se mirau cum de acest strãin din nu ºtiu ce þarã ºtia de toate ºi fãcea totul la practicã cum trebuie. dta eºti cetãþean al nimãnui. cãci era încã emigrant.

dacã patronul ar fi aflat. când avea timp liber ºi nu lucra la patron. pleacã de aici! Aflase prin unii ce veneau de la SOO despre amorul lui cu italianca Angela ºi acum se rãzbuna pe el. sã câºtige bani. Contul lui Gabi creºtea mereu..banca avea încredere în el. aici îl ºtiau aproape toþi. . Îl simpatizau pe Gabi. sã se vadã înstãrit. aveau o droaie de copii ºi erau întotdeauna veseli. la italianca aceea. treburile mergeau bine ºi contul lui creºtea la bancã.Gabi. fãcea ºi mâncare româneascã ce-i plãcea lui Gabi. dând negativ din cap. în orice vreme ºi luaþi împrumut cât doriþi. El se pricepea în toate ºi executa orice comandã. Gabi s-a uitat la ea. κi gãsise un gagic. nu sã-i cheltuiascã pe fleacuri. el poate sã-þi fie tatã. Aºa s-a terminat dragostea cu Suzi. ba carburatorul nu lucreazã ºi multe altele. amintinduºi ce mâncare bunã ºi caldã fãcea pentru el. Maºinile mici le putea repara oricând. . Dorinþa lui era sã se ridice. îi ziceau ºefii. Banca e mulþumitã de comportarea dstrã.. ia ºi tu.Suzi. i-a spus ea într-o zi. nu iubit. Dar toate trec ºi cu timpul omul înþelege –8 6– . Uneori. regreta. pe podea când fãcea reparaþiile. Pãrinþii ei erau niºte oameni de treabã. la o distanþã de 350 de kilometri. servea clienþii. Când la vãzut pe Gabi. cu vreo 17 ani mai în vârstã. Suzi lucra aici. dar uneori. a înlemnit. drogurile nu erau pentru el. dar ce nu fac tinerii când le plac fetele. Clienþii veneau singuri ºi-l gãseau. dar lucra numai vara. aºa era scris în contract ºi legea apãra drepturile atelierului. nu erau bogaþi. Dintr-o parte..Treaba mea ce fac eu. Totul era bine. Suzi era profesionistã. nu vreau sã te mai vãd.ba frânele trebuiau reglate. întâlnind-o pe stradã în oraº. iar iarna familia trãia din câºtigul din varã. . . mai ales cei cu maºinile mici . Nu avea voie sã se ocupe cu reparaþia tirurilor. El trebuia sã lucreze. Reîntors din SOO a trecut pe la restaurantul lui Charly. dacã se poate numi aºa legãtura lor de scurtã duratã. uiþi de toate grijile. sã facã gãlãgie mare. era mai bogat decât Gabi. poate sperau cã el o sã se însoare cu Angela lor. tu eºti un vagabond. Angela. la sfârºitul sãptãmânii. S-a gândit ºi a lãsat-o. Tatãl ei era patron la o construcþie de case. gustã-le. El lucra mereu. i-a zis el. el lucra ºi mai mult. pleca la SOO. l-ar fi dat afarã. El s-a hotãrât sã rãmânã în Sudbury. sunteþi un client credibil. care se înegreau straºnic. cãci se culca pe pãmânt.Veniþi oricând. Sudbury era orãºel mai mic ºi mai urât decât SOO. Îi mai spãla ºi hainele de lucru. îi pãrea bine cã se despãrþise de ea. Apoi a început sã þipe la el.Eºti un vagabond. . care avea casa lui ºi un Mercedes.. când într-o zi a aflat cã ea consumã droguri.

în timpul unui an de ocupaþie sovieticã el ºi-a dat seama cine a venit sã-i elibereze. din partea ocupatã de sovietici dupã împãrþirea Poloniei. Au reuºit amândoi – 87 – . ºi i-a ajutat pe Gabi ºi Doris sã-ºi întemeieze viaþa lor.. a cunoscut-o la Sudbury. Pe soþia sa. Pentru ei a fost o femeie cuminte. a avut ºi ea o soartã grea. dar fãcând economii ºi-a strâns ceva bani. . sã ºtie dacã mai þine la el. dar câºtiga puþin. ce se vând aici în magazinul tãu. mama lui Doris. cu care sã-ºi împartã gândurile. cum îl numea el. discoteca. el alegea. te rog serveºte-mã. aranjându-se la lucru în mina INCO. bunã ca o pâine caldã. când doi cãlãi. Gabi începea sã înþeleagã cã Doris era pentru el o comoarã ºi dorea s-o vadã din nou. Doris a intrat la învãþãturã la colegiul din Sudbury. Doris se fãcuse roºie la faþã ca o viºinã. plimbãrile cu maºina prin locurile mai frumoase. Mama lui Doris avea o fire bunã. a vãzut cum procedau „muscalii cei barbari” ºi în timpul rãzboiului a plecat în Austria. Tatãl ei. refugiindu-se în Canada. Se duse drept la ea zâmbind. la universitate. ceilalþi rãmânând în Europa. Hitler ºi Stalin. . cãmãºi de noapte femeieºti. A avut o viaþã destul de sãracã. sã-l ajute. draga mea. pensionându-se. construia case. .Nu. Era anul 1982. unde a lucrat pânã la vârsta de 65 de ani. Gabi începea sã aleagã marfa. Aºa s-a ridicat ºi el.Ce. La început a lucrat la cãile ferate. se stãruia s-o trimitã la învãþãturã la Ottawa sau Londra.Bunã. magazinul unde lucra Doris. Toþi împrejur l-au observat ºi acum se uitau la ei. sutiene. ajutând familia sã nu ducã lipsã de nimic. au împãrþit lumea în 1939. cãutând cele mai frumoase ºi mai scumpe.. lua chiloþi. Peste câþiva ani a emigrat în Canada. Bunica lui Doris a fost ucisã. ajungând aici cu vaporul încãrcat cu sute de oameni pierduþi pentru pãmântul strãmoºesc. Mama lui Doris. speranþele ºi bucuriile. am nevoie de multe lucruri. soacra lui Gabi. Tatãl ei. Cu ei cumpãra pãmânturi în Sudbury. a luat-o numai pe ea. Mama lui Doris a lucrat la magazin toatã viaþa sa. A plecat în provincia Manitoba. vãzând cã se plimbã din nou cu vagabondul de Gabi. le cântãrea. Doris. petrecerile. câºtigând dolari grei. dându-le apoi în chirie. cãlcând o grenadã în timpul rãzboiului. ºtiind cã Doris umbla dupã el. Au început din nou întâlnirile. pe care le vindea cu preþuri duble peste ani. Tatãl lui Doris era de loc din Ucraina de Vest.cã trebuie sã aibã alãturi un prieten bun. Într-o sâmbãtã s-a dus la Moal. numai pentru mâncare ºi haine. devenind înstãrit. astea sunt toate pentru tine. te-ai cãsãtorit? a strigat furioasã Doris. pentru cã o sã fim împreunã în vara asta. Socrul se mai ocupa ºi cu construcþiile. care sã-l susþinã.

mai solid decât Gabi. crezând cã el e vinovatul. am avut un scandal enorm. ieºind din cabinã. vreau sã mã mut la tine! . Aceasta înfuriatã i-a tras ºi lui o palmã.. le-am spus cã nu plec nicãieri de aici. Când ea a vãzut aceasta. –8 8– . Aici l-au fãcut vinovat pe Gabi. cum ºtia el. încercând s-o calmeze pe Doris. cã te iubesc ºi nu vreau sã mã despart de tine. S-a mutat într-o zi la el cu o prietenã cu care lucra împreunã la magazin. O negresã tinericã l-a invitat pe Gabi la dans. Ascultãmã. Întorcându-se acasã. Au venit cei de la bar. a apucat negresa de cap ºi i-a tras un pumn drept în faþã. Dar Doris nu era fata sã cedeze atât de uºor. Bãtrânul spera cã iubirea lor se va termina. înfuriat. iar Doris terminase ºcoala de manageri. Doris a venit la el. þipete. cum îl numea el deschis.Dacã o sã mã mut la tine. cãci într-un orãºel mic e greu sã ascunzi aventurile. Era un dans încet ºi negresa se lipea de el. gãlãgie. Dansatorii au fugit de pe scenã. Mai aflase el ºi de unele aventuri ale lui cu fetele din Sudbury. eu am plâns. patronul era un grec. puternic. s-a dus la procuror. Bãtrânul era destul de bogat ºi nu vroia ca bani lui sã încapã pe mâna vagabondului Gabi. dacã vor fi departe unul de altul ºi va scãpa de acest pretendent la mâna fiicei sale. primind citaþie. Aºa ceva fãcea numai Doris cu el. Localul era plin de lume. A þâºnit sânge din obrazul adversarului.Nici nu vreau sã aud de aºa ceva. dupã câtva timp ei o sã înþeleagã cã nu ne mai pot despãrþi.. i-a rãspuns Gabi.. L-au înºfãcat pe Gabi ºi l-au dus la postul lor. Trãiau împreunã cu el. i-a rãspuns Gabi. burtos. tatãl meu. Þipete. Într-o searã le-a dus la discotecã. Gabi era ºi el pe scenã.Dragul meu Gabi. . Peste câteva zile. în apartamentul lui. Gabi a sãrit la el ºi l-a lovit cu capul în gurã. era o zarvã mare. la Peter-Piper. . aºa ciobãneºte. când va fi chemat. Colegul lui Doris.Nici într-un caz. au întocmit actele ºi l-au trimis acasã.. eu nu vreau sã mã cert cu familia ta. la Palerimo. care a început sã þipe ºi a chemat poliþia. Era un bãiat înalt.sã le dea învãþãturã copiilor sãi: fiul devenise doctor. urmând sã vinã la procuraturã. s-a repezit la Gabi care încerca sã despartã fetele. la apucat de gât ºi la trântit lângã cabina cu muzicã. gãlãgie. s-a ridicat de la masã pe scenã. spãrgând geamul. el le-a gãsit pe amândouã în apartament. ºi-i povestea: . mi-a spus toate relele despre tine. Cel ce se ocupa cu muzica ºi cu video era un coleg de ºcoalã a lui Doris. cabina s-a fãcut þãndãri.

. Dar Doris era frumoasã ºi-i plãcea. cãci ea a început totul. atunci voi fi a ta. nu a mai ridicat mâna la nimeni. El a cumpãrat o camionetã destul de bunã cu 3000 de dolari. Doris. dta nu eºti vinovat. . depunea pe contul ei câte 1000 de dolari pe an. Acum el se folosea de camionetã. ea nu ceda. cãci eu te iubesc cu adevãrat ºi sã nu mã faci sã sufãr.. fiindcã cea a lui Doris era pe numele tatãlui ei. i-a spus procurorul.. Se sãturase ºi el de viaþa de celibitar. S-au dus împreunã la magazin. nici om alãturi de tine. începând cu naºterea ei. îi era ºi ei jale de atâþia bani cheltuiþi în zadar. Într-o zi ea a fãcut praf automobilul ei ºi a fost rãnitã grav. . Numai mama venea pe la ei. Era ºi bunã la suflet ºi principalul era cã-l iubea cu adevãrat. Pânã la colegiu unde învãþa Doris erau vreo 18 kilometri. care. I-a dat cuvântul. ori trebuie sã plãteºti amenda ºi toate cele distruse. .Gabi. îl simpatiza pe Gabi. Acum avea 22000 de dolari ai sãi. Trebuie s-o pedepsim. Doris avea banii ei. sã vorbeascã cu ea în limba mamei. bineînþeles. rãspund eu de toate. iar ea de automobilul ei. dar ºi tu trebuie sã fii numai al meu. au ales costumul ºi toate cele necesare ºi s-au despãrþit prieteni. cãci cel vechi era plin de sânge ºi chiar rupt pe alocuri. dle procuror. supãrat. Ea era vinovatã.. N-a trecut nici o lunã ºi Doris împreunã cu prietena sa i-au fãcut ordine în apartament ºi au adus un televizor. nu mai dorea sã ºtie de ea. au hotãrât sã cumpere a doua maºinã. Cu Doris s-a împãcat. Uneori se mai întâlneau ºi îºi aminteau de pumnii primiþi unul de la altul ºi râdeau. A trecut o sãptãmânã.. Trãind deja împreunã. visa sã se însoare cu o româncã. el o dorea. Atunci Gabi a înþeles cã în Canada nu puteai rezolva nimic cu forþa ºi din acea zi dupã ce a plãtit atâþia bani. Doris dormea pe un fotoliu.Bine.Dle Buju. Mai lucra ºi la magazin. sã nu mã minþi. Gabi pe patul sãu. de toate. Ea îºi cerea mereu iertare. ori stai la închisoare o lunã de zile. A înþeles ce e judecata în Canada ºi se ferea de orice bãtaie ºi scandal.Nu. atunci hotãrãºte. vedea cã nu-i bãutor ºi se stãruie sã facã bani. eu vreau sã fiu numai a ta. întorcând automobilul la stânga ºi – 89 – . Sã ºtii acest lucru. nici mâncare caldã. promiþându-i cã o va lua de soþie ºi-i va fi credincios. Gabi a fost nevoit sã plãteascã 900 de dolari patronului grec pentru distrugerea cabinei cu muzica ºi a mai trebuit sã-i cumpere un costum colegului de clasã a lui Doris. vinovatã e fata dtale. Atunci Doris s-a hotãrât sã se mute la el.. Se chinuiau amândoi. video. Devenise un apartament luxos. Doris n-are nici o vinã. în apartamentul lui de pe Lorne street. Gabi se gândea. cãci tatãl.Jurã cã mã vei lua de soþie.

. dacã tu nu mã vrei. Bãtrânul a început sã plângã. Numai mama ei era de partea lui Gabi ºi-i lua apãrarea. întorcându-se în apartamentul lui Gabi. Se îmbãtase biniºor. a vãzut la parcare maºina socrului ºi a fratelui lui Doris..Ascultã. dar repede s-a dezmetecit ºi a înþepenit vãzând ce a fãcut Doris. Vreþi. o pansase. Plângea ca un copil. strigând cã el e vinovat de toate.. Au început din nou scandalurile cu familia ºi chiar între ei.Ascultã Gabi. de faptul cã Doris era rãnitã. cãruia îi trecuse deja beþia. nu vreau sã te mai vãd în apartamentul meu. Fratele lui Doris îl înjura ºi el. fratele ei cu soþia. Suntem ca ºi cãsãtoriþi. Nu vreau sã intru în aºa familie. Ea nici n-a dorit sã plece la spital. nu vreau sã am certuri cu familia ta. eu nu pot trãi aºa. Dar Doris..Lãsaþi-l în pace pe Gabi.ciocnind altul. cearceafurile erau pline de sânge.Pânã nu vine Gabi nu plec nicãieri de aici. Era nenorocitã cã Gabi o dãdea afarã din casã. iar pãrinþii stãteau alãturi de ea. ªi-a spãlat repede mâinile. Aici erau taicã sãu. Bãtrânul a început sã-l insulte.. Se hotãrâse sã termine odatã cu toate astea. . stând pânã ce s-a închis barul... Nu-i plãceau bãuturile. rãnitã. Era zarvã mare. neºtiind ce-i de fãcut ºi gândind ce-a fãcut Doris – a plecat sau nu din apartamentul lui? Ajuns acasã. S-a ridicat cu greu pe scãri. nu vreþi. Întorcându-se de la lucru. toþi triºti.. Eu nu o sã fiu a altuia. Mama ei i-a sunat lui Gabi din spital. Doris luase o lamã ºi îºi tãiase o vânã de la mâna stânga. Ea se uita acum la Gabi. La spitalul central a gãsit toate rudele lui Doris. El lucra în atelier. trimiþând-o la pãrinþi. enervat.Doris nu mai este fata voastrã.. Peste câteva zile Doris a ieºit din spital. neînþelegând nimic. A intrat în bar ºi a bãut câteva romuri cu pepsi. le-a strigat: . a bãut mai mult decât trebuia. numai cã el sã n-o lase. mai bine termin cu toate. dar în acea searã. sã mã cert mereu cu ei. de purtarea familiei ei.. Eu trãiesc deja cu el în apartamentul lui mai mult de o lunã. Gabi intrase cherchelit înãuntru. Am vãzut purtarea tatãlui ºi a fratelui. care era doctor. Gabi era disperat.. . iar voi –9 0– . Doris. Gabi s-a întors cãtre pãrinþi ºi fratele ei ºi a strigat: . înþelegând ce se întâmplase. atunci pentru mine nimic nu are rost în viaþa asta. În apartament Doris era în pat... e a mea ºi va rãmâne aici. Du-te acasã. Când mã întorc disearã aici. seara. dar el va fi soþul meu. el s-a oprit lângã o bodegã. s-a îmbrãcat curat ºi s-a repezit cu camioneta la spital. mama sa. încercând sã stingã focul. îndureraþi ºi supãraþi pe Gabi. a zis Doris cu lacrimi în ochi. Fratele ei.

ºi a îmbrãþiºat-o puternic. Ea se purta cu toþi la fel. Ray se mutã în casa lui. vom fi împreunã. asta e maºina ta cât ºi a mea. veniþi la noi. uite nu bea. totul ce se întâmplase îi apropiase ºi mai mult. au lãsat-o pe altã datã. La 10 mai 1987 Gabi ºi Doris au fãcut nunta lor. . cãinându-se.plecaþi de aici. îl stima ºi-l iubea pe Gabi. sãraci sau bogaþi. începând cu anul 1983. Era ca o adevãratã mamã pentru amândoi.. acum erau siguri amândoi de iubirea lor. totul e pe gratis. era din nou bunã. Ray. nu fumeazã. de ce trebuie sã suferim atâta. de ce nu vrei sã înþelegi. cãci e liber. altfel chem poliþia. dar îºi fãcuse o casã bunã cu ajutorul pãrinþilor. Mama la bãtut pe umeri. Vom fi amândoi pânã la capãt. Socrul lui Gabi a venit la ei. Soacra. Mama lui Doris a venit într-o searã la ei spunându-le: . împãcându-se cu gândul cã Doris trãia cu el. Viaþa s-a derulat mai departe. numai mama a rãmas. zilele treceau ºi ei se împãcau de minune. fiecare cu gândurile sale.E soarta ei. ce mai vrei? Oare noi am devenit înstãriþi deodatã? Adã-þi aminte. îmbunându-ºi bãrbatul. Dar dacã ea ar fi murit? Pentru ce ºi pentru cine trãiesc eu? Doar pentru copii mei. . o întreba el. cât ne-am chinuit pânã am reuºit sã facem ceva? ªi bãtrânul ceda cu încetul. – 91 – . Au rãmas amândoi singuri în camerã. îºi zicea el. nu ca românul ãsta. luaþi apartamentul lui. eu i-au toate cheltuielile de nuntã asupra mea. dacã vreþi. cãci iubirea noastrã e mai preþioasã decât toate. ºi-a cerut iertare de purtarea sa ºi le-a spus: . îºi iubea fata. Tinerii s-au hotãrât ºi s-au mutat la pãrinþi. unde au trãit vreo zece ani. Iubirea noastrã e mai scumpã.Dragii mei. .Dragii mei. Societatea de asigurare a reparat maºina ei. Plãteau numai curentul electric. Stãteau aºa îmbrãþiºaþi. o casã mare ºi frumoasã chiar lângã lac. dar el simþea cã bãtrânul îl suporta greu.Doris. dimpotrivã. Fiul lui. Au plecat toþi. ne vom folosi de amândouã ca înainte. El ºi-a cerut iertare. Gabi. Vom trãi ºi fãrã ei. oare era mai bine dacã o pierdeam pe fiica noastrã? El nu-i bãiat rãu. un bãrbat mai solid. Nunta n-au fãcut-o.Doris.. Socrul. se þine de lucru. l-a sãrutat pe obraz ºi a ieºit. Plecaþi! a strigat Gabi. întreagã. voi. s-a mai liniºtit. dar vroia pentru ea altã soartã. locuia la pãrinþi în blocul lor. promiþândui cã aºa ceva nu se va mai întâmpla ºi Doris va rãmâne la el. tatãl lui Doris. N-am avut dreptate. liniºtindu-l ºi ajutândui în toate. Cele întâmplate îi legase mai puternic. vorbea mai moale cu Gabi.

dar n-avea încotro. În 1984 Gabi. Dacã ar fi lucrat mai departe. ce atrãgea clientura.ai sã-þi faci numai costumul alb pentru nuntã. dând garanþii pe mult timp. A fost o nuntã ca în poveºti. Cu aceºti bani Gabi a cumpãrat un teren vast. Lucrul la patron nu la lãsat. Ei aveau strânºi cu Doris vreo 85000 de dolari. Gabi se grãbea ºi îi grãbea pe toþi proiectanþii ºi muncitorii. azi ar fi fost milionari. Gabi i-a pãrãsit. cu o dobândã destul de mare de 16%. cãci ei nu au dorit sã-l asculte. alteori fericit de lucrul îndeplinit. „Buju. aparatele de sudat. dar ºi suma asta nu era suficientã. ea era ca un barometru al familiei.M. spera cã totul va fi bine ºi atelierul îi va aduce profitul necesar sã se achite. vroiau prea multe deodatã. Doris mai lucra în magazinul unde mama sa era managerã. Nu dormea mai mult de 2-3 ore din cele 24. Avea cheltuieli mari. dorind cât mai curând sã înceapã activitatea sa. Atât. Moldovanu. înzestrat cu tehnicã nouã. Dar nu-i ajungeau încã mulþi bani. ªtia cã va fi o luptã pentru clientelã ºi o concurenþã aprigã cu celelalte ateliere. când dupã amiazã. ba pentru viaþã. Paving L. Doris se mira cum de rezistã el. Gabi vroia sã porneascã o afacere. cel mai mare ºi mai scump din oraº. uneori enervat. Aºa nuntã bogatã era cam rar în Sudbury.C. Restul timpului se afla la construcþia atelierului sãu. fãcându-l sã mai uite de neplãceri ºi de certurile cu cei ce –9 2– . A cumpãrat echipamentul necesar. Doris îl liniºtea. pe ºantier.D. Se scula dis de dimineaþã ºi se întorcea acasã rupt de obosealã. dar n-a fost sã fie. pe care s-a montat clãdirea atelierului. ba pentru atelier. Ceremonia a avut loc în hotelul Prezident. cãci era plãtit bine ºi avea nevoie de bani. sã construiascã un atelier de reparaþii de tiruri ºi camioane. o clãdire mare din metal. în faptul cã se pricepea la toate ºi fãcea reparaþii pe cinste. a întemeiat o întreprindere de fãcut asfalt în oraºul Hitchiner. lucra ºi acolo. ºi cu alþii împrumutaþi de la mama lui Doris. La nuntã au fost invitate 250 persoane. dar avea încredere în sine. cu aparate ºi strunguri de ultimul model. Construcþia atelierului mergea repede. Cocârlã”. Cei doi parteneri erau oameni încãpãþânaþi ºi hapsâni. A fost nevoit sã ia de la banca Royal încã 100000 de dolari. Dar ea n-a mers. Banii câºtigaþi îi punea deoparte. κi pusese capul în laþ.T. care i-a dat vreo 40000 de dolari ºi socrul care l-a ajutat cu 30000 de dolari. împreunã cu alþi doi români. B. reparaþia tirurilor ºi altor mecanisme. Visul lui era sã aibã un atelier modern. strungurile. Venea la magazin dupã ºcoalã ºi avea câteva ore de lucru. când pânã la amiazã. Cu banii strânºi de la nuntã. erau vreo 19000 de dolari. Atunci a hotãrât sã-ºi facã afacerea singur.

totul se fãcea cu grijã. voi face mâine. Clientul era învãþat ºi venea numai la acel atelier care fãcea reparaþia repede. care apãrau muncitorii de curentul electric. ori te stãruiai ºi câºtigai bine. ºasiurilor. erau învârtite cu aerul din compresoare. cãci se întâmpla uneori când compresorul avea nevoie de reparaþii. aparaturã pentru motoarele electronice ºi multe altele. Cumpãrase cutii cu diferite chei. care nu venea niciodatã la timpul fixat cã de aia era ºef. beþivan ºi niciodatã nu deveneai stãpân. Acolo munca se începea deseori cu adunãri despre construirea socialismului român sau sovietic. multe menghine pentru mecanici. de care Gabi ºtia multe. Totul aici. Aici.. Aparatele de tãiat fierul erau cu acetilenã. costa bani. ele erau mai scumpe. Aici nu fumau ore întregi sau umblau cu þigara prin atelier. în þara capitalistã. ecologiei. sau când magazionerul întârzia la lucru de stãteau toþi mecanicii ºi-l aºteptau. ori erai leneº. cãci lucrase în acel regim unde domina sistema: Nu voi face azi. Aici era altã viaþã. mari ºi mici. o viaþã cu muncã încordatã. pompe de scos sau turnat uleiul în motoare ºi punþi. dar avea burghiuri ºi cu electricitate de diferite modele. cãci firmele nu stãteau pe loc. Maºinile de fãcut gãuri. Gabi cumpãrase aparate de sudat fierul ºi aluminiul. Se montau maºini speciale pentru reparaþia blocurilor motoarelor. cu maºini de spãlat piesele cu încãlzire sau fãrã. nu mai vorbim de ºef. de ultimul model. În atelier nu se vedeau pete de ulei pe podea. ba uneori ziua se termina cu o beþie. cu toate modificãrile lor spre precizie ºi automatizare. prese de o capacitate de 80 de tone. care pentru fiecare client era preþios. despre „viitorul luminos” sau despre marele conducãtor al Þãrii româneºti – Nicu Ceauºescu. ca toate regulile pentru pãstrarea curãþeniei... Numai aparatul de control al gazelor ce ieºeau din eºapament montat cu un computer costa 30000 de dolari. birocraþie ca în þãrile comuniste. jacuri hidraulice de ridicat camioane goale sau încãrcate. dar el dorea sã fie aparate noi. modern. dar avea aparate ºi cu curent electric. nu era vânzolealã. bine ºi mai ieftin. în acest atelier. jacuri hidraulice speciale pentru desfacerea ºi strângerea transmisiilor ºi altor agregate de orice mãrime ºi greutate pentru a grãbi lucrul ºi a economisi timpul. era de ultima modã.realizau construcþia. Gabi trebuia sã aibã mecanici buni. Majoritatea lucrãrilor se fãcea cu instrumente automate ca sã recupereze timpul. simple ºi speciale. unde timpul nu se preþuia. sanitariei sã fie respectate ºi îndeplinite. cu – 93 – . era ora de repaus când þi se permitea totul. ca sã poatã lucra cu ele în orice situaþie a agregatelor.. perfecþionau mereu aparatura. dar totul depindea de tine.

nu avea câºtig. Restul de cheltuieli le plãtea Gabi: motorina. sã fie buni la toate lucrãrile ce trebuiau îndeplinite. era greu fiindcã venea dimineaþa ºi se întorcea noaptea acasã. dar dacã fãgãduia. sã se ocupe cu ei. Toate aceste reglãri Gabi le fãcea uºor. fie noi. se ocupa cu acest lucru. Patronul de la atelierul Northland plângea cã el pleacã. –9 4– . fie vechi. unde lucrase ºi-l ºtiau de bun specialist. ªi nu primea nimic pentru asta. Ed ºi Danny erau mecanicii lui care se obiºnuiserã cu stilul lui de muncã. cum era la ºcolile de calificaþie unde mecanicii plãteau bani grei ca sã devinã specialiºti de mâna întâia. sã piardã timpul cu ei. Steeve. iar Gabi îi dãdea 30% din totalul ce-l fãcea. fãcea acum totul. cãci cei ce trãiau în Sudbury erau aranjaþi de mulþi ani la alte ateliere ºi nu vroiau sã le pãrãseascã. sã-i înveþe sã lucreze bine. Gabi dorea sã-ºi aleagã o echipã de mecanici în care sã aibã încredere. La început în atelier nu erau lucrãtori permanenþi. sã facã toate reglãrile. Jimmy. ºoferul care lucra pe trailer ºi aducea în Sudbury maºinile mici pentru magazine. Toate acestea Gabi le învãþase în Canada ºi ºtia cã orice lucru este un risc ºi el risca. reparaþiile etc. asigurãrile..cunoºtinþe serioase ce nu era atât de uºor. ºi mama ei. La 29 august 1988 a avut loc inaugurarea atelierului cu toate obiceiurile locului – bãuturã pentru musafiri ºi mâncare pregãtitã de Doris. îi spunea cã-i închiriazã atelierul ca sã lucreze mai departe. ºtia cã aºa specialist era greu de gãsit. El învestise în utilajul respectiv 110000 de dolari ºi acum banii se întorceau ºi-i aduceau câºtig. ca sã-ºi atragã clienþii. îl ruga sã rãmânã. iar Gabi stãpânul. cãci lucrãrile de reparaþie a motoarelor. îi cunoºteau caracterul ºi-l apreciau pentru mâinile sale de aur. Marc. Mai trebuia la început ca lucrãrile de reparaþii sã fie fãcute la un preþ mai mic decât în alte ateliere.. cãci nu ºtia dacã o sã meargã aceastã întreprindere sau nu. care-i dãdeau o dobândã de 4%. cãci Gabi nu dãdea cuvântul în zãdar. ªi veneau mulþi. care îl cunoºteau pe Gabi din alte ateliere. toþi ºtiau cã totul va fi îndeplinit. transmisiilor ºi a reglãrilor erau cele mai însemnate ºi bine plãtite. care se ridica la câteva mii de dolari lunar. cãci prin mâinile lui trecuse în aceºti ani sute de automobile ºi el ºtia toate modelele din orice an. În loc sã-i þinã la bancã. A trebuit sã ia la lucru ºi bãieþi mai tineri. fãrã sã aibã nevoie de el. întemeind ºi aceastã întreprindere unde Marc era managerul. acum putea sã fie liniºtit cãci ei îndeplineau multe lucrãri speciale. se gândise ºi cumpãrase acest trailer care-i aducea un venit de 10%-12%. Îl stimau. Mãcar cã se trudise mult pentru învãþãtura lor. Din aceastã cauzã lucra mai mult singur. Ba îi fãgãduia o leafã mai mare de 22 dolari pe orã.

cãci în caz de accident nu era nimeni lângã el sã cheme salvarea. cu o insolaþie proiectatã sã nu se piardã cãldura din încãpere. instalase utilaje speciale cu care putea îndeplini unele operaþii singur. altfel riscai sã pierzi. asamblând agregatele singur. dacã vroiai sã faci bani. nu la cerinþa patronilor unde lucra. Gabi a încercat mulþi mecanici. Cu toate cã nu a câºtigat nimic pentru sine. ele constituiau o sumã de 60-70000 de dolari. Atunci i-a venit lui Gabi ideea de a avea atelierul sãu propriu. dar camioanele trebuiau date înãuntru sau afarã dupã terminarea reparaþiilor. cãci erau încãlzitoare cu gaz care lucrau zi ºi noapte. sã aibã ºi angajaþi. dar se fãcea puþin. Aici. unde despre economie se vorbea mult. de la motor la transmisie. dar a reuºit sã-i facã buni specialiºti ºi nu mai avea pagube dupã ei. nu era ca în þãrile comuniste. cãci clientul nu dorea sã aºtepte pânã piesele respective vor fi comandate ºi aduse la magazie. Dar pe urmã a fost forþat de securitatea tehnicã sã nu lucreze singur în atelier. dar a constatat cã unii nu erau buni de lucru. din care bani majoritatea se duceau pentru binele poporului. reuºeai. Când se deschideau uºile atelierului o parte din cãldurã se pierdea. ci din dorinþa clienþilor. Dar era ºi periculos sã lucrezi singur. Gabi mai cumpãrase o sobã unde se ardea uleiul uzat din camioane . Aici. sã-l ajute. dar datoria ta de cetãþean era sã fii cinstit. statul pierdea sau era nevoit sã subvenþioneze pierderile. capitalist te învãþa sã faci cu adevãrat economie. Cãldura lua mulþi bani iarna. – 95 – . sã plãteºti toate impozitele. pe care i-a învãþat sã lucreze aºa cum ºtia ºi dorea el. Oficiile respective erau încãlzite cu încãlzitoare electrice. când firmele noi nu erau prea controlate ºi verificate. Trebuia sã le ºtii pe toate. Trebuia sã te gândeºti la populaþia provinciei. Sistemul liber. Lucrãrile de reparaþie trebuiau sã fie garantate ºi Gabi îºi asuma toatã rãspunderea pentru asta faþã de clienþii sãi. Atelierul era construit din metal. înãuntru erau condiþii de muncã ale lucrãtorilor.de 14000 de dolari. chiar cu diplome ºi cu mare experienþã. Toþi se mirau cum el îndeplinea reparaþii complicate. aºa cum dorea el. Atunci ºi-a luat bãieþi tineri. cãci orice preþ trebuia gândit ca el sã dea un plus de câºtig.În primii ani desfãcea motoarele Cummins – Cat – Detroit ºi le repara singur. Legea fixa o cãldurã de 65 oF. Lucrurile au mers pânã în 1992. dar fãrã el nu se putea lucra. sã fii ºi contabil ºi economist. în atelier. Magazia trebuia sã fie aprovizionatã cu acele piese ce se defectau mai des. El era mereu cãutat de ºoferi sã le facã motoarele. capital mort care îºi aºtepta clientul ºi momentul când va fi folosit. ªoferii de pe camioane vedeau cum lucreazã ºi se pãtrundeau de respect faþã de el. la viitorul celora care te urmeazã în aceastã viaþã.

... Petrolul uzat. Cele vechi le vindeau în alte þãri. dacã era mai mult. sã trãiascã bine. Dar în ultima vreme.. anvelopele 6 dolari o roatã mare. se ridica un scandal enorm. la pierderi de motorinã.Sindicatele dominau aici. pentru patronii de acolo conta mai mult ca ele sã meargã. Un motor nou de camion costa 45 de mii de dolari. Ridicarea ºi transportarea lor se plãtea altor slujbe. îmbrãcãminte. Pentru casa ta proprie aveai dreptul la 3 saci de plastic pentru gunoi. nu fiindcã mecanicii nu puteau îndeplini aceste lucrãri. Cum începeau problemele cu camioanele vechi. Gabi repara motoarele singur. în imperiul rãului ºi în alte þãri de sub papucul lui. Dacã în canalizare se depistau uleiuri. clienþii se stãruiau sã cumpere motoare noi.. Mexic.. cãci nu avea rost sã le þii ºi cumpãrau maºini noi. bateriile – 1 dolar. Clienþii vindeau camioanele vechi. Nu era ca în þãrile comuniste unde îþi dãdeau o leafã mizerã ºi erai nevoit sã furi ca sã trãieºti mai bine. folosindu-l pentru alte nevoi. nu-l duceau cu gãleþile. ce-l costa pe client mai ieftin. ºi apoi patronul plãtea amendã mare. cãci timpul pierdut cu reparaþia motoarelor vechi costa mai scump. de unde îl scoteau lucrãtorii altor slujbe ºi-l duceau în Toronto. stãpânii le dãdeau în magazine de –9 6– . 3 dolari o roatã micã. oamenii lucrau fãrã tragere de inimã. Dacã gunoiul era împrãºtiat de câini. România. cãci orice sudurã trebuia sã reziste în orice împrejurãri. se controla de unde provin ºi soseau reporteri cu aparate de filmat. totul se fãcea pentru om.. cãci acolo nu erau aºa reguli severe de ecologie. Fiecare metal avea cutia sa. Îþi dãdeau cecuri ce trebuiau plãtite regulat. Camionul nou costa 150-160000 de dolari. cel reparat numai 20000 dol.. Acolo. ce îi aranja pe cei din þãrile sãrace. trebuia ca lucrãtorul sã nu fie obijduit. sã-ºi câºtige cinstit banii pentru mâncare. dar fiindcã sudura cerea o mare rãspundere ºi Gabi o lua asupra sa. Venezuela. Viaþa aici nu se trãia în murdãrie. aluminiu – 88 de dolari. Curãþenia era la cel mai înalt nivel. altfel veneau amenzile mari. murdar ºi uleiul deja întrebuinþat se turnau într-un vas mare (tank) cu o capacitate de 4500 de litri. Pânã la tank lichidul mergea prin þevi groase de plastic. sã fie mulþumit. plãteai amendã. Nu se putea arunca nimic. ca Rusia. de haram. Gabi se mai ocupa ºi cu sudura. cãci amenzile erau foarte mari. ºtiau cã nu vor câºtiga mai mult decât pentru pâinea cea de toate zilele. cel vechi se vindea cu 20-25000 de dolari. care publicau în ziare. fiecare sac în plus costa – 10 dolari. Pentru gunoi erau cutii speciale. În primii ani de lucru. Cuba. sã nu dea fisuri ce erau foarte periculoase pentru funcþionarea camionului.. pentru metale la fel. unde îl curãþau. Gunoiul costa 49 de dolari.

cãutând pe cele furate. Ministerul de impozite ºi. poliþia.. La el nu existau minciuni. Dacã uneori se întâmpla ceva în drum ºi clientul îi telefona. ca atelierul sã nu falimenteze. Trebuia o evidenþã severã. cãci dacã din vina lui dupã reparaþie s-ar fi întâmplat un accident. o avarie. verificau gunoiul. Venea acasã obosit. fie în zi de odihnã. El controla toate lucrãrile de reparaþie. Putea fi sculat noaptea la orice orã. ºi pleca la sute de kilometri. de onestitatea ºi exactitatea lui. Avere-zero! ªi atunci erai acceptat ca falimentat. cãci totul trebuia sã ºtie ºi sã facã singur. ªi mai avea un plus Gabi. nu-i plãcea sã se ocupe cu ele. Ministerul de poluare. Gabi le ura. Doamne fereºte cu victime. el trebuia sã rãspundã pentru oricare dintre mecanicii lui. cãci se fura ºi în þãrile libere. Cele vechi în þãrile sãrace se reparau ºi se mai foloseau de ele. faþã de noua lui patrie. avea o mare rãspundere faþã de clienþii sãi. dar Doris. El. Nu dormea întotdeauna liniºtit. amãgeli. îl liniºtea. dar era nevoit. reparaþia o fãcea conºtiincios ºi toþi plecau mulþumiþi ºi cu garanþie pentru automobilul reparat. Gabi se urca în camioneta sa. Trebuia sã lucrezi. Mai veneau ºi cu diferite verificãri de la Ministerul Muncii. exactã. când nu mai aveai nici casã. Veneau inspectorii sanitari. – 97 – . întotdeauna îºi ajuta clienþii. gândindu-se sã nu se întâmple ceva rãu. dar nu mureai de foame. Se aduna multe hârtii. la faliment. deveneai ºomer. Falimentul era permis numai atunci când pierdeai totul ºi rãmâneai. plãtite. nici maºinã. nu putea ieºi din el. cumpãrând altele noi. statul te ajuta. luând instrumentele necesare. sãrac cu totul. nu puteai sã te falimentezi singur. el nu se supãra. ca sã se þinã la suprafaþã.. proprietarul atelierului.. El putea sã lucreze în orice timp al zilei. ºtiind de capacitatea lui de lucru. chitanþele trebuiau controlate. Legile erau foarte stricte ºi deseori el nu dormea liniºtit. Ar fi trebuit sã plãteascã mii de dolari despãgubiri ceea ce l-ar fi adus la sãrãcie. Mai veneau ºi pompierii.vânzare. weceurile. Toate cecurile. enervat. erau legi stricte ºi aspre. Trebuia sã facã faþã la toate. îþi plãtea compensaþie lunarã. jeluindu-se. fie cã era sculat din somn pentru o reparaþie urgentã. teritoriul atelierului. nimic pe tine. Era o viaþã încordatã. care controla maºinile. Dar principalul era cã dacã ai intrat în joc. prietenul lui de viaþã. trebuia sã ºtie ºi sa facã singur... Nu avea pe nimeni apropiat ca sã aibã încredere în el deplinã. Uneori lui Gabi i se pãrea cã a intrat într-o moriºcã care nu se oprea nicodatã. Clientura patronului lui a trecut majoritatea la Gabi. nu te lãsa fãrã o bucatã de pâine. sau telefona la alte ateliere sã-l ajute pe clientul sãu ºi se socotea cu ei pentru reparaþie.

cãrora nu le venea sã creadã când el le-a întors banii împrumutaþi. Dacã aþi stricat ceva. când era împotriva cãsãtoriei lor. Gabi lucra ca un robot. ei cãlãtoresc peste tot. clientul se uitã cum lucraþi. principalul e ca totul sã fie fãcut la timp ºi bine. Aici în aceastã þarã. Acasã era totul bine. motoarele erau grele. În doi ani s-a achitat cu mama lui Doris ºi cu tatãl ei. vom rãmâne fãrã lucru ºi eu. sã ºtii unde sã le cumperi. ªoferii sunt un popor aparte în lume. Ei preþuiesc lucrul bine fãcut ºi mai ales pe mecanicii de treabã. iubirea ei era puternicã cã nu degeaba luptase atât de aprig pentru el. care fãceau orice reparaþii. Aºa cã luaþi aminte. trãiesc uneori situaþii grele. ºi vor ca tirul lor sã fie totdeauna în formã. ºi acum era un grup de buni specialiºti. veniþi la mine. cele 7 zile zi ºi noapte era aici. Acum bãtrânul socru îºi schimbase purtarea ºi-l simpatiza. cãci Doris era însãrcinatã. care începuserã de la zero. În patru ani a achitat ºi datoria de 100000 de dolari luaþi de la banca Royal ºi din 1992 nu mai avea nici o datorie. vrei sã trãieºti mai bine. din câte ºtia. atunci ºi alþi patroni vor afla ºi nici acolo nu veþi putea lucra. crescuse cheltuielile. îºi dã seama cine chilungeºte ºi a doua oarã nu mai vine la tine. nu era uºor de lucrat. Principalul era cã nu mai avea datorii. câºtigul întreg fiind numai al lui. Dacã el va fi nemulþumit. ºi voi. va spune ºi la altul. Camioanele erau mari. nu mai lucra zi ºi noapte ca în primii ani.Mãi bãieþi. vom da faliment. Începând cu anul 1992 se scumpiserã piesele. când trebuie sã te descurci singur.ca sã nu se întâmple ceva cu clientul în drum. ºi el i-a învãþat de toate. Viaþa nu stãtea pe loc. retrãindu-ºi vina de altã datã. toate zilele sãptãmânei. Aºa cã sã ºtiþi: clientul trebuie sã fie mulþumit. Doris avea grijã permanent de el. buni specialiºti. totul se fãcea prin muncã. Clienþii erau mulþumiþi ºi veneau tot mai mulþi la atelierul lui. avea o viaþã liniºtitã. dorind sã scape cât mai repede de dobândã ºi de împrumut. cere alt mecanic. copilul. a cãrui faimã se rãspândea în toatã regiunea. trebuia sã ºtii sã alegi piesele. Gabi le zicea: . Dacã vã vor lua de rãi. Gabi nu mai avea acel elan ºi putere din tinereþe. vãd ºi ºtiu foarte multe. dar ºi ei erau ascultãtori ºi fãceau reparaþii pe cinste. Se împãcau de minune. atunci noi vom pierde clientela ºi nu vom rezista. dar erau harnici lucrãtori. faceþi totul pe cinste. aºteptau cea mai mare fericire. se rãsplãtise cu toþi ºi acum era liniºtit. În fiecare lunã el întorcea datoria la bancã. Gabi a avut rãbdarea unui om înþelept. a fãcut din ei specialiºti buni. trebuie sã –9 8– . materialele. sau nu merge treaba. cutiile. sã plece de la noi cu zâmbetul pe buze. eu vã voi ajuta oricând. sã faci totul ca sã nu-þi pierzi clienþii. sã n-aibã bãtãi de cap în drumul lung pe care-l fac. nu ºtiau nimic. κi alesese o echipã de lucrãtori.

erau meºteri chinezii. Acum lucra pentru familia sa. cãci nu duceau lipsã de bani. ªi oboseala lui parca trecea mai repede ºi se simþea fericit cã are o aºa familie. dar îl mânca dorul de plaiul sãu. fugea pânã la restaurant sã-ºi cumpere ceva de mâncare. de munþii ºi vãile Borºei. când Doris nu putea veni la atelier. El se scula dimineaþa. Fiecare generaþie îºi fãcea datoria sa. mult ºi bine. surorei ºi altor neamuri. le scria mereu scrisori mamei. Centrul era Ilenuþa.munceºti mai mult. aici era mai ieftin. Acolo. Gabi se înþelegea bine cu Doris ºi deseori se gândea cã o nimerise bine ºi fãcuse o alegere bunã. fericitã. nu aºa cum fusese a tatãlui sãu. pentru orgoliul sãu. dar nu asta cãuta el. Bogãþia venea cu anii. pe care le colindase atâþia ani în copilãrie ºi în anii de ºcoalã. când Doris îi aducea mâncarea gustoasã pregãtitã cu mâinile ei. Începuse sã construiascã o casã în Rotundu. singur. le mai ajuta trimiþându-le ºi bani. era mulþumit de tot ce fãcuse cu mâinile lui. din bunei la nepoþi. Gabi trãia acum nu pentru sine. în Borºa. Acest lucru îi aducea bucurii mari. dar ºi neplãceri. Se ducea cu camioneta lui. era mult de lucru. în România conduceau mulþi din cei care au fãcut mult rãu – 99 – . casã pentru el. începând viaþa cu trei dolari pe ceas. aºa se deprinsese. cã nu e singur în viaþa asta zbuciumatã. care mai fãcea mofturi uneori la mâncare ca toþi copii. cãci nu totul se împlinea aºa cum doreºte el. Aici se fãcea mâncare gustoasã. care tot aºtepta când stãpânul îl va lua cu el. Viaþa în familie trecea liniºtitã. cãci nu pierdea speranþa cã se va întoarce la baºtinã. fiecare strângea mierea ca o albinã pentru generaþia urmãtoare. Gabi nu pierdea legãtura cu Borºa. Ea avea o altã copilãrie. Uneori mai trebuia de fãcut câte ceva ºi în casã. fiind condus de privirile câinelui lup. Preferau sã meargã la restaurantul chinezesc. se bucura cã ea era alãturi de el ºi îi rãspundea la întrebãrile ei care curgeau una dupã alta. Uneori se duceau cu Doris la vreun restaurant sã se mai relaxeze ºi sã-i dea ºi ei un pic de odihnã de treburile bucãtãriei. Uneori. bunã. Masa o lua pe la amiazã. Se strângeau cu toþii în sufragerie sau în bucãtãria mare ºi se bucurau de cele pregãtite de stãpâna casei ºi de faptul ca erau cu toþii împreunã. Viaþa lui Gabi trecea mai mult într-o muncã intensã de dimineaþã pânã seara. Seara ei mâncau acasã. Începuse sã-ºi refacã ºi subsolul casei. Nu era zi sã nu se gândeascã la ai sãi. Cu toate cã trãia aici bine. grãbindu-se la atelier. la cele ce se petreceau acolo. Bea un suc de portocale sau o cafea. El se juca cu ea. pentru viitorul ei. uneori ºi una ºi alta ºi o lua la drum spre atelier.

Ba încã ºi preºedintele þãrii. ca sã aibã cu ce lucra în gospodãrie. – 100 – . sã le dea la români limba lor ºi încã câte ceva. iubitor de neam ºi de plaiurile Bucovinei. nu toþi. de. cã mare ruºine era. ªi-i scriu neamurile ºi mama ºi sora cã tot mai rãu e în þarã ºi se duc borºenii prin alte þãri sã câºtige o pâine. când toþi au fãcut ºcoalã sovieticã. cã dreptatea e la fundul mãrii. numai ca ucrainenii. dar frica de securiºti ºi de partidul comuniºtilor nu trecuse cu totul ºi mulþi spuneau: mai bine tac. bagã mâna unde mai poate gãsi ceva.. aºa ca în Canada. Cã acolo toþi plãtesc impozitele ºi nimeni nu ascunde nimic. îl socot de prost ºi. se cãsãtorise ºi Gabi cu Doris... Gabi era catolic încã din Borºa. n-ai s-o gãseºti. o maºinã ºi un tractor pentru fratele sãu. Pe urmã poporul i-a ales pe alþii. Dar unde sã-l gãseºti pe acel om. sã-ºi hrãneascã copii ºi sã-ºi facã o cãsuþã. cãci viaþa ar fi fost bunã numai dacã toþi ca unul ar fi votat pe omul cel bun. acum îºi fãcuse averi mari. Doamne? Plângeau bucovinenii. Mulþi din ei dupã revoluþia din Decembrie deveniserã „democraþi” ºi.. cinstit. Celor din România nici nu le vine sã creadã cã acolo în Canada. cicã a fost de ai lor. a recunoscut cã nu-i pãmântul nostru. rãmânând murdari la suflet ca ºi înainte. ca sã aibã o viaþã mai bunã. aºteaptã o viaþã mai bunã. dar el n-a furat nimic. dã-i în mãsa cã-s mãgari ºi pot sãmi facã vreun rãu.. Acolo e cu totul altceva. cãci mulþi s-au dat de partea veneticilor. ªi s-au gãsit ucraineni deºtepþi cã l-au fãcut ºi pe Eminescu „hohol”. cumpãrând materiale de construcþie. dar ea nu vine. când trebuia sã fii denunþãtor sau duºman al neamului tãu ca sã trãieºti bine. Acum furã toþi cine poate ºi are de unde fura. jefuind poporul care aºtepta o viaþã mai bunã. unii. care vedeau ºi îi durea inima vãzând ºi auzind de jafurile lor. Cã cine nu furã azi. De unde atâta prostie. care vorbea atât de frumos poporului. cum de a ajuns la aºa sãrãcie neamul nostru românesc? Cum au reuºit sã fure tot în þara româneascã. dar ºi aceºtia n-au fost mai buni.. Aici. protestau.. a plãtit pânã la ultimul cent. prost nu vrea sã fie nimeni ºi . cã bunicul Ion îi povestea lui cã înainte de ruºi ºi comuniºti nu fura nimeni în oraº.. continuând sã distrugã Þara Româneascã. În oraº erau multe parcuri foarte curate. dar mai ales la sate. ªi „democraþii” îºi tot fãceau mendrele lor. bãtându-se cu pumnul în piept cã-s mai cinstiþi decât cei ce au fost. nimeni nu ia ºperþ ºi totul se rezolvã cinstit. ªi când se va opri toatã aceastã nãpastã? Iatã ºi Gabi a învestit niºte bani în România. se mai ridicau. noii stãpâni. în aceastã bisericã ucraineanã.poporului român. ªi tac ºi acolo românii. Stã Gabi ºi îl macinã gândurile. furau ºi ei. Oamenii. a luat ºi-a dat Bucovina furatã de sovietici în 1940.

de asta ei se stãruiau sã lucreze în clãdiri. bani ce mergeau pentru construirea ºcolilor. În fiecare lunã întreprinderea trebuia sã plãteascã impozitul de 7 % la guvern (la stat). Tineretul care nu vrea sã lucreze stã acasã ºi primeºte compensaþii care ajung pânã la 100-1300 de dolari canadieni pe lunã. nu pot gãsi de lucru. cãci aºa este sistemul capitalist. Aici se fãcea totul ca þara sã înfloreascã. devenind ºi ei ºomeri. De acest ºomaj mulþi abuzeazã. lucreazã cinstit ºi sunt oameni de treabã. nasc copii ºi trãiesc cu aceste compensaþii pânã copii devin maturi. produc bunuri materiale ºi plãtesc impozite la stat. pentru propaganda ideologiei urei de clasã ºi antinaþionalã. În Canada era o altã viaþã. care era la fel pentru toþi. unde munca era preþuitã ºi banii nu se duceau în vânt. devin gravide. Din aceºti bani se fãceau numai lucruri bune. Aceºtia vãd cã pãrinþii lor nu lucreazã ºi merg pe acelaºi drum. frumoase pentru copii de orice vârstã. Bineînþeles cã ºi aici se gãseau oameni de afaceri ce nu doreau sã plãteascã impozitele mari la stat. pentru înarmarea secretã pânã în dinþi în scopuri agresive ºi rãzboinice. De aceea cei ce fugeau de comunism ca dracul de tãmâie doreau sã ajungã în Canada ºi în alte þãri. Unii negri sunt profesori de sport. fie cã eºti preºedintele þãrii. Mai ales tinerele abuzeazã de aceastã lege. Negri sunt ºi aici destui. Fiecare cetãþean trebuia sã plãteascã din salariul lui 27% guvernului. dar era un control riguros ºi aproape toþi se stãruiau sã-ºi achite datoriile la timp ºi sã nu se certe cu legea. Aceste compensaþii se plãtesc de acei care lucreazã.elegante. Sunt unii cu adevãraþi ºomeri. pentru grãdiniþele de copii ºi multe altele. Sunt ºi ºomeri destui în Sudbury. ca poporul sã trãiascã mai bine. De ce? Se întâmplã ceva ciudat. unde banii cetãþenilor se duceau peste hotare pentru lovituri de stat ºi revoluþii. ªi iarna ºi vara se organizau diferite distracþii care atrãgeau mult tineret. Dacã aveai un venit anual mai mare de 50000 de dolari. Aici era mult mai frig decât la sud. trebuia sã plãteºti încã 8%. fie cã eºti muncitor – 101 – . bani care mergeau pentru prosperarea judeþului. Dacã aveai o afacere. medicina gratuitã. statului i se cuvenea 50%. dar majoritatea sunt cu studii ºi sunt doctori. dar ºi pentru ei se respectã drepturile omului ºi legile Canadei. Nu era ca în þãrile comuniste. însã alþii primesc compensaþii ºi nici nu doresc sã lucreze. ci totul se fãcea pentru o viaþã mai bunã.

cãci ei erau apropiaþi. În faþa lui se înºirau munþii Mara-Mu. ierburile ce i le gãtea Ileana nu-i mai ajutau. Gavrilã ºtia cã soarta lui era deja pecetluitã. strãduindu-se sã-l împiedice sã plece spre alte lumi. fiecare vârf de munte. erau ca o reamintire a vieþii trecute. îl mai obijduiam. nu. forþaþi sã fure ca sã trãiascã mai bine. ªi lui Ileana. cu demonstraþii grandioase propagandistice la sãrbãtorile revoluþionare. de a-ºi atinge scopul. se gândea el.. κi amintea cu durere în suflet de anii trecuþi. cãci fiecare deal. κi amintea cu tristeþe cum îl ocãra pe Gabi. nu. se gândea el. sã rãmânã aici cu noi la Borºa. slab ºi bolnav. mai sever. Se simþea mai rãu ca oricând. când mezinul Gabi se rupea de acasã. Prin faþa ochilor treceau imaginile copilãriei. . la viaþa lui cu Ileana. vroiam sã-l îndrept pe altã cale. Acum mai trãia datoritã soþiei sale. n-am fãcut bine.. tãcea. când ducea oile ºi vitele pe aceste plaiuri. Îmi plãcea sã-l vãd cum de mic copil lucra ca sã câºtige un ban pentru el. o þarã bogatã cu cetãþeni sãraci. Gândurile îl copleºeau. nu va scãpa ºi ºtia asta demult. VI Bãtrânul Gavrilã stãtea culcat pe patul din scânduri de brad scos de Ileana în ogradã. trãiþi pânã acum de la ieºirea sa din spitalul de la – 102 – . El îºi simþea sfârºitul ºi acum. fiecare palmã de pãmânt a fost trecutã cu picioarele lui. cum uneori îl înjura. Ochii îi lãcrimau. se gândea la cele trecute atât de repede în viaþã. fiindcã de mult nu-l mai vãzuse ºi dupã ultima scrisoare primitã trecuse multe luni. ultimele zile... în voinþa ºi puterea lui de a-ºi croi altã viaþã.. Boala lui Gavrilã se agravase. Locuri atât de cunoscute. unele fãrã sã vrea. El nu era zgârcit. soarta cãruia îl durea cel mai mult. care se îngrijea de el ca de un copil ca sã-i prelungeascã tot ce era mai scump pe lume – viaþa. îºi vedea aproape sfârºitul ºi acum. oamenii erau puºi în condiþii egale ºi cine era cinstit ºi muncitor putea deveni cu timpul înstãrit. când doctorul prieten clãtina din cap ºi. Ileana... n-am crezut în el. sã trãiascã o viaþã demnã ºi sã aibã o bãtrâneþe asiguratã. Aici era altã viaþã. se gândea la copii sãi din valea Luceafãrului ºi mai ales la acel fiu plecat departe de casã. sã-l punã deoparte. dar nu fiindcã nu-l sufeream... ultimele clipe. acei pe care-i ºtia din vremurile copilãriei sale.. dorind sã plece pe alte meleaguri. Aceºti ani.. altele cu ºtiinþa cã nu face bine.. care-l îngrijea cu atâta stãruinþã. Gabi deseori le dãdea din banii câºtigaþi. Eu eram mai aprig. sã-l fac om.. Nu era ca în Rusia comunistã. numãrându-ºi greºelile ºi rãul pe care poate îl fãcuse cuiva.de rând. cu mulþi ani în urmã. tinereþii. când era flãcãu.Da.

îi spunea mezinul. . zbârcitã. cu muncã grea. cu toate cã Gabi îºi stima ºi iubea tatãl. dar ea l-a ales pe el. Dar aºa sunt bãtrânii care doresc sã fie ascultaþi ºi copiii sã le urmeze calea Dar bãtrânul îºi iubea fiul. .Gabi nu era din aceºtia. iubea adevãrul ºi dreptatea. Eu nu vreau sã trãiesc aºa. Aceste amintiri îi trezeau un surâs trist pe faþa galbenã. toþi îl ºtiau de om de cuvânt. tu þi-ai fãcut viaþa ta. cu soveste. care îºi bat joc de noi. striga Gabi ºi trântea uºa plecând. sã ºtie sã-ºi aleagã oameni ºi prieteni pentru lucru. unde nimeni nu ºtia ce va fi ºi de unde nimeni nu se întoarse. eu o s-o fac pe a mea. soþiei sale dragi. Din scrisorile ce veneau de departe de peste ocean. Ca sã faci aºa o gospodãrie. Bogãþia se fãcea cu trudã. Eu ºtiu ce vreau. iar bãtrânul se mândrea cu el. cã era o fetiºcanã subþiricã. încãpãþânat ºi nu dorea sã-l asculte. îºi jurase unul altuia credinþã ºi iubire veºnicã pânã la adânci bãtrâneþe. Era bãiat cu cinste. Nimeni nu-l putea vorbi de rãu în Borºa. bãrbat nici la 60 ajuns. sã aibã parte de nopþi nedormite. În suflet se gândea cã Gabi a avut dreptate ºi felul cum ºi-a aranjat viaþa a fost bun ºi drept. stãruinþei. Aºa trebuie sã fie ºi acolo. la petreceri. pe vârful Arºiþei. El ºtia deja cã mezinul îºi aranjase viaþa. grijei ºi iubirei ei faþã de el. Acolo sus.Tatã. sã stau la coadã de cu noapte pentru douã picioare de gãinã. cãci de nu ai cuvânt nimeni nu te stimeazã. i se datorau ei. de sfaturile date mezinului. κi amintea de certurile lor. Eu ºtiu cum trãiesc alþii. Erau o pereche frumoasã ºi mulþi se uitau la ei invidioºi. fãrã amãgeli. frumoasã ºi veselã. necinstiþi. – 103 – . cã avea o afacere acolo. care îi semãna în toate. care-i îndepãrta unul de altul. pot sã se îmbogãþeascã peste noapte. cu toate cã uneori nu se purtase aºa cum trebuie cu ea. cã nu trãia rãu. gândindu-se la viaþa lor fãrã noroc. κi amintea de anii lor tineri când se întâlneau la joc. îºi aducea aminte de poznele pe care le fãcea. fãrã chefuri ºi petreceri. de supãrarea lui Gabi.Borºa. iar nouã ne spun baliverne ºi ne fãgãduiesc binele care nu mai vine niciodatã. Nu doresc sã trãiesc în mizeria asta. gândea bãtrânul. Totul se termina cu cearta. cã totul trebuie fãcut cinstit. trebuia s-o lase singurã. care era ºi el mândru. acolo în necunoscut. înþelegea cã ºi lui Gabi nu i-a fost uºor ºi cã totul a obþinut cu greu. un atelier de reparaþii trebuie sã lucrezi mult. mâncatã de boala grea. ªi acum el. nu o preþuise. cu muncã multã. cã era cãsãtorit cu o fatã frumoasã ce se uita la ei de pe fotografia trimisã de peste mãri ºi þãri. când dansau ºi se învârteau în horã. se vedea în el tânãr cândva. Numai hoþii ºi cei rãi. ei se îndoapã cu toate bunurile. cu grijile vieþii ºi sã se ducã pe altã lume. Mai umblau ºi alþii dupã Ileana. sau o bucatã de pitã.

Într-o dimineaþã s-a ridicat de pe pat ºi s-a dus cu Ileana pe vârful Arºiþei. Dupã pregãtirile de a face totul dupã legile locului ºi tradiþiile neamului din Mara-Mu. De jur împrejur era o tãcere ca în bisericã. trezindu-l pe Gabi din amorþealã. a rãsuflat greu ºi totul. Gavrilã se uita de jur împrejur. unde dormeau pãrinþii ºi buneii lui ºi l-au înmormântat. s-a terminat. dar am trei copii. aºteptând ca Doris sã punã ceva pe masã. parcã ºi-ar fi cerut iertare pentru o viaþã întreagã ºi. luam cam des palinca aia. Telefonul a zbârnâit prelung. deodatã. De acolo. pe bãrbatul ei Petru. A coborât încet de pe stâncã la poalele ei ºi a cãzut pe iarba verde. s-a dus sã-l caute. la cimitirul din Rotundu. El nu ºtia cã sunt ultimele lui clipe. de pajiºtele verzi. tatãl tãu nu mai este. el se uita cu ultimele priviri în ochii ei. S-a urcat mai sus pe un vârf de stâncã. se sfârºeºte viaþa mea. Ileana a început sã strige. Ileana îl aºtepta cu mâncarea lângã ºopronul de pe vârful Arºiþei ºi se mira de ce întârzie Gavrilã. de turmele de oi ºi vite care pãºteau pe covorul verde. Nimeni ºi nimic în lume nu mai putea îndrepta ceva. care mi-a ros rinichii. numai eu plãtesc pentru asta ºi acum trebuie sã mã duc pe altã lume. sunt lucrãtori buni ºi-mi cinstesc neamul. poate sunt singur vinovat. schimba soarta lui. L-au adus de acolo.. Poate vii – 104 – . parcã mai dorea sã vadã vârfurile munþilor care înconjurau Borºa. Se vedeau brazii carel înconjurau ºi deasupra lui cerul era senin ºi un soare blând îl încãlzea. obosit dupã o zi grea de lucru. am avut cu ea ani buni ºi ne-am împãcat de minune. de sus. sã cheme pe sora ei Vasilia. toþi ajunºi la pâinea lor. Dar cine ºtia? Oare ei n-au bãut împreunã cu mine? ªi ei sunt teferi ºi zdraveni. ªi lacrimile din nou se rostogoleau pe obrazul slãbit. cu cãruþa pânã acasã. a murit azi dimineaþã. care se ridicau pe vârful Mãguri. Îngrijoratã. numai în munþi rãsunau lin ºi dulce tãlãncile oilor ºi vitelor. l-au dus la vale.Gavrilã îºi ºtergea lacrimile. Ea îi þinea capul pe mâini. toþi care l-au ºtiut din tinereþe ºi la bãtrâneþe..Iatã. cãci aþipise. se întoarse târziu acasã. Am nepoþi ºi nepoate. tremurând din tot corpul. se uita la Pietrosul care azi nu era învãluit în ceaþã. cu mâinile la cap. poate aºa-i soarta mea. La celãlalt capãt al telefonului s-a auzit plângând vocea mamei Ileana: . bucurându-se de frumuseþea munþilor. mi-am fãcut uneori de cap cu prietenii mei. S-au strâns toate neamurile ºi vecinii de pe costiºe. L-a gãsit lângã stâncã. de pe o stâncã. E drept. De ce sã mã plâng? ªi Ileana e minunatã... când Gabi. . Vestea a venit în Sudbury spre searã.Dragul meu.

în cãsuþa pustie. când s-a îmbolnãvit. mai izbitoare acum. . rãmasã singurã în casa lor bãtrâneascã. .. . totul îi pãrea proaspãt. cã anume eu. acolo. Orologiul bãtea minutele. parcã ieri s-ar fi întâmplat. ªi lacrimile l-au copleºit ºi pe Gabi. El ºtia cã tatãl sãu nu avea scãpare ºi totuºi vestea îl cutremurase. dar credea cã mama îl va mai þine în viaþã cu ierburile sale. la cimitir. sã-l ajute. mi-e greu sã-þi spun aceste cuvinte. dar nu pot. demult. singurel. poimâne îl vom duce la vale. Gabi stãtea în picioare lângã biroul sãu. κi aducea aminte cum tatãl nu vroia sã-l înþeleagã atunci. cu toate cã Doris îi puse masa. în vârf de munte. îl întrebau unii special ca sã-i facã rãu. deseori se enerva din cauza mea. erau mai exagerate. de neamuri.Eh. cu dispreþ faþã de el. El aºtepta acest sfârºit.. tãcut. mai bine tãcea. fãrã sã ºtie pentru ce ºi pentru cine trebuie sã trãiascã. dar ascunzând totul în sufletul sãu rãbdãtor. O sã te aºteptãm. fãrã vreun rost al vieþii ºi îl chinuia gândul cã o pãrãsise ºi urmase alt drum al vieþii sale. era singur. Îi era ruºine faþã de toþi. încercând sã-i aline durerea ºi sã-l calmeze.Mamã. mai mult tãcea. mândru ºi orgolios.. de prieteni. Iartãmã. cu ochii plecaþi.. dimpotrivã. Nu mai avea nici poftã de mâncare. Acum îi pãrea rãu cã atunci îl supãra. liniºtit. ºtiam cã suferã din cauza mea. Bãtrânul nu vroia sã-l asculte . sus. ci i le reteza. Doris.. ºtiind caracterul lui. a scos Gabi cu greu cuvintele. scrâºnind. fiul lui fãcusem acest pas. Iartã-mã. numai ea era sprijinul lui. am ºi eu o vinã în ceea ce s-a întâmplat. mângâindui umãrul. stând lângã el. L-am pãrãsit atunci. Unora le rãspundea. El nu avea pe nimeni aici. cu griji ºi nevoi. om în toatã puterea. Doris stãtea alãturi. dar acum în faþa ochilor apãrea chipul lui blând. Acele momente din trecut. nici nu mai dovedesc. trãdasem þara. . sã-i dea un pic de curaj în visurile sale. cu toate cã nu spunea nimic. sã lucreze. cu durere în suflet. dar eu ºtiam. întristat.Draga mea Doris. încã tânãrã ºi în putere. Gabi se gândea acum la mama. carel rupsese de la vatra lor din Mara-Mu. încercam sã fug peste graniþã. rãsãreau acum în minte. sã-l înjoseascã.Ce-i cu vagabondul tãu.. þinând receptorul. mai ales când stãteam în puºcãrie. El aºtepta acest sfârºit. întrerupând tãcerea din casã. dar nu pot veni. caracter care nu suferea umilinþã. nu l-am susþinut. altora cu urã. Ce-i de fãcut? gândea Gabi. nu l-am ajutat. numai ei putea sã-ºi împãrtãºeascã durerea. cu aceiaºi ochi ca ºi ai lui.. Ar fi vrut sã – 105 – . de ce s-a dus aºa de tânãr. de strãini. de ce.ºi tu la Borºa. O vedea acolo sus. ca ºi cum ar fi dat cu securea într-un brãduþ tinerel. când deseori între ei începea cearta.. suferea foarte mult.

sã se ocupe cu aprovizionarea cu piese ºi materiale. Gabi a anunþat în ziare. dar ziua nedormit.. îi povestea despre Fãt-Frumos ºi Ileana Cosânzeana. în munþi. cãci automobilele staþionau pe terenul lui. Uneori dormea în camionetã. unde sã se îndrepte. Zilele treceau cu durerea în suflet. ªi-a mai luat – 106 – . multe altele. Când Gabi venea dimineaþa la lucru gãsea cã în unele tiruri. citind anunþurile lui Gabi din ziare. n-a mai gãsit camioneta. Acolo. la Borºa. maºini nu mai erau magnitofoanele. Ce nu fãcea el. Camioneta era folositã ºi la curãþatul zãpezii. Dar cel mai rãu lucru erau hoþiile. în mijlocul tuturor.. Într-o zi. Cumpãraþi-vã niºte câini buni ºi o sã scãpaþi de hoþi. venind la lucru. ºi se zbãtea neºtiind ce sã facã. dar hoþii erau ºi ei specialiºti. în altã þarã. s-a adresat poliþiei. Aici. A gãsit camioneta lui în alt orãºel.. i-a telefonat: .fie acolo.Dle Gabi. care luptau pentru binele ºi libertatea norodului ºi multe. cu care el executa toate lucrãrile. începând de dimineaþa aºteptând în bar ºi tot venind ºi întrebând când va fi gata camionul. grabã. dar fãrã motor. la alt capãt de pãmânt.. în atelier. cãci avea în faþã montatã de Gabi o lamã specialã. Mulþi dintre concurenþii lui doreau sã-l distrugã.. sã-ºi ia asupra sa ceva din grijile lor. Maºina dãdea alarmã. Îl invidiau ºi-i fãceau ºicane. despre Harap-Alb. Au trecut apoi mulþi ani pânã Gabi a ajuns la mormântul tatãlui sãu. despre haiducii din Mara-Mu. dar totul în zãdar. au ocolit sistemul ºi au scos-o de pe teren. ultima îmbrãþiºare bãtrânului. se adunaserã multe camioane.. când îl lua cu el la pãdure. Cea mai bunã pazã sunt câinii. am avut ºi eu probleme ca dta. ca sã-i dea ultimul onor. ªi mereu îl muncea gândul cã nu fãcuse ce trebuia. urgenþã. chipul luminos din timpul copilãriei sale. care trebuiau reparate urgent ºi stãpânii lor îl presau. Gabi s-a dus la casa de câini ºi a cumpãrat patru dulãi. Lucrul în atelier nu era uºor. alãturi de mama sa îndureratã. sã-l ducã la vale pentru ultima oarã pe cel care a fost tatãl sãu. aparatele de radio ºi alte obiecte de care el rãspundea. Nu putea prinde hoþii. ºi iarna ºi vara stãruindu-se sã prindã hoþii. Un patron.. cã nu lãsase totul ca sã plece în Mara-Mu. Dar nu putea pleca. Acest simþãmânt de vinã faþã de pãrintele sãu i-a rãmas pe toatã viaþa. aici. Mereu nervozitate. sau pe vîrful Arºiþei. dar Gabi nu a plecat... Avea pagube. cãci trebuia sã cumpere ºi sã restituie lucrurile furate. trebuia sã lucreze. sãrmanul? Stãtea la pândã nopþi întregi. Când a fost asta? ªi acum era legat. dacã el le strica treburile. aceluia care i-a dat ºi lui viaþã. lângã rugul de lemne arzând.

mai devotat decât un om.un cãþelus-lup. Îl durea inima. κi amintea cu duioºie de mama ºi de tatãl sãu. sora ºi fratele. bãtrânii. sã se ducã la minã la lucru. vãzând cum creºtea fetiþa zdravãnã. dupã munþii cei înalþi. dar ei erau bucuroºi cãci erau legate de noua fiinþã. Gabi uneori cãdea pe gânduri. O numise aºa la dorinþa lui Gabi în numele mamei sale. Ce face mama Ileana? S-a sculat de dimineaþã. L-a costat cãþeluºul 1000 de dolari. ziua ca un mieluº. Viaþa a devenit normalã. cãci trecuse ºi el prin toate nevoile ei. sfãtuindu-i sã-ºi schimbe viaþa grea din munþi. Sãrmanul tatã s-a dus demult ºi nu a ajuns sã-ºi vadã feciorul care a învins toate greutãþile ºi a reuºit sã-ºi facã o viaþã mai bunã ºi sã fie un om vãzut ºi respectat. care era departe de acest pãmânt ºi nu putea sã se bucure de nepoþica sa. De atunci el nu a mai avut probleme cu hoþii. care i-a plãcut. Îi ajuta pe toþi. totul se liniºtise. în Borºa. în faþa ochilor îi apãrea mama. Câinile lup era un prieten. noaptea nimeni nu ar fi intrat în ogradã. rugându-l sã nu plece de acasã. pe care o numise Ileana. care nu crezuse în el. frumoºi. Chipurile celor dragi îi apãreau în faþa ochilor ºi uneori lacrimi grele îi brãzdau obrazul. care nu mai era în viaþã. sãlbatici. În familie era o mare bucurie. dar acum nu l-ar fi vândut nici cu 30000 de dolari. misterioºi îl muncea mereu. VII Doris a nãscut o fetiþã Lenuþa. face treburile – 107 – . Dar dorul dupã plaiul lui. gândindu-se la viaþa lor. sãnãtoasã. se cãzneau sã trãiascã mai omeneºte în acele timpuri grele ale comuniºtilor care fãceau tot mai multe jertfe. dupã vechiul obicei din munþi. aducând bucurie lor ºi bãtrânilor bunei. care acolo. sã rãmânã acasã cu ei. trimiþându-le dolari ºi alte daruri. Se ivise noi probleme. când mezinul are datoria sã-i îngrijeascã la bãtrâneþe ºi sã le închidã ochii. Nu mai avea nici o problemã cu spargerile. Era al casei. Lupuºorul a crescut ºi a devenit al patrulea membru al familiei Buju.

Ileana Buju – 108 – .Familia lui Gabi Buju Mama.

Mara-Mu Casa lui Gabi Buju Canada – 109 – .P e t r e aB u j u Borsa.G a b i .I l e a n a .

fratele ºi celelalte neamuri. ªi-au venit comuniºtii ºi în România. Nu. demult e îngropat în pãmântul rece la cimitirul Rotundu. care pânã la urmã a fost – 110 – . cu pãrul deja însurit. sã aibã un cont la bancã. sã aibã o soartã ca a lui. începând de la trei aniºori. cu sora.. singuricã. Ce se gândeºte mama acum? se întreabã Gabi. ponegrindu-l zeci de ani. Doamne? Cã n-a pus mâna pe pãmânt strãin. unde munca e preþuitã.. Bãtrânul nu mai este. de râsete. Prea fusese el umilit acolo. sã trãiascã în mizerie. l-au alungat pe rege. ar fi suferit din nou acele chinuri prin care a trecut atunci demult. sã munceascã greu cum a muncit el. rãscroitã tot de ei. mulge vãcuþa. Nu l-a condus în ultimul drum împreunã cu mama sa. l-ar fi bãgat iar la dubã comuniºtii. L-au înmormântat fãrã el. al lui Ceauºescu. Prea multã urã i-a adus regimul acela înfiorãtor. când doi cãlãi ºi-au strâns mâinile ºi au împãrþit Europa ducând multe popoare în robie. Doamne? De ce nu ajuþi poporul românesc? De ce l-ai pedepsit aºa de crunt? Cu ce a greºit el. sã fie fericitã.. nici acum nelãsându-l în pace. în vârf de munþi. de ce mor oamenii aºa de tineri? Nici pânã la sfârºitul vieþii lui. Dar venea ziua ºi trebuia sã lucreze. bunicã? ce animal e ãsta? ºi multe altele ce întreabã copii. un om fãrã minte care îºi exploata propriul popor. singurã în casa cândva plinã de copii. furate de ruºi. De ce l-a luat soarta aºa devreme. acolo jos. de acele þinuturi româneºti. nimeni nu-ºi mai aduce aminte de ele. a fost iarãºi o durere pentru mama Ileana. România Mare? Azi e ciopârþitã. nu mai e Basarabia. a bãut lapte ºi a mâncat o bucãþicã de colac fãcut cu mâna ei. Gândurile nu-i dãdeau pace lui Gabi. sã nu fie torturatã. întrebând: dar ce e asta? Unde te duci. dacã prin cãsuþa lor ar fi zburdat Lenuþa.. pe strada Luceafãrului nr 25.. nu avea încã cetãþenie. Gabi nu a putut sã vie. singurã. O vede în faþa ochilor. l-au împuºcat pe Antonescu. nu mai e o bucatã din Dobrogea. nu mai e Bucovina. Unde e dreptatea ta.gospodãriei.. el vrea ca fiica lui sã fie asiguratã. se gãteºte sã ducã vaca în munþi. departe de cãsuþa lui. micuþa Lenuþa. a adus o gãleatã de apã de la izvorul de alãturi. rãmasã dupã moartea tatãlui sãu. când cresc ºi în fiecare zi întâlnesc ceva nou în viaþa lor. a vrut sã-l întoarcã pe acel care a fost furat în 1940. Cum s-ar fi bucurat bãtrânii. El nu doreºte ca fiica lui.. de þipete în timpul joacei lor. Nu vrea ca ea sã fie robul muncii aºa cum a fost el înainte de a veni în aceastã þarã atât de visatã. dar ce putea face el? Dacã ar fi venit. nu vrea ca ea sã fie sãracã. Dar þara sa. nu putea ieºi din Canada. prea mult suferise.. mai ales noaptea.

Bãtrânul era trecut prin multe. pentru Ileana. Prima oarã când a – 111 – . în Canada. Aici. care se ocupau cu plasarea copiilor în internate sau la pãrinþii adoptivi. Gabi ºi Doris au fãcut acest lucru. Fiecare venise încoace cum a reuºit sã scape. poate era bolnav. sau lãsaþi în voia soartei de pãrinþii beþivani sau narcomani. va avea ceva la bãtrâneþe. Gabi se bucura nespus ºi era foarte mândru. Avea un frate la Sibiu ºi niºte surori în Basarabia. Lucrase vreo trei ani pânã la naºterea Lenuþei. Vladimir Spânu era celibatar. Doris dupã naºtere se fãcuse ºi mai tânãrã ºi mai frumoasã. cãci avocatura este o specialitate nobilã. va ajunge într-o þarã capitalistã ºi. facem totul pentru viitorul fiicei noastre. atunci Ileana ar fi primit 200000 de dolari. cãci legile erau aspre ºi drepturile omului comuniºti le încãlcau în picioare. Un lucru greu de înfãptuit. Mulþi dintre pensionari erau nevoiþi sã lucreze în continuare ca sã poatã trãi mai bine. guvernul îi va elibera jumãtate din aceastã sumã. când se plimbau pe strãzi sau ieºeau undeva împreunã ºi toþi o admirau. Gabi se bucura cã are cu cine vorbi româneºte. pentru toate relele. în Sudbury. Ei puneau pe contul Lenuþei în fiecare an câte 10000 de dolari. Primul român întâlnit de Gabi în Sudbury a fost un bãtrânel de vreo 60 de ani.pedepsit de Dumnezeu ºi pentru religia interzisã ºi pentru bisericile distruse. mulþi nimereau în puºcãrie. care-i þinea în furci pe cetãþenii sãi. aici lucrul îi plãcea mai mult ºi avea ºi timp liber pentru fetiþã. Fiecare fugea cu speranþa cã va reuºi sã treacã graniþa. dragã. sã treacã graniþa. apoi doi ani de colegiu ºi 4 ani de universitate la Sudbury. apoi a trecut la magazin ca menager. Terminase ºcoala publicã de 13 clase. dacã se va stãrui.Doris. . Când se uita la ea. Acum lucra în magazin.. era legatã cu organele de stat.. nu va rãmâne cu pensia mizerabilã pe care o câºtigai sub conducerea comunistã. noi lucrãm. Dacã pãrinþii depuneau 30000 de dolari la guvernul federal pe timp de 18 ani pânã la majoratul fetiþei. Avea o mare responsabilitate. care-i vor asigura învãþãtura de patru ani la universitate. Dacã nu va dori sã studieze. Eu aº vrea sã fie o avocatã bunã. sperând ca ea sã fie avocatã. Ca funcþionar social trebuia sã aibã grijã de copii rãmaºi pe drumuri. cãpãtase profesia de funcþionar social (social Worker). Dar aceastã depunere trebuia sã fie fãcutã numai într-o sãptãmânã dupã naºterea copilului. unde munca era mai liniºtitã ºi fãrã mare responsabilitate. Mai erau ºi alþi români aici. nu se însurase niciodatã. Doris lucra la magazinul unde mama ei era menagerã. cu procuratura ºi judecãtoria. care fugiserã de regimul comunist din þarã. era o lege specialã pentru copii nou nãscuþi.

îi spunea lui Gabi. pepsi. trãia de azi pe mâine. ochi mici ºi zbârcituri împrejurul lor.. . În bodegã avea ºi o masã cu biliard. nu mai era ofiþerul ãla care stãtea lângã rege. sau schimba vorba. când minte...E regele Mihai. Gabi nu ºtia când spune adevãrul. în garda de pazã regalã.. Odatã Gabi i-a cerut cu împrumut 10 dolari. o picturã mare. uneori îi rãspundea: .Îþi dau pe o sãptãmânã. . Eram atunci ofiþer de jandarmi. Vecinii îl numeau nebunul Vic (Crazy Vic). tot nepot îmi eºti. povestea la toþi cã e nepotul lui. care înfãþiºa un militar român..Dacã suntem neamuri. Neamurile mele din România ºi Basarabia nu prea vor sã ºtie de mine. devenea tãcut. Gabi credea uneori. Bãtrânul tãcea. frumos. unde veneau copii sã joace. doar îmi eºti nepot.Tu trebuie sã mã ajuþi.Tu eºti nepotul meu. Eram la slujbã la el.Locuiam în casa pe Lorne street.Lasã cã nu te voi obijdui. alteori nu. . . în uniformã militarã. care nu discuta cu tine. dta trebuie sã mã ajuþi sã mã ridic ºi eu. cu þigãri. spunea bãtrânul Vic. nu-i prea doare dupã mine. . cafea ºi unde mai veneau ºi cei ce mã cunoºteau sã mai stãm la taifas. ºi casa. ºi niºte bani cã de.Pãi.. atunci bãtrânul tãcea. A venit în Canada. ca sã stingã bicsul de la þigarã. la suflet. Ehe! Dacã ai ºti câte crime ºi jafuri au fãcut sovieticii acolo? ªi azi oamenii nu pot uita. înalt. Dar trebuie sã mã ajuþi. pãzindul la o ceremonie. .Dar de ce l-au alungat. Mic de staturã. cu un pas înapoi.. în toatã România era armata sovieticã. venea uneori sã asculte istorii din viaþa regelui. spunea el. cãutând scrumiera. i-a spus Vladimir Spânu. El se mândrea cu Gabi. aveam un mic restaurant cu mâncãri reci.venit în casa bãtrânului.. . nu se îmbrãca curat. uneori era bun la vorbã. carei ºedea foarte bine. povestea bãtrânul lui Gabi. Era un om ciudat. a deschis o benzinãrie cu douã pompe ºi trãia tot economisind banii pentru bãtrâneþea de care nu scapã nimeni. s-a aranjat aici la o minã ºi a lucrat pânã la pensie. dar îmi dai înapoi 15. altãdatã se înfuria. ºi avea decoraþii la piept. ºi restaurantul. . parcã îl muºca strechea. Era foarte zgârcit. Când l-au alungat ruºii din þarã.. tânãr. Gabi se deprinse cu el. nu-þi rãspundea la vorbã. ªi-a cumpãrat o casã. am plecat cu el peste graniþã. îþi voi lãsa prin testament totul. cãci sunt bãtrân ºi n-am pe nimeni. poate chiar suntem rude îndepãrtate. întreba Gabi. Gabi a vãzut un portret. Îmi scriu rar de tot. cu pãrul bine albit. le dãdea cu 25 cenþi ora... Eu sunt tot din neamul Timiº. el ºtia multe ºi putea – 112 – .

îi depunea la bancã pe numele lui Vic. sã plãteascã numai ce îi spunea el. îi vopsea. sã nu-i spargã cineva geamurile. La cimitir a semnat un cec de 16000 de dolari pentru o cruce mare de piatrã pe mormântul lui Vic. Dar Gabi stãtea la socru sãu pe gratis. tu mã ajuþi. Îi fãcuse un document ca Gabi sã poate lua singur banii ca sã-i plãteascã serviciile comunale. cãci se certase cu ei. Alexandru Titoc. Bãtrânul Vic avea la bancã 400000 de dolari canadieni.Gabi. te las în casã cu 300 de dolari. dar nu umbla iarna cu ea. Îl suna la telefon sã-l ajute. Peste un timp se îmbolnãvise grav ºi îl chemã sã-l roage sã se uite dupã restaurantul lui.povesti ore întregi. Îi plãtea pentru mâncare. . L-a rugat pe Gabi sã-l ajute s-o termine. Gabi îl ajuta. ba altceva. cãci bãtrânul nu mai ieºea din spital.Mãi Gabi. Îl ajuta ºi el cu ce putea. lucrãtorii l-au pãrãsit. sã-i cumpere ba pâine. dar Gabi era singur la lucru ºi nu a putut pleca la el. Avea bãtrânul Vic ºi maºinã. dar lui Gabi îi era ruºine sã spunã cã face ºi alte cheltuieli. Gabi mai supraveghea ºi casa lui. când mai rupea niþel timp. se îngrijea de toate. Stãtea la spital. primea banii de la chiriaºi. Gabi pierdea mult timp cu el ºi nãdãjduia cã-l va face moºtenitor cum îi fãgãduise. sã facã ordine în casa lui Vic ºi la restaurant. era bolnav. A murit în 1989. Vic s-a apucat în 1984 sã mai facã un etaj cu încã douã apartamente. la spitalul central. la etajul doi avea douã apartamente. cãci comuniºtii români cer 25000 de dolari ca sã-i dea drumul cuiva de acolo. pe care din când în când le închiria dacã gãsea clienþi. Când s-a pornit sã facã acoperiºul. Avea cheile. aºa cã nu avea nici un rost sã se mute la el. rãspundea el. sã te ajute. adã-þi o nepoatã sau altã rudã din România sã se uite dupã tine. pierdea timpul cu el. Lui Gabi îi era milã de el. cãci începuse ploile ºi se distrugea totul pânã jos. Dupã înmormântare s-a dus cu un prieten român. În iarna urmãtoare s-a îmbolnãvit. vin-o la mine sã trãieºti! cerându-i 600 de dolari pe lunã. Gabi i-a fãcut înmormântarea din banii sãi. îi mai fãcea unele reparaþii mãrunte ºi alte servicii. Au gãsit o murdãrie de s- – 113 – . Apoi i-au sunat de la spital cã Vic a murit. dar apoi i-a zis: . sã nu-l fure. doar îmi eºti neam. Cu o sãptãmânã înainte bãtrânul i-a sunat la atelier. Era prea zgârcit ca sã facã acest lucru. nu se gândea cã moartea e alãturi ºi banii nu au nici un rost. considerând cã ei îi luase prea mult. . Casa lui Vladimir Spânu avea douã nivele.Nu pot. Gabi îl ajuta.Dragã Vic. Lãsându-l cu casa neterminatã. Îi spunea: . Vic nu-i plãtea nici benzina.

s-au luat de la bancã cei 400000 de dolari. Doctorii i-au spus cã ficatul lui Vic era ars de bãuturã. Doris n-a dorit sã trãiascã în ea ºi Gabi a vândut-o cu 159000 de – 114 – .De ce ai plãtit din banii lui Vic 16000 de dolari pentru cruce? Gabi le-a arãtat procura prin care era însãrcinat de bãtrân sã plãteascã în numele lui toate cheltuielile.. Gabi a scris în România rudelor lui Vic. împreunã cu regele Mihai. Nepoata lui Vic din România. Casa l-a costat 135000 de dolari. murdãrie peste tot.Dnule Gabi. Dupã 6 luni guvernul din Ontario a luat toatã moºtenirea. doar aveam procura de la el. Împreunã cu Alexandru au cãutat prin casa lui Vic acel testament pe numele lui Gabi. i-aº fi fãcut un monument de aur. altfel gãsea uºor doi martori. Aºa s-a pierdut moºtenirea lui Vic. Dar o nepoatã i-a rãspuns: Dta nu eºti nepotul lui Vic. statuete de femei goale din plastic. Guvernul a scos casa lui Vic la licitaþie. Gabi a cumpãrat casa lui Vic. cãci testamentul nu a fost fãcut la notar.Dacã ºtiam cã statul va lua totul. de când plecase din România. Vic dormise în ultimul timp într-o cãmãruþã în spatele restaurantului. Aºa sunt legile în Canada. cu pãrere de rãu. Nimeni nu a câºtigat moºtenirea... Peste un timp avocatul bãtrânului i-a spus ºi i-a arãtat un testament în care era scris ca Vic îi lase lui tot ce îi fãgãduise. poþi câºtiga. O lunã întreagã au cãutat ºi au gãsit un testament.. eu am avocatul meu. Damigene de vin. Agenþia lui l-au întrebat pe Gabi: . dar nu puteþi primi moºtenirea. cerând cheile de la casa lui Vic.. statul a pus mâna pe toate. Aveam dreptul. apoi a dat-o în chirie câºtigând ceva dolari. toþi ºtiau cã el e nepotul lui ºi avea dreptul sã fie primul client la licitaþie.au speriat. fiindcã era prea zgârcitã ºi a pierdut totul. care se va ocupa de asta. Dacã l-ar fi ascultat pe Gabi. Gabi a înþeles cã bãtrânului îi lipsea o doagã.. o doctoriþã. Vãzând toate astea. unde era o mizerie straºnicã. n-a acceptat ca Gabi sã împartã cu ea moºtenirea. El îi va ajuta ºi vor împãrþi banii. Gabi a reparat casa lui Vic. poate ele ar putea primi moºtenirea. Nici avocatul lui Vic nu poate primi nimic cãci data testamentului lui e mai veche decât pe al d-tale. Avocatul lui Gabi i-a spus: . Bãtrânul avea hârtii multe chiar din 1948. Cãmãruþa era plinã de fotografii pornografice. nu-þi bãga nasul în treburile noastre... Dacã ai doi martori. îi spunea Gabi lui Alexandru. ar fi împãrþit moºtenirea între ei. Gabi nu ºtia legile din Canada. din cauza zgârceniei lui ºi a neamurilor din România. .

iar chiriaºii au azi mai mari drepturi decât noi. stãruindu-se s-o facã cât mai repede. izbãvindu-se de griji.: 751476 CÃTRE ROMÂNII DE PRETUTINDENI DRAGI ROMÂNI. casa asta nu aduce profit. la altul se stricase puntea din spate ºi era mult de lucru. L-a citit odatã.dolari. la unul trebuia schimbat radiatorul. VIII Gabi stãtea pe scaun lângã biroul sãu ºi citea ziarele aduse de poºtaº dimineaþa. pentru care se cheltuiau din nou bani. Era un apel din R. Apel primit la redacþie din partea AVCR-VRAR. trãia pentru sine ºi familia sa. Cu banii proprii ºi cei luaþi din contul atelierului au reuºit s-o termine. visurile lui se împlinise acum. Unii chiriaºi lãsau în urma lor distrugeri destul de însemnate. mai exact din Basarabia. Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ºi Armatei Române din Republica Moldova. nu mai lucra ca înainte. – 115 – . cu rugãmintea de a fi ajutaþi de a înfiinþa un muzeu al represiilor regimului comunist sovietic în oraºul Chiºinãu. Chiºinãu. Gabi se mai potolise. Slãbise mult ºi Doris se enerva din cauza asta. sã facã o casã frumoasã de cinci sute de mii de dolari. care trebuiau reparate. Erau ani când nu se gãseau chiriaºi. rãsfoindu-l. Moldova. AVCR-VRAR se adreseazã dvs. str. „Clipa”. O viaþã mai normalã. 8 Chiºinãu . îl ºtiuse pe Vic ºi se temea de casa lui. Ziua se ducea la atelier.1944. Gabi. Au început-o în aprilie ºi au terminat-o în ºapte luni cu nervi ºi supãrãri. Iorga nr. îi zicea Doris. în Basarabia româneascã. ocupatã de sovietici în 1940. apoi a doua oarã. soacra lea dat 60000 de dolari.Vinde-o. Casa au construit-o fãrã sã ia un cent de la bancã. ºi. Doris nu vroia sã se mute în ea. aveau casa lor ºi viaþa a luat un alt curs. de la Chiºinãu. Acum erau stãpâni. dar apãruse o lege nouã. Aducea un oarecare profit. Gabi avea pierderi. . atenþia i-a fost atrasã de un anunþ. În atelier erau douã camioane la reparaþie. liniºtitã. El citea ziarul românesc. Gabi dormea câteva ore pe zi. care favoriza chiriaºii ºi afacerea a devenit nerentabilã. tel. Gabi a vândut casa asta ºi a început sã construiascã o casã pentru familia sa. Dar nici nu era nevoie.

. Acolo trebuie sã lucrezi ºi. care vor sã ne alunge de pe pãmântul nostru. Acolo chiulangii. ap. despre bucuriile fiecãruia. ajutaþi-ne! Cu stimã ºi speranþã Preºedintele AVRC-VRAR Vadim Pirogan 12 septembrie 2001 Chiºinãu. Azi.. pânã mai cunoºti oamenii ºi limba. 2051 Str. distrug ºi vând totul. alþii deportaþi la Nordul Siberiei reci. Lui Doris i-au plãcut munþii Borºei. Mai greu e pentru acei ce nu cunosc limba englezã. cu Doris ºi fetiþa Ileana. ªi în loc sã facã ceva bun în þarã. o demascare a minciunii. Cândva ei râdeau de visurile lui de a pãrãsi þara ºi a ajunge în alte locuri spre a deveni bogat ºi fericit. sã ne lipseascã de istoria românilor. Ion Pelivan. ca sã te stimeze oamenii. dar ºi despre nevoile pe care le au cu toþii. Vroiau sã mai afle veºti despre Canada. Dacã vrei sã ai ceva. sã ne rusifice. aducând pe oameni la disperare ºi sãrãcie.Gabi. Sute de mii de români au fost alungaþi de pe pãmântul Basarabiei. cãci doreau sã se vadã. sã înceapã o viaþã nouã. A fost o mare bucurie pentru toþi. Apoi te deprinzi. . La putere sunt aceiaºi comuniºti. de unde puþini s-au mai întors acasã. Ce mai face mama Ileana? N-am vãzut-o de doi ani. sã mai asculte ce povesteºte unul ºi altul. când veneticii vor sã ne distrugã limba românã. 32/2. leneºii nu au trecere. când visurile se risipesc ca niºte clãbuci de sãpun? Azi mulþi români se strãduiesc sã ajungã acolo. trebuie sã fii cinstit. acest muzeu va fi ca o rezistenþã a românilor din Basarabia împotriva duºmanilor noºtri. despre acea þarã unde Gabi reuºise cu afacerile ºi devenise un om înstãrit.18 Tel: 751476 Gabi a pus ziarul pe masã ºi gândurile i s-au îndreptat spre MaraMu. se uita mereu la muntele Pietrosul.Acest muzeu va fi muzeul tragicelor amintiri ale românilor din Basarabia. Români de acelaºi sânge ºi lege. . Oare puþini viseazã aºa ceva în copilãrie. mult. Trebuie s-o înveþi ºi s-o ºtii. ia mai spune cum trãiesc acolo oamenii? l-a întrebat moº Petrea. un adevãr pentru noile generaþii care trebuie sã ºtie adevãrul ascuns cu atâta grijã de cozile de topor ºi de veneticii sosiþi pe pãmânturile noastre. Acest muzeu va fi un învãþãmânt. E greu de la început ca ºi oriunde. unii aruncaþi în închisori ºi lagãre de exterminare. Ultima oarã au fost la Mara-Mu cu toþii.Ce sã spun? vorbea Gabi. cãci aici nu mai poþi rezista. – 116 – . sã stea împreunã. numai cã acum se numesc „democraþi”. pânã la maturitate.

din munþii Borºei.. Gabi cumpãrase pentru ea un abecedar ºi se stãruia s-o înveþe sã vorbeascã româneºte. Fetiþa. trecea din braþe în braþe. Întâlnindu-se cu prietenii. cum îi pupau la fund pe sovietici ºi tremurau în faþa lor. asta le spunea în tainã profesorul de istorie. El respira cu nesaþ aerul plaiului sãu ºi uneori umbre de regret îi încreþeau fruntea. urmãrit de poliþie. A luat din nou ziarul „Clipa” ºi a recitit din nou anunþul. cãci ºtiau de informatori ºi trãdãtori care pentru o ciorbã îºi – 117 – . Atunci. Ea era deprinsã cu toate comoditãþile din Sudbury ºi îi era greu sã se acomodeze aici.. aºteptând ca mecanicii sã termine lucrul ºi sã se ducã ºi el acasã. trãise doar în România pânã a fugit în Canada ºi le ºtia nãravurile.. Casa era frumoasã. cã aºa au fost învãþaþi o viaþã întreagã sã facã lucrul de mântuialã. Dar toate neajunsurile au apãrut pe urmã.... cãci românul nostru nu poate trãi fãrã sã punã o ceapã. Dar ca întotdeauna. care o primeau cu sufletul deschis peste tot unde pãºea pragul. era bucuros sã-i vadã.. I-au plãcut ºi oamenii de aici. s-o dezmierde. Casa se construia cu ajutorul surorei sale Ileana. îºi aminteau de anii copilãriei ºi tinereþii. care supraveghea lucrãrile ºi fãcea toate schimbãrile necesare. Petru. era interzis sã spui adevãrul despre raptul Basarabiei ºi Bucovinei. rusul care amãgise o lume întreagã cu recordurile lui. de unde fugeau mulþi cu riscul vieþii. sã vorbeascã cu toþi. castraveþi sau fasole. dar prietenul lui. Cine erau comuniºtii. Lenuþa. când învãþa el. dupã metoda lui Stahanov. În Borºa se oprise în casa lui construitã cu câþiva ani în urmã. κi aducea aminte cum fugise de acolo.. fiecare dorea s-o mângâie.. un bucovinean din Cernãuþi refugiat în Mara-Mu. când meºterii îºi luase banii. El mergea pe la neamuri. Râdeau cum Gabi rãsturnase tractorul la Cernavodã. când cineva vorbea despre aceste provincii româneºti.unde plecase sã câºtige porumb pentru gospodãrie. mare. Ba mai mult. care dorea sã înveþe sã conducã tractorul. când el a venit prima oarã dupã atâþia ani de despãrþire. povestind câte ceva de li se ridica pãrul mãciucã oamenilor despre pãmântul veºnic îngheþat care se numea Siberia ºi unde au fost duºi mulþi din ei. Gabi ºtia prea bine. care vorbeau numai în patru ochi. Basarabia? ªtia din istorie cã acest pãmânt a fost ocupat de ruºi în 1940. de nãzbâtiile lor. ªi nu el era vinovatul. un usturoi. Se gãseau din cei fugiþi de acolo. Oare nu ei îi vânau pe sãrmanii basarabeni ºi bucovineni ºi-i aduceau la post sã fie predaþi în þara „fericirii”. avea vreo 10 ari de pãmânt. se gãseau din acei ce ciuleau urechile ºi îi denunþau pe cei care îºi mai aminteau cu durere de România-Mare. parcã nu erau româneºti.care se înãlþa în ceaþã spre ceruri. lucrãtorii educaþi de comuniºti fãceau ºi greºeli ºi mai lucrau prost. Gabi stãtea la birou.

sã se cãpãtuiascã cu ceva. þara fagului. îºi iubea þara sa România.. Cã voia sã fie liber. care sã-i þinã în frâu. care strâng banii pentru ei. Oare puþini îºi fac de cap. rãspundea moº Petrea. sã-ºi aducã sie ºi oamenilor lemne ºi producte ºi sã mai câºtige un ban. mama ºi sora sa. avem parlament. care ºtiu sã facã totul pentru ei? . mai ales acum. Din Canada el îºi ajuta neamurile. care se gândesc numai sã se pricopseascã. cerºesc ajutoare. . Dar mama Ileana nu vroia sã-ºi pãrãseascã munþii. de chinurile prin care trecuse ºi pentru ce.Poate ar fi bine sã aducem un nou prinþ din Germania sau din altã þarã. când comuniºtii au devenit „democraþi” ºi furã de rup. . spunea el lui moº Petrea ºi altora acolo în Borºa. pânã i-a ridicat pe toþi. dar regele e bãtrân. iar ei vin la putere ºi îºi fac de cap. mai bine zis conducãtorii. Lui Petrea i-a cumpãrat un tractor sã umble prin munþi. de parcã le-ar fi trãit ieri. sã mai trãiascã ºi pentru ea. îºi amintea de multe lucruri din viaþa lui. înconjurate de acei comuniºti. care nu ajung unde trebuie? Gabi. numai fete.. sã mai lase munca cea grea din munþi. ºi-a cumpãrat o „Dacie” nouã ºi a venit cu ea la Borºa. aºa-i nãravul – 118 – . în adâncul sufletului sãu. Acum. aºa cum fusese ea întreagã cândva. Nu are bãieþi. dar nu au banii necesari. cum o numeau cei din munþi. Mamei Ileana ia dãruit haine ºi bani. ar dori sã aibã un rege. Poporul ar vrea. miniºtri. ea nu putea trãi fãrã ei.Regele nu va fi înconjurat de atâþia lingãi. . tatãl lui Gabi. Cine o sã-i ajute? Cine o sã-i creadã? Poate sunt niºte afaceriºti. ce o sã facã ele. Aºa cum a fost în timpurile vechi. când l-au adus pe Carol cel loial. la apelul unor oameni care vor sã facã ceva pentru pãmântul lor. ca sã trãiascã ºi ea mai uºor.. stând la birou. . rãspundea Gabi. Gabi scãpase de acei criminali ca prin urechile acului ºi reuºise sã ajungã într-o þarã liberã. dacã ar fi la putere. Se uita la anunþul din ziar.De ce ne trebuie nouã rege? Avem republicã. Apoi a dãruit-o surorei sale iubite..Bine.. spunea moº Petrea. A rugat-o pe mama sã treacã cu traiul în casa lui din Rotundu. sã aibã ºi ea o bucurie în viaþã. κi amintea de bãtãile la securitate. fratele lui Gavrilã. . fãrã comuniºti. cãci toatã viaþa ei a muncit din greu. Sãrmana Basarabie ºi Bucovinã! Veselã grãdinã..Numai regele ar putea face ceva bun în România. condusã de rege. cã anii se duc ºi vine bãtrâneþea.. Când a venit la Bucureºti prima oarã.trãdau neamul la securitate.. unde omul era preþuit la justa lui valoare. Noi îi votãm.Nu cred cã poporul. dar cine se uitã la popor? Mai ales la poporul nostru care nu-i unit ºi nici nu va fi.

se juca cu Lenuþa. care a vãzut camioneta ºi ºtia cã a venit stãpânul.. i-a spus Doris.Ai venit azi mai devreme. Dupã asta ºi-a spãlat mâinile ºi a spus mecanicului: . Lenuþa era o fetiþã plinuþã. Lupu. se mai ocupa de el. acolo oamenii se aflã sub comuniºtii ruºi care îºi bat joc de ei. cãci în cursul anilor cãpãtase o mare experienþã. Noaptea nu intra nimeni în curte. Gabi o iubea mult. el nu mai avea probleme. S-a dus în atelier ºi a reglat diferenþialul.Vezi.lui. . De când era Lupu. E greu la ei. Ieºi din atelier.. Moscova se amestecã în toate. se urcã în camioneta sa ºi dãdu drumul motorului.Aºa-i. – 119 – . în jurul regelui nu ar fi atâþia lingãi ºi hoþi. foarte vioaie. cãci aveau douã. Aº vrea sã-i ajut. . când Gabi mai avea timp. vrea sã-i distrugã pe românii de acolo.Ce te gândeºti? l-a întrebat Doris. replica moºul. cãci intrase mecanicul Andrei. dar nu cred cã cineva în afarã de rege ar putea înlãtura corupþia care macinã România. eu ºtiu ce înseamnã sãrãcia. Gabi s-a ridicat de la birou. aºa niciodatã nu vom strânge bani. nimeni nu le mai fãcea neplãceri.Tu i-ai ajuta pe toþi. Gabi a pus maºina în faþa garajului ºi l-a mângâiat pe Lupu. . S-au aºezat la masã.Am avut mai puþin de lucru. Lenuþa s-a cãþãrat pe genunchii tatãlui ºi nu-i dãdea voie sã mãnânce. o cam rãsfãþau ºi el ºi Doris. . care fãcea din el tot ce vroia. i-a spus ea. Totuºi.Am demontat agregatul. Nici în alte þãri nu mai sunt regi. Afarã a început sã plouã. Opri maºina lângã casa sa. în curte în paza lui. îi rusificã. îi exploateazã. Gabi se gândea mereu la acel anunþ din Basarabia. Lupu era un câine foarte cuminte ºi inteligent. . Prindea totul din zbor. unde din curte lãtra câinele lup. Lucrul acesta îl fãcea mai des Gabi.Azi am citit un anunþ în „Clipa” .Eu mã duc acasã. Devenise ca un membru al familiei Buju. lãsau maºinile. . a lucrat Steeve ieri pânã seara târziu. un anunþ din Basarabia româneascã. peste tot republici democrate sau cu demagogi la conducere. . Ziua Lupu era blând ca un mieluþ. . Doris era la bucãtãrie. Vor sã facã acolo un muzeu românesc. trebuie reglat diferenþialul. Doris.

luând o foaie de hârtie. Nu sunt tare bogat. nu e conºtient ºi îºi alege o conducere ostilã. cãci conducãtorii ei se gândesc numai sã acapareze pãmânt strãin. nu este civilizaþie ºi progres. au demonstrat curaj ºi înþelepciune. de el depinde totul. care a fost a Cehoslovaciei.. Puterea în lumea civilizatã este în mâna poporului. ci rãmâneam în România. Cehoslovacia ºi Þãrile Baltice etc. cum au fost Ungaria ºi Polonia. Nu vor. Mã întorc la anunþul din ziar ºi vã felicit cu gândul nobil de a face un muzeu pentru cei chinuiþi de regimul totalitar comunist – 120 – . eu ºi familia mea. Cine sunt eu? Un român. Gabi s-a aºezat la birou ºi.. Unde ai vãzut conducãtori care au furat bine. nimic nu au întors. Aºa a fost la ei întotdeauna. Acolo nu va fi niciodatã democraþie. nici insulele Curile. Rusul e deprins cu biciul ºi zãhãrelul. Deocamdatã el nu e luminat. nu înþeleg cum în 1989 puterea a rãmas în mâna aceloraºi conducãtori ºi în România ºi în Moldova.. Istoria ºi adevãrul trebuie sã-l ºtie ºi sã le înveþe toþi. capabilã. cãci existã ele sau nu. Dacã regele Mihai nu ar fi fost alungat de sovietici ºi comuniºti. azi nu v-aº fi scris din Canada. sã nu înceapã viaþa de la zero cum am fãcut-o eu. E greu sã auzi glasul celor ce se aflã în lumea asta. liberã. care nu mai vor sã se întoarcã acasã. E pãmânt de al nostru. fãrã educaþie ºi culturã nu se poate fãuri. birocratã ºi reacþionarã. dar sunt asigurat. vã doresc succes ºi multã sãnãtate. existã ziua de mâine.. Nici Koenigsbergul. nu se uitã nici la poporul lor. cãci ei ºtiu cã în Rusia niciodatã nu va fi o viaþã bunã. Trebuie sã ajut Basarabia. Poporul reprezintã bogãþia sau sãrãcia în þarã.. care suferã de sãrãcie... De aceea ele sunt la coada þãrilor care vau dat exemplu. care ar face mai multe lucruri bune cã are din ce ºi cu cine. care lãcrimez de ce þara mea e atât de sãracã ºi lipsitã de drepturile omului faþã de alte þãri ºi alte naþiuni. Uite. sã aibã pe toatã viaþa imunitate? Numai în Rusia cea sãlbaticã. au trecut 50 de ani de la rãzboi. dar totul depinde de cei ce vã conduc. care ar fi ajuns la o viaþã mai bunã. ca ei sã trãiascã mai bine. nici Bucovina.Ei nu pot scãpa de venetici.. înþelegând cu greu de ce românul ºi România a ajuns la o aºa sãrãcie. a încheiat Gabi. Aºa sunt ei hrãpãreþi ºi agresivi. nici Ucraina Subcarpaticã. Aº dori sã vã vãd trãind omeneºte. dar pãmânturile strãine nu le-au întors. viitorul. nici Lvovul. într-o Românie Mare. Poporul e condus de minciunã ºi cu forþa. nici Basarabia. a început sã scrie: Stimaþi români! Citind apelul din Lumea Liberã de la 30 noiembrie 2001.

M-am hotãrât sã-i rãspund. dacã KGBul controleazã corespondenþa Moldovei. ªi încã ce musafiri? Au venit la el Gheorghe Steþcu ºi cu doi preoþi catolici.Eu sunt la telefon. Dupã vreo douã sãptãmâni Gaby mi-a sunat din Canada: . aºa eram de emoþionat. avea lucru permanent. Acum copii erau mari ºi lucrau deja.. Dar Gheorghe Steþcu s-a descurcat destul de bine. mã gândeam eu. am fost uimit. care jertveºte 1000 de dolari? Poate glumeºte? Au trecut trei sãptãmâni.Eu sunt Gaby Buju din Canada. i-am rãspuns. iubitor de neam. când în Canada era ºi este greu de a te aranja la lucru. Cred cã sunteþi oameni serioºi. Gabi Buju vrea sã vã ajute cu cât voi putea. cã poºta noastrã e legatã încã de Moscova ºi nu-i de mirare. Mi-a trimis 1100 de dolari. Nu mai credeam în el. Sã ºtiþi. Gaby. de construcþia atelierului. el a rãmas aºa cum a fost. în Canada. Gabi îl ºtia pe Gheorghe Steþcu de mai mulþi ani...Vreau sã vorbesc cu Vadim Pirogan. se mira de succesul lui. îmi curgeau lacrimile. de reuºita – 121 – . aº vrea sã ºtiu de câþi bani aveþi nevoie. Gheorghe Steþcu trãia bine. aranjându-se ºi el la o întreprindere de reparaþii de tiruri. credeam cã-mi scrie o femeie. Copii lor erau harnici ºi lucrau deja. Am citit scrisoarea cu atenþie. Poate s-a rãzgândit. . Nu mai puteam vorbi. când acesta venise din România. A mai trecut o sãptãmânã.. vreau sã vã ajut sã faceþi muzeul. dar pe urmã mi-am dat seama. Am primit un telefon de la bancã sã vin la ei. plecând din þarã la o aºa vârstã de 40 de ani. dar am simþit cã-mi scrie un suflet de român cu inima mare. sosiþi din România pentru rezolvarea unor probleme cu biserica catolicã din Canada. Vã doresc un An Nou fericit! 6 decembrie 2001 Gabi Buju Am primit aceastã scrisoare de la acest român.ºi sã vã ajute Dumnezeu ºi cei care gândesc ca mine. om cu mare curaj. Unsprezece ani în urmã Gheorghe Steþcu se stabilise în Toronto.. Soþia îºi gãsise ºi ea de lucru. Vã trimit 1000 de dolari. Nimic. IX Într-o dimineaþã Gabi s-a trezit cu musafiri. era cam rãu scrisã în româneºte. Era ºi el din Borºa. ªi-a adus aici soþia cu doi copii încã ºcolari. Lucrase ºi el ca mecanic în România. Cine e acest român. M-a mirat cã scrisoarea lui Gaby a mers o lunã întreagã pânã la mine. inclusiv o sutã pentru mine. cu toate cã au trecut 10 ani de la aºa zisã independenþã. ca refugiat. ºtia aceastã specialitate. Gheorghe Steþcu s-a întâlnit cu Gabi prima oarã. . în ianuarie 2002.

Au ocupat posturi mari ºi domnesc peste þarã. El era emoþionat de aceastã întâlnire ºi le punea mereu întrebãri ca sã-ºi astâmpere interesul cu noutãþile din þarã. hoteluri. familia. azi la putere? întreba Gabi.Poporul nostru s-a împãrþit ºi el în douã pãrþi. Noi credeam cã vom scãpa de comuniºti.. preoþii fie catolici. Cum s-a ajuns la o aºa mizerie? . tac ca pãmântul. mai ales Gabi. au luat pe degeaba fabrici. Toþi s-au bucurat de aceastã întâlnire. majoritatea este din cei mulþi prostiþi de comuniºti. sã vorbeascã româneºte. restaurante. cã destul a suferit ºi în rãzboi ºi dupã el. . au deschis baruri la fiecare colþ. dornic sã întâlneascã compatrioþi. Au furat totul. poliþiºtii. le povestesc adevãrul. În Borºa nu-i de lucru. vorbesc oamenilor. Un preot era din Viºeul de sus. am crezut cu toþii cã dupã revoluþia din Decembrie. Mai ales s-au bãgat la putere cei mai rãi. Unii sunt acei.Pãi. avem de toate azi. se hotãrâse sã-l viziteze. minele sunt închise. Gheorghe Steþcu mai era ºi un credincios fidel bisericii catolice ºi un bun patriot român. nelegiuiri. Altã parte. . .. la putere au venit tot acei comuniºti. dragã Gabi. Toþi dorim ca poporul nostru sã aibã o viaþã bunã. dar ei au rãmas peste tot. va fi bine în þara noastrã. Lasã casele. securiºtii ºi cei din armatã. Iatã-i acum pe toþi patru stând în jurul unei mese în sufrageria casei lui Gabi. copiii ºi se duc. securiºti vânduþi KGBului sovietic. de a rãbda torturile ºi ameninþãrile foºtilor demnitari. fac tot posibilul sã rãmânã în fotoliile – 122 – . unde s-a vãrsat atâta sânge. Dar. trãdãtori. dar oamenii de ce tac? Oare nu le este deajuns 50 de ani de „viitor luminos”. .Trãim. ªtiind cã Gabi e din Borºa. care ºi înainte amãgeau oamenii.. din pãcate. dragii mei? . foºtii brigadieri. cãci ºi Gabi era catolic.. unde au murit mai mult de 1000 de tineri. Pleacã tot tineretul la lucru în alte þãri. doar are oameni harnici. a zis pãrintele Nãsui. cei cu posturi. de ce a sãrãcit þara noastrã? Întreba Gabi. Undes banii nu ºtie nimeni. Tu ºtii. care trãiau pe spinarea altora. care s-au fãcut democraþi. scriu. cei ce lucrau în comerþ. de stat la cozi la magazine dupã douã picioruºe de gãinã. muncitori.Bine.lui în aceastã þarã strãinã.Cum trãiþi voi acolo. luptã pentru a redresa situaþia. care înþeleg ºi ºtiu tot ce se face în þarã. Crime în þarã.Bine. fie ortodoxi. ªi iatã acum Gheorghe Steþcu îi pãºise pragul cu încã doi oameni din þarã. a rãspuns preotul Onuþ. furturi. distruse. Amândoi fuseserã invitaþi în Canada de o bisericã catolicã. pãrãsite. preºedinþi de ceapeuri. celãlalt era preotul Onuþ Bilþ din Borºa. au vândut flota noastrã româneascã pe degeaba. ªi nimeni nu vrea sã spunã nimic.. cã noi. Nu e bine.. ne iubim þara ºi neamul. Gheorghe Nãsui.

. ei n-au nevoie de oameni cu cap. i-a rãspuns Gabi. românii. se duc unde le plãtesc mai bine. ai nevoie de asta? De ce rãscoleºti sufletele oamenilor? Înceteazã. toþi se nãpustesc asupra lui ºi-l fac de nimic. oamenii n-au de lucru.” ªi eu am familie ºi trebuie sã mã pãzesc. a urmat Onuþ. Bine. Intelectualitatea.Bine. nu cred cã neamul nostru. ne furã bogãþiile. împotriva acelor conducãtori care furã de rup pãmântul. ei au bani. Salariile sunt mici. ªi mai este ceva. oamenii nu-ºi pot hrãni familiile. Eu am neplãceri. Acum pleacã cei mai cãpoºi din þarã. E o mizerie mare.Nu-i adevãrat. cã e indiferent faþã de tot ce se face în jurul lui ºi atât. în magazine sunt de toate.Nu ºtiu. Asta ºi doresc comuniºtii. o parte a luat apã în gurã. . Oare mie îmi trebuie mai mult ca altora? spunea Onuþ. a continuat Gabi. poliþia ºi armata e în mâna lor. dar noi? Noi ce avem? a strigat preotul Nãsui. . ªi cei proºti sunt mai mulþi ºi-i defãimeazã pe cei înþelepþi mai puþini. ai uitat? zicea preotul Onuþ. dragã Gabi.cele mai înalte de unde protejeazã pe cei ce au fost în partid. poporul nostru e atât de îndobitocit. care au luptat pentru România Mare ºi au reuºit s-o facã. . atunci nu mai ajungem noi niciodatã la o viaþã mai bunã. era bine. dar suntem foarte triºti când vedem tot ce se face acasã. nu cred cã nu-s în stare sã – 123 – . sunt periculoºi. dar sunt mereu ameninþat. grele vremuri am ajuns. . Oare nu e deajuns cât ne-au jefuit ruºii sovietici atâþia ani? Au furat pânã ºi pompele de la sondele americane din Ploieºti. o viaþã bunã. cãci în bisericã le mai spun credincioºilor câte ceva. a spus Gabi. .Cum sã lupþi împotriva lor. dar ce-i de fãcut? . ai dreptate.Da. Fiecare crede cã de el nu se va agãþa nimeni. dacã toþi vor face la fel. ca aici. cu care lucrau împreunã. dupã rãzboi.Trebuie sã luptãm împotriva acelor care îºi bat joc de popor. Îmi spun: „Ce te bagi. Dar au venit „democraþii” ºi au stricat totul. în Canada. Eu credeam ºi chiar eram fericit gândind cã România a ieºit din impas ºi va avea o altã viaþã. Împotriva corupþiei. le dau de toate ca sã-i apere. . Oare poporul nostru nu meritã aceasta? a rãspuns Gabi.Da. cu niºte preþuri de te ameþesc. dar ce poþi sã faci? Oare nu þii minte cum þi-au fãcut dosarul? Doar ai stat ºi tu prin puºcãrii. Toþi sunt legaþi unul cu altul ºi dacã cineva îl deranjeazã pe unul din ei. ªi ai mei din Borºa îmi scriu cã atunci când era cãlãul Nicu. altfel gãsim noi ac de cojocul tãu.Vezi. Cei de la conducere fãgãduiesc cã mâine va fi mai bine ºi omul trãieºte cu speranþa ºi crede.

Trebuie sã facem ceva.opreascã acest dezastru. eu. Au plecat cu toþii. toþi împreunã vom reuºi mãcar ceva. amorþiþi. sã le cerem socotealã actualilor guvernanþi pentru tot ce-au distrus. mare lucru ai reuºit sã faci. n-au nici o reuºitã. Bine. nu devii bogat peste noapte. Dar cum? a întrebat Onuþ. cã deja sunt aºteptat acolo. cum e la voi. . Nu poþi înºela pe nimeni. Aici impozitele se duc pentru binele omului ºi eu ºtiu cât ºi ce unde se duce. sã-i trezim pe cei adormiþi. dupã ce au rezolvat problemele bisericeºti pentru care veniserã în Canada. Preoþii ºi Steþcu au umblat peste tot. în România. s-au uitat înãuntru ºi au ieºit afarã. Oamenii îºi ºtiu drepturile sale garantate de constituþie.Oricine poate face ce-am fãcut eu. Cum ai reuºit aºa ceva. . a zis Gabi. Aici e un sistem atât de bine pus la punct. a rãspuns Gabi. dar nimeni nu vrea sã aibã de a face cu cei ajunºi la putere. . tu. condusã de Gabi.Da. Trebuie sã ne unim toþi ca unul. Legea este lege ºi dacã o încalci. Preoþii ascultau. nu trebuie sã umbli luni ºi sã dai mitã cum e la voi. plãteºti scump. care se ocupa cu hârtiile punându-le la punct. iar cei ce dosesc banii ºi înºealã statul.Muncã. Au rãmas profund impresionaþi de toate ce le povestea Gabi.E adevãrat tot ce spui. O afacere se deschide în douã zile. dacã nu îndeplineºti toate condiþiile. el. Cum de ai reuºit. tu un strãin aici ºi începând de la zero? a zis Onuþ. . . . dragã Gabi.Oameni buni mai sunt. Când au vãzut atelierul. a rãspuns Nãsui.E ceva grozav. Dupã vreo douã-trei zile au luat drumul spre casã. care pot sã-þi facã numai rãu. în curte. cãci rãspunzi de toate cele rele ºi poþi rãmâne sãrac. unde tirurile aºteptau la rând sã fie reparate. Totul e în mâinile lor ºi dacã te jeluieºti la cei de mai sus. Gabi i-a condus la aeroport. Au mulþi lingãi în jurul lor. boys! a exclamat Gabi. Apoi s-au întors la biroul lui Gabi. pentru toate. sã respecte legile statului ºi democraþia din Canada. ridicând un deget în sus. Aici e Canada. dragã omule? . care îºi bat joc de popor. Beþivanii ºi hoþii nu au viitor. Aici nu existã birocraþie. ªi el le-a explicat sistemul legilor din Canada. Aici nu-i hoþie ca în România. hai sã mâncãm ºi apoi sã mergem la atelierul meu. muncã asiduã ºi cinstitã. Oare nu au mai rãmas oameni cinstiþi în þara noastrã? a spus Gabi. tot la ãºtia de jos se întorc jalbele ºi atunci îþi fac mizerie. mirându-se de perfecþiunea lor. luându-ºi – 124 – . numai trebuie sã lucreze cinstit. cã se ºtie totul despre tine ºi treburile tale. ce-au furat.Trebuie sã ne gândim. Nu e aºa ca la comuniºti. preoþii au rãmas profund miraþi. urcându-se în maºina lui Doris. mãi Gabi. .

învãþãtori. Ovidiu Creangã. Dragã dle Gavrilã Buju. care nu-ºi uitã Patria oriunde ar trãi ºi ajutã din puþinul pe care îl au. nici românesc ºi m-a mirat foarte mult gestul dtale. care se bat în piept cã sunt patrioþi. Mulþi au murit pe fronturi.rãmas bun. când justiþia nu reuºeºte sã fie – 125 – . care îºi iubeºte nu numai Maramureºul sãu unde s-a nãscut. încã o datã îmi exprim admiraþia pentru patriotismul dtale. Mihai Vânãtoru. udat cu atâtea lacrimi ºi sânge pentru al apãra de duºmani. când am aflat istoria dtale. ea face sã fie scrisã. Romulus Rusan ºi alþii. care ai numai 43 de ani.. cititã ºi sã rãmânã în sufletele oamenilor români. dar am încercat. Înainte de rãzboi erau alte generaþii de români – profesori. de pãmântul strãmoºilor sãi. exprimându-ne recunoºtinþa faþã de ei. cãci nu s-au ascuns de la datorie. tineri care îºi iubeau neamul ºi pãmântul strãmoºesc. Cu stima ºi dragoste Februarie 2002 Vadim Pirogan ÎNTÂLNIREA „Atunci. dar în realitate ei n-au nimic în suflet. adevãr. El a rãmas acolo jos. S-au mai gãsit oameni cu suflet mare: Sergiu Grossu din Paris. care au educat generaþii de tineri patrioþi. am fost foarte emoþionat ºi mi-a venit gândul sã te întreb: De ce ne-ai dat aceºti bani. preoþi. nu ºi-au jelit viaþa. Nicolae Dima. Nicolae Iaºcinschi. dar suferã pentru tot pãmântul românesc. singur cu gândurile la þara sa. Nu ºtiu dacã am reuºit sã redau totul ce s-a petrecut cu dta. neam ºi patrie. dar care nu i-a învins dorul de plaiurile Borºei. Bineînþeles cã nu-i uºor sã scrii despre un om din scrisori. Lidia Aºtefanei. Toma Istrati. Stimate dle Gavrilã Buju! Când am primit banii de la dta. 1000 de dolari? Dta. democraþie. acei care ne-au ajutat sã întemeiem acest muzeu al Neamului Nostru. care i-a oferit o viaþã bunã. ofiþeri . Mai târziu. dreptate. care primul ne-a susþinut. Numele Dumitale ºi a lor va rãmâne pe veci în istoria muzeului ºi neamului nostru. Avionul s-a ridicat în cer dispãrând dupã nori. Alexandru Budiºteanu. Nu pot sã nu-i alãtur aici pe toþi sã rãmânã pentru posterioritate. cu bucuriile ºi durerile sale pe acest pãmânt. nici sovietic.. pãstrând noþiunile de cinste. n-ai trecut prin genocidul comunist. Ana Blandiana. am înþeles multe. Marcel Bouros. preotul Vergiliu ªtefanin. Sunt mulþi oameni mai bogaþi. pentru sufletul românesc. Atunci mi-a venit gândul sã scriu aceastã istorie a vieþii dtale.

Dar aceastã tãcere este înºelãtoare. acela demult ºi-a uzat hainele ºi acum umbla în „uniforma” lagãrului. te vor bate bine ºi te vor – 126 – . Le e feluritã ºi îmbrãcãmintea: cine e proaspãt venit. cealaltã e albã. ºi tineri ºi bãtrâni. gãini. la o anumitã distanþã. de trai ºi de suferinþe ale celor osândiþi. pantaloni vãtuiþi. Pentru iarnã li se dau din magazie haine vechi: pufoaice purtate. Mulþi cred cã-s fericiþi. Cine a gustat deja fericirea zonei interzise. locul de muncã. Chiar dacã ai fugi de aici în aceste veºminte. cum þi se strecoarã fiorul fricii în aceastã liniºte fãrã de margini. cât cuprindeai cu vederea – numai taigaua fãrã sfârºit. pãzindu-i pe cei nenorociþi. Dupã ele o sã te gãseascã fãrã întârziere. ce tulbura tãcerea plinã de tainã. viþei. vaci. lucreazã oamenii cu gândul la pâine ºi libertate. ºi tot atât de diferite lucruri fac. În selihoz sunt multe femei. cartofi. într-o fundãturã a taigalei. când în stare crudã. unde îºi pot alina foamea fãrã de saþ cu sfeclã. departe nu ai ajunge. în adâncul taigalei. se înalþã turlele de lemn. îmbrãcate în cojoace sã nu îngheþe cu totul. Aºa cã sãrmanii osândiþi pot fi recunoscuþi foarte uºor dupã haine. înfricoºându-l pe drumeþul care se încumetã sã apuce aceastã cale. cã au avut noroc. Aflându-te în acest ocean de pãdure. simþi cum taigaua te apasã. care îl face pe drumeþ sã tresarã. Toatã aceastã îmbrãcãminte este de douã culori: dacã o mânecã este verde. Ei sunt înconjuraþi cu garduri înalte de sârmã ghimpatã. Împrejur era o tãcere de mormânt – numai zãpada bãtãtoritã pe drucii ciopliþi. Au nimerit încoace diferiþi oameni buni ºi rãi. Pãºeam pe drumul fãcut din copacii ciopliþi. buºlaturi. Rareori se aude trosnetul vreunei crengi cãzute. îngrijind porci. pe traseul Taiºet – Bratsk. care ducea în adâncurile taigalei. umbla cu cele aduse de acasã. Ceva mai la o parte. Aici. fiindcã au cãzut sã munceascã în selihoz. îºi fac serviciul cuvenit. dacã spatele e verde. când uneori fiert. este situat selihozul 14. sau zgomotul surd al aripilor vreunui cocoº de munte. O bunã parte din ele se trudesc pe pãmânturile selihozului. Alãturi de drumul de bârne. al oamenilor izolaþi de lumea celor liberi. memoria singurã poate fi o formã de justiþie”. tristã. se aflã lagãrele ºi coloniile. ascuns de ochii lumii. La kilometrul 14. În stânga ºi în dreapta drumului.o formã de memorie. Motto Memorialului Sighet A fost o iarnã grea în anul 1944. unde santinelele. tãcutã.. scârþâia sub picioare. Te vor gãsi.. misterioasã. morcovi. atunci pieptul e alb la culoare. zi ºi noapte. Ele lucreazã la ferme. napul furajer.

Ca ºi alþii.. unele dormeau pe narele sale (paturi de lemn). Pe teritoriul selihozului era o lãptãrie. sã aflu de ce ºi cum. Natalia Stepanovna nu vorbea niciodatã nimic despre sine. te vei alege ºi cu un termen nou de osândã. eram sãtul ºi îmbrãcat cald. o femeie de vreo 40 de ani. bãrbat fiind. unde cuvântul. dar lumina nu o aprindeau. M-am aºezat lângã Iulia. sã nu-þi îngheþe picioarele ºi sã nu lucrezi în viscol. ªi deci. Aici lucra Natalia Stepanovna. o fatã cunoscutã. eu eram „favorit” deoarece aveam permis de trecere liberã. de lângã uºã. de lângã geam. Se lãsa amurgul.mâna din nou în lagãr. Aveam pe atunci 20 de ani. Aveam. Mi-aduc aminte: în baracã se aflau în acel moment multe femei. s-a auzit un þipãt de femeie. vorba erau întotdeauna brutale. Pe deasupra. care lucra la viþei. din mijlocul bãrãcii. Ea îmi fãcea rost uneori de fãinã. blajinã la suflet. Glumeam. nu cãuta sã-ºi uºureze viaþa de lagãr ca sã supravieþuiascã. lucram ºi eu în selihoz. cu ceaþã. unde din lapte fãceau friºcã ºi unt. când dinspre întunecosul ungher din dreapta. Trecuse cam o jumãtate de ceas de când venisem la ea. însã întotdeauna s-a abãtut de la vorbã. mã considerasem ºi eu om în vârstã – ce mai vorbã. care stãtea culcatã pe patul de jos. fãcând lucrãrile de reparaþii ºi la selihozul 14. Din fãinã fãcea niºte turte gustoase ºi sãþioase. într-o duminicã geroasã. Se întunecase chiar. Lucram montor la comunicaþiile telefonice de pe acest traseu. Ea mã servea uneori cu zer. Într-o dupã amiazã.. numai cã faþã de alþi osândiþi. negricioasã. o întrebam cu aceeaºi politeþe. pentru ce nimerise în lagãr. fãrã urme de politeþe. Termenul îmi era pe sfârºite ºi acum aºteptam cu nerãbdare ieºirea la libertate. o ocupaþie bunã. Cãci de ce alta ar mai avea nevoie un biet. Vorbeam între noi. fãrã pazã. Cineva a aprins o aºchie de lemn de la focul ce ardea în sobã. cu pãrul deja bine însurit. sãrind din pãturi. un nenorocit de osândit? Principalul e sã-þi fie burta plinã. aºadar. coseau vorbind între ele. micuþã. am hotãrât sã mã duc la baraca femeilor s-o vãd pe Iulia. De vreo câteva ori am încercat sã vorbesc cu dânsa. râdeam. rãmasã în mine din educaþia cãpãtatã încã în casa pãrinteascã ºi din cauza cãreia îºi bãteau joc de mine osândiþii din lagãr. pe care o lua din porþia viþeilor. În jurul ei stãruia o tainã ºi nimeni din femeile cu care îºi ducea zilnic viaþa nu reuºise s-o descoase.Ajutor! Hoþul! Toatã lumea s-a alarmat. tãcutã. . Cu nimeni din bãrbaþi nu avea legãturi. Era bucuroasã de venirea mea. ºi în faþa – 127 – . altele brodau.

nãltuþ. dar Stepanovna îl þinea bine de gulerul cãmãºii. pe malul râului Ciuna. demult. Gulerul cãmãºii s-a rupt. frânt. una pe care o vãzuse cândva. se zbãtea. pe cap cãciulã-uºancã. muierilor! Încetaþi! se auzi glasul Nataliei Stepanovna. . slab. cãutând sã se fereascã de loviturile femeilor înfuriate. speriate. cu mulþi ani în urmã. rupþi. care semãna cu asta. cu o straºnicã ºi nesfârºitã tristeþe în ei.Aleoºa! Tu eºti? Hoþomanul. demult. în lagãr. Gâtul gol. înalt ºi slãbuþ. s-au oprit. Se uita ca vrãjitã. mototolitã. Aleoºa! Tu! Tu! Copilul meu! Atâta a putut ea sã mai ºopteascã cãzând în genunchi pe podeaua roasã de vremuri..Netrebnicule! Bãieþaºul. Mâinile ei.noastrã a apãrut urmãtoarea priveliºte: aproape de uºã stãtea Natalia Stepanovna. în satul Mironovka. strident ºi jalnic. Toatã baraca striga: . þinând de gulerul cãmãºii pe un bãieþaº. Nu se poate! Doamne! Fã-þi milã. au slãbit pe loc. uitate copilãrii. pantaloni vãtuiþi. de multe zile se întorcea. Memoria lui se strãduia sã-i aminteascã când se întâlnise demult. cu care þinea încleºtat gulerul cãmãºii. cu un clapãn rupt. în timpul unei depãrtate. parcã avea friguri. . stãtea în mijlocul femeilor þinând strâns bluza roºie în mâna dreaptã.Bate-l! Dã-i bine! Plesneºte-l! Bãieþaºul s-a smuls din mâinile femeii. tremurândã ºi cu ochii mãriþi de mirare se uita la ea. . îl chema Aleoºa. încerca sã scape din mâinile ei. Hoþul avea în mâna dreaptã o bluzã. Natalia Stepanovna desluºise pe gâtul acela slab. bãrbatul sãu. buzele. – 128 – . ba la stânga. împuºcat ca duºman al poporului în acel groaznic an 1937. Corpul. Staþi! Femeile. de vreo 12 ani. Aºa îl numeau toþi acolo. o alunicã cenuºie.. pe care reuºise s-o înºface. vãzând nasul. dezgolindu-i larg gâtul. nespãlat. dând drumul celui prins. murdar. Pe podeaua murdarã au cãzut doi nasturi.Mi-a furat bluza! Striga Natalia Stepanovna.Opriþi-vã. Cu ochii mãriþi. Dã-mi bluza! . se vede. la casa de copii.. tãcând din gurã. Acum el se uita la aceastã femeie ºi se chinuia sã-ºi aducã aminte trãsãturile feþei unei alte femei. Avea pe el o cãmaºã murdarã. fãrã a lãsa din strânsoare bluza. . Doamne! tremura glasul ei.Nu! Nu! s-a auzit geamãtul ei. nu-ºi putea dezlipi privirea de pe obrazul bãieþaºului. de care abia îºi mai aducea aminte. rãguºit. ba la dreapta. bãrbia dragului ºi neuitatului Andrei. verde-albã. ºi aici. Da..

.Aleoºa! Eu sunt. ele se uitau la femeia-mamã. Aleoºa. departe de baºtinã.. s-a ridicat încet.. a îmbrãþiºat-o. A început rãzboiul. ªtia cã el n-a fost vinovat. Aceºtia l-au „educat” în spiritul lor ºi acum bãiatul – 129 – . În jurul lor. A fost prins. a devotatului cetãþean al patriei sale. Nu putea sã se dezicã. dupã cele ce se întâmplaserã cu tatãl lui. nimerise între hoþii recidiviºti. fãrã judecatã.. Fiul afla acum toate chinurile. frumoasã.Aleoºa! Eu. nu s-a dezis de soþul ei. mama lui. ºi haina furatã a cãzut pe podeaua neagrã. a bunului pãrinte ºi soþ. Ea. care ºi-a regãsit fiul în acest depãrtat lagãr. mama ta! Copilul meu. înjosirile suferite de mama sa. Aºa a nimerit în lagãrul unde îºi ispãºea osânda mama lui. altele tãceau posomorâte. rãpindu-i tot ce îi mai rãmasese mai scump pe lume dupã soþ. Mama ºi fiul s-au aºezat pe patul de scânduri.. a furat un geamantan. bronzatã... pe urmã au aruncat-o în lagãr. Cu ochii scãldaþi în lacrimi. sunt mama ta! Aleoºenca! Oare e adevãrat cã team gãsit? Tu eºti. apucându-l convulsiv de mâini. În memoria lui se ivea chipul tânãr al acelei femei. NKVD-ul a muncit-o mult timp. mama povestea fiului trista poveste a arestãrii tatãlui sãu.. acea femeie... în sfârºit mâna. Natalia Stepanovna Gladîºeva. . Natalia Stepanovna. strãine pentru ei. ca sã-ºi potoleascã foamea.. cu glasul tremurând.. se uitau la ei. într-o garã. Mama ºi fiul stãteau aºa. Peste câþiva ani. au prins sã se prelingã pe obraji. fost comandant de regiment de artilerie. de jos. era tânãrã. lângã râul Ciuna. înlãcrimaþi. unde creºtea fãrã mângâierea pãrinteascã. Unele plângeau. pe care ºi-o amintea cu greu.. cãci ea. al mamei sale. I-a îmbrãþiºat genunchii ºi lacrimile îi cãdeau pe pantalonii lui murdari. la marginea taigalei siberiene. ºi lacrimile multe. cu greu.Mamã! a rostit încet Aleoºa. Îmbrãþiºaþi. Aleoºa. îmbrãþiºaþi. fiecare avea soarta sa amarã ºi nenorocitã. dragul meu? Alunica! Alunica asta! O þin bine minte! . pierdut într-un fund de taiga. Aleoºa ºi-a desfãcut. ca ºi toþi copii cãzuþi în lagãre. într-un avânt înflãcãrat. ºi casa a fost transferatã în regiunea Irkutsk.Mamã! a strigat cu glasul rãguºit. pe Aleoºa. Aleoºa a fugit de acolo ºi undeva.. Copilul l-au dat la un orfelinat. bãtut fãrã milã ºi judecat. Aleoºa nu o auzea. fierbinþi. nestãvilite. rupþi. departe de neamuri. încercând s-o ridice de pe podea.. Mama stãtea în genunchi ºi plângea amar. eu.. de cândva. lipsurile. însã care. podiditã de lacrimi. femeile înmãrmurite. în mijlocul acelor femei. deºi abia împlinise doisprezece ani.

cum erau botezaþi în lagãr. cãþea bãtrânã! Acum te voi trimite la carcerã! Încet. pentru el începea o viaþã nouã. Dar puteau oare urcii sã se împace cu trãdarea unuia din ai lor? Au aflat totuºi cã Aleoºa îºi gãsise mama. douã au aflat ºi mai marii pe lagãr. ªi într-o zi liniºtitã. fiule. Buzele ei tremurânde ºopteau: . Femeile din baracã n-au scos nici o vorbã în lume despre cele întâmplate. În rândul trei din partea dreaptã. sã aibã parte de o picãturã de fericire? ªtiinþa ticãloºiei. se desprinse Natalia Stepanovna Gladîºeva de la poarta zãbrelitã a lagãrului. . cu ochii înlãcrimaþi. sub þevile puºtilor lungi ºi lãtratul câinelui-lup.umbla prin barãci ºi fura ce putea.. a îmbrâncit-o pe femeia-mamã de la gardul de sârmã. Tot mai mult ºi mai mult se îndepãrta Aleoºa spre necunoscut. Soarta îi despãrþea din nou. a grosolãniei ºi a urii ºi-au fãcut treaba lor. în lagãr. Militarul cu epoleþi roºii. Aleoºa slãbi legãturile cu hoþii recidiviºti. Arãta curat ºi îngrijit. aºa cã nimeni nu ºtia cã mama ºi-a gãsit fiul în lagãr. comandantul lagãrului. care era de serviciu la poartã. aici. ºi de fiecare datã.Sã fii cinstit! Sã fii om. cu pas anevoios. s-a apropiat de ea ºi sub ochii ºefului lagãrului.. mama se strãduia sã-i dea o bucatã de pâine în plus. care plângea jalnic. trist. lacrimile o împiedicau sã vadã cum se tot îndepãrta odorul ei scump. însã el revenea la maicãsa. „urcii”. Corpul ei firav se zguduia în hohote de plâns. cu lacrimi în ochi. în baraca ei.Carã-te de aici. ºtiinþa rãutãþii. De câteva ori l-au ameninþat. Încetul cu încetul. Cea mai mare parte din timp stãtea cu mamã-sa. cum a fost tatãl tãu! Dumnezeu sã te aibã în pazã. Mâncau împreunã. pe porþile lagãrului a ieºit ºi a pornit pe drumul cioplit din drugi un grup de oameni. chiar l-au bãtut. dupã o sãptãmânã. Din aceastã clipã. *** – 130 – . geroasã. pãºea Aleoºa Gladîºev. care încerca sã se rupã din cureaua santinelei. înconjuratã de santinele în cojoace albe. cu ceaþã. Puteau ei oare admite ca rudele sã trãiascã împreunã în acelaºi lagãr. cãpitanul Bulatov. o etapã. sau o parte din acea sorbiturã. Despre asta. Natalia Stepanovna plângea ºi se uita printre crãpãturile scândurilor groase ale porþii cum se îndepãrta fiul ei. A aflat ºi cãpitanul Bulatov. zisã balanda. La porþile lagãrului o lãsase pe mama sa. pe buna sa mamã.

Adevãrul care s-a descoperit dupã zeci de ani a demascat politica Uniunii Sovietice. Mã rog. Hitler ºi Stalin. Mulþi acum declarã: ajunge atâta vorbã despre lagãre. Anii – Ion Hadârcã Douã nãluci rãtãceau prin Europa. de acele amintiri. pentru toate fãrãdelegile sãvârºite! PIERDUÞI ÎN ÎNTUNERIC Anii mei tineri i-a strigat cineva. nu putem uita crimele „fãuritorilor” de socialism sovietic. Dumnezeu e mare ºi vede: pe toþi criminalii îi aºteaptã rãsplata cuvenitã.Mie atâta mi-a rãmas sã adaug la cele de mai sus. cea mai mare agresiune. pentru cã ei vãd în acei cãlãi pe foºtii lor pãrinþi ºi prieteni. tocmai când îi hrãneam cu seminþe de stea ºi era cât pe ce sã pun mâna pe ei. înstigându-le sã se rãzboiascã între ele. cãci prea scump este preþul acelor milioane de vieþi omeneºti. într-o þarã încrâncenatã ºi setoasã de sânge nevinovat. care dorea sã schimbe orânduielile în aceastã parte a lumii. care þintea sã distrugã þãrile capitaliste cu mâinile lor proprii. Stalin aºtepta momentul potrivit sã-i dea ultima loviturã lui Hitler din spate ºi apoi nimeni nu ar fi putut opri armata sovieticã în drumul ei de cucerire – 131 – . care a pregãtit totul pentru începutul celui de al doilea rãzboi mondial. Puþini din vechile ºi noile generaþii ºtiu acest adevãr ascuns ºi azi. îngropate în câmpurile ºi pãdurile sãlbatice ale nordului rece. lor le e fricã probabil. la fel. care prin propaganda sa demagogicã pãrea cã luptã pentru pace ºi libertatea tuturor popoarelor. Acest pact de neagresiune s-a dovedit a fi de fapt o împãrþire a Europei. nãluca fascismului german ºi a bolºevismului sovietic. Rãzboiul a fost planificat încã din anii de dupã revoluþia sângeroasã care a ucis milioane de fiinþe omeneºti. Acest rãzboi era visat de Stalin. despre puºcãrii! Ajunge sã vorbiþi despre morþi. fiecare dorind sã-ºi înºele adversarul. cãci el ºterge totul în ce au crezut ei o viaþã întreagã în þara lor. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost primul pas spre rãzboi fãcut de doi cãlãi. despre cei care au avut de suferit într-o þarã duºmanã omului. Dar aºa cum nu pot fi uitate crimele fascismului. cineva i-a strigat ºi s-au dus anii mei. Mulþi dintre acei care au luptat în armata sovieticã neagã ºi azi acest adevãr. ducerea în robie a multor þãri ºi la exterminarea a milioane de oameni nevinovaþi. Viaþa a arãtat perfidia conducãtorilor regimului sovietic care au minþit milioane de oameni.

mai câºtigând ceva pentru viaþa de toate zilele. sat mare. bãtrâneascã. îºi lucra singur pãmântul ajutat de neamuri. Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc în 1918 ºi viaþa se îndrepta an cu an dupã acel rãzboi sângeros. unde vindeau oamenilor manufacturã ºi alte lucruri. învãþase la o ºcoalã din Bãlþi. au prefãcut-o în gospodinã casnicã. Sãrbãtorirea împãrþirii Poloniei. Nu erau ele din acelea cãrora pãrinþii trebuiau sã le spunã de douã ori ce sã facã. Copii creºteau bucurându-i pe pãrinþi. El se ocupa cu pãmântul ºi treburile nu mergeau rãu. Alexei terminase ºcoala de agriculturã la Odesa ºi întors acasã a devenit un bun ºi priceput gospodar. a venit ºi anul 1940. dar rãzboiul i-a spulberat visurile de-a mai învãþa. cu faptele sale. nici ucraineanã. Gospodãria lui creºtea vãzând cu ochii. Cine a nimerit sub ocupaþia armatei sovietice de la 28 iunie 1940 nu va uita fãrãdelegile agresorului sovietic. prin anii 1937. sat de gospodari harnici. erau deprinse cu munca. fiica lui Vichentie Cijacovschi. pãmânt de la bunelul sãu de lângã satul Fântâniþa. Alexei Rotaru trãia cu familia sa în satul Þarigrad. când în faþa forþei þãrii vecine a fost cedatã Basarabia. neaºteptat. au deschis o prãvãlie în trei camere. Era o pereche frumoasã ºi mulþi îi admirau în Þarigrad. ºi cãsãtoria. Ecaterina. ocupaþia Þãrilor Baltice ºi a Basarabiei româneºti au distrus încrederea ºi speranþa multor popoare. se luaserã din dragoste ºi copii au venit unul dupã altul. împãciuitor ºi ajuta oamenii cu cuvântul. Dar nu i-a fost îndeajuns cãlãului Stalin. ºtiau sã coase la maºinã. cã mulþi comuniºti de profesie au rãmas consternaþi. Dar aºa cum viaþa e schimbãtoare. cu înþelepciuna. Ecaterina Cijacovschi moºtenise de la mama ei 3 ha de pãmânt.a întregii Europe. care niciodatã nu a fost rusã. trãiau în pace ºi belºug. îngrijeau vitele. era bun la suflet. El a mai ocupat ºi Bucovina. harnice ca niºte albine. frumos. copiii. Pactul Ribbentrop-Molotov a cutremurat Europa. Tatiana ºi Galina. Patru copii aveau Alexei ºi Ecaterina. Anul 1940 a adus o mare nenorocire României. Alexei era stimat de toþi sãtenii. era în Partidul liberal ºi devenise un gospodar de frunte înainte de cel de al doilea rãzboi mondial. Era atât de absurd. Le creºtea inima de bucurie pãrinþilor când se – 132 – . Alexei fusese ales ºi primar. nu era din cei înstãriþi. Soþia. Alexei era cãsãtorit cu Ecaterina în anul 1918. obrãznicia lui care nu a avut margini. În casa mare. anul tragediei românilor basarabeni ºi bucovineni. fãceau de toate ce învãþase de la pãrinþi. Maria. patru fete frumuºele. Alexei avea 25 de hectare. Claudia. care vedeau în URSS un simbol al pãcii. A mai ocupat ºi þinutul Herþa cu o populaþie bãºtinaºã românã.

avea o cãsuþã – 133 – . umblând mai mult noaptea. Maria – la profesionalã.. pe cei plecaþi peste Prut ºi pe cei ce mai spuneau o vorbã grea împotriva noii orânduiri. ajungând în România. cu toate cã þara se scufunda. dragul meu. Cei care au reuºit sã plece. Mulþi din acei beþivani. Românii din þarã i-au primit din suflet. suntem la putere ºi vom face altã viaþã. Nevoile n-au trecut alãturi de casa lui Alexei Rotaru din Þarigrad. Claudia învãþa la ºcoala normalã. o sã ne împãcãm cu ei. aºa spunea tata.Pleacã tatã. o femeie care ºi în timpul românilor avea idei sovietice. Era o ordine desãvârºitã. îi conduceau la cantine. speriindu-i pe oameni. oprind cu forþa pe cei ce vroiau sã se refugieze peste Prut. auzind cum ciripeau copilele lor. ªi nu au plecat. îi urcau în trenurile care-i duceau mai departe la locurile noi de trai. hoþi. La geamuri erau trase perdelele. parcã aºteptând ceva ce le va hotãrî soarta. îi spuneau „Cernâi voron”. care nu se face peste noapte. ajutaþi în toate. îmbrãcaþi în cãmãºi verzi. unde tinerii. nevinovaþi. aranjaþi la lucru.. îi plasau la dormit. bunã pentru toþi. Numai hoþii devin bogaþi peste noapte. În Basarabia ocupatã de ruºii sovietici au început arestãrile oamenilor cinstiþi.strângeau cu toþii în jurul mesei la cinã. aici am trãit 47 de ani. dubã (Corbul negru).. deveniserã ºefi ºi umblau pe lângã sovietici.. linguºindu-se. pleacã.Acum nu suntem la români. acum noi. slujindu-le. . predatã de rege ºi guvernanþi. noi nu plecãm nicãieri. Armata sovieticã a ocupat Basarabia înainte de soroc. Trebuie de spus cã acea femeie trãia bine ºi la români. pierderea averii. au fost primiþi cu braþele deschise. elevi ºi studenþi. Ele trãiau la gazdã la dna Bulgaru.. A apãrut o maºinã. casa era plinã de râsete ºi voie bunã. luminã nu se vedea nicãieri. lângã grãdina publicã. de ce sã plec de pe pãmântul meu? Aici m-am nãscut. . sã mã duc încolo cu mâinile goale? De ce? Ce am fãcut eu rãu în viaþã? De ce sã fug de la baºtinã? Ruºii nu-s un popor rãu. pe strada Regina Maria. îi ajutau. Ziua de 28 iunie a venit ca un trãsnet pe capul lor. Oameni puþini se vedeau pe strãzi. Preºedintã a sovietului sãtesc a devenit una Vichentia Mocanu. hrãniþi. înþelegând nevoile ºi grijile celor rãmaºi fãrã nimic dupã ani grei de muncã. . strigau fetele ºi mama lor Ecaterina. Acum îi înjura pe românii regãþeni. leneºi. Erau întâmpinaþi în gãri. în þarã. totul era adâncit în întuneric. moldovenii. de care se fereau toþi ca de moarte. erau tãcuþi. iar Tatiana ºi Galina la Liceul „Domniþa Ileana” de la Bãlþi.Nu. care o viaþã întreagã se gândeau la un trai bun când ajungi la bãtrâneþe. unde sã mã duc? Ce sã fac în þarã. plângeau presimþind nenorocirea ce venea..

boala moldovenilor. a unui gospodar cinstit ºi de treabã. Apãruse „talciocul”. cu învãþãtori noi veniþi de peste Nistru. puteai sã trãieºti cu ea douã zile cu mâncare ºi bãuturã.bunã ºi tãcea din gurã. Ce putea el sã facã? E drept cã mai vânduse multe de pe rafturi. ªcolile trecuse la limba rusã din primele zile de ocupaþie. cãutând marfa ce nu mai era ºi nici nu avea de unde veni. considerându-le ca duºmani ai puterii sovietice. Þara asta fãcea tancuri ºi tunuri. nu e voie sã ai prãvãlie în þara noastrã. rafturile erau goale ºi acum oamenii umblau. cum se lãudau ei. cumpãratã înainte de venirea ruºilor sovietici. îºi bãteau joc de noii învãþãtori. Lihter. Era curat ºi frumos. pãmânt ºi roada lui era mai bunã ca la alþii.. cã veneau ruºii ºi luau totul. dorind sã cucereascã lumea.. cãci la ruºi nu erau de toate. bãtutã cu lut. jumãtate moldoveneºti. cãci pe cei cu carte româneascã nu-i mai puteai birui.Noi îþi luãm prãvãlia.. Alexei a dat-o la stat. aºa urcase preþul ei. pe care moldovenii nu le înþelegeau. Cã el lucra de dimineaþã pânã seara ºi nu stãtea în cârciumã. caldã iarna ºi rãcoroasã vara. cã acum se iviserã mulþi ce strigau cã îi ajutase pe comuniºti înainte. totul e pentru muncitori. Poate cã avea ceva legãturi cu cei de peste Nistru. Mai era ºi invidia. cã de. ce te trãsnea ca din senin. plãtind ruble. Un învãþãtor. un jargon groaznic. podelile erau date cu cearã ºi strãluceau lunã. Vorbeau o limbã schimonositã cu cuvinte jumãtate ruseºti. Rubla devenise 40 de lei. Înãuntru aveau mobilã bunã. tulburând minþile oamenilor. strãlucitoare. cu alfabetul rus. De dimineaþã rãsunau pânã seara cântece ruseºti. Casa lui Alexei era fãcutã din furci ºi nuiele. Mai erau ºi ºcoli moldoveneºti.. striga Vichentia Mocanu. nouã.. care nici nu puteau vorbi omeneºte. asta ei nu o vedeau. A venit ºi rândul lui Alexei. fiindcã erau fiicele unui bogãtaº. „Catiuºa” ºi altele. Acolo unde fusese prãvãlia. trei camere erau ocupate – 134 – . În câteva luni mãrfurile au dispãrut din magazine. puþini din ei ºtiau ruseºte. El le numea în batjocurã „Axa Roma-Berlin-Tokio”. . avea vaci. cã Rotaru avea trei cai ca niºte zmei. când aceºtia treceau graniþa venind sã facã propagandã sau provocãri. venit de peste Nistru.. care se înfuriau ºi-i ocãrau în gând. o piaþã unde se vindea totul la preþuri de douã.. erau meºteri la aceste treburi. dar era mare.. umilind leul. îºi bãtea joc de fetele lui Rotaru.. continuând lucrul de îndobitocire a tinerilor generaþii. nu mai avea timp sã facã mãrfuri de larg consum pentru cetãþenii sãi. dar tu eºti o lipitoare. trei ori mai mari. marºuri militare. Copiii râdeau. Mânerele la uºi erau din bronz.

Simþea cã se apropie ceva rãu. când Alexei le-a deschis uºa. într-o dimineaþã frumoasã cu un soare blând. care erau la Þarigrad. . cu toate cã el nu era amestecat în treburile astea. Alexei simþea cã totul merge împotriva lui. fie pãmântul lui sau deja al statului. pentru ce? spunea Alexei. spunea Alexei... A luat cu el ºi pe Tatiana ºi Galina. a strigat el. Stãteau în camerã îmbufnaþi. Ba se mai ducea ºi pe la Fântâniþa ºi se uita ºi acolo. . Alexei a fost nevoit sã-ºi dea pãmântul ce era la Fântâniþa.. . rãu de tot. el le-a scris jalbele împotriva noastrã. cu mutrele – 135 – . În plinã iarnã l-au chemat la NKVD la Drochia. Când veneau jalbe scrise de sãteni la Moscova ºi de acolo erau trimise îndãrãt ca sã se facã dreptate pe loc. unui duºman al neamului nostru. Dar încearcã sã dovedeºti ºi încã cui.. Ce nu fãcea el. unde comanda Vichentia Mocanu. de nevoie. mãcar copii sã ºtie de el.Arme ai? . dar se vedea cã avea ceva greu pe suflet. aºteptându-l în curtea NKVD-ului. Un preºedinte de la Drochia îi spunea lui Alexei: . Au fãcut percheziþie. rãsturnând totul cu fundul în sus. În jumate de orã sã fiþi gata cu toþii de plecare. Ce rost avea sã mai bage ºi frica în ele. cã era gospodar.de sovietul sãtesc. A ieºit de acolo îngândurat. le ajungea cã îngheþaserã bine. grâu. Au stat de vorbã cu el vreo douã ceasuri. A rãmas cu cele 3 hectare ale nevestei. .Cine te ºtie? a bufnit enkavedistul.. cu voia ta.Asta e lucrul lui Rotaru. ºi-i plãcea sã vadã cum aratã semnãturile. Dar nenorocirea cea mai mare a venit vara.. bombãnind mereu împotriva lui Alexei. toate cele 25 de hectare statului. ce nu dregea. Patru activiºti ºi un enkavedist au dat buzna în casã. cãci nu ºtia ce-l aºteaptã. Cineva a bãtut puternic în uºa casei familiei Rotaru. Viaþa devenea în fiecare zi tot mai încordatã. Se ducea zilnic în câmp sã vadã cum cresc semãnãturile.. cã tot ai s-o dai. o târfã ajunsã la putere. Au semãnat soia.Eu n-am nici o vinã faþã de Uniunea sovieticã. Nu vroia sã-i sperie ºi pe copii. care se arãta de dupã deal. nu le-a spus nimic fetelor despre ce au vorbit. tot rãu era ºi toate cãdeau asupra lui. Dar nimeni nu mai vorbea cu el.. dar nu putea face nimic.Unde? De ce? Pentru ce ne alungaþi de acasã? întreba Alexei.Ce arme? De unde sã am eu arme.Dã-mi mie mobila ta. atunci Vichentia striga: . Sufletul lui de gospodar nu-i dãdea liniºte.

roºii.Duceþi-vã la Chiºinãu ºi luaþi hârtie de acolo. râdeau ei. ºi rãmânea împietritã. strânºi la garã. Plângeau cei rãmaºi. Dar cine sã fugã? Sã fugã de copiii sãi. Cãruþele ieºeau din sat la ºleau. aºteptându-ºi nenorocita soartã. În 1940 au vrut sã plece în România. la Ungheni unde era podul peste Prut ºi i-au întors înapoi. lua altele. nevoiþi sã se întoarcã înapoi. dar ruºii sovietici au ocupat Basarabia mai devreme decât era prevãzut de acordul între ei ºi români ºi nu le-au dat drumul. – 136 – . de acelaºi neam. înconjuraþi de activiºti ºi militari cu chipiurile roºii care îi pãzeau sã nu fugã. fãrã masã.. femei. Ecaterina strângea unele lucruri. gândurile i se amestecau. Aici i-au încãrcat ºi au pus zãvoare la uºi. Când vagoanele de vite a fost bâcºite cu nenorociþi. Dar Elena ºi ceilalþi erau mulþumiþi ºi de asta. Mii de þãrani. . strigãte de jale. umilind oamenii disperaþi. ajutã-ne. Ca în vremurile vechi ale turcilor sau a tãtarilor. ce sã strângã. Lacrimile curgeau. bãrbaþi. S-au încãrcat în cãruþe. încãrcate tot cu familii. Ajunºi la Drochia. încãrcate tot cu familii. dar nu le-au dat drumul nimeni peste Prut. S-au dus la Chiºinãu unde s-au înscris la OVIR-ul de la primãrie ca sã plece în România.. Elena a venit la fratele sãu Alexei. Sora lui Alexei. petrecându-ºi rudele. femei. am rãmas fãrã casã. . dându-le o cãsuþã din curte. s-au aºezat în genunchi. plângeau cei ce plecau în robie. le-a spus unul dintre activiºtii carei duceau la Drochia. ne-au luat totul. uitându-se la copii. Ofiþerul a deschis gura ºi i-a spus: . la Prut. toþi au plecat împreunã în drumul cel necunoscut. era ºi ea într-o cãruþã împreunã cu soþul ei Iustin Dolghi din Fântâniþa ºi cu fetele lor. dar sã ºtiþi cã noi ºi acolo o sã venim. unde mai înainte era ºopron pentru vite. Au aºteptat un an întreg. Unde sã ne ducem? I-a luat Alexei la ei. nu ºtia ce sã ia. le lãsa apoi. bãrbaþi. I-au oprit acolo. copii. sã-i lase singuri în aºa nãpastã? Cine ar fi fãcut asta? Nimeni nu a fugit.Luaþi-vã haine cãlduroase. Din alte drumuri au apãrut ºi alte cãruþe. uitându-se cum trenul porneºte. plângând ºi rugându-se lui Hristos. i-au dus la garã unde stãteau vagoane. parcã bãuserã vin ºi aºteptau ca familia sã-ºi strângã lucrurile ºi sã iasã din casã.Frate Alexei. . dacã doriþi sã plecaþi în România. ªi acum i-au încãrcat în cãruþã ºi-i duc nu ºtie nimeni unde ºi de ce. Elena. La ºleau au ieºit multe cãruþe ºi au luat direcþia spre Drochia. mãrfarul a luat-o din loc spre tãrâmuri necunoscute.Sunteþi culaci. copii. N-au avut noroc. dar casa le era deja ocupatã ºi i-au alungat din sat. S-au întors înapoi în Fântâniþa. În sat bocete.

cu alt tren. cu pretenþii de culturã. flãmânzi. în regiunea Sverdlovsk.. pâine nemaivãzutã în Basarabia. . ajunºi la fluviul Volga. Oare puteai sã nu-i crezi? L-au luat ºi pe Alexei Rotaru ºi pe Iustin Dolghi. coloana de femei cu copii s-a întins departe.Toþi bãrbaþii sã coboare! a ordonat ºeful militar. Unii din vagoane mai trãiau cu speranþa cã ceva trebuie sã se întâmple ºi uºile se vor deschide ºi ei îºi vor recãpãta libertatea. îmbrãcat în uniforma cu epoleþi ºi chipiu roºu. . La Bulboaca trenul s-a oprit.. . toþi plini de pãduchi. iar vagoanele cu acoperiºul de fier se încãlzeau straºnic. Oare vor uita toate acestea acei oameni trecuþi prin atâtea umilinþe ºi batjocurã. ziua ºi noaptea. – 137 – . în munþii Ural. unii bolnavi. în ziua de 22 iunie. colaci de o frumuseþe rarã. Dar militarii roºii deveniserã ºi mai rãi ºi nimeni nu a scãpat. ducându-ºi copii mici în braþe. al NKVD-ului. copiii. siberieni trãgeau din greu cãruþele. mai repede. Aºa au mers vreo 30 de zile. ªi nu i-au mai vãzut nevestele ºi copii niciodatã ºi nici nu au mai auzit de ei. tuturor. Cel mai straºnic era setea. în ei a rãsãrit nãdejdea cã o sã fie eliberaþi ºi se vor întoarce acasã. de unde aproape nimeni nu s-a mai întors. departe în mijlocul taigalei siberiene. Doar peste ani ºi ani au aflat cã bãrbaþii lor au fost duºi la Ivdel.. au aflat cã s-a început rãzboiul. Sudoarea curgea ºiroaie de pe corp ºi sãrmanele femei ºi copii plângeau de suferinþe. Mergeau pe jos. Erau deºtepþi cãlãii. ca pe urmã sã spunã lumii. Înconjuraþi de santinele. Aici au apãrut niºte militari de la NKVD cu hârtii ºi dosare. În timpul drumului. dupã care setea îi chinuia ºi mai straºnic.Iscãliþi-vã cã sunteþi aduºi aici pentru 20 de ani! strigau ei.Ce s-a întâmplat? Unde-i duc? strigau femeile. le-a rãspuns ºeful. Pâinea era neagrã. . unde femeile coceau pâine.Liniºte! Ei vor merge înainte.. ca o cãrãmidã. cã cei din ultimele rânduri nu-i mai vedeau pe cei din faþã. i-au strâns pe unii ºi i-au dus spre Nord. ca sã dovedeascã sã vã construiascã locuinþe acolo. însetaþi. Le mai dãdeau câte douã sute de grame de pâine pe zi ºi un peºtiºor sãrat. Ba unii se iscãleau pe o viaþã întreagã. cã oamenii au venit aici de bunãvoie. dreptate? Au ajuns la Novosibirsk ºi i-au debarcat în gara Kacenevo. Paza era mai severã ºi înjurãturile curgeau lanþ. ªi cu toate cã ºtiau cã rãzboiul nu aduce decât sânge ºi moarte. democraþie. Dar degeaba. În jur pãdure deasã în stânga ºi în dreapta. pe toþi cei cãzuþi în nenorocire.prietenii. albã ca zãpada. cãruþele erau încãrcate cu lucrurile lor. într-o þarã mare. nespãlaþi. Dupã douã zile. cãci le dãdeau apã câte o canã sau douã pe zi. Caii mici.

numitã „okroºco”. acrã ºi greu de mâncat. lânã. mergeau tot mai încet. numite „ºanghi”. mai ales bãtrânii care slujiserã în armata þarului ºi povesteau despre bogãþiile de altã datã. negre. Nu se pomenea ca în Basarabia sã se mãnânce ierburi.. Þãnþarii setoºi de sânge se aruncau asupra lor. vãcuþe mici ce dãdeau lapte puþin.. Ziua îi mânca „maºcaua”.. cu acareturi fãcute cu mãiestrie. Ruºii o mâncau cu poftã. de atâtea suferinþe. Bãrbaþi nu erau. ªi peste tot ºi în toatã taigaua rãsunau þipetele crunte: „Davai! Davai!”. Cei din sate le dãdeau în schimb bucãþi de pâine. mai repede! strigau santinelele. apã cu ierburi. mai mult femei ca ºi ele. Dar fiind flãmânzi au mâncat-o. se vedea cã oamenii trãiesc de azi pe mâine. Peste tot sãrãcie ºi iar sãrãcie. Obrajii. Flãmânzi ºi însetaþi. de vânt. de geruri. Se vedeau capre. copii plângeau ºi noaptea trecea greu. care se nãpusteau asupra lor cu miile ºi le sugeau sângele. plãcinte cu brânzã. e urât ºi totul devastat. rãcneau de durere. unii încãlzind-o la rug. obosiþi de drumul fãcut. sãrãcãcioase. niºte musculiþe mici. unde tot rãmâneau familii. un costum. Aici totul era trist. Se uitau femeile noastre ºi se gândeau: Oare asta e Rusia despre care se vorbea atât de mult.. tot ce vindeau aceste nenorocite de femei care se îndreptau spre soarta lor amarã.. Ei ieºeau din casele lor fãcute din bârne. Numai porcii ºi vitele erau hrãnite cu ierburi. se apropiau de ei ºi cumpãrau unele lucruri: o fustã. În satele rare ce se întâlneau pe drumul lor prin taiga se vedeau oameni rãu îmbrãcaþi.. cu desemne. femeile erau nevoite sã facã singure lucrul acesta. din Basarabia ºi Bucovina cu acele cãsuþe vopsite. cenuºiu. cartofi fierþi. dar gerul nu le dãdea pace ºi dupã câteva ceasuri o porneau din nou..Mai repede. Mergeau zi ºi noapte.. cãci drumul pânã la destinaþie era lung ºi greu. când fiecare gospodinã dorea sã arate ce poate. Aici le-au dat o supã rece. În unele sate santinelele lãsau câteva familii. când totul pare distrus ºi nimãnui nu-i trebuie nimic. Bãrbaþii fusese luaþi pe front. mâinile se umflau de la aceste muºcãturi. Nu erau sate ca în Basarabia ºi Bucovina. copii plângeau. Santinelele se uitau în dosare ºi-i lãsau pe cei înscriºi sã rãmânã în aceste case. Pihtovka. vãruite frumos. Nu erau acele sate de la baºtinã. Unde este acea bogãþie. Înoptau lângã rug. aici cãtunul avea zece.. ciorapi. murdar. Ceilalþi o luau mai departe.. Au ajuns cu greu la Kolivani. negre de ploi. Au trecut satele Kovaliovo. îndemnându-i mereu. dar moldovencele noastre o mâncau cu greaþã. vechi.. cincisprezece cãsuþe mici.. Bãtrânii ºi copii erau cu haine peticite. cu multe case.. Obosiþi se opreau spre noapte sã doboare copaci ºi sã despice lemne pentru foc. femeile ºi copii se miºcau greu. Pe aici nu erau oi. – 138 – .

Davai! Davai! zbierau santinelele. Gerurile erau mari pânã la 40 de grade. aveau o altã religie. Acum deportaþii se uitau cu tristeþe la acest sat.. S-au culcat pe podea. Din acele case au ieºit câteva femei în haine peticite. Aºa-i luase de acasã. mergeau prin sate schimbând câte ceva din vânat sau peºte pentru alte alimente.. se termina o sãptãmânã de când erau pe drumuri. dar era un sãtuc cuprins de sãrãcie.. care avea un nume atât de fãgãduitor. În acele cãsuþe trãiau cei certaþi cu legea sovieticã. dar limpede ca lacrima. Crãciunul ºi Anul – 139 – . ªi dacã ar fi vândut. seara aprindeau niºte surcele din lemnlucine. Oamenii trãiau ca niºte sãlbatici. Oamenii mergeau încet. aici sunt edinolicinicii. Dolghi. copaci înalþi ºi drepþi ca lumânarea. aºternând paie. Femeile au scos apa. þineau totul pentru ei. ºi toþi au început s-o bea cu nesaþ.. Au ieºit din case femei. Jirnovka. altele locuite de localnici. aduºi de prin anul 1933. Ceilalþi s-au culcat în alte case. Se ocupau cu vânatul. veche. copii ºi chiar bãrbaþi. dormeau îmbrãcaþi. Peste o lunã a cãzut zãpada. Nimeni din cei rãmaºi acasã nu ar fi recunoscut în aceste epave acele frumoase femei de cândva. Deportaþii s-au oprit lângã ei cerând apã. o vãcuþã.Femeile ºi copii erau obosiþi. care nu doreau sã lucreze pentru stat. murdari. Slabi. Familia Rotaru ºi Dolghi au plecat mai departe. varzã. Cei ce trãiau aici mai demult. parcã toþi erau cãlugãri. pescuitul. . arãtându-le groapa unde se vedea apa curatã. ci se þineau aparte. Localnicii puneau cartofi. se miºcau greu. nici cele trebuincioase nu le-au dat voie sã ia. trãiau singuri cu legile lor vechi. de abia mergeau. Nu aveau cu ce sã se înveleascã. se obiºnuiserã deja cu aceastã viaþã sãlbaticã.. cãci aveau copii mici de tot. Bãrbaþii purtau bãrbi lungi. unii invalizi ºi bãtrâni. însetaþi. Jirnovka – câteva case înnegrite. mai þineau o caprã. încã din timpul þarului. Familiei Talmaþchi i s-a dat o cãsuþã pustie. Femeile ºi copii s-au oprit crezând cã au sosit. În sfârºit a apãrut ultimul sat. pe drum. rupte pe alocuri.. Apa era rece – gheaþã. Au ajuns la Vdovino ºi câteva familii au rãmas în acest sãtuc cu unsprezece cãsuþe. În acest sãtuc nu era de lucru. Înainte. unele pustii. Aici au rãmas ultimele familii – Rotaru. O femeie le-a adus o ciuturã de lemn ºi o funie. Luminã electricã nu era. au apãrut câteva cãsuþe. înconjurate de copacii taigalei. cu încãlþãminte din roþi de automobil. limpede. Dar ei nu vindeau aproape nimic. flãmânzi. cu ce sã cumperi? Bãrbaþii erau pe front. cusute ºi legate cu funii. prãpãdiþi. Le mai rãmãsese vreo zece kilometri pânã la destinaþie. din Salvirii Vechi. potolindu-ºi setea de o zi întreagã. Talmaþchi ºi altele.

Moºul. Coca a luat cartofii. Prin zãpada pânã la brâu se târâi pânã la moº Ivan cu gândul cã poate va face rost de ceva mâncare. slãbuþ. acelaºi frig ºi aceiaºi sãrãcie. Zãpada rece l-a înviorat pe bãieþel ºi el s-a târât pânã la casa lui. Mai aveau pe capul lor încã o fetiþã de 9 ani. nu au putut-o lua la ei. S-a târât în casã. Dar moºul a ieºit dupã el ºi a vãzut totul. nimerise încã înainte de rãzboi la închisoare. fost ofiþer de rezervã în armata românã. cu ochii înfundaþi în obraz.. a strigat el furios. gândind cã unul va fi pentru sora sa. bãiatul a înºfãcat o turtã ºi a ascuns-o sub scurteicã. El îºi adunã puterile ºi se ridicã cu greu de pe paiele mucegãite. A intrat la el.. îmbrãþiºând cu o mânã pe mama sa. sã se ducã la pãdure ºi sã taie lemne.Nou l-au petrecut în lacrimi. Stãtea culcat alãturi de mama sa ºi plângea. I-au dat trei ani. În altã mânã þinea cartoful pentru Greta..N-am nici eu mai mult. dorind sã arate cã în noua þarã nimeni nu are voie sã batã copii. Când nu era zãpadã. ce era de ajuns pentru sbirii sovietici.. Îi curgea sânge din nas. ªi-au adus aminte de vremurile de la baºtinã. Mâna s-a întins singurã. Coca devenise distrofic cu totul. a cãzut lângã mama sa ºi a adormit de obosealã. A rãmas sora lui. i-a întins doi cartofi. de ruºine. repetent. singuricã. de toate. i-a zis.. Aceiaºi foamete. Îmbrãcau hainele ºi încãlþãmintea pe rând ca sã iasã afarã. Familia Rotaru. Scorþescu. . Ele erau cinci ºi cu mama ºase. Alãturi pe podea dormeau copii ei.Eu îþi dau ºi tu furi. . fiica unei familii din satul Nãduºita. Anul 1942 nu le-a adus nimic bun. Ieºind în tindã. care – 140 – . dar închisoarea a scãpat-o de deportare.. de durere. a observat pe un raft câteva turte de lapte îngheþat. micuþa Greta.Moº Ivan. de foame. care îºi fãcea de cap în clasa ei. Când Greta s-a întors cu lemne din taigaua rece. fiindcã i-a tras o palmã unui bãiat rãu la suflet. Puterea sovieticã a fãcut un proces-exemplu. Cu paºi mici se îndrepta spre uºã ºi ieºi afarã. Vase pentru fãcut mâncare nu ajungeau. Coca ºi Greta. Coca îi mai pãºtea vaca. Mama ei învãþãtoare. care de abia se mai þinea pe picioare? Coca a cãzut în tindã ºi nu mai miºca. Mi-e foame. oare mult îi trebuia sãrmanului bãiat. Greta. La 13 iunie 1941 a fost deportat bãrbatul ei. Linguri nu erau. cãci soba ardea zi ºi noapte.. mama a murit. când se întâlneau cu toþii în familie ºi serbau Crãciunul ºi celelalte sãrbãtori. dã-mi câþiva cartofi. fetele ºi mama Ecaterina. L-a bãtut straºnic. o fetiþã foarte drãguþã. În Ianuarie a murit Maria. cu o lingurã mâncau pe rând. Moº Ivan la târât de mânã ºi l-a aruncat afarã în zãpadã.. mititel. . el dormea somnul de veci. Chibrituri nu erau.

Vrãbiile prinse erau mâncate ºi asta le salva viaþa. Localnicii i-au povestit câte ceva. cã pe toþi îi duc la moarte. au pus-o pe o sãniuþã ºi. care roiau prin izbã. cã totul a fost o minciunã ºi bãrbaþii au fost duºi în alte locuri. Elena. A luat fetiþa. cãci ºi ei erau aduºi în aceste locuri. unde era un cimitir fãrã cruci. ºi nu putea sã-l refuze. Acum familia Rotaru era cu ºase suflete. a fost nevoit sã treacã în alt vagon. dar aºteptau ca cineva sã-i ajute. era absolut dezbrãcatã. a rãmas fetiþa singurã. Elena. Fiica ei.. cã i-au despãrþit anume pentru ai nimici. Nu ºtia nici el. Elena era cu totul dezbrãcatã. cãci pãmântul îngheþase rãu de tot pânã la doi metri ºi nu se dezgheþa aproape niciodatã. unde se adunau vrãbiile cãutând seminþe. la ordinul encavediºtilor. aºa nu se poate. corpul ei luneca de pe sanie ºi copii trebuiau so punã din nou pe sãniuþã. Vã rog luaþi-o sub oblãduirea dstrã. mare. din satul Târnova ºi tot copii au îngropat-o în zãpadã. ieºise din casã într-o rochiþã atunci ºi acum nu avea ce încãlþa ºi îmbrãca ca sã iasã din bordei. Nu avea cine sã sape groapa. ca mãcar ea sã scape. Când la Bulboaca. Fiul Elenei mai ieºea lângã o magazie de cereale. 1942. În a patra zi au început s-o mãnânce guzganii. „Aici o sã murim cu toþii”. În acelaºi an. Atunci Tatiana împreunã cu Eugenia au târât-o afarã. Eu voi veni acolo unde veþi fi duse ºi o voi lua. moartã. sã rãmânã vie din nenorocirea asta. picioarele ºi capul i se bãlãbãneau pe zãpadã. Cu chiu cu vai au târât-o la cimitirul fãrã cruci. nici pentru asta nu mai aveau putere.Dnã Rotaru. au pus corpul ei neînsufleþit într-o groapã micã fãcutã în zãpadã. într-o cãmãºuþã. dar el nu venea. cu grijã. unii din Ucraina. nici familia Rotaru. Ea înþelegea cã Alexei n-o sã mai vinã niciodatã. Trebuia s-o îngroape. au tras sãniuþa la marginea satului. cã niciodatã nu se vor mai întâlni cu cei dragi.. au rãscolit zãpada ºi încet. trebuie sã le scap de aici pe – 141 – . Au lãsat acolo o movilã de zãpadã ºi s-au târât înapoi spre izba lor. El avea o fetiþã de nouã ani – Lucia. punea laþuri fãcute din pãr de cal.. se gândea mama Ecaterina. spetindu-se. Zina. soacra Liubei Þimbalari. a rugat-o pe Ecaterina Rotaru: . alþii din regiuni chiar siberiene ºi totul se petrecuse ca ºi cu familia lui Alexei. Peste un timp a murit o altã femeie. stãtea culcatã pe o laviþã de câteva zile.doreau sã extermine toatã intelectualitatea românã din Basarabia. nici vara.. cãci avea inima duioasã. sã vie moº Ivan. Ei nu mai plângeau. a murit ºi sora lui Alexei. ªi-au fãcut cruce ºi au început sã arunce zãpada deasupra. „Trebuie sã fac ceva.

se gândea ea mereu. au fãcut un rug. ªi. S-au tocmit cu un localnic. unde sã te culci? Se mai aºezau pe sanie. – 142 – . care îi ducea spre o altã viaþã. Le îngheþa suflarea de ger. Se îmbrãcase cu tot ce aveau mai cald. ºi se miºcau încet în urma saniei. una dupã alta. el trãia în alt sat la vreo 20 de kilometri depãrtare. A venit ºi prima noapte. Acum ºi ea dorea sã-ºi scape copii ºi se alãtura familiei Rotaru. care se miºca ºi el greu. totul era umed sub picioare. Toþi mergeau pe jos. o ºalincã. dar ele nici jumãtate de drum nu fãcuse. aºa ºi ea. încãlzindu-ºi când spatele. erau vreo 40 de grade. unde se încarcã vagoane cu lemne ce se duc în alte locuri. cu o coamã lungã. Cine obosea. Zãpada se topea lângã foc. numai ochii li se vedeau. Când bãtea vîntul. Se uita la ele cu jale. când ºi-au continuat drumul spre satul visat. Se miºcau cu greu. Era un ger de vreo 30 de grade. Horoºee însemna în româneºte bunãtate. Fetele Rotaru-Claudia. mai fusese pe acolo. Maria. au pornit-o la drum. Se ajutau unii pe alþii. jigãrite. Tatiana ºi Galina mergeau înainte. Aºa s-au chinuit pânã în zori. roºcat. Gerul creºtea. ªi la 7 martie. Auzise de la localnici cã la vreo 80 de kilometri e un sat Horoºee. dorea sã facã orice numai sã plece de aici. ªi aºa cum sãracul se îmbogãþeºte în vis. Acum se roteau lângã rug. au pornit-o la drum. când pieptul. umblând desculþe din primãvarã ca sã-ºi pãstreze încãlþãmintea pe care o mai aveau. cãci pentru el era totuna. îmbãrbãtându-se mereu.fete”. mergând unul dupã altul. Al cincilea copil al Lidiei. Lidia Cernei visa sã se aranjeze în satul Horoºee ºi apoi sã vinã înapoi ºi s-o ia ºi pe ea. Familia Cernei din satul Baroncea avea cinci copii. Mama lor Lidia a fost ºi ea aruncatã în mãrfarul durerii cu cei cinci copii. i se rupea inima când le vedea aºa slãbuþe. A trebuit sã plece la comenduire sã cearã voie. frigul le pãtrundea pânã la oase ºi atunci ele se salvau. sã meargã cu ei. era bolnavã. se poate gãsi de lucru. numai Lucia ºi un copil mic al ei au urcat în sanie. care avea un cal. cineva îºi pusese pe umeri un covoraº. S-au oprit. îmbrãcate în haine petecite. cãci drumul nu era bãtut ºi calul trãgea din greu sãniuþa. moþãind. I-a dat voie. Era bine lângã foc. Comandantul i-a dat voie. Dar ºi numele acestui sat era atrãgãtor. ºi mai existã ºi o cale feratã. bucãþi de lemn cã erau multe împrejur. unde e o viaþã mai bunã. pentru cã zãpada era mare ºi se prãbuºea uneori în ea. împreunã cu altã familie Cernei. neþesãlat cu anii. punându-ºi boarfele puþine în sania trasã de un cãluþ mic. Puterea sovieticã era peste tot. strângând crengi. dar de dormit nici vorbã. rãmãsese în sat. cãci el ºtia drumul. Împodobiþi cu ºalinci. întorcându-se când cu faþa. se urca în sãniuþa trasã de cãluþ. Eugenia. când cu spatele spre el.

Aºa a trecut ºi a doua zi. dar paºii se încetineau. În taigaua sãlbaticã erau ºi lupi. cratiþe. Femeile cu copii au rãmas. Uneori se auzeau niºte urlete din depãrtare. povestea mai târziu Tatiana... numai ochii li se vedeau. se opriserã.. Directorul le-a dat o sanie cu un vizitiu ºi au plecat sã-i – 143 – . Sora Claudia era pe malul celãlalt ºi ne fãcea din mânã. era gândul fiecãrei. mergeau împotriva vântului ce se stârnise ºi le frigea corpurile. Mai rãmãsese câþiva kilometri.. Când s-au trezit stãpâna le-a dat lapte fierbinte.... dar gerul se întãrea tot mai mult. Claudia ne-a târât pe toate pânã la prima casã. cãci ºtiau cã dacã se vor opri vor cãdea jos adormite ºi aceasta va fi sfârºitul lor. Numai frica de a se opri le forþa sã se miºte. vroiau sã doarmã. cu ei ele cãutau drumul înainte. S-au repezit la directorul fabricii forestiere din Horoºee.Deodatã am vãzut o prãpastie în faþa noastrã.. Cãlãuza povestea cã nu odatã ei dãduse nãvalã asupra vitelor care erau în ºoproane.. Ea a pus o oalã pe soba fierbinte de fier cu turte de lapte îngheþat. Se miºcau încet. Se împingeau una pe alta. lungã. povestindu-i despre Cernei ºi copii ei. în acel sat care le fãgãduia atât de mult. Scãpaserã de soarta crudã.. Singure în gerul nãprasnic. Dar familia Lidiei Cernei nu era nicãieri. Vântul se mai liniºtise. picioarele erau ca de plumb. ei ºtiau asta. încet.. când o sã ajungã la destinaþie. Familia Cernei. toatã gospodãria lor de fãcut mâncare. Erau la capãtul puterilor. dar Claudia i-a povestit cei cu ele. mare.. A doua zi au gãsit-o pe Lucia ºi fetiþa ei într-o cãsuþã alãturi. miºcându-se tot mai greu ºi mai încet.. Mergeau încet. încãrcatã cu niºte vase. limba în gurã pãrea o bucatã de lemn. adormite.. nu se mai miºca. Copacii înalþi ºi drepþi scârþâiau ameninþãtor. povestea mai departe Tatiana. chiar sinistru.Cãlãuza a dat bici calului ºi a plecat înainte. nu mai aveau putere. rãmãseserã în urmã. un pic. dar sãrmanele nu mai aveau putere ºi adormeau aºa din mers. Corpurile le erau amorþite.. se auzea lãtratul câinilor. Stãpâna casei s-a speriat. Mai rãmãsese vreo doi kilometri. Lidia ºi trei copii ai ei. ne chema... clãtinându-se de slãbiciune.. am cãzut toate secerate. dar ºtiau cã somnul e moarte pentru ele. care nu scãdea. Începuserã halucinaþiile.. nu se mai vedeau. dar ºi încã atât de departe. era strãinã. Frica de a rãmâne pe veci în aceste locuri pustii. înfricoºãtoare. Totul în jur era trist. care le fãceau inima purice. una peste alta. Mai trãgeau o sãniuþã dupã ele. ieºind din hogeacuri. . Deja se vedea fumul ce se ridica drept în cer. speriindu-i. sub picioarele noastre. dar ºi speranþa devenea tot mai vagã. care era atât de aproape. Toate erau încotoºmãnate. îi îndemna sã se miºte.. Când am intrat toate în casa din bârne. totul devenise indiferent. Încã un pic.

. era o stare nervoasã grea ºi trebuia o vreme mai îndelungatã ca ea sã-ºi revinã. îmbrãþiºaþi ºi ei. În faþa ochilor ei stãteau mereu copiii familiei Cernei îmbrãþiºaþi în zãpadã cu mama lor.. cu focul arzând vesel în soba de fier..caute. Erau culcaþi în zãpadã. Claudia tãia copacii în pereche cu o femeie mai în vârstã. urã împotriva tuturor se scurgeau din ochii lor nevinovaþi.. strângându-l la piept. Ea. parcã visa un vis frumos din care nu dorea sã revinã. frumoºi. prea multe suferinþe pentru inimele lor copleºite de atâta durere.. era folositã pentru a scoate lemnul preþios din taigaua siberianã ºi al duce unde era nevoie de el. simþind parcã o vinã cã nu i-au aºteptat. parcã dormeau. Din întreprindere le-au dat topoare. Maria era bolnavã... Mama Lidia adormise.. cu ochii sãi albaºtri. când numai un înger sfânt le salvase ieri ºi pe ele de aceiaºi soartã. fierãstraie. Cu obrajii îmbujoraþi. Pânã aici venea o linie de cale feratã de la magistralã.. Linia aceasta.. unde cunoscuserã atâtea lipsuri. Ea plângea ºi plângea. Poate. furie. Fetele erau bucuroase cã vor lucra ºi vor primi ceva. Sforþãrile fãcute de ea pe Drumul morþilor îi zdruncinase sãnãtatea. Lacrimi grele de durere. „Vetka”. dar cel mai scump era o strachinã de supã fierbinte ºi douã – 144 – . Mama Ecaterina rãmãsese s-o îngrijeascã. Dar ce puteau face ele... Ceilalþi doi dormeau somnul de veci. Era frumos chipul ei adormit. I-au gãsit numai la trei kilometri de sat. Lidia Cernei. În satul Horoºee se putea gãsi de lucru.. nu iau ajutat sã ajungã ºi ei la tãrâmul mântuitor. fãrã suflet? Fetele Rotaru stãteau în jurul acestei familii adormite. nebunã. În sufletele lor tinere se ridicau ca un vulcan protestele celor vãzute ºi retrãite în acele locuri sãlbatice ºi timpuri grele. durere ºi proteste împotriva celor ce conduceau aceastã þarã sângeroasã. Oare va rãspunde cineva vreodatã de aceste pãcate a unor oameni fãrã inimã. Acest tablou al sfârºitului acestei familii Cernei niciodatã nu vor pãrãsi inimele ºi memoria lor pânã la capãtul vieþii ºi deseori în viaþa lor vor curge lacrimi grele de milã. Chiar a doua zi le-au dat de lucru. deschiºi se uita la cerul care nu se îndurase sã-i salveze.. Dar mai era ceva. Ele nu ºtiau cã nenorocirile lor nu s-au terminat ºi cã în viaþa lor se vor mai întâmpla multe. nenorociri ºi fiare omeneºti.. cum o numeau aici. neputinþã. Poate se vedea cu copii sãi într-o izbã caldã. Galina ºi Tatiana au fost trimise sã taie copacii în taiga. îmbrãþiºându-l pe cel mai mic dintre copii. fãrã milã de tot ce e mai scump pe lume – viaþa omeneascã.. erau alãturi de mama lor care nu reuºise sã-i scape.

pânã ºi pe copii lor îi speriau zicându-le: . Ei uitase deja cã ºi ei sau pãrinþii lor au fost deportaþi în aceste locuri prin anii 30-33. dar în aceastã þarã femeile erau egalate în drepturi cu bãrbaþii ºi acum ele puteau fi trimise ºi la lucru greu. sã-þi faci loc lângã tulpinã ºi apoi. Lucrau greu. Nina Cobãleanschi. nu întotdeauna bine ascuþit. ca ceilalþi tãietori din apropiere sã fie atenþi.sute de grame de pâine. În picioare aveau acum pâsle. când se formau colhozurile în Ucraina. frumoºi. chiar prea frumoºi faþã de aceste nenorociri care cãzuse pe capul lor. luând altã direcþie ºi putea sã te caliceascã. aranjându-le grãmadã. Nu era acest lucru pentru femei. urâte. Haideþi sã le arãtãm cã suntem dintr-un neam vrednic de mii de ani ºi avem mai multã culturã decât ei. li se pãrea cã au nimerit în rai. tãiate la mãsura cuvenitã. cãci el se învârtea uneori în aer. de frig ºi dezamãgire. amitindu-ºi de satul Jirnovka. aveau multe petice. când se întorceau de la lucru. trebuia sã faci tãietura cât mai jos la pãmânt. Brazii erau înalþi. iar gerul se þinea tare. ca apoi sã cadã în vagoane. Nu erau noi. Era periculos. ascultaþi-mã pe mine. pantaloni vãtuiþi ºi scurteice din vatã. Aºa râdeau ºi de ei alþii cândva. morþi de obosealã. Uneori trebuia sã stai în genunchi. cã au sã vie moldovenii ºi au sã te ducã în pãdure! ºi multe altele.Fetelor. Ce ne iau ele pe noi în râs. periculos. chiar sã te omoare. ca în orice moment sã poþi sãri în lãturi. dar ele rãbdau. când începea sã cadã trunchiul. care le-a zis într-o zi: . De jur împrejur zãpadã multã. hai sã le ºtergem nasul la ruºtele astea. o dãdeau seara. Acolo lucrau alte femei ºi fete care rostogoleau trunchiurile. dar la picioare le era cald. cu fierãstrãul. Ca sã ajungi la copac trebuia sã mergi prin zãpadã pânã la brâu. în doi. Munca era grea ºi cerea mai multã mâncare ºi mai bunã. Când tãietura ajungea la capãt. fetele dãdeau alarma. ne batjocoresc fãrã sã avem vreo vinã. Din acea zi primeau pâine 400 de grame pe ziua de lucru. Dupã asta veneau alþii cu calul sau boul ºi cu sania ca sã-l încarce ºi sã-l ducã la „vetkã”. – 145 – .Nu plânge. Trunchiurile erau apoi curãþate de crengi. Le mai dãduserã niºte haine. dar erau cãlduroase. dar ce nu face omul pentru o bucatã de pâine ºi o strachinã de balandã? Moldovencele mai sufereau cã erau umilite de localnici. cârpite. Nu era nici asta mult. Trebuia sã fii foarte atentã la orice miºcare a trunchiului. pãrãsind locurile periculoase. pânã se prãbuºea copacul care cãdea cu un zgomot ca o loviturã de puºcã. Printre deportaþi era ºi o profesoarã dintr-un orãºel din Basarabia. care îºi bãteau joc de ele. dar dupã foametea din satul Jirnovka.

melodioase. se mai gândea ºi acum cum sã-ºi scape fetele de viaþa asta amarã. dupã atâtea suferinþe la o vârstã atât de tânãrã. Mama Ecaterina. Nimeni nu a observat lipsa lor. altfel ar fi fost rãu de tot. Kokoºino. Tatiana ºi Claudia s-au îmbolnãvit rãu. cum fãceam acasã. Erau ºase de toate. s-au dat jos ºi s-au aºezat pe iarbã lângã staþie. ªi într-o zi s-au urcat toate în vagoanele cu lemne ce trebuia sã le ducã în altã lume.. . A apãrut un om care le-a întrebat: . de bucurie ºi altele ce rãsunau în taigaua îngheþatã. de a se reîntoarce acasã nu le pãrãsea. Zis ºi fãcut. se culcau ºi se sculau cu gândul – 146 – .Facem o seratã. dar ce putem face? o întrebau fetele. κi aminteau ºi ei de tragedia lor. se împãcase cu gândul cã ele vor muri.Unde plecaþi? O femeie din Horoºee le-a dat de gol ºi l-a îndreptat spre ele. când se hotãrâse sã plece din Jirnovka. . Au fost nevoite sã se întoarcã. sã fugã din acest iad. Nu vroia sã se împace cu gândul sã trãiascã aici 20 de ani cum li se ordonase. despre trei culori. care le fãcea sã le creascã inimele. dar în încãpere se topeau inimele. ªi au dat un concert. Gândurile de a fugi. de viaþa de mai înainte. dorul de casã le frigea inima. a strigat el. Nu mai mâncau ºi chiar nimeni nu le mai hrãnea.Ca sã nu fiþi arestate ºi judecate. de jale. Cântau cântece patriotice. Dupã aceastã seratã viaþa a devenit mai bunã. Ele nu erau uitate. ªi-au amintit poeziile ºi cântecele învãþate cândva. Au mai fost aºa concerte care le mai dãdeau speranþe în viitor. Dar le-a ajutat Dumnezeu ºi le-a scãpat. Inimele strãine s-au mai dezgheþat ºi localnicii ºi-au schimbat purtarea faþã de ele. tinere. În 1943 a fost o epidemie de tifos în Horoºee. ªi ce concert! Afarã era un ger straºnic. Vocile frumoase. cântau cântecele Basarabiei româneºti. Mama s-a dus sã cumpere bilete la casã. Au ajuns cu marfarul la gara de pe magistralã. luaþi trenul îndãrãt.Bine. Prea curat ºi profund se ruga mama Ecaterina lui Dumnezeu sã se îndure ºi sã nu le ia viaþa.

o vãcuþã ºi alte lucruri pe care le aveau. Galina nu ieºea din casa bunelului. Atunci inginerul Vitautis le-a spus: . – 147 – . un copil de patru ani. cãci totuna nimeni nu le-ar fi cumpãrat acea avere. numai sã ajungã acasã. ce se ducea spre front. unde puneau cartofi ºi alte legume. unde trãise niºte refugiaþi din timpul rãzboiului. Dar oamenii au aflat de ea ºi veneau chiar din alte sate. Aºa au mers trecând Uralul. Bunelul a primit-o cu lacrimi de bucurie. Pe drum se urcau în orice vagon.. sã scape din gheþãria asta. Chiºinãul nu era încã ocupat de armata sovieticã. Se urcau în vagoane. ce însemna moartea. Kuibuºev. Vremurile devenise mai uºoare. îi era fricã de zbirii sovietici. doamna Scorþescu. se þineau de þevile de ventilaþie. Acum familia Rotaru avea izbã. care îºi împlinise termenul de puºcãrie. cãci fetele i-au scris când sovieticii au ajuns cu frontul în Moldova. Se împrieteniserã acolo cu un inginer geolog venit cu lucrul din Leningrad. Maria ºi Claudia. chiar ºi în acelea unde erau militari sau tehnicã militarã. Bilete nu mai luau la casã. trei ani. cãci nu le puteau lua cu ei. sã se întoarcã acasã la buneii sãi. cãci ºi þara lui trecuse prin calvarul comunist. În anul 1944 mama ºi fetele au reuºit sã-ºi cumpere o izbã micã de lemn. mergea rãzboiul. bãrbat de treabã. Aºa cum ruºii înaintau ºi îºi eliberau pãmânturile. Nimeni nu vroia sã le cumpere. Harkovul. Au plecat. Kievul. trenurile nu mergeau. Familia Rotaru nu putea sã vândã vãcuþa. veþi avea bani. mulþi din refugiaþi se stãruiau sã se întoarcã acasã. se temeau sã nu fie prinºi din nou. mai bine sã ia inelele. Era de loc din Letonia. Mama Ecaterina avea douã inele de aur ºi le-a propus. Peste o lunã au sosit ºi mama cu Tatiana. Familia care pleca vroia sã vândã cãsuþa. De la Ocniþa au luat-o pe jos la Nãduºita. vãcuþã ºi grãdinã. fiul doamnei din Nãduºita..Luaþi vaca cu voi la Omsk ºi acolo o veþi vinde. Ei au fost de acord. Aflase unde e Lucia de la bunelul fetelor de la Þarigrad. ajuncând la Ocniþa. Galina se temea sã treacã chiar ºi pe lângã casa lor. urcându-se în mãrfarul cu vagoane încãrcate cu lemne. om cu inimã mare. nu aveau bani sau nu aveau nevoie. dorind sã afle câte ceva despre neamurile lor deportate. riscând sã fie aruncaþi din mers jos pe pãmânt. El fãcea fântâni arteziene.cum sã fugã. pe acoperiºurile lor. Decât s-o lase degeaba. cãrbune. Doamna Domenti era bolnavã de tuberculozã osoasã ºi se hotãrâse sã-l dea pe Gabi ca mãcar el. dar îi jelea. Nu era din deportaþi. Galina a luat-o spre Þarigrad. unde era din nou sovietul sãtesc. Acum familia Rotaru s-a decis ca mãcar unele din ele sã fugã ºi sã ajungã acasã. Au lãsat izba lor ºi tot ce era acolo în voia soartei sã nu ºtie nimeni de ei. Într-o zi a sosit mama Luciei. Cu Scorþescu ºi Lucia au plecat ºi Galina cu Gabic.

Peste o lunã. ducându-le la Soroca. dar ele s-au þinut tare. La o staþie au spus cã li s-au furat documentele. A venit ºi fratele Ecaterinei. Le-au luat la miliþie. Se sfãtuiserã sã facã aºa. ªiau luat rãmas bun de la Vitautis ºi.Dar cum s-o ducem cu trenul? Întreba Ecaterina. a cumpãrat mâncare pentru drumul lung. întâi pe Maria ºi Ecaterina. La Jmerinka aveau niºte cunoscuþi. a luat fetele la Chiºinãu. Când mama a ajuns la pãmântul ei. De durere ºi bucurie. Era 17 august 1944. zbirii i-au arestat. bãtrânul Vichentie Cijacovschi a început sã plângã. El s-a dus dupã Ecaterina ºi celelalte fete. le-au interogat. Erau case libere. Dar n-au oprit-o. Peste câteva ore au venit zbirii ºi le-au arestat ºi pe ele. Ele s-au uitat la ea. Au ajuns cu diferite trenuri în Ucraina. Când a apãrut Tatiana. .Parcã e fata lui Aleoºa Rotaru. Au ajuns la Omsk. În decembrie a venit la închisoare sã le vadã bunelul Vichentie. Dar nu i-au dat voie ºi el s-a întors acasã fãrã sã le vadã. au plecat. fetele stãteau ascunse. Nimeriserã într-un vagon cu cai militari. Mama s-a întors cu bani. Un cunoscut. Au încãrcat vaca noaptea în vagon. Au venit la Þarigrad. urcându-se într-un tren spre apus. a zis una. Pe drum a rãcit ºi a murit. Dar bucuria de a fi cu toþii împreunã a fost scurtã. Mama a plecat cu vaca la piaþã s-o vândã. ascunzându-se dupã un ºopron. . Sau urcat într-un tren spre Kiev. dar casa lor era ocupatã. Mama ºi fetele s-au ascuns în pãpuºoi. cãci nu aveau nimic la mânã. temându-se sã intre cu ele în garã. El le-a ascuns pe locomotivã în cãrbuni ºi aºa au ajuns la Ocniþa. Se ascundeau la bunel.. aflând de ei. de bãrbatul sãu Alexei. ascunzând-o dupã instrumente ºi strunguri. spunând cã sunt refugiaþi ºi se întorc acasã. aveau mereu frica sã nu fie descoperite. feciorul cãrora era maºinist de tren. pe ocolite. Galina învãþa aici în clasa a ºaptea. nu se arãtau la garã.O sã o încãrcãm în vagonul meu cu instrumente. venind din Þarigrad la Chiºinãu. dar l-a vãzut pe bunel ºi Galina stând la masã. Le-au dat o hârtie cã li s-au furat documentele ºi au plecat mai departe. aducândule ceva de mâncare ºi haine calde. În acele timpuri mulþi se întorceau din refugiu acasã ºi tot aºa ºi ele au reuºit. Tatiana s-a dus sã vadã ce se face în casa bunelului. refugiat din Arhanghelsk la Chiºinãu ºi. NKVD-ul i-a încãrcat în – 148 – . A trecut pe lângã fântâna unde niºte femei spãlau rufele. Fetele nu erau toate acasã. iar Claudia lucra ca secretarã undeva. Aºa au ºi fãcut. amintinduºi de toate suferinþele. la închisoare. Se uita cu fricã ºi grijã în curte. De aici au mers pe jos pe calea feratã pânã la Drochia. le-a adus trista veste cã mama ºi Tatiana sunt arestate. Tatiana a venit la casa bunelului. La semafor el le-a dat jos. de toate nenorocirile lor. în sat. a cãzut în genunchi plângând cu hohote.

Îi alungau ºi din Chiºinãu. Vãzând o familie întreagã. Pentru cã una nu avea 18 ani. ªeful închisorii l-a rugat pe un prieten al sãu sã le ia la lucru în atelierul sãu. Judecata a hotãrât sã stea în închisoare trei ani de zile. în sfârºit. Ecaterina l-a rugat pe ºef sã le lase aici. au ajuns la Ciulâm. sã nu le despartã. dupã moartea cãlãului Stalin. când acest imperiu al rãului s-a destrãmat ca un balon de sãpun. a dat ordin sã lucreze în atelierul de cusut. dar eram nevoite sã iscãlim cã nu avem dreptul sã ne întoarcem acasã ºi sã cerem îndãrãt averea furatã. . fost deportat ºi el. apoi la Moscova. sã nu le trimitã din nou la Horoºee. . Au dorit cu toþii sã se întoarcã la Þarigrad. Dar ºi aici. Aici coseau rufe ºi alte lucruri pentru soldaþii sovietici de pe front. aºa le ordonau cozile de topor. ªeful închisorii din Novosibirsk a venit sã vadã cine sunt noii deþinuþi.tren ºi au plecat înconjuraþi de santinele cu câini lupi spre Dnepropetrovsk. Mama ºi Maria s-au întors acasã în 1959. Familia lui Dumitru încã în 1929 a fugit din Ucraina sovieticã. Tatiana era cãsãtoritã cu Dumitru Berezovschi din Hãsnãºeni. Aºa au scãpat de Horoºee. În 1989 au fost cu toþii reabilitaþi. ocupând Basarabia în 1940. fãrã un foc de armã ºi a dovedit încã odatã lumii întregi cã a fost condus de niºte oameni demenþi ºi criminali. Mama Ecaterina a venit la fratele sãu. mulþi dintre ei erau copiii acelor criminali care au ucis atâtea sute – 149 – . dar casa lor a fost demolatã ºi în locul ei s-a construit Casa de Culturã. au fost mereu umilite ºi persecutate de zbiri ºi de cozile de topor. care îºi ieºeau din piele. Fetele erau deja cãsãtorite. A venit ºi termenul de eliberare. trecând Nistrul sub focul mitralierilor sovietice. întorcându-se acasã. i-au gãsit ºi aici. la Chiºinãu. Dar cãlãii sovietici. deportându-i la 13 iunie 1941. Le-au chinuit aºa pânã la Novosibirsk ºi. Ele erau de acum apreciate ca bune lucrãtoare. dar nimeni dintre noi nu a dorit sã iscãleascã aceastã hotãrâre.În 24 de ore sã vã luaþi tãlpãºiþa de aici. unde au fost judecate. pînã li se va împlini termenul de 20 de ani. apoi sã fie duse îndãrãt la Horoºee. Bestiile roºii-tot bestii au rãmas. Trei ani de puºcãrie ar fi trecut cu greu. lingând mâna stãpânului.. Claudia ºi Galina s-au reîntors abia în 1990. S-au stabilit la Hãsnãºeni. la Sverdlovsk. pentru cã ele se pricepeau la aºa ceva. dar mama Ecaterina a rugat judecãtorii sã le judece pe toate împreunã.În anul 1958 ne-au chemat la comenduire ºi ne-au dat documente de eliberare. fiind ajutaþi de statul român sã-ºi refacã viaþa.. vroiau s-o transfere la închisoarea de minori. Nimeni din conducerea comunistã nu i-a ajutat cu nimic ºi nici nu ºi-a cerut iertare. cumpãrându-ºi o garsonierã. dar aici mãcar aveau garantatã o bucatã de pâine ºi o supã fierbinte pe zi ce nu era în deportare. fiecare avea viaþa ei. ºi a trãit aici.

Dar istoria nu se repetã ºi. La 13 iulie trebuia sã fie arestat ºi Valerian. Rusia. Celor ce au suferit de genocidul sovietic nimic nu li s-a întors din avere. ªi când te gândeºti cã încã ºi azi se mai gãsesc proºti. Ovidiu Vasilescu Valerian Aºtefanei (ªestacov) s-a nãscut la 14 iunie 1921 la Soroca. dar. sufletele prin dragoste. casa nouã conducerii. dorind sã demonstreze cã sunt mai democraþi. Tatãl lui Valerian se pregãtea sã dea în primire sovieticilor 10 hectare de pãmânt.. motivând cã este locuitã în majoritate de ucraineni. a fost arestat chiar a doua zi. dar unii dintre ei au fost niºte canalii ºi criminali. Sovieticii au eliberat pe toþi cei aflaþi în puºcãrie. Simþindu-se urmãrit.. de acel genocid sovietic. alþii n-au dorit sã ºtie. unde avea o sorã. care ºi-au bãtut joc de popoare nevinovate. trãind o viaþã numai pentru ei.. Învaþã. înrobind popoare strãine. care a distrus milioane de fiinþe omeneºti ºi încã nu ºi-a primit pedeapsa cuvenitã. care era student la Iaºi. nu va fi iertat de cea dumnezeiascã. care plâng dupã acele vremuri ºi ar dori sã întoarcã roata istoriei. Azi toate nenorocirile ce vin în Rusia sunt din cauza pãcatelor ºi crimelor sãvârºite ºi Dumnezeu nu bate cu bãþul. dacã comunismul a scãpat de judecata omeneascã. Dar vremurile s-au schimbat.de mii de oameni nevinovaþi ºi care au adus acest pãmânt la sãrãcie ºi mizerie. La 28 iunie sovieticii au ocupat cu forþa Basarabia. Ele se luptã cu bãtrâneþea. Dar Dumnezeu e mare ºi drept. ºi cã a venit o conducere nouã. Se mai gãsesc mulþi care îl laudã pe despotul Stalin. trãiesc din greu ºi deseori le curg lacrimi amare din frumoºii ochi. Din toatã familia au rãmas pânã azi numai douã din acele frumoase fete. Claudia ºi Tatiana. Poporul s-a trezit. a plecat la Chiºinãu ca sã i se piardã urma. care va face dreptate tuturor. nimicind naþiuni mici. LIDIA ºI JENICÃ RUSU Diamantele se mãsoarã în carate. care ºi-au pãrãsit baºtina lor atât de „iubitã”. amintindu-ºi de acele vremuri straºnice. spunând minciuni încã o datã. Adevãrul e mai presus de toate ºi dreptatea trebuie sã triumfe. Rusia nu înþelege cã varsã sânge nevinovat. unde tatãl lui era contabil la închisoare. unii care habar n-au avut de ce se fãcea în jurul lor. Aici s-a înscris la facultatea de agronomie. fiind acasã. care au trecut prin atâtea suferinþe.. slabi la minte. Pãmântul lor a fost dat celor venetici. avea bursa la – 150 – . asuprindu-le ºi nimicindu-le.

prin o numãrãtoare de voturi frauduloasã. care erau pline cu rãniþi de rãzboi. cãci ei nu ºtiau limba românã. Aºa cum majoritatea intelectualilor fugise din Basarabia. când întreaga Basarabie era în lacrimi. vizitând spitalele din Chiºinãu. cum povestea ea. cum tac azi mulþi dintre demnitarii României. aranjatã ca în rai. A fost primitã. Trebuie de spus cã oltenii s-au purtat foarte frumos cu acei ce se refugiau din Basarabia ºi Bucovina. Tatãl lui Valerian era un om sever ºi Valerian era un bãiat foarte econom. Trebuie de notat cã în timpul lui Ion Antonescu toatã populaþia s-a purtat foarte bine cu acei care se refugiau. Toader Rusu. care ar da totul strãinilor numai ca ei sã – 151 – . Familia Rusu trãia acum în Chiºinãu. S-au cunoscut la o adunare a învãþãtorilor ºi în primãvarã s-au cununat. Tot aici lucra ca învãþãtoare o fatã tânãrã. Ar fi strigat cãlãilor: Eu am luptat pentru Basarabia ºi Bucovina. care pânã la armistiþiul din 23 august nu avea nici o mie de membri. Tatãl Lidiei. În 1944 frontul se apropia de Basarabia ºi populaþia fugea de frica sovieticilor în România. cãci era un om cu onoare. ocupate de ei în 1940. Lidia Rusu. Acum Basarabia era din nou eliberatã de ocupaþia sovieticã. Pe mareºalul Ion Antonescu l-au împuºcat la Bucureºti. sovieticii aveau mare nevoie de cadre. Lidia cu copilul s-a evacuat în România. dorind sã scape de tãvãlugul sovietic. Apoi bursa a fost stopatã. Sovieticii nu au dorit ca el sã spunã acolo adevãrul despre Basarabia ºi Bucovina. În 1946. Ei îi lãudau pe sovietici. Regina s-a apropiat de patul Lidiei ºi i-a dat niºte flori ºi ciocolata. unde venise ºi Regina Maria. Acum Lidia cu copilul stãteau la Chiºinãu cu pãrinþii ei. patriot al neamului românesc. unde s-a angajat învãþãtor. iar mama Eudochia din Cãlãraºi. I-au dat ºi o camerã într-o casã bunã. Lidia era gravidã ºi aºtepta copil. Era o femeie bunã la suflet. A fost nevoit sã pãrãseascã agronomia ºi sã fugã la Lãpuºna. În 1941 Lidia era funcþionarã la CFR la Cãlãraºi. unde au repartizat-o la primãria din Craiova. o ºtie toatã lumea. care avea ºcoala pe malul Prutului. la putere au venit comuniºtii. cãci zvonul despre arestarea tatãlui sãu ajunsese ºi aici. S-a nãscut o fetiþã la maternitatea din Chiºinãu. fãgãduiau o viaþã bunã. El nu ar fi tãcut.început. Pe Valerian îl luase în armata românã ºi-l trimise la ºcoala de ofiþeri. era din comuna Sauca. dar ruºii au ocupat cu forþa aceste plaiuri ºi timp de aproape 200 de ani îºi bat joc de neamul românesc. Oamenii îi ºtiau deja foarte bine din anii de ocupaþie 1940-41. el nu a fost trimis la Nurenberg sã aparã în faþa judecãtorilor internaþionali. fãceau tot posibilul cât mai mulþi oameni sã intre în partidul comunist. El nu ar fi tãcut din gurã. ele sunt þinuturi româneºti. nu arunca banii pe vânt.

îi plãcea sã asculte ºi sã spunã bancuri. Jenicã Rusu. Lidia mai avea un frate. Lucra impiegat ºi dãdea examen pentru a deveni ºef de garã. Jenicã s-a îmbrãcat ca o fatã. El era un bãiat vesel din fire. ucis apoi tot de comuniºti. dar Jenicã nu credea ºi nici nu ºtia cã aceste bancuri. Era o cãldurã straºnicã. Valerian mai avea o „boalã”. Dupã un timp. Cloºca ºi Criºan ºi Tudor Vladimirescu. Comuniºtii se stãruiau sã-i scoatã din armatã pe toþi acei care fuseserã în armata regalã ºi sã-i înlocuiascã cu alþii din diviziile Horia. loc de dormit nu era decât pe podea. râdeau de rus. era îndemnat sã intre în partidul socialiºtilor. cânta la bisericã. fãrã mâncare caldã. Tot acolo dãduse ºi bacalaureatul.rãmânã în fotolii. Avea 8 clase de liceu industrial de la Chiºinãu. capitala Siberiei. care învãþa la Liceul „Haºdeu” din Chiºinãu. terminate în 1939. Cine nu dorea sã intre în partidul comunist. Dupã 32 de zile. povestite de el prietenilor. ºi-a pus pernuþe înainte ºi înapoi. Li se dãdea o canã dimineaþa ºi una seara. Jenicã ºi cu alþi doi prieteni au fost pârâþi de o comsomolistã cã ei spun bancuri la adresa sovieticilor. Sovieticii veneau deseori la seratele de la Institutul învãþãtoresc. curgea sudoarea tot timpul de pe ei ºi apã de bãut nu era. educaþi în alt duh. Flãmânzi. care nu vroiau sã împartã puterea cu nimeni. Lidia a lucrat dactilografã. Aceste lucruri nu erau la modã în timpul sovieticilor. încãrcaþi într-un tren de vite ce lua drumul spre Siberia. În vagon erau 40 de oameni. dar se certase cu un profesor care-i fãcea mizerii. Dupã asta toþi trei au fost arestaþi. numai cu peºte sãrat ºi douã cãni de apã pe zi. cu o broboadã de mãtase ºi dupã ea umbla un ofiþer sovietic. Valerian lucrase la început ca notar. era matematician. i-a rupt rochia ºi a vãzut cã e bãiat. în vagonul de fier încãlzit de razele dogoritoare – 152 – . Cu durere se uitau prin ferestrele zãbrelite cum se îndepãrtau de baºtinã. Poate pentru cã fugise din Basarabia s-au poate ºtiau ceva despre tatãl sãu. dar era mereu respins. apoi impiegatã la CFR. La o seratã. pânã ce una i-a spus cã fata aceia e un bãrbat. a lui Titel Petrescu. dar nu i-a plãcut ºi a intrat la o ºcoalã de impiegaþi la CFR. Ofiþerul s-a supãrat foc. avea o voce foarte bunã ºi puternicã. au ajuns la Irkutsk. Aºa au trãit la Craiova pânã la bãtrâneþe. Se stãruia sã danseze cu ea ºi-i fãcea curte. la Tighina. Valerian terminase liceul Xenopol din Iaºi. Se fãcuse o fetiþã frumoasã. Fetele se amuzau. Drumul a fost plin de suferinþe. Pe front fusese rãnit uºor în mânã ºi venise ºi el la Craiova. Era demobilizat. însetaþi. din foºtii prizonieri în URSS. Atunci pãrinþii s-au mutat la Tighina. îl vor duce departe de baºtinã ºi-i vor distruge tinereþea.

trãdãtori. A venit la Institut ºi a dat examenele. Atunci s-a opãrit cu apã fiartã. spioni ºi multe altele. a îngâimat el. Spre searã au ajuns la vestita puºcãrie „Centrala lui Alexandru” care un veac întreg primea între pereþii sãi pe acei nenorociþi cãzuþi în ghearele comuniste cu vinã sau fãrã vinã. Dupã ce i-au încãrcat. Nu i-au dat drumul. Zile grele. A vrut sã se opãreascã cu ulei fierbinte. au pornit prin sat spre destinaþie. L-au luat la lucru ca un ucenic de strungar. erau ca niºte peºti pe uscat. La Irkutsk i-au dat jos din tren. neaºteptate. . Dupã vreo trei sãptãmâni i-au schimbat anchetatorul. 18 kilometri de drum de þarã. La chimie – 4. Nu-i dãdeau pace nici ziua. L-a eliberat din detenþie. Viaþa la închisoare nu e ca cea de la libertate. . O jumãtate de zi ºi o noapte au mers pânã la satul Usolie. Dar a avut noroc. dar santinela îi alunga. altele mai joase. unde pe fluviul Angara îi aºteptau niºte ºlepuri. Un zid mare ºi lung de cãrãmidã înconjura clãdirile mari. la o uzinã militarã. lungi ºi sinistre. . dar bãieþii i-au spus cã poate sã rãmânã fãrã mânã. Era deja rãzboi ºi în drum întâlneau trenuri cu tancuri. nici noaptea. îngrozitoare. ºlepurile trase de remorchere au luat-o la drum. De aici îl duceau pe Jenicã la Irkutsk. dar nu sunt în listã. la matematicã – 4.Nu ºtiu rusa. apoi i-au mânat în port. neavând unde trãi. Populaþia arunca cu pietre în vagonul lui Jenicã. încolonaþi câte ºase în rând.Pãi ai nota 2 la rusã. s-a uitat la tinerelul de 17 ani ºi i-a închis dosarul. Îi trebuia un buletin medical. i-au dat cartele pentru pâine ºi produse alimentare ºi cãmin. Uneori se apropiau de gemuleþele cu zãbrele sã mai ia o gurã de aer curat. mergând prin oraº. vãzând cã nenorocitul nu are nici o vinã. numele lui nu era. S-a uitat rectorul la el – 153 – . cu praf mulþ pe o cãldurã înãbuºitoare. atunci toþi lucrau pentru front. a vãzut un anunþ de admitere la un Institut de mineri. dormea pe niºte þevi calde într-un bloc. de care el nu ºtia nimic. la anchetare. înjurându-i ºi strigând cã sunt „duºmani ai poporului sovietic”.Am dat toate examenele. Dupã o vreme a devenit strungar. Jenicã s-a dus la rector. Prin 1943. cu gura ºi buzele uscate de sete. ascuþitã spre geam.ale soarelui nu le ajungea aer. întinzând baioneta lungã. fãrã un gram de apã. Aici i-au descãrcat pe malul pustiu ºi. dândui o trimitere la lucru. la limba rusã – 2. ªi-a cerut voie sã-i dea drumul pentru câteva zile sã dea examenele. pline cu soldaþi ce mergeau spre front. i-a rãspuns rectorul . unele de trei etaje. Aici. Acesta s-a dovedit a fi un om de treabã. Aici îl forþau sã recunoascã lucruri ºi fapte stranii. la români n-am învãþat-o. de unde sã ºtie el rusa? Când a venit sã controleze listele.

aveau câteva deseatine de pãmânt. dar a rãmas pe viaþã aºa cum îl numeau toþi – Nicanor. Acesta. PANTELIMON RUSU–NICANOR Dta. cum îl numeau acasã pãrinþii. Nicanor. Jenicã se cãsãtorise la Irkutsk ºi nevasta era tot studentã. dar bursa era prea micã – 1600 de ruble ºi el având familie a refuzat. despre un savant român. nu-þi aparþii d-tale. ºi eu te voi urma întotdeauna ºi pânã la capãt. Atunci a rugat sã fie trimis undeva. unde a lucrat 17 ani. dle profesor Constatin Stere. Vergiliu ªtefanin. În 1944 s-a întors în Basarabia. Un articol scris în amintirea acelui om. ne opream la dna Lidia.lung. având nevoie de specialiºti. A terminat învãþãtura ºi lucra într-un birou de constructori. împreunã cu el. care ºtia prea multe limbi. primul secretar al C. Scrisoarea lui Pan Halippa adresatã lui C. vecinii ºi prietenii de joacã. un prieten de la Sahalin. Eu te rog sã te pui în capul nostru. Când s-a nãscut fetiþa li s-au dat douã camere. S-a nãscut o fetiþã. un filolog. al P. unde ne vei duce pentru binele acestei Basarabii a noastre. dar l-a primit. Jenicã a fost nevoit sã trãiascã în „Þara sovietelor”. l-a adus la Bodiul. Un învãþat nãscut în Basarabia noastrã. gubernie ruseascã pe atunci. la pãrinþi. pe – 154 – . la 22 iulie 1910. nu mai ºtiu în care. Institutul s-a întors acasã. Viaþa i-a despãrþit pe sora Lidia ºi fratele Jenicã. Stere Într-o searã. care a fost Pantelimon Rusu. Când s-a eliberat Leningradul. din Moldova. Cu timpul Jenicã a devenit ministru adjunct în Moldova. Venind în concediu acasã. raionul Drochia.M.C. Pãrinþii lui nu erau bogaþi. l-a trimis la o secþie de construcþii. Lidia ºi-a trãit viaþa în Craiova. pe acest pãmânt atât de pãtimit în istoria sa. aducând nevasta gravidã la pãrinþi. în Basarabia. El avea deja la Leningrad a cãmãruþã în cãmin. stabilit în Chiºinãu. Îl îndemnau sã intre la aspiranturã. care împreunã cu alt om cu suflet mare. Jenicã învãþa pe nota cinci. ne-au ajutat la întemeirea Muzeului Memoriei Neamului la Chiºinãu. Era un Institut de minerologie evacuat din Leningrad. ºi nu ne poþi pãrãsi în aceste vremuri grele. L-au botezat cu numele Pantelimon. L-au trimis la Sahalin.C. la o minã ºi apoi la construcþii. De cîte ori veneam la Craiova cu soþia Veronica. ci ºi Basarabiei. Nicanor s-a nãscut în satul Chetrosu. unde sã aibã o leafã bunã. am citit un articol într-un ziar.

sã-i fie mai uºor. ªi aici învãþa bãiatul bine ºi profesorii. cãpãtuiþi pe nedrept cu mii de deseatine. sã aducã cât mai multe popoare sub jugul Rusiei. cã erau tocmai zece copii. A terminat universitatea cu cea mai înaltã notã – „Magna cum laude”. dupã rãzboiul ruso-japonez. era ager la minte ºi stãruitor. s-a fãcut mai bunã. Dar a trecut ºi asta. cãci erau pe placul lui. a terminat ºcoala primarã din satul Sauca. trebuia sã-ºi croiascã viaþa lui. fricã ºi moarte. au venit armatele fraþilor din România. fãcându-ºi de cap pe pãmântul Basarabiei. Erau timpuri grele. prin beciuri ºi chiar prin pãduri. cã erau în armata þaristã ºi din acei cu ochi strâmbi. din plasa Donduºenilor. ºi legi noi. Femeile ºi fetele se ascundeau prin poduri.care-l lucrau din zori pânã în noapte. Au trecut anii. A fost adoptatã ºi o Constituþie nouã. simpatic. Dovedise sã facã ºi un an de armatã. cãci învãþa bãiatul bine. drepte. unde au murit ºi mulþi moldoveni pentru slava ºi mãreþia þarului. Nicanor a crescut. italiana ºi alte limbi romanice. l-a trimis la ºcoalã la Chiºinãu. Zece copii erau la pãrinþi. Cu toate cã era greu cu traiul. fãcându-le dreptate. când vreo fatã nereuºind sau întârziind sã fugã în pãdure. cãdea în mâinile lor. care îºi fãceau mendrele în Basarabia. boierilor lãsându-le câte 100 de hectare. Nicanor a devenit un bãiat înalt. Eremia. svelt. îmbãtându-se cu vinul gospodarilor moldoveni ºi cãutând fetele din sat. Puþini sunt azi în viaþã din acei copii care îºi mai aduc aminte de povestirile pãrinþilor sãi despre rãzboiul crunt ºi despre revoluþia poporului. ºi le-au împãrþit þãranilor. Viaþa s-a mai liniºtit. Nu le prea avea el în gând. La început dupã unirea Basarabiei cu Patria-mamã nu a fost uºor. – 155 – . unde trãiau pãrinþii. care a distrus milioane de fiinþe omeneºti. care cutreierau satele. Pãrinþii lui Nicanor au trecut prin toate nevoile rãzboiului. când de la frontul din Carpaþi veneau turme de soldaþi rãsculaþi. democratã. câºtigându-ºi pâinea cea de toate zilele. În 1930 a intrat la Universitatea din Iaºi. alungând hoardele bolºevice. vãzând stãruinþa lui. care se stãruia sã cucereascã tot mai multe pãmânturi. care numai milã nu aveau în sufletele lor. dar statul român ºi regele Ferdinand s-au þinut de cuvânt. dintre care ºi fete care cereau zestre. ªi mare nenorocire era. tatãl lui. învãþa franceza. sã nu stea pe capul pãrinþilor. Nicanor era cel mai mare. sã ajungã la bucata sa de pâine. prin revoluþia din 1905 ºi prin suferinþele primului rãzboi mondial. semãnând dezmãþ. Þarul îi lua cu forþa în armata sa. i-au dat o bursã. chiar ºi fetele începuse sã se uite la el. Au luat pãmântul de la boierii ruºi ºi moldoveni. ca sã aibã cu ce trãi. s-a mai dres. vremuri când viaþa omului nu costa nimic ºi bandele bolºevice se rãsculau împotriva þarului.

veºnic cântând ºi sociabili. Iorgu Iordan. A trecut examenul de diplomã ºi din nou l-au trimis la Roma pentru aprofundarea cunoºtinþelor de limbi romanice ºi pregãtirea tezei de doctorat. Aici era îndeajuns sã întinzi mâna ºi portocalele cãdeau singure în ea.. cãci ºi el era bãiat de la þarã. îl stima ºi-l iubea pentru firea lui bunã. suferinþe. fraþii. pentru setea de învãþãturã. La 28 iunie 1940 þara vecinã. surorile. cã anii se duc repede. dar ºi oltenii cu vorba lor dulce ºi tãrãgãnatã. l-au fermecat vederile acestei þãri. Deseori venea pe malurile calde ale mãrii Adriatice ºi gândurile îl duceau departe. toate neamurile au rãmas acolo. Uneori îl mai chema la o gustare la el acasã. Dar s-a întâmplat o mare nenorocire pe pãmântul Basarabiei. ºi oltencele erau fete frumoase. Jale mare. cãci este o vorbã cã numai armata ºi nevoile te fac om adevãrat. cine le-a mãsurat cândva? Numai acei care au trecut prin teroarea roºie pot sã înþeleagã suferinþele acestora departe de baºtina sa. Peste un an a devenit doctor în filologia limbilor romanice. de aºa e tinereþea. multe altele. cãpãtând premiul întâi. I-a plãcut mult acest oraº. Lombardia cu munþii sãi veºnic înzãpeziþi chiar ºi în lunile de varã ºi multe.. Totul era bine.. Genua ºi Neapolul. A vãzut frumuseþile lunii: Veneþia ºi Roma. pentru tot ce avea bun în el. pe pãmânturi strãine. cu oameni veseli. în satul sãu. doritor de învãþãturã ºi de viaþã. Pãrinþii. S-a întors din nou la universitate ºi iarãºi s-a apucat de învãþãturã. Cine le-a cântãrit. cãlit. Sicilia ºi Corsica lui Napoleon. O fãcuse în frumosul oraº al banilor Olteniei – în Craiova.. peste Prutul blestemat. Profesorul sãu de la Iaºi. cãci ºtia bine profesorul Iorgu Iordan nevoile studenþeºti. Doi cãlãi. sãrac ºi obijduit de cei mai mari ºi tari. nenorocindu-i pe – 156 – . la universitate a avut loc un concurs la literaturã cu tema: Cum era înfãþiºatã Roma în literatura românã? A scrise el aceastã tezã foarte bine. cu mai multã trudã. S-a întors dupã un an de la armatã bãrbat în toatã firea. Dar vremea fuge ºi nimeni nu o poate opri.. râul care trece ºi prin Roma cea vestitã. a furat din nou o bucatã din pãmântul românesc. þara rãului a ocupat cu forþa pãmântul Basarabiei. fondatorul realismului în Italia în veacul al 19. cã. conducãtori de mari puteri ºi-au dat mâna ºi au împãrþit pãmânturile strãine.. iar în 1936 l-au trimis în Italia la cursuri în oraºul Perugio pe malul Tibrului. pe care nici nu le visase vreodatã. Pe tânãrul student. având mare succes. bun la toate. Îl mai alintau ele. unde viaþa era mai durã. În 1935. uºile se deschideau în faþa lui. sã ºtie cât mai multe. mai grea. ale cãruia maluri mai mult de un veac i-a despãrþit pe români de români.cã era cu termen redus. nevoi. ªi-a susþinut teza: Limba lui Djovani Verga.

de dreptate ºi adevãr. visau la o altã viaþã. cunoscând limba rusã. la pãrinþi. Ion Antonescu a dat ordinul: „Soldaþi. În Crimeea viaþa era bunã. care distrugeau obiective militare.... Propaganda din Rusia. un viitor luminos. ªi acolo. în munþi.cei din dreapta ºi din stânga râului. cu mari pierderi omeneºti dintr-o parte ºi alta a frontului. puteau sã se întâmple crime împotriva umanitãþii. Lenin ºi Stalin. La început vroia sã se întoarcã acasã. El. în Crimeea. departe de front. groaznice. visat de toate popoarele. Aici. Þãrilor Baltice. era împotriva rãzboiului. sã se mai gândeascã. biruitoare în revoluþia din 1917. la Harkov. la Don.. nu putea crede cã în noua þarã a socialismului. când nimeni nu ºtia cã cei doi cãlãi. Vã ordon. treceþi Prutul ºi dezrobiþi pãmânturile strãmoºeºti!”... nouã. în Italia. Bucovinei. la egalitate. Un rãzboi crunt. frãþie ºi libertate. rãspândea ºtirile despre viaþa bunã. dar erau prinºi ºi împuºcaþi sau aruncaþi în lagãre nemþeºti. o viaþã nouã. Cine a dovedit sã fugã din calea nãvãlitorilor. În 1942 a fost mobilizat ca ofiþer ºi a fost trimis pe front. era traducãtor. în Basarabia. Nicanor nu putea crede acelora care fugeau din calea ruºilor sovietici. pentru toþi. Se mai întâmpla pe alocuri. dreaptã. raptul Basarabiei. dar cei ce fugeau peste Prut l-au înduplecat sã mai aºtepte. la adunãrile internaþionale cã vrea dreptate ºi pace pentru toate neamurile. ascunsã de toþi de apele Nistrului.. ucideau ofiþerii ºi soldaþii germani ºi români. care striga la toate colþurile. sângeros. Marea Neagrã era la fel de caldã ca ºi în – 157 – . în Crimeea timpul era frumos. nu se auzeau bubuiturile tunurilor. Aici. La 22 iunie s-a început rãzboiul. În suflet Nicanor era pentru pace. au fost: pactul Ribentrop-Molotov. împãrþirea Poloniei. avea idei socialiste. împãrþiserã deja lumea la 23 august 1939. bunã. împotriva lui Hitler. adunãri ºi manifestaþii ale muncitorilor din Italia împotriva lui Musolini. Stalin ºi Hitler. spuneau ei: altã viaþã. Pentru toþi. Lumea capitalistã era deja cunoscutã de popoare. frumoasã. Da. pe ei îi atrãgea lumea nouã. împotriva teoriei de rase. o democraþie adevãratã.. despre noua stãpânire. a avut noroc. Peste Basarabia s-a aºternut o noapte întunecatã. cã se iveau partizanii sovietici. þara enigmaticã. care împreunã cu alþi tineri italieni luau parte la diferite discuþii. Cine putea sã se îndoiascã atunci. de filozofia lui Marx. Lupte grele se dãdeau mai departe. bunã pentru toþi. care povesteau lucruri de nedescris. mulþi tineri înflãcãraþi de ideile noi. Dar toate cu un singur scop. Engels. împotriva fascismului italian.

bunã. ei sunt cetãþeni a unei þãri strãine. le dau drumul acasã. sã danseze. sã meargã la restaurant. de oameni schilozi.. ei îl încurajau. îl considerau de al lor. care fãceau ravagii. uneori îþi curgeau lacrimile. cãci sunt mulþi militari aici. ºi în toatã România erau venite diviziile sovietice care îºi fãceau de cap în þarã.. ºi ce o fi mâine.. Americanii bombardau România cu sute de avioane. de prima „eliberare” sovieticã. Dupã 23 august basarabenii sunt demobilizaþi. A trecut un an de când era în Crimeea. Nicanor se înscrie în orãºelul Corabia pentru a pleca în Basarabia. Acasã! Acasã! Dorinþa de a se întoarce îi ardea inima. credeau cã va fi mai bine.. liberã. veseli. la Corabia.. Chiar cu duºmanii. foamete. arestau pe oricine nu le era pe – 158 – . tot ce e rãu va trece ca un vis urât ºi totul se va îndrepta. va face o viaþã nouã. care a eliberat atâtea popoare de robia lui Hitler. ucideau oameni. Românii erau simpatici.. luând cu ei ce puteau. Îi fãgãduiau servicii bune.Constanþa. Ei nu uitaserã de anul 1940. Când le spunea cã el se întoarce acasã. Într-o zi a fost chemat la comandament ºi trimis în þarã. În 1944 rãzboiul a fãcut o cotiturã pentru România. la Craiova. sã mai uite de nevoile rãzboiului. „Toarnã paharele pline. lacrimi. buni la suflet. Se îmbãtau. Va fi o altã viaþã. Acum Uniunea Sovieticã apãrea în faþa tuturor ca o eliberatoare a popoarelor de sub jugul fascist. Rãzboi ca rãzboi. Frontul se întorcea îndãrãt ºi se apropia tot mai mult de România. bine plãtite. dar cu dorinþa de a trãi. te gândeai la acei ce-ºi dorm somnul de veci pe pãmânturi strãine. lãsându-i fãrã adãpost.” Nicanor ºtia rusa ºi fetele aveau multã încredere în el. care îl þine în viaþã. Þara. Fugeau sã scape de urgia sovieticã. în Basarabia. „Cântã. altfel nu se poate. dar fetele vroiau sã se distreze. îi spuneau cã ei au nevoie de aºa specialiºti. nu putea ea face rãu oamenilor. Basarabia a rãmas la ruºi. Din Basarabia mulþi se refugiau în þarã. Chiar ºi cei întorºi de pe front. mizerie. schilodiþi. Era jale. þigane. Zile de aºteptare. Cine ºtie când o sã-i mai vadã? Stã de vorbã cu ruºii din oraº. nu ºtie nimeni”. Numai cei trecuþi prin teroarea sovieticã nu aºteptau nimic bun. îi dã putere sã lupte. din vioara ta fermecatã. Omul trãieºte cu speranþa. Aici. Legãturile sale cu rusoaicele deveniserã suspecte. azi ne distrãm. trecând Prutul. distrugeau clãdiri. trãiserã ºi vãzuserã multe. Rusoaice la tot pasul. cã noi suntem încã vii. de chefuri cu prietenii.. dorind sã uite de front. Ei ºtiau multe.. azi iubim. ªi vioara plângea.

îi jefuiau de ceasuri. Nicanor care vorbea ruseºte le mai plãtea chefurile ºi îºi gãsise prieteni printre ei.. dta ai fost în Italia? Eºti fascist? Ce socialist mai eºti! Treci încolo. Flãmânzi. sã construiascã oraºul. Despre asta nu spun nimic. .Treci dupã sârmã. ghetele s-au gãurit.Nu te du. sã nu rãmânã la români. am multe lucrãri. eu am mai aflat câte ceva. lucrau câte 12 ore. împreunã cu alþi prizonieri nemþi. unguri ºi alte neamuri. Aºa cum ºtiau ei s-o facã. Doar eºti savant de mâna întâia! Nu pleca. umilinþe. Din Odesa l-au trimis la Poltava. demonstrau noua civilizaþie. unde îºi bãteau joc de ei. . doar au minþit popoare întregi ºi mulþi au cãzut în cursa lor. românii l-au distrus. Costumul s-a rupt. sã fie de folos tinerilor studenþi. de ce aºa o soartã? Doar nu fãcuse nimãnui rãu. Nicanor. . foamete. ci într-un lagãr din Odesa. doar ei. te aranjez în locul meu. Profesorul Iorgu Iordan era deja la Bucureºti. îi dezbrãcau de paltoane. ci niºte duºmani.De unde vii? Cine eºti? .. înjurãturi.Pãi. Am venit de bunã voie acasã. Acum îi prindeau ºi-i întorceau acasã... A început ºi vânãtoarea dupã acei basarabeni care fugiserã din Basarabia de frica sovietelor. însetaþi. îi aruncau în lagãre sau îi trimiteau în Siberia.plac. . în noua conducere a þãrii. eu n-am nici o vinã. socialist. Unde nimerise? se întreba el.. nu pleca în Uniunea Sovieticã! Eu mã duc ambasador la Moscova. sub înjurãturile santinelelor lucrau blestemându-ºi soarta. Toþi au uitat cã la retragere soldaþii sovietici au aruncat multe clãdiri în aer. Cineva trebuia sã ia legãtura cu nemþii. Rãmâi aici. curãþau clãdirile de dãrãmãturi. peste Dunãre. În ultimul timp devenise traducãtor de limbã rusã. De ce? Pentru ce? ªi l-au trimis nu la universitate. a þipat enkavedistul. sete. ciorapii nu mai sunt. i-au furat. dar Nicanor nu i-a luat. o sã fiu de folos. Pe malul celãlalt l-au întâmpinat ruºii. Am învãþat chiar în Italia! Sunt socialist! . la dreapta. Dar l-au minþit bine.. A trecut graniþa la Reni. la universitate. o sã ne lãmurim cine eºti! Din Reni a nimerit în lagãrul de triere din Chiºinãu. Câteva luni de anchetare. Era ºi el marxist.. Aºa au trecut patru ani de umilinþe. Nicanor! îi spunea el. sã lucrez. italienii. frig. Uite. frumos. apoi la Stalino. mã întorc acasã. românii ºi alte neamuri. Aici foamete. cu ei se purtau de parcã nu ar fi fost oameni. români. ºi l-au împins spre o grupã de repatriaþi. care îºi aºteptau îngrijoraþi soarta. rãmâi în locul meu! Dar Nicanor nu l-a ascultat. La Corabia le-au dat la basarabenii care se întorceau acasã câte 350000 de lei. Iau crezut..Sunt savant.A. cã ruºii nu – 159 – . Dau toatã vina pe români.

În sfârºit. depresii. unde a lucrat ca metodist la Institutul de perfecþionare a învãþãtorilor. sângeros. Surorile ºi fraþii crescuserã. le vorbea despre noua orânduire sovieticã. Umilinþe. În sfârºit. despre arestãri. Era un tip suspect. A fost adus la Costiujeni. apoi în satul Navârneþ ca profesor de francezã. avea un copil. Nebãrbierit. cã s-a întors acasã. a reuºit sã se întoarcã acasã. Fãcea cu ei gimnasticã. cã dupã un rãzboi atât de crunt. doar cuceriserã o lume întreagã. Aici a mai aflat veºti neplãcute despre viaþa din Basarabia. viaþa devenise fãrã rost. Teodor Rusu ºi fiica lui Lidia l-au încurajat. jumãtate de Europã ºi trebuia sã se schimbe ceva spre bine. în 1948. despre mulþi care nu mai erau în viaþã. despre foametea din 1946-1947. unde l-au lecuit. ªi acum toþi trãiau cu aceeaºi speranþã. Peste un timp reuºeºte sã se transfere la Chiºinãu. n-a putut sã se aranjeze. Era cãsãtorit cu o fatã. despre impozitele mari la care era impusã populaþia de la þarã. A lucrat ca învãþãtor la ºcoala moldoveneascã din Atachi.. care-ºi bãteau joc de el. doctor în filologie de limbi strãine. o viaþã amarã. Aici. cu bogãþii date de Dumnezeu ºi cu un popor dintre cele mai sãrace. Din nou s-au început cercetãrile la NKVD. Totul se va îndrepta. S-a întors acasã. ca învãþãtor. refãcutã ºi ºi-a gãsit noi puteri pentru a începe totul de la început. Moºul lui. a fost eliberat din lagãr. va fi o altã viaþã. marºuri. ªi-a tãiat vinele. fericiþi cã scãpase teafãr din rãzboi. dupã patru ani de suferinþe. Bãtaie de joc! El. credea el. totul e din cauza rãzboiului. a fost ofiþer la români. într-o manta sovieticã militarã. rãzboiul. Tot aici a aflat ºi despre „postavca” sovieticã. ruptã pe alocuri. Lagãrul. cu diplomã de la Roma. de foame ºi frig. În drumul pe care-l fãcea cu trenul vedea mizeria aceste þãri uriaºe.. l-au susþinut ºi el a înþeles cã viaþa trebuie trãitã. despre mizeria în care trãia. Era jale mare. deportãri. l-au determinat sã se sinucidã. umilinþe. Acum îºi dãdea seama de adevãrul auzit înainte despre Rusia sovieticã. Apoi l-au primit cu bucurie.. acum se ocupa de tinerii recruþi. Dar l-au salvat. autoritãþile îi presau sã intre în colhoz ºi oameni nu vroiau. tot sperând într-un viitor mai bun. Afla multe despre viaþa acestui popor mereu flãmând. dupã zile lungi. în satul Sauca.ºtiau alte limbi. pãrinþii nu l-au recunoscut. Dar. Zeci de mii de moldoveni nu se întorseserã acasã din rãzboi. Apoi a trecut cu lucrul la – 160 – .. L-au aranjat învãþãtor la recruþii care trebuiau sã facã armata. muncind din greu. Viaþa nu-i fãgãduia nimic bun. erau mari ºi lucrau. reîntors din lagãrul sovietic. Nicanor a dovedit sã-ºi vadã mama. În acelaºi an ea i-a pãrãsit. visul socialismului distrus. care era greu bolnavã.

care îºi bãteau joc de neam. de limbã. Prietenia sa cu Iorgu Iordan continua. iar promotorii erau aspru pedepsiþi. Ideile sale socialiste marxiste s-au spulberat. Cele vãzute în jurul sãu îi provocau indiferenþa ºi apatia faþã de slugile regimului. Ce a fãcut a fost un act de mare curaj din partea lui. Popularizarea scriitorilor români îi aduce multe neplãceri din partea duºmanilor românismului. neînsemnat. când tot ce era românesc se interzicea. în suflet cã nu l-a ascultat pe profesorul Iorgu Prodan. ªtia limbile francezã. Lucrarea lui a fost prezentatã la o adunare la care erau prezenþi niºte italieni invitaþi la Chiºinãu. scria articole ºtiinþifice. În România ar fi ajuns academician. Aºa era în acele vremuri de triste amintiri. – 161 – . dar lucrarea nu i-a fost aprobatã tot din cauza trecutului sãu. Durerea i-a rãmas totuºi. cãci dacã rãmânea în România. Acesta s-a nimerit om inteligent ºi l-a înþeles. Negruzzi. ca fost ofiþer român. Haºdeu. Dupã asta Nicanor a primit ºi un premiu de 7000 de ruble. nu mai credea în nimic ºi în nimeni. La comemorarea a 700 de ani de la naºterea lui Dante scrie o lucrare despre acest poet. În 1957 a fost decorat cu insigna „învãþãtor emerit al Învãþãmântului”. viaþa i-a dat lecþii aspre. Singura lui bucurie erau studenþii ºi orele de cursuri la universitate. Creangã. era iubit de studenþi ºi respectat de acei profesori care nu-ºi pierduse conºtiinþa ºi dragostea de neam. spaniolã. Eminescu. Dupã mulþi ani de muncã a mai fost decorat cu ordinul „Pentru muncã”. Asachi. Nicanor Rusu a þinut ºi o prelegere foarte bine apreciatã de italieni. a fost nevoie sã termine facultatea de limbi de la Universitatea din Chiºinãu. care se zbãteau pentru rusificarea moldovenilor români. italianã. Bogdan Istru ºi alþii. Acum participa activ la conferinþe. Ovidiu. Din cauza biografiei sale era mereu suspectat. viaþa lui ar fi fost alta. Ajuns docent la catedra de limbã spaniolã. cãci el era acum în România vicepreºedintele Academiei Române ºi uneori aceºti doi savanþi se întâlneau ca buni prieteni ºi discutau orice probleme fãrã nici o teamã. de tot ce era românesc. Zamfir Arbore. A devenit candidat în ºtiinþe filologice. Russo. rãmânând fãrã lucru. unde se strãduia sã dea cât mai multe cunoºtinþe tinerilor generaþii. þinut departe de posturi înalte.Academia de ªtiinþe la un post mic. umilit. Atunci s-a dus la un funcþionar ºef în partid ºi a stat cu el de vorbã. Era singur vinovat. mai ales despre scriitorii români. treceau peste trupuri ºi deveneau doctori prin protecþii ºi lucrãri plagiate. Bucov. Aºa cum diploma italianã nu i-a fost recunoscutã. de istorie. Îi promova pe Coºbuc. când mediocritãþile îºi fãceau mendrele. oameni de talia lui erau rari în perioada socialismului.

. s-a uitat lung. câte talente româneºti s-au pierdut din cauza unor agramaþi. Comandantul Suprem s-a apropiat de masã. unde chiar ieri. Prin geamurile îngheþate ale clãdirilor din Kremlin pãtrundea lumina tristã ºi confuzã a începutului zilei de primãvarã.00 dimineaþa. Doamne. Cãci abia ieri seara târziu.La bãtrâneþe Nicanor ºi-a pierdut auzul. masã atât de bine cunoscutã. Ce i-o mai fi dat în cap. plecase de aici ºi toate erau deja parcã vorbite ºi puse la cale. Dar era trãitã ºi nu o putea începe din nou. unde comandantul suprem fãcea îndrumãrile sale de ordin militar. FRAÞII (Închin aceastã povestire prizonierilor de rãzboi români. fixatã de perete.. Jukov s-a aºezat pe unul din numeroasele scaune. la oaspete – 162 – . cerul era acoperit de nori suri. Jukov încerca în gând sã ghiceascã motivul acestei chemãri urgente. cu paºi mici. rãspunzând cu o uºoarã miºcare a capului la salutul celui chemat. Pe frontul de Sud sãgeþi negre ºi roºii erau îndreptate spre poziþiile româneºti de pe râul Prut. se învinuia cã nu ºi-a fãurit viaþa aºa cum trebuia. Smirnov ºi alþii. care apãruse la chemarea fãcutã prin apãsarea butonului soneriei. Ziua începea posomorâtã.Luaþi loc. orânduite în jurul mesei enorme de stejar. în clipe de apatie ºi dezamãgire. martirizaþi în oraºul Bãlþi 1944-46) I El se plimba în jurul mesei. Trãia cu a doua nevastã care îl îngrijea.. de a rezista împotriva înaintãrii impetuoase a numeroasei armate roºii. Uneori se oprea lângã harta mare. proaspãt bãrbierit ºi aducând cu sine un miros de parfum „Krasnaia Moskva”. ºi-a descãrcat cenuºa de la tutunul fumat din pipã. Exact peste o jumãtate de orã a intrat Jucov. trãgând din pipa sa iubitã ºi împãrtãºind aroma tutunului în toatã încãperea. criminali de tipul lui Bodiu. Era aproximativ ora 7. tutunul primit în dar de la preºedintele Americei. Uneori. pãtrunzãtor. înceþi. Jukov! a rostit el spre ofiþerul. profitori. trãgând din pipã. Cea mai mare parte a teritoriului Basarabiei era în mâinile forþelor sovietice în ofensivã.. Fericirea a trecut alãturi de el. De la Prut ºi pânã la poalele Carpaþilor stãteau armatele române fãcând sforþãri disperate. Omuleþul tãcea. se fãcuse un raport detaliat asupra situaþiei de pe toate fronturile ºi din localitãþile eliberate de sub vrãjmaºi. tovarãºe Jukov a zis micul om. oare bãtrânului? În sfârºit.

Pãmântul.Pãi. ªi din vocea tãioasã.. sã fie pentru totdeauna al nostru. tovarãºe Jukov! Treburile merg bine pe front. Cã nu degeaba îl chemase el. Numai un an de zile Basarabia a fost a noastrã. Noi eliberãm acum Basarabia. teritoriul acela.Iatã ce vreau sã spun. Þarul nu era prost! Timp de mai mult de 100 de ani i-a dus de aici în alte locuri pe moldoveni: în Siberia. nu înþelegere! Lasã sã se omoare unul pe altul! Cu cât mai puþini vor rãmâne ei pe acel pãmânt. sã se – 163 – . i-a rãsunat lui Jukov în urechi. cu atât mai bine pentru noi”! Noi vom aduce în locul lor noroadele noastre. populat în majoritate de oamenii noºtri. mai ales cã nemþii s-au purtat aici în general corect. moldoveni sã se numeascã ºi nu români! ªi moldoveanul cu românul sã se urascã unul pe altul. tovarãºe Jukov! ªtii proverbul: Corb . pe ucraineni. Acest teritoriu a fost eliberat în anul 1940. sã distrugem naþionalismul român din Basarabia! El s-a sporit în anii de stãpânire româneascã. . în Orientul Extrem. iar Jukov a tot aºteptat preluarea convorbirii.. într-un asemenea moment încordat din timpul pregãtirii de ofensivã pe frontul apusean. Cei de dincoace de Prut. moldoveni. Jukov. pe ruºi. în armata noastrã! Sã fie trimiºi împotriva fraþilor lor! Sã-i forþãm sã lupte împotriva fraþilor lor! Între ei sã fie urã.Trebuie sã mobilizãm basarabenii. a început sã rãspundã.. Eu aº spune chiar foarte rezervat.. cu accentul caracteristic celor din Caucaz (Georgia): . Aº vrea sã ºtiu cum se comportã moldovenii faþã de armata sovieticã.Vedeþi tovarãºe Comandant Suprem... Sunt bucuroºi de venirea noastrã pe pãmântul lor? .ºi a zis pe un ton tãios.. .. nu ºi-au fãcut de cap ca în alte pãrþi. prudent. neîngãduitoare la contraziceri. iatã m-am gândit ºi eu la acest lucru.corbului nu-i va scoate ochii! Comandantul Suprem a tãcut câteva minute în ºir. pe alþii. Bineînþeles cã populaþia bãºtinaºã din Basarabia ºi Bucovina întâmpinã armata roºie fãrã mare plãcere. Trebuie sã biruim.

tovarãºe Comandant Suprem! Trebuie sã vã spun cã foarte mulþi basarabeni fug în România: lãsând totul: casa.. aici. pãmântul. fericitã. Se mai gândeau fraþii cã rãzboiul se va termina. Chemarea cu ordinul de a sosi la comisariatul militar din N… Au fost repartizaþi amândoi la regimentul 12.Mi-e totul clar. al nostru pentru totdeauna! Românii trebuie despãrþiþi prin râul Prut pentru totdeauna! Noiile generaþii îºi vor uita neamul ºi vor trece de partea noastrã. i-a spus Jukov. S-a uitat lung la Jukov ºi în sfârºit. S-au bucurat fraþii. din Dorohoi. O sã-i poruncesc lui Beria! El ºtie ce sã facã! O sã dea afarã tot gunoiul care þine cu Românii.Aveþi dreptate. au fost trimiºi în plutonul de recunoaºtere.duºmãneascã între ei. Beria se pricepe! ªi Stalin ºi-a umplut din nou pipa cu tutunul american. nu le suntem dragi! Nu ne iubesc ei! Noi vrem sã le facem ºi lor o viaþã bunã. a zâmbit el sarcastic. vorbesc o limbã schimbatã. noi avem nevoie de pãmântul lor! ªi de cei ce vor trece de partea noastrã! O sã gãsim noi cu cine sã-i înfrãþim.Da. i-a spus: poþi sã te duci. dragã Jukov! Nouã ne trebuie Balcanii! . iar Grigore avea 29 de ani.. când se retrãgea – 164 – . cã nu au fost despãrþiþi.. ªtie el cum ºi ce sã facã! La Tiraspol a fãcut ordine! Noi n-avem nevoie de moldovenii ãºtia puturoºi. Când vom ocupa România. tovarãºe Stalin. numai 19 primãveri.... . þãranii din sate. trebuie sã-i întoarcem la vatrã pe toþi basarabenii! Pe toþi! Sã fie întorºi acasã! ªi sã ne lãmurim definitiv cu ei! De ce fug de noi! ªi sã ne lãmurim cu ei odatã pentru totdeauna. tocmai cum s-a întâmplat în republica din Tiraspol! Acolo mulþi ºi-au uitat limba. le spusese. Jukov! Cred cã ai înþeles intenþiile mele! Balcanii. sã-i învãþãm bine minte. Ca fiind de prin pãrþile locului. La revedere. Ion era mai mic. cã o sã facã slujba împreunã.. aceasta va fi politica noastrã în Basarabia. Plutonierul Popa.. Acest pãmânt trebuie sã devinã pãmânt sovietic. Aºa îmi spunea Timoºenko. ... dar ºi cei sãraci fug. iar ei nu vor. la Prut ºi ei peste puþinã vreme se vor întoarce acasã. Balcanii. gospodãria. tovarãºe Stalin! O sã facem mobilizarea totalã în Basarabia ºi o sã-i trimitem sã lupte împotriva fraþilor lor. averea! ªi nu numai cei bogaþi. care a trãit acolo ºi ºtie cum stau lucrurile. care stãtuse la ei în casã. *** Rusu Grigore ºi Rusu Ion din satul Z… au primit chemare într-o zi din luna dezgheþurilor ºi trezirea naturii la viaþã. ªi dacã nu vor. era însurat cu Maria ºi avea doi copii în cârcã.

pe frontul ista? De ce i-au luat? Sunt atâþia ruºi… În fiecare zi politrucul le spune cã românii trebuie omorâþi. e primãvarã! Vremea lucrului! Pãmântul cere sã-l lucrezi. porcii.Vine el acasã. acum la sovietici. aºa spun acum toþi. cum spune mãtuºa Gaciþa… nu e voie sã-l baþi pe om. gãinile… rechiziþie! Armata eliberatoare trebuie hrãnitã… – 165 – . Pãi da. Grigore þine minte… L-au bãtut. Da. la copii. la Maria.Bine.oastea românã: . am rãmas fãrã Basarabia. ªi a plecat Popa plângând. când i-au bãtut pe unii… Printre ºefii de post s-au nimerit niºte… mãgari. pentru care am luptat ºi am vãrsat atâta sânge! Sânge românesc. nu vor românii sã lupte! Ajunge atâta sânge! Am rãmas noi la ruºi. s-a uscat de dorul lui! . ªi aici – rãzboiul! ªi cât timp va dura el? Pentru ce sã mori aici. a zis Grigore.Mãi Ioane. Iatã. mãi Grigore. boii. înainte. mai departe nu luptãm! Facem pace cu ruºii! Aºa ne e soarta. n-ai grijã. Dar îi bate aºa sã nu-l vadã nimeni… Îi bate pe oameni. Vasile. cine punea lacãte la uºã? Nimeni… ºeful de post din sat l-a bãtut mãr pe Vasile în faþa sãtenilor. . gândurile îl copleºesc. Dar la români. Iarãºi o sã fie nenorocire! ªi obrazul lui Grigore se întunecã. Alecu? El unde-i? Ce va face el? Va rãmâne în România. fiindcã ei sunt fasciºti. Românii bãteau. I-a curs ºi sânge din nas lui Vasile. care mai dãdeau cu pumnii… Iacã pe Vasile al babei Paraschiva l-au bãtut înainte de rãzboi. sau se va întoarce acasã? Ce o sã zicã mãmuca noastrã? Nu l-a vãzut de patru ani întregi. când acesta era cu toþi ai sãi la prãºit ºi uºa casei era “încuiatã” cu o mãturã. ºi cât mai mulþi. parcã era voie? Nu era! Dar mãgarul rãmâne mãgar! Neghina se amestecã totdeauna în grâu! Ruºii i-au totul acum pentru armatã: caii. . e pustie Basarabia noastrã acum! Ion se uitã în depãrtare. Cã-s rãi ºi ºi-au bãtut joc de oameni. nu-i ajungi cu prãjina la nas. N-au sã-l þie românii! ªi aºa mulþi moldoveni au plecat acolo. Înainte. acum e preºedinte de selisovet… ºi-i bate ºi pe cei înstãriþi ºi pe cei sãraci. Pentru furt! Acum Vasile s-a dat de partea sovieticilor ºi bate ºi el oamenii. rãzboiul nu-i lucru bun! De ce atâta sânge nevinovat se varsã pe acest pãmânt? Grigore se gândeºte la cei de acasã. au fost cazuri. dar fratele nostru. cã nu dau caii la rechiziþie.Mãi bãieþi. la gospodãria sa. la þarã. nu vor sã dea grâu pentru armata sovieticã. cãci Vasile furase un ceas din casa lui Toader Ursu. îmbrãþiºândui pe amândoi. pe toþi! Cu pumnii! E rãu la inimã! ªi o face pe “nacialnicul”.

fiecare copãcel. mângâietoare spre Dunãrea albastrã… Aici. de când au fost mobilizaþi. le e cunoscut. ne-au ciopârþit în bucãþi. rachiu! Cum o sã fie viaþa mai departe? Cine ºtie? Grigore are vreo 5 hectare de pãmânt. au vãzut cu ochii lor cum se moare pe front… Au vãzut multe ºi de toate… Au un pic de noroc! Sunt teferi! Regimentul lor e dislocat aproape de Prut la marginea satului B… ªi Ion ºi Grigorie cunosc locurile acestea foarte bine încã de pe când erau mici. cu puºca din urmã? Sã verºi sânge strãin. ªi ziua ºi noaptea rãmâneau pe dealurile astea… Verile erau lungi ºi calde… fiecare deluºor. iar alãturi curge sângele… Sânge de rus. te duce cu legea. la umbra sãlciilor. ªi Prutul era chiar aici. brânzã… ca în vremurile fanarioþilor! Dar poate mai pe urmã… s-or potoli. sã sape tranºee… Grigorie ºtia asta ºi mai înainte. fiecare tufã. explozii de mine. de ucrainean. lângã satul B… ºtii. curate. tancuri nemaivãzute pe locurile astea… Fraþii Ion ºi Grigorie umblã în recunoaºtere. ne-au împãrþit pãmântul. porumb. fasole. alãturi – îºi ducea apele la vale.. Asta înseamnã cã eºti dator sã dai statului produse: grâu. Bucovina au dat-o Ucrainei. pe drum! Pe lângã hrãnit trebuie ºi bãuturã sã-i dai… ªi beau ei biniºor… tot ce este: spirt. De hrãnit familia o sã-i ajungã poate… dar acum s-a ivit o vorbã nouã “postavcã” – un fel de bir. tunuri mari. Au trecut prin bombardamente. când vezi cum înfloresc florile. Au învãþat sã tragã cu arma. cum creºte iarba verde. a fãcut armata la români. mãtãsoasã… ªi mireasma verdeþii te îmbatã. sã omori oameni care vor sã trãiascã.Vasile. român… Pentru ce? Cine te alungã din urmã. vin. la soþie… la pãmântul lor… Poporul are nevoie de pace! Pace! Dar ruºii vor rãzboiul. copacii. ca sã mâie noaptea. fratele mai mare. fiecare vãgãunã. sudul cu frumoasa Marea Neagrã tot ei i-au dat-o. tare demult… Când nu era rãzboiul ºi nu se vãrsa sânge… Dar acum e rãzboiul sângeros! ªi nu-þi vine a crede. adicã oamenii vor fi fericiþi ºi vor avea cicã de toate. se frigeau la soare pe coasta cu nisip. În 1940 când au venit ruºii în Basarabia. focuri de tun. cãlduþe. se jucau de-a ascunselea… Când a fost asta? Demult. cine ºtie? A trecut mai mult de o lunã. Acum însã armele-s altele: pistoale automate. rãzboi pânã la capãt! Vor sã se rãzbune! Sã facã un socialism peste tot! Prin forþã ºi sânge! Atunci. ei se scãldau. A rãmas din Basarabia o – 166 – . pãºteau vitele ºi oile pe aici. Cã n-o sã doarmã omul sovietic. vor sã se întoarcã acasã la copii. preºedintele. aduce oaspeþi sovietici la sãtenii înstãriþi. la cavalerie..

cu zâmbetul dispreþuitor pe faþa lui pãtratã din care ochii albaºtri te strãpung nemilos. beau mult pânã se tãvãlesc pe pãmânt. care ºi el este pe front. În 1942 este eliberat ºi trimis într-un pluton de corecþie. ucraineºte.Uite! E de-acum aici. vaci. Andrianov râde de ei. Zilele trec. naþionalizatã… Doamne! Dumnezeule! Ce va fi mai departe? Cum vom trãi? Când se va termina rãzboiul? Iatã caporalul Andrianov. Ce vinã au ei? Ion ºi Grigorie se simt strãini în masa de oameni. în mâna mea. . voi sunteþi þigani… negri la faþã. felurite limbi din Caucaz… Fraþilor Rusu nu le trebuie rãzboi! Ei nu vor sã-ºi omoare fraþii… Pe fratele lor. cine ne va opri? Nimeni! O sã mãturãm totul în calea noastrã. averea – împãrþitã. echipaþi în uniforme militare. abãtuþi. Tot în 1940 satul Z… a vãzut ce înseamnã socialismul sovietic. furatã. Soldaþii umblã prin sat. Andrianov a – 167 – .bucatã micã ce se cheamã acum Moldova. aveþi case. Sunt luaþi mulþi prizonieri – prizonieri români! Îi duc cu pazã. departe de patrie… Casele le-au fost furate ºi totul s-a pierdut. cu hainele rupte în luptã. pe urmã dupã prima luptã a trecut în regimentul de infanterie. undeva peste Prut. gãini… De toate aveþi… Noi. care nu se spalã niciodatã. Sovieticii se pregãtesc pentru ofensivã. A vãzut cum oamenii mai cu pãmânt. gâºte. de parcã acest pãmânt n-ar avea numele sãu. aruncaþi în închisori ºi duºi. mulþi rãniþi. noi nu avem nimic! Noi suntem proletari! Totul e al nostru! Averea statului e a noastrã ºi invers. dar dincolo.O sã-i nimicim pe toþi! Luãm acum România. pãmânt. oamenii care lucrau zi ºi noapte au fost ridicaþi. Alecu. aduc vin pe care-l dau de fricã þãranii. blondul cu pãrul tuns scurt ca un arici. Andrianov e un tip neobrãzat. triºti. negri la pãr – adevãraþi þigani! Noi o sã vã învãþãm sã trãiþi! Voi aici va-þi chiaburit. te priveºte ºi rânjeºte. rechiziþionatã.Mãi. ruseºte. le prind cu sila… Într-o zi. oi. Îi duc într-un lagãr pentru prizonieri la marginea oraºului Bãlþi. aleargã dupã fete. Pielea de pe mâini e acoperitã cu niºte desemne fãcute cu cernealã chimicã. care vorbesc în alte limbi. unde acum îºi fac slujba ºi fraþii Rusu. obosiþi. într-o poianã. pe urmã înaintãm mai departe! Pe toþi – sub unghie! Toatã Europa va fi a noastrã! . . de parcã sã-þi pãtrundã în adâncul sufletului. întorcându-se din recunoaºtere. Tatuaj! Un fost hoþ – a stat trei ani la puºcãrie pentru hoþie.

Ce rost are sã te cerþi cu ruºii? Cu cei care nu i-au nimic în seamã ºi calcã totul în picioare… Pentru alde Andrianov ºi alþii de teapa lui. trebuie ucis! Soloviev zâmbeºte mulþumit. Dar de unde sã fugi? De jur împrejur – numai armatã sovieticã. ªi nu mai existã Andrei pe lumea asta. onoare. Gloanþele iau secerat pieptul… . partizan sovietic… Era prizonier.Ia uite. dacã nu se supune.vrut sã-ºi batã joc de Irina. învãþãtor din satul C… ºti. ducând un prizonier pânã la statul major. se uitã la cer cu ochii deschiºi. dar parcã poþi sã-i gãseºti pe fãptaºi în atâta norod îmbrãcaþi la fel. frumos cu plete negre. Ieri Soloviev. nu Andrei l-a ucis pe fratele lui. sã se arunce în fântânã. Moº Ilie s-a jeluit comandantului.Vroia sã fugã! A raportat apoi. lângã Ungheni. A jucat hora împreunã cu Andrei. . alþii ºi-au bãtut joc de ea. Ion se ducea des în acel sat. Irina boceºte. cinstea fetelor nu existã. cu mâinile rãsfirate în lãturi. nu are rost. în faþa primãriei. Ion îl ºtia pe prizonier.A vrut sã fugã! Eu am îndeplinit ordinul! Duºmanul. îndurare. în general ei habar n-au cei aceea cinste. Lui Andrianov nu-i tace gura nici cu acest prilej. rãzboiului nu-i pasã de nimeni… Viaþa omului la rãzboi nu costã nimic… Dar nu este aºa! ªi la rãzboi trebuie sã fii om! Nu Andrei i-a dat foc casei lui Soloviev în Ucraina. care îºi pãºtea aici vaca. lângã un zarzãr singuratic. fata lui moº Ilie. un soldat ucrainean. flãcãul acela înalt. sânge mult… în zadar… ªi Ion ºi Grigorie sunt siliþi sã ia arma în mânã ºi sã tragã în fraþii lor… De acelaºi neam… De ce? Cu ce drept? Pe ruºi nu i-a chemat nimeni aici! Ce. Acum Andrei stã întins pe iarbã. respect faþã de om… tot ce vezi e al tãu… Acum Andrianov ºi Ion se urãsc. Oare este dreptul de a omorî prizonieri? Fãrã judecatã? Stalin ºi cu Hitler au împãrþit Europa… Din cauza lor se varsã atâta sânge. l-a împuºcat pe drum. . ei n-au pãmânt? Pãmântul lor e mare ºi întins… nu-i dai de capãt… Atunci de ce au venit ei încoace sã ne tulbure viaþa? Ce rãu le-am fãcut? Nimic… Dupã ce lege? Cine a – 168 – . Pânã la venirea ruºilor. Peste câteva zile. duminica la joc. a vrut sã-ºi punã capãt zilelor. mare lucru! Proasta! Nu a vrut cu mine! A pãþit-o mai rãu! Ion ºi Grigorie se uitã cu scârbã la el. Ion s-a împotrivit ºi de atunci se duºmãnesc. învãþãtorul. Rãzboiul! Rãzboiul înghite vieþile omeneºti. dar tac din gurã. Era Andrei Popovici.

Îi face semn lui Ion: .Ascultã. cine-i vinovat? Tu. Fraþii Rusu au scãpat teferi… ªi iatã.Din ce regiment eºti ºi cum te cheamã? Îl întreabã Ion. L-au adus înspre zori la Prut. culcat pe iarbã. subþirel.Sunt din regimentul 6 vânãtori. . . pe un ciot de lemn ºi când erau sã iasã din apã. mai ales dupã un pahar… Tu faci parte numai celor. atunci… gândeºte-te rusule. – Eu sunt din Dorohoi.fãcut-o? Omoarã prizonierul… Ce þi-a fãcut el? Þi-a luat pãmântul? Dacã nu. noaptea gândurile nu-i dau pace.De unde ieºti. crud. plecaþi ºi ei în recunoaºtere spre Prut. ºi sã-i îngropi pe pãmântul lor propriu… Tu eºti puternic. Soloviev a fost ucis pe loc. ai dus-o undeva la capãtul pãmântului. îi rãvãºesc sufletul… Ieri au luat prizonieri – pe unul de peste Prut. . oºtean sovietic. Andrianov geme ºi înjurã. al doilea a fost legat zdravãn. ne-au trimis în recunoaºtere la Prut ºi am cãzut în mâinile voastre. iar Andrianov. mic. cu cãluº la gurã. þi-ai înfipt cizma în pãmânt strãin… Iar pe cei ce spun un cuvânt împotrivã. acum stau într-un crâng nu departe de B…ti. i-ai distrus cuibul. . care cad în genunchi în faþa ta. cu brânzã de oaie ºi-þi mai toarnã ºi un pahar de vin rece de Codru. Se odihnesc. la marginea pãduricei. . mai sus de genunchi. Mã cheamã Ion Tãnãsescu. Aici l-au trecut peste râu. Ivane.Mergem! porunceºte Andrianov ºi încearcã sã se ridice. tresare.Eºti român. pe cei ce tac din gurã ºi-ºi ascund durerea ºi nevoile… II Ion nu poate sã doarmã nopþile… Ziua este trimis în misiune. Aici. cu mâinile la spate. întreabã-l pe mãgarul ãsta din ce regiment e? ªi unde e poziþia lor? . Andrianov ºi Soloviev. primul. smolit.Ce spune? strigã bãnuitor în ruseasca lui Andrianov. . mã bãiete? Ostaºul român. domnule? Credeam cã sunteþi ruºi. Au trecut Prutul noaptea ºi au ajuns cu bine aproape de tranºeele româneºti. îþi place acel care te hrãneºte cu mãmãligã. Îl doare piciorul. Andrianov a bãgat cuþitul în unul. au dat de doi români. a început sã batã mitraliera româneascã. rãspunde el ºi faþa i se lumineazã. i-ai luat pãmântul. eºti gata sã-i omori. în Sibirul rece… ªi acum tu. Au plecat în recunoaºtere patru: fraþii Rusu. un tânãr de vreo 25 de ani. rãnit în picior. familia. Pânã la compania lor mai sunt vreo trei kilometri. de pe frontul românesc.Ion îi traduce ce a aflat. însã îi – 169 – .

Cum sã-þi dãm drumul? Dacã aflã ruºii? rãspunde Grigorie. rãspunde Ion.Mai stãm puþin! Grigorie i-a pansat piciorul. . Ion.Nimic nu spune! Ne întreabã de ce suntem în armata sovieticã! O întoarce Ion. care sã se înduioºeze de durerea altuia… Tac toþi. Nu poþi sã-i spui cã Tãnãsescu þi-e frate. cu pistolul automat în mâini. L-au pierdut pe Soloviev. Tãnãsescu e mai în vârstã. de acelaºi sânge. El nu e creºtin.Hai înainte. . Ochii aceia îl implorau. – 170 – . Acela pãºeºte înaintea lui cu mâinile legate la spate. dragã omule! Am vrea sã te ajutãm. s-a dus fãrã suflare pe apele Prutului. la pãrul lui negru ºi lucios. nu poþi sã-i spui de ce te doare inima. Acolo o sã te interogheze. .Nu putem.Cum sã-l ajut? se întreba Ion. însã sângele a rãzbãtut prin tot pansamentul. la sprâncenele lungi. sã-i creascã. . cu þeavã neagrã. îl aºteaptã acasã. îl ia pe Adrianov în spate ºi-l duce înainte. pãtrundeau tot mai adânc în inima lui. iar lui Grigore îi spune: . aþintitã spre Tãnãsescu. încã atât de tânãrã. se uitã la chipul lui. Suntem fraþi. . Ajung amândoi lângã o pãdurice. tãtar sau moldovean… În cele din urmã Grigore se ridicã.Poate îmi daþi drumul. parcã simte cã merge spre sfârºitul sãu.comandã Ion prizonierului.Voi minþiþi! Sunteþi. nu-i aºa? Fraþii Rusu se uitã la el încremeniþi… . la ochii cãprui.Mãi bãieþi. copiii încã mici. Pe Andrianov. sã le poarte de grijã. ºi voi fasciºti. .Eu mã duc înainte ºi o sã trimit pe cineva sã-þi ajute. Tradu-mi! . merge din urmã. pãºeºte încet. frumos arcuite.Trebuie sã te ducem la statul major. flori. Crede-ne! .Ce spune? s-a trezit din amorþealã Andrianov. dar nu putem sã facem acest lucru.scapã un geamãt de durere ºi se lasã din nou pe iarbã. . inima de numai 19 primãveri. N-a mai rãmas mult pânã la destinaþie. frumuseþe… Nici sã crezi cã e rãzboi! Ion se uitã la Tãnãsescu. Ce te faci de faþã cu Adrianov? Cu el nu poþi sã vorbeºti despre asta. oameni buni.Ce o sã faceþi cu mine? întreabã prizonierul Ion. Ion cu Tãnãsescu intrã în ea. nu-ºi mai dã seama de nimic. Grigore e obosit. Acesta geme. numai Andrianov geme. asta nu-l intereseazã. vãd eu. am patru copii! Vã rog. daþi-mi drumul! O sã vã pomenesc toatã viaþa. . l-a pus jos pe Adrianov. care nu alege pe cine duce – fii tu rus. . Era la mijlocul verii… De jur împrejur verdeaþã. .

la vreo 20 de paºi. Se întoarce apoi îndãrãt la Grigorie ºi Andrianov. pentru eliberarea duºmanului.I-ai dat drumul? Ce ai fãcut? Mãi! O sã ne omoare ruºii pe noi! Ion tace. l-a hrãnit. el – fiul ei cel blând. se uitã la el.Unde-i prizonierul? Întreabã îngrozit Grigore. cu un nas mare. l-a crescut. Vorbeºte generalul Sevastianov. un vis rãu. În poianã. la ochii îngroziþi a lui Tãnãsescu. Generalul Sevastianov citeºte ordinul de zi… . În mijlocul careului. cu capul gol.Ion Rusu din satul Z…. comandanþii mari ºi mici. Nu se poate! De ce? Ce rãu am fãcut eu? Trebuie sã trãiesc! Sunt tânãr! N-am vãzut încã nimic în viaþã! Chipul mãicuþei sale i-a apãrut în faþã… Mama care i-a dat viaþã. pe care se citeºte îngrijorarea. Vântul îi fluturã lin pãrul negru… Totul pare un vis. . capul chel. . din regimentul 12…. îi elibereazã mâinile. ar mulþumi. Ion scoate cuþitul. un om burduhos. la care ea þine atât de mult… Parcã îi e ruºine cã stã – 171 – . el nu crede în cele ce aude ºi vede. la moarte. înarmate cu pistoaleautomate. îl ridicã în spate pe Adrianov ºi porneºte încet.. cu capul gol. comanda dintr-un singur cuvânt: . între patru santinele.. soldatului fascist român. fostul soldat Rusu Ion. e condamnat de tribunalul militar urgent.A fugit! . stã Ion . mirarea ºi un pic de nãdejde.Eºti liber! Du-te! Lui Tãnãsescu îi curg lacrimile. cãrnos. III Ora ºapte.. cuminte. . Ion stã pe loc. vrea sã spunã ceva. Pieptul lui e încãrcat cu tinicheaua medaliilor.. ºefii.Du-te mai repede ºi ia seama! O sã spun cã ai fugit! Tãnãsescu dispare printre copaci. care nu-i aici sã vadã cum va muri el…. ostaºii sovietici stau în careu. Mai departe. în numele socialismului ºi viitorului comunism. întrebarea. roºu la faþã. dar nu poate… . ultima comandã pe lumea asta. prin împuºcare… Ion este condus într-un colþ al careului ºi sub privirile dispreþuitoare ale tuturor soldaþilor ºi ofiþerilor sovietici aºteaptã comanda sergentului.Foc! Dezbrãcat.Stai! Strigã Ion. . dezbrãcat de cãmaºa militarã. Tãnãses-cu îl priveºte cu un obraz. fãrã cizme. dus pe gânduri.Nu mã împuºca! Am copii! plânge Tãnãsescu. desculþ. desculþ. legãnat spre sediul companiei. dimineaþa.

liniºte peste tot. crescuserã mari. cu ochii care au vrut sã înghitã totul.. la porþile cãreia. îmbrãcatã într-un – 172 – . chipul lui Tãnãsescu. . erau pustii.Foc! – A strigat sergentul. ferind lumea de soarele arzãtor. aer proaspãt. sã verifice justificarea strãdaniilor lor. „Judecata”. a pierderilor lor. pãzit cu strãºnicie ºi de o potaie de câine-lup. învechite de anii trecuþi sub ploi ºi zãpezi. E o încercare de a preveni repetarea aceloraºi greºeli. departe de ai sãi. soarele încãlzea blând pãmântul. în ultima clipã.Am patru copii! Te rog dã-mi drumul… Armele sunt puse la ochi… ..aºa. încã tineri. de nevasta sa Mãriuþa. Mulþi ani trecuse de când trãisem pe aceste locuri. totul din lumea asta. Bãncile de lemn. Doamne! Mare eºti! Ajutã-l pe nefericitul fiu al tãu! UN DESTIN – ENNA Oamenii trebuie sã priceapã sensul unor evenimente ai cãror actori au fost. Iar Grigorie? Grigorie a fost expediat tot atunci departe. M-am aºezat pe o bancã. dinspre rãsãrit. înalþi. departe de copilaºii sãi. ºedea o bãtrânicã subþiricã. Numai ciripitul unor pãsãrele rãsuna în vãzduh. departe de pãmântul sãu drag. Ion. înnegrite de vremuri. Rãcoare. viguroºi. Vladimir Bukovski Acum un an. Mergeam încet pe Aleea scriitorilor ºi mi se pãrea cã feþele lor de granit se uitã lung la mine – un oaspete aºa de rar pe aceste meleaguri. înconjurat de santinele înarmate. Primãvara era pe sfârºite. iarba ºi florile îºi întregeau covorul lor. tot aºa de senin ºi curat ca inima sa… Iartã-mi Doamne. mã plimbam prin grãdina publicã. departe de aceste minunate ºi veºnic suferinde locuri natale… ªi a fost dus. pãcatele! Nu mi-am trãdat fratele. zile cum sunt numai în Basarabia. .. pe altã bancã. într-o frumoasã zi de primãvarã. Arborii pe care îi ºtiam demult. tot dus. sã tragã de aici concluzii care sã-i poatã lãmuri pe urmaºii lor.. Într-o clipã îi apare în faþa ochilor.ªtefan cel Mare dovadã cã au fost cândva ºi pe acest pãmânt oameni mari. spre Nordul rece. implorându-l sã-i dea drumul.a vãzut cerul senin ºi curat. fãrã margini. se înalþã falnic statuia vestitului domnitor. . în faþa tuturor. Era atât de bine! În faþa mea.

Totul s-a sfârºit de mult. dar ºi fericite. Abia peste câteva minute femeia. Se uita la mine ºi tãcea. . mã iertaþi.. ruºinaþi de trecãtorii din parc. dar – o.. dar m-am îndreptat spre ea. Doamne? – ce s-a întâmplat? Din ochii ei se prelingeau lacrimi. cãutând parcã ceva. iarbã ºi copaci. Ce gânduri zbuciumate o copleºeau oare? De ce plângea? Mi-am întors capul în altã parte – nu vroiam sã observe cã mã uit la dânsa. de mult. neobiºnuitã.Ce s-a întâmplat.. . care-i acoperea un pic umerii.. pot sã vã ajut cu ceva? Vi s-a fãcut rãu? Bãtrânica a întors încet capul spre mine. Parcã mai ieri ne plimbam fericiþi. . Câþi ani au trecut oare de atunci când ne plimbam pe aici... þinând de modã veche. care i-a încreþit ºi mai mult obrazul. mi se pãrea cã întrebãrile mele nu sunt la locul lor. Mi-am cerut voie ºi m-am aºezat pe celãlalt capãt al bãncii. amarã. Priveliºtea din jur era minunatã. Tãceam amândoi. prima mea iubire?! Vremurile aprige ne-au despãrþit.. Apoi a scos din poºetã o tabletã ºi a înghiþit-o fãrã apã. Nu ºtiu de ce. Privirea mea a rãtãcit din nou prin grãdinã. Însã ºi acum chipul ei îmi rãsare viu în faþa ochilor. Ceva. Iar ea continua sã stea nemiºcatã cu privirea în gol. Privirea mi-a alunecat iar spre banca din faþã ºi gândurile m-au dus la timpurile tinereþii mele. ºtergându-ºi – 173 – . . Bãtrânica ºedea tot acolo.Doamnã. þinându-ne de mâini ºi sãrutându-ne pe furiº. În mâna întinsã pe speteaza bãncii. În suflete ne-au rãmas doar amintirile.. uitându-se lung. am îngãimat eu din nou. ruºinându-mã cã mã amestec în viaþa ei. . iar privirea îi rãtãcea în depãrtãri. ce se întâmplase cu mulþi ani în urmã ºi care lãsase urme de neºters în sufletul ei. legate de zilele petrecute în aceastã grãdinã de flori. Totul. pe aceste cãrãri împreunã cu Olguþa Erhan.. Multe nenorociri ºi nu puþin nenorociþi de soartã vãzusem în viaþa mea ºi doream sã-i alin cumva durerea. îndepãrtat. þinea o foaie de hârtie. Amintiri triste. Doamnã? am reluat eu vorba.Poate vã pot ajuta?...Mulþumesc! Mi-a rãspuns ea cu un surâs timid. Femeia avea faþa încadratã de un pãr roºietic. Mã simþeam stingherit ºi eu. trezitã parcã dintr-un vis fãrã de sfârºit. se vede.....pardesiu negru ºi purtând pe cap o pãlãrie cu boruri largi.. dar mi se fãcuse jale de ea. De sub pãlãrioara demodatã doi ochi albaºtri m-au învãluit cu o privire tristã.

pãsãri. Tocmai împlinisem optsprezece ani. Gospodãria era bunã. La doi ani a venit ºi bucuria cea mare – s-a nãscut Raimond.. când rãsãrea soarele.. i-au rãmas în grijã doi copii – unul de cinci. ºefi doreau sã fie. Enna Morel era dintr-o þarã de la nord din Estonia.. dar de mulþi ani trãiesc departe de baºtinã. trebuie sã vorbesc cu tine. m-a întrebat: . curcani. Într-o zi cu soare. sã facã lucruri bune ºi acolo.. în 1939 þãriºoara este ocupatã de sovietici. brodatã pe la colþuri.. Am muncit la el vreo patru ani de zile. din vorbã în vorbã.. Mama nu lucra nicãieri.. . Nu puþini s-au ridicat împotriva nelegiuirilor. Au rãmas cu toþii pe seama mamei.. ziceau ei. cãci ei. când ea avea numai 14 ani. seara. m-a prins de mâini în curte ºi mi-a zis: Enna. Viaþa uneori îl aruncã departe de patrie. sã ne elibereze de. fiind cea mai mare dintre copii. adicã. .. Sã ne fericeascã. gâºte. într-o cãsuþã micã.. . Sã ne elibereze de pãmântul nostru. dar numai astfel reuºea sã-ºi hrãneascã familia...De unde sunteþi? . Trist lucru. Mulþi oameni de treabã au fost duºi în Siberia.. veneau la noi ºi sovietici sã bea – 174 – . dupã moartea soþiei. Aºa cã Enna a fost nevoitã sã caute o ocupaþie.. cu care se fãcea totul în gospodãrie.. dar sã lucreze nu prea. cãci altfel fraþii ºi surioarele mureau de foame.. din care cauzã au avut de suferit. Copilãria nu i-a fost uºoarã. ªi. aruncaþi în puºcãrii. Dar. De toate! Un cal bun... de pe aceste meleaguri. cei veniþi.. gãini.Au venit. ºi sã fac tot ce se cuvenea sã facã o femeie. De lucru era mult..Am intrat la lucru la un vãduv. fiind arestaþi. ªi în casa noastrã s-a abãtut nenorocirea. fiind cinci copii la pãrinþi. cal. De fapt sunt din Bãlþi.. cãruia.. unii chiar omorâþi. mai ales într-o gospodãrie cu vaci.. dar aºa-i soarta omului.Am venit din Lvov. E ceva serios! Mi-a vorbit frumos ºi eu iam zis: Da! Aºa am devenit nevasta lui.Adicã ºi dumneata eºti strãin pe pãmântul dumitale. din oraºul Tallinn. Aºa-i când stãpân la tine în casã se face streinul. Tatãl fusese pescar – meserie grea ºi plinã de primejdii. am aflat din gura ei o istorie tristã-povestea vieþii ei – care m-a cutremurat... de baºtinã. doamnã.. sã ne strice viaþa bunã.. iar altul de doi aniºori. Pãmântul ni l-au luat. A murit devreme.. Trebuia sã mã scol dis-de-dimineaþã.. douã vaci cu lapte. Uneori. aveam vreo zece hectare de pãmânt. au pus impozite grele..lacrimile cu o batistã albã.

. Vorbeam ba de una. dar suntem bãtrâni. altul – civil. Cui i-o fi semãnând acum? Atunci avea numai ºase aniºori! Nici nu-l îmbrãþiºase – 175 – . ba de alta..câte un pahar de bere.... în casã ºi au stat de vorbã ca doi oameni streini.. sã-mi vãd fiul. nici o veste.. La o adunare la care se vorbea despre pãcatele sovieticilor ºi despre înjosirea poporului meu.. Enna a aflat cã fiul ei lucreazã în Tallinn. Nu m-au împuºcat! Am stat în lagãre zece ani ºi încã am fost ºi deportatã! Încã ºase. Nu l-am vãzut de atâþia ani. Totul era înscris la anchetator. I-am spus: .. m-am legat de un moldovean. ªi a plecat în Estonia.Dragã Vladimire.. Am fost aruncatã într-un beci în Tallinn.... Toate spusele mele. ºi acasã nu m-am întors. de dureroase amintiri... Nu mâncau ruºii pâinea degeaba!.. Pe fostul bãrbat.... þin la tine. gândindu-se la mult aºteptata întâlnire: Cum o va primi feciorul? O mai þine minte? N-a uitat-o? Cum aratã el acum? Trecuserã totuºi ºaptesprezece ani de suferinþe.. n-au trecut neluate în seamã. de unde mã chemau la cercetãri noaptea. fost avocat la români... Ce era sã fac? Aflatã în deportare.... De acasã. Un om cult.. Am sã vin pe urmã la tine... M-au rugat sã le arãt drumul la o vecinã dintr-o altã mahala a satului.... A sosit în satul ei ºi l-a gãsit pe bãrbatul ei de altã datã. cã bãrbatul meu s-a recãsãtorit. Lucrurile s-au mai schimbat! Ne-am întors ºi noi acasã. Dar într-o searã. O vecinã mi-a scris mai târziu.. Am fost ºi bãtutã. ªi.... A înnoptat la o vecinã ºi dimineaþa a plecat spre Tallinn.. În curând a murit ºi cãlãul!. În Moscova ne-am despãrþit. Aºa treceau zilele în grijile gospodãriei ºi ale vieþii.. la o fabricã. în jurul paharului de bere. abia aici am înþeles cã vorbele acelea spuse la noi acasã. niºte femei din sat m-au chemat la ele. În casã altã gospodinã comanda...... Abia atunci. Care casã?! În Moldova lui Vladimir. Am fost învinuitã de activitate contrarevoluþionarã ºi condamnatã la moarte. în acest rãstimp – nici o scrisoare. despre care el visa zi ºi noapte. în casa noastrã... om de treabã – de Vladimir Bârlãdeanu. Dar eu. spre searã. Eu le mai spuneam adevãrul cum cã înainte trãiam mai bine. Cereau sã recunosc cã sunt spioanã finlandezã.... Eu trebuie sã mã duc în Estonia. Tot drumul se chinuia.. Trebuie sã-l vãd... nu ca acum pe vremea lor. A intrat.. Simþeam cã omul þine cu adevãrat la mine.. Pentru ca poporul sovietic sã trãiascã fericit.. Uitase de mine. La numai trei zile. numai adevãrul le-am spus! Însã. Bunã bere mai fãcea bãrbatul meu Janes! Zic: veneau ºi beau.. deci... A izbucnit rãzboiul. au picat doi sovietici – unul militar. mai târziu...

cu pãrul tuns scurt.Luaþi loc. înconjuratã cu un gard înalt de beton. . eu sunt! A zis el. . tot mai aproape.. bãiatul meu.. vã rog. stãtea în faþa mea – frumos. Întru în cãsuþa aceia.în acele minute tragice. Acuº o sã-l chem. Nu le-am putut stãvili. proaspãt vopsitã în alb.. simþind ce se petrece în sufletul meu. a vorbit cu cineva. Pe cãrarea de asfalt venea spre mine un bãrbat tânãr. îmbrãcat într-o salopetã albastrã. Vãd: o fabricã micã. Simt cum picioarele mi se fac grele. cu obrajii roºii.Doamnã. corpul îngheþat bocnã al prietenei mele moarte. departe..Nu l-am vãzut tare demult. suferinþele îndurate pe nedrept.Dumneata eºti Raimond Morel? Am îngãimat eu cu greu.. . cu aceiaºi ochi albaºtri ca ai mei.Da.. Cum sã-i spun? . I-am zis: .. am nevoie de fiul meu. vine! A rostit femeia de serviciu. Pânã la Fabrica de produse electrice sunt vreo 400 de metri. Îmi ºtergeam lacrimile cu batista. Mã uitam la el ºi tãceam. – 176 – . tãceam.. Am ieºit din cãsuþa de pazã ºi priveam cum pãºea el spre mine – tot mai aproape...Eu. Femeia se uita binevoitor la mine.Ce vã trebuie? Stãteam în faþa ei.. în pãmânturile reci. copilul. eu sunt mama ta! S-au rupt în sfârºit de pe buze cuvinte atât de grele.. mi-a spus paznica... lagãrul împrejmuit de sârma ghimpatã. s-a ridicat de pe scaun ºi mã întreabã: .. o cãsuþã micã..Iatã-l. Acuºi îl gãsim! Vocea era blândã. bãrãcile... Peste o orã au apãrut clãdirile oraºului.Liniºtiþi-vã. Ne uitam unul la altul ºi. Vine peste câteva minute. binevoitoare. .. . . ce s-a întâmplat? Mã liniºtea ea. Apoi s-a aºezat lângã mine. zdravãn. ªi în faþa ochilor mi-au fulgerat amintirile soartei mele zbuciumate. mulþi ani.Nu plângeþi. . Lacrimile au început sã curgã ºi mai tare. La intrare. nici nu ºtiu cum aratã. Îl gãsesc eu. El.. Femeia a început sã sune undeva. dar ele curgeau. veºnic îngheþate ale Siberiei... îndatã o sã fie aici. Fiul dumitale este aici.L-am gãsit. . convoiul cu câinii-lupi. de pazã. Dãina care a rãmas acolo. M-am ridicat de pe scaun ºi mi-am lipit faþa de fereastrã.. ªi am simþit cum lacrimile au nãvãlit în ochi. mândru ca un stejar. O femeie în vârstã... ca un fãt din poveºti.. mi-a spus paznica.. Raimond Morel... dar nu puteam sã spun nici un cuvânt.. cu pãrul de culoarea grâului copt.

însã eu nu mã puteam opri din plâns. am strigat eu cu fricã. care a înconjurat-o toþi aceºti ani.. În ea.. unde am stat zece ani. ªi lacrimile au început sã curgã ºuvoi ºi m-am prãbuºit la pieptul lui.Nu m-au împuºcat. trebuia s-o împuºte. suferinþele ºi micele ei bucurii. M-au trimis în lagãr... sã mã creadã. Din urmã ne conducea blânda privire a femeii de serviciu. singuri cu nenorocirile ºi suferinþele noastre? În anul 1958 cetãþeanca Enna Morel a fost reabilitatã de procuratura sovieticã militarã.. luminatã de o vãditã bucurie. iar dupã Enna a venit s-o ia acasã. pentru ei noi nu am fost oameni.Mamã. tinereþea. . În Chiºinãu a rãmas movila lui Vladimir Bârlãdeanu la cimitirul Doina.. dupã aceea. Pãºeam alãturi de fiul meu ºi eram cea mai fericitã dintre toþi oamenii pe lume. în acea hârtie era viaþa ei. A trãit în Moldova pânã la sfârºitul vieþii lui Vladimir. Eu tãceam. De acea procuraturã care. se vede... dar parcã n-au despre ce vorbi! În cele din urmã a rostit: . ªi ne-am dus împreunã spre staþia autobusului. El m-a îmbrãþiºat cu grijã.De ce nu mi-ai scris niciodatã? .. Dar în ea mai erau ºi prietenele ei de lagãr. rãmânând sã zacã în pãmânturile Siberiei. ... Stãteam îmbrãþiºaþi ºi lacrimile mele curgeau pe haina lui. în Estonia. fiul ei Raimond.... parcã. Acum era îndreptãþitã.. Aºa se întâmplã când oamenii se întâlnesc dupã zeci de ani. În ochii lui am vãzut lacrimi: aceleaºi lacrimi de duioºie.Dstrã? Mama mea? Dar mama mea a murit în 41. mi-a povestit cum a venit la Chiºinãu. gãsitã fãrã vinã – ceea ce era ºi scris în hârtia pe care o þinea în mânã ºi de care ea nu se despãrþea niciodatã. – 177 – . a fost împuºcatã. i-am rãspuns.. de iubire. de milã. Mi-a dat drumul din strânsoare ºi se uita la obrazul meu. de multe ori.. cândva. avea o inimã bunã. nu e adevãrat. . Ne-am despãrþit cu bine. unde o aºtepta Vladimir Bârlãdeanu. ne înconjura verdeaþa primãverii ºi tãceam.. Noi eram consideraþi duºmani.. care niciodatã nu s-au mai întors la baºtinã. convinsã deja de bunãtatea sufletului moldovenesc...Nu. era interzis... ca sã ne mai revedem. Apoi. Doamne! Cât de puþin îi trebuie omului sã fie fericit! Stãteam pe vechea bancã a grãdinii. Ce mai puteam vorbi? Despre ce? Eram numai noi. mã duc sã-mi iau un concediu pe o zi ºi o sã mergem la cãminul meu.De acolo n-ai voie sã scrii. cu care nu s-au mai despãrþit. dragã fiule. apoi am fost deportatã încã ºase în altã parte.

sunt bãtrân. familia ei. Aflând cã suntem din Basarabia româneascã s-a bucurat mult ºi.Fie binecuvântat parcul din centrul oraºului.Pãi. tatãl meu. de obicei. Am vãzut lumina zilei în satul Sineºti. Mihail Osipov... Ceva mai înainte mi-a murit feciorul. se dezleagã. ªi cu viaþa cum vã împãcaþi? . Tare bãtrân.. Moº Dumitru. care totuºi i-a iertat pe acei care au fãcut atâtea nedreptãþi. domnule Osipov? Am îndrãznit eu sã-l întreb. fetele bãiatului meu. Avea numai 57 de ani ºi a fost inginer. MOª DUMITRU OSIPOV . A fost preºedinte al celui dintâi comitet naþional din regiunea Codrului. cu luare aminte. mai am o fatã aici. Pentru un bãtrân ca mine ce nenorocire mai mare îi trebuie. . .. era un omulean mic de staturã. când vor ºti cã pãrinþii lor au dat cu piciorul în dreptul ºi fericirea copiilor. cã aºa îl chema pe gãzdaº. la sosire. Masa ne-a gãtit-o cele douã nepoþele. lângã Corneºti. ci ºi de copiii voºtri. ne-a poftit la el cu înnoptatul. Acum câþiva ani mi-a murit nevasta. . Trãieºte. pentru unirea cu patria-mamã. dragul meu. am cunoscut un om care a apucat ºi alte vremuri în tinereþea sa. Pãrinþii mei au avut 13 copii: eu am – 178 – .Apoi. Enna Morel era mai presus ca ei.Ehe. pe vremea când Basarabia era sub stãpânirea þarului. vânjos. cu pãrul însurit. are niºte copile. sãraca. ..Dar de loc de unde sunteþi.. ºi eu sunt basarabean. întrebându-ne mai mult ba una.. a fost unul din cei care a luptat pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaþia rusã... unde ne-a fost dat sã ne întâlnim ºi sã cunosc un suflet de om pãtimit în viaþã. Vã vor ierta ei oare. În 1908.. agricultor fiind.Ce vârstã aveþi. moº Dumitru? . care trãiau la dânsul.. Vorbele le rostea domol. are casã.Gândiþi-vã cã nu este vorba numai despre dstrã. M-a lãsat. a reluat el firul vorbei. el se trãgea din rãzeºii codreni a lui ªtefan cel Mare.. de cei ce vor urma. Dupã un pahar de vin limbile. ba alta despre Basarabia. Cãci þãran. la Iaºi. Pe mama mea o chema Maria.Mulþi înainte. nepoþilor ºi strãnepoþilor lor? Constantin Stere Fãcând nu demult un drum la Iaºi. De mine au grijã nepoþelele. O nepoþicã ne-a adus câte o cafea. de-acum am 89 de ani. o duc nu prea uºor.

m-a gãsit concentrat în armata românã. la munca de rob în taigaua siberianã. Am stat. Gheorghe. scriind jalbe la Moscova. unde s-a stins din viaþã în 1953. Cercetaþi. unde am stat opt ani.. Mi-am luat nevasta ºi cei doi copii. Petru ºi Maria. Când comuniºtii s-au întãrit la putere.fost al doilea copil în familie. au fost duºi la Nord. Odatã cu toþi oºtenii. ªef al lagãrului sovietic era un colonel-invalid. Din momentul acela soarta mea a luat o altã întorsãturã. Venirea ruºilor. dar cu gradul de polkovnic (colonel). judecaþi. a fost graþiat ºi el. maior al NKVD-ului. încã la Moscova în 1923. Au fost arestaþi 17 bãrbaþi. Peste un timp a fost trecutã la închisoarea din Ircutsk. ºi s-a fãcut doctor de dinþi. Au fost duºi toþi cu camionul într-o localitate hãt dincolo de Moscova. zdravãnã. a fost arestat ºi dus la canal. Dumitru Osipov.. Aflând cã Maria avea 13 copii au lãsat-o în viaþã.. înaltã. Am fost dat la ºcoala normalã din Bãlþi ºi de acolo am ieºit învãþãtor. dragul meu noroc sã mã retrag atunci. dar n-am tãcut.. lãsând casa ºi ce mai aveam ocupanþilor.. cã nu iau putut despãrþi sbirii enkavediºti. Cei trei copii ai ei.. Unul Vitalie Rotaru. Au luat-o ºi pe mama. Armata sovieticã a aruncat paraºutiºti deasupra Sineºtilor. Am avut. eu. de ea se þineau trei copii. apoi purtat prin multe închisori pânã în 1964. printre care se afla ºi tatãl meu. pentru cã a intervenit o femeie. ne-au repartizat în lagãrul de prizonieri din Karaganda. Fratele Gheorghe s-a reîntors dupã mulþi ani în România. am protestat cât am putut. Când a auzit de românul Dumitru Osipov. Cât mã priveºte pe mine. pânã în 1952. a ajuns academician. Atunci au scãpat mai mulþi la libertate. am cãzut în mâinile ruºilor. dupã 13 ani de detenþie pentru dragostea sa de Patrie.. la Cotul Donului. ºi o femeie mama. l-a chemat la el ºi a vorbit cu dânsul româneºte. un moldovean de pe malul Nistrului. au fost despãrþiþi ºi deportaþi în Siberia. S-au îndurat ºi pedeapsa capitalã i-a fost comutatã cu închisoare pe viaþã. Luptase în rândurile armatei sovietice ºi se întorsese de pe front fãrã un picior. Tata a fost condamnat la moarte de cãtre sovietici demult. Dupã ce ne-au tot controlat ºi ales. În patruzeci ºi trei. ca sã nui scape pe sãteni în România. îmbrãcatã într-un cojoc alb. am mers cu rãzboiul pânã la Stalingrad.. pe insula Novaia Zemlia. cerând tuturor sã ni se respecte drepturile. Satul nostru a avut mulþi luptãtori pentru unire. Moº Dumitru mi-a mãrturisit cã avea voce bunã ºi ºeful – 179 – . la 28 iunie 1940. fiindcã fusese printre acei care au fãcut Uniunea în 1918.

dar cu gândul niciodatã nu m-am rupt de acolo. un purcel ºi un câine. nu mã ia nimeni de la casã. Aflat în pragul vârstei de 90 de ani. Bucuria însã n-a þinut mult. cântece despre fraþi ºi surori. Mã uitam cu admiraþie la omul acesta.Pentru mine Basarabia a fost ºi a rãmas tot aceiaºi þarã.. trecând prin Iaºi. azi. de un singur lucru se cãina. mai întâi. odatã cu mulþi alþi foºti prizonieri reîntorºi în þarã. când mai veniþi? Þara.. la Iaºi. dupã niºte cercetãri. la familia sa. s-a pomenit arestat din nou. ce are de spus. Socot cã numai o þarã avem.. .!! S-a întors acasã.În Basarabia.. cã nu-i ajunge: puterea mãcinatã în lagãrele ºi puºcãriile comuniste ºi pe care ar fi dorit s-o punã. Dupã casã avea grãdinã... nu l-am mai gãsit în viaþã. care a rãmas acelaºi luptãtor. bãnuiesc. a oftat moº Dumitru Osipov. apoi a fost graþiat.. întreagã. Acasã a gãsit copiii mari. am rãmas fãrã soþie ºi bãiat. La Aiud a stat pânã prin 1964. butuci de viþã de vie... Nu odatã la adunãrile de mai înainte. Soþia.. – 180 – .. gospodarul. ºi a þinut sã se reîncadreze în învãþãmânt. cântece de dor. În el eu vedeam.. ºi dus la Aiud. În 1952 a fost dus cu avionul la Moscova ºi. totuºi. un martir. dã Doamne.. . aºa-i soarta omului..deseori îl chema sã-i cânte cântece româneºti. iau dat drumul sã se întoarcã acasã. la Iaºi. mai mulþi pomi. ªi el. care nu ºtiau nimic despre el. A doua zi dimineaþa ne-a arãtat (eram cu soþia Veronica) gospodãria: câteva gãini. dar ºi erou al neamului nostru necãjit ºi hãrþuit. moº Dumitru era acum mulþumit de ceea ce avea.. slava Domnului.. Trãiesc aici. iubitor de patrie. numai numele sã-i rãmânã. care a trecut prin atâtea încercãri. A stat în puºcãrie pentru vina cã în timpul rãzboiului de la rãsãrit a luptat împotriva armatei sovietice. fiind reâncadrat în învãþãmânt. direct. nu se putea opri din plâns. impilat ºi asuprit.. ieºea ºi critica autoritãþile comuniste pentru politica lor antisocialã cãreia. dar. aþi cutreierat-o toatã. L-am întrebat: . Da.. printre care niºte minunate prãsade.. în slujba þãrii sale. Peste câteva luni. În casa lui trãiau alþi oameni. Peste doi ani. victimã a unui regim totalitar ºi a unei atitudini antiumane faþã de destinul unui om într-o societate criminalã pe care o instaurase comuniºtii cu sila. îþi spune sincer.. de bucurie cã l-a vãzut întors.Uite.

având ceva pãmânt ca mai toþi þãranii. Pãrul întunecat. unde trãia Victoria. Noua mamã era Iulia ªedlovschi. Larisa. Ca învãþãtor a fost repartizat la Cuhureºti. era pedagoagã ºi uneori profesoarã de francezã. fratele meu. care în 1940 împlineam 16 ani la 28 iunie. Bãrbatul ei. o familie care trãia în bunã înþelegere ºi iubire. Alexandru ºi o fetiþã pe care o numeau toþi Lealea. Terminase ºcoala primarã la Cobâlna Nouã. absolvise liceul “Dadiani” la Chiºinãu. Ea nu ºtia atunci cã viaþa ei se va transforma într-o straºnicã tragedie. unde lucra învãþãtor din 1919. Nunta a fost fãrã mare fast. judeþul Soroca.ALEXANDRU URSU ªtefan. Se aranjase cu lucru la liceul “Domniþa Ileana”. tatãl meu. era o femeie de staturã micã. Amândoi formau o pereche frumoasã. era cãsãtorit cu Alexandra ºi. absolventã a Liceului “Domniþa Ileana” din Bãlþi. care-i va zdrobi toate visurile ei. ziua fatalã a Basarabiei Româneºti. Trãia la Bãlþi cu pãrinþii sãi Ion ºi mama Meletina. într-un cerc restrâns de cunoscuþi ºi musafiri. Bunelul copiilor era deloc din satul Cobâlna Nouã. mai tânãrã decât sora ei. Casa lor era fãcutã din piatrã. eu ºi Tolic. unde soþul ei era director de ºcoalã. Iulia era înaltã. Sora Iuliei Victoria. Mai avea o sorã. Iulia tot alegea mirii sãi ºi nu reuºise sã se cãsãtoreascã. Aºa am fãcut ºi noi. El. avea multe camere ºi deseori în ea aveau loc petreceri care atrãgeau tineretul oraºului. poate prea puþin timp trecuse de la moartea primei soþii. nici prea mic. Mihai Ursu era director la ºcoala din Cuhureºti ºi avea ºi vreo 6-8 – 181 – . În sfârºit în 1940 Iulia se cãsãtorise cu ªtefan Pirogan. apoi ºcoala normalã de la Soroca. se ocupau cu agricultura. poate nu dorea sã fie o nuntã prea mare. corpolentã. nici prea înalt. Mihai Ursu era deja director în 1940 la ºcoala din Cuhureºti. era un om simpatic la înfãþiºare. o femeie ce nu fusese încã mãritatã. în casa lor pe strada Unirii 11. cunoºtinþã cu noile rude din comuna Cuhureºti. o femeie solidã. cu un corp de bãrbat sportiv. cu ochii inteligenþi ce exprimau bunãtate ºi încredere. Bãieþii erau cam de aceeaºi vârstã cu mine. Aveau trei copii: Eugen. unde trebuia sã fie. Mihai Ursu. iar tatãl meu cu câþiva ani mai mult. cãci la Bãlþi avea mulþi prieteni ºi cunoscuþi. Victoria. o pedagoagã la acelaºi liceu. care trãia cu familia sa în comuna Cuhureºti. Poate cã tatãl meu nu dorea asta. administratorul moºiei boierului Leonard în satul Limbeni. Nunta lui tata a avut loc la Cuhureºti ºi nu la Bãlþi. Ion Ursu. care era învãþãtor la Cuhureºti. Avea 42 de ani. s-a cãsãtorit a doua oarã dupã doi ani de la moartea mamei noastre. Era încã tânãr ºi trebuia sã-ºi refacã viaþa. Se cãsãtorise cu Mihai. fiica lui Ioan ªedlovschi. dat peste cap.

învãþãtori. lagãre. Mihai a fost arestat – 182 – . Prin anii 1936-37 satul rãsunã de cântecele legionare pe care le cânta tineretul. Peste câteva luni sovieticii au dat nãvalã ºi au ocupat Basarabia ºi Bucovina. aveau altã uniformã ºi minþeau straºnic. lui tãtuca Stalin ºi Lenin. spuneau ei. care era un simpatizant al socialismului. duºi în subsolurile clãdirii NKVD-ului. porci ºi pãsãri fãrã a le ºti cineva numãrul. Satul a devenit model. În primãvara anului 1940 a avut loc nunta lui ªtefan ºi a Iuliei la Cuhureºti. Dar armata roºie care venise pe pãmântul Basarabiei nu semãna deloc cu armata þaristã. lacrimi. Se lãudau cã ei vor cuceri toatã lumea ºi comunismul va fi peste tot. . un tineret visãtor la o viaþã mai bunã. Apoi toate s-au reântors la acele obiºnuite ºi fiecare îºi continua viaþa cu grijile sale. dãruite ºcolii de moºierul Bogdan. Satul Cuhureºti se bucura de o mare popularitate culturalã. care copilãrise în timpurile þarului rus. se aºteptau la o viaþã bunã. Aºa cã Mihai se mai ocupa cu gospodãria ºcolii care le fãcea viaþa mai uºoarã. Iulia. în Siberii de gheaþã. perdelele la geamurile caselor erau trase ºi toþi se ascundeau. fricã ºi urã… Oamenii erau arestaþi fãrã vinã. numitã chiar de sovietici – “Corbul Negru”. Erau mai rãu îmbrãcaþi. auzeai numai laude Partidului Comunist. Avea mult de lucru. În gospodãrie era o pereche de cai. care umbla mai mult noaptea ºi luau oamenii din casele lor. Se putea de trãit. Dar din primele zile bãºtinaºii au simþit cã nu e totul cum spuneau ei. care trãise în România democraticã cu drepturile omului ºi toþi aºteptau un sfârºit. maltrataþi ca sã recunoascã o vinã de care nu erau vinovaþi. a fost ca un trãsnet într-o frumoasã zi de varã cu soare arzãtor. ducându-i la puºcãrie. de acei care se stãruiau sã ridice nivelul de culturã al satelor basarabene. Deseori venea echipa regalã cu medici. jucându-se trei zile. era optimistã ºi împreunã cu ªtefan. români împuºcaþi. Mihai mai era ºi membrul Partidului Liberal ºi chiar fusese ales preºedinte al Consiliului judeþean. teologi. sanitari. era des vizitat ºi de Dumitru Gusti ºi de poetul Iov. duºi pe alte meleaguri. studenþi care ridicau cultura satului. Pe capul familiei Ursu a cãzut o mare nenorocire. aruncaþi în închisori. Totul a fost atât de neaºteptat de majoritatea populaþiei. o rezolvare a problemelor. Copiii s-au bucurat de noii prieteni. poeþi. deseori era nevoit sã trãiascã la Soroca ºi venea mai rar acasã. Din primele zile pe strãzi a apãrut o maºinã cu dubã.Nu fusese rãu în timpul þarului. Un an de zile a fost un an de crime sovietice. Frica a intrat în bãºtinaºi.hectare de pãmânt. scriitori. cãci aici veneau mulþi studenþi. Viaþa devenise un chin pentru oamenii cinstiþi. lãsând în urmã jale. Când stãteai de vorbã cu ei. torturaþi. o vacã.

Victoria ºi-a luat copiii din Soroca ºi a plecat la pãrinþii sãi la Bãlþi. L-au dus la Sverdlovsc. vãzând ce “fericire” au adus sovieticii pe pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei. spre alte zãri. sperând cã ei se vor opri la Prut. Îi era fricã sã rãmânã la Cuhureºti. le povestea despre crimele sovietice. dar nu a fost posibil. Oamenii se adunau. Vreþi în Siberia? Le-a dat bani zicându-le: – 183 – . haine… Dar zbirii sovietici nu luau nimic. împotriva regimului comunist. Sovieticii fugiserã. când Armata Sovieticã se întorcea victorioasã. Când a început rãzboiul între nemþi ºi sovietici poporul a respirat mai uºor. venea la închisoare. A stat la închisoarea din Soroca pânã în aprilie 1941. denunþat de un trãdãtor din sat. S-au ivit speranþe. Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc Basarabia ºi Bucovina. cãci erau împotriva lui Stalin. Primii soldaþi români care au intrat în Cuhureºti erau niºte cercetaºi. Dar ce puteau gãsi ei la un om cinstit ºi drept? L-au dus la Cotiujeni. se uitau ºi se indignau. la Cuhureºti aºa ºi nu a ajuns. Într-o zi i-au spus cã el e trimis în Rusia.Mi-au dat drumul. Într-o searã au venit trei militari NKVD-iºti la Cuhureºti ºi au rãscolit totul. frântã la Cuhureºti. oameni buni? Ruºii sînt la Nistru.la Soroca în septembrie la numai douã luni de la venirea ocupanþilor. Când frontul era lângã Soroca. . Copiii învãþau la Soroca.Ce staþi voi aici. În oraºe se dezgropau gropile unde fuseserã aruncaþi oameni nevinovaþi. dacã doreau sã li se întoarcã Ardealul. împuºcaþi ºi acoperiþi cu var sã nu rãmânã urme. Într-o zi a venit tata la ei. Dar îndãrãt. trãind la gazdã. Din Basarabia mulþi fugeau din calea lor. aducându-i mâncare. nu-i dãdea voie sã-l vadã ºi ea se întorcea plânsã. Rãzboiul s-a dus mai departe. Au venit nemþii care s-au purtat frumos cu populaþia. Mulþi sovietici nu doreau sã lupte ºi se predau nemþilor. Ei nu furau. doreau sã se opreascã la Nistru. cãci nemþii i-au forþat sã lupte mai departe. erau politicoºi ºi cinstiþi. obositã. Victoria. casa le fusese rechiziþionatã ºi acum în ea trãiau militari sovietici. mergând spre Vest. Aici lupte nau fost. A fost din nou arestat. unde a fost închis într-un beci. unde l-au judecat ºi l-au trimis în lagãrul de exterminare la Ivdel. Dar a venit anul 1944. nu luau nimic fãrã sã plãteascã. . Soþia. spunea el. Poporul s-a bucurat de venirea românilor. a venit la Cuhureºti prietenul lui Mihai. iar oamenii s-au reântors la casele lor încercând sã-ºi refacã viaþa. nãdejdea cã acest chin se va sfârºi ºi poporul va scãpa de sovietici.

Totul era atât de bine organizat cã se mirau sãrmanii. i-au primit cu braþele deschise. dar peste un an a fost luat în armatã. Trãiau greu. cum fãceau de obicei. Pentru toatã viaþa le-a rãmas amintirea scumpã despre acei olteni cu suflet mare. Aici i-au întâmpinat militarii români. despre familia lui Nicolae Pantaleru. Oltenii. Cehoslovacia. ªtefania s-a evacuat ºi ea în Oltenia. care i-au ajutat în toate. cu mâncare. Alic a fost repartizat asistent la facultatea de chimie. Sovieticii nu i-au întors în Basarabia. pe care a terminat-o în 1950. din Bãlþi. Dupã armatã a nimerit la lucru la Piteºti. Tatãl ei avea lângã Iaºi o moarã rãmasã de la bunel – Leon Adolf Svicinschi. o sã-mi întoarceþi cândva. Nuþa cu mama sa s-au evacuat în Oltenia. Au stat la ei câþiva ani fãrã sã plãteascã gazda. cãci era încã frig primãvara. unde lucra la o benzinãrie. Aici l-a întâlnit pe Alexandru ºi s-a cãsãtorit. La Sinaia în garã erau bucãtãrii militare cu mâncare caldã. unde Nuþa a terminat facultatea de chimie ºi a fost repartizatã la Piteºti. i-au plasat într-un vagon marfar cu sobã ºi lemne. în gazdã la familia lui Nicolae Pantaleru. Leon Svicinschi. Aºa au ajuns în comuna Pleºeni. Floarea ºi Maria. – 184 – . unde s-au încãrcat pe o platformã de tren pânã la Iaºi. apoi a intrat la facultatea de chimie industrialã la Iaºi. Bârlad. Aºa au ajuns la Râmnicul-Vâlcea unde avea loc repartizarea lor. Mama Nuþei a luat-o pe ªtefania la Stolnici unde se refugiase cu Nuþa. ca sã primeascã pensia câteva luni la rând. A luptat în Ucraina. Aici s-a cãsãtorit cu Nuþa Lipcovschi. Alexandru învãþa la liceu. fiindcã Victoria avea un document fals cã erau refugiaþi din 1940. vroia s-o ajute pe nepoata ei. O familie cu suflet mare. Dupã un timp au fost trimiºi cu lucru la Viºeul de Sud. Soþia lui Nicolae – Ileana le dãdea la toþi copiii cârnaþi ºi turte când se duceau la ºcoalã. Când s-a mai potolit lucrurile ºi sovieticii se mai liniºtise.. unde s-a nãscut prima fetiþã – Doina. Când sovieticii înaintau spre Iaºi. Tatãl ei era din neam polonez. La prefecturã li s-au dat bonuri. Ungaria. Mama Nuþei avea o sorã la Bãlþi – Iulia Lipcovschi care avea o fatã – ªtefania. Pe drum în alt sat îi aºteptau alt car cu boi cu schimbul. Era o ordine perfectã în vremea lui Ion Antonescu. Eugen ºi-a luat bacalaureatul la Râmnicu-Vâlcea ºi a fost luat în armatã. Victoria a cumpãrat o cãruþã cu cai ºi au plecat pânã la Bãlþi. I-au încãrcat într-o cãruþã ºi într-un car cu boi ºi au plecat. Aveau ºi ei trei copii: Mãriuþa. parcã ar fi fost rude.Dacã o sã aveþi. veneau oamenii aducând de toate. spre cinstea lor. Nuþa trãia la Iaºi în 1940. din puþinul pe care îl aveau se împãrþeau cu ei. toþi s-au întors la Iaºi. pe care sovieticii l-au împuºcat crezând cã e neamþ (Adolf). Refugiaþii erau întâmpinaþi în gãri la Vaslui. pe front. la Craiova.

În 1969 a fost numit ºef de producþie. la combinatul de Cauciuc. El vãzuse multe în timpul rãzboiului. Oraºul Oneºti abia se construia. om de o politeþe ºi o purtare exemplarã. care i-au fãcut toate formele. A fost un bãrbat cinstit ºi drept. ce era foarte bine în acea vreme. la pãrinþi. lucra învãþãtoare. Dupã câþiva ani s-a cãsãtorit cu Igor Senicovschi. S-a cãsãtorit cu un învãþãtor. au înfiat doi copii orfani. Cu toate cã era veteran de rãzboi sovietic. considerându-i ocupanþi ai Basarabiei româneºti. cu toate cã trãiau greu. S-au întors din nou la Piteºti. la Bãlþi. unde s-a nãscut al doilea copil Cristina. au avut multe de suferit. nestimându-i pentru politica lor ºovinã ºi agresivã. învãþãtor ºi el la Bãlþi. fiind inginer conºtiincios. cãci le trebuiau specialiºti. geodezist. Aici ruºii bãºtinaºi au primit-o foarte bine. ce se construia. fiindu-i un adevãrat tatã. la Iaroslav la Institutul de cercetãri în domeniul cauciucului. . Acest om neavând copii. Mai mult. Igor Senicovschi nu mai este. Dar. Eliberatã. A luptat în rãzboi în armata sovieticã. au trimis-o în Uniunea Sovieticã.apartamentul era rãu încãlzit. În 1985 Alexandru a ieºit la pensie cu 4000 de lei pe lunã. fiindcã tatãl sãu. îi dispreþuia pe sovietici. În 1961 a venit ordin de la minister ca Alexandru sã fie transferat la Oneºti. trãiau bine. S-a dus la comenduirea sovieticã la Iaºi. care. terminând facultatea de matematicã. dar dorul de casã ºi de pãrinþi a fãcut-o sã se întoarcã acasã. copilul mic. el murind de tânãr. dar n-a avut noroc. dar erau tineri ºi au rezistat. fetele cãpãtase carte bunã ºi acum lucrau ºi ele. ocupând oraºele. Cât a lucrat Nuþa la Piteºti ºi Oneºti era mereu terorizatã de comuniºti. dar Cristina era la Iaºi. ºi. primitori. dupã revoluþia din Rusia. un polonez nãscut la Harkov. s-a întors la Bãlþi. nu ºtia româneºte fiind ºomer. la început a fost greu dar cu timpul viaþa s-a îndreptat. Doina trãia cu ei. – 185 – . pe care i-au crescut ºi i-au fãcut oameni. Condamna purtarea soldaþilor sovietici. a decedat la vârsta de 80 de ani. ªtefania venise cu Nuþa la Iaºi. oameni de treabã. când mii de oameni erau aruncaþi în bãtãlie fãrã pregãtire. Aici a învãþat fãrã platã la liceu ºi la Universitate la Iaºi. numai ca un comandant sã capete ordinul. O invitau la sãrbãtorile lor. nejeluindu-ºi soldaþii. era o lipsã acutã de alimente. Era ºef de secþie la planificare. nu ai originã sãnãtoasã… amintindu-i de bunelul neamþ ºi de moara lui. Asta în timpurile grele sovietice. erau corecþi. Dar la Ungheni a fost arestatã ºi a stat un an de zile în lagãrul de filtru de la Chiºinãu. Stabiliþi la Oneºti.Noi ºtim cine eºti. dar a trãit 20 de ani în România. a crescut copilul ªtefaniei. A luat legãtura cu ªtefania. A fost toatã viaþa recunoscãtor României despre care vorbea numai de bine.

cãci dupã legea sovieticã de atunci. nevoi ºi atât de puþinã fericire. dar s-a impus în faþa conducãtorilor. Oneºti. trei copii buni la suflet. Victoria Ursu nu ºi-a refãcut viaþa. întemeiat de Petru.. de o energie rarã. lipsitã de cele avute la Cuhureºti. sã-ºi revadã locurile unde s-au nãscut. Trei copii rãmaºi fãrã tatã a ridicat ºi i-a pus pe picioare ea în acei ani. unde Igor avea un vãr. trei oameni adevãraþi. Nu i-a fost uºor. cãci înainte nu puteai nimeri în þara “fericirii” ºi ei au venit cu trenul la Tallinn. Poate cã anume aceasta a þinut-o ca un brad în furtunã. era un bãrbat simpatic. Înþelegea ºi politica ºi ideologia antiumanã a partidului comunist. rãmânând cu lucrul aici. bucurându-i cu nepoþi la bãtrâneþe. nici de locul mormântului lui. ªi nimeni nu ºtia de lacrimile cãzute din ochii ei frumoºi. Trãind pe meleaguri strãine. sã facã din ei oameni cu suflet mare. Mama lui Alexandru.. – 186 – . pentru aceastã fãrãdelege? Cine va rãspunde faþã de acei copii ºi mama lor. trãind cu amintirea lui Mihai pentru a-ºi putea creºte copiii. Fetele lui Alexandru se cãsãtorise ºi acum trãiau cu toþii în acelaºi oraº. I-au dus ºi la Leningrad. Letonia. dar Alexandru ºi Nuþa s-au temut. A avut fericirea sã-ºi vadã copiii deveniþi oameni adevãraþi. unde nimeni nu va aduce niciodatã o floare ºi nu va aprinde o lumânare? Mama Victoria nu mai este. dorind sã viziteze Estonia. Venise la Combinatul din Oneºti ca stagier. Aici au venit cu maºina lor ºi Igor cu ªtefania. a rãmas singurã. Igor a dorit sã-i ducã ºi în Basarabia. capi de familie. la Bãlþi. dar a reuºit datoritã dragostei faþã de Mihai. stãruindu-se sã-ºi creascã copiii. nu aveai voie sã te deplasezi în altã localitate decât cea permisã. trãind cu speranþe ºi visuri zadarnice. L-a aºteptat o viaþã întreagã suportând greutãþi ce apãsau pe umerii ei firavi ºi gingaºi. ea nu ºi-a pierdut cumpãtul. El îºi dãdea seama de politica conducerii sovietice care nimicea fãrã vinã milioane de vieþi omeneºti.jefuiau casele ºi violau femeile. au bucurat-o cu nepoþi ºi nepoþele mãcar în ultimii ei ani de viaþã plinã de griji. Þarul Rusiei. Vãrul le-a fãcut o chemare. Nuþa ºi Alexandru au luat legãtura cu ªtefania ºi Igor. Soþul Doinei – Tudor. gândindu-se uneori cã poate o va vedea din ceruri Mihai al ei. Cine va rãspunde pentru distrugerea familiei Ursu. de nopþile fãrã somn când gândurile se îndreptau spre el. distrugând în aºa fel þara sa. care au trãit numai cu amintirea despre omul iubit. arãtându-le frumuseþile acestui oraº. ocupând diferite funcþii. lipsiþi de dragostea pãrintelui. fãrã casã ºi fãrã masã. Mulþi ani l-a aºteptat pe soþul iubit. neºtiind nimic nici de el. rãmasã vie pânã la ultimul suflu.

care era cãsãtorit cu Vera. cãci a murit de tânãr. de vreo 7-8 ani. sã umbli. bucurând oamenii. cu rafinãria de petrol. Ei au distrus România. Altul este Simion Hachi. Lozinca veche parcã era bunã: oamenii fac totul!. despre alþii cãci ei toþi au riscat cu viaþa în acele timpuri grele ale revoluþiei ruseºti. Dar la conducere a venit Tudor Gãureanu. duceau totul de râpã. producând multe feluri de benzinã. ªi al treilea sunt eu. sã dai de oamenii trebuincioºi. fiecare trebuie sã facã ceva. sã nu aºtepþi parã mãlãiaþã. Bãrbat cu cap. Glodeni. o vedeam pe tanti Vera. Vadim Pirogan. umblând în doliu. fãcând sluj în faþa celor mari. au trecut. adevãr. schimbându-se mereu la posturi. profitori. care niciodatã nu rãspundeau de nimic. aruncând în strãzi mii de muncitori ºomeri. Aºa sa întâmplat ºi cu Combinatul din Oneºti. furat. SIMION HACHI În asociaþia noastrã de victime ale regimului totalitar comunist sunt membri a cãror pãrinþi sau rude au fost în Sfatul Þãrii. Totul a fost distrus. dar mi-aduc bine aminte cum eu. Nu-l þin minte. sã fie mulþumit ºi sã simtã cã ºeful îºi bate capul pentru ei. care ºtiu cã acolo este omul care se stãruie ca ei sã aibã o viaþã mai bunã. în þarã s-au distrus ºi falimentat întreprinderi ºi fabrici vestite. el a înþeles cã vremurile de odinioarã. din pãcate decedat în anul 2000. când un director aºtepta ordine ºi aprovizionare de la ministru sau partid. mulþi incapabili. rãi conducãtori. Rafinãria a încetat sã funcþioneze. cu ce se mândrea cândva poporul român. sã faci rost de unde poþi. datoritã unor oameni fãrã minte. bãrbat energic. dar cea mai mare crimã a fost cã ei au distrus principiile de moralitate...Dupã revoluþia din 1989 din România. Unul din ei a fost Dumitru Crihan. care în timp de un an a pus pe picioare aceastã fabricã de benzinã. puteam sã aflu multe lucruri despre bãrbatul ei. dar erau promovaþi în posturi oameni de partid. ca poporul sã aibã o bucatã de pâine. dar atunci nu m-am – 187 – . pentru viitorul copiilor sãi ºi pentru þara care a trecut prin atâtea nenorociri ºi suferinþe din cauza comuniºtilor sovietici. deputaþi români moldoveni care cu tot pericolul pentru viaþa lor au votat Unirea Basarabiei cu România. cinste. dreptate. Viaþa azi a devenit alta. sora mamei mele. fiul lui Anton Crihan. oamenii rãmânând fãrã lucru. fumul se ridicã vesel din coºurile ei. ªi pentru cã ea a trãit 96 de ani. fiind condusã de oameni incapabili. fiul lui Simion Hachi fost ºi el deputat în Sfatul Þãrii. acum trebuia sã te miºti singur. furându-i bogãþiile. soþul Doinei. Astãzi rafinãria lucreazã. un nepot al lui Ion Rusu din Camenca.

Cãsãtorinduse. Valentina. În 1943 s-a întors regimentul lui Simion. cãci ºtiau de intenþiile þãrii vecine. La jumate de drum i-a pãrãsit ºi dirijorul orchestrei. rãnind doi cai. a venit la Pituºca ºi era casnicã. Neavând maºini. Cei din Fãgãraº au fost repartizaþi la ªcoala de subofiþeri din Marienwerder. dorind sã înveþe muzica a intrat copil de trupã în orchestra regimentului 6 de grãniceri din Chiºinãu. când au apãrut trei avioane româneºti. unde i-a prins cutremurul din 1940. Era noroi. condusã de dirijorul ºi compozitorul Petre ªerban. a vãzut el multe clãdiri distruse de bombardamentele aliaþilor. Însã din orchestra lor numai trei gradaþi au rãmas. Celãlalt a dispãrut. Fiul Simion a terminat 7 clase în satul Bucovãþ. Locotenentul lor a dat ordin sã rãspundã ºi au distrus cu un obuz un tanc rus. În 1940 era cu grãnicerii la Nistru. care au tras un obuz. În 1938. plouase ºi Simion. sã nu rãmânã sub ocupaþia sovieticã. fost deputat. Au fost cazaþi în Huºi. A luat parte la rãzboi. Simion a rãmas în armata românã pânã la sfârºitul rãzboiului. la cursuri de subofiþeri pe un an de zile. erau mulþi candidaþi. Petre ªerban. plângând se retrãgea spre Prut. Feþele ostaºilor erau galbene de gerul prin care trecuse. care a fãcut multe victime ºi distrugeri în þarã. Se aflau la vreo 20 de kilometri de Prut. tot Simion. Fiecare avea dulapul sãu – 188 – . Simion Hachi s-a nãscut în satul Pituºca. fiind decorat de þar cu ordinul Sfântul Gheorghe. lângã Vadul lui Vodã. Ajungând la Berlin. În drum întâlneau agitatori sovietici care îi agitau sã rãmânã acasã. cutremur puternic. Pe un deal au apãrut douã tancuri sovietice. numai un pluton. muniþia. din Stalingrad. Se retrãgeau mâhniþi. deja 7 vânãtori. absolvise seminarul teologic. aºteptând atacul armatei sovietice. tunurile. La 28 iunie au primit ordin de retragere ºi erau indignaþi cã Basarabia e cedatã ruºilor. dar nu a reuºit. cã o sã fie bine cu ruºii. a luat parte activã la evenimentele Unirii. ºase nemþi ºi un român. echipamentul erau transportate cu cãruþele. Mama Parascovia terminase gimnaziul în oraºul Reni. Fiind preºedinte de plasã în Cãlãraºi. În acelaºi timp studia ºi vioara la Conservatorul „Unirea” din Chiºinãu. A fost ales împreunã cu alþii sã fie trimis în Germania. A participat la primul rãzboi mondial. În Bucureºti trãia sora lui. ceilalþi au plecat în þarã. Simion a fost trimis la Bucureºti pentru a da examene la ªcoala militarã de dirijori. Au fost cazaþi în camere. fiind copil de trupã ajungând în Transnistria. Tatãl sãu. care era din Cetatea Albã.gândit la asta. Rãmãsese foarte puþini. lansând foi volante cu încurajãri. În august 1943 a fost trimis cu prietenul sãu Vasile Captari la ªcoala de subofiþeri din Fãgãraº.

Lenjeria le schimbau odatã în 7 zile ºi mai aveau câte o cãmaºã lungã de noapte. cu toate cã erau flãmânzi ºi nenorociþi. era ordine peste tot. pe trei zile. o priveliºte minunatã. Venind la cazarmã la 8 kilometri depãrtare ºi-a dat seama de pierdere. Un maior neamþ le-a înmânat un rãvaº. Era ceva groaznic. dar el nu credea cã o sã-l gãseascã. altã culturã. Era o disciplinã de fier pentru toþi. Erau nemþi. la poalele munþilor Alpi. îºi aducea aminte de Germania. Simion a vãzut distrugerile foarte mari: case cu multe etaje în ruine. Nemþii din grupa lui i-au spus sã se ducã sã-l ia. Apoi au fost transferaþi la ªcoala de subofiþeri din Eltlingen. Aºa ceva era nemaipomenit pentru Simion. tramvaie rãsturnate. pe care le avea în plus. Intrând în oraºul Carlsruhe la un weceu. A vrut sã-i mulþumeascã cu mãrci sau cu cartele. apoi a plecat. Ei. unde se fura peste tot. Ieºind din adãpost. nu ruºi! Pe la mijlocul lunii iunie 1944 ºcoala noastrã de subofiþeri a primit ordin sã se deplaseze urgent în Franþa pentru a lupta contra partizanilor.. a pus portmoneul sãu pe pervazul geamului. printre alte lucruri. cu pomi fructiferi pe strãzi. Au protestat. unt ºi alte produse gustoase. Bombardau. dar ea na dorit sã ia nimic. uitând de el. Peste patru zile s-a dus ºi. erau cartele pentru pâine ºi alimente.. românii. Dar nimeni nu s-a atins de ele. pentru sport. care le ordona sã plece cu nemþii în Franþa. El se uita curios dacã cineva le va lua. Înainte de îmbarcare în maºini. Copiii nu distrugeau nimic.. cu aer curat. Era altã viaþã. cartele pentru copturi. miere de albine. Un tren încãrcat cu rachete nemþeºti Fau-2 a explodat. parcã iscãlit de ataºatul militar român. cafea.. Hrãneau foarte bine: trei feluri de mâncare. trãind în Uniunea Sovieticã. totul era în regulã. Într-o zi au venit avioanele americane. la adunarea efectivului ºcolii ei ºi-au spus cuvântul.. La instrucþie îi duceau ºi aduceau cu maºinile. Comandantul ºcolii era cãpitanul Keler. peste tot o curãþenie exemplarã. copaci bãtrâni smulºi din rãdãcinã blocau strãzile. Mulþi ani mai târziu. A vãzut lângã picioarele sale niºte hârtii. zeci ºi zeci. Femeia l-a rugat sã controleze conþinutul. prãjituri. Dupã terminarea ºcolii li s-a dat o sãptãmânã vacanþã. alte principii. crescut în România. era cerul negru de ele. Lui Simion i s-a întâmplat un caz care i-a rãmas amintire pe toatã viaþa.ºi patru costume: pentru instrucþie. care dupã ce dãduse douã palme unui soldat ºi-a luat pãtura ºi singur s-a dus la carcerã. nimerind la acel weceu. pentru lucru ºi pentru paradã.. cunoscând iscãlitura ataºatului lor militar. Atunci comandantul ªcolii de subofiþeri i-a lãsat – 189 – . au înþeles cã e falsã. Primeau þigãri. a rãmas trãsnit când. ºi-a gãsit portmoneul sãu.

iar nemþii au plecat în Franþa. Vasile Captari ºi Ion Macovei erau agenþi de legãturã între statul major ºi subunitãþile de pe front. în octombrie 1944. sã culci oamenii în rând ºi apoi sã le tragi câte un glonþ în ceafã. Cloºcã ºi Criºan. Pe drum au întâlnit pe partea dreaptã o mulþime de cadavre aliniate în rând la o distanþã de trei metri ºi pe o lungime de un kilometru. Aºa au trecut vreo patru luni de lupte grele cu sovieticii. Acolo luptau împotriva sovieticilor. Simion Hachi. Unitatea din Austria era alcãtuitã din acei care nu vroiau sã rãmânã sub cizma ruseascã. Prin foame ºi suferinþe au reuºit sã-i forþeze pe prizonieri sã lupte împotriva poporului sãu. Toate erau în haine civile. Nu puteau înþelege ce s-a întâmplat. În februarie 1945 unitatea a fost dislocatã în Germania. La fondarea acestei unitãþi ºi-a dat concursul ºi prim ministrul României din exil. formatã de sovietici din prizonierii de rãzboi români din Rusia. pe fluviul Oder. care tãia ºi tancurile. Coborând din tren la o garã. formatã special în Uniunea sovieticã pentru ai aduce pe comuniºti la putere în România. Acolo pentru prima oarã au aplicat în lupte lasserul. El încã atunci le spunea cã în cazul biruinþei bolºevicilor. iar mai departe aveau cãlãuzitori. Fãceau acest lucru ºi comuniºtii sovietici. au dat de o grupã de români care nu vroiau sã stea de vorbã cu ei. De ce au fost împuºcaþi? Plutoanele de execuþie fãceau astfel de demonstraþii sã bage frica în oameni. dar pe ascuns. armele ºi armamentul Germaniei ºi al aliaþilor. Ajungând la destinaþie. înþelept ºi duºman al bolºevicilor. Cursurile s-au terminat pe data de 23 august 1944 ºi i-au trimis de la Etlinghen la un poligon de tragere din mijlocul Germaniei. spre a lupta împotriva armatei sovietice. înlocuind o unitate folksturm. Militarii nu ºtiau pânã atunci cã România e ocupatã de sovietici nici despre divizia „Tudor Vladimirescu”. Simion a – 190 – . un om foarte curajos. De la baza lor grupele de desant se deplasau cu avioanele germane. Comandantul era un colonel. Aceastã funebrã priveliºte i-a întristat. Mai târziu au aflat cã sunt legionari care au luat parte la revolta din Bucureºti în 1940 împotriva guvernului lui Ion Antonescu. sã nu vadã ºi sã nu ºtie nimeni (Katân). Dupã o lunã de odihnã. la odihnã. Horia Sima Guvernul þãrii era atunci exilat în Austria. vroiau puterea pentru Horia Sima. Îi mai învãþau pe ostaºi activitatea diversanþilor. Unitatea se numea „Mihai Viteazul” ºi avea destinaþia sã fie dislocatã în munþii Carpaþi din România. sã termine cursurile. o parte dintre ei au fost detaºaþi în Austria ºi încadraþi într-o unitate militarã românã. au mers pe jos multe ore.pe ei. Ce cruzime. românii. Tot aici erau încadraþi ºi cursanþii din ªcoala de ofiþeri infanterie. România va fi sovietizatã ºi colonizatã pe veci. Mai era ºi o altã divizie Horia.

I-au urcat într-un tren. polonezi. Iau dus în oraºul Schwerin. Peste câteva zile americanii i-au fãcut prizonieri. a fost chemat de soldaþi la cafea. Dimineaþa. Simion a fost chemat la interogatoriu de un cãpitan din NKVD. erau vreo 250. ameninþându-i cu pistoale. dar ºi ei au murit. Într-o zi nemþii le-au dat biciclete ºi au plecat spre front. Noaptea au venit doi ruºi care le-au luat totul ce gãseau la ei. ucraineni. Oraºul Schwerin era în ruine. A avut impresia cã sunt niºte sãlbatici. I-au dus într-o pãdure. Simion a fost trimis în secþia polonezã. Dacã ar fi întârziat câteva minute Simion ar fi fost mort. plecând pe jos mai departe. lungi de vreo 80 de metri. nare acoperite cu paie. Apoi i-au trimis liber spre Marea de Nord. dar se purtau prieteneºte cu ei. Populaþia venea în fiecare zi sã cureþe oraºul de dãrîmãturi. unt. biscuiþi. Simion i-a dat cãpitanului un pachet de þigãri ca sã-l trimitã într-un lagãr mai bun. ºi le-au dat câte un pachet. Îi hrãneau cu supã din sfeclã. La sfârºitul lui aprilie au sosit niºte maºini militare englezeºti. O grupã de soldaþi legionari au trecut Oderul. Militarii americani se antrenau la cãlãrie ca niºte cowboy. Aici i-au anchetat cine sunt. dupã douã secunde o bombã a cãzut deasupra colibei. Simion nu putea înþelege unde trãiau ei cãci nu se vedeau nici corturi. nici bãrãci. Pãrãsind coliba. ci a fost la o ªcoalã de subofiþeri. Simion a vãzut pentru prima oarã ofiþeri ruºi. români. unde era o fermã de cai de rasã. într-o închisoare – Drei Bergen (trei minute). Într-o zi i-au strâns pe toþi românii ºi i-au repartizat în diferite secþii. Aici erau ruºi.. Aici el a spus cã nu a luptat pe front. cu o singurã uºã. din ce þarã.. Tanchiºtii nemþi dãdeau foc tancurilor Leopard. Bãrãcile erau din scânduri. trezindu-se. care i-a dus într-un lagãr cu regim sever. Vasile Captari a spus cã-i din Teleneºti ºi a fost trimis la – 191 – . Acest lagãr de filtrare era plin de prizonieri. Dupã douã sãptãmâni i-au dus pe malul Rinului. fãrã un pic de grãsime.înnoptat într-o colibã. nimicind comandamentul sovietic. distrugând-o complet. din armatã ºi cei aduºi la muncã forþatã în Germania. Ce nu era în el? Caºcaval. Dar ruºii înaintau. I-au dezarmat ºi i-au trimis într-un lagãr. ciocolatã.

copiii le strigau: „fasciºti”. Trãiau într-o baracã rece. În 1952 i s-a acordat cetãþenie sovieticã.. la gater. Dar a doua zi a fost trimis în lagãrul sovietic. atunci ar fi încercat sã treacã în zona americanã. arãta ca vai de el. iar Simion a rãmas în secþia polonezã. a fost sfãtuit sã plece în Italia. viaþã grea. La 1 septembrie a fost admis student la Colegiul muzical ºi eliberat din prizonierat. deveniþi bãrbaþi maturi. Peste douã sãptãmâni a fost trimis la ªtetin. Dar nu i-a mers ºi a fost trimis în Uniunea Sovieticã. a dat cerere sã i se acorde cetãþenie sovieticã ºi sã se întoarcã în Basarabia. fãceau scânduri. flãmânzi ºi însetaþi. au fost selectaþi ºi trimiºi la tãiat pãdure. care construia oraºul Kemerovo. aici era jale. Simion era cu haine rupte. Aici s-a revãzut cu prietenii din copilãrie. La Volcovãþ au fost îmbarcaþi în alt tren ºi duºi la Kemerovo. cizme legate cu sfoarã. pe alocuri prin sat asmuþeau câinii împotriva lor. dar le spuneau cã poate fi un incendiu. unde viaþa era mai bunã. Simion nu era în haine civile.. Nu erau pãziþi. În martie 1952 Simion s-a întors acasã. dormeau pe podea îmbrãcaþi. Ajunºi dupã 20 de zile la Kemerovo. ajungea pe trei zile. cãci era foamete peste tot. ºi au avut o fetiþã. Erau tot timpul flãmânzi. Mulþi emigranþi se întorceau din China ºi între ei erau muzicanþi renumiþi cu care Simion a lucrat. Bursa era micã. Aici. în Kemerovo. iar paza vindea posmagii pentru prizonieri populaþiei civile. Aici s-a cãsãtorit cu o fatã. trebuia sã-ºi þinã limba dupã dinþi. Aici întrebat de un sublocotenent polonez cine este. era periculos noaptea chiar ºi ziua sã umbli prin oraº. Captari era croitor ºi a lucrat în zonã. Preda muzicã în ºcoalã ºi se ocupa cu orchestra satului care avea mare succes. Pe drum hrãneau prost. Românii au plecat. Ei cereau sã le instaleze o sobã. A lucrat în multe sate din Basarabia. În jurul lui roiau informatori. Simion lucra la o piloramã. În 1954 a fost angajat la ªcoala muzicalã din Soroca.secþia sovieticã. populaþia suferea mult din cauza banditismului. Vasile Captari i-a cusut un costum din postav ieftin ºi atunci a cãpãtat altã înfãþiºare. A fost chemat la NKVD ºi i-au spus cã trebuie sã plece în România. Dar Simion era ºi aici persecutat. Aflând cã în România pe cei reîntorºi din Siberia îi trimit din nou la închisoare. Ajungând la graniþa cu Belorusia. care l-a luat la el. o santinelã rusã l-a sfãtuit sã distrugã toate fotografiile ºi documentele nemþeºti ca sã nu aibã neplãceri. Nina. Când mergeau cu rândul la lucru. dar trebuiau sã se prezinte singuri la apel. În 1947 Simion a fost recomandat ca muzicant aerofonist unui colonel la ºcoala de muzicã. acasã. Era ºi un lagãr nemþesc. fiindcã vorbea o românã – 192 – . el umbla mereu flãmând. deportãri. fiind cetãþean român.

trecuse ºi el prin multe. pluguri. care a mãcinat milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. boroane. Nicolae. întemeiatã timp de zeci de ani din moºi strãmoºi. A avut o mare bucurie când s-a distrus imperiul rãului ºi Moldova a devenit independentã. Vine deseori la sediul represaþilor unde îºi mai alinã inima stând de vorbã cu ceilalþi martiri. Gheorghe Cucereavâi. În 1970 a revenit în Basarabia unde s-a pensionat. terminându-l în 1942.curatã ºi avea în spate un dosar. Gheorghe a fost crescut de bunelul sãu. Apoi s-a transferat la Liceul industrial la Bãlþi. Ca ºi ceilalþi prieteni ºi membri ai asociaþiei. Acel an de zile petrecut sub ocupaþia sovieticã i s-a întipãrit bine în mintea lui – 193 – . l-au trimis sã înveþe la Gimnaziul industrial de la Soroca. venea deseori un om robust. Gheorghe Cucereavâi s-a nãscut la Nãduºita. acum devenise proprietatea noului stat sovietic. Cimitir. A plecat la Leningrad. Gheorghe terminând ºcoala primarã la Nãduºita. frumoºii ani. acela care o îndemnase pe mama lui sã-ºi ia un bãrbat de treabã. Gospodãria lor. de toate ce trebuiau într-o gospodãrie cu oameni muncitori. La bãtrâneþe a rãmas singur cãci nevasta Nina îi murise. murise când el avea numai ºase luni. cãci avea o gospodãrie mare ºi trebuia un bãrbat s-o conducã. anii lor. GHEORGHE CUCEREAVÂI Ard luceferi în caºtani Peste cruci. peste morminte. ca ºi ale altora. Dumitru. râd în hârci ºi oseminte. prin anul 1921. într-o familie de þãrani. Fata lui trãieºte la Leningrad. din cei vechi gospodari. patrioþi ai neamului românesc. ocupând primele locuri cu orchestra condusã de el.. puternic. a fost nevoitã sã se recãsãtoreascã. cãruþã. Tatãl lui.. cal. Aveau pãmânt peste 10 hectare. încã tânãrã. cu ani mulþi în spate. lângã Drochia. Toatã viaþa a ascuns cã tatãl sãu a fost deputat în Sfatul Þãrii. Andrei Ciurunga În asociaþia noastrã a foºtilor deþinuþi politici din timpurile de pominã acelei þãri uriaºe. unde lucra la o ºcoalã. Aºa a fost soarta multor urmaºi ai acelor oameni mari. Uneori se mai duce la ea. Aici a predat la Institutul de Arte din Chiºinãu. Mama Xenia. care au reuºit sã facã Unirea tuturor românilor într-o þarã model România Mare. maºinã de treierat. În 1940 ruºii sovietici au ocupat Basarabia româneascã ºi au adus toate nenorocirile pe acest pãmânt. pe a cãror umeri se þinea þara româneascã.

. Chiriac A.. În acest lagãr domnea un regim de teroare. – 194 – . Aici. lângã Iaºi. În luptele de lângã Podul Iloaiei a cãzut prizonier. Ataman P.. A fost învinuit cã fãcea parte din organizaþia antisovieticã „Arcaºii lui ªtefan”. o groapã mare de patru metri lungime. povestind despre viaþa lui. manifestându-ºi nemulþumirea. care se stãruia sã mobilizeze ostaºi români în divizia „Tudor Vladimirescu”. În acest lagãr tãiau copaci. Dupã un timp au fost trimiºi sub pazã în or. Ojoveanu. apoi a fost dus în Rusia împreunã cu alþii cu un ºlep pe fluviul Volga într-o regiune pãduroasã la tãiat copacii. El coresponda cu unii bãieþi din Nãduºita ºi Soroca. au fost nevoiþi sã se înhame câte 12. Când au slãbit cu totul cãci mâncarea era apã chioarã. întrun lagãr de filtrare. de nimicire prin munca grea ºi alimentarea proastã. a fost eliberat din lagãrul de prizonieri ºi trimis la Podolisk. Podolsk. În fiecare searã era controlatã prezenþa lor în localitate. care lupta împotriva conducerii sovietice. Aici erau ºi germani. Dar a trecut ºi asta. Din aceastã organizaþie fãceau parte bãieþi cunoscuþi. Multe a înþeles Gheorghe în acel an de stãpânire sovieticã. ºi-au strâns frãþeºte mâinile ºi au reîmpãrþit Europa. Mulþi beþivani ºi trântori devenise ºefi ºi umblau ca stãpâni. la o distanþã de 17 kilometri.. care era mai mult ocupat cu transportarea celor decedaþi la groapa comunã. Un grup mare de români basarabeni au fost trimiºi în oraºul Solikamsk. Gheorghe lucra ca lãcãtuº mecanic. cãci nu erau cai sau maºini.. unde li s-a spus cã sunt deportaþi în aceastã regiune pe un termen de ºase ani. când mareºalul Ion Antonescu a eliberat Basarabia de sub jugul sovietic. Vladimir Þurcanu. lângã Moscova. Andrei Stoica. pentru a lupta împotriva neamului sãu.Gheorghe. În 1947 a fost arestat de NKVD ºi adus la Chiºinãu la închisoare. un Stude-Baker. sfidândui pe gospodari. Calistru Igor. Hitler ºi Stalin. au fost cercetaþi spre a aprecia gradul lor de vinovãþie luptând împotriva armatei sovietice. Ei se înhãmau câte ºase ºi trãgeau aceste cãruþe. lângã Moscova. în Mordovia. Lagãrul avea o singurã maºinã. transportându-i cu sãniile ºi cãruþele. Dupã un an de zile au fost transferaþi în alt lagãr. ºi spanioli ºi desigur ºi români. Lizanciuc. vãzând cu ochii sãi nelegiuirile ºi înjosirile la care erau supuºi þãranii. Dupã ºcoalã a fost repartizat la Regimentul de artilerie din Braºov ºi trimis pe front la Târgu-Frumos. ca deportat pe ºase ani. Dupã terminarea rãzboiului. Atunci încã nimeni nu ºtia cã doi cãlãi. Ciobanu M. ºi italieni. Basarabenii au fost trimiºi la tãiat pãdure în regiunea Kirov. prieteni ºi elevi de liceu: Cojocaru. Gheorghe a fost luat în armata românã ºi trimis la ºcoala de subofiþeri din Vlaºca la artilerie. Într-o zi a venit aici Ana Pauker. Sanoþchi.

dar acele amintiri îi rãscolesc ºi azi sufletul ºi îi provoacã dureri. care mereu îi aduceau aminte cine a fost. Dupã moartea prietenului sãu Igor Calistru. prezidat de generalul Kuzneþov. Erau cazaþi într-o baracã de lemn.. cu persecuþii ºi percheziþii zilnice. Când au intrat acuzaþii în salã s-au felicitat cu ocazia sãrbãtorii Crãciunului. a fost aruncat în lagãr pe zece ani ca duºman al poporului. era 25 decembrie. fãrã drept la scrisori. la nord. Toþi deþinuþii aveau numere de înregistrare pe spate ºi pe genunchi. cu niºte cireºi ºi viºini. aºa se numea termenul fãrã drepturi în libertate. Alexandreni ºi în alte locuri. s-a cãsãtorit cu soþia lui. – 195 – . apoi ca ºef de echipã la Drochia. la o minã de cãrbuni. Opt ani de zile a stat Cucereavâi în acest lagãr. Român a fost ºi român a rãmas.. s-au luminat de bucurie ºi generalul Kuzneþov a spus: „O sã vedem cum o sã râdeþi dupã judecatã. fiul lui Anton Crihan. Uºa era mereu închisã. când venea pe la noi.” Igor Calistru i-a rãspuns: va trece timpul ºi o sã vedem cum veþi fi în locul nostru pe banca acuzaþilor” Toþi NKVDiºtii s-au înfuriat. Gheorghe ºi-a primit pedeapsa pe 25 de ani ºi încã cinci ani „botniþã”. cu o bucatã de pãmânt nu prea mare. Mâncarea era puþinã ºi de calitate proastã. Ne-am cunoscut ºi dupã un timp am dorit sã aflu mai multe despre el. la fabrica de zahãr din Brãtuºeni. se deschidea numai când ieºeau la masã ºi la lucru. un om de treabã. la Asociaþia victimelor regimului comunist. iar tatãl lui vitreg. Un om aproape de 80 de ani. a lucrat montator. Reîntorcându-se acasã. unul din acei bãrbaþi falnici care au fãcut Unirea Basarabiei cu România. Gheorghe avea numãrul J-582. Au fost judecaþi la muncã silnicã cu regim sever de la 10 la 25 de ani.. cu gratii la ferestre ºi la uºã. Colegiul Militar al Curþii Supreme de Justiþie a URSS a examinat dosarul lui ºi a abrogat sentinþa eliberându-l din lagãr în 1955. TEODOR ION MADAN L-am cunoscut pe acest om din Durleºti acum doi ani.. Gheorghe a stat ºi într-o celulã cu Dumitru Crihan. hotãrât. Trãia în casa lui la Durleºti. care nu-i plãcea sã vorbeascã mult. Pe feþele lor s-au ivit zâmbete. Din cauzã cã a fost judecat era mereu umilit ºi persecutat de cãtre KGB ºi secþiile de cadre. ajungând amândoi la o vârstã venerabilã. Toate au trecut. Mama lui a fost deportatã în 1949 cu trei copii. Dupã moartea lui Stalin. pe atunci când ºeful nostru era Alexandru Usatiuc. Gheorghe Cucereavâi a nimerit într-un lagãr în regiunea Komi.Au fost judecaþi de tribunalul militar din Odesa. robust.

la detaºamentele depozitelor aeronautice. asurzeau soldaþii de vuietul avioanelor. Erau ani grei de rãzboi. cu boii. Bunelul Gheorghe Madan era din Truºeni. aveau vite. cum sã umble cu caii. era rãzboi. – 196 – . lângã Palatul Regal din Cotroceni. ªtia Teodor de mititel când trebuia grâul semãnat. . Nicolae Vâlcu ºi alþi învãþãtori. Dupã 7 clase a mai fãcut un an la ªcoala de meserii din Chiºinãu. Pãrinþii. Cele mai straºnice erau bombardamentele americane. tatãl sãu Ion l-a luat acasã. El venea des pe la Ion. În 1943 a fost ºi Toader luat în armata românã. împroºcând cerul cu proiectile. iar copiii ºi femeile lucrau în câmp ºi în gospodãrie. parcã era prãpãdul lumii. Era anul 1944. Toader fãcuse 7 clase în timpul românilor la ºcoala din Durleºti. de mitralierele ºi tunurile antiaeriene. dar aºa cum gospodãria era mare. era o baterie antiaerianã nemþeascã. Ion ºi Ana. Sergiu Gobjilã. aproape de Moreni. de exploziile bombelor. dupã înfrângerea de la Stalingrad ºi neamþul dãdea înapoi. Acum veneau deseori avioane americane ºi sovietice care bombardau zona petrolierã din jurul Ploieºtilor. bãrbaþii erau pe front. care trãgea mereu. cosit.Alãturi de noi. Mai þine ºi azi minte pe directorii din ºcoalã: Ilie Ursu. viþei. iar oamenii mureau pe capete. neamþul pierdea rãzboiul ºi avioanele duºmane îºi înteþeau atacurile. Basarabia. boi ºi câteva cãruþe. Dupã ºase luni a fost transferat la Ploieºti. dar mâini de lucru nu ajungeau ºi tatãl Ion mai angaja oameni cu ziua. unde într-o pãdure Mija era o fabricã de armament. Unii chiar nu vroiau sã aibã bãtãi de cap cu gospodãria se izbãviserã de ea ºi acum umblau la lucru la alþi gospodari. aºa cum trebuie sã ºtie de toate un viitor gospodar. când acesta venea la piaþã cu cireºe sau cu alte fructe. Gospodãria era mare. gãini. Era ceva groaznic. În familie erau 9 copii.Teodor Madan s-a nãscut în 1919 la 4 mai în satul Durleºti. avioanele cãrora veneau cu sutele… Se cutremura pãmântul de exploziile bombelor. Nu mai credeam cã o sã scap cu viaþã. Fãcea învãþãturã militarã la Bucureºti. tot ce trebuia sã aibã un gospodar de vazã. vaci. porci. Mã lipeam de fundul gropii în care sãream dupã alarmã. distrugând sondele care scoteau din pãmânt aurul negru. trebuia întoarsã la Patria-Mamã. Ion era vãr cu scriitorul Madan. povestea Teodor. au avut în gospodãria lor vreo 20 de hectare de pãmânt. uneori chiar de câteva ori pe zi. Erau din acei care îºi vânduserã pãmântul din diferite pricini ºi acum se nãimeau cu ziua. pierzând poziþiile din stepa ucraineanã. Pãmântul era prefãcut în gropi ºi ºanþuri. Avioanele veneau ºi veneau. Teodor a devenit magazionier. bogatã. ªi aºa în fiecare zi. Erau vremuri grele.

Cãpitanul Richard s-a dus la nemþi. nu era sigur cã aºa vor face. Noi nu eram atât de bine înarmaþi ca nemþii. a zis un fruntaº moldovean. strângându-ne lucrurile. Eu nu mã întorc. Au sosit ruºii. fugiþi în toate pãrþile. ºi le-a spus sã plece. Nemþii au plecat. Mulþi români au murit acolo când am mers în atac… Am mai fãcut o lunã instrucþie ºi într-o zi a venit ordin ca basarabenii sã fie trimiºi acasã.Horoºii rumân. Eu am avut noroc. Lângã Ploieºti stãtea pe calea feratã un tren blindat nemþesc. la prietenii sãi. Mi-a spus: “Du-te acasã frate. Acum trebuia sã luptãm împotriva foºtilor aliaþi. Richard Khorda. Ne-am bucurat. dar le dãdea drumul. când vãd cã se apropie de mine doi ruºi cãlãri. însã au minat toate proiectilele de pe lângã tunurile antiaeriene. i-a zis sublocotenentul. Cãpitanul a trimis un sublocotenent cu ostaºi sã strângã în stive toatã muniþia lãsatã de nemþi. Cu un sergent în frunte ne-am îndreptat spre stiva de proiectile. ca noi sã nu luptãm cu ei. Dar cu toate cã cãpitanul vorbise cu ei sã plece. tu fumezi… na… ºi mi-au dat din sãculeþul lor niºte mahorcã. eram la vreo 30 de metri depãrtare. Erau fii lor morþi. striga el. Nemþii vroiau sã distrugã depozitele de muniþii ale noastre. mã. Dar fruntaºul avea dreptate. beþi morþi. Dar nu se putea face nimic cu ei. κi fãceau de cap. O parte din nemþi se ascundeau prin pãduri ºi acolo îi vânau pe þãranii noºtri. trecut prin luptele de la Stalingrad. Alãturi de soldaþi mai erau ºi puºcãriaºi eliberaþi. . Fratele meu era cãpitan. – 197 – . uneori puteau sã-þi tragã un glonte în piept. O explozie straºnicã ne-a aruncat la pãmânt ºi din cei 20 de soldaþi nu a rãmas nimeni. . . pãrinþii acelor care nu mai erau în viaþã ºi gãseau câte o mânã. Primisem deja ordinul sã-i înconjurãm. la pãrinþi. Ruºii dezarmau pe toþi ºi plecau mai departe. Noi îi cãutam.De ce le-ai dat drumul în zona interzisã. . Au plecat mai departe… A venit în fugã cãpitanul. Sã scãpaþi cu viaþã. Eu stãteam santinelã la post. Însã la 23 august s-a încheiat armistiþiul cu sovieticii.Nu fii prost. .Ceva fâºâie. bãuturã. Au venit apoi rudele. se împãca bine cu nemþii. îi prindeam ºi îi luam prizonieri. ne-au pus ca santinele sã nu se fure ce a rãmas de la nemþi. Cãpitanul Rihard Khorda îi ducea la Ploieºti. câte un picior. sau luau pãmânt însângerat pentru coºciug. ne-a spus el. cã rãmãsese multe bunuri. Pe noi ne-au dezarmat.Dacã veþi auzi explozii.Comandantul nostru era un sas din pãrþile Banatului. mâncare… haine militare. care strângeau proiectilele ºi bombele neexplodate.

Ceva straºnic.5 kg. 200 grame de grâu pe zi. Uneori câteva ruble… Bãtaie de joc. mulþi trântori. În 1989 s-a început miºcarea naþionalã de eliberare de sub jugul sovietic. primeam primãvara pentru anul trecut când… 100. cãruþã. În 1947 mi-au dat drumul acasã… M-am întors în Durleºti ºi m-am apucat de ogorul meu. ºi m-am înscris. ascultând zgomotul maºinilor. nu erau haine civile… Uniformele noastre de aviatori erau de culoare gri-bleu. clinica ºi multe. La Mãrãºeºti ne-au oprit ruºii. apoi primar la Durleºti. nu ne dãdeau nimic. Ne-au dus la Bucureºti unde dupã câteva zile ne-au fãcut actele. ne-au dat hranã ºi ne-au urcat în tren spre Iaºi. construiam gara ºi alte clãdiri. distruse de rãzboi. Doi ani de zile ne-au þinut în lagãrul de la Chiºinãu. calic. Pe urmã în aceste locuri a venit un cioban cu turma sa de oi – Durlea. Am dat în colhoz tot ce aveam: vite.rãmân aici. vitele… Mâncam makuhã. Preºedinte era un fost argat. Sau te înscrii sau capeþi puºcãrie… Ce era de fãcut? La noi în Durleºti era un rus “upolnomocenâi”. Dar a trecut ºi asta. S-au ivit mulþi ºefi. când 0. Trei zile am stat flãmânzi. cine a avut noroc a scãpat… În 1948 a fost roadã. Deportarea a adus mare jale în sat. nu dormea nimeni. Satul are 526 de ani. Am venit acasã. Ne scoteau ziua la lucru cu santinele.. grâul. multe altele… Copiii creºteau… Ne-am deprins ºi cu sovieticii… le ºtiam deja feleºagul… Din 69 pânã în 73 am lucrat ca vicepreºedinte la sovietul sãtesc. la construcþii. Aºa am construit grajduri. era jos. caii… totul. În colhoz bani pentru muncã nu dãdeau. La români nu era aºa. am plâns cu toþii. De la el s-a numit satul Durleºti. lobodã… A fost ceva grozav. Apoi pe jos ne-au adus la Chiºinãu la punctul de triere. Noaptea a fost grea. Eram siliþi sã dãm cerere în colhoz. Înainte se chema Voivinteni. un veteran român din Bucureºti. Aºa m-a muncit câteva zile. M-am stãruit ºi am întemeiat Muzeul satului Durleºti. Îmi plãcea sã lucrez.. Am fost ales deputat. noaptea la cercetãri. – 198 – . ne-au luat prizonieri ºi ne-au adus la Iaºi. þipetele femeilor ºi copiilor. sã vãd cum se înalþã clãdirea cu mâinile mele. Oamenii mureau peste tot ca muºtele. ne silea cu pistolul sã ne înscriem în colhoz. Era foamete. care îºi bãtea joc de noi. În 1949 s-au început deportãrile. Curãþam ruinele. ba m-a trimis ºi la procuror. S-a dus ºi asta… Am lucrat în colhoz mai mult ca zidar. Am întemeiat ºi Asociaþia veteranilor de rãzboi români cu ajutorul lui ªtefan Cucu. Biserica cândva era fãcutã din lemn. plânsul oamenilor. Am fãcut ºi eu ce am putut. lângã pãdure. fãrã apã. Am ajuns chiar brigadier. ghindã. oamenii ºi-au mai revenit. Eram îmbrãcaþi în haine militare. Ruºii ne luaserã totul din gospodãrie: averea.

Un bãrbat robust. e greu. a terminat în 1943 Liceul industrial din Chiºinãu. Frontul se întorcea înapoi de la Stalingrad. Înainte. Au aruncat în aer ºi gara din Chiºinãu. Azi bãtrânul e bolnav. un codru de pâine. se chema “fericire”. Era greu pe atunci. A luat parte ºi la corul cãminului cultural. Azi cotropitorii s-au distrus singuri pe sine. Fiul sãu Pavel n-a aflat nimic despre el. Pavel în 1940 a învãþat într-o ºcoalã rusã pânã în 1941. A fost dus în Siberia. unul. Când s-a început rãzboiul. Nici copiii lor nu mai au timp sã se ocupe de ei. Leonid. În 1944 era în garda lui Ion Antonescu. A fost trimis la regimentul 7 vânãtori. sã le aducã ceva de mâncare.Azi bãtrânul Teodor Madan are în urma sa 82 de ani. Constantin dupã armistiþiu a luptat împotriva nemþilor. când România a cãzut în mâna sovieticilor. Erau trei copii. pe strada Hânceºti. Ion Dudnic a fost arestat în 1940. unde a fost ucis de partizanii lui Tito. Pentru fapte de vitejie a fost decorat cu ordinul “Sfântul Gheorghe”. Leonid în 1947 a fugit la Belgrad. Leonid. sã treacã pe la ei. trecând comisia ºi fiind luat copil de trupã. tinerii se îngrijeau de bãtrâni. i-a murit nevasta Ecaterina. când românii iau alungat pe sovietici din Basarabia. sovieticii. bãtrân. l-au adus la sapã de lemn. când au venit pe pãmântul nostru românesc “eliberatorii” cãlãului Stalin. Nu mai sunt vremurile vechi când toatã familia trãia împreunã. avea 17 ani. La putere sunt acei care au sãrãcit acest pãmânt. Pavel s-a dus voluntar în armata românã. dar “fericirea” a rãmas. retrãgându-se. unde erau bine hrãniþi. Ceva s-a schimbat în sufletele oamenilor. distrugeau oraºul. pe timpul cotropitorilor sovietici. au distrus sufletul þãranului. conform ordinului lui Stalin de-a lãsa pãmânt pârjolit în urma lor. care mai pãstreazã încã chipul ºi frumuseþea bãrbãteascã. Tatãl. – 199 – . fiindcã a fost în armata albã. Cinci copii a ridicat. aruncând sute de clãdiri în aer. era în armata românã pânã la armistiþiul din 23 august 1944. trecut prin încercãrile vieþii. Azi bãtrânii nu trebuiesc nimãnui. Tatãl lui lucra administrator la cinematograful “Ofeum” mama era casnicã. Trãiau în chirie în casa lui Inculeþ. Rãutatea a venit de la rãsãrit. stimându-i ºi susþinându-i pânã la ultima suflare. A fãcut ºcoala primarã. S-a pierdut în Siberia ca ºi mulþi alþii. În 1995 a rãmas singur. PAVEL DUDNIC Pavel s-a nãscut la Chiºinãu în 1927. Pavel a primit o înºtiinþare din Belgrad cã fratele lui.

voi nu sunteþi vinovaþi. ºi a rãmas aici la Baniþa. Aºa el s-a hotãrât sã se întoarcã acasã. acolo e foarte bine. Întâlnindu-se cu ruºii din armata lui Vlasov. capturaþi în lupte. Îi hrãneau rãu. la înmormântarea lui Leonid. În 1943 s-a format armata lui Vlasov. cãzut prizonier la nemþi. Controlul a durat mai mult de o lunã. tãtari din Crimeea. Aici Pavel se aranjase la o femeie – bauer ºi-i ajuta la gospodãrie. Pavel nu ºtia cã amândoi fraþi erau morþi. Pavel avea document cã a fost în armata românã. Lui Pavel i-au dat o adeverinþã sã ajungã la Odesa. El vroia sã-i alunge pe comuniºti de la putere. batalioane de ucraineni ºi din popoare turcice. apã chioarã.O eºti din Chiºinãu? Eºti de al nostru. Ei s-au predat apoi englezilor.care lupta în armata emigranþilor ruºi împotriva sovietelor a fost ucis în luptele cu partizanii lui Tito. cu þãrãnimea. înconjuraþi de pazã ºi câini-lupi. ªi în România era vreo 90000 de prizonieri sovietici. doar aþi fost forþaþi sã luptaþi. dar el dorea sã se întoarcã acasã. Au fost plasaþi într-un fost lagãr nemþesc. dar umblau liber.Veniþi acasã. Pavel a plecat la Belgrad. a rãmas la Baniþa. Aici veneau ofiþerii sovietici. Au ajuns la Laghenffurt. Aceastã armatã se forma din prizonieri sovietici. vã aºteaptã Patria. agitându-i sã se întoarcã acasã. Vlasov cãzuse în încercuire ºi fusese indignat cã statul major sovietic nu luase mãsuri ca sã-i salveze. . În armata lui ROA erau unitãþi de cazaci. În afarã de asta Vlasov era din þãrani ºi el þinea bine minte cum s-au comportat comuniºtii. Aici s-a aranjat cu lucrul la o tipografie ºi învãþa la un tehnicum de – 200 – . Englezii le-au dat haine noi militare ºi bocanci buni. a cãror întreþinere costa mai scump decât a soldaþilor ºi ei nu puteau fi folosiþi la diferite munci asemenea gradelor inferioare. Mulþi dintre ei nu vroiau sã lupte în armata sovieticã. care iau închis într-un lagãr. Ea îl sfãtuia sã rãmânã la ea. care lupta alãturi de nemþi. Stalin ºi Lenin. . în Basarabia. Erau mai mult de 100 de oameni. El a spus cã e rus din Odesa. unde s-a întâlnit cu prietenii ºi cunoscuþii sãi. bine pãzit cu multe rânduri de sârmã ghimpatã. Într-o noapte i-au luat pe toþi ºi i-au dus la tren. Armata germanã începuse sã se retragã din Grecia ºi unitãþile lui Vlasov se retrãgeau ºi ele spre Austria. fost general sovietic. În acest timp s-a încheiat armistiþiul de la 23 august 1944 între România ºi URSS. În sfârºit englezii i-au predat comandamentului sovietic. pâinea le-o luau cu forþa niºte bandiþi ruºi din lagãr care formase o grupã. fiind încorporat în armata rusã. Din lagãrele româneºti Ion Antonescu se stãruia sã-i elibereze pe foºtii ofiþeri sovietici. Din Odesa el a venit la Chiºinãu. care i-a închis deodatã dupã sârmã ghimpatã ºi au început controlul documentelor.

dar calvarul nu a luat sfârºit. Apoi l-au dus la închisoarea Krestî din Odesa. a pãrãsit Norilskul. Ei aflase cã fusese în armata lui Vlasov. Lucra la un combinat de hârtie. Drum lung – flãmând ºi însetat. A spus cã a fost la Moscova. Dupã un timp a fost judecat de OSO Moscova la 4 mai 1947 la ºase ani de lagãr cu muncã forþatã. dupã moartea lui Stalin. 8. acuºi va veni contabilul ºi îþi va da leafa. De aici a fost trimis la Petrozavodsk. Aducea oamenilor din vagoane prin gãri apã fiartã ºi aceºtia îi mai dãdeau o bucatã de pâine. L-au închis în închisoarea din Chiºinãu. ca deportat. unde dupã câteva sãptãmâni la Leningrad. Aici ºi-a gãsit prietenii. Tot aici a intrat în comsomol. A hotãrât sã fugã. Dar într-o zi au venit la gazdã unde trãia ºi l-au arestat. I-au dat ºi o adeverinþã cã a fost la Moscova la o paradã a sportivilor. În 1948 a fost trimis în oraºul Norilsk. A lucrat ºef de secþie. A fost trimis la închisoarea Krestî. umbla liber. De acolo i-au dus spre Krasnoiarsk cu trenul încãrcat cu deþinuþi. nr. unde a fost bãtut. ca deportat în Carelofinia. La Chiºinãu s-a aranjat la fabrica de piele. apoi meºter cu reclamaþiile. Ea nu era deþinutã. unde a stat în lagãr. În 1953. ba cu trenul Arhanghelsk-Moscova. Au hotãrât sã-l deporteze în Carelofinia. dar. unde a lucrat pânã la pensie. În portul Krasnoiarsk i-au urcat pe un vapor ºi i-au dus în portul Dudinka. dar nu luase parte la lupte.Aºteaptã. Aºa a ajuns la Chiºinãu. În 1951 l-au eliberat. L-au pus la tãiat pãdure.educaþie fizicã. Dorul de Basarabia era puternic. Îi hrãneau prost. Uneori era nevoit sã se urce pe acoperiºul vagoanelor ca sã scape de controlul miliþiei. aºa cã nimeni nu s-a agãþat de el. dar el n-a tãiat nici un copac. primind paºaportul. Ea l-a ajutat sã devinã feldºer în lagãr ºi trãia mai bine decât alþii. Aici a stat în lagãrul nr. ba mergea pe canalul Belomor. unde lucra la minã de cãrbuni. Dar au venit doi în uniformã care l-au arestat ºi l-au dus pe strada Gogol. A venit la tehnicum ºi ºi-a luat paºaportul. O zi de lucru era socotitã ca trei zile. torturat. ªtiau cã el fusese în Germania ºi au început sã-l ancheteze. Acest – 201 – . întorcându-se acasã. cu peºte sãrat ºi apã chioarã. Era bine îmbrãcat. fãrã drept de a pleca de acolo ºi trebuia zilnic sã se prezinte seara la comenduire. în Basarabia. Aici a început anchetarea. 14. la puºcãria din Petrozavodsk îi hrãnea foarte rãu. S-a dus la tipografie unde lucrase sã ia leafa pe trei luni. Directorul tipografiei i-a spus: . A pãrãsit rusoaica. în Carelofinia din nou. era ca deportat aici. dar paºaport nu i-au dat. A trãit nelegitim cu o rusoaicã din serviciul medical. A avut un copil cu ea. A fugit pe jos. Apoi a fost trimis la Leningrad ºi de acolo la Petrozavodsk. ocupatã de sovietici.

Victoria. bãtrânul Pavel se strãduia sã-ºi creascã nepoþii. vânjos.lucru i-a dat posibilitatea sã cutreiere toatã þara sovieticã ºi sã vadã sãrãcia ei. Se stãruie sã facã faþã la toate treburile dintr-o gospodãrie cu 8 hectare de pãmânt. – 202 – . tatãl lui Boris. Îl vede în mijlocul curþii pe bunelul Pavel. Moº Pavel avea un fiu Vasile. Boris ºi Liviu. C. cu pãrul deja cãrunt de ani ºi de nevoi. sã tindã la plenitudinea de viaþã naþionalã ºi sã-ºi apere fiinþa sa etnicã. de multe ori fotografia lui era pe tabloul de onoare. CALVARUL MAMEI VICTORIA Fiecare popor nu are numai dreptul. când în loc de sticlã la geamuri puneau bãºicã de bou sau de porc. cu numeroase jertfe omeneºti. noua conducere sovieticã nu jelea oamenii. gospodari adevãraþi. Strãmoºii lor au fost întemeietorii satului ªeptelici. feciorul lui Carp. aºa cum a fost cândva. Ea scria uneori la Chiºinãu. De la Carp a rãmas amintire în satul ªeptelici – un izvor fãcut de el care curge ºi astãzi. Un bãrbat de staturã mijlocie. cu femei devenite vãduve ºi cu copii fãrã tatã. În 1955 s-a cãsãtorit ºi a avut douã fete. mulþi bãrbaþi muriserã pe front. unde îºi petrece bãtrâneþea înconjurat de nepoþi. Tatãl bunelului Pavel. Vasile. Fragmente de amintiri se perindã în faþa ochilor lui Boris. când alte mâini lucrãtoare nu erau. nu a avut noroc. ºi doi copii. care i-a rãmas soþiei nelegitime. cu toate cã mulþi nu mai ºtiu de aceºti oameni. anii au devenit ºi mai grei. dar ºi datoria sã-ºi afirme voinþa sa de a trãi ca o unitate. pe care le-a crescut ºi le-a învãþat. În 1992 a fost reabilitat. Dupã moartea fiului Vasile. Mãcar cã a trecut rãzboiul. când era þara întreagã. Fiul sãu. Stere Satul ªeptelici. În aceºti ani de rãzboaie. a murit devreme în anul 1945. era Carp. dar el n-a dorit. spre sfârºitul acelui rãzboi crâncen ºi sângeros. veºnic ocupat cu treburile gospodãriei. sã facã din ei oameni. Azi e membrul Asociaþiei de foºti deþinuþi politici din Chiºinãu. Toþi îl numesc izvorul lui Carp. va fi mai bunã. chemându-l sã se întoarcã la ea. la vârsta înaintatã de 78 de ani. foºti gospodari adevãraþi în acele vremuri vechi. La fabrica de piele devenise un bun lucrãtor. Un strãbunel al lui Carp îi povestea cum trãiau ei încã în acele vremuri. în casã au rãmas soþia lui. când oamenii trãiau cu nãdejdea cã viaþa se va îndrepta. La Norilsk a avut un apartament cu douã camere. cinstiþi ºi drepþi.

ªi Boris a întins mâna. uite bani ruseºti. era un bun muncitor. Boris.alþii erau invalizi ºi femeile se speteau muncind. bunã la suflet. stãtea pe scaun cu privirea tristã. cu niºte pantaloni ciudaþi. iar nora sa. ci copeici. Trebuia sã-i gãseascã norei un bãrbat de treabã. Boris avea numai 9 ani. în îmbulzeala celor ce strângeau banii. cu doi copii nu putea face faþã treburilor fãrã bãrbat. ªi uneori aruncau bani ºi copii. El avea o sorã mãritatã în satul Goloºniþa. ªi se tot uita bãtrânul la cei din sat.. aºteptând sã fie lãudat. Tata. care lucra cu o batozã. Nu erau ruble de cele vechi ca la þar. când a venit urgia pe pãmântul Basarabiei româneºti.Bunele Pavel. ªi a fugit ºi el poate o sã-i cadã ceva. un bãiat priceput în maºinãrie ºi gospodãrie.. i-a plãcut acest bãrbat silitor. ªi încã nimeni nu ºtia cã aceºti bani mãrunþi nu au mare preþ. tatã. Vasile. Dar ºi gospodãria vãduvei îi plãcuse ºi femeia harnicã. se uita la el cu ochii plini de bucurie. parcã pierduse ceva scump. ªleahul era la un kilometru de sat. îi tot potrivea ºi chiar la vorbã stãtea cu ei. Cineva a spus cã ruºii aruncã bani celor care-i întâmpinã. iar Liviu numai nouã. care avea neamuri peste Nistru. dar ºi bãrbaþii în vârstã. Mai þine minte cum a alergat ºi el cu alþi copii la ºleah sã-i vadã pe noii stãpâni ai baºtinei sale. un gospodar cum fusese fiul sãu Vasile. surâzând ºi foarte bucuros cã fãcuse rost de ei. meºter la toate celea. Vroia sãl gãseascã pe acel care nu i-ar fi obijduit nora ºi pe copii rãmaºi fãrã tatã. lucru mult ºi greu. Nu numai bãtrânul. A vãzut cavaleria rusã. dar ei uneori veneau la malul Nistrului – 203 – . arse de soare. mulþumit cã l-a ales pe el drept sprijin pentru familia rãmasã fãrã stãpân. Bãtrânul Pavel înþelegea cã gospodãria era mare. pe palma cãrei strãluceau 20 de copeici sovietice. Victoriei. cu pãr negru care nu încãrunþea cu anii. Dar tatãl lui. negricios la obraz. cã bun bãiat a fost. a gãsit ºi el o monetã de 20 de copeici ºi a fugit acasã bucuros: . Boris împlinea 15 ani. care aveau preþ. Bãrbat îndesat. ajutându-i pe sãteni sã-ºi treiere grâul. îi tot mãsura. Revoluþia rusã îi despãrþise. care nu mai putea fi recuperat. iubitor de copii. liniºtit. bani de aramã. mijlociu la staturã. ºi bãtrânelul Pavel era vioi ºi vesel. cu buzunare mari. se nãpusteau sã-i culeagã din drumul prãfuit. dar ºi norei. Victoria. Dumnezeu sã-l ierte. pe malul Nistrului. ªi l-a gãsit pe Cristofor Vovk. Vasile avea ºase clase de ºcoala (veche) româneascã din vremuri vechi dar avea o minte limpede ºi îºi dãdea seama de urgia venitã pe capul lor. murdare. Soldaþii erau în cãmãºi verzi. care deseori þinea batoza în curtea lor. dar nu erau caii aºa de frumoºi ºi curaþi ca la români.

Vasile ºtia cã nu va fi bine la baºtina lui ºi-l durea inima. din care îþi luai cât doreai. Vremurile erau grele. ºi se trãgea spre militãrie ºi oamenii îmbrãcaþi în uniforme. nu se auzeau bubuiturile tunurilor ºi rãcnetul obuzelor. Tiful îl duse la pieire. când a apãrut Boris în pragul casei.. De mic copil Boris se juca cu arme de lemn. Tatãl Vasile ºtia de toate cele întâmplate în anii foametei.. O nouã nevoie se ivise pe capul – 204 – . cã am trãit noi ºi cu ruºii. care fãgãduiau dreptate ºi bunãstare tuturor. cu mulþi copii. Ea fãcuse parastasul de 40 de zile. Dar era un ordin sever al lui Ion Antonescu. era un butoi cu slãninã. ªi când îþi turna un borº. Þin minte. Liceul a fost transferat la Craiova ºi mama lui Victor nu ºtia nimic de fiul sãu.. Frontul era departe. Bucuria revederii cu fiul a mai slãbit durerea mamei. Dar nu era liniºte nici acum în satele de pe glia strãmoºeascã. fãrã sã þie seama de dorinþa lor. rãzboiul trecuse. plutea carnea deasupra.Lasã... A fost un concurs mare. eram în armata þarului ºi când ne duceam la cantinã. cu conducãtori noi. Rãzboiul luase o altã întorsãturã ºi sovieticii se apropiau tot mai mult de Nistru. lângã uºi. ªi lingura stãtea în picioare în el. uite aºa. borº era. funcþionari. ce umblau mândri ºi nu se prea uitau la bieþii þãrani.ºi îºi strigau de pe maluri durerile ºi bucuriile. moºieri. militari. în anii 37 ºi multe altele.. Boris a învãþat la Liceul militar „Regele Ferdinand” din Chiºinãu. ªi veneau oamenii acasã cu teamã ºi îngrijorare de noii stãpâni. îi pierduse urma. ca jumãtate din locuri sã fie rezervate pentru copii de þãrani.. Amândoi îmbrãþiºaþi îºi plângeau bãrbatul ºi tãticul mort aºa de curând. În casa bunelului Pavel era sovietul sãtesc. pe care i le fãcea bunelul. În 1944 sovieticii au ajuns în România ºi îi întorceau cu sila pe basarabeni acasã. talpa Þãrii Româneºti. dar sovieticii ºi slugoii lor din þarã îi vânau pe bieþii basarabeni ca pe niºte fiare sãlbatice ºi-i întorceau în Basarabia. care luase soarta þãrii în mâinile sale. Pe acest pãmânt au fost de toate. ºi bunelul Pavel ridica mâna în sus. undeva în þara maghiarilor ºi a nemþilor. nu sunt ei chiar atât de rãi. . Las c-o sã fie bine. generalul. cãci gustaserã odatã din acea „fericire” sovieticã în 1940. majoritatea cãror pãrinþi erau bogaþi. mãi Vasile. în partea dreaptã. tatãl lor Vasile murise. În timpul rãzboiului pentru eliberarea Basarabiei.. mulþi bãrbaþi erau încã pe front femeile se îngrijeau singure de gospodãrie cu feciorii ºi bãtrânii. Pe mama Victoria fiul a gãsit-o îndureratã. ne împãcãm noi ºi cu ei. Fiul Vasile cu Victoria aveau casa lor alãturi. Multã lume fugise din calea noilor autoritãþi ascunzându-se în satele ºi oraºele din Regat.

când gospodarii erau stimaþi. E la mine. Luau mult sovieticii pânã ºi roada de pe pomi.Liniºte.Mãi Fiodore. un cuvânt nou. oi. trecuse la Soroca la ºcoala moldoveneascã numãrul unu. Se strãduiau oamenii sã scape de postavcã ºi corvezi. Unde-i sovestea ta. de unde veneau scrisori pline de jale de la cei duºi din prima ocupaþie. Pe umerii lui Boris au cãzut grijile gospodãriei. fãrã nãdejde. uite aici. care aduce în case numai jale. Tinerelul de 15 ani avea acum mult de lucru. mãi puturosule? . urã ºi pacoste. sã scape de postavcã ºi de Sibirul acela straºnic.. din acei care îºi vânduse pãmântul ºi-l bãuse. . lasã cã trebuie sã conducã cineva oamenii ºi mai bine eu decât unul strãin. dar era un puturos cum mai rar se întâlnesc. de ce bateþi oamenii. de la care porneau toate necazurile. de a se întoarce acasã cândva. mãi bãiete. sus. Erau doi cai în gospodãrie. Când bãtrânul l-a vãzut s-a supãrat foc. la Moscova. liniºte. mãi omule. Acolo. cu umeri largi. cã nu-þi mai rãmânea nimic. ªi iatã cã a venit la sovietul sãtesc un preºedinte nou. Unii gospodari fusese ridicaþi ºi duºi departe. lapte.. Uneori þãranii se împrumutau înde ei cu grâu. moºule. ªi golanii se mai opreau câte odatã.þãranilor – „postavca”. leneºi. eu îs puterea… Îl mai ajuta uneori pe moºul Pavel. îºi tãiau pomii din livadã ºi acum stãteau cioturi în locul frumuseþei de altãdatã. cãci cei ce nu-ºi îndeplineau normele. din anul 40. ªi s-a dus seara Fiodor la prietenul sãu de beþie la Grigorie. dupã ce terminase ºcoala de ºapte ani. tot. ªi era fricã mare în sate. nu de cel ameþit tot timpul cu bãuturã. îl îmbuna Fiodor. rãsãritã. Zverev. – 205 – . Trebuia sã dai la stat carne.. cã nu-i voie. vacã. impozitele îi speteau pe bieþii þãrani. Bãrbat frumos. abãtuþi ºi îndureraþi. hoþi. care lucrau din zori pânã în noapte. grâu. rãsãritã. ªi pentru voi va fi mai bine. tot ce trebuia sã fie la o casã de oameni harnici. fricã. Postavca. dar aºa. dar bãutor cã putea sã tragã ºi o vadrã de vin. jupuindu-i pe bieþii þãrani. pe ascuns. bãtea cu pumnii în ea ºi striga: . erau chemaþi la sovietul sãtesc ºi ameninþaþi cu dusul în Siberia la urºii albi. chiar neam cu moº Pavel. mãi… ªi-i arãta ºtampila sovietului sãtesc.Mãi criminalilor. cânta la ghitarã ºi înnebunea muierile în sat. cãci puterea cere cap limpede. Acum la conducere erau din acei beþivi. . tu la cine în casã ai venit? La Vasile. unul Fiodor. e puterea. ouã. strãin.Mãi Grigore. Boris. N-a fost mult timp la putere. Moº Pavel când auzea þipetele oamenilor bãtuþi de activiºti la sovietul sãtesc se ducea la uºa bãtutã în þinte. Oamenii umblau parcã gârboviþi. înnegriþi de soare. pãsãri. orz.. era un ministru avar. Se stãruia sã înveþe bine. κi aduceau aminte de vremurile trecute.

iar pe la colþuri militarii cu puºtile. când sovieticii au invadat România. un focar de culturã din vremuri vechi. la 6 iulie. mama rusoaicã din neam nobil din Kiev. pãziþi de encavediºti. de nevoi. plapuma ºi restul lucrurilor. Boris stãtea cu lacrimi grele. fugiþi în anii ’20 de frica bolºevicilor în Basarabia româneascã. fugiserã de fricã. iar pe mama ºi fiica le-au alungat în tindã. cu sufletele întristate. profesori… Venind în aceastã familie. în maºinã. usturãtoare ce se rostogoleau pe obraji. care avea o fatã. Fiecare încerca sã fugã în oraº la lucru. Moldovean. tatãl Galinei a fost arestat în ’40. vedea fericirea colhoznicilor. Sã nu fugã cineva… ce se va întâmpla cu ei acolo în Sibirul rece? Oare se va mai întoarce cineva de acolo? Ce vinã au ei. a avut loc deportarea. culþi. Boris auzea multe despre Politehnica din Kiev. – 206 – .Boris. El a înhãmat calul dimineaþa ºi a plecat sã aducã pernele. tractorist de care aveau nevoie acum… cine ºtie? Când Boris se întorcea cu bagajul de la Soroca. Îi plãcea matematica. numai sã scape de colhoz. cu hãþurile în mâini. Nu i-au luat. Tatãl ei era moldovean. Casa lor a fost ocupatã toatã de un comisar militar sovietic. Ce nenorocire! Acolo sus. în clasa a zecea la ºcoala rusã cu care se împrietenise. Stãtea la gazdã alãturi de o familie. cu pãrinþii lor. care trãia cu amintiri din alte vremuri mai bune. Peste 2 zile. marea tragedie a poporului nostru. o femeie sãracã. Gheorghe ºi Dionis… Stãteau înghesuiþi unul în altul. Mama Victoria avea fricã sã nu fie ºi ea deportatã. cu lacrimi în ochi. Bãrbatul a fost împuºcat în 1937 de bolºevici. la învãþãturã. mergând spre necunoscut. Sã le aibã pe drum… Dar au avut noroc. copii? De unde atâta urã? Cine-i vinovat? De unde s-au luat aceºti barbari? Pe lângã Boris a trecut coloana de maºini cu sutele de nenorociþi. La Soroca se aciuaserã mulþi ruºi în timpul revoluþiei bolºevice. iar mama avea alt bãrbat. mulþi din oameni cu carte. Pe atunci nu ajungeau studenþi la învãþãturã ºi Boris a plecat la Kiev. Dar în ’44. cu tradiþii. unde trãiau în mare sãrãcie. La 4 iulie ’49 Boris ºi Galina au sãrbãtorit terminarea ºcolii. ingineri buni. Acum trãiau cu frica în sân.nu era altã ieºire. L-au recunoscut oamenii ºi prietenii… . fost ofiþer alb. fiind primit la Politehnicã. Mulþi colegi de clasã au nimerit în rândurile deportaþilor. Trãia la gazdã la o mãtuºã a Galinei. Ele l-au îndrumat pe Boris sã plece la Kiev. El fusese cândva ofiþer în Armata Þaristã. Galina. L-a trimis pe Boris la Soroca dupã lucrurile sale de la gazdã. În cãruþã. Poate fiindcã tatãl Vasile murise. s-a întâlnit cu maºinile încãrcate cu deportaþi. erau Ion. i-au întors îndãrãt. Acum vindea flori ca sã aibã o bucatã de pâine. iar Galina cu mamã-sa se refugiase în Regat. la revedere strigau prietenii lui.

care ºi-au dat seama cine sunt ruºii sovietici… ºi-i vor elibera de aceastã ciumã cãzutã pe capul lor. ªi nu numai într-o scrisoare. înþelese ºi el câte ceva în viaþa asta… Studenþii locuiau în cãminul Nr. Venise încoace cu prietenul sãu. 1 al Politehnicii. Când s-a întors în sat în prima vacanþã. un simþãmânt de protest. de urã.oameni care n-au dorit nimic în viaþã. În urmã rãmânea Boris cu sufletul înnegurat pe toatã viaþa. cã vor veni americanii. naivul nu ºtia cã atunci când scrisese în ancheta sa cã fusese elev al unui liceu militar român.Eºti tânãr! A zis unul din ei. cã aceastã conducere e o bandã ºi va veni ºi vremea lor sã rãspundã pentru toate. sã devinã inginer. Au fost treziþi din somn: controlul documentelor! Cei patru studenþi din camerã se ridicau buimãciþi din pat. a gãsit multe scrisori de la prietenii sãi deportaþi. plângea ºi mama lui. de satul natal. 28 septembrie. Nu era totdeauna sãtul. Trãia în frumosul oraº Kiev. Vasile Zagaevschi le scriau scrisori de îmbãrbãtare ºi le spuneau cã deportarea a fost un act de banditism. Atunci i-a venit gândul sã le mai aline durerile celor pãrãsiþi de toþi ºi împreunã cu niºte prieteni sã-i susþinã pe foºtii colegi. Andrievschi a fost primit la ºcoala de marinã. Andrievschi. scrisori pline de jale. îºi cãutau documentele. pe malurile bãtrânului Nipru. pe strada Polevaia. decât sã trãiascã omeneºte. sã le ridice duhul. Se apropiau examenele de iarnã. unde îi aºtepta un tren cu vagoane pentru vite. ora trei noaptea.Eu sunt! . Dar reuºise la Politehnicã. în trei pardesie de culoare gri… . el nu. Erau trei bãrbaþi îmbrãcaþi în civil. De ce suferã oamenii astea? Coloana a dispãrut spre Floreºti. arme. Boris plângea. soarta îi fusese pecetluitã. Boris. ca sã-i ajute pe mama ºi pe fratele.Boris Ojeg? . Boris nu mai era copilul de odinioarã. la facultatea de mecanicã a Politehnicei din Kiev. de vandalism. Le scriau cã vor strânge cuþite. care se înscrise la ºcoala de marinã din Sevastopol. îmbrãcãmintea potrivitã. Boris era deja în anul doi. ciorapii rupþi… Vroia sã fie om învãþat. cercetând paºaportul. Victoria. Împreunã cu Aleoºa Andrievschi. în mai multe. la mãtuºa Galinei. duºi atât de departe de pãmântul strãmoºesc. uitându-se zãpãciþi unul la altul. Boris a reuºit la examen ºi acum era student în grupa TM-12. Devreme ai început cu închisorile! Îmbracã-te! Eºti arestat! – 207 – . în pace cu toþii… Unde eºti Doamne? În sufletul tânãr al lui Boris se ridica un strigãt de revoltã.

Azi învãþãtorul Curoºu. A cãzut pe laiþã. frumos. . . a aruncat canistrele cu ulei peste umãr ºi i-a zis moºului: . uitându-se sub picioare. un vecin care-l fãcea pe comunistul ºi întâmpinase pe sovietici cu pâine ºi sare în 1940. podul plutitor nu mai lucra. dar ei au fugit. fulgii cad lin pe pãmânt. aºa va fi soarta mea! Acasã nu mã întorc! Rãmâi cu bine! ªi a pãºit pe gheaþa subþire. ºi au depus mãrturii pentru el sã nu fie judecat. ce o sã spun eu acasã. rugând oamenii s-o – 208 – . Afarã ninge încet. Când s-au reîntors românii în ’41. Decembrie. Trosnea sub picioare.Unde te duci. ºubredã. Gheaþa trosnea. îi spune Victoriei: . Dar la români era o lege. Râul îngheþase. ºi-a pus ºalinca.. oamenilor? Cã te-am lãsat sã te duci la moarte? Întoarce-te! ªi moºul Chirilov alerga pe malul îngheþat. Îl va vinde ºi va face ceva parale… Au ajuns la Nistru. dar ºi bãieþii rãspundeau împuºcând. Ion Curoºu a fost arestat. bani nu avea… Ruseºte nu ºtia… A luat cu ea în traistã pe spate douã canistre cu ulei. Mama Victoria se uita cu deznãdejde la celãlalt mal. dus la Curtea Marþialã la Chiºinãu.. l-a luat pe moº Chirilov Duca cu ea pânã la tren. Mama Victoria ºi-a îmbrãcat sumanul. ªi-a ºters ochii umezi. Gheaþa era subþire. se uita la oamenii strânºi pe mal alãturi de ei.Eu mã duc! Dacã o sã vrea Dumnezeu sã mor.Uite o veste rea! Au venit la Kiev în cãmin sã-i aresteze pe Boris ºi pe Andrievschi. chiar ºi tata Vasile. Miliþia s-a luat dupã ei. Oamenii nu mai treceau Nistrul. Dar mama Victoria pãºea încet. Au trecut câteva zile. Lau eliberat ºi Curoºu s-a întors în sat. cu douã sacoºe în mâini. Acele vremuri s-au dus. femeie!. învãþãtorul i-a întins o canã cu apã. puteai sã te prãbuºeºti la orice pas.Întoarce-te Victoria! Striga moºul Chirilov. . unde oamenii încremeniþi se uitau la acea femeie care pentru fiul ei se ducea la moarte sigurã. poate o sãptãmânã. Sfãtuiþi de un avocat. se auzea bine la mal.. femeie? La moarte? Întoarce-te. Numai el din tot satul.Nu se poate sã mergi! Spunea moº Chirilov cu ochii împãienjeniþi de lacrimi.În casa Victoriei a intrat învãþãtorul Ion Anton Curoºu. Mama a rãmas trãsnitã. împuºcau. fãrã puteri. comunist de câþiva ani. . om de vazã. oamenii din sat s-au dus la Chiºinãu. la gheaþa de sub picioare ºi pe obraji îi curgeau lacrimi grele. care trosnea la fiecare pas al ei. Au fost uciºi ºi îngropaþi în stepã.

Victoria a ajuns la Kiev. Care acum e închisã de cei care ºi-au pierdut credinþa în Domnul.A trecut! A trecut! Domnul a ajutat-o! Slavã ei! ªi oamenii alergau pe mal. Nu ºtia ruseºte. cã te-ai oprit la mine… Drumuri lungi. ªi a plecat mai departe pe drumul care o ducea la fiul ei cu apriga dorinþã de a-i gãsi mãcar cadavrul. oraº fãrã capãt. ajunsã teafãrã pe malul opus.Noi nu ºtim nimic. Un oftat de uºurare s-a auzit din pieptul oamenilor. grele… Suferinþe care-þi scurteazã viaþa cu mulþi – 209 – . oraº vechi. grele. A învins dragostea de mamã! ªi fiecare simþea bucurie în suflet pentru reuºita acestei femei. mulþumindu-le parcã pentru susþinere. fãrã sfârºit. Elena. când mama a ajuns ºi s-a urcat pe malul celãlalt. . Întreba pe oameni: . ridicau braþele în sus. Bãtrâna Elena Vichentievna. Mergea cu tramvaiul cãutând puºcãriile cã erau multe în Kiev. Unii îºi ºtergeau ruºinos lacrimile… . ºi gazda. uitându-se cu disperare cum femeia se tot îndepãrta de mal pe gheaþa ºubredã. sânoc? (Oameni. nu se lãsa dusã de alþii ºi fãcea totul cu capul ei. n-am auzit! Zile lungi. neºtiind nici ea prin ce nãpastã a trecut. Moºul le spusese nenorocirea despre bãiatul ei… Unii se rugau lui Dumnezeu pentru ea… Tot mai departe se ducea femeia–mamã pe gheaþã spre malul celãlalt. le fãcea cu mâna. cu lacrimi în ochi. o sã-i ajute ºi mai departe. cu vestita bisericã Pecersca Lavrã. ªi acolo a fost Victoria. dormea la mãtuºa Galinei. fiu). nu spune nimãnui cine eºti. ºi Politehnica. iar în zori.Liudi. frumos. ea ºtia ce vrea. puºcãrie. înfioraþi. s-o întoarcã îndãrãt. Oamenii se uitau la umbra ei.salveze. Sunt multe închisori în oraºul Kiev. se ducea din nou pe la închisori. sã-i ajute Domnul sã-l gãseascã pe Borea al ei… Se întorcea noaptea târziu. trecutã prin multe. speriaþi de voinþa acestei femei. strigau ca niºte copii de bucurie.Victoria. o implora: . s-a rugat la poarta ei. cu sãculeþele în mânã. Dar rãspunsul a fost peste tot acelaºi: . iar oamenii aºteptau cu sufletul la gurã voia Domnului. Se gândea cã dacã Domnul a adus-o teafãrã pânã aici. N-am vãzut.A trecut! I-a ajutat Dumnezeu! Aºa femeie mai rar! Ce face dragostea de copilul ei! Vorbeau oamenii între ei. care se ducea la moarte. A gãsit ºi cãminul. de al vedea pentru ultima oarã… Mama Victoria era o femeia puternicã. tiurima. Iar mama de acolo.

Student! .A. dupã dinþi! . Acolo trebuie sã fie pentru limba lungã. viu. acest om deprins cu durerea altora.Ce cauþi aici? S-a rãstit la ea un militar. Mama s-a ridicat cu greu ºi îngheþatã. Aici nu e voie sã stai! . Stãtea sub zidurile închisorilor ºi plângea sfârºitã de obosealã. lacrimi cã nu era singur… S-a întors mama Victoria acasã. Bãrbatul ei Cristofor era arestat. Boris. obositã. Mergând spre casã ea a vãzut pe zãpadã urme de paie. E viu. Întreba mereu: Aici e fiul meu Boris? Trei zile a umblat deznãdãjduitã de atâtea cãutãri. cã el îi viu.Aici îi fiul tãu! I-a rãspuns militarul de serviciu. Îngheþatã. Fratele învãþa la Soroca la o ºcoalã tehnicã. bucãþi de scânduri… Cu mintea ei de gospodinã a înþeles cã a venit pe capul ei încã o nenorocire. Pâine adusã de acasã. Mai sunt ºi oameni pe lumea asta. cã-l va gãsi… Oamenii treceau pe alãturi cu gândurile ºi nevoile lor. I-au distrus ºi gospodãria… L-a gãsit pe bunelul Pavel plângând. Activiºtii furaserã totul: paiele. uitase toate prin câte trecuse. În sufletul ei era vie ultima razã de speranþã. s-a gândit mama Victoria. a doua zi de Crãciun. nu împlinise norma de postavcã. cu paºi înceþi. oprindu-se lângã ea s-o alunge. I-au ajutat. Era decembrie. a repetat în neºtire din nou mama… Militarul s-a uitat lung la ea… Ce se gândea el. au turnat apã pe ea.Nu-i aici fiul tãu! Du-te pe strada Korolenko. ciocleji. – 210 – . N-au alungat-o. flãmândã. Acasã rãmãsese bunelul Pavel de 83 de ani cu nepoþica de doi aniºori.ani… ªi ea nu ºtia ruseºte… Câteva cuvinte. Poate ºi în sufletul cuiva dintre ei a mai rãmas Crãciunul Domnului.Fiul meu. alungatã de multe ori. student? ªi militarul a scos limba ºi a învârtit-o. în sãculeþe era mâncarea pentru Boris. . obositã de atâta umblãturã. . Se întorcea fericitã cã fiul ei este în viaþã.Fiul meu Boris! A rãspuns între lacrimi sãrmana mamã. flãmândã. s-a îndepãrtat de acele ziduri spre o nouã închisoare. Pentru limbã a nimerit! Limba trebuie s-o þii bine. unu. Viu! Adevãrul va birui cândva. student. cânta sufletul ei. Boris a primit un sãculeþ nu prea mare cu niºte bucãþele de soltison ºi o bucatã de pâine. Mama Victoria a cãzut pe podeaua camerei de serviciu. Oare puþini sunt nenorociþi ºi plâng de durere? Poate ºi alþii îºi cãutau rudele dupã aceste ziduri nemiloase… . din cuptorul lor… Lacrimi de fericire îi curgeau pe obraji. Principalul e viu… Dar nenorocirile nu vin câte una. de care ea nu se atingea. Dar binele a biruit în sufletul lui poate plin de pãcate.

unde îi adunau pe toþi acei care trebuiau sã plece mai departe. a fost transferat la închisoarea “Lukianovka”. fãrã multã vorbã i-au dat 10 ani de lagãr cu articolul 58-10. Amândoi plângeau. îi mâncau mâncarea. De aici. unde li se citea sentinþa ºi erau trimiºi mai departe în locuri îndepãrtate. neam de moldovean. Acum se gândea la suferinþele ei. în 6 metri pãtraþi. Dupã 2-3 sãptãmâni. Nedreptatea s-a fãcut. în tren. Aducea mâncare bunelului Pavel. vândut strãinilor. fiind mereu chemat la anchetã. lacrimile nu le dãdeau voie sã vorbeascã. nu aveþi dreptul sã trãiþi cu un comunist în aceeaºi casã. sã-i aline durerea de mamã.Duceþi-i la marginea pãdurii ºi daþi-i jos acolo! S-au dus cu toþii la un neam în satul vecin. Se gândea la mama sa Victoria cu care avusese o întrevedere de câteva minute ºi nu dovedise sã-i spunã toatã durerea sa sufleteascã pricinuitã de întâlnirea cu ea. De aici. Pe drum. sosit proaspãt din Ucraina. urlând: . Era numai pielea ºi oasele. I-a încãrcat în cãruþã cu sila. cãci caietul lui Boris conþinea dovezile necesare pentru a-l trimite în judecatã dupã legile sovietice. dupã vreo trei luni. fetiþa de doi aniºori ºi fratele Liviu. din Kiev. dar nu vedea nimic. Dorise sã-i cearã iertare. ia dat afarã din casã. dar copii rudelor lui Lavrenciuc. Mama s-a nãimit spãlãtoreasã la o ºcoalã tehnicã. dar în acel timp. El satrapul Filip Ciobanu. . vãzându-l dupã gratii. venetic ºi doritor de bunuri streine. 58-11 ºi 58-8. atât de scurt nu dovedise sã-i spunã nimic.cioclejii. niºte haidãi fãrã suflet. Bãtrânul slãbise. “Era bine cu ruºii” BORIS OJOG El stãtea pe patul de lemn cu privirea îndreptatã spre peretele gol. bunelul. Iar în casa lor l-au aranjat pe noul preºedinte de colhoz. la drumul greu fãcut de ea ca sã ajungã la aceastã închisoare de pe strada Kovalenko nr.Voi sunteþi duºmanii poporului. pânã la Djezcazghan. ea. care ia dus la staþia Ghinghir. sã trãiascã în tindã. Anchetatorul Sidorenkov ºi-a notat totul. chiar ºi scândurile gardului… preºedintele a fost ºi în ’40 ºi în anii ’50 Filip Ciobanu. au fost încãrcaþi într-un tren cu vagoane-bou. A stat aici patru luni. îºi bãteau joc de bãtrân. încãrcându-i pe toþi cei 40 din vagon într-o maºinã militarã. l-au trimis mai departe într-un vagon “Stolipin” tocmai în Mordovia la staþia Ruzaevka. De aici. Cu binecuvântarea lui. Aici trei oameni i-au hotãrât soarta.1. când s-au adunat mai mulþi deþinuþi. gãinile. îi hrãneau – 211 – . urla Filip Ciobanu din satul ªeptelici.

erau nevoiþi sã-l dezbatã cu ranga. ce le provoca mereu sete. cu apa lagãrul stãtea prost. în vremuri vechi. care l-a aranjat la lucru la o macara. Pentru Boris acest lucru a fost cel mai greu din toate prin care a trecut în acei ani. La început Boris a lucrat la o minã de cupru. au gãsit aici un lagãr în stepã. Aici la mine lucrau deþinuþii. Atunci oamenii se spãlau cu zãpadã. Peste doi ani l-au luat din nou ºi acum era brigadier ºi mai ajuta ºi pe alþii. deþinuþii le duceau la bazã. fusese o concesie englezã care transporta plitele de cupru cu cãmile. Nu departe de lagãr. prin deºerturile de nisip. negri. fãrã putere. Uneori vagoanele cu cãrbuni veneau pe ger. cãrbunele era îngheþat bocnã ºi sãrmanii oameni. pãstratã ºi în timpurile sovietice. dar când zãpada era cãlcatã de deþinuþi. Norma de cãrbune era 20 de tone… Ce sã mai spui? ªi aici înainte. Scoteau pietre pentru construcþia viitoarelor mine ºi pentru alte obiecte. îi strângeau într-o parte a vagonului. de loc din Rostov. fãrã copaci sau pãdure deasã. Când descãrcau vagoanele cu cãrbuni. Aici era o concesie englezã în timpul þarului. Apã nu era sã te speli. pe care nici s-o þinã în mâini nu aveau putere. tãvãlindu-le. Sosind la mine. fiind alintaþi fiecare cu câte un ciomag gros pe spate. era o fabricã de topit cuprul la Carsapai. se fãcea gheaþã. la ocean unde le aºteptau vapoarele. Erau aici vreo 5000 de deþinuþi. în vagoane se încãrcau cãrbuni ºi minereu. plecase acasã. cãci nu era cale feratã ºi de la Marea Caspicã. murdari de praful de cãrbune.cu pâine ºi peºte sãrat. slabi. care lucrau în mine ºi în industria cuprului. Kozak. o aduceau în butoaie ºi nu ajungea. În fiecare zi li se fãcea controlul. Minele erau la o adâncime de 180-200 de metri. mâncarea era mizerabilã. plitele ajungeau în Iran sau Irak. apoi treceau în altã jumãtate. Acest lucru la bazã era greu de tot. Pentru aceastã fabricã. judecat încã în 1937. În lagãr aici îºi fãcuse un cunoscut. plite grele. pentru deþinuþi rãmânea apa chioarã. bucuros cã scãpase cu viaþa dar nu i-a mers. reuºind mãcar un pic sã-ºi spele praful de cãrbune care le intra în – 212 – . La început a lucrat într-o carierã de piatrã. Pânã aici era o cale feratã îngustã ºi cu trenul se aducea minereu de cupru. la vreo câþiva zeci de kilometri. toþi cei liberi furau din cazanul lor. Ei rupeau bucãþile de gheaþã ºi frecau obrajii. Acest Kozak fusese eliberat în 1947. se întorceau seara de la lucru. Nu era cale feratã ºi minereul sau producþia erau transportate cu ajutorul cãmilelor. care era în curtea lagãrului dupã sârma ghimpatã. în adânc îi duceau cu ascensorul. iar de la fabricã metalul topit în bucãþi pãtrate. cãci cu anii petrecuþi în lagãr mai prinzi ceva ºi la minte ºi înþelegi cã trebuie sã ajuþi oamenii ºi atunci ºi D-zeu te va ajuta.

piele. Lehovici avea un cunoscut feldºer. Prin ani 1937 l-au chemat la GPU ºi i-au spus: . Partidul comunist trimitea reprezentanþii sãi în America dupã utilaje ºi tehnologii. tatãl într-un lagãr din Karaganda. era deja distrofic. cã puteai sã omori omul cu ele nici putere nu mai avea so þinã în mânã. peste doi ani a fost din nou arestat. apoi eliberat în 1947. doar relaþiile cu America. Edic Lehovici l-a aranjat la lucru la un brigadier care se ocupa cu mecanizarea ºi cu funcþionarea deferitelor mecanisme. Pentru mineri mâncarea era mai bunã. Acolo Boris slãbise rãu. s-au înrãutãþit. tatãl lui a fost arestat ºi aruncat în lagãr ca spion american. spãla caii englejilor care îi mai dãdeau câþiva dolari. ceapã…Acest feldºer Dovcun-Doljin era rus. a hotãrât sã se întoarcã în Uniunea Sovieticã. nu l-au pus la lucru. rinichi ºi alte organe de vitã. montajer în minã. Tatãl sãu lucrase la o uzinã a lui Ford. Aºa cum el era slab de tot. din 1954 erau niºte chioscuri în lagãre unde puteai sã cumperi câte ceva de mâncare. copil fiind. el se aranjase la ambasada americanã la Moscova. Lucra acum ca electrician. Ruºii din brigada lui Vasile s-au purtat bine cu Boris. dar trãise în America. Vasile. Edic Lehovici. Fiul lui. Primeau ºi bani. I-au dat 10 ani. lipsã de vitamine. cãci erau bolnavi ºi de “þânga”. care aveau deja miros… dar ei flãmânzi mâncau… Boris avea un prieten tot fost student. mai dãdeau ceva în plus ºi Boris s-a îndreptat repede ºi a început sã lucreze cu ei. Venit aici prin anii 1947. iar fiul devenit feldºer în lagãr era cu Boris împreunã. tatãl lui lucrase la Guriev cândva într-o concesie englezã. unul Vasile. ºi acum stãteau amândoi. dar puteau – 213 – . I se umflase picioarele… La masã le dãdea mâncare o lingurã de caºã în niºte strãchini de fontã. picioarele s-au dezumflat. Vasile a adus utilaje ºi alte lucruri bune din America ºi acum construia fabrici în Uniune. nu prea mulþi. ajunsese la 46 de kilograme. el se odihnea mai mult. care-l mai ajuta. Aºa cum Vasile ºtia limba englezã ºi era deja inginer a fost trimis ºi el. Aºa cum Boris se mai întremase puþin prietenul lui. Aºa el a învãþat limba englezã. dupã rãzboi. În afarã de asta. cu acelaºi dosar. Alexandru. grele. care i-a fãcut rost de glucozã în ampule ºi aºa a scãpat cu viaþã. Brigadierul Vasile era dintr-o familie de ingineri vechi. usturoi. Atunci el. Odatã lucrãtorii fãcuserã o demonstraþie cu agitaþie comunistã ºi tatãl lui a fost pedepsit la câteva luni de închisoare. care lucra la spitalul deþinuþilor. înainte de rãzboi. dinþii nu se mai clãtinau. În anii 1930-32. În aceastã lingurã de caºã le mai aruncau 5 grame de ulei de bumbac… seara li se dãdea o supã cu resturi de plãmâni.Eºti spion american! ªi i-au fãcut dosar. Dupã un an a fost arestat ºi fiul sãu. dupã eliberare.

pe mulþi îi eliberau ca nevinovaþi. de toþi ai casei. El fusese reabilitat ºi fãcut din nou general. S-a dus la Politehnicã sã înveþe din nou. Era un copil atunci.Dã sã-þi ajut. a rãspuns Boris. În una din comisii era un fost general sovietic. de gospodãria pierdutã… Oare cine va rãspunde de toate acestea. Era liber! A venit la Kiev la KGB. i-a spus el. Boris a zãrit-o pe mama.cumpãra produse alimentare. care nu mai era. din cei deja liberi ºi reabilitaþi. unde i s-au restituit unele lucruri ºi documente. ani în urmã. pe care le primea. care l-a aranjat la o fabricã de cherestea ca electrician. Boris ºi-aducea aminte de vremurile copilãriei. 1 kilogram de unt ºi 2-3 kilograme de miere de albine. în Basarabia. A ajuns la poartã. când ieºise din lagãr. – 214 – . când a fost arestat. spre târg. aºa cum îi mai rãmãsese puþini ani de lagãr.Nu. Aºa era þara asta a sovietelor. dar. În comisie era ºi un reprezentant din foºtii deþinuþi. de moºul Pavel. Era deja bãtrân ºi invalid. Mama nu l-a recunoscut. în lagãr. a zis el. Aici a mai dat de un cunoscut radist. aducându-i ºi uniformã de general ºi toþi au luat poziþia de drepþi în faþa lui. Rectorul nu a vrut sã-i dea voie sã înveþe din nou aici. ºeful l-a întrebat: Dta eºti acela. Boris cumpãra pe cele 56 de ruble. nu era nimeni acasã. S-a grãbit spre ea… . el a rãspuns cã doreºte sã plece acasã. Terentiev. La 30 mai 1956 Boris a plecat acasã cu paºaportul ºi documentul de eliberare în buzunar. unde puteai sã stai la ocnã fãrã nici o vinã. Cãpãtase ºi dreptul de a umbla dupã zona lagãrului fãrã santinelã. Au venit doi ofiþeri tineri ºi lau eliberat. l-a trimis la Chiºinãu. de suferinþele provocate de criminalii sovietici? De pe prispã se vedea drumul care ducea la vale. în urma unui denunþ a fost judecat ºi aruncat în lagãr. O vecinã i-a spus cã mama s-a dus la piaþã. în ultima vreme se organizaserã ºi diferite cursuri. “Acolo s-au deschis multe instituþii de învãþãmânt”. Comisia l-a întrebat pe Boris ce planuri are. calvarul prin care a trecut. care se ridica la deal cu un sac în spate. În 1953 a murit cãlãul Stalin ºi au început alte vremuri. lucru nu prea greu. Stând pe prispa casei. Boris a plecat acasã. Dar. stãtea deja 6 ani. Într-o zi a venit un elicopter ºi s-a aºezat lângã lagãrul generalului. ca sã le dea oamenilor eliberaþi o specialitate ºi Boris terminase ºi cursuri de electrician. Acum era bãrbat în toatã firea. În lagãr a venit o comisie de la procuratura republicii kazahe ºi se ocupa cu dosarele deþinuþilor. Acolo. la rectorat. Ofiþerii nimeriþi în detenþie nu aveau nici un drept ºi îndeplineau aceleaºi lucrãri ºi munci ca ºi cei de rând. O zi în minã se considera ca trei zile de lucru. la care s-a gãsit armament? . A lucrat aici vreo doi ani. El predase înainte de puºcãrie la o academie militarã.

Ei se bucurau cã sunt împreunã. . Primise un apartament cu douã camere. mult nu le trebuia. care nu prea voia ca un aºa element social periculos sã intre la institut. Lecþiile deja începuse.. vreo trei ani. stipendie nu pot sã-þi dau. ªi iatã cã s-a mai întâmplat ceva. Au învãþat împreunã. . Un hohot de plâns a rãsunat în casã… Plângeau amândoi stând îmbrãþiºaþi. Mai erau ºi oameni pe lumea asta. S-au îmbrãþiºat ca doi strãini. În grupa lui era staroste Alexei Andrievschi.Mãi Boris.Nu se poate. studenþii erau duºi la lucru în Kazahstan. tãceau. uite ce proºti. mamã. când s-a întors grupa lui. Mama încã nu se dezmetecise. iar tu stai acasã. apoi s-a mutat cu lucrul la Chiºinãu. încã era student.Eu sunt de acord sã fiu admis ca audient. . trecuse prin multe greutãþi în viaþã ºi acum era mulþumit cu puþinul ce-l dobândise. i-a rãspuns ea.Eu sunt. Au intrat în casã. se uita mereu la el. doar învãþai bine la ºcoalã. prietenul lui cu care fusese arestat cu acelaºi dosar. ºi lacrimile i-au apãrut în ochi. Dupã terminarea institutului a lucrat la Selihoztehnica. ca inginer principal. Boris s-a dus la Institutul agricol ºi a stat de vorbã cu rectorul. cu chirie. a fost un om de treabã. parcã nu-i venea sã creadã cã acest bãrbat e fiul ei pierdut de atâþia ani… Dupã câtva timp Boris a plecat la Chiºinãu. . la Ion Lozan. unul Sidorov. s-a uitat lung la el ºi l-a primit. la pãmânturile de þelinã.Grupa la mecanizaþie este completatã. S-a cãsãtorit cu Ela. era student la Sevastopol la marinã. Boris. l-a ajutat mereu ca sã se punã pe picioare.locuri libere nu mai sunt. ea a gãsit ceva de mâncare ºi numai atunci ºi-a dat seama cã fiul ei s-a întors acasã. Când ieºea din anticamerã. o fatã venitã din Rusia. I-au plãtit bursa pentru patru luni. . îºi aduceau aminte de copilãria ºi tinereþea furatã. Dupã discuþie. A venit la cãmin.Dar cine eºti dta? l-a întrebat ea. de ce nu te duci sã înveþi. La trimis la ºeful de studii. i-a zis rectorul. .i-a zis el într-o zi. El fusese luat chiar de pe corabie. Uite. Cristofor. a zis Boris. stãtea la un prieten. Ia hârtia ºi scrie… ªi i-a dictat sã scrie o cerere pentru bursã… ªi apoi i-a dat altã hârtie ºi a scris ºi o cerere pentru un loc în cãminul studenþesc.I-a loc. i-a zis ea. îi netezea pãrul. . A mai lucrat la Sãrata Galbenã. Acesta s-a uitat la documentele lui. Mama îi pipãia obrazul. Nu spuneau nimic cã au stat la puºcãrie. a auzit cã secretara îl chema înapoi. a primit un apartament nou ºi nu avea rost sã lucreze departe de casã. Ion învãþa la Institutul agricol. la documentul de eliberare din lagãr. Era admis în anul doi. . A mai lucrat la câteva – 215 – . Tatãl vitreg. învaþã.

Ajuns la o vârstã venerabilã. Nicolae era deprins cu lucrul la pãmânt de mic copil. în Basarabia. Copiii trebuiau crescuþi. Bãtrânul era din bulgarii de la sudul Basarabiei. Tatãl lui.baze auto. era agricultor ºi avea vreo 10 hectare de pãmânt. A terminat Liceul industrial în 1939. Fusese ºi el preºedinte al unei asociaþii de deportaþi. Ovidiu Vasilescu În asociaþia noastrã. dar fãcuse ºcoalã româneascã. aveau de toate. lua parte la miºcarea naþionalã pentru independenþã. Nicolae Caireac s-a nãscut în 1918. unde le era gospodãria. vaci. dupã ce fostul preºedinte Mihai Moroºanu refuzase sã lucreze în aceastã funcþie. Þarul aducea neamuri strãine pe acest pãmânt numit Bugeac din toate pãrþile. Nichifor a avut patru copii cu Irina: Vasile. Cahul. pe Prut. Maria ºi Ecaterina. dar el nu putea uita calvarul sângeros sovietic. trecuse prin multe în viaþã. NICOLAE CAIREAC Onoarea este legea supremã în care sunt incluse toate virtuþile omeneºti. pãsãri. Nicolae. închinându-se strãinilor. am aflat multe din viaþa acestui venerabil om. Cu timpul familia s-a mutat la Leova. rãmas de la bunel. mic de staturã. anul Unirii cu România. Strãmoºii lui Nicolae venise demult pe acest pãmânt. inteligent. stând de vorbã cu bãtrânul. Acasã era mult de lucru. Aºa a fost soarta tuturor acelora trecuþi prin strunga KGB-ului. Þineau vreo 50 de oi. sociabil ºi înþelept. pe atunci jud. La început trãiau în Taraclia. Nichifor. Într-o zi. În acele vremuri nu toþi copii erau trimiºi la – 216 – . a foºtilor deþinuþi politici ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei române. ºi primiserã pãmânt de la þarul rus ocupant de teritorii strãine. dar rãmãsese cu adevãrat român. fãcuþi oameni de treabã. venea deseori un bãtrân de vreo 84 de ani. dar mereu se gãseau indivizi care îi aduceau aminte de biografia lui pãtatã ºi el înfuriat pleca la alt lucru. spre ruºinea multora care azi îºi bat joc de naþiunea în mijlocul cãreia trãiesc. dorind sã schimbe componenþa naþionalã ºi sã rãmânã stãpân pe aceste locuri furate de la români. vioi. Pentru iarnã era nevoie de multã hranã pentru animale. apoi pãrinþii l-au dat la liceul industrial din Bârlad pentru a avea o specialitate în viaþã. care a distrus milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. Mama Irina se ocupa cu gospodãria. Viaþa a trecut. cãci anii trãiþi aduc ºi înþelepciune. învãþaþi. ªcoala primarã Nicolae a terminat-o la Taraclia. în satul Taraclia.

Numai cei mai înstãriþi rãmaºi. aºteptând mana din ceruri. numai pentru aceea cã trãiesc mai bine decât alþii. cu încetul. Nicolae a lucrat în 1940 ca învãþãtor. Se fãceau ºi arestãri. lapte. fãceau ºcoala primarã ºi apoi rãmâneau sã lucreze în gospodãrie. cãci sovietele se stãruiau sã exproprieze pãmântul. trecând râul blestemat. Dupã venirea ruºilor în 1940. Dar totul s-a destrãmat. care erau încãrcate în trenuri ºi duse departe. Pãrinþii lui nu ºtiau ce sã facã cu toatã averea. În trei zile au ocupat Basarabia ºi s-a început o altã viaþã. în Basarabia s-a simþit lipsã de învãþãtori. se stãruiau sã se izbãveascã de griji. Celor judecaþi li s-a luat averea. Ceilalþi rãmâneau la gospodãrie. la 13 iunie 1941. În aer pluteau deja nourii rãzboiului. Cei ce plecau peste Prut îºi luau rãmas bun cu lacrimi în ochi de la cei rãmaºi. Acei cu cap erau trimiºi sã înveþe mai departe. carne. La Leova nu au fost arestãri masive ca în alte oraºe ºi sate. vitele ºi alte bogãþii. pentru cã trebuiau sã dea statului impozite multe ºi mari. Limba oficialã de stat era din prima zi rusa. moºieri ºi comercianþi au fost judecaþi pe 4 ani. acei cu tragere la învãþãturã. au fost daþi afarã din case cu familia. Averea se fãcea greu. erau dezorientaþi. cãci în oraºul Leova de pe Prut se încãrcau ºlepurile ºi vapoarele cu cereale ºi animale ºi se expediau în alte þãri. Nicolae a fost martorul retragerii armatei române ºi a populaþiei care dorea sã scape de sovietici. În ziua deportãrilor. cu anii. ouã. de bucurie pentru alþii. Primele zile a venirii ocupanþilor au fost zile de îngrijorare pentru unii. În casa lor. Pãrinþii lui Nicolai aveau un aparat de radio ºi ei au aflat primii vestea cã s-a început rãzboiul. sã nu vadã nimeni ºi sã nu sperie oamenii. Trebuiau sã ducã la magazinele statului cereale.studii. luau ce puteau cu ei. cãci mulþi se evacuaserã peste Prut. Mulþi ºtiau ce-i aºteaptã ºi au plecat numai cu niºte geamantane ºi sacoºe din prima zi. care au crezut în propaganda sovieticã. care se potrivea cu cea rusã. Sã lucreze în gospodãrie nu mai avea rost. când au nãvãlit în 1940 ruºii sovietici. lânã etc… În loc de carne. lângã bãtrâni. la – 217 – . Sovieticii aveau un acord cu germanii ºi le trimiteau multe din impozitele strânse cu forþa de la basarabeni. la Leova. Sovieticii nu au respectat acordul de trei zile stabilit cu România. fãcute cu sudoare mulþi ani la rând. Aici. care atâþia ani a despãrþit neamul românesc. Nicolae nu ºtia ruseºte. Unii dintre ei fuseserã comercianþi. încet. cã au supt sângele poporului muncitor. dar aºa. dar ºtia limba bulgarã din copilãrie. la Leova a fost liniºte. trebuiau sã dea vite. în Þarã. ocupând Basarabia chiar din prima zi. Nicolae s-a înscris fãrã frecvenþã la Institutul Pedagogic din Chiºinãu.

Dar totuºi era rãzboi. care era pe un an de zile. Oamenii treziþi din somn. care doreau sã scape de râia sovieticã. Sovieticii. Din Leova ruºii s-au retras. Dar ei erau acum prieteni cu nemþii. Mulþi fugeau mai ales când se – 218 – . de aceºti conducãtori cu minte redusã. avioanele vuiau între nori. Bombardamentele s-au început la ora 4 dimineaþa. Era un vãrcarm de nedescris. cãutau sã rechiziþioneze trãsuri. trupele sovietice îºi schimbau poziþiile. împãrþiserã Polonia. care îºi bãteau joc de oamenii. aveau trei camere. ºi le trimiteau spre Nistru. sã cucereascã Europa. înfricoºaþi de nopþile nedormite. Leafa de învãþãtor era micã. un beci bun. plin cu fructe ºi legume. care strigau. cerând ajutor. sã ducã “viitorul luminos” în lume. ocupaserã Basarabia ºi acum tãceau. atacuri ºi lupte între avioane. În oameni intrase frica. Toate se fãceau la Chiºinãu la secþia de vize. însã mai târziu cu câteva sãptãmâni. ºuncã afumatã atârnatã de grinzi. Mulþi þãrani vroiau sã plece în România. sub pazã ºi recrutând pe alþii în calea lor. 22 iunie 1941. vitele mugeau în ºoproane. Pregãtirile pentru rãzboi se fãceau ºi pe celãlalt mal al Prutului ºi nu treceau neobservate de sovietici. aºteptând înaintarea românilor. Mamele îºi plângeau soþii ºi copii rãniþi. Dar asta era numai pe hârtie. mai departe de Prut. iar sovieticii rãspundeau. alarmaþi de soarta familiilor lor. dimineaþa era frumoasã. cãci sovieticii îi împiedicau pe basarabeni sã plece. dar familia era toatã lângã pãrinþi ºi aveau ce mânca. cu soare. cãci era o familie de gospodari. umblau de ici-colo. În curte aveau ºoproane. tot ce le cãdea în mânã. zãpãciþi. pe care le pãºtea un bãiat prin lunca Prutului. erau ºi victime ºi rãniþi. nu le dãdeau voie. ducându-i cu oile. nu-ºi dãdeau seama ce se întâmplã. Românii au trecut Prutul. cu bubuituri. comisariatele militare îºi chemau recruþii… Au trecut câteva zile straºnice. unde trebuia sã te deplasezi ºi sã aºtepþi plecarea în baza unui acord între România ºi Uniunea Sovieticã. iar basarabenii puteau pleca în România. dar autoritãþile sovietice nu le dãdeau drumul. îºi încãrcau familiile. pregãtindu-se sã sarã în spatele lui Hitler. era Duminicã. speriaþi. luând cu ei pe recruþii bãºtinaºi. Rãzboiul era aºteptat de basarabeni. Dimineaþa au început sã batã tunurile de peste Prut. numai sã nu le lase duºmanilor sãi. totul pãrea o joacã. Ziua de 22 iunie a fost ca un trãsnet pentru poporul sovietic.Leova. când duba neagrã trecea pe lângã casele lor. În unele curþi cãzuse bombe. Ieri încã mergeau trenurile cu mãrfuri în Germania ºi azi Hitler a început rãzboiul. Cetãþenii din România aveau dreptul sã vinã cu totul în Uniune. ruºii s-au retras luând vitele oamenilor. grajduri pentru vite. Cu urale ºi strigãte de bucurie au întâmpinat populaþia pe militarii români. Ei nu se aºteptau la aºa ceva cu toate cã ºi ei erau gata sã facã aºa ceva. Bombele cãdeau din cer.

dar nimeni nu l-a întrebat nimic ºi aºa a – 219 – .înnopta. Ei se apropiau tot mai mult de Nistru. Basarabenii au fost scoºi din armata românã ºi trimiºi acasã. stârnind îngrijorare în sufletele oamenilor din Basarabia ºi din Regat. cu ce mai rãmãsese dupã jaful sovietic. Tinerii recruþi au luat-o îndãrãt pe la casele lor. nici apã. Frontul luase altã direcþie. Nici hranã. Lagãrul nu era aºa de bine pãzit ºi Nicolae s-a bãgat sub sârma ghimpatã ºi neobservat a luat-o pe drum spre un sat din apropiere. În 1943 fu trimis îndãrãt în þarã. dupã ultimatumul sovietic. împreunã cu alþi soldaþi demobilizaþi. Calea feratã distrusã încã nu fusese reparatã. cu care scotea apã din fântânile ce se nimereau în drum spre Ungheni. Era aici un lagãr înconjurat cu sârmã ghimpatã. apoi la Borogani. A fost trimis peste Nistru la Jmerinca. evreii. ºi repartizat în batalionul CFR-1. eliberând pãmânturile sale de duºmani. unde au fost trimiºi la punctul de filtrare sovietic. Nicolae avea o sticlã goalã. Acum militarii îi mai pedepseau pe cei ce-ºi bãtuse joc de ei în timpul retragerii armatei în 40. Mulþi dintre cei pedepsiþi mureau pe drum. Fãcea legãtura telefonicã cu România. foºtilor aliaþi. Nicolae rãmãsese acasã pânã în 1942 când a fost încorporat într-un regiment de CFR ca telefonist. Românii reîntorºi în Basarabia nu i-au luat pe front. numai Vasile avea deja casa lui la Antoneºti. lângã Stalingrad. Au ajuns pe jos la Ungheni. La Bucureºti apãruse un decret ca toþi acei ce fusese împotriva românilor. era cãsãtorit ºi avea ºi copii. la Focºani. cãci recruþii îi reþineau. pãziþi de santinele sovietice. þiganii ºi alþii sã fie duºi întrun lagãr în Transnistria. Toþi copii lui Nichifor lucrau în gospodãrie. legatã cu aþã. Nicolae. Aici ruºii i-au lãsat ºi au plecat repede cu familiile lor mai departe. La 23 august s-a încheiat armistiþiu între sovietici ºi români. nimeni nu le dãdea nimic. Li se luaserã uniformele ºi le-au dat haine civile. ºi acolo sã-ºi ispãºeascã pãcatele. Nimeni nu-i mai lua în seamã. Frontul era departe. cãldurã mare ºi drumul lung ºi greu. o luaserã pe jos spre Iaºi de la Focºani. lãsaþi la vatrã. Reîntorºi se ocupau cu gospodãriile lor. Aºa au ajuns la Iargara. peste Nistru. cu unitãþile din þarã. Aici îl chinuia o sete grozavã. undeva la Cotul Donului. Pe drum mai întâlnea câte un militar rus. unde se adunaserã vreo câteva mii de oameni. Ruºii câºtigase lupta la Stalingrad ºi acum se întorceau din nou spre vest. Împreunã cu ei erau ºi mulþi prizonieri de rãzboi aºteptându-ºi soarta. o înþelegere cã acum românii luptau împotriva nemþilor. cã nu erau doctori ºi nimeni nu se îngrijea de ei. Era varã în toatã puterea. cãci avea studii. În 1944 frontul Iaºi-Chiºinãu a fost rupt.

caldã cu smântânã ºi brânzã.Davai idi! l-a împins rusul. flãmând ºi însetat. .De ce.El a venit la tata ºi l-a rugat sã-l scape. L-au întrebat dacã ºtie cât e ceasul. Nu ºtia drumul. Copiii erau de vreo 11-12 ani. i-a zis el. ªtia cã Nichifor era prieten – 220 – . când se fãcuse pace. care toate au plâns de bucurie cã e teafãr ºi sãnãtos. trezit de stãpânã. În sfârºit Nicolae a mâncat mai bine dupã toate zilele flãmânde. l-a hrãnit pe el ºi copiii sãi cu mãligã. un cunoscut din sat. Ajuns. la Leova. a rugat-o sã-l primeascã sã înnopteze la ea. în sfârºit. Se fãcea deja searã.Bine. Cunoscutul Nicolae i-a spus o veste tristã: . . Lângã un sat l-au oprit doi soldaþi sovietici. nici satele. dar vorbea între bocete ºi Nicolae nu putea s-o înþeleagã. sã nu mã împuºte vreo santinelã.Davai siuda ceasî! Nicolae i-a dat ceasul. femeia îl aºtepta sã se întoarcã acasã. nu ne dau voie sã primim pe strãini în casã. la Leova. care þinea cãruþa ºi caii în curtea lor.Vreau sã beau niºte apã. Cu ele mai era ºi Nicolae. Drumul era plin de praf. rãmâi la noi peste noapte. Dar l-au prins jandarmii ºi acum îl cercetau. cã îºi fac de cap ruºii. s-au grãbit sã punã ceva pe masã. A plecat mai departe. În zori. lângã Leova. dar sã pleci în zori cã umblã ruºii ºi controleazã. Îi spunea câte ceva. Nicolae a luat-o spre Leova.Trebuie sã plec acasã. Vãzându-l murdar. Unul dintre ei s-a dat jos ºi i-a ordonat: . regretând cã nu-l ascunse. Stãpâna a pus masa. s-a hotãrât stãpâna. pânã el se spãla de praf ºi de sudoare. Nicolae singur vroia sã plece în zori. A ieºit stãpâna ºi i-a deschis poarta. . o luase spre sud. Era o cãldurã mare ºi el mergea fãcând dese opriri. care îndrumau unitãþile spre localitãþi din regat. Dupã ce ºi-a potolit setea cu apa rece din fântâna stãpânei. . . Mama a început sã-i povesteascã pricina. Surorile erau deja cãsãtorite. Mama plângea mereu vãzându-l aºa de slab ºi prãpãdit.Tatãl tãu e arestat! . ce s-a întâmplat. acasã a fost întâmpinat cu bucurie de mama ºi de surori. dar noaptea e periculos. El s-a oprit lângã o casã mai arãtoasã cu o gospodãrie mai bogatã ºi a bãtut în poartã. plângând. ªtia numai satul Sãrãteni.ajuns în sat. Bãrbatul stãpânei era pe front în Regat ºi acum. cãci de mult timp nu plouase. întreba Nicolae. a spus el. sã ajungã mai repede acasã. un om din sat s-a apucat sã le prade gospodãriile celor arestaþi. Când îi duceau pe þigani ºi pe evrei în lagãrul din Transnistria.

care nu mai aveau ce da. nici cãruþe. spunea el. grâu… bani. A stat la puºcãrie 11 ani.cu ºeful de post. Nicolae lucra învãþãtor ºi învãþa fãrã frecvenþã la Institutul pedagogic din Chiºinãu. . carne. în alt lagãr. El þipa ºi plângea de durere. Erau vreo 30 de oameni. Dupã moartea lui Stalin s-a întors acasã. cã atunci era foarte sever ºi românii nu glumeau cu hoþii. numai ca sã-ºi umple stomacul cu ceva. ouã. lapte. erau nevoiþi sã cumpere ºi sã predea la stat tot ce le era scris. La judecatã i-au dat 15 ani ºi 5 ani de “botniþã” (lipsã de drepturi). Nichifor. ca ei sã ia masa. Aºa i-a mulþumit lui Nichifor cã l-a scãpat de la moarte.Te rog. fiind flãmânzi ºi sub soarele arzãtor. Gospodãria a fost distrusã. Nichifor avea ceva bani ºi a cumpãrat vin ca sã-ºi aline setea. ºtir. La marginea unui sat santinelele i-au oprit. Lângã arestaþi trecea pe drum un om din sat. Aici. I-a adus un covor mare. care se chinuiau pe drumul lung pânã la Chiºinãu. dacã nu. a fost trimis sub pazã la Chiºinãu. Straja a terminat masa ºi sa întors la ei. spunea mama. – 221 – . care vindea vin. o lunã ºi jumãtate. Aveai nu aveai. când au murit. înconjuraþi de câteva santinele sovietice. Nichifor l-a ajutat sã scape din mâinile jandarmilor. Dupã un timp a trecut cu serviciul la Iargara. când þi se lua totul din casã. Pe atunci nu erau maºini. ªi cu toate cã oamenii mureau de foame.Cine a cumpãrat vinul? I-au bãtut cu biciul. împreunã cu alþii. ajutã-mã. Trebuia de plãtit la stat vestita “postavcã”. i-au împins într-o celulã la închisoare claie peste grãmadã. Unii. Beria. unde a lucrat pânã la pensie. ca tata sã-l dea ºefului de post. la umbra unui copac. era judecat la ani grei ca duºman al poporului. A fost transferat la Karaganda. Au trecut cu toþii prin foamea organizatã de sovietici în 1946-47. mai ales pe Nichifor care dãduse banii. la judecatã Mergeau pe jos. dar trebuia sã dai. Tata a luat covorul ºi l-a dus ºefului de post. cã mã împuºcã jandarmii. sute de mii de oameni. pentru cã nu mai putea lucra sub pãmânt. Ei au bãut ºi s-au ameþit. l-au numit paznic la baracã. Dar când au venit ruºii el s-a dus ºi l-a denunþat pe Nichifor cum cã colabora cu românii ºi cã i-a luat un covor din casã. Ajunºi la Chiºinãu. Familia lui Nichifor a trecut ºi ea prin multe. datoritã unui decret de amnistiere dat de alt cãlãu. Lucrând în minele de cupru din Djezcazgan ºi-a pierdut sãnãtatea. fiind scos din minã. Dupã arestarea tatãlui familia lui a avut multe de îndurat. urzicã ºi alte ierburi. frumos. A cumpãrat mai mult vin ºi pentru alþi oameni. totul era pe front. mâncând lobodã. Au observat cã oamenii sunt ameþiþi ºi au strigat: .

Au rude la Taraclia. îmbrãcat. Cu timpul au aflat – 222 – . închiºi în vagoanele pentru vite. Ecaterina. Trebuie de trãit. Întors acasã. ªi-au luat rãmas bun ºi trenul a luat-o din loc. încã în haine preoþeºti. s-au îmbrãcat ºi au fugit la Chiºinãu. Dupã câteva zile. unde s-au urcat în trenul care i-a dus la Chiºinãu. cu ochii în lacrimi. mama ºi fiul Nicolae. Ilie Idll. erau înscriºi pe listele culacilor “spre a fi deportaþi în regiunile nordice. agronom. lãsând-o pe mama la Chiºinãu. El le-a spus ce-i aºteaptã cu o zi înainte. când vedeau cum mureau copiii. Aflând ce-i aºteaptã.Uite mamã cum îi duc pe sãrmanii oameni la garã. cu capul gol. forþându-i pe sãteni. care fiind activist era însãrcinat cu deportarea. au întâlnit un camion cu acei nenorociþi deportaþi duºi la garã. Dar a trecut ºi asta. a zis Nicolae. Nicolae s-a întors singur la Iargara. i-a îndrumat soþia în altã direcþie. la sora lui. Lumea nu prea voia sã intre în colhoz. s-au spãlat. despre care se vorbeau lucruri straºnice. Un an de roadã bunã i-a fãcut pe unii sã uite de tragedie. Din casa mamei au luat multe lucruri. Au început deportãrile… Familia Caireac.activiºtii umblau din casã în casã. O sorã a lui Nicolae Maria. din ogradã –animale… Dar au scãpat. a venit soþia sa ºi i-a povestit cum a fost cãutat el ºi mama. era ºi un preot. Însã a venit o altã nenorocire. Ajuns la Zagora a aflat cã trenul cu deportaþi era încã în garã. Pe sovietici nu-i durea capul. Îi mai chemau la sovietul sãtesc ºi-i bãteau de le rupeau coastele. Activiºtii o întrebau dacã nu ºtie unde s-au dus. Riscându-ºi viaþa i-a gãsit în garã pe sora sa cu agronomul ºi copilul. Au stat vreo trei zile la Ecaterina. un evreu de treabã. au lãsat lucrul. fiind înscriºi în listele pentru deportare. ªi din nou Nicolae a avut noroc. unde mergând pe jos spre casa Ecaterinei. Aveau un vecin. Totul s-a liniºtit. aºa cum fusese ridicat din casã. aflase de la alþii cei asta. Nicolae cu mama erau în curte ºi fãceau lampaci pentru un sarai. ºi cu copilul au fost deportaþi la 6 iulie 1949. reci. spre nordul misterios. Învinuiþi cã au colaborat cu românii. Lucra cu teamã. Au plecat pe jos pânã la Borogani de acolo la Comrat. între oameni. sus. Era anul 1949. cu bocete de jale ºi strigãte care se rãspândeau în tot oraºul. activiºtii îºi fãcuse treaba ºi nenorociþii au luat drumul spre Siberia. sã predea la stat ultimul grãunte. trebuia sã lucreze. comsomolist. ducându-i pe acei sãrmani pe alte meleaguri. haine. Au ajuns la ora 6 dimineaþa la Chiºinãu. În maºinã. . S-a întors la lucrul sãu de învãþãtor. cu o fricã permanentã. împreunã cu soþul ei. Plângeau cu toþii. . bãtrânii de foamea care se rãspândise în toatã Basarabia. poate pentru altã datã.

au fondat Muzeul Memoriei Neamului.câte ceva ºi ºefii din secþia raionalã. A luat parte la fondarea Asociaþiei victimelor regimului comunist. condusã la început de Mihai Moroºanu. era pensionar. Nicu Dascãlu Andrei Stoica s-a nãscut în satul Antoneºti. S-au gãsit ºi duºmani invidioºi. Imperiul rãului. apoi dupã plecarea acestuia a rãmas ca preºedinte. respectat de mulþi. Dar Nicolae era stimat de pãrinþi ºi de elevi. mereu lãudat ce nu le plãcea altora. În 1999 s-a unit cu altã asociaþie de represaþi.Acest om. fiindcã lucra foarte bine. împotriva Moscovei. Au tãcut cu toþii cu toate cã în suflet unii l-ar fi mâncat de viu. încã pentru adevãr ºi dreptate. un om de treabã. comuna Ghizdita. cu un tatã care a fost duºman al poporului. Cãlãul Stalin murise demult. Nicolae trãia la Chiºinãu. mama Zamfira era casnicã. îºi fãcuse o cãsuþã micã pe Valea Dicescu. ales pe listele partidului – 223 – . Lua parte la manifestaþiile de eliberare naþionalã care zguduiau capitala. viaþa luase o altã întorsãturã. anul tulburãrilor în Uniunea Sovieticã. ºi acesta fost deþinut politic. sau cu mai multe… Strigãtele mele. cãci Nicolae era un specialist bun. se întorcea mereu în Piaþã agitând mai departe poporul. din pãrinþi þãrani. avea clasele cele mai bune în raion. O þintã care oricum. Tatãl Dumitru þinea o cârciumã în sat. putea fi împuºcat Cu un singur glonþ. . E un om onest ºi cu dreptate. a fãcut mai mult pentru ºcoalã decât voi toþi! Sã i se dea aceastã distincþie pentru munca lui cinstitã. Se ridica la tribunã. Pânã la urmã s-a gãsit un ºef de partid mai mare. a zis cel mai mare. A primit ºi titlul de “Învãþãtor emerit” dupã multe ciondãneli ºi certuri între ei. Eliberat. lua cuvântul împotriva veneticilor. A fost arestat ºi bãtut la miliþie. punându-le la dispoziþie sediul sãu. Aºa a ºi fost. jud. Vadim Pirogan. Ajuns la vârsta de 85 de ani luptã. Erau deja alte vremuri. Tatãl Dumitru mai fusese câþiva ani prin 1931-38 ºi primar în satul sãu. el care trebuia sã fie dus în Siberia. A venit ºi anul 1989. . care a adus atâtea nenorociri oamenilor. s-a destrãmat. Soroca. Cinci copii aveau ei. care ºi-a asumat rãspunderea ºi a hotãrât sã-i facã dreptate. þipau unii.Cum se poate una ca asta. pe care voi îl murdãriþi. Împreunã cu alt preºedinte. ANDREI STOICA Fiecare din noi era socotit bandit.

a fost chemat de organele de învãþãmânt sovietice ºi trimis director la ºcoala din satul Ghica-Vodã. dar ei au fugit de pe acolo. când au ocupat sovieticii Basarabia. Au fost duºi la Ijma. Cucu. Întorcându-se acasã. Ataman. Era împreunã cu alþi tineri. Andrei dupã ºcoala primarã în sat. Între aceºti tineri dornici de libertate. Când au dat nãvalã sovieticii ºi au ocupat Basarabia. Ojovanu. Trãdaþi de niºte cozi de topor.Naþional Þãrãnesc. au venit doi evrei cu arme de vânãtoare ºi i-au trimis cu caii la Drochia. au murit Cucu ºi Boris Camerzan. Învãþau la ºcoala moldoveneascã. În aceastã organizaþie se adunaserã aproape vreo 150 de tineri. Aveau pãmânt vreo 15 hectare. la comisarul militar. Pe fratele Andrei l-au prins. Andrei era la vie. În câteva zile satul se umpluse de armata sovieticã. peste Prut. lângã Drochia. aºa cã copiii erau învãþaþi cu munca grea a pãmântului ºi cu gospodãria de acasã. care ocupase þara. când basarabenii români au fost trimiºi acasã din ordinul comandamentului armatei sovietice. cu Gheorghe Cucereavâi ºi cu sora lui. A stat acolo pânã au venit românii. Þurcanu Vlad. Când s-a început rãzboiul. unde a fost pânã la 23 august 1944. Toþi moldovenii aveau teamã de noua orânduire. Unii din fosta conducere numitã de sovietici au fost arestaþi. care lupta împotriva sovieticilor. dupã ce li se luaserã caii pentru armatã. dar nimeni nu se gândea cã vor fi deportãri ºi arestãri. Dupã eliberarea Basarabiei de mareºalul Ion Antonescu. Soldaþii români le dãdeau pâine ºi alimente. în urma torturilor. de cai ºi cãruþe cu armament ºi furaje militare. În 1940. se evacuaserã în România. organizate de conducerea sovieticã. Chiriac. erau: Gheorghe Cucereavâi. condusã de învãþãtori evrei din Transnistria. învãþa particular la Liceul Ion Creangã din Bãlþi. În 1943 a intrat la ºcoala de subofiþeri de la Timiºoara. Camerzan ºi alþii. care schimonoseau limba românã de râdeau toþi de ei. unde a lucrat pânã în 1947. când a fost arestat. dar el a trecut Prutul ºi s-a ascuns la niºte neamuri. care luptau pentru þarã împotriva mãsurilor de asuprire a poporului român din Basarabia. au fost judecaþi la Chiºinãu de tribunalul militar din Odesa la 10 ºi 25 de ani de lagãr cu suspendarea drepturilor de cetãþean pe ani de zile. învãþa la seminar. regiunea Komi. nu ºtiau ce o sã fie mai departe. – 224 – . Ciobanu. cãci majoritatea foºtilor învãþãtori. Calistru. Încercase sã intre la Liceul Militar dar nu reuºise la examen la Chiºinãu. Cojocaru Trofim. cunoscuþi de la niºte cursuri pentru învãþãtori. învãþa la Liceul Seminarial de la Bãlþi. Andrei învãþa la ºcoala din Baraboi. lucrând. A intrat în organizaþia antisovieticã “Arcaºii lui ªtefan”. Aici.

dar au fost eliberaþi numai deþinuþii de drept comun. Statul sovietic avea nevoie de forþã de lucru ieftinã ºi se foloseau de deþinuþi ºi prizonieri de rãzboi. apoi. nu politicii. pânã a venit colonelul ºef. Doi copii ai lui au terminat Politehnica aici la Chiºinãu. inginer principal… Când venea vreun membru de partid trimis la lucru. dar el nu a recunoscut nimic de ce era acuzat. care au tras în oamenii din zonã. A fost judecat la 10 ani numai. Lecari ºi maiorul Solnþe care îl bãteau. ºi bãtãile au încetat. au avut mult de suferit. toþi aveau speranþe cã vor fi eliberaþi. Datoritã lui Adenauer. Andrei ºtia prea multe de metodele sovietice ºi alungat de acasã s-a întors din nou la Inta. când a murit cãlãul Stalin. Mulþi dintre ei au primit câte 25 de ani. A fãcut greva foamei. Dar au fost trãdaþi. Andrei a lucrat aici mult timp ocupând diferite funcþii-ºef de secþie. era numit în locul lui. la minele de cãrbuni sub pãmânt. la Vorkuta. prizonierilor de rãzboi. Erau trimiºi la spital. Aceastã grevã a cuprins toate minele din Vorkuta. care lua de la þãrani toate alimentele ce erau în gospodãrie. întorcându-se acasã. la Vorkuta. Aici a terminat Institutul de mineri.Primul congres al “Arcaºilor lui ªtefan” a avut loc la Nãduºita cu problema cum sã lupte împotriva “postavcei” – impozitul sovietic. unde îndreptându-se erau din nou trimiºi în minã. datoritã brigadierului Vlad Boico. Zakora. ca sã nu fie eliberaþi. în ce parte sã sape. A lucrat aici pânã în 1988. a fost numit ºef de schimb. cãci erau bãtuþi. dupã 42 de ani de exil. care dãdea direcþiile în minã. vina nu ºi-a recunoscuto. Dupã un timp a fost marchºeider. ucigând mai mult de 300 de oameni nevinovaþi. o filialã a Institutului de mineri din Leningrad. La început a lucrat în minã scoþând cãrbuni. ºi dupã câteva luni de muncã grea deveneau schelete. A luat parte la toate adunãrile patriotice ce se desfãºurau împotriva – 225 – . În 1954 Andrei a fost eliberat. care lucra la o casã de copii aici. Aici. Dar aici a fost chemat la NKVD la Drochia ºi i-au spus sã plece de bunãvoie. Pe anchetatorul Lecari l-a lovit cu scaunul la cap. altfel îi vor gãsi ac de cojoc. Anchetatorii lui Andrei erau Levcenko. preºedintele Germaniei capitaliste au fost eliberaþi ºi trimiºi acasã prizonierii de rãzboi. care fuseserã trecuþi în categoria de criminali de rãzboi. De la Ijma a fost dus în vagoane-bou la Inta. Al doilea congres a avut loc la Ghica Vodã ºi se discuta chestiunea despre organizarea luptei împotriva sovieticilor ºi atragerea în organizaþie a cât mai mult tineret. lucra mai uºor. În 1989 s-a întors la Chiºinãu deja pensionar. În 1953. primind apoi o bãtaie zdravãnã. a avut loc revolta deþinuþilor. Atunci conducerea a adus douã divizii de NKVD-iºti. Era cãsãtorit cu Maria Zaporojan. Mâncarea era proastã. Arestaþi. torturaþi. iar el era transferat ca adjunctul lui.

preºedinte al Poloniei. 2.statului sovietic pânã la Independenþa Moldovei. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactaþi de noi ca informatori. Partidul Socialist Polonez. pentru România Mare. prim secretar al Partidului comunist polonez. La acþiunile militare vor lua parte acei soldaþi care au stat pe teritoriul þãrii noastre (se are în vedere Uniunea Sovieticã n. sã nu se mai repete teroarea roºie! Directivele de bazã ale NKVD pentru þãrile din orbita sovieticã. Se va urmãri ca între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã sã nu se producã legãturi de nici un fel. care au distrus milioane de fiinþe omeneºti. respectiv soldaþii autohtoni. cu predarea lor ofiþerului nostru cu cel mai mare grad în ambasadã. Oameni din toate þãrile. numit de popor “Stalin al Poloniei” 1892-1956. invalizi. Întâlnirea cu aceºti oameni este organizatã de serviciul special desemnat în acest scop. fiindcã au avut alte pãreri. Informaþiile sunt preluate de cãtre ambasadã. Nu se admite stabilirea de relaþii între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã. A participat activ la formarea Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu. este. În acest scop trebuie folosite elementele opoziþiei militare. 3. de asemenea. în speþã. unde este membru ºi azi la o vârstã înaintatã. n. În acest document se aratã cine sunt acei care sunt. cu interbrigadiºtii. Cu mulþi din foºtii arcaºi a lui ªtefan eliberaþi ºi reîntorºi acasã are legãturi de prietenie. Este inadmisibil ca ofiþerii noºtri sã viziteze autohtoni la locuinþele lor. Moscova 2-6-1947 (Strict secret K-AA/CC 113 Indicaþia NK/003/ 47: 1. ajunºi bãtrâni.) înainte de a intra în Armata Kosciuzsko (Armata polonezã ce lupta de partea – 226 – . care nu s-au supus ºi au luptat pentru neamul sãu. prin organele serviciilor speciale. TEROAREA ROºIE Aceastã directivã a fost gãsitã în seiful din biroul lui Boleslav Bierut. iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. Se va accelera lichidarea cetãþenilor care întreþin legãturi neiniþiate de cãtre noi cu Partidul Comunist Polonez. au luptat pentru dreptate ºi adevãr. au rãmas puþini ºi datoria lor azi. este sã se ajute ºi sã se susþinã reciproc toþi. cu Armata de Acasã ºi alte asociaþii. cu Organizaþia Tineretului Comunist Polonez. inadmisibil ca simpli soldaþi sã stabileascã relaþii cu femei din rândul bãºtinaºilor. uniþi-vã. Acest document a fost publicat de multe ori în diferite ziare. Mulþi din ei nu mai sunt. 4.

10. Se va ajunge la distrugerea ei totalã. n. Se organizeazã ºi se urmãreºte ca funcþionarii aleºi ca deputaþi la congres sã nu-ºi poatã pãstra mandatul pe întreaga perioadã ce le stã în faþã. Se va urmãri cu stricteþe ca presa autohtonã sã nu transmitã date privind calitatea ºi sortimentul mãrfurilor ce ni se transportã. Nu este voie ca aceastã activitate sã se numeascã comerþ. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice în sensul ca acestea sã nu acorde acte doveditoare a proprietãþii asupra pãmântului. actele vor arãta doar calitatea de lot dat în folosinþã. Politica faþã de mica gospodãrie þãrãneascã urmeazã acest curs pentru a face gospodãria particularã nerentabilã. trebuie sã avem oameni care conlucreazã cu serviciile noastre speciale. respectiv în majoritatea uzinelor. 9.Armatei Sovietice pe teritoriul U.). 13. Se va urmãri ca funcþionarii de stat (exclusiv organele de securitate ºi din industria minelor) sã aibã retribuþii mici. 8. 5. Aceºti oameni trebuie cooptaþi. De la conducãtori de organizaþii locale în sus. se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare. Deputaþii nu pot convoca în nici un caz ºedinþe între întreprinderi. 6. 11. iniþiativele particulare trebuie eliminate cu desãvârºire. respectiv la cei care deþin funcþii de conducere (documentul gãsit în Cehoslovacia adaugã: mai puþin cadrele de conducere alese pe baza lealitãþii faþã de regimul socialist). Dacã nu existã altã soluþie ºi o asemenea ºedinþã trebuie convocatã. culturii. 7. Trebuie realizatã în mod accelerat unificarea tuturor partidelor întrun singur partid. se vor îndepãrta acei oameni care au activitate în legãturã cu proiectarea concepþiilor ºi avansarea revendicãrilor. dar niciodatã pe aceea de proprietate a deþinãtorului.R. n. având grijã ca toate rolurile-cheie sã revinã acelor oameni care aparþin serviciilor noastre secrete. Aceasta se referã îndeosebi la sfera sãnãtãþii. fãrã ºtirea organelor administrative locale. Se va acorda o atenþie deosebitã persoanelor cu capacitãþi organizatorice ºi cu ºanse sigure de popularitate. În toate organele de guvernãmânt. în poziþii de conducere se vor repartiza oameni desemnaþi de serviciile noastre speciale. Pentru fiecare congres se vor pregãti oameni noi ºi doar cei vizaþi de serviciile noastre secrete. 12. iar în cazul în care se opun. Dupã aceea trebuie – 227 – . Trebuie neapãrat menþionat faptul cã e vorba de schimburi de mãrfuri. Unificarea organizaþiilor de tineret trebuie fãcutã rapid. justiþiei.S.S.

Ele pot lucra doar la punerea în practicã a hotãrârilor ºi atât. trebuie organizat ca agricultura sã nu poatã asigura aprovizionarea cu alimente a þãrii. În cazul în care ar interveni o rezistenþã mai mare din partea þãranilor. Este permisã doar realizarea acelor invenþii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele – 228 – . Trebuie fãcut totul ca hotãrârile ºi ordinele – fie acestea cu caracter juridic. În legãturã cu activitatea bãºtinaºilor care sunt purtãtori ai unor funcþii de partid. astfel încât sã devinã imposibilã întoarcerea lor în anturajul iniþial. Trebuie organizat ca numai acei conducãtori sã fie avansaþi care executã impecabil problemele cu care au fost însãrcinaþi ºi care nu le analizeazã depãºind cadrul activitãþii lor. oficii ºi instituþii. indiferent de tipul de armã. inovatorilor. organizarea de excursii. repartizarea mãrfurilor deficitare. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii în nici o problemã. Trebuie acordatã o mare atenþie inventatorilor. consemnându-se orice cercetare valoroasã. sau administrative trebuie create asemenea condiþii. Sindicatele din uzinã nu pot exercita nici o influenþã asupra activitãþii din uzinã. 21. Cadrelor militare autohtone li se pot încredinþa poziþii de rãspundere în locuri unde deja sunt plasaþi oamenii serviciului special. În cazul fiecãrei acþiuni armate ºi cu ocazia tragerilor cantitatea muniþiei va fi controlatã permanent ºi cu seriozitate. Dacã nici aºa nu se ajunge la rezultatul scontat. 17. trebuie redusã împãrþirea mijloacelor de producþie repartizate lor.începutã colectivizarea. 23. Trebuie fãcut totul ca anumite cazuri sã fie discutate concomitent de mai multe comisii. discutarea cererilor de pensii ºi împrumuturi. ca aceºtia sã fie compromiºi în faþa angajaþilor. 16. 20. de stat. 14. concomitent cu creºterea obligaþiilor de predare a cotelor. Trebuie þinut sub observaþie fiecare institut de cercetare ºi laborator. economic sau organizatoric – sã fie nepunctuale. 15. însã nici una dintre ele sã nu aibã drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excepþie cazurile ce vizeazã industria minelor). ca de exemplu: organizarea odihnei în concedii. justificarea unor puncte de vedere ºi decizii ale conducerii politice. Sindicatele trebuie sã fie ocupate cu alte probleme minore. respectiv dezvoltatã ºi sprijinitã activitatea lor. dar fiecare invenþie trebuie înregistratã cu consecvenþã la centru. 22. programe culturale ºi distractive. 18. 19. astfel ca necesarul sã trebuiascã acoperit prin import.

33. 31. În oraºele reconstruite sau nou construite nu se mai admit în locuinþe spaþii excedentare. Trebuie acordatã o mare atenþie ca nu cumva în oraºe sã existe reþele de apã nelegate la reþeaua principalã în cartierele în curs de reconstrucþie sau nou construite. 28. 27. Documentele cuprinzând datele cu privire la valoarea ºi descrierea invenþiei nu se publicã. trebuie organizatã vânzarea acesteia în strãinãtate pe valutã Vest. Nu se vor înlãtura cauzele fenomenelor în discuþie. Dacã o invenþie a devenit cunoscutã. Reconstrucþia obiectivelor industriale ºi construcþia celor noi se va face având în vedere ca materialele reziduale sã fie dirijate în depozitele de apã ce ar putea folosi drept rezerve de apã potabilã. 29. Canalizãrile vechi neracordate ºi fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. observaþiile ce au fost expuse. trebuie notate propunerile. 32. 25.care au indicaþiile noastre speciale. care ar putea folosi la adãpostirea pe o perioadã mai lungã a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. Nu este permisã realizarea acelor invenþii care ar asigura creºterea producþiei de produse finite ºi. Trebuie de avut o mare grijã de toate proiectele de fabricaþie în industria minierã. Trebuie popularizate discuþiile cu muncitorii care se ocupã de probleme actuale legate de producþie. În uzine trebuie iniþiate diferite ºedinþe ºi conferinþe profesionale. 26. însã nu se admite nicidecum scãderea numericã a personalului ºi nici funcþionarea normalã a aparatului birocratic. Trebuie extinsã birocraþia statului în cel mai înalt grad în toate domeniile. – 552-46). respectiv cele care criticã trecutul ºi problemele locale. Luãrile de poziþie ale conducerilor bãºtinaºe pot avea coloratura naþionalã sau istoricã. dar acestea nu pot duce la unitate naþionalã. respectiv în întreprinderile indicate în mod spe- – 229 – . pe motiv cã e prea costisitoare în þarã. micii meseriaºi ºi micii industriaºi sã primeascã doar astfel de materii prime ºi utilaje inferioare ºi depãºite care sã împiedice producþia de calitate. respectiv autorii acestora. paralel cu aceasta. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbatã (mai puþin cele cuprinse în îndrumãrile N. 30. Preþul acestor mãrfuri sã fie mai mare decât preþul produselor similare ale întreprinderilor de stat. 24. Este admisã critica activitãþii organelor administrative. scãderea producþiei ºi a extragerii de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. Întreprinderile proprietate personalã. Toate datele ºi documentele privitoare la valoarea ºi descrierea amãnunþitã a invenþiei vor intra în posesia noastrã.K.

dar ºi cel al ceremoniilor de înmormântare.S.) sau au luptat alãturi de noi în timpul rãzboiului. al educaþiei religioase.R. Din ºcolile elementare. Trebuie acordatã o atenþie deosebitã bisericilor. n. Activitatea culturaleducativã trebuie astfel dirijatã ca sã rezulte o antipatie generalã împotriva acestora. Se va insista pe lãcomia ºi rãutatea oricãrui rege. – 230 – . conþinutul predicilor. 34. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut sã serveascã binele þãrii. 36. dar mai ales din licee ºi facultãþi trebuie sã fie înlãturaþi profesorii de valoare care se bucurã de popularitate. În ºcolile de specialitate trebuie introdusã specialitatea îngustã. de specialitate. în cazul în care este nevoie de o intervenþie armatã. cântecelor. imediat trebuie pornitã împotriva ei o campanie de acuzare a naþionalismului ºi ºovinismului. A se împiedica aprovizionarea bunã a pieþei interne. Pe plan local este interzisã apariþia unor opere despre acei bãºtinaºi care înainte de revoluþie ºi în perioada celui de-al doilea rãzboi mondial au trãit la noi (în U. indiferent cât de îndepãrtate sau inaccesibile ar fi.. În munca de propagandã trebuie implicaþi ºi bãºtinaºii.S. n. pe efectul nefast al monarhiei. folosindu-ne ura care existã împotriva acelor organizaþii.cial. iar la licee sã se opreascã predarea limbilor latinã ºi greacã veche. având un nivel de pregãtire slab sau mediocru. difuzarea unor manifeste din care sã rezulte ponegrirea naþiunii ºi culturii noastre ºi îndoiala faþã de înþelesul contractelor încheiate cu noi. a logicii ºi geneticii. dar totodatã ar stãrui asupra controlului activitãþii economice a conducerii oficiale. Se va da o atenþie deosebitã construcþiei ºi reconstrucþiei drumurilor. 38. locul rezistenþei sau al concentrãrii forþelor reacþionare sã fie accesibil din toate pãrþile. a cãilor ºi reþelelor de legãturã. ºi pe lupta poporului asuprit. Dacã se constituie o organizaþie care ar sprijini alianþa cu noi. arhivele. E necesar sã fie puse sub observaþie tipografiile bisericeºti. îndeosebi nemþii) ºi care sã popularizeze lupta pentru socialism. Aceasta trebuie fãcutã în felul urmãtor: profanarea. ca. monumentelor ce ne aparþin. Sã se analizeze diferenþele dintre materii. sã fie redusã cantitatea de material documentar. Trebuie sã fie iniþiatã organizarea unor acþiuni cu caracter artistic sau sportiv care sã sãrbãtoreascã lupta bãºtinaºilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ruºii. a filozofiei generale. distrugerea cimitirelor. 37. 35. podurilor. 39. Locurile lor trebuie sã fie ocupate de oameni numiþi de noi.

cei ce provin din cele mai joase categorii sociale. care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemulþumirea angajaþilor. indiferent cât de mici. care au ucis zeci de milioane de fiinþe – 231 – . cei care nu sunt interesaþi sã se perfecþioneze la nivel înalt. cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului. “MAI BINE MORÞI. Se interzice judecarea sau chiar criticarea publicã a acelor conducãtori numiþi de cãtre partid. În cazuri drastice se recheamã din funcþie. Trebuie ca reprezentanþii opoziþiei sã fie închiºi. Se va încerca prin toate mijloacele racolarea acelor opoziþii care se bucurã de stima populaþiei bãºtinaºe. ci doar graþiat. 41. condamnatul nu va fi judecat.40. nu va avea loc reluarea procesului. Dacã nu cedeazã. 44. 42. aflând de crimele sãvârºite. trebuie compromiºi prin campanie de denigrare. La sfârºit. fiind numiþi în poziþii similare sau superioare. socialismului. Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice. 43. se admite doar cu condiþia ca acel caz sã fie considerat o greºealã judecãtoreascã. Însã pânã astãzi nu a avut loc procesul crimelor înfãptuite de criminalii comuniºti. care vor fi þinute sub acuzaþia de “înaltã trãdare”. Dacã aceastã reabilitare devine inevitabilã. Se aduc la cunoºtinþã publicului procesele acelor persoane cu poziþie de conducere (în primul rând din cadrul armatei. Trebuie ca la facultãþi sã ajungã cu prioritate sau în mod exclusiv. ci doar sã obþinã o diplomã. Se va cãuta ca acei care lucreazã în diferite funcþii. sã fie schimbaþi ºi înlocuiþi cu muncitori cu cea mai micã pregãtire profesionalã. DECÂT ROBI LA SOVIETICI” Iohann Urwich Au trecut zece ani de când cãlãii fasciºti au fost judecaþi ºi pedepsiþi la Nurnberg ºi o lume întreagã ºi-a dat seama cine au fost ei. industrializãrii. trebuie puºi în funcþii de conducere ºi þinuþi în evidenþã drept cadre de rezervã pentru perioada schimbãrilor ulterioare. Înainte ca ei sã se întipãreascã în conºtiinþa maselor. serviciilor importante. 45. trebuie lichidaþi prin aºa-numite “întâmplãri neprevãzute” sau închiºi sub acuzaþie de crimã de drept comun. ministerelor. necalificaþi. respectiv autorii judecãþii greºite nu vor fi convocaþi. E o acþiune ce atrage atenþia maselor populare. Trebuie împiedicatã cu orice preþ reabilitarea celor condamnaþi în procese politice.

Mi-am ºters gura cu mâneca buºlatului ºi i-am rãspuns celui care ma întrebat. Cred ºi sunt sigur. Iohann Urwich s-a reîntors în România. În aceste clipe îmi veneau în minte versurile lui Vasile Alecsandri. nu mai sunt în viaþã. ºtergându-mi buºlatul murdar de praf. trecând Prutul la Ungheni. începutã la 22 iulie 1953. cãpitan de plai”. paralizând producþia cãrbunelui din URSS luni de zile. numit în lagãr “Ferry”. dupã aceea am repetat acelaºi lucru ºi în limba rusã. Unul dintre aceºtia a fost Iohann Urwich. nãscut în România. alþii sã mã compãtimeascã. dar unii dintre ei au reuºit sã lase memorii. Fiind deþinut politic în URSS.omeneºti nevinovate… Astãzi mulþi din acei martiri care au supravieþuit holocaustului roºu. împreunã cu alþii. cã majoritatea din membrii comisiei au avut impresia cã am înnebunit. La Iaºi ofiþerii sovietici l-au predat comisiei române. greva din lagãrele sovietice din Vorkuta. întâi în limba românã. fiind apoi judecat din nou la 25 de ani de lagãr. reprezentanþi a tuturor þãrilor. la Moreni. în care se spune: Bãtrânul Dan ferice. Nistrul trece ªi-n aerul Moldovei se umflã pieptu-i rece. se duce.Ce faci acolo? Ridicându-mã în picioare.Am sãrutat pãmântul României. cãci în vata dinãuntru se aflau câteva sute de foiþe de þigarã. Comitetul de grevã a fost format din deþinuþi. iar unul dintre ei m-a întrebat: . cu judecarea multora dintre deþinuþi pe un termen de 25 de ani de osândã. pentru cei vii ºi cei morþi. – 232 – . În trilogia sa “Fãrã paºaport prin URSS” el scrie: Ajuns înaintea comisiei. pe care erau notate toate datele care m-au ajutat sã scriu aceastã cronicã. cãrora le-am promis acest lucru. când lagãrele de muncã forþatã din aceastã regiune au încetat lucrul în mine. am pus bagajul jos. am sãrutat pãmântul României. Iohann Urwich a fost în acel vestit comitet al grevei. morþi sub ochii mei în lagãre. Dar în 1956 mulþi dintre ei au fost eliberaþi datoritã Cancelarului German al RFG. ca ºi comisia sovieticã la reîntoarcere sã aibã ce povesti. am cãzut în genunchi ºi fãcându-mi cruce. care era comoara vieþii mele. Unii au început sã zâmbeascã. sã scrie cãrþi despre cele petrecute în lagãrele din Imperiul Rãului. mãrturii. a cãror cetãþeni erau acolo deþinuþi politici. El a fost un neamþ. rãmaºi pe pãmântul sovietic. tocite pe bãncile ºcolii din “Dan. Greva a fost înãbuºitã de diviziile NKVD-ului cu vãrsãri de sânge. Conrad Adenauer. . Mi-am îndeplinit jurãmântul dat faþã de camarazii de soartã. Puþini au ºtiut ºi ºtiu astãzi despre aceastã grevã de la Vorkuta. a luat parte la prima grevã generalã din URSS. dupã moartea cãlãului – Stalin.

ºi ochii plini de jale Cu drag privesc prin lacrimi podoaba þãrii sale. SCRISOARE DESCHISà DOMNULUI LEONID BREJNEV.ªi inima lui creºte. codul sovietic. Popescu ºi alþii ca ei. pentru rãscoala în grup contra statului la 25 de ani. Mã închin în faþa ºi memoria acestui om care a iubit atât de mult noua sa patrie. au ajuns din nou în închisorile ºi lagãrele comuniste din România. numai pentru motivul cã au cerut respectarea drepturilor omului. care a avut loc în IulieAugust 1953 în lagãrele de regim special din Vorkuta. dupã moartea lui Stalin s-a sperat la o comportare mai omeneascã. Atunci fraþi români. tirania ºi moartea lentã. cine suntem noi? Iohann Urwich a fost nevoit sã plece din România în RFG. Johann Urwich. România. κi pleacã fruntea albã. am fost condamnat la 18 septembrie 1953 de Tribunalul din Vorkuta în baza paragrafului 58. aliniatul 11 ºi 14. care ºi-au bãtut ºi îºi bat joc de neamul sãu. smerit îºi face cruce ªi pentru totdeauna sãrutã ca pe-o moaºte Pãmântul ce tresare ºi care-l recunoaºte… M-am îndreptat spre camionul care mã va conduce spre o destinaþie necunoscutã. membru în comitetul de cinci în conducerea grevei politice de mai sus. Din cartea lui Iohann Urwich “Fãrã paºaport prin URSS”. Oamenii nu mai puteau suporta cruzimea. Sãrmanul îngenuncheazã pe iarba ce strãluce. care s-au reîntors în patrie dupã prizonieratul ºi lagãrele sovietice. pe care i-am reprezentat în prima grevã politicã din URSS. Cum. deportaþi ºi prizonieri de rãzboi. Eu. în lagãrele sovietice numite Ferry. aceastã – 233 – . nãscut în România. îmi permit sã Vã transmit un salut de bun venit din partea foºtilor deþinuþi politici. Cuþitul ajunsese la os. Mã consider ºi astãzi responsabil faþã de deþinuþii ce au fost uciºi în lagãrele din Vorkuta de trupele NKVD-ului. cetãþean al RFG-ului. ei care urlau ºi urlã ºi azi cã-ºi iubesc la nebunie neamul românesc? Alãtur aici scrisoarea lui Iohann Urwich cãtre Leonid Brejnev. Mã întreb cine sunt acei Ionescu. Mulþi din acei români. de originã germanã. ei români neaoºi. PRIMSECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE Cu ocazia vizitei Dumneavoastrã oficiale în Republica Federalã Germania.

lagãrul a fost încercuit de douã divizii speciale. susþinând cã soldaþii sovietici nu ar fi tras în oameni fãrã de apãrare.7 a bazinului carbonifer Vorkuta începe greva generalã.7 hotãrãºte sub presiune pe data de 31 iulie ieºirea din lagãr la lucru. În ziua de 23 iulie în lagãrul Nr. orele 9. care este adevãrul. contra semnãturã. În ziua de 26 iulie 1953 soseºte comisia de anchetã a Comitetului Central al Partidului ºi al Guvernului cu împuternicire semnatã de preºedintele Sovietului Suprem al Uniunii K. E.50. pe de altã parte însã înãsprea condiþiile de viaþã în lagãre. procurorul general al Uniunii Sovietice. declarând prima grevã politicã din istoria Uniunii Sovietice. lagãrul Nr. conducerea grevei politice este arestatã. cãreia i se alãturã din orã în orã toate celelalte lagãre din regiunea polarã de Nord a Vorkutei. Conducerea comisiei o avea generalul de armatã Maslenikov. Guvernul sovietic arunca pe de o parte vina pe Beria. tiranie ºi bestialitate din miile de cazuri din acele lagãre. în calitate de reprezentant al Guvernului (fost acuzator sovietic în procesul de la Nurnberg). Întâi. prizonierii din Vorkuta s-au hotãrât sã le aducã la cunoºtinþã. apoi pe data de 1 august. Oamenii din primele rânduri ºi-au – 234 – . trupele NKVD de sub comanda ºi sub privirile procurorului general Rudenko trag direct în lagãr. am avut dreptate. Pe cale paºnicã. locþiitor al ministrului de Interne ºi membru supleant în CC pe Uniune. Dupã tratativele duse cu procurorul general Rudenko. mina Nr. Voroºilov ºi secretarul Pegov. Majoritatea prizonierilor ne-au reproºat “capitularea”.2. Ea avea ºi scopul de a arãta ºi popoarelor din afara cortinei de fier.speranþã a fost înºelatã amar. între dânºii chiar ºi foºti ofiþeri superiori sovietici. Sã nu se uite cã între timp.12-14-16 un soldat sovietic împuºcã doi deþinuþi. cunoscãtori de Drept Internaþional. în oamenii ce aºteptau sã li se facã dreptate. A. cei ce nu s-au încrezut în NKVD. aduse din Uniune. Douã memorii sunt prezentate comisiei. având ca ajutor pe R. Dar numai dupã 24 de ore s-a dovedit. Admiþând cã responsabilii Uniunii Sovietice nu cunoºteau stãrile din lagãrele de concentrare. împreunã cu circa 20 de experþi din NKVD. conducerea grevei politice din lagãrul Nr. care treceau dintr-o zonã în alta în incinta lagãrului.2 din mina Nr. Autoritãþile Sovietice îºi aratã însã adevãrata faþã încã înainte de a ajunge comisia guvernamentalã de cercetãri. deportaþilor ºi prizonierilor de rãzboi. al doilea descria numai zece cazuri de violenþã. Aceste memorii au fost înaintate comisiei de cãtre toate lagãrele de pe traseu. Primul conþinea cererile deþinuþilor politici. cã noi. Rudenko. Memoriile au fost întocmite de un grup de 16 juriºti de diferite naþionalitãþi.

1973 Johann Urwich AFGANISTAN – LALEAUA NEAGRà (300 de sicrie din metal cu moldoveni au fost aduºi din Afganistan. Turcmeni. se va zice cã mint. Lituanieni. etc. Oare crimele din Vorkuta care nu au încã 20 de ani de vechime. domnule Brejnev. aºa cum duºmanii apãruserã fãrã sã fie vãzuþi. De 28 de ani. Ruºi. soþi. ºi dacã au fost traºi la rãspundere ºi anume când ºi cum! Sper cã nu vã veþi spãla mâinile ca Pilat din Pont. Români. – Freundeskreis Bundesrepublic Deutsch. ci au înecat totul în sânge. Dar nici Rudenko ºi nici ajutoarele sale nu s-au înduplecat. aici în Germania se mai judecã încã procese. Vã mulþumesc anticipat. Polonezi. Cu procesul înscenat conducerii grevei politice din lagãrul Nr. sau cã fac propagandã anticomunistã. Au murit taþi. Un rãspuns personal puteþi dispune sã-mi parvinã pe adresa: Rumanisch-deutsche Studiengruppe e. Estonieni. fraþi ºi copii. nu se pot judeca pentru a afla adevãrul! la Nurnberg Germanii au fost acuzaþi de crime contra umanitãþii chiar de acuzatorul sovietic Rudenko. puteþi însã da o declaraþie oficialã. daþi un rãspuns prin radio. 1 mai. Alexei ºi Ivan erau deja morþi. Ce pot sã spun? Dacã spun adevãrul. Unguri. rãspunderea întreagã cãzând pe noi. deschizând un foc intens. în care sunt acuzaþi oameni de crime petrecute în timpul rãzboiului. 7 sunt oprite toate procesele în curs ºi înglobate în unul singur. culcaþi fãrã viaþã pe bolovanii – 235 – .land – D – 8011 Vaterstetten. Gloanþele ºuierau din toate pãrþile. Acolo sus au fost înconjuraþi pe acel podiº unde aºteptau elicopterul. Domnule Brejnev. Mai mult. Ucraineni. Zugspitzstrasse 27. La sosirea mea în RFG mi s-a pus întrebarea dacã ºtiu cum. cei din lagãrul 2. Dumneavoastrã. sau prin presã. 2. câþi ºi în ce fel au fost asasinaþi oamenii la mina 29. mina Nr. mina 7. Lupta a început pe neaºteptate. ªi în Uniunea Sovieticã s-au dezbãtut astfel de cazuri. Germani.) I Pe platou între stânci erau trei: Alexei. care întârzia. Numai Dumneavoastrã o puteþi face. arãtându-ºi pieptul gol. Evrei. Iar la 1 august 1953 sub privirile aceluiaºi Rudenko au fost asasinaþi oameni nevinovaþi în lagãrele sovietice din Vorkuta. Ivan ºi Petru. arãtând cine sunt criminalii. dacã se ºtie (cãci trebuia sã ºtiu!) cine a fost tras la rãspundere pentru asasinatul din lagãrul 12-14-16 ºi lagãrul 29.rupt cãmãºile.V.

cu miºcãri de pisicã. sãrind peste bolovanii ascuþiþi. cu câteva zile în urmã. ca sã ajungã la ea. fusese ucis. în luptã fusese ucis comandantul lor. se tãvãlea fleaga lui Alexei însã. Lângã corpul lui Akim stãtea un tinerel. Akim. în aceºti munþi stâncoºi. erau tot mai aproape de el. contrar voinþei sale. care mureau de gloanþele lor. Petru vroia sã bea mãcar o înghiþiturã de apã. Sânge pentru sânge! Oamenii deveniserã rãi la suflet. dar fleaga lui era pustie. care cu puºti vechi din alte timpuri. sã-i ducã în lagãrul lor. Îmbrãcaþi în halate. care de mult trebuia sã fie aici. trãgând din pistolul sãu automat. de care nimeni nu avea nevoie. contrar adevãrului. sã-l chinuie… Se rãzbunau acum ca rãspuns acelor soldaþi care. curge sângele… Duºmanii se apropiau. pietroºi. Poate ivirea imediatã a elicopterului. idealuri minciunoase.însângeraþi cu corpul deja acoperit de praful mãrunt. petrecut în aceºti munþi strãini. duºmani. care nu trebuia nimãnui. sã-ºi potoleascã setea. suriu. Soldaþii nu se puteau stãpâni. dar în sufletul sãu mai trãia acea ultimã speranþã în acel elicopter. ucigându-i pe toþi. vinovatul acestei tragedii. dar ele reveneau din nou în mintea lui. sângele lui. cum un soldat de al lor a împuºcat un afganez dupã ce prietenul sãu. El alunga aceste gânduri. îi era jale ºi de ai sãi ºi de aceºti duºmani bãrboºi. strãini lui ºi cercul morþii se strângea tot mai mult. cruzi. – 236 – . crunt. distruserã satul lor. pentru libertatea neamului sãu anume aici. primele lupte. vreo zece oameni înarmaþi care cu pistoale automate. femei. Oamenii nu mai puteau fi stãpâniþi… Mâna dreaptã a lui Petru e rãnitã lângã umãr. dar gloanþele erau pe sfârºite. li se spunea multe despre ajutorul frãþesc acordat acestui popor. el a vãzut mulþi bãieþi murind ºi începuse sã se îndoiascã de aceste vorbe. de vreo 14-15 ani. Începea sã înþeleagã acel adevãr. Numai Petru era încã viu. feþe ce doreau rãzbunare. Petru vedea feþele lor înrãite. Nu departe. sângeros. acest noian de sânge ºi suferinþe? El nu putea uita. totul devenise indiferent. fire simplã de þãran. O orã întreagã mergea acest rãzboi în aceºti munþi sãlbatici. pentru pace… dar aici era un obiºnuit rãzboi. Sângele vãrsat cere din nou sânge. la vreo câþiva metri. pârjolind fãrã milã. trebuia sã ieºi de dupã bolovani. ºi asta însemna moartea. bãtrâni. copii. straºnic. Duºmanii se apropiau tiptil înaintând atenþi. Vroiau sã se rãzbune. Soarele era sus de tot. El se întreba mereu – Cui îi trebuia acest rãzboi. adus de vântul fierbinte. Erau mulþi. În timpul unui an întreg. El nu mai credea în salvarea sa. În aceste ultime minute el ºi-a adus aminte de zilele petrecute pe acest pãmânt strãin. dar vroiau sã-l prindã viu ºi el ºtia aceasta. cu turbane pe cap. Lui. Ei l-ar fi ucis deja. El înþelegea cã acei afganezi luptau pentru dreptul lor la viaþã. Încã acolo. lupta pentru eliberarea lui. acasã. Petru nu mai avea nici o nãdejde de a scãpa.

care murea neºtiind de ce ºi pentru ce. Acest tablou întipãrit în minte îl chinuia mereu pe Petru. îl întreba ceva. Acasã în frumosul sat înecat în verdeaþã. târându-se pe platou… Undeva sus. lacrimile curgeau din ochii lui. Privire lui s-a abãtut pe acest pãianjen. aducând fricã ºi suferinþe oamenilor. “Iatã aºa ºi pe mine mã vor strivi peste o clipã…” În faþa ochilor a plutit Leana. pe toþi. dar care ºtia cã aceºti munþi stâncoºi. goi. la care copilul nu rãspundea. Nu prea înaltã. vãzând din nou acei munþi. ochii arzând de urã ºi de dispreþ. Una era Leana. conducerea fãrã cap. toate veneau din inima acestui copil. albastru ca ºi la el acasã. în Basarabia. el nu ºtia altã limbã decât a lui. care dorea sã scape de soarta sa. În faþa ochilor sãi a apãrut un pãianjen. Soarele continua sã strãluceascã. acum trebuia sã moarã departe de pãmântul sãu. Petru nu iubea pãianjenii. fata care-l aºtepta acolo. în cerul albastru s-a auzit zgomotul unui motor. ieºind de dupã bolovani. îi strivea mereu. Douã fete se scãldau în apele limpezi ºi curate ale Prutului. sã încãlzeascã ºi sã râdã de toþi ºi de toate ce se petreceau acolo jos. Cu mâinile întinse în jos. teribil… Fiodor striga la el. subþiricã. Un lichid suriu a ieºit din el. sãlbatici. iubirea. Acum el îºi aºtepta duºmanii care se apropiau încet de el. sunt ai lui ºi asta e þara sa. care încã nu ºtia ce-i viaþa. care-ºi apãrau pãmântul lor. de mama sa. înjurând totul ºi pe toþi: patria care-i trimetea sã moarã fãrã rost. cu o ultimã speranþã. strãini lui. pe ºefii sãi care îºi agãþau medalii de tinichea. acolo unde râul întoarce spre Bãlãureºti. departe. la mii de kilometri de satul sãu. pe acest pãmânt pietros. El nu vroia sã moarã. Ochii lui cãutau pe cerul albastru curat.… El nu avea nimic împotriva acestor bãrboºi. cãci el înþelegea cã se întâmplase ceva straºnic. dar Petru luând o piatrã la strivit. – 237 – . dar totul zadarnic. trãindu-ºi zilele de azi pe mâine. El stãtea aºteptându-ºi sfârºitul. suri. el stãtea aºteptându-ºi verdictul. miºcânduse când la dreapta. el nu putea uita ochii copilului. dar continuau sã ucidã ºi sã moarã singuri. cu pãrul lung ºi negru… I-a plãcut. Soldaþii luptau. Unde e ea acum? Ce face? Simte ea cã lui i-au rãmas ultimele clipe de viaþã? Petru ºi-a ridicat capul. când la stânga. Ultimele împuºcãturi… Petru a aruncat pistolul. înºiraþi într-un lanþ fãrã sfârºit. vroia sã trãiascã. cerul albastru ºi acel soare fierbinte ºi nesuferit. îndreptându-se undeva. înjurând straºnic. Ei s-au cunoscut pe malul Prutului.Buzele lui strânse. în halatul murdar. ura. privirea rea de pe obrazul copilãresc.

i-a zis ofiþerul. neprietenoºi. Ei se apropiau ca o haitã de lupi.Bine. plini de jale. a raportat sergentul. A murit ºi Petru Mocanu… . vrei sã pleci în concediu acasã pe o sãptãmânã. vei pleca. El trebuia sã plece în concediu. în tãcere. acel care din cauza unei reparaþii întârziase sã vinã pe platou. s-au uitat la el lung. douã ore în urmã. De staturã mijlocie. sã-ºi pãstreze viaþa. Du-te Iacob ºi fã tot ce trebuie. pãcat de el.. dar nu dorea asta… ªtia cã pentru tot ce au fãcut ei pe acest pãmânt strãin nu poate fi iertare. Pe teritoriul regimentului aterizase deja elicopterul. În Moldova… .Petru a murit? Nu se poate. cine nu ar fi dorit sã scape de aceste meleaguri ºi mãceluri mãcar pentru o sãptãmânã. aºa cum sângele vãrsat al acestui popor era prea mult ºi nimic nu-i putea plãti preþul. ºi simþind lacrimi amare pe faþã. s-a îmbrãcat repede. sfârºitul unei vieþi strãine. acasã. sã uite de toate… .Au murit încã trei. . Rãspunzând la salutul sergentului. . El a vãzut încã obrazul mamei sale cu ochii triºti. lângã o masã veche. aºteptând elicopterul. Au fost înconjuraþi de duºmani ºi Petru a fãcut sã explodeze grenada… Elicopterul a sosit prea târziu.Sergent Manu. Pe aceste pãmânturi el lupta al doilea an împreunã cu ºeful unitãþii. a zâmbit sergentul. . unul în Moldova... în strâmtoare. a tras de inel… întorcându-se cu faþa spre cer… II Sergentul Iacob Manu a fost chemat de comandantul unitãþii. inspira tristeþe ºi dezamãgire. – 238 – .El putea sã se predea. crezând cã ºeful glumeºte. toþi la Moscova. În mica cãsuþã fãcutã din bârne ºi scânduri. uitându-se peste geam la lanþul munþilor suri. Noi îþi vom da ºi o însãrcinare. a spus încet comandantul. bun soldat a fost.A murit azi pe podiº. eu vorbesc serios.Nu-s împotrivã.Cine-i din Moldova? a întrebat Iacob neºtiind nimic de cele întâmplate. a strigat Iacob. . stãtea comandantul. puternic. Noi îi trimitem acasã pe cei cãzuþi la datorie. a continuat ºeful. l-a întrebat el în sfârºit. dimineaþa pleacã avionul. pe care ºtiu cã o vei îndeplini cu cinste. cu adânci brazde pe obraz. înnegrit ca mai toþi cei de la sud. Voi împlini orice ordin. simþind prada.Iacobe. ªi adevãrat. . Obosit.

morþi fãrã vinã. a fost întâmpinatã de soarele vesel ºi strãlucitor. Obrazul era complet distrus. tot ce au gãsit pe platou. de ce mor nevinovaþi aceºti tineri frumoºi. nu-i ajungea aer. În ultimul drum spre casã… Acolo erau deja câþiva soldaþi care se uitau la prietenii decedaþi. care îºi îndeplinea planul fãrã a se gândi cã-ºi înmormânteazã fii sãi… Sergentul Manu cu încã trei soldaþi stãteau în mijlocul lor nedorind sã vorbeascã. tineri. Ceva îi stãtea în gât. nu-i va mai îmbrãþiºa. Soarta l-a pãzit mai mult de un an ºi iatã. fiecare se deosebea prin frumuseþea sa ºi nimeni nu vroia sã creadã cã nu mai sunt. îl îneca. de atâta roadã – 239 – . mâna stângã ºi o bucatã din piciorul drept erau alãturi. urã. Iacob stãtea amãrât uitându-se la tot ce mai rãmãsese din prietenul sãu de ieri. Corpurile lui Ivan ºi Alexei erau întregi. un picior. când totul chema la viaþã. În mintea lui se nãºtea aceeaºi întrebare care-i muncea pe toþi: cui îi trebuia acest rãzboi. supãraþi ºi triºti. Nimeni nu va mai vedea chipurile lor.Sergentul Manu a ieºit abãtut – încã un pãmântean de-a lui a fost ucis… Sãrmanul Petru. III Mama Maria s-a sculat de dimineaþã ºi. erau culcaþi în aceste sicrie din zinc fãcute de o fabricã. care parcã se simþeau vinovaþi de cele întâmplate. Iacob ºi-a descheiat gulerul cãmeºii. ieºind pe scãrile prispei. Minunatã era aceastã duminicã. Cireºul atât de iubit de Petru se rupea de atâta belºug. puternic. Un pic mai departe. În sufletul lui creºtea un val de furie. sãrind pe crengile copacilor sãdiþi încã de tatãl lui Petru. bucãþi din corp. i se fãcuse rãu. i-au îmbrãcat în uniforme noi ºi i-au depus în sicriele de zinc. înalt. puternici. Pãsãrelele ciripeau vesel. Prietenii i-au spãlat. nu va ºti cum au murit ei… 17 vieþi omeneºti. Sã fie blestemat acest rãzboi! Sergentul s-a îndreptat spre locul unde îi pregãteau la drum pe cei uciºi. Mâini. împotriva acelei naturi sãlbatice din jur ºi chiar împotriva oamenilor. Culcaþi pe o fâºie de cort însângeratã. învelit într-o pânzã de cort erau acele bucãþi care înainte se numeau Petru Mocanu. urmãrit de privirile triste a foºtilor prieteni ºi soldaþi. aducând jale. bãiat frumos. s-a ridicat în aer. 17 tinerei. acel bãiat vesel ºi vioi. protest cãtre toþi ºi toate din jurul sãu. ieºit deasupra vârfurilor copacilor pãdurii de la marginea satului. acum nu mai e. doliu. ei rãmânând aici ºi aºteptându-ºi soarta. pe pãmânt strãin? Cine-i vinovat? Se întreba el. tristeþe ºi suferinþe fãrã sfârºit?). nu-i ajungea ochiul stâng. A doua zi “Laleaua Neagrã” (aºa numise soldaþii pe acel avion care-i ducea pe acei nenorociþi acasã.

. Dar totul era deja pregãtit ºi fiert ºi prãjit. lipsa de multe… nopþi fãrã somn. Mama Maria se uita întrebãtor la ei. el ºtie locul.Unde-i? A strigat ea.Mamã Maria. Rãzboiul. ca ºi viaþa ei în viitor. dar în curte nu era nimeni. lângã casa matale s-a oprit o maºinã. “Unde-i el? Unde-i Petru? Ce. din metal. . Mama Maria. dar nu mai târziu. Iatã va veni Petru ºi se va bucura de atâtea cireºe… mã voi întoarce de la bisericã ºi voi face niºte aluat pentru niºte colþunaºi cu cireºe. s-a întors spre maºinã ºi a vãzut acel sicriu sur. doar în telegrama primitã era scris cã vine acasã în concediu…” Putea sã fie ºi azi ºi mâine… poate peste o sãptãmânã. cu fricã de ceva straºnic. maºinã militarã. îmbrãcaþi în uniforme noi ca de sãrbãtoare.A sosit. strecurându-se printre oameni. frumos. Lacrimi grele curgeau din ochii lui. se gândea mama Maria. pierderea bãrbatului pe un front necunoscut. sub acoperiº. sã ai aºa fecior… cuminte. tremurând. Ca ºi mai înainte… Cu paºi repezi ea a trecut prin portiþã. scoþând hârtia din buzunar o arãta la toþi. cred cã a venit Petru. Faþa mamei s-a luminat de bucurie ºi. sur. se gândea ea. uitându-se în pãmânt. foametea. ferindu-se de privirea ei. simþind bucuria întâlnirii. cã tare îi plac lui Petru. cautã cheia de la casã. acea telegramã cititã ºi rãscititã de atâtea ori. Mai mult de un an nu lam vãzut.nemaivãzutã de mulþi ani. Ce bine e sã trãieºti pe aceastã lume. aºteptarea scrisorilor de acolo. Ea s-a întors cãtre soldaþi: . uitându-se în lãturi.Da unde-i Petru? Bunã ziua! Iacob ºi cei doi soldaþi tãceau. uitându-se în ochii lor cu teamã. tot acolo. nopþi fãrã somn ºi aºteptãri.Petru? Nu se poate! Doar iatã telegrama ºi. ca un fier roºu. dar nu putea. – 240 – . a ieºit din bisericã. Lângã casa ei era o maºinã mare. ºi eu încã n-am dovedit sã fac tot ce am dorit. Cred cã e în curte. Sergentul Iacob Manu a încercat sã-i spunã ceva. în care el povestea atât de puþin… Mama Maria stãtea lângã altar ºi mulþumea lui Dumnezeu cã bãiatul ei vine acasã. . mâine trebuie sã vie. Ea vãzuse puþinã fericire în viaþã. n-a venit? Nu se poate. ªi atunci ceva a trecut prin inima ei. a sosit. totul era adevãrat. Ea fugea spre casã parcã avea aripi. Un obraz prietenos a împins-o de la spate: . Da. cã Domnul i-a ascultat ruga ºi cã îl va vedea teafãr dupã un an întreg de suferinþe. Azi. acoperitã cu foaia de cort. Lângã ea stãteau trei soldaþi. Ei tãceau.

stãruindu-se sã o liniºteascã. dar el singur tremura de soarta ei. . a pus mâncare ºi vin pentru soldaþi. de ce mã pedepseºti.” AUDIENÞA Petru a fost chemat la securitate. cu capul chel. Ofiþerul a învârtit telefonul ºi a vorbit cu cineva. – . Mama Maria asculta povestirile despre fiul sãu. Prin telefon. nu se poate. ºi l-a arãtat. niciodatã nu-l va mai vedea. el a zãrit aºezat pe scaun. care l-au pomenit pe fostul soldat. gândind de ce el cheamã. plângând în hohote. dar cuvintele nu mai ajungeau la ea. Sergentul Manu ºi soldaþii doreau sã plece mai repede de aici. Pentru a doua zi. timid. îmbrãcat într-un costum sur. cum ºi ce s-a întâmplat. Poporul strâns împrejur tãcea. mort pentru o þarã strãinã lui ºi pentru niºte idealuri minciunoase. Sicriul l-au dus în curte. aducându-ºi aminte de toate cele fãcute de el în rãstimpuri… Sã fi greºit cu ceva. Lacrimile i-au uºurat suferinþele. El nu mai este! Acest gând pãtrundea în inima ei. explodând grenada… Ea asculta. se gândea el mereu? Poate am spus ce nu trebuia? Dar cine m-a vândut? A venit la ora douã fix. l-au aºezat sub nucul de aceeaºi vârstã cu Petru. lacrimile curgeau ºiroaie. cu camere în dreapta ºi în stânga. l-a întrebat militarul de planton.Nu. Ea asculta cuvintele lui Iacob. Auzise prea multe de la oamenii din satul sãu despre aceste camere… . unii lãcrimau. pe strada lui Lenin. – 241 – . s-a auzit de acolo. din aceastã curte plinã de lacrimi. în marea clãdire a rãului. lângã o masã neagrã. dar mama Maria a scos o mãsuþã micã cu trei picioruºe din casã. Petru s-a ridicat pe cele trei trepte ºi a pãºit pe un coridor lung. cum a murit el ca un erou.Mi s-a spus sã vin ºi sã sun pe acest telefon. care se întorceau acolo. Aºa sicriu nu venise niciodatã la ei în sat. Doamne? Ce rãu am fãcut eu? ªi a cãzut în genunchi pe drumul prãfuit.Du-te în camera numãrul cinci! I-a spus el. doarme acum în acest sicriu de zinc. . S-a oprit în faþa camerei cinci ºi a bãtut la uºã. mintea ei ºi se întreba: “De ce el? Pentru care pãmânt a murit fiul meu? Cui îi trebuie acest rãzboi? Ea i-a condus pe soldaþi la drum. Pãºind pragul. unde îi aºtepta acel rãzboi sângeros ºi gloanþele fierbinþi al unui popor strãin dornic de libertate. un om grãsan.De cine aveþi nevoie. ºi ea niciodatã. Un val de praf a înghiþit maºina cu cei trei soldaþi. parcã se temea sã nu-ºi murdãreascã mâinile. Sergentul Manu a ridicat-o ca pe un copil.Intrã. la ora douã… Ziua ºi noaptea Petru s-a frãmântat. însã înþelegea numai una – cã el nu mai e în viaþã.

te ajutã sã devii om.La istorie.Cine n-ar vrea sã lucreze într-un oraº atât de frumos. portretul marelui revoluþionar Dzerjinski. o sã mã trimitã undeva. i-a spus omul cu rãmãºiþe de pãr sur pe cap.Ei. tovarãºe Petru…? . rãspunse Petru. . în spatele civilului.Ada.Da. . . Ce-ai zice de aceastã propunere? ªi omul în costum sur îºi întinse picioarele sub masã. tovarãºe. altfel nici nu te-am fi chemat aici sã stãm de vorbã… Avem încredere în dta. învãþ. ceva ce Petru nu înþelegea. ºi ºtii prea bine – 242 – . care-l priveau pãtrunzãtor. Unde mã va trimite rectoratul. bursã. vezi… Noi am putea sã te ajutãm. se simþea ceva sinistru. albaºtri. totul e normal. eºti caracterizat pozitiv. Dar. sã poþi învãþa mai departe. a zis Petru. la aspiranturã… Eºti de la þarã. Unde ai de gând sã lucrezi? .Eu nu mã îndoiesc de asta. dupã doi ani termini facultatea. Petru se simþea timid în aceastã camerã cu pereþii goi. În camera goalã. cu un singur portret pe perete. rãspunse Petru.Dar nu doreºti sã rãmâi în capitalã? Sã poþi trãi aici. totuºi. dar nu depinde de mine. dar simþea o primejdie… . a rãspuns Petru. la voi? Cum merge învãþãtura? . fãcând sã scârþâie scaunul. în centrul de culturã. . rece. Du-ta eºti student la universitate.La ce facultate? . îþi dã cãmin.Eu sunt Griºcenko.Eu îmi fac datoria.Ia loc. îmi voi face datoria. a bufnit el.Nu ºtiu. ai vrea sã rãmâi în capitalã? . sã fie profesor la o ºcoalã bunã ºi sã fie plãtit bine… .Noi ºtim asta. Totul depinde de tine… .Eu învãþ bine. asta n-ar fi rãu. pãrinþii lucreazã în colhoz. În primul rând eºti comsomolist. Mai ales cã eºti istoric. . cu niºte ochi bulbucaþi. de lucru o sã mi se dea. ºi despre dta se spune cã nu eºti bãiat rãu.ªi cum e pe acolo. ºtiu cã sunt oameni de treabã. .ªi ce ai de gând sã faci mai departe.. vreau sã devin un profesor bun. fãrã nici un covor. sã fiu stimat de elevi ºi de oameni. i-a rãspuns Griºcenko. . Aºa cã ai o datorie sfântã faþã de statul care te învaþã.

ca poporul sã trãiascã liniºtit. aproape toþi comsomoliºti… . Dar ei citesc cãrþi scrise de naþionaliºti. . – 243 – . oameni care s-au luptat cu noi cu armele în mâini. . spune Griºcenko. poate sunt conduºi de cineva. pot fi uºor influenþaþi. cã dta ai putea sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu ºi dificil. Unii citesc aºa literaturã. urgii. Ei au trãit bine atunci.Eu îmi voi face datoria pânã la capãt.câþi oameni s-au jertfit pentru ca noi sã trãim bine. nevoiaºi… Dta eºti ucrainean? Întreabã Griºcenko. eu înþeleg ºi vã admir.Cum stai cu prietenii. sunt buni camarazi. de ce ar vrea sã-l ajute. Dar cred.Da. sã doarmã în pace. Oare puþini au fost în aceºti ani? Culaci. . îºi bãteau joc de cei sãraci. Coºbuc. care simpatizeazã încã fostul regim burghez. colo… El nu putea sã se dumireascã ce vrea el. cã aici au rãmas mulþi români. nu pot sã mã plâng a rãspuns Petru.Nu ºtiu. sã nu-i lãsãm în pace. fãrã experienþã. comploturi… Trebuie sã înþelegi. oare e rãu cã tinerilor le place poezia sau cã citesc mai mult decât alþii? Întreabã Petru. asta nu e rãu. cãutând sã-l înþeleagã totuºi pe omul care stã în faþa lui ºi umblã de ici. sã-i ajutãm sã înþeleagã ce fac. citesc ºi reciteazã versuri din poeziile româneºti de ale lui Eminescu. în ultima vreme avem unele informaþii cã la universitate se simte un curent de naþionalism românesc. Ei. chiar ºi Goga… Pe noi ne neliniºtesc aceste apariþii în mijlocul tineretului nostru studenþesc. mai cred cã se poate schimba ceva ºi întoarce la ce a fost.. cã el parcã… nu are nevoie de nimic… dar ar vrea sã trãiascã mai bine… . dimpotrivã. . Iatã.Asta încã nu înseamnã nimic.Poate sunt ºi de ãºtia.. sunt încã tineri. încotro bate. Organele noastre totdeauna s-au bazat pe tineret… Iatã cã zi ºi noapte lucrãm.Nu. jucându-se cu creionul în mâini. eu ce pot sã spun? Eu nu sunt printre ei. poate ºi azi lucreazã pentru el.Nu. continuã Griºcenko. împotriva marii Rusii… ªi noi ar trebui sã ºtim cine sunt acei care tulburã pacea în þara noastrã… Poate ei nici nu-ºi dau seama de rãul care-l fac. . sã nu-ºi îndeplineascã jocurile sale. poeziile sunt chiar frumoase. Ce spui dta de asta? . mã stãrui sã-mi fac treburile mele. care erau întotdeauna împotriva noastrã. rãspunse Petru. terminã Griºcenko. nu pot sã spun nimic. întreabã Griºcenko. Cui îi trebuie necazuri. Sunt bãieþi de treabã. cum se poartã cu dta. oameni care doreau sã distrugã Uniunea noastrã… Noi trebuie sã-i ºtim. nu te obijduieºte nimeni.

chiar ºi cei necunoscuþi… Între ei sunt ºi duºmani de-ai noºtri.O. chiar am vãzut pereþii vopsiþi din nou peste acele lozinci. care s-au cam scofâlcit… El a înþeles acum ce vrea Griºcenko. ei îºi pot croi drumul mai uºor în viaþã. Numai ca dta sã fii de acord. Noi am dori ca dta sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu.Da. Numai sã vrei.Eu credeam cã eºti ucrainean. dar ce trebuie sã fac? întreabã stingherit Petru.. rãspunse Petru. Noi avem nãdejde cã dta ne-ai putea ajuta foarte mult. Uite s-a gãsit ºi o fatã. Petru nu rezistã.Vezi. Înveþi de toate. eºti bãiat de la þarã. una sau douã. dar se descurcã mai uºor decât cel venit din sat.Cum pot sã vã ajut? Eu nu mã pricep în lucrurile dvs. poate ei vor sã-i înroleze pe cei mai slabi de fire în rândurile lor. cã nu existã ideologie mai înaltã. ªi ei nu sunt mai deºtepþi decât dta. îºi pleacã ochii. . se uitã la ghetele sale. ªi ei sunt… se mai gãsesc… Fiindcã nu poate fi totul bine în nici o þarã… ei se folosesc de asta… E uºor sã-l arestezi pe unul. Nimeni nu se naºte învãþat. ochi de ºarpe viclean. dupã familie. Asta o fac duºmanii noºtri. e doar un serviciu provizoriu. dar pe toþi nu-i poþi bãga la dubã… Noi trebuie sã ºtim cine este cel – 244 – . dta trebuie sã înþelegi. chiar ºi cu avansarea în serviciu. comunistã. ºi dtale nu þi-au plãcut aceste lucruri. eu sunt moldovean! Rãspunde Petru. cunoscuþii. nu e nimic dificil.Vezi.Bine. pe care noi dorim sã fie în toatã lumea? ªi Griºcenko îl fixeazã cu ochii sãi pãtrunzãtori. aici sunt mulþi studenþi orãºeni. ei au alte posibilitãþi. . . . Noi nu cerem mult de la dta. Oare puþine cazuri au fost? Noi trebuie sã fim atenþi. Avem posibilitãþi ºi nu-i uitãm pe acei care ne-au ajutat la greu. am auzit..Nu. construim viitorul acestei uriaºe þãri. . E situaþia destul de încordatã la Universitate. se gândea el. Noi te vom ajuta cu aranjarea cu lucrul. ne luptãm pentru biruinþa socialismului în lume… Oare dta nu eºti de acord. Unul ca dta nu prea ai ºanse în viitor. De ce sora dtale e ucraineanã? Dar asta nu înseamnã nimic. .Asta nu înseamnã cã dta o sã te ocupi toatã viaþa cu asta… Nu. mai dreaptã decât a noastrã. Trebuie sã fii atent la tot ce se petrece în jurul dtale. Ce auzi. care au scris niºte lozinci cu vopsele pe pereþii universitãþii. sã ne ajuþi… . niºte lozinci murdare… Ai auzit despre asta? Îl întreabã Griºcenko. . pe altul. dar în suflet mergea o luptã între cinste ºi ideea de a vinde pe cineva… Trebuie sã scap de aceastã belea. ce vorbesc prietenii. relaþii între pãrinþi.

ce vorbesc… Poþi sã iei de la ei literaturã… româneascã… Iatã.Bineînþeles.Aºa puþin! . o sã pot eu? E cam împotriva firii mele. noi trebuie sã ne izbãvim de aceºti oameni. Nu te îngriji.O. ce citesc ei. Unii sunt ºi ei comsomoliºti… Ce gândesc ei. sã fie fericiþi.Stai! Am uitat sã-þi spun! Totul rãmâne între noi. trebuie sã asculþi ce vorbesc tovarãºii. care au fost duºi în Siberia… Iatã de ce avem noi nevoie de ajutori. … Peste cinci zile. cã nu putem totul rezolva singuri.Nu ºtiu. ce citesc. nu-i nimic straºnic! Totul se face pentru patrie. copii. de foºtii burghezi.Iatã.O sã încerc! Numai o datã! . asta-i – 245 – . El tulbura liniºtea ºi minþile studenþilor. . atunci cine ne-ar ajuta? . trebuie sã-i cunoºti mai bine. la universitate învaþã un student. El cu familia au fost deportaþi. care nu doresc ca oamenii sã trãiascã bine. l-am dat afarã. e din acei culaci. cine-i nemulþumit de noi. eu n-am nevoie de nimic. Bâtcã. nu vorbi cu nimeni despre… E treaba ta ºi a mea! . nu… Gândeºte-te. cum se comportã. Uite ce trebuie de fãcut. noroc! Poþi sã te duci! Dã sã-þi iscãlesc permisul. noi ºtim mai bine de ce are nevoie un bãiat tânãr ºi… apoi fiecare om care lucreazã… trebuie recompensat. . tulburã minþile ºi îºi gãseºte ajutoare din acei slabi cu duhul… ªi mulþi se molipsesc din aceste cãrþi scrise de români. Þurcanu… Dabija… îi cunoºti? . acum nu mai e acolo.Nu. . nu cine ºtie ce. Petru e din nou aici. unul Moroºanu. pentru viitorul luminos în aceastã lume de capitaliºti. rãspunse Petru. de regimul sovietic. ªi dacã nu comsomolul cu bãieþii lui. Acolo la voi sunt niºte bãieþi: Ungureanu. cu cine prietenesc… un fleac… ce mai vorbã. Noi nu te forþãm. Oare nu vrei sã trãieºti bine. rãspunde agitat Petru. E datoria ta! Vino peste cinci zile la mine. sã ai o familie bunã.ªi ce ar trebui sã fac? . . cam aºa… Vii la noi odatã în cinci zile. foºtii boieri… Uite. venea în fiecare zi la monumentul lui ªtefan cel Mare ºi punea flori… E un naþionalist român. o viaþã pe care tu o meriþi.O. Petru se ridicã ºi se îndreaptã spre uºã. Uite telefonul meu… Îmi suni ºi eu te primesc… fãrã rând… Hai. mi se pare Mihai.principal care lucreazã.Lasã. Ba mai mult.Bine. Noi o sã te ajutãm sã fii om. . înclinã capul Petru. îmi dai telefonul… Noi o sã ne îngrijim de ceva bani pentru tine… . Întâi.

amândoi erau mulþumiþi. îl durea inima. dupã care se vedeau fraþii sãi. numai la asta se gândea. Sovieticii stãteau prin aceste locuri cu frontul mai mult de douã luni ºi reuºirã sã mobilizeze deja mulþi din tinerii moldoveni. Toþi ar fi vrut ca acest mãcel sã se sfârºeascã aici. sus. strãlucitoare pe bolta cerului nemãrginit. O ultimã speranþã mai rãmânea – sã reziste atacurilor sovietice. Unde se ducea el. Aºa lui Petru i-a crescut burta. Noaptea era cu lunã plinã. Dorinþa sa arzãtoare era sã ajungã acolo.treaba noastrã. Trupele germane ºi române dupã o înaintare aprigã. cu vitezã. paznici pentru ai apãra viaþa ºi sãnãtatea… SÂNGELE APà NU SE FACE (În amintirea acelor eroi care nu au dorit sã lupte împotriva neamului sãu românesc). Lucra.. strângându-i puternic mâna. la graniþa asta nenorocitã care ani la rând a despãrþit neamul. profesorii prieteneau.. alþii au scãpat teferi. în deal. El nu a mai putut ieºi din acel cerc vicios în care l-a aruncat soarta. vãzând cum unitãþile germane – 246 – . când sergentul Primakov îl lãsase sã-ºi facã datoria pânã dimineaþã la punctul indicat. Unii au suferit mult de pe urma lui. continua. cu pierderi mari. Sã nu zicã ruºii cã a furat-o. a venit mâine ºi aºa… mulþi ani la rând aducând informaþiile cerute… Anii treceau. nu mai mulþi. are o secretarã frumoasã ºi bãrbaþi tineri. A venit azi. deoarece îi repartizau în diferite plutoane câte unul-doi. Rãzboiul. un pistol – mitralierã. Arma. Pe cei bãnuiþi de simpatie faþã de duºmanii þãrii nu avea rost sã-i þii acasã lângã tine. l-a condus pânã la uºã. Ion ºi-a pãrãsit postul dupã miezul nopþii.. La revedere! ªi Griºcenko a ieºit de dupã birou ºi. e ºef de birou ºi cap de familie. era bine privit în liceu. elevii îl stimau. ºi-o lãsase acolo. În aceste douã luni de când fusese luat de acasã în armata sovieticã. De fiecare datã când nu se gândea la ai sãi. avea o nevastã iubitoare ºi gospodinã… Îºi fãcea treaba ºi el… ºi Griºcenko. la malul Prutului. unde îºi fãcea serviciul. el a rãmas la lucru în capitalã. însã. care pânã acum scãpaserã de urgia rãzboiului. Nu aveau mare încredere ruºii în moldoveni.. sã-i împiedice pe ruºi sã treacã Prutul. a fost aranjat la un liceu bun. dar au ajuns departe de baºtinã. frumoasã. Iatã cã se întorsese de unde pornise – la pãmântul strãbun. de armã nu avea nevoie. Petru nu a putut ieºi din aceastã mocirlã. Dar aceastã nãdejde slãbea zi cu zi. la Prut. acum se retrãgeau mereu.

. dovedise pânã la rãzboi sã-ºi înjghebe o gospodãrie frumoasã. Gheorghe. Armata sovieticã – dimpotrivã... în aer plutea miros de iarbã crudã. era Prutul. Podul ºi beciul erau deja pline.. se bucura el. sã se rãzbune pentru cele suferite... pipãind cu picioarele cãrãruºa. „Am ajuns.. Vestea despre nenorocire o primirã toamna. în sfârºit”. mai împuºcau – 247 – ... Iar pãduricea era tot mai aproape – se vedeau deja copacii de la margine. mai ales când putea sã se rupã de grijile gospodãriei. Se zorea de ziuã.. mi-a rãmas doar o þârã”. Se ºi vedea – ca o patã neagrã pe câmpul verde-verde. Fusese luat la rãzboiul crâncen ºi se prãpãdise pe pãmânt strãin. Înainta cu bãgare de seamã. ba.. Ocolea drumurile. Mai rãmâneau o sutã cincizeci de metri pânã la pãdurice. Tata era un om înalt. îºi eliberase deja pãmântul þãrii sale ºi acum încerca sã urmãreascã duºmanul pânã în bârlogul sãu ºi sã-l distrugã cu totul. Roada era deja strânsã. fiecare bulgãre. Doamne! Armata trebuia hrãnitã.. Tatãl sãu. Pânã la râu erau vreo cinci kilometri. drepþi ca niºte dungi negre ce þi se înãlþau spre bolta cerului. Oºtenilor li se fãgãduise multe – numai sã reziste.. Ion se îndrepta spre Prut.. undeva lângã Harkov.. îi apãsa umerii ºi inima. locul care sã-l ascundã de ochiul duºman... Liniºtea adâncã a nopþii – o liniºte ca de mormânt. Simþea ºiroaiele de sudoare cum i se preling pe sub tunicã. cu o cãsuþã ridicatã pe o coastã de deal.tot mai des dau înapoi.. lãsând poziþii dupã poziþii. la marginea satului. unde trebuia sã ajungã.. purta mustãþi.. în sfârºit. Mergea încet. râul pe care el îl trecuse înot de zeci de ori încolo ºi încoace. însã soldaþii ºi ofiþerii nu mai credeau în nimic. la câþiva metri.. Din sat pânã la râu erau vreo cinci kilometri. unde cizmele se înfundau adânc în colb. Chiar dacã mai aveau un pod totuna n-ar fi de ajuns. Luau totul cu sila.. ºi pãduricea de pe malul apei. dar ruºii. „E chiar aproape. Pânã la þintã... Nemþii mai plãteau ceva bani pentru ce luau. Dupã pãdurice. obrazul rotund pârjolit de soarele fierbinte întotdeauna era ras la timp. cu umeri largi. Nu mai trãia. Apoi au sosit „eliberatorii”. oprindu-se la fiecare zgomot auzit. pânã la Prutul visat.. Dinspre râu adia rãcoritoare prospeþimea zilei noi. Trecuse de acum peste douã drumuri ce duceau în satele vecine – drumuri de þarã. într-o toamnã bogatã.. ascultându-ºi inima care-i bãtea tot mai tare ºi mai tare. fiecare piatrã. Deseori se ducea cu prietenii sãi de joacã la Prut sã se scalde. Erau doi copii la pãrinþi. mai rãmânea cale de vre-un kilometru. Se strecura printre tufari. Murise sfârtecat de fierul duºmãnos al unei bombe. Era sfârºit de primãvarã.. se gândea el.. temându-se sã nu dea ochii cu vreo santinelã sovieticã.

Stai! Nu miºca! Aruncã armele! Mâinile sus! au strigat umbrele. rãspunse Ion.Nu sunt spion! Eu sunt român ºi n-am vrut sã lupt împotriva fraþilor mei... venit încoace. Eu þi-o spun asta. atât de aproape de râu..Spion.. nu se putea liniºti cãpitanul. îmbrãcat în uniformã de enkavedist. nu mai mult.. Ion stãtea cu mâinile legate.Taci din gurã! ªi un pumn greu se abãtu vârtos în capul lui Ion. un bãrbat mic de staturã. Înainte îl aºteptau vremuri grele..Nu se tem! Pur ºi simplu ei sunt împotriva fasciºtilor. niciodatã – visul sãu nu se va împlini. .Care fraþi? Românii?? Ei nu-s fraþii tãi.. Arma am lãsat-o acolo. . Sãlbatic norod. Fraþii voºtri noi suntem! urlã cãpitanul trântind cu pumnul în masã...Nu sunt spion! rãspunse Ion. sã treacã Prutul.....Nu ºtiu. Acum.. care þi-a eliberat pãmântul. Ce rost avea sã spunã adevãrul. au apãrut trei umbre.. .Ei tot români sunt! îndrãzni Ion... fãcând spume la gurã. cum o numiþi voi aici? Cine eºti? Spion român? Trãdãtor? . se tem. când de dupã copaci. Stãtea cu mâinile ridicate. – 248 – . aici.. Din nas porni sã-i curgã sânge.... Eºti spion? Spune. luptã contra lor. înþelegând cã totul este pierdut ºi.ºi porcul ºi cãþelul. dacã strãinul acesta.... niciodatã . de malul speranþei.. iatã ce eºti! ªi dezertor eºti! Armata noastrã te-a îmbrãcat.. În casa lui badea Vasile. te-a hrãnit.. care este cu noi ºi ne stimeazã... cu ochii vineþi de bãtãi ºi nu mai scotea nici un cuvânt. .De ce ai vrut sã treci Prutul? Ai vrut sã fugi de armata sovieticã. .. V-am spus: sunt român.. . sã ajungã la ai sãi.. . . Eºti împotriva poporului tãu. Mai rãmãseserã vreo zece paºi. O deznãdejde amarã l-a cuprins pe loc. Uite.Vorbeºte! striga cãpitanul Rudakov. pe pãmântul lui strãmoºesc – nu dorea sã-l înþeleagã? . pe un scaun fãrã speteazã ºedea cu mâinile legate Ion Neagu. Basarabia ta. Nu doresc sã fiu în armata roºie ºi sã lupt împotriva fraþilor mei.. Cãpitanul ºi-a ºters pumnul cu batista. Un tremur de chin ºi de fricã îi strãbãtu corpul. eu cãpitanul Rudakov. iar tu?. cel care încercase noaptea trecutã sã rãzbatã. unde se stabilise cãpitanul Rudakov.. alþii nu fug! De ce? . o rudã de-a lui Ion. . se gândea el.. probabil.Arme nu am! ªi Ion a ridicat mâinile. la post..

. Atunci. Pe Ion îl ºtiau aici aproape toþi.. dar ce o sã zicã mama lui. se zãreau capetele oamenilor. La tribunal! La tribunalul militar cu el.. Înjurã. Sã intre în vorbã cu dânsul se temeau. útia nu plãtesc nimic.a revoluþiei.. în casa unde se afla tribunalul militar. Toþi în uniforme. Vrei. dupã moartea – 249 – . înconjurat de soldaþi.. la o masã cu o faþã de masã roºie.. Într-o odaie.. trebuie sã dai pentru armatã: pâine. Beau pânã când nu ºtiau ce-i cu dânºii. Îmbrâncit de santinelã. se bãgau singuri în beci ºi se îmbãtau pânã cãdeau jos. care. Aºa ceva n-au mai vãzut oamenii. Numai în timpul „slobodiei” . Acum.. lumea îºi fãcea cruce: „Doamne..... Vrea sã trãiascã.. aduceau totul: ºi de mâncat ºi de bãut. . Þipã: „I-aþi hrãnit pe duºmani. pânã acum coceau pentru soldaþii români. Iatã cã au ajuns ºi pe Ion l-au împins înãuntru. se prãpãdea. grâu. n-au timp. în baza hotãrârii tribunalului militar. apoi cãpitanul se ridicã ºi citi verdictul. la ultima casã pe deal! Ion s-a sculat. Un cãpitan ºi doi gradaþi mai mici. lapte ºi vin. nu vrei.. unul în stânga. de ce este condamnat la moarte. pãzeºte-l!” Deºi nimeni încã nu ºtia de ce a fost arestat Ion ºi de ce este dus cu mâinile legate.. pentru dezertare în timp de rãzboi ºi intenþia de a trece în tabãra duºmanului. pentru nemþi. pornirã pe drumul din sat. Ion stã ºi nu aude.. spuneau bãtrânii.. Cãci cãni nu erau ºi nici rãbdare. iar pe noi nu vreþi? Sunteþi duºmanii poporului! O sã vã arãtãm noi vouã! La Sibir cu voi”! ªi oamenii. în plinã zi. înconjurat de doi militari cu armele în mâini.Îl duceþi la tribunalul militar. Ascultã ºi nu poate înþelege.. E tânãr încã. Unii ocheau în butoaie ºi puneau gura la gãurile unde þâºnea vinul. este condamnat.Cetãþeanul Ion Neagu.. Deschise uºa ºi în prag apãru santinela. De dupã garduri.. Odatã cu întoarcerea frontului ºi venirea sovieticilor viaþa oamenilor sa încãrcat de griji.. nu a luat arma strãinã cu el. . Fusese luat în armatã nu demult... Acolo. pentru tot ce luau. carne. oamenii se uitau la el. nu s-a purtat rãu cu nimeni... se mai întâmpla aºa ceva. Urmã o pauzã. În sat îl aºteaptã Maria. înfricoºaþi.. ouã. de ce acum vor sã-l omoare? Cu ce drept? Ion nu vroia sã moarã... ameninþã. Dacã nu le duceai.strâmbându-se. Aceia mãcar plãteau. Iar vinul curgea... Era amiazã. ce vinã are el? Cã na ucis pe nimeni. clãtinându-se. de douã luni.. din ogrãzi. la moarte! Þinut în picioare. logodnica lui. Mai mult femei ºi copii.. Citesc hârtiile în fugã... stãteau trei. iar altul în dreapta.

în tranºee. Convoiul o ia spre pietrãrie – o scobiturã mare în dealul din care oamenii scoteau pentru ei. Ion a vãzut numai acum cã la genunchiul drept i s-a rupt pantalonii. atâta nãdejde ºi sprijin a pus în el? Acum câteva zile mai fusese judecat unul. Uzbecul se apãra. dar fãrã armã. Da. scãpând spre chindii. cum ºi-a scos mai întâi cizma dreaptã. Lângã pietrãrie sau oprit sub un zid fãcut din bolovani de pe când aceste locuri erau stãpânite de un evreu pripãºit pe aici. .tatãlui. un uzbec.. „Cred cã i-am agãþat undeva ieri noaptea. aproape fãrã sã-ºi dea seama ce se întâmplã cu el. Doamne fereºte. Acum. apoi pe cea stângã. unii încã în floare. . I-au dat zece ani. domnea o liniºte adâncã. nici urmã de nouraº pe el. un rus tânãr cu o buclã gãlbuie de pãr.. Ion. încet. am ºi ac. îi este parcã ruºine.. pentru ºleah. curat ca lacrima... L-au scos din casa aceea ºi i-au ordonat sã meargã în jos.Terminaþi fumatul. la români. El era din cadrele vechi. Ion pãºea încet. Cei care îl însoþise erau tineri ca ºi el. cumva. a lãsat ºi arma. pentru nevoile gospodãriei.Scoate cãmaºa! a strigat sergentul.. Cu mâinile legate. pe drumul ce ducea spre pietrãrie. a încercat sã treacã dincolo. Ion i-a arãtat mâinile legate. Cerul era albastru. piatrã de construcþie. Sergentul s-a apropiat ºi cu baioneta a tãiat frânghia.Scoate cizmele! a strigat din nou sergentul. Apoi s-a ridicat în picioare. porunci sergentul. Soldaþii fumau privind cum Ion s-a lãsat jos pe pãmântul pietros. nu ºtiau încã mirosul sângelui. Soarele strãlucea pe cer. Dezertorul era tânãr ºi doritor de viaþã ca ºi ei.Îþi place viaþa? ªtii oare ce te aºteaptã? În câmp. trãgând cu pistolul în cei ce-l urmãreau. . la fraþii sãi. am ºi aþã”. unde se aflau acum. Dar câte un bâzâit de viespe ºi cadenþa paºilor tulburau tãcerea. puºcãrie. se gândi el. Cei patru însoþitori nu-l grãbeau.. cãutând parcã sã-ºi prelungeascã firul vieþii. soldaþii s-au îndepãrtat la câþiva paºi. încã nu dovedise sã omoare... ieºitã de sub chipiu. Pomii... ceva în inima ºi mintea lor se împotrivea acestui act pe care trebuiau sã-l sãvârºeascã. Ceilalþi fumau. lui Ion. încã nu fusese pe front. Ion n-a fãcut aºa ceva. punând grijuliu cizmele mai la o parte. în pãdurice”. îl petreceau întrebându-l parcã: . Ion a rãmas sub zid. ºi-a scos cãmaºa militarã. având aºa însãrcinare. dintr-o unitate a NKVD-ului. „Îi cârpesc eu.. cã se uitã oamenii la el? Drumul prin sat s-a sfârºit. deprins cu de – 250 – .

Stati.Foc! a strigat sergentul. Voronin.La ochi! Cã de altfel vã împuºc pe voi. Fiecare dorea ºi credea cã va împuºca vecinul. întreg ºi nevãtãmat.” . Îmbrãþiºând cu ultima privire totul. nici o putere nu e în stare sã stingã dorul de frate. . L-a fulgerat un gând: „Poate nu vor sã mã împuºte. Zadarnicã faptã. bãtrânã ºi bolnavã. Ovidiu Vasilescu Astãzi. cicã vreo 2000 au rãmas. Stepaniuc. sfinþilor! Foc! Ion s-a uitat pentru ultima oarã la cerul curat.. Tarlev.. Cum o sã trãiascã ei.toate. Corpul lui Ion zãcea fãrã suflare pe pãmântul pietros. Sângele apã nu se face! UNDE SUNT ROMÂNII NOªTRI? Haimanalele au mai multã demnitate decât legiuitorii pe care i-au cumpãrat. spre mãmuca lui. Ion stãtea drept. Ce. vor doar sã mã sperie. se gândea el ºi lacrimi i-au apãrut în ochi. ajungând pânã în sat.. albastru.Pregãtiþi-vã! a ordonat sergentul... La ochi! Tinerii soldaþi ºi-au îndreptat þevile spre Ion. Împuºcãturile au rãsunat puternic de jur împrejur... aºteptându-ºi sfârºitul. unii. . a cãzut strãpuns de patru gloanþe trase de patru tineri. cât puteau cuprinde ochii sãi. rãmasã cu fratele mai mic în gospodãria pustiitã de „postavca sovieticã”. ne mint cã români nu mai sunt pe acest pãmânt. Senic ºi alþii. Ion stãtea drept ca ºi mai înainte. care nu mai ºtiu sau poate au uitat din ce neam se trag.. ecoul lor rãspândindu-se peste vãi ºi dealuri. iar sângele-i gâlgâia vioi din rãnile proaspete. fiindcã nimeni ºi nimic în lume. . – 251 – . Ceva i s-a oprit în gât ºi o durere. nu bãtuse pe nimeni. În sufletul lui licãrea totuºi ultima speranþã cã poate nu-l vor împuºca. nu prãdase.Mãgarilor! rãcni sergentul. straºnic pãcat. care atât de mult nu doreau sã-ºi ia pãcatul pe suflet. Gândurile i se îndreptau spre casã. sã execute ordinul sergentului Primakov. fãrã nimic pe el. sãrmanii... nu ºtiþi sã trageþi? Deºi înþelese care era pricina – cã nimeni dintre cei patru ostaºi nu dorea sã-ºi ia asupra sa pãcatul. cu mâinile lãsate în jos. cã poate îl vor ierta. cã poate în ultima clipã va sosi un curier neaºteptat ºi va striga: „Staþi! Este ordin sã nu trageþi! E iertat! De ce sã-l împuºte? Pentru care pãcate? Nu fãcuse rãu.” Desculþi cum era. obielele le pusese cu grijã în cizme. o jale mare i-a cuprins sufletul. dorul de Patrie. stãtea ºi aºtepta ca soldaþii sã-ºi termine þigãrile ºi sã-ºi facã lucrul lor.

dºoarã.Oare dta ºtii mai bine decât mine cine sunt eu? am ripostat. e nãscocitã demult de oameni strãini neamului nostru. În nici un caz. sunteþi moldovean. Moldova. Cei ce sunt împotriva acestor reguli secrete au neplãceri. a zis fata ridicându-se de pe scaun. . sã trec Prutul blestemat. . o sã vii pe urmã la mine ºi o sã vorbim.Nu. nu mi-e totuna. bineînþeles.. Am acest drept. cu un preþ mai ieftin. refugiaþi peste Prut în România ºi în alte þãri. azi trãind la Chiºinãu. unde îºi iese din piele sã distrugã neamul nostru românesc. . mia zis cãpitanul. Foºtii guvernanþi au fost împotrivã ca noi sã ne înscriem români. pentru cei slabi de minte. Stepaniuc ºi Tarlev aþi gãsit numai 2000 de români în R. O fatã blondã m-a înregistrat la computer. la secþia de paºapoarte.. li se face mizerie. Iatã de ce. . . Mai mult de un milion au fost alungaþi de la baºtinã. aruncaþi în lagãre ºi puºcãrii ºi. mi-a rãspuns. împuºcaþi. un cãpitan subþirel. sã fiu oaie sau caprã. . . Am înþeles cã toatã democraþia noastrã e o minciunã gogonatã. Unde sunt cele peste trei milioane? Înainte de rãzboi erau 3. uite documentele mele ºi vreau sã mã înscrieþi în computer aºa cum e scris în documentele mele. dar dtale nu þi-e totuna? a zâmbit cãpitanul. deportãri. Toþi aceºtia uitã sã vorbeascã despre ordinele secrete. fãrã demnitate ºi conºtiinþã naþionalã. A plecat la ºeful secþiei la etajul doi. m-am adresat la poliþie. stau la posturi înalte. o curatã demagogie ºi cârmuitorii noºtri îºi bat joc mai departe de neamul nostru românesc ºi fac totul spre al distruge.Nu se poate. eºti moldovean. cã noi. domnule Voronin. care nu se dau publicitãþii. Aceste cozi de topor sunt bine plãtite.5 milioane. Toatã fantasmagoria nu e inventatã azi. fãrã verticalitate. Fraþii români ne-au ajutat sã ne facem paºapoarte aici. de la slavi ne tragem. moldovenii.Eu sunt român. Dorind ºi eu sã am paºaport moldovenesc internaþional ca sã ajung mãcar în România.Ce-i domnule? M-a întrebat. . în Moldova. prin strãmutãri. Ce sã mai vorbim de – 252 – .Bine. domnule. Iatã ce s-a întâmplat cu mine.Aºteptaþi. Peste vreo cinci minute a apãrut ºeful. Toate se fac pe ascuns. dupã documentele noastre ºi ale pãrinþilor noºtri. I-am arãtat documentele mele: . mãrunt.Alþii mint oamenii. Am fost trecut în computer ca moldovean ºi nu român. Este un aºa ordin ca nici un moldovean sã nu fie înscris cã e de naþionalitate românã.Eu sunt român. un român moldovean din oraºul Bãlþi.Bine.

Sovieticii propagau minciuna cã poporul moldav a cunoscut bucuria „eliberãrii” adusã pe baionetele Armatei Roºii pe aceste plaiuri. Stepaniuc ºi Ostapciuc. împreunã cu cozile de topor. onoarea. care a adus mari nenorociri multor popoare. Ocupanþii sovietici. de dezmembrare ºi rusificare a neamului nostru românesc din Basarabia. ºi-au bãtut joc de românii basarabeni ºi bucovineni furându-le limba. ºi a exterminat milioane de oameni nevinovaþi de diferite naþionalitãþi. au ieºit la ivealã din primele zile de ocupaþie sovieticã a Basarabiei ºi Bucovinei în anii 1940 ºi 1944. Puþini dintre ei mai trãiesc azi. martirii noºtri. Ocupanþii sovietici au adus mari prejudicii poporului român din Basarabia ºi Regat. o luptã pentru adevãr. pentru pãmântul strãmoºesc. au stat ca brazii în faþa primejdiei Imperiului rus. una din minciunile veacului 20. Tarlev. Genocidul înfãptuit de ei pe pãmântul românesc nu va putea fi ºters din istorie cu toate stãruinþele lor de a ascunde adevãrul. dreptate. Noi nu avem dreptul sã-i uitãm. trecutul. Toate „eliberãrile” înfãptuite de ei au fost de fapt înrobirea multor popoare sub jugul sovietic. În timpul ocupaþiei sovietice au fost oameni care nu s-au închinat. LUPTA BASARABENILOR ROMÂNI ÎMPOTRIVA OCUPAÞIEI SOVIETICE Au trecut mulþi ani de când s-a distrus imperiul sovietic. cu tristele ºi dureroasele amintiri despre viaþa lor distrusã. în loc sã reîntoarcã Sudul ºi Nordul Basarabiei cu cetãþile lui ªtefan cel Mare. ei sunt eroii. dãruiesc pãmântul nostru Ucrainei. cu conºtiinþa mutilatã. continuã. Poporul nostru român din Basarabia ºi Bucovina a cunoscut ºi îndurat teroarea sovieticã cu jertfe imense. cu Dunãrea ºi Munþii Carpaþi. stimaþi de alþii.quartetul Voronin. Politica þaristã ºi a regimului totalitar comunist. neînþeleºi de unii. azi trecuþi sub valurile uitãrii. demnitate. Azi urmaºa ei continuã vechea politicã de 200 de ani de urã ºi intrigi. Din primele zile poporul român din Basarabia a luptat eroic împotriva conducerii comuniste. Moldovenii – 253 – . patrioþi care au luptat împotriva ruºilor. demnitatea. religia. totuºi. Ei au fost mulþi. istoria. tot ce a fost viu în sufletele lor cândva. Din primele zile de ocupaþie s-au gãsit oameni cu suflet mare. Ei au minþit o lume întreagã cu ideile ºi propaganda de pace. care ne distrug azi neamul nostru. necunoscute niciodatã mai înainte. cu averea ºi viaþa pierdutã sau trãitã zadarnic. cu iubirea frãþeascã dintre popoare. împotriva mãsurilor de asuprire. cu minciunile de „eliberare” a popoarelor din sclavia capitalistã. Afirmaþiile de eliberare a moldovenilor din Basarabia.

pentru izgonirea ocupanþilor. pentru dreptate ºi adevãr. Condrat Ursachi – student. scriind istoria „fericirii noastre” în timpul ocupaþiei sovietice. s-au gãsit cozi de topor – istorici din neamul nostru. rechiziþiile forþate de produse alimentare. Mai mult. barbarilor de la rãsãrit. Petru Brumã. înrolarea în armata roºie pentru lupta împotriva fraþilor din þarã ºi altele au ridicat eroi din neamul nostru la o luptã pe viaþã ºi moarte. Pavel Biciuc. teroarea. Dar ei au fost eroii neamului nostru ºi nu avem dreptul sã-i uitãm. Alexei Manea – student. deformarea conºtiinþei naþionale. Alexei Brighidin. Nicolae Flocosu – student.au cunoscut din primele zile arestãrile oamenilor nevinovaþi. Puþin s-a scris despre toate aceste nenorociri prin care a trecut neamul nostru. S-au format organizaþii ºi grupe de rezistenþã de luptã antisovieticã. Serghei Severin ºi.. Teodor Maxim. avea secþii ºi ramificaþii în multe sate ºi în instituþiile de învãþãmânt din Soroca. Petru Dolganiuc. Acei eroi care luptau mereu pentru idealul naþional. Nichita Brumã. Nicolae Cvasniuc. Vasile Volcanov. Ei au fost acei care au iubit Basarabia româneascã. deportãrile în masã fãrã vinã. Victor Solovei – învãþãtor. alþii.140 de persoane. Nicolae Prãjinã . condusã de Vasile Bãtrânac ºi Pimen Dãmãºcanu. Teodor Cojocaru.. Altã organizaþie antisovieticã de orientare unionistã au înfiinþat în – 254 – . Ion Ianiºev. Teodor Colesnic. Asociaþia bine organizatã activa pe pãmânturile judeþului Soroca. Vasile Cibotaru – învãþãtor.. Vasile Cvasniuc.. Anton Damaºcan – învãþãtor.. Ele au fost multe ºi rãsãreau ca ciupercile în timpul regimului comunist. Parfenie Cvasniuc. Ei au fost mulþi: Vasile Bãleanu – învãþãtor. Organizaþia Naþionalã din Basarabia „Arcaºii lui ªtefan” a fost una din cele ce s-au ridicat împotriva ocupaþiei comuniste. Au fost depistaþi de NKVD . Ilie Zãbulicã – învãþãtor. Toate acele crime sãvârºite de ocupanþi – ocupaþia. Ei nu s-au dezis de patria lor România. distrugerea culturii. puºcãrii ºi lagãre pentru vina de a fi român. s-au ridicat împotriva asupritorilor strãini. Iacob Racovschi. a patrimoniului naþional. Totul a fost ascuns cu mare grijã de conducãtorii sovietici pentru a nu trezi nemulþumirea ºi rezistenþa populaþiei faþã de politica duºmanã comunistã. pentru binele poporului au fost numiþi „bandiþi”. o istorie duºmanã neamului nostru. Teodor Guzun – învãþãtor. care pentru un blid de linte au falsificat adevãrul ºi au minþit un neam întreg. Alexandru Cvasniuc.directorul ºcolii din Racovãþ. trimiteri în deportãri. Mihail Ursachi – student. foametea organizatã din anii 1946-47. Tânãra generaþie ºtie prea puþin sau aproape nimic din cele petrecute în Basarabia comunistã.

Gh. Cernotanschi.. L. P. Iosifie. Roºca. Sãnduþã. I. elevi ai ªcolii pedagogice din Bãlþi. Borisov Kovaliov. Gh. Au aderat la ea: V. Untu. A. Bulmaga. În afarã de aceste organizaþii cu mulþi membri. a.. Bobeicã. . Coºcodan. Iurie Sevacov. Nicolae Balaban. I. puþini la 10 ani. B. care luptau împotriva sovietelor. Doneþ ºi alþii. Volontir. Filimon Bodiu. N. O. Sâli ºi alþii. S. Petru Lungu. S. C.1944 studenþii or.. Chifã. Burlacu. TRÃIASCà ROMÂNIA MARE Copii cu suflete curate. „Sabia dreptãþii” a fost descoperitã în 1947 de NKVD-ul sovietic. În grupul lui au fost: Olimpiada Bodiu. T. Grigorie Genunchi. au desfãºurat o activitate intensã pentru pregãtirea unei insurecþii armate împotriva puterii sovietice în Moldova. a înfiinþat un grup de patrioþi din þãrani care 7 ani au luptat împotriva sovieticilor. Unii au fost împuºcaþi. naþionaliºti-români. A. P. St. Burlacu. Pleºca. Dorogan. explozibil. Filimon Bodiu a fost susþinut de masele largi ale populaþiei. A. T. Bobeicã ºi alþii. Novac. I. T. hranã ºi alte ajutoare. peste tot se formau grupuri mici de 3-5 oameni. le-au dat adãpost. Ganea. Partidul Libertãþii fondat de Nicolae ºi Ion Istrati. Þurcanu. Oþel. Vasile Gavriliþã. „Armata Neagrã ” s-a creat în 1949 dupã deportarea din 6 iulie 1949. a. Guþu. Morãrescu. V. Zeci de familii din sate l-au susþinut. O. Guþu. Proºca. A. Cântaþi cântarea biruinþei Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! – 255 – . Ciocâlan. Chiºinãu: V. Miliutin. º. Andranovici. Bivol. Au participat: G. C. Koval. Goncearencu. M. N. Boris. E. Bucilã. Cuprinºi de sfântã-nfiorare. Rotaru. învãþãtoarea Ecaterina Vidraºcu. Bodiu. T. A fost fondatã de Ion Moraru. I.. La ea au aderat: V. Bogatu. I. Aveau multe arme. N. Grosu. Postol. Pãscãluþã. Cruc. M.toþi învãþãtori. Un þãran din Mândreºti. Alexandru Roznovan º. Spinei. „Uniunea Democraticã a Libertãþii” a fost o organizaþie condusã de ruºi: A. Victor Andreev. Borcan ºi alþii – 50 de membri. Majoritatea acestor patrioþi au fost judecaþi pe articole politice ca „duºmani ai poporului sovietic ºi trãdare de patrie” la termene de 25 de ani. Leahu. C. Condrat. neºtiind unii de alþii. D. Calistru. A. Kapusta.

pentru restabilirea României Mari. care doreau distrugerea neamului nostru românesc ºi au luptat contra lor pentru Patrie. Nu au avut dreptate. Prinos le-aduceþi prin cântare. care a adus multe lacrimi. în istorie. pentru pãmântul strãmoºesc. Viaþa lor a fost distrusã. pentru adevãr ºi dreptate. Elena Posticã. Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! Acest imn a fost compus de Vasile Bãtrânac. Cândva. Ei au înþeles cine sunt barbarii de la rãsãrit.Eroilor ce se jertfirã. suferinþe. Trãiascã România Mare! Tresar în cripte voievozii. Slavã tuturor acestor eroi martiri ai neamului nostru românesc din Basarabia. dar ei n-au preþuit bunãtatea. ocupaþia sovieticã a trecut ca un vis rãu. dr. Basarabenii români ºi-au arãtat patriotismul lor în lupta cu ocupanþii sovietici cu preþul vieþii lor. nici trãdat idealurile sale – Patria! Unul din ei a stat în detenþie în lagãrele sovietice – 25 de ani! El a fost patriotul Ion Coºcodan! Slavã lui! O patrioatã româncã din Basarabia. nevoi ºi tragedii neamului nostru. a scris în memoria lor o carte „Rezistenþa antisovieticã în Basarabia 1944–1950”. dar ei nu ºi-au schimbat. pãmântul nostru românesc de zeci de veacuri. Cãci lanþurile seculare Sunt rupte ºi din cer se-aude: Trãiascã România Mare! Pãtruns de mãreþia vremii din Bucovina pân-la mare jurãm cã vom lupta cu toþii. Românii basarabeni au fost români ºi români au rãmas! Slavã lor! BARBARII SOVIETICI Peste pãmântul Basarabiei. unii români îi numeau pe basarabeni bolºevici. Bolºevici au fost unii pe care românii basarabeni i-au primit pe pãmântul Basarabiei. Zdrobind armatele barbare. cinstea ºi prietenia româneascã. Fiecare român care iubeºte Basarabia trebuie sã ºtie de aceºti martiri care ºi-au jertfit viaþa pentru neamul românesc. de neuitat. înainte de rãzboi. Totul s-a – 256 – .

au fost distruse toate mormintele celor cãzuþi pentru eliberarea pãmântului nostru strãmoºesc de cãtre ostaºii români. sângeros. Dupã rãzboi conducerea sovieticã ºi-a onorat cimitirele sale pe diferite meleaguri. a ajuns pânã la Berlin. Aºa. au rãscroit harta Europei. conducerea sovieticã s-a îngrijit de mormintele soldaþilor sãi cãzuþi la datorie. Rãzboiul l-a început Uniunea Sovieticã în Finlanda. a cãrui popor sa luptat dârz pentru libertatea sa. care mai apasã ºi astãzi asupra conºtiinþei noastre. În acest rãzboi au luat parte ºi soldaþii români. la noi acasã. care a implementat în minþile noilor generaþii naþionale cã – 257 – . Pãrinþii. Vina cea mai mare o poartã.000 de ostaºi. în Basarabia ºi Bucovina. departe de baºtina lor. care a costat viaþa a 50 de milioane de vieþi omeneºti nevinovate. care a ieºit la ivealã dupã mulþi ani de la sfârºitul rãzboiului. Stalin ºi Hitler au încheiat Tratatul de neagresiune Ribbentrop-Molotov. iar þara rãului sã intervinã la sfârºit. dând lovitura de graþie capitalismului. istoria. începând un rãzboi nedrept cu scopul de a stãpâni lumea întreagã. Toatã viaþa. Dar rãzboiul s-a terminat cu biruinþa armatei sovietice care. rãmânând numai în sufletul ºi inima rudelor apropiate. Fiind forþaþi de Hitler. Însã în acelaºi timp s-a stãruit sã distrugã orice cimitire cu morminte nemþeºti ºi româneºti. când doi cãlãi ai omenirii. Hitler ºi Stalin. Dupã rãzboi. Stalin pierzând vreo 100. conducerea sovieticã a minþit popoarele. îngrijindu-se de ele. demnitatea ºi conºtiinþa naþionalã. furându-ne limba. Mulþi din ostaºii cãzuþi din diferite þãri au fost înmormântaþi pe pãmânturi strãine. Noii stãpâni ne-au înrobit. Mulþi români au cãzut pe câmpurile de luptã. datoritã ajutorului anglo-american. amintiri plãpânde. Cel mai mare rãu. buneii noºtri au fost ºterºi din istoria acestui pãmânt. datinile. este rezultatul ideologiei ºi propagandei minciunoase a ocupaþiei sovietice. care l-au ridicat pe Hitler sã se rãzbune împotriva altor popoare. cu protocolul adiþional secret. tot ce ne-a fost mai scump în viaþã. ºtergându-le de pe faþa pãmântului. aducând nenorociri altor popoare. Fiecare ºi-a întãrâtat neamul sãu împotriva altora. acuzându-i pe nemþi cã ei au început acel groaznic mãcel. ridicând monumente de slavã în cinstea eroilor sãi cãzuþi pentru înfrângerea fascismului. religia. totuºi. dobândind o victorie uºoarã a idealurilor sale de cucerire a lumii întregi.început atunci. au fost daþi uitãrii. au fost nevoiþi sã lupte mai departe pânã în fundurile Rusiei. care au luptat pentru dezrobirea Basarabiei ºi Bucovinei de sub jugul sovietic. în 1940. ca sã se distrugã între ei într-un rãzboi greu. Stalin ºi ai sãi. ascunse de ochii lumii de frica noilor conducãtori.

Ford. crezând cã uitarea se va aºterne în memoria lor. engleze. geografia neamului nostru ºtiu adevãrul. istoria. care cunosc trecutul. care învaþã în limba românã. care doreau sã stãpâneascã lumea. Au fost inoculaþi de mici copii cu ideile comuniste. vor muri cu aceleaºi cuvinte strãine pe buzele lor. Între bãtrâni ºi tineri se vor ivi încã aceleaºi probleme. “ªiroca. internaþionaliste. ºi cele viitoare. ea nu ar fi câºtigat rãzboiul… Ajutoarele primite 1941-1945 Automobile (Doodge. Acei aiuriþi ºi condamnaþi sã ducã mai departe greutatea pãcatului pe umerii lor. ºoviniste ale partidului comunist. minciuna ºi ideologia stalinistã. de boierimea româneascã ºi cã armata sovieticã a vãrsat sânge pentru “eliberarea” noastrã de neamul nostru românesc. Numai generaþiile tinere. ale acelor oameni nevinovaþi. E greu sã-i convingi sã ajungã la adevãr. strana moia rodnaia”. Poloniei ºi a altor þãri. Stalin ºi Hitler. promovatã datoritã forþei sale militare. de azi. mereu ameninþãtoare pentru alte popoare. Va veni vremea ºi chiar a venit când noile generaþii vor fi alãturi de acele morminte pãstrate sau la gropile comune peste care au trecut tractoarele sovietice.501 28 105 – 258 – . Dar niciodatã nu ºi-au recunoscut vina sa pentru profanarea mormintelor strãine. propovãduind neadevãrul. luptând împotriva neamului sãu. Pãrinþii se vor plânge pe copiii lor. implicaþi în rãzboi din vina a doi cãlãi.284 50. Aceste idei absurde dãinuie ºi astãzi în minþile multor rãtãciþi dintre noi. Stude-Baker… “Willis” automobile Vapoare 595 fregate Submarine – – – – 427. care nu-ºi cunosc originea. distrugerea cimitirelor strãine. Slavã veteranilor de rãzboi ai armatei române. istoria. controverse ºi contraste. etnia sa ºi continuã sã-ºi urmeze viaþa. veºnica pomenire celor cãzuþi pentru Þara româneascã ºi poporul român! UN MARE ADEVÃR ASCUNS DE POPORUL SOVIETIC Mareºalul Jukov: Dacã Uniunea Sovieticã nu ar fi primit ajutoarele aliaþilor (americane. franceze). adevãrul ºi minciuna. copiii vor replica cã bãtrânii ºi-au trãit viaþa ºi nu înþeleg schimbãrile ºi progresul. Sovieticii se indignau de fiecare datã când era profanat vreun mormânt al militarului sovietic pe pãmântul Germaniei. Toatã politica expansionistã sovieticã a fost ziditã pe provocaþii ºi minciuni.am fost “eliberaþi” de fascism.

000 tone Tunuri antiaeriene – 8218 buc. ºocoladã.303 Motociclete – 35. alamã – 34795 tone Sârmã alamã. Cauciuc – 81.2410.000 tone Postav lânã – 69. carne de porc.000 buc. beriliu. Tunuri antitanc – 5815 buc. bronz foi – 24513 tone Sârmã cupru izolatã – 181.010.900 perechi Avioane de vânãtoare (aerocobra .Vapoare minere – 77 Vânãtoare de submarine ºi mine – 140 Spãrgãtoare de gheaþã –3 Vapoare torpiloare – 203 Transportoare blindate (de tracþiune ºi autotractoare) – 13.616 tone Marganeþ minereu – 350.317.008 tone Oþel (ºi foi blindate) – 2. total – 9681 Bombardiere A-20-2771. torpede.107 Cositor. corturi sanitare. B-25-861 – 2679 Aparate telefon – 423. mine de mare.4592. Bombe proiectile – 473. opticã pentru arme precise.000 tone Autoºine – 3.000 buc.694 tone Piele – 50413 tone Ghete militare – 15. radiolocatoare. fabrici de pâine. king cobra . Staþii de radio. conserve) – 3.700.155 Dinamitã – 136. Tractoare pentru artilerie – 8701 buc.000. bronz – 24513 tone Alamã. bucãtãrii – 259 – .541. corturi militare.906 tone Pãcurã – 2.041 Agregate pentru montaj a ºinelor de cale feratã – 8089 Locomotive – 1981 Vagoane – 11.820. aluminiu – 166699 tone Aluminiu-bucãþi – 624 tone Aluminiu foi – 56387 tone Bronz. kobalt.000 tone Alimente (unt.

PÃCATELE RUSIEI Astãzi Rusia plãteºte tributul pentru pãcatele sale. – 260 – . a dorit sã devinã independentã. S-a început un rãzboi sângeros care dureazã ºi azi. conduºi de prinþul ªamil. Djohar Dudaev. neputând rezista armatei þariste. Dar nu toate au reuºit sã se desprindã de Rusia. mitraliere. un popor care ºtie preþul libertãþii. oameni de munþi. Trebuie sã spunem cã ºi în timpul þarului Cecenia a luptat pentru independenþa sa. generalul Gracev. Numai în 1955-56. fabrici-rafinãrii de benzinã. majoritatea republicilor au dorit sã fie libere. Generalul aviator Djohar Dudaev. o viaþã bunã ºi fiecare sã se foloseascã de bogãþiile sale. În 1917 armata roºie a înfrânt din nou miºcarea de eliberare a cecenilor ºi Cecenia a mers pe drumul socialismului. s-au împotrivit. Mor copiii Rusiei. a început miºcarea de eliberare naþionalã. Când s-a dezmembrat Uniunea Sovieticã. instrumente de chirurgie. comandantul armatei ruse. strunguri pentru presuri ºi fierãrie. poduri peste râuri. Zeci de ani au durat luptele în Caucaz pentru cucerirea Ceceniei ºi ale altor popoare. Întorcându-se în Cecenia. sã aibã o adevãratã democraþie. becuri electrice. sârmã ghimpatã. Mai mult.de câmp. În timpul cel deal doilea rãzboi mondial cecenii au încercat din nou sã devinã independenþi. Dar fosta conducere sovieticã nu s-a împãcat cu dorinþa lor. ºine de cale feratã. paraºute. Dar n-a fost sã fie aºa. din cauza unor ambiþii ºovine ai conducerii ruseºti. pe timpul lui Eliþân. þevi de oþel. educat de ideologia sovieticã. luptând pe pãmânturile Ceceniei.. ªeful Rusiei n-a dorit sã stea de vorbã cu fostul general de aviaþie. plase de mascare. Aceastã obidã a rãmas în sufletele lor. Dupã mulþi ani de lupte ªamil a fost nevoit sã încheie pace. dupã moartea lui Stalin. Mor oameni nevinovaþi din Rusia ºi din Cecenia. acþiune ce s-a terminat cu o masivã deportare. fãrã a avea vreo vinã. dar cecenii. a dorit sã-ºi elibereze republica de sub jugul Moscovei. ºi multe altele în cantitãþi considerabile. ciment. sã fie condusã de ceceni ºi nu de oameni strãini neamului sãu. Dudaev dorea ca Cecenia sã fie þarã liberã. trãind în Þãrile Baltice. s-a exprimat: “Mie îmi ajung douã batalioane de soldaþi sã fac regulã în Cecenia”. de ieri ºi de azi. Cecenia. buni vânãtori ºi bãrbaþi viteji. cecenii s-au reântors la baºtinã. buldozere.. Armamentul rãmas pe pãmântul Ceceniei (vreo 300 de avioane) a fost distruse într-un bombardament executat de ruºi. soldatã cu multe jertfe de ambele pãrþi. care a folosit toate mijloacele pentru a-ºi pãstra poziþia sa dominantã.

În majoritatea fostelor republici unionale Rusia plãteºte pentru pãcatele sale cu viaþa cetãþenilor sãi ºi strãini. o continuã ºi azi. în Letonia. – 261 – . care ºi înainte a promovat o politicã teroristã. dorind s-o lichideze ca stat ºi naþiune. stând la cozile de la magazine dupã alimentele necesare vieþii de toate zilele. având atâtea bogãþii naturale ce se pierd zadarnic. În Georgia. care au continuat lupta poporului cecen. Azi Rusia plãteºte pãcatele cu sângele oamenilor sãi. Timp de aproape douã veacuri Rusia a dus o politicã expansivã faþã de România. Acest lucru s-a întâmplat ºi în alte republici. Dacã în Rusia ar fi fost un pic de democraþie ºi o altã mentalitate politicã. Ideea de cucerire a universului este o idee fixã. lipsurile. Rusia. pentru idei hegemoniste acaparând pãmânturi strãine pe când milioane de hectare de pãmânt ale ei nu sunt lucrate. Stalin a mai ocupat ºi Herþa. Dar au rãmas alþi conducãtori. dar uitã zecile de ani de lipsuri ºi chinuri. În timpul comunismului a jefuit România de bogãþiile ei. CÂND A FOST BINE CU RUªII? Azi mulþi oameni se întorc cu gândurile la vremurile trecute ºi spun: . sunt pârloagã. Aºa e fãcut omul. nedreptãþile. Ea niciodatã nu ºi-a jelit poporul. a Bosforului ºi Dardanelelor. nopþile nedormite. Rusia însã continuã aceeaºi politicã agresivã împotriva altor popoare mici ºi mari din jurul ei ºi nici în veacul XXI nu doreºte sã-ºi condamne atrocitãþile ºi nedreptãþile comise ºi sã devinã un stat de drept. o meteahnã moºtenitã de la primul lor þar Petru Întâi. Dar s-o luãm de la început. Putin a declarat cã Cecenia este pãmânt rusesc. stãruindu-se s-o ducã la mizerie ºi sãrãcie. cãci toatã Europa ºtie istoria cuceririi cu forþa timp de aproape douã secole a Caucazului.Generalul Dudaev a fost ucis într-o operaþie specialã a spionilor ruºi. stându-i ca un os de peºte în gât în calea ocupãrii Balcanilor.A fost bine cu ruºii! Dar când începi sã-þi aduci aminte de anii trecuþi ºi sã analizezi acele vremuri. Vãrsãrile de sânge nevinovat n-au încetat. a luat pãmânturi care niciodatã nu au fost ruseºti. în Moldova. dar asta este o minciunã. o boalã. El îºi aduce aminte de anii trecuþi când a fost bine. civilizat ca Japonia ºi Germania. Conducerea Rusiei nu vrea sã înþeleagã cã orice popor are dreptul la libertate ºi independenþã. Tot prin provocãri ºi minciuni fosta Uniune Sovieticã a rãpit pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei. statul ar fi putut crea pentru poporul sãu o viaþã bunã. începi sã înþelegi cã mulþi au uitat poate chinurile. a provocat rãzboaie în Europa pentru interese ºovine.

aducând pe meleagurile noastre o nouã viaþã “fericitã”.În 1940 Uniunea Sovieticã a ocupat Basarabia. Din primele zile sovieticii au dat nãvalã prin magazinele fost româneºti (þinute majoritatea de evrei). Fiecare se stãruia sã scape cu viaþã. avere. Oare aþi uitat cum luau “postavca” zbirii sovietici. spunând cã la ei în þara sovietelor sunt de toate. a gospodarilor. Mulþi au fugit din Basarabia lãsând totul. de unde vine tot rãul. Anul 1940 a fost un an de groazã pentru moldovenii noºtri. nevoiþi sã-ºi cumpere ceva îmbrãcãminte. Basarabia a fost împãrþitã de ruºi acolo. începutã tot cu mâinile Moscovei. dinainte de revoluþie. La aºa ceva nu s-a aºteptat nimeni. casã. anul calvarului ºi marilor nelegiuiri sovietice. deportãri ale oamenilor consideraþi gospodari. oameni cuminþi. haine. Atunci toþi se mirau de sãrãcia lor (nu vorbesc de tancuri. de cârnaþ. grea. stofe de proastã calitate. îi întreba dacã au ºi ei de astea. a neamului nostru? A venit ºi anul 1949. Circa 1 mil. cu mare experienþã în viaþã. dispãruse. În 1941 s-a început rãzboiul. de nelegiuiri ºi nedreptãþi. dupã care oamenii fãceau cozi mari la magazin. În 1945 s-a terminat aceastã tragedie a popoarelor. care îºi aduceau aminte de ruºii vechi. Anul 1940-41 a rãmas în amintirea oamenilor ca un an de groazã. cumpãrând tot ºi de toate ce le cãdeau în mâini: produsele alimentare. de parcã le-ar fi vãzut pentru prima oarã în viaþã. Patru ani grei de lipsuri. cum plângeau copiii ºi þipau mamele voastre? În 1948 a fost o roadã bunã ºi oamenii rãmaºi în viaþã ºi-au mai revenit. materiale. arme). tunuri. S-au început deportãrile în masã a þãranilor. ca sã omoare un sfert de milion de basarabeni. Viaþa a început pentru poporul nostru cu arestãri. special organizatã. În anii 1946-1947 ne-au adus o foamete artificialã sovieticã. a credincioºilor. cleioasã. Sã faci rost de scrumbie. Oare aceasta nu e durerea noastrã. Din uniune veneau uneori mãrfuri. de lapte… nu era o problemã. care s-a împãcat cu Hitler pentru a împãrþi lumea. a tuturor ce însemnau fruntea poporului nostru. la Moscova. sã rãmânem mai puþini pe acest pãmânt. frumoasã ºi gustoasã. pãmânt. stofe. de acea sãrãcie adusã de ei pe un pãmânt care avea de toate. de groazã ºi fricã. Bãtrânii care mai trãiesc azi nu au uitat cum au venit sovieticii în Basarabia. S-a ivit cãrãmida sovieticã. de ocupaþie a cotropitorilor. fãrã gust. în – 262 – . Pâinea cea albã de douã kilograme. Populaþia Basarabiei se mira. dar ei ne minþeau. gospodãrie… Magazinele erau pustii. haine cusute fãrã gust. de basarabeni s-au refugiat în þarã de frica ruºilor de pe pãmântul strãmoºesc.

fãrã nordul ei. fãrã munþi. multe nemeritate. ceilalþi mai mici.. deþinuþii politici se întorceau acasã. mistificãri.. Spre sfârºitul domniei el a dat lovitura de graþie þãranilor din Uniunea Sovieticã. Colhozurile nu puteau asigura populaþia cu produse alimentare. Mulþi ani colhoznicii n-aveau pensii. Viaþã bunã! ªi fugeau þãranii din colhoz în toate pãrþile. Prin anii 1956-60 era Hruºciov la putere. “Era bine cu ruºii!”. Bineînþeles nu pentru toþi. câte o 100 de grame.. lãsau casele ºi se duceau în oraºe. 30% din roadã rãmânea pe pãmânt. erau alungaþi din sate ºi oraºe. din care se mai hrãneau. fugeau de pãmântul cândva iubit. impozitul trebuia sã-l dai la stat. Jale ºi lacrimi peste tot. ca ºoferii sã câºtige mai mult. studenþii. hoþii… Colhoznicii s-au învãþat sã-ºi fure de pe câmpuri noaptea cu traista ºi sacul roada crescutã cu mâinile lor..bucãþele ºi date altor neamuri. economia sovieticã a mers spre pieire. vacã. Ei nu-ºi iubeau lucrul. tãceau. unii titluri de candidaþi. Aici nu erau primiþi. Din acei ani. gospodari ce mai vorbã! ªi toþi ºtiau ºi. Economia decãdea an cu an. pentru ziua de lucru primeau produse în cantitãþi mizerabile. În magazine se vindea pâinea lui Hruºciov. cãci era sau nu roadã.. fãrã Marea Neagrã. era trecutã la pierderi. În Moldova era lipsuri mari de îmbrãcãminte.. ca sã trãiascã mai bine. ªi azi cineva mai spune: . colectivele de muncã erau trimiºi la strânsul roadei. cã istoria noastrã a fost falsificatã ºi cã neamul nostru nu va uita cã Basarabia e pãmântul moldovenilor. vacile lichidate. s-au organizat colhozurile. Grãdinile colhoznicilor au fost luate în colhoz. în armatã. Experimentele lui Hruºciov cu popuºoiul nu au reuºit. Þãranii se salvau cu loturile lor. amestecatã cu mazãre ºi popuºoi. pentru truda lor pe pãmântul lor. ªefii primeau premii mari.A fost bine cu ruºii! Sovietici ºtiau cã Basarabia nu e pãmânt rusesc. Dupã moartea lui Stalin oamenii deportaþi. produse alimentare. apoi câte 1 kg. Cernãuþul ºi Hotinul. era nemulþumit. nici pãmântul. pe fiecare copac? Ministru era Zveriev! ªi tãiau moldovenii copacii. doctori. În colhozuri s-a introdus mecanizaþia care dãdea ºi ea pierderi mari. Oare nu þineþi minte cum erau impozite pe fiecare oaie. Elevii. Benzina se turna în pãmânt. sã-i ajute pe colhoznici (în timp ce mulþi din colhoznici fugeau la piaþã în oraºe sã-ºi vândã produsele sale). Minciuni. Bogãþiile se duceau pe apa sâmbetei.. Poporul se revolta. Am rãmas fãrã sudul Basarabiei. Au venit ºi anii 1950. fiind rãu plãtiþi. ca sã nu fie suprimate normele în colhoz ºi la întreprinderi. Viaþã bunã! – 263 – .

de alte bogãþii. Andropov a încercat sã facã ordine în þarã. Îi ridicã în cer pe ªornikov. nepotismul.. Ea se plângea cã acum nepoata sa e obligatã sã înveþe o istorie strãinã poporului nostru – Istoria Românilor. Cine putea lua de unde muncea: alimente. minciuna. pentru o viaþã cinstitã ca în alte þãri. pãsãri. Cei mici erau nevoiþi sã fure. degeaba. onorabilã. desfrâul… “A fost bine cu ruºii!” Dacã toate acestea înseamnã bine. ªi dacã fiecare ar analiza anii sãi trãiþi în aceastã þarã. Canada… Înainte de revoluþie Rusia exporta grâul! În timpul lui Brejnev viaþa s-a mai îmbunãtãþit. Cine nu lua era considerat prost. a fost înlãturat. ce înseamnã rãu? Nu vã pare cã ne-am stricat la minte ºi nu mai putem judeca elementar. Desþelinarea Kazahstanului. oi. normal. murind dupã un an. atunci spuneþi. Furtul deveni o lege. datoritã faptului cã þãranii moldoveni erau muncitori ºi aveau vaci. Rigiditatea regimului s-a ameliorat puþin. pierderi imense de grâu. oameni buni. renegaþi venetici ºi oploºiþi pe acest pãmânt sã ne distrugã neamul. N-a reuºit. pe Senic ºi Stati. celor mai mari li se aducea acasã. Au distrus noþiunea de cinste. ºi-ar da seama cã din toatã istoria sovieticã numai vreo 5-6 ani au fost mai buni… Bineînþeles cã nomenclatura a trãit întotdeauna bine. ci peste tot unde a stãpânit cizma ruseascã. a luptat împotriva clanului Brejnev. demnitate… Au adus beþia. ca oamenii? PENTRU CEI FÃRÃ PATRIE O învãþãtoare din Bãlþi a vorbit azi. care trãia mai bine.A venit ºi Brejnev la putere. corupþia a luat proporþii mari. 11 martie. care lucrau fãrã platã. În loc sã stabileascã o leafã corespunzãtoare. Brejnev nu a reuºit sã stopeze declinul economiei sovietice. Însã majoritatea poporului. blatul. la radio. În Moldova s-a trãit mai bine decât în alte republici. Uniunea cumpãra anual 20 milioane de tone de grâu din America. Venit la putere.. hoþia. a pãtruns adânc în nomenclatura sovieticã. fura din averea statului. religia. Oare a uitat poporul cum deseori stãtea cu noaptea în cap la coadã la magazine? Oare au uitat þãranii pensiile de 20-35 de ruble? Sovieticii au adus toate relele în Basarabia noastrã ºi nu numai. Când aud astfel de aiureli – 264 – . afacerile mafiotice. cumãtrismul. istorie. Mai adaogã cã românii ne-au fost întotdeauna duºmani. oamenii furau de rupeau… Justiþia se stãruia sã umple închisorile cu deþinuþi. Furtul. Aurul se ducea în alte þãri pentru revoluþii comuniste. materiale de construcþie.

Dziubinschi. Femeie. onoarea. care ne-au interzis limba. Creangã. Hrenov ºi alþii îºi ies din piele lãudându-i pe acei care neau distrus neamul. Slovacia. sã sãrute mâna celor care îi robesc din nou. ocupate ºi împilate de ruºi ca Cehia. la toþi acei care se luptã pentru adevãr. Toate pãcatele noastre sunt cã mulþi dintre noi sunt orbiþi ºi azi de propaganda ºi ideologia comunistã. se stãruie ca la putere sã vinã din nou acei care au falsificat istoria. care s-au luptat pentru baºtina ta. O învãþãtoare moldoveancã. care se trage din neamul nostru vechi de mii de ani. Uitã-te la cei din Þãrile Baltice. Sadoveanu. credinþa. pentru neamul lor. atunci taci din gurã mãcar. adevãrul. la tãtarii din Crimeea. Aºa o soartã doreºti copiilor ºi nepoþilor tãi? ªi tot din cauza prostiei noastre. pentru 30 de arginþi. Zidu. care ne batjocoresc ºi azi ºi care în viitor ne vor distruge cu totul. de a fi în rând cu naþiunile civilizate? Dacã nu-þi iubeºti acest pãmânt sfânt. neau fãcut neoameni. stropit cu sângele ºi lacrimile strãmoºilor tãi. strãmoºii tãi. Unde este conºtiinþa ºi demnitatea ta moldoveancã nãscutã pe acest pãmânt. Senic. pentru un kilogram de cârnaþ vând totul ce a fost sfânt cândva: cinstea. trãdãtori de neam. care l-a vândut pe Hristos. cum a fost distrusã naþiunea românã – un milion de moldoveni din Transnistria. numai noi stãm la coadã ºi aºteptãm – 265 – . Bulgaria. O fac cu ajutorul lui Iuda. iar ei s-au fãcut stãpâni ºi pe noi slugi. cã i-am primit pe toþi veneticii cu pâine ºi sare. trecut prin urgia þarului. sã-ºi cunoascã istoria neamului sãu de veacuri. de ce nu-i asculþi pe Eminescu. aceastã limbã a mamei. ca tãtarii din Crimeea ºi altele de la nordul Rusiei. Coºeriu? Azi orice om ar trebui sã se întrebe de ce trãieºte pe acest pãmânt. ªornikov. Mai bine stai în umbrã sã nu te ºtie oamenii ce creaturã ºi corciturã eºti. Unde vã este demnitatea de oameni ºi conºtiinþa naþionalã? De aceea azi trãim cel mai rãu din Europa. sultanului turcesc ºi a regimului criminal comunist? Oare minciunile veneticilor ºi ale trãdãtorilor sunt mai scumpe decât neamul tãu. Ei vor sã ne zãtreascã de pe acest pãmânt.mã cutremur de consecinþele minciunii ºi fariseismului ºi mã gândesc: de unde se i-au aceºti rãtãciþi. Aºa cum au dispãrut popoare întregi în URSS. care ne-au luat totul. la ceceni. Voi faceþi totul ca poporul nostru sã disparã de pe harta Europei. Polonia. trãiesc azi mai omeneºte. Toate þãrile din Europa. neamul. Stati. aducându-ne deportãri. care pentru câþiva lei. moarte ºi o fricã continuã. pe care o vinzi azi strãinilor? Oare pomana e mai scumpã decât dreptul de a vorbi limba natalã. Caragiale. de a ºti istoria neamului. lagãre. Ungaria. Numai moldovenii noºtri dintre toate aceste popoare înrobite cândva de þar ºi de sovietici continuã sã stea cu capul plecat ºi cu coada între picioare.

ne-au distrus tot ce a avut mai scump omul nostru: onoarea. Aºa sunt mulþi dintre noi. s-au bucurat ºi ei de aceste drepturi. Mai vin ºi azi foºtii soldaþi din armata românã. Dar a apãrut o lege internaþionalã. dupã dezmembrarea fostei þãri sovietice. care înainte se mândreau cã sunt din neam românesc ºi se trag de la Decebal ºi Traian. fãrã neam. plecând capul în loc sã le spunã adevãrul cã ei. de aceea suntem batjocoriþi ºi înjosiþi peste tot. se fac a nu auzi ºi a nu vedea. sunt ocupanþii acestui pãmânt. ªi dacã veneticii îºi bat joc de unul din noi. fãrã demnitate. cãci toate cele vechi au fost distruse. sã-l numeascã fascist.Ce-i moºule. cum în asociaþia noastrã sunt încadraþi veteranii de rãzboi care au luptat în Armata Românã. Nu cred cã ar fi fãcut acest gest ºi pentru veteranii de rãzboi români care au luptat cu adevãrat pentru eliberarea pãmântului strãmoºesc de ocupanþii sovietici în 1941-44. Toþi aceºti ani au fost ridicaþi în slãvi acei ce ne-au ocupat pãmântul. istoria. Ei au venit sã se înscrie cu mândrie. laºi. de ce ai venit la noi? Ce durere te-a adus? – 266 – . în oameni fãrã coloanã vertebralã. care nu se tem ºi îºi iubesc patria. care de mii de ani e al neamului nostru ºi nimeni nu are dreptul la el în afarã de bãºtinaºi. care i-a egalat pe toþi participanþii la rãzboi. singura medalie ce a mai rãmas. sã primeascã câte 200 de lei lunar pentru eliberarea Basarabiei de românii ºi nemþii fasciºti. fãrã dragoste de patrie. ceilalþi tac. pierdute. Ce ruºine! Salvarea noastrã e în restabilirea demnitãþii omeneºti. Alþii au ascuns-o sã n-o vadã veneticii. hãrþuiþi ºi persecutaþi. conºtiinþei naþionale româneºti a daco-romanilor ºi a lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt. sã primeascã Crucea comemorativã. cã nu-s bani rãi. dreptatea… I-au prefãcut pe moldovenii noºtri. mulþi din ei aruncaþi în lagãre ºi deportaþi. CRUCEA COMEMORATIVà Voronin a emis un decret ca veteranii de rãzboi. care nu ºi-a fãcut documentele necesare. fiindcã s-ar fi ales cu ani grei de puºcãrie în timpul “democraþiei” sovietice. ªi legea lui Voronin a fost pentru toþi. limba. Acum le vezi la pieptul unor veterani. albi sau verzi. Nimeni nu le-a purtat zeci de ani. ªi înainte fãrã medalie îl înjurau ºi el tãcea. mãcar cã pentru el ºi ceata care-l înconjoarã tot ce-i românesc a fost ºi a rãmas fascist… ªi aºa. . care a crãpat ca un balon de sãpun.pomana ruºilor. Majoritatea veteranilor s-au înscris în asociaþie demult. sovieticii. fie roºii. care au luptat în armata sovieticã. religia. sã primeascã aceºti 200 de lei. care dupã sfârºitul rãzboiului au fost mereu dispreþuiþi.

n-am avut nevoie de ele. nici alþii nu ne-au – 267 – . . îndreptându-se spre uºã. am întâlnit mulþi oameni. Grigore Vieru Când am început sã strâng bani pentru întemeierea muzeului. totul… Moºul tace. nici Galben. cã Stalin a fost Dumnezeu. Ar fi putut sã-mi spunã cum mi-au spus alþii: Mãi bãtrâne. dar e bãtrân sã înceapã o viaþã nouã. când uiþi de patria ta? Azi ai fi primit aceºti 200 de lei. dar unde îþi sunt documentele? . sã ºtie toatã lumea cã ai luptat pentru Basarabia ºi Bucovina. Dar nu au fãcut acest gest.De ce nu ai scris în þarã. care au fost furate de “eliberatorii” sovietici.Eu n-am documente. ai fost pe front. ai fi purtat cu mândrie Crucea la piept. cã cei mai bogaþi mau refuzat cu toate cã le-am explicat importanþa acestui muzeu. . I-am fi mulþumit din suflet. ai fost poate ºi rãnit. nu m-am gândit. la arhiva de la Piteºti. institutului. sã þi le trimitã? . parcã încã mai încovoiat decât atunci când a intrat. . care îºi bat joc de dumneata. cã te-ai dus în Siberia de bunã voie… Þi-au furat limba. ªi n-ai dorit sã ai o amintire despre patria ta ºi nici Crucea Comemorativã s-o primeºti… doar eºti din moºi strãmoºi pe aceastã palmã de pãmânt. Oare nu te-a mustrat conºtiinþa toþi anii cã eºti stãpân la tine acasã? Moºul tace.Bine. române! AMÃRÃCIUNE ÎN SUFLET A cunoaºte demnitatea este ca ºi cum ai merge în fiecare zi la rãzboi. în diferite posturi. ce înseamnã el pentru neamul nostru. dar n-au dorit. îþi îndrugã poveºti cã te-au eliberat. cã þi-au fãcut viaþa bunã.Pãi.. istoria. dar iatã. poate a înþeles el multe acum. De ce? Nici Ababii. ai luptat cu riscul vieþii. Sus capul. care ar fi putut face mult pentru noi.Vezi ce înseamnã. sã vadã. alþii sãraci. unii bogaþi. credinþa în Dumnezeu.Aºa s-a întâmplat. spune moºul. naþionalitãþi. Erau moldoveni de ai noºtri.Uite. sã-ºi îndrepte ºira spinãrii… Moºul se scoalã de pe scaun. nu pot da din banii întreprinderii. de diferite vârste. Poate cã le-a fost fricã? Fricã de ce? Sau poate erau din fire zgârciþi. iatã dau 200 de lei ºi eu nu le primesc. Ce m-a mirat a fost faptul. . îþi dau de la mine 50-100 de lei.

averea ºi ne-au dus în Siberia… Îmi trebuie sã fie scris în limba rusã. doar ei. comuniºtii. Am venit la el. aceºti trãdãtori de neam. mi-a rãspuns omul de dincolo de vastul birou. ne-au furat totul: casa. pãmântul. a întregii lumi? Oare nu ºtie cã 220 de divizii sovietice erau pregãtite la graniþã de la Marea Balticã pânã la Marea Neagrã. poate… Numai un rector ne-a ajutat – Ion Bostan. din 1956. un lingãu al celor care ne-au ocupat Basarabia. ºi poate unii s-au gândit: Ce sã mã leg cu ei. de la ziarul „Trud” (Munca) i-a întrecut pe toþi. am scris o scrisoare lui Putin. Ei sunt mulþi. devenit azi ienicer rus. ºi cea cehoslovacã. Da unul. Atunci cine este el? El e duºmanul nostru.Pãi. cred cã nici nu le-a rãsfoit. Bucovina ºi Herþa. Poate cinovnicul Bujor a trãit bine pentru sârguinþa lui. Cum îi vor judeca copiii lor. nu-mi venea sã cred. poate se vor gãsi ºi ruºi sã ne susþinã… . bãrbat cu o bãrbuþã a la Troþki.Îmi pare foarte bine. n-a înþeles nimic? Sau poate el e din acei care þipã ºi azi cã nemþii au nãvãlit peste ruºi la 22 iunie 1941? Oare el nu ºtie de planurile lui Stalin de cucerire a întregii Europe. ãia sunt fasciºti! a strigat românul Bujor.ajutat. ascuns cu atâta grijã de lichele? Doar tânãra generaþie judecã altfel azi. într-un ziar rusesc. gata sã-i dea în spate lui Hitler lovitura de graþie? Cine ar fi putut opri puhoiul sovietic care ar fi invadat toatã Europa? Oare el n-a înþeles nimic din revoluþia ungarã. ãºtia sunt foºtii „duºmani ai poporului”. trebuie sã fiu prudent. Cu toate stãruinþele lui Vasile Stati.Pãi. ei ºtiu cine sunt. O sã vã ajut. Nici sã stea de vorbã cu mine n-au gãsit de cuviinþã. ne-a fãcut niºte standuri. preºedintele Rusiei.Dle Bujor. Un om din români neaoºi judecã aºa. Cum poate el sã scuipe în propriul sãu popor? Oare el. . poate ne ajuþi în soluþionarea unei probleme. Ei sunt mulþi ºi din cauza lor noi trãim rãu astãzi ºi nici odatã n-o sã putem trãi bine. ce limbã vorbesc. Bujor. care suge din deget istorioare moldoveneºti ºi-i laudã pe Serapion. ºi am stat de vorbã. i-am dãruit cãrþile mele. i-am spus eu. care-i adevãrata lor istorie. Poate credeau cã sunt un cerºetor… Pe hârtiile noastre era scris Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române. care pupã fundul ruºilor. . sã ne plãteascã niºte compensaþii. la noi în asociaþie mai sunt ºi din acei. M-am uitat la el. – 268 – . mai bine le dãdeam la vreun elev de liceu. eu sunt din români. când vor afla adevãrul. foºtii deþinuþi politici ºi deportaþi. din 1968? Iatã cine sunt românaºii noºtri moldoveni. Noi. bunelul e din Suceava. care au luptat în Armata Românã împotriva sovieticilor pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei… . care a trãit o viaþã. dumneata ai un nume românesc. Uite.

a. M-am dus la Drãgan acasã. Am primit rãspuns frumos de la consilierul lui. I-am scris o scrisoare cum ºi-a bãtut joc ªchiopotã de mine. Dar sunt ºi adevãraþi români ca Sergiu Grossu. Noi de la Asociaþie ºi de la Pro Basarabia ºi Bucovina ne-am adresat lui de patru ori sã ne primeascã. o bãtrânicã. bãtrânii. Am plecat la Craiova. dar în zadar. care niciodatã nu ne-au refuzat ºi ne-au primit cu dragoste ºi bunãvoinþã. Am venit la Bucureºti. Nu vroia sã ia receptorul. apoi am început sã-l sun la Lugoj. ne-a ajutat cu cât a putut. iar ei ne aratã cu degetul la lingãii noºtri. Spunea cã nu este pe loc. pe ruºi ºi rusofoni. Fiind la Bucureºti. I-am spus secretarei de problema noastrã. Ce sã mai vorbim de trãdãtorii. l-aº fi înþeles. totul. care din puþinul ce-l avea la o vârstã de 80 de ani. am aflat cã Iosif Drãgan a venit de la Roma. care trãieºte la Roma. Atunci am lãsat la paznicul de la poartã o carte de a mea. o basarabeanã cu suflet mare. Ce sã-i faci? Aºa e omul fãrã de suflet. scrisoarea ºi o video-casetã cu imagini din muzeu. îºi bat joc de neamul nostru. Iosif Drãgan. dar nu ne-a primit. Apoi am sunat de câteva ori pe zi. mi-a spus la telefon. Toma Istrati… mãcar sã-mi fi scris cã nu are posibilitãþi. ca sã-ºi dea seama cã nu sunt un excroc. Dar nu mi-a scris. telefonul era scump. M-am hotãrât sã mã adresez ºi lui. Veniþi la Bucureºti. Nu mi-a rãspuns pânã azi. prostie? Ce ambasador e ãsta? Cum pot sã-l compar cu Enache. Gavrilã Buju. ienicerii. Voronin. De ce? Avea fricã. I-am sunat din nou lui ªchiopotã. dar are ºi un palat la Bucureºti. unul Marius ªchiopotã. Drãgan? A mai fost aici un ambasador român la Chiºinãu. Lidia Aºtefanei. care am vãzut prea multe ºi ne-am dat seama cine sunt trãdãtorii neamului nostru. Ion Þãranu. De ce. º. O sã vã ajutãm. E o mare durere în sufletele bãtrânilor. O româncã din Toronto. Secretara îmi spunea cã nu e. I-am scris o scrisoare dlui I. Stepaniuc. Unde vã este sufletul de român. mi-a trimis 60 de dolari din economiile ei. Un bogãtaº. unul Bãlãnescu. la dna Lidia Aºtefanei. sã ne întâlnim. ªi în România am mai gãsit aºa oameni. cozile de topor ai noºtri. sã stãm de vorbã. orgoliu. A scris o carte de istorie a românilor pe care am pus-o în muzeul nostru. o plãcintã grasã. dle I. Nu m-a primit. dle ambasador? Doar am fost ºi suntem cetãþeni români ºi încã din cei vechi. O sã vã dau niºte bani pentru muzeu.Bodiul.. Drãgan la Lugoj. dar nu aþi dorit sã staþi de vorbã cu noi. fraþi de sânge. Nicolae Dima. Noi îi învinuim pe venetici. un loc de deputat. sunt – 269 – . ar vinde tot de pe acest pãmânt ºi mai seamãnã urã între cei de pe cele douã maluri ale Prutului. Bârsan. ªornikov. cei care pentru un fotoliu. am aºteptat douã zile. când unii români.

deportaþi.Ce. pentru neamul românesc îi dispreþuiesc. nici la muzicantul de la nunþi Stepaniuc. i-au tãiat cu cuþitele. nu-mi e totuna. represat de sovietici. unde veneticii au fost alungaþi acasã.Nu. cã asta a fãcut-o Moldova. au scos ochii la oameni. Dupã ce comuniºtii au nenorocit milioane de oameni nevinovaþi. Un imperiu plin de hoþi. care pentru un blid de linte ºi-a vândut cinstea. Stepaniuc. Oare nu în timpul lui ºi a lui Moºanu subalternii ne înscriau la secþia de paºapoarte “maldaveni”. etc… sã urle cã aici în Moldova sunt numai vreo 2000 de români. numai fiindcã erau români? ªi ne-au alungat de pe pãmântul nostru. nici de la Voronin. aruncaþi în lagãre sute de mii de martiri. care azi voteazã împotriva noastrã. cel care s-a nãscut în deportare. apoi ai sã vii la mine ºi o sã ne lãmurim. el spune cã Rusia nu are nici o vinã în deportãri. din prostie. azi Putin nu vrea sã le întoarcã nimic din averea furatã.indiferenþi la durerile noastre? Nu m-am dus sã cer ajutor nici la ºoferul Tarlev. iar pe cei ce au luptat pentru pãmântul strãmoºesc. s-a întors în România sã moarã pe pãmântul strãmoºesc. ªi i-au fãcut pe toþi cetãþeni ai Moldovei. Aºa au fãcut cu românii. preºedintele Parlamentului. nu þi-e totuna? . De ce vã bateþi joc de noi? . Stati. devenind ienicer rus. nu aºa ca în Þãrile Baltice. care trecând prin douã fronturi în timpul rãzboiului. care nu voiau sã lucreze. ne-au împuºcat la Nistru. aducând nenorocire ºi urã între etnii. ºi unele rele. ªi azi vor sã ne uneascã cu cei care ºi-au bãtut joc de noi. Oare? Oare nu din ordinul Kremlinului au fost împuºcaþi. mai rãu ca barbarii din vechime. ªi am rãmas în computer fãrã naþionalitatea mea – maldavean. îi – 270 – . care în loc sã-i ajute pe foºtii deþinuþi ºi deportaþi. cu toate cã veneau oamenii cu acte de naþionalitate româneºti. aducând încoace venetici. le-a scos ºi ultimele compensaþii mizerabile pe care le mai aveau ºi pânã la urmã s-a aruncat în braþele comuniºtilor… Iatã cine sunt acei care cerºesc voturi de la popor. dar a trãit pupând mâinile cãlãilor. ºi conducerea ei trebuie sã rãspundã pentru asta. Nici la Diacov. slugi credincioase sângerosului Kremlin. El. neam de român care a scuipat în bunelul sãu. Mai mult. ei sunt “eliberatori”. umblau prin þari strãine. funcþionara s-a dus la ºeful secþiei ºi un cãpitan tinerel a venit de sus sã-mi spunã: .Lasã sã te înscrie moldovean. Când eu am ripostat cã sunt român ºi iatã am acte. Sã dea Domnul toate nenorocirile pe capul vostru. criminali. Dar Snegur? El care pe lângã lucruri bune a fãcut. ca apoi Voronin. cã nu ei au nimicit lumea. ªi-i pupã pe cei ce ne-au ocupat Basarabia.

Când în anul 1956 în þarã au ajuns ecourile revoluþiei maghiare împotriva sovieticilor. fiind mereu persecutat de zbirii comuniºti. unde ºi-a început viaþa din nou. Având un caracter puternic. conduºi de ocupanþii de la Moscova. care s-au ridicat împotriva terorii roºii. stabilindu-se la Washington. la luptã pentru adevãr ºi dreptate. în 1936 într-o familie numeroasã. în vestita închisoare. Basarabia ºi Bucovina. pentru acea Românie Mare. A mai fost profesor ºi la unele ºcoli militare de prestigiu din America. A trãit în casa bunicilor. Doamne? NICOLAE DIMA Exilul este nefericirea prin care exilatul scapã de o nefericire ºi mai mare.numesc duºmani. despre Sud-Estul Europei ºi despre imperiul rãului – URSS. Experienþa lui a fost deseori solicitatã ºi de unele comisii de consilieri ºi congresmeni din conducerea Americei. fiind educat sã respecte ºi sã se mândreascã cu þara sa România. sã ºtie istoria poporului. pe la Chiºinãu ºi Cernãuþi. mai ales cele despre Basarabia ºi Bucovina. A fost închis ºi el la Aiud. a reuºit sã termine facultatea de geografie ºi geologie a Universitãþii din Bucureºti. A cãlãtorit mult prin America ºi alte þãri de la Munþii Himalaia pânã la izvoarele Amazoanelor… În 1989 a trecut ºi prin Basarabia ºi Bucovina. Fiind eliberat dupã ani de suferinþe. extremiºti. emigrând în America. pe Valea Argeºului. Luptã continuu pentru reîntregirea României. analizã a mai multor teme despre România. Ca jurnalist a scris multe cãrþi ºi articole de studiere. lucrând la diferite instituþii de învãþãmânt. sunt o ranã sângerândã în inima lui. A devenit ºi redactor la postul de radio “Vocea Americei”. unde mulþi tineri patrioþi au fost nenorociþi de criminalii comuniºti. Fiind preºedintele Societãþii “Avram Iancu” din New Jersey ºi primind – 271 – . fasciºti… Unde e dreptatea Ta. au fost tipãrite ºi în limba românã. o viaþã grea de refugiat fãrã sprijin. ajungând ºi la Moscova. Încã în copilãrie. a fost ºi el în rândurile acelor tineri. sã-ºi iubeascã neamul sãu. dupã rãzboiul cotropitor. fãrã surse de existenþã. care îi adunase cândva pe toþi românii sub tricolorul românesc. În 1968 a pãrãsit cu durere în suflet baºtina. Dar a reuºit sã-ºi susþinã teza de doctorat la Universitatea din Columbia ºi sã devinã profesor. a dus o viaþã grea. Ovidiu Vasilescu Nicolae Dima s-a nãscut în satul Curcani. a simþit ce înseamnã ocupaþia baºtinei de sovietici ºi teroarea comunistã din România. Cãrþile lui.

e ºi el un patriot al acestei palme de pãmânt. El e de loc tot din Movileni. în Bãlþi. a acordat un ajutor financiar pentru întemeierea unui Muzeu al memoriei neamului românesc despre represaliile comuniste ºi a regimului de ocupaþie sovietic. Aºa prieteni cum au fost ei mai rar. ºtie bine istoria. pe care-l lucrau împreunã. o voce frumoasã. cu care fãcuse armata în timpul þarului la Odesa. Anatol Corj. OVIDIU CREANGÃ Într-o zi a venit la mine acasã un prieten mai tânãr. Costache Leancã a fost deputat în Parlamentul României dupã unire pânã în 1940. plasa Glodeni. la Pãmânteni. iubitori de neam ºi de baºtinã cum a fost Constantin Stere. de la Pãmânteni. Datoritã lor mi-a fost educatã dragostea de patrie ºi de neamul românesc pentru toatã viaþa. Amândoi erau în Partidul þãrãnist. pânã a fost arestat de cãlãii sovietici în 1940. care am pus umãrul la înfiinþarea acestui muzeu la Chiºinãu ne exprimãm încã o datã calde mulþumiri acestui român cu suflet mare.un apel al Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu. Eu m-am nãscut ºi am crescut pânã la vârsta de 16 ani sub ochii lui ºi nu odatã eram alintat de el cu daruri aduse de la Bucureºti. când se întorcea de la sesie ºi se repezea la Cuhneºti . Pan Halippa. când a venit urgia sovieticã. Noi. Datoritã lui prin casa noastrã. dar s-a stãruit ºi împreunã am dat denumirea strãzii pe care a trãit – strada Costache Leancã. Anatolie Corj are o înfãþiºare respectabilã. toatã viaþa lui dupã Unire. care fac pâinea cea de toate zilele. Moº Costache a trãit în casa noastrã. De la Odesa încã ei au rãmas prieteni pe toatã viaþa. prietenul tatãlui meu din tinereþe.Movileni. care mi-au lãsat urme adânci în viaþa mea ºi care au jucat un rol mare în istoria Basarabiei. Costache Leancã a fost în 1918 preºedintele Zemstvei judeþului Bãlþi ºi adunarea sub conducerea lui a cerut Unirea cu România. dar au sfârºit amândoi în lagãrele de exterminare sovietice dupã ocupaþia Basarabiei ºi Bucovinei. câte 6 hectare. care a adus atâtea nenorociri în Basarabia ºi Bucovina. de unde era el. Anatolie a fãcut ºi o placã de marmorã pe o casã a – 272 – . îi place sã citeascã ºi apãrã pe acei de la þarã. vestiþi. au trecut oameni mari. moº Ion Codreanu ºi mulþi alþii. condus de Constantin Stere. românii basarabeni. care nu uitã Basarabia ºi Bucovina cã sunt pãmânturi româneºti ºi face tot ce poate pentru a aduce la cunoºtinþa opiniei publice despre destinul acestor regiuni. unde casa lui Costache Leancã nu s-a mai pãstrat. El era nepotul. apoi de Grigore Iunian. Ion Pelivan. Amândoi aveau pãmânt. Anton Crihan. mai bine zis un strãnepot al lui Costache Leancã.

a adus de la Vlad Bejan niºte cãrþi. La început a învãþat la Liceul Haºdeu. a fost ºeful Spitalului din Iaºi. un bãrbat frumos ºi acum la o vârstã de peste 80 de ani. A trecut ºi el prin multe.000 de dolari. împreunã cu ginerele sãu. pe care i-am cunoscut ºi noi care am învãþat acolo. Vlad Bejan este ºi el un elev al Liceului “Ion Creangã”. Într-o scrisoare m-a anunþat cã va fi la Bucureºti ºi ar dori sã ne întâlnim. judeþul Argeº. a plecat în Canada. Dupã un timp am primit ºi de la Ovidiu. a rãmas singur cu copiii. la Chiºinãu. fiica generalului Comiºel. chiar eliberat din funcþii. întotdeauna gata de vreo nãzbâtie. Ovidiu s-a nãscut în satul Vãrzãreºti.unui nepot a lui Costache.sã fie þara aºa cum a fost. marea “savantã”. hazliu al multor istorii din viaþa lui Ovidiu. câºtigând vreo 200. A fost un copil vioi. A lucrat cu soþia lui Nicolaie Ceauºescu. Tatãl lui Ovidiu. un fost elev al Liceului “Ion Creangã” din Bãlþi. Dupã moartea soþiei sale Laura. câteva rânduri. unde învaþã fata lui Maricica. Îi plãcea la nebunie chimia. pãrãsind “raiul” din România la vârsta de 62 de ani. cãlãtorind în multe þãri capitaliste. A avut multe invenþii ºi premii mari de bani. Bineînþeles cã am fost foarte bucuros cã-l voi întâlni pe acest coleg. În ultima vreme era bine aranjat. dar certânduse cu ea a fost mereu marginalizat. mai mult comunica prin computer. A terminat Politehnica din Iaºi. A mai lucrat la comerþul exterior la Chimimport. Acum face revista Ginta Latinã. Nu putea scrie. plasa Nisporeni. dar investindu-i într-o afacere a pierdut aproape totul. ce în acele vremuri era o problemã. era din satul Soileºti. elev ºi el al aceluiaºi liceu ºi ajuns într-o þarã liberã. Vasilie. care ºtie preþul vieþii ºi luptã pentru idealul tuturor românilor . Ei erau aranjaþi în viaþã. e un om de al nostru. Aici a fãcut o invenþie. O doamnã din Ghidighici îmi transmitea la telefon conþinutul. mai ales felul vesel. mama din judeþul Buzãu. În timpul ocupaþiei sovietice a României era mereu silit sã se întoarcã în Basarabia sovieticã. Am rãsfoit aceastã carte. a învãþat la Liceul „Ion Creangã” în clasa 4-b. apoi. A scris ºi despre Liceul “ Ion Creangã”. despre unii elevi. Cât a lucrat în – 273 – . care mi-a plãcut foarte mult. dar în 1982. Din carte aflasem unele date din viaþa lui. datoritã tatãlui care a fost transferat cu lucrul la Bãlþi. când ne-am nãscut noi în ea. Cartea se numea “Din sacul lui moº Bodrângã”. Într-o zi reîntors de la Iaºi. din Toronto. În cartea lui era ºi o carte de vizitã. secþia chimie industrialã. despre profesorii lui. avea ceva cu mâinile dupã o operaþie grea la ºira spinãrii. A devenit un bun specialist ºi a lucrat la Institutul de chimie din Bucureºti. scrise de Ovidiu Creangã. N-am stat mult pe gânduri ºi i-am scris.

A mai gãsit români acolo generoºi. Acum. A fondat premiul – 274 – .România era mereu cercetat de secþia de cadre pentru faptul cã socrul sãu. Era suplã. ºi ne mai împãrtãºim gândurile ºi ideile. Veronica. sã ne ajute ca acest muzeu sã rãmânã pe veci în istoria noastrã. subþiricã. soacra lui Ovidiu . Am stat la masã. . în Canada. odihnindu-se pe marginea lacurilor Canadei. Ne-am întâlnit cu Ovidiu Creangã la Bucureºti. κi mai scrie câte ceva din viaþa lui. Nu-l þineam minte de la Liceul „Ion Creangã”. Ovidiu ne-a povestit multe despre viaþa sa din Canada ºi din România. eram la sora mea Valentina cu soþia mea . De aºa oameni þara avea nevoie. Spre mine venea un bãrbat înalt.Ne întâlnim lângã Palatul poporului. ªi cu toate cã e aranjat în viaþã. purta ochelari. cãreia nui puteam da mai mult de 60 – 70 de ani. Le dãruieºte un computer. unde a venit cu treburi. gândurile se îndreaptã mereu spre ea ºi trãieºte cu speranþa cã vor veni vremuri bune. cu pãrul însurit. solid. Avea un obraz simpatic. chiar aristocratic. De atunci se trage prietenia noastrã. va fi din nou România Mare. care a reuºit sã-ºi arate calitãþile ei de gospodinã. generalul Comiºel. mia plãcut de la prima vedere. Acolo trãia dna Lia. Ne mai dã câte o veste prin computer. aº spune chiar frumos la o aºa vârstã de 82 de ani. ªi aºa am rãmas. Atunci eram cu toþii tineri. amintiri despre oamenii buni ºi rãi din timpul regimului comunist din þarã. fotografii ale muzeului ºi o casetã cu inaugurarea lui. dar nu era urât. straºnic de vioaie ºi simpaticã. Ne-a ajutat ºi cu niºte bani. dorul dupã þarã îl frige. Ne-a invitat în apartamentul fostului socru. cãci trebuiau multe pentru muzeu. o masã pregãtitã de dna Lia. la vârsta de 82 de ani. Iam dãruit niºte cãrþi de ale lui Iurie Colesnic “Basarabia Necunoscutã”. Ne-am amintit de tinereþe. O sã mã cunoºti. amândoi am înþeles cã suntem alãturi ºi luptãm pentru visul tuturor românilor. o femeie de 93 de ani. Era un bãtrân prezentabil. cu pantaloni scurþi. am vãzut un bãtrân îmbrãcat în costum de varã. care au strâns mânã de la mânã o sumã modestã pentru noi. dar s-a fãcut tot posibilul ca ei sã pãrãseascã pãmântul strãmoºesc. satul unde a copilãrit ºi a învãþat literele ºi cifrele. Aºteptându-l în grãdina de lângã Palatul regal. Acolo. Ne-am despãrþit prieteni. fãrã riduri. el face eforturi sã ne popularizeze. alb. pentru o Românie întreagã. cum mi-a spus. luase parte la rãzboi pe teritoriul Uniunii Sovietice împotriva partizanilor. M-a sunat la telefon. are boala pescuitului care îl mai relaxeazã. unde îºi þinea adunãrile Nicu Ceauºescu. sunt bãtrân ºi urât. Îmbrãcat în pantaloni scurþi. S-a hotãrât sã ajute azi ºcoala din Vãrzãreºti.

þarul Rusiei. „„„ Martoff – Zederban. CINE SUNT ACEI CARE AU CONDUS MIºCAREA REVOLUÞIONARà ÎN RUSIA? În 1917 a avut loc revoluþia rusã în Petrograd. evreu Trotsky – Bronºtein. ºi a adus atâtea schimbãri negative în lumea întreagã. împotriva noii conduceri sovietice. Acei marinari care au luat pare la asaltul Palatului de Iarnã la Peterburg. revoltându-se la rândul lor în cetatea Kronºtadt. În realitate visurile nu s-au împlinit ºi Imperiul sovietic. multe nenorociri ºi suferinþe popoarelor din aceastã uriaºã þarã. care l-a detronat pe Nicolai. unde a învãþat el. Zeci de ani aceastã revoluþie a fost lãudatã. fiind acceptatã ca o nouã cale a omenirii spre un viitor mai bun.de 200 de dolari pentru cel mai bun elev care terminã ºcoala. Este interesant cine au fost acei care au susþinut bolºevismul ºi cine au fost primii conducãtori în Comitetul Central al Partidului bolºevic dupã 25 octombrie 1917. Ulianov-Lenin – rus cu strãmoºi din evrei Steckloff – Nachames. „„„ Zinovieff – Apfeldaum „„„ Kameneff – Rosenfeld „„„ Suchanoff – Gimel „„„ Sagherschi – Krochmal „„„ Uritsky – Silberºtein „„„ Larin – Lurie „„„ Bogdanoff – Silberºtein „„„ Kamkov – Katz „„„ Ganetzky – Furºtenberg evreu Dan – Gurevitch „„„ Meschovsky – Goldberg „ „„ Oarvus – Helphant „„„ Riasanov – Goldenberg evreu Martinov – Zibar „„„ Chernomorsky – Chernomordik „„„ Solntzev – Bleichmann „„„ – 275 – . numit ºi Imperiul Rãului s-a dezmembrat fãrã un foc de puºcã. premiul „Ovidiu Creangã”. mai luminos al tuturor popoarelor. au fost uciºi în timpul revoltei de cãtre alte trupe sovietice.

Paul ºi Felix Warburg – Hamburg. pânã la 23 august 1944. Jerome P. dar majoritatea tot erau evrei. care dãdeau bani pentru sionism – “ajutorul roºu”. ca baronul Neuman. fabricanþi. mai puþini armeni. ucraineni… Partidul comunist român era… fãrã români. Loeb et Ko din New York. Dej. Au venit mulþi unguri din Ungaria. Luca Laszlo. unguri… toþi strãini neamului nostru. din cei “ilegaliºti”. Au hotãrât: desfiinþarea partidelor politice. ªi nu erau din cei sãraci. Otto Kahn. Hanauer Guggenheim ºi Max Breitung din America.Ana Pauker. bãncilor etc… suprimarea cultului greco-catolic spre bucuria ungurilor catolici. Iacob Schiff a fost directorul bãncii Kuhu. restul erau evrei ºi unguri. Voievodina. uzinelor. ruºi.Piatnisky Abramovich „„ Zvesdin Maklakowsky Lapinschi „„ – Zivin – Rein – Voinºtein – Rosenblum – Loeverschein „„„ „ „„„ „„„ „ Bobzov – Natansohn „„„ Axelrod – Ortohodox „„„ Garin – Garfeld evreu Glasunov – Schultze „„„ Joffe – Joffe „„„ La fel este interesant faptul cã bolºevismul a fost finanþat de bãncile evreieºti din SUA. erau viitoarele cadre comuniste. În “ilegaliºti” au fost incluºi ºi foºtii agenþi KGB. negustori. Apoi a crescut pânã la 5000. cu toate cã era Gh. Olef Aschberg ºi Nye Banen din Stochhplm. refuzul planului Marshall – 276 – . ci bogaþi – evrei bancheri. . Donath Anerei ºi alþii. Dej era singurul român în birou. Bancherii care au contribuit: Max Warburg. Teohari Georgescu… Ana Pauker era pentru toþi din Biroul Politic – prima. care 90% erau neromâni. naþionalizarea fabricilor. (Din cartea Împãratul Nicolae II ºi evreii) DISTRUGEREA ROMÂNIEI Din cei aproape 900 de comuniºti din România înainte de rãzboi numai 6 erau români. înfiinþarea sovromurilor. Mortimer Schiff.

Erau susþinuþi ºi de comuniºtii “români”: Ana Pauker. agent al Kominternului supus Moscovei. Patriarhia românã. adjuncþi: Grigore Preoteasã – soþia evreicã. – 277 – . Preoþii greco-catolici au fost aruncaþi în puºcãrii cu credincioºii ce se împotriveau. izolarea României de Apus. C. fãrã studii. ministrul petrolului – M. toþi evrei veniþi de la Moscova. Rakoczi. Istoricii – Roller. Bãlãnescu. Filipovici. Toma. Balanescu – Paris. Bucovina. Krakauer Charlote. Pãsculescu. patriarhul Justinian Marina. Mathyasz Rakoczi era împotriva României. Mureº. D. evreu. birourile statului erau alogeni. era bucuros de suprimarea cultului greco-catolic.în România. a venit Cornel Mãnescu care a curãþat aparatul de evrei. scriau istoria falsã. evreicã. M. Luca Laszlo vroia ca Ardealul sã fie unguresc. S. trimiºi special. Numai în 1960. 112 persoane din externe erau evrei. externe – de Gizela Voos. ªerban. (cu nume de împrumut). toþi evrei. evreu. Banat… Totul se trãgea de la Internaþionala comunistã condusã de Dimitrov. cultura – Teodor Rudenko. E. Antonovici. care ar fi ridicat economia. Davidovici – Israel. Lãzãrescu. armata. Bughici – Moscova. Ungurii ºi evreii au deþinut poziþii-cheie în partidul comunist-vroiau sã maghiarizeze Transilvania. Evreii din lagãrele fasciste au devenit ilegaliºti antifasciºti. Dobrogea. Ardeleanu Clava. Deutah Olga – toþi strãini. Luca. La Moscova colonia maghiarã Bela Kun. aderarea la Moscova. Ambasador: Stoica – Berlin. Eduard Mezinger. Duºmanii comuniºti spuneau cã România e un stat multinaþional. Miklos Goldbergher. Onescu Marcu. a jefuit România cu sovromurile. devenise academician. toþi devotaþi lui Stalin. evreu. la Stalin. A. ºi au format “Regiunea autonomã maghiarã” – Tg. când Ana a dispãrut din politica româneascã. Marcusolin. format din acapararea de pãmânturi strãine: Basarabia. Langffelder. evreu basarabean. evreu basarabean. Roller era spion sovietic. istoria de Mihail Roller. Luca Laszlo lucra pentru Budapesta. au distrus cadrele vechi româneºti. Nicolae Ciorroiu – soþia evreicã. securitate – de Vineze. Pauker a dat Moscovei Insula ªerpilor. Ionescu. Petru Iosif-Roma. cadre noi în funcþii înalte. Andrei Goanþã. Florescu. Bogdan. Iosif Petru. A. Ministru de externe – Ana Pauker-Robinsohn. cãci avea mai mulþi enoriaºi acum ºi biserici noi. Ida Felix. Lidia Lãzãrescu. Herscovici – nici un român. În toate secþiile. Brucan – BrukhezWaºhington. Propaganda condusã de Iosif Chiºinevschi. Walter Roman.

Ana Tema era acuzatorul lui L. ºefi de unitãþi erau: Nikonov S.. restaurante. Hary B. M. Alexeev I. Bucikov. Ebner S. Dintre toþi numai Mladin ªtefan era român... De obicei la sate ei þineau crâºme ºi dughene. Didenko. ei. aºezânduse în oraºe. crâºme ºi magazine.. toþi erau strãini neamului românesc. Lobe. apoi au ajuns sã se stabileascã ºi prin sate. Adolbert. M. Protopopov..NKVD-ul era în România ca acasã: A.. Ei o jefuiau fãrã milã. Hirsch T. Boller. La început au fost mai mulþi prin orãºele.. Luka Laszlo comanda cadrele. nu aveau aceastã îndeletnicire. Gonciaruk. Gribici V. buni la suflet. deschizând localuri de consum: bodegi.. agenþi kgb.. spion sovietic. Demeter S. Protopopov. în rezistenþã. Kovacs Tiusz. iar în a doua jumãtate a secolului 19 în sate ºi centre raionale. Aºa cum înainte la moldoveni era considerat ruºinos sã te ocupi cu comerþul. lucrându-ºi pãmântul ºi fãcând pâinea cea de toate zilele. Hirch.. Bichel. Bercovici. primea ºi salariu de la ambasada sovieticã.. Când un ungur cãdea vinovat de ceva sãreau cu toþii sã-l scape. Este ºtiut cã evreii nu agreau muncã fizicã ºi cu lucrul pãmântului nu se ocupau.. trimiþând totul în Uniunea Sovieticã.. Luca. Friedlander E. Nicolski. Mazuru (evreu).. Ady.. Oprescur D. Rudenko. la marginea imperiului rus þarist. Adam M... Chioreanu M. Maximenko F. EVREII ÎN BASARABIA ºI ÎN ROMÂNIA Evreii au apãrut în Basarabia începând cu veacul al 18-19. agent nkvd. Bucikov. Grumberg (Nikolski). Emil Botnãraº. Evreii au înþeles repede cã moldovenii sunt oameni naivi.. dezertor Bondarenko-Pantiuºa.. care îi alunga sau îi forþa sã plece în alte þãri sau regiuni. Niconov. În munþi. Se mai ocupau cu – 278 – . birturi. Bodnarenko. Ebner S. Schlesinger P. evreu. Srabo. În securitatea lui Pantiuºa: Nicolski. Schimerler. unde erau mai puþin persecutaþi.. Didenko. Blaukenºtein. În SSI – S.. Kohner A. nu a fost nici un evreu sau ungur. Roszma Adolbert ºi soþia.. Fux Beria. ofiþer. Kangheþ. ocupându-se cu comerþul. Cacica S. Chiºinevski. Pãtrãºcanu. Mulþi dintre ei s-au stabilit în Basarabia. Kochner Adolf. soþia. mulþi dintre ei fãrã carte ºi s-au folosit de aceasta.. general de securitate... Majoritatea au venit din cauza antisemitismului rusesc ºi ucrainean. Nicolau V. Toþi acei strãini de la putere s-au stãruit sã distrugã România. Herisan A. Hirsch T. Moldovenii i-au primit cu aceeaºi bunãtate ºi bunãvoinþã cum i-au primit ºi pe alþi strãini veniþi sã trãiascã în mijlocul lor... Hohan A. Petruc. Pauker. rutean.

mai ales în timpul þarului rus. dar care trezea nemulþumirea populaþiei cãci e uºor sã împrumuþi banii. mai ales cã erau ºi ani de secetã. mai ales când þãranii vedeau cum ei se îmbogãþesc vãzând cu ochii în timp ce gospodãria lor se ruina ºi era mereu în nevoie. Evreii fiind asupriþi se luptau pentru existenþa lor. se tocmeau cu evreii sã le lucreze pãmântul sau în gospodãrie în contul datoriilor. Mulþi dintre evreii ocupaþi în comerþ acordau diferite privilegii cumpãrãtorilor. se rãspândise în toate þãrile ºi peste tot ocupându-se cu comerþul. ohranca þaristã de sub conducerea baronului L. nu erau leneºi. ajutându-i cu bani la nevoie. În literatura de pe atunci ei erau numiþi cu cuvinte de ocarã “jidan”. înglodându-i în datorii ºi mai mari. alimentatã ºi încurajatã de neamuri strãine. avocaþi. nu le plãcea munca fizicã. în rate. Popor fãrã uscãturi nu existã. Dacã datornicii nu puteau sã-ºi achite datoriile. învãþau. de viaþa grea. cu o dobândã destul de mare. care apãreau ca niºte jefuitori de bunuri. Ei nu lucrau la coarnele plugului. Unii îi înºelau pe bieþii þãrani. unde trãiau 45% de evrei ºi 46% de ruºi. ªi în România erau partide ostile evreilor ºi aveau filiale ºi în Basarabia. câºtiguri bune. îºi bateau joc de ei. Acest neam nu avea þara lui. a apãrut antisemitismul. oameni cu credinþã în Dumnezeu ºi în fapte bune. care le aducea foloase mari. care era murdarã ºi cu puþin folos. cu ajutorul conducerii ºi indiferenþii poporului. care se rãspândea sub formã de dispreþ faþã de evrei ºi faþã de îndeletnicirile lor. erau silitori. iar dobânda ºi datoriile creºteau. ºtiind cã moldovenii sunt oameni de cuvânt ºi întorceau datoriile scrise în condicã. venite pe pãmântul Basarabiei în timpul þarului. care îºi lucrau din greu pãmântul. la ordinul guvernului a organizat ºi sãvârºit un pogrom de proporþie în timpul – 279 – . Mai era ºi altceva. nu creºteau vite. La 6-8 aprilie 1903 la Chiºinãu. Nu toþi evreii comercianþi erau oneºti ºi oameni de treabã. Membrii acestor partide deseori. cãmãtãria nu era pe placul moldovenilor. le dãdeau mãrfuri pe datorie. ei nu se purtau rãu cu evreii. Aproape toþi ºtiau sã citeascã. comercianþi. Levendali. Comerþul. stãpâni pe pãmânturi. sã-ºi ridice nivelul de viaþã.cãmãtãria. ªi în Basarabia. banchiri. Aceastã ostilitate împotriva evreilor era provocatã. buni matematicieni. Moldovenii bãºtinaºi erau buni la suflet. îºi fãceau studiile stãruindu-se sã devinã medici. dar e greu sãi dai înapoi. ucrainenii îi învinuiau pe evrei de toate relele ºi formau pãrerea cã ei sunt vinovaþi de sãrãcirea lor. Din aceastã cauzã se formase o pãrere rea despre evreii comercianþi. Ruºii.

unii din ei.cãruia evreii erau prinºi în stradã. Putea oare sã uite poporul român aceastã umilire ºi agresivitate din partea unui neam care n-a trãit rãu în România.. Ba mai mult. slujind ruºilor sovietici. care a avut înrâurire ºi asupra unor politicieni din Þarã. ruºi. trebuia sã ai ºi încuviinþarea bisericii. care nu a fost alungat din þarã. magazinele lor erau devastate. fãrã lupte. mai ales cã regele Carol intrase în contact cu marii industriaºi evrei din þarã ºi jefuiau împreunã poporul român. la Paris. Atunci divorþul se fãcea foarte greu. În 1918 românii au eliberat Basarabia de hoardele bolºevice. cu toate cã majoritatea lor nu era cu nimic vinovatã. lãsând aici totul. În anul 1923 a fost aprobatã o constituþie cu largi principii de democraþie care interzicea orice profanare. de pe pãmântul strãmoºesc. le luau armele. din moºi strãmoºi. care se retrãgea întristatã. ce luptaserã pentru Unirea cu România în 1918. pe cei ce fuseserã în Sfatul Þãrii. Majoritatea evreilor i-au primit cu urale. erau indignaþi de purtarea regelui. care încãlca toate regulile. îi înjurau. unii fiind ºi agitatori ºi spioni sovietici. Începând cu anul 1933 a apãrut ºi s-a rãspânditã fascismul în Germania. Era partidul lui Cuza ºi. Atunci s-a format un curent puternic împotriva evreilor. având în spate soldaþii armatei roºii. petrolierii ºi alþii împãrþeau profitul cu regele ºi erau ºi primiþi la curtea regalã. Nimeni nu s-a aºteptat la o aºa purtare din partea evreilor. averea strânsã cu anii. Bineînþeles cã în Constituþie aceste lucruri erau interzise. guvernul român a fost impus sã primeascã 300 de mii de evrei din Germania lui Hitler ºi sã le acorde cetãþenia. Unii dintre evrei au luat armele în mânã împotriva armatei române. cum fãceau ruºii ºi ucrainenii. În acele vremuri regele Carol II se despãrþise de regina Elena ºi trãia cu evreica Lupu. îi arãtau cu degetul pe cei ce lucrase în poliþie. urã faþã de alte etnii. ucraineni rupeau epoleþii ofiþerilor ºi soldaþilor. cu toate cã trãiau în România ºi erau trataþi binevoitor.. o parte din popor. cel legionar. îi scuipau. care în þarã fuseserã scutiþi chiar de – 280 – . În 1941 s-a început rãzboiul. Atunci ei au dus o politicã antinaþionalã. Mulþi oameni de stat. act barbar care s-a terminat cu 45 de jertfe omeneºti sub ochii poliþiei þariste. Sute de mii de moldoveni au luat calea pribegiei. bãtuþi. pãmântul. ei. Dupã primul rãzboi mondial. prosovieticã. polonezii etc. numitã de popor „Lupeasca”. Aceastã legãturã crease un protest general împotriva evreilor. Mulþi dintre ei ºi-au bãtut joc de armata românã. Industriaºii Max Aushnit. în mai micã mãsurã. prãdate. casa. îi bãteau chiar. ocupând Basarabia ºi Bucovina. în armata românã. În 1940 sovieticii au dat nãvalã. Grupe de evrei. mai ales cã Lupeasca se amesteca ºi în treburile de stat.

Mareºalul I. A fost o crimã sã pedepseºti o mulþime nevinovatã. bulgari etc. Antonescu n-a trimis nici un tren cu evrei în Germania. Astãzi el este învinuit ca criminal de rãzboi. unde au murit de zece ori mai mulþi oameni nevinovaþi. el care a salvat cei mai mulþi evrei din toate þãrile Europei de rãsãrit. arhivele.armatã. care sabotau. preºedinte al Uniunii evreilor din România. puneþi în funcþiune memoria. numãr egal cu cel al evreilor suferinzi din toatã România. Putea oare poporul român sã rabde aceste înjosiri ºi umilinþe pe pãmântul sãu din partea unui neam cu care trãia zeci de ani împreunã? Oare aceasta era recunoºtinþa lui? Ce ar fi fãcut Stalin dacã evreii s-ar fi purtat aºa cu armata roºie? Cred cã ar fi fost raºi de pe faþa pãmântului! În urma atâtor acþiuni duºmãnoase a unei pãrþi din evrei ºi sub presiunea lui Hitler. afarã de România? Mai rãsfoiþi istoria. e mai importantã. inclusiv evrei. În URSS cei care doreau sã plece erau daþi afarã din partid. din serviciu. Lobi nu cunosc istoria. care ocupase atunci toatã Europa ºi o jumãtate de Rusie. ocupate de Hitler. ºi nimeni nu-ºi mai aminteºte de ei? Au uitat cã puterea sovieticã a interzis 20 de ani emigraþia evreilor din URSS? Apoi birul de 10 mii de ruble ce trebuia plãtit sã-þi dea drumul? De ce nu se aminteºte de el? A fost interzisã plecarea evreilor din România cândva? Cine dorea pleca liber în Israel. conform declaraþiei lui Filderman. mareºalul Ion Antonescu a fost nevoit sã-i deporteze împreunã cu þiganii care nu lucrau ºi cu alþii. în Transnistria în timp de rãzboi. la ordinul Moscovei. Cât se poate manipula fariseic opinia publicã ºi înºela o lume întreagã? De ce tac conducãtorii evreilor. fãcutã la Geneva în faþa Tribunalului în 1955. când e vorba despre lagãrele sovietice. ucraineni. Comuniºti în România erau puþini: evrei. expulzaþi din locuinþe. Antonescu le-a dat voie la 20 de mii de evrei sã emigreze liber din Bucovina ºi a mai dat mii de paºapoarte în alb pentru evreii din Ungaria ºi Ardealul ocupat de unguri. aveþi ºi voi un Dumnezeu ºi nu – 281 – . li se încãlcau drepturile elementare ale omului! Aþi uitat cã toate þãrile socialiste. Asta e o laturã a activitãþii lui vizibilã. îi asupreau. numiþi trântori. Da. umiliþi. dar mereu ascunsã. au rupt relaþiile diplomatice cu Israelul. îºi bãteau joc de ei. Ei provocau dezordine ºi fãceau propagandã sovieticã. unguri. paznici ºi alte brute. cum cerea Hitler. au murit în lagãrul de acolo mulþi! Unii dintre conducãtori. sunt analfabeþi ºi se dedau la insinuaþii ºi minciuni cum cã România a ucis cei mai mulþi evrei. doctor în drept la Universitatea din Paris. Cealaltã e mai vastã. pe când regimul lui Horty a exterminat 150 de mii de evrei numai în Ardealul de Nord.

Oare nu erau sinagogi în România? În Bãlþi erau douã ºcoli primare ºi douã licee evreieºti. trãdãtori de neam. organizat ºi declanºat de autoritãþile þariste de ocupaþie a Basarabiei româneºti. comuniºtii. Dar nu poporul. Cu ei ne împãcam de minune.scuipaþi în fântâna din care aþi bãut apã. Unele cercuri evreieºti fac o politicã duºmãnoasã împreunã cu ºovinii ruºi împotriva neamului nostru românesc ºi doresc sã distrugã aceastã þarã. în Moldova. Orice om care a trãit ºi trãieºte pe acest pãmânt trebuie sã fie cinstit. inclusiv faþã de evreii ºi românii din Basarabia. fiindcã s-au gãsit oameni inimoºi ºi au imortalizat aceastã tragedie promovatã de o politicã ºovinã ºi agresivã faþã de minoritãþile naþionale din imperiu. cum a fost Kruºevan. De ce au fugit evreii din URSS? Dupã ce au susþinut regimul totalitar ani la rând ºi fãceau propagandã ºi în alte þãri fiind plãtiþi de el? De ce au plecat în Israel? Da. sã nu o facem pe neznaiul. Azi. care a luptat ºi împotriva neamului sãu – 282 – . care au pus la zidul ruºinii crima ocupanþilor ruºi. Oare nu evreii banchiri au pus pe picioare Germania fascistã dupã lovitura de stat din Rusia în 1917 ºi au instaurat regimul totalitar comunist? Cine a condus Uniunea Sovieticã imediat dupã revoluþie? Cine a condus România dupã 23 august 1944? Hai sã nu ne facem morþi în pãpuºoi cu sacul plin. jurnale evreieºti. sã ne ºteargã de pe faþa pãmântului nostru de mii de ani. aciuaþi în România în anii ’30. Contra acestei politici ºovine ºi antiumane ºi-a ridicat vocea în presa timpului marii scriitori Lev Tolstoi ºi Korolenko. ienicerul rus. în care ºi-au pierdut viaþa 45 de evrei nevinovaþi. Numai atunci va fi pace ºi înþelegere între toþi cei care locuiesc aici împreunã. care au rãmas în viaþã datoritã cã trãiau în România. sã judece drept. Sunt multe probleme care azi se lãmuresc rãsfoind arhivele. La 6 aprilie 2003 s-a comemorat 100 de ani de la sãvârºirea pogromului contra evreilor de la Chiºinãu. cãreia i s-a furat 33% din pãmânturi ºi o treime din populaþie cu ajutorul evreilor. care era blând ºi care nu a obijduit neamuri strãine. ºi a unor moldoveni. dupã venirea lui Hitler la putere în Germania. Comemorarea este o faptã care meritã sã fie salutatã. n-au avut un Nurenberg. sunt duºmanii neamului nostru ºi vor sã ne distrugã aici. E bine cã s-a fãcut aceastã comemorare pentru acei 45 de oameni uciºi de hoardele antisemite ruseºti. ziare. prieteni la cataramã. A fost aºa ceva în URSS? Erau publicaþii. Am avut mulþi colegi de liceu evrei. Românii basarabeni n-au avut nimic comun cu acest act barbar pentru cã ei erau numai 10% din populaþia Chiºinãului ºi se aflau la periferiile lui. care au sãvârºit crime mai mari ca fasciºtii n-au fost pedepsiþi. au fost ºi unii guvernatori români care ºi-au bãtut joc de evrei.

povesteau lucruri interesante. cã regimul totalitar comunist a ucis o jumãtate de milion de oameni în 50 de ani de ocupaþie sovieticã ruseascã. În amintirea acestor jertfe s-a ridicat la Chiºinãu ºi un memorial cu participarea conducerii Moldovei. care trãiam atunci în Ucraina. când pentru prima oarã am primit voie de la conducerea comunistã. Le-am arãtat fotografiile – 283 – . purtând în geantã medicamentele necesare. minunându-se de cele vãzute acolo. În anul 2002 venind la Bucureºti dupã inaugurarea Muzeului Memoriei Neamului (a victimelor regimului comunist) la Chiºinãu. Veronica. având o chemare de la sora mamei mele din Bucureºti. dar nu am avut posibilitatea de al vizita. Totodatã este o ruºine pentru neamul nostru moldovenesc. Transilvania era ceva departe pentru mine. Ea se îngrijea de mine. jandarmul Europei ºi “temniþa popoarelor” (Lenin). în amintirea cãrora nu se face nici o comemorare ºi nu existã nici un memorial. cu care nu mã despãrþeam niciodatã. Iatã unde a ajuns neamul nostru din cauza bunãtãþii lui ºi cine sunt conducãtorii noºtri! MEMORIALUL DE LA SIGHETUL MARMAÞIEI “Atunci. memoria singurã poate fi o formã de justiþie” Motto Memorialului Sighet Auzisem de acest memorial prin anii 1998. Aici ne-am întâlnit cu dna Ana Blandiana ºi cu soþul ei Romulus Rusan pe care îi cunoºteam din anii precedenþi. Descoperirea ei era ca un vis care nu se împlinea. Dar am avut noroc. Fusesem în Ardeal în 1963. unde trãiau rudele mele. Cei ce avuserã posibilitatea de a nimeri dupã Carpaþi. cele douã veriºoare Leana ºi Valentina. când justiþia nu reuºeºte sã fie o formã de memorie. dintre care o jumãtate nu s-au mai întors înapoi. pe atunci conducãtorul Uniunii Sovietice. ci numai o simplã piatrã postatã lângã gara din Chiºinãu. De câte ori mã duceam cu automobilul meu în România. am trecut ºi prin Piaþa Amzei unde era Fundaþia Alianþa Civicã. aprobatã de Moscova dupã scrisoarea trimisã de tanti Vera lui Brejnev.pentru Rusia. fiind deja prea bãtrân ºi având fricã sã nu cad undeva în drum ºi sã nu fie nimeni lângã mine în locuri strãine. Vârsta înainta cu fiecare an ºi nu mai credeam cã voi ajunge cândva pe plaiurile Ardealului. Eram împreunã cu soþia mea. sediul dnei Ana Blandiana. la Lvov. de unde au fost duºi în Siberia circa 200 de mii de basarabeni. o luam spre Bucureºti.

prin locuri de o frumuseþe rãpitoare. El ne luase cu automobilul ginerelui sãu. o maºinã germanã. Ideea transformãrii închisorii în muzeu aparþinea dnei Ana Blandiana. unde ajunsese la vârsta de 18 ani dupã multe peripeþii. din Borºa. Aºa cã aveam mai multe motive sã ajung în Mara-Mu. am reuºit sã ajung ºi în casa lui Gavrilã Buju. cum zic aici oamenii þinutului sãu. Gaby Buju. de loc din Maramureº. La Iaºi ne-a întâlnit ca întotdeauna prietenul meu Vlad ªuparschi. El citise anunþul meu din ziarul românesc “Clipa” din SUA ºi luând legãtura cu mine. Datoritã lor am nimerit la Sighet. La proiectul acestui memorial au lucrat arhitectul Alexandru – 284 – . într-o cãmãruþã unde eram numai noi doi cu soþia. aproape de Memorial. ne-a trimis o sumã de dolari pentru înfãptuirea muzeului. El a fost omul care a jucat un rol însemnat pentru noi ºi mai ales pentru mine. Chiºinãul era plin acum de maºini din alte þãri. . în Maramureº. un leagãn al românismului din vechime. reîntors din America unde fusese cu soþia sa Mia la fiul lor. Acum îmi dãdeam seama ce frumoasã este þara noastrã româneascã! Am fost cazaþi la un cãmin al poliþiei de frontierã. care împreunã cu soþul sãu Romulus Rusan au depus sforþãri mari spre a-l întemeia.Vã invitãm la Memorialul Sighet la simpozionul 10! Ne-a spus simpatica dna Ana. Am luat trenul de la Iaºi spre Timiºoara. al victimelor regimului comunist întemeiat de noi. Le înlocuiserã Mercedesurile. Ne uitam prin geam bucurându-ne de frumuseþea locurilor ce se perindau în faþa ochilor. Clãdirea era chiar în centru. La Salva am fost nevoiþi sã aºteptãm vreo trei ore trenul ce venea de la Bucureºti ºi mergea la Sighet. ca douã albine stãruitoare au reuºit sã facã atât de mult pentru biruinþa adevãrului ºi a dreptãþii în þara româneascã în amintirea celor cãzuþi la datorie împotriva genocidului comunist. cu toatã sãrãcia care domnea în Basarabia. Peugeut ºi alte mãrci care erau net superioare celor ruseºti. Dupã Salva am intrat în munþi ºi trenul ne ducea prin tuneluri. care împreunã cu Romulus Rusan. Aºa cum am fost ajutaþi în înfãptuirea acelui muzeu de la Chiºinãu ºi de un român cu suflet de mare patriot. Fiatul. sã fiu la Borºa ºi sã vizitez ºi Memorialul de la Sighet. aºa îl numeau acolo în Canada. Ajunsesem la Iaºi prin bunãvoinþa lui Sergiu Nucã. Memorialul de la Sighet ne-a impresionat puternic. foºtii deþinuþi ºi deportaþi politici din Basarabia spre mirarea lor de reuºita noastrã. Audi.muzeului nostru. Maºinile sovietice deveniserã o raritate. jurnalistul care lucra la “Literatura ºi Arta” condus de vestitul poet ºi scriitor Nicolae Dabija.

La 21 mai 1993 a avut loc primul simpozion “Memorialul Sighet”. pe casete audio ºi video.Beldiman. S-au editat multe cãrþi din colecþia “ Analele Sighet” ºi a apãrut ºi “Cartea neagrã a comunismului” scrisã de Stephan Courtois. Memorialul s-a fãcut la Sighet fiindcã aici a fost prima dintre închisorile politice ale stalinismului în România ºi anume în ea au fost exterminate elitele politice spirituale. Dorana Coºeveanu ºi academicianul Alexandru Zub ajutaþi de alþi oameni de bunã credinþã cu suflet mare. Memorialul victimelor Comunismului ºi Rezistenþei de la Sighet a fost declarat ansamblu de interes naþional prin lege. specializaþi în analiza lor. La nordul României lângã râul Tisa se aflã oraºul Sighet. Horia Bernea ºi Laurenþiu Ulici având ca scop crearea Memorialului. Clãdirea închisorii din Sighet este atribuitã Fundaþiei Academia Civicã în vederea transformãrii în memorial. vicepreºe-dinþi – Ion Caramitru. “De la adevãrul istoric la judecata istoriei”. Trebuie de spus cã anume în România teroarea a fost cea mai durã ºi cea de mai lungã duratã dintre toate þãrile cãzute sub jugul comunist sovietic. oameni de culturã. La evenimente au participat mii de oameni din România. care are un trist renume. La aceste simpozioane participau martorii ºi eroii evenimentelor dar ºi istorici savanþi. Din 1993 s-au þinut 10 simpozioane în cadrul Memorialului victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighet. În 1994 ia fiinþã Fundaþia “Academia Civicã” cu 175 de membri fondatori – preºedintã Ana Blandiana. culturale ale democraþiei interbelice. din alte þãri foste comuniste. Arhiva de istorie oralã s-a îmbogãþit cu 850 de înregistrãri. Au fost deschise 12 celule de la parter. Datoritã unor români cu suflet mare dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan. ªantierul a fost deschis la 11 iulie 1996. Începând cu anul 1993 a avut loc la Sighet câte un simpozion anual cu diferite teme despre tragedia românilor în timpul conducerii comuniste 1946-89. cu mãrturii ale persoanelor supravieþuite din închisori ºi lagãrele þãrii. În 1993 Ana Blandiana s-a adresat la Consiliul Europei la Strasbourg pentru a cere sprijinul Europei de a transforma închisoarea într-un memorial. El a fost înfiinþat ca sã se ºtie adevãrul despre teroarea comunistã din România ºi sã nu se mai repete niciodatã în viitor. Se prezintã filme despre teroarea comunistã ºi se organizeazã expoziþii documentare. În timpul conducerii comuniste aici au fost exterminaþi mii de oameni printre care ºi floarea intelectualitãþii române. – 285 – . În fiecare an era programatã vizita la închisoarea de la Sighet ºi la groapa comunã de la cimitirul sãracilor. În fiecare an la Sighet au fost inaugurate noi spaþii în cadrul Memorialului. devenite sãli de muzeu. puse la dispoziþia vizitatorilor.

când a devenit lagãr sovietic. Institutul Polonez din Bucureºti. Memorialul conþine parterul. Penitenciarul era cunoscut sub numele “Colonia Dunãrea”. cu ajutorul unor sponsori cu inimã bunã s-a înfiinþat acest Memorial. Memorialul a fost deschis de dna Ana Blandiana. domiciliu obligatoriu. dar în realitate era un loc de exterminare pentru elitele þãrii. Iuliu Maniu ºi alþii… Sala hãrþilor este o reprezentare în spaþiu a gulagului românesc. azile psihiatrice ºi gropi comune. Sãlile sunt dedicate lui Corneliu Coposu. Iuliu Hossu. Primii au fost 18 elevi ºi studenþi. Datoritã dnei Ana Blandiana ºi lui Romulus Rusan. Închisoarea din Sighet. cu celulele sale. A doua salã a muzeului cuprinde o schemã a închisorii realizate – 286 – . La 5-7 iulie 2002 a avut loc al 10 simpozion al Memorialului Sighet organizat de dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan cu sprijinul Fundaþiei Hanns Seidel. ziariºti. Centrul Ceh din Bucureºti. Ilie Lazãr. În prezenþa sponsorilor Miºu Cârciog ºi dnei Margaret Holmes. Pe o hartã mare a þãrii sunt marcate prin cruci cele 300 locuri de detenþie. Memorialul victimelor comunismului ºi al Rezistenþii a fost inaugurat la 20 iunie 1997. majoritatea lor nejudecaþi. El se referea nu numai la aceastã închisoare din Sighet ci ºi la întregul univers concentraþionar din România. unii trecuþi de 85. Cronica unui sfârºit de sistem”. istorici. construitã în 1897 a funcþionat ca închisoare de drept comun pânã în 1944. preºedinta Fundaþiei Academia Civicã. British Council. Emil Haþieganu. academicieni. unitate de muncã specialã. închisoarea fiind reconstruitã ºi transformatã într-un muzeu. Din august 1948 a devenit loc de detenþie pentru intelectualii ºi pentru þãranii din Maramureº. Majoritatea aveau peste 60 de ani. politicieni). de muncã forþatã. dedicat celor care au suferit în timpul comunismului ºi într-un centru internaþional de studii. Tot în 1950 au fost aduºi la Sighet 43 de episcopi ºi preoþi greco-catolici ºi romano-catolici. Centrul Cultural Francez. viaþa unor oameni ai elitei politice ºi religioase din perioada interbelicã a României. preoþi. Alexandru Todea. Sarcina memorialului este pãstrarea memoriei.aceastã închisoare a fost transformatã într-un Memorial Naþional. dintre care unii ºi azi trãiesc la Sighet. Simpozionul a avut un vast program de comunicãri cu tema “Anii 1973-1989. unde se evidenþiazã aspecte din istoria personalã. Prin Sighet se fãcea ºi repatrierea foºtilor prizonieri ºi foºtilor deportaþi din URSS. mãrturiilor despre represiunile sãvârºite de regimul comunist totalitar. În 1950 au fost internaþi aici peste 80 de demnitari (foºti miniºtri.

Ion Cepleanu – Paris. alegerile din 1946 ºi procesul grupului de la Tãmãdãu. Smaranda Vultur – Timiºoara. I. închis la Sighet între anii 1950-55. fotografiile ºi mãrturiile foºtilor deþinuþi politici în închisorile ºi lagãrele din URSS.de istoricul Constantin C. Petru Opriº – Bucureºti. femeile în închisoare. La etajul doi se aratã sala Lotului lui Viºoaian ºi sala unde a murit Gh. Brã-tianu ºi Iuliu Maniu cu activitatea lor politicã înainte de 1918. Hans Bergel – Munchen. În una din sãli sunt expuse picturile ºi desenele pictorului Victor Zâmbrea. Sala “Colectivizarea” dã o imagine completã a dramei satului românesc. Bujor Nedelcovici – Paris. deportãrile din Bãrãgan. În cadrul muzeului existã 2 expoziþii dedicate lui Gh. Tot aici se aflã celula de pedepsire “Celula Neagrã”. Giurescu. La acest simpozion au luat parte foºtii disidenþi ºi deþinuþi politici care au fãcut comunicãri. Vasile Paraschiv – Ploieºti. Sala “Munca forþatã” prezintã aspecte din locurile de muncã forþatã din þarã unde Canalul Dunãre – Marea Neagrã a fost cel mai infernal din seria ºantierelor unde deþinuþii erau exterminaþi. Sunt expuse documente referitoare la represiunile contra þãranilor. Invitaþii din Republica Moldova ºi-au exprimat sincerele lor mulþumiri pentru înfiinþarea acestui memorial – 287 – . Anatol Petrencu – Chiºinãu ºi alþii… Tot aici la 9 iulie 2002 s-au inaugurat încã zece sãli printre care ºi sãlile “Basarabia în Gulag”. rezistenþei anticomuniste. care au explicat vizitatorilor exponatele. Iulius Filip – Cluj. fost deþinut politic ºi luptãtor antisovietic din gulagul sovietic. Moldova. cimitirul sãracilor. Brãtianu. Tot aici în alte sãli sunt arãtate metodele de torturã de la Securitate. unde erau înmormântaþi deþinuþii exterminaþi în groapa comunã. în istorie Anatol Petrencu ºi Vadim Pirogan. preºedintele victimelor regimului comunist din R. Dragoº Petrescu – Bucureºti. dr. Alexandru Zub – Iaºi. Ei au fost: Cicerone Ioniþoiu – Paris. Sãlile “Viaþa cotidianã din penitenciar ºi închisoarea-nãuntru ºi în afarã aduc mãrturii despre asprul regim de detenþie. I. Stephane Courtois – Paris. suferinþele Bisericii. regimul de detenþie din închisori. rolul lor la Marea Unire. Thirry Wolton – Paris. La etajul 1 sunt sãlile dedicate deportãrilor. Mircea Carp – Munchen. La inaugurarea sãlilor Basarabia în Gulag au participat ºi doi reprezentanþi invitaþi din Republica Moldova. Nicolas Werth – Paris. Dennis Deletant – Londra. În ultima zi a simpozionului oaspeþii au vizitat cimitirul Cearda. unde deþinutul stãtea în lanþuri în picioare toatã ziua. Mircea Stãnescu – Paris.

pãrãsind Memorialul. Având un numãr de telefon. Tractorul ne ridica pe Valea Luceafãrului. Petrea. Avea acolo douã fete. Trebuie sã spun cã mult tineret pãrãsise Borºa. Dupã câteva ore cu trenul. Ileana. îngrijorându-ne sã nu facã vre-un chibiþ ºi sã fim nevoiþi sã mergem pe jos. unde trebuia sã fim întâmpinaþi de fratele lui Gabi. Petrea. am gãsit-o pe Dna Silvia Belciug. basarabenii. Gavrilã Buju. cãci drumul era abrupt. nici nu a trecut prin rãzboiul care a distrus atâtea fiinþe nevinovate. care ºi ele se aranjase la lucru. sã înþeleg de ce acest român din Maramureº ne-a trimis un ajutor de 1000 de dolari. plecase la muncã în Italia. cãci minele ºi alte întreprinderi nu lucrau cu anii. pentru noi. pârâea ºi trosnea. ºi ai credinþei. fusese cumpãrat de Gabi pentru fratele sãu. dar în realitate erau niºte profitori minciunoºi ºi farisei. Cu diferite mijloace de transport am ajuns la Borºa. Maºinãria asta vãzuse multe. MARA-MU De la Sighet. soþia mea. situat în Canada. El nu ºtia multe adevãruri. Am trecut pe lângã “cenzurã”. Dar noi am întârziat ºi nimeni nu ne-a mai aºteptat. Tractorul nu era nou. o strãduþã cu gropi mari ºi adânci. vroiam sã aflu cât mai multe despre el. care nu ºtia bine nici istoria þãrii sale. tânãrã. când mã adresam unora care þipau cã sunt patrioþi. ridicându-ne tot mai sus în munþi. o femeie simpaticã. Sora lui Gabi. o veriºoarã a lui Gabi.care trebuie sã fie o pildã ºi un serios avertisment pentru toatã lumea ca aceastã tragedie ºi genocid comunist sã nu se mai repete niciodatã. Mã interesa tot ce era legat de dânsul. care urcându-ne pe un tractor. se îmbogãþeau. sã câºtige un ban. am plecat la Borºa. unde locuia el ºi mama lui dna Ileana Buju. apoi ne-a dus cu maºina la dna Valerica. A venit în sfârºit ºi fratele lui Gabi. supuºi Moscovei. dorind sã o cunosc pe mama acestui român. ne-a dus în munþi. aºa se numea aici un dig de pãmânt galben adus prin þevi din minele – 288 – . Îmi era greu pe suflet. ne-a hrãnit cu un pilaf foarte gustos. totul fusese distrus de noua putere democraticã cu comuniºti în frunte careºi fãceau treburile lor. s-a dus în alte þãri. fãceau totul ca sã educe tineretului dispreþ ºi urã împotriva marilor eroi ai neamului. care ne-a ajutat sã facem la Chiºinãu Muzeul Memoriei Neamului. Mã gândeam ce are el cu Basarabia. care ºtia deja de la Gabi cã noi trebuia sã venim pe la ei. un bãrbat tânãr. am ajuns la Viºeul de Sus. împreunã cu Veronica. fosta învãþãtoare a lui Gabi. cãci comuniºtii din România. care ne-a luat acasã. Comuniºtii criminali trebuie sã rãspundã în faþa popoarelor pentru crimele sãvârºite în timpul regimurilor în toate acele þãri conduse de URSS. nu era acasã.

nu pãrea cã are 72 de ani. Ne-a primit în casã. trebuia sã ne odihnim. pe care îl luase cândva. cum aºeza uºurel fânul în cãpiþã. care ºi-ar fi legat soarta cu ea. urcã în sus ca o cãprioarã. cu viaþa ei asprã. fãcutã încã de tatãl lor Gavrilã Buju. ne-a hrãnit cu lapte de vacã din munþi. dar el avea viaþa lui. de vreo cinzeci de ani. demult. în aceste locuri pe care ea nu le-ar fi schimbat niciodatã. mergea repede în sus. nu arãta la anii ei. cu problemele sale. cu o fustã neagrã. de nepoþica Ileana.Borºei. nume ca al ei. Soþul ei Gavrilã nu mai era demult. Mã uitam la ea ºi o admiram pe aceastã femeie din munþi. trãia cu amintirea lui Gavrilã. o casã bunã. miºcãrile erau vioaie ºi. E drept. care nu vroia sã se mute nici în iernile cele grele. aici în munþi. iernii grele din munþi. miºcându-ne cu greu pe costiºele abrupte sã strângem iarba deja uscatã în cãpiþe. mare. ºi sã vezi minune! Ea. în casa bãtrâneascã. tare. o femeie micuþã. Casa ei era din bârne. o mai ajuta. familia lui. trãia singurã. Ne uitam cu mirare ºi admiraþie cum aceastã femeie. Ne-am ridicat în sus. Mâinile ei lucrau repede. ºi mã gândeam la soarta ei singuraticã. I-am ajutat ºi noi. þinea piept vânturilor. Am ajuns la casa lui Petrea. Mama Ileana. sã pãrãseascã mãcar – 289 – . aromat. urmând-o. Dar ea nu dorea. cu pãrul bine însurit. jos. ridicându-se spre casa ei. ca zãpada. Povestea de fiul sãu Gabi ºi uneori îi tremura glasul ºi o lacrimã zgârcitã apãrea în ochii ei frumoºi ºi blajini. dar era bunã. gâfâind. se vedea cã-i fãcutã de o mânã gospodãreascã. în satul Rotundu. Afarã un omulean îi cosea iarba în curte pe costiºe. viitorul fân pentru vãcuþa ei. cu toate cã se gãseau oameni de treabã. în casa construitã de Gabi pentru ea acolo. Nu ºi-a refãcut viaþa. nu ne ajungeau puteri. din dragoste ºi cu care nu a avut norocul sã fie împreunã la bãtrâneþe. cu o gãleatã plinã cu apã într-o mânã ºi cu o sacoºã în altã mânã. care trãia mai sus de Petrea. Am stat de vorbã. Era ceva frumos în aceastã femeie. departe peste mãri ºi þãri. cu dorul de fiul ei atât de depãrtat. cu un cojocel frumos. proaspãt ºi cãlduþ. într-o þarã strãinã. spre casa ei. lapte gustos. Am ieºit apoi din casã. Ea a luat o greblã ºi a început sã strângã iarba cositã. Ne uitam la ea. nu ne venea sã credem. nu a dorit sã-ºi ia alt bãrbat. mai degrabã pãrea o fetiºcanã sprintenã ºi harnicã. Gabi îºi fãcuse o cãsuþã frumoasã în Rotundu ºi o rugase pe mama Ileana sã stea în ea. vieþii de loc uºoare. subþiricã. A venit aici ºi mama Ileana. cu nevoile ºi bucuriile ei. Noi dupã ea. fãcutã de mâini de gospodar. fire puternicã ºi devotatã acestor locuri mãnoase. ne opream. a insistat sã mergem ºi la ea în casã. cã Petrea trãia alãturi. Îmbrãcatã într-o bluzã albã.

când ruºii sovietici au nãvãlit în Basarabia. a plecat singur la Chiºinãu sã înveþe la o ºcoalã profesionalã. nici în partid. nãscut într-o familie de opt copii. cum au pãþit-o alþii. N-a rezistat. Am mai fost odatã la Borºa. nedorinduºi o altã viaþã… De acolo de sus se cobora uneori la vale. þãran din Cuhneºti. De loc ºi el din Cuhneºti. A stat o iarnã în casa lui Gabi. cu misterele lor. de ºapte ori a fost ales deputat în parlamentul României pânã în 1940. unde nãscuse trei copii. În viaþa ei niciodatã nu fusese la doctori ºi nici leacuri nu luase în gurã. un bãrbat în vârstã. o chemau acolo sus munþii. a avut o mare tãrie de caracter ºi voinþã. Aici. Pe Anatol. luând parte la adunãri ºi manifestaþii pe strãzile Chiºinãului. numitã “zemstva”. trecut de cincizeci. plinã de amintiri triste ºi vesele. sãrbãtoarea de la “Hora de la Prislop” ºi “Adormirea Maicii Domnului” de la mãnãstirea Moisei. Am profitat de faptul cã aveam un prieten. Dupã ce a terminat ºcoala de opt clase din sat.iarna munþii. pe domnul Anatol Gorj. Amândoi. invitaþi prin telefon de Gabi Buju din Canada sã vedem sãrbãtorile mari din Maramureº. S-a întors în casa ei. a pornit un business – 290 – . fetiþa Maria studia la Universitatea din Iaºi. în cartierul Pãmânteni. Apoi a terminat Institutul Politehnic. ºi Costache Leancã ºi prietenul sãu ªtefan Pirogan. cum au fãcut ºi mai înainte. ocupând-o cu forþa. care ºtiau din ce neam se trag ºi cine sunt fraþii lor. unde trãia cu grijile ºi nevoile gospodãriei. la Bãlþi. unde a trãit o viaþã întreagã. N-a intrat nici în comsomol. sã-ºi mai vadã nepoþii ºi nepoþelele. s-a inclus în miºcarea de eliberare naþionalã. Seara mai învãþa la o ºcoalã medie. care vuiau de lume dornicã de adevãr ºi libertate. Maria. cu frumuseþea ºi aroma florilor de munte. duºi în Rusia ºi exterminaþi în lagãrele sovietice la o vârstã de 52 de ani. sã mai stea de vorbã. la Bãlþi. lucrând în acelaºi timp la o construcþie. venea în Rotundu. cu pajiºtele bogate cu iarbã mãtãsoasã. Soþia. Costache Leancã în 1918 a fost preºedintele adunãrii de la Bãlþi. vãzând cine îºi face mendrele acolo. pe la fata sa Ileana. cu toate cã erau democraþi de stânga. nepotul. Anatolie strâmtorat la lucru. care ne-a dus la garã cu maºina sa. au fost arestaþi. a fost scrisã prima cerere de Unire cu România de cãtre þãranii moldoveni. lucra la o bancã. þinând în mâini volanul de parcã toatã viaþa numai cu asta s-ar fi ocupat. pe vremea aceea. pe care îl detesta. tãvãlugul sovietic nu l-a îndoit la pãmânt. Costache Leancã. numai una. pe timpul þarului. Am plecat a doua zi. prietenul tatãlui meu care a trãit în casa noastrã. tatãl meu. Începând de prin 1986. Am ajuns la gara Viºeul de Sus datoritã aceleiaºi doamne Silvia Belciug. un nepot de a lui Costache Leancã.

Nici acolo nu aveau lefuri mari. Aici. El mi-a propus sã vizitãm Borºa. peste drum de casa lui Gabi. se aruncau ca niºte fulgere înghiþind prada. care venise în concediu din Italia ºi povesteau lucruri ºi întâmplãri interesante despre viaþa lor de acolo. eram serviþi de Ileana. Am plecat cu toþii la mãnãstirea din Moisei. Anatol avea un “Jiguli” cu care am plecat spre Borºa. ca sã mai pot învârti volanul maºinii mele ºi am dãruito lui Alexei. O femeie energicã. dar trãind modest. pe care îi bãgau în construcþie. sã luãm parte la sãrbãtorile din Maramureº. care s-a dovedit a fi o femeie simpaticã ºi sociabilã. de care se îngrijea. fiind cazaþi în casa lui Gabi. apoi la amiazã ºi seara ne duceam la ea la masã. Lume multã. cu soare frumos. Am luat parte ºi la praznicul de la mãnãstirea din Moisei “Adormirea Maicii Domnului”. Îmi place acest om pentru setea lui de a cunoaºte. ce o fãcea un episcop din Maramureº. Era profesoarã de limbã francezã ºi mai fusese primãriþã. de a citi. Ne-am oprit la Borºa. Dar ºi eu eram prea bãtrân. Am trãit câteva zile în casa lui Gabi toþi patru. care ne-a primit ºi ea cu bucurie ºi dragoste de neam. în munþi. unde a lucrat douã luni de zile ºi câºtigase ceva bani. venitã din Italia. trecând prin multe oraºe ºi sate din Nordul Moldovei ºi Maramureºului. o casã bunã. Alãturi de ei îºi fãceau casã fetele lor. mulþi îmbrãcaþi în – 291 – . aducând mâncarea. Venea la noi dimineaþa. dar a fost o alunecare de pãmânt ºi ºi-au fãcut casã în Rotundu. sus. când mulþi nu iau nici o carte în mânã. Dna Valerica ne-a mai povestit câte ceva despre Gabi. Ileana. Ne plãcea s-o ascultãm cum povesteºte diferite întâmplãri din viaþa lor ºi a Borºei. Ne-a primit cu braþele deschise.mic. o moarã într-un sat. Era luna august. Eram amândoi cu soþiile. Avea casa ei. o casã cu trei etaje. fãcutã cu mâinile ei ºi a soþului Ion. frumoasã. Maºina a trebuit s-o lãsãm jos. erau veniþi mii de oameni din toate colþurile þãrii sã asculte slujba. totul era verde. Lângã casã avea un bazin în care înotau pãstrãvi. învãþãtoarea lui Gabi cândva demult. cã de. Alãturi de ei trãia ºi Valerica Steþcu. La început au trãit sus. Sora Ileana trãia alãturi. toþi eram români. aduºi de ea de la o crescãtorie de peºti. pe ºoseaua BorºaCluj. unde erau fiicele ºi soþii lor. aleasã de popor în Rotundu. acolo îºi durase o casã. prietenele noastre pe viaþã. Când le aruncam câte o bucãþicã de pâine. Cât am stat în casa lui Gabi Buju. Am stat patru zile la ei. Am avut toþi ocazia sã vedem frumuseþile þãrii noastre. iar noi sã ne ridicãm vreo trei kilometri pânã la mãnãstire. care-i sunase sorii sale. fãceau economii pentru a aduce banii în þarã ºi a construi casa. nepotul meu. fiind înconjuraþi de bunãvoinþa ºi simpatia lor. care lucrau în Italia ºi câºtigau bani.

este situat la confluenþa râului Argeº cu râul Doamnei. jafurile ºi crimele comuniste. Oraºul Piteºti. introducerea a mii de consilieri sovietici la întreprinderi ºi instituþii. Fundaþia Memoria. În partidul comunist român în 1944 erau nu mai mult de 900 membri. împãrtãºindu-ne gândurile ºi visele lor la o viaþã mai bunã. care împreunã cu firma Renault construieºte azi noile modele care înfrumuseþeazã minunatele ºosele ale României. ruºi.haine naþionale. unde veneau din toate pãrþile oamenii cu suflet de români. port ce s-a pãstrat din moºistrãmoºi. iþari largi. Ne-am luat rãmas bun de la aceºti oameni simpli. Români erau numai ºase oameni. Este un oraº frumos. care ne-au primit cu atâta dragoste ºi bunãvoinþã. Am venit îndemnaþi de Gabi. cu suflet mare. Peste 1 milion de români. dar am întârziat cu câteva zile ºi nu am vãzut frumuseþea obiceiurilor ºi a îmbrãcãmintei naþionale a celor veniþi din munþi ºi de la ºes la Hora de la Prislop. filiala Argeº – Aristide Ionescu. în cãmãºi albe. cu sprijinul inimosului primar al or. României i s-a impus un guvern comunist. curat ºi cine-l viziteazã rãmâne impresionat de tot ce vede aici. limbii ruse obligatorie. Piteºti – Tudor Pendiuc. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 România a fost ocupatã de armata sovieticã timp de 14 ani. Stalin a hotãrât pedepsirea ofiþerilor români care au luptat la rãsãrit pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei. regele Mihai a fost expulzat din þarã ºi neamul românesc a cunoscut dezmãþul. reºedinþa judeþului Argeº. Muzeul judeþean Argeº cu colaboratorii Vasile Novac ºi Remus Petre Cârstea. SIMPOZIONUL DE LA PITEºTI Între 4 ºi 6 octombrie 2002 a avut loc la Piteºti un simpozion organizat de Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici din judeþul Argeº – preºedinte Sergiu Rizescu. ruteni. care se opuneau politicii comuniste. majoritatea strãini. au – 292 – . interzicerea a tot ce avea caracter naþional. evrei. Municipiul Piteºti este un important centru economic industrial. cultural ºi sportiv al þãrii româneºti. Pentru bolºevizarea României s-a recurs la falsificarea istoriei naþionale ºi a rezultatelor alegerilor parlamentare. unguri. introducerea cenzurii. Mai era aici o sãrbãtoare la Prislop. care þineau la obiceiurile ºi hramurile strãvechi. Institutul român de istorie recentã – Marius Oprea. ocupate de sovietici în 1840 prin protocolul secret adiþional la pactul Molotov-Ribbentrop. Tot în acest oraº este fabrica de automobile Dacia. A venit ºi vremea sã ne despãrþim ºi sã ne întoarcem acasã.

G. cãrora li se promitea eliberarea ºi grade în securitatea românã.. trecuþi prinPeste cele mai neimaginabile Pe-unde noºtri erau dragi Moºia lui ªtefan.. Gh.... Peste-o moºie destrãmatã.. a constat în recrutarea unor deþinuþi politici. fost NEAMUL student la drept.. tu stai... Dej a ordonat lichidarea tuturor politici.. Agentul nr. Ce vãd în iarnã ochii mei.. au fost la Piteºti. Mã ia în suflet c-un fior... împotriva slugilor Moscovei ºi cozilor de topor. Cãci nouã nu ne de joc de gardieni ºi de ºef. prietenilor lor.... Tg.. 1 al Kremlinului a fost Ana Pauker (Hannach Robinschn). ea stã în loc...10-20 ani... ªerbãnescu C.. Pe-o iarnã grea.. cioclii Canalul Morþii din Danseazã românimii!!! Dobrogea… În timpul reeducãrii au fost uciºi 64 de deþinuþi politici. bãgaþi cu capul în tinetele cu urinã ºi altele… J e r t f i t u s a up e n t r uU n i r e ! Ajunsã astãzi de ocarã. Doamne-un plan 1.. bãtaie în strãmoºii grup cu bâtele.. ani etc. ei se calcã în nedragi. în atei.colhozurilor nãmeþi. . elevilor ºi studenþilor...... . cunoscutã sub numele de “Fenomenul Piteºti”. . Pop C. Te i a î nm i n t ec u om î n i e . Da. .. Romanescu G. Reeducarea de la Piteºti condusã de securitatea românã a fost Care au rupt Moldova-n douã!.. umpluþi cu rouã.. Mulþi în dintre tineret erau judecaþi pentru fapte: cã spuneau cã Ana Pauker este “bivoliþã neagrã”… De 1. ºi alþii. Ce clipe pline amar...... cãpitanul Alexandru Dumitrescu.. Se aplicau metode oribile de torturã continuã.e i danseazã..... Aiud. 3. Sighet.. Echipele de torþionari de la Piteºti au INVOCARE PENTRU ROMÂNESC fost conduse de Eugen Þurcanu.propagandã ai ei..20 ani.. România a fost singura þarã care timp de 10 ani a opus o rezistenþã armatã împotriva bolºevizãrii.. Hora Unirii – o joacã-acei.. printre împotriva ……. Tineretul antibolºevic a fost supus unui regim special de “reeducare” ºi exterminare.. Scopul “reeducãrii satanice prin torturã” era distrugerea totalã Pe unde Eminescu-n Iaºi Privind tãcuþi dansânda fizicã ºi psihicã ºi transformarea victimelorgloatã. Cobilaº Nicolae.. ei fac paºi..... inspirat de agenþii sovietici ai NKVD-ului. D a .. în schimbul smulgerii de la alþi deþinuti a informaþiilor nedeclarate la anchete. 4...... trimiºi în România.. în mai mult de 100 au invalizi pe viaþã.... o. Ridicã nasturii vechi soare.15 ani... Cine au fost cãlãii României? Aratã-ne. Echipa lui Þurcanu era sprijinitã direct de e securitate. 293 – 3.. Deþinuþii erau în bãtuþi la tãlpi pânã la leºin. schingiuiþi peste 700. torturi. Eu rãmas stau.. Trãiascã regele ………. turnãtori ºi cãlãi ai Visat-a Românie Mare!. Închisorile în care s-au comis cele mai barbare crime.5-10 Ai 4... chiar ºi Leonida Lari Deadversarilor izbãvire pentru Þarã!!! a unor tovarãºi din partidul comunist..fost aruncaþi în lagãre ºi închisori. au cântat: “Deºteaptã-te române” De …. care adesea se terminau cu exterminarea deþinuþilor. Frãmântã glodul neºtire.. la fund pânã la sângerare... Canalul Dunãre-Marea Neagrã… Conducãtorii partidelor politice patriotice au fost încarceraþi ºi exterminaþi. de Popescu Ce lume înºelãciune. parcã cineva-n altar D em i c av e s e l i e al o r.. Târguºor.. Reeducarea prin torturã. Iosif Chiºinevschi (Ioºca – Brottman).. Ocna. Pe glia ruptã în bucãþi extinsã ºi în alte puºcãrii: Gherla. Teohari Georgescu (Burach Tescovici). tãi... Vo i n d u s eî nt o a t ep r i m i i . Înjurã-aceastã naþiune! marea lor fãþãrnicie. “Literatura ºi Arta” 8 mai 2003 2. ºi de acoliþii sãi: Stoian Ion. .. Livinschi M. 2...

Constantin Stere Toma Istrati Sergiu Grossu ºi soþia Nicoleta – 294 – .

Ovidiu Creangã cu nepoatele Nicolae Dima Mihai ºi Victoria Ursu – 295 – .

Pavel Dudnic Lidia Aºtefanei Anatol Corj Nicolae Caireac Boris Ojog Simion Hachi Ioan Rusu Gheorghe Cucereavâi Andrei Stoica – 296 – .

Memorialul de la Sighetul Marmaþiei. 2002 Vergiliu Stefanin – 297 – .

– 298 – .

Partea II Boris Movilã }NTRE DOU+ LUMI – 299 – .

(1964-1968). ªcoala Pedagogicã din Bãlþi (1947-1948). 1977-1980). Micul vagabond de I. O misiune importantã) º. redactor ºi ºef de redacþie la Editura „ªcoala sovieticã” (1952-1958). A activat în calitate de învãþãtor la ºcoala din satul natal (1944-1947). Eminescu (1956). A urmat Liceul „Ion Creangã” din Bãlþi (1939-1944). la Moscova (1954). Redactor la mai multe edituri. În 1972.a. Mrejele de L. redactor ºi membru al colegiului de scenarii la Studioul „Moldova-film” (1958-1964). Ostrovski. redactor ºef la Comitetul de Cinematografie al R. Bãlþi. redactor ºi secretar responsabil la Editura Enciclopedicã „Gh. Ludmila Sobieþchi. Marcela Benea. Stanev etc. Garã pentru doi.Caþ (Ceza) º. redactor ºef al Asociaþiei de filme documentare „Panorama” a studioului „Moldova-film” (1968-1972. Hoþul de piersici de Em. a contribuit la editarea volumului de „Poezii” de M. filme artistice (Teheran-42. în anii 70 a organizat editarea volumelor din colecþiile „Dintre sute de catarge” ºi „Debut”. cursuri de perfecþionare – redacturã. Greennwood. 1928. Nicolae Esinencu. redactor superior la Secþia dublare a filmelor în limba românã a Studioului „Moldova-film” (1980-1985). N. Verºigora. Cãpitanul Jan Zvãpãiatul de L. A tradus din limba rusã zeci de cãrþi din literatura clasicã ºi contemporanã (Oameni cu conºtiinþã curatã (partea a doua) de P. 1976 ºi 1980 este eliberat de câteva ori din funcþiile pe care le deþinea pentru „naþionalism”. jud. Asachi” (19941995) ºi redactor la Editura „Museum” (din 1996). aici fiind promovaþi tinerii scriitori: Leonida Lari.CURRICULUM VITAE Redactor de film ºi de carte. Facultatea de Istorie ºi Filologie (cu prof. Nicolae Dabija. „Operelor alese” ale lui Zamfir Arbore.a. publicist. ºef de cabinet metodic la „Moldinformkino” (1976-1977). Corlãteanu. scenarist ºi traducãtor. Idiot (Dostoievski). Nãscuþi de furtunã de N. vina fiindu-i cererea insistentã de editare a cãrþilor bune ºi de turnare a filmelor în limba românã. Institutul Pedagogic „ Ion Creangã” din Chiºinãu. (1948-1952).a. La Studioul „Moldova-film” a fost redactor la multe filme – 300 – .S. în com. director artistic ales al Studioului „Moldova-film” (1987-1992). Boussenard. L.M. ªcoala primarã în satul natal. Krucikovski.S.). Nina Josu. director al Biroului de propagandã a artei cinematografice al Uniunii Cineaºtilor din fosta URSS (1985-1987). Hâjdieni. S-a nãscut la 6 oct. redactor ºi redactor ºef-adjunct la Editura „Cartea Moldoveneascã” (19721976). Dumitru Ciobanu º.

a. cã vine furtunoasã. Moldova (1978). laureat al sãptãmânalului „Literatura ºi Arta” (1996-2002). Fãrã îndoialã. Luceafãrul º.. de un portocal care este un om ºi care omul acesta nu e altul decât Boris Movilã. ªi-þi – 301 – .. Pirogan. Anatol CODRU „Literatura ºi arta”.a. la Cannes. Ursachi º. Adicã. în Argentina ºi Grand Prix.documentare ºi artistice (Ultima lunã de toamnã. înhãmându-l la carul rãspunderii ºi datoriei. scenariu: I. regia: V.Druþã.. în regia lui Em. Nu m-ai întrebat dacã nu tânjesc dupã cinematografie. C. pentru cã e un înfocat care îºi mâncã pâinea cu magiunul amar al cinematografiei. Loteanu º. Ciocana Nouã º. A scris scenarii pentru filmele documentare Vasile Alecsandri. medalia „Meritul Civic” (1995). dar sã aºteptãm sã se rotunjeascã SUTA aia. Tot de la aceste culmi trebuie. unde se aratã zorii liliachii ºi bate vânt de împrospãtare pe toate laturile þãrii. ce vroiam eu sã spun pânã la urmã? Dacã nu mã înºealã mintea. versificând în acest chip. sã-l ducã tocmai în culmile dealului. ºi isprãvim noi. Organizaþia naþionalã din Basarabia. Glasul Naþiunii. Flux. Distincþii: Maestru emerit al artei din R. tot despre o aniversare trebuia sã vorbesc eu acum. Capitala.. Mesagerul. apreciat cu Premiul Internaþional „Crucea Sudului”.1988 CE NU M-A ÎNTREBAT EUGEN CIOCLEA? . valoarea ºi tãria sacrificãrii lor adevãrate.Derbeniov.X. ªt. Aºteptaþi-ne în zori.a. „Arcaºii lui ªtefan cel Mare” de M.). ar mai fi de spus multe despre Boris Movilã. cã meritã. 6.Iu. pe care destinul la lovit zdravãn peste cãciulã. Membru al Uniunii Cineaºtilor din R. Colaboreazã cu articole (cca 200) pe diverse teme ºi probleme acute la publicaþiile: Literatura ºi arta. cã se zãresc anii lui muºcaþi la coamã de o stea buiacã ºi care freamãtã la numãrul 60! – ani. Moldova (1992). un mare singuratic ºi fratele tuturor acelora. Redactor ºi coautor la enciclopediile Chiºinãu (30 de articole). Ion DRON UN SUFLET DE HAR ºI NEÎMPÃCARE . Femei din Moldova (cca 100 de articole). A redactat volumele Pe drumurile pribegiei ºi Oameni ºi timpuri de V. cu zimþii probãluiþi de toate potãile.a.

am putut constata cã numitul Mahu i-a deschis dlui Movilã. de-o credinþã naþionalã ieºitã din comun. care consta în filmarea lui Boris Alexandrovici Movilã.XI. Cineaºtii noºtri nu numai cã trãiesc întro lume a miracolului ºi a deosebitelor greutãþi cotidiene.. Dar câþi creatori de seamã mai ascunde acea uriaºã fabricã a filmului. sã vedeþi cã se bazeazã nu numai pe individualitate. Dacã am fi pãstrat acea mânã de intelectuali cu vechea pregãtire. aºa cum o preferã unii. precum ºi pentru a-l studia bine pe dumnealui ºi pe vecinii acestuia. la un om de-o puritate sufleteascã deosebitã. Fiindcã ne lipseºte energia ºi elanul lui Boris Movilã.. nr. într-adevãr. cãci ne lipseºte voinþa ºi duritatea lui Boris Movilã. ªi sunt oameni de un curaj deosebit. ªi. Nu era mare noutate cã în timpuri de tristã amintire sã fie pus sub urmãrire un colaborator ºtiinþific sau o persoanã care lucra la o anumitã întreprindere cu restricþii ºi care se aflã în legãturã de rudenie cu cineva din. 1-15. Deci acum 5-6 ani ni s-a încredinþat o misiune iniþiatã de Mahu..-ului din acele timpuri. peste un timp. ªi eu tânjesc dupã acel colectiv..G..spun sincer cã tânjesc grozav. care. redactor sau regizor (nu mai þin minte ce funcþie exercita) la studioul „Moldovafilm” pentru a-i „depista” relaþiile. care ºi cu mijloace puþine ºtie a face lucruri mari. Reforma învãþãmântului se miºcã prea încet.B. azi nu ne-am fi hârtolat în toate pãrþile ca oamenii beþi. . un dosar sub titlul „Înaltã trãdare sub formã de spionaj”.G. Israel sau S. în care scop urma sã i se instaleze în apartament aparataj secret de ascultare. pe lângã toate fiind ºi în vârstã. Dar caracterul misiunii lãsa sã se înþeleagã faptul cã dl Movilã este o persoanã ce ar putea prezenta un anume pericol pentru Moldova. Patru ani am fãcut ºcoalã la unul dintre cei mai fenomenali oameni ai noºtri...19. urma sã facem o muncã obiºnuitã pentru activitatea K. În culturã reforma demult a îngheþat. sã zicem.-ul ATACÃ.U. Boris Movilã este omul care trebuia sã fie ministru.B. fiind astfel bãnuit – 302 – . care fãcea o muncã perfect paºnicã ºi care nu deþinea nici un fel de secrete militare sau de stat.A. Nu le fac complimente. Cinematografia nu e numai cea mai importantã dintre arte. le simt lipsa! Numai un singur exemplu.1992 PÃZEA! K... Mai pe scurt. dar nedeclaratã. dupã efectuarea unui ºir de mãsuri operative ºi speciale. ci ºi în aceeaºi mãsurã pe colectiv. ci în primul rând e artã colectivã. Iurie COLESNIC „Lanterna magicã”.

cã ar putea deveni agent al serviciilor de spionaj al acestor þãri. Ne dãdeam seama de caracterul absurd ºi nefondat al învinuirilor. ªi astfel se face cã la sugestia tov. Dar tov. Mahu „spionul Movilã B.. Fiece miºcare a lui se afla sub observaþia K. Mahu ne cerea „mãsuri active”.B. nu? de ce sã ne mirãm.-ului. României. unui simplu cineast pe motiv cã ar face activitate de spionaj. În scurt timp am aflat cã Mahu îl învinuia pe dl Movilã de spionaj în favoarea. În schimb mira faptul cã i se deschidea dosar unei persoane deja înaintate în vârstã.G. – 303 – .A.. îi era supravegheat apartamentul.” a fost încadrat cu filatori. Aveam.

lingvistul E. Le era fricã de anul ’40. iar astãzi ele ne strivesc. La vârsta de numai 16. Chiaburu. acum 30 de ani în urmã. împrãºtiate în toatã lumea. pãrinþii lor.S. desigur. „POVARA BUNÃTÃÞII NOASTRE”.). scriitorul Paul Goma. ºtiinþificã ºi artisticã. când Armata Roºie a „eliberat” raioanele din nordul Basarabiei de la ocupanþii români. toþi au plecat. Nu i s-ar fi permis.S. unde în 1941 au fost deportate 5000 familii ºi 53 mii de tineri duºi la muncã forþatã.i se asculta telefonul. înþeleptul nostru scriitor Ion Druþã. ªi toate aceste „mãsuri” se realizau „în interes de securitate a statului” ºi. Am spus cã ne vom opri doar la un caz. fricã de Siberia. vreo jumãtate de milion de oameni.B.5 ani. Þin minte ca acuma. pe care noi nu le observam. au fugit peste Prut. ne asfixiazã. Din cei puþini rãmaºi aici unii au ajuns în Siberia.. Ei n-au vrut sã rãmânã sã dea ochii a doua oarã cu satrapii lui Beria ºi Stalin. Livovschi º. Satul meu n-a fost o excepþie. S-a creat o lipsã totalã de intelectuali. mitropoliþii de Oltenia Vornicescu ºi de Ardeal Plãmãdealã ºi alte zeci ºi sute de personalitãþi marcante. i se citea corespondenþa ºi toate aceste acþiuni au durat destul de mult. au plecat câteva sute de mii de gimnaziºti ºi liceeni. Un fost colaborator al secþiei a 7-ea a K. când au fost arestaþi 11 mii de intelectuali. 26 mai 1992. Printre cei plecaþi erau ºi viitoarele mari somitãþi ale neamului românesc: academicianul Gleb Drãgan.-ului R. cu 4 clase de liceu teoretic „Ion Creangã” din Bãlþi. El a sesizat atunci niºte procese ºi fenomene sociale. Costenco. raionul Glodeni. Bine a zis. cã din cei circa 15 învãþãtori buni. majoritatea absolutã basarabeni (Handrabura. aproape toþi intelectualii. alþii în anii 4050 au fost decimaþi moraliceºte în numeroasele campanii ideologice contra rãmãºiþelor româno-burgheze. Satele ºi oraºele noastre au rãmas fãrã intelectualitate tehnicã. specialiºti.M. Lipsiþi de intelect Era pe la sfârºitul lui martie începutul lui aprilie 1944. unde au fost repartizaþi pe judeþe.a.. În 1944 din Basarabia s-au evacuat în România circa 10 mii de învãþãtori ºi medici. sat bogat care pe atunci avea vreo patru mii de locuitori. Coºeriu. cei mai buni gospodari.G. – 304 – . cazaþi ºi aranjaþi la lucru în ani foarte grei pentru þarã. fãrã aprobarea procuraturii. în România.. I. monarhiste: N.. „Þara”. Nu putea fi nici vorbã ca el sã poatã pleca undeva peste hotare. am fost numit învãþãtor în satul meu natal Hâjdieni.

cu mici excepþii. A. mai ales „Sovietskaia Moldavia” ºi „Moldova Socialistã” ºi o sã vã cutremuraþi de învinuirile aduse multor intelectuali basarabeni. care le sileau sã achite cât mai repede impozitul în naturã (gospostavca): pâine. raiono. Meniuc. Dezmoºteniþi. Cemârtan.Coroban. Au luptat. trecutã ca ºi multe altele ce vor urma sub tãcere ºi þinute în arhivele statului sub ºapte lacãte timp de o jumãtate de secol de cãtre fosta conducere antinaþionalã a Moldovei Sovietice. Am fost lipsiþi de intelectualitate. deci. rai.. rai. M. rezultatele cãreia le culegem azi cu vârf ºi îndesat. de istorie ºi tradiþii.Vasilenco.a. Grecu. L. membri de partid. raizdrav. licheismul. Ocupaþia sovieticã ºi plecarea intelectualitãþii noastre în România a fost prima loviturã de moarte aplicatã demnitãþii noastre de om ºi celei naþionale a basarabenilor. legume º. raizo. Atunci în capul mesei s-au cocoþat veneticii. carne. G. Cibotaru ºi mulþi alþi cunoscuþi ºi necunoscuþi opiniei publice. o treime din ei au murit.. dispariþia memoriei noastre istorice. sã deschidã ochii mulþimii la aceastã tragedie. dupã o scurtã pregãtire militarã. Atunci a început. Corobceanu. Iatã o problemã dureroasã. dupã „eliberare”. raifo. minciuna ºi forþa brutã. în care toþi ºefii erau ruºi sau moldoveni. Deleanu. mancurtizare. ignoranþa.. Corlãteanu. atunci a început procesul de deznaþionalizare. fructe. când în toate centrele raionale strada principalã era plinã de raiuri (raicom. rusificare. raispolcom. E. De acu în ’44 la poarta þãrancelor moldovence veneau activiºti. N. P. Ablov. privilegiul pe care basarabenii încã nu-l aveau. de culturã.. În 1944. rãmaºi dupã mãcelul din 37 organizat de Stalin în Transnistria. iar peste noapte am devenit moldoveni. rai). V. lapte. lânã. Dar pânã la asta toþi au trimis acasã scrisori în trei colþuri cu alfabet latin ºi eu le citeam mai ales femeilor în vârstã. au fost trimiºi la front. limba românã a devenit moldoveneascã. Rãsfoiþi presa timpului.. care ar trebui sã fie analizatã ºi prezentatã obiectiv de onoraþii noºtri istorici. Noi toþi eram de naþionalitate românã. cã se cheltuie miliarde de ruble din bugetul statului. trãdarea. impozit. L. iar alfabetul latin a fost înlocuit cu cel rusesc fãrã nici un fel de plebiscit ºi fãrã nici un fel de þipete din partea noastrã.. în Basarabia în câteva luni au fost recrutaþi ºi mobilizaþi peste 300 de mii de bãrbaþi ºi.. În ’46 a mai început ºi lunga perioadã – 305 – . T. ouã. A. ceilalþi rãniþi ºi teferi s-au întors acasã. ºi mediocritatea noastrã. pauperizaþi!. care pânã la urmã îi înnebuni cu totul pe þãrani. Rusev. Zadnipru.

vitele ºi uneltele de muncã. la muncã forþatã au fost trimiºi 80 mii de tineri. distrofici. de circa 2-3 ori mai mulþi decât au murit pe front. în ’49. a fost o tragedie naþionalã. ca în fundul Rusiei la sfârºitul anilor 20. ºi iar beciuri. ei refuzau cã nu ºtiau ce-i asta. la rece. purcel ºi cãþel. cãþel ºi pisicã la casã. Þãranii erau chemaþi la Sovietul sãtesc sã scrie cereri de intrare în colhoz. Oamenii nu vroiau sã-ºi dea pãmântul. începând din 1944. sub podele.a împrumuturilor de stat. În iunie au început deportãrile. care conºtient au trimis în mormânt un sfert de milion de români. cuptoare. nici privirile disperate ºi înjurãturile bãrbaþilor. condamnat de 4 ori ºi de marele scriitor rus A. exproprierea ºi colectivizarea. când în basarabeni a fost bãgatã frica-n oase pentru multe decenii ºi generaþii.5 – 306 – .Soljeniþin în opera sa capitalã „Arhipelag gulag”. peste Prut. care au þinut timp de 10 ani. La noi însã ea a luat proporþii colosale. ªi iar ameninþãri cu Siberia. dând pãmântul. luau tot ce gãseau. saraele. sãpau în grãdini ºi cãutau pâine. A doua zi începea totul de la început ºi tot aºa. ªi atunci a fost aplicatã. rupând bucãþica de la gurã. la cercul polar. Peste un an. rãmânând cu gãini. Erau þinuþi în beciuri. în care oamenii au murit ca muºtele. Foamea. Dupã acest act de genocid. provocatã artificial de conducerea antinaþionalã de venetici ºi lachei. þãranii au intrat în colhoz. nici þipetele copiilor. Ca sã achite obligaþiile împrumutului ei trebuiau sã vândã vacã. Nu-i impresionau nici bocetele ºi blestemele femeilor. pe care le fãcuse ºi le cumpãrase. Concomitent. ei constituiau atunci marea majoritate a locuitorilor din republicã. Þãranii au fost acei care au suportat toate vitregiile soartei. Au fost aproape doi ani de coºmar. În ’46-’47 a mai dat ºi seceta. legea lui Stalin – lichidarea chiaburimii ca clasã. care a cosit lumea în dreapta ºi în stânga. Intraserã cei sãraci. care a provocat o foame groaznicã. în primul rând copiii ºi bãrbaþii veniþi de pe front. a fost greu. toþi ceilalþi erau umflaþi. ªi majoritatea nu vroia. cotrobãiau prin sobe. vitele de muncã. a fost a doua mare loviturã de îngenunchere a neamului nostru. fãrã nimic. Foame în þarã. Într-o noapte peste 11 mii de familii a celor mai buni gospodari de la sate ºi intelectuali din oraºe au fost expulzaþi în Siberia. dar ei erau puþini. lãsaþi acasã sã vorbeascã cu soþiile ºi iar chemaþi la Sovietul sãtesc. Cu toate astea grupuri de haidãi din sat în frunte cu reprezentantul raionului (upolnomocenîi) mãturau podurile. În fiecare sãptãmânã în primãvara lui ’47 tãiam din catalog câte un nume de copil mort de foame. Eu am dat vreo 8. a început al treilea calvar al poporului nostru – deportãrile. n-a fost. uneltele de producere.

Franþa. veneþieni. care au ocupat ºi stãpânit numeroase pãmânturi ºi popoare strãine. ªi aceste crime. au fost trecute sub tãcere ºi mulþi din istoricii noºtri. împrumuturile ºi foamea. birurile. au avut dreptate: ne-au eliberat de pãmânt. e cucoanã ºi stãpânã în casa noastrã. neapolitani. s-au constituit ceva mai târziu – 130-150 de ani. deportãrile ºi colectivizarea – dezmoºtenirea ºi pauperizarea – toate calamitãþile ºi atrocitãþile astea s-au abãtut asupra basarabenilor ºi bucovinenilor „eliberaþi” numai în decurs de 5 ani. relativ independente. sicilieni ºi nu italieni? Închipuiþi-vã cã nemþii ar striga la congrese cã sunt bavarezi. normanzi. minciuna e argumentul veneticilor. materialã ºi spiritualã. ci deseori la voinþa unor mari lideri naþionali sau chiar pe calea armelor. sfârºitul lumii. vestfalieni.a. sãlbatic. prusaci ºi nu nemþi. Toatã pasãrea pre limba ei piere. iar ruºii sunt moscoviþi. Jocul de-a naþiunea Ce-aþi zice dacã astãzi italienii ar þipa în gura mare cã ei sunt florentini. de demnitate. La un astfel de mãcel e greu sã reziste un popor. impilat ºi lipsit de demnitate de om ºi naþionalã. ca în Germania ºi Italia. dar mite un individ. novgorodieni. iar casa mi-a fost luatã cu hapca. de viaþã. pentru cã era însoþit ºi de distrugerea ºi pângãrirea bisericilor ºi mãnãstirilor. licheismul ºi laºitatea politicii criminale a guvernanþilor de atunci din republicã. a fost o a treia loviturã mortalã. Actul acesta barbar. pe mulþi ne-au mutat din Basarabia sã trãim în Siberia. Germania. cnezate. la comanda guvernatorilor le-au botezat „eliberare” ºi „ajutor dezinteresat frãþesc”. – 307 – . act care a demascat trãdarea. iar þara e condusã cu bâta. state feudale. când ºi în aceste þãri a început sã se dezvolte societatea capitalistã ºi s-au constituit nu prin plebiscit. care uneori au luptat între ele. pscoviteni sau kievleni ºi nici într-un caz nu sunt ruºi? Cele enumerate mai sus au fost în evul mediu timp de câteva sute de ani principate. pe când Italia. Spania ºi mai apoi Rusia – toate foste mari imperii. care au costat viaþa a peste 400 mii de români. nimicirea altarelor. pomerani. Morþii pe front ºi invalizii. s-au format douã-trei sute de ani în urmã. Ca naþiuni ºi state moderne Anglia. Aºa e când istoria e cenuºãreasã. francezii ar susþine morþiº cã sunt provansali. alteori se uneau împotriva unui duºman comun. arestãrile. datã poporului nostru jefuit.. Da. România º. Pentru þãranii basarabeni fenomenul acesta a fost egal cu un cataclism. alsacieni etc.ha de pãmânt al pãrinþilor. a icoanelor ºi a cãrþilor sfinte. am fost dezmoºtenit pentru ce mã judec cu statul de 40 ani. de genocid.

pãmânturi ºi locuitori care au avut ºi au comun multe trãsãturi caracteristice. o religie. în problemele naþionale se repeta aceeaºi politicã din anii regimului totalitar comunist. unele declaraþii revizioniste din campania electoralã ale liderilor agrarieni. cu o mentalitate nedeformatã. care aveau trãsãturi comune: un teritoriu. Pe lume.a..Noul sistem economic. altfel de lideri de partide ºi conducãtori de stat. ci una – românã. Ei au mai spus cã politica a douã limbi urmãreºte scopuri ideologice. o culturã. cã te compromiþi. atacat necruþãtor zeci de ani de cerberii realismului socialist ºi ai ideologiei marxist-leniniste. o limbã. necesitatea unei graniþe cu un zid înalt de sârmã ghimpatã la Prut ºi o lipsã totalã a ei la rãsãrit. fãrã interese meschine ºi ambiþii personale – totul e logic ºi firesc. oameni politici ºi guvernanþi din secolul trecut îi numeau pe basarabeni – români. Transilvaniei. Poporul a fost înºelat ºi mancurtizat mai departe. Snegur ºi ale celorlalþi delegaþi. cu o judecatã sãnãtoasã.a. Banatului º.. Atunci conducerea reacþionarã a republicii a ignorat ºi condamnat concluziile savanþilor ºi a continuat sã divizeze naþiunea românã ºi limba ei în douã. cu puþinã carte ºi oneºti. a douã limbi. tradiþii ºi alte particularitãþi. afirmaþiile mincinoase ºi fariseice antinaþionale ale liderilor socialiºti ºi „Edinstvo” continuã aceeaºi politicã românofobã de existenþã a douã naþiuni. Kiev ºi Leningrad. care au afirmat sus ºi tare cã nu existã douã limbi. însã. Cuvântul „român” era izgonit de peste tot. Munteniei. o provenienþã etnicã. în linii mari. ea n-are nimic comun cu ºtiinþa ºi teoria aceasta poate fi folositã numai în scopuri interne. foste principate ºi state feudale. a douã culturi º.d. peste zidul chinez de la Prut sã-l punã ºi pe cel de la Berlin. social ºi politic a unit comunitãþi de oameni ºi popoare.m. la care au participat celebri lingviºti sovietici din Moscova. Numeroase documente din trecut mãrturisesc cã timp de peste 100 ani de ocupaþie ruseascã a Basarabiei mulþi savanþi. Astãzi. prezenþa ºi rolul politic nefast al lui I. Pentru oamenii normali. enumerate mai sus. Druþã. „Casa noastrã – Republica Moldova”. din cauza lui nu se mai putea edita literatura clasicã. o istorie. Olteniei. Se ºtie cã România s-a format ca naþiune modernã ºi stat unitar la mijlocul secolului trecut. din pãcate. cuvântarea tendenþioasã a preºedintelui M. Gândurile ºi intenþiile sunt destul de strãvezii: noi nu mai suntem o – 308 – . În anii cincizeci ai secolului nostru la Academia de ªtiinþe au avut loc douã conferinþe. sã nu treacã peste el nici pasãrea. mai sunt ºi altfel de oameni. cu ea nu poþi ieºi peste hotare. în urma unirii Moldovei.

nu sunt francez. Deputaþii noºtri la Moscova au tãcut pentru cã el la mulþi din ei ºi atunci ºi acuma le convine. semnat tâlhãreºte la miez de noapte de cãtre MolotovRibbentrop. cã el vrea sã se întoarcã înapoi la adolescenþã ºi tinereþea de altã datã. mai civilizaþi. ci normandez. nu mai vorbim aceeaºi limbã.” ºi „Suntem români ºi punctum”. ei au mai multã demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. Poporul care nu-ºi cunoaºte istoria ºi trecutul nu are viitor. tot românul plânsu-mi-sa. trãind în America. cã e o ficþie. Ei sunt mai culþi. Genialul exponent al neamului nostru Mihai Eminescu a spus scurt ºi clar: „De la Nistru pân’ la Tisa.. cã ne dezicem de þarã ºi de neam. Pe un erou de roman l-am mai înþelege. clasicii literaturii noastre româneºti n-au scris în douã limbi. Noi suntem mai prejos. nemþii din Germania democraticã au dãrâmat zidul din Berlin ºi s-au unit cu Patriamamã – Germania Federativã: vietnamezii au fãcut acelaºi lucru. suntem manipulaþi de oricine. târtani. nu mai suntem o parte din acelaºi stat. nu sunt italian. noi vrem sã ne întoarcem înapoi cu 140 de ani în urmã la Moldova noastrã feudalã. nu ºtim de unde venim ºi încotro ne ducem. cã nu ºtim cine suntem. exact cum ar zice un erou dintr-un roman fantastic. Dupã aproape o jumãtate de secol de ocupaþie sovieticã. este egal cu nu sunt rus – sunt moscovit. Pãi. în manifestul sãu politic din 1990 ne-a spus cine suntem ºi cu cine sã ne unim.. Ne-am rãtãcit cu totul.naþiune românã. ei n-au avut douã naþionalitãþi – moldoveneascã ºi românã. acolo unde vor ei sã se întoarcã e maximum o treime din acea Moldovã. e absurd! Mai întâi. tocmai de aceºti oameni geniali se tem ºi fug conducãtorii noºtri de azi ºi consilierii lor. Conducerea. suntem ciulini. mai ba! E mai mult ca fantastic. tot aºa au sã procedeze ºi coreenii din cele douã Corei. în mod obiectiv. Cronicarii. E caraghios. istoricii. A. e caraghios. nu sunt neamþ. confirmã adeziunea ei la protocolul adiþional secret. ci napolitan ºi tot aºa mai departe. lumea ar trebui sã ne plângã de milã. dar pe niºte conducãtori de stat. nu-i aºa? Am ajuns de râsul gãinilor. plebiscite sau interese ºi ambiþii personale. Soljeniþân. ci prin firea lucrurilor în decurs de sute ºi mii de ani. ci bavarez. nici prin decrete. Nu sunt român. Dar logica vieþii ºi istoria ne spune cã naþiunile ºi limbile lor nu se creeazã peste noapte. la ordinul celor doi dictatori sângeroºi de împãrþire ºi cotropire a unor teritorii ºi popoare strãine. sunt moldovean. - – 309 – . Conducerea republicilor baltice au cerut insistent pânã acest act criminal a fost abrogat.

Þarul s-a exprimat destul de clar.. limba românã a fost exilatã – 310 – . Autohtonii erau strâmtoraþi ºi marginalizaþi în toate: guvernatori erau numiþi numai generali ruºi. Rezultatele alegerilor parlamentare ºi ale plebiscitului sunt un final tragic al politicii de 50 de ani de deznaþionalizare ºi mancurtizare a poporului. feudalismul ºi iobãgia înfloreau. nemþi. bulgari. bãgând în hotarele ei o faþã de pãmânt roditor ºi numeros de oameni. Unde dispar moldovenii? Imperiul þarist. Pentru ei e puþin.”. Benderul. ca sã prindã rãdãcini. Chilia. la început erau scutiþi de impozite. cã prea orbecãim. Domnii istorici P.. sub pretextul de eliberare. Ei erau privilegiaþi. Stati ar trebui sã-i lãmureascã poporului problema formãrii naþiunilor ºi statelor moderne. Aceastã dãruitã nouã de la Dumnezeu pace a adus împãrãþiei Ruseºti însemnate foloase. Ei însã rãscolesc cu înfrigurare cronicile ºi scotocesc cu acul ca într-o nucã învãscutã cuvintele moldovean ºi moldovenesc cu alte gânduri de-a otrãvi ºi mai departe mentalitatea poporului nostru din Basarabia. e ruºine! Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni. impozitele erau mari. I-a cãzut o manã din cer.. rusificare ºi de exterminare fizicã a naþionalitãþilor mai mici de pe teritoriile ocupate ºi anexate. C. mai ales în judeþele de sud. mii de coloniºti de toate naþionalitãþile: gãgãuzi. apoi plãteau impozite de 2-3 ori mai mici ca moldovenii. rezultatul e acelaºi. V.. au promovat din plin politica ºovinã de expulzare. pacea s-a încheiat. Bârnea. Akkermanul ºi alte multe oraºe de negoþ. Þaranov. Iatã ce scria þarul Alexandru I la 5 august 1812: „Rãzboiul prelungit 5 ani între împãrãþia Rusiei ºi Poarta Otomanã acum mulþumitã þie celui Prea Înalt s-a isprãvit cu noroc. Dar viaþa nu iartã nimic. apoi cel sovietic. þãranii din raioanele de nord ºi din centru erau fãrã pãmânt. În decurs de un secol guvernul þarist prin diferite metode a reuºit sã strãmute mii de basarabeni spre rãsãrit. Consecinþele unei astfel de activitãþi de falsificare a istoriei ºi de transformare a ei într-o servitoare a guvernanþilor a dus deja la pierderea Transnistriei ºi a moldovenilor de acolo. Vom nimeri la zidul infamiei ºi vom fi blestemaþi de urmaºi. ucraineni º. Puºkin.zicea A. familii întregi erau expulzaþi spre rãsãrit. mai vor ºi o Basarabie. O fac din ignoranþã sau din fariseism. iar feciorii lor scutiþi de armatã. concomitent aducând aici.Stratievschi. în care se aflã cetãþile cele vestite: Hotinul. Ismailul. pânã la Extremul orient. V. E caraghios.a. La care se poate adãuga cã n-are nici geografie.

adicã – 311 – . Un adevãrat genocid. Marinat. XIX cu cealaltã jumãtate de Moldovã de peste Prut. a strâns literatura religioasã în limba românã din biserici ºi mãnãstiri ºi a fãcut focul cu ea. publicatã acum doi ani în sãptãmânalul „Literatura ºi arta”. Argumente? Poftim. cu gând diabolic a format Republica Sovieticã Socialistã Autonomã Moldoveneascã. I. atunci e clar cã avem de a face cu un act de cotropire ºi ocupaþie a acestui pãmânt ºi de rusificare ºi exterminare a acestui popor. care se întindeau pânã la Bug. încãlcânduse canoanele bisericeºti.. la Balta. Lebedev. în oraºe moldovenii constituiau 15%. Suceava. care. smulse în 1940 de la þara vecinã România. despre care de nenumãrate ori au vorbit K.S. apoi din biserici ºi înlocuitã cu cea rusã. În felul acesta guvernul þarist a reuºit sã reducã ponderea populaþiei române în Basarabia de la 93% pânã la 80%. plus Bucovina de Nord. Unul din ele era Valea Hoþului. iar unul din ei. Þinutul Herþa ºi judeþele de sud ale Basarabiei. pentru ca ultimii sã fie deznaþionalizaþi. În 1931-33 au fost deportaþi circa 20 mii de oameni. iar mai apoi la imperiul sovietic a fost anexatã întreaga Românie. Peste puþin timp. în 1924. Pânã în anul 1940 în RASSM erau 14 raioane cu circa 250 de state mari de moldoveni. Populaþia de peste 700 mii de moldoveni din Transnistria a fost supusã la grele încercãri.din instituþiile de stat ºi organizaþiile obºteºti. la care a alipit Basarabia ºi Bucovina. succesorul fidel al politicii ºovine þariste de cotropire a pãmânturilor strãine. la sesiunea Sovietului Suprem al U. I. 60 mii au murit de foame. iar un loc de exil numitã provincie dezvoltatã? Nu cumva cealaltã afirmaþie a lui V. analfabetismul populaþiei a atins cifre record: 90% bãrbaþi ºi 98% . P. conform spuselor dumnealui. mitropoliþii. Poate oare fi numitã naþiune o populaþie analfabetã ºi fãrã intelectualitate. Marx ºi F. Stalin. Atunci a început politica de divizare a naþiunii române în douã: în români ºi moldoveni.. Toate astea au fost fixate într-o hartã de prin anii 30. baºtina lui A. În 1940. apoi din ºcoli. izolatã de centrele ei istorice ºi culturale ca Iaºi. erau ºi ei ruºi. Enghels. capii bisericii. rusificaþi ºi mancurtizaþi. la care din Basarabia ºi Bucovina au fost invitaþi 7 moldoveni ºi 19 ruºi ºi ucraineni. s-a format naþiunea moldoveneascã.R. avea trei biserici. 20 mii au fugit peste Nistru. în Basarabia. Însã istoricii sovietici afirmau cã în secolul al XIX-lea în Basarabia economia ºi cultura s-au dezvoltat. Stalin i-a dãruit Ucrainei 9 din cele 14 raioane ale RASSM. Lenin „Rusia e temniþa popoarelor” e mai justã? Dar dacã comparãm Basarabia din sec. ruptã.femei.a. Cu alte cuvinte RSSAM a fost un pretext cu intenþia de a înghiþi toatã naþiunea românã. Putna º.S.

secretarul prezidiului Sovietului Suprem al U. Aºadar. pe când cea – 312 – . cu o suprafaþã de 17 mii km2 ºi cu o populaþie de peste 1 milion de oameni.R. la o astfel de nedreptate trimis lui N. într-o informaþie trimisã lui Malenkov. la Tiraspol – 1 ºcoalã. Hruºciov a rãmas fãrã nici un rãspuns.C. secretar al C. 15 ºcoli moldoveneºti.S.S.S. în Basarabia ºi Bucovina. Ei erau expulzaþi spre rãsãrit. a Râbniþa – 1 ºcoalã. Cu toate acestea în iulie 1940 în Basarabia ºi Bucovina.U. Dupã o astfel de politicã antinaþionalã timp de 45 de ani populaþia românã din teritoriile din Ucraina a devenit minoritarã. turcii. Dar ce s-a fãcut cu celelalte câteva sute de sate? Unde au dispãrut câteva sute de mii de moldoveni? Cine i-a înghiþit? Nemþii.C. preºedinte la Kominternului.R. încât moldovenii au devenit minoritari ºi numãrul lor s-a redus la 50% la Chiºinãu. Pentru aceastã operaþie de reducere a lor în propria þarã la Sovietul Miniºtrilor exista un departament special al lui Damaskin.M.o treime din teritoriul noii republici unionale R. pe români? Sau în 1944 la posturile de primi secretari de raioane de partid din Basarabia erau 25 ruºi ºi 9 moldoveni. recent ocupate de imperiul sovietic. În perioada postbelicã ele au fost invadate de strãini în aºa mãsurã. la Tighina – 1 ºcoalã. În Moldova Sovieticã erau 4 oraºe mai mari cu o populaþie de peste 100 mii de locuitori. În urma unei astfel de politici antinaþionale în perioada postbelicã populaþia moldoveneascã a crescut numai cu circa 45%. Protestul lui Dimitrov. în stânga Nistrului au rãmas numai 5 raioane cu câteva zeci de sate moldoveneºti. Fiind la conducere cei veniþi au rusificat învãþãmântul aproape complet. ca Ucraina sã fie mai mare ºi sã aibã ieºire la Dunãre.S.S. mai ales în oraºe. Ce minune e ºi asta? Cine îi înghite ºi aici. iar în cele de partid numai 2. În urma acestui fapt la sesiune toþi au aplaudat furtunos.. În 1940 Gorkin. menþiona cã populaþia ucraineanã în Ismail constituie 4-6%. e lipsitã de cele mai elementare drepturi naþionale ºi e pe cale de dispariþie. în cele 10 comitete executive judeþene au nimerit 4 moldoveni. 30 ruseºti ºi vreo 30 mixte. românii? În sudul Basarabiei ºi în Bucovina pânã la ocupaþie populaþia românã era majoritarã. al P. nici de lucru nu aveau. mai puþin de 40% la Bãlþi.S.S. al doilea de la coadã din U. majoritatea cu conducere rusã. În Chiºinãu erau 19 grãdiniþe moldoveneºti ºi 112 ruseºti. 30% la Tighina ºi 20% la Tiraspol. Moldovenilor de la sate nu li se fãcea la oraºe nici înscriere. Dupã numãrul moldovenilor cu studii superioare la mia de locuitori republica ocupa locul al 14-lea. care se stãruia din rãsputeri sã expulzeze cât mai mulþi moldoveni la rãsãrit cu fanfare militare la gãri.

vor un alt imn. marele exponent spiritual al poporului rus de la sfârºitul sec. în frunte cu ºefii actuali.ucraineanã cu 120%. Soljeniþân. cu capul plecat. veniþi din închisorile din Rusia. au sã-ºi facã ºi bazã militarã. Deci. naþionaliºti ºi chiar fasciºti. Ele sunt libere. în cartea sa „Arhipelag gulag” se opreºte de 4 ori la soarta tragicã a basarabenilor deportaþi la Cercul Polar ºi la intenþiile lui I. dar ce folos? Am pierdut totul. Zãu. dacã n-am avut cap. κi bat joc ºi au de cine. ei au pornit rãzboi împreunã cu cazacii ºi puºcãriaºii. – 313 – . Stalin de a-i lichida complet. Oare ei nu pot fi bãrbaþi. Lucrul acesta i-a supãrat foc. În locul fiecãrui moldovean plecat la Rãsãrit veneau 3-5 strãini ºi se opreau numai în oraºe. Iatã de ce ponderea moldovenilor în perioada postbelicã s-a redus de la 80% la 65%. „ajutorului permanent ºi dezinteresat” din partea fratelui mai mare în decurs de 150 ani noi am ajuns cu 35% sau cu circa o treime mai puþini faþã de populaþia totalã din republicã. când moldovenii munceau. în prezent mulþi lideri promoveazã o politicã antiromâneascã. au fãcut greve. ªi sã vezi. aºa cum au vrut ei. au venit toate figurile reacþionare din fostul Imperiu Sovietic. cineva din mare dragoste ne înghite pe un capãt! Oare istoricii noºtri n-au nimic de spus despre toate acestea cinstit ºi onest. pentru cã am îndrãznit sã atentãm la privilegiile celor veniþi. ca la ei acasã. iar noi umblãm gârboviþi. ºiau fãcut state. tot la Tiraspol. criminali ruºi din Þãrile Baltice au fugit la noi ºi au devenit miniºtri. n-au nici un pic de curaj? ªi nici ruºine? A. rãspândesc minciuni cã se închid ºcolile ruseºti. Ba mai mult. ei râd de noi cã termenul de atestare de cunoaºtere a limbii de stat pentru 1-2% din ei a fost amânat sau anulat. XX. cã fraþii de peste Prut nu ne-au dat nici un fel de ajutor (ce-am vãzut la televizor în timpul rãzboiului de la Nistru a fost un miraj) ºi alte absurditãþi ºi bazaconii. sã cerem egalitate în drepturi cu ei. datoritã numeroaselor „eliberãri” ale românilor de sub români. În 4 ani ei n-au vrut sã înveþe 400 de cuvinte româneºti. Noi am fost într-o situaþie mai favorabilã decât ei. am avut în spate Þara Româneascã cu 25 milioane de fraþi de sânge. pupând mâna ºi caftanul celor de la rãsãrit. ne-au rãscroit pãmântul încã o datã dupã Stalin ºi Hitler. fãcând mereu comisii de conciliere. atâta românofobie. Nostalgie ºi lacrimi dupã fostul Imperiu sovietic. Cât de superioare sunt popoarele ºi conducerea lor din Þãrile Baltice. Ce era sã le mai cedãm? Chiºinãul ºi Bãlþul? Pãi ele nu-s ale noastre. plâng dupã alfabetul chirilic pentru o limbã de provenienþã latinã. cã e nevoie de prima limbã de stat – rusa. iar cea rusã cu 180%. Iatã de ce noi dispãrem. tot noi suntem numiþi extremiºti. cã în ele se predã în limba românã.

– 314 – .S.” 13% de ruºi au acaparat peste 50% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. În ciuda drepturilor lingvistice ºi culturale. În articolul sãu „Un prag psihologic pe care minoritatea rusã nu-l poate depãºi”. În ce priveºte Republica Moldova. Eugen Holban a fãcut o analizã ºi niºte constatãri extrem de exacte referitoare la naþiunea rusã ºi rolul ei în teritoriile ocupate de la vecini de cãtre Rusia þaristã ºi Imperiul sovietic: „Imperiul rus s-a nãscut cucerind ºi a supravieþuit veacuri prin cuceriri. trimis din Paris ºi publicat de curând în „Literatura ºi arta”.R. Ne aflãm în faþa unei situaþii unice. Destrãmarea U. Acesta e rezultatul trãdãrii.În ce prãpastie economicã ºi politicã ne-a înfundat conducerea republicii prin politica ei antinaþionalã! Noi am pierdut ºi demnitatea ºi pãmântul. care o respinge. Numeroase minoritãþi din lume luptã pentru a obþine egalitatea în drepturi. unde cunoaºtem mai bine situaþia. În pofida acestor drepturi acordate – minoritatea rusã nu le acceptã ºi nu vrea sã le respecte. Ea nu vrea sã renunþe la poziþia de naþiune dominantã – cu toate privilegiile ce-i revin.. Acest nou statut.. minoritatea rusã s-a arãtat refractarã. inclusiv drepturile generale ale omului ce le-au fost acordate în Þãrile Baltice ºi. „Prezenþa armatelor ruseºti pe teritoriul Þãrilor Baltice ºi ale Republicii Moldova menþine încordarea ºi incitarea la nesupunere. respectiv. trecerea de la situaþia de naþionalitate dominantã la cea de minoritarã cu drepturi egale. ea refuzã pur ºi simplu egalitatea în drepturi. afarã de minoritatea rusã. Un alt factor decisiv în procesul de nimicire ºi dispariþie a naþiunii române în partea de est a þãrii. prãbuºirea comunismului ºi crearea celorlalte 14 republici independente i-a gãsit pe neaºteptate pe cei 25 mil.. în special. Ea nu poate sã renunþe la orgoliul ºi mândria de naþiune. În aceºti doi ani ea ne-a dovedit cã nu poate sã depãºeascã acest prag psihologic.S. cã largile drepturi lingvistice ºi culturale acordate minoritãþii ruse ºi celorlalte axeazã acest tânãr stat în fruntea þãrilor în ce priveºte drepturile minoritãþilor ºi drepturile omului. care de veacuri a cucerit teritorii strãine ºi popoare pe care le-a condus.. Istoria ruºilor este o istorie a cuceririlor. afirmãm pe baza legislaþiei existente acolo. în Republica Moldova. servilismului. de ruºi stabiliþi în aceste republici de mai mulþi sau mai puþini ani într-o situaþie de naþiune minoritarã. cãpãtat „de facto” i-a descumpãnit ºi dezorientat. deznaþionalizãrii ºi mancurtizãrii cetãþeanului ºi naþiunii..

sunt moldoveneºti. ªi asta s-a fãcut cu mâinile multor „savanþi” deai noºtri ºi. alta în Basarabia ºi o a treia. în caz contrar suntem niºte cârpe. apelaþi la toate organizaþiile internaþionale ºi veþi vedea c-o sã fim stimaþi ca oameni ºi ca naþiune. ca sã facã pe plac tuturor conducãtorilor autohtoni ºi celor venetici. cea mai purã moldoveneascã. Ciobanu: S-o îngrãmãdit nãrodul în izbã ºi o votat pentru chiroºcã. chepcã º. „Literatura ºi arta”. au sucit-o. Vartician º. Kiev ºi Leningrad dovedeau pigmeilor noºtri transnistreni cã nu existã douã limbi. au cârnit-o. Dar ºefii atotºtiutori au pus piciorul în prag ºi au spus: „Nu!”. iar – 315 – . sunt douã. gâtlegãu. ziariºti. ne asfixiazã. iscãliturã. pânã când în Transnistria ºi în raioanele de sud ºi de nord ale Basarabiei a dispãrut. hiþel. cheatru.. Mihail.a. seaun. Suntem foarte bogaþi în limbi: una peste Prut. de parcã am fi fost un trib african. curechi. iar în cele din centru. O astfel de bãtaie de joc faþã de limbã nicãieri în lume nu existã. au boþit-o pânã au învineþit-o ºi au tãiat-o în multe bucãþi.” Domnilor guvernanþi! Fiþi ºi voi o datã bãrbaþi. podval. puneþi piciorul în prag. la care marii savanþi romaniºti ruºi de la Moscova. rusificaþi ºi aproape lichidaþi circa un milion de români din Transnistria ºi teritoriile limitrofe din Ucraina.a. când la Chiºinãu s-au organizat câteva conferinþe ºtiinþifice în problema limbii. chipãruº. 1994 PRIN FALSIFICÃRI ºI MINCIUNI Sãraca limbã românã! În biata noastrã Moldovã. dupã pãrerea noastrã. e pe cale de dispariþie. D. ne dovedeau cã: omãt. mai ales în oraºe. Cum s-a fãcut limba moldoveneascã dupã represiunile lui Stalin din 1937 spunea I. ºi cã haina ei fireascã a alfabetul latin. ca fenomen ºi mentalitate tipice. Singuri ne semnãm sentinþa.. ci una – românã.. Ea a devenit o povarã. istorici. Parcã suntem din Patagonia.Acesta este adevãrul ºi nu pretinsul „naþionalism agresiv”. care au „dovedit” lumii cã din 1944 a mai apãrut o limbã romanicã – moldoveneascã. care ne apasã. Ciobãnismul. mai ales.. a servit cu trup ºi suflet guvernanþilor de atunci ºi datoritã lui au fost mankurtizaþi. peste Nistru. în decurs de peste 50 de ani.a. ca o piatrã de moarã. literaþi. care am apãrut pe lume din junglele ecuatoriale. ce ruºine! Iatã la ce ne-a dus bunãtatea noastrã fãrã discernãmânt. ªi academicianul I. seapã. cauza tuturor relelor. de apã nãscãtor. Aici se aflã. bateþi cu pumnul în masã. lingviºti. lojitor º. mâneºterguri. Sau ce caraghioºi eram noi la începutul anilor ’50. ne striveºte.

cele umaniste: istoria. molipsiþi de boala totalitarismului ºi a dictaturii. Aºadar. introducând nomenclatura. V. Dar. a douã istorii ºi douã popoare? Câtã miopie. Þaranov. Ca ºi predecesorii lor. nu seamãnã cumva cu activitatea febrilã de pescari amatori. Creangã. vrând sãi nimiceascã pe agrarieni ºi socialiºti. câte ceva despre limbã. Sãracul pãmântul nostru! Rodeºte bine grâu. cu gânduri diabolice. izgonind imnul „Deºteaptã-te. Stati ºi alþii ca ei. a douã culturi. Cã e o limbã – românã. doamne! Dar clasicii noºtri – Alecsandri. ei sunt acei care prin falsificãri ºi minciuni susþin politica Imperiului Rus de divizare ºi ocupare a pãmânturilor ºi naþiunilor strãine. având niþel bun simþ ºi un pic de raþiune.zãpadã. Eminescu. sociologia. Bârnea. cum se vede. care vor cu orice preþ sã pescuiascã ceva „pur moldovenesc” pentru „a dovedi” din nou lumii existenþa a douã limbi. varzã. rãfuindu-se cu opoziþia ºi cu intelectualii din multe instituþii seamãnã leit cu bolºevicii de a se bãga ºi dirija ºtiinþe ºi artele ºi. dar ca niciodatã face ºi multã neghinã. Haºdeu. care în sudoarea frunþii scociorãsc. cronicile ºi operele talentaþilor noºtri înaintaºi. ºi dacã vroiau. o istorie. S-au scris atâtea. – 316 – . În marea lor dorinþã de a conduce. Mihai. Sadoveanu – au scris într-o singurã limbã – românã – ºi erau români. mulþi din conducãtorii de azi. lingvistica. zeii le-au furat minþile ºi ei dau în gropi. Coºbuc. C. Stratievschi. rolul lor nefast de mankurtizare ºi imbecilizare de data aceasta a basarabenilor au preluat-o domnii istorici P. române”. ªtafeta ciobãnismului ºi a varticianismului de altãdatã. înþelegeau lucrul acesta ºi netoþii. care se trage de la daci ºi romani. s-au adus dovezi cu carul. Oare congresul „Casa noastrã – Republica Moldova” nu este o continuare directã a acelor timpuri de tristã ºi ruºinoasã amintire din anii ’50? Oare fosãiala scribilor. o culturã. V. în visul lor permanent de-a acapara puterea. publicistica. volens-nolens joacã rolul coloanei a cincea. ªi iatã cã ecoul bigotismului ºi caraghioslâcului de atunci rãsunã din nou azi în sãlile palatelor ºi în sferele înalte ale puterii de stat. ardei. Mateevici. sunt româneºti. semnãturã. mai ales. o naþiune ºi o þarã.

leagãnul Germaniei. care uneori vara seacã. atunci de ce rusa nu-i tãiatã în zeci de limbi de râurile Volga. fosta capitalã a Prusiei. în zeci de state. Lena º. dupã exemplul nostru. care la sfârºitul secolului XX vor o altã limbã ºi o altã naþiune. Provense sau Normandia. care la fel a fost 40 de ani sub ocupaþia japonezã. Lombardia sau Piemont. nici un speaker de parlament sau lider de partid din Franþa. limba. se creeazã. Atunci ce ne facem cu Sahalinul.a. Italia. De cãtre Prusia sau Bavaria. Ural. la mii de kilometri depãrtare de Paris. care nu existã? Aceste fenomene istorico-sociale. Nici un preºedinte din þãrile civilizate ºi democrate. Asta e treaba savanþilor. institutelor ºi academiilor. canadienii. munþii ºi oceanele nicãieri ºi niciodatã n-au tãiat limbile în bucãþi. Domnilor guvernanþi! ªi domnilor parlamentari! Lãsaþi istoria. australienii aflaþi la mii de kilometri distanþã de Anglia. Germania nu s-au bãgat în astfel de probleme. numai la noi. cãci aºa au voit guvernanþii. a fãcut din una douã limbi ºi douã naþiuni. sãrmanul Prut. ªi atunci în loc de 160 de þãri ale ONU se vor înregistra câteva mii ºi noi nu vom mai ºti de cine am fost recunoscuþi ca stat suveran ºi independent. Sã zicem cã noi am fost 45 de ani sub ocupaþie ruseascã ºi ni s-a schimbat limba. America. Enisei. se plãmãdesc în mod firesc în decurs de sute ºi mii de ani. vor cere de la ruºi Königsbergul. Oare acolo locuiesc sahalinieni ºi nu ruºi? ªi vorbesc limba sahalinianã ºi nu rusã? De ce americanii. Anglia.Oare ei într-adevãr cred cã Prutul ãsta lat de numai 100 metri. vorbesc limba englezã ca cei din Londra ºi nu le este ruºine? De ce peste 20 de þãri latino-americane peste un întreg ocean vorbesc spaniola ca la Madrid? În câte þãri ale lumii. ªi mai e ºi periculoasã. Spania se pot destrãma fiecare. Oare noi nu – 317 – . Franþa. în 1944 a tãiat limba noastrã românã în douã? Dacã-i aºa. sau de Germania. ceva mai mare ca Republica Moldova. Se pot molipsi de la noi ºi alte popoare. Nu vã bãgaþi în ele. de exemplu. în caz contrar ele n-au nici un rost ºi trebuie lichidate. Italia ºi Franþa? Vedeþi la ce babilonie ºi scandal mondial poate duce ambiþia agrarienilor ºi socialiºtilor.? De ce ruºii din Chiºinãu ºi Tiraspol vorbesc rusa ca cei din Extremul Orient? Dar cât se deosebeºte rusa vorbitã în Siberia de cea din partea europeanã. care pupau mâna ºi caftanul ocupanþilor. lingvistica ºi sociologia în pace. Sau poate dorinþa conducãtorilor noºtri de a se întoarce înapoi cu vreo 200 de ani la fosta Moldovã feudalã dicteazã necesitatea unei alte limbi ºi altei naþiuni – moldoveneºti? N-aº spune cã e o tendinþã progresistã. Nemþii. se vorbeºte franceza? Deci râurile. Obi. ca limba. Italia.

Odatã ne-a rugat s-o ajutãm sã facã o plângere la „ Viaþa satului ” asupra brigadierului. cu el o sã aibã de a face”. . dar ce folos? Ameninþarea brigadierului cã „dacã deschide cineva gura. Era o brigadã de femei. sau ale nimãnui. celelalte tãceau. dar în zadar. Omul a plecat ºi ele au început sã þipe revoltate. a adunat femeile ºi a dorit sã verifice faptele din scrisoare. avea asupra lor efectul ºarpelui boa asupra victimei. de faþã era ºi brigadierul. Ea se plângea cã sâmbãta el le scotea la cules cireºe ºi viºine pentru soþia lui. 28 iulie 1994 EROI SAU TRÃDÃTORI DE NEAM? Cu câþiva ani în urmã venea pe la noi fosta mea elevã din anii ’40. când þara arde? E caraghios ºi e absurd. din brigada de câmp a cãreia fãcea ºi ea parte. acum devenite ale tuturor. în ajutor îi sare o vecinã ºi repetã întrebarea. lipsind-o de câteva sute de kilograme de grâu. pentru aceleaºi norme ºi aceleaºi rezultate câºtigã mai mult ca noi? îl întreabã Lida într-o zi pe preºedintele colhozului în prezenþa mai multor femei. Aºa se strivesc personalitãþile ºi se educã mentalitatea de turmã. vitele ºi uneltele de muncã. foste ale lor cândva. sunt jefuite în primul rând de cei obraznici ºi leneºi. Cine nu ieºea la cules i se reducea o zi de muncã. Un tip care se comporta cu aceastã brigadã de femei ca un vechil de pe moºia boierului. tot din colhozul nostru. acum colhoznicã pensionarã. „Literatura ºi arta”. care trebuia sã facã dulceaþã ºi compot. ªi iatã cã într-o zi a venit în sat un corespondent al ziarului. . Toate celelalte femei tac. din colhozurile ºi sovhozurile noastre. Prezenþa lui acþiona asupra lor ca cea a lupului asupra turmei. Afarã de ea. dar preºedintele se rãfuieºte ºi cu ea. iar pãmântul. în care þãranii sunt pauperizaþi complet. Aceasta a fost ºi este cea mai convenabilã ºi mai eficace formã de proprietate prin care statul totalitar a lichidat clasa þãrãnimii de altãdatã ºi a exploatat-o nemilos pe cea colhoznicã. Aceste relaþii antiumane dintre indivizi în procesul de producþie. îþi tai 300 kg de grâu ºi ai sã ºtii altã datã sã-þi þii gura! o repezi preºedintele.avem astãzi altceva mai bun de fãcut. Ea a fost una din cele pãgubaºe. – 318 – . nãscute ºi promovate de proprietatea de stat sau cea cooperatist-colhoznicã. ca toate celelalte. A încercat reporterul sã le dezlege limbile. care muncesc prost sau deloc. ºi un brigadier-vechil ca mulþi alþii. o femeie foarte muncitoare.Nu-þi place. Situaþii foarte des întâlnite în realitatea noastrã din agriculturã. Revoltatã. un beþivan.De ce femeile din satul vecin.

a ajutat biserica din satul lui. fiind sistematic impilatã. Beþii ºi hoþii. lipsitã de demnitatea de om. acum scuipã pe pãmânt ºi pe vite. Poate el ne va ajuta”. Unde s-a mai auzit una ca asta? Copii bolnavi fizic ºi mintal. femei ºi copii. într-un sat din raionul Cimiºlia.relaþii dintre cetãþeni ºi proprietate. cã-i hapsân. existã ºi ea cu frica în oase. Iatã mentalitatea. Prin ’90-’91. sã semnez scrisoarea sau nu?”. servilism ºi carierism – metehne aduse ºi promovate cu ajutorul mankurþilor locali de „fratele mai mare” de la rãsãrit. Am auzit cã-i om credincios. Cu câteva zile în urmã. se teme sã semneze o scrisoare particularã pentru I. mã roagã sã-i dau adresa lui Ion Druþã de la Moscova. a speciei umane de la noi. la tot pasul. Amintiþi-vã de rãscoalele þãrãneºti din toate þãrile ºi de cea de la noi din 1907. om liber ºi independent. parcã mata nu ºtii câte se pot întâmpla?” Am rãmas perplex. pilonul statului sovietic. neomenos. apaticã ºi decepþionatã. o femeie cinstitã ºi cumsecade. nu-i stimeazã pe cei credincioºi. vreau sã mã plâng de popa de la biserica noastrã. fãþãrnicie. indiferenþa ºi slugãrnicia. care. O întreb pentru ce-i trebuie. corupþie ºi dezmãþ. au creat o mentalitate gregarã. în care pentru pãmânt au murit mii de oameni. ºi a muncitoarei. pe atunci pensionarã. Se eschiveazã. au inoculat în decurs de zeci de ani în câteva generaþii frica. strivitã ca individ ºi personalitate. Îmi spune fâsticitã: „Dacã-i scriu. concepþia despre viaþã ºi a unei muncitoare pensionare tipice. Bãrbaþi. La oraºe ºi sate. ªi erau câteva sute pânã la „eliberarea” din 1944. pentru care pãmântul ºi animalele de tracþiune erau mai scumpe decât viaþa. Femei alcoolice la sate. Circa 20 de mii. Ca un rãspuns la exploatarea nemiloasã ºi a colhoznicei. fostã muncitoare la o fabricã de confecþii din Bãlþi. deznaþionalizatã. Are loc un proces înfloritor de denigrare. deziluzia. la denigrarea valorilor general-umane ºi negarea celor naþionale în ultimii ani. Se opreºte ºi stã pe gânduri. într-o discuþie cu Nana. care mai înainte se bãteau de la haturi. Druþã cu o plângere contra unui preot care pe atunci fãcea parte din opoziþie ºi încã nu era simpatizat de stat. Mulþi dintre þãranii individuali. demoralizare ºi abrutizare a individului. a personalitãþii. asemenea unei ciume au apãrut ºi s-au rãspândit beþia ºi hoþia în masã. a muncit pânã la bãtrâneþe. Un reprezentant tipic al dictaturii proletare. apoi zice: „Vreau sã-i scriu o scrisoare. „De ce þi-i teamã sã semnezi?” „Ei. la întrebarea – 319 – .

ca sã poatã judeca liber ºi logic. „Literatura ºi arta”. Unica noastrã salvare de la pieire ºi dispariþie este lupta contra obscurantismului. frustraþi ºi înºelaþi ca nimeni alþii. n-a cruþat nimic pentru a ne mankurtiza ºi deznaþionaliza. iar pe ocupanþi în „eliberatori” ºi „salvatori”. politica separatistã pe care o promovaþi volens-nolens înteþeºte ura contra fraþilor noºtri români. Odatã cu dispariþia ei am fost lipsiþi de conºtiinþã ºi demnitate naþionalã. Domnilor guvernanþi. În fiece zi preºedintele republicii stã la sfat cu poporul. Suntem niºte târtani. readus la stare normalã. iatã de ce minoritãþile naþionale ne hãcuiesc pãmântul. umiliþi ºi împilaþi. Despre demnitatea omeneascã nici vorbã nu poate fi.învãþãtorilor „ce limbã strãinã ar dori sã înveþe copiii lor – franceza sau engleza”. iar Imperiul Rus face ce doreºte cu noi. pentru cã ei au vin ºi mere ºi trebuie sã le vândã la Tiumen. lupta pentru integrarea economiei ºi a spiritualitãþii noastre de pe ambele maluri ale Prutului. pentru cã ea a rãpit o bucatã din pãmântul þãrii ºi a ucis o jumãtate de mln. Suntem un popor bolnav. ne învârtim ºi ne rostogolim încotro bate vântul. Am ajuns o specie de oameni fãrã neam ºi fãrã þarã. cum fac azi toate naþiunile civilizate. ciulini. Iar primministrul ºi adjunctul speakerului au încãlecat mârþoaga românofobiei ºi se specializeazã în denigrarea neamului ºi a Þãrii Româneºti. cu o istorie falsificatã. 17 noiembrie 1994 MINCIUNA MOºIERILOR ROºII – 320 – . voi sãpaþi groapa în care puteþi cãdea primii. Acestea sunt problemele ºi imperativele vremii. Iatã de ce suntem desconsideraþi. Moscova nu poate fi Meca. iar vântul pe care-l semãnaþi ne va aduce furtunã. aparatul de partid ºi de stat a pus la bãtaie milioane ºi miliarde. de români. el nu vrea sã arunce lanþurile robiei. cu un trecut furat. bigotismului ºi a minciunii. În câteva zeci de ani ne-a transformat fraþii de sânge în „jandarmi” ºi în „duºmani”. poftim dorinþã de a intra în „casa comunã” a Europei. Un om sau un popor bolnav trebuie mai întâi tratat. el nu face un pas fãrã a consulta poporul. Poftim mentalitate. sã aibã conºtiinþã naþionalã ºi apoi sã stãm la sfat cu el. care-ºi cer rezolvarea ºi care ne pot face eroi sau trãdãtori de neam. vindecat. mulþi din pãrinþi au cerut limba rusã. pentru trezirea conºtiinþei naþionale ºi unirea forþelor materiale ºi intelectuale ale poporului român. ªi în aceastã direcþie s-a lucrat feroce. Sclavul trãieºte cu ziua de ieri. Dau cu barda în mamã.

Sã nu uitãm cã era la început de secol ºi s-a – 321 – . în loc sã rãsfoim câteva file de istorie ºi sã vedem ce-au fãcut înaintaºii noºtri. fie chiar ºi pãmântul acestuia din urmã. fariseism ºi alte beteºuguri manifestã majoritatea ºefilor de gospodãrii agricole ºi chiar cei din raioane. li s-a propus niºte pãmânt lutos. când moºierilor li s-au lãsat câte 100 ha de pãmânt cu condiþia sã-l lucreze singuri. într-o vãgãunã unde nici tractoarele nu lucrau înainte vreme. chipurile. pietros. sãrac ºi neputincios. Dar când începi sã analizezi puþin cum se face împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt. în loc sã-i venereze) acum 70 de ani. Dar s-au mai fãcut cândva reforme agrare? Da. Sunt speriaþi cã vor trebui sã plãteascã impozite mari. cândva noaptea. cum spuneau niºte femei din raionul Ialoveni. „unde te faci a lucra. cu jumãtate de gurã. când vine vorba sã taie pãmânt din moºia statului ºi sã-l dea þãranului. cã au sã aibã multe griji pe cap. cu traista ºi cu sacul mai furãm. Deci se face totul ca þãranii sã nu ia pãmânt. li se „lãmureºte”. Dupã astfel de adunãri ºi „lãmuriri”. ºi pe deasupra. deschizând bãnci agricole în plase. mari patrioþi ai neamului ºi oameni deºtepþi ºi cu carte (pe care actualii parlamentari îi ignoreazã ºi-i desconsiderã. de parcã uneltele ºi maºinile agricole nu-s tot ale lor. iar noi. mai luãm ce-i al nostru ºi ce nu ni s-a dat – ºi o ducem cumva”. ªi când te gândeºti cã 4-5% de americani (fermieri) hrãnesc toatã America ºi pot hrãni o lume întreagã. când au fost lichidate moºiile ºi iobãgia. Prea multã rea voinþã. Ce-i drept. de care cândva a fost entuziasmat ºi Hitler. þi se taie orice poftã de-a deveni proprietar ºi de aceea majoritatea þãranilor considerã deocamdatã cã e mai bine la colhoz. acuma ºi ziua. unde þãranii puteau lua credite. pe la începutul anilor ’20.SAU CUM SE ÎMPROPRIETÃRESC ÞÃRANII? Slavã Domnului. taþii ºi buneii noºtri. li se mai fãceau ºi alte înlesniri ca ei sã prindã rãdãcini ºi sã stea bine pe picioare. ºefii se fac a plãti. agrarieni ºi socialiºti. sã lâncezeascã în proprietatea diabolicã inventatã de Stalin. la indicaþia celor de sus. la 5-6 km depãrtare de sat. îndatã îþi cade bucuria în scârbã. cei din Sfatul Þãrii. Bietul nostru Cod funciar ar fi el bun. s-au fãcut. cã am ajuns la ziua când au dreptul la existenþã mai multe forme de proprietate. împotrivire. dacã n-ar fi atât de formal. au fãcut reforma agrarã. oamenilor cã au dreptul la pãmânt ºi tot atunci sunt preveniþi cã n-au sã aibã cu ce-l lucra. De exemplu. se face totul sã menþinem poporul nostru în stare de iobãgie ºi de hoþie. Iar inventãm biciclete ºi descoperim Americi. se fac adunãri prin sate.

la o cotã de pãmânt cel puþin ca toþi ceilalþi sãteni. Apoi cine o sã mai vrea sã ia pãmânt? Peste Prut s-a terminat cu proprietatea stalinistã în agriculturã. nu al moºierilor sau al statului.c.fãcut ceva. plãtesc colhozului pânã la 80% din recoltã. pentru cã nu vor fi ambii intelectuali? se plânge o familie de învãþãtori dintr-un sat din raionul Glodeni. muncind pe pãmântul lor. 1 decembrie 1994 AVEM OARE NEVOIE DE INTELECTUALI? . mersul reformei agrare ºi. prin viclenia ei. completãri sau modificãri în Codul funciar în vederea îmbunãtãþirii lui. vitele ºi uneltele de muncã. lucrãm aproape douãzeci de ani. iar þãranii nu vor primi pãmânt. în anul viitor împroprietãrirea va fi stopatã. Cãlãraºi. împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt ºi tehnicã. va cãpãta un caracter de masã. practic. adicã ne vom autodistruge ca niºte netoþi. lacune. dacã suntem un stat de drept ºi o þarã democraticã. Peste un an-doi þara va fi în rând cu lumea civilizatã. Ce vor face copiii noºtri în viitor. mai mult nu ni se cuvine. E vorba de Codul funciar. Dimpotrivã: ultima hotãrâre din 8 noiembrie a. vom þipa cã facem reforme mari fãrã a schimba nimic în fond. mai ales. Am nimerit într-un cerc vicios. pentru care la începutul secolului þãranii plãteau moºierului 50% din recoltã. iar noi ne vom bãlãci mulþi ani în mocirla mizeriei materiale ºi.Suntem amândoi învãþãtori. (privind suspendarea pânã la 1 februarie 1995 a unor articole principale ale Codului funciar blocheazã. Glodeni º. se va face într-adevãr. Altã formã de gospodãrire este arenda. aºa spuneau pãrinþii noºtri despre pãrinþii lor. Astãzi þãranii din Strãºeni. condamnã la pauperizare pãturi întregi sociale. cod care are imperfecþiuni. morale. suspiciuni ºi nedreptãþi. Mulþi dintre ei au fost cei mai buni gospodari ºi au dat cel mai mult pãmânt. „Literatura ºi arta”. care au dat în colhoz pãmântul. Deocamdatã majoritatea parlamentarã nu doreºte sã propunã spre examinare amendamente. unul din autorii de bazã ai acestuia fiind partidul agrarienilor. aºa cã copiii lor au dreptul juridic. din care vom putea ieºi numai în cazul în care reforma agrarã. greºeli. cotã – 322 – . care provoacã mari nedumeriri. adicã sunt exploataþi ca pe timpul lui Stalin. am primit 30 de ari de pãmânt.a. va fi susþinutã în viaþã deschis de reprezentanþii tuturor puterilor de stat de sus pânã jos. ºi vom aþâþa mereu românofobia. avem doi copii. Intelectualii de astãzi din satele noastre sunt copiii þãranilor de ieri.

. adoptatã de curând în care se spune: „Dreptul la moºtenire a proprietãþii este garantat”?! Pe lângã toate acestea.46 din noua Constituþie a republicii. Bunul-simþ ºi raþiunea ne sugereazã cã EI AU ªI DREPT MORAL la o cotã de pãmânt ca sãtenii care au muncit cu sapa sau pe tractor. pretind la pãmântul þãranilor. Soþia e învãþãtoare. din pãcate. am lucrat 13 ani într-un colhoz. a citi ºi a socoti. de rãu. i-au învãþat a scrie. oameni fãrã cãpãtâi. mulþi dintre care nu sunt ºi nu vor fi intelectuali. alþi intelectuali au participat direct la alfabetizarea sãtenilor. ª-apoi ce ne facem cu art. ªI MORAL DREPTUL LA O COTà DE PÃMÂNT. împrejurãrile m-au silit sã abandonez specialitatea ºi sã muncesc în alt domeniu. care le-au luat averea cu hapca ºi au folosit-o fãrã nici o recompensã timp de aproape jumãtate de secol. Oare asta e recunoºtinþa celor care au ajuns la putere? Deci INTELECTUALITATEA SATULUI ARE ªI JURIDIC. care guverneazã astãzi. bibliotecarii. egalã cu cea a þãranului. cicã. i-au cultivat ºi civilizat. învãþãtorii. Aveau ºi ei o speranþã.Sunt agronom de profesie. la prosperarea materialã ºi spiritualã a satelor pentru o leafã mizerã. inclusiv pe conducãtorii de tot felul ºi de tot rangul din satele noastre. Ce ne facem în viitor? se plânge o altã familie de intelectuali din raionul Glodeni. hoinari. au contribuit la propãºirea. ºi conducãtorii satelor ar trebui sã dea alarma. am putea lucra mai mult. Iar refuzul conducerii republicii de-a împroprietãri intelectualii este o mare nedreptate socialã ºi o crimã faþã de copiii lor. dar care nu vor putea deveni nici þãrani. pentru cã primii. domnilor guvernanþi. Ni s-au dat 30 de ari de pãmânt. i-au instruit ºi educat. Ei au muncit toatã viaþa. la ocrotirea sãnãtãþii colhoznicilor ºi muncitorilor din sovhozuri. medicii. i-au fãcut ceea ce sunt astãzi. pentru cã nu vor avea nici o palmã de pãmânt. avem doi bãieþi.însoþitã de scuzele de rigoare din partea organelor de stat. între intelectuali ºi þãrani parcã ar fi trecut o pisicã neagrã – au apãrut suspiciuni. sã audã cei de sus. O altã imperfecþiune a Codului funciar este lipsa de logicã la stabilirea – 323 – . De bine. în fosta campanie electoralã o parte din intelectuali ºi-au dat votul pentru Partidul Agrar. ducând o viaþã plinã de griji ºi nevoi. care s-ar putea complica ºi avea urmãri nedorite pentru societatea noastrã. Dar. vor fi ºomeri. sã fie clarvãzãtori ºi sã amelioreze aceastã situaþie.

Care om normal s-ar opune – 324 – . ca o turmã fãrã cioban. De ce pensia se stabileºte conform vechimii în muncã ºi mãrimii lefii? Pentru cã aºa e raþional. Opriþi-vã! Aþi uitat oare cã tragedia noastrã se trage din anul ’44. Sau poate nu mai avem nevoie de intelectuali? Lupta împotriva intelectualitãþii ne poate da înapoi cu zeci de ani. Codul funciar are nevoie de amendamente.32 ha de pãmânt. Se întâmplã exact ca ºi cu Legea cetãþeniei. de aceea a fost cel mai mankurtizat. e logic. Pentru a obþine cetãþenia în Franþa e nevoie sã trãieºti. are dreptul la 1. N-are dreptul la cotã. A lucrat omul în colhoz 13 ani ºi a fost silit de împrejurãri sã plece. chiar ºi acei care ne scuipã în ochi. Neglijarea ºi ignorarea în continuare a doleanþelor acesteia înseamnã suspiciune ºi duºmãnie faþã de ea. mai cu dreptate. Ar fi ceva mai echitabil. 15 decembrie 1994 MÃCIUCA ÎN MÂNA PROSTULUI ºI CARUL CU OALE STRICATE Tot ce e raþional e folositor ºi binevenit. rusificat ºi cel mai împilat dintre toate naþiunile din fostul Imperiu sovietic. fãrã tergiversãri. completãri ºi precizãri fãcute operativ. când s-a aprobat Codul funciar ºi. sunt Codurile funciare ºi experienþa din þãrile vecine: România. mai aproape de adevãr. a condiþiilor ºi a dreptului de împroprietãrire cu pãmânt a þãranului. trãsãturã caracteristicã tuturor regimurilor totalitare.a. Bulgaria. Toþi veneticii care au sosit aici cu o zi înainte de adoptarea acestei legi au devenit în mod obligatoriu cetãþeni ai Republicii Moldova. iar majoritatea celor rãmaºi au fost deportaþi în Siberia? Poporul a rãmas fãrã sprijin moral ºi spiritual. pot exista ºi alte criterii. sunt specialiºti ºi comisii care examineazã ºi examineazã pe faþã ºi pe dos aceastã problemã. Mã rog. De ce la împroprietãrirea cu pãmânt nu se stabileºte criteriul de bazã: cât pãmânt a dat persoana respectivã sau pãrinþii ei colhozului ºi câþi ani a muncit ea acolo? Indiferent când. spre o societate primitivã. sã munceºti ºi sã respecþi timp de 10 ani Constituþia ºi poporul francez. Aºadar. pentru cã aplicarea lui în varianta actualã provoacã mari ºi grave nedreptãþi sociale ce privesc pãturi largi ale populaþiei ºi în primul rând intelectualitatea. Ungaria º. poftim. când zeci de mii de intelectuali s-au refugiat din faþa balaurului roºu peste Prut.unei baze. deznaþionalizat. „Literatura ºi arta”. Altul a venit în sat – de curând ºi a lucrat un an-doi.

Mai departe e vorba de ceva mai serios: poziþie ºi concepþie. atunci cheltuielile au fost reduse de zeci de ori. jurnaliºtii. care au îngroºat norii de deasupra editurii. Din 1968 în republicã a funcþionat Redacþia principalã a Enciclopediei Sovietice Moldoveneºti în cadrul Academiei de ªtiinþe a R. rãfuialã. ulterior.?” „Cum se întâmplã.646. Astfel de informaþii sunt numite „alimente” pentru meditaþie”. superficial. savanþii. ci 4 volume.. iar altul nu? Precum ºi afirmaþii ºi învinuiri categorice ca: „ Harþagul responsabililor de la redacþia enciclopediei ni se pare neant. Deci personalul ºi cheltuielile de întreþinere s-au redus de cel puþin 5 ori. Articolul al doilea e plin de întrebãri de tipul: „Dupã care criteriu au fost aleºi pentru enciclopedie oamenii politici. cum afirmã „M. metode ºi procedee.M.. încã 4 volume” i se comunicã cititorului în al doilea articol din 3 decembrie.?” „Cine a luat decizia sã-l scoatã din listã. compozitorii. pe publicistul.”.. Dacã mai punem la socotealã ºi faptul cã multe ediþii au fost realizate pe banii sponsorilor. de exemplu. Pânã acum autorul articolelor trebuia pur ºi simplu sã citeascã ºi sã copieze atent niºte documente oficiale. prin hotãrârea nr. Aºa cã prima descoperire senzaþionalã ºi înfricoºãtoare despre ruinarea economicã a republicii din primul articol este prima dezinformare.. ºi „Enciclopedia nu-i moºie proprie”. cã doctorul în filologie.. „Cei aceasta – neglijenþã..cum s-a întâmplat cã din lista jurnaliºtilor „au cãzut” publiciºtii cu renume.S. scriitorii. „Selecþia pentru viitoarea enciclopedie s-a fãcut însã voluntar. deci este o mare diferenþã. deoarece o enciclopedie nu este o moºie proprie. apoi nu credem cã enciclopedia trebuie lãsatã la cheremul unor diletanþi?!” „Cei incluºi în listã sunt selectaþi conform criteriului: „numai ai noºtri ca brazii”.progresului? Sã purcedem deci de pe aceste poziþii la analiza a douã articole apãrute în „ Moldova suveranã ”: „Spiscele” de Andrei Hropotinschi. artiºtii?” „. Iatã ºi a doua dezinformare crasã. dupã un pronunþat colorit politic”. Noi leam numi otravã. figureazã în douã liste?” De ce unul figureazã.. Guvernul a transformat-o în Editura Enciclopedicã „ Gh.S. având 125 de colaboratori. rãmânând 25 de colaboratori. la 3 decembrie 1994.S. la 17 noiembrie.. iar la 19 noiembrie 1991. pentru cã în hotãrârea revãzutã a Guvernului Enciclopedia Naþionalã e proiectatã în 4 volume.” „Dacã e sã dezvãluim toate subtilitãþile. pictorii.... Asachi ”. Nu 12+4=16 volume. harababurã politicã sau miopie profesionalã?” „Socotim cã ziarul „Moldova Suveranã” a bãtut la timp – 325 – . bunãoarã. „Actualele pofte sunt exagerat de mari: 12 volume ºi.

muzicienii. Un capitol. editarea multor antologii de prozã ºi poezie cu ocazia diferitelor aniversãri. precum ºi a literaturii de specialitate. a primelor dicþionare. care conþinea scopul ºi condiþiile de apreciere. actorii. ci în paginile ziarului. registru controlat ºi precizat în întregime de E. sculptorii. Se cuvin mai întâi câteva lãmuriri.M. mai finanþeazã ºtiinþa. 2. (pag.M. uniuni de creaþie. fãrã a comite un act duºmãnos ºi iresponsabil. alineatul 2. de rãu. Am muncit la el peste o jumãtate de an. s-a fãcut timp de un an de zile. Deci. precar ºi exploziv. arhitecþii. În termenul stabilit am primit aproape toate listele semnate de ºefi ºi chiar cu ºtampile. Statul. cineaºtii. renumiþii oameni de ºtiinþã ºi tehnicã sunt recomandaþi de conducerea A. Mai întâi s-a alcãtuit un îndrumar metodic pentru redactori ºi autori.. iar pe parteneri îi considerã mai proºti decât sunt. de cãtre redacþia respectivã care numãrã 8 oameni. Lungu.ª. Afirmaþii de felul acesta sunt rezultatul firesc al unei gândiri cam primitive a unui om dezechilibrat ºi iresponsabil. Practica mea de lucru la editurã timp de aproape 15 ani. ªi totuºi autorul are dreptate parþial: e multã miopie profesionalã ºi harababurã politicã.alarma. ne-au ajutat sã nu dãm în gropi. sunt recomandaþi de conducerea uniunilor de creaþie. care pot pãrea plictisitoare.. alcãtuirea registrului de cuvinte-termeni. S-o luãm mai bine de la început.” ºi multe altele. dar nu în enciclopedie. arta. cultura. organizaþii obºteºti etc. s-au pãstrat ºi formele de organizare ºi dirijare ale acestor instituþii de stat. De ce am recurs la aceste metode ºi procedee vechi de selectare ºi recomandare a personalitãþilor marcante? Pentru cã în viaþa noastrã sau pãstrat deocamdatã suprastructurile proprii regimului totalitar. care se crede mai deºtept decât este. Registrul conþine circa 35 mii de cuvinte-termeni pentru 4 volume. regizorii iluºtri º. din acest registru – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – a revenit subsemnatului. Prima etapã de lucru asupra enciclopediei. O altã dezinformare. în afarã de cele de la A. pictorii.ª. dar strict necesare. În el se menþioneazã cã scriitorii. studierea practicii precursorilor noºtri de la Editura enciclopedicã. Capitol complicat. de bine. ºi nu cum se afirmã despre el în unul din articole.3). În aceastã chestiune am avut o convorbire neplãcutã cu dl H. fiecare a câte 120 coli de autor.a. responsabil de colectarea – 326 – . ne-am adresat conducerilor ministerelor. 1993-1994.. îl numim convenþional capitol. Corbu. redactor-ºef al editurii. instituþiilor ºi organizaþiilor de mai sus ca în termen de 2-3 luni sã ne recomande personalitãþile marcante din colectivele respective. Printr-o scrisoare oficialã.

rezultatele selecþiei. Credem cã în mare am obþinut rezultatul dorit. A urmat apoi o acþiune duºmãnoasã împotriva noastrã în scopul de a compromite. La consiliu au participat 18 membri. aproape irealizabil ºi cã el trebuie inclus în normele de muncã ale colaboratorilor. Tot atunci s-au aprobat ºi principiile de bazã de prezentare ºi apreciere a persoanelor cu lucrãri ºi opere contradictorii. care cere timp.a. ce conþin peste 150 de personalitãþi. complicatã ºi migãloasã.).ºi trimiterea materialelor. cum se afirmã în ziar? Mai mult. sã-i zicem prealabile. sã fie numitã „pe furiº”. apoi revãzut. O altã dezinformare. Unul din pionierii acestei munci de revalorificare a spiritului nostru naþional este Iu. Scoaterea din anonimat a personalitãþilor celebre din Basarabia. au fost puse în discuþie la 17 martie a.”. a celor decedate din perioada sovieticã. dumnealui nu mai funcþioneazã la Studioul „Anima-film” din 1992. Apropo. e o muncã grea. la care au participat cu vãdit entuziasm ºi cointeresare sute de oameni. adicã o tratare a problemei în mod obiectiv.. miniºtri.M. dupã cum se afirmã în ziar.a. Mã rog. altele cinci fiind în lucru. Poftim un rãspuns succint la câteva întrebãri din articolele publicate în „M. Colesnic. a ziariºtilor. cel mai hulit în ziar. inclusiv 6 academicieni. entuziasm ºi mijloace. Bucovina ºi Transnistria în decurs de aproape douã secole. (ºedinþa consiliului a fost protocolatã).ª.S. Scurt timp dupã aceea unele instituþii ºi organizaþii au prezentat liste suplimentare. ªi la acest capitol se va mai lucra mult ºi bine. asta era treaba lor. altele lucreazã ºi astãzi la ele (Uniunea Pictorilor. Institutul de Filozofie. preºedinþi de uniuni º. la ºedinþa consiliului redacþional format de Guvern. trecute sub tãcere. a strangula editura ºi a se rãfui cu directorul ei. care mi-a spus cã lucrul acesta e dificil. Poate oare aceastã muncã. ºedinþã la care listele au fost aprobate ºi majoritatea membrilor au cerut ca instituþiile ºi organizaþiile sã continue lucrul de selectare a personalitãþilor marcante în viaþã. – 327 – . acoperite de slin ºi mucegai. Sociologie ºi Drept. tot prin aceeaºi hotãrâre. refugiate în Apus ºi deportate în Siberia de cãtre regimurile þarist ºi sovietic de ocupaþie. care a lansat deja un volum din „Basarabia necunoscutã”. doctori în ºtiinþe. calomniate ºi discreditate.t. Iu. Secþia de ºtiinþe agricole a A. Mitropolia º. precum ºi din prima jumãtate a secolului nostru ºi din secolul trecut. cu condiþia cã procesul de selectare va continua. volume ce vor însuma ºi scoate la lumina zilei circa 500-600 de personalitãþi marcante din trecut.

ªeful Asociaþiei.Mihail cã nici România nu are încã o enciclopedie. Þopa (nr. care în articolul sãu de fond din 7 decembrie 1994 exclamã cu reproº: „Satul arde. capitolul despre care este vorba mai sus – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – neterminat. redactorul-ºef al „ Sãptãmânii ”. ºi D. neclarificându-se el însuºi. pot sã vã aduc la cunoºtinþã cã prima enciclopedie românã în trei volume solide. aflat în lucru. – 328 – . iar baba se enciclopedeºte”. ªi acum apar câteva întrebãri: dar cine ºi-a transformat instituþia în „moºie proprie”: noi – enciclopedia sau A. S-a comis o încãlcare flagrantã a eticii profesionale. iar prin afirmaþia atât de boacãnã „numai ai noºtri ca brazii” – de suspiciune faþã de regim. a fost transmis pe ascuns redacþiei cotidianului guvernamental „M. aproape acum o sutã de ani.Colesnic.S.S.”. uniuni.S. Când direcþia editurii a prezentat noii conduceri a Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei” (director general Gh. la obiecþia lui V. pag. unul din cei mai mari ºi lucizi animatori ai noii enciclopedii.”. Aldea-Teodorovici (pag. Dacã unii figureazã de douã ori. 18). cine a rãspândit atâta dezinformare ºi minciunã pe capul cititorilor? Jertfã a acestei influenþe nefaste a cãzut chiar ºi Viorel Mihail. unor ministere. i-a fãcut un serviciu prost celui de la „M. degeaba. Aducem la cunoºtinþa cititorului cã în liste e ºi T.Mazilu) circa o jumãtate din registrul de cuvinte-termeni. 29. Dar. ªi iatã aici dumnealor au cãlcat în strãchini ºi au dat cu oiºtea-n gard. dându-i o nadã pe care acela a înghiþit-o fãrã a se gândi. fapt la care puþini s-ar fi încumetat. ºi I. fãrã a se interesa de o problemã atât de serioasã.a.”? Cine a dat alarma în van. Oare nu e timpul ca responsabilii sã fie niºte oameni mai aºezaþi. despre care autorul habar nu are. e o greºealã tehnicã. dar nu ireparabilã. Coval (nr. 28) º. neºtiind ce se face la editurã. Hropotinschi dã publicitãþii câteva liste ºi douã articole. ca dovadã cã prima etapã de lucru asupra Enciclopediei Naþionale în temei s-a încheiat. neavând listele tuturor personalitãþilor. redactorulºef A. Sperãm cã informaþia de mai sus este încã un rãspuns la restul întrebãrilor din articolele pomenite ºi încã o dezminþire a afirmaþiilor ºi învinuirilor la adresa noastrã. Hropotinschi – cotidianul Guvernului „M. organizaþii. învinuindu-i de miopie politicã. Aºa a decurs lucrul la editurã. 16). a fost editatã în 1898. cine a indus în eroare opinia publicã ºi cercurile conducãtoare referitor la enciclopedie. dar din exces de zel a început sã dea alarma. cu o þinutã ºtiinþificã impunãtoare. dornic de senzaþii. a sfidat sute de specialiºti din conducerile instituþiilor. Apropo.

s-au pãstrat. imperfecte. „Literatura ºi arta”. Atmosfera în jurul editurilor ºi mai ales al celei enciclopedice era încãrcatã mai de mult. iar editurile cu un car cu oale. 2 februarie 1995 DEMNITATEA OMENEASCÃ ºI CONºTIINÞA NAÞIONALÃ Se apropie un eveniment mare în viaþa noastrã: alegerile locale din 16 aprilie. Mãciuca în mâna prostului e o armã periculoasã. Opriþi-vã ºi gândiþi-vã. limitate. sã te baþi ºi sã suferi. Ea ar putea fi un trunchi la care în viitor. Ne-am gândit la rostul lor ºi ne-am dat seama cã sunt foarte importante. scrutinul dã cetãþenilor posibilitãþi de a-ºi organiza o viaþã mai demnã. mândria. precum ºi scoaterea din anonimat a sute de personalitãþi remarcabile. e bine fãcut. excluzând ideologia. elaboratã în decurs de 6-7 ani. excludere. dar e frumos.judicioºi. Noi. editurile enciclopedice. conºtiinþa naþionalã ale poporului nostru. ºi s-a mirat când a auzit cã editura noastrã e pe cale de a fi lichidatã. chiar în cele mai grele vremuri. Alegerile locale în sate. mai este de lucru în sens de selectare. în mãsura necesitãþilor. precum ºi în fostele þãri socialiste. cartea de vizitã. Mulþi din conducere au fost dezorientaþi ºi ºi-au schimbat poziþiile. colaboratorii editurii. ºi pentru ele face sã mai cheltuieºti. Parcã e un vis. Dupã apariþia acestor articole ea s-a tensionat ºi mai tare. – 329 – . completare ºi precizare. echilibraþi ºi mai exigenþi faþã de ei înºiºi? Autoritatea statului depinde mult ºi de faptul cât adevãr sau dezinformãri ºi minciunã publicã cotidienele guvernamentale pe paginile lor. prima etapã de lucru asupra noii Enciclopedii Naþionale. competenþã. în caz contrar vã puteþi alege cu un car cu cioburi. Acum seamãnã cu o mãciucã. personalitãþile marcante. suntem ferm convinºi cã ceea ce s-a fãcut pânã acuma. mai frumoasã ºi de a pune bazele uni stat de drept. O enciclopedie în 4 volume. cã la capitolul cu pricina. cu multã informaþie obiectivã. meschinãria ºi secretomania. mai chibzuiþi. redactor-ºef al Editurii Enciclopedice din Ucraina. dispunând de mijloace materiale ºi financiare. În altã ordine de idei. mai civilizatã. face ºi trebuie sã fie editatã. Chiar în condiþiile de existenþã a unei constituþii ºi legislaþii ciuntite. Autoritãþile locale. vrem sã informãm cititorul cã în fostele republici unionale. ºtiinþificã. profesionalism. s-a fãcut cu sârguinþã. s-ar adãuga câte un volum dupã modelul celei britanice. Zilele acestea ne-a vizitat dl M. oraºe ºi raioane pot deveni un moment de cotiturã în destinul poporului nostru. Zeabliuk. nu-i aºa. ce reprezintã spiritul. fie ºi mai restrânse.

ambiþiilor unora ºi indiferenþei altora. contribuind astfel la instituirea unui stat de drept. indiferent. într-adevãr. medicinã. pe care trebuie sã-i alegem. pot exercita o influenþã puternicã asupra instituþiilor republicane. obscurantismul. pot spulbera sentimentele de umilinþã ºi inferioritate. când prin divizarea miºcãrilor ºi forþelor politice în zeci de partide. în timpul iernii. am dat circa 20% din numãrul de mandate din – 330 – . susþinând ºi promovând persoane cu merit în rol de lideri la alegerile parlamentare ºi prezidenþiale. deschide ateliere de artizanat. ªi ce pot da alegerile locale nu pot da cele parlamentare sau prezidenþiale. inteligenþi. el poate favoriza alegerea în organele locale a unor oameni oneºti. iar unele formaþiuni politice s-au dezis de astfel de acþiuni. unindu-se. sã ocupãm o poziþie de observatori impasibili? Se poate. Cum pot fi realizate posibilitãþile ºi perspectivele de mai sus? Prin ºi cu ajutorul autoritãþilor locale. pot favoriza o a doua renaºtere a conºtiinþei naþionale româneºti. un punct de cotiturã în viaþa noastrã. pânã la noile alegeri. ocroti mediul. dar asta înseamnã sã mai pierdem 2-3 ani. ale cãror cereri în numãr de peste 200 mii au umplut dulapurile ºi mesele multor primãrii. cã nu mai doreºte sã se prezinte la urne. pentru cã el poate schimba baza. Iar în oraºe. împroprietãrirea þãranilor ºi intelectualilor. talpa conducerii de sus. culturã. Se zvoneºte însã cã electoratul s-a cam sãturat de alegeri. am derutat locuitorii de la sate ºi am lãsat electoratul la cheremul partidului agrarian. pot restabili astfel demnitatea de om în locul mentalitãþii de turmã. ºi desfãºura multe alte activitãþi. pot dezvolta meºteºugurile populare. propunând amendamente radicale la construcþia ºi legislaþia în vigoare. temelia. construi drumuri ºi localuri pentru învãþãmânt. sã ne dea ºi sã ne facã? Sã ignorãm aceastã posibilitate. oraºe ºi raioane. frica ºi românofobia din sufletul ºi mintea moldovenilor. mai ales. ªi mã întreb: de ce nu am folosi din plin aceste posibilitãþi? Ce aºteptãm? Cine ºi ce sã ne aducã. cã e decepþionat. necesare. Dacã e aºa. întemeia mici întreprinderi industriale pe baza materiei prime locale.pot amenaja localitãþile. Scrutinul actual poate deveni. muncitori. De aceea în þãrile occidentale li se atribuie o importanþã mare. Conducãtorii acestor organe. al primarilor ºi consilierilor din sate. Ei pot urgenta reforma economicã ºi cea agrarã. „graþie” pasivitãþii moldovenilor. poate face sã triumfe raþiunea ºi bunulsimþ. la rândul lor. atunci noi repetãm greºelile din februarie 1994.

parlamentul actual agrarienilor ºi interfrontiºtilor. Deci, consider cã toþi ca unul, in corpore, trebuie sã participãm la aceastã campanie, sã lãmurim rostul ºi scopul acestui scrutin ºi sã mobilizãm locuitorii satelor ºi ai oraºelor sã vinã la alegeri, cãci ele pot însemna o cotiturã iniþiatã de jos în viaþa noastrã. Satele au nevoie de lãmuriri, explicaþii, îndrumãri. Trebuie sã le ajutãm, pentru cã acolo sunt pãrinþii, bunicii, strãbunicii noºtri, talpa þãrii, acolo sunt rãdãcinile ºi izvoarele neamului nostru românesc. Trebuie sã-i ajutãm pentru cã sunt înºelaþi, mankurtizaþi ºi rãtãciþi. ªi ei nu mai vor sã voteze pentru venetici, pentru cei propuºi de sus sau chiar de organele locale. Pãi, tocmai asta trebuie sã li se lãmureascã oamenilor, cã aceste alegeri, spre deosebire de toate celelalte, sunt modalitatea cea mai eficace deocamdatã de manifestare ºi confirmare a voinþei ºi doleanþelor cetãþenilor noºtri. Legislaþia în vigoare dã câteva posibilitãþi de realizare a acestor aspiraþii ºi anume: Candidaturile pentru postul de primar ºi de consilier pot fi propuse de cãtre toate blocurile ºi partidele politice înregistrate; 5-10 sãteni mai lucizi, mai cu autoritate în sat, formând un grup de iniþiativã, îi conving pe oamenii cei mai cinstiþi, muncitorii, competenþi sã candideze pentru funcþiile de primari ºi consilieri. Propunerile acestui grup sunt valabile în cazul în care candidatura pentru postul de primar este susþinutã de 4% sau cel puþin 150 de persoane din numãrul de alegãtori, iar cea a consilierilor – de 2% sau minimum 50 de persoane, acestea fiind confirmate prin liste cu semnãturi. Având aceastã susþinere, cei mai îndrãzneþi cetãþeni îºi propun singuri în mod independent candidaturile în buletinul de vot pentru posturile de mai sus. Afarã de aceasta: candidatul pentru postul de primar trebuie sã aibã minimum 25 de ani ºi 5 ani trãiþi în localitatea respectivã, iar consilierii – 21ºi, respectiv, 2 ani. Alte informaþii suplimentare le puteþi obþine la sectoarele de alegeri. Dupã cum vedeþi, procedura de propunere a candidaþilor este destul de simplã ºi realizabilã. ªi dacã acest grup de iniþiativã îi va propune pe cei mai buni consãteni, care îºi dau consimþãmântul, ºi în nici un caz rude sau prieteni, dacã aceºtia nu meritã, suntem siguri cã satul îi va susþine ºi candidaturile acestora vor fi alese în conducerea localã. Aºa se face în Franþa, Germania, Italia, Elveþia ºi alte þãri. Doar adeseori citim ºi auzim despre mulþi primari cu renume. ªi azi se mai întâlnesc pe ici-pe colo ºi la noi din acei care þin într-adevãr la consãtenii

– 331 –

lor. Pe parcursul campaniei electorale în ajutorul acestor grupuri de iniþiativã vor veni, practic ºi teoretic, liderii partidelor ºi formaþiunilor politice democratice din centru sau prin intermediul secþiilor raionale. O garanþie de succes al scrutinului ar constitui-o ºi faptul dacã mãtuºa Mãrioara ºi moº Gheorghe ar primi în ziua alegerilor cel mult douã buletine – unul, sã zicem, cu candidaturile propuse din oficiu, ºi altul cu cele independente, propuse de consãtenii lor – ºi nu zece-douãzeci, cum s-a mai întâmplat, cu care ei nu ºtiu ce sã facã ºi pe care, împreunã cu paºaportul, le aruncã în urnã. Un factor important în procesul de renaºtere ºi prosperare materialã ºi spiritualã a societãþii îl constituie poziþia intelectualilor ºi, în primul rând, a celor de la sate. E vorba de un mare detaºament de cadre didactice, medici, bibliotecari, directori de case de culturã, ingineri ºi chiar agronomi, de zeci ºi sute de specialiºti în fiecare sat, care ar putea face minuni, dacã ar vrea. E o mare datorie moralã ºi o responsabilitate civicã faþã de consãteni. Vor fi pasivi, indiferenþi sau se va trezi în ei o ambiþie bunã de a schimba ceva spre mai bine în destinul poporului? Se vor încadra în campania electoralã cu toatã inima, cu toatã râvna ºi dorinþa de a participa activ la selectarea, propunerea ºi susþinerea candidaturilor celor mai cinstiþi, mai harnici ºi mai culþi sãteni pentru organele locale sau se vor vãicãri în continuare? E timpul sã exclamãm: Jos birocraþii, diletanþii, leneºii, fariseii, hoþii ºi beþivii din organele ºi organizaþiile de stat! Dragi pedagogi, medici, ingineri, agronomi ºi alþi intelectuali, de la fiecare se cere sã fie cetãþean, sã-ºi stimeze profesiune, sã fie ceva mai dârz ºi principial în rezolvarea problemelor, în atingerea unor mari scopuri sociale, adicã se cere puþin, cât ne lasã inima, ca sã nu ne mustre conºtiinþa pentru faptul cã n-am fãcut nimic pentru noi ºi neamul nostru. De dumneavoastrã depinde în mare mãsurã cine va nimeri în organele de conducere locale: oameni sau creaturi, ºi cine ne va conduce satele, raioanele, oraºele. Aºadar, salvarea e în mâinile noastre. Nimeni nu ne poate ajuta cu nimic. Un individ, ca ºi o comunitate, trezindu-se dintr-un somn letargic, se poate dezmetici, îºi poate scoate albeaþa de pe ochi ºi scutura minciuna ºi întunericul din creier, se poate ridica în picioare ºi privi la soare, are ºansa de a deveni om. Aceste ºanse sunt rare, una la doi-trei ani. Deci, s-o folosim raþional, sã n-o ratãm, cum s-a mai întâmplat, cãci meºteri mai suntem la aºa ceva. Avem noi oare demnitatea de oameni de a ne

– 332 –

afirma ca naþiune, ca cei din Þãrile Baltice sau din Cecenia? Iatã încã o ºansã de a ne alege conducerea pe care o meritãm. „Literatura ºi arta”, 23 februarie 1995

DILETANÞI, FANFARONI ºI BIROCRAÞI
La 20 martie, în urma a douã anunþuri fãcute în timpul telejurnalului „Mesager”, am vizionat la TVM, cu o mare întârziere, pe la orele 22.00, „reflecþiile” la evenimentele care au avut loc ziua în Piaþa Marii Adunãri Naþionale. O ºedinþã cu reflecþii ale unui grup de ºefi din echipa guvernamentalã, prezidatã de dl viceprim-ministru Gr. Ojog. O ºedinþã organizatã ºi þinutã la Guvern fulger, ca dupã un mare cutremur sau potop. ªi niºte reflecþii profunde, la genunchiul broaºtei, pentru oameni naivi, ale unor feþe, una ca una, cenuºii ºi posace, speriate ºi derutate, care bâlbâiau ºi îndrugau cã Parlamentul a hotãrât, executivul executã, mitingul n-a fost autorizat, se încalcã legea ºi constituþia, participanþii þipau, nu ºtiau nici ei ce doresc ºi tot bâlbâieli de felul acesta, înºirate de miniºtri, rectori ºi alþi diriguitori, care priveau în pãmânt. Îþi venea sã plângi de atâta sãrãcie de minte ºi minciunã, ºi sã râzi de atâta caraghioslâc. O adevãratã tragicomedie. ªi ea a þinut peste o sãptãmânã, când dl Gr. Ojog zicea cã e nevoie de o altã comisie, cã aceasta nu e competentã, iar dl P. Gaugaº afirma contrariul, cã comisia e competentã ºi poate soluþiona toate problemele, ºi n-am mai înþeles, din spusele contradictorii, existã sau nu o hotãrâre a colegiului Ministerului Învãþãmântului sau e numai un proiect cu privire la cursul de Limbã ºi cel de Istorie a Moldovei ºi poveºti tot de felul acesta. În lupta contra acestor intenþii ºi acþiuni josnice, machiavelice, de o nouã îndobitocire ºi idiotizare a unui popor, cum s-a procedat deja aproape o jumãtate de secol pe acest pãmânt ºi se mai continuã ºi astãzi de cãtre proprii guvernanþi, sunt bune, dle P. Lucinschi, preºedinte al Parlamentului, toate metodele ºi mitingurile din Piaþa Marii Adunãri Naþionale. N-o faceþi pe supãraþii ºi mai încet cu ameninþãrile. Nu e cinstit ºi nu vã stã bine. Voi singuri aþi recurs la jocul de-a bumerangul, nu ºtiaþi cã e periculos ºi loveºte dureros? Aþi plasat mine care au început sã explodeze. Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni. Ce-i drept, cu întârziere, s-a inclus furios în lupta contra tineretului studios ºi a opoziþiei dl prim-ministru A. Sangheli, operând cu calomnii ºi foarte multe dezinformãri. Simþind cã li se clatinã fotoliile, zilnic se buluceau la Radio ºi Televiziune (probabil, cu autorizaþia dlui Usatâi) cu tot felul de insinuãri la adresa tineretului, a intelectualitãþii ºi a

– 333 –

neamului românesc. Fioros ºi oribil a apãrut pe ecran ºi dl V. Senic, orbit de ura lui patologicã faþã de þarã ºi poporul nostru românesc, faþã de opoziþie, care, chipurile, face un joc politic, se rãfuieºte pentru înfrângerea suferitã în februarie 1994, scoþând mulþimea în stradã. Minciuni sfruntate, mulþimea aceasta nu e turmã, lumea iese singurã în piaþã. Uitaþi-vã ce se face la Bucureºti, Budapesta, Moscova, Paris, Londra, Berlin... Pieþele sunt pline de lume, uneori chiar ºi cu tractoare. „Vox populi, vox dei”. Auziþi? Cum de-au îndrãznit niºte elevi, studenþi, pedagogi ºi pãrinþi, la care s-au alãturat apoi ºomeri ºi þãrani din satele din împrejurimi, sã încalce interdicþiile Parlamentului, Guvernului, Primãriei? Cum de-a îndrãznit Kopernik ºi Galilei sã afirme cã Pãmântul e rotund ºi se învârteºte, încãlcând canoanele bisericii catolice ºi ale inchiziþiei? Câtã impertinenþã ºi obrãznicie! Cum de-au îndrãznit þãranii, muncitorii ºi intelectualii moldoveni, câþiva ani în urmã, fãrã autorizaþii, sã vinã de trei ori la Chiºinãu, câte o jumãtate de milion, sã cearã limbã, alfabet, stemã, drapel, suveranitate ºi independenþã, sã rãstoarne temeliile Imperiului Sovietic, stabilite tot de cãtre o Constituþie, un parlament, un guvern ºi un executiv orãºenesc Chiºinãu? Poate cã toþi trebuiau sã fie cuminþei, ascultãtori, sã stea acasã pe cuptor? ªi aproape toþi cei din ºedinþa sus-pomenitã cãutau capul relelor, rãufãcãtorilor, organizatorii ºi diversioniºtii, care au indus în eroare elevi, studenþi, pedagogi, pãrinþi, i-au scos în piaþã sã þipe fãrã nici un motiv. Deci, organizatori ºi diversioniºti, care încalcã liniºtea ºi ordinea publicã, care nici în ruptul capului nu vor sã fie liniºte, pace ºi „ghine” în „þãriºoara” noastrã. O metodã foarte cunoscutã de a depista rãufãcãtorii. Ea nu vã aminteºte de niºte timpuri nu prea îndepãrtate? Mie – da. Domnilor guvernanþi, cauzele le-aþi creat voi, nu cãutaþi þapi ispãºitori ºi copite de cai morþi. Ce-a fost ºi ce-o mai fi, cã în viitor multe au sã mai fie, revoltele abia încep, sunt consecinþe reale ale unor acþiuni nesãbuite, antiumane ºi antinaþionale ale întregii conduceri agrariene. Mai pe scurt, cum e turcul ºi pistolul, sau – dupã sac ºi petec. Aºa cã uitaþi-vã mai întâi în oglindã la domniile voastre ºi nu faceþi pe mironosiþele, pe mortul în pãpuºoi cu sacul plin. Intelectualitatea vrea istoria neamului românesc a lui N. Iorga, nu surogat de la Tiraºpolea sau a lui Mohov, Sovietov, Stratievski º.a. Limba românã a lui Eminescu, nu scornelile lui Stalin, I.D. Ceban, Iakovlev, Stati, vrea un ministru de învãþãmânt ºi un rector de universitate

– 334 –

cu ceva scrupule, puþinã carte ºi un pic de bãrbãþie. Evenimentele din zilele urmãtoare au demonstrat cã minciuna, fariseismul ºi frica nu mai au efect. Ce m-a fãcut sã pun mâna pe toc ºi sã reflectez ºi eu referitor la „reflecþiile” acelor demnitari din Guvern? ªi gestul meu este o consecinþã a unor cauze care se aflã în felul de a fi ºi în comportamentul câtorva dregãtori din actualul Guvern. Este un rezultat al relaþiilor mele de muncã ºi de serviciu, pe care le-am avut timp de peste o jumãtate de an cu câþiva din guvernatorii de astãzi. Sã ne întoarcem puþin înapoi ºi sã vedem ce istorie curioasã, demascatoare ºi plinã de învãþãminte s-a întâmplat pânã la aceste evenimente, care confirmã ºi concretizeazã exact cele anticipate. La sfârºitul anului 1993 fostul Guvern al republicii a comandat Editurii Enciclopedice „Gh. Asachi ” o carte de vizitã – „Republica Moldova. Consemnãri” – pentru a o înmâna oaspeþilor, inclusiv turiºtilor care ne viziteazã þara. O broºurã de 2,5 coli, inclusiv o coalã de text ºi ceva fotografii. O iniþiativã bunã. Am fost numai redactor. Am comandat textul domnului N. Misail. Prin luna mai 1994 l-am avut. Conþinea: date generale, aºezarea geograficã, scurt istoric, forma de stat, economia (agricultura, industria, transportul), viaþa spiritualã; învãþãmântul, ºtiinþa, medicina, cultul religios, cultura, teatrul, literatura, muzica, cinematografia, pictura, arhitectura, ziaristica, sportul, turismul º.a. Primele capitole au câte 1-2, celelalte 0,5-1,0 pagini. Despre toate câte puþin. S-au inclus evenimentele cele mai importante, personalitãþile marcante din trecut ºi prezent, indicii cei mai caracteristici, totul pe cât posibil exprimat prin date statistice ºi comparaþii. Autorul N. Misail, subsemnatul, redactorul-ºef E. Lungu, redactorul V. Romanciuc ºi directorul Iu. Colesnic ne-am strãduit sã fim cât mai obiectivi, sã reflectãm starea realã de lucruri din republicã cu realizãrile, problemele, greutãþile ei. Credeam cã orice vizitator, timp de o orã, dupã cinã, în hotel, stând în fotoliu, trãgând o pipã, o va rãsfoi, va citi ºi va lua cunoºtinþã de republicã. Broºura crea o imagine succintã, dar veridicã a republicii noastre. Am prezentat manuscrisul spre aprobare dlui G. Lupoi, viceministru de stat, 25 de pagini au fost examinate douã luni de zile. Mã rog, voia la cei mari. Mi-am dat seama cã ºefii nu sunt siguri de sine ºi nu-s stãpâni pe situaþie. Guvernul era abia format de câteva luni, era încã nou, lucrãtorii – modeºti ºi timizi. La o replicã a mea cã va fi o carte bunã, mi s-a rãspuns „foarte bunã”. Extrema putea deveni un semn de

– 335 –

prost augur. Mi s-a spus sã mai prezint manuscrisul încã o datã înainte de a fi dat la tipar, ceea ce am ºi fãcut peste trei luni. Acum era ceva mai îngrijit ortografic ºi cizelat stilistic, având 60 de fotografii bune color. De data aceasta examinarea lui a durat peste douã luni, au fost cerute avize de la 10 ministere ºi departamente. Deci o broºurã se scrie circa o jumãtate de an ºi se analizeazã cam tot atâta timp. Randamentul eficacitãþii activitãþii unor membri ai Guvernului e egal cu zero. Pe timpul bolºevicilor pentru acest lucru se cerea maximum una-douã sãptãmâni. Mulþi din ei se strãduiau sã respecte ºi termenele. Ce conþineau avizele de mai sus ºi cum au fost totalizate? În ºase ministere de bazã (economie, agriculturã, finanþe º.a.) s-au nimerit oameni pragmatici ºi au recomandat manuscrisul spre editare cu anumite precizãri, completãri, obiecþii cu care suntem de acord ºi care se pot realiza imediat. Majoritatea obiecþiilor Institutului de Istorie al Academiei de ªtiinþe sunt concrete, acceptabile ºi se pot realiza ºi ele uºor. Dupã o discuþie la Ministerul Culturii cu adjunctul dl I. Pãcuraru ºi doi ºefi de direcþii, avizul primar foarte negativ, plin de afirmaþii abstracte, a fost înlocuit cu câteva propuneri concrete, precizãri ºi corectãri fireºti, care s-au fãcut pe loc. Aºadar, au rãmas douã avize tendenþioase ºi distrugãtoare, care sunt cate-goric împotriva editãrii cãrþii. Primul, de la dl Gh. Mazilu, ºef al Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei”, e plin de insinuãri generale de tipul: „Autorii nu au o concepþie clarã, ce ar însemna o carte de vizitã a unei þãri”, „în text dominã mentalitatea de miting cu întrebãri subiective ºi tendenþioase, cu un vãdit scepticism faþã de destinul Republicii Moldova”, „de tendenþionism ideologic sufãr”; „date generale”, „scurt istoric”, „economia naþionalã”, „compartimentul viaþã spiritualã, numeroase date statistice”, „o asemenea carte de vizitã poate doar trezi repulsie la vizitatorii strãini”, „autorii... mai degrabã compromit imaginea statului Republica Moldova decât o susþin” ºi ultima sentinþã, care deschide Cutia Pandorei ºi, volens-nolens, demascã, divulgã gândurile secrete ale citatelor de mai sus ºi ale altora de felul acesta, este „...întreaga naraþiune e împãnatã de fapte ºi momente de micã însemnãtate, interpretate ºi comentate de pe poziþii unioniste”. Asta-i, domnilor, grija, durerea ºi frica dlui Gh. Mazilu pentru „þãriºoarã”, lupta cu ideile ºi poziþiile unioniste, lipsa în manuscris a veninului, vrajbei ºi românofobiei împotriva neamului ºi a Þãrii Româneºti. Pãziþi-vã de oamenii negri în cerul gurii, ranchiunoºi, care dau cu barda în neamul nostru, care au închis o enciclopedie, în care trebuiau sã fie scoase din anonimat ºi valorificate peste o mie de personalitãþi

– 336 –

marcante basarabene, bucovinene, transnistrene din secolul trecut ºi din prima jumãtate a secolului nostru, þinute în arhive sub ºapte lacãte de Imperiile Rus ºi cel Sovietic, sub ocupaþia cãrora am avut fericirea sã ne aflãm. Iatã unul din cei mai activi producãtori ºi promotori ai românofobiei, ai mankurtizãrii ºi distrugerii conºtiinþei naþionale româneºti în Republica Moldova. ªi al doilea aviz, la fel împotriva editãrii acestui manuscris, foarte concret, spre deosebire de cel de mai sus, este al Secþiei de probleme sociale ºi umanistice a Cancelariei de stat a Republicii Moldova. Aici sa operat fãrã menajamente ºi eufemisme, lucrurilor li s-au spus pe nume. Sã citãm câteva alineate, sã vedem ce gândesc unii dregãtori din Guvern, sã ne dãm seama de unde porneºte fanfaronada, unde e unul din izvoarele românofobiei, care emanã permanent suspiciune ºi urã contra þãrii ºi a neamului românesc: „Trãsãturile de caracter ale moldovenilor sunt prezentate exclusiv prin spusele lui D. Cantemir, exprimate cu 300 de ani în urmã” (pag.1)” – puþin umor ºi autocriticã supãrã, se pare cã demnitarii n-au citit nimic din literatura clasicã francezã ºi cea rusã despre popoarele respective. „De fiecare datã, la începutul unui compartiment, expunerea începe cu evidenþierea aspectelor negative: în prezent Moldova traverseazã o gravã crizã socialã ºi economicã... (pag.5)”, „industria Republicii Moldova poartã ºi ea amprentele crizei economice (pag.6)”, acest gând e prezent de câteva ori ºi el supãrã la fel urechea diriguitorilor de parcã „þãriºoara” noastrã s-ar afla într-o perioadã de dezvoltare ºi înflorire, de parcã nam mai ºti ce sã facem de atâta bine. Niºte simple constatãri ale realitãþilor noastre, ca, de exemplu: „cu toate cã inflaþia în Republica Moldova a înregistrat în ultimul an cel mai înalt nivel din lume”, „complexul agroindustrial al republicii este marcat ºi el de transformãrile ce au loc în þãrile postcomuniste (pag. 6)”, „o serioasã modernizare necesitã ºi cele 10 mii kilometri de drumuri (pag. 7”, „clima ºi landºaftul R.M. ar putea oferi ºanse mai mari industriei turismului (pag. 12)” º. a. constatãri, care ar mobiliza societatea ºi statul la ieºirea din crizã, duc la urmãtoarea concluzie: „Lectura acestor pagini creeazã impresia cã autorul urmãreºte scopul sã scoatã în evidenþã în primul rând neajunsurile”. A fost nevoie numai de o jumãtate de an ca partidul agrarian de guvernãmânt sã se îmbolnãveascã de o boalã numitã „lãudãroºenie”, „fanfaronadã” (lachirovcã), împotriva cãreia chiar ºi fostul partid comunist în decurs de 70 de ani a adoptat douã hotãrâri serioase, condamnând acest fenomen periculos pentru societate.

– 337 –

Urmãtoarele pasaje sunt calificate drept „afirmaþii discutabile, date care nu ar fi neapãrat sã fie incluse în aceastã carte”; „canonic Biserica Ortodoxã din Moldova este supusã Patriarhiei de la Moscova. Printr-un act din 19 decembrie 1992 al sfântului sinod Patriarhia românã a reactivat Mitropolia Basarabiei (stil vechi), cu reºedinþa la Chiºinãu, la cererea unui grup de feþe bisericeºti din Moldova. În fruntea ei a fost desemnat Episcopul de Bãlþi Petru”, „o perioadã sumbrã pentru literatura din R.M. este cea a dominaþiei bolºevice, când se promoveazã insistent politica fabricãrii unei „limbi moldoveneºti” ºi a unei „literaturi sovietice moldoveneºti (pag.10)”, „la 3 noiembrie (parlamentul) alege drept stemã de Stat strãvechiul simbol al românilor moldoveni – capul de bour – (pag. 3)”. Cineva e contra clasicilor muzicii româneºti George Enescu ºi Alexandru Cristea ºi-i scoate din text. Poftim nume, date ºi informaþii discutabile ºi de prisos, care pot fi uºor excluse din carte. În continuare în aviz se spune: „Pentru a nu nimeri în situaþii delicate este necesar ca autorul sã-ºi îndrepte atenþia asupra marilor valori ale acestui pãmânt ºi ale acestui neam” – vorbe, ºi toate de clacã. Ni se mai imputã cã textul abundã în vocabule neadecvate: „ideologia separatismului ºi a conservatismului bolºevic”, „greve împotriva limbii”, „dominaþie bolºevicã”, „jug spiritual” º.a., care se referã în text la conducerea ºi la regimul lui Smirnov ºi Maracuþa din Transnistria. Doamne, unii au încurcat stânga cu dreapta ºi ziua cu noaptea. Ei vor dansuri, cântece, fanfare ºi festivaluri. Altceva nimic. Marasm mai ceva ca pe timpuri. Sã continuãm ºi cu ceva admonestãri: „De fapt se face multã politicã (anexarea Basarabiei (la Rusia) – pag. 2, Sfatul Þãrii, Unirea (la România în 1918) – pag. 2, deportãrile în masã – pag. 3, foametea organizatã – pag. 2, ideologia separatismului – pag. 4)”. Vedeþi Dumneavoastrã, asta-i buba, asta-i supãrã pe guvernanþii noºtri. Aceste mari adevãruri istorice, aceste jaloane în istoria tragicã a moldovenilor, jumãtate de secol ascunse sau falsificate, care în avizul dlui Gh. Mazilu sunt numite „fapte ºi momente de micã însemnãtate”, „tendenþionism ideologic”, iar în ultimul aviz sunt atestate ca „multã politicã”, ºi împreunã luate sunt determinate ca „poziþii unioniste”, care acþioneazã asupra dregãtorilor ca tãmâia asupra necuratului. ªi ultimul aviz se terminã cu: „Cartea nu poate fi recomandatã pentru tipar...” Decizia finalã de închidere a cãrþii date a fost adoptatã de dl G. Lupoi pe baza ultimelor douã avize – unul general ºi abstract, altul

– 338 –

foarte concret – ambele categoric contra, ignorându-se avizele pozitive cu ceva obiecþii acceptabile ale celor ºase ministere ºi altele douã cu obiecþii mai multe ºi mai serioase, pe care la fel, în mod selectiv, le acceptãm. ªi, din pãcate, a fost strangulatã o carte bunã, care seamãnã mult cu alta, analogicã, ce prezenta Germania în lume, peste care am dat întâmplãtor mai târziu, la o expoziþie de carte germanã, organizatã la Chiºinãu. În una din ultimele convorbiri telefonice cu dl ministru adjunct mi s-a spus cã manuscrisul e foarte prost, în viitor nu pot avea loc nici un fel de tratative ºi compromisuri de a urni totuºi piatra din loc, o nouã audienþã mi s-a refuzat ºi pentru noi tratative mi-a fost recomandatã dna S. Bolduratu. Ce minune! Un manuscris, care în august era foarte bun, peste patru luni, în ianuarie, a devenit foarte prost. Dorind sincer sã editãm cartea, am cãutat în modul cel mai serios sã capãt o audienþã mai sus, la dl Gh. Gusac, ministru de stat ºi, fãrã a ceda în mare, fãrã a o vinde pe mama, sã soluþionãm problema. Am cerut foarte insistent prin secretarã o audienþã. Am aºteptat douã sãptãmâni, dar totul a fost în van. ªefii parcã s-au sfãtuit între ei. Audienþã nu mi-au acordat. Atunci am fost la dna S. Bolduratu. M-a ascultat atentã, parcã mi-a înþeles intenþiile bune de a nu îngropa un lucru bun, fãcut pe jumãtate, de a nu arunca pe vânt circa 6 mii lei cheltuiþi deja, mi-a spus cã ea, în urma unui astfel de aviz negativ ca al ministrului adjunct, nu poate rezolva cazul pozitiv ºi mi-a recomandat ºi promis sã intrãm împreunã mai sus, la viceprim-ministrul dl Gr. Ojog. Am fost de acord ºi chiar m-am bucurat cã am ocazia sã-i aduc la cunoºtinþã unei persoane atât de sus-puse ºi alte fapte de comportare samavolnicã, josnicã a unor demnitari subalterni din domeniul culturii pe care-l conduce. Am telefonat mai bine de-o sãptãmânã ºi degeaba. Dl Gr. Ojog era veºnic sau ocupat, sau plecat. Atunci dna S. Bolduratu mi-a spus sã mai aºtept pânã când îmi va telefona ea. Îi sunt recunoscãtor pentru intenþiile bune. Am mai aºteptat vreo douã sãptãmâni, dar în zadar. Am înþeles cã ºi dl Gr. Ojog, ca ºi subalternii sãi, nu doreºte sã se întâlneascã, nici chiar în interes de serviciu, cu cetãþenii. Trebuie sã-i asculþi, sã cercetezi cazul, sã promiþi ceva, sã iei mãsuri. Dar de unde? Þi-ai gãsit omul! Cu cât e mai plãcut ºi mai fotogenic sã înmânezi cheile de la o casã nouã unei familii de sinistraþi. M-am ciocnit de o altã boalã veche – birocratismul. ªi eu, care fãcând slujbã la stat aproape 50 de ani, am fost în audienþã la majoritatea secretarilor cu ideologia ai c.c.,

– 339 –

miniºtri, ºi viceprimi-miniºtri (Tcaci, Cornovan, Corobceanu, Calin º.a.) în aceeaºi zi sau a doua zi, care, la rugãminte, rezolvau unele probleme, am aºteptat în zilele noastre de democraþie sãptãmâni ºi luni de zile ca sã nimeresc, în interes de serviciu, la câþiva din funcþionarii Guvernului ºi totul a fost în zadar. Dacã aþi auzi ce spun pe ºoptite unele secretare ºi dactilografe despre subalternii ºefilor din aparatul de stat. Sunt atât de mulþi în ultima vreme, toþi rotunjori, durdulii, rotofei, grãsuþi ºi rumeori, parcã-s fãcuþi de-o mamã, unul aduce o hârtie la maºinã, iar altul vine ºi-o ia. Redactilografiem de ne spetim, cã ei îs mulþi, dar nu ºtiu a scrie sau a corecta o simplã scrisoare. Iatã în privinþa slujbaºilor, funcþionarilor de stat, care, cicã, ating cifra de douãzeci de mii ºi sunt atacaþi de microbul birocratismului, batem recordul ºi ocupãm unul din primele locuri în ce priveºte densitatea ºi numãrul lor la kilometru pãtrat ºi pe cap de locuitor, întrecând de circa 4-5 ori cele mai dezvoltate þãri din Europa Occidentalã. Oameni buni, guvernanþii noºtri sunt foarte bolnavi, în mai puþin de un an mulþi agrarieni ºi adepþii lor, fiind la putere, fenomen social care stricã cel mai mult omul lipsit de culturã, s-au îmbolnãvit foarte grav de fanfaronadã, birocratism ºi suspiciune faþã de cetãþeni. Stimaþi cititori ºi alegãtori, ei trebuie trataþi, vindecaþi, ei trebuie trecuþi în opoziþie, sã-ºi mai revinã, sã se trezeascã, cã au prins la seu, mulþi sau obrãznicit, calcã în strãchini ºi au uitat ce-i aceea greblã. În lupta contra diletantismului, obscurantismului, minciunii ºi fariseismului raþiunea, adevãrul ºi demnitatea, stegarul cãrora este tineretul, mai devreme sau mai târziu, ca întotdeauna, vor învinge neapãrat. „Literatura ºi arta”, 13 aprilie 1995

CELE PATRU PUTERI ERAU TREI – PETRU ºI ANDREI
Statul de drept presupune trei puteri (ºi cu presa – patru), ca o orchestrã compusã din trei instrumente. Dacã lipseºte unul din ele – nu e orchestrã; dacã unul cântã fals, muzica e falsã. Justiþia, puterea a treia, trebuie sã fie balanþa, echilibrul dintre celelalte douã – legislativã ºi executivã. Ea trebuie sã apere constituþia ºi legislaþia în vigoare. Fãrã ea statul e totalitar ºi þara nu e democratã. Existã la noi justiþie ºi îºi îndeplineºte ea funcþia celei de a treia puteri în stat? Sã analizãm acest fenomen printr-un exemplu, un proces judiciar pe care l-am simþit pe pielea proprie timp de aproape 40 de ani. Am lucrat ca învãþãtor la ºcoala din Hâjdieni, raionul Glodeni, din

– 340 –

1944 pânã în 1947. În primii doi ani în casa mea a trãit felcerul Pavlov cu familia, dupã el învãþãtorul O. Gârlã, tot cu familia. Locuiau pe gratis, iar eu nu plãteam impozit pe casã. În 1947 am plecat la studii, la ªcoala Pedagogicã din Bãlþi, apoi la Institutul Pedagogic din Chiºinãu. Tot atunci am predat provizoriu casa ºi gospodãria Sovietului Sãtesc (preºedinte A. ªvaiþer, secretar Vl. Burcã) cu document oficial (adeverinþã) ca sã fie folositã conform destinaþiei, îngrijitã ºi sã mi se întoarcã la cererea mea. Am fãcut un bine autoritãþilor locale fãrã a cere nimic în loc. În 1949 preºedintele Sovietului Sãtesc A. ªvaiþer a fost deportat. În locul lui a fost numit Gh. Jacov. Timp de 5-6 ani, cât m-am aflat la studii, în timpul vacanþelor, veneam în sat. În iulie 1954 Sovietul Sãtesc, fãrã ºtirea ºi aprobarea mea, a vândut casa ºi gospodãria învãþãtorului N. Obuhovschi, care locuia de câþiva ani în ea, cu 3750 ruble. Eu, cetãþean al U.R.S.S., cu drepturi depline, care am fost patru ani învãþãtor în sat, fiind nelegal expropriat, am dat Sovietului Sãtesc Hâjdieni în judecatã. Procesul, care a avut loc la 30 octombrie 1956 (preºedinte Bacinskaia), la care am participat, iar reclamatul în persoana preºedintelui Sovietului Sãtesc Hâjdieni Vl. Burcã nu s-a prezentat (ulterior am aflat cã nu a fost chemat), a decurs într-o atmosferã de vãditã vigilenþã revoluþionarã, iar decizia a fost arbitrarã: de-a mã lipsi de proprietatea personalã (casa ºi gospodãria) din cauza pãrinþilor (tata a fost arestat în 1941 ºi judecat, a murit în 1942 întrun lagãr din Perm; mama, de frica organelor locale, s-a refugiat cu fratele ºi sora în 1944 în România, repatriaþi ulterior în 1957). La acest proces am avut impresia cã la adoptarea hotãrârilor judecãtorii sunt lipsiþi de cea mai elementarã logicã ºi bun-simþ. Fiind nedreptãþit, am fãcut recurs la Judecãtoria Supremã a R.S.S.M., care, prin decizia din 26 noiembrie 1956 (preºedinte Dunaeva), a lãsat în vigoare hotãrârea judecãtoriei raionale. La apelurile mele adresate Procuraturii R.S.S.M. de a ataca hotãrârile judiciare de mai sus am primit douã rãspunsuri: din 16.04.’57 ºi 19.06.’57 – insinuante, în care pãrinþii erau învinuiþi de antisovietism, iar eu, ca urmaº, nu aveam dreptul la proprietate personalã ºi eram învinuit de falsificare a documentelor (adeverinþa de la Sovietul Sãtesc din 1947), care la procese au fost intenþionat complet ignorate (consilier superior de justiþie Cerneaev). Instanþele judiciare, raionalã ºi republicanã, încãlcând chiar ºi

– 341 –

au trecut vãdit de partea puterii executive. care erau împreunã la Arhiva din Glodeni – contractul de vânzare-cumpãrare a casei de cãtre N. totul a rãmas ca odinioarã. nu are ochii legaþi. în speranþa cã problema mea ar putea fi soluþionatã odatã cu adoptarea de cãtre Parlament a legii cu privire la reabilitarea ºi remunerarea celor deportaþi ºi persecutaþi.. În aceeaºi scrisoare mi s-a explicat cã. conform Anexei nr. în domeniul justiþiei. zeiþa justiþiei. dar fãrã nici un folos. s-a pierdut. Prerogativa aceasta aparþine Procuraturii Republicii sau Judecãtoriei Supreme. atunci conform art. de a revedea decizia din 1956 ºi de a-mi întoarce casa expropriatã pe nedrept ori de a-mi restitui valoarea ei.. am dreptul de a intenta o acþiune conform regulilor generale. cu toate cã în jur totul se restructura. La cererea mea de recurs. care asigura dreptul cetãþeanului la proprietate personalã ºi nevinovãþia copiilor pentru faptele pãrinþilor.C. Deci.P. ºi odatã cu el ºi regimul totalitar. au confirmat ºi justificat actul de dezmoºtenire comis faþã de mine. Fãleºti ºi Râºcani. Ceea ce nu s-a întâmplat. Au trecut 35 de ani.2 a Codului de procedurã civilã (C. am dreptul sã mã adresez Judecãtoriei raionale cu rugãmintea de a reconstitui dosarul pierdut.C. În cazul în care materialele de reconstituire sunt insuficiente.C. ci mintea închistatã. Ce mai puteam face pe atunci în acele condiþii de regim totalitar? M-am adresat secþiei de supraveghere a organelor administrative a C. m-am adresat Judecãtoriei raionale Glodeni cu o nouã cerere. nu s-au fãcut nici un fel de reforme.P.M. al P. Am fost sfãtuit sã mai aºtept.Constituþia stalinistã de pe acele vremuri. În septembrie 1991. unde s-a aflat arhiva când raionul a fost lichidat.). Rãspunsul a fost urmãtorul: conform normelor procesuale judecãtoria popularã raionalã nu are dreptul sã revadã hotãrârea anterioarã a acestei judecãtorii. dar fãrã rezultat.. Din douã documente. pentru cã dosarul judiciar din 1956 din Glodeni nu este. 6 Anexa nr. sã anuleze hotãrârea Judecãtoriei raionale Glodeni din 1956 ºi sã-mi restituie casa sau costul ei. Mai întâi am cãutat prin scrisori ºi telefonic dosarul la Arhivele raionale ºi ale Judecãtoriilor din Glodeni.2 a C. mai bine zis al procedurilor. Obuhovschi din 1954 ºi dosarul – 342 – . ca cetãþean. când Imperiul Sovietic s-a prãbuºit.M. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã a R. . când republica a devenit un stat de drept ºi o þarã democratã. Uneori mi se pãrea cã Temis.. Judecãtoria Supremã mi-a rãspuns cã examinarea problemei în cauzã nu se poate face.C.

Cazacu mi-a fãcut o surprizã: mi-a spus sã fac recurs la Judecãtoria Supremã pentru cã la fostul proces n-am câºtigat nimic. Judecãtoria n-a întreprins nimic pentru reconstituirea dosarului dispãrut. dar în zadar. fost secretar de Soviet Sãtesc în 1947 ºi preºedinte în 1956. conform tarifelor de stat. simbolic. sumã echivalentã pe atunci cu mai puþin de jumãtate din costul unei plite de gaz. Am înþeles cã în acest rãstimp s-a întâmplat ceva. Aºadar. ºi prezentarea câtorva documente pe care le mai aveam. care confirma cã eu eram proprietarul casei. Eram mulþumit ºi de atâta. Obuhovschi ºi trãieºte în ea. ªerºniova. apoi a mi-o întoarce. fac cerere la biroul avocaþilor ºi cu taxa respectivã. La cererea mea din aprilie 1992 cãtre Judecãtoria raionalã Glodeni de-a intenta un proces. Mutelicã. ºi O. Ce puteam face altceva? Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. cel puþin moral. Judecãtorul I. Dar înainte de proces am fost chemat ºi mi s-a arãtat dosarul – 343 – . a fost distrus din cauza adeverinþei. a fost substituitã hotãrârea judecãþii. ca în anul 1956. aproximativ 175 mii rub. Trei luni am aºteptat hotãrârea judecãþii. proces care la 17. iar al doilea a dispãrut. care nu era încã stabilit. Cazacu îi dã misiunea lui L. conform Anexei nr.93 se terminã cu hotãrârea cã eu am câºtigat litigiul ºi trebuie sã mi se restituie costul casei. care au fost apreciate... am primit rãspuns cã procesul a avut loc ºi cã dosarul pierdut nu poate fi reconstituit din lipsã de documente.09. Totuºi consideram cã am câºtigat procesul. Deci îmi surâdea perspectiva de a lua totul de la început. cã am predat-o provizoriu Sovietului Sãtesc pentru a o folosi. cu doi martori: Vl. sã prezinte Judecãtoriei un act de evaluare a casei ºi gospodãriei. care a cumpãrat casa de la N. deci. Burcã. minus uzura de 25% în medie. O minune. în valoare de circa 217 mii rub. cãreia i-am plãtit cinci din douãzeci ºi ºase mii ruble taxã. La sfârºitul lui decembrie 1993 judecãtorul I. ºefa unei firme de specialitate.procesului judiciar din 1956 – primul existã. ci s-a reconstituit dosarul pierdut din 1956.2.

93 a fost din nou substituitã. iar judecãtorul I. Obuhovschi. Paterãu.1994 are loc ºedinþa Colegiului Judiciar Civil al Judecãtoriei Supreme.09. apoi m-am adresat Direcþiei – 344 – . prin urmare. Am aºteptat douã luni. Despre asta ºtiu martorii Vl. În decurs de o lunã trebuia sã aibã loc un nou proces la Judecãtoria din Glodeni. iar despre reconstituirea dosarului pierdut nu era nici vorbã. O.02. Eladi. sã cerceteze cazul de gravã falsificare a documentelor în incinta judecãtoriei. inclusiv a celor prezentaþi pe atunci la „Mesager” în prezenþa Preºedintelui Republicii. primarul din s. ªi iatã cã la 25. Întrebând-o pe grefiera A. preºedinte al Judecãtoriei din Glodeni. Mutelicã. care nu a fost la judecatã ºi nu ºtie nimic nici cu spatele. persoanã pe care am împuternicit-o sã ia în locul meu hotãrârea de la Judecãtorie. ªi despre care termen de prescripþie e vorba? Când începe ºi unde se terminã? Nici eu. pentru cã a decedat cu mulþi ani în urmã. La o examinare mai atentã a dosarului cu procesul în cauzã am descoperit niºte lucruri absurde: în procesul-verbal numele ºi depoziþiile martorilor mei nu figureazã. Cazacu sa mirat numai fãrã a spune ceva. autoarea actului de evaluare a casei.din raion cu ultima hotãrâre. a deciziei judecãþii. ªerºniova. în 1993. Una era clar. în care se spune cã cererea mea a fost respinsã pentru cã am încãlcat termenul de prescripþie stabilit pentru intentarea unui proces. care nu s-a prezentat. L. Cine ºi cu ce scop a fost lucrul acesta? M-am adresat dlui V. Darvin. grefiera Judecãtoriei. la care se examineazã problema mea ºi se adoptã decizia de restituire a dosarului pentru reexaminare într-o altã componenþã. a apãrut numele m a r t o r u l u i N. Chicerman. ºi P. Hâjdieni. Darvin ce înseamnã asta. ea s-a jurat cã nu ºtie nimic. cã la Judecãtoria din Glodeni s-a comis o samavolnicie. În schimb. O falsificare totalã a procesului-verbal ºi. nici consilierul de la Chiºinãu n-am înþeles nimic. Burcã. hotãrârea judecãþii din 17. precum ºi numele ºi depoziþiile contra mea ale reclamantului V. scrisoare la care nici azi nu mi-a rãspuns. Mã mir cã astfel de semnale alarmante trec cu atâta uºurinþã pe lângã un ºef de instituþie. A. au dispãrut. În urma acestui caz dictonul „Judecãtorul se supune numai legii” mi se pãrea o parodie la adresa oamenilor justiþiei. conþinutul dosarului judiciar a fost distrus a doua oarã. Aºadar. A doua minune. motivând pe atunci cã dosarul era la Judecãtoria Supremã.

05. Florea. Multe obstacole ºi piedici existã în jurisprudenþã.06. cu dreptul de-a face recurs în timp de 10 zile. ºi la ºedinþa din 15. meticulos ºi profesional ºi a adoptat decizia cã primãria s. înapoi nu mai scoþi. a treia oarã. care a examinat problema în modul cel mai serios. De data asta s-a gãsit o altã chiþibuºãrie „încetarea procesului”. mai uºor trece o cãmilã prin urechile acului decât sã þi se facã dreptate. La 16 decembrie 1994 are loc un nou ºi ultim proces judiciar la Judecãtoria din Glodeni.94. sã-mi restituie circa un sfert din valoarea ei (una din condiþiile puse de mine). ºi s-a adoptat hotãrârea „De-a dispune încetarea procesului referitor la acþiunea mea civilã cãtre primãria s. Russu.05.1994. Ce-ai scãpat în gura lui. îmi pare cã am ajuns la sfârºit dupã aproape 40 de ani. ºi la 8. Uneori credeam cã labirinturile justiþiei sunt prea lungi ºi încurcate ca sã le poþi da de capãt ºi sã ieºi la luminã. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. 4 – 345 – . adicã de a înceta procesul.94 ºi a restitui dosarul pentru o nouã examinare într-o altã componenþã. Poftim. Stãnilã. Nu doresc nimãnui. dupã intervenþia dlui V. Mutelicã. Slavã Domnului.94 ºi hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni din 3. totul se reia de la început. mi s-a rãspuns cã procesul a avut loc la 3. 5 procese judiciare în prima instanþã la Judecãtoria din Glodeni ºi 5 recursuri la Judecãtoria Supremã. sub preºedinþia judecãtorului V. costul fiecãrei cãlãtorii echivalând cu o jumãtate de pensie ºi câte 4-5 zile pierdute. Hâjdieni a comis o nedreptate faþã de mine când mi-a vândut casa ºi m-a expropriat.Judecãtoriilor a Ministerului Justiþiei ºi. judecându-te cu statul. Deci un nou proces. Burcã ºi O. ºi cã ea trebuie. depunând aceleaºi mãrturii. ce necunoscute sunt labirinturile justiþiei. sã treacã prin ce am trecut eu ºi sã pãþeascã ce-am pãþit eu. în prezenþa mea. din nou cu aceiaºi martori Vl. de douã ori aceiaºi martori chemaþi la judecatã. toate eforturile mele din atâþia ani au fost zadarnice. nici duºmanilor mei. conform tarifelor de stat. am mai fãcut ºi ultimul recurs la Prezidiul Judecãtoriei Supreme a Republicii.06. Cu alte cuvinte. Un mic bilanþ: ºase cãlãtorii în raionul Glodeni ºi în Hâjdieni cu 2-3 autobuze. Hâjdieni despre restituirea pagubei materiale. ca ºi cãile Domnului. care s-au mirat la culme cã sunt chemaþi a doua oarã sã dea aceleaºi depoziþii. Colegiul Juridic Civil adoptã decizia de-a lãsa în vigoare hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni.08. ºedinþã care de data aceasta a fost condusã de judecãtorul C.94 se adoptã hotãrârea de-a anula decizia Colegiului Juridic Civil din 8. Îmi venea sã scuip ºi sã dau totul dracului! Revoltat la culme.

ªi e firesc sã-mi pun întrebarea: avem noi oare justiþie în Þara Moldovei? „Literatura ºi arta”. groparul ºi piaza lui rea. fantasticã. – 346 – . sed lex” în viaþa republicii noastre nu se aplicã. la dezbaterea multor probleme simple. sau n-ai dat ortul popii de foame ca ceilalþi zeci ºi sute de copii din satul nostru. inclusiv preºedintele. Este vorba de dl Vasile Stati. când au avut loc deportãrile ºi colectivizarea. expertul ºi consultantul lui. Deocamdatã vechea maximã latinã „Dura lex. ori o face pe prostul. Dumnezeu mi-i martor cã n-am atacat ºi n-am ponegrit pe nimeni din ambiþie sau din interes personal. 25 mai 1995 CONSECINÞE ALE PARVENITISMULUI ºI CARIERISMULUI Cred cã a venit timpul sã spunem lucrurilor pe nume. Mi-i consãtean. revoltaþi. Justiþia raionalã face foarte mult rebut.e absolutã nevoie sã treci prin chinurile lui Tantal? Nu sunt atât de rãu ºi câinos. el umbla pe sub masã. sã aducem niºte argumente în urmãtoarea chestiune care se cere elucidatã. unul dintre ideologii partidului agrarian. judecãtoreºti. sã mai limpezim apele. funcþioneazã douã. Probabil cã aceeaºi situaþie e ºi în alte raioane. Am participat ºi am asistat la procese „pe sus” ºi „pe jos”. în cele mai multe cazuri. de curaj civic ºi demnitate profesionalã. multe dosare restituite pentru reexaminare în instanþele primare. nu se dau publicitãþii? Aceasta ar ordona. n-am fost colegi: când am învãþat copiii în sat. absurdã! Câteva deducþii: trei din patru judecãtori din Glodeni suferã de lipsã de omenie. N-aº vrea sã-i spun: pãcat cã n-ai nimerit ºi tu la urºii albi. sã fii om. de unde sã-þi vinã numai numele. Atunci cântai altfel. ar întãri autoritatea celei de-a treia puteri în stat. ar disciplina. Din cele trei puteri într-un stat de drept.judecãtori din Glodeni. ar spori exigenþa civicã ºi profesionalã a corpului judecãtoresc. De ce instanþele republicane respective nu examineazã rebutul judecãtoriilor raionale. câþi nervi ºi câte puteri pierdute în zadar! Parcã suntem în þara nãucilor. am vãzut mulþi oameni nedreptãþiþi. . O istorie incredibilã. Ori nu ºtie ce-a fost pe atunci. care în 1946-’47 mureau de foame ca muºtele. la nivel raional. ea e cenuºãreasã la poarta puterii executive. nu se fac bilanþuri anuale. necãjiþi. s-ar respecta Constituþia ºi legislaþia în vigoare. ca sã fii cinstit. Oare. implicaþi în soluþionarea unui simplu litigiu civil.

mai ales cã în secþia de literaturã moldoveneascã lucrau I. Tot pe la începutul anilor ’70. Russev ºi mã întreabã cu un ton de ºef: de ce pe coperta cãrþii despre letopiseþele Moldovei a lui E. cu toate cã era ºef mare. Pe la mijlocul anilor ’60. pe care îi angajasem ºi cu care el era la cuþite. Într-o zi dl Stati dã un telefon ºi-mi spune cã i s-ar fi plâns E. ªi. În felul acesta îi înºiram pe membrii consiliului artistic. al comsomolului. ca sã vezi minune! Peste vreo 8-10 ani Vasile îi învaþã pe scriitori cum se scriu romanele ºi cum ar trebui sã fie condusã Uniunea scriitorilor. ambiþia ºi ranchiuna. Scurt timp dupã aceea au fost destituiþi ºi ei. cum se vede. Pe la începutul anilor ’70 lucram ca redactor-ºef adjunct la Editura „Cartea moldoveneascã” în secþiile de literaturã artisticã originalã ºi de traduceri. Bodiul are perfectã dreptate când afirmã cã Ion Druþã ºi opera lui îl împiedicã sã educe poporul moldovenesc în spiritul comunist.C. Ciocanu ºi M. îmbrãcat la modã. El nu ºtia sau o fãcea pe niznaiul cã primele cãrþi au fost scrise la mãnãstiri de cãtre cãlugãri. al partidului comunist. Cimpoi.C. El a fãcut ºi înainte. adeseori îl întâlneam pe consãteanul meu Vasile. ºi nu la vorbe. mergeam uneori împreunã la serviciu cu troleibuzul. care asuda învârtind la flaºneta comsomolului de educaþie comunistã a tineretului. el apãra cu osârdie puritatea ideologiei comuniste. el a apucat-o serios ºi definitiv pe drumul duºmãniei faþã de þarã ºi de naþiunea noastrã. Ciobanu. zâmbea plãcut ºi punea întrebãri: „Cine-i ãsta”? Era Ion C. cu covoare. omul va mai prinde la minte. Era un tânãr spilcuit. ªi. Ruseev sunt desenaþi o chilie ºi un cãlugãr? Eu încã nu vãzusem coperta. dar consultasem în prealabil câteva ediþii asemãnãtoare româneºti ºi bulgare ºi i-am rãspuns cam tãios sã nu se amestece mai mult în treburile mele. probabil. dar. Era curios. sociabil ºi maleabil.C. Sã ne oprim la câteva fapte. pe atunci lucrãtor al C. pe când lucram la Comitetul pentru Cinematografie. În timpul discuþiilor Vasile susþinea morþiº cã I. I. Mulþi dintre cei care-l cunosc încearcã sã ridice vãlul ºi sã analizeze acest fenomen tipic pentru acele vremuri din epoca sovieticã. dar mã abþineam ºi speram cã pãcatele tinereþii se vor evapora. – 347 – . unde se afla C. fiind o vreme vecini. „Dar ãstlalt?” Era Arhip Cibotaru.. pe coridoarele lungi. La plecarea mea de la editurã a pus umãrul bine ºi dumnealui. visând zi ºi noapte la aripa dreaptã a clãdirii. ºi acuma multe exhibiþii. ale Casei Guvernului. de vinã sunt diletantismul..-ul partidului.Despre persoana dlui Vasile Stati s-a vorbit cândva ºi se vorbeºte destul de des în ultimul timp. adjunct la secþia de culturã a C.

C. cunoscãtor al limbilor francezã ºi germanã. onestitatea ºi cultura sa româneascã între M. Bruhis. e o distanþã ca de la cer la pãmânt. Stati era în fruntea cohortei de luptãtori contra „clevetitorilor” din Occident. el a sesizat bine cã trambulina cea mai sigurã de a pãtrunde în lumea ºtiinþei ºi a literaturii sunt elogiile ºi plecãciunile aduse elementului slav ºi rus din cultura noastrã ºi o atitudine cât mai ostilã faþã de spiritualitatea româneascã. mi-a spus cu emfazã cã într-o casã specialã pentru lucrãtorii C. Cam tot pe atunci am citit în presã câteva articole de criticã împotriva lui Mihail Bruhis. cu liceu românesc. Vorba e cã eu îl cunosc foarte bine pe Miºa Bruhis. Învârtindu-se ca o giruetã mulþi ani în cercurile conducãtoare ale comsomolului ºi apoi ale partidului. Lectura lor îþi fãcea impresia cã el criticã niºte lucrãri pe care nu le citise ºi pe care le ºtia doar din auzite. nu conþineau nici un citat din lucrãrile lui M. moldoveanul V. o combinaþie ºmecherã moldo-rusã. pentru pasivitate în aceastã privinþã savantul N.El stãtea ferm pe poziþiile realismului socialist. Prin cunoºtinþele. Stati. fost ºi fotbalist pânã la rãzboi. Era un fel de ripostã datã „clevetitorilor” din Apus. Zis ºi fãcut: susþinerea tezei cu tema: termenii de origine slavã din industria noastrã textilã ºi din cea casnicã l-a aburcat la rangul de candidat în ºtiinþe ºi i-a deschis uºile Academiei. Numai cã articolele lui erau complet lipsite de logicã ºi de argumente. i-a pus în buzunar carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor. Aºadar. Un evreu basarabean. cu care am lucrat vreo opt ani de zile. om cu carte. Mai apoi romanul „Cãlin de la Crasna”. anti-„model” de „operã” scrisã strict dupã principiile realismului socialist. care a contribuit cel mai mult la mankurtizarea ºi rusificarea basarabenilor. ºi i-a deschis larg ºi uºile acestei organizaþii de creaþie. Peste un timp a dispãrut de prin troleibuze. chiºinãuian. foarte documentat ºi exigent în activitatea sa de redactor la editurã ºi la Institutul de marxism-leninism. spre ruºinea conducerii de atunci a Uniunii. Apropo. care ne „falsificau” istoria ºi negau existenþa limbii ºi a naþiunii moldoveneºti. – 348 – . V. Materiale scrise la comanda C. Când l-am întâlnit ºi l-am întrebat unde locuieºte. al partidului. silit de un concurs de împrejurãri sã plece pe la începutul anilor ’70 în Israel. Bruhis ºi consãteanul meu. citat care ne-ar fi convins de caracterul calomniator ºi falsificator al realitãþilor din Moldova Sovieticã. al partidului. Corlãteanu a fost destituit din postul de director al Institutului de Limbã ºi Literaturã al Aª. cinstit ºi serios.C. Era un aprig apãrãtor al cãlãului.

dupã cum pofta vine mâncând.C. apoi în revista „Nistru”. Eminescu. cu scopul de a ocupa ºi a anexa România la Imperiul sovietic. ºi el cu aceeaºi credinþã lar servi. slujeºte noul regim. ª. Caþaveicã) le vorbeºte de la tribuna Parlamentului deputaþilor într-o românã perfectã ºi le propune ca limba de stat a Republicii Moldova sã se numeascã „moldoveneascã” (un adevãrat Tartufe). tot aºa ºi succesele obþinute cu uºurinþã în atâtea domenii i-au sucit minþile ºi dracul l-a pus sã se lãcomeascã la muncã strãinã ºi sã sãvârºeascã un furt literar. fapt pentru care a fost exclus din Uniunea Scriitorilor ºi concediat din funcþia de ºef al secþiei de culturã a C. tot aºa. Italia. de ar veni un alt regim (care se bazeazã pe minciunã). aprobã art. România. Credeam cã i s-au spulberat gãrgãunii ºi ambiþiile. ºi în calitate de expert ºi de lexicograf amator (cum îl numeºte. ºi regimul. Ei. mai apoi o carte la editurã ºi nu maº fi mirat dacã ar fi apãrut ºi în seria „Biblioteca ºcolarului”. una de ºtiinþã ºi alta de creaþie. pentru „dovezi” în faþa lumii cã nici în ruptul capului nu suntem români. îl preþuieºte ºi-l avanseazã. ci „moldoveni” get-beget. Goethe. 13 din Constituþie cu limba de stat „moldoveneascã”. dl V. al partidului. alãturi de corifeii literaturii universale: Dante. – 349 – . cu aceeaºi abnegaþie ºi acelaºi devotament.m. din republicã.D. adicã o hoþie. pe bunã dreptate. Acesta a fost un rezultat firesc al parvenitismului ºi carierismului tipic ce se încuraja ºi se promova pe acele timpuri în Moldova Sovieticã. Germania. Rusia. i-a fost recunoscãtor ºi l-a promovat. Stati a servit cu trup ºi suflet fostul regim totalitar. monedã cu care conducerea sistemului totalitar plãtea servilismul ºi licheismul. Anglia ºi alte þãri. la rândul lui. De aceea ruºii ne propun: „Hai sã vorbim ruseºte”. care nu ºtiu în ce limbã vorbesc ºi cine sunt. ªi. pentru „dovezi” cã ne tragem de la slavi ºi nu suntem români. Tolstoi. cred în scornelile acestui saltimbanc. ignoreazã argumentele celor mai mari savanþi romaniºti din Moldova. ºi acesta. s-a mai cuminþit.M. cã s-a maturizat. I. A urmat apoi o activitate febrilã de publicare a romanului în ziarul „Cultura”. Nu m-aº mira dacã peste un timp. Stati a apãrut din nou pe arena politicã în rolul de ideolog al P. ºi poporul ei.S-a ºupurit bine ºi s-a bãgat ca ºmirghelul în douã din cele mai prestigioase instituþii.d. Balzac. „dovedind” din nou cã noi suntem urmaºii turcilor. Apropo.A. neînþelegând nimic din acest caraghioslâc. dar am greºit.a. fãcând de ruºine ºi conducerea republicii. o nãscocire diabolicã a tãticului Stalin. În ultima vreme V. Câþiva ani dupã prãbuºirea totalitarismului. Shakespeare.

1 iunie 1995 ARGAÞI ºI STÃPÂNI La începutul lunii februarie a. pe care a repetat-o a doua zi.. îi furã minþile. Ori poate vã conduceþi dupã alt principiu „Calul de dar nu se cautã la dinþi” ºi „Scopul scuzã mijloacele?”. care au mai rãmas în viaþã. de lângã sanatoriul „Codru” de la Cãlãraºi. sociologii ºi alþi specialiºti ar trebui sã le studieze. sã gãseascã cauzele. cu cozile de topor. sã alegeþi grâul de neghinã.c. nu-i aºa? Ce ideolog ºi ce trubadur iscusit de falsificãri. Iatã unde am ajuns cu cei din coloana a cincea. distrugeri. colhoznicii au devastat clãdirea fermei de vite. când am cocoþat prostia ºi necinstea la tribunã ºi-n capul mesei ºi am fãcut-o cu mâinile noastre. apoi sportiv. de lungã duratã. Mi-i ruºine când mã gândesc cã ne tragem dintr-un sat mare ºi frumos din nordul Moldovei. „Mesager”-ul de la TVM a prezentat o informaþie însoþitã de imagini zguduitoare. ce se întâmplã? Ce înseamnã toate acestea? Ce semnificaþie au astfel de evenimente? Istoricii. Imaginile semãnau cu cele din Groznâi. De câte comisii va fi nevoie? Au sã ne ajungã oare funcþionari? ªi ce folos? ªi totuºi. mascate de francheþea ºi amabilitatea artificialã ºi înºelãtoare. produs al aceluiaºi regim ºi al aceleiaºi epoci.Ce coincidenþã uimitoare de interese reciproce. Aºa am pãþit ºi noi. Devastãri. sã punã diagnosticul. Stati. În Costeºti – Ialoveni. ipocrizie ºi fariseism. Atenþiune. dupã douã luni de bombardamente ale aviaþiei ºi artileriei ruseºti. A doua zi preºedintele republicii. a creat o comisie specialã pentru a examina cazul. Din pãcate. se vor uni „benevol” a doua oarã cu Imperiul Rus. domnilor deputaþi agrarieni. staþia de maºini ºi unelte agricole. Ce cred ei oare despre noi? „Literatura ºi arta”. cu oameni cinstiþi ºi muncitori. Cam astea ar fi câteva din trãsãturile caracteristice ale dlui V. jafuri.. exact ca în zicala „O mânã spalã pe alta”. spuneau grecii antici. tablouri de astea se întâlnesc tot mai des. Acelaºi tablou îngrozitor l-am vãzut cu un an ºi ceva în urmã într-un fost complex monastic. sã facã – 350 – . ar fi bine sã luaþi aminte. Când zeii vor sã-l pedepseascã pe om. ªi aveau perfectã dreptate. exact a la Suslov. în urma cãrora cecenii. cã tare multe mai avem acolo de unde am plecat cinci ani în urmã. Hâjdieni. recent sosit din America. ideal.

fiind puºi în aceleaºi condiþii. devenitã strãinã ºi odioasã pentru ei.pronosticuri. peste 50 de ani. Sau poate oamenii în diferite timpuri. o aberaþie. alþii. ciulini. mankurtizaþi. exploataþi. – 351 – . Unii aveau demnitate de om. dar astãzi? E un nonsens. þãran basarabean. atât de scumpe. 45 – 50 q de porumb ºi 20 q de floarea-soarelui la ha. alþii – rãtãciþi. încât sã le jefuieºti ºi sã le devastezi ca barbarii? Sã te comporþi ca primii muncitori de acum douã sute de ani. care le-a fost rãpitã de un regim totalitar. XX þãranii basarabeni devasteazã ºi distrug munca lor de câteva decenii. Plãtim din gros pentru cele sãvârºite de fostele conduceri ºi vom mai plãti. pentru cã în mare continuã aceeaºi politicã fardatã ºi muºamalizatã. munca lor. În primele zile ale rãzboiului a fost arestat. Unii erau cetãþeni. altfel boala ce nu e tratatã se poate agrava. care distrugeau strungurile ºi clãdirile manufacturilor în Europa occidentalã pentru cã munceau 1416 ore pe zi sau ca ca þãranii din secolul trecut ºi de la începutul secolului nostru. rezultate fireºti ºi logice ale minciunii ºi represaliilor. alþii mentalitate de turmã. materializate în clãdiri. Viaþa însã nu iartã nimic. pentru cã erau împilaþi ºi exploataþi nemilos? Sã admitem: astea au avut loc cu 100-200 de ani în urmã. care demascã niºte procese social-psihologice tragice. Ce-i asta? Ce se întâmplã cu poporul nostru? În anii ’40 unii se bãteau de la haturi. stãpâni. stâlpi ai societãþii. Evenimentele astea sunt aidoma unor rãbufniri vulcanice. argaþi. Pentru doi cai. acumulatã decenii la rând. o absurditate. îºi distrug orbeºte munca lor. acþioneazã la fel? Sã analizãm câteva forme de proprietate ºi stãri economico-sociale care promoveazã astfel de fenomene. târtani. recolta – 30-35 q de grâu. sã le comparãm. în fond. sã ne lãmurim puþin ce se întâmplã cu noi ºi la noi? Cu mai bine de 50 de ani în urmã taicã-meu. localuri. Iar la sfârºitul sec. condamnat la 8 ani de lagãr ºi a murit în 1942 în regiunea Perm. ªi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai. alþii sunt iobagi. care pârjoleau conacele ºi averile moºierilor. sã încercãm sã le gãsim cauzele ºi consecinþele. numeroase maºini ºi unelte agricole. ai cãrui pãrinþi la începutul anilor douãzeci au fost împroprietãriþi de Guvernul român la propunerea Sfatului Þãrii. Sã urãºti pânã într-atât rezultatele muncii tale. cu care lucra 9 ha de pãmânt. ºi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai. Primii erau proprietari. ce au avut ºi au loc în viaþa satelor noastre cu þãrani împilaþi.

S. ºi tot anual se cumpãrau de acolo 15-20 mln. lapte. Aºa se acumuleazã ºi creºte ºi bogãþia þãrii prin intermediul cetãþenilor ei. avea cam 1. Acum însã avem sute de hectare de grãdinã ºi nu prea se simte”. Vacile. care în gospodãriile oamenilor consumã de douã ori mai puþinã hranã. cum lucrezi. însã produceau circa 20% de legume. Fiind în Franþa. lânã fiind de douã-trei ori mai mare. am vreo 16 de toate.S. o viaþã întreagã sunt îngrijite. ei manifestând o grijã ºi o comportare corespunzãtoare faþã de aceste valori. pe la el treceau zilnic rude ºi cunoscuþi. erau stãpâni.Automobile.S. De ce? Este bunul lor. în sãptãmânalul „L. Din douã-trei unitãþi se face una.R. camioane. colhoznic. porcii. unelte ºi mijloace de transport ºi tracþiune ale colhozurilor. ei sunt stãpâni ºi-ºi pãzesc averea ca ochii din cap. Ei aveau grijã zi ºi noapte de avutul lor. . Am observat cã o femeie se întorcea la amiazã sã ia masa în sat? Am întrebat-o: „De când.” din 19 ianuarie 1995. ºi ies din funcþiune. defectate.S. nu te aprinzi?”. care satisfãceau necesitãþile sãtenilor ºi ale unei pãrþi din orãºeni ºi produceau legume de calitate. se produceau anual de 4 ori mai multe tractoare ºi combine decât în S. ducându-se ºi venind de la câmp. În fosta U.A. tractoare. mã rog.spune dl Aristide Boghean. þãranii procedeazã aºa?” Ea râde ºi îmi spune: „Vezi ce groasã sunt? Am câteva capoate pe mine”. nu? Maºinile ºi utilajele personale ale aceloraºi lucrãtori funcþioneazã zeci de ani. se îngraºã de douã ori mai repede. maºini. Un alt exemplu: „Pânã la ’40. Trãind la marginea satului.U.5 ha de grãdinã.R. „Pãi. de parcã ar fi noi. „Ce ºtii mata? Fiecare capot are patru buzunare. Peste câþiva ani ele sunt jerpelite. Era Uniunea Sovieticã o þarã bogatã cu cetãþenii sãraci. posedau 2-3% de pãmânt arabil pe lângã casã ºi la loturi.A. oile ºi gãinile. combine º. sovhozurilor ºi întreprinderilor sunt deservite de oameni angajaþi pentru o platã aproape mizerã. Paradox. dar asigura cu zarzavaturi toate satele din preajmã. în lunca Prutului. un simplu gospodar. am vizitat doi fermieri care aveau un singur tractor tip „Bielarus”. în raionul Glodeni. Vin la amiazã acasã ºi le – 352 – . De ce? Pãmântul ºi animalele erau ale lor. tone de cereale. producþia de carne.a. dl Tache. primarul comunei Goteºti din raionul Cantemir. Mai bine de douãzeci de ani la rând mi-am petrecut concediul la socru-meu. Þãranii colhoznici din fosta U. Era luna august. ei erau cointeresaþi. ce funcþiona de peste 15 ani ºi semãna cu unul nou-nouþ. De ce sunt distruse bunurile materiale? Pentru cã nu sunt ale nimãnui sau sunt de haram.

Þãranul îºi furã munca lui. porumb ºi alte cereale”. de la Oceanul pacific pânã la cel Atlantic. l-au doborât la alegerile prezidenþiale pe J. caraghios ºi tragic. îi petreceau. „Pãi. câtã minciunã! Nu sunt atât de naiv sã idealizez viaþa fermierului din occident. hrãneau câteva sute de oameni. Administraþia. când acesta le-a lezat interesele. film despre un mare marº al pãcii. au dreptul de a fura. pe lângã dreptul de a bea. ca sã þinã 5-10 ani. Câtã fãþãrnicie. Doamne. M-au impresionat multe lucruri. Firmele. O politicã de tergiversare. nu te prinde paznicul?” „Cum sã mã prindã. cã acolo 90% au trãit ºi trãiesc omeneºte.aduc cu grâu de la fãþare. la Casa Cineaºtilor. fermieri care emanau putere. pânã atunci poate piere mãgarul sau moare boierul. Ei. colhoznica noastrã ºi fermierul american parcã erau oameni de pe planete diferite. – 353 – . seara la fel aduc. Împroprietãrirea se face cu þârâita. Ne furãm ºi noi munca noastrã”. statui. Doamne.A. turnat de o regizoare tânãrã. care la amiazã ºi seara aduceau zilnic acasã în 810 buzunare de la capot 2-3 kg de grâu de la fãþarea colhozului. ce trãiesc pe socoteala argaþilor din sate. Dacã ne plãtesc puþin. Pe atunci noi eram mai liberi ºi mai democraþi.U. îmi apãrea în memorie þãranca din raionul Glodeni ºi brigada ei de femei. dupã cum nu pot sã calomniez þãranii noºtri. ale cãrui coloane au traversat S. ªi fãrã sã vreau. vreo 2-3 kg. E nostim. aduc aºa câteva zile la rând ºi strâng 1-2 puduri. Odatã. „ªi mai face cineva aºa?” „Toate femeile din brigada de câmp. iar ei – jandarmii lumii. cum se comportau. Era cam tot pe atunci. iar ei erau cei mai exploataþi ºi mai reacþionari. idoli pe pãmântul ºi în þara lor. Mã uitam la bãrbaþii aceia în maºini sau pe cai. sã mã achipuie? Îi dau peste mânã”. finanþatã de un sponsor. în prima jumãtate a anilor optzeci. demnitate. Colhozurile ºi sovhozurile se numesc asociaþii ºi societãþi pe acþiuni. care are ºi el multe greutãþi. dar mai ales faptul cã mulþimi de oameni se opreau zilnic în drumul lor sã ia masa la fermieri. iar la noi 90% trãiesc ca neoamenii. Noi eram eliberatori. Ce ruºine! Sã-þi furi munca proprie. siguranþã. au rãmas aceleaºi. ordinea economicã ºi socialã cu mulþimea de funcþionari. circa trei milioane. ei se fac a ne plãti. semãnau cu niºte piloni. felul cum vorbeau ºi râdeau. dar una e cert. Altceva nu s-a schimbat nimic. Cãlãtoream deseori la Moscova. Karter. am vizionat un film documentar american. Tot aºa aduc ºi rãsãritã. tot munca lor. S-a schimbat ceva de atunci? Da. þãranii sunt ceva mai liberi ºi. ªi se folosesc de el la maximum. de distrugere a nervilor. care întâmpinau mulþimea. sã mã caute.

. a demnitãþii omeneºti ºi a conºtiinþei naþionale româneºti. când ocupanþii sunt fraþi. Compartimentul economico-social din mentalitatea ºi concepþia despre viaþã a unei pãrþi a þãranilor noºtri este complet deformat. lumea se lehãmetuieºte de nãluca unei vieþi fericite în colhoz. roada nouã va fi furatã în proporþie de 70-80%. le pune în miºcare. se pare. afarã de o bunã parte din conducãtori. naþiunea. pe carel derivã. pentru cã schimbarea ei radicalã înseamnã moartea lor ca clasã privilegiatã ºi dominantã. funcþionãrii materiei cenuºii. Proprietatea descãtuºeazã la maximum forþele fizice ºi spirituale ale omului. e manifestarea raþiunii. 10 august 1995 – 354 – . lui îi este mai aproape de inimã Coºbuc decât Moþpan. Aºa se întâmplã în viaþã ºi în istorie: uneori guvernanþii înþeleg adevãrul ultimii ºi prea târziu. chiar ºi a copiilor. când avem atâtea cozi de topor. iar fraþii de sânge sunt duºmani.. câþi spini ºi mãtrãgunã. cu preþul vieþii. când între noi e graniþã cu sârmã ghimpatã. e contrar celui normal.. când individul ºi comunitatea nuºi cunosc originea etnicã. istoria. care-ºi apãrã cu dârzenie jucãriile. ªi totuºi. sovhoz. ºi acesta e ºi mai schimonosit. trecutul. De aceea ciuma românofobiei e atât de repede ºi efectiv inoculatã în mijlocul unei mari pãrþi a populaþiei. aceastã realitate i-a ºi înspãimântat pe guvernanþii noºtri. Dacã guvernanþii nu vor sã facã reforma de sus se poate întâmpla s-o facã þãranii de jos. Pauperizarea omului ºi transformarea lui în argat. cãci.. ca nimeni alþii. societãþi pe acþiuni ori alte bazaconii de felul dat. peste douã sute de mii de cereri de împroprietãrire. „Literatura ºi arta”. El totuna va rãzbi ºi va ieºi la suprafaþã ca untdelemnul deasupra apei. unealtã. Dar epoca de aur a feudalilor noºtri îºi trãieºte ultimele zile. ce se aflã în sertarele primãriilor din republicã. absolut greºit. În faþa unei populaþii înfometate. Dar acelaºi primar Aristide Boghean mai spune: „La cele 170 de cereri zilnic se adaugã altele. El este baza ºi promotorul celui spiritual. de aceea guvernanþii îºi fac relativ uºor „þãriºoarã” pe mentalitatea economicã ºi spiritualã bolnavã a poporului. Dacã nici primãvara asta nu se va mai împãrþi pãmântul. Probabil cã. robot e o manifestare de atrofiere a materiei cenuºii. Acest adevãr l-a înþeles pânã la urmã majoritatea. e ºi o sfidare serioasã a autoritãþilor statale cã þãranul basarabean vrea pãmânt ºi libertate. þara. A fi stãpân ºi nu argat e în firea ºi natura omului. nimeni nu va putea sta în cale”. predecesorii.Starea aceasta de lucruri explozivã guvernanþii de azi o vor apãra ºi o vor menþine cu dinþii. invocând zeci ºi sute de motive.

NECESITATEA INTEGRÃRII SPIRITUALE În decurs de peste 45 de ani moldovenii din stânga Prutului au fost lipsiþi de demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. mai ales cele de ºtiinþe umanistice. „impunerea limbii române”. împuºcãri. Factorii decisivi care au contribuit la acest proces au fost mai mulþi. erau antiromâneºti. deci dozã de groazã la care majoritatea populaþiei n-a rezistat. precum ºi filmele condamnau jandarmii ºi perceptorii români. La aceasta se mai adaugã: Foametea din 1946-47. Literatura artisticã de programã ºi lectura extraºcolarã. La tot pasul se vorbea despre „ocupaþia româneascã”. bãtãile interminabile. pisicã ºi cãþel. cu chinuri a sute de mii. cu desproprietãrirea þãranilor la sate ºi naþionalizarea bunurilor la oraºe. împrumuturile bãneºti colosale timp de 10 ani la rând. jefuirea lor completã. agravatã intenþionat prin impozite mari în naturã impuse þãranilor. cartea sovieticã moldoveneascã ºi cea rusã. peste 130 mii de tineri trimiºi la muncã la minele de cãrbuni din Donbas ºi la tãiat pãduri în Siberia. în Basarabia s-a desfãºurat în timp de 5 ani. prost instruiþi. presa. „regimul burghezomoºieresc românesc” etc. pentru cã circa 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii sunt în limba rusã. Totul era – 355 – . dintre care circa 1/3 a rãmas pentru totdeauna la Königsberg. Berlin.R. foºtii gospodari rãmânând în ogradã numai cu gãini. în Ungaria. adicã de trei ori mai repede. colectivizarea din 1949. moartea de foame a circa 250 mii de oameni. închiderea ºi distrugerea a circa 900 biserici din 1100 ºi 23 mãnãstiri din 25. care s-au manifestat prin arestãri. Ea a însoþit ºi continuã sã însoþeascã viaþa moldoveanului de la naºtere pânã la moarte.S. E vorba de frica de NKVD ºi forþa fizicã brutalã. dispariþia oamenilor. luarea forþatã a pâinii de la toþi prin mãturarea podurilor. „Eliberarea” comunistã de cãtre ruºi moldovenii au plãtit-o cu circa o jumãtate de milion de vieþi omeneºti.S. mobilizarea ºi trimiterea pe front în ultimul an al rãzboiului a peste 300 mii de bãrbaþi. La procesul de deznaþionalizare. Dacã acest proces de împilare ºi jefuire a omului în U. patru valuri de deportãri a circa 500 mii de persoane. mai ales copii ºi bãrbaþi veniþi de pe front. Manualele ºcolare pentru toate treptele de învãþãmânt. a avut loc în decurs de 13-15 ani. mankurtizare ºi rusificare a moldovenilor o mare contribuþie au avut-o ideologia. din ’45 pânã în 1950. pauperizarea þãranilor. pline de românofobie.

De exemplu: mulþi pãrinþi preferã pentru copiii lor limba rusã drept limbã strãinã. trecerea la economia de piaþã. În primãriile din republicã sunt depuse cam un sfert de milion de cereri de împroprietãrire. independente. crearea altora. care pregãteau muncitori de toate profesiile. Aceºtia sunt stãpânii economiei. iar de obicei prin exagerarea. prin intermediul manualelor. tehnologii). sporirea nivelului de viaþã. în personalitate. E o stare de lucruri absurdã. manipularea ºi substituirea succeselor în domeniile ºtiinþei. mai ales la sate. tehnicii. falsificarea crasã a istoriei. pãturã creatã pe timpul regimului totalitar. literaturii. ce numãrã circa 60 mii. Dacã o parte a intelectualitãþii a scãpat de acest dezastru datoritã accesului ºi la alte surse de informaþie în afarã de cele oficiale. statale. Un rol nefast în acest proces l-a avut ºi faptul cã în anii ’70 ºi la începutul anilor ’80 limba românã a fost izgonitã din circa 110 ºcoli tehnice-profesionale. Ea a constituit baza fostului partid comunist. liber. Realizarea cât mai rapidã în România a reformelor economice ºi sociale. Muncitorimea ºi intelectualitatea era instruitã în limba rusã cu scopul de-a uita ºi a abandona limba românã. bolnavã. Care este ieºirea din aceastã situaþie deplorabilã. S-a format o mentalitate de turmã. persoana. Astãzi ea este folositã ºi manipulatã de cercurile diriguitoare agrariene. specialiºti pentru veriga medie ºi specialiºti cu studii superioare. transformarea lui în cetãþean independent. racheta. diferite maºini. artei ruse (electricitatea. a trecutului. aparate. tragicã? Înfãptuirea reformei agrare la sate. „salvatorul” era ºi mai continuã sã fie considerat poporul rus. Denigrarea ºi calomnierea þãrii ºi a poporului român se intensifica mai ales în campaniile de luptã contra ideilor ºi influenþelor burgheze din Apus. Eforturile depuse de regimul totalitar sovietic rusesc ºi-au atins în mare mãsurã scopul. avionul. din peste 50 de ºcoli medii tehnice. apoi în mintea ºi imaginaþia majoritãþii populaþiei chipul ocupantului ºi al duºmanului era þara ºi poporul român! Iar „eliberatorul”. radioul. rebotezate în „societãþi pe acþiuni”. ºcoli de specialitate ºi din toate instituþiile de învãþãmânt superior. uneori în mod direct.construit pe minciunã. al literaturii ruse. împroprietãrirea ºi descãtuºarea þãranului. Piramida a fost rãsturnatã ºi pusã cu vârful în jos. ai colhozurilor ºi sovhozurilor. Lichidarea sindicatelor guvernamentale. formarea unui stat de drept dupã exemplul Germaniei Federale faþã de – 356 – . care ar apãra cetãþeanul.

Acordarea de ajutoare materiale în toate momentele cruciale (calamitãþi naturale ºi sociale). la fel de eficace. Trebuie asigurate cu manuale toate ºcolile din Republica Moldova. Ei au mãrturisit cã privesc astãzi lumea cu alþi ochi. Basarabenii nu-ºi cunosc locurile sfinte. majoritatea preoþilor întâmplãtori. Am întâlnit ºi am vorbit cu mulþi tineri care au vizitat aceste locuri sfinte. a pãrinþilor. Putna. locuind ºi studiind în România. dar cu un caracter de masã mai pronunþat. Nicolae Dabija ºi Aurelian Silvestru) a fost eliminat din programa de învãþãmânt. mai ales la sate. Se ºtie cã e mai bine o datã sã vezi decât de zece ori sã auzi. de aceea manualul de istorie pentru clasele 1-4 „Daciada” (aut. devin cetãþeni ºi patrioþi. au un rol colosal în cunoaºterea istoriei adevãrate. de afirmare a românismului. Acesta e unul din cei mai eficienþi factori de luptã contra românofobiei. rudelor. este literatura de toate genurile trimisã în Republica Moldova. cititã de un numãr tot mai mare de tineri ºi maturi în bibliotecile „ Onisifor Ghibu”. toþi elevii ºi studenþii. prietenilor ºi cunoscuþilor. De aceea se dã lupta în jurul limbii ºi istoriei românilor. „ Transilvania”. 4-5 ani de studii cu manuale româneºti au trezit conºtiinþa naþionalã a tineretului studios. E nevoie de manuale ºi literaturã. Literatura artisticã originalã ºi tradusã. Acordarea de burse cât mai multor elevi din licee. folosind amvonul ºi biserica pentru propagarea – 357 – . Aceste mii de tineri. De aceasta se tem ca de foc guvernanþii de azi. aventurieri. Excursiile în þarã ºi odihna a cât mai multor copii în tabere sunt un alt factor decisiv. Un alt factor. O amplã integrare spiritualã. Târgoviºte. Adevãrul istoric ºi ºtiinþific i-a scos – împreunã cu o bunã parte a corpului profesoral – pe studenþi la greva de o lunã de zile în Piaþa Marii Adunãri Naþionale din Chiºinãu. la contactul cu cultura europeanã. contribuie la studierea limbii. Alba-Iulia etc. Or. Mai multã voinþã ºi insistenþã din partea Guvernului de la Bucureºti în realizarea programului de integrare economicã cu Republica Moldova ºi de slãbire a dependenþei ei economice ºi psihologice faþã de Rusia.cea Rãsãriteanã. Suceava. cât mai multã publicitate prin intermediul mijloacelor de informare. spiritualitãþii neamului. exercitã o influenþã pozitivã asupra semenilor lor. studenþi ºi doctoranzi. De aceea excursiile elevilor ºi ale tineretului la Iaºi. izvoarele materiale ºi spirituale ale neamului. O mare daunã provoacã neamului ºi Þãrii Româneºti. fãrã studii ºi pregãtire cuvenitã. Sporirea fondului de carte româneascã în bibliotecile noastre e un lucru necesar ca aerul.

. Tot aºa trebuie sã li se spunã cã unii din mitropoliþii ruºi din Basarabia. În ultimii ani s-au restabilit ºi deschis circa 500-600 de biserici. sunt þinute în secret. ar participa la culesul roadei de legume ºi fructe pentru o remunerare în naturã. demascând o ordine economicã draconicã ºi antiumanã. de care nu poþi face rost uºor la piaþã sau în altã parte. sã se spunã clar ºi rãspicat de unde ºi cine le-a dãruit obiectele ºi literatura. sã simtã ei cã nu sunt uitaþi. bune pentru sucuri. Aceastã crimã. Intensificarea ºi diversificarea relaþiilor de pe ambele maluri ale Prutului. Dar la o micã analizã e important ºi semnificativ. încãlzind mitropolia o iarnã întreagã.românofobiei. bunãoarã. faþã de lumea adunatã la bisericã. „Literatura ºi arta”. Lipsa acestei organizãri duce la pierderea de cel puþin 25-30% din recoltã. Zeci ºi sute de centnere de fructe. se transformã în îngrãºãminte. diferite obiecte de cult. sã ducã tratative cu þãrile vecine în care trãiesc români. la aproprierea românilor. Faptul ca atare e de duzinã. sec. ca ajutor. nu se aduc la cunoºtinþa populaþiei bãºtinaºe. 24 august 1995 PÂNà LA DUMNEZEU TE MÃNÂNCà SFINÞII S-au întâmplat cele ce urmeazã între 10 ºi 15 septembrie a. al XIX-lea.. cointeresatã. sunt pline de mere ºi prune ce putrezesc pe pãmânt. E timpul ca ºi statul român sã aibã grijã de toþi românii din afara statului actual. Germania îi adunã acasã pe toþi nemþii care trãiesc prost în alte þãri. Se ºtie cã gospodãriile din suburbiile Chiºinãului au legumãrii ºi livezi ºi toamna au nevoie de braþe de muncã. pentru cã se întâlneºte la fiecare pas. ªi aceasta trebuie sã se facã într-o atmosferã solemnã. au strâns din toate bisericile literatura religioasã în limba românã ºi au ars-o. E pãcat cã nici conducãtorii acestor gospodãrii ºi nici autoritãþile capitalei nu informeazã ºi nu organizeazã populaþia liberã. împreunã cu toate celelalte acte antinaþionale. ca acestea sã le dea ajutorul posibil.c. Dar ce se face în toatã republica. ar contribui la slãbirea românofobiei. care. Ele au nevoie de literaturã (biblii) în limba românã. colective ºi persoane. Biserica ortodoxã românã prin intermediul Mitropoliei Basarabiei ar putea acorda ajutor în mod centralizat sau în mod individual: o bisericã românã dintr-o comunã anumitã trimite în dar. Livezile din preajma Durleºtilor. din diasporã. – 358 – . Dar sã le înºirãm. abandonaþi ºi sã înceapã a aborda problema retrocedãrii teritoriilor ocupate. între judeþe ºi comune. în anii 70. alteia din Republica Moldova aceea de ce ea are nevoie.

Ei au auzit cã în colhozuri ºi sovhozuri þãranii au diferite cote de pãmânt pe lângã loturi. împroprietãrirea nu se face. cã folosu-i tot acelaºi”. progresist în dezvoltarea ramurii respective. cã folosu-i tot acelaºi”. Mai zilele trecute am fãcut o cãlãtorie la brigada de legume din satul Bãcioi. am repetat propunerea ºi din nou am fost pus la punct: „ªezi cuminte ºi nu te rãþoi. dar degeaba. Ei au eliberat cãldãrile de roºii-marfã ºi le-au umplut repede cu roºii galbene pentru ei ºi peste încã vreo 10-15 min. iar tineretul nu ºtie aproape nimic despre asta ºi e cam pasiv. omule? Nu vezi cã ºi femeile stau toate ºi nu lucreazã? Marfa e murdarã!” Peste 10-15 min. nu lucra nimeni. pasivitatea majoritãþii oamenilor. adicã lucrezi bine sau prost. presupun cã ei n-ar fi suferit ca proprietarii ºi ar fi dormit liniºtit. exprimatã exact în: „Nu te sâli. Eram câþiva oameni în vârstã. omule?”. În sfârºit. Lucrul în acea zi s-a terminat. cu privire la soarta pãmântului. Din cauza ploii m-am dus peste vreo douã zile. animalele ºi uneltele date în colhoz în 1949. un om parcã cumsecade. Poftim. Sistemul economic stalinist e un cazan diabolic. Am încercat de câteva ori sã pornesc oamenii la lucru. unde brigadierul Ion (numele îmi scapã). mi-a spus sã vin dimineaþa la ora opt la cules roºii cu platã în naturã. omule. cei bãtrâni îºi aduc aminte cu nostalgie de hectarele. Nu mã apuc sã neg importanþa gospodãriilor experimentale. Era rouã. Am aºteptat vreo 30 min. Am fost repartizaþi în douã echipe: una de bãrbaþi. Dar m-a ºocat indiferenþa. au plecat aproape toþi. cote de pãmânt nu li se dau. iar alþii mãnâncã ºi ultimii – 359 – . Discutam despre multe. la toþi le e fricã cã nu vor avea cu ce lucra pãmântul. iar dacã s-ar face. a recoltei. ªi ploiþa care a venit peste vreo trei ore a confirmat încã o datã cuvintele lor. mentalitatea þãranului nostru tipic de azi. restul fiind tineri. „Folosu-i tot acelaºi”. Dacã câmpul acela cu legume ar fi fost inundat ºi roada distrusã complet. Mai marele peste ei îmi zise: „Unde te grãbeºti. de cercetãri ºtiinþifice în domeniul agriculturii – ele au un rol important. în care unii pun. „stãpânii” pãmântului au dispãrut. iar bãtrânii ºi copiii din oraº le duc dorul sau le consumã în cantitãþi mici din cauza preþurilor mari. Culegeam alãturi de ºeful echipei. câteva ore sau o zi întreagã. am pornit culesul. cã la ei în sat e gospodãrie experimentalã. „ªezi ºi nu te rãþoi!”. cu soþia ºi fiica. exprimatã cu puþinã ironie: „Unde te grãbeºti. Lumea parcã lucra. „Nu vezi cã toþi ceilalþi nu lucreazã?”. alta de femei. e tot un drac. tineri ºi bãtrâni.unde situaþia e similarã? E o crimã când fructele ºi legumele se pierd cu tonele.

A refuzat. Am vrut sã plecãm acasã. N-a vrut. toþi cei trei funcþionãraºi manifestând o impertinenþã. am cântãrit-o faþã de oameni: erau 4 kg. vorbe pentru care m-am supãrat ºi i-am spus cã aºa nu e frumos. unul cu trei sacoºe. care tãceau. Am urcat în autobuz. unii cãrau în felul acesta legume ºi le vindeau la piaþã. indiferenþã. Am luat o sacoºã cu ardei. Am mai aºteptat puþin. ªi a plecat. Brigadierul a zis sã mai aºteptãm. urã chiar faþã de avutul obºtesc. adicã. und leoarcã. El l-a trântit în pãmânt ºi l-a cãlcat furios cu picioarele. stãteam afarã. pe câte o jumãtate de zi. Primul s-a uitat la noi ºi ne-a întrebat: „Nu v-au dat nimic?” S-a mirat ºi a întors capul ruºinat. I-am cerut încã o datã sã ne facã plata. ciraci care susþin ordinea ºi sistemul economic reacþionar ce-i hrãneºte. dl A. când vine brigadierul. dar timpul s-a stricat ºi ploaia s-a înteþit. În sacoºã a rãmas un ardei. A început cearta. Checiu. a mers în câmp ºi a vãzut. transformând înstrãinarea ºi ura în niºte trãsãturi de caracter ale þãranului basarabean. El ºi un tip ca el. Mam adresat adjunctului de brigadier sã ne facã socotealã pentru munca la 3 oameni. spunându-mi cã am venit cu torbele sã car averea þãranilor. Erau de faþã vreo doi din Chiºinãu. Iatã cum apãrã ºefuleþii ºi vechilii din colhozuri ºi – 360 – . teama de proprietatea privatã. Era abia ora 13. demnã de niºte vechili de pe fostele moºii boiereºti. ºoferul. cã îmi bat joc de oamenii unde lucrez. L-am chemat sã vadã cantitatea de roºii pe care le-am cules. care miºunã prin satele noastre. la directorul gospodãriei. în ploaie. Omul s-a mirat ºi a promis sã ia mãsuri. stãteau în maºinã ºi noi. Putea un om sã lucreze într-o jumãtate de zi cât 10 ºi sã primeascã câteva zeci de kg de legume? Cicã. o obrãznicie ºi agresivitate feroce. demnitatea de om implantându-i în suflet pasivitate. Îi þinea hangul celãlalt tip ºi unul nou-sosit. ºefuleþi ºi soldãþoi. A încetat puþin ploaia. i-am povestit ce s-a întâmplat. ºi pentru o categorie de funcþionãraºi. Pe drum am intrat. A zis sã aºteptãm pânã la orele 17.30. având vreo 20 kg de legume. ºi vreo doi din sat. la picioarele lui. a vãrsat-o în maºinã. spiritul întreprinzãtor. Un sistem care a ucis în om dragostea de pãmânt. am mai stat sub ploaie mai bine de o orã ºi am plecat acasã fãrã nimic. câþiva oameni. un paznic. ce vor mai apãrea pe parcurs. probabil. Trei oameni am lucrat câte o jumãtate de zi. „Nu te sfãdi cu ei”. Mi-a cerut-o. i l-am dat adjunctului. cã am apã caldã ºi 200300 lei pe lunã. La urmãtoarea staþie au urcat ºi cei doi din Chiºinãu. Omuleanul cu care am lucrat împreunã zise: „Nu hãmãi!”. firea lui robace. celãlalt cu douã.apãrã ºi vor sã-ºi pãstreze aceastã invenþie pe vecie. Un sistem bun pentru cei leneºi ºi trântori. poate se face timp frumos ºi continuãm lucrul.

erau paznici. Am lucrat timp de vreo orã ºi jumãtate. Într-o dimineaþã m-am dus din nou la lucru. ªi scamatoria asta se cheamã împroprietãrire a þãranilor. peste o orã ºi ceva. gura pãcãtosului adevãr vorbeºte. hoþul din oraº. Ba mai mult. ºi cã nu au cu ce lucra pãmântul. dar nu li se dau ºi se tem de impozite mari.15. Comedie nu altceva! Însã. trecere la economia de piaþã. Dintre marile metehne furatul ºi beþia sunt alte douã trãsãturi de caracter ruºinoase ale þãranului nostru. Obiecþii la care i-am replicat cã dimineaþa. a fãcut o echipã din 10-12 femei ºi doi bãrbaþi ºi ne-a trimis la cules ardei. a apãrut adjunctul brigadierului. cã lucrasem de acuma vreo orã ºi jumãtate. Aceste douã temeri sunt sperietorile cu care agrarienii îi þin în frâu pe þãranii moldoveni în colhozuri ºi sovhozuri ºi-i exploateazã ca pe timpul lui Stalin. pe când la începutul secolului arendaºii. La congresul II al P. Noi. bãrbaþii. parcã aducânduºi aminte de ceva. porunci paznicului sã mã dea afarã – 361 – . Doi bãieþi de vreo 15-16 ani. cã nu are nevoie de oameni strãini. Am vrut sã vãd ce mãsuri a luat directorul. câþiva din membrii lui au declarat public cã ei nu vor permite nimãnui sã distrugã. cãruia oamenii parcã îi ziceau Petrea.A. cu opt clase terminate. un fenomen întâlnit la tot pasul. care „apãra” interesele ºi avutul þãranilor de mine. m-a trimis la lucru ºi nu mi-a spus nimic.sovhozuri avutul þãranilor. În sfârºit. care luau pãmânt de la boieri.D. Dar pe la orele 11 adjunctul vine ºi. reformã agrarã. Aþi vãzut? Iatã unde-i buba! S-au cocoþat pe kolhozuri ºi nu mai vor sã se dea jos. cum se zice în Biblie. Au trecut câteva zile. sã pãrãsesc câmpul. cã cei din sat nu au de lucru. Oamenii care au primit cote se cheamã cã lucreazã pe pãmântul lor ºi toamna primesc câte 100-300 kg grâu la ha. cã sunt mici ºi neachitate cu lunile. Spuneau cã noaptea vin unii din sat cu sacul sã fure legume. ºi cum se demascã el singur nu-l demascã nimeni. cã unii ar lua cote de pãmânt. intrare în Europa.M. îmi imputã cã m-am plâns directorului ºi îmi spune sã las lucrul ºi sã plec. la 9. cã ziua de muncã se plãteºte 2. adicã maximum 10% din recoltã.40 lei. trebuia sã cãrãm ardeii cu sacul într-o remorcã de la marginea câmpului. dar toate argumentele mele n-au avut nici un efect asupra vechilului. s-a fãcut timp frumos. cã 2-3 zile în urmã am muncit 3 oameni ºi nu ni s-a plãtit nimic. Femeile vorbeau despre iehoviºti. sã împartã ºi sã fãrâmiþeze gospodãriile mari colective. despre pensii. primeau 50% din roadã. reacþia ºefuleþilor ºi ce mai zic oamenii. lucrau 24 de ore. educate de regimul totalitar sovietic.

CA SÃ-ÞI SPUN CINE EºTI „Mesager ”-ul ne informeazã deseori despre schimbul de oaspeþi – 362 – . în Þarã. Iatã comportarea ºefuleþilor ºi ciracilor faþã de acei care vor ºi muncesc cinstit ca sã câºtige ceva. dãdu dovadã de exces de zel ºi de importanþã în exerciþiul funcþiunii. 5 octombrie 1995 SPUNE-MI CU CINE UMBLI. dar. gospodãriile colective ºi de stat au fost lichidate. nu l-am gãsit. ce zice. antiumane. sã fie mai civilizaþi. chiar ºi cu preþul vieþii. care fac ce vor. þãranii au fost într-adevãr împroprietãriþi. E tristã. A doua zi i-am telefonat ºi l-am rugat sã achite datoria pentru douã zile de muncã. Iatã întâmplarea pe care am vrut sã v-o spun. Am aºteptat vreo orã. nu te pune cu ei!” ªtia ea. Îmi pare cã acolo totu-i pe dos. Faptul cã peste Prut. sã fie el director ºi nu ei ºi dacã a dat un ordin. mã apucã de mâini. Iar în privinþa subalternilor l-am rugat sã-i mai seceleze. pentru cã ei sunt nãscuþi ºi hrãniþi de structurile economice totalitare. ce aruncã din strãfunduri la suprafaþã mistere ºi dezvãluie legitãþi ºi colizii economice. stând pe spatele þãranilor ca lipitorile ºi nu-i stârpeºti cu nimic. fenomen care a provocat ºi dezlãnþuit românofobia ºi ura contra Þãrii ºi neamului românesc. brigadierii. „Literatura ºi arta”. sfinþii conduc. Checiu. þãranca. cum am muncit la Bãcioi ºi cum am fost rãsplãtit. Întâmplarea mi-a confirmat încã o datã zicala cã pânã la Dumnezeu te mãnâncã sfinþii. Am pierdut o jumãtate de zi. mã gândesc sã-l dau în judecatã. care la noi. În timpul certei o femeie în vârstã a strigat: „Omule. mai ales la sate. care într-o stare de liniºte relativã par ceva normal ºi cu ochiul liber nu se prea vãd. învãþate de la „fratele mai mare”. Pãcat cã noi vom îndura cel mai mult chinurile ºi mizeria materialã ºi spiritualã a unei perioade interminabile de tranziþie. din pãcate. Aºtept ºi acum. adjuncþii. trânti câteva înjurãturi. reforma agrarã înfãptuitã a trezit în mijlocul agrarienilor din Basarabia fricã ºi suspiciune. sunt apãrate prin toate mijloacele. am lucrat o orã ºi jumãtate ºi din nou nu mi s-a plãtit nimic. mai creºtini.. Dar toate fenomenele au un început ºi un sfârºit. ei sã-l execute. paznicii º. pentru cã întâmplãrile ºi evenimentele sunt ca niºte rãbufniri vulcanice. ascunse.a. interesantã ºi plinã de învãþãminte. sociale ºi psihologice. Ce era sã fac? M-am dus din nou la dl director A. s-a fãcut timpul mesei ºi m-am întors la Chiºinãu decepþionat ºi înrãit.din câmp. iar acesta ca un soldãþoi mã ameninþã cã mã aruncã în râul de alãturi.

deocheat în vizitele astea atât de dese. pe care l-au asuprit sute de ani. Daco-romanii vor trebui sã disparã de pe acest teritoriu”. prin mulþimile de oameni de la ºtrand. la începutul secolului nostru. 27-11-5.III-95. vom recupera Þara. îi furã minþile. Fiind adeseori la Geoagiu-Bãi. am întâlnit ºi unguri – grupuri. E ceva anormal în relaþiile astea. mereu aparte. Sunt departe de gândul de a nu avea relaþii normale economice.dintre Chiºinãu ºi Budapesta. Cine sunt ºi ce scopuri urmãresc. a lucrat ca agronom-ºef la cooperativa din sat. La 15 aprilie 1932. Seara discutam cu soacra lui. sã-i facem ºi noi în ciudã României? Când zeii vor sã-l piardã pe om. ºi toate peste capul þãrii vecine. leagãnul strãmoºilor noºtri. ca sã sileascã guvernele din þãrile vecine s-o aplice ungurilor din Transilvania ºi Slovacia? Nostalgia dupã Imperiul Austro-Ungar ºi stãpânirea de pãmânturi ºi popoare strãine? Ne-au gãsit tocmai pe noi sã-i facã în ciudã României? Ce cãutãm noi atâta în Ungaria? Nu cumva acelaºi lucru? Sã fim aliaþi. N-aº zice cã sunt nici sociabili. nãscutã la sfârºitul secolului trecut. Vorbea curgãtor. murmura ca o apã de izvor. familii. Ce-i asta. culturale ºi politice cu Ungaria. pe moºie. Am fost de câteva ori în Transilvania. dar sunt uimit. care în 1944 s-a evacuat cu liceul ca multe alte mii ºi zeci de mii de copii ºi tineri basarabeni din calea Armatei Roºii. Asta – 363 – . încruntaþi. îi biciuiau pe þãranii români iobagi la ei. 6). judeþul Hunedoara. nici omenoºi. o femeie de vreo 80 de ani. cu lacrimi în ochi. Ce cautã ei la noi? Model de fãrâmiþare a teritoriului ºi donare a lui minoritãþilor naþionale? Gãgãuzilor ºi ruºilor? Poate vor ºi ei sã acorde autonomie românilor în Ungaria ºi nu ºtiu cum? Sau poate îi intereseazã experienþa acumulatã de niºte oameni iresponsabili ºi fãrã demnitate omeneascã ºi naþionalã. ºi ele se vor acomoda chiar din primele 24 de ore. toþi ingineri. (Ziarul „Românul”. pag. ungurii. prieteni la cataramã cu cei care pretind la Ardeal. Nici cã se poate mai clar. nici politicoºi. s-a cãsãtorit. Acolo a terminat liceul ºi Facultatea de Agronomie. sunt prea bãtãtoare la ochi vizitele ºi întâlnirile cordiale atât de dese dintre guvernanþii actuali din cele douã þãri. Nu vom mai repeta slãbiciunile Ungariei de-altãdatã. domnilor? E ceva straniu. naþionalitãþile vor trebui sã se acomodeze. ziarul maghiar „Pesti Hirlap” scria: „Dacã noi. maghiarii? Sã-i ascultãm. ªi. România. izolaþi. bãtrâna povestea cum grofii unguri cãlãri. are trei feciori. la cumnatul meu Ion Macovei din comuna Geoagiu. vorbind numai în limba lor.

primul rând. la fraþii de peste Prut. distanþa dintre noi e de-o azvârliturã de bãþ. ne spune cã vom avea de toate ºi cãldurã. România importã petrol. dar numai pe picior de egalitate.a. Mare specialist în strângerea legãturilor cu acest vecin de la rãsãrit e dl A. salvatoarea. le avem cu Rusia. Asta se cheamã „economie economicoasã” (L. ºi de acolo a venit ºi vine lumina dictaturii. la circa 700-800 km. afarã de datorii în sumã de circa 200 mln. prim-ministrul republicii. Nu.se întâmplã ºi cu conducerea noastrã. Nu vrem sã cãutãm ºi sã gãsim alte surse de energie la alþi parteneri ºi în. Cele mai strânse legãturi economice. ca sã-þi spun cine eºti”. ºi alte centre în cãutarea carburanþilor ºi a pieþei de desfacere a produselor agricole. întreþinãtoarea” noastrã. Mãmuca Rusia. nici gaze. Ce ºtiau grecii antici nu cunosc guvernanþii noºtri. nici petrol. El e pe acolo în fiecare lunã ºi. cum au fãcut Þãrile Baltice. ºi Sahalinul. ale colhozurilor ºi sovhozurilor. ºi politica. Sunt pentru relaþii bune economice. Acolo-i speranþa în existenþa structurilor economice staliniste. Minoritatea rusã de la noi e cea mai privilegiatã din fostul Imperiu Sovietic. 13% de – 364 – . Cine nu înþelege ce-i asta. tone pentru noi. culturale ºi politice cu Federaþia Rusã. Noi trebuie sã avem pretenþii. nu ei. sã facem o linie de cale feratã între Botoºani ºi Bãlþi. Brejnev). vin. Vara. de inimã ºi de suflet. iar mãrfurile noastre le preferã cu o jumãtate de preþ faþã de cele mondiale. sã aducem o conductã de gaze din Carpaþi. preferãm Siberia sau Sahalinul – 5 sau 10 mii km. Rafinãrii au de ajuns. fãrã nici un ºantaj sau presiune. Sã construim o linie electricã de înaltã tensiune din raioanele de sud spre Cernavodã. el ne dicteazã ºi ne dirijeazã ºi economia. exact ca greierul din fabulã. fãrã a pierde demnitatea omeneascã ºi naþionalã. el le înmulþeºte. a unei bucãþi de pãmânt românesc ºi a unei pãrþi de naþiune româneascã (circa 16%). ulei º. sã restabilim niºte poduri peste Prut ºi multe alte lucruri. În schimb suntem supuºi imperiului. Sunã cam caraghios. Avem stãpân. Totul ni se vinde mai scump cu cel puþin 20%. Sunt pentru relaþii reciproce avantajoase ºi echitabile. „ocrotirea” care ne „apãrã” de statul ºi poporul român. ea e „eliberatoarea. ºi Cita. El a vizitat ºi Tiumenul. dolari. aºa-i logica ruºilor ºi a guvernanþilor agrarieni: e ca funia în sac. în loc sã mai taie buricele ce ne þin în supuºenie. Avem cu ce ne rãsplãti: zahãr. dar ce sã-i faci. coniac. sã mai cumpere 1-2 mil. le traducem „moldoveneºte”: „Spune-mi cu cine umbli. iarna se jeluieºte cã ni se închid robinetele ºi nu avem aproape nimic. peste capul Ucrainei. Sangheli.

semnat cu trei ani în urmã. care au decimat circa o jumãtate de milion de români. fac gãlãgie cum cã ruºii aici sunt lipsiþi de drepturi elementare ºi sunt asupriþi. pupãm mâna ºi poala caftanului. mai ales Tiraspolul. Drept exemplu ne pot servi pretenþiile absurde ºi comportarea agresivã a membrilor comisiei Dumei de Stat ruse. iar în Þãrile Baltice acest drept li se acordã numai celor veniþi acolo pânã în 1940. Þãrile Baltice.M. Din ce colþuri ale fostului Imperiu Sovietic au plecat în Rusia cei mai mulþi ruºi? Din Asia Mijlocie. chiar ºi celor sosiþi în ajunul votãrii acestei legi în parlament. au pretenþii. sau cã ei nu reuºesc sã transporte armamentul în acest rãstimp º. încât ºi ruºii pufnesc în râs). în 1990 ruºii aveau de douã ori ºi ceva mai multe ºcoli.a. noi mai suntem ºantajaþi. care este de origine latinã. Senic. Cu alte cuvinte. de circa ºase ori mai multe grãdiniþe de copii. care ne-au vizitat Chiºinãul ºi. Ei. nu le-a fost rãu. iar în Duma de Stat ºi în alte cercuri guvernamentale se aud deja ameninþãri ºi prevenþii cã pânã Transnistria nu va obþine un statut special. la ferme ºi la plantaþiile de tutun. care rãspândeºte atâtea minciuni. ei au preconizat limba rusã ca limbã de stat. la o populaþie româno-rusã aproape egalã. timp de peste 150 de ani. ºi F.. În Chiºinãu. pânã acuma n-a fost prezentat parlamentului pentru ratificare.R. lor li s-a acordat tuturor dreptul de cetãþenie. fãrã a primi riposta cuvenitã ºi a fi puºi la punct în ministerele respective. Armatele ruse au fost retrase din toate fostele þãri socialiste ºi fostele republici unionale în 1-3 ani. în sate. Tratatul între R. Tighina din „Republica Moldoveneascã Nistreanã” e câte o ºcoalã româneascã ºi nici acelea nu funcþioneazã. mulþi din care – 365 – . au introdus alfabetul rus pentru limba românã. Lista privilegiilor ºi a atrocitãþilor sãvârºite împotriva poporului nostru poate fi continuatã ºi totuºi liderii ºi comisiile de la Moscova. Ei se joacã cu noi ca pisica cu ºoarecele.ruºi au pus mâna pe circa 55% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. ci mai bine decât bãºtinaºilor. pe când noi l-am ratificat a doua zi. mai stã undeva uitat într-un sertar la preºedinþie. armata nu va pleca de aici. La noi ei au stabilit în tratat pentru armata a 14-a un termen de ocupaþie de încã 3 ani. În oraºele Tiraspol. foºtii ocupanþi. Transcaucazia. nu-i gãseºti cu lumânarea. 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii ºi peste 90% din presa periodicã din chioºcurile noastre este în limba rusã (date ºi fapte pentru dl V. Deci. iar noi ne cãciulim. fãrã voia noastrã. În ultimii ani în Moldova au venit mai mulþi ruºi decât au plecat. Ei au ocupat oraºele ºi centrele raionale. pe când în Franþa omul aºteaptã 10 ani. dând dovadã de respect faþã de þarã. care ne-au vizitat recent. Râbniþa.

Katek. Uite atunci poate sã înceapã un rãzboi. ce spun ºi ce vor? N-am auzit sã se fi întâmplat aºa ceva. Guvernanþii noºtri au stabilit relaþii bune ºi cu Turcia. au devenit mai obraznici. de cedare a pãmântului strãmoºesc trebuie înscris în vãzul tuturor în biografia ºi activitatea alianþei partidelor Agrarian. aþi fost sã-i vedeþi mãcar o datã? Sã vã interesaþi ce-i doare. Asta-i. trãind în Bulgaria. Aºa a vrut guvernul þarist în secolul nostru. care trepãdaþi pe acolo mereu. noi sã fim înfieraþi ºi condamnaþi de aceeaºi Turcie ºi Europã ca agresori ºi puºi la stâlpul infamiei. ªi câtã cruzime trebuie sã ai sã trimiþi 35 mii de soldaþi cu ste de tunuri. Dl Demirel a fost dus sã vadã gãgãuzii. Câtã dragoste ºi pioºenie a manifestat faþã de neamul lor. Extremul Orient ºi alte centre ºi regiuni din Rusia? A zecea sau a suta parte din cele pe care le au ruºii aici? Voi toþi. Aºa vreþi ºi voi. nu ºagã. Dar era oare nevoie de a da gãgãuzilor – 366 – . în patru state islamice din Asia. O sã avem de furcã cu ei. peste care turcii au nãvãlit ºi l-au ocupat ºi cãruia nu i se permite nici un fel de autonomie. participãri la multe ºi diferite conferinþe. ªi asta se cheamã politicã externã. în prezent. sã curgã sânge.. agresivi. când nãvãleau. Actul de înaltã trãdare. ei aici sunt stãpâni ºi domni. fie chiar ºi trãdãtor. afaceri. promovatã de un stat suveran ºi independent! Anul trecut ne-a vizitat „þãriºoara” ºeful statului turc – dl Demirel. ªi cu toate astea vã duceþi mereu încolo. un neam de-al lor. ºi turcii. tancuri ºi avioane ºi sã nimiceºti mii de kurzi. al stãpânilor. care locuiesc în sudul Mãrii Caspice. au sã ne pofteascã repede sã plecãm de aici. s-a creºtinat. îi tãiau ca pe niºte trãdãtori de credinþã. pentru apãrarea cãrora ªtefan cel Mare în sec. Gãgãuzii tind spre Turcia la studii. Norilsk. Ce drepturi au cele 200-300 mii de consângeni de la Tiumen. BAM. ei se convertesc la religia islamicã. Noi aici ºi ai noºtri acolo suntem slugi. El a fost dus în raioanele de sud. chiar ºi atunci când popoarele ºi-au scuturat lanþurile robiei. iar socialiºtii ºi interfrontiºtii ºi în aceastã chestiune umblã cu minciuni.M. au loc vizite reciproce. relaþii. Iujnâi. care. XV a depus eforturi colosale. întruniri în problema Mãrii Negre. vã duceþi ºi vã bãgaþi în sufletul lor. de parcã ar fi fost nedreptãþiþi ºi asupriþi de noi. popor autohton de circa 20 mln. A vrut sã-i vadã ºi sã-i susþinã în aspiraþiile lor separatiste de a-ºi face un stat cu baºkan în R. domnilor.au plecat de acasã.. împreunã cu ºovinii. E foarte bine. Socialist ºi Interfront. exact ca sclavii din antichitate.

relaþiile dintre noile state se vor restabili ºi intensifica. Afirmaþiile conducãtorilor s-au confirmat. dificilã. ºi ne-a þinut într-o stare înapoiatã ºi primitivã. Acesta e un ºir de compromisuri ºi cedãri unilateralã. ne-a stãpânit vreo 300 de ani. pe aceºti trei vecini. Dar sã admitem cã problema politicii extern e foarte complicatã. ceva ce seamãnã exact cu art. ca limbã de stat. Se spunea sus ºi tare cã în urma acestui act economia republicii se va redresa. înviora. recent aprobatã de parlament. cât de argumentatã ºi fructuoasã este grija guvernanþilor faþã de popor în acest domeniu? Primul act mare pe care l-a sãvârºit noul parlament a fost ratificarea intrãrii R. ei ar ridica capul ºi s-ar comporta ca cei de la Comrat. comportamentul dintre noi ce seamãnã cu niºte raporturi dintre stãpâni ºi slugi se cheamã politicã externã cu vecinul de la sud? Politica noastrã externã. Ei sunt în numãr de circa o jumãtate de milion în Bulgaria. iar cel al importului – cu 11%. absurde în faþa sau de dragul vecinului de la sud. care este o continuare a celei interne. Oare ºi aceste tratate. Dar starea de lucruri nici nu s-a stopat. iar starea materialã a cetãþeanului se va ameliora ºi îmbunãtãþi. ªi nu sunt minoritate naþionalã. speranþele mulþimii s-au îndeplinit? Nu! Unii vor zice cã a fost puþin timp.pãmânt pentru asta? De ce Ucraina nu are problema gãgãuzilor? Ei sunt stabiliþi în regiunea Odesa.S. depinde de mulþi factori. Se fac toate astea intenþionat sau din neºtiinþã? Nu are importanþã. În ea se descurcã greu ºi unele state ceva mai mari ºi mai experimentate. umilitoare. Poftim. A trecut mai bine de un an. ceva absurd. ce-i drept. ºi nu sunt minoritate naþionalã. pe când era Imperiu Otoman. Consecinþele sunt aceleaºi. fãrã a ne deznaþionaliza ca ruºii ºi a ne invada oraºele. Rezultatul anual al relaþiilor economice ale republicii cu CSI este trist: volumul exportului a scãzut cu 18%. care consfinþeºte „limba moldoveneascã”. foste imperii care ne-au ocupat. politicã externã ce loveºte direct în suveranitatea ºi independenþa R. în primul rând. ªi asta se numeºte grija partidelor de guvernãmânt faþã de popor.M. Bunã grijã! Nimic de zis. în C. relaþii.I.. comportamentul nostru ºi miza cea mare. Dacã aceste judeþe ar fi întoarse Moldovei. inclusiv în fostele judeþe din sudul Basarabiei. inclusiv geopolitici. noi reprezentând doar o monedã de schimb. intrarea republicii în – 367 – . 13 din Constituþie. înþelegeri cu Turcia în folosul gãgãuzilor. mi se pare o ruºine. nerecunoscutã de ºtiinþã. împilat ºi deznaþionalizat secole la rând. care.M. Care sunt succesele partidelor de mai sus în politica internã.

anemic. Moþpan ºi D. dupã lungi discuþii. Sangheli. bursele. Acuma. Sã dea Domnul al doilea an sã fie mai norocos. Delapidarea bugetului ºi aºa foarte mic. când þara arde. pierdem respectul. devenim neoameni. ne vor înghiþi tot bugetul republicii. în unele centre raionale.CSI deocamdatã seamãnã cu mersul unui rac. parlamentul dlui P. economicã ºi spiritualã cu þara noastrã. ne cãciulim. prelungind la infinit chinurile poporului. ocrotirea sãnãtãþii. la mari cataclisme sociale ºi la pieire. ne duce sigur la o pauperizare ºi demoralizare totalã. sãrac. Bodiul. când economia era mai puternicã. România. a interzis construirea de locuinþe a câte un apartament pentru ºefii de partid ºi de stat. aparentã. care au ºtiut sã se afirme ca naþiuni civilizate. salariile sau pentru a finanþa învãþãmântul.I.-ste. Iatã pe lângã cine umblãm. pentru cã aceeaºi situaþie dezastruoasã e ºi în celelalte state C. ªi nici unul din ei nu-i ºocat ºi na observat cum se legalizeazã pe fondul sãrãciei noastre înãlþarea unor mici palate de sute de mii sau chiar milioane de lei. finanþate de la buget pe anul 1995. pentru cã aceste locuinþe costã foarte scump. Dar slabã nãdejde. ºtiinþa ºi cultura nu sunt. stima vizavi de popoarele din Þãrile Baltice. europene. Lucrul acesta s-a fãcut atunci. iar bugetul îl aprobã. provenite din rãsãrit. Numai integrarea totalã ºi complexã. mai ales la nord. ªi lucrul acesta îl proiecteazã în buget guvernul lui A.S. Deci. este prevãzutã construcþia multor case a câte un apartament. „Literatura ºi arta”. Diacov. 23 noiembrie 1995 OBSCURANTISMUL ÎN CONSTITUÞIE Ziua de 9 februarie 1996 va intra în istoria poporului nostru ca una – 368 – . banii pentru aceasta existã. D. în care a adunat toatã protipendada. ne umilim. Dar ce ne facem cu renumita grevã a tineretului studios? Independenþa fictivã. Dar lucrul acesta nu-l doresc guvernanþii. În anii ’70-’80 I. În planul de construcþii de locuinþe. care seamãnã românofobia. în multe centre raionale se prevãd construcþii de case a câte un apartament pentru ºefii locali. care nu vor sã trãiascã la bloc. ne-ar putea scoate din prãpastia economicã ºi socialã ºi din neagra mizerie în care am nimerit. ºi a fãcut blocuri cu multe etaje. ne gudurãm. adicã pentru nomenclaturã. pentru cã întreþinerea unui aparat colosal de stat ºi plata carburanþilor ºi altor materii prime. cum se practica mai înainte. iar pentru a majora pensiile. ne dezonorãm. ªtiþi ce înseamnã asta? Un lux. prim-secretar al CC al PCM. Lucinschi.

Doamnã ºi domnule deputaþi. . apãra ca o leoaicã. Pe cât de patrioþi. care buchisea cu greu cele scrise pe hârtie. ai lui moº Gheorghe ºi ai mãtuºii Mãrioara. le-au dat drumul. majoritatea. O „argumentare” ºtiinþificã extraordinarã! Cu cinci ani în urmã. Au dat buzna analfabeþii la tribunã. fãrã fiþuicã. ºi am vorghit ºi vorghim moldovneºti ºi nu sântem altcineva ºi nu vorghim altfel ºi trebuie sã ne mândrim.Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. dreptul limbii române de a deveni limbã oficialã.. o deputatã din fostul Soviet Suprem. o simplã lucrãtoare de la Ministerul Telecomunicaþiilor. bat-o crucea! Ideologii regimului totalitar V. privindu-ºi ucenicii ºi adepþii la tribunã. cu cei imbecilizaþi timp de 50 de ani de regimul sovietic rusesc. ºi eu propun ca limba noastrã sã se numeascã moldovneascã. – 369 – . ce-au semãnat. care. cãrturari ºi înþelepþi erau aceia. Tabula rasa. cam aºa a cuvântat o doamnã parlamentarã. ca pe reprezentanþi ai poporului. cred cã zâmbeau pe sub mustãþi de satisfacþie.a. cã nu ºtiu ce fac! Cu 58 de voturi. . i-au trimis. cum se chinuie ºi asudã. au trecut doar cinci ani ºi omul se transformã în maimuþã. ca ºi primul. 13 al Constituþiei cu privire la denumirea limbii de stat. Doamne. cu care s-au sfãtuit. cu mâna la gurã. Aºa-i cu limba asta moldoveneascã. impertinenþi ºi renegaþi sunt cei actuali. Poftim. Priveam „Mesagerul” ºi mã simþeam uluit. habar nu are despre ce vorbeºte.din cele mai negre ºi ruºinoase zile de la sfârºitul secolului. tot la aceastã tribunã. Mã rog. Iartã-i. urmaºi fideli ai ciobãnismului. pe atât de diletanþi. cum au zis unii. ªi nu dea Domnul sã comparaþi deputaþii din Parlamentul de azi cu cei din Sfatul Þãrii. adunãtura analfabeþilor ºi imperti-nenþei. au respins amendamentul Preºedintelui. sãracii! Mai bine ar trage în plug. am grãit moldovneºti ºi grãim moldovneºti. Totuºi sã încercãm sã vã dãm o oglindã. cu talpa crãpatã ºi buricul verde. Senic. aceea culeg. trãsnit ºi scuipat de cele ce se întâmplau la „rãscrucea proºtilor”. sã ne apãrãm ºi sã nu ne încurcãm cu alþii. sã vã uitaþi în ea. o fatã tânãrã ºi frumoasã.Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. Stati º. Snegur la art. Uitaþi-vã la televizor cum vorbesc ºefii ºi subalternii lor. Cam aºa a glãsuit al doilea parlamentar. ai tãlpii þãrii. ziua când s-a discutat în Parlament amendamentul Preºedintelui Republicii dl M. V. vã daþi seama cât de jalnici ºi caraghioºi sunteþi? Nu. sã se screamã ºi sã se bâlbâie în vãzul tuturor.

câteva sute de ani. ºi ele sunt de competenþa specialiºtilor respectivi. ca ºi Moldova. ºi aceste cnezate. ar spune cineva. proºti ca noaptea. pentru cã nu ºtiu ºi nici nu vor sã ºtie nimic.. pentru cã Novgorodul a fost cnezat. aþi fi oameni normali.. neavând habar despre ce vorbiþi. ca ºi Moldova. exact acelaºi lucru e ºi cu limba. Nu-i aºa? Pe ce bazã afirmaþi cã limba noastrã oficialã e „moldoveneascã” ºi nu e românã? Nu existã „limbã moldoveneascã literarã”. ne ambiþionãm ºi zicem „nu”! Facem cum zice buhaiul satului. sã zicem. ca cele de mai sus. iar la plãmâni – prin ureche? Cred cã nu.? În caz de îmbolnãvire a unui deputat. chiar ºi în chestiunile pe care le discutã ºi apoi adoptã legi. Închipuiþi-vã cã la Moscova are loc o astfel de adunãturã ºi câþiva deputaþi de la Novgorod susþin cã ei nu vorbesc în limba rusã. aþi adopta o hotãrâre (cu 58 de voturi) ca chirurgul sã-i facã operaþie la stomac prin anus. a compuºilor chimici. Ceaþi zice despre o astfel de adunãturã? Cã-i caraghioasã. Ruºii ne spun cã noi vorbim româneºte. la care deputaþii n-au venit. A ce semãnãm noi? A oameni smintiþi. iar deputaþii de Moscova afirmã cã ei vorbesc în limba „moscovitã”. Ce-aþi zice dacã eu aº afirma cã rãsadul de tutun sau butaºii de viþãde-vie trebuie sãdiþi cu rãdãcinile în sus? Aþi merge cu maºina pe un pod înalt construit de un cioban? Aþi locui într-un bloc proiectat de un tutunar? Ar putea un vier elabora un plan militar de cucerire a Berlinului? Ia-þi da voie lui moº Gheorghe sã vã facã operaþie de apendicitã? Aþi vota în Parlament o lege a ecuaþiilor. ºi acum ne-au spus nouã. Savanþii din lumea întreagã ne spun acelaºi lucru. ªi ele sunt ºtiinþe. Aþi spune cã aceasta e treaba medicilor ºi cã e caraghios ºi e o crimã sã faci aºa ceva. dl Moþpan sau Popuºoi. moldovenilor. – 370 – . Pãi. câþiva dintre acei care au fost de douã ori în 1953 la Chiºinãu cu aceeaºi ocazie. sesiune la care au participat ºi savanþii ruºi ºi ucraineni de la S. ªi atunci. ºi altele vreo zece se bãteau între ele. Exact! Anul trecut a avut loc o sesiune ºtiinþificã specialã pentru Parlament în problema denumirii limbii de stat. ea este un subdialect al limbii române. iar oamenii – smintiþi. cã vorbim limba românã. De ce. De ce vã bãgaþi în tãrâþe?. cu naþiunea ºi istoria.Sã vedeþi ce portret aveþi. dacã n-aþi fi aºa. Iar noi ne încãpãþânãm. ci în „novgorodeanã”. folosiþi tribuna parlamentului ºi înºelaþi lumea? Nu ºtiþi cã tãcerea e de aur? De ce vã ocupaþi cu ceea ce nu se cade. a divizãrii atomului etc. Petersburg ºi Kiev. pentru cã ºi Moscova a fost stat independent. De ce atunci sunteþi caraghioºi ºi criminali? Pãi.

la o aºa ruºine? Suntem fenomenali. Cui aparþine el? Colectivizarea agriculturii – 371 – . ideologia de tristã amintire din perioada dictaturii. spelunci ale capitalismului ºi tot aºa s-a votat contra lor ºi. Deci.. care au devenit o laºitate. e nevoie de o diagnosticare justã a cauzelor economice ºi sociale. problemele ºi cum sã le tratãm. tot aºa. de aºa parlament ºi de-o aºa þarã! Cum sã nu te simþi uluit. legea de bazã a þãrii. cea mai importantã este cea economicã. socialiºti ºi interfrontiºti (care nu au dreptul sã participe la soluþionarea acestei probleme. a factorilor obiectivi ºi subiectivi. de o jumãtate de secol. în aceste domenii ale vieþii Imperiul Sovietic a rãmas în urmã cu cel puþin un sfert de secol. trebuie sã luptãm. Dupã mine. Starea unui popor sau a unei naþiuni la fel seamãnã cu cea a unui organism omenesc. 22 februarie 1996 PROBLEME ºI SOLUÞII. Care sunt cauzele. suntem unici. doleanþele ºi interesele unei pãrþi sunt fireºti ºi pentru cealaltã. trãsnit ºi scuipat privind la o astfel de adunãturã de diletanþi ºi impertinenþi. Trebuie sã bem paharul amãrãciunii pânã la fund ºi dupã asta poate va începe renaºterea. Viaþa e luptã. pãmântul. Halal de aºa deputaþi. condiþie fãrã de care orice tratament e inutil ºi zadarnic. pentru cã nu cunosc limba românã). e nevoie de o examinare a stãrii ei din trecut ºi prezent. Aºadar. adevãrul istoric ºi acceptaþi întunericul. parlamentarii agrarieni. acceptã minciuna ºi obscurantismul ºi le plaseazã în articolele Constituþiei. buni de expus la Muzeul de Raritãþi. Societatea noastrã e grav bolnavã. învãþãmântul ºi ºcoala) Societatea omeneascã seamãnã foarte mult cu un organism.ªi se întâmplã aceasta pentru cã neglijaþi ºi negaþi ºtiinþa. dureri sau ipohondrii a organismului omenesc e nevoie mai întâi de a diagnostica cauzele. învierea. de o sesizare ºi descoperire a cauzelor principale. biserica ºi clerul. Destinul a fost hain cu noi. în consecinþã.. când cibernetica ºi genetica au fost declarate ºtiinþe burgheze. ca sã se menþinã la putere. sã le soluþionãm? Sunt vechi. Bucuriile ºi durerile. „Literatura ºi arta”. scuipã pe ºtiinþã ºi adevãr. preferaþi obscurantismul. pentru a trata ºi soluþiona bolile ºi problemele unei societãþi. Deci. care au provocat aceastã stare. (Împroprietãrirea þãranilor. Dacã pentru tratarea unei boli. plãtim din gros pentru mentalitatea mioriticã ºi preceptul „Capul plecat sabia nu-l taie”.

Sate de astfel de þãrani existã deja ca Mihai Tãrâþã ºi Alexandru Babin din Hâjdieni. concomitent cu activitatea ideologicã intensã de îndoctrinare. Problema aceasta este una din cele mai stringente ºi ea poate fi tratatã ºi soluþionatã numai revenind. „mânãºterguri”. deznaþionalizarea ºi rusificarea spiritualã a majoritãþii populaþiei au transformat þãranul nostru într-un individ fãrã ºira spinãrii. cum pe bunã dreptate a menþionat dl M. în decurs de trei ani au fost împroprietãriþi ceva mai bine de 50 mii de þãrani. Minciuna a fost argumentul suprem care a nãscut primitivismul. un ciulin. iar dl prim-ministru a declarat cã au fost împroprietãriþi circa un milion de þãrani. întorcându-ne. Dovadã? Moldovenii din Transnistria. competenþi ºi muncitori. „gâtlegãu”. din pãcate. împroprietãrirea þãranului. în principiu. personalitate care se va debarasa de minciunã ºi românofobie. la vechea stare ºi ordine de lucruri de altãdatã. pauperizarea ºi dezmoºtenire economicã. de promovare a românofobiei. mankurtizare ºi rusificare a majoritãþii basarabenilor. a pauperizat. în cetãþean ºi om liber care sã cugete ºi sã acþioneze cum îi dicteazã bunul-simþ. Dintr-un milion au rãmas circa câteva zeci de mii. care se uitã în pãmânt ºi nu la soare. de moºierii roºii ºi brigadierii lor. s-o întãreascã ºi s-o domine în viitor. Suvorov. Aºadar. pe care comuniºtii. o crimã pe care istoria omenirii nu a mai cunoscut-o ºi care a bãgat frica în oasele þãranilor noºtri în câteva generaþii ºi pe multe decenii. Snegur. obscurantismul ºi chiar fanatismul asiatic. care au obþinut recolte duble ºi triple faþã de societatea pe acþiuni ºi se simt oameni. „mãligã”. procesul va dura circa 100 de ani. o stare fireascã pentru un sistem totalitar. „Petru întâi”. demnitatea de om ºi conºtiinþa naþionalã. în primul rând deportãrile. Dar. care va alege primari în sate ºi deputaþi în parlament oameni cinstiþi. socialiºtii ºi agrarienii vor s-o menþinã cu orice preþ.în 1949 prin metodele cele mai barbare. ce a dus la deznaþionalizare. Deci. care îºi urãºte fratele ºi se pupã cu moscalul. Metoda e cunoscutã: înfãptuirea reformei agrare. Preºedintele Republicii. Glodeni. foarte uºor de manipulat. transformarea lui din argat în stãpân pe o anumitã cotã de avere. care s-au aflat sub ocupaþia „binefãcãtoare” a Imperiului Rus mai mult timp ca basarabenii. a lichelismului ºi slugãrniciei faþã de elementul rus. cãrora li s-a spus ce cote de pãmânt – 372 – . Ei au dispãrut. Acest proces s-a desfãºurat paralel. Kutuzov. o fiinþã cu mentalitate de turmã. a dezmoºtenit sãtenii economiceºte. Moldovenismul pentru mulþi din ei constã în „jin”. adicã toþi argaþii din colhozuri ºi sovhozuri. pe care vântul îl rostogoleºte în orice direcþie. Kotoþki ºi alte atribute „pur naþionale”. într-un târtan.

mai bine zis. a specialiºtilor la abordarea. bariere ºi tergiversãri. iar cu coada îþi scoate ochii”. iar ºefii îi pun sã semneze aceste hârtii prin toate mijloacele. agramaþii au devenit unii din cei mai mari inventatori ºi nãscocitori de piedici. Recent.). El se face cu sânge. tehnica. prin care aceºtia se obligã sã nu cearã cota de pãmânt ºi sã nu iasã din colhoz. credite. au mai nãscocit un juvãþ pentru gâtul þãranilor de a-i þine în colhoz: un contract pe trei ani. ni le-au furat veneticii. examinarea ºi tratarea pe larg ºi profundã a temei „Împro-prietãrirea þãranului” (pãmântul. el rãmânând acolo unde a fost. Împroprietãrirea þãranului este veriga de bazã din lanþul de probleme acute. ulei º. considerãm cã misiunea sfântã a intelectualitãþii noastre este de a se angaja cu toatã inima în realizarea reformei agrare. Orice jertfã materialã ºi intelectualã în numele unui scop nobil cum ar fi salvarea – 373 – . Pornind de la toate acestea. înscãunând democraþia. sã devinã o rubricã permanentã. spre deosebire de oraºe. a devenit exportatoare. În realitate procesul împroprietãririi este un adevãrat calvar pentru þãranii noºtri.a. Ea ar trebui sã devinã un capitol de bazã al tuturor programelor partidelor ºi miºcãrilor sociale democrate. cum spunea poetul. ºi care muncesc ca înainte. experienþa Sfatului Þãrii etc.li se cuvin. Satul e faþa ºi sufletul naþiunii noastre. iar satul e leagãnul tradiþiilor ºi trecutului nostru. prin mobilizarea mijloacelor de informare. primind tot ca înainte grâu. iar þãrãnimea în viitorul apropiat îºi va impune voinþa tot mai mult la alegerile puterilor de stat. Lupta pentru realizarea reformei agrare e o datorie civicã a tuturor oamenilor cinstiþi. pentru cã salvarea þãranului din starea de dobitocie ºi idio-tism în care a fost adus înseamnã salvarea satului. Problema datã trebuie sã fie cap de afiº. Au trecut numai trei ani de la împroprietãrirea fraþilor de peste Prut. Oamenii nu vor. iar alþii leapãdã pãmântul. Guvernul ºi toate organele lui acþioneazã exact ca în proverbul: „Cu furculiþa îþi dã. din importatoare de cereale. oricât de ciuntit ar fi el. zahãr. în unele sate agrarienii. ca mijloc de stopare a privatizãrii. e factorul obiectiv decisiv. articol de fond. care ne poate scoate din mocirlã spre luminã. nu se face. a Codului funciar. pe care le-am pierdut. a mass-media democrate. înlesniri. Când cuþitul a ajuns la os. þara e asiguratã cu toate produsele agricole ºi. produse în cantitãþi stabilite de preºedinþii gospodãriilor agricole. adicã totul rãmâne ca odinioarã. ne poate salva de la pieirea ºi dispariþia naþionalã. Mulþi þãrani nu rezistã acestor chinuri ºi o parte din ei îºi retrag cererile.

cum e înãlþarea unei clopotniþe. ªi peste 2000 de ani a contribuit la renaºterea statului Israel. instituþii ateiste. Biserica catolicã ºi cea protestantã din Þãrile Baltice au salvat aceste popoare de la rusificare. patriarhului ºi mitropoliþilor ruºi. Iorga. Doar în sufletul bãtrânilor mai palpita flacãra credinþei. Destinul a fost hain – 374 – . ºi moºii ºi mãtuºele moldovence ascultau duminicile slujba în limba rusã ºi erau puºi sã se închine ºi sã se roage de sãnãtatea þarului ºi þarinei. Am rãmas fãrã sprijinul ºi apãrarea religiei ºi bisericii. circa 900 din 1100 de biserici ºi mãnãstiri au fost închise. Majoritatea preoþilor au plecat peste Prut. sãli de sport. latrine. când biserica rusã. când sarcinile bisericii ruse erau identice cu politica agresivã a Imperiului Rus.neamului. ªi asta se cheamã politicã naþionalã într-un stat suveran. ªi asta dupã o altã sutã de ani de ocupaþie þaristã din secolul trecut. Cu ce se deosebeºte astãzi politica mitropolitului Vladimir de cea a predecesorilor sãi din gubernia Basarabia din secolul trecut. Pentru soluþionarea acestei probleme ne-ar trebui cel puþin 2-3 ani. „cluburi”. dacã sunt ale neamului ºi nu ale veneticilor ºi ocupanþilor. când biserica rusã a jucat rolul de ocupant ºi rusificator. de la deznaþionalizare. timp de peste un secol am avut parte de o bisericã ºi un cler duºmani ai naþiunii noastre. nu este zadarnicã. Tragedia noastrã se trage ºi de aici. Deci. este decorat cu ordinul Patriarhiei ruse „Vladimir”. distruse. Iudaismul a salvat naþiunea evreiascã de la pieire. fiind la cheremul guvernului. iar cei rãmaºi aici au fost deportaþi. spunea N. prefãcute în depozite. a numit în gubernia Basarabia 10 mitropoliþi ruºi. le consolideazã. ºi de aceea cã am fost de-o religie ºi o credinþã creºtinã ortodoxã ca ruºii. Noi însã am fost deznaþionalizaþi ºi rusificaþi ca nimeni alþii. independent? Zãu. iar apoi o jumãtate de veac am rãmas fãrã sprijin ºi ajutor moral ºi spiritual în ocrotirea ºi pãstrarea neamului românesc. biserica ºi clerul înseamnã foarte mult în viaþa unui popor. ca ºi guvernul þarist. iar unul din ei în anii ’70 a strâns toatã literatura bisericeascã în limba românã ºi a ars-o. Ea le apãrã. Islamul ºi coranul au scãpat popoarele din Asia Mijlocie de la mankurtizare. îi furã minþile”. când autorul unui act de mare binefacere din Bãlþi. uciºi. când limba românã a fost izgonitã ºi din biserici. le menþine. iar cea din Polonia i-a salvat pe polonezii de origine slavã. Dupã „eliberarea” din 1940 ºi 1944 Mitropolia Basarabiei a fost lichidatã. fraþi cu ruºii. Religia. aveau mare dreptate vechii greci spunând: „Când zeii vor sã-l piardã pe om. iar un nou lãcaº sfânt este numit „Newski”? Parcã am fi la Pskov sau Novgorod. Iar biserica ºi clerul peste tot în lume joacã un rol colosal în educarea conºtiinþei naþionale ºi a patriotismului. a naþiunii.

ca ºi prima. asigurând victoria agrarienilor ºi socialiºtilor. . nu dorm nopþile ºi se gândesc cum sã vã facã viaþa mai bunã. toatã pasãrea pre limba ei piere. Aºa e. s-o votãm ori nu? . obiect predat de clerul actual. pe mâinile cui au nimerit bisericile noastre cu milioane de credincioºi de la 18 ani pânã la adânci bãtrâneþe. aºa vrea Domnul. dând mandate de deputaþi moºierilor roºii. ci devotamentul ºi slugãrnicia faþã de ea. Ascultaþi-mã pe mine. iatã cine trebuie sã facã educaþia moralã ºi sã restabileascã conºtiinþa naþionalã a majoritãþii populaþiei.Nu. cã-s flãmând ºi însetat. . pe care n-o intereseazã cinstea ºi competenþa clerului. mai bine nimic. Faptele vorbesc cã circa trei din patru preoþi sunt foºti miliþieni. Poftim. cã el îi semnul pãcii.cu noi ºi totul s-a întâmplat în mod contrar. ºi pentru „hulub”.Conducãtorii voºtri au grijã numai de voi. iatã în faþa cui trebuie sã-ºi spovedeascã ei pãcatele ºi sã pupe mâna. În amvon ºi la tribunã a dat buluc mediocritatea cu coate ascuþite. Ea trebuie ºi poate fi tratatã. sã nu încercaþi nici sã vã gândiþi. crucea asta îi semnul diavolului. c-o sã nimeriþi în iad! Iatã ce rol au jucat mulþi „preoþi” în campania electoralã. ºi nu l-am ucis pe tata. într-o perioadã de 4-5 ani. Decât aºa. Asta e a doua cauzã sau a doua boalã grea de care suferim ºi care ne þine în starea dramaticã actualã. numind lupii ciobani la stânã. sã le sfinþeascã ºi sã audã slujba. renegaþilor. A încuiat biserica ºi a plecat în satul vecin din Criuleni. el îi pâinica noastrã. fost miliþian. ºi nu-l supãraþi. unde locuia.Mã duc ºi eu sã mãnânc ºi sã beau ceva. persoane suspecte. Iatã ºi un alt rol pe care-l joacã mulþi preoþi în defãimarea bisericii ºi a religiei. Doamne pãzeºte. Mulþimea a venit spre ziuã. .Dar ce ne facem cu „crucea”. a clerului în întregime. a zis un preot. eu sunt categoric împotriva introducerii religiei ca obiect de studiu în ºcoalã. vânzãtorilor de neam ºi þarã. cu cozonaci ºi pascã. Nu. Sã votaþi numai pentru „spicuºor”. afaceriºti. pãrinte. – 375 – . Mã rog. nu i-o face nimeni. unii din ei au studii „pe miriºte”. cum ºi-o face omul. care s-a afirmat pe timpul imperiului ºi care se poate menþine numai în cazul supuºeniei oarbe Patriarhiei ruse. în noaptea învierii Domnului Isus Hristos. deocamdatã. dar au pupat lacãtul ºi s-au întors acasã revoltaþi. aventurieri. zicea un preot în curtea unei biserici pline de lume în timpul campaniei electorale din raionul Glodeni.

a Anului Nou? Dupã ei. caraghioasã. instruirea ºi educarea cadrelor tinere în licee seminariale ºi facultãþi teologice. ºi astãzi se produce aceeaºi cârdãºie între bisericã ºi stat. ca ºi prima. Din pãcate. Starea de lucruri de ordin moral. ci în ianuarie. amoralitatea ºi ignoranþa. Câþi sunt de aceºtia astãzi? Problema aceasta. Preotul ºi învãþãtorul erau personalitãþi cãrora înainte vreme þãranii le cereau ajutorul în ceas de grea cumpãnã. ºi acest al treilea pilon pe care ne sprijinim e – 376 – . κi dã seama ce face. învãþãmântul. ªi ea ne-ar ajuta sã ieºim din situaþia grea în care suntem. raþionalã ºi efectivã este ºcoala. Mãi. încât tema „Religia. Trebuie izgonite din bisericã impertinenþa. Dacã am fi fãcut noi lucrul ãsta. pe atât este ºi societatea. Deci. demnitãþii omeneºti ºi conºtiinþei naþionale. Sangheli îl guverneazã. oameni buni. ar putea fi inclusã ºi ea în programele partidelor democrate pentru a fi soluþionatã în viitor. încotro trage? Cu biserica ºi majoritatea clerului care-i potrivnic neamului nostru românesc ºi pe care dl A. la 7 ianuarie. Când gafa o face prim-ministrul. Poporul ar înþelege scopul ºi ar susþine o astfel de iniþiativã. el se pune într-o situaþie precarã. la o sãptãmânã dupã sãrbãtorirea tot atât de oficialã a revelionului. pregãtirea oamenilor care ar avea dreptul la predici ºi dialog cu poporul. ruºinii ºi absurdului din viaþa noastrã. ca între guvernul þarist ºi biserica rusã în gubernia Basarabia în secolul trecut. ca în toatã lumea. Cum se poate ca dl prim-ministru sã participe demonstrativ la sãrbãtorirea Crãciunului stil vechi alãturi de mitropolitul Vladimir.Guvernul republicii susþine deschis aceastã bisericã ºi aceastã mitropolie. E necesarã o reformã radicalã în activitatea bisericii la cerea opiniei publice ºi la intervenþia organelor de stat în scopul redresãrii situaþiei etice ºi profesionale a corpului clerical. reciclarea lor în instituþiile româneºti de profil. ar contribui la ridicarea moralului. treziþi-vã puþin. ea poate furniza atâtea materiale. ªi a treia problemã care preocupã societatea omeneascã este ºcoala. profesional ºi spiritual din activitatea bisericii ºi a clerului e deplorabilã. ar fi treacãmeargã. anul trecut Hristos nu s-a nãscut. în vãzul tuturor. Isus Hristos nu s-a nãscut la 25 decembrie. Volens-nolens. cu cine þine. Deci. e altceva. Pe cât de sãnãtoasã. se cere efectuatã o atestare serioasã a cadrelor bisericeºti. biserica ºi clerul” sã devinã pentru toatã presa democratã o rubricã permanentã de reflectare a fariseismului. cã prea cãlcaþi în strãchini! Oare bunul-simþ ºi logica nu vã spun nimic? Aceasta e a doua cauzã importantã ºi a doua problemã gravã care trebuie tratatã ºi care cere ºi ea 4-5 ani.

restabilind în clase ºi sãli de joc pânã sus adevãrul istoric ºi ºtiinþific. trimiterii la studii în România a unor profesori de limbã. Magadan ºi Siberia. L. culturã. Ca-ragiale. sã încetãm odatã a mai inventa bicicleta ºi a descoperi America. cere eforturi ºi forþe pe care nu le avem. în schimb dragi inimii le sunt Norilsk. începând cu grãdiniþele ºi terminând cu universitãþile. poate influenþa pozitiv activitatea Ministerului Învãþãmântului ºi al Culturii în vederea pregãtirii cadrelor de învãþãtori ºi profesori. ostile nouã. L. Sã nu fim atât de rânzoºi ºi sã ne cãlcãm pe ambiþia de a face mereu manuale. de închinare ºi slugãrnicie faþã de naþiune ºi Imperiul Rus. Ca sã vezi cum ne bate Dumnezeu pentru cã ne-am câinit ºi ne-am lãsat de fraþi ºi de neam. invitãrii unor mari specialiºti ºi somitãþi pentru a preda în instituþiile de învãþãmânt superior. mai ales. literaturã ºi istorie a românilor ºi alte discipline umanistice. E un lucru prea greu. prea complicat. Ce fel de om cult poate fi un tânãr cu ºcoalã secundarã care. Siretul e o apã strãinã. predate în ºcoala sovieticã. unde ºi-au lãsat oasele o jumãtate din cei circa 200 mii de moldoveni deportaþi dupã „eliberare”. ºi în – 377 – . am fost „eliberaþi” de limbã. O însemnãtate deosebitã o are importul de manuale ºi literaturã didacticã din România. nu i-a citit pe I. L. afarã de clasici. artisticã pentru bibliotecile ºcolare. Hai sã fim oameni serioºi. Am ajuns de râsul lumii ºi al gãinilor. importãrii de literaturã de toate genurile pentru biblioteci ºi. Mai întâi în secolul trecut ºcoala româneascã din Basarabia a fost lichidatã ºi înlocuitã cu cea rusã. învãþãmântul public a contribuit efectiv la educarea primitivismului. Putna ºi Iaºii – sunt locuri „româneºti”. istorie. M. Rebreanu. substituirea ºi minciuna. prin intermediul presei. a românofobiei. ocupantul de pãmânturi ºi de neamuri strãine. ªi dacã ºcoala a participat atât de activ la acest dans macabru. perfectãrii programelor de studii pentru toate tipurile de ºcoli. Blaga? Cine trebuie sã facã lucrul acesta dacã nu ºcoala? Intelectualitatea. atunci tot ea e datoare ºi poate sã repare aceste greºeli ºi pãcate. iar Volga ne dezmiardã auzul. Deci. la procesul de deznaþionalizare ºi rusificare a moldovenilor. „fratele mai mare”. Sadoveanu. ªi pentru cã argumentul de forþã din toate materiile ºi disciplinele ºcolare sociale ºi umanistice. obscurantismului. Nu gãseºti în lume un popor mai prostit ca noi. Pentru majoritatea moldovenilor locurile sfinte – Suceava.„bolnav”. Cincizeci de ani din secolul acesta ºcoala a jucat un rol activ de cultivare a urii faþã de neam ºi Þara Româneascã. era falsul.

ce aduce prejudicii economice ºi morale societãþii. care ar reflecta valorile spirituale ºi patrimoniul cultural din Basarabia ºi Bucovina. când le avem la o azvârliturã de bãþ. mai ales. cã nu e nevoie sã înveþe atâþia elevi ºi studenþi în România ºi cã românii nu ne-au dat nici un creion pe gratis. zadarnic ºi caraghios. pe fraþi. Încãlcãrile sã fie pedepsite ºi date publicitãþii în numele restabilirii autoritãþii ºi bunului renume al partidelor democrate. program elaborat de Congresul american ºi înmânat generalului MacArthur (comandantul trupelor de ocupaþie) pentru a fi realizat. trebuie sã disparã ºi sã fie alese altele. E un sacrilegiu. manuale care au dus faima învãþãmântului românesc din perioada interbelicã. ca niºte mânã-spartã. Sindicatele trebuie sã fie exponentul doleanþelor ºi intereselor vitale ale oamenilor muncii. Cine a fãcut ºcoala româneascã. Consider cã trebuie sã rugãm Guvernul român sã ne asigure cu manuale ºi altã literaturã ºcolarã în cantitãþi necesare pentru toate tipurile de ºcoli. Rezultatele – 378 – . Ele constituie opoziþia fireascã faþã de aparatul de stat ºi în afara acestor deziderate ele pierd dreptul la existenþã. competenþei ºi altruismului. manuale la toate materiile. lichidarea privilegiilor în scopul stopãrii carierismului. acela ºtie prea bine cã se fãcea carte. pentru mulþi echivalentã cu „ºcoalã pe miriºte”.cazul nostru e ceva de prisos. cã manualele româneºti sunt maculaturã veche de pânã la rãzboi. cere un program de austeritate obligatoriu pentru toþi conducãtorii ºi funcþionarii de toate rangurile ºi la toate nivelurile. una din primele condiþii obligatorii era crearea sindicatelor libere ºi independente. Oare poate fi omul atât de orb ºi de uituc? ªi rezolvarea acestei probleme a ºcolii cere ºi ea câþiva ani. Teme-te de Dumnezeu. Risipirea în dreapta ºi în stânga a bunurilor materiale ºi financiare ale statului de cãtre guvernanþi. Nu întâmplãtor în tezele programului de dezvoltare postbelicã democratã a Japoniei. pornite încã de Ion Creangã. domnilor. bune. nu ca în ºcoala medie generalã obligatorie sovieticã. la o sutã de kilometri peste Prut. cã ai copii ºi nepoþi ºi El nu bate cu bãþul. sã spunem ca prim-ministrul. Sã se preconizeze numai satisfacerea strictului necesar. Poate cã unele manuale au nevoie de un supliment. Nu e ruºine sã rogi pe cineva sã-þi dea cãrþi ºi. inclusiv salariile guvernanþilor de 2-3 ori mai mari faþã de cele majore ale muncitorilor ºi funcþionarilor. omule. impertinenþei ºi diletantismului ºi promovãrii onestitãþii.

– 379 – . 4 aprilie 1996 EXTREMISM ºI MAXIMALISM SAU LOGICÃ ºI OBIECTIVITATE De când e lumea extremele se întâlnesc. dintro þarã. Aº fi foarte bucuros dacã gândurile ºi cutezanþele mele ar trezi ecouri ºi reacþie în minþile ºi sufletele cititorilor. revoluþia permanentã.le cunoaºtem cu toþii. Brigãzile roºii ºi neofasciºtii italieni au fost prieteni la cataramã. a cetãþeanului. au domnit ºi au pierit. sã auzim alte pãreri. Fascismul ºi comunismul sunt ideologii care promoveazã mentalitãþi închise. sã contribui ºi eu la cauza comunã de redresare a vieþii ºi de întregire a neamului românesc. negarea intelectului ºi întronarea nulitãþii ºi a mediocritãþii erau ºi sunt scopurile prost mascate ale acestor ideologii. sã propun niºte soluþii. M-am oprit la câteva probleme care bat la poarta vieþii ºi preocupã societatea noastrã. negând dreptul altora la viaþã. a unei pãrþi deplorabile dintr-un întreg. Imperiile clãdite cu forþa pe minciunã s-au prãbuºit în primul rând din cauza contradicþiilor lor interne. sã cutezãm ºi sã prognozãm în mãsura posibilitãþilor ziua de mâine. Scopurile urmãrite (dictatura ºi totalitarismul) ºi metoda de atingere a lor (teroarea) sunt identice. Superioritatea rasialã. Ele sunt anomalii.. sã-i cãutãm rãdãcinile. „Literatura ºi arta”. sã cercetãm ºi sã analizãm existenþa noastrã bolnavã. supremaþia statului asupra individului. Hitler. lipsa de perspectivã a unei bucãþi. concepþii deformate. Nero. Bocasa etc. maladii. cauzele. excomunicându-le. anatemizându-le. devieri de la calea fireascã de dezvoltare a societãþii. lupta de clasã. Stalin. Starea social-politicã ºi economicã în care ne aflãm. miºcarea înainte a vieþii economice ºi politice din România. neofasciºtii ºi teroriºtii din organizaþiile germane „Armata Roºie” erau fraþi de cruce. ªi aceste ultime douã propuneri ºi considerente ar putea fi discutate ºi acceptate ca teze pentru programul partidelor democrate ºi obligaþii de aplicare a lor în viitor. sã provocãm alte minþi la dialog. E logic. Pol Pot. ne pun sã ne gândim. ieºirea din situaþie. Am încercat sã le caracterizez ºi sã trag concluzii. volens-nolens. cãci numai în polemicã ºi controverse se aflã adevãrul. autori ºi propulsori de noi doctrine ideologice.

Ambele ideologii. fie ºi cenuºii. ca ºi oric