Vadim ªtefan Pirogan Boris Movilã

DESTINE ROMÂNEªTI

Chiºinãu 2003 –1–

CZU 94(=135.1)

Aceastã carte e scrisã de doi colegi, foºti elevi ai Liceului „ Ion Creangã”, din Bãlþi din perioada interbelicã. Ea apare cu sprijinul financiar al unui mare patriot, om cu onoare, iubire de plaiurile româneºti. Lui îi zice Gavrilã Buju, din BorºaMaramureº, situat în Canada. Un patriot care nu uitã de România, nici de Basarabia româneascã, un luptãtor pentru România Mare, visul tuturor românilor. Îi vom pãstra adâncã recunoºtinþã, mulþumindu-i din tot sufletul.

Redactor la partea I – Boris Movilã Paginare computerizatã – Svetlana Cersac Corectori – Angela Holban, Emilia Teghipco Cules – Maria Vangheli, Elena ªova Coperta – Nicolae Sîrbu

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Pirogan, Vadim ªtefan Destine româneºti / Vadim ªtefan Pirogan, Boris Movilã.– Ch.: S.n., 2003, (F.E.-P. “Tipogr. Centralã”).– 572 p. ISBN 9975-78-236-1 700 ex. 94(=135.1)

Ó DESTINE ROMÂNEºTI, Vadim Pirogan, Boris Movilã, 2003 Ó F.E.P. “Tipografia Centralã”, 2003

ISBN 9975-78-236-1

–2–

ªi Ardealul ºi Bucovina au avut mereu contact cu Regatul, cu tot birocratismul austriac ºi împotrivirea oligarhiei ungureºti. Viaþa intelectualã se dezvolta sub înrâurirea culturii generale, ºtiinþei ºi literaturii naþionale, aºa cum ele s-au închegat în Regat. Basarabia însã a fost izolatã printr-un zid impenetrabil. Pânã la Unire n-a existat acolo o singurã ºcoalã naþionalã. Pânã la revoluþia din 1905 n-a putut pãtrunde peste Prut nici o carte româneascã. C. Stere

–3–

„Basarabia e pãmântul cel mai urgisit de pe planetã ºi poporul cel mai torturat din istorie” ª. Milcoveanu Cititorule ! Dacã ai ceva sfânt în suflet pentru neamul tãu românesc, pentru pãmântul strãmoºesc, stropit de sângele acelor care s-au jertvit pentru el, ºi îþi iubeºti cu adevãrat Patria, citeºte aceastã carte... Dacã nu, treci pe alãturi, mai departe... Fiecare neam, fiecare þarã, are oamenii sãi, ºi buni ºi rãi. Unii, nãscuþi aici, alþii veniþi pe pãmântul nostru ºi nu ºtiu de unde se trag, au uitat cine sunt, ne distrug neamul, îl vând pentru câþiva arginþi. Ei sunt niºte târtani pe care-i bate vântul în toate pãrþile. Din cauza unei politici de stat criminale, neamul nostru s-a risipit ºi românii au ajuns prin multe þãri ale lumii. Unii trãiesc departe de baºtinã cu dorul de ea, sperând ºi visând sã se întoarcã cândva acasã. Alþii uitã uºor de Patrie, ba mai mult, aruncã cu noroi în ea. Unii trãiesc în þarã, furând-o ºi calomniind-o. Alþii, cu durere în suflet, trãiesc ºi mai luptã, apãrând-o cum pot. Unii sunt indiferenþi, aºteptând ceva nou, bun, sã cadã din ceruri, fãrã a face nimic. Constantin Stere, marele om politic al Basarabiei româneºti ºi a românilor de pretutindeni a spus:„Nici o picãturã de forþã moralã nu se pierde în zadar ! Fraþi români de pretutindeni ! Hai sã strângem toate acele picãturi ºi sã le dãruim neamului nostru în lupta lui pentru dreptate, adevãr ºi Unirea tuturor românilor ! Fraþi români din toate þãrile, uniþi-vã !” Vadim Pirogan Boris Movilã

–4–

ETERNA ROMÂNIE MARE ªi noaptea când visez sub lunã, ªi ziua când m-avânt spre soare, Izvor mi-e Patria Strãbunã Iar crezul România Mare. ªi când mã rog plângând spre zei, ªi când speranþa-mi o simt floare, Mi-e drag de toþi românii mei, ªi cred în România Mare. ªi când sunt toþi de omenie, ªi când vreunu-i în turbare, Rotundã e pe veºnicie Strãbuna Românie Mare Toma Istrati Sà ºTII Sà SUFERI Sã ºtii sã suferi cu tãrie sfântã torturi, anchete, lanþuri ºi blesteme, de vrei s-auzi cum cerurile cântã în inima ce-þi sângerã ºi geme Sã ºtii sã uiþi jignirile nedrepte ºi condamnarea judecãþii crunte, de vrei sã urci incandescente trepte ºi aurori sã-þi fluture pe frunte. Sã ºtii sã rabzi, când te loveºte bruta ºi, în adânc, te macinã mânia, de vrei sã-þi fie liberã þinuta ºi fãrã de prihanã, bucuria. Sã ºtii sã ierþi, cum iartã doar Iubirea ce izvorãºte din Golgota vieþii, de vrei sã cucereºti nemãrginirea, purificându-þi lacrima tristeþii.

–5–

Sã ºtii sã te ridici de-asupra urii, de vrei sã-nfrângi prãpãstii ºi jivine, punând de-apururi stãvilã naturii ºi steaguri de luminã având în tine. Sã ºtii sã suferi, suferind sã dãrui comorile, lãuntric adunate, de vrei în curcubeie sã te nãrui ºi sã te scalzi în slãvile curate... Sergiu Grossu

–6–

Partea I

Vadim ªtefan Pirogan

PORTRETE DE OAMENI

–7–

CURRICULUM VITAE
Vadim Pirogan s-a nãscut în or.Bãlþi, România, în 28 iunie 1924. Tatãl, ªtefan, bãºtinaº din s.Rãdoaia, jud.Bãlþi, a participat la primul rãzboi mondial în armata þarului rus, la Odesa, unde a luat parte activã la evenimentele Unirii din 1917-18. În 1924 a fost ales primar la Bãlþi, post pe care l-a mai ocupat de douã ori pânã în 1934. A fost prieten bun cu Anton Crihan, Moº Ion Codreanu, Constantin Stere, Gheorghe Iunian, Costache Leancã, Pan Halippa, Ion Pelivan, Emanuil Catelli... A fost în partidul Þãrãnist-Radical cu Constantin Stere ºi Gh. Iunian. Deºi era simpatizant al socialiºtilor, a fost arestat la 13 iunie 1941 de sovietici ºi a murit de foame în lagãrul Ivdel din Ural. Vadim Pirogan avea 5 clase de liceu „Ion Creangã”, Bãlþi. Dupã ocupaþia sovieticã s-a înscris în prima lunã la OVIRul sovietic sã plece în România, dar a fost arestat la 25 iunie 1941 ca spion român. A stat 5 ani în lagãrul cu regim aspru Taiºet-Bratsk(Irkutsk), unde din 1200 de români basarabeni au rãmas numai 150. În 1946 se întoarce la Bãlþi, se înscrie în Institutul Pedagogic cu voia NKVDului, dar dupã un an pleacã în Ucraina, de teamã de a fi din nou arestat. La Lvov i se pierde urma ºi scapã de deportarea din 1949. În 1947 se înscrie la Institutul de ingineri silvici la Lvov, dar peste trei luni este dat afarã ca fost condamnat politic ºi alungat din oraº. Prin intervenþia basarabeanului Alexandru Medveþchi, medic-ºef la spitalul de tuberculozã osoasã din Lvov, obþine un paºaport nou ºi o vizã de reºedinþã în Lvov ºi lucreazã ºofer 20 de ani. În 1958, dupã moartea lui Stalin, este reabilitat ºi se înscrie la o ºcoalã obþinând atestatul de absolvire a ºcolii medii. În 1961 studiazã la Politehnica din Lvov, secþia seralã, pe care îl absolveºte în 1968 la 44 de ani. Lucreazã în parcul de autobuze din Lvov în diferite funcþii: inginer-mecanic, ºef de coloanã, de producþie ºi inginer principal. În 1970 se transferã la uzina de autobuze „LAZ”, unde timp de 17 ani a fost ºeful bazei auto. În 1974 are un atac de cord, dupã care îºi scrie memoriile de teamã cã îmbolnãvindu-se sã nu uite cele prin ce trecuse (în limba rusã). Mai târziu, peste 20 de ani, aceste memorii la insistenþa unor prieteni scriitori, se vor preface în memoriile ce alcãtuiesc trei volume. A fost sponzorizat, ajutat de colegul de liceu Sergiu Grossu din Paris. În 1984 se pensioneazã ºi întreprinde o cãlãtorie cu automobilul Volga – 21, împreunã cu soþia sa Veronica, de la Lvov la Vladivostok – 14000 de km., revãzând locurile de surghiun ºi þara sãracã ºi fãrã alimente în

–8–

magazine – nici ouã, nici carne, nici lapte, nici unt (la piaþã erau de toate de 3 ori mai scumpe). În 1989 revine la Chiºinãu ºi ia parte la miºcarea de renaºtere naþionalã. În 1995 editeazã primul volum, apoi alte douã. În momentul de faþã a reuºit sã înfiinþeze „Muzeul Memorial al Neamului” la Chiºinãu cu ajutorul financiar al unor români cu suflet mare din exil: Sergiu Grossu, Nicolae Dima – Washington, Gavrilã Buju – Canada, Lidia Aºtefanei – Craiova, V. ªtefanin – Craiova, Irina MendellVrabie – Canada, Ovidiu Creangã – Toronto, Toma Istrati - România, Grigore Vieru, Anatol Corj, Nicolae Iaºcinschi – Germania, Marcel Bouros – Constanþa, Aurelian Serafinceanu – Deva ºi mulþi alþii... Muzeul reprezintã istoria României, începând cu anul Unirei, crimele comuniste din Basarabia ºi Bucovina, deportãri ºi arestãri, rãzboiul de pe Nistru din 1992, Miºcarea de renaºtere naþionalã din 1989, revoluþia din Decembrie 1989 în România. Sunt expuse documente, fotografii, jurnale, ziare, albume... Este vicepreºedinte al Asociaþiei „Pro Basarabiei ºi Bucovinei” la Chiºinãu, preºedinte al „Asociaþiei victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române” din R. Moldova.

De acelaºi autor: 1. Cu gândul la tine, Basarabia mea 2. Pe drumurile pribegiei 3. Timpuri ºi oameni

–9–

BORªA, MICA ELVEÞIE
„ Borºenii trãiesc în pãduri, la un loc cu mistreþii ºi cãprioarele sãlbatice. Dar sufletul lor e bun ºi inima le este mare. Sunt dârji ca dacii ºi rãbdãtori ca mucenicii din primele veacuri ale creºtinismului.” Ioan Berindei, 1940

I
Borºa este una din vechile aºezãri ale Maramureºului. Cândva, demult, pe aceste plaiuri au trãit dacii. Borºa se întinde de-a lungul râului Viºeu ºi Cisla la poalele Pietrosului (2003m). Terenul e muntos ºi cu dealuri multe. ªoseaua naþionalã trece pe lângã satul Moisei. Borºa are o lungime de 59 de kilometri ºi o lãþime de 35 km. Cuvântul Borºa înseamnã furtunã, vifor. Pe aceste locuri în vechime domnea voievodul maramureºan Bogdan I, iar dupã moartea lui urmaº i-a fost voievodul Balc. Legenda spune cã tatãl lui Arpad, regele Ungariei, venise cu ostaºii sãi dupã pradã încoace ºi trecând prin Moisei, a ajuns la Cuhea, unde a fost ucis de borºeni ºi soldaþii alungaþi de pe aceste plaiuri. Dupã bãtãlia lui ªtefan-cel-Mare cu Matei Corvin, stãpân al Borºei devenise un nobil, Nicolae Pragfu. În aceste locuri în secolele trecute veneau ºi tãtarii de la rãsãrit sã jefuiascã poporul. Dar în septembrie 1717 borºenii, conduºi de Popa Sandru Lupu, i-au învins pe duºmani, luând multã pradã ºi mulþi robi. ªi azi legendele povestesc despre acel erou Sandru Lupu care a curmat pofta tãtarilor de a mai cãlca pe pãmântul Maramureºului. Aºezat la poalele munþilor Rodnei, Borºa se întinde departe cu vãile sale, înconjuratã din toate pãrþile de munþi înalþi ºi falnici. Vârful Pietrosul stã hotar între Borºa ºi judeþul Nãsãud. Pietrosul era mai înalt înainte de rãzboiul din 1941, avea 2005 metri, dar vârful lui a fost retezat pentru a aºeza acolo o cruce în amintirea fascistului Horty, dupã dictatul de la Viena din 1940. La rãsãrit se întinde judeþul Suceava, iar la nord are hotar cu Ucraina, dacã treci peste vârful Toroiaga. Cândva Borºa era cel mai mare sat din România. Râurile care curg prin vãile Borºei sunt multe: Viºeul, Þiºla, Fântâna, Cercãnelul, Repedea, Pietroasa, Sâhorca, Izvorul, Valea hotarului ºi Sârca. Cel mai mare este Viºeul care, trecând prin Moisei, cade în Tisa. Cândva pe Viºeu pluteau cu lemne plutaºii îndrãzneþi ºi curajoºi. Înainte de rãzboi în Borºa a nimerit ºi prinþul Mihai care, vizitând-o împreunã cu profesorul Dimitrie Gusti, a rãmas impresionat

–1 0–

de frumuseþea locurilor. A fost întimpinat de un om cu suflet mare, de primarul Gavrilã Mihali ªtrifundã. În timpul rãzboiului ungurii s-au purtat rãu cu românii din Maramureº, sãvârºind fapte de cruzime împotriva. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 ungurii se retrãgeau în faþa armatei sovietice, jefuind satele ºi omorând mulþi români. Luau vitele, oile, caii, porcii ºi alte lucruri. Sovieticii au eliberat Borºa, trecând cu rãzboiul mai departe. La putere au venit comuniºtii, care au dorit, mai ales acei din minoritãþi, sã includã Maramureºul în Uniunea Sovieticã, în Ucraina Subcarpaticã. Dar la Borºa s-au ridicat oamenii patrioþi ºi, conduºi de primarul Borºei Gavrilã Mihali ªtrifundã, s-au împotrivit acestui act nelegitim. Trebuie de spus cã armata românã a eliberat Borºa de ungurii lui Horty, dar a venit ordin de la Kremlin-Moscova ca armata românã sã se retragã. Atunci au venit comuniºtii din Sighet conduºi de prefectul Odoviciuc. El trimisese un delegat din Sighet primarului Gavrilã ªtrifundã sã iscãleascã hârtiile de alipire a Maramureºului la Ucraina Subcarpacticã, dar primarul a refuzat. Primarul Gavrilã, patriot român, a spus: -Nu cred cã românii din sate ºi oraºe vor semna aceastã nelegiuire, acele documente ale „Comitetului poporului”. La adunarea de la Borºa oamenii, conduºi de primar, au refuzat sã semneze actul, strigând : Noi vrem prefect român, noi suntem români ! Vom strãpunge Pietrosul, dar ne vom uni cu mama noas-trã – România ! Delegaþia a plecat. Borºenii au adunat arme, patru tunuri, mitraliere...grenade... Primarul a organizat o coloanã de borºeni ºi au fãcut un marº spre Sighet, cu tricolorul românesc ºi cu steagul roºu sovietic, cu tablourile lui Stalin, Voroºilov, Molotov ºi a regelui Mihai. Pe sub haine aveau arme, grenade, cartuºe. Coloana era însoþitã cu care încãrcate cu muniþii. A rãsunat cântecul : Deºteaptã-te române ! Coloana se umfla de oameni din toate satele de pe drum. Întâmpinaþi de armata sovieticã, primarul Gavrilã le-a explicat ce vor ei, sã rãmânã în România. Chemaþi la Înaltul Comandament sovietic, ei au stat ferm pe poziþiile lor. Dupã trei zile a venit rãspunsul de la Moscova cã în Sighet sã fie numit prefect român. Aºa, datoritã acestui erou, primarului Gavrilã ªtrifundã, Maramureºul nu a fost anexat la Ucraina sovieticã. Erau meºteri sovieticii la nelegiuiri ºi provocãri. Borºenii au suferit apoi din partea armatei sovietice, toþi bãrbaþii erau trimiºi la muncã forþatã, li se luau vitele, caii, erau jefuiþi de ruºii sovietici. ªi mai târziu, acei duºmani din Comitetul poporului, ocupând funcþii importante în conducerea partidului comunist din România, i-au asuprit, pe borºeni mai ales. Primarul erou Gavrilã ªtrifundã a fost nevoit sã ia calea codrului.

– 11 –

ºi o voinþã fãrã mãsurã. intrând în piele de democraþi. pãmântul cu munþii iubiþi. în faþa ta stau þeapãn munþii. care a devenit un orãºel frumos. mergând spre muntele Stânca. distruse. Drum cu cotituri ºi ºanþuri adânci. tineri ºi mai în vârstã. distrugând totul ce era fãcut timp de secole. Mulþi bãrbaþi. aducând bani ºi îºi construiesc case. Cu fiecare pas ce-l face cãlãtorul. i-au înlãturat pe gospodari. care înconjoarã Borºa din toate pãrþile. venind la putere. Când te uiþi din vale în sus. În aceºti ani. de munte. pãmântul. „ Cartea munþilor” Nicoarã Mihail. mari ºi frumoase.. pãrãsindu-ºi familia. sunt curajoºi ºi luptã pentru viitorul lor ºi al neamului românesc. Fiecare borºean trebuie sã se mândreascã cu frumuseþile acestui oraº de munte ºi cu locuitorii din aceste plaiuri. GABI DIN BORºA – MARA-MU Cinci familii nobile. nici un monument nu i s-a ridicat la Borºa.Acest erou este azi uitat. de toate. Pãdurile de pe falnicii munþi au fost tãiate. alþii nu. fãcute de ploile. îmbogãþindu-i pe cei fãrã cinste ºi dragoste de neam. au naþionalizat gospodãriile oamenilor. Anul de cotiturã 1989 a eliberat Borºa de comuniºtii cei vechi. ce sunt mãturate de apa mare care se rostogoleºte la vale. casele construite au schimbat mult înfãþiºarea Borºei. cu caracter. Au fãcut avere din sudoarea poporului ºi au distrus totul în Borºa. ce duce prin Valea Luceafãrului. Scriitorii Nicoarã Mihail ºi Nicoarã Timiº au povestit multe în cartea lor despre Borºa „ Cartea munþilor ”. vechi din moºi strãmoºi are Borºa: Mihali.. ªteþcu. tulpini de arbori. Borºenii sunt oameni de treabã. scânduri. mergi pe un drum abrupt. lãsând niºte vãi adânci ºi lungi numai pentru drumurile care taie munþii de la un capãt la altul. jefuind Maramureºul. comuniºtii. acoperit pe alocuri cu pietriº. au venit la putere. În anii 70-80 s-au gãsit multe zãcãminte de minereuri. mai ales de cupru. dar alþii. când mãrunte ºi dese. au luat drumul spre alte þãri. Timiº ºi Sandru. casa. nici o stradã nu-i poartã numele în Borºa. Danci. când torenþiale. Azi multe mine sunt pãrãsite. vândute. Unii au reuºit ceva în alte þãri. Aceste familii au fost scrise cu litere de aur în istoria Borºei. care aduc pietroaie mici ºi mari. –1 2– . Cei aranjaþi vin în concedii în Borºa. Nicoarã Timiº I Dacã te ridici din orãºelul Borºa tot mai sus în munþi. Dimpotrivã.

puterea lor de muncã de a se ridica cu traiul cât mai sus. ªi. care-i ascunde vârful ºi care îl înconjoarã din toate pãrþile. Dumnezeu ºtie cum. Deasupra tuturor crestelor muntoase domneºte falnicul Pietrosul. cu copaci puþini. învãluit mai mult într-o ceaþã deasã. începând cu primãvara. când covorul de verdeaþã se lasã acoperit de fulgii de zãpadã. Sus de tot. Mai jos e muntele Ciungi. sprijinindu-se unul pe altul. la marginea lanþului. spre vârful munþilor. Vârful Arºiþei e prelungit cu vârful Lazului ºi vârful Ujdei. pierdut în fundul vãilor la poalele Carpaþilor. munþii se þin ca un lanþ fãrã sfârºit. Pe strada Luceafãrului. aur ºi alte bogãþii. care cad tot mai des. Pânã la el ºi dupã el. mai departe de acei cârmuitori ce conduc acest pãmânt din moºi-strãmoºi. Când te uiþi spre Iacobeni. pini. împrãºtiate în toate pãrþile. o prelungire a vârfului ªtirbului. acolo jos. În stânga Pietrosului stã Bobeica. el simte unda de rãcoare care-l împrospãteazã ºi-i rãcoreºte corpul. ridicându-se spre vârfurile munþilor. pe care o tulburã uneori ºuierul unei locomotive. Dupã vârful Mãguri se întinde muntele La Hagã ºi vârful Catanului Anei de sub piatrã. în stânga ºi în dreapta. molizi ºi verdeaþã mai mãruntã. sau claxonul unor maºini ce se pierd pe drumul orãºelului. care formeazã al doilea lanþ muntos paralel cu primul. te uimeºte dorinþa oamenilor. cu pajiºti mai dese. când te ridici în deal spre vârful Arºiþei. urcã turmele de oi. cu minele sale de cupru. plinã de brazi. hrana lor de toate zilele. stã o cãsuþã. din valea Borºei. nu poþi trece de muntele Stânca. Sus de tot. care închide ºi rotunjeºte lanþul munþilor ce înconjoarã Borºa. ci acoperit de brazi frumoºi. când îþi arunci privirea mai departe. aproape de Dumnezeu. Vârful lui nu e golaº. Mai jos de Pietrosul stã acoperit cu verdeaþã ºi pajiºti vârful Arºiþei cu valea Fãtului. despre care nu toþi românii ºtiu. care parcã îl apãrã de duºmani. azi numitã strada Luceafãrului. mai aproape de Domnul. cãci ea se ridicã în sus. ce se prelungeºte cu un podiº cu pajiºti. înalþi. pe spinare. pe o prelungire mai în jos a vârfului Arºiþei. Spre dreapta Pietrosului se întinde vârful Dosului ºi vârful Mãguri. dai din nou de vârful ªtirbului. un orãºel mic. plumb. Pânã aici. în fundul vãii. unde turmele de oi ºi vite rup cu nesaþ iarba fragedã. cu ce voinþã ºi putere.rãtãcit prin aceste locuri. cãutându-ºi hrana în toate timpurile. Aºa au numit-o muntenii. – 13 – . care se vede în depãrtare. ajungând pânã la luceferi. de sudoarea ce-i ºiruie pe frunte. ªi când te uiþi din jos. pe obraz. De jur împrejur e o tãcere adâncã. treci prin valea Hãºculiei. veºnic verde. drepþi ca lumânarea. ridicate pe diferite vârfuri. se vãd risipite pe costiºe casele oamenilor. care îþi stã parcã în cale ºi pãzeºte valea Borºei. sus de tot. când apar prin zãpadã primele fire de iarbã ºi pânã în toamna târzie.

Pe aceste locuri viaþa nu era uºoarã. Ion se ocupa cu tãiatul pãdurii. dacã vrei sã fii un gospodar adevãrat. Mai lucrau ºi în minele din Borºa. ºi pentru tractoare. Vara mai era cum era. numai dimineaþa se aud cântecele cucoºilor. când.. sã-ºi uneascã soarta. ºi mai periculos. construitã prin anii 60. Unii pãrãseau mina. cãci e o cale lungã. oi vaci. dar iarna era greu. Se ocupau oamenii cu tãiatul pãdurii. ªi au hotãrât sã trãiascã împreunã. Petru era miner la Borºa. Era greu ºi pentru oameni ºi pentru cai. sã lupte împreunã împotriva nevoilor vieþii ºi sã se bucure împreunã de frumuseþile ºi bucuriile dãruite de Dumnezeu. Oamenii de aici muncesc din greu. încet. lunecos. unde se plãtea mai bine ºi cu alimentele nu erau –1 4– . frumuºicã. Feciorii au crescut ºi toþi s-au însurat. fiul lui Ion Buju. Dar omul trebuia sã lucreze. E o casã nici nouã. trebuia sã trãiascã. dornic de liniºte ºi pace. lucru ºi mai greu. otrãvit de gazele din minã sau nimerit sub roca prãbuºitã deasupra lui. încet. purcei. De dupã vârful ªtirbului apare rotund ºi vesel soarele. cu scoaterea arborilor la drum. cãci zãpada era multã ºi mare. mai uºoarã în jos ºi mai grea îndãrãt în sus. Acasã avea gospodãrie mare. tãiatul lemnelor. ca o jucãrie. cu stivele. cãci îngheþau ºi ele.. Ileana era nevasta lui Gavrilã. A fost nevoit sã se bage în minã.care din depãrtare.. avea nevoie de bani. pare micã. sã-ºi hrãneascã copiii. o fatã cu un pãr negru ca pana corbului. Lucrau ºi vara ºi iarna. bãtrânul din cãtunul de peste vârful Arºiþei. iar alþii le luau locul. care îºi scoalã stãpânii la lucru în zori de zi.. nici prea veche. din cãtunul de peste vârful Arºiþei.. Aici nu se aude zgomotul din vale. ºi sã nu te ducã nevoia în orãºel. era periculos la tãiat copacii. În aceastã cãsuþã trãia Gavrilã Buju cu familia sa. cai. dar rãmãsese teafãr. pãsãri. coborând în ea. Aici a întâlnit-o pe Ileana Timiº. cu de toate unde puteau sã câºtige ceva. Ion Buju. frig. dar uneori rãmâne pe întreaga zi. cã nu degeaba e ultima cãsuþã sus la poalele vârfului Arºiþei.. S-a însurat cu Vasilia ºi avea nouã copii cu ea. Sora Vasiliei. ºi era greu de lucrat în pãdure. pe care pãdurea nu-i putea da. suferise mult. încãrcat cu cele cumpãrate. þin vite. ascunzând veºnic misterioºii ºi falnicii munþi. te ridici spre cãsuþa ta. Gavrilã Buju din cãtunul de peste munte venea deseori la hora din Borºa. aveau ºi copii. Vârful Pietrosului ºi al altora e învãluit în ceaþa care se risipeºte spre amiazã. avea patru feciori ºi o fatã. în zilele de duminicã ºi de sãrbãtori. Trecuse prin rãzboi. Cu atâþia copii era nevoie de bani. nu tulburã nimeni tãcerea acestor locuri. micuþã. cai. cãci trebuie sã ai de toate. fãcutã cu mâinile unui gospodar priceput. Alþii se duceau la lucru în mine. oi. Nu rareori omul rãmânea fãrã viaþã. îmblânzind ziua cu lumina ºi cãldura sa. devenind invalizi. ploi abundente.

Ileana. Câinii. ªi Petru ºi Gavrilã trãiau pe valea Luceafãrului înspre vârful munþilor. tot mai des împuºcau din bice. era casnicã. jos în Borºa. copii mulþi. lucrau. o mai luau razna. pe vârful Ujdei. cei din schimbul doi pãºteau vitele ºi oile pânã la amiazã. mergeau spre casã cu zarvã mare. Copii erau folosiþi la lucru de mititei. Uneori înoptau acolo cu vitele ºi oile dormind lângã rug. Ionel. Maria. Copiii lor creºteau împreunã. cãrþile de la ºcoalã ºi mânau animalele la pãscut. ca sã-ºi hrãneascã copiii. Ei se deprindeau cu greutãþile de mititei. parcã sfidându-i pe toþi ºi pe toate. Lucrase puþin în minã. care rãsunau ca niºte împuºcãturi. Gavrilã ºi Ileana. nu-i plãcea lucrul sub pãmânt. De mititei ºtiau locurile ºi care sunt munþii Pietrosul. Toþi erau mãricei ºi toþi buni lucrãtori din viþã de gospodari. Totul se dãdea de cãtre stat în primul rând minerilor. stãruindu-se sã facã ºi mai mult zgomot. caii. se veseleau. cãci trebuia de pãscut vitele. trecând prin orãºel. fãcea tot ce trebuia. pentru munca lor grea. cãci ºi ei copilãriserã pe aici. pânã îi schimbau cei veniþi de la ºcoalã. Trãiau cu casele alãturi. – 15 – . oile.probleme. Fraþii mai aveau o sorã. ªcoala era în satul Rotundu. se bãteau între ei. nu prea mare de staturã. copiii. care lucra în minã ºi avea ºi el cinci copii. Gavrilã era alt fecior a lui Ion. pe vârful Lazului. Uneori mai primeau ºi bãtaie de la pãrinþi. Gavrilã Buju era un bãrbat vânjos. vârful Dosului. care s-a mãritat ºi ea. Vasile. Copii se întorceau seara cu oile ºi vitele din munþi ºi. Se duceau cu vitele ºi oile la pãscut împreunã pe vârful Arºiþei. κi luau cu ei merindele. fãceau totul în gospodãrie. istovitoare ºi grea de sub pãmânt. þineau gospodãrii. ªi cu cât oamenii se uitau mai mult la ei. îi aranja în stive. ªandor. Avea ºi el trei copii: Petru. speriind copiii ºi oamenii. Alt fecior era Gheorghe. Copiii învãþau în douã schimburi. Tãia copacii. Aveau toþi familii numeroase. cu o frunte latã. pe unde treceau pãstorii. Lucreþia ºi Rozica. nu avusese noroc în viaþã. treziþi din amorþeala cãldurii. pe fâneþe. apoi trecuse la tãiatul pãdurii. aveau pãmânt ºi trebuia cineva sã-l lucreze. care ºtiau mai bine locurile. care-i trezea pe toþi. a fost plutaº ºi de tânãr a cãzut sub plutã ºi s-a înecat. ºi pe unde îi trimiteau pãrinþii. Ultimul frate. se certau. Sa însurat cu Ileana. Le plãcea sã pocneascã din bicele lungi. Petru. Ileana. apoi se împãcau ºi se jucau din nou. lãtrau. peste tot unde era iarba mai bunã. mare. Copii lui Petru ºi a Vasiliei erau Niþã. cã aºa sunt copiii. sora Vasiliei. totul se prefãcea într-o larmã zgomotoasã. Vasile. lemnele. în faþã era muntele vârful Lazului.

lucerna. La putere au venit alþii. Atunci oamenii nu-l vânau. Acum erau siliþi sã dea la stat multe bunuri din gospodãriile lor: lânã. frigul. când vor fi mari ºi vor avea gospodãriile ºi familiile lor. ce va face mâine. gheþuºurile. Erau copii trecuþi prin toate. Distanþã mare. peste o lunã. nici periculos ºi pleca repede când auzea câinii. pãdure. carnea de urs era bunã ºi gustoasã. cãci venea iarna. secara. Veneau acasã îngheþaþi. plin de miresmele florilor. oboseala trecea ºi fugeau la joacã. Copii deveniserã mãriºori ºi pãscând aici vitele. poimâine. Vara mai era cum era. Vârful Ujdei numit aºa de un moº de a lor.. care se aruncau dupã el ºi îi fãceau de hac. Uneori rãtãcea câte un urs trezit din amorþealã ºi alungat din bârlog. cã fiecare din munteni ºtia ce va face azi. pentru a o vinde altora. În acele vremuri era Ceauºescu la putere. nu glumã. nu slabi ºi fricoºi ca unii de la oraº. dar trebuia sã o coseascã la timp. Vitele ºi oile stãteau sub ºopron în þarc. lapte. era lucru greu. dar la cãldura sobei îºi reveneau. vârful Lazului. era ceva nou în viaþa lor asprã. ploi. copacilor ºi tufelor de verdeaþã. pe fân dormeau uneori Gavrilã cu Ileana sau copii. respirând aerul curat de munte. sã ºtie de toate ºi. peste varã. în ºopron. ouã. Þãranii erau obijduiþi. pentru fânul preþios animalelor. ani. carne. Pe costiºã. cãci nu le fãcea nici un rãu. Sus. dar apoi le luaserã pãmântul ºi pãdurea. Dar nu era flãmând. îºi fãcuse casa la o marginã în munþi. În pãduri erau ºi lupi ºi urºi. pe pajiºte se fãcea orzul. Rãmâneau aceleaºi deprinderi. dar aici în munþi nu se schimba nimic. Ba uneori venea ursul ºi se bãga în grãdinã la prune. De aici duceau oile ºi vitele la pãscut pe vârful Arºiþei. viaþa oamenilor. Viaþa asprã îi fãcea îndrãzneþi. cãci îi plãceau prunele. Gheorghe Hojda. trifoiul. curajoºi. unde aveau construit ºi un ºopron. dãdea târcoale caselor de pe munþi. ei nu mai erau stãpâni ca înainte. la început li se dãduse pãmânt. nevoile. gheþuºuri. îi învãþa cum sã gospodãreascã. luni. speriind oamenii ºi copii. care era înaintea caselor lor.. care au rãsturnat lumea –1 6– .. Treceau zilele. aceleaºi lucruri de fãcut. peste ani. ridicat pe patru stâlpi. Gavrilã trãia cu Ileana. dar principalul era acea iarbã mustoasã. vârful La Hãga. Dar se gãseau vânãtori. Uneori ajungeau cu pãscutul ºi pe vârful ªtirbului.vârful Mãguri. departe de casele lor. aceleaºi tradiþii. grâu. îl jeleau. dormeau ºi ei sus. veºnic verde. uzi leoarcã. Oamenii o coseau pentru ei. aducând ploile. atât de trebuincioasã.. Cãtãnul Anei de sub piatrã. sã nu se piardã. Vremurile se schimbaserã. care-l simþeau de departe. Viaþa era aºa. dar primãvara ºi toamna târziu era frig.

care îºi bãteau joc de români. Ne mai cresc copiii. pe toþi cei mai rãi. Gavrilã se mai liniºtea ºi viaþa parcã se mai îndrepta. înjurându-i pe conducãtori. valoare. Ceauºescu construia oraºe. aducând acasã bani puþini ce nu ajungeau pentru nevoile care rãsãreau la tot pasul. laptele trebuia sã-l duci la vale pentru niºte bani mãrunþi. Era ceva nou în þara româneascã. mãi Gavrile. care nu vroiau sã munceascã ºi se stãruiau sã fure cât mai mult din averea poporului. chiar cu ani grei de puºcãrie. ªi toþi aºteptau viitorul luminos. dar care nu mai venea. îmbogãþindu-se pe ei ºi neamurile.cu fundul în sus. ºi îºi vedeau acum de rostul vieþii robotind fãrã sfârºit. Aici era viaþa de la munte. Gavrilã ºi Petru. La conducere nimereau ºi oameni strãini neamului nostru. ei sunt buni ºi trudesc cu spor. botezat ºi el Gavrilã. cumva vom trãi ºi noi. cu o fire veselã ºi bunã la suflet îl mai liniºtea. alintându-i nemulþumirea ºi durerea. certându-se cu vecinii. fãcea muncitori din ei. Mama Ileana. blândã. la magazine pânã îþi luai o pâine sau niºte fãinã pentru copii ºi bãtrâni. creºtea ºi vedea cu ochii sãi tot ce se petrecea împrejur. alungându-i pe þãrani din sate. cumãtrii. Dar venise ºi alte nevoi. muncitori care veºnic umblau dupã o bucatã de pâine prin oraºe. Mezinul lui Gavrilã. Se ºtie cã prietenii întâmplãtori nu te duc la bine. care ºi aºa – 17 – . Acum trebuia sã hrãneºti viþelul sau porcul pânã se fãcea mare ºi apoi sã-l dai la stat. o femeie micuþã. erau denunþaþi de prietenii lor. cã îi totul bine. ne vor ajuta ºi vom face faþã la toate. care toatã viaþa luptau din greu ca sã aibã o viaþã mai bunã. Mulþi oameni fãrã minte. Dar mai rãu era cã trebuia sã stai ore întregi în rânduri. El venea deseori acasã afumat ºi se mai rãstea la Ileana ºi la copii. mai spuneau o vorbã împotrivã. ce nu se mai vãzuse înainte. Oamenii deprinºi cu alte legi. Douã surori. . fãgãduit mereu. ºi se alegeau cu pedepse grele. Trebuia sã munceºti din zori ºi pânã în noapte. de când comuniºtii au luat puterea. Statul jupuia bine pe oameni. cu care stãteau la un pahar de pãlincã. Venise vremuri grele dupã rãzboi. mai ales pentru cei din munþi. cã viaþa era mai grea ca la oraº. îngrijoraþi de viitorul lor ºi al copiilor lor. soþia lui. Vedea cum tatãl sãu venea furios acasã dupã ziua grea de lucru. Ileana ºi Vasilia trãiau alãturi. se luaserã cu cei doi fraþi. Cei care crâcneau. mai uºoarã. înjurându-i pe alþii ºi blestemându-ºi viaþa. unde trebuia sã lupþi aprig ca sã-þi creºti copiii ºi sã-i faci oameni. îºi fãceau mendrele.Lasã. Tatãl Gavrilã se cam lua cu prietenii ºi lua mai multã palincã decât trebuia. sprintenã. acum erau nemulþumiþi. beþivani ºi hoþomani au ajuns la putere ºi acum îºi bãteau joc de gospodari ºi de cei de treabã. finii.

Devenise mai vesel. Se duceau cu toþii la ºcoala din Rotundu. Intrat la spital. El nu mai era ca cel de altãdatã. Ierburile pe care i le dãdea Ileana erau amare. leacurile mele nu-i mai pot ajuta.fãceau totul ºi nu aveau nici o vinã. Când învãþa în clasa a patra. Petrea creºtea un bãiat zdravãn. de ce sã las ºcoala? Doar fac tot ce trebuie în casã ºi în gospodãrie. ªi Gavrilã ºi Ileana îºi puse în el toate nãdejdele. Îi plãcea sã gospodãreascã.N-ai nevoie de mai multã carte. sã nu intre în ceartã cu ei. vioaie. cu conducãtorii. Trebuie sã-l iei acasã pe Gavrilã ºi sã te stãrui sã-l mai þii în viaþã poate cu ierburi. eu vreau sã învãþ. sã le duci la pãscut. dar totul începea de la început. cãci ele îi prelungeau viaþa. învãþat. cãci bãrbatul face muncile cele mai grele. tatãl i-a zis: . cãci era lucru mult ºi toþi erau nevoiþi sã facã câte ceva.. Era o fire tãcutã. vreme le rãmânea puþinã pentru a-ºi face lecþiile acasã. sã se bucure de copiii sãi. .. mai altfel decât ceilalþi copii.. Dorea sã trãiascã.. îi plãcea sã stea de vorbã cu alþii. ªi parcã i se fãcuse mai bine. curajul. L-a luat Ileana pe Gavrilã acasã. bani sau alte bogãþii. Era o fire veselã. îl asculta pe tatãl sãu care-l îndruma ºi-l povãþuia cum sã trãiascã. cãci palinca era mai tare ºi prietenii mai aproape de el ºi-l biruiau.Ascultã. Ileana îl mai liniºtea. de nepoþeii care trebuia sã vinã pe lumea asta cândva.. Îþi ajunge patru clase. Dar Ileana veselã. nu din târguialã. închisã. îl lecuia un doctor cunoscut al Ilenei. Îl lecuia cu ierburi – din cele pe care le ºtiau bãtrânii. cã de. Slãbise. Tatãl îl mai dãduse ºi la cursurile de tractorist ºi acuma spunea la ceilalþi: -Îmi ajunge unul. cum sã se poarte cu oamenii. κi închipuia sfârºitul. . Aºa s-a fãcut cã la o vârstã tânãrã de 45 de ani cãpãtase o cirozã. o numeau Lenuþa. mai bine sã rabde. trebuie sã mergi cu vacile. uneori mai lua câte o palincã.. . îl învãþau de mic în toate ale gospodãriei. Du-te la pãscut vacile. bãiat preþuit aici în munþi. se deprinsese cu munca grea. încrederea de mai înainte. fãrã ca sã fie îndemnat de pãrinþi. i-a spus într-o zi doctorul. i-a spus –1 8– . cum fãceau uneori. era departe în jos... înalt spre bucuria pãrinþilor sãi.. vioaie. se scula a doua zi. când pãrinþii îºi dãdeau fetele pe pãmânt. credea în Dumnezeu ºi se ruga pentru el. El îºi îndeplinea îndatorirele. ºtiute ºi neºtiute. ceilalþi nu au nevoie de multã învãþãturã. se culca. Petru era primul lor copil. Lenuþo. Ajuta ºi ea în gospodãrie. n-ai sã mai mergi la ºcoalã. nu mai avea. Ileana era al doilea copil.. dar el le înghiþea. se luaserã din dragoste.Dragã Ileanã. sã povesteascã multe.Tatã. El se liniºtea. Eu nu mai pot face nimic pentru el. dârzenia.

Pãi. ªi pe mine tata m-a silit sã las ºcoala. ai sã lucrezi la colectivã. în curte.. . Lenuþa o mai ajuta pe mama Ileana.De ce nu vii. Nu pot sã nu-l ascult. A trecut o sãptãmânã. Ileanei îi plãceau locurile acestea. copiii creºteau. Le mai dãdea la copii ºi la fund. Dar era nevoitã sã lucreze ºi în gospodãrie. cãci acum trebuia sã aibã grijã ºi de el. sã nu facã drum fãrã rost spre casã. fa. Nu le-ar fi pãrãsit niciodatã pentru nimic în lume. s-a mai scãrpinat la ceafã. nu-i plãcea când nu era ascultat. unde vara erau duse turmele de oi ºi de vaci. Acum învãþãtura este totul. devenise flãcãu ºi se uita de acum la fetele de pe costiºe. Aºa sã îi spui tatãlui tãu. unde se ivise pe lume ºi îºi petrecuse anii copilãriei. Lenuþa a întâlnit-o pe Maria. Trebuia sã se mai ducã ºi pe vârful Arºiþei.Tatã. cãci Petrea era mai mare. ªtia fiecare colþiºor ºi nu-i putea înþelege pe acei munteni. zice cã-mi ajunge atâta carte. Ea îl dãdãcea. Gavrilã s-a gândit. se bucura de frumuseþea acestor locuri atât de apropiate sufletului ei.. cã era – 19 – . nu mã lasã tata. sau cu treburile gospodãriei ºi nu mai dovedea sã le facã pe toate. o colegã de ºcoalã.Mãi Lenuþo. care pãrãseau munþii ºi se duceau la vale cu lucrul ºi traiul în orãºelul veºnic prãfuit. Lenuþa era mai aproape de mezin. stãtea pe prag ºi uitându-se în jur. o sã-l amendeze pe tata. Ducând vitele la pãscut. Aºa a scãpat Lenuþa de belea ºi a continuat sã înveþe încã patru ani. numit tot Gavrilã. Lenuþa a scos vacile din ogradã ºi le-a dus pe vârful Arºiþei. nu s-ar fi dus de aici niciodatã. Mama Ileana se scula în zori ºi gospodãrea în casã. Lenuþa plângea. aºa-i legea. Lucra ca o albinã pânã seara târziu. Lenuþei i-a fost ºi mai greu. când se culca obositã. dacã nu o ai. se juca cu ea.supãrat Gavrilã. Când s-a nãscut mezinul. la ºcoalã? a întrebat-o Maria. Vremea trecea. dar n-avea ce face. Nu. altfel te amendeazã ºi cu mulþi bani. cã de lucru era. murdar ºi zgomotos. Seara Lenuþa le-a zis pãrinþilor: . cãci nu are dreptul sã mã împiedice sã învãþ. ºi-a hotãrât cã n-are nevoie de amendã ºi apoi cã tot nu-l vor lãsa în pace ºi s-a resemnat. cãci mama era veºnic la plitã.. zice cã tot o sã mã mãrit cândva ºi învãþãtura nu are rost. care trebuia sã meargã ºi el la ºcoalã. el o asculta. m-a vãzut învãþãtoarea ºi mi-a zis sã vin la ºcoala. îþi dau eu un sfat. când fãceau nebunii ºi nu-l ascultau. dar dimineaþa reînvia ºi ieºind din casã. cãci ºi mama avea multe de fãcut. Ele trebuiau mulse aici. Tatãl era sever. A trimis-o din nou la ºcoalã.. . . deprinzând ºi secretele bucãtãriei. dar învãþãtoarea mi-a zis cã dacã nu o sã vin. Venea de la ºcoalã ºi se ducea sã-l schimbe pe mezin.

Aici. când mama tãia mãmãliga felii ºi punea straturi de brânzã între ele. el o pornea la lucru zburând pe terenurile numite pe Pod ºi pe vârful Arºiþei. Gavrilã.. Gavrilã. Oamenii veneau la el ºi-l rugau ca Gabi sã le ia oile la pãscut. Nu ceda la nimeni mingea.. cãci erau uniþi. ducea oile ºi vitele la pãscut în tovãrãºia unor câini mari ciobãneºti care þineau piept oricãrui.Asta e mâncarea din câºtigul lui Gabi. la bãtut mingea. de parcã inima nu-i era la locul ei. la jocurile cu ceilalþi copii. mai cosea. La fugã nu-l întrecea nimeni. lucra dârz. era primul. Lui Gabi îi plãcea sã facã bani. unde se gãseau ferestrãiele sovietice „Drujba”. unde lucra ca paznic ºi se mai ocupa la o cabanã cu o magazie. Sãturându-se. ªi nici la ºcoalã nu se prea trãgea. palincã de aia care se aprindea de la chibrit. fãcea de toate ca sã câºtige banii sãi. Uneori se certa ºi cu tatãl sãu. Creºtea un bãiat voinic ºi rezistent. Tatãl lui Gabi.lipitã de munþii sãi. ca sã batã mingea în poartã adversã. Acolo –2 0– . Mai lucra pe la vecini. cam la vreo 3 km depãrtare. fugind. Dar era primul din cei ce bãtea mingea pe toloacã.. Mama lui Gabi fãcea mãligã aºa cum îi plãcea lui. nu era din acei care. Îi plãcea lui Gabi mai ales. Era o fire dârzã. Nimic nu era de prisos în aceastã lume. unde pãºtea oile ºi vacile era locul unde visurile îl copleºeau. nu ºi-ar fi schimbat viaþa hãrãzitã de Dumnezeu. ba îi mai aduceau ºi palincã. Gabi nu pierdea nici o oaie din cele date în sarcina lui. acum când tatãl bolea. era atent ºi sigur de sine. brânzã ce se topea în gurã. ca sã-l împace. îºi lua ghiozdanul cu cãrþi ºi caiete. Gândurile la o altã viaþã nu-i dãdeau pace. se ducea cioban la ei pe varã. Când lucra pentru câºtig nu se jeluia. gâfâind. L-au poreclit Gabi ºi aºa a rãmas pe toatã viaþa. Gabi avea ºi ajutoare. dupã ce mai fãcea câte ceva prin curte. curajoasã. care venea des cu sufletul otrãvit de palincã bãutã cu prietenii dupã lucrul greu. mezinul.. sãritor la nevoie. ªi trãgea mai puternic cu coasa ca sã aibã bani mai mulþi. luptând pânã la ultima suflare. nãpustindu-se cu toþii împreunã sã apere animalele. la joacã. socotind în minte câºtigul ce-l va primi. lucra ºi el la gospodãrie. se oprea. Pe varã Gabi se alegea cu vreo 67000 de lei ºi multã brânzã. încãpãþânatã ºi fãcea totul cum vroia el. Acolo sus. pe vârful Arºiþei. spunând la toþi: . coborând la vale spre Rotundu unde era ºcoala. De la trei ani tata îl lua cu el împreunã cu ceilalþi la muncã la fundul Izei. Acest copil parcã era fãcut sã fie un cioban bun. Dis de dimineaþã. dar nu avea tragere de inimã pentru ea. când vedea ce ajutor îi creºte ºi-l învãþa de toate ce le învãþase ºi el de la bãtrânul Ion Buju. cota pe care trebuia s-o dea fiecare stãpân. se mândrea cu el. îi creºtea inima. Petru era cel mai mare ºi se ocupa mai mult cu gospodãria. la întreceri.

care. Sub buºtean era o gaurã mãriºoarã. au dat de un buºtean mare retezat mai sus de rãdãcinã. Se gândeau de ce primejdie scãpaserã. În acei ani s-a întâmplat ceva straºnic. de ce ºi cum ia pus bâta în gât ºi a proptit-o în pãmânt. Gabi. – 21 – . Bãieþii se uitau la el. de frica ursoaicei. O fãcuse tatãl lui. parcã abia acum înþelegând ce s-a întâmplat acolo sus. cãci ursoaica i-ar fi rupt în bucãþi pentru puiul sãu.era locul de unde izvora râuleþul Iza. fãcând aproape 120 de kilometri. Era ursoaica. pe care Petrea se suise ºi bãtea cu bâta pe partea retezatã. cocoþat pe buºtean. ºi din Iza ajungeau la fundul Izei. Petrea ºi Ileana erau mai mari. de sub care ieºise puiul de urs. striga Gabi. altfel ar fi fost acum zdrobiþi. Gabi îi vedea botul strâmbat de furie. ieºiþi din orbite. având numai trei ani. cu chiu ºi vai ajungeau cu toþii la locul cuvenit. bucurându-se la vederea lui. când era deja în vale. ºtia ce-l aºteaptã. κi vedea sfârºitul. Copacii tineri ºi tufiºurile se clãtinau ºi ei au vãzut cum ursoaica venea în fugã spre puiul ei. Nici n-a înþeles nici atunci. Ei coborau întâi spre Borºa. mai repede ! Ursoaica a zbierat de durere. Au avut noroc bãieþii cã ursoaica era tânãrã. nici pe urmã. Ei scãpaserã cu viaþa. clãtinând brazii. împreunã cu oile care fugiserã ºi ele. copii erau departe. când din pãdure s-a auzit un urlet straºnic ºi Petrea. Dar oricât de curajos ar fi fost. . stãruindu-se s-o scoatã. cu cãmãºile lipite de corp. în vale. rostogolindu-se în lãturi ºi apoi fugind ºi strigând: . Intrând cu oile într-o pãdure mai rarã unde pãºteau ºi vitele lor ºi a unor muncitori care lucrau ºi ei pe aici. brazi înalþi ºi frumoºi. ªi pânã ursoaica s-a descurcat cu bâta. Ei plecau încolo cu toþii. apucând-o cu labele. Nu s-a speriat. când copii terminau ºcoala. dar n-avea încotro. fãcuþi bucãþi de mama puiului de urs. Gabi avea o bâtã în mânã cu vârful ascuþit. Petrea. totul s-a petrecut în câteva clipe. Patru veri a petrecut Gabi cu familia sa acolo la fundul Izei. ducând ºi oile ºi vitele la pãscut tot încolo. întunecatã. De jur împrejur numai pãdure. sus pe buºtean. Bãieþii uzi leoarcã de sudoare. La zgomotul bâtei a ieºit de acolo speriat un ursuleþ zbierând. de urletele ei. avea un singur gând: sã-l scape pe Petrea. de la Borºa o luau la Moisei. lângã buºteanul cel retezat. la primul ursuleþ. a înlemnit de groazã.Fugi. Acum se uitau din vale cum ea reuºise sã rupã bâta ºi îºi alina durerea lingându-ºi puiul.Mai repede. Petrea. îºi aºtepta soarta sa amarã. o amintire rãmasã pe veci în capul lor. de aici cãtre Iza. cãci bâta îi întrase în gât ºi acum se oprise. se uitau unul la altul. ochii mici ºi rãi. mergea mai greu.

tot repeta ea! Doamne. fierbând ºi fãcând clãbuci. þinemi-i Doamne! Vestea s-a rãspândit peste tot.. când pe Petrea. a fãcut gãlãgie mare. dar ei l-au mai bãtut bine ºi se piºau pe el. speriatã. Mama. Doamne. cum ziceau cei mai bãtrâni.. oamenii ºi prietenii nu prea vroiau sã-l creadã. Seara. ªi pãlinca curgea în pahare ºi toþi îl lãudau cu aºa feciori. învârtind-se în lac. adãugând câte ceva. Aici veneau turiºti din diferite colþuri ale þãrii. îi lipsea o doagã. cum de nu ºi-a pierdut capul. În altã varã. Gabi era sã-ºi piardã din nou fratele. din Satu-Mare.. fãrã Petrea care era la pãscut oile. Gabi a vãzut cum apa îl învârtea pe Petrea ca pe o minge ºi a sãrit sã-l ajute aºa îmbrãcat cum era. care a luat un pietroi ºi i- –2 2– .Am scãpat. Acum nebunul îl urmãrea pe Gabi tot timpul ºi într-o zi la gãsit la pescuit. îi strângea la pieptul sãu. de ai vrut sã mã nenoroceºti? Doamne. nu la lãsat pe Petrea singur. La spatele lor a trecut un bãiat mai în vârstã. Era singur cu Ileana. împingându-se unul pe altul. un brâu lat. Nebunul l-a apucat de cap ºi la bãgat în apã. aºa cum poartã bãrbaþii. Apoi i-au dat câte un picior. acolo unde izvora Iza. aºa era de supãrat. Petrea scuipa apa din plãmâni. îi spunea lui Gabi ce-ai fãcut. L-au prins peste câteva zile ºi l-au dezbrãcat în pielea goalã.. din Cluj. Dragul meu. curgând la vale. Apa îi ducea la vale spre o cascadã destul de mare. Trecând pe alãturi bãiatul l-a împins pe Petrea care a cãzut în apã. dintr-un mic lac. pe care îl þinea agãþat la brâu... Dar au avut noroc. vroind sã-l înece. Tinerii stãteau pe punte ºi se uitau ºi ei cum curge apa la vale. luând-o la fugã. ºi lacrimile îi curgeau ºiroaie pe obrazul tânãr ºi frumos. speriat de cele întâmplate. fuga e ruºinoasã. L-a apucat de o mânã pe Petrea. se mirau de norocul copiilor. veniþi acasã povesteau întâmplarea care mai de care. Aici se fãcuse un podeþ peste acest lãcuºor în vremurile lui Ceauºescu.. care-i ºtiau nãravul. þinându-l strâns. dar e sãnãtoasã. îl tãiau uºurel ºi îi puneau sare pe rãni. despre care spuneau toþi. dezlegându-l. Dacã l-ar fi prins pe nebun ar fi bãgat cuþitul în el. Tatãl se lãuda cu feciorii sãi. de pe care turiºtii priveau cum se învârte apa. Nebunul fugise. în care apa mereu se bulbuca. cã era bolnav la cap. de curajul lui Gabi. a spus Petrea. Nebunul þipa. Cu ce am greºit eu. Gabi a reuºit sã se apuce de o creangã mai joasã a unui copac de pe mal ºi. iartã-mã. de ce s-a întâmplat aºa. Timiºoara. Gabi avea un cuþit ciobãnesc. când pe Gabi. care aflând cele întâmplate. cã aºa ceva nu se mai întâmplase în acele locuri.. Oamenii din partea locului nu credeau. Dar l-a scãpat Ileana. Nebunul era fiul unui maistru. au reuºit sã iasã la mal..

Aici în vale prin Borºa trecea râuleþul Cisla care.a dat în cap nebunului. aducând bani în casã pentru toþi.Iatã. s-au dus pe lumea cealaltã nu de bãtrâneþe ci de boli ºi suferinþe. Aici se strânsese tone de pãmânt galben. cupru ºi alte metale. S-a luat pãmânt de la oameni. care nu aveau altã vinã decât cã împlineau ordinele date de oameni fãrã minte. deºeuri erau otrãvitoare ºi mulþi oameni erau acum bolnavi de silicozã. Acest pãmânt venea din minele de aur. Ei au vãzut cu ochii lor cum se vãitau bãtrânii. al treilea cãtre munþi. Dar au trecut toate ºi mezinul era acum un bãiat voinic. dar na fost aºa cum doream noi ºi te-ai nãscut spre fericirea noastrã. pietre ce cãdeau sub presiunea pompelor. Pãrinþii lui nu mai doreau sã aibã copii dupã Petrea ºi Ileana. fiind gravidã cu el. au distrus livezile. când venea primãvara. Aºa se întâmpla cu Gabi mezinul. Aceste resturi. cu livezi frumoase ale oamenilor. Erau sãraci. dragul meu. Pe malul lui drept se fãcuse un dig mare. Dupã aceasta întâmplare pãrinþii au luat nebunul ºi l-au dus undeva. trãiau din greu. deja spãlate odatã. nisip. tatãl Gavrilã o punea sã sarã de pe ºopron de la 5-6 metri înãlþime ori de pe clãile de fân ca sã piardã sarcina. altul – în satul Rotundu. uncheºi ºi mãtuºe. ce în timp de câteva zeci de ani ocupase mult teren roditor. poate era la o casã de nebuni. au dãrâmat casele lor. Mama Ileana îi povestea lui Gabi cã. legãturile. se umfla de apã ºi mai fãcea stricãciuni prin gospodãriile oamenilor ºi în întreprinderile de pe malul lui. – 23 – . aruncau cu pietre în muncitorii ce lucrau. care nu cruþau pe nimeni. s-au montat þevi lungi ºi groase prin care venea pãmântul din mine amestecat cu apã ºi cu timpul s-au format dealuri mari din resturile de rocã de aur. cancer. batã-ne Dumnezeu. Vedeau cum din acel pãmânt ieºeau oasele morþilor care se rãtãceau prin vãile din împrejurimi. pãmânt. Muntenii nu doreau sã piardã acele locuri ºi opuneau rezistenþã: distrugeau uneori þevile. azi acoperite de pãmântul acesta galben. cãci bãieþii nu l-au mai vãzut niciodatã. dupã ce era spãlat în forjerii ºi trimis peste dig încoace. . Trei diguri s-au fãcut de conducãtorii minelor: unul la intrarea în Baia. povestea mama cu lacrimi în ochi cum am vrut sa scãpãm de tine. care distrugeau natura. cum plângeau cei lipsiþi de gospodãriile lor. cã fãceam un mare pãcat. El nici nu trebuia sã se nascã. unde erau aduse din mine prin þevi apa amestecatã cu nisip. Copiii îºi aduceau aminte de acele locuri pe unde îºi duceau oile spre vârful ªtirbului. curajos bun la inimã ºi la suflet. Multe din neamurile lui Gabi. dar ºi vremurile rele venise de când erau zbirii comuniºti la putere. numite „cenzurã”.

Mã Gabi. vor muri înaintea mea. Toþi se mirau cum de îndrãzneºte el sã treacã cu oile graniþa ºi nu se temea. cei ce au fricã. vedeau râurile murdãrite. a venit altã generaþie care nu mai era unitã ca cea precedentã. cristalinã. plinã de murdãrii. le spunea el colegilor sãi. care puseserã mâna pe pãmânt strãin ºi pe munþii neamului românesc. pe unde copilãriserã cândva. care dorea sã schimbe ceva în natura înconjurãtoare. tot ce se fãcuse din strãmoºi cu ani în urmã. Aceastã zonã în Maramureº era cândva Comoara dacilor. . Cu timpul. . Nu se mai prindeau în acele ape pãstravii vioi. rãspunde el. Puterea comunistã nu se ocupa cu aceste probleme. casele. Rãbdarea.Nu bãieþi. aducând jale. unde era pãmântul strãbun furat de ruºii sovietici. Dar timpul a trecut. împotriva nedreptãþii. Oasele celor decedaþi din cimitirul distrus s-au risipit prin toate vãile. dar ºi acolo îi pãmânt românesc. nu fã prostii. Þara devenise o þarã poluatã. de unde au venit toate relele în multe þãri împilând popoare întregi. Noii oameni din conducere se apucase sã mute satele. parcã ar fi trecut prin aceste locuri un uragan puternic ºi fãrã milã. îþi vor lua oile oamenilor ºi va fi rãu de tine. bisericile. acele râuri din care altãdatã beau apa curatã. îi ziceau prietenii ºi colegii de ºcoalã. frica. te vor împuºca ruºii sau haholii. vedeau cum se distrugeau locurile. Gabi trecea uneori peste graniþã cu oile. poluate cu diferite murdãrii. care se risipeau ºi se pierdeau –2 4– . multe au distrus. locurile pe unde umbla Gabi ºi oamenii se mai schimbase. îi al meu ºi mã duc cã sunt stãpân ºi acolo. pe care copii îi scoteau cu mâna de sub pietre. indiferenþa a intrat în sufletele oamenilor ºi rezistenþa s-a stins. când te uitai de jur împrejur. oameni buni. pline de deºeuri ºi gunoaie. Gabi ºtia toate aceste locuri trecute cu picioarele lui. nu întotdeauna reuºea sã facã ceva bun. urã care a fost semãnatã de cãtre comuniºti sub conducerea moscovitã. era de o frumuseþe cã îþi venea sã plângi de bucurie. de haholi.Mãi. Aproape era graniþa nouã. râurile. Acele râuleþe cu apa curatã ca lacrima acum erau înnãmolite. Buneii îi povesteau lui Gabi cã mare prãpãd au fãcut comuniºtii.. Mâna omului. murdare. minþind oamenii cã le fãuresc un viitor bun ºi luminos. ni l-au furat ruºii dupã rãzboi. fãcutã de ruºi. ea se grãbea sã împlineascã planurile sale fãrã a se îngriji de comorile ºi bunurile þãrii.În acele vremuri se mai gãseau oameni care luptau împotriva teroarei comuniste. mai des strica ceea ce crease Domnul în miile de ani. dar ºi cei mai tineri. de case distruse pe la sate. . dezamãgire ºi urã între oameni. ºi de la aceasta multe rele pornise. scârba. Iar dezastrul creºtea. Oamenii mai bãtrâni.. mã.

mai serioasã. fulgerând pe povârniºurile abrupte. fãrã cãderi grave cu urmãri serioase. Venind uneori de la ºcoalã. mai periculoase. Cãdea ºi el de multe ori. apãrate cãci se mai gãseau ºi lupi ºi urºi. Nu era plãcut sã te ridici din vale spre vârful munþilor. Gabi. Uneori se strângeau mai mulþi copii. Vara pãºtea uneori câte 300-400 de oi care trebuiau pãzite. cu iarbã mai înaltã ºi mai gustoasã. costiºele ºi munþii ce înconjurau Borºa. care-i provoca momente de îngrijorare. uimindu-i pe cei de pe valea Luceafãrului. cu atât mai mult îl atrãgeau acele locuri. mai apropiatã. Dupã el ºi alþii îºi cumpãrase schiuri ºi acum se întâlneau pe costiºe.tot mai mult. cãutând pajiºtele mai bogate. strecurându-se abil printre brazii verzi ºi semeþi. de mic copil se ducea cu oile ºi vitele la pãscut prin munþi. sãrituri. fãcea diferite figuri ºi sãrituri. ºi acum vroia sã ascundã – 25 – . când toate acrobaþiile lui treceau fãrã incidente. târâind schiurile în spate. El ºtia de mic copil toate locurile. prin vãile abrupte ºi munþii înalþi. luându-se la întreceri la vitezã. mai puternicã ºi urcându-se în vârf. dar plãcerea de a schia era mai mare. cãci curãþau pãdurea de tot ce era bolnav ºi neputincios. Gabi îºi cumpãrase o pereche de schiuri ºi în câteva zile învãþase sã umble cu ele. cãpãtase o experienþã bunã. venind pe furiº din orãºel sau din alte sate. trebuiau mulse. se repezeau din nou la vale. dar el parcã era mai aproape de inima ei. cãci vânãtorii încã nu-i distruse totul. Ba mai mult. care doreau sã se cãpãtuiascã cu vreo oaie. Gabi se ducea la ºcoala din Rotundu. fulgerând cu schiurile ºi ajungând în câteva minute jos în vale. era greu sã te ridici la deal. mai cu griji faþã de familia sa. acrobaþii. De la 10 ani se ducea singur în munþi fãrã fricã. Poate o mai întrista ºi Gavrilã cu palinca lui. îngrijorându-i pe cei vârstnici de cele ce se petreceau pe costiºe. cu cât i se pãrea cã e ceva periculos. teamã ºi bucurie chiar. roºii ca racu. Amândoi simþeau unul pentru altul o legãturã mai duioasã. când timpul era mai frumos ºi mai prielnic. dar ºi fiarele trebuiau lãsate în viaþã. Acum se ducea ca un fulger la vale. Mama Ileana îl iubea pe mezin ca pe toþi copii sãi. Oile se strângeau la stânã. Îi plãcea viteza. El nu se temea de fiarele sãlbatice ce se mai aflau prin aceste locuri. Poate cã trecuserã acei ani din tinereþe. chiar ºi oameni rãi. încãrcaþi cu ghiozdane ºi schiuri. dar plãcerea de a coborî la vale cu schiurile era mai mare ºi copii rãbdau totul. Deseori. dar se ridica din zãpadã ºi se pornea ºi mai aprig sã se plimbe. sã nu-ºi piardã puterea ºi laptele întorcându-se în fiecare searã acasã. vãile. chiuind ºi cãutând costiºele cele mai abrupte. Iarna. ºi acum devenise o gospodinã mai în vârstã. când sufletul ºi inima erau necãjite de nevoile vieþii.

îi lua apãrarea. Cu ochii lui de copil vedea tot ce se fãcea în jur. oare e rãu cã bãiatul vrea ceva mai bun în viaþa asta decât noi? Poate o sã fie mai fericit în viaþa sa. o va bucura cu nepoþei în anii grei la bãtrâneþe. stãruindu-se sã-ºi reverse cãldura inimii sale asupra mezinului. peste oceane ºi mãri. o va ajuta când îi va fi greu. îi punea o bucãþicã mai bunã pe masã. vom trãi ºi vom vedea. Îi mai ierta nãzbâtiile. dar cu Gabi era mai bunã. care era alãturi de ea mereu. ceea ce îl tulbura. Când Gabi crescuse mai mare ºi se certa cu tatãl sãu. îl dezmierda mai mult. zicânduºi: . sã se mai gândeascã. Uneori dãdea bãtaie cuiva. nu ca cei din Borºa. în sufletul lui se ridica un protest. sau singur: .durerea din suflet. o urã faþã de cei rãi. Gavrile.. Din zori mezinul Gavrilã. unde viaþa ar fi fost mai bunã. vacile. nu fãcea pãcat.Cine ºtie. poate are dreptate Ileana mea. lãsându-i sã doarmã pânã ce soarele se ridica sus de tot. va trãi alãturi de ea. mãi. pe care mamele îi rãsfãþau. ca Pietrosul care nu se vedea din ceaþa ce-l înconjura. Se uita cu dragoste la el. unde nu erau aºa ºefi care îºi bãteau joc de acei sfinþi pe care Gavrilã îi ºtia de mititel. îl frãmântau mereu. era bãiat crescut la munte în nevoi. Dar ºi pe Gabi ea îl domolea ºi-l sfãtuia sã se gândeascã ºi la ei. ce trebuie sã mã sfãdesc acum cu el? Viaþa îl va potoli ºi-l va aºeza la locul lui. unde îºi închipuia viaþa lui în viitor. visurile îl învãluiau aºa. când Gavrilã vroia sã-i mai dea la fund. ªi vorbele ei.. cumpãtate îl fãceau pe soþ sã tacã. o va înveseli. cã de. povestind nedreptãþile ce li se fãceau. . gândindu-se cã poate anume el îi va fi sprijinul la bãtrâneþe. sus. Aici. mai curatã. zis Gabi.Lasã. în alte locuri. se simþea obijduit. viþeii. sus între copacii pletoºi. Se visa în alte þãri. Îi asculta ºi pe cei mai mari care îºi înºirau nemulþumirile. împreunã cu alþi copii. nu o sã munceascã atât de greu ca noi. gospodãreau ºi singuri în casã. Unii mai dârji se mai împotriveau. liniºtite. spunea el. Aici gândurile nu îi dãdeau pace. luptau mãcar cu –2 6– . din biserica unde îl ducea mama Ileana. dar ºi când o primea de la cei mai puternici þinea dinþii strânºi ºi nu bocea ca alþii. care nu rãbda când era înjosit. bãtrânii. la umbrã sau lângã rugul focului aprins împotriva frigului sau a þânþarilor. cã aºa erau învãþaþi de mititei. Creºtea un bãrbat. Poate cã ceilalþi erau mai mãricei. îi iubea pe toþi la fel. Nu. cãci anii se duc ºi nu se ºtie cum va fi mai departe.Mã duc la Colibi. când va fi tristã. îi scotea din curte ºi se ridica sus pe vârful Arºiþei. Îi plãcea sã fie singur acolo. îi lua apãrarea ºi îl liniºtea pe bãtrân. luând-o de la gura sa. lua oile. domole.

Acum oamenii nu mai erau liberi. Dar degeaba. Ionel ºi Chirilã. Au ajuns la garã la Viºeu ºi aºteptau trenul... muncã ce nu le aducea nimic bun. Oamenii de la munte. oriunde ar nimeri. Dar mai ales nu le plãcea lor cum erau siliþi sã munceascã de niºte neisprãviþi. erau mândri ºi se împãcau greu cu aceste gânduri. mai ales cã era ºi bolnav. . nu mai erau uniþi ca un zid. Aºa s-a terminat cãlãtoria lor. Eu vreau sã trãiesc altfel. Acolo le mai dãdeau la coaste. am fost ºi fericiþi ºi am trãit ºi rãu. striga Gabi. galben la obraz. Gabi vedea toate aceste. ai sã te însori. sã fie familia bogatã ºi fericitã. . care se stãruiau sã le împuþineze avutul.. aºa singur ? Cine are nevoie de tine în altã þarã. supãrând pe tatãl sãu care se împãcase cu viaþa sa.Toþi aici ne-am nãscut. i-au adus pe toþi acasã ºi le-au mai dat la fiecare câte o bãtaie. .. se iviserã ºi între ei lichele ºi lingãi. Dar ei nu mai aveau putere. silind-i sã trãiascã aºa cum doreau ei. spunea el la toþi. pânã începeau din nou durerile rinichilor. ai sã îmbãtrâneºti ca ºi noi. ºi îºi fãceau de cap. la garã. Aºa-i viaþa ! . ai sã ai copii. Lui Gabi îi pãrea rãu cã îl enervase pe tatãl sãu ºi ieºea din casã supãrat ºi el. peste tot. Împlinise 14 ani. unde nu ai viitor. aºa am trãit cu munca grea. I-au gãsit acolo. În clasa a cincea s-a hotãrât pentru prima oarã sã plece de acasã în lume. pe care îi ºtiau de blegi ºi puturoºi din copilãrie ºi care acum îºi fãceau de cap. Atunci tãcea.. ªi tatãl se enerva. cã aºa erau unii români crescuþi în reaua credinþã în Dumnezeu.Eu nu doresc aºa viaþã. au ei îndeajuns sãrãcimea lor.vorba împotriva rãilor. terminase ºcoala ºi se mai – 27 – . vedea munca zadarnicã a pãrinþilor sãi. Nimic nu-i mai putea scoate din capul lui Gabi visul lui de a pleca în altã þarã. sã lucrez ºi sã am ceva. Aveau ºi ceva bani la ei. numai sã scape de Borºa unde lucrezi degeaba. le complicau viaþa. Împreunã cu alþi doi prieteni. crescuþi în libertate. Aºa e soarta fiecãrui om. cã erau multe acum. ºi trebuie sã te împaci cu ea. se lãsa pe pat. uitând cã viaþa e schimbãtoare ºi la toþi le vine rândul sã rãspundã pentru pãcatele lor.O sã plec în lume. la fund ºi la cap. unde îþi rãmânea sã alegi sau mina sau tãiatul pãdurii. O sã te deprinzi ºi tu cu viaþa asta. Conducãtorii îi depistau pe toþi cei nemulþumiþi ºi-i duceau la ostroguri.Nu fii prost ! Ce vrei sã mergi în lume.. ce le mai trebuie încã unul în plus? rãspundea Gavrilã. Dar pãrinþii au prins de veste ºi au început sã-i caute. striga la Gabi. au plecat într-o zi..

Mama Ileana îºi iubea copilul. El de mic îi era mai drag.. O duce greu. Sã lucrez la minã nu vreau. îmi iau mie douã mii ºi mã duc în alte oraºe. o sã-i vie mintea la cap. vine el îndãrãt. cositul.Aºa-i. Cine ºtie ce poate sã se întâmple? Oare puþine nenorociri se întâmplã. bãrbat în toatã firea. la fiul lor. trebuie sã te faci om. fãcea ce îi spunea ea. curajos.Dragã fiule. Fiecare se gândea la Gabi. o asculta. pe cer soarele nu se mai vedea. negru. semeaþã. Se fãcuse un bãiat voinic cu o frunte latã. Vei lucra în minã. muncea în gospodãrie. Dacã i se întâmplã ceva. fie aºa. devenise un fel de ºef al lor. cãutând sã scape mai repede din îmbrãþiºãrile mamei Ileana. toþi câºtigã acolo. oare puþini oameni rãi. dar lucreazã ca muncitori necalificaþi ºi câºtigã mai mult.Dacã zici tu aºa. îi spunea mama... dragã mamã. Uite câþi au terminat liceul de mineri. Amândoi tãceau.. trecuþi prin puºcãrii se întâlnesc care îºi cautã tovarãºi de meserie? Cine ºtie ce-l aºteaptã pe Gabi? Doamne ajutã-i fiului meu. O durea acum inima. vânjos. îi spunea el.. vreau sã vãd cum trãiesc oamenii. tu eºti mezinul nostru. cãpãtase un nume între bãieþii din Borºa. Gavrilã s-a încruntat ºi s-a întors cu faþa la perete. dar el n-a fost nicãieri mai departe de Borºa.N-ai grijã. . . ºi lacrimi i-au brãzdat obrazul. cu un pãr des. nu mai poate lucra ca înainte. cã mai bine decât acasã nu-i nicãieri. . Între timp Gabi devenise un tânãr puternic. un nas cãrnos. totul nu trecuse degeaba. Afarã bãtea un vânt puternic. . aºa e legea aici la noi. Vreau sã plec de aici. a rãspuns Ileana. . . vei avea bani buni. –2 8– . sã vãd cum trãiesc ºi alþi oameni. Tatãl lui dorea ca el sã înveþe mai departe. ca ºi la tatãl sãu.Nu ºi nu. cu o privire mândrã.Du-te la liceul minerilor. care plângea þinându-l la pieptul ei. Vreau sã plec în lume. am câºtigat 7000 de lei. singur. A doua zi Gabi a plecat. faþã rotundã.Lasã-l sã se mai zbânþuie. Tatãl e bolnav. mãi Gabi. Cine ºtie între ce oameni va nimeri.Nu vreau sã lucrez miner. cine o sã lucreze în casa noastrã. nori grei pluteau. Vã las 5000 de lei. niºte buze groase. . Atunci ce rost are sã învãþ? Uite mamã. rãspunse supãrat Gabi. rãspunse Ileana îngânduratã. mã întorc ºi rãmân aici. nu vroia sã-l lase pe aºa drum necunoscut. dar nimeni nu dorea sã spunã ceva.. vreau altã viaþã. Amândoi au tãcut. Dacã e rãu. a spus tatãl Gavrilã. Trebui sã rãmâi cu noi. O sã-i fie ruºine cã nu ne-a ascultat ! .gândea ce sã facã mai departe. încãpãþânat. fãrã vreun prieten. tãiatul lemnelor.

Pentru Gabi totul era nou. Când a vãzut pentru primã oarã marea a înlemnit. se plimba pe malul ei. . fii atent. din celãlalt capãt al României. fete frumoase. a ajuns aici. Aºa a ajuns la Constanþa. nou pentru el. a întins mâna tatãlui. o bucatã de slãninã afumatã. dormea prin gãri. Trenul l-a dus spre alte meleaguri. Mama i-a pus în desagã pâine coaptã ieri. ºi Braºovul... cu buzele vopsite. nu te înhãita cu nimeni.Eu sunt din Borºa. în unele nu era mai nimic de mâncare. nu te purta rãu cu oamenii. mãnâncã îngheþatã pe aºa zãpuºealã. oraºele mari. în câmp. A întors capul din vale. ºi lacrimile cãdeau pe cãmaºa lui Gabi. Peste tot oamenii nu erau mulþumiþi. Gabi! Drum bun! ªi nu ne uita. adã-þi aminte de noi. unde se nimerea. nu fã rãu nimãnui. fãrã sã mai întoarcã capul. Dar simþea cã ei stau acolo sus.. la Marea Neagrã. Apã fãrã sfârºit. condus de Petru ºi de sora Ileana. ba lapte puþin. A cutreierat multe oraºe.. trenurile frumoase. când pe iarbã în câmp. ºi strãine sub alte flaguri.. se plângeau de viaþa asta. de mine. el a luat-o mai departe la vale. ba cozi mari. ca un bãrbat adevãrat. acostate în portul Constanþa. ba leafa micã. Prima oarã cãlãtorea în viaþa sa. ºi Ploieºtii. când la garã.Cine eºti? L-a întrebat. crescut în munþi. ba frigidere scumpe. Au trecut câteva zile. ºi numai la piaþã neagrã. Totul era nou pentru el. A dormit când pe malul mãrii. din alte þãri. pânã a dispãrut dupã colþul unei case din Borºa. vapoare care mai de care. .. interesant. Toate acestea îl atrãgeau. maºinile „Dacia” care spintecau oraºele în toate direcþiile. Aºa a plecat Gabi de acasã.Fii binecuvântat. A vãzut ºi Clujul. se scãlda în apele ei rãcoroase. El. cozi la magazine. totul de necrezut. Se oprea în unele oraºe. niºte cepe. Tot ce-i întâlneau ochii era frumos. usturoi ºi niºte turte cu brânzã de oaie. un biet ciobãnaº din Borºa. dragul meu! Noi te aºteptãm oricând! ªi eu ºi tata! Gabi s-a desprins de mama. în mijlocul strãzii. uitându-se în sus. La mijlocul muntelui. nevãzând nimic altceva. te rog. uneori pe niºte cãpiþe de fân. pe valea Luceafãrului. . din Maramureº – 29 – . Peste tot rânduri. tinerii îmbrãcaþi în ginsuri. a pus desaga pe umãr ºi a luat-o la vale. Petre ºi Ileana au rãmas. oameni frumos îmbrãcaþi.. elegante.Gabi. ºi i-a vãzut cum îl urmãreau cu privirile de sus ºi lea fãcut din mânã ºi a mers mai departe. Într-o zi l-a oprit un miliþian. ºi se uitã cum se îndepãrteazã tot mai mult de ei. Dar viaþa era peste tot la fel în acele oraºe.

. i-a spus: .Îmi caut de lucru. La rugãmintea lui Gabi s-a trezit ºi. i-a rãspuns Gabi. bã.. s-a cerut din nou la WC. batista. Eºti hoþ ! . la Constanþa? a râs locotenentul. . A ieºit în curte. la WC. Gândirile i se îndreptau spre casã. un cãpitan gras. A venit ºi noaptea. în câmp. Care pãrinþi dau drumul la aºa mucos. .Actele! I-a cerut locotenentul. Dorm la garã. Noaptea. du-te singur. A pus tot ce a gãsit pe masã. Se vede cã fusese ziua la muncã în grãdina sa ºi acum vroia sã doarmã.De unde ai luat banii? a þipat din nou ofiþerul.Pãi aºa e ! . unde miliþianul a raportat unui ofiþer. bã! a strigat locotenentul.Ia treci în camera de alãturi. însoþit de un miliþian.De ce minþi.. ..Am venit la mare. eu niciodatã nu mint. De serviciu era alt ofiþer. . . Din Borºa? ªi ce faci aici? . când îl vor vedea cu miliþia din urmã? Dar mama ºi tatãl? Trebuie sã fug de aici.Nu mint. cu obraz de buldog. S-o spui mutului! .Am câºtigat la coasã. în sala de aºteptare. s-a îndreptat spre WC. a rãcnit locotenentul. a rãspuns prompt Gabi. când pe plajã.. Ofiþerul aþipise cu capul pe masã. îmbrãcat în uniformã cu niºte cizme negre. bã. dupã ce i-a cercetat buzunarele. Asta îi mai trebuie. cã nu avea nimic în ea.ªi mai minþi.ªi ai venit din Borºa sã-þi cauþi de lucru aici.ªi unde te-ai oprit? L-a întrebat din nou miliþianul.ªtii unde.. Ce o sã zicã Borºa. S-au întors în camera lui. Au intrat în camera de serviciu. un bãrbat înalt. Acolo i-a trebuit câteva –3 0– . o sã vedem ce facem noi cu tine. de ce minþi? . . striga ofiþerul. a strigat miliþianul ºi l-a dus la postul de miliþie. a zis Gabi. însoþit de un gardian. . cu mâini puternice. Purta mustaþã groasã a la Clark Gable. i-au dat pâine sã mãnânce ºi o sticlã de apã dulce cumpãratã din banii lui. aflând despre ce-i vorba. pe la ora trei..Nicãieri. care era în colþul ogrãzii înconjuratã de un zid de piatrã înalt de vreo doi metri. Gabi a ieºit de douã ori în curte.. traista pustie. a rãspuns Gabi. Se gândea. ºi locotenentul a închis uºa. . Atât îi trebuia lui Gabi. gândea el.ªi ce faci aici? . A stat acolo ziua întreagã. Gabi a intrat în camerã de alãturi.Nu sunt hoþ ! a rãspuns Gabi. mi-au mai dat pãrinþii.Vagabond? Hai cu mine. Ce o sã fie mai departe? I s-a spus cãl vor trimite la Borºa. banii.

oraºul unde trãia un vãr de-al lui. a ajuns la Arad. dar paºaportul îl întoarse. A ieºit peste câteva timp din Constanþa. de ce a plecat de acasã. Dormea ºi în câmp. lucreazã la piaþa asta. i-au spus: . dar oamenii singuri nu prea aveau. Trebuia sã ajungã la Arad unde avea un vãr. Era noapte. oraºe. . Ce era de fãcut? Trebuia sã meargã mai departe. te reclama la poliþie ca suspect. îi luaserã la percheziþie pe toþi. dar mergea cu frica în sân. Dupã câteva zile de chinuri. ºi nu e voie. întreba ba pe unul.secunde sã sarã gardul înalt. Flãmând. cã era învãþat sã se caþere pe copaci fãrã crengi. Îi era fricã sã se arate prin sate.Cum sã-l vezi. cã dacã te vedea acarul. ce cautã el în Arad. care era tot Gavrilã Buju. dragã bãiete. . Spre searã a ajuns pe mâna miliþiei ca suspect. A ieºit la calea feratã ºi s-a urcat într-un tren de marfã. care trebuie sã fie pe aici. luând-o de-a dreptul peste câmpuri ºi livezi. nu ne-a ajuns la mulþi.Eu am venit aici din nordul Maramureºului. ceruse o bucatã de pâine de la o femeie. ba pe altul dacã îl cunoaºte pe Gabi Buju. Dar ºi acolo era periculos sã stai. se ruga Gabi. A umblat toatã ziua prin piaþa Ocica. cãci se temea cã va fi urmãrit peste tot.Vãrul tãu e la puºcãrie! . . Toþi rãspundeau cã nu-l ºtiu ºi nici n-au auzit de el. a întrebat Gabi. Aradul era un oraº mare. Bani nu mai avea. Nu ºtia adresa lui. ªtia de la vãrul sãu cã el lucreazã la o piaþã din Arad. S-au mirat de numele lui. – 31 – . a cerut Gabi. vãrul lui. a vrut sã fugã din România. Acum i-au dat doi ani de puºcãrie. scris în paºaportul lui Gabi. cãci pe la staþii poliþia controla ºi-i alunga din sala de aºteptare pe cei ce dormeau pe bãnci sau scaune. unde îºi câºtiga o bucatã de pâine. i-a rãspuns ofiþerul de serviciu. maramureºan.Dar ce-a fãcut. Era liber. n-am pe nimeni.Nu-l ºtiþi pe Gabi Buju din Borºa. mai cerea o bucatã de pâine de la cineva. . intrase într-un sat. vreau sã-l vãd.E trãdãtor de þarã. casele. înjurându-l. ne aduc spre searã ºi e rând mare. L-au dus la post unde i-au luat interogatoriul. Ieri nu am putut lua. . . cu clãdiri ºi strãzi mari ºi frumoase. totul. Trebuie sã ai aprobarea comandantului ca sã-l vezi.Vreau sã-l vãd. Gavrilã Buju. el e în puºcãrie. rãmãseserã pe masa ofiþerului de serviciu. Dupã ce l-au descusut de unde a venit. Se numea piaþa aceea Ocica. dar luna lumina ºi se vedea bine drumul.N-avem nici noi pâine. i-a rãspuns ofiþerul. Dormea prin gãri. flãmând ºi însetat. sã înveþe minte. chiar ºi la staþiile de tren.

cã doar era totuºi un copil încã. la Arad poþi sã te aranjezi cumva pânã ies eu de la dubã. s-au înduplecat bãnãþenii sã-l ajute. El îi apãra pe cei slabi ºi mici de cei rãutãcioºi ce-i bãteau. Nu vreau sã ºtie mama de nenorocirea mea. Dupã multe rugãminþi. Lângã Arad era un orãºel pe râul Criºul Alb. chiar ºi din cei vagabonzi care se agãþau de oriºicine. Gabi nu era puternic. Când l-a vãzut pe Gabi. Când l-a vãzut pe vãrul sãu. L-au dus la el. n-am pe nimeni. mânca porumb ºi arãta ceva mai bine.Gabi. Poliþia comunistã din Arad a fost mai de treabã. i-a spus vãrul lui. A trecut ºi primul an de învãþãturã a lui Gabi cu mari greutãþi. i-au dat cheile de la garsonierã cu condiþia sã facã act de prezenþã în fiecare sãptãmânã la poliþie. . n-am nici un ban. Când putea. a umblat prin oraº pânã a gãsit garsoniera. . Aici era o ºcoalã profesionalã de mecanisme ºi utilaje grele ºi Gabi s-a înscris la cursuri. mãi bãiete. A venit ºi vacanþa de varã ºi la ºcoalã li s-a propus cine nu vrea sã plece acasã sã fie trimis la practicã pe ºantier. trebuie sã-l vãd numaidecât. o sã stai în garsoniera mea. fiindcã nu mai trebuia sã doarmã prin gãri sau pe câmp. sã nu scrii nimic acasã. Semãna cu un mort. –3 2– . dar era bun sportiv ºi era apãrat de profesorul de educaþie fizicã. te rog dragã.Nu te du înapoi la Borºa. Gabi. dar ºi mulþi cãpãtau de la el. striga Gabi. rãmâi aici. Gabi s-a speriat.. la Arad. Doar suntem oameni.Nu se poate. Gabi juca bine fotbal ºi era iubit de elevi ºi spectatori. venea la vãrul sãu la puºcãrie ºi-l vizita. ºi numai apã rece.. le-a explicat cã vãrul lui a venit din Borºa. de parcã nu mâncase zeci de zile. ºi fã ce-þi spun.Eu nu mã duc de aici. Era într-un bloc ce aproape se ruina.. . Gabi a luat cheile. dar era foarte iute în lupte ºi-l ºtiau mulþi în oraº. Fãcea ºi el lucruri interzise. i-au dat lacrimile. care se numea Chiºinãu-Criº. în sala de primire. Lua ºi Gabi bãtaie. erau gata sã-l dea afarã. nu era el bãiat sã nu facã ºotii ºi unii profesori aveau ciudã pe el. sã nu stea degeaba ºi sã mãnânce pâinea statului. nu avem voie. rãspundea ofiþerul. Garsoniera era o cãmãruþã micã. Gabi a rãmas sã lucreze în vacanþã. ºi el tot Gavrilã Buju. Du-te. Arãta slab de tot. Du-te ºi te înscrie la o ºcoalã. avea un weceu ºi un duº. va trãi în garsoniera lui ºi va face ºcoala în Arad. cã mi-a rãmas un an. Vãrul lui Gabi. Dar pentru Gabi a fost ca un dar ceresc. Era mai mare decât el cu un an jumate. locuit de mulþi þigani ºi tot felul de sãraci. care avea nevoie de el ca sã câºtige competiþiile între ºcolile din Arad. A cerut cheile de la poliþie. Îi duceau pe deþinuþi la munci patriotice. Acesta îi spunea cã îl duc la cules porumb.

. ªi nouã ne va fi mai uºor. vei fi acasã ºi noi vom fi fericiþi. trãind cu tine împreunã. se apropia sorocul lui de eliberare. A ajuns sã lucreze pe un buldozer. Aici a povestit tot ce a fãcut. eºti tractorist. vedea grãnicerii militari. Am obþinut diploma ºi un carnet de tractorist.Profesorii mei mã ocãrau pentru toate prostiile ce le fãceam. ce-þi mai trebuie? De ce vrei sã cutreieri lumea în lung ºi lat. nu vreau sã rãmân aici. Uneori ne duceam cu tractorul la discotecã. cât ºi pentru protecþia zonei române. Dar nu ºtia cum ºi ce era în Iugoslavia. ca tancurile iugoslave sã nu poatã trece graniþa. dar în fiecare dimineaþã tractorul era la locul lui ºi el ne mai rãbda. nici nu vreau sã mã gândesc – 33 – . la fetele cunoscute. spunea Gabi. A venit toamna ºi Gabi s-a întors din nou la ºcoalã cu gândul cã trebuie sã termine anul doi.i s-au întocmit toate documentele ºi a fost trimis în satul DudeºtiiVechi. ca bunelul tãu. sã trãieºti aceiaºi viaþã ca tata. acasã? Eºti cel mai mic în familie ºi ºtii obiceiul nostru. Mama Ileana se bucura foarte mult ºi îl lãuda la toate neamurile ºi la vecini. Începuse sã înveþe sârbeºte de la românii de lângã graniþã. Directorul vroia sã ne dea afarã din ºcoalã. când o sã ai de toate aici. unde trãiau români sârbi. nu-ºi închipuia cum va ajunge în alte þãri din vest. Vezi cã ºi tata e bolnav. Vãrul meu Gabi Buju mai stãtea la puºcãrie.Dragul meu. sã aibã toate documentele necesare ºi apoi sã fugã din lagãrul comunist. Gabi. acolo se fãceau canalizãri pentru irigaþii... n-are putere. Era acum mecanic de utilaje grele ºi mai era ºi tractorist. Povestea el: . cãci lucra la circa 200 de metri de graniþã. a plecat acasã. de foametea ºi matraplazlâcurile ei. terminând ºcoala. Gabi lucra numai pentru mâncare. cã trebuie sã faci ce facem ºi noi. angajeazã-te aici în Borºa. Cu chiu ºi vai a terminat ºi al doilea an. cum patrulau.. ºtia când se schimbau ei. sunt foarte bucuroasã de tine. sã scape de mizeria socialistã. . . De multe ori lui Gabi îi venea gândul sã fugã. numai prin filme vãzuse cum se trece graniþa. majoritatea din ei erau aproape de graniþa cu Iugoslavia lui Tito. Pe buldozer trebuia sã lucreze titularul. erau lacrimi ºi de bucurie ºi de jale. sã fie calificat. se lãuda cã singur a terminat ºcoala ºi acum vroia sã-ºi aranjeze viaþa.Acum mã ruga ºi ea cu lacrimi în ochi sã rãmân acasã. salopete ºi cizme. cã îi va pãrãsi. Ai diplomã.Mamã dragã. la Borºa. dar el îl lãsa sã lucreze singur cu sãptãmânile. .

dar am ºi eu o condiþie: spune-i lui taicã-tãu cã te costã un viþel. a continuat Gabi. într-un fotoliu moale. gãsesc de lucru.. bã. Ia spune-mi. dar au deja stãpâni. s-a hotãrât sã plece la Cernavodã. . o sã-þi gãsesc ceva de lucru.. . Ca sã-ºi liniºteascã pãrinþii... au exclamat pãrinþii lui Gabi. Mã voi angaja la întreprinderea care mi-a plãtit ºcolarizarea. Mai bine m-aº fi ocupat de animale. stãtea un bãrbat scund. Am deja contract cu ei. Gabi s-a ridicat ºi a plecat dezamãgit ºi supãrat. O camerã mare.. ºi mult. Dar nu m-au convins. angajeazã-te aici la noi. grãsanul acela de director cere un viþel. cã m-am învãþat sã mã plimb prin þarã. spunea tatãl lui Gabi... . I-a spus ce vroia sã afle de la el. Directorul se uita la el.Eu nu vreau sã-i dau nimic. Ei m-au trimis la Dstrã.la asta. poimâne un bou pentru munca mea. de unde eºti de loc? a întrebat directorul. cã ºi acolo e de lucru. sunt ceva escavatoare la minã. ºi câte ºi mai câte. Tata ºi mama îl aºteptau cu nerãbdare. ce sã facã? κi duc traiul cum pot.. dar am ambiþia mea.. aºa cum e obiceiul la noi.. cu o masã neagrã lângã care.A fost un scandal mare în familie. mãi Bujule. te-ai fãcut un vagabond! De ce sã nu te angajezi la minã. Certurile de acasã îl plictiseau pe Gabi. l-au întrebat ei.. i-a rãspuns Gabi. Un obraz gras cu niºte ochi înecaþi în grãsime se uitau întrebãtor la el.Nimic. într-o colectivã unde lucrau niºte –3 4– .ªi zici cã ai tãi te-au trimis la mine? Bine.Îi dãm ºi doi. a rãspuns Gabi. Dacã vrei sã te considerãm ca fiul nostru. dar aici mai trebuia sã dea mitã pentru asta. O sã ne jupoaie! Eu nu mã duc. . cu o burtã mare ce nu-i mergea la anii lui. .Sunt borºan get-beget.Mãi bãiete. rãspundea Gabi.Bine. Directorul s-a uitat pãtrunzãtor la Gabi întrebându-l. ia spune-mi repede unde locuieºti ºi ce fac pãrinþii tãi? a întrebat din nou ºeful. S-a dus a doua zi la minã ºi a cerut audienþã la directorul general. a ripostat Gabi. Azi vrea un viþel. mã aranjez eu ºi fãrã ciubuc.Bine. A intrat în biroul lui. povestea Gabi verilor ºi veriºoarelor lui. Gabi era supãrat ºi el. tata striga cã nu sunt recunoscãtor pãrinþilor. mãsurându-l cu ochii.Ce þi-a spus. Nu prea vroia sã munceascã la minã. . dar a dorit sã se împace cu pãrinþii lui. . numai sã te angajeze. Eu sunt din munþi... cã nu sunt leneº. .. frumos amenajatã cu covoare. cã eu nu prea vroiam. .Apãi. om mândru. . .

cunoscuþii. Eu nu am nici bani. porumbul nu se fãcea. La minã nu vreau sã lucrez. sã-i aducã îndãrãt. rãspundea ºeful. va merge încet cu tractorul. Dimineaþa încãrca oamenii în remorcã. poþi pleca. cum muncesc toþi.tineri ºi tinere din Borºa. lucrase în timpul concediului de varã pe graniþã cu escavatorul. cãci pe aici. sunt dealuri pe aici. eu rãspund de ei. care era la nordul þãrii. Aºa le-a spus ºi la pãrinþi: . trecut prin multe. Nu. .. tractorul duce oameni. Ei se dusese la cules porumb. o sã vã aduc în loc de bani porumb pentru animale.Uite. dar tractorul era rãu de tot. ªi lucra.Nu sunt bani. ºi avea adresa lor. era cãldurã mare în timpul verii. Gabi avea deja practicã bunã.Tovarãºe director. a fost totul în regulã. trebuie reparate frânele. îl cautã pe dracul. Aici erau mulþi tineri ºi tinere din Borºa ºi din satele din jurul lui. uitându-se chior⺠la el. ar fi spus: . O sã mã întorc ºi atunci voi hotãrî ce voi face mai departe. care l-au întâmpinat cu bucurie. Vrei sã lucrezi. mergea mai încet unde erau locurile mai periculoase. sã le ducã la amiazã mâncare ºi apã. Alt tractor eu nu am. nu. Lucreazã încet. lucreazã. seara îi aducea înapoi. Pânã la tine au mai lucrat ºi alþii. la amiazã le ducea masa de la cantina fermei ºi apa pe care o beau lucrãtorii cu nesaþ.. era atent la toate ºi aºa în fiecare zi. e periculos. îl va mai drege cât va putea. s-a întors vagabondul ãsta iar fãrã nimic. fãrã porumb. S-a angajat ca tractorist. cãci mulþi îl ºtiau de acasã. Preºedintele colectivei l-a primit la lucru dupã ce i-a controlat documentele. Ce era de fãcut? Sã caute alt lucru? Sã se întoarcã cu mâinile goale în Borºa? Îi era ruºine sã se întoarcã gol puºcã. îi ducea pe câmp sã strângã porumbul. de tractorist. doar copilãrise ºi jucase fotbal împreunã nu o datã. A primit un tractor vechi. nici piese de schimb în gospodãrie. . Lucrurile ar fi mers.Eu plec sã culeg porumb. era fier pe fier. dar saboþii nu mai aveau nimic pe ei. ce-ar fi zis pãrinþii. Tractorul avea remorcã. aºa nu merge. unde se urcau oamenii. va lucra aici. rãspundea ºeful. la sud. doar avea acum dupã ºcoalã carnetul de specialitate. L-ar fi luat la râs. ei nu se – 35 – . neamurile. nici frâne nu avea aºa cum scrie la carte. cum zic tractoriºtii – o rablã.. S-a dus la ºef ºi i-a spus: . În Borºa. oamenii erau nevoiþi sã-l cumpere ºi nu era ieftin. cãci cãldura era înãbuºitoare.. Trebuia sã ducã oamenii la lucru.Mãcar trebuie fãcute frânele. nu-i el om cum trebuie nu vrea sã lucreze aici. Ajuns la Cernavodã a gãsit colectiva ºi s-a angajat la o fermã nu departe de oraº. nu te grãbi ºi totul va fi bine. Încerca sã mai regleze frânele .

Tractorul era fãrã remorcã. cã saboþii sunt rãi. . Într-o duminicã. ºi a ameþit.Mã Bujule. Acesta îl ruga mereu sã-l înveþe sã conducã tractorul. dar Petrea era zgâriat. striga Gabi. A ajuns într-un sat lângã Cernavodã. e riscant aºa lucru. fãrã radiator ºi cu cabina presatã rãu. Borºenii i-au strâns niºte bani mânã de la mânã. .. care era acum o grãmadã de fier vechi. aici e câmpie. Gabi era teafãr. ce-ai fãcut din el? Te aºteaptã puºcãria! Ai distrus utilajul statului. Gãsesc alt tractorist. Gabi a venit la fermã.. un tânãr mai mare cu doi ani decât el. Fii atent ºi totul va fi bine. bani. S-au trezit în râpã. Înfuriat striga: . El se împrietenise aici cu un borºan.plângeau. Ce mi-aþi spus? . La început totul mergea bine.. rãnit la un picior. care mureau acolo cândva cu sutele. au fost trimiºi oamenii de vazã. tractorul rãsturnat. umblau în jurul tractorului. . Amândoi. mã? Paºtele mãtii. Gabi s-a hotãrât sã fugã. Nu se poate lucra aºa. tractorul mergea drept pe drum. dar el îl vãzuse pe peronul gãrii ºi a luat-o prin câmp mai departe. Aici.Pãi eu v-am spus cã nu frâneazã. nu e munte. Aici îl aºtepta miliþianul. nu lucra. totul în sânge.Dacã avea frâne nu se întâmpla nimic.. Aºa a lucrat Gabi vreo douã sãptãmâni. E interzis. Gabi s-a lovit cu capul de acoperiºul tractorului. înjurând de toþi sfinþii. ºi s-au adunat vreo 500 de lei. ai þãrii sã moarã mai repede. Acum era nevoit sã se ascundã sã nu-l prindã miliþia. Petrea se deprinse cu volanul. distrus. Gabi l-a aºezat pe Petrea la volan. striga el înfuriat. fãcut de deþinuþii politici. Oare nu ºtii cã nu e voie sã dai volanul altcuiva? Puºcãria e pentru tine. dar Gabi fugea bine ºi nu l-a putut ajunge. . a luat tractorul ºi împreunã cu Petrea au ieºit în câmp. A venit ºeful. A fost dat în urmãrire în acel stat. ca la voi. . Petrea. mã? De ce ai dat tractorul pe mâna altuia? Ce mã prosteºti pe mine.Tovarãºe ºef... el stãtea alãturi ºi a început învãþãtura.. pânã s-a întâmplat nenorocirea.La noi se poate.Cã nu sunt piese. spunea Gabi. când oamenii nu lucrau.Ce frâne. Miliþianul dupã el. dar într-un loc a dat într-o groapã mare. Dacã nu poþi. la acest canal. Prin porumbiºte a ajuns la canalul acela renumit. speriaþi. cine þi-a dat voie sã ei tractorul.. Vei fi judecat pentru asta. cãci –3 6– . Gabi a fugit din gospodãrirea colectivã.

cã eu nu sunt prost sã-þi cad în labe. S-a dezbrãcat. La Bucureºti erau de toate ca strãinii ce treceau prin România sã vadã ce viaþã bunã era în România. Avea un singur gând acum. Ileana devenise o fetiºcanã frumuºicã. Spre dimineaþã a ajuns la Bucureºti. ºi-a legat hainele ºi.. În jurul ei se strângeau fetele ºi bãieþii. a sãrit în tren. nu-i din Borºa. ºi-a zis Gabi. îi era fricã sã se dea jos la garã.. þinându-le pe cap. optimistã. Acolo e o viaþã mai bunã. Când s-a pornit trenul spre Timiºoara. Când a venit conductorul. Apa era cãlduþã.acum n-avea nevoie nimeni de ei de aºa înþelepþi. Dar pe pod stãtea santinela ºi un miliþian. Dar Gabi ºtia adevãrul. Ion. Pânã sã plece din Bucureºti hoinãrise prin capitalã. dar toþi au spus cã el e strãin. mãgarul ãla mã aºteaptã pe mine. acum trebuia sã ajungã la Timiºoara. rãcoritoare. a plecat cu el. care se þinea de ea. A stat într-o grãdinã cu viþã de vie pânã a înnoptat. Ajuns la gara de Nord. nu ca la Borºa. în afarã de ceferistul de serviciu. unde omul era liber ºi stãpân. Avea deja 16 ani când i-a trãsnit pe toþi cu vestea cã ea se mãritã. dar îl mâncau straºnic þânþarii pânã a ieºit ºi s-a îmbrãcat pe celãlalt mal.Ce faci tu mãi fetiþo. era mulþumit cã scãpase cu bine. îi întreba pe toþi unde trãieºte Gabi. cãci era ºi ea îndrãzneaþã ºi îºi fãcea de cap. A sãrit din mersul trenului. de douã zile nu pusese nimic în gurã. Borºenii i-au povestit mai târziu cã preºedintele colectivei îl cãutase. pânã podul a dispãrut din vedere. În garã nu era nimeni. . veselindu-se. pe el nu-l mai mira nimic. Atunci s-a ridicat ºi a luat-o spre pod. Mama s-a supãrat: . Scãpase de miliþia dobrogeanã. ºi a mai mers pânã la troleibus. s-a amestecat în mulþimea cãlãtorilor. Îi plãcea un bãiat un pic mai mare. ci dintr-un sat de lângã Alba-Iulia. A venit un mãrfar cu cisterne ºi el s-a agãþat de o scarã ºi. intrând într-o bodegã din garã. a trecut înot canalul. Pãrinþii ei nici nu doreau sã audã de aºa ceva. S-au înscris la primãrie ºi apoi au venit la mama Ileana ºi i-au spus. unde trebuia de cu noapte sã stai la rând pentru un picior de gãinã. În magazine erau de toate. i-a dat niºte bani ca sã-l lase în tren pânã la Timiºoara. la aºa ani ai intrat în jug? Ai sã înþelegi mai târziu ºi ai sã-þi – 37 – . Lenuþa a luat paºaportul ºi i l-a dat lui Ion fãrã ºtirea pãrinþilor. pe malul canalului.Pãi. ºi a luat-o mai jos. cum sã scape de aºa viaþã ºi sã ajungã în America. A ajuns în satul urmãtor ºi lângã garã a aºteptat trenul. veselã. oare nu ºtii tu ce-i aia mãritiº? Cum de aºa devreme. Aºteaptã mult ºi bine. Era flãmând. ascultând-o cum povestea ea diferite veºti ºi întâmplãri din sat sau de la ºcoalã. Porumb nu a mai adus acasã.

oraº curat ºi frumos.. cãci el cunoºtea foarte bine aceste locuri. sã risipeascã casa toatã. sã mai ia cu ei câte o pãlincã. II Scãpând de cãlãii din Dobrogea. Copii ei crescuse. ªi-au fãcut o cãsuþã. aducând bani pentru construcþie. Soacra le-a dat aici un teren. dar peste câtva timp pãmântul a luat-o la vale ºi sub casã a apãrut o crãpãturã mare.. Au dorit sã-ºi facã ºi casã acolo sus. Dar Lenuþa s-a dus dupã Ion din dragoste ºi acum rãbda. fetiþo. ªi când mai ei încã un pahar. Au trebuit sã desfacã. Nu a fost totul aºa cum ºi-a închipuit. casele. mutã ºi surdã. Veneau uneori acasã. Tinerii au luat-o. ele îºi construiau acum o casã mare pentru ele ºi copii sãi. ºi rele. Ion începuse sã mai zburde cu prietenii.. Fãrã nevoi omul nu trãieºte. Sau început grijile. nevoile.mãnânci mâinile cã nu m-ai ascultat. aveau cinci ari de pãmânt. Gabi s-a prezentat la SUT. pe costiºã. oare tu nu vezi cum muncesc eu din zori pânã în noapte? Peste un an Lenuþa a nãscut-o pe Veronica. Dar viaþa le-a aºezat pe toate la locul lor. Acasã. Oraºul l-a întâmpinat ca pe un vechi prieten.. Dar dupã un an-doi rudele au vrut sã le i-a ºi acest pãmânt de lângã casã. la cei ce-l trimiserã la ºcoala profesionalã ºi-i plãtiserã învãþãtura. de tatã. ªi iarãºi muncã. monumentele. Când Ion a aruncat o rangã în crãpãturã nici nu s-a auzit când a cãzut la fundul gropii. de soþ... cu bodegi ºi baruri la fiecare pas.Viaþa nu e aºa cum ai crezut tu.. parcã totul era bine. Þi-am spus eu cã ai sã jeluieºti cã teai mãritat atât de tânãrã. mai ales când omul face cinste. cã nu degeaba þinuserã ei acea femeie bolnavã. în Borºa. te arde pãlinca la suflet. Acum mama Ileana o mai bãtea la cap: . Au ridicat-o cu greu. Ele apar de unde nici nu te aºtepþi. Gaura era adâncã ºi nu se mai putea îndrepta nimic. cãci la asta se gãsesc iute prieteni. Ele se mãritase ºi acum împreunã cu soþii lor lucrau în Italia. bucurându-ºi pãrinþii. cãci trebuia materialele de dus încolo sus ºi nu era lucru uºor. A avut parte de toate Lenuþa ºi bune. sã strângã materialele ºi sã le târâe la vale în Rotundu. Cu ei semnase un con- –3 8– . te faci mare ºi tare ºi mai uiþi de datoria ta de bãrbat.. câstigând bani buni. cu condiþia sã þinã în casa lor o rudã depãrtatã. o femeie bãtrânã. ªi dupã prima fetiþã a venit a doua. nãscuþi deja în Italia. de toate.. A venit ziua când casa a fost gata. avea douã fete frumuºele. Dar Ion s-a certat ºi prin judecatã a câºtigat. Dar n-au avut noroc. erau bucuroºi de terenul cãpãtat ºi cã vor avea casa lor.. Îi plãcea Timiºoara cu stradelele ei înguste – de tip nemþesc. strãzile. pe care nimeni nu dorea s-o þinã. Gabi s-a întors la Timiºoara.

Iau mai dat ºi un vagon-remorcã pe roþi. se pricepea la toate. îi asculta ºi-i stima. râdeau ei. care se aprindea de la chibrit ºi ardea cu flacãrã mare albãstrie pânã nu rãmânea nici un pic. Tata ºi mama îi mai trimiteau ºi þuica aia din Mara-Mu. de toate. cã palinca aia e datã dracului.. Lui Gabi îi plãcea sã repare mecanismele stricate.tract pe cinci ani. Erau bãrbaþi în vârstã. i-au înmânat hârtiile respective.Bujule. Era cel mai tânãr dintre toþi care lucrau aici. ce se poate regla ºi ce nu se poate repara. învãþase sã sudeze. dialectul din Borºa. lângã graniþã. mici ºi mari. Îmbrãcat în salopetã albastrã. A doua zi el a primit un escavator „Castro”. cãci prindea totul din zbor. serioºi. ªefii lui. . cutiile de viteze. e titularul ºi rãspunde de proprietatea statului. care vroia sã ºtie totul.Bujule. ajunge cât ai stat aici. Buju Gavrilã. Mai ales le plãcea limba lui din Maramureº. împlinea corect toate indicaþiile. aia care fãcea minuni. Gabi a învãþat aici multe. oameni de treabã. tu te-ai stãruit ºi ai învãþat bine. am vãzut cã îþi place meseria asta ºi din tine a ieºit un mecanic adevãrat. Le plãcea maiºtrilor þuica aia de munte care frigea totul în mãruntaie. a râs el ºi l-a trimis la secþie. din Mara-Mu cum spunea Gabi. veºnic sãritor la nevoie.Hai sã te vedem ce poþi. cã l-au ºi chemat la ºef. era mereu curios sã vadã cum sunt ele aranjate. Noi ne-am uitat la tine. cã el. le plãcea tuturor. Nu mai ai nevoie de noi. când trebuia sã-ºi ajute tovarãºii de lucru sau pe maiºtri. . o butelie cu gaz. dar sã nu ne uiþi nici tu. o sã avem grijã de tine. sã fie þinutã în regulã ca sã poatã lucra. care conducea secþia de utilaje grele.Sunt pregãtit sã lucrez. te-am învãþat. aducând o dispoziþie bunã. strânse. l-au apreciat din primele zile pe acest tânãr. ca sã aibã pat ºi masã ºi toate cele necesare pentru a putea face mâncare. de „Castro”. cu bãrbaþi mai bãtrâni. L-au trimis la canalizãri în satul Moºniþa-Veche. ªtia sã repare motoarele. i-a zis ºeful. de care trebuie sã aibã grijã. i-a spus ºefului respectiv. . unde va trebui. ªefii de pe ºantierul de la Moºniþa-Veche l-au primit cu braþele deschise – 39 – . ce trebuie de fãcut ºi acum poþi sã lucrezi oriunde singur. Odatã i-a dat ºi ºefului celui mai mare o gãrafã de þuicã. Trei luni l-au þinut prin diferite ateliere. care-i arãtau ºi-l învãþau cum sã procedeze în diferite cazuri. . Se interesa de toate. secþii. instructori. Ce-am putut noi sã te învãþãm.. Nici trei luni n-a durat. cum sã repare mecanismele. care ºtiau bine lucrul sãu ºi-i ajutau ºi pe tineri sã devinã buni specialiºti. Acum o sã te trimitem la muncã. ªtii totul ce trebuie sã ºtie un mecanic despre utilajele grele. o plitã ºi altele.

Primise de cinci ori mai mult decât un doctor.. Era frig. Avea la CEC 47000 de lei.. Se mai ducea la cãmine sã mai cunoascã alþi tineri ºi tinere. Oamenii din sat erau buni gospodari.Tovarãºe director. s-a stricat escavatorul.pe acest tânãr cu ochi vioi ºi pãtrunzãtori. . i-a fãcut o chitanþã legalã de 15000 de lei. vinã aici. care le-a plãcut de la prima vedere. pânã a fãcut reparaþia. i-a hârtiile cu toate schiþele. Nu primeau mult acolo. ei lucrau în colhoz. Gabi a venit la Timiºoara. vreau draglinã. Cât ai fãcut. . –4 0– . se ducea la bisericã la Moºniþa Veche. Numai duminicã nu lucra. deoarece s-a defectat o pompã hidraulicã ºi o sãptãmânã nu a putut lucra. lucrul se mai stopa. A treia lunã numai 9000 de lei. . îngheþa apa. Gavrilã Buju era titularul unui „Nobas 669”. aici se plãteºte la metru-cub. seara. Gabi a venit la Timiºoara. care lucrau pe dragline Nobas. ajungând cu canalul la circa 20 de metri de pãmântul arat al grãnicerilor. ºefii îl chemau la Timiºoara. cãci mai þineau animale. Câºtigau foarte bine – câte 21-22000 de lei pe lunã. unde era stabilit vagonul sãu. i-a spus ºeful. mai aveau grãdini pe lângã casã. cu care Gabi stabilea legãtura.. La hotel veneau mulþi strãini ºi din alte þãri. e nevoie ºtii tu de ce. dar îi mai salvau gospodãriile de acasã.Bujule. Un militar grãnicer stãtea alãturi ºi-l pãzea sã nu fugã în altã þarã. era obligat sã se prezinte la pichet ºi sã facã prezenþa.. se mai defectau cablurile. atâta primeºti. Nelu „administratorul” hotelului. adã þuica ºi „kentul”. sã încãlzeascã motorul înainte de lucru. Aveau aproape toþi maºini noi Dacia. De la un Italian a obþinut o mapã cu Iugoslavia ºi Italia ºi un dicþionar româno-italian. zise ºeful. A venit ºi toamna. Dupã o lunã Gabi a primit primul salariu – 17000 de lei. fâºia greblatã. Nu mai era câºtigul cel mare. un copil de 17 ani care acum lucra zi ºi noapte. „Continental”. de tip nemþesc. erau plini de bani. În fiecare zi. începi de aici ºi termini acolo. . era cel mai cãutat om de ºefi. unde putea sã lucreze cu salariul de bazã. pentru el lucrul era totul. Pe ºantier a fãcut cunoºtinþã cu mulþi moldoveni din Suceava. începând munca. Totul s-a fãcut ºi l-au trimis pe Gabi chiar la graniþa cu sârbii.Uite Bujule. uite vin sãrbãtorile. era mizerie ca peste tot..Bujule. se aranjeazã. trebuia sã dea drumul la apã din motor dupã terminarea lucrului. Gabi a împlinit 18 ani. Lucra zi ºi noapte. S-a speriat de atâþia bani.. dar nu putea încasa decât câte 2000 de lei pe lunã. trãia la un hotel luxos. Gabi ºi-a conectat vagonul la curentul electric. A doua lunã a primit mai puþin 11000 de lei. pãsãri.

. s-o ducã ca Fãt-Frumos pe alte plaiuri. Gabi. Când a aflat cã Gabi se gândeºte sã treacã graniþa spre Italia. El se deprinsese cu ea. Nimeni nu le zicea nimic cu toate cã lucrul acesta era interzis. Ea venea deseori la el. ºi a trebuit sã facã tot felul de hârtii ca sã scoatã de la bancã 40000 de lei. politicos cu toþi. Cu încetul Nelu cãpãtase încredere în acest bãiat ºi se împrieteni cu el. simpatic la vedere. inspira încredere ºi bunãvoinþã. care-i împiedica pe mulþi sã ajungã dincolo. – 41 – . o viaþã liberã. deschis. unde sã înceapã o viaþã nouã. ºi cel mai bun în Timiºoara. sau Austria. Gabi s-a împrietenit cu el. frumuºicã. care era gata sã meargã cu el pânã la capãtul pãmântului. I-a trimis tatei 8000 de lei. El avea aceleaºi pãreri despre viaþa din þara româneascã ºi conducãtorii ei geniali.. Înalt. Aceºti bani Gabi a reuºit sa-i schimbe în valutã strãinã. dorind s-o scoatã din raiul comunist. ªi ea dorea sã plece în altã þarã ºi acum Gabi fãcea planurile împreunã cu ea. Erau încã tineri. era iubit. dar toþi ºtiau cã Nelu era prietenul lui Gabi ºi tãceau din gurã. Gabi se gãtea sã treacã graniþã. solid. sfãtuindu-se cum sã rezolve diferite probleme.. Aici lucra ca administrator un bãrbat de vreo 30-33 de ani. Mariana.tata i-a trimis un act cã-i bolnav ºi are nevoie de bani pentru medicamente. îndrãzneþ ºi curajos. erau tineri. Se întâlneau. ªi lui Nelu îi plãcuse acest tânãr vesel. ºi tânjea dupã altã viaþã. Aici mai deschideau o sticlã de vin sau de palincã ºi puneau þara la cale. verzi ºi trãiau cu visuri ca mai toþi la vârsta asta. adevãratã. Zi cu zi planul de evadare din þarã se contura tot mai clar ºi mai amãnunþit. Era hrãnit de Nelu. „Continental”. ºi toþi îi aruncau priviri când trecea pe coridorul hotelului sau când dansa cu Gabi. la hotel. nu se astâmpãra ºi din nou se întâlnea cu cei din strãinãtate. Acum Gabi trãia mai bine ca acasã. fãceau planuri de trecere a frontierei. Gabi trãia la hotelul cel mai luxos. visa sã ajungã în altã þarã. Mariana era o fatã de vreo 17 ani. în altã þarã. dezmerdat ºi îi plãcea ºi lui aceastã fetiºcanã. avea bani buni câºtigaþi cu draglina. care deseori lua masa în camera lui Gabi la hotel. Gabi ºtia foarte bine locurile ºi obiceiurile celor ce pãzeau sârma ghimpatã.. sau în biroul sãu. Gabi mai avea ºi o gagicã. pe care toþi îl numeau Nelu. întorcându-se de la securitate. care trãgeau la hotelul „Continental”. ºi rãmânea pânã dimineaþã cã de. Mai vãzuse el de câteva ori cum Gabi fusese chemat la securitate pentru cã fãcea cunoºtinþã cu strãini din alte þãri. cu ochi ca murele. cu toate cã Nelu era mai în vârstã cu mulþi ani ca el. cu care se împrietenise la cataramã. s-a alãturat planului lui.

Nelu ºi Giorgio. De staturã mijlocie. dar îi muncea un ger cumplit. cãutând sã ºterpeleascã ceva sau sã care mãrfurile unor comercianþi. În ziua de 24 decembrie 1978. Îþi trebuia sã faci rost de dolari. încãrcaþi cu ciocolatã ºi. Zãpadã nu prea era. despre drumul pânã la graniþã. te duceai la Giorgio care þi-i procura fãrã sã ºtie nimeni. care doreau sã plãteascã mai puþin hamalilor.Mai avea Gabi un prieten. Vroiai sã te rãzbuni pe cineva. ªi nu pentru cã erau oameni de vazã. pe þiganii târgoveþi. S-au apropiat tiptil de graniþã. ger de crãpau pietrele. îndrãzneþ. Îl ºtiau toþi. Gavrilã. pe fetele ce îºi vindeau trupul. care aducea „fericirea” în þarã. pe comercianþii mai mari ºi mai bogaþi. Giorgio îþi gãsea un specialist care îþi fãcea treaba aºa cã nici un poliþist rutier nu-l depista. mãrci. sã-i dai o bãtaie. având cu ei bani mulþi. ce în acele vremuri era foarte periculos. de multe ori bãuse o halbã de bere cu ei. Gabi s-a împrietenit ºi cu Giorgio. dar erau bãrbaþi curajoºi.. Erau acum trei care organizau întâlnirile la hotel sau la Giorgio acasã. Cine vroia sã rezolve ceva imposibil. ci simpli muncitori. te adresai lui Giorgio. valutã strãinã. care fãcea ravagii în Timiºoara ºi în þarã. despre îmbrãcãmintea luatã cu ei sã nu fie suspectaþi în regiunile prin care trebuiau sã treacã. unde planurile se puneau la cale. despre alimente care nu trebuiau sã fie multe ºi grele. luna –4 2– . În ultima vreme se stãruiau sã fie vãzuþi mai puþin împreunã. pe hoþi.. hotãrâþi. ªi mai ºtia ora când ei fãceau controlul fâºiei arate de lângã sârma ghimpatã. Vorbeau despre hrana ce le trebuia în drum. sã nu cadã sub ochii vigilenþi ai securitãþii. au luat-o spre frontierã. cu care avea contacte. unde totul era interzis ºi comuniºtii îi forþau sã trãiascã aºa cum doreau ei. unul Gheorghe. Giorgio era omul strãzii în Timiºoara. care se întindea de-a lungul graniþei. cãci puteai sã capeþi ani grei de puºcãrie. care îþi gãsea bãieþii necesari printre þiganii ce dãdeau târcoale pieþii. Gavrilã ºtia foarte bine locurile cãci lucrase aici. Era noapte adâncã. îi plãcuse lui Gabi de la prima vedere ºi era cam de o vârstã cu el. Dupã câteva întâlniri ei au înþeles cã au aceleaºi gânduri ºi visuri de a pãrãsi þara.. vânjos.. pe care toþi îl numeau Giorgio. Unora le trebuia sã schimbe numãrul motorului la automobil. se adresa lui Giorgio. nu figurau la securitate în „contingentul de oameni periculoºi pentru viitorul poporului”. Cu toþii ºtiau la ce risc se expun. nu fãceau nici politicã. Îi ºtia ºi pe grãniceri. cãci el se ocupa cu afacerile oricui. dimpotrivã lãudau deschis conducerea comunistã ºi mai ales pe genialul conducãtor Ceauºescu. El îi ºtia pe toþi în Timiºoara. pe scurt pregãteau totul pentru aceastã escapadã.

Pe malul canalului. nu avem altã ieºire. cãci sârbii. Rana sângera. Nu se vedea nimeni ºi nu se auzea nimic.Hai. Dar ca sã ajungi la Belgrad trebuia sã treci Bega. Cine s-ar fi încumetat sã treacã graniþa pe un aºa ger? Dar ei nu mai puteau sã aºtepte. Ascunzându-se dupã copaci ºi tufiºuri. Le-a ridicat uºor cu un bãþ ºi cei doi. Gabi mergea primul. Apoi Giorgio a þinut firele cu bãþul. Ultima sârmã era cea sârbeascã. ceilalþi doi se strecurau dupã el. Giorgio ºi-a zgâriat rãu gâtul de o bucatã de gheaþã. Au ajuns ºi la canalul Bega. alte drumuri – 43 – .. dar nu a trecut nimeni. la sârbi. Vremea trecea repede. Undeva în sat se trezeau primii cucoºi.se ascunsese dupã nori. s-au oprit sã mai rãsufle ºi sã se mai usuce cãci cãmãºile le erau lipite de spinare. le clãnþãneau dinþii. nu era nimeni. începuse sã aparã zorile. . poate grãnicerii dormeau undeva. frig. iar Gabi s-a târât ºi el pe pãmântul îngheþat.. dar mai mult de încordare. ascuþitã ca cuþitul. tremurând de frig. trebuie sã trecem ºi canalul ãsta pânã nu e ziua. cãci se aºteptau la toate în acest drum periculos. firele de alarmã. În jur o tãcere de mormânt. se sfãtuiau cu gesturile mâinilor ºi se împingeau unul pe altul. De aici. au trecut ºi al doilea gard de sârmã ghimpatã. într-un loc cu tufiºuri multe. care le curgea sub cãmaºã. ele erau roºii de sânge. Giorgio ºi Nelu. Nimeni nu a miºcat-o din loc. Au trecut cu bine. dacã îi prindeau. gheaþa la mal s-a prãbuºit ºi plutea bucãþi la vale. le-a ºoptit Gabi. treceau pe rând unul dupã altul. îi dãdeau înapoi pe mâna românilor. care îi adusese mulþi bani pânã s-a stricat ºi Gabi a lãsat-o aici toamna. bãieþi. Gabi ºtia unde sunt firele electrice. s-au apropiat de sârma ghimpatã. cãci era un ger de 20o. Apa era îngheþatã pe la maluri ºi nimeni nu avea chef sã intre în ea. cu inima la gurã. Nici aici. de atâta încordare. la al doilea cântat ºi trezind pe cei mai harnici care se sculau în zori la lucru. li se pãrea cã peste tot îi pândesc grãnicerii. era ora trei spre dimineaþã. deºi lor li se pãrea trecerea sub sârmã o veºnicie. pe care trebuiau sã-l treacã. Poate se schimbase ora controlului. Toþi trei. Era ora patru ºi ceva. ca sã ajungã la Belgrad. Erau uzi leoarcã de sudoarea. Era încã noapte. Erau deja în Iugoslavia lui Tito. Poate aceasta a fost norocul lor. Gabi ºtia ora când grãnicerii trebuiau sã controleze fâºia de pãmânt în lungul sârmei ghimpate. dar nu erau încã scãpaþi cu totul. cei mai silitori. hainele le-au pus în saci de plastic cei luaserã cu ei. de la draglinã. pânã la sârma ghimpatã erau vreo 20 de metri. Sau dezbrãcat. pe spate. au trecut târ⺠sub ele. ºtiind locurile. Au intrat pe rând în apa rece. Iatã ºi draglina lui Gabi – „nobasul” nemþesc. sã nu ne vadã nimeni. Nu vorbeau între ei. ªi Gabi îºi julise mâinile.

În vagon s-au aºezat în diferite colþuri ºi au adormit de obosealã. N-au ieºit din tufiºuri ziua. se vedea rãu. s-au ascuns în tufiºuri.erau mult mai periculoase. orientându-se dupã maºinile ce treceau uneori pe alãturi. care stãtea în calea lor ºi prin care trecea graniþa. dinþii le clãnþãneau de parca aveau friguri. trebuia sã treacã mai repede. cãci ºocolata era pe terminate ºi au ajuns la garã dispersaþi. cã era gheþuº peste tot. târându-l pe Nelu. se auzea ºuierul vântului din când în când. Frig. totul acoperit cu zãpadã. spre graniþa cu Italia. Nelu a alunecat. ºi ºi-a scrântit piciorul drept. Mergeau paralel cu drumul. uitându-se pe harta pe care Gabi o cãpãtase de la un italian la Timiºoara încã. Postoina ºi Divacia. s-au ºters cu batistele ºi s-au îmbrãcat. Au ajuns în vârful muntelui –4 4– . dar unul stând de veghe. De jur împrejur o tãcere ca în mormânt. care se stãruia sã nu þipe de durere. Dupã hartã. orãºele ce cãdeau în drumul lor spre graniþa italianã. Nu ºtiau unde e sârma ghimpatã. Speriaþi sã nu fie descoperiþi. sã se ascundã ziua. înalþi. rãnit. care-i pãtrundea pânã la oase. S-au muncit aºa pânã s-a întunecat ºi au luat-o la drum. Fiecare sârb i se pãrea duºman. Giorgio ºi Gabi i-au astupat gura. graniþa sârbilor cu a italienilor. Au mers toatã noaptea. într-o pãdurice. a aflat când merge trenul ºi a cumpãrat la casã trei bilete pentru Lubliana. De dormit nici vorbã. Au ieºit cu greu din apã. niºte munþi pietroºi. a fost ceva grozav. i-au legat piciorul cu o curea ºi cu chiu cu vai s-au ridicat mai departe pe munte. era un ger mare. Gabi a intrat în garã. de bãrbaþi avea fricã sã se aproprie. În zori au zãrit luminile Belgradului. sã-l tragã dupã ei. Mergeau numai noaptea mâncau pâine ºi ciocolatã. Trebuia sã ajungã la garã pentru a lua trenul spre Lubliana. S-au dat jos din tren la Lubliana ºi au luat-o spre ieºirea din oraº. Au intrat în oraº. se poticneau. nu le ajungea aer. Apa le presa corpul. nici o potecã. au luat-o spre Doleni-Logoteþ. Gabi ºtia sârbeºte ºi mai întreba pe femei. acum se bãteau cu mâinile ca sã se încãlzeascã. parcã ar fi fost strãini. La graniþã cu Italia erau munþi. l-au legat la gât pe Giorgio. care le þinea puterile ºi rezistenþa. Se ridicau încet pas cu pas. A început sã zbiere de durere. Stãteau pe rând la pândã. Aici erau încã în zona de graniþã ºi se puteau aºtepta la orice. dar departe de el. Gabi a mai cumpãrat pâine. þinându-se de ºoseaua pe care uneori apãreau automobile ºi ei se culcau la pãmânt pânã ele treceau. aºa ca sã nu se vadã rana. pentru cã ei lãsase urme ºi puteau fi uºor depistaþi. cãci trebuiau sã aºtepte din nou noaptea sã meargã mai departe. mergând unul dupã altul la mare distanþã. era noapte. mai trebuia ºi pe Giorgio. gheþuº. Au început sã se ridice spre vârful muntelui. Se fãcea de acum ziuã. Au îngheþat bine. dar se ridicau cu încetul în sus. sã aºtepte din nou întunericul nopþii.

îºi fãceau semne cu mâinile.Am avut noroc. nici sãri într-un picior. Nu mai vorbeau între ei. au scãpat ºi acum coborau încet muntele. la poalele muntelui. Au ajuns cu greu la o casã. Nelu se vãita. Sã mergem mai departe.Aiuto siamo români! Striga Gabi. care striga: stui. stui. jos. ora patru dimineaþa... Gemea de durere.. Gabi ºi cei doi prieteni fugari s-au oprit ºi el a strigat: .. Toþi erau uimiþi cum au trecut ei munþii. Italienii nu aveau sârmã ghimpatã la graniþã. uzi leoarcã de sudoare. Au pornit-o în jos. departe. s-a oprit. odihnindu-se. nu ºtiau dacã o trecuserã.. Gabi a bãtut la geamul primei case. Au ajuns la poalele muntelui. Italienii din sat strigau: Bravo. dar s-a oprit. nu se aºteptase ei sã fie aici sârmã ghimpatã. cãci era frig.ºi aici au vãzut luminile oraºului Triest. au dat de o cãrãruºã ºi peste vreo cinci metri în faþa lor a apãrut un gard de sârmã ghimpatã.. s-a întors speranþa pierdutã. El ºtia un pic italiana. a luat un pietroi ºi l-a lovit în cap. striga mereu Gabi. Coborând mai departe. vorbeau între ei cum de au reuºit sã-l aducã pe Nelu cu piciorul rupt – 45 – . cãzând de obosealã.. Deodatã s-a auzit un câine lãtrând. a zis Gabi. plin de sânge. cum de nu l-au lãsat acolo în munþi.. Gabi a trecut primul peste sârma ghimpatã. dupã care se auzea bocancii grãnicerului sârb. Era graniþa sârbeascã cu Italia. li se pãrea cã nu mai este nimeni acolo sus. Se lumina bine de ziuã. locuri sãlbatice. pe undeva pe munte. Giorgio. care era cu buzele încleºtate sã nu geamã. era vânãt. Gabi îl târa pe Nelu. Câinele însã a trecut sârma dupã Giorgio.. Din casã a ieºit un bãrbat ºi i-a întrebat: . Din alte case au mai apãrut bãrbaþi. bravo! Dar ºi carabinierii se mirau. suntem liberi! S-au sãrutat. Soldatul ajuns la sârmã þinea puºca îndreptatã spre ei. ce ar fi cãutat pe aici grãnicerii sârbi.Voi sunteþi de la Roma? . Noi suntem români din România comunistã. se temeau. îmbrãþiºându-se. târându-l pe Nelu. S-au uitat la ceas. Câinele a început sã urle de durere ºi s-a retras. fugãrit de câine. . Ei au înþeles ce s-a întâmplat ºi au chemat salvarea. Piciorul lui Nelu s-a umflat.. Nelu nu mai putea merge. În suflet li s-a fãcut mai uºor. ºi a ridicat sârma din partea de jos sã treacã altul. Trebuia sã treacã peste ea. a ajuns dincolo zgâriat. Grãnicerii italieni nu erau nicãieri. S-au aºezat pe niºte pietroaie. venind în fugã. Au apãrut ºi carabinierii.Bãieþi. Aici erau niºte cãsuþe ale unui sãtuc ascuns în munþi. Giorgio îl târa pe Nelu. care a venit peste vreo 15 minute. gheþuº. Dar ei erau deja dincolo de sârmã. Graniþa era pe aici. femei. Trecând peste sârma ghimpatã.

Au vizitat oraºul. parcurile. . Nu m-ai lãsat. cãci aveau bani ºi se bucurau de libertatea obþinutã cu atâta greutate ºi peripeþii. Drumul îl ºtiu acum. Gabi ºi Giorgio ºi-au fãcut actele pentru a emigra în Canada. fiind înregistraþi ca refugiaþi din þãrile comuniste. Nu fii prost! Ai s-o pãþeºti! Te vor ucide securiºtii în România. Nelu avea cu el 120000 de lei. la pãrinþi. . dacã ar fi rezistat ei la acel drum periculos ºi grozav de greu. A scos 50000 de lei ºi i-a dat lui Gabi. tu eºti nebun. Citindu-le s-a întristat. vãzând altã viaþã. Gabi s-a pus pe gânduri. la neamuri. cã nu erau acum alãturi de el. avea acolo relaþii. unde doream de mulþi ani sã ajung. ne-ai scos din þarã ºi cu tine am ajuns aici. Îl dureau aceste reproºuri ale lui Gavrilã ºi a gagicei sale mai ales.Astea sunt pentru tine. A mai scris ºi la ºefii sãi de la SUT din Timiºoara. Între timp toate actele s-au fãcut. Gavrilã ºi gagica lui Gabi din Timiºoara. Singur. Nu dorea sã-i spunã nimic lui Giorgio. dacã te –4 6– . Cu ajutorul lor au ajuns la Triest. sã-i scot ºi pe ei la libertate. Mariana. Atâta ne-am muncit pânã am ajuns aici. cã e în Italia ºi pleacã în Canada. în aºteptarea vizei pentru Canada. jos. cã s-a terminat cu þuica aia foc ºi cu ciubucul. trebuie sã-i aduc ºi pe ei aici. unul de cinci ºi altul de ºapte ani. cum îi ziceau ei. dragã Gabi. Îi pãrea rãu cã nu-i luase ºi pe Gavrilã ºi pe gagica sa. aºa cum trebuie sã trãiascã oamenii.Mã. Gabi a scris la prietenii sãi. Gabi ºi Giorgio se plimbau prin Triest. muzeele ºi alte locuri distractive. gândurile nu-i dãdeau pace. în iadul comunist. Trãind acum în Italia. Vãrul din Arad. iar Gabi ºi Giorgio au fost duºi într-un lagãr de refugiaþi – campus. ºtiind cã acesta îl va mustra. Nelu a plecat în Franþa. dar ºi alþii îi reproºau cã nu i-a luat cu ei în Italia ºi i-a lãsat acolo. Au mai trecut câteva zile. Dupã douã sãptãmâni l-au adus ºi pe Nelu cu piciorul în ghips în campus. Nelu era cãsãtorit ºi avea doi copii. barurile. Gabi. I-ar fi zis: . Întins pe un pat din baraca sa din campus. sã mã scoatã cineva din raiul comunist. Nevasta ºi copii rãmãsese acasã. unde pe Nelu l-au dus la un spital. III Având mult timp liber. pline de gânduri ºi de mustrãri. a spus el. Gabi se chinuia tot gândindu-se ce sã facã. N-a trecut mult timp ºi a primit un teanc de scrisori. pânã am ajuns la libertate ºi acum te bagi singur în gura lupului. bani am. Aº fi plãtit ºi 200 de mii numai sã ajung aici. în România.prin munþi încoace.Trebuie sã mã duc dupã ei. gândea Gabi. se gândea dacã a fãcut drept cã nu i-a luat cu el.

Eu am fost chematã la cercetãri. . Gavrilã. auzindui vocea.vor prinde.. cum a plecat. . care avea un iubit italian la Roma. la fratele tãu. dacã l-ar fi vãzut cineva. Acolo toþi sunt furioºi pe tine. când lucra pe graniþã. eu nu pot sã-mi i-au aceastã rãspundere. Peste câteva zile Giorgio îl cãuta pe Gabi prin Triest. ªtia bine regulile grãnicerilor români. . dacã nu ne ei pe noi toate. Ea i-a spus: . Nelu avea maºinã. Parcã ar fi intrat în pãmânt. bãtând cu pumnul în masã.. I-au interogat ºi pe ºefii tãi de la SUT.Mãi Gabi. E prea riscant lucrul acesta. numai ia-ne cu tine. Gabi era deja departe. dacã ne prind la graniþã. Avem bani. poate sã ne prindã ºi atunci o sã aveþi ani grei de puºcãrie.. Între ele era ºi una Alina. cã le-ai jucat festa. Ei ziceau cã eºti condamnat la moarte. asta nu e o plimbare în parcul Timiºoarei. Gabi. Ajuns la Timiºoara i-a sunat soþiei lui Nelu. toþi în Timiºoara ºtiu despre tine ºi Nelu. Dar Giorgio nu ºtia nimic ºi Gabi nu-i spunea.Unde-i bãrbatul tãu? Mã întrebau. cã Nelu m-a lãsat cu copii ºi nu trãieºte cu noi. Soþia lui Nelu îi povestea pe drum: . La Arad Gabi nu l-a gãsit pe vãrul sãu.. nu mai vrea sã aºtepte pânã va veni chemarea din Franþa. le spunea Gabi.Gabi. Spre searã. ar fi fost pierdut.. la toþi. El s-a întors pe acelaºi drum cu bine. cã nu ºtiu unde se aflã. ªi voi nici nu o sã – 47 – .Alina. dar nu-l putea gãsi nicãieri. în casa ei s-au strâns mai multe cunoscute ale ei ºi a lui Gabi. cã ai distrus utilajul care costã milioane de lei. . cã am rãmas pe drumuri. doar îi urmãrise zile întregi. Gabi a venit la ea. mã duc acum la poliþie ºi te denunþ. de ce nu am anunþat poliþia.Mãi Gabi. Ulciorul nu merge de multe ori la apã. Aici Gabi ºi-a gãsit gagica care nu mai putea de bucurie cã el sa întors dupã ea.Le-am spus cã eu nu ºtiu nimic. Au vrut sã mã bage în puºcãrie. sã plece imediat în Italia. a luat-o cu copii ºi au plecat la Arad dupã vãrul Gavrilã. poate sã ne împuºte la graniþã.. nu pot. Sã rãmânã în Arad era periculos. oare tu nu înþelegi cã e foarte periculos. avem inele de aur. trecând graniþa româneascã fãrã probleme. Soþia lui Nelu i-a spus ºi ea cã lasã copii la mama sa ºi pleacã ºi ea cu el. Ea s-a speriat. fiindcã ºtia cã el îl va împiedica sã treacã din nou graniþa spre România. ªi ºefii tãi ºi securitatea..Dragile mele. scoate-ne ºi pe noi de aici. E un mare risc. Gândeºte-te la mama ta. Nu pot sã vã i-au. nu e glumã. îþi dãm de toate. sã spun adevãrul. S-a întors imediat la Timiºoara. la sorã. ..

ai vrut sã le duci în Italia sã le prostituezi. sã trecem canalul Bega ºi sã mergem prin munþi. Numai adevãrul poate sã te ajute ca judecata sã fie dreaptã. Nevasta lui Nelu a încercat ºi ea: . fie ce o fi. trebuie sã mergem noaptea.Noi mergem cu tine. cãci pãrea ceva suspect. Vorbea româneºte. vei face mulþi ani de puºcãrie. În garã. Gabi nu se putea hotãrî ce sã facã.Eu am spus totul la anchetã. La ei se uitau oamenii. Ajunºi la Belgrad s-au dus la garã sã ia trenul spre Lubliana.rezistaþi.. care ºtia româneºte. . a zis Alina din nou. cãruia îi place sã riºte ºi.. Doar tu nu eºti un fricos. L-au închis la poliþie. moarte de obosealã. A doua zi a venit ºeful închisorii.. i-au spus judecãtorii. N-am furat nimic. Un poliþist îmbrãcat în civil a auzit-o pe Alina care plângea cã moare de foame. a spus Alina.. evitând satele. Nu vreau sã cãdeþi pe mâna securitãþii. Gabi tãcea. Dar mai era ceva. Gabi nu avea ce face. prin pãdurici. unde ai fãcut mare prãpãd. dle judecãtor. bãiatul din munþi.Fetelor. cã altfel nu ajungem acolo.Gabi. Au plecat cu toþii spre graniþã. aici nu e vorba de bani. se simþeau distruse. Mergeau prin hãþiºuri.. þi-am spus. Aici au început cercetãrile. Ele nu mai aveau putere sã meargã mai departe. numai noaptea. . . nu mai vroiau nimic. Pe femei le-am luat cu –4 8– . le rãspundea Gabi. . Ilie. i-au spus fetele. o sã fie rãu.. rãspunse Gabi. poate þi se pare cã îþi plãtim prea puþin. Poliþistului i s-a pãrut suspect grupul ºi l-a apucat de cap pe Gabi sã nu poatã fugi. dacã nu vei spune adevãrul. El e Gabi. Avem informaþii cã ai trecut prin multe oraºe. n-am omorât pe cineva. mã duc la poliþie chiar acum. ia-ne cu tine. Dar sã treacã canalul Bega n-au vrut în ruptul capului ºi Gabi a trebuit sã meargã pe alt drum spre Belgrad.Acuzat Buju. care nu se teme de nimic. Orice minutã pierdutã se întorcea împotriva lui...Dacã nu ne i-ai cu tine. e un risc grozav..Eºti arestat de trafic de carne vie. Toþi erau flãmânzi. . . grupul a devenit suspect pentru alþi cãlãtori. ºase fete ºi un bãiat. un ofiþer sârb. i-a spus ea. n-am obijduit pe nimeni. ducându-i la poliþie. a zis el.. El nu se temea pentru el. ºtia cã dacã va fi prins va încasa mulþi ani de puºcãrie ºi viaþa îi va fi distrusã.Românaºule. flãmânde. i-au spus poliþaii sârbi. Dupã vreo 15 zile a fost adus în faþa tribunalului. . Le-a trecut pe toate ºase. nu vroia sã se certe cu ei sã nu fie mai rãu. iar timpul trecea. I-a cerut paºaportul ºi carnetul de identitate.. I-au arestat pe toþi. orãºelele.

nu avea geamuri ºi Gabi nu ºtia unde-l duc zbirii. numit Ilie. ci pentru a le trece într-o þarã cu altã viaþã. Dar sãrmanul de el nu ºtia cã suferinþele cele mai straºnice abia vor începe. trei zile. unde se fac dosare pentru America. Gabi striga cã el nu-i vinovat ºi i-a povestit istoria sa. care scârþâia ºi. i-au înnegrit obrazul ºi l-au dus într-o camerã la subsol. Poliþiºtii români îl duceau la închisoarea Popa ªapcã din Timiºoara. scârþâind. ºi l-au urcat în duba ce-i aºtepta sã-l ducã la puºcãrie la Vârºeþ. Din salã l-au scos în curte. I-a mai spus ºeful cã ºi la Belgrad este un lagãr pentru refugiaþi. ochii îi erau închiºi cu niºte ochelari prin care nu vedea nimic. cum ceruse Gabi. coborând pe niºte scãri. Dupã douã. S-a început interogatoriul: – 49 – . Aici. þinea greva foamei. ºi vroia sã scape de el. în cabinetul lui. Încã câteva zeci de minute ºi duba s-a oprit.mine nu pentru a le vinde în Italia. cãci judecãtorii nu aveau dreptate cã l-au condamnat pentru trafic de carne vie. l-au împins puternic în spate ºi el a cãzut pe podeaua de ciment. cu toate cã era disperat. dar nimeni nu-l lua în seamã. care l-au dus într-o camerã. Judecãtorii l-au condamnat pe Gabi la un an de închisoare. bãtându-l. Nimerind aici. care s-au purtat aºa de brutal cu el. De câteva ori s-a adresat sã fie chemat la ºeful puºcãriei. Au deschis o uºã de fier. Duba era închisã. Gabi a zãrit un indicator pe ºosea pe care scria: Belgrad – 98 km. a dat ordin paznicilor sã-l ducã la poliþia românã. Era dus de un militar. dar paznicii au început sãl hrãneascã cu forþa. Uºa s-a închis. Printr-o crãpãturã a uºei din spate. care vroia sã facã puºcãria în România. l-a ascultat pânã la capãt ºi i-a promis cã se va stãrui sã-l ajute. poate cã se sãturase de grevã fãcutã. uscãþiv. Era român. ºtiam cã e un risc mare sã încalc legile. Gabi. cu deplinã libertate. ªeful. Era vama sârbeascã Stomoraviþa. Uºa din spatele dubei s-a deschis ºi Gabi a vãzut militari. unde i-au schimbat hainele. Poate cã s-a înduioºat de soarta acestui bãiat care avea nici 18 ani. A fost dus într-o camerã unde se afla un miliþian mic de staturã.. punându-i cãtuºele la mâini. ºi el a rãmas singur. s-a bucurat crezând cã a scãpat de sârbii cei pãcãtoºi. eu nu am vrut sã fac asta. A fost dorinþa lor. dupã gratii a hotãrât sã facã greva foamei. vorbea un pic româneºte. Aproape o lunã s-a þinut Gabi tare. Aºa a obþinut sã fie chemat la ºeful închisorii. scoþându-i ochelarii. Aici a fost predat românilor. zile întregi nu lua nimic în gurã ºi cu toate stãruinþele paznicilor. dar ele m-au rugat cu lacrimi în ochi ºi eu am cedat. Au mai trecut vreo 40 de minute ºi duba s-a oprit. gardienii l-au scos din celulã ºi l-au urcat într-o dubã purtându-l vreo orã în ea.. Nu a mâncat câteva zile.

þi-ai vândut þara. Gabi a stat încãtuºat pânã au sosit la Borºa. De aici a fost dus la Sighetul Marmaþiei. cercetãri cu înjosiri. ºi nici apã nu i-au dat. ai vrut sã fugi din þarã. ai vrut sã scapi de noi. degeaba.. care stãteau fãrã vinã ºi fãrã judecatã. tu eºti ãla. Aici. Era cu niºte ochi holbaþi. noi acum suntem stãpâni aici. au urmat câteva zile de bãtãi.. ei trebuie scoºi afarã –5 0– . cãci nu se pot ierta aºa crime. Aici l-au închis într-o odaie cu zãbrele. a vãzut mulþi oameni.Mã. Peste tot bãtãi.. L-au urcat din nou în dubã. Aici a înþeles multe ºi i-a crescut ºi mai mult dorinþa de a fugi din aceastã þarã. l-a împins pe Gabi spre uºã. mãgarule! þipa el. venise cu trenul de dimineaþã ºi într-o bodegã mai luase o palincã.. sus. cu un obraz plin de pete roºcate ºi. lãsându-l nemâncat. cu picioarele.Trãdãtorule. . Dupã el a venit „Roºcatu”. Sã-mi dai mie de lucru. ce-ai cãutat în Iugoslavia? Apoi a fãcut militãrie cu el: sus. a urlat el... În coridor i-a mai dat câteva picioare la fund sã meargã mai vioi. Aºa ºi n-a gãsit cheia. ªi-l bãtea la tãlpi cu bulanul. nu-i voi ierta... unde a stat o lunã. poate pe drum... iscãlindu-se de primire la locotenentul de serviciu.. A început sã-l batã cu pumnii. De la Borºa l-au dus la Viºeul de Jos. un miliþian din Borºa. . O pierduse. Ajunºi la tren... Numai aici la post au gãsit o cheie care s-a potrivit ºi i-au scos cãtuºele. jos. care asupreau poporul cu mâinile slugilor din România. unde a stat o sãptãmânã. Cât poate sã rabde omul.. „Unde dracu am pus-o”. umilinþã. . sã te duc la Borºa. A intrat la el în camerã la puºcãrie. nu voi.. unde era chinuitã intelectualitatea românã de cãtre zbirii comuniºti. mormãia el cãutând cu mâinile prin buzunare. care vã îmbogãþiaþi pe pielea noastrã. în aceastã vestitã închisoare... Dã mâinile încoace.. Dupã asta l-au urcat în dubã ºi l-au dus la Borºa sub escortã. unde la putere venise criminalii. batjocurã. mama ta de frontierist. care îi trezeau în suflet o urã straºnicã împotriva tuturor zbirilor comuniºti. Aici a stat vreo zece zile cu interogãri ºi pumni dupã cap. Mirosea a rachiu.. „O da Dumnezeu ºi voi scãpa de aici. încã neformat fizic. de unde eºti. conduºi de ocupanþii ruºi.O sã mergi ºi aºa.Cine eºti. sã-þi pun cãtuºele! striga Roºcatu.. trãdãtorule. l-a urcat într-un compartiment ºi începu sã caute cheia de la cãtuºe.Mama ta de frontierist! Mi-ai stricat treburile. care fãcea curte unei veriºoare a lui Gabi. a strigat el. nemernicule.. sculat. L-a fãcut mãr. Paºtele mãtii cu frontieristul tãu! Unde bã. Niciodatã nu voi uita pe cãlãii mei. culcat. mai ales un bãiat tinerel. poate în puºcãrie. . jos.

. sã fi ajuns atât de greu la libertate.. unde colectivul îl va aduce pe drumul cel drept. preþuit ºi avea toate drepturile cuvenite ºi sã se întoarcã înapoi. plin de hârtii.Tovarãºe director.Îl cunosc pe directorul minei. sãrmana. De la Sighet l-au întors din nou la Borºa. se întorcea acasã. Mama lui suferea amarnic. dar duºmanii ãºtia. are numai 18 ani. ªi deseori mama. în þara unde omul era om ºi nu se uitau la el ca la animale. când ºeful îi ceruse.. Au intrat amândoi. un frontierist.Trebuie sã te angajezi la lucru... Are noroc cã e tânãr ºi prost. a vrut sã fugã din þara noastrã. venea pe la puºcãrii sã-l vadã. la d-strã. Gabi primul. dar securitatea noastrã care nu doarme ºi vede totul l-a prins ºi acum trebuie sã lucreze.. care rãsar ca ciupercile. Au trebuit sã aºtepte vreo jumate de orã. unde toþi muncesc ºi fac ceva pentru ca poporul sã trãiascã mai bine. – 51 – . sã fie sub ochii noºtri ºi a partidului care face totul pentru poporul nostru. am venit aici cu un pãcãtos.. Oare mulþi s-ar fi gãsit aºa ca el. culcatã pe biroul negru. nu doresc sã înþeleagã cã totul se face pentru binele lor. Oare ce-i trebuia lui asta? Ea nu putea sã înþeleagã cã Gabi era altfel decât mulþi din borºeni. vãrul sãu din Arad... strigând: .ºi din morminte sã-i vadã toþi oamenii ºi sã afle cum ºi-au bãtut joc de popor. Miliþianul i-a spus directorului: . cã-l mânca puºcãria. Biroul era acelaºi. miliþianul dupã el. Carã-te acasã. Aceiaºi ochi obraznici. nimic nu se schimbase de când Gabi pãºise pragul acestei camere mari. numai cã parcã burta îi crescuse ºi mai mare. care a vrut sã fugã din þarã. Poate îl aranjaþi aici. cred cã aº putea sã muncesc acolo.. de ce s-a mai întors el dupã Gavrilã. ªeful miliþiei l-a trimis cu un miliþian din Borºa la directorul minei ca sã-i spunã despre ce e vorba.. La Borºa i-au spus eliberându-l: .. ba îi mai aduci ºi de mâncare. ªi directorul era acelaºi. cãci la ºef era o adunare. Unde crezi cã ai putea lucra? Gabi s-a gândit câtva timp ºi i-a rãspuns miliþianului ºef.Pe cine l-ai nãscut? Un trãdãtor. Încã mai vii pe aici ºi ne baþi capul. el nu putea sã-ºi lase prietenul la nevoie.. O chinuia ºi pe ea întrebarea. se ridica în munþii sãi cu durerea amarã în suflet.. devenit negru de suferinþe. cu lacrimi ce-i ºiruiau pe obrazul îmbãtrânit.. un viþel.. sã-ºi rãscumpere crima. unde era respectat.... aceeaºi privire orgolioasã. dar zbirii îºi bãteau joc ºi de ea. nu-i trebuie nimic. sã-i aducã de ale gurii. Are el aici ce hãli. aceeaºi faþã umplutã cu slãninã.

dacã nu noi. se închise în sufletul lui ºi mai mult tãcea.. i-a rãspuns directorul lui Gabi. . ocolindu-l. amintindu-i de faptul cã fusese în mâinile miliþiei. care vedea totul în culoare rozã. câºtigul era mizer.. se fereau de el. care râdea.Bã. Mai rãu îi era cã mulþi din ºefi îºi bãteau joc de el.Lasã. Gabi se uita la director ºi pe obrazul lui apãru un zâmbet dispreþuitor.Lasã. n-ai fãcut aºa cum trebuie. dacã o sã plecaþi cu toþii cine o sã lucreze la minã. despre care ºtia toatã Borºa: . sã mai uite de cele întâmplate. mi-aþi cerut un viþel ca sã mã angajaþi. stãruindu-se sã scape de întâlniri cu el.Cum sã nu. El era deprins sã lucreze mult. trebuiau sã-i spunã. El. s-o faci din nou. mai Gabi. . numai sora Ileana se îngrijea de el. Venea acasã.. . Zilele treceau cu greu. nu vroia sã lucreze degeaba sau sã se mulþumeascã cu ce-i plãtea statul comunist. tovarãºe locotenent. cãuta sã-l mai distreze. . Dintre toþi. dar sã aibã bani. excrocule o sã am eu grijã de tine. Poate cã acum o sã-mi cereþi un viþel ca sã nu mã angajaþi. mustrându-l.Pãi atunci.. cu orgoliul sãu de om de munte. veselã. aici trebuie sã lucrezi. aici nu e Italia. dar am fost acum un an la d-strã sã mã angajez ºi. care nu întotdeauna pãºeºte cu dreptul. Era o fire vioaie. care pãrea lungã. retrãia greu aceastã purtare faþã de el. ºi multe alte ºicane. tovarãºe director.Mâine la ora ºapte dimineaþa sã-mi fii aici.Tovarãºe director.. nu se pierdea cu firea. l-a oprit directorul din vorbã. þinându-l la lucrul cel mai înjositor. Chiar ºi pãrinþii îi aduceau aminte de cele întâmplate.. singur nu se apuca de nimic. fãcând o gurã pânã la urechi. bãtãi de joc. a spus: . roºu de cuvintele lui Gabi.. Avem nevoie de voi cei tineri aici. o sã-þi surâdã ºi þie –5 2– .Directorul se uita la Gabi ºi dupã o tãcere. cine o sã-ºi batã capul de tânãra generaþie. în þarã. fãcea lucrul cu sila. oare nu înþelegeþi cã þara are nevoie de cupru.Asta nu mã intereseazã. trimiþându-l de colo-colo. invocând diferite motive. leafa micã. . sã-l îndemne. Nici în Borºa nu se prea ducea.. . cu firea lui mândrã. a ºuierat el furios. unde ai vrut sã fugi. A doua zi Gabi a ieºit la lucru. în ceapeuri. nu ºtiu dacã vã mai aduceþi aminte. Cei care îl cunoºteau. Gabi vedea ºi înþelegea toate acestea ºi suferea mult. Chiar ºi prietenii nu prea stãteau de vorbã cu el. L-au fãcut mãturãtor într-un atelier de reparaþii ºi lucra mai mult cu lopata în mâini. o sã se îndrepte lucrurile. mai face un pas greºit. râdea Gabi. aur ºi alte metale? Uite aici. evita tineretul. ambiþioasã.

fiindcã ai vrut sã faci bine la oameni ºi Dumnezeu nu uitã asta. Acum el nu mai ºtia nimic de celelalte femei ºi fete. care nu erau împotrivã sã se cãpãtuiascã cu bani sau bunuri strãine. În alte oraºe nu avea voie sã plece. o pãrãsi dupã vreo douã luni de iubire înfocatã. cã îi luau la ochi pe cei tineri ce învãþau pe la ºcoli ºi universitãþi. Aºa-s italienii. Gabi nu ºtia nimic de soarta acelor femei. Cine ºtie. când te lua la 21 de ani. dupã obiceiurile din þãrile comuniste. Comuniºtii din România fãceau totul dupã modelul ruºilor sovietici ºi-i pupau la fund. era trecut în tãcere ºi nimeni nu sufla o vorbã despre încãlcãrile de lege ce aveau loc. cã mintea oamenilor le stãtea în loc ºi nu puteau crede cã se poate aºa ceva. de dupã pereþii cei de piatrã. înalþi ºi misterioºi. Banii ce ia avut au fost confiscaþi în diferitele posturi de miliþie.norocul.. poate o sã reuºeºti încã sã ajungi în alte þãri. scãpând-o de sârbi. mergând în vârful degetelor. ªi sârbii nu se obijduiau. când erai deja bãrbat în toatã firea ºi aveai ºi ceva minte în cap. la sate sau oraºe. ºi sã chefuiascã. cãci italianul ei. de acei poliþai. ca puºcãria de la Sighet. din cauza cãrora fusese prins în Iugoslavia lui Tito. care nu – 53 – . onoarea. ªi cine mai ieºea de acolo. De acolo. înºelând poporul care acum îºi pierduse cinstea.. unde totul era posibil. cãci ei trebuiau oricui ºi stãpâni se gãsise. mai povestea câte ceva despre niºte grozãvii.. libertatea ºi se gândea numai sã fure. tot umblã cu ghitara ºi îþi cântã melodii despre Neapole ºi Sicilia. Numai de Alina ºtia cã ajunsese în Italia. Adevãrul acum nu þi-l spunea nimeni ºi tot ce era legat de conducerea comunistã. sã-þi îndeplineºti visul tãu din copilãrie. pe care vroise sã le treacã ºi care cãzuse în capcanã cu el împreunã. Gabi era obligat sã se prezinte regulat la miliþie. veneau zvonuri straºnice. Acum în þarã serviciul militar. ruinându-ºi þara. dovadã cã nu plecase nicãieri. O sã-þi ajute el în viaþã. dar nu a avut nici ea noroc. Nu þi-a mers. Având domiciliu forþat la Borºa. armata se fãcea începând de la vârsta de 18 ani. Au trecut vreo douã luni ºi într-o zi a primit hârtia cã e chemat la comisariatul militar la Baia Mare pentru a-ºi face serviciul militar cãci împlinise deja 18 ani... unde se putea. pe lângã care oamenii treceau cu teamã. îºi luase ºi ei câte ceva. cãci venise iubitul ei din Roma la Belgrad ºi-o luase cu el. cãci legile erau scrise pentru cei proºti. cu toate cã le era interzis sã vorbeascã. nu ca înainte de rãzboi. Ajunsese aºa cã nici la bisericã nu se mai duceau oamenii.. care-i jurase iubire pânã la moarte. Oamenii ºtiau cã dacã deschizi gura poþi sã ajungi în locuri de tristã faimã. cã eºti tânãr ºi totul e înainte. îndeplinind tot ce le spuneau ei. Alina plecase la Roma.

cãci îl vãd deseori la piaþa Ocica. dar când? a întrebat Gabi. cineva te aºteaptã acolo. Îþi dãm câte 40 de mii de lei bani gheaþã. e lucru periculos.. spunându-i mamei: . . am o maºinã pânã la Baia. o femeie cu pãrul scurt ºi cu niºte ochi negri de þigancã. mi-a dat Niþa de ºtire. cum nu se mai vãzuse în Borºa. dar nu avem altã ieºire. Era Gavrilã ºi cu încã doi arãdeni. . . uite am venit.ªtim noi. Ileana i-a spus lui Gabi. ªi iatã.Bine.Gabi. mai jos.Noroc Gabi. care-l ºtia pe Gavrilã din Arad. . care semãna cu un þigan. e suspect ºi periculos.Bine.. de la conducere. i-au spus cei doi.Bine.Tovarãºe Gabi. . vrem sã ne scoþi din þarã. mã Ileanã? . cine nu riscã. spunea Gavrilã. S-a întâmplat cã în Borºa a venit o vecinã de a Ileanei. . „Biata mamã.Ai sã vezi. se învârte pe acolo. S-a întors sus.Cine. care dãdea fân vacii în ºopron: .Þacã Niþã. . dupã care venise în România ºi pe care nu-l gãsise atunci ºi din cauza cãruia ºi fusese prins în Serbia. mã duc cu ei sã aflu ce-i la comisariatul militar.Plecãm chiar acum. nu câºtigã niciodatã. le-a zis Gabi. Jos pe Gabi îl aºtepta o „Volgã” neagrã. într-o searã. Dar s-a întâmplat cã Gabi n-a nimerit în armatã. sau cu taxiul cã o sã mã coaste.. înalt ºi uscat. se temea sã nu-i dea lacrimile –5 4– . ªi-a luat rãmas bun. Era cãsãtoritã cu un arãdean ºi trãia acolo. cât a suferit din cauza mea. ºi-a luat câteva lucruri. i-a rãspuns Ileana. Soarta l-a scos în cale pe vãrul Gavrilã din Arad. care vor sã facã bani. . i-a spus Gabi. pot sã ne predea securiºtilor. mare. pe valea Luceafãrului. cãci erau ºi niºte neamuri în curte. niºte bãieþi. îl gãsesc eu. Bãrbaþii ãºtia vor sã vorbeascã cu tine. dar noi nu-i ºtim. . N-a dovedit sã plece la Baia. noi avem încredere în tine. dar ºtiþi cã nu e o plimbare. a zis celãlalt ardelean. uitându-se þintã la el. le-a pus în ruczac ºi a ieºit. n-ai grijã. oare ºi de data asta soarta va fi nemiloasã cu ea? Dacã mã vor prinde din nou? A ieºit în fugã la vale. uitându-se la ea.vedeau mai mult decât lungul nasului ºi se mulþumeau cu ce le aruncau cei de sus. te rog sã-l gãseºti pe vãrul meu Gavrilã la Arad ºi dã-i de veste cã mã i-au la armatã ºi am mare nevoie de el... Numai tu Gabi poþi sã ne scoþi de aici. . a vorbit unul Ghiþã. cã sunt ºi alþii.Mamã. rãspunse Niþa. sã nu merg mâine pe jos.În jumate de ceas sunt gata. mã bãiete. Nu putem veni cu maºina asta încã o datã.

împãrþindu-se în grupuri câte doi. o sã fie totul bine. Trebuia sã ai viza în buletin sau sã fii locuitor al unui sat sau oraº de la graniþã. ruczacurile erau nu prea pline. în apropiere de comuna Livezile. Totul a fost ca la ºcoalã.. Pãreau niºte turiºti ce se vânturã prin þarã.. Nu puteau trece oricând. . dupã ce au – 55 – . sã nu batã la ochi. Din Timiºoara ºi-au luat bilete pânã la staþia respectivã. Mai aveau ºi dulãi. Grãnicerii aveau foiºoare înalte. îmbrãþiºândo ºi lãsând-o cu lacrimi în ochi. acum nu mã duc cu fete.Fii atent. Primii au trecut Gabi cu încã patru apoi ceilalþi. Mã duc acum ori niciodatã. faceþi-mi rost de valutã.. Din Arad au plecat la Timiºoara. dar s-au împãrþit în 2 grupe. gândeºte-te. S-au dat jos noaptea la o staþie ºi au luat-o pe jos peste câmpuri. Primul sat ce trebuia trecut era Ploºniþe. nu dã Domnul sã te prindã iar. prin pãduri ºi uneori trebuiau sã treacã prin mlaºtini.. dragã Gabi.. deoarece înainte de Livezile se urcau în tren grãnicerii ºi controlau vizele. . informaþi de Gabi ce sã facã. parcã nu erau cunoscuþi între ei. O sã-þi dau de veste din Roma. S-au strâns 14 oameni. nici câinii. Toþi au fost instruiþi.. dar iarna din 4 în 4 ore. „Volga” cu ei s-a pierdut în noapte. ci cu bãrbaþi. Câini lupi cu care controlau fâºia aratã. Au venit când s-a întunecat în Livezile. orele. A avut noroc. Gabi cunoºtea aceastã zonã foarte bine. Vara militarii se schimbau din 6 în 6 ore. decât sã cad în mâinile lor. Nu spune nimic mamei. Ea ºtia totul. Sã spui aºa la toþi. spune-i cã m-au luat la armatã. cã el nu-i spune adevãrul. Ziua. . erau mulþi. În jos l-a condus Ileana.. Dupã ºase ore au ajuns la Arad. . se uitau unii la alþii. de unde se vedeau toate împrejurimile ca în palmã. Aici Gabi a stat în casã la Gavrilã pânã seara. dar planurile trebuiau executate precis ca sã nu fie prinºi... Gabi ºi-a gãsit cunoscuþii sãi ºi ºi-a schimbat banii în valutã. te duci la moarte. Totul era calculat. dar nu vorbeau între ei. trei oameni. Gabi calculase toate distanþele..ºi atunci ea ar fi înþeles totul. În tren se aºezau în vagon în diferite locuri. N-a fost uºor de-a ajunge la graniþã. Nu plânge. Au strâns tot ce le-a trebuit. ºtia cât timp trebuia ca sã ajungã la fâºia aratã. Cunoscuþii s-au speriat când l-au vãzut. nu i-au simþit nici grãnicerii.Mãi Gabi. ce faci omule. Au trecut toþi spre dimineaþã.M-am gândit luni întregi. va fi totul bine. a spus Gabi. Aºa a fost ºi în autobus. El dãduse fiecãruia instrucþiuni încã la Timiºoara. cãci lucrase aici pe draglinã. Mergeau unul dupã altul. Au stat din nou într-o pãdurice. minutele. ci numai când se schimba paza graniþei.Mai bine mor. unde sã coboare.

I-au dus la garã cu duba ºi au ieºit pe peron. o sã ne ducã cu pazã. Nu puteau merge atâþia oameni împreunã.Ce. împãrþind-o. mã. a spus Gabi. . –5 6– . o sã ne omoare românul ãla pãcãtos de la miliþie din Timiºoara. nu te-ai liniºtit? Ce eºti nebun.Dacã o sã ne trimiteþi îndãrãt în România. Dar din nou nenoroc. ca sã-i urce în trenul spre Belgrad ºi acolo sã-i predea românilor. vrei sã stai viaþa întreagã la puºcãrie? Mã. dar cum. i-au prins.Gavrilã Buju. .Gavrilã. Ajungând la Belgrad. care din voi a mai fost pe aici. . . Peste douã zile i-au dus doi miliþieni sârbi la garã. l-au întrebat pe celãlalt. Ciocolata o mâncau. ºireturile. iar o sã fug peste un an sau doi. prins la garã cu fetele? . . la noi. dar le-au lãsat actele.Dar pe tine. . le trebuiau forþe noi.. O sã vã dea gata acolo. .trecut graniþa sârbilor aºteptând din nou noaptea. Au ajuns la frontiera lânga vama sârbeascã. Gabi i-a lãsat aºa cum se învoise. . Trebuie sã fugim.Cum te cheamã? l-au întrebat pe Gabi. ... Acelaºi câine i-a gãsit ºi a ridicat grãnicerii care i-au înconjurat. mãi Gavrilã. e rãu de noi.Te trimitem înapoi la românii voºtri. le-au luat banii.Gavrilã Buju.Cum. sã le ajungã ºi mai departe. a rãspuns Gavril. . S-au început cercetãrile. Dupã câteva zile au fost anunþaþi cã o sã fie duºi la Belgrad.O sã vedem.Bine. Au rãmas numai Gabi ºi Gavrilã. Au încercat sã treacã. altfel suntem pierduþi. un sergent burtos. Gabi. fusese bolnav de gãlbinare. care avea cureaua mai jos de buric. sunt sãtul de comunism. ziua se ascundeau prin pãduri ºi dormeau. se forma pe loc în Lubliana. I-au dat pe mâna miliþiei. doar n-o sã mergem singuri. . a zis Gabi. o sã ne omoare românul ãla þigan. Mergeau numai noaptea.. ºi povestea cã ieºise numai din spital. Trenul era deja în garã.Noi suntem amândoi Gavrilã Buju. ªi le-au dat la amândoi câþiva pumni. Sârbii le-au scos curelele. înainte de a ajunge la sârma ghimpatã. . mã.Eu am fost. Le-a dat schiþa cu drumul spre graniþa italianã ºi s-au despãrþit.. dar sã ºtii: o sã fugim în orice moment favorabil..Bine. Acolo putem sã rãmânem fãrã picioare. prostule? ªi iar pumni. somându-i sã se predea. acuº o sã vã dezbatem dinþii. . Îi conduceau doi sârbi. aºa ne cheamã. Nu aveau încotro. Sârbilor nu le venea sã creadã. ºi altul slãbuþ ºi deºirat. au strigat sârbii. vã bateþi joc de noi.

.Stui. orientânduse dupã ºoseaua principalã. . se ridica. din nou cãdea. ne vor ierta. ªefului de la minã. Decât în România mai bine moartea. Burtosul ºi deºiratul stãteau lângã scãri. mãgarule. am sã-i trimit eu un viþel din strãinãtate.. decât sã ne predãm.Urcaþi-vã. Mãi. se fereau de sate ºi orãºele.Ei nu ºtiau nici unul româneºte.Gabi. Nu mai aveau puteri. Gabi sa repezit la a doua uºã.. proºti mai sunt sârbii ãºtia. Ajunºi acolo.Pãi. nu puseserã nimic în gurã.. cãdea. gâfâind greu. Cãlãul îl bãtea la tãlpile goale cu bulanul zicându-i: . . mergeau deja a doua zi spre graniþã. Sã þii minte. dar liberi. tot pe mâna mea ai sã ajungi ºi atunci o sã-þi tai picioarele. Ieºise la un drum de unde se vedeau niºte tufari ºi copãcei.. Pânã când nu ºtia nici unul din ei.Fii atent. o sã fie totul bine. . bãiete. dar fugeau mai departe.Dacã o sã mai fugi. fãrã sã se mai uite înapoi. dacã vom veni singuri ºi ne vom preda. El îºi amintea de cele întâmplate cu el la Timiºoara ºi strângea dinþii. stui! striga burtosul. altã ieºire nu avem. celãlalt stãtea de pazã sã nu-i vadã nimeni. Gavrilã. Pânã s-a urcat burtosul ei erau la vreo 50 de metri. ºi ei o sã ne ducã la Belgrad. Ziua unul dormea trei-patru ore. Dumnezeu þine cu noi ºi nici lui nu-i plac porcii ãºtia de comuniºti. Gabi s-a urcat primul. când o sã potrivesc eu timpul. Ei o luase la fugã. Erau uzi leoarcã. nu mai pot. sã te þii de mine.Mãi Gabi. degetele ieºiserã afarã. hai sã ne predãm.. Gavrilã nu mai putea merge. Abia îºi târau picioarele. Dar era prea târziu. care îmi cerea viþelul.. asta a fost minunea. sã cãdem din nou în mâinile cãlãilor! rãspundea Gabi. care doresc sã trãiascã pe spinarea altuia. s-au oprit ca sã-ºi tragã sufletul. Gavrilã dupã el. se temeau sã nu fie divulgaþi de locuitori. Au ajuns la uºa vagonului. a deschis-o ºi a sãrit pe peronul celalt. Au ieºit la ºoseaua principalã. grãbindu-se spre punctul de trecere al frontierii. hai la miliþie. ºi-l bãtea ºi mai vârtos. ne-au lãsat documentele. Erau flãmânzi. . Erau amândoi morþi de obosealã. . dar erau bucuroºi cã scãpase ºi nu trebuiau sã plece în România. ei credeau cã noi suntem niºte copilaºi ºi o sã stãm cu mâinile în sân. le-au zis. Mergeau numai noaptea. dar a trebuit sã plece. Trebuie sã fugim. care ducea spre Italia.Mai bine murim. Au – 57 – . numai sã scap de aici. trecuse sub niºte vagoane. murim dragã. tãlpile pantofilori se rupserã.. ca niºte mieluþi. Vedeau tirurile care treceau cu vitezã mare. Gavrilã dupã el. în drumul lor nu era nimeni. Gabi i-a zis lui Gavrilã: . dar se temeau sã nu-i caute prin aceste locuri. Nu mai puteau respira. fugeau mai departe ºi nu se mai auzeau strigãtele poliþiºtilor.

Nici pânã azi nu ºtiu cum au ajuns în vârful copacului ºi de acolo se uitau cum în camionetã erau grãnicerii care controlau graniþa. Au cãzut amândoi în iarba înaltã. -Mãi Gavrilã.. Vãrul lui era mai înalt ºi mai puternic. dibuind fiecare palmã. S-au cãþãrat pe el cum au putut. Sã ne ajute Dumnezeu. ne-a mai rãmas un pas.. dar era la o înãlþime de aproape cinci metri ºi copacul era gol. . ei s-au coborât pe creangã. Grãnicerii nu se uitau în sus..Dragã Gavrile. am ajuns în Italia. cã m-am întors dupã tine din Italia ºi te-am adus la libertate. s-a rupt totul în mine. în România n-o sã mã mai duc. aici e aici.. Dupã ce s-a dus camioneta. Au mers mai departe. suntem liberi. cã nu pot sã mã miºc. cã n-am fãcut nimãnui rãu ºi vrem sã scãpãm de toatã rãutatea comunistã. Au înconjurat vama. durerile erau straºnice. A sãrit peste cele douã garduri sârbeºti cãzând lângã cel italian. Gavrilã l-a luat în spate ºi l-a târât cum a putut la o distanþã de vreo 300 de metri de la sârma italianã.. aici e imposibil de trecut sârma. eu nu pot sã mã miºc.. trebuie sã ne ajute.. era atât de mare cã la început n-a simþit durerea. ºi tu vezi. cãci nu era din sârmã ghimpatã ºi l-au urcat uºor. . aici erau trei garduri de sârmã ghimpatã. primul a sãrit Gabi. Te rog. ajungând la un gard mare. ca niºte ciocane. Apoi a sãrit ºi Gavrilã. Rachetele ar fi luminat totul ºi i-ar fi vãzut imediat. a ºoptit Gabi. Inimile le bãteau puternic. de a ajunge în þara doritã.Mãi Gavrile. foarte înalte. care a distrus bisericile ºi i-a bãgat pe preoþi la puºcãrie. –5 8– . Gabi a observat lângã sârmã un copac cu o creangã ce atârna peste cele douã garduri de sârmã. pentru tot ce am fãcut pentru tine. A simþit cã totul s-a rupt în el. vedeau cum tirurile intrau în vamã.ajuns la frontierã. dar ei au avut noroc cãci nu i-au vãzut când au trecut încolo ºi dupã câteva minute s-au întors. Era foarte greu sã te urci pe el. aºezat pe iarbã.. Ajunºi la capãtul crengii. dar dorinþa de a scãpa. Trecerea gardului italian nu era o problemã. ºi era destul de gros.Aoleu.. dar la un moment dat au auzit cã vine o camionetã pe un drum îngust între cele douã garduri.. . zburau rachete ºi dãdeau alarma. El a observat cã gardul avea fire electrice ºi dacã te atingeai de el. i-a ºoptit Gabi.. Cu farurile luminau totul ca ziua. cãci era greu de crezut cã cineva ar fi putut sã se urce pe acel copac fãrã crengi. ajutãmã. goluþ. privind gardul. Era întuneric beznã ºi trebuia sã pãºeºti pe creangã foarte atent.. cã ºi aºa suntem nenorociþi. Acum a simþit cã nu se poate miºca..

la tot ce-i aºtepta mai departe. Vãzându-i atât de hãmesiþi el a mai scos o pâine micã ºi le-a întins-o. l-a liniºtit spunându-i cã sunt refugiaþi din România. Au ajuns la Trieste..Bambino.deasã ºi au adormit de obosealã. parcã cântãrindu-l ce bãrbat este.. Lângã ei stãtea un câine lup. . pe care-l arãtase moºul. Plângea ºi-i îmbrãþiºa când pe unul. ºtergându-ºi pe furiº lacrimile care i se rostogoleau pe obraz. mai întrebându-l câte ceva. Dar ei nu ºtiau aceasta. ei erau morþi de obosealã ºi dormeau. A scris aºa de frumos ºi amãnunþit.. cã atunci când consulul Canadei a citit dosarul . O pâine plinã cu mortadella. Moºul crezuse cã ei s-au ascuns în iarba aceea mare ºi fãceau dragoste. de foame ºi sete. A scris din nou dosarele.Che curajo? Che curajo! striga ea mereu. I-a întrebat: . de curajul ºi bãrbãþia lui Gabi. la campusul refugiaþilor. Bãtrânul se uita la ei cu jale. Era ora patru dupã amiazã. Aici bãtrâna ºefã când i-a vãzut. Gabi îi povestea cum au trecut graniþa. cã îi venea sã urle de durere. Erau fericiþi cã scãpaserã de râia comunistã. unde-i mama ta. nu-i venea sã creadã când a aflat istoria pe care o povestea Gabi. s-a speriat.Via. Cu toate cã pe Gabi îl durea tot corpul. întregi ºi acum mergeau. mai departe un moºuleþ pãºtea oile. voi sunteþi niºte tineri sexuali. plecaþi de aici. cum nu pusese nimic în gurã decât niºte mure gãsite în pãduricea în care se ascundeau ziua.. cã erau teferi. Ei nu sunt acei tineri. Le-a mai dat apã pe care o avea într-o sticlã. prãpãdiþi. trecuþi prin aºa încercãri. Au pornit-o spre Trieste.. cum au scãpat ca prin minune.. aºa slabi. ºi-au luat rãmas bun de la el ºi au pornit-o în jos spre drumul. trebuiau sã meargã mai departe. când i-a zãrit. Gabi i-a mai cerut ceva de mâncare. cum a plecat în România dupã vãrul sãu Gavrilã. flãmânzi ºi însetaþi. gândindu-se la viitorul lor. Soarele era sus de tot când s-au trezit. Moºul s-a milostivit ºi le-a dat un sandvich pe care ei l-au înfulecat din câteva înghiþituri. cãci douã zile nu pusese nimic în gurã. când pe celãlalt.. Via. apoi i-a zis: – 59 – . În ochii lui se citea mila faþã de aceºti bãieþi tineri. unde Gabi era înregistrat mai înainte. Moºuleþul italian. informând organele respective de aceastã întâmplare a tinerilor. care era la vreo 90 de kilometri. S-a uitat lung la el. dar tatãl vostru? În sfârºit ei s-au ridicat. Gabi vorbea biniºor italiana. s-a speriat ºi a început sã strige: . cãci ei trecuserã graniþa prin alte locuri. unde Austria era mai aproape decât Italia. a dorit sã-l vadã personal. cum a crezut el când i-a vãzut ridicându-se din iarbã..

Uneori Gabi umbla cu acea maºinã împreunã cu italianul la diferite treburi. Pentru prima oarã Gabi vedea aºa transmisie. i s-a spus sã fie gata de plecare în Canada în luna octombrie. unde erau mulþi oameni împreunã.. acasã. nu mai vroiau averea pãrinþilor. Banii îi luase miliþienii sârbi ºi-i lãsase goi puºcã. Nu puteai ieºi când doreai.. avea de toate. Canada nu i-a aºa categorii. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba. Avea o grãdinã mare. aºa cum fusese acceptat în campusul de la Latinã. În gospodãria lui avea un escavator mititel. Din campusul de la Trieste au fost mutaþi în alt orãºel. Mai avea italianul o maºinã micã cu o cutie de viteze hidraulicã. cãci plãteau mai puþin. Poate se temea cã împreunã. Gabi a nimerit la un italian Marco. fiindcã nu are nici o calificaþie. apoi s-au dus la pescuit. era rãsfãþatã de pãrinþi. unul era avocat. care avea o singurã mânã. În campus mulþi emigranþi doreau sã lucreze. ocupându-se cu creºterea zarzavatului. avea doi feciori. cã nu aveau bani. unde lucra Gabi. trei oameni. cãci era singura fiinþã lângã bãtrâni. câte vreo douãzeci. –6 0– . alegeau oamenii. care-l ajuta sã lucreze la volan ºi cu o mânã.. cam grãsuþã. dar a dorit sã-i despartã unul de altul. Mai târziu Gabi a aflat cã nu era adevãrat. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba mai mult. Dar nu pot sã-l accept pe vãrul tãu. cãci Gabi se stãruia ºi fãcea totul cu tragere de inimã. Cu bãtrânii stãtea fina lor. În campusul de la Latina trãiau în niºte bãrãci. celalt lucra la Stock Market. Ei ieºeau la poarta campusului. la fermã sau la firme. noi avem nevoie de aºa bãrbaþi! Noi te acceptãm. Gabi. Lagãrul de la Latina era la vreo 100 de kilometri de la Roma. Lagãrul de la Trieste era înconjurat cu un gard ºi regulile erau mai severe. în România nu erau aºa maºini în acele vremuri. Aveau lucrul lor. italianul cu o mânã. Marco. se tocmeau cu plata ºi-i luau cu ei la lucru.se numea Adriatica. Gabi a lucrat tot timpul. O zi a lucrat ºi Gabi acolo. Luase parte la rãzboi ºi devenise schilod. sã mai câºtige ceva. Giorgio care era împreunã cu el lucra la un restaurant chiar lângã mare .. aºteptând sã vinã italienii. fiind trimis încoace. aºa bãieþi pot sã-ºi facã de cap ºi în Canada. Italienilor le convenea. Italianul Marco era mulþumit de el. ca odinioarã în timpul sclavilor. Latina. de ordinea din camerã.Bravo Bujule. cu care Gabi sãpa canale pentru irigaþie. Erau în camere câte doi. ce trãiau la Roma. trebuia sã-þi ceri voie. cã nu aveau bani. ºi singuri se îngrijeau de curãþenia. Era o fatã frumuºicã. putea sã-l accepte. Lina.. doar cine poate ºti ce e în capul lor. Aceºtia veneau.

scârbos (Refugio schifaso) – destrãbãlat. strigau ei. el se îmbrãca cu haine italiene. dacã omul avea simþire. am vãzut totul când i-am vizitat. dar el într-o zi le-a spus cã e înscris sã plece în Canada. I-au spus: . Odatã. îl þineau cu dinþii. la o curbã mare cu vitezã. repara. pe atunci 1000 de lire fãceau cât 1 dolar american. Fetele din oraº fluierau dupã el. Eu am acolo veriºori în provincia Alberta. lubeniþã ºi alte zarzavaturi. rãmâi aici la noi. S-a ridicat murdar de glod. sã nu piardã timpul cu drumul. zãpãcit. nu ºtiau cã el e din emigranþi ce cautã fericirea acolo unde nu întotdeauna o gãseºti. muºtar. spunândui cã Italia e cea mai frumoasã þarã ºi aici e mai bine decât în America. A avut noroc. Gabi mergea la o benzinãrie ce avea un atelier de reparaþii sau lucra pe la blocurile italianului. el nu.. Nici în Timiºoara fetele nu se þineau de el ca aici. Acolo venea ºi Lina. Ea îi zicea: -Tu eºti un refugiat brutal. poþi sã-l iei oricând. dar sã nu mai mergi cu motocicleta aia. Acolo era bine pentru Gabi. Lina. rãsturnându-se. varzã acrã. Avea 420. Când ploua ºi nu putea lucra cu escavatorul. dar se temea sã nu rãmânã gravidã ºi atunci ar fi fost nevoit sã rãmânã cu ea. Tatãl ei începuse sã-i facã reproºuri lui Gabi. ardei. e frig straºnic acolo ºi o iarnã grozavã. unde erau alte moravuri.000 de lire pe sãptãmânã.Uite. vopsea.. Putea foarte uºor sã se foloseascã de ea. (Panini era un sandvich. adicã o pâine micuþã cu salam ºi cu de toate altele în ea. ba una ba alta. unde fãcea de toate. dar teafãr. Gabi curãþa canalele pe unde curgea apa. cãci patronul avea mult pãmânt ºi avea de toate: castraveþi. roºii. Gabi nu i-a – 61 – . frumos. au aflat.Nu pleca. i-a dat chiar un apartament mic pe gratis... Cu Angelina se sãrutau deseori. Când patronul ºi fiica sa. Gabi îºi cumpãrase o „Vespã” – o motocicletã cu care venea de la Latina pânã la Marea Mediteranã – vreo 30 de kilometri. s-au alarmat.). . ea dorea ca el sã rãmânã. Vroiau sã-l sperie... era cuvânt umilitor la ei. Duminicile erau zile fantastice. Cred cã doreau sã se cãsãtoreascã cu Lina. Lina are un Fiat roºu. cã era iarbã mare ºi a scãpat teafãr. ei dominã globul cu hainele lor aºa de elegante pe care le fac. avea 20 de ani. a dat într-un ºanþ. ªi azi în Italia oamenii se îmbrãcau bine. ceapã.Era cu un an mai mare decât Gabi. când îl vedeau pe stradã aºa de frumos ºi bine îmbrãcat. Patronul nu-l lãsa sã se ducã la campusul de la Latina. searã de searã. iar ziua venea la fermã aducândui lui Gabi „Panini” ºi o rãcoritoare.

dacã ar fi dorit.. El nu ºtia atunci cã era –6 2– . Giorgio dupã el. înotând. Gabi ºtia cã femeia. îi spunea ea. îºi pierduse cumpãtul. A început sã þipe: ajutor: (aiuto. negroaicã. unde fetele se plimbau chiar în pielea goalã. cã nici nu-i cunoaºte prea bine. dar aici trebuia sã trãiascã 10 ani ca sã poatã primi cetãþenia. speriat. la libertate. dar aici în câteva ore o puteam sfârºi cu viaþa. Ea nu putea uita cum Gabi i-a adus pe prietenii sãi. cãci dacã pierdeam speranþa eram pe altã lume. sã ajungã la mal dupã douã ore de greutãþi. unde cu preþul de 6000 de lire puteai sã-þi alegi orice fatã: rusoaicã.Aici am rãmas. ºi nici faptul cã trecuse poate atâtea graniþe de trei ori. În suma de 6000 intra ºi guma de protecþie.Întoarce-te pe spate. Gabi se îndepãrtase de el. nici o þarã nu te-ar fi refuzat.. aiuto). Numai aºa am putut sã biruim. doar ele erau prostituate ºi îºi vindeau corpul. spaniolã. Erau ridicaþi de ele când pe creasta lor. prostuþi. Gabi înainte.trimis la mama dracului. calmeazã-te! Nu uita cã din toate valurile. dar le-a spus cã el nu va cerºi sau supune cuiva. curentul i-a dus departe în largul mãrii. Au început chinurile despãrþirii. Giorgio era sã se înece. Lui Gabi i-a venit ºi plicul în octombrie. aveau teamã de fete. Începuse sã batã vântul. intrase frica în el. Toþi cei rãmaºi aveau fricã cã nu vor pleca. cele din ºapte în ºapte sunt acele ce ne vor trage spre mal. a fãcut totul pentru el.Vezi. s-a reîntors în campusul de la Latina. cãci îl admira pentru curajul ºi purtarea lui. De unde ºtia asta. odihneºte-te.. Gabi îl liniºtea strigându-i: . bãtrâna de la Trieste. el trãit numai la munte? Dar au reuºit. Odatã. Peste o lunã. totul a depins de noi.Gabi. retrãiau ºi se mirau cum de Gabi pleacã fãrã ei. . sã nu rãmânã gravide. Erau încã prea tineri. se temea cã Giorgio sã nu se agaþe de el ºi sã se înece amândoi. striga Giorgio. din România am mers zile ºi sãptãmâni ca sã ajungem în Italia. dar nu era nimeni sã-l audã.. ca tine nu e nimeni ºi nici n-a fost.. Erau bãieþi tineri ºi sângele fierbea în ei. dacã ne pierdeam voinþa. se duceau cu Giorgio zilnic la mare.Raportul tãu a fost extraordinar. tu eºti unicul în cele ce le-ai fãcut.. câºtigând niºte bani. . tãrându-l în spate atâþia kilometri. Ei nu se cãsãtoreau. Ea îi spusese ºi a treia oarã: . Giorgio. el pleca. Gabi putea rãmâne ºi în Italia. douã de muncã. Se mai duceau ei la casa cu „geamurile verzi”. . valurile deveniserã mari. când aruncaþi în jos. marocanã. înnebunindu-i. malul nu se mai vedea. Neavând ce face. unul cu piciorul rupt. ceilalþi rãmâneau încã în aºteptare. acel plic atât de aºteptat ca sã plece în Canada. plicul cu toate documentele fãcute deja.

a înþeles cã el ca orice om pe planetã. foarte puþini tineri. El era îmbrãcat tot în alb. În Italia însã. cãci. a încremenit la vederea aeroportului. Dar nu era Toronto. Avionul era plin de oameni. ci zâmbete de curiozitate. el era cu un cãrucior electric.. Aici i s-a pãrut lui Gabi. unde erai impilat. nu era urã. ajungând acolo unde valizele rulau pe bandã. În avionul Roma – Toronto cu 10 ore de zbor. Italieneºte. spunea el la ai sãi. IV La 19 octombrie s-a urcat în avion în aeroportul de la Roma. fin.deajuns sã se însoare cu o italiancã ºi devenea imediat cetãþean italian. riscând cu viaþa pentru a ajunge într-o þarã liberã. frumos. Aici lumea era îmbrãcatã simplu. Vameºul nu înþelegea. Nimic. Ei vedeau ceva nou. tot aici în aeroport.. A venit o italiancã – translatoare. A ieºit dupã alþi pasageri. Gabi credea cã e poliþist. se gândea el. Când a auzit cum vorbeºte Gabi limba italianã s-a mirat foarte mult. i-a dus dorul ani la rând. Gabi a trecut peste oceanul Atlantic. unde toþi vorbeau de economie. cãci tinerii din Italia. majoritatea bãtrâni ºi bãtrâne. acoperit de nori ºi a sosit în Canada seara. De sus se vedeau luminile oraºului Toronto. nu ca în þãrile comuniste. „De unde atâta electricitate”. cum fãceau cei din þãrile comuniste.. iar nimic. I-a zis cã aici este o româncã – 63 – . Înãuntru toþi se uitau la el.. nu fugeau de pãmântul lor. cã a nimerit în paradis.. bine îmbrãcat pentru un emigrant care vine aici sã câºtige bani. auzind cã e român. de frumuseþea acestui oraº.Aºa mi-a fost norocul. Îl lua spaima cã nu avea cu cine vorbi. nu aºa întuneric cum era în oraºele româneºti.. cã totul depinde de el. era Scoþia Nova – oraºul Montreal. A apãsat un buton ºi a apãrut un bãrbat în uniformã. La vamã a vorbit româneºte. unde era ºi a lui.. pãrãsind Europa. parcã sosise din lunã. de varã. nu plecau din þara lor. Dar nu. Dar când s-a dat jos din avion.Let go! ªi l-a dus la Oficiul Emigraþiei. a luat genþile lui Gabi. . umilit ºi chiar aruncat în închisori pentru cuvintele de criticã împotriva regimului lui Ceauºeascu ºi a altora. care strãlucea ca un soare în întuneric. tot ce fãceau alþii fãcea ºi el. frumoasã. o mare de lumini. nu ºtia engleza. un aeroport grozav. cã era o viaþã liberã. zicându-i: . Era ora 8 seara. De sus îºi dãdea seama de mãrimea lui. subþire. Cel de la Roma era mai mic de douã ori ca acesta. cãmaºa finã de varã. ciobãnelul din Borºa. strãlucind de curãþenie ºi de luminã. În Canada se cereau numai 3 ani ca sã devii cetãþean. costum alb. Avionul a mai zburat câtva timp ºi-au sosit la Toronto. are drepturi care trebuie sã fie respectate în orice þarã.

Românca e programatã la 21 ºi 15 minute. cã n-are pe nimeni aici. ea se ocupã de toþi emigranþii ce vin din Est. Borºa. o sã-þi fie mai uºor.. oraºe. se bucura cã a gãsit unul din ai sãi ºi încã un bãiat aºa de frumos ºi bine îmbrãcat. bãrbaþi ºi îl arãtau cu degetul. i-a strigat din drum..Eu sunt de la Nordul României. cã nu semãna cu alþi emigranþi prãpãdiþi. a terminat universitatea la Ottawa.Baia. nu-mi venea sã cred. revoluþia din Ungaria.Bunã seara.Mai bine rãmâi aici. Ar fi bine ca ea sã-þi facã intrarea ºi sã-þi spunã toate regulile. doar e nordul provinciei ºi e frig acolo. un an la Sudbury. cã la Sudbury e o secþie ce se va ocupa de el. unde sunt mine ca sã am de lucru. devenise furios. în biroul acela de sticlã. . ci om ca ºi ei.. se gândea ce va fi cu el. . în Toronto. mi-au spus cã dacã toþi italienii ca tine ar veni aici. învãþând limbile maghiara. întârzia undeva.La 11 ºi 30 ai avion spre Sudbury.. Tatãl ei fugise din þarã ºi apoi ºi-a adus ºi familia prin anii 1956. sãrmani. Frica dispãruse. .care lucreazã Past Time. n-am auzit de aºa ceva. Ea era nãscutã la Timiºoara ºi plecase din România când avea numai ºase ani. pânã nu þi-am vãzut actele. Gabi a intrat. Lângã o funcþionarã se adunaserã femei.. De ce pleci la Sudbury. se gândea „mama lor de capre”. Maramureº.. ucraineana. când în România era apogeul dictaturii comuniste cu toatã brutalitatea.. I-a fãcut toate hârtiile. uitându-se la orar. veniþi încoace. . A vãzut destinaþia lui Gabi spre Sudbury. Veniserã cu vaporul. uitându-se toþi la el. nu li e ruºine cã-l aratã cu degetul. ar fi cea mai frumoasã þarã din lume. i-a explicat totul.. nici mãcar un italian. l-a petrecut pânã la –6 4– . Râdeau. emoþii. se holbeazã la el. cã avionul e la 23 ºi 30. ce fac aºa. sunt deprins cu frigul. vorbeºte ºase limbi.. securitatea. avea spaimã. mã cheamã Helen. a spus ea. se vedea totul în ele. Nu credeam cã eºti românaº. Lui Gabi îi reveni curajul. când vine avionul din Cehoslovacia. Elena râdea. i se pãrea cã trecuse ore întregi.. lucreazã translatoare pentru guvern ºi o cheamã unde e nevoie. când femeile ce te arãtau cu degetul.. de asta am cerut nordul Canadei. dându-i toate documentele de la Roma.. A apãrut românca: .. De jur împrejur birouri de sticlã. rusa.. o cheamã Helen. . ªtii. aici sunt biserici româneºti ºi este o comunitate românã. cã doar nu e urs. sârba. nici un român. poate tatãl meu sau mama ºtiu ceva despre aceste provincii. El a aºteptat cam vreo 20 de minute. ªi a fugit repede. franceza ºi bineînþeles engleza.

Gabi s-a aºezat pe un scaun. Gabi i-a promis când va fi bogat.Let go! Au ieºit amândoi afarã în frig ºi au intrat într-un birou mic. În colþ a zãrit puºti ºi pistoale. unde va fi avionul spre Sudbury. scuturându-se de zãpadã. i-a zis cã ºtie italiana. arãta ca un miliþian. explicându-i tot ce trebuie sã facã. apoi l-a chemat sã ia receptorul. dar nu putea sã discute cu ei ºi sã afle. Pilotul i-a dat drumul. i-a zis cã e patroana hotelului Sorento din Sudbury ºi cã ar putea merge acolo. în care lui îi era fricã sã se urce. Au trecut în alt avion micuþ. Dar a ajuns la Sudbury ºi. dârdâind de frig. dar e departe de la aeroport. coborând. va veni la Toronto. dar pe feþele celorlalþi pasageri erau semne de fricã sau nedumerire. Când Gabi s-a dat jos din avion a observat cã pe aripi ºi pe corp era gheaþã peste tot. unde alt om îmbrãcat ca ºi primul. cã o camerã pe noapte costã 35 de dolari. A vorbit câteva minute. Gabi n-a înþeles nimic. el a luat o carte de telefoane ºi a sunat undeva. dormea pe o bancã. neºtiind cine sunt aceºti oameni. corpul avionului tremura de parcã avea friguri. A intrat cu el într-un birou ºi s-a aºezat pe un scaun. A dat drumul limbei cã este emigrant ºi unde-i oraºul. La ora 23 ºi 30. ºase persoane stãteau pe bãncile avionului dupã ce prezentase biletele la cabina pilotului spre Sudbury. a dat de gheaþã ºi de o zãpadã mare. oraº cu care sunt legate multe ºi frumoase amintiri de ale lui. Telefonul mergea din mânã în mânã. sã-i vadã pãrinþii. pânã ce paznicul a agãþat receptorul. a luat valizele lui ºi-a zis: . Când a vãzut ce face Gabi. I-a zis în italianã ceva. Paznicul l-a – 65 – . Gabi se gândea cã se va risipi în aer ºi nu va mai ajunge la Sudbury. Pilotul a zis ceva. mormãind ceva în limba lui. Când Gabi a terminat sã vorbeascã. În faþa lui era un om care se uita întrebãtor. cãci ºi el a trãit la Timiºoara. Era mai cald decât afarã.colþul aeroportului. el i-a spus „Yes!” ºi din nou se uita la el. A înþeles cã nu e totul bine. S-a speriat Gabi. El a rãmas singur cu genþile sale. Ieºind afarã cu hainele lui subþirele a simþit cum îl frige gerul. Dinþii clãnþãneau. Cei ºase pasageri ºi-au luat genþile ºi duºi au fost. cã doar aici era numai aeroportul înconjurat de pãdure ºi nicãieri nu se vedea nici urmã de oraº sau de sat. iar el sã închidã porþile aeroportului. Ea râdea. Era un frig cã nici în Maramureº nu era aºa. Vãzându-l pe cel ce îi luase valiza. sã plece. Avionul a ajuns la ora 2 noaptea la un aeroport. A vorbit. el a zis: .What? (Ce?) Gabi ºi-a dat seama cã acela n-a înþeles nimic ºi cã dorea ca el sã-ºi ia bagajul. La celãlalt capãt vorbea o femeie.

Roma-România sunt niºte þãri romanice. bãieþaº!) ºi mergea ºi mai repede. apoi peste câþiva kilometri au apãrut luminile oraºului Sudbury. zicându-le în româneºte: . El a scos þigãrile ºi sticla. Gabi s-a speriat. numai vântul ºuiera. a zis bãtrâna adresându-se ºoferului. mari. aºa cum fac românii.A.Piano. piano! Îi zicea el paznicului. oraº destul de mare.trezit pe cel ce dormea. gândinduse cã s-a îmbãtat prietenul ºi tot din vina lui. Dar. vorbesc aceiaºi limbã. Gabi i-a mulþumit ºoferului ºi au intrat amândoi în hotel. boy.Poftiþi! Unul dintre ei a apucat sticla cu mâna ºi a dus-o la gurã. a zis bãtrâna italiancã.Eu sunt din România. Bele ragatio (frumos copil eºti). a dat drumul motorului ºi a pornit-o. Cu cât se apropia mai mult de oraº Gabi îºi zicea: „ Bujule. .Pãi tu eºti un ragatio (copil). Au bãut în trei toatã sticla. cu ochi cãprui. Dupã niºte vorbe între ei ºi poate. Gabi le-a dat ºi un pachet de þigãri. însã aici o sã iei totul de la început”. Dar ºoferul l-a arãtat pe Gabi: . împrejur nici o luminã. (aici e Canada. a apãrut primul sat nu prea mare – Garson. tatãl tãu? Gabi i-a rãspuns: . dupã o cotiturã. Apoi celãlalt a fãcut la fel. Fãrã pahar. aºezânduse. nu lui Gabi.This is Canada. Acela s-a sculat.El e emigrantul! . micuþã. Dupã ea venea un bãtrân: . Din România comunistã. „Aoleu! Ce mã fac eu ºi fãrã sticlã ºi fãrã viaþã!” se gândea Gabi. Au ajuns la hotelul Sorento. unul a apucat bagajul lui zicând: .Eu sunt mama Bellice. –6 6– . Au mers vreo 15 kilometri. cumpãratã în aeroportul din Roma.Nu. vãzând cã Gabi nu-i bãiat rãu. Unde-i mama ta. ªoferul zicea: Sudbury! Sudbury! ºi atunci Gabi a înþeles cã a ajuns la destinaþie. hai sã mergem) ªi s-au dus afarã direct la maºina aeroportului ce avea ºi fare pe acoperiº aºa ca la cele de la poliþie. de la Roma? a precizat mama Bellice. spunându-i ceva. dar foarte împrãºtiat. În birou era cald. Mergea pe gheaþã cu o vitezã de 120 de kilometri. frumoºi. În sacoºã Gabi avea un bloc de þigãri ºi o sticlã de Martini. a ripostat Gabi. ridicând valuri de zãpadã în faþa automobilului. . .Come on! Let go! (Vino. De la bucãtãria hotelului venea o bãtrânicã cu pãrul însurit. Paznicul s-a urcat. înghiþând bine. ai ajuns unde ai dorit. da de unde ºtii italiana? Bãtrânul care tot tãcea din gurã i-a rãspuns bãtrânei: . . eu sunt din România.

.Spalã-te. cu de toate. a surâs mama Bellice.Aceºtia sunt de la emigraþie. cãci trebuie sã înveþi limba. la ora 9. mai bine zis în sufragerie. unde era scris totul. Bãtrâna a luat o legãturã de chei ºi s-a ridicat cu Gabi la etajul doi. ce nu se putea compara cu camerele din hotelurile româneºti. fãrã limbã nu vei putea sã te angajezi la lucru. Nu mai trebuie. care dormea aproape cu ochii deschiºi. cu condiþia sã nu schimbaþi hotelul. ºi apoi ai venit sã te stabileºti cu totul în þara noastrã. a aruncat o hainã pe el ºi dupã ce ºi-a spãlat ochii a ieºit din camerã. ºi a plecat. A doua condiþie e sã vã înscrieþi imediat la ºcoalã. nu le-a mai spus cã limbile sunt diferite ºi cã limba lui e cea mai frumoasã limbã ºi mai scumpã pentru el decât toate limbile împreunã. cãci cei de la emigraþie aduseserã toate documentele lui trimise de ambasada canadianã din Roma. deschizând o uºã. Gabi n-a zis nici mâr. cele mai mici amãnunte despre Gabi. mobilatã cu gust. Mama Bellice o fãcea pe translatoarea. În sufragerie mai erau douã persoane care se uitau la Gabi. vã rog. . Gabi a dormit buºtean pânã a auzit telefonul zbârnâind. care era alãturi. a auzit vocea mamei Bellice. dar ea i-a spus: . româna. sunt mort de obosealã. .Nu-þi bate capul despre asta. Gabi a scos banii sã se achite cu bãtrâna.Noi o sã vã plãtim cazarea 210 dolari pentru apartament cu mâncare dimineaþa. Alãturi de bucãtãrie era o salã mare cu ºase mese. Hotãrâse ce sã facã cu el împreunã cu mama Bellice. Ei studiaserã deja dosarul ºi ºtiau totul despre el. Acolo unde ai dorit sã te duci azi. . aºternute cu feþe de masã albe ca zãpada. Gabi a intrat într-o camerã luxoasã.Þi-e foame. . rugându-i sã vinã ei încoace.Mã treziþi. era mulþumit cãci înþelegea cã fãrã limbã e – 67 – . Cum o sã vorbeºti cu oamenii? Nu toþi ºtiu italiana.Mâine vorbim despre asta. l-a întrebat mama Bellice pe Gabi. îndreptându-se spre bucãtãrie. . chiar ºi despre purtarea lui din Italia. ªcoala e timp de ºase luni. urmãrindu-i toate gesturile. S-a uitat la ceas ºi nu-i venea sã creadã.Nu mi-e foame. A sãrit ca un iepure din pat. îmbracã-te ºi vino jos la mâncare. Acum ºi bãtrânii au aflat cã el e din România comunistã. cu flori în vaze frumoase de cristal. . a rugat-o Gabi. a spus Gabi. era ora douã dupã amiazã. a zis mama Bellice. eu le-am sunat. Trebuie sã mã duc la Biroul de emigraþie din oraº. cã acolo se vorbeºte altã limbã.Gabi a tãcut din gurã. care devenise un înger salvator.

nu le venea sã creadã cã aºa ceva putea sã fie în acest veac al 20-lea. necunoscutã de ei. cum a trecut trei graniþe ºi multe alte. necunoscutã lor de dupã perdeaua roºie. El nu dorea sã cadã cuiva pradã. l-a luat într-o zi. deoarece apar diferite programe. polonezi. Ei aveau trei bãieþi ºi o fatã. când peste tot tinerii sunt viitorul þãrii ºi trebuie preþuiþi ºi pãstraþi cu grijã. venea multã lume sã-l cunoascã ºi mama Bellice înflorea. Nic. dar se þinea serios ºi nu le fãcea curte. Singurul Gabi era cu ºcoalã simplã. când povestea prin ce a trecut musafirul ei în acea þarã rea. sã ºtie bine limba. Iugoslavia. Profesoara îl lãuda pentru silinþa lui. cehi. slovaci. Dictãrile lui erau cu puþine greºeli. despre fãrãdelegile de acolo. cãci atunci visele lui de a deveni înstãrit s-ar fi spulberat. Peru. când ei doresc sã mai afle câte ceva din viaþa asta nouã. dovedindu-i cã el trebuie sã înveþe la ºcoalã. .. toate în beneficiul dtale. de ce tinerii fug din þara comunistã. Trebuie sã vã prezentaþi în fiecare lunã la sediul emigraþiei. ce aveau rude în oraº. Erau între ei chinezi. Mai era ºi o familie de patru persoane din Africa de Sud. În aceastã ºcoalã erau tineri ºi bãtrâni. sã fie nevoit sã se cãsãtoreascã. cu toate cã era mecanic. Bãtrâna Bellice i-a contactat pe toþi.Very good boy. ºtiu italiana.. Dar emigraþia a fost împotrivã. oameni din Cile. La revedere. mulþi cu studii superioare. Veneau ºi nepoatele bãtrânei Bellice cu prietenele lor sã mai stea de vorbã. despre încãlcarea drepturilor omului. cu toate cã e român. unde era situat Gabi. arãtându-i aceastã firmã. Toþi erau cu studii. Venezuela. toþi cãsãtoriþi ºi cu copii de vârsta lui. ei nu puteau înþelege istoria lui. Gabi era nevoit sã povesteascã din nou despre regimul comunist. –6 8– . Portugalia ºi vreo trei din Italia. vietnamezi. bãiatul cel mai mare al mamei Bellice. aducându-i la hotel ca sã-l cunoascã pe noul emigrant care vorbeºte italiana. Pentru toþi aceºti oameni el era ceva deosebit. În clasa lui învãþau vreo 20 de persoane. Copii lor erau patroni de firme mari aici în Sudbury. Gabi observa cã le plãcea fetelor. de teroarea roºie. spunea ea mereu. Ei se mirau de politica conducerii comuniste. Acum la hotel. toate adresele. de dictatorul Ceauºescu. I-a propus sã lucreze la el cu 4 dolari pe orã. unguri. de închisorile pline cu deþinuþi. dar cel mai tânãr era Gabi. avea o firmã de construcþie. renumiþi ºi bine vãzuþi. dar toþi îl apreciau la studii.Eu o sã mã ocup cu treburile dtale.un om ce nu trebuie nimãnui. Doamna de la emigraþie i-a spus: . vã dau telefonul de la oficiul de emigraþie cât ºi cel de acasã. Gabi a luat masa cu bãtrânii care se interesau de toate cu acea curiozitate bãtrâneascã.

fãcea mereu progrese. Deseori îl aºezau la volan ce-i fãcea mare plãcere ºi se antrena pe drumurile canadiene. ieºind din încurcãturã. aº fi dorit sã fie nevasta ta. deoarece e prea tânãr ºi sã nu facã prostii. Mis Dora. Era ºi el interesat sã înveþe bine. unul de 20 de ani. venit în Canada la vârsta de 28 de ani. soþul ei era ungur. Doamna Bellice nu odatã îi atrãgea atenþia lui Gabi sã fie atent. Iarna de aici îl speria pe Gabi. L-a cumpãrat din banii sãi. iar lui îi erau neplãcut sã le îmbrace. Maºina lor avea o caroserie ca o dubã pentru a încãrca alimentele ºi alte lucruri. ºi avea cu ea doi bãieþi.avea un dicþionar italian-englez ºi. unde ºi-a gãsit un palton ca o pufoaicã groasã. Îl luau bãtrânii ºi la magazinele speciale de alimente. trãia în alt sat. câºtigaþi în Italia. S-a apropiat ºi Crãciunul cu bucuriile lui. dar Gabi reuºea sã meargã pe la ea în musaferie. sau sã le spunã cã e plecat. sã nu le dea drumul. ºi-i mai rãmãsese din cei câºtigaþi de la acei pe care îi trecuse peste graniþã în Iugoslavia. Pãrinþii doamnei Dora erau din Irlanda de Nord. altceva nimic. Era o femeie bunã la suflet. era mai frig decât la Borºa lui. cã putea sã doarmã pe zãpadã în el. Ea îi zicea lui Gabi: . mai ales sâmbãtã ºi duminica. ea era nãscutã aici în Sudbury. dar frigul îl rãzbãtuse pânã la oase ºi trebuia sã-ºi cumpere ceva mai cald. L-a cumpãrat cu jumãtate din preþ ºi acum nu mai suferea de frig. încãrcând ºi descãrcând duba lor. fãrã a cere o platã.Mãi bãiete. Avea vreo 6000 de dolari. sã ºtie limba cât mai bine. era o femeie grasã. La hotelul Sorento începuserã sã vinã fete de la ºcoala unde învãþa Gabi. cãci dacã ar fi plãtit cei de la emigraþie costul paltonului. I-a sunat doamnei de la emigraþie care l-a trimis la un magazin de mâna a doua. Profesoara. ce nu-i declarase la vama canadianã. Avea dreptul la niºte haine pe socoteala guvernului. dând hainele lui la magazine. Aici aºa fãceau rudele mortului. care aprovizionau numai hotelurile cu preþuri mai ieftine ºi Gabi îi ajuta la cumpãrãturi. ajutându-le la multe din treburile lor. El aranja uneori cu administratoarea de la hotel. dar magazinul unde îl trimiteau bãnuia cã sunt haine ale acelor decedaþi. se deprindea cu greu cu gerurile de aici. cãci aici era mult mai frig decât la Roma. κi adusese din Italia ºi haine mai cãlduroase. dacã aº fi avut o fatã. Guvernul îi plãtea pentru hotel acei 210 dolari pentru chirie. Mai des petrecea duminicile cu bãtrânii patroni la hotel. Se stãruia sã nu-i cheltuie. folosindu-se de dânsul. altul de 18. El scria multe scrisori – 69 – . trebuia de îndeplinit prea multe formalitãþi. dar ele nu fãceau faþã. Frigiderul cel mare din bucãtãrie era oricând deschis pentru el.

securitatea de la telefoane din Bucureºti nu-i fãcea legãtura cu poºta satului sãu. ªi cât au suferit ºi suferã ºi azi când copiii deja mari vin acum la ei numai când au nevoie de ceva. pãrinþilor. I se pãrea cã era cu adevãrat mama lui aici. Ei nu puteau sã creadã cã poate fi aºa ceva. le dãdeau bãtrânilor lacrimile în ochi. sã fie alãturi de ei mãcar câteva minute. dacã vor continua sã-l obijduiascã pe tatãl sãu. era tânãr ºi în putere. cum munceau din greu cãrând apa cu gãleþile ºi pietrele cu mâinile goale construind acest hotel. ar fi trebuit sã vândã vaca pentru a plãti telefonul pentru convorbirea cu el. Pãrinþii îl rugau sã telefoneze.Numai atunci vin. când stãtea cu ei la masã ºi le povestea despre viaþã grea a pãrinþilor. Îi pãrea rãu de ea. putea alege orice fatã. dar ele îi rãspundeau urât ºi nu-ºi fãceau datoria. Chiar ºi la Ambasada românã din Canada s-a jeluit. dar dorea sã aibã alãturi o româncã cu care sã-ºi împartã gândurile ºi visurile sale. Gabi fãcea tot ce putea pentru a le mulþumi de grija lor faþã de el. Era 6. sã audã vorbã româneascã. Dar la încercãrile lui de a telefona la Borºa. înainte de a-i prinde sârbii la graniþa Italiei. care îi rãspundeau cu greu. Pe strada lui din Borºa au instalat un telefon în casa Ileanei. Aici fiecare îºi ºtia drepturile sale ºi respecta legile þãrii. . ei deprinºi cu legile Canadei ºi respectate de toþi cu acurateþe. sã nu-ºi batã joc de ele.50 dolari minutul. povesteau cum i-au crescut. Duminica. o întreba dacã ºtie sau are veºti despre Mariana lui.acasã. Fetele aici nu erau o problemã. Le-a spus cã refuzã la cetãþenia românã. Zilele treceau repede ºi mama Bellice devenea tot mai apropiatã acestui tânãr pripãºit pe aceste meleaguri strãine. aºa se stãruia mama Bellice pentru el ºi-i lua apãrarea când mai fãcea ºi el vreo prostie. Coresponda cu sora Ileana. rudelor. –7 0– . A scris ºi la miliþia din Borºa sã-i lase rudele în pace. despre închisorile comuniste. cum i-au pus pe picioare. El nu dãduse telefonul sãu pãrinþilor. punea mâna la tot ce era mai greu de fãcut ºi totul le fãcea fãrã platã. fãcându-le mizerii. se plângea mama Bellice ºi lacrimi îi apãreau în ochii ei buni ºi frumoºi. Ce-l înnebunea pe Gabi era apriga dorinþã de a auzi vocea mamei sau a tatãlui sãu. cã le plãcea la multe. cu toate cã telefonista din Sudbury ruga frumos fetele din Bucureºti. cãci miliþia se agãþa de acei ce aveau rude în strãinãtate. cãci îi plãcea mult. dragã Gabi. mama sau tata. cã de. Ei uneori se plângeau de copii lor. Îi rãspundeau ºi pãrinþii ºi sora Ileana cã mereu erau chemaþi la miliþie ºi interogaþi despre fuga lui peste frontierã. cãci ºtia cã ei. unde mii de oameni sufereau fãrã a avea vreo vinã. pe care o trecuse în Iugoslavia. se deprinsese cu ea la Timiºoara.

le spunea: . Gabi. care-l mânca cu ochii când îl vedea. dupã ce stãtea de vorbã cu ei. adicã examenul l-a dat cu camioneta lor. de unde am fugit în Italia. Gabi se ducea uneori la pãrinþii ei sã-i vadã. Dar ºi acolo. sã mai stea de vorbã. Gabi nu se putea abþine.Când aveau loc festivaluri sau alte sãrbãtori la clubul italienilor. Nu trecuse nici cinci luni ºi el avea carnetul în buzunar. Aceastã femeie a fost ceva deosebit pentru el. Era recunoscut numai de acei italieni proaspãt veniþi în Canada. lucru destul de complicat aici.. Blonda de la bar le vedea pe toate ºi îl ruga sã meargã cu ea dupã lucru. dar el era sãrac lipit pãmântului. Mulþi dintre ei se bucurau cã el le vorbeºte limba ºi el vedea cã ºi ei duc dorul dupã patria lor. lucra pentru 3 dolari ºi 50 de cenþi pe orã. îi turna orice ar fi vrut el sã bea. o lua uneori pe Pamela la discotecã. Dar Gabi nu se umfla în pene. îl luau ºi pe el. era un bãiat modest. simplu. dar sunt român din România comunistã. Pamela o ruga pe bãtrâna Bellice sã-l îmbuneze pe Gabi. în Canada. nepoata mamei Bellice venea la hotel ºi se ducea în camera lui Gabi. era sãrac ºi nu dorea sã-ºi lege viaþa. blonda era foarte simpaticã. ºi îl deosebeau de alþi tineri. Era ºi ea sãrãcuþã. ceea ce îi ºi atrãgea pe cei din jurul lui. Hainele aduse din Italia era ceva nou pe aici. sã se mai distreze. sufereau ca ºi el. stãteau de vorbã. El era foarte elegant îmbrãcat ºi fetele umblau dupã el. dar el încã nu ºtia engleza bine ºi nu înþelegea totul. crezând cã nu e din oraº ºi e un fiu de bogãtaº. Odatã a dormit chiar în camera lui ºi mama Bellice s-a supãrat. Era o nepoatã.. îl deosebeau de alþii. Pamela. În barul din hotel mai era ºi o blondã. mâncat de dorul dupã patria sa România.Nu sunt italian. care erau îmbrãcaþi ca ºi el. El apãrea pentru mulþi ca un erou dupã acele treceri ale graniþelor þãrilor comuniste. l-au mângâiat când îi era greu. avea pe „vino încoace” ºi îl înnebunea. Cele câteva luni trãite în Italia îi dãduserã o pojghiþã de civilizaþie. ca sã-i facã plãcere mamei Bellice. vorbesc limba voastrã. L-au ajutat sã primeascã ºi carnetul de conducere de automobile mici. cam grãsuþã. simþea aceastã cãldurã sufleteascã de parcã ar fi fost propriul lor copil. dar Gabi nu era vinovat ºi nu a fãcut prostii. Pamela care se þinea de el. Nepoatele acestor oameni continuau sã vinã la el la hotel. numai dãdea din cap afirmativ. L-au ajutat la nevoie. chiar ºi de italienii care trãiau de mai mulþi ani în Canada. spunând cã vine sã-l înveþe limba englezã. care fiind singur aici între strãini. Toþi credeau cã el e italian ºi. cã el îi place foarte mult. ce o fãceau pe ascuns. – 71 – . culturã. Mama Bellice avea o mare bucurie când se ducea cu ei ºi spunea la toþi cã e nepotul lor.

El continua sã umble la ºcoalã. cum era obiºnuit la Borºa sã care sacii cu cartofi. a rãspuns acela. numai la autobus plãtea biletul dus ºi întors.. dar se stãruia sã nu-i cheltuiascã. Patronul s-a uitat lung la el ºi a încremenit: . S-au aºezat la aceiaºi masã. dar sunt bun de picior. Bani de cheltuialã avea din acei aduºi din Italia. fãcea orice lucru. Nu degeaba am muncit atâþia ani. le punea dupã gât. Gabi a stat de vorbã cu patronul: . care a lucrat la D-ta. când era cãsãtorit. Am reuºit sã mã ridic ºi sã te am ºi pe tine alãturi de mine. Fãcea 3-4 ore pe zi. care aveau bani în buzunar. fiindcã era totdeauna plin de lume. Gabi? . . ducea mâncarea în niºte sãculeþe de piele..Eu aº putea sã vã servesc.Tu eºti. A fost angajat cu trei dolari pe orã. mâncarea era bunã ºi ieftinã. unde sã se angajeze sau cum sã porneascã niºte afaceri. dorind sã cunoascã viaþa cât mai bine. La un preþ de cinci dolari puteai sã mãnânci cât poþi.Nu. ..Uite. Lângã ºcoalã era un restaurant chinezesc ce-l atrãgea. uite cã am supravieþuit. .Oare nu-þi amineºti de acel român. o femeie aºa de frumoasã ºi o soþie minunatã. erau unii care nu aveau de lucru. fãcând aºa cum aþi fãcut ºi D-strã când aþi venit în Canada. i-a zis Gabi.Dumneata ai maºinã? A întrebat patronul. Pe o masã era o tãbliþã pe care era scris cã restaurantul are nevoie de un bãrbat sau fatã care ar duce mâncarea comandatã acasã la client. le dãdea idei practice. Nu era singurul din Sudbury care fãcea aºa lucru. . domnule. fiind nevoiþi sã plece în alte þãri. V –7 2– . . ce sã facã. fânul sau altceva. care punea sacii dupã gât ºi-i ducea la comandã? l-a întrebat Gabi. numai sã nu fie prea departe. când era sãrac. A întrebat pe patron dacã îºi aduce aminte de el. unde stãtea el mulþi ani în urmã. Gabi uneori îi ajuta. mã uitam numai cum intrau ºi ieºeau alþii. s-a dus cu nevasta la acel restaurant chinezesc sã ia o masã.în Ialia. ªi ochi îi râdeau de bucurie. dragã nevastã. acum avem mai mulþi bani decât valoreazã acest restaurant. Nu-i era ruºine.Nu.. Într-o zi s-a dus ºi el acolo. Ei se stãruiau sã fie împreunã cu Gabi sã stea de vorbã cu el.Eu sunt. primea acei 210 dolari de la guvern ce însemna ceva pentru el. S-au bucurat amândoi de întâlnire. Mai târziu. Atunci nici nu îndrãzneam sã intru în acest local.

nu se putea deprinde cu pronunþarea cuvintelor englezeºti. care se dãdea cu greu. Îmbrãcãminte avea. El ºtia sã facã bani prin muncã ºi nu vroia sã-i facã altfel. orice ar fi numai sã fie ceva ce ar aduce câºtig. mai muncind. de a se îmbogãþi. în putere. El însã era nevoit sã înveþe. cu o muncã cinstitã. fãrã de care ºi aici era rãu de tot. Nu. care iar fi fost pe plac. în þara asta strãinã. purtând-o o lunã-douã.. care nu-l ajutau cu nimic. ªtia încã rãu limba. nu era uºor de gãsit un loc de muncã. la distracþii. ªi în aceastã þarã se gãseau oameni veniþi. cãci fiecare se zbãtea pentru el. suferinþe ºi ajunsese aici. aici. Lucrând într-un loc. între strãini. un birt. aveau alte dorinþe. acum i se pãrea cã fãcuse o greºealã. visuri. dar banii care veneau atât de greu ºi puþini. unde învãþa engleza. Româneºte nu avea cu cine vorbi. Cei 3 dolari ce-i primea pe orã era prea puþin ºi deseori se culca flãmând. sã trãiascã în lux.. în ºcoala asta. a deveni un om pe care alþii sã-l respecte. cãuta mereu sã mai lucreze undeva. cãlcând peste trupuri spre aºi atinge þelul. cãci o cumpãrase din Italia. adormind cu visurile sale de a se ridica. ca sã-ºi câºtige o bucatã de – 73 – . regreta cã plecase din Borºa. Se întreba deseori de ce a venit el aici. pentru a începe o afacere. el nu dorea sã devinã înstãrit prin combinaþii necinstite. care se ocupau cu furturi. se gândeau la petreceri. cãci ºi acasã multe se puteau rezolva tot cu bani. nu îºi gãsea de lucru. sã meargã la ºcoalã ºi apoi sã se ducã la lucru. care i-a acordat azil ºi l-a primit pe pãmântul ei. sã mai câºtige. în mijlocul acestor fete ºi bãieþi. n-a fost uºor. cu amãgeli. Peste tot locurile de muncã erau ocupate ºi nu era uºor sã-þi gãseºti o muncã pe specialitate. unde oamenii se cunoºteau. Ei aveau alte gânduri. Uneori gândurile ce nu-i dãdeau pace îi provocau dezamãgiri pânã la disperare. numai ca sã facã bani. în sfârºit. Se simþea singur. cãci aveau pãrinþi. încã nu dãduse de nici un român pe aici. cãci în acest orãºel. un bar. e drept. cumpãratã în magazine de ajutoare umanitare sau de lucruri ieºite din modã. Dupã ce trecuse prin atâtea pericole. ªi nu hainele îl interesau pe Gabi. cãci cei bogaþi îºi schimbau des îmbrãcãmintea.Începutul vieþii sale. distracþiile ºi hainele. care trãiau acasã la pãrinþi ºi se ºtiau unii cu alþii din copilãrie. Gabi nu era din aceºtia. singurel aici. vroia sã-ºi facã viaþa cu mâinile sale. unde putea sã câºtige ºi acolo cu pãstoritul bani buni ºi se putea de trãit mai cu minciuna. Aproape nimeni din ei nu lucra. Gândurile acestea nu-i dãdeau pace mai ales atunci când nu putea câºtiga nimic. rude care-i hrãneau ºi aveau grijã de ei. grija lor era numai învãþãtura. Cele cu preþuri mari din magazinele luxoase nu erau de nasul lui. acum când era încã tânãr. Ele se vindeau pe preþuri mai ieftine ºi lucrurile erau aproape noi-nouþe. Canada. sã mai punã deoparte ceva.

Cei ce-l încercau erau aruncaþi din ºea. alãturi de discotecã. În salã râsete. acum trebuia plãtit de el. zbãtându-se. fãcea sãrituri. dorea sã dovedeascã la toþi cã poate ºi el sã devinã înstãrit. dormind în ºoproane. Nu. unele de admiraþie. Calul electric fãcea diferite miºcãri. sã-ºi batã joc de tine. ºi trebuia sã trãieºti ca cei din jurul tãu. visând sã le cumpere cândva când va fi ºi el înstãrit. þinându-se de bãuturã. sã nu fie dat jos de pe el. în Sudbury. Se uita cu jind la unele lucruri ºi haine din magazine. se ridicau ruºinaþi. râdeau ºi se urcau din nou pe cal. dorea sã vadã ºi atracþionul. ca ºi cei mai mulþi care se uitau de sus la el. ambiþia de a se ridica. Tineretul. cãutând uneori ºi prin coºurile de gunoi. dând nãvalã în salã. dar nu putea sã doarmã prin gãri sau sub poduri. altele de batjocurã. aruncaþi pe podea.. fiecare era mai complicatã ºi mai grea sã te þii în ºea. încercându-ºi norocul. care va rezista timp de cinci minute la ultima vitezã. Acolo tinerii îºi încercau norocul. diferite miºcãri. nu se þinea pe ºea când operatorul introducea viteza a treia. care.pâine. schimbãri bruºte de direcþie. Calul era al dracului. dar la viteza a treia calul îi arunca din ºea. cãci fusese instituit un premiu de 1500 de dolari pentru acel cãlãreþ. vãzând cum erau aruncaþi tinerii ºi tinerele din ºea. sã-ºi plãteascã hotelul ºi multe alte cheltuieli. întorsãturi. Tinerii ºi tinerele. el fugea din nou oriunde sã lucreze. Era rând sã te urci pe cal. încercând sã-l dea jos pe cel care vedea deja dolarii în buzunarul sãu. sã nu râdã de tine. vibra ºi nimeni nu putea rezista. venea la discotecã ºi. urlete. În altã salã rãsuna muzicã popularã canadianã (Country music). bineînþeles. dorind sã câºtige acei dolari. învârtindu-se. La hotelul Celson au instalat pentru distracþii un cal electric într-o salã mare. care vroiau ºi ele sã-ºi arate mãiestria sa. –7 4– . trântiþi pe podea. cãci luau parte ºi fetele. Tinerii se urcau. doar nu era o sumã micã. cãci mulþi în acest orãºel cãlãreau caii din copilãrie. Gabi nu era dintre aceºtia. obiºnuiþi sã cãlãreascã cu ºea ºi fãrã ºea. când tinerii cu pretenþii de cowboy erau aruncaþi din ºea. care fuseserã crescuþi în gospodãrii cu cãi. în acest mic orãºel. trãind pe apucate. Momentele de disperare treceau ºi când se fãcea ziua. Calul avea cinci viteze.. Se amuza ºi el. Nu era nimic bun în primele luni ale traiului aici. Viaþa era o luptã continuã ºi Gabi era încãpãþânat. aici era altã viaþã. el venise încoace sã trãiascã mai bine cu dorinþa. Într-o searã în salã a intrat ºi Gabi. unde fiecare se ºtia unul pe altul ºi unde fiecare strãin apãrut era sub privirile lor curioase. ªi aici erau din acei care nu lucrau. Hotelul era scump. îi arunca pe podea unul dupã altul.

Neavând ce face. i-au mai dat o pãlãrie de cowboy. Cei ce nu-l ºtiau ºi mulþi nu-l cunoºteau se întrebau cine-i acest cowboy tânãr. menagerul schimba vitezele. Gabi s-a apropiat ºi el de calul electric. Mai ales cã îi trebuiau banii. cãci era un tânãr – 75 – . Menagerul a introdus viteza a cincea. crezând cã el e italian. odatã ce trecuse de acele viteze fatale pentru cei ce sãrise din ºea. încurajându-l. de sforþãrile cowboylor. parcã erau de argint. Mai ales aplaudau italienii. încurajare. nu avea nici o leþcae în buzunar. ºi o pereche de cizmuliþe de piele pentru cãlãrie cu pinteni strãlucitori. lãudându-l. În salã strigãte de admiraþie. care i-a întrecut pe toþi. þinându-se bine. vânjos. Menagerul a introdus viteza a patra. Calcul parcã înnebunise. cãci nimeni nu se aºtepta la un aºa rezultat. dar revenea din nou în ea. toþi parcã doreau ca el sã câºtige. povestea el prietenilor sãi. Dar timpul trecea ºi Gabi se þinea în ºea. Chiar ºi menagerul. Gabi se uita ºi el. pe care calul electric nu-l putea da jos. care se învârtea pe cal ºi nu cãdea.în salã era o gãlãgie de nedescris. dar vorbeºte limba lor. Gabi râdea ºi el. care nu se aºtepta ca cineva sã câºtige banii – 1500 de dolari. care-l ºtiau cã nu e italian. bãtând din palme. . Menagerul a introdus viteza a treia. strigau. râdea împreunã cu toþi ceilalþi. Dupã câteva secunde un ropot de aplauze a izbucnit în salã.Bravo! Bravisimo! þipa publica. aºteptând cãderea lui pe podea. a coborât de pe cal cu un zâmbet ce-i arãta dinþii albi ºi puternici. Gabi se þinea pe cal. Gabi a încasat premiul de 1500 de dolari. distrându-se împreunã cu alþii. fãcea niºte figuri straºnice. râsete. zbiera la microfon lângã scenã. ºi mai aveau niºte clopoþei mici. nu era din acei care cedeazã. îl ºtiau aproape toþi în acest orãºel Sudbury. Toþi bãteau din palme. erau bucuroºi cã s-a gãsit un tânãr care a rezistat. care se stãruiau sã rãmânã în ºea. El conducea acest show. Gabi sãrea în ºea. Ei se uitau cu interes la acest tânãr negricios. îi surâdea. aºteptând ca Gabi sã fie aruncat din ºea. ultima. dar Gabi era pe ºea. . calul sãrea în toate pãrþile. Dar degeaba. þipete. În salã toþi erau miraþi. dar mai ales se uitau dupã el fetele. Sub privirile încremenite ale mulþimii. mai îndemnatic. amuzându-se de miºcãrile calului. Când mergea prin oraº. în care au turnat dolarii. Dupã aceastã întâmplare.Good! Very good! strigau americanii. încãlecându-l. râdeau. era fericit cã câºtigase. copii ºi bãtrânii îl arãtau cu degetul. Premiul era solid. Gabi se þinea. Era primul lui noroc. Din camera discotecii au mai dat nãvalã alþi tineri ºi tinere dorind sã vadã pe cel mai puternic. nu prea înalt. Calul a început miºcãrile.

Într-o sâmbãtã magazinul era plin de cumpãrãtori. nu câºtiga mult. era ºi un cinematograf unde venea uneori Gabi. Se mai duceau prin magazinele mari unde erau de toate. Erau acele vremuri. privirile lor s-au întâlnit. În Sudbury era un magazin mare. O elevã din clasa 13 îl observase ºi se tot uita dupã el când trecea pe stradã sau în magazin. peste tot. Erau fetiþe frumoase. adusese multe haine frumoase din Italia. Aici. Canadienii nu se prea uitau la haine. lucrãtoarele. admirându-l sau judecându-l. dupã lecþii îl luau la braþ ºi-l duceau pe strãzi spre centru unde el le mai punea o sticlã de pepsi. –7 6– . Când trecea cu fetele la braþ. care mai vorbeau italiana ºi spaniola. Vânzãtoarele au observat cã trecea alãturi pe stradã Gabi cu ciliencele sale. Aceste fetiºcane care nu se lãsau de el. care vorbea ºi el italiana ºi o rupea niþel în spaniolã. cãci aºa erau cerinþele pentru refugiaþi ca sã fie aranjaþi la lucru. Venea uneori acolo obosit. când învãþa la o ºcoalã limba englezã. Întâmplãtor. care povestea bancuri pipãrate. Câºtigase bine ºi îºi cumpãrase haine la modã. Gabi a observat între ele o fetiþã tinericã. Fetele parcã înnebunise. cã fetele þipau de ele. Gabi era sãrac. cãci ºi acolo lucrase de dimineaþã pânã seara târziu ca sã aibã bani. unde se îmbrãcau mai simplu ºi chiar mai sãrac. Împreunã cu el învãþau la aceastã ºcoalã douã fete din Cili. Lucreazã într-un atelier de auto. Poate cã mulþi credeau cã e un tânãr bogat. Moda din Italia era frumoasã. mai modernã decât în Canada. vânzãtoarele ieºeau de multe ori ºi se uitau dupã ei. Ele îl simpatizau pe acest tânãr vesel. dupã o muncã de 12 ore. care parcã se uitau vesel ºi ironic la tine. Gabi a întors capul. ªi-i fãcea sã râdã pe toþi din clasã.simpatic. ªi-au lãsat cumpãrãtorii ºi au ieºit în coridor uitându-se la ei. din America de Sud. visând cã poate ºi ei vor cumpãra mâine bunãtãþi. de fapt era golgoluþ. ruºinatã. dar realitatea era cu totul alta. plin cu de toate – Rithmanhs Store.Ãsta e cowboyul care a câºtigat 1500 de dolari! E puternic! vorbeau ei între ei. a fugit în salã. la înfãþiºare pãrea cã e bogat. cu un pãr negru ºi niºte ochi.. Doris. parcã toate femeile din oraº venise încoace sã vadã ce noutãþi au apãrut în sãlile cele mari. . Era sãrac în acele vremuri ºi cei 1500 de dolari fusese ca mana cereascã. El se vedea de departe cã e un tânãr strãin ºi nu e din acest orãºel. care pãrea ca o pãpuºã ce zâmbea ºi dupã ce el trecuse cu fetele îl arãta cu mâna altor fete din magazin. fiecare dându-ºi pãrerea. dar era vesel întotdeauna ºi gata sã se distreze. trebuia sã câºtige bani pentru mâncare. cãci ea era acea pãpuºã. Se înþelegeau perfect cu Gabi. în centru. prin magazine. la showuri. Îl cãutau la discotecã. Gabi era bine îmbrãcat. El nu umbla des la discotecã..

foarte frumoasã care i-a plãcut ºi nu-ºi putea lua ochii de la ea. Apoi învãþase la ºcoala profesionalã din Chiºinãu-Criº. Gabi nu era retras din fire. pieptãnat în sus. Italianul avea aparate de sudat într-un atelier micuþ. El o rupea niþel ungureºte. având o cãmãruþã cu baie. când ploua nu se putea lucra. ce nu-i ajungea nici pentru o masã mai bunã. jucau fotbal împreunã. El avea douã camioane basculante. mai lucra la un italian pentru 3 dolari pe orã. a zãrit o maºinã sportivã. Multe fugeau dupã el. apoi ea l-a trimis la ºeful care se ocupa cu împrumuturile. În acele timpuri el locuia tot la hotelul Sorento cu 210 de dolari pe lunã. era o femeie osoasã.Tânãr.50 dolari pe orã. El s-a mutat de la hotel la Loþi. micuþã. te va costa numai 100 de dolari. nu era închis. producea garduri de fier pentru case. ºi s-a hotãrât s-o cumpere. fie fatã sau bãiat. dolari americani. care-i liber. morãcãnos. dar Gabi nu avea documentele necesare. A stat de vorbã cu ea. unde lucra o unguroaicã. de ce stai tu la hotelul italiencei. cu obrazul deja zbârcit cu toate cã nu avea mai mult de 50 de ani. . care mai era ºi creþ. cu care învãþa meseria. avea o figurã frumoasã ºi simþea cã poate sã-ºi aleagã fetele carei erau pe plac. Când era timpul bun lucra. mai lucra ºi pentru acest italian pe basculã care-i plãtea 5. dimpotrivã era un bãiat vesel. cu un pãr negru. vioi. ªi era mai aproape de centru. cãci în Borºa erau destul de mulþi unguri ºi el se mai întâlnea cu copii lor. A trebuit sã dea un examen pentru a cãpãta carnetul de conducere clasa D. a vãzut camera ºi i-a plãcut. Dar îi trebuiau încã bani. Într-o zi la ºcoalã unde învãþa el engleza a venit un emigrant de loc din Ungaria.Mãi Gabi. el mai are un apartament. S-a dus la Banca Royal. unde erau mulþi tineri unguri. Gabi s-a dus la Loþi. doreau sã fie conduse la discotecã ºi în alte locuri de petreceri. doamna Bellice. sã întoarcã datoria. Patroana hotelului. un tânãr de vreo 28 de ani. simpatic. Italianul. noul cunoscut. care te mulge de 210 de dolari pe lunã? Eu stau la un ungur. cele româneºti nu mergeau aici. Lucrând aici a cunoscut un alt italian ºi alþi mici comercianþi. Cãpãtând carnetul. fãcea cunoºtinþã repede ºi uºor cu oriºicine. Avea ceva bani strânºi în Italia. ºi dupã ce au stat de vorbã i-au acceptat un împrumut de 10000 de dolari. gata sã facã ºi pozne. Acum era obligat ca în fiecare lunã sã depunã o anumitã sumã de dolari la bancã. Îl chema Loþi. sâmbãtã ºi duminicã. cãci asfaltul nu se putea aºeza pe umed ºi atunci era fãrã de lucru. mergând pe stradã. Era italiancã. Nu câºtiga – 77 – . Vom fi împreunã. Într-o zi. S-au cunoscut. Maºina l-a costat cu taxa de stat ºi toate documentele aproape 17000 de dolari. care erau mai scumpi decât cei canadieni. Dupã ºcoalã. avea o întreprindere ce producea asfalt.

sã-mi spunã aºa ceva. Era Northland White Trucks. dragã omule. însã din România. .Mãi bãiete. La patron se lucra în douã schimburi. i-a rãspuns stãpânul. n-am auzit de aºa firmã. spunându-i cã cautã de lucru. Venind la ora 9. am fãcut ºcoala profesionalã în România. N-am nevoie. dle.. Dupã câteva zile de lucru. mãi bãiete. Trecând pe acolo. apoi cu 8 dolari pe orã. Încearcã-mã. mãi bãiete. a schimbat ambreiajul chiar în faþa casei patronului. Gabi a sunat patronului ºi s-a dus la el. care avea atelier de reparaþii de automobile.Bine. sã plãteascã maºina. rãmân. un bãrbat mai în vârstã s-a oprit ºi l-a întrebat: . LTD.Din pãcate. rãmâi cu Dumnezeu. Odatã. un atelier de reparaþii de tiruri. devenise mâna lui dreaptã. am lucrat pe escavator.mult. Fãcea orice –7 8– . de ce eºti în stare. Gabi a dat jos cutia de viteze. . era cel mai bun mecanic dintre toþi ºi . sã întoarcã banii la bancã. spuneþi-mi. Plata va fi 6 dolari pe orã. Dar o sã vedem. dar avea nevoie de bani sã trãiascã.Sunt mecanic. . dacã nu. o sã vãd ce poþi. Pot sã lucrez la dta o sãptãmânã. Nu erau mulþi bani.Uite mãi bãiete. i s-a rupt ambreiajul. La început cu 6 dolari pe orã. cã se pricepe la reparaþii.. În acest timp el s-a stãruit ºi a obþinut carnetul de mecanic clasa A. unde e proprietarul? . douã fãrã platã a zis Gabi. dacã o sã-þi placã.Bine.Vã rog. Patronul îi plãtea deja ca mecanic 16 dolari pe orã. a aºteptat sã vinã niºte mecanici ºi i-a întrebat: . nu din Canada. Patronul avea o încredere totalã în el. patronul i-a spus: .Te i-au. Bãrbatul s-a interesat de el ºi i-a dat numãrul de telefon al unui patron. tu eºti mecanic? . eu mã pricep la toate. n-am nevoie. dle. . Devenise un bãrbat respectat. Era în pericol ca banca sã-l declare neplãtitor ºi sã-i ia maºina.. dã-mi sã fac o reparaþie oricât de complicatã. dar acum Gabi avea un loc de lucru sigur. O sã te încerc totuºi.. Eºti cam tinerel sã fii un specialist bun. e biroul lui. am cam puþini clienþi acum. meditând. încã nimeni nu a venit la mine cu o aºa propunere. care se pricepea la toate ºi cu care se rezolvau toate problemele.Nobas. am 14 mecanici. . basculante ºi alte tipuri de camioane. Gabi a intrat în birou a dat mâna cu ºeful. Patronul s-a uitat lung la el. vezi uºa aia? Acolo stã proprietarul. Gabi a demontat un motor ºi i-a fãcut reparaþia. vãd cã te pricepi la reparaþii. era încã devreme. Gabi a lucrat la el 9 ani. lucrând pe camionul basculant. cel mai tânãr. pe dragalina Nobas.ªtii. tiruri.

ºi se mai ducea la discotecã. κi achitase maºina sportivã. mai ales cã avea o fire veselã. cãci motorul avea 8 cilindri. cu toate cã nu prea avea timp. care uneori îi ajuta pe mulþi fãrã platã. fãcutã dupã planul lui ºi chiar o nevastã ca o pãpuºã. bun lucrãtor. lucra.. el. Uneori se mira singur. unde multe fete doreau sã danseze cu el. mai ales îi plãcea sã repare motoarele. Dansa bine.. om înstãrit. se va întoarce acasã ºi toþi acei ce-l numeau pierde varã. nu-ºi divulga visurile ºi dorinþele. Mai lucra ºi la italianul care se ocupa cu asfaltul în timpul când la atelier era liber. îºi vor scoate pãlãria în faþa lui. pe care nu le uita niciodatã ºi care aproape zilnic îi stãteau în faþa ochilor. ce erau mecanisme complicate pe care nu le repara oricine. nu-ºi lua nasul la purtare. se acomoda repede oriunde ºi se împrietenea în doi timpi cu oricine. Uneori termina lucrul târziu. ºtia cã va veni ziua când se va evidenþia ºi el. Era invitat ºi la petreceri. mai ales fetele care doreau sã-l cunoascã ºi sã fie în preajma lui. cutiile de viteze. când va avea o casã bunã. îl vor saluta ºi vor zice: . sã aibã casa lui. Avea succes bãiatul. Maºina avea 400 cai putere. admirând-o. care fugea din þarã ºi pe care miliþia îl aducea acasã. o româncã din locurile natale. el simþea cã va veni vremea când. ãsta e Gabi din valea Lazului. dar se mai aprindea uneori dupã vreo una. puternic ºi foarte rezistent.reparaþie. sociabilã. Astea erau visurile lui Gabi. maºina se ridica. Nu se lãuda. se þinea frumos. sã fie respectat de toþi. mlãdios. care nu dorea sã meargã cu oile. Mai mult. se uitau toþi la ea. Uite mã cum s-a întors roata. la discotecã. Nimeni nu ghicea lucrul acesta. lucru rar pe aici. Uneori dormea câte douã – trei – 79 – . La mulþi le plãcea acest tânãr. a înfrumuseþat maºina cu diferite benzi strãlucitoare. la discotecã. din munþii Carpaþi.. maºinã mai frumoasã. Era tânãr. acel Gabi care se învârtea prin þarã. frumoasã. era o fire simplã.. îndemnatic.. specialist mecanic. nu se uita la ceas. Mai desenase un vultur pe capotã. cãci aºa ceva nu se mai vãzuse în Sudbury. cãci el nu se lãuda.. diferenþialele. înebunea fetele. doar era deprins cu munca grea acasã ºi mai era el. Când se mãrea viteza. El visa. ca pe o maºinã pentru raliuri. parcã se pregãtea de zbor. ªi el lucra. un tânãr care dorea sã fie bogat. cã atrãgea tineretul. dorind sã adune bani sã-ºi vadã visul împlinit. vagabond. Mergea cu ea cu o vitezã de 260 de kilometri pe orã. În oraº îl ºtiau deja mulþi. El ºtia ce poate. cã aºa-i tinereþea. Nimeni nu ºtia cã îi ambiþios. mai mult la bani îi era gândul. Când venea cu ea pe la cofetãrii. sã fie cu fetele cele mai frumoase. mai elegante. la miezul nopþii.Uite mãi. întrebându-se „ce mai vrea ºi fata asta de la mine?” Era bãiatul tuturor. Tineretul se strângea în jurul ei.

dând în arendã restaurantul lui Charly ºi Elisabeth. vino încoace. nu ºtiu ce s-a întâmplat. sã-i bucure pe feciori ori nepoþi cu câte ceva din munca sa. O chema Suzi. cãci erau altele ce se agãþau de el ºi nu se lãsau rugate prea mult când el le plimba cu maºina ºi ele îi –8 0– . ajutã-mã.. dar Gabi nu o prea lua în seamã.. nu era dintre aceºtia. Charly avea o nepoatã. Nu degeaba riscase el cu viaþa lui ºi venise aici sã facã bani. Ei îi plãcea Gabi. îi plãcea sã ia în gurã o þârã.. ºi nu doreºte sã trãiascã în mizerie. parcã era legat cu ceva de ea. Gabi. sã devinã om. κi aducea aminte cum îl certa taicã-sãu ºi-l silea sã rãmânã acasã. spunea care-i pricina. ca o pãpuºã frumuºicã. uitã-te aici.. era gelos ºi acum regreta cã l-a adus pe Gabi în casa ungurului... oriunde putea sã câºtige un ban. când avea timp.. Nici de bãut nu se þinea ca alþii. dorind sã danseze cu el. Dar Suzi era geloasã ºi se înroºea de furie când la discotecã fetele îl luau pe Gabi în primire. Pe mulþi îi ajuta ºi oamenii ºtiau de asta.... Nevasta lui era menajera unui restaurant în centru ce se numea Frenks Place. ªi Gabi se deprinsese cu ea. Venea acasã mort de obosealã. care se învârtea mereu. Lucra la mina Inco LTD. Gabi.Gabi. uitãte la ambreiajul meu. care îi trimiteau bani pe chirie pentru restaurant în Germania. Deseori în faþã apãrea mama Ileana care era departe ºi el nu putea sã vinã s-o vadã. dar se scula dimineaþa din nou ºi continua aceeaºi viaþã. nu pot da drumul motorului.. vedea cum Suzi se topeºte dupã Gabi.. Cine venea din România povestea lucruri greu de crezut despre fãrãdelegile comuniºtilor. ªi tot aºa Gabi încolo. ce trebuia de fãcut. ªi Gabi venea. I se pãrea uneori cã cãzuse pe o roatã. sã se ocupe cu vitele ºi oile.. mâncare ºi îi mai spãla ºi rufele. prietenul lui Gabi. liberã. ci vrea sã aibã o bãtrâneþe asiguratã. fãrã cãlãi. aºa ca sã nu ameþeascã.. despre puºcãriile pline cu români. Gabi încoace. iar uneori se punea la treabã. era mai micã cu un an ca Gabi... Era visul lui de copil ºi dorea sã-l împlineascã. zicea altul.. când soarele era sus de tot. Loþi. Clãdirea aparþinea unui român neamþ ce s-a mutat apoi în Germania. Gabi. dreaptã.. . Ea locuia cu ei în casã. care nu înþelegeau cã orice om are nevoie de libertate. avea un nume nemþesc. Lucra mereu. era de loc din Ungaria.ore pe zi ºi iar se apuca de lucru. Tot aici venea ºi Doris.. ºi el nu putea sã sarã de pe ea. Dar timp Gabi nu avea niciodatã. Nu stãtea în pat pânã la amiazã târziu.. Uneori dansa ºi cu el. care doreau sã trãiascã altã viaþã. fãcea totul pentru el. sã danseze... Trãia la acelaºi ungur – îl chema Charlly Weiler. care fugise ºi ea din Ungaria în Canada. cãci acolo erau tiranii de comuniºti. ºi era ajutatã de el. spunea cã e neamþ din Ungaria.

dupã ce se va închide discoteca.Gabi.Ce muzicã e asta? l-a întrebat Doris. fraged. la fel ºi radioul. toate fetele erau înebunite dupã tine. cu cântece de Zamfir Gheorghe. La noi la ºcoalã ºi nu numai. voi lucra zi ºi noapte sã mã fac om înstãrit ºi respectabil. continua s-o laude Doris fãrã sfârºit. De atunci el se uita numai la ea.Urcã-te. Când s-a închis discoteca. Am ajuns aici la voi. mlãdios ºi fierbinte. Dar ea nu a putut ghici. ºi el a trecut la volan. ªi mie îmi placi. Gabi a început sã-i povesteascã despre viaþa sa. simþindu-i corpul tânãr. ªi când dansa..Sunt român. Era deja ora patru dimineaþa. ghici cine sunt? a intrigat-o el. . O gãsise în unul din magazinele din Sudbury. te-am vãzut prima oarã atunci. Toþi copiii. Într-o searã. de curajul tãu. la olimpiada când Nadea Comaneci a bãtut toate recordurile. în Canada. În maºinã a rãsunat muzicã româneascã. ea i-a zis : . Într-o zi dansând cu Doris. De atunci toþi au început sã vorbeascã despre tine. când te-ai urcat pe calul acela electric. Dar Doris nu i-a spus cã a pariat cu fetele cã se va apuca de capul lui ºi-l va cuceri. parcã era proprietatea ei. tinerii aveau pozele acestei românce minunate. eu am trecut prin multe. . iar lui. . Gabi a trimis-o pe Suzi sã plece singurã acasã de la discotecã. era una dintre cele mai elegante fete. El vedea cã ºi alþii o invitau. Doris se îmbrãca frumos. pot lucra zi ºi noapte.Nu. despre cele trãite. ºi acum e afiºat portretul Nadei. fetiþa care în 1976 a fost la Montreal. prin mari suferinþe. Avea o casetã cu muzicã româneascã. i-a zis el. apãreau zorile. în toate ºcolile sportive. Se vedea cã pãrinþii o þineau în mâini.Nadea Comaneci. italian? . Eu nu mã tem de muncã.cedau uºor. El observa cã mulþi tineri o urmãreau.. . El îi fãgãduise lui Doris sã o ducã acasã cu maºina lui. Român-România! Aoleu! a strigat Doris.A! a exclamat Doris. dar ea îi refuza. .Dragã Doris. ºi Doris nu se ducea acasã. Tu ce eºti. îi fãceau curte ºi o rugau sã stea de vorbã cu ei. a strigat Doris ºi brusc l-a sãrutat pe Gabi drept pe buze. dar cândva voi fi ºi eu bogat. Eu ºi pãrinþii mei am fost la Montreal. ce cânta la flaut. Televiziunea noastrã numai de ea vorbea. o invita la dans ºi de fiecare datã ea se lipea de el. . peste tot. Gabi a luat-o pe Doris de mânã ºi a condus-o la maºinã. i se tulburau minþile. dansând numai cu el. era bine educatã ºi se þinea demnã. Sunt din – 81 – . Doris. Era vreme târzie. aproape de ora douã noaptea. se lipea de el. cu gust. dar ea se þinea la o parte. Sunt sãrac. cãci nu sunt un leneº.

simþind cã în viaþa lui se ivise ceva nou. nu noaptea. o aduce la discotecã. . îi venea sã plângã de durere de cele amintite. Acum Gabi nu ºtia ce sã spunã.. Alãturi de ea un tânãr cu pãrul negru. Gabi vedea cum se uitau pãrinþii fetei din când în când prin geam.E frumos acest tânãr. Lângã casã erau parcate douã maºini lungi. .. . Se gândea la viaþa sa trecutã. Ceva nou. N-am venit cu maºina mea la discotecã niciodatã. Niciodatã nu se mai întâmplase aºa ceva. el e sever cu mine. ca sã se îndeplineascã. Lui nu-i venea sã creadã. Doris ºi Gabi au ieºit din maºinã. din cele scumpe. În casã erau aprinse toate luminile. se gândea cine e fata asta.Opreºte.munþi ºi muntenii sunt aprigi. cu o privire inteligentã. Cu cine se leagã el? Ce vrea fata asta de la mine. puternic ºi ambiþios. Reîntors acasã. numai aºa voi înþelege cine eºti.Unde ai fost? –8 2– . fiindcã speram sã mã duci tu acasã. A vãzut-o pe Doris alãturi de Gabi în maºina sportivã. În ochi i se citea furia de parcã ar fi dorit sã-l distrugã. apropiindu-se. sã sufere. ce nu simþise niciodatã rãsãrea acum în inima ºi mintea lui.. parcã s-a întâmplat ceva frumos. cerându-ºi scuze cã s-au reþinut aºa de târziu ºi leau provocat îngrijorãri. El zbura cu maºina sa sportivã. ceva pentru care va trebui sã lupte. a vãzut-o pe Suzi care-l aºtepta cu ochii plânºi. dar ºi de bucurie. Doris nu dorea sã iasã din maºinã. se simþea atât de bine alãturi de acest tânãr simpatic. intrând în camera lui. trãgând perdelele într-o parte. Gabi ºi-a luat rãmas bun de la ei. de model vechi. oameni îndrãzneþi ºi curajoºi. i-a zis ea. Gabi. erau îngrijoraþi cã fiica lor nu e acasã la aºa vreme. la toate cele întâmplate.Mamã. ºi a ieºit afarã. El ºtia cã aici trãiau cei bogaþi care aveau vile mari. dar sã-l aduci ziua. chiar ºi despre Suzi. . pe calul electric ºi a înþeles cã e un bãiat curajos.Dodgeul ãsta marou e al meu.. mi-a cumpãrat-o mama. e dnul Gabi! Mama lui Doris s-a uitat la el. cã locuieºte în aºa zonã. supãratã foc. Gabi i-a povestit totul. . bun sau rãu. care-i plãcuse de când îl vãzuse prima oarã acolo în salã cãlare. eu locuiesc aici. apoi la fiica sa. Mama ei a observat maºina lui Gabi. duios. ce fel de om. la înfãþiºare modest. simþind ceva nou în viaþa lui. încãpãþânaþi. ca o razã de luminã într-un întuneric profund. lungã. Ducând-o acasã au ajuns cu maºina într-o zonã numitã Bell Park. care stãtea în faþa casei lor. pãrinþii nu dormeau. Mai mult nu i-a spus. se gândea el. Nu tatãl. cã stã cu chirie la unchiul ei ºi se mai îngrijeºte de ea.

Charly. ferindu-se de alte întâlniri. se grãbea la lucru. El ºi aici. din pãrinþi care niciodatã nu ar fi de acord cu aceastã alianþã. a câºtigat finala. polonezi. Dar gândurile lui erau la Doris. .Ajunge. nu mai plânge. . murdar. în care juca el. Ce poate câºtiga el cu mâinile sale? Ea era bogatã. cãci el juca bine. se vedea ca printr-un geam de sticlã. ca sã nu o supere pe Suzi. echipe mixte „Airis” ºi „Scotland”..Nu am fost cu nimeni. Cu toate cã echipa scoþianã. iertându-l.. Mecanicii.. cãci nu-i poate oferi nimic din ceea ce are. în salopetã unsuroasã.. El a încercat sã o liniºteascã. bani nu aveau. n-o sã mai merg la discotecã! Numai cu tine. a rãspuns Gabi cu ochii plecaþi. numai cu tine voi dansa. cine sã creadã cã venise de dragul unuia dintre ei. – 83 – . când jucau scoþienii. Venea cu prietenele sale ºi mereu îl cãuta pe Gabi. îmbrãcatã elegant. Toate echipele doreau sã-l aibã de jucãtor pe Gabi. Aºa îi spunea. formate din italieni. uneori îl apuca dezamãgirea. þi-am spus cã am bãut cu bãieþii mei. El se uita la ea. l-a întrebat ea duios. parcã o vãzuse pentru prima datã cã era aºa de frumoasã ºi tinericã. Odatã a venit la atelierul unde lucra el. Suzi ºi-a ºters lacrimile. ungurul. croaþi. în picioare cu niºte pantofi scofâlciþi.. fugea bine pe teren ºi se bucura de simpatia publicului.. Chiar dacã îºi vor lega viaþa. îmbrãþiºându-l cu foc. cu ce vor trãi? El nu era din acei care s-ar fi împãcat cu gândul sã ducã o viaþã de azi pe mâine. Erau multe echipe. o sã fie totul bine. Gabi. Dar Charly antrena o echipã de scoþieni ºi l-a convins sã joace în echipa lor. . tristeþea. Gabi mai juca ºi fotbal. în Sudbury. cãci se lega mereu cu alte fete ºi în acest oraº mic se ºtia totul. cãci el ºtia cã e sãrac ºi fata nu e pentru el. Se stãruia sã nu se întâlneascã cu ea. avea o faimã nu prea bunã. Suzi! Aºa cum totul are un sfârºit. Se gândea mult la ea. au rãmas cu gura cãscatã. Doris aflase cã el joacã fotbal ºi venea regulat. Gabi a ieºit din atelier. intrarea era liberã. Chiloþii ºi bocancii îi cumpãrau jucãtorii din banii lor. Gabi juca pentru o echipã italianã. era rezistent. ca omul pe care l-ar fi iubit sã fie lipsit de ce are nevoie în viaþã.Unde te-ai pierdut. Liniºteºte-te. era antrenor la o echipã din Sudbury. când au vãzut-o ºi au înþeles cãl cautã pe Gabi. la volanul unei maºini de lux. dar dacã se întâmpla aºa ceva. lãsânduse sãrutatã.Am fost cu niºte prieteni la un pahar de bere. Au trecut câteva luni ºi Gabi se þinea de cuvânt. Era frumoasã. la meciuri veneau mai mult europenii. cu ce s-a deprins de micã. Scandalul a durat un timp ºi Suzi a izbucnit în lacrimi.Nu-i adevãrat! Ai fost cu ea! .. cãci îl chemase. ca un vinovat.

.. . n-am dreptul. cãci o înþelegea. Uneori era obraznic. Ceva îl împiedica. de sãrutul ei de atunci. De ce l-a ales anume pe el? Patronul a dat ordin secretarei sã fie chemat numai când e ceva urgent. .El fugea la telefon cu gândul sã-i spunã despre Suzi. Doris fãcea la fel. Gabi se potolea. ia linia întâi. ia receptorul.. dar el s-a întors tulburat la lucrul sãu. am mult de lucru. se dezbrãca ºi ea în chiloþi ºi sutien ºi sãrea ºi ea în apã alãturi de el. Lucrurile se repetau. sunã la linia a doua. ai tatã. când Gabi îºi aducea aminte de ea. mai îndrãzneþ. asta trebuia s-o recunoascã el. la corpul ei ºi-l treceau fiori. dar eu. Patronul i-a atras atenþia cã prea mult vorbeºte cu prietenii la telefon. Era frumoasã fata aceasta ºi avea un corp formidabil. atunci ea nu va mai veni sã-mi tulbure minþile”. Dar Doris nu era din acelea care sã renunþe aºa de uºor la visurile sale. cã ei trãiesc ca bãrbat ºi soþie. dar Doris nu se lãsa ademenitã ºi-i spunea: . strigau mecanicii. dar el îi rãspundea cã e treaba lui. se duceau la un bazin în curte.Când mã vei cere la pãrinþi.. n-ai sã câºtigi toþi banii. . dar nu-i ajungea putere. nu sunt calic. Suna deseori la telefon.. la telefon. ºi asta e îndeajuns. ªi atât. totuºi. cã se gândea mereu la ea. fata asta nu-i pentru mine...Ce sã-i spunã? .. ca sã fac vreo afacere. n-am bani. Într-o zi Suzi a întâlnit-o pe Doris ºi ia spus de relaþiile sale cu Gabi. o vroia.Gabi..Pãi. atunci voi fi a ta! Eu nu sunt o fatã uºuraticã. el se dezbrãca de salopeta murdarã ºi se arunca sã se rãcoreascã.. Trebuie sãi spun cã o am pe Suzi. se reþinea ºi nu încãlca hotarul. trebuie sã-i câºtig.. . . a râs ea cu zâmbetul ei drãgãlaº. cã-i plãcea sã fie chemat. trebuia sã recunoascã. Doris însã îl credea pe Gabi. se gândea el. râdea ea. îi aducea mâncare. . Ea a plecat. împingând pistonul în cilindru. tu îmi placi ºi fãrã bani. –8 4– . care nu-i dãdea sã doarmã nopþile. El se uita la ea. Gãsim noi bani. eu n-am pe nimeni ºi trebuie sã lucrez mult..Doris. care se îngrijesc de tine. ªi. el avea un repaus. cã trebuie sã lucreze. doar ºtii cã îmi placi ºi mi se pare cã ºi tu nu eºti indiferent. fãrã ajutorul cuiva. ca ea sã înceteze cu sunetele. de la ºcoalã venea la atelier.Mã ai pe mine..Eu nu pot sã trãiesc pe bani strãini. Dar Doris nu se lãsa. cã aºtepta sunetul ei. fãcea motorul unui tir. cu toate cã o dorea. mamã. care-i spunea cã Suzi e numai o prietenã.. striga secretara..Gabi. „Nu pot sã-i moroncesc capul. . Când venea seara. cã el îºi face lucrul singur..Þie þi-i mai uºor.

apoi le strângea din nou.. Cei din SOO Canada le aveau. a zis el la vama americanã. nu obþinuse cetãþenia canadianã. fãcea toate reglãrile. nu-i dãdeau voie înapoi. Gabi s-a mutat la Palmerino. dar la vama americanã i-au cerut documentele. cãci era încã emigrant. Ce-ai cãutat la frontierã?.. cãci fãcuse cunoºtinþã deja cu mulþi tineri ºi tinere.Sunt student. Acum – 85 – . cãci odatã eºti tânãr în viaþa ºi ce ai scãpat din mânã nu mai prinzi. Marie. Gabi la cursurile de la colegiul din Sault St. Dar a ºi plecat la cursurile de mecanic în alt oraº. nu-l oprea nimeni. ªi în acest oraº erau mulþi italieni. dta eºti cetãþean al nimãnui. dar la vama canadianã – alte probleme. fiindcã un chiriaº plecase. se rãstea vameºul. parcã toatã viaþa numai cu astea se ocupase. L-au întors îndãrãt. crezând ca are droguri sau alte lucruri interzise. Palmerino. Gabi încã nu avea cetãþenie ºi într-o zi se hotãrâse sã meargã sã vadã America. Cu un grup de tineri a trecut vama canadianã fãrã probleme. Era în toamna anului 1981. cãci documentele româneºti nu erau valabile în Canada. I l-a propus cu 150 de dolari pe lunã ºi Gabi a fost de acord.. . el locuia la un hotel plãtind 300 de dolari pe lunã. Doris nu a mai venit. i-au dat drumul îndãrãt. fãrã nici o greutate. Ungurul ºtia cã el plecase la cursuri în alt oraº. Gabi nu avea nimic la mânã.Dta eºti emigrant. ca sã fie sigur cã acesta nu va închiria apartamentul nimãnui. Profesorii se mirau cum de acest strãin din nu ºtiu ce þarã ºtia de toate ºi fãcea totul la practicã cum trebuie. Se cunoscuse la SOO (aºa-i spuneau acestui orãºel pe scurt) cu o italiancã frumoasã ºi îºi mai fãcea de cap cu ea. Reîntors la Sudbury. unde dupã trei luni de învãþãturã trebuia sã primeascã carnetul de mecanic de clasa A. Marie din Canada ºi Sault St. . Datoritã faptului cã a plecat în alt oraº. Dar nu i-au dat voie sã treacã. dupã ce au luat legãtura cu cei de la biroul de emigraþie.. n-ai cetãþenia noastrã. i-a zis lui Gabi cã are în casa lui un apartament liber. Se mutase de la Charly fãrã ca ei sã ºtie. a scãpat de Suzi. nu poþi merge în Canada. lucrând mai departe la Northland. ªi aici fetele nu-i dãdeau pace. oraºul era situat chiar la graniþa cu America ºi era împãrþit în douã: Sault St. A fost nevoit sã doarmã la vamã ºi numai a doua zi. cu toate cã nici limba englezã nu o prea ºtia? La orele de practicã Gabi desfãcea motorul sau transmisiile. cãpãtând notele cele mai bune. În acest orãºel mai mare decât Sudbury. aºa cã toþi profesorii erau mulþumiþi de el. italianul cu asfaltul. desfãcând ºi percheziþionând toate ungherile. dar Gabi a plãtit chiria lui Palmerino. la Sault St. Marie din Statele Unite. i-au controlat maºina. Marie avea notele cele mai bune. Lucra cu ochii închiºi.Dupã spovedania lui Suzi. fãcea tot mai mult economii reuºind sã-ºi plãteascã datoriile la bancã.

Eºti un vagabond. pleacã de aici! Aflase prin unii ce veneau de la SOO despre amorul lui cu italianca Angela ºi acum se rãzbuna pe el. dar lucra numai vara. Angela.. Totul era bine. dacã patronul ar fi aflat. la italianca aceea. iar iarna familia trãia din câºtigul din varã.Suzi. nu iubit. ia ºi tu. amintinduºi ce mâncare bunã ºi caldã fãcea pentru el. el lucra ºi mai mult. S-a gândit ºi a lãsat-o. tu eºti un vagabond. dacã se poate numi aºa legãtura lor de scurtã duratã. . El trebuia sã lucreze. i-a zis el. Îi mai spãla ºi hainele de lucru. drogurile nu erau pentru el. cãci se culca pe pãmânt. Suzi era profesionistã. Nu avea voie sã se ocupe cu reparaþia tirurilor. servea clienþii.. El s-a hotãrât sã rãmânã în Sudbury. ba carburatorul nu lucreazã ºi multe altele. Aºa s-a terminat dragostea cu Suzi. Sudbury era orãºel mai mic ºi mai urât decât SOO. aici îl ºtiau aproape toþi. aveau o droaie de copii ºi erau întotdeauna veseli. i-a spus ea într-o zi. Maºinile mici le putea repara oricând. sunteþi un client credibil. Banca e mulþumitã de comportarea dstrã. . aºa era scris în contract ºi legea apãra drepturile atelierului. . Clienþii veneau singuri ºi-l gãseau. uiþi de toate grijile. nu erau bogaþi. Tatãl ei era patron la o construcþie de case.. îi pãrea bine cã se despãrþise de ea. când avea timp liber ºi nu lucra la patron. Contul lui Gabi creºtea mereu. dar ce nu fac tinerii când le plac fetele. Dintr-o parte.banca avea încredere în el. gustã-le.ba frânele trebuiau reglate. Apoi a început sã þipe la el. Pãrinþii ei erau niºte oameni de treabã. la sfârºitul sãptãmânii. dând negativ din cap. întâlnind-o pe stradã în oraº. în orice vreme ºi luaþi împrumut cât doriþi. l-ar fi dat afarã. κi gãsise un gagic. poate sperau cã el o sã se însoare cu Angela lor.Treaba mea ce fac eu. care se înegreau straºnic. . Dorinþa lui era sã se ridice.Veniþi oricând. îi ziceau ºefii. sã facã gãlãgie mare. Reîntors din SOO a trecut pe la restaurantul lui Charly. Îl simpatizau pe Gabi. cu vreo 17 ani mai în vârstã. regreta. sã se vadã înstãrit. care avea casa lui ºi un Mercedes. Dar toate trec ºi cu timpul omul înþelege –8 6– . el poate sã-þi fie tatã. pe podea când fãcea reparaþiile. dar uneori. sã câºtige bani. Suzi lucra aici. Uneori.. Când la vãzut pe Gabi.Gabi. nu vreau sã te mai vãd. a înlemnit. El lucra mereu. nu sã-i cheltuiascã pe fleacuri. când într-o zi a aflat cã ea consumã droguri. treburile mergeau bine ºi contul lui creºtea la bancã. . mai ales cei cu maºinile mici . fãcea ºi mâncare româneascã ce-i plãcea lui Gabi. Gabi s-a uitat la ea. era mai bogat decât Gabi. la o distanþã de 350 de kilometri. El se pricepea în toate ºi executa orice comandã. pleca la SOO.

când doi cãlãi. aranjându-se la lucru în mina INCO. Au reuºit amândoi – 87 – . dar câºtiga puþin. ºi i-a ajutat pe Gabi ºi Doris sã-ºi întemeieze viaþa lor. lua chiloþi. pe care le vindea cu preþuri duble peste ani. plimbãrile cu maºina prin locurile mai frumoase. A plecat în provincia Manitoba. Era anul 1982. Toþi împrejur l-au observat ºi acum se uitau la ei. dar fãcând economii ºi-a strâns ceva bani. din partea ocupatã de sovietici dupã împãrþirea Poloniei. astea sunt toate pentru tine. Mama lui Doris avea o fire bunã. Cu ei cumpãra pãmânturi în Sudbury.Ce. au împãrþit lumea în 1939. sã-l ajute. La început a lucrat la cãile ferate. la universitate. Aºa s-a ridicat ºi el. soacra lui Gabi. A avut o viaþã destul de sãracã. a cunoscut-o la Sudbury. cu care sã-ºi împartã gândurile. Socrul se mai ocupa ºi cu construcþiile. devenind înstãrit. Pe soþia sa. Tatãl ei. Hitler ºi Stalin. cãlcând o grenadã în timpul rãzboiului. Tatãl lui Doris era de loc din Ucraina de Vest. dându-le apoi în chirie. cãutând cele mai frumoase ºi mai scumpe. am nevoie de multe lucruri. Într-o sâmbãtã s-a dus la Moal. Doris a intrat la învãþãturã la colegiul din Sudbury. . care sã-l susþinã. Mama lui Doris a lucrat la magazin toatã viaþa sa. a avut ºi ea o soartã grea. cum îl numea el. refugiindu-se în Canada. în timpul unui an de ocupaþie sovieticã el ºi-a dat seama cine a venit sã-i elibereze. ajungând aici cu vaporul încãrcat cu sute de oameni pierduþi pentru pãmântul strãmoºesc. numai pentru mâncare ºi haine. ºtiind cã Doris umbla dupã el. cãmãºi de noapte femeieºti.cã trebuie sã aibã alãturi un prieten bun. ceilalþi rãmânând în Europa. Gabi începea sã înþeleagã cã Doris era pentru el o comoarã ºi dorea s-o vadã din nou. sutiene. Tatãl ei. a luat-o numai pe ea. unde a lucrat pânã la vârsta de 65 de ani. construia case. ajutând familia sã nu ducã lipsã de nimic. Se duse drept la ea zâmbind. Gabi începea sã aleagã marfa. pentru cã o sã fim împreunã în vara asta. draga mea. Doris se fãcuse roºie la faþã ca o viºinã. el alegea. bunã ca o pâine caldã. speranþele ºi bucuriile. vãzând cã se plimbã din nou cu vagabondul de Gabi. a vãzut cum procedau „muscalii cei barbari” ºi în timpul rãzboiului a plecat în Austria. te rog serveºte-mã. ce se vând aici în magazinul tãu. discoteca.. . mama lui Doris. Doris.. Pentru ei a fost o femeie cuminte. petrecerile.Nu. se stãruia s-o trimitã la învãþãturã la Ottawa sau Londra. magazinul unde lucra Doris. câºtigând dolari grei. le cântãrea. sã ºtie dacã mai þine la el.Bunã. . Mama lui Doris. te-ai cãsãtorit? a strigat furioasã Doris. Peste câþiva ani a emigrat în Canada. pensionându-se. Bunica lui Doris a fost ucisã. Au început din nou întâlnirile.

tatãl meu. înfuriat. Gabi era ºi el pe scenã. Peste câteva zile.. era o zarvã mare. au întocmit actele ºi l-au trimis acasã. la Peter-Piper. patronul era un grec. A þâºnit sânge din obrazul adversarului. Localul era plin de lume. el le-a gãsit pe amândouã în apartament. s-a repezit la Gabi care încerca sã despartã fetele. Aceasta înfuriatã i-a tras ºi lui o palmã. Au venit cei de la bar. la Palerimo. Doris a venit la el. Mai aflase el ºi de unele aventuri ale lui cu fetele din Sudbury. s-a ridicat de la masã pe scenã.. burtos. a apucat negresa de cap ºi i-a tras un pumn drept în faþã. mai solid decât Gabi. puternic. i-a rãspuns Gabi. gãlãgie. S-a mutat într-o zi la el cu o prietenã cu care lucra împreunã la magazin. Dansatorii au fugit de pe scenã. gãlãgie. Întorcându-se acasã. cãci într-un orãºel mic e greu sã ascunzi aventurile. L-au înºfãcat pe Gabi ºi l-au dus la postul lor. Bãtrânul spera cã iubirea lor se va termina. dacã vor fi departe unul de altul ºi va scãpa de acest pretendent la mâna fiicei sale. ºi-i povestea: . O negresã tinericã l-a invitat pe Gabi la dans. eu am plâns. Colegul lui Doris. Þipete. dupã câtva timp ei o sã înþeleagã cã nu ne mai pot despãrþi. în apartamentul lui. Era un bãiat înalt. eu nu vreau sã mã cert cu familia ta. Aici l-au fãcut vinovat pe Gabi. aºa ciobãneºte. Când ea a vãzut aceasta. cum îl numea el deschis. mi-a spus toate relele despre tine. vreau sã mã mut la tine! . când va fi chemat. Aºa ceva fãcea numai Doris cu el. s-a dus la procuror.Dacã o sã mã mut la tine. încercând s-o calmeze pe Doris. urmând sã vinã la procuraturã. le-am spus cã nu plec nicãieri de aici. ieºind din cabinã. Trãiau împreunã cu el. cã te iubesc ºi nu vreau sã mã despart de tine.Nici într-un caz. Gabi a sãrit la el ºi l-a lovit cu capul în gurã... spãrgând geamul. la apucat de gât ºi la trântit lângã cabina cu muzicã. Era un dans încet ºi negresa se lipea de el. primind citaþie.Nici nu vreau sã aud de aºa ceva. þipete. Ascultãmã. cum ºtia el. Dar Doris nu era fata sã cedeze atât de uºor. care a început sã þipe ºi a chemat poliþia. Într-o searã le-a dus la discotecã. cabina s-a fãcut þãndãri. Cel ce se ocupa cu muzica ºi cu video era un coleg de ºcoalã a lui Doris.sã le dea învãþãturã copiilor sãi: fiul devenise doctor. crezând cã el e vinovatul.Dragul meu Gabi. –8 8– . am avut un scandal enorm. . i-a rãspuns Gabi. Bãtrânul era destul de bogat ºi nu vroia ca bani lui sã încapã pe mâna vagabondului Gabi. . iar Doris terminase ºcoala de manageri.

Ea îºi cerea mereu iertare. Doris dormea pe un fotoliu. . Pânã la colegiu unde învãþa Doris erau vreo 18 kilometri. Doris. visa sã se însoare cu o româncã.Dle Buju. Într-o zi ea a fãcut praf automobilul ei ºi a fost rãnitã grav. Acum avea 22000 de dolari ai sãi. cãci tatãl.Bine. Doris n-are nici o vinã. el o dorea. Gabi a fost nevoit sã plãteascã 900 de dolari patronului grec pentru distrugerea cabinei cu muzica ºi a mai trebuit sã-i cumpere un costum colegului de clasã a lui Doris. dar ºi tu trebuie sã fii numai al meu. dle procuror. Trebuie s-o pedepsim. Atunci Gabi a înþeles cã în Canada nu puteai rezolva nimic cu forþa ºi din acea zi dupã ce a plãtit atâþia bani. au ales costumul ºi toate cele necesare ºi s-au despãrþit prieteni. A trecut o sãptãmânã. Mai lucra ºi la magazin. i-a spus procurorul. Uneori se mai întâlneau ºi îºi aminteau de pumnii primiþi unul de la altul ºi râdeau. nici om alãturi de tine. I-a dat cuvântul.. video. Gabi pe patul sãu. Trãind deja împreunã. Numai mama venea pe la ei. în apartamentul lui de pe Lorne street. Se chinuiau amândoi. Dar Doris era frumoasã ºi-i plãcea.. Doris avea banii ei. cãci ea a început totul. au hotãrât sã cumpere a doua maºinã.. bineînþeles. care. sã vorbeascã cu ea în limba mamei. îi era ºi ei jale de atâþia bani cheltuiþi în zadar.. iar ea de automobilul ei. A înþeles ce e judecata în Canada ºi se ferea de orice bãtaie ºi scandal. .Gabi. Cu Doris s-a împãcat. îl simpatiza pe Gabi. de toate. atunci hotãrãºte. nici mâncare caldã. vedea cã nu-i bãutor ºi se stãruie sã facã bani. ori stai la închisoare o lunã de zile. Era ºi bunã la suflet ºi principalul era cã-l iubea cu adevãrat. ori trebuie sã plãteºti amenda ºi toate cele distruse. . N-a trecut nici o lunã ºi Doris împreunã cu prietena sa i-au fãcut ordine în apartament ºi au adus un televizor.Nu. ea nu ceda. vinovatã e fata dtale. depunea pe contul ei câte 1000 de dolari pe an. Devenise un apartament luxos. Ea era vinovatã. întorcând automobilul la stânga ºi – 89 – .Jurã cã mã vei lua de soþie. Acum el se folosea de camionetã. nu a mai ridicat mâna la nimeni. începând cu naºterea ei. rãspund eu de toate. sã nu mã minþi. promiþându-i cã o va lua de soþie ºi-i va fi credincios. S-au dus împreunã la magazin.. fiindcã cea a lui Doris era pe numele tatãlui ei. eu vreau sã fiu numai a ta. cãci cel vechi era plin de sânge ºi chiar rupt pe alocuri. Gabi se gândea. cãci eu te iubesc cu adevãrat ºi sã nu mã faci sã sufãr. Atunci Doris s-a hotãrât sã se mute la el. dta nu eºti vinovat. Se sãturase ºi el de viaþa de celibitar. Sã ºtii acest lucru. atunci voi fi a ta. . supãrat. nu mai dorea sã ºtie de ea. El a cumpãrat o camionetã destul de bunã cu 3000 de dolari.

întorcându-se în apartamentul lui Gabi. A intrat în bar ºi a bãut câteva romuri cu pepsi. . iar pãrinþii stãteau alãturi de ea.Pânã nu vine Gabi nu plec nicãieri de aici. În apartament Doris era în pat. nu vreau sã te mai vãd în apartamentul meu. Mama ei i-a sunat lui Gabi din spital. Doris luase o lamã ºi îºi tãiase o vânã de la mâna stânga. enervat. Bãtrânul a început sã-l insulte. Se hotãrâse sã termine odatã cu toate astea.. Când mã întorc disearã aici. Eu nu o sã fiu a altuia. dar în acea searã. Gabi s-a întors cãtre pãrinþi ºi fratele ei ºi a strigat: . dar repede s-a dezmetecit ºi a înþepenit vãzând ce a fãcut Doris. a bãut mai mult decât trebuia. nu vreau sã am certuri cu familia ta. cearceafurile erau pline de sânge. a zis Doris cu lacrimi în ochi. Ea nici n-a dorit sã plece la spital. Eu trãiesc deja cu el în apartamentul lui mai mult de o lunã. de faptul cã Doris era rãnitã. dar el va fi soþul meu.Ascultã Gabi. . încercând sã stingã focul. Au început din nou scandalurile cu familia ºi chiar între ei. Gabi intrase cherchelit înãuntru. numai cã el sã n-o lase. e a mea ºi va rãmâne aici. înþelegând ce se întâmplase. sã mã cert mereu cu ei. rãnitã. el s-a oprit lângã o bodegã... Întorcându-se de la lucru.. iar voi –9 0– . Suntem ca ºi cãsãtoriþi. Era nenorocitã cã Gabi o dãdea afarã din casã. le-a strigat: . Fratele lui Doris îl înjura ºi el. Se îmbãtase biniºor. fratele ei cu soþia. Vreþi. S-a ridicat cu greu pe scãri. a vãzut la parcare maºina socrului ºi a fratelui lui Doris. Aici erau taicã sãu. Doris.. neînþelegând nimic. mai bine termin cu toate. Fratele ei... îndureraþi ºi supãraþi pe Gabi.Lãsaþi-l în pace pe Gabi. s-a îmbrãcat curat ºi s-a repezit cu camioneta la spital. Nu vreau sã intru în aºa familie. Bãtrânul a început sã plângã. strigând cã el e vinovat de toate. trimiþând-o la pãrinþi. atunci pentru mine nimic nu are rost în viaþa asta. Du-te acasã. ªi-a spãlat repede mâinile. La spitalul central a gãsit toate rudele lui Doris. toþi triºti.. cãruia îi trecuse deja beþia. eu nu pot trãi aºa. mama sa. Ea se uita acum la Gabi.. Peste câteva zile Doris a ieºit din spital. care era doctor. neºtiind ce-i de fãcut ºi gândind ce-a fãcut Doris – a plecat sau nu din apartamentul lui? Ajuns acasã.. dacã tu nu mã vrei.Ascultã. stând pânã ce s-a închis barul.ciocnind altul. o pansase.. Era zarvã mare. .Doris nu mai este fata voastrã. Numai mama ei era de partea lui Gabi ºi-i lua apãrarea. Am vãzut purtarea tatãlui ºi a fratelui. Gabi era disperat. El lucra în atelier. Plângea ca un copil. seara. de purtarea familiei ei.. nu vreþi. Dar Doris. Nu-i plãceau bãuturile.

au lãsat-o pe altã datã. Vom fi amândoi pânã la capãt. îmbunându-ºi bãrbatul. Socrul lui Gabi a venit la ei. Tinerii s-au hotãrât ºi s-au mutat la pãrinþi. dimpotrivã. dar îºi fãcuse o casã bunã cu ajutorul pãrinþilor. l-a sãrutat pe obraz ºi a ieºit. La 10 mai 1987 Gabi ºi Doris au fãcut nunta lor. Cele întâmplate îi legase mai puternic.Doris. de ce trebuie sã suferim atâta. dacã vreþi. Societatea de asigurare a reparat maºina ei. Mama lui Doris a venit într-o searã la ei spunându-le: . dar el simþea cã bãtrânul îl suporta greu. Soacra.Dragii mei. Era ca o adevãratã mamã pentru amândoi. Viaþa s-a derulat mai departe. îºi iubea fata. Fiul lui. numai mama a rãmas. ºi a îmbrãþiºat-o puternic. asta e maºina ta cât ºi a mea. fiecare cu gândurile sale. acum erau siguri amândoi de iubirea lor. cãinându-se.plecaþi de aici. Ea se purta cu toþi la fel. Mama la bãtut pe umeri. eu i-au toate cheltuielile de nuntã asupra mea. vorbea mai moale cu Gabi. dar vroia pentru ea altã soartã. împãcându-se cu gândul cã Doris trãia cu el.. unde au trãit vreo zece ani.Doris. ne vom folosi de amândouã ca înainte. Stãteau aºa îmbrãþiºaþi. – 91 – . uite nu bea. sãraci sau bogaþi.. locuia la pãrinþi în blocul lor. zilele treceau ºi ei se împãcau de minune. voi. .E soarta ei. o întreba el. îl stima ºi-l iubea pe Gabi. o casã mare ºi frumoasã chiar lângã lac. Dar dacã ea ar fi murit? Pentru ce ºi pentru cine trãiesc eu? Doar pentru copii mei. totul e pe gratis.Dragii mei. oare era mai bine dacã o pierdeam pe fiica noastrã? El nu-i bãiat rãu. promiþândui cã aºa ceva nu se va mai întâmpla ºi Doris va rãmâne la el. ºi-a cerut iertare de purtarea sa ºi le-a spus: . nu ca românul ãsta. N-am avut dreptate. un bãrbat mai solid. Iubirea noastrã e mai scumpã. îºi zicea el. era din nou bunã. totul ce se întâmplase îi apropiase ºi mai mult. Ray. s-a mai liniºtit. Vom trãi ºi fãrã ei. Plecaþi! a strigat Gabi. tatãl lui Doris. se þine de lucru. veniþi la noi. El ºi-a cerut iertare. Au plecat toþi. luaþi apartamentul lui. vom fi împreunã. . Gabi. cãci iubirea noastrã e mai preþioasã decât toate. Socrul. nu fumeazã. Ray se mutã în casa lui. cât ne-am chinuit pânã am reuºit sã facem ceva? ªi bãtrânul ceda cu încetul. întreagã. de ce nu vrei sã înþelegi. altfel chem poliþia. liniºtindu-l ºi ajutândui în toate. începând cu anul 1983. . Plãteau numai curentul electric. Nunta n-au fãcut-o. Au rãmas amândoi singuri în camerã. ce mai vrei? Oare noi am devenit înstãriþi deodatã? Adã-þi aminte. cãci e liber.

Dacã ar fi lucrat mai departe. Venea la magazin dupã ºcoalã ºi avea câteva ore de lucru. La nuntã au fost invitate 250 persoane. fãcându-l sã mai uite de neplãceri ºi de certurile cu cei ce –9 2– . ea era ca un barometru al familiei. În 1984 Gabi. care i-a dat vreo 40000 de dolari ºi socrul care l-a ajutat cu 30000 de dolari. Cocârlã”. a întemeiat o întreprindere de fãcut asfalt în oraºul Hitchiner. erau vreo 19000 de dolari. Gabi vroia sã porneascã o afacere. Avea cheltuieli mari. Cu banii strânºi de la nuntã. dând garanþii pe mult timp. Doris îl liniºtea. Dar nu-i ajungeau încã mulþi bani.M. Se scula dis de dimineaþã ºi se întorcea acasã rupt de obosealã. A fost nevoit sã ia de la banca Royal încã 100000 de dolari. Gabi se grãbea ºi îi grãbea pe toþi proiectanþii ºi muncitorii. ba pentru atelier. dar avea încredere în sine. cu o dobândã destul de mare de 16%. o clãdire mare din metal. înzestrat cu tehnicã nouã. dar n-avea încotro. Aºa nuntã bogatã era cam rar în Sudbury. alteori fericit de lucrul îndeplinit. cu aparate ºi strunguri de ultimul model. pe ºantier. ºi cu alþii împrumutaþi de la mama lui Doris. pe care s-a montat clãdirea atelierului.ai sã-þi faci numai costumul alb pentru nuntã. Paving L. „Buju. Visul lui era sã aibã un atelier modern. Atât. A cumpãrat echipamentul necesar. ªtia cã va fi o luptã pentru clientelã ºi o concurenþã aprigã cu celelalte ateliere. sã construiascã un atelier de reparaþii de tiruri ºi camioane. Banii câºtigaþi îi punea deoparte. Cei doi parteneri erau oameni încãpãþânaþi ºi hapsâni. Dar ea n-a mers. azi ar fi fost milionari. B. Restul timpului se afla la construcþia atelierului sãu. Atunci a hotãrât sã-ºi facã afacerea singur.D. ba pentru viaþã.C. când pânã la amiazã. în faptul cã se pricepea la toate ºi fãcea reparaþii pe cinste. Doris mai lucra în magazinul unde mama sa era managerã. dorind cât mai curând sã înceapã activitatea sa. strungurile. A fost o nuntã ca în poveºti. Nu dormea mai mult de 2-3 ore din cele 24. ce atrãgea clientura. reparaþia tirurilor ºi altor mecanisme. Construcþia atelierului mergea repede. împreunã cu alþi doi români. cãci era plãtit bine ºi avea nevoie de bani. Doris se mira cum de rezistã el. Ceremonia a avut loc în hotelul Prezident. Gabi i-a pãrãsit. dar ºi suma asta nu era suficientã. cel mai mare ºi mai scump din oraº. aparatele de sudat. Cu aceºti bani Gabi a cumpãrat un teren vast. Moldovanu. κi pusese capul în laþ. Ei aveau strânºi cu Doris vreo 85000 de dolari. lucra ºi acolo. Lucrul la patron nu la lãsat. cãci ei nu au dorit sã-l asculte. vroiau prea multe deodatã. dar n-a fost sã fie. când dupã amiazã. spera cã totul va fi bine ºi atelierul îi va aduce profitul necesar sã se achite.T. uneori enervat.

perfecþionau mereu aparatura. ele erau mai scumpe. care pentru fiecare client era preþios. Aici era altã viaþã. Majoritatea lucrãrilor se fãcea cu instrumente automate ca sã recupereze timpul. Acolo munca se începea deseori cu adunãri despre construirea socialismului român sau sovietic. care apãrau muncitorii de curentul electric. prese de o capacitate de 80 de tone. nu mai vorbim de ºef. birocraþie ca în þãrile comuniste. În atelier nu se vedeau pete de ulei pe podea. ºasiurilor. Clientul era învãþat ºi venea numai la acel atelier care fãcea reparaþia repede. Se montau maºini speciale pentru reparaþia blocurilor motoarelor. Aparatele de tãiat fierul erau cu acetilenã. Aici nu fumau ore întregi sau umblau cu þigara prin atelier. ca toate regulile pentru pãstrarea curãþeniei. cu – 93 – . Aici. mari ºi mici.. nu era vânzolealã. era de ultima modã. dar avea aparate ºi cu curent electric. o viaþã cu muncã încordatã. ca sã poatã lucra cu ele în orice situaþie a agregatelor. Maºinile de fãcut gãuri. Cumpãrase cutii cu diferite chei. pompe de scos sau turnat uleiul în motoare ºi punþi.. totul se fãcea cu grijã. aparaturã pentru motoarele electronice ºi multe altele. în acest atelier. Numai aparatul de control al gazelor ce ieºeau din eºapament montat cu un computer costa 30000 de dolari. costa bani. Gabi cumpãrase aparate de sudat fierul ºi aluminiul. ori erai leneº. sanitariei sã fie respectate ºi îndeplinite. dar avea burghiuri ºi cu electricitate de diferite modele. unde timpul nu se preþuia. ba uneori ziua se termina cu o beþie. ori te stãruiai ºi câºtigai bine. care nu venea niciodatã la timpul fixat cã de aia era ºef. dar el dorea sã fie aparate noi. sau când magazionerul întârzia la lucru de stãteau toþi mecanicii ºi-l aºteptau. erau învârtite cu aerul din compresoare. bine ºi mai ieftin. era ora de repaus când þi se permitea totul.realizau construcþia.. modern. cu maºini de spãlat piesele cu încãlzire sau fãrã. simple ºi speciale. de ultimul model. beþivan ºi niciodatã nu deveneai stãpân. cu toate modificãrile lor spre precizie ºi automatizare. de care Gabi ºtia multe. Gabi trebuia sã aibã mecanici buni. voi face mâine. cãci se întâmpla uneori când compresorul avea nevoie de reparaþii. multe menghine pentru mecanici. ecologiei. Totul aici. dar totul depindea de tine.. jacuri hidraulice de ridicat camioane goale sau încãrcate. cãci firmele nu stãteau pe loc. jacuri hidraulice speciale pentru desfacerea ºi strângerea transmisiilor ºi altor agregate de orice mãrime ºi greutate pentru a grãbi lucrul ºi a economisi timpul. despre „viitorul luminos” sau despre marele conducãtor al Þãrii româneºti – Nicu Ceauºescu. în þara capitalistã. cãci lucrase în acel regim unde domina sistema: Nu voi face azi.

se gândise ºi cumpãrase acest trailer care-i aducea un venit de 10%-12%. transmisiilor ºi a reglãrilor erau cele mai însemnate ºi bine plãtite. îi cunoºteau caracterul ºi-l apreciau pentru mâinile sale de aur. sã piardã timpul cu ei. ºoferul care lucra pe trailer ºi aducea în Sudbury maºinile mici pentru magazine. nu avea câºtig. ca sã-ºi atragã clienþii. Ba îi fãgãduia o leafã mai mare de 22 dolari pe orã. ªi nu primea nimic pentru asta. îl ruga sã rãmânã. Ed ºi Danny erau mecanicii lui care se obiºnuiserã cu stilul lui de muncã. fãcea acum totul. era greu fiindcã venea dimineaþa ºi se întorcea noaptea acasã. sã se ocupe cu ei. care-i dãdeau o dobândã de 4%. Patronul de la atelierul Northland plângea cã el pleacã. ºi mama ei. La 29 august 1988 a avut loc inaugurarea atelierului cu toate obiceiurile locului – bãuturã pentru musafiri ºi mâncare pregãtitã de Doris. Mai trebuia la început ca lucrãrile de reparaþii sã fie fãcute la un preþ mai mic decât în alte ateliere. cãci lucrãrile de reparaþie a motoarelor. fãrã sã aibã nevoie de el. iar Gabi stãpânul. se ocupa cu acest lucru. Îl stimau. A trebuit sã ia la lucru ºi bãieþi mai tineri. În loc sã-i þinã la bancã. fie noi. întemeind ºi aceastã întreprindere unde Marc era managerul. Toate acestea Gabi le învãþase în Canada ºi ºtia cã orice lucru este un risc ºi el risca. ºtia cã aºa specialist era greu de gãsit. asigurãrile. cãci Gabi nu dãdea cuvântul în zãdar. care îl cunoºteau pe Gabi din alte ateliere. fie vechi. iar Gabi îi dãdea 30% din totalul ce-l fãcea. care se ridica la câteva mii de dolari lunar. sã fie buni la toate lucrãrile ce trebuiau îndeplinite. Marc. Jimmy. –9 4– . El învestise în utilajul respectiv 110000 de dolari ºi acum banii se întorceau ºi-i aduceau câºtig. Restul de cheltuieli le plãtea Gabi: motorina. cum era la ºcolile de calificaþie unde mecanicii plãteau bani grei ca sã devinã specialiºti de mâna întâia. La început în atelier nu erau lucrãtori permanenþi. unde lucrase ºi-l ºtiau de bun specialist. îi spunea cã-i închiriazã atelierul ca sã lucreze mai departe. ªi veneau mulþi. cãci cei ce trãiau în Sudbury erau aranjaþi de mulþi ani la alte ateliere ºi nu vroiau sã le pãrãseascã. cãci nu ºtia dacã o sã meargã aceastã întreprindere sau nu. toþi ºtiau cã totul va fi îndeplinit. reparaþiile etc.. dar dacã fãgãduia. Toate aceste reglãri Gabi le fãcea uºor. acum putea sã fie liniºtit cãci ei îndeplineau multe lucrãri speciale. cãci prin mâinile lui trecuse în aceºti ani sute de automobile ºi el ºtia toate modelele din orice an.cunoºtinþe serioase ce nu era atât de uºor. Din aceastã cauzã lucra mai mult singur.. sã facã toate reglãrile. Mãcar cã se trudise mult pentru învãþãtura lor. Gabi dorea sã-ºi aleagã o echipã de mecanici în care sã aibã încredere. sã-i înveþe sã lucreze bine. Steeve.

altfel riscai sã pierzi. Legea fixa o cãldurã de 65 oF. pe care i-a învãþat sã lucreze aºa cum ºtia ºi dorea el. ele constituiau o sumã de 60-70000 de dolari. El era mereu cãutat de ºoferi sã le facã motoarele. Atunci ºi-a luat bãieþi tineri. nu la cerinþa patronilor unde lucra. la viitorul celora care te urmeazã în aceastã viaþã. Aici. de la motor la transmisie. Dar pe urmã a fost forþat de securitatea tehnicã sã nu lucreze singur în atelier. unde despre economie se vorbea mult. cãci erau încãlzitoare cu gaz care lucrau zi ºi noapte.de 14000 de dolari. cãci în caz de accident nu era nimeni lângã el sã cheme salvarea. Când se deschideau uºile atelierului o parte din cãldurã se pierdea. dar se fãcea puþin. în atelier. dacã vroiai sã faci bani. Gabi a încercat mulþi mecanici. Cu toate cã nu a câºtigat nimic pentru sine. Atunci i-a venit lui Gabi ideea de a avea atelierul sãu propriu. sã-l ajute. Gabi mai cumpãrase o sobã unde se ardea uleiul uzat din camioane . Sistemul liber. Atelierul era construit din metal. sã fii ºi contabil ºi economist. ci din dorinþa clienþilor. cu o insolaþie proiectatã sã nu se piardã cãldura din încãpere. sã aibã ºi angajaþi. Toþi se mirau cum el îndeplinea reparaþii complicate. dar a constatat cã unii nu erau buni de lucru. Magazia trebuia sã fie aprovizionatã cu acele piese ce se defectau mai des. Trebuia sã te gândeºti la populaþia provinciei. din care bani majoritatea se duceau pentru binele poporului. aºa cum dorea el. – 95 – . Cãldura lua mulþi bani iarna. ªoferii de pe camioane vedeau cum lucreazã ºi se pãtrundeau de respect faþã de el. când firmele noi nu erau prea controlate ºi verificate. Lucrãrile de reparaþie trebuiau sã fie garantate ºi Gabi îºi asuma toatã rãspunderea pentru asta faþã de clienþii sãi. capitalist te învãþa sã faci cu adevãrat economie. Oficiile respective erau încãlzite cu încãlzitoare electrice. Aici. dar datoria ta de cetãþean era sã fii cinstit. sã plãteºti toate impozitele. înãuntru erau condiþii de muncã ale lucrãtorilor. dar fãrã el nu se putea lucra. Trebuia sã le ºtii pe toate. nu era ca în þãrile comuniste. cãci orice preþ trebuia gândit ca el sã dea un plus de câºtig. instalase utilaje speciale cu care putea îndeplini unele operaþii singur. chiar cu diplome ºi cu mare experienþã.În primii ani desfãcea motoarele Cummins – Cat – Detroit ºi le repara singur. statul pierdea sau era nevoit sã subvenþioneze pierderile. asamblând agregatele singur. Dar era ºi periculos sã lucrezi singur. reuºeai. dar camioanele trebuiau date înãuntru sau afarã dupã terminarea reparaþiilor. Lucrurile au mers pânã în 1992. dar a reuºit sã-i facã buni specialiºti ºi nu mai avea pagube dupã ei. capital mort care îºi aºtepta clientul ºi momentul când va fi folosit. cãci clientul nu dorea sã aºtepte pânã piesele respective vor fi comandate ºi aduse la magazie.

de unde îl scoteau lucrãtorii altor slujbe ºi-l duceau în Toronto. sã-ºi câºtige cinstit banii pentru mâncare.. Dar în ultima vreme. cãci nu avea rost sã le þii ºi cumpãrau maºini noi. Pânã la tank lichidul mergea prin þevi groase de plastic. cel reparat numai 20000 dol. oamenii lucrau fãrã tragere de inimã... Cum începeau problemele cu camioanele vechi. sã nu dea fisuri ce erau foarte periculoase pentru funcþionarea camionului. cãci acolo nu erau aºa reguli severe de ecologie. nu-l duceau cu gãleþile. pentru metale la fel. România. cãci timpul pierdut cu reparaþia motoarelor vechi costa mai scump. 3 dolari o roatã micã. unde îl curãþau. stãpânii le dãdeau în magazine de –9 6– . Viaþa aici nu se trãia în murdãrie. În primii ani de lucru.. murdar ºi uleiul deja întrebuinþat se turnau într-un vas mare (tank) cu o capacitate de 4500 de litri. Nu era ca în þãrile comuniste unde îþi dãdeau o leafã mizerã ºi erai nevoit sã furi ca sã trãieºti mai bine. Dacã gunoiul era împrãºtiat de câini. totul se fãcea pentru om. Îþi dãdeau cecuri ce trebuiau plãtite regulat. Pentru casa ta proprie aveai dreptul la 3 saci de plastic pentru gunoi.. Cele vechi le vindeau în alte þãri. Dacã în canalizare se depistau uleiuri. Clienþii vindeau camioanele vechi.. Nu se putea arunca nimic. se ridica un scandal enorm. pentru patronii de acolo conta mai mult ca ele sã meargã. Gabi repara motoarele singur. îmbrãcãminte. ca Rusia. Mexic. aluminiu – 88 de dolari.. Ridicarea ºi transportarea lor se plãtea altor slujbe. la pierderi de motorinã. sã fie mulþumit. sã trãiascã bine. cãci amenzile erau foarte mari. clienþii se stãruiau sã cumpere motoare noi. anvelopele 6 dolari o roatã mare. Cuba. trebuia ca lucrãtorul sã nu fie obijduit. nu fiindcã mecanicii nu puteau îndeplini aceste lucrãri. se controla de unde provin ºi soseau reporteri cu aparate de filmat. folosindu-l pentru alte nevoi.. Acolo. Camionul nou costa 150-160000 de dolari. Gunoiul costa 49 de dolari. ce-l costa pe client mai ieftin. Gabi se mai ocupa ºi cu sudura. Fiecare metal avea cutia sa. Petrolul uzat. Venezuela. altfel veneau amenzile mari. în imperiul rãului ºi în alte þãri de sub papucul lui. ce îi aranja pe cei din þãrile sãrace. care publicau în ziare. ºtiau cã nu vor câºtiga mai mult decât pentru pâinea cea de toate zilele. bateriile – 1 dolar. Pentru gunoi erau cutii speciale. Un motor nou de camion costa 45 de mii de dolari.Sindicatele dominau aici. cel vechi se vindea cu 20-25000 de dolari. dar fiindcã sudura cerea o mare rãspundere ºi Gabi o lua asupra sa. fiecare sac în plus costa – 10 dolari. cãci orice sudurã trebuia sã reziste în orice împrejurãri. de haram. dacã era mai mult. ºi apoi patronul plãtea amendã mare. Curãþenia era la cel mai înalt nivel. plãteai amendã..

cãci se fura ºi în þãrile libere. luând instrumentele necesare. Venea acasã obosit. teritoriul atelierului.. care controla maºinile. plãtite. ºi pleca la sute de kilometri. nici maºinã. nu putea ieºi din el. Avere-zero! ªi atunci erai acceptat ca falimentat. Ar fi trebuit sã plãteascã mii de dolari despãgubiri ceea ce l-ar fi adus la sãrãcie. Putea fi sculat noaptea la orice orã. când nu mai aveai nici casã. Gabi le ura. nu te lãsa fãrã o bucatã de pâine. el trebuia sã rãspundã pentru oricare dintre mecanicii lui. Era o viaþã încordatã. cumpãrând altele noi. sau telefona la alte ateliere sã-l ajute pe clientul sãu ºi se socotea cu ei pentru reparaþie. de onestitatea ºi exactitatea lui. Dar principalul era cã dacã ai intrat în joc. Trebuia o evidenþã severã.vânzare. Cele vechi în þãrile sãrace se reparau ºi se mai foloseau de ele. Gabi se urca în camioneta sa. trebuia sã ºtie ºi sa facã singur. cãutând pe cele furate. enervat. avea o mare rãspundere faþã de clienþii sãi. Ministerul de impozite ºi. dar nu mureai de foame. proprietarul atelierului. nu puteai sã te falimentezi singur. ºtiind de capacitatea lui de lucru. Mai veneau ºi cu diferite verificãri de la Ministerul Muncii. poliþia. întotdeauna îºi ajuta clienþii. dar Doris. sãrac cu totul. exactã. El controla toate lucrãrile de reparaþie. Dacã uneori se întâmpla ceva în drum ºi clientul îi telefona. Trebuia sã facã faþã la toate. El putea sã lucreze în orice timp al zilei. Veneau inspectorii sanitari. îl liniºtea. amãgeli. Legile erau foarte stricte ºi deseori el nu dormea liniºtit. jeluindu-se. ªi mai avea un plus Gabi.. deveneai ºomer. Uneori lui Gabi i se pãrea cã a intrat într-o moriºcã care nu se oprea nicodatã. o avarie. ca sã se þinã la suprafaþã. Trebuia sã lucrezi. weceurile. dar era nevoit.. verificau gunoiul. La el nu existau minciuni. prietenul lui de viaþã. chitanþele trebuiau controlate. Nu dormea întotdeauna liniºtit. la faliment. Ministerul de poluare. Clientura patronului lui a trecut majoritatea la Gabi. fie cã era sculat din somn pentru o reparaþie urgentã. Se aduna multe hârtii. el nu se supãra. îþi plãtea compensaþie lunarã. ca atelierul sã nu falimenteze. nimic pe tine. statul te ajuta. gândindu-se sã nu se întâmple ceva rãu. Falimentul era permis numai atunci când pierdeai totul ºi rãmâneai. cãci totul trebuia sã ºtie ºi sã facã singur. El. Nu avea pe nimeni apropiat ca sã aibã încredere în el deplinã. – 97 – . Toate cecurile. erau legi stricte ºi aspre.. fie în zi de odihnã. reparaþia o fãcea conºtiincios ºi toþi plecau mulþumiþi ºi cu garanþie pentru automobilul reparat. nu-i plãcea sã se ocupe cu ele. Doamne fereºte cu victime.. faþã de noua lui patrie. cãci dacã din vina lui dupã reparaþie s-ar fi întâmplat un accident. Mai veneau ºi pompierii.

câºtigul întreg fiind numai al lui. dar erau harnici lucrãtori. nu era uºor de lucrat. Doris avea grijã permanent de el. veniþi la mine. Dacã vã vor lua de rãi. materialele. sã plece de la noi cu zâmbetul pe buze. sã n-aibã bãtãi de cap în drumul lung pe care-l fac. când trebuie sã te descurci singur. a fãcut din ei specialiºti buni. κi alesese o echipã de lucrãtori. va spune ºi la altul. Aºa cã sã ºtiþi: clientul trebuie sã fie mulþumit. buni specialiºti. Viaþa nu stãtea pe loc. ªoferii sunt un popor aparte în lume. copilul. cutiile. eu vã voi ajuta oricând. avea o viaþã liniºtitã. nu ºtiau nimic.ca sã nu se întâmple ceva cu clientul în drum. Aºa cã luaþi aminte. cele 7 zile zi ºi noapte era aici. Dacã aþi stricat ceva. Acum bãtrânul socru îºi schimbase purtarea ºi-l simpatiza. Principalul era cã nu mai avea datorii. În fiecare lunã el întorcea datoria la bancã. cãrora nu le venea sã creadã când el le-a întors banii împrumutaþi. nu mai lucra zi ºi noapte ca în primii ani. Clienþii erau mulþumiþi ºi veneau tot mai mulþi la atelierul lui. se rãsplãtise cu toþi ºi acum era liniºtit. sã faci totul ca sã nu-þi pierzi clienþii. cãci Doris era însãrcinatã. ºi voi. iubirea ei era puternicã cã nu degeaba luptase atât de aprig pentru el. Camioanele erau mari. Aici în aceastã þarã. a cãrui faimã se rãspândea în toatã regiunea. dar ºi ei erau ascultãtori ºi fãceau reparaþii pe cinste. motoarele erau grele. ºi acum era un grup de buni specialiºti. principalul e ca totul sã fie fãcut la timp ºi bine. atunci ºi alþi patroni vor afla ºi nici acolo nu veþi putea lucra. ºi vor ca tirul lor sã fie totdeauna în formã. faceþi totul pe cinste. ei cãlãtoresc peste tot. clientul se uitã cum lucraþi. toate zilele sãptãmânei. trebuia sã ºtii sã alegi piesele. În patru ani a achitat ºi datoria de 100000 de dolari luaþi de la banca Royal ºi din 1992 nu mai avea nici o datorie. În doi ani s-a achitat cu mama lui Doris ºi cu tatãl ei. Gabi le zicea: . trãiesc uneori situaþii grele. retrãindu-ºi vina de altã datã. atunci noi vom pierde clientela ºi nu vom rezista. Ei preþuiesc lucrul bine fãcut ºi mai ales pe mecanicii de treabã. Acasã era totul bine. vom da faliment. care fãceau orice reparaþii. cere alt mecanic. aºteptau cea mai mare fericire. ºi el i-a învãþat de toate. totul se fãcea prin muncã. care începuserã de la zero. crescuse cheltuielile. Gabi a avut rãbdarea unui om înþelept. sau nu merge treaba. Se împãcau de minune. din câte ºtia. vãd ºi ºtiu foarte multe. dorind sã scape cât mai repede de dobândã ºi de împrumut. Gabi nu mai avea acel elan ºi putere din tinereþe. vrei sã trãieºti mai bine. îºi dã seama cine chilungeºte ºi a doua oarã nu mai vine la tine. sã ºtii unde sã le cumperi. Începând cu anul 1992 se scumpiserã piesele. Gabi lucra ca un robot.Mãi bãieþi. vom rãmâne fãrã lucru ºi eu. trebuie sã –9 8– . când era împotriva cãsãtoriei lor. Dacã el va fi nemulþumit.

la cele ce se petreceau acolo. începând viaþa cu trei dolari pe ceas. erau meºteri chinezii. fericitã. când Doris îi aducea mâncarea gustoasã pregãtitã cu mâinile ei. surorei ºi altor neamuri. Gabi se înþelegea bine cu Doris ºi deseori se gândea cã o nimerise bine ºi fãcuse o alegere bunã. Viaþa în familie trecea liniºtitã. de munþii ºi vãile Borºei. Ea avea o altã copilãrie. fiecare strângea mierea ca o albinã pentru generaþia urmãtoare. care mai fãcea mofturi uneori la mâncare ca toþi copii. uneori ºi una ºi alta ºi o lua la drum spre atelier.munceºti mai mult. care tot aºtepta când stãpânul îl va lua cu el. Se ducea cu camioneta lui. aici era mai ieftin. dar nu asta cãuta el. Seara ei mâncau acasã. Aici se fãcea mâncare gustoasã. Viaþa lui Gabi trecea mai mult într-o muncã intensã de dimineaþã pânã seara. singur. Fiecare generaþie îºi fãcea datoria sa. pentru orgoliul sãu. Bea un suc de portocale sau o cafea. din bunei la nepoþi. pe care le colindase atâþia ani în copilãrie ºi în anii de ºcoalã. aºa se deprinsese. era mult de lucru. pentru viitorul ei. nu aºa cum fusese a tatãlui sãu. Acum lucra pentru familia sa. El se juca cu ea. cã nu e singur în viaþa asta zbuciumatã. El se scula dimineaþa. Acest lucru îi aducea bucurii mari. Uneori. grãbindu-se la atelier. era mulþumit de tot ce fãcuse cu mâinile lui. Cu toate cã trãia aici bine. Se strângeau cu toþii în sufragerie sau în bucãtãria mare ºi se bucurau de cele pregãtite de stãpâna casei ºi de faptul ca erau cu toþii împreunã. Începuse sã-ºi refacã ºi subsolul casei. ªi oboseala lui parca trecea mai repede ºi se simþea fericit cã are o aºa familie. Începuse sã construiascã o casã în Rotundu. bunã. cãci nu pierdea speranþa cã se va întoarce la baºtinã. Nu era zi sã nu se gândeascã la ai sãi. dar îl mânca dorul de plaiul sãu. Uneori mai trebuia de fãcut câte ceva ºi în casã. casã pentru el. cãci nu duceau lipsã de bani. Uneori se duceau cu Doris la vreun restaurant sã se mai relaxeze ºi sã-i dea ºi ei un pic de odihnã de treburile bucãtãriei. le scria mereu scrisori mamei. în România conduceau mulþi din cei care au fãcut mult rãu – 99 – . mult ºi bine. se bucura cã ea era alãturi de el ºi îi rãspundea la întrebãrile ei care curgeau una dupã alta. Centrul era Ilenuþa. cãci nu totul se împlinea aºa cum doreºte el. când Doris nu putea veni la atelier. fiind condus de privirile câinelui lup. Preferau sã meargã la restaurantul chinezesc. Masa o lua pe la amiazã. le mai ajuta trimiþându-le ºi bani. Acolo. Gabi trãia acum nu pentru sine. în Borºa. Bogãþia venea cu anii. fugea pânã la restaurant sã-ºi cumpere ceva de mâncare. Gabi nu pierdea legãtura cu Borºa. dar ºi neplãceri.

bagã mâna unde mai poate gãsi ceva. când trebuia sã fii denunþãtor sau duºman al neamului tãu ca sã trãieºti bine. Acum furã toþi cine poate ºi are de unde fura. ªi „democraþii” îºi tot fãceau mendrele lor. Oamenii. În oraº erau multe parcuri foarte curate. cum de a ajuns la aºa sãrãcie neamul nostru românesc? Cum au reuºit sã fure tot în þara româneascã. dã-i în mãsa cã-s mãgari ºi pot sãmi facã vreun rãu.. cãci viaþa ar fi fost bunã numai dacã toþi ca unul ar fi votat pe omul cel bun. care vedeau ºi îi durea inima vãzând ºi auzind de jafurile lor. Doamne? Plângeau bucovinenii. Cã cine nu furã azi. ca sã aibã o viaþã mai bunã. dar ºi aceºtia n-au fost mai buni. se mai ridicau. nimeni nu ia ºperþ ºi totul se rezolvã cinstit. cicã a fost de ai lor. De unde atâta prostie. dar ea nu vine. continuând sã distrugã Þara Româneascã. n-ai s-o gãseºti. iubitor de neam ºi de plaiurile Bucovinei.. furau ºi ei.. Gabi era catolic încã din Borºa.. îl socot de prost ºi. se cãsãtorise ºi Gabi cu Doris. în aceastã bisericã ucraineanã. cinstit. Dar unde sã-l gãseºti pe acel om. Stã Gabi ºi îl macinã gândurile. protestau. rãmânând murdari la suflet ca ºi înainte. a plãtit pânã la ultimul cent. cãci mulþi s-au dat de partea veneticilor. a luat ºi-a dat Bucovina furatã de sovietici în 1940. Celor din România nici nu le vine sã creadã cã acolo în Canada. ªi tac ºi acolo românii. acum îºi fãcuse averi mari.. aºteaptã o viaþã mai bunã. prost nu vrea sã fie nimeni ºi . cã mare ruºine era. noii stãpâni. dar el n-a furat nimic. o maºinã ºi un tractor pentru fratele sãu. Mulþi din ei dupã revoluþia din Decembrie deveniserã „democraþi” ºi. numai ca ucrainenii. ªi când se va opri toatã aceastã nãpastã? Iatã ºi Gabi a învestit niºte bani în România.poporului român. cã dreptatea e la fundul mãrii. cã bunicul Ion îi povestea lui cã înainte de ruºi ºi comuniºti nu fura nimeni în oraº. nu toþi. de. Acolo e cu totul altceva. dar mai ales la sate.. când toþi au fãcut ºcoalã sovieticã. Cã acolo toþi plãtesc impozitele ºi nimeni nu ascunde nimic. ªi s-au gãsit ucraineni deºtepþi cã l-au fãcut ºi pe Eminescu „hohol”. Aici. ªi-i scriu neamurile ºi mama ºi sora cã tot mai rãu e în þarã ºi se duc borºenii prin alte þãri sã câºtige o pâine. a recunoscut cã nu-i pãmântul nostru. sã le dea la români limba lor ºi încã câte ceva. care vorbea atât de frumos poporului. Ba încã ºi preºedintele þãrii. sã-ºi hrãneascã copii ºi sã-ºi facã o cãsuþã. cumpãrând materiale de construcþie. unii.. jefuind poporul care aºtepta o viaþã mai bunã.. ca sã aibã cu ce lucra în gospodãrie. dar frica de securiºti ºi de partidul comuniºtilor nu trecuse cu totul ºi mulþi spuneau: mai bine tac. Pe urmã poporul i-a ales pe alþii. – 100 – . bãtându-se cu pumnul în piept cã-s mai cinstiþi decât cei ce au fost. aºa ca în Canada.

dar era un control riguros ºi aproape toþi se stãruiau sã-ºi achite datoriile la timp ºi sã nu se certe cu legea. Dacã aveai o afacere. unde banii cetãþenilor se duceau peste hotare pentru lovituri de stat ºi revoluþii. Aici se fãcea totul ca þara sã înfloreascã. Din aceºti bani se fãceau numai lucruri bune. Tineretul care nu vrea sã lucreze stã acasã ºi primeºte compensaþii care ajung pânã la 100-1300 de dolari canadieni pe lunã. ªi iarna ºi vara se organizau diferite distracþii care atrãgeau mult tineret. medicina gratuitã. ci totul se fãcea pentru o viaþã mai bunã. Negri sunt ºi aici destui. Dacã aveai un venit anual mai mare de 50000 de dolari. Unii negri sunt profesori de sport. Fiecare cetãþean trebuia sã plãteascã din salariul lui 27% guvernului. De aceea cei ce fugeau de comunism ca dracul de tãmâie doreau sã ajungã în Canada ºi în alte þãri. frumoase pentru copii de orice vârstã. pentru grãdiniþele de copii ºi multe altele. statului i se cuvenea 50%. nu pot gãsi de lucru. bani care mergeau pentru prosperarea judeþului. pentru înarmarea secretã pânã în dinþi în scopuri agresive ºi rãzboinice. care era la fel pentru toþi. însã alþii primesc compensaþii ºi nici nu doresc sã lucreze. Aceste compensaþii se plãtesc de acei care lucreazã. devenind ºi ei ºomeri. dar ºi pentru ei se respectã drepturile omului ºi legile Canadei.elegante. devin gravide. nasc copii ºi trãiesc cu aceste compensaþii pânã copii devin maturi. pentru propaganda ideologiei urei de clasã ºi antinaþionalã. dar majoritatea sunt cu studii ºi sunt doctori. trebuia sã plãteºti încã 8%. De acest ºomaj mulþi abuzeazã. lucreazã cinstit ºi sunt oameni de treabã. În fiecare lunã întreprinderea trebuia sã plãteascã impozitul de 7 % la guvern (la stat). fie cã eºti muncitor – 101 – . Aceºtia vãd cã pãrinþii lor nu lucreazã ºi merg pe acelaºi drum. produc bunuri materiale ºi plãtesc impozite la stat. Nu era ca în þãrile comuniste. de asta ei se stãruiau sã lucreze în clãdiri. Mai ales tinerele abuzeazã de aceastã lege. Sunt ºi ºomeri destui în Sudbury. Bineînþeles cã ºi aici se gãseau oameni de afaceri ce nu doreau sã plãteascã impozitele mari la stat. În Canada era o altã viaþã. unde munca era preþuitã ºi banii nu se duceau în vânt. cãci aºa este sistemul capitalist. fie cã eºti preºedintele þãrii. Aici era mult mai frig decât la sud. Sunt unii cu adevãraþi ºomeri. ca poporul sã trãiascã mai bine. De ce? Se întâmplã ceva ciudat. bani ce mergeau pentru construirea ºcolilor.

. o þarã bogatã cu cetãþeni sãraci. cãci fiecare deal. κi amintea cu tristeþe cum îl ocãra pe Gabi. mai sever. cum uneori îl înjura. ultimele zile. se gândea la cele trecute atât de repede în viaþã. Nu era ca în Rusia comunistã. El îºi simþea sfârºitul ºi acum.. se gândea el. Aici era altã viaþã. cu mulþi ani în urmã. numãrându-ºi greºelile ºi rãul pe care poate îl fãcuse cuiva. oamenii erau puºi în condiþii egale ºi cine era cinstit ºi muncitor putea deveni cu timpul înstãrit. tãcea. îºi vedea aproape sfârºitul ºi acum. fiecare palmã de pãmânt a fost trecutã cu picioarele lui. sã rãmânã aici cu noi la Borºa. Se simþea mai rãu ca oricând. altele cu ºtiinþa cã nu face bine. sã trãiascã o viaþã demnã ºi sã aibã o bãtrâneþe asiguratã. El nu era zgârcit. Ileana. când doctorul prieten clãtina din cap ºi. nu. Acum mai trãia datoritã soþiei sale. îl mai obijduiam. dorind sã plece pe alte meleaguri.. dar nu fiindcã nu-l sufeream. κi amintea cu durere în suflet de anii trecuþi. strãduindu-se sã-l împiedice sã plece spre alte lumi.de rând. trãiþi pânã acum de la ieºirea sa din spitalul de la – 102 – . ªi lui Ileana. erau ca o reamintire a vieþii trecute. când ducea oile ºi vitele pe aceste plaiuri... sã-l punã deoparte. În faþa lui se înºirau munþii Mara-Mu. fiecare vârf de munte. n-am fãcut bine.. Gândurile îl copleºeau. la viaþa lui cu Ileana. Îmi plãcea sã-l vãd cum de mic copil lucra ca sã câºtige un ban pentru el. vroiam sã-l îndrept pe altã cale. VI Bãtrânul Gavrilã stãtea culcat pe patul din scânduri de brad scos de Ileana în ogradã. în voinþa ºi puterea lui de a-ºi croi altã viaþã. Locuri atât de cunoscute. se gândea el.. cãci ei erau apropiaþi. soarta cãruia îl durea cel mai mult.. ierburile ce i le gãtea Ileana nu-i mai ajutau. ultimele clipe. forþaþi sã fure ca sã trãiascã mai bine. Eu eram mai aprig. când mezinul Gabi se rupea de acasã. nu va scãpa ºi ºtia asta demult. Boala lui Gavrilã se agravase. cu demonstraþii grandioase propagandistice la sãrbãtorile revoluþionare. Gavrilã ºtia cã soarta lui era deja pecetluitã. slab ºi bolnav. ... se gândea la copii sãi din valea Luceafãrului ºi mai ales la acel fiu plecat departe de casã. unele fãrã sã vrea. sã-l fac om.. Aceºti ani. acei pe care-i ºtia din vremurile copilãriei sale. Prin faþa ochilor treceau imaginile copilãriei. care se îngrijea de el ca de un copil ca sã-i prelungeascã tot ce era mai scump pe lume – viaþa. n-am crezut în el. fiindcã de mult nu-l mai vãzuse ºi dupã ultima scrisoare primitã trecuse multe luni.. tinereþii. Gabi deseori le dãdea din banii câºtigaþi. nu. când era flãcãu. de a-ºi atinge scopul..Da. care-l îngrijea cu atâta stãruinþã. Ochii îi lãcrimau.

la petreceri. Mai umblau ºi alþii dupã Ileana. ei se îndoapã cu toate bunurile. acolo în necunoscut. În suflet se gândea cã Gabi a avut dreptate ºi felul cum ºi-a aranjat viaþa a fost bun ºi drept. i se datorau ei. sã ºtie sã-ºi aleagã oameni ºi prieteni pentru lucru. Din scrisorile ce veneau de departe de peste ocean. care îºi bat joc de noi. cã avea o afacere acolo. care era ºi el mândru. Eu nu vreau sã trãiesc aºa. cã nu trãia rãu. Totul se termina cu cearta. de sfaturile date mezinului. Aceste amintiri îi trezeau un surâs trist pe faþa galbenã. necinstiþi. îºi aducea aminte de poznele pe care le fãcea. cã era o fetiºcanã subþiricã. înþelegea cã ºi lui Gabi nu i-a fost uºor ºi cã totul a obþinut cu greu. Dar aºa sunt bãtrânii care doresc sã fie ascultaþi ºi copiii sã le urmeze calea Dar bãtrânul îºi iubea fiul. pe vârful Arºiþei. Ca sã faci aºa o gospodãrie. gândea bãtrânul. un atelier de reparaþii trebuie sã lucrezi mult. sau o bucatã de pitã. cu muncã grea. cã era cãsãtorit cu o fatã frumoasã ce se uita la ei de pe fotografia trimisã de peste mãri ºi þãri. fãrã chefuri ºi petreceri. de supãrarea lui Gabi. trebuia s-o lase singurã. grijei ºi iubirei ei faþã de el. cã totul trebuie fãcut cinstit. Nimeni nu-l putea vorbi de rãu în Borºa. îºi jurase unul altuia credinþã ºi iubire veºnicã pânã la adânci bãtrâneþe. . care-i îndepãrta unul de altul. Erau o pereche frumoasã ºi mulþi se uitau la ei invidioºi. cu soveste. soþiei sale dragi. tu þi-ai fãcut viaþa ta. Bogãþia se fãcea cu trudã. Aºa trebuie sã fie ºi acolo. striga Gabi ºi trântea uºa plecând. mâncatã de boala grea. zbârcitã.Tatã. . fãrã amãgeli. Numai hoþii ºi cei rãi. sã aibã parte de nopþi nedormite. gândindu-se la viaþa lor fãrã noroc. încãpãþânat ºi nu dorea sã-l asculte. stãruinþei. El ºtia deja cã mezinul îºi aranjase viaþa. bãrbat nici la 60 ajuns. – 103 – . κi amintea de certurile lor. κi amintea de anii lor tineri când se întâlneau la joc. frumoasã ºi veselã. care îi semãna în toate. pot sã se îmbogãþeascã peste noapte. Acolo sus. ªi acum el. eu o s-o fac pe a mea. Eu ºtiu cum trãiesc alþii. Era bãiat cu cinste. iubea adevãrul ºi dreptatea. cãci de nu ai cuvânt nimeni nu te stimeazã.Gabi nu era din aceºtia. Eu ºtiu ce vreau. Nu doresc sã trãiesc în mizeria asta. sã stau la coadã de cu noapte pentru douã picioare de gãinã. dar ea l-a ales pe el. când dansau ºi se învârteau în horã. unde nimeni nu ºtia ce va fi ºi de unde nimeni nu se întoarse. cu grijile vieþii ºi sã se ducã pe altã lume. iar bãtrânul se mândrea cu el. nu o preþuise. cu muncã multã. toþi îl ºtiau de om de cuvânt. îi spunea mezinul. cu toate cã Gabi îºi stima ºi iubea tatãl. se vedea în el tânãr cândva.Borºa. iar nouã ne spun baliverne ºi ne fãgãduiesc binele care nu mai vine niciodatã. cu toate cã uneori nu se purtase aºa cum trebuie cu ea.

parcã mai dorea sã vadã vârfurile munþilor care înconjurau Borºa. E drept. el se uita cu ultimele priviri în ochii ei. Ileana a început sã strige. care se ridicau pe vârful Mãguri. L-au adus de acolo. S-a urcat mai sus pe un vârf de stâncã. Nimeni ºi nimic în lume nu mai putea îndrepta ceva. mi-am fãcut uneori de cap cu prietenii mei. s-a dus sã-l caute. ªi lacrimile din nou se rostogoleau pe obrazul slãbit. cu mâinile la cap. unde dormeau pãrinþii ºi buneii lui ºi l-au înmormântat. Ea îi þinea capul pe mâini. De jur împrejur era o tãcere ca în bisericã. de pe o stâncã. aºteptând ca Doris sã punã ceva pe masã. schimba soarta lui. cu cãruþa pânã acasã. dar am trei copii. Telefonul a zbârnâit prelung. se întoarse târziu acasã. bucurându-se de frumuseþea munþilor. S-au strâns toate neamurile ºi vecinii de pe costiºe. l-au dus la vale. parcã ºi-ar fi cerut iertare pentru o viaþã întreagã ºi.Gavrilã îºi ºtergea lacrimile. deodatã. s-a terminat. Ileana îl aºtepta cu mâncarea lângã ºopronul de pe vârful Arºiþei ºi se mira de ce întârzie Gavrilã. toþi ajunºi la pâinea lor. obosit dupã o zi grea de lucru. Vestea a venit în Sudbury spre searã. la cimitirul din Rotundu. Dar cine ºtia? Oare ei n-au bãut împreunã cu mine? ªi ei sunt teferi ºi zdraveni. trezindu-l pe Gabi din amorþealã. sunt lucrãtori buni ºi-mi cinstesc neamul. cãci aþipise. Dupã pregãtirile de a face totul dupã legile locului ºi tradiþiile neamului din Mara-Mu. toþi care l-au ºtiut din tinereþe ºi la bãtrâneþe. tatãl tãu nu mai este. Într-o dimineaþã s-a ridicat de pe pat ºi s-a dus cu Ileana pe vârful Arºiþei. de turmele de oi ºi vite care pãºteau pe covorul verde. poate aºa-i soarta mea. se sfârºeºte viaþa mea. se uita la Pietrosul care azi nu era învãluit în ceaþã. Am nepoþi ºi nepoate. a rãsuflat greu ºi totul. de sus. de pajiºtele verzi. care mi-a ros rinichii.Iatã. numai în munþi rãsunau lin ºi dulce tãlãncile oilor ºi vitelor. sã cheme pe sora ei Vasilia. . pe bãrbatul ei Petru. numai eu plãtesc pentru asta ºi acum trebuie sã mã duc pe altã lume. când Gabi. L-a gãsit lângã stâncã.. La celãlalt capãt al telefonului s-a auzit plângând vocea mamei Ileana: . am avut cu ea ani buni ºi ne-am împãcat de minune. a murit azi dimineaþã. El nu ºtia cã sunt ultimele lui clipe. De ce sã mã plâng? ªi Ileana e minunatã. Gavrilã se uita de jur împrejur. De acolo. luam cam des palinca aia. tremurând din tot corpul. Se vedeau brazii carel înconjurau ºi deasupra lui cerul era senin ºi un soare blând îl încãlzea..Dragul meu. poate sunt singur vinovat. A coborât încet de pe stâncã la poalele ei ºi a cãzut pe iarba verde... Poate vii – 104 – . Îngrijoratã.

cu aceiaºi ochi ca ºi ai lui. mai izbitoare acum. sus.. L-am pãrãsit atunci. Gabi se gândea acum la mama. dar eu ºtiam. El ºtia cã tatãl sãu nu avea scãpare ºi totuºi vestea îl cutremurase.. stând lângã el. mai mult tãcea. Bãtrânul nu vroia sã-l asculte . la cimitir. Doris stãtea alãturi.Ce-i cu vagabondul tãu.ºi tu la Borºa. deseori se enerva din cauza mea. erau mai exagerate. dar ascunzând totul în sufletul sãu rãbdãtor. carel rupsese de la vatra lor din Mara-Mu. nu l-am susþinut. El aºtepta acest sfârºit. acolo. Acum îi pãrea rãu cã atunci îl supãra. fãrã sã ºtie pentru ce ºi pentru cine trebuie sã trãiascã. κi aducea aminte cum tatãl nu vroia sã-l înþeleagã atunci. când s-a îmbolnãvit. scrâºnind. dar credea cã mama îl va mai þine în viaþã cu ierburile sale. O sã te aºteptãm. de ce s-a dus aºa de tânãr. sã-l înjoseascã. El nu avea pe nimeni aici. mi-e greu sã-þi spun aceste cuvinte. ca ºi cum ar fi dat cu securea într-un brãduþ tinerel. în cãsuþa pustie. sã lucreze. de neamuri. Acele momente din trecut. cu ochii plecaþi.. mai ales când stãteam în puºcãrie. dimpotrivã. Nu mai avea nici poftã de mâncare. ci i le reteza. mai bine tãcea. caracter care nu suferea umilinþã. Iartãmã. singurel. când deseori între ei începea cearta. suferea foarte mult. numai ea era sprijinul lui.. în vârf de munte. era singur.. Doris. cu dispreþ faþã de el. cu toate cã nu spunea nimic. cu griji ºi nevoi. Ar fi vrut sã – 105 – . încercând sã-i aline durerea ºi sã-l calmeze. ºtiam cã suferã din cauza mea. ºtiind caracterul lui. El aºtepta acest sfârºit. cã anume eu. îl întrebau unii special ca sã-i facã rãu. nici nu mai dovedesc. . întristat. întrerupând tãcerea din casã.Mamã. parcã ieri s-ar fi întâmplat.Draga mea Doris. O vedea acolo sus. . trãdasem þara. Ce-i de fãcut? gândea Gabi. rãsãreau acum în minte. a scos Gabi cu greu cuvintele. . am ºi eu o vinã în ceea ce s-a întâmplat. . nu l-am ajutat. sã-l ajute. rãmasã singurã în casa lor bãtrâneascã. om în toatã puterea. Iartã-mã. dar nu pot veni. Îi era ruºine faþã de toþi. demult. mângâindui umãrul. sã-i dea un pic de curaj în visurile sale. încercam sã fug peste graniþã. dar nu pot. Unora le rãspundea. numai ei putea sã-ºi împãrtãºeascã durerea. fãrã vreun rost al vieþii ºi îl chinuia gândul cã o pãrãsise ºi urmase alt drum al vieþii sale. Orologiul bãtea minutele.Eh. de strãini. tãcut.. ªi lacrimile l-au copleºit ºi pe Gabi. Gabi stãtea în picioare lângã biroul sãu. altora cu urã. liniºtit. cu durere în suflet. dar acum în faþa ochilor apãrea chipul lui blând. poimâne îl vom duce la vale. încã tânãrã ºi în putere. totul îi pãrea proaspãt. fiul lui fãcusem acest pas. þinând receptorul. de prieteni. cu toate cã Doris îi puse masa.. de ce. mândru ºi orgolios..

sãrmanul? Stãtea la pândã nopþi întregi. ªi-a mai luat – 106 – . Aici. Când a fost asta? ªi acum era legat. Mereu nervozitate. începând de dimineaþa aºteptând în bar ºi tot venind ºi întrebând când va fi gata camionul. unde sã se îndrepte. Avea pagube. am avut ºi eu probleme ca dta. aparatele de radio ºi alte obiecte de care el rãspundea. Nu putea prinde hoþii. la Borºa. cãci trebuia sã cumpere ºi sã restituie lucrurile furate. trebuia sã lucreze. în atelier. Ce nu fãcea el. Dar nu putea pleca. Acest simþãmânt de vinã faþã de pãrintele sãu i-a rãmas pe toatã viaþa. Dar cel mai rãu lucru erau hoþiile. Camioneta era folositã ºi la curãþatul zãpezii.. cu care el executa toate lucrãrile. ºi iarna ºi vara stãruindu-se sã prindã hoþii.. Lucrul în atelier nu era uºor. despre haiducii din Mara-Mu. au ocolit sistemul ºi au scos-o de pe teren. Au trecut apoi mulþi ani pânã Gabi a ajuns la mormântul tatãlui sãu. Uneori dormea în camionetã. când îl lua cu el la pãdure.. sã se ocupe cu aprovizionarea cu piese ºi materiale. A gãsit camioneta lui în alt orãºel. Cumpãraþi-vã niºte câini buni ºi o sã scãpaþi de hoþi. ca sã-i dea ultimul onor. chipul luminos din timpul copilãriei sale. ultima îmbrãþiºare bãtrânului. ºi se zbãtea neºtiind ce sã facã.. cãci automobilele staþionau pe terenul lui. Cea mai bunã pazã sunt câinii.fie acolo. Un patron. lângã rugul de lemne arzând. cãci avea în faþã montatã de Gabi o lamã specialã. dar hoþii erau ºi ei specialiºti. ªi mereu îl muncea gândul cã nu fãcuse ce trebuia.. sã-l ducã la vale pentru ultima oarã pe cel care a fost tatãl sãu. dar totul în zãdar. citind anunþurile lui Gabi din ziare. urgenþã.Dle Gabi. maºini nu mai erau magnitofoanele. care trebuiau reparate urgent ºi stãpânii lor îl presau. n-a mai gãsit camioneta. cã nu lãsase totul ca sã plece în Mara-Mu. despre Harap-Alb. în munþi. la alt capãt de pãmânt. Îl invidiau ºi-i fãceau ºicane. Gabi a anunþat în ziare. venind la lucru. se adunaserã multe camioane. Zilele treceau cu durerea în suflet.. îi povestea despre Fãt-Frumos ºi Ileana Cosânzeana. grabã. dar ziua nedormit. Acolo. s-a adresat poliþiei. sã-ºi ia asupra sa ceva din grijile lor. care luptau pentru binele ºi libertatea norodului ºi multe. dar Gabi nu a plecat. dacã el le strica treburile. Gabi s-a dus la casa de câini ºi a cumpãrat patru dulãi. Într-o zi. i-a telefonat: . în altã þarã. sau pe vîrful Arºiþei. alãturi de mama sa îndureratã. multe altele... în mijlocul tuturor. Mulþi dintre concurenþii lui doreau sã-l distrugã.. Când Gabi venea dimineaþa la lucru gãsea cã în unele tiruri. aici. Maºina dãdea alarmã. dar fãrã motor. aceluia care i-a dat ºi lui viaþã.

în faþa ochilor îi apãrea mama. cãci trecuse ºi el prin toate nevoile ei. Viaþa a devenit normalã. frumoºi. pe care o numise Ileana. sora ºi fratele. care era departe de acest pãmânt ºi nu putea sã se bucure de nepoþica sa. κi amintea cu duioºie de mama ºi de tatãl sãu. De atunci el nu a mai avut probleme cu hoþii. Dar dorul dupã plaiul lui. Chipurile celor dragi îi apãreau în faþa ochilor ºi uneori lacrimi grele îi brãzdau obrazul.un cãþelus-lup. gândindu-se la viaþa lor. Ce face mama Ileana? S-a sculat de dimineaþã. se cãzneau sã trãiascã mai omeneºte în acele timpuri grele ale comuniºtilor care fãceau tot mai multe jertfe. dupã munþii cei înalþi. sfãtuindu-i sã-ºi schimbe viaþa grea din munþi. ziua ca un mieluº. vãzând cum creºtea fetiþa zdravãnã. care nu mai era în viaþã. aducând bucurie lor ºi bãtrânilor bunei. sãlbatici. sã se ducã la minã la lucru. VII Doris a nãscut o fetiþã Lenuþa. totul se liniºtise. L-a costat cãþeluºul 1000 de dolari. care i-a plãcut. trimiþându-le dolari ºi alte daruri. Câinile lup era un prieten. Era al casei. care nu crezuse în el. misterioºi îl muncea mereu. dupã vechiul obicei din munþi. dar ei erau bucuroºi cãci erau legate de noua fiinþã. noaptea nimeni nu ar fi intrat în ogradã. O numise aºa la dorinþa lui Gabi în numele mamei sale. Gabi uneori cãdea pe gânduri. Îl durea inima. care acolo. sã rãmânã acasã cu ei. În familie era o mare bucurie. sãnãtoasã. Sãrmanul tatã s-a dus demult ºi nu a ajuns sã-ºi vadã feciorul care a învins toate greutãþile ºi a reuºit sã-ºi facã o viaþã mai bunã ºi sã fie un om vãzut ºi respectat. mai devotat decât un om. face treburile – 107 – . Îi ajuta pe toþi. dar acum nu l-ar fi vândut nici cu 30000 de dolari. bãtrânii. Nu mai avea nici o problemã cu spargerile. când mezinul are datoria sã-i îngrijeascã la bãtrâneþe ºi sã le închidã ochii. Lupuºorul a crescut ºi a devenit al patrulea membru al familiei Buju. Se ivise noi probleme. în Borºa. rugându-l sã nu plece de acasã.

Ileana Buju – 108 – .Familia lui Gabi Buju Mama.

I l e a n a .P e t r e aB u j u Borsa. Mara-Mu Casa lui Gabi Buju Canada – 109 – .G a b i .

când cresc ºi în fiecare zi întâlnesc ceva nou în viaþa lor. Prea fusese el umilit acolo.. de þipete în timpul joacei lor. Dar þara sa. cu pãrul deja însurit. nu mai e Basarabia. a fost iarãºi o durere pentru mama Ileana. care pânã la urmã a fost – 110 – . România Mare? Azi e ciopârþitã. când doi cãlãi ºi-au strâns mâinile ºi au împãrþit Europa ducând multe popoare în robie. nici acum nelãsându-l în pace. nu avea încã cetãþenie. l-au împuºcat pe Antonescu. Unde e dreptatea ta. singurã. Nu l-a condus în ultimul drum împreunã cu mama sa. sã fie fericitã. sã aibã o soartã ca a lui. Gândurile nu-i dãdeau pace lui Gabi. el vrea ca fiica lui sã fie asiguratã. de râsete. departe de cãsuþa lui. a adus o gãleatã de apã de la izvorul de alãturi.. Nu vrea ca ea sã fie robul muncii aºa cum a fost el înainte de a veni în aceastã þarã atât de visatã. nu putea ieºi din Canada. un om fãrã minte care îºi exploata propriul popor. rãscroitã tot de ei. ponegrindu-l zeci de ani. nu mai e o bucatã din Dobrogea. Prea multã urã i-a adus regimul acela înfiorãtor. demult e îngropat în pãmântul rece la cimitirul Rotundu. acolo jos. al lui Ceauºescu. singurã în casa cândva plinã de copii. prea mult suferise. singuricã. El nu doreºte ca fiica lui. nimeni nu-ºi mai aduce aminte de ele.. unde munca e preþuitã. Nu. întrebând: dar ce e asta? Unde te duci. Cum s-ar fi bucurat bãtrânii. Doamne? De ce nu ajuþi poporul românesc? De ce l-ai pedepsit aºa de crunt? Cu ce a greºit el. mai ales noaptea. Bãtrânul nu mai este. ar fi suferit din nou acele chinuri prin care a trecut atunci demult. de ce mor oamenii aºa de tineri? Nici pânã la sfârºitul vieþii lui. sã nu fie torturatã.gospodãriei. Dar venea ziua ºi trebuia sã lucreze. bunicã? ce animal e ãsta? ºi multe altele ce întreabã copii. pe strada Luceafãrului nr 25. dacã prin cãsuþa lor ar fi zburdat Lenuþa. De ce l-a luat soarta aºa devreme. micuþa Lenuþa. sã trãiascã în mizerie.. în vârf de munþi. l-ar fi bãgat iar la dubã comuniºtii. rãmasã dupã moartea tatãlui sãu. dar ce putea face el? Dacã ar fi venit. Doamne? Cã n-a pus mâna pe pãmânt strãin. a vrut sã-l întoarcã pe acel care a fost furat în 1940. sã aibã un cont la bancã. mulge vãcuþa.... nu vrea ca ea sã fie sãracã. de acele þinuturi româneºti. ªi-au venit comuniºtii ºi în România. sã munceascã greu cum a muncit el. a bãut lapte ºi a mâncat o bucãþicã de colac fãcut cu mâna ei. nu mai e Bucovina. se gãteºte sã ducã vaca în munþi. L-au înmormântat fãrã el. Gabi nu a putut sã vie. fratele ºi celelalte neamuri. furate de ruºi. l-au alungat pe rege. cu sora. O vede în faþa ochilor.. începând de la trei aniºori. Ce se gândeºte mama acum? se întreabã Gabi.

apoi doi ani de colegiu ºi 4 ani de universitate la Sudbury. facem totul pentru viitorul fiicei noastre. dragã. Ei puneau pe contul Lenuþei în fiecare an câte 10000 de dolari. sau lãsaþi în voia soartei de pãrinþii beþivani sau narcomani. Dacã nu va dori sã studieze. sperând ca ea sã fie avocatã. Eu aº vrea sã fie o avocatã bunã. Primul român întâlnit de Gabi în Sudbury a fost un bãtrânel de vreo 60 de ani.. Gabi se bucura nespus ºi era foarte mândru. Mai erau ºi alþi români aici. Ca funcþionar social trebuia sã aibã grijã de copii rãmaºi pe drumuri. Dacã pãrinþii depuneau 30000 de dolari la guvernul federal pe timp de 18 ani pânã la majoratul fetiþei. pentru toate relele. nu se însurase niciodatã.pedepsit de Dumnezeu ºi pentru religia interzisã ºi pentru bisericile distruse. în Canada. aici lucrul îi plãcea mai mult ºi avea ºi timp liber pentru fetiþã. când se plimbau pe strãzi sau ieºeau undeva împreunã ºi toþi o admirau. dacã se va stãrui. Doris dupã naºtere se fãcuse ºi mai tânãrã ºi mai frumoasã. noi lucrãm. Aici. Un lucru greu de înfãptuit. care se ocupau cu plasarea copiilor în internate sau la pãrinþii adoptivi. Gabi ºi Doris au fãcut acest lucru. Lucrase vreo trei ani pânã la naºterea Lenuþei. Acum lucra în magazin. . va ajunge într-o þarã capitalistã ºi. atunci Ileana ar fi primit 200000 de dolari. Prima oarã când a – 111 – . Avea o mare responsabilitate. cãpãtase profesia de funcþionar social (social Worker). Vladimir Spânu era celibatar.. Avea un frate la Sibiu ºi niºte surori în Basarabia. pentru Ileana. va avea ceva la bãtrâneþe. cãci legile erau aspre ºi drepturile omului comuniºti le încãlcau în picioare. Când se uita la ea. era legatã cu organele de stat. care-i vor asigura învãþãtura de patru ani la universitate. guvernul îi va elibera jumãtate din aceastã sumã. nu va rãmâne cu pensia mizerabilã pe care o câºtigai sub conducerea comunistã. cãci avocatura este o specialitate nobilã. care-i þinea în furci pe cetãþenii sãi. Fiecare venise încoace cum a reuºit sã scape. Terminase ºcoala publicã de 13 clase. Mulþi dintre pensionari erau nevoiþi sã lucreze în continuare ca sã poatã trãi mai bine. mulþi nimereau în puºcãrie. Doris lucra la magazinul unde mama ei era menagerã. Gabi se bucura cã are cu cine vorbi româneºte. Bãtrânul era trecut prin multe. Fiecare fugea cu speranþa cã va reuºi sã treacã graniþa. cu procuratura ºi judecãtoria. sã treacã graniþa. Dar aceastã depunere trebuia sã fie fãcutã numai într-o sãptãmânã dupã naºterea copilului. care fugiserã de regimul comunist din þarã. în Sudbury. poate era bolnav.Doris. era o lege specialã pentru copii nou nãscuþi. apoi a trecut la magazin ca menager. unde munca era mai liniºtitã ºi fãrã mare responsabilitate.

. Îmi scriu rar de tot. Eram atunci ofiþer de jandarmi. ochi mici ºi zbârcituri împrejurul lor. cu þigãri. nu-þi rãspundea la vorbã. Era foarte zgârcit. Gabi credea uneori. le dãdea cu 25 cenþi ora. A venit în Canada. ºi casa. Neamurile mele din România ºi Basarabia nu prea vor sã ºtie de mine. atunci bãtrânul tãcea. ªi-a cumpãrat o casã. Dar trebuie sã mã ajuþi. nu mai era ofiþerul ãla care stãtea lângã rege. cu un pas înapoi. ºi niºte bani cã de. în uniformã militarã.Îþi dau pe o sãptãmânã. . trãia de azi pe mâine. Gabi nu ºtia când spune adevãrul.Pãi.. Bãtrânul tãcea. . venea uneori sã asculte istorii din viaþa regelui. uneori îi rãspundea: . o picturã mare.Dar de ce l-au alungat.Tu eºti nepotul meu.E regele Mihai... când minte.. povestea la toþi cã e nepotul lui. Eu sunt tot din neamul Timiº. tot nepot îmi eºti. alteori nu. îi spunea lui Gabi. unde veneau copii sã joace. Ehe! Dacã ai ºti câte crime ºi jafuri au fãcut sovieticii acolo? ªi azi oamenii nu pot uita. carei ºedea foarte bine. Gabi a vãzut un portret.. care nu discuta cu tine. cãutând scrumiera. dta trebuie sã mã ajuþi sã mã ridic ºi eu.. Mic de staturã. înalt. . am plecat cu el peste graniþã. Eram la slujbã la el. ºi avea decoraþii la piept.. . Odatã Gabi i-a cerut cu împrumut 10 dolari. dar îmi dai înapoi 15. pãzindul la o ceremonie.Locuiam în casa pe Lorne street.. doar îmi eºti nepot. el ºtia multe ºi putea – 112 – . aveam un mic restaurant cu mâncãri reci. ºi restaurantul. Era un om ciudat. uneori era bun la vorbã. în toatã România era armata sovieticã. . cãci sunt bãtrân ºi n-am pe nimeni. i-a spus Vladimir Spânu. tânãr.venit în casa bãtrânului. întreba Gabi.Dacã suntem neamuri. nu se îmbrãca curat. nu-i prea doare dupã mine. cafea ºi unde mai veneau ºi cei ce mã cunoºteau sã mai stãm la taifas. altãdatã se înfuria.Tu trebuie sã mã ajuþi.. sau schimba vorba. povestea bãtrânul lui Gabi. pepsi. Când l-au alungat ruºii din þarã.Lasã cã nu te voi obijdui. îþi voi lãsa prin testament totul. Gabi se deprinse cu el. s-a aranjat aici la o minã ºi a lucrat pânã la pensie. poate chiar suntem rude îndepãrtate. la suflet. În bodegã avea ºi o masã cu biliard. spunea bãtrânul Vic. parcã îl muºca strechea. . în garda de pazã regalã.. El se mândrea cu Gabi. . devenea tãcut. cu pãrul bine albit. frumos. . Vecinii îl numeau nebunul Vic (Crazy Vic). a deschis o benzinãrie cu douã pompe ºi trãia tot economisind banii pentru bãtrâneþea de care nu scapã nimeni. ca sã stingã bicsul de la þigarã. care înfãþiºa un militar român. spunea el.

Gabi i-a fãcut înmormântarea din banii sãi. dar apoi i-a zis: . doar îmi eºti neam.Nu pot. vin-o la mine sã trãieºti! cerându-i 600 de dolari pe lunã. când mai rupea niþel timp. Îi fãcuse un document ca Gabi sã poate lua singur banii ca sã-i plãteascã serviciile comunale. La cimitir a semnat un cec de 16000 de dolari pentru o cruce mare de piatrã pe mormântul lui Vic.Mãi Gabi. Peste un timp se îmbolnãvise grav ºi îl chemã sã-l roage sã se uite dupã restaurantul lui. Îl ajuta ºi el cu ce putea. te las în casã cu 300 de dolari. Cu o sãptãmânã înainte bãtrânul i-a sunat la atelier. Apoi i-au sunat de la spital cã Vic a murit. sã-i cumpere ba pâine. Îi spunea: . Vic s-a apucat în 1984 sã mai facã un etaj cu încã douã apartamente. Era prea zgârcit ca sã facã acest lucru. sã facã ordine în casa lui Vic ºi la restaurant. nu se gândea cã moartea e alãturi ºi banii nu au nici un rost. Dupã înmormântare s-a dus cu un prieten român. Îl suna la telefon sã-l ajute. Avea cheile. sã nu-i spargã cineva geamurile. rãspundea el. dar lui Gabi îi era ruºine sã spunã cã face ºi alte cheltuieli.povesti ore întregi. aºa cã nu avea nici un rost sã se mute la el. se îngrijea de toate. Bãtrânul Vic avea la bancã 400000 de dolari canadieni. În iarna urmãtoare s-a îmbolnãvit. Casa lui Vladimir Spânu avea douã nivele. Dar Gabi stãtea la socru sãu pe gratis. tu mã ajuþi. Gabi mai supraveghea ºi casa lui. pe care din când în când le închiria dacã gãsea clienþi. Vic nu-i plãtea nici benzina.Dragã Vic. cãci începuse ploile ºi se distrugea totul pânã jos. cãci se certase cu ei. Stãtea la spital. ba altceva. Au gãsit o murdãrie de s- – 113 – . la etajul doi avea douã apartamente. Avea bãtrânul Vic ºi maºinã. îi depunea la bancã pe numele lui Vic. dar nu umbla iarna cu ea. Lui Gabi îi era milã de el. Gabi îl ajuta. primea banii de la chiriaºi. Îi plãtea pentru mâncare. . Alexandru Titoc. cãci bãtrânul nu mai ieºea din spital. era bolnav. cãci comuniºtii români cer 25000 de dolari ca sã-i dea drumul cuiva de acolo. considerând cã ei îi luase prea mult. îi vopsea. sã nu-l fure. la spitalul central. îi mai fãcea unele reparaþii mãrunte ºi alte servicii. Lãsându-l cu casa neterminatã. Când s-a pornit sã facã acoperiºul. sã plãteascã numai ce îi spunea el. dar Gabi era singur la lucru ºi nu a putut pleca la el. A murit în 1989. lucrãtorii l-au pãrãsit. . sã te ajute. pierdea timpul cu el.Gabi. Gabi îl ajuta. adã-þi o nepoatã sau altã rudã din România sã se uite dupã tine. Gabi pierdea mult timp cu el ºi nãdãjduia cã-l va face moºtenitor cum îi fãgãduise. L-a rugat pe Gabi sã-l ajute s-o termine.

. cu pãrere de rãu. Aveam dreptul. Împreunã cu Alexandru au cãutat prin casa lui Vic acel testament pe numele lui Gabi. Aºa sunt legile în Canada. cerând cheile de la casa lui Vic. Nici avocatul lui Vic nu poate primi nimic cãci data testamentului lui e mai veche decât pe al d-tale.Dacã ºtiam cã statul va lua totul. nu-þi bãga nasul în treburile noastre. împreunã cu regele Mihai. care se va ocupa de asta. Gabi a cumpãrat casa lui Vic. Damigene de vin. Dar o nepoatã i-a rãspuns: Dta nu eºti nepotul lui Vic. statuete de femei goale din plastic.au speriat. fiindcã era prea zgârcitã ºi a pierdut totul... Guvernul a scos casa lui Vic la licitaþie. Doctorii i-au spus cã ficatul lui Vic era ars de bãuturã. poate ele ar putea primi moºtenirea. doar aveam procura de la el. Gabi a reparat casa lui Vic. eu am avocatul meu. unde era o mizerie straºnicã.Dnule Gabi. Cãmãruþa era plinã de fotografii pornografice.. Bãtrânul avea hârtii multe chiar din 1948. Vic dormise în ultimul timp într-o cãmãruþã în spatele restaurantului. Avocatul lui Gabi i-a spus: . Peste un timp avocatul bãtrânului i-a spus ºi i-a arãtat un testament în care era scris ca Vic îi lase lui tot ce îi fãgãduise. de când plecase din România. n-a acceptat ca Gabi sã împartã cu ea moºtenirea. s-au luat de la bancã cei 400000 de dolari. toþi ºtiau cã el e nepotul lui ºi avea dreptul sã fie primul client la licitaþie. Dacã l-ar fi ascultat pe Gabi.De ce ai plãtit din banii lui Vic 16000 de dolari pentru cruce? Gabi le-a arãtat procura prin care era însãrcinat de bãtrân sã plãteascã în numele lui toate cheltuielile. cãci testamentul nu a fost fãcut la notar. poþi câºtiga. Nepoata lui Vic din România. statul a pus mâna pe toate.. i-aº fi fãcut un monument de aur. Agenþia lui l-au întrebat pe Gabi: . altfel gãsea uºor doi martori. îi spunea Gabi lui Alexandru. din cauza zgârceniei lui ºi a neamurilor din România. Dacã ai doi martori.. Doris n-a dorit sã trãiascã în ea ºi Gabi a vândut-o cu 159000 de – 114 – .. Gabi a înþeles cã bãtrânului îi lipsea o doagã. Gabi nu ºtia legile din Canada. O lunã întreagã au cãutat ºi au gãsit un testament. Aºa s-a pierdut moºtenirea lui Vic. apoi a dat-o în chirie câºtigând ceva dolari.. Casa l-a costat 135000 de dolari. dar nu puteþi primi moºtenirea. Nimeni nu a câºtigat moºtenirea. Vãzând toate astea. ar fi împãrþit moºtenirea între ei. Gabi a scris în România rudelor lui Vic.. murdãrie peste tot. o doctoriþã. Dupã 6 luni guvernul din Ontario a luat toatã moºtenirea. El îi va ajuta ºi vor împãrþi banii.

Gabi a vândut casa asta ºi a început sã construiascã o casã pentru familia sa. Au început-o în aprilie ºi au terminat-o în ºapte luni cu nervi ºi supãrãri. apoi a doua oarã.1944. Gabi. – 115 – . visurile lui se împlinise acum. în Basarabia româneascã. str. atenþia i-a fost atrasã de un anunþ. El citea ziarul românesc. Gabi se mai potolise. L-a citit odatã. Apel primit la redacþie din partea AVCR-VRAR. pentru care se cheltuiau din nou bani. sã facã o casã frumoasã de cinci sute de mii de dolari. Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ºi Armatei Române din Republica Moldova. dar apãruse o lege nouã. aveau casa lor ºi viaþa a luat un alt curs. O viaþã mai normalã. îi zicea Doris. Gabi avea pierderi. cu rugãmintea de a fi ajutaþi de a înfiinþa un muzeu al represiilor regimului comunist sovietic în oraºul Chiºinãu. liniºtitã. de la Chiºinãu. Dar nici nu era nevoie. ocupatã de sovietici în 1940. ºi. Slãbise mult ºi Doris se enerva din cauza asta. Gabi dormea câteva ore pe zi. soacra lea dat 60000 de dolari. îl ºtiuse pe Vic ºi se temea de casa lui. izbãvindu-se de griji. mai exact din Basarabia. Doris nu vroia sã se mute în ea. „Clipa”. Cu banii proprii ºi cei luaþi din contul atelierului au reuºit s-o termine. Erau ani când nu se gãseau chiriaºi. care trebuiau reparate. la unul trebuia schimbat radiatorul. Acum erau stãpâni. VIII Gabi stãtea pe scaun lângã biroul sãu ºi citea ziarele aduse de poºtaº dimineaþa.dolari. În atelier erau douã camioane la reparaþie. trãia pentru sine ºi familia sa. casa asta nu aduce profit. rãsfoindu-l. Moldova. Iorga nr.Vinde-o.: 751476 CÃTRE ROMÂNII DE PRETUTINDENI DRAGI ROMÂNI. 8 Chiºinãu . Unii chiriaºi lãsau în urma lor distrugeri destul de însemnate. AVCR-VRAR se adreseazã dvs. Aducea un oarecare profit. Chiºinãu. Era un apel din R. stãruindu-se s-o facã cât mai repede. Ziua se ducea la atelier. tel. iar chiriaºii au azi mai mari drepturi decât noi. la altul se stricase puntea din spate ºi era mult de lucru. nu mai lucra ca înainte. care favoriza chiriaºii ºi afacerea a devenit nerentabilã. Casa au construit-o fãrã sã ia un cent de la bancã. .

distrug ºi vând totul. despre acea þarã unde Gabi reuºise cu afacerile ºi devenise un om înstãrit. mult. .Gabi. sã stea împreunã. Lui Doris i-au plãcut munþii Borºei. Mai greu e pentru acei ce nu cunosc limba englezã. când veneticii vor sã ne distrugã limba românã. 2051 Str. ca sã te stimeze oamenii. Cândva ei râdeau de visurile lui de a pãrãsi þara ºi a ajunge în alte locuri spre a deveni bogat ºi fericit. La putere sunt aceiaºi comuniºti. Vroiau sã mai afle veºti despre Canada. sã ne lipseascã de istoria românilor. Dacã vrei sã ai ceva. sã ne rusifice. aducând pe oameni la disperare ºi sãrãcie. unii aruncaþi în închisori ºi lagãre de exterminare. un adevãr pentru noile generaþii care trebuie sã ºtie adevãrul ascuns cu atâta grijã de cozile de topor ºi de veneticii sosiþi pe pãmânturile noastre.. Acolo chiulangii. acest muzeu va fi ca o rezistenþã a românilor din Basarabia împotriva duºmanilor noºtri. Ultima oarã au fost la Mara-Mu cu toþii. Trebuie s-o înveþi ºi s-o ºtii. Români de acelaºi sânge ºi lege. care vor sã ne alunge de pe pãmântul nostru. leneºii nu au trecere. despre bucuriile fiecãruia. numai cã acum se numesc „democraþi”. cãci doreau sã se vadã. Oare puþini viseazã aºa ceva în copilãrie. de unde puþini s-au mai întors acasã. ªi în loc sã facã ceva bun în þarã. Azi.. Ce mai face mama Ileana? N-am vãzut-o de doi ani. Ion Pelivan. 32/2. Apoi te deprinzi. pânã mai cunoºti oamenii ºi limba. . dar ºi despre nevoile pe care le au cu toþii. cãci aici nu mai poþi rezista. sã mai asculte ce povesteºte unul ºi altul. o demascare a minciunii. alþii deportaþi la Nordul Siberiei reci. – 116 – . ajutaþi-ne! Cu stimã ºi speranþã Preºedintele AVRC-VRAR Vadim Pirogan 12 septembrie 2001 Chiºinãu. Acest muzeu va fi un învãþãmânt.Acest muzeu va fi muzeul tragicelor amintiri ale românilor din Basarabia. pânã la maturitate.Ce sã spun? vorbea Gabi. ap. E greu de la început ca ºi oriunde. se uita mereu la muntele Pietrosul. cu Doris ºi fetiþa Ileana.18 Tel: 751476 Gabi a pus ziarul pe masã ºi gândurile i s-au îndreptat spre MaraMu. când visurile se risipesc ca niºte clãbuci de sãpun? Azi mulþi români se strãduiesc sã ajungã acolo. Sute de mii de români au fost alungaþi de pe pãmântul Basarabiei. sã înceapã o viaþã nouã. A fost o mare bucurie pentru toþi. Acolo trebuie sã lucrezi ºi. trebuie sã fii cinstit. ia mai spune cum trãiesc acolo oamenii? l-a întrebat moº Petrea.

când el a venit prima oarã dupã atâþia ani de despãrþire. cum îi pupau la fund pe sovietici ºi tremurau în faþa lor. care o primeau cu sufletul deschis peste tot unde pãºea pragul..unde plecase sã câºtige porumb pentru gospodãrie. care dorea sã înveþe sã conducã tractorul. era interzis sã spui adevãrul despre raptul Basarabiei ºi Bucovinei. cãci ºtiau de informatori ºi trãdãtori care pentru o ciorbã îºi – 117 – .. cã aºa au fost învãþaþi o viaþã întreagã sã facã lucrul de mântuialã. Râdeau cum Gabi rãsturnase tractorul la Cernavodã. când cineva vorbea despre aceste provincii româneºti. cãci românul nostru nu poate trãi fãrã sã punã o ceapã. sã vorbeascã cu toþi. de unde fugeau mulþi cu riscul vieþii. dupã metoda lui Stahanov.. Cine erau comuniºtii. parcã nu erau româneºti. Se gãseau din cei fugiþi de acolo. s-o dezmierde. Gabi stãtea la birou. trecea din braþe în braþe.. Dar ca întotdeauna. lucrãtorii educaþi de comuniºti fãceau ºi greºeli ºi mai lucrau prost. povestind câte ceva de li se ridica pãrul mãciucã oamenilor despre pãmântul veºnic îngheþat care se numea Siberia ºi unde au fost duºi mulþi din ei. Gabi cumpãrase pentru ea un abecedar ºi se stãruia s-o înveþe sã vorbeascã româneºte. era bucuros sã-i vadã. El respira cu nesaþ aerul plaiului sãu ºi uneori umbre de regret îi încreþeau fruntea. castraveþi sau fasole. I-au plãcut ºi oamenii de aici. aºteptând ca mecanicii sã termine lucrul ºi sã se ducã ºi el acasã.. El mergea pe la neamuri. Întâlnindu-se cu prietenii. când meºterii îºi luase banii. de nãzbâtiile lor. un usturoi. Petru. A luat din nou ziarul „Clipa” ºi a recitit din nou anunþul. Ba mai mult. când învãþa el. fiecare dorea s-o mângâie. se gãseau din acei ce ciuleau urechile ºi îi denunþau pe cei care îºi mai aminteau cu durere de România-Mare. Basarabia? ªtia din istorie cã acest pãmânt a fost ocupat de ruºi în 1940. ªi nu el era vinovatul. urmãrit de poliþie. Dar toate neajunsurile au apãrut pe urmã. Gabi ºtia prea bine. avea vreo 10 ari de pãmânt. rusul care amãgise o lume întreagã cu recordurile lui.. Ea era deprinsã cu toate comoditãþile din Sudbury ºi îi era greu sã se acomodeze aici. un bucovinean din Cernãuþi refugiat în Mara-Mu.care se înãlþa în ceaþã spre ceruri. care supraveghea lucrãrile ºi fãcea toate schimbãrile necesare. În Borºa se oprise în casa lui construitã cu câþiva ani în urmã. trãise doar în România pânã a fugit în Canada ºi le ºtia nãravurile. Fetiþa. asta le spunea în tainã profesorul de istorie. Casa se construia cu ajutorul surorei sale Ileana. mare. dar prietenul lui. din munþii Borºei. Lenuþa. îºi aminteau de anii copilãriei ºi tinereþii. Oare nu ei îi vânau pe sãrmanii basarabeni ºi bucovineni ºi-i aduceau la post sã fie predaþi în þara „fericirii”.. κi aducea aminte cum fugise de acolo. Casa era frumoasã. care vorbeau numai în patru ochi.. Atunci..

când l-au adus pe Carol cel loial. . Poporul ar vrea.Poate ar fi bine sã aducem un nou prinþ din Germania sau din altã þarã. Cã voia sã fie liber. Nu are bãieþi. aºa cum fusese ea întreagã cândva. care nu ajung unde trebuie? Gabi. stând la birou. cum o numeau cei din munþi. Apoi a dãruit-o surorei sale iubite.. ea nu putea trãi fãrã ei.Nu cred cã poporul. aºa-i nãravul – 118 – . ce o sã facã ele. avem parlament. condusã de rege. dar cine se uitã la popor? Mai ales la poporul nostru care nu-i unit ºi nici nu va fi. de chinurile prin care trecuse ºi pentru ce. îºi amintea de multe lucruri din viaþa lui. Din Canada el îºi ajuta neamurile. în adâncul sufletului sãu. sã mai lase munca cea grea din munþi. Mamei Ileana ia dãruit haine ºi bani.. . mai bine zis conducãtorii.. pânã i-a ridicat pe toþi. Se uita la anunþul din ziar. spunea el lui moº Petrea ºi altora acolo în Borºa. cãci toatã viaþa ei a muncit din greu.Numai regele ar putea face ceva bun în România.De ce ne trebuie nouã rege? Avem republicã. Când a venit la Bucureºti prima oarã. rãspundea moº Petrea. iar ei vin la putere ºi îºi fac de cap.. Lui Petrea i-a cumpãrat un tractor sã umble prin munþi. spunea moº Petrea. care se gândesc numai sã se pricopseascã. unde omul era preþuit la justa lui valoare. dar regele e bãtrân... .. care sã-i þinã în frâu. care strâng banii pentru ei. sã se cãpãtuiascã cu ceva. mai ales acum. dar nu au banii necesari.Regele nu va fi înconjurat de atâþia lingãi. κi amintea de bãtãile la securitate. ca sã trãiascã ºi ea mai uºor. miniºtri. Acum. cã anii se duc ºi vine bãtrâneþea. la apelul unor oameni care vor sã facã ceva pentru pãmântul lor. tatãl lui Gabi. înconjurate de acei comuniºti.trãdau neamul la securitate. A rugat-o pe mama sã treacã cu traiul în casa lui din Rotundu. ar dori sã aibã un rege. þara fagului. Noi îi votãm. de parcã le-ar fi trãit ieri. care ºtiu sã facã totul pentru ei? .. îºi iubea þara sa România. Sãrmana Basarabie ºi Bucovinã! Veselã grãdinã. sã aibã ºi ea o bucurie în viaþã. cerºesc ajutoare.Bine. rãspundea Gabi. . Cine o sã-i ajute? Cine o sã-i creadã? Poate sunt niºte afaceriºti. mama ºi sora sa. numai fete. Dar mama Ileana nu vroia sã-ºi pãrãseascã munþii. fãrã comuniºti. Gabi scãpase de acei criminali ca prin urechile acului ºi reuºise sã ajungã într-o þarã liberã. dacã ar fi la putere. Oare puþini îºi fac de cap. ºi-a cumpãrat o „Dacie” nouã ºi a venit cu ea la Borºa. sã-ºi aducã sie ºi oamenilor lemne ºi producte ºi sã mai câºtige un ban. fratele lui Gavrilã. Aºa cum a fost în timpurile vechi. sã mai trãiascã ºi pentru ea. când comuniºtii au devenit „democraþi” ºi furã de rup. .

cãci intrase mecanicul Andrei. a lucrat Steeve ieri pânã seara târziu. el nu mai avea probleme.Am demontat agregatul. Doris era la bucãtãrie.Am avut mai puþin de lucru.Vezi. aºa niciodatã nu vom strânge bani. S-au aºezat la masã. foarte vioaie.lui. Nici în alte þãri nu mai sunt regi. .Azi am citit un anunþ în „Clipa” . când Gabi mai avea timp. Doris.Ai venit azi mai devreme. Prindea totul din zbor. eu ºtiu ce înseamnã sãrãcia. Gabi o iubea mult. Vor sã facã acolo un muzeu românesc. Aº vrea sã-i ajut. Gabi a pus maºina în faþa garajului ºi l-a mângâiat pe Lupu. lãsau maºinile. . Dupã asta ºi-a spãlat mâinile ºi a spus mecanicului: . . vrea sã-i distrugã pe românii de acolo. Devenise ca un membru al familiei Buju.. acolo oamenii se aflã sub comuniºtii ruºi care îºi bat joc de ei. . . Gabi s-a ridicat de la birou. E greu la ei.Ce te gândeºti? l-a întrebat Doris. Ziua Lupu era blând ca un mieluþ. Lupu era un câine foarte cuminte ºi inteligent.Aºa-i. trebuie reglat diferenþialul. . cãci în cursul anilor cãpãtase o mare experienþã. dar nu cred cã cineva în afarã de rege ar putea înlãtura corupþia care macinã România. . Moscova se amestecã în toate. se mai ocupa de el. i-a spus ea. i-a spus Doris. peste tot republici democrate sau cu demagogi la conducere. Opri maºina lângã casa sa. S-a dus în atelier ºi a reglat diferenþialul. unde din curte lãtra câinele lup. Afarã a început sã plouã. De când era Lupu. Totuºi. Lenuþa era o fetiþã plinuþã. replica moºul. Lenuþa s-a cãþãrat pe genunchii tatãlui ºi nu-i dãdea voie sã mãnânce..Eu mã duc acasã. îi exploateazã. cãci aveau douã. îi rusificã. în curte în paza lui.Tu i-ai ajuta pe toþi. care a vãzut camioneta ºi ºtia cã a venit stãpânul. Gabi se gândea mereu la acel anunþ din Basarabia. se urcã în camioneta sa ºi dãdu drumul motorului. care fãcea din el tot ce vroia. Ieºi din atelier. se juca cu Lenuþa. – 119 – . Noaptea nu intra nimeni în curte. în jurul regelui nu ar fi atâþia lingãi ºi hoþi. nimeni nu le mai fãcea neplãceri. Lupu. un anunþ din Basarabia româneascã. o cam rãsfãþau ºi el ºi Doris. . Lucrul acesta îl fãcea mai des Gabi.

. au trecut 50 de ani de la rãzboi. cãci existã ele sau nu. Gabi s-a aºezat la birou ºi. care ar face mai multe lucruri bune cã are din ce ºi cu cine. care nu mai vor sã se întoarcã acasã. care ar fi ajuns la o viaþã mai bunã. într-o Românie Mare. nu se uitã nici la poporul lor. dar pãmânturile strãine nu le-au întors. existã ziua de mâine. nu e conºtient ºi îºi alege o conducere ostilã. E greu sã auzi glasul celor ce se aflã în lumea asta. Puterea în lumea civilizatã este în mâna poporului. cãci conducãtorii ei se gândesc numai sã acapareze pãmânt strãin. capabilã. nici Basarabia. a început sã scrie: Stimaþi români! Citind apelul din Lumea Liberã de la 30 noiembrie 2001. ci rãmâneam în România. sã aibã pe toatã viaþa imunitate? Numai în Rusia cea sãlbaticã.. Trebuie sã ajut Basarabia. birocratã ºi reacþionarã. nimic nu au întors. Nici Koenigsbergul. luând o foaie de hârtie. Acolo nu va fi niciodatã democraþie. E pãmânt de al nostru. dar sunt asigurat. sã nu înceapã viaþa de la zero cum am fãcut-o eu. a încheiat Gabi. nici Ucraina Subcarpaticã. nici Lvovul.. nici insulele Curile. Nu sunt tare bogat. Cehoslovacia ºi Þãrile Baltice etc.. Deocamdatã el nu e luminat. au demonstrat curaj ºi înþelepciune. nici Bucovina. viitorul. Cine sunt eu? Un român.. ca ei sã trãiascã mai bine. care a fost a Cehoslovaciei. vã doresc succes ºi multã sãnãtate. liberã. cãci ei ºtiu cã în Rusia niciodatã nu va fi o viaþã bunã. cum au fost Ungaria ºi Polonia. Mã întorc la anunþul din ziar ºi vã felicit cu gândul nobil de a face un muzeu pentru cei chinuiþi de regimul totalitar comunist – 120 – . Uite. fãrã educaþie ºi culturã nu se poate fãuri. care suferã de sãrãcie. nu înþeleg cum în 1989 puterea a rãmas în mâna aceloraºi conducãtori ºi în România ºi în Moldova. Nu vor. care lãcrimez de ce þara mea e atât de sãracã ºi lipsitã de drepturile omului faþã de alte þãri ºi alte naþiuni. înþelegând cu greu de ce românul ºi România a ajuns la o aºa sãrãcie.. Unde ai vãzut conducãtori care au furat bine. Aºa a fost la ei întotdeauna. de el depinde totul. dar totul depinde de cei ce vã conduc. Dacã regele Mihai nu ar fi fost alungat de sovietici ºi comuniºti. nu este civilizaþie ºi progres. Aºa sunt ei hrãpãreþi ºi agresivi. Rusul e deprins cu biciul ºi zãhãrelul. azi nu v-aº fi scris din Canada.. Aº dori sã vã vãd trãind omeneºte. eu ºi familia mea. Poporul e condus de minciunã ºi cu forþa.Ei nu pot scãpa de venetici. Istoria ºi adevãrul trebuie sã-l ºtie ºi sã le înveþe toþi. Poporul reprezintã bogãþia sau sãrãcia în þarã.. De aceea ele sunt la coada þãrilor care vau dat exemplu.

sosiþi din România pentru rezolvarea unor probleme cu biserica catolicã din Canada. în ianuarie 2002. M-am hotãrât sã-i rãspund. Gaby. în Canada. cã poºta noastrã e legatã încã de Moscova ºi nu-i de mirare. Cred cã sunteþi oameni serioºi. om cu mare curaj. Gabi îl ºtia pe Gheorghe Steþcu de mai mulþi ani. A mai trecut o sãptãmânã.Eu sunt Gaby Buju din Canada. aº vrea sã ºtiu de câþi bani aveþi nevoie. iubitor de neam. Am primit un telefon de la bancã sã vin la ei. Soþia îºi gãsise ºi ea de lucru. Copii lor erau harnici ºi lucrau deja.Vreau sã vorbesc cu Vadim Pirogan.. avea lucru permanent. Era ºi el din Borºa. ºtia aceastã specialitate. i-am rãspuns. de construcþia atelierului. . Poate s-a rãzgândit.. când în Canada era ºi este greu de a te aranja la lucru. Gabi Buju vrea sã vã ajute cu cât voi putea. Nimic. vreau sã vã ajut sã faceþi muzeul. Lucrase ºi el ca mecanic în România. de reuºita – 121 – . ªi-a adus aici soþia cu doi copii încã ºcolari. aranjându-se ºi el la o întreprindere de reparaþii de tiruri. plecând din þarã la o aºa vârstã de 40 de ani. Vã doresc un An Nou fericit! 6 decembrie 2001 Gabi Buju Am primit aceastã scrisoare de la acest român. Unsprezece ani în urmã Gheorghe Steþcu se stabilise în Toronto. îmi curgeau lacrimile. Dar Gheorghe Steþcu s-a descurcat destul de bine. Vã trimit 1000 de dolari. Cine e acest român. Gheorghe Steþcu trãia bine. Dupã vreo douã sãptãmâni Gaby mi-a sunat din Canada: . Nu mai puteam vorbi... dar pe urmã mi-am dat seama. aºa eram de emoþionat.ºi sã vã ajute Dumnezeu ºi cei care gândesc ca mine.. ªi încã ce musafiri? Au venit la el Gheorghe Steþcu ºi cu doi preoþi catolici. dacã KGBul controleazã corespondenþa Moldovei. . Am citit scrisoarea cu atenþie. când acesta venise din România. cu toate cã au trecut 10 ani de la aºa zisã independenþã. mã gândeam eu. ca refugiat. Nu mai credeam în el. se mira de succesul lui. Acum copii erau mari ºi lucrau deja. am fost uimit. M-a mirat cã scrisoarea lui Gaby a mers o lunã întreagã pânã la mine. era cam rãu scrisã în româneºte.Eu sunt la telefon. inclusiv o sutã pentru mine. Gheorghe Steþcu s-a întâlnit cu Gabi prima oarã. Sã ºtiþi. credeam cã-mi scrie o femeie. dar am simþit cã-mi scrie un suflet de român cu inima mare. el a rãmas aºa cum a fost. Mi-a trimis 1100 de dolari. care jertveºte 1000 de dolari? Poate glumeºte? Au trecut trei sãptãmâni. IX Într-o dimineaþã Gabi s-a trezit cu musafiri.

Nu e bine. preoþii fie catolici. Altã parte.Pãi. dragii mei? . dar ei au rãmas peste tot. au luat pe degeaba fabrici. la putere au venit tot acei comuniºti. Gheorghe Nãsui. celãlalt era preotul Onuþ Bilþ din Borºa. Iatã-i acum pe toþi patru stând în jurul unei mese în sufrageria casei lui Gabi. tac ca pãmântul. au vândut flota noastrã româneascã pe degeaba. Gheorghe Steþcu mai era ºi un credincios fidel bisericii catolice ºi un bun patriot român. pãrãsite. cei cu posturi. preºedinþi de ceapeuri. Noi credeam cã vom scãpa de comuniºti. fie ortodoxi. restaurante. de ce a sãrãcit þara noastrã? Întreba Gabi. am crezut cu toþii cã dupã revoluþia din Decembrie. Au ocupat posturi mari ºi domnesc peste þarã.. hoteluri. unde s-a vãrsat atâta sânge. Au furat totul. ne iubim þara ºi neamul. dar oamenii de ce tac? Oare nu le este deajuns 50 de ani de „viitor luminos”.. Undes banii nu ºtie nimeni. care ºi înainte amãgeau oamenii. Unii sunt acei. Lasã casele. familia. . de stat la cozi la magazine dupã douã picioruºe de gãinã. care s-au fãcut democraþi.Poporul nostru s-a împãrþit ºi el în douã pãrþi. a rãspuns preotul Onuþ. cãci ºi Gabi era catolic. care înþeleg ºi ºtiu tot ce se face în þarã. fac tot posibilul sã rãmânã în fotoliile – 122 – .lui în aceastã þarã strãinã. minele sunt închise. doar are oameni harnici. sã vorbeascã româneºte. securiºti vânduþi KGBului sovietic. dragã Gabi. Tu ºtii. le povestesc adevãrul. vorbesc oamenilor. de a rãbda torturile ºi ameninþãrile foºtilor demnitari. Mai ales s-au bãgat la putere cei mai rãi. au deschis baruri la fiecare colþ.Cum trãiþi voi acolo. În Borºa nu-i de lucru. Crime în þarã. cã noi. Toþi s-au bucurat de aceastã întâlnire. luptã pentru a redresa situaþia. se hotãrâse sã-l viziteze. copiii ºi se duc. dornic sã întâlneascã compatrioþi. avem de toate azi. mai ales Gabi. furturi. unde au murit mai mult de 1000 de tineri. foºtii brigadieri. scriu. din pãcate. cã destul a suferit ºi în rãzboi ºi dupã el. ªtiind cã Gabi e din Borºa. a zis pãrintele Nãsui. Cum s-a ajuns la o aºa mizerie? .. Dar. va fi bine în þara noastrã. nelegiuiri. azi la putere? întreba Gabi. El era emoþionat de aceastã întâlnire ºi le punea mereu întrebãri ca sã-ºi astâmpere interesul cu noutãþile din þarã. . Un preot era din Viºeul de sus. ªi iatã acum Gheorghe Steþcu îi pãºise pragul cu încã doi oameni din þarã. majoritatea este din cei mulþi prostiþi de comuniºti.Trãim. Pleacã tot tineretul la lucru în alte þãri. poliþiºtii. trãdãtori.Bine. cei ce lucrau în comerþ.Bine. distruse.. Toþi dorim ca poporul nostru sã aibã o viaþã bunã.. ªi nimeni nu vrea sã spunã nimic. . muncitori. Amândoi fuseserã invitaþi în Canada de o bisericã catolicã. care trãiau pe spinarea altora.. . securiºtii ºi cei din armatã.

dar noi? Noi ce avem? a strigat preotul Nãsui. Dar au venit „democraþii” ºi au stricat totul. ªi ai mei din Borºa îmi scriu cã atunci când era cãlãul Nicu. Fiecare crede cã de el nu se va agãþa nimeni. dragã Gabi. Salariile sunt mici. i-a rãspuns Gabi. nu cred cã neamul nostru. le dau de toate ca sã-i apere. ªi cei proºti sunt mai mulþi ºi-i defãimeazã pe cei înþelepþi mai puþini. sunt periculoºi. Oare mie îmi trebuie mai mult ca altora? spunea Onuþ.Da. cu niºte preþuri de te ameþesc. nu cred cã nu-s în stare sã – 123 – . o viaþã bunã.Trebuie sã luptãm împotriva acelor care îºi bat joc de popor. românii. oamenii nu-ºi pot hrãni familiile. ai uitat? zicea preotul Onuþ. era bine. dar suntem foarte triºti când vedem tot ce se face acasã. . dar ce poþi sã faci? Oare nu þii minte cum þi-au fãcut dosarul? Doar ai stat ºi tu prin puºcãrii. . dar sunt mereu ameninþat.Da. Intelectualitatea. .Nu-i adevãrat. Eu am neplãceri. Toþi sunt legaþi unul cu altul ºi dacã cineva îl deranjeazã pe unul din ei. Cei de la conducere fãgãduiesc cã mâine va fi mai bine ºi omul trãieºte cu speranþa ºi crede. poliþia ºi armata e în mâna lor. ai nevoie de asta? De ce rãscoleºti sufletele oamenilor? Înceteazã.cele mai înalte de unde protejeazã pe cei ce au fost în partid. E o mizerie mare. ai dreptate. oamenii n-au de lucru. toþi se nãpustesc asupra lui ºi-l fac de nimic. Oare poporul nostru nu meritã aceasta? a rãspuns Gabi. ca aici. împotriva acelor conducãtori care furã de rup pãmântul. a urmat Onuþ. care au luptat pentru România Mare ºi au reuºit s-o facã. ei au bani.Vezi. altfel gãsim noi ac de cojocul tãu.Bine. grele vremuri am ajuns. cã e indiferent faþã de tot ce se face în jurul lui ºi atât. dupã rãzboi. .Cum sã lupþi împotriva lor. a spus Gabi. în Canada. poporul nostru e atât de îndobitocit. Asta ºi doresc comuniºtii. Oare nu e deajuns cât ne-au jefuit ruºii sovietici atâþia ani? Au furat pânã ºi pompele de la sondele americane din Ploieºti. a continuat Gabi. . ªi mai este ceva. atunci nu mai ajungem noi niciodatã la o viaþã mai bunã. o parte a luat apã în gurã. dacã toþi vor face la fel. Eu credeam ºi chiar eram fericit gândind cã România a ieºit din impas ºi va avea o altã viaþã.” ªi eu am familie ºi trebuie sã mã pãzesc. . ei n-au nevoie de oameni cu cap. ne furã bogãþiile. cãci în bisericã le mai spun credincioºilor câte ceva.Nu ºtiu. cu care lucrau împreunã. în magazine sunt de toate. Îmi spun: „Ce te bagi. se duc unde le plãtesc mai bine. . Acum pleacã cei mai cãpoºi din þarã. Împotriva corupþiei. Bine. dar ce-i de fãcut? .

Când au vãzut atelierul. luându-ºi – 124 – . dacã nu îndeplineºti toate condiþiile. nu devii bogat peste noapte. tu un strãin aici ºi începând de la zero? a zis Onuþ. . Beþivanii ºi hoþii nu au viitor.Oameni buni mai sunt. în România. O afacere se deschide în douã zile. dar nimeni nu vrea sã aibã de a face cu cei ajunºi la putere. Preoþii ºi Steþcu au umblat peste tot. mare lucru ai reuºit sã faci. . unde tirurile aºteptau la rând sã fie reparate.Oricine poate face ce-am fãcut eu. Bine. numai trebuie sã lucreze cinstit. în curte. sã-i trezim pe cei adormiþi. Legea este lege ºi dacã o încalci. plãteºti scump.E ceva grozav. condusã de Gabi. . tot la ãºtia de jos se întorc jalbele ºi atunci îþi fac mizerie. Aici e Canada. care se ocupa cu hârtiile punându-le la punct. Preoþii ascultau. dupã ce au rezolvat problemele bisericeºti pentru care veniserã în Canada. Trebuie sã ne unim toþi ca unul. Dar cum? a întrebat Onuþ. Oare nu au mai rãmas oameni cinstiþi în þara noastrã? a spus Gabi. . Nu poþi înºela pe nimeni. n-au nici o reuºitã.Trebuie sã facem ceva. s-au uitat înãuntru ºi au ieºit afarã. mirându-se de perfecþiunea lor. ce-au furat. Gabi i-a condus la aeroport. ridicând un deget în sus. Aici e un sistem atât de bine pus la punct. boys! a exclamat Gabi. nu trebuie sã umbli luni ºi sã dai mitã cum e la voi. muncã asiduã ºi cinstitã. cã deja sunt aºteptat acolo. cã se ºtie totul despre tine ºi treburile tale. a zis Gabi. care pot sã-þi facã numai rãu. a rãspuns Nãsui. amorþiþi. Oamenii îºi ºtiu drepturile sale garantate de constituþie. Aici impozitele se duc pentru binele omului ºi eu ºtiu cât ºi ce unde se duce. Totul e în mâinile lor ºi dacã te jeluieºti la cei de mai sus. hai sã mâncãm ºi apoi sã mergem la atelierul meu.Da. cãci rãspunzi de toate cele rele ºi poþi rãmâne sãrac.opreascã acest dezastru. urcându-se în maºina lui Doris. a rãspuns Gabi. Nu e aºa ca la comuniºti. cum e la voi.Muncã. care îºi bat joc de popor. dragã Gabi. ªi el le-a explicat sistemul legilor din Canada.Trebuie sã ne gândim. . Cum de ai reuºit. Aici nu-i hoþie ca în România. tu.E adevãrat tot ce spui. mãi Gabi. Au mulþi lingãi în jurul lor. Au rãmas profund impresionaþi de toate ce le povestea Gabi. . toþi împreunã vom reuºi mãcar ceva. Aici nu existã birocraþie. sã respecte legile statului ºi democraþia din Canada. Apoi s-au întors la biroul lui Gabi. pentru toate. . eu. Dupã vreo douã-trei zile au luat drumul spre casã. dragã omule? . Cum ai reuºit aºa ceva. sã le cerem socotealã actualilor guvernanþi pentru tot ce-au distrus. el. preoþii au rãmas profund miraþi. Au plecat cu toþii. iar cei ce dosesc banii ºi înºealã statul.

preoþi. democraþie. dar suferã pentru tot pãmântul românesc. tineri care îºi iubeau neamul ºi pãmântul strãmoºesc. nici românesc ºi m-a mirat foarte mult gestul dtale.rãmas bun. Nu pot sã nu-i alãtur aici pe toþi sã rãmânã pentru posterioritate. Toma Istrati. care nu-ºi uitã Patria oriunde ar trãi ºi ajutã din puþinul pe care îl au. El a rãmas acolo jos. cititã ºi sã rãmânã în sufletele oamenilor români. 1000 de dolari? Dta. Nicolae Dima. învãþãtori. Alexandru Budiºteanu. pentru sufletul românesc. Mai târziu. încã o datã îmi exprim admiraþia pentru patriotismul dtale. Nicolae Iaºcinschi. dreptate. Dragã dle Gavrilã Buju. Atunci mi-a venit gândul sã scriu aceastã istorie a vieþii dtale. nici sovietic. când justiþia nu reuºeºte sã fie – 125 – . care se bat în piept cã sunt patrioþi. Mulþi au murit pe fronturi. care au educat generaþii de tineri patrioþi. Avionul s-a ridicat în cer dispãrând dupã nori. am fost foarte emoþionat ºi mi-a venit gândul sã te întreb: De ce ne-ai dat aceºti bani. preotul Vergiliu ªtefanin. dar care nu i-a învins dorul de plaiurile Borºei. Nu ºtiu dacã am reuºit sã redau totul ce s-a petrecut cu dta. pãstrând noþiunile de cinste. Marcel Bouros. Ovidiu Creangã. Numele Dumitale ºi a lor va rãmâne pe veci în istoria muzeului ºi neamului nostru. Sunt mulþi oameni mai bogaþi. Ana Blandiana. nu ºi-au jelit viaþa. udat cu atâtea lacrimi ºi sânge pentru al apãra de duºmani. care primul ne-a susþinut.. cu bucuriile ºi durerile sale pe acest pãmânt. Romulus Rusan ºi alþii. când am aflat istoria dtale. cãci nu s-au ascuns de la datorie. n-ai trecut prin genocidul comunist.. Cu stima ºi dragoste Februarie 2002 Vadim Pirogan ÎNTÂLNIREA „Atunci. care i-a oferit o viaþã bunã. S-au mai gãsit oameni cu suflet mare: Sergiu Grossu din Paris. am înþeles multe. exprimându-ne recunoºtinþa faþã de ei. ofiþeri . Bineînþeles cã nu-i uºor sã scrii despre un om din scrisori. Înainte de rãzboi erau alte generaþii de români – profesori. Lidia Aºtefanei. adevãr. singur cu gândurile la þara sa. Mihai Vânãtoru. care îºi iubeºte nu numai Maramureºul sãu unde s-a nãscut. neam ºi patrie. dar în realitate ei n-au nimic în suflet. dar am încercat. ea face sã fie scrisã. de pãmântul strãmoºilor sãi. Stimate dle Gavrilã Buju! Când am primit banii de la dta. care ai numai 43 de ani. acei care ne-au ajutat sã întemeiem acest muzeu al Neamului Nostru.

. zi ºi noapte. dacã spatele e verde.. când uneori fiert. cartofi. Aflându-te în acest ocean de pãdure. ºi tot atât de diferite lucruri fac. unde îºi pot alina foamea fãrã de saþ cu sfeclã. de trai ºi de suferinþe ale celor osândiþi. Rareori se aude trosnetul vreunei crengi cãzute. cât cuprindeai cu vederea – numai taigaua fãrã sfârºit. se înalþã turlele de lemn. buºlaturi. morcovi. îngrijind porci. Toatã aceastã îmbrãcãminte este de douã culori: dacã o mânecã este verde. Au nimerit încoace diferiþi oameni buni ºi rãi. Le e feluritã ºi îmbrãcãmintea: cine e proaspãt venit. locul de muncã. care îl face pe drumeþ sã tresarã. îºi fac serviciul cuvenit. Cine a gustat deja fericirea zonei interzise. acela demult ºi-a uzat hainele ºi acum umbla în „uniforma” lagãrului. înfricoºându-l pe drumeþul care se încumetã sã apuce aceastã cale. viþei. napul furajer. într-o fundãturã a taigalei. umbla cu cele aduse de acasã. Aºa cã sãrmanii osândiþi pot fi recunoscuþi foarte uºor dupã haine. lucreazã oamenii cu gândul la pâine ºi libertate. fiindcã au cãzut sã munceascã în selihoz. La kilometrul 14. este situat selihozul 14. departe nu ai ajunge. Mulþi cred cã-s fericiþi.o formã de memorie. Pãºeam pe drumul fãcut din copacii ciopliþi. Împrejur era o tãcere de mormânt – numai zãpada bãtãtoritã pe drucii ciopliþi. ce tulbura tãcerea plinã de tainã. pantaloni vãtuiþi. O bunã parte din ele se trudesc pe pãmânturile selihozului. al oamenilor izolaþi de lumea celor liberi. ºi tineri ºi bãtrâni. cã au avut noroc. scârþâia sub picioare. îmbrãcate în cojoace sã nu îngheþe cu totul. unde santinelele. memoria singurã poate fi o formã de justiþie”. cum þi se strecoarã fiorul fricii în aceastã liniºte fãrã de margini. Dar aceastã tãcere este înºelãtoare. vaci. pãzindu-i pe cei nenorociþi. Te vor gãsi. Motto Memorialului Sighet A fost o iarnã grea în anul 1944. Alãturi de drumul de bârne. Aici. Pentru iarnã li se dau din magazie haine vechi: pufoaice purtate. tãcutã. atunci pieptul e alb la culoare. În selihoz sunt multe femei. gãini. Ei sunt înconjuraþi cu garduri înalte de sârmã ghimpatã. te vor bate bine ºi te vor – 126 – . Ceva mai la o parte. Ele lucreazã la ferme. la o anumitã distanþã. cealaltã e albã. tristã. misterioasã. se aflã lagãrele ºi coloniile. sau zgomotul surd al aripilor vreunui cocoº de munte. ascuns de ochii lumii. în adâncul taigalei. Dupã ele o sã te gãseascã fãrã întârziere. simþi cum taigaua te apasã. Chiar dacã ai fugi de aici în aceste veºminte. când în stare crudã. pe traseul Taiºet – Bratsk. În stânga ºi în dreapta drumului. care ducea în adâncurile taigalei.

un nenorocit de osândit? Principalul e sã-þi fie burta plinã. o fatã cunoscutã. fãrã urme de politeþe. Ea îmi fãcea rost uneori de fãinã. Ea mã servea uneori cu zer. Se întunecase chiar. pentru ce nimerise în lagãr. de lângã geam. Cineva a aprins o aºchie de lemn de la focul ce ardea în sobã. sãrind din pãturi. . râdeam. vorba erau întotdeauna brutale. într-o duminicã geroasã. M-am aºezat lângã Iulia. micuþã. sã aflu de ce ºi cum. te vei alege ºi cu un termen nou de osândã. care stãtea culcatã pe patul de jos. Aveam. Într-o dupã amiazã. negricioasã. În jurul ei stãruia o tainã ºi nimeni din femeile cu care îºi ducea zilnic viaþa nu reuºise s-o descoase. Cu nimeni din bãrbaþi nu avea legãturi. De vreo câteva ori am încercat sã vorbesc cu dânsa. Pe deasupra. bãrbat fiind. unele dormeau pe narele sale (paturi de lemn). fãcând lucrãrile de reparaþii ºi la selihozul 14. Lucram montor la comunicaþiile telefonice de pe acest traseu. Termenul îmi era pe sfârºite ºi acum aºteptam cu nerãbdare ieºirea la libertate. Cãci de ce alta ar mai avea nevoie un biet. ºi în faþa – 127 – . tãcutã. cu pãrul deja bine însurit. eu eram „favorit” deoarece aveam permis de trecere liberã. numai cã faþã de alþi osândiþi. Glumeam. sã nu-þi îngheþe picioarele ºi sã nu lucrezi în viscol. pe care o lua din porþia viþeilor. s-a auzit un þipãt de femeie. Vorbeam între noi. aºadar.. ªi deci. o ocupaþie bunã. rãmasã în mine din educaþia cãpãtatã încã în casa pãrinteascã ºi din cauza cãreia îºi bãteau joc de mine osândiþii din lagãr. Mi-aduc aminte: în baracã se aflau în acel moment multe femei.mâna din nou în lagãr. altele brodau. Ca ºi alþii. Pe teritoriul selihozului era o lãptãrie. Era bucuroasã de venirea mea. o femeie de vreo 40 de ani. nu cãuta sã-ºi uºureze viaþa de lagãr ca sã supravieþuiascã. de lângã uºã. coseau vorbind între ele. Aici lucra Natalia Stepanovna. o întrebam cu aceeaºi politeþe. unde din lapte fãceau friºcã ºi unt. când dinspre întunecosul ungher din dreapta. blajinã la suflet. eram sãtul ºi îmbrãcat cald. care lucra la viþei. Trecuse cam o jumãtate de ceas de când venisem la ea. din mijlocul bãrãcii. mã considerasem ºi eu om în vârstã – ce mai vorbã. unde cuvântul. Se lãsa amurgul. lucram ºi eu în selihoz. am hotãrât sã mã duc la baraca femeilor s-o vãd pe Iulia.. dar lumina nu o aprindeau. Din fãinã fãcea niºte turte gustoase ºi sãþioase.Ajutor! Hoþul! Toatã lumea s-a alarmat. Aveam pe atunci 20 de ani. cu ceaþã. fãrã pazã. Natalia Stepanovna nu vorbea niciodatã nimic despre sine. însã întotdeauna s-a abãtut de la vorbã.

s-au oprit. buzele. rãguºit. dezgolindu-i larg gâtul. Mâinile ei. pantaloni vãtuiþi. vãzând nasul. de multe zile se întorcea. Toatã baraca striga: . tremurândã ºi cu ochii mãriþi de mirare se uita la ea. fãrã a lãsa din strânsoare bluza.Nu! Nu! s-a auzit geamãtul ei. în satul Mironovka. de care abia îºi mai aducea aminte. Avea pe el o cãmaºã murdarã. Aºa îl numeau toþi acolo. Staþi! Femeile. ºi aici. se vede. pe malul râului Ciuna.Aleoºa! Tu eºti? Hoþomanul. ba la stânga. ba la dreapta. nu-ºi putea dezlipi privirea de pe obrazul bãieþaºului. o alunicã cenuºie. au slãbit pe loc. una pe care o vãzuse cândva. îl chema Aleoºa. slab. þinând de gulerul cãmãºii pe un bãieþaº. cãutând sã se fereascã de loviturile femeilor înfuriate. tãcând din gurã. care semãna cu asta. dar Stepanovna îl þinea bine de gulerul cãmãºii. Aleoºa! Tu! Tu! Copilul meu! Atâta a putut ea sã mai ºopteascã cãzând în genunchi pe podeaua roasã de vremuri. Memoria lui se strãduia sã-i aminteascã când se întâlnise demult. speriate. demult. în lagãr. pe care reuºise s-o înºface... cu un clapãn rupt. Pe podeaua murdarã au cãzut doi nasturi. Hoþul avea în mâna dreaptã o bluzã. Dã-mi bluza! . .Netrebnicule! Bãieþaºul.noastrã a apãrut urmãtoarea priveliºte: aproape de uºã stãtea Natalia Stepanovna. Nu se poate! Doamne! Fã-þi milã. Corpul. înalt ºi slãbuþ. rupþi. cu mulþi ani în urmã.Mi-a furat bluza! Striga Natalia Stepanovna. muierilor! Încetaþi! se auzi glasul Nataliei Stepanovna. . Natalia Stepanovna desluºise pe gâtul acela slab. . Gulerul cãmãºii s-a rupt. cu care þinea încleºtat gulerul cãmãºii. de vreo 12 ani. bãrbia dragului ºi neuitatului Andrei. cu o straºnicã ºi nesfârºitã tristeþe în ei.Bate-l! Dã-i bine! Plesneºte-l! Bãieþaºul s-a smuls din mâinile femeii.. – 128 – . . nãltuþ. Doamne! tremura glasul ei. stãtea în mijlocul femeilor þinând strâns bluza roºie în mâna dreaptã. murdar. Gâtul gol. parcã avea friguri. strident ºi jalnic. nespãlat. Da. bãrbatul sãu. frânt. uitate copilãrii. verde-albã. împuºcat ca duºman al poporului în acel groaznic an 1937. Se uita ca vrãjitã. la casa de copii. în timpul unei depãrtate. dând drumul celui prins. Cu ochii mãriþi. mototolitã.. pe cap cãciulã-uºancã. încerca sã scape din mâinile ei. demult. se zbãtea. Acum el se uita la aceastã femeie ºi se chinuia sã-ºi aducã aminte trãsãturile feþei unei alte femei.Opriþi-vã.

Copilul l-au dat la un orfelinat. într-un avânt înflãcãrat. . care ºi-a regãsit fiul în acest depãrtat lagãr. departe de neamuri. I-a îmbrãþiºat genunchii ºi lacrimile îi cãdeau pe pantalonii lui murdari. dupã cele ce se întâmplaserã cu tatãl lui. altele tãceau posomorâte.. înjosirile suferite de mama sa. A fost prins. sunt mama ta! Aleoºenca! Oare e adevãrat cã team gãsit? Tu eºti. Aleoºa ºi-a desfãcut. se uitau la ei. cu greu. dragul meu? Alunica! Alunica asta! O þin bine minte! . rupþi. Fiul afla acum toate chinurile. al mamei sale. Peste câþiva ani.. cãci ea. nimerise între hoþii recidiviºti. strãine pentru ei. înlãcrimaþi. lipsurile. nu s-a dezis de soþul ei. Aleoºa. Unele plângeau.. bãtut fãrã milã ºi judecat. îmbrãþiºaþi.Mamã! a rostit încet Aleoºa. Nu putea sã se dezicã.Aleoºa! Eu. Aceºtia l-au „educat” în spiritul lor ºi acum bãiatul – 129 – . încercând s-o ridice de pe podea. Aleoºa a fugit de acolo ºi undeva. în mijlocul acelor femei.. fierbinþi. pe urmã au aruncat-o în lagãr. bronzatã. de jos.Mamã! a strigat cu glasul rãguºit.. însã care. a bunului pãrinte ºi soþ. acea femeie. Mama stãtea în genunchi ºi plângea amar. ele se uitau la femeia-mamã.. pierdut într-un fund de taiga.. Mama ºi fiul stãteau aºa.. cu glasul tremurând. Ea.. ªtia cã el n-a fost vinovat. Natalia Stepanovna Gladîºeva. era tânãrã. frumoasã. ºi haina furatã a cãzut pe podeaua neagrã. Natalia Stepanovna. rãpindu-i tot ce îi mai rãmasese mai scump pe lume dupã soþ.. ca sã-ºi potoleascã foamea. la marginea taigalei siberiene. într-o garã. ca ºi toþi copii cãzuþi în lagãre. a îmbrãþiºat-o. Aºa a nimerit în lagãrul unde îºi ispãºea osânda mama lui. podiditã de lacrimi. eu. Îmbrãþiºaþi.. pe care ºi-o amintea cu greu. În memoria lui se ivea chipul tânãr al acelei femei. a devotatului cetãþean al patriei sale. ºi lacrimile multe. au prins sã se prelingã pe obraji. NKVD-ul a muncit-o mult timp. femeile înmãrmurite. apucându-l convulsiv de mâini. mama ta! Copilul meu. fãrã judecatã.. în sfârºit mâna. unde creºtea fãrã mângâierea pãrinteascã. Aleoºa nu o auzea. mama povestea fiului trista poveste a arestãrii tatãlui sãu. A început rãzboiul. lângã râul Ciuna. nestãvilite. În jurul lor.Aleoºa! Eu sunt. Mama ºi fiul s-au aºezat pe patul de scânduri. ºi casa a fost transferatã în regiunea Irkutsk.. s-a ridicat încet. departe de baºtinã. . de cândva. Aleoºa. fiecare avea soarta sa amarã ºi nenorocitã. mama lui. deºi abia împlinise doisprezece ani. a furat un geamantan... fost comandant de regiment de artilerie. pe Aleoºa. Cu ochii scãldaþi în lacrimi.

aºa cã nimeni nu ºtia cã mama ºi-a gãsit fiul în lagãr. cãpitanul Bulatov.. Dar puteau oare urcii sã se împace cu trãdarea unuia din ai lor? Au aflat totuºi cã Aleoºa îºi gãsise mama. În rândul trei din partea dreaptã. însã el revenea la maicãsa. Aleoºa slãbi legãturile cu hoþii recidiviºti. Buzele ei tremurânde ºopteau: . comandantul lagãrului. care plângea jalnic. înconjuratã de santinele în cojoace albe. La porþile lagãrului o lãsase pe mama sa. sau o parte din acea sorbiturã. Încetul cu încetul. sub þevile puºtilor lungi ºi lãtratul câinelui-lup. cum a fost tatãl tãu! Dumnezeu sã te aibã în pazã. a grosolãniei ºi a urii ºi-au fãcut treaba lor. cu lacrimi în ochi. pe buna sa mamã.umbla prin barãci ºi fura ce putea. în baraca ei. Militarul cu epoleþi roºii. Femeile din baracã n-au scos nici o vorbã în lume despre cele întâmplate. cãþea bãtrânã! Acum te voi trimite la carcerã! Încet. pe porþile lagãrului a ieºit ºi a pornit pe drumul cioplit din drugi un grup de oameni. „urcii”. pentru el începea o viaþã nouã. ºi de fiecare datã. geroasã. cu pas anevoios. douã au aflat ºi mai marii pe lagãr. De câteva ori l-au ameninþat.Carã-te de aici. A aflat ºi cãpitanul Bulatov. zisã balanda. Soarta îi despãrþea din nou. pãºea Aleoºa Gladîºev. Puteau ei oare admite ca rudele sã trãiascã împreunã în acelaºi lagãr. trist. Natalia Stepanovna plângea ºi se uita printre crãpãturile scândurilor groase ale porþii cum se îndepãrta fiul ei. Mâncau împreunã.. Corpul ei firav se zguduia în hohote de plâns. sã aibã parte de o picãturã de fericire? ªtiinþa ticãloºiei. dupã o sãptãmânã. Arãta curat ºi îngrijit. aici. cu ceaþã. Tot mai mult ºi mai mult se îndepãrta Aleoºa spre necunoscut. ºtiinþa rãutãþii. *** – 130 – . cu ochii înlãcrimaþi. fiule. ªi într-o zi liniºtitã. o etapã. care era de serviciu la poartã. s-a apropiat de ea ºi sub ochii ºefului lagãrului. Din aceastã clipã. care încerca sã se rupã din cureaua santinelei. mama se strãduia sã-i dea o bucatã de pâine în plus. lacrimile o împiedicau sã vadã cum se tot îndepãrta odorul ei scump. cum erau botezaþi în lagãr.Sã fii cinstit! Sã fii om. Despre asta. a îmbrâncit-o pe femeia-mamã de la gardul de sârmã. . în lagãr. chiar l-au bãtut. se desprinse Natalia Stepanovna Gladîºeva de la poarta zãbrelitã a lagãrului. Cea mai mare parte din timp stãtea cu mamã-sa.

care þintea sã distrugã þãrile capitaliste cu mâinile lor proprii. la fel. Mã rog. Adevãrul care s-a descoperit dupã zeci de ani a demascat politica Uniunii Sovietice. tocmai când îi hrãneam cu seminþe de stea ºi era cât pe ce sã pun mâna pe ei. Hitler ºi Stalin. despre cei care au avut de suferit într-o þarã duºmanã omului. care prin propaganda sa demagogicã pãrea cã luptã pentru pace ºi libertatea tuturor popoarelor. cãci el ºterge totul în ce au crezut ei o viaþã întreagã în þara lor. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost primul pas spre rãzboi fãcut de doi cãlãi. Viaþa a arãtat perfidia conducãtorilor regimului sovietic care au minþit milioane de oameni. cineva i-a strigat ºi s-au dus anii mei. Mulþi acum declarã: ajunge atâta vorbã despre lagãre. ducerea în robie a multor þãri ºi la exterminarea a milioane de oameni nevinovaþi. care a pregãtit totul pentru începutul celui de al doilea rãzboi mondial. pentru toate fãrãdelegile sãvârºite! PIERDUÞI ÎN ÎNTUNERIC Anii mei tineri i-a strigat cineva. într-o þarã încrâncenatã ºi setoasã de sânge nevinovat. cea mai mare agresiune. de acele amintiri. Rãzboiul a fost planificat încã din anii de dupã revoluþia sângeroasã care a ucis milioane de fiinþe omeneºti. cãci prea scump este preþul acelor milioane de vieþi omeneºti. Mulþi dintre acei care au luptat în armata sovieticã neagã ºi azi acest adevãr. despre puºcãrii! Ajunge sã vorbiþi despre morþi. fiecare dorind sã-ºi înºele adversarul. Dar aºa cum nu pot fi uitate crimele fascismului.Mie atâta mi-a rãmas sã adaug la cele de mai sus. Acest pact de neagresiune s-a dovedit a fi de fapt o împãrþire a Europei. care dorea sã schimbe orânduielile în aceastã parte a lumii. Stalin aºtepta momentul potrivit sã-i dea ultima loviturã lui Hitler din spate ºi apoi nimeni nu ar fi putut opri armata sovieticã în drumul ei de cucerire – 131 – . Anii – Ion Hadârcã Douã nãluci rãtãceau prin Europa. Puþini din vechile ºi noile generaþii ºtiu acest adevãr ascuns ºi azi. nãluca fascismului german ºi a bolºevismului sovietic. înstigându-le sã se rãzboiascã între ele. lor le e fricã probabil. nu putem uita crimele „fãuritorilor” de socialism sovietic. Dumnezeu e mare ºi vede: pe toþi criminalii îi aºteaptã rãsplata cuvenitã. Acest rãzboi era visat de Stalin. pentru cã ei vãd în acei cãlãi pe foºtii lor pãrinþi ºi prieteni. îngropate în câmpurile ºi pãdurile sãlbatice ale nordului rece.

au deschis o prãvãlie în trei camere. ºi cãsãtoria. a venit ºi anul 1940. Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc în 1918 ºi viaþa se îndrepta an cu an dupã acel rãzboi sângeros. Era atât de absurd. În casa mare. Alexei fusese ales ºi primar. Tatiana ºi Galina. neaºteptat. Dar nu i-a fost îndeajuns cãlãului Stalin. Ecaterina. Alexei terminase ºcoala de agriculturã la Odesa ºi întors acasã a devenit un bun ºi priceput gospodar. fiica lui Vichentie Cijacovschi. El se ocupa cu pãmântul ºi treburile nu mergeau rãu. ocupaþia Þãrilor Baltice ºi a Basarabiei româneºti au distrus încrederea ºi speranþa multor popoare. anul tragediei românilor basarabeni ºi bucovineni. obrãznicia lui care nu a avut margini. copiii. Copii creºteau bucurându-i pe pãrinþi. îºi lucra singur pãmântul ajutat de neamuri. nu era din cei înstãriþi. când în faþa forþei þãrii vecine a fost cedatã Basarabia. Le creºtea inima de bucurie pãrinþilor când se – 132 – . sat de gospodari harnici. Alexei Rotaru trãia cu familia sa în satul Þarigrad. era bun la suflet. nici ucraineanã. care niciodatã nu a fost rusã. Sãrbãtorirea împãrþirii Poloniei. cã mulþi comuniºti de profesie au rãmas consternaþi. Maria. Cine a nimerit sub ocupaþia armatei sovietice de la 28 iunie 1940 nu va uita fãrãdelegile agresorului sovietic. Gospodãria lui creºtea vãzând cu ochii. pãmânt de la bunelul sãu de lângã satul Fântâniþa. frumos. A mai ocupat ºi þinutul Herþa cu o populaþie bãºtinaºã românã. fãceau de toate ce învãþase de la pãrinþi. patru fete frumuºele. Alexei era stimat de toþi sãtenii. Patru copii aveau Alexei ºi Ecaterina. mai câºtigând ceva pentru viaþa de toate zilele. Claudia. unde vindeau oamenilor manufacturã ºi alte lucruri. care vedeau în URSS un simbol al pãcii. prin anii 1937. Soþia. învãþase la o ºcoalã din Bãlþi. ºtiau sã coase la maºinã. cu înþelepciuna. Dar aºa cum viaþa e schimbãtoare. cu faptele sale. Alexei era cãsãtorit cu Ecaterina în anul 1918. trãiau în pace ºi belºug. Alexei avea 25 de hectare. harnice ca niºte albine.a întregii Europe. Pactul Ribbentrop-Molotov a cutremurat Europa. dar rãzboiul i-a spulberat visurile de-a mai învãþa. era în Partidul liberal ºi devenise un gospodar de frunte înainte de cel de al doilea rãzboi mondial. îngrijeau vitele. erau deprinse cu munca. bãtrâneascã. se luaserã din dragoste ºi copii au venit unul dupã altul. Nu erau ele din acelea cãrora pãrinþii trebuiau sã le spunã de douã ori ce sã facã. au prefãcut-o în gospodinã casnicã. împãciuitor ºi ajuta oamenii cu cuvântul. El a mai ocupat ºi Bucovina. Anul 1940 a adus o mare nenorocire României. Ecaterina Cijacovschi moºtenise de la mama ei 3 ha de pãmânt. sat mare. Era o pereche frumoasã ºi mulþi îi admirau în Þarigrad.

aranjaþi la lucru. casa era plinã de râsete ºi voie bunã. avea o cãsuþã – 133 – . Acum îi înjura pe românii regãþeni. plângeau presimþind nenorocirea ce venea. Ziua de 28 iunie a venit ca un trãsnet pe capul lor. unde tinerii. ªi nu au plecat. cu toate cã þara se scufunda. Cei care au reuºit sã plece. Oameni puþini se vedeau pe strãzi. Era o ordine desãvârºitã. oprind cu forþa pe cei ce vroiau sã se refugieze peste Prut. Maria – la profesionalã.. noi nu plecãm nicãieri. îi urcau în trenurile care-i duceau mai departe la locurile noi de trai. . umblând mai mult noaptea. speriindu-i pe oameni. care nu se face peste noapte. unde sã mã duc? Ce sã fac în þarã. iar Tatiana ºi Galina la Liceul „Domniþa Ileana” de la Bãlþi. o femeie care ºi în timpul românilor avea idei sovietice. totul era adâncit în întuneric. îi ajutau. aºa spunea tata. îmbrãcaþi în cãmãºi verzi. Erau întâmpinaþi în gãri. lângã grãdina publicã. ajutaþi în toate. îi conduceau la cantine. Mulþi din acei beþivani. pe cei plecaþi peste Prut ºi pe cei ce mai spuneau o vorbã grea împotriva noii orânduiri. pierderea averii. care o viaþã întreagã se gândeau la un trai bun când ajungi la bãtrâneþe. Preºedintã a sovietului sãtesc a devenit una Vichentia Mocanu. îi plasau la dormit.. parcã aºteptând ceva ce le va hotãrî soarta. La geamuri erau trase perdelele. predatã de rege ºi guvernanþi. hoþi. moldovenii. pe strada Regina Maria. strigau fetele ºi mama lor Ecaterina. elevi ºi studenþi. de ce sã plec de pe pãmântul meu? Aici m-am nãscut. Claudia învãþa la ºcoala normalã. Românii din þarã i-au primit din suflet. . aici am trãit 47 de ani. slujindu-le. de care se fereau toþi ca de moarte. Nevoile n-au trecut alãturi de casa lui Alexei Rotaru din Þarigrad. ajungând în România. luminã nu se vedea nicãieri. suntem la putere ºi vom face altã viaþã. îi spuneau „Cernâi voron”. În Basarabia ocupatã de ruºii sovietici au început arestãrile oamenilor cinstiþi. dubã (Corbul negru). bunã pentru toþi. leneºi.Nu. dragul meu. linguºindu-se. Numai hoþii devin bogaþi peste noapte. deveniserã ºefi ºi umblau pe lângã sovietici. acum noi. A apãrut o maºinã.strângeau cu toþii în jurul mesei la cinã. au fost primiþi cu braþele deschise. .. o sã ne împãcãm cu ei.. auzind cum ciripeau copilele lor.Acum nu suntem la români. nevinovaþi. Ele trãiau la gazdã la dna Bulgaru. hrãniþi. erau tãcuþi. sã mã duc încolo cu mâinile goale? De ce? Ce am fãcut eu rãu în viaþã? De ce sã fug de la baºtinã? Ruºii nu-s un popor rãu. înþelegând nevoile ºi grijile celor rãmaºi fãrã nimic dupã ani grei de muncã.. pleacã.Pleacã tatã.. Armata sovieticã a ocupat Basarabia înainte de soroc. Trebuie de spus cã acea femeie trãia bine ºi la români. în þarã.

cã acum se iviserã mulþi ce strigau cã îi ajutase pe comuniºti înainte. asta ei nu o vedeau.. Lihter. tulburând minþile oamenilor. pãmânt ºi roada lui era mai bunã ca la alþii.... În câteva luni mãrfurile au dispãrut din magazine. un jargon groaznic. . jumãtate moldoveneºti. venit de peste Nistru.Noi îþi luãm prãvãlia. Þara asta fãcea tancuri ºi tunuri. a unui gospodar cinstit ºi de treabã. Era curat ºi frumos. care se înfuriau ºi-i ocãrau în gând. rafturile erau goale ºi acum oamenii umblau. boala moldovenilor. fiindcã erau fiicele unui bogãtaº. marºuri militare.. nu e voie sã ai prãvãlie în þara noastrã. Poate cã avea ceva legãturi cu cei de peste Nistru. nouã. A venit ºi rândul lui Alexei. considerându-le ca duºmani ai puterii sovietice. Vorbeau o limbã schimonositã cu cuvinte jumãtate ruseºti. erau meºteri la aceste treburi. când aceºtia treceau graniþa venind sã facã propagandã sau provocãri. totul e pentru muncitori. Rubla devenise 40 de lei. dorind sã cucereascã lumea. îºi bãtea joc de fetele lui Rotaru. puteai sã trãieºti cu ea douã zile cu mâncare ºi bãuturã. trei camere erau ocupate – 134 – . pe care moldovenii nu le înþelegeau. Copiii râdeau. Mai era ºi invidia. Mai erau ºi ºcoli moldoveneºti. Mânerele la uºi erau din bronz. Apãruse „talciocul”. ªcolile trecuse la limba rusã din primele zile de ocupaþie.bunã ºi tãcea din gurã. aºa urcase preþul ei. „Catiuºa” ºi altele. cum se lãudau ei. Acolo unde fusese prãvãlia. ce te trãsnea ca din senin. Înãuntru aveau mobilã bunã. striga Vichentia Mocanu. cã veneau ruºii ºi luau totul. cãutând marfa ce nu mai era ºi nici nu avea de unde veni. plãtind ruble. Casa lui Alexei era fãcutã din furci ºi nuiele. cã de.. cumpãratã înainte de venirea ruºilor sovietici. cãci la ruºi nu erau de toate. Un învãþãtor. Cã el lucra de dimineaþã pânã seara ºi nu stãtea în cârciumã. strãlucitoare. De dimineaþã rãsunau pânã seara cântece ruseºti. dar tu eºti o lipitoare. Ce putea el sã facã? E drept cã mai vânduse multe de pe rafturi. Alexei a dat-o la stat. cu alfabetul rus. cãci pe cei cu carte româneascã nu-i mai puteai birui. trei ori mai mari. care nici nu puteau vorbi omeneºte. continuând lucrul de îndobitocire a tinerilor generaþii. caldã iarna ºi rãcoroasã vara. o piaþã unde se vindea totul la preþuri de douã. dar era mare. bãtutã cu lut. podelile erau date cu cearã ºi strãluceau lunã. cã Rotaru avea trei cai ca niºte zmei.... nu mai avea timp sã facã mãrfuri de larg consum pentru cetãþenii sãi. cu învãþãtori noi veniþi de peste Nistru. îºi bãteau joc de noii învãþãtori. umilind leul. avea vaci. puþini din ei ºtiau ruseºte. El le numea în batjocurã „Axa Roma-Berlin-Tokio”.

toate cele 25 de hectare statului. Patru activiºti ºi un enkavedist au dat buzna în casã. el le-a scris jalbele împotriva noastrã. cãci nu ºtia ce-l aºteaptã. dar se vedea cã avea ceva greu pe suflet. În jumate de orã sã fiþi gata cu toþii de plecare.de sovietul sãtesc.Unde? De ce? Pentru ce ne alungaþi de acasã? întreba Alexei. care se arãta de dupã deal. Alexei a fost nevoit sã-ºi dea pãmântul ce era la Fântâniþa. Alexei simþea cã totul merge împotriva lui..Cine te ºtie? a bufnit enkavedistul.. spunea Alexei.Asta e lucrul lui Rotaru. A ieºit de acolo îngândurat. Când veneau jalbe scrise de sãteni la Moscova ºi de acolo erau trimise îndãrãt ca sã se facã dreptate pe loc.. Dar nimeni nu mai vorbea cu el. cu voia ta. Dar nenorocirea cea mai mare a venit vara. dar nu putea face nimic.Dã-mi mie mobila ta. Au semãnat soia. le ajungea cã îngheþaserã bine. Stãteau în camerã îmbufnaþi. aºteptându-l în curtea NKVD-ului. mãcar copii sã ºtie de el.Ce arme? De unde sã am eu arme.. cu mutrele – 135 – . . cu toate cã el nu era amestecat în treburile astea. rãsturnând totul cu fundul în sus. ce nu dregea. Ce rost avea sã mai bage ºi frica în ele. rãu de tot. unui duºman al neamului nostru. . nu le-a spus nimic fetelor despre ce au vorbit.. într-o dimineaþã frumoasã cu un soare blând. ºi-i plãcea sã vadã cum aratã semnãturile. Simþea cã se apropie ceva rãu. Dar încearcã sã dovedeºti ºi încã cui. Ba se mai ducea ºi pe la Fântâniþa ºi se uita ºi acolo. unde comanda Vichentia Mocanu. pentru ce? spunea Alexei. Viaþa devenea în fiecare zi tot mai încordatã. tot rãu era ºi toate cãdeau asupra lui. atunci Vichentia striga: . cã tot ai s-o dai.. În plinã iarnã l-au chemat la NKVD la Drochia.. Sufletul lui de gospodar nu-i dãdea liniºte. o târfã ajunsã la putere. când Alexei le-a deschis uºa. Cineva a bãtut puternic în uºa casei familiei Rotaru. bombãnind mereu împotriva lui Alexei. a strigat el. . de nevoie. Un preºedinte de la Drochia îi spunea lui Alexei: .Arme ai? . Au stat de vorbã cu el vreo douã ceasuri. Se ducea zilnic în câmp sã vadã cum cresc semãnãturile.. . Nu vroia sã-i sperie ºi pe copii. grâu. Au fãcut percheziþie.Eu n-am nici o vinã faþã de Uniunea sovieticã. care erau la Þarigrad. A rãmas cu cele 3 hectare ale nevestei. cã era gospodar. Ce nu fãcea el. A luat cu el ºi pe Tatiana ºi Galina. fie pãmântul lui sau deja al statului.

mãrfarul a luat-o din loc spre tãrâmuri necunoscute. dar casa le era deja ocupatã ºi i-au alungat din sat. dându-le o cãsuþã din curte. plângând ºi rugându-se lui Hristos. Elena. era ºi ea într-o cãruþã împreunã cu soþul ei Iustin Dolghi din Fântâniþa ºi cu fetele lor. dar ruºii sovietici au ocupat Basarabia mai devreme decât era prevãzut de acordul între ei ºi români ºi nu le-au dat drumul. Din alte drumuri au apãrut ºi alte cãruþe. la Ungheni unde era podul peste Prut ºi i-au întors înapoi. de acelaºi neam. plângeau cei ce plecau în robie. N-au avut noroc. încãrcate tot cu familii. nu ºtia ce sã ia. I-au oprit acolo. bãrbaþi. ajutã-ne. S-au încãrcat în cãruþe. femei. copii. ne-au luat totul. le-a spus unul dintre activiºtii carei duceau la Drochia. Dar cine sã fugã? Sã fugã de copiii sãi. Ecaterina strângea unele lucruri. le lãsa apoi. aºteptându-ºi nenorocita soartã. petrecându-ºi rudele.. strigãte de jale. umilind oamenii disperaþi. râdeau ei. – 136 – . . sã-i lase singuri în aºa nãpastã? Cine ar fi fãcut asta? Nimeni nu a fugit.roºii. lua altele. Dar Elena ºi ceilalþi erau mulþumiþi ºi de asta. ºi rãmânea împietritã. Plângeau cei rãmaºi. În sat bocete. Unde sã ne ducem? I-a luat Alexei la ei. fãrã masã. unde mai înainte era ºopron pentru vite. Când vagoanele de vite a fost bâcºite cu nenorociþi. S-au dus la Chiºinãu unde s-au înscris la OVIR-ul de la primãrie ca sã plece în România.Frate Alexei. i-au dus la garã unde stãteau vagoane. S-au întors înapoi în Fântâniþa. strânºi la garã.. am rãmas fãrã casã. toþi au plecat împreunã în drumul cel necunoscut. nevoiþi sã se întoarcã înapoi. bãrbaþi. Sora lui Alexei. Ajunºi la Drochia. În 1940 au vrut sã plece în România. Au aºteptat un an întreg. dar nu le-au dat drumul nimeni peste Prut. Elena a venit la fratele sãu Alexei. Cãruþele ieºeau din sat la ºleau. Ofiþerul a deschis gura ºi i-a spus: . gândurile i se amestecau. la Prut. Mii de þãrani. ªi acum i-au încãrcat în cãruþã ºi-i duc nu ºtie nimeni unde ºi de ce. s-au aºezat în genunchi. Aici i-au încãrcat ºi au pus zãvoare la uºi. uitându-se cum trenul porneºte. Lacrimile curgeau. dacã doriþi sã plecaþi în România. încãrcate tot cu familii. parcã bãuserã vin ºi aºteptau ca familia sã-ºi strângã lucrurile ºi sã iasã din casã. femei. înconjuraþi de activiºti ºi militari cu chipiurile roºii care îi pãzeau sã nu fugã.Luaþi-vã haine cãlduroase. La ºleau au ieºit multe cãruþe ºi au luat direcþia spre Drochia. copii.Sunteþi culaci. . uitându-se la copii. dar sã ºtiþi cã noi ºi acolo o sã venim.Duceþi-vã la Chiºinãu ºi luaþi hârtie de acolo. . ce sã strângã. Ca în vremurile vechi ale turcilor sau a tãtarilor.

Dar militarii roºii deveniserã ºi mai rãi ºi nimeni nu a scãpat. colaci de o frumuseþe rarã. cãruþele erau încãrcate cu lucrurile lor. . îmbrãcat în uniforma cu epoleþi ºi chipiu roºu. Cel mai straºnic era setea. coloana de femei cu copii s-a întins departe. În jur pãdure deasã în stânga ºi în dreapta. copiii. ajunºi la fluviul Volga.prietenii.Toþi bãrbaþii sã coboare! a ordonat ºeful militar. Pâinea era neagrã.. au aflat cã s-a început rãzboiul. ca sã dovedeascã sã vã construiascã locuinþe acolo. nespãlaþi. în ziua de 22 iunie. cu pretenþii de culturã. mai repede. cãci le dãdeau apã câte o canã sau douã pe zi. în regiunea Sverdlovsk. Dupã douã zile. Caii mici. ªi cu toate cã ºtiau cã rãzboiul nu aduce decât sânge ºi moarte. ªi nu i-au mai vãzut nevestele ºi copii niciodatã ºi nici nu au mai auzit de ei. ducându-ºi copii mici în braþe. flãmânzi.. iar vagoanele cu acoperiºul de fier se încãlzeau straºnic.Ce s-a întâmplat? Unde-i duc? strigau femeile. Oare vor uita toate acestea acei oameni trecuþi prin atâtea umilinþe ºi batjocurã.Liniºte! Ei vor merge înainte. tuturor.. unii bolnavi.Iscãliþi-vã cã sunteþi aduºi aici pentru 20 de ani! strigau ei. le-a rãspuns ºeful. siberieni trãgeau din greu cãruþele. în ei a rãsãrit nãdejdea cã o sã fie eliberaþi ºi se vor întoarce acasã. dreptate? Au ajuns la Novosibirsk ºi i-au debarcat în gara Kacenevo. ziua ºi noaptea. Sudoarea curgea ºiroaie de pe corp ºi sãrmanele femei ºi copii plângeau de suferinþe. de unde aproape nimeni nu s-a mai întors. toþi plini de pãduchi. albã ca zãpada. cu alt tren. Doar peste ani ºi ani au aflat cã bãrbaþii lor au fost duºi la Ivdel. în munþii Ural. însetaþi. Paza era mai severã ºi înjurãturile curgeau lanþ. Unii din vagoane mai trãiau cu speranþa cã ceva trebuie sã se întâmple ºi uºile se vor deschide ºi ei îºi vor recãpãta libertatea. al NKVD-ului. Aºa au mers vreo 30 de zile. – 137 – . pâine nemaivãzutã în Basarabia. i-au strâns pe unii ºi i-au dus spre Nord. Le mai dãdeau câte douã sute de grame de pâine pe zi ºi un peºtiºor sãrat. dupã care setea îi chinuia ºi mai straºnic.. cã cei din ultimele rânduri nu-i mai vedeau pe cei din faþã. departe în mijlocul taigalei siberiene. Erau deºtepþi cãlãii. . Ba unii se iscãleau pe o viaþã întreagã. unde femeile coceau pâine. . Oare puteai sã nu-i crezi? L-au luat ºi pe Alexei Rotaru ºi pe Iustin Dolghi. În timpul drumului. ca o cãrãmidã. . Dar degeaba. Mergeau pe jos. democraþie. Aici au apãrut niºte militari de la NKVD cu hârtii ºi dosare. pe toþi cei cãzuþi în nenorocire. La Bulboaca trenul s-a oprit. cã oamenii au venit aici de bunãvoie. ca pe urmã sã spunã lumii. într-o þarã mare. Înconjuraþi de santinele.

niºte musculiþe mici. Þãnþarii setoºi de sânge se aruncau asupra lor. ªi peste tot ºi în toatã taigaua rãsunau þipetele crunte: „Davai! Davai!”. e urât ºi totul devastat. Au ajuns cu greu la Kolivani. În satele rare ce se întâlneau pe drumul lor prin taiga se vedeau oameni rãu îmbrãcaþi. se vedea cã oamenii trãiesc de azi pe mâine. acrã ºi greu de mâncat. când totul pare distrus ºi nimãnui nu-i trebuie nimic. cãci drumul pânã la destinaþie era lung ºi greu.. Ei ieºeau din casele lor fãcute din bârne. ciorapi. Aici totul era trist. unde tot rãmâneau familii. mai repede! strigau santinelele. Nu erau sate ca în Basarabia ºi Bucovina.. Aici le-au dat o supã rece. Obosiþi se opreau spre noapte sã doboare copaci ºi sã despice lemne pentru foc. cu acareturi fãcute cu mãiestrie. Se uitau femeile noastre ºi se gândeau: Oare asta e Rusia despre care se vorbea atât de mult. – 138 – . rãcneau de durere. murdar.. cu desemne. tot ce vindeau aceste nenorocite de femei care se îndreptau spre soarta lor amarã. mâinile se umflau de la aceste muºcãturi. negre. În unele sate santinelele lãsau câteva familii. Au trecut satele Kovaliovo. mai mult femei ca ºi ele. sãrãcãcioase. Ruºii o mâncau cu poftã. aici cãtunul avea zece. femeile erau nevoite sã facã singure lucrul acesta. Bãrbaþii fusese luaþi pe front. Obrajii. cu multe case. Pe aici nu erau oi. vãruite frumos.. cenuºiu. Dar fiind flãmânzi au mâncat-o. vãcuþe mici ce dãdeau lapte puþin. Pihtovka. Bãtrânii ºi copii erau cu haine peticite.. copii plângeau ºi noaptea trecea greu. mai ales bãtrânii care slujiserã în armata þarului ºi povesteau despre bogãþiile de altã datã. un costum. Nu erau acele sate de la baºtinã. când fiecare gospodinã dorea sã arate ce poate. Bãrbaþi nu erau. vechi. Mergeau zi ºi noapte. cincisprezece cãsuþe mici. numite „ºanghi”.. Se vedeau capre. dar moldovencele noastre o mâncau cu greaþã. obosiþi de drumul fãcut. unii încãlzind-o la rug. Unde este acea bogãþie. îndemnându-i mereu. copii plângeau. numitã „okroºco”. Ziua îi mânca „maºcaua”. dar gerul nu le dãdea pace ºi dupã câteva ceasuri o porneau din nou. Nu se pomenea ca în Basarabia sã se mãnânce ierburi. Numai porcii ºi vitele erau hrãnite cu ierburi. apã cu ierburi..Mai repede... de geruri. se apropiau de ei ºi cumpãrau unele lucruri: o fustã. de atâtea suferinþe. Cei din sate le dãdeau în schimb bucãþi de pâine. din Basarabia ºi Bucovina cu acele cãsuþe vopsite. Santinelele se uitau în dosare ºi-i lãsau pe cei înscriºi sã rãmânã în aceste case. lânã. Înoptau lângã rug. femeile ºi copii se miºcau greu. de vânt. Flãmânzi ºi însetaþi... plãcinte cu brânzã.. Ceilalþi o luau mai departe. cartofi fierþi.. care se nãpusteau asupra lor cu miile ºi le sugeau sângele. mergeau tot mai încet. negre de ploi. Peste tot sãrãcie ºi iar sãrãcie.

Localnicii puneau cartofi. Crãciunul ºi Anul – 139 – . dar era un sãtuc cuprins de sãrãcie. aici sunt edinolicinicii. aºternând paie. au apãrut câteva cãsuþe. pescuitul. înconjurate de copacii taigalei. Familiei Talmaþchi i s-a dat o cãsuþã pustie. ci se þineau aparte.. murdari. Jirnovka – câteva case înnegrite. de abia mergeau. care nu doreau sã lucreze pentru stat. Oamenii mergeau încet. Au ieºit din case femei. se obiºnuiserã deja cu aceastã viaþã sãlbaticã. Talmaþchi ºi altele.. dar limpede ca lacrima. mergeau prin sate schimbând câte ceva din vânat sau peºte pentru alte alimente. arãtându-le groapa unde se vedea apa curatã. o vãcuþã.. cu ce sã cumperi? Bãrbaþii erau pe front. Dolghi. cusute ºi legate cu funii. copaci înalþi ºi drepþi ca lumânarea. Deportaþii s-au oprit lângã ei cerând apã. unii invalizi ºi bãtrâni. se miºcau greu. aveau o altã religie.. Din acele case au ieºit câteva femei în haine peticite. copii ºi chiar bãrbaþi. Slabi. Luminã electricã nu era. pe drum. Nu aveau cu ce sã se înveleascã. varzã. Se ocupau cu vânatul. parcã toþi erau cãlugãri. Ceilalþi s-au culcat în alte case. Aºa-i luase de acasã.Femeile ºi copii erau obosiþi. Femeile au scos apa. Au ajuns la Vdovino ºi câteva familii au rãmas în acest sãtuc cu unsprezece cãsuþe. . Bãrbaþii purtau bãrbi lungi. cãci aveau copii mici de tot. unele pustii. care avea un nume atât de fãgãduitor. Peste o lunã a cãzut zãpada. Le mai rãmãsese vreo zece kilometri pânã la destinaþie. prãpãdiþi. Dar ei nu vindeau aproape nimic. cu încãlþãminte din roþi de automobil. Jirnovka. În acele cãsuþe trãiau cei certaþi cu legea sovieticã. ªi dacã ar fi vândut. veche. din Salvirii Vechi. potolindu-ºi setea de o zi întreagã. Cei ce trãiau aici mai demult. trãiau singuri cu legile lor vechi. se termina o sãptãmânã de când erau pe drumuri. S-au culcat pe podea. Familia Rotaru ºi Dolghi au plecat mai departe. O femeie le-a adus o ciuturã de lemn ºi o funie. aduºi de prin anul 1933.. Nimeni din cei rãmaºi acasã nu ar fi recunoscut în aceste epave acele frumoase femei de cândva. În acest sãtuc nu era de lucru. încã din timpul þarului.. limpede. Gerurile erau mari pânã la 40 de grade. Oamenii trãiau ca niºte sãlbatici. Apa era rece – gheaþã. flãmânzi. seara aprindeau niºte surcele din lemnlucine. ºi toþi au început s-o bea cu nesaþ. nici cele trebuincioase nu le-au dat voie sã ia. þineau totul pentru ei. Acum deportaþii se uitau cu tristeþe la acest sat. rupte pe alocuri. Aici au rãmas ultimele familii – Rotaru. mai þineau o caprã. însetaþi.Davai! Davai! zbierau santinelele. În sfârºit a apãrut ultimul sat. Înainte. altele locuite de localnici. dormeau îmbrãcaþi. Femeile ºi copii s-au oprit crezând cã au sosit.

cãci soba ardea zi ºi noapte. gândind cã unul va fi pentru sora sa. Puterea sovieticã a fãcut un proces-exemplu. Stãtea culcat alãturi de mama sa ºi plângea.Moº Ivan. . fetele ºi mama Ecaterina. el dormea somnul de veci. S-a târât în casã. fost ofiþer de rezervã în armata românã. Moºul. a strigat el furios. Ieºind în tindã.. mama a murit. i-a întins doi cartofi. Moº Ivan la târât de mânã ºi l-a aruncat afarã în zãpadã. Mâna s-a întins singurã. A intrat la el.Nou l-au petrecut în lacrimi. cu ochii înfundaþi în obraz. de toate. dar închisoarea a scãpat-o de deportare. micuþa Greta. La 13 iunie 1941 a fost deportat bãrbatul ei.. Greta. ªi-au adus aminte de vremurile de la baºtinã. mititel. Mi-e foame. nu au putut-o lua la ei. care de abia se mai þinea pe picioare? Coca a cãzut în tindã ºi nu mai miºca. Coca îi mai pãºtea vaca. Mama ei învãþãtoare. dã-mi câþiva cartofi. Dar moºul a ieºit dupã el ºi a vãzut totul. În Ianuarie a murit Maria. slãbuþ. fiindcã i-a tras o palmã unui bãiat rãu la suflet. repetent. sã se ducã la pãdure ºi sã taie lemne. când se întâlneau cu toþii în familie ºi serbau Crãciunul ºi celelalte sãrbãtori.. Familia Rotaru. Alãturi pe podea dormeau copii ei. o fetiþã foarte drãguþã. L-a bãtut straºnic. Prin zãpada pânã la brâu se târâi pânã la moº Ivan cu gândul cã poate va face rost de ceva mâncare. de durere. i-a zis. îmbrãþiºând cu o mânã pe mama sa.N-am nici eu mai mult. Coca ºi Greta. Când Greta s-a întors cu lemne din taigaua rece. .. fiica unei familii din satul Nãduºita. A rãmas sora lui. Coca devenise distrofic cu totul. cu o lingurã mâncau pe rând... Coca a luat cartofii. Vase pentru fãcut mâncare nu ajungeau.. de ruºine. care – 140 – . oare mult îi trebuia sãrmanului bãiat. Când nu era zãpadã. Linguri nu erau.. nimerise încã înainte de rãzboi la închisoare. Scorþescu. de foame. Zãpada rece l-a înviorat pe bãieþel ºi el s-a târât pânã la casa lui. ce era de ajuns pentru sbirii sovietici. Cu paºi mici se îndrepta spre uºã ºi ieºi afarã. În altã mânã þinea cartoful pentru Greta. El îºi adunã puterile ºi se ridicã cu greu de pe paiele mucegãite. Îi curgea sânge din nas. I-au dat trei ani. a cãzut lângã mama sa ºi a adormit de obosealã. Chibrituri nu erau. Ele erau cinci ºi cu mama ºase. .Eu îþi dau ºi tu furi. singuricã. Anul 1942 nu le-a adus nimic bun. acelaºi frig ºi aceiaºi sãrãcie. bãiatul a înºfãcat o turtã ºi a ascuns-o sub scurteicã. Mai aveau pe capul lor încã o fetiþã de 9 ani. Îmbrãcau hainele ºi încãlþãmintea pe rând ca sã iasã afarã. dorind sã arate cã în noua þarã nimeni nu are voie sã batã copii. Aceiaºi foamete. care îºi fãcea de cap în clasa ei. a observat pe un raft câteva turte de lapte îngheþat.

cu grijã. 1942. Fiica ei.. a rugat-o pe Ecaterina Rotaru: .. ªi-au fãcut cruce ºi au început sã arunce zãpada deasupra. nici familia Rotaru. cãci avea inima duioasã. Au lãsat acolo o movilã de zãpadã ºi s-au târât înapoi spre izba lor. ºi nu putea sã-l refuze. nici pentru asta nu mai aveau putere. Ea înþelegea cã Alexei n-o sã mai vinã niciodatã. moartã. cãci ºi ei erau aduºi în aceste locuri. cãci pãmântul îngheþase rãu de tot pânã la doi metri ºi nu se dezgheþa aproape niciodatã. Elena.Dnã Rotaru. alþii din regiuni chiar siberiene ºi totul se petrecuse ca ºi cu familia lui Alexei. Nu ºtia nici el. punea laþuri fãcute din pãr de cal. unde se adunau vrãbiile cãutând seminþe. mare. Atunci Tatiana împreunã cu Eugenia au târât-o afarã. care roiau prin izbã. din satul Târnova ºi tot copii au îngropat-o în zãpadã. era absolut dezbrãcatã. cã pe toþi îi duc la moarte. stãtea culcatã pe o laviþã de câteva zile. „Trebuie sã fac ceva. „Aici o sã murim cu toþii”. a murit ºi sora lui Alexei. În acelaºi an. ieºise din casã într-o rochiþã atunci ºi acum nu avea ce încãlþa ºi îmbrãca ca sã iasã din bordei. El avea o fetiþã de nouã ani – Lucia.doreau sã extermine toatã intelectualitatea românã din Basarabia. la ordinul encavediºtilor. Vã rog luaþi-o sub oblãduirea dstrã. Eu voi veni acolo unde veþi fi duse ºi o voi lua. nici vara. dar el nu venea. spetindu-se. au rãscolit zãpada ºi încet. În a patra zi au început s-o mãnânce guzganii. Localnicii i-au povestit câte ceva. au pus-o pe o sãniuþã ºi. Nu avea cine sã sape groapa. Trebuia s-o îngroape. Fiul Elenei mai ieºea lângã o magazie de cereale. unii din Ucraina. Când la Bulboaca. cã niciodatã nu se vor mai întâlni cu cei dragi. au pus corpul ei neînsufleþit într-o groapã micã fãcutã în zãpadã. cã i-au despãrþit anume pentru ai nimici.. cã totul a fost o minciunã ºi bãrbaþii au fost duºi în alte locuri. se gândea mama Ecaterina. au tras sãniuþa la marginea satului. Elena era cu totul dezbrãcatã. sã vie moº Ivan. unde era un cimitir fãrã cruci. trebuie sã le scap de aici pe – 141 – . Vrãbiile prinse erau mâncate ºi asta le salva viaþa. a rãmas fetiþa singurã. sã rãmânã vie din nenorocirea asta. Peste un timp a murit o altã femeie. Elena. Cu chiu cu vai au târât-o la cimitirul fãrã cruci. Zina. Acum familia Rotaru era cu ºase suflete. aºa nu se poate. într-o cãmãºuþã. a fost nevoit sã treacã în alt vagon. ca mãcar ea sã scape. Ei nu mai plângeau. soacra Liubei Þimbalari. picioarele ºi capul i se bãlãbãneau pe zãpadã.. corpul ei luneca de pe sanie ºi copii trebuiau so punã din nou pe sãniuþã. dar aºteptau ca cineva sã-i ajute. A luat fetiþa.

ªi. ªi aºa cum sãracul se îmbogãþeºte în vis. mai fusese pe acolo. una dupã alta. Gerul creºtea. S-au tocmit cu un localnic. o ºalincã. când pieptul. jigãrite. A venit ºi prima noapte. Zãpada se topea lângã foc. sã meargã cu ei. Toþi mergeau pe jos. dar de dormit nici vorbã. punându-ºi boarfele puþine în sania trasã de un cãluþ mic. Auzise de la localnici cã la vreo 80 de kilometri e un sat Horoºee. frigul le pãtrundea pânã la oase ºi atunci ele se salvau. strângând crengi. cãci el ºtia drumul. îmbrãcate în haine petecite. Familia Cernei din satul Baroncea avea cinci copii. unde se încarcã vagoane cu lemne ce se duc în alte locuri. A trebuit sã plece la comenduire sã cearã voie. Tatiana ºi Galina mergeau înainte. ªi la 7 martie. Era un ger de vreo 30 de grade. Acum se roteau lângã rug. când cu spatele spre el. întorcându-se când cu faþa. bucãþi de lemn cã erau multe împrejur. erau vreo 40 de grade. Acum ºi ea dorea sã-ºi scape copii ºi se alãtura familiei Rotaru. era bolnavã. cu o coamã lungã. el trãia în alt sat la vreo 20 de kilometri depãrtare. cãci drumul nu era bãtut ºi calul trãgea din greu sãniuþa. Le îngheþa suflarea de ger. Comandantul i-a dat voie. I-a dat voie. umblând desculþe din primãvarã ca sã-ºi pãstreze încãlþãmintea pe care o mai aveau. rãmãsese în sat. neþesãlat cu anii. cãci pentru el era totuna. Se uita la ele cu jale. se poate gãsi de lucru. unde e o viaþã mai bunã. S-au oprit. care îi ducea spre o altã viaþã. se urca în sãniuþa trasã de cãluþ. pentru cã zãpada era mare ºi se prãbuºea uneori în ea. Se ajutau unii pe alþii. Se îmbrãcase cu tot ce aveau mai cald. Al cincilea copil al Lidiei. totul era umed sub picioare. au fãcut un rug. numai ochii li se vedeau. îmbãrbãtându-se mereu. Împodobiþi cu ºalinci. unde sã te culci? Se mai aºezau pe sanie. împreunã cu altã familie Cernei. au pornit-o la drum. Lidia Cernei visa sã se aranjeze în satul Horoºee ºi apoi sã vinã înapoi ºi s-o ia ºi pe ea. încãlzindu-ºi când spatele. Fetele Rotaru-Claudia. dar ele nici jumãtate de drum nu fãcuse. care se miºca ºi el greu. numai Lucia ºi un copil mic al ei au urcat în sanie. aºa ºi ea. au pornit-o la drum. Aºa s-au chinuit pânã în zori. i se rupea inima când le vedea aºa slãbuþe. mergând unul dupã altul. ºi se miºcau încet în urma saniei. Mama lor Lidia a fost ºi ea aruncatã în mãrfarul durerii cu cei cinci copii. cineva îºi pusese pe umeri un covoraº. moþãind. Era bine lângã foc. Dar ºi numele acestui sat era atrãgãtor. Se miºcau cu greu. se gândea ea mereu. Puterea sovieticã era peste tot. Eugenia. Maria. – 142 – .fete”. Când bãtea vîntul. ºi mai existã ºi o cale feratã. dorea sã facã orice numai sã plece de aici. când ºi-au continuat drumul spre satul visat. care avea un cal. Cine obosea. roºcat. Horoºee însemna în româneºte bunãtate.

un pic. Uneori se auzeau niºte urlete din depãrtare. Singure în gerul nãprasnic. mergeau împotriva vântului ce se stârnise ºi le frigea corpurile. Când s-au trezit stãpâna le-a dat lapte fierbinte.. rãmãseserã în urmã. totul devenise indiferent. În taigaua sãlbaticã erau ºi lupi. una peste alta. S-au repezit la directorul fabricii forestiere din Horoºee.. care era atât de aproape. Numai frica de a se opri le forþa sã se miºte. dar ºi speranþa devenea tot mai vagã. dar paºii se încetineau.. povestindu-i despre Cernei ºi copii ei. Erau la capãtul puterilor. Stãpâna casei s-a speriat.. îi îndemna sã se miºte. Când am intrat toate în casa din bârne. Mai rãmãsese vreo doi kilometri.. Copacii înalþi ºi drepþi scârþâiau ameninþãtor. înfricoºãtoare. Scãpaserã de soarta crudã.. Mergeau încet.Deodatã am vãzut o prãpastie în faþa noastrã.. Mai rãmãsese câþiva kilometri. Se împingeau una pe alta. Dar familia Lidiei Cernei nu era nicãieri.. când o sã ajungã la destinaþie. încet... nu se mai vedeau. chiar sinistru. Încã un pic. dar Claudia i-a povestit cei cu ele. Directorul le-a dat o sanie cu un vizitiu ºi au plecat sã-i – 143 – . povestea mai târziu Tatiana. ei ºtiau asta. Frica de a rãmâne pe veci în aceste locuri pustii. Totul în jur era trist.. vroiau sã doarmã. cratiþe.Cãlãuza a dat bici calului ºi a plecat înainte. povestea mai departe Tatiana. dar ºtiau cã somnul e moarte pentru ele. dar gerul se întãrea tot mai mult. cãci ºtiau cã dacã se vor opri vor cãdea jos adormite ºi aceasta va fi sfârºitul lor.. limba în gurã pãrea o bucatã de lemn. Începuserã halucinaþiile. miºcându-se tot mai greu ºi mai încet. se auzea lãtratul câinilor. dar sãrmanele nu mai aveau putere ºi adormeau aºa din mers. adormite. în acel sat care le fãgãduia atât de mult. Vântul se mai liniºtise. Deja se vedea fumul ce se ridica drept în cer. Cãlãuza povestea cã nu odatã ei dãduse nãvalã asupra vitelor care erau în ºoproane. Aºa a trecut ºi a doua zi. clãtinându-se de slãbiciune. nu mai aveau putere. care le fãceau inima purice.. lungã. era gândul fiecãrei. încãrcatã cu niºte vase. picioarele erau ca de plumb.. mare. Lidia ºi trei copii ai ei. Corpurile le erau amorþite.. numai ochii li se vedeau. . am cãzut toate secerate. toatã gospodãria lor de fãcut mâncare... Claudia ne-a târât pe toate pânã la prima casã. speriindu-i. cu ei ele cãutau drumul înainte. ne chema. Femeile cu copii au rãmas.. Ea a pus o oalã pe soba fierbinte de fier cu turte de lapte îngheþat. Toate erau încotoºmãnate. Sora Claudia era pe malul celãlalt ºi ne fãcea din mânã. sub picioarele noastre. nu se mai miºca. dar ºi încã atât de departe. Mai trãgeau o sãniuþã dupã ele.. Familia Cernei. A doua zi au gãsit-o pe Lucia ºi fetiþa ei într-o cãsuþã alãturi. era strãinã. Se miºcau încet. care nu scãdea. se opriserã.. ieºind din hogeacuri.

În sufletele lor tinere se ridicau ca un vulcan protestele celor vãzute ºi retrãite în acele locuri sãlbatice ºi timpuri grele.. În faþa ochilor ei stãteau mereu copiii familiei Cernei îmbrãþiºaþi în zãpadã cu mama lor. „Vetka”. Dar ce puteau face ele. prea multe suferinþe pentru inimele lor copleºite de atâta durere. Poate. Chiar a doua zi le-au dat de lucru.. cu ochii sãi albaºtri. Linia aceasta. strângându-l la piept. îmbrãþiºându-l pe cel mai mic dintre copii. I-au gãsit numai la trei kilometri de sat. Poate se vedea cu copii sãi într-o izbã caldã. Lidia Cernei.. nu iau ajutat sã ajungã ºi ei la tãrâmul mântuitor. Claudia tãia copacii în pereche cu o femeie mai în vârstã. dar cel mai scump era o strachinã de supã fierbinte ºi douã – 144 – . parcã dormeau.. fãrã suflet? Fetele Rotaru stãteau în jurul acestei familii adormite.. Erau culcaþi în zãpadã.. era folositã pentru a scoate lemnul preþios din taigaua siberianã ºi al duce unde era nevoie de el. Ele nu ºtiau cã nenorocirile lor nu s-au terminat ºi cã în viaþa lor se vor mai întâmpla multe. Din întreprindere le-au dat topoare. frumoºi. Ea. durere ºi proteste împotriva celor ce conduceau aceastã þarã sângeroasã. cum o numeau aici. nenorociri ºi fiare omeneºti.. erau alãturi de mama lor care nu reuºise sã-i scape. Ea plângea ºi plângea. îmbrãþiºaþi ºi ei. parcã visa un vis frumos din care nu dorea sã revinã. Pânã aici venea o linie de cale feratã de la magistralã. furie. Ceilalþi doi dormeau somnul de veci. deschiºi se uita la cerul care nu se îndurase sã-i salveze. fierãstraie. Cu obrajii îmbujoraþi.. neputinþã... Oare va rãspunde cineva vreodatã de aceste pãcate a unor oameni fãrã inimã. fãrã milã de tot ce e mai scump pe lume – viaþa omeneascã. Maria era bolnavã.. cu focul arzând vesel în soba de fier. Sforþãrile fãcute de ea pe Drumul morþilor îi zdruncinase sãnãtatea. În satul Horoºee se putea gãsi de lucru. Lacrimi grele de durere.. unde cunoscuserã atâtea lipsuri. când numai un înger sfânt le salvase ieri ºi pe ele de aceiaºi soartã. nebunã. Dar mai era ceva. Fetele erau bucuroase cã vor lucra ºi vor primi ceva. Acest tablou al sfârºitului acestei familii Cernei niciodatã nu vor pãrãsi inimele ºi memoria lor pânã la capãtul vieþii ºi deseori în viaþa lor vor curge lacrimi grele de milã. Mama Ecaterina rãmãsese s-o îngrijeascã. simþind parcã o vinã cã nu i-au aºteptat... Mama Lidia adormise.. era o stare nervoasã grea ºi trebuia o vreme mai îndelungatã ca ea sã-ºi revinã. Era frumos chipul ei adormit. urã împotriva tuturor se scurgeau din ochii lor nevinovaþi..caute. Galina ºi Tatiana au fost trimise sã taie copacii în taiga.

sute de grame de pâine. frumoºi. amitindu-ºi de satul Jirnovka. morþi de obosealã. Brazii erau înalþi. pantaloni vãtuiþi ºi scurteice din vatã. – 145 – . Haideþi sã le arãtãm cã suntem dintr-un neam vrednic de mii de ani ºi avem mai multã culturã decât ei. cârpite. periculos. dar ce nu face omul pentru o bucatã de pâine ºi o strachinã de balandã? Moldovencele mai sufereau cã erau umilite de localnici. Nu era acest lucru pentru femei. iar gerul se þinea tare. De jur împrejur zãpadã multã.Fetelor. pãrãsind locurile periculoase. o dãdeau seara. Ce ne iau ele pe noi în râs. Le mai dãduserã niºte haine. trebuia sã faci tãietura cât mai jos la pãmânt. li se pãrea cã au nimerit în rai. Acolo lucrau alte femei ºi fete care rostogoleau trunchiurile. tãiate la mãsura cuvenitã. aveau multe petice. aranjându-le grãmadã. când se întorceau de la lucru. chiar prea frumoºi faþã de aceste nenorociri care cãzuse pe capul lor. Dupã asta veneau alþii cu calul sau boul ºi cu sania ca sã-l încarce ºi sã-l ducã la „vetkã”. care îºi bãteau joc de ele. care le-a zis într-o zi: . Munca era grea ºi cerea mai multã mâncare ºi mai bunã. Nu era nici asta mult. urâte. Când tãietura ajungea la capãt. Uneori trebuia sã stai în genunchi. ca apoi sã cadã în vagoane. de frig ºi dezamãgire. cãci el se învârtea uneori în aer. Ei uitase deja cã ºi ei sau pãrinþii lor au fost deportaþi în aceste locuri prin anii 30-33. Era periculos. ca ceilalþi tãietori din apropiere sã fie atenþi. ne batjocoresc fãrã sã avem vreo vinã. dar ele rãbdau. pânã ºi pe copii lor îi speriau zicându-le: . dar la picioare le era cald. pânã se prãbuºea copacul care cãdea cu un zgomot ca o loviturã de puºcã. când se formau colhozurile în Ucraina. fetele dãdeau alarma. dar în aceastã þarã femeile erau egalate în drepturi cu bãrbaþii ºi acum ele puteau fi trimise ºi la lucru greu. cu fierãstrãul. Lucrau greu. în doi. chiar sã te omoare. dar erau cãlduroase. nu întotdeauna bine ascuþit. hai sã le ºtergem nasul la ruºtele astea. Aºa râdeau ºi de ei alþii cândva. Ca sã ajungi la copac trebuia sã mergi prin zãpadã pânã la brâu. Printre deportaþi era ºi o profesoarã dintr-un orãºel din Basarabia. În picioare aveau acum pâsle. dar dupã foametea din satul Jirnovka. sã-þi faci loc lângã tulpinã ºi apoi. cã au sã vie moldovenii ºi au sã te ducã în pãdure! ºi multe altele. ca în orice moment sã poþi sãri în lãturi. Din acea zi primeau pâine 400 de grame pe ziua de lucru. Trunchiurile erau apoi curãþate de crengi. Trebuia sã fii foarte atentã la orice miºcare a trunchiului. luând altã direcþie ºi putea sã te caliceascã. când începea sã cadã trunchiul. Nu erau noi. Nina Cobãleanschi.Nu plânge. ascultaþi-mã pe mine.

a strigat el. altfel ar fi fost rãu de tot. Nu mai mâncau ºi chiar nimeni nu le mai hrãnea. Gândurile de a fugi. Au mai fost aºa concerte care le mai dãdeau speranþe în viitor. În 1943 a fost o epidemie de tifos în Horoºee. de bucurie ºi altele ce rãsunau în taigaua îngheþatã. se împãcase cu gândul cã ele vor muri. se mai gândea ºi acum cum sã-ºi scape fetele de viaþa asta amarã. se culcau ºi se sculau cu gândul – 146 – . de jale. Mama s-a dus sã cumpere bilete la casã. κi aminteau ºi ei de tragedia lor. Ele nu erau uitate. dar în încãpere se topeau inimele. Dupã aceastã seratã viaþa a devenit mai bunã. cum fãceam acasã. Mama Ecaterina.Bine. dorul de casã le frigea inima. de a se reîntoarce acasã nu le pãrãsea. Dar le-a ajutat Dumnezeu ºi le-a scãpat. Vocile frumoase. de viaþa de mai înainte. despre trei culori.Facem o seratã. Nu vroia sã se împace cu gândul sã trãiascã aici 20 de ani cum li se ordonase. Cântau cântece patriotice. care le fãcea sã le creascã inimele. Prea curat ºi profund se ruga mama Ecaterina lui Dumnezeu sã se îndure ºi sã nu le ia viaþa. dar ce putem face? o întrebau fetele. sã fugã din acest iad. când se hotãrâse sã plece din Jirnovka. Zis ºi fãcut. . Au ajuns cu marfarul la gara de pe magistralã. tinere. A apãrut un om care le-a întrebat: . cântau cântecele Basarabiei româneºti. Inimele strãine s-au mai dezgheþat ºi localnicii ºi-au schimbat purtarea faþã de ele. ªi într-o zi s-au urcat toate în vagoanele cu lemne ce trebuia sã le ducã în altã lume. melodioase.Ca sã nu fiþi arestate ºi judecate. ªi ce concert! Afarã era un ger straºnic. Nimeni nu a observat lipsa lor.Unde plecaþi? O femeie din Horoºee le-a dat de gol ºi l-a îndreptat spre ele.. Erau ºase de toate. s-au dat jos ºi s-au aºezat pe iarbã lângã staþie. Tatiana ºi Claudia s-au îmbolnãvit rãu. dupã atâtea suferinþe la o vârstã atât de tânãrã. . ªi au dat un concert. Au fost nevoite sã se întoarcã. Kokoºino. ªi-au amintit poeziile ºi cântecele învãþate cândva. luaþi trenul îndãrãt.

Galina se temea sã treacã chiar ºi pe lângã casa lor. Kuibuºev. De la Ocniþa au luat-o pe jos la Nãduºita. Cu Scorþescu ºi Lucia au plecat ºi Galina cu Gabic.Luaþi vaca cu voi la Omsk ºi acolo o veþi vinde. Bilete nu mai luau la casã. Acum familia Rotaru s-a decis ca mãcar unele din ele sã fugã ºi sã ajungã acasã. doamna Scorþescu. Doamna Domenti era bolnavã de tuberculozã osoasã ºi se hotãrâse sã-l dea pe Gabi ca mãcar el. Aºa au mers trecând Uralul. trei ani. cãci fetele i-au scris când sovieticii au ajuns cu frontul în Moldova. Chiºinãul nu era încã ocupat de armata sovieticã. cãci nu le puteau lua cu ei. bãrbat de treabã. numai sã ajungã acasã. Maria ºi Claudia. Aflase unde e Lucia de la bunelul fetelor de la Þarigrad. cãrbune. cãci totuna nimeni nu le-ar fi cumpãrat acea avere. Se urcau în vagoane. Galina a luat-o spre Þarigrad. Bunelul a primit-o cu lacrimi de bucurie. ajuncând la Ocniþa. Mama Ecaterina avea douã inele de aur ºi le-a propus. Harkovul. Atunci inginerul Vitautis le-a spus: . Dar oamenii au aflat de ea ºi veneau chiar din alte sate. Acum familia Rotaru avea izbã. unde trãise niºte refugiaþi din timpul rãzboiului. dorind sã afle câte ceva despre neamurile lor deportate. mulþi din refugiaþi se stãruiau sã se întoarcã acasã. mai bine sã ia inelele. Decât s-o lase degeaba. Galina nu ieºea din casa bunelului. un copil de patru ani. Vremurile devenise mai uºoare. o vãcuþã ºi alte lucruri pe care le aveau. În anul 1944 mama ºi fetele au reuºit sã-ºi cumpere o izbã micã de lemn. – 147 – . se þineau de þevile de ventilaþie. Familia care pleca vroia sã vândã cãsuþa. Au plecat. Aºa cum ruºii înaintau ºi îºi eliberau pãmânturile. trenurile nu mergeau.. sã se întoarcã acasã la buneii sãi. Kievul. Era de loc din Letonia. unde era din nou sovietul sãtesc. om cu inimã mare. Într-o zi a sosit mama Luciei. ce se ducea spre front. unde puneau cartofi ºi alte legume. se temeau sã nu fie prinºi din nou. ce însemna moartea.cum sã fugã. Se împrieteniserã acolo cu un inginer geolog venit cu lucrul din Leningrad. îi era fricã de zbirii sovietici. care îºi împlinise termenul de puºcãrie. dar îi jelea. vãcuþã ºi grãdinã. Ei au fost de acord. fiul doamnei din Nãduºita. urcându-se în mãrfarul cu vagoane încãrcate cu lemne. veþi avea bani. El fãcea fântâni arteziene. Au lãsat izba lor ºi tot ce era acolo în voia soartei sã nu ºtie nimeni de ei. Nimeni nu vroia sã le cumpere. Pe drum se urcau în orice vagon. Nu era din deportaþi. nu aveau bani sau nu aveau nevoie.. cãci ºi þara lui trecuse prin calvarul comunist. chiar ºi în acelea unde erau militari sau tehnicã militarã. Peste o lunã au sosit ºi mama cu Tatiana. pe acoperiºurile lor. riscând sã fie aruncaþi din mers jos pe pãmânt. sã scape din gheþãria asta. mergea rãzboiul. Familia Rotaru nu putea sã vândã vãcuþa.

feciorul cãrora era maºinist de tren. Era 17 august 1944. a cumpãrat mâncare pentru drumul lung. Mama a plecat cu vaca la piaþã s-o vândã. Când a apãrut Tatiana. urcându-se într-un tren spre apus. Le-au dat o hârtie cã li s-au furat documentele ºi au plecat mai departe. Dar nu i-au dat voie ºi el s-a întors acasã fãrã sã le vadã. El s-a dus dupã Ecaterina ºi celelalte fete. Se ascundeau la bunel.O sã o încãrcãm în vagonul meu cu instrumente. Fetele nu erau toate acasã.Dar cum s-o ducem cu trenul? Întreba Ecaterina. în sat. Sau urcat într-un tren spre Kiev. Dar n-au oprit-o. a luat fetele la Chiºinãu. Peste câteva ore au venit zbirii ºi le-au arestat ºi pe ele. În decembrie a venit la închisoare sã le vadã bunelul Vichentie. La o staþie au spus cã li s-au furat documentele. zbirii i-au arestat. ascunzând-o dupã instrumente ºi strunguri. aveau mereu frica sã nu fie descoperite. Ele s-au uitat la ea. le-a adus trista veste cã mama ºi Tatiana sunt arestate. amintinduºi de toate suferinþele. ªiau luat rãmas bun de la Vitautis ºi. de bãrbatul sãu Alexei.. Se uita cu fricã ºi grijã în curte. spunând cã sunt refugiaþi ºi se întorc acasã.Parcã e fata lui Aleoºa Rotaru. Mama ºi fetele s-au ascuns în pãpuºoi. Erau case libere. ascunzându-se dupã un ºopron. la închisoare. nu se arãtau la garã. de toate nenorocirile lor. iar Claudia lucra ca secretarã undeva. NKVD-ul i-a încãrcat în – 148 – . a zis una. Galina învãþa aici în clasa a ºaptea. Tatiana a venit la casa bunelului. A venit ºi fratele Ecaterinei. Peste o lunã. La Jmerinka aveau niºte cunoscuþi. . Le-au luat la miliþie. Se sfãtuiserã sã facã aºa. Au venit la Þarigrad. bãtrânul Vichentie Cijacovschi a început sã plângã. dar ele s-au þinut tare. Pe drum a rãcit ºi a murit. Tatiana s-a dus sã vadã ce se face în casa bunelului. cãci nu aveau nimic la mânã. dar casa lor era ocupatã. A trecut pe lângã fântâna unde niºte femei spãlau rufele. aflând de ei. le-au interogat. Un cunoscut. Când mama a ajuns la pãmântul ei. aducândule ceva de mâncare ºi haine calde. . Nimeriserã într-un vagon cu cai militari. pe ocolite. La semafor el le-a dat jos. fetele stãteau ascunse. venind din Þarigrad la Chiºinãu. Au ajuns cu diferite trenuri în Ucraina. Mama s-a întors cu bani. a cãzut în genunchi plângând cu hohote. De durere ºi bucurie. De aici au mers pe jos pe calea feratã pânã la Drochia. El le-a ascuns pe locomotivã în cãrbuni ºi aºa au ajuns la Ocniþa. au plecat. Aºa au ºi fãcut. dar l-a vãzut pe bunel ºi Galina stând la masã. întâi pe Maria ºi Ecaterina. În acele timpuri mulþi se întorceau din refugiu acasã ºi tot aºa ºi ele au reuºit. Dar bucuria de a fi cu toþii împreunã a fost scurtã. Au încãrcat vaca noaptea în vagon. temându-se sã intre cu ele în garã. Au ajuns la Omsk. ducându-le la Soroca. refugiat din Arhanghelsk la Chiºinãu ºi.

A venit ºi termenul de eliberare. pînã li se va împlini termenul de 20 de ani. i-au gãsit ºi aici. Dar cãlãii sovietici. ªeful închisorii l-a rugat pe un prieten al sãu sã le ia la lucru în atelierul sãu. mulþi dintre ei erau copiii acelor criminali care au ucis atâtea sute – 149 – . Bestiile roºii-tot bestii au rãmas. Nimeni din conducerea comunistã nu i-a ajutat cu nimic ºi nici nu ºi-a cerut iertare. fiind ajutaþi de statul român sã-ºi refacã viaþa. lingând mâna stãpânului. Judecata a hotãrât sã stea în închisoare trei ani de zile. dar aici mãcar aveau garantatã o bucatã de pâine ºi o supã fierbinte pe zi ce nu era în deportare. la Chiºinãu. Le-au chinuit aºa pânã la Novosibirsk ºi. Îi alungau ºi din Chiºinãu. Fetele erau deja cãsãtorite. Vãzând o familie întreagã. cumpãrându-ºi o garsonierã. în sfârºit. vroiau s-o transfere la închisoarea de minori. sã nu le trimitã din nou la Horoºee. care îºi ieºeau din piele. fiecare avea viaþa ei. unde au fost judecate. la Sverdlovsk. În 1989 au fost cu toþii reabilitaþi.tren ºi au plecat înconjuraþi de santinele cu câini lupi spre Dnepropetrovsk. Ele erau de acum apreciate ca bune lucrãtoare. S-au stabilit la Hãsnãºeni. ªeful închisorii din Novosibirsk a venit sã vadã cine sunt noii deþinuþi. pentru cã ele se pricepeau la aºa ceva. dar casa lor a fost demolatã ºi în locul ei s-a construit Casa de Culturã. . dar eram nevoite sã iscãlim cã nu avem dreptul sã ne întoarcem acasã ºi sã cerem îndãrãt averea furatã. aºa le ordonau cozile de topor. fãrã un foc de armã ºi a dovedit încã odatã lumii întregi cã a fost condus de niºte oameni demenþi ºi criminali. Claudia ºi Galina s-au reîntors abia în 1990.. dupã moartea cãlãului Stalin. Pentru cã una nu avea 18 ani. Tatiana era cãsãtoritã cu Dumitru Berezovschi din Hãsnãºeni. Familia lui Dumitru încã în 1929 a fugit din Ucraina sovieticã. Dar ºi aici. Mama Ecaterina a venit la fratele sãu. Aici coseau rufe ºi alte lucruri pentru soldaþii sovietici de pe front.. . deportându-i la 13 iunie 1941.În anul 1958 ne-au chemat la comenduire ºi ne-au dat documente de eliberare. când acest imperiu al rãului s-a destrãmat ca un balon de sãpun. au ajuns la Ciulâm. fost deportat ºi el. au fost mereu umilite ºi persecutate de zbiri ºi de cozile de topor. dar nimeni dintre noi nu a dorit sã iscãleascã aceastã hotãrâre.În 24 de ore sã vã luaþi tãlpãºiþa de aici. Au dorit cu toþii sã se întoarcã la Þarigrad. Aºa au scãpat de Horoºee. întorcându-se acasã. Trei ani de puºcãrie ar fi trecut cu greu. apoi la Moscova. sã nu le despartã. Ecaterina l-a rugat pe ºef sã le lase aici. trecând Nistrul sub focul mitralierilor sovietice. apoi sã fie duse îndãrãt la Horoºee. dar mama Ecaterina a rugat judecãtorii sã le judece pe toate împreunã. ocupând Basarabia în 1940. a dat ordin sã lucreze în atelierul de cusut. ºi a trãit aici. Mama ºi Maria s-au întors acasã în 1959.

motivând cã este locuitã în majoritate de ucraineni. spunând minciuni încã o datã. care plâng dupã acele vremuri ºi ar dori sã întoarcã roata istoriei. Ovidiu Vasilescu Valerian Aºtefanei (ªestacov) s-a nãscut la 14 iunie 1921 la Soroca.. Rusia nu înþelege cã varsã sânge nevinovat. Aici s-a înscris la facultatea de agronomie. care au trecut prin atâtea suferinþe. Dar Dumnezeu e mare ºi drept. Poporul s-a trezit. care va face dreptate tuturor. unde avea o sorã. amintindu-ºi de acele vremuri straºnice. de acel genocid sovietic. fiind acasã. Celor ce au suferit de genocidul sovietic nimic nu li s-a întors din avere. care a distrus milioane de fiinþe omeneºti ºi încã nu ºi-a primit pedeapsa cuvenitã. ªi când te gândeºti cã încã ºi azi se mai gãsesc proºti. trãind o viaþã numai pentru ei. a fost arestat chiar a doua zi. Ele se luptã cu bãtrâneþea. Se mai gãsesc mulþi care îl laudã pe despotul Stalin. sufletele prin dragoste. ºi cã a venit o conducere nouã. unde tatãl lui era contabil la închisoare. care ºi-au pãrãsit baºtina lor atât de „iubitã”. Sovieticii au eliberat pe toþi cei aflaþi în puºcãrie.. avea bursa la – 150 – . Din toatã familia au rãmas pânã azi numai douã din acele frumoase fete. Azi toate nenorocirile ce vin în Rusia sunt din cauza pãcatelor ºi crimelor sãvârºite ºi Dumnezeu nu bate cu bãþul. Dar istoria nu se repetã ºi.. slabi la minte. asuprindu-le ºi nimicindu-le. nu va fi iertat de cea dumnezeiascã. care era student la Iaºi. casa nouã conducerii. unii care habar n-au avut de ce se fãcea în jurul lor. înrobind popoare strãine. LIDIA ºI JENICÃ RUSU Diamantele se mãsoarã în carate.. trãiesc din greu ºi deseori le curg lacrimi amare din frumoºii ochi. La 13 iulie trebuia sã fie arestat ºi Valerian. alþii n-au dorit sã ºtie. Învaþã.de mii de oameni nevinovaþi ºi care au adus acest pãmânt la sãrãcie ºi mizerie. dorind sã demonstreze cã sunt mai democraþi. La 28 iunie sovieticii au ocupat cu forþa Basarabia. Pãmântul lor a fost dat celor venetici. Dar vremurile s-au schimbat. Simþindu-se urmãrit. dar. care ºi-au bãtut joc de popoare nevinovate. Claudia ºi Tatiana. nimicind naþiuni mici. dar unii dintre ei au fost niºte canalii ºi criminali. Tatãl lui Valerian se pregãtea sã dea în primire sovieticilor 10 hectare de pãmânt. a plecat la Chiºinãu ca sã i se piardã urma. Adevãrul e mai presus de toate ºi dreptatea trebuie sã triumfe. Rusia. dacã comunismul a scãpat de judecata omeneascã.

patriot al neamului românesc. Familia Rusu trãia acum în Chiºinãu. Acum Basarabia era din nou eliberatã de ocupaþia sovieticã. dorind sã scape de tãvãlugul sovietic. la putere au venit comuniºtii. Aºa cum majoritatea intelectualilor fugise din Basarabia. cãci era un om cu onoare. Tot aici lucra ca învãþãtoare o fatã tânãrã. Ar fi strigat cãlãilor: Eu am luptat pentru Basarabia ºi Bucovina. S-a nãscut o fetiþã la maternitatea din Chiºinãu. Lidia cu copilul s-a evacuat în România. care pânã la armistiþiul din 23 august nu avea nici o mie de membri. unde venise ºi Regina Maria. care erau pline cu rãniþi de rãzboi. În 1946. A fost nevoit sã pãrãseascã agronomia ºi sã fugã la Lãpuºna. A fost primitã. Pe mareºalul Ion Antonescu l-au împuºcat la Bucureºti. fãgãduiau o viaþã bunã. În 1944 frontul se apropia de Basarabia ºi populaþia fugea de frica sovieticilor în România. El nu ar fi tãcut din gurã. Trebuie de notat cã în timpul lui Ion Antonescu toatã populaþia s-a purtat foarte bine cu acei care se refugiau. când întreaga Basarabie era în lacrimi. iar mama Eudochia din Cãlãraºi. prin o numãrãtoare de voturi frauduloasã. ocupate de ei în 1940. nu arunca banii pe vânt. unde s-a angajat învãþãtor. Apoi bursa a fost stopatã. Tatãl Lidiei. dar ruºii au ocupat cu forþa aceste plaiuri ºi timp de aproape 200 de ani îºi bat joc de neamul românesc. care avea ºcoala pe malul Prutului. fãceau tot posibilul cât mai mulþi oameni sã intre în partidul comunist. Lidia Rusu. o ºtie toatã lumea. aranjatã ca în rai. Acum Lidia cu copilul stãteau la Chiºinãu cu pãrinþii ei. În 1941 Lidia era funcþionarã la CFR la Cãlãraºi. S-au cunoscut la o adunare a învãþãtorilor ºi în primãvarã s-au cununat. cãci zvonul despre arestarea tatãlui sãu ajunsese ºi aici. Oamenii îi ºtiau deja foarte bine din anii de ocupaþie 1940-41. Lidia era gravidã ºi aºtepta copil. cum tac azi mulþi dintre demnitarii României. el nu a fost trimis la Nurenberg sã aparã în faþa judecãtorilor internaþionali.început. cum povestea ea. Sovieticii nu au dorit ca el sã spunã acolo adevãrul despre Basarabia ºi Bucovina. Ei îi lãudau pe sovietici. I-au dat ºi o camerã într-o casã bunã. Pe Valerian îl luase în armata românã ºi-l trimise la ºcoala de ofiþeri. Trebuie de spus cã oltenii s-au purtat foarte frumos cu acei ce se refugiau din Basarabia ºi Bucovina. era din comuna Sauca. Tatãl lui Valerian era un om sever ºi Valerian era un bãiat foarte econom. cãci ei nu ºtiau limba românã. unde au repartizat-o la primãria din Craiova. Era o femeie bunã la suflet. care ar da totul strãinilor numai ca ei sã – 151 – . Regina s-a apropiat de patul Lidiei ºi i-a dat niºte flori ºi ciocolata. ele sunt þinuturi româneºti. Toader Rusu. vizitând spitalele din Chiºinãu. sovieticii aveau mare nevoie de cadre. El nu ar fi tãcut.

dar Jenicã nu credea ºi nici nu ºtia cã aceste bancuri. cânta la bisericã. îl vor duce departe de baºtinã ºi-i vor distruge tinereþea. Valerian mai avea o „boalã”. dar se certase cu un profesor care-i fãcea mizerii. Poate pentru cã fugise din Basarabia s-au poate ºtiau ceva despre tatãl sãu. dar era mereu respins. au ajuns la Irkutsk. Jenicã s-a îmbrãcat ca o fatã. Tot acolo dãduse ºi bacalaureatul. El era un bãiat vesel din fire. care nu vroiau sã împartã puterea cu nimeni. fãrã mâncare caldã. Lucra impiegat ºi dãdea examen pentru a deveni ºef de garã. pânã ce una i-a spus cã fata aceia e un bãrbat. Cloºca ºi Criºan ºi Tudor Vladimirescu. Aºa au trãit la Craiova pânã la bãtrâneþe. Se fãcuse o fetiþã frumoasã. Lidia mai avea un frate. Comuniºtii se stãruiau sã-i scoatã din armatã pe toþi acei care fuseserã în armata regalã ºi sã-i înlocuiascã cu alþii din diviziile Horia. ºi-a pus pernuþe înainte ºi înapoi. din foºtii prizonieri în URSS. loc de dormit nu era decât pe podea. Ofiþerul s-a supãrat foc. povestite de el prietenilor. La o seratã. Drumul a fost plin de suferinþe. Lidia a lucrat dactilografã. Valerian lucrase la început ca notar. Avea 8 clase de liceu industrial de la Chiºinãu. Cu durere se uitau prin ferestrele zãbrelite cum se îndepãrtau de baºtinã. cu o broboadã de mãtase ºi dupã ea umbla un ofiþer sovietic. însetaþi. Sovieticii veneau deseori la seratele de la Institutul învãþãtoresc. Fetele se amuzau. capitala Siberiei. care învãþa la Liceul „Haºdeu” din Chiºinãu.rãmânã în fotolii. Flãmânzi. Jenicã Rusu. Li se dãdea o canã dimineaþa ºi una seara. curgea sudoarea tot timpul de pe ei ºi apã de bãut nu era. îi plãcea sã asculte ºi sã spunã bancuri. era matematician. Dupã un timp. dar nu i-a plãcut ºi a intrat la o ºcoalã de impiegaþi la CFR. Atunci pãrinþii s-au mutat la Tighina. Dupã 32 de zile. Cine nu dorea sã intre în partidul comunist. avea o voce foarte bunã ºi puternicã. Era demobilizat. Aceste lucruri nu erau la modã în timpul sovieticilor. Jenicã ºi cu alþi doi prieteni au fost pârâþi de o comsomolistã cã ei spun bancuri la adresa sovieticilor. ucis apoi tot de comuniºti. râdeau de rus. Valerian terminase liceul Xenopol din Iaºi. Dupã asta toþi trei au fost arestaþi. numai cu peºte sãrat ºi douã cãni de apã pe zi. în vagonul de fier încãlzit de razele dogoritoare – 152 – . i-a rupt rochia ºi a vãzut cã e bãiat. încãrcaþi într-un tren de vite ce lua drumul spre Siberia. la Tighina. Era o cãldurã straºnicã. apoi impiegatã la CFR. educaþi în alt duh. terminate în 1939. era îndemnat sã intre în partidul socialiºtilor. Se stãruia sã danseze cu ea ºi-i fãcea curte. Pe front fusese rãnit uºor în mânã ºi venise ºi el la Craiova. a lui Titel Petrescu. În vagon erau 40 de oameni.

Dupã vreo trei sãptãmâni i-au schimbat anchetatorul. Prin 1943. vãzând cã nenorocitul nu are nici o vinã. Aici. O jumãtate de zi ºi o noapte au mers pânã la satul Usolie. La chimie – 4. îngrozitoare. Spre searã au ajuns la vestita puºcãrie „Centrala lui Alexandru” care un veac întreg primea între pereþii sãi pe acei nenorociþi cãzuþi în ghearele comuniste cu vinã sau fãrã vinã. de care el nu ºtia nimic. întinzând baioneta lungã. ºlepurile trase de remorchere au luat-o la drum. 18 kilometri de drum de þarã. dar bãieþii i-au spus cã poate sã rãmânã fãrã mânã. . L-au luat la lucru ca un ucenic de strungar. apoi i-au mânat în port. Zile grele. . dândui o trimitere la lucru. ªi-a cerut voie sã-i dea drumul pentru câteva zile sã dea examenele. dar santinela îi alunga. Un zid mare ºi lung de cãrãmidã înconjura clãdirile mari. Populaþia arunca cu pietre în vagonul lui Jenicã. L-a eliberat din detenþie. de unde sã ºtie el rusa? Când a venit sã controleze listele. nici noaptea. trãdãtori. unde pe fluviul Angara îi aºteptau niºte ºlepuri. Aici i-au descãrcat pe malul pustiu ºi. la limba rusã – 2. S-a uitat rectorul la el – 153 – . A vrut sã se opãreascã cu ulei fierbinte. Nu-i dãdeau pace nici ziua. la anchetare. fãrã un gram de apã. Dar a avut noroc. la o uzinã militarã. spioni ºi multe altele. la români n-am învãþat-o. a îngâimat el. ascuþitã spre geam. erau ca niºte peºti pe uscat. La Irkutsk i-au dat jos din tren.Am dat toate examenele. au pornit prin sat spre destinaþie. Atunci s-a opãrit cu apã fiartã. atunci toþi lucrau pentru front. Dupã ce i-au încãrcat. Aici îl forþau sã recunoascã lucruri ºi fapte stranii. dormea pe niºte þevi calde într-un bloc. s-a uitat la tinerelul de 17 ani ºi i-a închis dosarul. încolonaþi câte ºase în rând. cu praf mulþ pe o cãldurã înãbuºitoare.Nu ºtiu rusa. dar nu sunt în listã. înjurându-i ºi strigând cã sunt „duºmani ai poporului sovietic”. neaºteptate. Îi trebuia un buletin medical. Acesta s-a dovedit a fi un om de treabã. Dupã o vreme a devenit strungar.ale soarelui nu le ajungea aer. lungi ºi sinistre.Pãi ai nota 2 la rusã. altele mai joase. pline cu soldaþi ce mergeau spre front. Nu i-au dat drumul. i-au dat cartele pentru pâine ºi produse alimentare ºi cãmin. la matematicã – 4. unele de trei etaje. . Viaþa la închisoare nu e ca cea de la libertate. A venit la Institut ºi a dat examenele. Uneori se apropiau de gemuleþele cu zãbrele sã mai ia o gurã de aer curat. numele lui nu era. Era deja rãzboi ºi în drum întâlneau trenuri cu tancuri. i-a rãspuns rectorul . a vãzut un anunþ de admitere la un Institut de mineri. mergând prin oraº. cu gura ºi buzele uscate de sete. De aici îl duceau pe Jenicã la Irkutsk. Jenicã s-a dus la rector. neavând unde trãi.

împreunã cu el. unde a lucrat 17 ani. ci ºi Basarabiei.lung. Venind în concediu acasã. Îl îndemnau sã intre la aspiranturã. dar a rãmas pe viaþã aºa cum îl numeau toþi – Nicanor. ºi eu te voi urma întotdeauna ºi pânã la capãt. Scrisoarea lui Pan Halippa adresatã lui C. l-a trimis la o secþie de construcþii. nu mai ºtiu în care. Nicanor s-a nãscut în satul Chetrosu. Vergiliu ªtefanin. unde sã aibã o leafã bunã. S-a nãscut o fetiþã. ne-au ajutat la întemeirea Muzeului Memoriei Neamului la Chiºinãu. Când s-a nãscut fetiþa li s-au dat douã camere. ne opream la dna Lidia. primul secretar al C. pe acest pãmânt atât de pãtimit în istoria sa. Pãrinþii lui nu erau bogaþi. De cîte ori veneam la Craiova cu soþia Veronica. pe – 154 – . gubernie ruseascã pe atunci. care ºtia prea multe limbi. stabilit în Chiºinãu. unde ne vei duce pentru binele acestei Basarabii a noastre. aveau câteva deseatine de pãmânt. un prieten de la Sahalin. dar l-a primit. El avea deja la Leningrad a cãmãruþã în cãmin. Eu te rog sã te pui în capul nostru. Jenicã învãþa pe nota cinci. l-a adus la Bodiul. raionul Drochia. care împreunã cu alt om cu suflet mare. A terminat învãþãtura ºi lucra într-un birou de constructori. al P. Jenicã se cãsãtorise la Irkutsk ºi nevasta era tot studentã. vecinii ºi prietenii de joacã.M. în Basarabia. Jenicã a fost nevoit sã trãiascã în „Þara sovietelor”. Institutul s-a întors acasã. dar bursa era prea micã – 1600 de ruble ºi el având familie a refuzat. ºi nu ne poþi pãrãsi în aceste vremuri grele. un filolog. Cu timpul Jenicã a devenit ministru adjunct în Moldova. PANTELIMON RUSU–NICANOR Dta. despre un savant român. nu-þi aparþii d-tale. dle profesor Constatin Stere. L-au botezat cu numele Pantelimon. Lidia ºi-a trãit viaþa în Craiova. din Moldova. Acesta. Atunci a rugat sã fie trimis undeva. aducând nevasta gravidã la pãrinþi. În 1944 s-a întors în Basarabia. la 22 iulie 1910. Un învãþat nãscut în Basarabia noastrã. la o minã ºi apoi la construcþii. Viaþa i-a despãrþit pe sora Lidia ºi fratele Jenicã.C. am citit un articol într-un ziar. Un articol scris în amintirea acelui om. L-au trimis la Sahalin. cum îl numeau acasã pãrinþii. Stere Într-o searã. Era un Institut de minerologie evacuat din Leningrad.C. Nicanor. având nevoie de specialiºti. la pãrinþi. Când s-a eliberat Leningradul. care a fost Pantelimon Rusu.

A terminat universitatea cu cea mai înaltã notã – „Magna cum laude”. Nicanor era cel mai mare. Dovedise sã facã ºi un an de armatã. simpatic. învãþa franceza. La început dupã unirea Basarabiei cu Patria-mamã nu a fost uºor. care a distrus milioane de fiinþe omeneºti. ca sã aibã cu ce trãi. l-a trimis la ºcoalã la Chiºinãu. ºi le-au împãrþit þãranilor. Pãrinþii lui Nicanor au trecut prin toate nevoile rãzboiului. care numai milã nu aveau în sufletele lor. svelt. fãcându-ºi de cap pe pãmântul Basarabiei. sã ajungã la bucata sa de pâine. fãcându-le dreptate. câºtigându-ºi pâinea cea de toate zilele. drepte. Eremia. Au trecut anii. cã erau în armata þaristã ºi din acei cu ochi strâmbi. Puþini sunt azi în viaþã din acei copii care îºi mai aduc aminte de povestirile pãrinþilor sãi despre rãzboiul crunt ºi despre revoluþia poporului. cã erau tocmai zece copii. au venit armatele fraþilor din România. chiar ºi fetele începuse sã se uite la el. cãci erau pe placul lui. care îºi fãceau mendrele în Basarabia. dintre care ºi fete care cereau zestre. alungând hoardele bolºevice. dar statul român ºi regele Ferdinand s-au þinut de cuvânt. democratã. cãpãtuiþi pe nedrept cu mii de deseatine. Nicanor a devenit un bãiat înalt. cãdea în mâinile lor. Viaþa s-a mai liniºtit. când de la frontul din Carpaþi veneau turme de soldaþi rãsculaþi. italiana ºi alte limbi romanice.care-l lucrau din zori pânã în noapte. Zece copii erau la pãrinþi. A fost adoptatã ºi o Constituþie nouã. s-a mai dres. sã-i fie mai uºor. i-au dat o bursã. semãnând dezmãþ. boierilor lãsându-le câte 100 de hectare. prin beciuri ºi chiar prin pãduri. prin revoluþia din 1905 ºi prin suferinþele primului rãzboi mondial. În 1930 a intrat la Universitatea din Iaºi. Cu toate cã era greu cu traiul. vremuri când viaþa omului nu costa nimic ºi bandele bolºevice se rãsculau împotriva þarului. Nicanor a crescut. Au luat pãmântul de la boierii ruºi ºi moldoveni. ªi mare nenorocire era. Þarul îi lua cu forþa în armata sa. fricã ºi moarte. îmbãtându-se cu vinul gospodarilor moldoveni ºi cãutând fetele din sat. – 155 – . vãzând stãruinþa lui. sã aducã cât mai multe popoare sub jugul Rusiei. a terminat ºcoala primarã din satul Sauca. unde trãiau pãrinþii. Dar a trecut ºi asta. din plasa Donduºenilor. era ager la minte ºi stãruitor. unde au murit ºi mulþi moldoveni pentru slava ºi mãreþia þarului. s-a fãcut mai bunã. care se stãruia sã cucereascã tot mai multe pãmânturi. Femeile ºi fetele se ascundeau prin poduri. Nu le prea avea el în gând. trebuia sã-ºi croiascã viaþa lui. cãci învãþa bãiatul bine. Erau timpuri grele. când vreo fatã nereuºind sau întârziind sã fugã în pãdure. ªi aici învãþa bãiatul bine ºi profesorii. ºi legi noi. sã nu stea pe capul pãrinþilor. tatãl lui. dupã rãzboiul ruso-japonez. care cutreierau satele.

cã. nenorocindu-i pe – 156 – . cãpãtând premiul întâi. Totul era bine. la universitate a avut loc un concurs la literaturã cu tema: Cum era înfãþiºatã Roma în literatura românã? A scrise el aceastã tezã foarte bine. Profesorul sãu de la Iaºi. S-a întors dupã un an de la armatã bãrbat în toatã firea. Pe tânãrul student. râul care trece ºi prin Roma cea vestitã. Pãrinþii. ªi-a susþinut teza: Limba lui Djovani Verga. sãrac ºi obijduit de cei mai mari ºi tari. veºnic cântând ºi sociabili. Jale mare. pe pãmânturi strãine. iar în 1936 l-au trimis în Italia la cursuri în oraºul Perugio pe malul Tibrului. pentru setea de învãþãturã. toate neamurile au rãmas acolo.. unde viaþa era mai durã. cãci ºi el era bãiat de la þarã. bun la toate. Uneori îl mai chema la o gustare la el acasã.. I-a plãcut mult acest oraº. de aºa e tinereþea. l-au fermecat vederile acestei þãri. Doi cãlãi. uºile se deschideau în faþa lui. Dar vremea fuge ºi nimeni nu o poate opri. Genua ºi Neapolul. cu mai multã trudã. peste Prutul blestemat. La 28 iunie 1940 þara vecinã. Sicilia ºi Corsica lui Napoleon. îl stima ºi-l iubea pentru firea lui bunã. cãci ºtia bine profesorul Iorgu Iordan nevoile studenþeºti. fondatorul realismului în Italia în veacul al 19. având mare succes. S-a întors din nou la universitate ºi iarãºi s-a apucat de învãþãturã. sã ºtie cât mai multe. Aici era îndeajuns sã întinzi mâna ºi portocalele cãdeau singure în ea. În 1935. cine le-a mãsurat cândva? Numai acei care au trecut prin teroarea roºie pot sã înþeleagã suferinþele acestora departe de baºtina sa. a furat din nou o bucatã din pãmântul românesc.. Dar s-a întâmplat o mare nenorocire pe pãmântul Basarabiei. pentru tot ce avea bun în el. conducãtori de mari puteri ºi-au dat mâna ºi au împãrþit pãmânturile strãine. Îl mai alintau ele. A trecut examenul de diplomã ºi din nou l-au trimis la Roma pentru aprofundarea cunoºtinþelor de limbi romanice ºi pregãtirea tezei de doctorat. Peste un an a devenit doctor în filologia limbilor romanice. cãlit.. Iorgu Iordan.cã era cu termen redus. mai grea. Lombardia cu munþii sãi veºnic înzãpeziþi chiar ºi în lunile de varã ºi multe. dar ºi oltenii cu vorba lor dulce ºi tãrãgãnatã. surorile. þara rãului a ocupat cu forþa pãmântul Basarabiei. ºi oltencele erau fete frumoase. O fãcuse în frumosul oraº al banilor Olteniei – în Craiova. Cine le-a cântãrit. Deseori venea pe malurile calde ale mãrii Adriatice ºi gândurile îl duceau departe. în satul sãu. pe care nici nu le visase vreodatã. suferinþe.. cã anii se duc repede. doritor de învãþãturã ºi de viaþã. ale cãruia maluri mai mult de un veac i-a despãrþit pe români de români. cu oameni veseli. nevoi. cãci este o vorbã cã numai armata ºi nevoile te fac om adevãrat. fraþii.. multe altele. A vãzut frumuseþile lunii: Veneþia ºi Roma.

de filozofia lui Marx. cunoscând limba rusã. nu putea crede cã în noua þarã a socialismului. Propaganda din Rusia. El. mulþi tineri înflãcãraþi de ideile noi. nu se auzeau bubuiturile tunurilor. biruitoare în revoluþia din 1917. La început vroia sã se întoarcã acasã. Stalin ºi Hitler.. Nicanor nu putea crede acelora care fugeau din calea ruºilor sovietici. Dar toate cu un singur scop. dar erau prinºi ºi împuºcaþi sau aruncaþi în lagãre nemþeºti. ascunsã de toþi de apele Nistrului. Un rãzboi crunt. treceþi Prutul ºi dezrobiþi pãmânturile strãmoºeºti!”. împotriva lui Hitler. care striga la toate colþurile. care împreunã cu alþi tineri italieni luau parte la diferite discuþii. nouã. departe de front. Engels. împotriva fascismului italian. Aici. despre noua stãpânire. un viitor luminos. În Crimeea viaþa era bunã. în Crimeea. la adunãrile internaþionale cã vrea dreptate ºi pace pentru toate neamurile. Da. pentru toþi. Lumea capitalistã era deja cunoscutã de popoare. împotriva teoriei de rase. Aici. împãrþiserã deja lumea la 23 august 1939. la Don. Þãrilor Baltice. Se mai întâmpla pe alocuri. puteau sã se întâmple crime împotriva umanitãþii. care distrugeau obiective militare.. ªi acolo. în Basarabia. groaznice. bunã pentru toþi. Marea Neagrã era la fel de caldã ca ºi în – 157 – . a avut noroc. Cine a dovedit sã fugã din calea nãvãlitorilor.. la egalitate. visau la o altã viaþã. avea idei socialiste. sângeros. dar cei ce fugeau peste Prut l-au înduplecat sã mai aºtepte. þara enigmaticã. raptul Basarabiei. la pãrinþi. cu mari pierderi omeneºti dintr-o parte ºi alta a frontului. bunã.cei din dreapta ºi din stânga râului. care povesteau lucruri de nedescris. sã se mai gândeascã. o viaþã nouã. dreaptã. În suflet Nicanor era pentru pace.. în munþi. era traducãtor. Ion Antonescu a dat ordinul: „Soldaþi... când nimeni nu ºtia cã cei doi cãlãi. Vã ordon.. la Harkov. Bucovinei. împãrþirea Poloniei. frumoasã. Cine putea sã se îndoiascã atunci. în Italia. În 1942 a fost mobilizat ca ofiþer ºi a fost trimis pe front. frãþie ºi libertate. pe ei îi atrãgea lumea nouã. ucideau ofiþerii ºi soldaþii germani ºi români. spuneau ei: altã viaþã. La 22 iunie s-a început rãzboiul. adunãri ºi manifestaþii ale muncitorilor din Italia împotriva lui Musolini. de dreptate ºi adevãr. în Crimeea timpul era frumos. au fost: pactul Ribentrop-Molotov. rãspândea ºtirile despre viaþa bunã. Lenin ºi Stalin. cã se iveau partizanii sovietici. Lupte grele se dãdeau mai departe. Peste Basarabia s-a aºternut o noapte întunecatã. visat de toate popoarele.. o democraþie adevãratã. era împotriva rãzboiului. Pentru toþi.

Îi fãgãduiau servicii bune. îi spuneau cã ei au nevoie de aºa specialiºti. Fugeau sã scape de urgia sovieticã. Acasã! Acasã! Dorinþa de a se întoarce îi ardea inima. tot ce e rãu va trece ca un vis urât ºi totul se va îndrepta. Chiar cu duºmanii. ºi ce o fi mâine. va face o viaþã nouã. foamete. Acum Uniunea Sovieticã apãrea în faþa tuturor ca o eliberatoare a popoarelor de sub jugul fascist. A trecut un an de când era în Crimeea. nu putea ea face rãu oamenilor. sã meargã la restaurant. te gândeai la acei ce-ºi dorm somnul de veci pe pãmânturi strãine. ei îl încurajau. Zile de aºteptare. Chiar ºi cei întorºi de pe front. Ei nu uitaserã de anul 1940. Basarabia a rãmas la ruºi. Nicanor se înscrie în orãºelul Corabia pentru a pleca în Basarabia. Va fi o altã viaþã. cã noi suntem încã vii.. Era jale. ei sunt cetãþeni a unei þãri strãine. Într-o zi a fost chemat la comandament ºi trimis în þarã. lãsându-i fãrã adãpost. Cine ºtie când o sã-i mai vadã? Stã de vorbã cu ruºii din oraº. sã mai uite de nevoile rãzboiului. În 1944 rãzboiul a fãcut o cotiturã pentru România. ºi în toatã România erau venite diviziile sovietice care îºi fãceau de cap în þarã. bine plãtite. distrugeau clãdiri. azi iubim. Frontul se întorcea îndãrãt ºi se apropia tot mai mult de România.. lacrimi. Omul trãieºte cu speranþa. „Toarnã paharele pline.. schilodiþi. Rãzboi ca rãzboi.Constanþa. Rusoaice la tot pasul. la Corabia. dar fetele vroiau sã se distreze. Þara. de oameni schilozi. le dau drumul acasã. care a eliberat atâtea popoare de robia lui Hitler. Se îmbãtau. arestau pe oricine nu le era pe – 158 – . la Craiova.. credeau cã va fi mai bine. îl considerau de al lor. din vioara ta fermecatã... Românii erau simpatici. Legãturile sale cu rusoaicele deveniserã suspecte. luând cu ei ce puteau.. trecând Prutul. Americanii bombardau România cu sute de avioane. de prima „eliberare” sovieticã. buni la suflet. ªi vioara plângea. Când le spunea cã el se întoarce acasã. Dupã 23 august basarabenii sunt demobilizaþi. altfel nu se poate. Numai cei trecuþi prin teroarea sovieticã nu aºteptau nimic bun. sã danseze. azi ne distrãm. dorind sã uite de front. Aici. uneori îþi curgeau lacrimile. ucideau oameni. veseli.. de chefuri cu prietenii. „Cântã. Din Basarabia mulþi se refugiau în þarã. cãci sunt mulþi militari aici. liberã.” Nicanor ºtia rusa ºi fetele aveau multã încredere în el. îi dã putere sã lupte. dar cu dorinþa de a trãi. trãiserã ºi vãzuserã multe. în Basarabia. nu ºtie nimeni”. care îl þine în viaþã. þigane. mizerie. bunã. Ei ºtiau multe. care fãceau ravagii.

. demonstrau noua civilizaþie. unde îºi bãteau joc de ei. Pe malul celãlalt l-au întâmpinat ruºii.. Nicanor. sã nu rãmânã la români. De ce? Pentru ce? ªi l-au trimis nu la universitate. . mã întorc acasã. A început ºi vânãtoarea dupã acei basarabeni care fugiserã din Basarabia de frica sovietelor. Din Odesa l-au trimis la Poltava.Nu te du. . Era ºi el marxist. Aºa cum ºtiau ei s-o facã. Rãmâi aici. La Corabia le-au dat la basarabenii care se întorceau acasã câte 350000 de lei. peste Dunãre. sub înjurãturile santinelelor lucrau blestemându-ºi soarta. În ultimul timp devenise traducãtor de limbã rusã. ciorapii nu mai sunt. Flãmânzi. îi aruncau în lagãre sau îi trimiteau în Siberia. Câteva luni de anchetare. am multe lucrãri. Dar l-au minþit bine. Profesorul Iorgu Iordan era deja la Bucureºti. Unde nimerise? se întreba el. sã lucrez. Nicanor care vorbea ruseºte le mai plãtea chefurile ºi îºi gãsise prieteni printre ei... însetaþi. foamete. cu ei se purtau de parcã nu ar fi fost oameni. Am învãþat chiar în Italia! Sunt socialist! . eu am mai aflat câte ceva. Iau crezut. A trecut graniþa la Reni. românii l-au distrus. frumos..A.plac. o sã ne lãmurim cine eºti! Din Reni a nimerit în lagãrul de triere din Chiºinãu. lucrau câte 12 ore. doar ei. de ce aºa o soartã? Doar nu fãcuse nimãnui rãu. dar Nicanor nu i-a luat. Costumul s-a rupt. ghetele s-au gãurit. i-au furat. a þipat enkavedistul. Uite. ci într-un lagãr din Odesa. Acum îi prindeau ºi-i întorceau acasã. Nicanor! îi spunea el. Dau toatã vina pe români. curãþau clãdirile de dãrãmãturi. Cineva trebuia sã ia legãtura cu nemþii.. nu pleca în Uniunea Sovieticã! Eu mã duc ambasador la Moscova. frig. sã construiascã oraºul. Toþi au uitat cã la retragere soldaþii sovietici au aruncat multe clãdiri în aer. sã fie de folos tinerilor studenþi. Am venit de bunã voie acasã. înjurãturi. eu n-am nici o vinã. la dreapta. unguri ºi alte neamuri. . cã ruºii nu – 159 – . te aranjez în locul meu.. îi dezbrãcau de paltoane. dta ai fost în Italia? Eºti fascist? Ce socialist mai eºti! Treci încolo. Despre asta nu spun nimic. ci niºte duºmani. italienii..Sunt savant. Aici foamete. români. la universitate. Aºa au trecut patru ani de umilinþe. românii ºi alte neamuri. care îºi aºteptau îngrijoraþi soarta. ºi l-au împins spre o grupã de repatriaþi. sete.De unde vii? Cine eºti? . o sã fiu de folos.. umilinþe. rãmâi în locul meu! Dar Nicanor nu l-a ascultat. apoi la Stalino.Pãi. Doar eºti savant de mâna întâia! Nu pleca. împreunã cu alþi prizonieri nemþi. în noua conducere a þãrii. doar au minþit popoare întregi ºi mulþi au cãzut în cursa lor.Treci dupã sârmã. îi jefuiau de ceasuri. socialist.

care-ºi bãteau joc de el. Afla multe despre viaþa acestui popor mereu flãmând. va fi o altã viaþã.. cã dupã un rãzboi atât de crunt. Nicanor a dovedit sã-ºi vadã mama. depresii. de foame ºi frig. L-au aranjat învãþãtor la recruþii care trebuiau sã facã armata. acum se ocupa de tinerii recruþi. fericiþi cã scãpase teafãr din rãzboi. n-a putut sã se aranjeze. Nebãrbierit. erau mari ºi lucrau. doctor în filologie de limbi strãine. Din nou s-au început cercetãrile la NKVD. ca învãþãtor. pãrinþii nu l-au recunoscut. jumãtate de Europã ºi trebuia sã se schimbe ceva spre bine. avea un copil. Fãcea cu ei gimnasticã. Totul se va îndrepta. refãcutã ºi ºi-a gãsit noi puteri pentru a începe totul de la început. cu bogãþii date de Dumnezeu ºi cu un popor dintre cele mai sãrace. l-au determinat sã se sinucidã. sângeros.. a fost ofiþer la români. tot sperând într-un viitor mai bun. Lagãrul. umilinþe. despre mizeria în care trãia. Apoi a trecut cu lucrul la – 160 – . În sfârºit. Era jale mare. credea el. ªi-a tãiat vinele. Acum îºi dãdea seama de adevãrul auzit înainte despre Rusia sovieticã. A lucrat ca învãþãtor la ºcoala moldoveneascã din Atachi. În drumul pe care-l fãcea cu trenul vedea mizeria aceste þãri uriaºe. despre impozitele mari la care era impusã populaþia de la þarã. deportãri. Viaþa nu-i fãgãduia nimic bun. dupã patru ani de suferinþe. a reuºit sã se întoarcã acasã. A fost adus la Costiujeni. Dar l-au salvat. Surorile ºi fraþii crescuserã. totul e din cauza rãzboiului. muncind din greu. Bãtaie de joc! El. Peste un timp reuºeºte sã se transfere la Chiºinãu. rãzboiul. cu diplomã de la Roma.. o viaþã amarã. cã s-a întors acasã. unde a lucrat ca metodist la Institutul de perfecþionare a învãþãtorilor. unde l-au lecuit. Era cãsãtorit cu o fatã.. Dar. le vorbea despre noua orânduire sovieticã. Apoi l-au primit cu bucurie. despre mulþi care nu mai erau în viaþã. apoi în satul Navârneþ ca profesor de francezã. Zeci de mii de moldoveni nu se întorseserã acasã din rãzboi.ºtiau alte limbi. S-a întors acasã. Era un tip suspect. ruptã pe alocuri. În acelaºi an ea i-a pãrãsit. dupã zile lungi. autoritãþile îi presau sã intre în colhoz ºi oameni nu vroiau. visul socialismului distrus. Aici. în satul Sauca. a fost eliberat din lagãr. reîntors din lagãrul sovietic. viaþa devenise fãrã rost. care era greu bolnavã. despre foametea din 1946-1947. Moºul lui. În sfârºit. Teodor Rusu ºi fiica lui Lidia l-au încurajat. Tot aici a aflat ºi despre „postavca” sovieticã. doar cuceriserã o lume întreagã. despre arestãri. în 1948. Aici a mai aflat veºti neplãcute despre viaþa din Basarabia. l-au susþinut ºi el a înþeles cã viaþa trebuie trãitã. Umilinþe. marºuri. ªi acum toþi trãiau cu aceeaºi speranþã. într-o manta sovieticã militarã.

ca fost ofiþer român. Era singur vinovat. Haºdeu. Îi promova pe Coºbuc. italianã. Singura lui bucurie erau studenþii ºi orele de cursuri la universitate. unde se strãduia sã dea cât mai multe cunoºtinþe tinerilor generaþii. Zamfir Arbore. nu mai credea în nimic ºi în nimeni. Ovidiu. când mediocritãþile îºi fãceau mendrele. Russo. Acesta s-a nimerit om inteligent ºi l-a înþeles. Acum participa activ la conferinþe. Negruzzi. Atunci s-a dus la un funcþionar ºef în partid ºi a stat cu el de vorbã. Durerea i-a rãmas totuºi. Popularizarea scriitorilor români îi aduce multe neplãceri din partea duºmanilor românismului. þinut departe de posturi înalte. scria articole ºtiinþifice. Creangã. – 161 – . care îºi bãteau joc de neam. Bogdan Istru ºi alþii. a fost nevoie sã termine facultatea de limbi de la Universitatea din Chiºinãu. dar lucrarea nu i-a fost aprobatã tot din cauza trecutului sãu. de tot ce era românesc. era iubit de studenþi ºi respectat de acei profesori care nu-ºi pierduse conºtiinþa ºi dragostea de neam. Cele vãzute în jurul sãu îi provocau indiferenþa ºi apatia faþã de slugile regimului. de istorie. cãci dacã rãmânea în România. Ideile sale socialiste marxiste s-au spulberat. Din cauza biografiei sale era mereu suspectat. când tot ce era românesc se interzicea. de limbã.Academia de ªtiinþe la un post mic. În 1957 a fost decorat cu insigna „învãþãtor emerit al Învãþãmântului”. spaniolã. Prietenia sa cu Iorgu Iordan continua. La comemorarea a 700 de ani de la naºterea lui Dante scrie o lucrare despre acest poet. treceau peste trupuri ºi deveneau doctori prin protecþii ºi lucrãri plagiate. Dupã mulþi ani de muncã a mai fost decorat cu ordinul „Pentru muncã”. viaþa lui ar fi fost alta. în suflet cã nu l-a ascultat pe profesorul Iorgu Prodan. În România ar fi ajuns academician. A devenit candidat în ºtiinþe filologice. oameni de talia lui erau rari în perioada socialismului. viaþa i-a dat lecþii aspre. rãmânând fãrã lucru. Aºa era în acele vremuri de triste amintiri. ªtia limbile francezã. Lucrarea lui a fost prezentatã la o adunare la care erau prezenþi niºte italieni invitaþi la Chiºinãu. umilit. Aºa cum diploma italianã nu i-a fost recunoscutã. iar promotorii erau aspru pedepsiþi. Ce a fãcut a fost un act de mare curaj din partea lui. Asachi. Nicanor Rusu a þinut ºi o prelegere foarte bine apreciatã de italieni. Dupã asta Nicanor a primit ºi un premiu de 7000 de ruble. Ajuns docent la catedra de limbã spaniolã. cãci el era acum în România vicepreºedintele Academiei Române ºi uneori aceºti doi savanþi se întâlneau ca buni prieteni ºi discutau orice probleme fãrã nici o teamã. mai ales despre scriitorii români. Eminescu. neînsemnat. Bucov. care se zbãteau pentru rusificarea moldovenilor români.

tovarãºe Jukov a zis micul om.La bãtrâneþe Nicanor ºi-a pierdut auzul.. Fericirea a trecut alãturi de el. cerul era acoperit de nori suri. Cãci abia ieri seara târziu.00 dimineaþa. De la Prut ºi pânã la poalele Carpaþilor stãteau armatele române fãcând sforþãri disperate. înceþi.. criminali de tipul lui Bodiu. proaspãt bãrbierit ºi aducând cu sine un miros de parfum „Krasnaia Moskva”. Exact peste o jumãtate de orã a intrat Jucov. plecase de aici ºi toate erau deja parcã vorbite ºi puse la cale. Ziua începea posomorâtã. Comandantul Suprem s-a apropiat de masã. se fãcuse un raport detaliat asupra situaþiei de pe toate fronturile ºi din localitãþile eliberate de sub vrãjmaºi. Doamne. fixatã de perete. Smirnov ºi alþii. oare bãtrânului? În sfârºit. orânduite în jurul mesei enorme de stejar. Omuleþul tãcea.. unde comandantul suprem fãcea îndrumãrile sale de ordin militar. s-a uitat lung. câte talente româneºti s-au pierdut din cauza unor agramaþi. pãtrunzãtor. trãgând din pipa sa iubitã ºi împãrtãºind aroma tutunului în toatã încãperea. se învinuia cã nu ºi-a fãurit viaþa aºa cum trebuia. Prin geamurile îngheþate ale clãdirilor din Kremlin pãtrundea lumina tristã ºi confuzã a începutului zilei de primãvarã. Uneori. rãspunzând cu o uºoarã miºcare a capului la salutul celui chemat. trãgând din pipã.Luaþi loc. tutunul primit în dar de la preºedintele Americei. care apãruse la chemarea fãcutã prin apãsarea butonului soneriei. Jukov! a rostit el spre ofiþerul. cu paºi mici. Cea mai mare parte a teritoriului Basarabiei era în mâinile forþelor sovietice în ofensivã. Era aproximativ ora 7. la oaspete – 162 – . ºi-a descãrcat cenuºa de la tutunul fumat din pipã. Dar era trãitã ºi nu o putea începe din nou. unde chiar ieri. Ce i-o mai fi dat în cap. profitori. Jukov s-a aºezat pe unul din numeroasele scaune. Jukov încerca în gând sã ghiceascã motivul acestei chemãri urgente. Trãia cu a doua nevastã care îl îngrijea. martirizaþi în oraºul Bãlþi 1944-46) I El se plimba în jurul mesei. . Uneori se oprea lângã harta mare. masã atât de bine cunoscutã. Pe frontul de Sud sãgeþi negre ºi roºii erau îndreptate spre poziþiile româneºti de pe râul Prut. în clipe de apatie ºi dezamãgire. de a rezista împotriva înaintãrii impetuoase a numeroasei armate roºii. FRAÞII (Închin aceastã povestire prizonierilor de rãzboi români.

iar Jukov a tot aºteptat preluarea convorbirii. Cã nu degeaba îl chemase el. tovarãºe Jukov! ªtii proverbul: Corb . sã fie pentru totdeauna al nostru. Bineînþeles cã populaþia bãºtinaºã din Basarabia ºi Bucovina întâmpinã armata roºie fãrã mare plãcere. . cu accentul caracteristic celor din Caucaz (Georgia): ... Noi eliberãm acum Basarabia. în Orientul Extrem.Pãmântul. Cei de dincoace de Prut. .. cu atât mai bine pentru noi”! Noi vom aduce în locul lor noroadele noastre. a început sã rãspundã. Sunt bucuroºi de venirea noastrã pe pãmântul lor? . moldoveni sã se numeascã ºi nu români! ªi moldoveanul cu românul sã se urascã unul pe altul. Þarul nu era prost! Timp de mai mult de 100 de ani i-a dus de aici în alte locuri pe moldoveni: în Siberia. iatã m-am gândit ºi eu la acest lucru. pe ucraineni. sã se – 163 – . nu înþelegere! Lasã sã se omoare unul pe altul! Cu cât mai puþini vor rãmâne ei pe acel pãmânt. sã distrugem naþionalismul român din Basarabia! El s-a sporit în anii de stãpânire româneascã.Iatã ce vreau sã spun. prudent. pe ruºi. nu ºi-au fãcut de cap ca în alte pãrþi. moldoveni. Trebuie sã biruim. Eu aº spune chiar foarte rezervat. Numai un an de zile Basarabia a fost a noastrã. Jukov.Pãi.Trebuie sã mobilizãm basarabenii. tovarãºe Jukov! Treburile merg bine pe front.Vedeþi tovarãºe Comandant Suprem. neîngãduitoare la contraziceri. mai ales cã nemþii s-au purtat aici în general corect.. populat în majoritate de oamenii noºtri.. Aº vrea sã ºtiu cum se comportã moldovenii faþã de armata sovieticã.. Acest teritoriu a fost eliberat în anul 1940.. pe alþii..ºi a zis pe un ton tãios. i-a rãsunat lui Jukov în urechi. în armata noastrã! Sã fie trimiºi împotriva fraþilor lor! Sã-i forþãm sã lupte împotriva fraþilor lor! Între ei sã fie urã. într-un asemenea moment încordat din timpul pregãtirii de ofensivã pe frontul apusean. ªi din vocea tãioasã.corbului nu-i va scoate ochii! Comandantul Suprem a tãcut câteva minute în ºir. teritoriul acela.

Acest pãmânt trebuie sã devinã pãmânt sovietic. noi avem nevoie de pãmântul lor! ªi de cei ce vor trece de partea noastrã! O sã gãsim noi cu cine sã-i înfrãþim. care a trãit acolo ºi ºtie cum stau lucrurile..Da.Mi-e totul clar. Beria se pricepe! ªi Stalin ºi-a umplut din nou pipa cu tutunul american. averea! ªi nu numai cei bogaþi. pãmântul. iar ei nu vor. S-a uitat lung la Jukov ºi în sfârºit. la Prut ºi ei peste puþinã vreme se vor întoarce acasã. au fost trimiºi în plutonul de recunoaºtere. O sã-i poruncesc lui Beria! El ºtie ce sã facã! O sã dea afarã tot gunoiul care þine cu Românii. Balcanii.. . Se mai gândeau fraþii cã rãzboiul se va termina..duºmãneascã între ei.Aveþi dreptate. Jukov! Cred cã ai înþeles intenþiile mele! Balcanii. i-a spus Jukov. aici. ªtie el cum ºi ce sã facã! La Tiraspol a fãcut ordine! Noi n-avem nevoie de moldovenii ãºtia puturoºi. Ca fiind de prin pãrþile locului. La revedere. numai 19 primãveri. al nostru pentru totdeauna! Românii trebuie despãrþiþi prin râul Prut pentru totdeauna! Noiile generaþii îºi vor uita neamul ºi vor trece de partea noastrã. . tovarãºe Stalin. Plutonierul Popa. cã o sã facã slujba împreunã. nu le suntem dragi! Nu ne iubesc ei! Noi vrem sã le facem ºi lor o viaþã bunã. Când vom ocupa România. þãranii din sate. dar ºi cei sãraci fug. ªi dacã nu vor. când se retrãgea – 164 – . tovarãºe Stalin! O sã facem mobilizarea totalã în Basarabia ºi o sã-i trimitem sã lupte împotriva fraþilor lor.. gospodãria. care stãtuse la ei în casã. sã-i învãþãm bine minte... vorbesc o limbã schimbatã. era însurat cu Maria ºi avea doi copii în cârcã. tocmai cum s-a întâmplat în republica din Tiraspol! Acolo mulþi ºi-au uitat limba. Aºa îmi spunea Timoºenko. fericitã. din Dorohoi. iar Grigore avea 29 de ani. a zâmbit el sarcastic. S-au bucurat fraþii.. i-a spus: poþi sã te duci.. aceasta va fi politica noastrã în Basarabia. le spusese.. tovarãºe Comandant Suprem! Trebuie sã vã spun cã foarte mulþi basarabeni fug în România: lãsând totul: casa. cã nu au fost despãrþiþi. *** Rusu Grigore ºi Rusu Ion din satul Z… au primit chemare într-o zi din luna dezgheþurilor ºi trezirea naturii la viaþã. Ion era mai mic. Chemarea cu ordinul de a sosi la comisariatul militar din N… Au fost repartizaþi amândoi la regimentul 12.. trebuie sã-i întoarcem la vatrã pe toþi basarabenii! Pe toþi! Sã fie întorºi acasã! ªi sã ne lãmurim definitiv cu ei! De ce fug de noi! ªi sã ne lãmurim cu ei odatã pentru totdeauna. dragã Jukov! Nouã ne trebuie Balcanii! .

la þarã. când i-au bãtut pe unii… Printre ºefii de post s-au nimerit niºte… mãgari. .Mãi Ioane. ºi cât mai mulþi. aºa spun acum toþi.Mãi bãieþi. la gospodãria sa. au fost cazuri. s-a uscat de dorul lui! . acum e preºedinte de selisovet… ºi-i bate ºi pe cei înstãriþi ºi pe cei sãraci. Grigore þine minte… L-au bãtut. Cã-s rãi ºi ºi-au bãtut joc de oameni. ªi a plecat Popa plângând. acum la sovietici. I-a curs ºi sânge din nas lui Vasile. N-au sã-l þie românii! ªi aºa mulþi moldoveni au plecat acolo. Dar îi bate aºa sã nu-l vadã nimeni… Îi bate pe oameni. pe toþi! Cu pumnii! E rãu la inimã! ªi o face pe “nacialnicul”. Românii bãteau. îmbrãþiºândui pe amândoi. porcii. Da. nu-i ajungi cu prãjina la nas. la copii. Iarãºi o sã fie nenorocire! ªi obrazul lui Grigore se întunecã. pentru care am luptat ºi am vãrsat atâta sânge! Sânge românesc. dar fratele nostru. gãinile… rechiziþie! Armata eliberatoare trebuie hrãnitã… – 165 – . Alecu? El unde-i? Ce va face el? Va rãmâne în România. pe frontul ista? De ce i-au luat? Sunt atâþia ruºi… În fiecare zi politrucul le spune cã românii trebuie omorâþi. e pustie Basarabia noastrã acum! Ion se uitã în depãrtare. Pentru furt! Acum Vasile s-a dat de partea sovieticilor ºi bate ºi el oamenii. cum spune mãtuºa Gaciþa… nu e voie sã-l baþi pe om. cãci Vasile furase un ceas din casa lui Toader Ursu.Vine el acasã. . Pãi da. fiindcã ei sunt fasciºti. e primãvarã! Vremea lucrului! Pãmântul cere sã-l lucrezi. cine punea lacãte la uºã? Nimeni… ºeful de post din sat l-a bãtut mãr pe Vasile în faþa sãtenilor. la Maria.oastea românã: . parcã era voie? Nu era! Dar mãgarul rãmâne mãgar! Neghina se amestecã totdeauna în grâu! Ruºii i-au totul acum pentru armatã: caii. sau se va întoarce acasã? Ce o sã zicã mãmuca noastrã? Nu l-a vãzut de patru ani întregi. înainte. Vasile. mai departe nu luptãm! Facem pace cu ruºii! Aºa ne e soarta. ªi aici – rãzboiul! ªi cât timp va dura el? Pentru ce sã mori aici. Înainte. cã nu dau caii la rechiziþie. n-ai grijã. nu vor sã dea grâu pentru armata sovieticã.Bine. nu vor românii sã lupte! Ajunge atâta sânge! Am rãmas noi la ruºi. a zis Grigore. când acesta era cu toþi ai sãi la prãºit ºi uºa casei era “încuiatã” cu o mãturã. gândurile îl copleºesc. rãzboiul nu-i lucru bun! De ce atâta sânge nevinovat se varsã pe acest pãmânt? Grigore se gândeºte la cei de acasã. mãi Grigore. Dar la români. care mai dãdeau cu pumnii… Iacã pe Vasile al babei Paraschiva l-au bãtut înainte de rãzboi. am rãmas fãrã Basarabia. boii. Iatã.

sã omori oameni care vor sã trãiascã. tancuri nemaivãzute pe locurile astea… Fraþii Ion ºi Grigorie umblã în recunoaºtere. explozii de mine. când vezi cum înfloresc florile. se jucau de-a ascunselea… Când a fost asta? Demult. vor sã se întoarcã acasã la copii. ne-au ciopârþit în bucãþi. fiecare copãcel. copacii. fasole. de când au fost mobilizaþi. lângã satul B… ºtii. fratele mai mare. român… Pentru ce? Cine te alungã din urmã. ne-au împãrþit pãmântul. A rãmas din Basarabia o – 166 – . tare demult… Când nu era rãzboiul ºi nu se vãrsa sânge… Dar acum e rãzboiul sângeros! ªi nu-þi vine a crede. te duce cu legea. le e cunoscut. Acum însã armele-s altele: pistoale automate. adicã oamenii vor fi fericiþi ºi vor avea cicã de toate. ei se scãldau. În 1940 când au venit ruºii în Basarabia. sudul cu frumoasa Marea Neagrã tot ei i-au dat-o. alãturi – îºi ducea apele la vale. la cavalerie. la umbra sãlciilor. Asta înseamnã cã eºti dator sã dai statului produse: grâu. focuri de tun.Vasile. pãºteau vitele ºi oile pe aici. cãlduþe. porumb. Au învãþat sã tragã cu arma. rachiu! Cum o sã fie viaþa mai departe? Cine ºtie? Grigore are vreo 5 hectare de pãmânt.. ca sã mâie noaptea. pe drum! Pe lângã hrãnit trebuie ºi bãuturã sã-i dai… ªi beau ei biniºor… tot ce este: spirt. cu puºca din urmã? Sã verºi sânge strãin. se frigeau la soare pe coasta cu nisip. ªi ziua ºi noaptea rãmâneau pe dealurile astea… Verile erau lungi ºi calde… fiecare deluºor. mângâietoare spre Dunãrea albastrã… Aici. la soþie… la pãmântul lor… Poporul are nevoie de pace! Pace! Dar ruºii vor rãzboiul. fiecare tufã. de ucrainean. fiecare vãgãunã. ªi Prutul era chiar aici. Au trecut prin bombardamente. aduce oaspeþi sovietici la sãtenii înstãriþi. tunuri mari. sã sape tranºee… Grigorie ºtia asta ºi mai înainte. vin. Cã n-o sã doarmã omul sovietic. brânzã… ca în vremurile fanarioþilor! Dar poate mai pe urmã… s-or potoli. au vãzut cu ochii lor cum se moare pe front… Au vãzut multe ºi de toate… Au un pic de noroc! Sunt teferi! Regimentul lor e dislocat aproape de Prut la marginea satului B… ªi Ion ºi Grigorie cunosc locurile acestea foarte bine încã de pe când erau mici. curate. rãzboi pânã la capãt! Vor sã se rãzbune! Sã facã un socialism peste tot! Prin forþã ºi sânge! Atunci. preºedintele. mãtãsoasã… ªi mireasma verdeþii te îmbatã. cine ºtie? A trecut mai mult de o lunã. a fãcut armata la români. iar alãturi curge sângele… Sânge de rus. cum creºte iarba verde. De hrãnit familia o sã-i ajungã poate… dar acum s-a ivit o vorbã nouã “postavcã” – un fel de bir.. Bucovina au dat-o Ucrainei.

naþionalizatã… Doamne! Dumnezeule! Ce va fi mai departe? Cum vom trãi? Când se va termina rãzboiul? Iatã caporalul Andrianov. Andrianov e un tip neobrãzat. care nu se spalã niciodatã. dar dincolo. undeva peste Prut. Ce vinã au ei? Ion ºi Grigorie se simt strãini în masa de oameni.O sã-i nimicim pe toþi! Luãm acum România. felurite limbi din Caucaz… Fraþilor Rusu nu le trebuie rãzboi! Ei nu vor sã-ºi omoare fraþii… Pe fratele lor. obosiþi. de parcã sã-þi pãtrundã în adâncul sufletului. Tatuaj! Un fost hoþ – a stat trei ani la puºcãrie pentru hoþie. gãini… De toate aveþi… Noi. vaci. gâºte. ucraineºte. cu zâmbetul dispreþuitor pe faþa lui pãtratã din care ochii albaºtri te strãpung nemilos. Andrianov râde de ei. beau mult pânã se tãvãlesc pe pãmânt. Îi duc într-un lagãr pentru prizonieri la marginea oraºului Bãlþi. pe urmã înaintãm mai departe! Pe toþi – sub unghie! Toatã Europa va fi a noastrã! . negri la pãr – adevãraþi þigani! Noi o sã vã învãþãm sã trãiþi! Voi aici va-þi chiaburit. Tot în 1940 satul Z… a vãzut ce înseamnã socialismul sovietic. blondul cu pãrul tuns scurt ca un arici. Andrianov a – 167 – .bucatã micã ce se cheamã acum Moldova. aruncaþi în închisori ºi duºi. abãtuþi. cine ne va opri? Nimeni! O sã mãturãm totul în calea noastrã. Zilele trec. departe de patrie… Casele le-au fost furate ºi totul s-a pierdut.Mãi. într-o poianã. aleargã dupã fete. Sunt luaþi mulþi prizonieri – prizonieri români! Îi duc cu pazã. în mâna mea. noi nu avem nimic! Noi suntem proletari! Totul e al nostru! Averea statului e a noastrã ºi invers. unde acum îºi fac slujba ºi fraþii Rusu. cu hainele rupte în luptã. voi sunteþi þigani… negri la faþã.Uite! E de-acum aici. furatã. te priveºte ºi rânjeºte. aduc vin pe care-l dau de fricã þãranii. Sovieticii se pregãtesc pentru ofensivã. rechiziþionatã. triºti. . pe urmã dupã prima luptã a trecut în regimentul de infanterie. le prind cu sila… Într-o zi. mulþi rãniþi. În 1942 este eliberat ºi trimis într-un pluton de corecþie. ruseºte. oamenii care lucrau zi ºi noapte au fost ridicaþi. întorcându-se din recunoaºtere. pãmânt. A vãzut cum oamenii mai cu pãmânt. aveþi case. care ºi el este pe front. oi. de parcã acest pãmânt n-ar avea numele sãu. averea – împãrþitã. Pielea de pe mâini e acoperitã cu niºte desemne fãcute cu cernealã chimicã. Soldaþii umblã prin sat. Alecu. care vorbesc în alte limbi. echipaþi în uniforme militare. .

Ieri Soloviev. nu Andrei l-a ucis pe fratele lui. duminica la joc. respect faþã de om… tot ce vezi e al tãu… Acum Andrianov ºi Ion se urãsc. cu mâinile rãsfirate în lãturi. ducând un prizonier pânã la statul major. Acum Andrei stã întins pe iarbã.A vrut sã fugã! Eu am îndeplinit ordinul! Duºmanul.Ia uite. Peste câteva zile. care îºi pãºtea aici vaca. mare lucru! Proasta! Nu a vrut cu mine! A pãþit-o mai rãu! Ion ºi Grigorie se uitã cu scârbã la el. sã se arunce în fântânã. sânge mult… în zadar… ªi Ion ºi Grigorie sunt siliþi sã ia arma în mânã ºi sã tragã în fraþii lor… De acelaºi neam… De ce? Cu ce drept? Pe ruºi nu i-a chemat nimeni aici! Ce. Ion se ducea des în acel sat. partizan sovietic… Era prizonier. dar parcã poþi sã-i gãseºti pe fãptaºi în atâta norod îmbrãcaþi la fel. dacã nu se supune. A jucat hora împreunã cu Andrei. cinstea fetelor nu existã. învãþãtorul. Ce rost are sã te cerþi cu ruºii? Cu cei care nu i-au nimic în seamã ºi calcã totul în picioare… Pentru alde Andrianov ºi alþii de teapa lui. Gloanþele iau secerat pieptul… .Vroia sã fugã! A raportat apoi. alþii ºi-au bãtut joc de ea. Ion îl ºtia pe prizonier. învãþãtor din satul C… ºti. l-a împuºcat pe drum. dar tac din gurã. rãzboiului nu-i pasã de nimeni… Viaþa omului la rãzboi nu costã nimic… Dar nu este aºa! ªi la rãzboi trebuie sã fii om! Nu Andrei i-a dat foc casei lui Soloviev în Ucraina. fata lui moº Ilie. a vrut sã-ºi punã capãt zilelor. ei n-au pãmânt? Pãmântul lor e mare ºi întins… nu-i dai de capãt… Atunci de ce au venit ei încoace sã ne tulbure viaþa? Ce rãu le-am fãcut? Nimic… Dupã ce lege? Cine a – 168 – . în faþa primãriei. Moº Ilie s-a jeluit comandantului. Ion s-a împotrivit ºi de atunci se duºmãnesc. lângã Ungheni. trebuie ucis! Soloviev zâmbeºte mulþumit. flãcãul acela înalt. Irina boceºte. un soldat ucrainean. Dar de unde sã fugi? De jur împrejur – numai armatã sovieticã. nu are rost. în general ei habar n-au cei aceea cinste. Pânã la venirea ruºilor. Era Andrei Popovici. . . Rãzboiul! Rãzboiul înghite vieþile omeneºti. onoare. lângã un zarzãr singuratic. îndurare. Lui Andrianov nu-i tace gura nici cu acest prilej. se uitã la cer cu ochii deschiºi.vrut sã-ºi batã joc de Irina. Oare este dreptul de a omorî prizonieri? Fãrã judecatã? Stalin ºi cu Hitler au împãrþit Europa… Din cauza lor se varsã atâta sânge. frumos cu plete negre. ªi nu mai existã Andrei pe lumea asta.

Aici l-au trecut peste râu. îþi place acel care te hrãneºte cu mãmãligã. iar Andrianov. un tânãr de vreo 25 de ani.Sunt din regimentul 6 vânãtori.Mergem! porunceºte Andrianov ºi încearcã sã se ridice. Pânã la compania lor mai sunt vreo trei kilometri. i-ai luat pãmântul. însã îi – 169 – . . rãnit în picior. tresare. pe un ciot de lemn ºi când erau sã iasã din apã. Se odihnesc. cu cãluº la gurã. cu brânzã de oaie ºi-þi mai toarnã ºi un pahar de vin rece de Codru. . acum stau într-un crâng nu departe de B…ti. Mã cheamã Ion Tãnãsescu. eºti gata sã-i omori. întreabã-l pe mãgarul ãsta din ce regiment e? ªi unde e poziþia lor? . mã bãiete? Ostaºul român. îi rãvãºesc sufletul… Ieri au luat prizonieri – pe unul de peste Prut. primul. Fraþii Rusu au scãpat teferi… ªi iatã. Andrianov geme ºi înjurã. ne-au trimis în recunoaºtere la Prut ºi am cãzut în mâinile voastre. mic.Ascultã. Andrianov a bãgat cuþitul în unul. i-ai distrus cuibul. atunci… gândeºte-te rusule. . pe cei ce tac din gurã ºi-ºi ascund durerea ºi nevoile… II Ion nu poate sã doarmã nopþile… Ziua este trimis în misiune. rãspunde el ºi faþa i se lumineazã. mai sus de genunchi. Andrianov ºi Soloviev. Ivane. ºi sã-i îngropi pe pãmântul lor propriu… Tu eºti puternic.Eºti român. al doilea a fost legat zdravãn. oºtean sovietic. domnule? Credeam cã sunteþi ruºi.De unde ieºti. Îi face semn lui Ion: . . Au plecat în recunoaºtere patru: fraþii Rusu. cine-i vinovat? Tu. subþirel. Au trecut Prutul noaptea ºi au ajuns cu bine aproape de tranºeele româneºti. Soloviev a fost ucis pe loc. cu mâinile la spate.fãcut-o? Omoarã prizonierul… Ce þi-a fãcut el? Þi-a luat pãmântul? Dacã nu. – Eu sunt din Dorohoi. a început sã batã mitraliera româneascã. . Îl doare piciorul. L-au adus înspre zori la Prut. noaptea gândurile nu-i dau pace. smolit. care cad în genunchi în faþa ta. culcat pe iarbã. crud. ai dus-o undeva la capãtul pãmântului. familia. au dat de doi români. þi-ai înfipt cizma în pãmânt strãin… Iar pe cei ce spun un cuvânt împotrivã. mai ales dupã un pahar… Tu faci parte numai celor.Ce spune? strigã bãnuitor în ruseasca lui Andrianov. de pe frontul românesc.Din ce regiment eºti ºi cum te cheamã? Îl întreabã Ion. la marginea pãduricei. în Sibirul rece… ªi acum tu. plecaþi ºi ei în recunoaºtere spre Prut.Ion îi traduce ce a aflat. Aici. .

flori. . – 170 – . Ion. inima de numai 19 primãveri.Nimic nu spune! Ne întreabã de ce suntem în armata sovieticã! O întoarce Ion. numai Andrianov geme. El nu e creºtin.comandã Ion prizonierului.Eu mã duc înainte ºi o sã trimit pe cineva sã-þi ajute. cu þeavã neagrã. sã le poarte de grijã. oameni buni. .scapã un geamãt de durere ºi se lasã din nou pe iarbã. parcã simte cã merge spre sfârºitul sãu. Acela pãºeºte înaintea lui cu mâinile legate la spate. Acolo o sã te interogheze.Cum sã-l ajut? se întreba Ion. N-a mai rãmas mult pânã la destinaþie. însã sângele a rãzbãtut prin tot pansamentul. care sã se înduioºeze de durerea altuia… Tac toþi. vãd eu. . .Nu putem. Suntem fraþi. daþi-mi drumul! O sã vã pomenesc toatã viaþa. Pe Andrianov. merge din urmã. îl aºteaptã acasã. tãtar sau moldovean… În cele din urmã Grigore se ridicã.Ce spune? s-a trezit din amorþealã Andrianov. încã atât de tânãrã. . frumos arcuite. frumuseþe… Nici sã crezi cã e rãzboi! Ion se uitã la Tãnãsescu. Ochii aceia îl implorau. la pãrul lui negru ºi lucios. sã-i creascã.Voi minþiþi! Sunteþi. L-au pierdut pe Soloviev. iar lui Grigore îi spune: . se uitã la chipul lui. . dar nu putem sã facem acest lucru. aþintitã spre Tãnãsescu. pãºeºte încet. ºi voi fasciºti.Hai înainte.Trebuie sã te ducem la statul major. Acesta geme. am patru copii! Vã rog. dragã omule! Am vrea sã te ajutãm. Ajung amândoi lângã o pãdurice. Tradu-mi! .Ce o sã faceþi cu mine? întreabã prizonierul Ion. Grigore e obosit. nu poþi sã-i spui de ce te doare inima. îl ia pe Adrianov în spate ºi-l duce înainte. . l-a pus jos pe Adrianov. Era la mijlocul verii… De jur împrejur verdeaþã. asta nu-l intereseazã. Ion cu Tãnãsescu intrã în ea. rãspunde Ion. Ce te faci de faþã cu Adrianov? Cu el nu poþi sã vorbeºti despre asta. la sprâncenele lungi.Mãi bãieþi. Nu poþi sã-i spui cã Tãnãsescu þi-e frate. .Cum sã-þi dãm drumul? Dacã aflã ruºii? rãspunde Grigorie. de acelaºi sânge. . Tãnãsescu e mai în vârstã. . la ochii cãprui. s-a dus fãrã suflare pe apele Prutului. nu-i aºa? Fraþii Rusu se uitã la el încremeniþi… . cu pistolul automat în mâini. Crede-ne! . copiii încã mici.Mai stãm puþin! Grigorie i-a pansat piciorul. nu-ºi mai dã seama de nimic.Poate îmi daþi drumul. pãtrundeau tot mai adânc în inima lui. care nu alege pe cine duce – fii tu rus.

.Ion Rusu din satul Z…. Se întoarce apoi îndãrãt la Grigorie ºi Andrianov. un vis rãu.Unde-i prizonierul? Întreabã îngrozit Grigore. la care ea þine atât de mult… Parcã îi e ruºine cã stã – 171 – . la vreo 20 de paºi. cu capul gol.I-ai dat drumul? Ce ai fãcut? Mãi! O sã ne omoare ruºii pe noi! Ion tace. întrebarea. Vântul îi fluturã lin pãrul negru… Totul pare un vis. cu un nas mare. roºu la faþã.. dar nu poate… . . între patru santinele.. dus pe gânduri. desculþ.Foc! Dezbrãcat. fostul soldat Rusu Ion. ultima comandã pe lumea asta. fãrã cizme. ostaºii sovietici stau în careu. stã Ion . dezbrãcat de cãmaºa militarã. Generalul Sevastianov citeºte ordinul de zi… . la ochii îngroziþi a lui Tãnãsescu. Ion scoate cuþitul. comanda dintr-un singur cuvânt: . ar mulþumi. În mijlocul careului. prin împuºcare… Ion este condus într-un colþ al careului ºi sub privirile dispreþuitoare ale tuturor soldaþilor ºi ofiþerilor sovietici aºteaptã comanda sergentului. În poianã.Nu mã împuºca! Am copii! plânge Tãnãsescu. Vorbeºte generalul Sevastianov. e condamnat de tribunalul militar urgent. pe care se citeºte îngrijorarea. vrea sã spunã ceva. . Nu se poate! De ce? Ce rãu am fãcut eu? Trebuie sã trãiesc! Sunt tânãr! N-am vãzut încã nimic în viaþã! Chipul mãicuþei sale i-a apãrut în faþã… Mama care i-a dat viaþã. Ion stã pe loc. în numele socialismului ºi viitorului comunism. III Ora ºapte. desculþ. care nu-i aici sã vadã cum va muri el…. . Tãnãses-cu îl priveºte cu un obraz. dimineaþa.A fugit! .. soldatului fascist român. la moarte. îl ridicã în spate pe Adrianov ºi porneºte încet. cuminte. din regimentul 12…. cãrnos.Du-te mai repede ºi ia seama! O sã spun cã ai fugit! Tãnãsescu dispare printre copaci. mirarea ºi un pic de nãdejde. pentru eliberarea duºmanului.Stai! Strigã Ion. ºefii. el – fiul ei cel blând. Mai departe. Pieptul lui e încãrcat cu tinicheaua medaliilor. l-a hrãnit. el nu crede în cele ce aude ºi vede. . un om burduhos. comandanþii mari ºi mici. capul chel. cu capul gol. l-a crescut. îi elibereazã mâinile.Eºti liber! Du-te! Lui Tãnãsescu îi curg lacrimile. se uitã la el. înarmate cu pistoaleautomate. legãnat spre sediul companiei.

departe de aceste minunate ºi veºnic suferinde locuri natale… ªi a fost dus. aer proaspãt. sã verifice justificarea strãdaniilor lor. E o încercare de a preveni repetarea aceloraºi greºeli. înalþi. Doamne! Mare eºti! Ajutã-l pe nefericitul fiu al tãu! UN DESTIN – ENNA Oamenii trebuie sã priceapã sensul unor evenimente ai cãror actori au fost. dinspre rãsãrit..ªtefan cel Mare dovadã cã au fost cândva ºi pe acest pãmânt oameni mari. Arborii pe care îi ºtiam demult. erau pustii. Numai ciripitul unor pãsãrele rãsuna în vãzduh.Am patru copii! Te rog dã-mi drumul… Armele sunt puse la ochi… . . iarba ºi florile îºi întregeau covorul lor. crescuserã mari. pãzit cu strãºnicie ºi de o potaie de câine-lup. înconjurat de santinele înarmate. tot aºa de senin ºi curat ca inima sa… Iartã-mi Doamne. Era atât de bine! În faþa mea. Bãncile de lemn. la porþile cãreia. într-o frumoasã zi de primãvarã. Mergeam încet pe Aleea scriitorilor ºi mi se pãrea cã feþele lor de granit se uitã lung la mine – un oaspete aºa de rar pe aceste meleaguri. implorându-l sã-i dea drumul. departe de copilaºii sãi. cu ochii care au vrut sã înghitã totul. Într-o clipã îi apare în faþa ochilor.. ºedea o bãtrânicã subþiricã. Mulþi ani trecuse de când trãisem pe aceste locuri. îmbrãcatã într-un – 172 – . de nevasta sa Mãriuþa. Vladimir Bukovski Acum un an. M-am aºezat pe o bancã. Ion.. departe de pãmântul sãu drag.a vãzut cerul senin ºi curat. Primãvara era pe sfârºite. soarele încãlzea blând pãmântul. încã tineri. mã plimbam prin grãdina publicã. fãrã margini. se înalþã falnic statuia vestitului domnitor. în faþa tuturor. ferind lumea de soarele arzãtor. „Judecata”. spre Nordul rece. zile cum sunt numai în Basarabia.. Rãcoare. în ultima clipã. . pãcatele! Nu mi-am trãdat fratele. liniºte peste tot. departe de ai sãi. înnegrite de vremuri. Iar Grigorie? Grigorie a fost expediat tot atunci departe. pe altã bancã.Foc! – A strigat sergentul.aºa. tot dus. . totul din lumea asta. învechite de anii trecuþi sub ploi ºi zãpezi. a pierderilor lor. sã tragã de aici concluzii care sã-i poatã lãmuri pe urmaºii lor. viguroºi. chipul lui Tãnãsescu.

ºtergându-ºi – 173 – . iar privirea îi rãtãcea în depãrtãri. am îngãimat eu din nou. dar ºi fericite. care-i acoperea un pic umerii. cãutând parcã ceva.. Priveliºtea din jur era minunatã. Iar ea continua sã stea nemiºcatã cu privirea în gol. Mi-am cerut voie ºi m-am aºezat pe celãlalt capãt al bãncii. ce se întâmplase cu mulþi ani în urmã ºi care lãsase urme de neºters în sufletul ei. trezitã parcã dintr-un vis fãrã de sfârºit. Multe nenorociri ºi nu puþin nenorociþi de soartã vãzusem în viaþa mea ºi doream sã-i alin cumva durerea.. se vede. Amintiri triste.. pot sã vã ajut cu ceva? Vi s-a fãcut rãu? Bãtrânica a întors încet capul spre mine... .Ce s-a întâmplat.. În mâna întinsã pe speteaza bãncii. Apoi a scos din poºetã o tabletã ºi a înghiþit-o fãrã apã. De sub pãlãrioara demodatã doi ochi albaºtri m-au învãluit cu o privire tristã. În suflete ne-au rãmas doar amintirile.Mulþumesc! Mi-a rãspuns ea cu un surâs timid. iarbã ºi copaci... Bãtrânica ºedea tot acolo. uitându-se lung. dar m-am îndreptat spre ea. þinea o foaie de hârtie. Doamnã? am reluat eu vorba. legate de zilele petrecute în aceastã grãdinã de flori. Totul. þinând de modã veche. Privirea mea a rãtãcit din nou prin grãdinã. . þinându-ne de mâini ºi sãrutându-ne pe furiº.Doamnã. dar mi se fãcuse jale de ea. amarã. Nu ºtiu de ce. Privirea mi-a alunecat iar spre banca din faþã ºi gândurile m-au dus la timpurile tinereþii mele. Totul s-a sfârºit de mult. Abia peste câteva minute femeia. neobiºnuitã. Ce gânduri zbuciumate o copleºeau oare? De ce plângea? Mi-am întors capul în altã parte – nu vroiam sã observe cã mã uit la dânsa. mi se pãrea cã întrebãrile mele nu sunt la locul lor. care i-a încreþit ºi mai mult obrazul.. ruºinându-mã cã mã amestec în viaþa ei. Câþi ani au trecut oare de atunci când ne plimbam pe aici. îndepãrtat. ruºinaþi de trecãtorii din parc. pe aceste cãrãri împreunã cu Olguþa Erhan... Tãceam amândoi.. Ceva. Parcã mai ieri ne plimbam fericiþi. prima mea iubire?! Vremurile aprige ne-au despãrþit. Femeia avea faþa încadratã de un pãr roºietic.pardesiu negru ºi purtând pe cap o pãlãrie cu boruri largi. .Poate vã pot ajuta?. Doamne? – ce s-a întâmplat? Din ochii ei se prelingeau lacrimi. . Se uita la mine ºi tãcea. mã iertaþi. . Mã simþeam stingherit ºi eu. dar – o... Însã ºi acum chipul ei îmi rãsare viu în faþa ochilor. de mult...

. fiind arestaþi.. La doi ani a venit ºi bucuria cea mare – s-a nãscut Raimond. fiind cea mai mare dintre copii. când ea avea numai 14 ani. cei veniþi. Tatãl fusese pescar – meserie grea ºi plinã de primejdii. cal. Pãmântul ni l-au luat... fiind cinci copii la pãrinþi. sã ne elibereze de. De toate! Un cal bun.. . m-a întrebat: . Într-o zi cu soare. brodatã pe la colþuri. Gospodãria era bunã.. dupã moartea soþiei. A murit devreme. pãsãri. douã vaci cu lapte. E ceva serios! Mi-a vorbit frumos ºi eu iam zis: Da! Aºa am devenit nevasta lui. ziceau ei. gâºte. cãruia.Am venit din Lvov. Sã ne fericeascã.. când rãsãrea soarele. Trist lucru. cãci ei.. Nu puþini s-au ridicat împotriva nelegiuirilor. Sã ne elibereze de pãmântul nostru. au pus impozite grele. aveam vreo zece hectare de pãmânt. De lucru era mult. . Mama nu lucra nicãieri. într-o cãsuþã micã. unii chiar omorâþi. veneau la noi ºi sovietici sã bea – 174 – .. dar numai astfel reuºea sã-ºi hrãneascã familia. De fapt sunt din Bãlþi. mai ales într-o gospodãrie cu vaci... cu care se fãcea totul în gospodãrie.. de pe aceste meleaguri. adicã. doamnã. Aºa-i când stãpân la tine în casã se face streinul.... sã facã lucruri bune ºi acolo. cãci altfel fraþii ºi surioarele mureau de foame.. curcani. trebuie sã vorbesc cu tine.Adicã ºi dumneata eºti strãin pe pãmântul dumitale.Am intrat la lucru la un vãduv..... Au rãmas cu toþii pe seama mamei.. m-a prins de mâini în curte ºi mi-a zis: Enna. Trebuia sã mã scol dis-de-dimineaþã. Viaþa uneori îl aruncã departe de patrie. Am muncit la el vreo patru ani de zile. ºi sã fac tot ce se cuvenea sã facã o femeie. aruncaþi în puºcãrii.. Mulþi oameni de treabã au fost duºi în Siberia. din care cauzã au avut de suferit. seara..De unde sunteþi? .. sã ne strice viaþa bunã. Tocmai împlinisem optsprezece ani. Aºa cã Enna a fost nevoitã sã caute o ocupaþie. ªi în casa noastrã s-a abãtut nenorocirea. i-au rãmas în grijã doi copii – unul de cinci... Enna Morel era dintr-o þarã de la nord din Estonia. ºefi doreau sã fie.. gãini. de baºtinã. iar altul de doi aniºori. din oraºul Tallinn. Dar. Copilãria nu i-a fost uºoarã. Uneori..Au venit. am aflat din gura ei o istorie tristã-povestea vieþii ei – care m-a cutremurat.. ªi. dar aºa-i soarta omului. în 1939 þãriºoara este ocupatã de sovietici. dar sã lucreze nu prea.lacrimile cu o batistã albã... dar de mulþi ani trãiesc departe de baºtinã. din vorbã în vorbã.

Am fost învinuitã de activitate contrarevoluþionarã ºi condamnatã la moarte.... Cereau sã recunosc cã sunt spioanã finlandezã. ªi a plecat în Estonia. ba de alta. Nu l-am vãzut de atâþia ani.. În casã altã gospodinã comanda.. om de treabã – de Vladimir Bârlãdeanu. numai adevãrul le-am spus! Însã. Nu mâncau ruºii pâinea degeaba!. despre care el visa zi ºi noapte. n-au trecut neluate în seamã. La o adunare la care se vorbea despre pãcatele sovieticilor ºi despre înjosirea poporului meu.. în casa noastrã. Enna a aflat cã fiul ei lucreazã în Tallinn.... Am fost ºi bãtutã. ªi......Dragã Vladimire.. Abia atunci. Dar eu. în jurul paharului de bere. A înnoptat la o vecinã ºi dimineaþa a plecat spre Tallinn... Ce era sã fac? Aflatã în deportare. Eu trebuie sã mã duc în Estonia.. Am sã vin pe urmã la tine. Trebuie sã-l vãd....... spre searã. Tot drumul se chinuia. ºi acasã nu m-am întors. Pentru ca poporul sovietic sã trãiascã fericit.. De acasã. nu ca acum pe vremea lor..câte un pahar de bere. Totul era înscris la anchetator.... altul – civil.. A izbucnit rãzboiul. Simþeam cã omul þine cu adevãrat la mine... de dureroase amintiri. A intrat... La numai trei zile. sã-mi vãd fiul. Aºa treceau zilele în grijile gospodãriei ºi ale vieþii.. Lucrurile s-au mai schimbat! Ne-am întors ºi noi acasã. în acest rãstimp – nici o scrisoare... M-au rugat sã le arãt drumul la o vecinã dintr-o altã mahala a satului.. gândindu-se la mult aºteptata întâlnire: Cum o va primi feciorul? O mai þine minte? N-a uitat-o? Cum aratã el acum? Trecuserã totuºi ºaptesprezece ani de suferinþe. fost avocat la români. la o fabricã.... Vorbeam ba de una. O vecinã mi-a scris mai târziu.. de unde mã chemau la cercetãri noaptea. Dar într-o searã.. cã bãrbatul meu s-a recãsãtorit. În Moscova ne-am despãrþit... Eu le mai spuneam adevãrul cum cã înainte trãiam mai bine.. deci. Toate spusele mele. Cui i-o fi semãnând acum? Atunci avea numai ºase aniºori! Nici nu-l îmbrãþiºase – 175 – .. m-am legat de un moldovean. Bunã bere mai fãcea bãrbatul meu Janes! Zic: veneau ºi beau. Am fost aruncatã într-un beci în Tallinn. dar suntem bãtrâni. au picat doi sovietici – unul militar.. Pe fostul bãrbat. niºte femei din sat m-au chemat la ele. Care casã?! În Moldova lui Vladimir. în casã ºi au stat de vorbã ca doi oameni streini.. În curând a murit ºi cãlãul!. nici o veste.. Nu m-au împuºcat! Am stat în lagãre zece ani ºi încã am fost ºi deportatã! Încã ºase.. abia aici am înþeles cã vorbele acelea spuse la noi acasã.. mai târziu... þin la tine. Un om cult. A sosit în satul ei ºi l-a gãsit pe bãrbatul ei de altã datã.. I-am spus: .... Uitase de mine.

Acuº o sã-l chem. îndatã o sã fie aici. eu sunt mama ta! S-au rupt în sfârºit de pe buze cuvinte atât de grele. departe. Nu le-am putut stãvili. Femeia se uita binevoitor la mine. suferinþele îndurate pe nedrept.. Întru în cãsuþa aceia. . mulþi ani. .Nu l-am vãzut tare demult. Dãina care a rãmas acolo. am nevoie de fiul meu. ca un fãt din poveºti.Iatã-l. simþind ce se petrece în sufletul meu. lagãrul împrejmuit de sârma ghimpatã. Mã uitam la el ºi tãceam. La intrare. eu sunt! A zis el. convoiul cu câinii-lupi... proaspãt vopsitã în alb. cu pãrul tuns scurt. .Liniºtiþi-vã. copilul. Ne uitam unul la altul ºi. cu obrajii roºii. Am ieºit din cãsuþa de pazã ºi priveam cum pãºea el spre mine – tot mai aproape. – 176 – .. Fiul dumitale este aici. s-a ridicat de pe scaun ºi mã întreabã: . o cãsuþã micã. mi-a spus paznica. mândru ca un stejar. tot mai aproape. ... O femeie în vârstã. în pãmânturile reci..Ce vã trebuie? Stãteam în faþa ei. nici nu ºtiu cum aratã.Doamnã.. M-am ridicat de pe scaun ºi mi-am lipit faþa de fereastrã.. .. cu aceiaºi ochi albaºtri ca ai mei. Peste o orã au apãrut clãdirile oraºului.. bãiatul meu.. . vine! A rostit femeia de serviciu. zdravãn. Vãd: o fabricã micã. Acuºi îl gãsim! Vocea era blândã.. ªi am simþit cum lacrimile au nãvãlit în ochi. vã rog. I-am zis: . Vine peste câteva minute.Nu plângeþi. a vorbit cu cineva. mi-a spus paznica..în acele minute tragice. dar ele curgeau. Raimond Morel. stãtea în faþa mea – frumos. îmbrãcat într-o salopetã albastrã... Pânã la Fabrica de produse electrice sunt vreo 400 de metri. corpul îngheþat bocnã al prietenei mele moarte..Dumneata eºti Raimond Morel? Am îngãimat eu cu greu.. binevoitoare.. dar nu puteam sã spun nici un cuvânt. Îl gãsesc eu.L-am gãsit. Simt cum picioarele mi se fac grele..Da. Lacrimile au început sã curgã ºi mai tare. Cum sã-i spun? . .. ce s-a întâmplat? Mã liniºtea ea. Femeia a început sã sune undeva.Luaþi loc.. ªi în faþa ochilor mi-au fulgerat amintirile soartei mele zbuciumate. Apoi s-a aºezat lângã mine. de pazã. tãceam.. cu pãrul de culoarea grâului copt. Pe cãrarea de asfalt venea spre mine un bãrbat tânãr. bãrãcile.....Eu... înconjuratã cu un gard înalt de beton. veºnic îngheþate ale Siberiei. .. El. Îmi ºtergeam lacrimile cu batista.

pentru ei noi nu am fost oameni. Stãteam îmbrãþiºaþi ºi lacrimile mele curgeau pe haina lui.. în Estonia.Nu. gãsitã fãrã vinã – ceea ce era ºi scris în hârtia pe care o þinea în mânã ºi de care ea nu se despãrþea niciodatã. În ochii lui am vãzut lacrimi: aceleaºi lacrimi de duioºie... Acum era îndreptãþitã. ca sã ne mai revedem.Nu m-au împuºcat.... cândva. ne înconjura verdeaþa primãverii ºi tãceam.. era interzis. am strigat eu cu fricã... luminatã de o vãditã bucurie. Din urmã ne conducea blânda privire a femeii de serviciu.. însã eu nu mã puteam opri din plâns. unde am stat zece ani.. care a înconjurat-o toþi aceºti ani. dragã fiule. A trãit în Moldova pânã la sfârºitul vieþii lui Vladimir.. Eu tãceam. avea o inimã bunã. El m-a îmbrãþiºat cu grijã. tinereþea. parcã.. Ce mai puteam vorbi? Despre ce? Eram numai noi. Aºa se întâmplã când oamenii se întâlnesc dupã zeci de ani. . Pãºeam alãturi de fiul meu ºi eram cea mai fericitã dintre toþi oamenii pe lume.. apoi am fost deportatã încã ºase în altã parte. fiul ei Raimond.. M-au trimis în lagãr. . nu e adevãrat. Ne-am despãrþit cu bine. Doamne! Cât de puþin îi trebuie omului sã fie fericit! Stãteam pe vechea bancã a grãdinii. singuri cu nenorocirile ºi suferinþele noastre? În anul 1958 cetãþeanca Enna Morel a fost reabilitatã de procuratura sovieticã militarã... mã duc sã-mi iau un concediu pe o zi ºi o sã mergem la cãminul meu... Apoi.. iar dupã Enna a venit s-o ia acasã. care niciodatã nu s-au mai întors la baºtinã. Mi-a dat drumul din strânsoare ºi se uita la obrazul meu.De ce nu mi-ai scris niciodatã? . trebuia s-o împuºte..Mamã. de multe ori. de milã.. De acea procuraturã care. suferinþele ºi micele ei bucurii.De acolo n-ai voie sã scrii. ªi lacrimile au început sã curgã ºuvoi ºi m-am prãbuºit la pieptul lui. În Chiºinãu a rãmas movila lui Vladimir Bârlãdeanu la cimitirul Doina. a fost împuºcatã. Noi eram consideraþi duºmani. cu care nu s-au mai despãrþit.. se vede. unde o aºtepta Vladimir Bârlãdeanu. convinsã deja de bunãtatea sufletului moldovenesc. ªi ne-am dus împreunã spre staþia autobusului. dar parcã n-au despre ce vorbi! În cele din urmã a rostit: .Dstrã? Mama mea? Dar mama mea a murit în 41. de iubire. – 177 – . . rãmânând sã zacã în pãmânturile Siberiei. în acea hârtie era viaþa ei. Dar în ea mai erau ºi prietenele ei de lagãr. În ea. i-am rãspuns. sã mã creadã. dupã aceea. mi-a povestit cum a venit la Chiºinãu.

De mine au grijã nepoþelele. .Gândiþi-vã cã nu este vorba numai despre dstrã. a fost unul din cei care a luptat pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaþia rusã.. Ceva mai înainte mi-a murit feciorul. am cunoscut un om care a apucat ºi alte vremuri în tinereþea sa..Apoi. O nepoþicã ne-a adus câte o cafea.. care totuºi i-a iertat pe acei care au fãcut atâtea nedreptãþi. la Iaºi. a reluat el firul vorbei. Moº Dumitru.Ce vârstã aveþi. când vor ºti cã pãrinþii lor au dat cu piciorul în dreptul ºi fericirea copiilor. cu luare aminte. pe vremea când Basarabia era sub stãpânirea þarului. se dezleagã. de cei ce vor urma. Dupã un pahar de vin limbile. Pãrinþii mei au avut 13 copii: eu am – 178 – . Trãieºte. unde ne-a fost dat sã ne întâlnim ºi sã cunosc un suflet de om pãtimit în viaþã. întrebându-ne mai mult ba una. Pe mama mea o chema Maria. ºi eu sunt basarabean.Mulþi înainte. Aflând cã suntem din Basarabia româneascã s-a bucurat mult ºi. Cãci þãran. mai am o fatã aici. ci ºi de copiii voºtri. M-a lãsat.. Tare bãtrân. moº Dumitru? . era un omulean mic de staturã. agricultor fiind. MOª DUMITRU OSIPOV ... fetele bãiatului meu. Enna Morel era mai presus ca ei. are niºte copile. Acum câþiva ani mi-a murit nevasta.. ne-a poftit la el cu înnoptatul. pentru unirea cu patria-mamã. are casã. familia ei. lângã Corneºti.. A fost preºedinte al celui dintâi comitet naþional din regiunea Codrului. la sosire. ªi cu viaþa cum vã împãcaþi? . Am vãzut lumina zilei în satul Sineºti. cã aºa îl chema pe gãzdaº. Avea numai 57 de ani ºi a fost inginer. care trãiau la dânsul. cu pãrul însurit. . sãraca... . o duc nu prea uºor. . Masa ne-a gãtit-o cele douã nepoþele. el se trãgea din rãzeºii codreni a lui ªtefan cel Mare. Vorbele le rostea domol. vânjos. Pentru un bãtrân ca mine ce nenorocire mai mare îi trebuie.. sunt bãtrân. dragul meu. de obicei.Fie binecuvântat parcul din centrul oraºului. În 1908..Ehe. Mihail Osipov. ba alta despre Basarabia. tatãl meu. de-acum am 89 de ani.Pãi. domnule Osipov? Am îndrãznit eu sã-l întreb. nepoþilor ºi strãnepoþilor lor? Constantin Stere Fãcând nu demult un drum la Iaºi. Vã vor ierta ei oare.Dar de loc de unde sunteþi.

judecaþi. Petru ºi Maria.. unde am stat opt ani. ca sã nui scape pe sãteni în România. Dupã ce ne-au tot controlat ºi ales. au fost despãrþiþi ºi deportaþi în Siberia. la Cotul Donului. ºi o femeie mama. dupã 13 ani de detenþie pentru dragostea sa de Patrie. l-a chemat la el ºi a vorbit cu dânsul româneºte. am mers cu rãzboiul pânã la Stalingrad. cerând tuturor sã ni se respecte drepturile. ne-au repartizat în lagãrul de prizonieri din Karaganda. la munca de rob în taigaua siberianã.. pe insula Novaia Zemlia. lãsând casa ºi ce mai aveam ocupanþilor. ºi s-a fãcut doctor de dinþi. Am fost dat la ºcoala normalã din Bãlþi ºi de acolo am ieºit învãþãtor. Cercetaþi. Cei trei copii ai ei.. Au fost arestaþi 17 bãrbaþi. am cãzut în mâinile ruºilor. eu. Am avut. Aflând cã Maria avea 13 copii au lãsat-o în viaþã. pentru cã a intervenit o femeie. Gheorghe. Când a auzit de românul Dumitru Osipov. apoi purtat prin multe închisori pânã în 1964. de ea se þineau trei copii. Am stat. dar cu gradul de polkovnic (colonel).. dar n-am tãcut. a fost arestat ºi dus la canal. Cât mã priveºte pe mine. dragul meu noroc sã mã retrag atunci. pânã în 1952. un moldovean de pe malul Nistrului.. Mi-am luat nevasta ºi cei doi copii. Venirea ruºilor. la 28 iunie 1940. Peste un timp a fost trecutã la închisoarea din Ircutsk. maior al NKVD-ului. înaltã. Moº Dumitru mi-a mãrturisit cã avea voce bunã ºi ºeful – 179 – . S-au îndurat ºi pedeapsa capitalã i-a fost comutatã cu închisoare pe viaþã. Fratele Gheorghe s-a reîntors dupã mulþi ani în România. Dumitru Osipov. scriind jalbe la Moscova. Armata sovieticã a aruncat paraºutiºti deasupra Sineºtilor. Au fost duºi toþi cu camionul într-o localitate hãt dincolo de Moscova. Satul nostru a avut mulþi luptãtori pentru unire. cã nu iau putut despãrþi sbirii enkavediºti. Au luat-o ºi pe mama. Atunci au scãpat mai mulþi la libertate. Odatã cu toþi oºtenii. m-a gãsit concentrat în armata românã. a fost graþiat ºi el. au fost duºi la Nord.. a ajuns academician. Tata a fost condamnat la moarte de cãtre sovietici demult. ªef al lagãrului sovietic era un colonel-invalid. unde s-a stins din viaþã în 1953. Unul Vitalie Rotaru.. În patruzeci ºi trei. Din momentul acela soarta mea a luat o altã întorsãturã.fost al doilea copil în familie. încã la Moscova în 1923. fiindcã fusese printre acei care au fãcut Uniunea în 1918.. Când comuniºtii s-au întãrit la putere. îmbrãcatã într-un cojoc alb. am protestat cât am putut. zdravãnã. Luptase în rândurile armatei sovietice ºi se întorsese de pe front fãrã un picior. printre care se afla ºi tatãl meu.

care nu ºtiau nimic despre el. numai numele sã-i rãmânã.. Mã uitam cu admiraþie la omul acesta.. bãnuiesc. mai mulþi pomi. Bucuria însã n-a þinut mult. nu mã ia nimeni de la casã. A stat în puºcãrie pentru vina cã în timpul rãzboiului de la rãsãrit a luptat împotriva armatei sovietice. direct. .. În 1952 a fost dus cu avionul la Moscova ºi.. azi. un martir. . apoi a fost graþiat.. moº Dumitru era acum mulþumit de ceea ce avea.Pentru mine Basarabia a fost ºi a rãmas tot aceiaºi þarã.. Aflat în pragul vârstei de 90 de ani. ºi dus la Aiud. Trãiesc aici... În casa lui trãiau alþi oameni. ieºea ºi critica autoritãþile comuniste pentru politica lor antisocialã cãreia.. butuci de viþã de vie. care a trecut prin atâtea încercãri. Socot cã numai o þarã avem. trecând prin Iaºi.. În el eu vedeam. Nu odatã la adunãrile de mai înainte. Peste doi ani. cântece despre fraþi ºi surori. dar ºi erou al neamului nostru necãjit ºi hãrþuit. dupã niºte cercetãri.!! S-a întors acasã.Uite. iau dat drumul sã se întoarcã acasã. dã Doamne. care a rãmas acelaºi luptãtor. Soþia.. A doua zi dimineaþa ne-a arãtat (eram cu soþia Veronica) gospodãria: câteva gãini. la Iaºi.. gospodarul. îþi spune sincer. de un singur lucru se cãina. Dupã casã avea grãdinã. odatã cu mulþi alþi foºti prizonieri reîntorºi în þarã. nu l-am mai gãsit în viaþã. dar cu gândul niciodatã nu m-am rupt de acolo. cã nu-i ajunge: puterea mãcinatã în lagãrele ºi puºcãriile comuniste ºi pe care ar fi dorit s-o punã. a oftat moº Dumitru Osipov. slava Domnului.. La Aiud a stat pânã prin 1964.. printre care niºte minunate prãsade. de bucurie cã l-a vãzut întors. Peste câteva luni. fiind reâncadrat în învãþãmânt. mai întâi. am rãmas fãrã soþie ºi bãiat. în slujba þãrii sale. victimã a unui regim totalitar ºi a unei atitudini antiumane faþã de destinul unui om într-o societate criminalã pe care o instaurase comuniºtii cu sila.. un purcel ºi un câine. la Iaºi. ªi el. dar.. totuºi. cântece de dor.. Acasã a gãsit copiii mari.deseori îl chema sã-i cânte cântece româneºti. aþi cutreierat-o toatã... aºa-i soarta omului. ºi a þinut sã se reîncadreze în învãþãmânt. – 180 – . la familia sa. întreagã. ce are de spus.În Basarabia. Da. nu se putea opri din plâns. iubitor de patrie. L-am întrebat: . când mai veniþi? Þara.. impilat ºi asuprit. s-a pomenit arestat din nou.

Era încã tânãr ºi trebuia sã-ºi refacã viaþa. nici prea înalt. într-un cerc restrâns de cunoscuþi ºi musafiri. Nunta lui tata a avut loc la Cuhureºti ºi nu la Bãlþi. Sora Iuliei Victoria. poate prea puþin timp trecuse de la moartea primei soþii. fratele meu. Ca învãþãtor a fost repartizat la Cuhureºti. dat peste cap. Alexandru ºi o fetiþã pe care o numeau toþi Lealea. unde trãia Victoria. Pãrul întunecat. unde soþul ei era director de ºcoalã. Mai avea o sorã. Bãieþii erau cam de aceeaºi vârstã cu mine. Aveau trei copii: Eugen. Mihai Ursu era deja director în 1940 la ºcoala din Cuhureºti. Iulia tot alegea mirii sãi ºi nu reuºise sã se cãsãtoreascã. Nunta a fost fãrã mare fast. Bunelul copiilor era deloc din satul Cobâlna Nouã. În sfârºit în 1940 Iulia se cãsãtorise cu ªtefan Pirogan. o femeie solidã. Avea 42 de ani. era cãsãtorit cu Alexandra ºi. care trãia cu familia sa în comuna Cuhureºti. cãci la Bãlþi avea mulþi prieteni ºi cunoscuþi. Bãrbatul ei. nici prea mic. Casa lor era fãcutã din piatrã. poate nu dorea sã fie o nuntã prea mare. Aºa am fãcut ºi noi. unde lucra învãþãtor din 1919. o femeie ce nu fusese încã mãritatã. cu ochii inteligenþi ce exprimau bunãtate ºi încredere. administratorul moºiei boierului Leonard în satul Limbeni. judeþul Soroca. Mihai Ursu era director la ºcoala din Cuhureºti ºi avea ºi vreo 6-8 – 181 – . avea multe camere ºi deseori în ea aveau loc petreceri care atrãgeau tineretul oraºului. care în 1940 împlineam 16 ani la 28 iunie. cunoºtinþã cu noile rude din comuna Cuhureºti. ziua fatalã a Basarabiei Româneºti. o pedagoagã la acelaºi liceu. Poate cã tatãl meu nu dorea asta. unde trebuia sã fie. se ocupau cu agricultura. Ea nu ºtia atunci cã viaþa ei se va transforma într-o straºnicã tragedie. care-i va zdrobi toate visurile ei. absolventã a Liceului “Domniþa Ileana” din Bãlþi. Victoria. Se aranjase cu lucru la liceul “Domniþa Ileana”.ALEXANDRU URSU ªtefan. era un om simpatic la înfãþiºare. eu ºi Tolic. care era învãþãtor la Cuhureºti. având ceva pãmânt ca mai toþi þãranii. Ion Ursu. Terminase ºcoala primarã la Cobâlna Nouã. Amândoi formau o pereche frumoasã. Noua mamã era Iulia ªedlovschi. El. o familie care trãia în bunã înþelegere ºi iubire. s-a cãsãtorit a doua oarã dupã doi ani de la moartea mamei noastre. în casa lor pe strada Unirii 11. apoi ºcoala normalã de la Soroca. Iulia era înaltã. iar tatãl meu cu câþiva ani mai mult. fiica lui Ioan ªedlovschi. Se cãsãtorise cu Mihai. Larisa. era pedagoagã ºi uneori profesoarã de francezã. mai tânãrã decât sora ei. corpolentã. era o femeie de staturã micã. cu un corp de bãrbat sportiv. Trãia la Bãlþi cu pãrinþii sãi Ion ºi mama Meletina. Mihai Ursu. absolvise liceul “Dadiani” la Chiºinãu. tatãl meu.

maltrataþi ca sã recunoascã o vinã de care nu erau vinovaþi. o vacã. lui tãtuca Stalin ºi Lenin. aruncaþi în închisori. Un an de zile a fost un an de crime sovietice. învãþãtori. Prin anii 1936-37 satul rãsunã de cântecele legionare pe care le cânta tineretul. duºi în subsolurile clãdirii NKVD-ului. care trãise în România democraticã cu drepturile omului ºi toþi aºteptau un sfârºit. români împuºcaþi. aveau altã uniformã ºi minþeau straºnic. porci ºi pãsãri fãrã a le ºti cineva numãrul. Dar armata roºie care venise pe pãmântul Basarabiei nu semãna deloc cu armata þaristã. care era un simpatizant al socialismului. spuneau ei. teologi. Viaþa devenise un chin pentru oamenii cinstiþi. sanitari. Iulia. Se lãudau cã ei vor cuceri toatã lumea ºi comunismul va fi peste tot. lacrimi. cãci aici veneau mulþi studenþi. un tineret visãtor la o viaþã mai bunã. de acei care se stãruiau sã ridice nivelul de culturã al satelor basarabene. care copilãrise în timpurile þarului rus. Apoi toate s-au reântors la acele obiºnuite ºi fiecare îºi continua viaþa cu grijile sale. Mihai a fost arestat – 182 – . ducându-i la puºcãrie. lãsând în urmã jale. Când stãteai de vorbã cu ei. Frica a intrat în bãºtinaºi. a fost ca un trãsnet într-o frumoasã zi de varã cu soare arzãtor. în Siberii de gheaþã. Pe capul familiei Ursu a cãzut o mare nenorocire. Mihai mai era ºi membrul Partidului Liberal ºi chiar fusese ales preºedinte al Consiliului judeþean. Totul a fost atât de neaºteptat de majoritatea populaþiei. În gospodãrie era o pereche de cai. torturaþi. Peste câteva luni sovieticii au dat nãvalã ºi au ocupat Basarabia ºi Bucovina. scriitori. era des vizitat ºi de Dumitru Gusti ºi de poetul Iov. perdelele la geamurile caselor erau trase ºi toþi se ascundeau. Satul Cuhureºti se bucura de o mare popularitate culturalã. deseori era nevoit sã trãiascã la Soroca ºi venea mai rar acasã. fricã ºi urã… Oamenii erau arestaþi fãrã vinã. auzeai numai laude Partidului Comunist. dãruite ºcolii de moºierul Bogdan. Aºa cã Mihai se mai ocupa cu gospodãria ºcolii care le fãcea viaþa mai uºoarã. Deseori venea echipa regalã cu medici. Copiii s-au bucurat de noii prieteni. lagãre. Dar din primele zile bãºtinaºii au simþit cã nu e totul cum spuneau ei.hectare de pãmânt. o rezolvare a problemelor. poeþi. Din primele zile pe strãzi a apãrut o maºinã cu dubã. studenþi care ridicau cultura satului. Erau mai rãu îmbrãcaþi. . jucându-se trei zile. În primãvara anului 1940 a avut loc nunta lui ªtefan ºi a Iuliei la Cuhureºti. Satul a devenit model. duºi pe alte meleaguri. care umbla mai mult noaptea ºi luau oamenii din casele lor.Nu fusese rãu în timpul þarului. numitã chiar de sovietici – “Corbul Negru”. era optimistã ºi împreunã cu ªtefan. Se putea de trãit. se aºteptau la o viaþã bunã. Avea mult de lucru.

oameni buni? Ruºii sînt la Nistru. Dar îndãrãt. Într-o zi a venit tata la ei. erau politicoºi ºi cinstiþi. casa le fusese rechiziþionatã ºi acum în ea trãiau militari sovietici. Sovieticii fugiserã. spunea el. la Cuhureºti aºa ºi nu a ajuns. cãci nemþii i-au forþat sã lupte mai departe. iar oamenii s-au reântors la casele lor încercând sã-ºi refacã viaþa. Au venit nemþii care s-au purtat frumos cu populaþia. L-au dus la Sverdlovsc. frântã la Cuhureºti. Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc Basarabia ºi Bucovina. nãdejdea cã acest chin se va sfârºi ºi poporul va scãpa de sovietici. Soþia. Oamenii se adunau. Într-o searã au venit trei militari NKVD-iºti la Cuhureºti ºi au rãscolit totul. Într-o zi i-au spus cã el e trimis în Rusia. aducându-i mâncare. Vreþi în Siberia? Le-a dat bani zicându-le: – 183 – . venea la închisoare. A fost din nou arestat. Dar ce puteau gãsi ei la un om cinstit ºi drept? L-au dus la Cotiujeni. Îi era fricã sã rãmânã la Cuhureºti. Primii soldaþi români care au intrat în Cuhureºti erau niºte cercetaºi. Ei nu furau. Când a început rãzboiul între nemþi ºi sovietici poporul a respirat mai uºor. Victoria ºi-a luat copiii din Soroca ºi a plecat la pãrinþii sãi la Bãlþi. mergând spre Vest. doreau sã se opreascã la Nistru. nu luau nimic fãrã sã plãteascã. vãzând ce “fericire” au adus sovieticii pe pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei.Ce staþi voi aici. unde a fost închis într-un beci. S-au ivit speranþe. obositã. Mulþi sovietici nu doreau sã lupte ºi se predau nemþilor. se uitau ºi se indignau. când Armata Sovieticã se întorcea victorioasã. trãind la gazdã. a venit la Cuhureºti prietenul lui Mihai. împuºcaþi ºi acoperiþi cu var sã nu rãmânã urme. . denunþat de un trãdãtor din sat. Victoria. cãci erau împotriva lui Stalin. nu-i dãdea voie sã-l vadã ºi ea se întorcea plânsã. Copiii învãþau la Soroca. sperând cã ei se vor opri la Prut. haine… Dar zbirii sovietici nu luau nimic. Rãzboiul s-a dus mai departe. Dar a venit anul 1944. le povestea despre crimele sovietice. A stat la închisoarea din Soroca pânã în aprilie 1941. În oraºe se dezgropau gropile unde fuseserã aruncaþi oameni nevinovaþi. dar nu a fost posibil. unde l-au judecat ºi l-au trimis în lagãrul de exterminare la Ivdel. spre alte zãri.Mi-au dat drumul.la Soroca în septembrie la numai douã luni de la venirea ocupanþilor. dacã doreau sã li se întoarcã Ardealul. Aici lupte nau fost. Când frontul era lângã Soroca. împotriva regimului comunist. Poporul s-a bucurat de venirea românilor. . Din Basarabia mulþi fugeau din calea lor.

fiindcã Victoria avea un document fals cã erau refugiaþi din 1940. spre cinstea lor. pe front. A luptat în Ucraina. Leon Svicinschi. La Sinaia în garã erau bucãtãrii militare cu mâncare caldã. unde s-au încãrcat pe o platformã de tren pânã la Iaºi. cu mâncare. ªtefania s-a evacuat ºi ea în Oltenia. Aveau ºi ei trei copii: Mãriuþa. unde lucra la o benzinãrie. Refugiaþii erau întâmpinaþi în gãri la Vaslui. Nuþa cu mama sa s-au evacuat în Oltenia. Dupã un timp au fost trimiºi cu lucru la Viºeul de Sud. Tatãl ei era din neam polonez. Ungaria. Totul era atât de bine organizat cã se mirau sãrmanii. Aici i-au întâmpinat militarii români. din puþinul pe care îl aveau se împãrþeau cu ei. Victoria a cumpãrat o cãruþã cu cai ºi au plecat pânã la Bãlþi.Dacã o sã aveþi. Tatãl ei avea lângã Iaºi o moarã rãmasã de la bunel – Leon Adolf Svicinschi. din Bãlþi. Era o ordine perfectã în vremea lui Ion Antonescu. pe care sovieticii l-au împuºcat crezând cã e neamþ (Adolf). o sã-mi întoarceþi cândva. Nuþa trãia la Iaºi în 1940. ca sã primeascã pensia câteva luni la rând. Au stat la ei câþiva ani fãrã sã plãteascã gazda.. Alexandru învãþa la liceu. toþi s-au întors la Iaºi. Pentru toatã viaþa le-a rãmas amintirea scumpã despre acei olteni cu suflet mare. La prefecturã li s-au dat bonuri. la Craiova. dar peste un an a fost luat în armatã. Bârlad. O familie cu suflet mare. Floarea ºi Maria. vroia s-o ajute pe nepoata ei. Alic a fost repartizat asistent la facultatea de chimie. unde Nuþa a terminat facultatea de chimie ºi a fost repartizatã la Piteºti. Oltenii. Pe drum în alt sat îi aºteptau alt car cu boi cu schimbul. apoi a intrat la facultatea de chimie industrialã la Iaºi. care i-au ajutat în toate. Sovieticii nu i-au întors în Basarabia. Eugen ºi-a luat bacalaureatul la Râmnicu-Vâlcea ºi a fost luat în armatã. i-au plasat într-un vagon marfar cu sobã ºi lemne. Soþia lui Nicolae – Ileana le dãdea la toþi copiii cârnaþi ºi turte când se duceau la ºcoalã. Trãiau greu. I-au încãrcat într-o cãruþã ºi într-un car cu boi ºi au plecat. Când sovieticii înaintau spre Iaºi. Aºa au ajuns la Râmnicul-Vâlcea unde avea loc repartizarea lor. Mama Nuþei a luat-o pe ªtefania la Stolnici unde se refugiase cu Nuþa. Dupã armatã a nimerit la lucru la Piteºti. unde s-a nãscut prima fetiþã – Doina. Mama Nuþei avea o sorã la Bãlþi – Iulia Lipcovschi care avea o fatã – ªtefania. i-au primit cu braþele deschise. în gazdã la familia lui Nicolae Pantaleru. pe care a terminat-o în 1950. cum fãceau de obicei. cãci era încã frig primãvara. Când s-a mai potolit lucrurile ºi sovieticii se mai liniºtise. Cehoslovacia. parcã ar fi fost rude. despre familia lui Nicolae Pantaleru. Aici s-a cãsãtorit cu Nuþa Lipcovschi. Aici l-a întâlnit pe Alexandru ºi s-a cãsãtorit. – 184 – . veneau oamenii aducând de toate. Aºa au ajuns în comuna Pleºeni.

terminând facultatea de matematicã. Oraºul Oneºti abia se construia. copilul mic. A fost un bãrbat cinstit ºi drept. ocupând oraºele. pe care i-au crescut ºi i-au fãcut oameni. au avut multe de suferit. la Iaroslav la Institutul de cercetãri în domeniul cauciucului. s-a întors la Bãlþi. Aici a învãþat fãrã platã la liceu ºi la Universitate la Iaºi. – 185 – . În 1985 Alexandru a ieºit la pensie cu 4000 de lei pe lunã. unde s-a nãscut al doilea copil Cristina. dar Cristina era la Iaºi. Cu toate cã era veteran de rãzboi sovietic. Eliberatã. ºi. îi dispreþuia pe sovietici. la pãrinþi. dar a trãit 20 de ani în România. fiind inginer conºtiincios. un polonez nãscut la Harkov. Asta în timpurile grele sovietice. În 1961 a venit ordin de la minister ca Alexandru sã fie transferat la Oneºti. fiindu-i un adevãrat tatã. el murind de tânãr. când mii de oameni erau aruncaþi în bãtãlie fãrã pregãtire. geodezist. erau corecþi. au înfiat doi copii orfani. la început a fost greu dar cu timpul viaþa s-a îndreptat. dar n-a avut noroc. cu toate cã trãiau greu. dar dorul de casã ºi de pãrinþi a fãcut-o sã se întoarcã acasã. învãþãtor ºi el la Bãlþi. primitori. om de o politeþe ºi o purtare exemplarã. care. nejeluindu-ºi soldaþii. Igor Senicovschi nu mai este. considerându-i ocupanþi ai Basarabiei româneºti. lucra învãþãtoare. Stabiliþi la Oneºti. fetele cãpãtase carte bunã ºi acum lucrau ºi ele. Dar la Ungheni a fost arestatã ºi a stat un an de zile în lagãrul de filtru de la Chiºinãu. au trimis-o în Uniunea Sovieticã. era o lipsã acutã de alimente. care i-au fãcut toate formele. S-a dus la comenduirea sovieticã la Iaºi. Aici ruºii bãºtinaºi au primit-o foarte bine.apartamentul era rãu încãlzit. dar erau tineri ºi au rezistat. trãiau bine. A luat legãtura cu ªtefania. . numai ca un comandant sã capete ordinul.Noi ºtim cine eºti. S-au întors din nou la Piteºti. a crescut copilul ªtefaniei. El vãzuse multe în timpul rãzboiului. la combinatul de Cauciuc. Doina trãia cu ei. dupã revoluþia din Rusia. a decedat la vârsta de 80 de ani. nu ai originã sãnãtoasã… amintindu-i de bunelul neamþ ºi de moara lui. Cât a lucrat Nuþa la Piteºti ºi Oneºti era mereu terorizatã de comuniºti. fiindcã tatãl sãu. Dupã câþiva ani s-a cãsãtorit cu Igor Senicovschi. Era ºef de secþie la planificare. Condamna purtarea soldaþilor sovietici. la Bãlþi. S-a cãsãtorit cu un învãþãtor. A fost toatã viaþa recunoscãtor României despre care vorbea numai de bine. Mai mult. cãci le trebuiau specialiºti. ce era foarte bine în acea vreme. Acest om neavând copii. nu ºtia româneºte fiind ºomer. Dar. A luptat în rãzboi în armata sovieticã. În 1969 a fost numit ºef de producþie. nestimându-i pentru politica lor ºovinã ºi agresivã. oameni de treabã. ce se construia. ªtefania venise cu Nuþa la Iaºi. O invitau la sãrbãtorile lor.

Victoria Ursu nu ºi-a refãcut viaþa. – 186 – . Nu i-a fost uºor. a rãmas singurã. El îºi dãdea seama de politica conducerii sovietice care nimicea fãrã vinã milioane de vieþi omeneºti. stãruindu-se sã-ºi creascã copiii. era un bãrbat simpatic. Igor a dorit sã-i ducã ºi în Basarabia. la Bãlþi. Cine va rãspunde pentru distrugerea familiei Ursu. Înþelegea ºi politica ºi ideologia antiumanã a partidului comunist. dar a reuºit datoritã dragostei faþã de Mihai. unde Igor avea un vãr. nu aveai voie sã te deplasezi în altã localitate decât cea permisã. trãind cu speranþe ºi visuri zadarnice. arãtându-le frumuseþile acestui oraº. dorind sã viziteze Estonia. Vãrul le-a fãcut o chemare.jefuiau casele ºi violau femeile. lipsiþi de dragostea pãrintelui. dar s-a impus în faþa conducãtorilor. bucurându-i cu nepoþi la bãtrâneþe. nici de locul mormântului lui. Oneºti. trãind cu amintirea lui Mihai pentru a-ºi putea creºte copiii. Poate cã anume aceasta a þinut-o ca un brad în furtunã. distrugând în aºa fel þara sa. Nuþa ºi Alexandru au luat legãtura cu ªtefania ºi Igor. trei oameni adevãraþi. Trei copii rãmaºi fãrã tatã a ridicat ºi i-a pus pe picioare ea în acei ani. capi de familie. care au trãit numai cu amintirea despre omul iubit. fãrã casã ºi fãrã masã. Letonia. rãmânând cu lucrul aici. A avut fericirea sã-ºi vadã copiii deveniþi oameni adevãraþi. Fetele lui Alexandru se cãsãtorise ºi acum trãiau cu toþii în acelaºi oraº. au bucurat-o cu nepoþi ºi nepoþele mãcar în ultimii ei ani de viaþã plinã de griji. Aici au venit cu maºina lor ºi Igor cu ªtefania. cãci înainte nu puteai nimeri în þara “fericirii” ºi ei au venit cu trenul la Tallinn. gândindu-se uneori cã poate o va vedea din ceruri Mihai al ei. Trãind pe meleaguri strãine.. ea nu ºi-a pierdut cumpãtul. Mulþi ani l-a aºteptat pe soþul iubit. ªi nimeni nu ºtia de lacrimile cãzute din ochii ei frumoºi.. Mama lui Alexandru. nevoi ºi atât de puþinã fericire. ocupând diferite funcþii. de nopþile fãrã somn când gândurile se îndreptau spre el. rãmasã vie pânã la ultimul suflu. Soþul Doinei – Tudor. lipsitã de cele avute la Cuhureºti. cãci dupã legea sovieticã de atunci. trei copii buni la suflet. L-a aºteptat o viaþã întreagã suportând greutãþi ce apãsau pe umerii ei firavi ºi gingaºi. sã facã din ei oameni cu suflet mare. întemeiat de Petru. Þarul Rusiei. I-au dus ºi la Leningrad. Venise la Combinatul din Oneºti ca stagier. neºtiind nimic nici de el. de o energie rarã. unde nimeni nu va aduce niciodatã o floare ºi nu va aprinde o lumânare? Mama Victoria nu mai este. pentru aceastã fãrãdelege? Cine va rãspunde faþã de acei copii ºi mama lor. sã-ºi revadã locurile unde s-au nãscut. dar Alexandru ºi Nuþa s-au temut.

SIMION HACHI În asociaþia noastrã de victime ale regimului totalitar comunist sunt membri a cãror pãrinþi sau rude au fost în Sfatul Þãrii. fãcând sluj în faþa celor mari. un nepot al lui Ion Rusu din Camenca. din pãcate decedat în anul 2000. acum trebuia sã te miºti singur. sã faci rost de unde poþi. fiul lui Anton Crihan. bucurând oamenii. furându-i bogãþiile. fumul se ridicã vesel din coºurile ei. oamenii rãmânând fãrã lucru. bãrbat energic. soþul Doinei. o vedeam pe tanti Vera. sã umbli. despre alþii cãci ei toþi au riscat cu viaþa în acele timpuri grele ale revoluþiei ruseºti. Ei au distrus România. care niciodatã nu rãspundeau de nimic. dar mi-aduc bine aminte cum eu. Dar la conducere a venit Tudor Gãureanu.. Rafinãria a încetat sã funcþioneze. rãi conducãtori. Unul din ei a fost Dumitru Crihan. de vreo 7-8 ani. puteam sã aflu multe lucruri despre bãrbatul ei. în þarã s-au distrus ºi falimentat întreprinderi ºi fabrici vestite. datoritã unor oameni fãrã minte. ªi pentru cã ea a trãit 96 de ani. Glodeni. adevãr. aruncând în strãzi mii de muncitori ºomeri. profitori. cinste. deputaþi români moldoveni care cu tot pericolul pentru viaþa lor au votat Unirea Basarabiei cu România. cãci a murit de tânãr. Nu-l þin minte. furat. ca poporul sã aibã o bucatã de pâine. care ºtiu cã acolo este omul care se stãruie ca ei sã aibã o viaþã mai bunã. sã fie mulþumit ºi sã simtã cã ºeful îºi bate capul pentru ei. sã nu aºtepþi parã mãlãiaþã. pentru viitorul copiilor sãi ºi pentru þara care a trecut prin atâtea nenorociri ºi suferinþe din cauza comuniºtilor sovietici. au trecut. Altul este Simion Hachi.Dupã revoluþia din 1989 din România. dar atunci nu m-am – 187 – . Viaþa azi a devenit alta. cu rafinãria de petrol. Astãzi rafinãria lucreazã. producând multe feluri de benzinã. duceau totul de râpã. Aºa sa întâmplat ºi cu Combinatul din Oneºti. dar cea mai mare crimã a fost cã ei au distrus principiile de moralitate. cu ce se mândrea cândva poporul român. dreptate. el a înþeles cã vremurile de odinioarã. schimbându-se mereu la posturi. ªi al treilea sunt eu. care era cãsãtorit cu Vera. Bãrbat cu cap. Lozinca veche parcã era bunã: oamenii fac totul!.. fiul lui Simion Hachi fost ºi el deputat în Sfatul Þãrii. fiind condusã de oameni incapabili. când un director aºtepta ordine ºi aprovizionare de la ministru sau partid. fiecare trebuie sã facã ceva. Vadim Pirogan. Totul a fost distrus. sã dai de oamenii trebuincioºi. mulþi incapabili. dar erau promovaþi în posturi oameni de partid. care în timp de un an a pus pe picioare aceastã fabricã de benzinã. sora mamei mele. umblând în doliu.

lângã Vadul lui Vodã. La 28 iunie au primit ordin de retragere ºi erau indignaþi cã Basarabia e cedatã ruºilor. erau mulþi candidaþi. dorind sã înveþe muzica a intrat copil de trupã în orchestra regimentului 6 de grãniceri din Chiºinãu. A participat la primul rãzboi mondial. În 1940 era cu grãnicerii la Nistru. lansând foi volante cu încurajãri. numai un pluton. Mama Parascovia terminase gimnaziul în oraºul Reni. În Bucureºti trãia sora lui. Au fost cazaþi în camere. În acelaºi timp studia ºi vioara la Conservatorul „Unirea” din Chiºinãu. care a fãcut multe victime ºi distrugeri în þarã. În 1943 s-a întors regimentul lui Simion. a luat parte activã la evenimentele Unirii. ºase nemþi ºi un român. fost deputat. Pe un deal au apãrut douã tancuri sovietice. Se aflau la vreo 20 de kilometri de Prut. tunurile. Simion Hachi s-a nãscut în satul Pituºca. când au apãrut trei avioane româneºti. Însã din orchestra lor numai trei gradaþi au rãmas. A fost ales împreunã cu alþii sã fie trimis în Germania. rãnind doi cai. tot Simion. În drum întâlneau agitatori sovietici care îi agitau sã rãmânã acasã. condusã de dirijorul ºi compozitorul Petre ªerban. plouase ºi Simion. Neavând maºini. din Stalingrad. muniþia. care era din Cetatea Albã. a vãzut el multe clãdiri distruse de bombardamentele aliaþilor. sã nu rãmânã sub ocupaþia sovieticã. Simion a rãmas în armata românã pânã la sfârºitul rãzboiului. cãci ºtiau de intenþiile þãrii vecine. A luat parte la rãzboi. Valentina. la cursuri de subofiþeri pe un an de zile. În 1938. a venit la Pituºca ºi era casnicã. Rãmãsese foarte puþini. plângând se retrãgea spre Prut. unde i-a prins cutremurul din 1940. Era noroi. aºteptând atacul armatei sovietice. În august 1943 a fost trimis cu prietenul sãu Vasile Captari la ªcoala de subofiþeri din Fãgãraº. Cãsãtorinduse. Ajungând la Berlin. La jumate de drum i-a pãrãsit ºi dirijorul orchestrei.gândit la asta. ceilalþi au plecat în þarã. absolvise seminarul teologic. Se retrãgeau mâhniþi. Tatãl sãu. Fiind preºedinte de plasã în Cãlãraºi. Celãlalt a dispãrut. Cei din Fãgãraº au fost repartizaþi la ªcoala de subofiþeri din Marienwerder. deja 7 vânãtori. Locotenentul lor a dat ordin sã rãspundã ºi au distrus cu un obuz un tanc rus. Fiul Simion a terminat 7 clase în satul Bucovãþ. Petre ªerban. care au tras un obuz. Fiecare avea dulapul sãu – 188 – . fiind copil de trupã ajungând în Transnistria. echipamentul erau transportate cu cãruþele. Feþele ostaºilor erau galbene de gerul prin care trecuse. Simion a fost trimis la Bucureºti pentru a da examene la ªcoala militarã de dirijori. cã o sã fie bine cu ruºii. fiind decorat de þar cu ordinul Sfântul Gheorghe. dar nu a reuºit. cutremur puternic. Au fost cazaþi în Huºi.

Ieºind din adãpost. altã culturã. unt ºi alte produse gustoase. printre alte lucruri. Era altã viaþã. Un tren încãrcat cu rachete nemþeºti Fau-2 a explodat. prãjituri. cartele pentru copturi. Peste patru zile s-a dus ºi. la adunarea efectivului ºcolii ei ºi-au spus cuvântul. cafea. Un maior neamþ le-a înmânat un rãvaº. era cerul negru de ele. Nemþii din grupa lui i-au spus sã se ducã sã-l ia. zeci ºi zeci. îºi aducea aminte de Germania.ºi patru costume: pentru instrucþie. era ordine peste tot.. Era o disciplinã de fier pentru toþi.. Comandantul ºcolii era cãpitanul Keler. nu ruºi! Pe la mijlocul lunii iunie 1944 ºcoala noastrã de subofiþeri a primit ordin sã se deplaseze urgent în Franþa pentru a lupta contra partizanilor. Lenjeria le schimbau odatã în 7 zile ºi mai aveau câte o cãmaºã lungã de noapte. Primeau þigãri. Venind la cazarmã la 8 kilometri depãrtare ºi-a dat seama de pierdere.. Dupã terminarea ºcolii li s-a dat o sãptãmânã vacanþã. Era ceva groaznic.. Dar nimeni nu s-a atins de ele. ºi-a gãsit portmoneul sãu.. Ei. Bombardau. unde se fura peste tot. crescut în România. peste tot o curãþenie exemplarã. dar el nu credea cã o sã-l gãseascã. pe care le avea în plus. miere de albine. Copiii nu distrugeau nimic. Mulþi ani mai târziu. a pus portmoneul sãu pe pervazul geamului. Au protestat. parcã iscãlit de ataºatul militar român. Intrând în oraºul Carlsruhe la un weceu. pentru sport. Apoi au fost transferaþi la ªcoala de subofiþeri din Eltlingen. cu toate cã erau flãmânzi ºi nenorociþi. care dupã ce dãduse douã palme unui soldat ºi-a luat pãtura ºi singur s-a dus la carcerã. Într-o zi au venit avioanele americane. totul era în regulã. Atunci comandantul ªcolii de subofiþeri i-a lãsat – 189 – .. dar ea na dorit sã ia nimic. copaci bãtrâni smulºi din rãdãcinã blocau strãzile. Lui Simion i s-a întâmplat un caz care i-a rãmas amintire pe toatã viaþa. cu pomi fructiferi pe strãzi. A vãzut lângã picioarele sale niºte hârtii. alte principii. Aºa ceva era nemaipomenit pentru Simion. pe trei zile. Hrãneau foarte bine: trei feluri de mâncare. El se uita curios dacã cineva le va lua. Femeia l-a rugat sã controleze conþinutul. trãind în Uniunea Sovieticã. erau cartele pentru pâine ºi alimente. A vrut sã-i mulþumeascã cu mãrci sau cu cartele. o priveliºte minunatã. Simion a vãzut distrugerile foarte mari: case cu multe etaje în ruine. Înainte de îmbarcare în maºini. au înþeles cã e falsã. care le ordona sã plece cu nemþii în Franþa. cu aer curat. a rãmas trãsnit când. tramvaie rãsturnate. pentru lucru ºi pentru paradã. La instrucþie îi duceau ºi aduceau cu maºinile. uitând de el. la poalele munþilor Alpi. românii. nimerind la acel weceu. cunoscând iscãlitura ataºatului lor militar. apoi a plecat. Erau nemþi.

Fãceau acest lucru ºi comuniºtii sovietici. Aºa au trecut vreo patru luni de lupte grele cu sovieticii. Simion a – 190 – . Mai era ºi o altã divizie Horia. sã nu vadã ºi sã nu ºtie nimeni (Katân). Tot aici erau încadraþi ºi cursanþii din ªcoala de ofiþeri infanterie. în octombrie 1944. formatã special în Uniunea sovieticã pentru ai aduce pe comuniºti la putere în România. vroiau puterea pentru Horia Sima. Dupã o lunã de odihnã. România va fi sovietizatã ºi colonizatã pe veci. Aceastã funebrã priveliºte i-a întristat. iar mai departe aveau cãlãuzitori. Mai târziu au aflat cã sunt legionari care au luat parte la revolta din Bucureºti în 1940 împotriva guvernului lui Ion Antonescu. La fondarea acestei unitãþi ºi-a dat concursul ºi prim ministrul României din exil. Unitatea din Austria era alcãtuitã din acei care nu vroiau sã rãmânã sub cizma ruseascã. El încã atunci le spunea cã în cazul biruinþei bolºevicilor. au mers pe jos multe ore. un om foarte curajos. Acolo luptau împotriva sovieticilor. armele ºi armamentul Germaniei ºi al aliaþilor. iar nemþii au plecat în Franþa. au dat de o grupã de români care nu vroiau sã stea de vorbã cu ei. Cursurile s-au terminat pe data de 23 august 1944 ºi i-au trimis de la Etlinghen la un poligon de tragere din mijlocul Germaniei. Pe drum au întâlnit pe partea dreaptã o mulþime de cadavre aliniate în rând la o distanþã de trei metri ºi pe o lungime de un kilometru. Coborând din tren la o garã. Comandantul era un colonel. Îi mai învãþau pe ostaºi activitatea diversanþilor. Acolo pentru prima oarã au aplicat în lupte lasserul. sã termine cursurile. Prin foame ºi suferinþe au reuºit sã-i forþeze pe prizonieri sã lupte împotriva poporului sãu. Ce cruzime. Toate erau în haine civile. Cloºcã ºi Criºan. înlocuind o unitate folksturm. De ce au fost împuºcaþi? Plutoanele de execuþie fãceau astfel de demonstraþii sã bage frica în oameni. sã culci oamenii în rând ºi apoi sã le tragi câte un glonþ în ceafã. Unitatea se numea „Mihai Viteazul” ºi avea destinaþia sã fie dislocatã în munþii Carpaþi din România. dar pe ascuns. care tãia ºi tancurile.pe ei. De la baza lor grupele de desant se deplasau cu avioanele germane. spre a lupta împotriva armatei sovietice. Militarii nu ºtiau pânã atunci cã România e ocupatã de sovietici nici despre divizia „Tudor Vladimirescu”. o parte dintre ei au fost detaºaþi în Austria ºi încadraþi într-o unitate militarã românã. Simion Hachi. Nu puteau înþelege ce s-a întâmplat. Vasile Captari ºi Ion Macovei erau agenþi de legãturã între statul major ºi subunitãþile de pe front. formatã de sovietici din prizonierii de rãzboi români din Rusia. În februarie 1945 unitatea a fost dislocatã în Germania. Ajungând la destinaþie. pe fluviul Oder. înþelept ºi duºman al bolºevicilor. la odihnã. Horia Sima Guvernul þãrii era atunci exilat în Austria. românii.

Apoi i-au trimis liber spre Marea de Nord. Dimineaþa. plecând pe jos mai departe. Simion a vãzut pentru prima oarã ofiþeri ruºi. Dacã ar fi întârziat câteva minute Simion ar fi fost mort. La sfârºitul lui aprilie au sosit niºte maºini militare englezeºti. Oraºul Schwerin era în ruine. Populaþia venea în fiecare zi sã cureþe oraºul de dãrîmãturi. dar se purtau prieteneºte cu ei. lungi de vreo 80 de metri.. Aici i-au anchetat cine sunt. dupã douã secunde o bombã a cãzut deasupra colibei. ºi le-au dat câte un pachet. nici bãrãci. Acest lagãr de filtrare era plin de prizonieri.. care i-a dus într-un lagãr cu regim sever. I-au urcat într-un tren. I-au dezarmat ºi i-au trimis într-un lagãr. trezindu-se. Într-o zi i-au strâns pe toþi românii ºi i-au repartizat în diferite secþii. Aici el a spus cã nu a luptat pe front. Bãrãcile erau din scânduri. A avut impresia cã sunt niºte sãlbatici. Peste câteva zile americanii i-au fãcut prizonieri. ucraineni. Într-o zi nemþii le-au dat biciclete ºi au plecat spre front. nare acoperite cu paie. din ce þarã. Aici erau ruºi.înnoptat într-o colibã. nimicind comandamentul sovietic. Simion a fost trimis în secþia polonezã. Îi hrãneau cu supã din sfeclã. ciocolatã. O grupã de soldaþi legionari au trecut Oderul. cu o singurã uºã. români. Noaptea au venit doi ruºi care le-au luat totul ce gãseau la ei. dar ºi ei au murit. unde era o fermã de cai de rasã. biscuiþi. ci a fost la o ªcoalã de subofiþeri. într-o închisoare – Drei Bergen (trei minute). Iau dus în oraºul Schwerin. fãrã un pic de grãsime. Vasile Captari a spus cã-i din Teleneºti ºi a fost trimis la – 191 – . Dupã douã sãptãmâni i-au dus pe malul Rinului. ameninþându-i cu pistoale. Ce nu era în el? Caºcaval. Tanchiºtii nemþi dãdeau foc tancurilor Leopard. din armatã ºi cei aduºi la muncã forþatã în Germania. Simion a fost chemat la interogatoriu de un cãpitan din NKVD. Dar ruºii înaintau. Simion nu putea înþelege unde trãiau ei cãci nu se vedeau nici corturi. unt. Pãrãsind coliba. Militarii americani se antrenau la cãlãrie ca niºte cowboy. a fost chemat de soldaþi la cafea. distrugând-o complet. Simion i-a dat cãpitanului un pachet de þigãri ca sã-l trimitã într-un lagãr mai bun. erau vreo 250. I-au dus într-o pãdure. polonezi.

Nu erau pãziþi. Simion lucra la o piloramã. iar paza vindea posmagii pentru prizonieri populaþiei civile. Ajungând la graniþa cu Belorusia. ajungea pe trei zile. Era ºi un lagãr nemþesc. Trãiau într-o baracã rece. Peste douã sãptãmâni a fost trimis la ªtetin. Simion era cu haine rupte. Aici. Aici s-a revãzut cu prietenii din copilãrie. arãta ca vai de el. Aici s-a cãsãtorit cu o fatã. la gater. Aici întrebat de un sublocotenent polonez cine este. Dar Simion era ºi aici persecutat. fãceau scânduri. flãmânzi ºi însetaþi. era periculos noaptea chiar ºi ziua sã umbli prin oraº. fiindcã vorbea o românã – 192 – . trebuia sã-ºi þinã limba dupã dinþi. pe alocuri prin sat asmuþeau câinii împotriva lor. în Kemerovo.. În 1952 i s-a acordat cetãþenie sovieticã. Românii au plecat. unde viaþa era mai bunã. viaþã grea. acasã. atunci ar fi încercat sã treacã în zona americanã. În 1947 Simion a fost recomandat ca muzicant aerofonist unui colonel la ºcoala de muzicã. o santinelã rusã l-a sfãtuit sã distrugã toate fotografiile ºi documentele nemþeºti ca sã nu aibã neplãceri. Ei cereau sã le instaleze o sobã. La Volcovãþ au fost îmbarcaþi în alt tren ºi duºi la Kemerovo. Nina. iar Simion a rãmas în secþia polonezã. Mulþi emigranþi se întorceau din China ºi între ei erau muzicanþi renumiþi cu care Simion a lucrat. Ajunºi dupã 20 de zile la Kemerovo. Aflând cã în România pe cei reîntorºi din Siberia îi trimit din nou la închisoare. care l-a luat la el. Erau tot timpul flãmânzi. Preda muzicã în ºcoalã ºi se ocupa cu orchestra satului care avea mare succes. deveniþi bãrbaþi maturi. În 1954 a fost angajat la ªcoala muzicalã din Soroca. În martie 1952 Simion s-a întors acasã. a fost sfãtuit sã plece în Italia. A fost chemat la NKVD ºi i-au spus cã trebuie sã plece în România.. aici era jale. cizme legate cu sfoarã. au fost selectaþi ºi trimiºi la tãiat pãdure. Când mergeau cu rândul la lucru. A lucrat în multe sate din Basarabia. Dar nu i-a mers ºi a fost trimis în Uniunea Sovieticã. a dat cerere sã i se acorde cetãþenie sovieticã ºi sã se întoarcã în Basarabia. Simion nu era în haine civile. copiii le strigau: „fasciºti”. ºi au avut o fetiþã. care construia oraºul Kemerovo. fiind cetãþean român. La 1 septembrie a fost admis student la Colegiul muzical ºi eliberat din prizonierat. dar trebuiau sã se prezinte singuri la apel. În jurul lui roiau informatori. el umbla mereu flãmând. populaþia suferea mult din cauza banditismului. Captari era croitor ºi a lucrat în zonã. Vasile Captari i-a cusut un costum din postav ieftin ºi atunci a cãpãtat altã înfãþiºare.secþia sovieticã. deportãri. dormeau pe podea îmbrãcaþi. Bursa era micã. Dar a doua zi a fost trimis în lagãrul sovietic. Pe drum hrãneau prost. cãci era foamete peste tot. dar le spuneau cã poate fi un incendiu.

În 1940 ruºii sovietici au ocupat Basarabia româneascã ºi au adus toate nenorocirile pe acest pãmânt. Aici a predat la Institutul de Arte din Chiºinãu. Nicolae. Aveau pãmânt peste 10 hectare... Gheorghe a fost crescut de bunelul sãu. l-au trimis sã înveþe la Gimnaziul industrial de la Soroca. cu ani mulþi în spate. A plecat la Leningrad. În 1970 a revenit în Basarabia unde s-a pensionat. acela care o îndemnase pe mama lui sã-ºi ia un bãrbat de treabã. Gheorghe Cucereavâi. prin anul 1921. Dumitru. murise când el avea numai ºase luni. peste morminte. încã tânãrã. întemeiatã timp de zeci de ani din moºi strãmoºi. A avut o mare bucurie când s-a distrus imperiul rãului ºi Moldova a devenit independentã. Gospodãria lor. unde lucra la o ºcoalã. Apoi s-a transferat la Liceul industrial la Bãlþi. cãci avea o gospodãrie mare ºi trebuia un bãrbat s-o conducã. frumoºii ani. Fata lui trãieºte la Leningrad. La bãtrâneþe a rãmas singur cãci nevasta Nina îi murise. de toate ce trebuiau într-o gospodãrie cu oameni muncitori. acum devenise proprietatea noului stat sovietic. cãruþã. GHEORGHE CUCEREAVÂI Ard luceferi în caºtani Peste cruci. lângã Drochia. maºinã de treierat. Gheorghe Cucereavâi s-a nãscut la Nãduºita. pluguri.curatã ºi avea în spate un dosar. boroane. care a mãcinat milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. Cimitir. a fost nevoitã sã se recãsãtoreascã. anii lor. Aºa a fost soarta multor urmaºi ai acelor oameni mari. Gheorghe terminând ºcoala primarã la Nãduºita. râd în hârci ºi oseminte. ocupând primele locuri cu orchestra condusã de el. Toatã viaþa a ascuns cã tatãl sãu a fost deputat în Sfatul Þãrii. într-o familie de þãrani. trecuse ºi el prin multe. puternic. pe a cãror umeri se þinea þara româneascã. ca ºi ale altora. din cei vechi gospodari. patrioþi ai neamului românesc. Vine deseori la sediul represaþilor unde îºi mai alinã inima stând de vorbã cu ceilalþi martiri. Tatãl lui. Mama Xenia. Ca ºi ceilalþi prieteni ºi membri ai asociaþiei. terminându-l în 1942. Andrei Ciurunga În asociaþia noastrã a foºtilor deþinuþi politici din timpurile de pominã acelei þãri uriaºe. cal. Uneori se mai duce la ea. care au reuºit sã facã Unirea tuturor românilor într-o þarã model România Mare. Acel an de zile petrecut sub ocupaþia sovieticã i s-a întipãrit bine în mintea lui – 193 – . venea deseori un om robust.

El coresponda cu unii bãieþi din Nãduºita ºi Soroca. Dupã un timp au fost trimiºi sub pazã în or.. au fost nevoiþi sã se înhame câte 12. ºi spanioli ºi desigur ºi români. de nimicire prin munca grea ºi alimentarea proastã. Ei se înhãmau câte ºase ºi trãgeau aceste cãruþe. Când au slãbit cu totul cãci mâncarea era apã chioarã. Dupã un an de zile au fost transferaþi în alt lagãr. a fost eliberat din lagãrul de prizonieri ºi trimis la Podolisk. manifestându-ºi nemulþumirea. Gheorghe lucra ca lãcãtuº mecanic. un Stude-Baker. pentru a lupta împotriva neamului sãu. În acest lagãr domnea un regim de teroare. care lupta împotriva conducerii sovietice. În fiecare searã era controlatã prezenþa lor în localitate. Gheorghe a fost luat în armata românã ºi trimis la ºcoala de subofiþeri din Vlaºca la artilerie. Hitler ºi Stalin.. Basarabenii au fost trimiºi la tãiat pãdure în regiunea Kirov. Mulþi beþivani ºi trântori devenise ºefi ºi umblau ca stãpâni. sfidândui pe gospodari. ºi-au strâns frãþeºte mâinile ºi au reîmpãrþit Europa. Aici.. o groapã mare de patru metri lungime. Dupã ºcoalã a fost repartizat la Regimentul de artilerie din Braºov ºi trimis pe front la Târgu-Frumos. – 194 – . Aici erau ºi germani. Atunci încã nimeni nu ºtia cã doi cãlãi. Ojoveanu. Sanoþchi. A fost învinuit cã fãcea parte din organizaþia antisovieticã „Arcaºii lui ªtefan”.. Lizanciuc. la o distanþã de 17 kilometri. Un grup mare de români basarabeni au fost trimiºi în oraºul Solikamsk. apoi a fost dus în Rusia împreunã cu alþii cu un ºlep pe fluviul Volga într-o regiune pãduroasã la tãiat copacii. ca deportat pe ºase ani. Calistru Igor. când mareºalul Ion Antonescu a eliberat Basarabia de sub jugul sovietic. Într-o zi a venit aici Ana Pauker. care se stãruia sã mobilizeze ostaºi români în divizia „Tudor Vladimirescu”. lângã Moscova. care era mai mult ocupat cu transportarea celor decedaþi la groapa comunã. Podolsk. în Mordovia. Din aceastã organizaþie fãceau parte bãieþi cunoscuþi. vãzând cu ochii sãi nelegiuirile ºi înjosirile la care erau supuºi þãranii.. Lagãrul avea o singurã maºinã. lângã Moscova. au fost cercetaþi spre a aprecia gradul lor de vinovãþie luptând împotriva armatei sovietice. ºi italieni. prieteni ºi elevi de liceu: Cojocaru. Ciobanu M. Dupã terminarea rãzboiului. unde li s-a spus cã sunt deportaþi în aceastã regiune pe un termen de ºase ani. Ataman P. lângã Iaºi. cãci nu erau cai sau maºini. Dar a trecut ºi asta. Multe a înþeles Gheorghe în acel an de stãpânire sovieticã. În acest lagãr tãiau copaci.Gheorghe. Andrei Stoica. povestind despre viaþa lui. transportându-i cu sãniile ºi cãruþele. În 1947 a fost arestat de NKVD ºi adus la Chiºinãu la închisoare. Vladimir Þurcanu. Chiriac A. întrun lagãr de filtrare. În luptele de lângã Podul Iloaiei a cãzut prizonier.

care nu-i plãcea sã vorbeascã mult. Gheorghe a stat ºi într-o celulã cu Dumitru Crihan.. Gheorghe Cucereavâi a nimerit într-un lagãr în regiunea Komi. Dupã moartea lui Stalin. – 195 – . care mereu îi aduceau aminte cine a fost. Toþi deþinuþii aveau numere de înregistrare pe spate ºi pe genunchi. la o minã de cãrbuni. a lucrat montator. se deschidea numai când ieºeau la masã ºi la lucru. Opt ani de zile a stat Cucereavâi în acest lagãr. Trãia în casa lui la Durleºti.. cu o bucatã de pãmânt nu prea mare. Când au intrat acuzaþii în salã s-au felicitat cu ocazia sãrbãtorii Crãciunului. la fabrica de zahãr din Brãtuºeni. Erau cazaþi într-o baracã de lemn. s-au luminat de bucurie ºi generalul Kuzneþov a spus: „O sã vedem cum o sã râdeþi dupã judecatã. era 25 decembrie. fiul lui Anton Crihan. unul din acei bãrbaþi falnici care au fãcut Unirea Basarabiei cu România. Român a fost ºi român a rãmas. Mama lui a fost deportatã în 1949 cu trei copii. Un om aproape de 80 de ani. Gheorghe avea numãrul J-582. Colegiul Militar al Curþii Supreme de Justiþie a URSS a examinat dosarul lui ºi a abrogat sentinþa eliberându-l din lagãr în 1955. cu persecuþii ºi percheziþii zilnice. Au fost judecaþi la muncã silnicã cu regim sever de la 10 la 25 de ani.. Alexandreni ºi în alte locuri. Dupã moartea prietenului sãu Igor Calistru. când venea pe la noi. la Asociaþia victimelor regimului comunist. Toate au trecut. TEODOR ION MADAN L-am cunoscut pe acest om din Durleºti acum doi ani. Uºa era mereu închisã. prezidat de generalul Kuzneþov. ajungând amândoi la o vârstã venerabilã. cu niºte cireºi ºi viºini.. a fost aruncat în lagãr pe zece ani ca duºman al poporului. Din cauzã cã a fost judecat era mereu umilit ºi persecutat de cãtre KGB ºi secþiile de cadre. Gheorghe ºi-a primit pedeapsa pe 25 de ani ºi încã cinci ani „botniþã”. cu gratii la ferestre ºi la uºã. Mâncarea era puþinã ºi de calitate proastã.Au fost judecaþi de tribunalul militar din Odesa. fãrã drept la scrisori. apoi ca ºef de echipã la Drochia. Pe feþele lor s-au ivit zâmbete. aºa se numea termenul fãrã drepturi în libertate. pe atunci când ºeful nostru era Alexandru Usatiuc. Reîntorcându-se acasã. iar tatãl lui vitreg. robust. un om de treabã. s-a cãsãtorit cu soþia lui. Ne-am cunoscut ºi dupã un timp am dorit sã aflu mai multe despre el. dar acele amintiri îi rãscolesc ºi azi sufletul ºi îi provoacã dureri. la nord.” Igor Calistru i-a rãspuns: va trece timpul ºi o sã vedem cum veþi fi în locul nostru pe banca acuzaþilor” Toþi NKVDiºtii s-au înfuriat. hotãrât.

trebuia întoarsã la Patria-Mamã. Unii chiar nu vroiau sã aibã bãtãi de cap cu gospodãria se izbãviserã de ea ºi acum umblau la lucru la alþi gospodari. Cele mai straºnice erau bombardamentele americane. uneori chiar de câteva ori pe zi. avioanele cãrora veneau cu sutele… Se cutremura pãmântul de exploziile bombelor. vaci. lângã Palatul Regal din Cotroceni. împroºcând cerul cu proiectile. Mai þine ºi azi minte pe directorii din ºcoalã: Ilie Ursu. Erau ani grei de rãzboi. pierzând poziþiile din stepa ucraineanã. Gospodãria era mare. Teodor a devenit magazionier. de exploziile bombelor. care trãgea mereu. aveau vite. bogatã. Acum veneau deseori avioane americane ºi sovietice care bombardau zona petrolierã din jurul Ploieºtilor. . tatãl sãu Ion l-a luat acasã. cosit. unde într-o pãdure Mija era o fabricã de armament. era rãzboi. cum sã umble cu caii. dupã înfrângerea de la Stalingrad ºi neamþul dãdea înapoi. viþei. distrugând sondele care scoteau din pãmânt aurul negru. cu boii. asurzeau soldaþii de vuietul avioanelor. gãini.Alãturi de noi.Teodor Madan s-a nãscut în 1919 la 4 mai în satul Durleºti. când acesta venea la piaþã cu cireºe sau cu alte fructe. Nu mai credeam cã o sã scap cu viaþã. În familie erau 9 copii. porci. iar copiii ºi femeile lucrau în câmp ºi în gospodãrie. Ion era vãr cu scriitorul Madan. Dupã 7 clase a mai fãcut un an la ªcoala de meserii din Chiºinãu. El venea des pe la Ion. parcã era prãpãdul lumii. Avioanele veneau ºi veneau. În 1943 a fost ºi Toader luat în armata românã. aproape de Moreni. Nicolae Vâlcu ºi alþi învãþãtori. ªtia Teodor de mititel când trebuia grâul semãnat. boi ºi câteva cãruþe. Erau vremuri grele. tot ce trebuia sã aibã un gospodar de vazã. Era ceva groaznic. de mitralierele ºi tunurile antiaeriene. Toader fãcuse 7 clase în timpul românilor la ºcoala din Durleºti. Mã lipeam de fundul gropii în care sãream dupã alarmã. Pãmântul era prefãcut în gropi ºi ºanþuri. Bunelul Gheorghe Madan era din Truºeni. era o baterie antiaerianã nemþeascã. povestea Teodor. au avut în gospodãria lor vreo 20 de hectare de pãmânt. neamþul pierdea rãzboiul ºi avioanele duºmane îºi înteþeau atacurile. Era anul 1944. dar mâini de lucru nu ajungeau ºi tatãl Ion mai angaja oameni cu ziua. Erau din acei care îºi vânduserã pãmântul din diferite pricini ºi acum se nãimeau cu ziua. aºa cum trebuie sã ºtie de toate un viitor gospodar. Sergiu Gobjilã. Fãcea învãþãturã militarã la Bucureºti. – 196 – . Dupã ºase luni a fost transferat la Ploieºti. Basarabia. iar oamenii mureau pe capete. Ion ºi Ana. bãrbaþii erau pe front. dar aºa cum gospodãria era mare. la detaºamentele depozitelor aeronautice. ªi aºa în fiecare zi. Pãrinþii.

. i-a zis sublocotenentul. Alãturi de soldaþi mai erau ºi puºcãriaºi eliberaþi. strângându-ne lucrurile. Mi-a spus: “Du-te acasã frate. Eu nu mã întorc. Dar nu se putea face nimic cu ei. Pe noi ne-au dezarmat.Horoºii rumân. la pãrinþi. Au plecat mai departe… A venit în fugã cãpitanul. Au venit apoi rudele. Ne-am bucurat. Cãpitanul Rihard Khorda îi ducea la Ploieºti. beþi morþi. ne-a spus el. ºi le-a spus sã plece. – 197 – . Cãpitanul Richard s-a dus la nemþi. fugiþi în toate pãrþile. la prietenii sãi. Eu stãteam santinelã la post. Primisem deja ordinul sã-i înconjurãm. care strângeau proiectilele ºi bombele neexplodate. Cãpitanul a trimis un sublocotenent cu ostaºi sã strângã în stive toatã muniþia lãsatã de nemþi.Dacã veþi auzi explozii. cã rãmãsese multe bunuri. Richard Khorda. Acum trebuia sã luptãm împotriva foºtilor aliaþi. mã.De ce le-ai dat drumul în zona interzisã.Comandantul nostru era un sas din pãrþile Banatului.Ceva fâºâie. striga el. când vãd cã se apropie de mine doi ruºi cãlãri. îi prindeam ºi îi luam prizonieri.Nu fii prost. se împãca bine cu nemþii. Noi nu eram atât de bine înarmaþi ca nemþii. Erau fii lor morþi. O explozie straºnicã ne-a aruncat la pãmânt ºi din cei 20 de soldaþi nu a rãmas nimeni. eram la vreo 30 de metri depãrtare. Au sosit ruºii. trecut prin luptele de la Stalingrad. Sã scãpaþi cu viaþã. Însã la 23 august s-a încheiat armistiþiul cu sovieticii. sau luau pãmânt însângerat pentru coºciug. κi fãceau de cap. . mâncare… haine militare. . . ne-au pus ca santinele sã nu se fure ce a rãmas de la nemþi. nu era sigur cã aºa vor face. dar le dãdea drumul. bãuturã. ca noi sã nu luptãm cu ei. pãrinþii acelor care nu mai erau în viaþã ºi gãseau câte o mânã. uneori puteau sã-þi tragã un glonte în piept. Dar cu toate cã cãpitanul vorbise cu ei sã plece. a zis un fruntaº moldovean. Nemþii au plecat. Nemþii vroiau sã distrugã depozitele de muniþii ale noastre. Dar fruntaºul avea dreptate. Fratele meu era cãpitan. Noi îi cãutam. . câte un picior. O parte din nemþi se ascundeau prin pãduri ºi acolo îi vânau pe þãranii noºtri. Eu am avut noroc. Lângã Ploieºti stãtea pe calea feratã un tren blindat nemþesc. Mulþi români au murit acolo când am mers în atac… Am mai fãcut o lunã instrucþie ºi într-o zi a venit ordin ca basarabenii sã fie trimiºi acasã. Cu un sergent în frunte ne-am îndreptat spre stiva de proiectile. însã au minat toate proiectilele de pe lângã tunurile antiaeriene. tu fumezi… na… ºi mi-au dat din sãculeþul lor niºte mahorcã. Ruºii dezarmau pe toþi ºi plecau mai departe.

grâul. þipetele femeilor ºi copiilor. nu ne dãdeau nimic. Ruºii ne luaserã totul din gospodãrie: averea. multe altele… Copiii creºteau… Ne-am deprins ºi cu sovieticii… le ºtiam deja feleºagul… Din 69 pânã în 73 am lucrat ca vicepreºedinte la sovietul sãtesc. la construcþii. Aºa am construit grajduri. cine a avut noroc a scãpat… În 1948 a fost roadã. primeam primãvara pentru anul trecut când… 100. Am venit acasã. ne-au dat hranã ºi ne-au urcat în tren spre Iaºi. M-am stãruit ºi am întemeiat Muzeul satului Durleºti. De la el s-a numit satul Durleºti. Ceva straºnic.rãmân aici. Curãþam ruinele.5 kg. Pe urmã în aceste locuri a venit un cioban cu turma sa de oi – Durlea. era jos. Trei zile am stat flãmânzi. lobodã… A fost ceva grozav. În 1947 mi-au dat drumul acasã… M-am întors în Durleºti ºi m-am apucat de ogorul meu. Deportarea a adus mare jale în sat. distruse de rãzboi. ascultând zgomotul maºinilor. clinica ºi multe. Noaptea a fost grea. lângã pãdure. Am dat în colhoz tot ce aveam: vite. S-au ivit mulþi ºefi. Îmi plãcea sã lucrez. Am fost ales deputat. Preºedinte era un fost argat. nu erau haine civile… Uniformele noastre de aviatori erau de culoare gri-bleu. Biserica cândva era fãcutã din lemn. ba m-a trimis ºi la procuror. fãrã apã. am plâns cu toþii. Dar a trecut ºi asta. un veteran român din Bucureºti. sã vãd cum se înalþã clãdirea cu mâinile mele. construiam gara ºi alte clãdiri. Am întemeiat ºi Asociaþia veteranilor de rãzboi români cu ajutorul lui ªtefan Cucu. La Mãrãºeºti ne-au oprit ruºii. Satul are 526 de ani. Înainte se chema Voivinteni. – 198 – . Eram siliþi sã dãm cerere în colhoz. Era foamete. cãruþã. nu dormea nimeni. Ne-au dus la Bucureºti unde dupã câteva zile ne-au fãcut actele. care îºi bãtea joc de noi. Uneori câteva ruble… Bãtaie de joc. noaptea la cercetãri. când 0. mulþi trântori. Apoi pe jos ne-au adus la Chiºinãu la punctul de triere. Ne scoteau ziua la lucru cu santinele. În 1989 s-a început miºcarea naþionalã de eliberare de sub jugul sovietic. ºi m-am înscris. vitele… Mâncam makuhã. apoi primar la Durleºti. Sau te înscrii sau capeþi puºcãrie… Ce era de fãcut? La noi în Durleºti era un rus “upolnomocenâi”. Aºa m-a muncit câteva zile. ghindã. În 1949 s-au început deportãrile. ne-au luat prizonieri ºi ne-au adus la Iaºi. În colhoz bani pentru muncã nu dãdeau. Am fãcut ºi eu ce am putut. La români nu era aºa. calic. caii… totul. ne silea cu pistolul sã ne înscriem în colhoz. oamenii ºi-au mai revenit.. plânsul oamenilor.. Doi ani de zile ne-au þinut în lagãrul de la Chiºinãu. Am ajuns chiar brigadier. Eram îmbrãcaþi în haine militare. S-a dus ºi asta… Am lucrat în colhoz mai mult ca zidar. 200 grame de grâu pe zi. Oamenii mureau peste tot ca muºtele.

e greu. au distrus sufletul þãranului. Constantin dupã armistiþiu a luptat împotriva nemþilor. bãtrân. Cinci copii a ridicat.Azi bãtrânul Teodor Madan are în urma sa 82 de ani. stimându-i ºi susþinându-i pânã la ultima suflare. Fiul sãu Pavel n-a aflat nimic despre el. A fost dus în Siberia. avea 17 ani. Pavel în 1940 a învãþat într-o ºcoalã rusã pânã în 1941. când România a cãzut în mâna sovieticilor. Când s-a început rãzboiul. unde erau bine hrãniþi. era în armata românã pânã la armistiþiul din 23 august 1944. retrãgându-se. unul. Trãiau în chirie în casa lui Inculeþ. A fost trimis la regimentul 7 vânãtori. Pavel s-a dus voluntar în armata românã. Tatãl. sã treacã pe la ei. Ceva s-a schimbat în sufletele oamenilor. Leonid în 1947 a fugit la Belgrad. PAVEL DUDNIC Pavel s-a nãscut la Chiºinãu în 1927. În 1995 a rãmas singur. Leonid. l-au adus la sapã de lemn. Rãutatea a venit de la rãsãrit. fiindcã a fost în armata albã. – 199 – . tinerii se îngrijeau de bãtrâni. A fãcut ºcoala primarã. Era greu pe atunci. sovieticii. S-a pierdut în Siberia ca ºi mulþi alþii. A luat parte ºi la corul cãminului cultural. Leonid. Ion Dudnic a fost arestat în 1940. Pentru fapte de vitejie a fost decorat cu ordinul “Sfântul Gheorghe”. trecând comisia ºi fiind luat copil de trupã. Tatãl lui lucra administrator la cinematograful “Ofeum” mama era casnicã. sã le aducã ceva de mâncare. distrugeau oraºul. când românii iau alungat pe sovietici din Basarabia. i-a murit nevasta Ecaterina. În 1944 era în garda lui Ion Antonescu. care mai pãstreazã încã chipul ºi frumuseþea bãrbãteascã. Nu mai sunt vremurile vechi când toatã familia trãia împreunã. Azi bãtrânul e bolnav. Azi bãtrânii nu trebuiesc nimãnui. pe strada Hânceºti. Frontul se întorcea înapoi de la Stalingrad. Un bãrbat robust. Pavel a primit o înºtiinþare din Belgrad cã fratele lui. pe timpul cotropitorilor sovietici. Erau trei copii. dar “fericirea” a rãmas. unde a fost ucis de partizanii lui Tito. când au venit pe pãmântul nostru românesc “eliberatorii” cãlãului Stalin. a terminat în 1943 Liceul industrial din Chiºinãu. Nici copiii lor nu mai au timp sã se ocupe de ei. trecut prin încercãrile vieþii. un codru de pâine. Înainte. conform ordinului lui Stalin de-a lãsa pãmânt pârjolit în urma lor. Azi cotropitorii s-au distrus singuri pe sine. se chema “fericire”. aruncând sute de clãdiri în aer. La putere sunt acei care au sãrãcit acest pãmânt. Au aruncat în aer ºi gara din Chiºinãu.

ºi a rãmas aici la Baniþa. Aceastã armatã se forma din prizonieri sovietici. În afarã de asta Vlasov era din þãrani ºi el þinea bine minte cum s-au comportat comuniºtii. tãtari din Crimeea. În 1943 s-a format armata lui Vlasov. Aici veneau ofiþerii sovietici. unde s-a întâlnit cu prietenii ºi cunoscuþii sãi. Lui Pavel i-au dat o adeverinþã sã ajungã la Odesa. în Basarabia. Au ajuns la Laghenffurt. acolo e foarte bine. Au fost plasaþi într-un fost lagãr nemþesc. Aºa el s-a hotãrât sã se întoarcã acasã. Stalin ºi Lenin. vã aºteaptã Patria. În sfârºit englezii i-au predat comandamentului sovietic. Pavel avea document cã a fost în armata românã. capturaþi în lupte. Ei s-au predat apoi englezilor. a cãror întreþinere costa mai scump decât a soldaþilor ºi ei nu puteau fi folosiþi la diferite munci asemenea gradelor inferioare.O eºti din Chiºinãu? Eºti de al nostru. la înmormântarea lui Leonid.care lupta în armata emigranþilor ruºi împotriva sovietelor a fost ucis în luptele cu partizanii lui Tito. El vroia sã-i alunge pe comuniºti de la putere. înconjuraþi de pazã ºi câini-lupi. care iau închis într-un lagãr. . fost general sovietic. . Aici s-a aranjat cu lucrul la o tipografie ºi învãþa la un tehnicum de – 200 – . El a spus cã e rus din Odesa. Armata germanã începuse sã se retragã din Grecia ºi unitãþile lui Vlasov se retrãgeau ºi ele spre Austria. Într-o noapte i-au luat pe toþi ºi i-au dus la tren. Din Odesa el a venit la Chiºinãu. Din lagãrele româneºti Ion Antonescu se stãruia sã-i elibereze pe foºtii ofiþeri sovietici. dar umblau liber. fiind încorporat în armata rusã. care lupta alãturi de nemþi. ªi în România era vreo 90000 de prizonieri sovietici. pâinea le-o luau cu forþa niºte bandiþi ruºi din lagãr care formase o grupã. Aici Pavel se aranjase la o femeie – bauer ºi-i ajuta la gospodãrie. Îi hrãneau rãu. În armata lui ROA erau unitãþi de cazaci. Vlasov cãzuse în încercuire ºi fusese indignat cã statul major sovietic nu luase mãsuri ca sã-i salveze. cãzut prizonier la nemþi. Întâlnindu-se cu ruºii din armata lui Vlasov.Veniþi acasã. Pavel a plecat la Belgrad. agitându-i sã se întoarcã acasã. Pavel nu ºtia cã amândoi fraþi erau morþi. batalioane de ucraineni ºi din popoare turcice. cu þãrãnimea. Erau mai mult de 100 de oameni. voi nu sunteþi vinovaþi. bine pãzit cu multe rânduri de sârmã ghimpatã. Englezii le-au dat haine noi militare ºi bocanci buni. dar el dorea sã se întoarcã acasã. În acest timp s-a încheiat armistiþiul de la 23 august 1944 între România ºi URSS. doar aþi fost forþaþi sã luptaþi. Mulþi dintre ei nu vroiau sã lupte în armata sovieticã. care i-a închis deodatã dupã sârmã ghimpatã ºi au început controlul documentelor. Ea îl sfãtuia sã rãmânã la ea. apã chioarã. a rãmas la Baniþa. Controlul a durat mai mult de o lunã.

8. fãrã drept de a pleca de acolo ºi trebuia zilnic sã se prezinte seara la comenduire. Aici a stat în lagãrul nr. 14. a pãrãsit Norilskul.Aºteaptã. Directorul tipografiei i-a spus: . Uneori era nevoit sã se urce pe acoperiºul vagoanelor ca sã scape de controlul miliþiei. dupã moartea lui Stalin. A trãit nelegitim cu o rusoaicã din serviciul medical. La Chiºinãu s-a aranjat la fabrica de piele. apoi meºter cu reclamaþiile. Dorul de Basarabia era puternic. Au hotãrât sã-l deporteze în Carelofinia. Aici a început anchetarea. dar. A lucrat ºef de secþie. Aºa a ajuns la Chiºinãu. în Carelofinia din nou. unde a lucrat pânã la pensie. dar paºaport nu i-au dat. ca deportat în Carelofinia. Apoi a fost trimis la Leningrad ºi de acolo la Petrozavodsk. L-au închis în închisoarea din Chiºinãu. Ei aflase cã fusese în armata lui Vlasov. era ca deportat aici. acuºi va veni contabilul ºi îþi va da leafa. Dupã un timp a fost judecat de OSO Moscova la 4 mai 1947 la ºase ani de lagãr cu muncã forþatã. În 1948 a fost trimis în oraºul Norilsk. Drum lung – flãmând ºi însetat. În portul Krasnoiarsk i-au urcat pe un vapor ºi i-au dus în portul Dudinka. aºa cã nimeni nu s-a agãþat de el. Tot aici a intrat în comsomol.educaþie fizicã. Era bine îmbrãcat. A fugit pe jos. A venit la tehnicum ºi ºi-a luat paºaportul. dar nu luase parte la lupte. S-a dus la tipografie unde lucrase sã ia leafa pe trei luni. ªtiau cã el fusese în Germania ºi au început sã-l ancheteze. Ea nu era deþinutã. nr. De aici a fost trimis la Petrozavodsk. umbla liber. În 1953. Aici ºi-a gãsit prietenii. I-au dat ºi o adeverinþã cã a fost la Moscova la o paradã a sportivilor. În 1951 l-au eliberat. L-au pus la tãiat pãdure. ba cu trenul Arhanghelsk-Moscova. dar calvarul nu a luat sfârºit. O zi de lucru era socotitã ca trei zile. Ea l-a ajutat sã devinã feldºer în lagãr ºi trãia mai bine decât alþii. Aducea oamenilor din vagoane prin gãri apã fiartã ºi aceºtia îi mai dãdeau o bucatã de pâine. cu peºte sãrat ºi apã chioarã. A pãrãsit rusoaica. Dar într-o zi au venit la gazdã unde trãia ºi l-au arestat. ocupatã de sovietici. la puºcãria din Petrozavodsk îi hrãnea foarte rãu. unde dupã câteva sãptãmâni la Leningrad. ca deportat. torturat. ba mergea pe canalul Belomor. unde a fost bãtut. în Basarabia. Îi hrãneau prost. A spus cã a fost la Moscova. Acest – 201 – . A fost trimis la închisoarea Krestî. dar el n-a tãiat nici un copac. întorcându-se acasã. Dar au venit doi în uniformã care l-au arestat ºi l-au dus pe strada Gogol. Apoi l-au dus la închisoarea Krestî din Odesa. De acolo i-au dus spre Krasnoiarsk cu trenul încãrcat cu deþinuþi. Lucra la un combinat de hârtie. unde lucra la minã de cãrbuni. unde a stat în lagãr. A avut un copil cu ea. primind paºaportul. A hotãrât sã fugã.

cu numeroase jertfe omeneºti. spre sfârºitul acelui rãzboi crâncen ºi sângeros. chemându-l sã se întoarcã la ea. anii au devenit ºi mai grei. va fi mai bunã. De la Carp a rãmas amintire în satul ªeptelici – un izvor fãcut de el care curge ºi astãzi. noua conducere sovieticã nu jelea oamenii. în casã au rãmas soþia lui. Mãcar cã a trecut rãzboiul. de multe ori fotografia lui era pe tabloul de onoare. când în loc de sticlã la geamuri puneau bãºicã de bou sau de porc. care i-a rãmas soþiei nelegitime. – 202 – . Ea scria uneori la Chiºinãu. dar el n-a dorit. În aceºti ani de rãzboaie. Boris ºi Liviu. bãtrânul Pavel se strãduia sã-ºi creascã nepoþii. când oamenii trãiau cu nãdejdea cã viaþa se va îndrepta. Strãmoºii lor au fost întemeietorii satului ªeptelici. cu femei devenite vãduve ºi cu copii fãrã tatã. mulþi bãrbaþi muriserã pe front. vânjos. La Norilsk a avut un apartament cu douã camere.lucru i-a dat posibilitatea sã cutreiere toatã þara sovieticã ºi sã vadã sãrãcia ei. cu toate cã mulþi nu mai ºtiu de aceºti oameni. CALVARUL MAMEI VICTORIA Fiecare popor nu are numai dreptul. Tatãl bunelului Pavel. feciorul lui Carp. aºa cum a fost cândva. Fiul sãu. Îl vede în mijlocul curþii pe bunelul Pavel. cinstiþi ºi drepþi. Toþi îl numesc izvorul lui Carp. nu a avut noroc. a murit devreme în anul 1945. Dupã moartea fiului Vasile. Stere Satul ªeptelici. sã facã din ei oameni. veºnic ocupat cu treburile gospodãriei. tatãl lui Boris. foºti gospodari adevãraþi în acele vremuri vechi. Fragmente de amintiri se perindã în faþa ochilor lui Boris. C. ºi doi copii. când era þara întreagã. unde îºi petrece bãtrâneþea înconjurat de nepoþi. Vasile. În 1992 a fost reabilitat. la vârsta înaintatã de 78 de ani. La fabrica de piele devenise un bun lucrãtor. pe care le-a crescut ºi le-a învãþat. Victoria. când alte mâini lucrãtoare nu erau. Azi e membrul Asociaþiei de foºti deþinuþi politici din Chiºinãu. În 1955 s-a cãsãtorit ºi a avut douã fete. gospodari adevãraþi. Un strãbunel al lui Carp îi povestea cum trãiau ei încã în acele vremuri. Moº Pavel avea un fiu Vasile. Un bãrbat de staturã mijlocie. sã tindã la plenitudinea de viaþã naþionalã ºi sã-ºi apere fiinþa sa etnicã. cu pãrul deja cãrunt de ani ºi de nevoi. Se stãruie sã facã faþã la toate treburile dintr-o gospodãrie cu 8 hectare de pãmânt. dar ºi datoria sã-ºi afirme voinþa sa de a trãi ca o unitate. era Carp.

în îmbulzeala celor ce strângeau banii. dar nu erau caii aºa de frumoºi ºi curaþi ca la români. dar ºi bãrbaþii în vârstã. ºi bãtrânelul Pavel era vioi ºi vesel. Boris avea numai 9 ani. Mai þine minte cum a alergat ºi el cu alþi copii la ºleah sã-i vadã pe noii stãpâni ai baºtinei sale. mijlociu la staturã. îi tot potrivea ºi chiar la vorbã stãtea cu ei. iar nora sa. Vroia sãl gãseascã pe acel care nu i-ar fi obijduit nora ºi pe copii rãmaºi fãrã tatã. parcã pierduse ceva scump. liniºtit. ªi l-a gãsit pe Cristofor Vovk. Boris împlinea 15 ani. bani de aramã. negricios la obraz. a gãsit ºi el o monetã de 20 de copeici ºi a fugit acasã bucuros: . se uita la el cu ochii plini de bucurie. ªi a fugit ºi el poate o sã-i cadã ceva.. Nu erau ruble de cele vechi ca la þar. A vãzut cavaleria rusã. ci copeici. Bãrbat îndesat..Bunele Pavel. pe palma cãrei strãluceau 20 de copeici sovietice. care nu mai putea fi recuperat. ªi încã nimeni nu ºtia cã aceºti bani mãrunþi nu au mare preþ. Revoluþia rusã îi despãrþise. surâzând ºi foarte bucuros cã fãcuse rost de ei. care deseori þinea batoza în curtea lor. meºter la toate celea. cu doi copii nu putea face faþã treburilor fãrã bãrbat. cu niºte pantaloni ciudaþi. se nãpusteau sã-i culeagã din drumul prãfuit. Tata. un gospodar cum fusese fiul sãu Vasile. Dar ºi gospodãria vãduvei îi plãcuse ºi femeia harnicã. ªi Boris a întins mâna. care avea neamuri peste Nistru. un bãiat priceput în maºinãrie ºi gospodãrie. ªi uneori aruncau bani ºi copii. lucru mult ºi greu. dar ei uneori veneau la malul Nistrului – 203 – . Dumnezeu sã-l ierte. iubitor de copii. Vasile. Cineva a spus cã ruºii aruncã bani celor care-i întâmpinã. i-a plãcut acest bãrbat silitor. Bãtrânul Pavel înþelegea cã gospodãria era mare. cu pãr negru care nu încãrunþea cu anii. Nu numai bãtrânul. care lucra cu o batozã. uite bani ruseºti. cã bun bãiat a fost. îi tot mãsura. iar Liviu numai nouã. ajutându-i pe sãteni sã-ºi treiere grâul. era un bun muncitor.alþii erau invalizi ºi femeile se speteau muncind. murdare. ªleahul era la un kilometru de sat. Trebuia sã-i gãseascã norei un bãrbat de treabã. ªi se tot uita bãtrânul la cei din sat. care aveau preþ. Victoria. Dar tatãl lui. când a venit urgia pe pãmântul Basarabiei româneºti. dar ºi norei. arse de soare. mulþumit cã l-a ales pe el drept sprijin pentru familia rãmasã fãrã stãpân. Soldaþii erau în cãmãºi verzi. Boris. El avea o sorã mãritatã în satul Goloºniþa. bunã la suflet. cu buzunare mari. Victoriei. tatã. Vasile avea ºase clase de ºcoala (veche) româneascã din vremuri vechi dar avea o minte limpede ºi îºi dãdea seama de urgia venitã pe capul lor. pe malul Nistrului. stãtea pe scaun cu privirea tristã. aºteptând sã fie lãudat.

Tiful îl duse la pieire. pe care i le fãcea bunelul.. majoritatea cãror pãrinþi erau bogaþi.. în anii 37 ºi multe altele. ca jumãtate din locuri sã fie rezervate pentru copii de þãrani. plutea carnea deasupra. care luase soarta þãrii în mâinile sale. cu mulþi copii. ªi când îþi turna un borº. Amândoi îmbrãþiºaþi îºi plângeau bãrbatul ºi tãticul mort aºa de curând.. ªi lingura stãtea în picioare în el. ºi se trãgea spre militãrie ºi oamenii îmbrãcaþi în uniforme. undeva în þara maghiarilor ºi a nemþilor. Dar era un ordin sever al lui Ion Antonescu.ºi îºi strigau de pe maluri durerile ºi bucuriile. dar sovieticii ºi slugoii lor din þarã îi vânau pe bieþii basarabeni ca pe niºte fiare sãlbatice ºi-i întorceau în Basarabia. nu sunt ei chiar atât de rãi. generalul. Dar nu era liniºte nici acum în satele de pe glia strãmoºeascã. cãci gustaserã odatã din acea „fericire” sovieticã în 1940.. .. Tatãl Vasile ºtia de toate cele întâmplate în anii foametei. ce umblau mândri ºi nu se prea uitau la bieþii þãrani. Boris a învãþat la Liceul militar „Regele Ferdinand” din Chiºinãu. O nouã nevoie se ivise pe capul – 204 – . funcþionari. eram în armata þarului ºi când ne duceam la cantinã. De mic copil Boris se juca cu arme de lemn. Frontul era departe. lângã uºi.. Ea fãcuse parastasul de 40 de zile. talpa Þãrii Româneºti. Multã lume fugise din calea noilor autoritãþi ascunzându-se în satele ºi oraºele din Regat. mulþi bãrbaþi erau încã pe front femeile se îngrijeau singure de gospodãrie cu feciorii ºi bãtrânii. cu conducãtori noi. Vremurile erau grele. când a apãrut Boris în pragul casei. Bucuria revederii cu fiul a mai slãbit durerea mamei. nu se auzeau bubuiturile tunurilor ºi rãcnetul obuzelor. moºieri. rãzboiul trecuse. ªi veneau oamenii acasã cu teamã ºi îngrijorare de noii stãpâni. borº era. Vasile ºtia cã nu va fi bine la baºtina lui ºi-l durea inima. Pe mama Victoria fiul a gãsit-o îndureratã. Pe acest pãmânt au fost de toate. ºi bunelul Pavel ridica mâna în sus. Las c-o sã fie bine. ne împãcãm noi ºi cu ei. În timpul rãzboiului pentru eliberarea Basarabiei. în partea dreaptã. fãrã sã þie seama de dorinþa lor. din care îþi luai cât doreai.Lasã. era un butoi cu slãninã. În 1944 sovieticii au ajuns în România ºi îi întorceau cu sila pe basarabeni acasã. Fiul Vasile cu Victoria aveau casa lor alãturi. cã am trãit noi ºi cu ruºii. Liceul a fost transferat la Craiova ºi mama lui Victor nu ºtia nimic de fiul sãu.. Rãzboiul luase o altã întorsãturã ºi sovieticii se apropiau tot mai mult de Nistru. uite aºa. îi pierduse urma. tatãl lor Vasile murise. În casa bunelului Pavel era sovietul sãtesc. care fãgãduiau dreptate ºi bunãstare tuturor. A fost un concurs mare.. mãi Vasile. Þin minte. militari.

înnegriþi de soare. erau chemaþi la sovietul sãtesc ºi ameninþaþi cu dusul în Siberia la urºii albi. care aduce în case numai jale. rãsãritã. ªi era fricã mare în sate. Acolo. E la mine. unul Fiodor. tot ce trebuia sã fie la o casã de oameni harnici. Erau doi cai în gospodãrie. – 205 – . Pe umerii lui Boris au cãzut grijile gospodãriei. de ce bateþi oamenii.Mãi Grigore. e puterea. din anul 40. mãi omule. cã nu-þi mai rãmânea nimic. îºi tãiau pomii din livadã ºi acum stãteau cioturi în locul frumuseþei de altãdatã. mãi bãiete. care lucrau din zori pânã în noapte.. nu de cel ameþit tot timpul cu bãuturã.Liniºte. cãci puterea cere cap limpede. strãin. cu umeri largi. Trebuia sã dai la stat carne.. vacã. ouã. ªi s-a dus seara Fiodor la prietenul sãu de beþie la Grigorie. pãsãri. eu îs puterea… Îl mai ajuta uneori pe moºul Pavel. Bãrbat frumos. moºule.. Se strãduiau oamenii sã scape de postavcã ºi corvezi. Unde-i sovestea ta. lapte. era un ministru avar. Se stãruia sã înveþe bine. grâu. tot. îl îmbuna Fiodor. dar aºa. abãtuþi ºi îndureraþi. ªi golanii se mai opreau câte odatã. Acum la conducere erau din acei beþivi. pe ascuns. Uneori þãranii se împrumutau înde ei cu grâu. Oamenii umblau parcã gârboviþi. ªi pentru voi va fi mai bine. uite aici. Tinerelul de 15 ani avea acum mult de lucru. oi. jupuindu-i pe bieþii þãrani. dar era un puturos cum mai rar se întâlnesc. lasã cã trebuie sã conducã cineva oamenii ºi mai bine eu decât unul strãin. de a se întoarce acasã cândva. rãsãritã. fricã. orz. Postavca. . sã scape de postavcã ºi de Sibirul acela straºnic. din acei care îºi vânduse pãmântul ºi-l bãuse.Mãi criminalilor. când gospodarii erau stimaþi. impozitele îi speteau pe bieþii þãrani. la Moscova. de la care porneau toate necazurile. urã ºi pacoste. dupã ce terminase ºcoala de ºapte ani. Zverev. cãci cei ce nu-ºi îndeplineau normele. Când bãtrânul l-a vãzut s-a supãrat foc. liniºte. tu la cine în casã ai venit? La Vasile. sus. trecuse la Soroca la ºcoala moldoveneascã numãrul unu. dar bãutor cã putea sã tragã ºi o vadrã de vin. Luau mult sovieticii pânã ºi roada de pe pomi. mãi… ªi-i arãta ºtampila sovietului sãtesc. κi aduceau aminte de vremurile trecute.Mãi Fiodore. cânta la ghitarã ºi înnebunea muierile în sat. de unde veneau scrisori pline de jale de la cei duºi din prima ocupaþie. leneºi. fãrã nãdejde. un cuvânt nou. Moº Pavel când auzea þipetele oamenilor bãtuþi de activiºti la sovietul sãtesc se ducea la uºa bãtutã în þinte. mãi puturosule? . ªi iatã cã a venit la sovietul sãtesc un preºedinte nou. bãtea cu pumnii în ea ºi striga: . cã nu-i voie. .þãranilor – „postavca”.. Unii gospodari fusese ridicaþi ºi duºi departe. N-a fost mult timp la putere. hoþi. Boris. chiar neam cu moº Pavel.

cu lacrimi în ochi. un focar de culturã din vremuri vechi. cu hãþurile în mâini. la 6 iulie. Poate fiindcã tatãl Vasile murise. iar mama avea alt bãrbat. L-a trimis pe Boris la Soroca dupã lucrurile sale de la gazdã. unde trãiau în mare sãrãcie. Pe atunci nu ajungeau studenþi la învãþãturã ºi Boris a plecat la Kiev. plapuma ºi restul lucrurilor. Stãtea la gazdã alãturi de o familie. ingineri buni. care trãia cu amintiri din alte vremuri mai bune. care avea o fatã. mama rusoaicã din neam nobil din Kiev. Boris stãtea cu lacrimi grele. de nevoi. El a înhãmat calul dimineaþa ºi a plecat sã aducã pernele. când sovieticii au invadat România. Ele l-au îndrumat pe Boris sã plece la Kiev. mergând spre necunoscut.nu era altã ieºire. Boris auzea multe despre Politehnica din Kiev.Boris. Moldovean. în clasa a zecea la ºcoala rusã cu care se împrietenise. Sã nu fugã cineva… ce se va întâmpla cu ei acolo în Sibirul rece? Oare se va mai întoarce cineva de acolo? Ce vinã au ei. La Soroca se aciuaserã mulþi ruºi în timpul revoluþiei bolºevice. Mulþi colegi de clasã au nimerit în rândurile deportaþilor. Acum vindea flori ca sã aibã o bucatã de pâine. erau Ion. cu sufletele întristate. o femeie sãracã. Dar în ’44. în maºinã. Galina. În cãruþã. Trãia la gazdã la o mãtuºã a Galinei. profesori… Venind în aceastã familie. la revedere strigau prietenii lui. fiind primit la Politehnicã. Sã le aibã pe drum… Dar au avut noroc. Fiecare încerca sã fugã în oraº la lucru. marea tragedie a poporului nostru. Gheorghe ºi Dionis… Stãteau înghesuiþi unul în altul. El fusese cândva ofiþer în Armata Þaristã. Tatãl ei era moldovean. a avut loc deportarea. copii? De unde atâta urã? Cine-i vinovat? De unde s-au luat aceºti barbari? Pe lângã Boris a trecut coloana de maºini cu sutele de nenorociþi. cu pãrinþii lor. Bãrbatul a fost împuºcat în 1937 de bolºevici. Mama Victoria avea fricã sã nu fie ºi ea deportatã. Nu i-au luat. iar pe mama ºi fiica le-au alungat în tindã. mulþi din oameni cu carte. fost ofiþer alb. Acum trãiau cu frica în sân. Ce nenorocire! Acolo sus. fugiserã de fricã. L-au recunoscut oamenii ºi prietenii… . Casa lor a fost ocupatã toatã de un comisar militar sovietic. cu tradiþii. iar Galina cu mamã-sa se refugiase în Regat. Îi plãcea matematica. la învãþãturã. iar pe la colþuri militarii cu puºtile. tractorist de care aveau nevoie acum… cine ºtie? Când Boris se întorcea cu bagajul de la Soroca. culþi. numai sã scape de colhoz. i-au întors îndãrãt. tatãl Galinei a fost arestat în ’40. – 206 – . fugiþi în anii ’20 de frica bolºevicilor în Basarabia româneascã. vedea fericirea colhoznicilor. usturãtoare ce se rostogoleau pe obraji. pãziþi de encavediºti. s-a întâlnit cu maºinile încãrcate cu deportaþi. Peste 2 zile. La 4 iulie ’49 Boris ºi Galina au sãrbãtorit terminarea ºcolii.

unde îi aºtepta un tren cu vagoane pentru vite. Trãia în frumosul oraº Kiev. Vasile Zagaevschi le scriau scrisori de îmbãrbãtare ºi le spuneau cã deportarea a fost un act de banditism. Boris nu mai era copilul de odinioarã. În urmã rãmânea Boris cu sufletul înnegurat pe toatã viaþa. Atunci i-a venit gândul sã le mai aline durerile celor pãrãsiþi de toþi ºi împreunã cu niºte prieteni sã-i susþinã pe foºtii colegi. Se apropiau examenele de iarnã. Boris. ciorapii rupþi… Vroia sã fie om învãþat. ca sã-i ajute pe mama ºi pe fratele. la mãtuºa Galinei. de urã. sã le ridice duhul. care se înscrise la ºcoala de marinã din Sevastopol. Nu era totdeauna sãtul. De ce suferã oamenii astea? Coloana a dispãrut spre Floreºti.Eu sunt! . Au fost treziþi din somn: controlul documentelor! Cei patru studenþi din camerã se ridicau buimãciþi din pat. soarta îi fusese pecetluitã.Eºti tânãr! A zis unul din ei. în mai multe. Le scriau cã vor strânge cuþite. Andrievschi a fost primit la ºcoala de marinã. în pace cu toþii… Unde eºti Doamne? În sufletul tânãr al lui Boris se ridica un strigãt de revoltã. Victoria. cercetând paºaportul. scrisori pline de jale.oameni care n-au dorit nimic în viaþã.Boris Ojeg? . sã devinã inginer. plângea ºi mama lui. Andrievschi. Boris plângea. el nu. pe malurile bãtrânului Nipru. ªi nu numai într-o scrisoare. îºi cãutau documentele. înþelese ºi el câte ceva în viaþa asta… Studenþii locuiau în cãminul Nr. ora trei noaptea. un simþãmânt de protest. de vandalism. duºi atât de departe de pãmântul strãmoºesc. Venise încoace cu prietenul sãu. Boris era deja în anul doi. decât sã trãiascã omeneºte. arme. la facultatea de mecanicã a Politehnicei din Kiev. 1 al Politehnicii. Boris a reuºit la examen ºi acum era student în grupa TM-12. uitându-se zãpãciþi unul la altul. în trei pardesie de culoare gri… . naivul nu ºtia cã atunci când scrisese în ancheta sa cã fusese elev al unui liceu militar român. pe strada Polevaia. cã aceastã conducere e o bandã ºi va veni ºi vremea lor sã rãspundã pentru toate. Împreunã cu Aleoºa Andrievschi. îmbrãcãmintea potrivitã. cã vor veni americanii. Devreme ai început cu închisorile! Îmbracã-te! Eºti arestat! – 207 – . care ºi-au dat seama cine sunt ruºii sovietici… ºi-i vor elibera de aceastã ciumã cãzutã pe capul lor. a gãsit multe scrisori de la prietenii sãi deportaþi. Când s-a întors în sat în prima vacanþã. de satul natal. Dar reuºise la Politehnicã. 28 septembrie. Erau trei bãrbaþi îmbrãcaþi în civil.

bani nu avea… Ruseºte nu ºtia… A luat cu ea în traistã pe spate douã canistre cu ulei. la gheaþa de sub picioare ºi pe obraji îi curgeau lacrimi grele. Afarã ninge încet. dar ºi bãieþii rãspundeau împuºcând. Acele vremuri s-au dus.Uite o veste rea! Au venit la Kiev în cãmin sã-i aresteze pe Boris ºi pe Andrievschi. oamenii din sat s-au dus la Chiºinãu. împuºcau. cu douã sacoºe în mâini. Mama a rãmas trãsnitã. Numai el din tot satul. ºi-a pus ºalinca. A cãzut pe laiþã. Azi învãþãtorul Curoºu. se auzea bine la mal. dus la Curtea Marþialã la Chiºinãu.În casa Victoriei a intrat învãþãtorul Ion Anton Curoºu. aºa va fi soarta mea! Acasã nu mã întorc! Rãmâi cu bine! ªi a pãºit pe gheaþa subþire. comunist de câþiva ani. . Au trecut câteva zile. un vecin care-l fãcea pe comunistul ºi întâmpinase pe sovietici cu pâine ºi sare în 1940. a aruncat canistrele cu ulei peste umãr ºi i-a zis moºului: . Râul îngheþase. Sfãtuiþi de un avocat. ªi-a ºters ochii umezi. Au fost uciºi ºi îngropaþi în stepã. Gheaþa trosnea. Mama Victoria ºi-a îmbrãcat sumanul. . Ion Curoºu a fost arestat. Mama Victoria se uita cu deznãdejde la celãlalt mal. Dar mama Victoria pãºea încet. dar ei au fugit. Dar la români era o lege. chiar ºi tata Vasile. Gheaþa era subþire.. puteai sã te prãbuºeºti la orice pas. unde oamenii încremeniþi se uitau la acea femeie care pentru fiul ei se ducea la moarte sigurã. îi spune Victoriei: . . ce o sã spun eu acasã. femeie!. rugând oamenii s-o – 208 – . fulgii cad lin pe pãmânt. Lau eliberat ºi Curoºu s-a întors în sat.Eu mã duc! Dacã o sã vrea Dumnezeu sã mor. fãrã puteri. femeie? La moarte? Întoarce-te. uitându-se sub picioare. Decembrie.. Îl va vinde ºi va face ceva parale… Au ajuns la Nistru. om de vazã. podul plutitor nu mai lucra. frumos. ºi au depus mãrturii pentru el sã nu fie judecat. se uita la oamenii strânºi pe mal alãturi de ei. l-a luat pe moº Chirilov Duca cu ea pânã la tren. Oamenii nu mai treceau Nistrul.Unde te duci. Miliþia s-a luat dupã ei. ºubredã. poate o sãptãmânã.Întoarce-te Victoria! Striga moºul Chirilov. Când s-au reîntors românii în ’41. Trosnea sub picioare. care trosnea la fiecare pas al ei..Nu se poate sã mergi! Spunea moº Chirilov cu ochii împãienjeniþi de lacrimi. învãþãtorul i-a întins o canã cu apã. oamenilor? Cã te-am lãsat sã te duci la moarte? Întoarce-te! ªi moºul Chirilov alerga pe malul îngheþat. .

Care acum e închisã de cei care ºi-au pierdut credinþa în Domnul. o implora: . neºtiind nici ea prin ce nãpastã a trecut. Un oftat de uºurare s-a auzit din pieptul oamenilor.Victoria. grele… Suferinþe care-þi scurteazã viaþa cu mulþi – 209 – . Mergea cu tramvaiul cãutând puºcãriile cã erau multe în Kiev. de al vedea pentru ultima oarã… Mama Victoria era o femeia puternicã. Sunt multe închisori în oraºul Kiev. Victoria a ajuns la Kiev. care se ducea la moarte. oraº fãrã capãt. cu sãculeþele în mânã. Oamenii se uitau la umbra ei. Unii îºi ºtergeau ruºinos lacrimile… . puºcãrie. ºi Politehnica. grele. sã-i ajute Domnul sã-l gãseascã pe Borea al ei… Se întorcea noaptea târziu. cu vestita bisericã Pecersca Lavrã. ºi gazda. iar în zori. nu se lãsa dusã de alþii ºi fãcea totul cu capul ei.A trecut! A trecut! Domnul a ajutat-o! Slavã ei! ªi oamenii alergau pe mal. cã te-ai oprit la mine… Drumuri lungi. N-am vãzut. dormea la mãtuºa Galinei. A învins dragostea de mamã! ªi fiecare simþea bucurie în suflet pentru reuºita acestei femei. strigau ca niºte copii de bucurie. mulþumindu-le parcã pentru susþinere. s-a rugat la poarta ei. nu spune nimãnui cine eºti. iar oamenii aºteptau cu sufletul la gurã voia Domnului. o sã-i ajute ºi mai departe. Nu ºtia ruseºte. Elena. ajunsã teafãrã pe malul opus. Iar mama de acolo. uitându-se cu disperare cum femeia se tot îndepãrta de mal pe gheaþa ºubredã. cu lacrimi în ochi. se ducea din nou pe la închisori. Moºul le spusese nenorocirea despre bãiatul ei… Unii se rugau lui Dumnezeu pentru ea… Tot mai departe se ducea femeia–mamã pe gheaþã spre malul celãlalt. Bãtrâna Elena Vichentievna. sânoc? (Oameni. frumos. Se gândea cã dacã Domnul a adus-o teafãrã pânã aici. le fãcea cu mâna. ridicau braþele în sus. Dar rãspunsul a fost peste tot acelaºi: . A gãsit ºi cãminul. . când mama a ajuns ºi s-a urcat pe malul celãlalt. trecutã prin multe.Noi nu ºtim nimic. fiu). tiurima. Întreba pe oameni: . speriaþi de voinþa acestei femei. ea ºtia ce vrea. s-o întoarcã îndãrãt.Liudi. ªi a plecat mai departe pe drumul care o ducea la fiul ei cu apriga dorinþã de a-i gãsi mãcar cadavrul. oraº vechi. fãrã sfârºit.salveze. înfioraþi.A trecut! I-a ajutat Dumnezeu! Aºa femeie mai rar! Ce face dragostea de copilul ei! Vorbeau oamenii între ei. ªi acolo a fost Victoria. n-am auzit! Zile lungi.

nu împlinise norma de postavcã. E viu. Viu! Adevãrul va birui cândva. obositã. Student! . flãmândã. Mai sunt ºi oameni pe lumea asta. Fratele învãþa la Soroca la o ºcoalã tehnicã. student. cã-l va gãsi… Oamenii treceau pe alãturi cu gândurile ºi nevoile lor.Fiul meu. Se întorcea fericitã cã fiul ei este în viaþã.Fiul meu Boris! A rãspuns între lacrimi sãrmana mamã. din cuptorul lor… Lacrimi de fericire îi curgeau pe obraji.ani… ªi ea nu ºtia ruseºte… Câteva cuvinte. Bãrbatul ei Cristofor era arestat. Era decembrie. viu. Boris a primit un sãculeþ nu prea mare cu niºte bucãþele de soltison ºi o bucatã de pâine. N-au alungat-o. Pentru limbã a nimerit! Limba trebuie s-o þii bine. I-au distrus ºi gospodãria… L-a gãsit pe bunelul Pavel plângând. s-a îndepãrtat de acele ziduri spre o nouã închisoare. Boris.Ce cauþi aici? S-a rãstit la ea un militar. flãmândã. – 210 – . Oare puþini sunt nenorociþi ºi plâng de durere? Poate ºi alþii îºi cãutau rudele dupã aceste ziduri nemiloase… . unu. Întreba mereu: Aici e fiul meu Boris? Trei zile a umblat deznãdãjduitã de atâtea cãutãri. Activiºtii furaserã totul: paiele. au turnat apã pe ea. obositã de atâta umblãturã. Îngheþatã. oprindu-se lângã ea s-o alunge. în sãculeþe era mâncarea pentru Boris. cânta sufletul ei. bucãþi de scânduri… Cu mintea ei de gospodinã a înþeles cã a venit pe capul ei încã o nenorocire. Poate ºi în sufletul cuiva dintre ei a mai rãmas Crãciunul Domnului. ciocleji. Mama Victoria a cãzut pe podeaua camerei de serviciu. Mama s-a ridicat cu greu ºi îngheþatã. În sufletul ei era vie ultima razã de speranþã. a repetat în neºtire din nou mama… Militarul s-a uitat lung la ea… Ce se gândea el. de care ea nu se atingea. . cã el îi viu. uitase toate prin câte trecuse. student? ªi militarul a scos limba ºi a învârtit-o. . acest om deprins cu durerea altora. a doua zi de Crãciun. Acasã rãmãsese bunelul Pavel de 83 de ani cu nepoþica de doi aniºori. Mergând spre casã ea a vãzut pe zãpadã urme de paie. Principalul e viu… Dar nenorocirile nu vin câte una. Stãtea sub zidurile închisorilor ºi plângea sfârºitã de obosealã. Dar binele a biruit în sufletul lui poate plin de pãcate. dupã dinþi! . Aici nu e voie sã stai! .Nu-i aici fiul tãu! Du-te pe strada Korolenko. s-a gândit mama Victoria.Aici îi fiul tãu! I-a rãspuns militarul de serviciu. cu paºi înceþi.A. Pâine adusã de acasã. alungatã de multe ori. Acolo trebuie sã fie pentru limba lungã. I-au ajutat. lacrimi cã nu era singur… S-a întors mama Victoria acasã.

chiar ºi scândurile gardului… preºedintele a fost ºi în ’40 ºi în anii ’50 Filip Ciobanu. unde li se citea sentinþa ºi erau trimiºi mai departe în locuri îndepãrtate. niºte haidãi fãrã suflet.Voi sunteþi duºmanii poporului. cãci caietul lui Boris conþinea dovezile necesare pentru a-l trimite în judecatã dupã legile sovietice. dar copii rudelor lui Lavrenciuc. vândut strãinilor. pânã la Djezcazghan. Amândoi plângeau.Duceþi-i la marginea pãdurii ºi daþi-i jos acolo! S-au dus cu toþii la un neam în satul vecin. Iar în casa lor l-au aranjat pe noul preºedinte de colhoz.cioclejii. De aici. dar în acel timp. în 6 metri pãtraþi. “Era bine cu ruºii” BORIS OJOG El stãtea pe patul de lemn cu privirea îndreptatã spre peretele gol. îºi bãteau joc de bãtrân. dupã vreo trei luni. fiind mereu chemat la anchetã. când s-au adunat mai mulþi deþinuþi. l-au trimis mai departe într-un vagon “Stolipin” tocmai în Mordovia la staþia Ruzaevka. Aici trei oameni i-au hotãrât soarta. a fost transferat la închisoarea “Lukianovka”. gãinile. bunelul. din Kiev.1. neam de moldovean. au fost încãrcaþi într-un tren cu vagoane-bou. I-a încãrcat în cãruþã cu sila. De aici. 58-11 ºi 58-8. sosit proaspãt din Ucraina. Dupã 2-3 sãptãmâni. Dorise sã-i cearã iertare. fãrã multã vorbã i-au dat 10 ani de lagãr cu articolul 58-10. la drumul greu fãcut de ea ca sã ajungã la aceastã închisoare de pe strada Kovalenko nr. ia dat afarã din casã. urla Filip Ciobanu din satul ªeptelici. care ia dus la staþia Ghinghir. . De aici. A stat aici patru luni. nu aveþi dreptul sã trãiþi cu un comunist în aceeaºi casã. fetiþa de doi aniºori ºi fratele Liviu. venetic ºi doritor de bunuri streine. Aducea mâncare bunelului Pavel. Se gândea la mama sa Victoria cu care avusese o întrevedere de câteva minute ºi nu dovedise sã-i spunã toatã durerea sa sufleteascã pricinuitã de întâlnirea cu ea. unde îi adunau pe toþi acei care trebuiau sã plece mai departe. sã trãiascã în tindã. Acum se gândea la suferinþele ei. urlând: . încãrcându-i pe toþi cei 40 din vagon într-o maºinã militarã. Nedreptatea s-a fãcut. Pe drum. îi hrãneau – 211 – . vãzându-l dupã gratii. Mama s-a nãimit spãlãtoreasã la o ºcoalã tehnicã. atât de scurt nu dovedise sã-i spunã nimic. El satrapul Filip Ciobanu. Bãtrânul slãbise. dar nu vedea nimic. Cu binecuvântarea lui. lacrimile nu le dãdeau voie sã vorbeascã. ea. în tren. Anchetatorul Sidorenkov ºi-a notat totul. îi mâncau mâncarea. sã-i aline durerea de mamã. Era numai pielea ºi oasele.

dar când zãpada era cãlcatã de deþinuþi. Nu departe de lagãr. fãrã copaci sau pãdure deasã. pãstratã ºi în timpurile sovietice. cu apa lagãrul stãtea prost. Peste doi ani l-au luat din nou ºi acum era brigadier ºi mai ajuta ºi pe alþii. au gãsit aici un lagãr în stepã. era o fabricã de topit cuprul la Carsapai. care era în curtea lagãrului dupã sârma ghimpatã. o aduceau în butoaie ºi nu ajungea. cãci cu anii petrecuþi în lagãr mai prinzi ceva ºi la minte ºi înþelegi cã trebuie sã ajuþi oamenii ºi atunci ºi D-zeu te va ajuta. Kozak. la ocean unde le aºteptau vapoarele. se întorceau seara de la lucru. cãrbunele era îngheþat bocnã ºi sãrmanii oameni. în vagoane se încãrcau cãrbuni ºi minereu. Pentru Boris acest lucru a fost cel mai greu din toate prin care a trecut în acei ani. erau nevoiþi sã-l dezbatã cu ranga. prin deºerturile de nisip.cu pâine ºi peºte sãrat. Când descãrcau vagoanele cu cãrbuni. cãci nu era cale feratã ºi de la Marea Caspicã. plitele ajungeau în Iran sau Irak. în adânc îi duceau cu ascensorul. Minele erau la o adâncime de 180-200 de metri. de loc din Rostov. Ei rupeau bucãþile de gheaþã ºi frecau obrajii. Pânã aici era o cale feratã îngustã ºi cu trenul se aducea minereu de cupru. tãvãlindu-le. toþi cei liberi furau din cazanul lor. reuºind mãcar un pic sã-ºi spele praful de cãrbune care le intra în – 212 – . fusese o concesie englezã care transporta plitele de cupru cu cãmile. plecase acasã. Apã nu era sã te speli. mâncarea era mizerabilã. negri. plite grele. judecat încã în 1937. La început a lucrat într-o carierã de piatrã. Norma de cãrbune era 20 de tone… Ce sã mai spui? ªi aici înainte. Acest Kozak fusese eliberat în 1947. deþinuþii le duceau la bazã. La început Boris a lucrat la o minã de cupru. În lagãr aici îºi fãcuse un cunoscut. îi strângeau într-o parte a vagonului. care lucrau în mine ºi în industria cuprului. pentru deþinuþi rãmânea apa chioarã. în vremuri vechi. Pentru aceastã fabricã. Aici la mine lucrau deþinuþii. Atunci oamenii se spãlau cu zãpadã. care l-a aranjat la lucru la o macara. la vreo câþiva zeci de kilometri. Scoteau pietre pentru construcþia viitoarelor mine ºi pentru alte obiecte. Nu era cale feratã ºi minereul sau producþia erau transportate cu ajutorul cãmilelor. murdari de praful de cãrbune. pe care nici s-o þinã în mâini nu aveau putere. fãrã putere. bucuros cã scãpase cu viaþa dar nu i-a mers. ce le provoca mereu sete. Uneori vagoanele cu cãrbuni veneau pe ger. apoi treceau în altã jumãtate. Sosind la mine. iar de la fabricã metalul topit în bucãþi pãtrate. În fiecare zi li se fãcea controlul. se fãcea gheaþã. Erau aici vreo 5000 de deþinuþi. Acest lucru la bazã era greu de tot. slabi. Aici era o concesie englezã în timpul þarului. fiind alintaþi fiecare cu câte un ciomag gros pe spate.

Pentru mineri mâncarea era mai bunã. dar trãise în America. picioarele s-au dezumflat. tatãl lui lucrase la Guriev cândva într-o concesie englezã. el se aranjase la ambasada americanã la Moscova. usturoi. grele. tatãl într-un lagãr din Karaganda. Edic Lehovici. cu acelaºi dosar. Acolo Boris slãbise rãu. iar fiul devenit feldºer în lagãr era cu Boris împreunã. tatãl lui a fost arestat ºi aruncat în lagãr ca spion american. În afarã de asta. nu prea mulþi. ajunsese la 46 de kilograme. Lehovici avea un cunoscut feldºer. Lucra acum ca electrician. Aºa el a învãþat limba englezã.Eºti spion american! ªi i-au fãcut dosar. ºi acum stãteau amândoi. mai dãdeau ceva în plus ºi Boris s-a îndreptat repede ºi a început sã lucreze cu ei. montajer în minã. dupã rãzboi. Aºa cum Boris se mai întremase puþin prietenul lui. unul Vasile. Dupã un an a fost arestat ºi fiul sãu. el se odihnea mai mult. Brigadierul Vasile era dintr-o familie de ingineri vechi. nu l-au pus la lucru. Vasile. Aºa cum Vasile ºtia limba englezã ºi era deja inginer a fost trimis ºi el. Fiul lui. Partidul comunist trimitea reprezentanþii sãi în America dupã utilaje ºi tehnologii. Prin ani 1937 l-au chemat la GPU ºi i-au spus: . Aºa cum el era slab de tot. În aceastã lingurã de caºã le mai aruncau 5 grame de ulei de bumbac… seara li se dãdea o supã cu resturi de plãmâni. spãla caii englejilor care îi mai dãdeau câþiva dolari. Edic Lehovici l-a aranjat la lucru la un brigadier care se ocupa cu mecanizarea ºi cu funcþionarea deferitelor mecanisme. În anii 1930-32. care aveau deja miros… dar ei flãmânzi mâncau… Boris avea un prieten tot fost student. I-au dat 10 ani. era deja distrofic. dupã eliberare. doar relaþiile cu America. s-au înrãutãþit. Vasile a adus utilaje ºi alte lucruri bune din America ºi acum construia fabrici în Uniune. cã puteai sã omori omul cu ele nici putere nu mai avea so þinã în mânã. lipsã de vitamine. care lucra la spitalul deþinuþilor. dar puteau – 213 – . copil fiind. care i-a fãcut rost de glucozã în ampule ºi aºa a scãpat cu viaþã. Venit aici prin anii 1947.piele. care-l mai ajuta. Alexandru. a hotãrât sã se întoarcã în Uniunea Sovieticã. din 1954 erau niºte chioscuri în lagãre unde puteai sã cumperi câte ceva de mâncare. apoi eliberat în 1947. Atunci el. peste doi ani a fost din nou arestat. cãci erau bolnavi ºi de “þânga”. dinþii nu se mai clãtinau. Tatãl sãu lucrase la o uzinã a lui Ford. înainte de rãzboi. I se umflase picioarele… La masã le dãdea mâncare o lingurã de caºã în niºte strãchini de fontã. ceapã…Acest feldºer Dovcun-Doljin era rus. Primeau ºi bani. Ruºii din brigada lui Vasile s-au purtat bine cu Boris. rinichi ºi alte organe de vitã. Odatã lucrãtorii fãcuserã o demonstraþie cu agitaþie comunistã ºi tatãl lui a fost pedepsit la câteva luni de închisoare.

Aºa era þara asta a sovietelor. care se ridica la deal cu un sac în spate. Mama nu l-a recunoscut. O vecinã i-a spus cã mama s-a dus la piaþã. l-a trimis la Chiºinãu. a zis el. lucru nu prea greu. aducându-i ºi uniformã de general ºi toþi au luat poziþia de drepþi în faþa lui. calvarul prin care a trecut. nu era nimeni acasã. Într-o zi a venit un elicopter ºi s-a aºezat lângã lagãrul generalului. în ultima vreme se organizaserã ºi diferite cursuri. Comisia l-a întrebat pe Boris ce planuri are. a rãspuns Boris. În comisie era ºi un reprezentant din foºtii deþinuþi. de gospodãria pierdutã… Oare cine va rãspunde de toate acestea.Nu. “Acolo s-au deschis multe instituþii de învãþãmânt”. i-a spus el. dar. La 30 mai 1956 Boris a plecat acasã cu paºaportul ºi documentul de eliberare în buzunar. care nu mai era. când a fost arestat. Era deja bãtrân ºi invalid. Acum era bãrbat în toatã firea. de moºul Pavel. Era un copil atunci. de toþi ai casei. la rectorat. în Basarabia. Aici a mai dat de un cunoscut radist. pe care le primea. el a rãspuns cã doreºte sã plece acasã. El fusese reabilitat ºi fãcut din nou general. Boris a plecat acasã. Rectorul nu a vrut sã-i dea voie sã înveþe din nou aici. ani în urmã. în urma unui denunþ a fost judecat ºi aruncat în lagãr. Acolo. unde puteai sã stai la ocnã fãrã nici o vinã. ºeful l-a întrebat: Dta eºti acela. care l-a aranjat la o fabricã de cherestea ca electrician. În lagãr a venit o comisie de la procuratura republicii kazahe ºi se ocupa cu dosarele deþinuþilor.cumpãra produse alimentare. Boris cumpãra pe cele 56 de ruble. în lagãr. În una din comisii era un fost general sovietic. El predase înainte de puºcãrie la o academie militarã. spre târg. la care s-a gãsit armament? . S-a grãbit spre ea… . – 214 – . Ofiþerii nimeriþi în detenþie nu aveau nici un drept ºi îndeplineau aceleaºi lucrãri ºi munci ca ºi cei de rând. S-a dus la Politehnicã sã înveþe din nou. ca sã le dea oamenilor eliberaþi o specialitate ºi Boris terminase ºi cursuri de electrician. Terentiev. Era liber! A venit la Kiev la KGB. A lucrat aici vreo doi ani. În 1953 a murit cãlãul Stalin ºi au început alte vremuri. când ieºise din lagãr.Dã sã-þi ajut. stãtea deja 6 ani. din cei deja liberi ºi reabilitaþi. O zi în minã se considera ca trei zile de lucru. de suferinþele provocate de criminalii sovietici? De pe prispã se vedea drumul care ducea la vale. unde i s-au restituit unele lucruri ºi documente. A ajuns la poartã. pe mulþi îi eliberau ca nevinovaþi. Boris a zãrit-o pe mama. Au venit doi ofiþeri tineri ºi lau eliberat. Dar. Boris ºi-aducea aminte de vremurile copilãriei. Stând pe prispa casei. Cãpãtase ºi dreptul de a umbla dupã zona lagãrului fãrã santinelã. 1 kilogram de unt ºi 2-3 kilograme de miere de albine. aºa cum îi mai rãmãsese puþini ani de lagãr.

se uita mereu la el. învaþã. Ia hârtia ºi scrie… ªi i-a dictat sã scrie o cerere pentru bursã… ªi apoi i-a dat altã hârtie ºi a scris ºi o cerere pentru un loc în cãminul studenþesc. Primise un apartament cu douã camere.Mãi Boris. i-a zis ea. apoi s-a mutat cu lucrul la Chiºinãu. vreo trei ani. I-au plãtit bursa pentru patru luni. l-a ajutat mereu ca sã se punã pe picioare. la Ion Lozan. cu chirie. Boris. Mai erau ºi oameni pe lumea asta. mult nu le trebuia. o fatã venitã din Rusia. Nu spuneau nimic cã au stat la puºcãrie. Au învãþat împreunã. a zis Boris.Dar cine eºti dta? l-a întrebat ea. Tatãl vitreg. când s-a întors grupa lui. . El fusese luat chiar de pe corabie. S-a cãsãtorit cu Ela. În grupa lui era staroste Alexei Andrievschi. la documentul de eliberare din lagãr. ºi lacrimile i-au apãrut în ochi. S-au îmbrãþiºat ca doi strãini. la pãmânturile de þelinã. îºi aduceau aminte de copilãria ºi tinereþea furatã. Ei se bucurau cã sunt împreunã. .Eu sunt de acord sã fiu admis ca audient. . Lecþiile deja începuse. Au intrat în casã. Ion învãþa la Institutul agricol. de ce nu te duci sã înveþi. . Dupã terminarea institutului a lucrat la Selihoztehnica. prietenul lui cu care fusese arestat cu acelaºi dosar. La trimis la ºeful de studii. A mai lucrat la câteva – 215 – . A mai lucrat la Sãrata Galbenã. Dupã discuþie. s-a uitat lung la el ºi l-a primit. parcã nu-i venea sã creadã cã acest bãrbat e fiul ei pierdut de atâþia ani… Dupã câtva timp Boris a plecat la Chiºinãu. care nu prea voia ca un aºa element social periculos sã intre la institut. mamã. Când ieºea din anticamerã. a fost un om de treabã. ca inginer principal.Nu se poate. Era admis în anul doi.locuri libere nu mai sunt. . stipendie nu pot sã-þi dau. a primit un apartament nou ºi nu avea rost sã lucreze departe de casã. . tãceau.. Mama încã nu se dezmetecise. Cristofor.Grupa la mecanizaþie este completatã. Mama îi pipãia obrazul. îi netezea pãrul. . i-a rãspuns ea. doar învãþai bine la ºcoalã.I-a loc. Uite. studenþii erau duºi la lucru în Kazahstan. uite ce proºti. ªi iatã cã s-a mai întâmplat ceva. a auzit cã secretara îl chema înapoi. ea a gãsit ceva de mâncare ºi numai atunci ºi-a dat seama cã fiul ei s-a întors acasã. Un hohot de plâns a rãsunat în casã… Plângeau amândoi stând îmbrãþiºaþi. trecuse prin multe greutãþi în viaþã ºi acum era mulþumit cu puþinul ce-l dobândise. Acesta s-a uitat la documentele lui. unul Sidorov. i-a zis rectorul.Eu sunt.i-a zis el într-o zi. Boris s-a dus la Institutul agricol ºi a stat de vorbã cu rectorul. . iar tu stai acasã. era student la Sevastopol la marinã. A venit la cãmin. încã era student. stãtea la un prieten.

Mama Irina se ocupa cu gospodãria. pãsãri. în satul Taraclia. dorind sã schimbe componenþa naþionalã ºi sã rãmânã stãpân pe aceste locuri furate de la români. am aflat multe din viaþa acestui venerabil om. NICOLAE CAIREAC Onoarea este legea supremã în care sunt incluse toate virtuþile omeneºti. Þineau vreo 50 de oi. Aºa a fost soarta tuturor acelora trecuþi prin strunga KGB-ului. era agricultor ºi avea vreo 10 hectare de pãmânt. a foºtilor deþinuþi politici ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei române. Cu timpul familia s-a mutat la Leova. lua parte la miºcarea naþionalã pentru independenþã. Ovidiu Vasilescu În asociaþia noastrã. Bãtrânul era din bulgarii de la sudul Basarabiei. vaci. A terminat Liceul industrial în 1939. aveau de toate. inteligent. Nichifor. În acele vremuri nu toþi copii erau trimiºi la – 216 – . Ajuns la o vârstã venerabilã. Tatãl lui. Viaþa a trecut. sociabil ºi înþelept. dupã ce fostul preºedinte Mihai Moroºanu refuzase sã lucreze în aceastã funcþie. rãmas de la bunel. dar mereu se gãseau indivizi care îi aduceau aminte de biografia lui pãtatã ºi el înfuriat pleca la alt lucru. La început trãiau în Taraclia. cãci anii trãiþi aduc ºi înþelepciune. pe Prut. Þarul aducea neamuri strãine pe acest pãmânt numit Bugeac din toate pãrþile. învãþaþi.baze auto. Nicolae era deprins cu lucrul la pãmânt de mic copil. care a distrus milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. ºi primiserã pãmânt de la þarul rus ocupant de teritorii strãine. Copiii trebuiau crescuþi. vioi. Acasã era mult de lucru. fãcuþi oameni de treabã. dar fãcuse ºcoalã româneascã. trecuse prin multe în viaþã. Fusese ºi el preºedinte al unei asociaþii de deportaþi. anul Unirii cu România. Maria ºi Ecaterina. închinându-se strãinilor. spre ruºinea multora care azi îºi bat joc de naþiunea în mijlocul cãreia trãiesc. mic de staturã. Strãmoºii lui Nicolae venise demult pe acest pãmânt. Nicolae Caireac s-a nãscut în 1918. în Basarabia. Nichifor a avut patru copii cu Irina: Vasile. Pentru iarnã era nevoie de multã hranã pentru animale. stând de vorbã cu bãtrânul. Nicolae. pe atunci jud. dar el nu putea uita calvarul sângeros sovietic. ªcoala primarã Nicolae a terminat-o la Taraclia. venea deseori un bãtrân de vreo 84 de ani. apoi pãrinþii l-au dat la liceul industrial din Bârlad pentru a avea o specialitate în viaþã. Cahul. Într-o zi. dar rãmãsese cu adevãrat român. unde le era gospodãria.

cãci sovietele se stãruiau sã exproprieze pãmântul. În ziua deportãrilor. Dupã venirea ruºilor în 1940. ouã. Cei ce plecau peste Prut îºi luau rãmas bun cu lacrimi în ochi de la cei rãmaºi. cu anii. Ceilalþi rãmâneau la gospodãrie. Limba oficialã de stat era din prima zi rusa. Sã lucreze în gospodãrie nu mai avea rost. Pãrinþii lui nu ºtiau ce sã facã cu toatã averea. trecând râul blestemat. Mulþi ºtiau ce-i aºteaptã ºi au plecat numai cu niºte geamantane ºi sacoºe din prima zi. vitele ºi alte bogãþii. la – 217 – . La Leova nu au fost arestãri masive ca în alte oraºe ºi sate. în Basarabia s-a simþit lipsã de învãþãtori. În casa lor. de bucurie pentru alþii. dar aºa. Sovieticii aveau un acord cu germanii ºi le trimiteau multe din impozitele strânse cu forþa de la basarabeni. În aer pluteau deja nourii rãzboiului. care se potrivea cu cea rusã. erau dezorientaþi. cãci în oraºul Leova de pe Prut se încãrcau ºlepurile ºi vapoarele cu cereale ºi animale ºi se expediau în alte þãri. cã au supt sângele poporului muncitor. se stãruiau sã se izbãveascã de griji. Primele zile a venirii ocupanþilor au fost zile de îngrijorare pentru unii. carne. aºteptând mana din ceruri. Aici. care au crezut în propaganda sovieticã. numai pentru aceea cã trãiesc mai bine decât alþii. trebuiau sã dea vite. Acei cu cap erau trimiºi sã înveþe mai departe. cãci mulþi se evacuaserã peste Prut. Averea se fãcea greu. la Leova. Nicolae nu ºtia ruseºte. fãcute cu sudoare mulþi ani la rând. Numai cei mai înstãriþi rãmaºi. ocupând Basarabia chiar din prima zi. luau ce puteau cu ei. la Leova a fost liniºte. Nicolae s-a înscris fãrã frecvenþã la Institutul Pedagogic din Chiºinãu. Unii dintre ei fuseserã comercianþi. acei cu tragere la învãþãturã. Pãrinþii lui Nicolai aveau un aparat de radio ºi ei au aflat primii vestea cã s-a început rãzboiul. lapte. Nicolae a lucrat în 1940 ca învãþãtor. Sovieticii nu au respectat acordul de trei zile stabilit cu România. Nicolae a fost martorul retragerii armatei române ºi a populaþiei care dorea sã scape de sovietici. Dar totul s-a destrãmat. fãceau ºcoala primarã ºi apoi rãmâneau sã lucreze în gospodãrie. lângã bãtrâni. În trei zile au ocupat Basarabia ºi s-a început o altã viaþã. cu încetul. Trebuiau sã ducã la magazinele statului cereale. la 13 iunie 1941. pentru cã trebuiau sã dea statului impozite multe ºi mari. dar ºtia limba bulgarã din copilãrie.studii. încet. sã nu vadã nimeni ºi sã nu sperie oamenii. în Þarã. care erau încãrcate în trenuri ºi duse departe. când au nãvãlit în 1940 ruºii sovietici. lânã etc… În loc de carne. Se fãceau ºi arestãri. moºieri ºi comercianþi au fost judecaþi pe 4 ani. care atâþia ani a despãrþit neamul românesc. Celor judecaþi li s-a luat averea. au fost daþi afarã din case cu familia.

Pregãtirile pentru rãzboi se fãceau ºi pe celãlalt mal al Prutului ºi nu treceau neobservate de sovietici. Era un vãrcarm de nedescris. aºteptând înaintarea românilor. Rãzboiul era aºteptat de basarabeni. sub pazã ºi recrutând pe alþii în calea lor. Mulþi fugeau mai ales când se – 218 – . care doreau sã scape de râia sovieticã. de aceºti conducãtori cu minte redusã. Bombele cãdeau din cer. Toate se fãceau la Chiºinãu la secþia de vize. iar basarabenii puteau pleca în România. umblau de ici-colo. cãutau sã rechiziþioneze trãsuri. plin cu fructe ºi legume. ºi le trimiteau spre Nistru. grajduri pentru vite. îºi încãrcau familiile. În oameni intrase frica. sã cucereascã Europa. alarmaþi de soarta familiilor lor. pregãtindu-se sã sarã în spatele lui Hitler. cãci sovieticii îi împiedicau pe basarabeni sã plece. În unele curþi cãzuse bombe. pe care le pãºtea un bãiat prin lunca Prutului. sã ducã “viitorul luminos” în lume. numai sã nu le lase duºmanilor sãi. iar sovieticii rãspundeau. Oamenii treziþi din somn. Dar ei erau acum prieteni cu nemþii. un beci bun. dar autoritãþile sovietice nu le dãdeau drumul. avioanele vuiau între nori. totul pãrea o joacã. Din Leova ruºii s-au retras. Ieri încã mergeau trenurile cu mãrfuri în Germania ºi azi Hitler a început rãzboiul. Mulþi þãrani vroiau sã plece în România. Mamele îºi plângeau soþii ºi copii rãniþi. În curte aveau ºoproane.Leova. luând cu ei pe recruþii bãºtinaºi. trupele sovietice îºi schimbau poziþiile. cu bubuituri. vitele mugeau în ºoproane. însã mai târziu cu câteva sãptãmâni. atacuri ºi lupte între avioane. cerând ajutor. speriaþi. Românii au trecut Prutul. împãrþiserã Polonia. Bombardamentele s-au început la ora 4 dimineaþa. cãci era o familie de gospodari. înfricoºaþi de nopþile nedormite. Dar totuºi era rãzboi. ruºii s-au retras luând vitele oamenilor. nu-ºi dãdeau seama ce se întâmplã. cu soare. dimineaþa era frumoasã. tot ce le cãdea în mânã. ºuncã afumatã atârnatã de grinzi. Dar asta era numai pe hârtie. când duba neagrã trecea pe lângã casele lor. erau ºi victime ºi rãniþi. zãpãciþi. care strigau. aveau trei camere. care îºi bãteau joc de oamenii. nu le dãdeau voie. era Duminicã. Leafa de învãþãtor era micã. Dimineaþa au început sã batã tunurile de peste Prut. Ei nu se aºteptau la aºa ceva cu toate cã ºi ei erau gata sã facã aºa ceva. unde trebuia sã te deplasezi ºi sã aºtepþi plecarea în baza unui acord între România ºi Uniunea Sovieticã. ocupaserã Basarabia ºi acum tãceau. ducându-i cu oile. Cetãþenii din România aveau dreptul sã vinã cu totul în Uniune. care era pe un an de zile. dar familia era toatã lângã pãrinþi ºi aveau ce mânca. 22 iunie 1941. Cu urale ºi strigãte de bucurie au întâmpinat populaþia pe militarii români. mai departe de Prut. Ziua de 22 iunie a fost ca un trãsnet pentru poporul sovietic. comisariatele militare îºi chemau recruþii… Au trecut câteva zile straºnice. Sovieticii.

lãsaþi la vatrã. Nici hranã. pãziþi de santinele sovietice. evreii.înnopta. cu ce mai rãmãsese dupã jaful sovietic. o luaserã pe jos spre Iaºi de la Focºani. peste Nistru. foºtilor aliaþi. Frontul luase altã direcþie. Era varã în toatã puterea. legatã cu aþã. unde se adunaserã vreo câteva mii de oameni. Aºa au ajuns la Iargara. eliberând pãmânturile sale de duºmani. Tinerii recruþi au luat-o îndãrãt pe la casele lor. Frontul era departe. numai Vasile avea deja casa lui la Antoneºti. A fost trimis peste Nistru la Jmerinca. Nicolae rãmãsese acasã pânã în 1942 când a fost încorporat într-un regiment de CFR ca telefonist. unde au fost trimiºi la punctul de filtrare sovietic. Nimeni nu-i mai lua în seamã. Nicolae avea o sticlã goalã. dar nimeni nu l-a întrebat nimic ºi aºa a – 219 – . Românii reîntorºi în Basarabia nu i-au luat pe front. cu care scotea apã din fântânile ce se nimereau în drum spre Ungheni. Basarabenii au fost scoºi din armata românã ºi trimiºi acasã. Acum militarii îi mai pedepseau pe cei ce-ºi bãtuse joc de ei în timpul retragerii armatei în 40. Mulþi dintre cei pedepsiþi mureau pe drum. la Focºani. era cãsãtorit ºi avea ºi copii. Aici îl chinuia o sete grozavã. Aici ruºii i-au lãsat ºi au plecat repede cu familiile lor mai departe. ºi repartizat în batalionul CFR-1. Toþi copii lui Nichifor lucrau în gospodãrie. Fãcea legãtura telefonicã cu România. cãci avea studii. Calea feratã distrusã încã nu fusese reparatã. stârnind îngrijorare în sufletele oamenilor din Basarabia ºi din Regat. În 1944 frontul Iaºi-Chiºinãu a fost rupt. dupã ultimatumul sovietic. apoi la Borogani. nici apã. La 23 august s-a încheiat armistiþiu între sovietici ºi români. Lagãrul nu era aºa de bine pãzit ºi Nicolae s-a bãgat sub sârma ghimpatã ºi neobservat a luat-o pe drum spre un sat din apropiere. împreunã cu alþi soldaþi demobilizaþi. Împreunã cu ei erau ºi mulþi prizonieri de rãzboi aºteptându-ºi soarta. cu unitãþile din þarã. Era aici un lagãr înconjurat cu sârmã ghimpatã. În 1943 fu trimis îndãrãt în þarã. lângã Stalingrad. nimeni nu le dãdea nimic. cã nu erau doctori ºi nimeni nu se îngrijea de ei. Li se luaserã uniformele ºi le-au dat haine civile. ºi acolo sã-ºi ispãºeascã pãcatele. Nicolae. La Bucureºti apãruse un decret ca toþi acei ce fusese împotriva românilor. undeva la Cotul Donului. Reîntorºi se ocupau cu gospodãriile lor. cãci recruþii îi reþineau. Ruºii câºtigase lupta la Stalingrad ºi acum se întorceau din nou spre vest. Au ajuns pe jos la Ungheni. cãldurã mare ºi drumul lung ºi greu. o înþelegere cã acum românii luptau împotriva nemþilor. þiganii ºi alþii sã fie duºi întrun lagãr în Transnistria. Ei se apropiau tot mai mult de Nistru. Pe drum mai întâlnea câte un militar rus.

Davai siuda ceasî! Nicolae i-a dat ceasul. Dupã ce ºi-a potolit setea cu apa rece din fântâna stãpânei. cã îºi fac de cap ruºii. În sfârºit Nicolae a mâncat mai bine dupã toate zilele flãmânde. regretând cã nu-l ascunse. . Unul dintre ei s-a dat jos ºi i-a ordonat: .Davai idi! l-a împins rusul. sã nu mã împuºte vreo santinelã. A ieºit stãpâna ºi i-a deschis poarta. Cunoscutul Nicolae i-a spus o veste tristã: . care þinea cãruþa ºi caii în curtea lor. . dar noaptea e periculos. El s-a oprit lângã o casã mai arãtoasã cu o gospodãrie mai bogatã ºi a bãtut în poartã. flãmând ºi însetat. caldã cu smântânã ºi brânzã. dar vorbea între bocete ºi Nicolae nu putea s-o înþeleagã. Mama a început sã-i povesteascã pricina. În zori. plângând. la Leova. lângã Leova. întreba Nicolae.El a venit la tata ºi l-a rugat sã-l scape.De ce. Dar l-au prins jandarmii ºi acum îl cercetau. nici satele. Bãrbatul stãpânei era pe front în Regat ºi acum. i-a zis el. . ªtia cã Nichifor era prieten – 220 – . a rugat-o sã-l primeascã sã înnopteze la ea.Bine. care toate au plâns de bucurie cã e teafãr ºi sãnãtos. în sfârºit.Vreau sã beau niºte apã. L-au întrebat dacã ºtie cât e ceasul. pânã el se spãla de praf ºi de sudoare. Cu ele mai era ºi Nicolae. a spus el. Copiii erau de vreo 11-12 ani. când se fãcuse pace. Nicolae a luat-o spre Leova. Drumul era plin de praf. Nu ºtia drumul. Când îi duceau pe þigani ºi pe evrei în lagãrul din Transnistria. rãmâi la noi peste noapte.Trebuie sã plec acasã. Stãpâna a pus masa.Tatãl tãu e arestat! . Mama plângea mereu vãzându-l aºa de slab ºi prãpãdit. Se fãcea deja searã. care îndrumau unitãþile spre localitãþi din regat. Era o cãldurã mare ºi el mergea fãcând dese opriri. ce s-a întâmplat. A plecat mai departe. cãci de mult timp nu plouase. un om din sat s-a apucat sã le prade gospodãriile celor arestaþi.ajuns în sat. s-a hotãrât stãpâna. la Leova. Ajuns. s-au grãbit sã punã ceva pe masã. Îi spunea câte ceva. Surorile erau deja cãsãtorite. . un cunoscut din sat. acasã a fost întâmpinat cu bucurie de mama ºi de surori. dar sã pleci în zori cã umblã ruºii ºi controleazã. l-a hrãnit pe el ºi copiii sãi cu mãligã. sã ajungã mai repede acasã. Vãzându-l murdar. o luase spre sud. . trezit de stãpânã. Nicolae singur vroia sã plece în zori. ªtia numai satul Sãrãteni. femeia îl aºtepta sã se întoarcã acasã. nu ne dau voie sã primim pe strãini în casã. Lângã un sat l-au oprit doi soldaþi sovietici.

grâu… bani. ªi cu toate cã oamenii mureau de foame. spunea el. când au murit. Nichifor l-a ajutat sã scape din mâinile jandarmilor. Trebuia de plãtit la stat vestita “postavcã”. Au observat cã oamenii sunt ameþiþi ºi au strigat: . datoritã unui decret de amnistiere dat de alt cãlãu. A fost transferat la Karaganda. ca tata sã-l dea ºefului de post. Au trecut cu toþii prin foamea organizatã de sovietici în 1946-47. erau nevoiþi sã cumpere ºi sã predea la stat tot ce le era scris. l-au numit paznic la baracã. ºtir. urzicã ºi alte ierburi. . o lunã ºi jumãtate. Unii. ouã. în alt lagãr. numai ca sã-ºi umple stomacul cu ceva. mâncând lobodã. Gospodãria a fost distrusã. fiind flãmânzi ºi sub soarele arzãtor. La judecatã i-au dat 15 ani ºi 5 ani de “botniþã” (lipsã de drepturi). El þipa ºi plângea de durere. la umbra unui copac. A cumpãrat mai mult vin ºi pentru alþi oameni. când þi se lua totul din casã. spunea mama. Dupã moartea lui Stalin s-a întors acasã.cu ºeful de post. La marginea unui sat santinelele i-au oprit. ajutã-mã. Dupã un timp a trecut cu serviciul la Iargara. care se chinuiau pe drumul lung pânã la Chiºinãu. era judecat la ani grei ca duºman al poporului. Erau vreo 30 de oameni. i-au împins într-o celulã la închisoare claie peste grãmadã. Dupã arestarea tatãlui familia lui a avut multe de îndurat. cã atunci era foarte sever ºi românii nu glumeau cu hoþii. care vindea vin. Aici. pentru cã nu mai putea lucra sub pãmânt. ca ei sã ia masa. la judecatã Mergeau pe jos. Ajunºi la Chiºinãu. mai ales pe Nichifor care dãduse banii. împreunã cu alþii. Nichifor avea ceva bani ºi a cumpãrat vin ca sã-ºi aline setea. lapte. Pe atunci nu erau maºini. a fost trimis sub pazã la Chiºinãu. fiind scos din minã. dar trebuia sã dai. totul era pe front. frumos.Cine a cumpãrat vinul? I-au bãtut cu biciul. înconjuraþi de câteva santinele sovietice. dacã nu. Dar când au venit ruºii el s-a dus ºi l-a denunþat pe Nichifor cum cã colabora cu românii ºi cã i-a luat un covor din casã. – 221 – . Tata a luat covorul ºi l-a dus ºefului de post. cã mã împuºcã jandarmii. Nichifor. Beria. Aveai nu aveai. sute de mii de oameni. Ei au bãut ºi s-au ameþit. unde a lucrat pânã la pensie. care nu mai aveau ce da. A stat la puºcãrie 11 ani. Lucrând în minele de cupru din Djezcazgan ºi-a pierdut sãnãtatea. Familia lui Nichifor a trecut ºi ea prin multe. I-a adus un covor mare. carne. Nicolae lucra învãþãtor ºi învãþa fãrã frecvenþã la Institutul pedagogic din Chiºinãu.Te rog. Aºa i-a mulþumit lui Nichifor cã l-a scãpat de la moarte. Lângã arestaþi trecea pe drum un om din sat. Straja a terminat masa ºi sa întors la ei. nici cãruþe.

S-a întors la lucrul sãu de învãþãtor. i-a îndrumat soþia în altã direcþie. trebuia sã lucreze. reci. cu capul gol. cu ochii în lacrimi. Au ajuns la ora 6 dimineaþa la Chiºinãu. . Nicolae s-a întors singur la Iargara. Ecaterina. ªi din nou Nicolae a avut noroc. fiind înscriºi în listele pentru deportare. când vedeau cum mureau copiii. Lucra cu teamã. au lãsat lucrul. Dupã câteva zile. era ºi un preot. mama ºi fiul Nicolae. Au stat vreo trei zile la Ecaterina. Trebuie de trãit. s-au spãlat. Activiºtii o întrebau dacã nu ºtie unde s-au dus. Ajuns la Zagora a aflat cã trenul cu deportaþi era încã în garã. ducându-i pe acei sãrmani pe alte meleaguri. din ogradã –animale… Dar au scãpat. O sorã a lui Nicolae Maria. forþându-i pe sãteni. s-au îmbrãcat ºi au fugit la Chiºinãu. Un an de roadã bunã i-a fãcut pe unii sã uite de tragedie. Era anul 1949. Riscându-ºi viaþa i-a gãsit în garã pe sora sa cu agronomul ºi copilul. un evreu de treabã. au întâlnit un camion cu acei nenorociþi deportaþi duºi la garã. la sora lui.Uite mamã cum îi duc pe sãrmanii oameni la garã. comsomolist. care fiind activist era însãrcinat cu deportarea. În maºinã. unde mergând pe jos spre casa Ecaterinei. Însã a venit o altã nenorocire. Au început deportãrile… Familia Caireac. haine. încã în haine preoþeºti. Din casa mamei au luat multe lucruri. agronom. între oameni. activiºtii îºi fãcuse treaba ºi nenorociþii au luat drumul spre Siberia. sã predea la stat ultimul grãunte.Au rude la Taraclia. Ilie Idll. bãtrânii de foamea care se rãspândise în toatã Basarabia. lãsând-o pe mama la Chiºinãu. a venit soþia sa ºi i-a povestit cum a fost cãutat el ºi mama. Lumea nu prea voia sã intre în colhoz. Nicolae cu mama erau în curte ºi fãceau lampaci pentru un sarai. Îi mai chemau la sovietul sãtesc ºi-i bãteau de le rupeau coastele. Învinuiþi cã au colaborat cu românii. Întors acasã. unde s-au urcat în trenul care i-a dus la Chiºinãu. Aveau un vecin. . spre nordul misterios. ªi-au luat rãmas bun ºi trenul a luat-o din loc. aflase de la alþii cei asta. Aflând ce-i aºteaptã. El le-a spus ce-i aºteaptã cu o zi înainte. cu bocete de jale ºi strigãte care se rãspândeau în tot oraºul. Pe sovietici nu-i durea capul. Dar a trecut ºi asta. poate pentru altã datã. ºi cu copilul au fost deportaþi la 6 iulie 1949. Au plecat pe jos pânã la Borogani de acolo la Comrat. cu o fricã permanentã. Plângeau cu toþii. erau înscriºi pe listele culacilor “spre a fi deportaþi în regiunile nordice. Totul s-a liniºtit. sus. a zis Nicolae. împreunã cu soþul ei. aºa cum fusese ridicat din casã. închiºi în vagoanele pentru vite.activiºtii umblau din casã în casã. Cu timpul au aflat – 222 – . îmbrãcat. despre care se vorbeau lucruri straºnice.

care a adus atâtea nenorociri oamenilor. . S-au gãsit ºi duºmani invidioºi. s-a destrãmat. mama Zamfira era casnicã. Ajuns la vârsta de 85 de ani luptã. ANDREI STOICA Fiecare din noi era socotit bandit. un om de treabã. Vadim Pirogan. Tatãl Dumitru þinea o cârciumã în sat. Imperiul rãului. a zis cel mai mare. sau cu mai multe… Strigãtele mele. Cãlãul Stalin murise demult.câte ceva ºi ºefii din secþia raionalã. þipau unii. Dar Nicolae era stimat de pãrinþi ºi de elevi. Împreunã cu alt preºedinte. Pânã la urmã s-a gãsit un ºef de partid mai mare. A primit ºi titlul de “Învãþãtor emerit” dupã multe ciondãneli ºi certuri între ei. se întorcea mereu în Piaþã agitând mai departe poporul. încã pentru adevãr ºi dreptate. A fost arestat ºi bãtut la miliþie. Nicolae trãia la Chiºinãu. respectat de mulþi.Cum se poate una ca asta. Aºa a ºi fost. condusã la început de Mihai Moroºanu. împotriva Moscovei. cãci Nicolae era un specialist bun. E un om onest ºi cu dreptate. care ºi-a asumat rãspunderea ºi a hotãrât sã-i facã dreptate. lua cuvântul împotriva veneticilor. A venit ºi anul 1989. pe care voi îl murdãriþi. fiindcã lucra foarte bine. era pensionar. jud. Lua parte la manifestaþiile de eliberare naþionalã care zguduiau capitala. Nicu Dascãlu Andrei Stoica s-a nãscut în satul Antoneºti. îºi fãcuse o cãsuþã micã pe Valea Dicescu. Erau deja alte vremuri. au fondat Muzeul Memoriei Neamului. Au tãcut cu toþii cu toate cã în suflet unii l-ar fi mâncat de viu. avea clasele cele mai bune în raion. În 1999 s-a unit cu altã asociaþie de represaþi. Eliberat. viaþa luase o altã întorsãturã. a fãcut mai mult pentru ºcoalã decât voi toþi! Sã i se dea aceastã distincþie pentru munca lui cinstitã. comuna Ghizdita. din pãrinþi þãrani. ºi acesta fost deþinut politic. Cinci copii aveau ei. anul tulburãrilor în Uniunea Sovieticã. Soroca.Acest om. el care trebuia sã fie dus în Siberia. apoi dupã plecarea acestuia a rãmas ca preºedinte. A luat parte la fondarea Asociaþiei victimelor regimului comunist. O þintã care oricum. putea fi împuºcat Cu un singur glonþ. cu un tatã care a fost duºman al poporului. punându-le la dispoziþie sediul sãu. . mereu lãudat ce nu le plãcea altora. ales pe listele partidului – 223 – . Se ridica la tribunã. Tatãl Dumitru mai fusese câþiva ani prin 1931-38 ºi primar în satul sãu.

Dupã eliberarea Basarabiei de mareºalul Ion Antonescu. Ataman. Ciobanu. dar nimeni nu se gândea cã vor fi deportãri ºi arestãri. A intrat în organizaþia antisovieticã “Arcaºii lui ªtefan”. unde a lucrat pânã în 1947. Încercase sã intre la Liceul Militar dar nu reuºise la examen la Chiºinãu. Andrei era la vie. Calistru. lângã Drochia. Andrei învãþa la ºcoala din Baraboi. Cucu. condusã de învãþãtori evrei din Transnistria. Era împreunã cu alþi tineri.Naþional Þãrãnesc. cunoscuþi de la niºte cursuri pentru învãþãtori. Ojovanu. Toþi moldovenii aveau teamã de noua orânduire. Între aceºti tineri dornici de libertate. În aceastã organizaþie se adunaserã aproape vreo 150 de tineri. când au ocupat sovieticii Basarabia. Au fost duºi la Ijma. – 224 – . aºa cã copiii erau învãþaþi cu munca grea a pãmântului ºi cu gospodãria de acasã. Cojocaru Trofim. regiunea Komi. care lupta împotriva sovieticilor. Camerzan ºi alþii. Soldaþii români le dãdeau pâine ºi alimente. În 1940. a fost chemat de organele de învãþãmânt sovietice ºi trimis director la ºcoala din satul Ghica-Vodã. erau: Gheorghe Cucereavâi. învãþa particular la Liceul Ion Creangã din Bãlþi. care schimonoseau limba românã de râdeau toþi de ei. cãci majoritatea foºtilor învãþãtori. lucrând. Când s-a început rãzboiul. Aici. Andrei dupã ºcoala primarã în sat. Pe fratele Andrei l-au prins. În câteva zile satul se umpluse de armata sovieticã. care ocupase þara. au venit doi evrei cu arme de vânãtoare ºi i-au trimis cu caii la Drochia. nu ºtiau ce o sã fie mai departe. Chiriac. dar el a trecut Prutul ºi s-a ascuns la niºte neamuri. de cai ºi cãruþe cu armament ºi furaje militare. dar ei au fugit de pe acolo. au fost judecaþi la Chiºinãu de tribunalul militar din Odesa la 10 ºi 25 de ani de lagãr cu suspendarea drepturilor de cetãþean pe ani de zile. la comisarul militar. peste Prut. învãþa la seminar. care luptau pentru þarã împotriva mãsurilor de asuprire a poporului român din Basarabia. unde a fost pânã la 23 august 1944. dupã ce li se luaserã caii pentru armatã. când a fost arestat. Aveau pãmânt vreo 15 hectare. se evacuaserã în România. Învãþau la ºcoala moldoveneascã. învãþa la Liceul Seminarial de la Bãlþi. au murit Cucu ºi Boris Camerzan. organizate de conducerea sovieticã. A stat acolo pânã au venit românii. când basarabenii români au fost trimiºi acasã din ordinul comandamentului armatei sovietice. Întorcându-se acasã. Trãdaþi de niºte cozi de topor. cu Gheorghe Cucereavâi ºi cu sora lui. Când au dat nãvalã sovieticii ºi au ocupat Basarabia. în urma torturilor. Unii din fosta conducere numitã de sovietici au fost arestaþi. Þurcanu Vlad. În 1943 a intrat la ºcoala de subofiþeri de la Timiºoara.

la Vorkuta. ucigând mai mult de 300 de oameni nevinovaþi. apoi. dupã 42 de ani de exil. inginer principal… Când venea vreun membru de partid trimis la lucru. Lecari ºi maiorul Solnþe care îl bãteau. ºi bãtãile au încetat. De la Ijma a fost dus în vagoane-bou la Inta. nu politicii. ca sã nu fie eliberaþi. dar el nu a recunoscut nimic de ce era acuzat. primind apoi o bãtaie zdravãnã. ºi dupã câteva luni de muncã grea deveneau schelete. Mâncarea era proastã. Statul sovietic avea nevoie de forþã de lucru ieftinã ºi se foloseau de deþinuþi ºi prizonieri de rãzboi. prizonierilor de rãzboi. A luat parte la toate adunãrile patriotice ce se desfãºurau împotriva – 225 – . preºedintele Germaniei capitaliste au fost eliberaþi ºi trimiºi acasã prizonierii de rãzboi. pânã a venit colonelul ºef. lucra mai uºor. vina nu ºi-a recunoscuto. Dar au fost trãdaþi. La început a lucrat în minã scoþând cãrbuni. dar au fost eliberaþi numai deþinuþii de drept comun. Al doilea congres a avut loc la Ghica Vodã ºi se discuta chestiunea despre organizarea luptei împotriva sovieticilor ºi atragerea în organizaþie a cât mai mult tineret. A fãcut greva foamei. când a murit cãlãul Stalin. care fuseserã trecuþi în categoria de criminali de rãzboi.Primul congres al “Arcaºilor lui ªtefan” a avut loc la Nãduºita cu problema cum sã lupte împotriva “postavcei” – impozitul sovietic. a avut loc revolta deþinuþilor. întorcându-se acasã. În 1989 s-a întors la Chiºinãu deja pensionar. Datoritã lui Adenauer. Dupã un timp a fost marchºeider. Arestaþi. În 1954 Andrei a fost eliberat. Era cãsãtorit cu Maria Zaporojan. care dãdea direcþiile în minã. Andrei ºtia prea multe de metodele sovietice ºi alungat de acasã s-a întors din nou la Inta. Doi copii ai lui au terminat Politehnica aici la Chiºinãu. Andrei a lucrat aici mult timp ocupând diferite funcþii-ºef de secþie. a fost numit ºef de schimb. datoritã brigadierului Vlad Boico. cãci erau bãtuþi. care lucra la o casã de copii aici. au avut mult de suferit. care lua de la þãrani toate alimentele ce erau în gospodãrie. Aici a terminat Institutul de mineri. unde îndreptându-se erau din nou trimiºi în minã. A lucrat aici pânã în 1988. Aceastã grevã a cuprins toate minele din Vorkuta. în ce parte sã sape. era numit în locul lui. la minele de cãrbuni sub pãmânt. toþi aveau speranþe cã vor fi eliberaþi. altfel îi vor gãsi ac de cojoc. Dar aici a fost chemat la NKVD la Drochia ºi i-au spus sã plece de bunãvoie. care au tras în oamenii din zonã. Atunci conducerea a adus douã divizii de NKVD-iºti. Anchetatorii lui Andrei erau Levcenko. Erau trimiºi la spital. Mulþi dintre ei au primit câte 25 de ani. torturaþi. la Vorkuta. iar el era transferat ca adjunctul lui. Zakora. În 1953. A fost judecat la 10 ani numai. o filialã a Institutului de mineri din Leningrad. Aici. Pe anchetatorul Lecari l-a lovit cu scaunul la cap.

fiindcã au avut alte pãreri. În acest document se aratã cine sunt acei care sunt. uniþi-vã. 2. Se va accelera lichidarea cetãþenilor care întreþin legãturi neiniþiate de cãtre noi cu Partidul Comunist Polonez. A participat activ la formarea Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu. La acþiunile militare vor lua parte acei soldaþi care au stat pe teritoriul þãrii noastre (se are în vedere Uniunea Sovieticã n. cu interbrigadiºtii. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactaþi de noi ca informatori. ajunºi bãtrâni. prin organele serviciilor speciale. Cu mulþi din foºtii arcaºi a lui ªtefan eliberaþi ºi reîntorºi acasã are legãturi de prietenie. Se va urmãri ca între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã sã nu se producã legãturi de nici un fel. Nu se admite stabilirea de relaþii între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã. preºedinte al Poloniei. Mulþi din ei nu mai sunt. iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. care au distrus milioane de fiinþe omeneºti. unde este membru ºi azi la o vârstã înaintatã. prim secretar al Partidului comunist polonez. Oameni din toate þãrile. 4. este. Este inadmisibil ca ofiþerii noºtri sã viziteze autohtoni la locuinþele lor. numit de popor “Stalin al Poloniei” 1892-1956. Acest document a fost publicat de multe ori în diferite ziare. respectiv soldaþii autohtoni.) înainte de a intra în Armata Kosciuzsko (Armata polonezã ce lupta de partea – 226 – . în speþã. TEROAREA ROºIE Aceastã directivã a fost gãsitã în seiful din biroul lui Boleslav Bierut. Moscova 2-6-1947 (Strict secret K-AA/CC 113 Indicaþia NK/003/ 47: 1. pentru România Mare. cu Armata de Acasã ºi alte asociaþii. au luptat pentru dreptate ºi adevãr. de asemenea. este sã se ajute ºi sã se susþinã reciproc toþi. 3. n. Informaþiile sunt preluate de cãtre ambasadã. sã nu se mai repete teroarea roºie! Directivele de bazã ale NKVD pentru þãrile din orbita sovieticã. Partidul Socialist Polonez.statului sovietic pânã la Independenþa Moldovei. au rãmas puþini ºi datoria lor azi. În acest scop trebuie folosite elementele opoziþiei militare. Întâlnirea cu aceºti oameni este organizatã de serviciul special desemnat în acest scop. inadmisibil ca simpli soldaþi sã stabileascã relaþii cu femei din rândul bãºtinaºilor. cu Organizaþia Tineretului Comunist Polonez. cu predarea lor ofiþerului nostru cu cel mai mare grad în ambasadã. care nu s-au supus ºi au luptat pentru neamul sãu. invalizi.

justiþiei. se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.R. Aceasta se referã îndeosebi la sfera sãnãtãþii. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice în sensul ca acestea sã nu acorde acte doveditoare a proprietãþii asupra pãmântului. Dacã nu existã altã soluþie ºi o asemenea ºedinþã trebuie convocatã. fãrã ºtirea organelor administrative locale. respectiv la cei care deþin funcþii de conducere (documentul gãsit în Cehoslovacia adaugã: mai puþin cadrele de conducere alese pe baza lealitãþii faþã de regimul socialist). trebuie sã avem oameni care conlucreazã cu serviciile noastre speciale. Dupã aceea trebuie – 227 – . Trebuie realizatã în mod accelerat unificarea tuturor partidelor întrun singur partid. Nu este voie ca aceastã activitate sã se numeascã comerþ. se vor îndepãrta acei oameni care au activitate în legãturã cu proiectarea concepþiilor ºi avansarea revendicãrilor. 7. 10. De la conducãtori de organizaþii locale în sus. actele vor arãta doar calitatea de lot dat în folosinþã. n.S. în poziþii de conducere se vor repartiza oameni desemnaþi de serviciile noastre speciale. Trebuie neapãrat menþionat faptul cã e vorba de schimburi de mãrfuri. Se organizeazã ºi se urmãreºte ca funcþionarii aleºi ca deputaþi la congres sã nu-ºi poatã pãstra mandatul pe întreaga perioadã ce le stã în faþã. 11. Se va urmãri ca funcþionarii de stat (exclusiv organele de securitate ºi din industria minelor) sã aibã retribuþii mici. Se va urmãri cu stricteþe ca presa autohtonã sã nu transmitã date privind calitatea ºi sortimentul mãrfurilor ce ni se transportã. Politica faþã de mica gospodãrie þãrãneascã urmeazã acest curs pentru a face gospodãria particularã nerentabilã. Pentru fiecare congres se vor pregãti oameni noi ºi doar cei vizaþi de serviciile noastre secrete. Unificarea organizaþiilor de tineret trebuie fãcutã rapid.Armatei Sovietice pe teritoriul U.S. iniþiativele particulare trebuie eliminate cu desãvârºire. Aceºti oameni trebuie cooptaþi. Se va acorda o atenþie deosebitã persoanelor cu capacitãþi organizatorice ºi cu ºanse sigure de popularitate. culturii. 13. dar niciodatã pe aceea de proprietate a deþinãtorului. 5. În toate organele de guvernãmânt. iar în cazul în care se opun. 6.). 9. n. 8. respectiv în majoritatea uzinelor. Deputaþii nu pot convoca în nici un caz ºedinþe între întreprinderi. având grijã ca toate rolurile-cheie sã revinã acelor oameni care aparþin serviciilor noastre secrete. Se va ajunge la distrugerea ei totalã. 12.

Trebuie fãcut totul ca hotãrârile ºi ordinele – fie acestea cu caracter juridic. programe culturale ºi distractive. 21. respectiv dezvoltatã ºi sprijinitã activitatea lor. În cazul fiecãrei acþiuni armate ºi cu ocazia tragerilor cantitatea muniþiei va fi controlatã permanent ºi cu seriozitate. 20. astfel încât sã devinã imposibilã întoarcerea lor în anturajul iniþial. astfel ca necesarul sã trebuiascã acoperit prin import. În legãturã cu activitatea bãºtinaºilor care sunt purtãtori ai unor funcþii de partid. indiferent de tipul de armã. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii în nici o problemã. 18. Trebuie fãcut totul ca anumite cazuri sã fie discutate concomitent de mai multe comisii. 14. sau administrative trebuie create asemenea condiþii. Sindicatele din uzinã nu pot exercita nici o influenþã asupra activitãþii din uzinã.începutã colectivizarea. 16. 23. justificarea unor puncte de vedere ºi decizii ale conducerii politice. Cadrelor militare autohtone li se pot încredinþa poziþii de rãspundere în locuri unde deja sunt plasaþi oamenii serviciului special. 19. În cazul în care ar interveni o rezistenþã mai mare din partea þãranilor. Trebuie organizat ca numai acei conducãtori sã fie avansaþi care executã impecabil problemele cu care au fost însãrcinaþi ºi care nu le analizeazã depãºind cadrul activitãþii lor. 17. economic sau organizatoric – sã fie nepunctuale. Trebuie þinut sub observaþie fiecare institut de cercetare ºi laborator. oficii ºi instituþii. discutarea cererilor de pensii ºi împrumuturi. trebuie organizat ca agricultura sã nu poatã asigura aprovizionarea cu alimente a þãrii. consemnându-se orice cercetare valoroasã. de stat. Dacã nici aºa nu se ajunge la rezultatul scontat. însã nici una dintre ele sã nu aibã drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excepþie cazurile ce vizeazã industria minelor). Sindicatele trebuie sã fie ocupate cu alte probleme minore. trebuie redusã împãrþirea mijloacelor de producþie repartizate lor. 22. Este permisã doar realizarea acelor invenþii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele – 228 – . dar fiecare invenþie trebuie înregistratã cu consecvenþã la centru. ca de exemplu: organizarea odihnei în concedii. inovatorilor. organizarea de excursii. repartizarea mãrfurilor deficitare. ca aceºtia sã fie compromiºi în faþa angajaþilor. Trebuie acordatã o mare atenþie inventatorilor. concomitent cu creºterea obligaþiilor de predare a cotelor. 15. Ele pot lucra doar la punerea în practicã a hotãrârilor ºi atât.

K. scãderea producþiei ºi a extragerii de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. trebuie organizatã vânzarea acesteia în strãinãtate pe valutã Vest. însã nu se admite nicidecum scãderea numericã a personalului ºi nici funcþionarea normalã a aparatului birocratic. 29. Trebuie popularizate discuþiile cu muncitorii care se ocupã de probleme actuale legate de producþie. Trebuie extinsã birocraþia statului în cel mai înalt grad în toate domeniile. 24. Întreprinderile proprietate personalã. 31. Reconstrucþia obiectivelor industriale ºi construcþia celor noi se va face având în vedere ca materialele reziduale sã fie dirijate în depozitele de apã ce ar putea folosi drept rezerve de apã potabilã. 27. dar acestea nu pot duce la unitate naþionalã. Este admisã critica activitãþii organelor administrative. respectiv în întreprinderile indicate în mod spe- – 229 – . În uzine trebuie iniþiate diferite ºedinþe ºi conferinþe profesionale. În oraºele reconstruite sau nou construite nu se mai admit în locuinþe spaþii excedentare. 32. Luãrile de poziþie ale conducerilor bãºtinaºe pot avea coloratura naþionalã sau istoricã. Trebuie de avut o mare grijã de toate proiectele de fabricaþie în industria minierã. 28. pe motiv cã e prea costisitoare în þarã. respectiv cele care criticã trecutul ºi problemele locale. 33. paralel cu aceasta. Canalizãrile vechi neracordate ºi fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. Trebuie acordatã o mare atenþie ca nu cumva în oraºe sã existe reþele de apã nelegate la reþeaua principalã în cartierele în curs de reconstrucþie sau nou construite. Preþul acestor mãrfuri sã fie mai mare decât preþul produselor similare ale întreprinderilor de stat. care ar putea folosi la adãpostirea pe o perioadã mai lungã a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. Nu este permisã realizarea acelor invenþii care ar asigura creºterea producþiei de produse finite ºi. Dacã o invenþie a devenit cunoscutã. Documentele cuprinzând datele cu privire la valoarea ºi descrierea invenþiei nu se publicã. Nu se vor înlãtura cauzele fenomenelor în discuþie. – 552-46). 25. observaþiile ce au fost expuse. 26. micii meseriaºi ºi micii industriaºi sã primeascã doar astfel de materii prime ºi utilaje inferioare ºi depãºite care sã împiedice producþia de calitate. 30. respectiv autorii acestora.care au indicaþiile noastre speciale. trebuie notate propunerile. Toate datele ºi documentele privitoare la valoarea ºi descrierea amãnunþitã a invenþiei vor intra în posesia noastrã. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbatã (mai puþin cele cuprinse în îndrumãrile N.

39. cântecelor. ca. n. sã fie redusã cantitatea de material documentar. Sã se analizeze diferenþele dintre materii. 38. difuzarea unor manifeste din care sã rezulte ponegrirea naþiunii ºi culturii noastre ºi îndoiala faþã de înþelesul contractelor încheiate cu noi. n.. conþinutul predicilor. – 230 – . iar la licee sã se opreascã predarea limbilor latinã ºi greacã veche. îndeosebi nemþii) ºi care sã popularizeze lupta pentru socialism. În ºcolile de specialitate trebuie introdusã specialitatea îngustã. Se va da o atenþie deosebitã construcþiei ºi reconstrucþiei drumurilor. a filozofiei generale. 34. dar totodatã ar stãrui asupra controlului activitãþii economice a conducerii oficiale.R. distrugerea cimitirelor. dar mai ales din licee ºi facultãþi trebuie sã fie înlãturaþi profesorii de valoare care se bucurã de popularitate. având un nivel de pregãtire slab sau mediocru. 36. dar ºi cel al ceremoniilor de înmormântare. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut sã serveascã binele þãrii. Locurile lor trebuie sã fie ocupate de oameni numiþi de noi. podurilor. a cãilor ºi reþelelor de legãturã. A se împiedica aprovizionarea bunã a pieþei interne. Trebuie sã fie iniþiatã organizarea unor acþiuni cu caracter artistic sau sportiv care sã sãrbãtoreascã lupta bãºtinaºilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ruºii.) sau au luptat alãturi de noi în timpul rãzboiului. indiferent cât de îndepãrtate sau inaccesibile ar fi. Activitatea culturaleducativã trebuie astfel dirijatã ca sã rezulte o antipatie generalã împotriva acestora. de specialitate. imediat trebuie pornitã împotriva ei o campanie de acuzare a naþionalismului ºi ºovinismului. locul rezistenþei sau al concentrãrii forþelor reacþionare sã fie accesibil din toate pãrþile. E necesar sã fie puse sub observaþie tipografiile bisericeºti. arhivele. Aceasta trebuie fãcutã în felul urmãtor: profanarea. Trebuie acordatã o atenþie deosebitã bisericilor. monumentelor ce ne aparþin. Dacã se constituie o organizaþie care ar sprijini alianþa cu noi.S.cial. ºi pe lupta poporului asuprit. a logicii ºi geneticii. Se va insista pe lãcomia ºi rãutatea oricãrui rege. În munca de propagandã trebuie implicaþi ºi bãºtinaºii.S. Pe plan local este interzisã apariþia unor opere despre acei bãºtinaºi care înainte de revoluþie ºi în perioada celui de-al doilea rãzboi mondial au trãit la noi (în U. pe efectul nefast al monarhiei. 35. folosindu-ne ura care existã împotriva acelor organizaþii. Din ºcolile elementare. în cazul în care este nevoie de o intervenþie armatã. 37. al educaþiei religioase.

Trebuie ca la facultãþi sã ajungã cu prioritate sau în mod exclusiv. “MAI BINE MORÞI. Dacã aceastã reabilitare devine inevitabilã. Se aduc la cunoºtinþã publicului procesele acelor persoane cu poziþie de conducere (în primul rând din cadrul armatei. nu va avea loc reluarea procesului. necalificaþi. 42. industrializãrii. 43. 44. fiind numiþi în poziþii similare sau superioare. respectiv autorii judecãþii greºite nu vor fi convocaþi. Se va cãuta ca acei care lucreazã în diferite funcþii. Trebuie ca reprezentanþii opoziþiei sã fie închiºi. cei care nu sunt interesaþi sã se perfecþioneze la nivel înalt. ci doar graþiat. DECÂT ROBI LA SOVIETICI” Iohann Urwich Au trecut zece ani de când cãlãii fasciºti au fost judecaþi ºi pedepsiþi la Nurnberg ºi o lume întreagã ºi-a dat seama cine au fost ei. 41. E o acþiune ce atrage atenþia maselor populare. 45. Însã pânã astãzi nu a avut loc procesul crimelor înfãptuite de criminalii comuniºti. indiferent cât de mici. sã fie schimbaþi ºi înlocuiþi cu muncitori cu cea mai micã pregãtire profesionalã. socialismului. condamnatul nu va fi judecat. Dacã nu cedeazã. Înainte ca ei sã se întipãreascã în conºtiinþa maselor. se admite doar cu condiþia ca acel caz sã fie considerat o greºealã judecãtoreascã. aflând de crimele sãvârºite. trebuie compromiºi prin campanie de denigrare. ci doar sã obþinã o diplomã. La sfârºit. Se va încerca prin toate mijloacele racolarea acelor opoziþii care se bucurã de stima populaþiei bãºtinaºe. trebuie lichidaþi prin aºa-numite “întâmplãri neprevãzute” sau închiºi sub acuzaþie de crimã de drept comun. care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemulþumirea angajaþilor. ministerelor. Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice.40. cei ce provin din cele mai joase categorii sociale. serviciilor importante. care au ucis zeci de milioane de fiinþe – 231 – . care vor fi þinute sub acuzaþia de “înaltã trãdare”. Se interzice judecarea sau chiar criticarea publicã a acelor conducãtori numiþi de cãtre partid. trebuie puºi în funcþii de conducere ºi þinuþi în evidenþã drept cadre de rezervã pentru perioada schimbãrilor ulterioare. Trebuie împiedicatã cu orice preþ reabilitarea celor condamnaþi în procese politice. cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului. În cazuri drastice se recheamã din funcþie.

Dar în 1956 mulþi dintre ei au fost eliberaþi datoritã Cancelarului German al RFG. dar unii dintre ei au reuºit sã lase memorii. mãrturii. Puþini au ºtiut ºi ºtiu astãzi despre aceastã grevã de la Vorkuta. Unii au început sã zâmbeascã. Greva a fost înãbuºitã de diviziile NKVD-ului cu vãrsãri de sânge. paralizând producþia cãrbunelui din URSS luni de zile. alþii sã mã compãtimeascã. împreunã cu alþii. la Moreni. cãci în vata dinãuntru se aflau câteva sute de foiþe de þigarã. a cãror cetãþeni erau acolo deþinuþi politici. se duce. cãpitan de plai”. – 232 – . rãmaºi pe pãmântul sovietic. Unul dintre aceºtia a fost Iohann Urwich. tocite pe bãncile ºcolii din “Dan. morþi sub ochii mei în lagãre. Mi-am ºters gura cu mâneca buºlatului ºi i-am rãspuns celui care ma întrebat. fiind apoi judecat din nou la 25 de ani de lagãr. greva din lagãrele sovietice din Vorkuta. Mi-am îndeplinit jurãmântul dat faþã de camarazii de soartã. întâi în limba românã. dupã aceea am repetat acelaºi lucru ºi în limba rusã. pentru cei vii ºi cei morþi. dupã moartea cãlãului – Stalin. El a fost un neamþ. În aceste clipe îmi veneau în minte versurile lui Vasile Alecsandri. Conrad Adenauer.Ce faci acolo? Ridicându-mã în picioare. iar unul dintre ei m-a întrebat: . nãscut în România. Fiind deþinut politic în URSS. a luat parte la prima grevã generalã din URSS. când lagãrele de muncã forþatã din aceastã regiune au încetat lucrul în mine.Am sãrutat pãmântul României. ºtergându-mi buºlatul murdar de praf.omeneºti nevinovate… Astãzi mulþi din acei martiri care au supravieþuit holocaustului roºu. reprezentanþi a tuturor þãrilor. ca ºi comisia sovieticã la reîntoarcere sã aibã ce povesti. . nu mai sunt în viaþã. Comitetul de grevã a fost format din deþinuþi. care era comoara vieþii mele. La Iaºi ofiþerii sovietici l-au predat comisiei române. am pus bagajul jos. am cãzut în genunchi ºi fãcându-mi cruce. numit în lagãr “Ferry”. Nistrul trece ªi-n aerul Moldovei se umflã pieptu-i rece. începutã la 22 iulie 1953. Iohann Urwich a fost în acel vestit comitet al grevei. pe care erau notate toate datele care m-au ajutat sã scriu aceastã cronicã. trecând Prutul la Ungheni. În trilogia sa “Fãrã paºaport prin URSS” el scrie: Ajuns înaintea comisiei. Cred ºi sunt sigur. cã majoritatea din membrii comisiei au avut impresia cã am înnebunit. sã scrie cãrþi despre cele petrecute în lagãrele din Imperiul Rãului. în care se spune: Bãtrânul Dan ferice. am sãrutat pãmântul României. Iohann Urwich s-a reîntors în România. cãrora le-am promis acest lucru. cu judecarea multora dintre deþinuþi pe un termen de 25 de ani de osândã.

în lagãrele sovietice numite Ferry. tirania ºi moartea lentã. Oamenii nu mai puteau suporta cruzimea. numai pentru motivul cã au cerut respectarea drepturilor omului. Popescu ºi alþii ca ei.ªi inima lui creºte. care s-au reîntors în patrie dupã prizonieratul ºi lagãrele sovietice. Cum. Atunci fraþi români. cetãþean al RFG-ului. smerit îºi face cruce ªi pentru totdeauna sãrutã ca pe-o moaºte Pãmântul ce tresare ºi care-l recunoaºte… M-am îndreptat spre camionul care mã va conduce spre o destinaþie necunoscutã. ei români neaoºi. Mã închin în faþa ºi memoria acestui om care a iubit atât de mult noua sa patrie. Johann Urwich. Mulþi din acei români. care ºi-au bãtut ºi îºi bat joc de neamul sãu. nãscut în România. membru în comitetul de cinci în conducerea grevei politice de mai sus. pe care i-am reprezentat în prima grevã politicã din URSS. îmi permit sã Vã transmit un salut de bun venit din partea foºtilor deþinuþi politici. aceastã – 233 – . SCRISOARE DESCHISà DOMNULUI LEONID BREJNEV. deportaþi ºi prizonieri de rãzboi. Cuþitul ajunsese la os. pentru rãscoala în grup contra statului la 25 de ani. codul sovietic. România. Mã consider ºi astãzi responsabil faþã de deþinuþii ce au fost uciºi în lagãrele din Vorkuta de trupele NKVD-ului. PRIMSECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE Cu ocazia vizitei Dumneavoastrã oficiale în Republica Federalã Germania. Eu. au ajuns din nou în închisorile ºi lagãrele comuniste din România. ei care urlau ºi urlã ºi azi cã-ºi iubesc la nebunie neamul românesc? Alãtur aici scrisoarea lui Iohann Urwich cãtre Leonid Brejnev. Din cartea lui Iohann Urwich “Fãrã paºaport prin URSS”. dupã moartea lui Stalin s-a sperat la o comportare mai omeneascã. care a avut loc în IulieAugust 1953 în lagãrele de regim special din Vorkuta. de originã germanã. aliniatul 11 ºi 14. ºi ochii plini de jale Cu drag privesc prin lacrimi podoaba þãrii sale. cine suntem noi? Iohann Urwich a fost nevoit sã plece din România în RFG. κi pleacã fruntea albã. am fost condamnat la 18 septembrie 1953 de Tribunalul din Vorkuta în baza paragrafului 58. Sãrmanul îngenuncheazã pe iarba ce strãluce. Mã întreb cine sunt acei Ionescu.

care treceau dintr-o zonã în alta în incinta lagãrului. În ziua de 26 iulie 1953 soseºte comisia de anchetã a Comitetului Central al Partidului ºi al Guvernului cu împuternicire semnatã de preºedintele Sovietului Suprem al Uniunii K. Majoritatea prizonierilor ne-au reproºat “capitularea”. În ziua de 23 iulie în lagãrul Nr. Primul conþinea cererile deþinuþilor politici. declarând prima grevã politicã din istoria Uniunii Sovietice. Guvernul sovietic arunca pe de o parte vina pe Beria. Rudenko. Ea avea ºi scopul de a arãta ºi popoarelor din afara cortinei de fier. deportaþilor ºi prizonierilor de rãzboi. tiranie ºi bestialitate din miile de cazuri din acele lagãre.7 a bazinului carbonifer Vorkuta începe greva generalã. Oamenii din primele rânduri ºi-au – 234 – . Voroºilov ºi secretarul Pegov. cei ce nu s-au încrezut în NKVD. Întâi. locþiitor al ministrului de Interne ºi membru supleant în CC pe Uniune. în oamenii ce aºteptau sã li se facã dreptate. având ca ajutor pe R.2. cã noi. mina Nr. Sã nu se uite cã între timp. orele 9. Admiþând cã responsabilii Uniunii Sovietice nu cunoºteau stãrile din lagãrele de concentrare.7 hotãrãºte sub presiune pe data de 31 iulie ieºirea din lagãr la lucru.2 din mina Nr. am avut dreptate. trupele NKVD de sub comanda ºi sub privirile procurorului general Rudenko trag direct în lagãr. procurorul general al Uniunii Sovietice. Douã memorii sunt prezentate comisiei. Dar numai dupã 24 de ore s-a dovedit. A. conducerea grevei politice din lagãrul Nr. E. apoi pe data de 1 august.50. lagãrul Nr. al doilea descria numai zece cazuri de violenþã. împreunã cu circa 20 de experþi din NKVD. Dupã tratativele duse cu procurorul general Rudenko. Pe cale paºnicã. pe de altã parte însã înãsprea condiþiile de viaþã în lagãre. Conducerea comisiei o avea generalul de armatã Maslenikov.12-14-16 un soldat sovietic împuºcã doi deþinuþi. care este adevãrul. susþinând cã soldaþii sovietici nu ar fi tras în oameni fãrã de apãrare. Memoriile au fost întocmite de un grup de 16 juriºti de diferite naþionalitãþi. cãreia i se alãturã din orã în orã toate celelalte lagãre din regiunea polarã de Nord a Vorkutei. aduse din Uniune. Aceste memorii au fost înaintate comisiei de cãtre toate lagãrele de pe traseu. contra semnãturã.speranþã a fost înºelatã amar. prizonierii din Vorkuta s-au hotãrât sã le aducã la cunoºtinþã. lagãrul a fost încercuit de douã divizii speciale. între dânºii chiar ºi foºti ofiþeri superiori sovietici. Autoritãþile Sovietice îºi aratã însã adevãrata faþã încã înainte de a ajunge comisia guvernamentalã de cercetãri. cunoscãtori de Drept Internaþional. în calitate de reprezentant al Guvernului (fost acuzator sovietic în procesul de la Nurnberg). conducerea grevei politice este arestatã.

culcaþi fãrã viaþã pe bolovanii – 235 – . Estonieni. Polonezi. Un rãspuns personal puteþi dispune sã-mi parvinã pe adresa: Rumanisch-deutsche Studiengruppe e. ºi dacã au fost traºi la rãspundere ºi anume când ºi cum! Sper cã nu vã veþi spãla mâinile ca Pilat din Pont. care întârzia. Zugspitzstrasse 27. Numai Dumneavoastrã o puteþi face. aici în Germania se mai judecã încã procese. fraþi ºi copii.land – D – 8011 Vaterstetten. 1973 Johann Urwich AFGANISTAN – LALEAUA NEAGRà (300 de sicrie din metal cu moldoveni au fost aduºi din Afganistan. Ruºi. Dumneavoastrã. soþi. se va zice cã mint.V. Au murit taþi. Vã mulþumesc anticipat. puteþi însã da o declaraþie oficialã. 7 sunt oprite toate procesele în curs ºi înglobate în unul singur. 1 mai. aºa cum duºmanii apãruserã fãrã sã fie vãzuþi. Gloanþele ºuierau din toate pãrþile. La sosirea mea în RFG mi s-a pus întrebarea dacã ºtiu cum. nu se pot judeca pentru a afla adevãrul! la Nurnberg Germanii au fost acuzaþi de crime contra umanitãþii chiar de acuzatorul sovietic Rudenko. Iar la 1 august 1953 sub privirile aceluiaºi Rudenko au fost asasinaþi oameni nevinovaþi în lagãrele sovietice din Vorkuta. 2. cei din lagãrul 2. Mai mult. arãtând cine sunt criminalii. Ivan ºi Petru. Ucraineni. – Freundeskreis Bundesrepublic Deutsch. mina Nr. arãtându-ºi pieptul gol. rãspunderea întreagã cãzând pe noi. Cu procesul înscenat conducerii grevei politice din lagãrul Nr. deschizând un foc intens. Germani. Domnule Brejnev. dacã se ºtie (cãci trebuia sã ºtiu!) cine a fost tras la rãspundere pentru asasinatul din lagãrul 12-14-16 ºi lagãrul 29. Acolo sus au fost înconjuraþi pe acel podiº unde aºteptau elicopterul.rupt cãmãºile. Ce pot sã spun? Dacã spun adevãrul. ªi în Uniunea Sovieticã s-au dezbãtut astfel de cazuri.) I Pe platou între stânci erau trei: Alexei. domnule Brejnev. Dar nici Rudenko ºi nici ajutoarele sale nu s-au înduplecat. mina 7. Români. Lituanieni. sau prin presã. Turcmeni. ci au înecat totul în sânge. De 28 de ani. Unguri. etc. sau cã fac propagandã anticomunistã. câþi ºi în ce fel au fost asasinaþi oamenii la mina 29. daþi un rãspuns prin radio. Evrei. Alexei ºi Ivan erau deja morþi. în care sunt acuzaþi oameni de crime petrecute în timpul rãzboiului. Oare crimele din Vorkuta care nu au încã 20 de ani de vechime. Lupta a început pe neaºteptate.

petrecut în aceºti munþi strãini. Sângele vãrsat cere din nou sânge. El se întreba mereu – Cui îi trebuia acest rãzboi. curge sângele… Duºmanii se apropiau. vinovatul acestei tragedii. Petru vedea feþele lor înrãite. sângeros. se tãvãlea fleaga lui Alexei însã. pentru libertatea neamului sãu anume aici. crunt. Îmbrãcaþi în halate. idealuri minciunoase. În timpul unui an întreg. de care nimeni nu avea nevoie. trebuia sã ieºi de dupã bolovani. ucigându-i pe toþi. în aceºti munþi stâncoºi. ºi asta însemna moartea. fire simplã de þãran. cu turbane pe cap. strãini lui ºi cercul morþii se strângea tot mai mult. acest noian de sânge ºi suferinþe? El nu putea uita. El nu mai credea în salvarea sa. contrar adevãrului. feþe ce doreau rãzbunare. sãrind peste bolovanii ascuþiþi. Poate ivirea imediatã a elicopterului. dar ele reveneau din nou în mintea lui. dar fleaga lui era pustie. El înþelegea cã acei afganezi luptau pentru dreptul lor la viaþã. Petru vroia sã bea mãcar o înghiþiturã de apã. în luptã fusese ucis comandantul lor. straºnic. sã-ºi potoleascã setea. îi era jale ºi de ai sãi ºi de aceºti duºmani bãrboºi. suriu. Petru nu mai avea nici o nãdejde de a scãpa.însângeraþi cu corpul deja acoperit de praful mãrunt. lupta pentru eliberarea lui. Ei l-ar fi ucis deja. care mureau de gloanþele lor. cu câteva zile în urmã. trãgând din pistolul sãu automat. bãtrâni. Lângã corpul lui Akim stãtea un tinerel. adus de vântul fierbinte. Akim. sângele lui. Oamenii nu mai puteau fi stãpâniþi… Mâna dreaptã a lui Petru e rãnitã lângã umãr. Sânge pentru sânge! Oamenii deveniserã rãi la suflet. primele lupte. la vreo câþiva metri. Erau mulþi. totul devenise indiferent. Începea sã înþeleagã acel adevãr. pentru pace… dar aici era un obiºnuit rãzboi. duºmani. ca sã ajungã la ea. cu miºcãri de pisicã. O orã întreagã mergea acest rãzboi în aceºti munþi sãlbatici. dar gloanþele erau pe sfârºite. Soarele era sus de tot. distruserã satul lor. contrar voinþei sale. Numai Petru era încã viu. care cu puºti vechi din alte timpuri. erau tot mai aproape de el. În aceste ultime minute el ºi-a adus aminte de zilele petrecute pe acest pãmânt strãin. Nu departe. acasã. pârjolind fãrã milã. fusese ucis. cruzi. care nu trebuia nimãnui. – 236 – . de vreo 14-15 ani. copii. Lui. Vroiau sã se rãzbune. dar vroiau sã-l prindã viu ºi el ºtia aceasta. El alunga aceste gânduri. cum un soldat de al lor a împuºcat un afganez dupã ce prietenul sãu. dar în sufletul sãu mai trãia acea ultimã speranþã în acel elicopter. Soldaþii nu se puteau stãpâni. care de mult trebuia sã fie aici. li se spunea multe despre ajutorul frãþesc acordat acestui popor. sã-l chinuie… Se rãzbunau acum ca rãspuns acelor soldaþi care. Încã acolo. el a vãzut mulþi bãieþi murind ºi începuse sã se îndoiascã de aceste vorbe. femei. vreo zece oameni înarmaþi care cu pistoale automate. Duºmanii se apropiau tiptil înaintând atenþi. pietroºi. sã-i ducã în lagãrul lor.

Privire lui s-a abãtut pe acest pãianjen. cu pãrul lung ºi negru… I-a plãcut. dar continuau sã ucidã ºi sã moarã singuri.… El nu avea nimic împotriva acestor bãrboºi. Ei s-au cunoscut pe malul Prutului. – 237 – . care dorea sã scape de soarta sa. înºiraþi într-un lanþ fãrã sfârºit. El stãtea aºteptându-ºi sfârºitul. privirea rea de pe obrazul copilãresc. toate veneau din inima acestui copil. îi strivea mereu. în halatul murdar. Petru nu iubea pãianjenii. care încã nu ºtia ce-i viaþa. albastru ca ºi la el acasã. care-ºi apãrau pãmântul lor. ieºind de dupã bolovani. pe toþi. vroia sã trãiascã. goi. fata care-l aºtepta acolo. înjurând totul ºi pe toþi: patria care-i trimetea sã moarã fãrã rost. Soldaþii luptau. Unde e ea acum? Ce face? Simte ea cã lui i-au rãmas ultimele clipe de viaþã? Petru ºi-a ridicat capul. el nu ºtia altã limbã decât a lui. “Iatã aºa ºi pe mine mã vor strivi peste o clipã…” În faþa ochilor a plutit Leana. pe ºefii sãi care îºi agãþau medalii de tinichea. suri. dar totul zadarnic. îl întreba ceva. Douã fete se scãldau în apele limpezi ºi curate ale Prutului. Un lichid suriu a ieºit din el. înjurând straºnic. când la stânga. Cu mâinile întinse în jos. Acest tablou întipãrit în minte îl chinuia mereu pe Petru. ura. sãlbatici. care murea neºtiind de ce ºi pentru ce. Una era Leana. în Basarabia. cu o ultimã speranþã. Nu prea înaltã. vãzând din nou acei munþi. la care copilul nu rãspundea. Acum el îºi aºtepta duºmanii care se apropiau încet de el. Ultimele împuºcãturi… Petru a aruncat pistolul. sunt ai lui ºi asta e þara sa. conducerea fãrã cap. dar care ºtia cã aceºti munþi stâncoºi. Soarele continua sã strãluceascã. strãini lui. ochii arzând de urã ºi de dispreþ. teribil… Fiodor striga la el. În faþa ochilor sãi a apãrut un pãianjen. acolo unde râul întoarce spre Bãlãureºti. lacrimile curgeau din ochii lui. pe acest pãmânt pietros. Acasã în frumosul sat înecat în verdeaþã. dar Petru luând o piatrã la strivit. acum trebuia sã moarã departe de pãmântul sãu. cerul albastru ºi acel soare fierbinte ºi nesuferit. sã încãlzeascã ºi sã râdã de toþi ºi de toate ce se petreceau acolo jos. el stãtea aºteptându-ºi verdictul. la mii de kilometri de satul sãu. Ochii lui cãutau pe cerul albastru curat. trãindu-ºi zilele de azi pe mâine. de mama sa. iubirea.Buzele lui strânse. el nu putea uita ochii copilului. cãci el înþelegea cã se întâmplase ceva straºnic. târându-se pe platou… Undeva sus. miºcânduse când la dreapta. aducând fricã ºi suferinþe oamenilor. El nu vroia sã moarã. subþiricã. îndreptându-se undeva. departe. în cerul albastru s-a auzit zgomotul unui motor.

Au fost înconjuraþi de duºmani ºi Petru a fãcut sã explodeze grenada… Elicopterul a sosit prea târziu. Du-te Iacob ºi fã tot ce trebuie. vrei sã pleci în concediu acasã pe o sãptãmânã..A murit azi pe podiº.Bine. în strâmtoare. În Moldova… . sfârºitul unei vieþi strãine. sã-ºi pãstreze viaþa. a zâmbit sergentul. înnegrit ca mai toþi cei de la sud. s-a îmbrãcat repede. cu adânci brazde pe obraz. acel care din cauza unei reparaþii întârziase sã vinã pe platou. stãtea comandantul. inspira tristeþe ºi dezamãgire. A murit ºi Petru Mocanu… . El trebuia sã plece în concediu. a strigat Iacob. uitându-se peste geam la lanþul munþilor suri. . neprietenoºi. unul în Moldova. . Ei se apropiau ca o haitã de lupi. De staturã mijlocie. douã ore în urmã. aºa cum sângele vãrsat al acestui popor era prea mult ºi nimic nu-i putea plãti preþul. toþi la Moscova. a spus încet comandantul. puternic. i-a zis ofiþerul.Petru a murit? Nu se poate. lângã o masã veche.. Obosit. În mica cãsuþã fãcutã din bârne ºi scânduri. El a vãzut încã obrazul mamei sale cu ochii triºti.Cine-i din Moldova? a întrebat Iacob neºtiind nimic de cele întâmplate. l-a întrebat el în sfârºit. dar nu dorea asta… ªtia cã pentru tot ce au fãcut ei pe acest pãmânt strãin nu poate fi iertare.Nu-s împotrivã. a raportat sergentul. cine nu ar fi dorit sã scape de aceste meleaguri ºi mãceluri mãcar pentru o sãptãmânã.Sergent Manu. acasã. dimineaþa pleacã avionul.Au murit încã trei. . crezând cã ºeful glumeºte.Iacobe. bun soldat a fost. Voi împlini orice ordin. Noi îþi vom da ºi o însãrcinare. pãcat de el. aºteptând elicopterul. eu vorbesc serios. vei pleca. ªi adevãrat. a continuat ºeful. . .El putea sã se predea. a tras de inel… întorcându-se cu faþa spre cer… II Sergentul Iacob Manu a fost chemat de comandantul unitãþii. sã uite de toate… . Pe teritoriul regimentului aterizase deja elicopterul. – 238 – . simþind prada. Noi îi trimitem acasã pe cei cãzuþi la datorie. în tãcere. pe care ºtiu cã o vei îndeplini cu cinste. s-au uitat la el lung.. plini de jale. ºi simþind lacrimi amare pe faþã. Pe aceste pãmânturi el lupta al doilea an împreunã cu ºeful unitãþii. Rãspunzând la salutul sergentului.

bãiat frumos. supãraþi ºi triºti. ieºind pe scãrile prispei. îl îneca. de ce mor nevinovaþi aceºti tineri frumoºi. morþi fãrã vinã. erau culcaþi în aceste sicrie din zinc fãcute de o fabricã. tristeþe ºi suferinþe fãrã sfârºit?). bucãþi din corp. nu-i ajungea aer. care parcã se simþeau vinovaþi de cele întâmplate. i se fãcuse rãu. nu-i ajungea ochiul stâng. doliu. urã. pe pãmânt strãin? Cine-i vinovat? Se întreba el. III Mama Maria s-a sculat de dimineaþã ºi. acum nu mai e. un picior. Culcaþi pe o fâºie de cort însângeratã. tineri. Prietenii i-au spãlat. Ceva îi stãtea în gât. Minunatã era aceastã duminicã. înalt.Sergentul Manu a ieºit abãtut – încã un pãmântean de-a lui a fost ucis… Sãrmanul Petru. Obrazul era complet distrus. Corpurile lui Ivan ºi Alexei erau întregi. învelit într-o pânzã de cort erau acele bucãþi care înainte se numeau Petru Mocanu. Cireºul atât de iubit de Petru se rupea de atâta belºug. În sufletul lui creºtea un val de furie. i-au îmbrãcat în uniforme noi ºi i-au depus în sicriele de zinc. de atâta roadã – 239 – . acel bãiat vesel ºi vioi. Iacob ºi-a descheiat gulerul cãmeºii. sãrind pe crengile copacilor sãdiþi încã de tatãl lui Petru. Mâini. împotriva acelei naturi sãlbatice din jur ºi chiar împotriva oamenilor. Sã fie blestemat acest rãzboi! Sergentul s-a îndreptat spre locul unde îi pregãteau la drum pe cei uciºi. nu va ºti cum au murit ei… 17 vieþi omeneºti. ieºit deasupra vârfurilor copacilor pãdurii de la marginea satului. puternic. aducând jale. mâna stângã ºi o bucatã din piciorul drept erau alãturi. Iacob stãtea amãrât uitându-se la tot ce mai rãmãsese din prietenul sãu de ieri. nu-i va mai îmbrãþiºa. s-a ridicat în aer. Nimeni nu va mai vedea chipurile lor. care îºi îndeplinea planul fãrã a se gândi cã-ºi înmormânteazã fii sãi… Sergentul Manu cu încã trei soldaþi stãteau în mijlocul lor nedorind sã vorbeascã. fiecare se deosebea prin frumuseþea sa ºi nimeni nu vroia sã creadã cã nu mai sunt. protest cãtre toþi ºi toate din jurul sãu. puternici. Un pic mai departe. Pãsãrelele ciripeau vesel. În ultimul drum spre casã… Acolo erau deja câþiva soldaþi care se uitau la prietenii decedaþi. când totul chema la viaþã. 17 tinerei. tot ce au gãsit pe platou. În mintea lui se nãºtea aceeaºi întrebare care-i muncea pe toþi: cui îi trebuia acest rãzboi. a fost întâmpinatã de soarele vesel ºi strãlucitor. urmãrit de privirile triste a foºtilor prieteni ºi soldaþi. ei rãmânând aici ºi aºteptându-ºi soarta. Soarta l-a pãzit mai mult de un an ºi iatã. A doua zi “Laleaua Neagrã” (aºa numise soldaþii pe acel avion care-i ducea pe acei nenorociþi acasã.

Da unde-i Petru? Bunã ziua! Iacob ºi cei doi soldaþi tãceau. cu fricã de ceva straºnic. Ea fugea spre casã parcã avea aripi. Ca ºi mai înainte… Cu paºi repezi ea a trecut prin portiþã. Lângã casa ei era o maºinã mare. scoþând hârtia din buzunar o arãta la toþi. Mama Maria se uita întrebãtor la ei. acea telegramã cititã ºi rãscititã de atâtea ori. doar în telegrama primitã era scris cã vine acasã în concediu…” Putea sã fie ºi azi ºi mâine… poate peste o sãptãmânã. Lângã ea stãteau trei soldaþi. nopþi fãrã somn ºi aºteptãri. lângã casa matale s-a oprit o maºinã. foametea. Sergentul Iacob Manu a încercat sã-i spunã ceva. Ei tãceau. Ea vãzuse puþinã fericire în viaþã. mâine trebuie sã vie. Cred cã e în curte. din metal. – 240 – . în care el povestea atât de puþin… Mama Maria stãtea lângã altar ºi mulþumea lui Dumnezeu cã bãiatul ei vine acasã.Mamã Maria. . cautã cheia de la casã. Mama Maria. acoperitã cu foaia de cort. Rãzboiul. uitându-se în ochii lor cu teamã. sub acoperiº. a ieºit din bisericã. pierderea bãrbatului pe un front necunoscut. sã ai aºa fecior… cuminte. se gândea ea. Iatã va veni Petru ºi se va bucura de atâtea cireºe… mã voi întoarce de la bisericã ºi voi face niºte aluat pentru niºte colþunaºi cu cireºe. Da. uitându-se în pãmânt. uitându-se în lãturi. Ea s-a întors cãtre soldaþi: . Lacrimi grele curgeau din ochii lui. ºi eu încã n-am dovedit sã fac tot ce am dorit. ªi atunci ceva a trecut prin inima ei. dar nu mai târziu. dar nu putea. cã Domnul i-a ascultat ruga ºi cã îl va vedea teafãr dupã un an întreg de suferinþe. se gândea mama Maria. Mai mult de un an nu lam vãzut. îmbrãcaþi în uniforme noi ca de sãrbãtoare. sur. simþind bucuria întâlnirii. Ce bine e sã trãieºti pe aceastã lume.A sosit. n-a venit? Nu se poate.Unde-i? A strigat ea. . ca un fier roºu. maºinã militarã. strecurându-se printre oameni.nemaivãzutã de mulþi ani. a sosit. aºteptarea scrisorilor de acolo. el ºtie locul. tremurând. ca ºi viaþa ei în viitor. s-a întors spre maºinã ºi a vãzut acel sicriu sur. cã tare îi plac lui Petru. “Unde-i el? Unde-i Petru? Ce. . tot acolo. ferindu-se de privirea ei. Dar totul era deja pregãtit ºi fiert ºi prãjit. dar în curte nu era nimeni. totul era adevãrat. Un obraz prietenos a împins-o de la spate: . Faþa mamei s-a luminat de bucurie ºi. Azi. cred cã a venit Petru.Petru? Nu se poate! Doar iatã telegrama ºi. lipsa de multe… nopþi fãrã somn. frumos.

dar cuvintele nu mai ajungeau la ea. doarme acum în acest sicriu de zinc. Ofiþerul a învârtit telefonul ºi a vorbit cu cineva. la ora douã… Ziua ºi noaptea Petru s-a frãmântat. îmbrãcat într-un costum sur. unii lãcrimau. Pentru a doua zi. . nu se poate. Ea asculta cuvintele lui Iacob.De cine aveþi nevoie. l-au aºezat sub nucul de aceeaºi vârstã cu Petru. El nu mai este! Acest gând pãtrundea în inima ei.Nu. se gândea el mereu? Poate am spus ce nu trebuia? Dar cine m-a vândut? A venit la ora douã fix. Lacrimile i-au uºurat suferinþele. un om grãsan. timid. dar el singur tremura de soarta ei. Auzise prea multe de la oamenii din satul sãu despre aceste camere… . care l-au pomenit pe fostul soldat. parcã se temea sã nu-ºi murdãreascã mâinile. . stãruindu-se sã o liniºteascã. cu camere în dreapta ºi în stânga. Doamne? Ce rãu am fãcut eu? ªi a cãzut în genunchi pe drumul prãfuit. ºi l-a arãtat. mort pentru o þarã strãinã lui ºi pentru niºte idealuri minciunoase. niciodatã nu-l va mai vedea.Mi s-a spus sã vin ºi sã sun pe acest telefon. unde îi aºtepta acel rãzboi sângeros ºi gloanþele fierbinþi al unui popor strãin dornic de libertate. S-a oprit în faþa camerei cinci ºi a bãtut la uºã.Du-te în camera numãrul cinci! I-a spus el. Sergentul Manu a ridicat-o ca pe un copil. mintea ei ºi se întreba: “De ce el? Pentru care pãmânt a murit fiul meu? Cui îi trebuie acest rãzboi? Ea i-a condus pe soldaþi la drum. plângând în hohote. Pãºind pragul. cum a murit el ca un erou. cum ºi ce s-a întâmplat. lacrimile curgeau ºiroaie. lângã o masã neagrã. Poporul strâns împrejur tãcea. Aºa sicriu nu venise niciodatã la ei în sat. cu capul chel. Petru s-a ridicat pe cele trei trepte ºi a pãºit pe un coridor lung. Prin telefon. Sergentul Manu ºi soldaþii doreau sã plece mai repede de aici. Mama Maria asculta povestirile despre fiul sãu. gândind de ce el cheamã. – 241 – . din aceastã curte plinã de lacrimi. explodând grenada… Ea asculta. în marea clãdire a rãului. aducându-ºi aminte de toate cele fãcute de el în rãstimpuri… Sã fi greºit cu ceva.Intrã. Un val de praf a înghiþit maºina cu cei trei soldaþi. de ce mã pedepseºti. care se întorceau acolo. Sicriul l-au dus în curte. s-a auzit de acolo. el a zãrit aºezat pe scaun. dar mama Maria a scos o mãsuþã micã cu trei picioruºe din casã. pe strada lui Lenin. a pus mâncare ºi vin pentru soldaþi. – . ºi ea niciodatã. l-a întrebat militarul de planton.” AUDIENÞA Petru a fost chemat la securitate. însã înþelegea numai una – cã el nu mai e în viaþã.

fãcând sã scârþâie scaunul. îþi dã cãmin. totul e normal. dar simþea o primejdie… . . portretul marelui revoluþionar Dzerjinski. i-a rãspuns Griºcenko.Da. Totul depinde de tine… . altfel nici nu te-am fi chemat aici sã stãm de vorbã… Avem încredere în dta.Eu sunt Griºcenko. ceva ce Petru nu înþelegea. vezi… Noi am putea sã te ajutãm. Unde mã va trimite rectoratul. i-a spus omul cu rãmãºiþe de pãr sur pe cap. totuºi.Dar nu doreºti sã rãmâi în capitalã? Sã poþi trãi aici. ºi ºtii prea bine – 242 – . pãrinþii lucreazã în colhoz.. asta n-ar fi rãu. În primul rând eºti comsomolist. Ce-ai zice de aceastã propunere? ªi omul în costum sur îºi întinse picioarele sub masã. fãrã nici un covor.Ia loc. . ºtiu cã sunt oameni de treabã. a rãspuns Petru. . a bufnit el. tovarãºe Petru…? . dupã doi ani termini facultatea. Dar.ªi ce ai de gând sã faci mai departe. îmi voi face datoria.Eu învãþ bine. sã fiu stimat de elevi ºi de oameni. Petru se simþea timid în aceastã camerã cu pereþii goi.La ce facultate? . eºti caracterizat pozitiv. În camera goalã. .La istorie. bursã. Aºa cã ai o datorie sfântã faþã de statul care te învaþã. în centrul de culturã. ºi despre dta se spune cã nu eºti bãiat rãu. care-l priveau pãtrunzãtor. te ajutã sã devii om. . cu niºte ochi bulbucaþi. . rãspunse Petru.Eu îmi fac datoria. rece. albaºtri.Eu nu mã îndoiesc de asta. sã poþi învãþa mai departe. rãspunse Petru.Nu ºtiu. Du-ta eºti student la universitate.Ei. învãþ. cu un singur portret pe perete. o sã mã trimitã undeva. la aspiranturã… Eºti de la þarã. în spatele civilului.Noi ºtim asta. vreau sã devin un profesor bun. . Unde ai de gând sã lucrezi? . ai vrea sã rãmâi în capitalã? . tovarãºe. a zis Petru.Ada. sã fie profesor la o ºcoalã bunã ºi sã fie plãtit bine… .ªi cum e pe acolo. dar nu depinde de mine.Cine n-ar vrea sã lucreze într-un oraº atât de frumos. la voi? Cum merge învãþãtura? . se simþea ceva sinistru. Mai ales cã eºti istoric. de lucru o sã mi se dea.

Ei. Organele noastre totdeauna s-au bazat pe tineret… Iatã cã zi ºi noapte lucrãm. rãspunse Petru. de ce ar vrea sã-l ajute.Cum stai cu prietenii. spune Griºcenko. în ultima vreme avem unele informaþii cã la universitate se simte un curent de naþionalism românesc. sunt buni camarazi. . cã dta ai putea sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu ºi dificil. Dar cred.Eu îmi voi face datoria pânã la capãt. dimpotrivã. colo… El nu putea sã se dumireascã ce vrea el. Iatã. aproape toþi comsomoliºti… . cãutând sã-l înþeleagã totuºi pe omul care stã în faþa lui ºi umblã de ici. eu ce pot sã spun? Eu nu sunt printre ei. . continuã Griºcenko. care erau întotdeauna împotriva noastrã. comploturi… Trebuie sã înþelegi. nu te obijduieºte nimeni. oameni care doreau sã distrugã Uniunea noastrã… Noi trebuie sã-i ºtim. împotriva marii Rusii… ªi noi ar trebui sã ºtim cine sunt acei care tulburã pacea în þara noastrã… Poate ei nici nu-ºi dau seama de rãul care-l fac. ca poporul sã trãiascã liniºtit. Ei au trãit bine atunci. sã nu-i lãsãm în pace. poate ºi azi lucreazã pentru el. nu pot sã spun nimic. poeziile sunt chiar frumoase. eu înþeleg ºi vã admir. mai cred cã se poate schimba ceva ºi întoarce la ce a fost. îºi bãteau joc de cei sãraci. poate sunt conduºi de cineva.Nu. .Nu ºtiu. Dar ei citesc cãrþi scrise de naþionaliºti. . mã stãrui sã-mi fac treburile mele.Nu.Poate sunt ºi de ãºtia. încotro bate. Unii citesc aºa literaturã.Asta încã nu înseamnã nimic. sã doarmã în pace. pot fi uºor influenþaþi. cum se poartã cu dta. asta nu e rãu. sã nu-ºi îndeplineascã jocurile sale. Ce spui dta de asta? .câþi oameni s-au jertfit pentru ca noi sã trãim bine. Cui îi trebuie necazuri. nu pot sã mã plâng a rãspuns Petru. . cã el parcã… nu are nevoie de nimic… dar ar vrea sã trãiascã mai bine… . întreabã Griºcenko.Da. citesc ºi reciteazã versuri din poeziile româneºti de ale lui Eminescu. cã aici au rãmas mulþi români. care simpatizeazã încã fostul regim burghez. Sunt bãieþi de treabã. oare e rãu cã tinerilor le place poezia sau cã citesc mai mult decât alþii? Întreabã Petru. urgii. chiar ºi Goga… Pe noi ne neliniºtesc aceste apariþii în mijlocul tineretului nostru studenþesc. terminã Griºcenko. oameni care s-au luptat cu noi cu armele în mâini.. sã-i ajutãm sã înþeleagã ce fac. sunt încã tineri. jucându-se cu creionul în mâini. fãrã experienþã. Oare puþini au fost în aceºti ani? Culaci. nevoiaºi… Dta eºti ucrainean? Întreabã Griºcenko.. – 243 – . Coºbuc.

Vezi. Noi avem nãdejde cã dta ne-ai putea ajuta foarte mult. sã ne ajuþi… . ªi ei nu sunt mai deºtepþi decât dta. rãspunse Petru.Asta nu înseamnã cã dta o sã te ocupi toatã viaþa cu asta… Nu. ªi ei sunt… se mai gãsesc… Fiindcã nu poate fi totul bine în nici o þarã… ei se folosesc de asta… E uºor sã-l arestezi pe unul..O. dar pe toþi nu-i poþi bãga la dubã… Noi trebuie sã ºtim cine este cel – 244 – . se gândea el. pe care noi dorim sã fie în toatã lumea? ªi Griºcenko îl fixeazã cu ochii sãi pãtrunzãtori. . ei îºi pot croi drumul mai uºor în viaþã. Numai sã vrei. Petru nu rezistã. Trebuie sã fii atent la tot ce se petrece în jurul dtale. dar în suflet mergea o luptã între cinste ºi ideea de a vinde pe cineva… Trebuie sã scap de aceastã belea. dar se descurcã mai uºor decât cel venit din sat. . comunistã. Noi am dori ca dta sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu. Noi nu cerem mult de la dta. De ce sora dtale e ucraineanã? Dar asta nu înseamnã nimic. Nimeni nu se naºte învãþat. . îºi pleacã ochii. mai dreaptã decât a noastrã. se uitã la ghetele sale. dar ce trebuie sã fac? întreabã stingherit Petru. care au scris niºte lozinci cu vopsele pe pereþii universitãþii. pe altul. . aici sunt mulþi studenþi orãºeni.. una sau douã. cunoscuþii. ochi de ºarpe viclean. am auzit. eu sunt moldovean! Rãspunde Petru. construim viitorul acestei uriaºe þãri. ne luptãm pentru biruinþa socialismului în lume… Oare dta nu eºti de acord.Nu. chiar am vãzut pereþii vopsiþi din nou peste acele lozinci.Eu credeam cã eºti ucrainean. niºte lozinci murdare… Ai auzit despre asta? Îl întreabã Griºcenko. Asta o fac duºmanii noºtri. Noi te vom ajuta cu aranjarea cu lucrul.Cum pot sã vã ajut? Eu nu mã pricep în lucrurile dvs. nu e nimic dificil. care s-au cam scofâlcit… El a înþeles acum ce vrea Griºcenko.Da. Numai ca dta sã fii de acord. eºti bãiat de la þarã. Avem posibilitãþi ºi nu-i uitãm pe acei care ne-au ajutat la greu. Oare puþine cazuri au fost? Noi trebuie sã fim atenþi. . ºi dtale nu þi-au plãcut aceste lucruri.Vezi. ce vorbesc prietenii. . poate ei vor sã-i înroleze pe cei mai slabi de fire în rândurile lor. Înveþi de toate. e doar un serviciu provizoriu. chiar ºi cei necunoscuþi… Între ei sunt ºi duºmani de-ai noºtri. cã nu existã ideologie mai înaltã. Unul ca dta nu prea ai ºanse în viitor. dta trebuie sã înþelegi. dupã familie. relaþii între pãrinþi. chiar ºi cu avansarea în serviciu. E situaþia destul de încordatã la Universitate. ei au alte posibilitãþi.Bine. Uite s-a gãsit ºi o fatã. Ce auzi. .

cine-i nemulþumit de noi. . Întâi. E datoria ta! Vino peste cinci zile la mine. cã nu putem totul rezolva singuri. copii. sã ai o familie bunã.principal care lucreazã. o viaþã pe care tu o meriþi. Petru se ridicã ºi se îndreaptã spre uºã. de foºtii burghezi. rãspunse Petru. l-am dat afarã. îmi dai telefonul… Noi o sã ne îngrijim de ceva bani pentru tine… . Nu te îngriji. rãspunde agitat Petru. cu cine prietenesc… un fleac… ce mai vorbã. Uite telefonul meu… Îmi suni ºi eu te primesc… fãrã rând… Hai. pentru viitorul luminos în aceastã lume de capitaliºti. Noi nu te forþãm.O. trebuie sã asculþi ce vorbesc tovarãºii. înclinã capul Petru. cam aºa… Vii la noi odatã în cinci zile. Unii sunt ºi ei comsomoliºti… Ce gândesc ei. noi trebuie sã ne izbãvim de aceºti oameni. noroc! Poþi sã te duci! Dã sã-þi iscãlesc permisul.Nu. . atunci cine ne-ar ajuta? . cum se comportã.O sã încerc! Numai o datã! . Acolo la voi sunt niºte bãieþi: Ungureanu. ce citesc. la universitate învaþã un student.O. ce citesc ei. … Peste cinci zile. nu vorbi cu nimeni despre… E treaba ta ºi a mea! . El cu familia au fost deportaþi.ªi ce ar trebui sã fac? . Petru e din nou aici. Noi o sã te ajutãm sã fii om. venea în fiecare zi la monumentul lui ªtefan cel Mare ºi punea flori… E un naþionalist român. foºtii boieri… Uite. El tulbura liniºtea ºi minþile studenþilor. . tulburã minþile ºi îºi gãseºte ajutoare din acei slabi cu duhul… ªi mulþi se molipsesc din aceste cãrþi scrise de români. sã fie fericiþi. asta-i – 245 – . o sã pot eu? E cam împotriva firii mele. .Iatã. trebuie sã-i cunoºti mai bine.Nu ºtiu. nu cine ºtie ce. care nu doresc ca oamenii sã trãiascã bine.Lasã. Uite ce trebuie de fãcut. unul Moroºanu. Bâtcã. e din acei culaci. ªi dacã nu comsomolul cu bãieþii lui. mi se pare Mihai. eu n-am nevoie de nimic. nu… Gândeºte-te. Oare nu vrei sã trãieºti bine. ce vorbesc… Poþi sã iei de la ei literaturã… româneascã… Iatã.Aºa puþin! . acum nu mai e acolo. noi ºtim mai bine de ce are nevoie un bãiat tânãr ºi… apoi fiecare om care lucreazã… trebuie recompensat.Bineînþeles. Þurcanu… Dabija… îi cunoºti? .Bine. nu-i nimic straºnic! Totul se face pentru patrie. de regimul sovietic. Ba mai mult.Stai! Am uitat sã-þi spun! Totul rãmâne între noi. care au fost duºi în Siberia… Iatã de ce avem noi nevoie de ajutori. .

El nu a mai putut ieºi din acel cerc vicios în care l-a aruncat soarta. vãzând cum unitãþile germane – 246 – . cu pierderi mari. cu vitezã. deoarece îi repartizau în diferite plutoane câte unul-doi. era bine privit în liceu. Dorinþa sa arzãtoare era sã ajungã acolo. de armã nu avea nevoie. a fost aranjat la un liceu bun. un pistol – mitralierã. Dar aceastã nãdejde slãbea zi cu zi. e ºef de birou ºi cap de familie. nu mai mulþi. sus. la malul Prutului. Unde se ducea el... la graniþa asta nenorocitã care ani la rând a despãrþit neamul. Iatã cã se întorsese de unde pornise – la pãmântul strãbun. Rãzboiul. Toþi ar fi vrut ca acest mãcel sã se sfârºeascã aici. Unii au suferit mult de pe urma lui. amândoi erau mulþumiþi. La revedere! ªi Griºcenko a ieºit de dupã birou ºi. alþii au scãpat teferi. Pe cei bãnuiþi de simpatie faþã de duºmanii þãrii nu avea rost sã-i þii acasã lângã tine. în deal. În aceste douã luni de când fusese luat de acasã în armata sovieticã. Sovieticii stãteau prin aceste locuri cu frontul mai mult de douã luni ºi reuºirã sã mobilizeze deja mulþi din tinerii moldoveni. l-a condus pânã la uºã. care pânã acum scãpaserã de urgia rãzboiului. îl durea inima. Aºa lui Petru i-a crescut burta. strângându-i puternic mâna. sã-i împiedice pe ruºi sã treacã Prutul. însã. O ultimã speranþã mai rãmânea – sã reziste atacurilor sovietice.treaba noastrã. a venit mâine ºi aºa… mulþi ani la rând aducând informaþiile cerute… Anii treceau. profesorii prieteneau. acum se retrãgeau mereu. când sergentul Primakov îl lãsase sã-ºi facã datoria pânã dimineaþã la punctul indicat. A venit azi. De fiecare datã când nu se gândea la ai sãi. strãlucitoare pe bolta cerului nemãrginit. Sã nu zicã ruºii cã a furat-o.. dupã care se vedeau fraþii sãi. elevii îl stimau. paznici pentru ai apãra viaþa ºi sãnãtatea… SÂNGELE APà NU SE FACE (În amintirea acelor eroi care nu au dorit sã lupte împotriva neamului sãu românesc).. avea o nevastã iubitoare ºi gospodinã… Îºi fãcea treaba ºi el… ºi Griºcenko. unde îºi fãcea serviciul. are o secretarã frumoasã ºi bãrbaþi tineri. ºi-o lãsase acolo. numai la asta se gândea. continua. Trupele germane ºi române dupã o înaintare aprigã. Lucra. Arma. la Prut. frumoasã. dar au ajuns departe de baºtinã. Nu aveau mare încredere ruºii în moldoveni. el a rãmas la lucru în capitalã. Noaptea era cu lunã plinã. Petru nu a putut ieºi din aceastã mocirlã. Ion ºi-a pãrãsit postul dupã miezul nopþii.

îºi eliberase deja pãmântul þãrii sale ºi acum încerca sã urmãreascã duºmanul pânã în bârlogul sãu ºi sã-l distrugã cu totul. Luau totul cu sila. se bucura el. undeva lângã Harkov. Era sfârºit de primãvarã. purta mustãþi. temându-se sã nu dea ochii cu vreo santinelã sovieticã. Mai rãmâneau o sutã cincizeci de metri pânã la pãdurice.. în sfârºit”. sã se rãzbune pentru cele suferite. dar ruºii.. era Prutul. în sfârºit. Vestea despre nenorocire o primirã toamna. Ocolea drumurile. Podul ºi beciul erau deja pline. mai împuºcau – 247 – . Murise sfârtecat de fierul duºmãnos al unei bombe. Se ºi vedea – ca o patã neagrã pe câmpul verde-verde. pânã la Prutul visat. Apoi au sosit „eliberatorii”. dovedise pânã la rãzboi sã-ºi înjghebe o gospodãrie frumoasã. Tata era un om înalt. însã soldaþii ºi ofiþerii nu mai credeau în nimic. cu o cãsuþã ridicatã pe o coastã de deal. Roada era deja strânsã.. Mergea încet.. Armata sovieticã – dimpotrivã. mi-a rãmas doar o þârã”. lãsând poziþii dupã poziþii... Gheorghe.. unde trebuia sã ajungã. în aer plutea miros de iarbã crudã. ba. Din sat pânã la râu erau vreo cinci kilometri. locul care sã-l ascundã de ochiul duºman. cu umeri largi. la marginea satului... „Am ajuns.. Simþea ºiroaiele de sudoare cum i se preling pe sub tunicã.. Deseori se ducea cu prietenii sãi de joacã la Prut sã se scalde. la câþiva metri. Tatãl sãu. fiecare bulgãre. Nu mai trãia. Se strecura printre tufari.. într-o toamnã bogatã.. „E chiar aproape. râul pe care el îl trecuse înot de zeci de ori încolo ºi încoace. drepþi ca niºte dungi negre ce þi se înãlþau spre bolta cerului... obrazul rotund pârjolit de soarele fierbinte întotdeauna era ras la timp. îi apãsa umerii ºi inima.. Pânã la râu erau vreo cinci kilometri.. Ion se îndrepta spre Prut. Dinspre râu adia rãcoritoare prospeþimea zilei noi. Fusese luat la rãzboiul crâncen ºi se prãpãdise pe pãmânt strãin.. Dupã pãdurice.. fiecare piatrã. Nemþii mai plãteau ceva bani pentru ce luau. unde cizmele se înfundau adânc în colb. Înainta cu bãgare de seamã.. Liniºtea adâncã a nopþii – o liniºte ca de mormânt. Oºtenilor li se fãgãduise multe – numai sã reziste. Iar pãduricea era tot mai aproape – se vedeau deja copacii de la margine... ascultându-ºi inima care-i bãtea tot mai tare ºi mai tare.. se gândea el.tot mai des dau înapoi. Se zorea de ziuã. ºi pãduricea de pe malul apei. Pânã la þintã. Erau doi copii la pãrinþi. mai ales când putea sã se rupã de grijile gospodãriei. Doamne! Armata trebuia hrãnitã. oprindu-se la fiecare zgomot auzit. mai rãmânea cale de vre-un kilometru... Trecuse de acum peste douã drumuri ce duceau în satele vecine – drumuri de þarã. Chiar dacã mai aveau un pod totuna n-ar fi de ajuns. pipãind cu picioarele cãrãruºa....

care þi-a eliberat pãmântul. Ce rost avea sã spunã adevãrul.Care fraþi? Românii?? Ei nu-s fraþii tãi. de malul speranþei.ºi porcul ºi cãþelul. cel care încercase noaptea trecutã sã rãzbatã.. Sãlbatic norod. – 248 – . sã treacã Prutul.Nu ºtiu.. Eu þi-o spun asta.. care este cu noi ºi ne stimeazã. Uite.. Fraþii voºtri noi suntem! urlã cãpitanul trântind cu pumnul în masã. atât de aproape de râu.. luptã contra lor. Acum. iatã ce eºti! ªi dezertor eºti! Armata noastrã te-a îmbrãcat. se gândea el.. dacã strãinul acesta.. . . când de dupã copaci. o rudã de-a lui Ion.Taci din gurã! ªi un pumn greu se abãtu vârtos în capul lui Ion. Arma am lãsat-o acolo.. unde se stabilise cãpitanul Rudakov.. ..... cum o numiþi voi aici? Cine eºti? Spion român? Trãdãtor? .. Stãtea cu mâinile ridicate. un bãrbat mic de staturã. îmbrãcat în uniformã de enkavedist... ... Din nas porni sã-i curgã sânge.. niciodatã – visul sãu nu se va împlini..Nu sunt spion! Eu sunt român ºi n-am vrut sã lupt împotriva fraþilor mei.. alþii nu fug! De ce? . .. pe pãmântul lui strãmoºesc – nu dorea sã-l înþeleagã? . înþelegând cã totul este pierdut ºi. Cãpitanul ºi-a ºters pumnul cu batista. te-a hrãnit. . Basarabia ta.Spion.De ce ai vrut sã treci Prutul? Ai vrut sã fugi de armata sovieticã. fãcând spume la gurã.. O deznãdejde amarã l-a cuprins pe loc.. la post. Eºti împotriva poporului tãu. aici.. probabil..Nu se tem! Pur ºi simplu ei sunt împotriva fasciºtilor. Nu doresc sã fiu în armata roºie ºi sã lupt împotriva fraþilor mei.. . nu mai mult. Eºti spion? Spune. Înainte îl aºteptau vremuri grele. . eu cãpitanul Rudakov.Stai! Nu miºca! Aruncã armele! Mâinile sus! au strigat umbrele...Vorbeºte! striga cãpitanul Rudakov. În casa lui badea Vasile. V-am spus: sunt român. rãspunse Ion. au apãrut trei umbre.Ei tot români sunt! îndrãzni Ion. sã ajungã la ai sãi. Un tremur de chin ºi de fricã îi strãbãtu corpul. Mai rãmãseserã vreo zece paºi.. cu ochii vineþi de bãtãi ºi nu mai scotea nici un cuvânt. nu se putea liniºti cãpitanul..Nu sunt spion! rãspunse Ion. iar tu?.. pe un scaun fãrã speteazã ºedea cu mâinile legate Ion Neagu. niciodatã .. Ion stãtea cu mâinile legate. venit încoace. se tem.. ...Arme nu am! ªi Ion a ridicat mâinile.

iar altul în dreapta... oamenii se uitau la el. Înjurã. Aceia mãcar plãteau. clãtinându-se. útia nu plãtesc nimic. ouã.. la ultima casã pe deal! Ion s-a sculat.. înconjurat de soldaþi. de ce acum vor sã-l omoare? Cu ce drept? Ion nu vroia sã moarã. ce vinã are el? Cã na ucis pe nimeni.. Acolo. trebuie sã dai pentru armatã: pâine.Îl duceþi la tribunalul militar. pãzeºte-l!” Deºi nimeni încã nu ºtia de ce a fost arestat Ion ºi de ce este dus cu mâinile legate. care.. nu a luat arma strãinã cu el.. dupã moartea – 249 – ... din ogrãzi.. În sat îl aºteaptã Maria. pânã acum coceau pentru soldaþii români.. logodnica lui. Ion stã ºi nu aude. Iar vinul curgea.. înconjurat de doi militari cu armele în mâini.. unul în stânga. . pentru dezertare în timp de rãzboi ºi intenþia de a trece în tabãra duºmanului. pentru nemþi. Sã intre în vorbã cu dânsul se temeau. Ascultã ºi nu poate înþelege. Îmbrâncit de santinelã. iar pe noi nu vreþi? Sunteþi duºmanii poporului! O sã vã arãtãm noi vouã! La Sibir cu voi”! ªi oamenii. De dupã garduri. pornirã pe drumul din sat. Iatã cã au ajuns ºi pe Ion l-au împins înãuntru. Fusese luat în armatã nu demult. Þipã: „I-aþi hrãnit pe duºmani.Cetãþeanul Ion Neagu. carne.. se zãreau capetele oamenilor. . Cãci cãni nu erau ºi nici rãbdare.. grâu. de ce este condamnat la moarte. dar ce o sã zicã mama lui. ameninþã. n-au timp. aduceau totul: ºi de mâncat ºi de bãut. Vrei. Citesc hârtiile în fugã.. E tânãr încã. înfricoºaþi. Un cãpitan ºi doi gradaþi mai mici.... se prãpãdea. Unii ocheau în butoaie ºi puneau gura la gãurile unde þâºnea vinul. stãteau trei. Vrea sã trãiascã. Atunci. în plinã zi. spuneau bãtrânii. de douã luni. se mai întâmpla aºa ceva.strâmbându-se. se bãgau singuri în beci ºi se îmbãtau pânã cãdeau jos. este condamnat. Numai în timpul „slobodiei” . în casa unde se afla tribunalul militar.. Aºa ceva n-au mai vãzut oamenii. Odatã cu întoarcerea frontului ºi venirea sovieticilor viaþa oamenilor sa încãrcat de griji. Acum.. în baza hotãrârii tribunalului militar.. Mai mult femei ºi copii.... la o masã cu o faþã de masã roºie. lumea îºi fãcea cruce: „Doamne... Dacã nu le duceai. La tribunal! La tribunalul militar cu el. Era amiazã.. Toþi în uniforme... pentru tot ce luau. Urmã o pauzã. lapte ºi vin. nu s-a purtat rãu cu nimeni.a revoluþiei. Într-o odaie. Beau pânã când nu ºtiau ce-i cu dânºii. apoi cãpitanul se ridicã ºi citi verdictul. Deschise uºa ºi în prag apãru santinela... la moarte! Þinut în picioare... nu vrei. Pe Ion îl ºtiau aici aproape toþi.

. Pomii. I-au dat zece ani. Cei care îl însoþise erau tineri ca ºi el..Îþi place viaþa? ªtii oare ce te aºteaptã? În câmp. ºi-a scos cãmaºa militarã. cum ºi-a scos mai întâi cizma dreaptã. Ion a vãzut numai acum cã la genunchiul drept i s-a rupt pantalonii.Scoate cãmaºa! a strigat sergentul. Ion pãºea încet. Ceilalþi fumau. la români.. Uzbecul se apãra. scãpând spre chindii. Ion.. Ion n-a fãcut aºa ceva.. unde se aflau acum. atâta nãdejde ºi sprijin a pus în el? Acum câteva zile mai fusese judecat unul. a lãsat ºi arma. „Cred cã i-am agãþat undeva ieri noaptea. un uzbec. cãutând parcã sã-ºi prelungeascã firul vieþii. pentru nevoile gospodãriei. . Cu mâinile legate. Cei patru însoþitori nu-l grãbeau. Cerul era albastru. apoi pe cea stângã. Dezertorul era tânãr ºi doritor de viaþã ca ºi ei. aproape fãrã sã-ºi dea seama ce se întâmplã cu el. nici urmã de nouraº pe el. am ºi aþã”. un rus tânãr cu o buclã gãlbuie de pãr. în tranºee. Soarele strãlucea pe cer. Ion a rãmas sub zid.. la fraþii sãi. Acum.. având aºa însãrcinare. puºcãrie. am ºi ac. dar fãrã armã. încã nu dovedise sã omoare. pentru ºleah. domnea o liniºte adâncã.. Da. Ion i-a arãtat mâinile legate. Lângã pietrãrie sau oprit sub un zid fãcut din bolovani de pe când aceste locuri erau stãpânite de un evreu pripãºit pe aici. porunci sergentul. trãgând cu pistolul în cei ce-l urmãreau. punând grijuliu cizmele mai la o parte. cã se uitã oamenii la el? Drumul prin sat s-a sfârºit. Doamne fereºte. curat ca lacrima.tatãlui. L-au scos din casa aceea ºi i-au ordonat sã meargã în jos.Scoate cizmele! a strigat din nou sergentul. încet. nu ºtiau încã mirosul sângelui.. . pe drumul ce ducea spre pietrãrie. Apoi s-a ridicat în picioare. Dar câte un bâzâit de viespe ºi cadenþa paºilor tulburau tãcerea. dintr-o unitate a NKVD-ului. îl petreceau întrebându-l parcã: . îi este parcã ruºine.Terminaþi fumatul. în pãdurice”. Sergentul s-a apropiat ºi cu baioneta a tãiat frânghia. Convoiul o ia spre pietrãrie – o scobiturã mare în dealul din care oamenii scoteau pentru ei. Soldaþii fumau privind cum Ion s-a lãsat jos pe pãmântul pietros. El era din cadrele vechi.. se gândi el. ceva în inima ºi mintea lor se împotrivea acestui act pe care trebuiau sã-l sãvârºeascã. unii încã în floare. ieºitã de sub chipiu. a încercat sã treacã dincolo... lui Ion. cumva. încã nu fusese pe front. „Îi cârpesc eu. piatrã de construcþie. deprins cu de – 250 – .. soldaþii s-au îndepãrtat la câþiva paºi.

Fiecare dorea ºi credea cã va împuºca vecinul.Foc! a strigat sergentul. Ce..Pregãtiþi-vã! a ordonat sergentul. Stati. care nu mai ºtiu sau poate au uitat din ce neam se trag. cicã vreo 2000 au rãmas. Senic ºi alþii.. o jale mare i-a cuprins sufletul. ajungând pânã în sat. ecoul lor rãspândindu-se peste vãi ºi dealuri. La ochi! Tinerii soldaþi ºi-au îndreptat þevile spre Ion.” . fiindcã nimeni ºi nimic în lume. nu prãdase.Mãgarilor! rãcni sergentul. Ceva i s-a oprit în gât ºi o durere. aºteptându-ºi sfârºitul. .. Corpul lui Ion zãcea fãrã suflare pe pãmântul pietros.” Desculþi cum era. Gândurile i se îndreptau spre casã... a cãzut strãpuns de patru gloanþe trase de patru tineri.. sã execute ordinul sergentului Primakov.toate. nu ºtiþi sã trageþi? Deºi înþelese care era pricina – cã nimeni dintre cei patru ostaºi nu dorea sã-ºi ia asupra sa pãcatul. . ne mint cã români nu mai sunt pe acest pãmânt. întreg ºi nevãtãmat.. nu bãtuse pe nimeni. cã poate în ultima clipã va sosi un curier neaºteptat ºi va striga: „Staþi! Este ordin sã nu trageþi! E iertat! De ce sã-l împuºte? Pentru care pãcate? Nu fãcuse rãu.La ochi! Cã de altfel vã împuºc pe voi. Sângele apã nu se face! UNDE SUNT ROMÂNII NOªTRI? Haimanalele au mai multã demnitate decât legiuitorii pe care i-au cumpãrat. unii. Îmbrãþiºând cu ultima privire totul. Cum o sã trãiascã ei. sfinþilor! Foc! Ion s-a uitat pentru ultima oarã la cerul curat. Ion stãtea drept ca ºi mai înainte. nici o putere nu e în stare sã stingã dorul de frate. cât puteau cuprinde ochii sãi. bãtrânã ºi bolnavã. iar sângele-i gâlgâia vioi din rãnile proaspete. Zadarnicã faptã. Ion stãtea drept. Tarlev. care atât de mult nu doreau sã-ºi ia pãcatul pe suflet. straºnic pãcat. obielele le pusese cu grijã în cizme. fãrã nimic pe el. dorul de Patrie.. Ovidiu Vasilescu Astãzi. vor doar sã mã sperie. cu mâinile lãsate în jos. Voronin. L-a fulgerat un gând: „Poate nu vor sã mã împuºte. rãmasã cu fratele mai mic în gospodãria pustiitã de „postavca sovieticã”. . spre mãmuca lui. Împuºcãturile au rãsunat puternic de jur împrejur. – 251 – . cã poate îl vor ierta. Stepaniuc. albastru. stãtea ºi aºtepta ca soldaþii sã-ºi termine þigãrile ºi sã-ºi facã lucrul lor.. se gândea el ºi lacrimi i-au apãrut în ochi.. sãrmanii. În sufletul lui licãrea totuºi ultima speranþã cã poate nu-l vor împuºca.

Am acest drept.Eu sunt român. unde îºi iese din piele sã distrugã neamul nostru românesc.Ce-i domnule? M-a întrebat. bineînþeles. sunteþi moldovean. . A plecat la ºeful secþiei la etajul doi. Mai mult de un milion au fost alungaþi de la baºtinã. azi trãind la Chiºinãu.Bine.Alþii mint oamenii. în Moldova. . Unde sunt cele peste trei milioane? Înainte de rãzboi erau 3. un cãpitan subþirel. sã trec Prutul blestemat. Dorind ºi eu sã am paºaport moldovenesc internaþional ca sã ajung mãcar în România. Am înþeles cã toatã democraþia noastrã e o minciunã gogonatã. Iatã ce s-a întâmplat cu mine. mãrunt. În nici un caz. Foºtii guvernanþi au fost împotrivã ca noi sã ne înscriem români. aruncaþi în lagãre ºi puºcãrii ºi. care nu se dau publicitãþii. cu un preþ mai ieftin. stau la posturi înalte. dar dtale nu þi-e totuna? a zâmbit cãpitanul. mia zis cãpitanul. Iatã de ce. Peste vreo cinci minute a apãrut ºeful. deportãri.. Toate se fac pe ascuns. m-am adresat la poliþie. domnule Voronin. pentru cei slabi de minte. .Eu sunt român. fãrã verticalitate.. . Moldova. de la slavi ne tragem. o curatã demagogie ºi cârmuitorii noºtri îºi bat joc mai departe de neamul nostru românesc ºi fac totul spre al distruge. cã noi. Toþi aceºtia uitã sã vorbeascã despre ordinele secrete. fãrã demnitate ºi conºtiinþã naþionalã. moldovenii. . . domnule. eºti moldovean. nu mi-e totuna. Este un aºa ordin ca nici un moldovean sã nu fie înscris cã e de naþionalitate românã. I-am arãtat documentele mele: . sã fiu oaie sau caprã.Nu se poate.Oare dta ºtii mai bine decât mine cine sunt eu? am ripostat. dºoarã. un român moldovean din oraºul Bãlþi. Am fost trecut în computer ca moldovean ºi nu român. Fraþii români ne-au ajutat sã ne facem paºapoarte aici. la secþia de paºapoarte. a zis fata ridicându-se de pe scaun. uite documentele mele ºi vreau sã mã înscrieþi în computer aºa cum e scris în documentele mele. Ce sã mai vorbim de – 252 – . refugiaþi peste Prut în România ºi în alte þãri.Bine.5 milioane. Stepaniuc ºi Tarlev aþi gãsit numai 2000 de români în R. mi-a rãspuns. O fatã blondã m-a înregistrat la computer. dupã documentele noastre ºi ale pãrinþilor noºtri. . Aceste cozi de topor sunt bine plãtite.Aºteptaþi.Nu. o sã vii pe urmã la mine ºi o sã vorbim. Cei ce sunt împotriva acestor reguli secrete au neplãceri. prin strãmutãri. li se face mizerie. împuºcaþi. e nãscocitã demult de oameni strãini neamului nostru. Toatã fantasmagoria nu e inventatã azi. .

o luptã pentru adevãr. Din primele zile poporul român din Basarabia a luptat eroic împotriva conducerii comuniste. tot ce a fost viu în sufletele lor cândva. ei sunt eroii. cu minciunile de „eliberare” a popoarelor din sclavia capitalistã. Toate „eliberãrile” înfãptuite de ei au fost de fapt înrobirea multor popoare sub jugul sovietic. au ieºit la ivealã din primele zile de ocupaþie sovieticã a Basarabiei ºi Bucovinei în anii 1940 ºi 1944. în loc sã reîntoarcã Sudul ºi Nordul Basarabiei cu cetãþile lui ªtefan cel Mare. ºi a exterminat milioane de oameni nevinovaþi de diferite naþionalitãþi. martirii noºtri. LUPTA BASARABENILOR ROMÂNI ÎMPOTRIVA OCUPAÞIEI SOVIETICE Au trecut mulþi ani de când s-a distrus imperiul sovietic. Ocupanþii sovietici. demnitatea. Moldovenii – 253 – . care a adus mari nenorociri multor popoare. trecutul. onoarea. Afirmaþiile de eliberare a moldovenilor din Basarabia.quartetul Voronin. Puþini dintre ei mai trãiesc azi. dãruiesc pãmântul nostru Ucrainei. Genocidul înfãptuit de ei pe pãmântul românesc nu va putea fi ºters din istorie cu toate stãruinþele lor de a ascunde adevãrul. Ei au minþit o lume întreagã cu ideile ºi propaganda de pace. Stepaniuc ºi Ostapciuc. ºi-au bãtut joc de românii basarabeni ºi bucovineni furându-le limba. care ne distrug azi neamul nostru. una din minciunile veacului 20. cu averea ºi viaþa pierdutã sau trãitã zadarnic. dreptate. Politica þaristã ºi a regimului totalitar comunist. Ei au fost mulþi. stimaþi de alþii. necunoscute niciodatã mai înainte. continuã. cu tristele ºi dureroasele amintiri despre viaþa lor distrusã. de dezmembrare ºi rusificare a neamului nostru românesc din Basarabia. Ocupanþii sovietici au adus mari prejudicii poporului român din Basarabia ºi Regat. Azi urmaºa ei continuã vechea politicã de 200 de ani de urã ºi intrigi. În timpul ocupaþiei sovietice au fost oameni care nu s-au închinat. cu conºtiinþa mutilatã. Noi nu avem dreptul sã-i uitãm. istoria. religia. împreunã cu cozile de topor. împotriva mãsurilor de asuprire. cu iubirea frãþeascã dintre popoare. neînþeleºi de unii. au stat ca brazii în faþa primejdiei Imperiului rus. pentru pãmântul strãmoºesc. Din primele zile de ocupaþie s-au gãsit oameni cu suflet mare. demnitate. azi trecuþi sub valurile uitãrii. Sovieticii propagau minciuna cã poporul moldav a cunoscut bucuria „eliberãrii” adusã pe baionetele Armatei Roºii pe aceste plaiuri. patrioþi care au luptat împotriva ruºilor. Tarlev. cu Dunãrea ºi Munþii Carpaþi. Poporul nostru român din Basarabia ºi Bucovina a cunoscut ºi îndurat teroarea sovieticã cu jertfe imense. totuºi.

o istorie duºmanã neamului nostru. Teodor Colesnic.. Nichita Brumã. Vasile Cibotaru – învãþãtor. Alexei Manea – student. Teodor Cojocaru. pentru dreptate ºi adevãr. Ilie Zãbulicã – învãþãtor.. Ion Ianiºev. Teodor Maxim. a patrimoniului naþional. Altã organizaþie antisovieticã de orientare unionistã au înfiinþat în – 254 – . Serghei Severin ºi. s-au ridicat împotriva asupritorilor strãini. Victor Solovei – învãþãtor. Mai mult. Puþin s-a scris despre toate aceste nenorociri prin care a trecut neamul nostru. pentru binele poporului au fost numiþi „bandiþi”. foametea organizatã din anii 1946-47. Acei eroi care luptau mereu pentru idealul naþional. Ele au fost multe ºi rãsãreau ca ciupercile în timpul regimului comunist. Mihail Ursachi – student. Nicolae Cvasniuc. Toate acele crime sãvârºite de ocupanþi – ocupaþia. barbarilor de la rãsãrit. Vasile Cvasniuc. trimiteri în deportãri. avea secþii ºi ramificaþii în multe sate ºi în instituþiile de învãþãmânt din Soroca. Tânãra generaþie ºtie prea puþin sau aproape nimic din cele petrecute în Basarabia comunistã. Organizaþia Naþionalã din Basarabia „Arcaºii lui ªtefan” a fost una din cele ce s-au ridicat împotriva ocupaþiei comuniste. Condrat Ursachi – student. Petru Dolganiuc. Dar ei au fost eroii neamului nostru ºi nu avem dreptul sã-i uitãm. Ei nu s-au dezis de patria lor România. Au fost depistaþi de NKVD . Ei au fost acei care au iubit Basarabia româneascã.directorul ºcolii din Racovãþ. S-au format organizaþii ºi grupe de rezistenþã de luptã antisovieticã. alþii. puºcãrii ºi lagãre pentru vina de a fi român. distrugerea culturii. condusã de Vasile Bãtrânac ºi Pimen Dãmãºcanu. scriind istoria „fericirii noastre” în timpul ocupaþiei sovietice. teroarea. Totul a fost ascuns cu mare grijã de conducãtorii sovietici pentru a nu trezi nemulþumirea ºi rezistenþa populaþiei faþã de politica duºmanã comunistã. Nicolae Flocosu – student. Petru Brumã. care pentru un blid de linte au falsificat adevãrul ºi au minþit un neam întreg.au cunoscut din primele zile arestãrile oamenilor nevinovaþi. Pavel Biciuc. pentru izgonirea ocupanþilor. deportãrile în masã fãrã vinã..140 de persoane. Iacob Racovschi.. s-au gãsit cozi de topor – istorici din neamul nostru. Alexandru Cvasniuc. Ei au fost mulþi: Vasile Bãleanu – învãþãtor. Teodor Guzun – învãþãtor. rechiziþiile forþate de produse alimentare. Alexei Brighidin. înrolarea în armata roºie pentru lupta împotriva fraþilor din þarã ºi altele au ridicat eroi din neamul nostru la o luptã pe viaþã ºi moarte. deformarea conºtiinþei naþionale. Nicolae Prãjinã . Asociaþia bine organizatã activa pe pãmânturile judeþului Soroca. Vasile Volcanov. Anton Damaºcan – învãþãtor. Parfenie Cvasniuc..

A. Postol. L. I. Nicolae Balaban. P. D. explozibil. TRÃIASCà ROMÂNIA MARE Copii cu suflete curate. O. Majoritatea acestor patrioþi au fost judecaþi pe articole politice ca „duºmani ai poporului sovietic ºi trãdare de patrie” la termene de 25 de ani. Unii au fost împuºcaþi. Cernotanschi. elevi ai ªcolii pedagogice din Bãlþi. Borisov Kovaliov. Proºca. a înfiinþat un grup de patrioþi din þãrani care 7 ani au luptat împotriva sovieticilor. Gh.toþi învãþãtori. B. hranã ºi alte ajutoare. Burlacu. C. Þurcanu. C. Doneþ ºi alþii. Chiºinãu: V. Rotaru. Filimon Bodiu. Bucilã. T. Un þãran din Mândreºti. Iosifie. Boris. E. În afarã de aceste organizaþii cu mulþi membri. Calistru. peste tot se formau grupuri mici de 3-5 oameni.. Sãnduþã. Zeci de familii din sate l-au susþinut. Miliutin.. a. a. V. Aveau multe arme. Koval. . Cuprinºi de sfântã-nfiorare. Novac. au desfãºurat o activitate intensã pentru pregãtirea unei insurecþii armate împotriva puterii sovietice în Moldova.. I. I. Bulmaga. Untu. Goncearencu. În grupul lui au fost: Olimpiada Bodiu. A fost fondatã de Ion Moraru. care luptau împotriva sovietelor. Bobeicã. Cruc. Borcan ºi alþii – 50 de membri. O. Iurie Sevacov. Leahu. M. Burlacu. Dorogan. La ea au aderat: V. A. Filimon Bodiu a fost susþinut de masele largi ale populaþiei. neºtiind unii de alþii. „Sabia dreptãþii” a fost descoperitã în 1947 de NKVD-ul sovietic. Victor Andreev. Chifã. N. Au participat: G. Coºcodan. le-au dat adãpost. învãþãtoarea Ecaterina Vidraºcu. Grosu. Guþu. S. I.1944 studenþii or. Spinei. Grigorie Genunchi. naþionaliºti-români. Guþu. Alexandru Roznovan º. Partidul Libertãþii fondat de Nicolae ºi Ion Istrati. Bivol. A. I. Oþel. Andranovici. Bobeicã ºi alþii. A. Cântaþi cântarea biruinþei Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! – 255 – . St. Morãrescu. T. º. Roºca. puþini la 10 ani. C. Ciocâlan. Pãscãluþã. Kapusta. M. A. Ganea. P. Gh. N. Bogatu. S. Condrat. Sâli ºi alþii. Petru Lungu.. T. „Armata Neagrã ” s-a creat în 1949 dupã deportarea din 6 iulie 1949. Pleºca. „Uniunea Democraticã a Libertãþii” a fost o organizaþie condusã de ruºi: A. N. Au aderat la ea: V. T. Bodiu. Vasile Gavriliþã. Volontir.

Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! Acest imn a fost compus de Vasile Bãtrânac. Bolºevici au fost unii pe care românii basarabeni i-au primit pe pãmântul Basarabiei. Nu au avut dreptate. ocupaþia sovieticã a trecut ca un vis rãu. Totul s-a – 256 – . în istorie. Ei au înþeles cine sunt barbarii de la rãsãrit. care doreau distrugerea neamului nostru românesc ºi au luptat contra lor pentru Patrie. Cãci lanþurile seculare Sunt rupte ºi din cer se-aude: Trãiascã România Mare! Pãtruns de mãreþia vremii din Bucovina pân-la mare jurãm cã vom lupta cu toþii. înainte de rãzboi. dar ei nu ºi-au schimbat. pentru restabilirea României Mari. nici trãdat idealurile sale – Patria! Unul din ei a stat în detenþie în lagãrele sovietice – 25 de ani! El a fost patriotul Ion Coºcodan! Slavã lui! O patrioatã româncã din Basarabia. care a adus multe lacrimi. Elena Posticã. Fiecare român care iubeºte Basarabia trebuie sã ºtie de aceºti martiri care ºi-au jertfit viaþa pentru neamul românesc. de neuitat. dr. pentru adevãr ºi dreptate. Viaþa lor a fost distrusã. unii români îi numeau pe basarabeni bolºevici. Zdrobind armatele barbare. dar ei n-au preþuit bunãtatea. Slavã tuturor acestor eroi martiri ai neamului nostru românesc din Basarabia. Cândva. Basarabenii români ºi-au arãtat patriotismul lor în lupta cu ocupanþii sovietici cu preþul vieþii lor. Trãiascã România Mare! Tresar în cripte voievozii. nevoi ºi tragedii neamului nostru. Românii basarabeni au fost români ºi români au rãmas! Slavã lor! BARBARII SOVIETICI Peste pãmântul Basarabiei. pãmântul nostru românesc de zeci de veacuri.Eroilor ce se jertfirã. cinstea ºi prietenia româneascã. a scris în memoria lor o carte „Rezistenþa antisovieticã în Basarabia 1944–1950”. suferinþe. Prinos le-aduceþi prin cântare. pentru pãmântul strãmoºesc.

care mai apasã ºi astãzi asupra conºtiinþei noastre. Dar rãzboiul s-a terminat cu biruinþa armatei sovietice care. tot ce ne-a fost mai scump în viaþã. ascunse de ochii lumii de frica noilor conducãtori. Pãrinþii. rãmânând numai în sufletul ºi inima rudelor apropiate. începând un rãzboi nedrept cu scopul de a stãpâni lumea întreagã. în Basarabia ºi Bucovina. ºtergându-le de pe faþa pãmântului. dobândind o victorie uºoarã a idealurilor sale de cucerire a lumii întregi. demnitatea ºi conºtiinþa naþionalã. Vina cea mai mare o poartã. îngrijindu-se de ele. Cel mai mare rãu. cu protocolul adiþional secret. conducerea sovieticã a minþit popoarele.000 de ostaºi. au fost nevoiþi sã lupte mai departe pânã în fundurile Rusiei. ca sã se distrugã între ei într-un rãzboi greu. religia. iar þara rãului sã intervinã la sfârºit. totuºi. datoritã ajutorului anglo-american. Noii stãpâni ne-au înrobit.început atunci. în 1940. care l-au ridicat pe Hitler sã se rãzbune împotriva altor popoare. care a implementat în minþile noilor generaþii naþionale cã – 257 – . departe de baºtina lor. Toatã viaþa. au fost daþi uitãrii. a ajuns pânã la Berlin. care au luptat pentru dezrobirea Basarabiei ºi Bucovinei de sub jugul sovietic. sângeros. Însã în acelaºi timp s-a stãruit sã distrugã orice cimitire cu morminte nemþeºti ºi româneºti. buneii noºtri au fost ºterºi din istoria acestui pãmânt. la noi acasã. amintiri plãpânde. a cãrui popor sa luptat dârz pentru libertatea sa. au rãscroit harta Europei. dând lovitura de graþie capitalismului. când doi cãlãi ai omenirii. Mulþi din ostaºii cãzuþi din diferite þãri au fost înmormântaþi pe pãmânturi strãine. Rãzboiul l-a început Uniunea Sovieticã în Finlanda. aducând nenorociri altor popoare. este rezultatul ideologiei ºi propagandei minciunoase a ocupaþiei sovietice. În acest rãzboi au luat parte ºi soldaþii români. Dupã rãzboi. care a costat viaþa a 50 de milioane de vieþi omeneºti nevinovate. Aºa. Stalin ºi Hitler au încheiat Tratatul de neagresiune Ribbentrop-Molotov. Dupã rãzboi conducerea sovieticã ºi-a onorat cimitirele sale pe diferite meleaguri. istoria. conducerea sovieticã s-a îngrijit de mormintele soldaþilor sãi cãzuþi la datorie. au fost distruse toate mormintele celor cãzuþi pentru eliberarea pãmântului nostru strãmoºesc de cãtre ostaºii români. care a ieºit la ivealã dupã mulþi ani de la sfârºitul rãzboiului. Stalin pierzând vreo 100. Mulþi români au cãzut pe câmpurile de luptã. acuzându-i pe nemþi cã ei au început acel groaznic mãcel. furându-ne limba. datinile. Fiind forþaþi de Hitler. Fiecare ºi-a întãrâtat neamul sãu împotriva altora. Stalin ºi ai sãi. Hitler ºi Stalin. ridicând monumente de slavã în cinstea eroilor sãi cãzuþi pentru înfrângerea fascismului.

Va veni vremea ºi chiar a venit când noile generaþii vor fi alãturi de acele morminte pãstrate sau la gropile comune peste care au trecut tractoarele sovietice. minciuna ºi ideologia stalinistã. vor muri cu aceleaºi cuvinte strãine pe buzele lor. Ford. implicaþi în rãzboi din vina a doi cãlãi. ea nu ar fi câºtigat rãzboiul… Ajutoarele primite 1941-1945 Automobile (Doodge. geografia neamului nostru ºtiu adevãrul. Sovieticii se indignau de fiecare datã când era profanat vreun mormânt al militarului sovietic pe pãmântul Germaniei. crezând cã uitarea se va aºterne în memoria lor. Acei aiuriþi ºi condamnaþi sã ducã mai departe greutatea pãcatului pe umerii lor. care nu-ºi cunosc originea. de boierimea româneascã ºi cã armata sovieticã a vãrsat sânge pentru “eliberarea” noastrã de neamul nostru românesc. de azi. copiii vor replica cã bãtrânii ºi-au trãit viaþa ºi nu înþeleg schimbãrile ºi progresul. propovãduind neadevãrul.am fost “eliberaþi” de fascism. internaþionaliste. Slavã veteranilor de rãzboi ai armatei române. Poloniei ºi a altor þãri. Pãrinþii se vor plânge pe copiii lor.501 28 105 – 258 – . franceze). engleze. care cunosc trecutul. adevãrul ºi minciuna. Dar niciodatã nu ºi-au recunoscut vina sa pentru profanarea mormintelor strãine. ºi cele viitoare. “ªiroca. Stude-Baker… “Willis” automobile Vapoare 595 fregate Submarine – – – – 427. distrugerea cimitirelor strãine. strana moia rodnaia”. controverse ºi contraste. Între bãtrâni ºi tineri se vor ivi încã aceleaºi probleme. care doreau sã stãpâneascã lumea. E greu sã-i convingi sã ajungã la adevãr.284 50. Au fost inoculaþi de mici copii cu ideile comuniste. istoria. care învaþã în limba românã. Toatã politica expansionistã sovieticã a fost ziditã pe provocaþii ºi minciuni. luptând împotriva neamului sãu. Aceste idei absurde dãinuie ºi astãzi în minþile multor rãtãciþi dintre noi. ale acelor oameni nevinovaþi. ºoviniste ale partidului comunist. veºnica pomenire celor cãzuþi pentru Þara româneascã ºi poporul român! UN MARE ADEVÃR ASCUNS DE POPORUL SOVIETIC Mareºalul Jukov: Dacã Uniunea Sovieticã nu ar fi primit ajutoarele aliaþilor (americane. istoria. Numai generaþiile tinere. Stalin ºi Hitler. etnia sa ºi continuã sã-ºi urmeze viaþa. promovatã datoritã forþei sale militare. mereu ameninþãtoare pentru alte popoare.

000 tone Tunuri antiaeriene – 8218 buc. Tractoare pentru artilerie – 8701 buc.4592.906 tone Pãcurã – 2.000 tone Postav lânã – 69. radiolocatoare. total – 9681 Bombardiere A-20-2771.541.694 tone Piele – 50413 tone Ghete militare – 15.2410.317. mine de mare.900 perechi Avioane de vânãtoare (aerocobra . aluminiu – 166699 tone Aluminiu-bucãþi – 624 tone Aluminiu foi – 56387 tone Bronz.155 Dinamitã – 136. Cauciuc – 81. Staþii de radio.820. bronz – 24513 tone Alamã.010. corturi militare. fabrici de pâine.000 tone Autoºine – 3.041 Agregate pentru montaj a ºinelor de cale feratã – 8089 Locomotive – 1981 Vagoane – 11. corturi sanitare. torpede. bronz foi – 24513 tone Sârmã cupru izolatã – 181. Bombe proiectile – 473.616 tone Marganeþ minereu – 350. bucãtãrii – 259 – .107 Cositor. king cobra . B-25-861 – 2679 Aparate telefon – 423. beriliu. ºocoladã.000 buc. carne de porc.700.008 tone Oþel (ºi foi blindate) – 2. alamã – 34795 tone Sârmã alamã.Vapoare minere – 77 Vânãtoare de submarine ºi mine – 140 Spãrgãtoare de gheaþã –3 Vapoare torpiloare – 203 Transportoare blindate (de tracþiune ºi autotractoare) – 13. opticã pentru arme precise. kobalt.000.000 buc. conserve) – 3. Tunuri antitanc – 5815 buc.000 tone Alimente (unt.303 Motociclete – 35.

Zeci de ani au durat luptele în Caucaz pentru cucerirea Ceceniei ºi ale altor popoare. Aceastã obidã a rãmas în sufletele lor. plase de mascare. un popor care ºtie preþul libertãþii. sã fie condusã de ceceni ºi nu de oameni strãini neamului sãu. neputând rezista armatei þariste. În timpul cel deal doilea rãzboi mondial cecenii au încercat din nou sã devinã independenþi. – 260 – . conduºi de prinþul ªamil. Mai mult. a început miºcarea de eliberare naþionalã. a dorit sã devinã independentã. din cauza unor ambiþii ºovine ai conducerii ruseºti. sârmã ghimpatã. Trebuie sã spunem cã ºi în timpul þarului Cecenia a luptat pentru independenþa sa. s-au împotrivit. soldatã cu multe jertfe de ambele pãrþi. cecenii s-au reântors la baºtinã. Dar n-a fost sã fie aºa. dupã moartea lui Stalin. fabrici-rafinãrii de benzinã. oameni de munþi. Mor copiii Rusiei. a dorit sã-ºi elibereze republica de sub jugul Moscovei. comandantul armatei ruse. Generalul aviator Djohar Dudaev. sã aibã o adevãratã democraþie. educat de ideologia sovieticã. dar cecenii. Mor oameni nevinovaþi din Rusia ºi din Cecenia. o viaþã bunã ºi fiecare sã se foloseascã de bogãþiile sale. Când s-a dezmembrat Uniunea Sovieticã. ºi multe altele în cantitãþi considerabile. generalul Gracev. strunguri pentru presuri ºi fierãrie. care a folosit toate mijloacele pentru a-ºi pãstra poziþia sa dominantã. Armamentul rãmas pe pãmântul Ceceniei (vreo 300 de avioane) a fost distruse într-un bombardament executat de ruºi. Dudaev dorea ca Cecenia sã fie þarã liberã. poduri peste râuri. ºine de cale feratã. S-a început un rãzboi sângeros care dureazã ºi azi. þevi de oþel. PÃCATELE RUSIEI Astãzi Rusia plãteºte tributul pentru pãcatele sale. Dupã mulþi ani de lupte ªamil a fost nevoit sã încheie pace. ciment. Djohar Dudaev. acþiune ce s-a terminat cu o masivã deportare. Dar nu toate au reuºit sã se desprindã de Rusia. Numai în 1955-56.de câmp. Întorcându-se în Cecenia. Dar fosta conducere sovieticã nu s-a împãcat cu dorinþa lor. buni vânãtori ºi bãrbaþi viteji. fãrã a avea vreo vinã. instrumente de chirurgie. becuri electrice. ªeful Rusiei n-a dorit sã stea de vorbã cu fostul general de aviaþie. buldozere. pe timpul lui Eliþân. Cecenia. paraºute. de ieri ºi de azi.. În 1917 armata roºie a înfrânt din nou miºcarea de eliberare a cecenilor ºi Cecenia a mers pe drumul socialismului. s-a exprimat: “Mie îmi ajung douã batalioane de soldaþi sã fac regulã în Cecenia”. trãind în Þãrile Baltice. mitraliere. luptând pe pãmânturile Ceceniei. majoritatea republicilor au dorit sã fie libere..

stându-i ca un os de peºte în gât în calea ocupãrii Balcanilor. a provocat rãzboaie în Europa pentru interese ºovine. sunt pârloagã. nopþile nedormite. Aºa e fãcut omul. cãci toatã Europa ºtie istoria cuceririi cu forþa timp de aproape douã secole a Caucazului. Stalin a mai ocupat ºi Herþa. civilizat ca Japonia ºi Germania. a luat pãmânturi care niciodatã nu au fost ruseºti. statul ar fi putut crea pentru poporul sãu o viaþã bunã. pentru idei hegemoniste acaparând pãmânturi strãine pe când milioane de hectare de pãmânt ale ei nu sunt lucrate. Timp de aproape douã veacuri Rusia a dus o politicã expansivã faþã de România. având atâtea bogãþii naturale ce se pierd zadarnic. dar asta este o minciunã. Conducerea Rusiei nu vrea sã înþeleagã cã orice popor are dreptul la libertate ºi independenþã. a Bosforului ºi Dardanelelor. o continuã ºi azi. dar uitã zecile de ani de lipsuri ºi chinuri. Ideea de cucerire a universului este o idee fixã. CÂND A FOST BINE CU RUªII? Azi mulþi oameni se întorc cu gândurile la vremurile trecute ºi spun: . nedreptãþile. Ea niciodatã nu ºi-a jelit poporul. Putin a declarat cã Cecenia este pãmânt rusesc. Dacã în Rusia ar fi fost un pic de democraþie ºi o altã mentalitate politicã. o meteahnã moºtenitã de la primul lor þar Petru Întâi. Acest lucru s-a întâmplat ºi în alte republici. În Georgia.A fost bine cu ruºii! Dar când începi sã-þi aduci aminte de anii trecuþi ºi sã analizezi acele vremuri. El îºi aduce aminte de anii trecuþi când a fost bine. Azi Rusia plãteºte pãcatele cu sângele oamenilor sãi. Dar s-o luãm de la început. lipsurile. Rusia însã continuã aceeaºi politicã agresivã împotriva altor popoare mici ºi mari din jurul ei ºi nici în veacul XXI nu doreºte sã-ºi condamne atrocitãþile ºi nedreptãþile comise ºi sã devinã un stat de drept. Dar au rãmas alþi conducãtori. stând la cozile de la magazine dupã alimentele necesare vieþii de toate zilele. Tot prin provocãri ºi minciuni fosta Uniune Sovieticã a rãpit pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei.Generalul Dudaev a fost ucis într-o operaþie specialã a spionilor ruºi. dorind s-o lichideze ca stat ºi naþiune. – 261 – . stãruindu-se s-o ducã la mizerie ºi sãrãcie. în Moldova. o boalã. Rusia. În timpul comunismului a jefuit România de bogãþiile ei. Vãrsãrile de sânge nevinovat n-au încetat. în Letonia. începi sã înþelegi cã mulþi au uitat poate chinurile. care ºi înainte a promovat o politicã teroristã. care au continuat lupta poporului cecen. În majoritatea fostelor republici unionale Rusia plãteºte pentru pãcatele sale cu viaþa cetãþenilor sãi ºi strãini.

cumpãrând tot ºi de toate ce le cãdeau în mâini: produsele alimentare. Din uniune veneau uneori mãrfuri. care îºi aduceau aminte de ruºii vechi. gospodãrie… Magazinele erau pustii. materiale. casã. haine. grea. Oare aceasta nu e durerea noastrã. frumoasã ºi gustoasã. cum plângeau copiii ºi þipau mamele voastre? În 1948 a fost o roadã bunã ºi oamenii rãmaºi în viaþã ºi-au mai revenit. Atunci toþi se mirau de sãrãcia lor (nu vorbesc de tancuri. Circa 1 mil. deportãri ale oamenilor consideraþi gospodari. Oare aþi uitat cum luau “postavca” zbirii sovietici. fãrã gust. stofe de proastã calitate. Bãtrânii care mai trãiesc azi nu au uitat cum au venit sovieticii în Basarabia. de lapte… nu era o problemã. de nelegiuiri ºi nedreptãþi. de basarabeni s-au refugiat în þarã de frica ruºilor de pe pãmântul strãmoºesc. Patru ani grei de lipsuri. sã rãmânem mai puþini pe acest pãmânt. Basarabia a fost împãrþitã de ruºi acolo. dispãruse. avere. dar ei ne minþeau. la Moscova. Mulþi au fugit din Basarabia lãsând totul. cu mare experienþã în viaþã. a tuturor ce însemnau fruntea poporului nostru. Pâinea cea albã de douã kilograme. dinainte de revoluþie. oameni cuminþi. de cârnaþ. a gospodarilor. aducând pe meleagurile noastre o nouã viaþã “fericitã”. care s-a împãcat cu Hitler pentru a împãrþi lumea. de acea sãrãcie adusã de ei pe un pãmânt care avea de toate. haine cusute fãrã gust. îi întreba dacã au ºi ei de astea.În 1940 Uniunea Sovieticã a ocupat Basarabia. Viaþa a început pentru poporul nostru cu arestãri. ca sã omoare un sfert de milion de basarabeni. Din primele zile sovieticii au dat nãvalã prin magazinele fost româneºti (þinute majoritatea de evrei). Fiecare se stãruia sã scape cu viaþã. La aºa ceva nu s-a aºteptat nimeni. Populaþia Basarabiei se mira. pãmânt. În anii 1946-1947 ne-au adus o foamete artificialã sovieticã. cleioasã. Anul 1940 a fost un an de groazã pentru moldovenii noºtri. tunuri. În 1945 s-a terminat aceastã tragedie a popoarelor. arme). de groazã ºi fricã. nevoiþi sã-ºi cumpere ceva îmbrãcãminte. de ocupaþie a cotropitorilor. stofe. dupã care oamenii fãceau cozi mari la magazin. În 1941 s-a început rãzboiul. spunând cã la ei în þara sovietelor sunt de toate. a neamului nostru? A venit ºi anul 1949. în – 262 – . de parcã le-ar fi vãzut pentru prima oarã în viaþã. special organizatã. de unde vine tot rãul. anul calvarului ºi marilor nelegiuiri sovietice. S-a ivit cãrãmida sovieticã. începutã tot cu mâinile Moscovei. a credincioºilor. S-au început deportãrile în masã a þãranilor. Anul 1940-41 a rãmas în amintirea oamenilor ca un an de groazã. Sã faci rost de scrumbie.

Viaþã bunã! ªi fugeau þãranii din colhoz în toate pãrþile. În colhozuri s-a introdus mecanizaþia care dãdea ºi ea pierderi mari. era nemulþumit. fãrã munþi. ca sã trãiascã mai bine.. “Era bine cu ruºii!”. vacã. Spre sfârºitul domniei el a dat lovitura de graþie þãranilor din Uniunea Sovieticã. Prin anii 1956-60 era Hruºciov la putere. Grãdinile colhoznicilor au fost luate în colhoz. mistificãri. Mulþi ani colhoznicii n-aveau pensii. Din acei ani. colectivele de muncã erau trimiºi la strânsul roadei. Oare nu þineþi minte cum erau impozite pe fiecare oaie.. fiind rãu plãtiþi. Cernãuþul ºi Hotinul. Elevii. Experimentele lui Hruºciov cu popuºoiul nu au reuºit. ca ºoferii sã câºtige mai mult. lãsau casele ºi se duceau în oraºe. Au venit ºi anii 1950. deþinuþii politici se întorceau acasã. Aici nu erau primiþi. Benzina se turna în pãmânt. Minciuni. în armatã. pentru ziua de lucru primeau produse în cantitãþi mizerabile. Poporul se revolta. s-au organizat colhozurile. ªi azi cineva mai spune: . doctori.A fost bine cu ruºii! Sovietici ºtiau cã Basarabia nu e pãmânt rusesc. Ei nu-ºi iubeau lucrul.. apoi câte 1 kg. Bineînþeles nu pentru toþi. ca sã nu fie suprimate normele în colhoz ºi la întreprinderi. cãci era sau nu roadã. economia sovieticã a mers spre pieire.. vacile lichidate. 30% din roadã rãmânea pe pãmânt. sã-i ajute pe colhoznici (în timp ce mulþi din colhoznici fugeau la piaþã în oraºe sã-ºi vândã produsele sale). fãrã Marea Neagrã. Am rãmas fãrã sudul Basarabiei. produse alimentare. nici pãmântul.. cã istoria noastrã a fost falsificatã ºi cã neamul nostru nu va uita cã Basarabia e pãmântul moldovenilor. ceilalþi mai mici. pentru truda lor pe pãmântul lor. fugeau de pãmântul cândva iubit. era trecutã la pierderi. erau alungaþi din sate ºi oraºe. Jale ºi lacrimi peste tot. gospodari ce mai vorbã! ªi toþi ºtiau ºi.. În magazine se vindea pâinea lui Hruºciov. În Moldova era lipsuri mari de îmbrãcãminte.. Bogãþiile se duceau pe apa sâmbetei. Colhozurile nu puteau asigura populaþia cu produse alimentare.bucãþele ºi date altor neamuri. studenþii. Viaþã bunã! – 263 – . câte o 100 de grame. pe fiecare copac? Ministru era Zveriev! ªi tãiau moldovenii copacii. impozitul trebuia sã-l dai la stat. hoþii… Colhoznicii s-au învãþat sã-ºi fure de pe câmpuri noaptea cu traista ºi sacul roada crescutã cu mâinile lor. multe nemeritate. Þãranii se salvau cu loturile lor. unii titluri de candidaþi. tãceau. Economia decãdea an cu an. fãrã nordul ei. Dupã moartea lui Stalin oamenii deportaþi. amestecatã cu mazãre ºi popuºoi. din care se mai hrãneau. ªefii primeau premii mari.

11 martie. onorabilã. Oare a uitat poporul cum deseori stãtea cu noaptea în cap la coadã la magazine? Oare au uitat þãranii pensiile de 20-35 de ruble? Sovieticii au adus toate relele în Basarabia noastrã ºi nu numai.. istorie. renegaþi venetici ºi oploºiþi pe acest pãmânt sã ne distrugã neamul. pãsãri. care trãia mai bine. ªi dacã fiecare ar analiza anii sãi trãiþi în aceastã þarã. materiale de construcþie. atunci spuneþi.A venit ºi Brejnev la putere. oi. religia. oamenii furau de rupeau… Justiþia se stãruia sã umple închisorile cu deþinuþi. celor mai mari li se aducea acasã. cumãtrismul. ci peste tot unde a stãpânit cizma ruseascã. oameni buni.. ce înseamnã rãu? Nu vã pare cã ne-am stricat la minte ºi nu mai putem judeca elementar. de alte bogãþii. la radio. Însã majoritatea poporului. afacerile mafiotice. pe Senic ºi Stati. Au distrus noþiunea de cinste. desfrâul… “A fost bine cu ruºii!” Dacã toate acestea înseamnã bine. Uniunea cumpãra anual 20 milioane de tone de grâu din America. corupþia a luat proporþii mari. fura din averea statului. minciuna. Cine nu lua era considerat prost. pentru o viaþã cinstitã ca în alte þãri. degeaba. Rigiditatea regimului s-a ameliorat puþin. a luptat împotriva clanului Brejnev. nepotismul. a pãtruns adânc în nomenclatura sovieticã. Ea se plângea cã acum nepoata sa e obligatã sã înveþe o istorie strãinã poporului nostru – Istoria Românilor. demnitate… Au adus beþia. Furtul deveni o lege. blatul. care lucrau fãrã platã. Andropov a încercat sã facã ordine în þarã. N-a reuºit. Cine putea lua de unde muncea: alimente. Desþelinarea Kazahstanului. Îi ridicã în cer pe ªornikov. Aurul se ducea în alte þãri pentru revoluþii comuniste. normal. ca oamenii? PENTRU CEI FÃRÃ PATRIE O învãþãtoare din Bãlþi a vorbit azi. a fost înlãturat. Mai adaogã cã românii ne-au fost întotdeauna duºmani. pierderi imense de grâu. Cei mici erau nevoiþi sã fure. În loc sã stabileascã o leafã corespunzãtoare. În Moldova s-a trãit mai bine decât în alte republici. ºi-ar da seama cã din toatã istoria sovieticã numai vreo 5-6 ani au fost mai buni… Bineînþeles cã nomenclatura a trãit întotdeauna bine. Furtul. datoritã faptului cã þãranii moldoveni erau muncitori ºi aveau vaci. Când aud astfel de aiureli – 264 – . murind dupã un an. hoþia. Venit la putere. Canada… Înainte de revoluþie Rusia exporta grâul! În timpul lui Brejnev viaþa s-a mai îmbunãtãþit. Brejnev nu a reuºit sã stopeze declinul economiei sovietice.

Polonia. Femeie. sã-ºi cunoascã istoria neamului sãu de veacuri. Dziubinschi. aducându-ne deportãri. onoarea. trãiesc azi mai omeneºte. trãdãtori de neam. Coºeriu? Azi orice om ar trebui sã se întrebe de ce trãieºte pe acest pãmânt. care l-a vândut pe Hristos. Slovacia. Mai bine stai în umbrã sã nu te ºtie oamenii ce creaturã ºi corciturã eºti. care s-au luptat pentru baºtina ta. Zidu. cum a fost distrusã naþiunea românã – un milion de moldoveni din Transnistria. aceastã limbã a mamei. ªornikov. de ce nu-i asculþi pe Eminescu. Ungaria. Uitã-te la cei din Þãrile Baltice. moarte ºi o fricã continuã. neau fãcut neoameni. la toþi acei care se luptã pentru adevãr. ocupate ºi împilate de ruºi ca Cehia. la tãtarii din Crimeea. Ei vor sã ne zãtreascã de pe acest pãmânt. Voi faceþi totul ca poporul nostru sã disparã de pe harta Europei. lagãre. Toate þãrile din Europa. Bulgaria. strãmoºii tãi. Aºa cum au dispãrut popoare întregi în URSS. Numai moldovenii noºtri dintre toate aceste popoare înrobite cândva de þar ºi de sovietici continuã sã stea cu capul plecat ºi cu coada între picioare. se stãruie ca la putere sã vinã din nou acei care au falsificat istoria. Creangã. adevãrul. cã i-am primit pe toþi veneticii cu pâine ºi sare. Senic. care ne-au luat totul. sultanului turcesc ºi a regimului criminal comunist? Oare minciunile veneticilor ºi ale trãdãtorilor sunt mai scumpe decât neamul tãu. trecut prin urgia þarului. pentru un kilogram de cârnaþ vând totul ce a fost sfânt cândva: cinstea. Unde este conºtiinþa ºi demnitatea ta moldoveancã nãscutã pe acest pãmânt. iar ei s-au fãcut stãpâni ºi pe noi slugi. care se trage din neamul nostru vechi de mii de ani. pentru neamul lor. Aºa o soartã doreºti copiilor ºi nepoþilor tãi? ªi tot din cauza prostiei noastre. pe care o vinzi azi strãinilor? Oare pomana e mai scumpã decât dreptul de a vorbi limba natalã. neamul. Toate pãcatele noastre sunt cã mulþi dintre noi sunt orbiþi ºi azi de propaganda ºi ideologia comunistã. la ceceni. de a fi în rând cu naþiunile civilizate? Dacã nu-þi iubeºti acest pãmânt sfânt. care pentru câþiva lei. numai noi stãm la coadã ºi aºteptãm – 265 – . credinþa. O fac cu ajutorul lui Iuda. de a ºti istoria neamului.mã cutremur de consecinþele minciunii ºi fariseismului ºi mã gândesc: de unde se i-au aceºti rãtãciþi. Hrenov ºi alþii îºi ies din piele lãudându-i pe acei care neau distrus neamul. care ne batjocoresc ºi azi ºi care în viitor ne vor distruge cu totul. Unde vã este demnitatea de oameni ºi conºtiinþa naþionalã? De aceea azi trãim cel mai rãu din Europa. care ne-au interzis limba. Stati. Caragiale. Sadoveanu. sã sãrute mâna celor care îi robesc din nou. atunci taci din gurã mãcar. stropit cu sângele ºi lacrimile strãmoºilor tãi. ca tãtarii din Crimeea ºi altele de la nordul Rusiei. O învãþãtoare moldoveancã. pentru 30 de arginþi.

s-au bucurat ºi ei de aceste drepturi. ªi înainte fãrã medalie îl înjurau ºi el tãcea. mulþi din ei aruncaþi în lagãre ºi deportaþi. ªi dacã veneticii îºi bat joc de unul din noi. fie roºii. istoria. albi sau verzi.Ce-i moºule. religia. ceilalþi tac. cãci toate cele vechi au fost distruse. limba. fãrã neam. dupã dezmembrarea fostei þãri sovietice. care de mii de ani e al neamului nostru ºi nimeni nu are dreptul la el în afarã de bãºtinaºi. fiindcã s-ar fi ales cu ani grei de puºcãrie în timpul “democraþiei” sovietice. ªi legea lui Voronin a fost pentru toþi. plecând capul în loc sã le spunã adevãrul cã ei. Aºa sunt mulþi dintre noi. Alþii au ascuns-o sã n-o vadã veneticii. sã primeascã Crucea comemorativã. care i-a egalat pe toþi participanþii la rãzboi. Nimeni nu le-a purtat zeci de ani. hãrþuiþi ºi persecutaþi. Mai vin ºi azi foºtii soldaþi din armata românã. sã primeascã aceºti 200 de lei. de ce ai venit la noi? Ce durere te-a adus? – 266 – . sovieticii. de aceea suntem batjocoriþi ºi înjosiþi peste tot. dreptatea… I-au prefãcut pe moldovenii noºtri. Toþi aceºti ani au fost ridicaþi în slãvi acei ce ne-au ocupat pãmântul. se fac a nu auzi ºi a nu vedea. Majoritatea veteranilor s-au înscris în asociaþie demult. conºtiinþei naþionale româneºti a daco-romanilor ºi a lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt. Acum le vezi la pieptul unor veterani. care nu ºi-a fãcut documentele necesare. Nu cred cã ar fi fãcut acest gest ºi pentru veteranii de rãzboi români care au luptat cu adevãrat pentru eliberarea pãmântului strãmoºesc de ocupanþii sovietici în 1941-44. care nu se tem ºi îºi iubesc patria. . fãrã demnitate. laºi. mãcar cã pentru el ºi ceata care-l înconjoarã tot ce-i românesc a fost ºi a rãmas fascist… ªi aºa. Ce ruºine! Salvarea noastrã e în restabilirea demnitãþii omeneºti. în oameni fãrã coloanã vertebralã. pierdute.pomana ruºilor. care au luptat în armata sovieticã. sã-l numeascã fascist. Ei au venit sã se înscrie cu mândrie. CRUCEA COMEMORATIVà Voronin a emis un decret ca veteranii de rãzboi. Dar a apãrut o lege internaþionalã. ne-au distrus tot ce a avut mai scump omul nostru: onoarea. care înainte se mândreau cã sunt din neam românesc ºi se trag de la Decebal ºi Traian. sunt ocupanþii acestui pãmânt. fãrã dragoste de patrie. sã primeascã câte 200 de lei lunar pentru eliberarea Basarabiei de românii ºi nemþii fasciºti. cã nu-s bani rãi. care a crãpat ca un balon de sãpun. cum în asociaþia noastrã sunt încadraþi veteranii de rãzboi care au luptat în Armata Românã. care dupã sfârºitul rãzboiului au fost mereu dispreþuiþi. singura medalie ce a mai rãmas.

iatã dau 200 de lei ºi eu nu le primesc.Aºa s-a întâmplat. sã vadã. la arhiva de la Piteºti. române! AMÃRÃCIUNE ÎN SUFLET A cunoaºte demnitatea este ca ºi cum ai merge în fiecare zi la rãzboi. ai fost pe front. I-am fi mulþumit din suflet. cã cei mai bogaþi mau refuzat cu toate cã le-am explicat importanþa acestui muzeu. De ce? Nici Ababii. nici alþii nu ne-au – 267 – . alþii sãraci. îndreptându-se spre uºã.Bine. Oare nu te-a mustrat conºtiinþa toþi anii cã eºti stãpân la tine acasã? Moºul tace. sã þi le trimitã? . care îºi bat joc de dumneata. care ar fi putut face mult pentru noi. am întâlnit mulþi oameni. poate a înþeles el multe acum. dar n-au dorit. Ar fi putut sã-mi spunã cum mi-au spus alþii: Mãi bãtrâne. nu m-am gândit. parcã încã mai încovoiat decât atunci când a intrat. cã þi-au fãcut viaþa bunã. nici Galben. spune moºul. Erau moldoveni de ai noºtri. ªi n-ai dorit sã ai o amintire despre patria ta ºi nici Crucea Comemorativã s-o primeºti… doar eºti din moºi strãmoºi pe aceastã palmã de pãmânt. . dar iatã.Uite. care au fost furate de “eliberatorii” sovietici. credinþa în Dumnezeu. cã te-ai dus în Siberia de bunã voie… Þi-au furat limba.Eu n-am documente. Dar nu au fãcut acest gest. sã-ºi îndrepte ºira spinãrii… Moºul se scoalã de pe scaun. în diferite posturi. institutului. îþi îndrugã poveºti cã te-au eliberat. Sus capul. Ce m-a mirat a fost faptul.De ce nu ai scris în þarã. ce înseamnã el pentru neamul nostru. Grigore Vieru Când am început sã strâng bani pentru întemeierea muzeului. istoria. îþi dau de la mine 50-100 de lei. . când uiþi de patria ta? Azi ai fi primit aceºti 200 de lei. cã Stalin a fost Dumnezeu. sã ºtie toatã lumea cã ai luptat pentru Basarabia ºi Bucovina. dar e bãtrân sã înceapã o viaþã nouã. totul… Moºul tace.Vezi ce înseamnã. naþionalitãþi. n-am avut nevoie de ele. Poate cã le-a fost fricã? Fricã de ce? Sau poate erau din fire zgârciþi. ai fost poate ºi rãnit.. ai fi purtat cu mândrie Crucea la piept. . unii bogaþi. nu pot da din banii întreprinderii. ai luptat cu riscul vieþii. de diferite vârste. dar unde îþi sunt documentele? .Pãi. .

doar ei. cred cã nici nu le-a rãsfoit. i-am spus eu. Poate credeau cã sunt un cerºetor… Pe hârtiile noastre era scris Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române. ãºtia sunt foºtii „duºmani ai poporului”. . am scris o scrisoare lui Putin. ne-au furat totul: casa. trebuie sã fiu prudent. aceºti trãdãtori de neam.Pãi. Nici sã stea de vorbã cu mine n-au gãsit de cuviinþã. care-i adevãrata lor istorie. ºi poate unii s-au gândit: Ce sã mã leg cu ei. n-a înþeles nimic? Sau poate el e din acei care þipã ºi azi cã nemþii au nãvãlit peste ruºi la 22 iunie 1941? Oare el nu ºtie de planurile lui Stalin de cucerire a întregii Europe. ºi cea cehoslovacã. O sã vã ajut. comuniºtii. Uite. – 268 – . preºedintele Rusiei. averea ºi ne-au dus în Siberia… Îmi trebuie sã fie scris în limba rusã. . Ei sunt mulþi ºi din cauza lor noi trãim rãu astãzi ºi nici odatã n-o sã putem trãi bine. Cu toate stãruinþele lui Vasile Stati. gata sã-i dea în spate lui Hitler lovitura de graþie? Cine ar fi putut opri puhoiul sovietic care ar fi invadat toatã Europa? Oare el n-a înþeles nimic din revoluþia ungarã. Bujor. mai bine le dãdeam la vreun elev de liceu. Bucovina ºi Herþa. din 1956. a întregii lumi? Oare nu ºtie cã 220 de divizii sovietice erau pregãtite la graniþã de la Marea Balticã pânã la Marea Neagrã. dumneata ai un nume românesc. care au luptat în Armata Românã împotriva sovieticilor pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei… . bãrbat cu o bãrbuþã a la Troþki. poate ne ajuþi în soluþionarea unei probleme. M-am uitat la el. Poate cinovnicul Bujor a trãit bine pentru sârguinþa lui. Atunci cine este el? El e duºmanul nostru. sã ne plãteascã niºte compensaþii. din 1968? Iatã cine sunt românaºii noºtri moldoveni. care suge din deget istorioare moldoveneºti ºi-i laudã pe Serapion. Noi. care a trãit o viaþã. de la ziarul „Trud” (Munca) i-a întrecut pe toþi. Un om din români neaoºi judecã aºa. i-am dãruit cãrþile mele. ºi am stat de vorbã. bunelul e din Suceava.Pãi. într-un ziar rusesc. Cum îi vor judeca copiii lor.Dle Bujor. Cum poate el sã scuipe în propriul sãu popor? Oare el. foºtii deþinuþi politici ºi deportaþi. care pupã fundul ruºilor. ãia sunt fasciºti! a strigat românul Bujor. Da unul. Ei sunt mulþi. la noi în asociaþie mai sunt ºi din acei. Am venit la el. eu sunt din români.ajutat.Îmi pare foarte bine. ascuns cu atâta grijã de lichele? Doar tânãra generaþie judecã altfel azi. poate se vor gãsi ºi ruºi sã ne susþinã… . devenit azi ienicer rus. când vor afla adevãrul. nu-mi venea sã cred. pãmântul. mi-a rãspuns omul de dincolo de vastul birou. poate… Numai un rector ne-a ajutat – Ion Bostan. un lingãu al celor care ne-au ocupat Basarabia. ei ºtiu cine sunt. ce limbã vorbesc. ne-a fãcut niºte standuri.

Secretara îmi spunea cã nu e. Atunci am lãsat la paznicul de la poartã o carte de a mea. o basarabeanã cu suflet mare. care din puþinul ce-l avea la o vârstã de 80 de ani. Spunea cã nu este pe loc. totul. prostie? Ce ambasador e ãsta? Cum pot sã-l compar cu Enache. Dar sunt ºi adevãraþi români ca Sergiu Grossu.Bodiul. Fiind la Bucureºti. cei care pentru un fotoliu. Nu vroia sã ia receptorul. Drãgan la Lugoj. º. un loc de deputat. am aflat cã Iosif Drãgan a venit de la Roma. dar are ºi un palat la Bucureºti. dle I. Iosif Drãgan. Ce sã mai vorbim de trãdãtorii. sã stãm de vorbã. M-am hotãrât sã mã adresez ºi lui. Noi de la Asociaþie ºi de la Pro Basarabia ºi Bucovina ne-am adresat lui de patru ori sã ne primeascã. care niciodatã nu ne-au refuzat ºi ne-au primit cu dragoste ºi bunãvoinþã. O sã vã ajutãm. o plãcintã grasã. Veniþi la Bucureºti. dar nu ne-a primit. Nu m-a primit. I-am scris o scrisoare dlui I. Am plecat la Craiova. bãtrânii. dar în zadar. pe ruºi ºi rusofoni. fraþi de sânge. Nicolae Dima. E o mare durere în sufletele bãtrânilor. De ce? Avea fricã. Stepaniuc. Ion Þãranu. mi-a spus la telefon. ar vinde tot de pe acest pãmânt ºi mai seamãnã urã între cei de pe cele douã maluri ale Prutului. Drãgan? A mai fost aici un ambasador român la Chiºinãu. dar nu aþi dorit sã staþi de vorbã cu noi. I-am scris o scrisoare cum ºi-a bãtut joc ªchiopotã de mine. îºi bat joc de neamul nostru. Gavrilã Buju. ªornikov. I-am spus secretarei de problema noastrã. ienicerii. o bãtrânicã. orgoliu. O româncã din Toronto. scrisoarea ºi o video-casetã cu imagini din muzeu. ªi în România am mai gãsit aºa oameni. Toma Istrati… mãcar sã-mi fi scris cã nu are posibilitãþi. Un bogãtaº. Am primit rãspuns frumos de la consilierul lui. unul Marius ªchiopotã. A scris o carte de istorie a românilor pe care am pus-o în muzeul nostru. Bârsan. a. unul Bãlãnescu. Nu mi-a rãspuns pânã azi. care am vãzut prea multe ºi ne-am dat seama cine sunt trãdãtorii neamului nostru. M-am dus la Drãgan acasã. ca sã-ºi dea seama cã nu sunt un excroc. sunt – 269 – . mi-a trimis 60 de dolari din economiile ei. la dna Lidia Aºtefanei. De ce. Ce sã-i faci? Aºa e omul fãrã de suflet. l-aº fi înþeles. când unii români. Am venit la Bucureºti. O sã vã dau niºte bani pentru muzeu. iar ei ne aratã cu degetul la lingãii noºtri.. telefonul era scump. I-am sunat din nou lui ªchiopotã. care trãieºte la Roma. apoi am început sã-l sun la Lugoj. Voronin. Dar nu mi-a scris. ne-a ajutat cu cât a putut. cozile de topor ai noºtri. dle ambasador? Doar am fost ºi suntem cetãþeni români ºi încã din cei vechi. Apoi am sunat de câteva ori pe zi. sã ne întâlnim. Lidia Aºtefanei. Noi îi învinuim pe venetici. am aºteptat douã zile. Unde vã este sufletul de român.

din prostie. îi – 270 – . ªi-i pupã pe cei ce ne-au ocupat Basarabia.Lasã sã te înscrie moldovean. nu-mi e totuna. ªi am rãmas în computer fãrã naþionalitatea mea – maldavean. nici de la Voronin. aruncaþi în lagãre sute de mii de martiri. ºi conducerea ei trebuie sã rãspundã pentru asta. preºedintele Parlamentului. mai rãu ca barbarii din vechime. Nici la Diacov.Nu. represat de sovietici. ºi unele rele. azi Putin nu vrea sã le întoarcã nimic din averea furatã. dar a trãit pupând mâinile cãlãilor. aducând nenorocire ºi urã între etnii. funcþionara s-a dus la ºeful secþiei ºi un cãpitan tinerel a venit de sus sã-mi spunã: . care trecând prin douã fronturi în timpul rãzboiului. care pentru un blid de linte ºi-a vândut cinstea. el spune cã Rusia nu are nici o vinã în deportãri. umblau prin þari strãine. care azi voteazã împotriva noastrã. numai fiindcã erau români? ªi ne-au alungat de pe pãmântul nostru. deportaþi. nici la muzicantul de la nunþi Stepaniuc. Sã dea Domnul toate nenorocirile pe capul vostru. nu aºa ca în Þãrile Baltice. cã asta a fãcut-o Moldova. cã nu ei au nimicit lumea. ne-au împuºcat la Nistru.indiferenþi la durerile noastre? Nu m-am dus sã cer ajutor nici la ºoferul Tarlev. s-a întors în România sã moarã pe pãmântul strãmoºesc. ªi i-au fãcut pe toþi cetãþeni ai Moldovei. Stati. Oare? Oare nu din ordinul Kremlinului au fost împuºcaþi. ei sunt “eliberatori”. De ce vã bateþi joc de noi? . i-au tãiat cu cuþitele. ªi azi vor sã ne uneascã cu cei care ºi-au bãtut joc de noi. El. au scos ochii la oameni. care nu voiau sã lucreze. cel care s-a nãscut în deportare.Ce. Dupã ce comuniºtii au nenorocit milioane de oameni nevinovaþi. care în loc sã-i ajute pe foºtii deþinuþi ºi deportaþi. Aºa au fãcut cu românii. Stepaniuc. neam de român care a scuipat în bunelul sãu. Oare nu în timpul lui ºi a lui Moºanu subalternii ne înscriau la secþia de paºapoarte “maldaveni”. cu toate cã veneau oamenii cu acte de naþionalitate româneºti. criminali. iar pe cei ce au luptat pentru pãmântul strãmoºesc. Când eu am ripostat cã sunt român ºi iatã am acte. ca apoi Voronin. Dar Snegur? El care pe lângã lucruri bune a fãcut. unde veneticii au fost alungaþi acasã. Mai mult. slugi credincioase sângerosului Kremlin. etc… sã urle cã aici în Moldova sunt numai vreo 2000 de români. Un imperiu plin de hoþi. devenind ienicer rus. apoi ai sã vii la mine ºi o sã ne lãmurim. aducând încoace venetici. nu þi-e totuna? . pentru neamul românesc îi dispreþuiesc. le-a scos ºi ultimele compensaþii mizerabile pe care le mai aveau ºi pânã la urmã s-a aruncat în braþele comuniºtilor… Iatã cine sunt acei care cerºesc voturi de la popor.

stabilindu-se la Washington. În 1968 a pãrãsit cu durere în suflet baºtina. a simþit ce înseamnã ocupaþia baºtinei de sovietici ºi teroarea comunistã din România. pe la Chiºinãu ºi Cernãuþi. fãrã surse de existenþã. care s-au ridicat împotriva terorii roºii. A fost închis ºi el la Aiud. dupã rãzboiul cotropitor. o viaþã grea de refugiat fãrã sprijin. Fiind eliberat dupã ani de suferinþe. fasciºti… Unde e dreptatea Ta. fiind educat sã respecte ºi sã se mândreascã cu þara sa România. sunt o ranã sângerândã în inima lui. pentru acea Românie Mare. Luptã continuu pentru reîntregirea României. sã ºtie istoria poporului. Când în anul 1956 în þarã au ajuns ecourile revoluþiei maghiare împotriva sovieticilor. Având un caracter puternic. au fost tipãrite ºi în limba românã. pe Valea Argeºului. sã-ºi iubeascã neamul sãu. a dus o viaþã grea. fiind mereu persecutat de zbirii comuniºti. în 1936 într-o familie numeroasã. Ca jurnalist a scris multe cãrþi ºi articole de studiere. ajungând ºi la Moscova. unde mulþi tineri patrioþi au fost nenorociþi de criminalii comuniºti. unde ºi-a început viaþa din nou. a reuºit sã termine facultatea de geografie ºi geologie a Universitãþii din Bucureºti. Cãrþile lui. lucrând la diferite instituþii de învãþãmânt. Basarabia ºi Bucovina. în vestita închisoare. Dar a reuºit sã-ºi susþinã teza de doctorat la Universitatea din Columbia ºi sã devinã profesor. Doamne? NICOLAE DIMA Exilul este nefericirea prin care exilatul scapã de o nefericire ºi mai mare. A devenit ºi redactor la postul de radio “Vocea Americei”. a fost ºi el în rândurile acelor tineri. A cãlãtorit mult prin America ºi alte þãri de la Munþii Himalaia pânã la izvoarele Amazoanelor… În 1989 a trecut ºi prin Basarabia ºi Bucovina. care îi adunase cândva pe toþi românii sub tricolorul românesc. emigrând în America. conduºi de ocupanþii de la Moscova. Încã în copilãrie. extremiºti. A trãit în casa bunicilor. despre Sud-Estul Europei ºi despre imperiul rãului – URSS. Ovidiu Vasilescu Nicolae Dima s-a nãscut în satul Curcani. la luptã pentru adevãr ºi dreptate. analizã a mai multor teme despre România. A mai fost profesor ºi la unele ºcoli militare de prestigiu din America. Fiind preºedintele Societãþii “Avram Iancu” din New Jersey ºi primind – 271 – . Experienþa lui a fost deseori solicitatã ºi de unele comisii de consilieri ºi congresmeni din conducerea Americei.numesc duºmani. mai ales cele despre Basarabia ºi Bucovina.

El e de loc tot din Movileni. prietenul tatãlui meu din tinereþe. Noi. Costache Leancã a fost în 1918 preºedintele Zemstvei judeþului Bãlþi ºi adunarea sub conducerea lui a cerut Unirea cu România. mai bine zis un strãnepot al lui Costache Leancã. Costache Leancã a fost deputat în Parlamentul României dupã unire pânã în 1940. Anatolie Corj are o înfãþiºare respectabilã. pânã a fost arestat de cãlãii sovietici în 1940. Pan Halippa. condus de Constantin Stere. pe care-l lucrau împreunã. Datoritã lui prin casa noastrã. care nu uitã Basarabia ºi Bucovina cã sunt pãmânturi româneºti ºi face tot ce poate pentru a aduce la cunoºtinþa opiniei publice despre destinul acestor regiuni. care mi-au lãsat urme adânci în viaþa mea ºi care au jucat un rol mare în istoria Basarabiei. care am pus umãrul la înfiinþarea acestui muzeu la Chiºinãu ne exprimãm încã o datã calde mulþumiri acestui român cu suflet mare. moº Ion Codreanu ºi mulþi alþii. dar au sfârºit amândoi în lagãrele de exterminare sovietice dupã ocupaþia Basarabiei ºi Bucovinei. în Bãlþi. ºtie bine istoria. Aºa prieteni cum au fost ei mai rar. Anatolie a fãcut ºi o placã de marmorã pe o casã a – 272 – . românii basarabeni. îi place sã citeascã ºi apãrã pe acei de la þarã.un apel al Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu. Ion Pelivan.Movileni. când a venit urgia sovieticã. Moº Costache a trãit în casa noastrã. Amândoi erau în Partidul þãrãnist. de la Pãmânteni. Anton Crihan. Amândoi aveau pãmânt. apoi de Grigore Iunian. toatã viaþa lui dupã Unire. care a adus atâtea nenorociri în Basarabia ºi Bucovina. de unde era el. când se întorcea de la sesie ºi se repezea la Cuhneºti . dar s-a stãruit ºi împreunã am dat denumirea strãzii pe care a trãit – strada Costache Leancã. au trecut oameni mari. la Pãmânteni. a acordat un ajutor financiar pentru întemeierea unui Muzeu al memoriei neamului românesc despre represaliile comuniste ºi a regimului de ocupaþie sovietic. cu care fãcuse armata în timpul þarului la Odesa. unde casa lui Costache Leancã nu s-a mai pãstrat. vestiþi. Anatol Corj. De la Odesa încã ei au rãmas prieteni pe toatã viaþa. OVIDIU CREANGÃ Într-o zi a venit la mine acasã un prieten mai tânãr. o voce frumoasã. Eu m-am nãscut ºi am crescut pânã la vârsta de 16 ani sub ochii lui ºi nu odatã eram alintat de el cu daruri aduse de la Bucureºti. Datoritã lor mi-a fost educatã dragostea de patrie ºi de neamul românesc pentru toatã viaþa. plasa Glodeni. care fac pâinea cea de toate zilele. câte 6 hectare. iubitori de neam ºi de baºtinã cum a fost Constantin Stere. e ºi el un patriot al acestei palme de pãmânt. El era nepotul.

Vlad Bejan este ºi el un elev al Liceului “Ion Creangã”. elev ºi el al aceluiaºi liceu ºi ajuns într-o þarã liberã. câteva rânduri.sã fie þara aºa cum a fost. secþia chimie industrialã. a adus de la Vlad Bejan niºte cãrþi. Într-o scrisoare m-a anunþat cã va fi la Bucureºti ºi ar dori sã ne întâlnim. mai ales felul vesel. unde învaþã fata lui Maricica. mai mult comunica prin computer. judeþul Argeº. A avut multe invenþii ºi premii mari de bani. A mai lucrat la comerþul exterior la Chimimport. Cât a lucrat în – 273 – . A lucrat cu soþia lui Nicolaie Ceauºescu. pãrãsind “raiul” din România la vârsta de 62 de ani. plasa Nisporeni. datoritã tatãlui care a fost transferat cu lucrul la Bãlþi. când ne-am nãscut noi în ea.unui nepot a lui Costache. dar investindu-i într-o afacere a pierdut aproape totul. În ultima vreme era bine aranjat. A terminat Politehnica din Iaºi. Într-o zi reîntors de la Iaºi. ce în acele vremuri era o problemã. care ºtie preþul vieþii ºi luptã pentru idealul tuturor românilor . avea ceva cu mâinile dupã o operaþie grea la ºira spinãrii. câºtigând vreo 200. A devenit un bun specialist ºi a lucrat la Institutul de chimie din Bucureºti. e un om de al nostru. un bãrbat frumos ºi acum la o vârstã de peste 80 de ani. pe care i-am cunoscut ºi noi care am învãþat acolo. chiar eliberat din funcþii. apoi. fiica generalului Comiºel. A trecut ºi el prin multe. despre unii elevi. a rãmas singur cu copiii. Bineînþeles cã am fost foarte bucuros cã-l voi întâlni pe acest coleg. dar certânduse cu ea a fost mereu marginalizat. scrise de Ovidiu Creangã. A fost un copil vioi. hazliu al multor istorii din viaþa lui Ovidiu.000 de dolari. care mi-a plãcut foarte mult. mama din judeþul Buzãu. Vasilie. întotdeauna gata de vreo nãzbâtie. Aici a fãcut o invenþie. În timpul ocupaþiei sovietice a României era mereu silit sã se întoarcã în Basarabia sovieticã. În cartea lui era ºi o carte de vizitã. Nu putea scrie. N-am stat mult pe gânduri ºi i-am scris. Tatãl lui Ovidiu. dar în 1982. Îi plãcea la nebunie chimia. la Chiºinãu. a învãþat la Liceul „Ion Creangã” în clasa 4-b. din Toronto. Cartea se numea “Din sacul lui moº Bodrângã”. a plecat în Canada. marea “savantã”. O doamnã din Ghidighici îmi transmitea la telefon conþinutul. Ovidiu s-a nãscut în satul Vãrzãreºti. A scris ºi despre Liceul “ Ion Creangã”. un fost elev al Liceului “Ion Creangã” din Bãlþi. Dupã moartea soþiei sale Laura. despre profesorii lui. cãlãtorind în multe þãri capitaliste. Din carte aflasem unele date din viaþa lui. împreunã cu ginerele sãu. era din satul Soileºti. Am rãsfoit aceastã carte. Acum face revista Ginta Latinã. Dupã un timp am primit ºi de la Ovidiu. La început a învãþat la Liceul Haºdeu. a fost ºeful Spitalului din Iaºi. Ei erau aranjaþi în viaþã.

M-a sunat la telefon. în Canada. Ne mai dã câte o veste prin computer. Ne-am despãrþit prieteni. Ne-a invitat în apartamentul fostului socru. Avea un obraz simpatic. aº spune chiar frumos la o aºa vârstã de 82 de ani. generalul Comiºel. Acum. Nu-l þineam minte de la Liceul „Ion Creangã”. pentru o Românie întreagã. fãrã riduri. cãreia nui puteam da mai mult de 60 – 70 de ani. soacra lui Ovidiu . Ne-a ajutat ºi cu niºte bani. unde a venit cu treburi. ªi cu toate cã e aranjat în viaþã. Atunci eram cu toþii tineri. cãci trebuiau multe pentru muzeu.România era mereu cercetat de secþia de cadre pentru faptul cã socrul sãu. amintiri despre oamenii buni ºi rãi din timpul regimului comunist din þarã. va fi din nou România Mare. S-a hotãrât sã ajute azi ºcoala din Vãrzãreºti. am vãzut un bãtrân îmbrãcat în costum de varã.Ne întâlnim lângã Palatul poporului. care a reuºit sã-ºi arate calitãþile ei de gospodinã. Era suplã. Le dãruieºte un computer. are boala pescuitului care îl mai relaxeazã. sunt bãtrân ºi urât. Ne-am amintit de tinereþe. O sã mã cunoºti. Acolo trãia dna Lia. dar nu era urât. dar s-a fãcut tot posibilul ca ei sã pãrãseascã pãmântul strãmoºesc. Veronica. cu pãrul însurit. solid. o femeie de 93 de ani. care au strâns mânã de la mânã o sumã modestã pentru noi. chiar aristocratic. la vârsta de 82 de ani. Aºteptându-l în grãdina de lângã Palatul regal. subþiricã. Spre mine venea un bãrbat înalt. ºi ne mai împãrtãºim gândurile ºi ideile. A fondat premiul – 274 – . straºnic de vioaie ºi simpaticã. el face eforturi sã ne popularizeze. sã ne ajute ca acest muzeu sã rãmânã pe veci în istoria noastrã. Ovidiu ne-a povestit multe despre viaþa sa din Canada ºi din România. A mai gãsit români acolo generoºi. Iam dãruit niºte cãrþi de ale lui Iurie Colesnic “Basarabia Necunoscutã”. κi mai scrie câte ceva din viaþa lui. fotografii ale muzeului ºi o casetã cu inaugurarea lui. cu pantaloni scurþi. amândoi am înþeles cã suntem alãturi ºi luptãm pentru visul tuturor românilor. ªi aºa am rãmas. unde îºi þinea adunãrile Nicu Ceauºescu. Îmbrãcat în pantaloni scurþi. Ne-am întâlnit cu Ovidiu Creangã la Bucureºti. satul unde a copilãrit ºi a învãþat literele ºi cifrele. mia plãcut de la prima vedere. odihnindu-se pe marginea lacurilor Canadei. Era un bãtrân prezentabil. De atunci se trage prietenia noastrã. eram la sora mea Valentina cu soþia mea . Am stat la masã. . o masã pregãtitã de dna Lia. De aºa oameni þara avea nevoie. Acolo. alb. luase parte la rãzboi pe teritoriul Uniunii Sovietice împotriva partizanilor. gândurile se îndreaptã mereu spre ea ºi trãieºte cu speranþa cã vor veni vremuri bune. dorul dupã þarã îl frige. purta ochelari. cum mi-a spus.

au fost uciºi în timpul revoltei de cãtre alte trupe sovietice. ºi a adus atâtea schimbãri negative în lumea întreagã. CINE SUNT ACEI CARE AU CONDUS MIºCAREA REVOLUÞIONARà ÎN RUSIA? În 1917 a avut loc revoluþia rusã în Petrograd. Acei marinari care au luat pare la asaltul Palatului de Iarnã la Peterburg. „„„ Martoff – Zederban. evreu Trotsky – Bronºtein. multe nenorociri ºi suferinþe popoarelor din aceastã uriaºã þarã. unde a învãþat el. Zeci de ani aceastã revoluþie a fost lãudatã. care l-a detronat pe Nicolai. mai luminos al tuturor popoarelor. fiind acceptatã ca o nouã cale a omenirii spre un viitor mai bun. Ulianov-Lenin – rus cu strãmoºi din evrei Steckloff – Nachames. þarul Rusiei. „„„ Zinovieff – Apfeldaum „„„ Kameneff – Rosenfeld „„„ Suchanoff – Gimel „„„ Sagherschi – Krochmal „„„ Uritsky – Silberºtein „„„ Larin – Lurie „„„ Bogdanoff – Silberºtein „„„ Kamkov – Katz „„„ Ganetzky – Furºtenberg evreu Dan – Gurevitch „„„ Meschovsky – Goldberg „ „„ Oarvus – Helphant „„„ Riasanov – Goldenberg evreu Martinov – Zibar „„„ Chernomorsky – Chernomordik „„„ Solntzev – Bleichmann „„„ – 275 – . revoltându-se la rândul lor în cetatea Kronºtadt. În realitate visurile nu s-au împlinit ºi Imperiul sovietic. premiul „Ovidiu Creangã”. numit ºi Imperiul Rãului s-a dezmembrat fãrã un foc de puºcã.de 200 de dolari pentru cel mai bun elev care terminã ºcoala. împotriva noii conduceri sovietice. Este interesant cine au fost acei care au susþinut bolºevismul ºi cine au fost primii conducãtori în Comitetul Central al Partidului bolºevic dupã 25 octombrie 1917.

erau viitoarele cadre comuniste. Loeb et Ko din New York. Paul ºi Felix Warburg – Hamburg. . pânã la 23 august 1944. Iacob Schiff a fost directorul bãncii Kuhu. Hanauer Guggenheim ºi Max Breitung din America. cu toate cã era Gh. bãncilor etc… suprimarea cultului greco-catolic spre bucuria ungurilor catolici. restul erau evrei ºi unguri. Teohari Georgescu… Ana Pauker era pentru toþi din Biroul Politic – prima. Luca Laszlo. mai puþini armeni. unguri… toþi strãini neamului nostru. Mortimer Schiff. ªi nu erau din cei sãraci. ruºi. înfiinþarea sovromurilor. ca baronul Neuman. Dej era singurul român în birou. dar majoritatea tot erau evrei. negustori. uzinelor. Olef Aschberg ºi Nye Banen din Stochhplm. care dãdeau bani pentru sionism – “ajutorul roºu”. Donath Anerei ºi alþii. Jerome P. (Din cartea Împãratul Nicolae II ºi evreii) DISTRUGEREA ROMÂNIEI Din cei aproape 900 de comuniºti din România înainte de rãzboi numai 6 erau români. Dej. refuzul planului Marshall – 276 – . naþionalizarea fabricilor. fabricanþi. ucraineni… Partidul comunist român era… fãrã români. ci bogaþi – evrei bancheri. Au hotãrât: desfiinþarea partidelor politice. În “ilegaliºti” au fost incluºi ºi foºtii agenþi KGB. Au venit mulþi unguri din Ungaria.Ana Pauker. Bancherii care au contribuit: Max Warburg.Piatnisky Abramovich „„ Zvesdin Maklakowsky Lapinschi „„ – Zivin – Rein – Voinºtein – Rosenblum – Loeverschein „„„ „ „„„ „„„ „ Bobzov – Natansohn „„„ Axelrod – Ortohodox „„„ Garin – Garfeld evreu Glasunov – Schultze „„„ Joffe – Joffe „„„ La fel este interesant faptul cã bolºevismul a fost finanþat de bãncile evreieºti din SUA. Otto Kahn. din cei “ilegaliºti”. care 90% erau neromâni. Voievodina. Apoi a crescut pânã la 5000.

Bughici – Moscova. toþi devotaþi lui Stalin. format din acapararea de pãmânturi strãine: Basarabia. Toma. Ungurii ºi evreii au deþinut poziþii-cheie în partidul comunist-vroiau sã maghiarizeze Transilvania. trimiºi special. Davidovici – Israel. aderarea la Moscova. evreu. Brucan – BrukhezWaºhington. Antonovici. scriau istoria falsã. Propaganda condusã de Iosif Chiºinevschi. Iosif Petru. agent al Kominternului supus Moscovei. securitate – de Vineze. Bucovina. Pãsculescu. fãrã studii. Miklos Goldbergher. adjuncþi: Grigore Preoteasã – soþia evreicã. Ambasador: Stoica – Berlin. Evreii din lagãrele fasciste au devenit ilegaliºti antifasciºti. evreu basarabean. ministrul petrolului – M. Herscovici – nici un român. Lidia Lãzãrescu. istoria de Mihail Roller. La Moscova colonia maghiarã Bela Kun. cultura – Teodor Rudenko. Krakauer Charlote. Bãlãnescu. devenise academician. ºi au format “Regiunea autonomã maghiarã” – Tg. izolarea României de Apus. Ministru de externe – Ana Pauker-Robinsohn. evreu. Onescu Marcu. Ida Felix. A. Walter Roman. – 277 – . ªerban. care ar fi ridicat economia. Ionescu. Ardeleanu Clava. toþi evrei. Numai în 1960. la Stalin. Patriarhia românã. a venit Cornel Mãnescu care a curãþat aparatul de evrei. Eduard Mezinger. Erau susþinuþi ºi de comuniºtii “români”: Ana Pauker. Marcusolin. toþi evrei veniþi de la Moscova. Luca Laszlo lucra pentru Budapesta. Florescu. Preoþii greco-catolici au fost aruncaþi în puºcãrii cu credincioºii ce se împotriveau. Bogdan. Pauker a dat Moscovei Insula ªerpilor. birourile statului erau alogeni. patriarhul Justinian Marina. evreicã. Lãzãrescu. S. Duºmanii comuniºti spuneau cã România e un stat multinaþional. A. (cu nume de împrumut). Dobrogea. evreu. Istoricii – Roller. evreu basarabean. Luca. cãci avea mai mulþi enoriaºi acum ºi biserici noi. M. externe – de Gizela Voos. Petru Iosif-Roma. armata. a jefuit România cu sovromurile. cadre noi în funcþii înalte. Mureº. Rakoczi. Filipovici. Banat… Totul se trãgea de la Internaþionala comunistã condusã de Dimitrov. În toate secþiile. Balanescu – Paris. 112 persoane din externe erau evrei. era bucuros de suprimarea cultului greco-catolic. când Ana a dispãrut din politica româneascã. D. Andrei Goanþã. E. Roller era spion sovietic. Luca Laszlo vroia ca Ardealul sã fie unguresc. Mathyasz Rakoczi era împotriva României. au distrus cadrele vechi româneºti. Langffelder. Deutah Olga – toþi strãini. Nicolae Ciorroiu – soþia evreicã.în România. C.

. Este ºtiut cã evreii nu agreau muncã fizicã ºi cu lucrul pãmântului nu se ocupau.. Bichel. buni la suflet.. Ady. primea ºi salariu de la ambasada sovieticã.. Se mai ocupau cu – 278 – . evreu. soþia. Grumberg (Nikolski). toþi erau strãini neamului românesc. Schlesinger P. Demeter S. nu a fost nici un evreu sau ungur. Kovacs Tiusz. Kangheþ.. Protopopov.NKVD-ul era în România ca acasã: A. Bucikov. Moldovenii i-au primit cu aceeaºi bunãtate ºi bunãvoinþã cum i-au primit ºi pe alþi strãini veniþi sã trãiascã în mijlocul lor.. care îi alunga sau îi forþa sã plece în alte þãri sau regiuni. deschizând localuri de consum: bodegi. Roszma Adolbert ºi soþia.. spion sovietic. Pauker. Chiºinevski. M. mulþi dintre ei fãrã carte ºi s-au folosit de aceasta. Hirsch T. Blaukenºtein. ocupându-se cu comerþul. Oprescur D. Adolbert. rutean. Didenko.. apoi au ajuns sã se stabileascã ºi prin sate.. Fux Beria. Aºa cum înainte la moldoveni era considerat ruºinos sã te ocupi cu comerþul. Bodnarenko. agent nkvd. Majoritatea au venit din cauza antisemitismului rusesc ºi ucrainean.. Mazuru (evreu). Când un ungur cãdea vinovat de ceva sãreau cu toþii sã-l scape. aºezânduse în oraºe.. Bucikov... Boller. Evreii au înþeles repede cã moldovenii sunt oameni naivi. Cacica S. Adam M. Ebner S.. De obicei la sate ei þineau crâºme ºi dughene. Gribici V. M. Luca. Niconov. Hirsch T. Hirch. În securitatea lui Pantiuºa: Nicolski.. agenþi kgb. Maximenko F. general de securitate. ofiþer. Lobe.. Ebner S. În munþi.. Bercovici. Alexeev I. crâºme ºi magazine. Pãtrãºcanu. iar în a doua jumãtate a secolului 19 în sate ºi centre raionale. unde erau mai puþin persecutaþi. lucrându-ºi pãmântul ºi fãcând pâinea cea de toate zilele.. În SSI – S. Dintre toþi numai Mladin ªtefan era român.. Nicolski. Hary B. Srabo. Ana Tema era acuzatorul lui L. în rezistenþã. dezertor Bondarenko-Pantiuºa. ºefi de unitãþi erau: Nikonov S. Kohner A. Rudenko. nu aveau aceastã îndeletnicire. birturi. Gonciaruk. Luka Laszlo comanda cadrele. Schimerler... Friedlander E. Petruc.. Mulþi dintre ei s-au stabilit în Basarabia. trimiþând totul în Uniunea Sovieticã. EVREII ÎN BASARABIA ºI ÎN ROMÂNIA Evreii au apãrut în Basarabia începând cu veacul al 18-19... Emil Botnãraº. ei. Chioreanu M. Kochner Adolf. restaurante. Hohan A. la marginea imperiului rus þarist. Toþi acei strãini de la putere s-au stãruit sã distrugã România. Didenko. Ei o jefuiau fãrã milã.. Herisan A. Nicolau V. La început au fost mai mulþi prin orãºele. Protopopov...

iar dobânda ºi datoriile creºteau. buni matematicieni.cãmãtãria. La 6-8 aprilie 1903 la Chiºinãu. venite pe pãmântul Basarabiei în timpul þarului. cu ajutorul conducerii ºi indiferenþii poporului. se tocmeau cu evreii sã le lucreze pãmântul sau în gospodãrie în contul datoriilor. înglodându-i în datorii ºi mai mari. care îºi lucrau din greu pãmântul. nu le plãcea munca fizicã. unde trãiau 45% de evrei ºi 46% de ruºi. Unii îi înºelau pe bieþii þãrani. Acest neam nu avea þara lui. erau silitori. oameni cu credinþã în Dumnezeu ºi în fapte bune. în rate. ªi în România erau partide ostile evreilor ºi aveau filiale ºi în Basarabia. care le aducea foloase mari. mai ales cã erau ºi ani de secetã. Moldovenii bãºtinaºi erau buni la suflet. mai ales când þãranii vedeau cum ei se îmbogãþesc vãzând cu ochii în timp ce gospodãria lor se ruina ºi era mereu în nevoie. Ei nu lucrau la coarnele plugului. Nu toþi evreii comercianþi erau oneºti ºi oameni de treabã. Membrii acestor partide deseori. Aceastã ostilitate împotriva evreilor era provocatã. care se rãspândea sub formã de dispreþ faþã de evrei ºi faþã de îndeletnicirile lor. ºtiind cã moldovenii sunt oameni de cuvânt ºi întorceau datoriile scrise în condicã. ªi în Basarabia. de viaþa grea. Mai era ºi altceva. ei nu se purtau rãu cu evreii. Mulþi dintre evreii ocupaþi în comerþ acordau diferite privilegii cumpãrãtorilor. Aproape toþi ºtiau sã citeascã. Levendali. a apãrut antisemitismul. cãmãtãria nu era pe placul moldovenilor. îºi fãceau studiile stãruindu-se sã devinã medici. care apãreau ca niºte jefuitori de bunuri. ucrainenii îi învinuiau pe evrei de toate relele ºi formau pãrerea cã ei sunt vinovaþi de sãrãcirea lor. nu erau leneºi. Ruºii. care era murdarã ºi cu puþin folos. îºi bateau joc de ei. sã-ºi ridice nivelul de viaþã. În literatura de pe atunci ei erau numiþi cu cuvinte de ocarã “jidan”. avocaþi. Dacã datornicii nu puteau sã-ºi achite datoriile. cu o dobândã destul de mare. dar e greu sãi dai înapoi. le dãdeau mãrfuri pe datorie. ajutându-i cu bani la nevoie. alimentatã ºi încurajatã de neamuri strãine. se rãspândise în toate þãrile ºi peste tot ocupându-se cu comerþul. mai ales în timpul þarului rus. nu creºteau vite. Popor fãrã uscãturi nu existã. banchiri. câºtiguri bune. stãpâni pe pãmânturi. ohranca þaristã de sub conducerea baronului L. Din aceastã cauzã se formase o pãrere rea despre evreii comercianþi. dar care trezea nemulþumirea populaþiei cãci e uºor sã împrumuþi banii. la ordinul guvernului a organizat ºi sãvârºit un pogrom de proporþie în timpul – 279 – . învãþau. Comerþul. comercianþi. Evreii fiind asupriþi se luptau pentru existenþa lor.

fãrã lupte. În 1940 sovieticii au dat nãvalã. Nimeni nu s-a aºteptat la o aºa purtare din partea evreilor. la Paris. în armata românã. slujind ruºilor sovietici. mai ales cã regele Carol intrase în contact cu marii industriaºi evrei din þarã ºi jefuiau împreunã poporul român.. În 1918 românii au eliberat Basarabia de hoardele bolºevice. averea strânsã cu anii. care în þarã fuseserã scutiþi chiar de – 280 – . prãdate. unii fiind ºi agitatori ºi spioni sovietici. În acele vremuri regele Carol II se despãrþise de regina Elena ºi trãia cu evreica Lupu. Atunci divorþul se fãcea foarte greu.. îi bãteau chiar. bãtuþi. Ba mai mult. casa. în mai micã mãsurã. care a avut înrâurire ºi asupra unor politicieni din Þarã. cum fãceau ruºii ºi ucrainenii. Sute de mii de moldoveni au luat calea pribegiei. numitã de popor „Lupeasca”. Atunci s-a format un curent puternic împotriva evreilor. În 1941 s-a început rãzboiul.cãruia evreii erau prinºi în stradã. de pe pãmântul strãmoºesc. cu toate cã trãiau în România ºi erau trataþi binevoitor. guvernul român a fost impus sã primeascã 300 de mii de evrei din Germania lui Hitler ºi sã le acorde cetãþenia. Unii dintre evrei au luat armele în mânã împotriva armatei române. îi arãtau cu degetul pe cei ce lucrase în poliþie. magazinele lor erau devastate. cel legionar. Era partidul lui Cuza ºi. ce luptaserã pentru Unirea cu România în 1918. Majoritatea evreilor i-au primit cu urale. pe cei ce fuseserã în Sfatul Þãrii. care se retrãgea întristatã. urã faþã de alte etnii. mai ales cã Lupeasca se amesteca ºi în treburile de stat. pãmântul. Dupã primul rãzboi mondial. Bineînþeles cã în Constituþie aceste lucruri erau interzise. care încãlca toate regulile. ucraineni rupeau epoleþii ofiþerilor ºi soldaþilor. trebuia sã ai ºi încuviinþarea bisericii. cu toate cã majoritatea lor nu era cu nimic vinovatã. din moºi strãmoºi. care nu a fost alungat din þarã. polonezii etc. unii din ei. îi înjurau. le luau armele. În anul 1923 a fost aprobatã o constituþie cu largi principii de democraþie care interzicea orice profanare. prosovieticã. Putea oare sã uite poporul român aceastã umilire ºi agresivitate din partea unui neam care n-a trãit rãu în România. Grupe de evrei. Industriaºii Max Aushnit. act barbar care s-a terminat cu 45 de jertfe omeneºti sub ochii poliþiei þariste. Atunci ei au dus o politicã antinaþionalã. având în spate soldaþii armatei roºii. Mulþi dintre ei ºi-au bãtut joc de armata românã. ocupând Basarabia ºi Bucovina. erau indignaþi de purtarea regelui. lãsând aici totul. Mulþi oameni de stat. ruºi. petrolierii ºi alþii împãrþeau profitul cu regele ºi erau ºi primiþi la curtea regalã. Aceastã legãturã crease un protest general împotriva evreilor. o parte din popor. Începând cu anul 1933 a apãrut ºi s-a rãspânditã fascismul în Germania. îi scuipau. ei.

au rupt relaþiile diplomatice cu Israelul. Putea oare poporul român sã rabde aceste înjosiri ºi umilinþe pe pãmântul sãu din partea unui neam cu care trãia zeci de ani împreunã? Oare aceasta era recunoºtinþa lui? Ce ar fi fãcut Stalin dacã evreii s-ar fi purtat aºa cu armata roºie? Cred cã ar fi fost raºi de pe faþa pãmântului! În urma atâtor acþiuni duºmãnoase a unei pãrþi din evrei ºi sub presiunea lui Hitler. cum cerea Hitler. paznici ºi alte brute. pe când regimul lui Horty a exterminat 150 de mii de evrei numai în Ardealul de Nord. el care a salvat cei mai mulþi evrei din toate þãrile Europei de rãsãrit. A fost o crimã sã pedepseºti o mulþime nevinovatã. e mai importantã. bulgari etc. Comuniºti în România erau puþini: evrei. la ordinul Moscovei. afarã de România? Mai rãsfoiþi istoria. numiþi trântori. unguri. arhivele. conform declaraþiei lui Filderman.armatã. Ei provocau dezordine ºi fãceau propagandã sovieticã. Antonescu n-a trimis nici un tren cu evrei în Germania. puneþi în funcþiune memoria. inclusiv evrei. Lobi nu cunosc istoria. dar mereu ascunsã. Cealaltã e mai vastã. care ocupase atunci toatã Europa ºi o jumãtate de Rusie. mareºalul Ion Antonescu a fost nevoit sã-i deporteze împreunã cu þiganii care nu lucrau ºi cu alþii. unde au murit de zece ori mai mulþi oameni nevinovaþi. expulzaþi din locuinþe. îi asupreau. aveþi ºi voi un Dumnezeu ºi nu – 281 – . Cât se poate manipula fariseic opinia publicã ºi înºela o lume întreagã? De ce tac conducãtorii evreilor. Antonescu le-a dat voie la 20 de mii de evrei sã emigreze liber din Bucovina ºi a mai dat mii de paºapoarte în alb pentru evreii din Ungaria ºi Ardealul ocupat de unguri. Mareºalul I. din serviciu. Da. care sabotau. Asta e o laturã a activitãþii lui vizibilã. umiliþi. au murit în lagãrul de acolo mulþi! Unii dintre conducãtori. sunt analfabeþi ºi se dedau la insinuaþii ºi minciuni cum cã România a ucis cei mai mulþi evrei. fãcutã la Geneva în faþa Tribunalului în 1955. numãr egal cu cel al evreilor suferinzi din toatã România. Astãzi el este învinuit ca criminal de rãzboi. ºi nimeni nu-ºi mai aminteºte de ei? Au uitat cã puterea sovieticã a interzis 20 de ani emigraþia evreilor din URSS? Apoi birul de 10 mii de ruble ce trebuia plãtit sã-þi dea drumul? De ce nu se aminteºte de el? A fost interzisã plecarea evreilor din România cândva? Cine dorea pleca liber în Israel. îºi bãteau joc de ei. preºedinte al Uniunii evreilor din România. când e vorba despre lagãrele sovietice. doctor în drept la Universitatea din Paris. li se încãlcau drepturile elementare ale omului! Aþi uitat cã toate þãrile socialiste. în Transnistria în timp de rãzboi. ucraineni. ocupate de Hitler. În URSS cei care doreau sã plece erau daþi afarã din partid.

Sunt multe probleme care azi se lãmuresc rãsfoind arhivele. cãreia i s-a furat 33% din pãmânturi ºi o treime din populaþie cu ajutorul evreilor. sã ne ºteargã de pe faþa pãmântului nostru de mii de ani. în care ºi-au pierdut viaþa 45 de evrei nevinovaþi. n-au avut un Nurenberg. jurnale evreieºti. inclusiv faþã de evreii ºi românii din Basarabia. Oare nu evreii banchiri au pus pe picioare Germania fascistã dupã lovitura de stat din Rusia în 1917 ºi au instaurat regimul totalitar comunist? Cine a condus Uniunea Sovieticã imediat dupã revoluþie? Cine a condus România dupã 23 august 1944? Hai sã nu ne facem morþi în pãpuºoi cu sacul plin.scuipaþi în fântâna din care aþi bãut apã. Am avut mulþi colegi de liceu evrei. Oare nu erau sinagogi în România? În Bãlþi erau douã ºcoli primare ºi douã licee evreieºti. Comemorarea este o faptã care meritã sã fie salutatã. Contra acestei politici ºovine ºi antiumane ºi-a ridicat vocea în presa timpului marii scriitori Lev Tolstoi ºi Korolenko. E bine cã s-a fãcut aceastã comemorare pentru acei 45 de oameni uciºi de hoardele antisemite ruseºti. A fost aºa ceva în URSS? Erau publicaþii. care au pus la zidul ruºinii crima ocupanþilor ruºi. Unele cercuri evreieºti fac o politicã duºmãnoasã împreunã cu ºovinii ruºi împotriva neamului nostru românesc ºi doresc sã distrugã aceastã þarã. La 6 aprilie 2003 s-a comemorat 100 de ani de la sãvârºirea pogromului contra evreilor de la Chiºinãu. ziare. care a luptat ºi împotriva neamului sãu – 282 – . care era blând ºi care nu a obijduit neamuri strãine. organizat ºi declanºat de autoritãþile þariste de ocupaþie a Basarabiei româneºti. Azi. care au sãvârºit crime mai mari ca fasciºtii n-au fost pedepsiþi. sunt duºmanii neamului nostru ºi vor sã ne distrugã aici. care au rãmas în viaþã datoritã cã trãiau în România. comuniºtii. aciuaþi în România în anii ’30. dupã venirea lui Hitler la putere în Germania. Orice om care a trãit ºi trãieºte pe acest pãmânt trebuie sã fie cinstit. fiindcã s-au gãsit oameni inimoºi ºi au imortalizat aceastã tragedie promovatã de o politicã ºovinã ºi agresivã faþã de minoritãþile naþionale din imperiu. trãdãtori de neam. sã judece drept. Românii basarabeni n-au avut nimic comun cu acest act barbar pentru cã ei erau numai 10% din populaþia Chiºinãului ºi se aflau la periferiile lui. Cu ei ne împãcam de minune. ienicerul rus. prieteni la cataramã. cum a fost Kruºevan. sã nu o facem pe neznaiul. De ce au fugit evreii din URSS? Dupã ce au susþinut regimul totalitar ani la rând ºi fãceau propagandã ºi în alte þãri fiind plãtiþi de el? De ce au plecat în Israel? Da. în Moldova. ºi a unor moldoveni. Dar nu poporul. Numai atunci va fi pace ºi înþelegere între toþi cei care locuiesc aici împreunã. au fost ºi unii guvernatori români care ºi-au bãtut joc de evrei.

Veronica. De câte ori mã duceam cu automobilul meu în România. Cei ce avuserã posibilitatea de a nimeri dupã Carpaþi. am trecut ºi prin Piaþa Amzei unde era Fundaþia Alianþa Civicã. În amintirea acestor jertfe s-a ridicat la Chiºinãu ºi un memorial cu participarea conducerii Moldovei. Descoperirea ei era ca un vis care nu se împlinea. Aici ne-am întâlnit cu dna Ana Blandiana ºi cu soþul ei Romulus Rusan pe care îi cunoºteam din anii precedenþi. dar nu am avut posibilitatea de al vizita. Transilvania era ceva departe pentru mine. cele douã veriºoare Leana ºi Valentina. memoria singurã poate fi o formã de justiþie” Motto Memorialului Sighet Auzisem de acest memorial prin anii 1998. când justiþia nu reuºeºte sã fie o formã de memorie. jandarmul Europei ºi “temniþa popoarelor” (Lenin). dintre care o jumãtate nu s-au mai întors înapoi. în amintirea cãrora nu se face nici o comemorare ºi nu existã nici un memorial. cã regimul totalitar comunist a ucis o jumãtate de milion de oameni în 50 de ani de ocupaþie sovieticã ruseascã. În anul 2002 venind la Bucureºti dupã inaugurarea Muzeului Memoriei Neamului (a victimelor regimului comunist) la Chiºinãu. Fusesem în Ardeal în 1963. Le-am arãtat fotografiile – 283 – . Totodatã este o ruºine pentru neamul nostru moldovenesc. de unde au fost duºi în Siberia circa 200 de mii de basarabeni. cu care nu mã despãrþeam niciodatã. Ea se îngrijea de mine. care trãiam atunci în Ucraina. ci numai o simplã piatrã postatã lângã gara din Chiºinãu. fiind deja prea bãtrân ºi având fricã sã nu cad undeva în drum ºi sã nu fie nimeni lângã mine în locuri strãine. Eram împreunã cu soþia mea. minunându-se de cele vãzute acolo. Vârsta înainta cu fiecare an ºi nu mai credeam cã voi ajunge cândva pe plaiurile Ardealului. povesteau lucruri interesante. Dar am avut noroc. Iatã unde a ajuns neamul nostru din cauza bunãtãþii lui ºi cine sunt conducãtorii noºtri! MEMORIALUL DE LA SIGHETUL MARMAÞIEI “Atunci. unde trãiau rudele mele. o luam spre Bucureºti. când pentru prima oarã am primit voie de la conducerea comunistã. aprobatã de Moscova dupã scrisoarea trimisã de tanti Vera lui Brejnev. sediul dnei Ana Blandiana.pentru Rusia. purtând în geantã medicamentele necesare. pe atunci conducãtorul Uniunii Sovietice. la Lvov. având o chemare de la sora mamei mele din Bucureºti.

jurnalistul care lucra la “Literatura ºi Arta” condus de vestitul poet ºi scriitor Nicolae Dabija. Memorialul de la Sighet ne-a impresionat puternic. al victimelor regimului comunist întemeiat de noi. Chiºinãul era plin acum de maºini din alte þãri. El ne luase cu automobilul ginerelui sãu. reîntors din America unde fusese cu soþia sa Mia la fiul lor. cu toatã sãrãcia care domnea în Basarabia. de loc din Maramureº. Clãdirea era chiar în centru. Dupã Salva am intrat în munþi ºi trenul ne ducea prin tuneluri. Peugeut ºi alte mãrci care erau net superioare celor ruseºti. Ne uitam prin geam bucurându-ne de frumuseþea locurilor ce se perindau în faþa ochilor. Ajunsesem la Iaºi prin bunãvoinþa lui Sergiu Nucã. Ideea transformãrii închisorii în muzeu aparþinea dnei Ana Blandiana. aproape de Memorial. foºtii deþinuþi ºi deportaþi politici din Basarabia spre mirarea lor de reuºita noastrã. Am luat trenul de la Iaºi spre Timiºoara. Gaby Buju. La Salva am fost nevoiþi sã aºteptãm vreo trei ore trenul ce venea de la Bucureºti ºi mergea la Sighet. La proiectul acestui memorial au lucrat arhitectul Alexandru – 284 – . un leagãn al românismului din vechime. o maºinã germanã. aºa îl numeau acolo în Canada.Vã invitãm la Memorialul Sighet la simpozionul 10! Ne-a spus simpatica dna Ana. ne-a trimis o sumã de dolari pentru înfãptuirea muzeului.muzeului nostru. care împreunã cu soþul sãu Romulus Rusan au depus sforþãri mari spre a-l întemeia. El citise anunþul meu din ziarul românesc “Clipa” din SUA ºi luând legãtura cu mine. am reuºit sã ajung ºi în casa lui Gavrilã Buju. El a fost omul care a jucat un rol însemnat pentru noi ºi mai ales pentru mine. unde ajunsese la vârsta de 18 ani dupã multe peripeþii. din Borºa. sã fiu la Borºa ºi sã vizitez ºi Memorialul de la Sighet. prin locuri de o frumuseþe rãpitoare. . Maºinile sovietice deveniserã o raritate. care împreunã cu Romulus Rusan. Audi. ca douã albine stãruitoare au reuºit sã facã atât de mult pentru biruinþa adevãrului ºi a dreptãþii în þara româneascã în amintirea celor cãzuþi la datorie împotriva genocidului comunist. cum zic aici oamenii þinutului sãu. La Iaºi ne-a întâlnit ca întotdeauna prietenul meu Vlad ªuparschi. Aºa cum am fost ajutaþi în înfãptuirea acelui muzeu de la Chiºinãu ºi de un român cu suflet de mare patriot. Acum îmi dãdeam seama ce frumoasã este þara noastrã româneascã! Am fost cazaþi la un cãmin al poliþiei de frontierã. în Maramureº. Datoritã lor am nimerit la Sighet. Aºa cã aveam mai multe motive sã ajung în Mara-Mu. Le înlocuiserã Mercedesurile. într-o cãmãruþã unde eram numai noi doi cu soþia. Fiatul.

“De la adevãrul istoric la judecata istoriei”. pe casete audio ºi video. Horia Bernea ºi Laurenþiu Ulici având ca scop crearea Memorialului. În 1994 ia fiinþã Fundaþia “Academia Civicã” cu 175 de membri fondatori – preºedintã Ana Blandiana. devenite sãli de muzeu. Clãdirea închisorii din Sighet este atribuitã Fundaþiei Academia Civicã în vederea transformãrii în memorial. Au fost deschise 12 celule de la parter. La nordul României lângã râul Tisa se aflã oraºul Sighet. În 1993 Ana Blandiana s-a adresat la Consiliul Europei la Strasbourg pentru a cere sprijinul Europei de a transforma închisoarea într-un memorial. La evenimente au participat mii de oameni din România. Dorana Coºeveanu ºi academicianul Alexandru Zub ajutaþi de alþi oameni de bunã credinþã cu suflet mare. Se prezintã filme despre teroarea comunistã ºi se organizeazã expoziþii documentare. din alte þãri foste comuniste. ªantierul a fost deschis la 11 iulie 1996. Datoritã unor români cu suflet mare dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan. oameni de culturã. Arhiva de istorie oralã s-a îmbogãþit cu 850 de înregistrãri. specializaþi în analiza lor. cu mãrturii ale persoanelor supravieþuite din închisori ºi lagãrele þãrii. În fiecare an la Sighet au fost inaugurate noi spaþii în cadrul Memorialului. Trebuie de spus cã anume în România teroarea a fost cea mai durã ºi cea de mai lungã duratã dintre toate þãrile cãzute sub jugul comunist sovietic. El a fost înfiinþat ca sã se ºtie adevãrul despre teroarea comunistã din România ºi sã nu se mai repete niciodatã în viitor. În fiecare an era programatã vizita la închisoarea de la Sighet ºi la groapa comunã de la cimitirul sãracilor. Memorialul s-a fãcut la Sighet fiindcã aici a fost prima dintre închisorile politice ale stalinismului în România ºi anume în ea au fost exterminate elitele politice spirituale. S-au editat multe cãrþi din colecþia “ Analele Sighet” ºi a apãrut ºi “Cartea neagrã a comunismului” scrisã de Stephan Courtois.Beldiman. În timpul conducerii comuniste aici au fost exterminaþi mii de oameni printre care ºi floarea intelectualitãþii române. care are un trist renume. Din 1993 s-au þinut 10 simpozioane în cadrul Memorialului victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighet. La 21 mai 1993 a avut loc primul simpozion “Memorialul Sighet”. culturale ale democraþiei interbelice. Începând cu anul 1993 a avut loc la Sighet câte un simpozion anual cu diferite teme despre tragedia românilor în timpul conducerii comuniste 1946-89. – 285 – . puse la dispoziþia vizitatorilor. vicepreºe-dinþi – Ion Caramitru. La aceste simpozioane participau martorii ºi eroii evenimentelor dar ºi istorici savanþi. Memorialul victimelor Comunismului ºi Rezistenþei de la Sighet a fost declarat ansamblu de interes naþional prin lege.

ziariºti. dintre care unii ºi azi trãiesc la Sighet. când a devenit lagãr sovietic. Iuliu Maniu ºi alþii… Sala hãrþilor este o reprezentare în spaþiu a gulagului românesc. British Council. Memorialul conþine parterul. Sãlile sunt dedicate lui Corneliu Coposu. Institutul Polonez din Bucureºti. Sarcina memorialului este pãstrarea memoriei. În 1950 au fost internaþi aici peste 80 de demnitari (foºti miniºtri. cu celulele sale. Simpozionul a avut un vast program de comunicãri cu tema “Anii 1973-1989. Cronica unui sfârºit de sistem”. preoþi. construitã în 1897 a funcþionat ca închisoare de drept comun pânã în 1944. Memorialul a fost deschis de dna Ana Blandiana. Datoritã dnei Ana Blandiana ºi lui Romulus Rusan. Alexandru Todea. majoritatea lor nejudecaþi. dedicat celor care au suferit în timpul comunismului ºi într-un centru internaþional de studii. politicieni). Pe o hartã mare a þãrii sunt marcate prin cruci cele 300 locuri de detenþie. Primii au fost 18 elevi ºi studenþi. azile psihiatrice ºi gropi comune. cu ajutorul unor sponsori cu inimã bunã s-a înfiinþat acest Memorial. unitate de muncã specialã. Emil Haþieganu. de muncã forþatã. Prin Sighet se fãcea ºi repatrierea foºtilor prizonieri ºi foºtilor deportaþi din URSS.aceastã închisoare a fost transformatã într-un Memorial Naþional. Centrul Ceh din Bucureºti. Iuliu Hossu. Penitenciarul era cunoscut sub numele “Colonia Dunãrea”. Centrul Cultural Francez. domiciliu obligatoriu. unde se evidenþiazã aspecte din istoria personalã. A doua salã a muzeului cuprinde o schemã a închisorii realizate – 286 – . preºedinta Fundaþiei Academia Civicã. Ilie Lazãr. academicieni. Din august 1948 a devenit loc de detenþie pentru intelectualii ºi pentru þãranii din Maramureº. mãrturiilor despre represiunile sãvârºite de regimul comunist totalitar. Tot în 1950 au fost aduºi la Sighet 43 de episcopi ºi preoþi greco-catolici ºi romano-catolici. viaþa unor oameni ai elitei politice ºi religioase din perioada interbelicã a României. Majoritatea aveau peste 60 de ani. În prezenþa sponsorilor Miºu Cârciog ºi dnei Margaret Holmes. unii trecuþi de 85. Memorialul victimelor comunismului ºi al Rezistenþii a fost inaugurat la 20 iunie 1997. închisoarea fiind reconstruitã ºi transformatã într-un muzeu. El se referea nu numai la aceastã închisoare din Sighet ci ºi la întregul univers concentraþionar din România. istorici. Închisoarea din Sighet. La 5-7 iulie 2002 a avut loc al 10 simpozion al Memorialului Sighet organizat de dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan cu sprijinul Fundaþiei Hanns Seidel. dar în realitate era un loc de exterminare pentru elitele þãrii.

deportãrile din Bãrãgan. cimitirul sãracilor. La etajul doi se aratã sala Lotului lui Viºoaian ºi sala unde a murit Gh. unde erau înmormântaþi deþinuþii exterminaþi în groapa comunã. Sala “Colectivizarea” dã o imagine completã a dramei satului românesc. La inaugurarea sãlilor Basarabia în Gulag au participat ºi doi reprezentanþi invitaþi din Republica Moldova. Petru Opriº – Bucureºti. Hans Bergel – Munchen. În cadrul muzeului existã 2 expoziþii dedicate lui Gh. Brã-tianu ºi Iuliu Maniu cu activitatea lor politicã înainte de 1918. I. Anatol Petrencu – Chiºinãu ºi alþii… Tot aici la 9 iulie 2002 s-au inaugurat încã zece sãli printre care ºi sãlile “Basarabia în Gulag”. închis la Sighet între anii 1950-55. Ion Cepleanu – Paris. Invitaþii din Republica Moldova ºi-au exprimat sincerele lor mulþumiri pentru înfiinþarea acestui memorial – 287 – . Sala “Munca forþatã” prezintã aspecte din locurile de muncã forþatã din þarã unde Canalul Dunãre – Marea Neagrã a fost cel mai infernal din seria ºantierelor unde deþinuþii erau exterminaþi. rolul lor la Marea Unire. în istorie Anatol Petrencu ºi Vadim Pirogan. fotografiile ºi mãrturiile foºtilor deþinuþi politici în închisorile ºi lagãrele din URSS. Mircea Stãnescu – Paris. I. suferinþele Bisericii. Dennis Deletant – Londra. femeile în închisoare. Moldova. fost deþinut politic ºi luptãtor antisovietic din gulagul sovietic. care au explicat vizitatorilor exponatele. Nicolas Werth – Paris. Iulius Filip – Cluj. Giurescu. alegerile din 1946 ºi procesul grupului de la Tãmãdãu. Dragoº Petrescu – Bucureºti. Mircea Carp – Munchen. În una din sãli sunt expuse picturile ºi desenele pictorului Victor Zâmbrea. rezistenþei anticomuniste. Alexandru Zub – Iaºi. Ei au fost: Cicerone Ioniþoiu – Paris. unde deþinutul stãtea în lanþuri în picioare toatã ziua. Brãtianu. Stephane Courtois – Paris. Sãlile “Viaþa cotidianã din penitenciar ºi închisoarea-nãuntru ºi în afarã aduc mãrturii despre asprul regim de detenþie. În ultima zi a simpozionului oaspeþii au vizitat cimitirul Cearda. preºedintele victimelor regimului comunist din R. Thirry Wolton – Paris. Smaranda Vultur – Timiºoara. Tot aici în alte sãli sunt arãtate metodele de torturã de la Securitate. Sunt expuse documente referitoare la represiunile contra þãranilor. dr.de istoricul Constantin C. regimul de detenþie din închisori. Tot aici se aflã celula de pedepsire “Celula Neagrã”. La acest simpozion au luat parte foºtii disidenþi ºi deþinuþi politici care au fãcut comunicãri. La etajul 1 sunt sãlile dedicate deportãrilor. Bujor Nedelcovici – Paris. Vasile Paraschiv – Ploieºti.

un bãrbat tânãr. o strãduþã cu gropi mari ºi adânci. Dupã câteva ore cu trenul. sã câºtige un ban. am plecat la Borºa. Mã gândeam ce are el cu Basarabia. pãrãsind Memorialul.care trebuie sã fie o pildã ºi un serios avertisment pentru toatã lumea ca aceastã tragedie ºi genocid comunist sã nu se mai repete niciodatã. situat în Canada. Sora lui Gabi. MARA-MU De la Sighet. pârâea ºi trosnea. apoi ne-a dus cu maºina la dna Valerica. ºi ai credinþei. unde trebuia sã fim întâmpinaþi de fratele lui Gabi. Având un numãr de telefon. cãci drumul era abrupt. care ºi ele se aranjase la lucru. care ne-a ajutat sã facem la Chiºinãu Muzeul Memoriei Neamului. sã înþeleg de ce acest român din Maramureº ne-a trimis un ajutor de 1000 de dolari. cãci comuniºtii din România. care urcându-ne pe un tractor. Mã interesa tot ce era legat de dânsul. Gavrilã Buju. basarabenii. nici nu a trecut prin rãzboiul care a distrus atâtea fiinþe nevinovate. vroiam sã aflu cât mai multe despre el. Petrea. se îmbogãþeau. El nu ºtia multe adevãruri. soþia mea. o femeie simpaticã. Maºinãria asta vãzuse multe. Dar noi am întârziat ºi nimeni nu ne-a mai aºteptat. Ileana. Cu diferite mijloace de transport am ajuns la Borºa. dar în realitate erau niºte profitori minciunoºi ºi farisei. aºa se numea aici un dig de pãmânt galben adus prin þevi din minele – 288 – . Îmi era greu pe suflet. unde locuia el ºi mama lui dna Ileana Buju. fosta învãþãtoare a lui Gabi. îngrijorându-ne sã nu facã vre-un chibiþ ºi sã fim nevoiþi sã mergem pe jos. am ajuns la Viºeul de Sus. Avea acolo douã fete. A venit în sfârºit ºi fratele lui Gabi. dorind sã o cunosc pe mama acestui român. ne-a hrãnit cu un pilaf foarte gustos. fusese cumpãrat de Gabi pentru fratele sãu. cãci minele ºi alte întreprinderi nu lucrau cu anii. Tractorul nu era nou. ridicându-ne tot mai sus în munþi. care nu ºtia bine nici istoria þãrii sale. s-a dus în alte þãri. Petrea. nu era acasã. fãceau totul ca sã educe tineretului dispreþ ºi urã împotriva marilor eroi ai neamului. tânãrã. supuºi Moscovei. plecase la muncã în Italia. împreunã cu Veronica. Trebuie sã spun cã mult tineret pãrãsise Borºa. totul fusese distrus de noua putere democraticã cu comuniºti în frunte careºi fãceau treburile lor. care ne-a luat acasã. ne-a dus în munþi. când mã adresam unora care þipau cã sunt patrioþi. Am trecut pe lângã “cenzurã”. o veriºoarã a lui Gabi. Comuniºtii criminali trebuie sã rãspundã în faþa popoarelor pentru crimele sãvârºite în timpul regimurilor în toate acele þãri conduse de URSS. am gãsit-o pe Dna Silvia Belciug. Tractorul ne ridica pe Valea Luceafãrului. care ºtia deja de la Gabi cã noi trebuia sã venim pe la ei. pentru noi.

nu pãrea cã are 72 de ani. o casã bunã. o mai ajuta. Soþul ei Gavrilã nu mai era demult. de nepoþica Ileana. Ne-am ridicat în sus. Ne uitam cu mirare ºi admiraþie cum aceastã femeie. trãia cu amintirea lui Gavrilã. cu pãrul bine însurit. care trãia mai sus de Petrea. cum aºeza uºurel fânul în cãpiþã. de vreo cinzeci de ani. departe peste mãri ºi þãri. viitorul fân pentru vãcuþa ei. nu ne venea sã credem. în casa construitã de Gabi pentru ea acolo. Mâinile ei lucrau repede. A venit aici ºi mama Ileana. ridicându-se spre casa ei. Îmbrãcatã într-o bluzã albã. demult. în satul Rotundu. Dar ea nu dorea. tare. mare. I-am ajutat ºi noi. Am ajuns la casa lui Petrea. fãcutã încã de tatãl lor Gavrilã Buju. nu arãta la anii ei. fãcutã de mâini de gospodar. cu problemele sale. Ea a luat o greblã ºi a început sã strângã iarba cositã. Gabi îºi fãcuse o cãsuþã frumoasã în Rotundu ºi o rugase pe mama Ileana sã stea în ea. Povestea de fiul sãu Gabi ºi uneori îi tremura glasul ºi o lacrimã zgârcitã apãrea în ochii ei frumoºi ºi blajini. ºi sã vezi minune! Ea. aici în munþi.Borºei. Am stat de vorbã. Noi dupã ea. o femeie micuþã. fire puternicã ºi devotatã acestor locuri mãnoase. spre casa ei. dar el avea viaþa lui. care ºi-ar fi legat soarta cu ea. ne-a hrãnit cu lapte de vacã din munþi. cu viaþa ei asprã. din dragoste ºi cu care nu a avut norocul sã fie împreunã la bãtrâneþe. cu nevoile ºi bucuriile ei. iernii grele din munþi. trãia singurã. aromat. þinea piept vânturilor. vieþii de loc uºoare. cu toate cã se gãseau oameni de treabã. Ne uitam la ea. mergea repede în sus. ne opream. cu o gãleatã plinã cu apã într-o mânã ºi cu o sacoºã în altã mânã. Mã uitam la ea ºi o admiram pe aceastã femeie din munþi. Am ieºit apoi din casã. dar era bunã. gâfâind. ºi mã gândeam la soarta ei singuraticã. nu ne ajungeau puteri. cã Petrea trãia alãturi. Nu ºi-a refãcut viaþa. se vedea cã-i fãcutã de o mânã gospodãreascã. cu o fustã neagrã. Mama Ileana. Ne-a primit în casã. a insistat sã mergem ºi la ea în casã. ca zãpada. cu un cojocel frumos. urcã în sus ca o cãprioarã. Era ceva frumos în aceastã femeie. miºcãrile erau vioaie ºi. urmând-o. într-o þarã strãinã. lapte gustos. Casa ei era din bârne. care nu vroia sã se mute nici în iernile cele grele. nume ca al ei. familia lui. cu dorul de fiul ei atât de depãrtat. proaspãt ºi cãlduþ. E drept. mai degrabã pãrea o fetiºcanã sprintenã ºi harnicã. jos. pe care îl luase cândva. subþiricã. nu a dorit sã-ºi ia alt bãrbat. Afarã un omulean îi cosea iarba în curte pe costiºe. în aceste locuri pe care ea nu le-ar fi schimbat niciodatã. miºcându-ne cu greu pe costiºele abrupte sã strângem iarba deja uscatã în cãpiþe. în casa bãtrâneascã. trebuia sã ne odihnim. sã pãrãseascã mãcar – 289 – .

ocupând-o cu forþa. au fost arestaþi. Soþia. lucra la o bancã. N-a rezistat. Am profitat de faptul cã aveam un prieten. invitaþi prin telefon de Gabi Buju din Canada sã vedem sãrbãtorile mari din Maramureº. luând parte la adunãri ºi manifestaþii pe strãzile Chiºinãului. nãscut într-o familie de opt copii. Am ajuns la gara Viºeul de Sus datoritã aceleiaºi doamne Silvia Belciug. a plecat singur la Chiºinãu sã înveþe la o ºcoalã profesionalã. S-a întors în casa ei. care vuiau de lume dornicã de adevãr ºi libertate. De loc ºi el din Cuhneºti. sã-ºi mai vadã nepoþii ºi nepoþelele. unde a trãit o viaþã întreagã. pe timpul þarului. Anatolie strâmtorat la lucru. un bãrbat în vârstã. care ne-a dus la garã cu maºina sa. cu misterele lor. Pe Anatol. cum au pãþit-o alþii. pe vremea aceea. trecut de cincizeci. A stat o iarnã în casa lui Gabi. venea în Rotundu. Începând de prin 1986. a pornit un business – 290 – . a fost scrisã prima cerere de Unire cu România de cãtre þãranii moldoveni. N-a intrat nici în comsomol. s-a inclus în miºcarea de eliberare naþionalã. Maria. prietenul tatãlui meu care a trãit în casa noastrã. Aici. vãzând cine îºi face mendrele acolo. tãvãlugul sovietic nu l-a îndoit la pãmânt. unde trãia cu grijile ºi nevoile gospodãriei. Costache Leancã în 1918 a fost preºedintele adunãrii de la Bãlþi. la Bãlþi. cu frumuseþea ºi aroma florilor de munte. de ºapte ori a fost ales deputat în parlamentul României pânã în 1940. nici în partid. cu pajiºtele bogate cu iarbã mãtãsoasã. sãrbãtoarea de la “Hora de la Prislop” ºi “Adormirea Maicii Domnului” de la mãnãstirea Moisei. Apoi a terminat Institutul Politehnic. Amândoi. Dupã ce a terminat ºcoala de opt clase din sat. þinând în mâini volanul de parcã toatã viaþa numai cu asta s-ar fi ocupat. þãran din Cuhneºti. nedorinduºi o altã viaþã… De acolo de sus se cobora uneori la vale. pe la fata sa Ileana. pe care îl detesta. ºi Costache Leancã ºi prietenul sãu ªtefan Pirogan. cum au fãcut ºi mai înainte. sã mai stea de vorbã. la Bãlþi. Am plecat a doua zi. lucrând în acelaºi timp la o construcþie. Seara mai învãþa la o ºcoalã medie. plinã de amintiri triste ºi vesele. tatãl meu. Costache Leancã. un nepot de a lui Costache Leancã. nepotul. numitã “zemstva”. Am mai fost odatã la Borºa. când ruºii sovietici au nãvãlit în Basarabia. o chemau acolo sus munþii. unde nãscuse trei copii. fetiþa Maria studia la Universitatea din Iaºi. a avut o mare tãrie de caracter ºi voinþã. În viaþa ei niciodatã nu fusese la doctori ºi nici leacuri nu luase în gurã. care ºtiau din ce neam se trag ºi cine sunt fraþii lor. cu toate cã erau democraþi de stânga.iarna munþii. numai una. pe domnul Anatol Gorj. în cartierul Pãmânteni. duºi în Rusia ºi exterminaþi în lagãrele sovietice la o vârstã de 52 de ani.

dar a fost o alunecare de pãmânt ºi ºi-au fãcut casã în Rotundu. fiind înconjuraþi de bunãvoinþa ºi simpatia lor. aducând mâncarea. în munþi. care venise în concediu din Italia ºi povesteau lucruri ºi întâmplãri interesante despre viaþa lor de acolo. care s-a dovedit a fi o femeie simpaticã ºi sociabilã. Dar ºi eu eram prea bãtrân. sã luãm parte la sãrbãtorile din Maramureº. apoi la amiazã ºi seara ne duceam la ea la masã. se aruncau ca niºte fulgere înghiþind prada. Anatol avea un “Jiguli” cu care am plecat spre Borºa. Aici. Venea la noi dimineaþa. Am plecat cu toþii la mãnãstirea din Moisei. care-i sunase sorii sale. Lume multã. care lucrau în Italia ºi câºtigau bani. venitã din Italia. erau veniþi mii de oameni din toate colþurile þãrii sã asculte slujba. o moarã într-un sat. trecând prin multe oraºe ºi sate din Nordul Moldovei ºi Maramureºului. peste drum de casa lui Gabi. pe care îi bãgau în construcþie. Dna Valerica ne-a mai povestit câte ceva despre Gabi. Ne-a primit cu braþele deschise. O femeie energicã. aduºi de ea de la o crescãtorie de peºti. frumoasã. Îmi place acest om pentru setea lui de a cunoaºte. ca sã mai pot învârti volanul maºinii mele ºi am dãruito lui Alexei. toþi eram români. ce o fãcea un episcop din Maramureº. Cât am stat în casa lui Gabi Buju. Ileana. Am luat parte ºi la praznicul de la mãnãstirea din Moisei “Adormirea Maicii Domnului”. Era profesoarã de limbã francezã ºi mai fusese primãriþã. unde a lucrat douã luni de zile ºi câºtigase ceva bani. Eram amândoi cu soþiile. mulþi îmbrãcaþi în – 291 – . fãceau economii pentru a aduce banii în þarã ºi a construi casa. Când le aruncam câte o bucãþicã de pâine. Alãturi de ei trãia ºi Valerica Steþcu. fiind cazaþi în casa lui Gabi. Avea casa ei. Alãturi de ei îºi fãceau casã fetele lor. de a citi. prietenele noastre pe viaþã. fãcutã cu mâinile ei ºi a soþului Ion. nepotul meu. Nici acolo nu aveau lefuri mari. Maºina a trebuit s-o lãsãm jos. când mulþi nu iau nici o carte în mânã. învãþãtoarea lui Gabi cândva demult.mic. dar trãind modest. acolo îºi durase o casã. eram serviþi de Ileana. Ne plãcea s-o ascultãm cum povesteºte diferite întâmplãri din viaþa lor ºi a Borºei. cu soare frumos. Ne-am oprit la Borºa. o casã bunã. cã de. o casã cu trei etaje. pe ºoseaua BorºaCluj. aleasã de popor în Rotundu. Sora Ileana trãia alãturi. Era luna august. Lângã casã avea un bazin în care înotau pãstrãvi. iar noi sã ne ridicãm vreo trei kilometri pânã la mãnãstire. sus. El mi-a propus sã vizitãm Borºa. de care se îngrijea. Am avut toþi ocazia sã vedem frumuseþile þãrii noastre. care ne-a primit ºi ea cu bucurie ºi dragoste de neam. La început au trãit sus. Am stat patru zile la ei. Am trãit câteva zile în casa lui Gabi toþi patru. unde erau fiicele ºi soþii lor. totul era verde.

au – 292 – . este situat la confluenþa râului Argeº cu râul Doamnei. iþari largi. În partidul comunist român în 1944 erau nu mai mult de 900 membri. României i s-a impus un guvern comunist. unguri. dar am întârziat cu câteva zile ºi nu am vãzut frumuseþea obiceiurilor ºi a îmbrãcãmintei naþionale a celor veniþi din munþi ºi de la ºes la Hora de la Prislop. Institutul român de istorie recentã – Marius Oprea. SIMPOZIONUL DE LA PITEºTI Între 4 ºi 6 octombrie 2002 a avut loc la Piteºti un simpozion organizat de Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici din judeþul Argeº – preºedinte Sergiu Rizescu. care þineau la obiceiurile ºi hramurile strãvechi. curat ºi cine-l viziteazã rãmâne impresionat de tot ce vede aici. interzicerea a tot ce avea caracter naþional. regele Mihai a fost expulzat din þarã ºi neamul românesc a cunoscut dezmãþul. Municipiul Piteºti este un important centru economic industrial. Peste 1 milion de români. Mai era aici o sãrbãtoare la Prislop. A venit ºi vremea sã ne despãrþim ºi sã ne întoarcem acasã. Români erau numai ºase oameni. cu sprijinul inimosului primar al or. în cãmãºi albe. port ce s-a pãstrat din moºistrãmoºi. Fundaþia Memoria. jafurile ºi crimele comuniste. majoritatea strãini. reºedinþa judeþului Argeº. introducerea cenzurii. ocupate de sovietici în 1840 prin protocolul secret adiþional la pactul Molotov-Ribbentrop. Ne-am luat rãmas bun de la aceºti oameni simpli. unde veneau din toate pãrþile oamenii cu suflet de români.haine naþionale. care împreunã cu firma Renault construieºte azi noile modele care înfrumuseþeazã minunatele ºosele ale României. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 România a fost ocupatã de armata sovieticã timp de 14 ani. cultural ºi sportiv al þãrii româneºti. Oraºul Piteºti. limbii ruse obligatorie. ruteni. Tot în acest oraº este fabrica de automobile Dacia. împãrtãºindu-ne gândurile ºi visele lor la o viaþã mai bunã. Piteºti – Tudor Pendiuc. cu suflet mare. Este un oraº frumos. Stalin a hotãrât pedepsirea ofiþerilor români care au luptat la rãsãrit pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei. Muzeul judeþean Argeº cu colaboratorii Vasile Novac ºi Remus Petre Cârstea. introducerea a mii de consilieri sovietici la întreprinderi ºi instituþii. care ne-au primit cu atâta dragoste ºi bunãvoinþã. Am venit îndemnaþi de Gabi. evrei. Pentru bolºevizarea României s-a recurs la falsificarea istoriei naþionale ºi a rezultatelor alegerilor parlamentare. ruºi. filiala Argeº – Aristide Ionescu. care se opuneau politicii comuniste.

împotriva slugilor Moscovei ºi cozilor de topor. printre împotriva ……... ani etc..... Canalul Dunãre-Marea Neagrã… Conducãtorii partidelor politice patriotice au fost încarceraþi ºi exterminaþi... . tãi.. ºi alþii.. Livinschi M... Închisorile în care s-au comis cele mai barbare crime... România a fost singura þarã care timp de 10 ani a opus o rezistenþã armatã împotriva bolºevizãrii. ei se calcã în nedragi.. tu stai... în mai mult de 100 au invalizi pe viaþã.15 ani. bãtaie în strãmoºii grup cu bâtele. . Pe glia ruptã în bucãþi extinsã ºi în alte puºcãrii: Gherla. Hora Unirii – o joacã-acei. Gh..5-10 Ai 4.. prietenilor lor. Peste-o moºie destrãmatã.. au cântat: “Deºteaptã-te române” De …. Aiud...colhozurilor nãmeþi. Deþinuþii erau în bãtuþi la tãlpi pânã la leºin. bãgaþi cu capul în tinetele cu urinã ºi altele… J e r t f i t u s a up e n t r uU n i r e ! Ajunsã astãzi de ocarã... o.. a constat în recrutarea unor deþinuþi politici...... Ridicã nasturii vechi soare..... cãrora li se promitea eliberarea ºi grade în securitatea românã.. Reeducarea prin torturã.. Ocna. 2. în atei.. Tg. Echipele de torþionari de la Piteºti au INVOCARE PENTRU ROMÂNESC fost conduse de Eugen Þurcanu. Vo i n d u s eî nt o a t ep r i m i i . Mã ia în suflet c-un fior..10-20 ani. cunoscutã sub numele de “Fenomenul Piteºti”... Sighet. “Literatura ºi Arta” 8 mai 2003 2. cãpitanul Alexandru Dumitrescu.... Teohari Georgescu (Burach Tescovici).fost aruncaþi în lagãre ºi închisori.. G. inspirat de agenþii sovietici ai NKVD-ului. Înjurã-aceastã naþiune! marea lor fãþãrnicie. Târguºor. ei fac paºi... ºi de acoliþii sãi: Stoian Ion... fost NEAMUL student la drept. la fund pânã la sângerare. ea stã în loc. 1 al Kremlinului a fost Ana Pauker (Hannach Robinschn). 4. Eu rãmas stau. 293 – 3... Romanescu G.. Trãiascã regele ………. D a . cioclii Canalul Morþii din Danseazã românimii!!! Dobrogea… În timpul reeducãrii au fost uciºi 64 de deþinuþi politici. Iosif Chiºinevschi (Ioºca – Brottman). turnãtori ºi cãlãi ai Visat-a Românie Mare!. Agentul nr. ..... Cobilaº Nicolae..20 ani. Tineretul antibolºevic a fost supus unui regim special de “reeducare” ºi exterminare. Ce vãd în iarnã ochii mei... chiar ºi Leonida Lari Deadversarilor izbãvire pentru Þarã!!! a unor tovarãºi din partidul comunist. în schimbul smulgerii de la alþi deþinuti a informaþiilor nedeclarate la anchete.. care adesea se terminau cu exterminarea deþinuþilor.. de Popescu Ce lume înºelãciune.. Dej a ordonat lichidarea tuturor politici. Pop C.. trimiºi în România. Pe-o iarnã grea..... Reeducarea de la Piteºti condusã de securitatea românã a fost Care au rupt Moldova-n douã!. au fost la Piteºti. umpluþi cu rouã. Se aplicau metode oribile de torturã continuã. elevilor ºi studenþilor. 3. Cine au fost cãlãii României? Aratã-ne. Doamne-un plan 1. Mulþi în dintre tineret erau judecaþi pentru fapte: cã spuneau cã Ana Pauker este “bivoliþã neagrã”… De 1. trecuþi prinPeste cele mai neimaginabile Pe-unde noºtri erau dragi Moºia lui ªtefan... Da... Frãmântã glodul neºtire. schingiuiþi peste 700.. Ce clipe pline amar...e i danseazã. Scopul “reeducãrii satanice prin torturã” era distrugerea totalã Pe unde Eminescu-n Iaºi Privind tãcuþi dansânda fizicã ºi psihicã ºi transformarea victimelorgloatã.. Echipa lui Þurcanu era sprijinitã direct de e securitate...propagandã ai ei.. Te i a î nm i n t ec u om î n i e ... Cãci nouã nu ne de joc de gardieni ºi de ºef. .. ... ªerbãnescu C. torturi. parcã cineva-n altar D em i c av e s e l i e al o r.

Constantin Stere Toma Istrati Sergiu Grossu ºi soþia Nicoleta – 294 – .

Ovidiu Creangã cu nepoatele Nicolae Dima Mihai ºi Victoria Ursu – 295 – .

Pavel Dudnic Lidia Aºtefanei Anatol Corj Nicolae Caireac Boris Ojog Simion Hachi Ioan Rusu Gheorghe Cucereavâi Andrei Stoica – 296 – .

2002 Vergiliu Stefanin – 297 – .Memorialul de la Sighetul Marmaþiei.

– 298 – .

Partea II Boris Movilã }NTRE DOU+ LUMI – 299 – .

redactor ºef la Comitetul de Cinematografie al R. În 1972. Hoþul de piersici de Em. Nina Josu.S. Marcela Benea. ªcoala primarã în satul natal. redactor ºi ºef de redacþie la Editura „ªcoala sovieticã” (1952-1958). (1964-1968). Redactor la mai multe edituri. Nãscuþi de furtunã de N. La Studioul „Moldova-film” a fost redactor la multe filme – 300 – . A tradus din limba rusã zeci de cãrþi din literatura clasicã ºi contemporanã (Oameni cu conºtiinþã curatã (partea a doua) de P. ªcoala Pedagogicã din Bãlþi (1947-1948). 1977-1980). Garã pentru doi. Institutul Pedagogic „ Ion Creangã” din Chiºinãu. O misiune importantã) º. Facultatea de Istorie ºi Filologie (cu prof. în anii 70 a organizat editarea volumelor din colecþiile „Dintre sute de catarge” ºi „Debut”. Cãpitanul Jan Zvãpãiatul de L. Verºigora. redactor superior la Secþia dublare a filmelor în limba românã a Studioului „Moldova-film” (1980-1985). redactor ºi secretar responsabil la Editura Enciclopedicã „Gh. scenarist ºi traducãtor. la Moscova (1954). Nicolae Esinencu. publicist. Dumitru Ciobanu º. vina fiindu-i cererea insistentã de editare a cãrþilor bune ºi de turnare a filmelor în limba românã. N. Ludmila Sobieþchi. 1976 ºi 1980 este eliberat de câteva ori din funcþiile pe care le deþinea pentru „naþionalism”. Corlãteanu.a. Greennwood. redactor ºi membru al colegiului de scenarii la Studioul „Moldova-film” (1958-1964). director al Biroului de propagandã a artei cinematografice al Uniunii Cineaºtilor din fosta URSS (1985-1987). Krucikovski. 1928.Caþ (Ceza) º. Ostrovski. A activat în calitate de învãþãtor la ºcoala din satul natal (1944-1947). Micul vagabond de I.). Boussenard. Idiot (Dostoievski). Stanev etc. redactor ºef al Asociaþiei de filme documentare „Panorama” a studioului „Moldova-film” (1968-1972. Bãlþi. A urmat Liceul „Ion Creangã” din Bãlþi (1939-1944).S. Nicolae Dabija. cursuri de perfecþionare – redacturã. L. Mrejele de L.a. Asachi” (19941995) ºi redactor la Editura „Museum” (din 1996). Hâjdieni. „Operelor alese” ale lui Zamfir Arbore. director artistic ales al Studioului „Moldova-film” (1987-1992). Eminescu (1956). redactor ºi redactor ºef-adjunct la Editura „Cartea Moldoveneascã” (19721976). în com. (1948-1952). aici fiind promovaþi tinerii scriitori: Leonida Lari. jud. filme artistice (Teheran-42. a contribuit la editarea volumului de „Poezii” de M.CURRICULUM VITAE Redactor de film ºi de carte. S-a nãscut la 6 oct.a.M. ºef de cabinet metodic la „Moldinformkino” (1976-1977).

apreciat cu Premiul Internaþional „Crucea Sudului”. unde se aratã zorii liliachii ºi bate vânt de împrospãtare pe toate laturile þãrii. pentru cã e un înfocat care îºi mâncã pâinea cu magiunul amar al cinematografiei. Femei din Moldova (cca 100 de articole). Pirogan.a..Iu.. Distincþii: Maestru emerit al artei din R. Flux. laureat al sãptãmânalului „Literatura ºi Arta” (1996-2002).). scenariu: I. tot despre o aniversare trebuia sã vorbesc eu acum. Nu m-ai întrebat dacã nu tânjesc dupã cinematografie. pe care destinul la lovit zdravãn peste cãciulã. medalia „Meritul Civic” (1995). Moldova (1978).Druþã. în regia lui Em. cã se zãresc anii lui muºcaþi la coamã de o stea buiacã ºi care freamãtã la numãrul 60! – ani.a. Moldova (1992). ªt. Loteanu º.. înhãmându-l la carul rãspunderii ºi datoriei. în Argentina ºi Grand Prix. Capitala. Aºteptaþi-ne în zori. regia: V. ºi isprãvim noi. Adicã. A redactat volumele Pe drumurile pribegiei ºi Oameni ºi timpuri de V.a.X. de un portocal care este un om ºi care omul acesta nu e altul decât Boris Movilã. „Arcaºii lui ªtefan cel Mare” de M. cu zimþii probãluiþi de toate potãile. 6. Colaboreazã cu articole (cca 200) pe diverse teme ºi probleme acute la publicaþiile: Literatura ºi arta. A scris scenarii pentru filmele documentare Vasile Alecsandri. cã meritã. Mesagerul. Membru al Uniunii Cineaºtilor din R. Tot de la aceste culmi trebuie. C. Glasul Naþiunii. Fãrã îndoialã.documentare ºi artistice (Ultima lunã de toamnã. Organizaþia naþionalã din Basarabia.a. Redactor ºi coautor la enciclopediile Chiºinãu (30 de articole). ar mai fi de spus multe despre Boris Movilã. Ursachi º. Anatol CODRU „Literatura ºi arta”.. cã vine furtunoasã. sã-l ducã tocmai în culmile dealului. Ciocana Nouã º. dar sã aºteptãm sã se rotunjeascã SUTA aia. valoarea ºi tãria sacrificãrii lor adevãrate. Luceafãrul º. la Cannes.1988 CE NU M-A ÎNTREBAT EUGEN CIOCLEA? .Derbeniov. ce vroiam eu sã spun pânã la urmã? Dacã nu mã înºealã mintea. versificând în acest chip. Ion DRON UN SUFLET DE HAR ºI NEÎMPÃCARE . un mare singuratic ºi fratele tuturor acelora. ªi-þi – 301 – .

Reforma învãþãmântului se miºcã prea încet. care consta în filmarea lui Boris Alexandrovici Movilã. la un om de-o puritate sufleteascã deosebitã. ªi sunt oameni de un curaj deosebit. Dar caracterul misiunii lãsa sã se înþeleagã faptul cã dl Movilã este o persoanã ce ar putea prezenta un anume pericol pentru Moldova.G. peste un timp. care fãcea o muncã perfect paºnicã ºi care nu deþinea nici un fel de secrete militare sau de stat. Mai pe scurt.. dar nedeclaratã.B. Dacã am fi pãstrat acea mânã de intelectuali cu vechea pregãtire. Nu le fac complimente. Israel sau S. nr. sã zicem. care. ªi. de-o credinþã naþionalã ieºitã din comun.spun sincer cã tânjesc grozav. fiind astfel bãnuit – 302 – .. un dosar sub titlul „Înaltã trãdare sub formã de spionaj”. Cinematografia nu e numai cea mai importantã dintre arte.. Patru ani am fãcut ºcoalã la unul dintre cei mai fenomenali oameni ai noºtri. într-adevãr. în care scop urma sã i se instaleze în apartament aparataj secret de ascultare. Deci acum 5-6 ani ni s-a încredinþat o misiune iniþiatã de Mahu..A. Nu era mare noutate cã în timpuri de tristã amintire sã fie pus sub urmãrire un colaborator ºtiinþific sau o persoanã care lucra la o anumitã întreprindere cu restricþii ºi care se aflã în legãturã de rudenie cu cineva din. Iurie COLESNIC „Lanterna magicã”.19.XI. Cineaºtii noºtri nu numai cã trãiesc întro lume a miracolului ºi a deosebitelor greutãþi cotidiene. am putut constata cã numitul Mahu i-a deschis dlui Movilã. precum ºi pentru a-l studia bine pe dumnealui ºi pe vecinii acestuia.-ului din acele timpuri. ªi eu tânjesc dupã acel colectiv.B. pe lângã toate fiind ºi în vârstã.1992 PÃZEA! K.. ci ºi în aceeaºi mãsurã pe colectiv. ci în primul rând e artã colectivã. azi nu ne-am fi hârtolat în toate pãrþile ca oamenii beþi.... aºa cum o preferã unii. care ºi cu mijloace puþine ºtie a face lucruri mari.-ul ATACÃ. redactor sau regizor (nu mai þin minte ce funcþie exercita) la studioul „Moldovafilm” pentru a-i „depista” relaþiile. Fiindcã ne lipseºte energia ºi elanul lui Boris Movilã.G. Boris Movilã este omul care trebuia sã fie ministru. Dar câþi creatori de seamã mai ascunde acea uriaºã fabricã a filmului. sã vedeþi cã se bazeazã nu numai pe individualitate.. dupã efectuarea unui ºir de mãsuri operative ºi speciale. . urma sã facem o muncã obiºnuitã pentru activitatea K.U. cãci ne lipseºte voinþa ºi duritatea lui Boris Movilã. le simt lipsa! Numai un singur exemplu. În culturã reforma demult a îngheþat. 1-15.

. ªi astfel se face cã la sugestia tov. În schimb mira faptul cã i se deschidea dosar unei persoane deja înaintate în vârstã. nu? de ce sã ne mirãm.” a fost încadrat cu filatori. Mahu ne cerea „mãsuri active”. – 303 – . Aveam. Mahu „spionul Movilã B. În scurt timp am aflat cã Mahu îl învinuia pe dl Movilã de spionaj în favoarea.cã ar putea deveni agent al serviciilor de spionaj al acestor þãri. Dar tov.. îi era supravegheat apartamentul. Ne dãdeam seama de caracterul absurd ºi nefondat al învinuirilor. României. Fiece miºcare a lui se afla sub observaþia K.-ului.B.A.G. unui simplu cineast pe motiv cã ar face activitate de spionaj.

au fugit peste Prut. Satele ºi oraºele noastre au rãmas fãrã intelectualitate tehnicã. Un fost colaborator al secþiei a 7-ea a K. cazaþi ºi aranjaþi la lucru în ani foarte grei pentru þarã. lingvistul E. vreo jumãtate de milion de oameni. când au fost arestaþi 11 mii de intelectuali. alþii în anii 4050 au fost decimaþi moraliceºte în numeroasele campanii ideologice contra rãmãºiþelor româno-burgheze. unde au fost repartizaþi pe judeþe. Satul meu n-a fost o excepþie. Printre cei plecaþi erau ºi viitoarele mari somitãþi ale neamului românesc: academicianul Gleb Drãgan. ªi toate aceste „mãsuri” se realizau „în interes de securitate a statului” ºi. Nu i s-ar fi permis. Þin minte ca acuma. împrãºtiate în toatã lumea. fricã de Siberia. aproape toþi intelectualii. când Armata Roºie a „eliberat” raioanele din nordul Basarabiei de la ocupanþii români.5 ani. toþi au plecat. I..B. iar astãzi ele ne strivesc. acum 30 de ani în urmã. specialiºti. fãrã aprobarea procuraturii. Nu putea fi nici vorbã ca el sã poatã pleca undeva peste hotare. – 304 – . „POVARA BUNÃTÃÞII NOASTRE”. cei mai buni gospodari. unde în 1941 au fost deportate 5000 familii ºi 53 mii de tineri duºi la muncã forþatã. desigur. pãrinþii lor. pe care noi nu le observam. Livovschi º. cã din cei circa 15 învãþãtori buni. ne asfixiazã.S. sat bogat care pe atunci avea vreo patru mii de locuitori. majoritatea absolutã basarabeni (Handrabura. au plecat câteva sute de mii de gimnaziºti ºi liceeni. S-a creat o lipsã totalã de intelectuali.. Am spus cã ne vom opri doar la un caz. Din cei puþini rãmaºi aici unii au ajuns în Siberia.. i se citea corespondenþa ºi toate aceste acþiuni au durat destul de mult.G. ºtiinþificã ºi artisticã. Bine a zis.a. În 1944 din Basarabia s-au evacuat în România circa 10 mii de învãþãtori ºi medici.i se asculta telefonul.. Chiaburu. Coºeriu. „Þara”. Costenco.S.M. Le era fricã de anul ’40. Lipsiþi de intelect Era pe la sfârºitul lui martie începutul lui aprilie 1944. înþeleptul nostru scriitor Ion Druþã. cu 4 clase de liceu teoretic „Ion Creangã” din Bãlþi. mitropoliþii de Oltenia Vornicescu ºi de Ardeal Plãmãdealã ºi alte zeci ºi sute de personalitãþi marcante. monarhiste: N.-ului R. El a sesizat atunci niºte procese ºi fenomene sociale. raionul Glodeni. 26 mai 1992. Ei n-au vrut sã rãmânã sã dea ochii a doua oarã cu satrapii lui Beria ºi Stalin.). scriitorul Paul Goma. La vârsta de numai 16. am fost numit învãþãtor în satul meu natal Hâjdieni. în România.

Vasilenco. A. dupã o scurtã pregãtire militarã. A. care ar trebui sã fie analizatã ºi prezentatã obiectiv de onoraþii noºtri istorici. dupã „eliberare”. Meniuc. care le sileau sã achite cât mai repede impozitul în naturã (gospostavca): pâine. atunci a început procesul de deznaþionalizare. Rusev. V. N. Am fost lipsiþi de intelectualitate. raizdrav. o treime din ei au murit. M. trecutã ca ºi multe altele ce vor urma sub tãcere ºi þinute în arhivele statului sub ºapte lacãte timp de o jumãtate de secol de cãtre fosta conducere antinaþionalã a Moldovei Sovietice. Atunci a început. cã se cheltuie miliarde de ruble din bugetul statului. privilegiul pe care basarabenii încã nu-l aveau. rusificare. Dezmoºteniþi. rai. raifo. ceilalþi rãniþi ºi teferi s-au întors acasã. fructe.. legume º. Corobceanu. E. În ’46 a mai început ºi lunga perioadã – 305 – . G. rezultatele cãreia le culegem azi cu vârf ºi îndesat. Grecu. T. mai ales „Sovietskaia Moldavia” ºi „Moldova Socialistã” ºi o sã vã cutremuraþi de învinuirile aduse multor intelectuali basarabeni. Dar pânã la asta toþi au trimis acasã scrisori în trei colþuri cu alfabet latin ºi eu le citeam mai ales femeilor în vârstã. de istorie ºi tradiþii. cu mici excepþii. În 1944. impozit. ºi mediocritatea noastrã. pauperizaþi!. mancurtizare.. Deleanu. Noi toþi eram de naþionalitate românã. Au luptat. în care toþi ºefii erau ruºi sau moldoveni. sã deschidã ochii mulþimii la aceastã tragedie. ouã. Atunci în capul mesei s-au cocoþat veneticii. P. De acu în ’44 la poarta þãrancelor moldovence veneau activiºti. rai). iar peste noapte am devenit moldoveni. trãdarea. L.a.. carne. au fost trimiºi la front. membri de partid. în Basarabia în câteva luni au fost recrutaþi ºi mobilizaþi peste 300 de mii de bãrbaþi ºi. ignoranþa. raispolcom. de culturã. când în toate centrele raionale strada principalã era plinã de raiuri (raicom. Cibotaru ºi mulþi alþi cunoscuþi ºi necunoscuþi opiniei publice. rai. rãmaºi dupã mãcelul din 37 organizat de Stalin în Transnistria. Zadnipru. L. raiono. dispariþia memoriei noastre istorice. lânã. Iatã o problemã dureroasã. deci. Rãsfoiþi presa timpului. licheismul. Corlãteanu.. lapte. Ablov.... iar alfabetul latin a fost înlocuit cu cel rusesc fãrã nici un fel de plebiscit ºi fãrã nici un fel de þipete din partea noastrã.Coroban. limba românã a devenit moldoveneascã. Cemârtan. raizo. care pânã la urmã îi înnebuni cu totul pe þãrani. Ocupaþia sovieticã ºi plecarea intelectualitãþii noastre în România a fost prima loviturã de moarte aplicatã demnitãþii noastre de om ºi celei naþionale a basarabenilor. minciuna ºi forþa brutã.

ªi atunci a fost aplicatã. vitele de muncã. Foame în þarã. cãþel ºi pisicã la casã. þãranii au intrat în colhoz. În fiecare sãptãmânã în primãvara lui ’47 tãiam din catalog câte un nume de copil mort de foame. cuptoare. ªi majoritatea nu vroia. toþi ceilalþi erau umflaþi. ei refuzau cã nu ºtiau ce-i asta. Foamea. n-a fost. cotrobãiau prin sobe. purcel ºi cãþel. pe care le fãcuse ºi le cumpãrase. ºi iar beciuri.Soljeniþin în opera sa capitalã „Arhipelag gulag”. În ’46-’47 a mai dat ºi seceta. de circa 2-3 ori mai mulþi decât au murit pe front. Þãranii erau chemaþi la Sovietul sãtesc sã scrie cereri de intrare în colhoz. saraele. Într-o noapte peste 11 mii de familii a celor mai buni gospodari de la sate ºi intelectuali din oraºe au fost expulzaþi în Siberia. legea lui Stalin – lichidarea chiaburimii ca clasã. Peste un an. care conºtient au trimis în mormânt un sfert de milion de români. ªi iar ameninþãri cu Siberia. în ’49. nici privirile disperate ºi înjurãturile bãrbaþilor. exproprierea ºi colectivizarea. care a cosit lumea în dreapta ºi în stânga. Dupã acest act de genocid. dar ei erau puþini. vitele ºi uneltele de muncã. a fost greu. în primul rând copiii ºi bãrbaþii veniþi de pe front. distrofici. A doua zi începea totul de la început ºi tot aºa. rupând bucãþica de la gurã. sub podele. nici þipetele copiilor. Au fost aproape doi ani de coºmar. Intraserã cei sãraci. dând pãmântul. Concomitent.5 – 306 – . a fost a doua mare loviturã de îngenunchere a neamului nostru.a împrumuturilor de stat. uneltele de producere. provocatã artificial de conducerea antinaþionalã de venetici ºi lachei. lãsaþi acasã sã vorbeascã cu soþiile ºi iar chemaþi la Sovietul sãtesc. Oamenii nu vroiau sã-ºi dea pãmântul. peste Prut. Erau þinuþi în beciuri. În iunie au început deportãrile. când în basarabeni a fost bãgatã frica-n oase pentru multe decenii ºi generaþii. ca în fundul Rusiei la sfârºitul anilor 20. Nu-i impresionau nici bocetele ºi blestemele femeilor. Cu toate astea grupuri de haidãi din sat în frunte cu reprezentantul raionului (upolnomocenîi) mãturau podurile. luau tot ce gãseau. La noi însã ea a luat proporþii colosale. care au þinut timp de 10 ani. la muncã forþatã au fost trimiºi 80 mii de tineri. Eu am dat vreo 8. care a provocat o foame groaznicã. în care oamenii au murit ca muºtele. ei constituiau atunci marea majoritate a locuitorilor din republicã. Þãranii au fost acei care au suportat toate vitregiile soartei. rãmânând cu gãini. la rece. la cercul polar. începând din 1944. Ca sã achite obligaþiile împrumutului ei trebuiau sã vândã vacã. a fost o tragedie naþionalã. sãpau în grãdini ºi cãutau pâine. condamnat de 4 ori ºi de marele scriitor rus A. a început al treilea calvar al poporului nostru – deportãrile. fãrã nimic.

a icoanelor ºi a cãrþilor sfinte. francezii ar susþine morþiº cã sunt provansali. sãlbatic. iar casa mi-a fost luatã cu hapca. împrumuturile ºi foamea. pscoviteni sau kievleni ºi nici într-un caz nu sunt ruºi? Cele enumerate mai sus au fost în evul mediu timp de câteva sute de ani principate. materialã ºi spiritualã.a. care au ocupat ºi stãpânit numeroase pãmânturi ºi popoare strãine. prusaci ºi nu nemþi. s-au format douã-trei sute de ani în urmã. birurile. Morþii pe front ºi invalizii. vestfalieni. Germania. pe mulþi ne-au mutat din Basarabia sã trãim în Siberia. Aºa e când istoria e cenuºãreasã. relativ independente. Actul acesta barbar. licheismul ºi laºitatea politicii criminale a guvernanþilor de atunci din republicã. sicilieni ºi nu italieni? Închipuiþi-vã cã nemþii ar striga la congrese cã sunt bavarezi. de genocid. cnezate. e cucoanã ºi stãpânã în casa noastrã. ci deseori la voinþa unor mari lideri naþionali sau chiar pe calea armelor. normanzi. veneþieni. Ca naþiuni ºi state moderne Anglia. Jocul de-a naþiunea Ce-aþi zice dacã astãzi italienii ar þipa în gura mare cã ei sunt florentini. La un astfel de mãcel e greu sã reziste un popor. act care a demascat trãdarea. au fost trecute sub tãcere ºi mulþi din istoricii noºtri. Spania ºi mai apoi Rusia – toate foste mari imperii. pentru cã era însoþit ºi de distrugerea ºi pângãrirea bisericilor ºi mãnãstirilor. s-au constituit ceva mai târziu – 130-150 de ani.. alteori se uneau împotriva unui duºman comun. – 307 – . a fost o a treia loviturã mortalã. alsacieni etc. când ºi în aceste þãri a început sã se dezvolte societatea capitalistã ºi s-au constituit nu prin plebiscit. pe când Italia. sfârºitul lumii.ha de pãmânt al pãrinþilor. deportãrile ºi colectivizarea – dezmoºtenirea ºi pauperizarea – toate calamitãþile ºi atrocitãþile astea s-au abãtut asupra basarabenilor ºi bucovinenilor „eliberaþi” numai în decurs de 5 ani. neapolitani. care uneori au luptat între ele. la comanda guvernatorilor le-au botezat „eliberare” ºi „ajutor dezinteresat frãþesc”. impilat ºi lipsit de demnitate de om ºi naþionalã. ca în Germania ºi Italia. state feudale. de demnitate. România º. de viaþã. Franþa. Toatã pasãrea pre limba ei piere. arestãrile. ªi aceste crime. au avut dreptate: ne-au eliberat de pãmânt. am fost dezmoºtenit pentru ce mã judec cu statul de 40 ani. novgorodieni. Pentru þãranii basarabeni fenomenul acesta a fost egal cu un cataclism. dar mite un individ. datã poporului nostru jefuit. minciuna e argumentul veneticilor. Da. care au costat viaþa a peste 400 mii de români. nimicirea altarelor. iar þara e condusã cu bâta. pomerani. iar ruºii sunt moscoviþi.

peste zidul chinez de la Prut sã-l punã ºi pe cel de la Berlin. foste principate ºi state feudale.a. necesitatea unei graniþe cu un zid înalt de sârmã ghimpatã la Prut ºi o lipsã totalã a ei la rãsãrit. Ei au mai spus cã politica a douã limbi urmãreºte scopuri ideologice. Banatului º. Transilvaniei. la care au participat celebri lingviºti sovietici din Moscova. prezenþa ºi rolul politic nefast al lui I. o provenienþã etnicã. a douã limbi. enumerate mai sus. pãmânturi ºi locuitori care au avut ºi au comun multe trãsãturi caracteristice. din pãcate. ci una – românã. Pe lume. „Casa noastrã – Republica Moldova”. Se ºtie cã România s-a format ca naþiune modernã ºi stat unitar la mijlocul secolului trecut. cuvântarea tendenþioasã a preºedintelui M. Astãzi.d. o religie. altfel de lideri de partide ºi conducãtori de stat.a. atacat necruþãtor zeci de ani de cerberii realismului socialist ºi ai ideologiei marxist-leniniste. fãrã interese meschine ºi ambiþii personale – totul e logic ºi firesc. cã te compromiþi. din cauza lui nu se mai putea edita literatura clasicã. însã. afirmaþiile mincinoase ºi fariseice antinaþionale ale liderilor socialiºti ºi „Edinstvo” continuã aceeaºi politicã românofobã de existenþã a douã naþiuni. mai sunt ºi altfel de oameni. sã nu treacã peste el nici pasãrea. în linii mari. care aveau trãsãturi comune: un teritoriu. o limbã. Olteniei.. a douã culturi º. în problemele naþionale se repeta aceeaºi politicã din anii regimului totalitar comunist. social ºi politic a unit comunitãþi de oameni ºi popoare. o istorie. o culturã. Munteniei. Gândurile ºi intenþiile sunt destul de strãvezii: noi nu mai suntem o – 308 – . care au afirmat sus ºi tare cã nu existã douã limbi. ea n-are nimic comun cu ºtiinþa ºi teoria aceasta poate fi folositã numai în scopuri interne. în urma unirii Moldovei. cu puþinã carte ºi oneºti. tradiþii ºi alte particularitãþi. Druþã. cu o judecatã sãnãtoasã.m. Poporul a fost înºelat ºi mancurtizat mai departe.Noul sistem economic. cu ea nu poþi ieºi peste hotare. Numeroase documente din trecut mãrturisesc cã timp de peste 100 ani de ocupaþie ruseascã a Basarabiei mulþi savanþi. Pentru oamenii normali. Atunci conducerea reacþionarã a republicii a ignorat ºi condamnat concluziile savanþilor ºi a continuat sã divizeze naþiunea românã ºi limba ei în douã. cu o mentalitate nedeformatã. Kiev ºi Leningrad. În anii cincizeci ai secolului nostru la Academia de ªtiinþe au avut loc douã conferinþe. oameni politici ºi guvernanþi din secolul trecut îi numeau pe basarabeni – români. Cuvântul „român” era izgonit de peste tot.. unele declaraþii revizioniste din campania electoralã ale liderilor agrarieni. Snegur ºi ale celorlalþi delegaþi.

nu sunt italian. nu-i aºa? Am ajuns de râsul gãinilor. Poporul care nu-ºi cunoaºte istoria ºi trecutul nu are viitor. târtani. Genialul exponent al neamului nostru Mihai Eminescu a spus scurt ºi clar: „De la Nistru pân’ la Tisa. istoricii. cã e o ficþie. Conducerea. în manifestul sãu politic din 1990 ne-a spus cine suntem ºi cu cine sã ne unim. Dar logica vieþii ºi istoria ne spune cã naþiunile ºi limbile lor nu se creeazã peste noapte. E caraghios. tocmai de aceºti oameni geniali se tem ºi fug conducãtorii noºtri de azi ºi consilierii lor. Ne-am rãtãcit cu totul. nici prin decrete. nu sunt francez. Pe un erou de roman l-am mai înþelege. este egal cu nu sunt rus – sunt moscovit. la ordinul celor doi dictatori sângeroºi de împãrþire ºi cotropire a unor teritorii ºi popoare strãine. semnat tâlhãreºte la miez de noapte de cãtre MolotovRibbentrop. mai civilizaþi. nu mai suntem o parte din acelaºi stat. ci bavarez. - – 309 – .. Pãi. nu ºtim de unde venim ºi încotro ne ducem. nu mai vorbim aceeaºi limbã. Conducerea republicilor baltice au cerut insistent pânã acest act criminal a fost abrogat. trãind în America. tot aºa au sã procedeze ºi coreenii din cele douã Corei. e caraghios. cã ne dezicem de þarã ºi de neam. lumea ar trebui sã ne plângã de milã. acolo unde vor ei sã se întoarcã e maximum o treime din acea Moldovã. clasicii literaturii noastre româneºti n-au scris în douã limbi.naþiune românã.” ºi „Suntem români ºi punctum”. ci normandez. e absurd! Mai întâi. Soljeniþân. ei au mai multã demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. ci prin firea lucrurilor în decurs de sute ºi mii de ani. tot românul plânsu-mi-sa. noi vrem sã ne întoarcem înapoi cu 140 de ani în urmã la Moldova noastrã feudalã.. Dupã aproape o jumãtate de secol de ocupaþie sovieticã. Nu sunt român. plebiscite sau interese ºi ambiþii personale. suntem ciulini. Ei sunt mai culþi. mai ba! E mai mult ca fantastic. nu sunt neamþ. în mod obiectiv. sunt moldovean. cã nu ºtim cine suntem. cã el vrea sã se întoarcã înapoi la adolescenþã ºi tinereþea de altã datã. dar pe niºte conducãtori de stat. A. confirmã adeziunea ei la protocolul adiþional secret. ci napolitan ºi tot aºa mai departe. suntem manipulaþi de oricine. nemþii din Germania democraticã au dãrâmat zidul din Berlin ºi s-au unit cu Patriamamã – Germania Federativã: vietnamezii au fãcut acelaºi lucru. Cronicarii. Deputaþii noºtri la Moscova au tãcut pentru cã el la mulþi din ei ºi atunci ºi acuma le convine. exact cum ar zice un erou dintr-un roman fantastic. ei n-au avut douã naþionalitãþi – moldoveneascã ºi românã. Noi suntem mai prejos.

V. rusificare ºi de exterminare fizicã a naþionalitãþilor mai mici de pe teritoriile ocupate ºi anexate. bãgând în hotarele ei o faþã de pãmânt roditor ºi numeros de oameni. impozitele erau mari. C.. mai vor ºi o Basarabie.zicea A. mai ales în judeþele de sud. mii de coloniºti de toate naþionalitãþile: gãgãuzi. E caraghios. La care se poate adãuga cã n-are nici geografie. I-a cãzut o manã din cer. Ismailul. concomitent aducând aici. Akkermanul ºi alte multe oraºe de negoþ. e ruºine! Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni. Consecinþele unei astfel de activitãþi de falsificare a istoriei ºi de transformare a ei într-o servitoare a guvernanþilor a dus deja la pierderea Transnistriei ºi a moldovenilor de acolo. Bârnea. Rezultatele alegerilor parlamentare ºi ale plebiscitului sunt un final tragic al politicii de 50 de ani de deznaþionalizare ºi mancurtizare a poporului. au promovat din plin politica ºovinã de expulzare. familii întregi erau expulzaþi spre rãsãrit. Pentru ei e puþin. Autohtonii erau strâmtoraþi ºi marginalizaþi în toate: guvernatori erau numiþi numai generali ruºi.”. rezultatul e acelaºi. Ei erau privilegiaþi. ucraineni º. în care se aflã cetãþile cele vestite: Hotinul. Benderul. pânã la Extremul orient. apoi plãteau impozite de 2-3 ori mai mici ca moldovenii. þãranii din raioanele de nord ºi din centru erau fãrã pãmânt. V. nemþi. cã prea orbecãim. ca sã prindã rãdãcini. Vom nimeri la zidul infamiei ºi vom fi blestemaþi de urmaºi.. Domnii istorici P. Puºkin.. Stati ar trebui sã-i lãmureascã poporului problema formãrii naþiunilor ºi statelor moderne. Ei însã rãscolesc cu înfrigurare cronicile ºi scotocesc cu acul ca într-o nucã învãscutã cuvintele moldovean ºi moldovenesc cu alte gânduri de-a otrãvi ºi mai departe mentalitatea poporului nostru din Basarabia. În decurs de un secol guvernul þarist prin diferite metode a reuºit sã strãmute mii de basarabeni spre rãsãrit. pacea s-a încheiat. apoi cel sovietic. Unde dispar moldovenii? Imperiul þarist. Chilia. la început erau scutiþi de impozite. Þaranov. O fac din ignoranþã sau din fariseism.Stratievschi. iar feciorii lor scutiþi de armatã.. Dar viaþa nu iartã nimic. Þarul s-a exprimat destul de clar. feudalismul ºi iobãgia înfloreau. limba românã a fost exilatã – 310 – . bulgari. Iatã ce scria þarul Alexandru I la 5 august 1812: „Rãzboiul prelungit 5 ani între împãrãþia Rusiei ºi Poarta Otomanã acum mulþumitã þie celui Prea Înalt s-a isprãvit cu noroc. sub pretextul de eliberare.a. Aceastã dãruitã nouã de la Dumnezeu pace a adus împãrãþiei Ruseºti însemnate foloase.

erau ºi ei ruºi. succesorul fidel al politicii ºovine þariste de cotropire a pãmânturilor strãine. P. în oraºe moldovenii constituiau 15%. plus Bucovina de Nord. conform spuselor dumnealui. Peste puþin timp. atunci e clar cã avem de a face cu un act de cotropire ºi ocupaþie a acestui pãmânt ºi de rusificare ºi exterminare a acestui popor. Însã istoricii sovietici afirmau cã în secolul al XIX-lea în Basarabia economia ºi cultura s-au dezvoltat.S. Putna º. s-a format naþiunea moldoveneascã. 60 mii au murit de foame.R. încãlcânduse canoanele bisericeºti. iar mai apoi la imperiul sovietic a fost anexatã întreaga Românie. care se întindeau pânã la Bug. ruptã. adicã – 311 – . În felul acesta guvernul þarist a reuºit sã reducã ponderea populaþiei române în Basarabia de la 93% pânã la 80%. Pânã în anul 1940 în RASSM erau 14 raioane cu circa 250 de state mari de moldoveni. Marx ºi F. apoi din biserici ºi înlocuitã cu cea rusã. Stalin i-a dãruit Ucrainei 9 din cele 14 raioane ale RASSM. la sesiunea Sovietului Suprem al U. avea trei biserici. izolatã de centrele ei istorice ºi culturale ca Iaºi. iar un loc de exil numitã provincie dezvoltatã? Nu cumva cealaltã afirmaþie a lui V. iar unul din ei. Stalin. la care din Basarabia ºi Bucovina au fost invitaþi 7 moldoveni ºi 19 ruºi ºi ucraineni. la Balta. XIX cu cealaltã jumãtate de Moldovã de peste Prut.S. Un adevãrat genocid.din instituþiile de stat ºi organizaþiile obºteºti. cu gând diabolic a format Republica Sovieticã Socialistã Autonomã Moldoveneascã. publicatã acum doi ani în sãptãmânalul „Literatura ºi arta”. Lenin „Rusia e temniþa popoarelor” e mai justã? Dar dacã comparãm Basarabia din sec. în 1924. care. I. Atunci a început politica de divizare a naþiunii române în douã: în români ºi moldoveni. pentru ca ultimii sã fie deznaþionalizaþi. analfabetismul populaþiei a atins cifre record: 90% bãrbaþi ºi 98% . Marinat. Toate astea au fost fixate într-o hartã de prin anii 30. la care a alipit Basarabia ºi Bucovina. În 1940.. Enghels. În 1931-33 au fost deportaþi circa 20 mii de oameni. Þinutul Herþa ºi judeþele de sud ale Basarabiei. în Basarabia. I. capii bisericii. baºtina lui A. a strâns literatura religioasã în limba românã din biserici ºi mãnãstiri ºi a fãcut focul cu ea. 20 mii au fugit peste Nistru.femei. smulse în 1940 de la þara vecinã România. Unul din ele era Valea Hoþului. mitropoliþii. rusificaþi ºi mancurtizaþi.a. Lebedev. Populaþia de peste 700 mii de moldoveni din Transnistria a fost supusã la grele încercãri. despre care de nenumãrate ori au vorbit K. Cu alte cuvinte RSSAM a fost un pretext cu intenþia de a înghiþi toatã naþiunea românã. Poate oare fi numitã naþiune o populaþie analfabetã ºi fãrã intelectualitate. Argumente? Poftim. Suceava. apoi din ºcoli..

în cele 10 comitete executive judeþene au nimerit 4 moldoveni.o treime din teritoriul noii republici unionale R. Aºadar.S. 30% la Tighina ºi 20% la Tiraspol.S. românii? În sudul Basarabiei ºi în Bucovina pânã la ocupaþie populaþia românã era majoritarã. Ce minune e ºi asta? Cine îi înghite ºi aici. Dupã numãrul moldovenilor cu studii superioare la mia de locuitori republica ocupa locul al 14-lea.. pe când cea – 312 – . Dar ce s-a fãcut cu celelalte câteva sute de sate? Unde au dispãrut câteva sute de mii de moldoveni? Cine i-a înghiþit? Nemþii. În 1940 Gorkin. secretar al C. turcii. 15 ºcoli moldoveneºti. Ei erau expulzaþi spre rãsãrit. 30 ruseºti ºi vreo 30 mixte. În urma acestui fapt la sesiune toþi au aplaudat furtunos. Hruºciov a rãmas fãrã nici un rãspuns. într-o informaþie trimisã lui Malenkov. Dupã o astfel de politicã antinaþionalã timp de 45 de ani populaþia românã din teritoriile din Ucraina a devenit minoritarã. În Moldova Sovieticã erau 4 oraºe mai mari cu o populaþie de peste 100 mii de locuitori. în stânga Nistrului au rãmas numai 5 raioane cu câteva zeci de sate moldoveneºti.S. iar în cele de partid numai 2. Protestul lui Dimitrov. În perioada postbelicã ele au fost invadate de strãini în aºa mãsurã.S. încât moldovenii au devenit minoritari ºi numãrul lor s-a redus la 50% la Chiºinãu. nici de lucru nu aveau. în Basarabia ºi Bucovina. care se stãruia din rãsputeri sã expulzeze cât mai mulþi moldoveni la rãsãrit cu fanfare militare la gãri. la Tiraspol – 1 ºcoalã. pe români? Sau în 1944 la posturile de primi secretari de raioane de partid din Basarabia erau 25 ruºi ºi 9 moldoveni. a Râbniþa – 1 ºcoalã. preºedinte la Kominternului. mai ales în oraºe.M.C. la Tighina – 1 ºcoalã. mai puþin de 40% la Bãlþi. Cu toate acestea în iulie 1940 în Basarabia ºi Bucovina. secretarul prezidiului Sovietului Suprem al U. la o astfel de nedreptate trimis lui N. Moldovenilor de la sate nu li se fãcea la oraºe nici înscriere. e lipsitã de cele mai elementare drepturi naþionale ºi e pe cale de dispariþie. cu o suprafaþã de 17 mii km2 ºi cu o populaþie de peste 1 milion de oameni.S. majoritatea cu conducere rusã. ca Ucraina sã fie mai mare ºi sã aibã ieºire la Dunãre. În urma unei astfel de politici antinaþionale în perioada postbelicã populaþia moldoveneascã a crescut numai cu circa 45%. recent ocupate de imperiul sovietic.S. al P.R. al doilea de la coadã din U.C. Pentru aceastã operaþie de reducere a lor în propria þarã la Sovietul Miniºtrilor exista un departament special al lui Damaskin.U. În Chiºinãu erau 19 grãdiniþe moldoveneºti ºi 112 ruseºti.S. Fiind la conducere cei veniþi au rusificat învãþãmântul aproape complet.R. menþiona cã populaþia ucraineanã în Ismail constituie 4-6%.

Ele sunt libere. datoritã numeroaselor „eliberãri” ale românilor de sub români. au fãcut greve. ca la ei acasã. Stalin de a-i lichida complet. aºa cum au vrut ei. cineva din mare dragoste ne înghite pe un capãt! Oare istoricii noºtri n-au nimic de spus despre toate acestea cinstit ºi onest. cã în ele se predã în limba românã. Deci. ei râd de noi cã termenul de atestare de cunoaºtere a limbii de stat pentru 1-2% din ei a fost amânat sau anulat. cu capul plecat. în frunte cu ºefii actuali. n-au nici un pic de curaj? ªi nici ruºine? A. Iatã de ce ponderea moldovenilor în perioada postbelicã s-a redus de la 80% la 65%. marele exponent spiritual al poporului rus de la sfârºitul sec. Zãu. cã e nevoie de prima limbã de stat – rusa. dacã n-am avut cap. ne-au rãscroit pãmântul încã o datã dupã Stalin ºi Hitler. ºiau fãcut state. – 313 – . dar ce folos? Am pierdut totul. În 4 ani ei n-au vrut sã înveþe 400 de cuvinte româneºti. ei au pornit rãzboi împreunã cu cazacii ºi puºcãriaºii. când moldovenii munceau. atâta românofobie. iar noi umblãm gârboviþi. Ce era sã le mai cedãm? Chiºinãul ºi Bãlþul? Pãi ele nu-s ale noastre. Noi am fost într-o situaþie mai favorabilã decât ei. iar cea rusã cu 180%. „ajutorului permanent ºi dezinteresat” din partea fratelui mai mare în decurs de 150 ani noi am ajuns cu 35% sau cu circa o treime mai puþini faþã de populaþia totalã din republicã. Soljeniþân. fãcând mereu comisii de conciliere. pupând mâna ºi caftanul celor de la rãsãrit.ucraineanã cu 120%. rãspândesc minciuni cã se închid ºcolile ruseºti. au sã-ºi facã ºi bazã militarã. Lucrul acesta i-a supãrat foc. cã fraþii de peste Prut nu ne-au dat nici un fel de ajutor (ce-am vãzut la televizor în timpul rãzboiului de la Nistru a fost un miraj) ºi alte absurditãþi ºi bazaconii. Cât de superioare sunt popoarele ºi conducerea lor din Þãrile Baltice. plâng dupã alfabetul chirilic pentru o limbã de provenienþã latinã. XX. au venit toate figurile reacþionare din fostul Imperiu Sovietic. naþionaliºti ºi chiar fasciºti. κi bat joc ºi au de cine. în prezent mulþi lideri promoveazã o politicã antiromâneascã. veniþi din închisorile din Rusia. sã cerem egalitate în drepturi cu ei. pentru cã am îndrãznit sã atentãm la privilegiile celor veniþi. Ba mai mult. Oare ei nu pot fi bãrbaþi. tot la Tiraspol. Nostalgie ºi lacrimi dupã fostul Imperiu sovietic. ªi sã vezi. tot noi suntem numiþi extremiºti. Iatã de ce noi dispãrem. în cartea sa „Arhipelag gulag” se opreºte de 4 ori la soarta tragicã a basarabenilor deportaþi la Cercul Polar ºi la intenþiile lui I. vor un alt imn. criminali ruºi din Þãrile Baltice au fugit la noi ºi au devenit miniºtri. În locul fiecãrui moldovean plecat la Rãsãrit veneau 3-5 strãini ºi se opreau numai în oraºe. am avut în spate Þara Româneascã cu 25 milioane de fraþi de sânge.

. – 314 – . În aceºti doi ani ea ne-a dovedit cã nu poate sã depãºeascã acest prag psihologic.. inclusiv drepturile generale ale omului ce le-au fost acordate în Þãrile Baltice ºi. unde cunoaºtem mai bine situaþia. În articolul sãu „Un prag psihologic pe care minoritatea rusã nu-l poate depãºi”. în special.În ce prãpastie economicã ºi politicã ne-a înfundat conducerea republicii prin politica ei antinaþionalã! Noi am pierdut ºi demnitatea ºi pãmântul.S. Eugen Holban a fãcut o analizã ºi niºte constatãri extrem de exacte referitoare la naþiunea rusã ºi rolul ei în teritoriile ocupate de la vecini de cãtre Rusia þaristã ºi Imperiul sovietic: „Imperiul rus s-a nãscut cucerind ºi a supravieþuit veacuri prin cuceriri. „Prezenþa armatelor ruseºti pe teritoriul Þãrilor Baltice ºi ale Republicii Moldova menþine încordarea ºi incitarea la nesupunere. În pofida acestor drepturi acordate – minoritatea rusã nu le acceptã ºi nu vrea sã le respecte. cãpãtat „de facto” i-a descumpãnit ºi dezorientat. trimis din Paris ºi publicat de curând în „Literatura ºi arta”. care o respinge. în Republica Moldova.R. În ce priveºte Republica Moldova. trecerea de la situaþia de naþionalitate dominantã la cea de minoritarã cu drepturi egale. În ciuda drepturilor lingvistice ºi culturale. afirmãm pe baza legislaþiei existente acolo. Destrãmarea U.” 13% de ruºi au acaparat peste 50% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. Ne aflãm în faþa unei situaþii unice. Ea nu poate sã renunþe la orgoliul ºi mândria de naþiune. care de veacuri a cucerit teritorii strãine ºi popoare pe care le-a condus. Acesta e rezultatul trãdãrii. afarã de minoritatea rusã. prãbuºirea comunismului ºi crearea celorlalte 14 republici independente i-a gãsit pe neaºteptate pe cei 25 mil. servilismului. Numeroase minoritãþi din lume luptã pentru a obþine egalitatea în drepturi. ea refuzã pur ºi simplu egalitatea în drepturi.. Istoria ruºilor este o istorie a cuceririlor. minoritatea rusã s-a arãtat refractarã. Ea nu vrea sã renunþe la poziþia de naþiune dominantã – cu toate privilegiile ce-i revin... cã largile drepturi lingvistice ºi culturale acordate minoritãþii ruse ºi celorlalte axeazã acest tânãr stat în fruntea þãrilor în ce priveºte drepturile minoritãþilor ºi drepturile omului. respectiv. de ruºi stabiliþi în aceste republici de mai mulþi sau mai puþini ani într-o situaþie de naþiune minoritarã. Acest nou statut. Un alt factor decisiv în procesul de nimicire ºi dispariþie a naþiunii române în partea de est a þãrii.S. deznaþionalizãrii ºi mancurtizãrii cetãþeanului ºi naþiunii.

chepcã º. peste Nistru. au cârnit-o. literaþi. ca fenomen ºi mentalitate tipice. Singuri ne semnãm sentinþa. Aici se aflã. seaun. puneþi piciorul în prag. pânã când în Transnistria ºi în raioanele de sud ºi de nord ale Basarabiei a dispãrut. ne dovedeau cã: omãt. Mihail. Ciobanu: S-o îngrãmãdit nãrodul în izbã ºi o votat pentru chiroºcã. gâtlegãu. care au „dovedit” lumii cã din 1944 a mai apãrut o limbã romanicã – moldoveneascã. iar – 315 – . în decurs de peste 50 de ani.a. au sucit-o. care am apãrut pe lume din junglele ecuatoriale. Dar ºefii atotºtiutori au pus piciorul în prag ºi au spus: „Nu!”. e pe cale de dispariþie. O astfel de bãtaie de joc faþã de limbã nicãieri în lume nu existã. cea mai purã moldoveneascã. ne asfixiazã. ci una – românã. Cum s-a fãcut limba moldoveneascã dupã represiunile lui Stalin din 1937 spunea I. Ciobãnismul. D. curechi. alta în Basarabia ºi o a treia. Kiev ºi Leningrad dovedeau pigmeilor noºtri transnistreni cã nu existã douã limbi. hiþel. iar în cele din centru. cheatru. rusificaþi ºi aproape lichidaþi circa un milion de români din Transnistria ºi teritoriile limitrofe din Ucraina. sunt douã. care ne apasã. ca sã facã pe plac tuturor conducãtorilor autohtoni ºi celor venetici. apelaþi la toate organizaþiile internaþionale ºi veþi vedea c-o sã fim stimaþi ca oameni ºi ca naþiune. bateþi cu pumnul în masã.Acesta este adevãrul ºi nu pretinsul „naþionalism agresiv”.. mai ales în oraºe. de apã nãscãtor.” Domnilor guvernanþi! Fiþi ºi voi o datã bãrbaþi. lojitor º. ce ruºine! Iatã la ce ne-a dus bunãtatea noastrã fãrã discernãmânt. dupã pãrerea noastrã. Suntem foarte bogaþi în limbi: una peste Prut.a.. mâneºterguri. istorici. în caz contrar suntem niºte cârpe. iscãliturã.. „Literatura ºi arta”. ªi asta s-a fãcut cu mâinile multor „savanþi” deai noºtri ºi. când la Chiºinãu s-au organizat câteva conferinþe ºtiinþifice în problema limbii. de parcã am fi fost un trib african. a servit cu trup ºi suflet guvernanþilor de atunci ºi datoritã lui au fost mankurtizaþi. 1994 PRIN FALSIFICÃRI ºI MINCIUNI Sãraca limbã românã! În biata noastrã Moldovã. seapã. ca o piatrã de moarã. au boþit-o pânã au învineþit-o ºi au tãiat-o în multe bucãþi. cauza tuturor relelor. Vartician º. lingviºti. podval. sunt moldoveneºti. ªi academicianul I.a. Sau ce caraghioºi eram noi la începutul anilor ’50. ºi cã haina ei fireascã a alfabetul latin. mai ales. ne striveºte. ziariºti. Ea a devenit o povarã.. chipãruº. Parcã suntem din Patagonia. la care marii savanþi romaniºti ruºi de la Moscova.

Eminescu. ardei. mai ales. zeii le-au furat minþile ºi ei dau în gropi. varzã. a douã culturi. Sadoveanu – au scris într-o singurã limbã – românã – ºi erau români. a douã istorii ºi douã popoare? Câtã miopie. Stati ºi alþii ca ei. în visul lor permanent de-a acapara puterea. cronicile ºi operele talentaþilor noºtri înaintaºi. vrând sãi nimiceascã pe agrarieni ºi socialiºti. Sãracul pãmântul nostru! Rodeºte bine grâu. izgonind imnul „Deºteaptã-te. Coºbuc. o culturã. Þaranov. rolul lor nefast de mankurtizare ºi imbecilizare de data aceasta a basarabenilor au preluat-o domnii istorici P. Bârnea. Mihai. ºi dacã vroiau. semnãturã. care în sudoarea frunþii scociorãsc. Stratievschi. publicistica. Oare congresul „Casa noastrã – Republica Moldova” nu este o continuare directã a acelor timpuri de tristã ºi ruºinoasã amintire din anii ’50? Oare fosãiala scribilor. ei sunt acei care prin falsificãri ºi minciuni susþin politica Imperiului Rus de divizare ºi ocupare a pãmânturilor ºi naþiunilor strãine. Cã e o limbã – românã. cu gânduri diabolice. lingvistica. V. volens-nolens joacã rolul coloanei a cincea. C. nu seamãnã cumva cu activitatea febrilã de pescari amatori. S-au scris atâtea. Haºdeu. înþelegeau lucrul acesta ºi netoþii. V. române”. introducând nomenclatura. doamne! Dar clasicii noºtri – Alecsandri. Creangã. Aºadar. – 316 – . ªtafeta ciobãnismului ºi a varticianismului de altãdatã. care se trage de la daci ºi romani. sociologia. o naþiune ºi o þarã.zãpadã. s-au adus dovezi cu carul. dar ca niciodatã face ºi multã neghinã. rãfuindu-se cu opoziþia ºi cu intelectualii din multe instituþii seamãnã leit cu bolºevicii de a se bãga ºi dirija ºtiinþe ºi artele ºi. Mateevici. sunt româneºti. care vor cu orice preþ sã pescuiascã ceva „pur moldovenesc” pentru „a dovedi” din nou lumii existenþa a douã limbi. Dar. molipsiþi de boala totalitarismului ºi a dictaturii. cum se vede. având niþel bun simþ ºi un pic de raþiune. ªi iatã cã ecoul bigotismului ºi caraghioslâcului de atunci rãsunã din nou azi în sãlile palatelor ºi în sferele înalte ale puterii de stat. o istorie. câte ceva despre limbã. În marea lor dorinþã de a conduce. mulþi din conducãtorii de azi. Ca ºi predecesorii lor. cele umaniste: istoria.

se plãmãdesc în mod firesc în decurs de sute ºi mii de ani. Oare acolo locuiesc sahalinieni ºi nu ruºi? ªi vorbesc limba sahalinianã ºi nu rusã? De ce americanii. Enisei. ceva mai mare ca Republica Moldova. la mii de kilometri depãrtare de Paris. de exemplu. numai la noi. Italia. Nemþii. institutelor ºi academiilor. cãci aºa au voit guvernanþii. se creeazã. sau de Germania. ca limba. lingvistica ºi sociologia în pace. sãrmanul Prut. canadienii. Asta e treaba savanþilor. Se pot molipsi de la noi ºi alte popoare. ªi atunci în loc de 160 de þãri ale ONU se vor înregistra câteva mii ºi noi nu vom mai ºti de cine am fost recunoscuþi ca stat suveran ºi independent. De cãtre Prusia sau Bavaria.a. ªi mai e ºi periculoasã. Provense sau Normandia. care nu existã? Aceste fenomene istorico-sociale. munþii ºi oceanele nicãieri ºi niciodatã n-au tãiat limbile în bucãþi. Lena º. Sau poate dorinþa conducãtorilor noºtri de a se întoarce înapoi cu vreo 200 de ani la fosta Moldovã feudalã dicteazã necesitatea unei alte limbi ºi altei naþiuni – moldoveneºti? N-aº spune cã e o tendinþã progresistã. Oare noi nu – 317 – . se vorbeºte franceza? Deci râurile. Italia. dupã exemplul nostru. în caz contrar ele n-au nici un rost ºi trebuie lichidate. nici un speaker de parlament sau lider de partid din Franþa. care pupau mâna ºi caftanul ocupanþilor. care uneori vara seacã. Lombardia sau Piemont. Germania nu s-au bãgat în astfel de probleme. vor cere de la ruºi Königsbergul. a fãcut din una douã limbi ºi douã naþiuni. limba. care la sfârºitul secolului XX vor o altã limbã ºi o altã naþiune. Atunci ce ne facem cu Sahalinul. în 1944 a tãiat limba noastrã românã în douã? Dacã-i aºa. Italia ºi Franþa? Vedeþi la ce babilonie ºi scandal mondial poate duce ambiþia agrarienilor ºi socialiºtilor. în zeci de state. Sã zicem cã noi am fost 45 de ani sub ocupaþie ruseascã ºi ni s-a schimbat limba. Ural. Domnilor guvernanþi! ªi domnilor parlamentari! Lãsaþi istoria. Anglia. Nu vã bãgaþi în ele. fosta capitalã a Prusiei.Oare ei într-adevãr cred cã Prutul ãsta lat de numai 100 metri. Spania se pot destrãma fiecare. Obi.? De ce ruºii din Chiºinãu ºi Tiraspol vorbesc rusa ca cei din Extremul Orient? Dar cât se deosebeºte rusa vorbitã în Siberia de cea din partea europeanã. America. Nici un preºedinte din þãrile civilizate ºi democrate. leagãnul Germaniei. australienii aflaþi la mii de kilometri distanþã de Anglia. atunci de ce rusa nu-i tãiatã în zeci de limbi de râurile Volga. vorbesc limba englezã ca cei din Londra ºi nu le este ruºine? De ce peste 20 de þãri latino-americane peste un întreg ocean vorbesc spaniola ca la Madrid? În câte þãri ale lumii. Franþa. care la fel a fost 40 de ani sub ocupaþia japonezã.

Revoltatã. Era o brigadã de femei. pentru aceleaºi norme ºi aceleaºi rezultate câºtigã mai mult ca noi? îl întreabã Lida într-o zi pe preºedintele colhozului în prezenþa mai multor femei. a adunat femeile ºi a dorit sã verifice faptele din scrisoare. o femeie foarte muncitoare. 28 iulie 1994 EROI SAU TRÃDÃTORI DE NEAM? Cu câþiva ani în urmã venea pe la noi fosta mea elevã din anii ’40. iar pãmântul. celelalte tãceau. în ajutor îi sare o vecinã ºi repetã întrebarea. dar ce folos? Ameninþarea brigadierului cã „dacã deschide cineva gura. Omul a plecat ºi ele au început sã þipe revoltate. Aºa se strivesc personalitãþile ºi se educã mentalitatea de turmã. cu el o sã aibã de a face”. Toate celelalte femei tac. ºi un brigadier-vechil ca mulþi alþii. – 318 – . ca toate celelalte. care trebuia sã facã dulceaþã ºi compot. dar în zadar.Nu-þi place. un beþivan. A încercat reporterul sã le dezlege limbile. Cine nu ieºea la cules i se reducea o zi de muncã. sau ale nimãnui. „Literatura ºi arta”. care muncesc prost sau deloc. nãscute ºi promovate de proprietatea de stat sau cea cooperatist-colhoznicã. Situaþii foarte des întâlnite în realitatea noastrã din agriculturã. avea asupra lor efectul ºarpelui boa asupra victimei. lipsind-o de câteva sute de kilograme de grâu. acum colhoznicã pensionarã. Aceasta a fost ºi este cea mai convenabilã ºi mai eficace formã de proprietate prin care statul totalitar a lichidat clasa þãrãnimii de altãdatã ºi a exploatat-o nemilos pe cea colhoznicã. vitele ºi uneltele de muncã.avem astãzi altceva mai bun de fãcut. acum devenite ale tuturor. din colhozurile ºi sovhozurile noastre. de faþã era ºi brigadierul. . Odatã ne-a rugat s-o ajutãm sã facã o plângere la „ Viaþa satului ” asupra brigadierului. Un tip care se comporta cu aceastã brigadã de femei ca un vechil de pe moºia boierului. în care þãranii sunt pauperizaþi complet. foste ale lor cândva. tot din colhozul nostru.De ce femeile din satul vecin. Aceste relaþii antiumane dintre indivizi în procesul de producþie. Prezenþa lui acþiona asupra lor ca cea a lupului asupra turmei. . dar preºedintele se rãfuieºte ºi cu ea. din brigada de câmp a cãreia fãcea ºi ea parte. Ea se plângea cã sâmbãta el le scotea la cules cireºe ºi viºine pentru soþia lui. Ea a fost una din cele pãgubaºe. Afarã de ea. îþi tai 300 kg de grâu ºi ai sã ºtii altã datã sã-þi þii gura! o repezi preºedintele. când þara arde? E caraghios ºi e absurd. ªi iatã cã într-o zi a venit în sat un corespondent al ziarului. sunt jefuite în primul rând de cei obraznici ºi leneºi.

Femei alcoolice la sate. Amintiþi-vã de rãscoalele þãrãneºti din toate þãrile ºi de cea de la noi din 1907.relaþii dintre cetãþeni ºi proprietate. apoi zice: „Vreau sã-i scriu o scrisoare. deziluzia. Mulþi dintre þãranii individuali. pilonul statului sovietic. Se eschiveazã. Îmi spune fâsticitã: „Dacã-i scriu. Un reprezentant tipic al dictaturii proletare. existã ºi ea cu frica în oase. care mai înainte se bãteau de la haturi. nu-i stimeazã pe cei credincioºi. pe atunci pensionarã. care. la tot pasul. Bãrbaþi. acum scuipã pe pãmânt ºi pe vite. La oraºe ºi sate. O întreb pentru ce-i trebuie. în care pentru pãmânt au murit mii de oameni. vreau sã mã plâng de popa de la biserica noastrã. Beþii ºi hoþii. Ca un rãspuns la exploatarea nemiloasã ºi a colhoznicei. Am auzit cã-i om credincios. într-o discuþie cu Nana. mã roagã sã-i dau adresa lui Ion Druþã de la Moscova. fiind sistematic impilatã. fostã muncitoare la o fabricã de confecþii din Bãlþi. servilism ºi carierism – metehne aduse ºi promovate cu ajutorul mankurþilor locali de „fratele mai mare” de la rãsãrit. într-un sat din raionul Cimiºlia. neomenos. a ajutat biserica din satul lui. demoralizare ºi abrutizare a individului. a muncit pânã la bãtrâneþe. Iatã mentalitatea. indiferenþa ºi slugãrnicia. au creat o mentalitate gregarã. fãþãrnicie. o femeie cinstitã ºi cumsecade. a personalitãþii. Are loc un proces înfloritor de denigrare. corupþie ºi dezmãþ. au inoculat în decurs de zeci de ani în câteva generaþii frica. cã-i hapsân. Cu câteva zile în urmã. se teme sã semneze o scrisoare particularã pentru I. Circa 20 de mii. deznaþionalizatã. „De ce þi-i teamã sã semnezi?” „Ei. femei ºi copii. concepþia despre viaþã ºi a unei muncitoare pensionare tipice. Poate el ne va ajuta”. Druþã cu o plângere contra unui preot care pe atunci fãcea parte din opoziþie ºi încã nu era simpatizat de stat. Prin ’90-’91. Se opreºte ºi stã pe gânduri. parcã mata nu ºtii câte se pot întâmpla?” Am rãmas perplex. strivitã ca individ ºi personalitate. ºi a muncitoarei. ªi erau câteva sute pânã la „eliberarea” din 1944. om liber ºi independent. a speciei umane de la noi. asemenea unei ciume au apãrut ºi s-au rãspândit beþia ºi hoþia în masã. la întrebarea – 319 – . pentru care pãmântul ºi animalele de tracþiune erau mai scumpe decât viaþa. sã semnez scrisoarea sau nu?”. lipsitã de demnitatea de om. Unde s-a mai auzit una ca asta? Copii bolnavi fizic ºi mintal. la denigrarea valorilor general-umane ºi negarea celor naþionale în ultimii ani. apaticã ºi decepþionatã.

ciulini. În fiece zi preºedintele republicii stã la sfat cu poporul. pentru cã ei au vin ºi mere ºi trebuie sã le vândã la Tiumen. ne învârtim ºi ne rostogolim încotro bate vântul. frustraþi ºi înºelaþi ca nimeni alþii. Suntem niºte târtani. care-ºi cer rezolvarea ºi care ne pot face eroi sau trãdãtori de neam. n-a cruþat nimic pentru a ne mankurtiza ºi deznaþionaliza. Odatã cu dispariþia ei am fost lipsiþi de conºtiinþã ºi demnitate naþionalã. el nu face un pas fãrã a consulta poporul. ªi în aceastã direcþie s-a lucrat feroce. iar Imperiul Rus face ce doreºte cu noi. voi sãpaþi groapa în care puteþi cãdea primii. pentru cã ea a rãpit o bucatã din pãmântul þãrii ºi a ucis o jumãtate de mln. ca sã poatã judeca liber ºi logic.învãþãtorilor „ce limbã strãinã ar dori sã înveþe copiii lor – franceza sau engleza”. iatã de ce minoritãþile naþionale ne hãcuiesc pãmântul. Iatã de ce suntem desconsideraþi. lupta pentru integrarea economiei ºi a spiritualitãþii noastre de pe ambele maluri ale Prutului. cu un trecut furat. de români. „Literatura ºi arta”. Suntem un popor bolnav. iar vântul pe care-l semãnaþi ne va aduce furtunã. mulþi din pãrinþi au cerut limba rusã. În câteva zeci de ani ne-a transformat fraþii de sânge în „jandarmi” ºi în „duºmani”. el nu vrea sã arunce lanþurile robiei. pentru trezirea conºtiinþei naþionale ºi unirea forþelor materiale ºi intelectuale ale poporului român. Un om sau un popor bolnav trebuie mai întâi tratat. iar pe ocupanþi în „eliberatori” ºi „salvatori”. poftim dorinþã de a intra în „casa comunã” a Europei. politica separatistã pe care o promovaþi volens-nolens înteþeºte ura contra fraþilor noºtri români. Unica noastrã salvare de la pieire ºi dispariþie este lupta contra obscurantismului. Domnilor guvernanþi. 17 noiembrie 1994 MINCIUNA MOºIERILOR ROºII – 320 – . readus la stare normalã. Moscova nu poate fi Meca. Poftim mentalitate. Dau cu barda în mamã. cu o istorie falsificatã. bigotismului ºi a minciunii. Iar primministrul ºi adjunctul speakerului au încãlecat mârþoaga românofobiei ºi se specializeazã în denigrarea neamului ºi a Þãrii Româneºti. aparatul de partid ºi de stat a pus la bãtaie milioane ºi miliarde. Acestea sunt problemele ºi imperativele vremii. Sclavul trãieºte cu ziua de ieri. cum fac azi toate naþiunile civilizate. Am ajuns o specie de oameni fãrã neam ºi fãrã þarã. vindecat. Despre demnitatea omeneascã nici vorbã nu poate fi. sã aibã conºtiinþã naþionalã ºi apoi sã stãm la sfat cu el. umiliþi ºi împilaþi.

Dar când începi sã analizezi puþin cum se face împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt. când vine vorba sã taie pãmânt din moºia statului ºi sã-l dea þãranului. Sã nu uitãm cã era la început de secol ºi s-a – 321 – . li s-a propus niºte pãmânt lutos. taþii ºi buneii noºtri. cum spuneau niºte femei din raionul Ialoveni. în loc sã rãsfoim câteva file de istorie ºi sã vedem ce-au fãcut înaintaºii noºtri. când au fost lichidate moºiile ºi iobãgia. De exemplu. cã au sã aibã multe griji pe cap. ºi pe deasupra. se fac adunãri prin sate.SAU CUM SE ÎMPROPRIETÃRESC ÞÃRANII? Slavã Domnului. fariseism ºi alte beteºuguri manifestã majoritatea ºefilor de gospodãrii agricole ºi chiar cei din raioane. se face totul sã menþinem poporul nostru în stare de iobãgie ºi de hoþie. la 5-6 km depãrtare de sat. chipurile. þi se taie orice poftã de-a deveni proprietar ºi de aceea majoritatea þãranilor considerã deocamdatã cã e mai bine la colhoz. au fãcut reforma agrarã. Bietul nostru Cod funciar ar fi el bun. pe la începutul anilor ’20. sãrac ºi neputincios. dacã n-ar fi atât de formal. când moºierilor li s-au lãsat câte 100 ha de pãmânt cu condiþia sã-l lucreze singuri. fie chiar ºi pãmântul acestuia din urmã. „unde te faci a lucra. Sunt speriaþi cã vor trebui sã plãteascã impozite mari. îndatã îþi cade bucuria în scârbã. Dar s-au mai fãcut cândva reforme agrare? Da. sã lâncezeascã în proprietatea diabolicã inventatã de Stalin. în loc sã-i venereze) acum 70 de ani. împotrivire. agrarieni ºi socialiºti. unde þãranii puteau lua credite. la indicaþia celor de sus. ªi când te gândeºti cã 4-5% de americani (fermieri) hrãnesc toatã America ºi pot hrãni o lume întreagã. deschizând bãnci agricole în plase. pietros. cândva noaptea. li se mai fãceau ºi alte înlesniri ca ei sã prindã rãdãcini ºi sã stea bine pe picioare. oamenilor cã au dreptul la pãmânt ºi tot atunci sunt preveniþi cã n-au sã aibã cu ce-l lucra. Ce-i drept. Dupã astfel de adunãri ºi „lãmuriri”. mari patrioþi ai neamului ºi oameni deºtepþi ºi cu carte (pe care actualii parlamentari îi ignoreazã ºi-i desconsiderã. s-au fãcut. Prea multã rea voinþã. ºefii se fac a plãti. cã am ajuns la ziua când au dreptul la existenþã mai multe forme de proprietate. de care cândva a fost entuziasmat ºi Hitler. acuma ºi ziua. cu traista ºi cu sacul mai furãm. într-o vãgãunã unde nici tractoarele nu lucrau înainte vreme. Deci se face totul ca þãranii sã nu ia pãmânt. iar noi. cu jumãtate de gurã. li se „lãmureºte”. mai luãm ce-i al nostru ºi ce nu ni s-a dat – ºi o ducem cumva”. de parcã uneltele ºi maºinile agricole nu-s tot ale lor. Iar inventãm biciclete ºi descoperim Americi. cei din Sfatul Þãrii.

E vorba de Codul funciar. Deocamdatã majoritatea parlamentarã nu doreºte sã propunã spre examinare amendamente.a. completãri sau modificãri în Codul funciar în vederea îmbunãtãþirii lui. lucrãm aproape douãzeci de ani. pentru cã nu vor fi ambii intelectuali? se plânge o familie de învãþãtori dintr-un sat din raionul Glodeni. mai ales. condamnã la pauperizare pãturi întregi sociale. unul din autorii de bazã ai acestuia fiind partidul agrarienilor. iar noi ne vom bãlãci mulþi ani în mocirla mizeriei materiale ºi. Intelectualii de astãzi din satele noastre sunt copiii þãranilor de ieri.fãcut ceva. morale. care au dat în colhoz pãmântul. prin viclenia ei. care provoacã mari nedumeriri. Ce vor face copiii noºtri în viitor. nu al moºierilor sau al statului. lacune. suspiciuni ºi nedreptãþi. cod care are imperfecþiuni. în anul viitor împroprietãrirea va fi stopatã. practic. greºeli.c. adicã ne vom autodistruge ca niºte netoþi. la o cotã de pãmânt cel puþin ca toþi ceilalþi sãteni. Am nimerit într-un cerc vicios. Peste un an-doi þara va fi în rând cu lumea civilizatã. Cãlãraºi. am primit 30 de ari de pãmânt. Mulþi dintre ei au fost cei mai buni gospodari ºi au dat cel mai mult pãmânt. aºa spuneau pãrinþii noºtri despre pãrinþii lor. iar þãranii nu vor primi pãmânt. va fi susþinutã în viaþã deschis de reprezentanþii tuturor puterilor de stat de sus pânã jos. 1 decembrie 1994 AVEM OARE NEVOIE DE INTELECTUALI? . va cãpãta un caracter de masã. plãtesc colhozului pânã la 80% din recoltã. ºi vom aþâþa mereu românofobia. Dimpotrivã: ultima hotãrâre din 8 noiembrie a. adicã sunt exploataþi ca pe timpul lui Stalin. (privind suspendarea pânã la 1 februarie 1995 a unor articole principale ale Codului funciar blocheazã. din care vom putea ieºi numai în cazul în care reforma agrarã. avem doi copii. mersul reformei agrare ºi. aºa cã copiii lor au dreptul juridic. Altã formã de gospodãrire este arenda. împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt ºi tehnicã. mai mult nu ni se cuvine. „Literatura ºi arta”. pentru care la începutul secolului þãranii plãteau moºierului 50% din recoltã. se va face într-adevãr. Glodeni º.Suntem amândoi învãþãtori. dacã suntem un stat de drept ºi o þarã democraticã. muncind pe pãmântul lor. Astãzi þãranii din Strãºeni. Apoi cine o sã mai vrea sã ia pãmânt? Peste Prut s-a terminat cu proprietatea stalinistã în agriculturã. cotã – 322 – . vitele ºi uneltele de muncã. vom þipa cã facem reforme mari fãrã a schimba nimic în fond.

din pãcate. Aveau ºi ei o speranþã. Iar refuzul conducerii republicii de-a împroprietãri intelectualii este o mare nedreptate socialã ºi o crimã faþã de copiii lor. dar care nu vor putea deveni nici þãrani. Soþia e învãþãtoare. care guverneazã astãzi. sã audã cei de sus. pretind la pãmântul þãranilor. medicii. Ce ne facem în viitor? se plânge o altã familie de intelectuali din raionul Glodeni. învãþãtorii. oameni fãrã cãpãtâi. alþi intelectuali au participat direct la alfabetizarea sãtenilor. am lucrat 13 ani într-un colhoz. ºi conducãtorii satelor ar trebui sã dea alarma. împrejurãrile m-au silit sã abandonez specialitatea ºi sã muncesc în alt domeniu. pentru cã primii. . sã fie clarvãzãtori ºi sã amelioreze aceastã situaþie. care s-ar putea complica ºi avea urmãri nedorite pentru societatea noastrã. mulþi dintre care nu sunt ºi nu vor fi intelectuali. a citi ºi a socoti. O altã imperfecþiune a Codului funciar este lipsa de logicã la stabilirea – 323 – . pentru cã nu vor avea nici o palmã de pãmânt. avem doi bãieþi. au contribuit la propãºirea. hoinari. i-au fãcut ceea ce sunt astãzi. Oare asta e recunoºtinþa celor care au ajuns la putere? Deci INTELECTUALITATEA SATULUI ARE ªI JURIDIC. între intelectuali ºi þãrani parcã ar fi trecut o pisicã neagrã – au apãrut suspiciuni. domnilor guvernanþi. Ni s-au dat 30 de ari de pãmânt. în fosta campanie electoralã o parte din intelectuali ºi-au dat votul pentru Partidul Agrar. ªI MORAL DREPTUL LA O COTà DE PÃMÂNT. la prosperarea materialã ºi spiritualã a satelor pentru o leafã mizerã. ª-apoi ce ne facem cu art. i-au învãþat a scrie. bibliotecarii. am putea lucra mai mult.46 din noua Constituþie a republicii. de rãu.însoþitã de scuzele de rigoare din partea organelor de stat. adoptatã de curând în care se spune: „Dreptul la moºtenire a proprietãþii este garantat”?! Pe lângã toate acestea. ducând o viaþã plinã de griji ºi nevoi. egalã cu cea a þãranului. De bine. inclusiv pe conducãtorii de tot felul ºi de tot rangul din satele noastre. Bunul-simþ ºi raþiunea ne sugereazã cã EI AU ªI DREPT MORAL la o cotã de pãmânt ca sãtenii care au muncit cu sapa sau pe tractor. care le-au luat averea cu hapca ºi au folosit-o fãrã nici o recompensã timp de aproape jumãtate de secol. Ei au muncit toatã viaþa. la ocrotirea sãnãtãþii colhoznicilor ºi muncitorilor din sovhozuri. cicã. Dar. vor fi ºomeri.Sunt agronom de profesie. i-au instruit ºi educat. i-au cultivat ºi civilizat.

15 decembrie 1994 MÃCIUCA ÎN MÂNA PROSTULUI ºI CARUL CU OALE STRICATE Tot ce e raþional e folositor ºi binevenit. Pentru a obþine cetãþenia în Franþa e nevoie sã trãieºti. e logic. mai aproape de adevãr. completãri ºi precizãri fãcute operativ. ca o turmã fãrã cioban. Mã rog. sunt specialiºti ºi comisii care examineazã ºi examineazã pe faþã ºi pe dos aceastã problemã. când s-a aprobat Codul funciar ºi. Ar fi ceva mai echitabil. sã munceºti ºi sã respecþi timp de 10 ani Constituþia ºi poporul francez. iar majoritatea celor rãmaºi au fost deportaþi în Siberia? Poporul a rãmas fãrã sprijin moral ºi spiritual. Aºadar. „Literatura ºi arta”. de aceea a fost cel mai mankurtizat. rusificat ºi cel mai împilat dintre toate naþiunile din fostul Imperiu sovietic.unei baze. deznaþionalizat.32 ha de pãmânt. Codul funciar are nevoie de amendamente. chiar ºi acei care ne scuipã în ochi. trãsãturã caracteristicã tuturor regimurilor totalitare. Altul a venit în sat – de curând ºi a lucrat un an-doi. pentru cã aplicarea lui în varianta actualã provoacã mari ºi grave nedreptãþi sociale ce privesc pãturi largi ale populaþiei ºi în primul rând intelectualitatea. spre o societate primitivã. Se întâmplã exact ca ºi cu Legea cetãþeniei. când zeci de mii de intelectuali s-au refugiat din faþa balaurului roºu peste Prut. Bulgaria. Sau poate nu mai avem nevoie de intelectuali? Lupta împotriva intelectualitãþii ne poate da înapoi cu zeci de ani. sunt Codurile funciare ºi experienþa din þãrile vecine: România. De ce la împroprietãrirea cu pãmânt nu se stabileºte criteriul de bazã: cât pãmânt a dat persoana respectivã sau pãrinþii ei colhozului ºi câþi ani a muncit ea acolo? Indiferent când. N-are dreptul la cotã. mai cu dreptate. a condiþiilor ºi a dreptului de împroprietãrire cu pãmânt a þãranului. Neglijarea ºi ignorarea în continuare a doleanþelor acesteia înseamnã suspiciune ºi duºmãnie faþã de ea. are dreptul la 1. pot exista ºi alte criterii. Toþi veneticii care au sosit aici cu o zi înainte de adoptarea acestei legi au devenit în mod obligatoriu cetãþeni ai Republicii Moldova. De ce pensia se stabileºte conform vechimii în muncã ºi mãrimii lefii? Pentru cã aºa e raþional. poftim. Ungaria º. Care om normal s-ar opune – 324 – . Opriþi-vã! Aþi uitat oare cã tragedia noastrã se trage din anul ’44. fãrã tergiversãri. A lucrat omul în colhoz 13 ani ºi a fost silit de împrejurãri sã plece.a.

dupã un pronunþat colorit politic”. Dacã mai punem la socotealã ºi faptul cã multe ediþii au fost realizate pe banii sponsorilor.S. la 17 noiembrie. iar altul nu? Precum ºi afirmaþii ºi învinuiri categorice ca: „ Harþagul responsabililor de la redacþia enciclopediei ni se pare neant. iar la 19 noiembrie 1991. pe publicistul. deci este o mare diferenþã. încã 4 volume” i se comunicã cititorului în al doilea articol din 3 decembrie. Pânã acum autorul articolelor trebuia pur ºi simplu sã citeascã ºi sã copieze atent niºte documente oficiale.. Guvernul a transformat-o în Editura Enciclopedicã „ Gh. savanþii.. Mai departe e vorba de ceva mai serios: poziþie ºi concepþie. Aºa cã prima descoperire senzaþionalã ºi înfricoºãtoare despre ruinarea economicã a republicii din primul articol este prima dezinformare. Astfel de informaþii sunt numite „alimente” pentru meditaþie”... „Cei aceasta – neglijenþã.646..S.progresului? Sã purcedem deci de pe aceste poziþii la analiza a douã articole apãrute în „ Moldova suveranã ”: „Spiscele” de Andrei Hropotinschi. artiºtii?” „. figureazã în douã liste?” De ce unul figureazã. Din 1968 în republicã a funcþionat Redacþia principalã a Enciclopediei Sovietice Moldoveneºti în cadrul Academiei de ªtiinþe a R. Articolul al doilea e plin de întrebãri de tipul: „Dupã care criteriu au fost aleºi pentru enciclopedie oamenii politici. jurnaliºtii. ulterior. ºi „Enciclopedia nu-i moºie proprie”..” „Dacã e sã dezvãluim toate subtilitãþile. Asachi ”..”. ci 4 volume.. atunci cheltuielile au fost reduse de zeci de ori. compozitorii. Iatã ºi a doua dezinformare crasã.S.?” „Cum se întâmplã. pictorii.. bunãoarã.. „Actualele pofte sunt exagerat de mari: 12 volume ºi.cum s-a întâmplat cã din lista jurnaliºtilor „au cãzut” publiciºtii cu renume.. apoi nu credem cã enciclopedia trebuie lãsatã la cheremul unor diletanþi?!” „Cei incluºi în listã sunt selectaþi conform criteriului: „numai ai noºtri ca brazii”. Deci personalul ºi cheltuielile de întreþinere s-au redus de cel puþin 5 ori. Noi leam numi otravã. pentru cã în hotãrârea revãzutã a Guvernului Enciclopedia Naþionalã e proiectatã în 4 volume.?” „Cine a luat decizia sã-l scoatã din listã. prin hotãrârea nr. scriitorii. metode ºi procedee.M. cum afirmã „M. harababurã politicã sau miopie profesionalã?” „Socotim cã ziarul „Moldova Suveranã” a bãtut la timp – 325 – . cã doctorul în filologie. rãfuialã. la 3 decembrie 1994. de exemplu. „Selecþia pentru viitoarea enciclopedie s-a fãcut însã voluntar. având 125 de colaboratori. deoarece o enciclopedie nu este o moºie proprie. Nu 12+4=16 volume. superficial. care au îngroºat norii de deasupra editurii. rãmânând 25 de colaboratori.

organizaþii obºteºti etc. regizorii iluºtri º.M. Prima etapã de lucru asupra enciclopediei. registru controlat ºi precizat în întregime de E. ne-am adresat conducerilor ministerelor. sunt recomandaþi de conducerea uniunilor de creaþie. s-a fãcut timp de un an de zile. Printr-o scrisoare oficialã.. O altã dezinformare. Registrul conþine circa 35 mii de cuvinte-termeni pentru 4 volume. muzicienii. editarea multor antologii de prozã ºi poezie cu ocazia diferitelor aniversãri. care conþinea scopul ºi condiþiile de apreciere. alcãtuirea registrului de cuvinte-termeni. ªi totuºi autorul are dreptate parþial: e multã miopie profesionalã ºi harababurã politicã. Afirmaþii de felul acesta sunt rezultatul firesc al unei gândiri cam primitive a unui om dezechilibrat ºi iresponsabil. fãrã a comite un act duºmãnos ºi iresponsabil. Am muncit la el peste o jumãtate de an. ºi nu cum se afirmã despre el în unul din articole. de cãtre redacþia respectivã care numãrã 8 oameni. sculptorii. 2. de bine.M. Capitol complicat. Se cuvin mai întâi câteva lãmuriri. Corbu.. îl numim convenþional capitol. cineaºtii. în afarã de cele de la A. În termenul stabilit am primit aproape toate listele semnate de ºefi ºi chiar cu ºtampile.” ºi multe altele. 1993-1994. Statul. care se crede mai deºtept decât este. alineatul 2. fiecare a câte 120 coli de autor. din acest registru – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – a revenit subsemnatului. În aceastã chestiune am avut o convorbire neplãcutã cu dl H. studierea practicii precursorilor noºtri de la Editura enciclopedicã. dar nu în enciclopedie. instituþiilor ºi organizaþiilor de mai sus ca în termen de 2-3 luni sã ne recomande personalitãþile marcante din colectivele respective. Lungu. uniuni de creaþie. care pot pãrea plictisitoare. Mai întâi s-a alcãtuit un îndrumar metodic pentru redactori ºi autori. arhitecþii. precar ºi exploziv. responsabil de colectarea – 326 – .3). S-o luãm mai bine de la început. cultura. De ce am recurs la aceste metode ºi procedee vechi de selectare ºi recomandare a personalitãþilor marcante? Pentru cã în viaþa noastrã sau pãstrat deocamdatã suprastructurile proprii regimului totalitar. ne-au ajutat sã nu dãm în gropi. renumiþii oameni de ºtiinþã ºi tehnicã sunt recomandaþi de conducerea A. redactor-ºef al editurii. actorii. (pag. arta. Practica mea de lucru la editurã timp de aproape 15 ani.a. de rãu.alarma. mai finanþeazã ºtiinþa. Un capitol. s-au pãstrat ºi formele de organizare ºi dirijare ale acestor instituþii de stat. pictorii. În el se menþioneazã cã scriitorii. a primelor dicþionare. dar strict necesare. ci în paginile ziarului. iar pe parteneri îi considerã mai proºti decât sunt..ª. precum ºi a literaturii de specialitate.ª. Deci.

doctori în ºtiinþe.t. calomniate ºi discreditate. Scurt timp dupã aceea unele instituþii ºi organizaþii au prezentat liste suplimentare. O altã dezinformare. Iu. Institutul de Filozofie. Scoaterea din anonimat a personalitãþilor celebre din Basarabia. Unul din pionierii acestei munci de revalorificare a spiritului nostru naþional este Iu. a strangula editura ºi a se rãfui cu directorul ei. Sociologie ºi Drept.”. Colesnic. dumnealui nu mai funcþioneazã la Studioul „Anima-film” din 1992.ºi trimiterea materialelor. complicatã ºi migãloasã. La consiliu au participat 18 membri. au fost puse în discuþie la 17 martie a. cu condiþia cã procesul de selectare va continua. apoi revãzut. a ziariºtilor. ªi la acest capitol se va mai lucra mult ºi bine. la care au participat cu vãdit entuziasm ºi cointeresare sute de oameni. asta era treaba lor. Poate oare aceastã muncã. rezultatele selecþiei. e o muncã grea. altele lucreazã ºi astãzi la ele (Uniunea Pictorilor. sã-i zicem prealabile. a celor decedate din perioada sovieticã. altele cinci fiind în lucru. ºedinþã la care listele au fost aprobate ºi majoritatea membrilor au cerut ca instituþiile ºi organizaþiile sã continue lucrul de selectare a personalitãþilor marcante în viaþã. Credem cã în mare am obþinut rezultatul dorit. Mã rog. inclusiv 6 academicieni. (ºedinþa consiliului a fost protocolatã).a. care a lansat deja un volum din „Basarabia necunoscutã”. cum se afirmã în ziar? Mai mult. care cere timp. volume ce vor însuma ºi scoate la lumina zilei circa 500-600 de personalitãþi marcante din trecut. care mi-a spus cã lucrul acesta e dificil. la ºedinþa consiliului redacþional format de Guvern. – 327 – . ce conþin peste 150 de personalitãþi. Poftim un rãspuns succint la câteva întrebãri din articolele publicate în „M. trecute sub tãcere. A urmat apoi o acþiune duºmãnoasã împotriva noastrã în scopul de a compromite. aproape irealizabil ºi cã el trebuie inclus în normele de muncã ale colaboratorilor. preºedinþi de uniuni º.. Apropo. Bucovina ºi Transnistria în decurs de aproape douã secole. sã fie numitã „pe furiº”. entuziasm ºi mijloace. precum ºi din prima jumãtate a secolului nostru ºi din secolul trecut. refugiate în Apus ºi deportate în Siberia de cãtre regimurile þarist ºi sovietic de ocupaþie.S. tot prin aceeaºi hotãrâre. Tot atunci s-au aprobat ºi principiile de bazã de prezentare ºi apreciere a persoanelor cu lucrãri ºi opere contradictorii. miniºtri. cel mai hulit în ziar.ª.M. Mitropolia º.). acoperite de slin ºi mucegai.a. adicã o tratare a problemei în mod obiectiv. Secþia de ºtiinþe agricole a A. dupã cum se afirmã în ziar.

ºi D.”. redactorul-ºef al „ Sãptãmânii ”. Þopa (nr. Hropotinschi – cotidianul Guvernului „M. aflat în lucru. a fost transmis pe ascuns redacþiei cotidianului guvernamental „M. Apropo. Coval (nr. despre care autorul habar nu are. dându-i o nadã pe care acela a înghiþit-o fãrã a se gândi. Hropotinschi dã publicitãþii câteva liste ºi douã articole.”.Colesnic. neavând listele tuturor personalitãþilor. organizaþii. a sfidat sute de specialiºti din conducerile instituþiilor. fãrã a se interesa de o problemã atât de serioasã. 18). neclarificându-se el însuºi. – 328 – . pot sã vã aduc la cunoºtinþã cã prima enciclopedie românã în trei volume solide. cine a indus în eroare opinia publicã ºi cercurile conducãtoare referitor la enciclopedie. care în articolul sãu de fond din 7 decembrie 1994 exclamã cu reproº: „Satul arde. i-a fãcut un serviciu prost celui de la „M.S. învinuindu-i de miopie politicã. 29. ºi I.Mihail cã nici România nu are încã o enciclopedie. Aducem la cunoºtinþa cititorului cã în liste e ºi T.S. dornic de senzaþii. iar baba se enciclopedeºte”. 28) º.”? Cine a dat alarma în van.Mazilu) circa o jumãtate din registrul de cuvinte-termeni. ªi iatã aici dumnealor au cãlcat în strãchini ºi au dat cu oiºtea-n gard.S. fapt la care puþini s-ar fi încumetat. Dacã unii figureazã de douã ori.a. cine a rãspândit atâta dezinformare ºi minciunã pe capul cititorilor? Jertfã a acestei influenþe nefaste a cãzut chiar ºi Viorel Mihail. e o greºealã tehnicã. uniuni. 16). dar nu ireparabilã. iar prin afirmaþia atât de boacãnã „numai ai noºtri ca brazii” – de suspiciune faþã de regim. redactorulºef A. Dar. cu o þinutã ºtiinþificã impunãtoare. capitolul despre care este vorba mai sus – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – neterminat. unor ministere. la obiecþia lui V. pag. Aºa a decurs lucrul la editurã. S-a comis o încãlcare flagrantã a eticii profesionale. aproape acum o sutã de ani. Când direcþia editurii a prezentat noii conduceri a Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei” (director general Gh. dar din exces de zel a început sã dea alarma. degeaba. ªi acum apar câteva întrebãri: dar cine ºi-a transformat instituþia în „moºie proprie”: noi – enciclopedia sau A. ªeful Asociaþiei. unul din cei mai mari ºi lucizi animatori ai noii enciclopedii. Sperãm cã informaþia de mai sus este încã un rãspuns la restul întrebãrilor din articolele pomenite ºi încã o dezminþire a afirmaþiilor ºi învinuirilor la adresa noastrã. Aldea-Teodorovici (pag. a fost editatã în 1898. ca dovadã cã prima etapã de lucru asupra Enciclopediei Naþionale în temei s-a încheiat. neºtiind ce se face la editurã. Oare nu e timpul ca responsabilii sã fie niºte oameni mai aºezaþi.

mândria. în caz contrar vã puteþi alege cu un car cu cioburi. Ne-am gândit la rostul lor ºi ne-am dat seama cã sunt foarte importante. mai este de lucru în sens de selectare. oraºe ºi raioane pot deveni un moment de cotiturã în destinul poporului nostru. personalitãþile marcante. – 329 – . mai civilizatã. sã te baþi ºi sã suferi. cu multã informaþie obiectivã. Zeabliuk. Noi. prima etapã de lucru asupra noii Enciclopedii Naþionale. în mãsura necesitãþilor. completare ºi precizare. cã la capitolul cu pricina. Atmosfera în jurul editurilor ºi mai ales al celei enciclopedice era încãrcatã mai de mult. excludere. fie ºi mai restrânse. precum ºi în fostele þãri socialiste. conºtiinþa naþionalã ale poporului nostru. „Literatura ºi arta”. Mulþi din conducere au fost dezorientaþi ºi ºi-au schimbat poziþiile. s-a fãcut cu sârguinþã. chiar în cele mai grele vremuri. e bine fãcut. excluzând ideologia. Mãciuca în mâna prostului e o armã periculoasã. redactor-ºef al Editurii Enciclopedice din Ucraina. profesionalism. Ea ar putea fi un trunchi la care în viitor. Chiar în condiþiile de existenþã a unei constituþii ºi legislaþii ciuntite. dar e frumos. dispunând de mijloace materiale ºi financiare. ºi s-a mirat când a auzit cã editura noastrã e pe cale de a fi lichidatã. s-au pãstrat. competenþã. mai frumoasã ºi de a pune bazele uni stat de drept. Parcã e un vis. Autoritãþile locale.judicioºi. Opriþi-vã ºi gândiþi-vã. Acum seamãnã cu o mãciucã. mai chibzuiþi. colaboratorii editurii. nu-i aºa. elaboratã în decurs de 6-7 ani. scrutinul dã cetãþenilor posibilitãþi de a-ºi organiza o viaþã mai demnã. limitate. În altã ordine de idei. O enciclopedie în 4 volume. vrem sã informãm cititorul cã în fostele republici unionale. Alegerile locale în sate. ºi pentru ele face sã mai cheltuieºti. suntem ferm convinºi cã ceea ce s-a fãcut pânã acuma. imperfecte. editurile enciclopedice. echilibraþi ºi mai exigenþi faþã de ei înºiºi? Autoritatea statului depinde mult ºi de faptul cât adevãr sau dezinformãri ºi minciunã publicã cotidienele guvernamentale pe paginile lor. 2 februarie 1995 DEMNITATEA OMENEASCÃ ºI CONºTIINÞA NAÞIONALÃ Se apropie un eveniment mare în viaþa noastrã: alegerile locale din 16 aprilie. face ºi trebuie sã fie editatã. ºtiinþificã. s-ar adãuga câte un volum dupã modelul celei britanice. ce reprezintã spiritul. Dupã apariþia acestor articole ea s-a tensionat ºi mai tare. Zilele acestea ne-a vizitat dl M. meschinãria ºi secretomania. cartea de vizitã. precum ºi scoaterea din anonimat a sute de personalitãþi remarcabile. iar editurile cu un car cu oale.

indiferent. Ei pot urgenta reforma economicã ºi cea agrarã. Iar în oraºe. el poate favoriza alegerea în organele locale a unor oameni oneºti. inteligenþi. ªi ce pot da alegerile locale nu pot da cele parlamentare sau prezidenþiale. un punct de cotiturã în viaþa noastrã. cã e decepþionat. Conducãtorii acestor organe. muncitori. pentru cã el poate schimba baza. cã nu mai doreºte sã se prezinte la urne. medicinã. pot restabili astfel demnitatea de om în locul mentalitãþii de turmã. talpa conducerii de sus. oraºe ºi raioane. atunci noi repetãm greºelile din februarie 1994. deschide ateliere de artizanat. susþinând ºi promovând persoane cu merit în rol de lideri la alegerile parlamentare ºi prezidenþiale. poate face sã triumfe raþiunea ºi bunulsimþ. pot exercita o influenþã puternicã asupra instituþiilor republicane. necesare. sã ne dea ºi sã ne facã? Sã ignorãm aceastã posibilitate. împroprietãrirea þãranilor ºi intelectualilor. temelia. unindu-se. pot favoriza o a doua renaºtere a conºtiinþei naþionale româneºti. mai ales. ºi desfãºura multe alte activitãþi. Cum pot fi realizate posibilitãþile ºi perspectivele de mai sus? Prin ºi cu ajutorul autoritãþilor locale. ocroti mediul. „graþie” pasivitãþii moldovenilor. contribuind astfel la instituirea unui stat de drept. sã ocupãm o poziþie de observatori impasibili? Se poate. ale cãror cereri în numãr de peste 200 mii au umplut dulapurile ºi mesele multor primãrii. Se zvoneºte însã cã electoratul s-a cam sãturat de alegeri. în timpul iernii. întemeia mici întreprinderi industriale pe baza materiei prime locale. propunând amendamente radicale la construcþia ºi legislaþia în vigoare. culturã. Dacã e aºa. dar asta înseamnã sã mai pierdem 2-3 ani. pot dezvolta meºteºugurile populare.pot amenaja localitãþile. Scrutinul actual poate deveni. construi drumuri ºi localuri pentru învãþãmânt. pe care trebuie sã-i alegem. pânã la noile alegeri. am derutat locuitorii de la sate ºi am lãsat electoratul la cheremul partidului agrarian. când prin divizarea miºcãrilor ºi forþelor politice în zeci de partide. frica ºi românofobia din sufletul ºi mintea moldovenilor. obscurantismul. iar unele formaþiuni politice s-au dezis de astfel de acþiuni. într-adevãr. De aceea în þãrile occidentale li se atribuie o importanþã mare. pot spulbera sentimentele de umilinþã ºi inferioritate. ªi mã întreb: de ce nu am folosi din plin aceste posibilitãþi? Ce aºteptãm? Cine ºi ce sã ne aducã. al primarilor ºi consilierilor din sate. ambiþiilor unora ºi indiferenþei altora. la rândul lor. am dat circa 20% din numãrul de mandate din – 330 – .

parlamentul actual agrarienilor ºi interfrontiºtilor. Deci, consider cã toþi ca unul, in corpore, trebuie sã participãm la aceastã campanie, sã lãmurim rostul ºi scopul acestui scrutin ºi sã mobilizãm locuitorii satelor ºi ai oraºelor sã vinã la alegeri, cãci ele pot însemna o cotiturã iniþiatã de jos în viaþa noastrã. Satele au nevoie de lãmuriri, explicaþii, îndrumãri. Trebuie sã le ajutãm, pentru cã acolo sunt pãrinþii, bunicii, strãbunicii noºtri, talpa þãrii, acolo sunt rãdãcinile ºi izvoarele neamului nostru românesc. Trebuie sã-i ajutãm pentru cã sunt înºelaþi, mankurtizaþi ºi rãtãciþi. ªi ei nu mai vor sã voteze pentru venetici, pentru cei propuºi de sus sau chiar de organele locale. Pãi, tocmai asta trebuie sã li se lãmureascã oamenilor, cã aceste alegeri, spre deosebire de toate celelalte, sunt modalitatea cea mai eficace deocamdatã de manifestare ºi confirmare a voinþei ºi doleanþelor cetãþenilor noºtri. Legislaþia în vigoare dã câteva posibilitãþi de realizare a acestor aspiraþii ºi anume: Candidaturile pentru postul de primar ºi de consilier pot fi propuse de cãtre toate blocurile ºi partidele politice înregistrate; 5-10 sãteni mai lucizi, mai cu autoritate în sat, formând un grup de iniþiativã, îi conving pe oamenii cei mai cinstiþi, muncitorii, competenþi sã candideze pentru funcþiile de primari ºi consilieri. Propunerile acestui grup sunt valabile în cazul în care candidatura pentru postul de primar este susþinutã de 4% sau cel puþin 150 de persoane din numãrul de alegãtori, iar cea a consilierilor – de 2% sau minimum 50 de persoane, acestea fiind confirmate prin liste cu semnãturi. Având aceastã susþinere, cei mai îndrãzneþi cetãþeni îºi propun singuri în mod independent candidaturile în buletinul de vot pentru posturile de mai sus. Afarã de aceasta: candidatul pentru postul de primar trebuie sã aibã minimum 25 de ani ºi 5 ani trãiþi în localitatea respectivã, iar consilierii – 21ºi, respectiv, 2 ani. Alte informaþii suplimentare le puteþi obþine la sectoarele de alegeri. Dupã cum vedeþi, procedura de propunere a candidaþilor este destul de simplã ºi realizabilã. ªi dacã acest grup de iniþiativã îi va propune pe cei mai buni consãteni, care îºi dau consimþãmântul, ºi în nici un caz rude sau prieteni, dacã aceºtia nu meritã, suntem siguri cã satul îi va susþine ºi candidaturile acestora vor fi alese în conducerea localã. Aºa se face în Franþa, Germania, Italia, Elveþia ºi alte þãri. Doar adeseori citim ºi auzim despre mulþi primari cu renume. ªi azi se mai întâlnesc pe ici-pe colo ºi la noi din acei care þin într-adevãr la consãtenii

– 331 –

lor. Pe parcursul campaniei electorale în ajutorul acestor grupuri de iniþiativã vor veni, practic ºi teoretic, liderii partidelor ºi formaþiunilor politice democratice din centru sau prin intermediul secþiilor raionale. O garanþie de succes al scrutinului ar constitui-o ºi faptul dacã mãtuºa Mãrioara ºi moº Gheorghe ar primi în ziua alegerilor cel mult douã buletine – unul, sã zicem, cu candidaturile propuse din oficiu, ºi altul cu cele independente, propuse de consãtenii lor – ºi nu zece-douãzeci, cum s-a mai întâmplat, cu care ei nu ºtiu ce sã facã ºi pe care, împreunã cu paºaportul, le aruncã în urnã. Un factor important în procesul de renaºtere ºi prosperare materialã ºi spiritualã a societãþii îl constituie poziþia intelectualilor ºi, în primul rând, a celor de la sate. E vorba de un mare detaºament de cadre didactice, medici, bibliotecari, directori de case de culturã, ingineri ºi chiar agronomi, de zeci ºi sute de specialiºti în fiecare sat, care ar putea face minuni, dacã ar vrea. E o mare datorie moralã ºi o responsabilitate civicã faþã de consãteni. Vor fi pasivi, indiferenþi sau se va trezi în ei o ambiþie bunã de a schimba ceva spre mai bine în destinul poporului? Se vor încadra în campania electoralã cu toatã inima, cu toatã râvna ºi dorinþa de a participa activ la selectarea, propunerea ºi susþinerea candidaturilor celor mai cinstiþi, mai harnici ºi mai culþi sãteni pentru organele locale sau se vor vãicãri în continuare? E timpul sã exclamãm: Jos birocraþii, diletanþii, leneºii, fariseii, hoþii ºi beþivii din organele ºi organizaþiile de stat! Dragi pedagogi, medici, ingineri, agronomi ºi alþi intelectuali, de la fiecare se cere sã fie cetãþean, sã-ºi stimeze profesiune, sã fie ceva mai dârz ºi principial în rezolvarea problemelor, în atingerea unor mari scopuri sociale, adicã se cere puþin, cât ne lasã inima, ca sã nu ne mustre conºtiinþa pentru faptul cã n-am fãcut nimic pentru noi ºi neamul nostru. De dumneavoastrã depinde în mare mãsurã cine va nimeri în organele de conducere locale: oameni sau creaturi, ºi cine ne va conduce satele, raioanele, oraºele. Aºadar, salvarea e în mâinile noastre. Nimeni nu ne poate ajuta cu nimic. Un individ, ca ºi o comunitate, trezindu-se dintr-un somn letargic, se poate dezmetici, îºi poate scoate albeaþa de pe ochi ºi scutura minciuna ºi întunericul din creier, se poate ridica în picioare ºi privi la soare, are ºansa de a deveni om. Aceste ºanse sunt rare, una la doi-trei ani. Deci, s-o folosim raþional, sã n-o ratãm, cum s-a mai întâmplat, cãci meºteri mai suntem la aºa ceva. Avem noi oare demnitatea de oameni de a ne

– 332 –

afirma ca naþiune, ca cei din Þãrile Baltice sau din Cecenia? Iatã încã o ºansã de a ne alege conducerea pe care o meritãm. „Literatura ºi arta”, 23 februarie 1995

DILETANÞI, FANFARONI ºI BIROCRAÞI
La 20 martie, în urma a douã anunþuri fãcute în timpul telejurnalului „Mesager”, am vizionat la TVM, cu o mare întârziere, pe la orele 22.00, „reflecþiile” la evenimentele care au avut loc ziua în Piaþa Marii Adunãri Naþionale. O ºedinþã cu reflecþii ale unui grup de ºefi din echipa guvernamentalã, prezidatã de dl viceprim-ministru Gr. Ojog. O ºedinþã organizatã ºi þinutã la Guvern fulger, ca dupã un mare cutremur sau potop. ªi niºte reflecþii profunde, la genunchiul broaºtei, pentru oameni naivi, ale unor feþe, una ca una, cenuºii ºi posace, speriate ºi derutate, care bâlbâiau ºi îndrugau cã Parlamentul a hotãrât, executivul executã, mitingul n-a fost autorizat, se încalcã legea ºi constituþia, participanþii þipau, nu ºtiau nici ei ce doresc ºi tot bâlbâieli de felul acesta, înºirate de miniºtri, rectori ºi alþi diriguitori, care priveau în pãmânt. Îþi venea sã plângi de atâta sãrãcie de minte ºi minciunã, ºi sã râzi de atâta caraghioslâc. O adevãratã tragicomedie. ªi ea a þinut peste o sãptãmânã, când dl Gr. Ojog zicea cã e nevoie de o altã comisie, cã aceasta nu e competentã, iar dl P. Gaugaº afirma contrariul, cã comisia e competentã ºi poate soluþiona toate problemele, ºi n-am mai înþeles, din spusele contradictorii, existã sau nu o hotãrâre a colegiului Ministerului Învãþãmântului sau e numai un proiect cu privire la cursul de Limbã ºi cel de Istorie a Moldovei ºi poveºti tot de felul acesta. În lupta contra acestor intenþii ºi acþiuni josnice, machiavelice, de o nouã îndobitocire ºi idiotizare a unui popor, cum s-a procedat deja aproape o jumãtate de secol pe acest pãmânt ºi se mai continuã ºi astãzi de cãtre proprii guvernanþi, sunt bune, dle P. Lucinschi, preºedinte al Parlamentului, toate metodele ºi mitingurile din Piaþa Marii Adunãri Naþionale. N-o faceþi pe supãraþii ºi mai încet cu ameninþãrile. Nu e cinstit ºi nu vã stã bine. Voi singuri aþi recurs la jocul de-a bumerangul, nu ºtiaþi cã e periculos ºi loveºte dureros? Aþi plasat mine care au început sã explodeze. Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni. Ce-i drept, cu întârziere, s-a inclus furios în lupta contra tineretului studios ºi a opoziþiei dl prim-ministru A. Sangheli, operând cu calomnii ºi foarte multe dezinformãri. Simþind cã li se clatinã fotoliile, zilnic se buluceau la Radio ºi Televiziune (probabil, cu autorizaþia dlui Usatâi) cu tot felul de insinuãri la adresa tineretului, a intelectualitãþii ºi a

– 333 –

neamului românesc. Fioros ºi oribil a apãrut pe ecran ºi dl V. Senic, orbit de ura lui patologicã faþã de þarã ºi poporul nostru românesc, faþã de opoziþie, care, chipurile, face un joc politic, se rãfuieºte pentru înfrângerea suferitã în februarie 1994, scoþând mulþimea în stradã. Minciuni sfruntate, mulþimea aceasta nu e turmã, lumea iese singurã în piaþã. Uitaþi-vã ce se face la Bucureºti, Budapesta, Moscova, Paris, Londra, Berlin... Pieþele sunt pline de lume, uneori chiar ºi cu tractoare. „Vox populi, vox dei”. Auziþi? Cum de-au îndrãznit niºte elevi, studenþi, pedagogi ºi pãrinþi, la care s-au alãturat apoi ºomeri ºi þãrani din satele din împrejurimi, sã încalce interdicþiile Parlamentului, Guvernului, Primãriei? Cum de-a îndrãznit Kopernik ºi Galilei sã afirme cã Pãmântul e rotund ºi se învârteºte, încãlcând canoanele bisericii catolice ºi ale inchiziþiei? Câtã impertinenþã ºi obrãznicie! Cum de-au îndrãznit þãranii, muncitorii ºi intelectualii moldoveni, câþiva ani în urmã, fãrã autorizaþii, sã vinã de trei ori la Chiºinãu, câte o jumãtate de milion, sã cearã limbã, alfabet, stemã, drapel, suveranitate ºi independenþã, sã rãstoarne temeliile Imperiului Sovietic, stabilite tot de cãtre o Constituþie, un parlament, un guvern ºi un executiv orãºenesc Chiºinãu? Poate cã toþi trebuiau sã fie cuminþei, ascultãtori, sã stea acasã pe cuptor? ªi aproape toþi cei din ºedinþa sus-pomenitã cãutau capul relelor, rãufãcãtorilor, organizatorii ºi diversioniºtii, care au indus în eroare elevi, studenþi, pedagogi, pãrinþi, i-au scos în piaþã sã þipe fãrã nici un motiv. Deci, organizatori ºi diversioniºti, care încalcã liniºtea ºi ordinea publicã, care nici în ruptul capului nu vor sã fie liniºte, pace ºi „ghine” în „þãriºoara” noastrã. O metodã foarte cunoscutã de a depista rãufãcãtorii. Ea nu vã aminteºte de niºte timpuri nu prea îndepãrtate? Mie – da. Domnilor guvernanþi, cauzele le-aþi creat voi, nu cãutaþi þapi ispãºitori ºi copite de cai morþi. Ce-a fost ºi ce-o mai fi, cã în viitor multe au sã mai fie, revoltele abia încep, sunt consecinþe reale ale unor acþiuni nesãbuite, antiumane ºi antinaþionale ale întregii conduceri agrariene. Mai pe scurt, cum e turcul ºi pistolul, sau – dupã sac ºi petec. Aºa cã uitaþi-vã mai întâi în oglindã la domniile voastre ºi nu faceþi pe mironosiþele, pe mortul în pãpuºoi cu sacul plin. Intelectualitatea vrea istoria neamului românesc a lui N. Iorga, nu surogat de la Tiraºpolea sau a lui Mohov, Sovietov, Stratievski º.a. Limba românã a lui Eminescu, nu scornelile lui Stalin, I.D. Ceban, Iakovlev, Stati, vrea un ministru de învãþãmânt ºi un rector de universitate

– 334 –

cu ceva scrupule, puþinã carte ºi un pic de bãrbãþie. Evenimentele din zilele urmãtoare au demonstrat cã minciuna, fariseismul ºi frica nu mai au efect. Ce m-a fãcut sã pun mâna pe toc ºi sã reflectez ºi eu referitor la „reflecþiile” acelor demnitari din Guvern? ªi gestul meu este o consecinþã a unor cauze care se aflã în felul de a fi ºi în comportamentul câtorva dregãtori din actualul Guvern. Este un rezultat al relaþiilor mele de muncã ºi de serviciu, pe care le-am avut timp de peste o jumãtate de an cu câþiva din guvernatorii de astãzi. Sã ne întoarcem puþin înapoi ºi sã vedem ce istorie curioasã, demascatoare ºi plinã de învãþãminte s-a întâmplat pânã la aceste evenimente, care confirmã ºi concretizeazã exact cele anticipate. La sfârºitul anului 1993 fostul Guvern al republicii a comandat Editurii Enciclopedice „Gh. Asachi ” o carte de vizitã – „Republica Moldova. Consemnãri” – pentru a o înmâna oaspeþilor, inclusiv turiºtilor care ne viziteazã þara. O broºurã de 2,5 coli, inclusiv o coalã de text ºi ceva fotografii. O iniþiativã bunã. Am fost numai redactor. Am comandat textul domnului N. Misail. Prin luna mai 1994 l-am avut. Conþinea: date generale, aºezarea geograficã, scurt istoric, forma de stat, economia (agricultura, industria, transportul), viaþa spiritualã; învãþãmântul, ºtiinþa, medicina, cultul religios, cultura, teatrul, literatura, muzica, cinematografia, pictura, arhitectura, ziaristica, sportul, turismul º.a. Primele capitole au câte 1-2, celelalte 0,5-1,0 pagini. Despre toate câte puþin. S-au inclus evenimentele cele mai importante, personalitãþile marcante din trecut ºi prezent, indicii cei mai caracteristici, totul pe cât posibil exprimat prin date statistice ºi comparaþii. Autorul N. Misail, subsemnatul, redactorul-ºef E. Lungu, redactorul V. Romanciuc ºi directorul Iu. Colesnic ne-am strãduit sã fim cât mai obiectivi, sã reflectãm starea realã de lucruri din republicã cu realizãrile, problemele, greutãþile ei. Credeam cã orice vizitator, timp de o orã, dupã cinã, în hotel, stând în fotoliu, trãgând o pipã, o va rãsfoi, va citi ºi va lua cunoºtinþã de republicã. Broºura crea o imagine succintã, dar veridicã a republicii noastre. Am prezentat manuscrisul spre aprobare dlui G. Lupoi, viceministru de stat, 25 de pagini au fost examinate douã luni de zile. Mã rog, voia la cei mari. Mi-am dat seama cã ºefii nu sunt siguri de sine ºi nu-s stãpâni pe situaþie. Guvernul era abia format de câteva luni, era încã nou, lucrãtorii – modeºti ºi timizi. La o replicã a mea cã va fi o carte bunã, mi s-a rãspuns „foarte bunã”. Extrema putea deveni un semn de

– 335 –

prost augur. Mi s-a spus sã mai prezint manuscrisul încã o datã înainte de a fi dat la tipar, ceea ce am ºi fãcut peste trei luni. Acum era ceva mai îngrijit ortografic ºi cizelat stilistic, având 60 de fotografii bune color. De data aceasta examinarea lui a durat peste douã luni, au fost cerute avize de la 10 ministere ºi departamente. Deci o broºurã se scrie circa o jumãtate de an ºi se analizeazã cam tot atâta timp. Randamentul eficacitãþii activitãþii unor membri ai Guvernului e egal cu zero. Pe timpul bolºevicilor pentru acest lucru se cerea maximum una-douã sãptãmâni. Mulþi din ei se strãduiau sã respecte ºi termenele. Ce conþineau avizele de mai sus ºi cum au fost totalizate? În ºase ministere de bazã (economie, agriculturã, finanþe º.a.) s-au nimerit oameni pragmatici ºi au recomandat manuscrisul spre editare cu anumite precizãri, completãri, obiecþii cu care suntem de acord ºi care se pot realiza imediat. Majoritatea obiecþiilor Institutului de Istorie al Academiei de ªtiinþe sunt concrete, acceptabile ºi se pot realiza ºi ele uºor. Dupã o discuþie la Ministerul Culturii cu adjunctul dl I. Pãcuraru ºi doi ºefi de direcþii, avizul primar foarte negativ, plin de afirmaþii abstracte, a fost înlocuit cu câteva propuneri concrete, precizãri ºi corectãri fireºti, care s-au fãcut pe loc. Aºadar, au rãmas douã avize tendenþioase ºi distrugãtoare, care sunt cate-goric împotriva editãrii cãrþii. Primul, de la dl Gh. Mazilu, ºef al Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei”, e plin de insinuãri generale de tipul: „Autorii nu au o concepþie clarã, ce ar însemna o carte de vizitã a unei þãri”, „în text dominã mentalitatea de miting cu întrebãri subiective ºi tendenþioase, cu un vãdit scepticism faþã de destinul Republicii Moldova”, „de tendenþionism ideologic sufãr”; „date generale”, „scurt istoric”, „economia naþionalã”, „compartimentul viaþã spiritualã, numeroase date statistice”, „o asemenea carte de vizitã poate doar trezi repulsie la vizitatorii strãini”, „autorii... mai degrabã compromit imaginea statului Republica Moldova decât o susþin” ºi ultima sentinþã, care deschide Cutia Pandorei ºi, volens-nolens, demascã, divulgã gândurile secrete ale citatelor de mai sus ºi ale altora de felul acesta, este „...întreaga naraþiune e împãnatã de fapte ºi momente de micã însemnãtate, interpretate ºi comentate de pe poziþii unioniste”. Asta-i, domnilor, grija, durerea ºi frica dlui Gh. Mazilu pentru „þãriºoarã”, lupta cu ideile ºi poziþiile unioniste, lipsa în manuscris a veninului, vrajbei ºi românofobiei împotriva neamului ºi a Þãrii Româneºti. Pãziþi-vã de oamenii negri în cerul gurii, ranchiunoºi, care dau cu barda în neamul nostru, care au închis o enciclopedie, în care trebuiau sã fie scoase din anonimat ºi valorificate peste o mie de personalitãþi

– 336 –

marcante basarabene, bucovinene, transnistrene din secolul trecut ºi din prima jumãtate a secolului nostru, þinute în arhive sub ºapte lacãte de Imperiile Rus ºi cel Sovietic, sub ocupaþia cãrora am avut fericirea sã ne aflãm. Iatã unul din cei mai activi producãtori ºi promotori ai românofobiei, ai mankurtizãrii ºi distrugerii conºtiinþei naþionale româneºti în Republica Moldova. ªi al doilea aviz, la fel împotriva editãrii acestui manuscris, foarte concret, spre deosebire de cel de mai sus, este al Secþiei de probleme sociale ºi umanistice a Cancelariei de stat a Republicii Moldova. Aici sa operat fãrã menajamente ºi eufemisme, lucrurilor li s-au spus pe nume. Sã citãm câteva alineate, sã vedem ce gândesc unii dregãtori din Guvern, sã ne dãm seama de unde porneºte fanfaronada, unde e unul din izvoarele românofobiei, care emanã permanent suspiciune ºi urã contra þãrii ºi a neamului românesc: „Trãsãturile de caracter ale moldovenilor sunt prezentate exclusiv prin spusele lui D. Cantemir, exprimate cu 300 de ani în urmã” (pag.1)” – puþin umor ºi autocriticã supãrã, se pare cã demnitarii n-au citit nimic din literatura clasicã francezã ºi cea rusã despre popoarele respective. „De fiecare datã, la începutul unui compartiment, expunerea începe cu evidenþierea aspectelor negative: în prezent Moldova traverseazã o gravã crizã socialã ºi economicã... (pag.5)”, „industria Republicii Moldova poartã ºi ea amprentele crizei economice (pag.6)”, acest gând e prezent de câteva ori ºi el supãrã la fel urechea diriguitorilor de parcã „þãriºoara” noastrã s-ar afla într-o perioadã de dezvoltare ºi înflorire, de parcã nam mai ºti ce sã facem de atâta bine. Niºte simple constatãri ale realitãþilor noastre, ca, de exemplu: „cu toate cã inflaþia în Republica Moldova a înregistrat în ultimul an cel mai înalt nivel din lume”, „complexul agroindustrial al republicii este marcat ºi el de transformãrile ce au loc în þãrile postcomuniste (pag. 6)”, „o serioasã modernizare necesitã ºi cele 10 mii kilometri de drumuri (pag. 7”, „clima ºi landºaftul R.M. ar putea oferi ºanse mai mari industriei turismului (pag. 12)” º. a. constatãri, care ar mobiliza societatea ºi statul la ieºirea din crizã, duc la urmãtoarea concluzie: „Lectura acestor pagini creeazã impresia cã autorul urmãreºte scopul sã scoatã în evidenþã în primul rând neajunsurile”. A fost nevoie numai de o jumãtate de an ca partidul agrarian de guvernãmânt sã se îmbolnãveascã de o boalã numitã „lãudãroºenie”, „fanfaronadã” (lachirovcã), împotriva cãreia chiar ºi fostul partid comunist în decurs de 70 de ani a adoptat douã hotãrâri serioase, condamnând acest fenomen periculos pentru societate.

– 337 –

Urmãtoarele pasaje sunt calificate drept „afirmaþii discutabile, date care nu ar fi neapãrat sã fie incluse în aceastã carte”; „canonic Biserica Ortodoxã din Moldova este supusã Patriarhiei de la Moscova. Printr-un act din 19 decembrie 1992 al sfântului sinod Patriarhia românã a reactivat Mitropolia Basarabiei (stil vechi), cu reºedinþa la Chiºinãu, la cererea unui grup de feþe bisericeºti din Moldova. În fruntea ei a fost desemnat Episcopul de Bãlþi Petru”, „o perioadã sumbrã pentru literatura din R.M. este cea a dominaþiei bolºevice, când se promoveazã insistent politica fabricãrii unei „limbi moldoveneºti” ºi a unei „literaturi sovietice moldoveneºti (pag.10)”, „la 3 noiembrie (parlamentul) alege drept stemã de Stat strãvechiul simbol al românilor moldoveni – capul de bour – (pag. 3)”. Cineva e contra clasicilor muzicii româneºti George Enescu ºi Alexandru Cristea ºi-i scoate din text. Poftim nume, date ºi informaþii discutabile ºi de prisos, care pot fi uºor excluse din carte. În continuare în aviz se spune: „Pentru a nu nimeri în situaþii delicate este necesar ca autorul sã-ºi îndrepte atenþia asupra marilor valori ale acestui pãmânt ºi ale acestui neam” – vorbe, ºi toate de clacã. Ni se mai imputã cã textul abundã în vocabule neadecvate: „ideologia separatismului ºi a conservatismului bolºevic”, „greve împotriva limbii”, „dominaþie bolºevicã”, „jug spiritual” º.a., care se referã în text la conducerea ºi la regimul lui Smirnov ºi Maracuþa din Transnistria. Doamne, unii au încurcat stânga cu dreapta ºi ziua cu noaptea. Ei vor dansuri, cântece, fanfare ºi festivaluri. Altceva nimic. Marasm mai ceva ca pe timpuri. Sã continuãm ºi cu ceva admonestãri: „De fapt se face multã politicã (anexarea Basarabiei (la Rusia) – pag. 2, Sfatul Þãrii, Unirea (la România în 1918) – pag. 2, deportãrile în masã – pag. 3, foametea organizatã – pag. 2, ideologia separatismului – pag. 4)”. Vedeþi Dumneavoastrã, asta-i buba, asta-i supãrã pe guvernanþii noºtri. Aceste mari adevãruri istorice, aceste jaloane în istoria tragicã a moldovenilor, jumãtate de secol ascunse sau falsificate, care în avizul dlui Gh. Mazilu sunt numite „fapte ºi momente de micã însemnãtate”, „tendenþionism ideologic”, iar în ultimul aviz sunt atestate ca „multã politicã”, ºi împreunã luate sunt determinate ca „poziþii unioniste”, care acþioneazã asupra dregãtorilor ca tãmâia asupra necuratului. ªi ultimul aviz se terminã cu: „Cartea nu poate fi recomandatã pentru tipar...” Decizia finalã de închidere a cãrþii date a fost adoptatã de dl G. Lupoi pe baza ultimelor douã avize – unul general ºi abstract, altul

– 338 –

foarte concret – ambele categoric contra, ignorându-se avizele pozitive cu ceva obiecþii acceptabile ale celor ºase ministere ºi altele douã cu obiecþii mai multe ºi mai serioase, pe care la fel, în mod selectiv, le acceptãm. ªi, din pãcate, a fost strangulatã o carte bunã, care seamãnã mult cu alta, analogicã, ce prezenta Germania în lume, peste care am dat întâmplãtor mai târziu, la o expoziþie de carte germanã, organizatã la Chiºinãu. În una din ultimele convorbiri telefonice cu dl ministru adjunct mi s-a spus cã manuscrisul e foarte prost, în viitor nu pot avea loc nici un fel de tratative ºi compromisuri de a urni totuºi piatra din loc, o nouã audienþã mi s-a refuzat ºi pentru noi tratative mi-a fost recomandatã dna S. Bolduratu. Ce minune! Un manuscris, care în august era foarte bun, peste patru luni, în ianuarie, a devenit foarte prost. Dorind sincer sã editãm cartea, am cãutat în modul cel mai serios sã capãt o audienþã mai sus, la dl Gh. Gusac, ministru de stat ºi, fãrã a ceda în mare, fãrã a o vinde pe mama, sã soluþionãm problema. Am cerut foarte insistent prin secretarã o audienþã. Am aºteptat douã sãptãmâni, dar totul a fost în van. ªefii parcã s-au sfãtuit între ei. Audienþã nu mi-au acordat. Atunci am fost la dna S. Bolduratu. M-a ascultat atentã, parcã mi-a înþeles intenþiile bune de a nu îngropa un lucru bun, fãcut pe jumãtate, de a nu arunca pe vânt circa 6 mii lei cheltuiþi deja, mi-a spus cã ea, în urma unui astfel de aviz negativ ca al ministrului adjunct, nu poate rezolva cazul pozitiv ºi mi-a recomandat ºi promis sã intrãm împreunã mai sus, la viceprim-ministrul dl Gr. Ojog. Am fost de acord ºi chiar m-am bucurat cã am ocazia sã-i aduc la cunoºtinþã unei persoane atât de sus-puse ºi alte fapte de comportare samavolnicã, josnicã a unor demnitari subalterni din domeniul culturii pe care-l conduce. Am telefonat mai bine de-o sãptãmânã ºi degeaba. Dl Gr. Ojog era veºnic sau ocupat, sau plecat. Atunci dna S. Bolduratu mi-a spus sã mai aºtept pânã când îmi va telefona ea. Îi sunt recunoscãtor pentru intenþiile bune. Am mai aºteptat vreo douã sãptãmâni, dar în zadar. Am înþeles cã ºi dl Gr. Ojog, ca ºi subalternii sãi, nu doreºte sã se întâlneascã, nici chiar în interes de serviciu, cu cetãþenii. Trebuie sã-i asculþi, sã cercetezi cazul, sã promiþi ceva, sã iei mãsuri. Dar de unde? Þi-ai gãsit omul! Cu cât e mai plãcut ºi mai fotogenic sã înmânezi cheile de la o casã nouã unei familii de sinistraþi. M-am ciocnit de o altã boalã veche – birocratismul. ªi eu, care fãcând slujbã la stat aproape 50 de ani, am fost în audienþã la majoritatea secretarilor cu ideologia ai c.c.,

– 339 –

miniºtri, ºi viceprimi-miniºtri (Tcaci, Cornovan, Corobceanu, Calin º.a.) în aceeaºi zi sau a doua zi, care, la rugãminte, rezolvau unele probleme, am aºteptat în zilele noastre de democraþie sãptãmâni ºi luni de zile ca sã nimeresc, în interes de serviciu, la câþiva din funcþionarii Guvernului ºi totul a fost în zadar. Dacã aþi auzi ce spun pe ºoptite unele secretare ºi dactilografe despre subalternii ºefilor din aparatul de stat. Sunt atât de mulþi în ultima vreme, toþi rotunjori, durdulii, rotofei, grãsuþi ºi rumeori, parcã-s fãcuþi de-o mamã, unul aduce o hârtie la maºinã, iar altul vine ºi-o ia. Redactilografiem de ne spetim, cã ei îs mulþi, dar nu ºtiu a scrie sau a corecta o simplã scrisoare. Iatã în privinþa slujbaºilor, funcþionarilor de stat, care, cicã, ating cifra de douãzeci de mii ºi sunt atacaþi de microbul birocratismului, batem recordul ºi ocupãm unul din primele locuri în ce priveºte densitatea ºi numãrul lor la kilometru pãtrat ºi pe cap de locuitor, întrecând de circa 4-5 ori cele mai dezvoltate þãri din Europa Occidentalã. Oameni buni, guvernanþii noºtri sunt foarte bolnavi, în mai puþin de un an mulþi agrarieni ºi adepþii lor, fiind la putere, fenomen social care stricã cel mai mult omul lipsit de culturã, s-au îmbolnãvit foarte grav de fanfaronadã, birocratism ºi suspiciune faþã de cetãþeni. Stimaþi cititori ºi alegãtori, ei trebuie trataþi, vindecaþi, ei trebuie trecuþi în opoziþie, sã-ºi mai revinã, sã se trezeascã, cã au prins la seu, mulþi sau obrãznicit, calcã în strãchini ºi au uitat ce-i aceea greblã. În lupta contra diletantismului, obscurantismului, minciunii ºi fariseismului raþiunea, adevãrul ºi demnitatea, stegarul cãrora este tineretul, mai devreme sau mai târziu, ca întotdeauna, vor învinge neapãrat. „Literatura ºi arta”, 13 aprilie 1995

CELE PATRU PUTERI ERAU TREI – PETRU ºI ANDREI
Statul de drept presupune trei puteri (ºi cu presa – patru), ca o orchestrã compusã din trei instrumente. Dacã lipseºte unul din ele – nu e orchestrã; dacã unul cântã fals, muzica e falsã. Justiþia, puterea a treia, trebuie sã fie balanþa, echilibrul dintre celelalte douã – legislativã ºi executivã. Ea trebuie sã apere constituþia ºi legislaþia în vigoare. Fãrã ea statul e totalitar ºi þara nu e democratã. Existã la noi justiþie ºi îºi îndeplineºte ea funcþia celei de a treia puteri în stat? Sã analizãm acest fenomen printr-un exemplu, un proces judiciar pe care l-am simþit pe pielea proprie timp de aproape 40 de ani. Am lucrat ca învãþãtor la ºcoala din Hâjdieni, raionul Glodeni, din

– 340 –

1944 pânã în 1947. În primii doi ani în casa mea a trãit felcerul Pavlov cu familia, dupã el învãþãtorul O. Gârlã, tot cu familia. Locuiau pe gratis, iar eu nu plãteam impozit pe casã. În 1947 am plecat la studii, la ªcoala Pedagogicã din Bãlþi, apoi la Institutul Pedagogic din Chiºinãu. Tot atunci am predat provizoriu casa ºi gospodãria Sovietului Sãtesc (preºedinte A. ªvaiþer, secretar Vl. Burcã) cu document oficial (adeverinþã) ca sã fie folositã conform destinaþiei, îngrijitã ºi sã mi se întoarcã la cererea mea. Am fãcut un bine autoritãþilor locale fãrã a cere nimic în loc. În 1949 preºedintele Sovietului Sãtesc A. ªvaiþer a fost deportat. În locul lui a fost numit Gh. Jacov. Timp de 5-6 ani, cât m-am aflat la studii, în timpul vacanþelor, veneam în sat. În iulie 1954 Sovietul Sãtesc, fãrã ºtirea ºi aprobarea mea, a vândut casa ºi gospodãria învãþãtorului N. Obuhovschi, care locuia de câþiva ani în ea, cu 3750 ruble. Eu, cetãþean al U.R.S.S., cu drepturi depline, care am fost patru ani învãþãtor în sat, fiind nelegal expropriat, am dat Sovietului Sãtesc Hâjdieni în judecatã. Procesul, care a avut loc la 30 octombrie 1956 (preºedinte Bacinskaia), la care am participat, iar reclamatul în persoana preºedintelui Sovietului Sãtesc Hâjdieni Vl. Burcã nu s-a prezentat (ulterior am aflat cã nu a fost chemat), a decurs într-o atmosferã de vãditã vigilenþã revoluþionarã, iar decizia a fost arbitrarã: de-a mã lipsi de proprietatea personalã (casa ºi gospodãria) din cauza pãrinþilor (tata a fost arestat în 1941 ºi judecat, a murit în 1942 întrun lagãr din Perm; mama, de frica organelor locale, s-a refugiat cu fratele ºi sora în 1944 în România, repatriaþi ulterior în 1957). La acest proces am avut impresia cã la adoptarea hotãrârilor judecãtorii sunt lipsiþi de cea mai elementarã logicã ºi bun-simþ. Fiind nedreptãþit, am fãcut recurs la Judecãtoria Supremã a R.S.S.M., care, prin decizia din 26 noiembrie 1956 (preºedinte Dunaeva), a lãsat în vigoare hotãrârea judecãtoriei raionale. La apelurile mele adresate Procuraturii R.S.S.M. de a ataca hotãrârile judiciare de mai sus am primit douã rãspunsuri: din 16.04.’57 ºi 19.06.’57 – insinuante, în care pãrinþii erau învinuiþi de antisovietism, iar eu, ca urmaº, nu aveam dreptul la proprietate personalã ºi eram învinuit de falsificare a documentelor (adeverinþa de la Sovietul Sãtesc din 1947), care la procese au fost intenþionat complet ignorate (consilier superior de justiþie Cerneaev). Instanþele judiciare, raionalã ºi republicanã, încãlcând chiar ºi

– 341 –

La cererea mea de recurs.C. Deci. Uneori mi se pãrea cã Temis. Ceea ce nu s-a întâmplat. unde s-a aflat arhiva când raionul a fost lichidat.C. Ce mai puteam face pe atunci în acele condiþii de regim totalitar? M-am adresat secþiei de supraveghere a organelor administrative a C.Constituþia stalinistã de pe acele vremuri. Din douã documente. ci mintea închistatã. mai bine zis al procedurilor. zeiþa justiþiei. În septembrie 1991. am dreptul sã mã adresez Judecãtoriei raionale cu rugãmintea de a reconstitui dosarul pierdut. al P.M. Au trecut 35 de ani. nu are ochii legaþi. . Prerogativa aceasta aparþine Procuraturii Republicii sau Judecãtoriei Supreme. 6 Anexa nr. au trecut vãdit de partea puterii executive. sã anuleze hotãrârea Judecãtoriei raionale Glodeni din 1956 ºi sã-mi restituie casa sau costul ei. am dreptul de a intenta o acþiune conform regulilor generale.. au confirmat ºi justificat actul de dezmoºtenire comis faþã de mine. Am fost sfãtuit sã mai aºtept. Fãleºti ºi Râºcani.M. dar fãrã rezultat. când Imperiul Sovietic s-a prãbuºit. când republica a devenit un stat de drept ºi o þarã democratã. în speranþa cã problema mea ar putea fi soluþionatã odatã cu adoptarea de cãtre Parlament a legii cu privire la reabilitarea ºi remunerarea celor deportaþi ºi persecutaþi. atunci conform art. În aceeaºi scrisoare mi s-a explicat cã. dar fãrã nici un folos..P.C. m-am adresat Judecãtoriei raionale Glodeni cu o nouã cerere. totul a rãmas ca odinioarã. ºi odatã cu el ºi regimul totalitar.). În cazul în care materialele de reconstituire sunt insuficiente.. Mai întâi am cãutat prin scrisori ºi telefonic dosarul la Arhivele raionale ºi ale Judecãtoriilor din Glodeni.2 a Codului de procedurã civilã (C.P. Judecãtoria Supremã mi-a rãspuns cã examinarea problemei în cauzã nu se poate face. care asigura dreptul cetãþeanului la proprietate personalã ºi nevinovãþia copiilor pentru faptele pãrinþilor. nu s-au fãcut nici un fel de reforme. pentru cã dosarul judiciar din 1956 din Glodeni nu este.2 a C. cu toate cã în jur totul se restructura. în domeniul justiþiei. conform Anexei nr. s-a pierdut.C. care erau împreunã la Arhiva din Glodeni – contractul de vânzare-cumpãrare a casei de cãtre N. de a revedea decizia din 1956 ºi de a-mi întoarce casa expropriatã pe nedrept ori de a-mi restitui valoarea ei. Rãspunsul a fost urmãtorul: conform normelor procesuale judecãtoria popularã raionalã nu are dreptul sã revadã hotãrârea anterioarã a acestei judecãtorii.. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã a R. ca cetãþean. Obuhovschi din 1954 ºi dosarul – 342 – .

am primit rãspuns cã procesul a avut loc ºi cã dosarul pierdut nu poate fi reconstituit din lipsã de documente. Totuºi consideram cã am câºtigat procesul. simbolic. La sfârºitul lui decembrie 1993 judecãtorul I. care au fost apreciate. Cazacu îi dã misiunea lui L.2. iar al doilea a dispãrut. dar în zadar. ºefa unei firme de specialitate. ªerºniova. apoi a mi-o întoarce. Deci îmi surâdea perspectiva de a lua totul de la început. Obuhovschi ºi trãieºte în ea. care nu era încã stabilit. care confirma cã eu eram proprietarul casei. aproximativ 175 mii rub. Dar înainte de proces am fost chemat ºi mi s-a arãtat dosarul – 343 – . cãreia i-am plãtit cinci din douãzeci ºi ºase mii ruble taxã. fost secretar de Soviet Sãtesc în 1947 ºi preºedinte în 1956. a fost distrus din cauza adeverinþei. care a cumpãrat casa de la N. cu doi martori: Vl. Judecãtoria n-a întreprins nimic pentru reconstituirea dosarului dispãrut. Burcã. O minune.procesului judiciar din 1956 – primul existã. ºi O.93 se terminã cu hotãrârea cã eu am câºtigat litigiul ºi trebuie sã mi se restituie costul casei. ca în anul 1956. Cazacu mi-a fãcut o surprizã: mi-a spus sã fac recurs la Judecãtoria Supremã pentru cã la fostul proces n-am câºtigat nimic. a fost substituitã hotãrârea judecãþii. Mutelicã. deci. Am înþeles cã în acest rãstimp s-a întâmplat ceva.. Ce puteam face altceva? Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. Judecãtorul I. fac cerere la biroul avocaþilor ºi cu taxa respectivã. La cererea mea din aprilie 1992 cãtre Judecãtoria raionalã Glodeni de-a intenta un proces. cel puþin moral. Eram mulþumit ºi de atâta. sumã echivalentã pe atunci cu mai puþin de jumãtate din costul unei plite de gaz. proces care la 17..09. Aºadar. conform tarifelor de stat. în valoare de circa 217 mii rub. conform Anexei nr. ºi prezentarea câtorva documente pe care le mai aveam. minus uzura de 25% în medie. cã am predat-o provizoriu Sovietului Sãtesc pentru a o folosi. ci s-a reconstituit dosarul pierdut din 1956. Trei luni am aºteptat hotãrârea judecãþii. sã prezinte Judecãtoriei un act de evaluare a casei ºi gospodãriei.

la care se examineazã problema mea ºi se adoptã decizia de restituire a dosarului pentru reexaminare într-o altã componenþã.02. scrisoare la care nici azi nu mi-a rãspuns. Obuhovschi. iar despre reconstituirea dosarului pierdut nu era nici vorbã. nici consilierul de la Chiºinãu n-am înþeles nimic. Cine ºi cu ce scop a fost lucrul acesta? M-am adresat dlui V. Burcã. motivând pe atunci cã dosarul era la Judecãtoria Supremã. A. Am aºteptat douã luni. preºedinte al Judecãtoriei din Glodeni. apoi m-am adresat Direcþiei – 344 – . autoarea actului de evaluare a casei. Darvin. în 1993.din raion cu ultima hotãrâre. ºi P. Mutelicã. ªi iatã cã la 25. în care se spune cã cererea mea a fost respinsã pentru cã am încãlcat termenul de prescripþie stabilit pentru intentarea unui proces. sã cerceteze cazul de gravã falsificare a documentelor în incinta judecãtoriei. Despre asta ºtiu martorii Vl. care nu s-a prezentat. În schimb. au dispãrut. Chicerman.1994 are loc ºedinþa Colegiului Judiciar Civil al Judecãtoriei Supreme.09. hotãrârea judecãþii din 17. L. primarul din s. care nu a fost la judecatã ºi nu ºtie nimic nici cu spatele. ea s-a jurat cã nu ºtie nimic. La o examinare mai atentã a dosarului cu procesul în cauzã am descoperit niºte lucruri absurde: în procesul-verbal numele ºi depoziþiile martorilor mei nu figureazã. cã la Judecãtoria din Glodeni s-a comis o samavolnicie. iar judecãtorul I. a deciziei judecãþii. Eladi. Darvin ce înseamnã asta. ªi despre care termen de prescripþie e vorba? Când începe ºi unde se terminã? Nici eu. prin urmare. ªerºniova. persoanã pe care am împuternicit-o sã ia în locul meu hotãrârea de la Judecãtorie. Aºadar. O. În decurs de o lunã trebuia sã aibã loc un nou proces la Judecãtoria din Glodeni. Întrebând-o pe grefiera A. precum ºi numele ºi depoziþiile contra mea ale reclamantului V.93 a fost din nou substituitã. a apãrut numele m a r t o r u l u i N. conþinutul dosarului judiciar a fost distrus a doua oarã. Mã mir cã astfel de semnale alarmante trec cu atâta uºurinþã pe lângã un ºef de instituþie. A doua minune. În urma acestui caz dictonul „Judecãtorul se supune numai legii” mi se pãrea o parodie la adresa oamenilor justiþiei. O falsificare totalã a procesului-verbal ºi. Una era clar. pentru cã a decedat cu mulþi ani în urmã. Paterãu. Hâjdieni. Cazacu sa mirat numai fãrã a spune ceva. inclusiv a celor prezentaþi pe atunci la „Mesager” în prezenþa Preºedintelui Republicii. grefiera Judecãtoriei.

Un mic bilanþ: ºase cãlãtorii în raionul Glodeni ºi în Hâjdieni cu 2-3 autobuze. care a examinat problema în modul cel mai serios.94. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. îmi pare cã am ajuns la sfârºit dupã aproape 40 de ani.05. am mai fãcut ºi ultimul recurs la Prezidiul Judecãtoriei Supreme a Republicii. depunând aceleaºi mãrturii. Cu alte cuvinte. meticulos ºi profesional ºi a adoptat decizia cã primãria s. în prezenþa mea. ºi cã ea trebuie. dupã intervenþia dlui V. conform tarifelor de stat. Stãnilã.06.06. Multe obstacole ºi piedici existã în jurisprudenþã. cu dreptul de-a face recurs în timp de 10 zile.Judecãtoriilor a Ministerului Justiþiei ºi. de douã ori aceiaºi martori chemaþi la judecatã. înapoi nu mai scoþi.94 se adoptã hotãrârea de-a anula decizia Colegiului Juridic Civil din 8. ºi s-a adoptat hotãrârea „De-a dispune încetarea procesului referitor la acþiunea mea civilã cãtre primãria s. De data asta s-a gãsit o altã chiþibuºãrie „încetarea procesului”.05. sã treacã prin ce am trecut eu ºi sã pãþeascã ce-am pãþit eu. nici duºmanilor mei. ºedinþã care de data aceasta a fost condusã de judecãtorul C. sã-mi restituie circa un sfert din valoarea ei (una din condiþiile puse de mine). Nu doresc nimãnui. judecându-te cu statul. Mutelicã.94 ºi hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni din 3. Florea. Hâjdieni despre restituirea pagubei materiale. 5 procese judiciare în prima instanþã la Judecãtoria din Glodeni ºi 5 recursuri la Judecãtoria Supremã. Colegiul Juridic Civil adoptã decizia de-a lãsa în vigoare hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni. Uneori credeam cã labirinturile justiþiei sunt prea lungi ºi încurcate ca sã le poþi da de capãt ºi sã ieºi la luminã.94 ºi a restitui dosarul pentru o nouã examinare într-o altã componenþã. ca ºi cãile Domnului. care s-au mirat la culme cã sunt chemaþi a doua oarã sã dea aceleaºi depoziþii. Slavã Domnului. mi s-a rãspuns cã procesul a avut loc la 3. costul fiecãrei cãlãtorii echivalând cu o jumãtate de pensie ºi câte 4-5 zile pierdute. toate eforturile mele din atâþia ani au fost zadarnice. Deci un nou proces. totul se reia de la început. ce necunoscute sunt labirinturile justiþiei. a treia oarã. Hâjdieni a comis o nedreptate faþã de mine când mi-a vândut casa ºi m-a expropriat. din nou cu aceiaºi martori Vl. mai uºor trece o cãmilã prin urechile acului decât sã þi se facã dreptate.1994. La 16 decembrie 1994 are loc un nou ºi ultim proces judiciar la Judecãtoria din Glodeni. Burcã ºi O. Îmi venea sã scuip ºi sã dau totul dracului! Revoltat la culme. Poftim. sub preºedinþia judecãtorului V. ºi la 8. ºi la ºedinþa din 15. 4 – 345 – . Ce-ai scãpat în gura lui.08. Russu. adicã de a înceta procesul.

25 mai 1995 CONSECINÞE ALE PARVENITISMULUI ºI CARIERISMULUI Cred cã a venit timpul sã spunem lucrurilor pe nume. Din cele trei puteri într-un stat de drept. Ori nu ºtie ce-a fost pe atunci. unul dintre ideologii partidului agrarian. nu se fac bilanþuri anuale. . el umbla pe sub masã. Atunci cântai altfel. de unde sã-þi vinã numai numele. Am participat ºi am asistat la procese „pe sus” ºi „pe jos”. implicaþi în soluþionarea unui simplu litigiu civil. nu se dau publicitãþii? Aceasta ar ordona. care în 1946-’47 mureau de foame ca muºtele. Este vorba de dl Vasile Stati. ea e cenuºãreasã la poarta puterii executive. inclusiv preºedintele. funcþioneazã douã. în cele mai multe cazuri. – 346 – . Justiþia raionalã face foarte mult rebut. ªi e firesc sã-mi pun întrebarea: avem noi oare justiþie în Þara Moldovei? „Literatura ºi arta”. necãjiþi.judecãtori din Glodeni. N-aº vrea sã-i spun: pãcat cã n-ai nimerit ºi tu la urºii albi. sã fii om. când au avut loc deportãrile ºi colectivizarea. Probabil cã aceeaºi situaþie e ºi în alte raioane. la nivel raional. ca sã fii cinstit. judecãtoreºti. Oare. multe dosare restituite pentru reexaminare în instanþele primare. am vãzut mulþi oameni nedreptãþiþi. s-ar respecta Constituþia ºi legislaþia în vigoare. ar disciplina. Dumnezeu mi-i martor cã n-am atacat ºi n-am ponegrit pe nimeni din ambiþie sau din interes personal. expertul ºi consultantul lui. De ce instanþele republicane respective nu examineazã rebutul judecãtoriilor raionale. câþi nervi ºi câte puteri pierdute în zadar! Parcã suntem în þara nãucilor. ori o face pe prostul. sã mai limpezim apele. fantasticã. de curaj civic ºi demnitate profesionalã. O istorie incredibilã. n-am fost colegi: când am învãþat copiii în sat. ar spori exigenþa civicã ºi profesionalã a corpului judecãtoresc. ar întãri autoritatea celei de-a treia puteri în stat. sed lex” în viaþa republicii noastre nu se aplicã. groparul ºi piaza lui rea. Deocamdatã vechea maximã latinã „Dura lex. absurdã! Câteva deducþii: trei din patru judecãtori din Glodeni suferã de lipsã de omenie. sã aducem niºte argumente în urmãtoarea chestiune care se cere elucidatã. Mi-i consãtean.e absolutã nevoie sã treci prin chinurile lui Tantal? Nu sunt atât de rãu ºi câinos. sau n-ai dat ortul popii de foame ca ceilalþi zeci ºi sute de copii din satul nostru. revoltaþi. la dezbaterea multor probleme simple.

Ciocanu ºi M. dar consultasem în prealabil câteva ediþii asemãnãtoare româneºti ºi bulgare ºi i-am rãspuns cam tãios sã nu se amestece mai mult în treburile mele. Scurt timp dupã aceea au fost destituiþi ºi ei. – 347 – . Mulþi dintre cei care-l cunosc încearcã sã ridice vãlul ºi sã analizeze acest fenomen tipic pentru acele vremuri din epoca sovieticã. În timpul discuþiilor Vasile susþinea morþiº cã I. unde se afla C. probabil. El a fãcut ºi înainte. ªi. ambiþia ºi ranchiuna. el a apucat-o serios ºi definitiv pe drumul duºmãniei faþã de þarã ºi de naþiunea noastrã. sociabil ºi maleabil. visând zi ºi noapte la aripa dreaptã a clãdirii. pe care îi angajasem ºi cu care el era la cuþite. cu toate cã era ºef mare.Despre persoana dlui Vasile Stati s-a vorbit cândva ºi se vorbeºte destul de des în ultimul timp. Russev ºi mã întreabã cu un ton de ºef: de ce pe coperta cãrþii despre letopiseþele Moldovei a lui E.-ul partidului. al comsomolului. fiind o vreme vecini. ale Casei Guvernului. Ciobanu. Era curios.. cu covoare. Era un tânãr spilcuit. Pe la mijlocul anilor ’60. El nu ºtia sau o fãcea pe niznaiul cã primele cãrþi au fost scrise la mãnãstiri de cãtre cãlugãri. adjunct la secþia de culturã a C. pe atunci lucrãtor al C. I. „Dar ãstlalt?” Era Arhip Cibotaru. Bodiul are perfectã dreptate când afirmã cã Ion Druþã ºi opera lui îl împiedicã sã educe poporul moldovenesc în spiritul comunist. pe coridoarele lungi. dar. al partidului comunist. adeseori îl întâlneam pe consãteanul meu Vasile. Pe la începutul anilor ’70 lucram ca redactor-ºef adjunct la Editura „Cartea moldoveneascã” în secþiile de literaturã artisticã originalã ºi de traduceri.C. ªi. Sã ne oprim la câteva fapte. La plecarea mea de la editurã a pus umãrul bine ºi dumnealui. mergeam uneori împreunã la serviciu cu troleibuzul. Tot pe la începutul anilor ’70. omul va mai prinde la minte. el apãra cu osârdie puritatea ideologiei comuniste. de vinã sunt diletantismul. dar mã abþineam ºi speram cã pãcatele tinereþii se vor evapora. ºi acuma multe exhibiþii. Ruseev sunt desenaþi o chilie ºi un cãlugãr? Eu încã nu vãzusem coperta. zâmbea plãcut ºi punea întrebãri: „Cine-i ãsta”? Era Ion C. pe când lucram la Comitetul pentru Cinematografie. cum se vede. care asuda învârtind la flaºneta comsomolului de educaþie comunistã a tineretului. În felul acesta îi înºiram pe membrii consiliului artistic. îmbrãcat la modã. Cimpoi. ºi nu la vorbe. ca sã vezi minune! Peste vreo 8-10 ani Vasile îi învaþã pe scriitori cum se scriu romanele ºi cum ar trebui sã fie condusã Uniunea scriitorilor.C.C. Într-o zi dl Stati dã un telefon ºi-mi spune cã i s-ar fi plâns E.. mai ales cã în secþia de literaturã moldoveneascã lucrau I.

Peste un timp a dispãrut de prin troleibuze. silit de un concurs de împrejurãri sã plece pe la începutul anilor ’70 în Israel. Stati era în fruntea cohortei de luptãtori contra „clevetitorilor” din Occident. Vorba e cã eu îl cunosc foarte bine pe Miºa Bruhis. Mai apoi romanul „Cãlin de la Crasna”. Apropo. care a contribuit cel mai mult la mankurtizarea ºi rusificarea basarabenilor. Un evreu basarabean. ºi i-a deschis larg ºi uºile acestei organizaþii de creaþie. pentru pasivitate în aceastã privinþã savantul N. mi-a spus cu emfazã cã într-o casã specialã pentru lucrãtorii C. onestitatea ºi cultura sa româneascã între M. o combinaþie ºmecherã moldo-rusã. e o distanþã ca de la cer la pãmânt. nu conþineau nici un citat din lucrãrile lui M. chiºinãuian. cunoscãtor al limbilor francezã ºi germanã. cinstit ºi serios. – 348 – . care ne „falsificau” istoria ºi negau existenþa limbii ºi a naþiunii moldoveneºti. citat care ne-ar fi convins de caracterul calomniator ºi falsificator al realitãþilor din Moldova Sovieticã. Bruhis. Materiale scrise la comanda C. el a sesizat bine cã trambulina cea mai sigurã de a pãtrunde în lumea ºtiinþei ºi a literaturii sunt elogiile ºi plecãciunile aduse elementului slav ºi rus din cultura noastrã ºi o atitudine cât mai ostilã faþã de spiritualitatea româneascã. Era un fel de ripostã datã „clevetitorilor” din Apus. spre ruºinea conducerii de atunci a Uniunii. cu liceu românesc. anti-„model” de „operã” scrisã strict dupã principiile realismului socialist.C. om cu carte. cu care am lucrat vreo opt ani de zile. Când l-am întâlnit ºi l-am întrebat unde locuieºte. Numai cã articolele lui erau complet lipsite de logicã ºi de argumente. Stati. V. Prin cunoºtinþele.El stãtea ferm pe poziþiile realismului socialist. Cam tot pe atunci am citit în presã câteva articole de criticã împotriva lui Mihail Bruhis. Era un aprig apãrãtor al cãlãului. Zis ºi fãcut: susþinerea tezei cu tema: termenii de origine slavã din industria noastrã textilã ºi din cea casnicã l-a aburcat la rangul de candidat în ºtiinþe ºi i-a deschis uºile Academiei. Bruhis ºi consãteanul meu. Corlãteanu a fost destituit din postul de director al Institutului de Limbã ºi Literaturã al Aª. foarte documentat ºi exigent în activitatea sa de redactor la editurã ºi la Institutul de marxism-leninism. al partidului. moldoveanul V. Lectura lor îþi fãcea impresia cã el criticã niºte lucrãri pe care nu le citise ºi pe care le ºtia doar din auzite.C. al partidului. i-a pus în buzunar carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor. Aºadar. fost ºi fotbalist pânã la rãzboi. Învârtindu-se ca o giruetã mulþi ani în cercurile conducãtoare ale comsomolului ºi apoi ale partidului.

monedã cu care conducerea sistemului totalitar plãtea servilismul ºi licheismul. dar am greºit.A. „dovedind” din nou cã noi suntem urmaºii turcilor. mai apoi o carte la editurã ºi nu maº fi mirat dacã ar fi apãrut ºi în seria „Biblioteca ºcolarului”. – 349 – . pentru „dovezi” cã ne tragem de la slavi ºi nu suntem români. dl V. Balzac. Tolstoi. ºi poporul ei. tot aºa ºi succesele obþinute cu uºurinþã în atâtea domenii i-au sucit minþile ºi dracul l-a pus sã se lãcomeascã la muncã strãinã ºi sã sãvârºeascã un furt literar. Acesta a fost un rezultat firesc al parvenitismului ºi carierismului tipic ce se încuraja ºi se promova pe acele timpuri în Moldova Sovieticã. Nu m-aº mira dacã peste un timp. pe bunã dreptate. Eminescu. la rândul lui. ignoreazã argumentele celor mai mari savanþi romaniºti din Moldova. fapt pentru care a fost exclus din Uniunea Scriitorilor ºi concediat din funcþia de ºef al secþiei de culturã a C. o nãscocire diabolicã a tãticului Stalin. Câþiva ani dupã prãbuºirea totalitarismului. ºi acesta. una de ºtiinþã ºi alta de creaþie. aprobã art. Stati a servit cu trup ºi suflet fostul regim totalitar. În ultima vreme V. din republicã.m.D. Anglia ºi alte þãri. Shakespeare. ºi în calitate de expert ºi de lexicograf amator (cum îl numeºte. ºi el cu aceeaºi credinþã lar servi.S-a ºupurit bine ºi s-a bãgat ca ºmirghelul în douã din cele mai prestigioase instituþii. ºi regimul. care nu ºtiu în ce limbã vorbesc ºi cine sunt. ci „moldoveni” get-beget. Credeam cã i s-au spulberat gãrgãunii ºi ambiþiile. Rusia. Italia.C. apoi în revista „Nistru”. de ar veni un alt regim (care se bazeazã pe minciunã). i-a fost recunoscãtor ºi l-a promovat. România. alãturi de corifeii literaturii universale: Dante. ª. pentru „dovezi” în faþa lumii cã nici în ruptul capului nu suntem români. Caþaveicã) le vorbeºte de la tribuna Parlamentului deputaþilor într-o românã perfectã ºi le propune ca limba de stat a Republicii Moldova sã se numeascã „moldoveneascã” (un adevãrat Tartufe). fãcând de ruºine ºi conducerea republicii. Goethe. A urmat apoi o activitate febrilã de publicare a romanului în ziarul „Cultura”. Apropo.a. neînþelegând nimic din acest caraghioslâc. cu scopul de a ocupa ºi a anexa România la Imperiul sovietic.M. De aceea ruºii ne propun: „Hai sã vorbim ruseºte”.d. Ei. cu aceeaºi abnegaþie ºi acelaºi devotament. Germania. ªi. al partidului. I. s-a mai cuminþit. 13 din Constituþie cu limba de stat „moldoveneascã”. îl preþuieºte ºi-l avanseazã. dupã cum pofta vine mâncând. cã s-a maturizat. slujeºte noul regim. cred în scornelile acestui saltimbanc. tot aºa. Stati a apãrut din nou pe arena politicã în rolul de ideolog al P. adicã o hoþie.

Ce cred ei oare despre noi? „Literatura ºi arta”. Când zeii vor sã-l pedepseascã pe om. ce se întâmplã? Ce înseamnã toate acestea? Ce semnificaþie au astfel de evenimente? Istoricii. nu-i aºa? Ce ideolog ºi ce trubadur iscusit de falsificãri.Ce coincidenþã uimitoare de interese reciproce. ipocrizie ºi fariseism. exact ca în zicala „O mânã spalã pe alta”. când am cocoþat prostia ºi necinstea la tribunã ºi-n capul mesei ºi am fãcut-o cu mâinile noastre. distrugeri. colhoznicii au devastat clãdirea fermei de vite. Ori poate vã conduceþi dupã alt principiu „Calul de dar nu se cautã la dinþi” ºi „Scopul scuzã mijloacele?”. Atenþiune. sã gãseascã cauzele. care au mai rãmas în viaþã. apoi sportiv.. ªi aveau perfectã dreptate. în urma cãrora cecenii. cã tare multe mai avem acolo de unde am plecat cinci ani în urmã. sã facã – 350 – . cu cozile de topor. Acelaºi tablou îngrozitor l-am vãzut cu un an ºi ceva în urmã într-un fost complex monastic. De câte comisii va fi nevoie? Au sã ne ajungã oare funcþionari? ªi ce folos? ªi totuºi. 1 iunie 1995 ARGAÞI ºI STÃPÂNI La începutul lunii februarie a. staþia de maºini ºi unelte agricole. dupã douã luni de bombardamente ale aviaþiei ºi artileriei ruseºti.c. ideal. Cam astea ar fi câteva din trãsãturile caracteristice ale dlui V. jafuri. cu oameni cinstiþi ºi muncitori. sã punã diagnosticul. de lungã duratã. Stati. pe care a repetat-o a doua zi. a creat o comisie specialã pentru a examina cazul. mascate de francheþea ºi amabilitatea artificialã ºi înºelãtoare. sã alegeþi grâul de neghinã. îi furã minþile. Devastãri. ar fi bine sã luaþi aminte. A doua zi preºedintele republicii. Aºa am pãþit ºi noi. produs al aceluiaºi regim ºi al aceleiaºi epoci. Hâjdieni. tablouri de astea se întâlnesc tot mai des. Iatã unde am ajuns cu cei din coloana a cincea. Din pãcate. „Mesager”-ul de la TVM a prezentat o informaþie însoþitã de imagini zguduitoare. Imaginile semãnau cu cele din Groznâi. de lângã sanatoriul „Codru” de la Cãlãraºi. se vor uni „benevol” a doua oarã cu Imperiul Rus. spuneau grecii antici. exact a la Suslov.. În Costeºti – Ialoveni. sociologii ºi alþi specialiºti ar trebui sã le studieze. domnilor deputaþi agrarieni. recent sosit din America. Mi-i ruºine când mã gândesc cã ne tragem dintr-un sat mare ºi frumos din nordul Moldovei.

rezultate fireºti ºi logice ale minciunii ºi represaliilor. cu care lucra 9 ha de pãmânt. În primele zile ale rãzboiului a fost arestat. peste 50 de ani. 45 – 50 q de porumb ºi 20 q de floarea-soarelui la ha. sã le comparãm. încât sã le jefuieºti ºi sã le devastezi ca barbarii? Sã te comporþi ca primii muncitori de acum douã sute de ani. exploataþi. ciulini. atât de scumpe. stâlpi ai societãþii. altfel boala ce nu e tratatã se poate agrava. materializate în clãdiri. Primii erau proprietari. Sau poate oamenii în diferite timpuri. alþii – rãtãciþi.pronosticuri. stãpâni. sã ne lãmurim puþin ce se întâmplã cu noi ºi la noi? Cu mai bine de 50 de ani în urmã taicã-meu. alþii sunt iobagi. o absurditate. care demascã niºte procese social-psihologice tragice. acumulatã decenii la rând. Pentru doi cai. acþioneazã la fel? Sã analizãm câteva forme de proprietate ºi stãri economico-sociale care promoveazã astfel de fenomene. care pârjoleau conacele ºi averile moºierilor. pentru cã în mare continuã aceeaºi politicã fardatã ºi muºamalizatã. devenitã strãinã ºi odioasã pentru ei. munca lor. Iar la sfârºitul sec. localuri. alþii mentalitate de turmã. ªi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai. Unii erau cetãþeni. îºi distrug orbeºte munca lor. þãran basarabean. recolta – 30-35 q de grâu. dar astãzi? E un nonsens. în fond. târtani. condamnat la 8 ani de lagãr ºi a murit în 1942 în regiunea Perm. fiind puºi în aceleaºi condiþii. Unii aveau demnitate de om. care distrugeau strungurile ºi clãdirile manufacturilor în Europa occidentalã pentru cã munceau 1416 ore pe zi sau ca ca þãranii din secolul trecut ºi de la începutul secolului nostru. argaþi. alþii. mankurtizaþi. Evenimentele astea sunt aidoma unor rãbufniri vulcanice. o aberaþie. ai cãrui pãrinþi la începutul anilor douãzeci au fost împroprietãriþi de Guvernul român la propunerea Sfatului Þãrii. pentru cã erau împilaþi ºi exploataþi nemilos? Sã admitem: astea au avut loc cu 100-200 de ani în urmã. care le-a fost rãpitã de un regim totalitar. ºi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai. Ce-i asta? Ce se întâmplã cu poporul nostru? În anii ’40 unii se bãteau de la haturi. Viaþa însã nu iartã nimic. XX þãranii basarabeni devasteazã ºi distrug munca lor de câteva decenii. ce au avut ºi au loc în viaþa satelor noastre cu þãrani împilaþi. Plãtim din gros pentru cele sãvârºite de fostele conduceri ºi vom mai plãti. sã încercãm sã le gãsim cauzele ºi consecinþele. Sã urãºti pânã într-atât rezultatele muncii tale. numeroase maºini ºi unelte agricole. – 351 – .

o viaþã întreagã sunt îngrijite.S. Þãranii colhoznici din fosta U. defectate. dar asigura cu zarzavaturi toate satele din preajmã. De ce sunt distruse bunurile materiale? Pentru cã nu sunt ale nimãnui sau sunt de haram. Peste câþiva ani ele sunt jerpelite.R.R. nu? Maºinile ºi utilajele personale ale aceloraºi lucrãtori funcþioneazã zeci de ani. . cum lucrezi.U. de parcã ar fi noi. Acum însã avem sute de hectare de grãdinã ºi nu prea se simte”. Era luna august.S. pe la el treceau zilnic rude ºi cunoscuþi.5 ha de grãdinã. ºi tot anual se cumpãrau de acolo 15-20 mln. lânã fiind de douã-trei ori mai mare. avea cam 1. erau stãpâni. producþia de carne. care satisfãceau necesitãþile sãtenilor ºi ale unei pãrþi din orãºeni ºi produceau legume de calitate. care în gospodãriile oamenilor consumã de douã ori mai puþinã hranã. în lunca Prutului. Un alt exemplu: „Pânã la ’40. se produceau anual de 4 ori mai multe tractoare ºi combine decât în S. am vreo 16 de toate. Trãind la marginea satului. oile ºi gãinile. posedau 2-3% de pãmânt arabil pe lângã casã ºi la loturi. primarul comunei Goteºti din raionul Cantemir. ducându-se ºi venind de la câmp. tractoare. tone de cereale. ei manifestând o grijã ºi o comportare corespunzãtoare faþã de aceste valori. combine º. În fosta U. Vacile. dl Tache.a. Vin la amiazã acasã ºi le – 352 – . De ce? Pãmântul ºi animalele erau ale lor.” din 19 ianuarie 1995. ce funcþiona de peste 15 ani ºi semãna cu unul nou-nouþ. Aºa se acumuleazã ºi creºte ºi bogãþia þãrii prin intermediul cetãþenilor ei. „Pãi.A. „Ce ºtii mata? Fiecare capot are patru buzunare. unelte ºi mijloace de transport ºi tracþiune ale colhozurilor. colhoznic. am vizitat doi fermieri care aveau un singur tractor tip „Bielarus”. camioane. þãranii procedeazã aºa?” Ea râde ºi îmi spune: „Vezi ce groasã sunt? Am câteva capoate pe mine”. ei erau cointeresaþi. Era Uniunea Sovieticã o þarã bogatã cu cetãþenii sãraci. mã rog. Paradox.S. Fiind în Franþa. se îngraºã de douã ori mai repede. Ei aveau grijã zi ºi noapte de avutul lor.Automobile.A. un simplu gospodar. ei sunt stãpâni ºi-ºi pãzesc averea ca ochii din cap. De ce? Este bunul lor. Am observat cã o femeie se întorcea la amiazã sã ia masa în sat? Am întrebat-o: „De când. ºi ies din funcþiune. însã produceau circa 20% de legume.S. în sãptãmânalul „L. lapte. Mai bine de douãzeci de ani la rând mi-am petrecut concediul la socru-meu. maºini. Din douã-trei unitãþi se face una. porcii. în raionul Glodeni. sovhozurilor ºi întreprinderilor sunt deservite de oameni angajaþi pentru o platã aproape mizerã. nu te aprinzi?”.spune dl Aristide Boghean.

cum se comportau. sã mã caute. ale cãrui coloane au traversat S. vreo 2-3 kg. de la Oceanul pacific pânã la cel Atlantic. pe lângã dreptul de a bea. Tot aºa aduc ºi rãsãritã.aduc cu grâu de la fãþare. seara la fel aduc. demnitate. Câtã fãþãrnicie. turnat de o regizoare tânãrã. Ce ruºine! Sã-þi furi munca proprie. siguranþã. l-au doborât la alegerile prezidenþiale pe J. ªi fãrã sã vreau. ei se fac a ne plãti. Karter. Colhozurile ºi sovhozurile se numesc asociaþii ºi societãþi pe acþiuni. E nostim. tot munca lor. circa trei milioane. câtã minciunã! Nu sunt atât de naiv sã idealizez viaþa fermierului din occident. care are ºi el multe greutãþi. ca sã þinã 5-10 ani. M-au impresionat multe lucruri. sã mã achipuie? Îi dau peste mânã”. Odatã. ªi se folosesc de el la maximum. þãranii sunt ceva mai liberi ºi. felul cum vorbeau ºi râdeau. am vizionat un film documentar american. când acesta le-a lezat interesele. Împroprietãrirea se face cu þârâita. finanþatã de un sponsor. Era cam tot pe atunci. în prima jumãtate a anilor optzeci. Ne furãm ºi noi munca noastrã”. iar la noi 90% trãiesc ca neoamenii. statui. care la amiazã ºi seara aduceau zilnic acasã în 810 buzunare de la capot 2-3 kg de grâu de la fãþarea colhozului. dupã cum nu pot sã calomniez þãranii noºtri. S-a schimbat ceva de atunci? Da. – 353 – . O politicã de tergiversare. Doamne. pânã atunci poate piere mãgarul sau moare boierul. „Pãi. aduc aºa câteva zile la rând ºi strâng 1-2 puduri. iar ei – jandarmii lumii. îi petreceau. colhoznica noastrã ºi fermierul american parcã erau oameni de pe planete diferite. porumb ºi alte cereale”. ordinea economicã ºi socialã cu mulþimea de funcþionari.A. „ªi mai face cineva aºa?” „Toate femeile din brigada de câmp.U. Þãranul îºi furã munca lui. Noi eram eliberatori. Mã uitam la bãrbaþii aceia în maºini sau pe cai. care întâmpinau mulþimea. dar una e cert. Firmele. Pe atunci noi eram mai liberi ºi mai democraþi. îmi apãrea în memorie þãranca din raionul Glodeni ºi brigada ei de femei. fermieri care emanau putere. hrãneau câteva sute de oameni. nu te prinde paznicul?” „Cum sã mã prindã. la Casa Cineaºtilor. film despre un mare marº al pãcii. Dacã ne plãtesc puþin. au rãmas aceleaºi. de distrugere a nervilor. Altceva nu s-a schimbat nimic. Doamne. idoli pe pãmântul ºi în þara lor. iar ei erau cei mai exploataþi ºi mai reacþionari. au dreptul de a fura. dar mai ales faptul cã mulþimi de oameni se opreau zilnic în drumul lor sã ia masa la fermieri. ce trãiesc pe socoteala argaþilor din sate. caraghios ºi tragic. Cãlãtoream deseori la Moscova. cã acolo 90% au trãit ºi trãiesc omeneºte. Ei. semãnau cu niºte piloni. Administraþia.

aceastã realitate i-a ºi înspãimântat pe guvernanþii noºtri. Dar acelaºi primar Aristide Boghean mai spune: „La cele 170 de cereri zilnic se adaugã altele. ªi totuºi.. A fi stãpân ºi nu argat e în firea ºi natura omului. ce se aflã în sertarele primãriilor din republicã. În faþa unei populaþii înfometate. când ocupanþii sunt fraþi. El totuna va rãzbi ºi va ieºi la suprafaþã ca untdelemnul deasupra apei. „Literatura ºi arta”. ºi acesta e ºi mai schimonosit. lumea se lehãmetuieºte de nãluca unei vieþi fericite în colhoz. pentru cã schimbarea ei radicalã înseamnã moartea lor ca clasã privilegiatã ºi dominantã. 10 august 1995 – 354 – . când individul ºi comunitatea nuºi cunosc originea etnicã. El este baza ºi promotorul celui spiritual. invocând zeci ºi sute de motive. care-ºi apãrã cu dârzenie jucãriile. câþi spini ºi mãtrãgunã. absolut greºit. cãci. istoria. e contrar celui normal. unealtã. nimeni nu va putea sta în cale”. când între noi e graniþã cu sârmã ghimpatã. e ºi o sfidare serioasã a autoritãþilor statale cã þãranul basarabean vrea pãmânt ºi libertate. Dacã nici primãvara asta nu se va mai împãrþi pãmântul. afarã de o bunã parte din conducãtori. roada nouã va fi furatã în proporþie de 70-80%. de aceea guvernanþii îºi fac relativ uºor „þãriºoarã” pe mentalitatea economicã ºi spiritualã bolnavã a poporului. pe carel derivã. chiar ºi a copiilor. Pauperizarea omului ºi transformarea lui în argat. Compartimentul economico-social din mentalitatea ºi concepþia despre viaþã a unei pãrþi a þãranilor noºtri este complet deformat. lui îi este mai aproape de inimã Coºbuc decât Moþpan. peste douã sute de mii de cereri de împroprietãrire. Proprietatea descãtuºeazã la maximum forþele fizice ºi spirituale ale omului.. robot e o manifestare de atrofiere a materiei cenuºii.. societãþi pe acþiuni ori alte bazaconii de felul dat. þara.Starea aceasta de lucruri explozivã guvernanþii de azi o vor apãra ºi o vor menþine cu dinþii. De aceea ciuma românofobiei e atât de repede ºi efectiv inoculatã în mijlocul unei mari pãrþi a populaþiei.. le pune în miºcare. Probabil cã. trecutul. naþiunea. Dar epoca de aur a feudalilor noºtri îºi trãieºte ultimele zile. predecesorii. a demnitãþii omeneºti ºi a conºtiinþei naþionale româneºti. iar fraþii de sânge sunt duºmani. Aºa se întâmplã în viaþã ºi în istorie: uneori guvernanþii înþeleg adevãrul ultimii ºi prea târziu. Acest adevãr l-a înþeles pânã la urmã majoritatea. când avem atâtea cozi de topor. funcþionãrii materiei cenuºii. se pare. Dacã guvernanþii nu vor sã facã reforma de sus se poate întâmpla s-o facã þãranii de jos. e manifestarea raþiunii. ca nimeni alþii. cu preþul vieþii. sovhoz.

cu desproprietãrirea þãranilor la sate ºi naþionalizarea bunurilor la oraºe. „Eliberarea” comunistã de cãtre ruºi moldovenii au plãtit-o cu circa o jumãtate de milion de vieþi omeneºti. mai ales cele de ºtiinþe umanistice. deci dozã de groazã la care majoritatea populaþiei n-a rezistat. „impunerea limbii române”. în Ungaria. Totul era – 355 – . a avut loc în decurs de 13-15 ani. închiderea ºi distrugerea a circa 900 biserici din 1100 ºi 23 mãnãstiri din 25.S. pentru cã circa 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii sunt în limba rusã. Manualele ºcolare pentru toate treptele de învãþãmânt. din ’45 pânã în 1950. împrumuturile bãneºti colosale timp de 10 ani la rând. în Basarabia s-a desfãºurat în timp de 5 ani. mobilizarea ºi trimiterea pe front în ultimul an al rãzboiului a peste 300 mii de bãrbaþi. cu chinuri a sute de mii. pisicã ºi cãþel. agravatã intenþionat prin impozite mari în naturã impuse þãranilor. care s-au manifestat prin arestãri. Literatura artisticã de programã ºi lectura extraºcolarã. E vorba de frica de NKVD ºi forþa fizicã brutalã. cartea sovieticã moldoveneascã ºi cea rusã. „regimul burghezomoºieresc românesc” etc. Dacã acest proces de împilare ºi jefuire a omului în U. erau antiromâneºti. Factorii decisivi care au contribuit la acest proces au fost mai mulþi. pauperizarea þãranilor. Ea a însoþit ºi continuã sã însoþeascã viaþa moldoveanului de la naºtere pânã la moarte. presa. Berlin. împuºcãri. peste 130 mii de tineri trimiºi la muncã la minele de cãrbuni din Donbas ºi la tãiat pãduri în Siberia. moartea de foame a circa 250 mii de oameni. La aceasta se mai adaugã: Foametea din 1946-47. dintre care circa 1/3 a rãmas pentru totdeauna la Königsberg. jefuirea lor completã. dispariþia oamenilor. mai ales copii ºi bãrbaþi veniþi de pe front.NECESITATEA INTEGRÃRII SPIRITUALE În decurs de peste 45 de ani moldovenii din stânga Prutului au fost lipsiþi de demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. patru valuri de deportãri a circa 500 mii de persoane. colectivizarea din 1949. bãtãile interminabile. foºtii gospodari rãmânând în ogradã numai cu gãini. mankurtizare ºi rusificare a moldovenilor o mare contribuþie au avut-o ideologia. luarea forþatã a pâinii de la toþi prin mãturarea podurilor. adicã de trei ori mai repede. prost instruiþi. pline de românofobie. La tot pasul se vorbea despre „ocupaþia româneascã”. precum ºi filmele condamnau jandarmii ºi perceptorii români.R.S. La procesul de deznaþionalizare.

falsificarea crasã a istoriei. artei ruse (electricitatea. specialiºti pentru veriga medie ºi specialiºti cu studii superioare. ai colhozurilor ºi sovhozurilor. sporirea nivelului de viaþã. din peste 50 de ºcoli medii tehnice. diferite maºini. Piramida a fost rãsturnatã ºi pusã cu vârful în jos. radioul. Denigrarea ºi calomnierea þãrii ºi a poporului român se intensifica mai ales în campaniile de luptã contra ideilor ºi influenþelor burgheze din Apus. uneori în mod direct. Astãzi ea este folositã ºi manipulatã de cercurile diriguitoare agrariene. În primãriile din republicã sunt depuse cam un sfert de milion de cereri de împroprietãrire. bolnavã. De exemplu: mulþi pãrinþi preferã pentru copiii lor limba rusã drept limbã strãinã. trecerea la economia de piaþã. împroprietãrirea ºi descãtuºarea þãranului. liber. care ar apãra cetãþeanul. avionul. Lichidarea sindicatelor guvernamentale. Aceºtia sunt stãpânii economiei. crearea altora. racheta. Ea a constituit baza fostului partid comunist. Realizarea cât mai rapidã în România a reformelor economice ºi sociale. E o stare de lucruri absurdã. formarea unui stat de drept dupã exemplul Germaniei Federale faþã de – 356 – . iar de obicei prin exagerarea. tehnicii. apoi în mintea ºi imaginaþia majoritãþii populaþiei chipul ocupantului ºi al duºmanului era þara ºi poporul român! Iar „eliberatorul”. S-a format o mentalitate de turmã.construit pe minciunã. independente. ºcoli de specialitate ºi din toate instituþiile de învãþãmânt superior. ce numãrã circa 60 mii. Eforturile depuse de regimul totalitar sovietic rusesc ºi-au atins în mare mãsurã scopul. „salvatorul” era ºi mai continuã sã fie considerat poporul rus. Dacã o parte a intelectualitãþii a scãpat de acest dezastru datoritã accesului ºi la alte surse de informaþie în afarã de cele oficiale. tragicã? Înfãptuirea reformei agrare la sate. transformarea lui în cetãþean independent. tehnologii). mai ales la sate. statale. care pregãteau muncitori de toate profesiile. aparate. Care este ieºirea din aceastã situaþie deplorabilã. a trecutului. literaturii. Un rol nefast în acest proces l-a avut ºi faptul cã în anii ’70 ºi la începutul anilor ’80 limba românã a fost izgonitã din circa 110 ºcoli tehnice-profesionale. persoana. rebotezate în „societãþi pe acþiuni”. manipularea ºi substituirea succeselor în domeniile ºtiinþei. al literaturii ruse. Muncitorimea ºi intelectualitatea era instruitã în limba rusã cu scopul de-a uita ºi a abandona limba românã. pãturã creatã pe timpul regimului totalitar. în personalitate. prin intermediul manualelor.

exercitã o influenþã pozitivã asupra semenilor lor. izvoarele materiale ºi spirituale ale neamului. Aceste mii de tineri. mai ales la sate. Alba-Iulia etc. dar cu un caracter de masã mai pronunþat. folosind amvonul ºi biserica pentru propagarea – 357 – . la fel de eficace. Un alt factor. Mai multã voinþã ºi insistenþã din partea Guvernului de la Bucureºti în realizarea programului de integrare economicã cu Republica Moldova ºi de slãbire a dependenþei ei economice ºi psihologice faþã de Rusia. E nevoie de manuale ºi literaturã. Putna. locuind ºi studiind în România. majoritatea preoþilor întâmplãtori. O amplã integrare spiritualã. Se ºtie cã e mai bine o datã sã vezi decât de zece ori sã auzi. De aceea se dã lupta în jurul limbii ºi istoriei românilor. 4-5 ani de studii cu manuale româneºti au trezit conºtiinþa naþionalã a tineretului studios. fãrã studii ºi pregãtire cuvenitã. cât mai multã publicitate prin intermediul mijloacelor de informare.cea Rãsãriteanã. spiritualitãþii neamului. devin cetãþeni ºi patrioþi. Acordarea de ajutoare materiale în toate momentele cruciale (calamitãþi naturale ºi sociale). rudelor. toþi elevii ºi studenþii. contribuie la studierea limbii. O mare daunã provoacã neamului ºi Þãrii Româneºti. Sporirea fondului de carte româneascã în bibliotecile noastre e un lucru necesar ca aerul. Excursiile în þarã ºi odihna a cât mai multor copii în tabere sunt un alt factor decisiv. Literatura artisticã originalã ºi tradusã. Suceava. la contactul cu cultura europeanã. Adevãrul istoric ºi ºtiinþific i-a scos – împreunã cu o bunã parte a corpului profesoral – pe studenþi la greva de o lunã de zile în Piaþa Marii Adunãri Naþionale din Chiºinãu. cititã de un numãr tot mai mare de tineri ºi maturi în bibliotecile „ Onisifor Ghibu”. Acesta e unul din cei mai eficienþi factori de luptã contra românofobiei. de afirmare a românismului. a pãrinþilor. Or. Trebuie asigurate cu manuale toate ºcolile din Republica Moldova. Basarabenii nu-ºi cunosc locurile sfinte. este literatura de toate genurile trimisã în Republica Moldova. au un rol colosal în cunoaºterea istoriei adevãrate. de aceea manualul de istorie pentru clasele 1-4 „Daciada” (aut. De aceea excursiile elevilor ºi ale tineretului la Iaºi. Nicolae Dabija ºi Aurelian Silvestru) a fost eliminat din programa de învãþãmânt. studenþi ºi doctoranzi. aventurieri. De aceasta se tem ca de foc guvernanþii de azi. Târgoviºte. Ei au mãrturisit cã privesc astãzi lumea cu alþi ochi. prietenilor ºi cunoscuþilor. Acordarea de burse cât mai multor elevi din licee. Am întâlnit ºi am vorbit cu mulþi tineri care au vizitat aceste locuri sfinte. „ Transilvania”.

ªi aceasta trebuie sã se facã într-o atmosferã solemnã. la aproprierea românilor. ca acestea sã le dea ajutorul posibil. ar participa la culesul roadei de legume ºi fructe pentru o remunerare în naturã. de care nu poþi face rost uºor la piaþã sau în altã parte. E timpul ca ºi statul român sã aibã grijã de toþi românii din afara statului actual. Zeci ºi sute de centnere de fructe. bunãoarã. sã se spunã clar ºi rãspicat de unde ºi cine le-a dãruit obiectele ºi literatura. ar contribui la slãbirea românofobiei. între judeþe ºi comune. nu se aduc la cunoºtinþa populaþiei bãºtinaºe.c. încãlzind mitropolia o iarnã întreagã. – 358 – . sec. Faptul ca atare e de duzinã. faþã de lumea adunatã la bisericã. ca ajutor. în anii 70. diferite obiecte de cult. au strâns din toate bisericile literatura religioasã în limba românã ºi au ars-o. Biserica ortodoxã românã prin intermediul Mitropoliei Basarabiei ar putea acorda ajutor în mod centralizat sau în mod individual: o bisericã românã dintr-o comunã anumitã trimite în dar. pentru cã se întâlneºte la fiecare pas. 24 august 1995 PÂNà LA DUMNEZEU TE MÃNÂNCà SFINÞII S-au întâmplat cele ce urmeazã între 10 ºi 15 septembrie a. Se ºtie cã gospodãriile din suburbiile Chiºinãului au legumãrii ºi livezi ºi toamna au nevoie de braþe de muncã. colective ºi persoane. sunt þinute în secret. Ele au nevoie de literaturã (biblii) în limba românã. E pãcat cã nici conducãtorii acestor gospodãrii ºi nici autoritãþile capitalei nu informeazã ºi nu organizeazã populaþia liberã.. Tot aºa trebuie sã li se spunã cã unii din mitropoliþii ruºi din Basarabia. „Literatura ºi arta”. Aceastã crimã. al XIX-lea. se transformã în îngrãºãminte. alteia din Republica Moldova aceea de ce ea are nevoie. bune pentru sucuri. sã simtã ei cã nu sunt uitaþi. care. Germania îi adunã acasã pe toþi nemþii care trãiesc prost în alte þãri. demascând o ordine economicã draconicã ºi antiumanã. din diasporã. În ultimii ani s-au restabilit ºi deschis circa 500-600 de biserici. Lipsa acestei organizãri duce la pierderea de cel puþin 25-30% din recoltã. sã ducã tratative cu þãrile vecine în care trãiesc români. Intensificarea ºi diversificarea relaþiilor de pe ambele maluri ale Prutului. Dar sã le înºirãm. împreunã cu toate celelalte acte antinaþionale.românofobiei. cointeresatã. sunt pline de mere ºi prune ce putrezesc pe pãmânt. abandonaþi ºi sã înceapã a aborda problema retrocedãrii teritoriilor ocupate. Livezile din preajma Durleºtilor. Dar ce se face în toatã republica. Dar la o micã analizã e important ºi semnificativ..

iar bãtrânii ºi copiii din oraº le duc dorul sau le consumã în cantitãþi mici din cauza preþurilor mari. restul fiind tineri. iar tineretul nu ºtie aproape nimic despre asta ºi e cam pasiv. progresist în dezvoltarea ramurii respective. „Nu vezi cã toþi ceilalþi nu lucreazã?”. Am aºteptat vreo 30 min. am repetat propunerea ºi din nou am fost pus la punct: „ªezi cuminte ºi nu te rãþoi. În sfârºit. dar degeaba. presupun cã ei n-ar fi suferit ca proprietarii ºi ar fi dormit liniºtit. exprimatã cu puþinã ironie: „Unde te grãbeºti. Sistemul economic stalinist e un cazan diabolic. iar alþii mãnâncã ºi ultimii – 359 – . Am fost repartizaþi în douã echipe: una de bãrbaþi. omule? Nu vezi cã ºi femeile stau toate ºi nu lucreazã? Marfa e murdarã!” Peste 10-15 min. alta de femei. omule. cu soþia ºi fiica. Era rouã. ªi ploiþa care a venit peste vreo trei ore a confirmat încã o datã cuvintele lor. cã folosu-i tot acelaºi”. nu lucra nimeni. cote de pãmânt nu li se dau. Lucrul în acea zi s-a terminat. Ei au eliberat cãldãrile de roºii-marfã ºi le-au umplut repede cu roºii galbene pentru ei ºi peste încã vreo 10-15 min. adicã lucrezi bine sau prost. au plecat aproape toþi. am pornit culesul. Lumea parcã lucra. mi-a spus sã vin dimineaþa la ora opt la cules roºii cu platã în naturã. Dar m-a ºocat indiferenþa. cei bãtrâni îºi aduc aminte cu nostalgie de hectarele. Am încercat de câteva ori sã pornesc oamenii la lucru. de cercetãri ºtiinþifice în domeniul agriculturii – ele au un rol important. pasivitatea majoritãþii oamenilor. în care unii pun.unde situaþia e similarã? E o crimã când fructele ºi legumele se pierd cu tonele. „stãpânii” pãmântului au dispãrut. omule?”. Poftim. Eram câþiva oameni în vârstã. „ªezi ºi nu te rãþoi!”. Ei au auzit cã în colhozuri ºi sovhozuri þãranii au diferite cote de pãmânt pe lângã loturi. a recoltei. animalele ºi uneltele date în colhoz în 1949. exprimatã exact în: „Nu te sâli. Culegeam alãturi de ºeful echipei. Mai zilele trecute am fãcut o cãlãtorie la brigada de legume din satul Bãcioi. Din cauza ploii m-am dus peste vreo douã zile. tineri ºi bãtrâni. iar dacã s-ar face. „Folosu-i tot acelaºi”. Dacã câmpul acela cu legume ar fi fost inundat ºi roada distrusã complet. la toþi le e fricã cã nu vor avea cu ce lucra pãmântul. mentalitatea þãranului nostru tipic de azi. Nu mã apuc sã neg importanþa gospodãriilor experimentale. cã folosu-i tot acelaºi”. Discutam despre multe. unde brigadierul Ion (numele îmi scapã). Mai marele peste ei îmi zise: „Unde te grãbeºti. împroprietãrirea nu se face. un om parcã cumsecade. e tot un drac. câteva ore sau o zi întreagã. cã la ei în sat e gospodãrie experimentalã. cu privire la soarta pãmântului.

Am mai aºteptat puþin. ªi a plecat. având vreo 20 kg de legume. Checiu. o obrãznicie ºi agresivitate feroce. La urmãtoarea staþie au urcat ºi cei doi din Chiºinãu. Pe drum am intrat. Mi-a cerut-o. ºi vreo doi din sat. toþi cei trei funcþionãraºi manifestând o impertinenþã. „Nu te sfãdi cu ei”. la picioarele lui. stãteam afarã. Omul s-a mirat ºi a promis sã ia mãsuri. Mam adresat adjunctului de brigadier sã ne facã socotealã pentru munca la 3 oameni. Un sistem care a ucis în om dragostea de pãmânt. A refuzat. Am vrut sã plecãm acasã. ciraci care susþin ordinea ºi sistemul economic reacþionar ce-i hrãneºte. Omuleanul cu care am lucrat împreunã zise: „Nu hãmãi!”. vorbe pentru care m-am supãrat ºi i-am spus cã aºa nu e frumos. cã am apã caldã ºi 200300 lei pe lunã. celãlalt cu douã. care miºunã prin satele noastre. demnã de niºte vechili de pe fostele moºii boiereºti. Am luat o sacoºã cu ardei. poate se face timp frumos ºi continuãm lucrul. ºi pentru o categorie de funcþionãraºi. Era abia ora 13. la directorul gospodãriei. I-am cerut încã o datã sã ne facã plata. Am urcat în autobuz. un paznic. Îi þinea hangul celãlalt tip ºi unul nou-sosit. unii cãrau în felul acesta legume ºi le vindeau la piaþã.30. teama de proprietatea privatã. transformând înstrãinarea ºi ura în niºte trãsãturi de caracter ale þãranului basarabean. cã îmi bat joc de oamenii unde lucrez. A încetat puþin ploaia. i l-am dat adjunctului. dar timpul s-a stricat ºi ploaia s-a înteþit. am cântãrit-o faþã de oameni: erau 4 kg. unul cu trei sacoºe.apãrã ºi vor sã-ºi pãstreze aceastã invenþie pe vecie. Iatã cum apãrã ºefuleþii ºi vechilii din colhozuri ºi – 360 – . i-am povestit ce s-a întâmplat. spiritul întreprinzãtor. care tãceau. în ploaie. N-a vrut. a vãrsat-o în maºinã. stãteau în maºinã ºi noi. probabil. adicã. urã chiar faþã de avutul obºtesc. a mers în câmp ºi a vãzut. Trei oameni am lucrat câte o jumãtate de zi. L-am chemat sã vadã cantitatea de roºii pe care le-am cules. ºoferul. În sacoºã a rãmas un ardei. ºefuleþi ºi soldãþoi. Un sistem bun pentru cei leneºi ºi trântori. demnitatea de om implantându-i în suflet pasivitate. A zis sã aºteptãm pânã la orele 17. Brigadierul a zis sã mai aºteptãm. firea lui robace. und leoarcã. am mai stat sub ploaie mai bine de o orã ºi am plecat acasã fãrã nimic. A început cearta. Primul s-a uitat la noi ºi ne-a întrebat: „Nu v-au dat nimic?” S-a mirat ºi a întors capul ruºinat. dl A. Erau de faþã vreo doi din Chiºinãu. câþiva oameni. ce vor mai apãrea pe parcurs. când vine brigadierul. pe câte o jumãtate de zi. indiferenþã. Putea un om sã lucreze într-o jumãtate de zi cât 10 ºi sã primeascã câteva zeci de kg de legume? Cicã. spunându-mi cã am venit cu torbele sã car averea þãranilor. El l-a trântit în pãmânt ºi l-a cãlcat furios cu picioarele. El ºi un tip ca el.

Am lucrat timp de vreo orã ºi jumãtate.sovhozuri avutul þãranilor.40 lei. dar toate argumentele mele n-au avut nici un efect asupra vechilului. câþiva din membrii lui au declarat public cã ei nu vor permite nimãnui sã distrugã. ºi cum se demascã el singur nu-l demascã nimeni. Femeile vorbeau despre iehoviºti. cã sunt mici ºi neachitate cu lunile. reacþia ºefuleþilor ºi ce mai zic oamenii. cã ziua de muncã se plãteºte 2. cã unii ar lua cote de pãmânt. peste o orã ºi ceva. cã lucrasem de acuma vreo orã ºi jumãtate.15. adicã maximum 10% din recoltã. Spuneau cã noaptea vin unii din sat cu sacul sã fure legume. Dintre marile metehne furatul ºi beþia sunt alte douã trãsãturi de caracter ruºinoase ale þãranului nostru. despre pensii. cãruia oamenii parcã îi ziceau Petrea. Au trecut câteva zile. reformã agrarã. Dar pe la orele 11 adjunctul vine ºi. trecere la economia de piaþã. Aþi vãzut? Iatã unde-i buba! S-au cocoþat pe kolhozuri ºi nu mai vor sã se dea jos. pe când la începutul secolului arendaºii.A. Noi. sã împartã ºi sã fãrâmiþeze gospodãriile mari colective. lucrau 24 de ore. ªi scamatoria asta se cheamã împroprietãrire a þãranilor. educate de regimul totalitar sovietic. primeau 50% din roadã. cã cei din sat nu au de lucru. un fenomen întâlnit la tot pasul.D. Aceste douã temeri sunt sperietorile cu care agrarienii îi þin în frâu pe þãranii moldoveni în colhozuri ºi sovhozuri ºi-i exploateazã ca pe timpul lui Stalin. dar nu li se dau ºi se tem de impozite mari. Într-o dimineaþã m-am dus din nou la lucru. m-a trimis la lucru ºi nu mi-a spus nimic. trebuia sã cãrãm ardeii cu sacul într-o remorcã de la marginea câmpului. a fãcut o echipã din 10-12 femei ºi doi bãrbaþi ºi ne-a trimis la cules ardei. a apãrut adjunctul brigadierului. sã pãrãsesc câmpul. Ba mai mult. bãrbaþii. cã nu are nevoie de oameni strãini. s-a fãcut timp frumos. erau paznici. La congresul II al P. intrare în Europa. hoþul din oraº. Oamenii care au primit cote se cheamã cã lucreazã pe pãmântul lor ºi toamna primesc câte 100-300 kg grâu la ha.M. care „apãra” interesele ºi avutul þãranilor de mine. Am vrut sã vãd ce mãsuri a luat directorul. la 9. cum se zice în Biblie. cã 2-3 zile în urmã am muncit 3 oameni ºi nu ni s-a plãtit nimic. îmi imputã cã m-am plâns directorului ºi îmi spune sã las lucrul ºi sã plec. cu opt clase terminate. Doi bãieþi de vreo 15-16 ani. gura pãcãtosului adevãr vorbeºte. porunci paznicului sã mã dea afarã – 361 – . parcã aducânduºi aminte de ceva. ºi cã nu au cu ce lucra pãmântul. În sfârºit. Obiecþii la care i-am replicat cã dimineaþa. Comedie nu altceva! Însã. care luau pãmânt de la boieri.

din pãcate. nu te pune cu ei!” ªtia ea. învãþate de la „fratele mai mare”. Iar în privinþa subalternilor l-am rugat sã-i mai seceleze. antiumane. ascunse. Am aºteptat vreo orã. chiar ºi cu preþul vieþii. ce aruncã din strãfunduri la suprafaþã mistere ºi dezvãluie legitãþi ºi colizii economice. reforma agrarã înfãptuitã a trezit în mijlocul agrarienilor din Basarabia fricã ºi suspiciune. care la noi. paznicii º. ce zice. gospodãriile colective ºi de stat au fost lichidate. Îmi pare cã acolo totu-i pe dos. Ce era sã fac? M-am dus din nou la dl director A. þãranca. „Literatura ºi arta”. iar acesta ca un soldãþoi mã ameninþã cã mã aruncã în râul de alãturi. stând pe spatele þãranilor ca lipitorile ºi nu-i stârpeºti cu nimic. Dar toate fenomenele au un început ºi un sfârºit. pentru cã ei sunt nãscuþi ºi hrãniþi de structurile economice totalitare. dar. Întâmplarea mi-a confirmat încã o datã zicala cã pânã la Dumnezeu te mãnâncã sfinþii. A doua zi i-am telefonat ºi l-am rugat sã achite datoria pentru douã zile de muncã. sfinþii conduc. Iatã comportarea ºefuleþilor ºi ciracilor faþã de acei care vor ºi muncesc cinstit ca sã câºtige ceva. interesantã ºi plinã de învãþãminte. Faptul cã peste Prut. nu l-am gãsit. s-a fãcut timpul mesei ºi m-am întors la Chiºinãu decepþionat ºi înrãit. sã fie el director ºi nu ei ºi dacã a dat un ordin. adjuncþii. care într-o stare de liniºte relativã par ceva normal ºi cu ochiul liber nu se prea vãd. Iatã întâmplarea pe care am vrut sã v-o spun. trânti câteva înjurãturi. mai ales la sate. mã apucã de mâini. brigadierii. mai creºtini. sã fie mai civilizaþi.a.. ei sã-l execute. fenomen care a provocat ºi dezlãnþuit românofobia ºi ura contra Þãrii ºi neamului românesc. 5 octombrie 1995 SPUNE-MI CU CINE UMBLI. Checiu. sunt apãrate prin toate mijloacele. cum am muncit la Bãcioi ºi cum am fost rãsplãtit. þãranii au fost într-adevãr împroprietãriþi. În timpul certei o femeie în vârstã a strigat: „Omule. Aºtept ºi acum. mã gândesc sã-l dau în judecatã.din câmp. CA SÃ-ÞI SPUN CINE EºTI „Mesager ”-ul ne informeazã deseori despre schimbul de oaspeþi – 362 – . Pãcat cã noi vom îndura cel mai mult chinurile ºi mizeria materialã ºi spiritualã a unei perioade interminabile de tranziþie. dãdu dovadã de exces de zel ºi de importanþã în exerciþiul funcþiunii. pentru cã întâmplãrile ºi evenimentele sunt ca niºte rãbufniri vulcanice. care fac ce vor. sociale ºi psihologice. în Þarã. Am pierdut o jumãtate de zi. am lucrat o orã ºi jumãtate ºi din nou nu mi s-a plãtit nimic. E tristã.

La 15 aprilie 1932. ca sã sileascã guvernele din þãrile vecine s-o aplice ungurilor din Transilvania ºi Slovacia? Nostalgia dupã Imperiul Austro-Ungar ºi stãpânirea de pãmânturi ºi popoare strãine? Ne-au gãsit tocmai pe noi sã-i facã în ciudã României? Ce cãutãm noi atâta în Ungaria? Nu cumva acelaºi lucru? Sã fim aliaþi. ºi ele se vor acomoda chiar din primele 24 de ore. sunt prea bãtãtoare la ochi vizitele ºi întâlnirile cordiale atât de dese dintre guvernanþii actuali din cele douã þãri.III-95. domnilor? E ceva straniu. Asta – 363 – . Nu vom mai repeta slãbiciunile Ungariei de-altãdatã. (Ziarul „Românul”. deocheat în vizitele astea atât de dese. Acolo a terminat liceul ºi Facultatea de Agronomie. vorbind numai în limba lor. izolaþi. maghiarii? Sã-i ascultãm. Fiind adeseori la Geoagiu-Bãi. îi biciuiau pe þãranii români iobagi la ei. Vorbea curgãtor. Ce-i asta. familii. ªi. bãtrâna povestea cum grofii unguri cãlãri. nici politicoºi. pag. are trei feciori. cu lacrimi în ochi. la cumnatul meu Ion Macovei din comuna Geoagiu. 6). Sunt departe de gândul de a nu avea relaþii normale economice. toþi ingineri. judeþul Hunedoara. Seara discutam cu soacra lui. naþionalitãþile vor trebui sã se acomodeze. încruntaþi. Daco-romanii vor trebui sã disparã de pe acest teritoriu”. a lucrat ca agronom-ºef la cooperativa din sat. 27-11-5. vom recupera Þara. Ce cautã ei la noi? Model de fãrâmiþare a teritoriului ºi donare a lui minoritãþilor naþionale? Gãgãuzilor ºi ruºilor? Poate vor ºi ei sã acorde autonomie românilor în Ungaria ºi nu ºtiu cum? Sau poate îi intereseazã experienþa acumulatã de niºte oameni iresponsabili ºi fãrã demnitate omeneascã ºi naþionalã. ziarul maghiar „Pesti Hirlap” scria: „Dacã noi. sã-i facem ºi noi în ciudã României? Când zeii vor sã-l piardã pe om. o femeie de vreo 80 de ani. îi furã minþile. care în 1944 s-a evacuat cu liceul ca multe alte mii ºi zeci de mii de copii ºi tineri basarabeni din calea Armatei Roºii. pe care l-au asuprit sute de ani. am întâlnit ºi unguri – grupuri. leagãnul strãmoºilor noºtri. N-aº zice cã sunt nici sociabili. ungurii. culturale ºi politice cu Ungaria. ºi toate peste capul þãrii vecine.dintre Chiºinãu ºi Budapesta. E ceva anormal în relaþiile astea. prieteni la cataramã cu cei care pretind la Ardeal. România. pe moºie. Nici cã se poate mai clar. Cine sunt ºi ce scopuri urmãresc. nãscutã la sfârºitul secolului trecut. nici omenoºi. la începutul secolului nostru. murmura ca o apã de izvor. dar sunt uimit. Am fost de câteva ori în Transilvania. prin mulþimile de oameni de la ºtrand. s-a cãsãtorit. mereu aparte.

El a vizitat ºi Tiumenul. cum au fãcut Þãrile Baltice. iar mãrfurile noastre le preferã cu o jumãtate de preþ faþã de cele mondiale. sã facem o linie de cale feratã între Botoºani ºi Bãlþi. a unei bucãþi de pãmânt românesc ºi a unei pãrþi de naþiune româneascã (circa 16%). ºi alte centre în cãutarea carburanþilor ºi a pieþei de desfacere a produselor agricole. Avem stãpân. ea e „eliberatoarea. prim-ministrul republicii. Mãmuca Rusia.a. „ocrotirea” care ne „apãrã” de statul ºi poporul român. ne spune cã vom avea de toate ºi cãldurã. Nu. iarna se jeluieºte cã ni se închid robinetele ºi nu avem aproape nimic. distanþa dintre noi e de-o azvârliturã de bãþ. Asta se cheamã „economie economicoasã” (L. Avem cu ce ne rãsplãti: zahãr. la fraþii de peste Prut. dolari. sã restabilim niºte poduri peste Prut ºi multe alte lucruri. România importã petrol. întreþinãtoarea” noastrã. în loc sã mai taie buricele ce ne þin în supuºenie. Sã construim o linie electricã de înaltã tensiune din raioanele de sud spre Cernavodã. afarã de datorii în sumã de circa 200 mln. aºa-i logica ruºilor ºi a guvernanþilor agrarieni: e ca funia în sac. ºi Sahalinul. vin. Brejnev). ale colhozurilor ºi sovhozurilor. salvatoarea. El e pe acolo în fiecare lunã ºi. Sunã cam caraghios. Minoritatea rusã de la noi e cea mai privilegiatã din fostul Imperiu Sovietic. preferãm Siberia sau Sahalinul – 5 sau 10 mii km. le traducem „moldoveneºte”: „Spune-mi cu cine umbli. sã aducem o conductã de gaze din Carpaþi. 13% de – 364 – . Cine nu înþelege ce-i asta. Vara. nu ei. fãrã nici un ºantaj sau presiune. Ce ºtiau grecii antici nu cunosc guvernanþii noºtri. ºi politica. peste capul Ucrainei. nici petrol. ºi Cita. primul rând.se întâmplã ºi cu conducerea noastrã. Acolo-i speranþa în existenþa structurilor economice staliniste. la circa 700-800 km. Rafinãrii au de ajuns. ca sã-þi spun cine eºti”. Noi trebuie sã avem pretenþii. Mare specialist în strângerea legãturilor cu acest vecin de la rãsãrit e dl A. Nu vrem sã cãutãm ºi sã gãsim alte surse de energie la alþi parteneri ºi în. el le înmulþeºte. sã mai cumpere 1-2 mil. exact ca greierul din fabulã. Sangheli. Cele mai strânse legãturi economice. ulei º. tone pentru noi. dar ce sã-i faci. Totul ni se vinde mai scump cu cel puþin 20%. coniac. Sunt pentru relaþii bune economice. le avem cu Rusia. culturale ºi politice cu Federaþia Rusã. Sunt pentru relaþii reciproce avantajoase ºi echitabile. nici gaze. fãrã a pierde demnitatea omeneascã ºi naþionalã. de inimã ºi de suflet. dar numai pe picior de egalitate. În schimb suntem supuºi imperiului. el ne dicteazã ºi ne dirijeazã ºi economia. ºi de acolo a venit ºi vine lumina dictaturii.

ºi F. Deci. fãrã a primi riposta cuvenitã ºi a fi puºi la punct în ministerele respective. la ferme ºi la plantaþiile de tutun. pe când în Franþa omul aºteaptã 10 ani. nu-i gãseºti cu lumânarea. au introdus alfabetul rus pentru limba românã.a.M. În ultimii ani în Moldova au venit mai mulþi ruºi decât au plecat. Þãrile Baltice. La noi ei au stabilit în tratat pentru armata a 14-a un termen de ocupaþie de încã 3 ani. sau cã ei nu reuºesc sã transporte armamentul în acest rãstimp º. Transcaucazia. fac gãlãgie cum cã ruºii aici sunt lipsiþi de drepturi elementare ºi sunt asupriþi. 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii ºi peste 90% din presa periodicã din chioºcurile noastre este în limba rusã (date ºi fapte pentru dl V.R. dând dovadã de respect faþã de þarã. Cu alte cuvinte. Senic. care ne-au vizitat recent. Drept exemplu ne pot servi pretenþiile absurde ºi comportarea agresivã a membrilor comisiei Dumei de Stat ruse. timp de peste 150 de ani. În Chiºinãu. mai stã undeva uitat într-un sertar la preºedinþie. În oraºele Tiraspol. care ne-au vizitat Chiºinãul ºi. chiar ºi celor sosiþi în ajunul votãrii acestei legi în parlament. fãrã voia noastrã. pânã acuma n-a fost prezentat parlamentului pentru ratificare. iar în Duma de Stat ºi în alte cercuri guvernamentale se aud deja ameninþãri ºi prevenþii cã pânã Transnistria nu va obþine un statut special. în sate. mai ales Tiraspolul. la o populaþie româno-rusã aproape egalã. Ei se joacã cu noi ca pisica cu ºoarecele. care rãspândeºte atâtea minciuni. noi mai suntem ºantajaþi. Ei. de circa ºase ori mai multe grãdiniþe de copii. Ei au ocupat oraºele ºi centrele raionale. pe când noi l-am ratificat a doua zi. încât ºi ruºii pufnesc în râs). Lista privilegiilor ºi a atrocitãþilor sãvârºite împotriva poporului nostru poate fi continuatã ºi totuºi liderii ºi comisiile de la Moscova. Tighina din „Republica Moldoveneascã Nistreanã” e câte o ºcoalã româneascã ºi nici acelea nu funcþioneazã. ei au preconizat limba rusã ca limbã de stat. semnat cu trei ani în urmã.ruºi au pus mâna pe circa 55% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. Armatele ruse au fost retrase din toate fostele þãri socialiste ºi fostele republici unionale în 1-3 ani. ci mai bine decât bãºtinaºilor. foºtii ocupanþi. care au decimat circa o jumãtate de milion de români. Tratatul între R. Din ce colþuri ale fostului Imperiu Sovietic au plecat în Rusia cei mai mulþi ruºi? Din Asia Mijlocie. mulþi din care – 365 – . Râbniþa. au pretenþii. iar noi ne cãciulim. în 1990 ruºii aveau de douã ori ºi ceva mai multe ºcoli. lor li s-a acordat tuturor dreptul de cetãþenie. care este de origine latinã. nu le-a fost rãu. armata nu va pleca de aici. iar în Þãrile Baltice acest drept li se acordã numai celor veniþi acolo pânã în 1940.. pupãm mâna ºi poala caftanului.

de parcã ar fi fost nedreptãþiþi ºi asupriþi de noi. Uite atunci poate sã înceapã un rãzboi. nu ºagã. s-a creºtinat.. Actul de înaltã trãdare. Socialist ºi Interfront. E foarte bine. Gãgãuzii tind spre Turcia la studii. Asta-i. participãri la multe ºi diferite conferinþe. A vrut sã-i vadã ºi sã-i susþinã în aspiraþiile lor separatiste de a-ºi face un stat cu baºkan în R. afaceri. ce spun ºi ce vor? N-am auzit sã se fi întâmplat aºa ceva. împreunã cu ºovinii. chiar ºi atunci când popoarele ºi-au scuturat lanþurile robiei. Extremul Orient ºi alte centre ºi regiuni din Rusia? A zecea sau a suta parte din cele pe care le au ruºii aici? Voi toþi. relaþii. care trepãdaþi pe acolo mereu. al stãpânilor. ei se convertesc la religia islamicã. El a fost dus în raioanele de sud. Ce drepturi au cele 200-300 mii de consângeni de la Tiumen. un neam de-al lor. ei aici sunt stãpâni ºi domni. în patru state islamice din Asia. sã curgã sânge. peste care turcii au nãvãlit ºi l-au ocupat ºi cãruia nu i se permite nici un fel de autonomie. XV a depus eforturi colosale. tancuri ºi avioane ºi sã nimiceºti mii de kurzi. Dl Demirel a fost dus sã vadã gãgãuzii. când nãvãleau. iar socialiºtii ºi interfrontiºtii ºi în aceastã chestiune umblã cu minciuni. îi tãiau ca pe niºte trãdãtori de credinþã. fie chiar ºi trãdãtor. Câtã dragoste ºi pioºenie a manifestat faþã de neamul lor. O sã avem de furcã cu ei. popor autohton de circa 20 mln. ªi cu toate astea vã duceþi mereu încolo. au sã ne pofteascã repede sã plecãm de aici. Guvernanþii noºtri au stabilit relaþii bune ºi cu Turcia. au loc vizite reciproce. Iujnâi. Katek. care locuiesc în sudul Mãrii Caspice. agresivi. ºi turcii. de cedare a pãmântului strãmoºesc trebuie înscris în vãzul tuturor în biografia ºi activitatea alianþei partidelor Agrarian. Noi aici ºi ai noºtri acolo suntem slugi. Aºa a vrut guvernul þarist în secolul nostru. noi sã fim înfieraþi ºi condamnaþi de aceeaºi Turcie ºi Europã ca agresori ºi puºi la stâlpul infamiei. BAM. vã duceþi ºi vã bãgaþi în sufletul lor. promovatã de un stat suveran ºi independent! Anul trecut ne-a vizitat „þãriºoara” ºeful statului turc – dl Demirel. Norilsk.. ªi asta se cheamã politicã externã. Aºa vreþi ºi voi. în prezent.M. exact ca sclavii din antichitate. ªi câtã cruzime trebuie sã ai sã trimiþi 35 mii de soldaþi cu ste de tunuri. au devenit mai obraznici. aþi fost sã-i vedeþi mãcar o datã? Sã vã interesaþi ce-i doare.au plecat de acasã. Dar era oare nevoie de a da gãgãuzilor – 366 – . domnilor. pentru apãrarea cãrora ªtefan cel Mare în sec. întruniri în problema Mãrii Negre. trãind în Bulgaria. care.

înþelegeri cu Turcia în folosul gãgãuzilor. Se spunea sus ºi tare cã în urma acestui act economia republicii se va redresa. Acesta e un ºir de compromisuri ºi cedãri unilateralã. 13 din Constituþie. ceva absurd. Ei sunt în numãr de circa o jumãtate de milion în Bulgaria. pe când era Imperiu Otoman. politicã externã ce loveºte direct în suveranitatea ºi independenþa R. Dacã aceste judeþe ar fi întoarse Moldovei. Dar sã admitem cã problema politicii extern e foarte complicatã. Bunã grijã! Nimic de zis. cât de argumentatã ºi fructuoasã este grija guvernanþilor faþã de popor în acest domeniu? Primul act mare pe care l-a sãvârºit noul parlament a fost ratificarea intrãrii R. ºi nu sunt minoritate naþionalã. mi se pare o ruºine. în C. comportamentul nostru ºi miza cea mare. intrarea republicii în – 367 – .pãmânt pentru asta? De ce Ucraina nu are problema gãgãuzilor? Ei sunt stabiliþi în regiunea Odesa. Care sunt succesele partidelor de mai sus în politica internã. ºi ne-a þinut într-o stare înapoiatã ºi primitivã. iar starea materialã a cetãþeanului se va ameliora ºi îmbunãtãþi. care consfinþeºte „limba moldoveneascã”. dificilã. relaþii. înviora. speranþele mulþimii s-au îndeplinit? Nu! Unii vor zice cã a fost puþin timp. foste imperii care ne-au ocupat. relaþiile dintre noile state se vor restabili ºi intensifica. ªi nu sunt minoritate naþionalã. Rezultatul anual al relaþiilor economice ale republicii cu CSI este trist: volumul exportului a scãzut cu 18%. inclusiv în fostele judeþe din sudul Basarabiei. care este o continuare a celei interne. Se fac toate astea intenþionat sau din neºtiinþã? Nu are importanþã. recent aprobatã de parlament. Poftim. depinde de mulþi factori. ªi asta se numeºte grija partidelor de guvernãmânt faþã de popor. ne-a stãpânit vreo 300 de ani.. comportamentul dintre noi ce seamãnã cu niºte raporturi dintre stãpâni ºi slugi se cheamã politicã externã cu vecinul de la sud? Politica noastrã externã.S. inclusiv geopolitici. Afirmaþiile conducãtorilor s-au confirmat. În ea se descurcã greu ºi unele state ceva mai mari ºi mai experimentate. fãrã a ne deznaþionaliza ca ruºii ºi a ne invada oraºele.M. ei ar ridica capul ºi s-ar comporta ca cei de la Comrat. ceva ce seamãnã exact cu art. umilitoare. nerecunoscutã de ºtiinþã. ca limbã de stat. absurde în faþa sau de dragul vecinului de la sud. A trecut mai bine de un an. noi reprezentând doar o monedã de schimb. ce-i drept. care.I. Oare ºi aceste tratate. în primul rând. Consecinþele sunt aceleaºi. iar cel al importului – cu 11%. împilat ºi deznaþionalizat secole la rând.M. pe aceºti trei vecini. Dar starea de lucruri nici nu s-a stopat.

ne umilim. banii pentru aceasta existã. iar bugetul îl aprobã. Sã dea Domnul al doilea an sã fie mai norocos. în unele centre raionale. Acuma. Dar lucrul acesta nu-l doresc guvernanþii. În planul de construcþii de locuinþe. în multe centre raionale se prevãd construcþii de case a câte un apartament pentru ºefii locali. Dar slabã nãdejde. Lucinschi. Dar ce ne facem cu renumita grevã a tineretului studios? Independenþa fictivã. dupã lungi discuþii. a interzis construirea de locuinþe a câte un apartament pentru ºefii de partid ºi de stat. ne vor înghiþi tot bugetul republicii.-ste. Bodiul. prim-secretar al CC al PCM. Delapidarea bugetului ºi aºa foarte mic. „Literatura ºi arta”. ne-ar putea scoate din prãpastia economicã ºi socialã ºi din neagra mizerie în care am nimerit. anemic. ªi lucrul acesta îl proiecteazã în buget guvernul lui A. economicã ºi spiritualã cu þara noastrã. când economia era mai puternicã. Numai integrarea totalã ºi complexã. România. În anii ’70-’80 I. stima vizavi de popoarele din Þãrile Baltice.CSI deocamdatã seamãnã cu mersul unui rac. care au ºtiut sã se afirme ca naþiuni civilizate. ne gudurãm. sãrac. în care a adunat toatã protipendada. aparentã. Diacov. care nu vor sã trãiascã la bloc. finanþate de la buget pe anul 1995. pentru cã întreþinerea unui aparat colosal de stat ºi plata carburanþilor ºi altor materii prime. prelungind la infinit chinurile poporului. ªi nici unul din ei nu-i ºocat ºi na observat cum se legalizeazã pe fondul sãrãciei noastre înãlþarea unor mici palate de sute de mii sau chiar milioane de lei. este prevãzutã construcþia multor case a câte un apartament. ºi a fãcut blocuri cu multe etaje. pierdem respectul. pentru cã aceeaºi situaþie dezastruoasã e ºi în celelalte state C. Lucrul acesta s-a fãcut atunci. iar pentru a majora pensiile. ne cãciulim.S. salariile sau pentru a finanþa învãþãmântul. cum se practica mai înainte. Iatã pe lângã cine umblãm. europene. 23 noiembrie 1995 OBSCURANTISMUL ÎN CONSTITUÞIE Ziua de 9 februarie 1996 va intra în istoria poporului nostru ca una – 368 – . parlamentul dlui P. ne duce sigur la o pauperizare ºi demoralizare totalã. Deci. Sangheli. D. ªtiþi ce înseamnã asta? Un lux. la mari cataclisme sociale ºi la pieire. adicã pentru nomenclaturã. provenite din rãsãrit. pentru cã aceste locuinþe costã foarte scump. când þara arde. Moþpan ºi D. ºtiinþa ºi cultura nu sunt. ne dezonorãm. care seamãnã românofobia.I. bursele. devenim neoameni. ocrotirea sãnãtãþii. mai ales la nord.

cu care s-au sfãtuit. am grãit moldovneºti ºi grãim moldovneºti. ca pe reprezentanþi ai poporului.Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. Pe cât de patrioþi.a. cã nu ºtiu ce fac! Cu 58 de voturi. au respins amendamentul Preºedintelui. Au dat buzna analfabeþii la tribunã.Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. aceea culeg. ai lui moº Gheorghe ºi ai mãtuºii Mãrioara. cred cã zâmbeau pe sub mustãþi de satisfacþie. o fatã tânãrã ºi frumoasã. sã ne apãrãm ºi sã nu ne încurcãm cu alþii. 13 al Constituþiei cu privire la denumirea limbii de stat. O „argumentare” ºtiinþificã extraordinarã! Cu cinci ani în urmã. Tabula rasa. Priveam „Mesagerul” ºi mã simþeam uluit. Uitaþi-vã la televizor cum vorbesc ºefii ºi subalternii lor. tot la aceastã tribunã. cu talpa crãpatã ºi buricul verde. Snegur la art. Poftim. – 369 – . o simplã lucrãtoare de la Ministerul Telecomunicaþiilor. Stati º. Cam aºa a glãsuit al doilea parlamentar. impertinenþi ºi renegaþi sunt cei actuali. dreptul limbii române de a deveni limbã oficialã. o deputatã din fostul Soviet Suprem. ca ºi primul. privindu-ºi ucenicii ºi adepþii la tribunã. ºi am vorghit ºi vorghim moldovneºti ºi nu sântem altcineva ºi nu vorghim altfel ºi trebuie sã ne mândrim. apãra ca o leoaicã. ziua când s-a discutat în Parlament amendamentul Preºedintelui Republicii dl M. Iartã-i. bat-o crucea! Ideologii regimului totalitar V. ªi nu dea Domnul sã comparaþi deputaþii din Parlamentul de azi cu cei din Sfatul Þãrii. Senic.. cu cei imbecilizaþi timp de 50 de ani de regimul sovietic rusesc. care. habar nu are despre ce vorbeºte. ai tãlpii þãrii. urmaºi fideli ai ciobãnismului. vã daþi seama cât de jalnici ºi caraghioºi sunteþi? Nu. majoritatea. i-au trimis. cam aºa a cuvântat o doamnã parlamentarã. cãrturari ºi înþelepþi erau aceia. Aºa-i cu limba asta moldoveneascã. adunãtura analfabeþilor ºi imperti-nenþei. . trãsnit ºi scuipat de cele ce se întâmplau la „rãscrucea proºtilor”. cum se chinuie ºi asudã. pe atât de diletanþi. V. Mã rog. . Doamnã ºi domnule deputaþi. cum au zis unii. Doamne. au trecut doar cinci ani ºi omul se transformã în maimuþã. sã vã uitaþi în ea. cu mâna la gurã. fãrã fiþuicã. ºi eu propun ca limba noastrã sã se numeascã moldovneascã. Totuºi sã încercãm sã vã dãm o oglindã. le-au dat drumul. sãracii! Mai bine ar trage în plug.din cele mai negre ºi ruºinoase zile de la sfârºitul secolului. care buchisea cu greu cele scrise pe hârtie. ce-au semãnat. sã se screamã ºi sã se bâlbâie în vãzul tuturor.

iar oamenii – smintiþi. sã zicem. Ce-aþi zice dacã eu aº afirma cã rãsadul de tutun sau butaºii de viþãde-vie trebuie sãdiþi cu rãdãcinile în sus? Aþi merge cu maºina pe un pod înalt construit de un cioban? Aþi locui într-un bloc proiectat de un tutunar? Ar putea un vier elabora un plan militar de cucerire a Berlinului? Ia-þi da voie lui moº Gheorghe sã vã facã operaþie de apendicitã? Aþi vota în Parlament o lege a ecuaþiilor. Petersburg ºi Kiev. exact acelaºi lucru e ºi cu limba. Iar noi ne încãpãþânãm. aþi fi oameni normali. ea este un subdialect al limbii române. a divizãrii atomului etc. moldovenilor.? În caz de îmbolnãvire a unui deputat. Ceaþi zice despre o astfel de adunãturã? Cã-i caraghioasã. ºi acum ne-au spus nouã. câteva sute de ani. De ce atunci sunteþi caraghioºi ºi criminali? Pãi. iar deputaþii de Moscova afirmã cã ei vorbesc în limba „moscovitã”. folosiþi tribuna parlamentului ºi înºelaþi lumea? Nu ºtiþi cã tãcerea e de aur? De ce vã ocupaþi cu ceea ce nu se cade. Nu-i aºa? Pe ce bazã afirmaþi cã limba noastrã oficialã e „moldoveneascã” ºi nu e românã? Nu existã „limbã moldoveneascã literarã”. ªi atunci. De ce vã bãgaþi în tãrâþe?. ªi ele sunt ºtiinþe. a compuºilor chimici. câþiva dintre acei care au fost de douã ori în 1953 la Chiºinãu cu aceeaºi ocazie. Închipuiþi-vã cã la Moscova are loc o astfel de adunãturã ºi câþiva deputaþi de la Novgorod susþin cã ei nu vorbesc în limba rusã. ne ambiþionãm ºi zicem „nu”! Facem cum zice buhaiul satului. chiar ºi în chestiunile pe care le discutã ºi apoi adoptã legi.. Exact! Anul trecut a avut loc o sesiune ºtiinþificã specialã pentru Parlament în problema denumirii limbii de stat. pentru cã Novgorodul a fost cnezat. pentru cã nu ºtiu ºi nici nu vor sã ºtie nimic. Aþi spune cã aceasta e treaba medicilor ºi cã e caraghios ºi e o crimã sã faci aºa ceva. Pãi. iar la plãmâni – prin ureche? Cred cã nu. pentru cã ºi Moscova a fost stat independent. ºi aceste cnezate. ºi altele vreo zece se bãteau între ele. ca ºi Moldova. Ruºii ne spun cã noi vorbim româneºte. sesiune la care au participat ºi savanþii ruºi ºi ucraineni de la S. ar spune cineva. cã vorbim limba românã. la care deputaþii n-au venit. ºi ele sunt de competenþa specialiºtilor respectivi. ca cele de mai sus. ca ºi Moldova. cu naþiunea ºi istoria. ci în „novgorodeanã”. neavând habar despre ce vorbiþi. aþi adopta o hotãrâre (cu 58 de voturi) ca chirurgul sã-i facã operaþie la stomac prin anus. dacã n-aþi fi aºa. De ce. proºti ca noaptea.Sã vedeþi ce portret aveþi. dl Moþpan sau Popuºoi. Savanþii din lumea întreagã ne spun acelaºi lucru. A ce semãnãm noi? A oameni smintiþi.. – 370 – .

buni de expus la Muzeul de Raritãþi. Dupã mine. care au devenit o laºitate. biserica ºi clerul. (Împroprietãrirea þãranilor. când cibernetica ºi genetica au fost declarate ºtiinþe burgheze. Deci. doleanþele ºi interesele unei pãrþi sunt fireºti ºi pentru cealaltã. în consecinþã. Care sunt cauzele.ªi se întâmplã aceasta pentru cã neglijaþi ºi negaþi ºtiinþa. 22 februarie 1996 PROBLEME ºI SOLUÞII. de o sesizare ºi descoperire a cauzelor principale. suntem unici. Cui aparþine el? Colectivizarea agriculturii – 371 – . dureri sau ipohondrii a organismului omenesc e nevoie mai întâi de a diagnostica cauzele. a factorilor obiectivi ºi subiectivi. e nevoie de o diagnosticare justã a cauzelor economice ºi sociale. trãsnit ºi scuipat privind la o astfel de adunãturã de diletanþi ºi impertinenþi.. pentru a trata ºi soluþiona bolile ºi problemele unei societãþi. Aºadar. sã le soluþionãm? Sunt vechi. Halal de aºa deputaþi. pentru cã nu cunosc limba românã). de aºa parlament ºi de-o aºa þarã! Cum sã nu te simþi uluit. care au provocat aceastã stare. preferaþi obscurantismul. de o jumãtate de secol. legea de bazã a þãrii. ca sã se menþinã la putere. Bucuriile ºi durerile. învãþãmântul ºi ºcoala) Societatea omeneascã seamãnã foarte mult cu un organism. Deci. pãmântul. spelunci ale capitalismului ºi tot aºa s-a votat contra lor ºi. învierea. Destinul a fost hain cu noi. socialiºti ºi interfrontiºti (care nu au dreptul sã participe la soluþionarea acestei probleme. Trebuie sã bem paharul amãrãciunii pânã la fund ºi dupã asta poate va începe renaºterea. trebuie sã luptãm. plãtim din gros pentru mentalitatea mioriticã ºi preceptul „Capul plecat sabia nu-l taie”. cea mai importantã este cea economicã. adevãrul istoric ºi acceptaþi întunericul. condiþie fãrã de care orice tratament e inutil ºi zadarnic. e nevoie de o examinare a stãrii ei din trecut ºi prezent. Societatea noastrã e grav bolnavã. Viaþa e luptã. problemele ºi cum sã le tratãm. Dacã pentru tratarea unei boli. ideologia de tristã amintire din perioada dictaturii. parlamentarii agrarieni. Starea unui popor sau a unei naþiuni la fel seamãnã cu cea a unui organism omenesc. acceptã minciuna ºi obscurantismul ºi le plaseazã în articolele Constituþiei. scuipã pe ºtiinþã ºi adevãr. „Literatura ºi arta”. la o aºa ruºine? Suntem fenomenali.. în aceste domenii ale vieþii Imperiul Sovietic a rãmas în urmã cu cel puþin un sfert de secol. tot aºa.

Sate de astfel de þãrani existã deja ca Mihai Tãrâþã ºi Alexandru Babin din Hâjdieni. care se uitã în pãmânt ºi nu la soare. pauperizarea ºi dezmoºtenire economicã. a pauperizat. care îºi urãºte fratele ºi se pupã cu moscalul. Dar. Kutuzov. care s-au aflat sub ocupaþia „binefãcãtoare” a Imperiului Rus mai mult timp ca basarabenii. personalitate care se va debarasa de minciunã ºi românofobie. deznaþionalizarea ºi rusificarea spiritualã a majoritãþii populaþiei au transformat þãranul nostru într-un individ fãrã ºira spinãrii. Snegur. cum pe bunã dreptate a menþionat dl M. socialiºtii ºi agrarienii vor s-o menþinã cu orice preþ. Preºedintele Republicii. pe care comuniºtii. Glodeni. Deci. Dintr-un milion au rãmas circa câteva zeci de mii. în decurs de trei ani au fost împroprietãriþi ceva mai bine de 50 mii de þãrani. concomitent cu activitatea ideologicã intensã de îndoctrinare. mankurtizare ºi rusificare a majoritãþii basarabenilor. foarte uºor de manipulat. Aºadar. în cetãþean ºi om liber care sã cugete ºi sã acþioneze cum îi dicteazã bunul-simþ. a dezmoºtenit sãtenii economiceºte. care au obþinut recolte duble ºi triple faþã de societatea pe acþiuni ºi se simt oameni. de moºierii roºii ºi brigadierii lor. cãrora li s-a spus ce cote de pãmânt – 372 – . Kotoþki ºi alte atribute „pur naþionale”. un ciulin. „Petru întâi”. Minciuna a fost argumentul suprem care a nãscut primitivismul. competenþi ºi muncitori. Moldovenismul pentru mulþi din ei constã în „jin”. ce a dus la deznaþionalizare.în 1949 prin metodele cele mai barbare. obscurantismul ºi chiar fanatismul asiatic. Metoda e cunoscutã: înfãptuirea reformei agrare. „gâtlegãu”. s-o întãreascã ºi s-o domine în viitor. demnitatea de om ºi conºtiinþa naþionalã. iar dl prim-ministru a declarat cã au fost împroprietãriþi circa un milion de þãrani. adicã toþi argaþii din colhozuri ºi sovhozuri. împroprietãrirea þãranului. „mãligã”. procesul va dura circa 100 de ani. Problema aceasta este una din cele mai stringente ºi ea poate fi tratatã ºi soluþionatã numai revenind. pe care vântul îl rostogoleºte în orice direcþie. a lichelismului ºi slugãrniciei faþã de elementul rus. întorcându-ne. transformarea lui din argat în stãpân pe o anumitã cotã de avere. o fiinþã cu mentalitate de turmã. o crimã pe care istoria omenirii nu a mai cunoscut-o ºi care a bãgat frica în oasele þãranilor noºtri în câteva generaþii ºi pe multe decenii. care va alege primari în sate ºi deputaþi în parlament oameni cinstiþi. Suvorov. Ei au dispãrut. o stare fireascã pentru un sistem totalitar. într-un târtan. Dovadã? Moldovenii din Transnistria. din pãcate. în primul rând deportãrile. la vechea stare ºi ordine de lucruri de altãdatã. de promovare a românofobiei. „mânãºterguri”. Acest proces s-a desfãºurat paralel. în principiu.

care ne poate scoate din mocirlã spre luminã. agramaþii au devenit unii din cei mai mari inventatori ºi nãscocitori de piedici. a mass-media democrate. înscãunând democraþia. Mulþi þãrani nu rezistã acestor chinuri ºi o parte din ei îºi retrag cererile. Lupta pentru realizarea reformei agrare e o datorie civicã a tuturor oamenilor cinstiþi. El se face cu sânge. a Codului funciar. prin care aceºtia se obligã sã nu cearã cota de pãmânt ºi sã nu iasã din colhoz. înlesniri.a. Când cuþitul a ajuns la os. ne poate salva de la pieirea ºi dispariþia naþionalã. Ea ar trebui sã devinã un capitol de bazã al tuturor programelor partidelor ºi miºcãrilor sociale democrate. ulei º. pentru cã salvarea þãranului din starea de dobitocie ºi idio-tism în care a fost adus înseamnã salvarea satului. au mai nãscocit un juvãþ pentru gâtul þãranilor de a-i þine în colhoz: un contract pe trei ani. Satul e faþa ºi sufletul naþiunii noastre. experienþa Sfatului Þãrii etc. bariere ºi tergiversãri. credite. ºi care muncesc ca înainte. cum spunea poetul. Pornind de la toate acestea.li se cuvin. în unele sate agrarienii. Împroprietãrirea þãranului este veriga de bazã din lanþul de probleme acute. prin mobilizarea mijloacelor de informare. considerãm cã misiunea sfântã a intelectualitãþii noastre este de a se angaja cu toatã inima în realizarea reformei agrare. Au trecut numai trei ani de la împroprietãrirea fraþilor de peste Prut. tehnica. iar cu coada îþi scoate ochii”. oricât de ciuntit ar fi el. iar satul e leagãnul tradiþiilor ºi trecutului nostru. pe care le-am pierdut. iar alþii leapãdã pãmântul. e factorul obiectiv decisiv. iar þãrãnimea în viitorul apropiat îºi va impune voinþa tot mai mult la alegerile puterilor de stat. produse în cantitãþi stabilite de preºedinþii gospodãriilor agricole. el rãmânând acolo unde a fost. Oamenii nu vor. ca mijloc de stopare a privatizãrii. din importatoare de cereale. a devenit exportatoare. sã devinã o rubricã permanentã. Problema datã trebuie sã fie cap de afiº. ni le-au furat veneticii. Orice jertfã materialã ºi intelectualã în numele unui scop nobil cum ar fi salvarea – 373 – . a specialiºtilor la abordarea. Guvernul ºi toate organele lui acþioneazã exact ca în proverbul: „Cu furculiþa îþi dã. nu se face. adicã totul rãmâne ca odinioarã. þara e asiguratã cu toate produsele agricole ºi.). examinarea ºi tratarea pe larg ºi profundã a temei „Împro-prietãrirea þãranului” (pãmântul. În realitate procesul împroprietãririi este un adevãrat calvar pentru þãranii noºtri. mai bine zis. spre deosebire de oraºe. primind tot ca înainte grâu. zahãr. articol de fond. iar ºefii îi pun sã semneze aceste hârtii prin toate mijloacele. Recent.

când sarcinile bisericii ruse erau identice cu politica agresivã a Imperiului Rus. Destinul a fost hain – 374 – . de la deznaþionalizare. Majoritatea preoþilor au plecat peste Prut.neamului. uciºi. distruse. ªi asta dupã o altã sutã de ani de ocupaþie þaristã din secolul trecut. a numit în gubernia Basarabia 10 mitropoliþi ruºi. Ea le apãrã. Iar biserica ºi clerul peste tot în lume joacã un rol colosal în educarea conºtiinþei naþionale ºi a patriotismului. iar cei rãmaºi aici au fost deportaþi. este decorat cu ordinul Patriarhiei ruse „Vladimir”. Doar în sufletul bãtrânilor mai palpita flacãra credinþei. „cluburi”. ºi moºii ºi mãtuºele moldovence ascultau duminicile slujba în limba rusã ºi erau puºi sã se închine ºi sã se roage de sãnãtatea þarului ºi þarinei. prefãcute în depozite. biserica ºi clerul înseamnã foarte mult în viaþa unui popor. fraþi cu ruºii. fiind la cheremul guvernului. Biserica catolicã ºi cea protestantã din Þãrile Baltice au salvat aceste popoare de la rusificare. circa 900 din 1100 de biserici ºi mãnãstiri au fost închise. iar unul din ei în anii ’70 a strâns toatã literatura bisericeascã în limba românã ºi a ars-o. aveau mare dreptate vechii greci spunând: „Când zeii vor sã-l piardã pe om. iar apoi o jumãtate de veac am rãmas fãrã sprijin ºi ajutor moral ºi spiritual în ocrotirea ºi pãstrarea neamului românesc. Am rãmas fãrã sprijinul ºi apãrarea religiei ºi bisericii. Iorga. Cu ce se deosebeºte astãzi politica mitropolitului Vladimir de cea a predecesorilor sãi din gubernia Basarabia din secolul trecut. a naþiunii. Noi însã am fost deznaþionalizaþi ºi rusificaþi ca nimeni alþii. le consolideazã. când biserica rusã. iar cea din Polonia i-a salvat pe polonezii de origine slavã. îi furã minþile”. Religia. Iudaismul a salvat naþiunea evreiascã de la pieire. ºi de aceea cã am fost de-o religie ºi o credinþã creºtinã ortodoxã ca ruºii. Islamul ºi coranul au scãpat popoarele din Asia Mijlocie de la mankurtizare. independent? Zãu. Pentru soluþionarea acestei probleme ne-ar trebui cel puþin 2-3 ani. ªi peste 2000 de ani a contribuit la renaºterea statului Israel. dacã sunt ale neamului ºi nu ale veneticilor ºi ocupanþilor. Dupã „eliberarea” din 1940 ºi 1944 Mitropolia Basarabiei a fost lichidatã. când biserica rusã a jucat rolul de ocupant ºi rusificator. latrine. când autorul unui act de mare binefacere din Bãlþi. instituþii ateiste. spunea N. iar un nou lãcaº sfânt este numit „Newski”? Parcã am fi la Pskov sau Novgorod. timp de peste un secol am avut parte de o bisericã ºi un cler duºmani ai naþiunii noastre. Deci. cum e înãlþarea unei clopotniþe. ca ºi guvernul þarist. patriarhului ºi mitropoliþilor ruºi. ªi asta se cheamã politicã naþionalã într-un stat suveran. când limba românã a fost izgonitã ºi din biserici. sãli de sport. le menþine. Tragedia noastrã se trage ºi de aici. nu este zadarnicã.

s-o votãm ori nu? . ci devotamentul ºi slugãrnicia faþã de ea. aventurieri. toatã pasãrea pre limba ei piere. unii din ei au studii „pe miriºte”. Nu. sã nu încercaþi nici sã vã gândiþi. a zis un preot. într-o perioadã de 4-5 ani. eu sunt categoric împotriva introducerii religiei ca obiect de studiu în ºcoalã. c-o sã nimeriþi în iad! Iatã ce rol au jucat mulþi „preoþi” în campania electoralã. iatã în faþa cui trebuie sã-ºi spovedeascã ei pãcatele ºi sã pupe mâna. dând mandate de deputaþi moºierilor roºii. Faptele vorbesc cã circa trei din patru preoþi sunt foºti miliþieni. Ea trebuie ºi poate fi tratatã. Ascultaþi-mã pe mine. . A încuiat biserica ºi a plecat în satul vecin din Criuleni. cu cozonaci ºi pascã. pe mâinile cui au nimerit bisericile noastre cu milioane de credincioºi de la 18 ani pânã la adânci bãtrâneþe. Poftim. cum ºi-o face omul. Doamne pãzeºte. cã el îi semnul pãcii. mai bine nimic.Mã duc ºi eu sã mãnânc ºi sã beau ceva. zicea un preot în curtea unei biserici pline de lume în timpul campaniei electorale din raionul Glodeni. Asta e a doua cauzã sau a doua boalã grea de care suferim ºi care ne þine în starea dramaticã actualã. dar au pupat lacãtul ºi s-au întors acasã revoltaþi. nu i-o face nimeni. Decât aºa. deocamdatã. Aºa e. obiect predat de clerul actual. iatã cine trebuie sã facã educaþia moralã ºi sã restabileascã conºtiinþa naþionalã a majoritãþii populaþiei. a clerului în întregime. numind lupii ciobani la stânã. persoane suspecte. care s-a afirmat pe timpul imperiului ºi care se poate menþine numai în cazul supuºeniei oarbe Patriarhiei ruse. cã-s flãmând ºi însetat. în noaptea învierii Domnului Isus Hristos.Conducãtorii voºtri au grijã numai de voi. – 375 – . ºi nu-l supãraþi. pe care n-o intereseazã cinstea ºi competenþa clerului. . Sã votaþi numai pentru „spicuºor”. ca ºi prima. ºi pentru „hulub”.Nu. Iatã ºi un alt rol pe care-l joacã mulþi preoþi în defãimarea bisericii ºi a religiei. nu dorm nopþile ºi se gândesc cum sã vã facã viaþa mai bunã. unde locuia.Dar ce ne facem cu „crucea”. vânzãtorilor de neam ºi þarã. Mã rog. pãrinte. Mulþimea a venit spre ziuã. asigurând victoria agrarienilor ºi socialiºtilor. crucea asta îi semnul diavolului. aºa vrea Domnul. el îi pâinica noastrã. . sã le sfinþeascã ºi sã audã slujba. În amvon ºi la tribunã a dat buluc mediocritatea cu coate ascuþite. ºi nu l-am ucis pe tata. renegaþilor.cu noi ºi totul s-a întâmplat în mod contrar. afaceriºti. fost miliþian.

biserica ºi clerul” sã devinã pentru toatã presa democratã o rubricã permanentã de reflectare a fariseismului. el se pune într-o situaþie precarã. Sangheli îl guverneazã. Din pãcate. oameni buni. anul trecut Hristos nu s-a nãscut. învãþãmântul. Când gafa o face prim-ministrul. în vãzul tuturor. ºi acest al treilea pilon pe care ne sprijinim e – 376 – . la 7 ianuarie.Guvernul republicii susþine deschis aceastã bisericã ºi aceastã mitropolie. Volens-nolens. instruirea ºi educarea cadrelor tinere în licee seminariale ºi facultãþi teologice. ruºinii ºi absurdului din viaþa noastrã. amoralitatea ºi ignoranþa. raþionalã ºi efectivã este ºcoala. ar contribui la ridicarea moralului. ar fi treacãmeargã. Deci. ca ºi prima. se cere efectuatã o atestare serioasã a cadrelor bisericeºti. ªi a treia problemã care preocupã societatea omeneascã este ºcoala. κi dã seama ce face. treziþi-vã puþin. la o sãptãmânã dupã sãrbãtorirea tot atât de oficialã a revelionului. ci în ianuarie. pregãtirea oamenilor care ar avea dreptul la predici ºi dialog cu poporul. Cum se poate ca dl prim-ministru sã participe demonstrativ la sãrbãtorirea Crãciunului stil vechi alãturi de mitropolitul Vladimir. Starea de lucruri de ordin moral. Deci. reciclarea lor în instituþiile româneºti de profil. Pe cât de sãnãtoasã. profesional ºi spiritual din activitatea bisericii ºi a clerului e deplorabilã. a Anului Nou? Dupã ei. ca în toatã lumea. e altceva. Câþi sunt de aceºtia astãzi? Problema aceasta. ca între guvernul þarist ºi biserica rusã în gubernia Basarabia în secolul trecut. Preotul ºi învãþãtorul erau personalitãþi cãrora înainte vreme þãranii le cereau ajutorul în ceas de grea cumpãnã. ar putea fi inclusã ºi ea în programele partidelor democrate pentru a fi soluþionatã în viitor. Poporul ar înþelege scopul ºi ar susþine o astfel de iniþiativã. ºi astãzi se produce aceeaºi cârdãºie între bisericã ºi stat. caraghioasã. ªi ea ne-ar ajuta sã ieºim din situaþia grea în care suntem. demnitãþii omeneºti ºi conºtiinþei naþionale. E necesarã o reformã radicalã în activitatea bisericii la cerea opiniei publice ºi la intervenþia organelor de stat în scopul redresãrii situaþiei etice ºi profesionale a corpului clerical. pe atât este ºi societatea. cu cine þine. încât tema „Religia. Dacã am fi fãcut noi lucrul ãsta. Mãi. cã prea cãlcaþi în strãchini! Oare bunul-simþ ºi logica nu vã spun nimic? Aceasta e a doua cauzã importantã ºi a doua problemã gravã care trebuie tratatã ºi care cere ºi ea 4-5 ani. Trebuie izgonite din bisericã impertinenþa. ea poate furniza atâtea materiale. Isus Hristos nu s-a nãscut la 25 decembrie. încotro trage? Cu biserica ºi majoritatea clerului care-i potrivnic neamului nostru românesc ºi pe care dl A.

„bolnav”. Sã nu fim atât de rânzoºi ºi sã ne cãlcãm pe ambiþia de a face mereu manuale. prin intermediul presei. prea complicat. E un lucru prea greu. Nu gãseºti în lume un popor mai prostit ca noi. în schimb dragi inimii le sunt Norilsk. O însemnãtate deosebitã o are importul de manuale ºi literaturã didacticã din România. a românofobiei. Putna ºi Iaºii – sunt locuri „româneºti”. atunci tot ea e datoare ºi poate sã repare aceste greºeli ºi pãcate. de închinare ºi slugãrnicie faþã de naþiune ºi Imperiul Rus. „fratele mai mare”. sã încetãm odatã a mai inventa bicicleta ºi a descoperi America. istorie. Am ajuns de râsul lumii ºi al gãinilor. perfectãrii programelor de studii pentru toate tipurile de ºcoli. L. Siretul e o apã strãinã. L. Sadoveanu. ºi în – 377 – . învãþãmântul public a contribuit efectiv la educarea primitivismului. afarã de clasici. Pentru majoritatea moldovenilor locurile sfinte – Suceava. M. ªi pentru cã argumentul de forþã din toate materiile ºi disciplinele ºcolare sociale ºi umanistice. literaturã ºi istorie a românilor ºi alte discipline umanistice. Blaga? Cine trebuie sã facã lucrul acesta dacã nu ºcoala? Intelectualitatea. L. Deci. mai ales. poate influenþa pozitiv activitatea Ministerului Învãþãmântului ºi al Culturii în vederea pregãtirii cadrelor de învãþãtori ºi profesori. Rebreanu. Ce fel de om cult poate fi un tânãr cu ºcoalã secundarã care. predate în ºcoala sovieticã. invitãrii unor mari specialiºti ºi somitãþi pentru a preda în instituþiile de învãþãmânt superior. începând cu grãdiniþele ºi terminând cu universitãþile. ostile nouã. cere eforturi ºi forþe pe care nu le avem. Cincizeci de ani din secolul acesta ºcoala a jucat un rol activ de cultivare a urii faþã de neam ºi Þara Româneascã. era falsul. nu i-a citit pe I. culturã. Ca sã vezi cum ne bate Dumnezeu pentru cã ne-am câinit ºi ne-am lãsat de fraþi ºi de neam. trimiterii la studii în România a unor profesori de limbã. ªi dacã ºcoala a participat atât de activ la acest dans macabru. Mai întâi în secolul trecut ºcoala româneascã din Basarabia a fost lichidatã ºi înlocuitã cu cea rusã. Magadan ºi Siberia. iar Volga ne dezmiardã auzul. obscurantismului. Ca-ragiale. ocupantul de pãmânturi ºi de neamuri strãine. am fost „eliberaþi” de limbã. importãrii de literaturã de toate genurile pentru biblioteci ºi. artisticã pentru bibliotecile ºcolare. restabilind în clase ºi sãli de joc pânã sus adevãrul istoric ºi ºtiinþific. substituirea ºi minciuna. Hai sã fim oameni serioºi. unde ºi-au lãsat oasele o jumãtate din cei circa 200 mii de moldoveni deportaþi dupã „eliberare”. la procesul de deznaþionalizare ºi rusificare a moldovenilor.

acela ºtie prea bine cã se fãcea carte. Consider cã trebuie sã rugãm Guvernul român sã ne asigure cu manuale ºi altã literaturã ºcolarã în cantitãþi necesare pentru toate tipurile de ºcoli. ce aduce prejudicii economice ºi morale societãþii. cã nu e nevoie sã înveþe atâþia elevi ºi studenþi în România ºi cã românii nu ne-au dat nici un creion pe gratis. Poate cã unele manuale au nevoie de un supliment. când le avem la o azvârliturã de bãþ. una din primele condiþii obligatorii era crearea sindicatelor libere ºi independente. manuale care au dus faima învãþãmântului românesc din perioada interbelicã. Teme-te de Dumnezeu. E un sacrilegiu. lichidarea privilegiilor în scopul stopãrii carierismului. Risipirea în dreapta ºi în stânga a bunurilor materiale ºi financiare ale statului de cãtre guvernanþi. cere un program de austeritate obligatoriu pentru toþi conducãtorii ºi funcþionarii de toate rangurile ºi la toate nivelurile. Oare poate fi omul atât de orb ºi de uituc? ªi rezolvarea acestei probleme a ºcolii cere ºi ea câþiva ani. manuale la toate materiile. Ele constituie opoziþia fireascã faþã de aparatul de stat ºi în afara acestor deziderate ele pierd dreptul la existenþã. Sindicatele trebuie sã fie exponentul doleanþelor ºi intereselor vitale ale oamenilor muncii. pentru mulþi echivalentã cu „ºcoalã pe miriºte”. impertinenþei ºi diletantismului ºi promovãrii onestitãþii.cazul nostru e ceva de prisos. program elaborat de Congresul american ºi înmânat generalului MacArthur (comandantul trupelor de ocupaþie) pentru a fi realizat. omule. domnilor. inclusiv salariile guvernanþilor de 2-3 ori mai mari faþã de cele majore ale muncitorilor ºi funcþionarilor. pe fraþi. cã ai copii ºi nepoþi ºi El nu bate cu bãþul. trebuie sã disparã ºi sã fie alese altele. cã manualele româneºti sunt maculaturã veche de pânã la rãzboi. Nu e ruºine sã rogi pe cineva sã-þi dea cãrþi ºi. mai ales. Rezultatele – 378 – . sã spunem ca prim-ministrul. la o sutã de kilometri peste Prut. zadarnic ºi caraghios. Cine a fãcut ºcoala româneascã. care ar reflecta valorile spirituale ºi patrimoniul cultural din Basarabia ºi Bucovina. Nu întâmplãtor în tezele programului de dezvoltare postbelicã democratã a Japoniei. competenþei ºi altruismului. ca niºte mânã-spartã. Încãlcãrile sã fie pedepsite ºi date publicitãþii în numele restabilirii autoritãþii ºi bunului renume al partidelor democrate. Sã se preconizeze numai satisfacerea strictului necesar. bune. nu ca în ºcoala medie generalã obligatorie sovieticã. pornite încã de Ion Creangã.

sã-i cãutãm rãdãcinile. miºcarea înainte a vieþii economice ºi politice din România. negând dreptul altora la viaþã. sã propun niºte soluþii. anatemizându-le. Nero. E logic. cãci numai în polemicã ºi controverse se aflã adevãrul. „Literatura ºi arta”. sã cutezãm ºi sã prognozãm în mãsura posibilitãþilor ziua de mâine. Aº fi foarte bucuros dacã gândurile ºi cutezanþele mele ar trezi ecouri ºi reacþie în minþile ºi sufletele cititorilor. Brigãzile roºii ºi neofasciºtii italieni au fost prieteni la cataramã.le cunoaºtem cu toþii. neofasciºtii ºi teroriºtii din organizaþiile germane „Armata Roºie” erau fraþi de cruce. excomunicându-le. maladii. au domnit ºi au pierit. revoluþia permanentã. supremaþia statului asupra individului. cauzele. devieri de la calea fireascã de dezvoltare a societãþii. Hitler. negarea intelectului ºi întronarea nulitãþii ºi a mediocritãþii erau ºi sunt scopurile prost mascate ale acestor ideologii. sã provocãm alte minþi la dialog. sã auzim alte pãreri. M-am oprit la câteva probleme care bat la poarta vieþii ºi preocupã societatea noastrã. a unei pãrþi deplorabile dintr-un întreg. dintro þarã. lupta de clasã. Fascismul ºi comunismul sunt ideologii care promoveazã mentalitãþi închise. ne pun sã ne gândim. Stalin. lipsa de perspectivã a unei bucãþi. Scopurile urmãrite (dictatura ºi totalitarismul) ºi metoda de atingere a lor (teroarea) sunt identice. sã cercetãm ºi sã analizãm existenþa noastrã bolnavã. – 379 – . autori ºi propulsori de noi doctrine ideologice. Ele sunt anomalii. 4 aprilie 1996 EXTREMISM ºI MAXIMALISM SAU LOGICÃ ºI OBIECTIVITATE De când e lumea extremele se întâlnesc. a cetãþeanului. Pol Pot.. Am încercat sã le caracterizez ºi sã trag concluzii. ieºirea din situaþie. ªi aceste ultime douã propuneri ºi considerente ar putea fi discutate ºi acceptate ca teze pentru programul partidelor democrate ºi obligaþii de aplicare a lor în viitor. concepþii deformate. Starea social-politicã ºi economicã în care ne aflãm. volens-nolens. Bocasa etc. Superioritatea ra