P. 1
Destine Romanesti

Destine Romanesti

|Views: 35|Likes:
Published by dorin_jamba
Destine Romanesti
Destine Romanesti

More info:

Published by: dorin_jamba on Aug 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/27/2014

pdf

text

original

Vadim ªtefan Pirogan Boris Movilã

DESTINE ROMÂNEªTI

Chiºinãu 2003 –1–

CZU 94(=135.1)

Aceastã carte e scrisã de doi colegi, foºti elevi ai Liceului „ Ion Creangã”, din Bãlþi din perioada interbelicã. Ea apare cu sprijinul financiar al unui mare patriot, om cu onoare, iubire de plaiurile româneºti. Lui îi zice Gavrilã Buju, din BorºaMaramureº, situat în Canada. Un patriot care nu uitã de România, nici de Basarabia româneascã, un luptãtor pentru România Mare, visul tuturor românilor. Îi vom pãstra adâncã recunoºtinþã, mulþumindu-i din tot sufletul.

Redactor la partea I – Boris Movilã Paginare computerizatã – Svetlana Cersac Corectori – Angela Holban, Emilia Teghipco Cules – Maria Vangheli, Elena ªova Coperta – Nicolae Sîrbu

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Pirogan, Vadim ªtefan Destine româneºti / Vadim ªtefan Pirogan, Boris Movilã.– Ch.: S.n., 2003, (F.E.-P. “Tipogr. Centralã”).– 572 p. ISBN 9975-78-236-1 700 ex. 94(=135.1)

Ó DESTINE ROMÂNEºTI, Vadim Pirogan, Boris Movilã, 2003 Ó F.E.P. “Tipografia Centralã”, 2003

ISBN 9975-78-236-1

–2–

ªi Ardealul ºi Bucovina au avut mereu contact cu Regatul, cu tot birocratismul austriac ºi împotrivirea oligarhiei ungureºti. Viaþa intelectualã se dezvolta sub înrâurirea culturii generale, ºtiinþei ºi literaturii naþionale, aºa cum ele s-au închegat în Regat. Basarabia însã a fost izolatã printr-un zid impenetrabil. Pânã la Unire n-a existat acolo o singurã ºcoalã naþionalã. Pânã la revoluþia din 1905 n-a putut pãtrunde peste Prut nici o carte româneascã. C. Stere

–3–

„Basarabia e pãmântul cel mai urgisit de pe planetã ºi poporul cel mai torturat din istorie” ª. Milcoveanu Cititorule ! Dacã ai ceva sfânt în suflet pentru neamul tãu românesc, pentru pãmântul strãmoºesc, stropit de sângele acelor care s-au jertvit pentru el, ºi îþi iubeºti cu adevãrat Patria, citeºte aceastã carte... Dacã nu, treci pe alãturi, mai departe... Fiecare neam, fiecare þarã, are oamenii sãi, ºi buni ºi rãi. Unii, nãscuþi aici, alþii veniþi pe pãmântul nostru ºi nu ºtiu de unde se trag, au uitat cine sunt, ne distrug neamul, îl vând pentru câþiva arginþi. Ei sunt niºte târtani pe care-i bate vântul în toate pãrþile. Din cauza unei politici de stat criminale, neamul nostru s-a risipit ºi românii au ajuns prin multe þãri ale lumii. Unii trãiesc departe de baºtinã cu dorul de ea, sperând ºi visând sã se întoarcã cândva acasã. Alþii uitã uºor de Patrie, ba mai mult, aruncã cu noroi în ea. Unii trãiesc în þarã, furând-o ºi calomniind-o. Alþii, cu durere în suflet, trãiesc ºi mai luptã, apãrând-o cum pot. Unii sunt indiferenþi, aºteptând ceva nou, bun, sã cadã din ceruri, fãrã a face nimic. Constantin Stere, marele om politic al Basarabiei româneºti ºi a românilor de pretutindeni a spus:„Nici o picãturã de forþã moralã nu se pierde în zadar ! Fraþi români de pretutindeni ! Hai sã strângem toate acele picãturi ºi sã le dãruim neamului nostru în lupta lui pentru dreptate, adevãr ºi Unirea tuturor românilor ! Fraþi români din toate þãrile, uniþi-vã !” Vadim Pirogan Boris Movilã

–4–

ETERNA ROMÂNIE MARE ªi noaptea când visez sub lunã, ªi ziua când m-avânt spre soare, Izvor mi-e Patria Strãbunã Iar crezul România Mare. ªi când mã rog plângând spre zei, ªi când speranþa-mi o simt floare, Mi-e drag de toþi românii mei, ªi cred în România Mare. ªi când sunt toþi de omenie, ªi când vreunu-i în turbare, Rotundã e pe veºnicie Strãbuna Românie Mare Toma Istrati Sà ºTII Sà SUFERI Sã ºtii sã suferi cu tãrie sfântã torturi, anchete, lanþuri ºi blesteme, de vrei s-auzi cum cerurile cântã în inima ce-þi sângerã ºi geme Sã ºtii sã uiþi jignirile nedrepte ºi condamnarea judecãþii crunte, de vrei sã urci incandescente trepte ºi aurori sã-þi fluture pe frunte. Sã ºtii sã rabzi, când te loveºte bruta ºi, în adânc, te macinã mânia, de vrei sã-þi fie liberã þinuta ºi fãrã de prihanã, bucuria. Sã ºtii sã ierþi, cum iartã doar Iubirea ce izvorãºte din Golgota vieþii, de vrei sã cucereºti nemãrginirea, purificându-þi lacrima tristeþii.

–5–

Sã ºtii sã te ridici de-asupra urii, de vrei sã-nfrângi prãpãstii ºi jivine, punând de-apururi stãvilã naturii ºi steaguri de luminã având în tine. Sã ºtii sã suferi, suferind sã dãrui comorile, lãuntric adunate, de vrei în curcubeie sã te nãrui ºi sã te scalzi în slãvile curate... Sergiu Grossu

–6–

Partea I

Vadim ªtefan Pirogan

PORTRETE DE OAMENI

–7–

CURRICULUM VITAE
Vadim Pirogan s-a nãscut în or.Bãlþi, România, în 28 iunie 1924. Tatãl, ªtefan, bãºtinaº din s.Rãdoaia, jud.Bãlþi, a participat la primul rãzboi mondial în armata þarului rus, la Odesa, unde a luat parte activã la evenimentele Unirii din 1917-18. În 1924 a fost ales primar la Bãlþi, post pe care l-a mai ocupat de douã ori pânã în 1934. A fost prieten bun cu Anton Crihan, Moº Ion Codreanu, Constantin Stere, Gheorghe Iunian, Costache Leancã, Pan Halippa, Ion Pelivan, Emanuil Catelli... A fost în partidul Þãrãnist-Radical cu Constantin Stere ºi Gh. Iunian. Deºi era simpatizant al socialiºtilor, a fost arestat la 13 iunie 1941 de sovietici ºi a murit de foame în lagãrul Ivdel din Ural. Vadim Pirogan avea 5 clase de liceu „Ion Creangã”, Bãlþi. Dupã ocupaþia sovieticã s-a înscris în prima lunã la OVIRul sovietic sã plece în România, dar a fost arestat la 25 iunie 1941 ca spion român. A stat 5 ani în lagãrul cu regim aspru Taiºet-Bratsk(Irkutsk), unde din 1200 de români basarabeni au rãmas numai 150. În 1946 se întoarce la Bãlþi, se înscrie în Institutul Pedagogic cu voia NKVDului, dar dupã un an pleacã în Ucraina, de teamã de a fi din nou arestat. La Lvov i se pierde urma ºi scapã de deportarea din 1949. În 1947 se înscrie la Institutul de ingineri silvici la Lvov, dar peste trei luni este dat afarã ca fost condamnat politic ºi alungat din oraº. Prin intervenþia basarabeanului Alexandru Medveþchi, medic-ºef la spitalul de tuberculozã osoasã din Lvov, obþine un paºaport nou ºi o vizã de reºedinþã în Lvov ºi lucreazã ºofer 20 de ani. În 1958, dupã moartea lui Stalin, este reabilitat ºi se înscrie la o ºcoalã obþinând atestatul de absolvire a ºcolii medii. În 1961 studiazã la Politehnica din Lvov, secþia seralã, pe care îl absolveºte în 1968 la 44 de ani. Lucreazã în parcul de autobuze din Lvov în diferite funcþii: inginer-mecanic, ºef de coloanã, de producþie ºi inginer principal. În 1970 se transferã la uzina de autobuze „LAZ”, unde timp de 17 ani a fost ºeful bazei auto. În 1974 are un atac de cord, dupã care îºi scrie memoriile de teamã cã îmbolnãvindu-se sã nu uite cele prin ce trecuse (în limba rusã). Mai târziu, peste 20 de ani, aceste memorii la insistenþa unor prieteni scriitori, se vor preface în memoriile ce alcãtuiesc trei volume. A fost sponzorizat, ajutat de colegul de liceu Sergiu Grossu din Paris. În 1984 se pensioneazã ºi întreprinde o cãlãtorie cu automobilul Volga – 21, împreunã cu soþia sa Veronica, de la Lvov la Vladivostok – 14000 de km., revãzând locurile de surghiun ºi þara sãracã ºi fãrã alimente în

–8–

magazine – nici ouã, nici carne, nici lapte, nici unt (la piaþã erau de toate de 3 ori mai scumpe). În 1989 revine la Chiºinãu ºi ia parte la miºcarea de renaºtere naþionalã. În 1995 editeazã primul volum, apoi alte douã. În momentul de faþã a reuºit sã înfiinþeze „Muzeul Memorial al Neamului” la Chiºinãu cu ajutorul financiar al unor români cu suflet mare din exil: Sergiu Grossu, Nicolae Dima – Washington, Gavrilã Buju – Canada, Lidia Aºtefanei – Craiova, V. ªtefanin – Craiova, Irina MendellVrabie – Canada, Ovidiu Creangã – Toronto, Toma Istrati - România, Grigore Vieru, Anatol Corj, Nicolae Iaºcinschi – Germania, Marcel Bouros – Constanþa, Aurelian Serafinceanu – Deva ºi mulþi alþii... Muzeul reprezintã istoria României, începând cu anul Unirei, crimele comuniste din Basarabia ºi Bucovina, deportãri ºi arestãri, rãzboiul de pe Nistru din 1992, Miºcarea de renaºtere naþionalã din 1989, revoluþia din Decembrie 1989 în România. Sunt expuse documente, fotografii, jurnale, ziare, albume... Este vicepreºedinte al Asociaþiei „Pro Basarabiei ºi Bucovinei” la Chiºinãu, preºedinte al „Asociaþiei victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române” din R. Moldova.

De acelaºi autor: 1. Cu gândul la tine, Basarabia mea 2. Pe drumurile pribegiei 3. Timpuri ºi oameni

–9–

BORªA, MICA ELVEÞIE
„ Borºenii trãiesc în pãduri, la un loc cu mistreþii ºi cãprioarele sãlbatice. Dar sufletul lor e bun ºi inima le este mare. Sunt dârji ca dacii ºi rãbdãtori ca mucenicii din primele veacuri ale creºtinismului.” Ioan Berindei, 1940

I
Borºa este una din vechile aºezãri ale Maramureºului. Cândva, demult, pe aceste plaiuri au trãit dacii. Borºa se întinde de-a lungul râului Viºeu ºi Cisla la poalele Pietrosului (2003m). Terenul e muntos ºi cu dealuri multe. ªoseaua naþionalã trece pe lângã satul Moisei. Borºa are o lungime de 59 de kilometri ºi o lãþime de 35 km. Cuvântul Borºa înseamnã furtunã, vifor. Pe aceste locuri în vechime domnea voievodul maramureºan Bogdan I, iar dupã moartea lui urmaº i-a fost voievodul Balc. Legenda spune cã tatãl lui Arpad, regele Ungariei, venise cu ostaºii sãi dupã pradã încoace ºi trecând prin Moisei, a ajuns la Cuhea, unde a fost ucis de borºeni ºi soldaþii alungaþi de pe aceste plaiuri. Dupã bãtãlia lui ªtefan-cel-Mare cu Matei Corvin, stãpân al Borºei devenise un nobil, Nicolae Pragfu. În aceste locuri în secolele trecute veneau ºi tãtarii de la rãsãrit sã jefuiascã poporul. Dar în septembrie 1717 borºenii, conduºi de Popa Sandru Lupu, i-au învins pe duºmani, luând multã pradã ºi mulþi robi. ªi azi legendele povestesc despre acel erou Sandru Lupu care a curmat pofta tãtarilor de a mai cãlca pe pãmântul Maramureºului. Aºezat la poalele munþilor Rodnei, Borºa se întinde departe cu vãile sale, înconjuratã din toate pãrþile de munþi înalþi ºi falnici. Vârful Pietrosul stã hotar între Borºa ºi judeþul Nãsãud. Pietrosul era mai înalt înainte de rãzboiul din 1941, avea 2005 metri, dar vârful lui a fost retezat pentru a aºeza acolo o cruce în amintirea fascistului Horty, dupã dictatul de la Viena din 1940. La rãsãrit se întinde judeþul Suceava, iar la nord are hotar cu Ucraina, dacã treci peste vârful Toroiaga. Cândva Borºa era cel mai mare sat din România. Râurile care curg prin vãile Borºei sunt multe: Viºeul, Þiºla, Fântâna, Cercãnelul, Repedea, Pietroasa, Sâhorca, Izvorul, Valea hotarului ºi Sârca. Cel mai mare este Viºeul care, trecând prin Moisei, cade în Tisa. Cândva pe Viºeu pluteau cu lemne plutaºii îndrãzneþi ºi curajoºi. Înainte de rãzboi în Borºa a nimerit ºi prinþul Mihai care, vizitând-o împreunã cu profesorul Dimitrie Gusti, a rãmas impresionat

–1 0–

de frumuseþea locurilor. A fost întimpinat de un om cu suflet mare, de primarul Gavrilã Mihali ªtrifundã. În timpul rãzboiului ungurii s-au purtat rãu cu românii din Maramureº, sãvârºind fapte de cruzime împotriva. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 ungurii se retrãgeau în faþa armatei sovietice, jefuind satele ºi omorând mulþi români. Luau vitele, oile, caii, porcii ºi alte lucruri. Sovieticii au eliberat Borºa, trecând cu rãzboiul mai departe. La putere au venit comuniºtii, care au dorit, mai ales acei din minoritãþi, sã includã Maramureºul în Uniunea Sovieticã, în Ucraina Subcarpaticã. Dar la Borºa s-au ridicat oamenii patrioþi ºi, conduºi de primarul Borºei Gavrilã Mihali ªtrifundã, s-au împotrivit acestui act nelegitim. Trebuie de spus cã armata românã a eliberat Borºa de ungurii lui Horty, dar a venit ordin de la Kremlin-Moscova ca armata românã sã se retragã. Atunci au venit comuniºtii din Sighet conduºi de prefectul Odoviciuc. El trimisese un delegat din Sighet primarului Gavrilã ªtrifundã sã iscãleascã hârtiile de alipire a Maramureºului la Ucraina Subcarpacticã, dar primarul a refuzat. Primarul Gavrilã, patriot român, a spus: -Nu cred cã românii din sate ºi oraºe vor semna aceastã nelegiuire, acele documente ale „Comitetului poporului”. La adunarea de la Borºa oamenii, conduºi de primar, au refuzat sã semneze actul, strigând : Noi vrem prefect român, noi suntem români ! Vom strãpunge Pietrosul, dar ne vom uni cu mama noas-trã – România ! Delegaþia a plecat. Borºenii au adunat arme, patru tunuri, mitraliere...grenade... Primarul a organizat o coloanã de borºeni ºi au fãcut un marº spre Sighet, cu tricolorul românesc ºi cu steagul roºu sovietic, cu tablourile lui Stalin, Voroºilov, Molotov ºi a regelui Mihai. Pe sub haine aveau arme, grenade, cartuºe. Coloana era însoþitã cu care încãrcate cu muniþii. A rãsunat cântecul : Deºteaptã-te române ! Coloana se umfla de oameni din toate satele de pe drum. Întâmpinaþi de armata sovieticã, primarul Gavrilã le-a explicat ce vor ei, sã rãmânã în România. Chemaþi la Înaltul Comandament sovietic, ei au stat ferm pe poziþiile lor. Dupã trei zile a venit rãspunsul de la Moscova cã în Sighet sã fie numit prefect român. Aºa, datoritã acestui erou, primarului Gavrilã ªtrifundã, Maramureºul nu a fost anexat la Ucraina sovieticã. Erau meºteri sovieticii la nelegiuiri ºi provocãri. Borºenii au suferit apoi din partea armatei sovietice, toþi bãrbaþii erau trimiºi la muncã forþatã, li se luau vitele, caii, erau jefuiþi de ruºii sovietici. ªi mai târziu, acei duºmani din Comitetul poporului, ocupând funcþii importante în conducerea partidului comunist din România, i-au asuprit, pe borºeni mai ales. Primarul erou Gavrilã ªtrifundã a fost nevoit sã ia calea codrului.

– 11 –

nici un monument nu i s-a ridicat la Borºa. Unii au reuºit ceva în alte þãri. în faþa ta stau þeapãn munþii. cu caracter. Dimpotrivã. pãrãsindu-ºi familia. intrând în piele de democraþi. Borºenii sunt oameni de treabã.. lãsând niºte vãi adânci ºi lungi numai pentru drumurile care taie munþii de la un capãt la altul. Fiecare borºean trebuie sã se mândreascã cu frumuseþile acestui oraº de munte ºi cu locuitorii din aceste plaiuri. de munte. distrugând totul ce era fãcut timp de secole. Drum cu cotituri ºi ºanþuri adânci. au naþionalizat gospodãriile oamenilor. scânduri. Anul de cotiturã 1989 a eliberat Borºa de comuniºtii cei vechi. îmbogãþindu-i pe cei fãrã cinste ºi dragoste de neam. distruse. Pãdurile de pe falnicii munþi au fost tãiate. acoperit pe alocuri cu pietriº. i-au înlãturat pe gospodari. când torenþiale. Timiº ºi Sandru. GABI DIN BORºA – MARA-MU Cinci familii nobile. alþii nu. –1 2– .Acest erou este azi uitat. pãmântul cu munþii iubiþi. fãcute de ploile. Azi multe mine sunt pãrãsite. În anii 70-80 s-au gãsit multe zãcãminte de minereuri. „ Cartea munþilor” Nicoarã Mihail. nici o stradã nu-i poartã numele în Borºa. Nicoarã Timiº I Dacã te ridici din orãºelul Borºa tot mai sus în munþi. Au fãcut avere din sudoarea poporului ºi au distrus totul în Borºa. Cu fiecare pas ce-l face cãlãtorul. ce sunt mãturate de apa mare care se rostogoleºte la vale. casa. Cei aranjaþi vin în concedii în Borºa. ªteþcu. când mãrunte ºi dese. care a devenit un orãºel frumos. vechi din moºi strãmoºi are Borºa: Mihali. sunt curajoºi ºi luptã pentru viitorul lor ºi al neamului românesc. ce duce prin Valea Luceafãrului. tineri ºi mai în vârstã. comuniºtii.. ºi o voinþã fãrã mãsurã. tulpini de arbori. pãmântul. dar alþii. venind la putere. Danci. mari ºi frumoase. Mulþi bãrbaþi. În aceºti ani. Scriitorii Nicoarã Mihail ºi Nicoarã Timiº au povestit multe în cartea lor despre Borºa „ Cartea munþilor ”. Aceste familii au fost scrise cu litere de aur în istoria Borºei. aducând bani ºi îºi construiesc case. au venit la putere. mai ales de cupru. care înconjoarã Borºa din toate pãrþile. vândute. mergând spre muntele Stânca. jefuind Maramureºul. de toate. casele construite au schimbat mult înfãþiºarea Borºei. Când te uiþi din vale în sus. mergi pe un drum abrupt. care aduc pietroaie mici ºi mari. au luat drumul spre alte þãri.

puterea lor de muncã de a se ridica cu traiul cât mai sus. cu ce voinþã ºi putere. te uimeºte dorinþa oamenilor. care cad tot mai des. Pânã la el ºi dupã el. hrana lor de toate zilele. veºnic verde. care-i ascunde vârful ºi care îl înconjoarã din toate pãrþile. pierdut în fundul vãilor la poalele Carpaþilor. stã o cãsuþã. în stânga ºi în dreapta. mai aproape de Domnul. pe obraz. înalþi. plumb. Sus de tot. Deasupra tuturor crestelor muntoase domneºte falnicul Pietrosul. Spre dreapta Pietrosului se întinde vârful Dosului ºi vârful Mãguri. care formeazã al doilea lanþ muntos paralel cu primul. din valea Borºei. sprijinindu-se unul pe altul. pe care o tulburã uneori ºuierul unei locomotive. Pe strada Luceafãrului. azi numitã strada Luceafãrului. care închide ºi rotunjeºte lanþul munþilor ce înconjoarã Borºa. drepþi ca lumânarea. cãutându-ºi hrana în toate timpurile. despre care nu toþi românii ºtiu. treci prin valea Hãºculiei. de sudoarea ce-i ºiruie pe frunte. cu minele sale de cupru. – 13 – . care se vede în depãrtare. molizi ºi verdeaþã mai mãruntã. începând cu primãvara. munþii se þin ca un lanþ fãrã sfârºit. când te ridici în deal spre vârful Arºiþei. De jur împrejur e o tãcere adâncã. o prelungire a vârfului ªtirbului. ajungând pânã la luceferi. ªi. un orãºel mic. cu pajiºti mai dese. ridicate pe diferite vârfuri. se vãd risipite pe costiºe casele oamenilor. aproape de Dumnezeu. care îþi stã parcã în cale ºi pãzeºte valea Borºei. când îþi arunci privirea mai departe. cu copaci puþini. aur ºi alte bogãþii. Mai jos de Pietrosul stã acoperit cu verdeaþã ºi pajiºti vârful Arºiþei cu valea Fãtului. acolo jos.rãtãcit prin aceste locuri. în fundul vãii. unde turmele de oi ºi vite rup cu nesaþ iarba fragedã. dai din nou de vârful ªtirbului. care parcã îl apãrã de duºmani. ci acoperit de brazi frumoºi. la marginea lanþului. sus de tot. urcã turmele de oi. pe o prelungire mai în jos a vârfului Arºiþei. împrãºtiate în toate pãrþile. el simte unda de rãcoare care-l împrospãteazã ºi-i rãcoreºte corpul. Dupã vârful Mãguri se întinde muntele La Hagã ºi vârful Catanului Anei de sub piatrã. cãci ea se ridicã în sus. Aºa au numit-o muntenii. plinã de brazi. Dumnezeu ºtie cum. ce se prelungeºte cu un podiº cu pajiºti. spre vârful munþilor. Sus de tot. ªi când te uiþi din jos. ridicându-se spre vârfurile munþilor. învãluit mai mult într-o ceaþã deasã. sau claxonul unor maºini ce se pierd pe drumul orãºelului. pini. Pânã aici. când apar prin zãpadã primele fire de iarbã ºi pânã în toamna târzie. În stânga Pietrosului stã Bobeica. Vârful lui nu e golaº. Mai jos e muntele Ciungi. Când te uiþi spre Iacobeni. Vârful Arºiþei e prelungit cu vârful Lazului ºi vârful Ujdei. mai departe de acei cârmuitori ce conduc acest pãmânt din moºi-strãmoºi. când covorul de verdeaþã se lasã acoperit de fulgii de zãpadã. pe spinare. nu poþi trece de muntele Stânca.

dacã vrei sã fii un gospodar adevãrat. încet. bãtrânul din cãtunul de peste vârful Arºiþei. iar alþii le luau locul. ªi au hotãrât sã trãiascã împreunã. încãrcat cu cele cumpãrate. o fatã cu un pãr negru ca pana corbului. Trecuse prin rãzboi. Cu atâþia copii era nevoie de bani. coborând în ea. ploi abundente.. cai. cã nu degeaba e ultima cãsuþã sus la poalele vârfului Arºiþei.. Se ocupau oamenii cu tãiatul pãdurii. încet. Pe aceste locuri viaþa nu era uºoarã. Ion se ocupa cu tãiatul pãdurii. Gavrilã Buju din cãtunul de peste munte venea deseori la hora din Borºa. avea nevoie de bani.. era periculos la tãiat copacii. Era greu ºi pentru oameni ºi pentru cai. Lucrau ºi vara ºi iarna. dar rãmãsese teafãr. Oamenii de aici muncesc din greu. dornic de liniºte ºi pace. cãci trebuie sã ai de toate. tãiatul lemnelor. mai uºoarã în jos ºi mai grea îndãrãt în sus. pe care pãdurea nu-i putea da. A fost nevoit sã se bage în minã. Aici nu se aude zgomotul din vale. care îºi scoalã stãpânii la lucru în zori de zi. ºi sã nu te ducã nevoia în orãºel. cu stivele. ºi era greu de lucrat în pãdure. unde se plãtea mai bine ºi cu alimentele nu erau –1 4– . sã lupte împreunã împotriva nevoilor vieþii ºi sã se bucure împreunã de frumuseþile ºi bucuriile dãruite de Dumnezeu. fiul lui Ion Buju. construitã prin anii 60. te ridici spre cãsuþa ta. purcei.. otrãvit de gazele din minã sau nimerit sub roca prãbuºitã deasupra lui. când. lucru ºi mai greu. nici prea veche. sã-ºi uneascã soarta. îmblânzind ziua cu lumina ºi cãldura sa. frumuºicã. þin vite. avea patru feciori ºi o fatã. De dupã vârful ªtirbului apare rotund ºi vesel soarele. Nu rareori omul rãmânea fãrã viaþã. ascunzând veºnic misterioºii ºi falnicii munþi. pãsãri. suferise mult. E o casã nici nouã.. aveau ºi copii. numai dimineaþa se aud cântecele cucoºilor. nu tulburã nimeni tãcerea acestor locuri. cu de toate unde puteau sã câºtige ceva. Vârful Pietrosului ºi al altora e învãluit în ceaþa care se risipeºte spre amiazã. oi vaci. ºi pentru tractoare. pare micã. din cãtunul de peste vârful Arºiþei. S-a însurat cu Vasilia ºi avea nouã copii cu ea. cãci îngheþau ºi ele. Alþii se duceau la lucru în mine. dar uneori rãmâne pe întreaga zi. cãci zãpada era multã ºi mare. Mai lucrau ºi în minele din Borºa. frig. Vara mai era cum era. cai. Dar omul trebuia sã lucreze. cãci e o cale lungã. fãcutã cu mâinile unui gospodar priceput. în zilele de duminicã ºi de sãrbãtori.care din depãrtare. Aici a întâlnit-o pe Ileana Timiº. Unii pãrãseau mina. lunecos. ºi mai periculos. Ileana era nevasta lui Gavrilã. ca o jucãrie. Acasã avea gospodãrie mare. devenind invalizi. oi. Sora Vasiliei. cu scoaterea arborilor la drum.. sã-ºi hrãneascã copiii. Ion Buju. trebuia sã trãiascã. În aceastã cãsuþã trãia Gavrilã Buju cu familia sa. dar iarna era greu. Feciorii au crescut ºi toþi s-au însurat. micuþã. Petru era miner la Borºa.

speriind copiii ºi oamenii. cãrþile de la ºcoalã ºi mânau animalele la pãscut. nu avusese noroc în viaþã. cãci ºi ei copilãriserã pe aici. în faþã era muntele vârful Lazului. ªcoala era în satul Rotundu. Ei se deprindeau cu greutãþile de mititei. care ºtiau mai bine locurile. ªandor. Ionel. Maria. Uneori înoptau acolo cu vitele ºi oile dormind lângã rug. Vasile. lãtrau. Gavrilã ºi Ileana. þineau gospodãrii. pe fâneþe. Copiii lor creºteau împreunã. Copiii învãþau în douã schimburi. care-i trezea pe toþi. ºi pe unde îi trimiteau pãrinþii. vârful Dosului. lemnele. Aveau toþi familii numeroase. stãruindu-se sã facã ºi mai mult zgomot. Ultimul frate. nu-i plãcea lucrul sub pãmânt. Uneori mai primeau ºi bãtaie de la pãrinþi. Vasile. se certau. peste tot unde era iarba mai bunã. Fraþii mai aveau o sorã. cã aºa sunt copiii. tot mai des împuºcau din bice. Avea ºi el trei copii: Petru. Copii erau folosiþi la lucru de mititei. pe vârful Lazului. cei din schimbul doi pãºteau vitele ºi oile pânã la amiazã. îi aranja în stive. treziþi din amorþeala cãldurii. caii. era casnicã. a fost plutaº ºi de tânãr a cãzut sub plutã ºi s-a înecat. pe unde treceau pãstorii. mergeau spre casã cu zarvã mare. Trãiau cu casele alãturi. sora Vasiliei. cu o frunte latã. se veseleau. se bãteau între ei. o mai luau razna. ca sã-ºi hrãneascã copiii. κi luau cu ei merindele. parcã sfidându-i pe toþi ºi pe toate. fãcea tot ce trebuia. Lucrase puþin în minã. apoi se împãcau ºi se jucau din nou. Tãia copacii. Le plãcea sã pocneascã din bicele lungi. lucrau. De mititei ºtiau locurile ºi care sunt munþii Pietrosul. ªi Petru ºi Gavrilã trãiau pe valea Luceafãrului înspre vârful munþilor. pe vârful Ujdei. Câinii. Alt fecior era Gheorghe. Se duceau cu vitele ºi oile la pãscut împreunã pe vârful Arºiþei. istovitoare ºi grea de sub pãmânt. pentru munca lor grea. fãceau totul în gospodãrie. pânã îi schimbau cei veniþi de la ºcoalã. Copii se întorceau seara cu oile ºi vitele din munþi ºi. cãci trebuia de pãscut vitele. copiii. aveau pãmânt ºi trebuia cineva sã-l lucreze. Gavrilã Buju era un bãrbat vânjos. Lucreþia ºi Rozica. Toþi erau mãricei ºi toþi buni lucrãtori din viþã de gospodari. Gavrilã era alt fecior a lui Ion. Copii lui Petru ºi a Vasiliei erau Niþã. mare. nu prea mare de staturã. oile. Ileana. Totul se dãdea de cãtre stat în primul rând minerilor. Sa însurat cu Ileana. trecând prin orãºel. apoi trecuse la tãiatul pãdurii. Petru. care s-a mãritat ºi ea. care rãsunau ca niºte împuºcãturi. totul se prefãcea într-o larmã zgomotoasã. care lucra în minã ºi avea ºi el cinci copii. copii mulþi. jos în Borºa. – 15 – . ªi cu cât oamenii se uitau mai mult la ei. Ileana.probleme.

care era înaintea caselor lor. gheþuºuri. dar la cãldura sobei îºi reveneau. cã fiecare din munteni ºtia ce va face azi. dar primãvara ºi toamna târziu era frig. când vor fi mari ºi vor avea gospodãriile ºi familiile lor. dormeau ºi ei sus. aceleaºi tradiþii. Dar se gãseau vânãtori. aducând ploile. Vârful Ujdei numit aºa de un moº de a lor. în ºopron. îºi fãcuse casa la o marginã în munþi. unde aveau construit ºi un ºopron. respirând aerul curat de munte. era lucru greu. pentru fânul preþios animalelor. Erau copii trecuþi prin toate. sã nu se piardã. poimâine. Pe costiºã. plin de miresmele florilor. dãdea târcoale caselor de pe munþi. vârful Lazului. la început li se dãduse pãmânt.. Þãranii erau obijduiþi. speriind oamenii ºi copii. trifoiul. gheþuºurile. Oamenii o coseau pentru ei. Ba uneori venea ursul ºi se bãga în grãdinã la prune.. care au rãsturnat lumea –1 6– . lapte. peste ani. frigul. pentru a o vinde altora. care se aruncau dupã el ºi îi fãceau de hac. departe de casele lor. sã ºtie de toate ºi. cãci venea iarna. Copii deveniserã mãriºori ºi pãscând aici vitele. ouã. Gavrilã trãia cu Ileana. pe pajiºte se fãcea orzul. Vitele ºi oile stãteau sub ºopron în þarc. Uneori rãtãcea câte un urs trezit din amorþealã ºi alungat din bârlog.vârful Mãguri. cãci nu le fãcea nici un rãu. De aici duceau oile ºi vitele la pãscut pe vârful Arºiþei. secara. Vremurile se schimbaserã. ploi. În pãduri erau ºi lupi ºi urºi. oboseala trecea ºi fugeau la joacã. grâu. Dar nu era flãmând. îi învãþa cum sã gospodãreascã. peste o lunã. Treceau zilele. pe fân dormeau uneori Gavrilã cu Ileana sau copii. Veneau acasã îngheþaþi. pãdure. La putere au venit alþii. ridicat pe patru stâlpi.. era ceva nou în viaþa lor asprã. carne. luni. dar apoi le luaserã pãmântul ºi pãdurea. dar aici în munþi nu se schimba nimic. Uneori ajungeau cu pãscutul ºi pe vârful ªtirbului. veºnic verde. lucerna. dar trebuia sã o coseascã la timp. Sus. vârful La Hãga. Viaþa era aºa.. care-l simþeau de departe. nevoile. Viaþa asprã îi fãcea îndrãzneþi. Distanþã mare. carnea de urs era bunã ºi gustoasã. În acele vremuri era Ceauºescu la putere. peste varã. nici periculos ºi pleca repede când auzea câinii. copacilor ºi tufelor de verdeaþã. viaþa oamenilor. îl jeleau. Gheorghe Hojda. nu slabi ºi fricoºi ca unii de la oraº. ani. cãci îi plãceau prunele. Rãmâneau aceleaºi deprinderi. ei nu mai erau stãpâni ca înainte. Acum erau siliþi sã dea la stat multe bunuri din gospodãriile lor: lânã. dar principalul era acea iarbã mustoasã. Vara mai era cum era. atât de trebuincioasã. Atunci oamenii nu-l vânau. aceleaºi lucruri de fãcut. Cãtãnul Anei de sub piatrã. ce va face mâine. nu glumã. uzi leoarcã. curajoºi.

cumva vom trãi ºi noi. Dar mai rãu era cã trebuia sã stai ore întregi în rânduri. blândã. soþia lui. . sprintenã. care nu vroiau sã munceascã ºi se stãruiau sã fure cât mai mult din averea poporului. Era ceva nou în þara româneascã. mai ales pentru cei din munþi. Cei care crâcneau. înjurându-i pe alþii ºi blestemându-ºi viaþa. ce nu se mai vãzuse înainte. certându-se cu vecinii. Venise vremuri grele dupã rãzboi. aducând acasã bani puþini ce nu ajungeau pentru nevoile care rãsãreau la tot pasul. îºi fãceau mendrele. cã viaþa era mai grea ca la oraº. Gavrilã se mai liniºtea ºi viaþa parcã se mai îndrepta. valoare. Mezinul lui Gavrilã. Ceauºescu construia oraºe. Ileana ºi Vasilia trãiau alãturi. unde trebuia sã lupþi aprig ca sã-þi creºti copiii ºi sã-i faci oameni. o femeie micuþã. ªi toþi aºteptau viitorul luminos. finii. Douã surori. înjurându-i pe conducãtori. îngrijoraþi de viitorul lor ºi al copiilor lor. beþivani ºi hoþomani au ajuns la putere ºi acum îºi bãteau joc de gospodari ºi de cei de treabã. care toatã viaþa luptau din greu ca sã aibã o viaþã mai bunã. pe toþi cei mai rãi. Mulþi oameni fãrã minte. Aici era viaþa de la munte. Gavrilã ºi Petru. creºtea ºi vedea cu ochii sãi tot ce se petrecea împrejur. muncitori care veºnic umblau dupã o bucatã de pâine prin oraºe. ei sunt buni ºi trudesc cu spor. dar care nu mai venea. Acum trebuia sã hrãneºti viþelul sau porcul pânã se fãcea mare ºi apoi sã-l dai la stat. El venea deseori acasã afumat ºi se mai rãstea la Ileana ºi la copii. Statul jupuia bine pe oameni. cã îi totul bine. cu o fire veselã ºi bunã la suflet îl mai liniºtea. fãgãduit mereu. fãcea muncitori din ei.Lasã. ºi se alegeau cu pedepse grele. Tatãl Gavrilã se cam lua cu prietenii ºi lua mai multã palincã decât trebuia. erau denunþaþi de prietenii lor. La conducere nimereau ºi oameni strãini neamului nostru. de când comuniºtii au luat puterea. botezat ºi el Gavrilã. cu care stãteau la un pahar de pãlincã. cumãtrii. mai spuneau o vorbã împotrivã. se luaserã cu cei doi fraþi. Se ºtie cã prietenii întâmplãtori nu te duc la bine. la magazine pânã îþi luai o pâine sau niºte fãinã pentru copii ºi bãtrâni. Ne mai cresc copiii.cu fundul în sus. îmbogãþindu-se pe ei ºi neamurile. Mama Ileana. care îºi bãteau joc de români. ºi îºi vedeau acum de rostul vieþii robotind fãrã sfârºit. ne vor ajuta ºi vom face faþã la toate. care ºi aºa – 17 – . Vedea cum tatãl sãu venea furios acasã dupã ziua grea de lucru. acum erau nemulþumiþi. alintându-i nemulþumirea ºi durerea. alungându-i pe þãrani din sate. mai uºoarã. laptele trebuia sã-l duci la vale pentru niºte bani mãrunþi. chiar cu ani grei de puºcãrie. mãi Gavrile. Oamenii deprinºi cu alte legi. Trebuia sã munceºti din zori ºi pânã în noapte. Dar venise ºi alte nevoi.

Ajuta ºi ea în gospodãrie.. Petrea creºtea un bãiat zdravãn. vioaie. Când învãþa în clasa a patra.. i-a spus într-o zi doctorul. dar totul începea de la început.. ªi Gavrilã ºi Ileana îºi puse în el toate nãdejdele. îl asculta pe tatãl sãu care-l îndruma ºi-l povãþuia cum sã trãiascã. El îºi îndeplinea îndatorirele. cãci era lucru mult ºi toþi erau nevoiþi sã facã câte ceva. o numeau Lenuþa. bãiat preþuit aici în munþi. se luaserã din dragoste. de nepoþeii care trebuia sã vinã pe lumea asta cândva. Îl lecuia cu ierburi – din cele pe care le ºtiau bãtrânii. cum sã se poarte cu oamenii. leacurile mele nu-i mai pot ajuta. Intrat la spital. . sã le duci la pãscut.. Îi plãcea sã gospodãreascã.. Ileana îl mai liniºtea. trebuie sã mergi cu vacile. Era o fire tãcutã. L-a luat Ileana pe Gavrilã acasã. Slãbise. când pãrinþii îºi dãdeau fetele pe pãmânt. El nu mai era ca cel de altãdatã. uneori mai lua câte o palincã. dârzenia. Era o fire veselã. cum fãceau uneori. sã se bucure de copiii sãi. Ileana era al doilea copil. sã nu intre în ceartã cu ei. vioaie. cãci ele îi prelungeau viaþa. Trebuie sã-l iei acasã pe Gavrilã ºi sã te stãrui sã-l mai þii în viaþã poate cu ierburi. credea în Dumnezeu ºi se ruga pentru el. cu conducãtorii. mai altfel decât ceilalþi copii. tatãl i-a zis: . . se deprinsese cu munca grea.. Se duceau cu toþii la ºcoala din Rotundu. Du-te la pãscut vacile. n-ai sã mai mergi la ºcoalã. de ce sã las ºcoala? Doar fac tot ce trebuie în casã ºi în gospodãrie.fãceau totul ºi nu aveau nici o vinã. eu vreau sã învãþ. încrederea de mai înainte. învãþat.Tatã. cãci bãrbatul face muncile cele mai grele. înalt spre bucuria pãrinþilor sãi. . îl învãþau de mic în toate ale gospodãriei. Dar Ileana veselã.. cã de. Dorea sã trãiascã. îl lecuia un doctor cunoscut al Ilenei. cãci palinca era mai tare ºi prietenii mai aproape de el ºi-l biruiau. fãrã ca sã fie îndemnat de pãrinþi.. Lenuþo. ceilalþi nu au nevoie de multã învãþãturã. vreme le rãmânea puþinã pentru a-ºi face lecþiile acasã. Petru era primul lor copil. curajul. Ierburile pe care i le dãdea Ileana erau amare.N-ai nevoie de mai multã carte. ªi parcã i se fãcuse mai bine. dar el le înghiþea. era departe în jos. se scula a doua zi.. nu mai avea.Ascultã.Dragã Ileanã. i-a spus –1 8– . Îþi ajunge patru clase. se culca. mai bine sã rabde. îi plãcea sã stea de vorbã cu alþii. κi închipuia sfârºitul. Tatãl îl mai dãduse ºi la cursurile de tractorist ºi acuma spunea la ceilalþi: -Îmi ajunge unul. închisã. bani sau alte bogãþii. Eu nu mai pot face nimic pentru el. El se liniºtea. nu din târguialã.. sã povesteascã multe. Devenise mai vesel. ºtiute ºi neºtiute. Aºa s-a fãcut cã la o vârstã tânãrã de 45 de ani cãpãtase o cirozã.

numit tot Gavrilã. Lenuþa a întâlnit-o pe Maria. cãci ºi mama avea multe de fãcut. sau cu treburile gospodãriei ºi nu mai dovedea sã le facã pe toate. m-a vãzut învãþãtoarea ºi mi-a zis sã vin la ºcoala. când se culca obositã.. se juca cu ea. cã era – 19 – . Venea de la ºcoalã ºi se ducea sã-l schimbe pe mezin. fa. o sã-l amendeze pe tata. copiii creºteau.. dar învãþãtoarea mi-a zis cã dacã nu o sã vin. altfel te amendeazã ºi cu mulþi bani. devenise flãcãu ºi se uita de acum la fetele de pe costiºe. Aºa sã îi spui tatãlui tãu. îþi dau eu un sfat.Mãi Lenuþo. dacã nu o ai. cãci Petrea era mai mare. Lenuþa plângea. Ducând vitele la pãscut. dar n-avea ce face. Ea îl dãdãcea.Tatã. Gavrilã s-a gândit. Lenuþa era mai aproape de mezin.. el o asculta. . s-a mai scãrpinat la ceafã. Nu le-ar fi pãrãsit niciodatã pentru nimic în lume.De ce nu vii. aºa-i legea. la ºcoalã? a întrebat-o Maria. care trebuia sã meargã ºi el la ºcoalã. Lenuþa o mai ajuta pe mama Ileana. murdar ºi zgomotos.. zice cã tot o sã mã mãrit cândva ºi învãþãtura nu are rost. Lucra ca o albinã pânã seara târziu. dar dimineaþa reînvia ºi ieºind din casã. Vremea trecea. cã de lucru era. cãci nu are dreptul sã mã împiedice sã învãþ. Le mai dãdea la copii ºi la fund. Trebuia sã se mai ducã ºi pe vârful Arºiþei. ai sã lucrezi la colectivã. în curte. . Mama Ileana se scula în zori ºi gospodãrea în casã. Acum învãþãtura este totul. Tatãl era sever. nu mã lasã tata. o colegã de ºcoalã. unde se ivise pe lume ºi îºi petrecuse anii copilãriei. Când s-a nãscut mezinul. . Lenuþei i-a fost ºi mai greu. zice cã-mi ajunge atâta carte. Nu. Seara Lenuþa le-a zis pãrinþilor: . Aºa a scãpat Lenuþa de belea ºi a continuat sã înveþe încã patru ani. stãtea pe prag ºi uitându-se în jur. deprinzând ºi secretele bucãtãriei. sã nu facã drum fãrã rost spre casã. Ele trebuiau mulse aici. ªtia fiecare colþiºor ºi nu-i putea înþelege pe acei munteni. nu-i plãcea când nu era ascultat. A trecut o sãptãmânã. când fãceau nebunii ºi nu-l ascultau.Pãi.supãrat Gavrilã. se bucura de frumuseþea acestor locuri atât de apropiate sufletului ei. Dar era nevoitã sã lucreze ºi în gospodãrie. unde vara erau duse turmele de oi ºi de vaci. ºi-a hotãrât cã n-are nevoie de amendã ºi apoi cã tot nu-l vor lãsa în pace ºi s-a resemnat. cãci mama era veºnic la plitã. Lenuþa a scos vacile din ogradã ºi le-a dus pe vârful Arºiþei. A trimis-o din nou la ºcoalã. care pãrãseau munþii ºi se duceau la vale cu lucrul ºi traiul în orãºelul veºnic prãfuit. Nu pot sã nu-l ascult. cãci acum trebuia sã aibã grijã ºi de el. Ileanei îi plãceau locurile acestea. nu s-ar fi dus de aici niciodatã. ªi pe mine tata m-a silit sã las ºcoala.

lucra dârz. Lui Gabi îi plãcea sã facã bani. Îi plãcea lui Gabi mai ales. nu ºi-ar fi schimbat viaþa hãrãzitã de Dumnezeu. ªi trãgea mai puternic cu coasa ca sã aibã bani mai mulþi. fugind. dar nu avea tragere de inimã pentru ea. socotind în minte câºtigul ce-l va primi. gâfâind. Gândurile la o altã viaþã nu-i dãdeau pace. Gabi nu pierdea nici o oaie din cele date în sarcina lui. când vedea ce ajutor îi creºte ºi-l învãþa de toate ce le învãþase ºi el de la bãtrânul Ion Buju. Gavrilã. spunând la toþi: . când mama tãia mãmãliga felii ºi punea straturi de brânzã între ele. Creºtea un bãiat voinic ºi rezistent. luptând pânã la ultima suflare. nu era din acei care. Era o fire dârzã. acum când tatãl bolea. el o pornea la lucru zburând pe terenurile numite pe Pod ºi pe vârful Arºiþei.. care venea des cu sufletul otrãvit de palincã bãutã cu prietenii dupã lucrul greu. Gavrilã. era atent ºi sigur de sine. unde lucra ca paznic ºi se mai ocupa la o cabanã cu o magazie. unde pãºtea oile ºi vacile era locul unde visurile îl copleºeau. la jocurile cu ceilalþi copii. mai cosea. Pe varã Gabi se alegea cu vreo 67000 de lei ºi multã brânzã. Tatãl lui Gabi. se mândrea cu el. nãpustindu-se cu toþii împreunã sã apere animalele. îi creºtea inima. Sãturându-se. Acest copil parcã era fãcut sã fie un cioban bun. cam la vreo 3 km depãrtare. ba îi mai aduceau ºi palincã. era primul. Acolo –2 0– . palincã de aia care se aprindea de la chibrit.Asta e mâncarea din câºtigul lui Gabi. unde se gãseau ferestrãiele sovietice „Drujba”.. Mama lui Gabi fãcea mãligã aºa cum îi plãcea lui. curajoasã. fãcea de toate ca sã câºtige banii sãi.. Nu ceda la nimeni mingea. ducea oile ºi vitele la pãscut în tovãrãºia unor câini mari ciobãneºti care þineau piept oricãrui. cãci erau uniþi. ca sã-l împace. ca sã batã mingea în poartã adversã. ªi nici la ºcoalã nu se prea trãgea. L-au poreclit Gabi ºi aºa a rãmas pe toatã viaþa. îºi lua ghiozdanul cu cãrþi ºi caiete. de parcã inima nu-i era la locul ei. Uneori se certa ºi cu tatãl sãu. dupã ce mai fãcea câte ceva prin curte.lipitã de munþii sãi. De la trei ani tata îl lua cu el împreunã cu ceilalþi la muncã la fundul Izei. Aici. Oamenii veneau la el ºi-l rugau ca Gabi sã le ia oile la pãscut. cota pe care trebuia s-o dea fiecare stãpân. Când lucra pentru câºtig nu se jeluia. se oprea. Acolo sus. brânzã ce se topea în gurã. încãpãþânatã ºi fãcea totul cum vroia el. La fugã nu-l întrecea nimeni. lucra ºi el la gospodãrie. la întreceri. sãritor la nevoie. la joacã. Dar era primul din cei ce bãtea mingea pe toloacã.. Nimic nu era de prisos în aceastã lume. Petru era cel mai mare ºi se ocupa mai mult cu gospodãria. la bãtut mingea. se ducea cioban la ei pe varã. coborând la vale spre Rotundu unde era ºcoala. mezinul. pe vârful Arºiþei. Gabi avea ºi ajutoare. Mai lucra pe la vecini. Dis de dimineaþã.

Gabi avea o bâtã în mânã cu vârful ascuþit. Se gândeau de ce primejdie scãpaserã. fãcând aproape 120 de kilometri. Dar oricât de curajos ar fi fost. cãci bâta îi întrase în gât ºi acum se oprise. când din pãdure s-a auzit un urlet straºnic ºi Petrea. cocoþat pe buºtean.Mai repede. de aici cãtre Iza. – 21 – . ºtia ce-l aºteaptã. altfel ar fi fost acum zdrobiþi. ªi pânã ursoaica s-a descurcat cu bâta. nici pe urmã. κi vedea sfârºitul. Nici n-a înþeles nici atunci. clãtinând brazii. striga Gabi. copii erau departe. Copacii tineri ºi tufiºurile se clãtinau ºi ei au vãzut cum ursoaica venea în fugã spre puiul ei. brazi înalþi ºi frumoºi.era locul de unde izvora râuleþul Iza. totul s-a petrecut în câteva clipe. apucând-o cu labele. mergea mai greu. avea un singur gând: sã-l scape pe Petrea. mai repede ! Ursoaica a zbierat de durere. Ei plecau încolo cu toþii. pe care Petrea se suise ºi bãtea cu bâta pe partea retezatã. Bãieþii uzi leoarcã de sudoare. Era ursoaica. îºi aºtepta soarta sa amarã. întunecatã. Gabi îi vedea botul strâmbat de furie. Ei scãpaserã cu viaþa. de ce ºi cum ia pus bâta în gât ºi a proptit-o în pãmânt. se uitau unul la altul. Petrea. stãruindu-se s-o scoatã.Fugi. ducând ºi oile ºi vitele la pãscut tot încolo. care. sus pe buºtean. Petrea ºi Ileana erau mai mari. În acei ani s-a întâmplat ceva straºnic. de sub care ieºise puiul de urs. ochii mici ºi rãi. Au avut noroc bãieþii cã ursoaica era tânãrã. la primul ursuleþ. dar n-avea încotro. Bãieþii se uitau la el. împreunã cu oile care fugiserã ºi ele. de urletele ei. în vale. cu chiu ºi vai ajungeau cu toþii la locul cuvenit. cãci ursoaica i-ar fi rupt în bucãþi pentru puiul sãu. fãcuþi bucãþi de mama puiului de urs. Petrea. când copii terminau ºcoala. au dat de un buºtean mare retezat mai sus de rãdãcinã. a înlemnit de groazã. O fãcuse tatãl lui. Gabi. ieºiþi din orbite. Ei coborau întâi spre Borºa. lângã buºteanul cel retezat. Patru veri a petrecut Gabi cu familia sa acolo la fundul Izei. având numai trei ani. rostogolindu-se în lãturi ºi apoi fugind ºi strigând: . o amintire rãmasã pe veci în capul lor. Sub buºtean era o gaurã mãriºoarã. La zgomotul bâtei a ieºit de acolo speriat un ursuleþ zbierând. bucurându-se la vederea lui. parcã abia acum înþelegând ce s-a întâmplat acolo sus. de la Borºa o luau la Moisei. Intrând cu oile într-o pãdure mai rarã unde pãºteau ºi vitele lor ºi a unor muncitori care lucrau ºi ei pe aici. Acum se uitau din vale cum ea reuºise sã rupã bâta ºi îºi alina durerea lingându-ºi puiul. cu cãmãºile lipite de corp. De jur împrejur numai pãdure. de frica ursoaicei. ºi din Iza ajungeau la fundul Izei. când era deja în vale. Nu s-a speriat. .

Doamne. adãugând câte ceva. dar ei l-au mai bãtut bine ºi se piºau pe el. Petrea scuipa apa din plãmâni.. când pe Gabi. În altã varã. dar e sãnãtoasã. cã era bolnav la cap. speriatã. Apa îi ducea la vale spre o cascadã destul de mare. Tatãl se lãuda cu feciorii sãi. Dacã l-ar fi prins pe nebun ar fi bãgat cuþitul în el. îi spunea lui Gabi ce-ai fãcut. din Cluj. La spatele lor a trecut un bãiat mai în vârstã. învârtind-se în lac.. cum de nu ºi-a pierdut capul. împingându-se unul pe altul. L-a apucat de o mânã pe Petrea. îi lipsea o doagã. fãrã Petrea care era la pãscut oile. când pe Petrea. aºa era de supãrat. Cu ce am greºit eu. a fãcut gãlãgie mare. de pe care turiºtii priveau cum se învârte apa. Nebunul þipa.. cã aºa ceva nu se mai întâmplase în acele locuri. Oamenii din partea locului nu credeau. în care apa mereu se bulbuca. oamenii ºi prietenii nu prea vroiau sã-l creadã. Aici se fãcuse un podeþ peste acest lãcuºor în vremurile lui Ceauºescu. Dragul meu. speriat de cele întâmplate. L-au prins peste câteva zile ºi l-au dezbrãcat în pielea goalã. dintr-un mic lac. se mirau de norocul copiilor. care-i ºtiau nãravul. þinemi-i Doamne! Vestea s-a rãspândit peste tot. luând-o la fugã. cum ziceau cei mai bãtrâni. de curajul lui Gabi. îl tãiau uºurel ºi îi puneau sare pe rãni. de ce s-a întâmplat aºa. Nebunul era fiul unui maistru. þinându-l strâns. Era singur cu Ileana. din Satu-Mare. veniþi acasã povesteau întâmplarea care mai de care. Nebunul fugise. curgând la vale. care aflând cele întâmplate. Dar l-a scãpat Ileana. un brâu lat. pe care îl þinea agãþat la brâu. vroind sã-l înece. Dar au avut noroc.. fuga e ruºinoasã.. ªi pãlinca curgea în pahare ºi toþi îl lãudau cu aºa feciori. Timiºoara. Nebunul l-a apucat de cap ºi la bãgat în apã. tot repeta ea! Doamne. Gabi avea un cuþit ciobãnesc. Apoi i-au dat câte un picior. Gabi a reuºit sã se apuce de o creangã mai joasã a unui copac de pe mal ºi. de ai vrut sã mã nenoroceºti? Doamne. Tinerii stãteau pe punte ºi se uitau ºi ei cum curge apa la vale. Aici veneau turiºti din diferite colþuri ale þãrii. care a luat un pietroi ºi i- –2 2– . Trecând pe alãturi bãiatul l-a împins pe Petrea care a cãzut în apã. Acum nebunul îl urmãrea pe Gabi tot timpul ºi într-o zi la gãsit la pescuit.. nu la lãsat pe Petrea singur. fierbând ºi fãcând clãbuci. despre care spuneau toþi.Am scãpat.. a spus Petrea. Gabi era sã-ºi piardã din nou fratele. Mama.. Gabi a vãzut cum apa îl învârtea pe Petrea ca pe o minge ºi a sãrit sã-l ajute aºa îmbrãcat cum era.. îi strângea la pieptul sãu. acolo unde izvora Iza. aºa cum poartã bãrbaþii. au reuºit sã iasã la mal. ºi lacrimile îi curgeau ºiroaie pe obrazul tânãr ºi frumos. dezlegându-l. iartã-mã. Seara.

se umfla de apã ºi mai fãcea stricãciuni prin gospodãriile oamenilor ºi în întreprinderile de pe malul lui. cum plângeau cei lipsiþi de gospodãriile lor. cancer. cãci bãieþii nu l-au mai vãzut niciodatã. deja spãlate odatã. deºeuri erau otrãvitoare ºi mulþi oameni erau acum bolnavi de silicozã. Pe malul lui drept se fãcuse un dig mare. altul – în satul Rotundu. nisip. aducând bani în casã pentru toþi. Erau sãraci. povestea mama cu lacrimi în ochi cum am vrut sa scãpãm de tine. cupru ºi alte metale. s-au montat þevi lungi ºi groase prin care venea pãmântul din mine amestecat cu apã ºi cu timpul s-au format dealuri mari din resturile de rocã de aur. Dar au trecut toate ºi mezinul era acum un bãiat voinic. Aceste resturi. azi acoperite de pãmântul acesta galben. Ei au vãzut cu ochii lor cum se vãitau bãtrânii. dar ºi vremurile rele venise de când erau zbirii comuniºti la putere. poate era la o casã de nebuni. Aºa se întâmpla cu Gabi mezinul. S-a luat pãmânt de la oameni. cã fãceam un mare pãcat. s-au dus pe lumea cealaltã nu de bãtrâneþe ci de boli ºi suferinþe. Acest pãmânt venea din minele de aur.a dat în cap nebunului. dar na fost aºa cum doream noi ºi te-ai nãscut spre fericirea noastrã. Vedeau cum din acel pãmânt ieºeau oasele morþilor care se rãtãceau prin vãile din împrejurimi. când venea primãvara. fiind gravidã cu el. cu livezi frumoase ale oamenilor. – 23 – . al treilea cãtre munþi. tatãl Gavrilã o punea sã sarã de pe ºopron de la 5-6 metri înãlþime ori de pe clãile de fân ca sã piardã sarcina. Copiii îºi aduceau aminte de acele locuri pe unde îºi duceau oile spre vârful ªtirbului. Trei diguri s-au fãcut de conducãtorii minelor: unul la intrarea în Baia. au distrus livezile. pietre ce cãdeau sub presiunea pompelor. care nu cruþau pe nimeni. dragul meu. . Mama Ileana îi povestea lui Gabi cã. Aici se strânsese tone de pãmânt galben. Dupã aceasta întâmplare pãrinþii au luat nebunul ºi l-au dus undeva. batã-ne Dumnezeu. pãmânt. legãturile.Iatã. uncheºi ºi mãtuºe. aruncau cu pietre în muncitorii ce lucrau. au dãrâmat casele lor. Pãrinþii lui nu mai doreau sã aibã copii dupã Petrea ºi Ileana. Multe din neamurile lui Gabi. curajos bun la inimã ºi la suflet. numite „cenzurã”. care nu aveau altã vinã decât cã împlineau ordinele date de oameni fãrã minte. unde erau aduse din mine prin þevi apa amestecatã cu nisip. El nici nu trebuia sã se nascã. dupã ce era spãlat în forjerii ºi trimis peste dig încoace. Muntenii nu doreau sã piardã acele locuri ºi opuneau rezistenþã: distrugeau uneori þevile. ce în timp de câteva zeci de ani ocupase mult teren roditor. care distrugeau natura. trãiau din greu. Aici în vale prin Borºa trecea râuleþul Cisla care.

poluate cu diferite murdãrii. mai des strica ceea ce crease Domnul în miile de ani. oameni buni. multe au distrus. Noii oameni din conducere se apucase sã mute satele. cristalinã. de haholi. dar ºi cei mai tineri. pe care copii îi scoteau cu mâna de sub pietre. Þara devenise o þarã poluatã. Buneii îi povesteau lui Gabi cã mare prãpãd au fãcut comuniºtii. scârba. Oamenii mai bãtrâni.. râurile. Dar timpul a trecut. dezamãgire ºi urã între oameni. vor muri înaintea mea. cei ce au fricã. ea se grãbea sã împlineascã planurile sale fãrã a se îngriji de comorile ºi bunurile þãrii. care se risipeau ºi se pierdeau –2 4– .Nu bãieþi. casele. Acele râuleþe cu apa curatã ca lacrima acum erau înnãmolite. Aproape era graniþa nouã. dar ºi acolo îi pãmânt românesc. a venit altã generaþie care nu mai era unitã ca cea precedentã. frica. de case distruse pe la sate. Iar dezastrul creºtea. locurile pe unde umbla Gabi ºi oamenii se mai schimbase.Mã Gabi. fãcutã de ruºi. parcã ar fi trecut prin aceste locuri un uragan puternic ºi fãrã milã. îþi vor lua oile oamenilor ºi va fi rãu de tine. indiferenþa a intrat în sufletele oamenilor ºi rezistenþa s-a stins. când te uitai de jur împrejur. tot ce se fãcuse din strãmoºi cu ani în urmã.În acele vremuri se mai gãseau oameni care luptau împotriva teroarei comuniste. mã. de unde au venit toate relele în multe þãri împilând popoare întregi. urã care a fost semãnatã de cãtre comuniºti sub conducerea moscovitã. îi ziceau prietenii ºi colegii de ºcoalã. Toþi se mirau cum de îndrãzneºte el sã treacã cu oile graniþa ºi nu se temea. plinã de murdãrii. nu fã prostii. Cu timpul. acele râuri din care altãdatã beau apa curatã. nu întotdeauna reuºea sã facã ceva bun. Gabi ºtia toate aceste locuri trecute cu picioarele lui. vedeau râurile murdãrite. Aceastã zonã în Maramureº era cândva Comoara dacilor. ºi de la aceasta multe rele pornise. pline de deºeuri ºi gunoaie. pe unde copilãriserã cândva. te vor împuºca ruºii sau haholii.. minþind oamenii cã le fãuresc un viitor bun ºi luminos.Mãi. . aducând jale. care puseserã mâna pe pãmânt strãin ºi pe munþii neamului românesc. împotriva nedreptãþii. le spunea el colegilor sãi. Oasele celor decedaþi din cimitirul distrus s-au risipit prin toate vãile. rãspunde el. . Puterea comunistã nu se ocupa cu aceste probleme. Rãbdarea. îi al meu ºi mã duc cã sunt stãpân ºi acolo. era de o frumuseþe cã îþi venea sã plângi de bucurie. murdare. ni l-au furat ruºii dupã rãzboi. vedeau cum se distrugeau locurile. unde era pãmântul strãbun furat de ruºii sovietici. . care dorea sã schimbe ceva în natura înconjurãtoare. Gabi trecea uneori peste graniþã cu oile. Nu se mai prindeau în acele ape pãstravii vioi. Mâna omului. bisericile.

chiuind ºi cãutând costiºele cele mai abrupte. ºi acum devenise o gospodinã mai în vârstã. fulgerând pe povârniºurile abrupte. cãpãtase o experienþã bunã. mai puternicã ºi urcându-se în vârf. cu cât i se pãrea cã e ceva periculos. cãci curãþau pãdurea de tot ce era bolnav ºi neputincios. fãrã cãderi grave cu urmãri serioase. dar plãcerea de a coborî la vale cu schiurile era mai mare ºi copii rãbdau totul. teamã ºi bucurie chiar. trebuiau mulse. apãrate cãci se mai gãseau ºi lupi ºi urºi. mai serioasã. Vara pãºtea uneori câte 300-400 de oi care trebuiau pãzite. Amândoi simþeau unul pentru altul o legãturã mai duioasã. mai cu griji faþã de familia sa. cãci vânãtorii încã nu-i distruse totul. roºii ca racu. fãcea diferite figuri ºi sãrituri. cãutând pajiºtele mai bogate. prin vãile abrupte ºi munþii înalþi. îngrijorându-i pe cei vârstnici de cele ce se petreceau pe costiºe. De la 10 ani se ducea singur în munþi fãrã fricã. care-i provoca momente de îngrijorare. luându-se la întreceri la vitezã. Deseori. Gabi îºi cumpãrase o pereche de schiuri ºi în câteva zile învãþase sã umble cu ele. mai apropiatã. Gabi. Ba mai mult. fulgerând cu schiurile ºi ajungând în câteva minute jos în vale. Mama Ileana îl iubea pe mezin ca pe toþi copii sãi. Cãdea ºi el de multe ori. era greu sã te ridici la deal. vãile. Îi plãcea viteza. cu iarbã mai înaltã ºi mai gustoasã. Acum se ducea ca un fulger la vale. Oile se strângeau la stânã. chiar ºi oameni rãi. Venind uneori de la ºcoalã. mai periculoase. Gabi se ducea la ºcoala din Rotundu. cu atât mai mult îl atrãgeau acele locuri. uimindu-i pe cei de pe valea Luceafãrului. Uneori se strângeau mai mulþi copii. acrobaþii. Poate o mai întrista ºi Gavrilã cu palinca lui. El ºtia de mic copil toate locurile. târâind schiurile în spate. Iarna. încãrcaþi cu ghiozdane ºi schiuri. El nu se temea de fiarele sãlbatice ce se mai aflau prin aceste locuri. când timpul era mai frumos ºi mai prielnic. ºi acum vroia sã ascundã – 25 – . sã nu-ºi piardã puterea ºi laptele întorcându-se în fiecare searã acasã. se repezeau din nou la vale. de mic copil se ducea cu oile ºi vitele la pãscut prin munþi. dar ºi fiarele trebuiau lãsate în viaþã. când sufletul ºi inima erau necãjite de nevoile vieþii. Dupã el ºi alþii îºi cumpãrase schiuri ºi acum se întâlneau pe costiºe. când toate acrobaþiile lui treceau fãrã incidente. costiºele ºi munþii ce înconjurau Borºa. dar plãcerea de a schia era mai mare. care doreau sã se cãpãtuiascã cu vreo oaie. dar se ridica din zãpadã ºi se pornea ºi mai aprig sã se plimbe. sãrituri.tot mai mult. venind pe furiº din orãºel sau din alte sate. Nu era plãcut sã te ridici din vale spre vârful munþilor. dar el parcã era mai aproape de inima ei. Poate cã trecuserã acei ani din tinereþe. strecurându-se abil printre brazii verzi ºi semeþi.

Cine ºtie. ca Pietrosul care nu se vedea din ceaþa ce-l înconjura. cã aºa erau învãþaþi de mititei. Creºtea un bãrbat. Dar ºi pe Gabi ea îl domolea ºi-l sfãtuia sã se gândeascã ºi la ei. îi punea o bucãþicã mai bunã pe masã. liniºtite. împreunã cu alþi copii. spunea el. dar ºi când o primea de la cei mai puternici þinea dinþii strânºi ºi nu bocea ca alþii. oare e rãu cã bãiatul vrea ceva mai bun în viaþa asta decât noi? Poate o sã fie mai fericit în viaþa sa. dar cu Gabi era mai bunã. Îi mai ierta nãzbâtiile. îi scotea din curte ºi se ridica sus pe vârful Arºiþei. îl dezmierda mai mult. care nu rãbda când era înjosit. o va înveseli. bãtrânii. în sufletul lui se ridica un protest. vacile. Se uita cu dragoste la el. sã se mai gândeascã.. când va fi tristã.. o urã faþã de cei rãi. poate are dreptate Ileana mea. Îi asculta ºi pe cei mai mari care îºi înºirau nemulþumirile. visurile îl învãluiau aºa. îi iubea pe toþi la fel. ce trebuie sã mã sfãdesc acum cu el? Viaþa îl va potoli ºi-l va aºeza la locul lui. luând-o de la gura sa. mãi. sus între copacii pletoºi. Uneori dãdea bãtaie cuiva. zicânduºi: . pe care mamele îi rãsfãþau. ceea ce îl tulbura. domole. unde îºi închipuia viaþa lui în viitor. Cu ochii lui de copil vedea tot ce se fãcea în jur. unde nu erau aºa ºefi care îºi bãteau joc de acei sfinþi pe care Gavrilã îi ºtia de mititel. se simþea obijduit. lua oile. va trãi alãturi de ea. din biserica unde îl ducea mama Ileana. zis Gabi.Mã duc la Colibi. ªi vorbele ei. stãruindu-se sã-ºi reverse cãldura inimii sale asupra mezinului. îl frãmântau mereu. unde viaþa ar fi fost mai bunã. peste oceane ºi mãri. sau singur: . povestind nedreptãþile ce li se fãceau. vom trãi ºi vom vedea.Lasã. Îi plãcea sã fie singur acolo. îi lua apãrarea. Gavrile. Din zori mezinul Gavrilã. nu fãcea pãcat. nu o sã munceascã atât de greu ca noi. o va bucura cu nepoþei în anii grei la bãtrâneþe. Aici gândurile nu îi dãdeau pace. lãsându-i sã doarmã pânã ce soarele se ridica sus de tot. care era alãturi de ea mereu. luptau mãcar cu –2 6– .durerea din suflet. nu ca cei din Borºa. Unii mai dârji se mai împotriveau. o va ajuta când îi va fi greu. când Gavrilã vroia sã-i mai dea la fund. gospodãreau ºi singuri în casã. cumpãtate îl fãceau pe soþ sã tacã. Aici. . îi lua apãrarea ºi îl liniºtea pe bãtrân. sus. Nu. la umbrã sau lângã rugul focului aprins împotriva frigului sau a þânþarilor. cã de. viþeii. gândindu-se cã poate anume el îi va fi sprijinul la bãtrâneþe. mai curatã. cãci anii se duc ºi nu se ºtie cum va fi mai departe. Când Gabi crescuse mai mare ºi se certa cu tatãl sãu. în alte locuri. Poate cã ceilalþi erau mai mãricei. era bãiat crescut la munte în nevoi. Se visa în alte þãri.

Atunci tãcea. ºi trebuie sã te împaci cu ea. sã fie familia bogatã ºi fericitã. au ei îndeajuns sãrãcimea lor.. ce le mai trebuie încã unul în plus? rãspundea Gavrilã. numai sã scape de Borºa unde lucrezi degeaba. Eu vreau sã trãiesc altfel. se lãsa pe pat. oriunde ar nimeri. la garã.Toþi aici ne-am nãscut. muncã ce nu le aducea nimic bun. Dar ei nu mai aveau putere.. Oamenii de la munte. unde nu ai viitor. pânã începeau din nou durerile rinichilor. Ionel ºi Chirilã.Nu fii prost ! Ce vrei sã mergi în lume. Aºa e soarta fiecãrui om. ai sã îmbãtrâneºti ca ºi noi. În clasa a cincea s-a hotãrât pentru prima oarã sã plece de acasã în lume.. nu mai erau uniþi ca un zid. . Dar degeaba. care se stãruiau sã le împuþineze avutul. ai sã te însori. peste tot. ai sã ai copii. la fund ºi la cap. Acum oamenii nu mai erau liberi. Acolo le mai dãdeau la coaste. ªi tatãl se enerva. Lui Gabi îi pãrea rãu cã îl enervase pe tatãl sãu ºi ieºea din casã supãrat ºi el. pe care îi ºtiau de blegi ºi puturoºi din copilãrie ºi care acum îºi fãceau de cap.. spunea el la toþi. striga la Gabi. Gabi vedea toate aceste. aºa singur ? Cine are nevoie de tine în altã þarã. Dar mai ales nu le plãcea lor cum erau siliþi sã munceascã de niºte neisprãviþi. Împreunã cu alþi doi prieteni. Dar pãrinþii au prins de veste ºi au început sã-i caute. mai ales cã era ºi bolnav. Aºa s-a terminat cãlãtoria lor. ºi îºi fãceau de cap. Au ajuns la garã la Viºeu ºi aºteptau trenul. am fost ºi fericiþi ºi am trãit ºi rãu. Nimic nu-i mai putea scoate din capul lui Gabi visul lui de a pleca în altã þarã. aºa am trãit cu munca grea. Împlinise 14 ani. cã aºa erau unii români crescuþi în reaua credinþã în Dumnezeu. unde îþi rãmânea sã alegi sau mina sau tãiatul pãdurii. sã lucrez ºi sã am ceva. I-au gãsit acolo. Conducãtorii îi depistau pe toþi cei nemulþumiþi ºi-i duceau la ostroguri.. . se iviserã ºi între ei lichele ºi lingãi. striga Gabi. i-au adus pe toþi acasã ºi le-au mai dat la fiecare câte o bãtaie.vorba împotriva rãilor. cã erau multe acum. crescuþi în libertate. uitând cã viaþa e schimbãtoare ºi la toþi le vine rândul sã rãspundã pentru pãcatele lor. terminase ºcoala ºi se mai – 27 – . Aveau ºi ceva bani la ei. supãrând pe tatãl sãu care se împãcase cu viaþa sa.. silind-i sã trãiascã aºa cum doreau ei.O sã plec în lume. vedea munca zadarnicã a pãrinþilor sãi. galben la obraz. O sã te deprinzi ºi tu cu viaþa asta. erau mândri ºi se împãcau greu cu aceste gânduri.Eu nu doresc aºa viaþã. Aºa-i viaþa ! . le complicau viaþa. .. au plecat într-o zi.

fãrã vreun prieten. tu eºti mezinul nostru.Aºa-i. Vreau sã plec în lume. singur. nu mai poate lucra ca înainte. Mama Ileana îºi iubea copilul.. aºa e legea aici la noi. îmi iau mie douã mii ºi mã duc în alte oraºe..Nu ºi nu. . Amândoi tãceau. bãrbat în toatã firea. cã mai bine decât acasã nu-i nicãieri. cãutând sã scape mai repede din îmbrãþiºãrile mamei Ileana. fie aºa. dragã mamã. care plângea þinându-l la pieptul ei. tãiatul lemnelor.Dacã zici tu aºa. mãi Gabi. Atunci ce rost are sã învãþ? Uite mamã. vreau sã vãd cum trãiesc oamenii. devenise un fel de ºef al lor.. sã vãd cum trãiesc ºi alþi oameni. vei avea bani buni. . la fiul lor. dar el n-a fost nicãieri mai departe de Borºa. Se fãcuse un bãiat voinic cu o frunte latã. Cine ºtie între ce oameni va nimeri. vreau altã viaþã. Afarã bãtea un vânt puternic.. O sã-i fie ruºine cã nu ne-a ascultat ! . a spus tatãl Gavrilã. rãspunse supãrat Gabi. nori grei pluteau. îi spunea el. semeaþã. vine el îndãrãt. oare puþini oameni rãi. Tatãl e bolnav. un nas cãrnos. Trebui sã rãmâi cu noi. vânjos. am câºtigat 7000 de lei. .Dragã fiule. . Uite câþi au terminat liceul de mineri.. cãpãtase un nume între bãieþii din Borºa. totul nu trecuse degeaba. a rãspuns Ileana. trecuþi prin puºcãrii se întâlnesc care îºi cautã tovarãºi de meserie? Cine ºtie ce-l aºteaptã pe Gabi? Doamne ajutã-i fiului meu. cine o sã lucreze în casa noastrã.Nu vreau sã lucrez miner. niºte buze groase. dar nimeni nu dorea sã spunã ceva. îi spunea mama. Vei lucra în minã. ca ºi la tatãl sãu. Cine ºtie ce poate sã se întâmple? Oare puþine nenorociri se întâmplã. rãspunse Ileana îngânduratã. curajos. pe cer soarele nu se mai vedea. Vreau sã plec de aici. cu o privire mândrã.Lasã-l sã se mai zbânþuie. O duce greu. faþã rotundã. Fiecare se gândea la Gabi. dar lucreazã ca muncitori necalificaþi ºi câºtigã mai mult. ºi lacrimi i-au brãzdat obrazul. Sã lucrez la minã nu vreau.N-ai grijã. trebuie sã te faci om. Tatãl lui dorea ca el sã înveþe mai departe. o asculta. o sã-i vie mintea la cap. . Dacã i se întâmplã ceva. Între timp Gabi devenise un tânãr puternic. cu un pãr des. . A doua zi Gabi a plecat. O durea acum inima. cositul. mã întorc ºi rãmân aici. fãcea ce îi spunea ea. Amândoi au tãcut.Du-te la liceul minerilor. . nu vroia sã-l lase pe aºa drum necunoscut. muncea în gospodãrie. toþi câºtigã acolo. Gavrilã s-a încruntat ºi s-a întors cu faþa la perete.gândea ce sã facã mai departe. Vã las 5000 de lei. El de mic îi era mai drag. Dacã e rãu.. –2 8– . negru. încãpãþânat.

A cutreierat multe oraºe.. ºi Ploieºtii. tinerii îmbrãcaþi în ginsuri. în mijlocul strãzii. se plângeau de viaþa asta. te rog. La mijlocul muntelui. pe valea Luceafãrului. din Maramureº – 29 – . la Marea Neagrã. dragul meu! Noi te aºteptãm oricând! ªi eu ºi tata! Gabi s-a desprins de mama. A vãzut ºi Clujul. cu buzele vopsite. fii atent. uneori pe niºte cãpiþe de fân. nu fã rãu nimãnui. . mãnâncã îngheþatã pe aºa zãpuºealã. . a ajuns aici. de mine. a pus desaga pe umãr ºi a luat-o la vale. A dormit când pe malul mãrii. oraºele mari. Dar viaþa era peste tot la fel în acele oraºe.. ba cozi mari. se scãlda în apele ei rãcoroase. fãrã sã mai întoarcã capul. el a luat-o mai departe la vale. condus de Petru ºi de sora Ileana. din celãlalt capãt al României. . Trenul l-a dus spre alte meleaguri.Gabi. ºi Braºovul. Gabi! Drum bun! ªi nu ne uita. ºi strãine sub alte flaguri. nu te purta rãu cu oamenii. Într-o zi l-a oprit un miliþian.. Pentru Gabi totul era nou. elegante. Apã fãrã sfârºit. ºi se uitã cum se îndepãrteazã tot mai mult de ei. se plimba pe malul ei. Peste tot oamenii nu erau mulþumiþi. Peste tot rânduri. totul de necrezut. nu te înhãita cu nimeni. Au trecut câteva zile..Eu sunt din Borºa. un biet ciobãnaº din Borºa. ba frigidere scumpe. acostate în portul Constanþa. oameni frumos îmbrãcaþi. ba lapte puþin. din alte þãri. Prima oarã cãlãtorea în viaþa sa.Fii binecuvântat. în unele nu era mai nimic de mâncare. când la garã. usturoi ºi niºte turte cu brânzã de oaie. El. Mama i-a pus în desagã pâine coaptã ieri. maºinile „Dacia” care spintecau oraºele în toate direcþiile. Petre ºi Ileana au rãmas. ºi numai la piaþã neagrã. interesant. ca un bãrbat adevãrat. Tot ce-i întâlneau ochii era frumos. nou pentru el. Se oprea în unele oraºe... ºi lacrimile cãdeau pe cãmaºa lui Gabi. crescut în munþi. cozi la magazine. niºte cepe. uitându-se în sus.Cine eºti? L-a întrebat. pânã a dispãrut dupã colþul unei case din Borºa. adã-þi aminte de noi. Aºa a ajuns la Constanþa. vapoare care mai de care.. Aºa a plecat Gabi de acasã. trenurile frumoase. fete frumoase. Toate acestea îl atrãgeau. A întors capul din vale. Totul era nou pentru el. Când a vãzut pentru primã oarã marea a înlemnit. nevãzând nimic altceva. în câmp. a întins mâna tatãlui. când pe iarbã în câmp. o bucatã de slãninã afumatã. Dar simþea cã ei stau acolo sus. ba leafa micã. dormea prin gãri. ºi i-a vãzut cum îl urmãreau cu privirile de sus ºi lea fãcut din mânã ºi a mers mai departe. unde se nimerea.

i-au dat pâine sã mãnânce ºi o sticlã de apã dulce cumpãratã din banii lui. a rãcnit locotenentul. Se gândea. aflând despre ce-i vorba.. la WC. s-a cerut din nou la WC. .Am venit la mare. A pus tot ce a gãsit pe masã.Pãi aºa e ! .ªi unde te-ai oprit? L-a întrebat din nou miliþianul. cu obraz de buldog. s-a îndreptat spre WC. Gabi a intrat în camerã de alãturi. . un cãpitan gras. a rãspuns Gabi. însoþit de un miliþian. . bã.ªi ai venit din Borºa sã-þi cauþi de lucru aici. pe la ora trei. . Gândirile i se îndreptau spre casã.Îmi caut de lucru. . i-a rãspuns Gabi. de ce minþi? .Nu sunt hoþ ! a rãspuns Gabi. dupã ce i-a cercetat buzunarele. Asta îi mai trebuie. Purta mustaþã groasã a la Clark Gable. Dorm la garã. a zis Gabi. când pe plajã.De ce minþi. A stat acolo ziua întreagã. Din Borºa? ªi ce faci aici? . ºi locotenentul a închis uºa.. .Ia treci în camera de alãturi. cu mâini puternice. însoþit de un gardian. care era în colþul ogrãzii înconjuratã de un zid de piatrã înalt de vreo doi metri. bã! a strigat locotenentul. batista.Vagabond? Hai cu mine. S-au întors în camera lui. mi-au mai dat pãrinþii. .De unde ai luat banii? a þipat din nou ofiþerul. cã nu avea nimic în ea. Care pãrinþi dau drumul la aºa mucos. i-a spus: . îmbrãcat în uniformã cu niºte cizme negre. du-te singur. striga ofiþerul. traista pustie. Ofiþerul aþipise cu capul pe masã. bã. un bãrbat înalt.Am câºtigat la coasã. a strigat miliþianul ºi l-a dus la postul de miliþie. Ce o sã zicã Borºa.. La rugãmintea lui Gabi s-a trezit ºi. o sã vedem ce facem noi cu tine. A venit ºi noaptea.Actele! I-a cerut locotenentul. eu niciodatã nu mint.ªtii unde. Noaptea. A ieºit în curte. gândea el.. în sala de aºteptare.ªi ce faci aici? .. .. Eºti hoþ ! . când îl vor vedea cu miliþia din urmã? Dar mama ºi tatãl? Trebuie sã fug de aici. la Constanþa? a râs locotenentul. Au intrat în camera de serviciu. Acolo i-a trebuit câteva –3 0– .. . unde miliþianul a raportat unui ofiþer.Nu mint. a rãspuns prompt Gabi. Se vede cã fusese ziua la muncã în grãdina sa ºi acum vroia sã doarmã. Gabi a ieºit de douã ori în curte. Ce o sã fie mai departe? I s-a spus cãl vor trimite la Borºa. S-o spui mutului! . banii. De serviciu era alt ofiþer.Nicãieri.ªi mai minþi. Atât îi trebuia lui Gabi. în câmp.

dar luna lumina ºi se vedea bine drumul.Eu am venit aici din nordul Maramureºului.Vreau sã-l vãd. . mai cerea o bucatã de pâine de la cineva. Flãmând. a vrut sã fugã din România. Dormea prin gãri. ºi nu e voie. întreba ba pe unul. flãmând ºi însetat. Dupã ce l-au descusut de unde a venit. i-au spus: . Ieri nu am putut lua. Nu ºtia adresa lui. intrase într-un sat. . cu clãdiri ºi strãzi mari ºi frumoase. unde îºi câºtiga o bucatã de pâine.Nu-l ºtiþi pe Gabi Buju din Borºa. Ce era de fãcut? Trebuia sã meargã mai departe.Cum sã-l vezi. . Acum i-au dat doi ani de puºcãrie. dragã bãiete. îi luaserã la percheziþie pe toþi. a ajuns la Arad. rãmãseserã pe masa ofiþerului de serviciu. luând-o de-a dreptul peste câmpuri ºi livezi. Aradul era un oraº mare. dar oamenii singuri nu prea aveau. a întrebat Gabi. cã dacã te vedea acarul. de ce a plecat de acasã. Se numea piaþa aceea Ocica. scris în paºaportul lui Gabi. cã era învãþat sã se caþere pe copaci fãrã crengi. ªtia de la vãrul sãu cã el lucreazã la o piaþã din Arad. dar paºaportul îl întoarse. Spre searã a ajuns pe mâna miliþiei ca suspect. Bani nu mai avea. . dar mergea cu frica în sân. care trebuie sã fie pe aici. înjurându-l. care era tot Gavrilã Buju. ne aduc spre searã ºi e rând mare. lucreazã la piaþa asta. Dar ºi acolo era periculos sã stai. S-au mirat de numele lui. Trebuie sã ai aprobarea comandantului ca sã-l vezi. vãrul lui. L-au dus la post unde i-au luat interogatoriul. Îi era fricã sã se arate prin sate. cãci se temea cã va fi urmãrit peste tot. Gavrilã Buju. . el e în puºcãrie. cãci pe la staþii poliþia controla ºi-i alunga din sala de aºteptare pe cei ce dormeau pe bãnci sau scaune. totul. – 31 – . nu ne-a ajuns la mulþi. ceruse o bucatã de pâine de la o femeie.E trãdãtor de þarã. ce cautã el în Arad.N-avem nici noi pâine. Dupã câteva zile de chinuri. maramureºan. oraºul unde trãia un vãr de-al lui. chiar ºi la staþiile de tren.Dar ce-a fãcut. te reclama la poliþie ca suspect. vreau sã-l vãd. ba pe altul dacã îl cunoaºte pe Gabi Buju.secunde sã sarã gardul înalt. Era noapte. i-a rãspuns ofiþerul de serviciu. casele. se ruga Gabi. Dormea ºi în câmp. sã înveþe minte. A ieºit la calea feratã ºi s-a urcat într-un tren de marfã. Era liber. . a cerut Gabi. Toþi rãspundeau cã nu-l ºtiu ºi nici n-au auzit de el. oraºe. n-am pe nimeni. i-a rãspuns ofiþerul. A ieºit peste câteva timp din Constanþa. A umblat toatã ziua prin piaþa Ocica.Vãrul tãu e la puºcãrie! . Trebuia sã ajungã la Arad unde avea un vãr.

ºi el tot Gavrilã Buju. dar era bun sportiv ºi era apãrat de profesorul de educaþie fizicã. de parcã nu mâncase zeci de zile. s-au înduplecat bãnãþenii sã-l ajute. la Arad. Vãrul lui Gabi. . Aici era o ºcoalã profesionalã de mecanisme ºi utilaje grele ºi Gabi s-a înscris la cursuri. L-au dus la el. Era într-un bloc ce aproape se ruina. venea la vãrul sãu la puºcãrie ºi-l vizita. Nu vreau sã ºtie mama de nenorocirea mea. Dar pentru Gabi a fost ca un dar ceresc. care avea nevoie de el ca sã câºtige competiþiile între ºcolile din Arad. Garsoniera era o cãmãruþã micã. care se numea Chiºinãu-Criº. erau gata sã-l dea afarã. Gabi. nu avem voie. dar ºi mulþi cãpãtau de la el. Îi duceau pe deþinuþi la munci patriotice. El îi apãra pe cei slabi ºi mici de cei rãutãcioºi ce-i bãteau. locuit de mulþi þigani ºi tot felul de sãraci. . sã nu scrii nimic acasã. i-au dat lacrimile. ºi fã ce-þi spun. mânca porumb ºi arãta ceva mai bine. Când l-a vãzut pe vãrul sãu. Doar suntem oameni. fiindcã nu mai trebuia sã doarmã prin gãri sau pe câmp. te rog dragã. va trãi în garsoniera lui ºi va face ºcoala în Arad. o sã stai în garsoniera mea. –3 2– .. nu era el bãiat sã nu facã ºotii ºi unii profesori aveau ciudã pe el. Când putea. Lua ºi Gabi bãtaie. cã mi-a rãmas un an. cã doar era totuºi un copil încã. dar era foarte iute în lupte ºi-l ºtiau mulþi în oraº. le-a explicat cã vãrul lui a venit din Borºa. în sala de primire.. Semãna cu un mort. Du-te ºi te înscrie la o ºcoalã. Arãta slab de tot. Gabi a rãmas sã lucreze în vacanþã. i-au dat cheile de la garsonierã cu condiþia sã facã act de prezenþã în fiecare sãptãmânã la poliþie. trebuie sã-l vãd numaidecât. A cerut cheile de la poliþie.Nu se poate. n-am nici un ban. Gabi nu era puternic. ºi numai apã rece. la Arad poþi sã te aranjezi cumva pânã ies eu de la dubã. sã nu stea degeaba ºi sã mãnânce pâinea statului. striga Gabi. Dupã multe rugãminþi. Lângã Arad era un orãºel pe râul Criºul Alb. chiar ºi din cei vagabonzi care se agãþau de oriºicine. Când l-a vãzut pe Gabi. avea un weceu ºi un duº. mãi bãiete. a umblat prin oraº pânã a gãsit garsoniera. rãspundea ofiþerul. Gabi juca bine fotbal ºi era iubit de elevi ºi spectatori. . n-am pe nimeni. Era mai mare decât el cu un an jumate.. Gabi s-a speriat. A venit ºi vacanþa de varã ºi la ºcoalã li s-a propus cine nu vrea sã plece acasã sã fie trimis la practicã pe ºantier. Acesta îi spunea cã îl duc la cules porumb.Gabi. Fãcea ºi el lucruri interzise. Poliþia comunistã din Arad a fost mai de treabã. A trecut ºi primul an de învãþãturã a lui Gabi cu mari greutãþi.Eu nu mã duc de aici.Nu te du înapoi la Borºa. Du-te. rãmâi aici. i-a spus vãrul lui. Gabi a luat cheile.

cã trebuie sã faci ce facem ºi noi. De multe ori lui Gabi îi venea gândul sã fugã. acolo se fãceau canalizãri pentru irigaþii. cãci lucra la circa 200 de metri de graniþã. Dar nu ºtia cum ºi ce era în Iugoslavia. nu-ºi închipuia cum va ajunge în alte þãri din vest. dar în fiecare dimineaþã tractorul era la locul lui ºi el ne mai rãbda. cã îi va pãrãsi.Profesorii mei mã ocãrau pentru toate prostiile ce le fãceam. Am obþinut diploma ºi un carnet de tractorist.. sã fie calificat. Vezi cã ºi tata e bolnav. sã trãieºti aceiaºi viaþã ca tata. la fetele cunoscute. Uneori ne duceam cu tractorul la discotecã. Directorul vroia sã ne dea afarã din ºcoalã. dar el îl lãsa sã lucreze singur cu sãptãmânile. ca bunelul tãu.. Mama Ileana se bucura foarte mult ºi îl lãuda la toate neamurile ºi la vecini. Pe buldozer trebuia sã lucreze titularul. Vãrul meu Gabi Buju mai stãtea la puºcãrie. când o sã ai de toate aici. Începuse sã înveþe sârbeºte de la românii de lângã graniþã. unde trãiau români sârbi. n-are putere. majoritatea din ei erau aproape de graniþa cu Iugoslavia lui Tito.Mamã dragã. sunt foarte bucuroasã de tine. ca tancurile iugoslave sã nu poatã trece graniþa. trãind cu tine împreunã. vedea grãnicerii militari. Gabi. erau lacrimi ºi de bucurie ºi de jale. sã aibã toate documentele necesare ºi apoi sã fugã din lagãrul comunist. cât ºi pentru protecþia zonei române..Acum mã ruga ºi ea cu lacrimi în ochi sã rãmân acasã. ce-þi mai trebuie? De ce vrei sã cutreieri lumea în lung ºi lat. A venit toamna ºi Gabi s-a întors din nou la ºcoalã cu gândul cã trebuie sã termine anul doi. . nici nu vreau sã mã gândesc – 33 – . se apropia sorocul lui de eliberare. ªi nouã ne va fi mai uºor. Cu chiu ºi vai a terminat ºi al doilea an.Dragul meu. a plecat acasã. cum patrulau. acasã? Eºti cel mai mic în familie ºi ºtii obiceiul nostru. eºti tractorist. . la Borºa. de foametea ºi matraplazlâcurile ei. Povestea el: . sã scape de mizeria socialistã. A ajuns sã lucreze pe un buldozer. vei fi acasã ºi noi vom fi fericiþi. Era acum mecanic de utilaje grele ºi mai era ºi tractorist. ºtia când se schimbau ei.. se lãuda cã singur a terminat ºcoala ºi acum vroia sã-ºi aranjeze viaþa. angajeazã-te aici în Borºa. Ai diplomã. Gabi lucra numai pentru mâncare. Aici a povestit tot ce a fãcut. salopete ºi cizme.i s-au întocmit toate documentele ºi a fost trimis în satul DudeºtiiVechi. . nu vreau sã rãmân aici. numai prin filme vãzuse cum se trece graniþa. spunea Gabi. terminând ºcoala.

S-a dus a doua zi la minã ºi a cerut audienþã la directorul general. a rãspuns Gabi. de unde eºti de loc? a întrebat directorul. . într-o colectivã unde lucrau niºte –3 4– . numai sã te angajeze. cu o burtã mare ce nu-i mergea la anii lui. frumos amenajatã cu covoare... o sã-þi gãsesc ceva de lucru. om mândru. dar am ºi eu o condiþie: spune-i lui taicã-tãu cã te costã un viþel. au exclamat pãrinþii lui Gabi. Nu prea vroia sã munceascã la minã. Mai bine m-aº fi ocupat de animale. bã. O sã ne jupoaie! Eu nu mã duc..Bine. Tata ºi mama îl aºteptau cu nerãbdare. Ca sã-ºi liniºteascã pãrinþii. Gabi era supãrat ºi el. mãsurându-l cu ochii.. aºa cum e obiceiul la noi.ªi zici cã ai tãi te-au trimis la mine? Bine.la asta.Mãi bãiete. Azi vrea un viþel. Gabi s-a ridicat ºi a plecat dezamãgit ºi supãrat. A intrat în biroul lui. dar am ambiþia mea.Bine. dar au deja stãpâni. . te-ai fãcut un vagabond! De ce sã nu te angajezi la minã. . I-a spus ce vroia sã afle de la el.Sunt borºan get-beget. Mã voi angaja la întreprinderea care mi-a plãtit ºcolarizarea. Ia spune-mi.. Directorul se uita la el. s-a hotãrât sã plece la Cernavodã.. Dacã vrei sã te considerãm ca fiul nostru. povestea Gabi verilor ºi veriºoarelor lui. cã eu nu prea vroiam.. Am deja contract cu ei. mãi Bujule. a continuat Gabi. rãspundea Gabi. Eu sunt din munþi. .. ce sã facã? κi duc traiul cum pot. . poimâne un bou pentru munca mea. cã ºi acolo e de lucru. dar aici mai trebuia sã dea mitã pentru asta... Certurile de acasã îl plictiseau pe Gabi. sunt ceva escavatoare la minã. Un obraz gras cu niºte ochi înecaþi în grãsime se uitau întrebãtor la el. grãsanul acela de director cere un viþel. spunea tatãl lui Gabi.. . stãtea un bãrbat scund. O camerã mare. cã nu sunt leneº.. dar a dorit sã se împace cu pãrinþii lui. ia spune-mi repede unde locuieºti ºi ce fac pãrinþii tãi? a întrebat din nou ºeful. cu o masã neagrã lângã care. l-au întrebat ei.Ce þi-a spus. tata striga cã nu sunt recunoscãtor pãrinþilor. gãsesc de lucru.. Dar nu m-au convins.A fost un scandal mare în familie. angajeazã-te aici la noi.Nimic. cã m-am învãþat sã mã plimb prin þarã. . .Apãi. a ripostat Gabi. . . ºi câte ºi mai câte. într-un fotoliu moale. Directorul s-a uitat pãtrunzãtor la Gabi întrebându-l.Îi dãm ºi doi. ºi mult. Ei m-au trimis la Dstrã.. mã aranjez eu ºi fãrã ciubuc. . i-a rãspuns Gabi.Eu nu vreau sã-i dau nimic.

va lucra aici. îl cautã pe dracul. cãci mulþi îl ºtiau de acasã. cum zic tractoriºtii – o rablã.. Ajuns la Cernavodã a gãsit colectiva ºi s-a angajat la o fermã nu departe de oraº. . cunoscuþii. Dimineaþa încãrca oamenii în remorcã. L-ar fi luat la râs. o sã vã aduc în loc de bani porumb pentru animale. eu rãspund de ei. rãspundea ºeful. lucrase în timpul concediului de varã pe graniþã cu escavatorul. nu. îi ducea pe câmp sã strângã porumbul. de tractorist. Eu nu am nici bani. La minã nu vreau sã lucrez. Gabi avea deja practicã bunã. care era la nordul þãrii. sunt dealuri pe aici. fãrã porumb. Ei se dusese la cules porumb. s-a întors vagabondul ãsta iar fãrã nimic. rãspundea ºeful. nu-i el om cum trebuie nu vrea sã lucreze aici. Tractorul avea remorcã. dar saboþii nu mai aveau nimic pe ei. ºi avea adresa lor. trebuie reparate frânele. mergea mai încet unde erau locurile mai periculoase. îl va mai drege cât va putea. ce-ar fi zis pãrinþii. . ei nu se – 35 – . sã-i aducã îndãrãt. era cãldurã mare în timpul verii. sã le ducã la amiazã mâncare ºi apã. S-a dus la ºef ºi i-a spus: . doar copilãrise ºi jucase fotbal împreunã nu o datã. dar tractorul era rãu de tot. Nu. nici frâne nu avea aºa cum scrie la carte. neamurile. doar avea acum dupã ºcoalã carnetul de specialitate. O sã mã întorc ºi atunci voi hotãrî ce voi face mai departe..Uite. S-a angajat ca tractorist. tractorul duce oameni. Aici erau mulþi tineri ºi tinere din Borºa ºi din satele din jurul lui. Preºedintele colectivei l-a primit la lucru dupã ce i-a controlat documentele. aºa nu merge. oamenii erau nevoiþi sã-l cumpere ºi nu era ieftin. cum muncesc toþi. trecut prin multe. În Borºa. porumbul nu se fãcea. Lucrurile ar fi mers. care l-au întâmpinat cu bucurie. unde se urcau oamenii.Nu sunt bani.Mãcar trebuie fãcute frânele. Aºa le-a spus ºi la pãrinþi: . e periculos. Pânã la tine au mai lucrat ºi alþii.. ar fi spus: . Încerca sã mai regleze frânele .Eu plec sã culeg porumb. uitându-se chior⺠la el.. cãci pe aici. a fost totul în regulã. Ce era de fãcut? Sã caute alt lucru? Sã se întoarcã cu mâinile goale în Borºa? Îi era ruºine sã se întoarcã gol puºcã. Alt tractor eu nu am. A primit un tractor vechi.Tovarãºe director. va merge încet cu tractorul. la amiazã le ducea masa de la cantina fermei ºi apa pe care o beau lucrãtorii cu nesaþ. Vrei sã lucrezi. lucreazã. cãci cãldura era înãbuºitoare. Lucreazã încet. era fier pe fier. seara îi aducea înapoi. la sud.tineri ºi tinere din Borºa. nu te grãbi ºi totul va fi bine. ªi lucra. nici piese de schimb în gospodãrie. poþi pleca. Trebuia sã ducã oamenii la lucru. era atent la toate ºi aºa în fiecare zi.

când oamenii nu lucrau. Fii atent ºi totul va fi bine. S-au trezit în râpã.Tovarãºe ºef. tractorul rãsturnat. Dacã nu poþi. striga Gabi. El se împrietenise aici cu un borºan.La noi se poate. Gabi a fugit din gospodãrirea colectivã.Dacã avea frâne nu se întâmpla nimic. A venit ºeful. Borºenii i-au strâns niºte bani mânã de la mânã. Înfuriat striga: . pânã s-a întâmplat nenorocirea. bani. dar Petrea era zgâriat. Tractorul era fãrã remorcã. tractorul mergea drept pe drum. E interzis. mã? Paºtele mãtii.Ce frâne.. Gabi s-a lovit cu capul de acoperiºul tractorului. A fost dat în urmãrire în acel stat. Aºa a lucrat Gabi vreo douã sãptãmâni. . un tânãr mai mare cu doi ani decât el. Petrea. Gabi l-a aºezat pe Petrea la volan. . Amândoi. Gabi a venit la fermã. au fost trimiºi oamenii de vazã. Acesta îl ruga mereu sã-l înveþe sã conducã tractorul. Vei fi judecat pentru asta. Petrea se deprinse cu volanul.. mã? De ce ai dat tractorul pe mâna altuia? Ce mã prosteºti pe mine. fãcut de deþinuþii politici. Miliþianul dupã el. speriaþi. Gabi era teafãr. ºi a ameþit. totul în sânge. distrus. . Aici îl aºtepta miliþianul.Cã nu sunt piese. Ce mi-aþi spus? . la acest canal. La început totul mergea bine. cã saboþii sunt rãi. dar el îl vãzuse pe peronul gãrii ºi a luat-o prin câmp mai departe. cãci –3 6– . . cine þi-a dat voie sã ei tractorul. Gabi s-a hotãrât sã fugã. umblau în jurul tractorului. care era acum o grãmadã de fier vechi.. striga el înfuriat. dar Gabi fugea bine ºi nu l-a putut ajunge. nu e munte. Oare nu ºtii cã nu e voie sã dai volanul altcuiva? Puºcãria e pentru tine. rãnit la un picior. Gãsesc alt tractorist. înjurând de toþi sfinþii. ce-ai fãcut din el? Te aºteaptã puºcãria! Ai distrus utilajul statului.. Nu se poate lucra aºa.plângeau. Prin porumbiºte a ajuns la canalul acela renumit. A ajuns într-un sat lângã Cernavodã. Într-o duminicã. nu lucra.. . care mureau acolo cândva cu sutele. aici e câmpie. dar într-un loc a dat într-o groapã mare. spunea Gabi.Mã Bujule. el stãtea alãturi ºi a început învãþãtura.. Aici.Pãi eu v-am spus cã nu frâneazã.. Acum era nevoit sã se ascundã sã nu-l prindã miliþia. e riscant aºa lucru. ca la voi. fãrã radiator ºi cu cabina presatã rãu. ai þãrii sã moarã mai repede. ºi s-au adunat vreo 500 de lei. a luat tractorul ºi împreunã cu Petrea au ieºit în câmp..

Borºenii i-au povestit mai târziu cã preºedintele colectivei îl cãutase. îi era fricã sã se dea jos la garã. a sãrit în tren. În jurul ei se strângeau fetele ºi bãieþii. ºi-a legat hainele ºi.Pãi. cãci era ºi ea îndrãzneaþã ºi îºi fãcea de cap. la aºa ani ai intrat în jug? Ai sã înþelegi mai târziu ºi ai sã-þi – 37 – . În magazine erau de toate. pe malul canalului. acum trebuia sã ajungã la Timiºoara. dar toþi au spus cã el e strãin. Ileana devenise o fetiºcanã frumuºicã. Când a venit conductorul. S-a dezbrãcat. ci dintr-un sat de lângã Alba-Iulia. veselã. ºi-a zis Gabi. a trecut înot canalul. ascultând-o cum povestea ea diferite veºti ºi întâmplãri din sat sau de la ºcoalã. Acolo e o viaþã mai bunã. nu-i din Borºa. S-au înscris la primãrie ºi apoi au venit la mama Ileana ºi i-au spus. þinându-le pe cap. Era flãmând. pe el nu-l mai mira nimic. A ajuns în satul urmãtor ºi lângã garã a aºteptat trenul. veselindu-se. Lenuþa a luat paºaportul ºi i l-a dat lui Ion fãrã ºtirea pãrinþilor. pânã podul a dispãrut din vedere. Mama s-a supãrat: . cã eu nu sunt prost sã-þi cad în labe. Scãpase de miliþia dobrogeanã. i-a dat niºte bani ca sã-l lase în tren pânã la Timiºoara.acum n-avea nevoie nimeni de ei de aºa înþelepþi. Ion. . Pânã sã plece din Bucureºti hoinãrise prin capitalã. de douã zile nu pusese nimic în gurã. în afarã de ceferistul de serviciu. A venit un mãrfar cu cisterne ºi el s-a agãþat de o scarã ºi. ºi a mai mers pânã la troleibus. În garã nu era nimeni.. rãcoritoare. a plecat cu el. Avea un singur gând acum. s-a amestecat în mulþimea cãlãtorilor. A sãrit din mersul trenului. Aºteaptã mult ºi bine.Ce faci tu mãi fetiþo. Dar pe pod stãtea santinela ºi un miliþian. care se þinea de ea. Dar Gabi ºtia adevãrul. Ajuns la gara de Nord. Când s-a pornit trenul spre Timiºoara. îi întreba pe toþi unde trãieºte Gabi. Avea deja 16 ani când i-a trãsnit pe toþi cu vestea cã ea se mãritã.. unde omul era liber ºi stãpân. cum sã scape de aºa viaþã ºi sã ajungã în America. dar îl mâncau straºnic þânþarii pânã a ieºit ºi s-a îmbrãcat pe celãlalt mal. nu ca la Borºa. ºi a luat-o mai jos. Atunci s-a ridicat ºi a luat-o spre pod. Apa era cãlduþã. era mulþumit cã scãpase cu bine. unde trebuia de cu noapte sã stai la rând pentru un picior de gãinã. La Bucureºti erau de toate ca strãinii ce treceau prin România sã vadã ce viaþã bunã era în România. A stat într-o grãdinã cu viþã de vie pânã a înnoptat. intrând într-o bodegã din garã. oare nu ºtii tu ce-i aia mãritiº? Cum de aºa devreme. Pãrinþii ei nici nu doreau sã audã de aºa ceva. Îi plãcea un bãiat un pic mai mare. mãgarul ãla mã aºteaptã pe mine. Spre dimineaþã a ajuns la Bucureºti. Porumb nu a mai adus acasã. optimistã.

casele. Cu ei semnase un con- –3 8– . te faci mare ºi tare ºi mai uiþi de datoria ta de bãrbat. ªi dupã prima fetiþã a venit a doua. nãscuþi deja în Italia. Tinerii au luat-o. o femeie bãtrânã. oraº curat ºi frumos. ªi-au fãcut o cãsuþã. cãci el cunoºtea foarte bine aceste locuri.. aducând bani pentru construcþie. Veneau uneori acasã. mutã ºi surdã. cãci trebuia materialele de dus încolo sus ºi nu era lucru uºor. Dar dupã un an-doi rudele au vrut sã le i-a ºi acest pãmânt de lângã casã. bucurându-ºi pãrinþii. erau bucuroºi de terenul cãpãtat ºi cã vor avea casa lor. Ele apar de unde nici nu te aºtepþi. te arde pãlinca la suflet. Oraºul l-a întâmpinat ca pe un vechi prieten. II Scãpând de cãlãii din Dobrogea. sã risipeascã casa toatã. ªi când mai ei încã un pahar. Acasã. Când Ion a aruncat o rangã în crãpãturã nici nu s-a auzit când a cãzut la fundul gropii. ºi rele. sã mai ia cu ei câte o pãlincã. în Borºa. parcã totul era bine. mai ales când omul face cinste. de tatã. nevoile.. A venit ziua când casa a fost gata. Îi plãcea Timiºoara cu stradelele ei înguste – de tip nemþesc. Þi-am spus eu cã ai sã jeluieºti cã teai mãritat atât de tânãrã. Acum mama Ileana o mai bãtea la cap: . pe care nimeni nu dorea s-o þinã. Fãrã nevoi omul nu trãieºte. la cei ce-l trimiserã la ºcoala profesionalã ºi-i plãtiserã învãþãtura. Au ridicat-o cu greu. sã strângã materialele ºi sã le târâe la vale în Rotundu. strãzile. Dar n-au avut noroc. ªi iarãºi muncã. Gabi s-a prezentat la SUT. avea douã fete frumuºele. Dar Ion s-a certat ºi prin judecatã a câºtigat.mãnânci mâinile cã nu m-ai ascultat. dar peste câtva timp pãmântul a luat-o la vale ºi sub casã a apãrut o crãpãturã mare. Gaura era adâncã ºi nu se mai putea îndrepta nimic. Dar viaþa le-a aºezat pe toate la locul lor. câstigând bani buni. fetiþo. aveau cinci ari de pãmânt. monumentele.. Sau început grijile. cãci la asta se gãsesc iute prieteni. Gabi s-a întors la Timiºoara.. Ion începuse sã mai zburde cu prietenii. cã nu degeaba þinuserã ei acea femeie bolnavã.. Au trebuit sã desfacã.Viaþa nu e aºa cum ai crezut tu.. de toate. ele îºi construiau acum o casã mare pentru ele ºi copii sãi.. cu condiþia sã þinã în casa lor o rudã depãrtatã. Dar Lenuþa s-a dus dupã Ion din dragoste ºi acum rãbda. A avut parte de toate Lenuþa ºi bune. de soþ.. Au dorit sã-ºi facã ºi casã acolo sus. oare tu nu vezi cum muncesc eu din zori pânã în noapte? Peste un an Lenuþa a nãscut-o pe Veronica. Copii ei crescuse.. cu bodegi ºi baruri la fiecare pas. Soacra le-a dat aici un teren. pe costiºã.. Ele se mãritase ºi acum împreunã cu soþii lor lucrau în Italia. Nu a fost totul aºa cum ºi-a închipuit.

instructori. tu te-ai stãruit ºi ai învãþat bine. ca sã aibã pat ºi masã ºi toate cele necesare pentru a putea face mâncare. strânse. Mai ales le plãcea limba lui din Maramureº. care conducea secþia de utilaje grele.tract pe cinci ani. o butelie cu gaz. Se interesa de toate. care vroia sã ºtie totul. secþii. e titularul ºi rãspunde de proprietatea statului. Odatã i-a dat ºi ºefului celui mai mare o gãrafã de þuicã. împlinea corect toate indicaþiile. serioºi.Sunt pregãtit sã lucrez. ªtia sã repare motoarele. oameni de treabã. ªefii de pe ºantierul de la Moºniþa-Veche l-au primit cu braþele deschise – 39 – .Bujule. l-au apreciat din primele zile pe acest tânãr. de care trebuie sã aibã grijã. Acum o sã te trimitem la muncã. când trebuia sã-ºi ajute tovarãºii de lucru sau pe maiºtri. îi asculta ºi-i stima. Îmbrãcat în salopetã albastrã. mici ºi mari. Noi ne-am uitat la tine. i-au înmânat hârtiile respective. A doua zi el a primit un escavator „Castro”. cu bãrbaþi mai bãtrâni.. era mereu curios sã vadã cum sunt ele aranjate. Nici trei luni n-a durat. care se aprindea de la chibrit ºi ardea cu flacãrã mare albãstrie pânã nu rãmânea nici un pic. dialectul din Borºa. cutiile de viteze. am vãzut cã îþi place meseria asta ºi din tine a ieºit un mecanic adevãrat. se pricepea la toate. unde va trebui. le plãcea tuturor. de toate. cã el. care-i arãtau ºi-l învãþau cum sã procedeze în diferite cazuri. aducând o dispoziþie bunã. a râs el ºi l-a trimis la secþie. ce trebuie de fãcut ºi acum poþi sã lucrezi oriunde singur. râdeau ei. aia care fãcea minuni. ªtii totul ce trebuie sã ºtie un mecanic despre utilajele grele. . . de „Castro”. Trei luni l-au þinut prin diferite ateliere. lângã graniþã. Erau bãrbaþi în vârstã. Tata ºi mama îi mai trimiteau ºi þuica aia din Mara-Mu. . dar sã nu ne uiþi nici tu. o plitã ºi altele. Buju Gavrilã. ªefii lui. Gabi a învãþat aici multe. cã palinca aia e datã dracului. cã l-au ºi chemat la ºef. Era cel mai tânãr dintre toþi care lucrau aici. sã fie þinutã în regulã ca sã poatã lucra. ce se poate regla ºi ce nu se poate repara. Ce-am putut noi sã te învãþãm. Iau mai dat ºi un vagon-remorcã pe roþi.Bujule. L-au trimis la canalizãri în satul Moºniþa-Veche. te-am învãþat. din Mara-Mu cum spunea Gabi. cãci prindea totul din zbor. i-a spus ºefului respectiv. ajunge cât ai stat aici.Hai sã te vedem ce poþi. care ºtiau bine lucrul sãu ºi-i ajutau ºi pe tineri sã devinã buni specialiºti. cum sã repare mecanismele. Lui Gabi îi plãcea sã repare mecanismele stricate. . învãþase sã sudeze.. veºnic sãritor la nevoie. o sã avem grijã de tine. Le plãcea maiºtrilor þuica aia de munte care frigea totul în mãruntaie. Nu mai ai nevoie de noi. i-a zis ºeful.

i-a spus ºeful. se mai defectau cablurile. uite vin sãrbãtorile. Totul s-a fãcut ºi l-au trimis pe Gabi chiar la graniþa cu sârbii. . Nu primeau mult acolo. fâºia greblatã. lucrul se mai stopa. pânã a fãcut reparaþia. Aveau aproape toþi maºini noi Dacia. îngheþa apa. Cât ai fãcut. Pe ºantier a fãcut cunoºtinþã cu mulþi moldoveni din Suceava.Bujule. Oamenii din sat erau buni gospodari. ºefii îl chemau la Timiºoara. . Gabi a venit la Timiºoara. ajungând cu canalul la circa 20 de metri de pãmântul arat al grãnicerilor. sã încãlzeascã motorul înainte de lucru. unde putea sã lucreze cu salariul de bazã. Câºtigau foarte bine – câte 21-22000 de lei pe lunã. se ducea la bisericã la Moºniþa Veche. Gabi a împlinit 18 ani. i-a fãcut o chitanþã legalã de 15000 de lei.Bujule. dar îi mai salvau gospodãriile de acasã.. era mizerie ca peste tot. vinã aici. În fiecare zi. aici se plãteºte la metru-cub. Numai duminicã nu lucra. atâta primeºti. cãci mai þineau animale. Un militar grãnicer stãtea alãturi ºi-l pãzea sã nu fugã în altã þarã. Primise de cinci ori mai mult decât un doctor. S-a speriat de atâþia bani. Lucra zi ºi noapte. zise ºeful. –4 0– . trebuia sã dea drumul la apã din motor dupã terminarea lucrului. seara. se aranjeazã.Uite Bujule. deoarece s-a defectat o pompã hidraulicã ºi o sãptãmânã nu a putut lucra. Nu mai era câºtigul cel mare. mai aveau grãdini pe lângã casã. pentru el lucrul era totul. ei lucrau în colhoz. cu care Gabi stabilea legãtura.. un copil de 17 ani care acum lucra zi ºi noapte. . Era frig. e nevoie ºtii tu de ce.. A venit ºi toamna. adã þuica ºi „kentul”. erau plini de bani. pãsãri. A doua lunã a primit mai puþin 11000 de lei.. vreau draglinã. era obligat sã se prezinte la pichet ºi sã facã prezenþa. Gavrilã Buju era titularul unui „Nobas 669”. începând munca. care lucrau pe dragline Nobas. Gabi ºi-a conectat vagonul la curentul electric. Avea la CEC 47000 de lei. . Se mai ducea la cãmine sã mai cunoascã alþi tineri ºi tinere. de tip nemþesc. De la un Italian a obþinut o mapã cu Iugoslavia ºi Italia ºi un dicþionar româno-italian. A treia lunã numai 9000 de lei.pe acest tânãr cu ochi vioi ºi pãtrunzãtori.. „Continental”. Dupã o lunã Gabi a primit primul salariu – 17000 de lei. s-a stricat escavatorul. dar nu putea încasa decât câte 2000 de lei pe lunã. era cel mai cãutat om de ºefi. i-a hârtiile cu toate schiþele. La hotel veneau mulþi strãini ºi din alte þãri. Gabi a venit la Timiºoara. Nelu „administratorul” hotelului. începi de aici ºi termini acolo. unde era stabilit vagonul sãu. trãia la un hotel luxos. care le-a plãcut de la prima vedere..Tovarãºe director.

Gabi ºtia foarte bine locurile ºi obiceiurile celor ce pãzeau sârma ghimpatã. erau tineri. Ea venea deseori la el. ªi lui Nelu îi plãcuse acest tânãr vesel. nu se astâmpãra ºi din nou se întâlnea cu cei din strãinãtate.. sfãtuindu-se cum sã rezolve diferite probleme. o viaþã liberã. s-a alãturat planului lui. Mariana era o fatã de vreo 17 ani. Erau încã tineri. ºi tânjea dupã altã viaþã. Acum Gabi trãia mai bine ca acasã. la hotel. dezmerdat ºi îi plãcea ºi lui aceastã fetiºcanã. Nimeni nu le zicea nimic cu toate cã lucrul acesta era interzis. Aceºti bani Gabi a reuºit sa-i schimbe în valutã strãinã. fãceau planuri de trecere a frontierei. Mariana. cu care se împrietenise la cataramã. I-a trimis tatei 8000 de lei. verzi ºi trãiau cu visuri ca mai toþi la vârsta asta. Zi cu zi planul de evadare din þarã se contura tot mai clar ºi mai amãnunþit. Cu încetul Nelu cãpãtase încredere în acest bãiat ºi se împrieteni cu el. ºi toþi îi aruncau priviri când trecea pe coridorul hotelului sau când dansa cu Gabi. Aici mai deschideau o sticlã de vin sau de palincã ºi puneau þara la cale. deschis. Gabi. ºi a trebuit sã facã tot felul de hârtii ca sã scoatã de la bancã 40000 de lei. Gabi se gãtea sã treacã graniþã. dorind s-o scoatã din raiul comunist. adevãratã. visa sã ajungã în altã þarã. – 41 – . întorcându-se de la securitate. politicos cu toþi. unde sã înceapã o viaþã nouã. Era hrãnit de Nelu. Se întâlneau. ºi cel mai bun în Timiºoara. cu toate cã Nelu era mai în vârstã cu mulþi ani ca el. îndrãzneþ ºi curajos. pe care toþi îl numeau Nelu. avea bani buni câºtigaþi cu draglina. cu ochi ca murele. sau Austria. sau în biroul sãu. care era gata sã meargã cu el pânã la capãtul pãmântului. era iubit. simpatic la vedere. Gabi s-a împrietenit cu el. ªi ea dorea sã plece în altã þarã ºi acum Gabi fãcea planurile împreunã cu ea. El se deprinsese cu ea. care deseori lua masa în camera lui Gabi la hotel. s-o ducã ca Fãt-Frumos pe alte plaiuri.tata i-a trimis un act cã-i bolnav ºi are nevoie de bani pentru medicamente. „Continental”. în altã þarã. dar toþi ºtiau cã Nelu era prietenul lui Gabi ºi tãceau din gurã. Când a aflat cã Gabi se gândeºte sã treacã graniþa spre Italia. frumuºicã. Mai vãzuse el de câteva ori cum Gabi fusese chemat la securitate pentru cã fãcea cunoºtinþã cu strãini din alte þãri.. ºi rãmânea pânã dimineaþã cã de. Aici lucra ca administrator un bãrbat de vreo 30-33 de ani. inspira încredere ºi bunãvoinþã. El avea aceleaºi pãreri despre viaþa din þara româneascã ºi conducãtorii ei geniali. Gabi trãia la hotelul cel mai luxos. care trãgeau la hotelul „Continental”. Înalt. Gabi mai avea ºi o gagicã... care-i împiedica pe mulþi sã ajungã dincolo. solid.

sã-i dai o bãtaie. cãci el se ocupa cu afacerile oricui. Zãpadã nu prea era. dar îi muncea un ger cumplit. te duceai la Giorgio care þi-i procura fãrã sã ºtie nimeni. se adresa lui Giorgio. cãci puteai sã capeþi ani grei de puºcãrie.Mai avea Gabi un prieten. Giorgio era omul strãzii în Timiºoara. Îi ºtia ºi pe grãniceri.. Cine vroia sã rezolve ceva imposibil. care doreau sã plãteascã mai puþin hamalilor. El îi ºtia pe toþi în Timiºoara. dar erau bãrbaþi curajoºi. Nelu ºi Giorgio. S-au apropiat tiptil de graniþã. îndrãzneþ. Vorbeau despre hrana ce le trebuia în drum.. au luat-o spre frontierã. De staturã mijlocie. mãrci. Cu toþii ºtiau la ce risc se expun. nu fãceau nici politicã. despre alimente care nu trebuiau sã fie multe ºi grele. ci simpli muncitori. pe hoþi. ªi nu pentru cã erau oameni de vazã. În ultima vreme se stãruiau sã fie vãzuþi mai puþin împreunã. luna –4 2– . nu figurau la securitate în „contingentul de oameni periculoºi pentru viitorul poporului”. ªi mai ºtia ora când ei fãceau controlul fâºiei arate de lângã sârma ghimpatã. Gavrilã ºtia foarte bine locurile cãci lucrase aici. ce în acele vremuri era foarte periculos. Îþi trebuia sã faci rost de dolari. Vroiai sã te rãzbuni pe cineva. îi plãcuse lui Gabi de la prima vedere ºi era cam de o vârstã cu el. Gavrilã. care aducea „fericirea” în þarã. Îl ºtiau toþi. pe þiganii târgoveþi. valutã strãinã. sã nu cadã sub ochii vigilenþi ai securitãþii. ger de crãpau pietrele. pe scurt pregãteau totul pentru aceastã escapadã. hotãrâþi. care fãcea ravagii în Timiºoara ºi în þarã. Era noapte adâncã. pe fetele ce îºi vindeau trupul. vânjos. În ziua de 24 decembrie 1978. de multe ori bãuse o halbã de bere cu ei. care se întindea de-a lungul graniþei. cu care avea contacte. unul Gheorghe.. încãrcaþi cu ciocolatã ºi. despre drumul pânã la graniþã. Unora le trebuia sã schimbe numãrul motorului la automobil. Giorgio îþi gãsea un specialist care îþi fãcea treaba aºa cã nici un poliþist rutier nu-l depista. te adresai lui Giorgio. care îþi gãsea bãieþii necesari printre þiganii ce dãdeau târcoale pieþii. unde planurile se puneau la cale. Dupã câteva întâlniri ei au înþeles cã au aceleaºi gânduri ºi visuri de a pãrãsi þara. despre îmbrãcãmintea luatã cu ei sã nu fie suspectaþi în regiunile prin care trebuiau sã treacã. având cu ei bani mulþi. Gabi s-a împrietenit ºi cu Giorgio. pe comercianþii mai mari ºi mai bogaþi. cãutând sã ºterpeleascã ceva sau sã care mãrfurile unor comercianþi.. unde totul era interzis ºi comuniºtii îi forþau sã trãiascã aºa cum doreau ei. Erau acum trei care organizau întâlnirile la hotel sau la Giorgio acasã. dimpotrivã lãudau deschis conducerea comunistã ºi mai ales pe genialul conducãtor Ceauºescu. pe care toþi îl numeau Giorgio.

li se pãrea cã peste tot îi pândesc grãnicerii. Era ora patru ºi ceva. iar Gabi s-a târât ºi el pe pãmântul îngheþat.. cãci se aºteptau la toate în acest drum periculos. la sârbi. treceau pe rând unul dupã altul. hainele le-au pus în saci de plastic cei luaserã cu ei. cãci sârbii. Vremea trecea repede. s-au oprit sã mai rãsufle ºi sã se mai usuce cãci cãmãºile le erau lipite de spinare.. într-un loc cu tufiºuri multe. tremurând de frig. au trecut târ⺠sub ele. Rana sângera. care îi adusese mulþi bani pânã s-a stricat ºi Gabi a lãsat-o aici toamna. În jur o tãcere de mormânt. Ultima sârmã era cea sârbeascã. deºi lor li se pãrea trecerea sub sârmã o veºnicie. au trecut ºi al doilea gard de sârmã ghimpatã. Le-a ridicat uºor cu un bãþ ºi cei doi. Dar ca sã ajungi la Belgrad trebuia sã treci Bega. ceilalþi doi se strecurau dupã el. care le curgea sub cãmaºã. Apoi Giorgio a þinut firele cu bãþul. Gabi ºtia unde sunt firele electrice. de atâta încordare. Nimeni nu a miºcat-o din loc. Poate aceasta a fost norocul lor. era ora trei spre dimineaþã. ºtiind locurile.se ascunsese dupã nori. nu era nimeni. dar nu erau încã scãpaþi cu totul. Era încã noapte. ascuþitã ca cuþitul. gheaþa la mal s-a prãbuºit ºi plutea bucãþi la vale. trebuie sã trecem ºi canalul ãsta pânã nu e ziua. ca sã ajungã la Belgrad.Hai. Au trecut cu bine. la al doilea cântat ºi trezind pe cei mai harnici care se sculau în zori la lucru. Gabi ºtia ora când grãnicerii trebuiau sã controleze fâºia de pãmânt în lungul sârmei ghimpate. le-a ºoptit Gabi. pe care trebuiau sã-l treacã. dar nu a trecut nimeni. Ascunzându-se dupã copaci ºi tufiºuri. firele de alarmã. Nici aici. pe spate. ªi Gabi îºi julise mâinile. poate grãnicerii dormeau undeva. dar mai mult de încordare. . frig. Iatã ºi draglina lui Gabi – „nobasul” nemþesc. Erau uzi leoarcã de sudoarea. alte drumuri – 43 – . Undeva în sat se trezeau primii cucoºi. le clãnþãneau dinþii. nu avem altã ieºire. Giorgio ºi Nelu. Nu vorbeau între ei. Sau dezbrãcat. ele erau roºii de sânge. Cine s-ar fi încumetat sã treacã graniþa pe un aºa ger? Dar ei nu mai puteau sã aºtepte. Nu se vedea nimeni ºi nu se auzea nimic. Erau deja în Iugoslavia lui Tito. îi dãdeau înapoi pe mâna românilor. Gabi mergea primul. de la draglinã. Toþi trei. Apa era îngheþatã pe la maluri ºi nimeni nu avea chef sã intre în ea. cu inima la gurã. pânã la sârma ghimpatã erau vreo 20 de metri. dacã îi prindeau. Pe malul canalului. începuse sã aparã zorile. cei mai silitori. cãci era un ger de 20o. bãieþi. se sfãtuiau cu gesturile mâinilor ºi se împingeau unul pe altul. sã nu ne vadã nimeni. De aici. s-au apropiat de sârma ghimpatã. Poate se schimbase ora controlului. Au ajuns ºi la canalul Bega. Au intrat pe rând în apa rece. Giorgio ºi-a zgâriat rãu gâtul de o bucatã de gheaþã.

gheþuº. rãnit. mai trebuia ºi pe Giorgio. dinþii le clãnþãneau de parca aveau friguri. uitându-se pe harta pe care Gabi o cãpãtase de la un italian la Timiºoara încã. într-o pãdurice. l-au legat la gât pe Giorgio. nici o potecã. Gabi ºtia sârbeºte ºi mai întreba pe femei. pentru cã ei lãsase urme ºi puteau fi uºor depistaþi. Au ajuns în vârful muntelui –4 4– . orientându-se dupã maºinile ce treceau uneori pe alãturi. cã era gheþuº peste tot. S-au muncit aºa pânã s-a întunecat ºi au luat-o la drum. cãci trebuiau sã aºtepte din nou noaptea sã meargã mai departe. graniþa sârbilor cu a italienilor. niºte munþi pietroºi. sã se ascundã ziua. era un ger mare. care se stãruia sã nu þipe de durere. De jur împrejur o tãcere ca în mormânt. s-au ºters cu batistele ºi s-au îmbrãcat. Speriaþi sã nu fie descoperiþi. se poticneau. nu le ajungea aer. dar departe de el. mergând unul dupã altul la mare distanþã. sã aºtepte din nou întunericul nopþii. parcã ar fi fost strãini. þinându-se de ºoseaua pe care uneori apãreau automobile ºi ei se culcau la pãmânt pânã ele treceau. târându-l pe Nelu. se vedea rãu. Aici erau încã în zona de graniþã ºi se puteau aºtepta la orice. În vagon s-au aºezat în diferite colþuri ºi au adormit de obosealã. dar unul stând de veghe. De dormit nici vorbã. Gabi a intrat în garã. de bãrbaþi avea fricã sã se aproprie. s-au ascuns în tufiºuri. spre graniþa cu Italia. Fiecare sârb i se pãrea duºman. care le þinea puterile ºi rezistenþa. Au intrat în oraº. Gabi a mai cumpãrat pâine. N-au ieºit din tufiºuri ziua. care-i pãtrundea pânã la oase. La graniþã cu Italia erau munþi. care stãtea în calea lor ºi prin care trecea graniþa. a aflat când merge trenul ºi a cumpãrat la casã trei bilete pentru Lubliana. înalþi. orãºele ce cãdeau în drumul lor spre graniþa italianã. Au ieºit cu greu din apã. sã-l tragã dupã ei. Postoina ºi Divacia. Se ridicau încet pas cu pas. Stãteau pe rând la pândã. i-au legat piciorul cu o curea ºi cu chiu cu vai s-au ridicat mai departe pe munte. Au mers toatã noaptea. Apa le presa corpul. Dupã hartã. Trebuia sã ajungã la garã pentru a lua trenul spre Lubliana. trebuia sã treacã mai repede. Au îngheþat bine. aºa ca sã nu se vadã rana. a fost ceva grozav. În zori au zãrit luminile Belgradului. S-au dat jos din tren la Lubliana ºi au luat-o spre ieºirea din oraº. totul acoperit cu zãpadã. cãci ºocolata era pe terminate ºi au ajuns la garã dispersaþi. Giorgio ºi Gabi i-au astupat gura. acum se bãteau cu mâinile ca sã se încãlzeascã. era noapte. A început sã zbiere de durere. ºi ºi-a scrântit piciorul drept. Nelu a alunecat. Se fãcea de acum ziuã. Nu ºtiau unde e sârma ghimpatã. Mergeau numai noaptea mâncau pâine ºi ciocolatã. se auzea ºuierul vântului din când în când. Au început sã se ridice spre vârful muntelui. Frig. dar se ridicau cu încetul în sus. Mergeau paralel cu drumul. au luat-o spre Doleni-Logoteþ.erau mult mai periculoase.

s-a întors speranþa pierdutã. Era graniþa sârbeascã cu Italia. Soldatul ajuns la sârmã þinea puºca îndreptatã spre ei. pe undeva pe munte...Aiuto siamo români! Striga Gabi. locuri sãlbatice. au dat de o cãrãruºã ºi peste vreo cinci metri în faþa lor a apãrut un gard de sârmã ghimpatã. suntem liberi! S-au sãrutat. Gemea de durere. a zis Gabi. Italienii din sat strigau: Bravo. care a venit peste vreo 15 minute. târându-l pe Nelu. Giorgio. Ei au înþeles ce s-a întâmplat ºi au chemat salvarea... ºi a ridicat sârma din partea de jos sã treacã altul. fugãrit de câine. Giorgio îl târa pe Nelu. Graniþa era pe aici. cum de nu l-au lãsat acolo în munþi. se temeau. Din casã a ieºit un bãrbat ºi i-a întrebat: . gheþuº. odihnindu-se. jos. Gabi îl târa pe Nelu.Am avut noroc. departe. cãzând de obosealã. uzi leoarcã de sudoare. a ajuns dincolo zgâriat. Deodatã s-a auzit un câine lãtrând. S-au uitat la ceas. Sã mergem mai departe. Coborând mai departe. era vânãt. a luat un pietroi ºi l-a lovit în cap.ºi aici au vãzut luminile oraºului Triest. Se lumina bine de ziuã. Trecând peste sârma ghimpatã. vorbeau între ei cum de au reuºit sã-l aducã pe Nelu cu piciorul rupt – 45 – . El ºtia un pic italiana. Gabi a trecut primul peste sârma ghimpatã. Toþi erau uimiþi cum au trecut ei munþii. Au ajuns la poalele muntelui. Italienii nu aveau sârmã ghimpatã la graniþã. la poalele muntelui. nici sãri într-un picior. Au ajuns cu greu la o casã. îmbrãþiºându-se. îºi fãceau semne cu mâinile. plin de sânge.. ora patru dimineaþa. cãci era frig. nu ºtiau dacã o trecuserã. Nu mai vorbeau între ei.. Dar ei erau deja dincolo de sârmã. Au apãrut ºi carabinierii. Piciorul lui Nelu s-a umflat. Gabi a bãtut la geamul primei case. . Noi suntem români din România comunistã. care era cu buzele încleºtate sã nu geamã. dar s-a oprit.. stui. Grãnicerii italieni nu erau nicãieri. li se pãrea cã nu mai este nimeni acolo sus. Câinele a început sã urle de durere ºi s-a retras. venind în fugã. Aici erau niºte cãsuþe ale unui sãtuc ascuns în munþi. dupã care se auzea bocancii grãnicerului sârb. s-a oprit. Din alte case au mai apãrut bãrbaþi. femei. Gabi ºi cei doi prieteni fugari s-au oprit ºi el a strigat: . S-au aºezat pe niºte pietroaie. nu se aºteptase ei sã fie aici sârmã ghimpatã. ce ar fi cãutat pe aici grãnicerii sârbi. bravo! Dar ºi carabinierii se mirau.Bãieþi. Au pornit-o în jos.. Nelu nu mai putea merge. au scãpat ºi acum coborau încet muntele. Nelu se vãita. striga mereu Gabi. care striga: stui.. Câinele însã a trecut sârma dupã Giorgio. În suflet li s-a fãcut mai uºor..Voi sunteþi de la Roma? . Trebuia sã treacã peste ea.

dacã te –4 6– . pline de gânduri ºi de mustrãri. în România. la neamuri. Gabi a scris la prietenii sãi. cãci aveau bani ºi se bucurau de libertatea obþinutã cu atâta greutate ºi peripeþii. Mariana. Gabi ºi Giorgio se plimbau prin Triest. cã s-a terminat cu þuica aia foc ºi cu ciubucul.Astea sunt pentru tine. unde pe Nelu l-au dus la un spital. în aºteptarea vizei pentru Canada. Nevasta ºi copii rãmãsese acasã. Îi pãrea rãu cã nu-i luase ºi pe Gavrilã ºi pe gagica sa. Cu ajutorul lor au ajuns la Triest. Atâta ne-am muncit pânã am ajuns aici. Nu dorea sã-i spunã nimic lui Giorgio. cã nu erau acum alãturi de el. I-ar fi zis: . ne-ai scos din þarã ºi cu tine am ajuns aici.prin munþi încoace. Vãrul din Arad. . parcurile. Gabi. A mai scris ºi la ºefii sãi de la SUT din Timiºoara. dar ºi alþii îi reproºau cã nu i-a luat cu ei în Italia ºi i-a lãsat acolo. a spus el. unul de cinci ºi altul de ºapte ani. barurile. iar Gabi ºi Giorgio au fost duºi într-un lagãr de refugiaþi – campus. muzeele ºi alte locuri distractive. Singur. Gabi ºi Giorgio ºi-au fãcut actele pentru a emigra în Canada. se gândea dacã a fãcut drept cã nu i-a luat cu el. trebuie sã-i aduc ºi pe ei aici. unde doream de mulþi ani sã ajung. Gabi se chinuia tot gândindu-se ce sã facã. vãzând altã viaþã. Au mai trecut câteva zile. sã-i scot ºi pe ei la libertate. . A scos 50000 de lei ºi i-a dat lui Gabi. N-a trecut mult timp ºi a primit un teanc de scrisori. Întins pe un pat din baraca sa din campus. pânã am ajuns la libertate ºi acum te bagi singur în gura lupului. Dupã douã sãptãmâni l-au adus ºi pe Nelu cu piciorul în ghips în campus. III Având mult timp liber. tu eºti nebun. Aº fi plãtit ºi 200 de mii numai sã ajung aici. Nelu era cãsãtorit ºi avea doi copii. bani am. în iadul comunist. Au vizitat oraºul. dragã Gabi. Nelu avea cu el 120000 de lei. Gabi s-a pus pe gânduri. Îl dureau aceste reproºuri ale lui Gavrilã ºi a gagicei sale mai ales. Citindu-le s-a întristat. cã e în Italia ºi pleacã în Canada. dacã ar fi rezistat ei la acel drum periculos ºi grozav de greu.Trebuie sã mã duc dupã ei. Între timp toate actele s-au fãcut. gândurile nu-i dãdeau pace. Nu m-ai lãsat. aºa cum trebuie sã trãiascã oamenii. fiind înregistraþi ca refugiaþi din þãrile comuniste. Trãind acum în Italia. Nelu a plecat în Franþa. avea acolo relaþii. cum îi ziceau ei. Gavrilã ºi gagica lui Gabi din Timiºoara. ºtiind cã acesta îl va mustra. la pãrinþi.Mã. jos. gândea Gabi. sã mã scoatã cineva din raiul comunist. Nu fii prost! Ai s-o pãþeºti! Te vor ucide securiºtii în România. Drumul îl ºtiu acum.

. Nelu avea maºinã. fiindcã ºtia cã el îl va împiedica sã treacã din nou graniþa spre România... Gabi a venit la ea. le spunea Gabi. Au vrut sã mã bage în puºcãrie. ªi voi nici nu o sã – 47 – . Ulciorul nu merge de multe ori la apã. a luat-o cu copii ºi au plecat la Arad dupã vãrul Gavrilã. . toþi în Timiºoara ºtiu despre tine ºi Nelu. bãtând cu pumnul în masã. Între ele era ºi una Alina. la sorã. E un mare risc. Peste câteva zile Giorgio îl cãuta pe Gabi prin Triest. Ea s-a speriat. Dar Giorgio nu ºtia nimic ºi Gabi nu-i spunea. sã spun adevãrul. I-au interogat ºi pe ºefii tãi de la SUT.Gabi. de ce nu am anunþat poliþia. Nu pot sã vã i-au.. Ajuns la Timiºoara i-a sunat soþiei lui Nelu. Gândeºte-te la mama ta. oare tu nu înþelegi cã e foarte periculos.Alina. . la fratele tãu. dacã nu ne ei pe noi toate. cã nu ºtiu unde se aflã. ªi ºefii tãi ºi securitatea. mã duc acum la poliþie ºi te denunþ.. Gabi. . trecând graniþa româneascã fãrã probleme. Sã rãmânã în Arad era periculos. . când lucra pe graniþã. cã ai distrus utilajul care costã milioane de lei. Acolo toþi sunt furioºi pe tine. care avea un iubit italian la Roma. în casa ei s-au strâns mai multe cunoscute ale ei ºi a lui Gabi. avem inele de aur. nu e glumã. La Arad Gabi nu l-a gãsit pe vãrul sãu. îþi dãm de toate. S-a întors imediat la Timiºoara. sã plece imediat în Italia. dar nu-l putea gãsi nicãieri. poate sã ne prindã ºi atunci o sã aveþi ani grei de puºcãrie. scoate-ne ºi pe noi de aici. E prea riscant lucrul acesta. Avem bani. Ea i-a spus: . eu nu pot sã-mi i-au aceastã rãspundere.Dragile mele. Gabi era deja departe. El s-a întors pe acelaºi drum cu bine.. cum a plecat. poate sã ne împuºte la graniþã. nu mai vrea sã aºtepte pânã va veni chemarea din Franþa.Mãi Gabi. Parcã ar fi intrat în pãmânt. dacã ne prind la graniþã. ar fi fost pierdut. Spre searã. dacã l-ar fi vãzut cineva. asta nu e o plimbare în parcul Timiºoarei.Mãi Gabi. auzindui vocea.Le-am spus cã eu nu ºtiu nimic. ªtia bine regulile grãnicerilor români. Soþia lui Nelu îi povestea pe drum: . numai ia-ne cu tine. Ei ziceau cã eºti condamnat la moarte. Eu am fost chematã la cercetãri. Aici Gabi ºi-a gãsit gagica care nu mai putea de bucurie cã el sa întors dupã ea... Gavrilã. Soþia lui Nelu i-a spus ºi ea cã lasã copii la mama sa ºi pleacã ºi ea cu el.vor prinde. cã Nelu m-a lãsat cu copii ºi nu trãieºte cu noi. nu pot. cã le-ai jucat festa. la toþi.Unde-i bãrbatul tãu? Mã întrebau. . doar îi urmãrise zile întregi. cã am rãmas pe drumuri.

Au plecat cu toþii spre graniþã. Dar sã treacã canalul Bega n-au vrut în ruptul capului ºi Gabi a trebuit sã meargã pe alt drum spre Belgrad. . i-au spus fetele. a zis el. . ia-ne cu tine. Un poliþist îmbrãcat în civil a auzit-o pe Alina care plângea cã moare de foame.. bãiatul din munþi. Aici au început cercetãrile.. Ele nu mai aveau putere sã meargã mai departe.. cãci pãrea ceva suspect. I-a cerut paºaportul ºi carnetul de identitate. moarte de obosealã. La ei se uitau oamenii. Mergeau prin hãþiºuri. Gabi nu avea ce face. Gabi tãcea. Nevasta lui Nelu a încercat ºi ea: . dle judecãtor.Eu am spus totul la anchetã.Românaºule.rezistaþi. Vorbea româneºte. trebuie sã mergem noaptea. .Fetelor. i-a spus ea. În garã. un ofiþer sârb.. El nu se temea pentru el.Eºti arestat de trafic de carne vie. I-au arestat pe toþi. Dupã vreo 15 zile a fost adus în faþa tribunalului. Orice minutã pierdutã se întorcea împotriva lui. grupul a devenit suspect pentru alþi cãlãtori. El e Gabi.. ºtia cã dacã va fi prins va încasa mulþi ani de puºcãrie ºi viaþa îi va fi distrusã. Pe femei le-am luat cu –4 8– . Ajunºi la Belgrad s-au dus la garã sã ia trenul spre Lubliana. Le-a trecut pe toate ºase. Doar tu nu eºti un fricos. aici nu e vorba de bani. e un risc grozav. rãspunse Gabi. a zis Alina din nou.. Poliþistului i s-a pãrut suspect grupul ºi l-a apucat de cap pe Gabi sã nu poatã fugi. le rãspundea Gabi. ºase fete ºi un bãiat. Gabi nu se putea hotãrî ce sã facã. . n-am omorât pe cineva. nu vroia sã se certe cu ei sã nu fie mai rãu. . Numai adevãrul poate sã te ajute ca judecata sã fie dreaptã. i-au spus judecãtorii. N-am furat nimic.Noi mergem cu tine. iar timpul trecea.Gabi.Acuzat Buju. care ºtia româneºte. vei face mulþi ani de puºcãrie. se simþeau distruse. ducându-i la poliþie. . a spus Alina. A doua zi a venit ºeful închisorii. Dar mai era ceva. cã altfel nu ajungem acolo... numai noaptea. evitând satele. sã trecem canalul Bega ºi sã mergem prin munþi. fie ce o fi. o sã fie rãu.. i-au spus poliþaii sârbi. unde ai fãcut mare prãpãd. mã duc la poliþie chiar acum. care nu se teme de nimic. poate þi se pare cã îþi plãtim prea puþin. n-am obijduit pe nimeni. Avem informaþii cã ai trecut prin multe oraºe. prin pãdurici.Dacã nu ne i-ai cu tine. flãmânde.. þi-am spus. Toþi erau flãmânzi. L-au închis la poliþie. nu mai vroiau nimic.. dacã nu vei spune adevãrul. . cãruia îi place sã riºte ºi. Ilie. ai vrut sã le duci în Italia sã le prostituezi. Nu vreau sã cãdeþi pe mâna securitãþii. orãºelele.

uscãþiv. cum ceruse Gabi. numit Ilie. ºi el a rãmas singur. Dupã douã. scoþându-i ochelarii.. Încã câteva zeci de minute ºi duba s-a oprit. care vroia sã facã puºcãria în România. gardienii l-au scos din celulã ºi l-au urcat într-o dubã purtându-l vreo orã în ea. dupã gratii a hotãrât sã facã greva foamei. a dat ordin paznicilor sã-l ducã la poliþia românã. poate cã se sãturase de grevã fãcutã. vorbea un pic româneºte. bãtându-l. l-au împins puternic în spate ºi el a cãzut pe podeaua de ciment. ªeful. ºtiam cã e un risc mare sã încalc legile. Era dus de un militar. De câteva ori s-a adresat sã fie chemat la ºeful puºcãriei. coborând pe niºte scãri. punându-i cãtuºele la mâini. dar nimeni nu-l lua în seamã. care s-au purtat aºa de brutal cu el. Au deschis o uºã de fier. ci pentru a le trece într-o þarã cu altã viaþã.. A fost dorinþa lor. Judecãtorii l-au condamnat pe Gabi la un an de închisoare. Poliþiºtii români îl duceau la închisoarea Popa ªapcã din Timiºoara. Gabi. Printr-o crãpãturã a uºei din spate. A fost dus într-o camerã unde se afla un miliþian mic de staturã. þinea greva foamei. unde se fac dosare pentru America. Aici a fost predat românilor. trei zile. Uºa din spatele dubei s-a deschis ºi Gabi a vãzut militari. Aºa a obþinut sã fie chemat la ºeful închisorii. cu deplinã libertate. cu toate cã era disperat. dar ele m-au rugat cu lacrimi în ochi ºi eu am cedat. nu avea geamuri ºi Gabi nu ºtia unde-l duc zbirii. zile întregi nu lua nimic în gurã ºi cu toate stãruinþele paznicilor. i-au înnegrit obrazul ºi l-au dus într-o camerã la subsol. Au mai trecut vreo 40 de minute ºi duba s-a oprit. care l-au dus într-o camerã. ochii îi erau închiºi cu niºte ochelari prin care nu vedea nimic. Nimerind aici. Poate cã s-a înduioºat de soarta acestui bãiat care avea nici 18 ani. Era vama sârbeascã Stomoraviþa. Aproape o lunã s-a þinut Gabi tare. eu nu am vrut sã fac asta. Gabi a zãrit un indicator pe ºosea pe care scria: Belgrad – 98 km. unde i-au schimbat hainele. Uºa s-a închis. cãci judecãtorii nu aveau dreptate cã l-au condamnat pentru trafic de carne vie. Nu a mâncat câteva zile. scârþâind. ºi l-au urcat în duba ce-i aºtepta sã-l ducã la puºcãrie la Vârºeþ. Din salã l-au scos în curte. s-a bucurat crezând cã a scãpat de sârbii cei pãcãtoºi. Dar sãrmanul de el nu ºtia cã suferinþele cele mai straºnice abia vor începe. Aici. Era român. ºi vroia sã scape de el. S-a început interogatoriul: – 49 – . în cabinetul lui. Duba era închisã. Gabi striga cã el nu-i vinovat ºi i-a povestit istoria sa. care scârþâia ºi.mine nu pentru a le vinde în Italia. I-a mai spus ºeful cã ºi la Belgrad este un lagãr pentru refugiaþi. l-a ascultat pânã la capãt ºi i-a promis cã se va stãrui sã-l ajute. dar paznicii au început sãl hrãneascã cu forþa.

Sã-mi dai mie de lucru. tu eºti ãla. jos.. batjocurã.. care îi trezeau în suflet o urã straºnicã împotriva tuturor zbirilor comuniºti. Paºtele mãtii cu frontieristul tãu! Unde bã. mormãia el cãutând cu mâinile prin buzunare... . lãsându-l nemâncat.O sã mergi ºi aºa.. nemernicule. Dupã el a venit „Roºcatu”. de unde eºti. Cât poate sã rabde omul. noi acum suntem stãpâni aici.. Dã mâinile încoace. care stãteau fãrã vinã ºi fãrã judecatã. degeaba. mai ales un bãiat tinerel. . Aºa ºi n-a gãsit cheia. venise cu trenul de dimineaþã ºi într-o bodegã mai luase o palincã. ªi-l bãtea la tãlpi cu bulanul. care fãcea curte unei veriºoare a lui Gabi..Cine eºti. culcat. mãgarule! þipa el. mama ta de frontierist.. Ajunºi la tren. un miliþian din Borºa. în aceastã vestitã închisoare... L-a fãcut mãr. Era cu niºte ochi holbaþi. cu un obraz plin de pete roºcate ºi. ai vrut sã fugi din þarã. l-a urcat într-un compartiment ºi începu sã caute cheia de la cãtuºe. a urlat el. poate în puºcãrie.Trãdãtorule. l-a împins pe Gabi spre uºã. Niciodatã nu voi uita pe cãlãii mei. au urmat câteva zile de bãtãi. care asupreau poporul cu mâinile slugilor din România. Peste tot bãtãi. cãci nu se pot ierta aºa crime. þi-ai vândut þara.. . De aici a fost dus la Sighetul Marmaþiei.. Aici l-au închis într-o odaie cu zãbrele. sã te duc la Borºa. poate pe drum. A început sã-l batã cu pumnii.. Aici a înþeles multe ºi i-a crescut ºi mai mult dorinþa de a fugi din aceastã þarã. sculat. unde a stat o lunã. Dupã asta l-au urcat în dubã ºi l-au dus la Borºa sub escortã. umilinþã. Mirosea a rachiu. a vãzut mulþi oameni.. O pierduse. ce-ai cãutat în Iugoslavia? Apoi a fãcut militãrie cu el: sus. a strigat el. .... sã-þi pun cãtuºele! striga Roºcatu. nu voi.. Numai aici la post au gãsit o cheie care s-a potrivit ºi i-au scos cãtuºele. Aici.. ºi nici apã nu i-au dat. nu-i voi ierta. Aici a stat vreo zece zile cu interogãri ºi pumni dupã cap. unde era chinuitã intelectualitatea românã de cãtre zbirii comuniºti. Gabi a stat încãtuºat pânã au sosit la Borºa. unde a stat o sãptãmânã. A intrat la el în camerã la puºcãrie. De la Borºa l-au dus la Viºeul de Jos. „O da Dumnezeu ºi voi scãpa de aici.Mã. iscãlindu-se de primire la locotenentul de serviciu. „Unde dracu am pus-o”. ai vrut sã scapi de noi. ei trebuie scoºi afarã –5 0– . sus.. jos. încã neformat fizic. L-au urcat din nou în dubã..Mama ta de frontierist! Mi-ai stricat treburile. care vã îmbogãþiaþi pe pielea noastrã. unde la putere venise criminalii. trãdãtorule. cercetãri cu înjosiri. conduºi de ocupanþii ruºi. În coridor i-a mai dat câteva picioare la fund sã meargã mai vioi. cu picioarele.

.. Au intrat amândoi. a vrut sã fugã din þara noastrã. unde era respectat.... nu doresc sã înþeleagã cã totul se face pentru binele lor. cred cã aº putea sã muncesc acolo.. ªi deseori mama.. Are noroc cã e tânãr ºi prost. unde colectivul îl va aduce pe drumul cel drept..Trebuie sã te angajezi la lucru. Biroul era acelaºi. Gabi primul. ba îi mai aduci ºi de mâncare. un viþel. Unde crezi cã ai putea lucra? Gabi s-a gândit câtva timp ºi i-a rãspuns miliþianului ºef. el nu putea sã-ºi lase prietenul la nevoie. miliþianul dupã el... când ºeful îi ceruse. plin de hârtii.. Carã-te acasã. aceeaºi faþã umplutã cu slãninã. ªeful miliþiei l-a trimis cu un miliþian din Borºa la directorul minei ca sã-i spunã despre ce e vorba. Aceiaºi ochi obraznici.. Mama lui suferea amarnic. De la Sighet l-au întors din nou la Borºa. sã-i aducã de ale gurii. unde toþi muncesc ºi fac ceva pentru ca poporul sã trãiascã mai bine. cu lacrimi ce-i ºiruiau pe obrazul îmbãtrânit. Miliþianul i-a spus directorului: .Îl cunosc pe directorul minei. care rãsar ca ciupercile. sã fi ajuns atât de greu la libertate. . dar securitatea noastrã care nu doarme ºi vede totul l-a prins ºi acum trebuie sã lucreze. nimic nu se schimbase de când Gabi pãºise pragul acestei camere mari. Are el aici ce hãli. am venit aici cu un pãcãtos. se ridica în munþii sãi cu durerea amarã în suflet.. sãrmana. de ce s-a mai întors el dupã Gavrilã. sã fie sub ochii noºtri ºi a partidului care face totul pentru poporul nostru. Au trebuit sã aºtepte vreo jumate de orã. se întorcea acasã.ºi din morminte sã-i vadã toþi oamenii ºi sã afle cum ºi-au bãtut joc de popor. nu-i trebuie nimic.. La Borºa i-au spus eliberându-l: .. cã-l mânca puºcãria.Tovarãºe director. vãrul sãu din Arad.Pe cine l-ai nãscut? Un trãdãtor. Încã mai vii pe aici ºi ne baþi capul. strigând: . cãci la ºef era o adunare.. Oare mulþi s-ar fi gãsit aºa ca el. dar duºmanii ãºtia. are numai 18 ani.. sã-ºi rãscumpere crima. Poate îl aranjaþi aici. devenit negru de suferinþe. în þara unde omul era om ºi nu se uitau la el ca la animale.. dar zbirii îºi bãteau joc ºi de ea. un frontierist. ªi directorul era acelaºi. culcatã pe biroul negru. – 51 – . Oare ce-i trebuia lui asta? Ea nu putea sã înþeleagã cã Gabi era altfel decât mulþi din borºeni. preþuit ºi avea toate drepturile cuvenite ºi sã se întoarcã înapoi. care a vrut sã fugã din þarã. venea pe la puºcãrii sã-l vadã. la d-strã. aceeaºi privire orgolioasã. O chinuia ºi pe ea întrebarea. numai cã parcã burta îi crescuse ºi mai mare.

nu vroia sã lucreze degeaba sau sã se mulþumeascã cu ce-i plãtea statul comunist. El.Lasã. aici nu e Italia. Cei care îl cunoºteau. Dintre toþi. i-a rãspuns directorul lui Gabi. cu orgoliul sãu de om de munte. ºi multe alte ºicane. l-a oprit directorul din vorbã. nu se pierdea cu firea. Zilele treceau cu greu. Mai rãu îi era cã mulþi din ºefi îºi bãteau joc de el. a spus: . mai face un pas greºit..Pãi atunci. . cãuta sã-l mai distreze. dacã o sã plecaþi cu toþii cine o sã lucreze la minã. Gabi vedea ºi înþelegea toate acestea ºi suferea mult. El era deprins sã lucreze mult. tovarãºe locotenent. râdea Gabi. o sã-þi surâdã ºi þie –5 2– . ambiþioasã. bãtãi de joc. câºtigul era mizer. ..Mâine la ora ºapte dimineaþa sã-mi fii aici. care pãrea lungã. stãruindu-se sã scape de întâlniri cu el. aur ºi alte metale? Uite aici. dacã nu noi.Cum sã nu. numai sora Ileana se îngrijea de el. amintindu-i de faptul cã fusese în mâinile miliþiei.Tovarãºe director. evita tineretul. Chiar ºi pãrinþii îi aduceau aminte de cele întâmplate. leafa micã. trimiþându-l de colo-colo. care râdea. Gabi se uita la director ºi pe obrazul lui apãru un zâmbet dispreþuitor. Nici în Borºa nu se prea ducea.. . aici trebuie sã lucrezi. retrãia greu aceastã purtare faþã de el. se închise în sufletul lui ºi mai mult tãcea.. a ºuierat el furios.Directorul se uita la Gabi ºi dupã o tãcere. n-ai fãcut aºa cum trebuie. ocolindu-l. care vedea totul în culoare rozã. s-o faci din nou. fãcând o gurã pânã la urechi.. cine o sã-ºi batã capul de tânãra generaþie. þinându-l la lucrul cel mai înjositor. o sã se îndrepte lucrurile. singur nu se apuca de nimic. dar am fost acum un an la d-strã sã mã angajez ºi. despre care ºtia toatã Borºa: . trebuiau sã-i spunã. nu ºtiu dacã vã mai aduceþi aminte. cu firea lui mândrã. în þarã. unde ai vrut sã fugi.Bã. Era o fire vioaie. mai Gabi.Asta nu mã intereseazã. Avem nevoie de voi cei tineri aici. . roºu de cuvintele lui Gabi.. mustrându-l. L-au fãcut mãturãtor într-un atelier de reparaþii ºi lucra mai mult cu lopata în mâini. sã mai uite de cele întâmplate. excrocule o sã am eu grijã de tine. Chiar ºi prietenii nu prea stãteau de vorbã cu el.. Venea acasã. care nu întotdeauna pãºeºte cu dreptul. A doua zi Gabi a ieºit la lucru. fãcea lucrul cu sila. sã-l îndemne. invocând diferite motive.Lasã. veselã. Poate cã acum o sã-mi cereþi un viþel ca sã nu mã angajaþi. dar sã aibã bani. tovarãºe director. se fereau de el.. mi-aþi cerut un viþel ca sã mã angajaþi. în ceapeuri. . . oare nu înþelegeþi cã þara are nevoie de cupru.

veneau zvonuri straºnice. Comuniºtii din România fãceau totul dupã modelul ruºilor sovietici ºi-i pupau la fund. onoarea. Cine ºtie. În alte oraºe nu avea voie sã plece. cã mintea oamenilor le stãtea în loc ºi nu puteau crede cã se poate aºa ceva. armata se fãcea începând de la vârsta de 18 ani.... nu ca înainte de rãzboi. o pãrãsi dupã vreo douã luni de iubire înfocatã. Nu þi-a mers. mai povestea câte ceva despre niºte grozãvii. cãci italianul ei.. sã-þi îndeplineºti visul tãu din copilãrie. înºelând poporul care acum îºi pierduse cinstea. mergând în vârful degetelor. când erai deja bãrbat în toatã firea ºi aveai ºi ceva minte în cap. pe care vroise sã le treacã ºi care cãzuse în capcanã cu el împreunã. Adevãrul acum nu þi-l spunea nimeni ºi tot ce era legat de conducerea comunistã. unde se putea. de dupã pereþii cei de piatrã. libertatea ºi se gândea numai sã fure. îndeplinind tot ce le spuneau ei. cu toate cã le era interzis sã vorbeascã. îºi luase ºi ei câte ceva. Ajunsese aºa cã nici la bisericã nu se mai duceau oamenii. ca puºcãria de la Sighet. Aºa-s italienii. tot umblã cu ghitara ºi îþi cântã melodii despre Neapole ºi Sicilia. ºi sã chefuiascã. Având domiciliu forþat la Borºa. Banii ce ia avut au fost confiscaþi în diferitele posturi de miliþie. Au trecut vreo douã luni ºi într-o zi a primit hârtia cã e chemat la comisariatul militar la Baia Mare pentru a-ºi face serviciul militar cãci împlinise deja 18 ani. care nu erau împotrivã sã se cãpãtuiascã cu bani sau bunuri strãine. ruinându-ºi þara. la sate sau oraºe. unde totul era posibil. Acum el nu mai ºtia nimic de celelalte femei ºi fete. scãpând-o de sârbi. cãci legile erau scrise pentru cei proºti. dupã obiceiurile din þãrile comuniste. fiindcã ai vrut sã faci bine la oameni ºi Dumnezeu nu uitã asta. era trecut în tãcere ºi nimeni nu sufla o vorbã despre încãlcãrile de lege ce aveau loc. dovadã cã nu plecase nicãieri. cã eºti tânãr ºi totul e înainte. când te lua la 21 de ani. De acolo. cã îi luau la ochi pe cei tineri ce învãþau pe la ºcoli ºi universitãþi.norocul. din cauza cãrora fusese prins în Iugoslavia lui Tito. dar nu a avut nici ea noroc. ªi sârbii nu se obijduiau. care-i jurase iubire pânã la moarte. Alina plecase la Roma.. cãci venise iubitul ei din Roma la Belgrad ºi-o luase cu el. înalþi ºi misterioºi. Numai de Alina ºtia cã ajunsese în Italia. ªi cine mai ieºea de acolo. Acum în þarã serviciul militar. Gabi era obligat sã se prezinte regulat la miliþie. O sã-þi ajute el în viaþã. care nu – 53 – . de acei poliþai. poate o sã reuºeºti încã sã ajungi în alte þãri. pe lângã care oamenii treceau cu teamã. Oamenii ºtiau cã dacã deschizi gura poþi sã ajungi în locuri de tristã faimã. cãci ei trebuiau oricui ºi stãpâni se gãsise.. Gabi nu ºtia nimic de soarta acelor femei.

mi-a dat Niþa de ºtire. mã Ileanã? . care dãdea fân vacii în ºopron: . i-au spus cei doi. mã duc cu ei sã aflu ce-i la comisariatul militar. Era cãsãtoritã cu un arãdean ºi trãia acolo. am o maºinã pânã la Baia. se învârte pe acolo. sau cu taxiul cã o sã mã coaste. care-l ºtia pe Gavrilã din Arad. . ºi-a luat câteva lucruri. . cât a suferit din cauza mea. înalt ºi uscat. care vor sã facã bani.Ai sã vezi. Dar s-a întâmplat cã Gabi n-a nimerit în armatã. le-a pus în ruczac ºi a ieºit. te rog sã-l gãseºti pe vãrul meu Gavrilã la Arad ºi dã-i de veste cã mã i-au la armatã ºi am mare nevoie de el. sã nu merg mâine pe jos.Bine. care semãna cu un þigan. Jos pe Gabi îl aºtepta o „Volgã” neagrã. S-a întâmplat cã în Borºa a venit o vecinã de a Ileanei. . cum nu se mai vãzuse în Borºa. îl gãsesc eu.Plecãm chiar acum. noi avem încredere în tine. nu câºtigã niciodatã. . i-a rãspuns Ileana. mã bãiete. mare.Bine. de la conducere. Nu putem veni cu maºina asta încã o datã. dar ºtiþi cã nu e o plimbare. cã sunt ºi alþii. uite am venit.Noroc Gabi.. Bãrbaþii ãºtia vor sã vorbeascã cu tine. uitându-se la ea. S-a întors sus. niºte bãieþi. .. uitându-se þintã la el. dar noi nu-i ºtim.În jumate de ceas sunt gata. pe valea Luceafãrului. ªi-a luat rãmas bun...ªtim noi. i-a spus Gabi. spunea Gavrilã. . vrem sã ne scoþi din þarã. Numai tu Gabi poþi sã ne scoþi de aici. Soarta l-a scos în cale pe vãrul Gavrilã din Arad. le-a zis Gabi. a vorbit unul Ghiþã. se temea sã nu-i dea lacrimile –5 4– . a zis celãlalt ardelean. e lucru periculos. pot sã ne predea securiºtilor.Gabi. .Cine. . dar nu avem altã ieºire.. cine nu riscã.vedeau mai mult decât lungul nasului ºi se mulþumeau cu ce le aruncau cei de sus.Tovarãºe Gabi.Mamã. oare ºi de data asta soarta va fi nemiloasã cu ea? Dacã mã vor prinde din nou? A ieºit în fugã la vale. Era Gavrilã ºi cu încã doi arãdeni. e suspect ºi periculos. spunându-i mamei: . dar când? a întrebat Gabi. Ileana i-a spus lui Gabi. cineva te aºteaptã acolo. cãci erau ºi niºte neamuri în curte. dupã care venise în România ºi pe care nu-l gãsise atunci ºi din cauza cãruia ºi fusese prins în Serbia.Bine. o femeie cu pãrul scurt ºi cu niºte ochi negri de þigancã. . într-o searã. ªi iatã. rãspunse Niþa. „Biata mamã. mai jos. . N-a dovedit sã plece la Baia.Þacã Niþã. cãci îl vãd deseori la piaþa Ocica. n-ai grijã. Îþi dãm câte 40 de mii de lei bani gheaþã.

. decât sã cad în mâinile lor. El dãduse fiecãruia instrucþiuni încã la Timiºoara. erau mulþi. Ziua. orele. Primii au trecut Gabi cu încã patru apoi ceilalþi.. unde sã coboare. ci cu bãrbaþi. Au trecut toþi spre dimineaþã. „Volga” cu ei s-a pierdut în noapte. nu i-au simþit nici grãnicerii..Mai bine mor. acum nu mã duc cu fete.. . . trei oameni. ce faci omule. A avut noroc. ruczacurile erau nu prea pline. Din Timiºoara ºi-au luat bilete pânã la staþia respectivã. îmbrãþiºândo ºi lãsând-o cu lacrimi în ochi. Au venit când s-a întunecat în Livezile. Gabi cunoºtea aceastã zonã foarte bine. Din Arad au plecat la Timiºoara. Gabi calculase toate distanþele. Pãreau niºte turiºti ce se vânturã prin þarã. . Nu plânge. informaþi de Gabi ce sã facã. a spus Gabi. Sã spui aºa la toþi. Primul sat ce trebuia trecut era Ploºniþe.Mãi Gabi. Toþi au fost instruiþi. de unde se vedeau toate împrejurimile ca în palmã. faceþi-mi rost de valutã. Totul era calculat.. nu dã Domnul sã te prindã iar. dar nu vorbeau între ei. O sã-þi dau de veste din Roma. Gabi ºi-a gãsit cunoscuþii sãi ºi ºi-a schimbat banii în valutã. dar planurile trebuiau executate precis ca sã nu fie prinºi. Ea ºtia totul..Fii atent.. ci numai când se schimba paza graniþei. S-au dat jos noaptea la o staþie ºi au luat-o pe jos peste câmpuri. prin pãduri ºi uneori trebuiau sã treacã prin mlaºtini. dar iarna din 4 în 4 ore. Mã duc acum ori niciodatã.. Câini lupi cu care controlau fâºia aratã. nici câinii. Cunoscuþii s-au speriat când l-au vãzut. în apropiere de comuna Livezile. Trebuia sã ai viza în buletin sau sã fii locuitor al unui sat sau oraº de la graniþã. Grãnicerii aveau foiºoare înalte. va fi totul bine. o sã fie totul bine. Au strâns tot ce le-a trebuit. gândeºte-te. spune-i cã m-au luat la armatã. Au stat din nou într-o pãdurice. N-a fost uºor de-a ajunge la graniþã. sã nu batã la ochi.M-am gândit luni întregi. Mergeau unul dupã altul. Totul a fost ca la ºcoalã. împãrþindu-se în grupuri câte doi. Mai aveau ºi dulãi. În tren se aºezau în vagon în diferite locuri. cãci lucrase aici pe draglinã. . ºtia cât timp trebuia ca sã ajungã la fâºia aratã. se uitau unii la alþii. dragã Gabi. parcã nu erau cunoscuþi între ei. te duci la moarte.ºi atunci ea ar fi înþeles totul. cã el nu-i spune adevãrul. S-au strâns 14 oameni. În jos l-a condus Ileana. dar s-au împãrþit în 2 grupe. minutele. Dupã ºase ore au ajuns la Arad. Nu puteau trece oricând... deoarece înainte de Livezile se urcau în tren grãnicerii ºi controlau vizele. dupã ce au – 55 – . Aici Gabi a stat în casã la Gavrilã pânã seara. Vara militarii se schimbau din 6 în 6 ore. Aºa a fost ºi în autobus. Nu spune nimic mamei.

ºi povestea cã ieºise numai din spital. înainte de a ajunge la sârma ghimpatã. . iar o sã fug peste un an sau doi. altfel suntem pierduþi. e rãu de noi.O sã vedem. prostule? ªi iar pumni. le trebuiau forþe noi. O sã vã dea gata acolo. o sã ne ducã cu pazã. Au încercat sã treacã. dar cum. l-au întrebat pe celãlalt. ca sã-i urce în trenul spre Belgrad ºi acolo sã-i predea românilor.Bine.Cum te cheamã? l-au întrebat pe Gabi.Te trimitem înapoi la românii voºtri. Dar din nou nenoroc. la noi.Gavrilã. care avea cureaua mai jos de buric..Noi suntem amândoi Gavrilã Buju. mã. sã le ajungã ºi mai departe. a zis Gabi. a spus Gabi. mãi Gavrilã. au strigat sârbii.. . vrei sã stai viaþa întreagã la puºcãrie? Mã.Dacã o sã ne trimiteþi îndãrãt în România. .. . . Nu aveau încotro. Trenul era deja în garã. Au rãmas numai Gabi ºi Gavrilã. I-au dat pe mâna miliþiei. vã bateþi joc de noi. acuº o sã vã dezbatem dinþii. Ciocolata o mâncau. Mergeau numai noaptea. . Acolo putem sã rãmânem fãrã picioare.Cum. ºi altul slãbuþ ºi deºirat. Gabi. mã. ºireturile. Acelaºi câine i-a gãsit ºi a ridicat grãnicerii care i-au înconjurat. . dar le-au lãsat actele. i-au prins. se forma pe loc în Lubliana. fusese bolnav de gãlbinare.Gavrilã Buju. a rãspuns Gavril. ªi le-au dat la amândoi câþiva pumni. nu te-ai liniºtit? Ce eºti nebun. Sârbilor nu le venea sã creadã. somându-i sã se predea. . Au ajuns la frontiera lânga vama sârbeascã. aºa ne cheamã. S-au început cercetãrile.. . Gabi i-a lãsat aºa cum se învoise. Peste douã zile i-au dus doi miliþieni sârbi la garã. Dupã câteva zile au fost anunþaþi cã o sã fie duºi la Belgrad.. Ajungând la Belgrad. doar n-o sã mergem singuri. ziua se ascundeau prin pãduri ºi dormeau.Bine.Ce. Nu puteau merge atâþia oameni împreunã.Gavrilã Buju.Eu am fost. Îi conduceau doi sârbi. le-au luat banii. . Le-a dat schiþa cu drumul spre graniþa italianã ºi s-au despãrþit.Dar pe tine. –5 6– . . . sunt sãtul de comunism. împãrþind-o. dar sã ºtii: o sã fugim în orice moment favorabil. prins la garã cu fetele? . Sârbii le-au scos curelele. . un sergent burtos.trecut graniþa sârbilor aºteptând din nou noaptea. care din voi a mai fost pe aici. Trebuie sã fugim. o sã ne omoare românul ãla þigan. o sã ne omoare românul ãla pãcãtos de la miliþie din Timiºoara.. I-au dus la garã cu duba ºi au ieºit pe peron.

mergeau deja a doua zi spre graniþã.Mãi Gabi. degetele ieºiserã afarã. o sã fie totul bine.Fii atent. ªefului de la minã. Pânã s-a urcat burtosul ei erau la vreo 50 de metri. tãlpile pantofilori se rupserã. celãlalt stãtea de pazã sã nu-i vadã nimeni. ne vor ierta.. sã te þii de mine.Urcaþi-vã. ca niºte mieluþi. . Nu mai aveau puteri. Cãlãul îl bãtea la tãlpile goale cu bulanul zicându-i: . nu mai pot. . Erau uzi leoarcã. Ieºise la un drum de unde se vedeau niºte tufari ºi copãcei. Dumnezeu þine cu noi ºi nici lui nu-i plac porcii ãºtia de comuniºti. Trebuie sã fugim. le-au zis. se temeau sã nu fie divulgaþi de locuitori. Gabi s-a urcat primul.. dar liberi. murim dragã. Sã þii minte.. ºi-l bãtea ºi mai vârtos. . care doresc sã trãiascã pe spinarea altuia. stui! striga burtosul. a deschis-o ºi a sãrit pe peronul celalt. gâfâind greu. tot pe mâna mea ai sã ajungi ºi atunci o sã-þi tai picioarele. Erau flãmânzi. dacã vom veni singuri ºi ne vom preda. când o sã potrivesc eu timpul. sã cãdem din nou în mâinile cãlãilor! rãspundea Gabi. se ridica.. s-au oprit ca sã-ºi tragã sufletul. asta a fost minunea. fãrã sã se mai uite înapoi. . bãiete. Gavrilã dupã el... numai sã scap de aici. altã ieºire nu avem. care ducea spre Italia. Ei o luase la fugã. Dar era prea târziu. Au ieºit la ºoseaua principalã. ne-au lãsat documentele. trecuse sub niºte vagoane. Au – 57 – . am sã-i trimit eu un viþel din strãinãtate. Mãi. dar fugeau mai departe. hai la miliþie. Decât în România mai bine moartea. Gavrilã. cãdea. se fereau de sate ºi orãºele. dar a trebuit sã plece.Dacã o sã mai fugi. Erau amândoi morþi de obosealã. orientânduse dupã ºoseaua principalã.Gabi. ei credeau cã noi suntem niºte copilaºi ºi o sã stãm cu mâinile în sân. Abia îºi târau picioarele. nu puseserã nimic în gurã. Vedeau tirurile care treceau cu vitezã mare.Stui. Gavrilã dupã el. care îmi cerea viþelul. Nu mai puteau respira. Ziua unul dormea trei-patru ore. ºi ei o sã ne ducã la Belgrad. Au ajuns la uºa vagonului. în drumul lor nu era nimeni. Ajunºi acolo. Gabi i-a zis lui Gavrilã: . Pânã când nu ºtia nici unul din ei. Gabi sa repezit la a doua uºã. proºti mai sunt sârbii ãºtia.Ei nu ºtiau nici unul româneºte. hai sã ne predãm. decât sã ne predãm. dar se temeau sã nu-i caute prin aceste locuri. din nou cãdea. Burtosul ºi deºiratul stãteau lângã scãri. Mergeau numai noaptea. . grãbindu-se spre punctul de trecere al frontierii..Pãi.Mai bine murim. fugeau mai departe ºi nu se mai auzeau strigãtele poliþiºtilor. mãgarule. El îºi amintea de cele întâmplate cu el la Timiºoara ºi strângea dinþii. dar erau bucuroºi cã scãpase ºi nu trebuiau sã plece în România. . Gavrilã nu mai putea merge.

ne-a mai rãmas un pas.. în România n-o sã mã mai duc.. Au cãzut amândoi în iarba înaltã. .. Trecerea gardului italian nu era o problemã. zburau rachete ºi dãdeau alarma. pentru tot ce am fãcut pentru tine. dar era la o înãlþime de aproape cinci metri ºi copacul era gol. El a observat cã gardul avea fire electrice ºi dacã te atingeai de el. S-au cãþãrat pe el cum au putut. ajungând la un gard mare. cã m-am întors dupã tine din Italia ºi te-am adus la libertate. dibuind fiecare palmã. Era foarte greu sã te urci pe el. Nici pânã azi nu ºtiu cum au ajuns în vârful copacului ºi de acolo se uitau cum în camionetã erau grãnicerii care controlau graniþa. suntem liberi. ca niºte ciocane. dar la un moment dat au auzit cã vine o camionetã pe un drum îngust între cele douã garduri. Sã ne ajute Dumnezeu. . Apoi a sãrit ºi Gavrilã. cã n-am fãcut nimãnui rãu ºi vrem sã scãpãm de toatã rãutatea comunistã. aici erau trei garduri de sârmã ghimpatã. de a ajunge în þara doritã. ºi tu vezi. Gavrilã l-a luat în spate ºi l-a târât cum a putut la o distanþã de vreo 300 de metri de la sârma italianã. Cu farurile luminau totul ca ziua. privind gardul. . A sãrit peste cele douã garduri sârbeºti cãzând lângã cel italian... trebuie sã ne ajute.. –5 8– .. Inimile le bãteau puternic.. Au mers mai departe. Era întuneric beznã ºi trebuia sã pãºeºti pe creangã foarte atent. Vãrul lui era mai înalt ºi mai puternic. aici e aici. A simþit cã totul s-a rupt în el. cã ºi aºa suntem nenorociþi. Au înconjurat vama. cãci era greu de crezut cã cineva ar fi putut sã se urce pe acel copac fãrã crengi. ajutãmã. Rachetele ar fi luminat totul ºi i-ar fi vãzut imediat. Grãnicerii nu se uitau în sus. aici e imposibil de trecut sârma. a ºoptit Gabi. Dupã ce s-a dus camioneta. ºi era destul de gros. cãci nu era din sârmã ghimpatã ºi l-au urcat uºor. eu nu pot sã mã miºc.. cã nu pot sã mã miºc. durerile erau straºnice. -Mãi Gavrilã. aºezat pe iarbã.. primul a sãrit Gabi.Mãi Gavrile. dar ei au avut noroc cãci nu i-au vãzut când au trecut încolo ºi dupã câteva minute s-au întors.. ei s-au coborât pe creangã. Te rog. am ajuns în Italia. care a distrus bisericile ºi i-a bãgat pe preoþi la puºcãrie. goluþ. Ajunºi la capãtul crengii.. foarte înalte. Acum a simþit cã nu se poate miºca.ajuns la frontierã. dar dorinþa de a scãpa. s-a rupt totul în mine. Gabi a observat lângã sârmã un copac cu o creangã ce atârna peste cele douã garduri de sârmã.Aoleu. era atât de mare cã la început n-a simþit durerea.Dragã Gavrile. i-a ºoptit Gabi.. vedeau cum tirurile intrau în vamã.

. ºtergându-ºi pe furiº lacrimile care i se rostogoleau pe obraz. trebuiau sã meargã mai departe. gândindu-se la viitorul lor.. cãci ei trecuserã graniþa prin alte locuri. cã atunci când consulul Canadei a citit dosarul . dar tatãl vostru? În sfârºit ei s-au ridicat. cum a plecat în România dupã vãrul sãu Gavrilã. unde Austria era mai aproape decât Italia. cã erau teferi.Che curajo? Che curajo! striga ea mereu. cum au scãpat ca prin minune. Aici bãtrâna ºefã când i-a vãzut. trecuþi prin aºa încercãri. apoi i-a zis: – 59 – . care era la vreo 90 de kilometri. de foame ºi sete. Gabi îi povestea cum au trecut graniþa. O pâine plinã cu mortadella.. .. Soarele era sus de tot când s-au trezit. În ochii lui se citea mila faþã de aceºti bãieþi tineri. mai departe un moºuleþ pãºtea oile. aºa slabi. flãmânzi ºi însetaþi. Erau fericiþi cã scãpaserã de râia comunistã. Plângea ºi-i îmbrãþiºa când pe unul. unde Gabi era înregistrat mai înainte. întregi ºi acum mergeau. Era ora patru dupã amiazã. s-a speriat ºi a început sã strige: . l-a liniºtit spunându-i cã sunt refugiaþi din România. Au pornit-o spre Trieste. la campusul refugiaþilor. parcã cântãrindu-l ce bãrbat este.. când i-a zãrit. cã îi venea sã urle de durere. Moºuleþul italian. ei erau morþi de obosealã ºi dormeau. voi sunteþi niºte tineri sexuali. A scris aºa de frumos ºi amãnunþit. Bãtrânul se uita la ei cu jale. Le-a mai dat apã pe care o avea într-o sticlã.Bambino. mai întrebându-l câte ceva. a dorit sã-l vadã personal. pe care-l arãtase moºul. Gabi vorbea biniºor italiana. Vãzându-i atât de hãmesiþi el a mai scos o pâine micã ºi le-a întins-o. Gabi i-a mai cerut ceva de mâncare. când pe celãlalt. la tot ce-i aºtepta mai departe.. unde-i mama ta. informând organele respective de aceastã întâmplare a tinerilor. cum a crezut el când i-a vãzut ridicându-se din iarbã.. Au ajuns la Trieste.. cãci douã zile nu pusese nimic în gurã. ºi-au luat rãmas bun de la el ºi au pornit-o în jos spre drumul. Moºul crezuse cã ei s-au ascuns în iarba aceea mare ºi fãceau dragoste. plecaþi de aici. A scris din nou dosarele. S-a uitat lung la el. I-a întrebat: . cum nu pusese nimic în gurã decât niºte mure gãsite în pãduricea în care se ascundeau ziua. prãpãdiþi.Via. Moºul s-a milostivit ºi le-a dat un sandvich pe care ei l-au înfulecat din câteva înghiþituri.deasã ºi au adormit de obosealã. Lângã ei stãtea un câine lup. s-a speriat. Cu toate cã pe Gabi îl durea tot corpul. Ei nu sunt acei tineri. de curajul ºi bãrbãþia lui Gabi. Via. nu-i venea sã creadã când a aflat istoria pe care o povestea Gabi. Dar ei nu ºtiau aceasta.

Latina. fiind trimis încoace. aºa cum fusese acceptat în campusul de la Latinã. În gospodãria lui avea un escavator mititel. acasã.Bravo Bujule. cãci plãteau mai puþin. i s-a spus sã fie gata de plecare în Canada în luna octombrie. Lagãrul de la Trieste era înconjurat cu un gard ºi regulile erau mai severe. Lagãrul de la Latina era la vreo 100 de kilometri de la Roma. italianul cu o mânã. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba. cã nu aveau bani. celalt lucra la Stock Market. cã nu aveau bani. Cu bãtrânii stãtea fina lor. Luase parte la rãzboi ºi devenise schilod. cãci era singura fiinþã lângã bãtrâni. Mai târziu Gabi a aflat cã nu era adevãrat. trei oameni. care avea o singurã mânã. cam grãsuþã. Italianul Marco era mulþumit de el. avea de toate. Giorgio care era împreunã cu el lucra la un restaurant chiar lângã mare . Aveau lucrul lor. Erau în camere câte doi.. aºteptând sã vinã italienii. Era o fatã frumuºicã.. Aceºtia veneau.. cu care Gabi sãpa canale pentru irigaþie. doar cine poate ºti ce e în capul lor. Marco. dar a dorit sã-i despartã unul de altul. se tocmeau cu plata ºi-i luau cu ei la lucru. ocupându-se cu creºterea zarzavatului. O zi a lucrat ºi Gabi acolo. ca odinioarã în timpul sclavilor. aºa bãieþi pot sã-ºi facã de cap ºi în Canada. la fermã sau la firme. de ordinea din camerã. Avea o grãdinã mare. ce trãiau la Roma. era rãsfãþatã de pãrinþi. Gabi. Uneori Gabi umbla cu acea maºinã împreunã cu italianul la diferite treburi.. cãci Gabi se stãruia ºi fãcea totul cu tragere de inimã. Gabi a nimerit la un italian Marco. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba mai mult. Dar nu pot sã-l accept pe vãrul tãu. care-l ajuta sã lucreze la volan ºi cu o mânã. Poate se temea cã împreunã. noi avem nevoie de aºa bãrbaþi! Noi te acceptãm. În campusul de la Latina trãiau în niºte bãrãci. Canada nu i-a aºa categorii. unde lucra Gabi. sã mai câºtige ceva. –6 0– . Lina. Pentru prima oarã Gabi vedea aºa transmisie. Ei ieºeau la poarta campusului. Gabi a lucrat tot timpul. putea sã-l accepte.se numea Adriatica. unul era avocat. alegeau oamenii. unde erau mulþi oameni împreunã. Din campusul de la Trieste au fost mutaþi în alt orãºel. nu mai vroiau averea pãrinþilor. Nu puteai ieºi când doreai. Banii îi luase miliþienii sârbi ºi-i lãsase goi puºcã. câte vreo douãzeci.. Mai avea italianul o maºinã micã cu o cutie de viteze hidraulicã. fiindcã nu are nici o calificaþie. ºi singuri se îngrijeau de curãþenia. În campus mulþi emigranþi doreau sã lucreze. Italienilor le convenea. avea doi feciori. în România nu erau aºa maºini în acele vremuri. apoi s-au dus la pescuit. trebuia sã-þi ceri voie.

cãci patronul avea mult pãmânt ºi avea de toate: castraveþi. vopsea. zãpãcit. varzã acrã. repara. rãsturnându-se. spunândui cã Italia e cea mai frumoasã þarã ºi aici e mai bine decât în America. el nu. Gabi curãþa canalele pe unde curgea apa.. lubeniþã ºi alte zarzavaturi. când îl vedeau pe stradã aºa de frumos ºi bine îmbrãcat..)..000 de lire pe sãptãmânã. Eu am acolo veriºori în provincia Alberta. nu ºtiau cã el e din emigranþi ce cautã fericirea acolo unde nu întotdeauna o gãseºti.Uite. iar ziua venea la fermã aducândui lui Gabi „Panini” ºi o rãcoritoare. dar se temea sã nu rãmânã gravidã ºi atunci ar fi fost nevoit sã rãmânã cu ea. era cuvânt umilitor la ei. Gabi nu i-a – 61 – . dar sã nu mai mergi cu motocicleta aia. Tatãl ei începuse sã-i facã reproºuri lui Gabi. Vroiau sã-l sperie. Gabi mergea la o benzinãrie ce avea un atelier de reparaþii sau lucra pe la blocurile italianului. cã era iarbã mare ºi a scãpat teafãr. unde erau alte moravuri. Duminicile erau zile fantastice.Nu pleca. sã nu piardã timpul cu drumul. am vãzut totul când i-am vizitat. rãmâi aici la noi. Ea îi zicea: -Tu eºti un refugiat brutal. Gabi îºi cumpãrase o „Vespã” – o motocicletã cu care venea de la Latina pânã la Marea Mediteranã – vreo 30 de kilometri. Nici în Timiºoara fetele nu se þineau de el ca aici. ea dorea ca el sã rãmânã. ardei. Acolo venea ºi Lina. muºtar. ªi azi în Italia oamenii se îmbrãcau bine. s-au alarmat. ceapã. Avea 420. Acolo era bine pentru Gabi. Odatã. adicã o pâine micuþã cu salam ºi cu de toate altele în ea. a dat într-un ºanþ. e frig straºnic acolo ºi o iarnã grozavã. unde fãcea de toate. îl þineau cu dinþii. . Cred cã doreau sã se cãsãtoreascã cu Lina. I-au spus: . la o curbã mare cu vitezã. Cu Angelina se sãrutau deseori. A avut noroc. i-a dat chiar un apartament mic pe gratis.. ei dominã globul cu hainele lor aºa de elegante pe care le fac.. strigau ei. Lina are un Fiat roºu. S-a ridicat murdar de glod.Era cu un an mai mare decât Gabi. avea 20 de ani. searã de searã. frumos. Lina. scârbos (Refugio schifaso) – destrãbãlat.. dar teafãr. Când ploua ºi nu putea lucra cu escavatorul. Patronul nu-l lãsa sã se ducã la campusul de la Latina. Putea foarte uºor sã se foloseascã de ea. dacã omul avea simþire. au aflat. (Panini era un sandvich. pe atunci 1000 de lire fãceau cât 1 dolar american. el se îmbrãca cu haine italiene. roºii. Fetele din oraº fluierau dupã el. dar el într-o zi le-a spus cã e înscris sã plece în Canada. poþi sã-l iei oricând. ba una ba alta. Când patronul ºi fiica sa.

dar nu era nimeni sã-l audã. îi spunea ea. sã nu rãmânã gravide. îºi pierduse cumpãtul. prostuþi. ca tine nu e nimeni ºi nici n-a fost. Erau încã prea tineri. . Erau bãieþi tineri ºi sângele fierbea în ei. înnebunindu-i.. la libertate. el trãit numai la munte? Dar au reuºit. Erau ridicaþi de ele când pe creasta lor. nici o þarã nu te-ar fi refuzat. malul nu se mai vedea. Gabi putea rãmâne ºi în Italia. Ei nu se cãsãtoreau.. unul cu piciorul rupt. spaniolã. cãci îl admira pentru curajul ºi purtarea lui. . Ea nu putea uita cum Gabi i-a adus pe prietenii sãi. se duceau cu Giorgio zilnic la mare. Gabi înainte. striga Giorgio. Gabi îl liniºtea strigându-i: . marocanã. ceilalþi rãmâneau încã în aºteptare. Începuse sã batã vântul. unde cu preþul de 6000 de lire puteai sã-þi alegi orice fatã: rusoaicã. cãci dacã pierdeam speranþa eram pe altã lume. Giorgio dupã el. Au început chinurile despãrþirii. cã nici nu-i cunoaºte prea bine. Gabi ºtia cã femeia. Odatã. câºtigând niºte bani. înotând. negroaicã. Neavând ce face. dar aici trebuia sã trãiascã 10 ani ca sã poatã primi cetãþenia.Întoarce-te pe spate. Ea îi spusese ºi a treia oarã: . dar aici în câteva ore o puteam sfârºi cu viaþa. speriat. Peste o lunã. dacã ne pierdeam voinþa. De unde ºtia asta. intrase frica în el.Raportul tãu a fost extraordinar. aiuto). Se mai duceau ei la casa cu „geamurile verzi”. curentul i-a dus departe în largul mãrii.. ºi nici faptul cã trecuse poate atâtea graniþe de trei ori. sã ajungã la mal dupã douã ore de greutãþi. totul a depins de noi.. bãtrâna de la Trieste.Gabi. plicul cu toate documentele fãcute deja.Vezi. Giorgio. cele din ºapte în ºapte sunt acele ce ne vor trage spre mal. aveau teamã de fete. odihneºte-te. dar le-a spus cã el nu va cerºi sau supune cuiva. retrãiau ºi se mirau cum de Gabi pleacã fãrã ei. tu eºti unicul în cele ce le-ai fãcut. . tãrându-l în spate atâþia kilometri. a fãcut totul pentru el. unde fetele se plimbau chiar în pielea goalã. valurile deveniserã mari.trimis la mama dracului. douã de muncã. acel plic atât de aºteptat ca sã plece în Canada. dacã ar fi dorit. calmeazã-te! Nu uita cã din toate valurile. el pleca. se temea cã Giorgio sã nu se agaþe de el ºi sã se înece amândoi.Aici am rãmas. s-a reîntors în campusul de la Latina.. din România am mers zile ºi sãptãmâni ca sã ajungem în Italia. În suma de 6000 intra ºi guma de protecþie. El nu ºtia atunci cã era –6 2– .. Toþi cei rãmaºi aveau fricã cã nu vor pleca. doar ele erau prostituate ºi îºi vindeau corpul. când aruncaþi în jos. Lui Gabi i-a venit ºi plicul în octombrie. A început sã þipe: ajutor: (aiuto. Numai aºa am putut sã biruim. Giorgio era sã se înece. Gabi se îndepãrtase de el.

nu ca în þãrile comuniste. bine îmbrãcat pentru un emigrant care vine aici sã câºtige bani. de varã. un aeroport grozav. Italieneºte. Gabi a trecut peste oceanul Atlantic. a luat genþile lui Gabi.. fin.. unde toþi vorbeau de economie. IV La 19 octombrie s-a urcat în avion în aeroportul de la Roma. . Cel de la Roma era mai mic de douã ori ca acesta. spunea el la ai sãi. a încremenit la vederea aeroportului. Nimic. nu fugeau de pãmântul lor. i-a dus dorul ani la rând. tot ce fãceau alþii fãcea ºi el. Aici i s-a pãrut lui Gabi.. frumoasã.. ci zâmbete de curiozitate. De sus se vedeau luminile oraºului Toronto. care strãlucea ca un soare în întuneric. de frumuseþea acestui oraº. Ei vedeau ceva nou. A ieºit dupã alþi pasageri. cum fãceau cei din þãrile comuniste. În Italia însã. acoperit de nori ºi a sosit în Canada seara.. Dar când s-a dat jos din avion. frumos. el era cu un cãrucior electric. La vamã a vorbit româneºte. „De unde atâta electricitate”. A apãsat un buton ºi a apãrut un bãrbat în uniformã. Avionul a mai zburat câtva timp ºi-au sosit la Toronto. cãci tinerii din Italia.Let go! ªi l-a dus la Oficiul Emigraþiei. unde era ºi a lui. Înãuntru toþi se uitau la el. I-a zis cã aici este o româncã – 63 – . ciobãnelul din Borºa. nu ºtia engleza. Era ora 8 seara. subþire. Avionul era plin de oameni. umilit ºi chiar aruncat în închisori pentru cuvintele de criticã împotriva regimului lui Ceauºeascu ºi a altora. unde erai impilat. nu aºa întuneric cum era în oraºele româneºti. cã a nimerit în paradis. pãrãsind Europa. are drepturi care trebuie sã fie respectate în orice þarã. riscând cu viaþa pentru a ajunge într-o þarã liberã. În avionul Roma – Toronto cu 10 ore de zbor. era Scoþia Nova – oraºul Montreal. majoritatea bãtrâni ºi bãtrâne. auzind cã e român. Dar nu. foarte puþini tineri. cãci. iar nimic. o mare de lumini.. a înþeles cã el ca orice om pe planetã. tot aici în aeroport. se gândea el. A venit o italiancã – translatoare. Vameºul nu înþelegea. Când a auzit cum vorbeºte Gabi limba italianã s-a mirat foarte mult. nu era urã. costum alb. El era îmbrãcat tot în alb.Aºa mi-a fost norocul. cã era o viaþã liberã.deajuns sã se însoare cu o italiancã ºi devenea imediat cetãþean italian. zicându-i: .. cãmaºa finã de varã. În Canada se cereau numai 3 ani ca sã devii cetãþean. Aici lumea era îmbrãcatã simplu. ajungând acolo unde valizele rulau pe bandã. strãlucind de curãþenie ºi de luminã. De sus îºi dãdea seama de mãrimea lui. cã totul depinde de el. Dar nu era Toronto. nu plecau din þara lor. Îl lua spaima cã nu avea cu cine vorbi. Gabi credea cã e poliþist. parcã sosise din lunã.

. Frica dispãruse.. în Toronto. a spus ea. n-am auzit de aºa ceva.care lucreazã Past Time. Borºa.. Ar fi bine ca ea sã-þi facã intrarea ºi sã-þi spunã toate regulile. i se pãrea cã trecuse ore întregi. o cheamã Helen. oraºe. uitându-se toþi la el.La 11 ºi 30 ai avion spre Sudbury. ar fi cea mai frumoasã þarã din lume. când vine avionul din Cehoslovacia. un an la Sudbury. i-a explicat totul. De ce pleci la Sudbury. pânã nu þi-am vãzut actele. nici mãcar un italian. când în România era apogeul dictaturii comuniste cu toatã brutalitatea. cã nu semãna cu alþi emigranþi prãpãdiþi. întârzia undeva. avea spaimã. ªi a fugit repede. . Gabi a intrat. mi-au spus cã dacã toþi italienii ca tine ar veni aici. Tatãl ei fugise din þarã ºi apoi ºi-a adus ºi familia prin anii 1956. Lui Gabi îi reveni curajul.... Maramureº. franceza ºi bineînþeles engleza.. lucreazã translatoare pentru guvern ºi o cheamã unde e nevoie. ucraineana. de asta am cerut nordul Canadei. nu li e ruºine cã-l aratã cu degetul. cã n-are pe nimeni aici. bãrbaþi ºi îl arãtau cu degetul. sãrmani. nu-mi venea sã cred. dându-i toate documentele de la Roma. rusa. sârba. poate tatãl meu sau mama ºtiu ceva despre aceste provincii. Elena râdea. se gândea „mama lor de capre”. ce fac aºa. ªtii. ci om ca ºi ei.Bunã seara. a terminat universitatea la Ottawa.. . cã doar nu e urs. l-a petrecut pânã la –6 4– . Râdeau. A apãrut românca: . se holbeazã la el. securitatea. uitându-se la orar. emoþii. Lângã o funcþionarã se adunaserã femei. vorbeºte ºase limbi. când femeile ce te arãtau cu degetul. Veniserã cu vaporul.Mai bine rãmâi aici.. învãþând limbile maghiara. doar e nordul provinciei ºi e frig acolo. I-a fãcut toate hârtiile. se vedea totul în ele. în biroul acela de sticlã.Eu sunt de la Nordul României. nici un român.. i-a strigat din drum.Românca e programatã la 21 ºi 15 minute. cã la Sudbury e o secþie ce se va ocupa de el. . se gândea ce va fi cu el. revoluþia din Ungaria. cã avionul e la 23 ºi 30.. aici sunt biserici româneºti ºi este o comunitate românã. devenise furios.. El a aºteptat cam vreo 20 de minute. ea se ocupã de toþi emigranþii ce vin din Est. unde sunt mine ca sã am de lucru. se bucura cã a gãsit unul din ai sãi ºi încã un bãiat aºa de frumos ºi bine îmbrãcat... o sã-þi fie mai uºor. sunt deprins cu frigul. Nu credeam cã eºti românaº. mã cheamã Helen. De jur împrejur birouri de sticlã. veniþi încoace. .Baia. A vãzut destinaþia lui Gabi spre Sudbury. . Ea era nãscutã la Timiºoara ºi plecase din România când avea numai ºase ani.

A dat drumul limbei cã este emigrant ºi unde-i oraºul. S-a speriat Gabi. pânã ce paznicul a agãþat receptorul. Gabi n-a înþeles nimic. A vorbit câteva minute. Cei ºase pasageri ºi-au luat genþile ºi duºi au fost. mormãind ceva în limba lui. el a luat o carte de telefoane ºi a sunat undeva. neºtiind cine sunt aceºti oameni. Dar a ajuns la Sudbury ºi. Pilotul a zis ceva. în care lui îi era fricã sã se urce. I-a zis în italianã ceva. ºase persoane stãteau pe bãncile avionului dupã ce prezentase biletele la cabina pilotului spre Sudbury. În colþ a zãrit puºti ºi pistoale. unde alt om îmbrãcat ca ºi primul. Era mai cald decât afarã. cã o camerã pe noapte costã 35 de dolari. La ora 23 ºi 30. A înþeles cã nu e totul bine. va veni la Toronto. scuturându-se de zãpadã. Când Gabi a terminat sã vorbeascã. a luat valizele lui ºi-a zis: .Let go! Au ieºit amândoi afarã în frig ºi au intrat într-un birou mic. Când a vãzut ce face Gabi. Gabi se gândea cã se va risipi în aer ºi nu va mai ajunge la Sudbury. Ieºind afarã cu hainele lui subþirele a simþit cum îl frige gerul. sã-i vadã pãrinþii. Paznicul l-a – 65 – . Telefonul mergea din mânã în mânã. coborând. Vãzându-l pe cel ce îi luase valiza. cã doar aici era numai aeroportul înconjurat de pãdure ºi nicãieri nu se vedea nici urmã de oraº sau de sat. Dinþii clãnþãneau. dormea pe o bancã. unde va fi avionul spre Sudbury. La celãlalt capãt vorbea o femeie. oraº cu care sunt legate multe ºi frumoase amintiri de ale lui. dar nu putea sã discute cu ei ºi sã afle. În faþa lui era un om care se uita întrebãtor. apoi l-a chemat sã ia receptorul. i-a zis cã ºtie italiana. Era un frig cã nici în Maramureº nu era aºa. i-a zis cã e patroana hotelului Sorento din Sudbury ºi cã ar putea merge acolo. Au trecut în alt avion micuþ. iar el sã închidã porþile aeroportului. Când Gabi s-a dat jos din avion a observat cã pe aripi ºi pe corp era gheaþã peste tot. el i-a spus „Yes!” ºi din nou se uita la el. el a zis: . El a rãmas singur cu genþile sale. a dat de gheaþã ºi de o zãpadã mare. arãta ca un miliþian. Pilotul i-a dat drumul. A intrat cu el într-un birou ºi s-a aºezat pe un scaun. Avionul a ajuns la ora 2 noaptea la un aeroport. sã plece. cãci ºi el a trãit la Timiºoara.colþul aeroportului. explicându-i tot ce trebuie sã facã. A vorbit. Ea râdea. dar pe feþele celorlalþi pasageri erau semne de fricã sau nedumerire.What? (Ce?) Gabi ºi-a dat seama cã acela n-a înþeles nimic ºi cã dorea ca el sã-ºi ia bagajul. dârdâind de frig. Gabi i-a promis când va fi bogat. dar e departe de la aeroport. corpul avionului tremura de parcã avea friguri. Gabi s-a aºezat pe un scaun.

aºezânduse. . a apãrut primul sat nu prea mare – Garson. dupã o cotiturã. Mergea pe gheaþã cu o vitezã de 120 de kilometri. mari. a zis bãtrâna adresându-se ºoferului. (aici e Canada.Roma-România sunt niºte þãri romanice. împrejur nici o luminã.Eu sunt din România. gândinduse cã s-a îmbãtat prietenul ºi tot din vina lui.Poftiþi! Unul dintre ei a apucat sticla cu mâna ºi a dus-o la gurã.Come on! Let go! (Vino.This is Canada.Nu. da de unde ºtii italiana? Bãtrânul care tot tãcea din gurã i-a rãspuns bãtrânei: . bãieþaº!) ºi mergea ºi mai repede. Au bãut în trei toatã sticla. unul a apucat bagajul lui zicând: . a zis bãtrâna italiancã. frumoºi. micuþã. cumpãratã în aeroportul din Roma. Gabi s-a speriat. ªoferul zicea: Sudbury! Sudbury! ºi atunci Gabi a înþeles cã a ajuns la destinaþie. vãzând cã Gabi nu-i bãiat rãu. –6 6– . Dar ºoferul l-a arãtat pe Gabi: . Dupã ea venea un bãtrân: . Fãrã pahar. Au mers vreo 15 kilometri.trezit pe cel ce dormea. El a scos þigãrile ºi sticla. Bele ragatio (frumos copil eºti). Acela s-a sculat. eu sunt din România.Piano. piano! Îi zicea el paznicului. nu lui Gabi. numai vântul ºuiera. vorbesc aceiaºi limbã. Au ajuns la hotelul Sorento. zicându-le în româneºte: . Dupã niºte vorbe între ei ºi poate. Dar. de la Roma? a precizat mama Bellice. . Gabi le-a dat ºi un pachet de þigãri. De la bucãtãria hotelului venea o bãtrânicã cu pãrul însurit. tatãl tãu? Gabi i-a rãspuns: . ridicând valuri de zãpadã în faþa automobilului. Apoi celãlalt a fãcut la fel. hai sã mergem) ªi s-au dus afarã direct la maºina aeroportului ce avea ºi fare pe acoperiº aºa ca la cele de la poliþie. Din România comunistã. În birou era cald.Eu sunt mama Bellice. Cu cât se apropia mai mult de oraº Gabi îºi zicea: „ Bujule.El e emigrantul! . a ripostat Gabi. oraº destul de mare. dar foarte împrãºtiat. ai ajuns unde ai dorit. Unde-i mama ta. a dat drumul motorului ºi a pornit-o. înghiþând bine. însã aici o sã iei totul de la început”. „Aoleu! Ce mã fac eu ºi fãrã sticlã ºi fãrã viaþã!” se gândea Gabi. Paznicul s-a urcat. În sacoºã Gabi avea un bloc de þigãri ºi o sticlã de Martini. Gabi i-a mulþumit ºoferului ºi au intrat amândoi în hotel.A. apoi peste câþiva kilometri au apãrut luminile oraºului Sudbury. spunându-i ceva. boy. cu ochi cãprui. aºa cum fac românii. .Pãi tu eºti un ragatio (copil). .

rugându-i sã vinã ei încoace. Ei studiaserã deja dosarul ºi ºtiau totul despre el. ªcoala e timp de ºase luni. În sufragerie mai erau douã persoane care se uitau la Gabi.Aceºtia sunt de la emigraþie. . cãci cei de la emigraþie aduseserã toate documentele lui trimise de ambasada canadianã din Roma. Gabi a intrat într-o camerã luxoasã. Alãturi de bucãtãrie era o salã mare cu ºase mese. cãci trebuie sã înveþi limba. care dormea aproape cu ochii deschiºi. . îmbracã-te ºi vino jos la mâncare. la ora 9. cu condiþia sã nu schimbaþi hotelul. ºi apoi ai venit sã te stabileºti cu totul în þara noastrã. mai bine zis în sufragerie. a spus Gabi. a rugat-o Gabi. Nu mai trebuie.Noi o sã vã plãtim cazarea 210 dolari pentru apartament cu mâncare dimineaþa. cã acolo se vorbeºte altã limbã. Mama Bellice o fãcea pe translatoarea. sunt mort de obosealã. A sãrit ca un iepure din pat. cu flori în vaze frumoase de cristal. a surâs mama Bellice. chiar ºi despre purtarea lui din Italia. eu le-am sunat. a auzit vocea mamei Bellice. l-a întrebat mama Bellice pe Gabi. . dar ea i-a spus: . ce nu se putea compara cu camerele din hotelurile româneºti. Trebuie sã mã duc la Biroul de emigraþie din oraº. . mobilatã cu gust. unde era scris totul. nu le-a mai spus cã limbile sunt diferite ºi cã limba lui e cea mai frumoasã limbã ºi mai scumpã pentru el decât toate limbile împreunã. Gabi n-a zis nici mâr. fãrã limbã nu vei putea sã te angajezi la lucru. . Acolo unde ai dorit sã te duci azi. Cum o sã vorbeºti cu oamenii? Nu toþi ºtiu italiana. a aruncat o hainã pe el ºi dupã ce ºi-a spãlat ochii a ieºit din camerã. . aºternute cu feþe de masã albe ca zãpada. a zis mama Bellice. era ora douã dupã amiazã.Þi-e foame. deschizând o uºã. care era alãturi.Nu-þi bate capul despre asta. era mulþumit cãci înþelegea cã fãrã limbã e – 67 – . Gabi a scos banii sã se achite cu bãtrâna. urmãrindu-i toate gesturile.Mâine vorbim despre asta. A doua condiþie e sã vã înscrieþi imediat la ºcoalã. vã rog. îndreptându-se spre bucãtãrie.Mã treziþi. S-a uitat la ceas ºi nu-i venea sã creadã. Gabi a dormit buºtean pânã a auzit telefonul zbârnâind. Acum ºi bãtrânii au aflat cã el e din România comunistã.Nu mi-e foame.Gabi a tãcut din gurã.Spalã-te. cu de toate. care devenise un înger salvator. . Hotãrâse ce sã facã cu el împreunã cu mama Bellice. româna. Bãtrâna a luat o legãturã de chei ºi s-a ridicat cu Gabi la etajul doi. ºi a plecat. cele mai mici amãnunte despre Gabi.

Mai era ºi o familie de patru persoane din Africa de Sud.un om ce nu trebuie nimãnui. de închisorile pline cu deþinuþi. renumiþi ºi bine vãzuþi. dar se þinea serios ºi nu le fãcea curte. unde era situat Gabi. Trebuie sã vã prezentaþi în fiecare lunã la sediul emigraþiei. l-a luat într-o zi. avea o firmã de construcþie. de teroarea roºie. cehi. Toþi erau cu studii. I-a propus sã lucreze la el cu 4 dolari pe orã. Portugalia ºi vreo trei din Italia. Profesoara îl lãuda pentru silinþa lui. deoarece apar diferite programe. nu le venea sã creadã cã aºa ceva putea sã fie în acest veac al 20-lea.. toate adresele. Ei aveau trei bãieþi ºi o fatã. ei nu puteau înþelege istoria lui.Very good boy. mulþi cu studii superioare. Iugoslavia. Bãtrâna Bellice i-a contactat pe toþi. unguri. cu toate cã e român. când povestea prin ce a trecut musafirul ei în acea þarã rea. Erau între ei chinezi. dovedindu-i cã el trebuie sã înveþe la ºcoalã. polonezi. Dar emigraþia a fost împotrivã. Copii lor erau patroni de firme mari aici în Sudbury. În aceastã ºcoalã erau tineri ºi bãtrâni. cum a trecut trei graniþe ºi multe alte. Gabi observa cã le plãcea fetelor. –6 8– . Pentru toþi aceºti oameni el era ceva deosebit. vã dau telefonul de la oficiul de emigraþie cât ºi cel de acasã. de ce tinerii fug din þara comunistã. venea multã lume sã-l cunoascã ºi mama Bellice înflorea. bãiatul cel mai mare al mamei Bellice. necunoscutã lor de dupã perdeaua roºie. dar cel mai tânãr era Gabi. despre fãrãdelegile de acolo. Dictãrile lui erau cu puþine greºeli. despre încãlcarea drepturilor omului. toþi cãsãtoriþi ºi cu copii de vârsta lui. El nu dorea sã cadã cuiva pradã. când ei doresc sã mai afle câte ceva din viaþa asta nouã. aducându-i la hotel ca sã-l cunoascã pe noul emigrant care vorbeºte italiana. La revedere. Doamna de la emigraþie i-a spus: . toate în beneficiul dtale. Veneau ºi nepoatele bãtrânei Bellice cu prietenele lor sã mai stea de vorbã. Venezuela. sã ºtie bine limba. ºtiu italiana. spunea ea mereu. În clasa lui învãþau vreo 20 de persoane. cãci atunci visele lui de a deveni înstãrit s-ar fi spulberat. Gabi a luat masa cu bãtrânii care se interesau de toate cu acea curiozitate bãtrâneascã. slovaci. vietnamezi.Eu o sã mã ocup cu treburile dtale. Acum la hotel. Ei se mirau de politica conducerii comuniste.. . Peru. necunoscutã de ei. oameni din Cile. ce aveau rude în oraº. arãtându-i aceastã firmã. de dictatorul Ceauºescu. când peste tot tinerii sunt viitorul þãrii ºi trebuie preþuiþi ºi pãstraþi cu grijã. Singurul Gabi era cu ºcoalã simplã. dar toþi îl apreciau la studii. Nic. cu toate cã era mecanic. sã fie nevoit sã se cãsãtoreascã. Gabi era nevoit sã povesteascã din nou despre regimul comunist.

mai ales sâmbãtã ºi duminica. Îl luau bãtrânii ºi la magazinele speciale de alimente. ºi-i mai rãmãsese din cei câºtigaþi de la acei pe care îi trecuse peste graniþã în Iugoslavia. cãci aici era mult mai frig decât la Roma. trãia în alt sat. altul de 18. fãrã a cere o platã. El scria multe scrisori – 69 – . unul de 20 de ani. era mai frig decât la Borºa lui. Ea îi zicea lui Gabi: .Mãi bãiete. Doamna Bellice nu odatã îi atrãgea atenþia lui Gabi sã fie atent. deoarece e prea tânãr ºi sã nu facã prostii. S-a apropiat ºi Crãciunul cu bucuriile lui. dacã aº fi avut o fatã. κi adusese din Italia ºi haine mai cãlduroase. I-a sunat doamnei de la emigraþie care l-a trimis la un magazin de mâna a doua. Mai des petrecea duminicile cu bãtrânii patroni la hotel. Aici aºa fãceau rudele mortului.avea un dicþionar italian-englez ºi. cãci dacã ar fi plãtit cei de la emigraþie costul paltonului. ieºind din încurcãturã. L-a cumpãrat cu jumãtate din preþ ºi acum nu mai suferea de frig. aº fi dorit sã fie nevasta ta. Profesoara. iar lui îi erau neplãcut sã le îmbrace. Frigiderul cel mare din bucãtãrie era oricând deschis pentru el. dând hainele lui la magazine. sã ºtie limba cât mai bine. ce nu-i declarase la vama canadianã. Maºina lor avea o caroserie ca o dubã pentru a încãrca alimentele ºi alte lucruri. La hotelul Sorento începuserã sã vinã fete de la ºcoala unde învãþa Gabi. era o femeie grasã. L-a cumpãrat din banii sãi. dar magazinul unde îl trimiteau bãnuia cã sunt haine ale acelor decedaþi. Deseori îl aºezau la volan ce-i fãcea mare plãcere ºi se antrena pe drumurile canadiene. sã nu le dea drumul. altceva nimic. dar ele nu fãceau faþã. sau sã le spunã cã e plecat. Avea dreptul la niºte haine pe socoteala guvernului. se deprindea cu greu cu gerurile de aici. dar Gabi reuºea sã meargã pe la ea în musaferie. dar frigul îl rãzbãtuse pânã la oase ºi trebuia sã-ºi cumpere ceva mai cald. Pãrinþii doamnei Dora erau din Irlanda de Nord. venit în Canada la vârsta de 28 de ani. ea era nãscutã aici în Sudbury. ºi avea cu ea doi bãieþi. trebuia de îndeplinit prea multe formalitãþi. fãcea mereu progrese. cã putea sã doarmã pe zãpadã în el. Se stãruia sã nu-i cheltuie. care aprovizionau numai hotelurile cu preþuri mai ieftine ºi Gabi îi ajuta la cumpãrãturi. Iarna de aici îl speria pe Gabi. Guvernul îi plãtea pentru hotel acei 210 dolari pentru chirie. Era ºi el interesat sã înveþe bine. câºtigaþi în Italia. soþul ei era ungur. Mis Dora. încãrcând ºi descãrcând duba lor. ajutându-le la multe din treburile lor. folosindu-se de dânsul. Era o femeie bunã la suflet. Avea vreo 6000 de dolari. unde ºi-a gãsit un palton ca o pufoaicã groasã. El aranja uneori cu administratoarea de la hotel.

dar dorea sã aibã alãturi o româncã cu care sã-ºi împartã gândurile ºi visurile sale. cum munceau din greu cãrând apa cu gãleþile ºi pietrele cu mâinile goale construind acest hotel. rudelor. fãcându-le mizerii. cã le plãcea la multe. se deprinsese cu ea la Timiºoara. cu toate cã telefonista din Sudbury ruga frumos fetele din Bucureºti. Pãrinþii îl rugau sã telefoneze. Aici fiecare îºi ºtia drepturile sale ºi respecta legile þãrii. dar ele îi rãspundeau urât ºi nu-ºi fãceau datoria. Îi pãrea rãu de ea. o întreba dacã ºtie sau are veºti despre Mariana lui. I se pãrea cã era cu adevãrat mama lui aici. A scris ºi la miliþia din Borºa sã-i lase rudele în pace. putea alege orice fatã. sã nu-ºi batã joc de ele. Duminica. Coresponda cu sora Ileana. cã de. Pe strada lui din Borºa au instalat un telefon în casa Ileanei. unde mii de oameni sufereau fãrã a avea vreo vinã. pe care o trecuse în Iugoslavia.Numai atunci vin. care îi rãspundeau cu greu. Gabi fãcea tot ce putea pentru a le mulþumi de grija lor faþã de el. ar fi trebuit sã vândã vaca pentru a plãti telefonul pentru convorbirea cu el. . punea mâna la tot ce era mai greu de fãcut ºi totul le fãcea fãrã platã. securitatea de la telefoane din Bucureºti nu-i fãcea legãtura cu poºta satului sãu. dacã vor continua sã-l obijduiascã pe tatãl sãu. povesteau cum i-au crescut. sã fie alãturi de ei mãcar câteva minute. Era 6. Fetele aici nu erau o problemã.50 dolari minutul. mama sau tata. era tânãr ºi în putere. aºa se stãruia mama Bellice pentru el ºi-i lua apãrarea când mai fãcea ºi el vreo prostie. cum i-au pus pe picioare.acasã. Le-a spus cã refuzã la cetãþenia românã. cãci miliþia se agãþa de acei ce aveau rude în strãinãtate. înainte de a-i prinde sârbii la graniþa Italiei. le dãdeau bãtrânilor lacrimile în ochi. Îi rãspundeau ºi pãrinþii ºi sora Ileana cã mereu erau chemaþi la miliþie ºi interogaþi despre fuga lui peste frontierã. sã audã vorbã româneascã. Ei nu puteau sã creadã cã poate fi aºa ceva. se plângea mama Bellice ºi lacrimi îi apãreau în ochii ei buni ºi frumoºi. Ei uneori se plângeau de copii lor. ªi cât au suferit ºi suferã ºi azi când copiii deja mari vin acum la ei numai când au nevoie de ceva. Dar la încercãrile lui de a telefona la Borºa. cãci ºtia cã ei. despre închisorile comuniste. ei deprinºi cu legile Canadei ºi respectate de toþi cu acurateþe. Zilele treceau repede ºi mama Bellice devenea tot mai apropiatã acestui tânãr pripãºit pe aceste meleaguri strãine. Chiar ºi la Ambasada românã din Canada s-a jeluit. dragã Gabi. pãrinþilor. –7 0– . cãci îi plãcea mult. când stãtea cu ei la masã ºi le povestea despre viaþã grea a pãrinþilor. Ce-l înnebunea pe Gabi era apriga dorinþã de a auzi vocea mamei sau a tatãlui sãu. El nu dãduse telefonul sãu pãrinþilor.

În barul din hotel mai era ºi o blondã. dar Gabi nu era vinovat ºi nu a fãcut prostii. – 71 – .. Hainele aduse din Italia era ceva nou pe aici. sã mai stea de vorbã. care erau îmbrãcaþi ca ºi el. numai dãdea din cap afirmativ. care fiind singur aici între strãini. le spunea: . îl deosebeau de alþii. Era o nepoatã. de unde am fugit în Italia. dupã ce stãtea de vorbã cu ei. Blonda de la bar le vedea pe toate ºi îl ruga sã meargã cu ea dupã lucru. Aceastã femeie a fost ceva deosebit pentru el. Gabi nu se putea abþine. crezând cã nu e din oraº ºi e un fiu de bogãtaº. în Canada. Dar Gabi nu se umfla în pene. chiar ºi de italienii care trãiau de mai mulþi ani în Canada. Gabi se ducea uneori la pãrinþii ei sã-i vadã. L-au ajutat la nevoie.Când aveau loc festivaluri sau alte sãrbãtori la clubul italienilor. ca sã-i facã plãcere mamei Bellice. Era ºi ea sãrãcuþã. lucra pentru 3 dolari ºi 50 de cenþi pe orã. ceea ce îi ºi atrãgea pe cei din jurul lui. nepoata mamei Bellice venea la hotel ºi se ducea în camera lui Gabi.Nu sunt italian. cam grãsuþã. adicã examenul l-a dat cu camioneta lor. vorbesc limba voastrã. Dar ºi acolo. ºi îl deosebeau de alþi tineri. Toþi credeau cã el e italian ºi. o lua uneori pe Pamela la discotecã. simplu. Odatã a dormit chiar în camera lui ºi mama Bellice s-a supãrat. Pamela. Gabi. îi turna orice ar fi vrut el sã bea. Nu trecuse nici cinci luni ºi el avea carnetul în buzunar. stãteau de vorbã. Mulþi dintre ei se bucurau cã el le vorbeºte limba ºi el vedea cã ºi ei duc dorul dupã patria lor. dar sunt român din România comunistã. era un bãiat modest. sufereau ca ºi el. culturã. L-au ajutat sã primeascã ºi carnetul de conducere de automobile mici. dar el încã nu ºtia engleza bine ºi nu înþelegea totul. avea pe „vino încoace” ºi îl înnebunea. Cele câteva luni trãite în Italia îi dãduserã o pojghiþã de civilizaþie. ce o fãceau pe ascuns. îl luau ºi pe el. spunând cã vine sã-l înveþe limba englezã. Nepoatele acestor oameni continuau sã vinã la el la hotel. era sãrac ºi nu dorea sã-ºi lege viaþa. El era foarte elegant îmbrãcat ºi fetele umblau dupã el. Pamela care se þinea de el. simþea aceastã cãldurã sufleteascã de parcã ar fi fost propriul lor copil.. dar el era sãrac lipit pãmântului. mâncat de dorul dupã patria sa România. sã se mai distreze. Pamela o ruga pe bãtrâna Bellice sã-l îmbuneze pe Gabi. El apãrea pentru mulþi ca un erou dupã acele treceri ale graniþelor þãrilor comuniste. cã el îi place foarte mult. lucru destul de complicat aici. care-l mânca cu ochii când îl vedea. blonda era foarte simpaticã. l-au mângâiat când îi era greu. Mama Bellice avea o mare bucurie când se ducea cu ei ºi spunea la toþi cã e nepotul lor. Era recunoscut numai de acei italieni proaspãt veniþi în Canada.

Fãcea 3-4 ore pe zi. .Nu. Am reuºit sã mã ridic ºi sã te am ºi pe tine alãturi de mine.Tu eºti. Ei se stãruiau sã fie împreunã cu Gabi sã stea de vorbã cu el. uite cã am supravieþuit. Atunci nici nu îndrãzneam sã intru în acest local. erau unii care nu aveau de lucru. care aveau bani în buzunar. Gabi uneori îi ajuta. acum avem mai mulþi bani decât valoreazã acest restaurant. o femeie aºa de frumoasã ºi o soþie minunatã.Nu. numai la autobus plãtea biletul dus ºi întors. s-a dus cu nevasta la acel restaurant chinezesc sã ia o masã. fânul sau altceva. La un preþ de cinci dolari puteai sã mãnânci cât poþi. S-au aºezat la aceiaºi masã. S-au bucurat amândoi de întâlnire. Mai târziu. .. ªi ochi îi râdeau de bucurie.. mâncarea era bunã ºi ieftinã. cum era obiºnuit la Borºa sã care sacii cu cartofi. . primea acei 210 dolari de la guvern ce însemna ceva pentru el. domnule. fãcea orice lucru. Gabi? . A întrebat pe patron dacã îºi aduce aminte de el. dar sunt bun de picior.în Ialia.Oare nu-þi amineºti de acel român. Nu era singurul din Sudbury care fãcea aºa lucru. unde sã se angajeze sau cum sã porneascã niºte afaceri. fiindcã era totdeauna plin de lume.Eu sunt. . fãcând aºa cum aþi fãcut ºi D-strã când aþi venit în Canada. A fost angajat cu trei dolari pe orã. dar se stãruia sã nu-i cheltuiascã. ce sã facã.. a rãspuns acela. Lângã ºcoalã era un restaurant chinezesc ce-l atrãgea. dorind sã cunoascã viaþa cât mai bine. când era cãsãtorit. fiind nevoiþi sã plece în alte þãri. Nu degeaba am muncit atâþia ani. Nu-i era ruºine. V –7 2– . i-a zis Gabi. .Eu aº putea sã vã servesc.Uite. Într-o zi s-a dus ºi el acolo. Bani de cheltuialã avea din acei aduºi din Italia. când era sãrac. Patronul s-a uitat lung la el ºi a încremenit: . unde stãtea el mulþi ani în urmã. care a lucrat la D-ta. ducea mâncarea în niºte sãculeþe de piele. Pe o masã era o tãbliþã pe care era scris cã restaurantul are nevoie de un bãrbat sau fatã care ar duce mâncarea comandatã acasã la client.. numai sã nu fie prea departe. dragã nevastã. le punea dupã gât. mã uitam numai cum intrau ºi ieºeau alþii. le dãdea idei practice.Dumneata ai maºinã? A întrebat patronul. El continua sã umble la ºcoalã. Gabi a stat de vorbã cu patronul: . care punea sacii dupã gât ºi-i ducea la comandã? l-a întrebat Gabi.

care se ocupau cu furturi.Începutul vieþii sale. acum când era încã tânãr. cãci o cumpãrase din Italia. Se întreba deseori de ce a venit el aici. Se simþea singur. sã mai câºtige. Gabi nu era din aceºtia. Îmbrãcãminte avea. Ei aveau alte gânduri. adormind cu visurile sale de a se ridica. în sfârºit. unde învãþa engleza. cumpãratã în magazine de ajutoare umanitare sau de lucruri ieºite din modã. fãrã de care ºi aici era rãu de tot. acum i se pãrea cã fãcuse o greºealã. la distracþii.. un bar. în putere. Gândurile acestea nu-i dãdeau pace mai ales atunci când nu putea câºtiga nimic. se gândeau la petreceri. a deveni un om pe care alþii sã-l respecte. încã nu dãduse de nici un român pe aici. unde putea sã câºtige ºi acolo cu pãstoritul bani buni ºi se putea de trãit mai cu minciuna. în ºcoala asta. aici. ªi nu hainele îl interesau pe Gabi. sã trãiascã în lux. cu amãgeli. e drept. aveau alte dorinþe. cãci fiecare se zbãtea pentru el. ca sã-ºi câºtige o bucatã de – 73 – . de a se îmbogãþi. nu se putea deprinde cu pronunþarea cuvintelor englezeºti. cãlcând peste trupuri spre aºi atinge þelul. El ºtia sã facã bani prin muncã ºi nu vroia sã-i facã altfel. numai ca sã facã bani. purtând-o o lunã-douã. ªtia încã rãu limba. Canada. cãci cei bogaþi îºi schimbau des îmbrãcãmintea. visuri. Lucrând într-un loc. n-a fost uºor. dar banii care veneau atât de greu ºi puþini. Aproape nimeni din ei nu lucra. suferinþe ºi ajunsese aici. nu era uºor de gãsit un loc de muncã. vroia sã-ºi facã viaþa cu mâinile sale. rude care-i hrãneau ºi aveau grijã de ei. ªi în aceastã þarã se gãseau oameni veniþi. Cele cu preþuri mari din magazinele luxoase nu erau de nasul lui. cu o muncã cinstitã. Româneºte nu avea cu cine vorbi.. nu îºi gãsea de lucru. regreta cã plecase din Borºa. El însã era nevoit sã înveþe. între strãini. care se dãdea cu greu. grija lor era numai învãþãtura. care nu-l ajutau cu nimic. care iar fi fost pe plac. mai muncind. pentru a începe o afacere. Ele se vindeau pe preþuri mai ieftine ºi lucrurile erau aproape noi-nouþe. singurel aici. în þara asta strãinã. Cei 3 dolari ce-i primea pe orã era prea puþin ºi deseori se culca flãmând. cãci în acest orãºel. Uneori gândurile ce nu-i dãdeau pace îi provocau dezamãgiri pânã la disperare. sã mai punã deoparte ceva. care trãiau acasã la pãrinþi ºi se ºtiau unii cu alþii din copilãrie. în mijlocul acestor fete ºi bãieþi. unde oamenii se cunoºteau. un birt. Peste tot locurile de muncã erau ocupate ºi nu era uºor sã-þi gãseºti o muncã pe specialitate. care i-a acordat azil ºi l-a primit pe pãmântul ei. cãci ºi acasã multe se puteau rezolva tot cu bani. cãuta mereu sã mai lucreze undeva. sã meargã la ºcoalã ºi apoi sã se ducã la lucru. cãci aveau pãrinþi. distracþiile ºi hainele. el nu dorea sã devinã înstãrit prin combinaþii necinstite. Nu. orice ar fi numai sã fie ceva ce ar aduce câºtig. Dupã ce trecuse prin atâtea pericole.

venea la discotecã ºi. râdeau ºi se urcau din nou pe cal. –7 4– . întorsãturi. zbãtându-se. dând nãvalã în salã. dormind în ºoproane. Nu era nimic bun în primele luni ale traiului aici. Gabi nu era dintre aceºtia. care fuseserã crescuþi în gospodãrii cu cãi. ambiþia de a se ridica. Tinerii se urcau. ºi trebuia sã trãieºti ca cei din jurul tãu. Momentele de disperare treceau ºi când se fãcea ziua. fiecare era mai complicatã ºi mai grea sã te þii în ºea. dar nu putea sã doarmã prin gãri sau sub poduri. încercându-ºi norocul. vibra ºi nimeni nu putea rezista. Calul electric fãcea diferite miºcãri. þinându-se de bãuturã. Cei ce-l încercau erau aruncaþi din ºea. fãcea sãrituri. dorea sã vadã ºi atracþionul. îi arunca pe podea unul dupã altul. visând sã le cumpere cândva când va fi ºi el înstãrit. care vroiau ºi ele sã-ºi arate mãiestria sa. trântiþi pe podea. Într-o searã în salã a intrat ºi Gabi. Calul era al dracului. diferite miºcãri. în Sudbury. La hotelul Celson au instalat pentru distracþii un cal electric într-o salã mare. unele de admiraþie. sã nu fie dat jos de pe el. În salã râsete. Era rând sã te urci pe cal. doar nu era o sumã micã. ca ºi cei mai mulþi care se uitau de sus la el. urlete. sã nu râdã de tine. învârtindu-se. trãind pe apucate. care. el venise încoace sã trãiascã mai bine cu dorinþa. unde fiecare se ºtia unul pe altul ºi unde fiecare strãin apãrut era sub privirile lor curioase. vãzând cum erau aruncaþi tinerii ºi tinerele din ºea. care va rezista timp de cinci minute la ultima vitezã. schimbãri bruºte de direcþie. sã-ºi batã joc de tine. aruncaþi pe podea. Viaþa era o luptã continuã ºi Gabi era încãpãþânat. aici era altã viaþã. Hotelul era scump. cãci luau parte ºi fetele. sã-ºi plãteascã hotelul ºi multe alte cheltuieli. bineînþeles. el fugea din nou oriunde sã lucreze. se ridicau ruºinaþi. Tinerii ºi tinerele. Nu.. dorind sã câºtige acei dolari.pâine. altele de batjocurã. Se amuza ºi el. alãturi de discotecã. În altã salã rãsuna muzicã popularã canadianã (Country music). când tinerii cu pretenþii de cowboy erau aruncaþi din ºea. obiºnuiþi sã cãlãreascã cu ºea ºi fãrã ºea.. acum trebuia plãtit de el. Calul avea cinci viteze. cãci fusese instituit un premiu de 1500 de dolari pentru acel cãlãreþ. Se uita cu jind la unele lucruri ºi haine din magazine. cãutând uneori ºi prin coºurile de gunoi. încercând sã-l dea jos pe cel care vedea deja dolarii în buzunarul sãu. nu se þinea pe ºea când operatorul introducea viteza a treia. ªi aici erau din acei care nu lucrau. dorea sã dovedeascã la toþi cã poate ºi el sã devinã înstãrit. cãci mulþi în acest orãºel cãlãreau caii din copilãrie. dar la viteza a treia calul îi arunca din ºea. Acolo tinerii îºi încercau norocul. Tineretul. în acest mic orãºel.

lãudându-l. încurajându-l. nu prea înalt.Good! Very good! strigau americanii. Menagerul a introdus viteza a treia. Mai ales aplaudau italienii. Mai ales cã îi trebuiau banii. dar mai ales se uitau dupã el fetele. Gabi a încasat premiul de 1500 de dolari. Ei se uitau cu interes la acest tânãr negricios. Menagerul a introdus viteza a patra. aºteptând cãderea lui pe podea. Era primul lui noroc. Dupã câteva secunde un ropot de aplauze a izbucnit în salã. Toþi bãteau din palme. nu era din acei care cedeazã. povestea el prietenilor sãi. în care au turnat dolarii. Dar degeaba. i-au mai dat o pãlãrie de cowboy. Cei ce nu-l ºtiau ºi mulþi nu-l cunoºteau se întrebau cine-i acest cowboy tânãr. râsete. calul sãrea în toate pãrþile. erau bucuroºi cã s-a gãsit un tânãr care a rezistat. strigau. ultima. care nu se aºtepta ca cineva sã câºtige banii – 1500 de dolari. cãci era un tânãr – 75 – . Din camera discotecii au mai dat nãvalã alþi tineri ºi tinere dorind sã vadã pe cel mai puternic. râdeau. Când mergea prin oraº. care i-a întrecut pe toþi. . Dupã aceastã întâmplare. a coborât de pe cal cu un zâmbet ce-i arãta dinþii albi ºi puternici. Menagerul a introdus viteza a cincea. El conducea acest show. râdea împreunã cu toþi ceilalþi. Dar timpul trecea ºi Gabi se þinea în ºea.Bravo! Bravisimo! þipa publica. distrându-se împreunã cu alþii. Calcul parcã înnebunise.în salã era o gãlãgie de nedescris. nu avea nici o leþcae în buzunar. Calul a început miºcãrile. aºteptând ca Gabi sã fie aruncat din ºea. cãci nimeni nu se aºtepta la un aºa rezultat. pe care calul electric nu-l putea da jos. era fericit cã câºtigase. copii ºi bãtrânii îl arãtau cu degetul. Premiul era solid. Neavând ce face. În salã strigãte de admiraþie. dar revenea din nou în ea. Gabi râdea ºi el. care se învârtea pe cal ºi nu cãdea. care-l ºtiau cã nu e italian. dar vorbeºte limba lor. În salã toþi erau miraþi. . Gabi se þinea pe cal. parcã erau de argint. toþi parcã doreau ca el sã câºtige. ºi o pereche de cizmuliþe de piele pentru cãlãrie cu pinteni strãlucitori. încãlecându-l. fãcea niºte figuri straºnice. menagerul schimba vitezele. þinându-se bine. ºi mai aveau niºte clopoþei mici. crezând cã el e italian. dar Gabi era pe ºea. amuzându-se de miºcãrile calului. Chiar ºi menagerul. Sub privirile încremenite ale mulþimii. care se stãruiau sã rãmânã în ºea. Gabi sãrea în ºea. bãtând din palme. odatã ce trecuse de acele viteze fatale pentru cei ce sãrise din ºea. îl ºtiau aproape toþi în acest orãºel Sudbury. mai îndemnatic. Gabi s-a apropiat ºi el de calul electric. îi surâdea. zbiera la microfon lângã scenã. încurajare. Gabi se þinea. Gabi se uita ºi el. vânjos. de sforþãrile cowboylor. þipete.

O elevã din clasa 13 îl observase ºi se tot uita dupã el când trecea pe stradã sau în magazin.. Fetele parcã înnebunise. dupã lecþii îl luau la braþ ºi-l duceau pe strãzi spre centru unde el le mai punea o sticlã de pepsi. Ele îl simpatizau pe acest tânãr vesel. Venea uneori acolo obosit. Moda din Italia era frumoasã. Întâmplãtor. Când trecea cu fetele la braþ. ªi-i fãcea sã râdã pe toþi din clasã. Poate cã mulþi credeau cã e un tânãr bogat. Într-o sâmbãtã magazinul era plin de cumpãrãtori. Îl cãutau la discotecã. nu câºtiga mult. care mai vorbeau italiana ºi spaniola. a fugit în salã. În Sudbury era un magazin mare. de fapt era golgoluþ. privirile lor s-au întâlnit. plin cu de toate – Rithmanhs Store. mai modernã decât în Canada. la înfãþiºare pãrea cã e bogat. cãci aºa erau cerinþele pentru refugiaþi ca sã fie aranjaþi la lucru. ªi-au lãsat cumpãrãtorii ºi au ieºit în coridor uitându-se la ei. Vânzãtoarele au observat cã trecea alãturi pe stradã Gabi cu ciliencele sale. unde se îmbrãcau mai simplu ºi chiar mai sãrac. trebuia sã câºtige bani pentru mâncare. . dar era vesel întotdeauna ºi gata sã se distreze. El nu umbla des la discotecã. Canadienii nu se prea uitau la haine.. vânzãtoarele ieºeau de multe ori ºi se uitau dupã ei.simpatic. Câºtigase bine ºi îºi cumpãrase haine la modã. Se înþelegeau perfect cu Gabi. Erau acele vremuri. cãci ea era acea pãpuºã. Gabi a observat între ele o fetiþã tinericã. cu un pãr negru ºi niºte ochi. lucrãtoarele. la showuri. dar realitatea era cu totul alta. Gabi era bine îmbrãcat. când învãþa la o ºcoalã limba englezã. care parcã se uitau vesel ºi ironic la tine. care povestea bancuri pipãrate. dupã o muncã de 12 ore. Doris. Împreunã cu el învãþau la aceastã ºcoalã douã fete din Cili. adusese multe haine frumoase din Italia. Gabi era sãrac. care vorbea ºi el italiana ºi o rupea niþel în spaniolã. visând cã poate ºi ei vor cumpãra mâine bunãtãþi. ruºinatã. Lucreazã într-un atelier de auto. era ºi un cinematograf unde venea uneori Gabi. parcã toate femeile din oraº venise încoace sã vadã ce noutãþi au apãrut în sãlile cele mari.Ãsta e cowboyul care a câºtigat 1500 de dolari! E puternic! vorbeau ei între ei. cã fetele þipau de ele. peste tot. Gabi a întors capul. Erau fetiþe frumoase. cãci ºi acolo lucrase de dimineaþã pânã seara târziu ca sã aibã bani. în centru. Aceste fetiºcane care nu se lãsau de el. care pãrea ca o pãpuºã ce zâmbea ºi dupã ce el trecuse cu fetele îl arãta cu mâna altor fete din magazin. fiecare dându-ºi pãrerea. –7 6– . Se mai duceau prin magazinele mari unde erau de toate. din America de Sud. Era sãrac în acele vremuri ºi cei 1500 de dolari fusese ca mana cereascã. Aici. prin magazine. admirându-l sau judecându-l. El se vedea de departe cã e un tânãr strãin ºi nu e din acest orãºel.

A stat de vorbã cu ea. apoi ea l-a trimis la ºeful care se ocupa cu împrumuturile. ºi s-a hotãrât s-o cumpere. gata sã facã ºi pozne. Vom fi împreunã. care te mulge de 210 de dolari pe lunã? Eu stau la un ungur. Apoi învãþase la ºcoala profesionalã din Chiºinãu-Criº. a vãzut camera ºi i-a plãcut. cu un pãr negru. simpatic. fie fatã sau bãiat. Într-o zi la ºcoalã unde învãþa el engleza a venit un emigrant de loc din Ungaria. Îl chema Loþi. el mai are un apartament. pieptãnat în sus. ªi era mai aproape de centru. te va costa numai 100 de dolari. dolari americani. foarte frumoasã care i-a plãcut ºi nu-ºi putea lua ochii de la ea. morãcãnos.Tânãr. A trebuit sã dea un examen pentru a cãpãta carnetul de conducere clasa D. era o femeie osoasã. a zãrit o maºinã sportivã. cu care învãþa meseria. Acum era obligat ca în fiecare lunã sã depunã o anumitã sumã de dolari la bancã. cele româneºti nu mergeau aici. Dupã ºcoalã. sã întoarcã datoria. Când era timpul bun lucra. având o cãmãruþã cu baie. doreau sã fie conduse la discotecã ºi în alte locuri de petreceri. Gabi nu era retras din fire. Într-o zi. micuþã. Avea ceva bani strânºi în Italia. ce nu-i ajungea nici pentru o masã mai bunã. ºi dupã ce au stat de vorbã i-au acceptat un împrumut de 10000 de dolari. care-i liber. jucau fotbal împreunã. de ce stai tu la hotelul italiencei. când ploua nu se putea lucra. mai lucra la un italian pentru 3 dolari pe orã. Era italiancã. Nu câºtiga – 77 – . Dar îi trebuiau încã bani. avea o figurã frumoasã ºi simþea cã poate sã-ºi aleagã fetele carei erau pe plac. unde erau mulþi tineri unguri. cu obrazul deja zbârcit cu toate cã nu avea mai mult de 50 de ani. . mergând pe stradã. noul cunoscut. vioi. Lucrând aici a cunoscut un alt italian ºi alþi mici comercianþi. producea garduri de fier pentru case. Multe fugeau dupã el. mai lucra ºi pentru acest italian pe basculã care-i plãtea 5. nu era închis. Maºina l-a costat cu taxa de stat ºi toate documentele aproape 17000 de dolari. unde lucra o unguroaicã. avea o întreprindere ce producea asfalt. un tânãr de vreo 28 de ani. dar Gabi nu avea documentele necesare. fãcea cunoºtinþã repede ºi uºor cu oriºicine. Patroana hotelului. cãci în Borºa erau destul de mulþi unguri ºi el se mai întâlnea cu copii lor. care mai era ºi creþ.50 dolari pe orã. Gabi s-a dus la Loþi. doamna Bellice. El avea douã camioane basculante. Italianul avea aparate de sudat într-un atelier micuþ. El o rupea niþel ungureºte.Mãi Gabi. sâmbãtã ºi duminicã. El s-a mutat de la hotel la Loþi. S-a dus la Banca Royal. cãci asfaltul nu se putea aºeza pe umed ºi atunci era fãrã de lucru. În acele timpuri el locuia tot la hotelul Sorento cu 210 de dolari pe lunã. Cãpãtând carnetul. Italianul. dimpotrivã era un bãiat vesel. care erau mai scumpi decât cei canadieni. S-au cunoscut.

. Devenise un bãrbat respectat.ªtii. Gabi a sunat patronului ºi s-a dus la el. unde e proprietarul? ..Bine. Încearcã-mã. dar avea nevoie de bani sã trãiascã. tiruri. sã întoarcã banii la bancã. Patronul s-a uitat lung la el. Odatã. Trecând pe acolo.Mãi bãiete. apoi cu 8 dolari pe orã. cel mai tânãr. însã din România. dragã omule. Patronul avea o încredere totalã în el. un bãrbat mai în vârstã s-a oprit ºi l-a întrebat: . dle. sã plãteascã maºina. Gabi a demontat un motor ºi i-a fãcut reparaþia. mãi bãiete. cã se pricepe la reparaþii. Era Northland White Trucks. dar acum Gabi avea un loc de lucru sigur. . lucrând pe camionul basculant. n-am auzit de aºa firmã. încã nimeni nu a venit la mine cu o aºa propunere.Sunt mecanic. tu eºti mecanic? . Dar o sã vedem. patronul i-a spus: . dã-mi sã fac o reparaþie oricât de complicatã. care se pricepea la toate ºi cu care se rezolvau toate problemele. .Bine. Bãrbatul s-a interesat de el ºi i-a dat numãrul de telefon al unui patron. i-a rãspuns stãpânul. Era în pericol ca banca sã-l declare neplãtitor ºi sã-i ia maºina. Eºti cam tinerel sã fii un specialist bun. Patronul îi plãtea deja ca mecanic 16 dolari pe orã.. În acest timp el s-a stãruit ºi a obþinut carnetul de mecanic clasa A. i s-a rupt ambreiajul. La patron se lucra în douã schimburi. douã fãrã platã a zis Gabi. vãd cã te pricepi la reparaþii. era cel mai bun mecanic dintre toþi ºi . . era încã devreme.. Dupã câteva zile de lucru. de ce eºti în stare. Pot sã lucrez la dta o sãptãmânã. Venind la ora 9. nu din Canada. LTD. care avea atelier de reparaþii de automobile. un atelier de reparaþii de tiruri. dle. sã-mi spunã aºa ceva.mult. am lucrat pe escavator. am fãcut ºcoala profesionalã în România. . Nu erau mulþi bani.Nobas.Vã rog. a aºteptat sã vinã niºte mecanici ºi i-a întrebat: . O sã te încerc totuºi. dacã o sã-þi placã.Din pãcate. am cam puþini clienþi acum. Gabi a dat jos cutia de viteze. dacã nu. Gabi a intrat în birou a dat mâna cu ºeful.Uite mãi bãiete. o sã vãd ce poþi. vezi uºa aia? Acolo stã proprietarul. spuneþi-mi. n-am nevoie. am 14 mecanici. Gabi a lucrat la el 9 ani. e biroul lui. rãmâi cu Dumnezeu. La început cu 6 dolari pe orã. meditând. N-am nevoie. Plata va fi 6 dolari pe orã. devenise mâna lui dreaptã. eu mã pricep la toate. pe dragalina Nobas. rãmân.Te i-au. basculante ºi alte tipuri de camioane. spunându-i cã cautã de lucru. a schimbat ambreiajul chiar în faþa casei patronului. mãi bãiete. . Fãcea orice –7 8– .

îºi vor scoate pãlãria în faþa lui. diferenþialele. care uneori îi ajuta pe mulþi fãrã platã. ªi el lucra. vagabond. sã fie cu fetele cele mai frumoase.Uite mãi. se acomoda repede oriunde ºi se împrietenea în doi timpi cu oricine. era o fire simplã. nu-ºi lua nasul la purtare. se uitau toþi la ea. el.. Maºina avea 400 cai putere. specialist mecanic. mai mult la bani îi era gândul. se va întoarce acasã ºi toþi acei ce-l numeau pierde varã.. Astea erau visurile lui Gabi. un tânãr care dorea sã fie bogat. cu toate cã nu prea avea timp. dorind sã adune bani sã-ºi vadã visul împlinit. pe care nu le uita niciodatã ºi care aproape zilnic îi stãteau în faþa ochilor. maºina se ridica. cã aºa-i tinereþea. acel Gabi care se învârtea prin þarã. se þinea frumos. Uneori se mira singur. cã atrãgea tineretul. om înstãrit. o româncã din locurile natale. la discotecã. îndemnatic. κi achitase maºina sportivã.. mlãdios. Uneori termina lucrul târziu. care fugea din þarã ºi pe care miliþia îl aducea acasã. admirând-o. cãci el nu se lãuda. lucra. ºi se mai ducea la discotecã. unde multe fete doreau sã danseze cu el. Nimeni nu ºtia cã îi ambiþios. Uneori dormea câte douã – trei – 79 – . mai ales cã avea o fire veselã. Mai mult. Tineretul se strângea în jurul ei. care nu dorea sã meargã cu oile. Era tânãr. Când se mãrea viteza. Mergea cu ea cu o vitezã de 260 de kilometri pe orã.. înebunea fetele. nu-ºi divulga visurile ºi dorinþele. Nu se lãuda.. Era invitat ºi la petreceri. cutiile de viteze. bun lucrãtor. Mai desenase un vultur pe capotã. Mai lucra ºi la italianul care se ocupa cu asfaltul în timpul când la atelier era liber. sã aibã casa lui. În oraº îl ºtiau deja mulþi. fãcutã dupã planul lui ºi chiar o nevastã ca o pãpuºã. când va avea o casã bunã. sã fie respectat de toþi. ãsta e Gabi din valea Lazului. Uite mã cum s-a întors roata. dar se mai aprindea uneori dupã vreo una. doar era deprins cu munca grea acasã ºi mai era el. el simþea cã va veni vremea când. puternic ºi foarte rezistent. Dansa bine. mai elegante. El visa. ca pe o maºinã pentru raliuri.reparaþie. mai ales îi plãcea sã repare motoarele. la miezul nopþii. cãci aºa ceva nu se mai vãzuse în Sudbury. lucru rar pe aici. la discotecã. maºinã mai frumoasã. îl vor saluta ºi vor zice: . ce erau mecanisme complicate pe care nu le repara oricine.. mai ales fetele care doreau sã-l cunoascã ºi sã fie în preajma lui. întrebându-se „ce mai vrea ºi fata asta de la mine?” Era bãiatul tuturor. a înfrumuseþat maºina cu diferite benzi strãlucitoare. nu se uita la ceas. ºtia cã va veni ziua când se va evidenþia ºi el. La mulþi le plãcea acest tânãr. Când venea cu ea pe la cofetãrii. sociabilã. din munþii Carpaþi. parcã se pregãtea de zbor. cãci motorul avea 8 cilindri. Nimeni nu ghicea lucrul acesta. frumoasã. Avea succes bãiatul. El ºtia ce poate.

cãci erau altele ce se agãþau de el ºi nu se lãsau rugate prea mult când el le plimba cu maºina ºi ele îi –8 0– . Nu degeaba riscase el cu viaþa lui ºi venise aici sã facã bani. îi plãcea sã ia în gurã o þârã. spunea care-i pricina. care doreau sã trãiascã altã viaþã. κi aducea aminte cum îl certa taicã-sãu ºi-l silea sã rãmânã acasã.. ce trebuia de fãcut. sã danseze. dorind sã danseze cu el. Dar timp Gabi nu avea niciodatã. ªi Gabi venea. Ei îi plãcea Gabi. spunea cã e neamþ din Ungaria. sã-i bucure pe feciori ori nepoþi cu câte ceva din munca sa. care se învârtea mereu. Lucra mereu. sã se ocupe cu vitele ºi oile. Gabi.. care nu înþelegeau cã orice om are nevoie de libertate..... Venea acasã mort de obosealã.. ca o pãpuºã frumuºicã. dreaptã. dând în arendã restaurantul lui Charly ºi Elisabeth.. mâncare ºi îi mai spãla ºi rufele. Gabi... ªi Gabi se deprinsese cu ea. Cine venea din România povestea lucruri greu de crezut despre fãrãdelegile comuniºtilor. Nu stãtea în pat pânã la amiazã târziu. Nevasta lui era menajera unui restaurant în centru ce se numea Frenks Place. iar uneori se punea la treabã. Loþi. dar Gabi nu o prea lua în seamã. când avea timp.. era de loc din Ungaria. Era visul lui de copil ºi dorea sã-l împlineascã.. ªi tot aºa Gabi încolo. Gabi încoace. sã devinã om. oriunde putea sã câºtige un ban. cãci acolo erau tiranii de comuniºti. nu ºtiu ce s-a întâmplat. .. O chema Suzi. uitãte la ambreiajul meu. I se pãrea uneori cã cãzuse pe o roatã.Gabi. dar se scula dimineaþa din nou ºi continua aceeaºi viaþã. Tot aici venea ºi Doris. Uneori dansa ºi cu el. uitã-te aici. Clãdirea aparþinea unui român neamþ ce s-a mutat apoi în Germania. vedea cum Suzi se topeºte dupã Gabi. Lucra la mina Inco LTD.. care fugise ºi ea din Ungaria în Canada. nu pot da drumul motorului..ore pe zi ºi iar se apuca de lucru.. fãcea totul pentru el.. zicea altul. când soarele era sus de tot.. despre puºcãriile pline cu români. avea un nume nemþesc. ºi el nu putea sã sarã de pe ea. nu era dintre aceºtia. Ea locuia cu ei în casã.. ajutã-mã. ci vrea sã aibã o bãtrâneþe asiguratã. Gabi. aºa ca sã nu ameþeascã. Nici de bãut nu se þinea ca alþii. vino încoace. Dar Suzi era geloasã ºi se înroºea de furie când la discotecã fetele îl luau pe Gabi în primire. fãrã cãlãi. parcã era legat cu ceva de ea. era gelos ºi acum regreta cã l-a adus pe Gabi în casa ungurului. Trãia la acelaºi ungur – îl chema Charlly Weiler. Deseori în faþã apãrea mama Ileana care era departe ºi el nu putea sã vinã s-o vadã. era mai micã cu un an ca Gabi. ºi nu doreºte sã trãiascã în mizerie.. care îi trimiteau bani pe chirie pentru restaurant în Germania.. ºi era ajutatã de el. Charly avea o nepoatã. prietenul lui Gabi. liberã.. Pe mulþi îi ajuta ºi oamenii ºtiau de asta.

dupã ce se va închide discoteca. aproape de ora douã noaptea. Gabi a început sã-i povesteascã despre viaþa sa. parcã era proprietatea ei.. era una dintre cele mai elegante fete. tinerii aveau pozele acestei românce minunate. îi fãceau curte ºi o rugau sã stea de vorbã cu ei. simþindu-i corpul tânãr. dar ea îi refuza. eu am trecut prin multe. ªi când dansa. peste tot. iar lui. O gãsise în unul din magazinele din Sudbury.Dragã Doris. Avea o casetã cu muzicã româneascã. Dar ea nu a putut ghici. Doris se îmbrãca frumos. când te-ai urcat pe calul acela electric.Nu. El vedea cã ºi alþii o invitau. ºi Doris nu se ducea acasã.A! a exclamat Doris. Când s-a închis discoteca. Era deja ora patru dimineaþa. cu cântece de Zamfir Gheorghe. cãci nu sunt un leneº.Sunt român. voi lucra zi ºi noapte sã mã fac om înstãrit ºi respectabil. Toþi copiii. Se vedea cã pãrinþii o þineau în mâini. dar ea se þinea la o parte. o invita la dans ºi de fiecare datã ea se lipea de el. dansând numai cu el. dar cândva voi fi ºi eu bogat. Într-o searã. la fel ºi radioul.Urcã-te. i se tulburau minþile. Eu ºi pãrinþii mei am fost la Montreal. Televiziunea noastrã numai de ea vorbea. te-am vãzut prima oarã atunci. ªi mie îmi placi. despre cele trãite. ea i-a zis : . Eu nu mã tem de muncã. fetiþa care în 1976 a fost la Montreal.Ce muzicã e asta? l-a întrebat Doris. ghici cine sunt? a intrigat-o el. De atunci el se uita numai la ea. . mlãdios ºi fierbinte. toate fetele erau înebunite dupã tine. Într-o zi dansând cu Doris. De atunci toþi au început sã vorbeascã despre tine. . Sunt sãrac. pot lucra zi ºi noapte. se lipea de el. fraged. cu gust. la olimpiada când Nadea Comaneci a bãtut toate recordurile.cedau uºor. Sunt din – 81 – . La noi la ºcoalã ºi nu numai. ºi el a trecut la volan. a strigat Doris ºi brusc l-a sãrutat pe Gabi drept pe buze. Gabi a trimis-o pe Suzi sã plece singurã acasã de la discotecã. de curajul tãu. apãreau zorile.Nadea Comaneci. ºi acum e afiºat portretul Nadei. . . continua s-o laude Doris fãrã sfârºit. Doris. în toate ºcolile sportive. . era bine educatã ºi se þinea demnã. ce cânta la flaut. Am ajuns aici la voi. El observa cã mulþi tineri o urmãreau. Român-România! Aoleu! a strigat Doris.. în Canada. i-a zis el. El îi fãgãduise lui Doris sã o ducã acasã cu maºina lui. Gabi a luat-o pe Doris de mânã ºi a condus-o la maºinã. . În maºinã a rãsunat muzicã româneascã. Tu ce eºti. prin mari suferinþe. Era vreme târzie. italian? .Gabi. Dar Doris nu i-a spus cã a pariat cu fetele cã se va apuca de capul lui ºi-l va cuceri.

munþi ºi muntenii sunt aprigi. ce fel de om. Reîntors acasã. mi-a cumpãrat-o mama.Mamã. ceva pentru care va trebui sã lupte. cerându-ºi scuze cã s-au reþinut aºa de târziu ºi leau provocat îngrijorãri... lungã. Mama ei a observat maºina lui Gabi. Doris ºi Gabi au ieºit din maºinã. simþind ceva nou în viaþa lui. Lui nu-i venea sã creadã.. Ducând-o acasã au ajuns cu maºina într-o zonã numitã Bell Park. i-a zis ea. pãrinþii nu dormeau. erau îngrijoraþi cã fiica lor nu e acasã la aºa vreme. trãgând perdelele într-o parte. dar ºi de bucurie. oameni îndrãzneþi ºi curajoºi. duios. care stãtea în faþa casei lor. cã locuieºte în aºa zonã. sã sufere. cã stã cu chirie la unchiul ei ºi se mai îngrijeºte de ea. numai aºa voi înþelege cine eºti. Niciodatã nu se mai întâmplase aºa ceva. . . ºi a ieºit afarã. se simþea atât de bine alãturi de acest tânãr simpatic. ce nu simþise niciodatã rãsãrea acum în inima ºi mintea lui. încãpãþânaþi. el e sever cu mine. îi venea sã plângã de durere de cele amintite. Gabi. Mai mult nu i-a spus. a vãzut-o pe Suzi care-l aºtepta cu ochii plânºi. ca sã se îndeplineascã.Opreºte. Doris nu dorea sã iasã din maºinã. parcã s-a întâmplat ceva frumos. . bun sau rãu. N-am venit cu maºina mea la discotecã niciodatã. Lângã casã erau parcate douã maºini lungi. cu o privire inteligentã.Dodgeul ãsta marou e al meu. Gabi i-a povestit totul. intrând în camera lui.. În ochi i se citea furia de parcã ar fi dorit sã-l distrugã. e dnul Gabi! Mama lui Doris s-a uitat la el. nu noaptea. El zbura cu maºina sa sportivã. puternic ºi ambiþios. din cele scumpe. o aduce la discotecã. ca o razã de luminã într-un întuneric profund. El ºtia cã aici trãiau cei bogaþi care aveau vile mari. În casã erau aprinse toate luminile. chiar ºi despre Suzi. se gândea cine e fata asta. pe calul electric ºi a înþeles cã e un bãiat curajos. Gabi ºi-a luat rãmas bun de la ei.Unde ai fost? –8 2– . simþind cã în viaþa lui se ivise ceva nou. de model vechi. se gândea el. Alãturi de ea un tânãr cu pãrul negru. Cu cine se leagã el? Ce vrea fata asta de la mine. care-i plãcuse de când îl vãzuse prima oarã acolo în salã cãlare. apropiindu-se. Ceva nou. A vãzut-o pe Doris alãturi de Gabi în maºina sportivã. Acum Gabi nu ºtia ce sã spunã. dar sã-l aduci ziua. supãratã foc. . eu locuiesc aici. Nu tatãl. Se gândea la viaþa sa trecutã.E frumos acest tânãr. apoi la fiica sa. . fiindcã speram sã mã duci tu acasã. la înfãþiºare modest. Gabi vedea cum se uitau pãrinþii fetei din când în când prin geam. la toate cele întâmplate.

Erau multe echipe. Toate echipele doreau sã-l aibã de jucãtor pe Gabi. cine sã creadã cã venise de dragul unuia dintre ei. a rãspuns Gabi cu ochii plecaþi. cu ce s-a deprins de micã. avea o faimã nu prea bunã. El a încercat sã o liniºteascã. îmbrãþiºându-l cu foc. echipe mixte „Airis” ºi „Scotland”. în salopetã unsuroasã. cãci nu-i poate oferi nimic din ceea ce are. nu mai plânge. Odatã a venit la atelierul unde lucra el. cãci el ºtia cã e sãrac ºi fata nu e pentru el. era rezistent.. Liniºteºte-te. bani nu aveau. Gabi a ieºit din atelier. cu ce vor trãi? El nu era din acei care s-ar fi împãcat cu gândul sã ducã o viaþã de azi pe mâine. Aºa îi spunea. lãsânduse sãrutatã. dar dacã se întâmpla aºa ceva. Chiloþii ºi bocancii îi cumpãrau jucãtorii din banii lor. la meciuri veneau mai mult europenii. murdar. o sã fie totul bine. þi-am spus cã am bãut cu bãieþii mei. Cu toate cã echipa scoþianã. El ºi aici. fugea bine pe teren ºi se bucura de simpatia publicului. cãci se lega mereu cu alte fete ºi în acest oraº mic se ºtia totul. Gabi. croaþi. ca omul pe care l-ar fi iubit sã fie lipsit de ce are nevoie în viaþã. – 83 – . l-a întrebat ea duios.Am fost cu niºte prieteni la un pahar de bere. se vedea ca printr-un geam de sticlã. Dar Charly antrena o echipã de scoþieni ºi l-a convins sã joace în echipa lor. Se stãruia sã nu se întâlneascã cu ea. Gabi juca pentru o echipã italianã. la volanul unei maºini de lux. Suzi ºi-a ºters lacrimile.Ajunge. a câºtigat finala. era antrenor la o echipã din Sudbury. iertându-l. în picioare cu niºte pantofi scofâlciþi. Mecanicii. se grãbea la lucru. ferindu-se de alte întâlniri. Au trecut câteva luni ºi Gabi se þinea de cuvânt. Chiar dacã îºi vor lega viaþa. Venea cu prietenele sale ºi mereu îl cãuta pe Gabi. cãci el juca bine.Unde te-ai pierdut. intrarea era liberã. au rãmas cu gura cãscatã.. parcã o vãzuse pentru prima datã cã era aºa de frumoasã ºi tinericã.. n-o sã mai merg la discotecã! Numai cu tine. din pãrinþi care niciodatã nu ar fi de acord cu aceastã alianþã. . ca sã nu o supere pe Suzi. îmbrãcatã elegant.. . formate din italieni. ... Dar gândurile lui erau la Doris. Se gândea mult la ea. polonezi. Doris aflase cã el joacã fotbal ºi venea regulat.Nu-i adevãrat! Ai fost cu ea! . numai cu tine voi dansa.. când jucau scoþienii. când au vãzut-o ºi au înþeles cãl cautã pe Gabi. Scandalul a durat un timp ºi Suzi a izbucnit în lacrimi. Gabi mai juca ºi fotbal. El se uita la ea. cãci îl chemase. în care juca el. Ce poate câºtiga el cu mâinile sale? Ea era bogatã. în Sudbury. ungurul. tristeþea. uneori îl apuca dezamãgirea. Era frumoasã. Suzi! Aºa cum totul are un sfârºit. ca un vinovat.Nu am fost cu nimeni. Charly.

care nu-i dãdea sã doarmã nopþile. cã ei trãiesc ca bãrbat ºi soþie. n-ai sã câºtigi toþi banii.. Doris însã îl credea pe Gabi.Ce sã-i spunã? . . Dar Doris nu era din acelea care sã renunþe aºa de uºor la visurile sale. care se îngrijesc de tine. –8 4– . dar eu.. Gãsim noi bani.. de sãrutul ei de atunci. n-am dreptul. care-i spunea cã Suzi e numai o prietenã.. tu îmi placi ºi fãrã bani. trebuia sã recunoascã. când Gabi îºi aducea aminte de ea. totuºi.. De ce l-a ales anume pe el? Patronul a dat ordin secretarei sã fie chemat numai când e ceva urgent. Dar Doris nu se lãsa. „Nu pot sã-i moroncesc capul. mai îndrãzneþ... se gândea el. Era frumoasã fata aceasta ºi avea un corp formidabil. ca sã fac vreo afacere.. eu n-am pe nimeni ºi trebuie sã lucrez mult. se dezbrãca ºi ea în chiloþi ºi sutien ºi sãrea ºi ea în apã alãturi de el. ia receptorul..Mã ai pe mine.. fãcea motorul unui tir.El fugea la telefon cu gândul sã-i spunã despre Suzi. ca ea sã înceteze cu sunetele. dar nu-i ajungea putere.Eu nu pot sã trãiesc pe bani strãini. cã se gândea mereu la ea. fata asta nu-i pentru mine. el se dezbrãca de salopeta murdarã ºi se arunca sã se rãcoreascã.. cã trebuie sã lucreze. cãci o înþelegea.. ia linia întâi. o vroia. dar Doris nu se lãsa ademenitã ºi-i spunea: . strigau mecanicii. se duceau la un bazin în curte.Pãi. Gabi se potolea. Patronul i-a atras atenþia cã prea mult vorbeºte cu prietenii la telefon.. asta trebuia s-o recunoascã el. cã el îºi face lucrul singur. . doar ºtii cã îmi placi ºi mi se pare cã ºi tu nu eºti indiferent. el avea un repaus.Doris. sunã la linia a doua. împingând pistonul în cilindru. ªi atât.Gabi. cã aºtepta sunetul ei.. ai tatã. Într-o zi Suzi a întâlnit-o pe Doris ºi ia spus de relaþiile sale cu Gabi. cã-i plãcea sã fie chemat. ªi. . râdea ea. fãrã ajutorul cuiva. atunci ea nu va mai veni sã-mi tulbure minþile”.. . de la ºcoalã venea la atelier. striga secretara. El se uita la ea. am mult de lucru. atunci voi fi a ta! Eu nu sunt o fatã uºuraticã. Doris fãcea la fel. n-am bani. Când venea seara. . ºi asta e îndeajuns. nu sunt calic. la telefon.Þie þi-i mai uºor. dar el îi rãspundea cã e treaba lui. cu toate cã o dorea. Uneori era obraznic. Ceva îl împiedica. îi aducea mâncare. . trebuie sã-i câºtig. a râs ea cu zâmbetul ei drãgãlaº. .Când mã vei cere la pãrinþi.Gabi.. Lucrurile se repetau. mamã. dar el s-a întors tulburat la lucrul sãu. se reþinea ºi nu încãlca hotarul. Suna deseori la telefon. Trebuie sãi spun cã o am pe Suzi. Ea a plecat. la corpul ei ºi-l treceau fiori.

. dta eºti cetãþean al nimãnui.Dupã spovedania lui Suzi. cãci odatã eºti tânãr în viaþa ºi ce ai scãpat din mânã nu mai prinzi. Se cunoscuse la SOO (aºa-i spuneau acestui orãºel pe scurt) cu o italiancã frumoasã ºi îºi mai fãcea de cap cu ea. Era în toamna anului 1981. Gabi nu avea nimic la mânã. Se mutase de la Charly fãrã ca ei sã ºtie. aºa cã toþi profesorii erau mulþumiþi de el. Marie din Statele Unite. nu-i dãdeau voie înapoi. i-au dat drumul îndãrãt. desfãcând ºi percheziþionând toate ungherile. cu toate cã nici limba englezã nu o prea ºtia? La orele de practicã Gabi desfãcea motorul sau transmisiile. parcã toatã viaþa numai cu astea se ocupase.Sunt student. apoi le strângea din nou. dupã ce au luat legãtura cu cei de la biroul de emigraþie. A fost nevoit sã doarmã la vamã ºi numai a doua zi.. nu poþi merge în Canada. Acum – 85 – . Palmerino. Gabi la cursurile de la colegiul din Sault St. . Ungurul ºtia cã el plecase la cursuri în alt oraº. Datoritã faptului cã a plecat în alt oraº. Dar a ºi plecat la cursurile de mecanic în alt oraº. se rãstea vameºul. Gabi s-a mutat la Palmerino. dar la vama canadianã – alte probleme. fãcea toate reglãrile. crezând ca are droguri sau alte lucruri interzise.Dta eºti emigrant. L-au întors îndãrãt. dar la vama americanã i-au cerut documentele. Cei din SOO Canada le aveau. a scãpat de Suzi. Reîntors la Sudbury. nu-l oprea nimeni. unde dupã trei luni de învãþãturã trebuia sã primeascã carnetul de mecanic de clasa A. Marie avea notele cele mai bune. Marie. În acest orãºel mai mare decât Sudbury. cãci documentele româneºti nu erau valabile în Canada. Doris nu a mai venit. nu obþinuse cetãþenia canadianã. Profesorii se mirau cum de acest strãin din nu ºtiu ce þarã ºtia de toate ºi fãcea totul la practicã cum trebuie. Marie din Canada ºi Sault St. italianul cu asfaltul. Dar nu i-au dat voie sã treacã. n-ai cetãþenia noastrã. a zis el la vama americanã. fãcea tot mai mult economii reuºind sã-ºi plãteascã datoriile la bancã. Gabi încã nu avea cetãþenie ºi într-o zi se hotãrâse sã meargã sã vadã America. Lucra cu ochii închiºi. ªi în acest oraº erau mulþi italieni. lucrând mai departe la Northland.. dar Gabi a plãtit chiria lui Palmerino.. Ce-ai cãutat la frontierã?. Cu un grup de tineri a trecut vama canadianã fãrã probleme. fiindcã un chiriaº plecase. cãci fãcuse cunoºtinþã deja cu mulþi tineri ºi tinere. ca sã fie sigur cã acesta nu va închiria apartamentul nimãnui. I l-a propus cu 150 de dolari pe lunã ºi Gabi a fost de acord. cãpãtând notele cele mai bune. i-a zis lui Gabi cã are în casa lui un apartament liber. cãci era încã emigrant. i-au controlat maºina. la Sault St. . el locuia la un hotel plãtind 300 de dolari pe lunã. fãrã nici o greutate. oraºul era situat chiar la graniþa cu America ºi era împãrþit în douã: Sault St. ªi aici fetele nu-i dãdeau pace.

Suzi era profesionistã. pleca la SOO. care avea casa lui ºi un Mercedes. El trebuia sã lucreze. gustã-le. ba carburatorul nu lucreazã ºi multe altele. drogurile nu erau pentru el. poate sperau cã el o sã se însoare cu Angela lor. mai ales cei cu maºinile mici . Angela. κi gãsise un gagic. la italianca aceea. amintinduºi ce mâncare bunã ºi caldã fãcea pentru el. Totul era bine. El lucra mereu. Gabi s-a uitat la ea. aici îl ºtiau aproape toþi. nu sã-i cheltuiascã pe fleacuri. treburile mergeau bine ºi contul lui creºtea la bancã. era mai bogat decât Gabi. Aºa s-a terminat dragostea cu Suzi. . ia ºi tu.Suzi. dând negativ din cap. dacã se poate numi aºa legãtura lor de scurtã duratã. aveau o droaie de copii ºi erau întotdeauna veseli. nu erau bogaþi. Nu avea voie sã se ocupe cu reparaþia tirurilor. întâlnind-o pe stradã în oraº. i-a spus ea într-o zi.Eºti un vagabond. tu eºti un vagabond. dar lucra numai vara. la sfârºitul sãptãmânii. regreta. dar ce nu fac tinerii când le plac fetele. el lucra ºi mai mult. când avea timp liber ºi nu lucra la patron. Tatãl ei era patron la o construcþie de case. sã facã gãlãgie mare. cu vreo 17 ani mai în vârstã. S-a gândit ºi a lãsat-o. aºa era scris în contract ºi legea apãra drepturile atelierului. Sudbury era orãºel mai mic ºi mai urât decât SOO. când într-o zi a aflat cã ea consumã droguri.banca avea încredere în el. Dintr-o parte. Suzi lucra aici. în orice vreme ºi luaþi împrumut cât doriþi.. nu iubit. Apoi a început sã þipe la el. Maºinile mici le putea repara oricând. i-a zis el. Pãrinþii ei erau niºte oameni de treabã. pe podea când fãcea reparaþiile. dar uneori. el poate sã-þi fie tatã. Când la vãzut pe Gabi. Reîntors din SOO a trecut pe la restaurantul lui Charly. îi ziceau ºefii.. Banca e mulþumitã de comportarea dstrã. . sã câºtige bani. la o distanþã de 350 de kilometri. Clienþii veneau singuri ºi-l gãseau. iar iarna familia trãia din câºtigul din varã. care se înegreau straºnic... a înlemnit. El se pricepea în toate ºi executa orice comandã. sã se vadã înstãrit. îi pãrea bine cã se despãrþise de ea. dacã patronul ar fi aflat. uiþi de toate grijile. cãci se culca pe pãmânt. Dar toate trec ºi cu timpul omul înþelege –8 6– . sunteþi un client credibil. Dorinþa lui era sã se ridice.ba frânele trebuiau reglate.Veniþi oricând. .Treaba mea ce fac eu. .Gabi. Uneori. El s-a hotãrât sã rãmânã în Sudbury. nu vreau sã te mai vãd. Îl simpatizau pe Gabi. Contul lui Gabi creºtea mereu. . pleacã de aici! Aflase prin unii ce veneau de la SOO despre amorul lui cu italianca Angela ºi acum se rãzbuna pe el. l-ar fi dat afarã. servea clienþii. Îi mai spãla ºi hainele de lucru. fãcea ºi mâncare româneascã ce-i plãcea lui Gabi.

Cu ei cumpãra pãmânturi în Sudbury. când doi cãlãi. dându-le apoi în chirie. la universitate. te rog serveºte-mã. magazinul unde lucra Doris. ajungând aici cu vaporul încãrcat cu sute de oameni pierduþi pentru pãmântul strãmoºesc. Toþi împrejur l-au observat ºi acum se uitau la ei. au împãrþit lumea în 1939. lua chiloþi. sutiene. . el alegea. le cântãrea. a luat-o numai pe ea. care sã-l susþinã. Au reuºit amândoi – 87 – . pensionându-se. câºtigând dolari grei. Era anul 1982. a cunoscut-o la Sudbury. Peste câþiva ani a emigrat în Canada. Tatãl ei. Se duse drept la ea zâmbind. cãutând cele mai frumoase ºi mai scumpe. soacra lui Gabi. te-ai cãsãtorit? a strigat furioasã Doris. Tatãl ei. Doris se fãcuse roºie la faþã ca o viºinã. . ºtiind cã Doris umbla dupã el. mama lui Doris. Gabi începea sã înþeleagã cã Doris era pentru el o comoarã ºi dorea s-o vadã din nou.. A avut o viaþã destul de sãracã. construia case. speranþele ºi bucuriile. draga mea. A plecat în provincia Manitoba. bunã ca o pâine caldã. Tatãl lui Doris era de loc din Ucraina de Vest. .Bunã. Mama lui Doris a lucrat la magazin toatã viaþa sa. am nevoie de multe lucruri. Socrul se mai ocupa ºi cu construcþiile. din partea ocupatã de sovietici dupã împãrþirea Poloniei. Pentru ei a fost o femeie cuminte.Nu. cu care sã-ºi împartã gândurile. Au început din nou întâlnirile. Mama lui Doris avea o fire bunã. Doris a intrat la învãþãturã la colegiul din Sudbury. numai pentru mâncare ºi haine. cãmãºi de noapte femeieºti. ajutând familia sã nu ducã lipsã de nimic. La început a lucrat la cãile ferate. ce se vând aici în magazinul tãu. Pe soþia sa. discoteca. pentru cã o sã fim împreunã în vara asta. vãzând cã se plimbã din nou cu vagabondul de Gabi.. cum îl numea el. Gabi începea sã aleagã marfa.cã trebuie sã aibã alãturi un prieten bun. ceilalþi rãmânând în Europa. dar fãcând economii ºi-a strâns ceva bani. Aºa s-a ridicat ºi el. în timpul unui an de ocupaþie sovieticã el ºi-a dat seama cine a venit sã-i elibereze. dar câºtiga puþin. astea sunt toate pentru tine.Ce. ºi i-a ajutat pe Gabi ºi Doris sã-ºi întemeieze viaþa lor. Bunica lui Doris a fost ucisã. Într-o sâmbãtã s-a dus la Moal. Mama lui Doris. cãlcând o grenadã în timpul rãzboiului. refugiindu-se în Canada. Doris. a avut ºi ea o soartã grea. Hitler ºi Stalin. plimbãrile cu maºina prin locurile mai frumoase. petrecerile. sã-l ajute. unde a lucrat pânã la vârsta de 65 de ani. se stãruia s-o trimitã la învãþãturã la Ottawa sau Londra. aranjându-se la lucru în mina INCO. pe care le vindea cu preþuri duble peste ani. sã ºtie dacã mai þine la el. devenind înstãrit. a vãzut cum procedau „muscalii cei barbari” ºi în timpul rãzboiului a plecat în Austria.

care a început sã þipe ºi a chemat poliþia. la Palerimo. gãlãgie. Mai aflase el ºi de unele aventuri ale lui cu fetele din Sudbury. Bãtrânul spera cã iubirea lor se va termina. Era un bãiat înalt. cãci într-un orãºel mic e greu sã ascunzi aventurile. Au venit cei de la bar. era o zarvã mare. Ascultãmã. i-a rãspuns Gabi. gãlãgie.Dragul meu Gabi. S-a mutat într-o zi la el cu o prietenã cu care lucra împreunã la magazin. puternic. aºa ciobãneºte. a apucat negresa de cap ºi i-a tras un pumn drept în faþã. Doris a venit la el.Nici într-un caz. s-a ridicat de la masã pe scenã. mi-a spus toate relele despre tine. la Peter-Piper. el le-a gãsit pe amândouã în apartament. Gabi era ºi el pe scenã. la apucat de gât ºi la trântit lângã cabina cu muzicã. Într-o searã le-a dus la discotecã.. burtos. i-a rãspuns Gabi. Aici l-au fãcut vinovat pe Gabi. cabina s-a fãcut þãndãri.. Aºa ceva fãcea numai Doris cu el. Cel ce se ocupa cu muzica ºi cu video era un coleg de ºcoalã a lui Doris. Þipete. . am avut un scandal enorm. Întorcându-se acasã. eu am plâns. eu nu vreau sã mã cert cu familia ta. le-am spus cã nu plec nicãieri de aici. mai solid decât Gabi. Când ea a vãzut aceasta. A þâºnit sânge din obrazul adversarului. spãrgând geamul.. Dar Doris nu era fata sã cedeze atât de uºor. þipete. Localul era plin de lume. ieºind din cabinã. urmând sã vinã la procuraturã. dacã vor fi departe unul de altul ºi va scãpa de acest pretendent la mâna fiicei sale. crezând cã el e vinovatul. O negresã tinericã l-a invitat pe Gabi la dans. cã te iubesc ºi nu vreau sã mã despart de tine. Dansatorii au fugit de pe scenã. Era un dans încet ºi negresa se lipea de el. cum îl numea el deschis. Bãtrânul era destul de bogat ºi nu vroia ca bani lui sã încapã pe mâna vagabondului Gabi. dupã câtva timp ei o sã înþeleagã cã nu ne mai pot despãrþi. în apartamentul lui.Nici nu vreau sã aud de aºa ceva. Trãiau împreunã cu el. iar Doris terminase ºcoala de manageri. L-au înºfãcat pe Gabi ºi l-au dus la postul lor. s-a repezit la Gabi care încerca sã despartã fetele. . Gabi a sãrit la el ºi l-a lovit cu capul în gurã. înfuriat. Aceasta înfuriatã i-a tras ºi lui o palmã. tatãl meu. au întocmit actele ºi l-au trimis acasã. ºi-i povestea: . când va fi chemat.. primind citaþie. încercând s-o calmeze pe Doris. –8 8– . s-a dus la procuror. patronul era un grec. vreau sã mã mut la tine! . Peste câteva zile. Colegul lui Doris.Dacã o sã mã mut la tine. cum ºtia el.sã le dea învãþãturã copiilor sãi: fiul devenise doctor.

. au ales costumul ºi toate cele necesare ºi s-au despãrþit prieteni. ori stai la închisoare o lunã de zile. bineînþeles. îl simpatiza pe Gabi. Devenise un apartament luxos. nu mai dorea sã ºtie de ea. nu a mai ridicat mâna la nimeni. Mai lucra ºi la magazin. supãrat. vedea cã nu-i bãutor ºi se stãruie sã facã bani. dle procuror. Gabi pe patul sãu. ea nu ceda. . îi era ºi ei jale de atâþia bani cheltuiþi în zadar. Acum el se folosea de camionetã. Sã ºtii acest lucru. i-a spus procurorul. care..Dle Buju. Trãind deja împreunã. Era ºi bunã la suflet ºi principalul era cã-l iubea cu adevãrat. cãci tatãl. Ea îºi cerea mereu iertare. Uneori se mai întâlneau ºi îºi aminteau de pumnii primiþi unul de la altul ºi râdeau. Numai mama venea pe la ei. Dar Doris era frumoasã ºi-i plãcea. Doris. Trebuie s-o pedepsim. Atunci Gabi a înþeles cã în Canada nu puteai rezolva nimic cu forþa ºi din acea zi dupã ce a plãtit atâþia bani.Nu. .Jurã cã mã vei lua de soþie. Se chinuiau amândoi. Într-o zi ea a fãcut praf automobilul ei ºi a fost rãnitã grav. Ea era vinovatã. întorcând automobilul la stânga ºi – 89 – . S-au dus împreunã la magazin. El a cumpãrat o camionetã destul de bunã cu 3000 de dolari. Cu Doris s-a împãcat. Pânã la colegiu unde învãþa Doris erau vreo 18 kilometri.. Doris avea banii ei. A înþeles ce e judecata în Canada ºi se ferea de orice bãtaie ºi scandal. dta nu eºti vinovat. Doris n-are nici o vinã.. eu vreau sã fiu numai a ta.. video. fiindcã cea a lui Doris era pe numele tatãlui ei.Bine. în apartamentul lui de pe Lorne street. Gabi se gândea. depunea pe contul ei câte 1000 de dolari pe an. cãci ea a început totul. . N-a trecut nici o lunã ºi Doris împreunã cu prietena sa i-au fãcut ordine în apartament ºi au adus un televizor. visa sã se însoare cu o româncã. Gabi a fost nevoit sã plãteascã 900 de dolari patronului grec pentru distrugerea cabinei cu muzica ºi a mai trebuit sã-i cumpere un costum colegului de clasã a lui Doris. . Acum avea 22000 de dolari ai sãi. nici om alãturi de tine. de toate. nici mâncare caldã. atunci hotãrãºte. sã nu mã minþi. Doris dormea pe un fotoliu. Se sãturase ºi el de viaþa de celibitar.Gabi. atunci voi fi a ta. sã vorbeascã cu ea în limba mamei. începând cu naºterea ei. cãci cel vechi era plin de sânge ºi chiar rupt pe alocuri. dar ºi tu trebuie sã fii numai al meu. rãspund eu de toate. promiþându-i cã o va lua de soþie ºi-i va fi credincios. ori trebuie sã plãteºti amenda ºi toate cele distruse. A trecut o sãptãmânã. au hotãrât sã cumpere a doua maºinã. el o dorea. cãci eu te iubesc cu adevãrat ºi sã nu mã faci sã sufãr. Atunci Doris s-a hotãrât sã se mute la el. I-a dat cuvântul. iar ea de automobilul ei. vinovatã e fata dtale.

ciocnind altul. Vreþi.Pânã nu vine Gabi nu plec nicãieri de aici. o pansase.. S-a ridicat cu greu pe scãri. enervat. numai cã el sã n-o lase. Suntem ca ºi cãsãtoriþi.Ascultã Gabi. neºtiind ce-i de fãcut ºi gândind ce-a fãcut Doris – a plecat sau nu din apartamentul lui? Ajuns acasã. Se hotãrâse sã termine odatã cu toate astea.. cearceafurile erau pline de sânge. Nu-i plãceau bãuturile. În apartament Doris era în pat. Mama ei i-a sunat lui Gabi din spital. Când mã întorc disearã aici. întorcându-se în apartamentul lui Gabi. dacã tu nu mã vrei.. de faptul cã Doris era rãnitã. dar în acea searã. încercând sã stingã focul. Peste câteva zile Doris a ieºit din spital. Aici erau taicã sãu. nu vreau sã te mai vãd în apartamentul meu. Gabi era disperat. Era zarvã mare. Ea se uita acum la Gabi.Ascultã. Eu trãiesc deja cu el în apartamentul lui mai mult de o lunã. s-a îmbrãcat curat ºi s-a repezit cu camioneta la spital. a vãzut la parcare maºina socrului ºi a fratelui lui Doris. dar el va fi soþul meu.Doris nu mai este fata voastrã. toþi triºti. rãnitã. mama sa. Se îmbãtase biniºor. Gabi intrase cherchelit înãuntru. Fratele lui Doris îl înjura ºi el. seara. neînþelegând nimic. eu nu pot trãi aºa. . fratele ei cu soþia. mai bine termin cu toate. a bãut mai mult decât trebuia. le-a strigat: . Nu vreau sã intru în aºa familie. atunci pentru mine nimic nu are rost în viaþa asta. iar voi –9 0– . . Au început din nou scandalurile cu familia ºi chiar între ei.. dar repede s-a dezmetecit ºi a înþepenit vãzând ce a fãcut Doris.. Ea nici n-a dorit sã plece la spital. Doris luase o lamã ºi îºi tãiase o vânã de la mâna stânga. .Lãsaþi-l în pace pe Gabi. A intrat în bar ºi a bãut câteva romuri cu pepsi. Fratele ei. sã mã cert mereu cu ei. care era doctor.. Du-te acasã. Gabi s-a întors cãtre pãrinþi ºi fratele ei ºi a strigat: . Întorcându-se de la lucru. trimiþând-o la pãrinþi. înþelegând ce se întâmplase. el s-a oprit lângã o bodegã. El lucra în atelier. cãruia îi trecuse deja beþia.. Am vãzut purtarea tatãlui ºi a fratelui. a zis Doris cu lacrimi în ochi. Era nenorocitã cã Gabi o dãdea afarã din casã. Numai mama ei era de partea lui Gabi ºi-i lua apãrarea. Eu nu o sã fiu a altuia. ªi-a spãlat repede mâinile. e a mea ºi va rãmâne aici.. stând pânã ce s-a închis barul. iar pãrinþii stãteau alãturi de ea. Bãtrânul a început sã plângã. Bãtrânul a început sã-l insulte. nu vreau sã am certuri cu familia ta. îndureraþi ºi supãraþi pe Gabi. La spitalul central a gãsit toate rudele lui Doris. Dar Doris.. strigând cã el e vinovat de toate.. Doris. Plângea ca un copil.. de purtarea familiei ei. nu vreþi..

Dragii mei. un bãrbat mai solid. îmbunându-ºi bãrbatul. fiecare cu gândurile sale. l-a sãrutat pe obraz ºi a ieºit. dimpotrivã. era din nou bunã. vom fi împreunã. Stãteau aºa îmbrãþiºaþi. totul ce se întâmplase îi apropiase ºi mai mult. Iubirea noastrã e mai scumpã. sãraci sau bogaþi..plecaþi de aici. numai mama a rãmas. totul e pe gratis.Dragii mei. Societatea de asigurare a reparat maºina ei. zilele treceau ºi ei se împãcau de minune. de ce trebuie sã suferim atâta. asta e maºina ta cât ºi a mea. nu ca românul ãsta. El ºi-a cerut iertare. ºi-a cerut iertare de purtarea sa ºi le-a spus: . voi. oare era mai bine dacã o pierdeam pe fiica noastrã? El nu-i bãiat rãu. îl stima ºi-l iubea pe Gabi. împãcându-se cu gândul cã Doris trãia cu el. Socrul. Au plecat toþi. începând cu anul 1983. . promiþândui cã aºa ceva nu se va mai întâmpla ºi Doris va rãmâne la el. întreagã. Socrul lui Gabi a venit la ei.. dar vroia pentru ea altã soartã. Dar dacã ea ar fi murit? Pentru ce ºi pentru cine trãiesc eu? Doar pentru copii mei. s-a mai liniºtit. altfel chem poliþia. cât ne-am chinuit pânã am reuºit sã facem ceva? ªi bãtrânul ceda cu încetul. N-am avut dreptate. îºi iubea fata. . eu i-au toate cheltuielile de nuntã asupra mea. nu fumeazã. Ray se mutã în casa lui. uite nu bea. Vom fi amândoi pânã la capãt. – 91 – . Ea se purta cu toþi la fel. Cele întâmplate îi legase mai puternic. cãci e liber. La 10 mai 1987 Gabi ºi Doris au fãcut nunta lor. Tinerii s-au hotãrât ºi s-au mutat la pãrinþi. veniþi la noi. Plecaþi! a strigat Gabi. ne vom folosi de amândouã ca înainte. au lãsat-o pe altã datã. acum erau siguri amândoi de iubirea lor. dar el simþea cã bãtrânul îl suporta greu. dar îºi fãcuse o casã bunã cu ajutorul pãrinþilor. ce mai vrei? Oare noi am devenit înstãriþi deodatã? Adã-þi aminte.Doris. Vom trãi ºi fãrã ei. ºi a îmbrãþiºat-o puternic. Viaþa s-a derulat mai departe. tatãl lui Doris. se þine de lucru. vorbea mai moale cu Gabi. îºi zicea el. Mama la bãtut pe umeri. cãci iubirea noastrã e mai preþioasã decât toate. dacã vreþi. luaþi apartamentul lui. Soacra. cãinându-se.Doris. Plãteau numai curentul electric. de ce nu vrei sã înþelegi. unde au trãit vreo zece ani. liniºtindu-l ºi ajutândui în toate. o casã mare ºi frumoasã chiar lângã lac. Nunta n-au fãcut-o. o întreba el. Gabi. Fiul lui. Au rãmas amândoi singuri în camerã. locuia la pãrinþi în blocul lor.E soarta ei. Era ca o adevãratã mamã pentru amândoi. Mama lui Doris a venit într-o searã la ei spunându-le: . . Ray.

Banii câºtigaþi îi punea deoparte. Paving L. ce atrãgea clientura. κi pusese capul în laþ. Se scula dis de dimineaþã ºi se întorcea acasã rupt de obosealã. Cu banii strânºi de la nuntã. Cu aceºti bani Gabi a cumpãrat un teren vast. Doris mai lucra în magazinul unde mama sa era managerã. pe care s-a montat clãdirea atelierului. Aºa nuntã bogatã era cam rar în Sudbury. dar n-avea încotro.T. împreunã cu alþi doi români. dar avea încredere în sine. când dupã amiazã. dând garanþii pe mult timp. ªtia cã va fi o luptã pentru clientelã ºi o concurenþã aprigã cu celelalte ateliere. Construcþia atelierului mergea repede. Cei doi parteneri erau oameni încãpãþânaþi ºi hapsâni. Avea cheltuieli mari. reparaþia tirurilor ºi altor mecanisme. înzestrat cu tehnicã nouã. Dar ea n-a mers.ai sã-þi faci numai costumul alb pentru nuntã. Gabi se grãbea ºi îi grãbea pe toþi proiectanþii ºi muncitorii. Gabi i-a pãrãsit. cu o dobândã destul de mare de 16%. dar n-a fost sã fie. Atât. strungurile. ºi cu alþii împrumutaþi de la mama lui Doris. Doris îl liniºtea.C.M. Ceremonia a avut loc în hotelul Prezident. Nu dormea mai mult de 2-3 ore din cele 24. cel mai mare ºi mai scump din oraº. aparatele de sudat. vroiau prea multe deodatã. spera cã totul va fi bine ºi atelierul îi va aduce profitul necesar sã se achite. Ei aveau strânºi cu Doris vreo 85000 de dolari. A fost o nuntã ca în poveºti. Dar nu-i ajungeau încã mulþi bani. cãci ei nu au dorit sã-l asculte. „Buju. a întemeiat o întreprindere de fãcut asfalt în oraºul Hitchiner. cu aparate ºi strunguri de ultimul model. A fost nevoit sã ia de la banca Royal încã 100000 de dolari. pe ºantier. lucra ºi acolo. uneori enervat. erau vreo 19000 de dolari. Cocârlã”. Visul lui era sã aibã un atelier modern. Moldovanu. dorind cât mai curând sã înceapã activitatea sa. alteori fericit de lucrul îndeplinit. La nuntã au fost invitate 250 persoane. ea era ca un barometru al familiei. Dacã ar fi lucrat mai departe. Restul timpului se afla la construcþia atelierului sãu. Lucrul la patron nu la lãsat. ba pentru viaþã. Gabi vroia sã porneascã o afacere. Doris se mira cum de rezistã el. Atunci a hotãrât sã-ºi facã afacerea singur. în faptul cã se pricepea la toate ºi fãcea reparaþii pe cinste. ba pentru atelier. dar ºi suma asta nu era suficientã. A cumpãrat echipamentul necesar. azi ar fi fost milionari.D. o clãdire mare din metal. sã construiascã un atelier de reparaþii de tiruri ºi camioane. fãcându-l sã mai uite de neplãceri ºi de certurile cu cei ce –9 2– . când pânã la amiazã. Venea la magazin dupã ºcoalã ºi avea câteva ore de lucru. În 1984 Gabi. B. care i-a dat vreo 40000 de dolari ºi socrul care l-a ajutat cu 30000 de dolari. cãci era plãtit bine ºi avea nevoie de bani.

cãci se întâmpla uneori când compresorul avea nevoie de reparaþii. Majoritatea lucrãrilor se fãcea cu instrumente automate ca sã recupereze timpul. costa bani. dar avea aparate ºi cu curent electric. Numai aparatul de control al gazelor ce ieºeau din eºapament montat cu un computer costa 30000 de dolari. erau învârtite cu aerul din compresoare. dar totul depindea de tine. era de ultima modã. despre „viitorul luminos” sau despre marele conducãtor al Þãrii româneºti – Nicu Ceauºescu. care pentru fiecare client era preþios. ba uneori ziua se termina cu o beþie. modern. simple ºi speciale. dar el dorea sã fie aparate noi. pompe de scos sau turnat uleiul în motoare ºi punþi. perfecþionau mereu aparatura. Cumpãrase cutii cu diferite chei. ºasiurilor. de ultimul model. Aici nu fumau ore întregi sau umblau cu þigara prin atelier. Gabi trebuia sã aibã mecanici buni. care apãrau muncitorii de curentul electric. cãci firmele nu stãteau pe loc.realizau construcþia. bine ºi mai ieftin. În atelier nu se vedeau pete de ulei pe podea. multe menghine pentru mecanici. voi face mâine. era ora de repaus când þi se permitea totul. Clientul era învãþat ºi venea numai la acel atelier care fãcea reparaþia repede.. Aici era altã viaþã. ori erai leneº. o viaþã cu muncã încordatã. de care Gabi ºtia multe. sau când magazionerul întârzia la lucru de stãteau toþi mecanicii ºi-l aºteptau. sanitariei sã fie respectate ºi îndeplinite. prese de o capacitate de 80 de tone. aparaturã pentru motoarele electronice ºi multe altele. Totul aici. cu – 93 – . cu toate modificãrile lor spre precizie ºi automatizare. beþivan ºi niciodatã nu deveneai stãpân. cu maºini de spãlat piesele cu încãlzire sau fãrã. ca toate regulile pentru pãstrarea curãþeniei. nu era vânzolealã. ecologiei. Se montau maºini speciale pentru reparaþia blocurilor motoarelor. ca sã poatã lucra cu ele în orice situaþie a agregatelor. Aici. Aparatele de tãiat fierul erau cu acetilenã. jacuri hidraulice de ridicat camioane goale sau încãrcate. totul se fãcea cu grijã. Acolo munca se începea deseori cu adunãri despre construirea socialismului român sau sovietic. în acest atelier. care nu venea niciodatã la timpul fixat cã de aia era ºef. cãci lucrase în acel regim unde domina sistema: Nu voi face azi.. dar avea burghiuri ºi cu electricitate de diferite modele. nu mai vorbim de ºef. birocraþie ca în þãrile comuniste. ele erau mai scumpe.. Gabi cumpãrase aparate de sudat fierul ºi aluminiul. Maºinile de fãcut gãuri. în þara capitalistã. ori te stãruiai ºi câºtigai bine. unde timpul nu se preþuia. mari ºi mici.. jacuri hidraulice speciale pentru desfacerea ºi strângerea transmisiilor ºi altor agregate de orice mãrime ºi greutate pentru a grãbi lucrul ºi a economisi timpul.

cãci prin mâinile lui trecuse în aceºti ani sute de automobile ºi el ºtia toate modelele din orice an. Mãcar cã se trudise mult pentru învãþãtura lor. cãci nu ºtia dacã o sã meargã aceastã întreprindere sau nu. La început în atelier nu erau lucrãtori permanenþi. Toate acestea Gabi le învãþase în Canada ºi ºtia cã orice lucru este un risc ºi el risca. fie noi. întemeind ºi aceastã întreprindere unde Marc era managerul. cãci Gabi nu dãdea cuvântul în zãdar. fie vechi. sã fie buni la toate lucrãrile ce trebuiau îndeplinite. sã-i înveþe sã lucreze bine. acum putea sã fie liniºtit cãci ei îndeplineau multe lucrãri speciale.cunoºtinþe serioase ce nu era atât de uºor. ºtia cã aºa specialist era greu de gãsit.. ºi mama ei. care îl cunoºteau pe Gabi din alte ateliere. El învestise în utilajul respectiv 110000 de dolari ºi acum banii se întorceau ºi-i aduceau câºtig. ªi nu primea nimic pentru asta. transmisiilor ºi a reglãrilor erau cele mai însemnate ºi bine plãtite. era greu fiindcã venea dimineaþa ºi se întorcea noaptea acasã. se ocupa cu acest lucru. Ba îi fãgãduia o leafã mai mare de 22 dolari pe orã. Steeve. ªi veneau mulþi. dar dacã fãgãduia. care-i dãdeau o dobândã de 4%. Patronul de la atelierul Northland plângea cã el pleacã. Ed ºi Danny erau mecanicii lui care se obiºnuiserã cu stilul lui de muncã. asigurãrile. În loc sã-i þinã la bancã. cum era la ºcolile de calificaþie unde mecanicii plãteau bani grei ca sã devinã specialiºti de mâna întâia. fãrã sã aibã nevoie de el. iar Gabi îi dãdea 30% din totalul ce-l fãcea. Jimmy. Restul de cheltuieli le plãtea Gabi: motorina. Îl stimau. îi cunoºteau caracterul ºi-l apreciau pentru mâinile sale de aur. fãcea acum totul. iar Gabi stãpânul. A trebuit sã ia la lucru ºi bãieþi mai tineri. sã se ocupe cu ei. Din aceastã cauzã lucra mai mult singur. toþi ºtiau cã totul va fi îndeplinit. cãci cei ce trãiau în Sudbury erau aranjaþi de mulþi ani la alte ateliere ºi nu vroiau sã le pãrãseascã. îi spunea cã-i închiriazã atelierul ca sã lucreze mai departe. Marc.. se gândise ºi cumpãrase acest trailer care-i aducea un venit de 10%-12%. ºoferul care lucra pe trailer ºi aducea în Sudbury maºinile mici pentru magazine. sã facã toate reglãrile. ca sã-ºi atragã clienþii. nu avea câºtig. care se ridica la câteva mii de dolari lunar. La 29 august 1988 a avut loc inaugurarea atelierului cu toate obiceiurile locului – bãuturã pentru musafiri ºi mâncare pregãtitã de Doris. unde lucrase ºi-l ºtiau de bun specialist. –9 4– . îl ruga sã rãmânã. Mai trebuia la început ca lucrãrile de reparaþii sã fie fãcute la un preþ mai mic decât în alte ateliere. reparaþiile etc. Gabi dorea sã-ºi aleagã o echipã de mecanici în care sã aibã încredere. sã piardã timpul cu ei. Toate aceste reglãri Gabi le fãcea uºor. cãci lucrãrile de reparaþie a motoarelor.

de la motor la transmisie. Atelierul era construit din metal. Gabi a încercat mulþi mecanici. cãci erau încãlzitoare cu gaz care lucrau zi ºi noapte. Gabi mai cumpãrase o sobã unde se ardea uleiul uzat din camioane . Cãldura lua mulþi bani iarna. altfel riscai sã pierzi. Aici. Sistemul liber. nu la cerinþa patronilor unde lucra. cãci orice preþ trebuia gândit ca el sã dea un plus de câºtig. ªoferii de pe camioane vedeau cum lucreazã ºi se pãtrundeau de respect faþã de el. Când se deschideau uºile atelierului o parte din cãldurã se pierdea. Dar pe urmã a fost forþat de securitatea tehnicã sã nu lucreze singur în atelier. când firmele noi nu erau prea controlate ºi verificate. dar a reuºit sã-i facã buni specialiºti ºi nu mai avea pagube dupã ei. cãci clientul nu dorea sã aºtepte pânã piesele respective vor fi comandate ºi aduse la magazie. la viitorul celora care te urmeazã în aceastã viaþã. Trebuia sã le ºtii pe toate. Atunci i-a venit lui Gabi ideea de a avea atelierul sãu propriu. reuºeai. cãci în caz de accident nu era nimeni lângã el sã cheme salvarea. în atelier. dar se fãcea puþin. Magazia trebuia sã fie aprovizionatã cu acele piese ce se defectau mai des. ele constituiau o sumã de 60-70000 de dolari. sã-l ajute. cu o insolaþie proiectatã sã nu se piardã cãldura din încãpere. chiar cu diplome ºi cu mare experienþã. Dar era ºi periculos sã lucrezi singur. sã plãteºti toate impozitele. Cu toate cã nu a câºtigat nimic pentru sine. Lucrãrile de reparaþie trebuiau sã fie garantate ºi Gabi îºi asuma toatã rãspunderea pentru asta faþã de clienþii sãi. dar fãrã el nu se putea lucra. Atunci ºi-a luat bãieþi tineri. dar camioanele trebuiau date înãuntru sau afarã dupã terminarea reparaþiilor. capital mort care îºi aºtepta clientul ºi momentul când va fi folosit. înãuntru erau condiþii de muncã ale lucrãtorilor. Lucrurile au mers pânã în 1992. ci din dorinþa clienþilor. dar a constatat cã unii nu erau buni de lucru.În primii ani desfãcea motoarele Cummins – Cat – Detroit ºi le repara singur. Trebuia sã te gândeºti la populaþia provinciei. capitalist te învãþa sã faci cu adevãrat economie. statul pierdea sau era nevoit sã subvenþioneze pierderile.de 14000 de dolari. asamblând agregatele singur. nu era ca în þãrile comuniste. Oficiile respective erau încãlzite cu încãlzitoare electrice. pe care i-a învãþat sã lucreze aºa cum ºtia ºi dorea el. dacã vroiai sã faci bani. Aici. aºa cum dorea el. din care bani majoritatea se duceau pentru binele poporului. sã aibã ºi angajaþi. El era mereu cãutat de ºoferi sã le facã motoarele. instalase utilaje speciale cu care putea îndeplini unele operaþii singur. unde despre economie se vorbea mult. Legea fixa o cãldurã de 65 oF. dar datoria ta de cetãþean era sã fii cinstit. sã fii ºi contabil ºi economist. – 95 – . Toþi se mirau cum el îndeplinea reparaþii complicate.

. Cele vechi le vindeau în alte þãri. murdar ºi uleiul deja întrebuinþat se turnau într-un vas mare (tank) cu o capacitate de 4500 de litri. În primii ani de lucru. Gabi se mai ocupa ºi cu sudura. dacã era mai mult.. Pentru casa ta proprie aveai dreptul la 3 saci de plastic pentru gunoi. aluminiu – 88 de dolari. cel reparat numai 20000 dol. Pentru gunoi erau cutii speciale. Acolo. în imperiul rãului ºi în alte þãri de sub papucul lui. se ridica un scandal enorm. Cum începeau problemele cu camioanele vechi. ce îi aranja pe cei din þãrile sãrace. pentru metale la fel.. cel vechi se vindea cu 20-25000 de dolari. Nu se putea arunca nimic. Ridicarea ºi transportarea lor se plãtea altor slujbe. sã fie mulþumit. plãteai amendã. Pânã la tank lichidul mergea prin þevi groase de plastic. cãci timpul pierdut cu reparaþia motoarelor vechi costa mai scump. Gabi repara motoarele singur. oamenii lucrau fãrã tragere de inimã. Îþi dãdeau cecuri ce trebuiau plãtite regulat. bateriile – 1 dolar. Curãþenia era la cel mai înalt nivel. Nu era ca în þãrile comuniste unde îþi dãdeau o leafã mizerã ºi erai nevoit sã furi ca sã trãieºti mai bine. pentru patronii de acolo conta mai mult ca ele sã meargã. de haram. nu fiindcã mecanicii nu puteau îndeplini aceste lucrãri. ce-l costa pe client mai ieftin.Sindicatele dominau aici. Gunoiul costa 49 de dolari. sã-ºi câºtige cinstit banii pentru mâncare. totul se fãcea pentru om. se controla de unde provin ºi soseau reporteri cu aparate de filmat.. cãci amenzile erau foarte mari. Dar în ultima vreme. dar fiindcã sudura cerea o mare rãspundere ºi Gabi o lua asupra sa. sã nu dea fisuri ce erau foarte periculoase pentru funcþionarea camionului. clienþii se stãruiau sã cumpere motoare noi. fiecare sac în plus costa – 10 dolari. Un motor nou de camion costa 45 de mii de dolari. la pierderi de motorinã. Petrolul uzat. Cuba. stãpânii le dãdeau în magazine de –9 6– .. care publicau în ziare.. ºi apoi patronul plãtea amendã mare. Dacã gunoiul era împrãºtiat de câini. ºtiau cã nu vor câºtiga mai mult decât pentru pâinea cea de toate zilele.. nu-l duceau cu gãleþile. Clienþii vindeau camioanele vechi. Fiecare metal avea cutia sa. Camionul nou costa 150-160000 de dolari.. România. 3 dolari o roatã micã.. Viaþa aici nu se trãia în murdãrie. altfel veneau amenzile mari. folosindu-l pentru alte nevoi. de unde îl scoteau lucrãtorii altor slujbe ºi-l duceau în Toronto. Venezuela. îmbrãcãminte. cãci acolo nu erau aºa reguli severe de ecologie. sã trãiascã bine. Dacã în canalizare se depistau uleiuri. cãci orice sudurã trebuia sã reziste în orice împrejurãri. ca Rusia. anvelopele 6 dolari o roatã mare. cãci nu avea rost sã le þii ºi cumpãrau maºini noi. trebuia ca lucrãtorul sã nu fie obijduit. unde îl curãþau. Mexic.

Trebuia sã facã faþã la toate. El controla toate lucrãrile de reparaþie. îþi plãtea compensaþie lunarã. trebuia sã ºtie ºi sa facã singur. statul te ajuta. ºi pleca la sute de kilometri. cãutând pe cele furate. reparaþia o fãcea conºtiincios ºi toþi plecau mulþumiþi ºi cu garanþie pentru automobilul reparat. o avarie. fie cã era sculat din somn pentru o reparaþie urgentã. îl liniºtea. Ministerul de impozite ºi. amãgeli. Ar fi trebuit sã plãteascã mii de dolari despãgubiri ceea ce l-ar fi adus la sãrãcie. weceurile. Mai veneau ºi pompierii. sãrac cu totul. El putea sã lucreze în orice timp al zilei. el nu se supãra. Venea acasã obosit. plãtite. Ministerul de poluare. Gabi le ura. Dar principalul era cã dacã ai intrat în joc. Mai veneau ºi cu diferite verificãri de la Ministerul Muncii. Nu dormea întotdeauna liniºtit. Avere-zero! ªi atunci erai acceptat ca falimentat. nu puteai sã te falimentezi singur. gândindu-se sã nu se întâmple ceva rãu. Legile erau foarte stricte ºi deseori el nu dormea liniºtit. exactã. prietenul lui de viaþã. Putea fi sculat noaptea la orice orã. cãci dacã din vina lui dupã reparaþie s-ar fi întâmplat un accident. Uneori lui Gabi i se pãrea cã a intrat într-o moriºcã care nu se oprea nicodatã. dar nu mureai de foame. Nu avea pe nimeni apropiat ca sã aibã încredere în el deplinã. cumpãrând altele noi. dar era nevoit. nu putea ieºi din el. Dacã uneori se întâmpla ceva în drum ºi clientul îi telefona. la faliment. ca atelierul sã nu falimenteze. nici maºinã. el trebuia sã rãspundã pentru oricare dintre mecanicii lui. proprietarul atelierului. Falimentul era permis numai atunci când pierdeai totul ºi rãmâneai. deveneai ºomer. erau legi stricte ºi aspre. avea o mare rãspundere faþã de clienþii sãi. ªi mai avea un plus Gabi. jeluindu-se. Toate cecurile. fie în zi de odihnã. dar Doris. cãci totul trebuia sã ºtie ºi sã facã singur. de onestitatea ºi exactitatea lui. care controla maºinile. Clientura patronului lui a trecut majoritatea la Gabi. Doamne fereºte cu victime.. teritoriul atelierului. Cele vechi în þãrile sãrace se reparau ºi se mai foloseau de ele. ºtiind de capacitatea lui de lucru. enervat. faþã de noua lui patrie. Trebuia o evidenþã severã. când nu mai aveai nici casã. Veneau inspectorii sanitari. Gabi se urca în camioneta sa. Era o viaþã încordatã. La el nu existau minciuni. cãci se fura ºi în þãrile libere. chitanþele trebuiau controlate. sau telefona la alte ateliere sã-l ajute pe clientul sãu ºi se socotea cu ei pentru reparaþie. nimic pe tine. El. – 97 – .. poliþia. verificau gunoiul. Se aduna multe hârtii... întotdeauna îºi ajuta clienþii. luând instrumentele necesare. nu te lãsa fãrã o bucatã de pâine.vânzare. nu-i plãcea sã se ocupe cu ele. Trebuia sã lucrezi. ca sã se þinã la suprafaþã..

totul se fãcea prin muncã. ºi vor ca tirul lor sã fie totdeauna în formã.Mãi bãieþi. În doi ani s-a achitat cu mama lui Doris ºi cu tatãl ei. Gabi lucra ca un robot. cutiile. câºtigul întreg fiind numai al lui. Aºa cã luaþi aminte. retrãindu-ºi vina de altã datã. buni specialiºti. care fãceau orice reparaþii. vãd ºi ºtiu foarte multe. ei cãlãtoresc peste tot. ºi acum era un grup de buni specialiºti. nu era uºor de lucrat. nu ºtiau nimic. eu vã voi ajuta oricând. îºi dã seama cine chilungeºte ºi a doua oarã nu mai vine la tine. toate zilele sãptãmânei. crescuse cheltuielile. sã n-aibã bãtãi de cap în drumul lung pe care-l fac. Gabi a avut rãbdarea unui om înþelept. a cãrui faimã se rãspândea în toatã regiunea. cãrora nu le venea sã creadã când el le-a întors banii împrumutaþi. cãci Doris era însãrcinatã. cele 7 zile zi ºi noapte era aici. va spune ºi la altul. Doris avea grijã permanent de el. nu mai lucra zi ºi noapte ca în primii ani. materialele. Clienþii erau mulþumiþi ºi veneau tot mai mulþi la atelierul lui. când trebuie sã te descurci singur. Acasã era totul bine. Acum bãtrânul socru îºi schimbase purtarea ºi-l simpatiza. sã ºtii unde sã le cumperi. veniþi la mine. aºteptau cea mai mare fericire. vrei sã trãieºti mai bine. trãiesc uneori situaþii grele. dar erau harnici lucrãtori. ºi voi. care începuserã de la zero. faceþi totul pe cinste. dar ºi ei erau ascultãtori ºi fãceau reparaþii pe cinste. În fiecare lunã el întorcea datoria la bancã. ºi el i-a învãþat de toate. Principalul era cã nu mai avea datorii. sã plece de la noi cu zâmbetul pe buze. a fãcut din ei specialiºti buni. vom rãmâne fãrã lucru ºi eu. Începând cu anul 1992 se scumpiserã piesele. atunci ºi alþi patroni vor afla ºi nici acolo nu veþi putea lucra. Ei preþuiesc lucrul bine fãcut ºi mai ales pe mecanicii de treabã. atunci noi vom pierde clientela ºi nu vom rezista. Dacã vã vor lua de rãi. ªoferii sunt un popor aparte în lume. principalul e ca totul sã fie fãcut la timp ºi bine. vom da faliment. κi alesese o echipã de lucrãtori. Dacã el va fi nemulþumit. cere alt mecanic. Gabi le zicea: . Dacã aþi stricat ceva. copilul. când era împotriva cãsãtoriei lor. sau nu merge treaba. trebuia sã ºtii sã alegi piesele. În patru ani a achitat ºi datoria de 100000 de dolari luaþi de la banca Royal ºi din 1992 nu mai avea nici o datorie. Viaþa nu stãtea pe loc. trebuie sã –9 8– . iubirea ei era puternicã cã nu degeaba luptase atât de aprig pentru el.ca sã nu se întâmple ceva cu clientul în drum. motoarele erau grele. Gabi nu mai avea acel elan ºi putere din tinereþe. Aici în aceastã þarã. se rãsplãtise cu toþi ºi acum era liniºtit. din câte ºtia. Camioanele erau mari. avea o viaþã liniºtitã. clientul se uitã cum lucraþi. sã faci totul ca sã nu-þi pierzi clienþii. dorind sã scape cât mai repede de dobândã ºi de împrumut. Se împãcau de minune. Aºa cã sã ºtiþi: clientul trebuie sã fie mulþumit.

Gabi trãia acum nu pentru sine. Gabi se înþelegea bine cu Doris ºi deseori se gândea cã o nimerise bine ºi fãcuse o alegere bunã. El se scula dimineaþa. Seara ei mâncau acasã. pentru orgoliul sãu. pe care le colindase atâþia ani în copilãrie ºi în anii de ºcoalã. bunã. Uneori. la cele ce se petreceau acolo. dar îl mânca dorul de plaiul sãu. ªi oboseala lui parca trecea mai repede ºi se simþea fericit cã are o aºa familie. Masa o lua pe la amiazã. Uneori se duceau cu Doris la vreun restaurant sã se mai relaxeze ºi sã-i dea ºi ei un pic de odihnã de treburile bucãtãriei. era mult de lucru. Acolo. era mulþumit de tot ce fãcuse cu mâinile lui. în România conduceau mulþi din cei care au fãcut mult rãu – 99 – . mult ºi bine. care mai fãcea mofturi uneori la mâncare ca toþi copii. uneori ºi una ºi alta ºi o lua la drum spre atelier. erau meºteri chinezii. Ea avea o altã copilãrie. Aici se fãcea mâncare gustoasã. de munþii ºi vãile Borºei. aici era mai ieftin. le scria mereu scrisori mamei. surorei ºi altor neamuri. fugea pânã la restaurant sã-ºi cumpere ceva de mâncare. dar nu asta cãuta el. cã nu e singur în viaþa asta zbuciumatã. Fiecare generaþie îºi fãcea datoria sa. se bucura cã ea era alãturi de el ºi îi rãspundea la întrebãrile ei care curgeau una dupã alta. Preferau sã meargã la restaurantul chinezesc. Bea un suc de portocale sau o cafea. când Doris nu putea veni la atelier. Începuse sã construiascã o casã în Rotundu. grãbindu-se la atelier. Viaþa în familie trecea liniºtitã. pentru viitorul ei. începând viaþa cu trei dolari pe ceas. Începuse sã-ºi refacã ºi subsolul casei. Uneori mai trebuia de fãcut câte ceva ºi în casã. fiind condus de privirile câinelui lup. aºa se deprinsese. cãci nu pierdea speranþa cã se va întoarce la baºtinã. singur. din bunei la nepoþi. dar ºi neplãceri. Acest lucru îi aducea bucurii mari. Se ducea cu camioneta lui.munceºti mai mult. Se strângeau cu toþii în sufragerie sau în bucãtãria mare ºi se bucurau de cele pregãtite de stãpâna casei ºi de faptul ca erau cu toþii împreunã. Acum lucra pentru familia sa. în Borºa. Gabi nu pierdea legãtura cu Borºa. Centrul era Ilenuþa. casã pentru el. nu aºa cum fusese a tatãlui sãu. Cu toate cã trãia aici bine. El se juca cu ea. cãci nu totul se împlinea aºa cum doreºte el. care tot aºtepta când stãpânul îl va lua cu el. fericitã. cãci nu duceau lipsã de bani. Viaþa lui Gabi trecea mai mult într-o muncã intensã de dimineaþã pânã seara. le mai ajuta trimiþându-le ºi bani. când Doris îi aducea mâncarea gustoasã pregãtitã cu mâinile ei. fiecare strângea mierea ca o albinã pentru generaþia urmãtoare. Nu era zi sã nu se gândeascã la ai sãi. Bogãþia venea cu anii.

jefuind poporul care aºtepta o viaþã mai bunã.. a recunoscut cã nu-i pãmântul nostru. Ba încã ºi preºedintele þãrii. cum de a ajuns la aºa sãrãcie neamul nostru românesc? Cum au reuºit sã fure tot în þara româneascã.. ca sã aibã o viaþã mai bunã. În oraº erau multe parcuri foarte curate. dar mai ales la sate.. Acum furã toþi cine poate ºi are de unde fura. Dar unde sã-l gãseºti pe acel om. cumpãrând materiale de construcþie. ªi când se va opri toatã aceastã nãpastã? Iatã ºi Gabi a învestit niºte bani în România. iubitor de neam ºi de plaiurile Bucovinei. dar el n-a furat nimic. a luat ºi-a dat Bucovina furatã de sovietici în 1940. îl socot de prost ºi. rãmânând murdari la suflet ca ºi înainte. bãtându-se cu pumnul în piept cã-s mai cinstiþi decât cei ce au fost. dã-i în mãsa cã-s mãgari ºi pot sãmi facã vreun rãu. sã-ºi hrãneascã copii ºi sã-ºi facã o cãsuþã. dar ºi aceºtia n-au fost mai buni. o maºinã ºi un tractor pentru fratele sãu. care vedeau ºi îi durea inima vãzând ºi auzind de jafurile lor. cinstit. unii. Celor din România nici nu le vine sã creadã cã acolo în Canada. nu toþi. ªi-i scriu neamurile ºi mama ºi sora cã tot mai rãu e în þarã ºi se duc borºenii prin alte þãri sã câºtige o pâine. Stã Gabi ºi îl macinã gândurile. se cãsãtorise ºi Gabi cu Doris.. când toþi au fãcut ºcoalã sovieticã. protestau. care vorbea atât de frumos poporului. se mai ridicau. Gabi era catolic încã din Borºa.. continuând sã distrugã Þara Româneascã. când trebuia sã fii denunþãtor sau duºman al neamului tãu ca sã trãieºti bine. nimeni nu ia ºperþ ºi totul se rezolvã cinstit. ªi „democraþii” îºi tot fãceau mendrele lor. Aici. sã le dea la români limba lor ºi încã câte ceva. dar ea nu vine. Mulþi din ei dupã revoluþia din Decembrie deveniserã „democraþi” ºi. Doamne? Plângeau bucovinenii.. numai ca ucrainenii. prost nu vrea sã fie nimeni ºi . cã dreptatea e la fundul mãrii. n-ai s-o gãseºti. aºa ca în Canada... cãci viaþa ar fi fost bunã numai dacã toþi ca unul ar fi votat pe omul cel bun. aºteaptã o viaþã mai bunã. noii stãpâni. cã mare ruºine era. ca sã aibã cu ce lucra în gospodãrie. ªi tac ºi acolo românii. dar frica de securiºti ºi de partidul comuniºtilor nu trecuse cu totul ºi mulþi spuneau: mai bine tac. Cã cine nu furã azi. cicã a fost de ai lor. Pe urmã poporul i-a ales pe alþii. Oamenii. De unde atâta prostie.poporului român. de. bagã mâna unde mai poate gãsi ceva. Acolo e cu totul altceva. a plãtit pânã la ultimul cent. – 100 – . cãci mulþi s-au dat de partea veneticilor. Cã acolo toþi plãtesc impozitele ºi nimeni nu ascunde nimic. ªi s-au gãsit ucraineni deºtepþi cã l-au fãcut ºi pe Eminescu „hohol”. acum îºi fãcuse averi mari. în aceastã bisericã ucraineanã. cã bunicul Ion îi povestea lui cã înainte de ruºi ºi comuniºti nu fura nimeni în oraº. furau ºi ei.

lucreazã cinstit ºi sunt oameni de treabã. nu pot gãsi de lucru. dar majoritatea sunt cu studii ºi sunt doctori. De ce? Se întâmplã ceva ciudat. de asta ei se stãruiau sã lucreze în clãdiri. Negri sunt ºi aici destui. Sunt unii cu adevãraþi ºomeri. fie cã eºti preºedintele þãrii. Fiecare cetãþean trebuia sã plãteascã din salariul lui 27% guvernului. Aceste compensaþii se plãtesc de acei care lucreazã. frumoase pentru copii de orice vârstã. Bineînþeles cã ºi aici se gãseau oameni de afaceri ce nu doreau sã plãteascã impozitele mari la stat. statului i se cuvenea 50%. bani ce mergeau pentru construirea ºcolilor. devin gravide. cãci aºa este sistemul capitalist. dar ºi pentru ei se respectã drepturile omului ºi legile Canadei. ªi iarna ºi vara se organizau diferite distracþii care atrãgeau mult tineret. pentru grãdiniþele de copii ºi multe altele. ca poporul sã trãiascã mai bine. De acest ºomaj mulþi abuzeazã. Din aceºti bani se fãceau numai lucruri bune. Nu era ca în þãrile comuniste. În Canada era o altã viaþã. Aceºtia vãd cã pãrinþii lor nu lucreazã ºi merg pe acelaºi drum. trebuia sã plãteºti încã 8%. Dacã aveai un venit anual mai mare de 50000 de dolari. ci totul se fãcea pentru o viaþã mai bunã. Tineretul care nu vrea sã lucreze stã acasã ºi primeºte compensaþii care ajung pânã la 100-1300 de dolari canadieni pe lunã. pentru înarmarea secretã pânã în dinþi în scopuri agresive ºi rãzboinice. medicina gratuitã. unde munca era preþuitã ºi banii nu se duceau în vânt. Dacã aveai o afacere. devenind ºi ei ºomeri. fie cã eºti muncitor – 101 – . Aici era mult mai frig decât la sud. Sunt ºi ºomeri destui în Sudbury. pentru propaganda ideologiei urei de clasã ºi antinaþionalã. În fiecare lunã întreprinderea trebuia sã plãteascã impozitul de 7 % la guvern (la stat). bani care mergeau pentru prosperarea judeþului. însã alþii primesc compensaþii ºi nici nu doresc sã lucreze. unde banii cetãþenilor se duceau peste hotare pentru lovituri de stat ºi revoluþii. care era la fel pentru toþi.elegante. dar era un control riguros ºi aproape toþi se stãruiau sã-ºi achite datoriile la timp ºi sã nu se certe cu legea. Mai ales tinerele abuzeazã de aceastã lege. produc bunuri materiale ºi plãtesc impozite la stat. nasc copii ºi trãiesc cu aceste compensaþii pânã copii devin maturi. Unii negri sunt profesori de sport. Aici se fãcea totul ca þara sã înfloreascã. De aceea cei ce fugeau de comunism ca dracul de tãmâie doreau sã ajungã în Canada ºi în alte þãri.

dorind sã plece pe alte meleaguri. Gândurile îl copleºeau. cum uneori îl înjura. Gabi deseori le dãdea din banii câºtigaþi. sã trãiascã o viaþã demnã ºi sã aibã o bãtrâneþe asiguratã. acei pe care-i ºtia din vremurile copilãriei sale. Ochii îi lãcrimau. când mezinul Gabi se rupea de acasã. cãci ei erau apropiaþi. fiecare vârf de munte. Boala lui Gavrilã se agravase.. trãiþi pânã acum de la ieºirea sa din spitalul de la – 102 – . VI Bãtrânul Gavrilã stãtea culcat pe patul din scânduri de brad scos de Ileana în ogradã. Gavrilã ºtia cã soarta lui era deja pecetluitã. Aceºti ani. fiindcã de mult nu-l mai vãzuse ºi dupã ultima scrisoare primitã trecuse multe luni. când ducea oile ºi vitele pe aceste plaiuri. îºi vedea aproape sfârºitul ºi acum..de rând. vroiam sã-l îndrept pe altã cale. mai sever. la viaþa lui cu Ileana. nu. sã rãmânã aici cu noi la Borºa. fiecare palmã de pãmânt a fost trecutã cu picioarele lui. cu mulþi ani în urmã. altele cu ºtiinþa cã nu face bine. tãcea. ierburile ce i le gãtea Ileana nu-i mai ajutau. oamenii erau puºi în condiþii egale ºi cine era cinstit ºi muncitor putea deveni cu timpul înstãrit. κi amintea cu durere în suflet de anii trecuþi. Îmi plãcea sã-l vãd cum de mic copil lucra ca sã câºtige un ban pentru el. se gândea la cele trecute atât de repede în viaþã. El nu era zgârcit. când doctorul prieten clãtina din cap ºi. sã-l punã deoparte. când era flãcãu. κi amintea cu tristeþe cum îl ocãra pe Gabi. în voinþa ºi puterea lui de a-ºi croi altã viaþã. tinereþii. Acum mai trãia datoritã soþiei sale. o þarã bogatã cu cetãþeni sãraci.. n-am crezut în el.. Ileana. îl mai obijduiam. nu va scãpa ºi ºtia asta demult.. ultimele zile. numãrându-ºi greºelile ºi rãul pe care poate îl fãcuse cuiva.. cãci fiecare deal. Aici era altã viaþã. El îºi simþea sfârºitul ºi acum. ultimele clipe. Se simþea mai rãu ca oricând. ªi lui Ileana.. se gândea el. nu.. care-l îngrijea cu atâta stãruinþã... Prin faþa ochilor treceau imaginile copilãriei. strãduindu-se sã-l împiedice sã plece spre alte lumi. cu demonstraþii grandioase propagandistice la sãrbãtorile revoluþionare. În faþa lui se înºirau munþii Mara-Mu. se gândea la copii sãi din valea Luceafãrului ºi mai ales la acel fiu plecat departe de casã.. soarta cãruia îl durea cel mai mult. de a-ºi atinge scopul. sã-l fac om. Eu eram mai aprig. se gândea el. .. Locuri atât de cunoscute. n-am fãcut bine. care se îngrijea de el ca de un copil ca sã-i prelungeascã tot ce era mai scump pe lume – viaþa. forþaþi sã fure ca sã trãiascã mai bine. slab ºi bolnav. dar nu fiindcã nu-l sufeream.Da. erau ca o reamintire a vieþii trecute. Nu era ca în Rusia comunistã.. unele fãrã sã vrea.

un atelier de reparaþii trebuie sã lucrezi mult. soþiei sale dragi.Tatã. sã stau la coadã de cu noapte pentru douã picioare de gãinã. cã era o fetiºcanã subþiricã. grijei ºi iubirei ei faþã de el. eu o s-o fac pe a mea. Ca sã faci aºa o gospodãrie. mâncatã de boala grea. iar nouã ne spun baliverne ºi ne fãgãduiesc binele care nu mai vine niciodatã. tu þi-ai fãcut viaþa ta.Gabi nu era din aceºtia. fãrã amãgeli. Nu doresc sã trãiesc în mizeria asta. dar ea l-a ales pe el. cã era cãsãtorit cu o fatã frumoasã ce se uita la ei de pe fotografia trimisã de peste mãri ºi þãri. Eu nu vreau sã trãiesc aºa. Erau o pereche frumoasã ºi mulþi se uitau la ei invidioºi. pe vârful Arºiþei. zbârcitã. Nimeni nu-l putea vorbi de rãu în Borºa. ei se îndoapã cu toate bunurile. frumoasã ºi veselã. sã aibã parte de nopþi nedormite. iar bãtrânul se mândrea cu el. Aceste amintiri îi trezeau un surâs trist pe faþa galbenã. când dansau ºi se învârteau în horã. fãrã chefuri ºi petreceri. cu grijile vieþii ºi sã se ducã pe altã lume. la petreceri. κi amintea de anii lor tineri când se întâlneau la joc. care îi semãna în toate. cã totul trebuie fãcut cinstit. cu muncã multã. Totul se termina cu cearta. toþi îl ºtiau de om de cuvânt. îºi aducea aminte de poznele pe care le fãcea. Era bãiat cu cinste. cã avea o afacere acolo. îºi jurase unul altuia credinþã ºi iubire veºnicã pânã la adânci bãtrâneþe. Eu ºtiu cum trãiesc alþii. cu muncã grea. gândea bãtrânul. Numai hoþii ºi cei rãi. acolo în necunoscut. bãrbat nici la 60 ajuns. pot sã se îmbogãþeascã peste noapte. se vedea în el tânãr cândva. ªi acum el. de sfaturile date mezinului. care-i îndepãrta unul de altul. Acolo sus. Din scrisorile ce veneau de departe de peste ocean. unde nimeni nu ºtia ce va fi ºi de unde nimeni nu se întoarse. care era ºi el mândru. cãci de nu ai cuvânt nimeni nu te stimeazã. încãpãþânat ºi nu dorea sã-l asculte. sã ºtie sã-ºi aleagã oameni ºi prieteni pentru lucru. Dar aºa sunt bãtrânii care doresc sã fie ascultaþi ºi copiii sã le urmeze calea Dar bãtrânul îºi iubea fiul. În suflet se gândea cã Gabi a avut dreptate ºi felul cum ºi-a aranjat viaþa a fost bun ºi drept. îi spunea mezinul. necinstiþi. i se datorau ei. Mai umblau ºi alþii dupã Ileana. înþelegea cã ºi lui Gabi nu i-a fost uºor ºi cã totul a obþinut cu greu. cã nu trãia rãu. . sau o bucatã de pitã. cu toate cã Gabi îºi stima ºi iubea tatãl. Eu ºtiu ce vreau. nu o preþuise. Aºa trebuie sã fie ºi acolo. El ºtia deja cã mezinul îºi aranjase viaþa. gândindu-se la viaþa lor fãrã noroc. . iubea adevãrul ºi dreptatea. care îºi bat joc de noi.Borºa. cu soveste. cu toate cã uneori nu se purtase aºa cum trebuie cu ea. stãruinþei. Bogãþia se fãcea cu trudã. – 103 – . de supãrarea lui Gabi. κi amintea de certurile lor. striga Gabi ºi trântea uºa plecând. trebuia s-o lase singurã.

când Gabi. de turmele de oi ºi vite care pãºteau pe covorul verde. obosit dupã o zi grea de lucru. El nu ºtia cã sunt ultimele lui clipe.. de pajiºtele verzi. Într-o dimineaþã s-a ridicat de pe pat ºi s-a dus cu Ileana pe vârful Arºiþei. Nimeni ºi nimic în lume nu mai putea îndrepta ceva. parcã ºi-ar fi cerut iertare pentru o viaþã întreagã ºi. la cimitirul din Rotundu. care mi-a ros rinichii. se întoarse târziu acasã. s-a terminat. sã cheme pe sora ei Vasilia. Ileana a început sã strige. Dar cine ºtia? Oare ei n-au bãut împreunã cu mine? ªi ei sunt teferi ºi zdraveni.. cãci aþipise. se sfârºeºte viaþa mea. numai eu plãtesc pentru asta ºi acum trebuie sã mã duc pe altã lume. . parcã mai dorea sã vadã vârfurile munþilor care înconjurau Borºa. Ileana îl aºtepta cu mâncarea lângã ºopronul de pe vârful Arºiþei ºi se mira de ce întârzie Gavrilã. L-au adus de acolo. l-au dus la vale. ªi lacrimile din nou se rostogoleau pe obrazul slãbit. S-au strâns toate neamurile ºi vecinii de pe costiºe. Gavrilã se uita de jur împrejur. Ea îi þinea capul pe mâini. el se uita cu ultimele priviri în ochii ei. De jur împrejur era o tãcere ca în bisericã. La celãlalt capãt al telefonului s-a auzit plângând vocea mamei Ileana: . bucurându-se de frumuseþea munþilor. trezindu-l pe Gabi din amorþealã. schimba soarta lui. a rãsuflat greu ºi totul. sunt lucrãtori buni ºi-mi cinstesc neamul. Dupã pregãtirile de a face totul dupã legile locului ºi tradiþiile neamului din Mara-Mu. toþi care l-au ºtiut din tinereþe ºi la bãtrâneþe. s-a dus sã-l caute. a murit azi dimineaþã. De ce sã mã plâng? ªi Ileana e minunatã. A coborât încet de pe stâncã la poalele ei ºi a cãzut pe iarba verde. De acolo. de sus. toþi ajunºi la pâinea lor. Vestea a venit în Sudbury spre searã. S-a urcat mai sus pe un vârf de stâncã. mi-am fãcut uneori de cap cu prietenii mei. L-a gãsit lângã stâncã. tatãl tãu nu mai este. Îngrijoratã.. dar am trei copii. pe bãrbatul ei Petru. am avut cu ea ani buni ºi ne-am împãcat de minune. cu mâinile la cap. numai în munþi rãsunau lin ºi dulce tãlãncile oilor ºi vitelor. E drept.Iatã. Telefonul a zbârnâit prelung.Gavrilã îºi ºtergea lacrimile.. deodatã.Dragul meu. aºteptând ca Doris sã punã ceva pe masã. luam cam des palinca aia. Se vedeau brazii carel înconjurau ºi deasupra lui cerul era senin ºi un soare blând îl încãlzea. cu cãruþa pânã acasã. de pe o stâncã. unde dormeau pãrinþii ºi buneii lui ºi l-au înmormântat. Poate vii – 104 – . care se ridicau pe vârful Mãguri. se uita la Pietrosul care azi nu era învãluit în ceaþã. poate sunt singur vinovat. tremurând din tot corpul. Am nepoþi ºi nepoate. poate aºa-i soarta mea.

.. de prieteni. mai mult tãcea. mi-e greu sã-þi spun aceste cuvinte.. cu toate cã Doris îi puse masa. la cimitir.. Nu mai avea nici poftã de mâncare. carel rupsese de la vatra lor din Mara-Mu. dar nu pot. trãdasem þara. era singur. caracter care nu suferea umilinþã. când deseori între ei începea cearta. El ºtia cã tatãl sãu nu avea scãpare ºi totuºi vestea îl cutremurase. . . nu l-am ajutat. de neamuri. a scos Gabi cu greu cuvintele. ªi lacrimile l-au copleºit ºi pe Gabi. cu dispreþ faþã de el. cã anume eu. de ce s-a dus aºa de tânãr. fiul lui fãcusem acest pas. nici nu mai dovedesc. El aºtepta acest sfârºit. erau mai exagerate. Iartã-mã. . Orologiul bãtea minutele. dar nu pot veni. încercând sã-i aline durerea ºi sã-l calmeze. Ar fi vrut sã – 105 – . altora cu urã. O vedea acolo sus. mai ales când stãteam în puºcãrie. numai ea era sprijinul lui. mândru ºi orgolios. am ºi eu o vinã în ceea ce s-a întâmplat. rãmasã singurã în casa lor bãtrâneascã. cu ochii plecaþi. încercam sã fug peste graniþã.. întrerupând tãcerea din casã. om în toatã puterea. deseori se enerva din cauza mea. Unora le rãspundea. Doris stãtea alãturi.ºi tu la Borºa. sã-l înjoseascã. tãcut. ca ºi cum ar fi dat cu securea într-un brãduþ tinerel. El aºtepta acest sfârºit. cu aceiaºi ochi ca ºi ai lui. cu durere în suflet. rãsãreau acum în minte. cu griji ºi nevoi. întristat. mai izbitoare acum. încã tânãrã ºi în putere. O sã te aºteptãm. dar ascunzând totul în sufletul sãu rãbdãtor. dimpotrivã. mai bine tãcea. de ce. sus. cu toate cã nu spunea nimic. ºtiam cã suferã din cauza mea. Ce-i de fãcut? gândea Gabi.Eh. când s-a îmbolnãvit.. þinând receptorul. poimâne îl vom duce la vale. nu l-am susþinut.. Bãtrânul nu vroia sã-l asculte . sã lucreze. în cãsuþa pustie. L-am pãrãsit atunci. fãrã vreun rost al vieþii ºi îl chinuia gândul cã o pãrãsise ºi urmase alt drum al vieþii sale.Draga mea Doris. . ci i le reteza. dar credea cã mama îl va mai þine în viaþã cu ierburile sale. mângâindui umãrul.Mamã. singurel. κi aducea aminte cum tatãl nu vroia sã-l înþeleagã atunci. Doris.Ce-i cu vagabondul tãu. totul îi pãrea proaspãt. parcã ieri s-ar fi întâmplat. ºtiind caracterul lui. sã-i dea un pic de curaj în visurile sale. stând lângã el. Iartãmã. Acele momente din trecut. în vârf de munte. suferea foarte mult. Gabi stãtea în picioare lângã biroul sãu. liniºtit. scrâºnind. îl întrebau unii special ca sã-i facã rãu. de strãini. Îi era ruºine faþã de toþi. dar acum în faþa ochilor apãrea chipul lui blând. Gabi se gândea acum la mama. fãrã sã ºtie pentru ce ºi pentru cine trebuie sã trãiascã. El nu avea pe nimeni aici.. acolo. dar eu ºtiam. sã-l ajute. numai ei putea sã-ºi împãrtãºeascã durerea. demult. Acum îi pãrea rãu cã atunci îl supãra.

multe altele. ºi se zbãtea neºtiind ce sã facã. urgenþã. sã-l ducã la vale pentru ultima oarã pe cel care a fost tatãl sãu.. Când Gabi venea dimineaþa la lucru gãsea cã în unele tiruri. aparatele de radio ºi alte obiecte de care el rãspundea. dacã el le strica treburile. lângã rugul de lemne arzând. aceluia care i-a dat ºi lui viaþã. cãci automobilele staþionau pe terenul lui. sãrmanul? Stãtea la pândã nopþi întregi. Maºina dãdea alarmã. în mijlocul tuturor. dar totul în zãdar. Dar nu putea pleca. sã-ºi ia asupra sa ceva din grijile lor. ca sã-i dea ultimul onor. maºini nu mai erau magnitofoanele. sau pe vîrful Arºiþei. despre haiducii din Mara-Mu. Zilele treceau cu durerea în suflet. Lucrul în atelier nu era uºor..Dle Gabi. cu care el executa toate lucrãrile. care luptau pentru binele ºi libertatea norodului ºi multe. dar hoþii erau ºi ei specialiºti. care trebuiau reparate urgent ºi stãpânii lor îl presau. în munþi. chipul luminos din timpul copilãriei sale. cãci avea în faþã montatã de Gabi o lamã specialã.fie acolo. venind la lucru. dar Gabi nu a plecat. la Borºa. alãturi de mama sa îndureratã.. Mereu nervozitate. Într-o zi. cã nu lãsase totul ca sã plece în Mara-Mu. Uneori dormea în camionetã. dar ziua nedormit. se adunaserã multe camioane. în altã þarã. cãci trebuia sã cumpere ºi sã restituie lucrurile furate. ºi iarna ºi vara stãruindu-se sã prindã hoþii.. ultima îmbrãþiºare bãtrânului. s-a adresat poliþiei. n-a mai gãsit camioneta. Când a fost asta? ªi acum era legat. la alt capãt de pãmânt. Cea mai bunã pazã sunt câinii.. Camioneta era folositã ºi la curãþatul zãpezii. în atelier. Au trecut apoi mulþi ani pânã Gabi a ajuns la mormântul tatãlui sãu.. trebuia sã lucreze. Gabi a anunþat în ziare. ªi mereu îl muncea gândul cã nu fãcuse ce trebuia. când îl lua cu el la pãdure. Cumpãraþi-vã niºte câini buni ºi o sã scãpaþi de hoþi. unde sã se îndrepte. am avut ºi eu probleme ca dta. Avea pagube. Îl invidiau ºi-i fãceau ºicane. Dar cel mai rãu lucru erau hoþiile.. Acest simþãmânt de vinã faþã de pãrintele sãu i-a rãmas pe toatã viaþa. Un patron. îi povestea despre Fãt-Frumos ºi Ileana Cosânzeana. dar fãrã motor. Gabi s-a dus la casa de câini ºi a cumpãrat patru dulãi. începând de dimineaþa aºteptând în bar ºi tot venind ºi întrebând când va fi gata camionul. citind anunþurile lui Gabi din ziare. aici. ªi-a mai luat – 106 – . Nu putea prinde hoþii.. Mulþi dintre concurenþii lui doreau sã-l distrugã. A gãsit camioneta lui în alt orãºel. Ce nu fãcea el. sã se ocupe cu aprovizionarea cu piese ºi materiale. Aici.. grabã. despre Harap-Alb. au ocolit sistemul ºi au scos-o de pe teren. i-a telefonat: . Acolo.

Viaþa a devenit normalã. când mezinul are datoria sã-i îngrijeascã la bãtrâneþe ºi sã le închidã ochii. trimiþându-le dolari ºi alte daruri. frumoºi. aducând bucurie lor ºi bãtrânilor bunei. Gabi uneori cãdea pe gânduri. care i-a plãcut. Era al casei. Nu mai avea nici o problemã cu spargerile. Sãrmanul tatã s-a dus demult ºi nu a ajuns sã-ºi vadã feciorul care a învins toate greutãþile ºi a reuºit sã-ºi facã o viaþã mai bunã ºi sã fie un om vãzut ºi respectat. totul se liniºtise. sora ºi fratele. care era departe de acest pãmânt ºi nu putea sã se bucure de nepoþica sa. dar ei erau bucuroºi cãci erau legate de noua fiinþã. face treburile – 107 – . se cãzneau sã trãiascã mai omeneºte în acele timpuri grele ale comuniºtilor care fãceau tot mai multe jertfe. ziua ca un mieluº. În familie era o mare bucurie. dar acum nu l-ar fi vândut nici cu 30000 de dolari. cãci trecuse ºi el prin toate nevoile ei. noaptea nimeni nu ar fi intrat în ogradã. gândindu-se la viaþa lor. sã se ducã la minã la lucru. Dar dorul dupã plaiul lui. sãlbatici. care nu crezuse în el. Câinile lup era un prieten. dupã vechiul obicei din munþi. κi amintea cu duioºie de mama ºi de tatãl sãu. Ce face mama Ileana? S-a sculat de dimineaþã. sã rãmânã acasã cu ei. în faþa ochilor îi apãrea mama. bãtrânii. VII Doris a nãscut o fetiþã Lenuþa. Lupuºorul a crescut ºi a devenit al patrulea membru al familiei Buju. L-a costat cãþeluºul 1000 de dolari. care nu mai era în viaþã. Îl durea inima. în Borºa. rugându-l sã nu plece de acasã.un cãþelus-lup. Îi ajuta pe toþi. sfãtuindu-i sã-ºi schimbe viaþa grea din munþi. pe care o numise Ileana. misterioºi îl muncea mereu. vãzând cum creºtea fetiþa zdravãnã. mai devotat decât un om. Chipurile celor dragi îi apãreau în faþa ochilor ºi uneori lacrimi grele îi brãzdau obrazul. sãnãtoasã. care acolo. Se ivise noi probleme. De atunci el nu a mai avut probleme cu hoþii. O numise aºa la dorinþa lui Gabi în numele mamei sale. dupã munþii cei înalþi.

Familia lui Gabi Buju Mama. Ileana Buju – 108 – .

G a b i . Mara-Mu Casa lui Gabi Buju Canada – 109 – .P e t r e aB u j u Borsa.I l e a n a .

El nu doreºte ca fiica lui. l-au împuºcat pe Antonescu. singuricã. se gãteºte sã ducã vaca în munþi. de acele þinuturi româneºti. sã munceascã greu cum a muncit el. unde munca e preþuitã. începând de la trei aniºori. Unde e dreptatea ta. departe de cãsuþa lui. el vrea ca fiica lui sã fie asiguratã. Dar venea ziua ºi trebuia sã lucreze. Gândurile nu-i dãdeau pace lui Gabi. de ce mor oamenii aºa de tineri? Nici pânã la sfârºitul vieþii lui. De ce l-a luat soarta aºa devreme. întrebând: dar ce e asta? Unde te duci. Dar þara sa. nu putea ieºi din Canada. L-au înmormântat fãrã el. care pânã la urmã a fost – 110 – . în vârf de munþi. ªi-au venit comuniºtii ºi în România. nici acum nelãsându-l în pace. sã aibã un cont la bancã. dacã prin cãsuþa lor ar fi zburdat Lenuþa. Bãtrânul nu mai este. bunicã? ce animal e ãsta? ºi multe altele ce întreabã copii. nu mai e Basarabia. l-ar fi bãgat iar la dubã comuniºtii.. a bãut lapte ºi a mâncat o bucãþicã de colac fãcut cu mâna ei. de râsete. a fost iarãºi o durere pentru mama Ileana. Doamne? De ce nu ajuþi poporul românesc? De ce l-ai pedepsit aºa de crunt? Cu ce a greºit el. pe strada Luceafãrului nr 25. ar fi suferit din nou acele chinuri prin care a trecut atunci demult.. Ce se gândeºte mama acum? se întreabã Gabi. nu vrea ca ea sã fie sãracã. Nu vrea ca ea sã fie robul muncii aºa cum a fost el înainte de a veni în aceastã þarã atât de visatã. Prea multã urã i-a adus regimul acela înfiorãtor. sã fie fericitã. nu mai e o bucatã din Dobrogea. cu pãrul deja însurit. O vede în faþa ochilor. când doi cãlãi ºi-au strâns mâinile ºi au împãrþit Europa ducând multe popoare în robie. un om fãrã minte care îºi exploata propriul popor. ponegrindu-l zeci de ani. Gabi nu a putut sã vie. acolo jos. Cum s-ar fi bucurat bãtrânii.. fratele ºi celelalte neamuri. rãmasã dupã moartea tatãlui sãu. Prea fusese el umilit acolo. a vrut sã-l întoarcã pe acel care a fost furat în 1940. rãscroitã tot de ei. furate de ruºi. singurã în casa cândva plinã de copii. nu avea încã cetãþenie.. mulge vãcuþa. România Mare? Azi e ciopârþitã.. Nu. de þipete în timpul joacei lor. Doamne? Cã n-a pus mâna pe pãmânt strãin. sã aibã o soartã ca a lui. nimeni nu-ºi mai aduce aminte de ele. prea mult suferise. când cresc ºi în fiecare zi întâlnesc ceva nou în viaþa lor.. sã trãiascã în mizerie.. singurã.. mai ales noaptea. nu mai e Bucovina. l-au alungat pe rege. sã nu fie torturatã.gospodãriei. Nu l-a condus în ultimul drum împreunã cu mama sa. cu sora. demult e îngropat în pãmântul rece la cimitirul Rotundu. al lui Ceauºescu. micuþa Lenuþa. dar ce putea face el? Dacã ar fi venit. a adus o gãleatã de apã de la izvorul de alãturi.

Mulþi dintre pensionari erau nevoiþi sã lucreze în continuare ca sã poatã trãi mai bine. era o lege specialã pentru copii nou nãscuþi. care-i vor asigura învãþãtura de patru ani la universitate. va avea ceva la bãtrâneþe. Ca funcþionar social trebuia sã aibã grijã de copii rãmaºi pe drumuri. poate era bolnav. sperând ca ea sã fie avocatã. Prima oarã când a – 111 – . nu se însurase niciodatã. care fugiserã de regimul comunist din þarã. care-i þinea în furci pe cetãþenii sãi. apoi doi ani de colegiu ºi 4 ani de universitate la Sudbury.pedepsit de Dumnezeu ºi pentru religia interzisã ºi pentru bisericile distruse. Dacã pãrinþii depuneau 30000 de dolari la guvernul federal pe timp de 18 ani pânã la majoratul fetiþei.Doris. cãci legile erau aspre ºi drepturile omului comuniºti le încãlcau în picioare. Mai erau ºi alþi români aici. cãpãtase profesia de funcþionar social (social Worker). dacã se va stãrui. pentru toate relele. unde munca era mai liniºtitã ºi fãrã mare responsabilitate. aici lucrul îi plãcea mai mult ºi avea ºi timp liber pentru fetiþã. facem totul pentru viitorul fiicei noastre. nu va rãmâne cu pensia mizerabilã pe care o câºtigai sub conducerea comunistã. Vladimir Spânu era celibatar. pentru Ileana. Terminase ºcoala publicã de 13 clase. Avea un frate la Sibiu ºi niºte surori în Basarabia. Eu aº vrea sã fie o avocatã bunã. Fiecare fugea cu speranþa cã va reuºi sã treacã graniþa. Doris dupã naºtere se fãcuse ºi mai tânãrã ºi mai frumoasã. Doris lucra la magazinul unde mama ei era menagerã. Ei puneau pe contul Lenuþei în fiecare an câte 10000 de dolari. Gabi se bucura nespus ºi era foarte mândru. era legatã cu organele de stat. guvernul îi va elibera jumãtate din aceastã sumã. Avea o mare responsabilitate. atunci Ileana ar fi primit 200000 de dolari. Gabi se bucura cã are cu cine vorbi româneºte. Bãtrânul era trecut prin multe. când se plimbau pe strãzi sau ieºeau undeva împreunã ºi toþi o admirau. Primul român întâlnit de Gabi în Sudbury a fost un bãtrânel de vreo 60 de ani. sã treacã graniþa.. sau lãsaþi în voia soartei de pãrinþii beþivani sau narcomani. Când se uita la ea. Lucrase vreo trei ani pânã la naºterea Lenuþei. Acum lucra în magazin. Un lucru greu de înfãptuit. care se ocupau cu plasarea copiilor în internate sau la pãrinþii adoptivi. . apoi a trecut la magazin ca menager. Gabi ºi Doris au fãcut acest lucru. în Canada. mulþi nimereau în puºcãrie. cãci avocatura este o specialitate nobilã.. noi lucrãm. Dacã nu va dori sã studieze. va ajunge într-o þarã capitalistã ºi. dragã. în Sudbury. cu procuratura ºi judecãtoria. Aici. Fiecare venise încoace cum a reuºit sã scape. Dar aceastã depunere trebuia sã fie fãcutã numai într-o sãptãmânã dupã naºterea copilului.

.Îþi dau pe o sãptãmânã.Tu trebuie sã mã ajuþi. în toatã România era armata sovieticã.. i-a spus Vladimir Spânu. Gabi nu ºtia când spune adevãrul. Era un om ciudat... înalt.venit în casa bãtrânului. nu se îmbrãca curat. în uniformã militarã. doar îmi eºti nepot. Îmi scriu rar de tot..E regele Mihai. cafea ºi unde mai veneau ºi cei ce mã cunoºteau sã mai stãm la taifas. uneori îi rãspundea: . cãci sunt bãtrân ºi n-am pe nimeni. Eu sunt tot din neamul Timiº. tot nepot îmi eºti. îi spunea lui Gabi.Tu eºti nepotul meu.. trãia de azi pe mâine. . cu pãrul bine albit.Dar de ce l-au alungat. Dar trebuie sã mã ajuþi.. venea uneori sã asculte istorii din viaþa regelui. Era foarte zgârcit. Gabi a vãzut un portret. le dãdea cu 25 cenþi ora. Eram la slujbã la el.. . uneori era bun la vorbã. parcã îl muºca strechea. . Neamurile mele din România ºi Basarabia nu prea vor sã ºtie de mine. când minte. ºi casa. carei ºedea foarte bine. sau schimba vorba. a deschis o benzinãrie cu douã pompe ºi trãia tot economisind banii pentru bãtrâneþea de care nu scapã nimeni. el ºtia multe ºi putea – 112 – . Ehe! Dacã ai ºti câte crime ºi jafuri au fãcut sovieticii acolo? ªi azi oamenii nu pot uita.. poate chiar suntem rude îndepãrtate. frumos. o picturã mare. ca sã stingã bicsul de la þigarã. devenea tãcut. . aveam un mic restaurant cu mâncãri reci. la suflet. ºi niºte bani cã de. . nu-þi rãspundea la vorbã. întreba Gabi. alteori nu. spunea bãtrânul Vic.. atunci bãtrânul tãcea. Bãtrânul tãcea. povestea la toþi cã e nepotul lui. spunea el. dar îmi dai înapoi 15. Vecinii îl numeau nebunul Vic (Crazy Vic). am plecat cu el peste graniþã.Locuiam în casa pe Lorne street. cu þigãri. care nu discuta cu tine. cu un pas înapoi. Gabi credea uneori. povestea bãtrânul lui Gabi.Lasã cã nu te voi obijdui. În bodegã avea ºi o masã cu biliard. altãdatã se înfuria. care înfãþiºa un militar român. tânãr. ºi restaurantul. ªi-a cumpãrat o casã. pepsi. nu-i prea doare dupã mine. pãzindul la o ceremonie.Dacã suntem neamuri. s-a aranjat aici la o minã ºi a lucrat pânã la pensie. Gabi se deprinse cu el. Când l-au alungat ruºii din þarã. El se mândrea cu Gabi. dta trebuie sã mã ajuþi sã mã ridic ºi eu. . în garda de pazã regalã. nu mai era ofiþerul ãla care stãtea lângã rege. cãutând scrumiera.Pãi. Mic de staturã. ochi mici ºi zbârcituri împrejurul lor. unde veneau copii sã joace. îþi voi lãsa prin testament totul. . A venit în Canada. . Eram atunci ofiþer de jandarmi. ºi avea decoraþii la piept.. Odatã Gabi i-a cerut cu împrumut 10 dolari.

primea banii de la chiriaºi. Avea cheile. dar nu umbla iarna cu ea. Avea bãtrânul Vic ºi maºinã. sã facã ordine în casa lui Vic ºi la restaurant. îi depunea la bancã pe numele lui Vic. Cu o sãptãmânã înainte bãtrânul i-a sunat la atelier. aºa cã nu avea nici un rost sã se mute la el.Dragã Vic. nu se gândea cã moartea e alãturi ºi banii nu au nici un rost. Peste un timp se îmbolnãvise grav ºi îl chemã sã-l roage sã se uite dupã restaurantul lui. sã nu-i spargã cineva geamurile. Vic nu-i plãtea nici benzina. Gabi mai supraveghea ºi casa lui. Îl suna la telefon sã-l ajute. pe care din când în când le închiria dacã gãsea clienþi. Vic s-a apucat în 1984 sã mai facã un etaj cu încã douã apartamente. te las în casã cu 300 de dolari. rãspundea el. Dar Gabi stãtea la socru sãu pe gratis. Dupã înmormântare s-a dus cu un prieten român.Nu pot. vin-o la mine sã trãieºti! cerându-i 600 de dolari pe lunã. lucrãtorii l-au pãrãsit. La cimitir a semnat un cec de 16000 de dolari pentru o cruce mare de piatrã pe mormântul lui Vic. cãci comuniºtii români cer 25000 de dolari ca sã-i dea drumul cuiva de acolo. ba altceva. considerând cã ei îi luase prea mult. Gabi îl ajuta. Apoi i-au sunat de la spital cã Vic a murit. când mai rupea niþel timp. cãci bãtrânul nu mai ieºea din spital. sã te ajute. la etajul doi avea douã apartamente. sã-i cumpere ba pâine. sã plãteascã numai ce îi spunea el. Îi fãcuse un document ca Gabi sã poate lua singur banii ca sã-i plãteascã serviciile comunale. dar lui Gabi îi era ruºine sã spunã cã face ºi alte cheltuieli. Lui Gabi îi era milã de el.Gabi. la spitalul central. Gabi i-a fãcut înmormântarea din banii sãi. L-a rugat pe Gabi sã-l ajute s-o termine. A murit în 1989. se îngrijea de toate. Îi plãtea pentru mâncare. Când s-a pornit sã facã acoperiºul. Gabi îl ajuta. Era prea zgârcit ca sã facã acest lucru. pierdea timpul cu el. adã-þi o nepoatã sau altã rudã din România sã se uite dupã tine. Stãtea la spital. Îi spunea: . sã nu-l fure. . era bolnav. îi vopsea. În iarna urmãtoare s-a îmbolnãvit. Casa lui Vladimir Spânu avea douã nivele. doar îmi eºti neam. dar apoi i-a zis: . cãci se certase cu ei. îi mai fãcea unele reparaþii mãrunte ºi alte servicii. Au gãsit o murdãrie de s- – 113 – .povesti ore întregi. tu mã ajuþi. Bãtrânul Vic avea la bancã 400000 de dolari canadieni. Alexandru Titoc. Îl ajuta ºi el cu ce putea. . dar Gabi era singur la lucru ºi nu a putut pleca la el.Mãi Gabi. Gabi pierdea mult timp cu el ºi nãdãjduia cã-l va face moºtenitor cum îi fãgãduise. cãci începuse ploile ºi se distrugea totul pânã jos. Lãsându-l cu casa neterminatã.

. unde era o mizerie straºnicã. Dupã 6 luni guvernul din Ontario a luat toatã moºtenirea.. Gabi a reparat casa lui Vic.. o doctoriþã. s-au luat de la bancã cei 400000 de dolari.. O lunã întreagã au cãutat ºi au gãsit un testament. n-a acceptat ca Gabi sã împartã cu ea moºtenirea. Casa l-a costat 135000 de dolari. Vãzând toate astea. murdãrie peste tot. Guvernul a scos casa lui Vic la licitaþie. ar fi împãrþit moºtenirea între ei. Aºa sunt legile în Canada. . Doctorii i-au spus cã ficatul lui Vic era ars de bãuturã. toþi ºtiau cã el e nepotul lui ºi avea dreptul sã fie primul client la licitaþie.au speriat.Dacã ºtiam cã statul va lua totul. Gabi a înþeles cã bãtrânului îi lipsea o doagã.Dnule Gabi. apoi a dat-o în chirie câºtigând ceva dolari. Cãmãruþa era plinã de fotografii pornografice. El îi va ajuta ºi vor împãrþi banii. nu-þi bãga nasul în treburile noastre. statuete de femei goale din plastic. Nici avocatul lui Vic nu poate primi nimic cãci data testamentului lui e mai veche decât pe al d-tale. îi spunea Gabi lui Alexandru. Damigene de vin. poate ele ar putea primi moºtenirea. eu am avocatul meu. Împreunã cu Alexandru au cãutat prin casa lui Vic acel testament pe numele lui Gabi.. cu pãrere de rãu. dar nu puteþi primi moºtenirea. Agenþia lui l-au întrebat pe Gabi: . Dacã ai doi martori. din cauza zgârceniei lui ºi a neamurilor din România.De ce ai plãtit din banii lui Vic 16000 de dolari pentru cruce? Gabi le-a arãtat procura prin care era însãrcinat de bãtrân sã plãteascã în numele lui toate cheltuielile. fiindcã era prea zgârcitã ºi a pierdut totul. Bãtrânul avea hârtii multe chiar din 1948. doar aveam procura de la el. Dacã l-ar fi ascultat pe Gabi. Avocatul lui Gabi i-a spus: . de când plecase din România. cerând cheile de la casa lui Vic. statul a pus mâna pe toate. Aºa s-a pierdut moºtenirea lui Vic. împreunã cu regele Mihai. Aveam dreptul. Gabi a scris în România rudelor lui Vic. altfel gãsea uºor doi martori. Doris n-a dorit sã trãiascã în ea ºi Gabi a vândut-o cu 159000 de – 114 – . Nepoata lui Vic din România. poþi câºtiga. Dar o nepoatã i-a rãspuns: Dta nu eºti nepotul lui Vic. Gabi a cumpãrat casa lui Vic. care se va ocupa de asta.. Gabi nu ºtia legile din Canada. Nimeni nu a câºtigat moºtenirea. i-aº fi fãcut un monument de aur. Vic dormise în ultimul timp într-o cãmãruþã în spatele restaurantului.. cãci testamentul nu a fost fãcut la notar. Peste un timp avocatul bãtrânului i-a spus ºi i-a arãtat un testament în care era scris ca Vic îi lase lui tot ce îi fãgãduise..

visurile lui se împlinise acum. „Clipa”. Acum erau stãpâni. Cu banii proprii ºi cei luaþi din contul atelierului au reuºit s-o termine. Casa au construit-o fãrã sã ia un cent de la bancã. Unii chiriaºi lãsau în urma lor distrugeri destul de însemnate. Chiºinãu. pentru care se cheltuiau din nou bani. rãsfoindu-l. Apel primit la redacþie din partea AVCR-VRAR. Gabi a vândut casa asta ºi a început sã construiascã o casã pentru familia sa. Iorga nr. Gabi dormea câteva ore pe zi. În atelier erau douã camioane la reparaþie. L-a citit odatã. O viaþã mai normalã. îl ºtiuse pe Vic ºi se temea de casa lui. atenþia i-a fost atrasã de un anunþ. AVCR-VRAR se adreseazã dvs.1944. sã facã o casã frumoasã de cinci sute de mii de dolari. Moldova. Era un apel din R. str. casa asta nu aduce profit. liniºtitã. dar apãruse o lege nouã. izbãvindu-se de griji.: 751476 CÃTRE ROMÂNII DE PRETUTINDENI DRAGI ROMÂNI. 8 Chiºinãu .dolari. soacra lea dat 60000 de dolari. Aducea un oarecare profit. Gabi avea pierderi. iar chiriaºii au azi mai mari drepturi decât noi. stãruindu-se s-o facã cât mai repede. ºi. Au început-o în aprilie ºi au terminat-o în ºapte luni cu nervi ºi supãrãri. Dar nici nu era nevoie. Doris nu vroia sã se mute în ea. Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ºi Armatei Române din Republica Moldova. nu mai lucra ca înainte. de la Chiºinãu. tel. la altul se stricase puntea din spate ºi era mult de lucru. la unul trebuia schimbat radiatorul. – 115 – . VIII Gabi stãtea pe scaun lângã biroul sãu ºi citea ziarele aduse de poºtaº dimineaþa. care trebuiau reparate. ocupatã de sovietici în 1940. trãia pentru sine ºi familia sa. Gabi se mai potolise. care favoriza chiriaºii ºi afacerea a devenit nerentabilã. în Basarabia româneascã. El citea ziarul românesc. Gabi. îi zicea Doris. Erau ani când nu se gãseau chiriaºi. Ziua se ducea la atelier. mai exact din Basarabia. apoi a doua oarã. aveau casa lor ºi viaþa a luat un alt curs. .Vinde-o. cu rugãmintea de a fi ajutaþi de a înfiinþa un muzeu al represiilor regimului comunist sovietic în oraºul Chiºinãu. Slãbise mult ºi Doris se enerva din cauza asta.

Lui Doris i-au plãcut munþii Borºei. ªi în loc sã facã ceva bun în þarã. distrug ºi vând totul. despre acea þarã unde Gabi reuºise cu afacerile ºi devenise un om înstãrit. pânã la maturitate. numai cã acum se numesc „democraþi”. Ion Pelivan. 32/2. Cândva ei râdeau de visurile lui de a pãrãsi þara ºi a ajunge în alte locuri spre a deveni bogat ºi fericit. care vor sã ne alunge de pe pãmântul nostru. cãci aici nu mai poþi rezista. dar ºi despre nevoile pe care le au cu toþii. sã stea împreunã. o demascare a minciunii. Sute de mii de români au fost alungaþi de pe pãmântul Basarabiei. Dacã vrei sã ai ceva.. Oare puþini viseazã aºa ceva în copilãrie. când veneticii vor sã ne distrugã limba românã. când visurile se risipesc ca niºte clãbuci de sãpun? Azi mulþi români se strãduiesc sã ajungã acolo. Acolo chiulangii.Gabi. Apoi te deprinzi. E greu de la început ca ºi oriunde. La putere sunt aceiaºi comuniºti. un adevãr pentru noile generaþii care trebuie sã ºtie adevãrul ascuns cu atâta grijã de cozile de topor ºi de veneticii sosiþi pe pãmânturile noastre. de unde puþini s-au mai întors acasã. Ultima oarã au fost la Mara-Mu cu toþii. despre bucuriile fiecãruia.Ce sã spun? vorbea Gabi. Trebuie s-o înveþi ºi s-o ºtii. . A fost o mare bucurie pentru toþi. Români de acelaºi sânge ºi lege. Ce mai face mama Ileana? N-am vãzut-o de doi ani. sã mai asculte ce povesteºte unul ºi altul. sã ne lipseascã de istoria românilor. mult. unii aruncaþi în închisori ºi lagãre de exterminare. acest muzeu va fi ca o rezistenþã a românilor din Basarabia împotriva duºmanilor noºtri. 2051 Str. se uita mereu la muntele Pietrosul. trebuie sã fii cinstit. . leneºii nu au trecere. Vroiau sã mai afle veºti despre Canada. cu Doris ºi fetiþa Ileana. ajutaþi-ne! Cu stimã ºi speranþã Preºedintele AVRC-VRAR Vadim Pirogan 12 septembrie 2001 Chiºinãu. ap. cãci doreau sã se vadã. – 116 – .18 Tel: 751476 Gabi a pus ziarul pe masã ºi gândurile i s-au îndreptat spre MaraMu. sã ne rusifice. ca sã te stimeze oamenii. ia mai spune cum trãiesc acolo oamenii? l-a întrebat moº Petrea. Acolo trebuie sã lucrezi ºi. sã înceapã o viaþã nouã. Mai greu e pentru acei ce nu cunosc limba englezã. aducând pe oameni la disperare ºi sãrãcie. alþii deportaþi la Nordul Siberiei reci.Acest muzeu va fi muzeul tragicelor amintiri ale românilor din Basarabia. Azi.. Acest muzeu va fi un învãþãmânt. pânã mai cunoºti oamenii ºi limba.

ªi nu el era vinovatul. din munþii Borºei.. Gabi ºtia prea bine. Ea era deprinsã cu toate comoditãþile din Sudbury ºi îi era greu sã se acomodeze aici. s-o dezmierde.. El mergea pe la neamuri. un bucovinean din Cernãuþi refugiat în Mara-Mu. Lenuþa.. când cineva vorbea despre aceste provincii româneºti. trãise doar în România pânã a fugit în Canada ºi le ºtia nãravurile. când învãþa el. cã aºa au fost învãþaþi o viaþã întreagã sã facã lucrul de mântuialã. Râdeau cum Gabi rãsturnase tractorul la Cernavodã. Atunci. aºteptând ca mecanicii sã termine lucrul ºi sã se ducã ºi el acasã. Fetiþa. Dar ca întotdeauna. Casa era frumoasã. Gabi stãtea la birou. cum îi pupau la fund pe sovietici ºi tremurau în faþa lor.. când el a venit prima oarã dupã atâþia ani de despãrþire. urmãrit de poliþie. Oare nu ei îi vânau pe sãrmanii basarabeni ºi bucovineni ºi-i aduceau la post sã fie predaþi în þara „fericirii”. dar prietenul lui.. rusul care amãgise o lume întreagã cu recordurile lui. asta le spunea în tainã profesorul de istorie. sã vorbeascã cu toþi. A luat din nou ziarul „Clipa” ºi a recitit din nou anunþul. de unde fugeau mulþi cu riscul vieþii. povestind câte ceva de li se ridica pãrul mãciucã oamenilor despre pãmântul veºnic îngheþat care se numea Siberia ºi unde au fost duºi mulþi din ei. dupã metoda lui Stahanov. mare. de nãzbâtiile lor. I-au plãcut ºi oamenii de aici. îºi aminteau de anii copilãriei ºi tinereþii. care vorbeau numai în patru ochi. era interzis sã spui adevãrul despre raptul Basarabiei ºi Bucovinei. Casa se construia cu ajutorul surorei sale Ileana. fiecare dorea s-o mângâie. El respira cu nesaþ aerul plaiului sãu ºi uneori umbre de regret îi încreþeau fruntea. Petru. Cine erau comuniºtii. cãci românul nostru nu poate trãi fãrã sã punã o ceapã. cãci ºtiau de informatori ºi trãdãtori care pentru o ciorbã îºi – 117 – .. un usturoi. Întâlnindu-se cu prietenii. era bucuros sã-i vadã.. castraveþi sau fasole.care se înãlþa în ceaþã spre ceruri. care supraveghea lucrãrile ºi fãcea toate schimbãrile necesare. Ba mai mult. care dorea sã înveþe sã conducã tractorul. Se gãseau din cei fugiþi de acolo. trecea din braþe în braþe. care o primeau cu sufletul deschis peste tot unde pãºea pragul.. când meºterii îºi luase banii. Basarabia? ªtia din istorie cã acest pãmânt a fost ocupat de ruºi în 1940.unde plecase sã câºtige porumb pentru gospodãrie. lucrãtorii educaþi de comuniºti fãceau ºi greºeli ºi mai lucrau prost. avea vreo 10 ari de pãmânt. se gãseau din acei ce ciuleau urechile ºi îi denunþau pe cei care îºi mai aminteau cu durere de România-Mare. κi aducea aminte cum fugise de acolo. Dar toate neajunsurile au apãrut pe urmã. În Borºa se oprise în casa lui construitã cu câþiva ani în urmã. parcã nu erau româneºti.. Gabi cumpãrase pentru ea un abecedar ºi se stãruia s-o înveþe sã vorbeascã româneºte.

cã anii se duc ºi vine bãtrâneþea. în adâncul sufletului sãu.Nu cred cã poporul. Gabi scãpase de acei criminali ca prin urechile acului ºi reuºise sã ajungã într-o þarã liberã. mama ºi sora sa.Regele nu va fi înconjurat de atâþia lingãi.. care se gândesc numai sã se pricopseascã. aºa-i nãravul – 118 – . . aºa cum fusese ea întreagã cândva. A rugat-o pe mama sã treacã cu traiul în casa lui din Rotundu. Dar mama Ileana nu vroia sã-ºi pãrãseascã munþii. dacã ar fi la putere. de chinurile prin care trecuse ºi pentru ce. ºi-a cumpãrat o „Dacie” nouã ºi a venit cu ea la Borºa. þara fagului. care sã-i þinã în frâu. cãci toatã viaþa ei a muncit din greu. rãspundea moº Petrea. mai ales acum. fãrã comuniºti. Acum. care strâng banii pentru ei.De ce ne trebuie nouã rege? Avem republicã. condusã de rege.. mai bine zis conducãtorii. Din Canada el îºi ajuta neamurile. Se uita la anunþul din ziar. când l-au adus pe Carol cel loial. Cine o sã-i ajute? Cine o sã-i creadã? Poate sunt niºte afaceriºti. . . Noi îi votãm. dar regele e bãtrân.. rãspundea Gabi. Mamei Ileana ia dãruit haine ºi bani. care nu ajung unde trebuie? Gabi. Cã voia sã fie liber..trãdau neamul la securitate. avem parlament. sã aibã ºi ea o bucurie în viaþã. îºi amintea de multe lucruri din viaþa lui. iar ei vin la putere ºi îºi fac de cap. Apoi a dãruit-o surorei sale iubite. . Aºa cum a fost în timpurile vechi. sã-ºi aducã sie ºi oamenilor lemne ºi producte ºi sã mai câºtige un ban. care ºtiu sã facã totul pentru ei? . κi amintea de bãtãile la securitate. stând la birou.... Când a venit la Bucureºti prima oarã. cerºesc ajutoare. miniºtri. tatãl lui Gabi. ca sã trãiascã ºi ea mai uºor. dar cine se uitã la popor? Mai ales la poporul nostru care nu-i unit ºi nici nu va fi. sã mai lase munca cea grea din munþi.Poate ar fi bine sã aducem un nou prinþ din Germania sau din altã þarã. Lui Petrea i-a cumpãrat un tractor sã umble prin munþi. îºi iubea þara sa România. sã mai trãiascã ºi pentru ea.Bine. Poporul ar vrea. ar dori sã aibã un rege. Nu are bãieþi. spunea el lui moº Petrea ºi altora acolo în Borºa. fratele lui Gavrilã. spunea moº Petrea. Oare puþini îºi fac de cap. cum o numeau cei din munþi. când comuniºtii au devenit „democraþi” ºi furã de rup. la apelul unor oameni care vor sã facã ceva pentru pãmântul lor. dar nu au banii necesari. Sãrmana Basarabie ºi Bucovinã! Veselã grãdinã. pânã i-a ridicat pe toþi. de parcã le-ar fi trãit ieri. ce o sã facã ele. ea nu putea trãi fãrã ei. înconjurate de acei comuniºti. sã se cãpãtuiascã cu ceva. .Numai regele ar putea face ceva bun în România. numai fete.. unde omul era preþuit la justa lui valoare.

.Eu mã duc acasã. care fãcea din el tot ce vroia. Aº vrea sã-i ajut. cãci în cursul anilor cãpãtase o mare experienþã. De când era Lupu.lui. . . care a vãzut camioneta ºi ºtia cã a venit stãpânul. i-a spus ea. o cam rãsfãþau ºi el ºi Doris.Azi am citit un anunþ în „Clipa” . Doris. . când Gabi mai avea timp. Noaptea nu intra nimeni în curte. Gabi se gândea mereu la acel anunþ din Basarabia. cãci intrase mecanicul Andrei. eu ºtiu ce înseamnã sãrãcia. Doris era la bucãtãrie. un anunþ din Basarabia româneascã. – 119 – . Dupã asta ºi-a spãlat mâinile ºi a spus mecanicului: . Lenuþa era o fetiþã plinuþã. se urcã în camioneta sa ºi dãdu drumul motorului. a lucrat Steeve ieri pânã seara târziu. Vor sã facã acolo un muzeu românesc. Devenise ca un membru al familiei Buju. Lupu era un câine foarte cuminte ºi inteligent. îi exploateazã. trebuie reglat diferenþialul. Gabi o iubea mult.Am demontat agregatul.Tu i-ai ajuta pe toþi. nimeni nu le mai fãcea neplãceri. Afarã a început sã plouã. aºa niciodatã nu vom strânge bani. îi rusificã. i-a spus Doris. în curte în paza lui. el nu mai avea probleme.. peste tot republici democrate sau cu demagogi la conducere. Nici în alte þãri nu mai sunt regi. vrea sã-i distrugã pe românii de acolo. . Lupu. unde din curte lãtra câinele lup. . Gabi a pus maºina în faþa garajului ºi l-a mângâiat pe Lupu. . Lenuþa s-a cãþãrat pe genunchii tatãlui ºi nu-i dãdea voie sã mãnânce. S-a dus în atelier ºi a reglat diferenþialul. lãsau maºinile. .Ai venit azi mai devreme. Moscova se amestecã în toate. acolo oamenii se aflã sub comuniºtii ruºi care îºi bat joc de ei. Prindea totul din zbor.Aºa-i. S-au aºezat la masã. foarte vioaie. Totuºi. se mai ocupa de el. . se juca cu Lenuþa. Ziua Lupu era blând ca un mieluþ. Ieºi din atelier. replica moºul. Opri maºina lângã casa sa.Am avut mai puþin de lucru. Gabi s-a ridicat de la birou.Ce te gândeºti? l-a întrebat Doris.Vezi. Lucrul acesta îl fãcea mai des Gabi. E greu la ei. dar nu cred cã cineva în afarã de rege ar putea înlãtura corupþia care macinã România. cãci aveau douã. în jurul regelui nu ar fi atâþia lingãi ºi hoþi.

E greu sã auzi glasul celor ce se aflã în lumea asta. existã ziua de mâine. care a fost a Cehoslovaciei. cãci conducãtorii ei se gândesc numai sã acapareze pãmânt strãin. Aº dori sã vã vãd trãind omeneºte. Istoria ºi adevãrul trebuie sã-l ºtie ºi sã le înveþe toþi.. Puterea în lumea civilizatã este în mâna poporului. Nu sunt tare bogat. Poporul e condus de minciunã ºi cu forþa. nimic nu au întors. nu înþeleg cum în 1989 puterea a rãmas în mâna aceloraºi conducãtori ºi în România ºi în Moldova.. cum au fost Ungaria ºi Polonia. Uite. fãrã educaþie ºi culturã nu se poate fãuri. Trebuie sã ajut Basarabia. care ar face mai multe lucruri bune cã are din ce ºi cu cine. Deocamdatã el nu e luminat.Ei nu pot scãpa de venetici. viitorul. Rusul e deprins cu biciul ºi zãhãrelul. care nu mai vor sã se întoarcã acasã. Mã întorc la anunþul din ziar ºi vã felicit cu gândul nobil de a face un muzeu pentru cei chinuiþi de regimul totalitar comunist – 120 – . cãci existã ele sau nu. Aºa a fost la ei întotdeauna.. Poporul reprezintã bogãþia sau sãrãcia în þarã. nici Basarabia. nu este civilizaþie ºi progres. nici Ucraina Subcarpaticã.. birocratã ºi reacþionarã. a început sã scrie: Stimaþi români! Citind apelul din Lumea Liberã de la 30 noiembrie 2001.. sã aibã pe toatã viaþa imunitate? Numai în Rusia cea sãlbaticã. sã nu înceapã viaþa de la zero cum am fãcut-o eu. liberã. dar pãmânturile strãine nu le-au întors. azi nu v-aº fi scris din Canada. de el depinde totul.. Cine sunt eu? Un român. capabilã. care lãcrimez de ce þara mea e atât de sãracã ºi lipsitã de drepturile omului faþã de alte þãri ºi alte naþiuni. Gabi s-a aºezat la birou ºi. nici Lvovul.. Nici Koenigsbergul. Unde ai vãzut conducãtori care au furat bine. cãci ei ºtiu cã în Rusia niciodatã nu va fi o viaþã bunã. dar totul depinde de cei ce vã conduc. eu ºi familia mea. Cehoslovacia ºi Þãrile Baltice etc. De aceea ele sunt la coada þãrilor care vau dat exemplu. vã doresc succes ºi multã sãnãtate. care suferã de sãrãcie. a încheiat Gabi. nici Bucovina. ca ei sã trãiascã mai bine. Dacã regele Mihai nu ar fi fost alungat de sovietici ºi comuniºti. înþelegând cu greu de ce românul ºi România a ajuns la o aºa sãrãcie.. care ar fi ajuns la o viaþã mai bunã. Nu vor. au trecut 50 de ani de la rãzboi. ci rãmâneam în România. E pãmânt de al nostru. au demonstrat curaj ºi înþelepciune. într-o Românie Mare. Acolo nu va fi niciodatã democraþie. nu se uitã nici la poporul lor. nu e conºtient ºi îºi alege o conducere ostilã. luând o foaie de hârtie. nici insulele Curile. Aºa sunt ei hrãpãreþi ºi agresivi. dar sunt asigurat.

când în Canada era ºi este greu de a te aranja la lucru. Nu mai credeam în el. dacã KGBul controleazã corespondenþa Moldovei.Eu sunt Gaby Buju din Canada. cã poºta noastrã e legatã încã de Moscova ºi nu-i de mirare. în Canada. M-a mirat cã scrisoarea lui Gaby a mers o lunã întreagã pânã la mine. ca refugiat. inclusiv o sutã pentru mine. care jertveºte 1000 de dolari? Poate glumeºte? Au trecut trei sãptãmâni. Gaby. plecând din þarã la o aºa vârstã de 40 de ani. Vã doresc un An Nou fericit! 6 decembrie 2001 Gabi Buju Am primit aceastã scrisoare de la acest român. Mi-a trimis 1100 de dolari. aºa eram de emoþionat.. ºtia aceastã specialitate. aranjându-se ºi el la o întreprindere de reparaþii de tiruri.. Sã ºtiþi. cu toate cã au trecut 10 ani de la aºa zisã independenþã. i-am rãspuns. M-am hotãrât sã-i rãspund. Nu mai puteam vorbi. ªi-a adus aici soþia cu doi copii încã ºcolari. când acesta venise din România. el a rãmas aºa cum a fost. sosiþi din România pentru rezolvarea unor probleme cu biserica catolicã din Canada. Gabi Buju vrea sã vã ajute cu cât voi putea. Era ºi el din Borºa. A mai trecut o sãptãmânã.ºi sã vã ajute Dumnezeu ºi cei care gândesc ca mine. credeam cã-mi scrie o femeie. .Eu sunt la telefon. în ianuarie 2002.Vreau sã vorbesc cu Vadim Pirogan. IX Într-o dimineaþã Gabi s-a trezit cu musafiri. era cam rãu scrisã în româneºte. Vã trimit 1000 de dolari. de construcþia atelierului.. Dar Gheorghe Steþcu s-a descurcat destul de bine.. Am citit scrisoarea cu atenþie. Unsprezece ani în urmã Gheorghe Steþcu se stabilise în Toronto. dar pe urmã mi-am dat seama. am fost uimit. de reuºita – 121 – . Acum copii erau mari ºi lucrau deja. Cred cã sunteþi oameni serioºi. Soþia îºi gãsise ºi ea de lucru. iubitor de neam. Poate s-a rãzgândit. Nimic. mã gândeam eu. om cu mare curaj. Cine e acest român. Gheorghe Steþcu trãia bine. Dupã vreo douã sãptãmâni Gaby mi-a sunat din Canada: . vreau sã vã ajut sã faceþi muzeul. îmi curgeau lacrimile. Copii lor erau harnici ºi lucrau deja. avea lucru permanent. Gabi îl ºtia pe Gheorghe Steþcu de mai mulþi ani.. ªi încã ce musafiri? Au venit la el Gheorghe Steþcu ºi cu doi preoþi catolici. Lucrase ºi el ca mecanic în România. aº vrea sã ºtiu de câþi bani aveþi nevoie. . dar am simþit cã-mi scrie un suflet de român cu inima mare. se mira de succesul lui. Gheorghe Steþcu s-a întâlnit cu Gabi prima oarã. Am primit un telefon de la bancã sã vin la ei.

. au deschis baruri la fiecare colþ. Au furat totul. Altã parte. preºedinþi de ceapeuri. a zis pãrintele Nãsui. Pleacã tot tineretul la lucru în alte þãri. minele sunt închise. luptã pentru a redresa situaþia.. de a rãbda torturile ºi ameninþãrile foºtilor demnitari. muncitori. scriu. celãlalt era preotul Onuþ Bilþ din Borºa. va fi bine în þara noastrã.lui în aceastã þarã strãinã. cei ce lucrau în comerþ. Mai ales s-au bãgat la putere cei mai rãi. ªtiind cã Gabi e din Borºa. se hotãrâse sã-l viziteze. tac ca pãmântul. El era emoþionat de aceastã întâlnire ºi le punea mereu întrebãri ca sã-ºi astâmpere interesul cu noutãþile din þarã. Lasã casele. Amândoi fuseserã invitaþi în Canada de o bisericã catolicã. ªi iatã acum Gheorghe Steþcu îi pãºise pragul cu încã doi oameni din þarã. Un preot era din Viºeul de sus. majoritatea este din cei mulþi prostiþi de comuniºti. Gheorghe Nãsui. Nu e bine.. care ºi înainte amãgeau oamenii. distruse. dornic sã întâlneascã compatrioþi. Dar. Cum s-a ajuns la o aºa mizerie? . Toþi dorim ca poporul nostru sã aibã o viaþã bunã. securiºtii ºi cei din armatã. de stat la cozi la magazine dupã douã picioruºe de gãinã. din pãcate. . Crime în þarã. preoþii fie catolici. . care s-au fãcut democraþi. securiºti vânduþi KGBului sovietic. mai ales Gabi. cã destul a suferit ºi în rãzboi ºi dupã el. au vândut flota noastrã româneascã pe degeaba. copiii ºi se duc. familia. furturi. fie ortodoxi. la putere au venit tot acei comuniºti..Pãi. nelegiuiri. hoteluri. Noi credeam cã vom scãpa de comuniºti. a rãspuns preotul Onuþ.Bine. poliþiºtii. ne iubim þara ºi neamul. vorbesc oamenilor. Unii sunt acei. Undes banii nu ºtie nimeni. Au ocupat posturi mari ºi domnesc peste þarã. foºtii brigadieri. care înþeleg ºi ºtiu tot ce se face în þarã. ªi nimeni nu vrea sã spunã nimic.. dragã Gabi. fac tot posibilul sã rãmânã în fotoliile – 122 – . au luat pe degeaba fabrici. restaurante. dar ei au rãmas peste tot. de ce a sãrãcit þara noastrã? Întreba Gabi. azi la putere? întreba Gabi. cei cu posturi. unde au murit mai mult de 1000 de tineri. Gheorghe Steþcu mai era ºi un credincios fidel bisericii catolice ºi un bun patriot român. . cã noi. doar are oameni harnici. sã vorbeascã româneºte. trãdãtori. cãci ºi Gabi era catolic. am crezut cu toþii cã dupã revoluþia din Decembrie. .Cum trãiþi voi acolo.. unde s-a vãrsat atâta sânge. care trãiau pe spinarea altora. dragii mei? . Tu ºtii. Toþi s-au bucurat de aceastã întâlnire.Poporul nostru s-a împãrþit ºi el în douã pãrþi.Trãim. Iatã-i acum pe toþi patru stând în jurul unei mese în sufrageria casei lui Gabi. În Borºa nu-i de lucru. dar oamenii de ce tac? Oare nu le este deajuns 50 de ani de „viitor luminos”. avem de toate azi. pãrãsite.Bine. le povestesc adevãrul.

Oare mie îmi trebuie mai mult ca altora? spunea Onuþ. . a urmat Onuþ. Toþi sunt legaþi unul cu altul ºi dacã cineva îl deranjeazã pe unul din ei. în magazine sunt de toate. .Nu ºtiu. care au luptat pentru România Mare ºi au reuºit s-o facã. . dar ce-i de fãcut? . . oamenii nu-ºi pot hrãni familiile. Salariile sunt mici. Acum pleacã cei mai cãpoºi din þarã. E o mizerie mare. poliþia ºi armata e în mâna lor. ªi cei proºti sunt mai mulþi ºi-i defãimeazã pe cei înþelepþi mai puþini. i-a rãspuns Gabi.Vezi. ªi mai este ceva. Cei de la conducere fãgãduiesc cã mâine va fi mai bine ºi omul trãieºte cu speranþa ºi crede. Fiecare crede cã de el nu se va agãþa nimeni. a spus Gabi. nu cred cã nu-s în stare sã – 123 – . românii. atunci nu mai ajungem noi niciodatã la o viaþã mai bunã. dar sunt mereu ameninþat.cele mai înalte de unde protejeazã pe cei ce au fost în partid. cã e indiferent faþã de tot ce se face în jurul lui ºi atât. dar ce poþi sã faci? Oare nu þii minte cum þi-au fãcut dosarul? Doar ai stat ºi tu prin puºcãrii. dragã Gabi. dupã rãzboi. .Bine. Intelectualitatea. o viaþã bunã. dacã toþi vor face la fel. Bine. ca aici. cu care lucrau împreunã. Asta ºi doresc comuniºtii. sunt periculoºi. ei n-au nevoie de oameni cu cap. Oare poporul nostru nu meritã aceasta? a rãspuns Gabi. grele vremuri am ajuns. Eu credeam ºi chiar eram fericit gândind cã România a ieºit din impas ºi va avea o altã viaþã.” ªi eu am familie ºi trebuie sã mã pãzesc. . împotriva acelor conducãtori care furã de rup pãmântul.Da. cãci în bisericã le mai spun credincioºilor câte ceva. Dar au venit „democraþii” ºi au stricat totul. dar suntem foarte triºti când vedem tot ce se face acasã. poporul nostru e atât de îndobitocit.Nu-i adevãrat. ai uitat? zicea preotul Onuþ. toþi se nãpustesc asupra lui ºi-l fac de nimic. era bine. în Canada. o parte a luat apã în gurã. altfel gãsim noi ac de cojocul tãu.Cum sã lupþi împotriva lor. Oare nu e deajuns cât ne-au jefuit ruºii sovietici atâþia ani? Au furat pânã ºi pompele de la sondele americane din Ploieºti. . ai dreptate.Da. ai nevoie de asta? De ce rãscoleºti sufletele oamenilor? Înceteazã. se duc unde le plãtesc mai bine. le dau de toate ca sã-i apere.Trebuie sã luptãm împotriva acelor care îºi bat joc de popor. ªi ai mei din Borºa îmi scriu cã atunci când era cãlãul Nicu. oamenii n-au de lucru. ei au bani. a continuat Gabi. cu niºte preþuri de te ameþesc. dar noi? Noi ce avem? a strigat preotul Nãsui. nu cred cã neamul nostru. Împotriva corupþiei. Îmi spun: „Ce te bagi. Eu am neplãceri. ne furã bogãþiile.

cum e la voi. în România. eu. nu trebuie sã umbli luni ºi sã dai mitã cum e la voi.Trebuie sã ne gândim. dar nimeni nu vrea sã aibã de a face cu cei ajunºi la putere. a zis Gabi. luându-ºi – 124 – . Aici e un sistem atât de bine pus la punct. Bine. muncã asiduã ºi cinstitã. hai sã mâncãm ºi apoi sã mergem la atelierul meu. dacã nu îndeplineºti toate condiþiile. s-au uitat înãuntru ºi au ieºit afarã. condusã de Gabi. în curte. Trebuie sã ne unim toþi ca unul. Oamenii îºi ºtiu drepturile sale garantate de constituþie. tu. Totul e în mâinile lor ºi dacã te jeluieºti la cei de mai sus. a rãspuns Nãsui. ce-au furat. dupã ce au rezolvat problemele bisericeºti pentru care veniserã în Canada. mare lucru ai reuºit sã faci. Nu e aºa ca la comuniºti. Dar cum? a întrebat Onuþ.Oricine poate face ce-am fãcut eu.E adevãrat tot ce spui. unde tirurile aºteptau la rând sã fie reparate. Beþivanii ºi hoþii nu au viitor. . cãci rãspunzi de toate cele rele ºi poþi rãmâne sãrac. tot la ãºtia de jos se întorc jalbele ºi atunci îþi fac mizerie. a rãspuns Gabi. el.E ceva grozav. Aici e Canada. . mãi Gabi. Au plecat cu toþii. tu un strãin aici ºi începând de la zero? a zis Onuþ. care îºi bat joc de popor. . toþi împreunã vom reuºi mãcar ceva. Dupã vreo douã-trei zile au luat drumul spre casã. Aici impozitele se duc pentru binele omului ºi eu ºtiu cât ºi ce unde se duce. nu devii bogat peste noapte. Oare nu au mai rãmas oameni cinstiþi în þara noastrã? a spus Gabi. plãteºti scump. cã se ºtie totul despre tine ºi treburile tale.opreascã acest dezastru. O afacere se deschide în douã zile. Nu poþi înºela pe nimeni. Au rãmas profund impresionaþi de toate ce le povestea Gabi. ªi el le-a explicat sistemul legilor din Canada. Legea este lege ºi dacã o încalci. sã respecte legile statului ºi democraþia din Canada. mirându-se de perfecþiunea lor. ridicând un deget în sus. pentru toate. sã le cerem socotealã actualilor guvernanþi pentru tot ce-au distrus. dragã omule? . Apoi s-au întors la biroul lui Gabi. Aici nu-i hoþie ca în România.Oameni buni mai sunt. numai trebuie sã lucreze cinstit. amorþiþi. Cum ai reuºit aºa ceva. Când au vãzut atelierul. Cum de ai reuºit. sã-i trezim pe cei adormiþi. n-au nici o reuºitã. cã deja sunt aºteptat acolo. boys! a exclamat Gabi. Preoþii ºi Steþcu au umblat peste tot. care pot sã-þi facã numai rãu. Gabi i-a condus la aeroport. Au mulþi lingãi în jurul lor. . care se ocupa cu hârtiile punându-le la punct. Aici nu existã birocraþie.Da. . urcându-se în maºina lui Doris. Preoþii ascultau. . dragã Gabi.Muncã. preoþii au rãmas profund miraþi.Trebuie sã facem ceva. iar cei ce dosesc banii ºi înºealã statul. .

Ovidiu Creangã. nici românesc ºi m-a mirat foarte mult gestul dtale. tineri care îºi iubeau neamul ºi pãmântul strãmoºesc. Nu ºtiu dacã am reuºit sã redau totul ce s-a petrecut cu dta. Romulus Rusan ºi alþii. adevãr. Atunci mi-a venit gândul sã scriu aceastã istorie a vieþii dtale. care ai numai 43 de ani. care i-a oferit o viaþã bunã. Lidia Aºtefanei. nu ºi-au jelit viaþa. Dragã dle Gavrilã Buju. am fost foarte emoþionat ºi mi-a venit gândul sã te întreb: De ce ne-ai dat aceºti bani. Cu stima ºi dragoste Februarie 2002 Vadim Pirogan ÎNTÂLNIREA „Atunci.. Sunt mulþi oameni mai bogaþi. Numele Dumitale ºi a lor va rãmâne pe veci în istoria muzeului ºi neamului nostru. Mulþi au murit pe fronturi. Ana Blandiana. Mihai Vânãtoru. care nu-ºi uitã Patria oriunde ar trãi ºi ajutã din puþinul pe care îl au. când am aflat istoria dtale. am înþeles multe.rãmas bun. singur cu gândurile la þara sa. dar care nu i-a învins dorul de plaiurile Borºei. Marcel Bouros. dar am încercat. Mai târziu. neam ºi patrie. care au educat generaþii de tineri patrioþi. acei care ne-au ajutat sã întemeiem acest muzeu al Neamului Nostru. Toma Istrati. ea face sã fie scrisã. dar suferã pentru tot pãmântul românesc. încã o datã îmi exprim admiraþia pentru patriotismul dtale. preotul Vergiliu ªtefanin. S-au mai gãsit oameni cu suflet mare: Sergiu Grossu din Paris. udat cu atâtea lacrimi ºi sânge pentru al apãra de duºmani. Stimate dle Gavrilã Buju! Când am primit banii de la dta. Înainte de rãzboi erau alte generaþii de români – profesori. democraþie. cititã ºi sã rãmânã în sufletele oamenilor români. Alexandru Budiºteanu.. care îºi iubeºte nu numai Maramureºul sãu unde s-a nãscut. Nu pot sã nu-i alãtur aici pe toþi sã rãmânã pentru posterioritate. Avionul s-a ridicat în cer dispãrând dupã nori. dar în realitate ei n-au nimic în suflet. El a rãmas acolo jos. cãci nu s-au ascuns de la datorie. Nicolae Iaºcinschi. nici sovietic. când justiþia nu reuºeºte sã fie – 125 – . învãþãtori. Bineînþeles cã nu-i uºor sã scrii despre un om din scrisori. ofiþeri . cu bucuriile ºi durerile sale pe acest pãmânt. exprimându-ne recunoºtinþa faþã de ei. preoþi. Nicolae Dima. pentru sufletul românesc. dreptate. de pãmântul strãmoºilor sãi. n-ai trecut prin genocidul comunist. care primul ne-a susþinut. 1000 de dolari? Dta. care se bat în piept cã sunt patrioþi. pãstrând noþiunile de cinste.

dacã spatele e verde. departe nu ai ajunge. tãcutã. unde santinelele. care îl face pe drumeþ sã tresarã. cartofi. sau zgomotul surd al aripilor vreunui cocoº de munte. În stânga ºi în dreapta drumului. la o anumitã distanþã. Aºa cã sãrmanii osândiþi pot fi recunoscuþi foarte uºor dupã haine. Ei sunt înconjuraþi cu garduri înalte de sârmã ghimpatã. într-o fundãturã a taigalei. simþi cum taigaua te apasã. misterioasã. te vor bate bine ºi te vor – 126 – . lucreazã oamenii cu gândul la pâine ºi libertate. îngrijind porci. pe traseul Taiºet – Bratsk. ce tulbura tãcerea plinã de tainã. Mulþi cred cã-s fericiþi. O bunã parte din ele se trudesc pe pãmânturile selihozului. când în stare crudã. acela demult ºi-a uzat hainele ºi acum umbla în „uniforma” lagãrului. Ele lucreazã la ferme. îºi fac serviciul cuvenit. ascuns de ochii lumii. locul de muncã. îmbrãcate în cojoace sã nu îngheþe cu totul. morcovi. ºi tineri ºi bãtrâni. cum þi se strecoarã fiorul fricii în aceastã liniºte fãrã de margini. este situat selihozul 14. Aici. pantaloni vãtuiþi. Le e feluritã ºi îmbrãcãmintea: cine e proaspãt venit. care ducea în adâncurile taigalei. Ceva mai la o parte. Te vor gãsi. tristã. pãzindu-i pe cei nenorociþi.. fiindcã au cãzut sã munceascã în selihoz. atunci pieptul e alb la culoare. unde îºi pot alina foamea fãrã de saþ cu sfeclã. umbla cu cele aduse de acasã. Alãturi de drumul de bârne. cealaltã e albã.. gãini. memoria singurã poate fi o formã de justiþie”. Rareori se aude trosnetul vreunei crengi cãzute. cât cuprindeai cu vederea – numai taigaua fãrã sfârºit. napul furajer. Cine a gustat deja fericirea zonei interzise. înfricoºându-l pe drumeþul care se încumetã sã apuce aceastã cale. În selihoz sunt multe femei. Împrejur era o tãcere de mormânt – numai zãpada bãtãtoritã pe drucii ciopliþi. Aflându-te în acest ocean de pãdure. Toatã aceastã îmbrãcãminte este de douã culori: dacã o mânecã este verde. în adâncul taigalei. de trai ºi de suferinþe ale celor osândiþi. Motto Memorialului Sighet A fost o iarnã grea în anul 1944. viþei. Dupã ele o sã te gãseascã fãrã întârziere. se înalþã turlele de lemn. Pãºeam pe drumul fãcut din copacii ciopliþi. scârþâia sub picioare. Au nimerit încoace diferiþi oameni buni ºi rãi. La kilometrul 14. Dar aceastã tãcere este înºelãtoare. ºi tot atât de diferite lucruri fac. zi ºi noapte. cã au avut noroc. Pentru iarnã li se dau din magazie haine vechi: pufoaice purtate. Chiar dacã ai fugi de aici în aceste veºminte.o formã de memorie. vaci. al oamenilor izolaþi de lumea celor liberi. se aflã lagãrele ºi coloniile. buºlaturi. când uneori fiert.

din mijlocul bãrãcii. fãrã pazã. aºadar. Se lãsa amurgul. Natalia Stepanovna nu vorbea niciodatã nimic despre sine. sã nu-þi îngheþe picioarele ºi sã nu lucrezi în viscol. Ea mã servea uneori cu zer. De vreo câteva ori am încercat sã vorbesc cu dânsa. eu eram „favorit” deoarece aveam permis de trecere liberã. o ocupaþie bunã. de lângã uºã. bãrbat fiind. Ca ºi alþii. Cineva a aprins o aºchie de lemn de la focul ce ardea în sobã. sã aflu de ce ºi cum. altele brodau. Pe teritoriul selihozului era o lãptãrie. într-o duminicã geroasã. însã întotdeauna s-a abãtut de la vorbã. negricioasã. tãcutã. Era bucuroasã de venirea mea. care stãtea culcatã pe patul de jos. râdeam. cu pãrul deja bine însurit. dar lumina nu o aprindeau. pe care o lua din porþia viþeilor. fãrã urme de politeþe. unde din lapte fãceau friºcã ºi unt. s-a auzit un þipãt de femeie. când dinspre întunecosul ungher din dreapta. Aveam pe atunci 20 de ani. Trecuse cam o jumãtate de ceas de când venisem la ea. Se întunecase chiar. Cãci de ce alta ar mai avea nevoie un biet. un nenorocit de osândit? Principalul e sã-þi fie burta plinã. cu ceaþã. numai cã faþã de alþi osândiþi. am hotãrât sã mã duc la baraca femeilor s-o vãd pe Iulia. pentru ce nimerise în lagãr.Ajutor! Hoþul! Toatã lumea s-a alarmat. o femeie de vreo 40 de ani. eram sãtul ºi îmbrãcat cald.. ªi deci. Ea îmi fãcea rost uneori de fãinã. sãrind din pãturi. rãmasã în mine din educaþia cãpãtatã încã în casa pãrinteascã ºi din cauza cãreia îºi bãteau joc de mine osândiþii din lagãr. Într-o dupã amiazã. micuþã. Pe deasupra. de lângã geam. o fatã cunoscutã. vorba erau întotdeauna brutale. În jurul ei stãruia o tainã ºi nimeni din femeile cu care îºi ducea zilnic viaþa nu reuºise s-o descoase. M-am aºezat lângã Iulia. o întrebam cu aceeaºi politeþe. blajinã la suflet. Din fãinã fãcea niºte turte gustoase ºi sãþioase. ºi în faþa – 127 – . Mi-aduc aminte: în baracã se aflau în acel moment multe femei. fãcând lucrãrile de reparaþii ºi la selihozul 14. Lucram montor la comunicaþiile telefonice de pe acest traseu. mã considerasem ºi eu om în vârstã – ce mai vorbã. nu cãuta sã-ºi uºureze viaþa de lagãr ca sã supravieþuiascã. unde cuvântul.mâna din nou în lagãr. Aici lucra Natalia Stepanovna. Glumeam. unele dormeau pe narele sale (paturi de lemn). te vei alege ºi cu un termen nou de osândã.. . Vorbeam între noi. Termenul îmi era pe sfârºite ºi acum aºteptam cu nerãbdare ieºirea la libertate. lucram ºi eu în selihoz. coseau vorbind între ele. care lucra la viþei. Cu nimeni din bãrbaþi nu avea legãturi. Aveam.

speriate. pantaloni vãtuiþi. Hoþul avea în mâna dreaptã o bluzã. demult. slab. Corpul. muierilor! Încetaþi! se auzi glasul Nataliei Stepanovna. ºi aici. uitate copilãrii. împuºcat ca duºman al poporului în acel groaznic an 1937. rupþi. bãrbatul sãu. Pe podeaua murdarã au cãzut doi nasturi. mototolitã. Nu se poate! Doamne! Fã-þi milã. verde-albã. dând drumul celui prins. Cu ochii mãriþi. . Aºa îl numeau toþi acolo. cu o straºnicã ºi nesfârºitã tristeþe în ei. pe malul râului Ciuna. demult. Staþi! Femeile. se vede. Dã-mi bluza! . Gulerul cãmãºii s-a rupt. Gâtul gol.. una pe care o vãzuse cândva. .Nu! Nu! s-a auzit geamãtul ei.. bãrbia dragului ºi neuitatului Andrei. o alunicã cenuºie. nãltuþ. fãrã a lãsa din strânsoare bluza. Avea pe el o cãmaºã murdarã. ba la dreapta. vãzând nasul. . parcã avea friguri. înalt ºi slãbuþ. dar Stepanovna îl þinea bine de gulerul cãmãºii.Mi-a furat bluza! Striga Natalia Stepanovna. încerca sã scape din mâinile ei. Natalia Stepanovna desluºise pe gâtul acela slab. Se uita ca vrãjitã. Toatã baraca striga: . pe care reuºise s-o înºface. s-au oprit. cu care þinea încleºtat gulerul cãmãºii. tãcând din gurã. nespãlat. îl chema Aleoºa.Netrebnicule! Bãieþaºul. în timpul unei depãrtate. cãutând sã se fereascã de loviturile femeilor înfuriate. se zbãtea. murdar. Acum el se uita la aceastã femeie ºi se chinuia sã-ºi aducã aminte trãsãturile feþei unei alte femei.Aleoºa! Tu eºti? Hoþomanul. stãtea în mijlocul femeilor þinând strâns bluza roºie în mâna dreaptã. de multe zile se întorcea. Aleoºa! Tu! Tu! Copilul meu! Atâta a putut ea sã mai ºopteascã cãzând în genunchi pe podeaua roasã de vremuri. nu-ºi putea dezlipi privirea de pe obrazul bãieþaºului.Bate-l! Dã-i bine! Plesneºte-l! Bãieþaºul s-a smuls din mâinile femeii. cu mulþi ani în urmã. dezgolindu-i larg gâtul. în lagãr. tremurândã ºi cu ochii mãriþi de mirare se uita la ea. frânt. de vreo 12 ani. ba la stânga. au slãbit pe loc. þinând de gulerul cãmãºii pe un bãieþaº. de care abia îºi mai aducea aminte. cu un clapãn rupt. la casa de copii.noastrã a apãrut urmãtoarea priveliºte: aproape de uºã stãtea Natalia Stepanovna.. Mâinile ei. Memoria lui se strãduia sã-i aminteascã când se întâlnise demult. . pe cap cãciulã-uºancã. Da.Opriþi-vã. Doamne! tremura glasul ei. în satul Mironovka. strident ºi jalnic. rãguºit. buzele. care semãna cu asta. – 128 – ..

. rãpindu-i tot ce îi mai rãmasese mai scump pe lume dupã soþ. Aleoºa. cu glasul tremurând. Peste câþiva ani. de jos. acea femeie. Ea.. nu s-a dezis de soþul ei. mama ta! Copilul meu. Natalia Stepanovna Gladîºeva.Mamã! a rostit încet Aleoºa. înlãcrimaþi. de cândva. Mama ºi fiul stãteau aºa. Aleoºa a fugit de acolo ºi undeva. podiditã de lacrimi. Aceºtia l-au „educat” în spiritul lor ºi acum bãiatul – 129 – . a devotatului cetãþean al patriei sale. pe urmã au aruncat-o în lagãr. altele tãceau posomorâte. care ºi-a regãsit fiul în acest depãrtat lagãr.. ele se uitau la femeia-mamã. nestãvilite. lipsurile. Aleoºa. strãine pentru ei. au prins sã se prelingã pe obraji. sunt mama ta! Aleoºenca! Oare e adevãrat cã team gãsit? Tu eºti.. lângã râul Ciuna. Aleoºa nu o auzea. la marginea taigalei siberiene. nimerise între hoþii recidiviºti. mama povestea fiului trista poveste a arestãrii tatãlui sãu. A început rãzboiul.. ºi lacrimile multe. pe care ºi-o amintea cu greu. eu. Natalia Stepanovna. s-a ridicat încet. în mijlocul acelor femei. Cu ochii scãldaþi în lacrimi. Unele plângeau. pe Aleoºa. femeile înmãrmurite. ca sã-ºi potoleascã foamea. Îmbrãþiºaþi. fiecare avea soarta sa amarã ºi nenorocitã. Copilul l-au dat la un orfelinat. Mama stãtea în genunchi ºi plângea amar. înjosirile suferite de mama sa. ca ºi toþi copii cãzuþi în lagãre. încercând s-o ridice de pe podea. într-un avânt înflãcãrat. deºi abia împlinise doisprezece ani.. Aleoºa ºi-a desfãcut. În memoria lui se ivea chipul tânãr al acelei femei. unde creºtea fãrã mângâierea pãrinteascã. ªtia cã el n-a fost vinovat. a bunului pãrinte ºi soþ.. .. pierdut într-un fund de taiga. Mama ºi fiul s-au aºezat pe patul de scânduri. dupã cele ce se întâmplaserã cu tatãl lui. ºi haina furatã a cãzut pe podeaua neagrã. bãtut fãrã milã ºi judecat.. fost comandant de regiment de artilerie. Nu putea sã se dezicã. mama lui. În jurul lor.Mamã! a strigat cu glasul rãguºit. era tânãrã. apucându-l convulsiv de mâini.. fãrã judecatã. cu greu.Aleoºa! Eu. departe de baºtinã. Fiul afla acum toate chinurile. însã care. frumoasã.. NKVD-ul a muncit-o mult timp.. a îmbrãþiºat-o. I-a îmbrãþiºat genunchii ºi lacrimile îi cãdeau pe pantalonii lui murdari. a furat un geamantan. A fost prins. într-o garã. cãci ea. rupþi.. în sfârºit mâna. Aºa a nimerit în lagãrul unde îºi ispãºea osânda mama lui. fierbinþi.. se uitau la ei. bronzatã. . al mamei sale. dragul meu? Alunica! Alunica asta! O þin bine minte! . departe de neamuri.. ºi casa a fost transferatã în regiunea Irkutsk. îmbrãþiºaþi.Aleoºa! Eu sunt.

cum erau botezaþi în lagãr.Sã fii cinstit! Sã fii om. a grosolãniei ºi a urii ºi-au fãcut treaba lor. care încerca sã se rupã din cureaua santinelei. Corpul ei firav se zguduia în hohote de plâns. Femeile din baracã n-au scos nici o vorbã în lume despre cele întâmplate. pãºea Aleoºa Gladîºev. se desprinse Natalia Stepanovna Gladîºeva de la poarta zãbrelitã a lagãrului. Natalia Stepanovna plângea ºi se uita printre crãpãturile scândurilor groase ale porþii cum se îndepãrta fiul ei. dupã o sãptãmânã. cãþea bãtrânã! Acum te voi trimite la carcerã! Încet. Soarta îi despãrþea din nou. s-a apropiat de ea ºi sub ochii ºefului lagãrului. „urcii”.. care plângea jalnic. Mâncau împreunã. comandantul lagãrului. însã el revenea la maicãsa. zisã balanda. La porþile lagãrului o lãsase pe mama sa. În rândul trei din partea dreaptã. cãpitanul Bulatov. cu ceaþã. înconjuratã de santinele în cojoace albe. o etapã. Despre asta. *** – 130 – . Încetul cu încetul. douã au aflat ºi mai marii pe lagãr. Cea mai mare parte din timp stãtea cu mamã-sa. pe porþile lagãrului a ieºit ºi a pornit pe drumul cioplit din drugi un grup de oameni. aºa cã nimeni nu ºtia cã mama ºi-a gãsit fiul în lagãr. Buzele ei tremurânde ºopteau: . ºi de fiecare datã. în lagãr. ºtiinþa rãutãþii. Dar puteau oare urcii sã se împace cu trãdarea unuia din ai lor? Au aflat totuºi cã Aleoºa îºi gãsise mama. Puteau ei oare admite ca rudele sã trãiascã împreunã în acelaºi lagãr. sub þevile puºtilor lungi ºi lãtratul câinelui-lup. cu ochii înlãcrimaþi. aici. Aleoºa slãbi legãturile cu hoþii recidiviºti. A aflat ºi cãpitanul Bulatov.. Arãta curat ºi îngrijit. fiule. geroasã. trist. pe buna sa mamã.umbla prin barãci ºi fura ce putea. lacrimile o împiedicau sã vadã cum se tot îndepãrta odorul ei scump. ªi într-o zi liniºtitã. De câteva ori l-au ameninþat. cu lacrimi în ochi. Tot mai mult ºi mai mult se îndepãrta Aleoºa spre necunoscut. . sau o parte din acea sorbiturã. cu pas anevoios. pentru el începea o viaþã nouã. Din aceastã clipã. în baraca ei. mama se strãduia sã-i dea o bucatã de pâine în plus.Carã-te de aici. chiar l-au bãtut. Militarul cu epoleþi roºii. sã aibã parte de o picãturã de fericire? ªtiinþa ticãloºiei. cum a fost tatãl tãu! Dumnezeu sã te aibã în pazã. care era de serviciu la poartã. a îmbrâncit-o pe femeia-mamã de la gardul de sârmã.

Anii – Ion Hadârcã Douã nãluci rãtãceau prin Europa. la fel. pentru cã ei vãd în acei cãlãi pe foºtii lor pãrinþi ºi prieteni. care prin propaganda sa demagogicã pãrea cã luptã pentru pace ºi libertatea tuturor popoarelor. lor le e fricã probabil. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost primul pas spre rãzboi fãcut de doi cãlãi. despre cei care au avut de suferit într-o þarã duºmanã omului. Viaþa a arãtat perfidia conducãtorilor regimului sovietic care au minþit milioane de oameni. nu putem uita crimele „fãuritorilor” de socialism sovietic. Mulþi acum declarã: ajunge atâta vorbã despre lagãre. fiecare dorind sã-ºi înºele adversarul. Dar aºa cum nu pot fi uitate crimele fascismului. care þintea sã distrugã þãrile capitaliste cu mâinile lor proprii. Rãzboiul a fost planificat încã din anii de dupã revoluþia sângeroasã care a ucis milioane de fiinþe omeneºti. Acest rãzboi era visat de Stalin. nãluca fascismului german ºi a bolºevismului sovietic. Mã rog. Mulþi dintre acei care au luptat în armata sovieticã neagã ºi azi acest adevãr. Puþini din vechile ºi noile generaþii ºtiu acest adevãr ascuns ºi azi. de acele amintiri. despre puºcãrii! Ajunge sã vorbiþi despre morþi.Mie atâta mi-a rãmas sã adaug la cele de mai sus. cea mai mare agresiune. îngropate în câmpurile ºi pãdurile sãlbatice ale nordului rece. tocmai când îi hrãneam cu seminþe de stea ºi era cât pe ce sã pun mâna pe ei. cãci prea scump este preþul acelor milioane de vieþi omeneºti. Acest pact de neagresiune s-a dovedit a fi de fapt o împãrþire a Europei. pentru toate fãrãdelegile sãvârºite! PIERDUÞI ÎN ÎNTUNERIC Anii mei tineri i-a strigat cineva. cãci el ºterge totul în ce au crezut ei o viaþã întreagã în þara lor. Stalin aºtepta momentul potrivit sã-i dea ultima loviturã lui Hitler din spate ºi apoi nimeni nu ar fi putut opri armata sovieticã în drumul ei de cucerire – 131 – . ducerea în robie a multor þãri ºi la exterminarea a milioane de oameni nevinovaþi. care dorea sã schimbe orânduielile în aceastã parte a lumii. care a pregãtit totul pentru începutul celui de al doilea rãzboi mondial. înstigându-le sã se rãzboiascã între ele. cineva i-a strigat ºi s-au dus anii mei. într-o þarã încrâncenatã ºi setoasã de sânge nevinovat. Hitler ºi Stalin. Dumnezeu e mare ºi vede: pe toþi criminalii îi aºteaptã rãsplata cuvenitã. Adevãrul care s-a descoperit dupã zeci de ani a demascat politica Uniunii Sovietice.

obrãznicia lui care nu a avut margini. erau deprinse cu munca. Alexei era cãsãtorit cu Ecaterina în anul 1918. când în faþa forþei þãrii vecine a fost cedatã Basarabia. se luaserã din dragoste ºi copii au venit unul dupã altul. Claudia. nu era din cei înstãriþi. ºi cãsãtoria. îngrijeau vitele. fiica lui Vichentie Cijacovschi. ºtiau sã coase la maºinã. sat mare. Le creºtea inima de bucurie pãrinþilor când se – 132 – . El se ocupa cu pãmântul ºi treburile nu mergeau rãu. Alexei era stimat de toþi sãtenii. bãtrâneascã. Alexei terminase ºcoala de agriculturã la Odesa ºi întors acasã a devenit un bun ºi priceput gospodar. învãþase la o ºcoalã din Bãlþi. Copii creºteau bucurându-i pe pãrinþi. cã mulþi comuniºti de profesie au rãmas consternaþi. mai câºtigând ceva pentru viaþa de toate zilele. era bun la suflet. Alexei fusese ales ºi primar. Ecaterina. Soþia. sat de gospodari harnici. unde vindeau oamenilor manufacturã ºi alte lucruri. Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc în 1918 ºi viaþa se îndrepta an cu an dupã acel rãzboi sângeros. Cine a nimerit sub ocupaþia armatei sovietice de la 28 iunie 1940 nu va uita fãrãdelegile agresorului sovietic. Era atât de absurd. Tatiana ºi Galina. neaºteptat. Ecaterina Cijacovschi moºtenise de la mama ei 3 ha de pãmânt. fãceau de toate ce învãþase de la pãrinþi. au prefãcut-o în gospodinã casnicã. Patru copii aveau Alexei ºi Ecaterina. În casa mare. Gospodãria lui creºtea vãzând cu ochii. Alexei Rotaru trãia cu familia sa în satul Þarigrad. Nu erau ele din acelea cãrora pãrinþii trebuiau sã le spunã de douã ori ce sã facã. cu înþelepciuna. frumos. Dar aºa cum viaþa e schimbãtoare. au deschis o prãvãlie în trei camere.a întregii Europe. era în Partidul liberal ºi devenise un gospodar de frunte înainte de cel de al doilea rãzboi mondial. îºi lucra singur pãmântul ajutat de neamuri. prin anii 1937. Anul 1940 a adus o mare nenorocire României. patru fete frumuºele. care niciodatã nu a fost rusã. Dar nu i-a fost îndeajuns cãlãului Stalin. pãmânt de la bunelul sãu de lângã satul Fântâniþa. Sãrbãtorirea împãrþirii Poloniei. A mai ocupat ºi þinutul Herþa cu o populaþie bãºtinaºã românã. cu faptele sale. a venit ºi anul 1940. Alexei avea 25 de hectare. nici ucraineanã. împãciuitor ºi ajuta oamenii cu cuvântul. Pactul Ribbentrop-Molotov a cutremurat Europa. copiii. care vedeau în URSS un simbol al pãcii. ocupaþia Þãrilor Baltice ºi a Basarabiei româneºti au distrus încrederea ºi speranþa multor popoare. trãiau în pace ºi belºug. Era o pereche frumoasã ºi mulþi îi admirau în Þarigrad. anul tragediei românilor basarabeni ºi bucovineni. harnice ca niºte albine. dar rãzboiul i-a spulberat visurile de-a mai învãþa. El a mai ocupat ºi Bucovina. Maria.

Nevoile n-au trecut alãturi de casa lui Alexei Rotaru din Þarigrad. Maria – la profesionalã.. dubã (Corbul negru). erau tãcuþi. dragul meu. noi nu plecãm nicãieri. umblând mai mult noaptea.Nu. hrãniþi. Armata sovieticã a ocupat Basarabia înainte de soroc. oprind cu forþa pe cei ce vroiau sã se refugieze peste Prut. elevi ºi studenþi. Erau întâmpinaþi în gãri.. speriindu-i pe oameni. aranjaþi la lucru. aici am trãit 47 de ani. unde tinerii. bunã pentru toþi. au fost primiþi cu braþele deschise.. . îmbrãcaþi în cãmãºi verzi. cu toate cã þara se scufunda. o sã ne împãcãm cu ei. linguºindu-se. ªi nu au plecat. îi conduceau la cantine. hoþi. strigau fetele ºi mama lor Ecaterina. ajungând în România. iar Tatiana ºi Galina la Liceul „Domniþa Ileana” de la Bãlþi.. îi plasau la dormit. de ce sã plec de pe pãmântul meu? Aici m-am nãscut. Ele trãiau la gazdã la dna Bulgaru. Acum îi înjura pe românii regãþeni. În Basarabia ocupatã de ruºii sovietici au început arestãrile oamenilor cinstiþi.Pleacã tatã. Era o ordine desãvârºitã. slujindu-le. predatã de rege ºi guvernanþi. Ziua de 28 iunie a venit ca un trãsnet pe capul lor. unde sã mã duc? Ce sã fac în þarã. ajutaþi în toate. în þarã. leneºi. plângeau presimþind nenorocirea ce venea. parcã aºteptând ceva ce le va hotãrî soarta. îi urcau în trenurile care-i duceau mai departe la locurile noi de trai. îi ajutau. pierderea averii. Trebuie de spus cã acea femeie trãia bine ºi la români. nevinovaþi. o femeie care ºi în timpul românilor avea idei sovietice. luminã nu se vedea nicãieri. aºa spunea tata. Claudia învãþa la ºcoala normalã. lângã grãdina publicã. care o viaþã întreagã se gândeau la un trai bun când ajungi la bãtrâneþe. . . casa era plinã de râsete ºi voie bunã. de care se fereau toþi ca de moarte. Mulþi din acei beþivani. suntem la putere ºi vom face altã viaþã.strângeau cu toþii în jurul mesei la cinã. înþelegând nevoile ºi grijile celor rãmaºi fãrã nimic dupã ani grei de muncã.. auzind cum ciripeau copilele lor. îi spuneau „Cernâi voron”.Acum nu suntem la români. acum noi. deveniserã ºefi ºi umblau pe lângã sovietici. Cei care au reuºit sã plece. sã mã duc încolo cu mâinile goale? De ce? Ce am fãcut eu rãu în viaþã? De ce sã fug de la baºtinã? Ruºii nu-s un popor rãu. A apãrut o maºinã. pleacã. pe cei plecaþi peste Prut ºi pe cei ce mai spuneau o vorbã grea împotriva noii orânduiri. totul era adâncit în întuneric. Numai hoþii devin bogaþi peste noapte.. La geamuri erau trase perdelele. Oameni puþini se vedeau pe strãzi. Românii din þarã i-au primit din suflet. Preºedintã a sovietului sãtesc a devenit una Vichentia Mocanu. avea o cãsuþã – 133 – . care nu se face peste noapte. pe strada Regina Maria. moldovenii.

cu învãþãtori noi veniþi de peste Nistru. dar tu eºti o lipitoare. pe care moldovenii nu le înþelegeau. „Catiuºa” ºi altele. a unui gospodar cinstit ºi de treabã. striga Vichentia Mocanu.. ce te trãsnea ca din senin. cã Rotaru avea trei cai ca niºte zmei.... totul e pentru muncitori. îºi bãtea joc de fetele lui Rotaru. Mai era ºi invidia. Cã el lucra de dimineaþã pânã seara ºi nu stãtea în cârciumã. Mânerele la uºi erau din bronz. cu alfabetul rus. cãci pe cei cu carte româneascã nu-i mai puteai birui. strãlucitoare. erau meºteri la aceste treburi. aºa urcase preþul ei. umilind leul.. care nici nu puteau vorbi omeneºte. Vorbeau o limbã schimonositã cu cuvinte jumãtate ruseºti. Lihter. rafturile erau goale ºi acum oamenii umblau. dorind sã cucereascã lumea. Un învãþãtor. Ce putea el sã facã? E drept cã mai vânduse multe de pe rafturi. care se înfuriau ºi-i ocãrau în gând. Alexei a dat-o la stat. venit de peste Nistru. De dimineaþã rãsunau pânã seara cântece ruseºti. nu mai avea timp sã facã mãrfuri de larg consum pentru cetãþenii sãi. trei camere erau ocupate – 134 – . Þara asta fãcea tancuri ºi tunuri. Înãuntru aveau mobilã bunã. trei ori mai mari. Acolo unde fusese prãvãlia. fiindcã erau fiicele unui bogãtaº. când aceºtia treceau graniþa venind sã facã propagandã sau provocãri. podelile erau date cu cearã ºi strãluceau lunã. cãci la ruºi nu erau de toate. asta ei nu o vedeau. cã acum se iviserã mulþi ce strigau cã îi ajutase pe comuniºti înainte. jumãtate moldoveneºti. cã de. Copiii râdeau. ªcolile trecuse la limba rusã din primele zile de ocupaþie. continuând lucrul de îndobitocire a tinerilor generaþii. cãutând marfa ce nu mai era ºi nici nu avea de unde veni. A venit ºi rândul lui Alexei. un jargon groaznic. cã veneau ruºii ºi luau totul. tulburând minþile oamenilor.. bãtutã cu lut. El le numea în batjocurã „Axa Roma-Berlin-Tokio”. boala moldovenilor.bunã ºi tãcea din gurã. dar era mare. Casa lui Alexei era fãcutã din furci ºi nuiele. considerându-le ca duºmani ai puterii sovietice. nouã. pãmânt ºi roada lui era mai bunã ca la alþii. îºi bãteau joc de noii învãþãtori.Noi îþi luãm prãvãlia.. Poate cã avea ceva legãturi cu cei de peste Nistru. cum se lãudau ei. plãtind ruble. puþini din ei ºtiau ruseºte. avea vaci. caldã iarna ºi rãcoroasã vara. În câteva luni mãrfurile au dispãrut din magazine. Era curat ºi frumos.. Mai erau ºi ºcoli moldoveneºti.. nu e voie sã ai prãvãlie în þara noastrã. puteai sã trãieºti cu ea douã zile cu mâncare ºi bãuturã. o piaþã unde se vindea totul la preþuri de douã. . marºuri militare. Rubla devenise 40 de lei. Apãruse „talciocul”. cumpãratã înainte de venirea ruºilor sovietici.

care erau la Þarigrad. În plinã iarnã l-au chemat la NKVD la Drochia. ºi-i plãcea sã vadã cum aratã semnãturile. bombãnind mereu împotriva lui Alexei. cu voia ta. care se arãta de dupã deal. cã tot ai s-o dai. pentru ce? spunea Alexei..Eu n-am nici o vinã faþã de Uniunea sovieticã. când Alexei le-a deschis uºa. de nevoie. cãci nu ºtia ce-l aºteaptã.. În jumate de orã sã fiþi gata cu toþii de plecare. Se ducea zilnic în câmp sã vadã cum cresc semãnãturile. Au fãcut percheziþie. aºteptându-l în curtea NKVD-ului. atunci Vichentia striga: .Cine te ºtie? a bufnit enkavedistul. Alexei a fost nevoit sã-ºi dea pãmântul ce era la Fântâniþa. el le-a scris jalbele împotriva noastrã. Dar încearcã sã dovedeºti ºi încã cui. A rãmas cu cele 3 hectare ale nevestei.Ce arme? De unde sã am eu arme.Unde? De ce? Pentru ce ne alungaþi de acasã? întreba Alexei.. într-o dimineaþã frumoasã cu un soare blând. Alexei simþea cã totul merge împotriva lui. Cineva a bãtut puternic în uºa casei familiei Rotaru.. Ce rost avea sã mai bage ºi frica în ele.. A luat cu el ºi pe Tatiana ºi Galina. Viaþa devenea în fiecare zi tot mai încordatã.de sovietul sãtesc. nu le-a spus nimic fetelor despre ce au vorbit. Ba se mai ducea ºi pe la Fântâniþa ºi se uita ºi acolo. . cã era gospodar. Dar nenorocirea cea mai mare a venit vara. le ajungea cã îngheþaserã bine. Dar nimeni nu mai vorbea cu el. A ieºit de acolo îngândurat. cu toate cã el nu era amestecat în treburile astea. unui duºman al neamului nostru. toate cele 25 de hectare statului. dar se vedea cã avea ceva greu pe suflet. Simþea cã se apropie ceva rãu. Nu vroia sã-i sperie ºi pe copii. spunea Alexei. unde comanda Vichentia Mocanu. o târfã ajunsã la putere. Patru activiºti ºi un enkavedist au dat buzna în casã. . Au stat de vorbã cu el vreo douã ceasuri. .. rãsturnând totul cu fundul în sus. a strigat el. dar nu putea face nimic. Au semãnat soia. . Stãteau în camerã îmbufnaþi. mãcar copii sã ºtie de el. cu mutrele – 135 – . Ce nu fãcea el. ce nu dregea. Când veneau jalbe scrise de sãteni la Moscova ºi de acolo erau trimise îndãrãt ca sã se facã dreptate pe loc. rãu de tot. Sufletul lui de gospodar nu-i dãdea liniºte.Asta e lucrul lui Rotaru.. Un preºedinte de la Drochia îi spunea lui Alexei: .Arme ai? . grâu.Dã-mi mie mobila ta.. tot rãu era ºi toate cãdeau asupra lui. fie pãmântul lui sau deja al statului.

ºi rãmânea împietritã. Elena a venit la fratele sãu Alexei. bãrbaþi.Duceþi-vã la Chiºinãu ºi luaþi hârtie de acolo. Unde sã ne ducem? I-a luat Alexei la ei. râdeau ei.Frate Alexei. toþi au plecat împreunã în drumul cel necunoscut. umilind oamenii disperaþi.Sunteþi culaci. încãrcate tot cu familii. S-au întors înapoi în Fântâniþa. Sora lui Alexei. copii. le-a spus unul dintre activiºtii carei duceau la Drochia. Ajunºi la Drochia. ne-au luat totul. petrecându-ºi rudele. dar ruºii sovietici au ocupat Basarabia mai devreme decât era prevãzut de acordul între ei ºi români ºi nu le-au dat drumul. S-au dus la Chiºinãu unde s-au înscris la OVIR-ul de la primãrie ca sã plece în România. unde mai înainte era ºopron pentru vite. dar casa le era deja ocupatã ºi i-au alungat din sat. La ºleau au ieºit multe cãruþe ºi au luat direcþia spre Drochia. I-au oprit acolo.roºii. Ca în vremurile vechi ale turcilor sau a tãtarilor. aºteptându-ºi nenorocita soartã. Au aºteptat un an întreg. dacã doriþi sã plecaþi în România. bãrbaþi. strigãte de jale. Ofiþerul a deschis gura ºi i-a spus: . la Prut. Când vagoanele de vite a fost bâcºite cu nenorociþi. uitându-se cum trenul porneºte. dar sã ºtiþi cã noi ºi acolo o sã venim. strânºi la garã. femei. .. ajutã-ne. dar nu le-au dat drumul nimeni peste Prut. nevoiþi sã se întoarcã înapoi. încãrcate tot cu familii. – 136 – . era ºi ea într-o cãruþã împreunã cu soþul ei Iustin Dolghi din Fântâniþa ºi cu fetele lor.. Dar Elena ºi ceilalþi erau mulþumiþi ºi de asta. Lacrimile curgeau. ce sã strângã. uitându-se la copii. mãrfarul a luat-o din loc spre tãrâmuri necunoscute. Elena. Din alte drumuri au apãrut ºi alte cãruþe. ªi acum i-au încãrcat în cãruþã ºi-i duc nu ºtie nimeni unde ºi de ce. i-au dus la garã unde stãteau vagoane. Aici i-au încãrcat ºi au pus zãvoare la uºi. . s-au aºezat în genunchi. Ecaterina strângea unele lucruri. S-au încãrcat în cãruþe. Plângeau cei rãmaºi. . de acelaºi neam. femei. nu ºtia ce sã ia. copii. înconjuraþi de activiºti ºi militari cu chipiurile roºii care îi pãzeau sã nu fugã. sã-i lase singuri în aºa nãpastã? Cine ar fi fãcut asta? Nimeni nu a fugit. N-au avut noroc. În sat bocete. plângând ºi rugându-se lui Hristos. le lãsa apoi. gândurile i se amestecau. fãrã masã. plângeau cei ce plecau în robie. la Ungheni unde era podul peste Prut ºi i-au întors înapoi. Mii de þãrani. dându-le o cãsuþã din curte. am rãmas fãrã casã. lua altele. Cãruþele ieºeau din sat la ºleau. În 1940 au vrut sã plece în România. Dar cine sã fugã? Sã fugã de copiii sãi. parcã bãuserã vin ºi aºteptau ca familia sã-ºi strângã lucrurile ºi sã iasã din casã.Luaþi-vã haine cãlduroase.

unii bolnavi. . îmbrãcat în uniforma cu epoleþi ºi chipiu roºu. Înconjuraþi de santinele. cãruþele erau încãrcate cu lucrurile lor. cã cei din ultimele rânduri nu-i mai vedeau pe cei din faþã. cu pretenþii de culturã. ducându-ºi copii mici în braþe.Ce s-a întâmplat? Unde-i duc? strigau femeile. de unde aproape nimeni nu s-a mai întors. Caii mici. flãmânzi. În jur pãdure deasã în stânga ºi în dreapta. Dupã douã zile. Dar degeaba. al NKVD-ului. Paza era mai severã ºi înjurãturile curgeau lanþ. i-au strâns pe unii ºi i-au dus spre Nord.Liniºte! Ei vor merge înainte.Iscãliþi-vã cã sunteþi aduºi aici pentru 20 de ani! strigau ei. le-a rãspuns ºeful. într-o þarã mare. în munþii Ural. ajunºi la fluviul Volga. Pâinea era neagrã. tuturor. în regiunea Sverdlovsk. pe toþi cei cãzuþi în nenorocire. Aºa au mers vreo 30 de zile.. ªi cu toate cã ºtiau cã rãzboiul nu aduce decât sânge ºi moarte. Unii din vagoane mai trãiau cu speranþa cã ceva trebuie sã se întâmple ºi uºile se vor deschide ºi ei îºi vor recãpãta libertatea.. ca o cãrãmidã. însetaþi.Toþi bãrbaþii sã coboare! a ordonat ºeful militar. au aflat cã s-a început rãzboiul. Erau deºtepþi cãlãii. Cel mai straºnic era setea. Oare puteai sã nu-i crezi? L-au luat ºi pe Alexei Rotaru ºi pe Iustin Dolghi. unde femeile coceau pâine.. dupã care setea îi chinuia ºi mai straºnic.prietenii. În timpul drumului. Mergeau pe jos. Sudoarea curgea ºiroaie de pe corp ºi sãrmanele femei ºi copii plângeau de suferinþe. nespãlaþi. departe în mijlocul taigalei siberiene. Doar peste ani ºi ani au aflat cã bãrbaþii lor au fost duºi la Ivdel. . Dar militarii roºii deveniserã ºi mai rãi ºi nimeni nu a scãpat. cu alt tren. albã ca zãpada. Ba unii se iscãleau pe o viaþã întreagã. ca pe urmã sã spunã lumii. colaci de o frumuseþe rarã. dreptate? Au ajuns la Novosibirsk ºi i-au debarcat în gara Kacenevo. . democraþie. ziua ºi noaptea. siberieni trãgeau din greu cãruþele. – 137 – . ªi nu i-au mai vãzut nevestele ºi copii niciodatã ºi nici nu au mai auzit de ei. iar vagoanele cu acoperiºul de fier se încãlzeau straºnic. cã oamenii au venit aici de bunãvoie. mai repede. toþi plini de pãduchi. Aici au apãrut niºte militari de la NKVD cu hârtii ºi dosare. Le mai dãdeau câte douã sute de grame de pâine pe zi ºi un peºtiºor sãrat. Oare vor uita toate acestea acei oameni trecuþi prin atâtea umilinþe ºi batjocurã. copiii. ca sã dovedeascã sã vã construiascã locuinþe acolo. cãci le dãdeau apã câte o canã sau douã pe zi. . coloana de femei cu copii s-a întins departe. pâine nemaivãzutã în Basarabia. în ei a rãsãrit nãdejdea cã o sã fie eliberaþi ºi se vor întoarce acasã.. în ziua de 22 iunie. La Bulboaca trenul s-a oprit.

mai ales bãtrânii care slujiserã în armata þarului ºi povesteau despre bogãþiile de altã datã. cãci drumul pânã la destinaþie era lung ºi greu. numitã „okroºco”. negre. acrã ºi greu de mâncat. mai mult femei ca ºi ele. Þãnþarii setoºi de sânge se aruncau asupra lor... ciorapi. Nu erau acele sate de la baºtinã. mai repede! strigau santinelele.. unde tot rãmâneau familii. plãcinte cu brânzã.. Bãrbaþii fusese luaþi pe front. vãruite frumos. Obosiþi se opreau spre noapte sã doboare copaci ºi sã despice lemne pentru foc. copii plângeau.. Pe aici nu erau oi. Au trecut satele Kovaliovo.. de atâtea suferinþe. Dar fiind flãmânzi au mâncat-o. Aici totul era trist. cincisprezece cãsuþe mici. apã cu ierburi. Au ajuns cu greu la Kolivani. Înoptau lângã rug. de geruri. femeile ºi copii se miºcau greu. obosiþi de drumul fãcut. rãcneau de durere. Cei din sate le dãdeau în schimb bucãþi de pâine. vechi. copii plângeau ºi noaptea trecea greu. Santinelele se uitau în dosare ºi-i lãsau pe cei înscriºi sã rãmânã în aceste case. cu acareturi fãcute cu mãiestrie. lânã.. unii încãlzind-o la rug.Mai repede. – 138 – . Numai porcii ºi vitele erau hrãnite cu ierburi. Ceilalþi o luau mai departe. îndemnându-i mereu. Pihtovka. mergeau tot mai încet. Flãmânzi ºi însetaþi. sãrãcãcioase. Peste tot sãrãcie ºi iar sãrãcie. negre de ploi. Ei ieºeau din casele lor fãcute din bârne. ªi peste tot ºi în toatã taigaua rãsunau þipetele crunte: „Davai! Davai!”. se vedea cã oamenii trãiesc de azi pe mâine. Bãtrânii ºi copii erau cu haine peticite.. Aici le-au dat o supã rece.. În satele rare ce se întâlneau pe drumul lor prin taiga se vedeau oameni rãu îmbrãcaþi. femeile erau nevoite sã facã singure lucrul acesta. numite „ºanghi”. Nu se pomenea ca în Basarabia sã se mãnânce ierburi. Bãrbaþi nu erau. Obrajii. mâinile se umflau de la aceste muºcãturi. se apropiau de ei ºi cumpãrau unele lucruri: o fustã. Ruºii o mâncau cu poftã. dar moldovencele noastre o mâncau cu greaþã. când fiecare gospodinã dorea sã arate ce poate. care se nãpusteau asupra lor cu miile ºi le sugeau sângele. e urât ºi totul devastat. Ziua îi mânca „maºcaua”. din Basarabia ºi Bucovina cu acele cãsuþe vopsite.. murdar. cu multe case. Se uitau femeile noastre ºi se gândeau: Oare asta e Rusia despre care se vorbea atât de mult... aici cãtunul avea zece. vãcuþe mici ce dãdeau lapte puþin. cartofi fierþi. un costum. În unele sate santinelele lãsau câteva familii. cu desemne. Se vedeau capre. tot ce vindeau aceste nenorocite de femei care se îndreptau spre soarta lor amarã. de vânt. dar gerul nu le dãdea pace ºi dupã câteva ceasuri o porneau din nou. cenuºiu. niºte musculiþe mici. Mergeau zi ºi noapte. Nu erau sate ca în Basarabia ºi Bucovina. Unde este acea bogãþie.. când totul pare distrus ºi nimãnui nu-i trebuie nimic.

Acum deportaþii se uitau cu tristeþe la acest sat. Din acele case au ieºit câteva femei în haine peticite. seara aprindeau niºte surcele din lemnlucine. Le mai rãmãsese vreo zece kilometri pânã la destinaþie. dar era un sãtuc cuprins de sãrãcie. rupte pe alocuri. În acele cãsuþe trãiau cei certaþi cu legea sovieticã. Oamenii mergeau încet. . În acest sãtuc nu era de lucru. care nu doreau sã lucreze pentru stat. se termina o sãptãmânã de când erau pe drumuri. se obiºnuiserã deja cu aceastã viaþã sãlbaticã. Apa era rece – gheaþã. Talmaþchi ºi altele. copii ºi chiar bãrbaþi. Oamenii trãiau ca niºte sãlbatici. o vãcuþã. încã din timpul þarului. parcã toþi erau cãlugãri. altele locuite de localnici. dar limpede ca lacrima. Deportaþii s-au oprit lângã ei cerând apã. Femeile au scos apa. Nu aveau cu ce sã se înveleascã. de abia mergeau. trãiau singuri cu legile lor vechi. cu ce sã cumperi? Bãrbaþii erau pe front. Dar ei nu vindeau aproape nimic. Jirnovka. unii invalizi ºi bãtrâni. din Salvirii Vechi.. nici cele trebuincioase nu le-au dat voie sã ia. Slabi. unele pustii. înconjurate de copacii taigalei. aveau o altã religie. Bãrbaþii purtau bãrbi lungi. care avea un nume atât de fãgãduitor. aºternând paie. În sfârºit a apãrut ultimul sat. Luminã electricã nu era. cu încãlþãminte din roþi de automobil. Crãciunul ºi Anul – 139 – .. copaci înalþi ºi drepþi ca lumânarea. aici sunt edinolicinicii. ªi dacã ar fi vândut.Femeile ºi copii erau obosiþi.. Localnicii puneau cartofi. Nimeni din cei rãmaºi acasã nu ar fi recunoscut în aceste epave acele frumoase femei de cândva. mergeau prin sate schimbând câte ceva din vânat sau peºte pentru alte alimente. însetaþi. Aºa-i luase de acasã.. prãpãdiþi. Înainte. Dolghi. Ceilalþi s-au culcat în alte case. se miºcau greu. Se ocupau cu vânatul. Gerurile erau mari pânã la 40 de grade. cãci aveau copii mici de tot. Jirnovka – câteva case înnegrite. S-au culcat pe podea. Familiei Talmaþchi i s-a dat o cãsuþã pustie. au apãrut câteva cãsuþe. Femeile ºi copii s-au oprit crezând cã au sosit. limpede. veche. arãtându-le groapa unde se vedea apa curatã. O femeie le-a adus o ciuturã de lemn ºi o funie. Peste o lunã a cãzut zãpada. aduºi de prin anul 1933. mai þineau o caprã. Au ajuns la Vdovino ºi câteva familii au rãmas în acest sãtuc cu unsprezece cãsuþe. ci se þineau aparte. Aici au rãmas ultimele familii – Rotaru. þineau totul pentru ei. flãmânzi. varzã. Au ieºit din case femei. dormeau îmbrãcaþi. murdari. pescuitul. pe drum.. ºi toþi au început s-o bea cu nesaþ. potolindu-ºi setea de o zi întreagã. Cei ce trãiau aici mai demult.Davai! Davai! zbierau santinelele. cusute ºi legate cu funii. Familia Rotaru ºi Dolghi au plecat mai departe..

cu o lingurã mâncau pe rând.Nou l-au petrecut în lacrimi. dorind sã arate cã în noua þarã nimeni nu are voie sã batã copii. Cu paºi mici se îndrepta spre uºã ºi ieºi afarã. când se întâlneau cu toþii în familie ºi serbau Crãciunul ºi celelalte sãrbãtori. . Greta. de toate. micuþa Greta. Îmbrãcau hainele ºi încãlþãmintea pe rând ca sã iasã afarã. Ele erau cinci ºi cu mama ºase. el dormea somnul de veci. Ieºind în tindã. mititel. L-a bãtut straºnic. Coca ºi Greta. Mama ei învãþãtoare. dar închisoarea a scãpat-o de deportare. Coca a luat cartofii.Moº Ivan. a observat pe un raft câteva turte de lapte îngheþat. Familia Rotaru. acelaºi frig ºi aceiaºi sãrãcie. mama a murit.. .. slãbuþ. Mâna s-a întins singurã. Moºul. nimerise încã înainte de rãzboi la închisoare. Coca îi mai pãºtea vaca. A intrat la el.. cãci soba ardea zi ºi noapte. Stãtea culcat alãturi de mama sa ºi plângea. i-a zis.N-am nici eu mai mult. oare mult îi trebuia sãrmanului bãiat. repetent. Îi curgea sânge din nas.. Moº Ivan la târât de mânã ºi l-a aruncat afarã în zãpadã. Prin zãpada pânã la brâu se târâi pânã la moº Ivan cu gândul cã poate va face rost de ceva mâncare. fiica unei familii din satul Nãduºita. a cãzut lângã mama sa ºi a adormit de obosealã. Zãpada rece l-a înviorat pe bãieþel ºi el s-a târât pânã la casa lui. i-a întins doi cartofi.Eu îþi dau ºi tu furi. nu au putut-o lua la ei. S-a târât în casã.. Mi-e foame. fost ofiþer de rezervã în armata românã. Când Greta s-a întors cu lemne din taigaua rece. El îºi adunã puterile ºi se ridicã cu greu de pe paiele mucegãite. . Aceiaºi foamete. I-au dat trei ani. de foame. fetele ºi mama Ecaterina. Linguri nu erau. Mai aveau pe capul lor încã o fetiþã de 9 ani. cu ochii înfundaþi în obraz. fiindcã i-a tras o palmã unui bãiat rãu la suflet. Când nu era zãpadã. care – 140 – . de ruºine. singuricã. În Ianuarie a murit Maria.. Dar moºul a ieºit dupã el ºi a vãzut totul. Coca devenise distrofic cu totul. Alãturi pe podea dormeau copii ei.. bãiatul a înºfãcat o turtã ºi a ascuns-o sub scurteicã. de durere. sã se ducã la pãdure ºi sã taie lemne. dã-mi câþiva cartofi. A rãmas sora lui. ce era de ajuns pentru sbirii sovietici. o fetiþã foarte drãguþã. Anul 1942 nu le-a adus nimic bun. a strigat el furios. gândind cã unul va fi pentru sora sa. Puterea sovieticã a fãcut un proces-exemplu. Chibrituri nu erau. care de abia se mai þinea pe picioare? Coca a cãzut în tindã ºi nu mai miºca. îmbrãþiºând cu o mânã pe mama sa.. În altã mânã þinea cartoful pentru Greta. care îºi fãcea de cap în clasa ei. ªi-au adus aminte de vremurile de la baºtinã. Vase pentru fãcut mâncare nu ajungeau. La 13 iunie 1941 a fost deportat bãrbatul ei. Scorþescu.

. Vrãbiile prinse erau mâncate ºi asta le salva viaþa. corpul ei luneca de pe sanie ºi copii trebuiau so punã din nou pe sãniuþã. unde se adunau vrãbiile cãutând seminþe. cã totul a fost o minciunã ºi bãrbaþii au fost duºi în alte locuri. Vã rog luaþi-o sub oblãduirea dstrã. picioarele ºi capul i se bãlãbãneau pe zãpadã. 1942. Fiica ei. au pus corpul ei neînsufleþit într-o groapã micã fãcutã în zãpadã. a rugat-o pe Ecaterina Rotaru: . trebuie sã le scap de aici pe – 141 – . dar el nu venea. sã vie moº Ivan. Atunci Tatiana împreunã cu Eugenia au târât-o afarã. au rãscolit zãpada ºi încet.Dnã Rotaru.doreau sã extermine toatã intelectualitatea românã din Basarabia. Au lãsat acolo o movilã de zãpadã ºi s-au târât înapoi spre izba lor. Când la Bulboaca. Acum familia Rotaru era cu ºase suflete.. cã i-au despãrþit anume pentru ai nimici. A luat fetiþa. la ordinul encavediºtilor. În a patra zi au început s-o mãnânce guzganii. au tras sãniuþa la marginea satului. Cu chiu cu vai au târât-o la cimitirul fãrã cruci. În acelaºi an. cã pe toþi îi duc la moarte. Eu voi veni acolo unde veþi fi duse ºi o voi lua. ºi nu putea sã-l refuze. ªi-au fãcut cruce ºi au început sã arunce zãpada deasupra. El avea o fetiþã de nouã ani – Lucia. moartã. cãci avea inima duioasã. sã rãmânã vie din nenorocirea asta. Ei nu mai plângeau. spetindu-se. Fiul Elenei mai ieºea lângã o magazie de cereale. nici vara. a rãmas fetiþa singurã. Elena. alþii din regiuni chiar siberiene ºi totul se petrecuse ca ºi cu familia lui Alexei. nici familia Rotaru. se gândea mama Ecaterina. cã niciodatã nu se vor mai întâlni cu cei dragi. punea laþuri fãcute din pãr de cal.. cãci pãmântul îngheþase rãu de tot pânã la doi metri ºi nu se dezgheþa aproape niciodatã. era absolut dezbrãcatã. soacra Liubei Þimbalari. Peste un timp a murit o altã femeie. a murit ºi sora lui Alexei. Elena. Localnicii i-au povestit câte ceva.. unde era un cimitir fãrã cruci. Trebuia s-o îngroape. care roiau prin izbã. aºa nu se poate. ieºise din casã într-o rochiþã atunci ºi acum nu avea ce încãlþa ºi îmbrãca ca sã iasã din bordei. Elena era cu totul dezbrãcatã. mare. „Trebuie sã fac ceva. unii din Ucraina. cu grijã. Zina. ca mãcar ea sã scape. au pus-o pe o sãniuþã ºi. Nu avea cine sã sape groapa. stãtea culcatã pe o laviþã de câteva zile. cãci ºi ei erau aduºi în aceste locuri. a fost nevoit sã treacã în alt vagon. nici pentru asta nu mai aveau putere. dar aºteptau ca cineva sã-i ajute. Ea înþelegea cã Alexei n-o sã mai vinã niciodatã. din satul Târnova ºi tot copii au îngropat-o în zãpadã. într-o cãmãºuþã. Nu ºtia nici el. „Aici o sã murim cu toþii”.

S-au tocmit cu un localnic. Se îmbrãcase cu tot ce aveau mai cald. Tatiana ºi Galina mergeau înainte. cãci pentru el era totuna. cu o coamã lungã. Zãpada se topea lângã foc. neþesãlat cu anii. se urca în sãniuþa trasã de cãluþ. se poate gãsi de lucru. care îi ducea spre o altã viaþã. numai ochii li se vedeau. îmbrãcate în haine petecite. aºa ºi ea. cineva îºi pusese pe umeri un covoraº. Lidia Cernei visa sã se aranjeze în satul Horoºee ºi apoi sã vinã înapoi ºi s-o ia ºi pe ea. erau vreo 40 de grade. Gerul creºtea. – 142 – . unde se încarcã vagoane cu lemne ce se duc în alte locuri. Toþi mergeau pe jos. una dupã alta. cãci el ºtia drumul. Se uita la ele cu jale. sã meargã cu ei. care avea un cal. i se rupea inima când le vedea aºa slãbuþe. împreunã cu altã familie Cernei. încãlzindu-ºi când spatele. dar de dormit nici vorbã. când ºi-au continuat drumul spre satul visat. el trãia în alt sat la vreo 20 de kilometri depãrtare. Maria. cãci drumul nu era bãtut ºi calul trãgea din greu sãniuþa. care se miºca ºi el greu. Era bine lângã foc. era bolnavã. Când bãtea vîntul. Acum se roteau lângã rug. Comandantul i-a dat voie. jigãrite. când cu spatele spre el. Dar ºi numele acestui sat era atrãgãtor. îmbãrbãtându-se mereu. ªi la 7 martie. S-au oprit. numai Lucia ºi un copil mic al ei au urcat în sanie. umblând desculþe din primãvarã ca sã-ºi pãstreze încãlþãmintea pe care o mai aveau. Mama lor Lidia a fost ºi ea aruncatã în mãrfarul durerii cu cei cinci copii. ºi mai existã ºi o cale feratã. Puterea sovieticã era peste tot. A trebuit sã plece la comenduire sã cearã voie. mergând unul dupã altul. Aºa s-au chinuit pânã în zori. Al cincilea copil al Lidiei. Acum ºi ea dorea sã-ºi scape copii ºi se alãtura familiei Rotaru. au pornit-o la drum. Horoºee însemna în româneºte bunãtate. mai fusese pe acolo. Se miºcau cu greu. Cine obosea. moþãind. I-a dat voie. unde sã te culci? Se mai aºezau pe sanie. A venit ºi prima noapte. pentru cã zãpada era mare ºi se prãbuºea uneori în ea. Era un ger de vreo 30 de grade. bucãþi de lemn cã erau multe împrejur. se gândea ea mereu.fete”. Împodobiþi cu ºalinci. ºi se miºcau încet în urma saniei. strângând crengi. când pieptul. au fãcut un rug. ªi aºa cum sãracul se îmbogãþeºte în vis. Familia Cernei din satul Baroncea avea cinci copii. dar ele nici jumãtate de drum nu fãcuse. frigul le pãtrundea pânã la oase ºi atunci ele se salvau. Auzise de la localnici cã la vreo 80 de kilometri e un sat Horoºee. totul era umed sub picioare. Le îngheþa suflarea de ger. punându-ºi boarfele puþine în sania trasã de un cãluþ mic. Se ajutau unii pe alþii. ªi. rãmãsese în sat. roºcat. Fetele Rotaru-Claudia. întorcându-se când cu faþa. Eugenia. au pornit-o la drum. unde e o viaþã mai bunã. dorea sã facã orice numai sã plece de aici. o ºalincã.

Femeile cu copii au rãmas. se auzea lãtratul câinilor. dar ºtiau cã somnul e moarte pentru ele. era strãinã.. dar ºi încã atât de departe. Mai rãmãsese câþiva kilometri. toatã gospodãria lor de fãcut mâncare. povestea mai departe Tatiana... Singure în gerul nãprasnic. Totul în jur era trist.. sub picioarele noastre. când o sã ajungã la destinaþie.. Se miºcau încet. totul devenise indiferent. Claudia ne-a târât pe toate pânã la prima casã. cu ei ele cãutau drumul înainte. Lidia ºi trei copii ai ei. clãtinându-se de slãbiciune. Mergeau încet. era gândul fiecãrei. povestindu-i despre Cernei ºi copii ei. Începuserã halucinaþiile. dar ºi speranþa devenea tot mai vagã. ne chema. Aºa a trecut ºi a doua zi. încet. limba în gurã pãrea o bucatã de lemn.Deodatã am vãzut o prãpastie în faþa noastrã. speriindu-i.. încãrcatã cu niºte vase. Ea a pus o oalã pe soba fierbinte de fier cu turte de lapte îngheþat.Cãlãuza a dat bici calului ºi a plecat înainte. Deja se vedea fumul ce se ridica drept în cer. . dar gerul se întãrea tot mai mult.. Directorul le-a dat o sanie cu un vizitiu ºi au plecat sã-i – 143 – .. În taigaua sãlbaticã erau ºi lupi.. Uneori se auzeau niºte urlete din depãrtare. Numai frica de a se opri le forþa sã se miºte. Familia Cernei.. Scãpaserã de soarta crudã. vroiau sã doarmã. Frica de a rãmâne pe veci în aceste locuri pustii. rãmãseserã în urmã. dar sãrmanele nu mai aveau putere ºi adormeau aºa din mers. dar Claudia i-a povestit cei cu ele. Stãpâna casei s-a speriat. Când s-au trezit stãpâna le-a dat lapte fierbinte.. lungã. nu se mai miºca. Se împingeau una pe alta. adormite.. Dar familia Lidiei Cernei nu era nicãieri.. numai ochii li se vedeau. S-au repezit la directorul fabricii forestiere din Horoºee. povestea mai târziu Tatiana. dar paºii se încetineau. Încã un pic. nu se mai vedeau.. cratiþe. ei ºtiau asta. Cãlãuza povestea cã nu odatã ei dãduse nãvalã asupra vitelor care erau în ºoproane.. care nu scãdea. îi îndemna sã se miºte. Când am intrat toate în casa din bârne. Erau la capãtul puterilor. picioarele erau ca de plumb.. Copacii înalþi ºi drepþi scârþâiau ameninþãtor.. se opriserã. mergeau împotriva vântului ce se stârnise ºi le frigea corpurile... înfricoºãtoare. am cãzut toate secerate. în acel sat care le fãgãduia atât de mult.. un pic. miºcându-se tot mai greu ºi mai încet. Mai rãmãsese vreo doi kilometri. una peste alta. cãci ºtiau cã dacã se vor opri vor cãdea jos adormite ºi aceasta va fi sfârºitul lor. care era atât de aproape. Mai trãgeau o sãniuþã dupã ele. Vântul se mai liniºtise. Sora Claudia era pe malul celãlalt ºi ne fãcea din mânã. Corpurile le erau amorþite. ieºind din hogeacuri. A doua zi au gãsit-o pe Lucia ºi fetiþa ei într-o cãsuþã alãturi. Toate erau încotoºmãnate. mare. chiar sinistru. nu mai aveau putere. care le fãceau inima purice.

. Acest tablou al sfârºitului acestei familii Cernei niciodatã nu vor pãrãsi inimele ºi memoria lor pânã la capãtul vieþii ºi deseori în viaþa lor vor curge lacrimi grele de milã.. Poate. dar cel mai scump era o strachinã de supã fierbinte ºi douã – 144 – . îmbrãþiºându-l pe cel mai mic dintre copii. Mama Ecaterina rãmãsese s-o îngrijeascã. deschiºi se uita la cerul care nu se îndurase sã-i salveze. unde cunoscuserã atâtea lipsuri.. Linia aceasta. furie. Oare va rãspunde cineva vreodatã de aceste pãcate a unor oameni fãrã inimã. Ea plângea ºi plângea. fierãstraie. Maria era bolnavã. cu focul arzând vesel în soba de fier. era o stare nervoasã grea ºi trebuia o vreme mai îndelungatã ca ea sã-ºi revinã. Poate se vedea cu copii sãi într-o izbã caldã.. În sufletele lor tinere se ridicau ca un vulcan protestele celor vãzute ºi retrãite în acele locuri sãlbatice ºi timpuri grele. cum o numeau aici. În satul Horoºee se putea gãsi de lucru.. Galina ºi Tatiana au fost trimise sã taie copacii în taiga. simþind parcã o vinã cã nu i-au aºteptat... Dar ce puteau face ele. „Vetka”. fãrã milã de tot ce e mai scump pe lume – viaþa omeneascã. Sforþãrile fãcute de ea pe Drumul morþilor îi zdruncinase sãnãtatea. urã împotriva tuturor se scurgeau din ochii lor nevinovaþi. Lacrimi grele de durere.. durere ºi proteste împotriva celor ce conduceau aceastã þarã sângeroasã. Lidia Cernei.. fãrã suflet? Fetele Rotaru stãteau în jurul acestei familii adormite.. Fetele erau bucuroase cã vor lucra ºi vor primi ceva. Chiar a doua zi le-au dat de lucru. Ele nu ºtiau cã nenorocirile lor nu s-au terminat ºi cã în viaþa lor se vor mai întâmpla multe. Ea. Pânã aici venea o linie de cale feratã de la magistralã. parcã visa un vis frumos din care nu dorea sã revinã... Ceilalþi doi dormeau somnul de veci.. prea multe suferinþe pentru inimele lor copleºite de atâta durere.. erau alãturi de mama lor care nu reuºise sã-i scape. frumoºi. îmbrãþiºaþi ºi ei. Claudia tãia copacii în pereche cu o femeie mai în vârstã. nenorociri ºi fiare omeneºti. Era frumos chipul ei adormit. strângându-l la piept. Dar mai era ceva. era folositã pentru a scoate lemnul preþios din taigaua siberianã ºi al duce unde era nevoie de el. când numai un înger sfânt le salvase ieri ºi pe ele de aceiaºi soartã.. nebunã. În faþa ochilor ei stãteau mereu copiii familiei Cernei îmbrãþiºaþi în zãpadã cu mama lor. I-au gãsit numai la trei kilometri de sat. Mama Lidia adormise. Erau culcaþi în zãpadã. parcã dormeau.. cu ochii sãi albaºtri. Din întreprindere le-au dat topoare. neputinþã. nu iau ajutat sã ajungã ºi ei la tãrâmul mântuitor. Cu obrajii îmbujoraþi.caute.

De jur împrejur zãpadã multã. dar erau cãlduroase. Aºa râdeau ºi de ei alþii cândva. Dupã asta veneau alþii cu calul sau boul ºi cu sania ca sã-l încarce ºi sã-l ducã la „vetkã”. Haideþi sã le arãtãm cã suntem dintr-un neam vrednic de mii de ani ºi avem mai multã culturã decât ei. tãiate la mãsura cuvenitã. pãrãsind locurile periculoase. fetele dãdeau alarma. iar gerul se þinea tare. sã-þi faci loc lângã tulpinã ºi apoi. dar la picioare le era cald. Munca era grea ºi cerea mai multã mâncare ºi mai bunã. Nu era acest lucru pentru femei. Uneori trebuia sã stai în genunchi. Din acea zi primeau pâine 400 de grame pe ziua de lucru. când începea sã cadã trunchiul. pantaloni vãtuiþi ºi scurteice din vatã. urâte. cãci el se învârtea uneori în aer. aveau multe petice. cârpite. chiar prea frumoºi faþã de aceste nenorociri care cãzuse pe capul lor. frumoºi.sute de grame de pâine.Nu plânge. care le-a zis într-o zi: . care îºi bãteau joc de ele. Ca sã ajungi la copac trebuia sã mergi prin zãpadã pânã la brâu. cã au sã vie moldovenii ºi au sã te ducã în pãdure! ºi multe altele. chiar sã te omoare. Nina Cobãleanschi. cu fierãstrãul. Ei uitase deja cã ºi ei sau pãrinþii lor au fost deportaþi în aceste locuri prin anii 30-33. Trunchiurile erau apoi curãþate de crengi. când se întorceau de la lucru. Când tãietura ajungea la capãt. luând altã direcþie ºi putea sã te caliceascã. ascultaþi-mã pe mine. Printre deportaþi era ºi o profesoarã dintr-un orãºel din Basarabia. când se formau colhozurile în Ucraina. hai sã le ºtergem nasul la ruºtele astea. li se pãrea cã au nimerit în rai. aranjându-le grãmadã. amitindu-ºi de satul Jirnovka. nu întotdeauna bine ascuþit. pânã se prãbuºea copacul care cãdea cu un zgomot ca o loviturã de puºcã. Acolo lucrau alte femei ºi fete care rostogoleau trunchiurile. pânã ºi pe copii lor îi speriau zicându-le: .Fetelor. ca în orice moment sã poþi sãri în lãturi. În picioare aveau acum pâsle. Nu erau noi. Trebuia sã fii foarte atentã la orice miºcare a trunchiului. Brazii erau înalþi. periculos. ca apoi sã cadã în vagoane. Nu era nici asta mult. în doi. Ce ne iau ele pe noi în râs. Le mai dãduserã niºte haine. trebuia sã faci tãietura cât mai jos la pãmânt. o dãdeau seara. morþi de obosealã. – 145 – . ne batjocoresc fãrã sã avem vreo vinã. de frig ºi dezamãgire. ca ceilalþi tãietori din apropiere sã fie atenþi. dar ele rãbdau. dar în aceastã þarã femeile erau egalate în drepturi cu bãrbaþii ºi acum ele puteau fi trimise ºi la lucru greu. dar dupã foametea din satul Jirnovka. dar ce nu face omul pentru o bucatã de pâine ºi o strachinã de balandã? Moldovencele mai sufereau cã erau umilite de localnici. Era periculos. Lucrau greu.

Nimeni nu a observat lipsa lor. altfel ar fi fost rãu de tot. de a se reîntoarce acasã nu le pãrãsea. se culcau ºi se sculau cu gândul – 146 – . Cântau cântece patriotice.Ca sã nu fiþi arestate ºi judecate. . Mama s-a dus sã cumpere bilete la casã. ªi ce concert! Afarã era un ger straºnic. dar ce putem face? o întrebau fetele. se împãcase cu gândul cã ele vor muri. În 1943 a fost o epidemie de tifos în Horoºee. dupã atâtea suferinþe la o vârstã atât de tânãrã. Erau ºase de toate. Kokoºino. Nu mai mâncau ºi chiar nimeni nu le mai hrãnea. Gândurile de a fugi. melodioase. Mama Ecaterina. dorul de casã le frigea inima.Facem o seratã. Prea curat ºi profund se ruga mama Ecaterina lui Dumnezeu sã se îndure ºi sã nu le ia viaþa. cântau cântecele Basarabiei româneºti.Bine. ªi au dat un concert. de viaþa de mai înainte. Dupã aceastã seratã viaþa a devenit mai bunã.Unde plecaþi? O femeie din Horoºee le-a dat de gol ºi l-a îndreptat spre ele. se mai gândea ºi acum cum sã-ºi scape fetele de viaþa asta amarã. Inimele strãine s-au mai dezgheþat ºi localnicii ºi-au schimbat purtarea faþã de ele. dar în încãpere se topeau inimele. Tatiana ºi Claudia s-au îmbolnãvit rãu. κi aminteau ºi ei de tragedia lor. luaþi trenul îndãrãt. Au fost nevoite sã se întoarcã. A apãrut un om care le-a întrebat: . Vocile frumoase. sã fugã din acest iad. despre trei culori. Nu vroia sã se împace cu gândul sã trãiascã aici 20 de ani cum li se ordonase.. a strigat el. Ele nu erau uitate. tinere. care le fãcea sã le creascã inimele. ªi-au amintit poeziile ºi cântecele învãþate cândva. ªi într-o zi s-au urcat toate în vagoanele cu lemne ce trebuia sã le ducã în altã lume. s-au dat jos ºi s-au aºezat pe iarbã lângã staþie. Zis ºi fãcut. când se hotãrâse sã plece din Jirnovka. . de bucurie ºi altele ce rãsunau în taigaua îngheþatã. de jale. Dar le-a ajutat Dumnezeu ºi le-a scãpat. Au ajuns cu marfarul la gara de pe magistralã. cum fãceam acasã. Au mai fost aºa concerte care le mai dãdeau speranþe în viitor.

Era de loc din Letonia. El fãcea fântâni arteziene. Se urcau în vagoane. Au lãsat izba lor ºi tot ce era acolo în voia soartei sã nu ºtie nimeni de ei. Galina a luat-o spre Þarigrad. Mama Ecaterina avea douã inele de aur ºi le-a propus. numai sã ajungã acasã. Acum familia Rotaru avea izbã. doamna Scorþescu. unde era din nou sovietul sãtesc. Kuibuºev. riscând sã fie aruncaþi din mers jos pe pãmânt. Au plecat. cãci fetele i-au scris când sovieticii au ajuns cu frontul în Moldova. Ei au fost de acord. Kievul. fiul doamnei din Nãduºita. un copil de patru ani. Într-o zi a sosit mama Luciei. sã se întoarcã acasã la buneii sãi. pe acoperiºurile lor. urcându-se în mãrfarul cu vagoane încãrcate cu lemne. Nu era din deportaþi. Acum familia Rotaru s-a decis ca mãcar unele din ele sã fugã ºi sã ajungã acasã. o vãcuþã ºi alte lucruri pe care le aveau. Aºa cum ruºii înaintau ºi îºi eliberau pãmânturile. mai bine sã ia inelele. bãrbat de treabã. chiar ºi în acelea unde erau militari sau tehnicã militarã. se temeau sã nu fie prinºi din nou. Doamna Domenti era bolnavã de tuberculozã osoasã ºi se hotãrâse sã-l dea pe Gabi ca mãcar el. Peste o lunã au sosit ºi mama cu Tatiana. îi era fricã de zbirii sovietici. trei ani. Chiºinãul nu era încã ocupat de armata sovieticã. Familia Rotaru nu putea sã vândã vãcuþa. mergea rãzboiul. Familia care pleca vroia sã vândã cãsuþa. cãci totuna nimeni nu le-ar fi cumpãrat acea avere. Galina nu ieºea din casa bunelului. Aºa au mers trecând Uralul. trenurile nu mergeau. Dar oamenii au aflat de ea ºi veneau chiar din alte sate. Pe drum se urcau în orice vagon. Bilete nu mai luau la casã. Maria ºi Claudia. Galina se temea sã treacã chiar ºi pe lângã casa lor. Nimeni nu vroia sã le cumpere. Harkovul. dorind sã afle câte ceva despre neamurile lor deportate. ajuncând la Ocniþa. cãrbune. om cu inimã mare. Vremurile devenise mai uºoare. unde puneau cartofi ºi alte legume. unde trãise niºte refugiaþi din timpul rãzboiului. Se împrieteniserã acolo cu un inginer geolog venit cu lucrul din Leningrad. care îºi împlinise termenul de puºcãrie. nu aveau bani sau nu aveau nevoie. dar îi jelea. cãci nu le puteau lua cu ei. ce însemna moartea. Cu Scorþescu ºi Lucia au plecat ºi Galina cu Gabic. Atunci inginerul Vitautis le-a spus: . Bunelul a primit-o cu lacrimi de bucurie. se þineau de þevile de ventilaþie. Decât s-o lase degeaba. mulþi din refugiaþi se stãruiau sã se întoarcã acasã.Luaþi vaca cu voi la Omsk ºi acolo o veþi vinde. cãci ºi þara lui trecuse prin calvarul comunist.cum sã fugã. vãcuþã ºi grãdinã.. ce se ducea spre front. veþi avea bani. De la Ocniþa au luat-o pe jos la Nãduºita.. Aflase unde e Lucia de la bunelul fetelor de la Þarigrad. În anul 1944 mama ºi fetele au reuºit sã-ºi cumpere o izbã micã de lemn. sã scape din gheþãria asta. – 147 – .

Le-au luat la miliþie. Tatiana a venit la casa bunelului. bãtrânul Vichentie Cijacovschi a început sã plângã. aflând de ei. refugiat din Arhanghelsk la Chiºinãu ºi. le-au interogat. Se sfãtuiserã sã facã aºa. aducândule ceva de mâncare ºi haine calde. De durere ºi bucurie. Un cunoscut. le-a adus trista veste cã mama ºi Tatiana sunt arestate. El le-a ascuns pe locomotivã în cãrbuni ºi aºa au ajuns la Ocniþa.Parcã e fata lui Aleoºa Rotaru. urcându-se într-un tren spre apus. aveau mereu frica sã nu fie descoperite. Tatiana s-a dus sã vadã ce se face în casa bunelului. Peste o lunã. Era 17 august 1944. dar ele s-au þinut tare. venind din Þarigrad la Chiºinãu. dar casa lor era ocupatã. temându-se sã intre cu ele în garã. spunând cã sunt refugiaþi ºi se întorc acasã. amintinduºi de toate suferinþele. De aici au mers pe jos pe calea feratã pânã la Drochia. În acele timpuri mulþi se întorceau din refugiu acasã ºi tot aºa ºi ele au reuºit. Erau case libere. La semafor el le-a dat jos. În decembrie a venit la închisoare sã le vadã bunelul Vichentie. pe ocolite. Au venit la Þarigrad. dar l-a vãzut pe bunel ºi Galina stând la masã. a cãzut în genunchi plângând cu hohote..Dar cum s-o ducem cu trenul? Întreba Ecaterina. ducându-le la Soroca. Au încãrcat vaca noaptea în vagon. Mama ºi fetele s-au ascuns în pãpuºoi. . Dar n-au oprit-o. Nimeriserã într-un vagon cu cai militari. Când mama a ajuns la pãmântul ei. ascunzând-o dupã instrumente ºi strunguri. El s-a dus dupã Ecaterina ºi celelalte fete. a cumpãrat mâncare pentru drumul lung. Mama s-a întors cu bani. a luat fetele la Chiºinãu. . Sau urcat într-un tren spre Kiev. Dar bucuria de a fi cu toþii împreunã a fost scurtã. Se ascundeau la bunel. la închisoare. Fetele nu erau toate acasã. feciorul cãrora era maºinist de tren. Galina învãþa aici în clasa a ºaptea. cãci nu aveau nimic la mânã. în sat. a zis una. Au ajuns la Omsk. Ele s-au uitat la ea. ascunzându-se dupã un ºopron. La o staþie au spus cã li s-au furat documentele. întâi pe Maria ºi Ecaterina. fetele stãteau ascunse. Mama a plecat cu vaca la piaþã s-o vândã. A trecut pe lângã fântâna unde niºte femei spãlau rufele. Dar nu i-au dat voie ºi el s-a întors acasã fãrã sã le vadã. iar Claudia lucra ca secretarã undeva. NKVD-ul i-a încãrcat în – 148 – . Se uita cu fricã ºi grijã în curte. de bãrbatul sãu Alexei. A venit ºi fratele Ecaterinei. Când a apãrut Tatiana. ªiau luat rãmas bun de la Vitautis ºi. Aºa au ºi fãcut.O sã o încãrcãm în vagonul meu cu instrumente. zbirii i-au arestat. La Jmerinka aveau niºte cunoscuþi. Pe drum a rãcit ºi a murit. de toate nenorocirile lor. Au ajuns cu diferite trenuri în Ucraina. Le-au dat o hârtie cã li s-au furat documentele ºi au plecat mai departe. nu se arãtau la garã. au plecat. Peste câteva ore au venit zbirii ºi le-au arestat ºi pe ele.

fãrã un foc de armã ºi a dovedit încã odatã lumii întregi cã a fost condus de niºte oameni demenþi ºi criminali. fiecare avea viaþa ei. Vãzând o familie întreagã. Îi alungau ºi din Chiºinãu. Ecaterina l-a rugat pe ºef sã le lase aici. a dat ordin sã lucreze în atelierul de cusut. dar casa lor a fost demolatã ºi în locul ei s-a construit Casa de Culturã. la Sverdlovsk. care îºi ieºeau din piele. în sfârºit. Nimeni din conducerea comunistã nu i-a ajutat cu nimic ºi nici nu ºi-a cerut iertare. i-au gãsit ºi aici. În 1989 au fost cu toþii reabilitaþi. cumpãrându-ºi o garsonierã. Le-au chinuit aºa pânã la Novosibirsk ºi.În 24 de ore sã vã luaþi tãlpãºiþa de aici. dar aici mãcar aveau garantatã o bucatã de pâine ºi o supã fierbinte pe zi ce nu era în deportare. dar eram nevoite sã iscãlim cã nu avem dreptul sã ne întoarcem acasã ºi sã cerem îndãrãt averea furatã. pentru cã ele se pricepeau la aºa ceva. unde au fost judecate. Mama Ecaterina a venit la fratele sãu. sã nu le trimitã din nou la Horoºee. Trei ani de puºcãrie ar fi trecut cu greu. Dar cãlãii sovietici. . sã nu le despartã. la Chiºinãu. Aici coseau rufe ºi alte lucruri pentru soldaþii sovietici de pe front. Claudia ºi Galina s-au reîntors abia în 1990. apoi sã fie duse îndãrãt la Horoºee. deportându-i la 13 iunie 1941. ºi a trãit aici.În anul 1958 ne-au chemat la comenduire ºi ne-au dat documente de eliberare. ocupând Basarabia în 1940. S-au stabilit la Hãsnãºeni. Mama ºi Maria s-au întors acasã în 1959. Dar ºi aici. dupã moartea cãlãului Stalin. mulþi dintre ei erau copiii acelor criminali care au ucis atâtea sute – 149 – . Au dorit cu toþii sã se întoarcã la Þarigrad. trecând Nistrul sub focul mitralierilor sovietice. au ajuns la Ciulâm. Familia lui Dumitru încã în 1929 a fugit din Ucraina sovieticã.. Judecata a hotãrât sã stea în închisoare trei ani de zile. fiind ajutaþi de statul român sã-ºi refacã viaþa. Bestiile roºii-tot bestii au rãmas.. ªeful închisorii l-a rugat pe un prieten al sãu sã le ia la lucru în atelierul sãu. Pentru cã una nu avea 18 ani. Tatiana era cãsãtoritã cu Dumitru Berezovschi din Hãsnãºeni. Aºa au scãpat de Horoºee. pînã li se va împlini termenul de 20 de ani. întorcându-se acasã. apoi la Moscova. Ele erau de acum apreciate ca bune lucrãtoare. când acest imperiu al rãului s-a destrãmat ca un balon de sãpun. fost deportat ºi el. . Fetele erau deja cãsãtorite. lingând mâna stãpânului. dar mama Ecaterina a rugat judecãtorii sã le judece pe toate împreunã. aºa le ordonau cozile de topor. vroiau s-o transfere la închisoarea de minori.tren ºi au plecat înconjuraþi de santinele cu câini lupi spre Dnepropetrovsk. au fost mereu umilite ºi persecutate de zbiri ºi de cozile de topor. A venit ºi termenul de eliberare. dar nimeni dintre noi nu a dorit sã iscãleascã aceastã hotãrâre. ªeful închisorii din Novosibirsk a venit sã vadã cine sunt noii deþinuþi.

motivând cã este locuitã în majoritate de ucraineni. asuprindu-le ºi nimicindu-le.de mii de oameni nevinovaþi ºi care au adus acest pãmânt la sãrãcie ºi mizerie. LIDIA ºI JENICÃ RUSU Diamantele se mãsoarã în carate.. care ºi-au bãtut joc de popoare nevinovate. dacã comunismul a scãpat de judecata omeneascã.. Dar vremurile s-au schimbat. care ºi-au pãrãsit baºtina lor atât de „iubitã”. Pãmântul lor a fost dat celor venetici. nu va fi iertat de cea dumnezeiascã. Azi toate nenorocirile ce vin în Rusia sunt din cauza pãcatelor ºi crimelor sãvârºite ºi Dumnezeu nu bate cu bãþul.. Învaþã. casa nouã conducerii. a plecat la Chiºinãu ca sã i se piardã urma. La 13 iulie trebuia sã fie arestat ºi Valerian. slabi la minte. Dar Dumnezeu e mare ºi drept. spunând minciuni încã o datã. care va face dreptate tuturor. Ele se luptã cu bãtrâneþea. Sovieticii au eliberat pe toþi cei aflaþi în puºcãrie.. Poporul s-a trezit. înrobind popoare strãine. alþii n-au dorit sã ºtie. Simþindu-se urmãrit. Aici s-a înscris la facultatea de agronomie. Adevãrul e mai presus de toate ºi dreptatea trebuie sã triumfe. care plâng dupã acele vremuri ºi ar dori sã întoarcã roata istoriei. dorind sã demonstreze cã sunt mai democraþi. Claudia ºi Tatiana. ºi cã a venit o conducere nouã. Din toatã familia au rãmas pânã azi numai douã din acele frumoase fete. ªi când te gândeºti cã încã ºi azi se mai gãsesc proºti. dar unii dintre ei au fost niºte canalii ºi criminali. Rusia. a fost arestat chiar a doua zi. fiind acasã. avea bursa la – 150 – . care a distrus milioane de fiinþe omeneºti ºi încã nu ºi-a primit pedeapsa cuvenitã. Ovidiu Vasilescu Valerian Aºtefanei (ªestacov) s-a nãscut la 14 iunie 1921 la Soroca. Rusia nu înþelege cã varsã sânge nevinovat. Dar istoria nu se repetã ºi. Se mai gãsesc mulþi care îl laudã pe despotul Stalin. unde tatãl lui era contabil la închisoare. Tatãl lui Valerian se pregãtea sã dea în primire sovieticilor 10 hectare de pãmânt. amintindu-ºi de acele vremuri straºnice. La 28 iunie sovieticii au ocupat cu forþa Basarabia. sufletele prin dragoste. unde avea o sorã. trãind o viaþã numai pentru ei. dar. Celor ce au suferit de genocidul sovietic nimic nu li s-a întors din avere. trãiesc din greu ºi deseori le curg lacrimi amare din frumoºii ochi. care au trecut prin atâtea suferinþe. nimicind naþiuni mici. care era student la Iaºi. unii care habar n-au avut de ce se fãcea în jurul lor. de acel genocid sovietic.

nu arunca banii pe vânt. Acum Lidia cu copilul stãteau la Chiºinãu cu pãrinþii ei. sovieticii aveau mare nevoie de cadre. la putere au venit comuniºtii. Trebuie de spus cã oltenii s-au purtat foarte frumos cu acei ce se refugiau din Basarabia ºi Bucovina. care erau pline cu rãniþi de rãzboi. cum tac azi mulþi dintre demnitarii României. A fost nevoit sã pãrãseascã agronomia ºi sã fugã la Lãpuºna. Ar fi strigat cãlãilor: Eu am luptat pentru Basarabia ºi Bucovina. unde s-a angajat învãþãtor. A fost primitã. unde venise ºi Regina Maria. cãci ei nu ºtiau limba românã. dar ruºii au ocupat cu forþa aceste plaiuri ºi timp de aproape 200 de ani îºi bat joc de neamul românesc. El nu ar fi tãcut. aranjatã ca în rai. fãgãduiau o viaþã bunã. S-au cunoscut la o adunare a învãþãtorilor ºi în primãvarã s-au cununat. era din comuna Sauca. patriot al neamului românesc. când întreaga Basarabie era în lacrimi. unde au repartizat-o la primãria din Craiova. În 1946. Lidia era gravidã ºi aºtepta copil. Era o femeie bunã la suflet. Familia Rusu trãia acum în Chiºinãu. care pânã la armistiþiul din 23 august nu avea nici o mie de membri. Regina s-a apropiat de patul Lidiei ºi i-a dat niºte flori ºi ciocolata. Tatãl Lidiei. În 1944 frontul se apropia de Basarabia ºi populaþia fugea de frica sovieticilor în România. care avea ºcoala pe malul Prutului. Aºa cum majoritatea intelectualilor fugise din Basarabia. vizitând spitalele din Chiºinãu. Toader Rusu. el nu a fost trimis la Nurenberg sã aparã în faþa judecãtorilor internaþionali. Tot aici lucra ca învãþãtoare o fatã tânãrã.început. Oamenii îi ºtiau deja foarte bine din anii de ocupaþie 1940-41. Pe mareºalul Ion Antonescu l-au împuºcat la Bucureºti. I-au dat ºi o camerã într-o casã bunã. Acum Basarabia era din nou eliberatã de ocupaþia sovieticã. Tatãl lui Valerian era un om sever ºi Valerian era un bãiat foarte econom. ele sunt þinuturi româneºti. S-a nãscut o fetiþã la maternitatea din Chiºinãu. prin o numãrãtoare de voturi frauduloasã. Lidia Rusu. fãceau tot posibilul cât mai mulþi oameni sã intre în partidul comunist. cãci era un om cu onoare. Apoi bursa a fost stopatã. În 1941 Lidia era funcþionarã la CFR la Cãlãraºi. El nu ar fi tãcut din gurã. Lidia cu copilul s-a evacuat în România. Trebuie de notat cã în timpul lui Ion Antonescu toatã populaþia s-a purtat foarte bine cu acei care se refugiau. o ºtie toatã lumea. Ei îi lãudau pe sovietici. cãci zvonul despre arestarea tatãlui sãu ajunsese ºi aici. care ar da totul strãinilor numai ca ei sã – 151 – . cum povestea ea. dorind sã scape de tãvãlugul sovietic. Pe Valerian îl luase în armata românã ºi-l trimise la ºcoala de ofiþeri. Sovieticii nu au dorit ca el sã spunã acolo adevãrul despre Basarabia ºi Bucovina. iar mama Eudochia din Cãlãraºi. ocupate de ei în 1940.

au ajuns la Irkutsk. cânta la bisericã. a lui Titel Petrescu. cu o broboadã de mãtase ºi dupã ea umbla un ofiþer sovietic. Li se dãdea o canã dimineaþa ºi una seara. Lidia mai avea un frate. dar era mereu respins. din foºtii prizonieri în URSS. loc de dormit nu era decât pe podea. Valerian terminase liceul Xenopol din Iaºi. Dupã 32 de zile. educaþi în alt duh. Era o cãldurã straºnicã. curgea sudoarea tot timpul de pe ei ºi apã de bãut nu era. era matematician. Sovieticii veneau deseori la seratele de la Institutul învãþãtoresc. Tot acolo dãduse ºi bacalaureatul. La o seratã. Dupã asta toþi trei au fost arestaþi. terminate în 1939. Dupã un timp. Atunci pãrinþii s-au mutat la Tighina. Jenicã ºi cu alþi doi prieteni au fost pârâþi de o comsomolistã cã ei spun bancuri la adresa sovieticilor. fãrã mâncare caldã.rãmânã în fotolii. ucis apoi tot de comuniºti. Aceste lucruri nu erau la modã în timpul sovieticilor. Poate pentru cã fugise din Basarabia s-au poate ºtiau ceva despre tatãl sãu. Valerian lucrase la început ca notar. râdeau de rus. Ofiþerul s-a supãrat foc. ºi-a pus pernuþe înainte ºi înapoi. Lucra impiegat ºi dãdea examen pentru a deveni ºef de garã. Pe front fusese rãnit uºor în mânã ºi venise ºi el la Craiova. apoi impiegatã la CFR. însetaþi. dar nu i-a plãcut ºi a intrat la o ºcoalã de impiegaþi la CFR. la Tighina. avea o voce foarte bunã ºi puternicã. care nu vroiau sã împartã puterea cu nimeni. Cu durere se uitau prin ferestrele zãbrelite cum se îndepãrtau de baºtinã. Se fãcuse o fetiþã frumoasã. era îndemnat sã intre în partidul socialiºtilor. El era un bãiat vesel din fire. dar se certase cu un profesor care-i fãcea mizerii. încãrcaþi într-un tren de vite ce lua drumul spre Siberia. pânã ce una i-a spus cã fata aceia e un bãrbat. Se stãruia sã danseze cu ea ºi-i fãcea curte. Valerian mai avea o „boalã”. Cloºca ºi Criºan ºi Tudor Vladimirescu. Era demobilizat. capitala Siberiei. numai cu peºte sãrat ºi douã cãni de apã pe zi. Avea 8 clase de liceu industrial de la Chiºinãu. În vagon erau 40 de oameni. i-a rupt rochia ºi a vãzut cã e bãiat. dar Jenicã nu credea ºi nici nu ºtia cã aceste bancuri. care învãþa la Liceul „Haºdeu” din Chiºinãu. Flãmânzi. Jenicã s-a îmbrãcat ca o fatã. Aºa au trãit la Craiova pânã la bãtrâneþe. Lidia a lucrat dactilografã. Cine nu dorea sã intre în partidul comunist. Comuniºtii se stãruiau sã-i scoatã din armatã pe toþi acei care fuseserã în armata regalã ºi sã-i înlocuiascã cu alþii din diviziile Horia. în vagonul de fier încãlzit de razele dogoritoare – 152 – . Fetele se amuzau. îl vor duce departe de baºtinã ºi-i vor distruge tinereþea. povestite de el prietenilor. Jenicã Rusu. Drumul a fost plin de suferinþe. îi plãcea sã asculte ºi sã spunã bancuri.

Îi trebuia un buletin medical. Spre searã au ajuns la vestita puºcãrie „Centrala lui Alexandru” care un veac întreg primea între pereþii sãi pe acei nenorociþi cãzuþi în ghearele comuniste cu vinã sau fãrã vinã. 18 kilometri de drum de þarã. Dupã vreo trei sãptãmâni i-au schimbat anchetatorul. Jenicã s-a dus la rector. .Nu ºtiu rusa. mergând prin oraº. A venit la Institut ºi a dat examenele. dar bãieþii i-au spus cã poate sã rãmânã fãrã mânã. La Irkutsk i-au dat jos din tren. Atunci s-a opãrit cu apã fiartã. La chimie – 4. Prin 1943. Aici. dar nu sunt în listã. la matematicã – 4. erau ca niºte peºti pe uscat. nici noaptea. vãzând cã nenorocitul nu are nici o vinã. înjurându-i ºi strigând cã sunt „duºmani ai poporului sovietic”. numele lui nu era. neaºteptate. s-a uitat la tinerelul de 17 ani ºi i-a închis dosarul.Am dat toate examenele. la o uzinã militarã. . la români n-am învãþat-o. Era deja rãzboi ºi în drum întâlneau trenuri cu tancuri. încolonaþi câte ºase în rând. . au pornit prin sat spre destinaþie. L-au luat la lucru ca un ucenic de strungar. Populaþia arunca cu pietre în vagonul lui Jenicã. Nu i-au dat drumul. L-a eliberat din detenþie. Dupã ce i-au încãrcat. Un zid mare ºi lung de cãrãmidã înconjura clãdirile mari. O jumãtate de zi ºi o noapte au mers pânã la satul Usolie. dar santinela îi alunga. unele de trei etaje. S-a uitat rectorul la el – 153 – . îngrozitoare. ºlepurile trase de remorchere au luat-o la drum. De aici îl duceau pe Jenicã la Irkutsk. spioni ºi multe altele. Aici i-au descãrcat pe malul pustiu ºi. la limba rusã – 2. trãdãtori. i-au dat cartele pentru pâine ºi produse alimentare ºi cãmin. pline cu soldaþi ce mergeau spre front. Nu-i dãdeau pace nici ziua. Dupã o vreme a devenit strungar. ªi-a cerut voie sã-i dea drumul pentru câteva zile sã dea examenele. Aici îl forþau sã recunoascã lucruri ºi fapte stranii. neavând unde trãi. cu praf mulþ pe o cãldurã înãbuºitoare. fãrã un gram de apã. atunci toþi lucrau pentru front.Pãi ai nota 2 la rusã. cu gura ºi buzele uscate de sete. apoi i-au mânat în port. altele mai joase.ale soarelui nu le ajungea aer. a îngâimat el. întinzând baioneta lungã. Viaþa la închisoare nu e ca cea de la libertate. de unde sã ºtie el rusa? Când a venit sã controleze listele. Zile grele. lungi ºi sinistre. i-a rãspuns rectorul . ascuþitã spre geam. la anchetare. unde pe fluviul Angara îi aºteptau niºte ºlepuri. a vãzut un anunþ de admitere la un Institut de mineri. Uneori se apropiau de gemuleþele cu zãbrele sã mai ia o gurã de aer curat. dormea pe niºte þevi calde într-un bloc. Dar a avut noroc. de care el nu ºtia nimic. A vrut sã se opãreascã cu ulei fierbinte. dândui o trimitere la lucru. Acesta s-a dovedit a fi un om de treabã.

Vergiliu ªtefanin. dar bursa era prea micã – 1600 de ruble ºi el având familie a refuzat. Acesta. unde ne vei duce pentru binele acestei Basarabii a noastre. Nicanor. Cu timpul Jenicã a devenit ministru adjunct în Moldova. ne opream la dna Lidia. Venind în concediu acasã. un filolog. despre un savant român. L-au botezat cu numele Pantelimon. care a fost Pantelimon Rusu. PANTELIMON RUSU–NICANOR Dta. vecinii ºi prietenii de joacã. având nevoie de specialiºti. l-a trimis la o secþie de construcþii. ci ºi Basarabiei. ne-au ajutat la întemeirea Muzeului Memoriei Neamului la Chiºinãu. ºi nu ne poþi pãrãsi în aceste vremuri grele. nu-þi aparþii d-tale. din Moldova. dar l-a primit. dar a rãmas pe viaþã aºa cum îl numeau toþi – Nicanor. Când s-a eliberat Leningradul.lung. Eu te rog sã te pui în capul nostru. în Basarabia. primul secretar al C. la 22 iulie 1910. raionul Drochia. pe – 154 – . L-au trimis la Sahalin. aveau câteva deseatine de pãmânt. Jenicã se cãsãtorise la Irkutsk ºi nevasta era tot studentã.C. dle profesor Constatin Stere. nu mai ºtiu în care. Nicanor s-a nãscut în satul Chetrosu. al P. gubernie ruseascã pe atunci. cum îl numeau acasã pãrinþii. la pãrinþi. care ºtia prea multe limbi. Viaþa i-a despãrþit pe sora Lidia ºi fratele Jenicã. la o minã ºi apoi la construcþii. Institutul s-a întors acasã. S-a nãscut o fetiþã. l-a adus la Bodiul. Jenicã a fost nevoit sã trãiascã în „Þara sovietelor”. ºi eu te voi urma întotdeauna ºi pânã la capãt. împreunã cu el. Atunci a rugat sã fie trimis undeva. un prieten de la Sahalin. aducând nevasta gravidã la pãrinþi. În 1944 s-a întors în Basarabia. pe acest pãmânt atât de pãtimit în istoria sa. Jenicã învãþa pe nota cinci. Lidia ºi-a trãit viaþa în Craiova. Un articol scris în amintirea acelui om. Când s-a nãscut fetiþa li s-au dat douã camere. Era un Institut de minerologie evacuat din Leningrad. stabilit în Chiºinãu. unde a lucrat 17 ani. am citit un articol într-un ziar. Îl îndemnau sã intre la aspiranturã. Scrisoarea lui Pan Halippa adresatã lui C.M. De cîte ori veneam la Craiova cu soþia Veronica. El avea deja la Leningrad a cãmãruþã în cãmin. Pãrinþii lui nu erau bogaþi. A terminat învãþãtura ºi lucra într-un birou de constructori. care împreunã cu alt om cu suflet mare. Stere Într-o searã.C. unde sã aibã o leafã bunã. Un învãþat nãscut în Basarabia noastrã.

învãþa franceza. sã ajungã la bucata sa de pâine. tatãl lui. au venit armatele fraþilor din România. dar statul român ºi regele Ferdinand s-au þinut de cuvânt. sã-i fie mai uºor. sã aducã cât mai multe popoare sub jugul Rusiei. A terminat universitatea cu cea mai înaltã notã – „Magna cum laude”. sã nu stea pe capul pãrinþilor. fãcându-ºi de cap pe pãmântul Basarabiei. prin revoluþia din 1905 ºi prin suferinþele primului rãzboi mondial. În 1930 a intrat la Universitatea din Iaºi. l-a trimis la ºcoalã la Chiºinãu. Femeile ºi fetele se ascundeau prin poduri. Cu toate cã era greu cu traiul. Erau timpuri grele. ºi le-au împãrþit þãranilor. Zece copii erau la pãrinþi. vremuri când viaþa omului nu costa nimic ºi bandele bolºevice se rãsculau împotriva þarului. vãzând stãruinþa lui. cã erau tocmai zece copii. care se stãruia sã cucereascã tot mai multe pãmânturi. A fost adoptatã ºi o Constituþie nouã. îmbãtându-se cu vinul gospodarilor moldoveni ºi cãutând fetele din sat. care îºi fãceau mendrele în Basarabia. care cutreierau satele. ªi mare nenorocire era. ca sã aibã cu ce trãi. Nicanor era cel mai mare. Pãrinþii lui Nicanor au trecut prin toate nevoile rãzboiului. Au luat pãmântul de la boierii ruºi ºi moldoveni. unde trãiau pãrinþii. din plasa Donduºenilor. Au trecut anii. prin beciuri ºi chiar prin pãduri. dintre care ºi fete care cereau zestre. dupã rãzboiul ruso-japonez. Dovedise sã facã ºi un an de armatã. când vreo fatã nereuºind sau întârziind sã fugã în pãdure. trebuia sã-ºi croiascã viaþa lui. Nu le prea avea el în gând. semãnând dezmãþ. ªi aici învãþa bãiatul bine ºi profesorii. era ager la minte ºi stãruitor. svelt. câºtigându-ºi pâinea cea de toate zilele. drepte. fãcându-le dreptate. La început dupã unirea Basarabiei cu Patria-mamã nu a fost uºor. democratã. chiar ºi fetele începuse sã se uite la el. cãpãtuiþi pe nedrept cu mii de deseatine. cãdea în mâinile lor. ºi legi noi. care a distrus milioane de fiinþe omeneºti. a terminat ºcoala primarã din satul Sauca. Eremia. care numai milã nu aveau în sufletele lor. unde au murit ºi mulþi moldoveni pentru slava ºi mãreþia þarului. Viaþa s-a mai liniºtit. cã erau în armata þaristã ºi din acei cu ochi strâmbi. Puþini sunt azi în viaþã din acei copii care îºi mai aduc aminte de povestirile pãrinþilor sãi despre rãzboiul crunt ºi despre revoluþia poporului. când de la frontul din Carpaþi veneau turme de soldaþi rãsculaþi. s-a fãcut mai bunã. simpatic. – 155 – . s-a mai dres. Nicanor a crescut. cãci învãþa bãiatul bine. cãci erau pe placul lui. fricã ºi moarte. i-au dat o bursã. alungând hoardele bolºevice. italiana ºi alte limbi romanice.care-l lucrau din zori pânã în noapte. Nicanor a devenit un bãiat înalt. boierilor lãsându-le câte 100 de hectare. Þarul îi lua cu forþa în armata sa. Dar a trecut ºi asta.

cãci ºtia bine profesorul Iorgu Iordan nevoile studenþeºti. în satul sãu. nevoi. multe altele. de aºa e tinereþea. Doi cãlãi. Dar vremea fuge ºi nimeni nu o poate opri. cu mai multã trudã.. fondatorul realismului în Italia în veacul al 19. surorile. cã anii se duc repede. la universitate a avut loc un concurs la literaturã cu tema: Cum era înfãþiºatã Roma în literatura românã? A scrise el aceastã tezã foarte bine. I-a plãcut mult acest oraº. îl stima ºi-l iubea pentru firea lui bunã. conducãtori de mari puteri ºi-au dat mâna ºi au împãrþit pãmânturile strãine. doritor de învãþãturã ºi de viaþã. ale cãruia maluri mai mult de un veac i-a despãrþit pe români de români. Lombardia cu munþii sãi veºnic înzãpeziþi chiar ºi în lunile de varã ºi multe. pentru tot ce avea bun în el. A vãzut frumuseþile lunii: Veneþia ºi Roma. A trecut examenul de diplomã ºi din nou l-au trimis la Roma pentru aprofundarea cunoºtinþelor de limbi romanice ºi pregãtirea tezei de doctorat. iar în 1936 l-au trimis în Italia la cursuri în oraºul Perugio pe malul Tibrului. cãci este o vorbã cã numai armata ºi nevoile te fac om adevãrat. Jale mare. În 1935. Cine le-a cântãrit. râul care trece ºi prin Roma cea vestitã. Sicilia ºi Corsica lui Napoleon. bun la toate. Totul era bine. S-a întors dupã un an de la armatã bãrbat în toatã firea. pe care nici nu le visase vreodatã. sã ºtie cât mai multe.. cu oameni veseli. veºnic cântând ºi sociabili. Uneori îl mai chema la o gustare la el acasã. La 28 iunie 1940 þara vecinã. fraþii. þara rãului a ocupat cu forþa pãmântul Basarabiei.. Iorgu Iordan. Profesorul sãu de la Iaºi. Aici era îndeajuns sã întinzi mâna ºi portocalele cãdeau singure în ea.. cãpãtând premiul întâi. Pe tânãrul student. a furat din nou o bucatã din pãmântul românesc. pe pãmânturi strãine. ºi oltencele erau fete frumoase. toate neamurile au rãmas acolo. pentru setea de învãþãturã.. suferinþe. Peste un an a devenit doctor în filologia limbilor romanice. dar ºi oltenii cu vorba lor dulce ºi tãrãgãnatã. S-a întors din nou la universitate ºi iarãºi s-a apucat de învãþãturã. O fãcuse în frumosul oraº al banilor Olteniei – în Craiova. uºile se deschideau în faþa lui. cãlit. peste Prutul blestemat.. mai grea. sãrac ºi obijduit de cei mai mari ºi tari. unde viaþa era mai durã. Genua ºi Neapolul. nenorocindu-i pe – 156 – . Îl mai alintau ele. cãci ºi el era bãiat de la þarã. Pãrinþii. cã. având mare succes. Dar s-a întâmplat o mare nenorocire pe pãmântul Basarabiei. ªi-a susþinut teza: Limba lui Djovani Verga.cã era cu termen redus. l-au fermecat vederile acestei þãri. Deseori venea pe malurile calde ale mãrii Adriatice ºi gândurile îl duceau departe. cine le-a mãsurat cândva? Numai acei care au trecut prin teroarea roºie pot sã înþeleagã suferinþele acestora departe de baºtina sa.

la egalitate. care împreunã cu alþi tineri italieni luau parte la diferite discuþii. ucideau ofiþerii ºi soldaþii germani ºi români. În Crimeea viaþa era bunã. puteau sã se întâmple crime împotriva umanitãþii. o viaþã nouã. care striga la toate colþurile. cu mari pierderi omeneºti dintr-o parte ºi alta a frontului. era traducãtor. Marea Neagrã era la fel de caldã ca ºi în – 157 – . în Italia. de dreptate ºi adevãr. biruitoare în revoluþia din 1917. frãþie ºi libertate. Dar toate cu un singur scop. dreaptã. a avut noroc. sângeros. visat de toate popoarele.. nu putea crede cã în noua þarã a socialismului.cei din dreapta ºi din stânga râului. cunoscând limba rusã. În suflet Nicanor era pentru pace. împotriva lui Hitler. La început vroia sã se întoarcã acasã. Pentru toþi. în Crimeea. El. care distrugeau obiective militare. ªi acolo. raptul Basarabiei. treceþi Prutul ºi dezrobiþi pãmânturile strãmoºeºti!”. Ion Antonescu a dat ordinul: „Soldaþi. împãrþiserã deja lumea la 23 august 1939. când nimeni nu ºtia cã cei doi cãlãi. bunã pentru toþi. un viitor luminos. ascunsã de toþi de apele Nistrului. cã se iveau partizanii sovietici. împotriva fascismului italian. la Don. Bucovinei. visau la o altã viaþã. Engels. la Harkov.. în Crimeea timpul era frumos. La 22 iunie s-a început rãzboiul. Aici. Aici. Stalin ºi Hitler. adunãri ºi manifestaþii ale muncitorilor din Italia împotriva lui Musolini. Lumea capitalistã era deja cunoscutã de popoare. la adunãrile internaþionale cã vrea dreptate ºi pace pentru toate neamurile.. sã se mai gândeascã. Un rãzboi crunt. era împotriva rãzboiului. dar cei ce fugeau peste Prut l-au înduplecat sã mai aºtepte.. au fost: pactul Ribentrop-Molotov. Lupte grele se dãdeau mai departe. avea idei socialiste. Þãrilor Baltice. care povesteau lucruri de nedescris... þara enigmaticã. dar erau prinºi ºi împuºcaþi sau aruncaþi în lagãre nemþeºti. în munþi. la pãrinþi. groaznice.. Cine putea sã se îndoiascã atunci. spuneau ei: altã viaþã. o democraþie adevãratã. pentru toþi. împãrþirea Poloniei.. Nicanor nu putea crede acelora care fugeau din calea ruºilor sovietici. împotriva teoriei de rase. Peste Basarabia s-a aºternut o noapte întunecatã. de filozofia lui Marx. nouã. bunã. Vã ordon. În 1942 a fost mobilizat ca ofiþer ºi a fost trimis pe front. Da. în Basarabia. Cine a dovedit sã fugã din calea nãvãlitorilor. frumoasã. departe de front. pe ei îi atrãgea lumea nouã. Propaganda din Rusia. mulþi tineri înflãcãraþi de ideile noi. despre noua stãpânire. nu se auzeau bubuiturile tunurilor. rãspândea ºtirile despre viaþa bunã. Lenin ºi Stalin. Se mai întâmpla pe alocuri.

bunã. ei îl încurajau. A trecut un an de când era în Crimeea. lacrimi. cã noi suntem încã vii. buni la suflet. Dupã 23 august basarabenii sunt demobilizaþi.. ºi ce o fi mâine. în Basarabia. nu putea ea face rãu oamenilor. Îi fãgãduiau servicii bune. foamete. În 1944 rãzboiul a fãcut o cotiturã pentru România. nu ºtie nimeni”. Þara. lãsându-i fãrã adãpost. luând cu ei ce puteau. arestau pe oricine nu le era pe – 158 – . care fãceau ravagii. dar cu dorinþa de a trãi. Omul trãieºte cu speranþa. Rãzboi ca rãzboi. Acasã! Acasã! Dorinþa de a se întoarce îi ardea inima. la Corabia. sã meargã la restaurant. de chefuri cu prietenii. schilodiþi. Va fi o altã viaþã. Se îmbãtau. credeau cã va fi mai bine. Chiar cu duºmanii. trãiserã ºi vãzuserã multe. Era jale. care îl þine în viaþã. va face o viaþã nouã. Zile de aºteptare. azi iubim. Când le spunea cã el se întoarce acasã. Numai cei trecuþi prin teroarea sovieticã nu aºteptau nimic bun. dar fetele vroiau sã se distreze. Basarabia a rãmas la ruºi. ªi vioara plângea. dorind sã uite de front. Americanii bombardau România cu sute de avioane.. le dau drumul acasã. sã danseze. Din Basarabia mulþi se refugiau în þarã. Chiar ºi cei întorºi de pe front. distrugeau clãdiri. Frontul se întorcea îndãrãt ºi se apropia tot mai mult de România. ºi în toatã România erau venite diviziile sovietice care îºi fãceau de cap în þarã. uneori îþi curgeau lacrimile. sã mai uite de nevoile rãzboiului. la Craiova. trecând Prutul. Românii erau simpatici. de prima „eliberare” sovieticã. þigane..Constanþa. azi ne distrãm. de oameni schilozi. Ei ºtiau multe. Nicanor se înscrie în orãºelul Corabia pentru a pleca în Basarabia. tot ce e rãu va trece ca un vis urât ºi totul se va îndrepta. bine plãtite.. „Toarnã paharele pline. Aici. ei sunt cetãþeni a unei þãri strãine. Acum Uniunea Sovieticã apãrea în faþa tuturor ca o eliberatoare a popoarelor de sub jugul fascist... Într-o zi a fost chemat la comandament ºi trimis în þarã. cãci sunt mulþi militari aici. din vioara ta fermecatã. „Cântã.. Fugeau sã scape de urgia sovieticã. Rusoaice la tot pasul. liberã. îi dã putere sã lupte.. Ei nu uitaserã de anul 1940. îi spuneau cã ei au nevoie de aºa specialiºti. îl considerau de al lor. Legãturile sale cu rusoaicele deveniserã suspecte. te gândeai la acei ce-ºi dorm somnul de veci pe pãmânturi strãine. altfel nu se poate. ucideau oameni. care a eliberat atâtea popoare de robia lui Hitler.” Nicanor ºtia rusa ºi fetele aveau multã încredere în el. Cine ºtie când o sã-i mai vadã? Stã de vorbã cu ruºii din oraº. mizerie. veseli.

Câteva luni de anchetare. ci într-un lagãr din Odesa. însetaþi. sete. Dau toatã vina pe români. Costumul s-a rupt. românii l-au distrus.Treci dupã sârmã.A. care îºi aºteptau îngrijoraþi soarta. Aºa au trecut patru ani de umilinþe. . frumos.. cã ruºii nu – 159 – . Dar l-au minþit bine.. unguri ºi alte neamuri. italienii. frig.De unde vii? Cine eºti? . o sã ne lãmurim cine eºti! Din Reni a nimerit în lagãrul de triere din Chiºinãu. dar Nicanor nu i-a luat. lucrau câte 12 ore. i-au furat. am multe lucrãri. Doar eºti savant de mâna întâia! Nu pleca. Cineva trebuia sã ia legãtura cu nemþii. în noua conducere a þãrii.Pãi. sã fie de folos tinerilor studenþi. îi aruncau în lagãre sau îi trimiteau în Siberia. Profesorul Iorgu Iordan era deja la Bucureºti. . Nicanor care vorbea ruseºte le mai plãtea chefurile ºi îºi gãsise prieteni printre ei. Uite. Aºa cum ºtiau ei s-o facã. Unde nimerise? se întreba el. mã întorc acasã. îi jefuiau de ceasuri.. peste Dunãre. la dreapta. de ce aºa o soartã? Doar nu fãcuse nimãnui rãu. românii ºi alte neamuri. Rãmâi aici. De ce? Pentru ce? ªi l-au trimis nu la universitate. doar ei. Flãmânzi. Nicanor! îi spunea el. A început ºi vânãtoarea dupã acei basarabeni care fugiserã din Basarabia de frica sovietelor. La Corabia le-au dat la basarabenii care se întorceau acasã câte 350000 de lei. români. sub înjurãturile santinelelor lucrau blestemându-ºi soarta.plac. demonstrau noua civilizaþie.. În ultimul timp devenise traducãtor de limbã rusã. curãþau clãdirile de dãrãmãturi. eu n-am nici o vinã. sã nu rãmânã la români. nu pleca în Uniunea Sovieticã! Eu mã duc ambasador la Moscova. împreunã cu alþi prizonieri nemþi. înjurãturi.. Acum îi prindeau ºi-i întorceau acasã. ºi l-au împins spre o grupã de repatriaþi.. ciorapii nu mai sunt. . unde îºi bãteau joc de ei. Despre asta nu spun nimic. Am venit de bunã voie acasã. te aranjez în locul meu. Toþi au uitat cã la retragere soldaþii sovietici au aruncat multe clãdiri în aer. Din Odesa l-au trimis la Poltava.Sunt savant.. sã lucrez. rãmâi în locul meu! Dar Nicanor nu l-a ascultat. apoi la Stalino. Pe malul celãlalt l-au întâmpinat ruºii. Am învãþat chiar în Italia! Sunt socialist! . Aici foamete. Era ºi el marxist.. îi dezbrãcau de paltoane. la universitate. cu ei se purtau de parcã nu ar fi fost oameni.Nu te du. Nicanor. foamete. Iau crezut. sã construiascã oraºul. . dta ai fost în Italia? Eºti fascist? Ce socialist mai eºti! Treci încolo. umilinþe. ci niºte duºmani. doar au minþit popoare întregi ºi mulþi au cãzut în cursa lor. socialist. o sã fiu de folos. A trecut graniþa la Reni. ghetele s-au gãurit. a þipat enkavedistul. eu am mai aflat câte ceva.

viaþa devenise fãrã rost. care-ºi bãteau joc de el. le vorbea despre noua orânduire sovieticã. S-a întors acasã. Moºul lui. n-a putut sã se aranjeze. totul e din cauza rãzboiului. depresii. A fost adus la Costiujeni. într-o manta sovieticã militarã. refãcutã ºi ºi-a gãsit noi puteri pentru a începe totul de la început. A lucrat ca învãþãtor la ºcoala moldoveneascã din Atachi. muncind din greu. Din nou s-au început cercetãrile la NKVD. a reuºit sã se întoarcã acasã. credea el. doctor în filologie de limbi strãine. Tot aici a aflat ºi despre „postavca” sovieticã. Era un tip suspect. cu diplomã de la Roma. despre mulþi care nu mai erau în viaþã. despre mizeria în care trãia..ºtiau alte limbi. ªi-a tãiat vinele. acum se ocupa de tinerii recruþi. l-au susþinut ºi el a înþeles cã viaþa trebuie trãitã. de foame ºi frig. L-au aranjat învãþãtor la recruþii care trebuiau sã facã armata. Apoi l-au primit cu bucurie. care era greu bolnavã. În drumul pe care-l fãcea cu trenul vedea mizeria aceste þãri uriaºe. Nicanor a dovedit sã-ºi vadã mama. cu bogãþii date de Dumnezeu ºi cu un popor dintre cele mai sãrace. pãrinþii nu l-au recunoscut. În acelaºi an ea i-a pãrãsit. deportãri. umilinþe. a fost eliberat din lagãr. Nebãrbierit. doar cuceriserã o lume întreagã.. Aici a mai aflat veºti neplãcute despre viaþa din Basarabia. despre foametea din 1946-1947. Era cãsãtorit cu o fatã. marºuri. Fãcea cu ei gimnasticã. tot sperând într-un viitor mai bun. Viaþa nu-i fãgãduia nimic bun. despre impozitele mari la care era impusã populaþia de la þarã. dupã patru ani de suferinþe. unde l-au lecuit. ªi acum toþi trãiau cu aceeaºi speranþã. În sfârºit. visul socialismului distrus. Lagãrul. cã dupã un rãzboi atât de crunt. Dar l-au salvat. Zeci de mii de moldoveni nu se întorseserã acasã din rãzboi. în 1948. reîntors din lagãrul sovietic. Afla multe despre viaþa acestui popor mereu flãmând. Teodor Rusu ºi fiica lui Lidia l-au încurajat. apoi în satul Navârneþ ca profesor de francezã. o viaþã amarã. Apoi a trecut cu lucrul la – 160 – . Umilinþe. Aici. fericiþi cã scãpase teafãr din rãzboi. avea un copil. unde a lucrat ca metodist la Institutul de perfecþionare a învãþãtorilor. rãzboiul. l-au determinat sã se sinucidã. În sfârºit. despre arestãri. sângeros. autoritãþile îi presau sã intre în colhoz ºi oameni nu vroiau. a fost ofiþer la români. ca învãþãtor. ruptã pe alocuri. Acum îºi dãdea seama de adevãrul auzit înainte despre Rusia sovieticã... erau mari ºi lucrau. Era jale mare. dupã zile lungi. va fi o altã viaþã. Bãtaie de joc! El. Dar. în satul Sauca. Totul se va îndrepta. jumãtate de Europã ºi trebuia sã se schimbe ceva spre bine. cã s-a întors acasã. Surorile ºi fraþii crescuserã. Peste un timp reuºeºte sã se transfere la Chiºinãu.

Acum participa activ la conferinþe. nu mai credea în nimic ºi în nimeni. þinut departe de posturi înalte. viaþa lui ar fi fost alta. Asachi. Eminescu. italianã. Din cauza biografiei sale era mereu suspectat.Academia de ªtiinþe la un post mic. Negruzzi. Era singur vinovat. Russo. era iubit de studenþi ºi respectat de acei profesori care nu-ºi pierduse conºtiinþa ºi dragostea de neam. spaniolã. Singura lui bucurie erau studenþii ºi orele de cursuri la universitate. oameni de talia lui erau rari în perioada socialismului. Aºa cum diploma italianã nu i-a fost recunoscutã. Prietenia sa cu Iorgu Iordan continua. Lucrarea lui a fost prezentatã la o adunare la care erau prezenþi niºte italieni invitaþi la Chiºinãu. Ovidiu. Zamfir Arbore. cãci dacã rãmânea în România. mai ales despre scriitorii români. Nicanor Rusu a þinut ºi o prelegere foarte bine apreciatã de italieni. neînsemnat. Cele vãzute în jurul sãu îi provocau indiferenþa ºi apatia faþã de slugile regimului. care îºi bãteau joc de neam. Popularizarea scriitorilor români îi aduce multe neplãceri din partea duºmanilor românismului. În România ar fi ajuns academician. Aºa era în acele vremuri de triste amintiri. Ideile sale socialiste marxiste s-au spulberat. de tot ce era românesc. Acesta s-a nimerit om inteligent ºi l-a înþeles. ca fost ofiþer român. de istorie. Durerea i-a rãmas totuºi. Dupã asta Nicanor a primit ºi un premiu de 7000 de ruble. când tot ce era românesc se interzicea. cãci el era acum în România vicepreºedintele Academiei Române ºi uneori aceºti doi savanþi se întâlneau ca buni prieteni ºi discutau orice probleme fãrã nici o teamã. când mediocritãþile îºi fãceau mendrele. Ajuns docent la catedra de limbã spaniolã. – 161 – . viaþa i-a dat lecþii aspre. Haºdeu. Creangã. în suflet cã nu l-a ascultat pe profesorul Iorgu Prodan. a fost nevoie sã termine facultatea de limbi de la Universitatea din Chiºinãu. A devenit candidat în ºtiinþe filologice. dar lucrarea nu i-a fost aprobatã tot din cauza trecutului sãu. Îi promova pe Coºbuc. Ce a fãcut a fost un act de mare curaj din partea lui. umilit. Bucov. Bogdan Istru ºi alþii. rãmânând fãrã lucru. În 1957 a fost decorat cu insigna „învãþãtor emerit al Învãþãmântului”. Atunci s-a dus la un funcþionar ºef în partid ºi a stat cu el de vorbã. La comemorarea a 700 de ani de la naºterea lui Dante scrie o lucrare despre acest poet. iar promotorii erau aspru pedepsiþi. unde se strãduia sã dea cât mai multe cunoºtinþe tinerilor generaþii. care se zbãteau pentru rusificarea moldovenilor români. ªtia limbile francezã. treceau peste trupuri ºi deveneau doctori prin protecþii ºi lucrãri plagiate. Dupã mulþi ani de muncã a mai fost decorat cu ordinul „Pentru muncã”. scria articole ºtiinþifice. de limbã.

. profitori. Fericirea a trecut alãturi de el. Uneori se oprea lângã harta mare. Uneori. martirizaþi în oraºul Bãlþi 1944-46) I El se plimba în jurul mesei. Smirnov ºi alþii. Jukov s-a aºezat pe unul din numeroasele scaune. Jukov! a rostit el spre ofiþerul. criminali de tipul lui Bodiu. în clipe de apatie ºi dezamãgire. masã atât de bine cunoscutã. pãtrunzãtor. Trãia cu a doua nevastã care îl îngrijea. la oaspete – 162 – . Jukov încerca în gând sã ghiceascã motivul acestei chemãri urgente. Exact peste o jumãtate de orã a intrat Jucov. plecase de aici ºi toate erau deja parcã vorbite ºi puse la cale. Doamne. FRAÞII (Închin aceastã povestire prizonierilor de rãzboi români. cerul era acoperit de nori suri.La bãtrâneþe Nicanor ºi-a pierdut auzul. fixatã de perete.Luaþi loc. Omuleþul tãcea. înceþi.. Ce i-o mai fi dat în cap.00 dimineaþa. oare bãtrânului? În sfârºit. care apãruse la chemarea fãcutã prin apãsarea butonului soneriei. Comandantul Suprem s-a apropiat de masã. Pe frontul de Sud sãgeþi negre ºi roºii erau îndreptate spre poziþiile româneºti de pe râul Prut. Ziua începea posomorâtã. trãgând din pipa sa iubitã ºi împãrtãºind aroma tutunului în toatã încãperea. cu paºi mici. de a rezista împotriva înaintãrii impetuoase a numeroasei armate roºii. unde chiar ieri. . Cea mai mare parte a teritoriului Basarabiei era în mâinile forþelor sovietice în ofensivã. câte talente româneºti s-au pierdut din cauza unor agramaþi. rãspunzând cu o uºoarã miºcare a capului la salutul celui chemat. s-a uitat lung. tutunul primit în dar de la preºedintele Americei. ºi-a descãrcat cenuºa de la tutunul fumat din pipã. proaspãt bãrbierit ºi aducând cu sine un miros de parfum „Krasnaia Moskva”. unde comandantul suprem fãcea îndrumãrile sale de ordin militar. De la Prut ºi pânã la poalele Carpaþilor stãteau armatele române fãcând sforþãri disperate. orânduite în jurul mesei enorme de stejar. Era aproximativ ora 7.. Cãci abia ieri seara târziu. trãgând din pipã. se învinuia cã nu ºi-a fãurit viaþa aºa cum trebuia. Dar era trãitã ºi nu o putea începe din nou. Prin geamurile îngheþate ale clãdirilor din Kremlin pãtrundea lumina tristã ºi confuzã a începutului zilei de primãvarã. tovarãºe Jukov a zis micul om. se fãcuse un raport detaliat asupra situaþiei de pe toate fronturile ºi din localitãþile eliberate de sub vrãjmaºi.

pe alþii. Cã nu degeaba îl chemase el. pe ruºi. Sunt bucuroºi de venirea noastrã pe pãmântul lor? . i-a rãsunat lui Jukov în urechi. a început sã rãspundã. Bineînþeles cã populaþia bãºtinaºã din Basarabia ºi Bucovina întâmpinã armata roºie fãrã mare plãcere.Pãi. Þarul nu era prost! Timp de mai mult de 100 de ani i-a dus de aici în alte locuri pe moldoveni: în Siberia... nu înþelegere! Lasã sã se omoare unul pe altul! Cu cât mai puþini vor rãmâne ei pe acel pãmânt.Trebuie sã mobilizãm basarabenii. sã distrugem naþionalismul român din Basarabia! El s-a sporit în anii de stãpânire româneascã.. nu ºi-au fãcut de cap ca în alte pãrþi. tovarãºe Jukov! Treburile merg bine pe front.Pãmântul. neîngãduitoare la contraziceri.Iatã ce vreau sã spun..corbului nu-i va scoate ochii! Comandantul Suprem a tãcut câteva minute în ºir.ºi a zis pe un ton tãios. pe ucraineni. populat în majoritate de oamenii noºtri. Numai un an de zile Basarabia a fost a noastrã. Cei de dincoace de Prut.. sã fie pentru totdeauna al nostru.. . în Orientul Extrem. iatã m-am gândit ºi eu la acest lucru. tovarãºe Jukov! ªtii proverbul: Corb . Trebuie sã biruim. ªi din vocea tãioasã. Eu aº spune chiar foarte rezervat. mai ales cã nemþii s-au purtat aici în general corect. Noi eliberãm acum Basarabia. sã se – 163 – .. moldoveni.. prudent. cu atât mai bine pentru noi”! Noi vom aduce în locul lor noroadele noastre.Vedeþi tovarãºe Comandant Suprem. . Jukov. teritoriul acela. Acest teritoriu a fost eliberat în anul 1940. cu accentul caracteristic celor din Caucaz (Georgia): . într-un asemenea moment încordat din timpul pregãtirii de ofensivã pe frontul apusean. iar Jukov a tot aºteptat preluarea convorbirii. în armata noastrã! Sã fie trimiºi împotriva fraþilor lor! Sã-i forþãm sã lupte împotriva fraþilor lor! Între ei sã fie urã. moldoveni sã se numeascã ºi nu români! ªi moldoveanul cu românul sã se urascã unul pe altul. Aº vrea sã ºtiu cum se comportã moldovenii faþã de armata sovieticã.

al nostru pentru totdeauna! Românii trebuie despãrþiþi prin râul Prut pentru totdeauna! Noiile generaþii îºi vor uita neamul ºi vor trece de partea noastrã. cã o sã facã slujba împreunã. Beria se pricepe! ªi Stalin ºi-a umplut din nou pipa cu tutunul american. ªi dacã nu vor. aceasta va fi politica noastrã în Basarabia. era însurat cu Maria ºi avea doi copii în cârcã. . tovarãºe Comandant Suprem! Trebuie sã vã spun cã foarte mulþi basarabeni fug în România: lãsând totul: casa.. Jukov! Cred cã ai înþeles intenþiile mele! Balcanii. Plutonierul Popa. O sã-i poruncesc lui Beria! El ºtie ce sã facã! O sã dea afarã tot gunoiul care þine cu Românii. iar ei nu vor. *** Rusu Grigore ºi Rusu Ion din satul Z… au primit chemare într-o zi din luna dezgheþurilor ºi trezirea naturii la viaþã. tovarãºe Stalin. tocmai cum s-a întâmplat în republica din Tiraspol! Acolo mulþi ºi-au uitat limba. i-a spus Jukov. tovarãºe Stalin! O sã facem mobilizarea totalã în Basarabia ºi o sã-i trimitem sã lupte împotriva fraþilor lor. averea! ªi nu numai cei bogaþi. aici. Aºa îmi spunea Timoºenko. Când vom ocupa România. noi avem nevoie de pãmântul lor! ªi de cei ce vor trece de partea noastrã! O sã gãsim noi cu cine sã-i înfrãþim.duºmãneascã între ei.Da.. dragã Jukov! Nouã ne trebuie Balcanii! . Balcanii. gospodãria.. din Dorohoi. S-au bucurat fraþii.Aveþi dreptate. ªtie el cum ºi ce sã facã! La Tiraspol a fãcut ordine! Noi n-avem nevoie de moldovenii ãºtia puturoºi.. sã-i învãþãm bine minte. Se mai gândeau fraþii cã rãzboiul se va termina. au fost trimiºi în plutonul de recunoaºtere. Chemarea cu ordinul de a sosi la comisariatul militar din N… Au fost repartizaþi amândoi la regimentul 12. iar Grigore avea 29 de ani.Mi-e totul clar. Ion era mai mic. dar ºi cei sãraci fug. S-a uitat lung la Jukov ºi în sfârºit. Ca fiind de prin pãrþile locului. fericitã.. care stãtuse la ei în casã. þãranii din sate. numai 19 primãveri. trebuie sã-i întoarcem la vatrã pe toþi basarabenii! Pe toþi! Sã fie întorºi acasã! ªi sã ne lãmurim definitiv cu ei! De ce fug de noi! ªi sã ne lãmurim cu ei odatã pentru totdeauna... . cã nu au fost despãrþiþi. la Prut ºi ei peste puþinã vreme se vor întoarce acasã... le spusese. Acest pãmânt trebuie sã devinã pãmânt sovietic. care a trãit acolo ºi ºtie cum stau lucrurile. când se retrãgea – 164 – . La revedere. nu le suntem dragi! Nu ne iubesc ei! Noi vrem sã le facem ºi lor o viaþã bunã. i-a spus: poþi sã te duci. a zâmbit el sarcastic. pãmântul.. vorbesc o limbã schimbatã.

la þarã. mãi Grigore. pe frontul ista? De ce i-au luat? Sunt atâþia ruºi… În fiecare zi politrucul le spune cã românii trebuie omorâþi. cã nu dau caii la rechiziþie. înainte.Bine. nu vor românii sã lupte! Ajunge atâta sânge! Am rãmas noi la ruºi. îmbrãþiºândui pe amândoi. Iatã. fiindcã ei sunt fasciºti. aºa spun acum toþi. cãci Vasile furase un ceas din casa lui Toader Ursu. sau se va întoarce acasã? Ce o sã zicã mãmuca noastrã? Nu l-a vãzut de patru ani întregi. ºi cât mai mulþi. la gospodãria sa. pentru care am luptat ºi am vãrsat atâta sânge! Sânge românesc. la Maria. N-au sã-l þie românii! ªi aºa mulþi moldoveni au plecat acolo. rãzboiul nu-i lucru bun! De ce atâta sânge nevinovat se varsã pe acest pãmânt? Grigore se gândeºte la cei de acasã. au fost cazuri. Cã-s rãi ºi ºi-au bãtut joc de oameni. Pentru furt! Acum Vasile s-a dat de partea sovieticilor ºi bate ºi el oamenii. Alecu? El unde-i? Ce va face el? Va rãmâne în România. la copii. gândurile îl copleºesc. cine punea lacãte la uºã? Nimeni… ºeful de post din sat l-a bãtut mãr pe Vasile în faþa sãtenilor. ªi a plecat Popa plângând. ªi aici – rãzboiul! ªi cât timp va dura el? Pentru ce sã mori aici. s-a uscat de dorul lui! . Înainte. am rãmas fãrã Basarabia. Iarãºi o sã fie nenorocire! ªi obrazul lui Grigore se întunecã. dar fratele nostru. boii. acum e preºedinte de selisovet… ºi-i bate ºi pe cei înstãriþi ºi pe cei sãraci. . n-ai grijã. Românii bãteau. Pãi da. e primãvarã! Vremea lucrului! Pãmântul cere sã-l lucrezi. porcii. Grigore þine minte… L-au bãtut. Da. acum la sovietici. Vasile. nu vor sã dea grâu pentru armata sovieticã. a zis Grigore. pe toþi! Cu pumnii! E rãu la inimã! ªi o face pe “nacialnicul”. Dar la români.Mãi Ioane. mai departe nu luptãm! Facem pace cu ruºii! Aºa ne e soarta. care mai dãdeau cu pumnii… Iacã pe Vasile al babei Paraschiva l-au bãtut înainte de rãzboi. cum spune mãtuºa Gaciþa… nu e voie sã-l baþi pe om. parcã era voie? Nu era! Dar mãgarul rãmâne mãgar! Neghina se amestecã totdeauna în grâu! Ruºii i-au totul acum pentru armatã: caii.Vine el acasã. când acesta era cu toþi ai sãi la prãºit ºi uºa casei era “încuiatã” cu o mãturã. e pustie Basarabia noastrã acum! Ion se uitã în depãrtare. Dar îi bate aºa sã nu-l vadã nimeni… Îi bate pe oameni. când i-au bãtut pe unii… Printre ºefii de post s-au nimerit niºte… mãgari. nu-i ajungi cu prãjina la nas. gãinile… rechiziþie! Armata eliberatoare trebuie hrãnitã… – 165 – . . I-a curs ºi sânge din nas lui Vasile.oastea românã: .Mãi bãieþi.

Vasile.. sã omori oameni care vor sã trãiascã. a fãcut armata la români. român… Pentru ce? Cine te alungã din urmã. de când au fost mobilizaþi. fratele mai mare. mângâietoare spre Dunãrea albastrã… Aici. fasole. iar alãturi curge sângele… Sânge de rus. aduce oaspeþi sovietici la sãtenii înstãriþi. fiecare vãgãunã. tare demult… Când nu era rãzboiul ºi nu se vãrsa sânge… Dar acum e rãzboiul sângeros! ªi nu-þi vine a crede. vin. Au învãþat sã tragã cu arma. ei se scãldau. ne-au împãrþit pãmântul. Asta înseamnã cã eºti dator sã dai statului produse: grâu. cu puºca din urmã? Sã verºi sânge strãin. te duce cu legea. tunuri mari. brânzã… ca în vremurile fanarioþilor! Dar poate mai pe urmã… s-or potoli. pãºteau vitele ºi oile pe aici. tancuri nemaivãzute pe locurile astea… Fraþii Ion ºi Grigorie umblã în recunoaºtere. porumb. rachiu! Cum o sã fie viaþa mai departe? Cine ºtie? Grigore are vreo 5 hectare de pãmânt. cum creºte iarba verde. la soþie… la pãmântul lor… Poporul are nevoie de pace! Pace! Dar ruºii vor rãzboiul. alãturi – îºi ducea apele la vale. ªi Prutul era chiar aici. cine ºtie? A trecut mai mult de o lunã. le e cunoscut. explozii de mine. de ucrainean. Acum însã armele-s altele: pistoale automate. De hrãnit familia o sã-i ajungã poate… dar acum s-a ivit o vorbã nouã “postavcã” – un fel de bir.. ªi ziua ºi noaptea rãmâneau pe dealurile astea… Verile erau lungi ºi calde… fiecare deluºor. când vezi cum înfloresc florile. copacii. se jucau de-a ascunselea… Când a fost asta? Demult. Bucovina au dat-o Ucrainei. preºedintele. pe drum! Pe lângã hrãnit trebuie ºi bãuturã sã-i dai… ªi beau ei biniºor… tot ce este: spirt. ne-au ciopârþit în bucãþi. lângã satul B… ºtii. A rãmas din Basarabia o – 166 – . au vãzut cu ochii lor cum se moare pe front… Au vãzut multe ºi de toate… Au un pic de noroc! Sunt teferi! Regimentul lor e dislocat aproape de Prut la marginea satului B… ªi Ion ºi Grigorie cunosc locurile acestea foarte bine încã de pe când erau mici. vor sã se întoarcã acasã la copii. Cã n-o sã doarmã omul sovietic. rãzboi pânã la capãt! Vor sã se rãzbune! Sã facã un socialism peste tot! Prin forþã ºi sânge! Atunci. fiecare copãcel. adicã oamenii vor fi fericiþi ºi vor avea cicã de toate. mãtãsoasã… ªi mireasma verdeþii te îmbatã. sudul cu frumoasa Marea Neagrã tot ei i-au dat-o. În 1940 când au venit ruºii în Basarabia. sã sape tranºee… Grigorie ºtia asta ºi mai înainte. se frigeau la soare pe coasta cu nisip. la cavalerie. la umbra sãlciilor. cãlduþe. ca sã mâie noaptea. fiecare tufã. curate. Au trecut prin bombardamente. focuri de tun.

care vorbesc în alte limbi. echipaþi în uniforme militare. dar dincolo. Îi duc într-un lagãr pentru prizonieri la marginea oraºului Bãlþi. mulþi rãniþi. vaci. rechiziþionatã. departe de patrie… Casele le-au fost furate ºi totul s-a pierdut. Tot în 1940 satul Z… a vãzut ce înseamnã socialismul sovietic. care nu se spalã niciodatã. aveþi case. cu hainele rupte în luptã. . obosiþi. Soldaþii umblã prin sat. în mâna mea.Uite! E de-acum aici. pãmânt. noi nu avem nimic! Noi suntem proletari! Totul e al nostru! Averea statului e a noastrã ºi invers. naþionalizatã… Doamne! Dumnezeule! Ce va fi mai departe? Cum vom trãi? Când se va termina rãzboiul? Iatã caporalul Andrianov. aduc vin pe care-l dau de fricã þãranii. voi sunteþi þigani… negri la faþã. aruncaþi în închisori ºi duºi. într-o poianã. gãini… De toate aveþi… Noi. Andrianov râde de ei. de parcã sã-þi pãtrundã în adâncul sufletului. abãtuþi. Tatuaj! Un fost hoþ – a stat trei ani la puºcãrie pentru hoþie. te priveºte ºi rânjeºte. Ce vinã au ei? Ion ºi Grigorie se simt strãini în masa de oameni. triºti. felurite limbi din Caucaz… Fraþilor Rusu nu le trebuie rãzboi! Ei nu vor sã-ºi omoare fraþii… Pe fratele lor. ucraineºte. Alecu. întorcându-se din recunoaºtere. cine ne va opri? Nimeni! O sã mãturãm totul în calea noastrã. undeva peste Prut. Zilele trec. furatã. beau mult pânã se tãvãlesc pe pãmânt. Sunt luaþi mulþi prizonieri – prizonieri români! Îi duc cu pazã. de parcã acest pãmânt n-ar avea numele sãu. ruseºte. cu zâmbetul dispreþuitor pe faþa lui pãtratã din care ochii albaºtri te strãpung nemilos. Pielea de pe mâini e acoperitã cu niºte desemne fãcute cu cernealã chimicã. care ºi el este pe front. Sovieticii se pregãtesc pentru ofensivã. Andrianov e un tip neobrãzat.O sã-i nimicim pe toþi! Luãm acum România. aleargã dupã fete. . În 1942 este eliberat ºi trimis într-un pluton de corecþie. oamenii care lucrau zi ºi noapte au fost ridicaþi. unde acum îºi fac slujba ºi fraþii Rusu. gâºte. le prind cu sila… Într-o zi. blondul cu pãrul tuns scurt ca un arici.Mãi. oi. averea – împãrþitã. pe urmã dupã prima luptã a trecut în regimentul de infanterie. A vãzut cum oamenii mai cu pãmânt.bucatã micã ce se cheamã acum Moldova. negri la pãr – adevãraþi þigani! Noi o sã vã învãþãm sã trãiþi! Voi aici va-þi chiaburit. Andrianov a – 167 – . pe urmã înaintãm mai departe! Pe toþi – sub unghie! Toatã Europa va fi a noastrã! .

cu mâinile rãsfirate în lãturi. rãzboiului nu-i pasã de nimeni… Viaþa omului la rãzboi nu costã nimic… Dar nu este aºa! ªi la rãzboi trebuie sã fii om! Nu Andrei i-a dat foc casei lui Soloviev în Ucraina. Ion se ducea des în acel sat. flãcãul acela înalt. A jucat hora împreunã cu Andrei. mare lucru! Proasta! Nu a vrut cu mine! A pãþit-o mai rãu! Ion ºi Grigorie se uitã cu scârbã la el. duminica la joc. Acum Andrei stã întins pe iarbã. Rãzboiul! Rãzboiul înghite vieþile omeneºti. în faþa primãriei. ducând un prizonier pânã la statul major. dar tac din gurã. Ce rost are sã te cerþi cu ruºii? Cu cei care nu i-au nimic în seamã ºi calcã totul în picioare… Pentru alde Andrianov ºi alþii de teapa lui. fata lui moº Ilie. dar parcã poþi sã-i gãseºti pe fãptaºi în atâta norod îmbrãcaþi la fel. alþii ºi-au bãtut joc de ea. Oare este dreptul de a omorî prizonieri? Fãrã judecatã? Stalin ºi cu Hitler au împãrþit Europa… Din cauza lor se varsã atâta sânge. dacã nu se supune. sânge mult… în zadar… ªi Ion ºi Grigorie sunt siliþi sã ia arma în mânã ºi sã tragã în fraþii lor… De acelaºi neam… De ce? Cu ce drept? Pe ruºi nu i-a chemat nimeni aici! Ce. învãþãtor din satul C… ºti. un soldat ucrainean.vrut sã-ºi batã joc de Irina. Irina boceºte. Moº Ilie s-a jeluit comandantului. ei n-au pãmânt? Pãmântul lor e mare ºi întins… nu-i dai de capãt… Atunci de ce au venit ei încoace sã ne tulbure viaþa? Ce rãu le-am fãcut? Nimic… Dupã ce lege? Cine a – 168 – . Pânã la venirea ruºilor. ªi nu mai existã Andrei pe lumea asta. trebuie ucis! Soloviev zâmbeºte mulþumit. respect faþã de om… tot ce vezi e al tãu… Acum Andrianov ºi Ion se urãsc. cinstea fetelor nu existã. a vrut sã-ºi punã capãt zilelor. Lui Andrianov nu-i tace gura nici cu acest prilej. partizan sovietic… Era prizonier.A vrut sã fugã! Eu am îndeplinit ordinul! Duºmanul. nu are rost.Ia uite. . Peste câteva zile. Dar de unde sã fugi? De jur împrejur – numai armatã sovieticã. Ion s-a împotrivit ºi de atunci se duºmãnesc. Ieri Soloviev. nu Andrei l-a ucis pe fratele lui. Ion îl ºtia pe prizonier. . îndurare. Gloanþele iau secerat pieptul… . Era Andrei Popovici. sã se arunce în fântânã. onoare. care îºi pãºtea aici vaca. l-a împuºcat pe drum. lângã un zarzãr singuratic. în general ei habar n-au cei aceea cinste. frumos cu plete negre. învãþãtorul. lângã Ungheni.Vroia sã fugã! A raportat apoi. se uitã la cer cu ochii deschiºi.

. cine-i vinovat? Tu. þi-ai înfipt cizma în pãmânt strãin… Iar pe cei ce spun un cuvânt împotrivã. ne-au trimis în recunoaºtere la Prut ºi am cãzut în mâinile voastre. i-ai luat pãmântul. întreabã-l pe mãgarul ãsta din ce regiment e? ªi unde e poziþia lor? . Se odihnesc.Ion îi traduce ce a aflat. Au plecat în recunoaºtere patru: fraþii Rusu. pe un ciot de lemn ºi când erau sã iasã din apã. eºti gata sã-i omori. Aici. în Sibirul rece… ªi acum tu. iar Andrianov. Au trecut Prutul noaptea ºi au ajuns cu bine aproape de tranºeele româneºti. ºi sã-i îngropi pe pãmântul lor propriu… Tu eºti puternic. a început sã batã mitraliera româneascã.Ce spune? strigã bãnuitor în ruseasca lui Andrianov. au dat de doi români. un tânãr de vreo 25 de ani.Eºti român. familia. Mã cheamã Ion Tãnãsescu. rãspunde el ºi faþa i se lumineazã. subþirel. Andrianov ºi Soloviev.De unde ieºti. mã bãiete? Ostaºul român. tresare. îþi place acel care te hrãneºte cu mãmãligã. însã îi – 169 – . Andrianov geme ºi înjurã. Aici l-au trecut peste râu. L-au adus înspre zori la Prut. la marginea pãduricei. – Eu sunt din Dorohoi. . smolit. .Ascultã. crud. oºtean sovietic. plecaþi ºi ei în recunoaºtere spre Prut. de pe frontul românesc.Mergem! porunceºte Andrianov ºi încearcã sã se ridice. Ivane. domnule? Credeam cã sunteþi ruºi. primul. cu cãluº la gurã.Din ce regiment eºti ºi cum te cheamã? Îl întreabã Ion. rãnit în picior. Soloviev a fost ucis pe loc. atunci… gândeºte-te rusule. îi rãvãºesc sufletul… Ieri au luat prizonieri – pe unul de peste Prut. pe cei ce tac din gurã ºi-ºi ascund durerea ºi nevoile… II Ion nu poate sã doarmã nopþile… Ziua este trimis în misiune. mai ales dupã un pahar… Tu faci parte numai celor. . Fraþii Rusu au scãpat teferi… ªi iatã. . cu mâinile la spate. mai sus de genunchi. culcat pe iarbã. mic. noaptea gândurile nu-i dau pace.fãcut-o? Omoarã prizonierul… Ce þi-a fãcut el? Þi-a luat pãmântul? Dacã nu. care cad în genunchi în faþa ta. . acum stau într-un crâng nu departe de B…ti. Andrianov a bãgat cuþitul în unul. al doilea a fost legat zdravãn. Pânã la compania lor mai sunt vreo trei kilometri. Îl doare piciorul. cu brânzã de oaie ºi-þi mai toarnã ºi un pahar de vin rece de Codru. Îi face semn lui Ion: . ai dus-o undeva la capãtul pãmântului. i-ai distrus cuibul.Sunt din regimentul 6 vânãtori.

L-au pierdut pe Soloviev. îl ia pe Adrianov în spate ºi-l duce înainte. merge din urmã. încã atât de tânãrã. Nu poþi sã-i spui cã Tãnãsescu þi-e frate. . Ion cu Tãnãsescu intrã în ea.Mãi bãieþi. frumuseþe… Nici sã crezi cã e rãzboi! Ion se uitã la Tãnãsescu. numai Andrianov geme. daþi-mi drumul! O sã vã pomenesc toatã viaþa. – 170 – . nu-i aºa? Fraþii Rusu se uitã la el încremeniþi… . cu þeavã neagrã. frumos arcuite. iar lui Grigore îi spune: . care sã se înduioºeze de durerea altuia… Tac toþi. flori. .comandã Ion prizonierului.Voi minþiþi! Sunteþi. pãtrundeau tot mai adânc în inima lui. tãtar sau moldovean… În cele din urmã Grigore se ridicã. s-a dus fãrã suflare pe apele Prutului. El nu e creºtin. Suntem fraþi.Mai stãm puþin! Grigorie i-a pansat piciorul. Era la mijlocul verii… De jur împrejur verdeaþã. parcã simte cã merge spre sfârºitul sãu.Ce o sã faceþi cu mine? întreabã prizonierul Ion. N-a mai rãmas mult pânã la destinaþie. vãd eu. dragã omule! Am vrea sã te ajutãm. . Ce te faci de faþã cu Adrianov? Cu el nu poþi sã vorbeºti despre asta. îl aºteaptã acasã. Crede-ne! . cu pistolul automat în mâini. rãspunde Ion.Poate îmi daþi drumul. se uitã la chipul lui.Nimic nu spune! Ne întreabã de ce suntem în armata sovieticã! O întoarce Ion. asta nu-l intereseazã. de acelaºi sânge. la pãrul lui negru ºi lucios. . oameni buni. Acesta geme. inima de numai 19 primãveri. Ion. la sprâncenele lungi. l-a pus jos pe Adrianov.Cum sã-l ajut? se întreba Ion. nu-ºi mai dã seama de nimic. copiii încã mici. însã sângele a rãzbãtut prin tot pansamentul.Trebuie sã te ducem la statul major.Nu putem. . Acolo o sã te interogheze. Tradu-mi! . dar nu putem sã facem acest lucru. Pe Andrianov. Ajung amândoi lângã o pãdurice.Ce spune? s-a trezit din amorþealã Andrianov. . Ochii aceia îl implorau. aþintitã spre Tãnãsescu. . am patru copii! Vã rog. Grigore e obosit. sã le poarte de grijã.Cum sã-þi dãm drumul? Dacã aflã ruºii? rãspunde Grigorie. pãºeºte încet. Tãnãsescu e mai în vârstã. care nu alege pe cine duce – fii tu rus. .scapã un geamãt de durere ºi se lasã din nou pe iarbã. sã-i creascã. la ochii cãprui.Eu mã duc înainte ºi o sã trimit pe cineva sã-þi ajute. . ºi voi fasciºti.Hai înainte. nu poþi sã-i spui de ce te doare inima. . Acela pãºeºte înaintea lui cu mâinile legate la spate.

înarmate cu pistoaleautomate. fostul soldat Rusu Ion. fãrã cizme. . îl ridicã în spate pe Adrianov ºi porneºte încet. ºefii. se uitã la el. îi elibereazã mâinile. Vântul îi fluturã lin pãrul negru… Totul pare un vis. . ultima comandã pe lumea asta.. care nu-i aici sã vadã cum va muri el…. la care ea þine atât de mult… Parcã îi e ruºine cã stã – 171 – . pentru eliberarea duºmanului. . dimineaþa.Nu mã împuºca! Am copii! plânge Tãnãsescu.Ion Rusu din satul Z…. dezbrãcat de cãmaºa militarã.Du-te mai repede ºi ia seama! O sã spun cã ai fugit! Tãnãsescu dispare printre copaci. un om burduhos. Ion stã pe loc.. soldatului fascist român. ostaºii sovietici stau în careu. cãrnos. la ochii îngroziþi a lui Tãnãsescu. un vis rãu. pe care se citeºte îngrijorarea. e condamnat de tribunalul militar urgent.Unde-i prizonierul? Întreabã îngrozit Grigore. el nu crede în cele ce aude ºi vede. cu capul gol. stã Ion . . comandanþii mari ºi mici.Foc! Dezbrãcat. desculþ. el – fiul ei cel blând. prin împuºcare… Ion este condus într-un colþ al careului ºi sub privirile dispreþuitoare ale tuturor soldaþilor ºi ofiþerilor sovietici aºteaptã comanda sergentului. comanda dintr-un singur cuvânt: . întrebarea. vrea sã spunã ceva.A fugit! .. Nu se poate! De ce? Ce rãu am fãcut eu? Trebuie sã trãiesc! Sunt tânãr! N-am vãzut încã nimic în viaþã! Chipul mãicuþei sale i-a apãrut în faþã… Mama care i-a dat viaþã. între patru santinele. cu capul gol. cu un nas mare.Stai! Strigã Ion. capul chel. din regimentul 12…. desculþ. dar nu poate… . la moarte. În mijlocul careului. Ion scoate cuþitul. ar mulþumi. III Ora ºapte.Eºti liber! Du-te! Lui Tãnãsescu îi curg lacrimile. Se întoarce apoi îndãrãt la Grigorie ºi Andrianov. la vreo 20 de paºi. în numele socialismului ºi viitorului comunism.. l-a hrãnit. Mai departe. cuminte. Tãnãses-cu îl priveºte cu un obraz. legãnat spre sediul companiei. În poianã. Vorbeºte generalul Sevastianov. mirarea ºi un pic de nãdejde. l-a crescut. roºu la faþã.I-ai dat drumul? Ce ai fãcut? Mãi! O sã ne omoare ruºii pe noi! Ion tace. Generalul Sevastianov citeºte ordinul de zi… . Pieptul lui e încãrcat cu tinicheaua medaliilor. dus pe gânduri.

Ion. Iar Grigorie? Grigorie a fost expediat tot atunci departe. pe altã bancã. Într-o clipã îi apare în faþa ochilor. înnegrite de vremuri. departe de copilaºii sãi.. înconjurat de santinele înarmate. pãzit cu strãºnicie ºi de o potaie de câine-lup. Bãncile de lemn. încã tineri. totul din lumea asta. crescuserã mari. la porþile cãreia.Am patru copii! Te rog dã-mi drumul… Armele sunt puse la ochi… . de nevasta sa Mãriuþa.. viguroºi. Mergeam încet pe Aleea scriitorilor ºi mi se pãrea cã feþele lor de granit se uitã lung la mine – un oaspete aºa de rar pe aceste meleaguri. în ultima clipã.. departe de pãmântul sãu drag. Vladimir Bukovski Acum un an. într-o frumoasã zi de primãvarã. Doamne! Mare eºti! Ajutã-l pe nefericitul fiu al tãu! UN DESTIN – ENNA Oamenii trebuie sã priceapã sensul unor evenimente ai cãror actori au fost. Primãvara era pe sfârºite. erau pustii. în faþa tuturor. fãrã margini. Numai ciripitul unor pãsãrele rãsuna în vãzduh. dinspre rãsãrit. sã verifice justificarea strãdaniilor lor. E o încercare de a preveni repetarea aceloraºi greºeli. departe de ai sãi. mã plimbam prin grãdina publicã. sã tragã de aici concluzii care sã-i poatã lãmuri pe urmaºii lor.. ferind lumea de soarele arzãtor. Arborii pe care îi ºtiam demult. liniºte peste tot. a pierderilor lor. zile cum sunt numai în Basarabia. soarele încãlzea blând pãmântul. se înalþã falnic statuia vestitului domnitor. tot aºa de senin ºi curat ca inima sa… Iartã-mi Doamne. implorându-l sã-i dea drumul. „Judecata”. Rãcoare. aer proaspãt. pãcatele! Nu mi-am trãdat fratele. . spre Nordul rece. . ºedea o bãtrânicã subþiricã. tot dus. învechite de anii trecuþi sub ploi ºi zãpezi. iarba ºi florile îºi întregeau covorul lor.ªtefan cel Mare dovadã cã au fost cândva ºi pe acest pãmânt oameni mari. M-am aºezat pe o bancã.Foc! – A strigat sergentul.a vãzut cerul senin ºi curat. Mulþi ani trecuse de când trãisem pe aceste locuri. cu ochii care au vrut sã înghitã totul. Era atât de bine! În faþa mea.aºa. înalþi. departe de aceste minunate ºi veºnic suferinde locuri natale… ªi a fost dus. îmbrãcatã într-un – 172 – . . chipul lui Tãnãsescu.

îndepãrtat. Femeia avea faþa încadratã de un pãr roºietic. ruºinaþi de trecãtorii din parc. Apoi a scos din poºetã o tabletã ºi a înghiþit-o fãrã apã. Totul s-a sfârºit de mult. de mult.. iarbã ºi copaci. Însã ºi acum chipul ei îmi rãsare viu în faþa ochilor.. amarã. Tãceam amândoi. þinându-ne de mâini ºi sãrutându-ne pe furiº. Mi-am cerut voie ºi m-am aºezat pe celãlalt capãt al bãncii. Câþi ani au trecut oare de atunci când ne plimbam pe aici. uitându-se lung.. pot sã vã ajut cu ceva? Vi s-a fãcut rãu? Bãtrânica a întors încet capul spre mine. Privirea mea a rãtãcit din nou prin grãdinã. pe aceste cãrãri împreunã cu Olguþa Erhan. Abia peste câteva minute femeia.. ruºinându-mã cã mã amestec în viaþa ei.. neobiºnuitã.. Doamne? – ce s-a întâmplat? Din ochii ei se prelingeau lacrimi. Doamnã? am reluat eu vorba. þinând de modã veche... . ºtergându-ºi – 173 – . Ce gânduri zbuciumate o copleºeau oare? De ce plângea? Mi-am întors capul în altã parte – nu vroiam sã observe cã mã uit la dânsa. În mâna întinsã pe speteaza bãncii. Privirea mi-a alunecat iar spre banca din faþã ºi gândurile m-au dus la timpurile tinereþii mele..Doamnã. dar ºi fericite. mã iertaþi. . se vede. Se uita la mine ºi tãcea. care i-a încreþit ºi mai mult obrazul. am îngãimat eu din nou... iar privirea îi rãtãcea în depãrtãri. Amintiri triste. Totul.. . În suflete ne-au rãmas doar amintirile.pardesiu negru ºi purtând pe cap o pãlãrie cu boruri largi. mi se pãrea cã întrebãrile mele nu sunt la locul lor.. . . dar – o... cãutând parcã ceva. Bãtrânica ºedea tot acolo. ce se întâmplase cu mulþi ani în urmã ºi care lãsase urme de neºters în sufletul ei. Multe nenorociri ºi nu puþin nenorociþi de soartã vãzusem în viaþa mea ºi doream sã-i alin cumva durerea.Mulþumesc! Mi-a rãspuns ea cu un surâs timid. dar mi se fãcuse jale de ea. trezitã parcã dintr-un vis fãrã de sfârºit. Iar ea continua sã stea nemiºcatã cu privirea în gol. Mã simþeam stingherit ºi eu. care-i acoperea un pic umerii.Poate vã pot ajuta?. þinea o foaie de hârtie. Nu ºtiu de ce. dar m-am îndreptat spre ea. Parcã mai ieri ne plimbam fericiþi. legate de zilele petrecute în aceastã grãdinã de flori.Ce s-a întâmplat. Ceva.. prima mea iubire?! Vremurile aprige ne-au despãrþit. Priveliºtea din jur era minunatã. De sub pãlãrioara demodatã doi ochi albaºtri m-au învãluit cu o privire tristã.

..Am venit din Lvov. Enna Morel era dintr-o þarã de la nord din Estonia.. pãsãri.Adicã ºi dumneata eºti strãin pe pãmântul dumitale.. dar aºa-i soarta omului. Pãmântul ni l-au luat. aveam vreo zece hectare de pãmânt... Au rãmas cu toþii pe seama mamei... trebuie sã vorbesc cu tine. gãini. au pus impozite grele.lacrimile cu o batistã albã. curcani. cu care se fãcea totul în gospodãrie. Nu puþini s-au ridicat împotriva nelegiuirilor. cãruia.. De lucru era mult. Aºa cã Enna a fost nevoitã sã caute o ocupaþie. adicã. doamnã... într-o cãsuþã micã. ºi sã fac tot ce se cuvenea sã facã o femeie. Copilãria nu i-a fost uºoarã. Gospodãria era bunã.. Dar.. De fapt sunt din Bãlþi. De toate! Un cal bun.. Mulþi oameni de treabã au fost duºi în Siberia.. ziceau ei. m-a întrebat: . m-a prins de mâini în curte ºi mi-a zis: Enna.De unde sunteþi? . Am muncit la el vreo patru ani de zile. când ea avea numai 14 ani. Aºa-i când stãpân la tine în casã se face streinul.. de pe aceste meleaguri. sã facã lucruri bune ºi acolo. Viaþa uneori îl aruncã departe de patrie. Tocmai împlinisem optsprezece ani. .. dupã moartea soþiei. Tatãl fusese pescar – meserie grea ºi plinã de primejdii. Uneori. de baºtinã.... am aflat din gura ei o istorie tristã-povestea vieþii ei – care m-a cutremurat. unii chiar omorâþi. Mama nu lucra nicãieri.. ªi. Trist lucru. ºefi doreau sã fie. din vorbã în vorbã. dar de mulþi ani trãiesc departe de baºtinã. fiind cea mai mare dintre copii. Trebuia sã mã scol dis-de-dimineaþã. fiind cinci copii la pãrinþi. cei veniþi. . din oraºul Tallinn. sã ne elibereze de. Sã ne elibereze de pãmântul nostru. i-au rãmas în grijã doi copii – unul de cinci. cãci ei. când rãsãrea soarele. iar altul de doi aniºori.Am intrat la lucru la un vãduv. douã vaci cu lapte. dar sã lucreze nu prea. în 1939 þãriºoara este ocupatã de sovietici. fiind arestaþi. din care cauzã au avut de suferit.. aruncaþi în puºcãrii. cãci altfel fraþii ºi surioarele mureau de foame. A murit devreme.. sã ne strice viaþa bunã. Într-o zi cu soare..Au venit. dar numai astfel reuºea sã-ºi hrãneascã familia... E ceva serios! Mi-a vorbit frumos ºi eu iam zis: Da! Aºa am devenit nevasta lui. Sã ne fericeascã.. brodatã pe la colþuri. mai ales într-o gospodãrie cu vaci. cal.. ... veneau la noi ºi sovietici sã bea – 174 – . gâºte. seara. La doi ani a venit ºi bucuria cea mare – s-a nãscut Raimond. ªi în casa noastrã s-a abãtut nenorocirea.

de dureroase amintiri.. în casã ºi au stat de vorbã ca doi oameni streini. Pentru ca poporul sovietic sã trãiascã fericit. Ce era sã fac? Aflatã în deportare. Eu le mai spuneam adevãrul cum cã înainte trãiam mai bine. nu ca acum pe vremea lor.. m-am legat de un moldovean.. fost avocat la români.. în acest rãstimp – nici o scrisoare.. au picat doi sovietici – unul militar. în jurul paharului de bere. Toate spusele mele.... Totul era înscris la anchetator.. O vecinã mi-a scris mai târziu. Am fost ºi bãtutã.. A sosit în satul ei ºi l-a gãsit pe bãrbatul ei de altã datã... þin la tine. despre care el visa zi ºi noapte. spre searã... ªi a plecat în Estonia. Pe fostul bãrbat... Nu m-au împuºcat! Am stat în lagãre zece ani ºi încã am fost ºi deportatã! Încã ºase. niºte femei din sat m-au chemat la ele. Dar eu. ba de alta.. A înnoptat la o vecinã ºi dimineaþa a plecat spre Tallinn... sã-mi vãd fiul. la o fabricã... Cereau sã recunosc cã sunt spioanã finlandezã. În Moscova ne-am despãrþit.. numai adevãrul le-am spus! Însã... altul – civil. Nu l-am vãzut de atâþia ani... dar suntem bãtrâni. ªi.... Enna a aflat cã fiul ei lucreazã în Tallinn.. Aºa treceau zilele în grijile gospodãriei ºi ale vieþii. La numai trei zile. cã bãrbatul meu s-a recãsãtorit. A izbucnit rãzboiul. Bunã bere mai fãcea bãrbatul meu Janes! Zic: veneau ºi beau. Lucrurile s-au mai schimbat! Ne-am întors ºi noi acasã.Dragã Vladimire.. mai târziu... La o adunare la care se vorbea despre pãcatele sovieticilor ºi despre înjosirea poporului meu. Dar într-o searã.. n-au trecut neluate în seamã. Nu mâncau ruºii pâinea degeaba!.. Cui i-o fi semãnând acum? Atunci avea numai ºase aniºori! Nici nu-l îmbrãþiºase – 175 – . Abia atunci. În casã altã gospodinã comanda. M-au rugat sã le arãt drumul la o vecinã dintr-o altã mahala a satului. A intrat.. Care casã?! În Moldova lui Vladimir.. gândindu-se la mult aºteptata întâlnire: Cum o va primi feciorul? O mai þine minte? N-a uitat-o? Cum aratã el acum? Trecuserã totuºi ºaptesprezece ani de suferinþe.câte un pahar de bere. de unde mã chemau la cercetãri noaptea. Tot drumul se chinuia. Un om cult. nici o veste. Am fost învinuitã de activitate contrarevoluþionarã ºi condamnatã la moarte. abia aici am înþeles cã vorbele acelea spuse la noi acasã.... Vorbeam ba de una... deci.. I-am spus: .. În curând a murit ºi cãlãul!...... Simþeam cã omul þine cu adevãrat la mine..... om de treabã – de Vladimir Bârlãdeanu. De acasã... Am sã vin pe urmã la tine. ºi acasã nu m-am întors. în casa noastrã. Eu trebuie sã mã duc în Estonia.. Uitase de mine. Am fost aruncatã într-un beci în Tallinn... Trebuie sã-l vãd.

..... El.Ce vã trebuie? Stãteam în faþa ei.Nu l-am vãzut tare demult. Vãd: o fabricã micã. o cãsuþã micã. cu aceiaºi ochi albaºtri ca ai mei. eu sunt mama ta! S-au rupt în sfârºit de pe buze cuvinte atât de grele.. Peste o orã au apãrut clãdirile oraºului. ªi am simþit cum lacrimile au nãvãlit în ochi. ... tãceam. Mã uitam la el ºi tãceam. îmbrãcat într-o salopetã albastrã. Pe cãrarea de asfalt venea spre mine un bãrbat tânãr.. Fiul dumitale este aici. eu sunt! A zis el. binevoitoare.. La intrare. de pazã.. Raimond Morel. dar ele curgeau..Nu plângeþi.Da.. veºnic îngheþate ale Siberiei. bãrãcile. a vorbit cu cineva. . departe. mândru ca un stejar. Îmi ºtergeam lacrimile cu batista.. cu obrajii roºii..Liniºtiþi-vã. Vine peste câteva minute.. înconjuratã cu un gard înalt de beton.. Dãina care a rãmas acolo. am nevoie de fiul meu. Întru în cãsuþa aceia.. Acuº o sã-l chem.. vine! A rostit femeia de serviciu. . lagãrul împrejmuit de sârma ghimpatã.. suferinþele îndurate pe nedrept. copilul. zdravãn. ce s-a întâmplat? Mã liniºtea ea. s-a ridicat de pe scaun ºi mã întreabã: .în acele minute tragice. Nu le-am putut stãvili. mulþi ani. proaspãt vopsitã în alb. Cum sã-i spun? . Ne uitam unul la altul ºi. vã rog. mi-a spus paznica.. ...L-am gãsit. tot mai aproape. convoiul cu câinii-lupi.Eu.. mi-a spus paznica. M-am ridicat de pe scaun ºi mi-am lipit faþa de fereastrã. Acuºi îl gãsim! Vocea era blândã. – 176 – . . O femeie în vârstã. . ªi în faþa ochilor mi-au fulgerat amintirile soartei mele zbuciumate.. ca un fãt din poveºti. nici nu ºtiu cum aratã. . Apoi s-a aºezat lângã mine. Femeia a început sã sune undeva. Am ieºit din cãsuþa de pazã ºi priveam cum pãºea el spre mine – tot mai aproape...Doamnã. Femeia se uita binevoitor la mine.. cu pãrul tuns scurt. bãiatul meu..Iatã-l.Luaþi loc. dar nu puteam sã spun nici un cuvânt. Îl gãsesc eu. corpul îngheþat bocnã al prietenei mele moarte.. Simt cum picioarele mi se fac grele. în pãmânturile reci. I-am zis: . Pânã la Fabrica de produse electrice sunt vreo 400 de metri. stãtea în faþa mea – frumos. cu pãrul de culoarea grâului copt. . Lacrimile au început sã curgã ºi mai tare. simþind ce se petrece în sufletul meu.Dumneata eºti Raimond Morel? Am îngãimat eu cu greu. îndatã o sã fie aici.

. am strigat eu cu fricã. rãmânând sã zacã în pãmânturile Siberiei. trebuia s-o împuºte. Acum era îndreptãþitã. ca sã ne mai revedem.. Aºa se întâmplã când oamenii se întâlnesc dupã zeci de ani. Din urmã ne conducea blânda privire a femeii de serviciu. El m-a îmbrãþiºat cu grijã. însã eu nu mã puteam opri din plâns.. Stãteam îmbrãþiºaþi ºi lacrimile mele curgeau pe haina lui.. de milã.Nu. unde o aºtepta Vladimir Bârlãdeanu. luminatã de o vãditã bucurie.. Ce mai puteam vorbi? Despre ce? Eram numai noi. parcã. M-au trimis în lagãr.De acolo n-ai voie sã scrii.. În Chiºinãu a rãmas movila lui Vladimir Bârlãdeanu la cimitirul Doina.. de multe ori... gãsitã fãrã vinã – ceea ce era ºi scris în hârtia pe care o þinea în mânã ºi de care ea nu se despãrþea niciodatã.Nu m-au împuºcat. – 177 – . A trãit în Moldova pânã la sfârºitul vieþii lui Vladimir.Mamã.... Ne-am despãrþit cu bine. De acea procuraturã care. sã mã creadã. ne înconjura verdeaþa primãverii ºi tãceam. era interzis. apoi am fost deportatã încã ºase în altã parte. avea o inimã bunã. ªi lacrimile au început sã curgã ºuvoi ºi m-am prãbuºit la pieptul lui. tinereþea.. suferinþele ºi micele ei bucurii. . care a înconjurat-o toþi aceºti ani.. care niciodatã nu s-au mai întors la baºtinã. Dar în ea mai erau ºi prietenele ei de lagãr. Mi-a dat drumul din strânsoare ºi se uita la obrazul meu. mi-a povestit cum a venit la Chiºinãu. fiul ei Raimond. . de iubire. Apoi. .. dar parcã n-au despre ce vorbi! În cele din urmã a rostit: .. în acea hârtie era viaþa ei. i-am rãspuns. Doamne! Cât de puþin îi trebuie omului sã fie fericit! Stãteam pe vechea bancã a grãdinii.. În ochii lui am vãzut lacrimi: aceleaºi lacrimi de duioºie. cu care nu s-au mai despãrþit.. unde am stat zece ani. singuri cu nenorocirile ºi suferinþele noastre? În anul 1958 cetãþeanca Enna Morel a fost reabilitatã de procuratura sovieticã militarã. în Estonia. dragã fiule. a fost împuºcatã. mã duc sã-mi iau un concediu pe o zi ºi o sã mergem la cãminul meu.. În ea. dupã aceea. nu e adevãrat. ªi ne-am dus împreunã spre staþia autobusului... cândva.. se vede.Dstrã? Mama mea? Dar mama mea a murit în 41. Pãºeam alãturi de fiul meu ºi eram cea mai fericitã dintre toþi oamenii pe lume. Noi eram consideraþi duºmani. convinsã deja de bunãtatea sufletului moldovenesc.De ce nu mi-ai scris niciodatã? . Eu tãceam.. pentru ei noi nu am fost oameni. iar dupã Enna a venit s-o ia acasã.

Am vãzut lumina zilei în satul Sineºti. Vã vor ierta ei oare.. MOª DUMITRU OSIPOV .Dar de loc de unde sunteþi. Pentru un bãtrân ca mine ce nenorocire mai mare îi trebuie. era un omulean mic de staturã. care trãiau la dânsul. Dupã un pahar de vin limbile. Trãieºte..Ce vârstã aveþi. domnule Osipov? Am îndrãznit eu sã-l întreb. a reluat el firul vorbei. familia ei..Apoi. la sosire. dragul meu. la Iaºi. ºi eu sunt basarabean. A fost preºedinte al celui dintâi comitet naþional din regiunea Codrului. Masa ne-a gãtit-o cele douã nepoþele..Gândiþi-vã cã nu este vorba numai despre dstrã. moº Dumitru? . . . cu pãrul însurit. pentru unirea cu patria-mamã. unde ne-a fost dat sã ne întâlnim ºi sã cunosc un suflet de om pãtimit în viaþã. mai am o fatã aici.. Pe mama mea o chema Maria. el se trãgea din rãzeºii codreni a lui ªtefan cel Mare.Mulþi înainte. M-a lãsat.. pe vremea când Basarabia era sub stãpânirea þarului.. De mine au grijã nepoþelele. tatãl meu. când vor ºti cã pãrinþii lor au dat cu piciorul în dreptul ºi fericirea copiilor. Aflând cã suntem din Basarabia româneascã s-a bucurat mult ºi. cu luare aminte. vânjos. Moº Dumitru. am cunoscut un om care a apucat ºi alte vremuri în tinereþea sa. sunt bãtrân. întrebându-ne mai mult ba una. cã aºa îl chema pe gãzdaº. În 1908. Enna Morel era mai presus ca ei. Acum câþiva ani mi-a murit nevasta. agricultor fiind. Mihail Osipov. sãraca. de cei ce vor urma. care totuºi i-a iertat pe acei care au fãcut atâtea nedreptãþi. a fost unul din cei care a luptat pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaþia rusã.. o duc nu prea uºor. Vorbele le rostea domol. de obicei. fetele bãiatului meu. O nepoþicã ne-a adus câte o cafea.. lângã Corneºti. are casã.Ehe. Cãci þãran. . Tare bãtrân.Pãi. nepoþilor ºi strãnepoþilor lor? Constantin Stere Fãcând nu demult un drum la Iaºi. ªi cu viaþa cum vã împãcaþi? . de-acum am 89 de ani.Fie binecuvântat parcul din centrul oraºului.. Pãrinþii mei au avut 13 copii: eu am – 178 – . are niºte copile. ci ºi de copiii voºtri. Avea numai 57 de ani ºi a fost inginer. se dezleagã. Ceva mai înainte mi-a murit feciorul.. ne-a poftit la el cu înnoptatul. . ba alta despre Basarabia..

l-a chemat la el ºi a vorbit cu dânsul româneºte. scriind jalbe la Moscova. În patruzeci ºi trei. Peste un timp a fost trecutã la închisoarea din Ircutsk. a fost graþiat ºi el. Dumitru Osipov. Satul nostru a avut mulþi luptãtori pentru unire.. ªef al lagãrului sovietic era un colonel-invalid. ºi o femeie mama. am mers cu rãzboiul pânã la Stalingrad. printre care se afla ºi tatãl meu. a fost arestat ºi dus la canal. Moº Dumitru mi-a mãrturisit cã avea voce bunã ºi ºeful – 179 – . ne-au repartizat în lagãrul de prizonieri din Karaganda. Tata a fost condamnat la moarte de cãtre sovietici demult. ca sã nui scape pe sãteni în România. lãsând casa ºi ce mai aveam ocupanþilor. la 28 iunie 1940. Unul Vitalie Rotaru. dupã 13 ani de detenþie pentru dragostea sa de Patrie. Au fost duºi toþi cu camionul într-o localitate hãt dincolo de Moscova. Când a auzit de românul Dumitru Osipov. îmbrãcatã într-un cojoc alb. Dupã ce ne-au tot controlat ºi ales. un moldovean de pe malul Nistrului. apoi purtat prin multe închisori pânã în 1964. pentru cã a intervenit o femeie. fiindcã fusese printre acei care au fãcut Uniunea în 1918.. cerând tuturor sã ni se respecte drepturile.. m-a gãsit concentrat în armata românã. încã la Moscova în 1923. maior al NKVD-ului. unde am stat opt ani. Au luat-o ºi pe mama.. Cercetaþi. Odatã cu toþi oºtenii. dragul meu noroc sã mã retrag atunci. la Cotul Donului.. Venirea ruºilor. au fost despãrþiþi ºi deportaþi în Siberia. dar cu gradul de polkovnic (colonel). Am fost dat la ºcoala normalã din Bãlþi ºi de acolo am ieºit învãþãtor. pânã în 1952. unde s-a stins din viaþã în 1953. Aflând cã Maria avea 13 copii au lãsat-o în viaþã. am cãzut în mâinile ruºilor. a ajuns academician. Fratele Gheorghe s-a reîntors dupã mulþi ani în România. Armata sovieticã a aruncat paraºutiºti deasupra Sineºtilor. am protestat cât am putut. cã nu iau putut despãrþi sbirii enkavediºti. Am avut. S-au îndurat ºi pedeapsa capitalã i-a fost comutatã cu închisoare pe viaþã. pe insula Novaia Zemlia. Din momentul acela soarta mea a luat o altã întorsãturã. eu. Am stat. Cât mã priveºte pe mine.. Petru ºi Maria. de ea se þineau trei copii. au fost duºi la Nord. Cei trei copii ai ei. Când comuniºtii s-au întãrit la putere. Gheorghe. Mi-am luat nevasta ºi cei doi copii..fost al doilea copil în familie. înaltã. ºi s-a fãcut doctor de dinþi. zdravãnã. la munca de rob în taigaua siberianã. judecaþi. Luptase în rândurile armatei sovietice ºi se întorsese de pe front fãrã un picior. dar n-am tãcut. Atunci au scãpat mai mulþi la libertate. Au fost arestaþi 17 bãrbaþi..

Peste doi ani. Socot cã numai o þarã avem.Pentru mine Basarabia a fost ºi a rãmas tot aceiaºi þarã. întreagã. Da. printre care niºte minunate prãsade.. iau dat drumul sã se întoarcã acasã. la familia sa. un purcel ºi un câine.. În casa lui trãiau alþi oameni. aºa-i soarta omului. A stat în puºcãrie pentru vina cã în timpul rãzboiului de la rãsãrit a luptat împotriva armatei sovietice. . totuºi. gospodarul.!! S-a întors acasã... ªi el. L-am întrebat: .. direct. care nu ºtiau nimic despre el. ºi a þinut sã se reîncadreze în învãþãmânt. La Aiud a stat pânã prin 1964. îþi spune sincer.Uite. A doua zi dimineaþa ne-a arãtat (eram cu soþia Veronica) gospodãria: câteva gãini. ce are de spus. la Iaºi.. dã Doamne. nu l-am mai gãsit în viaþã.. – 180 – ... azi. dar ºi erou al neamului nostru necãjit ºi hãrþuit. mai mulþi pomi. mai întâi. de bucurie cã l-a vãzut întors. bãnuiesc. Nu odatã la adunãrile de mai înainte.. Peste câteva luni.. .. am rãmas fãrã soþie ºi bãiat. Soþia.. ºi dus la Aiud. odatã cu mulþi alþi foºti prizonieri reîntorºi în þarã. Acasã a gãsit copiii mari. nu mã ia nimeni de la casã.... Aflat în pragul vârstei de 90 de ani. butuci de viþã de vie. cântece despre fraþi ºi surori. care a trecut prin atâtea încercãri.. când mai veniþi? Þara. la Iaºi. impilat ºi asuprit. ieºea ºi critica autoritãþile comuniste pentru politica lor antisocialã cãreia. Dupã casã avea grãdinã.. În 1952 a fost dus cu avionul la Moscova ºi. care a rãmas acelaºi luptãtor.În Basarabia. moº Dumitru era acum mulþumit de ceea ce avea. dar. Mã uitam cu admiraþie la omul acesta. în slujba þãrii sale. cântece de dor. Bucuria însã n-a þinut mult. fiind reâncadrat în învãþãmânt. trecând prin Iaºi. cã nu-i ajunge: puterea mãcinatã în lagãrele ºi puºcãriile comuniste ºi pe care ar fi dorit s-o punã. slava Domnului. victimã a unui regim totalitar ºi a unei atitudini antiumane faþã de destinul unui om într-o societate criminalã pe care o instaurase comuniºtii cu sila.. iubitor de patrie. numai numele sã-i rãmânã. aþi cutreierat-o toatã.. s-a pomenit arestat din nou. apoi a fost graþiat. Trãiesc aici.deseori îl chema sã-i cânte cântece româneºti. un martir. În el eu vedeam. dupã niºte cercetãri. de un singur lucru se cãina. nu se putea opri din plâns. dar cu gândul niciodatã nu m-am rupt de acolo. a oftat moº Dumitru Osipov.

care era învãþãtor la Cuhureºti. cunoºtinþã cu noile rude din comuna Cuhureºti. cu ochii inteligenþi ce exprimau bunãtate ºi încredere. Poate cã tatãl meu nu dorea asta. care în 1940 împlineam 16 ani la 28 iunie. Bãieþii erau cam de aceeaºi vârstã cu mine. Casa lor era fãcutã din piatrã. iar tatãl meu cu câþiva ani mai mult. administratorul moºiei boierului Leonard în satul Limbeni. corpolentã. judeþul Soroca. o femeie ce nu fusese încã mãritatã. nici prea înalt. era pedagoagã ºi uneori profesoarã de francezã. Se cãsãtorise cu Mihai. Se aranjase cu lucru la liceul “Domniþa Ileana”. se ocupau cu agricultura. Avea 42 de ani. în casa lor pe strada Unirii 11. Amândoi formau o pereche frumoasã. era un om simpatic la înfãþiºare. Mihai Ursu era deja director în 1940 la ºcoala din Cuhureºti. unde trebuia sã fie. cu un corp de bãrbat sportiv. Bunelul copiilor era deloc din satul Cobâlna Nouã. Aveau trei copii: Eugen. avea multe camere ºi deseori în ea aveau loc petreceri care atrãgeau tineretul oraºului. unde trãia Victoria. Ea nu ºtia atunci cã viaþa ei se va transforma într-o straºnicã tragedie. Alexandru ºi o fetiþã pe care o numeau toþi Lealea. mai tânãrã decât sora ei. era cãsãtorit cu Alexandra ºi. Larisa. Iulia era înaltã. În sfârºit în 1940 Iulia se cãsãtorise cu ªtefan Pirogan. tatãl meu. eu ºi Tolic. apoi ºcoala normalã de la Soroca. o pedagoagã la acelaºi liceu. Terminase ºcoala primarã la Cobâlna Nouã. Noua mamã era Iulia ªedlovschi.ALEXANDRU URSU ªtefan. Era încã tânãr ºi trebuia sã-ºi refacã viaþa. ziua fatalã a Basarabiei Româneºti. având ceva pãmânt ca mai toþi þãranii. nici prea mic. poate nu dorea sã fie o nuntã prea mare. Ion Ursu. Pãrul întunecat. era o femeie de staturã micã. Victoria. o familie care trãia în bunã înþelegere ºi iubire. Mihai Ursu era director la ºcoala din Cuhureºti ºi avea ºi vreo 6-8 – 181 – . care-i va zdrobi toate visurile ei. Mihai Ursu. Aºa am fãcut ºi noi. Sora Iuliei Victoria. absolventã a Liceului “Domniþa Ileana” din Bãlþi. poate prea puþin timp trecuse de la moartea primei soþii. o femeie solidã. El. Bãrbatul ei. absolvise liceul “Dadiani” la Chiºinãu. unde soþul ei era director de ºcoalã. Ca învãþãtor a fost repartizat la Cuhureºti. care trãia cu familia sa în comuna Cuhureºti. Mai avea o sorã. dat peste cap. cãci la Bãlþi avea mulþi prieteni ºi cunoscuþi. fiica lui Ioan ªedlovschi. Nunta lui tata a avut loc la Cuhureºti ºi nu la Bãlþi. unde lucra învãþãtor din 1919. fratele meu. într-un cerc restrâns de cunoscuþi ºi musafiri. Trãia la Bãlþi cu pãrinþii sãi Ion ºi mama Meletina. s-a cãsãtorit a doua oarã dupã doi ani de la moartea mamei noastre. Iulia tot alegea mirii sãi ºi nu reuºise sã se cãsãtoreascã. Nunta a fost fãrã mare fast.

Avea mult de lucru. Viaþa devenise un chin pentru oamenii cinstiþi. . învãþãtori. Copiii s-au bucurat de noii prieteni. Se lãudau cã ei vor cuceri toatã lumea ºi comunismul va fi peste tot. aveau altã uniformã ºi minþeau straºnic. auzeai numai laude Partidului Comunist. era optimistã ºi împreunã cu ªtefan. Erau mai rãu îmbrãcaþi. care trãise în România democraticã cu drepturile omului ºi toþi aºteptau un sfârºit. Apoi toate s-au reântors la acele obiºnuite ºi fiecare îºi continua viaþa cu grijile sale. era des vizitat ºi de Dumitru Gusti ºi de poetul Iov. Aºa cã Mihai se mai ocupa cu gospodãria ºcolii care le fãcea viaþa mai uºoarã. sanitari. lagãre. a fost ca un trãsnet într-o frumoasã zi de varã cu soare arzãtor. Când stãteai de vorbã cu ei. duºi pe alte meleaguri. Frica a intrat în bãºtinaºi. porci ºi pãsãri fãrã a le ºti cineva numãrul. scriitori. Dar armata roºie care venise pe pãmântul Basarabiei nu semãna deloc cu armata þaristã. o rezolvare a problemelor. care era un simpatizant al socialismului. jucându-se trei zile. Satul a devenit model. Mihai a fost arestat – 182 – . în Siberii de gheaþã. Din primele zile pe strãzi a apãrut o maºinã cu dubã. lui tãtuca Stalin ºi Lenin. torturaþi. În primãvara anului 1940 a avut loc nunta lui ªtefan ºi a Iuliei la Cuhureºti. români împuºcaþi. un tineret visãtor la o viaþã mai bunã. Totul a fost atât de neaºteptat de majoritatea populaþiei. lãsând în urmã jale. se aºteptau la o viaþã bunã. Se putea de trãit.Nu fusese rãu în timpul þarului. studenþi care ridicau cultura satului. Mihai mai era ºi membrul Partidului Liberal ºi chiar fusese ales preºedinte al Consiliului judeþean. lacrimi. poeþi. Prin anii 1936-37 satul rãsunã de cântecele legionare pe care le cânta tineretul. În gospodãrie era o pereche de cai. Un an de zile a fost un an de crime sovietice. Dar din primele zile bãºtinaºii au simþit cã nu e totul cum spuneau ei. o vacã. Peste câteva luni sovieticii au dat nãvalã ºi au ocupat Basarabia ºi Bucovina. care umbla mai mult noaptea ºi luau oamenii din casele lor. ducându-i la puºcãrie. spuneau ei. dãruite ºcolii de moºierul Bogdan. Deseori venea echipa regalã cu medici. Iulia.hectare de pãmânt. fricã ºi urã… Oamenii erau arestaþi fãrã vinã. de acei care se stãruiau sã ridice nivelul de culturã al satelor basarabene. duºi în subsolurile clãdirii NKVD-ului. Satul Cuhureºti se bucura de o mare popularitate culturalã. deseori era nevoit sã trãiascã la Soroca ºi venea mai rar acasã. perdelele la geamurile caselor erau trase ºi toþi se ascundeau. Pe capul familiei Ursu a cãzut o mare nenorocire. cãci aici veneau mulþi studenþi. care copilãrise în timpurile þarului rus. aruncaþi în închisori. teologi. numitã chiar de sovietici – “Corbul Negru”. maltrataþi ca sã recunoascã o vinã de care nu erau vinovaþi.

Copiii învãþau la Soroca. Victoria ºi-a luat copiii din Soroca ºi a plecat la pãrinþii sãi la Bãlþi. Primii soldaþi români care au intrat în Cuhureºti erau niºte cercetaºi. Aici lupte nau fost. Îi era fricã sã rãmânã la Cuhureºti. aducându-i mâncare. Soþia. A stat la închisoarea din Soroca pânã în aprilie 1941. Rãzboiul s-a dus mai departe. când Armata Sovieticã se întorcea victorioasã. Ei nu furau. Într-o searã au venit trei militari NKVD-iºti la Cuhureºti ºi au rãscolit totul. le povestea despre crimele sovietice. cãci erau împotriva lui Stalin. la Cuhureºti aºa ºi nu a ajuns. Când a început rãzboiul între nemþi ºi sovietici poporul a respirat mai uºor. iar oamenii s-au reântors la casele lor încercând sã-ºi refacã viaþa. frântã la Cuhureºti. unde l-au judecat ºi l-au trimis în lagãrul de exterminare la Ivdel. În oraºe se dezgropau gropile unde fuseserã aruncaþi oameni nevinovaþi. Dar îndãrãt. venea la închisoare.Mi-au dat drumul. Poporul s-a bucurat de venirea românilor. doreau sã se opreascã la Nistru. Oamenii se adunau. Dar ce puteau gãsi ei la un om cinstit ºi drept? L-au dus la Cotiujeni.la Soroca în septembrie la numai douã luni de la venirea ocupanþilor. erau politicoºi ºi cinstiþi. Victoria. A fost din nou arestat. Vreþi în Siberia? Le-a dat bani zicându-le: – 183 – . oameni buni? Ruºii sînt la Nistru. Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc Basarabia ºi Bucovina. Într-o zi a venit tata la ei. împuºcaþi ºi acoperiþi cu var sã nu rãmânã urme. a venit la Cuhureºti prietenul lui Mihai. obositã. trãind la gazdã.Ce staþi voi aici. vãzând ce “fericire” au adus sovieticii pe pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei. Dar a venit anul 1944. Mulþi sovietici nu doreau sã lupte ºi se predau nemþilor. Sovieticii fugiserã. S-au ivit speranþe. haine… Dar zbirii sovietici nu luau nimic. dacã doreau sã li se întoarcã Ardealul. se uitau ºi se indignau. Într-o zi i-au spus cã el e trimis în Rusia. mergând spre Vest. sperând cã ei se vor opri la Prut. L-au dus la Sverdlovsc. . nãdejdea cã acest chin se va sfârºi ºi poporul va scãpa de sovietici. împotriva regimului comunist. Au venit nemþii care s-au purtat frumos cu populaþia. cãci nemþii i-au forþat sã lupte mai departe. Din Basarabia mulþi fugeau din calea lor. spunea el. nu luau nimic fãrã sã plãteascã. . unde a fost închis într-un beci. dar nu a fost posibil. denunþat de un trãdãtor din sat. Când frontul era lângã Soroca. spre alte zãri. nu-i dãdea voie sã-l vadã ºi ea se întorcea plânsã. casa le fusese rechiziþionatã ºi acum în ea trãiau militari sovietici.

unde lucra la o benzinãrie. Nuþa trãia la Iaºi în 1940. Aºa au ajuns în comuna Pleºeni. Aºa au ajuns la Râmnicul-Vâlcea unde avea loc repartizarea lor. cãci era încã frig primãvara. Bârlad. Pentru toatã viaþa le-a rãmas amintirea scumpã despre acei olteni cu suflet mare. pe front. veneau oamenii aducând de toate. O familie cu suflet mare. fiindcã Victoria avea un document fals cã erau refugiaþi din 1940. Când s-a mai potolit lucrurile ºi sovieticii se mai liniºtise. parcã ar fi fost rude. Totul era atât de bine organizat cã se mirau sãrmanii. cum fãceau de obicei. Nuþa cu mama sa s-au evacuat în Oltenia. unde s-au încãrcat pe o platformã de tren pânã la Iaºi. pe care sovieticii l-au împuºcat crezând cã e neamþ (Adolf). Oltenii. care i-au ajutat în toate. spre cinstea lor. Dupã un timp au fost trimiºi cu lucru la Viºeul de Sud. I-au încãrcat într-o cãruþã ºi într-un car cu boi ºi au plecat. A luptat în Ucraina. Ungaria. Au stat la ei câþiva ani fãrã sã plãteascã gazda. Refugiaþii erau întâmpinaþi în gãri la Vaslui. La Sinaia în garã erau bucãtãrii militare cu mâncare caldã. ªtefania s-a evacuat ºi ea în Oltenia. Aveau ºi ei trei copii: Mãriuþa. Aici s-a cãsãtorit cu Nuþa Lipcovschi. Eugen ºi-a luat bacalaureatul la Râmnicu-Vâlcea ºi a fost luat în armatã. Tatãl ei era din neam polonez. Cehoslovacia. Leon Svicinschi. cu mâncare. i-au plasat într-un vagon marfar cu sobã ºi lemne. din Bãlþi. Pe drum în alt sat îi aºteptau alt car cu boi cu schimbul. din puþinul pe care îl aveau se împãrþeau cu ei. Tatãl ei avea lângã Iaºi o moarã rãmasã de la bunel – Leon Adolf Svicinschi. în gazdã la familia lui Nicolae Pantaleru. Dupã armatã a nimerit la lucru la Piteºti. Floarea ºi Maria. Aici l-a întâlnit pe Alexandru ºi s-a cãsãtorit. unde Nuþa a terminat facultatea de chimie ºi a fost repartizatã la Piteºti. Alexandru învãþa la liceu.Dacã o sã aveþi. unde s-a nãscut prima fetiþã – Doina. vroia s-o ajute pe nepoata ei. Victoria a cumpãrat o cãruþã cu cai ºi au plecat pânã la Bãlþi.. La prefecturã li s-au dat bonuri. Soþia lui Nicolae – Ileana le dãdea la toþi copiii cârnaþi ºi turte când se duceau la ºcoalã. Era o ordine perfectã în vremea lui Ion Antonescu. o sã-mi întoarceþi cândva. pe care a terminat-o în 1950. dar peste un an a fost luat în armatã. Sovieticii nu i-au întors în Basarabia. despre familia lui Nicolae Pantaleru. la Craiova. Trãiau greu. – 184 – . Aici i-au întâmpinat militarii români. Mama Nuþei avea o sorã la Bãlþi – Iulia Lipcovschi care avea o fatã – ªtefania. i-au primit cu braþele deschise. ca sã primeascã pensia câteva luni la rând. Mama Nuþei a luat-o pe ªtefania la Stolnici unde se refugiase cu Nuþa. Când sovieticii înaintau spre Iaºi. Alic a fost repartizat asistent la facultatea de chimie. toþi s-au întors la Iaºi. apoi a intrat la facultatea de chimie industrialã la Iaºi.

dar a trãit 20 de ani în România. A fost un bãrbat cinstit ºi drept. s-a întors la Bãlþi. nejeluindu-ºi soldaþii. A luat legãtura cu ªtefania. cu toate cã trãiau greu. O invitau la sãrbãtorile lor. Igor Senicovschi nu mai este. la început a fost greu dar cu timpul viaþa s-a îndreptat. dupã revoluþia din Rusia. ocupând oraºele. au avut multe de suferit. Asta în timpurile grele sovietice. – 185 – . Cât a lucrat Nuþa la Piteºti ºi Oneºti era mereu terorizatã de comuniºti. A fost toatã viaþa recunoscãtor României despre care vorbea numai de bine. primitori. îi dispreþuia pe sovietici. Dupã câþiva ani s-a cãsãtorit cu Igor Senicovschi. S-a dus la comenduirea sovieticã la Iaºi. . S-au întors din nou la Piteºti. geodezist. a decedat la vârsta de 80 de ani. În 1985 Alexandru a ieºit la pensie cu 4000 de lei pe lunã. care i-au fãcut toate formele. Cu toate cã era veteran de rãzboi sovietic. la Bãlþi. învãþãtor ºi el la Bãlþi.Noi ºtim cine eºti. considerându-i ocupanþi ai Basarabiei româneºti. la Iaroslav la Institutul de cercetãri în domeniul cauciucului. a crescut copilul ªtefaniei. fetele cãpãtase carte bunã ºi acum lucrau ºi ele. ºi. nu ai originã sãnãtoasã… amintindu-i de bunelul neamþ ºi de moara lui. În 1961 a venit ordin de la minister ca Alexandru sã fie transferat la Oneºti. Acest om neavând copii. Stabiliþi la Oneºti. fiindu-i un adevãrat tatã. ce se construia. pe care i-au crescut ºi i-au fãcut oameni. lucra învãþãtoare. era o lipsã acutã de alimente. ce era foarte bine în acea vreme. fiindcã tatãl sãu. Dar. terminând facultatea de matematicã. oameni de treabã. În 1969 a fost numit ºef de producþie. dar Cristina era la Iaºi. dar erau tineri ºi au rezistat. A luptat în rãzboi în armata sovieticã. Condamna purtarea soldaþilor sovietici. au trimis-o în Uniunea Sovieticã. un polonez nãscut la Harkov. la combinatul de Cauciuc. cãci le trebuiau specialiºti. dar dorul de casã ºi de pãrinþi a fãcut-o sã se întoarcã acasã. trãiau bine. el murind de tânãr. Oraºul Oneºti abia se construia. au înfiat doi copii orfani. ªtefania venise cu Nuþa la Iaºi. Dar la Ungheni a fost arestatã ºi a stat un an de zile în lagãrul de filtru de la Chiºinãu. când mii de oameni erau aruncaþi în bãtãlie fãrã pregãtire. copilul mic. Aici a învãþat fãrã platã la liceu ºi la Universitate la Iaºi. Era ºef de secþie la planificare. erau corecþi. El vãzuse multe în timpul rãzboiului. unde s-a nãscut al doilea copil Cristina. Aici ruºii bãºtinaºi au primit-o foarte bine. care. om de o politeþe ºi o purtare exemplarã. Mai mult. numai ca un comandant sã capete ordinul. nu ºtia româneºte fiind ºomer. nestimându-i pentru politica lor ºovinã ºi agresivã. dar n-a avut noroc. la pãrinþi. Eliberatã. S-a cãsãtorit cu un învãþãtor. Doina trãia cu ei. fiind inginer conºtiincios.apartamentul era rãu încãlzit.

ªi nimeni nu ºtia de lacrimile cãzute din ochii ei frumoºi. întemeiat de Petru. unde nimeni nu va aduce niciodatã o floare ºi nu va aprinde o lumânare? Mama Victoria nu mai este. cãci dupã legea sovieticã de atunci. au bucurat-o cu nepoþi ºi nepoþele mãcar în ultimii ei ani de viaþã plinã de griji. dar a reuºit datoritã dragostei faþã de Mihai. Victoria Ursu nu ºi-a refãcut viaþa. de o energie rarã. fãrã casã ºi fãrã masã. dorind sã viziteze Estonia. Mama lui Alexandru. trei oameni adevãraþi. Înþelegea ºi politica ºi ideologia antiumanã a partidului comunist. distrugând în aºa fel þara sa. unde Igor avea un vãr. rãmasã vie pânã la ultimul suflu. nevoi ºi atât de puþinã fericire. de nopþile fãrã somn când gândurile se îndreptau spre el. sã facã din ei oameni cu suflet mare. L-a aºteptat o viaþã întreagã suportând greutãþi ce apãsau pe umerii ei firavi ºi gingaºi. lipsiþi de dragostea pãrintelui.. Trei copii rãmaºi fãrã tatã a ridicat ºi i-a pus pe picioare ea în acei ani. Letonia. Cine va rãspunde pentru distrugerea familiei Ursu. Oneºti. care au trãit numai cu amintirea despre omul iubit. ea nu ºi-a pierdut cumpãtul. nici de locul mormântului lui. arãtându-le frumuseþile acestui oraº. Fetele lui Alexandru se cãsãtorise ºi acum trãiau cu toþii în acelaºi oraº. dar Alexandru ºi Nuþa s-au temut. Poate cã anume aceasta a þinut-o ca un brad în furtunã. El îºi dãdea seama de politica conducerii sovietice care nimicea fãrã vinã milioane de vieþi omeneºti. sã-ºi revadã locurile unde s-au nãscut. pentru aceastã fãrãdelege? Cine va rãspunde faþã de acei copii ºi mama lor.. ocupând diferite funcþii. stãruindu-se sã-ºi creascã copiii. Venise la Combinatul din Oneºti ca stagier. Nu i-a fost uºor. dar s-a impus în faþa conducãtorilor. lipsitã de cele avute la Cuhureºti. Soþul Doinei – Tudor. la Bãlþi. nu aveai voie sã te deplasezi în altã localitate decât cea permisã. rãmânând cu lucrul aici. a rãmas singurã. capi de familie. Igor a dorit sã-i ducã ºi în Basarabia. Mulþi ani l-a aºteptat pe soþul iubit. trei copii buni la suflet. Þarul Rusiei. cãci înainte nu puteai nimeri în þara “fericirii” ºi ei au venit cu trenul la Tallinn. trãind cu speranþe ºi visuri zadarnice. Trãind pe meleaguri strãine. bucurându-i cu nepoþi la bãtrâneþe. trãind cu amintirea lui Mihai pentru a-ºi putea creºte copiii. Nuþa ºi Alexandru au luat legãtura cu ªtefania ºi Igor. era un bãrbat simpatic. neºtiind nimic nici de el.jefuiau casele ºi violau femeile. – 186 – . Vãrul le-a fãcut o chemare. gândindu-se uneori cã poate o va vedea din ceruri Mihai al ei. A avut fericirea sã-ºi vadã copiii deveniþi oameni adevãraþi. I-au dus ºi la Leningrad. Aici au venit cu maºina lor ºi Igor cu ªtefania.

care niciodatã nu rãspundeau de nimic. sã nu aºtepþi parã mãlãiaþã. puteam sã aflu multe lucruri despre bãrbatul ei. Vadim Pirogan. sora mamei mele. cu rafinãria de petrol. duceau totul de râpã. datoritã unor oameni fãrã minte. Ei au distrus România.. fiul lui Simion Hachi fost ºi el deputat în Sfatul Þãrii. ªi pentru cã ea a trãit 96 de ani. umblând în doliu. Glodeni. dar erau promovaþi în posturi oameni de partid. fiecare trebuie sã facã ceva. despre alþii cãci ei toþi au riscat cu viaþa în acele timpuri grele ale revoluþiei ruseºti. dar cea mai mare crimã a fost cã ei au distrus principiile de moralitate. rãi conducãtori. cu ce se mândrea cândva poporul român. producând multe feluri de benzinã. ªi al treilea sunt eu. adevãr. pentru viitorul copiilor sãi ºi pentru þara care a trecut prin atâtea nenorociri ºi suferinþe din cauza comuniºtilor sovietici. dreptate. fiul lui Anton Crihan. au trecut. Rafinãria a încetat sã funcþioneze. Dar la conducere a venit Tudor Gãureanu. când un director aºtepta ordine ºi aprovizionare de la ministru sau partid. care era cãsãtorit cu Vera. Totul a fost distrus. Lozinca veche parcã era bunã: oamenii fac totul!. schimbându-se mereu la posturi. fãcând sluj în faþa celor mari. din pãcate decedat în anul 2000. mulþi incapabili.. care în timp de un an a pus pe picioare aceastã fabricã de benzinã. cinste. o vedeam pe tanti Vera. furându-i bogãþiile. fumul se ridicã vesel din coºurile ei. de vreo 7-8 ani. dar atunci nu m-am – 187 – .Dupã revoluþia din 1989 din România. aruncând în strãzi mii de muncitori ºomeri. cãci a murit de tânãr. Nu-l þin minte. furat. sã dai de oamenii trebuincioºi. el a înþeles cã vremurile de odinioarã. Aºa sa întâmplat ºi cu Combinatul din Oneºti. care ºtiu cã acolo este omul care se stãruie ca ei sã aibã o viaþã mai bunã. profitori. oamenii rãmânând fãrã lucru. acum trebuia sã te miºti singur. Bãrbat cu cap. soþul Doinei. sã umbli. SIMION HACHI În asociaþia noastrã de victime ale regimului totalitar comunist sunt membri a cãror pãrinþi sau rude au fost în Sfatul Þãrii. bãrbat energic. dar mi-aduc bine aminte cum eu. un nepot al lui Ion Rusu din Camenca. Unul din ei a fost Dumitru Crihan. Viaþa azi a devenit alta. deputaþi români moldoveni care cu tot pericolul pentru viaþa lor au votat Unirea Basarabiei cu România. bucurând oamenii. ca poporul sã aibã o bucatã de pâine. Astãzi rafinãria lucreazã. sã fie mulþumit ºi sã simtã cã ºeful îºi bate capul pentru ei. Altul este Simion Hachi. în þarã s-au distrus ºi falimentat întreprinderi ºi fabrici vestite. fiind condusã de oameni incapabili. sã faci rost de unde poþi.

În august 1943 a fost trimis cu prietenul sãu Vasile Captari la ªcoala de subofiþeri din Fãgãraº. Neavând maºini. fost deputat. a luat parte activã la evenimentele Unirii. Se aflau la vreo 20 de kilometri de Prut. muniþia. tot Simion. Celãlalt a dispãrut. A fost ales împreunã cu alþii sã fie trimis în Germania. care au tras un obuz. Pe un deal au apãrut douã tancuri sovietice. La 28 iunie au primit ordin de retragere ºi erau indignaþi cã Basarabia e cedatã ruºilor. Simion Hachi s-a nãscut în satul Pituºca. ºase nemþi ºi un român. Au fost cazaþi în camere. Însã din orchestra lor numai trei gradaþi au rãmas. aºteptând atacul armatei sovietice. Valentina. cãci ºtiau de intenþiile þãrii vecine. A luat parte la rãzboi. sã nu rãmânã sub ocupaþia sovieticã. În 1938. Fiecare avea dulapul sãu – 188 – . unde i-a prins cutremurul din 1940. absolvise seminarul teologic. În 1940 era cu grãnicerii la Nistru. plângând se retrãgea spre Prut. Simion a rãmas în armata românã pânã la sfârºitul rãzboiului. În drum întâlneau agitatori sovietici care îi agitau sã rãmânã acasã. dorind sã înveþe muzica a intrat copil de trupã în orchestra regimentului 6 de grãniceri din Chiºinãu. Ajungând la Berlin. A participat la primul rãzboi mondial. Feþele ostaºilor erau galbene de gerul prin care trecuse. Locotenentul lor a dat ordin sã rãspundã ºi au distrus cu un obuz un tanc rus. fiind copil de trupã ajungând în Transnistria. echipamentul erau transportate cu cãruþele. În acelaºi timp studia ºi vioara la Conservatorul „Unirea” din Chiºinãu. când au apãrut trei avioane româneºti. La jumate de drum i-a pãrãsit ºi dirijorul orchestrei. dar nu a reuºit. plouase ºi Simion. a vãzut el multe clãdiri distruse de bombardamentele aliaþilor. la cursuri de subofiþeri pe un an de zile. a venit la Pituºca ºi era casnicã. ceilalþi au plecat în þarã. deja 7 vânãtori. Cãsãtorinduse. tunurile. Fiind preºedinte de plasã în Cãlãraºi. Fiul Simion a terminat 7 clase în satul Bucovãþ. erau mulþi candidaþi. Au fost cazaþi în Huºi. Era noroi. lansând foi volante cu încurajãri. Mama Parascovia terminase gimnaziul în oraºul Reni. lângã Vadul lui Vodã. Cei din Fãgãraº au fost repartizaþi la ªcoala de subofiþeri din Marienwerder. din Stalingrad. Simion a fost trimis la Bucureºti pentru a da examene la ªcoala militarã de dirijori.gândit la asta. care a fãcut multe victime ºi distrugeri în þarã. În 1943 s-a întors regimentul lui Simion. Tatãl sãu. Se retrãgeau mâhniþi. numai un pluton. care era din Cetatea Albã. Petre ªerban. În Bucureºti trãia sora lui. condusã de dirijorul ºi compozitorul Petre ªerban. Rãmãsese foarte puþini. rãnind doi cai. cã o sã fie bine cu ruºii. cutremur puternic. fiind decorat de þar cu ordinul Sfântul Gheorghe.

unde se fura peste tot. Un tren încãrcat cu rachete nemþeºti Fau-2 a explodat. Femeia l-a rugat sã controleze conþinutul. El se uita curios dacã cineva le va lua. Au protestat. Apoi au fost transferaþi la ªcoala de subofiþeri din Eltlingen. Atunci comandantul ªcolii de subofiþeri i-a lãsat – 189 – . era cerul negru de ele. Lenjeria le schimbau odatã în 7 zile ºi mai aveau câte o cãmaºã lungã de noapte. Era altã viaþã. Lui Simion i s-a întâmplat un caz care i-a rãmas amintire pe toatã viaþa. ºi-a gãsit portmoneul sãu. cartele pentru copturi. Era o disciplinã de fier pentru toþi. crescut în România.. pentru sport. uitând de el. Hrãneau foarte bine: trei feluri de mâncare. Ieºind din adãpost. pentru lucru ºi pentru paradã. printre alte lucruri. era ordine peste tot. a rãmas trãsnit când. parcã iscãlit de ataºatul militar român. Peste patru zile s-a dus ºi. copaci bãtrâni smulºi din rãdãcinã blocau strãzile. Era ceva groaznic. cu aer curat. la adunarea efectivului ºcolii ei ºi-au spus cuvântul. au înþeles cã e falsã. Într-o zi au venit avioanele americane. prãjituri. erau cartele pentru pâine ºi alimente. Simion a vãzut distrugerile foarte mari: case cu multe etaje în ruine. Mulþi ani mai târziu. dar el nu credea cã o sã-l gãseascã. Înainte de îmbarcare în maºini. Un maior neamþ le-a înmânat un rãvaº. Intrând în oraºul Carlsruhe la un weceu. nu ruºi! Pe la mijlocul lunii iunie 1944 ºcoala noastrã de subofiþeri a primit ordin sã se deplaseze urgent în Franþa pentru a lupta contra partizanilor. Bombardau.ºi patru costume: pentru instrucþie. totul era în regulã. miere de albine. Erau nemþi. Copiii nu distrugeau nimic. care le ordona sã plece cu nemþii în Franþa. cu toate cã erau flãmânzi ºi nenorociþi.. Dupã terminarea ºcolii li s-a dat o sãptãmânã vacanþã. A vrut sã-i mulþumeascã cu mãrci sau cu cartele. o priveliºte minunatã. Venind la cazarmã la 8 kilometri depãrtare ºi-a dat seama de pierdere. pe care le avea în plus. zeci ºi zeci. peste tot o curãþenie exemplarã. la poalele munþilor Alpi... La instrucþie îi duceau ºi aduceau cu maºinile... altã culturã. trãind în Uniunea Sovieticã. Dar nimeni nu s-a atins de ele. românii. care dupã ce dãduse douã palme unui soldat ºi-a luat pãtura ºi singur s-a dus la carcerã. Primeau þigãri. dar ea na dorit sã ia nimic. a pus portmoneul sãu pe pervazul geamului. apoi a plecat. alte principii. cafea. Comandantul ºcolii era cãpitanul Keler. A vãzut lângã picioarele sale niºte hârtii. Aºa ceva era nemaipomenit pentru Simion. îºi aducea aminte de Germania. Nemþii din grupa lui i-au spus sã se ducã sã-l ia. pe trei zile. cunoscând iscãlitura ataºatului lor militar. Ei. tramvaie rãsturnate. nimerind la acel weceu. unt ºi alte produse gustoase. cu pomi fructiferi pe strãzi.

Cloºcã ºi Criºan. Simion Hachi. Cursurile s-au terminat pe data de 23 august 1944 ºi i-au trimis de la Etlinghen la un poligon de tragere din mijlocul Germaniei. Ajungând la destinaþie. El încã atunci le spunea cã în cazul biruinþei bolºevicilor. sã termine cursurile. Vasile Captari ºi Ion Macovei erau agenþi de legãturã între statul major ºi subunitãþile de pe front. sã culci oamenii în rând ºi apoi sã le tragi câte un glonþ în ceafã. au mers pe jos multe ore. care tãia ºi tancurile. Acolo pentru prima oarã au aplicat în lupte lasserul. Toate erau în haine civile. Prin foame ºi suferinþe au reuºit sã-i forþeze pe prizonieri sã lupte împotriva poporului sãu. Militarii nu ºtiau pânã atunci cã România e ocupatã de sovietici nici despre divizia „Tudor Vladimirescu”. au dat de o grupã de români care nu vroiau sã stea de vorbã cu ei. formatã de sovietici din prizonierii de rãzboi români din Rusia. Îi mai învãþau pe ostaºi activitatea diversanþilor. În februarie 1945 unitatea a fost dislocatã în Germania. Fãceau acest lucru ºi comuniºtii sovietici. în octombrie 1944. formatã special în Uniunea sovieticã pentru ai aduce pe comuniºti la putere în România. Dupã o lunã de odihnã. Comandantul era un colonel. Horia Sima Guvernul þãrii era atunci exilat în Austria. Mai era ºi o altã divizie Horia. dar pe ascuns. armele ºi armamentul Germaniei ºi al aliaþilor. De ce au fost împuºcaþi? Plutoanele de execuþie fãceau astfel de demonstraþii sã bage frica în oameni. Mai târziu au aflat cã sunt legionari care au luat parte la revolta din Bucureºti în 1940 împotriva guvernului lui Ion Antonescu. înþelept ºi duºman al bolºevicilor. iar mai departe aveau cãlãuzitori. Aceastã funebrã priveliºte i-a întristat. Acolo luptau împotriva sovieticilor. Nu puteau înþelege ce s-a întâmplat. Unitatea din Austria era alcãtuitã din acei care nu vroiau sã rãmânã sub cizma ruseascã. iar nemþii au plecat în Franþa. pe fluviul Oder. Ce cruzime. vroiau puterea pentru Horia Sima. De la baza lor grupele de desant se deplasau cu avioanele germane. la odihnã. Simion a – 190 – . România va fi sovietizatã ºi colonizatã pe veci. spre a lupta împotriva armatei sovietice. românii. un om foarte curajos. Tot aici erau încadraþi ºi cursanþii din ªcoala de ofiþeri infanterie. înlocuind o unitate folksturm. Aºa au trecut vreo patru luni de lupte grele cu sovieticii. La fondarea acestei unitãþi ºi-a dat concursul ºi prim ministrul României din exil.pe ei. Coborând din tren la o garã. o parte dintre ei au fost detaºaþi în Austria ºi încadraþi într-o unitate militarã românã. sã nu vadã ºi sã nu ºtie nimeni (Katân). Pe drum au întâlnit pe partea dreaptã o mulþime de cadavre aliniate în rând la o distanþã de trei metri ºi pe o lungime de un kilometru. Unitatea se numea „Mihai Viteazul” ºi avea destinaþia sã fie dislocatã în munþii Carpaþi din România.

Dupã douã sãptãmâni i-au dus pe malul Rinului. trezindu-se. I-au dus într-o pãdure.înnoptat într-o colibã. Pãrãsind coliba. Iau dus în oraºul Schwerin. Simion a vãzut pentru prima oarã ofiþeri ruºi. polonezi. ºi le-au dat câte un pachet. a fost chemat de soldaþi la cafea. cu o singurã uºã. Într-o zi nemþii le-au dat biciclete ºi au plecat spre front. Dimineaþa. La sfârºitul lui aprilie au sosit niºte maºini militare englezeºti. Tanchiºtii nemþi dãdeau foc tancurilor Leopard. plecând pe jos mai departe. dar ºi ei au murit. într-o închisoare – Drei Bergen (trei minute). nici bãrãci. distrugând-o complet. din ce þarã. Simion nu putea înþelege unde trãiau ei cãci nu se vedeau nici corturi. unt. din armatã ºi cei aduºi la muncã forþatã în Germania. Ce nu era în el? Caºcaval. Militarii americani se antrenau la cãlãrie ca niºte cowboy. ciocolatã. Aici el a spus cã nu a luptat pe front. Aici i-au anchetat cine sunt. Populaþia venea în fiecare zi sã cureþe oraºul de dãrîmãturi. Dar ruºii înaintau. A avut impresia cã sunt niºte sãlbatici. dar se purtau prieteneºte cu ei. dupã douã secunde o bombã a cãzut deasupra colibei. Îi hrãneau cu supã din sfeclã. unde era o fermã de cai de rasã. Dacã ar fi întârziat câteva minute Simion ar fi fost mort. Într-o zi i-au strâns pe toþi românii ºi i-au repartizat în diferite secþii. Simion a fost chemat la interogatoriu de un cãpitan din NKVD. Oraºul Schwerin era în ruine. Apoi i-au trimis liber spre Marea de Nord. I-au urcat într-un tren. nare acoperite cu paie. Aici erau ruºi. Acest lagãr de filtrare era plin de prizonieri. Vasile Captari a spus cã-i din Teleneºti ºi a fost trimis la – 191 – . ucraineni. români. Bãrãcile erau din scânduri. fãrã un pic de grãsime. I-au dezarmat ºi i-au trimis într-un lagãr. ci a fost la o ªcoalã de subofiþeri. erau vreo 250. nimicind comandamentul sovietic. O grupã de soldaþi legionari au trecut Oderul.. biscuiþi. lungi de vreo 80 de metri. Peste câteva zile americanii i-au fãcut prizonieri. Simion i-a dat cãpitanului un pachet de þigãri ca sã-l trimitã într-un lagãr mai bun. care i-a dus într-un lagãr cu regim sever. Simion a fost trimis în secþia polonezã.. ameninþându-i cu pistoale. Noaptea au venit doi ruºi care le-au luat totul ce gãseau la ei.

ºi au avut o fetiþã. Aflând cã în România pe cei reîntorºi din Siberia îi trimit din nou la închisoare. Preda muzicã în ºcoalã ºi se ocupa cu orchestra satului care avea mare succes. Când mergeau cu rândul la lucru. dormeau pe podea îmbrãcaþi. a fost sfãtuit sã plece în Italia. acasã. Aici întrebat de un sublocotenent polonez cine este. a dat cerere sã i se acorde cetãþenie sovieticã ºi sã se întoarcã în Basarabia. unde viaþa era mai bunã. fiindcã vorbea o românã – 192 – . A lucrat în multe sate din Basarabia. deportãri. deveniþi bãrbaþi maturi. iar Simion a rãmas în secþia polonezã. copiii le strigau: „fasciºti”. În jurul lui roiau informatori. o santinelã rusã l-a sfãtuit sã distrugã toate fotografiile ºi documentele nemþeºti ca sã nu aibã neplãceri. La Volcovãþ au fost îmbarcaþi în alt tren ºi duºi la Kemerovo. În martie 1952 Simion s-a întors acasã. arãta ca vai de el. cizme legate cu sfoarã. Vasile Captari i-a cusut un costum din postav ieftin ºi atunci a cãpãtat altã înfãþiºare. pe alocuri prin sat asmuþeau câinii împotriva lor. Erau tot timpul flãmânzi. Nina. În 1954 a fost angajat la ªcoala muzicalã din Soroca. cãci era foamete peste tot. Ei cereau sã le instaleze o sobã. În 1947 Simion a fost recomandat ca muzicant aerofonist unui colonel la ºcoala de muzicã. el umbla mereu flãmând. Simion era cu haine rupte. Simion nu era în haine civile. atunci ar fi încercat sã treacã în zona americanã. Trãiau într-o baracã rece. Nu erau pãziþi. Dar nu i-a mers ºi a fost trimis în Uniunea Sovieticã. Dar a doua zi a fost trimis în lagãrul sovietic. la gater. Simion lucra la o piloramã. În 1952 i s-a acordat cetãþenie sovieticã. Românii au plecat. Mulþi emigranþi se întorceau din China ºi între ei erau muzicanþi renumiþi cu care Simion a lucrat.. Aici s-a revãzut cu prietenii din copilãrie. în Kemerovo. iar paza vindea posmagii pentru prizonieri populaþiei civile. aici era jale. Ajungând la graniþa cu Belorusia. care construia oraºul Kemerovo. populaþia suferea mult din cauza banditismului. flãmânzi ºi însetaþi. Captari era croitor ºi a lucrat în zonã. care l-a luat la el. fãceau scânduri. Aici.. era periculos noaptea chiar ºi ziua sã umbli prin oraº. fiind cetãþean român. dar trebuiau sã se prezinte singuri la apel. ajungea pe trei zile. dar le spuneau cã poate fi un incendiu. Aici s-a cãsãtorit cu o fatã. A fost chemat la NKVD ºi i-au spus cã trebuie sã plece în România. Bursa era micã. Pe drum hrãneau prost. Ajunºi dupã 20 de zile la Kemerovo. trebuia sã-ºi þinã limba dupã dinþi. Era ºi un lagãr nemþesc. Peste douã sãptãmâni a fost trimis la ªtetin. Dar Simion era ºi aici persecutat. viaþã grea. La 1 septembrie a fost admis student la Colegiul muzical ºi eliberat din prizonierat. au fost selectaþi ºi trimiºi la tãiat pãdure.secþia sovieticã.

întemeiatã timp de zeci de ani din moºi strãmoºi. Andrei Ciurunga În asociaþia noastrã a foºtilor deþinuþi politici din timpurile de pominã acelei þãri uriaºe. În 1940 ruºii sovietici au ocupat Basarabia româneascã ºi au adus toate nenorocirile pe acest pãmânt. Aveau pãmânt peste 10 hectare. cãci avea o gospodãrie mare ºi trebuia un bãrbat s-o conducã. Vine deseori la sediul represaþilor unde îºi mai alinã inima stând de vorbã cu ceilalþi martiri. pe a cãror umeri se þinea þara româneascã. murise când el avea numai ºase luni. Mama Xenia. l-au trimis sã înveþe la Gimnaziul industrial de la Soroca. Aici a predat la Institutul de Arte din Chiºinãu. venea deseori un om robust. Gheorghe a fost crescut de bunelul sãu. Gheorghe Cucereavâi s-a nãscut la Nãduºita. Acel an de zile petrecut sub ocupaþia sovieticã i s-a întipãrit bine în mintea lui – 193 – . Dumitru. care a mãcinat milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. acela care o îndemnase pe mama lui sã-ºi ia un bãrbat de treabã. patrioþi ai neamului românesc. ca ºi ale altora.curatã ºi avea în spate un dosar. În 1970 a revenit în Basarabia unde s-a pensionat. din cei vechi gospodari. Gheorghe terminând ºcoala primarã la Nãduºita. Fata lui trãieºte la Leningrad. A avut o mare bucurie când s-a distrus imperiul rãului ºi Moldova a devenit independentã. într-o familie de þãrani. Apoi s-a transferat la Liceul industrial la Bãlþi. unde lucra la o ºcoalã. Gospodãria lor. care au reuºit sã facã Unirea tuturor românilor într-o þarã model România Mare. puternic. ocupând primele locuri cu orchestra condusã de el. de toate ce trebuiau într-o gospodãrie cu oameni muncitori. cal. Tatãl lui. încã tânãrã. pluguri. A plecat la Leningrad. anii lor. trecuse ºi el prin multe.. frumoºii ani. Toatã viaþa a ascuns cã tatãl sãu a fost deputat în Sfatul Þãrii. boroane. prin anul 1921. a fost nevoitã sã se recãsãtoreascã. La bãtrâneþe a rãmas singur cãci nevasta Nina îi murise. râd în hârci ºi oseminte. GHEORGHE CUCEREAVÂI Ard luceferi în caºtani Peste cruci. peste morminte. lângã Drochia. Gheorghe Cucereavâi. terminându-l în 1942. cãruþã. Uneori se mai duce la ea. Ca ºi ceilalþi prieteni ºi membri ai asociaþiei. maºinã de treierat. Cimitir. Aºa a fost soarta multor urmaºi ai acelor oameni mari.. Nicolae. cu ani mulþi în spate. acum devenise proprietatea noului stat sovietic.

ºi spanioli ºi desigur ºi români.. Dar a trecut ºi asta. sfidândui pe gospodari. Basarabenii au fost trimiºi la tãiat pãdure în regiunea Kirov. Atunci încã nimeni nu ºtia cã doi cãlãi. Gheorghe lucra ca lãcãtuº mecanic. În fiecare searã era controlatã prezenþa lor în localitate. apoi a fost dus în Rusia împreunã cu alþii cu un ºlep pe fluviul Volga într-o regiune pãduroasã la tãiat copacii. prieteni ºi elevi de liceu: Cojocaru.. ca deportat pe ºase ani. vãzând cu ochii sãi nelegiuirile ºi înjosirile la care erau supuºi þãranii. de nimicire prin munca grea ºi alimentarea proastã. Lizanciuc. Vladimir Þurcanu. unde li s-a spus cã sunt deportaþi în aceastã regiune pe un termen de ºase ani. Chiriac A. Dupã un timp au fost trimiºi sub pazã în or.Gheorghe. pentru a lupta împotriva neamului sãu. Lagãrul avea o singurã maºinã. Mulþi beþivani ºi trântori devenise ºefi ºi umblau ca stãpâni. povestind despre viaþa lui. Un grup mare de români basarabeni au fost trimiºi în oraºul Solikamsk. o groapã mare de patru metri lungime. Într-o zi a venit aici Ana Pauker. Podolsk. În 1947 a fost arestat de NKVD ºi adus la Chiºinãu la închisoare. Ei se înhãmau câte ºase ºi trãgeau aceste cãruþe. în Mordovia. – 194 – . Hitler ºi Stalin. Dupã ºcoalã a fost repartizat la Regimentul de artilerie din Braºov ºi trimis pe front la Târgu-Frumos. Dupã un an de zile au fost transferaþi în alt lagãr. Multe a înþeles Gheorghe în acel an de stãpânire sovieticã. El coresponda cu unii bãieþi din Nãduºita ºi Soroca. transportându-i cu sãniile ºi cãruþele. Când au slãbit cu totul cãci mâncarea era apã chioarã. Aici. A fost învinuit cã fãcea parte din organizaþia antisovieticã „Arcaºii lui ªtefan”.. care era mai mult ocupat cu transportarea celor decedaþi la groapa comunã. a fost eliberat din lagãrul de prizonieri ºi trimis la Podolisk. Aici erau ºi germani. Din aceastã organizaþie fãceau parte bãieþi cunoscuþi. lângã Moscova. În luptele de lângã Podul Iloaiei a cãzut prizonier. un Stude-Baker. Sanoþchi. întrun lagãr de filtrare. când mareºalul Ion Antonescu a eliberat Basarabia de sub jugul sovietic. ºi italieni. la o distanþã de 17 kilometri. Ojoveanu. În acest lagãr domnea un regim de teroare. au fost nevoiþi sã se înhame câte 12. Calistru Igor. care lupta împotriva conducerii sovietice. Gheorghe a fost luat în armata românã ºi trimis la ºcoala de subofiþeri din Vlaºca la artilerie. cãci nu erau cai sau maºini. Ataman P. Ciobanu M. Andrei Stoica. În acest lagãr tãiau copaci. care se stãruia sã mobilizeze ostaºi români în divizia „Tudor Vladimirescu”. au fost cercetaþi spre a aprecia gradul lor de vinovãþie luptând împotriva armatei sovietice. lângã Moscova... lângã Iaºi. Dupã terminarea rãzboiului. manifestându-ºi nemulþumirea. ºi-au strâns frãþeºte mâinile ºi au reîmpãrþit Europa.

hotãrât. pe atunci când ºeful nostru era Alexandru Usatiuc. Erau cazaþi într-o baracã de lemn. Un om aproape de 80 de ani. Gheorghe Cucereavâi a nimerit într-un lagãr în regiunea Komi. prezidat de generalul Kuzneþov. Colegiul Militar al Curþii Supreme de Justiþie a URSS a examinat dosarul lui ºi a abrogat sentinþa eliberându-l din lagãr în 1955. aºa se numea termenul fãrã drepturi în libertate. era 25 decembrie. Toate au trecut. la Asociaþia victimelor regimului comunist. la fabrica de zahãr din Brãtuºeni. Opt ani de zile a stat Cucereavâi în acest lagãr.Au fost judecaþi de tribunalul militar din Odesa. la nord. Uºa era mereu închisã.. când venea pe la noi. TEODOR ION MADAN L-am cunoscut pe acest om din Durleºti acum doi ani. Alexandreni ºi în alte locuri. Toþi deþinuþii aveau numere de înregistrare pe spate ºi pe genunchi.” Igor Calistru i-a rãspuns: va trece timpul ºi o sã vedem cum veþi fi în locul nostru pe banca acuzaþilor” Toþi NKVDiºtii s-au înfuriat. s-au luminat de bucurie ºi generalul Kuzneþov a spus: „O sã vedem cum o sã râdeþi dupã judecatã. Dupã moartea prietenului sãu Igor Calistru. dar acele amintiri îi rãscolesc ºi azi sufletul ºi îi provoacã dureri. Român a fost ºi român a rãmas. apoi ca ºef de echipã la Drochia. a lucrat montator. Reîntorcându-se acasã. ajungând amândoi la o vârstã venerabilã. cu niºte cireºi ºi viºini. Gheorghe ºi-a primit pedeapsa pe 25 de ani ºi încã cinci ani „botniþã”. un om de treabã. Gheorghe a stat ºi într-o celulã cu Dumitru Crihan. Mama lui a fost deportatã în 1949 cu trei copii. se deschidea numai când ieºeau la masã ºi la lucru. fiul lui Anton Crihan. Ne-am cunoscut ºi dupã un timp am dorit sã aflu mai multe despre el. robust. Pe feþele lor s-au ivit zâmbete. Trãia în casa lui la Durleºti. Din cauzã cã a fost judecat era mereu umilit ºi persecutat de cãtre KGB ºi secþiile de cadre. s-a cãsãtorit cu soþia lui. la o minã de cãrbuni. iar tatãl lui vitreg. a fost aruncat în lagãr pe zece ani ca duºman al poporului. unul din acei bãrbaþi falnici care au fãcut Unirea Basarabiei cu România. cu gratii la ferestre ºi la uºã.. Dupã moartea lui Stalin. care nu-i plãcea sã vorbeascã mult. Mâncarea era puþinã ºi de calitate proastã. Gheorghe avea numãrul J-582. Au fost judecaþi la muncã silnicã cu regim sever de la 10 la 25 de ani. care mereu îi aduceau aminte cine a fost.. – 195 – . Când au intrat acuzaþii în salã s-au felicitat cu ocazia sãrbãtorii Crãciunului.. fãrã drept la scrisori. cu persecuþii ºi percheziþii zilnice. cu o bucatã de pãmânt nu prea mare.

au avut în gospodãria lor vreo 20 de hectare de pãmânt. iar oamenii mureau pe capete. viþei. El venea des pe la Ion. Nu mai credeam cã o sã scap cu viaþã. de exploziile bombelor. vaci. Erau vremuri grele. de mitralierele ºi tunurile antiaeriene. Cele mai straºnice erau bombardamentele americane. bogatã. bãrbaþii erau pe front. era o baterie antiaerianã nemþeascã. Pãrinþii. Unii chiar nu vroiau sã aibã bãtãi de cap cu gospodãria se izbãviserã de ea ºi acum umblau la lucru la alþi gospodari. Erau ani grei de rãzboi. Dupã ºase luni a fost transferat la Ploieºti. . Basarabia. pierzând poziþiile din stepa ucraineanã. boi ºi câteva cãruþe.Teodor Madan s-a nãscut în 1919 la 4 mai în satul Durleºti. asurzeau soldaþii de vuietul avioanelor. aveau vite. parcã era prãpãdul lumii. Ion ºi Ana. Toader fãcuse 7 clase în timpul românilor la ºcoala din Durleºti. distrugând sondele care scoteau din pãmânt aurul negru. Sergiu Gobjilã. era rãzboi. În familie erau 9 copii. unde într-o pãdure Mija era o fabricã de armament. Mã lipeam de fundul gropii în care sãream dupã alarmã. tatãl sãu Ion l-a luat acasã. împroºcând cerul cu proiectile. neamþul pierdea rãzboiul ºi avioanele duºmane îºi înteþeau atacurile. când acesta venea la piaþã cu cireºe sau cu alte fructe. Gospodãria era mare. dar aºa cum gospodãria era mare. – 196 – . porci. uneori chiar de câteva ori pe zi. aproape de Moreni. dar mâini de lucru nu ajungeau ºi tatãl Ion mai angaja oameni cu ziua. Acum veneau deseori avioane americane ºi sovietice care bombardau zona petrolierã din jurul Ploieºtilor. aºa cum trebuie sã ºtie de toate un viitor gospodar. dupã înfrângerea de la Stalingrad ºi neamþul dãdea înapoi. care trãgea mereu. Erau din acei care îºi vânduserã pãmântul din diferite pricini ºi acum se nãimeau cu ziua. Dupã 7 clase a mai fãcut un an la ªcoala de meserii din Chiºinãu. cosit. lângã Palatul Regal din Cotroceni. Era ceva groaznic. ªi aºa în fiecare zi. Era anul 1944. trebuia întoarsã la Patria-Mamã. Ion era vãr cu scriitorul Madan. tot ce trebuia sã aibã un gospodar de vazã. Pãmântul era prefãcut în gropi ºi ºanþuri.Alãturi de noi. Bunelul Gheorghe Madan era din Truºeni. Nicolae Vâlcu ºi alþi învãþãtori. Mai þine ºi azi minte pe directorii din ºcoalã: Ilie Ursu. În 1943 a fost ºi Toader luat în armata românã. gãini. ªtia Teodor de mititel când trebuia grâul semãnat. iar copiii ºi femeile lucrau în câmp ºi în gospodãrie. cum sã umble cu caii. povestea Teodor. la detaºamentele depozitelor aeronautice. cu boii. Avioanele veneau ºi veneau. avioanele cãrora veneau cu sutele… Se cutremura pãmântul de exploziile bombelor. Fãcea învãþãturã militarã la Bucureºti. Teodor a devenit magazionier.

. ne-au pus ca santinele sã nu se fure ce a rãmas de la nemþi. Cãpitanul Rihard Khorda îi ducea la Ploieºti. Primisem deja ordinul sã-i înconjurãm. Au sosit ruºii. bãuturã. Noi îi cãutam. a zis un fruntaº moldovean. la prietenii sãi. O explozie straºnicã ne-a aruncat la pãmânt ºi din cei 20 de soldaþi nu a rãmas nimeni. Mulþi români au murit acolo când am mers în atac… Am mai fãcut o lunã instrucþie ºi într-o zi a venit ordin ca basarabenii sã fie trimiºi acasã. ca noi sã nu luptãm cu ei. beþi morþi. Nemþii au plecat. .Ceva fâºâie. . Acum trebuia sã luptãm împotriva foºtilor aliaþi. Au venit apoi rudele. câte un picior. Ruºii dezarmau pe toþi ºi plecau mai departe. tu fumezi… na… ºi mi-au dat din sãculeþul lor niºte mahorcã. Dar nu se putea face nimic cu ei. O parte din nemþi se ascundeau prin pãduri ºi acolo îi vânau pe þãranii noºtri. . Cu un sergent în frunte ne-am îndreptat spre stiva de proiectile. Erau fii lor morþi. mâncare… haine militare. Alãturi de soldaþi mai erau ºi puºcãriaºi eliberaþi.Horoºii rumân. se împãca bine cu nemþii. i-a zis sublocotenentul. Pe noi ne-au dezarmat. fugiþi în toate pãrþile. Nemþii vroiau sã distrugã depozitele de muniþii ale noastre. eram la vreo 30 de metri depãrtare. Mi-a spus: “Du-te acasã frate. Eu nu mã întorc. . Richard Khorda. striga el. Ne-am bucurat.Comandantul nostru era un sas din pãrþile Banatului. Cãpitanul Richard s-a dus la nemþi. strângându-ne lucrurile. Eu stãteam santinelã la post. Noi nu eram atât de bine înarmaþi ca nemþii. Sã scãpaþi cu viaþã.Nu fii prost. Dar fruntaºul avea dreptate. ne-a spus el. Au plecat mai departe… A venit în fugã cãpitanul. Cãpitanul a trimis un sublocotenent cu ostaºi sã strângã în stive toatã muniþia lãsatã de nemþi. care strângeau proiectilele ºi bombele neexplodate. κi fãceau de cap. nu era sigur cã aºa vor face. Lângã Ploieºti stãtea pe calea feratã un tren blindat nemþesc. la pãrinþi. – 197 – . Fratele meu era cãpitan. însã au minat toate proiectilele de pe lângã tunurile antiaeriene. sau luau pãmânt însângerat pentru coºciug. Însã la 23 august s-a încheiat armistiþiul cu sovieticii. uneori puteau sã-þi tragã un glonte în piept. trecut prin luptele de la Stalingrad. cã rãmãsese multe bunuri. mã. dar le dãdea drumul. când vãd cã se apropie de mine doi ruºi cãlãri.De ce le-ai dat drumul în zona interzisã.Dacã veþi auzi explozii. Eu am avut noroc. ºi le-a spus sã plece. Dar cu toate cã cãpitanul vorbise cu ei sã plece. pãrinþii acelor care nu mai erau în viaþã ºi gãseau câte o mânã. îi prindeam ºi îi luam prizonieri.

nu erau haine civile… Uniformele noastre de aviatori erau de culoare gri-bleu. un veteran român din Bucureºti. sã vãd cum se înalþã clãdirea cu mâinile mele. În 1947 mi-au dat drumul acasã… M-am întors în Durleºti ºi m-am apucat de ogorul meu. M-am stãruit ºi am întemeiat Muzeul satului Durleºti. clinica ºi multe. ne-au luat prizonieri ºi ne-au adus la Iaºi. La Mãrãºeºti ne-au oprit ruºii. ne silea cu pistolul sã ne înscriem în colhoz. nu ne dãdeau nimic. la construcþii. multe altele… Copiii creºteau… Ne-am deprins ºi cu sovieticii… le ºtiam deja feleºagul… Din 69 pânã în 73 am lucrat ca vicepreºedinte la sovietul sãtesc. Am fãcut ºi eu ce am putut. Ruºii ne luaserã totul din gospodãrie: averea. În 1949 s-au început deportãrile. Deportarea a adus mare jale în sat. Dar a trecut ºi asta. oamenii ºi-au mai revenit. plânsul oamenilor. mulþi trântori. Eram siliþi sã dãm cerere în colhoz. fãrã apã. Biserica cândva era fãcutã din lemn. caii… totul. lângã pãdure. primeam primãvara pentru anul trecut când… 100. Îmi plãcea sã lucrez. ghindã. noaptea la cercetãri. þipetele femeilor ºi copiilor. Sau te înscrii sau capeþi puºcãrie… Ce era de fãcut? La noi în Durleºti era un rus “upolnomocenâi”. Eram îmbrãcaþi în haine militare. Ceva straºnic.rãmân aici. Înainte se chema Voivinteni. grâul. Am ajuns chiar brigadier. În colhoz bani pentru muncã nu dãdeau. vitele… Mâncam makuhã. ºi m-am înscris. Pe urmã în aceste locuri a venit un cioban cu turma sa de oi – Durlea. cine a avut noroc a scãpat… În 1948 a fost roadã. Era foamete. ascultând zgomotul maºinilor.5 kg. era jos.. Ne scoteau ziua la lucru cu santinele. când 0. În 1989 s-a început miºcarea naþionalã de eliberare de sub jugul sovietic. Am venit acasã. cãruþã. construiam gara ºi alte clãdiri. – 198 – . Aºa m-a muncit câteva zile.. S-a dus ºi asta… Am lucrat în colhoz mai mult ca zidar. S-au ivit mulþi ºefi. De la el s-a numit satul Durleºti. Trei zile am stat flãmânzi. calic. Doi ani de zile ne-au þinut în lagãrul de la Chiºinãu. lobodã… A fost ceva grozav. Aºa am construit grajduri. apoi primar la Durleºti. Oamenii mureau peste tot ca muºtele. Am dat în colhoz tot ce aveam: vite. am plâns cu toþii. Curãþam ruinele. Noaptea a fost grea. Apoi pe jos ne-au adus la Chiºinãu la punctul de triere. Preºedinte era un fost argat. care îºi bãtea joc de noi. Satul are 526 de ani. distruse de rãzboi. Am întemeiat ºi Asociaþia veteranilor de rãzboi români cu ajutorul lui ªtefan Cucu. nu dormea nimeni. La români nu era aºa. ba m-a trimis ºi la procuror. ne-au dat hranã ºi ne-au urcat în tren spre Iaºi. Uneori câteva ruble… Bãtaie de joc. Ne-au dus la Bucureºti unde dupã câteva zile ne-au fãcut actele. 200 grame de grâu pe zi. Am fost ales deputat.

e greu. Fiul sãu Pavel n-a aflat nimic despre el. Nici copiii lor nu mai au timp sã se ocupe de ei. Trãiau în chirie în casa lui Inculeþ. Leonid. când România a cãzut în mâna sovieticilor. au distrus sufletul þãranului. La putere sunt acei care au sãrãcit acest pãmânt. a terminat în 1943 Liceul industrial din Chiºinãu. când românii iau alungat pe sovietici din Basarabia. sã le aducã ceva de mâncare. Azi bãtrânii nu trebuiesc nimãnui. Ion Dudnic a fost arestat în 1940. sã treacã pe la ei. sovieticii. avea 17 ani. Constantin dupã armistiþiu a luptat împotriva nemþilor. Pentru fapte de vitejie a fost decorat cu ordinul “Sfântul Gheorghe”. i-a murit nevasta Ecaterina. – 199 – . A fost dus în Siberia. Erau trei copii. PAVEL DUDNIC Pavel s-a nãscut la Chiºinãu în 1927. tinerii se îngrijeau de bãtrâni. În 1995 a rãmas singur. retrãgându-se. Tatãl. S-a pierdut în Siberia ca ºi mulþi alþii. când au venit pe pãmântul nostru românesc “eliberatorii” cãlãului Stalin. Nu mai sunt vremurile vechi când toatã familia trãia împreunã. unde erau bine hrãniþi. unul. dar “fericirea” a rãmas. Cinci copii a ridicat. Înainte. trecut prin încercãrile vieþii. Azi cotropitorii s-au distrus singuri pe sine. Rãutatea a venit de la rãsãrit. Tatãl lui lucra administrator la cinematograful “Ofeum” mama era casnicã. În 1944 era în garda lui Ion Antonescu. A fãcut ºcoala primarã. distrugeau oraºul. Frontul se întorcea înapoi de la Stalingrad. fiindcã a fost în armata albã. A fost trimis la regimentul 7 vânãtori. trecând comisia ºi fiind luat copil de trupã. conform ordinului lui Stalin de-a lãsa pãmânt pârjolit în urma lor.Azi bãtrânul Teodor Madan are în urma sa 82 de ani. care mai pãstreazã încã chipul ºi frumuseþea bãrbãteascã. unde a fost ucis de partizanii lui Tito. l-au adus la sapã de lemn. bãtrân. Pavel s-a dus voluntar în armata românã. Leonid în 1947 a fugit la Belgrad. Leonid. Ceva s-a schimbat în sufletele oamenilor. Un bãrbat robust. Azi bãtrânul e bolnav. pe timpul cotropitorilor sovietici. Au aruncat în aer ºi gara din Chiºinãu. era în armata românã pânã la armistiþiul din 23 august 1944. stimându-i ºi susþinându-i pânã la ultima suflare. pe strada Hânceºti. Era greu pe atunci. aruncând sute de clãdiri în aer. se chema “fericire”. un codru de pâine. Când s-a început rãzboiul. A luat parte ºi la corul cãminului cultural. Pavel în 1940 a învãþat într-o ºcoalã rusã pânã în 1941. Pavel a primit o înºtiinþare din Belgrad cã fratele lui.

la înmormântarea lui Leonid. agitându-i sã se întoarcã acasã. Armata germanã începuse sã se retragã din Grecia ºi unitãþile lui Vlasov se retrãgeau ºi ele spre Austria. care lupta alãturi de nemþi. dar umblau liber. Ei s-au predat apoi englezilor. batalioane de ucraineni ºi din popoare turcice. . care iau închis într-un lagãr. fiind încorporat în armata rusã. dar el dorea sã se întoarcã acasã. în Basarabia. În 1943 s-a format armata lui Vlasov. În sfârºit englezii i-au predat comandamentului sovietic. Aceastã armatã se forma din prizonieri sovietici. a cãror întreþinere costa mai scump decât a soldaþilor ºi ei nu puteau fi folosiþi la diferite munci asemenea gradelor inferioare. tãtari din Crimeea. El a spus cã e rus din Odesa. În armata lui ROA erau unitãþi de cazaci. capturaþi în lupte.care lupta în armata emigranþilor ruºi împotriva sovietelor a fost ucis în luptele cu partizanii lui Tito. voi nu sunteþi vinovaþi. Aici veneau ofiþerii sovietici. vã aºteaptã Patria. pâinea le-o luau cu forþa niºte bandiþi ruºi din lagãr care formase o grupã. Stalin ºi Lenin. Lui Pavel i-au dat o adeverinþã sã ajungã la Odesa. înconjuraþi de pazã ºi câini-lupi. ªi în România era vreo 90000 de prizonieri sovietici. El vroia sã-i alunge pe comuniºti de la putere. cu þãrãnimea. Aºa el s-a hotãrât sã se întoarcã acasã. Englezii le-au dat haine noi militare ºi bocanci buni. Pavel nu ºtia cã amândoi fraþi erau morþi. Aici Pavel se aranjase la o femeie – bauer ºi-i ajuta la gospodãrie. apã chioarã. unde s-a întâlnit cu prietenii ºi cunoscuþii sãi. Îi hrãneau rãu. Mulþi dintre ei nu vroiau sã lupte în armata sovieticã. Din lagãrele româneºti Ion Antonescu se stãruia sã-i elibereze pe foºtii ofiþeri sovietici. Controlul a durat mai mult de o lunã. Aici s-a aranjat cu lucrul la o tipografie ºi învãþa la un tehnicum de – 200 – . Pavel a plecat la Belgrad. În acest timp s-a încheiat armistiþiul de la 23 august 1944 între România ºi URSS. Într-o noapte i-au luat pe toþi ºi i-au dus la tren. Au fost plasaþi într-un fost lagãr nemþesc. Au ajuns la Laghenffurt. Ea îl sfãtuia sã rãmânã la ea. Pavel avea document cã a fost în armata românã.O eºti din Chiºinãu? Eºti de al nostru. acolo e foarte bine. În afarã de asta Vlasov era din þãrani ºi el þinea bine minte cum s-au comportat comuniºtii. cãzut prizonier la nemþi. Vlasov cãzuse în încercuire ºi fusese indignat cã statul major sovietic nu luase mãsuri ca sã-i salveze. Din Odesa el a venit la Chiºinãu. a rãmas la Baniþa. . ºi a rãmas aici la Baniþa. fost general sovietic.Veniþi acasã. doar aþi fost forþaþi sã luptaþi. care i-a închis deodatã dupã sârmã ghimpatã ºi au început controlul documentelor. Erau mai mult de 100 de oameni. bine pãzit cu multe rânduri de sârmã ghimpatã. Întâlnindu-se cu ruºii din armata lui Vlasov.

unde lucra la minã de cãrbuni. În 1948 a fost trimis în oraºul Norilsk. ªtiau cã el fusese în Germania ºi au început sã-l ancheteze. Aºa a ajuns la Chiºinãu. cu peºte sãrat ºi apã chioarã. A pãrãsit rusoaica. la puºcãria din Petrozavodsk îi hrãnea foarte rãu. Aici a stat în lagãrul nr. Ea nu era deþinutã. În portul Krasnoiarsk i-au urcat pe un vapor ºi i-au dus în portul Dudinka. unde a stat în lagãr. Tot aici a intrat în comsomol. Era bine îmbrãcat. apoi meºter cu reclamaþiile. Acest – 201 – . Lucra la un combinat de hârtie. A fost trimis la închisoarea Krestî. A avut un copil cu ea. L-au pus la tãiat pãdure. L-au închis în închisoarea din Chiºinãu. Ea l-a ajutat sã devinã feldºer în lagãr ºi trãia mai bine decât alþii. în Basarabia. unde dupã câteva sãptãmâni la Leningrad. Directorul tipografiei i-a spus: . Dar au venit doi în uniformã care l-au arestat ºi l-au dus pe strada Gogol. A lucrat ºef de secþie. fãrã drept de a pleca de acolo ºi trebuia zilnic sã se prezinte seara la comenduire. aºa cã nimeni nu s-a agãþat de el. ocupatã de sovietici. unde a fost bãtut. 8. A fugit pe jos. A venit la tehnicum ºi ºi-a luat paºaportul. În 1951 l-au eliberat. era ca deportat aici. Uneori era nevoit sã se urce pe acoperiºul vagoanelor ca sã scape de controlul miliþiei. I-au dat ºi o adeverinþã cã a fost la Moscova la o paradã a sportivilor. De acolo i-au dus spre Krasnoiarsk cu trenul încãrcat cu deþinuþi. torturat. O zi de lucru era socotitã ca trei zile. acuºi va veni contabilul ºi îþi va da leafa. Dupã un timp a fost judecat de OSO Moscova la 4 mai 1947 la ºase ani de lagãr cu muncã forþatã. dar calvarul nu a luat sfârºit. Aici ºi-a gãsit prietenii. La Chiºinãu s-a aranjat la fabrica de piele.Aºteaptã. Apoi l-au dus la închisoarea Krestî din Odesa. ba cu trenul Arhanghelsk-Moscova. dupã moartea lui Stalin. ca deportat în Carelofinia. A trãit nelegitim cu o rusoaicã din serviciul medical. A spus cã a fost la Moscova. întorcându-se acasã. unde a lucrat pânã la pensie. în Carelofinia din nou. dar nu luase parte la lupte. ca deportat. nr. În 1953. 14. Ei aflase cã fusese în armata lui Vlasov. Aducea oamenilor din vagoane prin gãri apã fiartã ºi aceºtia îi mai dãdeau o bucatã de pâine. Au hotãrât sã-l deporteze în Carelofinia. A hotãrât sã fugã. dar el n-a tãiat nici un copac. a pãrãsit Norilskul.educaþie fizicã. dar paºaport nu i-au dat. Drum lung – flãmând ºi însetat. primind paºaportul. Dorul de Basarabia era puternic. Aici a început anchetarea. dar. De aici a fost trimis la Petrozavodsk. Apoi a fost trimis la Leningrad ºi de acolo la Petrozavodsk. Îi hrãneau prost. S-a dus la tipografie unde lucrase sã ia leafa pe trei luni. umbla liber. Dar într-o zi au venit la gazdã unde trãia ºi l-au arestat. ba mergea pe canalul Belomor.

cu femei devenite vãduve ºi cu copii fãrã tatã. sã tindã la plenitudinea de viaþã naþionalã ºi sã-ºi apere fiinþa sa etnicã. nu a avut noroc. La Norilsk a avut un apartament cu douã camere. în casã au rãmas soþia lui. foºti gospodari adevãraþi în acele vremuri vechi. La fabrica de piele devenise un bun lucrãtor. bãtrânul Pavel se strãduia sã-ºi creascã nepoþii. – 202 – . Stere Satul ªeptelici. Fiul sãu. tatãl lui Boris. De la Carp a rãmas amintire în satul ªeptelici – un izvor fãcut de el care curge ºi astãzi. Vasile. la vârsta înaintatã de 78 de ani. Dupã moartea fiului Vasile. anii au devenit ºi mai grei. noua conducere sovieticã nu jelea oamenii. Îl vede în mijlocul curþii pe bunelul Pavel. când oamenii trãiau cu nãdejdea cã viaþa se va îndrepta. Se stãruie sã facã faþã la toate treburile dintr-o gospodãrie cu 8 hectare de pãmânt. mulþi bãrbaþi muriserã pe front. Azi e membrul Asociaþiei de foºti deþinuþi politici din Chiºinãu. În aceºti ani de rãzboaie. Ea scria uneori la Chiºinãu. cu toate cã mulþi nu mai ºtiu de aceºti oameni. spre sfârºitul acelui rãzboi crâncen ºi sângeros. dar el n-a dorit. va fi mai bunã. de multe ori fotografia lui era pe tabloul de onoare. CALVARUL MAMEI VICTORIA Fiecare popor nu are numai dreptul. vânjos. C. cu numeroase jertfe omeneºti. unde îºi petrece bãtrâneþea înconjurat de nepoþi. Un bãrbat de staturã mijlocie. Mãcar cã a trecut rãzboiul. dar ºi datoria sã-ºi afirme voinþa sa de a trãi ca o unitate. Victoria. era Carp. chemându-l sã se întoarcã la ea. cu pãrul deja cãrunt de ani ºi de nevoi. când era þara întreagã. feciorul lui Carp. gospodari adevãraþi. Strãmoºii lor au fost întemeietorii satului ªeptelici. În 1955 s-a cãsãtorit ºi a avut douã fete. În 1992 a fost reabilitat. a murit devreme în anul 1945. Moº Pavel avea un fiu Vasile. când în loc de sticlã la geamuri puneau bãºicã de bou sau de porc. care i-a rãmas soþiei nelegitime. ºi doi copii. cinstiþi ºi drepþi. veºnic ocupat cu treburile gospodãriei.lucru i-a dat posibilitatea sã cutreiere toatã þara sovieticã ºi sã vadã sãrãcia ei. Tatãl bunelului Pavel. sã facã din ei oameni. Un strãbunel al lui Carp îi povestea cum trãiau ei încã în acele vremuri. Fragmente de amintiri se perindã în faþa ochilor lui Boris. Boris ºi Liviu. Toþi îl numesc izvorul lui Carp. aºa cum a fost cândva. când alte mâini lucrãtoare nu erau. pe care le-a crescut ºi le-a învãþat.

Revoluþia rusã îi despãrþise. pe palma cãrei strãluceau 20 de copeici sovietice. Nu numai bãtrânul. Cineva a spus cã ruºii aruncã bani celor care-i întâmpinã. care avea neamuri peste Nistru. iar nora sa. ªi se tot uita bãtrânul la cei din sat. Boris împlinea 15 ani. Dar tatãl lui.Bunele Pavel.alþii erau invalizi ºi femeile se speteau muncind. lucru mult ºi greu. aºteptând sã fie lãudat. parcã pierduse ceva scump. ªleahul era la un kilometru de sat. Dar ºi gospodãria vãduvei îi plãcuse ºi femeia harnicã. a gãsit ºi el o monetã de 20 de copeici ºi a fugit acasã bucuros: . negricios la obraz.. Mai þine minte cum a alergat ºi el cu alþi copii la ºleah sã-i vadã pe noii stãpâni ai baºtinei sale. surâzând ºi foarte bucuros cã fãcuse rost de ei. arse de soare. iubitor de copii. Vasile. era un bun muncitor. ci copeici. liniºtit. Trebuia sã-i gãseascã norei un bãrbat de treabã. se uita la el cu ochii plini de bucurie. Vasile avea ºase clase de ºcoala (veche) româneascã din vremuri vechi dar avea o minte limpede ºi îºi dãdea seama de urgia venitã pe capul lor. meºter la toate celea. îi tot mãsura.. cu doi copii nu putea face faþã treburilor fãrã bãrbat. cu buzunare mari. Tata. Boris. cã bun bãiat a fost. Vroia sãl gãseascã pe acel care nu i-ar fi obijduit nora ºi pe copii rãmaºi fãrã tatã. dar ºi norei. pe malul Nistrului. care lucra cu o batozã. A vãzut cavaleria rusã. un gospodar cum fusese fiul sãu Vasile. care aveau preþ. iar Liviu numai nouã. tatã. Soldaþii erau în cãmãºi verzi. i-a plãcut acest bãrbat silitor. mulþumit cã l-a ales pe el drept sprijin pentru familia rãmasã fãrã stãpân. ªi încã nimeni nu ºtia cã aceºti bani mãrunþi nu au mare preþ. Boris avea numai 9 ani. cu pãr negru care nu încãrunþea cu anii. ªi l-a gãsit pe Cristofor Vovk. Dumnezeu sã-l ierte. El avea o sorã mãritatã în satul Goloºniþa. ªi a fugit ºi el poate o sã-i cadã ceva. Victoriei. în îmbulzeala celor ce strângeau banii. îi tot potrivea ºi chiar la vorbã stãtea cu ei. ªi uneori aruncau bani ºi copii. Nu erau ruble de cele vechi ca la þar. ºi bãtrânelul Pavel era vioi ºi vesel. care deseori þinea batoza în curtea lor. dar ºi bãrbaþii în vârstã. mijlociu la staturã. uite bani ruseºti. bunã la suflet. Bãtrânul Pavel înþelegea cã gospodãria era mare. care nu mai putea fi recuperat. stãtea pe scaun cu privirea tristã. Victoria. murdare. se nãpusteau sã-i culeagã din drumul prãfuit. dar ei uneori veneau la malul Nistrului – 203 – . ajutându-i pe sãteni sã-ºi treiere grâul. bani de aramã. ªi Boris a întins mâna. un bãiat priceput în maºinãrie ºi gospodãrie. când a venit urgia pe pãmântul Basarabiei româneºti. Bãrbat îndesat. cu niºte pantaloni ciudaþi. dar nu erau caii aºa de frumoºi ºi curaþi ca la români.

ºi îºi strigau de pe maluri durerile ºi bucuriile. care luase soarta þãrii în mâinile sale. era un butoi cu slãninã.. Tatãl Vasile ºtia de toate cele întâmplate în anii foametei. Þin minte. Vasile ºtia cã nu va fi bine la baºtina lui ºi-l durea inima. Dar era un ordin sever al lui Ion Antonescu. ce umblau mândri ºi nu se prea uitau la bieþii þãrani. eram în armata þarului ºi când ne duceam la cantinã. în anii 37 ºi multe altele. dar sovieticii ºi slugoii lor din þarã îi vânau pe bieþii basarabeni ca pe niºte fiare sãlbatice ºi-i întorceau în Basarabia. Boris a învãþat la Liceul militar „Regele Ferdinand” din Chiºinãu. nu se auzeau bubuiturile tunurilor ºi rãcnetul obuzelor. ca jumãtate din locuri sã fie rezervate pentru copii de þãrani. generalul. uite aºa. care fãgãduiau dreptate ºi bunãstare tuturor. Ea fãcuse parastasul de 40 de zile. plutea carnea deasupra. Liceul a fost transferat la Craiova ºi mama lui Victor nu ºtia nimic de fiul sãu. Fiul Vasile cu Victoria aveau casa lor alãturi. talpa Þãrii Româneºti. .. pe care i le fãcea bunelul. Pe mama Victoria fiul a gãsit-o îndureratã.. Vremurile erau grele. Amândoi îmbrãþiºaþi îºi plângeau bãrbatul ºi tãticul mort aºa de curând.. O nouã nevoie se ivise pe capul – 204 – . rãzboiul trecuse. ªi veneau oamenii acasã cu teamã ºi îngrijorare de noii stãpâni.. A fost un concurs mare. ºi se trãgea spre militãrie ºi oamenii îmbrãcaþi în uniforme. când a apãrut Boris în pragul casei.. De mic copil Boris se juca cu arme de lemn. cãci gustaserã odatã din acea „fericire” sovieticã în 1940. undeva în þara maghiarilor ºi a nemþilor.. majoritatea cãror pãrinþi erau bogaþi. În 1944 sovieticii au ajuns în România ºi îi întorceau cu sila pe basarabeni acasã. în partea dreaptã. Dar nu era liniºte nici acum în satele de pe glia strãmoºeascã.Lasã. cã am trãit noi ºi cu ruºii. nu sunt ei chiar atât de rãi. moºieri. mãi Vasile. ªi când îþi turna un borº. Frontul era departe. cu mulþi copii. funcþionari. fãrã sã þie seama de dorinþa lor. din care îþi luai cât doreai. lângã uºi. îi pierduse urma. În timpul rãzboiului pentru eliberarea Basarabiei. ªi lingura stãtea în picioare în el. Multã lume fugise din calea noilor autoritãþi ascunzându-se în satele ºi oraºele din Regat. mulþi bãrbaþi erau încã pe front femeile se îngrijeau singure de gospodãrie cu feciorii ºi bãtrânii.. ºi bunelul Pavel ridica mâna în sus. În casa bunelului Pavel era sovietul sãtesc. cu conducãtori noi. Pe acest pãmânt au fost de toate. Rãzboiul luase o altã întorsãturã ºi sovieticii se apropiau tot mai mult de Nistru. Las c-o sã fie bine. Tiful îl duse la pieire. borº era. militari. Bucuria revederii cu fiul a mai slãbit durerea mamei. tatãl lor Vasile murise. ne împãcãm noi ºi cu ei.

Unii gospodari fusese ridicaþi ºi duºi departe..þãranilor – „postavca”. liniºte. vacã. rãsãritã. erau chemaþi la sovietul sãtesc ºi ameninþaþi cu dusul în Siberia la urºii albi. Se strãduiau oamenii sã scape de postavcã ºi corvezi. un cuvânt nou. tu la cine în casã ai venit? La Vasile.. ouã.Liniºte. . dupã ce terminase ºcoala de ºapte ani. cu umeri largi. mãi… ªi-i arãta ºtampila sovietului sãtesc. Pe umerii lui Boris au cãzut grijile gospodãriei. lasã cã trebuie sã conducã cineva oamenii ºi mai bine eu decât unul strãin. pe ascuns.Mãi criminalilor. din acei care îºi vânduse pãmântul ºi-l bãuse. orz. lapte. cãci puterea cere cap limpede. jupuindu-i pe bieþii þãrani. Tinerelul de 15 ani avea acum mult de lucru. Acolo. leneºi. nu de cel ameþit tot timpul cu bãuturã. impozitele îi speteau pe bieþii þãrani. din anul 40. ªi iatã cã a venit la sovietul sãtesc un preºedinte nou. – 205 – . sus. grâu. N-a fost mult timp la putere. chiar neam cu moº Pavel. . bãtea cu pumnii în ea ºi striga: . Acum la conducere erau din acei beþivi. dar bãutor cã putea sã tragã ºi o vadrã de vin. îºi tãiau pomii din livadã ºi acum stãteau cioturi în locul frumuseþei de altãdatã. tot. dar aºa. dar era un puturos cum mai rar se întâlnesc. e puterea. ªi s-a dus seara Fiodor la prietenul sãu de beþie la Grigorie. rãsãritã. fricã. cânta la ghitarã ºi înnebunea muierile în sat. strãin. hoþi.. mãi puturosule? . la Moscova. ªi golanii se mai opreau câte odatã. Se stãruia sã înveþe bine. κi aduceau aminte de vremurile trecute. Postavca. cã nu-þi mai rãmânea nimic. Moº Pavel când auzea þipetele oamenilor bãtuþi de activiºti la sovietul sãtesc se ducea la uºa bãtutã în þinte. E la mine. Uneori þãranii se împrumutau înde ei cu grâu. Oamenii umblau parcã gârboviþi. uite aici. era un ministru avar.. pãsãri. sã scape de postavcã ºi de Sibirul acela straºnic. care aduce în case numai jale.Mãi Grigore. unul Fiodor. care lucrau din zori pânã în noapte. Erau doi cai în gospodãrie. moºule. Unde-i sovestea ta. de unde veneau scrisori pline de jale de la cei duºi din prima ocupaþie. îl îmbuna Fiodor. când gospodarii erau stimaþi. de a se întoarce acasã cândva. Zverev. ªi pentru voi va fi mai bine. cãci cei ce nu-ºi îndeplineau normele. de la care porneau toate necazurile. înnegriþi de soare. urã ºi pacoste.Mãi Fiodore. cã nu-i voie. Trebuia sã dai la stat carne. mãi bãiete. trecuse la Soroca la ºcoala moldoveneascã numãrul unu. Boris. de ce bateþi oamenii. tot ce trebuia sã fie la o casã de oameni harnici. Când bãtrânul l-a vãzut s-a supãrat foc. ªi era fricã mare în sate. mãi omule. eu îs puterea… Îl mai ajuta uneori pe moºul Pavel. Luau mult sovieticii pânã ºi roada de pe pomi. abãtuþi ºi îndureraþi. Bãrbat frumos. oi. fãrã nãdejde.

Îi plãcea matematica. care avea o fatã. Trãia la gazdã la o mãtuºã a Galinei. Tatãl ei era moldovean. tractorist de care aveau nevoie acum… cine ºtie? Când Boris se întorcea cu bagajul de la Soroca. L-au recunoscut oamenii ºi prietenii… . Acum vindea flori ca sã aibã o bucatã de pâine. la învãþãturã. copii? De unde atâta urã? Cine-i vinovat? De unde s-au luat aceºti barbari? Pe lângã Boris a trecut coloana de maºini cu sutele de nenorociþi. plapuma ºi restul lucrurilor. cu pãrinþii lor. un focar de culturã din vremuri vechi. Mulþi colegi de clasã au nimerit în rândurile deportaþilor. s-a întâlnit cu maºinile încãrcate cu deportaþi. În cãruþã. când sovieticii au invadat România.nu era altã ieºire. iar pe mama ºi fiica le-au alungat în tindã. la 6 iulie. Sã nu fugã cineva… ce se va întâmpla cu ei acolo în Sibirul rece? Oare se va mai întoarce cineva de acolo? Ce vinã au ei. în clasa a zecea la ºcoala rusã cu care se împrietenise. Acum trãiau cu frica în sân. fugiþi în anii ’20 de frica bolºevicilor în Basarabia româneascã. cu hãþurile în mâini. în maºinã. de nevoi. El fusese cândva ofiþer în Armata Þaristã. Boris stãtea cu lacrimi grele. Poate fiindcã tatãl Vasile murise. usturãtoare ce se rostogoleau pe obraji. El a înhãmat calul dimineaþa ºi a plecat sã aducã pernele. Mama Victoria avea fricã sã nu fie ºi ea deportatã. Gheorghe ºi Dionis… Stãteau înghesuiþi unul în altul. fiind primit la Politehnicã. Sã le aibã pe drum… Dar au avut noroc. mama rusoaicã din neam nobil din Kiev. Bãrbatul a fost împuºcat în 1937 de bolºevici. Casa lor a fost ocupatã toatã de un comisar militar sovietic. culþi. iar pe la colþuri militarii cu puºtile. erau Ion. vedea fericirea colhoznicilor. Pe atunci nu ajungeau studenþi la învãþãturã ºi Boris a plecat la Kiev. ingineri buni. a avut loc deportarea. La Soroca se aciuaserã mulþi ruºi în timpul revoluþiei bolºevice. marea tragedie a poporului nostru. Dar în ’44. tatãl Galinei a fost arestat în ’40. Peste 2 zile. – 206 – . fost ofiþer alb. iar mama avea alt bãrbat.Boris. mergând spre necunoscut. Ce nenorocire! Acolo sus. Galina. Boris auzea multe despre Politehnica din Kiev. cu tradiþii. Ele l-au îndrumat pe Boris sã plece la Kiev. la revedere strigau prietenii lui. Moldovean. Stãtea la gazdã alãturi de o familie. numai sã scape de colhoz. L-a trimis pe Boris la Soroca dupã lucrurile sale de la gazdã. i-au întors îndãrãt. o femeie sãracã. fugiserã de fricã. pãziþi de encavediºti. unde trãiau în mare sãrãcie. cu lacrimi în ochi. La 4 iulie ’49 Boris ºi Galina au sãrbãtorit terminarea ºcolii. Fiecare încerca sã fugã în oraº la lucru. care trãia cu amintiri din alte vremuri mai bune. Nu i-au luat. profesori… Venind în aceastã familie. iar Galina cu mamã-sa se refugiase în Regat. cu sufletele întristate. mulþi din oameni cu carte.

naivul nu ºtia cã atunci când scrisese în ancheta sa cã fusese elev al unui liceu militar român. în trei pardesie de culoare gri… . cercetând paºaportul. Boris nu mai era copilul de odinioarã. pe strada Polevaia. Le scriau cã vor strânge cuþite. ca sã-i ajute pe mama ºi pe fratele. 1 al Politehnicii. duºi atât de departe de pãmântul strãmoºesc.oameni care n-au dorit nimic în viaþã. Boris plângea. Trãia în frumosul oraº Kiev. Andrievschi. Când s-a întors în sat în prima vacanþã. Dar reuºise la Politehnicã. cã vor veni americanii. un simþãmânt de protest.Boris Ojeg? . cã aceastã conducere e o bandã ºi va veni ºi vremea lor sã rãspundã pentru toate. Devreme ai început cu închisorile! Îmbracã-te! Eºti arestat! – 207 – . ªi nu numai într-o scrisoare. Victoria. îºi cãutau documentele. 28 septembrie. sã devinã inginer.Eu sunt! . înþelese ºi el câte ceva în viaþa asta… Studenþii locuiau în cãminul Nr.Eºti tânãr! A zis unul din ei. plângea ºi mama lui. Venise încoace cu prietenul sãu. pe malurile bãtrânului Nipru. la mãtuºa Galinei. Atunci i-a venit gândul sã le mai aline durerile celor pãrãsiþi de toþi ºi împreunã cu niºte prieteni sã-i susþinã pe foºtii colegi. îmbrãcãmintea potrivitã. care se înscrise la ºcoala de marinã din Sevastopol. în mai multe. În urmã rãmânea Boris cu sufletul înnegurat pe toatã viaþa. uitându-se zãpãciþi unul la altul. Vasile Zagaevschi le scriau scrisori de îmbãrbãtare ºi le spuneau cã deportarea a fost un act de banditism. sã le ridice duhul. de satul natal. Nu era totdeauna sãtul. ciorapii rupþi… Vroia sã fie om învãþat. la facultatea de mecanicã a Politehnicei din Kiev. Andrievschi a fost primit la ºcoala de marinã. De ce suferã oamenii astea? Coloana a dispãrut spre Floreºti. care ºi-au dat seama cine sunt ruºii sovietici… ºi-i vor elibera de aceastã ciumã cãzutã pe capul lor. ora trei noaptea. Se apropiau examenele de iarnã. arme. decât sã trãiascã omeneºte. a gãsit multe scrisori de la prietenii sãi deportaþi. scrisori pline de jale. de vandalism. Erau trei bãrbaþi îmbrãcaþi în civil. el nu. Boris a reuºit la examen ºi acum era student în grupa TM-12. în pace cu toþii… Unde eºti Doamne? În sufletul tânãr al lui Boris se ridica un strigãt de revoltã. Au fost treziþi din somn: controlul documentelor! Cei patru studenþi din camerã se ridicau buimãciþi din pat. de urã. soarta îi fusese pecetluitã. unde îi aºtepta un tren cu vagoane pentru vite. Boris era deja în anul doi. Împreunã cu Aleoºa Andrievschi. Boris.

Afarã ninge încet. Lau eliberat ºi Curoºu s-a întors în sat. fãrã puteri. la gheaþa de sub picioare ºi pe obraji îi curgeau lacrimi grele. Ion Curoºu a fost arestat.Nu se poate sã mergi! Spunea moº Chirilov cu ochii împãienjeniþi de lacrimi. Îl va vinde ºi va face ceva parale… Au ajuns la Nistru. oamenii din sat s-au dus la Chiºinãu. . Oamenii nu mai treceau Nistrul. l-a luat pe moº Chirilov Duca cu ea pânã la tren. uitându-se sub picioare. Dar la români era o lege. Au fost uciºi ºi îngropaþi în stepã. Mama Victoria ºi-a îmbrãcat sumanul. dus la Curtea Marþialã la Chiºinãu. A cãzut pe laiþã.Întoarce-te Victoria! Striga moºul Chirilov. fulgii cad lin pe pãmânt. Miliþia s-a luat dupã ei. Râul îngheþase. cu douã sacoºe în mâini. dar ºi bãieþii rãspundeau împuºcând.În casa Victoriei a intrat învãþãtorul Ion Anton Curoºu. Trosnea sub picioare. ªi-a ºters ochii umezi. puteai sã te prãbuºeºti la orice pas. ºubredã. învãþãtorul i-a întins o canã cu apã. bani nu avea… Ruseºte nu ºtia… A luat cu ea în traistã pe spate douã canistre cu ulei. rugând oamenii s-o – 208 – .. frumos.. comunist de câþiva ani. oamenilor? Cã te-am lãsat sã te duci la moarte? Întoarce-te! ªi moºul Chirilov alerga pe malul îngheþat. podul plutitor nu mai lucra. se uita la oamenii strânºi pe mal alãturi de ei. Gheaþa trosnea. îi spune Victoriei: . Au trecut câteva zile. Gheaþa era subþire. . . dar ei au fugit. împuºcau. Decembrie. chiar ºi tata Vasile. Numai el din tot satul. un vecin care-l fãcea pe comunistul ºi întâmpinase pe sovietici cu pâine ºi sare în 1940. Dar mama Victoria pãºea încet. poate o sãptãmânã. Mama a rãmas trãsnitã. Azi învãþãtorul Curoºu. Mama Victoria se uita cu deznãdejde la celãlalt mal. unde oamenii încremeniþi se uitau la acea femeie care pentru fiul ei se ducea la moarte sigurã. ºi-a pus ºalinca. om de vazã. femeie!.Eu mã duc! Dacã o sã vrea Dumnezeu sã mor.Uite o veste rea! Au venit la Kiev în cãmin sã-i aresteze pe Boris ºi pe Andrievschi. ºi au depus mãrturii pentru el sã nu fie judecat. care trosnea la fiecare pas al ei. ce o sã spun eu acasã. Acele vremuri s-au dus. . aºa va fi soarta mea! Acasã nu mã întorc! Rãmâi cu bine! ªi a pãºit pe gheaþa subþire. se auzea bine la mal. femeie? La moarte? Întoarce-te. Sfãtuiþi de un avocat.Unde te duci.. Când s-au reîntors românii în ’41. a aruncat canistrele cu ulei peste umãr ºi i-a zis moºului: .

A trecut! A trecut! Domnul a ajutat-o! Slavã ei! ªi oamenii alergau pe mal. ajunsã teafãrã pe malul opus. cu sãculeþele în mânã. puºcãrie. Bãtrâna Elena Vichentievna. Iar mama de acolo. ridicau braþele în sus. Mergea cu tramvaiul cãutând puºcãriile cã erau multe în Kiev. neºtiind nici ea prin ce nãpastã a trecut.Liudi. Un oftat de uºurare s-a auzit din pieptul oamenilor. fãrã sfârºit. N-am vãzut. ºi Politehnica. speriaþi de voinþa acestei femei. A învins dragostea de mamã! ªi fiecare simþea bucurie în suflet pentru reuºita acestei femei.Victoria. n-am auzit! Zile lungi. A gãsit ºi cãminul. Se gândea cã dacã Domnul a adus-o teafãrã pânã aici. ªi acolo a fost Victoria. mulþumindu-le parcã pentru susþinere. Oamenii se uitau la umbra ei. trecutã prin multe. grele… Suferinþe care-þi scurteazã viaþa cu mulþi – 209 – . o implora: . iar oamenii aºteptau cu sufletul la gurã voia Domnului. . strigau ca niºte copii de bucurie. Dar rãspunsul a fost peste tot acelaºi: . ea ºtia ce vrea. nu se lãsa dusã de alþii ºi fãcea totul cu capul ei. Elena. de al vedea pentru ultima oarã… Mama Victoria era o femeia puternicã. Nu ºtia ruseºte. înfioraþi. Întreba pe oameni: . uitându-se cu disperare cum femeia se tot îndepãrta de mal pe gheaþa ºubredã. Sunt multe închisori în oraºul Kiev. fiu). se ducea din nou pe la închisori. ªi a plecat mai departe pe drumul care o ducea la fiul ei cu apriga dorinþã de a-i gãsi mãcar cadavrul. Unii îºi ºtergeau ruºinos lacrimile… . tiurima. Moºul le spusese nenorocirea despre bãiatul ei… Unii se rugau lui Dumnezeu pentru ea… Tot mai departe se ducea femeia–mamã pe gheaþã spre malul celãlalt. nu spune nimãnui cine eºti. sânoc? (Oameni. ºi gazda. le fãcea cu mâna. când mama a ajuns ºi s-a urcat pe malul celãlalt. s-a rugat la poarta ei. grele. o sã-i ajute ºi mai departe. oraº vechi. cu vestita bisericã Pecersca Lavrã. s-o întoarcã îndãrãt. oraº fãrã capãt. care se ducea la moarte.A trecut! I-a ajutat Dumnezeu! Aºa femeie mai rar! Ce face dragostea de copilul ei! Vorbeau oamenii între ei. Victoria a ajuns la Kiev.Noi nu ºtim nimic. dormea la mãtuºa Galinei. sã-i ajute Domnul sã-l gãseascã pe Borea al ei… Se întorcea noaptea târziu. cu lacrimi în ochi. cã te-ai oprit la mine… Drumuri lungi.salveze. frumos. Care acum e închisã de cei care ºi-au pierdut credinþa în Domnul. iar în zori.

Aici îi fiul tãu! I-a rãspuns militarul de serviciu. dupã dinþi! . bucãþi de scânduri… Cu mintea ei de gospodinã a înþeles cã a venit pe capul ei încã o nenorocire. s-a gândit mama Victoria. Student! . obositã de atâta umblãturã. obositã. au turnat apã pe ea. cã-l va gãsi… Oamenii treceau pe alãturi cu gândurile ºi nevoile lor.Fiul meu. Principalul e viu… Dar nenorocirile nu vin câte una. din cuptorul lor… Lacrimi de fericire îi curgeau pe obraji. cu paºi înceþi. I-au ajutat. Oare puþini sunt nenorociþi ºi plâng de durere? Poate ºi alþii îºi cãutau rudele dupã aceste ziduri nemiloase… . În sufletul ei era vie ultima razã de speranþã. a doua zi de Crãciun.Fiul meu Boris! A rãspuns între lacrimi sãrmana mamã. viu. Boris a primit un sãculeþ nu prea mare cu niºte bucãþele de soltison ºi o bucatã de pâine. Boris. Stãtea sub zidurile închisorilor ºi plângea sfârºitã de obosealã. cânta sufletul ei. cã el îi viu. flãmândã. Poate ºi în sufletul cuiva dintre ei a mai rãmas Crãciunul Domnului.A. Mama Victoria a cãzut pe podeaua camerei de serviciu. oprindu-se lângã ea s-o alunge. Fratele învãþa la Soroca la o ºcoalã tehnicã.Nu-i aici fiul tãu! Du-te pe strada Korolenko. în sãculeþe era mâncarea pentru Boris. Mergând spre casã ea a vãzut pe zãpadã urme de paie. nu împlinise norma de postavcã. Pâine adusã de acasã. student? ªi militarul a scos limba ºi a învârtit-o. Pentru limbã a nimerit! Limba trebuie s-o þii bine. Viu! Adevãrul va birui cândva. I-au distrus ºi gospodãria… L-a gãsit pe bunelul Pavel plângând. a repetat în neºtire din nou mama… Militarul s-a uitat lung la ea… Ce se gândea el. N-au alungat-o. Mai sunt ºi oameni pe lumea asta. Activiºtii furaserã totul: paiele. uitase toate prin câte trecuse. Aici nu e voie sã stai! . Acolo trebuie sã fie pentru limba lungã. ciocleji. .ani… ªi ea nu ºtia ruseºte… Câteva cuvinte. E viu. Mama s-a ridicat cu greu ºi îngheþatã. Acasã rãmãsese bunelul Pavel de 83 de ani cu nepoþica de doi aniºori. lacrimi cã nu era singur… S-a întors mama Victoria acasã. Dar binele a biruit în sufletul lui poate plin de pãcate. acest om deprins cu durerea altora. Se întorcea fericitã cã fiul ei este în viaþã. Întreba mereu: Aici e fiul meu Boris? Trei zile a umblat deznãdãjduitã de atâtea cãutãri. unu. Îngheþatã. Bãrbatul ei Cristofor era arestat.Ce cauþi aici? S-a rãstit la ea un militar. s-a îndepãrtat de acele ziduri spre o nouã închisoare. . – 210 – . Era decembrie. flãmândã. alungatã de multe ori. de care ea nu se atingea. student.

Dorise sã-i cearã iertare. El satrapul Filip Ciobanu. Se gândea la mama sa Victoria cu care avusese o întrevedere de câteva minute ºi nu dovedise sã-i spunã toatã durerea sa sufleteascã pricinuitã de întâlnirea cu ea. vândut strãinilor. sã trãiascã în tindã. Acum se gândea la suferinþele ei. pânã la Djezcazghan. fiind mereu chemat la anchetã. fetiþa de doi aniºori ºi fratele Liviu.Duceþi-i la marginea pãdurii ºi daþi-i jos acolo! S-au dus cu toþii la un neam în satul vecin. Mama s-a nãimit spãlãtoreasã la o ºcoalã tehnicã. din Kiev. dar în acel timp. unde îi adunau pe toþi acei care trebuiau sã plece mai departe. dar copii rudelor lui Lavrenciuc.Voi sunteþi duºmanii poporului. în 6 metri pãtraþi. lacrimile nu le dãdeau voie sã vorbeascã. încãrcându-i pe toþi cei 40 din vagon într-o maºinã militarã. dupã vreo trei luni. venetic ºi doritor de bunuri streine. neam de moldovean. chiar ºi scândurile gardului… preºedintele a fost ºi în ’40 ºi în anii ’50 Filip Ciobanu. “Era bine cu ruºii” BORIS OJOG El stãtea pe patul de lemn cu privirea îndreptatã spre peretele gol. Dupã 2-3 sãptãmâni. De aici. nu aveþi dreptul sã trãiþi cu un comunist în aceeaºi casã. unde li se citea sentinþa ºi erau trimiºi mai departe în locuri îndepãrtate. Era numai pielea ºi oasele. Cu binecuvântarea lui. niºte haidãi fãrã suflet. care ia dus la staþia Ghinghir. ea. când s-au adunat mai mulþi deþinuþi. 58-11 ºi 58-8. fãrã multã vorbã i-au dat 10 ani de lagãr cu articolul 58-10. îºi bãteau joc de bãtrân. l-au trimis mai departe într-un vagon “Stolipin” tocmai în Mordovia la staþia Ruzaevka. De aici.cioclejii. sã-i aline durerea de mamã. sosit proaspãt din Ucraina. îi hrãneau – 211 – . Aici trei oameni i-au hotãrât soarta. Aducea mâncare bunelului Pavel. I-a încãrcat în cãruþã cu sila. ia dat afarã din casã. au fost încãrcaþi într-un tren cu vagoane-bou. De aici. bunelul. urla Filip Ciobanu din satul ªeptelici. A stat aici patru luni. Bãtrânul slãbise. în tren. cãci caietul lui Boris conþinea dovezile necesare pentru a-l trimite în judecatã dupã legile sovietice. dar nu vedea nimic. Nedreptatea s-a fãcut. îi mâncau mâncarea. Amândoi plângeau. Iar în casa lor l-au aranjat pe noul preºedinte de colhoz. Anchetatorul Sidorenkov ºi-a notat totul. . gãinile. Pe drum. a fost transferat la închisoarea “Lukianovka”. atât de scurt nu dovedise sã-i spunã nimic. vãzându-l dupã gratii. la drumul greu fãcut de ea ca sã ajungã la aceastã închisoare de pe strada Kovalenko nr. urlând: .1.

în vagoane se încãrcau cãrbuni ºi minereu. prin deºerturile de nisip. tãvãlindu-le. Nu departe de lagãr. cãci cu anii petrecuþi în lagãr mai prinzi ceva ºi la minte ºi înþelegi cã trebuie sã ajuþi oamenii ºi atunci ºi D-zeu te va ajuta. Sosind la mine. fiind alintaþi fiecare cu câte un ciomag gros pe spate. la ocean unde le aºteptau vapoarele. În lagãr aici îºi fãcuse un cunoscut. plite grele. în vremuri vechi. la vreo câþiva zeci de kilometri. Acest lucru la bazã era greu de tot. Erau aici vreo 5000 de deþinuþi. bucuros cã scãpase cu viaþa dar nu i-a mers. se întorceau seara de la lucru. pentru deþinuþi rãmânea apa chioarã. Ei rupeau bucãþile de gheaþã ºi frecau obrajii. La început Boris a lucrat la o minã de cupru. Pânã aici era o cale feratã îngustã ºi cu trenul se aducea minereu de cupru. o aduceau în butoaie ºi nu ajungea. era o fabricã de topit cuprul la Carsapai. murdari de praful de cãrbune. toþi cei liberi furau din cazanul lor. ce le provoca mereu sete. cu apa lagãrul stãtea prost. au gãsit aici un lagãr în stepã. de loc din Rostov. La început a lucrat într-o carierã de piatrã.cu pâine ºi peºte sãrat. Când descãrcau vagoanele cu cãrbuni. mâncarea era mizerabilã. slabi. plecase acasã. În fiecare zi li se fãcea controlul. Apã nu era sã te speli. reuºind mãcar un pic sã-ºi spele praful de cãrbune care le intra în – 212 – . Scoteau pietre pentru construcþia viitoarelor mine ºi pentru alte obiecte. Aici era o concesie englezã în timpul þarului. fusese o concesie englezã care transporta plitele de cupru cu cãmile. Pentru aceastã fabricã. fãrã putere. Minele erau la o adâncime de 180-200 de metri. Aici la mine lucrau deþinuþii. cãci nu era cale feratã ºi de la Marea Caspicã. se fãcea gheaþã. Uneori vagoanele cu cãrbuni veneau pe ger. deþinuþii le duceau la bazã. Peste doi ani l-au luat din nou ºi acum era brigadier ºi mai ajuta ºi pe alþii. Nu era cale feratã ºi minereul sau producþia erau transportate cu ajutorul cãmilelor. Pentru Boris acest lucru a fost cel mai greu din toate prin care a trecut în acei ani. pe care nici s-o þinã în mâini nu aveau putere. judecat încã în 1937. Acest Kozak fusese eliberat în 1947. plitele ajungeau în Iran sau Irak. apoi treceau în altã jumãtate. erau nevoiþi sã-l dezbatã cu ranga. Norma de cãrbune era 20 de tone… Ce sã mai spui? ªi aici înainte. negri. care l-a aranjat la lucru la o macara. fãrã copaci sau pãdure deasã. Atunci oamenii se spãlau cu zãpadã. îi strângeau într-o parte a vagonului. cãrbunele era îngheþat bocnã ºi sãrmanii oameni. în adânc îi duceau cu ascensorul. pãstratã ºi în timpurile sovietice. care lucrau în mine ºi în industria cuprului. Kozak. dar când zãpada era cãlcatã de deþinuþi. iar de la fabricã metalul topit în bucãþi pãtrate. care era în curtea lagãrului dupã sârma ghimpatã.

Brigadierul Vasile era dintr-o familie de ingineri vechi. peste doi ani a fost din nou arestat. care-l mai ajuta. mai dãdeau ceva în plus ºi Boris s-a îndreptat repede ºi a început sã lucreze cu ei. Pentru mineri mâncarea era mai bunã. care i-a fãcut rost de glucozã în ampule ºi aºa a scãpat cu viaþã. rinichi ºi alte organe de vitã. I se umflase picioarele… La masã le dãdea mâncare o lingurã de caºã în niºte strãchini de fontã. În afarã de asta. cã puteai sã omori omul cu ele nici putere nu mai avea so þinã în mânã. din 1954 erau niºte chioscuri în lagãre unde puteai sã cumperi câte ceva de mâncare.piele. spãla caii englejilor care îi mai dãdeau câþiva dolari. Primeau ºi bani. cu acelaºi dosar. montajer în minã. Lehovici avea un cunoscut feldºer. Alexandru. care lucra la spitalul deþinuþilor. Vasile. era deja distrofic. Edic Lehovici l-a aranjat la lucru la un brigadier care se ocupa cu mecanizarea ºi cu funcþionarea deferitelor mecanisme. nu l-au pus la lucru. Aºa el a învãþat limba englezã. Odatã lucrãtorii fãcuserã o demonstraþie cu agitaþie comunistã ºi tatãl lui a fost pedepsit la câteva luni de închisoare. dar trãise în America. înainte de rãzboi. În aceastã lingurã de caºã le mai aruncau 5 grame de ulei de bumbac… seara li se dãdea o supã cu resturi de plãmâni. lipsã de vitamine. În anii 1930-32. grele. ºi acum stãteau amândoi. el se aranjase la ambasada americanã la Moscova. Aºa cum Boris se mai întremase puþin prietenul lui. Aºa cum el era slab de tot. iar fiul devenit feldºer în lagãr era cu Boris împreunã. tatãl într-un lagãr din Karaganda. Aºa cum Vasile ºtia limba englezã ºi era deja inginer a fost trimis ºi el. dupã rãzboi. nu prea mulþi. copil fiind. Dupã un an a fost arestat ºi fiul sãu. ceapã…Acest feldºer Dovcun-Doljin era rus.Eºti spion american! ªi i-au fãcut dosar. tatãl lui lucrase la Guriev cândva într-o concesie englezã. tatãl lui a fost arestat ºi aruncat în lagãr ca spion american. Ruºii din brigada lui Vasile s-au purtat bine cu Boris. picioarele s-au dezumflat. dupã eliberare. Partidul comunist trimitea reprezentanþii sãi în America dupã utilaje ºi tehnologii. cãci erau bolnavi ºi de “þânga”. Fiul lui. Edic Lehovici. Lucra acum ca electrician. I-au dat 10 ani. Venit aici prin anii 1947. ajunsese la 46 de kilograme. a hotãrât sã se întoarcã în Uniunea Sovieticã. Tatãl sãu lucrase la o uzinã a lui Ford. apoi eliberat în 1947. doar relaþiile cu America. Vasile a adus utilaje ºi alte lucruri bune din America ºi acum construia fabrici în Uniune. unul Vasile. el se odihnea mai mult. s-au înrãutãþit. dinþii nu se mai clãtinau. Prin ani 1937 l-au chemat la GPU ºi i-au spus: . care aveau deja miros… dar ei flãmânzi mâncau… Boris avea un prieten tot fost student. Atunci el. dar puteau – 213 – . usturoi. Acolo Boris slãbise rãu.

“Acolo s-au deschis multe instituþii de învãþãmânt”. ani în urmã. Boris ºi-aducea aminte de vremurile copilãriei. Stând pe prispa casei. el a rãspuns cã doreºte sã plece acasã. de toþi ai casei. – 214 – . la care s-a gãsit armament? . în ultima vreme se organizaserã ºi diferite cursuri. Într-o zi a venit un elicopter ºi s-a aºezat lângã lagãrul generalului. în lagãr. Boris a zãrit-o pe mama. aducându-i ºi uniformã de general ºi toþi au luat poziþia de drepþi în faþa lui. care se ridica la deal cu un sac în spate. Aici a mai dat de un cunoscut radist. Era liber! A venit la Kiev la KGB. ºeful l-a întrebat: Dta eºti acela. 1 kilogram de unt ºi 2-3 kilograme de miere de albine. Era un copil atunci.Nu. A ajuns la poartã. a rãspuns Boris. În comisie era ºi un reprezentant din foºtii deþinuþi. Acolo. ca sã le dea oamenilor eliberaþi o specialitate ºi Boris terminase ºi cursuri de electrician. l-a trimis la Chiºinãu. El predase înainte de puºcãrie la o academie militarã. A lucrat aici vreo doi ani. Ofiþerii nimeriþi în detenþie nu aveau nici un drept ºi îndeplineau aceleaºi lucrãri ºi munci ca ºi cei de rând. de suferinþele provocate de criminalii sovietici? De pe prispã se vedea drumul care ducea la vale. când a fost arestat. În 1953 a murit cãlãul Stalin ºi au început alte vremuri. când ieºise din lagãr. S-a grãbit spre ea… . de moºul Pavel. Au venit doi ofiþeri tineri ºi lau eliberat. Rectorul nu a vrut sã-i dea voie sã înveþe din nou aici. Comisia l-a întrebat pe Boris ce planuri are. Era deja bãtrân ºi invalid. Terentiev. El fusese reabilitat ºi fãcut din nou general. unde puteai sã stai la ocnã fãrã nici o vinã. la rectorat. În una din comisii era un fost general sovietic. Cãpãtase ºi dreptul de a umbla dupã zona lagãrului fãrã santinelã. i-a spus el. La 30 mai 1956 Boris a plecat acasã cu paºaportul ºi documentul de eliberare în buzunar.cumpãra produse alimentare. în Basarabia. pe care le primea. În lagãr a venit o comisie de la procuratura republicii kazahe ºi se ocupa cu dosarele deþinuþilor. a zis el. O zi în minã se considera ca trei zile de lucru. O vecinã i-a spus cã mama s-a dus la piaþã. Boris cumpãra pe cele 56 de ruble. care l-a aranjat la o fabricã de cherestea ca electrician. dar. Mama nu l-a recunoscut. unde i s-au restituit unele lucruri ºi documente. în urma unui denunþ a fost judecat ºi aruncat în lagãr. calvarul prin care a trecut. care nu mai era.Dã sã-þi ajut. stãtea deja 6 ani. spre târg. Dar. Boris a plecat acasã. Aºa era þara asta a sovietelor. de gospodãria pierdutã… Oare cine va rãspunde de toate acestea. Acum era bãrbat în toatã firea. lucru nu prea greu. S-a dus la Politehnicã sã înveþe din nou. din cei deja liberi ºi reabilitaþi. aºa cum îi mai rãmãsese puþini ani de lagãr. nu era nimeni acasã. pe mulþi îi eliberau ca nevinovaþi.

Mama încã nu se dezmetecise.Grupa la mecanizaþie este completatã. stipendie nu pot sã-þi dau. l-a ajutat mereu ca sã se punã pe picioare. ªi iatã cã s-a mai întâmplat ceva. a auzit cã secretara îl chema înapoi. . Cristofor..Eu sunt de acord sã fiu admis ca audient. învaþã. S-au îmbrãþiºat ca doi strãini. Când ieºea din anticamerã. Dupã terminarea institutului a lucrat la Selihoztehnica. îi netezea pãrul. a primit un apartament nou ºi nu avea rost sã lucreze departe de casã.Mãi Boris. i-a zis rectorul.locuri libere nu mai sunt. îºi aduceau aminte de copilãria ºi tinereþea furatã. Lecþiile deja începuse. mamã. prietenul lui cu care fusese arestat cu acelaºi dosar. vreo trei ani. i-a zis ea. la pãmânturile de þelinã. era student la Sevastopol la marinã. a zis Boris. unul Sidorov. Primise un apartament cu douã camere. A mai lucrat la Sãrata Galbenã. S-a cãsãtorit cu Ela. i-a rãspuns ea. . Acesta s-a uitat la documentele lui. Nu spuneau nimic cã au stat la puºcãrie. Uite. Un hohot de plâns a rãsunat în casã… Plângeau amândoi stând îmbrãþiºaþi. I-au plãtit bursa pentru patru luni. . Mama îi pipãia obrazul. A venit la cãmin. uite ce proºti. doar învãþai bine la ºcoalã. o fatã venitã din Rusia.Nu se poate.Dar cine eºti dta? l-a întrebat ea. Au învãþat împreunã. ºi lacrimile i-au apãrut în ochi. . . El fusese luat chiar de pe corabie. Ion învãþa la Institutul agricol. Tatãl vitreg. cu chirie. Dupã discuþie. A mai lucrat la câteva – 215 – . parcã nu-i venea sã creadã cã acest bãrbat e fiul ei pierdut de atâþia ani… Dupã câtva timp Boris a plecat la Chiºinãu.i-a zis el într-o zi.I-a loc. tãceau. Mai erau ºi oameni pe lumea asta. . Au intrat în casã. apoi s-a mutat cu lucrul la Chiºinãu. . s-a uitat lung la el ºi l-a primit. a fost un om de treabã. de ce nu te duci sã înveþi. mult nu le trebuia. Era admis în anul doi. În grupa lui era staroste Alexei Andrievschi. Ia hârtia ºi scrie… ªi i-a dictat sã scrie o cerere pentru bursã… ªi apoi i-a dat altã hârtie ºi a scris ºi o cerere pentru un loc în cãminul studenþesc. ca inginer principal. iar tu stai acasã. studenþii erau duºi la lucru în Kazahstan. stãtea la un prieten. la Ion Lozan. care nu prea voia ca un aºa element social periculos sã intre la institut. se uita mereu la el.Eu sunt. Boris. Boris s-a dus la Institutul agricol ºi a stat de vorbã cu rectorul. când s-a întors grupa lui. la documentul de eliberare din lagãr. Ei se bucurau cã sunt împreunã. La trimis la ºeful de studii. . ea a gãsit ceva de mâncare ºi numai atunci ºi-a dat seama cã fiul ei s-a întors acasã. încã era student. trecuse prin multe greutãþi în viaþã ºi acum era mulþumit cu puþinul ce-l dobândise.

pe atunci jud. NICOLAE CAIREAC Onoarea este legea supremã în care sunt incluse toate virtuþile omeneºti. în Basarabia. sociabil ºi înþelept. Þineau vreo 50 de oi. învãþaþi. Viaþa a trecut. vaci. dar mereu se gãseau indivizi care îi aduceau aminte de biografia lui pãtatã ºi el înfuriat pleca la alt lucru. dar el nu putea uita calvarul sângeros sovietic. ºi primiserã pãmânt de la þarul rus ocupant de teritorii strãine. Tatãl lui. Mama Irina se ocupa cu gospodãria. dorind sã schimbe componenþa naþionalã ºi sã rãmânã stãpân pe aceste locuri furate de la români. închinându-se strãinilor. Nicolae. Nicolae era deprins cu lucrul la pãmânt de mic copil. Fusese ºi el preºedinte al unei asociaþii de deportaþi. cãci anii trãiþi aduc ºi înþelepciune. Nichifor a avut patru copii cu Irina: Vasile. unde le era gospodãria. Într-o zi. anul Unirii cu România. Aºa a fost soarta tuturor acelora trecuþi prin strunga KGB-ului. care a distrus milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. Cahul. În acele vremuri nu toþi copii erau trimiºi la – 216 – . pãsãri. Þarul aducea neamuri strãine pe acest pãmânt numit Bugeac din toate pãrþile. Ovidiu Vasilescu În asociaþia noastrã. vioi. fãcuþi oameni de treabã. Nichifor. a foºtilor deþinuþi politici ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei române. Cu timpul familia s-a mutat la Leova. Copiii trebuiau crescuþi. venea deseori un bãtrân de vreo 84 de ani. stând de vorbã cu bãtrânul. Pentru iarnã era nevoie de multã hranã pentru animale. dar fãcuse ºcoalã româneascã. lua parte la miºcarea naþionalã pentru independenþã. trecuse prin multe în viaþã. Bãtrânul era din bulgarii de la sudul Basarabiei. am aflat multe din viaþa acestui venerabil om. La început trãiau în Taraclia. era agricultor ºi avea vreo 10 hectare de pãmânt. mic de staturã. dar rãmãsese cu adevãrat român. ªcoala primarã Nicolae a terminat-o la Taraclia. inteligent. în satul Taraclia. Ajuns la o vârstã venerabilã. spre ruºinea multora care azi îºi bat joc de naþiunea în mijlocul cãreia trãiesc. rãmas de la bunel. apoi pãrinþii l-au dat la liceul industrial din Bârlad pentru a avea o specialitate în viaþã. Maria ºi Ecaterina. Nicolae Caireac s-a nãscut în 1918. A terminat Liceul industrial în 1939. Strãmoºii lui Nicolae venise demult pe acest pãmânt.baze auto. dupã ce fostul preºedinte Mihai Moroºanu refuzase sã lucreze în aceastã funcþie. Acasã era mult de lucru. aveau de toate. pe Prut.

care erau încãrcate în trenuri ºi duse departe. Primele zile a venirii ocupanþilor au fost zile de îngrijorare pentru unii. fãcute cu sudoare mulþi ani la rând. trebuiau sã dea vite. acei cu tragere la învãþãturã. cãci sovietele se stãruiau sã exproprieze pãmântul. la 13 iunie 1941. la – 217 – . aºteptând mana din ceruri. vitele ºi alte bogãþii. lângã bãtrâni. Nicolae nu ºtia ruseºte. dar aºa. Averea se fãcea greu. Aici. lapte. la Leova a fost liniºte. Celor judecaþi li s-a luat averea. Dupã venirea ruºilor în 1940. Sovieticii nu au respectat acordul de trei zile stabilit cu România. Sovieticii aveau un acord cu germanii ºi le trimiteau multe din impozitele strânse cu forþa de la basarabeni. Numai cei mai înstãriþi rãmaºi. cu anii. Cei ce plecau peste Prut îºi luau rãmas bun cu lacrimi în ochi de la cei rãmaºi. Ceilalþi rãmâneau la gospodãrie. În ziua deportãrilor. Sã lucreze în gospodãrie nu mai avea rost. Unii dintre ei fuseserã comercianþi. ocupând Basarabia chiar din prima zi. ouã. erau dezorientaþi. care atâþia ani a despãrþit neamul românesc. numai pentru aceea cã trãiesc mai bine decât alþii.studii. au fost daþi afarã din case cu familia. Limba oficialã de stat era din prima zi rusa. În aer pluteau deja nourii rãzboiului. trecând râul blestemat. sã nu vadã nimeni ºi sã nu sperie oamenii. care se potrivea cu cea rusã. care au crezut în propaganda sovieticã. se stãruiau sã se izbãveascã de griji. Se fãceau ºi arestãri. Acei cu cap erau trimiºi sã înveþe mai departe. carne. Mulþi ºtiau ce-i aºteaptã ºi au plecat numai cu niºte geamantane ºi sacoºe din prima zi. moºieri ºi comercianþi au fost judecaþi pe 4 ani. fãceau ºcoala primarã ºi apoi rãmâneau sã lucreze în gospodãrie. Trebuiau sã ducã la magazinele statului cereale. Nicolae a fost martorul retragerii armatei române ºi a populaþiei care dorea sã scape de sovietici. cã au supt sângele poporului muncitor. în Þarã. luau ce puteau cu ei. de bucurie pentru alþii. la Leova. Nicolae a lucrat în 1940 ca învãþãtor. La Leova nu au fost arestãri masive ca în alte oraºe ºi sate. Pãrinþii lui Nicolai aveau un aparat de radio ºi ei au aflat primii vestea cã s-a început rãzboiul. Dar totul s-a destrãmat. Pãrinþii lui nu ºtiau ce sã facã cu toatã averea. cãci în oraºul Leova de pe Prut se încãrcau ºlepurile ºi vapoarele cu cereale ºi animale ºi se expediau în alte þãri. În trei zile au ocupat Basarabia ºi s-a început o altã viaþã. Nicolae s-a înscris fãrã frecvenþã la Institutul Pedagogic din Chiºinãu. cu încetul. dar ºtia limba bulgarã din copilãrie. în Basarabia s-a simþit lipsã de învãþãtori. În casa lor. cãci mulþi se evacuaserã peste Prut. încet. pentru cã trebuiau sã dea statului impozite multe ºi mari. când au nãvãlit în 1940 ruºii sovietici. lânã etc… În loc de carne.

22 iunie 1941. umblau de ici-colo. cãci sovieticii îi împiedicau pe basarabeni sã plece. Din Leova ruºii s-au retras. Dar asta era numai pe hârtie. însã mai târziu cu câteva sãptãmâni. În oameni intrase frica. speriaþi. ºi le trimiteau spre Nistru. Românii au trecut Prutul. cu bubuituri. numai sã nu le lase duºmanilor sãi. Era un vãrcarm de nedescris. Pregãtirile pentru rãzboi se fãceau ºi pe celãlalt mal al Prutului ºi nu treceau neobservate de sovietici. Mamele îºi plângeau soþii ºi copii rãniþi. Leafa de învãþãtor era micã. care era pe un an de zile. ducându-i cu oile. care îºi bãteau joc de oamenii. era Duminicã. erau ºi victime ºi rãniþi. când duba neagrã trecea pe lângã casele lor. tot ce le cãdea în mânã. ruºii s-au retras luând vitele oamenilor. pe care le pãºtea un bãiat prin lunca Prutului. totul pãrea o joacã. Sovieticii. nu le dãdeau voie. luând cu ei pe recruþii bãºtinaºi. care doreau sã scape de râia sovieticã. ocupaserã Basarabia ºi acum tãceau. Bombardamentele s-au început la ora 4 dimineaþa. ºuncã afumatã atârnatã de grinzi. În unele curþi cãzuse bombe. Mulþi fugeau mai ales când se – 218 – . dar familia era toatã lângã pãrinþi ºi aveau ce mânca. plin cu fructe ºi legume. zãpãciþi. nu-ºi dãdeau seama ce se întâmplã. sub pazã ºi recrutând pe alþii în calea lor. Cetãþenii din România aveau dreptul sã vinã cu totul în Uniune. Rãzboiul era aºteptat de basarabeni. sã cucereascã Europa. iar sovieticii rãspundeau. înfricoºaþi de nopþile nedormite. cu soare. cãutau sã rechiziþioneze trãsuri. Dar totuºi era rãzboi. vitele mugeau în ºoproane. Mulþi þãrani vroiau sã plece în România. dimineaþa era frumoasã. aveau trei camere. Ieri încã mergeau trenurile cu mãrfuri în Germania ºi azi Hitler a început rãzboiul. Cu urale ºi strigãte de bucurie au întâmpinat populaþia pe militarii români. Ziua de 22 iunie a fost ca un trãsnet pentru poporul sovietic. Bombele cãdeau din cer. mai departe de Prut. cerând ajutor. un beci bun. împãrþiserã Polonia. Toate se fãceau la Chiºinãu la secþia de vize. unde trebuia sã te deplasezi ºi sã aºtepþi plecarea în baza unui acord între România ºi Uniunea Sovieticã. grajduri pentru vite. pregãtindu-se sã sarã în spatele lui Hitler.Leova. atacuri ºi lupte între avioane. cãci era o familie de gospodari. de aceºti conducãtori cu minte redusã. dar autoritãþile sovietice nu le dãdeau drumul. În curte aveau ºoproane. alarmaþi de soarta familiilor lor. trupele sovietice îºi schimbau poziþiile. Oamenii treziþi din somn. comisariatele militare îºi chemau recruþii… Au trecut câteva zile straºnice. aºteptând înaintarea românilor. Ei nu se aºteptau la aºa ceva cu toate cã ºi ei erau gata sã facã aºa ceva. Dar ei erau acum prieteni cu nemþii. Dimineaþa au început sã batã tunurile de peste Prut. iar basarabenii puteau pleca în România. sã ducã “viitorul luminos” în lume. avioanele vuiau între nori. îºi încãrcau familiile. care strigau.

stârnind îngrijorare în sufletele oamenilor din Basarabia ºi din Regat. Nicolae avea o sticlã goalã. Reîntorºi se ocupau cu gospodãriile lor. o luaserã pe jos spre Iaºi de la Focºani. Au ajuns pe jos la Ungheni. peste Nistru. La 23 august s-a încheiat armistiþiu între sovietici ºi români. dupã ultimatumul sovietic. cãldurã mare ºi drumul lung ºi greu. la Focºani. Era aici un lagãr înconjurat cu sârmã ghimpatã. cãci recruþii îi reþineau. A fost trimis peste Nistru la Jmerinca. Nicolae. Aici ruºii i-au lãsat ºi au plecat repede cu familiile lor mai departe. lângã Stalingrad. cu unitãþile din þarã. În 1943 fu trimis îndãrãt în þarã. Nici hranã. Tinerii recruþi au luat-o îndãrãt pe la casele lor. Românii reîntorºi în Basarabia nu i-au luat pe front. Nimeni nu-i mai lua în seamã. unde au fost trimiºi la punctul de filtrare sovietic. ºi repartizat în batalionul CFR-1. Toþi copii lui Nichifor lucrau în gospodãrie. împreunã cu alþi soldaþi demobilizaþi. numai Vasile avea deja casa lui la Antoneºti. Li se luaserã uniformele ºi le-au dat haine civile. þiganii ºi alþii sã fie duºi întrun lagãr în Transnistria. eliberând pãmânturile sale de duºmani. cã nu erau doctori ºi nimeni nu se îngrijea de ei. ºi acolo sã-ºi ispãºeascã pãcatele. Ei se apropiau tot mai mult de Nistru. o înþelegere cã acum românii luptau împotriva nemþilor. cu ce mai rãmãsese dupã jaful sovietic. Ruºii câºtigase lupta la Stalingrad ºi acum se întorceau din nou spre vest.înnopta. Era varã în toatã puterea. Aºa au ajuns la Iargara. era cãsãtorit ºi avea ºi copii. Mulþi dintre cei pedepsiþi mureau pe drum. unde se adunaserã vreo câteva mii de oameni. Basarabenii au fost scoºi din armata românã ºi trimiºi acasã. cãci avea studii. În 1944 frontul Iaºi-Chiºinãu a fost rupt. Nicolae rãmãsese acasã pânã în 1942 când a fost încorporat într-un regiment de CFR ca telefonist. Aici îl chinuia o sete grozavã. Pe drum mai întâlnea câte un militar rus. Împreunã cu ei erau ºi mulþi prizonieri de rãzboi aºteptându-ºi soarta. legatã cu aþã. Acum militarii îi mai pedepseau pe cei ce-ºi bãtuse joc de ei în timpul retragerii armatei în 40. apoi la Borogani. nici apã. La Bucureºti apãruse un decret ca toþi acei ce fusese împotriva românilor. cu care scotea apã din fântânile ce se nimereau în drum spre Ungheni. Frontul luase altã direcþie. lãsaþi la vatrã. Lagãrul nu era aºa de bine pãzit ºi Nicolae s-a bãgat sub sârma ghimpatã ºi neobservat a luat-o pe drum spre un sat din apropiere. foºtilor aliaþi. Calea feratã distrusã încã nu fusese reparatã. undeva la Cotul Donului. Frontul era departe. nimeni nu le dãdea nimic. evreii. dar nimeni nu l-a întrebat nimic ºi aºa a – 219 – . Fãcea legãtura telefonicã cu România. pãziþi de santinele sovietice.

întreba Nicolae. Era o cãldurã mare ºi el mergea fãcând dese opriri. dar sã pleci în zori cã umblã ruºii ºi controleazã. lângã Leova. la Leova. flãmând ºi însetat. plângând. L-au întrebat dacã ºtie cât e ceasul. s-a hotãrât stãpâna. Mama plângea mereu vãzându-l aºa de slab ºi prãpãdit.El a venit la tata ºi l-a rugat sã-l scape. trezit de stãpânã. l-a hrãnit pe el ºi copiii sãi cu mãligã. a spus el. femeia îl aºtepta sã se întoarcã acasã. . Stãpâna a pus masa. care îndrumau unitãþile spre localitãþi din regat. În zori. Când îi duceau pe þigani ºi pe evrei în lagãrul din Transnistria. ªtia cã Nichifor era prieten – 220 – . care toate au plâns de bucurie cã e teafãr ºi sãnãtos. care þinea cãruþa ºi caii în curtea lor. Vãzându-l murdar.De ce. . sã nu mã împuºte vreo santinelã. A ieºit stãpâna ºi i-a deschis poarta. ªtia numai satul Sãrãteni. În sfârºit Nicolae a mâncat mai bine dupã toate zilele flãmânde. un cunoscut din sat. Nu ºtia drumul. acasã a fost întâmpinat cu bucurie de mama ºi de surori. rãmâi la noi peste noapte. nici satele.Vreau sã beau niºte apã. . cãci de mult timp nu plouase. caldã cu smântânã ºi brânzã. Dupã ce ºi-a potolit setea cu apa rece din fântâna stãpânei. El s-a oprit lângã o casã mai arãtoasã cu o gospodãrie mai bogatã ºi a bãtut în poartã. regretând cã nu-l ascunse.Trebuie sã plec acasã. Îi spunea câte ceva. Cunoscutul Nicolae i-a spus o veste tristã: . Nicolae singur vroia sã plece în zori. Unul dintre ei s-a dat jos ºi i-a ordonat: . a rugat-o sã-l primeascã sã înnopteze la ea. . Mama a început sã-i povesteascã pricina.ajuns în sat. dar vorbea între bocete ºi Nicolae nu putea s-o înþeleagã. Copiii erau de vreo 11-12 ani. s-au grãbit sã punã ceva pe masã. Lângã un sat l-au oprit doi soldaþi sovietici. Dar l-au prins jandarmii ºi acum îl cercetau. A plecat mai departe.Davai siuda ceasî! Nicolae i-a dat ceasul. nu ne dau voie sã primim pe strãini în casã. cã îºi fac de cap ruºii. Surorile erau deja cãsãtorite. când se fãcuse pace. Ajuns. Bãrbatul stãpânei era pe front în Regat ºi acum. pânã el se spãla de praf ºi de sudoare. sã ajungã mai repede acasã. dar noaptea e periculos. Drumul era plin de praf. Cu ele mai era ºi Nicolae. Se fãcea deja searã. la Leova.Tatãl tãu e arestat! . . un om din sat s-a apucat sã le prade gospodãriile celor arestaþi. ce s-a întâmplat. o luase spre sud.Davai idi! l-a împins rusul. în sfârºit. Nicolae a luat-o spre Leova.Bine. i-a zis el.

l-au numit paznic la baracã. lapte. totul era pe front. Trebuia de plãtit la stat vestita “postavcã”. ca ei sã ia masa. sute de mii de oameni. care nu mai aveau ce da. Dupã un timp a trecut cu serviciul la Iargara. Nichifor l-a ajutat sã scape din mâinile jandarmilor. Nichifor avea ceva bani ºi a cumpãrat vin ca sã-ºi aline setea. a fost trimis sub pazã la Chiºinãu. Erau vreo 30 de oameni. la umbra unui copac. A fost transferat la Karaganda. Nicolae lucra învãþãtor ºi învãþa fãrã frecvenþã la Institutul pedagogic din Chiºinãu. i-au împins într-o celulã la închisoare claie peste grãmadã. Dar când au venit ruºii el s-a dus ºi l-a denunþat pe Nichifor cum cã colabora cu românii ºi cã i-a luat un covor din casã. fiind scos din minã. mâncând lobodã. Straja a terminat masa ºi sa întors la ei. A cumpãrat mai mult vin ºi pentru alþi oameni.Cine a cumpãrat vinul? I-au bãtut cu biciul. nici cãruþe. mai ales pe Nichifor care dãduse banii. Familia lui Nichifor a trecut ºi ea prin multe. spunea el. numai ca sã-ºi umple stomacul cu ceva. era judecat la ani grei ca duºman al poporului. datoritã unui decret de amnistiere dat de alt cãlãu. dar trebuia sã dai.Te rog. cã mã împuºcã jandarmii. unde a lucrat pânã la pensie. Au observat cã oamenii sunt ameþiþi ºi au strigat: . pentru cã nu mai putea lucra sub pãmânt. La judecatã i-au dat 15 ani ºi 5 ani de “botniþã” (lipsã de drepturi). Gospodãria a fost distrusã. ca tata sã-l dea ºefului de post. – 221 – . care se chinuiau pe drumul lung pânã la Chiºinãu. El þipa ºi plângea de durere. cã atunci era foarte sever ºi românii nu glumeau cu hoþii. în alt lagãr. Ajunºi la Chiºinãu. ªi cu toate cã oamenii mureau de foame. erau nevoiþi sã cumpere ºi sã predea la stat tot ce le era scris. ouã. la judecatã Mergeau pe jos. împreunã cu alþii. Au trecut cu toþii prin foamea organizatã de sovietici în 1946-47. I-a adus un covor mare. Pe atunci nu erau maºini. spunea mama. Lângã arestaþi trecea pe drum un om din sat. Nichifor. când þi se lua totul din casã. Dupã arestarea tatãlui familia lui a avut multe de îndurat.cu ºeful de post. Unii. A stat la puºcãrie 11 ani. ºtir. Aºa i-a mulþumit lui Nichifor cã l-a scãpat de la moarte. când au murit. urzicã ºi alte ierburi. Tata a luat covorul ºi l-a dus ºefului de post. La marginea unui sat santinelele i-au oprit. ajutã-mã. dacã nu. Lucrând în minele de cupru din Djezcazgan ºi-a pierdut sãnãtatea. carne. frumos. Aveai nu aveai. . grâu… bani. Aici. Ei au bãut ºi s-au ameþit. înconjuraþi de câteva santinele sovietice. Beria. Dupã moartea lui Stalin s-a întors acasã. fiind flãmânzi ºi sub soarele arzãtor. care vindea vin. o lunã ºi jumãtate.

aflase de la alþii cei asta. Aflând ce-i aºteaptã. s-au spãlat. Un an de roadã bunã i-a fãcut pe unii sã uite de tragedie. forþându-i pe sãteni. a venit soþia sa ºi i-a povestit cum a fost cãutat el ºi mama. În maºinã. cu ochii în lacrimi. activiºtii îºi fãcuse treaba ºi nenorociþii au luat drumul spre Siberia. Dupã câteva zile. poate pentru altã datã. bãtrânii de foamea care se rãspândise în toatã Basarabia. Întors acasã. haine. care fiind activist era însãrcinat cu deportarea. Plângeau cu toþii. Au stat vreo trei zile la Ecaterina. sã predea la stat ultimul grãunte. Dar a trecut ºi asta. Au plecat pe jos pânã la Borogani de acolo la Comrat. lãsând-o pe mama la Chiºinãu. Ajuns la Zagora a aflat cã trenul cu deportaþi era încã în garã. împreunã cu soþul ei. Au ajuns la ora 6 dimineaþa la Chiºinãu. O sorã a lui Nicolae Maria. cu bocete de jale ºi strigãte care se rãspândeau în tot oraºul. la sora lui. despre care se vorbeau lucruri straºnice. ªi-au luat rãmas bun ºi trenul a luat-o din loc. Cu timpul au aflat – 222 – . au întâlnit un camion cu acei nenorociþi deportaþi duºi la garã.Au rude la Taraclia. Lumea nu prea voia sã intre în colhoz.activiºtii umblau din casã în casã. Au început deportãrile… Familia Caireac. din ogradã –animale… Dar au scãpat. Trebuie de trãit. fiind înscriºi în listele pentru deportare. Din casa mamei au luat multe lucruri. Lucra cu teamã. între oameni. comsomolist. Era anul 1949. Pe sovietici nu-i durea capul. Ecaterina. Nicolae cu mama erau în curte ºi fãceau lampaci pentru un sarai. trebuia sã lucreze. reci. când vedeau cum mureau copiii. îmbrãcat. Riscându-ºi viaþa i-a gãsit în garã pe sora sa cu agronomul ºi copilul. El le-a spus ce-i aºteaptã cu o zi înainte.Uite mamã cum îi duc pe sãrmanii oameni la garã. Nicolae s-a întors singur la Iargara. S-a întors la lucrul sãu de învãþãtor. mama ºi fiul Nicolae. aºa cum fusese ridicat din casã. spre nordul misterios. sus. a zis Nicolae. Totul s-a liniºtit. Învinuiþi cã au colaborat cu românii. Îi mai chemau la sovietul sãtesc ºi-i bãteau de le rupeau coastele. Activiºtii o întrebau dacã nu ºtie unde s-au dus. era ºi un preot. ducându-i pe acei sãrmani pe alte meleaguri. cu o fricã permanentã. erau înscriºi pe listele culacilor “spre a fi deportaþi în regiunile nordice. agronom. unde s-au urcat în trenul care i-a dus la Chiºinãu. au lãsat lucrul. . . ªi din nou Nicolae a avut noroc. ºi cu copilul au fost deportaþi la 6 iulie 1949. încã în haine preoþeºti. i-a îndrumat soþia în altã direcþie. Aveau un vecin. cu capul gol. un evreu de treabã. Însã a venit o altã nenorocire. închiºi în vagoanele pentru vite. unde mergând pe jos spre casa Ecaterinei. Ilie Idll. s-au îmbrãcat ºi au fugit la Chiºinãu.

avea clasele cele mai bune în raion. O þintã care oricum. viaþa luase o altã întorsãturã.câte ceva ºi ºefii din secþia raionalã. împotriva Moscovei. Aºa a ºi fost. ales pe listele partidului – 223 – . un om de treabã. sau cu mai multe… Strigãtele mele. pe care voi îl murdãriþi. Tatãl Dumitru þinea o cârciumã în sat. A primit ºi titlul de “Învãþãtor emerit” dupã multe ciondãneli ºi certuri între ei. Nicu Dascãlu Andrei Stoica s-a nãscut în satul Antoneºti. îºi fãcuse o cãsuþã micã pe Valea Dicescu. þipau unii. lua cuvântul împotriva veneticilor. care ºi-a asumat rãspunderea ºi a hotãrât sã-i facã dreptate. Vadim Pirogan. Imperiul rãului. încã pentru adevãr ºi dreptate. anul tulburãrilor în Uniunea Sovieticã. apoi dupã plecarea acestuia a rãmas ca preºedinte. condusã la început de Mihai Moroºanu. a zis cel mai mare. Cãlãul Stalin murise demult.Acest om. fiindcã lucra foarte bine. putea fi împuºcat Cu un singur glonþ. A luat parte la fondarea Asociaþiei victimelor regimului comunist. Au tãcut cu toþii cu toate cã în suflet unii l-ar fi mâncat de viu. Soroca. Erau deja alte vremuri. ºi acesta fost deþinut politic.Cum se poate una ca asta. mereu lãudat ce nu le plãcea altora. E un om onest ºi cu dreptate. A venit ºi anul 1989. Cinci copii aveau ei. Lua parte la manifestaþiile de eliberare naþionalã care zguduiau capitala. s-a destrãmat. era pensionar. mama Zamfira era casnicã. Nicolae trãia la Chiºinãu. Împreunã cu alt preºedinte. respectat de mulþi. au fondat Muzeul Memoriei Neamului. Pânã la urmã s-a gãsit un ºef de partid mai mare. jud. A fost arestat ºi bãtut la miliþie. punându-le la dispoziþie sediul sãu. comuna Ghizdita. Eliberat. S-au gãsit ºi duºmani invidioºi. Tatãl Dumitru mai fusese câþiva ani prin 1931-38 ºi primar în satul sãu. În 1999 s-a unit cu altã asociaþie de represaþi. Ajuns la vârsta de 85 de ani luptã. ANDREI STOICA Fiecare din noi era socotit bandit. Se ridica la tribunã. care a adus atâtea nenorociri oamenilor. . . Dar Nicolae era stimat de pãrinþi ºi de elevi. se întorcea mereu în Piaþã agitând mai departe poporul. el care trebuia sã fie dus în Siberia. din pãrinþi þãrani. cu un tatã care a fost duºman al poporului. cãci Nicolae era un specialist bun. a fãcut mai mult pentru ºcoalã decât voi toþi! Sã i se dea aceastã distincþie pentru munca lui cinstitã.

Unii din fosta conducere numitã de sovietici au fost arestaþi. care lupta împotriva sovieticilor. Dupã eliberarea Basarabiei de mareºalul Ion Antonescu. organizate de conducerea sovieticã. În 1943 a intrat la ºcoala de subofiþeri de la Timiºoara. Þurcanu Vlad. care ocupase þara. când au ocupat sovieticii Basarabia. învãþa la Liceul Seminarial de la Bãlþi. – 224 – . Andrei dupã ºcoala primarã în sat. Cucu. regiunea Komi. Trãdaþi de niºte cozi de topor. când basarabenii români au fost trimiºi acasã din ordinul comandamentului armatei sovietice. Ciobanu. se evacuaserã în România. Învãþau la ºcoala moldoveneascã. la comisarul militar. Întorcându-se acasã. cu Gheorghe Cucereavâi ºi cu sora lui. unde a lucrat pânã în 1947. dar ei au fugit de pe acolo. Pe fratele Andrei l-au prins. nu ºtiau ce o sã fie mai departe. cãci majoritatea foºtilor învãþãtori. A intrat în organizaþia antisovieticã “Arcaºii lui ªtefan”. Când au dat nãvalã sovieticii ºi au ocupat Basarabia. de cai ºi cãruþe cu armament ºi furaje militare. În aceastã organizaþie se adunaserã aproape vreo 150 de tineri. unde a fost pânã la 23 august 1944. în urma torturilor. erau: Gheorghe Cucereavâi. lângã Drochia.Naþional Þãrãnesc. Au fost duºi la Ijma. peste Prut. dar el a trecut Prutul ºi s-a ascuns la niºte neamuri. lucrând. Între aceºti tineri dornici de libertate. Andrei învãþa la ºcoala din Baraboi. învãþa la seminar. Când s-a început rãzboiul. a fost chemat de organele de învãþãmânt sovietice ºi trimis director la ºcoala din satul Ghica-Vodã. Calistru. dar nimeni nu se gândea cã vor fi deportãri ºi arestãri. condusã de învãþãtori evrei din Transnistria. care luptau pentru þarã împotriva mãsurilor de asuprire a poporului român din Basarabia. au fost judecaþi la Chiºinãu de tribunalul militar din Odesa la 10 ºi 25 de ani de lagãr cu suspendarea drepturilor de cetãþean pe ani de zile. Soldaþii români le dãdeau pâine ºi alimente. învãþa particular la Liceul Ion Creangã din Bãlþi. În câteva zile satul se umpluse de armata sovieticã. Ojovanu. Chiriac. Andrei era la vie. Toþi moldovenii aveau teamã de noua orânduire. cunoscuþi de la niºte cursuri pentru învãþãtori. În 1940. Camerzan ºi alþii. Ataman. care schimonoseau limba românã de râdeau toþi de ei. când a fost arestat. Era împreunã cu alþi tineri. Încercase sã intre la Liceul Militar dar nu reuºise la examen la Chiºinãu. Aveau pãmânt vreo 15 hectare. A stat acolo pânã au venit românii. au venit doi evrei cu arme de vânãtoare ºi i-au trimis cu caii la Drochia. dupã ce li se luaserã caii pentru armatã. Cojocaru Trofim. aºa cã copiii erau învãþaþi cu munca grea a pãmântului ºi cu gospodãria de acasã. au murit Cucu ºi Boris Camerzan. Aici.

Andrei a lucrat aici mult timp ocupând diferite funcþii-ºef de secþie. La început a lucrat în minã scoþând cãrbuni. În 1989 s-a întors la Chiºinãu deja pensionar. care fuseserã trecuþi în categoria de criminali de rãzboi. o filialã a Institutului de mineri din Leningrad. prizonierilor de rãzboi. Anchetatorii lui Andrei erau Levcenko. dupã 42 de ani de exil. Datoritã lui Adenauer. A fãcut greva foamei. au avut mult de suferit. Statul sovietic avea nevoie de forþã de lucru ieftinã ºi se foloseau de deþinuþi ºi prizonieri de rãzboi. unde îndreptându-se erau din nou trimiºi în minã. torturaþi. De la Ijma a fost dus în vagoane-bou la Inta. Andrei ºtia prea multe de metodele sovietice ºi alungat de acasã s-a întors din nou la Inta. Al doilea congres a avut loc la Ghica Vodã ºi se discuta chestiunea despre organizarea luptei împotriva sovieticilor ºi atragerea în organizaþie a cât mai mult tineret. ca sã nu fie eliberaþi. Aici. inginer principal… Când venea vreun membru de partid trimis la lucru. iar el era transferat ca adjunctul lui. în ce parte sã sape. Mâncarea era proastã. Aici a terminat Institutul de mineri. În 1954 Andrei a fost eliberat. era numit în locul lui. a avut loc revolta deþinuþilor. nu politicii. ºi dupã câteva luni de muncã grea deveneau schelete. la Vorkuta. Aceastã grevã a cuprins toate minele din Vorkuta. care lua de la þãrani toate alimentele ce erau în gospodãrie. a fost numit ºef de schimb. vina nu ºi-a recunoscuto. Lecari ºi maiorul Solnþe care îl bãteau. dar el nu a recunoscut nimic de ce era acuzat. întorcându-se acasã. Mulþi dintre ei au primit câte 25 de ani. cãci erau bãtuþi. Dupã un timp a fost marchºeider. datoritã brigadierului Vlad Boico. Pe anchetatorul Lecari l-a lovit cu scaunul la cap.Primul congres al “Arcaºilor lui ªtefan” a avut loc la Nãduºita cu problema cum sã lupte împotriva “postavcei” – impozitul sovietic. apoi. preºedintele Germaniei capitaliste au fost eliberaþi ºi trimiºi acasã prizonierii de rãzboi. toþi aveau speranþe cã vor fi eliberaþi. la minele de cãrbuni sub pãmânt. altfel îi vor gãsi ac de cojoc. ucigând mai mult de 300 de oameni nevinovaþi. lucra mai uºor. primind apoi o bãtaie zdravãnã. care lucra la o casã de copii aici. Dar aici a fost chemat la NKVD la Drochia ºi i-au spus sã plece de bunãvoie. A fost judecat la 10 ani numai. pânã a venit colonelul ºef. Dar au fost trãdaþi. Zakora. A lucrat aici pânã în 1988. care au tras în oamenii din zonã. Doi copii ai lui au terminat Politehnica aici la Chiºinãu. dar au fost eliberaþi numai deþinuþii de drept comun. Erau trimiºi la spital. care dãdea direcþiile în minã. A luat parte la toate adunãrile patriotice ce se desfãºurau împotriva – 225 – . Arestaþi. În 1953. Atunci conducerea a adus douã divizii de NKVD-iºti. când a murit cãlãul Stalin. Era cãsãtorit cu Maria Zaporojan. ºi bãtãile au încetat. la Vorkuta.

uniþi-vã. care au distrus milioane de fiinþe omeneºti. cu interbrigadiºtii. fiindcã au avut alte pãreri. iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. În acest scop trebuie folosite elementele opoziþiei militare. numit de popor “Stalin al Poloniei” 1892-1956. 4. Moscova 2-6-1947 (Strict secret K-AA/CC 113 Indicaþia NK/003/ 47: 1. prim secretar al Partidului comunist polonez. în speþã. Nu se admite stabilirea de relaþii între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã. În acest document se aratã cine sunt acei care sunt. Cu mulþi din foºtii arcaºi a lui ªtefan eliberaþi ºi reîntorºi acasã are legãturi de prietenie. au luptat pentru dreptate ºi adevãr. La acþiunile militare vor lua parte acei soldaþi care au stat pe teritoriul þãrii noastre (se are în vedere Uniunea Sovieticã n. inadmisibil ca simpli soldaþi sã stabileascã relaþii cu femei din rândul bãºtinaºilor. Oameni din toate þãrile. A participat activ la formarea Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu.statului sovietic pânã la Independenþa Moldovei. este. cu predarea lor ofiþerului nostru cu cel mai mare grad în ambasadã. cu Organizaþia Tineretului Comunist Polonez. este sã se ajute ºi sã se susþinã reciproc toþi. Partidul Socialist Polonez. pentru România Mare. sã nu se mai repete teroarea roºie! Directivele de bazã ale NKVD pentru þãrile din orbita sovieticã. respectiv soldaþii autohtoni. 3. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactaþi de noi ca informatori. de asemenea. Se va urmãri ca între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã sã nu se producã legãturi de nici un fel. n. preºedinte al Poloniei. Este inadmisibil ca ofiþerii noºtri sã viziteze autohtoni la locuinþele lor. invalizi. Informaþiile sunt preluate de cãtre ambasadã. Mulþi din ei nu mai sunt. prin organele serviciilor speciale. cu Armata de Acasã ºi alte asociaþii.) înainte de a intra în Armata Kosciuzsko (Armata polonezã ce lupta de partea – 226 – . care nu s-au supus ºi au luptat pentru neamul sãu. Întâlnirea cu aceºti oameni este organizatã de serviciul special desemnat în acest scop. 2. Acest document a fost publicat de multe ori în diferite ziare. Se va accelera lichidarea cetãþenilor care întreþin legãturi neiniþiate de cãtre noi cu Partidul Comunist Polonez. au rãmas puþini ºi datoria lor azi. unde este membru ºi azi la o vârstã înaintatã. TEROAREA ROºIE Aceastã directivã a fost gãsitã în seiful din biroul lui Boleslav Bierut. ajunºi bãtrâni.

Se va urmãri cu stricteþe ca presa autohtonã sã nu transmitã date privind calitatea ºi sortimentul mãrfurilor ce ni se transportã. se vor îndepãrta acei oameni care au activitate în legãturã cu proiectarea concepþiilor ºi avansarea revendicãrilor. Politica faþã de mica gospodãrie þãrãneascã urmeazã acest curs pentru a face gospodãria particularã nerentabilã. iar în cazul în care se opun. având grijã ca toate rolurile-cheie sã revinã acelor oameni care aparþin serviciilor noastre secrete. fãrã ºtirea organelor administrative locale. 5. Se va urmãri ca funcþionarii de stat (exclusiv organele de securitate ºi din industria minelor) sã aibã retribuþii mici. se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare. Trebuie neapãrat menþionat faptul cã e vorba de schimburi de mãrfuri. Dupã aceea trebuie – 227 – . n.S. Unificarea organizaþiilor de tineret trebuie fãcutã rapid. Aceºti oameni trebuie cooptaþi. De la conducãtori de organizaþii locale în sus. Trebuie realizatã în mod accelerat unificarea tuturor partidelor întrun singur partid. 12. 8. culturii. 9. Dacã nu existã altã soluþie ºi o asemenea ºedinþã trebuie convocatã. Aceasta se referã îndeosebi la sfera sãnãtãþii. Pentru fiecare congres se vor pregãti oameni noi ºi doar cei vizaþi de serviciile noastre secrete. Deputaþii nu pot convoca în nici un caz ºedinþe între întreprinderi.Armatei Sovietice pe teritoriul U. trebuie sã avem oameni care conlucreazã cu serviciile noastre speciale. justiþiei. dar niciodatã pe aceea de proprietate a deþinãtorului. Nu este voie ca aceastã activitate sã se numeascã comerþ. actele vor arãta doar calitatea de lot dat în folosinþã. Se va acorda o atenþie deosebitã persoanelor cu capacitãþi organizatorice ºi cu ºanse sigure de popularitate. Se va ajunge la distrugerea ei totalã. Se organizeazã ºi se urmãreºte ca funcþionarii aleºi ca deputaþi la congres sã nu-ºi poatã pãstra mandatul pe întreaga perioadã ce le stã în faþã. iniþiativele particulare trebuie eliminate cu desãvârºire. 13. respectiv în majoritatea uzinelor. 6. În toate organele de guvernãmânt. n. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice în sensul ca acestea sã nu acorde acte doveditoare a proprietãþii asupra pãmântului.). respectiv la cei care deþin funcþii de conducere (documentul gãsit în Cehoslovacia adaugã: mai puþin cadrele de conducere alese pe baza lealitãþii faþã de regimul socialist).S. 7. 11.R. în poziþii de conducere se vor repartiza oameni desemnaþi de serviciile noastre speciale. 10.

14. Este permisã doar realizarea acelor invenþii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele – 228 – . repartizarea mãrfurilor deficitare. indiferent de tipul de armã. 18. oficii ºi instituþii. economic sau organizatoric – sã fie nepunctuale. astfel încât sã devinã imposibilã întoarcerea lor în anturajul iniþial. În cazul în care ar interveni o rezistenþã mai mare din partea þãranilor. organizarea de excursii. Dacã nici aºa nu se ajunge la rezultatul scontat. ca de exemplu: organizarea odihnei în concedii. În cazul fiecãrei acþiuni armate ºi cu ocazia tragerilor cantitatea muniþiei va fi controlatã permanent ºi cu seriozitate. 19. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii în nici o problemã.începutã colectivizarea. respectiv dezvoltatã ºi sprijinitã activitatea lor. În legãturã cu activitatea bãºtinaºilor care sunt purtãtori ai unor funcþii de partid. 23. 17. Cadrelor militare autohtone li se pot încredinþa poziþii de rãspundere în locuri unde deja sunt plasaþi oamenii serviciului special. programe culturale ºi distractive. 20. astfel ca necesarul sã trebuiascã acoperit prin import. inovatorilor. Trebuie fãcut totul ca anumite cazuri sã fie discutate concomitent de mai multe comisii. de stat. trebuie redusã împãrþirea mijloacelor de producþie repartizate lor. trebuie organizat ca agricultura sã nu poatã asigura aprovizionarea cu alimente a þãrii. Trebuie þinut sub observaþie fiecare institut de cercetare ºi laborator. Sindicatele trebuie sã fie ocupate cu alte probleme minore. 21. Trebuie fãcut totul ca hotãrârile ºi ordinele – fie acestea cu caracter juridic. 15. concomitent cu creºterea obligaþiilor de predare a cotelor. discutarea cererilor de pensii ºi împrumuturi. sau administrative trebuie create asemenea condiþii. Trebuie acordatã o mare atenþie inventatorilor. Trebuie organizat ca numai acei conducãtori sã fie avansaþi care executã impecabil problemele cu care au fost însãrcinaþi ºi care nu le analizeazã depãºind cadrul activitãþii lor. ca aceºtia sã fie compromiºi în faþa angajaþilor. dar fiecare invenþie trebuie înregistratã cu consecvenþã la centru. 22. Ele pot lucra doar la punerea în practicã a hotãrârilor ºi atât. justificarea unor puncte de vedere ºi decizii ale conducerii politice. însã nici una dintre ele sã nu aibã drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excepþie cazurile ce vizeazã industria minelor). consemnându-se orice cercetare valoroasã. Sindicatele din uzinã nu pot exercita nici o influenþã asupra activitãþii din uzinã. 16.

Trebuie popularizate discuþiile cu muncitorii care se ocupã de probleme actuale legate de producþie. 29. Trebuie de avut o mare grijã de toate proiectele de fabricaþie în industria minierã. – 552-46). 28. Trebuie extinsã birocraþia statului în cel mai înalt grad în toate domeniile. trebuie notate propunerile. 33. scãderea producþiei ºi a extragerii de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. Dacã o invenþie a devenit cunoscutã. observaþiile ce au fost expuse. respectiv autorii acestora.K. însã nu se admite nicidecum scãderea numericã a personalului ºi nici funcþionarea normalã a aparatului birocratic. Luãrile de poziþie ale conducerilor bãºtinaºe pot avea coloratura naþionalã sau istoricã. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbatã (mai puþin cele cuprinse în îndrumãrile N. Întreprinderile proprietate personalã. pe motiv cã e prea costisitoare în þarã. Reconstrucþia obiectivelor industriale ºi construcþia celor noi se va face având în vedere ca materialele reziduale sã fie dirijate în depozitele de apã ce ar putea folosi drept rezerve de apã potabilã. Nu se vor înlãtura cauzele fenomenelor în discuþie. Preþul acestor mãrfuri sã fie mai mare decât preþul produselor similare ale întreprinderilor de stat. 24. Toate datele ºi documentele privitoare la valoarea ºi descrierea amãnunþitã a invenþiei vor intra în posesia noastrã. 25. Canalizãrile vechi neracordate ºi fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. micii meseriaºi ºi micii industriaºi sã primeascã doar astfel de materii prime ºi utilaje inferioare ºi depãºite care sã împiedice producþia de calitate. În uzine trebuie iniþiate diferite ºedinþe ºi conferinþe profesionale. Nu este permisã realizarea acelor invenþii care ar asigura creºterea producþiei de produse finite ºi.care au indicaþiile noastre speciale. 32. 27. respectiv în întreprinderile indicate în mod spe- – 229 – . trebuie organizatã vânzarea acesteia în strãinãtate pe valutã Vest. Este admisã critica activitãþii organelor administrative. respectiv cele care criticã trecutul ºi problemele locale. 31. 26. Documentele cuprinzând datele cu privire la valoarea ºi descrierea invenþiei nu se publicã. dar acestea nu pot duce la unitate naþionalã. Trebuie acordatã o mare atenþie ca nu cumva în oraºe sã existe reþele de apã nelegate la reþeaua principalã în cartierele în curs de reconstrucþie sau nou construite. care ar putea folosi la adãpostirea pe o perioadã mai lungã a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. paralel cu aceasta. 30. În oraºele reconstruite sau nou construite nu se mai admit în locuinþe spaþii excedentare.

Activitatea culturaleducativã trebuie astfel dirijatã ca sã rezulte o antipatie generalã împotriva acestora. 34.S. Locurile lor trebuie sã fie ocupate de oameni numiþi de noi. sã fie redusã cantitatea de material documentar. Se va insista pe lãcomia ºi rãutatea oricãrui rege. Dacã se constituie o organizaþie care ar sprijini alianþa cu noi. În ºcolile de specialitate trebuie introdusã specialitatea îngustã. Aceasta trebuie fãcutã în felul urmãtor: profanarea. Sã se analizeze diferenþele dintre materii. difuzarea unor manifeste din care sã rezulte ponegrirea naþiunii ºi culturii noastre ºi îndoiala faþã de înþelesul contractelor încheiate cu noi. a logicii ºi geneticii. Trebuie sã fie iniþiatã organizarea unor acþiuni cu caracter artistic sau sportiv care sã sãrbãtoreascã lupta bãºtinaºilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ruºii. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut sã serveascã binele þãrii. locul rezistenþei sau al concentrãrii forþelor reacþionare sã fie accesibil din toate pãrþile. ºi pe lupta poporului asuprit. iar la licee sã se opreascã predarea limbilor latinã ºi greacã veche. îndeosebi nemþii) ºi care sã popularizeze lupta pentru socialism. monumentelor ce ne aparþin. E necesar sã fie puse sub observaþie tipografiile bisericeºti.. al educaþiei religioase. Trebuie acordatã o atenþie deosebitã bisericilor. în cazul în care este nevoie de o intervenþie armatã. 35. 38. a cãilor ºi reþelelor de legãturã. – 230 – . de specialitate. dar mai ales din licee ºi facultãþi trebuie sã fie înlãturaþi profesorii de valoare care se bucurã de popularitate. n. imediat trebuie pornitã împotriva ei o campanie de acuzare a naþionalismului ºi ºovinismului. a filozofiei generale. Din ºcolile elementare. dar ºi cel al ceremoniilor de înmormântare. conþinutul predicilor. folosindu-ne ura care existã împotriva acelor organizaþii. podurilor.cial.) sau au luptat alãturi de noi în timpul rãzboiului. distrugerea cimitirelor. dar totodatã ar stãrui asupra controlului activitãþii economice a conducerii oficiale. 39. 37.R. 36.S. n. Se va da o atenþie deosebitã construcþiei ºi reconstrucþiei drumurilor. având un nivel de pregãtire slab sau mediocru. Pe plan local este interzisã apariþia unor opere despre acei bãºtinaºi care înainte de revoluþie ºi în perioada celui de-al doilea rãzboi mondial au trãit la noi (în U. arhivele. ca. cântecelor. indiferent cât de îndepãrtate sau inaccesibile ar fi. pe efectul nefast al monarhiei. În munca de propagandã trebuie implicaþi ºi bãºtinaºii. A se împiedica aprovizionarea bunã a pieþei interne.

Dacã nu cedeazã. se admite doar cu condiþia ca acel caz sã fie considerat o greºealã judecãtoreascã. 41. Trebuie împiedicatã cu orice preþ reabilitarea celor condamnaþi în procese politice. serviciilor importante. ministerelor. 45. trebuie puºi în funcþii de conducere ºi þinuþi în evidenþã drept cadre de rezervã pentru perioada schimbãrilor ulterioare. E o acþiune ce atrage atenþia maselor populare. fiind numiþi în poziþii similare sau superioare. Se aduc la cunoºtinþã publicului procesele acelor persoane cu poziþie de conducere (în primul rând din cadrul armatei. Trebuie ca reprezentanþii opoziþiei sã fie închiºi. ci doar graþiat. cei care nu sunt interesaþi sã se perfecþioneze la nivel înalt. ci doar sã obþinã o diplomã. 43. DECÂT ROBI LA SOVIETICI” Iohann Urwich Au trecut zece ani de când cãlãii fasciºti au fost judecaþi ºi pedepsiþi la Nurnberg ºi o lume întreagã ºi-a dat seama cine au fost ei. Se interzice judecarea sau chiar criticarea publicã a acelor conducãtori numiþi de cãtre partid. respectiv autorii judecãþii greºite nu vor fi convocaþi. necalificaþi. Se va cãuta ca acei care lucreazã în diferite funcþii. Însã pânã astãzi nu a avut loc procesul crimelor înfãptuite de criminalii comuniºti. cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului. La sfârºit. cei ce provin din cele mai joase categorii sociale. În cazuri drastice se recheamã din funcþie. care vor fi þinute sub acuzaþia de “înaltã trãdare”. nu va avea loc reluarea procesului. socialismului. sã fie schimbaþi ºi înlocuiþi cu muncitori cu cea mai micã pregãtire profesionalã. 44. care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemulþumirea angajaþilor. trebuie lichidaþi prin aºa-numite “întâmplãri neprevãzute” sau închiºi sub acuzaþie de crimã de drept comun. trebuie compromiºi prin campanie de denigrare. Trebuie ca la facultãþi sã ajungã cu prioritate sau în mod exclusiv. Se va încerca prin toate mijloacele racolarea acelor opoziþii care se bucurã de stima populaþiei bãºtinaºe.40. Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice. indiferent cât de mici. industrializãrii. condamnatul nu va fi judecat. Dacã aceastã reabilitare devine inevitabilã. care au ucis zeci de milioane de fiinþe – 231 – . “MAI BINE MORÞI. Înainte ca ei sã se întipãreascã în conºtiinþa maselor. 42. aflând de crimele sãvârºite.

– 232 – .omeneºti nevinovate… Astãzi mulþi din acei martiri care au supravieþuit holocaustului roºu. rãmaºi pe pãmântul sovietic. Mi-am îndeplinit jurãmântul dat faþã de camarazii de soartã. cãci în vata dinãuntru se aflau câteva sute de foiþe de þigarã. împreunã cu alþii. În aceste clipe îmi veneau în minte versurile lui Vasile Alecsandri. Unii au început sã zâmbeascã. a luat parte la prima grevã generalã din URSS. Mi-am ºters gura cu mâneca buºlatului ºi i-am rãspuns celui care ma întrebat. cã majoritatea din membrii comisiei au avut impresia cã am înnebunit. a cãror cetãþeni erau acolo deþinuþi politici. ºtergându-mi buºlatul murdar de praf. Comitetul de grevã a fost format din deþinuþi. am pus bagajul jos.Am sãrutat pãmântul României. greva din lagãrele sovietice din Vorkuta. cu judecarea multora dintre deþinuþi pe un termen de 25 de ani de osândã. Nistrul trece ªi-n aerul Moldovei se umflã pieptu-i rece. care era comoara vieþii mele. se duce. Greva a fost înãbuºitã de diviziile NKVD-ului cu vãrsãri de sânge. mãrturii. cãrora le-am promis acest lucru. întâi în limba românã. alþii sã mã compãtimeascã. În trilogia sa “Fãrã paºaport prin URSS” el scrie: Ajuns înaintea comisiei. începutã la 22 iulie 1953. sã scrie cãrþi despre cele petrecute în lagãrele din Imperiul Rãului. la Moreni. dupã moartea cãlãului – Stalin. Fiind deþinut politic în URSS. fiind apoi judecat din nou la 25 de ani de lagãr. Conrad Adenauer. dar unii dintre ei au reuºit sã lase memorii. numit în lagãr “Ferry”. ca ºi comisia sovieticã la reîntoarcere sã aibã ce povesti. La Iaºi ofiþerii sovietici l-au predat comisiei române. dupã aceea am repetat acelaºi lucru ºi în limba rusã. când lagãrele de muncã forþatã din aceastã regiune au încetat lucrul în mine. cãpitan de plai”. Cred ºi sunt sigur. . Iohann Urwich a fost în acel vestit comitet al grevei. Unul dintre aceºtia a fost Iohann Urwich. nãscut în România. paralizând producþia cãrbunelui din URSS luni de zile. nu mai sunt în viaþã. reprezentanþi a tuturor þãrilor. tocite pe bãncile ºcolii din “Dan. El a fost un neamþ. Iohann Urwich s-a reîntors în România. trecând Prutul la Ungheni. Puþini au ºtiut ºi ºtiu astãzi despre aceastã grevã de la Vorkuta. Dar în 1956 mulþi dintre ei au fost eliberaþi datoritã Cancelarului German al RFG. în care se spune: Bãtrânul Dan ferice. am sãrutat pãmântul României.Ce faci acolo? Ridicându-mã în picioare. morþi sub ochii mei în lagãre. am cãzut în genunchi ºi fãcându-mi cruce. pe care erau notate toate datele care m-au ajutat sã scriu aceastã cronicã. pentru cei vii ºi cei morþi. iar unul dintre ei m-a întrebat: .

care s-au reîntors în patrie dupã prizonieratul ºi lagãrele sovietice. PRIMSECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE Cu ocazia vizitei Dumneavoastrã oficiale în Republica Federalã Germania. Atunci fraþi români. care a avut loc în IulieAugust 1953 în lagãrele de regim special din Vorkuta. ºi ochii plini de jale Cu drag privesc prin lacrimi podoaba þãrii sale. Oamenii nu mai puteau suporta cruzimea. aceastã – 233 – . nãscut în România. Eu. Mã întreb cine sunt acei Ionescu. membru în comitetul de cinci în conducerea grevei politice de mai sus. cine suntem noi? Iohann Urwich a fost nevoit sã plece din România în RFG. au ajuns din nou în închisorile ºi lagãrele comuniste din România. Cuþitul ajunsese la os. aliniatul 11 ºi 14. codul sovietic. smerit îºi face cruce ªi pentru totdeauna sãrutã ca pe-o moaºte Pãmântul ce tresare ºi care-l recunoaºte… M-am îndreptat spre camionul care mã va conduce spre o destinaþie necunoscutã. îmi permit sã Vã transmit un salut de bun venit din partea foºtilor deþinuþi politici. Mã consider ºi astãzi responsabil faþã de deþinuþii ce au fost uciºi în lagãrele din Vorkuta de trupele NKVD-ului. Popescu ºi alþii ca ei. dupã moartea lui Stalin s-a sperat la o comportare mai omeneascã. Mã închin în faþa ºi memoria acestui om care a iubit atât de mult noua sa patrie. Din cartea lui Iohann Urwich “Fãrã paºaport prin URSS”. κi pleacã fruntea albã. pentru rãscoala în grup contra statului la 25 de ani. am fost condamnat la 18 septembrie 1953 de Tribunalul din Vorkuta în baza paragrafului 58. pe care i-am reprezentat în prima grevã politicã din URSS. de originã germanã. care ºi-au bãtut ºi îºi bat joc de neamul sãu. ei români neaoºi. deportaþi ºi prizonieri de rãzboi. cetãþean al RFG-ului. Mulþi din acei români. Cum. tirania ºi moartea lentã.ªi inima lui creºte. SCRISOARE DESCHISà DOMNULUI LEONID BREJNEV. Sãrmanul îngenuncheazã pe iarba ce strãluce. în lagãrele sovietice numite Ferry. Johann Urwich. numai pentru motivul cã au cerut respectarea drepturilor omului. ei care urlau ºi urlã ºi azi cã-ºi iubesc la nebunie neamul românesc? Alãtur aici scrisoarea lui Iohann Urwich cãtre Leonid Brejnev. România.

În ziua de 26 iulie 1953 soseºte comisia de anchetã a Comitetului Central al Partidului ºi al Guvernului cu împuternicire semnatã de preºedintele Sovietului Suprem al Uniunii K. conducerea grevei politice din lagãrul Nr. Dupã tratativele duse cu procurorul general Rudenko.12-14-16 un soldat sovietic împuºcã doi deþinuþi. aduse din Uniune. Guvernul sovietic arunca pe de o parte vina pe Beria. Douã memorii sunt prezentate comisiei. al doilea descria numai zece cazuri de violenþã. Voroºilov ºi secretarul Pegov. susþinând cã soldaþii sovietici nu ar fi tras în oameni fãrã de apãrare. cãreia i se alãturã din orã în orã toate celelalte lagãre din regiunea polarã de Nord a Vorkutei. care este adevãrul. având ca ajutor pe R. împreunã cu circa 20 de experþi din NKVD. orele 9. apoi pe data de 1 august. care treceau dintr-o zonã în alta în incinta lagãrului. deportaþilor ºi prizonierilor de rãzboi. pe de altã parte însã înãsprea condiþiile de viaþã în lagãre. între dânºii chiar ºi foºti ofiþeri superiori sovietici. contra semnãturã. conducerea grevei politice este arestatã. procurorul general al Uniunii Sovietice. Aceste memorii au fost înaintate comisiei de cãtre toate lagãrele de pe traseu. A. Conducerea comisiei o avea generalul de armatã Maslenikov. tiranie ºi bestialitate din miile de cazuri din acele lagãre. declarând prima grevã politicã din istoria Uniunii Sovietice. trupele NKVD de sub comanda ºi sub privirile procurorului general Rudenko trag direct în lagãr. locþiitor al ministrului de Interne ºi membru supleant în CC pe Uniune. Majoritatea prizonierilor ne-au reproºat “capitularea”. Ea avea ºi scopul de a arãta ºi popoarelor din afara cortinei de fier.speranþã a fost înºelatã amar.7 hotãrãºte sub presiune pe data de 31 iulie ieºirea din lagãr la lucru. Sã nu se uite cã între timp. Pe cale paºnicã. mina Nr. Oamenii din primele rânduri ºi-au – 234 – . cã noi.2. Memoriile au fost întocmite de un grup de 16 juriºti de diferite naþionalitãþi. Primul conþinea cererile deþinuþilor politici. în calitate de reprezentant al Guvernului (fost acuzator sovietic în procesul de la Nurnberg). prizonierii din Vorkuta s-au hotãrât sã le aducã la cunoºtinþã. în oamenii ce aºteptau sã li se facã dreptate.50.2 din mina Nr. cunoscãtori de Drept Internaþional. Întâi. Autoritãþile Sovietice îºi aratã însã adevãrata faþã încã înainte de a ajunge comisia guvernamentalã de cercetãri. În ziua de 23 iulie în lagãrul Nr. lagãrul Nr. am avut dreptate. lagãrul a fost încercuit de douã divizii speciale. Dar numai dupã 24 de ore s-a dovedit. Rudenko.7 a bazinului carbonifer Vorkuta începe greva generalã. Admiþând cã responsabilii Uniunii Sovietice nu cunoºteau stãrile din lagãrele de concentrare. E. cei ce nu s-au încrezut în NKVD.

Estonieni. Lupta a început pe neaºteptate. rãspunderea întreagã cãzând pe noi. Lituanieni. 1 mai. mina Nr. puteþi însã da o declaraþie oficialã. ci au înecat totul în sânge. Ruºi. Români.) I Pe platou între stânci erau trei: Alexei. arãtând cine sunt criminalii. aºa cum duºmanii apãruserã fãrã sã fie vãzuþi. daþi un rãspuns prin radio. De 28 de ani. soþi. Evrei.V. dacã se ºtie (cãci trebuia sã ºtiu!) cine a fost tras la rãspundere pentru asasinatul din lagãrul 12-14-16 ºi lagãrul 29. sau cã fac propagandã anticomunistã. Ce pot sã spun? Dacã spun adevãrul. arãtându-ºi pieptul gol. Un rãspuns personal puteþi dispune sã-mi parvinã pe adresa: Rumanisch-deutsche Studiengruppe e. în care sunt acuzaþi oameni de crime petrecute în timpul rãzboiului. Dar nici Rudenko ºi nici ajutoarele sale nu s-au înduplecat. Zugspitzstrasse 27. fraþi ºi copii. Germani. Oare crimele din Vorkuta care nu au încã 20 de ani de vechime. etc. cei din lagãrul 2. Numai Dumneavoastrã o puteþi face. mina 7. câþi ºi în ce fel au fost asasinaþi oamenii la mina 29. culcaþi fãrã viaþã pe bolovanii – 235 – . Vã mulþumesc anticipat. Alexei ºi Ivan erau deja morþi. Turcmeni. Mai mult. aici în Germania se mai judecã încã procese. Ucraineni. ºi dacã au fost traºi la rãspundere ºi anume când ºi cum! Sper cã nu vã veþi spãla mâinile ca Pilat din Pont. La sosirea mea în RFG mi s-a pus întrebarea dacã ºtiu cum. se va zice cã mint. Unguri. Acolo sus au fost înconjuraþi pe acel podiº unde aºteptau elicopterul. nu se pot judeca pentru a afla adevãrul! la Nurnberg Germanii au fost acuzaþi de crime contra umanitãþii chiar de acuzatorul sovietic Rudenko. Ivan ºi Petru. ªi în Uniunea Sovieticã s-au dezbãtut astfel de cazuri. 1973 Johann Urwich AFGANISTAN – LALEAUA NEAGRà (300 de sicrie din metal cu moldoveni au fost aduºi din Afganistan. Dumneavoastrã. care întârzia. Au murit taþi. 7 sunt oprite toate procesele în curs ºi înglobate în unul singur. Iar la 1 august 1953 sub privirile aceluiaºi Rudenko au fost asasinaþi oameni nevinovaþi în lagãrele sovietice din Vorkuta. 2.rupt cãmãºile. – Freundeskreis Bundesrepublic Deutsch. Domnule Brejnev. Cu procesul înscenat conducerii grevei politice din lagãrul Nr. domnule Brejnev. deschizând un foc intens. Gloanþele ºuierau din toate pãrþile. sau prin presã. Polonezi.land – D – 8011 Vaterstetten.

cu câteva zile în urmã. Duºmanii se apropiau tiptil înaintând atenþi. pârjolind fãrã milã. straºnic. dar ele reveneau din nou în mintea lui. care mureau de gloanþele lor. O orã întreagã mergea acest rãzboi în aceºti munþi sãlbatici. trebuia sã ieºi de dupã bolovani. Oamenii nu mai puteau fi stãpâniþi… Mâna dreaptã a lui Petru e rãnitã lângã umãr. fire simplã de þãran. sã-i ducã în lagãrul lor. îi era jale ºi de ai sãi ºi de aceºti duºmani bãrboºi. cum un soldat de al lor a împuºcat un afganez dupã ce prietenul sãu. sângele lui. Petru vroia sã bea mãcar o înghiþiturã de apã.însângeraþi cu corpul deja acoperit de praful mãrunt. în luptã fusese ucis comandantul lor. sãrind peste bolovanii ascuþiþi. primele lupte. li se spunea multe despre ajutorul frãþesc acordat acestui popor. El alunga aceste gânduri. ca sã ajungã la ea. la vreo câþiva metri. totul devenise indiferent. sã-l chinuie… Se rãzbunau acum ca rãspuns acelor soldaþi care. idealuri minciunoase. Akim. Încã acolo. de vreo 14-15 ani. femei. dar vroiau sã-l prindã viu ºi el ºtia aceasta. fusese ucis. Petru vedea feþele lor înrãite. Poate ivirea imediatã a elicopterului. pentru pace… dar aici era un obiºnuit rãzboi. cruzi. – 236 – . Îmbrãcaþi în halate. curge sângele… Duºmanii se apropiau. crunt. ºi asta însemna moartea. duºmani. distruserã satul lor. Soarele era sus de tot. în aceºti munþi stâncoºi. se tãvãlea fleaga lui Alexei însã. Începea sã înþeleagã acel adevãr. Sânge pentru sânge! Oamenii deveniserã rãi la suflet. dar fleaga lui era pustie. Ei l-ar fi ucis deja. petrecut în aceºti munþi strãini. În timpul unui an întreg. el a vãzut mulþi bãieþi murind ºi începuse sã se îndoiascã de aceste vorbe. lupta pentru eliberarea lui. contrar voinþei sale. Sângele vãrsat cere din nou sânge. suriu. adus de vântul fierbinte. care nu trebuia nimãnui. care de mult trebuia sã fie aici. Lângã corpul lui Akim stãtea un tinerel. El înþelegea cã acei afganezi luptau pentru dreptul lor la viaþã. strãini lui ºi cercul morþii se strângea tot mai mult. Numai Petru era încã viu. Vroiau sã se rãzbune. În aceste ultime minute el ºi-a adus aminte de zilele petrecute pe acest pãmânt strãin. ucigându-i pe toþi. cu miºcãri de pisicã. acasã. acest noian de sânge ºi suferinþe? El nu putea uita. erau tot mai aproape de el. El se întreba mereu – Cui îi trebuia acest rãzboi. El nu mai credea în salvarea sa. cu turbane pe cap. feþe ce doreau rãzbunare. de care nimeni nu avea nevoie. contrar adevãrului. vreo zece oameni înarmaþi care cu pistoale automate. dar gloanþele erau pe sfârºite. sã-ºi potoleascã setea. bãtrâni. sângeros. Nu departe. Erau mulþi. pietroºi. Soldaþii nu se puteau stãpâni. care cu puºti vechi din alte timpuri. Lui. dar în sufletul sãu mai trãia acea ultimã speranþã în acel elicopter. vinovatul acestei tragedii. trãgând din pistolul sãu automat. pentru libertatea neamului sãu anume aici. Petru nu mai avea nici o nãdejde de a scãpa. copii.

cãci el înþelegea cã se întâmplase ceva straºnic.… El nu avea nimic împotriva acestor bãrboºi. Ei s-au cunoscut pe malul Prutului. cerul albastru ºi acel soare fierbinte ºi nesuferit. goi. la mii de kilometri de satul sãu. când la stânga. Soldaþii luptau. de mama sa. ieºind de dupã bolovani. Petru nu iubea pãianjenii. vãzând din nou acei munþi. sunt ai lui ºi asta e þara sa. Privire lui s-a abãtut pe acest pãianjen. care încã nu ºtia ce-i viaþa. privirea rea de pe obrazul copilãresc. conducerea fãrã cap. “Iatã aºa ºi pe mine mã vor strivi peste o clipã…” În faþa ochilor a plutit Leana. Ochii lui cãutau pe cerul albastru curat. cu o ultimã speranþã. dar care ºtia cã aceºti munþi stâncoºi. el stãtea aºteptându-ºi verdictul. departe. sãlbatici. Cu mâinile întinse în jos. înjurând straºnic. Acest tablou întipãrit în minte îl chinuia mereu pe Petru. Ultimele împuºcãturi… Petru a aruncat pistolul. teribil… Fiodor striga la el. îi strivea mereu. dar continuau sã ucidã ºi sã moarã singuri. care murea neºtiind de ce ºi pentru ce. – 237 – . târându-se pe platou… Undeva sus. îndreptându-se undeva. iubirea. în Basarabia. Unde e ea acum? Ce face? Simte ea cã lui i-au rãmas ultimele clipe de viaþã? Petru ºi-a ridicat capul. înjurând totul ºi pe toþi: patria care-i trimetea sã moarã fãrã rost. aducând fricã ºi suferinþe oamenilor. Acasã în frumosul sat înecat în verdeaþã. care-ºi apãrau pãmântul lor. înºiraþi într-un lanþ fãrã sfârºit. la care copilul nu rãspundea. subþiricã. suri. În faþa ochilor sãi a apãrut un pãianjen. Un lichid suriu a ieºit din el. vroia sã trãiascã. el nu putea uita ochii copilului. Acum el îºi aºtepta duºmanii care se apropiau încet de el. El nu vroia sã moarã. strãini lui. dar totul zadarnic. pe toþi. acum trebuia sã moarã departe de pãmântul sãu. cu pãrul lung ºi negru… I-a plãcut. Douã fete se scãldau în apele limpezi ºi curate ale Prutului. în halatul murdar. sã încãlzeascã ºi sã râdã de toþi ºi de toate ce se petreceau acolo jos. lacrimile curgeau din ochii lui. albastru ca ºi la el acasã. îl întreba ceva. miºcânduse când la dreapta. Nu prea înaltã. El stãtea aºteptându-ºi sfârºitul. dar Petru luând o piatrã la strivit. Una era Leana. trãindu-ºi zilele de azi pe mâine. în cerul albastru s-a auzit zgomotul unui motor. fata care-l aºtepta acolo. acolo unde râul întoarce spre Bãlãureºti. pe ºefii sãi care îºi agãþau medalii de tinichea. care dorea sã scape de soarta sa. Soarele continua sã strãluceascã.Buzele lui strânse. el nu ºtia altã limbã decât a lui. ochii arzând de urã ºi de dispreþ. toate veneau din inima acestui copil. pe acest pãmânt pietros. ura.

. s-a îmbrãcat repede. – 238 – . stãtea comandantul. dimineaþa pleacã avionul.Cine-i din Moldova? a întrebat Iacob neºtiind nimic de cele întâmplate.Sergent Manu. a spus încet comandantul. puternic. Pe aceste pãmânturi el lupta al doilea an împreunã cu ºeful unitãþii. douã ore în urmã. În mica cãsuþã fãcutã din bârne ºi scânduri. pe care ºtiu cã o vei îndeplini cu cinste. . a continuat ºeful. Noi îi trimitem acasã pe cei cãzuþi la datorie. acasã. crezând cã ºeful glumeºte. a zâmbit sergentul. toþi la Moscova. vrei sã pleci în concediu acasã pe o sãptãmânã. Voi împlini orice ordin. Noi îþi vom da ºi o însãrcinare. înnegrit ca mai toþi cei de la sud. a tras de inel… întorcându-se cu faþa spre cer… II Sergentul Iacob Manu a fost chemat de comandantul unitãþii. bun soldat a fost. aºa cum sângele vãrsat al acestui popor era prea mult ºi nimic nu-i putea plãti preþul.. în tãcere. Pe teritoriul regimentului aterizase deja elicopterul. Rãspunzând la salutul sergentului. El trebuia sã plece în concediu. A murit ºi Petru Mocanu… . .Petru a murit? Nu se poate. ªi adevãrat. Du-te Iacob ºi fã tot ce trebuie. pãcat de el.Bine. s-au uitat la el lung. . neprietenoºi. . a strigat Iacob. i-a zis ofiþerul.. în strâmtoare. cu adânci brazde pe obraz. lângã o masã veche. a raportat sergentul. . simþind prada. Au fost înconjuraþi de duºmani ºi Petru a fãcut sã explodeze grenada… Elicopterul a sosit prea târziu. vei pleca. l-a întrebat el în sfârºit. sfârºitul unei vieþi strãine. Obosit. unul în Moldova. cine nu ar fi dorit sã scape de aceste meleaguri ºi mãceluri mãcar pentru o sãptãmânã. inspira tristeþe ºi dezamãgire.Iacobe.A murit azi pe podiº. plini de jale. eu vorbesc serios. El a vãzut încã obrazul mamei sale cu ochii triºti. De staturã mijlocie. dar nu dorea asta… ªtia cã pentru tot ce au fãcut ei pe acest pãmânt strãin nu poate fi iertare.Au murit încã trei. În Moldova… . aºteptând elicopterul. acel care din cauza unei reparaþii întârziase sã vinã pe platou. ºi simþind lacrimi amare pe faþã. sã-ºi pãstreze viaþa. Ei se apropiau ca o haitã de lupi.El putea sã se predea.Nu-s împotrivã. uitându-se peste geam la lanþul munþilor suri. sã uite de toate… .

morþi fãrã vinã. Un pic mai departe. care îºi îndeplinea planul fãrã a se gândi cã-ºi înmormânteazã fii sãi… Sergentul Manu cu încã trei soldaþi stãteau în mijlocul lor nedorind sã vorbeascã. nu-i ajungea ochiul stâng. III Mama Maria s-a sculat de dimineaþã ºi. de atâta roadã – 239 – . Corpurile lui Ivan ºi Alexei erau întregi. ei rãmânând aici ºi aºteptându-ºi soarta. În mintea lui se nãºtea aceeaºi întrebare care-i muncea pe toþi: cui îi trebuia acest rãzboi. mâna stângã ºi o bucatã din piciorul drept erau alãturi. i-au îmbrãcat în uniforme noi ºi i-au depus în sicriele de zinc. sãrind pe crengile copacilor sãdiþi încã de tatãl lui Petru. urmãrit de privirile triste a foºtilor prieteni ºi soldaþi. s-a ridicat în aer. supãraþi ºi triºti. tristeþe ºi suferinþe fãrã sfârºit?). de ce mor nevinovaþi aceºti tineri frumoºi. În sufletul lui creºtea un val de furie. Soarta l-a pãzit mai mult de un an ºi iatã. Pãsãrelele ciripeau vesel. doliu. Ceva îi stãtea în gât. care parcã se simþeau vinovaþi de cele întâmplate. Obrazul era complet distrus. tot ce au gãsit pe platou. Minunatã era aceastã duminicã. puternic. Iacob stãtea amãrât uitându-se la tot ce mai rãmãsese din prietenul sãu de ieri. urã. îl îneca. pe pãmânt strãin? Cine-i vinovat? Se întreba el. Prietenii i-au spãlat. un picior. tineri. 17 tinerei. bãiat frumos. A doua zi “Laleaua Neagrã” (aºa numise soldaþii pe acel avion care-i ducea pe acei nenorociþi acasã. împotriva acelei naturi sãlbatice din jur ºi chiar împotriva oamenilor. Cireºul atât de iubit de Petru se rupea de atâta belºug. nu-i va mai îmbrãþiºa. ieºit deasupra vârfurilor copacilor pãdurii de la marginea satului. aducând jale. când totul chema la viaþã. Nimeni nu va mai vedea chipurile lor. nu-i ajungea aer. ieºind pe scãrile prispei. puternici. înalt. învelit într-o pânzã de cort erau acele bucãþi care înainte se numeau Petru Mocanu. Mâini. erau culcaþi în aceste sicrie din zinc fãcute de o fabricã. Culcaþi pe o fâºie de cort însângeratã. acel bãiat vesel ºi vioi. Sã fie blestemat acest rãzboi! Sergentul s-a îndreptat spre locul unde îi pregãteau la drum pe cei uciºi. Iacob ºi-a descheiat gulerul cãmeºii.Sergentul Manu a ieºit abãtut – încã un pãmântean de-a lui a fost ucis… Sãrmanul Petru. În ultimul drum spre casã… Acolo erau deja câþiva soldaþi care se uitau la prietenii decedaþi. protest cãtre toþi ºi toate din jurul sãu. nu va ºti cum au murit ei… 17 vieþi omeneºti. fiecare se deosebea prin frumuseþea sa ºi nimeni nu vroia sã creadã cã nu mai sunt. a fost întâmpinatã de soarele vesel ºi strãlucitor. acum nu mai e. bucãþi din corp. i se fãcuse rãu.

uitându-se în ochii lor cu teamã. Lângã casa ei era o maºinã mare. el ºtie locul. îmbrãcaþi în uniforme noi ca de sãrbãtoare. uitându-se în pãmânt. dar nu mai târziu. cred cã a venit Petru. . Mai mult de un an nu lam vãzut. Cred cã e în curte. Ea fugea spre casã parcã avea aripi. sã ai aºa fecior… cuminte. sub acoperiº. cu fricã de ceva straºnic. Ei tãceau.nemaivãzutã de mulþi ani. Dar totul era deja pregãtit ºi fiert ºi prãjit. scoþând hârtia din buzunar o arãta la toþi. tremurând. Iatã va veni Petru ºi se va bucura de atâtea cireºe… mã voi întoarce de la bisericã ºi voi face niºte aluat pentru niºte colþunaºi cu cireºe. cã Domnul i-a ascultat ruga ºi cã îl va vedea teafãr dupã un an întreg de suferinþe. Un obraz prietenos a împins-o de la spate: . simþind bucuria întâlnirii. nopþi fãrã somn ºi aºteptãri. lipsa de multe… nopþi fãrã somn. Lângã ea stãteau trei soldaþi.Petru? Nu se poate! Doar iatã telegrama ºi. – 240 – . pierderea bãrbatului pe un front necunoscut. ca un fier roºu. ferindu-se de privirea ei. ca ºi viaþa ei în viitor. Faþa mamei s-a luminat de bucurie ºi. se gândea ea. . Lacrimi grele curgeau din ochii lui. maºinã militarã. n-a venit? Nu se poate. dar în curte nu era nimeni. s-a întors spre maºinã ºi a vãzut acel sicriu sur.Mamã Maria. uitându-se în lãturi. Azi. frumos. “Unde-i el? Unde-i Petru? Ce. foametea. Ea s-a întors cãtre soldaþi: . Rãzboiul. a ieºit din bisericã.Da unde-i Petru? Bunã ziua! Iacob ºi cei doi soldaþi tãceau. acoperitã cu foaia de cort. mâine trebuie sã vie. cautã cheia de la casã. cã tare îi plac lui Petru. lângã casa matale s-a oprit o maºinã. . acea telegramã cititã ºi rãscititã de atâtea ori. ªi atunci ceva a trecut prin inima ei. aºteptarea scrisorilor de acolo. sur. strecurându-se printre oameni. ºi eu încã n-am dovedit sã fac tot ce am dorit. Sergentul Iacob Manu a încercat sã-i spunã ceva. Da. Mama Maria se uita întrebãtor la ei. totul era adevãrat. tot acolo. Mama Maria. se gândea mama Maria.A sosit. din metal. Ca ºi mai înainte… Cu paºi repezi ea a trecut prin portiþã. a sosit. Ea vãzuse puþinã fericire în viaþã. în care el povestea atât de puþin… Mama Maria stãtea lângã altar ºi mulþumea lui Dumnezeu cã bãiatul ei vine acasã. dar nu putea.Unde-i? A strigat ea. Ce bine e sã trãieºti pe aceastã lume. doar în telegrama primitã era scris cã vine acasã în concediu…” Putea sã fie ºi azi ºi mâine… poate peste o sãptãmânã.

cum ºi ce s-a întâmplat. – 241 – . Auzise prea multe de la oamenii din satul sãu despre aceste camere… . un om grãsan. cu capul chel. stãruindu-se sã o liniºteascã. aducându-ºi aminte de toate cele fãcute de el în rãstimpuri… Sã fi greºit cu ceva. – .Du-te în camera numãrul cinci! I-a spus el. doarme acum în acest sicriu de zinc. mintea ei ºi se întreba: “De ce el? Pentru care pãmânt a murit fiul meu? Cui îi trebuie acest rãzboi? Ea i-a condus pe soldaþi la drum. ºi ea niciodatã. el a zãrit aºezat pe scaun.Nu. unii lãcrimau. Sicriul l-au dus în curte. . unde îi aºtepta acel rãzboi sângeros ºi gloanþele fierbinþi al unui popor strãin dornic de libertate.” AUDIENÞA Petru a fost chemat la securitate. plângând în hohote. lacrimile curgeau ºiroaie. pe strada lui Lenin. dar el singur tremura de soarta ei. ºi l-a arãtat.Intrã. mort pentru o þarã strãinã lui ºi pentru niºte idealuri minciunoase. Un val de praf a înghiþit maºina cu cei trei soldaþi.Mi s-a spus sã vin ºi sã sun pe acest telefon. Ofiþerul a învârtit telefonul ºi a vorbit cu cineva. niciodatã nu-l va mai vedea. explodând grenada… Ea asculta. îmbrãcat într-un costum sur. însã înþelegea numai una – cã el nu mai e în viaþã. în marea clãdire a rãului. Aºa sicriu nu venise niciodatã la ei în sat. dar mama Maria a scos o mãsuþã micã cu trei picioruºe din casã. Lacrimile i-au uºurat suferinþele. lângã o masã neagrã. din aceastã curte plinã de lacrimi. gândind de ce el cheamã. El nu mai este! Acest gând pãtrundea în inima ei. Petru s-a ridicat pe cele trei trepte ºi a pãºit pe un coridor lung. cu camere în dreapta ºi în stânga. se gândea el mereu? Poate am spus ce nu trebuia? Dar cine m-a vândut? A venit la ora douã fix. Mama Maria asculta povestirile despre fiul sãu. l-a întrebat militarul de planton. . cum a murit el ca un erou. Poporul strâns împrejur tãcea. Sergentul Manu a ridicat-o ca pe un copil. Pentru a doua zi. l-au aºezat sub nucul de aceeaºi vârstã cu Petru. de ce mã pedepseºti. timid. parcã se temea sã nu-ºi murdãreascã mâinile. care l-au pomenit pe fostul soldat. la ora douã… Ziua ºi noaptea Petru s-a frãmântat. Ea asculta cuvintele lui Iacob. Prin telefon. dar cuvintele nu mai ajungeau la ea. Sergentul Manu ºi soldaþii doreau sã plece mai repede de aici. Doamne? Ce rãu am fãcut eu? ªi a cãzut în genunchi pe drumul prãfuit. a pus mâncare ºi vin pentru soldaþi.De cine aveþi nevoie. S-a oprit în faþa camerei cinci ºi a bãtut la uºã. nu se poate. s-a auzit de acolo. care se întorceau acolo. Pãºind pragul.

La istorie. Unde mã va trimite rectoratul. rece. eºti caracterizat pozitiv. tovarãºe. ºtiu cã sunt oameni de treabã. îþi dã cãmin. sã poþi învãþa mai departe. a bufnit el.Cine n-ar vrea sã lucreze într-un oraº atât de frumos. Dar.Ada. . . sã fie profesor la o ºcoalã bunã ºi sã fie plãtit bine… . i-a rãspuns Griºcenko. dar nu depinde de mine. În primul rând eºti comsomolist. . Totul depinde de tine… .Ia loc.Da. Du-ta eºti student la universitate.. care-l priveau pãtrunzãtor.Noi ºtim asta. Aºa cã ai o datorie sfântã faþã de statul care te învaþã. ceva ce Petru nu înþelegea. . cu un singur portret pe perete. în centrul de culturã. bursã. la aspiranturã… Eºti de la þarã. Ce-ai zice de aceastã propunere? ªi omul în costum sur îºi întinse picioarele sub masã. . cu niºte ochi bulbucaþi. a rãspuns Petru. Unde ai de gând sã lucrezi? . Mai ales cã eºti istoric.Eu învãþ bine. ºi ºtii prea bine – 242 – . portretul marelui revoluþionar Dzerjinski. dar simþea o primejdie… . a zis Petru. îmi voi face datoria. .Nu ºtiu. totul e normal. te ajutã sã devii om.ªi ce ai de gând sã faci mai departe. totuºi. albaºtri. pãrinþii lucreazã în colhoz. în spatele civilului.Dar nu doreºti sã rãmâi în capitalã? Sã poþi trãi aici. la voi? Cum merge învãþãtura? . se simþea ceva sinistru. vreau sã devin un profesor bun. tovarãºe Petru…? .Eu îmi fac datoria. Petru se simþea timid în aceastã camerã cu pereþii goi. asta n-ar fi rãu.Eu nu mã îndoiesc de asta. fãrã nici un covor. În camera goalã. fãcând sã scârþâie scaunul. vezi… Noi am putea sã te ajutãm. i-a spus omul cu rãmãºiþe de pãr sur pe cap. rãspunse Petru.ªi cum e pe acolo. învãþ.La ce facultate? . de lucru o sã mi se dea.Ei. altfel nici nu te-am fi chemat aici sã stãm de vorbã… Avem încredere în dta. ºi despre dta se spune cã nu eºti bãiat rãu. ai vrea sã rãmâi în capitalã? . dupã doi ani termini facultatea. rãspunse Petru.Eu sunt Griºcenko. sã fiu stimat de elevi ºi de oameni. . o sã mã trimitã undeva.

rãspunse Petru. eu ce pot sã spun? Eu nu sunt printre ei. Organele noastre totdeauna s-au bazat pe tineret… Iatã cã zi ºi noapte lucrãm. care erau întotdeauna împotriva noastrã. îºi bãteau joc de cei sãraci. Cui îi trebuie necazuri. cãutând sã-l înþeleagã totuºi pe omul care stã în faþa lui ºi umblã de ici. cã aici au rãmas mulþi români. sã nu-ºi îndeplineascã jocurile sale. Ei au trãit bine atunci. sunt încã tineri. Ei. poate sunt conduºi de cineva. oameni care s-au luptat cu noi cu armele în mâini. pot fi uºor influenþaþi.câþi oameni s-au jertfit pentru ca noi sã trãim bine.Poate sunt ºi de ãºtia.Nu ºtiu. comploturi… Trebuie sã înþelegi.Eu îmi voi face datoria pânã la capãt. care simpatizeazã încã fostul regim burghez. de ce ar vrea sã-l ajute. poate ºi azi lucreazã pentru el. nu pot sã mã plâng a rãspuns Petru. cã dta ai putea sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu ºi dificil. colo… El nu putea sã se dumireascã ce vrea el. Coºbuc. nu te obijduieºte nimeni.Da. urgii. cum se poartã cu dta. fãrã experienþã. citesc ºi reciteazã versuri din poeziile româneºti de ale lui Eminescu. dimpotrivã. chiar ºi Goga… Pe noi ne neliniºtesc aceste apariþii în mijlocul tineretului nostru studenþesc.. asta nu e rãu. sunt buni camarazi. împotriva marii Rusii… ªi noi ar trebui sã ºtim cine sunt acei care tulburã pacea în þara noastrã… Poate ei nici nu-ºi dau seama de rãul care-l fac. Ce spui dta de asta? . ca poporul sã trãiascã liniºtit.Nu. Oare puþini au fost în aceºti ani? Culaci. sã-i ajutãm sã înþeleagã ce fac. mai cred cã se poate schimba ceva ºi întoarce la ce a fost. încotro bate. oare e rãu cã tinerilor le place poezia sau cã citesc mai mult decât alþii? Întreabã Petru. nu pot sã spun nimic.Asta încã nu înseamnã nimic. eu înþeleg ºi vã admir. poeziile sunt chiar frumoase. terminã Griºcenko. .. jucându-se cu creionul în mâini. . cã el parcã… nu are nevoie de nimic… dar ar vrea sã trãiascã mai bine… . Sunt bãieþi de treabã. întreabã Griºcenko. sã nu-i lãsãm în pace. oameni care doreau sã distrugã Uniunea noastrã… Noi trebuie sã-i ºtim.Cum stai cu prietenii. mã stãrui sã-mi fac treburile mele. continuã Griºcenko. . Iatã. . – 243 – . nevoiaºi… Dta eºti ucrainean? Întreabã Griºcenko. Dar cred. spune Griºcenko. în ultima vreme avem unele informaþii cã la universitate se simte un curent de naþionalism românesc. Dar ei citesc cãrþi scrise de naþionaliºti.Nu. aproape toþi comsomoliºti… . . Unii citesc aºa literaturã. sã doarmã în pace.

Înveþi de toate.. relaþii între pãrinþi. rãspunse Petru.Eu credeam cã eºti ucrainean. Petru nu rezistã. ochi de ºarpe viclean. cunoscuþii. pe altul. pe care noi dorim sã fie în toatã lumea? ªi Griºcenko îl fixeazã cu ochii sãi pãtrunzãtori. Noi te vom ajuta cu aranjarea cu lucrul.Cum pot sã vã ajut? Eu nu mã pricep în lucrurile dvs. nu e nimic dificil. e doar un serviciu provizoriu. poate ei vor sã-i înroleze pe cei mai slabi de fire în rândurile lor. aici sunt mulþi studenþi orãºeni. .O. Ce auzi. ªi ei sunt… se mai gãsesc… Fiindcã nu poate fi totul bine în nici o þarã… ei se folosesc de asta… E uºor sã-l arestezi pe unul. dar se descurcã mai uºor decât cel venit din sat. Unul ca dta nu prea ai ºanse în viitor. . dar ce trebuie sã fac? întreabã stingherit Petru. eu sunt moldovean! Rãspunde Petru. ºi dtale nu þi-au plãcut aceste lucruri. ce vorbesc prietenii. chiar ºi cei necunoscuþi… Între ei sunt ºi duºmani de-ai noºtri. . ªi ei nu sunt mai deºtepþi decât dta. . Asta o fac duºmanii noºtri. care s-au cam scofâlcit… El a înþeles acum ce vrea Griºcenko. . dta trebuie sã înþelegi. ne luptãm pentru biruinþa socialismului în lume… Oare dta nu eºti de acord. ei îºi pot croi drumul mai uºor în viaþã. Numai ca dta sã fii de acord. Oare puþine cazuri au fost? Noi trebuie sã fim atenþi.Vezi. îºi pleacã ochii. construim viitorul acestei uriaºe þãri. sã ne ajuþi… . .. Noi am dori ca dta sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu.Da.Nu. care au scris niºte lozinci cu vopsele pe pereþii universitãþii.Asta nu înseamnã cã dta o sã te ocupi toatã viaþa cu asta… Nu. eºti bãiat de la þarã. Noi nu cerem mult de la dta. Avem posibilitãþi ºi nu-i uitãm pe acei care ne-au ajutat la greu. niºte lozinci murdare… Ai auzit despre asta? Îl întreabã Griºcenko. ei au alte posibilitãþi. dar în suflet mergea o luptã între cinste ºi ideea de a vinde pe cineva… Trebuie sã scap de aceastã belea. Noi avem nãdejde cã dta ne-ai putea ajuta foarte mult. mai dreaptã decât a noastrã. se gândea el. comunistã. Numai sã vrei. Nimeni nu se naºte învãþat. . chiar ºi cu avansarea în serviciu. Trebuie sã fii atent la tot ce se petrece în jurul dtale. dupã familie. dar pe toþi nu-i poþi bãga la dubã… Noi trebuie sã ºtim cine este cel – 244 – . E situaþia destul de încordatã la Universitate. chiar am vãzut pereþii vopsiþi din nou peste acele lozinci. cã nu existã ideologie mai înaltã.Vezi. De ce sora dtale e ucraineanã? Dar asta nu înseamnã nimic. am auzit. se uitã la ghetele sale. Uite s-a gãsit ºi o fatã.Bine. una sau douã.

. Ba mai mult. cam aºa… Vii la noi odatã în cinci zile. Petru se ridicã ºi se îndreaptã spre uºã. cine-i nemulþumit de noi. . mi se pare Mihai. Bâtcã. eu n-am nevoie de nimic. cum se comportã. Petru e din nou aici. acum nu mai e acolo. atunci cine ne-ar ajuta? . nu cine ºtie ce.Bine.Nu. e din acei culaci. Unii sunt ºi ei comsomoliºti… Ce gândesc ei.Bineînþeles. trebuie sã asculþi ce vorbesc tovarãºii. rãspunde agitat Petru. Noi o sã te ajutãm sã fii om. noroc! Poþi sã te duci! Dã sã-þi iscãlesc permisul.Lasã. El cu familia au fost deportaþi. înclinã capul Petru.Iatã. de foºtii burghezi. nu… Gândeºte-te. rãspunse Petru. o sã pot eu? E cam împotriva firii mele. . venea în fiecare zi la monumentul lui ªtefan cel Mare ºi punea flori… E un naþionalist român. sã fie fericiþi.O sã încerc! Numai o datã! .Stai! Am uitat sã-þi spun! Totul rãmâne între noi. o viaþã pe care tu o meriþi. E datoria ta! Vino peste cinci zile la mine. sã ai o familie bunã. pentru viitorul luminos în aceastã lume de capitaliºti.Nu ºtiu. unul Moroºanu. ªi dacã nu comsomolul cu bãieþii lui. Þurcanu… Dabija… îi cunoºti? .principal care lucreazã. copii. Uite telefonul meu… Îmi suni ºi eu te primesc… fãrã rând… Hai. trebuie sã-i cunoºti mai bine.O. cu cine prietenesc… un fleac… ce mai vorbã. noi trebuie sã ne izbãvim de aceºti oameni. El tulbura liniºtea ºi minþile studenþilor. Întâi. îmi dai telefonul… Noi o sã ne îngrijim de ceva bani pentru tine… . ce citesc ei. care nu doresc ca oamenii sã trãiascã bine. ce citesc.ªi ce ar trebui sã fac? . ce vorbesc… Poþi sã iei de la ei literaturã… româneascã… Iatã. cã nu putem totul rezolva singuri. Uite ce trebuie de fãcut.O. Nu te îngriji. tulburã minþile ºi îºi gãseºte ajutoare din acei slabi cu duhul… ªi mulþi se molipsesc din aceste cãrþi scrise de români. . la universitate învaþã un student.Aºa puþin! . Oare nu vrei sã trãieºti bine. Noi nu te forþãm. noi ºtim mai bine de ce are nevoie un bãiat tânãr ºi… apoi fiecare om care lucreazã… trebuie recompensat. care au fost duºi în Siberia… Iatã de ce avem noi nevoie de ajutori. asta-i – 245 – . nu-i nimic straºnic! Totul se face pentru patrie. Acolo la voi sunt niºte bãieþi: Ungureanu. de regimul sovietic. foºtii boieri… Uite. … Peste cinci zile. . nu vorbi cu nimeni despre… E treaba ta ºi a mea! . l-am dat afarã.

A venit azi. De fiecare datã când nu se gândea la ai sãi. el a rãmas la lucru în capitalã. l-a condus pânã la uºã. care pânã acum scãpaserã de urgia rãzboiului. elevii îl stimau. nu mai mulþi. când sergentul Primakov îl lãsase sã-ºi facã datoria pânã dimineaþã la punctul indicat. Petru nu a putut ieºi din aceastã mocirlã. Iatã cã se întorsese de unde pornise – la pãmântul strãbun. Lucra. numai la asta se gândea. Dorinþa sa arzãtoare era sã ajungã acolo. Dar aceastã nãdejde slãbea zi cu zi.. un pistol – mitralierã. amândoi erau mulþumiþi. strãlucitoare pe bolta cerului nemãrginit. frumoasã. cu pierderi mari. Pe cei bãnuiþi de simpatie faþã de duºmanii þãrii nu avea rost sã-i þii acasã lângã tine. paznici pentru ai apãra viaþa ºi sãnãtatea… SÂNGELE APà NU SE FACE (În amintirea acelor eroi care nu au dorit sã lupte împotriva neamului sãu românesc). Toþi ar fi vrut ca acest mãcel sã se sfârºeascã aici. Aºa lui Petru i-a crescut burta. ºi-o lãsase acolo.. deoarece îi repartizau în diferite plutoane câte unul-doi. Unde se ducea el. sus. Noaptea era cu lunã plinã. la Prut. profesorii prieteneau. a venit mâine ºi aºa… mulþi ani la rând aducând informaþiile cerute… Anii treceau. la graniþa asta nenorocitã care ani la rând a despãrþit neamul. dupã care se vedeau fraþii sãi. Sã nu zicã ruºii cã a furat-o. În aceste douã luni de când fusese luat de acasã în armata sovieticã. La revedere! ªi Griºcenko a ieºit de dupã birou ºi. Ion ºi-a pãrãsit postul dupã miezul nopþii. e ºef de birou ºi cap de familie. în deal. strângându-i puternic mâna.. Sovieticii stãteau prin aceste locuri cu frontul mai mult de douã luni ºi reuºirã sã mobilizeze deja mulþi din tinerii moldoveni. continua. era bine privit în liceu. Arma. unde îºi fãcea serviciul. îl durea inima. la malul Prutului. alþii au scãpat teferi. a fost aranjat la un liceu bun. Trupele germane ºi române dupã o înaintare aprigã. El nu a mai putut ieºi din acel cerc vicios în care l-a aruncat soarta. acum se retrãgeau mereu. Nu aveau mare încredere ruºii în moldoveni. are o secretarã frumoasã ºi bãrbaþi tineri. O ultimã speranþã mai rãmânea – sã reziste atacurilor sovietice. vãzând cum unitãþile germane – 246 – . cu vitezã. Unii au suferit mult de pe urma lui. Rãzboiul. de armã nu avea nevoie. însã..treaba noastrã. avea o nevastã iubitoare ºi gospodinã… Îºi fãcea treaba ºi el… ºi Griºcenko. dar au ajuns departe de baºtinã. sã-i împiedice pe ruºi sã treacã Prutul.

Vestea despre nenorocire o primirã toamna. Iar pãduricea era tot mai aproape – se vedeau deja copacii de la margine. ba. Armata sovieticã – dimpotrivã. temându-se sã nu dea ochii cu vreo santinelã sovieticã... Ion se îndrepta spre Prut. Gheorghe. se gândea el. obrazul rotund pârjolit de soarele fierbinte întotdeauna era ras la timp. undeva lângã Harkov.. fiecare piatrã. ascultându-ºi inima care-i bãtea tot mai tare ºi mai tare.. într-o toamnã bogatã... în sfârºit”. ºi pãduricea de pe malul apei. lãsând poziþii dupã poziþii. Pânã la þintã. Dinspre râu adia rãcoritoare prospeþimea zilei noi.. se bucura el... oprindu-se la fiecare zgomot auzit.. mai împuºcau – 247 – . Înainta cu bãgare de seamã. cu umeri largi. dar ruºii. Mai rãmâneau o sutã cincizeci de metri pânã la pãdurice. Roada era deja strânsã. mai ales când putea sã se rupã de grijile gospodãriei. Deseori se ducea cu prietenii sãi de joacã la Prut sã se scalde. Apoi au sosit „eliberatorii”. Pânã la râu erau vreo cinci kilometri. cu o cãsuþã ridicatã pe o coastã de deal. purta mustãþi. Ocolea drumurile. Liniºtea adâncã a nopþii – o liniºte ca de mormânt.... Nemþii mai plãteau ceva bani pentru ce luau. Luau totul cu sila... unde trebuia sã ajungã. „E chiar aproape. Simþea ºiroaiele de sudoare cum i se preling pe sub tunicã. Erau doi copii la pãrinþi. Se strecura printre tufari. Chiar dacã mai aveau un pod totuna n-ar fi de ajuns. râul pe care el îl trecuse înot de zeci de ori încolo ºi încoace. sã se rãzbune pentru cele suferite. Trecuse de acum peste douã drumuri ce duceau în satele vecine – drumuri de þarã. Se zorea de ziuã.. Oºtenilor li se fãgãduise multe – numai sã reziste. pânã la Prutul visat. drepþi ca niºte dungi negre ce þi se înãlþau spre bolta cerului. Mergea încet. Se ºi vedea – ca o patã neagrã pe câmpul verde-verde.. locul care sã-l ascundã de ochiul duºman. Dupã pãdurice. Era sfârºit de primãvarã. „Am ajuns. Tatãl sãu. în sfârºit. Tata era un om înalt. însã soldaþii ºi ofiþerii nu mai credeau în nimic... la câþiva metri. unde cizmele se înfundau adânc în colb. la marginea satului. era Prutul. Din sat pânã la râu erau vreo cinci kilometri. Murise sfârtecat de fierul duºmãnos al unei bombe.. mai rãmânea cale de vre-un kilometru.. fiecare bulgãre... pipãind cu picioarele cãrãruºa...tot mai des dau înapoi. Doamne! Armata trebuia hrãnitã. în aer plutea miros de iarbã crudã.. dovedise pânã la rãzboi sã-ºi înjghebe o gospodãrie frumoasã. Podul ºi beciul erau deja pline. mi-a rãmas doar o þârã”.. îºi eliberase deja pãmântul þãrii sale ºi acum încerca sã urmãreascã duºmanul pânã în bârlogul sãu ºi sã-l distrugã cu totul. Fusese luat la rãzboiul crâncen ºi se prãpãdise pe pãmânt strãin. Nu mai trãia.. îi apãsa umerii ºi inima.

.ºi porcul ºi cãþelul.. Ion stãtea cu mâinile legate. Cãpitanul ºi-a ºters pumnul cu batista.. V-am spus: sunt român. .Nu sunt spion! Eu sunt român ºi n-am vrut sã lupt împotriva fraþilor mei. cel care încercase noaptea trecutã sã rãzbatã.De ce ai vrut sã treci Prutul? Ai vrut sã fugi de armata sovieticã. cum o numiþi voi aici? Cine eºti? Spion român? Trãdãtor? . Basarabia ta. Uite. cu ochii vineþi de bãtãi ºi nu mai scotea nici un cuvânt.Nu ºtiu. nu se putea liniºti cãpitanul.. rãspunse Ion.. îmbrãcat în uniformã de enkavedist. se gândea el. înþelegând cã totul este pierdut ºi. niciodatã . te-a hrãnit. Ce rost avea sã spunã adevãrul.Taci din gurã! ªi un pumn greu se abãtu vârtos în capul lui Ion. venit încoace. . fãcând spume la gurã... .. unde se stabilise cãpitanul Rudakov... dacã strãinul acesta. Din nas porni sã-i curgã sânge. pe pãmântul lui strãmoºesc – nu dorea sã-l înþeleagã? . o rudã de-a lui Ion.. pe un scaun fãrã speteazã ºedea cu mâinile legate Ion Neagu. se tem. când de dupã copaci..Stai! Nu miºca! Aruncã armele! Mâinile sus! au strigat umbrele.. Sãlbatic norod... iatã ce eºti! ªi dezertor eºti! Armata noastrã te-a îmbrãcat. aici. luptã contra lor.. În casa lui badea Vasile. Înainte îl aºteptau vremuri grele. la post... sã treacã Prutul. .Vorbeºte! striga cãpitanul Rudakov..Nu se tem! Pur ºi simplu ei sunt împotriva fasciºtilor. un bãrbat mic de staturã.... probabil. Eºti împotriva poporului tãu. iar tu?.. alþii nu fug! De ce? ... atât de aproape de râu. Mai rãmãseserã vreo zece paºi. O deznãdejde amarã l-a cuprins pe loc. care þi-a eliberat pãmântul.. . Acum. de malul speranþei... Arma am lãsat-o acolo. . care este cu noi ºi ne stimeazã....Nu sunt spion! rãspunse Ion. . Fraþii voºtri noi suntem! urlã cãpitanul trântind cu pumnul în masã.Spion... eu cãpitanul Rudakov. – 248 – . Eºti spion? Spune. Un tremur de chin ºi de fricã îi strãbãtu corpul. sã ajungã la ai sãi... au apãrut trei umbre. Nu doresc sã fiu în armata roºie ºi sã lupt împotriva fraþilor mei. nu mai mult. ..Arme nu am! ªi Ion a ridicat mâinile. .Ei tot români sunt! îndrãzni Ion. Stãtea cu mâinile ridicate. Eu þi-o spun asta.Care fraþi? Românii?? Ei nu-s fraþii tãi. niciodatã – visul sãu nu se va împlini.

Urmã o pauzã. la ultima casã pe deal! Ion s-a sculat.. . oamenii se uitau la el. unul în stânga. grâu. Aceia mãcar plãteau. carne. spuneau bãtrânii.... pânã acum coceau pentru soldaþii români. La tribunal! La tribunalul militar cu el. înconjurat de doi militari cu armele în mâini.. n-au timp. dupã moartea – 249 – .. în plinã zi. pãzeºte-l!” Deºi nimeni încã nu ºtia de ce a fost arestat Ion ºi de ce este dus cu mâinile legate. Acolo.. Deschise uºa ºi în prag apãru santinela. Îmbrâncit de santinelã.. Era amiazã. Beau pânã când nu ºtiau ce-i cu dânºii. Vrei.. logodnica lui. Aºa ceva n-au mai vãzut oamenii.. Þipã: „I-aþi hrãnit pe duºmani. se prãpãdea. pentru tot ce luau. se bãgau singuri în beci ºi se îmbãtau pânã cãdeau jos... clãtinându-se.a revoluþiei... nu vrei. În sat îl aºteaptã Maria. Un cãpitan ºi doi gradaþi mai mici. de douã luni. lumea îºi fãcea cruce: „Doamne. stãteau trei.. din ogrãzi. Vrea sã trãiascã.. de ce acum vor sã-l omoare? Cu ce drept? Ion nu vroia sã moarã... Acum. Pe Ion îl ºtiau aici aproape toþi.strâmbându-se. Cãci cãni nu erau ºi nici rãbdare. se zãreau capetele oamenilor. Ascultã ºi nu poate înþelege. Numai în timpul „slobodiei” . Citesc hârtiile în fugã. în casa unde se afla tribunalul militar. Într-o odaie. lapte ºi vin. útia nu plãtesc nimic. Odatã cu întoarcerea frontului ºi venirea sovieticilor viaþa oamenilor sa încãrcat de griji. Toþi în uniforme. Sã intre în vorbã cu dânsul se temeau.. Înjurã.. nu a luat arma strãinã cu el. Ion stã ºi nu aude. la moarte! Þinut în picioare.. de ce este condamnat la moarte.. ce vinã are el? Cã na ucis pe nimeni.. pentru dezertare în timp de rãzboi ºi intenþia de a trece în tabãra duºmanului. înconjurat de soldaþi.Cetãþeanul Ion Neagu... Fusese luat în armatã nu demult. ameninþã. înfricoºaþi. la o masã cu o faþã de masã roºie. De dupã garduri... ouã. este condamnat. iar pe noi nu vreþi? Sunteþi duºmanii poporului! O sã vã arãtãm noi vouã! La Sibir cu voi”! ªi oamenii.. Mai mult femei ºi copii. trebuie sã dai pentru armatã: pâine. aduceau totul: ºi de mâncat ºi de bãut. Atunci. Iatã cã au ajuns ºi pe Ion l-au împins înãuntru.Îl duceþi la tribunalul militar. Iar vinul curgea. se mai întâmpla aºa ceva. apoi cãpitanul se ridicã ºi citi verdictul. Unii ocheau în butoaie ºi puneau gura la gãurile unde þâºnea vinul. iar altul în dreapta. Dacã nu le duceai. ... pentru nemþi.. E tânãr încã. nu s-a purtat rãu cu nimeni... în baza hotãrârii tribunalului militar.. care. dar ce o sã zicã mama lui. pornirã pe drumul din sat.

cum ºi-a scos mai întâi cizma dreaptã. am ºi ac. Soarele strãlucea pe cer. Dar câte un bâzâit de viespe ºi cadenþa paºilor tulburau tãcerea. Apoi s-a ridicat în picioare. având aºa însãrcinare. pe drumul ce ducea spre pietrãrie. apoi pe cea stângã.. în pãdurice”. Soldaþii fumau privind cum Ion s-a lãsat jos pe pãmântul pietros. .. Ion n-a fãcut aºa ceva. trãgând cu pistolul în cei ce-l urmãreau. Ion i-a arãtat mâinile legate. unde se aflau acum. ieºitã de sub chipiu. Uzbecul se apãra. „Îi cârpesc eu.Scoate cizmele! a strigat din nou sergentul.. pentru nevoile gospodãriei.tatãlui. scãpând spre chindii. Cei care îl însoþise erau tineri ca ºi el. a încercat sã treacã dincolo. lui Ion. . ceva în inima ºi mintea lor se împotrivea acestui act pe care trebuiau sã-l sãvârºeascã. ºi-a scos cãmaºa militarã. Ion a rãmas sub zid. El era din cadrele vechi. Cei patru însoþitori nu-l grãbeau. curat ca lacrima.. în tranºee. dintr-o unitate a NKVD-ului. dar fãrã armã. cãutând parcã sã-ºi prelungeascã firul vieþii.Terminaþi fumatul. îl petreceau întrebându-l parcã: . un uzbec. încã nu fusese pe front. pentru ºleah. nici urmã de nouraº pe el. . Doamne fereºte.. Sergentul s-a apropiat ºi cu baioneta a tãiat frânghia. I-au dat zece ani. piatrã de construcþie. Ion pãºea încet. punând grijuliu cizmele mai la o parte. Convoiul o ia spre pietrãrie – o scobiturã mare în dealul din care oamenii scoteau pentru ei. cã se uitã oamenii la el? Drumul prin sat s-a sfârºit. „Cred cã i-am agãþat undeva ieri noaptea. încã nu dovedise sã omoare... Cu mâinile legate. aproape fãrã sã-ºi dea seama ce se întâmplã cu el. Acum. nu ºtiau încã mirosul sângelui. unii încã în floare. am ºi aþã”. cumva.. Dezertorul era tânãr ºi doritor de viaþã ca ºi ei. L-au scos din casa aceea ºi i-au ordonat sã meargã în jos. a lãsat ºi arma. se gândi el. Ion a vãzut numai acum cã la genunchiul drept i s-a rupt pantalonii...Îþi place viaþa? ªtii oare ce te aºteaptã? În câmp. Cerul era albastru. puºcãrie. domnea o liniºte adâncã. atâta nãdejde ºi sprijin a pus în el? Acum câteva zile mai fusese judecat unul. Lângã pietrãrie sau oprit sub un zid fãcut din bolovani de pe când aceste locuri erau stãpânite de un evreu pripãºit pe aici. deprins cu de – 250 – . îi este parcã ruºine. soldaþii s-au îndepãrtat la câþiva paºi. un rus tânãr cu o buclã gãlbuie de pãr. Da. Pomii. la români. încet. porunci sergentul. la fraþii sãi. Ceilalþi fumau. Ion..Scoate cãmaºa! a strigat sergentul..

. Zadarnicã faptã. Sângele apã nu se face! UNDE SUNT ROMÂNII NOªTRI? Haimanalele au mai multã demnitate decât legiuitorii pe care i-au cumpãrat.. obielele le pusese cu grijã în cizme. L-a fulgerat un gând: „Poate nu vor sã mã împuºte. straºnic pãcat.Mãgarilor! rãcni sergentul. Senic ºi alþii.toate. Ovidiu Vasilescu Astãzi.. ne mint cã români nu mai sunt pe acest pãmânt. cicã vreo 2000 au rãmas. sfinþilor! Foc! Ion s-a uitat pentru ultima oarã la cerul curat. a cãzut strãpuns de patru gloanþe trase de patru tineri.Pregãtiþi-vã! a ordonat sergentul.” .... Împuºcãturile au rãsunat puternic de jur împrejur. Stati. dorul de Patrie. cã poate îl vor ierta. Gândurile i se îndreptau spre casã. întreg ºi nevãtãmat. cât puteau cuprinde ochii sãi. – 251 – . Tarlev. cã poate în ultima clipã va sosi un curier neaºteptat ºi va striga: „Staþi! Este ordin sã nu trageþi! E iertat! De ce sã-l împuºte? Pentru care pãcate? Nu fãcuse rãu. care nu mai ºtiu sau poate au uitat din ce neam se trag.. Cum o sã trãiascã ei. bãtrânã ºi bolnavã. Ion stãtea drept ca ºi mai înainte. rãmasã cu fratele mai mic în gospodãria pustiitã de „postavca sovieticã”. Corpul lui Ion zãcea fãrã suflare pe pãmântul pietros. nu ºtiþi sã trageþi? Deºi înþelese care era pricina – cã nimeni dintre cei patru ostaºi nu dorea sã-ºi ia asupra sa pãcatul... aºteptându-ºi sfârºitul. fãrã nimic pe el. Îmbrãþiºând cu ultima privire totul. Voronin. nu bãtuse pe nimeni. sãrmanii. sã execute ordinul sergentului Primakov. Fiecare dorea ºi credea cã va împuºca vecinul. nici o putere nu e în stare sã stingã dorul de frate. fiindcã nimeni ºi nimic în lume.. Ceva i s-a oprit în gât ºi o durere. stãtea ºi aºtepta ca soldaþii sã-ºi termine þigãrile ºi sã-ºi facã lucrul lor.” Desculþi cum era. iar sângele-i gâlgâia vioi din rãnile proaspete.La ochi! Cã de altfel vã împuºc pe voi. unii. Ion stãtea drept. care atât de mult nu doreau sã-ºi ia pãcatul pe suflet. se gândea el ºi lacrimi i-au apãrut în ochi..Foc! a strigat sergentul. albastru. Stepaniuc. Ce. . În sufletul lui licãrea totuºi ultima speranþã cã poate nu-l vor împuºca. vor doar sã mã sperie. La ochi! Tinerii soldaþi ºi-au îndreptat þevile spre Ion. o jale mare i-a cuprins sufletul. . cu mâinile lãsate în jos. ajungând pânã în sat. spre mãmuca lui. nu prãdase. ecoul lor rãspândindu-se peste vãi ºi dealuri.

mia zis cãpitanul. Aceste cozi de topor sunt bine plãtite. la secþia de paºapoarte. Cei ce sunt împotriva acestor reguli secrete au neplãceri. care nu se dau publicitãþii. Moldova. de la slavi ne tragem. prin strãmutãri. a zis fata ridicându-se de pe scaun. domnule Voronin. . I-am arãtat documentele mele: . Stepaniuc ºi Tarlev aþi gãsit numai 2000 de români în R. . un cãpitan subþirel. fãrã verticalitate. Ce sã mai vorbim de – 252 – . Mai mult de un milion au fost alungaþi de la baºtinã. cã noi. Toate se fac pe ascuns. împuºcaþi. stau la posturi înalte. un român moldovean din oraºul Bãlþi.Alþii mint oamenii.Nu se poate. bineînþeles. li se face mizerie.Aºteptaþi. Este un aºa ordin ca nici un moldovean sã nu fie înscris cã e de naþionalitate românã.Oare dta ºtii mai bine decât mine cine sunt eu? am ripostat. uite documentele mele ºi vreau sã mã înscrieþi în computer aºa cum e scris în documentele mele. mi-a rãspuns.Bine. azi trãind la Chiºinãu. eºti moldovean. Fraþii români ne-au ajutat sã ne facem paºapoarte aici. . sunteþi moldovean. mãrunt. unde îºi iese din piele sã distrugã neamul nostru românesc. refugiaþi peste Prut în România ºi în alte þãri. Foºtii guvernanþi au fost împotrivã ca noi sã ne înscriem români.Ce-i domnule? M-a întrebat. Iatã ce s-a întâmplat cu mine. A plecat la ºeful secþiei la etajul doi. dºoarã..Nu. . dupã documentele noastre ºi ale pãrinþilor noºtri. fãrã demnitate ºi conºtiinþã naþionalã. . sã fiu oaie sau caprã.Eu sunt român. Toatã fantasmagoria nu e inventatã azi. o sã vii pe urmã la mine ºi o sã vorbim. o curatã demagogie ºi cârmuitorii noºtri îºi bat joc mai departe de neamul nostru românesc ºi fac totul spre al distruge. Am înþeles cã toatã democraþia noastrã e o minciunã gogonatã. sã trec Prutul blestemat..Bine. Peste vreo cinci minute a apãrut ºeful. domnule. m-am adresat la poliþie. dar dtale nu þi-e totuna? a zâmbit cãpitanul. în Moldova. Am acest drept. nu mi-e totuna. . O fatã blondã m-a înregistrat la computer. e nãscocitã demult de oameni strãini neamului nostru. Toþi aceºtia uitã sã vorbeascã despre ordinele secrete. aruncaþi în lagãre ºi puºcãrii ºi. moldovenii. Am fost trecut în computer ca moldovean ºi nu român. deportãri. Dorind ºi eu sã am paºaport moldovenesc internaþional ca sã ajung mãcar în România. cu un preþ mai ieftin. Iatã de ce. În nici un caz. Unde sunt cele peste trei milioane? Înainte de rãzboi erau 3.Eu sunt român. pentru cei slabi de minte.5 milioane. . .

Ei au minþit o lume întreagã cu ideile ºi propaganda de pace. Din primele zile poporul român din Basarabia a luptat eroic împotriva conducerii comuniste.quartetul Voronin. dreptate. cu averea ºi viaþa pierdutã sau trãitã zadarnic. Moldovenii – 253 – . în loc sã reîntoarcã Sudul ºi Nordul Basarabiei cu cetãþile lui ªtefan cel Mare. patrioþi care au luptat împotriva ruºilor. dãruiesc pãmântul nostru Ucrainei. demnitate. Puþini dintre ei mai trãiesc azi. Noi nu avem dreptul sã-i uitãm. cu conºtiinþa mutilatã. onoarea. de dezmembrare ºi rusificare a neamului nostru românesc din Basarabia. religia. Sovieticii propagau minciuna cã poporul moldav a cunoscut bucuria „eliberãrii” adusã pe baionetele Armatei Roºii pe aceste plaiuri. martirii noºtri. care ne distrug azi neamul nostru. Ocupanþii sovietici. ei sunt eroii. istoria. cu minciunile de „eliberare” a popoarelor din sclavia capitalistã. care a adus mari nenorociri multor popoare. ºi-au bãtut joc de românii basarabeni ºi bucovineni furându-le limba. azi trecuþi sub valurile uitãrii. Ocupanþii sovietici au adus mari prejudicii poporului român din Basarabia ºi Regat. ºi a exterminat milioane de oameni nevinovaþi de diferite naþionalitãþi. Stepaniuc ºi Ostapciuc. cu iubirea frãþeascã dintre popoare. LUPTA BASARABENILOR ROMÂNI ÎMPOTRIVA OCUPAÞIEI SOVIETICE Au trecut mulþi ani de când s-a distrus imperiul sovietic. Afirmaþiile de eliberare a moldovenilor din Basarabia. stimaþi de alþii. una din minciunile veacului 20. au stat ca brazii în faþa primejdiei Imperiului rus. necunoscute niciodatã mai înainte. În timpul ocupaþiei sovietice au fost oameni care nu s-au închinat. Azi urmaºa ei continuã vechea politicã de 200 de ani de urã ºi intrigi. cu tristele ºi dureroasele amintiri despre viaþa lor distrusã. împreunã cu cozile de topor. trecutul. demnitatea. au ieºit la ivealã din primele zile de ocupaþie sovieticã a Basarabiei ºi Bucovinei în anii 1940 ºi 1944. neînþeleºi de unii. Tarlev. tot ce a fost viu în sufletele lor cândva. Din primele zile de ocupaþie s-au gãsit oameni cu suflet mare. împotriva mãsurilor de asuprire. pentru pãmântul strãmoºesc. Poporul nostru român din Basarabia ºi Bucovina a cunoscut ºi îndurat teroarea sovieticã cu jertfe imense. Politica þaristã ºi a regimului totalitar comunist. continuã. o luptã pentru adevãr. Genocidul înfãptuit de ei pe pãmântul românesc nu va putea fi ºters din istorie cu toate stãruinþele lor de a ascunde adevãrul. Toate „eliberãrile” înfãptuite de ei au fost de fapt înrobirea multor popoare sub jugul sovietic. totuºi. Ei au fost mulþi. cu Dunãrea ºi Munþii Carpaþi.

Alexei Brighidin. Alexandru Cvasniuc. pentru izgonirea ocupanþilor. Serghei Severin ºi. Mai mult.directorul ºcolii din Racovãþ.. foametea organizatã din anii 1946-47. Teodor Colesnic. Petru Brumã. care pentru un blid de linte au falsificat adevãrul ºi au minþit un neam întreg. deformarea conºtiinþei naþionale. Alexei Manea – student.au cunoscut din primele zile arestãrile oamenilor nevinovaþi. Teodor Maxim. a patrimoniului naþional. deportãrile în masã fãrã vinã. condusã de Vasile Bãtrânac ºi Pimen Dãmãºcanu. Vasile Volcanov. Pavel Biciuc. Au fost depistaþi de NKVD . barbarilor de la rãsãrit. Nicolae Flocosu – student. Nichita Brumã. Organizaþia Naþionalã din Basarabia „Arcaºii lui ªtefan” a fost una din cele ce s-au ridicat împotriva ocupaþiei comuniste.. Nicolae Cvasniuc. s-au ridicat împotriva asupritorilor strãini. pentru binele poporului au fost numiþi „bandiþi”.. Toate acele crime sãvârºite de ocupanþi – ocupaþia. Mihail Ursachi – student. Altã organizaþie antisovieticã de orientare unionistã au înfiinþat în – 254 – . alþii. Acei eroi care luptau mereu pentru idealul naþional. distrugerea culturii. Asociaþia bine organizatã activa pe pãmânturile judeþului Soroca. Ion Ianiºev.. Ei au fost acei care au iubit Basarabia româneascã. Totul a fost ascuns cu mare grijã de conducãtorii sovietici pentru a nu trezi nemulþumirea ºi rezistenþa populaþiei faþã de politica duºmanã comunistã. Teodor Cojocaru. rechiziþiile forþate de produse alimentare. scriind istoria „fericirii noastre” în timpul ocupaþiei sovietice. Victor Solovei – învãþãtor. Petru Dolganiuc. înrolarea în armata roºie pentru lupta împotriva fraþilor din þarã ºi altele au ridicat eroi din neamul nostru la o luptã pe viaþã ºi moarte. S-au format organizaþii ºi grupe de rezistenþã de luptã antisovieticã.140 de persoane. Anton Damaºcan – învãþãtor. Condrat Ursachi – student. Vasile Cibotaru – învãþãtor. Ele au fost multe ºi rãsãreau ca ciupercile în timpul regimului comunist. Iacob Racovschi. trimiteri în deportãri. Ei nu s-au dezis de patria lor România. Ei au fost mulþi: Vasile Bãleanu – învãþãtor. o istorie duºmanã neamului nostru. pentru dreptate ºi adevãr. puºcãrii ºi lagãre pentru vina de a fi român. Vasile Cvasniuc. s-au gãsit cozi de topor – istorici din neamul nostru.. Dar ei au fost eroii neamului nostru ºi nu avem dreptul sã-i uitãm. Puþin s-a scris despre toate aceste nenorociri prin care a trecut neamul nostru. Teodor Guzun – învãþãtor. Nicolae Prãjinã . avea secþii ºi ramificaþii în multe sate ºi în instituþiile de învãþãmânt din Soroca. Parfenie Cvasniuc. teroarea. Tânãra generaþie ºtie prea puþin sau aproape nimic din cele petrecute în Basarabia comunistã. Ilie Zãbulicã – învãþãtor.

Gh. Volontir. Koval. Nicolae Balaban. Vasile Gavriliþã. Iurie Sevacov. Borisov Kovaliov. Miliutin. a. T. C. A. Unii au fost împuºcaþi. TRÃIASCà ROMÂNIA MARE Copii cu suflete curate. Filimon Bodiu a fost susþinut de masele largi ale populaþiei. „Uniunea Democraticã a Libertãþii” a fost o organizaþie condusã de ruºi: A. „Armata Neagrã ” s-a creat în 1949 dupã deportarea din 6 iulie 1949. Dorogan. Borcan ºi alþii – 50 de membri. P. Un þãran din Mândreºti. Morãrescu. O. I. puþini la 10 ani. Sãnduþã.. Condrat. I. T. Ganea. naþionaliºti-români. St. Spinei. Aveau multe arme. În afarã de aceste organizaþii cu mulþi membri. Bucilã. Proºca. Bogatu. . Þurcanu. Au participat: G. Oþel. A. Andranovici. elevi ai ªcolii pedagogice din Bãlþi.. hranã ºi alte ajutoare. Alexandru Roznovan º. B. Pãscãluþã. T. peste tot se formau grupuri mici de 3-5 oameni.toþi învãþãtori. Victor Andreev. Au aderat la ea: V. N. Grigorie Genunchi. E. O. Rotaru. învãþãtoarea Ecaterina Vidraºcu. C. P. a. Burlacu. Roºca. Bodiu. Burlacu. Leahu. Guþu. Chifã. Kapusta. Cuprinºi de sfântã-nfiorare. D. care luptau împotriva sovietelor. N. Cernotanschi. C. „Sabia dreptãþii” a fost descoperitã în 1947 de NKVD-ul sovietic. S. Calistru. Filimon Bodiu. Boris. Zeci de familii din sate l-au susþinut. M. Pleºca. au desfãºurat o activitate intensã pentru pregãtirea unei insurecþii armate împotriva puterii sovietice în Moldova. Cruc. I. În grupul lui au fost: Olimpiada Bodiu. Novac. Majoritatea acestor patrioþi au fost judecaþi pe articole politice ca „duºmani ai poporului sovietic ºi trãdare de patrie” la termene de 25 de ani. I. Iosifie. le-au dat adãpost. a înfiinþat un grup de patrioþi din þãrani care 7 ani au luptat împotriva sovieticilor. Cântaþi cântarea biruinþei Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! – 255 – . explozibil. Bivol. Partidul Libertãþii fondat de Nicolae ºi Ion Istrati. A. Guþu. T. Petru Lungu. Chiºinãu: V. I. Doneþ ºi alþii.. Sâli ºi alþii. L. A. Grosu. Bulmaga. Goncearencu. A fost fondatã de Ion Moraru. V. Coºcodan. Bobeicã.. Postol. A. La ea au aderat: V. Gh. Untu. M. Bobeicã ºi alþii. Ciocâlan. º. neºtiind unii de alþii. N. S.1944 studenþii or.

Fiecare român care iubeºte Basarabia trebuie sã ºtie de aceºti martiri care ºi-au jertfit viaþa pentru neamul românesc. care a adus multe lacrimi. Slavã tuturor acestor eroi martiri ai neamului nostru românesc din Basarabia. nici trãdat idealurile sale – Patria! Unul din ei a stat în detenþie în lagãrele sovietice – 25 de ani! El a fost patriotul Ion Coºcodan! Slavã lui! O patrioatã româncã din Basarabia. cinstea ºi prietenia româneascã. dar ei n-au preþuit bunãtatea. suferinþe. dar ei nu ºi-au schimbat. pãmântul nostru românesc de zeci de veacuri. Viaþa lor a fost distrusã. pentru restabilirea României Mari. Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! Acest imn a fost compus de Vasile Bãtrânac. Cãci lanþurile seculare Sunt rupte ºi din cer se-aude: Trãiascã România Mare! Pãtruns de mãreþia vremii din Bucovina pân-la mare jurãm cã vom lupta cu toþii. Cândva. Basarabenii români ºi-au arãtat patriotismul lor în lupta cu ocupanþii sovietici cu preþul vieþii lor. Nu au avut dreptate. Zdrobind armatele barbare. ocupaþia sovieticã a trecut ca un vis rãu. Ei au înþeles cine sunt barbarii de la rãsãrit. Elena Posticã. nevoi ºi tragedii neamului nostru. în istorie.Eroilor ce se jertfirã. pentru adevãr ºi dreptate. pentru pãmântul strãmoºesc. înainte de rãzboi. Bolºevici au fost unii pe care românii basarabeni i-au primit pe pãmântul Basarabiei. a scris în memoria lor o carte „Rezistenþa antisovieticã în Basarabia 1944–1950”. Prinos le-aduceþi prin cântare. Trãiascã România Mare! Tresar în cripte voievozii. Totul s-a – 256 – . unii români îi numeau pe basarabeni bolºevici. dr. care doreau distrugerea neamului nostru românesc ºi au luptat contra lor pentru Patrie. de neuitat. Românii basarabeni au fost români ºi români au rãmas! Slavã lor! BARBARII SOVIETICI Peste pãmântul Basarabiei.

tot ce ne-a fost mai scump în viaþã. furându-ne limba. dobândind o victorie uºoarã a idealurilor sale de cucerire a lumii întregi. a ajuns pânã la Berlin. la noi acasã. Hitler ºi Stalin. Dar rãzboiul s-a terminat cu biruinþa armatei sovietice care. conducerea sovieticã s-a îngrijit de mormintele soldaþilor sãi cãzuþi la datorie. iar þara rãului sã intervinã la sfârºit. Stalin ºi Hitler au încheiat Tratatul de neagresiune Ribbentrop-Molotov. au fost distruse toate mormintele celor cãzuþi pentru eliberarea pãmântului nostru strãmoºesc de cãtre ostaºii români. dând lovitura de graþie capitalismului. Toatã viaþa. Dupã rãzboi. care a ieºit la ivealã dupã mulþi ani de la sfârºitul rãzboiului. Stalin ºi ai sãi. în Basarabia ºi Bucovina. Vina cea mai mare o poartã. Aºa. au fost nevoiþi sã lupte mai departe pânã în fundurile Rusiei. Fiind forþaþi de Hitler. care a implementat în minþile noilor generaþii naþionale cã – 257 – . au fost daþi uitãrii. amintiri plãpânde. departe de baºtina lor. sângeros. Noii stãpâni ne-au înrobit. care l-au ridicat pe Hitler sã se rãzbune împotriva altor popoare. În acest rãzboi au luat parte ºi soldaþii români. care mai apasã ºi astãzi asupra conºtiinþei noastre.început atunci. religia. începând un rãzboi nedrept cu scopul de a stãpâni lumea întreagã. Fiecare ºi-a întãrâtat neamul sãu împotriva altora. Stalin pierzând vreo 100. datoritã ajutorului anglo-american. ºtergându-le de pe faþa pãmântului. acuzându-i pe nemþi cã ei au început acel groaznic mãcel. Rãzboiul l-a început Uniunea Sovieticã în Finlanda. istoria. aducând nenorociri altor popoare. care a costat viaþa a 50 de milioane de vieþi omeneºti nevinovate. cu protocolul adiþional secret. demnitatea ºi conºtiinþa naþionalã. ascunse de ochii lumii de frica noilor conducãtori. Dupã rãzboi conducerea sovieticã ºi-a onorat cimitirele sale pe diferite meleaguri. au rãscroit harta Europei. Mulþi români au cãzut pe câmpurile de luptã. buneii noºtri au fost ºterºi din istoria acestui pãmânt. Mulþi din ostaºii cãzuþi din diferite þãri au fost înmormântaþi pe pãmânturi strãine. în 1940. rãmânând numai în sufletul ºi inima rudelor apropiate. este rezultatul ideologiei ºi propagandei minciunoase a ocupaþiei sovietice. când doi cãlãi ai omenirii. ridicând monumente de slavã în cinstea eroilor sãi cãzuþi pentru înfrângerea fascismului. care au luptat pentru dezrobirea Basarabiei ºi Bucovinei de sub jugul sovietic. Însã în acelaºi timp s-a stãruit sã distrugã orice cimitire cu morminte nemþeºti ºi româneºti. ca sã se distrugã între ei într-un rãzboi greu. Cel mai mare rãu. a cãrui popor sa luptat dârz pentru libertatea sa. Pãrinþii.000 de ostaºi. totuºi. datinile. conducerea sovieticã a minþit popoarele. îngrijindu-se de ele.

Toatã politica expansionistã sovieticã a fost ziditã pe provocaþii ºi minciuni.am fost “eliberaþi” de fascism. Pãrinþii se vor plânge pe copiii lor. Între bãtrâni ºi tineri se vor ivi încã aceleaºi probleme. Poloniei ºi a altor þãri. Stalin ºi Hitler. de boierimea româneascã ºi cã armata sovieticã a vãrsat sânge pentru “eliberarea” noastrã de neamul nostru românesc. care nu-ºi cunosc originea. strana moia rodnaia”. istoria. de azi. controverse ºi contraste. copiii vor replica cã bãtrânii ºi-au trãit viaþa ºi nu înþeleg schimbãrile ºi progresul. vor muri cu aceleaºi cuvinte strãine pe buzele lor. geografia neamului nostru ºtiu adevãrul. mereu ameninþãtoare pentru alte popoare. istoria. “ªiroca. implicaþi în rãzboi din vina a doi cãlãi. care doreau sã stãpâneascã lumea. etnia sa ºi continuã sã-ºi urmeze viaþa. Dar niciodatã nu ºi-au recunoscut vina sa pentru profanarea mormintelor strãine. Acei aiuriþi ºi condamnaþi sã ducã mai departe greutatea pãcatului pe umerii lor. franceze).284 50. care învaþã în limba românã.501 28 105 – 258 – . promovatã datoritã forþei sale militare. engleze. E greu sã-i convingi sã ajungã la adevãr. Sovieticii se indignau de fiecare datã când era profanat vreun mormânt al militarului sovietic pe pãmântul Germaniei. ºoviniste ale partidului comunist. Au fost inoculaþi de mici copii cu ideile comuniste. Aceste idei absurde dãinuie ºi astãzi în minþile multor rãtãciþi dintre noi. luptând împotriva neamului sãu. Numai generaþiile tinere. ea nu ar fi câºtigat rãzboiul… Ajutoarele primite 1941-1945 Automobile (Doodge. internaþionaliste. minciuna ºi ideologia stalinistã. propovãduind neadevãrul. crezând cã uitarea se va aºterne în memoria lor. ºi cele viitoare. veºnica pomenire celor cãzuþi pentru Þara româneascã ºi poporul român! UN MARE ADEVÃR ASCUNS DE POPORUL SOVIETIC Mareºalul Jukov: Dacã Uniunea Sovieticã nu ar fi primit ajutoarele aliaþilor (americane. adevãrul ºi minciuna. ale acelor oameni nevinovaþi. Va veni vremea ºi chiar a venit când noile generaþii vor fi alãturi de acele morminte pãstrate sau la gropile comune peste care au trecut tractoarele sovietice. distrugerea cimitirelor strãine. Slavã veteranilor de rãzboi ai armatei române. Ford. care cunosc trecutul. Stude-Baker… “Willis” automobile Vapoare 595 fregate Submarine – – – – 427.

Cauciuc – 81.000.616 tone Marganeþ minereu – 350. corturi militare.900 perechi Avioane de vânãtoare (aerocobra .107 Cositor.010. king cobra .000 buc. opticã pentru arme precise.041 Agregate pentru montaj a ºinelor de cale feratã – 8089 Locomotive – 1981 Vagoane – 11. B-25-861 – 2679 Aparate telefon – 423. Staþii de radio.Vapoare minere – 77 Vânãtoare de submarine ºi mine – 140 Spãrgãtoare de gheaþã –3 Vapoare torpiloare – 203 Transportoare blindate (de tracþiune ºi autotractoare) – 13.000 tone Autoºine – 3.008 tone Oþel (ºi foi blindate) – 2. ºocoladã. bronz foi – 24513 tone Sârmã cupru izolatã – 181.700. carne de porc.000 buc. Bombe proiectile – 473. bucãtãrii – 259 – .694 tone Piele – 50413 tone Ghete militare – 15.303 Motociclete – 35. mine de mare. kobalt.000 tone Postav lânã – 69. Tractoare pentru artilerie – 8701 buc.317. corturi sanitare.2410.000 tone Alimente (unt. aluminiu – 166699 tone Aluminiu-bucãþi – 624 tone Aluminiu foi – 56387 tone Bronz.155 Dinamitã – 136. Tunuri antitanc – 5815 buc. torpede.000 tone Tunuri antiaeriene – 8218 buc.906 tone Pãcurã – 2. alamã – 34795 tone Sârmã alamã.820. bronz – 24513 tone Alamã. total – 9681 Bombardiere A-20-2771. conserve) – 3. fabrici de pâine.4592. beriliu.541. radiolocatoare.

de ieri ºi de azi. fabrici-rafinãrii de benzinã. Dar n-a fost sã fie aºa. ºi multe altele în cantitãþi considerabile.de câmp. – 260 – . Mor oameni nevinovaþi din Rusia ºi din Cecenia. instrumente de chirurgie. Numai în 1955-56. care a folosit toate mijloacele pentru a-ºi pãstra poziþia sa dominantã. þevi de oþel. ciment. neputând rezista armatei þariste. conduºi de prinþul ªamil. comandantul armatei ruse. Cecenia. În timpul cel deal doilea rãzboi mondial cecenii au încercat din nou sã devinã independenþi. oameni de munþi. acþiune ce s-a terminat cu o masivã deportare. Zeci de ani au durat luptele în Caucaz pentru cucerirea Ceceniei ºi ale altor popoare. fãrã a avea vreo vinã. Dupã mulþi ani de lupte ªamil a fost nevoit sã încheie pace. din cauza unor ambiþii ºovine ai conducerii ruseºti. soldatã cu multe jertfe de ambele pãrþi. mitraliere. becuri electrice. dupã moartea lui Stalin. Generalul aviator Djohar Dudaev. dar cecenii. generalul Gracev. S-a început un rãzboi sângeros care dureazã ºi azi. Aceastã obidã a rãmas în sufletele lor. plase de mascare. poduri peste râuri. luptând pe pãmânturile Ceceniei. educat de ideologia sovieticã. Dudaev dorea ca Cecenia sã fie þarã liberã. Întorcându-se în Cecenia. sã fie condusã de ceceni ºi nu de oameni strãini neamului sãu. Djohar Dudaev. majoritatea republicilor au dorit sã fie libere. a dorit sã devinã independentã. a început miºcarea de eliberare naþionalã. un popor care ºtie preþul libertãþii. strunguri pentru presuri ºi fierãrie.. Mor copiii Rusiei. trãind în Þãrile Baltice. buni vânãtori ºi bãrbaþi viteji. Mai mult. Armamentul rãmas pe pãmântul Ceceniei (vreo 300 de avioane) a fost distruse într-un bombardament executat de ruºi. Dar nu toate au reuºit sã se desprindã de Rusia. buldozere. PÃCATELE RUSIEI Astãzi Rusia plãteºte tributul pentru pãcatele sale. s-a exprimat: “Mie îmi ajung douã batalioane de soldaþi sã fac regulã în Cecenia”. ºine de cale feratã. s-au împotrivit. cecenii s-au reântors la baºtinã. În 1917 armata roºie a înfrânt din nou miºcarea de eliberare a cecenilor ºi Cecenia a mers pe drumul socialismului. ªeful Rusiei n-a dorit sã stea de vorbã cu fostul general de aviaþie. Dar fosta conducere sovieticã nu s-a împãcat cu dorinþa lor. pe timpul lui Eliþân. sã aibã o adevãratã democraþie. Când s-a dezmembrat Uniunea Sovieticã. paraºute. Trebuie sã spunem cã ºi în timpul þarului Cecenia a luptat pentru independenþa sa.. o viaþã bunã ºi fiecare sã se foloseascã de bogãþiile sale. sârmã ghimpatã. a dorit sã-ºi elibereze republica de sub jugul Moscovei.

Rusia. Putin a declarat cã Cecenia este pãmânt rusesc. lipsurile. civilizat ca Japonia ºi Germania. stând la cozile de la magazine dupã alimentele necesare vieþii de toate zilele. – 261 – . dar uitã zecile de ani de lipsuri ºi chinuri. cãci toatã Europa ºtie istoria cuceririi cu forþa timp de aproape douã secole a Caucazului. În majoritatea fostelor republici unionale Rusia plãteºte pentru pãcatele sale cu viaþa cetãþenilor sãi ºi strãini. în Moldova. nopþile nedormite. a Bosforului ºi Dardanelelor. sunt pârloagã. care au continuat lupta poporului cecen. Rusia însã continuã aceeaºi politicã agresivã împotriva altor popoare mici ºi mari din jurul ei ºi nici în veacul XXI nu doreºte sã-ºi condamne atrocitãþile ºi nedreptãþile comise ºi sã devinã un stat de drept. Dar au rãmas alþi conducãtori. Stalin a mai ocupat ºi Herþa. În timpul comunismului a jefuit România de bogãþiile ei. Ideea de cucerire a universului este o idee fixã. a provocat rãzboaie în Europa pentru interese ºovine. El îºi aduce aminte de anii trecuþi când a fost bine. dorind s-o lichideze ca stat ºi naþiune. pentru idei hegemoniste acaparând pãmânturi strãine pe când milioane de hectare de pãmânt ale ei nu sunt lucrate. o continuã ºi azi. o boalã. CÂND A FOST BINE CU RUªII? Azi mulþi oameni se întorc cu gândurile la vremurile trecute ºi spun: . Timp de aproape douã veacuri Rusia a dus o politicã expansivã faþã de România. Tot prin provocãri ºi minciuni fosta Uniune Sovieticã a rãpit pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei. Azi Rusia plãteºte pãcatele cu sângele oamenilor sãi. Aºa e fãcut omul. având atâtea bogãþii naturale ce se pierd zadarnic. statul ar fi putut crea pentru poporul sãu o viaþã bunã. a luat pãmânturi care niciodatã nu au fost ruseºti. stându-i ca un os de peºte în gât în calea ocupãrii Balcanilor. începi sã înþelegi cã mulþi au uitat poate chinurile. Dar s-o luãm de la început. stãruindu-se s-o ducã la mizerie ºi sãrãcie.Generalul Dudaev a fost ucis într-o operaþie specialã a spionilor ruºi. Conducerea Rusiei nu vrea sã înþeleagã cã orice popor are dreptul la libertate ºi independenþã. o meteahnã moºtenitã de la primul lor þar Petru Întâi. Ea niciodatã nu ºi-a jelit poporul.A fost bine cu ruºii! Dar când începi sã-þi aduci aminte de anii trecuþi ºi sã analizezi acele vremuri. dar asta este o minciunã. nedreptãþile. În Georgia. Vãrsãrile de sânge nevinovat n-au încetat. Acest lucru s-a întâmplat ºi în alte republici. care ºi înainte a promovat o politicã teroristã. în Letonia. Dacã în Rusia ar fi fost un pic de democraþie ºi o altã mentalitate politicã.

în – 262 – . oameni cuminþi. de lapte… nu era o problemã. cum plângeau copiii ºi þipau mamele voastre? În 1948 a fost o roadã bunã ºi oamenii rãmaºi în viaþã ºi-au mai revenit. a gospodarilor. spunând cã la ei în þara sovietelor sunt de toate. care îºi aduceau aminte de ruºii vechi. Oare aceasta nu e durerea noastrã. a tuturor ce însemnau fruntea poporului nostru. casã. Sã faci rost de scrumbie. La aºa ceva nu s-a aºteptat nimeni. pãmânt.În 1940 Uniunea Sovieticã a ocupat Basarabia. de cârnaþ. Fiecare se stãruia sã scape cu viaþã. aducând pe meleagurile noastre o nouã viaþã “fericitã”. a credincioºilor. dinainte de revoluþie. cleioasã. haine. S-a ivit cãrãmida sovieticã. tunuri. materiale. arme). haine cusute fãrã gust. Mulþi au fugit din Basarabia lãsând totul. de acea sãrãcie adusã de ei pe un pãmânt care avea de toate. de unde vine tot rãul. la Moscova. de nelegiuiri ºi nedreptãþi. Anul 1940-41 a rãmas în amintirea oamenilor ca un an de groazã. îi întreba dacã au ºi ei de astea. deportãri ale oamenilor consideraþi gospodari. de parcã le-ar fi vãzut pentru prima oarã în viaþã. gospodãrie… Magazinele erau pustii. Anul 1940 a fost un an de groazã pentru moldovenii noºtri. a neamului nostru? A venit ºi anul 1949. Din primele zile sovieticii au dat nãvalã prin magazinele fost româneºti (þinute majoritatea de evrei). În 1941 s-a început rãzboiul. dupã care oamenii fãceau cozi mari la magazin. anul calvarului ºi marilor nelegiuiri sovietice. special organizatã. fãrã gust. care s-a împãcat cu Hitler pentru a împãrþi lumea. Pâinea cea albã de douã kilograme. nevoiþi sã-ºi cumpere ceva îmbrãcãminte. Oare aþi uitat cum luau “postavca” zbirii sovietici. grea. dispãruse. de groazã ºi fricã. ca sã omoare un sfert de milion de basarabeni. Populaþia Basarabiei se mira. Viaþa a început pentru poporul nostru cu arestãri. Atunci toþi se mirau de sãrãcia lor (nu vorbesc de tancuri. Basarabia a fost împãrþitã de ruºi acolo. Bãtrânii care mai trãiesc azi nu au uitat cum au venit sovieticii în Basarabia. frumoasã ºi gustoasã. începutã tot cu mâinile Moscovei. cu mare experienþã în viaþã. stofe de proastã calitate. sã rãmânem mai puþini pe acest pãmânt. de ocupaþie a cotropitorilor. avere. În anii 1946-1947 ne-au adus o foamete artificialã sovieticã. Patru ani grei de lipsuri. stofe. cumpãrând tot ºi de toate ce le cãdeau în mâini: produsele alimentare. Din uniune veneau uneori mãrfuri. În 1945 s-a terminat aceastã tragedie a popoarelor. de basarabeni s-au refugiat în þarã de frica ruºilor de pe pãmântul strãmoºesc. S-au început deportãrile în masã a þãranilor. Circa 1 mil. dar ei ne minþeau.

Bineînþeles nu pentru toþi. Poporul se revolta. În Moldova era lipsuri mari de îmbrãcãminte. amestecatã cu mazãre ºi popuºoi. unii titluri de candidaþi. Ei nu-ºi iubeau lucrul. Grãdinile colhoznicilor au fost luate în colhoz.. Þãranii se salvau cu loturile lor. vacã. câte o 100 de grame. fãrã munþi. era nemulþumit. Elevii. Spre sfârºitul domniei el a dat lovitura de graþie þãranilor din Uniunea Sovieticã. multe nemeritate. doctori. în armatã. Benzina se turna în pãmânt. Jale ºi lacrimi peste tot. Viaþã bunã! – 263 – . studenþii.. produse alimentare. pe fiecare copac? Ministru era Zveriev! ªi tãiau moldovenii copacii. cã istoria noastrã a fost falsificatã ºi cã neamul nostru nu va uita cã Basarabia e pãmântul moldovenilor. gospodari ce mai vorbã! ªi toþi ºtiau ºi. În magazine se vindea pâinea lui Hruºciov. Au venit ºi anii 1950.. Oare nu þineþi minte cum erau impozite pe fiecare oaie. În colhozuri s-a introdus mecanizaþia care dãdea ºi ea pierderi mari. deþinuþii politici se întorceau acasã. fãrã Marea Neagrã. Viaþã bunã! ªi fugeau þãranii din colhoz în toate pãrþile. Minciuni. impozitul trebuia sã-l dai la stat.A fost bine cu ruºii! Sovietici ºtiau cã Basarabia nu e pãmânt rusesc. ªi azi cineva mai spune: . era trecutã la pierderi. ca sã trãiascã mai bine. ca ºoferii sã câºtige mai mult. ceilalþi mai mici. fãrã nordul ei. fugeau de pãmântul cândva iubit. Dupã moartea lui Stalin oamenii deportaþi.. Experimentele lui Hruºciov cu popuºoiul nu au reuºit. economia sovieticã a mers spre pieire. Economia decãdea an cu an.. cãci era sau nu roadã. “Era bine cu ruºii!”. ca sã nu fie suprimate normele în colhoz ºi la întreprinderi.bucãþele ºi date altor neamuri. mistificãri. lãsau casele ºi se duceau în oraºe. tãceau. vacile lichidate. Din acei ani.. Aici nu erau primiþi. colectivele de muncã erau trimiºi la strânsul roadei. nici pãmântul. ªefii primeau premii mari. Mulþi ani colhoznicii n-aveau pensii. pentru ziua de lucru primeau produse în cantitãþi mizerabile. pentru truda lor pe pãmântul lor. Bogãþiile se duceau pe apa sâmbetei. Am rãmas fãrã sudul Basarabiei.. Prin anii 1956-60 era Hruºciov la putere. apoi câte 1 kg. fiind rãu plãtiþi. Colhozurile nu puteau asigura populaþia cu produse alimentare. Cernãuþul ºi Hotinul. sã-i ajute pe colhoznici (în timp ce mulþi din colhoznici fugeau la piaþã în oraºe sã-ºi vândã produsele sale). s-au organizat colhozurile. hoþii… Colhoznicii s-au învãþat sã-ºi fure de pe câmpuri noaptea cu traista ºi sacul roada crescutã cu mâinile lor. din care se mai hrãneau. erau alungaþi din sate ºi oraºe. 30% din roadã rãmânea pe pãmânt.

În loc sã stabileascã o leafã corespunzãtoare.. fura din averea statului. demnitate… Au adus beþia. a fost înlãturat. Uniunea cumpãra anual 20 milioane de tone de grâu din America. 11 martie. pierderi imense de grâu. desfrâul… “A fost bine cu ruºii!” Dacã toate acestea înseamnã bine. ce înseamnã rãu? Nu vã pare cã ne-am stricat la minte ºi nu mai putem judeca elementar. hoþia. pãsãri. Când aud astfel de aiureli – 264 – . Cine nu lua era considerat prost. care trãia mai bine. materiale de construcþie. a pãtruns adânc în nomenclatura sovieticã. oamenii furau de rupeau… Justiþia se stãruia sã umple închisorile cu deþinuþi. oi. ca oamenii? PENTRU CEI FÃRÃ PATRIE O învãþãtoare din Bãlþi a vorbit azi. istorie. oameni buni. care lucrau fãrã platã. renegaþi venetici ºi oploºiþi pe acest pãmânt sã ne distrugã neamul. murind dupã un an.A venit ºi Brejnev la putere. Desþelinarea Kazahstanului. Aurul se ducea în alte þãri pentru revoluþii comuniste.. minciuna. Mai adaogã cã românii ne-au fost întotdeauna duºmani. Cine putea lua de unde muncea: alimente. Venit la putere. Au distrus noþiunea de cinste. pe Senic ºi Stati. Ea se plângea cã acum nepoata sa e obligatã sã înveþe o istorie strãinã poporului nostru – Istoria Românilor. datoritã faptului cã þãranii moldoveni erau muncitori ºi aveau vaci. degeaba. Furtul deveni o lege. N-a reuºit. Oare a uitat poporul cum deseori stãtea cu noaptea în cap la coadã la magazine? Oare au uitat þãranii pensiile de 20-35 de ruble? Sovieticii au adus toate relele în Basarabia noastrã ºi nu numai. ci peste tot unde a stãpânit cizma ruseascã. atunci spuneþi. onorabilã. a luptat împotriva clanului Brejnev. normal. Cei mici erau nevoiþi sã fure. nepotismul. În Moldova s-a trãit mai bine decât în alte republici. celor mai mari li se aducea acasã. Rigiditatea regimului s-a ameliorat puþin. pentru o viaþã cinstitã ca în alte þãri. la radio. de alte bogãþii. Îi ridicã în cer pe ªornikov. Furtul. Brejnev nu a reuºit sã stopeze declinul economiei sovietice. cumãtrismul. Andropov a încercat sã facã ordine în þarã. religia. Însã majoritatea poporului. ªi dacã fiecare ar analiza anii sãi trãiþi în aceastã þarã. blatul. ºi-ar da seama cã din toatã istoria sovieticã numai vreo 5-6 ani au fost mai buni… Bineînþeles cã nomenclatura a trãit întotdeauna bine. afacerile mafiotice. corupþia a luat proporþii mari. Canada… Înainte de revoluþie Rusia exporta grâul! În timpul lui Brejnev viaþa s-a mai îmbunãtãþit.

care se trage din neamul nostru vechi de mii de ani. adevãrul. Creangã. ca tãtarii din Crimeea ºi altele de la nordul Rusiei. care l-a vândut pe Hristos. la toþi acei care se luptã pentru adevãr. pentru neamul lor. Zidu. Unde vã este demnitatea de oameni ºi conºtiinþa naþionalã? De aceea azi trãim cel mai rãu din Europa. lagãre. trecut prin urgia þarului. Femeie. Ei vor sã ne zãtreascã de pe acest pãmânt. onoarea. Voi faceþi totul ca poporul nostru sã disparã de pe harta Europei. neau fãcut neoameni. care s-au luptat pentru baºtina ta. stropit cu sângele ºi lacrimile strãmoºilor tãi. care ne-au interzis limba. Numai moldovenii noºtri dintre toate aceste popoare înrobite cândva de þar ºi de sovietici continuã sã stea cu capul plecat ºi cu coada între picioare. atunci taci din gurã mãcar. Slovacia. O fac cu ajutorul lui Iuda. la tãtarii din Crimeea. pentru un kilogram de cârnaþ vând totul ce a fost sfânt cândva: cinstea. Senic. credinþa. Hrenov ºi alþii îºi ies din piele lãudându-i pe acei care neau distrus neamul. ocupate ºi împilate de ruºi ca Cehia. iar ei s-au fãcut stãpâni ºi pe noi slugi. care ne-au luat totul. pe care o vinzi azi strãinilor? Oare pomana e mai scumpã decât dreptul de a vorbi limba natalã. aducându-ne deportãri. Aºa cum au dispãrut popoare întregi în URSS. Toate þãrile din Europa. Mai bine stai în umbrã sã nu te ºtie oamenii ce creaturã ºi corciturã eºti. neamul. Sadoveanu. numai noi stãm la coadã ºi aºteptãm – 265 – . se stãruie ca la putere sã vinã din nou acei care au falsificat istoria. Aºa o soartã doreºti copiilor ºi nepoþilor tãi? ªi tot din cauza prostiei noastre. sultanului turcesc ºi a regimului criminal comunist? Oare minciunile veneticilor ºi ale trãdãtorilor sunt mai scumpe decât neamul tãu. strãmoºii tãi. cã i-am primit pe toþi veneticii cu pâine ºi sare. care ne batjocoresc ºi azi ºi care în viitor ne vor distruge cu totul. sã-ºi cunoascã istoria neamului sãu de veacuri. Polonia. trãiesc azi mai omeneºte. de a fi în rând cu naþiunile civilizate? Dacã nu-þi iubeºti acest pãmânt sfânt. ªornikov. care pentru câþiva lei. O învãþãtoare moldoveancã. de a ºti istoria neamului. de ce nu-i asculþi pe Eminescu. Stati. Coºeriu? Azi orice om ar trebui sã se întrebe de ce trãieºte pe acest pãmânt. cum a fost distrusã naþiunea românã – un milion de moldoveni din Transnistria. trãdãtori de neam. Bulgaria. aceastã limbã a mamei. Uitã-te la cei din Þãrile Baltice.mã cutremur de consecinþele minciunii ºi fariseismului ºi mã gândesc: de unde se i-au aceºti rãtãciþi. sã sãrute mâna celor care îi robesc din nou. Toate pãcatele noastre sunt cã mulþi dintre noi sunt orbiþi ºi azi de propaganda ºi ideologia comunistã. Dziubinschi. Unde este conºtiinþa ºi demnitatea ta moldoveancã nãscutã pe acest pãmânt. la ceceni. Caragiale. pentru 30 de arginþi. moarte ºi o fricã continuã. Ungaria.

. hãrþuiþi ºi persecutaþi. fãrã neam. Mai vin ºi azi foºtii soldaþi din armata românã. care i-a egalat pe toþi participanþii la rãzboi. dreptatea… I-au prefãcut pe moldovenii noºtri. Majoritatea veteranilor s-au înscris în asociaþie demult. ªi înainte fãrã medalie îl înjurau ºi el tãcea. care a crãpat ca un balon de sãpun. Nimeni nu le-a purtat zeci de ani. Toþi aceºti ani au fost ridicaþi în slãvi acei ce ne-au ocupat pãmântul. mulþi din ei aruncaþi în lagãre ºi deportaþi. sã primeascã Crucea comemorativã. sunt ocupanþii acestui pãmânt. care de mii de ani e al neamului nostru ºi nimeni nu are dreptul la el în afarã de bãºtinaºi. albi sau verzi. de aceea suntem batjocoriþi ºi înjosiþi peste tot. s-au bucurat ºi ei de aceste drepturi. ªi legea lui Voronin a fost pentru toþi. laºi. CRUCEA COMEMORATIVà Voronin a emis un decret ca veteranii de rãzboi. fiindcã s-ar fi ales cu ani grei de puºcãrie în timpul “democraþiei” sovietice. plecând capul în loc sã le spunã adevãrul cã ei. cã nu-s bani rãi. Acum le vezi la pieptul unor veterani. dupã dezmembrarea fostei þãri sovietice. Nu cred cã ar fi fãcut acest gest ºi pentru veteranii de rãzboi români care au luptat cu adevãrat pentru eliberarea pãmântului strãmoºesc de ocupanþii sovietici în 1941-44. care nu ºi-a fãcut documentele necesare. Alþii au ascuns-o sã n-o vadã veneticii. fie roºii. sã primeascã câte 200 de lei lunar pentru eliberarea Basarabiei de românii ºi nemþii fasciºti. cãci toate cele vechi au fost distruse. fãrã dragoste de patrie. conºtiinþei naþionale româneºti a daco-romanilor ºi a lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt. limba. Aºa sunt mulþi dintre noi. care au luptat în armata sovieticã. pierdute. fãrã demnitate. sovieticii. Ei au venit sã se înscrie cu mândrie. se fac a nu auzi ºi a nu vedea. singura medalie ce a mai rãmas. în oameni fãrã coloanã vertebralã. ne-au distrus tot ce a avut mai scump omul nostru: onoarea. sã primeascã aceºti 200 de lei. de ce ai venit la noi? Ce durere te-a adus? – 266 – . sã-l numeascã fascist. religia. ªi dacã veneticii îºi bat joc de unul din noi. ceilalþi tac. care dupã sfârºitul rãzboiului au fost mereu dispreþuiþi.pomana ruºilor. istoria. care înainte se mândreau cã sunt din neam românesc ºi se trag de la Decebal ºi Traian. Ce ruºine! Salvarea noastrã e în restabilirea demnitãþii omeneºti. Dar a apãrut o lege internaþionalã. cum în asociaþia noastrã sunt încadraþi veteranii de rãzboi care au luptat în Armata Românã.Ce-i moºule. care nu se tem ºi îºi iubesc patria. mãcar cã pentru el ºi ceata care-l înconjoarã tot ce-i românesc a fost ºi a rãmas fascist… ªi aºa.

ai fost pe front. cã þi-au fãcut viaþa bunã. totul… Moºul tace. sã þi le trimitã? . sã-ºi îndrepte ºira spinãrii… Moºul se scoalã de pe scaun. spune moºul.. dar iatã. unii bogaþi. . care au fost furate de “eliberatorii” sovietici. parcã încã mai încovoiat decât atunci când a intrat.Aºa s-a întâmplat. naþionalitãþi. credinþa în Dumnezeu. cã cei mai bogaþi mau refuzat cu toate cã le-am explicat importanþa acestui muzeu. De ce? Nici Ababii. de diferite vârste. ai fost poate ºi rãnit. Erau moldoveni de ai noºtri. cã te-ai dus în Siberia de bunã voie… Þi-au furat limba. I-am fi mulþumit din suflet. îþi îndrugã poveºti cã te-au eliberat. ai fi purtat cu mândrie Crucea la piept. îþi dau de la mine 50-100 de lei. care îºi bat joc de dumneata. Dar nu au fãcut acest gest. când uiþi de patria ta? Azi ai fi primit aceºti 200 de lei. nici Galben. institutului. Poate cã le-a fost fricã? Fricã de ce? Sau poate erau din fire zgârciþi. Sus capul. n-am avut nevoie de ele. dar e bãtrân sã înceapã o viaþã nouã. alþii sãraci. sã vadã. ce înseamnã el pentru neamul nostru. dar unde îþi sunt documentele? . istoria. ªi n-ai dorit sã ai o amintire despre patria ta ºi nici Crucea Comemorativã s-o primeºti… doar eºti din moºi strãmoºi pe aceastã palmã de pãmânt. Ar fi putut sã-mi spunã cum mi-au spus alþii: Mãi bãtrâne. poate a înþeles el multe acum. am întâlnit mulþi oameni. cã Stalin a fost Dumnezeu. Ce m-a mirat a fost faptul.De ce nu ai scris în þarã. îndreptându-se spre uºã. la arhiva de la Piteºti. nu m-am gândit.Pãi. în diferite posturi. . nici alþii nu ne-au – 267 – . Oare nu te-a mustrat conºtiinþa toþi anii cã eºti stãpân la tine acasã? Moºul tace. nu pot da din banii întreprinderii. Grigore Vieru Când am început sã strâng bani pentru întemeierea muzeului. române! AMÃRÃCIUNE ÎN SUFLET A cunoaºte demnitatea este ca ºi cum ai merge în fiecare zi la rãzboi. . iatã dau 200 de lei ºi eu nu le primesc. ai luptat cu riscul vieþii. dar n-au dorit.Bine.Eu n-am documente. . care ar fi putut face mult pentru noi. sã ºtie toatã lumea cã ai luptat pentru Basarabia ºi Bucovina.Uite.Vezi ce înseamnã.

Ei sunt mulþi. mi-a rãspuns omul de dincolo de vastul birou. poate ne ajuþi în soluþionarea unei probleme. la noi în asociaþie mai sunt ºi din acei. preºedintele Rusiei. Noi. averea ºi ne-au dus în Siberia… Îmi trebuie sã fie scris în limba rusã. Poate cinovnicul Bujor a trãit bine pentru sârguinþa lui. care suge din deget istorioare moldoveneºti ºi-i laudã pe Serapion. aceºti trãdãtori de neam.Dle Bujor. cred cã nici nu le-a rãsfoit. care pupã fundul ruºilor. ºi poate unii s-au gândit: Ce sã mã leg cu ei. ce limbã vorbesc. – 268 – . O sã vã ajut. Nici sã stea de vorbã cu mine n-au gãsit de cuviinþã. Am venit la el. comuniºtii. de la ziarul „Trud” (Munca) i-a întrecut pe toþi. când vor afla adevãrul. foºtii deþinuþi politici ºi deportaþi. devenit azi ienicer rus. ãºtia sunt foºtii „duºmani ai poporului”. i-am spus eu. M-am uitat la el. Cum îi vor judeca copiii lor. poate se vor gãsi ºi ruºi sã ne susþinã… . i-am dãruit cãrþile mele. Uite. care a trãit o viaþã. ãia sunt fasciºti! a strigat românul Bujor.Pãi. dumneata ai un nume românesc.Pãi. . Poate credeau cã sunt un cerºetor… Pe hârtiile noastre era scris Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române. ei ºtiu cine sunt. care-i adevãrata lor istorie. ºi am stat de vorbã. Cu toate stãruinþele lui Vasile Stati. ne-a fãcut niºte standuri. care au luptat în Armata Românã împotriva sovieticilor pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei… .Îmi pare foarte bine. din 1956. Cum poate el sã scuipe în propriul sãu popor? Oare el. poate… Numai un rector ne-a ajutat – Ion Bostan. doar ei.ajutat. bunelul e din Suceava. Atunci cine este el? El e duºmanul nostru. trebuie sã fiu prudent. ºi cea cehoslovacã. Bujor. Ei sunt mulþi ºi din cauza lor noi trãim rãu astãzi ºi nici odatã n-o sã putem trãi bine. eu sunt din români. gata sã-i dea în spate lui Hitler lovitura de graþie? Cine ar fi putut opri puhoiul sovietic care ar fi invadat toatã Europa? Oare el n-a înþeles nimic din revoluþia ungarã. ne-au furat totul: casa. pãmântul. într-un ziar rusesc. din 1968? Iatã cine sunt românaºii noºtri moldoveni. ascuns cu atâta grijã de lichele? Doar tânãra generaþie judecã altfel azi. mai bine le dãdeam la vreun elev de liceu. nu-mi venea sã cred. am scris o scrisoare lui Putin. Un om din români neaoºi judecã aºa. Da unul. a întregii lumi? Oare nu ºtie cã 220 de divizii sovietice erau pregãtite la graniþã de la Marea Balticã pânã la Marea Neagrã. . bãrbat cu o bãrbuþã a la Troþki. un lingãu al celor care ne-au ocupat Basarabia. n-a înþeles nimic? Sau poate el e din acei care þipã ºi azi cã nemþii au nãvãlit peste ruºi la 22 iunie 1941? Oare el nu ºtie de planurile lui Stalin de cucerire a întregii Europe. Bucovina ºi Herþa. sã ne plãteascã niºte compensaþii.

l-aº fi înþeles. sã ne întâlnim. Veniþi la Bucureºti. Apoi am sunat de câteva ori pe zi. O sã vã dau niºte bani pentru muzeu. care niciodatã nu ne-au refuzat ºi ne-au primit cu dragoste ºi bunãvoinþã. fraþi de sânge. pe ruºi ºi rusofoni. M-am dus la Drãgan acasã. am aflat cã Iosif Drãgan a venit de la Roma. Bârsan. dle I. ªi în România am mai gãsit aºa oameni. Dar nu mi-a scris. dar nu aþi dorit sã staþi de vorbã cu noi. o basarabeanã cu suflet mare. O sã vã ajutãm. prostie? Ce ambasador e ãsta? Cum pot sã-l compar cu Enache. ca sã-ºi dea seama cã nu sunt un excroc. I-am spus secretarei de problema noastrã. dle ambasador? Doar am fost ºi suntem cetãþeni români ºi încã din cei vechi. ªornikov. Noi îi învinuim pe venetici. º. unul Marius ªchiopotã. E o mare durere în sufletele bãtrânilor. Spunea cã nu este pe loc. mi-a trimis 60 de dolari din economiile ei. sã stãm de vorbã. a. I-am scris o scrisoare cum ºi-a bãtut joc ªchiopotã de mine. orgoliu. o bãtrânicã. dar nu ne-a primit. ne-a ajutat cu cât a putut. Drãgan? A mai fost aici un ambasador român la Chiºinãu. Drãgan la Lugoj. când unii români. A scris o carte de istorie a românilor pe care am pus-o în muzeul nostru. ienicerii. Dar sunt ºi adevãraþi români ca Sergiu Grossu. un loc de deputat. totul. bãtrânii. unul Bãlãnescu. scrisoarea ºi o video-casetã cu imagini din muzeu. care din puþinul ce-l avea la o vârstã de 80 de ani. îºi bat joc de neamul nostru. Secretara îmi spunea cã nu e. Un bogãtaº. Gavrilã Buju. sunt – 269 – . iar ei ne aratã cu degetul la lingãii noºtri. care am vãzut prea multe ºi ne-am dat seama cine sunt trãdãtorii neamului nostru. am aºteptat douã zile. O româncã din Toronto. Nicolae Dima. apoi am început sã-l sun la Lugoj.Bodiul. telefonul era scump. Nu mi-a rãspuns pânã azi. Voronin. M-am hotãrât sã mã adresez ºi lui. Stepaniuc. cei care pentru un fotoliu. dar are ºi un palat la Bucureºti. Ce sã mai vorbim de trãdãtorii. Noi de la Asociaþie ºi de la Pro Basarabia ºi Bucovina ne-am adresat lui de patru ori sã ne primeascã. De ce? Avea fricã. o plãcintã grasã. care trãieºte la Roma. ar vinde tot de pe acest pãmânt ºi mai seamãnã urã între cei de pe cele douã maluri ale Prutului. Nu m-a primit. Toma Istrati… mãcar sã-mi fi scris cã nu are posibilitãþi. Ce sã-i faci? Aºa e omul fãrã de suflet. Unde vã este sufletul de român. I-am scris o scrisoare dlui I.. I-am sunat din nou lui ªchiopotã. cozile de topor ai noºtri. dar în zadar. Fiind la Bucureºti. Nu vroia sã ia receptorul. Iosif Drãgan. Atunci am lãsat la paznicul de la poartã o carte de a mea. Am venit la Bucureºti. Am primit rãspuns frumos de la consilierul lui. la dna Lidia Aºtefanei. Lidia Aºtefanei. Ion Þãranu. mi-a spus la telefon. Am plecat la Craiova. De ce.

care în loc sã-i ajute pe foºtii deþinuþi ºi deportaþi. funcþionara s-a dus la ºeful secþiei ºi un cãpitan tinerel a venit de sus sã-mi spunã: . apoi ai sã vii la mine ºi o sã ne lãmurim. Aºa au fãcut cu românii. aducând nenorocire ºi urã între etnii. azi Putin nu vrea sã le întoarcã nimic din averea furatã. nici la muzicantul de la nunþi Stepaniuc. numai fiindcã erau români? ªi ne-au alungat de pe pãmântul nostru. De ce vã bateþi joc de noi? . represat de sovietici. Nici la Diacov.Nu. Mai mult. El. Sã dea Domnul toate nenorocirile pe capul vostru. care pentru un blid de linte ºi-a vândut cinstea.Lasã sã te înscrie moldovean. care nu voiau sã lucreze. umblau prin þari strãine. ªi am rãmas în computer fãrã naþionalitatea mea – maldavean. Stepaniuc. nu þi-e totuna? . Stati. Oare nu în timpul lui ºi a lui Moºanu subalternii ne înscriau la secþia de paºapoarte “maldaveni”. ca apoi Voronin. criminali. au scos ochii la oameni. ªi i-au fãcut pe toþi cetãþeni ai Moldovei. el spune cã Rusia nu are nici o vinã în deportãri. din prostie. nu-mi e totuna. cu toate cã veneau oamenii cu acte de naþionalitate româneºti. cã asta a fãcut-o Moldova. care trecând prin douã fronturi în timpul rãzboiului. preºedintele Parlamentului. pentru neamul românesc îi dispreþuiesc. Dar Snegur? El care pe lângã lucruri bune a fãcut. ne-au împuºcat la Nistru. ºi conducerea ei trebuie sã rãspundã pentru asta. aducând încoace venetici. Dupã ce comuniºtii au nenorocit milioane de oameni nevinovaþi. etc… sã urle cã aici în Moldova sunt numai vreo 2000 de români. ªi-i pupã pe cei ce ne-au ocupat Basarabia. devenind ienicer rus. mai rãu ca barbarii din vechime. i-au tãiat cu cuþitele. ei sunt “eliberatori”. îi – 270 – . ºi unele rele. nici de la Voronin. ªi azi vor sã ne uneascã cu cei care ºi-au bãtut joc de noi. Oare? Oare nu din ordinul Kremlinului au fost împuºcaþi. cel care s-a nãscut în deportare. Un imperiu plin de hoþi.indiferenþi la durerile noastre? Nu m-am dus sã cer ajutor nici la ºoferul Tarlev. nu aºa ca în Þãrile Baltice. Când eu am ripostat cã sunt român ºi iatã am acte. slugi credincioase sângerosului Kremlin.Ce. s-a întors în România sã moarã pe pãmântul strãmoºesc. deportaþi. care azi voteazã împotriva noastrã. unde veneticii au fost alungaþi acasã. aruncaþi în lagãre sute de mii de martiri. dar a trãit pupând mâinile cãlãilor. iar pe cei ce au luptat pentru pãmântul strãmoºesc. cã nu ei au nimicit lumea. le-a scos ºi ultimele compensaþii mizerabile pe care le mai aveau ºi pânã la urmã s-a aruncat în braþele comuniºtilor… Iatã cine sunt acei care cerºesc voturi de la popor. neam de român care a scuipat în bunelul sãu.

Dar a reuºit sã-ºi susþinã teza de doctorat la Universitatea din Columbia ºi sã devinã profesor. mai ales cele despre Basarabia ºi Bucovina. care s-au ridicat împotriva terorii roºii.numesc duºmani. pentru acea Românie Mare. despre Sud-Estul Europei ºi despre imperiul rãului – URSS. pe la Chiºinãu ºi Cernãuþi. Fiind eliberat dupã ani de suferinþe. În 1968 a pãrãsit cu durere în suflet baºtina. fiind mereu persecutat de zbirii comuniºti. o viaþã grea de refugiat fãrã sprijin. la luptã pentru adevãr ºi dreptate. analizã a mai multor teme despre România. stabilindu-se la Washington. A cãlãtorit mult prin America ºi alte þãri de la Munþii Himalaia pânã la izvoarele Amazoanelor… În 1989 a trecut ºi prin Basarabia ºi Bucovina. conduºi de ocupanþii de la Moscova. A devenit ºi redactor la postul de radio “Vocea Americei”. sunt o ranã sângerândã în inima lui. fãrã surse de existenþã. Doamne? NICOLAE DIMA Exilul este nefericirea prin care exilatul scapã de o nefericire ºi mai mare. a reuºit sã termine facultatea de geografie ºi geologie a Universitãþii din Bucureºti. a simþit ce înseamnã ocupaþia baºtinei de sovietici ºi teroarea comunistã din România. fiind educat sã respecte ºi sã se mândreascã cu þara sa România. Încã în copilãrie. dupã rãzboiul cotropitor. Experienþa lui a fost deseori solicitatã ºi de unele comisii de consilieri ºi congresmeni din conducerea Americei. A fost închis ºi el la Aiud. unde ºi-a început viaþa din nou. Fiind preºedintele Societãþii “Avram Iancu” din New Jersey ºi primind – 271 – . în vestita închisoare. în 1936 într-o familie numeroasã. a dus o viaþã grea. Ovidiu Vasilescu Nicolae Dima s-a nãscut în satul Curcani. lucrând la diferite instituþii de învãþãmânt. Basarabia ºi Bucovina. Când în anul 1956 în þarã au ajuns ecourile revoluþiei maghiare împotriva sovieticilor. ajungând ºi la Moscova. Cãrþile lui. emigrând în America. A mai fost profesor ºi la unele ºcoli militare de prestigiu din America. Ca jurnalist a scris multe cãrþi ºi articole de studiere. fasciºti… Unde e dreptatea Ta. Având un caracter puternic. A trãit în casa bunicilor. unde mulþi tineri patrioþi au fost nenorociþi de criminalii comuniºti. Luptã continuu pentru reîntregirea României. pe Valea Argeºului. a fost ºi el în rândurile acelor tineri. care îi adunase cândva pe toþi românii sub tricolorul românesc. extremiºti. au fost tipãrite ºi în limba românã. sã-ºi iubeascã neamul sãu. sã ºtie istoria poporului.

în Bãlþi. de unde era el. Amândoi aveau pãmânt. la Pãmânteni. prietenul tatãlui meu din tinereþe. care a adus atâtea nenorociri în Basarabia ºi Bucovina. iubitori de neam ºi de baºtinã cum a fost Constantin Stere. câte 6 hectare. Pan Halippa. care fac pâinea cea de toate zilele. cu care fãcuse armata în timpul þarului la Odesa. de la Pãmânteni. Amândoi erau în Partidul þãrãnist. toatã viaþa lui dupã Unire. De la Odesa încã ei au rãmas prieteni pe toatã viaþa. condus de Constantin Stere. moº Ion Codreanu ºi mulþi alþii. Anatol Corj.un apel al Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu. Aºa prieteni cum au fost ei mai rar. dar s-a stãruit ºi împreunã am dat denumirea strãzii pe care a trãit – strada Costache Leancã. Moº Costache a trãit în casa noastrã. îi place sã citeascã ºi apãrã pe acei de la þarã. pe care-l lucrau împreunã. El e de loc tot din Movileni. Datoritã lor mi-a fost educatã dragostea de patrie ºi de neamul românesc pentru toatã viaþa. El era nepotul. unde casa lui Costache Leancã nu s-a mai pãstrat. care mi-au lãsat urme adânci în viaþa mea ºi care au jucat un rol mare în istoria Basarabiei. Ion Pelivan. Anatolie a fãcut ºi o placã de marmorã pe o casã a – 272 – . vestiþi. pânã a fost arestat de cãlãii sovietici în 1940. care am pus umãrul la înfiinþarea acestui muzeu la Chiºinãu ne exprimãm încã o datã calde mulþumiri acestui român cu suflet mare. plasa Glodeni. au trecut oameni mari. Datoritã lui prin casa noastrã. OVIDIU CREANGÃ Într-o zi a venit la mine acasã un prieten mai tânãr. Costache Leancã a fost deputat în Parlamentul României dupã unire pânã în 1940. Costache Leancã a fost în 1918 preºedintele Zemstvei judeþului Bãlþi ºi adunarea sub conducerea lui a cerut Unirea cu România. Eu m-am nãscut ºi am crescut pânã la vârsta de 16 ani sub ochii lui ºi nu odatã eram alintat de el cu daruri aduse de la Bucureºti.Movileni. a acordat un ajutor financiar pentru întemeierea unui Muzeu al memoriei neamului românesc despre represaliile comuniste ºi a regimului de ocupaþie sovietic. e ºi el un patriot al acestei palme de pãmânt. românii basarabeni. care nu uitã Basarabia ºi Bucovina cã sunt pãmânturi româneºti ºi face tot ce poate pentru a aduce la cunoºtinþa opiniei publice despre destinul acestor regiuni. Anatolie Corj are o înfãþiºare respectabilã. mai bine zis un strãnepot al lui Costache Leancã. Anton Crihan. apoi de Grigore Iunian. dar au sfârºit amândoi în lagãrele de exterminare sovietice dupã ocupaþia Basarabiei ºi Bucovinei. când se întorcea de la sesie ºi se repezea la Cuhneºti . ºtie bine istoria. o voce frumoasã. când a venit urgia sovieticã. Noi.

mama din judeþul Buzãu. apoi. care ºtie preþul vieþii ºi luptã pentru idealul tuturor românilor . Din carte aflasem unele date din viaþa lui. Îi plãcea la nebunie chimia. a rãmas singur cu copiii. un fost elev al Liceului “Ion Creangã” din Bãlþi. cãlãtorind în multe þãri capitaliste. a învãþat la Liceul „Ion Creangã” în clasa 4-b. datoritã tatãlui care a fost transferat cu lucrul la Bãlþi. câºtigând vreo 200. Nu putea scrie. era din satul Soileºti. chiar eliberat din funcþii. Aici a fãcut o invenþie. Într-o zi reîntors de la Iaºi. Ovidiu s-a nãscut în satul Vãrzãreºti. În timpul ocupaþiei sovietice a României era mereu silit sã se întoarcã în Basarabia sovieticã. A devenit un bun specialist ºi a lucrat la Institutul de chimie din Bucureºti. despre profesorii lui. avea ceva cu mâinile dupã o operaþie grea la ºira spinãrii. hazliu al multor istorii din viaþa lui Ovidiu. elev ºi el al aceluiaºi liceu ºi ajuns într-o þarã liberã.unui nepot a lui Costache. care mi-a plãcut foarte mult. împreunã cu ginerele sãu. dar investindu-i într-o afacere a pierdut aproape totul. ce în acele vremuri era o problemã. Acum face revista Ginta Latinã. A lucrat cu soþia lui Nicolaie Ceauºescu. O doamnã din Ghidighici îmi transmitea la telefon conþinutul. a fost ºeful Spitalului din Iaºi. din Toronto. A scris ºi despre Liceul “ Ion Creangã”. pãrãsind “raiul” din România la vârsta de 62 de ani. întotdeauna gata de vreo nãzbâtie. câteva rânduri. Cartea se numea “Din sacul lui moº Bodrângã”. plasa Nisporeni. Dupã moartea soþiei sale Laura. la Chiºinãu. Tatãl lui Ovidiu. un bãrbat frumos ºi acum la o vârstã de peste 80 de ani. A trecut ºi el prin multe. A terminat Politehnica din Iaºi. Dupã un timp am primit ºi de la Ovidiu. a plecat în Canada. dar în 1982. Într-o scrisoare m-a anunþat cã va fi la Bucureºti ºi ar dori sã ne întâlnim. dar certânduse cu ea a fost mereu marginalizat. judeþul Argeº. A fost un copil vioi. A avut multe invenþii ºi premii mari de bani. marea “savantã”.sã fie þara aºa cum a fost. În ultima vreme era bine aranjat. Cât a lucrat în – 273 – . N-am stat mult pe gânduri ºi i-am scris. mai mult comunica prin computer. mai ales felul vesel. În cartea lui era ºi o carte de vizitã. pe care i-am cunoscut ºi noi care am învãþat acolo. când ne-am nãscut noi în ea. unde învaþã fata lui Maricica. e un om de al nostru. Vasilie. fiica generalului Comiºel. Ei erau aranjaþi în viaþã. Am rãsfoit aceastã carte. a adus de la Vlad Bejan niºte cãrþi. secþia chimie industrialã. Bineînþeles cã am fost foarte bucuros cã-l voi întâlni pe acest coleg. Vlad Bejan este ºi el un elev al Liceului “Ion Creangã”. scrise de Ovidiu Creangã. La început a învãþat la Liceul Haºdeu. despre unii elevi. A mai lucrat la comerþul exterior la Chimimport.000 de dolari.

straºnic de vioaie ºi simpaticã. generalul Comiºel. are boala pescuitului care îl mai relaxeazã. unde a venit cu treburi. Ne mai dã câte o veste prin computer. unde îºi þinea adunãrile Nicu Ceauºescu. Acum. ºi ne mai împãrtãºim gândurile ºi ideile. solid. A fondat premiul – 274 – . fãrã riduri. luase parte la rãzboi pe teritoriul Uniunii Sovietice împotriva partizanilor. o masã pregãtitã de dna Lia.România era mereu cercetat de secþia de cadre pentru faptul cã socrul sãu. eram la sora mea Valentina cu soþia mea . alb. Aºteptându-l în grãdina de lângã Palatul regal. sunt bãtrân ºi urât. cu pantaloni scurþi. Am stat la masã. M-a sunat la telefon. sã ne ajute ca acest muzeu sã rãmânã pe veci în istoria noastrã. Era un bãtrân prezentabil. am vãzut un bãtrân îmbrãcat în costum de varã. Îmbrãcat în pantaloni scurþi. Acolo. pentru o Românie întreagã. Acolo trãia dna Lia. chiar aristocratic. în Canada. purta ochelari. odihnindu-se pe marginea lacurilor Canadei. dar s-a fãcut tot posibilul ca ei sã pãrãseascã pãmântul strãmoºesc. Ovidiu ne-a povestit multe despre viaþa sa din Canada ºi din România. Avea un obraz simpatic. ªi aºa am rãmas. κi mai scrie câte ceva din viaþa lui. gândurile se îndreaptã mereu spre ea ºi trãieºte cu speranþa cã vor veni vremuri bune. Nu-l þineam minte de la Liceul „Ion Creangã”. De aºa oameni þara avea nevoie. Le dãruieºte un computer. subþiricã. cu pãrul însurit. cãreia nui puteam da mai mult de 60 – 70 de ani. Era suplã. mia plãcut de la prima vedere. Veronica. O sã mã cunoºti. De atunci se trage prietenia noastrã. amintiri despre oamenii buni ºi rãi din timpul regimului comunist din þarã. ªi cu toate cã e aranjat în viaþã. va fi din nou România Mare. S-a hotãrât sã ajute azi ºcoala din Vãrzãreºti. Ne-am despãrþit prieteni. fotografii ale muzeului ºi o casetã cu inaugurarea lui. cãci trebuiau multe pentru muzeu. la vârsta de 82 de ani. Spre mine venea un bãrbat înalt. dar nu era urât. Ne-a invitat în apartamentul fostului socru. Iam dãruit niºte cãrþi de ale lui Iurie Colesnic “Basarabia Necunoscutã”. . A mai gãsit români acolo generoºi. satul unde a copilãrit ºi a învãþat literele ºi cifrele. soacra lui Ovidiu . Atunci eram cu toþii tineri. care a reuºit sã-ºi arate calitãþile ei de gospodinã. el face eforturi sã ne popularizeze. Ne-am amintit de tinereþe. care au strâns mânã de la mânã o sumã modestã pentru noi. cum mi-a spus. aº spune chiar frumos la o aºa vârstã de 82 de ani.Ne întâlnim lângã Palatul poporului. amândoi am înþeles cã suntem alãturi ºi luptãm pentru visul tuturor românilor. o femeie de 93 de ani. Ne-am întâlnit cu Ovidiu Creangã la Bucureºti. dorul dupã þarã îl frige. Ne-a ajutat ºi cu niºte bani.

Zeci de ani aceastã revoluþie a fost lãudatã. „„„ Zinovieff – Apfeldaum „„„ Kameneff – Rosenfeld „„„ Suchanoff – Gimel „„„ Sagherschi – Krochmal „„„ Uritsky – Silberºtein „„„ Larin – Lurie „„„ Bogdanoff – Silberºtein „„„ Kamkov – Katz „„„ Ganetzky – Furºtenberg evreu Dan – Gurevitch „„„ Meschovsky – Goldberg „ „„ Oarvus – Helphant „„„ Riasanov – Goldenberg evreu Martinov – Zibar „„„ Chernomorsky – Chernomordik „„„ Solntzev – Bleichmann „„„ – 275 – . împotriva noii conduceri sovietice. CINE SUNT ACEI CARE AU CONDUS MIºCAREA REVOLUÞIONARà ÎN RUSIA? În 1917 a avut loc revoluþia rusã în Petrograd.de 200 de dolari pentru cel mai bun elev care terminã ºcoala. Ulianov-Lenin – rus cu strãmoºi din evrei Steckloff – Nachames. premiul „Ovidiu Creangã”. mai luminos al tuturor popoarelor. fiind acceptatã ca o nouã cale a omenirii spre un viitor mai bun. În realitate visurile nu s-au împlinit ºi Imperiul sovietic. multe nenorociri ºi suferinþe popoarelor din aceastã uriaºã þarã. numit ºi Imperiul Rãului s-a dezmembrat fãrã un foc de puºcã. Este interesant cine au fost acei care au susþinut bolºevismul ºi cine au fost primii conducãtori în Comitetul Central al Partidului bolºevic dupã 25 octombrie 1917. þarul Rusiei. ºi a adus atâtea schimbãri negative în lumea întreagã. „„„ Martoff – Zederban. au fost uciºi în timpul revoltei de cãtre alte trupe sovietice. evreu Trotsky – Bronºtein. unde a învãþat el. Acei marinari care au luat pare la asaltul Palatului de Iarnã la Peterburg. revoltându-se la rândul lor în cetatea Kronºtadt. care l-a detronat pe Nicolai.

refuzul planului Marshall – 276 – . Donath Anerei ºi alþii. Apoi a crescut pânã la 5000. mai puþini armeni. care 90% erau neromâni. care dãdeau bani pentru sionism – “ajutorul roºu”. pânã la 23 august 1944. cu toate cã era Gh. Loeb et Ko din New York. erau viitoarele cadre comuniste. din cei “ilegaliºti”. Otto Kahn. Au venit mulþi unguri din Ungaria. Olef Aschberg ºi Nye Banen din Stochhplm. Mortimer Schiff. Paul ºi Felix Warburg – Hamburg. ªi nu erau din cei sãraci. Hanauer Guggenheim ºi Max Breitung din America. ca baronul Neuman. Au hotãrât: desfiinþarea partidelor politice. Iacob Schiff a fost directorul bãncii Kuhu. negustori. bãncilor etc… suprimarea cultului greco-catolic spre bucuria ungurilor catolici. ruºi. . Bancherii care au contribuit: Max Warburg. Teohari Georgescu… Ana Pauker era pentru toþi din Biroul Politic – prima. Dej era singurul român în birou. În “ilegaliºti” au fost incluºi ºi foºtii agenþi KGB. naþionalizarea fabricilor. fabricanþi. ci bogaþi – evrei bancheri. Voievodina.Ana Pauker. dar majoritatea tot erau evrei. uzinelor. înfiinþarea sovromurilor. Luca Laszlo. ucraineni… Partidul comunist român era… fãrã români. unguri… toþi strãini neamului nostru.Piatnisky Abramovich „„ Zvesdin Maklakowsky Lapinschi „„ – Zivin – Rein – Voinºtein – Rosenblum – Loeverschein „„„ „ „„„ „„„ „ Bobzov – Natansohn „„„ Axelrod – Ortohodox „„„ Garin – Garfeld evreu Glasunov – Schultze „„„ Joffe – Joffe „„„ La fel este interesant faptul cã bolºevismul a fost finanþat de bãncile evreieºti din SUA. Jerome P. (Din cartea Împãratul Nicolae II ºi evreii) DISTRUGEREA ROMÂNIEI Din cei aproape 900 de comuniºti din România înainte de rãzboi numai 6 erau români. Dej. restul erau evrei ºi unguri.

Onescu Marcu. Bughici – Moscova. adjuncþi: Grigore Preoteasã – soþia evreicã. Bãlãnescu. ºi au format “Regiunea autonomã maghiarã” – Tg. Ambasador: Stoica – Berlin. Miklos Goldbergher. externe – de Gizela Voos. a jefuit România cu sovromurile. toþi devotaþi lui Stalin. format din acapararea de pãmânturi strãine: Basarabia. În toate secþiile. Pauker a dat Moscovei Insula ªerpilor. Ardeleanu Clava. Bogdan. M. securitate – de Vineze. la Stalin. trimiºi special. 112 persoane din externe erau evrei. Bucovina. au distrus cadrele vechi româneºti. fãrã studii. cadre noi în funcþii înalte. S. a venit Cornel Mãnescu care a curãþat aparatul de evrei. istoria de Mihail Roller. cãci avea mai mulþi enoriaºi acum ºi biserici noi. Luca. Pãsculescu. Marcusolin. A. Krakauer Charlote. Mathyasz Rakoczi era împotriva României. agent al Kominternului supus Moscovei. evreu basarabean. evreu. E. toþi evrei veniþi de la Moscova. Ministru de externe – Ana Pauker-Robinsohn. Rakoczi. (cu nume de împrumut). birourile statului erau alogeni. patriarhul Justinian Marina. evreu. Balanescu – Paris. Numai în 1960. Ionescu. Florescu. Deutah Olga – toþi strãini. aderarea la Moscova. Lidia Lãzãrescu. Brucan – BrukhezWaºhington. Roller era spion sovietic. D. ministrul petrolului – M. devenise academician. Ungurii ºi evreii au deþinut poziþii-cheie în partidul comunist-vroiau sã maghiarizeze Transilvania. Filipovici. Toma. Langffelder. Istoricii – Roller. ªerban. Andrei Goanþã. scriau istoria falsã. evreu. evreu basarabean. toþi evrei. armata. Petru Iosif-Roma. Erau susþinuþi ºi de comuniºtii “români”: Ana Pauker. Dobrogea. Duºmanii comuniºti spuneau cã România e un stat multinaþional. – 277 – . C. când Ana a dispãrut din politica româneascã. Mureº.în România. Evreii din lagãrele fasciste au devenit ilegaliºti antifasciºti. care ar fi ridicat economia. Antonovici. Lãzãrescu. La Moscova colonia maghiarã Bela Kun. Propaganda condusã de Iosif Chiºinevschi. Luca Laszlo vroia ca Ardealul sã fie unguresc. Banat… Totul se trãgea de la Internaþionala comunistã condusã de Dimitrov. Iosif Petru. Preoþii greco-catolici au fost aruncaþi în puºcãrii cu credincioºii ce se împotriveau. Luca Laszlo lucra pentru Budapesta. Walter Roman. Nicolae Ciorroiu – soþia evreicã. Ida Felix. evreicã. Patriarhia românã. Eduard Mezinger. era bucuros de suprimarea cultului greco-catolic. cultura – Teodor Rudenko. izolarea României de Apus. Herscovici – nici un român. Davidovici – Israel. A.

Protopopov.. ei. Ei o jefuiau fãrã milã. toþi erau strãini neamului românesc. Ebner S. Boller. la marginea imperiului rus þarist. rutean. În munþi. general de securitate. Luca.. Gonciaruk.. crâºme ºi magazine. nu a fost nici un evreu sau ungur. Kangheþ.. De obicei la sate ei þineau crâºme ºi dughene.. spion sovietic.. primea ºi salariu de la ambasada sovieticã. Evreii au înþeles repede cã moldovenii sunt oameni naivi. În SSI – S. Niconov. Ana Tema era acuzatorul lui L... Ebner S.. aºezânduse în oraºe. Hirsch T. Se mai ocupau cu – 278 – . ºefi de unitãþi erau: Nikonov S. În securitatea lui Pantiuºa: Nicolski.. Chiºinevski. Fux Beria. buni la suflet. Luka Laszlo comanda cadrele.. apoi au ajuns sã se stabileascã ºi prin sate. Aºa cum înainte la moldoveni era considerat ruºinos sã te ocupi cu comerþul. Chioreanu M. în rezistenþã. Pauker. Bucikov. Bucikov. Adolbert. Mazuru (evreu). Rudenko. La început au fost mai mulþi prin orãºele. Dintre toþi numai Mladin ªtefan era român.. EVREII ÎN BASARABIA ºI ÎN ROMÂNIA Evreii au apãrut în Basarabia începând cu veacul al 18-19.. iar în a doua jumãtate a secolului 19 în sate ºi centre raionale. Herisan A. Alexeev I.. Hary B. Moldovenii i-au primit cu aceeaºi bunãtate ºi bunãvoinþã cum i-au primit ºi pe alþi strãini veniþi sã trãiascã în mijlocul lor. Hohan A. Grumberg (Nikolski). nu aveau aceastã îndeletnicire. birturi.. Didenko. Când un ungur cãdea vinovat de ceva sãreau cu toþii sã-l scape. Nicolski.. Este ºtiut cã evreii nu agreau muncã fizicã ºi cu lucrul pãmântului nu se ocupau.. Protopopov. Didenko. Petruc.. trimiþând totul în Uniunea Sovieticã. deschizând localuri de consum: bodegi. Bercovici. Pãtrãºcanu. Majoritatea au venit din cauza antisemitismului rusesc ºi ucrainean. Demeter S. mulþi dintre ei fãrã carte ºi s-au folosit de aceasta. Mulþi dintre ei s-au stabilit în Basarabia. restaurante.. Schimerler. Gribici V. Bichel.. M.. M. ofiþer. ocupându-se cu comerþul. Friedlander E.NKVD-ul era în România ca acasã: A. Adam M. Hirsch T. Nicolau V... Srabo. Cacica S. Roszma Adolbert ºi soþia. Ady. Bodnarenko. Schlesinger P. agent nkvd. Kovacs Tiusz. dezertor Bondarenko-Pantiuºa. Oprescur D. Maximenko F. Hirch. Kohner A... Kochner Adolf. soþia. care îi alunga sau îi forþa sã plece în alte þãri sau regiuni. Lobe. Emil Botnãraº. Blaukenºtein. lucrându-ºi pãmântul ºi fãcând pâinea cea de toate zilele. evreu.. agenþi kgb. unde erau mai puþin persecutaþi.. Toþi acei strãini de la putere s-au stãruit sã distrugã România.

care le aducea foloase mari. erau silitori. oameni cu credinþã în Dumnezeu ºi în fapte bune. La 6-8 aprilie 1903 la Chiºinãu. Mai era ºi altceva. ªi în România erau partide ostile evreilor ºi aveau filiale ºi în Basarabia. îºi bateau joc de ei. iar dobânda ºi datoriile creºteau. Dacã datornicii nu puteau sã-ºi achite datoriile. avocaþi. buni matematicieni. Aceastã ostilitate împotriva evreilor era provocatã. nu erau leneºi. Mulþi dintre evreii ocupaþi în comerþ acordau diferite privilegii cumpãrãtorilor. care era murdarã ºi cu puþin folos. învãþau. În literatura de pe atunci ei erau numiþi cu cuvinte de ocarã “jidan”. unde trãiau 45% de evrei ºi 46% de ruºi. Membrii acestor partide deseori. dar care trezea nemulþumirea populaþiei cãci e uºor sã împrumuþi banii. în rate. ohranca þaristã de sub conducerea baronului L. de viaþa grea. le dãdeau mãrfuri pe datorie. venite pe pãmântul Basarabiei în timpul þarului. nu le plãcea munca fizicã. cãmãtãria nu era pe placul moldovenilor. Popor fãrã uscãturi nu existã. a apãrut antisemitismul. mai ales când þãranii vedeau cum ei se îmbogãþesc vãzând cu ochii în timp ce gospodãria lor se ruina ºi era mereu în nevoie. sã-ºi ridice nivelul de viaþã. Din aceastã cauzã se formase o pãrere rea despre evreii comercianþi. stãpâni pe pãmânturi. Comerþul. Nu toþi evreii comercianþi erau oneºti ºi oameni de treabã. care îºi lucrau din greu pãmântul. banchiri. câºtiguri bune. mai ales în timpul þarului rus. alimentatã ºi încurajatã de neamuri strãine. dar e greu sãi dai înapoi. Evreii fiind asupriþi se luptau pentru existenþa lor. cu o dobândã destul de mare. ei nu se purtau rãu cu evreii. Acest neam nu avea þara lui. comercianþi. nu creºteau vite. Unii îi înºelau pe bieþii þãrani. Moldovenii bãºtinaºi erau buni la suflet. se rãspândise în toate þãrile ºi peste tot ocupându-se cu comerþul. Levendali. care apãreau ca niºte jefuitori de bunuri. se tocmeau cu evreii sã le lucreze pãmântul sau în gospodãrie în contul datoriilor. ajutându-i cu bani la nevoie. înglodându-i în datorii ºi mai mari.cãmãtãria. mai ales cã erau ºi ani de secetã. ucrainenii îi învinuiau pe evrei de toate relele ºi formau pãrerea cã ei sunt vinovaþi de sãrãcirea lor. cu ajutorul conducerii ºi indiferenþii poporului. îºi fãceau studiile stãruindu-se sã devinã medici. Ei nu lucrau la coarnele plugului. la ordinul guvernului a organizat ºi sãvârºit un pogrom de proporþie în timpul – 279 – . care se rãspândea sub formã de dispreþ faþã de evrei ºi faþã de îndeletnicirile lor. Aproape toþi ºtiau sã citeascã. ªi în Basarabia. Ruºii. ºtiind cã moldovenii sunt oameni de cuvânt ºi întorceau datoriile scrise în condicã.

care încãlca toate regulile. în mai micã mãsurã. Atunci s-a format un curent puternic împotriva evreilor. Era partidul lui Cuza ºi. Nimeni nu s-a aºteptat la o aºa purtare din partea evreilor. casa. fãrã lupte. Mulþi dintre ei ºi-au bãtut joc de armata românã. unii fiind ºi agitatori ºi spioni sovietici. În 1940 sovieticii au dat nãvalã. îi arãtau cu degetul pe cei ce lucrase în poliþie. petrolierii ºi alþii împãrþeau profitul cu regele ºi erau ºi primiþi la curtea regalã.cãruia evreii erau prinºi în stradã. ce luptaserã pentru Unirea cu România în 1918. prãdate. Ba mai mult. Atunci divorþul se fãcea foarte greu. la Paris. în armata românã. care nu a fost alungat din þarã. averea strânsã cu anii. În 1941 s-a început rãzboiul. urã faþã de alte etnii. trebuia sã ai ºi încuviinþarea bisericii.. care a avut înrâurire ºi asupra unor politicieni din Þarã. cu toate cã trãiau în România ºi erau trataþi binevoitor. de pe pãmântul strãmoºesc. ocupând Basarabia ºi Bucovina. pãmântul. Începând cu anul 1933 a apãrut ºi s-a rãspânditã fascismul în Germania. În anul 1923 a fost aprobatã o constituþie cu largi principii de democraþie care interzicea orice profanare. Atunci ei au dus o politicã antinaþionalã. îi înjurau. cu toate cã majoritatea lor nu era cu nimic vinovatã. În 1918 românii au eliberat Basarabia de hoardele bolºevice. mai ales cã Lupeasca se amesteca ºi în treburile de stat. din moºi strãmoºi. lãsând aici totul. mai ales cã regele Carol intrase în contact cu marii industriaºi evrei din þarã ºi jefuiau împreunã poporul român. Grupe de evrei. bãtuþi. unii din ei. act barbar care s-a terminat cu 45 de jertfe omeneºti sub ochii poliþiei þariste. Bineînþeles cã în Constituþie aceste lucruri erau interzise. Putea oare sã uite poporul român aceastã umilire ºi agresivitate din partea unui neam care n-a trãit rãu în România. prosovieticã. polonezii etc. numitã de popor „Lupeasca”. Dupã primul rãzboi mondial. Sute de mii de moldoveni au luat calea pribegiei. care în þarã fuseserã scutiþi chiar de – 280 – . pe cei ce fuseserã în Sfatul Þãrii. o parte din popor. slujind ruºilor sovietici. guvernul român a fost impus sã primeascã 300 de mii de evrei din Germania lui Hitler ºi sã le acorde cetãþenia. erau indignaþi de purtarea regelui. Majoritatea evreilor i-au primit cu urale. Industriaºii Max Aushnit.. având în spate soldaþii armatei roºii. cum fãceau ruºii ºi ucrainenii. îi bãteau chiar. Aceastã legãturã crease un protest general împotriva evreilor. care se retrãgea întristatã. În acele vremuri regele Carol II se despãrþise de regina Elena ºi trãia cu evreica Lupu. îi scuipau. Unii dintre evrei au luat armele în mânã împotriva armatei române. cel legionar. le luau armele. magazinele lor erau devastate. Mulþi oameni de stat. ruºi. ei. ucraineni rupeau epoleþii ofiþerilor ºi soldaþilor.

pe când regimul lui Horty a exterminat 150 de mii de evrei numai în Ardealul de Nord. cum cerea Hitler. ºi nimeni nu-ºi mai aminteºte de ei? Au uitat cã puterea sovieticã a interzis 20 de ani emigraþia evreilor din URSS? Apoi birul de 10 mii de ruble ce trebuia plãtit sã-þi dea drumul? De ce nu se aminteºte de el? A fost interzisã plecarea evreilor din România cândva? Cine dorea pleca liber în Israel. A fost o crimã sã pedepseºti o mulþime nevinovatã. aveþi ºi voi un Dumnezeu ºi nu – 281 – . dar mereu ascunsã. unde au murit de zece ori mai mulþi oameni nevinovaþi. mareºalul Ion Antonescu a fost nevoit sã-i deporteze împreunã cu þiganii care nu lucrau ºi cu alþii. care ocupase atunci toatã Europa ºi o jumãtate de Rusie. arhivele. ucraineni. fãcutã la Geneva în faþa Tribunalului în 1955.armatã. Mareºalul I. numiþi trântori. îºi bãteau joc de ei. inclusiv evrei. din serviciu. Astãzi el este învinuit ca criminal de rãzboi. au rupt relaþiile diplomatice cu Israelul. ocupate de Hitler. Da. au murit în lagãrul de acolo mulþi! Unii dintre conducãtori. sunt analfabeþi ºi se dedau la insinuaþii ºi minciuni cum cã România a ucis cei mai mulþi evrei. doctor în drept la Universitatea din Paris. afarã de România? Mai rãsfoiþi istoria. preºedinte al Uniunii evreilor din România. el care a salvat cei mai mulþi evrei din toate þãrile Europei de rãsãrit. umiliþi. Cât se poate manipula fariseic opinia publicã ºi înºela o lume întreagã? De ce tac conducãtorii evreilor. unguri. Comuniºti în România erau puþini: evrei. expulzaþi din locuinþe. Antonescu n-a trimis nici un tren cu evrei în Germania. Putea oare poporul român sã rabde aceste înjosiri ºi umilinþe pe pãmântul sãu din partea unui neam cu care trãia zeci de ani împreunã? Oare aceasta era recunoºtinþa lui? Ce ar fi fãcut Stalin dacã evreii s-ar fi purtat aºa cu armata roºie? Cred cã ar fi fost raºi de pe faþa pãmântului! În urma atâtor acþiuni duºmãnoase a unei pãrþi din evrei ºi sub presiunea lui Hitler. care sabotau. numãr egal cu cel al evreilor suferinzi din toatã România. paznici ºi alte brute. în Transnistria în timp de rãzboi. puneþi în funcþiune memoria. e mai importantã. la ordinul Moscovei. Asta e o laturã a activitãþii lui vizibilã. îi asupreau. Antonescu le-a dat voie la 20 de mii de evrei sã emigreze liber din Bucovina ºi a mai dat mii de paºapoarte în alb pentru evreii din Ungaria ºi Ardealul ocupat de unguri. conform declaraþiei lui Filderman. bulgari etc. Lobi nu cunosc istoria. când e vorba despre lagãrele sovietice. Ei provocau dezordine ºi fãceau propagandã sovieticã. Cealaltã e mai vastã. În URSS cei care doreau sã plece erau daþi afarã din partid. li se încãlcau drepturile elementare ale omului! Aþi uitat cã toate þãrile socialiste.

Unele cercuri evreieºti fac o politicã duºmãnoasã împreunã cu ºovinii ruºi împotriva neamului nostru românesc ºi doresc sã distrugã aceastã þarã. dupã venirea lui Hitler la putere în Germania. La 6 aprilie 2003 s-a comemorat 100 de ani de la sãvârºirea pogromului contra evreilor de la Chiºinãu. Oare nu evreii banchiri au pus pe picioare Germania fascistã dupã lovitura de stat din Rusia în 1917 ºi au instaurat regimul totalitar comunist? Cine a condus Uniunea Sovieticã imediat dupã revoluþie? Cine a condus România dupã 23 august 1944? Hai sã nu ne facem morþi în pãpuºoi cu sacul plin. aciuaþi în România în anii ’30. jurnale evreieºti. cãreia i s-a furat 33% din pãmânturi ºi o treime din populaþie cu ajutorul evreilor. Azi. Dar nu poporul. Comemorarea este o faptã care meritã sã fie salutatã. fiindcã s-au gãsit oameni inimoºi ºi au imortalizat aceastã tragedie promovatã de o politicã ºovinã ºi agresivã faþã de minoritãþile naþionale din imperiu. A fost aºa ceva în URSS? Erau publicaþii. prieteni la cataramã. Contra acestei politici ºovine ºi antiumane ºi-a ridicat vocea în presa timpului marii scriitori Lev Tolstoi ºi Korolenko. ziare. E bine cã s-a fãcut aceastã comemorare pentru acei 45 de oameni uciºi de hoardele antisemite ruseºti. comuniºtii. cum a fost Kruºevan. care a luptat ºi împotriva neamului sãu – 282 – . care au rãmas în viaþã datoritã cã trãiau în România. Numai atunci va fi pace ºi înþelegere între toþi cei care locuiesc aici împreunã. sã judece drept. Orice om care a trãit ºi trãieºte pe acest pãmânt trebuie sã fie cinstit. ºi a unor moldoveni.scuipaþi în fântâna din care aþi bãut apã. Românii basarabeni n-au avut nimic comun cu acest act barbar pentru cã ei erau numai 10% din populaþia Chiºinãului ºi se aflau la periferiile lui. au fost ºi unii guvernatori români care ºi-au bãtut joc de evrei. De ce au fugit evreii din URSS? Dupã ce au susþinut regimul totalitar ani la rând ºi fãceau propagandã ºi în alte þãri fiind plãtiþi de el? De ce au plecat în Israel? Da. care era blând ºi care nu a obijduit neamuri strãine. sã nu o facem pe neznaiul. sã ne ºteargã de pe faþa pãmântului nostru de mii de ani. în care ºi-au pierdut viaþa 45 de evrei nevinovaþi. n-au avut un Nurenberg. ienicerul rus. inclusiv faþã de evreii ºi românii din Basarabia. Am avut mulþi colegi de liceu evrei. în Moldova. organizat ºi declanºat de autoritãþile þariste de ocupaþie a Basarabiei româneºti. care au pus la zidul ruºinii crima ocupanþilor ruºi. sunt duºmanii neamului nostru ºi vor sã ne distrugã aici. Cu ei ne împãcam de minune. care au sãvârºit crime mai mari ca fasciºtii n-au fost pedepsiþi. Sunt multe probleme care azi se lãmuresc rãsfoind arhivele. trãdãtori de neam. Oare nu erau sinagogi în România? În Bãlþi erau douã ºcoli primare ºi douã licee evreieºti.

De câte ori mã duceam cu automobilul meu în România. care trãiam atunci în Ucraina. Descoperirea ei era ca un vis care nu se împlinea. cele douã veriºoare Leana ºi Valentina. când pentru prima oarã am primit voie de la conducerea comunistã. dintre care o jumãtate nu s-au mai întors înapoi. dar nu am avut posibilitatea de al vizita. Vârsta înainta cu fiecare an ºi nu mai credeam cã voi ajunge cândva pe plaiurile Ardealului. Fusesem în Ardeal în 1963. povesteau lucruri interesante. În amintirea acestor jertfe s-a ridicat la Chiºinãu ºi un memorial cu participarea conducerii Moldovei.pentru Rusia. unde trãiau rudele mele. când justiþia nu reuºeºte sã fie o formã de memorie. cã regimul totalitar comunist a ucis o jumãtate de milion de oameni în 50 de ani de ocupaþie sovieticã ruseascã. la Lvov. minunându-se de cele vãzute acolo. În anul 2002 venind la Bucureºti dupã inaugurarea Muzeului Memoriei Neamului (a victimelor regimului comunist) la Chiºinãu. am trecut ºi prin Piaþa Amzei unde era Fundaþia Alianþa Civicã. jandarmul Europei ºi “temniþa popoarelor” (Lenin). cu care nu mã despãrþeam niciodatã. Ea se îngrijea de mine. în amintirea cãrora nu se face nici o comemorare ºi nu existã nici un memorial. Eram împreunã cu soþia mea. purtând în geantã medicamentele necesare. Totodatã este o ruºine pentru neamul nostru moldovenesc. sediul dnei Ana Blandiana. Le-am arãtat fotografiile – 283 – . având o chemare de la sora mamei mele din Bucureºti. Cei ce avuserã posibilitatea de a nimeri dupã Carpaþi. Aici ne-am întâlnit cu dna Ana Blandiana ºi cu soþul ei Romulus Rusan pe care îi cunoºteam din anii precedenþi. ci numai o simplã piatrã postatã lângã gara din Chiºinãu. pe atunci conducãtorul Uniunii Sovietice. Dar am avut noroc. o luam spre Bucureºti. Transilvania era ceva departe pentru mine. Iatã unde a ajuns neamul nostru din cauza bunãtãþii lui ºi cine sunt conducãtorii noºtri! MEMORIALUL DE LA SIGHETUL MARMAÞIEI “Atunci. de unde au fost duºi în Siberia circa 200 de mii de basarabeni. fiind deja prea bãtrân ºi având fricã sã nu cad undeva în drum ºi sã nu fie nimeni lângã mine în locuri strãine. Veronica. aprobatã de Moscova dupã scrisoarea trimisã de tanti Vera lui Brejnev. memoria singurã poate fi o formã de justiþie” Motto Memorialului Sighet Auzisem de acest memorial prin anii 1998.

Aºa cum am fost ajutaþi în înfãptuirea acelui muzeu de la Chiºinãu ºi de un român cu suflet de mare patriot. Le înlocuiserã Mercedesurile. Gaby Buju. ne-a trimis o sumã de dolari pentru înfãptuirea muzeului. în Maramureº. aºa îl numeau acolo în Canada. . cum zic aici oamenii þinutului sãu. care împreunã cu Romulus Rusan. de loc din Maramureº. jurnalistul care lucra la “Literatura ºi Arta” condus de vestitul poet ºi scriitor Nicolae Dabija. Ne uitam prin geam bucurându-ne de frumuseþea locurilor ce se perindau în faþa ochilor. Clãdirea era chiar în centru. Ajunsesem la Iaºi prin bunãvoinþa lui Sergiu Nucã. Peugeut ºi alte mãrci care erau net superioare celor ruseºti. Am luat trenul de la Iaºi spre Timiºoara. La Iaºi ne-a întâlnit ca întotdeauna prietenul meu Vlad ªuparschi. Datoritã lor am nimerit la Sighet. La Salva am fost nevoiþi sã aºteptãm vreo trei ore trenul ce venea de la Bucureºti ºi mergea la Sighet. Ideea transformãrii închisorii în muzeu aparþinea dnei Ana Blandiana.Vã invitãm la Memorialul Sighet la simpozionul 10! Ne-a spus simpatica dna Ana.muzeului nostru. El citise anunþul meu din ziarul românesc “Clipa” din SUA ºi luând legãtura cu mine. La proiectul acestui memorial au lucrat arhitectul Alexandru – 284 – . Chiºinãul era plin acum de maºini din alte þãri. El a fost omul care a jucat un rol însemnat pentru noi ºi mai ales pentru mine. prin locuri de o frumuseþe rãpitoare. un leagãn al românismului din vechime. Audi. unde ajunsese la vârsta de 18 ani dupã multe peripeþii. Aºa cã aveam mai multe motive sã ajung în Mara-Mu. din Borºa. Fiatul. cu toatã sãrãcia care domnea în Basarabia. sã fiu la Borºa ºi sã vizitez ºi Memorialul de la Sighet. Maºinile sovietice deveniserã o raritate. într-o cãmãruþã unde eram numai noi doi cu soþia. al victimelor regimului comunist întemeiat de noi. o maºinã germanã. Memorialul de la Sighet ne-a impresionat puternic. ca douã albine stãruitoare au reuºit sã facã atât de mult pentru biruinþa adevãrului ºi a dreptãþii în þara româneascã în amintirea celor cãzuþi la datorie împotriva genocidului comunist. reîntors din America unde fusese cu soþia sa Mia la fiul lor. aproape de Memorial. care împreunã cu soþul sãu Romulus Rusan au depus sforþãri mari spre a-l întemeia. foºtii deþinuþi ºi deportaþi politici din Basarabia spre mirarea lor de reuºita noastrã. Acum îmi dãdeam seama ce frumoasã este þara noastrã româneascã! Am fost cazaþi la un cãmin al poliþiei de frontierã. El ne luase cu automobilul ginerelui sãu. Dupã Salva am intrat în munþi ºi trenul ne ducea prin tuneluri. am reuºit sã ajung ºi în casa lui Gavrilã Buju.

Memorialul s-a fãcut la Sighet fiindcã aici a fost prima dintre închisorile politice ale stalinismului în România ºi anume în ea au fost exterminate elitele politice spirituale. În 1993 Ana Blandiana s-a adresat la Consiliul Europei la Strasbourg pentru a cere sprijinul Europei de a transforma închisoarea într-un memorial. În fiecare an era programatã vizita la închisoarea de la Sighet ºi la groapa comunã de la cimitirul sãracilor. În fiecare an la Sighet au fost inaugurate noi spaþii în cadrul Memorialului. Au fost deschise 12 celule de la parter. La evenimente au participat mii de oameni din România.Beldiman. devenite sãli de muzeu. La aceste simpozioane participau martorii ºi eroii evenimentelor dar ºi istorici savanþi. specializaþi în analiza lor. – 285 – . Se prezintã filme despre teroarea comunistã ºi se organizeazã expoziþii documentare. Dorana Coºeveanu ºi academicianul Alexandru Zub ajutaþi de alþi oameni de bunã credinþã cu suflet mare. Datoritã unor români cu suflet mare dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan. oameni de culturã. Trebuie de spus cã anume în România teroarea a fost cea mai durã ºi cea de mai lungã duratã dintre toate þãrile cãzute sub jugul comunist sovietic. vicepreºe-dinþi – Ion Caramitru. În timpul conducerii comuniste aici au fost exterminaþi mii de oameni printre care ºi floarea intelectualitãþii române. Începând cu anul 1993 a avut loc la Sighet câte un simpozion anual cu diferite teme despre tragedia românilor în timpul conducerii comuniste 1946-89. care are un trist renume. Clãdirea închisorii din Sighet este atribuitã Fundaþiei Academia Civicã în vederea transformãrii în memorial. cu mãrturii ale persoanelor supravieþuite din închisori ºi lagãrele þãrii. “De la adevãrul istoric la judecata istoriei”. El a fost înfiinþat ca sã se ºtie adevãrul despre teroarea comunistã din România ºi sã nu se mai repete niciodatã în viitor. puse la dispoziþia vizitatorilor. Arhiva de istorie oralã s-a îmbogãþit cu 850 de înregistrãri. culturale ale democraþiei interbelice. pe casete audio ºi video. Memorialul victimelor Comunismului ºi Rezistenþei de la Sighet a fost declarat ansamblu de interes naþional prin lege. ªantierul a fost deschis la 11 iulie 1996. S-au editat multe cãrþi din colecþia “ Analele Sighet” ºi a apãrut ºi “Cartea neagrã a comunismului” scrisã de Stephan Courtois. Horia Bernea ºi Laurenþiu Ulici având ca scop crearea Memorialului. În 1994 ia fiinþã Fundaþia “Academia Civicã” cu 175 de membri fondatori – preºedintã Ana Blandiana. Din 1993 s-au þinut 10 simpozioane în cadrul Memorialului victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighet. La 21 mai 1993 a avut loc primul simpozion “Memorialul Sighet”. din alte þãri foste comuniste. La nordul României lângã râul Tisa se aflã oraºul Sighet.

construitã în 1897 a funcþionat ca închisoare de drept comun pânã în 1944. Închisoarea din Sighet. istorici. Tot în 1950 au fost aduºi la Sighet 43 de episcopi ºi preoþi greco-catolici ºi romano-catolici. unde se evidenþiazã aspecte din istoria personalã. dar în realitate era un loc de exterminare pentru elitele þãrii. În 1950 au fost internaþi aici peste 80 de demnitari (foºti miniºtri. dintre care unii ºi azi trãiesc la Sighet. Alexandru Todea.aceastã închisoare a fost transformatã într-un Memorial Naþional. Memorialul a fost deschis de dna Ana Blandiana. cu celulele sale. cu ajutorul unor sponsori cu inimã bunã s-a înfiinþat acest Memorial. preoþi. British Council. majoritatea lor nejudecaþi. închisoarea fiind reconstruitã ºi transformatã într-un muzeu. azile psihiatrice ºi gropi comune. politicieni). Iuliu Hossu. viaþa unor oameni ai elitei politice ºi religioase din perioada interbelicã a României. El se referea nu numai la aceastã închisoare din Sighet ci ºi la întregul univers concentraþionar din România. Iuliu Maniu ºi alþii… Sala hãrþilor este o reprezentare în spaþiu a gulagului românesc. ziariºti. Simpozionul a avut un vast program de comunicãri cu tema “Anii 1973-1989. Centrul Cultural Francez. Prin Sighet se fãcea ºi repatrierea foºtilor prizonieri ºi foºtilor deportaþi din URSS. domiciliu obligatoriu. Cronica unui sfârºit de sistem”. când a devenit lagãr sovietic. Ilie Lazãr. preºedinta Fundaþiei Academia Civicã. Memorialul conþine parterul. unii trecuþi de 85. Institutul Polonez din Bucureºti. Sarcina memorialului este pãstrarea memoriei. Pe o hartã mare a þãrii sunt marcate prin cruci cele 300 locuri de detenþie. de muncã forþatã. Majoritatea aveau peste 60 de ani. Memorialul victimelor comunismului ºi al Rezistenþii a fost inaugurat la 20 iunie 1997. A doua salã a muzeului cuprinde o schemã a închisorii realizate – 286 – . Emil Haþieganu. Datoritã dnei Ana Blandiana ºi lui Romulus Rusan. mãrturiilor despre represiunile sãvârºite de regimul comunist totalitar. academicieni. Penitenciarul era cunoscut sub numele “Colonia Dunãrea”. Sãlile sunt dedicate lui Corneliu Coposu. În prezenþa sponsorilor Miºu Cârciog ºi dnei Margaret Holmes. Din august 1948 a devenit loc de detenþie pentru intelectualii ºi pentru þãranii din Maramureº. Primii au fost 18 elevi ºi studenþi. unitate de muncã specialã. La 5-7 iulie 2002 a avut loc al 10 simpozion al Memorialului Sighet organizat de dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan cu sprijinul Fundaþiei Hanns Seidel. dedicat celor care au suferit în timpul comunismului ºi într-un centru internaþional de studii. Centrul Ceh din Bucureºti.

regimul de detenþie din închisori. Vasile Paraschiv – Ploieºti. Moldova. La inaugurarea sãlilor Basarabia în Gulag au participat ºi doi reprezentanþi invitaþi din Republica Moldova. Tot aici în alte sãli sunt arãtate metodele de torturã de la Securitate. fost deþinut politic ºi luptãtor antisovietic din gulagul sovietic. Ion Cepleanu – Paris. În una din sãli sunt expuse picturile ºi desenele pictorului Victor Zâmbrea. La etajul doi se aratã sala Lotului lui Viºoaian ºi sala unde a murit Gh. suferinþele Bisericii. Sunt expuse documente referitoare la represiunile contra þãranilor. Smaranda Vultur – Timiºoara. Dragoº Petrescu – Bucureºti. Ei au fost: Cicerone Ioniþoiu – Paris. rolul lor la Marea Unire. unde deþinutul stãtea în lanþuri în picioare toatã ziua.de istoricul Constantin C. Giurescu. închis la Sighet între anii 1950-55. Brã-tianu ºi Iuliu Maniu cu activitatea lor politicã înainte de 1918. Mircea Carp – Munchen. La etajul 1 sunt sãlile dedicate deportãrilor. Invitaþii din Republica Moldova ºi-au exprimat sincerele lor mulþumiri pentru înfiinþarea acestui memorial – 287 – . Mircea Stãnescu – Paris. Petru Opriº – Bucureºti. În ultima zi a simpozionului oaspeþii au vizitat cimitirul Cearda. Bujor Nedelcovici – Paris. I. Thirry Wolton – Paris. În cadrul muzeului existã 2 expoziþii dedicate lui Gh. I. Alexandru Zub – Iaºi. Sala “Munca forþatã” prezintã aspecte din locurile de muncã forþatã din þarã unde Canalul Dunãre – Marea Neagrã a fost cel mai infernal din seria ºantierelor unde deþinuþii erau exterminaþi. Dennis Deletant – Londra. preºedintele victimelor regimului comunist din R. în istorie Anatol Petrencu ºi Vadim Pirogan. dr. Brãtianu. Tot aici se aflã celula de pedepsire “Celula Neagrã”. Nicolas Werth – Paris. Stephane Courtois – Paris. femeile în închisoare. deportãrile din Bãrãgan. cimitirul sãracilor. care au explicat vizitatorilor exponatele. Sãlile “Viaþa cotidianã din penitenciar ºi închisoarea-nãuntru ºi în afarã aduc mãrturii despre asprul regim de detenþie. rezistenþei anticomuniste. Hans Bergel – Munchen. fotografiile ºi mãrturiile foºtilor deþinuþi politici în închisorile ºi lagãrele din URSS. La acest simpozion au luat parte foºtii disidenþi ºi deþinuþi politici care au fãcut comunicãri. alegerile din 1946 ºi procesul grupului de la Tãmãdãu. Sala “Colectivizarea” dã o imagine completã a dramei satului românesc. Anatol Petrencu – Chiºinãu ºi alþii… Tot aici la 9 iulie 2002 s-au inaugurat încã zece sãli printre care ºi sãlile “Basarabia în Gulag”. Iulius Filip – Cluj. unde erau înmormântaþi deþinuþii exterminaþi în groapa comunã.

cãci comuniºtii din România. pentru noi. se îmbogãþeau. Ileana. tânãrã. MARA-MU De la Sighet. A venit în sfârºit ºi fratele lui Gabi. unde trebuia sã fim întâmpinaþi de fratele lui Gabi. nu era acasã. cãci minele ºi alte întreprinderi nu lucrau cu anii. Trebuie sã spun cã mult tineret pãrãsise Borºa. cãci drumul era abrupt. ne-a dus în munþi. care ne-a ajutat sã facem la Chiºinãu Muzeul Memoriei Neamului. apoi ne-a dus cu maºina la dna Valerica. supuºi Moscovei. ridicându-ne tot mai sus în munþi. când mã adresam unora care þipau cã sunt patrioþi. vroiam sã aflu cât mai multe despre el. situat în Canada. care ºtia deja de la Gabi cã noi trebuia sã venim pe la ei. Comuniºtii criminali trebuie sã rãspundã în faþa popoarelor pentru crimele sãvârºite în timpul regimurilor în toate acele þãri conduse de URSS. Petrea. s-a dus în alte þãri. am gãsit-o pe Dna Silvia Belciug. Mã interesa tot ce era legat de dânsul. o strãduþã cu gropi mari ºi adânci. unde locuia el ºi mama lui dna Ileana Buju. Tractorul ne ridica pe Valea Luceafãrului. fãceau totul ca sã educe tineretului dispreþ ºi urã împotriva marilor eroi ai neamului. care ne-a luat acasã. dar în realitate erau niºte profitori minciunoºi ºi farisei. El nu ºtia multe adevãruri. pârâea ºi trosnea. o veriºoarã a lui Gabi. Tractorul nu era nou. basarabenii. ne-a hrãnit cu un pilaf foarte gustos. Maºinãria asta vãzuse multe. am ajuns la Viºeul de Sus. care ºi ele se aranjase la lucru. Îmi era greu pe suflet. fosta învãþãtoare a lui Gabi. care urcându-ne pe un tractor. aºa se numea aici un dig de pãmânt galben adus prin þevi din minele – 288 – . care nu ºtia bine nici istoria þãrii sale. un bãrbat tânãr. plecase la muncã în Italia. Având un numãr de telefon. îngrijorându-ne sã nu facã vre-un chibiþ ºi sã fim nevoiþi sã mergem pe jos. împreunã cu Veronica. fusese cumpãrat de Gabi pentru fratele sãu. am plecat la Borºa. Dar noi am întârziat ºi nimeni nu ne-a mai aºteptat.care trebuie sã fie o pildã ºi un serios avertisment pentru toatã lumea ca aceastã tragedie ºi genocid comunist sã nu se mai repete niciodatã. Cu diferite mijloace de transport am ajuns la Borºa. o femeie simpaticã. ºi ai credinþei. pãrãsind Memorialul. totul fusese distrus de noua putere democraticã cu comuniºti în frunte careºi fãceau treburile lor. Avea acolo douã fete. Petrea. nici nu a trecut prin rãzboiul care a distrus atâtea fiinþe nevinovate. Am trecut pe lângã “cenzurã”. Sora lui Gabi. sã înþeleg de ce acest român din Maramureº ne-a trimis un ajutor de 1000 de dolari. Dupã câteva ore cu trenul. soþia mea. Gavrilã Buju. dorind sã o cunosc pe mama acestui român. Mã gândeam ce are el cu Basarabia. sã câºtige un ban.

de nepoþica Ileana. Soþul ei Gavrilã nu mai era demult. care nu vroia sã se mute nici în iernile cele grele. cu o fustã neagrã. ºi mã gândeam la soarta ei singuraticã. miºcãrile erau vioaie ºi. lapte gustos. Îmbrãcatã într-o bluzã albã. mai degrabã pãrea o fetiºcanã sprintenã ºi harnicã. Ea a luat o greblã ºi a început sã strângã iarba cositã. E drept. cu un cojocel frumos. nu ne venea sã credem. vieþii de loc uºoare. I-am ajutat ºi noi. familia lui. demult. proaspãt ºi cãlduþ. Mama Ileana. cu pãrul bine însurit. Mâinile ei lucrau repede. Ne uitam cu mirare ºi admiraþie cum aceastã femeie. cu toate cã se gãseau oameni de treabã. fire puternicã ºi devotatã acestor locuri mãnoase. dar era bunã. într-o þarã strãinã. Era ceva frumos în aceastã femeie.Borºei. din dragoste ºi cu care nu a avut norocul sã fie împreunã la bãtrâneþe. Am ieºit apoi din casã. Dar ea nu dorea. fãcutã încã de tatãl lor Gavrilã Buju. sã pãrãseascã mãcar – 289 – . ne-a hrãnit cu lapte de vacã din munþi. pe care îl luase cândva. urmând-o. care ºi-ar fi legat soarta cu ea. gâfâind. cu dorul de fiul ei atât de depãrtat. Gabi îºi fãcuse o cãsuþã frumoasã în Rotundu ºi o rugase pe mama Ileana sã stea în ea. trebuia sã ne odihnim. Casa ei era din bârne. o mai ajuta. tare. Noi dupã ea. Mã uitam la ea ºi o admiram pe aceastã femeie din munþi. se vedea cã-i fãcutã de o mânã gospodãreascã. cu problemele sale. ca zãpada. o femeie micuþã. Am stat de vorbã. ºi sã vezi minune! Ea. mare. nu ne ajungeau puteri. Am ajuns la casa lui Petrea. nu pãrea cã are 72 de ani. urcã în sus ca o cãprioarã. ne opream. în casa bãtrâneascã. departe peste mãri ºi þãri. cu o gãleatã plinã cu apã într-o mânã ºi cu o sacoºã în altã mânã. care trãia mai sus de Petrea. jos. ridicându-se spre casa ei. în aceste locuri pe care ea nu le-ar fi schimbat niciodatã. Povestea de fiul sãu Gabi ºi uneori îi tremura glasul ºi o lacrimã zgârcitã apãrea în ochii ei frumoºi ºi blajini. de vreo cinzeci de ani. A venit aici ºi mama Ileana. Ne-am ridicat în sus. trãia cu amintirea lui Gavrilã. a insistat sã mergem ºi la ea în casã. cu nevoile ºi bucuriile ei. þinea piept vânturilor. dar el avea viaþa lui. cu viaþa ei asprã. spre casa ei. nu a dorit sã-ºi ia alt bãrbat. trãia singurã. fãcutã de mâini de gospodar. în casa construitã de Gabi pentru ea acolo. în satul Rotundu. Ne uitam la ea. Ne-a primit în casã. miºcându-ne cu greu pe costiºele abrupte sã strângem iarba deja uscatã în cãpiþe. nume ca al ei. iernii grele din munþi. Nu ºi-a refãcut viaþa. mergea repede în sus. Afarã un omulean îi cosea iarba în curte pe costiºe. viitorul fân pentru vãcuþa ei. aici în munþi. nu arãta la anii ei. o casã bunã. cã Petrea trãia alãturi. aromat. subþiricã. cum aºeza uºurel fânul în cãpiþã.

unde nãscuse trei copii. pe care îl detesta. pe la fata sa Ileana. invitaþi prin telefon de Gabi Buju din Canada sã vedem sãrbãtorile mari din Maramureº. cu pajiºtele bogate cu iarbã mãtãsoasã. Maria. care ºtiau din ce neam se trag ºi cine sunt fraþii lor. prietenul tatãlui meu care a trãit în casa noastrã. a avut o mare tãrie de caracter ºi voinþã. þinând în mâini volanul de parcã toatã viaþa numai cu asta s-ar fi ocupat. care vuiau de lume dornicã de adevãr ºi libertate. Am mai fost odatã la Borºa. duºi în Rusia ºi exterminaþi în lagãrele sovietice la o vârstã de 52 de ani. a pornit un business – 290 – . Apoi a terminat Institutul Politehnic. s-a inclus în miºcarea de eliberare naþionalã. fetiþa Maria studia la Universitatea din Iaºi. nepotul. la Bãlþi. sã mai stea de vorbã. cum au fãcut ºi mai înainte. un nepot de a lui Costache Leancã. tatãl meu. De loc ºi el din Cuhneºti. care ne-a dus la garã cu maºina sa. în cartierul Pãmânteni. a fost scrisã prima cerere de Unire cu România de cãtre þãranii moldoveni. nici în partid. Am plecat a doua zi. trecut de cincizeci. N-a rezistat. o chemau acolo sus munþii. nedorinduºi o altã viaþã… De acolo de sus se cobora uneori la vale. Costache Leancã. unde a trãit o viaþã întreagã. venea în Rotundu. Începând de prin 1986. pe vremea aceea. la Bãlþi. Amândoi. cu toate cã erau democraþi de stânga. Anatolie strâmtorat la lucru. sãrbãtoarea de la “Hora de la Prislop” ºi “Adormirea Maicii Domnului” de la mãnãstirea Moisei. ocupând-o cu forþa. a plecat singur la Chiºinãu sã înveþe la o ºcoalã profesionalã. numitã “zemstva”. Soþia. În viaþa ei niciodatã nu fusese la doctori ºi nici leacuri nu luase în gurã. Seara mai învãþa la o ºcoalã medie. Am profitat de faptul cã aveam un prieten. cu misterele lor. Aici. Costache Leancã în 1918 a fost preºedintele adunãrii de la Bãlþi. de ºapte ori a fost ales deputat în parlamentul României pânã în 1940. N-a intrat nici în comsomol. unde trãia cu grijile ºi nevoile gospodãriei. Pe Anatol. ºi Costache Leancã ºi prietenul sãu ªtefan Pirogan. au fost arestaþi. A stat o iarnã în casa lui Gabi. plinã de amintiri triste ºi vesele.iarna munþii. numai una. un bãrbat în vârstã. þãran din Cuhneºti. nãscut într-o familie de opt copii. pe timpul þarului. Dupã ce a terminat ºcoala de opt clase din sat. luând parte la adunãri ºi manifestaþii pe strãzile Chiºinãului. cu frumuseþea ºi aroma florilor de munte. S-a întors în casa ei. tãvãlugul sovietic nu l-a îndoit la pãmânt. lucra la o bancã. Am ajuns la gara Viºeul de Sus datoritã aceleiaºi doamne Silvia Belciug. pe domnul Anatol Gorj. sã-ºi mai vadã nepoþii ºi nepoþelele. lucrând în acelaºi timp la o construcþie. când ruºii sovietici au nãvãlit în Basarabia. cum au pãþit-o alþii. vãzând cine îºi face mendrele acolo.

ce o fãcea un episcop din Maramureº. o moarã într-un sat. mulþi îmbrãcaþi în – 291 – . toþi eram români. Îmi place acest om pentru setea lui de a cunoaºte. La început au trãit sus. trecând prin multe oraºe ºi sate din Nordul Moldovei ºi Maramureºului. care s-a dovedit a fi o femeie simpaticã ºi sociabilã. ca sã mai pot învârti volanul maºinii mele ºi am dãruito lui Alexei. fiind înconjuraþi de bunãvoinþa ºi simpatia lor. de a citi. Maºina a trebuit s-o lãsãm jos. apoi la amiazã ºi seara ne duceam la ea la masã. sus. când mulþi nu iau nici o carte în mânã. Când le aruncam câte o bucãþicã de pâine. Era luna august. nepotul meu. care venise în concediu din Italia ºi povesteau lucruri ºi întâmplãri interesante despre viaþa lor de acolo. Lângã casã avea un bazin în care înotau pãstrãvi. Cât am stat în casa lui Gabi Buju. venitã din Italia. iar noi sã ne ridicãm vreo trei kilometri pânã la mãnãstire. Dar ºi eu eram prea bãtrân. învãþãtoarea lui Gabi cândva demult. care ne-a primit ºi ea cu bucurie ºi dragoste de neam. Am luat parte ºi la praznicul de la mãnãstirea din Moisei “Adormirea Maicii Domnului”. Ne-a primit cu braþele deschise. care-i sunase sorii sale. Ne-am oprit la Borºa. care lucrau în Italia ºi câºtigau bani. Avea casa ei. fãceau economii pentru a aduce banii în þarã ºi a construi casa. unde erau fiicele ºi soþii lor. Ne plãcea s-o ascultãm cum povesteºte diferite întâmplãri din viaþa lor ºi a Borºei. acolo îºi durase o casã. Venea la noi dimineaþa. de care se îngrijea. El mi-a propus sã vizitãm Borºa. Lume multã. dar a fost o alunecare de pãmânt ºi ºi-au fãcut casã în Rotundu. Ileana. Alãturi de ei îºi fãceau casã fetele lor. dar trãind modest. Era profesoarã de limbã francezã ºi mai fusese primãriþã. Am plecat cu toþii la mãnãstirea din Moisei. în munþi. Sora Ileana trãia alãturi. fãcutã cu mâinile ei ºi a soþului Ion. Anatol avea un “Jiguli” cu care am plecat spre Borºa. Aici. se aruncau ca niºte fulgere înghiþind prada. Am avut toþi ocazia sã vedem frumuseþile þãrii noastre. pe ºoseaua BorºaCluj. prietenele noastre pe viaþã. Am stat patru zile la ei. Dna Valerica ne-a mai povestit câte ceva despre Gabi. aduºi de ea de la o crescãtorie de peºti.mic. o casã bunã. cã de. sã luãm parte la sãrbãtorile din Maramureº. eram serviþi de Ileana. Eram amândoi cu soþiile. erau veniþi mii de oameni din toate colþurile þãrii sã asculte slujba. O femeie energicã. fiind cazaþi în casa lui Gabi. aducând mâncarea. peste drum de casa lui Gabi. totul era verde. Alãturi de ei trãia ºi Valerica Steþcu. aleasã de popor în Rotundu. unde a lucrat douã luni de zile ºi câºtigase ceva bani. Nici acolo nu aveau lefuri mari. pe care îi bãgau în construcþie. o casã cu trei etaje. frumoasã. Am trãit câteva zile în casa lui Gabi toþi patru. cu soare frumos.

care þineau la obiceiurile ºi hramurile strãvechi. care împreunã cu firma Renault construieºte azi noile modele care înfrumuseþeazã minunatele ºosele ale României. port ce s-a pãstrat din moºistrãmoºi. Am venit îndemnaþi de Gabi. Este un oraº frumos. Români erau numai ºase oameni. Fundaþia Memoria. limbii ruse obligatorie. Tot în acest oraº este fabrica de automobile Dacia. reºedinþa judeþului Argeº. În partidul comunist român în 1944 erau nu mai mult de 900 membri. majoritatea strãini. ruºi. iþari largi. Pentru bolºevizarea României s-a recurs la falsificarea istoriei naþionale ºi a rezultatelor alegerilor parlamentare. României i s-a impus un guvern comunist. cu sprijinul inimosului primar al or. Stalin a hotãrât pedepsirea ofiþerilor români care au luptat la rãsãrit pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei. Peste 1 milion de români. introducerea cenzurii. au – 292 – . ocupate de sovietici în 1840 prin protocolul secret adiþional la pactul Molotov-Ribbentrop. Mai era aici o sãrbãtoare la Prislop. Oraºul Piteºti. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 România a fost ocupatã de armata sovieticã timp de 14 ani.haine naþionale. regele Mihai a fost expulzat din þarã ºi neamul românesc a cunoscut dezmãþul. ruteni. interzicerea a tot ce avea caracter naþional. care ne-au primit cu atâta dragoste ºi bunãvoinþã. introducerea a mii de consilieri sovietici la întreprinderi ºi instituþii. evrei. jafurile ºi crimele comuniste. unguri. care se opuneau politicii comuniste. A venit ºi vremea sã ne despãrþim ºi sã ne întoarcem acasã. Piteºti – Tudor Pendiuc. în cãmãºi albe. dar am întârziat cu câteva zile ºi nu am vãzut frumuseþea obiceiurilor ºi a îmbrãcãmintei naþionale a celor veniþi din munþi ºi de la ºes la Hora de la Prislop. împãrtãºindu-ne gândurile ºi visele lor la o viaþã mai bunã. Ne-am luat rãmas bun de la aceºti oameni simpli. Institutul român de istorie recentã – Marius Oprea. unde veneau din toate pãrþile oamenii cu suflet de români. curat ºi cine-l viziteazã rãmâne impresionat de tot ce vede aici. Muzeul judeþean Argeº cu colaboratorii Vasile Novac ºi Remus Petre Cârstea. cu suflet mare. cultural ºi sportiv al þãrii româneºti. SIMPOZIONUL DE LA PITEºTI Între 4 ºi 6 octombrie 2002 a avut loc la Piteºti un simpozion organizat de Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici din judeþul Argeº – preºedinte Sergiu Rizescu. este situat la confluenþa râului Argeº cu râul Doamnei. Municipiul Piteºti este un important centru economic industrial. filiala Argeº – Aristide Ionescu.

. G...... 2. D a ... 293 – 3. trecuþi prinPeste cele mai neimaginabile Pe-unde noºtri erau dragi Moºia lui ªtefan. ..20 ani.. Ocna. ... . bãtaie în strãmoºii grup cu bâtele. Mulþi în dintre tineret erau judecaþi pentru fapte: cã spuneau cã Ana Pauker este “bivoliþã neagrã”… De 1.. torturi.... au cântat: “Deºteaptã-te române” De …. inspirat de agenþii sovietici ai NKVD-ului. Doamne-un plan 1..... Vo i n d u s eî nt o a t ep r i m i i .... umpluþi cu rouã.... Pe glia ruptã în bucãþi extinsã ºi în alte puºcãrii: Gherla. elevilor ºi studenþilor. ºi alþii. ei se calcã în nedragi.. în schimbul smulgerii de la alþi deþinuti a informaþiilor nedeclarate la anchete.. Aiud.e i danseazã.. Mã ia în suflet c-un fior.. turnãtori ºi cãlãi ai Visat-a Românie Mare!... 3.. Hora Unirii – o joacã-acei. care adesea se terminau cu exterminarea deþinuþilor...fost aruncaþi în lagãre ºi închisori. Agentul nr. de Popescu Ce lume înºelãciune. Cine au fost cãlãii României? Aratã-ne. ei fac paºi..... Cãci nouã nu ne de joc de gardieni ºi de ºef.. cunoscutã sub numele de “Fenomenul Piteºti”.. Tg.. Teohari Georgescu (Burach Tescovici). Echipa lui Þurcanu era sprijinitã direct de e securitate. “Literatura ºi Arta” 8 mai 2003 2. Te i a î nm i n t ec u om î n i e .. ani etc.. Iosif Chiºinevschi (Ioºca – Brottman). în atei... Frãmântã glodul neºtire. a constat în recrutarea unor deþinuþi politici. 4.. Romanescu G.. Scopul “reeducãrii satanice prin torturã” era distrugerea totalã Pe unde Eminescu-n Iaºi Privind tãcuþi dansânda fizicã ºi psihicã ºi transformarea victimelorgloatã. Pe-o iarnã grea. la fund pânã la sângerare.colhozurilor nãmeþi.. printre împotriva ……. parcã cineva-n altar D em i c av e s e l i e al o r. tãi. Reeducarea de la Piteºti condusã de securitatea românã a fost Care au rupt Moldova-n douã!..5-10 Ai 4. împotriva slugilor Moscovei ºi cozilor de topor. cioclii Canalul Morþii din Danseazã românimii!!! Dobrogea… În timpul reeducãrii au fost uciºi 64 de deþinuþi politici. în mai mult de 100 au invalizi pe viaþã. Peste-o moºie destrãmatã. Echipele de torþionari de la Piteºti au INVOCARE PENTRU ROMÂNESC fost conduse de Eugen Þurcanu... Trãiascã regele ………... fost NEAMUL student la drept. prietenilor lor... Pop C..10-20 ani. Dej a ordonat lichidarea tuturor politici.. Târguºor. Sighet.. au fost la Piteºti..propagandã ai ei.... schingiuiþi peste 700.. chiar ºi Leonida Lari Deadversarilor izbãvire pentru Þarã!!! a unor tovarãºi din partidul comunist. ºi de acoliþii sãi: Stoian Ion.. Deþinuþii erau în bãtuþi la tãlpi pânã la leºin.. cãpitanul Alexandru Dumitrescu.. Cobilaº Nicolae. Da. România a fost singura þarã care timp de 10 ani a opus o rezistenþã armatã împotriva bolºevizãrii.. Reeducarea prin torturã. Eu rãmas stau. Închisorile în care s-au comis cele mai barbare crime.15 ani.. trimiºi în România..... .. Înjurã-aceastã naþiune! marea lor fãþãrnicie.. bãgaþi cu capul în tinetele cu urinã ºi altele… J e r t f i t u s a up e n t r uU n i r e ! Ajunsã astãzi de ocarã. 1 al Kremlinului a fost Ana Pauker (Hannach Robinschn)... tu stai. Tineretul antibolºevic a fost supus unui regim special de “reeducare” ºi exterminare. ªerbãnescu C. Ridicã nasturii vechi soare.. ea stã în loc. Canalul Dunãre-Marea Neagrã… Conducãtorii partidelor politice patriotice au fost încarceraþi ºi exterminaþi. o. Livinschi M... Ce clipe pline amar. . Se aplicau metode oribile de torturã continuã. Ce vãd în iarnã ochii mei. Gh... cãrora li se promitea eliberarea ºi grade în securitatea românã.

Constantin Stere Toma Istrati Sergiu Grossu ºi soþia Nicoleta – 294 – .

Ovidiu Creangã cu nepoatele Nicolae Dima Mihai ºi Victoria Ursu – 295 – .

Pavel Dudnic Lidia Aºtefanei Anatol Corj Nicolae Caireac Boris Ojog Simion Hachi Ioan Rusu Gheorghe Cucereavâi Andrei Stoica – 296 – .

2002 Vergiliu Stefanin – 297 – .Memorialul de la Sighetul Marmaþiei.

– 298 – .

Partea II Boris Movilã }NTRE DOU+ LUMI – 299 – .

a. Nicolae Dabija. La Studioul „Moldova-film” a fost redactor la multe filme – 300 – . S-a nãscut la 6 oct. scenarist ºi traducãtor. redactor ºi secretar responsabil la Editura Enciclopedicã „Gh. Verºigora. 1977-1980). (1948-1952). Nãscuþi de furtunã de N. O misiune importantã) º. A tradus din limba rusã zeci de cãrþi din literatura clasicã ºi contemporanã (Oameni cu conºtiinþã curatã (partea a doua) de P. filme artistice (Teheran-42. Marcela Benea.S.a. publicist. redactor ºi ºef de redacþie la Editura „ªcoala sovieticã” (1952-1958). Facultatea de Istorie ºi Filologie (cu prof. redactor superior la Secþia dublare a filmelor în limba românã a Studioului „Moldova-film” (1980-1985). aici fiind promovaþi tinerii scriitori: Leonida Lari. redactor ºi membru al colegiului de scenarii la Studioul „Moldova-film” (1958-1964). Greennwood. Bãlþi. (1964-1968).). jud. director al Biroului de propagandã a artei cinematografice al Uniunii Cineaºtilor din fosta URSS (1985-1987).M. Corlãteanu. a contribuit la editarea volumului de „Poezii” de M. ºef de cabinet metodic la „Moldinformkino” (1976-1977). Nicolae Esinencu.a. L. A activat în calitate de învãþãtor la ºcoala din satul natal (1944-1947). ªcoala primarã în satul natal. în com. Ludmila Sobieþchi. Mrejele de L. Hoþul de piersici de Em. Micul vagabond de I. cursuri de perfecþionare – redacturã. Eminescu (1956). Ostrovski. Dumitru Ciobanu º. vina fiindu-i cererea insistentã de editare a cãrþilor bune ºi de turnare a filmelor în limba românã. 1976 ºi 1980 este eliberat de câteva ori din funcþiile pe care le deþinea pentru „naþionalism”. ªcoala Pedagogicã din Bãlþi (1947-1948). Garã pentru doi. A urmat Liceul „Ion Creangã” din Bãlþi (1939-1944). În 1972. „Operelor alese” ale lui Zamfir Arbore. redactor ºef la Comitetul de Cinematografie al R. redactor ºef al Asociaþiei de filme documentare „Panorama” a studioului „Moldova-film” (1968-1972.CURRICULUM VITAE Redactor de film ºi de carte. la Moscova (1954). Redactor la mai multe edituri. N. Nina Josu. redactor ºi redactor ºef-adjunct la Editura „Cartea Moldoveneascã” (19721976). Institutul Pedagogic „ Ion Creangã” din Chiºinãu. Asachi” (19941995) ºi redactor la Editura „Museum” (din 1996). Krucikovski. în anii 70 a organizat editarea volumelor din colecþiile „Dintre sute de catarge” ºi „Debut”. director artistic ales al Studioului „Moldova-film” (1987-1992).Caþ (Ceza) º. Cãpitanul Jan Zvãpãiatul de L. Stanev etc. Hâjdieni. Boussenard. Idiot (Dostoievski).S. 1928.

Ciocana Nouã º. Femei din Moldova (cca 100 de articole).. scenariu: I. cã meritã. pentru cã e un înfocat care îºi mâncã pâinea cu magiunul amar al cinematografiei. un mare singuratic ºi fratele tuturor acelora. Glasul Naþiunii. A scris scenarii pentru filmele documentare Vasile Alecsandri.a.Druþã.documentare ºi artistice (Ultima lunã de toamnã. 6. versificând în acest chip. Tot de la aceste culmi trebuie.X.a. C.Iu. dar sã aºteptãm sã se rotunjeascã SUTA aia. apreciat cu Premiul Internaþional „Crucea Sudului”. laureat al sãptãmânalului „Literatura ºi Arta” (1996-2002). valoarea ºi tãria sacrificãrii lor adevãrate. Ursachi º. unde se aratã zorii liliachii ºi bate vânt de împrospãtare pe toate laturile þãrii.a. de un portocal care este un om ºi care omul acesta nu e altul decât Boris Movilã. sã-l ducã tocmai în culmile dealului. înhãmându-l la carul rãspunderii ºi datoriei. Pirogan..). Membru al Uniunii Cineaºtilor din R. Loteanu º. Ion DRON UN SUFLET DE HAR ºI NEÎMPÃCARE . Capitala. Nu m-ai întrebat dacã nu tânjesc dupã cinematografie. cã se zãresc anii lui muºcaþi la coamã de o stea buiacã ºi care freamãtã la numãrul 60! – ani. tot despre o aniversare trebuia sã vorbesc eu acum. Moldova (1992). în Argentina ºi Grand Prix. în regia lui Em. Mesagerul. ºi isprãvim noi. Anatol CODRU „Literatura ºi arta”. Distincþii: Maestru emerit al artei din R. cu zimþii probãluiþi de toate potãile. ar mai fi de spus multe despre Boris Movilã. cã vine furtunoasã. Redactor ºi coautor la enciclopediile Chiºinãu (30 de articole). Organizaþia naþionalã din Basarabia. Moldova (1978).1988 CE NU M-A ÎNTREBAT EUGEN CIOCLEA? . Colaboreazã cu articole (cca 200) pe diverse teme ºi probleme acute la publicaþiile: Literatura ºi arta. ªi-þi – 301 – . A redactat volumele Pe drumurile pribegiei ºi Oameni ºi timpuri de V. ce vroiam eu sã spun pânã la urmã? Dacã nu mã înºealã mintea.a. „Arcaºii lui ªtefan cel Mare” de M. medalia „Meritul Civic” (1995). pe care destinul la lovit zdravãn peste cãciulã. Fãrã îndoialã. la Cannes. Adicã.Derbeniov.. Flux.. Luceafãrul º. regia: V. Aºteptaþi-ne în zori. ªt.

.XI.. Israel sau S. Patru ani am fãcut ºcoalã la unul dintre cei mai fenomenali oameni ai noºtri. Cineaºtii noºtri nu numai cã trãiesc întro lume a miracolului ºi a deosebitelor greutãþi cotidiene. aºa cum o preferã unii. cãci ne lipseºte voinþa ºi duritatea lui Boris Movilã.B. Dar câþi creatori de seamã mai ascunde acea uriaºã fabricã a filmului. 1-15. ci ºi în aceeaºi mãsurã pe colectiv. ªi sunt oameni de un curaj deosebit.. nr. Nu era mare noutate cã în timpuri de tristã amintire sã fie pus sub urmãrire un colaborator ºtiinþific sau o persoanã care lucra la o anumitã întreprindere cu restricþii ºi care se aflã în legãturã de rudenie cu cineva din. care fãcea o muncã perfect paºnicã ºi care nu deþinea nici un fel de secrete militare sau de stat.spun sincer cã tânjesc grozav. Iurie COLESNIC „Lanterna magicã”.-ului din acele timpuri.A. ci în primul rând e artã colectivã. Dar caracterul misiunii lãsa sã se înþeleagã faptul cã dl Movilã este o persoanã ce ar putea prezenta un anume pericol pentru Moldova. sã vedeþi cã se bazeazã nu numai pe individualitate. peste un timp. Deci acum 5-6 ani ni s-a încredinþat o misiune iniþiatã de Mahu. într-adevãr. de-o credinþã naþionalã ieºitã din comun.B. le simt lipsa! Numai un singur exemplu... sã zicem. urma sã facem o muncã obiºnuitã pentru activitatea K.. Reforma învãþãmântului se miºcã prea încet. Boris Movilã este omul care trebuia sã fie ministru. azi nu ne-am fi hârtolat în toate pãrþile ca oamenii beþi. dar nedeclaratã..G.-ul ATACÃ. care. . am putut constata cã numitul Mahu i-a deschis dlui Movilã. dupã efectuarea unui ºir de mãsuri operative ºi speciale. care ºi cu mijloace puþine ºtie a face lucruri mari.. redactor sau regizor (nu mai þin minte ce funcþie exercita) la studioul „Moldovafilm” pentru a-i „depista” relaþiile.1992 PÃZEA! K. în care scop urma sã i se instaleze în apartament aparataj secret de ascultare. precum ºi pentru a-l studia bine pe dumnealui ºi pe vecinii acestuia. ªi. la un om de-o puritate sufleteascã deosebitã. Mai pe scurt. Dacã am fi pãstrat acea mânã de intelectuali cu vechea pregãtire. Nu le fac complimente. În culturã reforma demult a îngheþat. fiind astfel bãnuit – 302 – . Cinematografia nu e numai cea mai importantã dintre arte. Fiindcã ne lipseºte energia ºi elanul lui Boris Movilã.19.U. un dosar sub titlul „Înaltã trãdare sub formã de spionaj”. care consta în filmarea lui Boris Alexandrovici Movilã. pe lângã toate fiind ºi în vârstã.. ªi eu tânjesc dupã acel colectiv.G.

– 303 – .G.B. nu? de ce sã ne mirãm..-ului. În scurt timp am aflat cã Mahu îl învinuia pe dl Movilã de spionaj în favoarea. îi era supravegheat apartamentul. În schimb mira faptul cã i se deschidea dosar unei persoane deja înaintate în vârstã.cã ar putea deveni agent al serviciilor de spionaj al acestor þãri..A. Ne dãdeam seama de caracterul absurd ºi nefondat al învinuirilor. României. Aveam. Mahu ne cerea „mãsuri active”. unui simplu cineast pe motiv cã ar face activitate de spionaj. Fiece miºcare a lui se afla sub observaþia K. Mahu „spionul Movilã B.” a fost încadrat cu filatori. Dar tov. ªi astfel se face cã la sugestia tov.

a. alþii în anii 4050 au fost decimaþi moraliceºte în numeroasele campanii ideologice contra rãmãºiþelor româno-burgheze. au plecat câteva sute de mii de gimnaziºti ºi liceeni.). El a sesizat atunci niºte procese ºi fenomene sociale. Le era fricã de anul ’40. Nu putea fi nici vorbã ca el sã poatã pleca undeva peste hotare. fãrã aprobarea procuraturii. Satul meu n-a fost o excepþie. înþeleptul nostru scriitor Ion Druþã. Livovschi º.B. pãrinþii lor.-ului R. La vârsta de numai 16. împrãºtiate în toatã lumea. Am spus cã ne vom opri doar la un caz. „POVARA BUNÃTÃÞII NOASTRE”.M. aproape toþi intelectualii. cã din cei circa 15 învãþãtori buni. cei mai buni gospodari.5 ani. Printre cei plecaþi erau ºi viitoarele mari somitãþi ale neamului românesc: academicianul Gleb Drãgan. scriitorul Paul Goma. Satele ºi oraºele noastre au rãmas fãrã intelectualitate tehnicã.i se asculta telefonul. Costenco.G.. ne asfixiazã. Chiaburu. pe care noi nu le observam.S. specialiºti. I. Ei n-au vrut sã rãmânã sã dea ochii a doua oarã cu satrapii lui Beria ºi Stalin. fricã de Siberia. raionul Glodeni. lingvistul E.S. când Armata Roºie a „eliberat” raioanele din nordul Basarabiei de la ocupanþii români. iar astãzi ele ne strivesc.. în România. unde au fost repartizaþi pe judeþe. cazaþi ºi aranjaþi la lucru în ani foarte grei pentru þarã. majoritatea absolutã basarabeni (Handrabura. Coºeriu. Bine a zis. toþi au plecat.. desigur. 26 mai 1992. vreo jumãtate de milion de oameni. Din cei puþini rãmaºi aici unii au ajuns în Siberia. am fost numit învãþãtor în satul meu natal Hâjdieni. S-a creat o lipsã totalã de intelectuali. Þin minte ca acuma.. cu 4 clase de liceu teoretic „Ion Creangã” din Bãlþi. unde în 1941 au fost deportate 5000 familii ºi 53 mii de tineri duºi la muncã forþatã. În 1944 din Basarabia s-au evacuat în România circa 10 mii de învãþãtori ºi medici. ºtiinþificã ºi artisticã. i se citea corespondenþa ºi toate aceste acþiuni au durat destul de mult. când au fost arestaþi 11 mii de intelectuali. Un fost colaborator al secþiei a 7-ea a K. mitropoliþii de Oltenia Vornicescu ºi de Ardeal Plãmãdealã ºi alte zeci ºi sute de personalitãþi marcante. – 304 – . au fugit peste Prut. Lipsiþi de intelect Era pe la sfârºitul lui martie începutul lui aprilie 1944. „Þara”. Nu i s-ar fi permis. monarhiste: N. sat bogat care pe atunci avea vreo patru mii de locuitori. acum 30 de ani în urmã. ªi toate aceste „mãsuri” se realizau „în interes de securitate a statului” ºi.

V..Vasilenco. licheismul. În 1944.. fructe. de istorie ºi tradiþii. minciuna ºi forþa brutã. mai ales „Sovietskaia Moldavia” ºi „Moldova Socialistã” ºi o sã vã cutremuraþi de învinuirile aduse multor intelectuali basarabeni. care pânã la urmã îi înnebuni cu totul pe þãrani. Noi toþi eram de naþionalitate românã. trecutã ca ºi multe altele ce vor urma sub tãcere ºi þinute în arhivele statului sub ºapte lacãte timp de o jumãtate de secol de cãtre fosta conducere antinaþionalã a Moldovei Sovietice. Rãsfoiþi presa timpului. T. În ’46 a mai început ºi lunga perioadã – 305 – . Atunci a început. Corobceanu. mancurtizare. ceilalþi rãniþi ºi teferi s-au întors acasã. rai. au fost trimiºi la front. rai).a. G.. E. deci. cã se cheltuie miliarde de ruble din bugetul statului. L. dupã o scurtã pregãtire militarã. Rusev. Au luptat. rai. când în toate centrele raionale strada principalã era plinã de raiuri (raicom. dispariþia memoriei noastre istorice. legume º. M. lapte. ouã.Coroban. în Basarabia în câteva luni au fost recrutaþi ºi mobilizaþi peste 300 de mii de bãrbaþi ºi. Dar pânã la asta toþi au trimis acasã scrisori în trei colþuri cu alfabet latin ºi eu le citeam mai ales femeilor în vârstã. atunci a început procesul de deznaþionalizare. rusificare. Cemârtan. raiono. Ocupaþia sovieticã ºi plecarea intelectualitãþii noastre în România a fost prima loviturã de moarte aplicatã demnitãþii noastre de om ºi celei naþionale a basarabenilor. limba românã a devenit moldoveneascã. cu mici excepþii. rãmaºi dupã mãcelul din 37 organizat de Stalin în Transnistria. raispolcom. Zadnipru. Dezmoºteniþi. rezultatele cãreia le culegem azi cu vârf ºi îndesat. de culturã. sã deschidã ochii mulþimii la aceastã tragedie. care le sileau sã achite cât mai repede impozitul în naturã (gospostavca): pâine. iar alfabetul latin a fost înlocuit cu cel rusesc fãrã nici un fel de plebiscit ºi fãrã nici un fel de þipete din partea noastrã. dupã „eliberare”. Cibotaru ºi mulþi alþi cunoscuþi ºi necunoscuþi opiniei publice. Corlãteanu. ºi mediocritatea noastrã.. De acu în ’44 la poarta þãrancelor moldovence veneau activiºti. lânã. raizo. privilegiul pe care basarabenii încã nu-l aveau.. P. în care toþi ºefii erau ruºi sau moldoveni. Deleanu. impozit. raifo. o treime din ei au murit. carne. raizdrav. A. Grecu.. ignoranþa. pauperizaþi!. N. A. Am fost lipsiþi de intelectualitate. Iatã o problemã dureroasã. membri de partid. Ablov.. care ar trebui sã fie analizatã ºi prezentatã obiectiv de onoraþii noºtri istorici. Atunci în capul mesei s-au cocoþat veneticii. trãdarea. Meniuc. L. iar peste noapte am devenit moldoveni.

Concomitent. legea lui Stalin – lichidarea chiaburimii ca clasã. a fost greu. În fiecare sãptãmânã în primãvara lui ’47 tãiam din catalog câte un nume de copil mort de foame. ca în fundul Rusiei la sfârºitul anilor 20. dând pãmântul. ºi iar beciuri. Intraserã cei sãraci. la muncã forþatã au fost trimiºi 80 mii de tineri. când în basarabeni a fost bãgatã frica-n oase pentru multe decenii ºi generaþii. provocatã artificial de conducerea antinaþionalã de venetici ºi lachei. pe care le fãcuse ºi le cumpãrase. Nu-i impresionau nici bocetele ºi blestemele femeilor. sub podele. vitele de muncã. ei refuzau cã nu ºtiau ce-i asta. uneltele de producere. care conºtient au trimis în mormânt un sfert de milion de români.5 – 306 – . sãpau în grãdini ºi cãutau pâine. nici privirile disperate ºi înjurãturile bãrbaþilor. care au þinut timp de 10 ani. Foamea. a fost a doua mare loviturã de îngenunchere a neamului nostru. care a cosit lumea în dreapta ºi în stânga. n-a fost. cotrobãiau prin sobe. În iunie au început deportãrile. La noi însã ea a luat proporþii colosale. luau tot ce gãseau. Într-o noapte peste 11 mii de familii a celor mai buni gospodari de la sate ºi intelectuali din oraºe au fost expulzaþi în Siberia. în ’49. condamnat de 4 ori ºi de marele scriitor rus A. þãranii au intrat în colhoz. exproprierea ºi colectivizarea. la cercul polar.Soljeniþin în opera sa capitalã „Arhipelag gulag”. distrofici. lãsaþi acasã sã vorbeascã cu soþiile ºi iar chemaþi la Sovietul sãtesc. începând din 1944. Cu toate astea grupuri de haidãi din sat în frunte cu reprezentantul raionului (upolnomocenîi) mãturau podurile. în primul rând copiii ºi bãrbaþii veniþi de pe front. toþi ceilalþi erau umflaþi. Þãranii au fost acei care au suportat toate vitregiile soartei. Þãranii erau chemaþi la Sovietul sãtesc sã scrie cereri de intrare în colhoz. purcel ºi cãþel. cãþel ºi pisicã la casã. Ca sã achite obligaþiile împrumutului ei trebuiau sã vândã vacã. Erau þinuþi în beciuri. Dupã acest act de genocid. dar ei erau puþini. ei constituiau atunci marea majoritate a locuitorilor din republicã. Peste un an. rãmânând cu gãini. ªi majoritatea nu vroia. care a provocat o foame groaznicã. Foame în þarã. a fost o tragedie naþionalã. În ’46-’47 a mai dat ºi seceta. vitele ºi uneltele de muncã. ªi atunci a fost aplicatã. Oamenii nu vroiau sã-ºi dea pãmântul.a împrumuturilor de stat. cuptoare. A doua zi începea totul de la început ºi tot aºa. fãrã nimic. în care oamenii au murit ca muºtele. saraele. rupând bucãþica de la gurã. a început al treilea calvar al poporului nostru – deportãrile. Eu am dat vreo 8. de circa 2-3 ori mai mulþi decât au murit pe front. ªi iar ameninþãri cu Siberia. nici þipetele copiilor. la rece. peste Prut. Au fost aproape doi ani de coºmar.

România º. Ca naþiuni ºi state moderne Anglia. Germania. de demnitate. pentru cã era însoþit ºi de distrugerea ºi pângãrirea bisericilor ºi mãnãstirilor. dar mite un individ. deportãrile ºi colectivizarea – dezmoºtenirea ºi pauperizarea – toate calamitãþile ºi atrocitãþile astea s-au abãtut asupra basarabenilor ºi bucovinenilor „eliberaþi” numai în decurs de 5 ani. prusaci ºi nu nemþi. e cucoanã ºi stãpânã în casa noastrã. a icoanelor ºi a cãrþilor sfinte. am fost dezmoºtenit pentru ce mã judec cu statul de 40 ani. pscoviteni sau kievleni ºi nici într-un caz nu sunt ruºi? Cele enumerate mai sus au fost în evul mediu timp de câteva sute de ani principate. Toatã pasãrea pre limba ei piere. iar þara e condusã cu bâta.. pe când Italia.a. pomerani. s-au format douã-trei sute de ani în urmã. licheismul ºi laºitatea politicii criminale a guvernanþilor de atunci din republicã. sfârºitul lumii. alteori se uneau împotriva unui duºman comun. normanzi. francezii ar susþine morþiº cã sunt provansali. iar casa mi-a fost luatã cu hapca. Pentru þãranii basarabeni fenomenul acesta a fost egal cu un cataclism. arestãrile. Franþa. pe mulþi ne-au mutat din Basarabia sã trãim în Siberia. materialã ºi spiritualã. Da. datã poporului nostru jefuit. Jocul de-a naþiunea Ce-aþi zice dacã astãzi italienii ar þipa în gura mare cã ei sunt florentini. birurile. relativ independente. iar ruºii sunt moscoviþi. ªi aceste crime. vestfalieni. neapolitani. ca în Germania ºi Italia. de genocid. novgorodieni. – 307 – . când ºi în aceste þãri a început sã se dezvolte societatea capitalistã ºi s-au constituit nu prin plebiscit. au avut dreptate: ne-au eliberat de pãmânt. ci deseori la voinþa unor mari lideri naþionali sau chiar pe calea armelor. Actul acesta barbar. impilat ºi lipsit de demnitate de om ºi naþionalã. sãlbatic. care au costat viaþa a peste 400 mii de români. Morþii pe front ºi invalizii. la comanda guvernatorilor le-au botezat „eliberare” ºi „ajutor dezinteresat frãþesc”. de viaþã. La un astfel de mãcel e greu sã reziste un popor. alsacieni etc. Spania ºi mai apoi Rusia – toate foste mari imperii. sicilieni ºi nu italieni? Închipuiþi-vã cã nemþii ar striga la congrese cã sunt bavarezi. împrumuturile ºi foamea. nimicirea altarelor. au fost trecute sub tãcere ºi mulþi din istoricii noºtri. minciuna e argumentul veneticilor. state feudale. act care a demascat trãdarea. a fost o a treia loviturã mortalã. care uneori au luptat între ele. care au ocupat ºi stãpânit numeroase pãmânturi ºi popoare strãine. Aºa e când istoria e cenuºãreasã. veneþieni. s-au constituit ceva mai târziu – 130-150 de ani.ha de pãmânt al pãrinþilor. cnezate.

Pentru oamenii normali. în problemele naþionale se repeta aceeaºi politicã din anii regimului totalitar comunist.a. a douã culturi º. Gândurile ºi intenþiile sunt destul de strãvezii: noi nu mai suntem o – 308 – . Astãzi.. cu ea nu poþi ieºi peste hotare. fãrã interese meschine ºi ambiþii personale – totul e logic ºi firesc. Numeroase documente din trecut mãrturisesc cã timp de peste 100 ani de ocupaþie ruseascã a Basarabiei mulþi savanþi. Banatului º. „Casa noastrã – Republica Moldova”. cu o mentalitate nedeformatã. Ei au mai spus cã politica a douã limbi urmãreºte scopuri ideologice. oameni politici ºi guvernanþi din secolul trecut îi numeau pe basarabeni – români. la care au participat celebri lingviºti sovietici din Moscova. cu o judecatã sãnãtoasã. Se ºtie cã România s-a format ca naþiune modernã ºi stat unitar la mijlocul secolului trecut. sã nu treacã peste el nici pasãrea. din cauza lui nu se mai putea edita literatura clasicã. o religie. mai sunt ºi altfel de oameni. pãmânturi ºi locuitori care au avut ºi au comun multe trãsãturi caracteristice. în urma unirii Moldovei. o istorie. foste principate ºi state feudale. Druþã. a douã limbi. Munteniei. care au afirmat sus ºi tare cã nu existã douã limbi. atacat necruþãtor zeci de ani de cerberii realismului socialist ºi ai ideologiei marxist-leniniste. tradiþii ºi alte particularitãþi. ea n-are nimic comun cu ºtiinþa ºi teoria aceasta poate fi folositã numai în scopuri interne. Poporul a fost înºelat ºi mancurtizat mai departe. cã te compromiþi.m. ci una – românã. o culturã. Cuvântul „român” era izgonit de peste tot. o provenienþã etnicã. din pãcate. afirmaþiile mincinoase ºi fariseice antinaþionale ale liderilor socialiºti ºi „Edinstvo” continuã aceeaºi politicã românofobã de existenþã a douã naþiuni. necesitatea unei graniþe cu un zid înalt de sârmã ghimpatã la Prut ºi o lipsã totalã a ei la rãsãrit. social ºi politic a unit comunitãþi de oameni ºi popoare. peste zidul chinez de la Prut sã-l punã ºi pe cel de la Berlin. Kiev ºi Leningrad.Noul sistem economic. în linii mari. Pe lume. care aveau trãsãturi comune: un teritoriu.a. enumerate mai sus.. prezenþa ºi rolul politic nefast al lui I. Olteniei. cuvântarea tendenþioasã a preºedintelui M. În anii cincizeci ai secolului nostru la Academia de ªtiinþe au avut loc douã conferinþe. altfel de lideri de partide ºi conducãtori de stat. însã. o limbã. cu puþinã carte ºi oneºti. Atunci conducerea reacþionarã a republicii a ignorat ºi condamnat concluziile savanþilor ºi a continuat sã divizeze naþiunea românã ºi limba ei în douã.d. unele declaraþii revizioniste din campania electoralã ale liderilor agrarieni. Transilvaniei. Snegur ºi ale celorlalþi delegaþi.

plebiscite sau interese ºi ambiþii personale. Dar logica vieþii ºi istoria ne spune cã naþiunile ºi limbile lor nu se creeazã peste noapte. istoricii. clasicii literaturii noastre româneºti n-au scris în douã limbi. suntem manipulaþi de oricine. Pãi. sunt moldovean. ei n-au avut douã naþionalitãþi – moldoveneascã ºi românã. exact cum ar zice un erou dintr-un roman fantastic. nu sunt neamþ. semnat tâlhãreºte la miez de noapte de cãtre MolotovRibbentrop. noi vrem sã ne întoarcem înapoi cu 140 de ani în urmã la Moldova noastrã feudalã. nu ºtim de unde venim ºi încotro ne ducem. mai ba! E mai mult ca fantastic.. ci napolitan ºi tot aºa mai departe. Poporul care nu-ºi cunoaºte istoria ºi trecutul nu are viitor. nemþii din Germania democraticã au dãrâmat zidul din Berlin ºi s-au unit cu Patriamamã – Germania Federativã: vietnamezii au fãcut acelaºi lucru. nu-i aºa? Am ajuns de râsul gãinilor. A. - – 309 – . Ei sunt mai culþi. cã el vrea sã se întoarcã înapoi la adolescenþã ºi tinereþea de altã datã. este egal cu nu sunt rus – sunt moscovit. nu mai vorbim aceeaºi limbã. nu sunt francez. Deputaþii noºtri la Moscova au tãcut pentru cã el la mulþi din ei ºi atunci ºi acuma le convine. Dupã aproape o jumãtate de secol de ocupaþie sovieticã. tocmai de aceºti oameni geniali se tem ºi fug conducãtorii noºtri de azi ºi consilierii lor. e absurd! Mai întâi. Noi suntem mai prejos. Cronicarii. ci normandez. E caraghios. lumea ar trebui sã ne plângã de milã.naþiune românã. e caraghios. în mod obiectiv. dar pe niºte conducãtori de stat. Conducerea. târtani. tot aºa au sã procedeze ºi coreenii din cele douã Corei. Ne-am rãtãcit cu totul. la ordinul celor doi dictatori sângeroºi de împãrþire ºi cotropire a unor teritorii ºi popoare strãine. Genialul exponent al neamului nostru Mihai Eminescu a spus scurt ºi clar: „De la Nistru pân’ la Tisa. Soljeniþân. tot românul plânsu-mi-sa. nici prin decrete. cã e o ficþie. mai civilizaþi. cã nu ºtim cine suntem. confirmã adeziunea ei la protocolul adiþional secret. suntem ciulini.. Nu sunt român. nu mai suntem o parte din acelaºi stat. trãind în America. Conducerea republicilor baltice au cerut insistent pânã acest act criminal a fost abrogat. nu sunt italian. acolo unde vor ei sã se întoarcã e maximum o treime din acea Moldovã. ei au mai multã demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. în manifestul sãu politic din 1990 ne-a spus cine suntem ºi cu cine sã ne unim. ci prin firea lucrurilor în decurs de sute ºi mii de ani.” ºi „Suntem români ºi punctum”. cã ne dezicem de þarã ºi de neam. ci bavarez. Pe un erou de roman l-am mai înþelege.

Dar viaþa nu iartã nimic. E caraghios. mii de coloniºti de toate naþionalitãþile: gãgãuzi. ca sã prindã rãdãcini. Akkermanul ºi alte multe oraºe de negoþ. mai ales în judeþele de sud. I-a cãzut o manã din cer. bãgând în hotarele ei o faþã de pãmânt roditor ºi numeros de oameni. Chilia. e ruºine! Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni. Pentru ei e puþin.. Vom nimeri la zidul infamiei ºi vom fi blestemaþi de urmaºi. apoi plãteau impozite de 2-3 ori mai mici ca moldovenii.Stratievschi. pacea s-a încheiat.zicea A. Consecinþele unei astfel de activitãþi de falsificare a istoriei ºi de transformare a ei într-o servitoare a guvernanþilor a dus deja la pierderea Transnistriei ºi a moldovenilor de acolo. mai vor ºi o Basarabie. rusificare ºi de exterminare fizicã a naþionalitãþilor mai mici de pe teritoriile ocupate ºi anexate. concomitent aducând aici. Autohtonii erau strâmtoraþi ºi marginalizaþi în toate: guvernatori erau numiþi numai generali ruºi. limba românã a fost exilatã – 310 – . apoi cel sovietic..a. Þaranov. Ismailul. C. impozitele erau mari. Þarul s-a exprimat destul de clar. pânã la Extremul orient. feudalismul ºi iobãgia înfloreau. bulgari. Benderul. la început erau scutiþi de impozite. Stati ar trebui sã-i lãmureascã poporului problema formãrii naþiunilor ºi statelor moderne. Ei erau privilegiaþi. Puºkin. iar feciorii lor scutiþi de armatã. O fac din ignoranþã sau din fariseism.. V. V. Bârnea. rezultatul e acelaºi. în care se aflã cetãþile cele vestite: Hotinul. Ei însã rãscolesc cu înfrigurare cronicile ºi scotocesc cu acul ca într-o nucã învãscutã cuvintele moldovean ºi moldovenesc cu alte gânduri de-a otrãvi ºi mai departe mentalitatea poporului nostru din Basarabia. Iatã ce scria þarul Alexandru I la 5 august 1812: „Rãzboiul prelungit 5 ani între împãrãþia Rusiei ºi Poarta Otomanã acum mulþumitã þie celui Prea Înalt s-a isprãvit cu noroc. Rezultatele alegerilor parlamentare ºi ale plebiscitului sunt un final tragic al politicii de 50 de ani de deznaþionalizare ºi mancurtizare a poporului.. au promovat din plin politica ºovinã de expulzare. Domnii istorici P. Unde dispar moldovenii? Imperiul þarist. ucraineni º. În decurs de un secol guvernul þarist prin diferite metode a reuºit sã strãmute mii de basarabeni spre rãsãrit. La care se poate adãuga cã n-are nici geografie.”. familii întregi erau expulzaþi spre rãsãrit. cã prea orbecãim. sub pretextul de eliberare. nemþi. Aceastã dãruitã nouã de la Dumnezeu pace a adus împãrãþiei Ruseºti însemnate foloase. þãranii din raioanele de nord ºi din centru erau fãrã pãmânt.

capii bisericii.S.R. 20 mii au fugit peste Nistru. erau ºi ei ruºi. iar un loc de exil numitã provincie dezvoltatã? Nu cumva cealaltã afirmaþie a lui V. izolatã de centrele ei istorice ºi culturale ca Iaºi. Lenin „Rusia e temniþa popoarelor” e mai justã? Dar dacã comparãm Basarabia din sec. Pânã în anul 1940 în RASSM erau 14 raioane cu circa 250 de state mari de moldoveni. În felul acesta guvernul þarist a reuºit sã reducã ponderea populaþiei române în Basarabia de la 93% pânã la 80%. adicã – 311 – . analfabetismul populaþiei a atins cifre record: 90% bãrbaþi ºi 98% .din instituþiile de stat ºi organizaþiile obºteºti. 60 mii au murit de foame. în Basarabia. atunci e clar cã avem de a face cu un act de cotropire ºi ocupaþie a acestui pãmânt ºi de rusificare ºi exterminare a acestui popor. Lebedev. Atunci a început politica de divizare a naþiunii române în douã: în români ºi moldoveni. iar mai apoi la imperiul sovietic a fost anexatã întreaga Românie. în 1924. baºtina lui A. În 1940. Populaþia de peste 700 mii de moldoveni din Transnistria a fost supusã la grele încercãri. rusificaþi ºi mancurtizaþi. ruptã. Un adevãrat genocid. la care a alipit Basarabia ºi Bucovina. care. Þinutul Herþa ºi judeþele de sud ale Basarabiei.. la care din Basarabia ºi Bucovina au fost invitaþi 7 moldoveni ºi 19 ruºi ºi ucraineni.. apoi din ºcoli.a. smulse în 1940 de la þara vecinã România.femei. Stalin. la sesiunea Sovietului Suprem al U. pentru ca ultimii sã fie deznaþionalizaþi. apoi din biserici ºi înlocuitã cu cea rusã. Însã istoricii sovietici afirmau cã în secolul al XIX-lea în Basarabia economia ºi cultura s-au dezvoltat. Peste puþin timp. despre care de nenumãrate ori au vorbit K. în oraºe moldovenii constituiau 15%. încãlcânduse canoanele bisericeºti. iar unul din ei. Putna º.S. Marinat. a strâns literatura religioasã în limba românã din biserici ºi mãnãstiri ºi a fãcut focul cu ea. Argumente? Poftim. Poate oare fi numitã naþiune o populaþie analfabetã ºi fãrã intelectualitate. mitropoliþii. publicatã acum doi ani în sãptãmânalul „Literatura ºi arta”. Cu alte cuvinte RSSAM a fost un pretext cu intenþia de a înghiþi toatã naþiunea românã. cu gând diabolic a format Republica Sovieticã Socialistã Autonomã Moldoveneascã. XIX cu cealaltã jumãtate de Moldovã de peste Prut. Enghels. avea trei biserici. care se întindeau pânã la Bug. P. În 1931-33 au fost deportaþi circa 20 mii de oameni. Unul din ele era Valea Hoþului. Stalin i-a dãruit Ucrainei 9 din cele 14 raioane ale RASSM. Suceava. Toate astea au fost fixate într-o hartã de prin anii 30. la Balta. s-a format naþiunea moldoveneascã. succesorul fidel al politicii ºovine þariste de cotropire a pãmânturilor strãine. conform spuselor dumnealui. Marx ºi F. plus Bucovina de Nord. I. I.

S. Dupã o astfel de politicã antinaþionalã timp de 45 de ani populaþia românã din teritoriile din Ucraina a devenit minoritarã. Hruºciov a rãmas fãrã nici un rãspuns. Dar ce s-a fãcut cu celelalte câteva sute de sate? Unde au dispãrut câteva sute de mii de moldoveni? Cine i-a înghiþit? Nemþii.S. mai ales în oraºe. la o astfel de nedreptate trimis lui N. În perioada postbelicã ele au fost invadate de strãini în aºa mãsurã. iar în cele de partid numai 2. Pentru aceastã operaþie de reducere a lor în propria þarã la Sovietul Miniºtrilor exista un departament special al lui Damaskin.S. În Chiºinãu erau 19 grãdiniþe moldoveneºti ºi 112 ruseºti. într-o informaþie trimisã lui Malenkov. mai puþin de 40% la Bãlþi. majoritatea cu conducere rusã. ca Ucraina sã fie mai mare ºi sã aibã ieºire la Dunãre. pe români? Sau în 1944 la posturile de primi secretari de raioane de partid din Basarabia erau 25 ruºi ºi 9 moldoveni. În urma acestui fapt la sesiune toþi au aplaudat furtunos. secretar al C. românii? În sudul Basarabiei ºi în Bucovina pânã la ocupaþie populaþia românã era majoritarã.C.C. în stânga Nistrului au rãmas numai 5 raioane cu câteva zeci de sate moldoveneºti. turcii. preºedinte la Kominternului. pe când cea – 312 – . Moldovenilor de la sate nu li se fãcea la oraºe nici înscriere. care se stãruia din rãsputeri sã expulzeze cât mai mulþi moldoveni la rãsãrit cu fanfare militare la gãri. a Râbniþa – 1 ºcoalã. În 1940 Gorkin. încât moldovenii au devenit minoritari ºi numãrul lor s-a redus la 50% la Chiºinãu. Dupã numãrul moldovenilor cu studii superioare la mia de locuitori republica ocupa locul al 14-lea.o treime din teritoriul noii republici unionale R. Aºadar. În Moldova Sovieticã erau 4 oraºe mai mari cu o populaþie de peste 100 mii de locuitori. În urma unei astfel de politici antinaþionale în perioada postbelicã populaþia moldoveneascã a crescut numai cu circa 45%. secretarul prezidiului Sovietului Suprem al U.R.R. Ce minune e ºi asta? Cine îi înghite ºi aici. la Tiraspol – 1 ºcoalã. menþiona cã populaþia ucraineanã în Ismail constituie 4-6%. al doilea de la coadã din U. 30% la Tighina ºi 20% la Tiraspol. Cu toate acestea în iulie 1940 în Basarabia ºi Bucovina.S. 15 ºcoli moldoveneºti.U. la Tighina – 1 ºcoalã. nici de lucru nu aveau. cu o suprafaþã de 17 mii km2 ºi cu o populaþie de peste 1 milion de oameni. Fiind la conducere cei veniþi au rusificat învãþãmântul aproape complet.S. în Basarabia ºi Bucovina. în cele 10 comitete executive judeþene au nimerit 4 moldoveni.S. Protestul lui Dimitrov. e lipsitã de cele mai elementare drepturi naþionale ºi e pe cale de dispariþie. al P.. Ei erau expulzaþi spre rãsãrit. 30 ruseºti ºi vreo 30 mixte. recent ocupate de imperiul sovietic.M.S.

tot noi suntem numiþi extremiºti. marele exponent spiritual al poporului rus de la sfârºitul sec. fãcând mereu comisii de conciliere. sã cerem egalitate în drepturi cu ei. dacã n-am avut cap. κi bat joc ºi au de cine. În locul fiecãrui moldovean plecat la Rãsãrit veneau 3-5 strãini ºi se opreau numai în oraºe. au fãcut greve. iar noi umblãm gârboviþi. iar cea rusã cu 180%. ºiau fãcut state. XX. am avut în spate Þara Româneascã cu 25 milioane de fraþi de sânge. Noi am fost într-o situaþie mai favorabilã decât ei. pentru cã am îndrãznit sã atentãm la privilegiile celor veniþi. dar ce folos? Am pierdut totul. atâta românofobie. cineva din mare dragoste ne înghite pe un capãt! Oare istoricii noºtri n-au nimic de spus despre toate acestea cinstit ºi onest. cã e nevoie de prima limbã de stat – rusa. ei râd de noi cã termenul de atestare de cunoaºtere a limbii de stat pentru 1-2% din ei a fost amânat sau anulat. Iatã de ce noi dispãrem. Ele sunt libere. tot la Tiraspol. naþionaliºti ºi chiar fasciºti. În 4 ani ei n-au vrut sã înveþe 400 de cuvinte româneºti. vor un alt imn. Stalin de a-i lichida complet. când moldovenii munceau. în frunte cu ºefii actuali. Cât de superioare sunt popoarele ºi conducerea lor din Þãrile Baltice. datoritã numeroaselor „eliberãri” ale românilor de sub români. cã fraþii de peste Prut nu ne-au dat nici un fel de ajutor (ce-am vãzut la televizor în timpul rãzboiului de la Nistru a fost un miraj) ºi alte absurditãþi ºi bazaconii. veniþi din închisorile din Rusia. Zãu. au sã-ºi facã ºi bazã militarã. pupând mâna ºi caftanul celor de la rãsãrit. în prezent mulþi lideri promoveazã o politicã antiromâneascã. n-au nici un pic de curaj? ªi nici ruºine? A. cã în ele se predã în limba românã. ne-au rãscroit pãmântul încã o datã dupã Stalin ºi Hitler. ca la ei acasã. ei au pornit rãzboi împreunã cu cazacii ºi puºcãriaºii. Deci. cu capul plecat.ucraineanã cu 120%. Iatã de ce ponderea moldovenilor în perioada postbelicã s-a redus de la 80% la 65%. „ajutorului permanent ºi dezinteresat” din partea fratelui mai mare în decurs de 150 ani noi am ajuns cu 35% sau cu circa o treime mai puþini faþã de populaþia totalã din republicã. ªi sã vezi. rãspândesc minciuni cã se închid ºcolile ruseºti. – 313 – . Lucrul acesta i-a supãrat foc. Oare ei nu pot fi bãrbaþi. în cartea sa „Arhipelag gulag” se opreºte de 4 ori la soarta tragicã a basarabenilor deportaþi la Cercul Polar ºi la intenþiile lui I. criminali ruºi din Þãrile Baltice au fugit la noi ºi au devenit miniºtri. aºa cum au vrut ei. Ba mai mult. Soljeniþân. Ce era sã le mai cedãm? Chiºinãul ºi Bãlþul? Pãi ele nu-s ale noastre. plâng dupã alfabetul chirilic pentru o limbã de provenienþã latinã. au venit toate figurile reacþionare din fostul Imperiu Sovietic. Nostalgie ºi lacrimi dupã fostul Imperiu sovietic.

afarã de minoritatea rusã. prãbuºirea comunismului ºi crearea celorlalte 14 republici independente i-a gãsit pe neaºteptate pe cei 25 mil. În ciuda drepturilor lingvistice ºi culturale.În ce prãpastie economicã ºi politicã ne-a înfundat conducerea republicii prin politica ei antinaþionalã! Noi am pierdut ºi demnitatea ºi pãmântul. respectiv. ea refuzã pur ºi simplu egalitatea în drepturi. cã largile drepturi lingvistice ºi culturale acordate minoritãþii ruse ºi celorlalte axeazã acest tânãr stat în fruntea þãrilor în ce priveºte drepturile minoritãþilor ºi drepturile omului. cãpãtat „de facto” i-a descumpãnit ºi dezorientat. Acesta e rezultatul trãdãrii...R. în special. în Republica Moldova. trimis din Paris ºi publicat de curând în „Literatura ºi arta”.S. minoritatea rusã s-a arãtat refractarã. În aceºti doi ani ea ne-a dovedit cã nu poate sã depãºeascã acest prag psihologic. afirmãm pe baza legislaþiei existente acolo. – 314 – . În ce priveºte Republica Moldova. Destrãmarea U. Un alt factor decisiv în procesul de nimicire ºi dispariþie a naþiunii române în partea de est a þãrii. unde cunoaºtem mai bine situaþia. Ne aflãm în faþa unei situaþii unice. Numeroase minoritãþi din lume luptã pentru a obþine egalitatea în drepturi.. deznaþionalizãrii ºi mancurtizãrii cetãþeanului ºi naþiunii. Eugen Holban a fãcut o analizã ºi niºte constatãri extrem de exacte referitoare la naþiunea rusã ºi rolul ei în teritoriile ocupate de la vecini de cãtre Rusia þaristã ºi Imperiul sovietic: „Imperiul rus s-a nãscut cucerind ºi a supravieþuit veacuri prin cuceriri. Ea nu vrea sã renunþe la poziþia de naþiune dominantã – cu toate privilegiile ce-i revin... Istoria ruºilor este o istorie a cuceririlor. Ea nu poate sã renunþe la orgoliul ºi mândria de naþiune. trecerea de la situaþia de naþionalitate dominantã la cea de minoritarã cu drepturi egale. de ruºi stabiliþi în aceste republici de mai mulþi sau mai puþini ani într-o situaþie de naþiune minoritarã.S. inclusiv drepturile generale ale omului ce le-au fost acordate în Þãrile Baltice ºi. Acest nou statut. servilismului. „Prezenþa armatelor ruseºti pe teritoriul Þãrilor Baltice ºi ale Republicii Moldova menþine încordarea ºi incitarea la nesupunere. care o respinge. În articolul sãu „Un prag psihologic pe care minoritatea rusã nu-l poate depãºi”.” 13% de ruºi au acaparat peste 50% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. În pofida acestor drepturi acordate – minoritatea rusã nu le acceptã ºi nu vrea sã le respecte. care de veacuri a cucerit teritorii strãine ºi popoare pe care le-a condus.

. 1994 PRIN FALSIFICÃRI ºI MINCIUNI Sãraca limbã românã! În biata noastrã Moldovã. cea mai purã moldoveneascã. care au „dovedit” lumii cã din 1944 a mai apãrut o limbã romanicã – moldoveneascã. istorici. care ne apasã. dupã pãrerea noastrã. ziariºti. Sau ce caraghioºi eram noi la începutul anilor ’50. cheatru. O astfel de bãtaie de joc faþã de limbã nicãieri în lume nu existã. Aici se aflã.. ca o piatrã de moarã. chepcã º.a. mai ales. ne striveºte. Singuri ne semnãm sentinþa. cauza tuturor relelor. Vartician º. Cum s-a fãcut limba moldoveneascã dupã represiunile lui Stalin din 1937 spunea I.Acesta este adevãrul ºi nu pretinsul „naþionalism agresiv”. rusificaþi ºi aproape lichidaþi circa un milion de români din Transnistria ºi teritoriile limitrofe din Ucraina. au boþit-o pânã au învineþit-o ºi au tãiat-o în multe bucãþi. la care marii savanþi romaniºti ruºi de la Moscova. ce ruºine! Iatã la ce ne-a dus bunãtatea noastrã fãrã discernãmânt. lingviºti. lojitor º. alta în Basarabia ºi o a treia. iar – 315 – .. mai ales în oraºe.. e pe cale de dispariþie. când la Chiºinãu s-au organizat câteva conferinþe ºtiinþifice în problema limbii.a. chipãruº. Ciobãnismul. ne asfixiazã. ca sã facã pe plac tuturor conducãtorilor autohtoni ºi celor venetici. Suntem foarte bogaþi în limbi: una peste Prut. sunt douã. Dar ºefii atotºtiutori au pus piciorul în prag ºi au spus: „Nu!”. curechi. Mihail. seapã. ªi academicianul I. gâtlegãu.a. sunt moldoveneºti. peste Nistru. apelaþi la toate organizaþiile internaþionale ºi veþi vedea c-o sã fim stimaþi ca oameni ºi ca naþiune. au cârnit-o. Ciobanu: S-o îngrãmãdit nãrodul în izbã ºi o votat pentru chiroºcã. pânã când în Transnistria ºi în raioanele de sud ºi de nord ale Basarabiei a dispãrut. au sucit-o. Kiev ºi Leningrad dovedeau pigmeilor noºtri transnistreni cã nu existã douã limbi.” Domnilor guvernanþi! Fiþi ºi voi o datã bãrbaþi. Parcã suntem din Patagonia. iar în cele din centru. hiþel. a servit cu trup ºi suflet guvernanþilor de atunci ºi datoritã lui au fost mankurtizaþi. ªi asta s-a fãcut cu mâinile multor „savanþi” deai noºtri ºi. ºi cã haina ei fireascã a alfabetul latin. mâneºterguri. puneþi piciorul în prag. seaun. D. Ea a devenit o povarã. de apã nãscãtor. în decurs de peste 50 de ani. ca fenomen ºi mentalitate tipice. de parcã am fi fost un trib african. ci una – românã. în caz contrar suntem niºte cârpe. „Literatura ºi arta”. iscãliturã. podval. literaþi. bateþi cu pumnul în masã. care am apãrut pe lume din junglele ecuatoriale. ne dovedeau cã: omãt.

române”. Aºadar. o naþiune ºi o þarã. Eminescu. dar ca niciodatã face ºi multã neghinã. ªtafeta ciobãnismului ºi a varticianismului de altãdatã. Mateevici. varzã. s-au adus dovezi cu carul. – 316 – . o culturã. sociologia. ªi iatã cã ecoul bigotismului ºi caraghioslâcului de atunci rãsunã din nou azi în sãlile palatelor ºi în sferele înalte ale puterii de stat. S-au scris atâtea. zeii le-au furat minþile ºi ei dau în gropi. nu seamãnã cumva cu activitatea febrilã de pescari amatori. Oare congresul „Casa noastrã – Republica Moldova” nu este o continuare directã a acelor timpuri de tristã ºi ruºinoasã amintire din anii ’50? Oare fosãiala scribilor. rolul lor nefast de mankurtizare ºi imbecilizare de data aceasta a basarabenilor au preluat-o domnii istorici P. Haºdeu. Cã e o limbã – românã. volens-nolens joacã rolul coloanei a cincea. doamne! Dar clasicii noºtri – Alecsandri. Bârnea. V. Stati ºi alþii ca ei. ardei. a douã istorii ºi douã popoare? Câtã miopie. înþelegeau lucrul acesta ºi netoþii. o istorie. Dar. Sadoveanu – au scris într-o singurã limbã – românã – ºi erau români. mulþi din conducãtorii de azi. Coºbuc. cronicile ºi operele talentaþilor noºtri înaintaºi. Þaranov. semnãturã. Stratievschi. Creangã.zãpadã. molipsiþi de boala totalitarismului ºi a dictaturii. în visul lor permanent de-a acapara puterea. Sãracul pãmântul nostru! Rodeºte bine grâu. Mihai. lingvistica. cum se vede. care se trage de la daci ºi romani. C. având niþel bun simþ ºi un pic de raþiune. sunt româneºti. mai ales. vrând sãi nimiceascã pe agrarieni ºi socialiºti. care în sudoarea frunþii scociorãsc. cu gânduri diabolice. În marea lor dorinþã de a conduce. rãfuindu-se cu opoziþia ºi cu intelectualii din multe instituþii seamãnã leit cu bolºevicii de a se bãga ºi dirija ºtiinþe ºi artele ºi. a douã culturi. Ca ºi predecesorii lor. care vor cu orice preþ sã pescuiascã ceva „pur moldovenesc” pentru „a dovedi” din nou lumii existenþa a douã limbi. izgonind imnul „Deºteaptã-te. ei sunt acei care prin falsificãri ºi minciuni susþin politica Imperiului Rus de divizare ºi ocupare a pãmânturilor ºi naþiunilor strãine. ºi dacã vroiau. V. cele umaniste: istoria. introducând nomenclatura. câte ceva despre limbã. publicistica.

în zeci de state. ªi mai e ºi periculoasã. Italia ºi Franþa? Vedeþi la ce babilonie ºi scandal mondial poate duce ambiþia agrarienilor ºi socialiºtilor. a fãcut din una douã limbi ºi douã naþiuni. australienii aflaþi la mii de kilometri distanþã de Anglia. ceva mai mare ca Republica Moldova. Lombardia sau Piemont. care pupau mâna ºi caftanul ocupanþilor. în 1944 a tãiat limba noastrã românã în douã? Dacã-i aºa.? De ce ruºii din Chiºinãu ºi Tiraspol vorbesc rusa ca cei din Extremul Orient? Dar cât se deosebeºte rusa vorbitã în Siberia de cea din partea europeanã. Franþa. munþii ºi oceanele nicãieri ºi niciodatã n-au tãiat limbile în bucãþi. atunci de ce rusa nu-i tãiatã în zeci de limbi de râurile Volga. vor cere de la ruºi Königsbergul. limba. De cãtre Prusia sau Bavaria. Sã zicem cã noi am fost 45 de ani sub ocupaþie ruseascã ºi ni s-a schimbat limba. cãci aºa au voit guvernanþii. Domnilor guvernanþi! ªi domnilor parlamentari! Lãsaþi istoria. care uneori vara seacã. de exemplu. care la sfârºitul secolului XX vor o altã limbã ºi o altã naþiune. Nici un preºedinte din þãrile civilizate ºi democrate. Italia. Obi. ca limba. Anglia. dupã exemplul nostru. care nu existã? Aceste fenomene istorico-sociale. Oare noi nu – 317 – . leagãnul Germaniei. Se pot molipsi de la noi ºi alte popoare. canadienii. Lena º. Germania nu s-au bãgat în astfel de probleme. institutelor ºi academiilor. Provense sau Normandia. în caz contrar ele n-au nici un rost ºi trebuie lichidate. Spania se pot destrãma fiecare. vorbesc limba englezã ca cei din Londra ºi nu le este ruºine? De ce peste 20 de þãri latino-americane peste un întreg ocean vorbesc spaniola ca la Madrid? În câte þãri ale lumii. se vorbeºte franceza? Deci râurile. Atunci ce ne facem cu Sahalinul. Nemþii. Nu vã bãgaþi în ele. ªi atunci în loc de 160 de þãri ale ONU se vor înregistra câteva mii ºi noi nu vom mai ºti de cine am fost recunoscuþi ca stat suveran ºi independent. care la fel a fost 40 de ani sub ocupaþia japonezã. Ural.Oare ei într-adevãr cred cã Prutul ãsta lat de numai 100 metri. Enisei. Italia. Asta e treaba savanþilor. nici un speaker de parlament sau lider de partid din Franþa. la mii de kilometri depãrtare de Paris. Sau poate dorinþa conducãtorilor noºtri de a se întoarce înapoi cu vreo 200 de ani la fosta Moldovã feudalã dicteazã necesitatea unei alte limbi ºi altei naþiuni – moldoveneºti? N-aº spune cã e o tendinþã progresistã. fosta capitalã a Prusiei. numai la noi.a. se creeazã. se plãmãdesc în mod firesc în decurs de sute ºi mii de ani. sau de Germania. America. sãrmanul Prut. lingvistica ºi sociologia în pace. Oare acolo locuiesc sahalinieni ºi nu ruºi? ªi vorbesc limba sahalinianã ºi nu rusã? De ce americanii.

ºi un brigadier-vechil ca mulþi alþii. celelalte tãceau. Toate celelalte femei tac. Aceasta a fost ºi este cea mai convenabilã ºi mai eficace formã de proprietate prin care statul totalitar a lichidat clasa þãrãnimii de altãdatã ºi a exploatat-o nemilos pe cea colhoznicã. avea asupra lor efectul ºarpelui boa asupra victimei. când þara arde? E caraghios ºi e absurd. tot din colhozul nostru. Ea a fost una din cele pãgubaºe. Aºa se strivesc personalitãþile ºi se educã mentalitatea de turmã. a adunat femeile ºi a dorit sã verifice faptele din scrisoare. iar pãmântul. o femeie foarte muncitoare. 28 iulie 1994 EROI SAU TRÃDÃTORI DE NEAM? Cu câþiva ani în urmã venea pe la noi fosta mea elevã din anii ’40. îþi tai 300 kg de grâu ºi ai sã ºtii altã datã sã-þi þii gura! o repezi preºedintele. vitele ºi uneltele de muncã. acum colhoznicã pensionarã. – 318 – . Situaþii foarte des întâlnite în realitatea noastrã din agriculturã. Revoltatã. Odatã ne-a rugat s-o ajutãm sã facã o plângere la „ Viaþa satului ” asupra brigadierului. din brigada de câmp a cãreia fãcea ºi ea parte. Omul a plecat ºi ele au început sã þipe revoltate. Ea se plângea cã sâmbãta el le scotea la cules cireºe ºi viºine pentru soþia lui. Cine nu ieºea la cules i se reducea o zi de muncã. Aceste relaþii antiumane dintre indivizi în procesul de producþie. cu el o sã aibã de a face”. acum devenite ale tuturor. în ajutor îi sare o vecinã ºi repetã întrebarea. dar preºedintele se rãfuieºte ºi cu ea. de faþã era ºi brigadierul. nãscute ºi promovate de proprietatea de stat sau cea cooperatist-colhoznicã. ªi iatã cã într-o zi a venit în sat un corespondent al ziarului. sau ale nimãnui. . pentru aceleaºi norme ºi aceleaºi rezultate câºtigã mai mult ca noi? îl întreabã Lida într-o zi pe preºedintele colhozului în prezenþa mai multor femei. care trebuia sã facã dulceaþã ºi compot.avem astãzi altceva mai bun de fãcut. .De ce femeile din satul vecin.Nu-þi place. Afarã de ea. lipsind-o de câteva sute de kilograme de grâu. A încercat reporterul sã le dezlege limbile. un beþivan. sunt jefuite în primul rând de cei obraznici ºi leneºi. Prezenþa lui acþiona asupra lor ca cea a lupului asupra turmei. Era o brigadã de femei. foste ale lor cândva. în care þãranii sunt pauperizaþi complet. Un tip care se comporta cu aceastã brigadã de femei ca un vechil de pe moºia boierului. dar ce folos? Ameninþarea brigadierului cã „dacã deschide cineva gura. ca toate celelalte. dar în zadar. „Literatura ºi arta”. care muncesc prost sau deloc. din colhozurile ºi sovhozurile noastre.

acum scuipã pe pãmânt ºi pe vite.relaþii dintre cetãþeni ºi proprietate. Îmi spune fâsticitã: „Dacã-i scriu. Are loc un proces înfloritor de denigrare. într-o discuþie cu Nana. pentru care pãmântul ºi animalele de tracþiune erau mai scumpe decât viaþa. Am auzit cã-i om credincios. Cu câteva zile în urmã. concepþia despre viaþã ºi a unei muncitoare pensionare tipice. Druþã cu o plângere contra unui preot care pe atunci fãcea parte din opoziþie ºi încã nu era simpatizat de stat. a personalitãþii. fãþãrnicie. ºi a muncitoarei. o femeie cinstitã ºi cumsecade. Iatã mentalitatea. la denigrarea valorilor general-umane ºi negarea celor naþionale în ultimii ani. Se opreºte ºi stã pe gânduri. Mulþi dintre þãranii individuali. La oraºe ºi sate. servilism ºi carierism – metehne aduse ºi promovate cu ajutorul mankurþilor locali de „fratele mai mare” de la rãsãrit. care mai înainte se bãteau de la haturi. deziluzia. „De ce þi-i teamã sã semnezi?” „Ei. mã roagã sã-i dau adresa lui Ion Druþã de la Moscova. a ajutat biserica din satul lui. au inoculat în decurs de zeci de ani în câteva generaþii frica. Beþii ºi hoþii. asemenea unei ciume au apãrut ºi s-au rãspândit beþia ºi hoþia în masã. om liber ºi independent. Un reprezentant tipic al dictaturii proletare. Amintiþi-vã de rãscoalele þãrãneºti din toate þãrile ºi de cea de la noi din 1907. la întrebarea – 319 – . apaticã ºi decepþionatã. Se eschiveazã. deznaþionalizatã. vreau sã mã plâng de popa de la biserica noastrã. O întreb pentru ce-i trebuie. pe atunci pensionarã. nu-i stimeazã pe cei credincioºi. fiind sistematic impilatã. Bãrbaþi. indiferenþa ºi slugãrnicia. corupþie ºi dezmãþ. au creat o mentalitate gregarã. fostã muncitoare la o fabricã de confecþii din Bãlþi. neomenos. parcã mata nu ºtii câte se pot întâmpla?” Am rãmas perplex. Unde s-a mai auzit una ca asta? Copii bolnavi fizic ºi mintal. lipsitã de demnitatea de om. ªi erau câteva sute pânã la „eliberarea” din 1944. strivitã ca individ ºi personalitate. demoralizare ºi abrutizare a individului. Femei alcoolice la sate. Poate el ne va ajuta”. a muncit pânã la bãtrâneþe. a speciei umane de la noi. existã ºi ea cu frica în oase. se teme sã semneze o scrisoare particularã pentru I. într-un sat din raionul Cimiºlia. sã semnez scrisoarea sau nu?”. la tot pasul. cã-i hapsân. Circa 20 de mii. Prin ’90-’91. care. Ca un rãspuns la exploatarea nemiloasã ºi a colhoznicei. pilonul statului sovietic. femei ºi copii. apoi zice: „Vreau sã-i scriu o scrisoare. în care pentru pãmânt au murit mii de oameni.

învãþãtorilor „ce limbã strãinã ar dori sã înveþe copiii lor – franceza sau engleza”. 17 noiembrie 1994 MINCIUNA MOºIERILOR ROºII – 320 – . Suntem un popor bolnav. readus la stare normalã. poftim dorinþã de a intra în „casa comunã” a Europei. Unica noastrã salvare de la pieire ºi dispariþie este lupta contra obscurantismului. frustraþi ºi înºelaþi ca nimeni alþii. Iatã de ce suntem desconsideraþi. politica separatistã pe care o promovaþi volens-nolens înteþeºte ura contra fraþilor noºtri români. Am ajuns o specie de oameni fãrã neam ºi fãrã þarã. n-a cruþat nimic pentru a ne mankurtiza ºi deznaþionaliza. Un om sau un popor bolnav trebuie mai întâi tratat. Despre demnitatea omeneascã nici vorbã nu poate fi. el nu vrea sã arunce lanþurile robiei. cum fac azi toate naþiunile civilizate. care-ºi cer rezolvarea ºi care ne pot face eroi sau trãdãtori de neam. Sclavul trãieºte cu ziua de ieri. „Literatura ºi arta”. Iar primministrul ºi adjunctul speakerului au încãlecat mârþoaga românofobiei ºi se specializeazã în denigrarea neamului ºi a Þãrii Româneºti. ªi în aceastã direcþie s-a lucrat feroce. sã aibã conºtiinþã naþionalã ºi apoi sã stãm la sfat cu el. el nu face un pas fãrã a consulta poporul. mulþi din pãrinþi au cerut limba rusã. pentru cã ea a rãpit o bucatã din pãmântul þãrii ºi a ucis o jumãtate de mln. Suntem niºte târtani. Moscova nu poate fi Meca. voi sãpaþi groapa în care puteþi cãdea primii. Dau cu barda în mamã. ne învârtim ºi ne rostogolim încotro bate vântul. iatã de ce minoritãþile naþionale ne hãcuiesc pãmântul. de români. bigotismului ºi a minciunii. vindecat. Odatã cu dispariþia ei am fost lipsiþi de conºtiinþã ºi demnitate naþionalã. aparatul de partid ºi de stat a pus la bãtaie milioane ºi miliarde. cu un trecut furat. lupta pentru integrarea economiei ºi a spiritualitãþii noastre de pe ambele maluri ale Prutului. iar vântul pe care-l semãnaþi ne va aduce furtunã. iar Imperiul Rus face ce doreºte cu noi. Acestea sunt problemele ºi imperativele vremii. ca sã poatã judeca liber ºi logic. iar pe ocupanþi în „eliberatori” ºi „salvatori”. pentru trezirea conºtiinþei naþionale ºi unirea forþelor materiale ºi intelectuale ale poporului român. În fiece zi preºedintele republicii stã la sfat cu poporul. ciulini. În câteva zeci de ani ne-a transformat fraþii de sânge în „jandarmi” ºi în „duºmani”. pentru cã ei au vin ºi mere ºi trebuie sã le vândã la Tiumen. Poftim mentalitate. cu o istorie falsificatã. Domnilor guvernanþi. umiliþi ºi împilaþi.

mari patrioþi ai neamului ºi oameni deºtepþi ºi cu carte (pe care actualii parlamentari îi ignoreazã ºi-i desconsiderã. Ce-i drept. când vine vorba sã taie pãmânt din moºia statului ºi sã-l dea þãranului. De exemplu. când moºierilor li s-au lãsat câte 100 ha de pãmânt cu condiþia sã-l lucreze singuri. îndatã îþi cade bucuria în scârbã. când au fost lichidate moºiile ºi iobãgia. ºi pe deasupra. „unde te faci a lucra. s-au fãcut.SAU CUM SE ÎMPROPRIETÃRESC ÞÃRANII? Slavã Domnului. Sã nu uitãm cã era la început de secol ºi s-a – 321 – . chipurile. þi se taie orice poftã de-a deveni proprietar ºi de aceea majoritatea þãranilor considerã deocamdatã cã e mai bine la colhoz. li se mai fãceau ºi alte înlesniri ca ei sã prindã rãdãcini ºi sã stea bine pe picioare. li se „lãmureºte”. ºefii se fac a plãti. deschizând bãnci agricole în plase. se face totul sã menþinem poporul nostru în stare de iobãgie ºi de hoþie. Sunt speriaþi cã vor trebui sã plãteascã impozite mari. cei din Sfatul Þãrii. de care cândva a fost entuziasmat ºi Hitler. cândva noaptea. oamenilor cã au dreptul la pãmânt ºi tot atunci sunt preveniþi cã n-au sã aibã cu ce-l lucra. Dar s-au mai fãcut cândva reforme agrare? Da. au fãcut reforma agrarã. la 5-6 km depãrtare de sat. la indicaþia celor de sus. Iar inventãm biciclete ºi descoperim Americi. unde þãranii puteau lua credite. în loc sã rãsfoim câteva file de istorie ºi sã vedem ce-au fãcut înaintaºii noºtri. acuma ºi ziua. cã am ajuns la ziua când au dreptul la existenþã mai multe forme de proprietate. Bietul nostru Cod funciar ar fi el bun. Prea multã rea voinþã. agrarieni ºi socialiºti. se fac adunãri prin sate. de parcã uneltele ºi maºinile agricole nu-s tot ale lor. dacã n-ar fi atât de formal. cum spuneau niºte femei din raionul Ialoveni. cu traista ºi cu sacul mai furãm. Dupã astfel de adunãri ºi „lãmuriri”. fariseism ºi alte beteºuguri manifestã majoritatea ºefilor de gospodãrii agricole ºi chiar cei din raioane. într-o vãgãunã unde nici tractoarele nu lucrau înainte vreme. cã au sã aibã multe griji pe cap. mai luãm ce-i al nostru ºi ce nu ni s-a dat – ºi o ducem cumva”. cu jumãtate de gurã. ªi când te gândeºti cã 4-5% de americani (fermieri) hrãnesc toatã America ºi pot hrãni o lume întreagã. fie chiar ºi pãmântul acestuia din urmã. Dar când începi sã analizezi puþin cum se face împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt. taþii ºi buneii noºtri. Deci se face totul ca þãranii sã nu ia pãmânt. li s-a propus niºte pãmânt lutos. iar noi. pietros. în loc sã-i venereze) acum 70 de ani. sã lâncezeascã în proprietatea diabolicã inventatã de Stalin. împotrivire. pe la începutul anilor ’20. sãrac ºi neputincios.

cod care are imperfecþiuni. care provoacã mari nedumeriri. iar noi ne vom bãlãci mulþi ani în mocirla mizeriei materiale ºi. împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt ºi tehnicã. condamnã la pauperizare pãturi întregi sociale. morale.Suntem amândoi învãþãtori. nu al moºierilor sau al statului. Dimpotrivã: ultima hotãrâre din 8 noiembrie a. adicã sunt exploataþi ca pe timpul lui Stalin. cotã – 322 – . completãri sau modificãri în Codul funciar în vederea îmbunãtãþirii lui. care au dat în colhoz pãmântul. vom þipa cã facem reforme mari fãrã a schimba nimic în fond. iar þãranii nu vor primi pãmânt. Peste un an-doi þara va fi în rând cu lumea civilizatã. se va face într-adevãr. în anul viitor împroprietãrirea va fi stopatã. vitele ºi uneltele de muncã. muncind pe pãmântul lor. „Literatura ºi arta”. Am nimerit într-un cerc vicios. lucrãm aproape douãzeci de ani. E vorba de Codul funciar. mai mult nu ni se cuvine. Deocamdatã majoritatea parlamentarã nu doreºte sã propunã spre examinare amendamente. Ce vor face copiii noºtri în viitor. Cãlãraºi. la o cotã de pãmânt cel puþin ca toþi ceilalþi sãteni. aºa spuneau pãrinþii noºtri despre pãrinþii lor. Mulþi dintre ei au fost cei mai buni gospodari ºi au dat cel mai mult pãmânt. Intelectualii de astãzi din satele noastre sunt copiii þãranilor de ieri. (privind suspendarea pânã la 1 februarie 1995 a unor articole principale ale Codului funciar blocheazã. practic. mai ales. prin viclenia ei. Glodeni º. plãtesc colhozului pânã la 80% din recoltã.c. adicã ne vom autodistruge ca niºte netoþi. din care vom putea ieºi numai în cazul în care reforma agrarã. Altã formã de gospodãrire este arenda. va fi susþinutã în viaþã deschis de reprezentanþii tuturor puterilor de stat de sus pânã jos. Apoi cine o sã mai vrea sã ia pãmânt? Peste Prut s-a terminat cu proprietatea stalinistã în agriculturã. unul din autorii de bazã ai acestuia fiind partidul agrarienilor. pentru care la începutul secolului þãranii plãteau moºierului 50% din recoltã. am primit 30 de ari de pãmânt.fãcut ceva. mersul reformei agrare ºi. aºa cã copiii lor au dreptul juridic. lacune. suspiciuni ºi nedreptãþi. pentru cã nu vor fi ambii intelectuali? se plânge o familie de învãþãtori dintr-un sat din raionul Glodeni. ºi vom aþâþa mereu românofobia. 1 decembrie 1994 AVEM OARE NEVOIE DE INTELECTUALI? .a. greºeli. Astãzi þãranii din Strãºeni. va cãpãta un caracter de masã. dacã suntem un stat de drept ºi o þarã democraticã. avem doi copii.

O altã imperfecþiune a Codului funciar este lipsa de logicã la stabilirea – 323 – . au contribuit la propãºirea. Bunul-simþ ºi raþiunea ne sugereazã cã EI AU ªI DREPT MORAL la o cotã de pãmânt ca sãtenii care au muncit cu sapa sau pe tractor. dar care nu vor putea deveni nici þãrani. cicã. vor fi ºomeri. împrejurãrile m-au silit sã abandonez specialitatea ºi sã muncesc în alt domeniu. medicii. am putea lucra mai mult. ºi conducãtorii satelor ar trebui sã dea alarma. Ce ne facem în viitor? se plânge o altã familie de intelectuali din raionul Glodeni. a citi ºi a socoti. Iar refuzul conducerii republicii de-a împroprietãri intelectualii este o mare nedreptate socialã ºi o crimã faþã de copiii lor. învãþãtorii. între intelectuali ºi þãrani parcã ar fi trecut o pisicã neagrã – au apãrut suspiciuni. De bine. i-au fãcut ceea ce sunt astãzi. adoptatã de curând în care se spune: „Dreptul la moºtenire a proprietãþii este garantat”?! Pe lângã toate acestea. i-au cultivat ºi civilizat. Dar. Soþia e învãþãtoare. la ocrotirea sãnãtãþii colhoznicilor ºi muncitorilor din sovhozuri. care s-ar putea complica ºi avea urmãri nedorite pentru societatea noastrã. sã audã cei de sus. ducând o viaþã plinã de griji ºi nevoi. pretind la pãmântul þãranilor. i-au instruit ºi educat. de rãu. Oare asta e recunoºtinþa celor care au ajuns la putere? Deci INTELECTUALITATEA SATULUI ARE ªI JURIDIC. i-au învãþat a scrie. egalã cu cea a þãranului. Ei au muncit toatã viaþa. ª-apoi ce ne facem cu art. care le-au luat averea cu hapca ºi au folosit-o fãrã nici o recompensã timp de aproape jumãtate de secol. domnilor guvernanþi. ªI MORAL DREPTUL LA O COTà DE PÃMÂNT.46 din noua Constituþie a republicii. pentru cã primii. la prosperarea materialã ºi spiritualã a satelor pentru o leafã mizerã. inclusiv pe conducãtorii de tot felul ºi de tot rangul din satele noastre.însoþitã de scuzele de rigoare din partea organelor de stat. hoinari. sã fie clarvãzãtori ºi sã amelioreze aceastã situaþie. Aveau ºi ei o speranþã.Sunt agronom de profesie. oameni fãrã cãpãtâi. . care guverneazã astãzi. avem doi bãieþi. am lucrat 13 ani într-un colhoz. în fosta campanie electoralã o parte din intelectuali ºi-au dat votul pentru Partidul Agrar. Ni s-au dat 30 de ari de pãmânt. bibliotecarii. din pãcate. pentru cã nu vor avea nici o palmã de pãmânt. alþi intelectuali au participat direct la alfabetizarea sãtenilor. mulþi dintre care nu sunt ºi nu vor fi intelectuali.

când s-a aprobat Codul funciar ºi. iar majoritatea celor rãmaºi au fost deportaþi în Siberia? Poporul a rãmas fãrã sprijin moral ºi spiritual. are dreptul la 1. Codul funciar are nevoie de amendamente. Neglijarea ºi ignorarea în continuare a doleanþelor acesteia înseamnã suspiciune ºi duºmãnie faþã de ea. completãri ºi precizãri fãcute operativ.unei baze. spre o societate primitivã. ca o turmã fãrã cioban. chiar ºi acei care ne scuipã în ochi. poftim. De ce la împroprietãrirea cu pãmânt nu se stabileºte criteriul de bazã: cât pãmânt a dat persoana respectivã sau pãrinþii ei colhozului ºi câþi ani a muncit ea acolo? Indiferent când. pot exista ºi alte criterii. De ce pensia se stabileºte conform vechimii în muncã ºi mãrimii lefii? Pentru cã aºa e raþional. pentru cã aplicarea lui în varianta actualã provoacã mari ºi grave nedreptãþi sociale ce privesc pãturi largi ale populaþiei ºi în primul rând intelectualitatea. mai cu dreptate. Ar fi ceva mai echitabil. deznaþionalizat. rusificat ºi cel mai împilat dintre toate naþiunile din fostul Imperiu sovietic. a condiþiilor ºi a dreptului de împroprietãrire cu pãmânt a þãranului. sã munceºti ºi sã respecþi timp de 10 ani Constituþia ºi poporul francez. Sau poate nu mai avem nevoie de intelectuali? Lupta împotriva intelectualitãþii ne poate da înapoi cu zeci de ani. când zeci de mii de intelectuali s-au refugiat din faþa balaurului roºu peste Prut.a. e logic. sunt specialiºti ºi comisii care examineazã ºi examineazã pe faþã ºi pe dos aceastã problemã. fãrã tergiversãri. trãsãturã caracteristicã tuturor regimurilor totalitare. Pentru a obþine cetãþenia în Franþa e nevoie sã trãieºti. mai aproape de adevãr. N-are dreptul la cotã. Mã rog. Toþi veneticii care au sosit aici cu o zi înainte de adoptarea acestei legi au devenit în mod obligatoriu cetãþeni ai Republicii Moldova.32 ha de pãmânt. Care om normal s-ar opune – 324 – . A lucrat omul în colhoz 13 ani ºi a fost silit de împrejurãri sã plece. Opriþi-vã! Aþi uitat oare cã tragedia noastrã se trage din anul ’44. sunt Codurile funciare ºi experienþa din þãrile vecine: România. 15 decembrie 1994 MÃCIUCA ÎN MÂNA PROSTULUI ºI CARUL CU OALE STRICATE Tot ce e raþional e folositor ºi binevenit. Se întâmplã exact ca ºi cu Legea cetãþeniei. Bulgaria. „Literatura ºi arta”. de aceea a fost cel mai mankurtizat. Altul a venit în sat – de curând ºi a lucrat un an-doi. Ungaria º. Aºadar.

cã doctorul în filologie. jurnaliºtii. artiºtii?” „.S. de exemplu. Iatã ºi a doua dezinformare crasã. pe publicistul. „Selecþia pentru viitoarea enciclopedie s-a fãcut însã voluntar.. Mai departe e vorba de ceva mai serios: poziþie ºi concepþie. pictorii. Din 1968 în republicã a funcþionat Redacþia principalã a Enciclopediei Sovietice Moldoveneºti în cadrul Academiei de ªtiinþe a R. pentru cã în hotãrârea revãzutã a Guvernului Enciclopedia Naþionalã e proiectatã în 4 volume. iar la 19 noiembrie 1991. Noi leam numi otravã. Dacã mai punem la socotealã ºi faptul cã multe ediþii au fost realizate pe banii sponsorilor. figureazã în douã liste?” De ce unul figureazã. la 17 noiembrie. la 3 decembrie 1994.M.646.. încã 4 volume” i se comunicã cititorului în al doilea articol din 3 decembrie. superficial. prin hotãrârea nr.progresului? Sã purcedem deci de pe aceste poziþii la analiza a douã articole apãrute în „ Moldova suveranã ”: „Spiscele” de Andrei Hropotinschi. ulterior. scriitorii.?” „Cine a luat decizia sã-l scoatã din listã. Asachi ”. Guvernul a transformat-o în Editura Enciclopedicã „ Gh...?” „Cum se întâmplã. apoi nu credem cã enciclopedia trebuie lãsatã la cheremul unor diletanþi?!” „Cei incluºi în listã sunt selectaþi conform criteriului: „numai ai noºtri ca brazii”. Articolul al doilea e plin de întrebãri de tipul: „Dupã care criteriu au fost aleºi pentru enciclopedie oamenii politici.cum s-a întâmplat cã din lista jurnaliºtilor „au cãzut” publiciºtii cu renume.”. harababurã politicã sau miopie profesionalã?” „Socotim cã ziarul „Moldova Suveranã” a bãtut la timp – 325 – . Deci personalul ºi cheltuielile de întreþinere s-au redus de cel puþin 5 ori. „Actualele pofte sunt exagerat de mari: 12 volume ºi. dupã un pronunþat colorit politic”.. rãfuialã. iar altul nu? Precum ºi afirmaþii ºi învinuiri categorice ca: „ Harþagul responsabililor de la redacþia enciclopediei ni se pare neant.. Pânã acum autorul articolelor trebuia pur ºi simplu sã citeascã ºi sã copieze atent niºte documente oficiale. ci 4 volume. rãmânând 25 de colaboratori.S.. Astfel de informaþii sunt numite „alimente” pentru meditaþie”. deci este o mare diferenþã.. metode ºi procedee.. ºi „Enciclopedia nu-i moºie proprie”..” „Dacã e sã dezvãluim toate subtilitãþile. atunci cheltuielile au fost reduse de zeci de ori.S. Nu 12+4=16 volume. bunãoarã. deoarece o enciclopedie nu este o moºie proprie. care au îngroºat norii de deasupra editurii. compozitorii. Aºa cã prima descoperire senzaþionalã ºi înfricoºãtoare despre ruinarea economicã a republicii din primul articol este prima dezinformare. având 125 de colaboratori. savanþii. cum afirmã „M.. „Cei aceasta – neglijenþã.

ne-am adresat conducerilor ministerelor. îl numim convenþional capitol. fiecare a câte 120 coli de autor. uniuni de creaþie. În aceastã chestiune am avut o convorbire neplãcutã cu dl H. fãrã a comite un act duºmãnos ºi iresponsabil. Practica mea de lucru la editurã timp de aproape 15 ani. Statul. de cãtre redacþia respectivã care numãrã 8 oameni. de rãu. Prima etapã de lucru asupra enciclopediei.ª.” ºi multe altele. alcãtuirea registrului de cuvinte-termeni. în afarã de cele de la A.. Lungu. precum ºi a literaturii de specialitate. sculptorii. de bine. s-a fãcut timp de un an de zile. Deci.. În el se menþioneazã cã scriitorii. Printr-o scrisoare oficialã. regizorii iluºtri º. cultura. Registrul conþine circa 35 mii de cuvinte-termeni pentru 4 volume.M. ci în paginile ziarului. care se crede mai deºtept decât este. arta. Afirmaþii de felul acesta sunt rezultatul firesc al unei gândiri cam primitive a unui om dezechilibrat ºi iresponsabil. iar pe parteneri îi considerã mai proºti decât sunt. (pag. care conþinea scopul ºi condiþiile de apreciere. Capitol complicat. Se cuvin mai întâi câteva lãmuriri. 2. muzicienii.a. arhitecþii. S-o luãm mai bine de la început. ªi totuºi autorul are dreptate parþial: e multã miopie profesionalã ºi harababurã politicã. registru controlat ºi precizat în întregime de E. 1993-1994. a primelor dicþionare. De ce am recurs la aceste metode ºi procedee vechi de selectare ºi recomandare a personalitãþilor marcante? Pentru cã în viaþa noastrã sau pãstrat deocamdatã suprastructurile proprii regimului totalitar. dar nu în enciclopedie.M.3). renumiþii oameni de ºtiinþã ºi tehnicã sunt recomandaþi de conducerea A. studierea practicii precursorilor noºtri de la Editura enciclopedicã. care pot pãrea plictisitoare. organizaþii obºteºti etc. s-au pãstrat ºi formele de organizare ºi dirijare ale acestor instituþii de stat. cineaºtii. redactor-ºef al editurii. Mai întâi s-a alcãtuit un îndrumar metodic pentru redactori ºi autori. instituþiilor ºi organizaþiilor de mai sus ca în termen de 2-3 luni sã ne recomande personalitãþile marcante din colectivele respective.ª. ne-au ajutat sã nu dãm în gropi. mai finanþeazã ºtiinþa. Corbu. responsabil de colectarea – 326 – . pictorii. În termenul stabilit am primit aproape toate listele semnate de ºefi ºi chiar cu ºtampile. alineatul 2. precar ºi exploziv. ºi nu cum se afirmã despre el în unul din articole. editarea multor antologii de prozã ºi poezie cu ocazia diferitelor aniversãri.alarma. din acest registru – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – a revenit subsemnatului. sunt recomandaþi de conducerea uniunilor de creaþie. Un capitol. dar strict necesare. O altã dezinformare.. Am muncit la el peste o jumãtate de an. actorii.

Scoaterea din anonimat a personalitãþilor celebre din Basarabia.. Mitropolia º. altele cinci fiind în lucru. au fost puse în discuþie la 17 martie a. care mi-a spus cã lucrul acesta e dificil.). la care au participat cu vãdit entuziasm ºi cointeresare sute de oameni. cu condiþia cã procesul de selectare va continua.a. precum ºi din prima jumãtate a secolului nostru ºi din secolul trecut. Institutul de Filozofie. care cere timp. apoi revãzut. doctori în ºtiinþe. Sociologie ºi Drept. sã-i zicem prealabile. asta era treaba lor.ª. A urmat apoi o acþiune duºmãnoasã împotriva noastrã în scopul de a compromite. Bucovina ºi Transnistria în decurs de aproape douã secole.”. aproape irealizabil ºi cã el trebuie inclus în normele de muncã ale colaboratorilor. Colesnic. miniºtri. sã fie numitã „pe furiº”.M. Unul din pionierii acestei munci de revalorificare a spiritului nostru naþional este Iu. Credem cã în mare am obþinut rezultatul dorit.a. Apropo. a strangula editura ºi a se rãfui cu directorul ei. ce conþin peste 150 de personalitãþi. e o muncã grea. trecute sub tãcere. adicã o tratare a problemei în mod obiectiv. volume ce vor însuma ºi scoate la lumina zilei circa 500-600 de personalitãþi marcante din trecut. cum se afirmã în ziar? Mai mult. O altã dezinformare. a ziariºtilor. dupã cum se afirmã în ziar. a celor decedate din perioada sovieticã. entuziasm ºi mijloace. tot prin aceeaºi hotãrâre.t.S. dumnealui nu mai funcþioneazã la Studioul „Anima-film” din 1992. complicatã ºi migãloasã. Poate oare aceastã muncã. calomniate ºi discreditate. la ºedinþa consiliului redacþional format de Guvern.ºi trimiterea materialelor. (ºedinþa consiliului a fost protocolatã). Iu. inclusiv 6 academicieni. – 327 – . Tot atunci s-au aprobat ºi principiile de bazã de prezentare ºi apreciere a persoanelor cu lucrãri ºi opere contradictorii. Scurt timp dupã aceea unele instituþii ºi organizaþii au prezentat liste suplimentare. acoperite de slin ºi mucegai. ºedinþã la care listele au fost aprobate ºi majoritatea membrilor au cerut ca instituþiile ºi organizaþiile sã continue lucrul de selectare a personalitãþilor marcante în viaþã. preºedinþi de uniuni º. cel mai hulit în ziar. Poftim un rãspuns succint la câteva întrebãri din articolele publicate în „M. refugiate în Apus ºi deportate în Siberia de cãtre regimurile þarist ºi sovietic de ocupaþie. care a lansat deja un volum din „Basarabia necunoscutã”. Mã rog. altele lucreazã ºi astãzi la ele (Uniunea Pictorilor. ªi la acest capitol se va mai lucra mult ºi bine. Secþia de ºtiinþe agricole a A. rezultatele selecþiei. La consiliu au participat 18 membri.

redactorul-ºef al „ Sãptãmânii ”. organizaþii. pag.”. degeaba. iar baba se enciclopedeºte”. 16). unor ministere. ºi I. învinuindu-i de miopie politicã. Apropo. ªeful Asociaþiei. care în articolul sãu de fond din 7 decembrie 1994 exclamã cu reproº: „Satul arde. – 328 – . Hropotinschi dã publicitãþii câteva liste ºi douã articole. ªi iatã aici dumnealor au cãlcat în strãchini ºi au dat cu oiºtea-n gard. 18). i-a fãcut un serviciu prost celui de la „M. dar din exces de zel a început sã dea alarma. Þopa (nr. a fost editatã în 1898. 29. iar prin afirmaþia atât de boacãnã „numai ai noºtri ca brazii” – de suspiciune faþã de regim. aflat în lucru. dar nu ireparabilã. ca dovadã cã prima etapã de lucru asupra Enciclopediei Naþionale în temei s-a încheiat. Oare nu e timpul ca responsabilii sã fie niºte oameni mai aºezaþi. fãrã a se interesa de o problemã atât de serioasã. neavând listele tuturor personalitãþilor. despre care autorul habar nu are.S. pot sã vã aduc la cunoºtinþã cã prima enciclopedie românã în trei volume solide. unul din cei mai mari ºi lucizi animatori ai noii enciclopedii. neºtiind ce se face la editurã. Aldea-Teodorovici (pag. neclarificându-se el însuºi. Sperãm cã informaþia de mai sus este încã un rãspuns la restul întrebãrilor din articolele pomenite ºi încã o dezminþire a afirmaþiilor ºi învinuirilor la adresa noastrã. a sfidat sute de specialiºti din conducerile instituþiilor.a. Când direcþia editurii a prezentat noii conduceri a Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei” (director general Gh. dornic de senzaþii.Mihail cã nici România nu are încã o enciclopedie. 28) º. aproape acum o sutã de ani. cine a rãspândit atâta dezinformare ºi minciunã pe capul cititorilor? Jertfã a acestei influenþe nefaste a cãzut chiar ºi Viorel Mihail. Dacã unii figureazã de douã ori.Colesnic. cine a indus în eroare opinia publicã ºi cercurile conducãtoare referitor la enciclopedie.S. S-a comis o încãlcare flagrantã a eticii profesionale.”? Cine a dat alarma în van. a fost transmis pe ascuns redacþiei cotidianului guvernamental „M. Dar. cu o þinutã ºtiinþificã impunãtoare. Aducem la cunoºtinþa cititorului cã în liste e ºi T. ºi D. la obiecþia lui V. e o greºealã tehnicã. uniuni. dându-i o nadã pe care acela a înghiþit-o fãrã a se gândi. fapt la care puþini s-ar fi încumetat. Hropotinschi – cotidianul Guvernului „M. ªi acum apar câteva întrebãri: dar cine ºi-a transformat instituþia în „moºie proprie”: noi – enciclopedia sau A. capitolul despre care este vorba mai sus – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – neterminat. Aºa a decurs lucrul la editurã.S.”. Coval (nr. redactorulºef A.Mazilu) circa o jumãtate din registrul de cuvinte-termeni.

mai frumoasã ºi de a pune bazele uni stat de drept. Noi. Mulþi din conducere au fost dezorientaþi ºi ºi-au schimbat poziþiile. mai chibzuiþi. mândria. Parcã e un vis. cã la capitolul cu pricina. ºi s-a mirat când a auzit cã editura noastrã e pe cale de a fi lichidatã. Acum seamãnã cu o mãciucã. iar editurile cu un car cu oale. precum ºi scoaterea din anonimat a sute de personalitãþi remarcabile. ºtiinþificã. Ea ar putea fi un trunchi la care în viitor. cartea de vizitã. dar e frumos. conºtiinþa naþionalã ale poporului nostru. profesionalism. „Literatura ºi arta”. dispunând de mijloace materiale ºi financiare. s-a fãcut cu sârguinþã. excluzând ideologia. editurile enciclopedice. e bine fãcut. fie ºi mai restrânse. meschinãria ºi secretomania. O enciclopedie în 4 volume. ce reprezintã spiritul. colaboratorii editurii. scrutinul dã cetãþenilor posibilitãþi de a-ºi organiza o viaþã mai demnã. Dupã apariþia acestor articole ea s-a tensionat ºi mai tare. Alegerile locale în sate. În altã ordine de idei. Atmosfera în jurul editurilor ºi mai ales al celei enciclopedice era încãrcatã mai de mult. excludere. Zilele acestea ne-a vizitat dl M.judicioºi. suntem ferm convinºi cã ceea ce s-a fãcut pânã acuma. mai civilizatã. Opriþi-vã ºi gândiþi-vã. nu-i aºa. precum ºi în fostele þãri socialiste. Ne-am gândit la rostul lor ºi ne-am dat seama cã sunt foarte importante. echilibraþi ºi mai exigenþi faþã de ei înºiºi? Autoritatea statului depinde mult ºi de faptul cât adevãr sau dezinformãri ºi minciunã publicã cotidienele guvernamentale pe paginile lor. limitate. face ºi trebuie sã fie editatã. competenþã. redactor-ºef al Editurii Enciclopedice din Ucraina. completare ºi precizare. cu multã informaþie obiectivã. sã te baþi ºi sã suferi. ºi pentru ele face sã mai cheltuieºti. Mãciuca în mâna prostului e o armã periculoasã. în caz contrar vã puteþi alege cu un car cu cioburi. 2 februarie 1995 DEMNITATEA OMENEASCÃ ºI CONºTIINÞA NAÞIONALÃ Se apropie un eveniment mare în viaþa noastrã: alegerile locale din 16 aprilie. prima etapã de lucru asupra noii Enciclopedii Naþionale. vrem sã informãm cititorul cã în fostele republici unionale. în mãsura necesitãþilor. chiar în cele mai grele vremuri. Zeabliuk. personalitãþile marcante. Autoritãþile locale. s-ar adãuga câte un volum dupã modelul celei britanice. mai este de lucru în sens de selectare. imperfecte. Chiar în condiþiile de existenþã a unei constituþii ºi legislaþii ciuntite. oraºe ºi raioane pot deveni un moment de cotiturã în destinul poporului nostru. elaboratã în decurs de 6-7 ani. s-au pãstrat. – 329 – .

Scrutinul actual poate deveni. ocroti mediul. al primarilor ºi consilierilor din sate. sã ocupãm o poziþie de observatori impasibili? Se poate. pot exercita o influenþã puternicã asupra instituþiilor republicane. într-adevãr. propunând amendamente radicale la construcþia ºi legislaþia în vigoare. contribuind astfel la instituirea unui stat de drept. inteligenþi. dar asta înseamnã sã mai pierdem 2-3 ani. poate face sã triumfe raþiunea ºi bunulsimþ.pot amenaja localitãþile. pot restabili astfel demnitatea de om în locul mentalitãþii de turmã. sã ne dea ºi sã ne facã? Sã ignorãm aceastã posibilitate. muncitori. De aceea în þãrile occidentale li se atribuie o importanþã mare. Dacã e aºa. un punct de cotiturã în viaþa noastrã. Ei pot urgenta reforma economicã ºi cea agrarã. am dat circa 20% din numãrul de mandate din – 330 – . pânã la noile alegeri. iar unele formaþiuni politice s-au dezis de astfel de acþiuni. mai ales. talpa conducerii de sus. cã nu mai doreºte sã se prezinte la urne. la rândul lor. susþinând ºi promovând persoane cu merit în rol de lideri la alegerile parlamentare ºi prezidenþiale. în timpul iernii. Conducãtorii acestor organe. construi drumuri ºi localuri pentru învãþãmânt. necesare. ªi ce pot da alegerile locale nu pot da cele parlamentare sau prezidenþiale. Se zvoneºte însã cã electoratul s-a cam sãturat de alegeri. atunci noi repetãm greºelile din februarie 1994. Iar în oraºe. pot spulbera sentimentele de umilinþã ºi inferioritate. ale cãror cereri în numãr de peste 200 mii au umplut dulapurile ºi mesele multor primãrii. oraºe ºi raioane. pentru cã el poate schimba baza. cã e decepþionat. „graþie” pasivitãþii moldovenilor. întemeia mici întreprinderi industriale pe baza materiei prime locale. Cum pot fi realizate posibilitãþile ºi perspectivele de mai sus? Prin ºi cu ajutorul autoritãþilor locale. când prin divizarea miºcãrilor ºi forþelor politice în zeci de partide. el poate favoriza alegerea în organele locale a unor oameni oneºti. indiferent. frica ºi românofobia din sufletul ºi mintea moldovenilor. deschide ateliere de artizanat. am derutat locuitorii de la sate ºi am lãsat electoratul la cheremul partidului agrarian. pot dezvolta meºteºugurile populare. culturã. temelia. ºi desfãºura multe alte activitãþi. medicinã. pe care trebuie sã-i alegem. ambiþiilor unora ºi indiferenþei altora. pot favoriza o a doua renaºtere a conºtiinþei naþionale româneºti. unindu-se. ªi mã întreb: de ce nu am folosi din plin aceste posibilitãþi? Ce aºteptãm? Cine ºi ce sã ne aducã. obscurantismul. împroprietãrirea þãranilor ºi intelectualilor.

parlamentul actual agrarienilor ºi interfrontiºtilor. Deci, consider cã toþi ca unul, in corpore, trebuie sã participãm la aceastã campanie, sã lãmurim rostul ºi scopul acestui scrutin ºi sã mobilizãm locuitorii satelor ºi ai oraºelor sã vinã la alegeri, cãci ele pot însemna o cotiturã iniþiatã de jos în viaþa noastrã. Satele au nevoie de lãmuriri, explicaþii, îndrumãri. Trebuie sã le ajutãm, pentru cã acolo sunt pãrinþii, bunicii, strãbunicii noºtri, talpa þãrii, acolo sunt rãdãcinile ºi izvoarele neamului nostru românesc. Trebuie sã-i ajutãm pentru cã sunt înºelaþi, mankurtizaþi ºi rãtãciþi. ªi ei nu mai vor sã voteze pentru venetici, pentru cei propuºi de sus sau chiar de organele locale. Pãi, tocmai asta trebuie sã li se lãmureascã oamenilor, cã aceste alegeri, spre deosebire de toate celelalte, sunt modalitatea cea mai eficace deocamdatã de manifestare ºi confirmare a voinþei ºi doleanþelor cetãþenilor noºtri. Legislaþia în vigoare dã câteva posibilitãþi de realizare a acestor aspiraþii ºi anume: Candidaturile pentru postul de primar ºi de consilier pot fi propuse de cãtre toate blocurile ºi partidele politice înregistrate; 5-10 sãteni mai lucizi, mai cu autoritate în sat, formând un grup de iniþiativã, îi conving pe oamenii cei mai cinstiþi, muncitorii, competenþi sã candideze pentru funcþiile de primari ºi consilieri. Propunerile acestui grup sunt valabile în cazul în care candidatura pentru postul de primar este susþinutã de 4% sau cel puþin 150 de persoane din numãrul de alegãtori, iar cea a consilierilor – de 2% sau minimum 50 de persoane, acestea fiind confirmate prin liste cu semnãturi. Având aceastã susþinere, cei mai îndrãzneþi cetãþeni îºi propun singuri în mod independent candidaturile în buletinul de vot pentru posturile de mai sus. Afarã de aceasta: candidatul pentru postul de primar trebuie sã aibã minimum 25 de ani ºi 5 ani trãiþi în localitatea respectivã, iar consilierii – 21ºi, respectiv, 2 ani. Alte informaþii suplimentare le puteþi obþine la sectoarele de alegeri. Dupã cum vedeþi, procedura de propunere a candidaþilor este destul de simplã ºi realizabilã. ªi dacã acest grup de iniþiativã îi va propune pe cei mai buni consãteni, care îºi dau consimþãmântul, ºi în nici un caz rude sau prieteni, dacã aceºtia nu meritã, suntem siguri cã satul îi va susþine ºi candidaturile acestora vor fi alese în conducerea localã. Aºa se face în Franþa, Germania, Italia, Elveþia ºi alte þãri. Doar adeseori citim ºi auzim despre mulþi primari cu renume. ªi azi se mai întâlnesc pe ici-pe colo ºi la noi din acei care þin într-adevãr la consãtenii

– 331 –

lor. Pe parcursul campaniei electorale în ajutorul acestor grupuri de iniþiativã vor veni, practic ºi teoretic, liderii partidelor ºi formaþiunilor politice democratice din centru sau prin intermediul secþiilor raionale. O garanþie de succes al scrutinului ar constitui-o ºi faptul dacã mãtuºa Mãrioara ºi moº Gheorghe ar primi în ziua alegerilor cel mult douã buletine – unul, sã zicem, cu candidaturile propuse din oficiu, ºi altul cu cele independente, propuse de consãtenii lor – ºi nu zece-douãzeci, cum s-a mai întâmplat, cu care ei nu ºtiu ce sã facã ºi pe care, împreunã cu paºaportul, le aruncã în urnã. Un factor important în procesul de renaºtere ºi prosperare materialã ºi spiritualã a societãþii îl constituie poziþia intelectualilor ºi, în primul rând, a celor de la sate. E vorba de un mare detaºament de cadre didactice, medici, bibliotecari, directori de case de culturã, ingineri ºi chiar agronomi, de zeci ºi sute de specialiºti în fiecare sat, care ar putea face minuni, dacã ar vrea. E o mare datorie moralã ºi o responsabilitate civicã faþã de consãteni. Vor fi pasivi, indiferenþi sau se va trezi în ei o ambiþie bunã de a schimba ceva spre mai bine în destinul poporului? Se vor încadra în campania electoralã cu toatã inima, cu toatã râvna ºi dorinþa de a participa activ la selectarea, propunerea ºi susþinerea candidaturilor celor mai cinstiþi, mai harnici ºi mai culþi sãteni pentru organele locale sau se vor vãicãri în continuare? E timpul sã exclamãm: Jos birocraþii, diletanþii, leneºii, fariseii, hoþii ºi beþivii din organele ºi organizaþiile de stat! Dragi pedagogi, medici, ingineri, agronomi ºi alþi intelectuali, de la fiecare se cere sã fie cetãþean, sã-ºi stimeze profesiune, sã fie ceva mai dârz ºi principial în rezolvarea problemelor, în atingerea unor mari scopuri sociale, adicã se cere puþin, cât ne lasã inima, ca sã nu ne mustre conºtiinþa pentru faptul cã n-am fãcut nimic pentru noi ºi neamul nostru. De dumneavoastrã depinde în mare mãsurã cine va nimeri în organele de conducere locale: oameni sau creaturi, ºi cine ne va conduce satele, raioanele, oraºele. Aºadar, salvarea e în mâinile noastre. Nimeni nu ne poate ajuta cu nimic. Un individ, ca ºi o comunitate, trezindu-se dintr-un somn letargic, se poate dezmetici, îºi poate scoate albeaþa de pe ochi ºi scutura minciuna ºi întunericul din creier, se poate ridica în picioare ºi privi la soare, are ºansa de a deveni om. Aceste ºanse sunt rare, una la doi-trei ani. Deci, s-o folosim raþional, sã n-o ratãm, cum s-a mai întâmplat, cãci meºteri mai suntem la aºa ceva. Avem noi oare demnitatea de oameni de a ne

– 332 –

afirma ca naþiune, ca cei din Þãrile Baltice sau din Cecenia? Iatã încã o ºansã de a ne alege conducerea pe care o meritãm. „Literatura ºi arta”, 23 februarie 1995

DILETANÞI, FANFARONI ºI BIROCRAÞI
La 20 martie, în urma a douã anunþuri fãcute în timpul telejurnalului „Mesager”, am vizionat la TVM, cu o mare întârziere, pe la orele 22.00, „reflecþiile” la evenimentele care au avut loc ziua în Piaþa Marii Adunãri Naþionale. O ºedinþã cu reflecþii ale unui grup de ºefi din echipa guvernamentalã, prezidatã de dl viceprim-ministru Gr. Ojog. O ºedinþã organizatã ºi þinutã la Guvern fulger, ca dupã un mare cutremur sau potop. ªi niºte reflecþii profunde, la genunchiul broaºtei, pentru oameni naivi, ale unor feþe, una ca una, cenuºii ºi posace, speriate ºi derutate, care bâlbâiau ºi îndrugau cã Parlamentul a hotãrât, executivul executã, mitingul n-a fost autorizat, se încalcã legea ºi constituþia, participanþii þipau, nu ºtiau nici ei ce doresc ºi tot bâlbâieli de felul acesta, înºirate de miniºtri, rectori ºi alþi diriguitori, care priveau în pãmânt. Îþi venea sã plângi de atâta sãrãcie de minte ºi minciunã, ºi sã râzi de atâta caraghioslâc. O adevãratã tragicomedie. ªi ea a þinut peste o sãptãmânã, când dl Gr. Ojog zicea cã e nevoie de o altã comisie, cã aceasta nu e competentã, iar dl P. Gaugaº afirma contrariul, cã comisia e competentã ºi poate soluþiona toate problemele, ºi n-am mai înþeles, din spusele contradictorii, existã sau nu o hotãrâre a colegiului Ministerului Învãþãmântului sau e numai un proiect cu privire la cursul de Limbã ºi cel de Istorie a Moldovei ºi poveºti tot de felul acesta. În lupta contra acestor intenþii ºi acþiuni josnice, machiavelice, de o nouã îndobitocire ºi idiotizare a unui popor, cum s-a procedat deja aproape o jumãtate de secol pe acest pãmânt ºi se mai continuã ºi astãzi de cãtre proprii guvernanþi, sunt bune, dle P. Lucinschi, preºedinte al Parlamentului, toate metodele ºi mitingurile din Piaþa Marii Adunãri Naþionale. N-o faceþi pe supãraþii ºi mai încet cu ameninþãrile. Nu e cinstit ºi nu vã stã bine. Voi singuri aþi recurs la jocul de-a bumerangul, nu ºtiaþi cã e periculos ºi loveºte dureros? Aþi plasat mine care au început sã explodeze. Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni. Ce-i drept, cu întârziere, s-a inclus furios în lupta contra tineretului studios ºi a opoziþiei dl prim-ministru A. Sangheli, operând cu calomnii ºi foarte multe dezinformãri. Simþind cã li se clatinã fotoliile, zilnic se buluceau la Radio ºi Televiziune (probabil, cu autorizaþia dlui Usatâi) cu tot felul de insinuãri la adresa tineretului, a intelectualitãþii ºi a

– 333 –

neamului românesc. Fioros ºi oribil a apãrut pe ecran ºi dl V. Senic, orbit de ura lui patologicã faþã de þarã ºi poporul nostru românesc, faþã de opoziþie, care, chipurile, face un joc politic, se rãfuieºte pentru înfrângerea suferitã în februarie 1994, scoþând mulþimea în stradã. Minciuni sfruntate, mulþimea aceasta nu e turmã, lumea iese singurã în piaþã. Uitaþi-vã ce se face la Bucureºti, Budapesta, Moscova, Paris, Londra, Berlin... Pieþele sunt pline de lume, uneori chiar ºi cu tractoare. „Vox populi, vox dei”. Auziþi? Cum de-au îndrãznit niºte elevi, studenþi, pedagogi ºi pãrinþi, la care s-au alãturat apoi ºomeri ºi þãrani din satele din împrejurimi, sã încalce interdicþiile Parlamentului, Guvernului, Primãriei? Cum de-a îndrãznit Kopernik ºi Galilei sã afirme cã Pãmântul e rotund ºi se învârteºte, încãlcând canoanele bisericii catolice ºi ale inchiziþiei? Câtã impertinenþã ºi obrãznicie! Cum de-au îndrãznit þãranii, muncitorii ºi intelectualii moldoveni, câþiva ani în urmã, fãrã autorizaþii, sã vinã de trei ori la Chiºinãu, câte o jumãtate de milion, sã cearã limbã, alfabet, stemã, drapel, suveranitate ºi independenþã, sã rãstoarne temeliile Imperiului Sovietic, stabilite tot de cãtre o Constituþie, un parlament, un guvern ºi un executiv orãºenesc Chiºinãu? Poate cã toþi trebuiau sã fie cuminþei, ascultãtori, sã stea acasã pe cuptor? ªi aproape toþi cei din ºedinþa sus-pomenitã cãutau capul relelor, rãufãcãtorilor, organizatorii ºi diversioniºtii, care au indus în eroare elevi, studenþi, pedagogi, pãrinþi, i-au scos în piaþã sã þipe fãrã nici un motiv. Deci, organizatori ºi diversioniºti, care încalcã liniºtea ºi ordinea publicã, care nici în ruptul capului nu vor sã fie liniºte, pace ºi „ghine” în „þãriºoara” noastrã. O metodã foarte cunoscutã de a depista rãufãcãtorii. Ea nu vã aminteºte de niºte timpuri nu prea îndepãrtate? Mie – da. Domnilor guvernanþi, cauzele le-aþi creat voi, nu cãutaþi þapi ispãºitori ºi copite de cai morþi. Ce-a fost ºi ce-o mai fi, cã în viitor multe au sã mai fie, revoltele abia încep, sunt consecinþe reale ale unor acþiuni nesãbuite, antiumane ºi antinaþionale ale întregii conduceri agrariene. Mai pe scurt, cum e turcul ºi pistolul, sau – dupã sac ºi petec. Aºa cã uitaþi-vã mai întâi în oglindã la domniile voastre ºi nu faceþi pe mironosiþele, pe mortul în pãpuºoi cu sacul plin. Intelectualitatea vrea istoria neamului românesc a lui N. Iorga, nu surogat de la Tiraºpolea sau a lui Mohov, Sovietov, Stratievski º.a. Limba românã a lui Eminescu, nu scornelile lui Stalin, I.D. Ceban, Iakovlev, Stati, vrea un ministru de învãþãmânt ºi un rector de universitate

– 334 –

cu ceva scrupule, puþinã carte ºi un pic de bãrbãþie. Evenimentele din zilele urmãtoare au demonstrat cã minciuna, fariseismul ºi frica nu mai au efect. Ce m-a fãcut sã pun mâna pe toc ºi sã reflectez ºi eu referitor la „reflecþiile” acelor demnitari din Guvern? ªi gestul meu este o consecinþã a unor cauze care se aflã în felul de a fi ºi în comportamentul câtorva dregãtori din actualul Guvern. Este un rezultat al relaþiilor mele de muncã ºi de serviciu, pe care le-am avut timp de peste o jumãtate de an cu câþiva din guvernatorii de astãzi. Sã ne întoarcem puþin înapoi ºi sã vedem ce istorie curioasã, demascatoare ºi plinã de învãþãminte s-a întâmplat pânã la aceste evenimente, care confirmã ºi concretizeazã exact cele anticipate. La sfârºitul anului 1993 fostul Guvern al republicii a comandat Editurii Enciclopedice „Gh. Asachi ” o carte de vizitã – „Republica Moldova. Consemnãri” – pentru a o înmâna oaspeþilor, inclusiv turiºtilor care ne viziteazã þara. O broºurã de 2,5 coli, inclusiv o coalã de text ºi ceva fotografii. O iniþiativã bunã. Am fost numai redactor. Am comandat textul domnului N. Misail. Prin luna mai 1994 l-am avut. Conþinea: date generale, aºezarea geograficã, scurt istoric, forma de stat, economia (agricultura, industria, transportul), viaþa spiritualã; învãþãmântul, ºtiinþa, medicina, cultul religios, cultura, teatrul, literatura, muzica, cinematografia, pictura, arhitectura, ziaristica, sportul, turismul º.a. Primele capitole au câte 1-2, celelalte 0,5-1,0 pagini. Despre toate câte puþin. S-au inclus evenimentele cele mai importante, personalitãþile marcante din trecut ºi prezent, indicii cei mai caracteristici, totul pe cât posibil exprimat prin date statistice ºi comparaþii. Autorul N. Misail, subsemnatul, redactorul-ºef E. Lungu, redactorul V. Romanciuc ºi directorul Iu. Colesnic ne-am strãduit sã fim cât mai obiectivi, sã reflectãm starea realã de lucruri din republicã cu realizãrile, problemele, greutãþile ei. Credeam cã orice vizitator, timp de o orã, dupã cinã, în hotel, stând în fotoliu, trãgând o pipã, o va rãsfoi, va citi ºi va lua cunoºtinþã de republicã. Broºura crea o imagine succintã, dar veridicã a republicii noastre. Am prezentat manuscrisul spre aprobare dlui G. Lupoi, viceministru de stat, 25 de pagini au fost examinate douã luni de zile. Mã rog, voia la cei mari. Mi-am dat seama cã ºefii nu sunt siguri de sine ºi nu-s stãpâni pe situaþie. Guvernul era abia format de câteva luni, era încã nou, lucrãtorii – modeºti ºi timizi. La o replicã a mea cã va fi o carte bunã, mi s-a rãspuns „foarte bunã”. Extrema putea deveni un semn de

– 335 –

prost augur. Mi s-a spus sã mai prezint manuscrisul încã o datã înainte de a fi dat la tipar, ceea ce am ºi fãcut peste trei luni. Acum era ceva mai îngrijit ortografic ºi cizelat stilistic, având 60 de fotografii bune color. De data aceasta examinarea lui a durat peste douã luni, au fost cerute avize de la 10 ministere ºi departamente. Deci o broºurã se scrie circa o jumãtate de an ºi se analizeazã cam tot atâta timp. Randamentul eficacitãþii activitãþii unor membri ai Guvernului e egal cu zero. Pe timpul bolºevicilor pentru acest lucru se cerea maximum una-douã sãptãmâni. Mulþi din ei se strãduiau sã respecte ºi termenele. Ce conþineau avizele de mai sus ºi cum au fost totalizate? În ºase ministere de bazã (economie, agriculturã, finanþe º.a.) s-au nimerit oameni pragmatici ºi au recomandat manuscrisul spre editare cu anumite precizãri, completãri, obiecþii cu care suntem de acord ºi care se pot realiza imediat. Majoritatea obiecþiilor Institutului de Istorie al Academiei de ªtiinþe sunt concrete, acceptabile ºi se pot realiza ºi ele uºor. Dupã o discuþie la Ministerul Culturii cu adjunctul dl I. Pãcuraru ºi doi ºefi de direcþii, avizul primar foarte negativ, plin de afirmaþii abstracte, a fost înlocuit cu câteva propuneri concrete, precizãri ºi corectãri fireºti, care s-au fãcut pe loc. Aºadar, au rãmas douã avize tendenþioase ºi distrugãtoare, care sunt cate-goric împotriva editãrii cãrþii. Primul, de la dl Gh. Mazilu, ºef al Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei”, e plin de insinuãri generale de tipul: „Autorii nu au o concepþie clarã, ce ar însemna o carte de vizitã a unei þãri”, „în text dominã mentalitatea de miting cu întrebãri subiective ºi tendenþioase, cu un vãdit scepticism faþã de destinul Republicii Moldova”, „de tendenþionism ideologic sufãr”; „date generale”, „scurt istoric”, „economia naþionalã”, „compartimentul viaþã spiritualã, numeroase date statistice”, „o asemenea carte de vizitã poate doar trezi repulsie la vizitatorii strãini”, „autorii... mai degrabã compromit imaginea statului Republica Moldova decât o susþin” ºi ultima sentinþã, care deschide Cutia Pandorei ºi, volens-nolens, demascã, divulgã gândurile secrete ale citatelor de mai sus ºi ale altora de felul acesta, este „...întreaga naraþiune e împãnatã de fapte ºi momente de micã însemnãtate, interpretate ºi comentate de pe poziþii unioniste”. Asta-i, domnilor, grija, durerea ºi frica dlui Gh. Mazilu pentru „þãriºoarã”, lupta cu ideile ºi poziþiile unioniste, lipsa în manuscris a veninului, vrajbei ºi românofobiei împotriva neamului ºi a Þãrii Româneºti. Pãziþi-vã de oamenii negri în cerul gurii, ranchiunoºi, care dau cu barda în neamul nostru, care au închis o enciclopedie, în care trebuiau sã fie scoase din anonimat ºi valorificate peste o mie de personalitãþi

– 336 –

marcante basarabene, bucovinene, transnistrene din secolul trecut ºi din prima jumãtate a secolului nostru, þinute în arhive sub ºapte lacãte de Imperiile Rus ºi cel Sovietic, sub ocupaþia cãrora am avut fericirea sã ne aflãm. Iatã unul din cei mai activi producãtori ºi promotori ai românofobiei, ai mankurtizãrii ºi distrugerii conºtiinþei naþionale româneºti în Republica Moldova. ªi al doilea aviz, la fel împotriva editãrii acestui manuscris, foarte concret, spre deosebire de cel de mai sus, este al Secþiei de probleme sociale ºi umanistice a Cancelariei de stat a Republicii Moldova. Aici sa operat fãrã menajamente ºi eufemisme, lucrurilor li s-au spus pe nume. Sã citãm câteva alineate, sã vedem ce gândesc unii dregãtori din Guvern, sã ne dãm seama de unde porneºte fanfaronada, unde e unul din izvoarele românofobiei, care emanã permanent suspiciune ºi urã contra þãrii ºi a neamului românesc: „Trãsãturile de caracter ale moldovenilor sunt prezentate exclusiv prin spusele lui D. Cantemir, exprimate cu 300 de ani în urmã” (pag.1)” – puþin umor ºi autocriticã supãrã, se pare cã demnitarii n-au citit nimic din literatura clasicã francezã ºi cea rusã despre popoarele respective. „De fiecare datã, la începutul unui compartiment, expunerea începe cu evidenþierea aspectelor negative: în prezent Moldova traverseazã o gravã crizã socialã ºi economicã... (pag.5)”, „industria Republicii Moldova poartã ºi ea amprentele crizei economice (pag.6)”, acest gând e prezent de câteva ori ºi el supãrã la fel urechea diriguitorilor de parcã „þãriºoara” noastrã s-ar afla într-o perioadã de dezvoltare ºi înflorire, de parcã nam mai ºti ce sã facem de atâta bine. Niºte simple constatãri ale realitãþilor noastre, ca, de exemplu: „cu toate cã inflaþia în Republica Moldova a înregistrat în ultimul an cel mai înalt nivel din lume”, „complexul agroindustrial al republicii este marcat ºi el de transformãrile ce au loc în þãrile postcomuniste (pag. 6)”, „o serioasã modernizare necesitã ºi cele 10 mii kilometri de drumuri (pag. 7”, „clima ºi landºaftul R.M. ar putea oferi ºanse mai mari industriei turismului (pag. 12)” º. a. constatãri, care ar mobiliza societatea ºi statul la ieºirea din crizã, duc la urmãtoarea concluzie: „Lectura acestor pagini creeazã impresia cã autorul urmãreºte scopul sã scoatã în evidenþã în primul rând neajunsurile”. A fost nevoie numai de o jumãtate de an ca partidul agrarian de guvernãmânt sã se îmbolnãveascã de o boalã numitã „lãudãroºenie”, „fanfaronadã” (lachirovcã), împotriva cãreia chiar ºi fostul partid comunist în decurs de 70 de ani a adoptat douã hotãrâri serioase, condamnând acest fenomen periculos pentru societate.

– 337 –

Urmãtoarele pasaje sunt calificate drept „afirmaþii discutabile, date care nu ar fi neapãrat sã fie incluse în aceastã carte”; „canonic Biserica Ortodoxã din Moldova este supusã Patriarhiei de la Moscova. Printr-un act din 19 decembrie 1992 al sfântului sinod Patriarhia românã a reactivat Mitropolia Basarabiei (stil vechi), cu reºedinþa la Chiºinãu, la cererea unui grup de feþe bisericeºti din Moldova. În fruntea ei a fost desemnat Episcopul de Bãlþi Petru”, „o perioadã sumbrã pentru literatura din R.M. este cea a dominaþiei bolºevice, când se promoveazã insistent politica fabricãrii unei „limbi moldoveneºti” ºi a unei „literaturi sovietice moldoveneºti (pag.10)”, „la 3 noiembrie (parlamentul) alege drept stemã de Stat strãvechiul simbol al românilor moldoveni – capul de bour – (pag. 3)”. Cineva e contra clasicilor muzicii româneºti George Enescu ºi Alexandru Cristea ºi-i scoate din text. Poftim nume, date ºi informaþii discutabile ºi de prisos, care pot fi uºor excluse din carte. În continuare în aviz se spune: „Pentru a nu nimeri în situaþii delicate este necesar ca autorul sã-ºi îndrepte atenþia asupra marilor valori ale acestui pãmânt ºi ale acestui neam” – vorbe, ºi toate de clacã. Ni se mai imputã cã textul abundã în vocabule neadecvate: „ideologia separatismului ºi a conservatismului bolºevic”, „greve împotriva limbii”, „dominaþie bolºevicã”, „jug spiritual” º.a., care se referã în text la conducerea ºi la regimul lui Smirnov ºi Maracuþa din Transnistria. Doamne, unii au încurcat stânga cu dreapta ºi ziua cu noaptea. Ei vor dansuri, cântece, fanfare ºi festivaluri. Altceva nimic. Marasm mai ceva ca pe timpuri. Sã continuãm ºi cu ceva admonestãri: „De fapt se face multã politicã (anexarea Basarabiei (la Rusia) – pag. 2, Sfatul Þãrii, Unirea (la România în 1918) – pag. 2, deportãrile în masã – pag. 3, foametea organizatã – pag. 2, ideologia separatismului – pag. 4)”. Vedeþi Dumneavoastrã, asta-i buba, asta-i supãrã pe guvernanþii noºtri. Aceste mari adevãruri istorice, aceste jaloane în istoria tragicã a moldovenilor, jumãtate de secol ascunse sau falsificate, care în avizul dlui Gh. Mazilu sunt numite „fapte ºi momente de micã însemnãtate”, „tendenþionism ideologic”, iar în ultimul aviz sunt atestate ca „multã politicã”, ºi împreunã luate sunt determinate ca „poziþii unioniste”, care acþioneazã asupra dregãtorilor ca tãmâia asupra necuratului. ªi ultimul aviz se terminã cu: „Cartea nu poate fi recomandatã pentru tipar...” Decizia finalã de închidere a cãrþii date a fost adoptatã de dl G. Lupoi pe baza ultimelor douã avize – unul general ºi abstract, altul

– 338 –

foarte concret – ambele categoric contra, ignorându-se avizele pozitive cu ceva obiecþii acceptabile ale celor ºase ministere ºi altele douã cu obiecþii mai multe ºi mai serioase, pe care la fel, în mod selectiv, le acceptãm. ªi, din pãcate, a fost strangulatã o carte bunã, care seamãnã mult cu alta, analogicã, ce prezenta Germania în lume, peste care am dat întâmplãtor mai târziu, la o expoziþie de carte germanã, organizatã la Chiºinãu. În una din ultimele convorbiri telefonice cu dl ministru adjunct mi s-a spus cã manuscrisul e foarte prost, în viitor nu pot avea loc nici un fel de tratative ºi compromisuri de a urni totuºi piatra din loc, o nouã audienþã mi s-a refuzat ºi pentru noi tratative mi-a fost recomandatã dna S. Bolduratu. Ce minune! Un manuscris, care în august era foarte bun, peste patru luni, în ianuarie, a devenit foarte prost. Dorind sincer sã editãm cartea, am cãutat în modul cel mai serios sã capãt o audienþã mai sus, la dl Gh. Gusac, ministru de stat ºi, fãrã a ceda în mare, fãrã a o vinde pe mama, sã soluþionãm problema. Am cerut foarte insistent prin secretarã o audienþã. Am aºteptat douã sãptãmâni, dar totul a fost în van. ªefii parcã s-au sfãtuit între ei. Audienþã nu mi-au acordat. Atunci am fost la dna S. Bolduratu. M-a ascultat atentã, parcã mi-a înþeles intenþiile bune de a nu îngropa un lucru bun, fãcut pe jumãtate, de a nu arunca pe vânt circa 6 mii lei cheltuiþi deja, mi-a spus cã ea, în urma unui astfel de aviz negativ ca al ministrului adjunct, nu poate rezolva cazul pozitiv ºi mi-a recomandat ºi promis sã intrãm împreunã mai sus, la viceprim-ministrul dl Gr. Ojog. Am fost de acord ºi chiar m-am bucurat cã am ocazia sã-i aduc la cunoºtinþã unei persoane atât de sus-puse ºi alte fapte de comportare samavolnicã, josnicã a unor demnitari subalterni din domeniul culturii pe care-l conduce. Am telefonat mai bine de-o sãptãmânã ºi degeaba. Dl Gr. Ojog era veºnic sau ocupat, sau plecat. Atunci dna S. Bolduratu mi-a spus sã mai aºtept pânã când îmi va telefona ea. Îi sunt recunoscãtor pentru intenþiile bune. Am mai aºteptat vreo douã sãptãmâni, dar în zadar. Am înþeles cã ºi dl Gr. Ojog, ca ºi subalternii sãi, nu doreºte sã se întâlneascã, nici chiar în interes de serviciu, cu cetãþenii. Trebuie sã-i asculþi, sã cercetezi cazul, sã promiþi ceva, sã iei mãsuri. Dar de unde? Þi-ai gãsit omul! Cu cât e mai plãcut ºi mai fotogenic sã înmânezi cheile de la o casã nouã unei familii de sinistraþi. M-am ciocnit de o altã boalã veche – birocratismul. ªi eu, care fãcând slujbã la stat aproape 50 de ani, am fost în audienþã la majoritatea secretarilor cu ideologia ai c.c.,

– 339 –

miniºtri, ºi viceprimi-miniºtri (Tcaci, Cornovan, Corobceanu, Calin º.a.) în aceeaºi zi sau a doua zi, care, la rugãminte, rezolvau unele probleme, am aºteptat în zilele noastre de democraþie sãptãmâni ºi luni de zile ca sã nimeresc, în interes de serviciu, la câþiva din funcþionarii Guvernului ºi totul a fost în zadar. Dacã aþi auzi ce spun pe ºoptite unele secretare ºi dactilografe despre subalternii ºefilor din aparatul de stat. Sunt atât de mulþi în ultima vreme, toþi rotunjori, durdulii, rotofei, grãsuþi ºi rumeori, parcã-s fãcuþi de-o mamã, unul aduce o hârtie la maºinã, iar altul vine ºi-o ia. Redactilografiem de ne spetim, cã ei îs mulþi, dar nu ºtiu a scrie sau a corecta o simplã scrisoare. Iatã în privinþa slujbaºilor, funcþionarilor de stat, care, cicã, ating cifra de douãzeci de mii ºi sunt atacaþi de microbul birocratismului, batem recordul ºi ocupãm unul din primele locuri în ce priveºte densitatea ºi numãrul lor la kilometru pãtrat ºi pe cap de locuitor, întrecând de circa 4-5 ori cele mai dezvoltate þãri din Europa Occidentalã. Oameni buni, guvernanþii noºtri sunt foarte bolnavi, în mai puþin de un an mulþi agrarieni ºi adepþii lor, fiind la putere, fenomen social care stricã cel mai mult omul lipsit de culturã, s-au îmbolnãvit foarte grav de fanfaronadã, birocratism ºi suspiciune faþã de cetãþeni. Stimaþi cititori ºi alegãtori, ei trebuie trataþi, vindecaþi, ei trebuie trecuþi în opoziþie, sã-ºi mai revinã, sã se trezeascã, cã au prins la seu, mulþi sau obrãznicit, calcã în strãchini ºi au uitat ce-i aceea greblã. În lupta contra diletantismului, obscurantismului, minciunii ºi fariseismului raþiunea, adevãrul ºi demnitatea, stegarul cãrora este tineretul, mai devreme sau mai târziu, ca întotdeauna, vor învinge neapãrat. „Literatura ºi arta”, 13 aprilie 1995

CELE PATRU PUTERI ERAU TREI – PETRU ºI ANDREI
Statul de drept presupune trei puteri (ºi cu presa – patru), ca o orchestrã compusã din trei instrumente. Dacã lipseºte unul din ele – nu e orchestrã; dacã unul cântã fals, muzica e falsã. Justiþia, puterea a treia, trebuie sã fie balanþa, echilibrul dintre celelalte douã – legislativã ºi executivã. Ea trebuie sã apere constituþia ºi legislaþia în vigoare. Fãrã ea statul e totalitar ºi þara nu e democratã. Existã la noi justiþie ºi îºi îndeplineºte ea funcþia celei de a treia puteri în stat? Sã analizãm acest fenomen printr-un exemplu, un proces judiciar pe care l-am simþit pe pielea proprie timp de aproape 40 de ani. Am lucrat ca învãþãtor la ºcoala din Hâjdieni, raionul Glodeni, din

– 340 –

1944 pânã în 1947. În primii doi ani în casa mea a trãit felcerul Pavlov cu familia, dupã el învãþãtorul O. Gârlã, tot cu familia. Locuiau pe gratis, iar eu nu plãteam impozit pe casã. În 1947 am plecat la studii, la ªcoala Pedagogicã din Bãlþi, apoi la Institutul Pedagogic din Chiºinãu. Tot atunci am predat provizoriu casa ºi gospodãria Sovietului Sãtesc (preºedinte A. ªvaiþer, secretar Vl. Burcã) cu document oficial (adeverinþã) ca sã fie folositã conform destinaþiei, îngrijitã ºi sã mi se întoarcã la cererea mea. Am fãcut un bine autoritãþilor locale fãrã a cere nimic în loc. În 1949 preºedintele Sovietului Sãtesc A. ªvaiþer a fost deportat. În locul lui a fost numit Gh. Jacov. Timp de 5-6 ani, cât m-am aflat la studii, în timpul vacanþelor, veneam în sat. În iulie 1954 Sovietul Sãtesc, fãrã ºtirea ºi aprobarea mea, a vândut casa ºi gospodãria învãþãtorului N. Obuhovschi, care locuia de câþiva ani în ea, cu 3750 ruble. Eu, cetãþean al U.R.S.S., cu drepturi depline, care am fost patru ani învãþãtor în sat, fiind nelegal expropriat, am dat Sovietului Sãtesc Hâjdieni în judecatã. Procesul, care a avut loc la 30 octombrie 1956 (preºedinte Bacinskaia), la care am participat, iar reclamatul în persoana preºedintelui Sovietului Sãtesc Hâjdieni Vl. Burcã nu s-a prezentat (ulterior am aflat cã nu a fost chemat), a decurs într-o atmosferã de vãditã vigilenþã revoluþionarã, iar decizia a fost arbitrarã: de-a mã lipsi de proprietatea personalã (casa ºi gospodãria) din cauza pãrinþilor (tata a fost arestat în 1941 ºi judecat, a murit în 1942 întrun lagãr din Perm; mama, de frica organelor locale, s-a refugiat cu fratele ºi sora în 1944 în România, repatriaþi ulterior în 1957). La acest proces am avut impresia cã la adoptarea hotãrârilor judecãtorii sunt lipsiþi de cea mai elementarã logicã ºi bun-simþ. Fiind nedreptãþit, am fãcut recurs la Judecãtoria Supremã a R.S.S.M., care, prin decizia din 26 noiembrie 1956 (preºedinte Dunaeva), a lãsat în vigoare hotãrârea judecãtoriei raionale. La apelurile mele adresate Procuraturii R.S.S.M. de a ataca hotãrârile judiciare de mai sus am primit douã rãspunsuri: din 16.04.’57 ºi 19.06.’57 – insinuante, în care pãrinþii erau învinuiþi de antisovietism, iar eu, ca urmaº, nu aveam dreptul la proprietate personalã ºi eram învinuit de falsificare a documentelor (adeverinþa de la Sovietul Sãtesc din 1947), care la procese au fost intenþionat complet ignorate (consilier superior de justiþie Cerneaev). Instanþele judiciare, raionalã ºi republicanã, încãlcând chiar ºi

– 341 –

În septembrie 1991. când republica a devenit un stat de drept ºi o þarã democratã. am dreptul de a intenta o acþiune conform regulilor generale. dar fãrã nici un folos.M. În cazul în care materialele de reconstituire sunt insuficiente. când Imperiul Sovietic s-a prãbuºit.. . au trecut vãdit de partea puterii executive. au confirmat ºi justificat actul de dezmoºtenire comis faþã de mine. unde s-a aflat arhiva când raionul a fost lichidat. Au trecut 35 de ani.P. în speranþa cã problema mea ar putea fi soluþionatã odatã cu adoptarea de cãtre Parlament a legii cu privire la reabilitarea ºi remunerarea celor deportaþi ºi persecutaþi.C. totul a rãmas ca odinioarã. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã a R. dar fãrã rezultat. Ceea ce nu s-a întâmplat. care asigura dreptul cetãþeanului la proprietate personalã ºi nevinovãþia copiilor pentru faptele pãrinþilor. sã anuleze hotãrârea Judecãtoriei raionale Glodeni din 1956 ºi sã-mi restituie casa sau costul ei. Deci.C. Din douã documente. care erau împreunã la Arhiva din Glodeni – contractul de vânzare-cumpãrare a casei de cãtre N. zeiþa justiþiei. s-a pierdut.). m-am adresat Judecãtoriei raionale Glodeni cu o nouã cerere. am dreptul sã mã adresez Judecãtoriei raionale cu rugãmintea de a reconstitui dosarul pierdut.C. În aceeaºi scrisoare mi s-a explicat cã.P.2 a Codului de procedurã civilã (C. Prerogativa aceasta aparþine Procuraturii Republicii sau Judecãtoriei Supreme. ca cetãþean.. mai bine zis al procedurilor. Uneori mi se pãrea cã Temis. pentru cã dosarul judiciar din 1956 din Glodeni nu este.. Ce mai puteam face pe atunci în acele condiþii de regim totalitar? M-am adresat secþiei de supraveghere a organelor administrative a C. Rãspunsul a fost urmãtorul: conform normelor procesuale judecãtoria popularã raionalã nu are dreptul sã revadã hotãrârea anterioarã a acestei judecãtorii.. La cererea mea de recurs. Obuhovschi din 1954 ºi dosarul – 342 – .Constituþia stalinistã de pe acele vremuri. al P. în domeniul justiþiei. 6 Anexa nr. Mai întâi am cãutat prin scrisori ºi telefonic dosarul la Arhivele raionale ºi ale Judecãtoriilor din Glodeni. ºi odatã cu el ºi regimul totalitar. conform Anexei nr. Judecãtoria Supremã mi-a rãspuns cã examinarea problemei în cauzã nu se poate face.2 a C. nu are ochii legaþi.M. cu toate cã în jur totul se restructura. nu s-au fãcut nici un fel de reforme. ci mintea închistatã. atunci conform art.C. de a revedea decizia din 1956 ºi de a-mi întoarce casa expropriatã pe nedrept ori de a-mi restitui valoarea ei. Fãleºti ºi Râºcani. Am fost sfãtuit sã mai aºtept.

care a cumpãrat casa de la N. am primit rãspuns cã procesul a avut loc ºi cã dosarul pierdut nu poate fi reconstituit din lipsã de documente. Totuºi consideram cã am câºtigat procesul. conform tarifelor de stat. simbolic. Eram mulþumit ºi de atâta. sã prezinte Judecãtoriei un act de evaluare a casei ºi gospodãriei. Trei luni am aºteptat hotãrârea judecãþii. O minune. în valoare de circa 217 mii rub. La sfârºitul lui decembrie 1993 judecãtorul I. ºi prezentarea câtorva documente pe care le mai aveam. Dar înainte de proces am fost chemat ºi mi s-a arãtat dosarul – 343 – . Ce puteam face altceva? Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. care confirma cã eu eram proprietarul casei. ci s-a reconstituit dosarul pierdut din 1956. Cazacu mi-a fãcut o surprizã: mi-a spus sã fac recurs la Judecãtoria Supremã pentru cã la fostul proces n-am câºtigat nimic. aproximativ 175 mii rub. minus uzura de 25% în medie. Judecãtoria n-a întreprins nimic pentru reconstituirea dosarului dispãrut. iar al doilea a dispãrut. apoi a mi-o întoarce. ºefa unei firme de specialitate. care nu era încã stabilit. cã am predat-o provizoriu Sovietului Sãtesc pentru a o folosi.. cãreia i-am plãtit cinci din douãzeci ºi ºase mii ruble taxã. care au fost apreciate. Cazacu îi dã misiunea lui L.09. ºi O.2.93 se terminã cu hotãrârea cã eu am câºtigat litigiul ºi trebuie sã mi se restituie costul casei.procesului judiciar din 1956 – primul existã. conform Anexei nr. fac cerere la biroul avocaþilor ºi cu taxa respectivã. Deci îmi surâdea perspectiva de a lua totul de la început. cu doi martori: Vl. Am înþeles cã în acest rãstimp s-a întâmplat ceva. Obuhovschi ºi trãieºte în ea. a fost substituitã hotãrârea judecãþii. sumã echivalentã pe atunci cu mai puþin de jumãtate din costul unei plite de gaz. Mutelicã. ªerºniova. Burcã. cel puþin moral. a fost distrus din cauza adeverinþei. dar în zadar. Judecãtorul I. Aºadar. proces care la 17. deci. ca în anul 1956. fost secretar de Soviet Sãtesc în 1947 ºi preºedinte în 1956.. La cererea mea din aprilie 1992 cãtre Judecãtoria raionalã Glodeni de-a intenta un proces.

L. Paterãu. persoanã pe care am împuternicit-o sã ia în locul meu hotãrârea de la Judecãtorie. Despre asta ºtiu martorii Vl. primarul din s. ªerºniova.93 a fost din nou substituitã. Darvin. precum ºi numele ºi depoziþiile contra mea ale reclamantului V. ea s-a jurat cã nu ºtie nimic. grefiera Judecãtoriei. autoarea actului de evaluare a casei. inclusiv a celor prezentaþi pe atunci la „Mesager” în prezenþa Preºedintelui Republicii. Mutelicã. Chicerman.1994 are loc ºedinþa Colegiului Judiciar Civil al Judecãtoriei Supreme. În schimb. preºedinte al Judecãtoriei din Glodeni. O. Cazacu sa mirat numai fãrã a spune ceva. pentru cã a decedat cu mulþi ani în urmã. ªi iatã cã la 25. în 1993. Mã mir cã astfel de semnale alarmante trec cu atâta uºurinþã pe lângã un ºef de instituþie.din raion cu ultima hotãrâre. Eladi. În urma acestui caz dictonul „Judecãtorul se supune numai legii” mi se pãrea o parodie la adresa oamenilor justiþiei. Hâjdieni. scrisoare la care nici azi nu mi-a rãspuns. iar judecãtorul I. hotãrârea judecãþii din 17. Burcã. a apãrut numele m a r t o r u l u i N. Darvin ce înseamnã asta. conþinutul dosarului judiciar a fost distrus a doua oarã. în care se spune cã cererea mea a fost respinsã pentru cã am încãlcat termenul de prescripþie stabilit pentru intentarea unui proces. iar despre reconstituirea dosarului pierdut nu era nici vorbã. nici consilierul de la Chiºinãu n-am înþeles nimic. O falsificare totalã a procesului-verbal ºi. a deciziei judecãþii. Am aºteptat douã luni. care nu a fost la judecatã ºi nu ºtie nimic nici cu spatele. apoi m-am adresat Direcþiei – 344 – . Întrebând-o pe grefiera A. care nu s-a prezentat. Una era clar. cã la Judecãtoria din Glodeni s-a comis o samavolnicie. Cine ºi cu ce scop a fost lucrul acesta? M-am adresat dlui V.09. sã cerceteze cazul de gravã falsificare a documentelor în incinta judecãtoriei. Aºadar. au dispãrut. A.02. În decurs de o lunã trebuia sã aibã loc un nou proces la Judecãtoria din Glodeni. Obuhovschi. la care se examineazã problema mea ºi se adoptã decizia de restituire a dosarului pentru reexaminare într-o altã componenþã. A doua minune. prin urmare. motivând pe atunci cã dosarul era la Judecãtoria Supremã. La o examinare mai atentã a dosarului cu procesul în cauzã am descoperit niºte lucruri absurde: în procesul-verbal numele ºi depoziþiile martorilor mei nu figureazã. ªi despre care termen de prescripþie e vorba? Când începe ºi unde se terminã? Nici eu. ºi P.

94 ºi hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni din 3. sã treacã prin ce am trecut eu ºi sã pãþeascã ce-am pãþit eu. Russu. ºi la ºedinþa din 15. 5 procese judiciare în prima instanþã la Judecãtoria din Glodeni ºi 5 recursuri la Judecãtoria Supremã. mai uºor trece o cãmilã prin urechile acului decât sã þi se facã dreptate. ºedinþã care de data aceasta a fost condusã de judecãtorul C. Deci un nou proces. meticulos ºi profesional ºi a adoptat decizia cã primãria s.Judecãtoriilor a Ministerului Justiþiei ºi. La 16 decembrie 1994 are loc un nou ºi ultim proces judiciar la Judecãtoria din Glodeni. Cu alte cuvinte. care s-au mirat la culme cã sunt chemaþi a doua oarã sã dea aceleaºi depoziþii. ºi cã ea trebuie. Multe obstacole ºi piedici existã în jurisprudenþã.94 ºi a restitui dosarul pentru o nouã examinare într-o altã componenþã. 4 – 345 – . cu dreptul de-a face recurs în timp de 10 zile.94 se adoptã hotãrârea de-a anula decizia Colegiului Juridic Civil din 8. sã-mi restituie circa un sfert din valoarea ei (una din condiþiile puse de mine). care a examinat problema în modul cel mai serios. sub preºedinþia judecãtorului V. adicã de a înceta procesul. Îmi venea sã scuip ºi sã dau totul dracului! Revoltat la culme. Colegiul Juridic Civil adoptã decizia de-a lãsa în vigoare hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni. totul se reia de la început. nici duºmanilor mei.05. costul fiecãrei cãlãtorii echivalând cu o jumãtate de pensie ºi câte 4-5 zile pierdute. îmi pare cã am ajuns la sfârºit dupã aproape 40 de ani. Un mic bilanþ: ºase cãlãtorii în raionul Glodeni ºi în Hâjdieni cu 2-3 autobuze. conform tarifelor de stat. De data asta s-a gãsit o altã chiþibuºãrie „încetarea procesului”. Uneori credeam cã labirinturile justiþiei sunt prea lungi ºi încurcate ca sã le poþi da de capãt ºi sã ieºi la luminã. de douã ori aceiaºi martori chemaþi la judecatã. Burcã ºi O. Mutelicã. Hâjdieni a comis o nedreptate faþã de mine când mi-a vândut casa ºi m-a expropriat. în prezenþa mea.08. judecându-te cu statul. Hâjdieni despre restituirea pagubei materiale. Ce-ai scãpat în gura lui.06.1994. toate eforturile mele din atâþia ani au fost zadarnice. Florea. depunând aceleaºi mãrturii. Stãnilã. ce necunoscute sunt labirinturile justiþiei. ca ºi cãile Domnului. a treia oarã. mi s-a rãspuns cã procesul a avut loc la 3. Poftim. ºi s-a adoptat hotãrârea „De-a dispune încetarea procesului referitor la acþiunea mea civilã cãtre primãria s.94. am mai fãcut ºi ultimul recurs la Prezidiul Judecãtoriei Supreme a Republicii.06. dupã intervenþia dlui V. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. ºi la 8.05. Slavã Domnului. Nu doresc nimãnui. înapoi nu mai scoþi. din nou cu aceiaºi martori Vl.

multe dosare restituite pentru reexaminare în instanþele primare. sã aducem niºte argumente în urmãtoarea chestiune care se cere elucidatã. Oare.e absolutã nevoie sã treci prin chinurile lui Tantal? Nu sunt atât de rãu ºi câinos. Deocamdatã vechea maximã latinã „Dura lex. am vãzut mulþi oameni nedreptãþiþi. absurdã! Câteva deducþii: trei din patru judecãtori din Glodeni suferã de lipsã de omenie. O istorie incredibilã. nu se fac bilanþuri anuale. ar întãri autoritatea celei de-a treia puteri în stat. N-aº vrea sã-i spun: pãcat cã n-ai nimerit ºi tu la urºii albi. Mi-i consãtean. Este vorba de dl Vasile Stati. s-ar respecta Constituþia ºi legislaþia în vigoare. Ori nu ºtie ce-a fost pe atunci. când au avut loc deportãrile ºi colectivizarea. sã mai limpezim apele. nu se dau publicitãþii? Aceasta ar ordona. de curaj civic ºi demnitate profesionalã. ar spori exigenþa civicã ºi profesionalã a corpului judecãtoresc. revoltaþi. . Probabil cã aceeaºi situaþie e ºi în alte raioane. la nivel raional. 25 mai 1995 CONSECINÞE ALE PARVENITISMULUI ºI CARIERISMULUI Cred cã a venit timpul sã spunem lucrurilor pe nume. Din cele trei puteri într-un stat de drept. sã fii om. ca sã fii cinstit. Atunci cântai altfel. ªi e firesc sã-mi pun întrebarea: avem noi oare justiþie în Þara Moldovei? „Literatura ºi arta”. expertul ºi consultantul lui. De ce instanþele republicane respective nu examineazã rebutul judecãtoriilor raionale.judecãtori din Glodeni. unul dintre ideologii partidului agrarian. ar disciplina. n-am fost colegi: când am învãþat copiii în sat. – 346 – . groparul ºi piaza lui rea. Justiþia raionalã face foarte mult rebut. necãjiþi. sau n-ai dat ortul popii de foame ca ceilalþi zeci ºi sute de copii din satul nostru. inclusiv preºedintele. sed lex” în viaþa republicii noastre nu se aplicã. funcþioneazã douã. de unde sã-þi vinã numai numele. în cele mai multe cazuri. care în 1946-’47 mureau de foame ca muºtele. câþi nervi ºi câte puteri pierdute în zadar! Parcã suntem în þara nãucilor. Dumnezeu mi-i martor cã n-am atacat ºi n-am ponegrit pe nimeni din ambiþie sau din interes personal. ea e cenuºãreasã la poarta puterii executive. la dezbaterea multor probleme simple. Am participat ºi am asistat la procese „pe sus” ºi „pe jos”. el umbla pe sub masã. ori o face pe prostul. implicaþi în soluþionarea unui simplu litigiu civil. judecãtoreºti. fantasticã.

Pe la mijlocul anilor ’60. Scurt timp dupã aceea au fost destituiþi ºi ei. unde se afla C. Cimpoi. pe atunci lucrãtor al C. de vinã sunt diletantismul. ªi. Tot pe la începutul anilor ’70. care asuda învârtind la flaºneta comsomolului de educaþie comunistã a tineretului. Sã ne oprim la câteva fapte. Pe la începutul anilor ’70 lucram ca redactor-ºef adjunct la Editura „Cartea moldoveneascã” în secþiile de literaturã artisticã originalã ºi de traduceri. Ciocanu ºi M. ambiþia ºi ranchiuna. El a fãcut ºi înainte. probabil. pe care îi angajasem ºi cu care el era la cuþite.-ul partidului. îmbrãcat la modã. Russev ºi mã întreabã cu un ton de ºef: de ce pe coperta cãrþii despre letopiseþele Moldovei a lui E. dar mã abþineam ºi speram cã pãcatele tinereþii se vor evapora. Ciobanu. adeseori îl întâlneam pe consãteanul meu Vasile. Ruseev sunt desenaþi o chilie ºi un cãlugãr? Eu încã nu vãzusem coperta. Era un tânãr spilcuit. al partidului comunist. În felul acesta îi înºiram pe membrii consiliului artistic. ºi nu la vorbe. Era curios. ale Casei Guvernului. visând zi ºi noapte la aripa dreaptã a clãdirii. cu covoare. Într-o zi dl Stati dã un telefon ºi-mi spune cã i s-ar fi plâns E. Bodiul are perfectã dreptate când afirmã cã Ion Druþã ºi opera lui îl împiedicã sã educe poporul moldovenesc în spiritul comunist.C. La plecarea mea de la editurã a pus umãrul bine ºi dumnealui. dar.. al comsomolului. el a apucat-o serios ºi definitiv pe drumul duºmãniei faþã de þarã ºi de naþiunea noastrã. Mulþi dintre cei care-l cunosc încearcã sã ridice vãlul ºi sã analizeze acest fenomen tipic pentru acele vremuri din epoca sovieticã.C. ªi. adjunct la secþia de culturã a C. ºi acuma multe exhibiþii. mai ales cã în secþia de literaturã moldoveneascã lucrau I. fiind o vreme vecini. omul va mai prinde la minte.C. el apãra cu osârdie puritatea ideologiei comuniste. zâmbea plãcut ºi punea întrebãri: „Cine-i ãsta”? Era Ion C. dar consultasem în prealabil câteva ediþii asemãnãtoare româneºti ºi bulgare ºi i-am rãspuns cam tãios sã nu se amestece mai mult în treburile mele.. pe coridoarele lungi. I. În timpul discuþiilor Vasile susþinea morþiº cã I. – 347 – . cum se vede. El nu ºtia sau o fãcea pe niznaiul cã primele cãrþi au fost scrise la mãnãstiri de cãtre cãlugãri. cu toate cã era ºef mare.Despre persoana dlui Vasile Stati s-a vorbit cândva ºi se vorbeºte destul de des în ultimul timp. „Dar ãstlalt?” Era Arhip Cibotaru. ca sã vezi minune! Peste vreo 8-10 ani Vasile îi învaþã pe scriitori cum se scriu romanele ºi cum ar trebui sã fie condusã Uniunea scriitorilor. sociabil ºi maleabil. pe când lucram la Comitetul pentru Cinematografie. mergeam uneori împreunã la serviciu cu troleibuzul.

silit de un concurs de împrejurãri sã plece pe la începutul anilor ’70 în Israel. spre ruºinea conducerii de atunci a Uniunii. Aºadar. mi-a spus cu emfazã cã într-o casã specialã pentru lucrãtorii C. chiºinãuian. i-a pus în buzunar carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor. Apropo. Un evreu basarabean. Era un fel de ripostã datã „clevetitorilor” din Apus. care a contribuit cel mai mult la mankurtizarea ºi rusificarea basarabenilor. o combinaþie ºmecherã moldo-rusã. nu conþineau nici un citat din lucrãrile lui M. Stati. al partidului. cunoscãtor al limbilor francezã ºi germanã. al partidului. Cam tot pe atunci am citit în presã câteva articole de criticã împotriva lui Mihail Bruhis.El stãtea ferm pe poziþiile realismului socialist. Învârtindu-se ca o giruetã mulþi ani în cercurile conducãtoare ale comsomolului ºi apoi ale partidului. foarte documentat ºi exigent în activitatea sa de redactor la editurã ºi la Institutul de marxism-leninism. cu liceu românesc. Când l-am întâlnit ºi l-am întrebat unde locuieºte. Mai apoi romanul „Cãlin de la Crasna”. anti-„model” de „operã” scrisã strict dupã principiile realismului socialist. ºi i-a deschis larg ºi uºile acestei organizaþii de creaþie. Stati era în fruntea cohortei de luptãtori contra „clevetitorilor” din Occident. Bruhis.C. moldoveanul V. Vorba e cã eu îl cunosc foarte bine pe Miºa Bruhis. cinstit ºi serios. e o distanþã ca de la cer la pãmânt. Materiale scrise la comanda C. om cu carte. cu care am lucrat vreo opt ani de zile.C. Peste un timp a dispãrut de prin troleibuze. Era un aprig apãrãtor al cãlãului. Corlãteanu a fost destituit din postul de director al Institutului de Limbã ºi Literaturã al Aª. onestitatea ºi cultura sa româneascã între M. Bruhis ºi consãteanul meu. care ne „falsificau” istoria ºi negau existenþa limbii ºi a naþiunii moldoveneºti. el a sesizat bine cã trambulina cea mai sigurã de a pãtrunde în lumea ºtiinþei ºi a literaturii sunt elogiile ºi plecãciunile aduse elementului slav ºi rus din cultura noastrã ºi o atitudine cât mai ostilã faþã de spiritualitatea româneascã. V. Zis ºi fãcut: susþinerea tezei cu tema: termenii de origine slavã din industria noastrã textilã ºi din cea casnicã l-a aburcat la rangul de candidat în ºtiinþe ºi i-a deschis uºile Academiei. Numai cã articolele lui erau complet lipsite de logicã ºi de argumente. Prin cunoºtinþele. Lectura lor îþi fãcea impresia cã el criticã niºte lucrãri pe care nu le citise ºi pe care le ºtia doar din auzite. – 348 – . pentru pasivitate în aceastã privinþã savantul N. citat care ne-ar fi convins de caracterul calomniator ºi falsificator al realitãþilor din Moldova Sovieticã. fost ºi fotbalist pânã la rãzboi.

care nu ºtiu în ce limbã vorbesc ºi cine sunt.a.M. Câþiva ani dupã prãbuºirea totalitarismului. s-a mai cuminþit. alãturi de corifeii literaturii universale: Dante. Germania. tot aºa ºi succesele obþinute cu uºurinþã în atâtea domenii i-au sucit minþile ºi dracul l-a pus sã se lãcomeascã la muncã strãinã ºi sã sãvârºeascã un furt literar. cred în scornelile acestui saltimbanc. Tolstoi. ª. adicã o hoþie. apoi în revista „Nistru”. ºi acesta. Stati a apãrut din nou pe arena politicã în rolul de ideolog al P. fapt pentru care a fost exclus din Uniunea Scriitorilor ºi concediat din funcþia de ºef al secþiei de culturã a C. una de ºtiinþã ºi alta de creaþie. al partidului. ºi în calitate de expert ºi de lexicograf amator (cum îl numeºte. Rusia. ignoreazã argumentele celor mai mari savanþi romaniºti din Moldova. dl V. slujeºte noul regim. Anglia ºi alte þãri. A urmat apoi o activitate febrilã de publicare a romanului în ziarul „Cultura”. fãcând de ruºine ºi conducerea republicii. mai apoi o carte la editurã ºi nu maº fi mirat dacã ar fi apãrut ºi în seria „Biblioteca ºcolarului”. i-a fost recunoscãtor ºi l-a promovat. Balzac. tot aºa. I. ºi poporul ei. Goethe. o nãscocire diabolicã a tãticului Stalin. – 349 – . la rândul lui. 13 din Constituþie cu limba de stat „moldoveneascã”. neînþelegând nimic din acest caraghioslâc.D. cu aceeaºi abnegaþie ºi acelaºi devotament. Stati a servit cu trup ºi suflet fostul regim totalitar.S-a ºupurit bine ºi s-a bãgat ca ºmirghelul în douã din cele mai prestigioase instituþii. Acesta a fost un rezultat firesc al parvenitismului ºi carierismului tipic ce se încuraja ºi se promova pe acele timpuri în Moldova Sovieticã. pentru „dovezi” cã ne tragem de la slavi ºi nu suntem români. dar am greºit. România.d. Nu m-aº mira dacã peste un timp. cã s-a maturizat. îl preþuieºte ºi-l avanseazã. aprobã art. Shakespeare. ªi. dupã cum pofta vine mâncând. Apropo. Eminescu. ºi regimul.A. monedã cu care conducerea sistemului totalitar plãtea servilismul ºi licheismul. din republicã. de ar veni un alt regim (care se bazeazã pe minciunã). cu scopul de a ocupa ºi a anexa România la Imperiul sovietic. pentru „dovezi” în faþa lumii cã nici în ruptul capului nu suntem români. Credeam cã i s-au spulberat gãrgãunii ºi ambiþiile. „dovedind” din nou cã noi suntem urmaºii turcilor.m. ºi el cu aceeaºi credinþã lar servi. Italia. pe bunã dreptate. Ei. ci „moldoveni” get-beget. În ultima vreme V. Caþaveicã) le vorbeºte de la tribuna Parlamentului deputaþilor într-o românã perfectã ºi le propune ca limba de stat a Republicii Moldova sã se numeascã „moldoveneascã” (un adevãrat Tartufe). De aceea ruºii ne propun: „Hai sã vorbim ruseºte”.C.

a creat o comisie specialã pentru a examina cazul. cã tare multe mai avem acolo de unde am plecat cinci ani în urmã. cu cozile de topor. produs al aceluiaºi regim ºi al aceleiaºi epoci.Ce coincidenþã uimitoare de interese reciproce. sociologii ºi alþi specialiºti ar trebui sã le studieze. Cam astea ar fi câteva din trãsãturile caracteristice ale dlui V. Hâjdieni. „Mesager”-ul de la TVM a prezentat o informaþie însoþitã de imagini zguduitoare. apoi sportiv. Ce cred ei oare despre noi? „Literatura ºi arta”. sã facã – 350 – . Stati. în urma cãrora cecenii. mascate de francheþea ºi amabilitatea artificialã ºi înºelãtoare. Iatã unde am ajuns cu cei din coloana a cincea. Atenþiune. Ori poate vã conduceþi dupã alt principiu „Calul de dar nu se cautã la dinþi” ºi „Scopul scuzã mijloacele?”. tablouri de astea se întâlnesc tot mai des. de lungã duratã. jafuri. dupã douã luni de bombardamente ale aviaþiei ºi artileriei ruseºti. când am cocoþat prostia ºi necinstea la tribunã ºi-n capul mesei ºi am fãcut-o cu mâinile noastre. colhoznicii au devastat clãdirea fermei de vite.c. ªi aveau perfectã dreptate. În Costeºti – Ialoveni. sã alegeþi grâul de neghinã. sã gãseascã cauzele. îi furã minþile. recent sosit din America.. distrugeri. Aºa am pãþit ºi noi.. Când zeii vor sã-l pedepseascã pe om. Imaginile semãnau cu cele din Groznâi. care au mai rãmas în viaþã. staþia de maºini ºi unelte agricole. ar fi bine sã luaþi aminte. exact a la Suslov. A doua zi preºedintele republicii. domnilor deputaþi agrarieni. se vor uni „benevol” a doua oarã cu Imperiul Rus. nu-i aºa? Ce ideolog ºi ce trubadur iscusit de falsificãri. Devastãri. Din pãcate. Mi-i ruºine când mã gândesc cã ne tragem dintr-un sat mare ºi frumos din nordul Moldovei. pe care a repetat-o a doua zi. exact ca în zicala „O mânã spalã pe alta”. cu oameni cinstiþi ºi muncitori. Acelaºi tablou îngrozitor l-am vãzut cu un an ºi ceva în urmã într-un fost complex monastic. ipocrizie ºi fariseism. De câte comisii va fi nevoie? Au sã ne ajungã oare funcþionari? ªi ce folos? ªi totuºi. spuneau grecii antici. ideal. 1 iunie 1995 ARGAÞI ºI STÃPÂNI La începutul lunii februarie a. sã punã diagnosticul. ce se întâmplã? Ce înseamnã toate acestea? Ce semnificaþie au astfel de evenimente? Istoricii. de lângã sanatoriul „Codru” de la Cãlãraºi.

XX þãranii basarabeni devasteazã ºi distrug munca lor de câteva decenii. exploataþi. care pârjoleau conacele ºi averile moºierilor. alþii. 45 – 50 q de porumb ºi 20 q de floarea-soarelui la ha. Primii erau proprietari. care distrugeau strungurile ºi clãdirile manufacturilor în Europa occidentalã pentru cã munceau 1416 ore pe zi sau ca ca þãranii din secolul trecut ºi de la începutul secolului nostru. fiind puºi în aceleaºi condiþii. numeroase maºini ºi unelte agricole. materializate în clãdiri. care le-a fost rãpitã de un regim totalitar.pronosticuri. încât sã le jefuieºti ºi sã le devastezi ca barbarii? Sã te comporþi ca primii muncitori de acum douã sute de ani. ciulini. îºi distrug orbeºte munca lor. târtani. Unii aveau demnitate de om. Sau poate oamenii în diferite timpuri. o aberaþie. Sã urãºti pânã într-atât rezultatele muncii tale. cu care lucra 9 ha de pãmânt. Ce-i asta? Ce se întâmplã cu poporul nostru? În anii ’40 unii se bãteau de la haturi. ºi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai. Plãtim din gros pentru cele sãvârºite de fostele conduceri ºi vom mai plãti. devenitã strãinã ºi odioasã pentru ei. Viaþa însã nu iartã nimic. alþii mentalitate de turmã. þãran basarabean. ai cãrui pãrinþi la începutul anilor douãzeci au fost împroprietãriþi de Guvernul român la propunerea Sfatului Þãrii. argaþi. pentru cã erau împilaþi ºi exploataþi nemilos? Sã admitem: astea au avut loc cu 100-200 de ani în urmã. Unii erau cetãþeni. – 351 – . Pentru doi cai. alþii – rãtãciþi. mankurtizaþi. munca lor. care demascã niºte procese social-psihologice tragice. sã ne lãmurim puþin ce se întâmplã cu noi ºi la noi? Cu mai bine de 50 de ani în urmã taicã-meu. o absurditate. altfel boala ce nu e tratatã se poate agrava. stâlpi ai societãþii. stãpâni. sã încercãm sã le gãsim cauzele ºi consecinþele. peste 50 de ani. atât de scumpe. pentru cã în mare continuã aceeaºi politicã fardatã ºi muºamalizatã. În primele zile ale rãzboiului a fost arestat. rezultate fireºti ºi logice ale minciunii ºi represaliilor. ªi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai. Evenimentele astea sunt aidoma unor rãbufniri vulcanice. acþioneazã la fel? Sã analizãm câteva forme de proprietate ºi stãri economico-sociale care promoveazã astfel de fenomene. localuri. sã le comparãm. Iar la sfârºitul sec. alþii sunt iobagi. ce au avut ºi au loc în viaþa satelor noastre cu þãrani împilaþi. dar astãzi? E un nonsens. condamnat la 8 ani de lagãr ºi a murit în 1942 în regiunea Perm. acumulatã decenii la rând. în fond. recolta – 30-35 q de grâu.

de parcã ar fi noi. un simplu gospodar. .A. pe la el treceau zilnic rude ºi cunoscuþi. camioane. Peste câþiva ani ele sunt jerpelite. combine º. dar asigura cu zarzavaturi toate satele din preajmã.5 ha de grãdinã. Þãranii colhoznici din fosta U. Era Uniunea Sovieticã o þarã bogatã cu cetãþenii sãraci. Acum însã avem sute de hectare de grãdinã ºi nu prea se simte”. oile ºi gãinile. care în gospodãriile oamenilor consumã de douã ori mai puþinã hranã. producþia de carne.S. lânã fiind de douã-trei ori mai mare.U. Vin la amiazã acasã ºi le – 352 – . „Pãi. ce funcþiona de peste 15 ani ºi semãna cu unul nou-nouþ. tone de cereale. dl Tache. Era luna august. în raionul Glodeni. maºini. colhoznic. sovhozurilor ºi întreprinderilor sunt deservite de oameni angajaþi pentru o platã aproape mizerã.A. care satisfãceau necesitãþile sãtenilor ºi ale unei pãrþi din orãºeni ºi produceau legume de calitate. Trãind la marginea satului. nu te aprinzi?”. cum lucrezi. ei erau cointeresaþi.a. am vizitat doi fermieri care aveau un singur tractor tip „Bielarus”. Din douã-trei unitãþi se face una. Am observat cã o femeie se întorcea la amiazã sã ia masa în sat? Am întrebat-o: „De când. însã produceau circa 20% de legume. ºi ies din funcþiune. porcii. „Ce ºtii mata? Fiecare capot are patru buzunare. Aºa se acumuleazã ºi creºte ºi bogãþia þãrii prin intermediul cetãþenilor ei. De ce? Este bunul lor.spune dl Aristide Boghean. Paradox. în lunca Prutului.R. avea cam 1. ducându-se ºi venind de la câmp. De ce sunt distruse bunurile materiale? Pentru cã nu sunt ale nimãnui sau sunt de haram. mã rog.R. ei sunt stãpâni ºi-ºi pãzesc averea ca ochii din cap. În fosta U. primarul comunei Goteºti din raionul Cantemir.” din 19 ianuarie 1995. unelte ºi mijloace de transport ºi tracþiune ale colhozurilor. tractoare. o viaþã întreagã sunt îngrijite. Mai bine de douãzeci de ani la rând mi-am petrecut concediul la socru-meu. lapte.S. se îngraºã de douã ori mai repede. se produceau anual de 4 ori mai multe tractoare ºi combine decât în S.S. posedau 2-3% de pãmânt arabil pe lângã casã ºi la loturi.S. ºi tot anual se cumpãrau de acolo 15-20 mln. erau stãpâni. Vacile. þãranii procedeazã aºa?” Ea râde ºi îmi spune: „Vezi ce groasã sunt? Am câteva capoate pe mine”. Fiind în Franþa. De ce? Pãmântul ºi animalele erau ale lor. în sãptãmânalul „L. Un alt exemplu: „Pânã la ’40. nu? Maºinile ºi utilajele personale ale aceloraºi lucrãtori funcþioneazã zeci de ani.Automobile. Ei aveau grijã zi ºi noapte de avutul lor. ei manifestând o grijã ºi o comportare corespunzãtoare faþã de aceste valori. am vreo 16 de toate. defectate.

nu te prinde paznicul?” „Cum sã mã prindã. care are ºi el multe greutãþi. circa trei milioane. Þãranul îºi furã munca lui. ale cãrui coloane au traversat S. în prima jumãtate a anilor optzeci. care la amiazã ºi seara aduceau zilnic acasã în 810 buzunare de la capot 2-3 kg de grâu de la fãþarea colhozului. am vizionat un film documentar american. câtã minciunã! Nu sunt atât de naiv sã idealizez viaþa fermierului din occident. S-a schimbat ceva de atunci? Da. fermieri care emanau putere. finanþatã de un sponsor. film despre un mare marº al pãcii. þãranii sunt ceva mai liberi ºi. Doamne. ordinea economicã ºi socialã cu mulþimea de funcþionari. Dacã ne plãtesc puþin. ce trãiesc pe socoteala argaþilor din sate. ei se fac a ne plãti. caraghios ºi tragic. l-au doborât la alegerile prezidenþiale pe J. iar la noi 90% trãiesc ca neoamenii.aduc cu grâu de la fãþare. iar ei erau cei mai exploataþi ºi mai reacþionari. cum se comportau. seara la fel aduc. au dreptul de a fura. îmi apãrea în memorie þãranca din raionul Glodeni ºi brigada ei de femei. turnat de o regizoare tânãrã. care întâmpinau mulþimea. – 353 – . aduc aºa câteva zile la rând ºi strâng 1-2 puduri. Odatã. Firmele. Mã uitam la bãrbaþii aceia în maºini sau pe cai. îi petreceau. Împroprietãrirea se face cu þârâita. Administraþia. dar una e cert. tot munca lor. semãnau cu niºte piloni. cã acolo 90% au trãit ºi trãiesc omeneºte. ªi fãrã sã vreau.A. dupã cum nu pot sã calomniez þãranii noºtri. idoli pe pãmântul ºi în þara lor. iar ei – jandarmii lumii. Tot aºa aduc ºi rãsãritã. Cãlãtoream deseori la Moscova. de la Oceanul pacific pânã la cel Atlantic. hrãneau câteva sute de oameni. Doamne. Ne furãm ºi noi munca noastrã”. O politicã de tergiversare. de distrugere a nervilor. dar mai ales faptul cã mulþimi de oameni se opreau zilnic în drumul lor sã ia masa la fermieri. demnitate. sã mã achipuie? Îi dau peste mânã”. Pe atunci noi eram mai liberi ºi mai democraþi. Ei. colhoznica noastrã ºi fermierul american parcã erau oameni de pe planete diferite. la Casa Cineaºtilor. porumb ºi alte cereale”. sã mã caute. pe lângã dreptul de a bea. vreo 2-3 kg. Noi eram eliberatori. E nostim. Karter. felul cum vorbeau ºi râdeau. Ce ruºine! Sã-þi furi munca proprie. Câtã fãþãrnicie. „Pãi. când acesta le-a lezat interesele. „ªi mai face cineva aºa?” „Toate femeile din brigada de câmp. Altceva nu s-a schimbat nimic. siguranþã. M-au impresionat multe lucruri. ªi se folosesc de el la maximum. Colhozurile ºi sovhozurile se numesc asociaþii ºi societãþi pe acþiuni. statui. pânã atunci poate piere mãgarul sau moare boierul.U. Era cam tot pe atunci. ca sã þinã 5-10 ani. au rãmas aceleaºi.

El este baza ºi promotorul celui spiritual. e ºi o sfidare serioasã a autoritãþilor statale cã þãranul basarabean vrea pãmânt ºi libertate. ºi acesta e ºi mai schimonosit. roada nouã va fi furatã în proporþie de 70-80%. când ocupanþii sunt fraþi. „Literatura ºi arta”. Proprietatea descãtuºeazã la maximum forþele fizice ºi spirituale ale omului. Pauperizarea omului ºi transformarea lui în argat. Dar acelaºi primar Aristide Boghean mai spune: „La cele 170 de cereri zilnic se adaugã altele. pe carel derivã. naþiunea. de aceea guvernanþii îºi fac relativ uºor „þãriºoarã” pe mentalitatea economicã ºi spiritualã bolnavã a poporului. absolut greºit. când avem atâtea cozi de topor. Aºa se întâmplã în viaþã ºi în istorie: uneori guvernanþii înþeleg adevãrul ultimii ºi prea târziu. e contrar celui normal. când între noi e graniþã cu sârmã ghimpatã. chiar ºi a copiilor. Acest adevãr l-a înþeles pânã la urmã majoritatea. cu preþul vieþii. aceastã realitate i-a ºi înspãimântat pe guvernanþii noºtri.. cãci. ªi totuºi. istoria. câþi spini ºi mãtrãgunã. e manifestarea raþiunii..Starea aceasta de lucruri explozivã guvernanþii de azi o vor apãra ºi o vor menþine cu dinþii. Compartimentul economico-social din mentalitatea ºi concepþia despre viaþã a unei pãrþi a þãranilor noºtri este complet deformat. A fi stãpân ºi nu argat e în firea ºi natura omului. þara.. unealtã. lui îi este mai aproape de inimã Coºbuc decât Moþpan. Dacã guvernanþii nu vor sã facã reforma de sus se poate întâmpla s-o facã þãranii de jos. societãþi pe acþiuni ori alte bazaconii de felul dat. pentru cã schimbarea ei radicalã înseamnã moartea lor ca clasã privilegiatã ºi dominantã. Dar epoca de aur a feudalilor noºtri îºi trãieºte ultimele zile. a demnitãþii omeneºti ºi a conºtiinþei naþionale româneºti. ce se aflã în sertarele primãriilor din republicã. lumea se lehãmetuieºte de nãluca unei vieþi fericite în colhoz. funcþionãrii materiei cenuºii. Probabil cã. predecesorii. ca nimeni alþii. afarã de o bunã parte din conducãtori.. invocând zeci ºi sute de motive. nimeni nu va putea sta în cale”. se pare. robot e o manifestare de atrofiere a materiei cenuºii. care-ºi apãrã cu dârzenie jucãriile. El totuna va rãzbi ºi va ieºi la suprafaþã ca untdelemnul deasupra apei. trecutul. peste douã sute de mii de cereri de împroprietãrire. În faþa unei populaþii înfometate. când individul ºi comunitatea nuºi cunosc originea etnicã. le pune în miºcare. 10 august 1995 – 354 – . De aceea ciuma românofobiei e atât de repede ºi efectiv inoculatã în mijlocul unei mari pãrþi a populaþiei. Dacã nici primãvara asta nu se va mai împãrþi pãmântul. sovhoz. iar fraþii de sânge sunt duºmani.

a avut loc în decurs de 13-15 ani.S. prost instruiþi. dispariþia oamenilor. Dacã acest proces de împilare ºi jefuire a omului în U. pentru cã circa 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii sunt în limba rusã. împrumuturile bãneºti colosale timp de 10 ani la rând. Literatura artisticã de programã ºi lectura extraºcolarã. „regimul burghezomoºieresc românesc” etc. împuºcãri. „Eliberarea” comunistã de cãtre ruºi moldovenii au plãtit-o cu circa o jumãtate de milion de vieþi omeneºti. erau antiromâneºti.S. Totul era – 355 – . în Basarabia s-a desfãºurat în timp de 5 ani. adicã de trei ori mai repede.R. „impunerea limbii române”. dintre care circa 1/3 a rãmas pentru totdeauna la Königsberg. pauperizarea þãranilor. mobilizarea ºi trimiterea pe front în ultimul an al rãzboiului a peste 300 mii de bãrbaþi. bãtãile interminabile. mai ales copii ºi bãrbaþi veniþi de pe front. jefuirea lor completã. La aceasta se mai adaugã: Foametea din 1946-47. agravatã intenþionat prin impozite mari în naturã impuse þãranilor. mai ales cele de ºtiinþe umanistice.NECESITATEA INTEGRÃRII SPIRITUALE În decurs de peste 45 de ani moldovenii din stânga Prutului au fost lipsiþi de demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. din ’45 pânã în 1950. luarea forþatã a pâinii de la toþi prin mãturarea podurilor. Manualele ºcolare pentru toate treptele de învãþãmânt. Berlin. Ea a însoþit ºi continuã sã însoþeascã viaþa moldoveanului de la naºtere pânã la moarte. colectivizarea din 1949. precum ºi filmele condamnau jandarmii ºi perceptorii români. peste 130 mii de tineri trimiºi la muncã la minele de cãrbuni din Donbas ºi la tãiat pãduri în Siberia. E vorba de frica de NKVD ºi forþa fizicã brutalã. pisicã ºi cãþel. patru valuri de deportãri a circa 500 mii de persoane. cu chinuri a sute de mii. pline de românofobie. moartea de foame a circa 250 mii de oameni. deci dozã de groazã la care majoritatea populaþiei n-a rezistat. La procesul de deznaþionalizare. foºtii gospodari rãmânând în ogradã numai cu gãini. care s-au manifestat prin arestãri. închiderea ºi distrugerea a circa 900 biserici din 1100 ºi 23 mãnãstiri din 25. presa. cu desproprietãrirea þãranilor la sate ºi naþionalizarea bunurilor la oraºe. La tot pasul se vorbea despre „ocupaþia româneascã”. mankurtizare ºi rusificare a moldovenilor o mare contribuþie au avut-o ideologia. cartea sovieticã moldoveneascã ºi cea rusã. în Ungaria. Factorii decisivi care au contribuit la acest proces au fost mai mulþi.

bolnavã. tehnicii. manipularea ºi substituirea succeselor în domeniile ºtiinþei. pãturã creatã pe timpul regimului totalitar. a trecutului. ai colhozurilor ºi sovhozurilor. formarea unui stat de drept dupã exemplul Germaniei Federale faþã de – 356 – . uneori în mod direct. Care este ieºirea din aceastã situaþie deplorabilã. independente. tragicã? Înfãptuirea reformei agrare la sate.construit pe minciunã. Denigrarea ºi calomnierea þãrii ºi a poporului român se intensifica mai ales în campaniile de luptã contra ideilor ºi influenþelor burgheze din Apus. mai ales la sate. sporirea nivelului de viaþã. radioul. Lichidarea sindicatelor guvernamentale. transformarea lui în cetãþean independent. persoana. Realizarea cât mai rapidã în România a reformelor economice ºi sociale. Dacã o parte a intelectualitãþii a scãpat de acest dezastru datoritã accesului ºi la alte surse de informaþie în afarã de cele oficiale. apoi în mintea ºi imaginaþia majoritãþii populaþiei chipul ocupantului ºi al duºmanului era þara ºi poporul român! Iar „eliberatorul”. trecerea la economia de piaþã. E o stare de lucruri absurdã. al literaturii ruse. Eforturile depuse de regimul totalitar sovietic rusesc ºi-au atins în mare mãsurã scopul. împroprietãrirea ºi descãtuºarea þãranului. Ea a constituit baza fostului partid comunist. care pregãteau muncitori de toate profesiile. „salvatorul” era ºi mai continuã sã fie considerat poporul rus. din peste 50 de ºcoli medii tehnice. Piramida a fost rãsturnatã ºi pusã cu vârful în jos. S-a format o mentalitate de turmã. rebotezate în „societãþi pe acþiuni”. În primãriile din republicã sunt depuse cam un sfert de milion de cereri de împroprietãrire. aparate. ce numãrã circa 60 mii. literaturii. prin intermediul manualelor. în personalitate. artei ruse (electricitatea. statale. crearea altora. De exemplu: mulþi pãrinþi preferã pentru copiii lor limba rusã drept limbã strãinã. avionul. diferite maºini. iar de obicei prin exagerarea. ºcoli de specialitate ºi din toate instituþiile de învãþãmânt superior. liber. specialiºti pentru veriga medie ºi specialiºti cu studii superioare. falsificarea crasã a istoriei. Aceºtia sunt stãpânii economiei. Muncitorimea ºi intelectualitatea era instruitã în limba rusã cu scopul de-a uita ºi a abandona limba românã. Astãzi ea este folositã ºi manipulatã de cercurile diriguitoare agrariene. care ar apãra cetãþeanul. racheta. Un rol nefast în acest proces l-a avut ºi faptul cã în anii ’70 ºi la începutul anilor ’80 limba românã a fost izgonitã din circa 110 ºcoli tehnice-profesionale. tehnologii).

cât mai multã publicitate prin intermediul mijloacelor de informare. aventurieri. mai ales la sate. la contactul cu cultura europeanã. Mai multã voinþã ºi insistenþã din partea Guvernului de la Bucureºti în realizarea programului de integrare economicã cu Republica Moldova ºi de slãbire a dependenþei ei economice ºi psihologice faþã de Rusia. E nevoie de manuale ºi literaturã. folosind amvonul ºi biserica pentru propagarea – 357 – . locuind ºi studiind în România. a pãrinþilor. Excursiile în þarã ºi odihna a cât mai multor copii în tabere sunt un alt factor decisiv. Târgoviºte. Alba-Iulia etc. cititã de un numãr tot mai mare de tineri ºi maturi în bibliotecile „ Onisifor Ghibu”. majoritatea preoþilor întâmplãtori. rudelor. fãrã studii ºi pregãtire cuvenitã. devin cetãþeni ºi patrioþi. Un alt factor. Putna. Se ºtie cã e mai bine o datã sã vezi decât de zece ori sã auzi. 4-5 ani de studii cu manuale româneºti au trezit conºtiinþa naþionalã a tineretului studios. De aceasta se tem ca de foc guvernanþii de azi. Trebuie asigurate cu manuale toate ºcolile din Republica Moldova. la fel de eficace. Sporirea fondului de carte româneascã în bibliotecile noastre e un lucru necesar ca aerul. Adevãrul istoric ºi ºtiinþific i-a scos – împreunã cu o bunã parte a corpului profesoral – pe studenþi la greva de o lunã de zile în Piaþa Marii Adunãri Naþionale din Chiºinãu. de afirmare a românismului. Or. exercitã o influenþã pozitivã asupra semenilor lor. de aceea manualul de istorie pentru clasele 1-4 „Daciada” (aut. izvoarele materiale ºi spirituale ale neamului. Ei au mãrturisit cã privesc astãzi lumea cu alþi ochi. toþi elevii ºi studenþii. Suceava. De aceea se dã lupta în jurul limbii ºi istoriei românilor. „ Transilvania”. Literatura artisticã originalã ºi tradusã. Acordarea de burse cât mai multor elevi din licee. O mare daunã provoacã neamului ºi Þãrii Româneºti. Basarabenii nu-ºi cunosc locurile sfinte. contribuie la studierea limbii. Am întâlnit ºi am vorbit cu mulþi tineri care au vizitat aceste locuri sfinte. Nicolae Dabija ºi Aurelian Silvestru) a fost eliminat din programa de învãþãmânt. spiritualitãþii neamului. este literatura de toate genurile trimisã în Republica Moldova. dar cu un caracter de masã mai pronunþat. Acesta e unul din cei mai eficienþi factori de luptã contra românofobiei. O amplã integrare spiritualã.cea Rãsãriteanã. prietenilor ºi cunoscuþilor. Aceste mii de tineri. De aceea excursiile elevilor ºi ale tineretului la Iaºi. au un rol colosal în cunoaºterea istoriei adevãrate. Acordarea de ajutoare materiale în toate momentele cruciale (calamitãþi naturale ºi sociale). studenþi ºi doctoranzi.

bunãoarã. diferite obiecte de cult. Dar ce se face în toatã republica. faþã de lumea adunatã la bisericã. ca acestea sã le dea ajutorul posibil. sã se spunã clar ºi rãspicat de unde ºi cine le-a dãruit obiectele ºi literatura. Ele au nevoie de literaturã (biblii) în limba românã. Dar sã le înºirãm. E pãcat cã nici conducãtorii acestor gospodãrii ºi nici autoritãþile capitalei nu informeazã ºi nu organizeazã populaþia liberã. ca ajutor.. sã simtã ei cã nu sunt uitaþi. Se ºtie cã gospodãriile din suburbiile Chiºinãului au legumãrii ºi livezi ºi toamna au nevoie de braþe de muncã. nu se aduc la cunoºtinþa populaþiei bãºtinaºe. 24 august 1995 PÂNà LA DUMNEZEU TE MÃNÂNCà SFINÞII S-au întâmplat cele ce urmeazã între 10 ºi 15 septembrie a. Aceastã crimã. sunt þinute în secret. Intensificarea ºi diversificarea relaþiilor de pe ambele maluri ale Prutului. Faptul ca atare e de duzinã. încãlzind mitropolia o iarnã întreagã. În ultimii ani s-au restabilit ºi deschis circa 500-600 de biserici. Tot aºa trebuie sã li se spunã cã unii din mitropoliþii ruºi din Basarabia. abandonaþi ºi sã înceapã a aborda problema retrocedãrii teritoriilor ocupate. ar participa la culesul roadei de legume ºi fructe pentru o remunerare în naturã. „Literatura ºi arta”. E timpul ca ºi statul român sã aibã grijã de toþi românii din afara statului actual. la aproprierea românilor. care. colective ºi persoane. cointeresatã. împreunã cu toate celelalte acte antinaþionale. se transformã în îngrãºãminte. al XIX-lea. bune pentru sucuri. pentru cã se întâlneºte la fiecare pas. sunt pline de mere ºi prune ce putrezesc pe pãmânt. din diasporã. sã ducã tratative cu þãrile vecine în care trãiesc români. – 358 – . Livezile din preajma Durleºtilor. alteia din Republica Moldova aceea de ce ea are nevoie. ar contribui la slãbirea românofobiei.. Lipsa acestei organizãri duce la pierderea de cel puþin 25-30% din recoltã. au strâns din toate bisericile literatura religioasã în limba românã ºi au ars-o. Dar la o micã analizã e important ºi semnificativ. demascând o ordine economicã draconicã ºi antiumanã. sec. în anii 70. Biserica ortodoxã românã prin intermediul Mitropoliei Basarabiei ar putea acorda ajutor în mod centralizat sau în mod individual: o bisericã românã dintr-o comunã anumitã trimite în dar. ªi aceasta trebuie sã se facã într-o atmosferã solemnã. între judeþe ºi comune. Germania îi adunã acasã pe toþi nemþii care trãiesc prost în alte þãri.românofobiei. de care nu poþi face rost uºor la piaþã sau în altã parte. Zeci ºi sute de centnere de fructe.c.

Ei au auzit cã în colhozuri ºi sovhozuri þãranii au diferite cote de pãmânt pe lângã loturi. cu soþia ºi fiica. un om parcã cumsecade. progresist în dezvoltarea ramurii respective. Ei au eliberat cãldãrile de roºii-marfã ºi le-au umplut repede cu roºii galbene pentru ei ºi peste încã vreo 10-15 min. „ªezi ºi nu te rãþoi!”. cã folosu-i tot acelaºi”. Culegeam alãturi de ºeful echipei. în care unii pun. cu privire la soarta pãmântului. „stãpânii” pãmântului au dispãrut.unde situaþia e similarã? E o crimã când fructele ºi legumele se pierd cu tonele. Dar m-a ºocat indiferenþa. câteva ore sau o zi întreagã. Eram câþiva oameni în vârstã. alta de femei. Am încercat de câteva ori sã pornesc oamenii la lucru. exprimatã cu puþinã ironie: „Unde te grãbeºti. au plecat aproape toþi. Era rouã. cei bãtrâni îºi aduc aminte cu nostalgie de hectarele. exprimatã exact în: „Nu te sâli. ªi ploiþa care a venit peste vreo trei ore a confirmat încã o datã cuvintele lor. Poftim. pasivitatea majoritãþii oamenilor. Dacã câmpul acela cu legume ar fi fost inundat ºi roada distrusã complet. Sistemul economic stalinist e un cazan diabolic. cote de pãmânt nu li se dau. iar tineretul nu ºtie aproape nimic despre asta ºi e cam pasiv. a recoltei. cã folosu-i tot acelaºi”. iar dacã s-ar face. e tot un drac. Am fost repartizaþi în douã echipe: una de bãrbaþi. nu lucra nimeni. Am aºteptat vreo 30 min. Din cauza ploii m-am dus peste vreo douã zile. omule? Nu vezi cã ºi femeile stau toate ºi nu lucreazã? Marfa e murdarã!” Peste 10-15 min. mi-a spus sã vin dimineaþa la ora opt la cules roºii cu platã în naturã. Mai zilele trecute am fãcut o cãlãtorie la brigada de legume din satul Bãcioi. am pornit culesul. dar degeaba. „Nu vezi cã toþi ceilalþi nu lucreazã?”. Lumea parcã lucra. omule. Mai marele peste ei îmi zise: „Unde te grãbeºti. de cercetãri ºtiinþifice în domeniul agriculturii – ele au un rol important. „Folosu-i tot acelaºi”. unde brigadierul Ion (numele îmi scapã). iar bãtrânii ºi copiii din oraº le duc dorul sau le consumã în cantitãþi mici din cauza preþurilor mari. la toþi le e fricã cã nu vor avea cu ce lucra pãmântul. presupun cã ei n-ar fi suferit ca proprietarii ºi ar fi dormit liniºtit. cã la ei în sat e gospodãrie experimentalã. În sfârºit. restul fiind tineri. tineri ºi bãtrâni. mentalitatea þãranului nostru tipic de azi. Lucrul în acea zi s-a terminat. împroprietãrirea nu se face. adicã lucrezi bine sau prost. omule?”. animalele ºi uneltele date în colhoz în 1949. iar alþii mãnâncã ºi ultimii – 359 – . am repetat propunerea ºi din nou am fost pus la punct: „ªezi cuminte ºi nu te rãþoi. Discutam despre multe. Nu mã apuc sã neg importanþa gospodãriilor experimentale.

demnitatea de om implantându-i în suflet pasivitate. ªi a plecat. firea lui robace. Am luat o sacoºã cu ardei. spiritul întreprinzãtor. Omuleanul cu care am lucrat împreunã zise: „Nu hãmãi!”. cã am apã caldã ºi 200300 lei pe lunã. ºi vreo doi din sat. când vine brigadierul. teama de proprietatea privatã. Am urcat în autobuz. i l-am dat adjunctului. ciraci care susþin ordinea ºi sistemul economic reacþionar ce-i hrãneºte. Un sistem bun pentru cei leneºi ºi trântori. în ploaie. a mers în câmp ºi a vãzut. Mi-a cerut-o. ºoferul. cã îmi bat joc de oamenii unde lucrez. Primul s-a uitat la noi ºi ne-a întrebat: „Nu v-au dat nimic?” S-a mirat ºi a întors capul ruºinat. care tãceau. unul cu trei sacoºe.apãrã ºi vor sã-ºi pãstreze aceastã invenþie pe vecie. A încetat puþin ploaia. celãlalt cu douã. N-a vrut. câþiva oameni. În sacoºã a rãmas un ardei. având vreo 20 kg de legume. Putea un om sã lucreze într-o jumãtate de zi cât 10 ºi sã primeascã câteva zeci de kg de legume? Cicã. Mam adresat adjunctului de brigadier sã ne facã socotealã pentru munca la 3 oameni. Pe drum am intrat. Era abia ora 13. A refuzat. Brigadierul a zis sã mai aºteptãm. transformând înstrãinarea ºi ura în niºte trãsãturi de caracter ale þãranului basarabean. stãteau în maºinã ºi noi. Am mai aºteptat puþin. toþi cei trei funcþionãraºi manifestând o impertinenþã. ºi pentru o categorie de funcþionãraºi. la picioarele lui. vorbe pentru care m-am supãrat ºi i-am spus cã aºa nu e frumos. „Nu te sfãdi cu ei”.30. pe câte o jumãtate de zi. poate se face timp frumos ºi continuãm lucrul. un paznic. stãteam afarã. dar timpul s-a stricat ºi ploaia s-a înteþit. I-am cerut încã o datã sã ne facã plata. L-am chemat sã vadã cantitatea de roºii pe care le-am cules. Erau de faþã vreo doi din Chiºinãu. Iatã cum apãrã ºefuleþii ºi vechilii din colhozuri ºi – 360 – . dl A. indiferenþã. A început cearta. adicã. i-am povestit ce s-a întâmplat. care miºunã prin satele noastre. La urmãtoarea staþie au urcat ºi cei doi din Chiºinãu. a vãrsat-o în maºinã. probabil. la directorul gospodãriei. Trei oameni am lucrat câte o jumãtate de zi. am cântãrit-o faþã de oameni: erau 4 kg. Omul s-a mirat ºi a promis sã ia mãsuri. und leoarcã. Am vrut sã plecãm acasã. ºefuleþi ºi soldãþoi. El l-a trântit în pãmânt ºi l-a cãlcat furios cu picioarele. urã chiar faþã de avutul obºtesc. A zis sã aºteptãm pânã la orele 17. Îi þinea hangul celãlalt tip ºi unul nou-sosit. ce vor mai apãrea pe parcurs. o obrãznicie ºi agresivitate feroce. El ºi un tip ca el. am mai stat sub ploaie mai bine de o orã ºi am plecat acasã fãrã nimic. demnã de niºte vechili de pe fostele moºii boiereºti. Un sistem care a ucis în om dragostea de pãmânt. spunându-mi cã am venit cu torbele sã car averea þãranilor. unii cãrau în felul acesta legume ºi le vindeau la piaþã. Checiu.

dar nu li se dau ºi se tem de impozite mari. trebuia sã cãrãm ardeii cu sacul într-o remorcã de la marginea câmpului. la 9. m-a trimis la lucru ºi nu mi-a spus nimic.40 lei. cã sunt mici ºi neachitate cu lunile. un fenomen întâlnit la tot pasul. primeau 50% din roadã. cã lucrasem de acuma vreo orã ºi jumãtate. sã împartã ºi sã fãrâmiþeze gospodãriile mari colective. cã 2-3 zile în urmã am muncit 3 oameni ºi nu ni s-a plãtit nimic. s-a fãcut timp frumos.A. adicã maximum 10% din recoltã. Ba mai mult. care luau pãmânt de la boieri. trecere la economia de piaþã. îmi imputã cã m-am plâns directorului ºi îmi spune sã las lucrul ºi sã plec. Am lucrat timp de vreo orã ºi jumãtate. a apãrut adjunctul brigadierului. Obiecþii la care i-am replicat cã dimineaþa. educate de regimul totalitar sovietic. sã pãrãsesc câmpul.sovhozuri avutul þãranilor. parcã aducânduºi aminte de ceva. ªi scamatoria asta se cheamã împroprietãrire a þãranilor. intrare în Europa. ºi cã nu au cu ce lucra pãmântul. care „apãra” interesele ºi avutul þãranilor de mine. câþiva din membrii lui au declarat public cã ei nu vor permite nimãnui sã distrugã.M. Noi.15. Oamenii care au primit cote se cheamã cã lucreazã pe pãmântul lor ºi toamna primesc câte 100-300 kg grâu la ha. Comedie nu altceva! Însã. Au trecut câteva zile.D. Doi bãieþi de vreo 15-16 ani. cã ziua de muncã se plãteºte 2. cum se zice în Biblie. cãruia oamenii parcã îi ziceau Petrea. Aceste douã temeri sunt sperietorile cu care agrarienii îi þin în frâu pe þãranii moldoveni în colhozuri ºi sovhozuri ºi-i exploateazã ca pe timpul lui Stalin. dar toate argumentele mele n-au avut nici un efect asupra vechilului. cã cei din sat nu au de lucru. Dar pe la orele 11 adjunctul vine ºi. Dintre marile metehne furatul ºi beþia sunt alte douã trãsãturi de caracter ruºinoase ale þãranului nostru. Într-o dimineaþã m-am dus din nou la lucru. cu opt clase terminate. La congresul II al P. bãrbaþii. În sfârºit. cã nu are nevoie de oameni strãini. Spuneau cã noaptea vin unii din sat cu sacul sã fure legume. cã unii ar lua cote de pãmânt. Aþi vãzut? Iatã unde-i buba! S-au cocoþat pe kolhozuri ºi nu mai vor sã se dea jos. porunci paznicului sã mã dea afarã – 361 – . Femeile vorbeau despre iehoviºti. pe când la începutul secolului arendaºii. reformã agrarã. ºi cum se demascã el singur nu-l demascã nimeni. reacþia ºefuleþilor ºi ce mai zic oamenii. erau paznici. a fãcut o echipã din 10-12 femei ºi doi bãrbaþi ºi ne-a trimis la cules ardei. lucrau 24 de ore. hoþul din oraº. peste o orã ºi ceva. gura pãcãtosului adevãr vorbeºte. Am vrut sã vãd ce mãsuri a luat directorul. despre pensii.

Iatã comportarea ºefuleþilor ºi ciracilor faþã de acei care vor ºi muncesc cinstit ca sã câºtige ceva. „Literatura ºi arta”.. sfinþii conduc. Faptul cã peste Prut. sã fie mai civilizaþi. care fac ce vor. mai ales la sate. sunt apãrate prin toate mijloacele. pentru cã ei sunt nãscuþi ºi hrãniþi de structurile economice totalitare. stând pe spatele þãranilor ca lipitorile ºi nu-i stârpeºti cu nimic. Întâmplarea mi-a confirmat încã o datã zicala cã pânã la Dumnezeu te mãnâncã sfinþii. care într-o stare de liniºte relativã par ceva normal ºi cu ochiul liber nu se prea vãd. nu l-am gãsit. dar. sociale ºi psihologice. ascunse.a. am lucrat o orã ºi jumãtate ºi din nou nu mi s-a plãtit nimic. Dar toate fenomenele au un început ºi un sfârºit. E tristã. þãranca. În timpul certei o femeie în vârstã a strigat: „Omule. mã gândesc sã-l dau în judecatã. ce aruncã din strãfunduri la suprafaþã mistere ºi dezvãluie legitãþi ºi colizii economice. CA SÃ-ÞI SPUN CINE EºTI „Mesager ”-ul ne informeazã deseori despre schimbul de oaspeþi – 362 – . antiumane. brigadierii. adjuncþii. în Þarã. þãranii au fost într-adevãr împroprietãriþi. mai creºtini. sã fie el director ºi nu ei ºi dacã a dat un ordin. Îmi pare cã acolo totu-i pe dos. Checiu. Iatã întâmplarea pe care am vrut sã v-o spun. paznicii º. Aºtept ºi acum. care la noi. Pãcat cã noi vom îndura cel mai mult chinurile ºi mizeria materialã ºi spiritualã a unei perioade interminabile de tranziþie. cum am muncit la Bãcioi ºi cum am fost rãsplãtit. Am aºteptat vreo orã. pentru cã întâmplãrile ºi evenimentele sunt ca niºte rãbufniri vulcanice. interesantã ºi plinã de învãþãminte. ce zice. ei sã-l execute. dãdu dovadã de exces de zel ºi de importanþã în exerciþiul funcþiunii. Am pierdut o jumãtate de zi. A doua zi i-am telefonat ºi l-am rugat sã achite datoria pentru douã zile de muncã. gospodãriile colective ºi de stat au fost lichidate. reforma agrarã înfãptuitã a trezit în mijlocul agrarienilor din Basarabia fricã ºi suspiciune. trânti câteva înjurãturi. iar acesta ca un soldãþoi mã ameninþã cã mã aruncã în râul de alãturi. 5 octombrie 1995 SPUNE-MI CU CINE UMBLI. fenomen care a provocat ºi dezlãnþuit românofobia ºi ura contra Þãrii ºi neamului românesc. învãþate de la „fratele mai mare”. Ce era sã fac? M-am dus din nou la dl director A. chiar ºi cu preþul vieþii. s-a fãcut timpul mesei ºi m-am întors la Chiºinãu decepþionat ºi înrãit. din pãcate. nu te pune cu ei!” ªtia ea. mã apucã de mâini. Iar în privinþa subalternilor l-am rugat sã-i mai seceleze.din câmp.

are trei feciori. 27-11-5. N-aº zice cã sunt nici sociabili. 6). dar sunt uimit. Fiind adeseori la Geoagiu-Bãi. naþionalitãþile vor trebui sã se acomodeze. E ceva anormal în relaþiile astea. Acolo a terminat liceul ºi Facultatea de Agronomie. Cine sunt ºi ce scopuri urmãresc. sunt prea bãtãtoare la ochi vizitele ºi întâlnirile cordiale atât de dese dintre guvernanþii actuali din cele douã þãri. pe care l-au asuprit sute de ani. la cumnatul meu Ion Macovei din comuna Geoagiu. prin mulþimile de oameni de la ºtrand. pag. toþi ingineri. Nu vom mai repeta slãbiciunile Ungariei de-altãdatã. leagãnul strãmoºilor noºtri. îi furã minþile. Sunt departe de gândul de a nu avea relaþii normale economice. s-a cãsãtorit. prieteni la cataramã cu cei care pretind la Ardeal.III-95. nãscutã la sfârºitul secolului trecut. vom recupera Þara. Nici cã se poate mai clar. pe moºie. ºi toate peste capul þãrii vecine. nici omenoºi. domnilor? E ceva straniu. mereu aparte. familii. ªi. îi biciuiau pe þãranii români iobagi la ei. ca sã sileascã guvernele din þãrile vecine s-o aplice ungurilor din Transilvania ºi Slovacia? Nostalgia dupã Imperiul Austro-Ungar ºi stãpânirea de pãmânturi ºi popoare strãine? Ne-au gãsit tocmai pe noi sã-i facã în ciudã României? Ce cãutãm noi atâta în Ungaria? Nu cumva acelaºi lucru? Sã fim aliaþi. cu lacrimi în ochi. ungurii. la începutul secolului nostru. judeþul Hunedoara. sã-i facem ºi noi în ciudã României? Când zeii vor sã-l piardã pe om. (Ziarul „Românul”. am întâlnit ºi unguri – grupuri. Vorbea curgãtor. maghiarii? Sã-i ascultãm. bãtrâna povestea cum grofii unguri cãlãri.dintre Chiºinãu ºi Budapesta. nici politicoºi. Asta – 363 – . vorbind numai în limba lor. ºi ele se vor acomoda chiar din primele 24 de ore. ziarul maghiar „Pesti Hirlap” scria: „Dacã noi. Am fost de câteva ori în Transilvania. a lucrat ca agronom-ºef la cooperativa din sat. Seara discutam cu soacra lui. care în 1944 s-a evacuat cu liceul ca multe alte mii ºi zeci de mii de copii ºi tineri basarabeni din calea Armatei Roºii. La 15 aprilie 1932. culturale ºi politice cu Ungaria. murmura ca o apã de izvor. România. Daco-romanii vor trebui sã disparã de pe acest teritoriu”. Ce-i asta. o femeie de vreo 80 de ani. deocheat în vizitele astea atât de dese. încruntaþi. izolaþi. Ce cautã ei la noi? Model de fãrâmiþare a teritoriului ºi donare a lui minoritãþilor naþionale? Gãgãuzilor ºi ruºilor? Poate vor ºi ei sã acorde autonomie românilor în Ungaria ºi nu ºtiu cum? Sau poate îi intereseazã experienþa acumulatã de niºte oameni iresponsabili ºi fãrã demnitate omeneascã ºi naþionalã.

peste capul Ucrainei. Sunt pentru relaþii bune economice. preferãm Siberia sau Sahalinul – 5 sau 10 mii km. sã aducem o conductã de gaze din Carpaþi. culturale ºi politice cu Federaþia Rusã. ºi politica. 13% de – 364 – . el ne dicteazã ºi ne dirijeazã ºi economia. Noi trebuie sã avem pretenþii. cum au fãcut Þãrile Baltice. Avem cu ce ne rãsplãti: zahãr. Cele mai strânse legãturi economice. El e pe acolo în fiecare lunã ºi. Rafinãrii au de ajuns. Totul ni se vinde mai scump cu cel puþin 20%. el le înmulþeºte. ºi Sahalinul. vin. Asta se cheamã „economie economicoasã” (L. ºi de acolo a venit ºi vine lumina dictaturii. Ce ºtiau grecii antici nu cunosc guvernanþii noºtri. Nu vrem sã cãutãm ºi sã gãsim alte surse de energie la alþi parteneri ºi în. la circa 700-800 km. dar numai pe picior de egalitate. El a vizitat ºi Tiumenul. Sangheli. salvatoarea. Mãmuca Rusia.a. aºa-i logica ruºilor ºi a guvernanþilor agrarieni: e ca funia în sac. de inimã ºi de suflet. primul rând. coniac. nu ei. ca sã-þi spun cine eºti”. dolari. Vara. distanþa dintre noi e de-o azvârliturã de bãþ. Sunt pentru relaþii reciproce avantajoase ºi echitabile. În schimb suntem supuºi imperiului. ne spune cã vom avea de toate ºi cãldurã. Mare specialist în strângerea legãturilor cu acest vecin de la rãsãrit e dl A. România importã petrol. Sunã cam caraghios. iar mãrfurile noastre le preferã cu o jumãtate de preþ faþã de cele mondiale. fãrã nici un ºantaj sau presiune. în loc sã mai taie buricele ce ne þin în supuºenie. Avem stãpân. dar ce sã-i faci. ºi Cita. iarna se jeluieºte cã ni se închid robinetele ºi nu avem aproape nimic. Sã construim o linie electricã de înaltã tensiune din raioanele de sud spre Cernavodã. la fraþii de peste Prut. ulei º. ea e „eliberatoarea. Minoritatea rusã de la noi e cea mai privilegiatã din fostul Imperiu Sovietic. sã facem o linie de cale feratã între Botoºani ºi Bãlþi. fãrã a pierde demnitatea omeneascã ºi naþionalã. Brejnev). nici gaze. întreþinãtoarea” noastrã. sã restabilim niºte poduri peste Prut ºi multe alte lucruri. Acolo-i speranþa în existenþa structurilor economice staliniste. le avem cu Rusia. ale colhozurilor ºi sovhozurilor. nici petrol. afarã de datorii în sumã de circa 200 mln. le traducem „moldoveneºte”: „Spune-mi cu cine umbli. Cine nu înþelege ce-i asta. a unei bucãþi de pãmânt românesc ºi a unei pãrþi de naþiune româneascã (circa 16%).se întâmplã ºi cu conducerea noastrã. tone pentru noi. „ocrotirea” care ne „apãrã” de statul ºi poporul român. exact ca greierul din fabulã. sã mai cumpere 1-2 mil. ºi alte centre în cãutarea carburanþilor ºi a pieþei de desfacere a produselor agricole. prim-ministrul republicii. Nu.

încât ºi ruºii pufnesc în râs). nu-i gãseºti cu lumânarea.ruºi au pus mâna pe circa 55% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. ºi F. 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii ºi peste 90% din presa periodicã din chioºcurile noastre este în limba rusã (date ºi fapte pentru dl V. mulþi din care – 365 – . la o populaþie româno-rusã aproape egalã.a.M. iar noi ne cãciulim. în sate. care au decimat circa o jumãtate de milion de români. Þãrile Baltice. În oraºele Tiraspol. care rãspândeºte atâtea minciuni. fãrã a primi riposta cuvenitã ºi a fi puºi la punct în ministerele respective. Tratatul între R. au introdus alfabetul rus pentru limba românã. Râbniþa. chiar ºi celor sosiþi în ajunul votãrii acestei legi în parlament. ci mai bine decât bãºtinaºilor.R. La noi ei au stabilit în tratat pentru armata a 14-a un termen de ocupaþie de încã 3 ani. În ultimii ani în Moldova au venit mai mulþi ruºi decât au plecat. de circa ºase ori mai multe grãdiniþe de copii. Transcaucazia. timp de peste 150 de ani. pânã acuma n-a fost prezentat parlamentului pentru ratificare. În Chiºinãu. armata nu va pleca de aici. Ei se joacã cu noi ca pisica cu ºoarecele. Cu alte cuvinte. Armatele ruse au fost retrase din toate fostele þãri socialiste ºi fostele republici unionale în 1-3 ani. care ne-au vizitat recent. mai ales Tiraspolul. foºtii ocupanþi. pupãm mâna ºi poala caftanului. au pretenþii. iar în Duma de Stat ºi în alte cercuri guvernamentale se aud deja ameninþãri ºi prevenþii cã pânã Transnistria nu va obþine un statut special.. la ferme ºi la plantaþiile de tutun. semnat cu trei ani în urmã. Ei. Senic. fãrã voia noastrã. care este de origine latinã. Lista privilegiilor ºi a atrocitãþilor sãvârºite împotriva poporului nostru poate fi continuatã ºi totuºi liderii ºi comisiile de la Moscova. Drept exemplu ne pot servi pretenþiile absurde ºi comportarea agresivã a membrilor comisiei Dumei de Stat ruse. lor li s-a acordat tuturor dreptul de cetãþenie. fac gãlãgie cum cã ruºii aici sunt lipsiþi de drepturi elementare ºi sunt asupriþi. iar în Þãrile Baltice acest drept li se acordã numai celor veniþi acolo pânã în 1940. nu le-a fost rãu. Din ce colþuri ale fostului Imperiu Sovietic au plecat în Rusia cei mai mulþi ruºi? Din Asia Mijlocie. Ei au ocupat oraºele ºi centrele raionale. pe când în Franþa omul aºteaptã 10 ani. pe când noi l-am ratificat a doua zi. Tighina din „Republica Moldoveneascã Nistreanã” e câte o ºcoalã româneascã ºi nici acelea nu funcþioneazã. Deci. noi mai suntem ºantajaþi. ei au preconizat limba rusã ca limbã de stat. dând dovadã de respect faþã de þarã. care ne-au vizitat Chiºinãul ºi. mai stã undeva uitat într-un sertar la preºedinþie. în 1990 ruºii aveau de douã ori ºi ceva mai multe ºcoli. sau cã ei nu reuºesc sã transporte armamentul în acest rãstimp º.

trãind în Bulgaria. Socialist ºi Interfront. O sã avem de furcã cu ei. de cedare a pãmântului strãmoºesc trebuie înscris în vãzul tuturor în biografia ºi activitatea alianþei partidelor Agrarian. nu ºagã. XV a depus eforturi colosale. Câtã dragoste ºi pioºenie a manifestat faþã de neamul lor. tancuri ºi avioane ºi sã nimiceºti mii de kurzi. împreunã cu ºovinii. ei se convertesc la religia islamicã. care.. Katek. afaceri. Gãgãuzii tind spre Turcia la studii. Asta-i. îi tãiau ca pe niºte trãdãtori de credinþã. ªi cu toate astea vã duceþi mereu încolo. Dar era oare nevoie de a da gãgãuzilor – 366 – .. vã duceþi ºi vã bãgaþi în sufletul lor.M. A vrut sã-i vadã ºi sã-i susþinã în aspiraþiile lor separatiste de a-ºi face un stat cu baºkan în R. ªi câtã cruzime trebuie sã ai sã trimiþi 35 mii de soldaþi cu ste de tunuri. sã curgã sânge. peste care turcii au nãvãlit ºi l-au ocupat ºi cãruia nu i se permite nici un fel de autonomie. BAM. Extremul Orient ºi alte centre ºi regiuni din Rusia? A zecea sau a suta parte din cele pe care le au ruºii aici? Voi toþi. Aºa vreþi ºi voi. un neam de-al lor. al stãpânilor. au loc vizite reciproce. fie chiar ºi trãdãtor. ºi turcii. ce spun ºi ce vor? N-am auzit sã se fi întâmplat aºa ceva. s-a creºtinat. când nãvãleau. au sã ne pofteascã repede sã plecãm de aici. iar socialiºtii ºi interfrontiºtii ºi în aceastã chestiune umblã cu minciuni. întruniri în problema Mãrii Negre. agresivi. popor autohton de circa 20 mln. domnilor. El a fost dus în raioanele de sud. Iujnâi. au devenit mai obraznici. Guvernanþii noºtri au stabilit relaþii bune ºi cu Turcia. care trepãdaþi pe acolo mereu. participãri la multe ºi diferite conferinþe. în patru state islamice din Asia.au plecat de acasã. exact ca sclavii din antichitate. ei aici sunt stãpâni ºi domni. relaþii. noi sã fim înfieraþi ºi condamnaþi de aceeaºi Turcie ºi Europã ca agresori ºi puºi la stâlpul infamiei. aþi fost sã-i vedeþi mãcar o datã? Sã vã interesaþi ce-i doare. Dl Demirel a fost dus sã vadã gãgãuzii. de parcã ar fi fost nedreptãþiþi ºi asupriþi de noi. promovatã de un stat suveran ºi independent! Anul trecut ne-a vizitat „þãriºoara” ºeful statului turc – dl Demirel. pentru apãrarea cãrora ªtefan cel Mare în sec. E foarte bine. în prezent. Noi aici ºi ai noºtri acolo suntem slugi. Aºa a vrut guvernul þarist în secolul nostru. ªi asta se cheamã politicã externã. Norilsk. care locuiesc în sudul Mãrii Caspice. chiar ºi atunci când popoarele ºi-au scuturat lanþurile robiei. Actul de înaltã trãdare. Uite atunci poate sã înceapã un rãzboi. Ce drepturi au cele 200-300 mii de consângeni de la Tiumen.

ne-a stãpânit vreo 300 de ani. ca limbã de stat. iar starea materialã a cetãþeanului se va ameliora ºi îmbunãtãþi. fãrã a ne deznaþionaliza ca ruºii ºi a ne invada oraºele. Poftim. politicã externã ce loveºte direct în suveranitatea ºi independenþa R. înþelegeri cu Turcia în folosul gãgãuzilor. A trecut mai bine de un an. Ei sunt în numãr de circa o jumãtate de milion în Bulgaria. Se fac toate astea intenþionat sau din neºtiinþã? Nu are importanþã.I. noi reprezentând doar o monedã de schimb. iar cel al importului – cu 11%. cât de argumentatã ºi fructuoasã este grija guvernanþilor faþã de popor în acest domeniu? Primul act mare pe care l-a sãvârºit noul parlament a fost ratificarea intrãrii R. care. inclusiv în fostele judeþe din sudul Basarabiei. Acesta e un ºir de compromisuri ºi cedãri unilateralã. foste imperii care ne-au ocupat. ªi asta se numeºte grija partidelor de guvernãmânt faþã de popor. dificilã. comportamentul dintre noi ce seamãnã cu niºte raporturi dintre stãpâni ºi slugi se cheamã politicã externã cu vecinul de la sud? Politica noastrã externã. În ea se descurcã greu ºi unele state ceva mai mari ºi mai experimentate. Dar sã admitem cã problema politicii extern e foarte complicatã.S. inclusiv geopolitici. umilitoare. Dar starea de lucruri nici nu s-a stopat. pe când era Imperiu Otoman. ºi ne-a þinut într-o stare înapoiatã ºi primitivã. pe aceºti trei vecini. speranþele mulþimii s-au îndeplinit? Nu! Unii vor zice cã a fost puþin timp. absurde în faþa sau de dragul vecinului de la sud. Consecinþele sunt aceleaºi. comportamentul nostru ºi miza cea mare. Care sunt succesele partidelor de mai sus în politica internã.pãmânt pentru asta? De ce Ucraina nu are problema gãgãuzilor? Ei sunt stabiliþi în regiunea Odesa. ºi nu sunt minoritate naþionalã. intrarea republicii în – 367 – .M. ªi nu sunt minoritate naþionalã. 13 din Constituþie. recent aprobatã de parlament. ei ar ridica capul ºi s-ar comporta ca cei de la Comrat. mi se pare o ruºine. înviora. în C.. nerecunoscutã de ºtiinþã.M. depinde de mulþi factori. relaþii. care este o continuare a celei interne. Bunã grijã! Nimic de zis. ceva ce seamãnã exact cu art. care consfinþeºte „limba moldoveneascã”. ce-i drept. relaþiile dintre noile state se vor restabili ºi intensifica. Oare ºi aceste tratate. în primul rând. împilat ºi deznaþionalizat secole la rând. Se spunea sus ºi tare cã în urma acestui act economia republicii se va redresa. Rezultatul anual al relaþiilor economice ale republicii cu CSI este trist: volumul exportului a scãzut cu 18%. Dacã aceste judeþe ar fi întoarse Moldovei. Afirmaþiile conducãtorilor s-au confirmat. ceva absurd.

ne vor înghiþi tot bugetul republicii. ªi lucrul acesta îl proiecteazã în buget guvernul lui A. în multe centre raionale se prevãd construcþii de case a câte un apartament pentru ºefii locali. anemic. a interzis construirea de locuinþe a câte un apartament pentru ºefii de partid ºi de stat. la mari cataclisme sociale ºi la pieire. Dar slabã nãdejde. cum se practica mai înainte. Sangheli. Dar ce ne facem cu renumita grevã a tineretului studios? Independenþa fictivã. care seamãnã românofobia. ºi a fãcut blocuri cu multe etaje. ªi nici unul din ei nu-i ºocat ºi na observat cum se legalizeazã pe fondul sãrãciei noastre înãlþarea unor mici palate de sute de mii sau chiar milioane de lei. Bodiul. prelungind la infinit chinurile poporului. Sã dea Domnul al doilea an sã fie mai norocos. când þara arde.CSI deocamdatã seamãnã cu mersul unui rac. „Literatura ºi arta”. ocrotirea sãnãtãþii. care au ºtiut sã se afirme ca naþiuni civilizate. ne-ar putea scoate din prãpastia economicã ºi socialã ºi din neagra mizerie în care am nimerit. Dar lucrul acesta nu-l doresc guvernanþii. devenim neoameni. europene. pierdem respectul. ne cãciulim. stima vizavi de popoarele din Þãrile Baltice. salariile sau pentru a finanþa învãþãmântul. Lucinschi. ne umilim. România. bursele.S. Diacov. iar pentru a majora pensiile. economicã ºi spiritualã cu þara noastrã. ne dezonorãm.-ste. dupã lungi discuþii. Iatã pe lângã cine umblãm. Acuma. ªtiþi ce înseamnã asta? Un lux. Delapidarea bugetului ºi aºa foarte mic. care nu vor sã trãiascã la bloc. În planul de construcþii de locuinþe. D. Deci. ºtiinþa ºi cultura nu sunt. aparentã. finanþate de la buget pe anul 1995. adicã pentru nomenclaturã. Numai integrarea totalã ºi complexã. pentru cã întreþinerea unui aparat colosal de stat ºi plata carburanþilor ºi altor materii prime. iar bugetul îl aprobã. Moþpan ºi D. în unele centre raionale. sãrac. Lucrul acesta s-a fãcut atunci. 23 noiembrie 1995 OBSCURANTISMUL ÎN CONSTITUÞIE Ziua de 9 februarie 1996 va intra în istoria poporului nostru ca una – 368 – . ne duce sigur la o pauperizare ºi demoralizare totalã. pentru cã aceeaºi situaþie dezastruoasã e ºi în celelalte state C. pentru cã aceste locuinþe costã foarte scump. În anii ’70-’80 I. în care a adunat toatã protipendada. provenite din rãsãrit. parlamentul dlui P. este prevãzutã construcþia multor case a câte un apartament. când economia era mai puternicã. prim-secretar al CC al PCM. ne gudurãm. banii pentru aceasta existã. mai ales la nord.I.

ziua când s-a discutat în Parlament amendamentul Preºedintelui Republicii dl M.a. impertinenþi ºi renegaþi sunt cei actuali. Doamnã ºi domnule deputaþi. cu mâna la gurã. o fatã tânãrã ºi frumoasã. au trecut doar cinci ani ºi omul se transformã în maimuþã. ai tãlpii þãrii. pe atât de diletanþi. O „argumentare” ºtiinþificã extraordinarã! Cu cinci ani în urmã.Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. adunãtura analfabeþilor ºi imperti-nenþei. care. habar nu are despre ce vorbeºte. Cam aºa a glãsuit al doilea parlamentar.din cele mai negre ºi ruºinoase zile de la sfârºitul secolului. Priveam „Mesagerul” ºi mã simþeam uluit. au respins amendamentul Preºedintelui. V. Tabula rasa. ºi am vorghit ºi vorghim moldovneºti ºi nu sântem altcineva ºi nu vorghim altfel ºi trebuie sã ne mândrim. Totuºi sã încercãm sã vã dãm o oglindã. Senic. urmaºi fideli ai ciobãnismului. Pe cât de patrioþi. Poftim. . sã ne apãrãm ºi sã nu ne încurcãm cu alþii. cred cã zâmbeau pe sub mustãþi de satisfacþie. ca ºi primul. Stati º. privindu-ºi ucenicii ºi adepþii la tribunã. cãrturari ºi înþelepþi erau aceia. trãsnit ºi scuipat de cele ce se întâmplau la „rãscrucea proºtilor”. cu talpa crãpatã ºi buricul verde. i-au trimis. Au dat buzna analfabeþii la tribunã. . le-au dat drumul. Mã rog. am grãit moldovneºti ºi grãim moldovneºti. cu cei imbecilizaþi timp de 50 de ani de regimul sovietic rusesc. dreptul limbii române de a deveni limbã oficialã. sã vã uitaþi în ea. ca pe reprezentanþi ai poporului. cam aºa a cuvântat o doamnã parlamentarã. tot la aceastã tribunã. o deputatã din fostul Soviet Suprem. ºi eu propun ca limba noastrã sã se numeascã moldovneascã. Doamne. cum se chinuie ºi asudã. care buchisea cu greu cele scrise pe hârtie. ªi nu dea Domnul sã comparaþi deputaþii din Parlamentul de azi cu cei din Sfatul Þãrii. Snegur la art. ai lui moº Gheorghe ºi ai mãtuºii Mãrioara. bat-o crucea! Ideologii regimului totalitar V. o simplã lucrãtoare de la Ministerul Telecomunicaþiilor.Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. Uitaþi-vã la televizor cum vorbesc ºefii ºi subalternii lor. cum au zis unii.. sã se screamã ºi sã se bâlbâie în vãzul tuturor. ce-au semãnat. 13 al Constituþiei cu privire la denumirea limbii de stat. vã daþi seama cât de jalnici ºi caraghioºi sunteþi? Nu. – 369 – . Aºa-i cu limba asta moldoveneascã. majoritatea. aceea culeg. sãracii! Mai bine ar trage în plug. apãra ca o leoaicã. fãrã fiþuicã. cu care s-au sfãtuit. cã nu ºtiu ce fac! Cu 58 de voturi. Iartã-i.

De ce vã bãgaþi în tãrâþe?. câteva sute de ani. iar deputaþii de Moscova afirmã cã ei vorbesc în limba „moscovitã”.? În caz de îmbolnãvire a unui deputat. iar oamenii – smintiþi. cã vorbim limba românã. folosiþi tribuna parlamentului ºi înºelaþi lumea? Nu ºtiþi cã tãcerea e de aur? De ce vã ocupaþi cu ceea ce nu se cade. Petersburg ºi Kiev. ne ambiþionãm ºi zicem „nu”! Facem cum zice buhaiul satului.. Închipuiþi-vã cã la Moscova are loc o astfel de adunãturã ºi câþiva deputaþi de la Novgorod susþin cã ei nu vorbesc în limba rusã. A ce semãnãm noi? A oameni smintiþi. aþi fi oameni normali. Ceaþi zice despre o astfel de adunãturã? Cã-i caraghioasã. De ce atunci sunteþi caraghioºi ºi criminali? Pãi. ca cele de mai sus. pentru cã Novgorodul a fost cnezat. Nu-i aºa? Pe ce bazã afirmaþi cã limba noastrã oficialã e „moldoveneascã” ºi nu e românã? Nu existã „limbã moldoveneascã literarã”. dl Moþpan sau Popuºoi. a compuºilor chimici. chiar ºi în chestiunile pe care le discutã ºi apoi adoptã legi. Aþi spune cã aceasta e treaba medicilor ºi cã e caraghios ºi e o crimã sã faci aºa ceva. aþi adopta o hotãrâre (cu 58 de voturi) ca chirurgul sã-i facã operaþie la stomac prin anus. pentru cã ºi Moscova a fost stat independent. cu naþiunea ºi istoria. dacã n-aþi fi aºa. ci în „novgorodeanã”. a divizãrii atomului etc. proºti ca noaptea. pentru cã nu ºtiu ºi nici nu vor sã ºtie nimic. exact acelaºi lucru e ºi cu limba. neavând habar despre ce vorbiþi. ºi ele sunt de competenþa specialiºtilor respectivi.Sã vedeþi ce portret aveþi. ea este un subdialect al limbii române. la care deputaþii n-au venit. Ruºii ne spun cã noi vorbim româneºte. ºi altele vreo zece se bãteau între ele. ªi ele sunt ºtiinþe. sesiune la care au participat ºi savanþii ruºi ºi ucraineni de la S. ca ºi Moldova. Exact! Anul trecut a avut loc o sesiune ºtiinþificã specialã pentru Parlament în problema denumirii limbii de stat. iar la plãmâni – prin ureche? Cred cã nu. Ce-aþi zice dacã eu aº afirma cã rãsadul de tutun sau butaºii de viþãde-vie trebuie sãdiþi cu rãdãcinile în sus? Aþi merge cu maºina pe un pod înalt construit de un cioban? Aþi locui într-un bloc proiectat de un tutunar? Ar putea un vier elabora un plan militar de cucerire a Berlinului? Ia-þi da voie lui moº Gheorghe sã vã facã operaþie de apendicitã? Aþi vota în Parlament o lege a ecuaþiilor. câþiva dintre acei care au fost de douã ori în 1953 la Chiºinãu cu aceeaºi ocazie.. De ce. sã zicem. Pãi. ca ºi Moldova. Iar noi ne încãpãþânãm. Savanþii din lumea întreagã ne spun acelaºi lucru. ar spune cineva. ªi atunci. moldovenilor. ºi acum ne-au spus nouã. – 370 – . ºi aceste cnezate.

de o sesizare ºi descoperire a cauzelor principale. Deci. Trebuie sã bem paharul amãrãciunii pânã la fund ºi dupã asta poate va începe renaºterea. când cibernetica ºi genetica au fost declarate ºtiinþe burgheze. Care sunt cauzele. adevãrul istoric ºi acceptaþi întunericul. învãþãmântul ºi ºcoala) Societatea omeneascã seamãnã foarte mult cu un organism. care au provocat aceastã stare. acceptã minciuna ºi obscurantismul ºi le plaseazã în articolele Constituþiei. pentru a trata ºi soluþiona bolile ºi problemele unei societãþi. sã le soluþionãm? Sunt vechi. condiþie fãrã de care orice tratament e inutil ºi zadarnic. pãmântul.. dureri sau ipohondrii a organismului omenesc e nevoie mai întâi de a diagnostica cauzele. cea mai importantã este cea economicã. trãsnit ºi scuipat privind la o astfel de adunãturã de diletanþi ºi impertinenþi. Dupã mine. a factorilor obiectivi ºi subiectivi. la o aºa ruºine? Suntem fenomenali. parlamentarii agrarieni. e nevoie de o examinare a stãrii ei din trecut ºi prezent. de o jumãtate de secol. (Împroprietãrirea þãranilor. spelunci ale capitalismului ºi tot aºa s-a votat contra lor ºi. Starea unui popor sau a unei naþiuni la fel seamãnã cu cea a unui organism omenesc. Dacã pentru tratarea unei boli. trebuie sã luptãm. de aºa parlament ºi de-o aºa þarã! Cum sã nu te simþi uluit. Cui aparþine el? Colectivizarea agriculturii – 371 – . în aceste domenii ale vieþii Imperiul Sovietic a rãmas în urmã cu cel puþin un sfert de secol. Viaþa e luptã. Aºadar. plãtim din gros pentru mentalitatea mioriticã ºi preceptul „Capul plecat sabia nu-l taie”. Societatea noastrã e grav bolnavã.ªi se întâmplã aceasta pentru cã neglijaþi ºi negaþi ºtiinþa. preferaþi obscurantismul. în consecinþã. pentru cã nu cunosc limba românã). socialiºti ºi interfrontiºti (care nu au dreptul sã participe la soluþionarea acestei probleme. învierea. care au devenit o laºitate. doleanþele ºi interesele unei pãrþi sunt fireºti ºi pentru cealaltã. Deci. Destinul a fost hain cu noi. legea de bazã a þãrii. Bucuriile ºi durerile. problemele ºi cum sã le tratãm. biserica ºi clerul. buni de expus la Muzeul de Raritãþi. suntem unici. ca sã se menþinã la putere.. 22 februarie 1996 PROBLEME ºI SOLUÞII. tot aºa. e nevoie de o diagnosticare justã a cauzelor economice ºi sociale. scuipã pe ºtiinþã ºi adevãr. „Literatura ºi arta”. ideologia de tristã amintire din perioada dictaturii. Halal de aºa deputaþi.

pauperizarea ºi dezmoºtenire economicã. într-un târtan. din pãcate. „gâtlegãu”. în primul rând deportãrile. foarte uºor de manipulat. în decurs de trei ani au fost împroprietãriþi ceva mai bine de 50 mii de þãrani. transformarea lui din argat în stãpân pe o anumitã cotã de avere. Acest proces s-a desfãºurat paralel. în principiu. cum pe bunã dreptate a menþionat dl M. procesul va dura circa 100 de ani. Suvorov. o stare fireascã pentru un sistem totalitar.în 1949 prin metodele cele mai barbare. care îºi urãºte fratele ºi se pupã cu moscalul. demnitatea de om ºi conºtiinþa naþionalã. s-o întãreascã ºi s-o domine în viitor. o crimã pe care istoria omenirii nu a mai cunoscut-o ºi care a bãgat frica în oasele þãranilor noºtri în câteva generaþii ºi pe multe decenii. adicã toþi argaþii din colhozuri ºi sovhozuri. a dezmoºtenit sãtenii economiceºte. în cetãþean ºi om liber care sã cugete ºi sã acþioneze cum îi dicteazã bunul-simþ. Kotoþki ºi alte atribute „pur naþionale”. Preºedintele Republicii. Snegur. mankurtizare ºi rusificare a majoritãþii basarabenilor. Deci. care s-au aflat sub ocupaþia „binefãcãtoare” a Imperiului Rus mai mult timp ca basarabenii. care au obþinut recolte duble ºi triple faþã de societatea pe acþiuni ºi se simt oameni. un ciulin. a pauperizat. Glodeni. de promovare a românofobiei. împroprietãrirea þãranului. a lichelismului ºi slugãrniciei faþã de elementul rus. Moldovenismul pentru mulþi din ei constã în „jin”. Metoda e cunoscutã: înfãptuirea reformei agrare. deznaþionalizarea ºi rusificarea spiritualã a majoritãþii populaþiei au transformat þãranul nostru într-un individ fãrã ºira spinãrii. competenþi ºi muncitori. obscurantismul ºi chiar fanatismul asiatic. personalitate care se va debarasa de minciunã ºi românofobie. la vechea stare ºi ordine de lucruri de altãdatã. de moºierii roºii ºi brigadierii lor. socialiºtii ºi agrarienii vor s-o menþinã cu orice preþ. Dovadã? Moldovenii din Transnistria. cãrora li s-a spus ce cote de pãmânt – 372 – . Sate de astfel de þãrani existã deja ca Mihai Tãrâþã ºi Alexandru Babin din Hâjdieni. „Petru întâi”. care se uitã în pãmânt ºi nu la soare. „mãligã”. pe care vântul îl rostogoleºte în orice direcþie. Ei au dispãrut. care va alege primari în sate ºi deputaþi în parlament oameni cinstiþi. Dar. Kutuzov. Minciuna a fost argumentul suprem care a nãscut primitivismul. iar dl prim-ministru a declarat cã au fost împroprietãriþi circa un milion de þãrani. Dintr-un milion au rãmas circa câteva zeci de mii. întorcându-ne. pe care comuniºtii. o fiinþã cu mentalitate de turmã. „mânãºterguri”. Aºadar. ce a dus la deznaþionalizare. Problema aceasta este una din cele mai stringente ºi ea poate fi tratatã ºi soluþionatã numai revenind. concomitent cu activitatea ideologicã intensã de îndoctrinare.

cum spunea poetul. în unele sate agrarienii. pentru cã salvarea þãranului din starea de dobitocie ºi idio-tism în care a fost adus înseamnã salvarea satului. tehnica. Când cuþitul a ajuns la os. înscãunând democraþia. primind tot ca înainte grâu. Recent. au mai nãscocit un juvãþ pentru gâtul þãranilor de a-i þine în colhoz: un contract pe trei ani. el rãmânând acolo unde a fost. În realitate procesul împroprietãririi este un adevãrat calvar pentru þãranii noºtri. prin care aceºtia se obligã sã nu cearã cota de pãmânt ºi sã nu iasã din colhoz. Orice jertfã materialã ºi intelectualã în numele unui scop nobil cum ar fi salvarea – 373 – . ºi care muncesc ca înainte. sã devinã o rubricã permanentã. a Codului funciar. Oamenii nu vor. a specialiºtilor la abordarea. mai bine zis. adicã totul rãmâne ca odinioarã.). înlesniri. credite. articol de fond. Au trecut numai trei ani de la împroprietãrirea fraþilor de peste Prut. prin mobilizarea mijloacelor de informare. nu se face. bariere ºi tergiversãri. care ne poate scoate din mocirlã spre luminã. Problema datã trebuie sã fie cap de afiº. Mulþi þãrani nu rezistã acestor chinuri ºi o parte din ei îºi retrag cererile. Ea ar trebui sã devinã un capitol de bazã al tuturor programelor partidelor ºi miºcãrilor sociale democrate. Pornind de la toate acestea. a devenit exportatoare. pe care le-am pierdut.a. ca mijloc de stopare a privatizãrii. din importatoare de cereale. El se face cu sânge. e factorul obiectiv decisiv. Împroprietãrirea þãranului este veriga de bazã din lanþul de probleme acute. considerãm cã misiunea sfântã a intelectualitãþii noastre este de a se angaja cu toatã inima în realizarea reformei agrare. ulei º. oricât de ciuntit ar fi el. produse în cantitãþi stabilite de preºedinþii gospodãriilor agricole. zahãr. iar alþii leapãdã pãmântul. iar satul e leagãnul tradiþiilor ºi trecutului nostru. examinarea ºi tratarea pe larg ºi profundã a temei „Împro-prietãrirea þãranului” (pãmântul. ni le-au furat veneticii. þara e asiguratã cu toate produsele agricole ºi. Guvernul ºi toate organele lui acþioneazã exact ca în proverbul: „Cu furculiþa îþi dã. iar ºefii îi pun sã semneze aceste hârtii prin toate mijloacele. iar cu coada îþi scoate ochii”.li se cuvin. iar þãrãnimea în viitorul apropiat îºi va impune voinþa tot mai mult la alegerile puterilor de stat. Satul e faþa ºi sufletul naþiunii noastre. experienþa Sfatului Þãrii etc. a mass-media democrate. agramaþii au devenit unii din cei mai mari inventatori ºi nãscocitori de piedici. Lupta pentru realizarea reformei agrare e o datorie civicã a tuturor oamenilor cinstiþi. ne poate salva de la pieirea ºi dispariþia naþionalã. spre deosebire de oraºe.

le consolideazã. Ea le apãrã. distruse. ºi de aceea cã am fost de-o religie ºi o credinþã creºtinã ortodoxã ca ruºii.neamului. iar apoi o jumãtate de veac am rãmas fãrã sprijin ºi ajutor moral ºi spiritual în ocrotirea ºi pãstrarea neamului românesc. Pentru soluþionarea acestei probleme ne-ar trebui cel puþin 2-3 ani. le menþine. când biserica rusã a jucat rolul de ocupant ºi rusificator. Dupã „eliberarea” din 1940 ºi 1944 Mitropolia Basarabiei a fost lichidatã. instituþii ateiste. iar cei rãmaºi aici au fost deportaþi. când autorul unui act de mare binefacere din Bãlþi. Noi însã am fost deznaþionalizaþi ºi rusificaþi ca nimeni alþii. Deci. iar cea din Polonia i-a salvat pe polonezii de origine slavã. nu este zadarnicã. ªi asta dupã o altã sutã de ani de ocupaþie þaristã din secolul trecut. când biserica rusã. „cluburi”. Cu ce se deosebeºte astãzi politica mitropolitului Vladimir de cea a predecesorilor sãi din gubernia Basarabia din secolul trecut. circa 900 din 1100 de biserici ºi mãnãstiri au fost închise. ªi peste 2000 de ani a contribuit la renaºterea statului Israel. uciºi. fiind la cheremul guvernului. spunea N. este decorat cu ordinul Patriarhiei ruse „Vladimir”. ca ºi guvernul þarist. Islamul ºi coranul au scãpat popoarele din Asia Mijlocie de la mankurtizare. Iudaismul a salvat naþiunea evreiascã de la pieire. Iar biserica ºi clerul peste tot în lume joacã un rol colosal în educarea conºtiinþei naþionale ºi a patriotismului. ºi moºii ºi mãtuºele moldovence ascultau duminicile slujba în limba rusã ºi erau puºi sã se închine ºi sã se roage de sãnãtatea þarului ºi þarinei. Tragedia noastrã se trage ºi de aici. latrine. Biserica catolicã ºi cea protestantã din Þãrile Baltice au salvat aceste popoare de la rusificare. sãli de sport. Iorga. îi furã minþile”. Doar în sufletul bãtrânilor mai palpita flacãra credinþei. a numit în gubernia Basarabia 10 mitropoliþi ruºi. iar un nou lãcaº sfânt este numit „Newski”? Parcã am fi la Pskov sau Novgorod. independent? Zãu. prefãcute în depozite. a naþiunii. timp de peste un secol am avut parte de o bisericã ºi un cler duºmani ai naþiunii noastre. Am rãmas fãrã sprijinul ºi apãrarea religiei ºi bisericii. când limba românã a fost izgonitã ºi din biserici. când sarcinile bisericii ruse erau identice cu politica agresivã a Imperiului Rus. dacã sunt ale neamului ºi nu ale veneticilor ºi ocupanþilor. cum e înãlþarea unei clopotniþe. Destinul a fost hain – 374 – . Majoritatea preoþilor au plecat peste Prut. de la deznaþionalizare. Religia. fraþi cu ruºii. patriarhului ºi mitropoliþilor ruºi. aveau mare dreptate vechii greci spunând: „Când zeii vor sã-l piardã pe om. iar unul din ei în anii ’70 a strâns toatã literatura bisericeascã în limba românã ºi a ars-o. biserica ºi clerul înseamnã foarte mult în viaþa unui popor. ªi asta se cheamã politicã naþionalã într-un stat suveran.

pe care n-o intereseazã cinstea ºi competenþa clerului. dând mandate de deputaþi moºierilor roºii. ca ºi prima. . nu i-o face nimeni.Dar ce ne facem cu „crucea”. într-o perioadã de 4-5 ani. În amvon ºi la tribunã a dat buluc mediocritatea cu coate ascuþite. el îi pâinica noastrã. c-o sã nimeriþi în iad! Iatã ce rol au jucat mulþi „preoþi” în campania electoralã. Poftim. A încuiat biserica ºi a plecat în satul vecin din Criuleni. zicea un preot în curtea unei biserici pline de lume în timpul campaniei electorale din raionul Glodeni. . cã-s flãmând ºi însetat. iatã cine trebuie sã facã educaþia moralã ºi sã restabileascã conºtiinþa naþionalã a majoritãþii populaþiei. afaceriºti. obiect predat de clerul actual. Asta e a doua cauzã sau a doua boalã grea de care suferim ºi care ne þine în starea dramaticã actualã. a clerului în întregime. Ascultaþi-mã pe mine. Doamne pãzeºte. Mã rog. Ea trebuie ºi poate fi tratatã. ºi nu l-am ucis pe tata. persoane suspecte. ºi pentru „hulub”. aºa vrea Domnul. fost miliþian. sã nu încercaþi nici sã vã gândiþi. Aºa e. toatã pasãrea pre limba ei piere. vânzãtorilor de neam ºi þarã.cu noi ºi totul s-a întâmplat în mod contrar. renegaþilor. sã le sfinþeascã ºi sã audã slujba. . în noaptea învierii Domnului Isus Hristos. crucea asta îi semnul diavolului. – 375 – . Iatã ºi un alt rol pe care-l joacã mulþi preoþi în defãimarea bisericii ºi a religiei. care s-a afirmat pe timpul imperiului ºi care se poate menþine numai în cazul supuºeniei oarbe Patriarhiei ruse. dar au pupat lacãtul ºi s-au întors acasã revoltaþi. cã el îi semnul pãcii. mai bine nimic. cu cozonaci ºi pascã. Sã votaþi numai pentru „spicuºor”. ºi nu-l supãraþi. nu dorm nopþile ºi se gândesc cum sã vã facã viaþa mai bunã. unde locuia. numind lupii ciobani la stânã. pãrinte. unii din ei au studii „pe miriºte”. ci devotamentul ºi slugãrnicia faþã de ea. pe mâinile cui au nimerit bisericile noastre cu milioane de credincioºi de la 18 ani pânã la adânci bãtrâneþe. deocamdatã.Nu. Faptele vorbesc cã circa trei din patru preoþi sunt foºti miliþieni. eu sunt categoric împotriva introducerii religiei ca obiect de studiu în ºcoalã. aventurieri. Mulþimea a venit spre ziuã. Nu. asigurând victoria agrarienilor ºi socialiºtilor. s-o votãm ori nu? .Mã duc ºi eu sã mãnânc ºi sã beau ceva. Decât aºa. cum ºi-o face omul.Conducãtorii voºtri au grijã numai de voi. iatã în faþa cui trebuie sã-ºi spovedeascã ei pãcatele ºi sã pupe mâna. a zis un preot.

se cere efectuatã o atestare serioasã a cadrelor bisericeºti. Deci. Poporul ar înþelege scopul ºi ar susþine o astfel de iniþiativã. în vãzul tuturor. ºi astãzi se produce aceeaºi cârdãºie între bisericã ºi stat. Deci. Starea de lucruri de ordin moral. ruºinii ºi absurdului din viaþa noastrã. e altceva. Câþi sunt de aceºtia astãzi? Problema aceasta. pe atât este ºi societatea. raþionalã ºi efectivã este ºcoala. Dacã am fi fãcut noi lucrul ãsta. a Anului Nou? Dupã ei. învãþãmântul. Volens-nolens. Mãi. Preotul ºi învãþãtorul erau personalitãþi cãrora înainte vreme þãranii le cereau ajutorul în ceas de grea cumpãnã. caraghioasã. pregãtirea oamenilor care ar avea dreptul la predici ºi dialog cu poporul. ar fi treacãmeargã. anul trecut Hristos nu s-a nãscut. Pe cât de sãnãtoasã. cã prea cãlcaþi în strãchini! Oare bunul-simþ ºi logica nu vã spun nimic? Aceasta e a doua cauzã importantã ºi a doua problemã gravã care trebuie tratatã ºi care cere ºi ea 4-5 ani. ea poate furniza atâtea materiale. Isus Hristos nu s-a nãscut la 25 decembrie. ca între guvernul þarist ºi biserica rusã în gubernia Basarabia în secolul trecut. Trebuie izgonite din bisericã impertinenþa. demnitãþii omeneºti ºi conºtiinþei naþionale. ºi acest al treilea pilon pe care ne sprijinim e – 376 – . Sangheli îl guverneazã. ca ºi prima. ca în toatã lumea. Când gafa o face prim-ministrul. profesional ºi spiritual din activitatea bisericii ºi a clerului e deplorabilã. el se pune într-o situaþie precarã. treziþi-vã puþin. Din pãcate. biserica ºi clerul” sã devinã pentru toatã presa democratã o rubricã permanentã de reflectare a fariseismului. reciclarea lor în instituþiile româneºti de profil.Guvernul republicii susþine deschis aceastã bisericã ºi aceastã mitropolie. ar contribui la ridicarea moralului. oameni buni. κi dã seama ce face. ªi ea ne-ar ajuta sã ieºim din situaþia grea în care suntem. la 7 ianuarie. amoralitatea ºi ignoranþa. instruirea ºi educarea cadrelor tinere în licee seminariale ºi facultãþi teologice. ar putea fi inclusã ºi ea în programele partidelor democrate pentru a fi soluþionatã în viitor. E necesarã o reformã radicalã în activitatea bisericii la cerea opiniei publice ºi la intervenþia organelor de stat în scopul redresãrii situaþiei etice ºi profesionale a corpului clerical. ci în ianuarie. ªi a treia problemã care preocupã societatea omeneascã este ºcoala. încotro trage? Cu biserica ºi majoritatea clerului care-i potrivnic neamului nostru românesc ºi pe care dl A. cu cine þine. Cum se poate ca dl prim-ministru sã participe demonstrativ la sãrbãtorirea Crãciunului stil vechi alãturi de mitropolitul Vladimir. la o sãptãmânã dupã sãrbãtorirea tot atât de oficialã a revelionului. încât tema „Religia.

a românofobiei. „fratele mai mare”. Siretul e o apã strãinã. afarã de clasici. era falsul. trimiterii la studii în România a unor profesori de limbã. prea complicat. în schimb dragi inimii le sunt Norilsk. artisticã pentru bibliotecile ºcolare. învãþãmântul public a contribuit efectiv la educarea primitivismului. substituirea ºi minciuna.„bolnav”. poate influenþa pozitiv activitatea Ministerului Învãþãmântului ºi al Culturii în vederea pregãtirii cadrelor de învãþãtori ºi profesori. ocupantul de pãmânturi ºi de neamuri strãine. Rebreanu. nu i-a citit pe I. importãrii de literaturã de toate genurile pentru biblioteci ºi. Am ajuns de râsul lumii ºi al gãinilor. de închinare ºi slugãrnicie faþã de naþiune ºi Imperiul Rus. M. ostile nouã. Putna ºi Iaºii – sunt locuri „româneºti”. ºi în – 377 – . Hai sã fim oameni serioºi. Magadan ºi Siberia. prin intermediul presei. cere eforturi ºi forþe pe care nu le avem. am fost „eliberaþi” de limbã. sã încetãm odatã a mai inventa bicicleta ºi a descoperi America. la procesul de deznaþionalizare ºi rusificare a moldovenilor. predate în ºcoala sovieticã. Blaga? Cine trebuie sã facã lucrul acesta dacã nu ºcoala? Intelectualitatea. Mai întâi în secolul trecut ºcoala româneascã din Basarabia a fost lichidatã ºi înlocuitã cu cea rusã. E un lucru prea greu. L. invitãrii unor mari specialiºti ºi somitãþi pentru a preda în instituþiile de învãþãmânt superior. Pentru majoritatea moldovenilor locurile sfinte – Suceava. începând cu grãdiniþele ºi terminând cu universitãþile. perfectãrii programelor de studii pentru toate tipurile de ºcoli. Deci. O însemnãtate deosebitã o are importul de manuale ºi literaturã didacticã din România. Nu gãseºti în lume un popor mai prostit ca noi. unde ºi-au lãsat oasele o jumãtate din cei circa 200 mii de moldoveni deportaþi dupã „eliberare”. Ca-ragiale. Cincizeci de ani din secolul acesta ºcoala a jucat un rol activ de cultivare a urii faþã de neam ºi Þara Româneascã. L. atunci tot ea e datoare ºi poate sã repare aceste greºeli ºi pãcate. restabilind în clase ºi sãli de joc pânã sus adevãrul istoric ºi ºtiinþific. L. Ca sã vezi cum ne bate Dumnezeu pentru cã ne-am câinit ºi ne-am lãsat de fraþi ºi de neam. culturã. ªi dacã ºcoala a participat atât de activ la acest dans macabru. obscurantismului. ªi pentru cã argumentul de forþã din toate materiile ºi disciplinele ºcolare sociale ºi umanistice. literaturã ºi istorie a românilor ºi alte discipline umanistice. Ce fel de om cult poate fi un tânãr cu ºcoalã secundarã care. iar Volga ne dezmiardã auzul. istorie. Sadoveanu. Sã nu fim atât de rânzoºi ºi sã ne cãlcãm pe ambiþia de a face mereu manuale. mai ales.

pentru mulþi echivalentã cu „ºcoalã pe miriºte”. lichidarea privilegiilor în scopul stopãrii carierismului. una din primele condiþii obligatorii era crearea sindicatelor libere ºi independente. pe fraþi. Cine a fãcut ºcoala româneascã. Ele constituie opoziþia fireascã faþã de aparatul de stat ºi în afara acestor deziderate ele pierd dreptul la existenþã. program elaborat de Congresul america