Vadim ªtefan Pirogan Boris Movilã

DESTINE ROMÂNEªTI

Chiºinãu 2003 –1–

CZU 94(=135.1)

Aceastã carte e scrisã de doi colegi, foºti elevi ai Liceului „ Ion Creangã”, din Bãlþi din perioada interbelicã. Ea apare cu sprijinul financiar al unui mare patriot, om cu onoare, iubire de plaiurile româneºti. Lui îi zice Gavrilã Buju, din BorºaMaramureº, situat în Canada. Un patriot care nu uitã de România, nici de Basarabia româneascã, un luptãtor pentru România Mare, visul tuturor românilor. Îi vom pãstra adâncã recunoºtinþã, mulþumindu-i din tot sufletul.

Redactor la partea I – Boris Movilã Paginare computerizatã – Svetlana Cersac Corectori – Angela Holban, Emilia Teghipco Cules – Maria Vangheli, Elena ªova Coperta – Nicolae Sîrbu

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Pirogan, Vadim ªtefan Destine româneºti / Vadim ªtefan Pirogan, Boris Movilã.– Ch.: S.n., 2003, (F.E.-P. “Tipogr. Centralã”).– 572 p. ISBN 9975-78-236-1 700 ex. 94(=135.1)

Ó DESTINE ROMÂNEºTI, Vadim Pirogan, Boris Movilã, 2003 Ó F.E.P. “Tipografia Centralã”, 2003

ISBN 9975-78-236-1

–2–

ªi Ardealul ºi Bucovina au avut mereu contact cu Regatul, cu tot birocratismul austriac ºi împotrivirea oligarhiei ungureºti. Viaþa intelectualã se dezvolta sub înrâurirea culturii generale, ºtiinþei ºi literaturii naþionale, aºa cum ele s-au închegat în Regat. Basarabia însã a fost izolatã printr-un zid impenetrabil. Pânã la Unire n-a existat acolo o singurã ºcoalã naþionalã. Pânã la revoluþia din 1905 n-a putut pãtrunde peste Prut nici o carte româneascã. C. Stere

–3–

„Basarabia e pãmântul cel mai urgisit de pe planetã ºi poporul cel mai torturat din istorie” ª. Milcoveanu Cititorule ! Dacã ai ceva sfânt în suflet pentru neamul tãu românesc, pentru pãmântul strãmoºesc, stropit de sângele acelor care s-au jertvit pentru el, ºi îþi iubeºti cu adevãrat Patria, citeºte aceastã carte... Dacã nu, treci pe alãturi, mai departe... Fiecare neam, fiecare þarã, are oamenii sãi, ºi buni ºi rãi. Unii, nãscuþi aici, alþii veniþi pe pãmântul nostru ºi nu ºtiu de unde se trag, au uitat cine sunt, ne distrug neamul, îl vând pentru câþiva arginþi. Ei sunt niºte târtani pe care-i bate vântul în toate pãrþile. Din cauza unei politici de stat criminale, neamul nostru s-a risipit ºi românii au ajuns prin multe þãri ale lumii. Unii trãiesc departe de baºtinã cu dorul de ea, sperând ºi visând sã se întoarcã cândva acasã. Alþii uitã uºor de Patrie, ba mai mult, aruncã cu noroi în ea. Unii trãiesc în þarã, furând-o ºi calomniind-o. Alþii, cu durere în suflet, trãiesc ºi mai luptã, apãrând-o cum pot. Unii sunt indiferenþi, aºteptând ceva nou, bun, sã cadã din ceruri, fãrã a face nimic. Constantin Stere, marele om politic al Basarabiei româneºti ºi a românilor de pretutindeni a spus:„Nici o picãturã de forþã moralã nu se pierde în zadar ! Fraþi români de pretutindeni ! Hai sã strângem toate acele picãturi ºi sã le dãruim neamului nostru în lupta lui pentru dreptate, adevãr ºi Unirea tuturor românilor ! Fraþi români din toate þãrile, uniþi-vã !” Vadim Pirogan Boris Movilã

–4–

ETERNA ROMÂNIE MARE ªi noaptea când visez sub lunã, ªi ziua când m-avânt spre soare, Izvor mi-e Patria Strãbunã Iar crezul România Mare. ªi când mã rog plângând spre zei, ªi când speranþa-mi o simt floare, Mi-e drag de toþi românii mei, ªi cred în România Mare. ªi când sunt toþi de omenie, ªi când vreunu-i în turbare, Rotundã e pe veºnicie Strãbuna Românie Mare Toma Istrati Sà ºTII Sà SUFERI Sã ºtii sã suferi cu tãrie sfântã torturi, anchete, lanþuri ºi blesteme, de vrei s-auzi cum cerurile cântã în inima ce-þi sângerã ºi geme Sã ºtii sã uiþi jignirile nedrepte ºi condamnarea judecãþii crunte, de vrei sã urci incandescente trepte ºi aurori sã-þi fluture pe frunte. Sã ºtii sã rabzi, când te loveºte bruta ºi, în adânc, te macinã mânia, de vrei sã-þi fie liberã þinuta ºi fãrã de prihanã, bucuria. Sã ºtii sã ierþi, cum iartã doar Iubirea ce izvorãºte din Golgota vieþii, de vrei sã cucereºti nemãrginirea, purificându-þi lacrima tristeþii.

–5–

Sã ºtii sã te ridici de-asupra urii, de vrei sã-nfrângi prãpãstii ºi jivine, punând de-apururi stãvilã naturii ºi steaguri de luminã având în tine. Sã ºtii sã suferi, suferind sã dãrui comorile, lãuntric adunate, de vrei în curcubeie sã te nãrui ºi sã te scalzi în slãvile curate... Sergiu Grossu

–6–

Partea I

Vadim ªtefan Pirogan

PORTRETE DE OAMENI

–7–

CURRICULUM VITAE
Vadim Pirogan s-a nãscut în or.Bãlþi, România, în 28 iunie 1924. Tatãl, ªtefan, bãºtinaº din s.Rãdoaia, jud.Bãlþi, a participat la primul rãzboi mondial în armata þarului rus, la Odesa, unde a luat parte activã la evenimentele Unirii din 1917-18. În 1924 a fost ales primar la Bãlþi, post pe care l-a mai ocupat de douã ori pânã în 1934. A fost prieten bun cu Anton Crihan, Moº Ion Codreanu, Constantin Stere, Gheorghe Iunian, Costache Leancã, Pan Halippa, Ion Pelivan, Emanuil Catelli... A fost în partidul Þãrãnist-Radical cu Constantin Stere ºi Gh. Iunian. Deºi era simpatizant al socialiºtilor, a fost arestat la 13 iunie 1941 de sovietici ºi a murit de foame în lagãrul Ivdel din Ural. Vadim Pirogan avea 5 clase de liceu „Ion Creangã”, Bãlþi. Dupã ocupaþia sovieticã s-a înscris în prima lunã la OVIRul sovietic sã plece în România, dar a fost arestat la 25 iunie 1941 ca spion român. A stat 5 ani în lagãrul cu regim aspru Taiºet-Bratsk(Irkutsk), unde din 1200 de români basarabeni au rãmas numai 150. În 1946 se întoarce la Bãlþi, se înscrie în Institutul Pedagogic cu voia NKVDului, dar dupã un an pleacã în Ucraina, de teamã de a fi din nou arestat. La Lvov i se pierde urma ºi scapã de deportarea din 1949. În 1947 se înscrie la Institutul de ingineri silvici la Lvov, dar peste trei luni este dat afarã ca fost condamnat politic ºi alungat din oraº. Prin intervenþia basarabeanului Alexandru Medveþchi, medic-ºef la spitalul de tuberculozã osoasã din Lvov, obþine un paºaport nou ºi o vizã de reºedinþã în Lvov ºi lucreazã ºofer 20 de ani. În 1958, dupã moartea lui Stalin, este reabilitat ºi se înscrie la o ºcoalã obþinând atestatul de absolvire a ºcolii medii. În 1961 studiazã la Politehnica din Lvov, secþia seralã, pe care îl absolveºte în 1968 la 44 de ani. Lucreazã în parcul de autobuze din Lvov în diferite funcþii: inginer-mecanic, ºef de coloanã, de producþie ºi inginer principal. În 1970 se transferã la uzina de autobuze „LAZ”, unde timp de 17 ani a fost ºeful bazei auto. În 1974 are un atac de cord, dupã care îºi scrie memoriile de teamã cã îmbolnãvindu-se sã nu uite cele prin ce trecuse (în limba rusã). Mai târziu, peste 20 de ani, aceste memorii la insistenþa unor prieteni scriitori, se vor preface în memoriile ce alcãtuiesc trei volume. A fost sponzorizat, ajutat de colegul de liceu Sergiu Grossu din Paris. În 1984 se pensioneazã ºi întreprinde o cãlãtorie cu automobilul Volga – 21, împreunã cu soþia sa Veronica, de la Lvov la Vladivostok – 14000 de km., revãzând locurile de surghiun ºi þara sãracã ºi fãrã alimente în

–8–

magazine – nici ouã, nici carne, nici lapte, nici unt (la piaþã erau de toate de 3 ori mai scumpe). În 1989 revine la Chiºinãu ºi ia parte la miºcarea de renaºtere naþionalã. În 1995 editeazã primul volum, apoi alte douã. În momentul de faþã a reuºit sã înfiinþeze „Muzeul Memorial al Neamului” la Chiºinãu cu ajutorul financiar al unor români cu suflet mare din exil: Sergiu Grossu, Nicolae Dima – Washington, Gavrilã Buju – Canada, Lidia Aºtefanei – Craiova, V. ªtefanin – Craiova, Irina MendellVrabie – Canada, Ovidiu Creangã – Toronto, Toma Istrati - România, Grigore Vieru, Anatol Corj, Nicolae Iaºcinschi – Germania, Marcel Bouros – Constanþa, Aurelian Serafinceanu – Deva ºi mulþi alþii... Muzeul reprezintã istoria României, începând cu anul Unirei, crimele comuniste din Basarabia ºi Bucovina, deportãri ºi arestãri, rãzboiul de pe Nistru din 1992, Miºcarea de renaºtere naþionalã din 1989, revoluþia din Decembrie 1989 în România. Sunt expuse documente, fotografii, jurnale, ziare, albume... Este vicepreºedinte al Asociaþiei „Pro Basarabiei ºi Bucovinei” la Chiºinãu, preºedinte al „Asociaþiei victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române” din R. Moldova.

De acelaºi autor: 1. Cu gândul la tine, Basarabia mea 2. Pe drumurile pribegiei 3. Timpuri ºi oameni

–9–

BORªA, MICA ELVEÞIE
„ Borºenii trãiesc în pãduri, la un loc cu mistreþii ºi cãprioarele sãlbatice. Dar sufletul lor e bun ºi inima le este mare. Sunt dârji ca dacii ºi rãbdãtori ca mucenicii din primele veacuri ale creºtinismului.” Ioan Berindei, 1940

I
Borºa este una din vechile aºezãri ale Maramureºului. Cândva, demult, pe aceste plaiuri au trãit dacii. Borºa se întinde de-a lungul râului Viºeu ºi Cisla la poalele Pietrosului (2003m). Terenul e muntos ºi cu dealuri multe. ªoseaua naþionalã trece pe lângã satul Moisei. Borºa are o lungime de 59 de kilometri ºi o lãþime de 35 km. Cuvântul Borºa înseamnã furtunã, vifor. Pe aceste locuri în vechime domnea voievodul maramureºan Bogdan I, iar dupã moartea lui urmaº i-a fost voievodul Balc. Legenda spune cã tatãl lui Arpad, regele Ungariei, venise cu ostaºii sãi dupã pradã încoace ºi trecând prin Moisei, a ajuns la Cuhea, unde a fost ucis de borºeni ºi soldaþii alungaþi de pe aceste plaiuri. Dupã bãtãlia lui ªtefan-cel-Mare cu Matei Corvin, stãpân al Borºei devenise un nobil, Nicolae Pragfu. În aceste locuri în secolele trecute veneau ºi tãtarii de la rãsãrit sã jefuiascã poporul. Dar în septembrie 1717 borºenii, conduºi de Popa Sandru Lupu, i-au învins pe duºmani, luând multã pradã ºi mulþi robi. ªi azi legendele povestesc despre acel erou Sandru Lupu care a curmat pofta tãtarilor de a mai cãlca pe pãmântul Maramureºului. Aºezat la poalele munþilor Rodnei, Borºa se întinde departe cu vãile sale, înconjuratã din toate pãrþile de munþi înalþi ºi falnici. Vârful Pietrosul stã hotar între Borºa ºi judeþul Nãsãud. Pietrosul era mai înalt înainte de rãzboiul din 1941, avea 2005 metri, dar vârful lui a fost retezat pentru a aºeza acolo o cruce în amintirea fascistului Horty, dupã dictatul de la Viena din 1940. La rãsãrit se întinde judeþul Suceava, iar la nord are hotar cu Ucraina, dacã treci peste vârful Toroiaga. Cândva Borºa era cel mai mare sat din România. Râurile care curg prin vãile Borºei sunt multe: Viºeul, Þiºla, Fântâna, Cercãnelul, Repedea, Pietroasa, Sâhorca, Izvorul, Valea hotarului ºi Sârca. Cel mai mare este Viºeul care, trecând prin Moisei, cade în Tisa. Cândva pe Viºeu pluteau cu lemne plutaºii îndrãzneþi ºi curajoºi. Înainte de rãzboi în Borºa a nimerit ºi prinþul Mihai care, vizitând-o împreunã cu profesorul Dimitrie Gusti, a rãmas impresionat

–1 0–

de frumuseþea locurilor. A fost întimpinat de un om cu suflet mare, de primarul Gavrilã Mihali ªtrifundã. În timpul rãzboiului ungurii s-au purtat rãu cu românii din Maramureº, sãvârºind fapte de cruzime împotriva. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 ungurii se retrãgeau în faþa armatei sovietice, jefuind satele ºi omorând mulþi români. Luau vitele, oile, caii, porcii ºi alte lucruri. Sovieticii au eliberat Borºa, trecând cu rãzboiul mai departe. La putere au venit comuniºtii, care au dorit, mai ales acei din minoritãþi, sã includã Maramureºul în Uniunea Sovieticã, în Ucraina Subcarpaticã. Dar la Borºa s-au ridicat oamenii patrioþi ºi, conduºi de primarul Borºei Gavrilã Mihali ªtrifundã, s-au împotrivit acestui act nelegitim. Trebuie de spus cã armata românã a eliberat Borºa de ungurii lui Horty, dar a venit ordin de la Kremlin-Moscova ca armata românã sã se retragã. Atunci au venit comuniºtii din Sighet conduºi de prefectul Odoviciuc. El trimisese un delegat din Sighet primarului Gavrilã ªtrifundã sã iscãleascã hârtiile de alipire a Maramureºului la Ucraina Subcarpacticã, dar primarul a refuzat. Primarul Gavrilã, patriot român, a spus: -Nu cred cã românii din sate ºi oraºe vor semna aceastã nelegiuire, acele documente ale „Comitetului poporului”. La adunarea de la Borºa oamenii, conduºi de primar, au refuzat sã semneze actul, strigând : Noi vrem prefect român, noi suntem români ! Vom strãpunge Pietrosul, dar ne vom uni cu mama noas-trã – România ! Delegaþia a plecat. Borºenii au adunat arme, patru tunuri, mitraliere...grenade... Primarul a organizat o coloanã de borºeni ºi au fãcut un marº spre Sighet, cu tricolorul românesc ºi cu steagul roºu sovietic, cu tablourile lui Stalin, Voroºilov, Molotov ºi a regelui Mihai. Pe sub haine aveau arme, grenade, cartuºe. Coloana era însoþitã cu care încãrcate cu muniþii. A rãsunat cântecul : Deºteaptã-te române ! Coloana se umfla de oameni din toate satele de pe drum. Întâmpinaþi de armata sovieticã, primarul Gavrilã le-a explicat ce vor ei, sã rãmânã în România. Chemaþi la Înaltul Comandament sovietic, ei au stat ferm pe poziþiile lor. Dupã trei zile a venit rãspunsul de la Moscova cã în Sighet sã fie numit prefect român. Aºa, datoritã acestui erou, primarului Gavrilã ªtrifundã, Maramureºul nu a fost anexat la Ucraina sovieticã. Erau meºteri sovieticii la nelegiuiri ºi provocãri. Borºenii au suferit apoi din partea armatei sovietice, toþi bãrbaþii erau trimiºi la muncã forþatã, li se luau vitele, caii, erau jefuiþi de ruºii sovietici. ªi mai târziu, acei duºmani din Comitetul poporului, ocupând funcþii importante în conducerea partidului comunist din România, i-au asuprit, pe borºeni mai ales. Primarul erou Gavrilã ªtrifundã a fost nevoit sã ia calea codrului.

– 11 –

ce duce prin Valea Luceafãrului. scânduri. cu caracter. GABI DIN BORºA – MARA-MU Cinci familii nobile. mai ales de cupru. acoperit pe alocuri cu pietriº. „ Cartea munþilor” Nicoarã Mihail. Scriitorii Nicoarã Mihail ºi Nicoarã Timiº au povestit multe în cartea lor despre Borºa „ Cartea munþilor ”. de toate. Azi multe mine sunt pãrãsite. îmbogãþindu-i pe cei fãrã cinste ºi dragoste de neam. Mulþi bãrbaþi. Au fãcut avere din sudoarea poporului ºi au distrus totul în Borºa. –1 2– . vândute. aducând bani ºi îºi construiesc case. Fiecare borºean trebuie sã se mândreascã cu frumuseþile acestui oraº de munte ºi cu locuitorii din aceste plaiuri. fãcute de ploile. Borºenii sunt oameni de treabã. Timiº ºi Sandru. Anul de cotiturã 1989 a eliberat Borºa de comuniºtii cei vechi. Când te uiþi din vale în sus.Acest erou este azi uitat. Drum cu cotituri ºi ºanþuri adânci. Pãdurile de pe falnicii munþi au fost tãiate. pãmântul cu munþii iubiþi. ce sunt mãturate de apa mare care se rostogoleºte la vale. au luat drumul spre alte þãri. care a devenit un orãºel frumos. lãsând niºte vãi adânci ºi lungi numai pentru drumurile care taie munþii de la un capãt la altul. care aduc pietroaie mici ºi mari. casa. mari ºi frumoase. venind la putere. Danci. tineri ºi mai în vârstã. au venit la putere. În anii 70-80 s-au gãsit multe zãcãminte de minereuri. În aceºti ani.. distruse. Unii au reuºit ceva în alte þãri. vechi din moºi strãmoºi are Borºa: Mihali.. când torenþiale. de munte. mergi pe un drum abrupt. alþii nu. i-au înlãturat pe gospodari. pãmântul. mergând spre muntele Stânca. Cu fiecare pas ce-l face cãlãtorul. nici un monument nu i s-a ridicat la Borºa. ºi o voinþã fãrã mãsurã. pãrãsindu-ºi familia. comuniºtii. tulpini de arbori. distrugând totul ce era fãcut timp de secole. sunt curajoºi ºi luptã pentru viitorul lor ºi al neamului românesc. casele construite au schimbat mult înfãþiºarea Borºei. nici o stradã nu-i poartã numele în Borºa. ªteþcu. intrând în piele de democraþi. jefuind Maramureºul. Cei aranjaþi vin în concedii în Borºa. când mãrunte ºi dese. Aceste familii au fost scrise cu litere de aur în istoria Borºei. dar alþii. în faþa ta stau þeapãn munþii. care înconjoarã Borºa din toate pãrþile. Nicoarã Timiº I Dacã te ridici din orãºelul Borºa tot mai sus în munþi. Dimpotrivã. au naþionalizat gospodãriile oamenilor.

când covorul de verdeaþã se lasã acoperit de fulgii de zãpadã. pe obraz. ªi. ridicate pe diferite vârfuri.rãtãcit prin aceste locuri. aproape de Dumnezeu. Dupã vârful Mãguri se întinde muntele La Hagã ºi vârful Catanului Anei de sub piatrã. ce se prelungeºte cu un podiº cu pajiºti. Sus de tot. mai departe de acei cârmuitori ce conduc acest pãmânt din moºi-strãmoºi. stã o cãsuþã. învãluit mai mult într-o ceaþã deasã. când te ridici în deal spre vârful Arºiþei. care îþi stã parcã în cale ºi pãzeºte valea Borºei. când apar prin zãpadã primele fire de iarbã ºi pânã în toamna târzie. nu poþi trece de muntele Stânca. te uimeºte dorinþa oamenilor. cu minele sale de cupru. De jur împrejur e o tãcere adâncã. dai din nou de vârful ªtirbului. sprijinindu-se unul pe altul. cãci ea se ridicã în sus. din valea Borºei. care parcã îl apãrã de duºmani. aur ºi alte bogãþii. Vârful lui nu e golaº. puterea lor de muncã de a se ridica cu traiul cât mai sus. se vãd risipite pe costiºe casele oamenilor. Vârful Arºiþei e prelungit cu vârful Lazului ºi vârful Ujdei. urcã turmele de oi. pe care o tulburã uneori ºuierul unei locomotive. Dumnezeu ºtie cum. sau claxonul unor maºini ce se pierd pe drumul orãºelului. mai aproape de Domnul. hrana lor de toate zilele. munþii se þin ca un lanþ fãrã sfârºit. pe spinare. Pe strada Luceafãrului. de sudoarea ce-i ºiruie pe frunte. azi numitã strada Luceafãrului. pierdut în fundul vãilor la poalele Carpaþilor. veºnic verde. pe o prelungire mai în jos a vârfului Arºiþei. când îþi arunci privirea mai departe. Sus de tot. acolo jos. plumb. ridicându-se spre vârfurile munþilor. ªi când te uiþi din jos. molizi ºi verdeaþã mai mãruntã. în fundul vãii. drepþi ca lumânarea. care cad tot mai des. treci prin valea Hãºculiei. la marginea lanþului. pini. Mai jos e muntele Ciungi. cu pajiºti mai dese. în stânga ºi în dreapta. – 13 – . care formeazã al doilea lanþ muntos paralel cu primul. Aºa au numit-o muntenii. cu copaci puþini. înalþi. ajungând pânã la luceferi. sus de tot. În stânga Pietrosului stã Bobeica. Spre dreapta Pietrosului se întinde vârful Dosului ºi vârful Mãguri. Pânã aici. cãutându-ºi hrana în toate timpurile. un orãºel mic. despre care nu toþi românii ºtiu. Deasupra tuturor crestelor muntoase domneºte falnicul Pietrosul. el simte unda de rãcoare care-l împrospãteazã ºi-i rãcoreºte corpul. Mai jos de Pietrosul stã acoperit cu verdeaþã ºi pajiºti vârful Arºiþei cu valea Fãtului. unde turmele de oi ºi vite rup cu nesaþ iarba fragedã. cu ce voinþã ºi putere. împrãºtiate în toate pãrþile. ci acoperit de brazi frumoºi. începând cu primãvara. care închide ºi rotunjeºte lanþul munþilor ce înconjoarã Borºa. plinã de brazi. o prelungire a vârfului ªtirbului. Pânã la el ºi dupã el. spre vârful munþilor. care-i ascunde vârful ºi care îl înconjoarã din toate pãrþile. Când te uiþi spre Iacobeni. care se vede în depãrtare.

. care îºi scoalã stãpânii la lucru în zori de zi.care din depãrtare. cãci trebuie sã ai de toate. Ion se ocupa cu tãiatul pãdurii. fãcutã cu mâinile unui gospodar priceput. din cãtunul de peste vârful Arºiþei. ªi au hotãrât sã trãiascã împreunã. sã-ºi uneascã soarta. dar rãmãsese teafãr. Trecuse prin rãzboi. þin vite. te ridici spre cãsuþa ta. suferise mult. nici prea veche. cãci e o cale lungã. Mai lucrau ºi în minele din Borºa. Oamenii de aici muncesc din greu. Era greu ºi pentru oameni ºi pentru cai. unde se plãtea mai bine ºi cu alimentele nu erau –1 4– . dar iarna era greu. S-a însurat cu Vasilia ºi avea nouã copii cu ea. Cu atâþia copii era nevoie de bani.. dornic de liniºte ºi pace. îmblânzind ziua cu lumina ºi cãldura sa. Petru era miner la Borºa. în zilele de duminicã ºi de sãrbãtori. Feciorii au crescut ºi toþi s-au însurat. o fatã cu un pãr negru ca pana corbului. tãiatul lemnelor. pare micã. ºi pentru tractoare. oi. când... bãtrânul din cãtunul de peste vârful Arºiþei. purcei. Acasã avea gospodãrie mare. încet. nu tulburã nimeni tãcerea acestor locuri. Aici nu se aude zgomotul din vale. cãci îngheþau ºi ele. frumuºicã. încet. dacã vrei sã fii un gospodar adevãrat. pe care pãdurea nu-i putea da. construitã prin anii 60. pãsãri. A fost nevoit sã se bage în minã. dar uneori rãmâne pe întreaga zi. lucru ºi mai greu. avea nevoie de bani. sã lupte împreunã împotriva nevoilor vieþii ºi sã se bucure împreunã de frumuseþile ºi bucuriile dãruite de Dumnezeu. Unii pãrãseau mina. ºi mai periculos. fiul lui Ion Buju. E o casã nici nouã. frig. Nu rareori omul rãmânea fãrã viaþã. cu de toate unde puteau sã câºtige ceva. iar alþii le luau locul. cai. cu scoaterea arborilor la drum. Alþii se duceau la lucru în mine. oi vaci.. numai dimineaþa se aud cântecele cucoºilor. Gavrilã Buju din cãtunul de peste munte venea deseori la hora din Borºa. ascunzând veºnic misterioºii ºi falnicii munþi. sã-ºi hrãneascã copiii. De dupã vârful ªtirbului apare rotund ºi vesel soarele. aveau ºi copii. În aceastã cãsuþã trãia Gavrilã Buju cu familia sa. cu stivele. Vârful Pietrosului ºi al altora e învãluit în ceaþa care se risipeºte spre amiazã. ca o jucãrie. mai uºoarã în jos ºi mai grea îndãrãt în sus. otrãvit de gazele din minã sau nimerit sub roca prãbuºitã deasupra lui. cãci zãpada era multã ºi mare. coborând în ea. micuþã. Ileana era nevasta lui Gavrilã. Sora Vasiliei.. avea patru feciori ºi o fatã. ºi era greu de lucrat în pãdure. ploi abundente. Aici a întâlnit-o pe Ileana Timiº. Ion Buju. Lucrau ºi vara ºi iarna. Se ocupau oamenii cu tãiatul pãdurii. era periculos la tãiat copacii. Pe aceste locuri viaþa nu era uºoarã. cã nu degeaba e ultima cãsuþã sus la poalele vârfului Arºiþei. încãrcat cu cele cumpãrate. devenind invalizi. cai. Dar omul trebuia sã lucreze. ºi sã nu te ducã nevoia în orãºel. Vara mai era cum era. trebuia sã trãiascã. lunecos.

parcã sfidându-i pe toþi ºi pe toate. Lucrase puþin în minã. Uneori înoptau acolo cu vitele ºi oile dormind lângã rug. mare. stãruindu-se sã facã ºi mai mult zgomot. cei din schimbul doi pãºteau vitele ºi oile pânã la amiazã. pe vârful Ujdei. Se duceau cu vitele ºi oile la pãscut împreunã pe vârful Arºiþei. care s-a mãritat ºi ea. ªi Petru ºi Gavrilã trãiau pe valea Luceafãrului înspre vârful munþilor. pentru munca lor grea. trecând prin orãºel. De mititei ºtiau locurile ºi care sunt munþii Pietrosul. ca sã-ºi hrãneascã copiii. Uneori mai primeau ºi bãtaie de la pãrinþi. Avea ºi el trei copii: Petru. Vasile. Tãia copacii. pe fâneþe. se certau. fãcea tot ce trebuia. o mai luau razna. vârful Dosului. Copii erau folosiþi la lucru de mititei. Ionel. Toþi erau mãricei ºi toþi buni lucrãtori din viþã de gospodari. sora Vasiliei. lemnele. κi luau cu ei merindele. Ileana. mergeau spre casã cu zarvã mare. ªi cu cât oamenii se uitau mai mult la ei. Copiii lor creºteau împreunã. speriind copiii ºi oamenii. în faþã era muntele vârful Lazului. îi aranja în stive. nu avusese noroc în viaþã. peste tot unde era iarba mai bunã. pe unde treceau pãstorii. Gavrilã era alt fecior a lui Ion. fãceau totul în gospodãrie. Totul se dãdea de cãtre stat în primul rând minerilor. Petru. tot mai des împuºcau din bice. Copii se întorceau seara cu oile ºi vitele din munþi ºi. copii mulþi. ºi pe unde îi trimiteau pãrinþii. Copiii învãþau în douã schimburi. Fraþii mai aveau o sorã. Copii lui Petru ºi a Vasiliei erau Niþã. cã aºa sunt copiii. care ºtiau mai bine locurile. cãci trebuia de pãscut vitele. Gavrilã Buju era un bãrbat vânjos. Lucreþia ºi Rozica. Aveau toþi familii numeroase. care rãsunau ca niºte împuºcãturi. Maria. istovitoare ºi grea de sub pãmânt. totul se prefãcea într-o larmã zgomotoasã. Ei se deprindeau cu greutãþile de mititei. copiii. þineau gospodãrii. cãci ºi ei copilãriserã pe aici. se veseleau. cãrþile de la ºcoalã ºi mânau animalele la pãscut. Ultimul frate. aveau pãmânt ºi trebuia cineva sã-l lucreze. oile. care-i trezea pe toþi. Trãiau cu casele alãturi. a fost plutaº ºi de tânãr a cãzut sub plutã ºi s-a înecat. Câinii. lucrau. ªcoala era în satul Rotundu. era casnicã. Le plãcea sã pocneascã din bicele lungi. pânã îi schimbau cei veniþi de la ºcoalã. lãtrau. nu prea mare de staturã. Gavrilã ºi Ileana. ªandor. treziþi din amorþeala cãldurii. nu-i plãcea lucrul sub pãmânt. apoi se împãcau ºi se jucau din nou. jos în Borºa. cu o frunte latã. caii. – 15 – . Alt fecior era Gheorghe. pe vârful Lazului.probleme. Ileana. Sa însurat cu Ileana. care lucra în minã ºi avea ºi el cinci copii. Vasile. se bãteau între ei. apoi trecuse la tãiatul pãdurii.

pe fân dormeau uneori Gavrilã cu Ileana sau copii. veºnic verde. Gavrilã trãia cu Ileana. peste ani. ploi. dar principalul era acea iarbã mustoasã. pentru fânul preþios animalelor. lapte. ei nu mai erau stãpâni ca înainte. la început li se dãduse pãmânt. sã nu se piardã. uzi leoarcã. cãci nu le fãcea nici un rãu. nici periculos ºi pleca repede când auzea câinii. Rãmâneau aceleaºi deprinderi. când vor fi mari ºi vor avea gospodãriile ºi familiile lor. Erau copii trecuþi prin toate. pãdure. în ºopron. ouã. Þãranii erau obijduiþi. carne. Copii deveniserã mãriºori ºi pãscând aici vitele. Vara mai era cum era. Ba uneori venea ursul ºi se bãga în grãdinã la prune. viaþa oamenilor. Dar se gãseau vânãtori. pentru a o vinde altora. respirând aerul curat de munte.vârful Mãguri. poimâine. Vitele ºi oile stãteau sub ºopron în þarc. Gheorghe Hojda. carnea de urs era bunã ºi gustoasã. unde aveau construit ºi un ºopron. ridicat pe patru stâlpi. La putere au venit alþii. curajoºi. aducând ploile. nu slabi ºi fricoºi ca unii de la oraº. ce va face mâine. Veneau acasã îngheþaþi. Atunci oamenii nu-l vânau. Vremurile se schimbaserã. sã ºtie de toate ºi. În acele vremuri era Ceauºescu la putere. vârful Lazului. pe pajiºte se fãcea orzul. lucerna. ani. nevoile.. speriind oamenii ºi copii. dar trebuia sã o coseascã la timp. Vârful Ujdei numit aºa de un moº de a lor. vârful La Hãga. peste o lunã. dormeau ºi ei sus. trifoiul. aceleaºi lucruri de fãcut. frigul. plin de miresmele florilor. Pe costiºã. îi învãþa cum sã gospodãreascã. cã fiecare din munteni ºtia ce va face azi. Uneori rãtãcea câte un urs trezit din amorþealã ºi alungat din bârlog. care era înaintea caselor lor. dar apoi le luaserã pãmântul ºi pãdurea. era ceva nou în viaþa lor asprã. peste varã. Dar nu era flãmând. Cãtãnul Anei de sub piatrã. dar primãvara ºi toamna târziu era frig. Sus. cãci îi plãceau prunele. care au rãsturnat lumea –1 6– . era lucru greu. atât de trebuincioasã. grâu. aceleaºi tradiþii. Oamenii o coseau pentru ei. care se aruncau dupã el ºi îi fãceau de hac. Uneori ajungeau cu pãscutul ºi pe vârful ªtirbului. îl jeleau.. nu glumã. oboseala trecea ºi fugeau la joacã. În pãduri erau ºi lupi ºi urºi. luni.. dar la cãldura sobei îºi reveneau. departe de casele lor. Distanþã mare. secara. care-l simþeau de departe.. dãdea târcoale caselor de pe munþi. De aici duceau oile ºi vitele la pãscut pe vârful Arºiþei. Viaþa era aºa. gheþuºuri. gheþuºurile. Treceau zilele. dar aici în munþi nu se schimba nimic. îºi fãcuse casa la o marginã în munþi. copacilor ºi tufelor de verdeaþã. Acum erau siliþi sã dea la stat multe bunuri din gospodãriile lor: lânã. cãci venea iarna. Viaþa asprã îi fãcea îndrãzneþi.

la magazine pânã îþi luai o pâine sau niºte fãinã pentru copii ºi bãtrâni. muncitori care veºnic umblau dupã o bucatã de pâine prin oraºe. cu care stãteau la un pahar de pãlincã. Se ºtie cã prietenii întâmplãtori nu te duc la bine. ªi toþi aºteptau viitorul luminos. certându-se cu vecinii.cu fundul în sus. care nu vroiau sã munceascã ºi se stãruiau sã fure cât mai mult din averea poporului. Mezinul lui Gavrilã. fãcea muncitori din ei. Aici era viaþa de la munte. Oamenii deprinºi cu alte legi. . erau denunþaþi de prietenii lor. Cei care crâcneau. mãi Gavrile. ºi se alegeau cu pedepse grele. alintându-i nemulþumirea ºi durerea.Lasã. Dar venise ºi alte nevoi. Ileana ºi Vasilia trãiau alãturi. La conducere nimereau ºi oameni strãini neamului nostru. mai ales pentru cei din munþi. creºtea ºi vedea cu ochii sãi tot ce se petrecea împrejur. Ne mai cresc copiii. care ºi aºa – 17 – . dar care nu mai venea. Mulþi oameni fãrã minte. Ceauºescu construia oraºe. Dar mai rãu era cã trebuia sã stai ore întregi în rânduri. cã viaþa era mai grea ca la oraº. Mama Ileana. alungându-i pe þãrani din sate. Acum trebuia sã hrãneºti viþelul sau porcul pânã se fãcea mare ºi apoi sã-l dai la stat. înjurându-i pe alþii ºi blestemându-ºi viaþa. îºi fãceau mendrele. Gavrilã se mai liniºtea ºi viaþa parcã se mai îndrepta. Era ceva nou în þara româneascã. sprintenã. îmbogãþindu-se pe ei ºi neamurile. finii. fãgãduit mereu. care toatã viaþa luptau din greu ca sã aibã o viaþã mai bunã. cumva vom trãi ºi noi. blândã. ce nu se mai vãzuse înainte. ne vor ajuta ºi vom face faþã la toate. care îºi bãteau joc de români. cu o fire veselã ºi bunã la suflet îl mai liniºtea. chiar cu ani grei de puºcãrie. ei sunt buni ºi trudesc cu spor. se luaserã cu cei doi fraþi. Vedea cum tatãl sãu venea furios acasã dupã ziua grea de lucru. îngrijoraþi de viitorul lor ºi al copiilor lor. Tatãl Gavrilã se cam lua cu prietenii ºi lua mai multã palincã decât trebuia. acum erau nemulþumiþi. ºi îºi vedeau acum de rostul vieþii robotind fãrã sfârºit. o femeie micuþã. pe toþi cei mai rãi. Trebuia sã munceºti din zori ºi pânã în noapte. mai uºoarã. Statul jupuia bine pe oameni. cumãtrii. valoare. de când comuniºtii au luat puterea. Gavrilã ºi Petru. Douã surori. beþivani ºi hoþomani au ajuns la putere ºi acum îºi bãteau joc de gospodari ºi de cei de treabã. unde trebuia sã lupþi aprig ca sã-þi creºti copiii ºi sã-i faci oameni. El venea deseori acasã afumat ºi se mai rãstea la Ileana ºi la copii. soþia lui. înjurându-i pe conducãtori. Venise vremuri grele dupã rãzboi. cã îi totul bine. aducând acasã bani puþini ce nu ajungeau pentru nevoile care rãsãreau la tot pasul. mai spuneau o vorbã împotrivã. laptele trebuia sã-l duci la vale pentru niºte bani mãrunþi. botezat ºi el Gavrilã.

mai altfel decât ceilalþi copii. Era o fire tãcutã. cum fãceau uneori. Era o fire veselã. cum sã se poarte cu oamenii.. sã povesteascã multe.. se luaserã din dragoste. închisã. dar totul începea de la început. El se liniºtea. El îºi îndeplinea îndatorirele. vreme le rãmânea puþinã pentru a-ºi face lecþiile acasã. vioaie.. Devenise mai vesel. trebuie sã mergi cu vacile. . vioaie. leacurile mele nu-i mai pot ajuta. se deprinsese cu munca grea. cãci era lucru mult ºi toþi erau nevoiþi sã facã câte ceva. îi plãcea sã stea de vorbã cu alþii.Dragã Ileanã.. o numeau Lenuþa. n-ai sã mai mergi la ºcoalã. îl învãþau de mic în toate ale gospodãriei. Se duceau cu toþii la ºcoala din Rotundu.fãceau totul ºi nu aveau nici o vinã. ªi Gavrilã ºi Ileana îºi puse în el toate nãdejdele. Trebuie sã-l iei acasã pe Gavrilã ºi sã te stãrui sã-l mai þii în viaþã poate cu ierburi.. Ierburile pe care i le dãdea Ileana erau amare. Petru era primul lor copil. dârzenia. i-a spus într-o zi doctorul. Ileana era al doilea copil. curajul. Îi plãcea sã gospodãreascã. nu din târguialã. nu mai avea. Slãbise. Îþi ajunge patru clase. Petrea creºtea un bãiat zdravãn. . îl lecuia un doctor cunoscut al Ilenei. tatãl i-a zis: . uneori mai lua câte o palincã. Când învãþa în clasa a patra. încrederea de mai înainte. Tatãl îl mai dãduse ºi la cursurile de tractorist ºi acuma spunea la ceilalþi: -Îmi ajunge unul. Eu nu mai pot face nimic pentru el. se culca. sã le duci la pãscut. . Intrat la spital. de nepoþeii care trebuia sã vinã pe lumea asta cândva. bani sau alte bogãþii. Lenuþo. cãci bãrbatul face muncile cele mai grele. L-a luat Ileana pe Gavrilã acasã.. mai bine sã rabde. cãci palinca era mai tare ºi prietenii mai aproape de el ºi-l biruiau.Ascultã. cu conducãtorii. învãþat. Dorea sã trãiascã. credea în Dumnezeu ºi se ruga pentru el. Aºa s-a fãcut cã la o vârstã tânãrã de 45 de ani cãpãtase o cirozã. Ileana îl mai liniºtea. cãci ele îi prelungeau viaþa. i-a spus –1 8– . bãiat preþuit aici în munþi. Ajuta ºi ea în gospodãrie.. ºtiute ºi neºtiute. era departe în jos. κi închipuia sfârºitul. se scula a doua zi. sã se bucure de copiii sãi. când pãrinþii îºi dãdeau fetele pe pãmânt. Îl lecuia cu ierburi – din cele pe care le ºtiau bãtrânii. înalt spre bucuria pãrinþilor sãi. ceilalþi nu au nevoie de multã învãþãturã. cã de. ªi parcã i se fãcuse mai bine. îl asculta pe tatãl sãu care-l îndruma ºi-l povãþuia cum sã trãiascã. dar el le înghiþea. sã nu intre în ceartã cu ei. El nu mai era ca cel de altãdatã. fãrã ca sã fie îndemnat de pãrinþi. Du-te la pãscut vacile.N-ai nevoie de mai multã carte. Dar Ileana veselã. de ce sã las ºcoala? Doar fac tot ce trebuie în casã ºi în gospodãrie.Tatã... eu vreau sã învãþ..

sau cu treburile gospodãriei ºi nu mai dovedea sã le facã pe toate. Ducând vitele la pãscut.. Nu. Nu le-ar fi pãrãsit niciodatã pentru nimic în lume. devenise flãcãu ºi se uita de acum la fetele de pe costiºe. care trebuia sã meargã ºi el la ºcoalã. Când s-a nãscut mezinul. cã era – 19 – .supãrat Gavrilã. în curte. ºi-a hotãrât cã n-are nevoie de amendã ºi apoi cã tot nu-l vor lãsa în pace ºi s-a resemnat. cãci ºi mama avea multe de fãcut. Tatãl era sever. o sã-l amendeze pe tata. el o asculta. Lenuþa plângea.Tatã. m-a vãzut învãþãtoarea ºi mi-a zis sã vin la ºcoala. Le mai dãdea la copii ºi la fund. Dar era nevoitã sã lucreze ºi în gospodãrie. se juca cu ea. Trebuia sã se mai ducã ºi pe vârful Arºiþei. Aºa sã îi spui tatãlui tãu. Ele trebuiau mulse aici. aºa-i legea. dar n-avea ce face. Ileanei îi plãceau locurile acestea. Lenuþei i-a fost ºi mai greu. cã de lucru era. Vremea trecea. Mama Ileana se scula în zori ºi gospodãrea în casã. Lenuþa o mai ajuta pe mama Ileana. Aºa a scãpat Lenuþa de belea ºi a continuat sã înveþe încã patru ani. dar dimineaþa reînvia ºi ieºind din casã. s-a mai scãrpinat la ceafã. dar învãþãtoarea mi-a zis cã dacã nu o sã vin. ªi pe mine tata m-a silit sã las ºcoala. îþi dau eu un sfat. care pãrãseau munþii ºi se duceau la vale cu lucrul ºi traiul în orãºelul veºnic prãfuit. copiii creºteau. nu-i plãcea când nu era ascultat. cãci acum trebuia sã aibã grijã ºi de el. se bucura de frumuseþea acestor locuri atât de apropiate sufletului ei. fa.. ai sã lucrezi la colectivã.. Ea îl dãdãcea. la ºcoalã? a întrebat-o Maria. . ªtia fiecare colþiºor ºi nu-i putea înþelege pe acei munteni. Lenuþa era mai aproape de mezin.. murdar ºi zgomotos. zice cã-mi ajunge atâta carte. Lucra ca o albinã pânã seara târziu. altfel te amendeazã ºi cu mulþi bani. o colegã de ºcoalã. când se culca obositã.Mãi Lenuþo. nu mã lasã tata. A trecut o sãptãmânã. stãtea pe prag ºi uitându-se în jur. Acum învãþãtura este totul. . cãci Petrea era mai mare. Venea de la ºcoalã ºi se ducea sã-l schimbe pe mezin. Seara Lenuþa le-a zis pãrinþilor: . Lenuþa a scos vacile din ogradã ºi le-a dus pe vârful Arºiþei. deprinzând ºi secretele bucãtãriei.De ce nu vii. cãci mama era veºnic la plitã. Nu pot sã nu-l ascult. nu s-ar fi dus de aici niciodatã. când fãceau nebunii ºi nu-l ascultau. cãci nu are dreptul sã mã împiedice sã învãþ. . A trimis-o din nou la ºcoalã. Gavrilã s-a gândit. numit tot Gavrilã. unde se ivise pe lume ºi îºi petrecuse anii copilãriei. zice cã tot o sã mã mãrit cândva ºi învãþãtura nu are rost. Lenuþa a întâlnit-o pe Maria. sã nu facã drum fãrã rost spre casã. dacã nu o ai.Pãi. unde vara erau duse turmele de oi ºi de vaci.

. era atent ºi sigur de sine. socotind în minte câºtigul ce-l va primi. dar nu avea tragere de inimã pentru ea. Gândurile la o altã viaþã nu-i dãdeau pace. când vedea ce ajutor îi creºte ºi-l învãþa de toate ce le învãþase ºi el de la bãtrânul Ion Buju.lipitã de munþii sãi. mai cosea. De la trei ani tata îl lua cu el împreunã cu ceilalþi la muncã la fundul Izei. Gavrilã. la întreceri. care venea des cu sufletul otrãvit de palincã bãutã cu prietenii dupã lucrul greu. Dar era primul din cei ce bãtea mingea pe toloacã.Asta e mâncarea din câºtigul lui Gabi. cãci erau uniþi. Îi plãcea lui Gabi mai ales. luptând pânã la ultima suflare. la jocurile cu ceilalþi copii. pe vârful Arºiþei. ca sã-l împace. ªi nici la ºcoalã nu se prea trãgea. mezinul. la bãtut mingea.. ca sã batã mingea în poartã adversã. coborând la vale spre Rotundu unde era ºcoala. lucra dârz. acum când tatãl bolea. Mai lucra pe la vecini. curajoasã. Acolo sus. Lui Gabi îi plãcea sã facã bani. unde lucra ca paznic ºi se mai ocupa la o cabanã cu o magazie. de parcã inima nu-i era la locul ei. lucra ºi el la gospodãrie. Creºtea un bãiat voinic ºi rezistent.. la joacã. când mama tãia mãmãliga felii ºi punea straturi de brânzã între ele. se ducea cioban la ei pe varã. Nimic nu era de prisos în aceastã lume. Nu ceda la nimeni mingea. Mama lui Gabi fãcea mãligã aºa cum îi plãcea lui. palincã de aia care se aprindea de la chibrit. dupã ce mai fãcea câte ceva prin curte. Uneori se certa ºi cu tatãl sãu. ba îi mai aduceau ºi palincã.. ducea oile ºi vitele la pãscut în tovãrãºia unor câini mari ciobãneºti care þineau piept oricãrui. ªi trãgea mai puternic cu coasa ca sã aibã bani mai mulþi. La fugã nu-l întrecea nimeni. Acest copil parcã era fãcut sã fie un cioban bun. nu ºi-ar fi schimbat viaþa hãrãzitã de Dumnezeu. gâfâind. fãcea de toate ca sã câºtige banii sãi. el o pornea la lucru zburând pe terenurile numite pe Pod ºi pe vârful Arºiþei. brânzã ce se topea în gurã. Acolo –2 0– . Era o fire dârzã. se mândrea cu el. sãritor la nevoie. Petru era cel mai mare ºi se ocupa mai mult cu gospodãria. Oamenii veneau la el ºi-l rugau ca Gabi sã le ia oile la pãscut. Pe varã Gabi se alegea cu vreo 67000 de lei ºi multã brânzã. Când lucra pentru câºtig nu se jeluia. spunând la toþi: . L-au poreclit Gabi ºi aºa a rãmas pe toatã viaþa. Gabi avea ºi ajutoare. Gavrilã. se oprea. unde pãºtea oile ºi vacile era locul unde visurile îl copleºeau. îi creºtea inima. cota pe care trebuia s-o dea fiecare stãpân. Tatãl lui Gabi. cam la vreo 3 km depãrtare. Aici. Sãturându-se. nu era din acei care. Dis de dimineaþã. unde se gãseau ferestrãiele sovietice „Drujba”. nãpustindu-se cu toþii împreunã sã apere animalele. fugind. Gabi nu pierdea nici o oaie din cele date în sarcina lui. încãpãþânatã ºi fãcea totul cum vroia el. era primul. îºi lua ghiozdanul cu cãrþi ºi caiete.

cu cãmãºile lipite de corp. nici pe urmã. mergea mai greu. cu chiu ºi vai ajungeau cu toþii la locul cuvenit.era locul de unde izvora râuleþul Iza. de sub care ieºise puiul de urs.Fugi. De jur împrejur numai pãdure. brazi înalþi ºi frumoºi. clãtinând brazii. întunecatã. când din pãdure s-a auzit un urlet straºnic ºi Petrea. când era deja în vale. Ei plecau încolo cu toþii. avea un singur gând: sã-l scape pe Petrea. striga Gabi. de frica ursoaicei. dar n-avea încotro. cocoþat pe buºtean. ieºiþi din orbite. parcã abia acum înþelegând ce s-a întâmplat acolo sus. de aici cãtre Iza. rostogolindu-se în lãturi ºi apoi fugind ºi strigând: . Gabi. de ce ºi cum ia pus bâta în gât ºi a proptit-o în pãmânt. În acei ani s-a întâmplat ceva straºnic. Patru veri a petrecut Gabi cu familia sa acolo la fundul Izei. fãcuþi bucãþi de mama puiului de urs. κi vedea sfârºitul. Au avut noroc bãieþii cã ursoaica era tânãrã. Acum se uitau din vale cum ea reuºise sã rupã bâta ºi îºi alina durerea lingându-ºi puiul. pe care Petrea se suise ºi bãtea cu bâta pe partea retezatã. ºtia ce-l aºteaptã. având numai trei ani. altfel ar fi fost acum zdrobiþi. cãci bâta îi întrase în gât ºi acum se oprise. Ei coborau întâi spre Borºa. apucând-o cu labele. Gabi avea o bâtã în mânã cu vârful ascuþit. Se gândeau de ce primejdie scãpaserã. Dar oricât de curajos ar fi fost. Bãieþii se uitau la el. ochii mici ºi rãi. lângã buºteanul cel retezat. Ei scãpaserã cu viaþa. Sub buºtean era o gaurã mãriºoarã. au dat de un buºtean mare retezat mai sus de rãdãcinã. Copacii tineri ºi tufiºurile se clãtinau ºi ei au vãzut cum ursoaica venea în fugã spre puiul ei. . La zgomotul bâtei a ieºit de acolo speriat un ursuleþ zbierând.Mai repede. cãci ursoaica i-ar fi rupt în bucãþi pentru puiul sãu. stãruindu-se s-o scoatã. Gabi îi vedea botul strâmbat de furie. în vale. ºi din Iza ajungeau la fundul Izei. Nu s-a speriat. care. ducând ºi oile ºi vitele la pãscut tot încolo. totul s-a petrecut în câteva clipe. Bãieþii uzi leoarcã de sudoare. de urletele ei. sus pe buºtean. a înlemnit de groazã. Petrea. se uitau unul la altul. Petrea. o amintire rãmasã pe veci în capul lor. Era ursoaica. mai repede ! Ursoaica a zbierat de durere. Intrând cu oile într-o pãdure mai rarã unde pãºteau ºi vitele lor ºi a unor muncitori care lucrau ºi ei pe aici. Nici n-a înþeles nici atunci. împreunã cu oile care fugiserã ºi ele. – 21 – . când copii terminau ºcoala. îºi aºtepta soarta sa amarã. fãcând aproape 120 de kilometri. Petrea ºi Ileana erau mai mari. bucurându-se la vederea lui. de la Borºa o luau la Moisei. ªi pânã ursoaica s-a descurcat cu bâta. O fãcuse tatãl lui. copii erau departe. la primul ursuleþ.

. Acum nebunul îl urmãrea pe Gabi tot timpul ºi într-o zi la gãsit la pescuit. Apoi i-au dat câte un picior. þinându-l strâns. un brâu lat. de ce s-a întâmplat aºa. ªi pãlinca curgea în pahare ºi toþi îl lãudau cu aºa feciori. Dacã l-ar fi prins pe nebun ar fi bãgat cuþitul în el. Tinerii stãteau pe punte ºi se uitau ºi ei cum curge apa la vale. Era singur cu Ileana. Dar l-a scãpat Ileana. þinemi-i Doamne! Vestea s-a rãspândit peste tot. când pe Gabi. Nebunul þipa. dar ei l-au mai bãtut bine ºi se piºau pe el. dezlegându-l. Aici se fãcuse un podeþ peste acest lãcuºor în vremurile lui Ceauºescu. fuga e ruºinoasã. îi spunea lui Gabi ce-ai fãcut. au reuºit sã iasã la mal. fãrã Petrea care era la pãscut oile. îi lipsea o doagã.. cum ziceau cei mai bãtrâni. de curajul lui Gabi. care aflând cele întâmplate. Oamenii din partea locului nu credeau. Dar au avut noroc. L-au prins peste câteva zile ºi l-au dezbrãcat în pielea goalã. se mirau de norocul copiilor. din Cluj. aºa era de supãrat. Nebunul l-a apucat de cap ºi la bãgat în apã. Gabi era sã-ºi piardã din nou fratele. Dragul meu. ºi lacrimile îi curgeau ºiroaie pe obrazul tânãr ºi frumos. speriat de cele întâmplate. tot repeta ea! Doamne. dar e sãnãtoasã.. Seara. despre care spuneau toþi. veniþi acasã povesteau întâmplarea care mai de care. Cu ce am greºit eu. când pe Petrea. de pe care turiºtii priveau cum se învârte apa. dintr-un mic lac. curgând la vale. de ai vrut sã mã nenoroceºti? Doamne. Nebunul era fiul unui maistru. adãugând câte ceva. aºa cum poartã bãrbaþii. L-a apucat de o mânã pe Petrea.. care-i ºtiau nãravul. În altã varã.. fierbând ºi fãcând clãbuci..Am scãpat. Apa îi ducea la vale spre o cascadã destul de mare. iartã-mã. oamenii ºi prietenii nu prea vroiau sã-l creadã. care a luat un pietroi ºi i- –2 2– .. cum de nu ºi-a pierdut capul. Gabi a reuºit sã se apuce de o creangã mai joasã a unui copac de pe mal ºi. cã era bolnav la cap. Gabi avea un cuþit ciobãnesc. Timiºoara. împingându-se unul pe altul. Trecând pe alãturi bãiatul l-a împins pe Petrea care a cãzut în apã. acolo unde izvora Iza. Gabi a vãzut cum apa îl învârtea pe Petrea ca pe o minge ºi a sãrit sã-l ajute aºa îmbrãcat cum era. Petrea scuipa apa din plãmâni. pe care îl þinea agãþat la brâu. în care apa mereu se bulbuca. speriatã.. Mama. Nebunul fugise. Doamne. La spatele lor a trecut un bãiat mai în vârstã. îi strângea la pieptul sãu. învârtind-se în lac. din Satu-Mare. luând-o la fugã. Aici veneau turiºti din diferite colþuri ale þãrii. nu la lãsat pe Petrea singur. a fãcut gãlãgie mare. Tatãl se lãuda cu feciorii sãi. cã aºa ceva nu se mai întâmplase în acele locuri.. a spus Petrea. îl tãiau uºurel ºi îi puneau sare pe rãni. vroind sã-l înece.

cancer. al treilea cãtre munþi. care nu cruþau pe nimeni. s-au dus pe lumea cealaltã nu de bãtrâneþe ci de boli ºi suferinþe. curajos bun la inimã ºi la suflet. care nu aveau altã vinã decât cã împlineau ordinele date de oameni fãrã minte. Mama Ileana îi povestea lui Gabi cã. nisip. dragul meu. Pãrinþii lui nu mai doreau sã aibã copii dupã Petrea ºi Ileana. Aceste resturi. trãiau din greu. Aºa se întâmpla cu Gabi mezinul. uncheºi ºi mãtuºe. Multe din neamurile lui Gabi. Aici se strânsese tone de pãmânt galben. altul – în satul Rotundu. Muntenii nu doreau sã piardã acele locuri ºi opuneau rezistenþã: distrugeau uneori þevile. când venea primãvara. aruncau cu pietre în muncitorii ce lucrau. Ei au vãzut cu ochii lor cum se vãitau bãtrânii. El nici nu trebuia sã se nascã. Trei diguri s-au fãcut de conducãtorii minelor: unul la intrarea în Baia. legãturile.Iatã. fiind gravidã cu el. s-au montat þevi lungi ºi groase prin care venea pãmântul din mine amestecat cu apã ºi cu timpul s-au format dealuri mari din resturile de rocã de aur. Pe malul lui drept se fãcuse un dig mare.a dat în cap nebunului. cã fãceam un mare pãcat. cupru ºi alte metale. Dar au trecut toate ºi mezinul era acum un bãiat voinic. au dãrâmat casele lor. deºeuri erau otrãvitoare ºi mulþi oameni erau acum bolnavi de silicozã. se umfla de apã ºi mai fãcea stricãciuni prin gospodãriile oamenilor ºi în întreprinderile de pe malul lui. batã-ne Dumnezeu. tatãl Gavrilã o punea sã sarã de pe ºopron de la 5-6 metri înãlþime ori de pe clãile de fân ca sã piardã sarcina. cum plângeau cei lipsiþi de gospodãriile lor. Dupã aceasta întâmplare pãrinþii au luat nebunul ºi l-au dus undeva. – 23 – . pietre ce cãdeau sub presiunea pompelor. Erau sãraci. unde erau aduse din mine prin þevi apa amestecatã cu nisip. numite „cenzurã”. azi acoperite de pãmântul acesta galben. dar na fost aºa cum doream noi ºi te-ai nãscut spre fericirea noastrã. Aici în vale prin Borºa trecea râuleþul Cisla care. deja spãlate odatã. poate era la o casã de nebuni. Vedeau cum din acel pãmânt ieºeau oasele morþilor care se rãtãceau prin vãile din împrejurimi. cu livezi frumoase ale oamenilor. aducând bani în casã pentru toþi. care distrugeau natura. dupã ce era spãlat în forjerii ºi trimis peste dig încoace. dar ºi vremurile rele venise de când erau zbirii comuniºti la putere. ce în timp de câteva zeci de ani ocupase mult teren roditor. pãmânt. Acest pãmânt venea din minele de aur. S-a luat pãmânt de la oameni. au distrus livezile. Copiii îºi aduceau aminte de acele locuri pe unde îºi duceau oile spre vârful ªtirbului. povestea mama cu lacrimi în ochi cum am vrut sa scãpãm de tine. . cãci bãieþii nu l-au mai vãzut niciodatã.

care se risipeau ºi se pierdeau –2 4– . multe au distrus. locurile pe unde umbla Gabi ºi oamenii se mai schimbase. care puseserã mâna pe pãmânt strãin ºi pe munþii neamului românesc. vor muri înaintea mea. dar ºi acolo îi pãmânt românesc. Dar timpul a trecut. plinã de murdãrii. pe care copii îi scoteau cu mâna de sub pietre. dar ºi cei mai tineri. vedeau râurile murdãrite. cristalinã. nu fã prostii. a venit altã generaþie care nu mai era unitã ca cea precedentã. de case distruse pe la sate. Iar dezastrul creºtea. Þara devenise o þarã poluatã. oameni buni. Oasele celor decedaþi din cimitirul distrus s-au risipit prin toate vãile. fãcutã de ruºi. Rãbdarea. Cu timpul. . Acele râuleþe cu apa curatã ca lacrima acum erau înnãmolite. Gabi trecea uneori peste graniþã cu oile. pe unde copilãriserã cândva. poluate cu diferite murdãrii. ea se grãbea sã împlineascã planurile sale fãrã a se îngriji de comorile ºi bunurile þãrii. cei ce au fricã. împotriva nedreptãþii. nu întotdeauna reuºea sã facã ceva bun. parcã ar fi trecut prin aceste locuri un uragan puternic ºi fãrã milã. . scârba. indiferenþa a intrat în sufletele oamenilor ºi rezistenþa s-a stins. Gabi ºtia toate aceste locuri trecute cu picioarele lui. îþi vor lua oile oamenilor ºi va fi rãu de tine. Oamenii mai bãtrâni. murdare. era de o frumuseþe cã îþi venea sã plângi de bucurie.Nu bãieþi. mã. Noii oameni din conducere se apucase sã mute satele. vedeau cum se distrugeau locurile. frica. îi ziceau prietenii ºi colegii de ºcoalã.. care dorea sã schimbe ceva în natura înconjurãtoare. tot ce se fãcuse din strãmoºi cu ani în urmã. când te uitai de jur împrejur. te vor împuºca ruºii sau haholii. Puterea comunistã nu se ocupa cu aceste probleme. Aproape era graniþa nouã. acele râuri din care altãdatã beau apa curatã. pline de deºeuri ºi gunoaie. bisericile. minþind oamenii cã le fãuresc un viitor bun ºi luminos. casele. Buneii îi povesteau lui Gabi cã mare prãpãd au fãcut comuniºtii.Mã Gabi. dezamãgire ºi urã între oameni. mai des strica ceea ce crease Domnul în miile de ani. aducând jale. . Nu se mai prindeau în acele ape pãstravii vioi. urã care a fost semãnatã de cãtre comuniºti sub conducerea moscovitã.Mãi. de unde au venit toate relele în multe þãri împilând popoare întregi. le spunea el colegilor sãi. Aceastã zonã în Maramureº era cândva Comoara dacilor.. ni l-au furat ruºii dupã rãzboi. unde era pãmântul strãbun furat de ruºii sovietici. ºi de la aceasta multe rele pornise. îi al meu ºi mã duc cã sunt stãpân ºi acolo. de haholi.În acele vremuri se mai gãseau oameni care luptau împotriva teroarei comuniste. Toþi se mirau cum de îndrãzneºte el sã treacã cu oile graniþa ºi nu se temea. rãspunde el. Mâna omului. râurile.

teamã ºi bucurie chiar. Poate o mai întrista ºi Gavrilã cu palinca lui. Poate cã trecuserã acei ani din tinereþe. Amândoi simþeau unul pentru altul o legãturã mai duioasã. strecurându-se abil printre brazii verzi ºi semeþi. cãci vânãtorii încã nu-i distruse totul. fãcea diferite figuri ºi sãrituri. Gabi se ducea la ºcoala din Rotundu. Vara pãºtea uneori câte 300-400 de oi care trebuiau pãzite. dar plãcerea de a coborî la vale cu schiurile era mai mare ºi copii rãbdau totul. El ºtia de mic copil toate locurile. dar el parcã era mai aproape de inima ei. mai serioasã. sãrituri. trebuiau mulse. sã nu-ºi piardã puterea ºi laptele întorcându-se în fiecare searã acasã. mai cu griji faþã de familia sa. când toate acrobaþiile lui treceau fãrã incidente. vãile. Ba mai mult. roºii ca racu. De la 10 ani se ducea singur în munþi fãrã fricã. luându-se la întreceri la vitezã. cu iarbã mai înaltã ºi mai gustoasã. Mama Ileana îl iubea pe mezin ca pe toþi copii sãi. cãci curãþau pãdurea de tot ce era bolnav ºi neputincios. costiºele ºi munþii ce înconjurau Borºa. fãrã cãderi grave cu urmãri serioase. Venind uneori de la ºcoalã. chiuind ºi cãutând costiºele cele mai abrupte. Gabi. îngrijorându-i pe cei vârstnici de cele ce se petreceau pe costiºe. cu cât i se pãrea cã e ceva periculos. El nu se temea de fiarele sãlbatice ce se mai aflau prin aceste locuri. Dupã el ºi alþii îºi cumpãrase schiuri ºi acum se întâlneau pe costiºe. dar se ridica din zãpadã ºi se pornea ºi mai aprig sã se plimbe. cãutând pajiºtele mai bogate. Cãdea ºi el de multe ori. Gabi îºi cumpãrase o pereche de schiuri ºi în câteva zile învãþase sã umble cu ele. mai apropiatã. care doreau sã se cãpãtuiascã cu vreo oaie. de mic copil se ducea cu oile ºi vitele la pãscut prin munþi. mai periculoase. care-i provoca momente de îngrijorare. Nu era plãcut sã te ridici din vale spre vârful munþilor. Uneori se strângeau mai mulþi copii. când timpul era mai frumos ºi mai prielnic. dar ºi fiarele trebuiau lãsate în viaþã. dar plãcerea de a schia era mai mare. uimindu-i pe cei de pe valea Luceafãrului. acrobaþii. cu atât mai mult îl atrãgeau acele locuri. chiar ºi oameni rãi. fulgerând pe povârniºurile abrupte. târâind schiurile în spate. cãpãtase o experienþã bunã. Iarna. prin vãile abrupte ºi munþii înalþi. încãrcaþi cu ghiozdane ºi schiuri. se repezeau din nou la vale. era greu sã te ridici la deal. Îi plãcea viteza. venind pe furiº din orãºel sau din alte sate. fulgerând cu schiurile ºi ajungând în câteva minute jos în vale. Oile se strângeau la stânã. apãrate cãci se mai gãseau ºi lupi ºi urºi.tot mai mult. Acum se ducea ca un fulger la vale. mai puternicã ºi urcându-se în vârf. când sufletul ºi inima erau necãjite de nevoile vieþii. ºi acum vroia sã ascundã – 25 – . Deseori. ºi acum devenise o gospodinã mai în vârstã.

cãci anii se duc ºi nu se ºtie cum va fi mai departe. gospodãreau ºi singuri în casã. cumpãtate îl fãceau pe soþ sã tacã. liniºtite. o urã faþã de cei rãi. zis Gabi. unde viaþa ar fi fost mai bunã. Creºtea un bãrbat.Cine ºtie. împreunã cu alþi copii. mai curatã. nu o sã munceascã atât de greu ca noi. Îi asculta ºi pe cei mai mari care îºi înºirau nemulþumirile. oare e rãu cã bãiatul vrea ceva mai bun în viaþa asta decât noi? Poate o sã fie mai fericit în viaþa sa. dar cu Gabi era mai bunã. luptau mãcar cu –2 6– . Se visa în alte þãri. Aici.durerea din suflet.. zicânduºi: . ªi vorbele ei. unde îºi închipuia viaþa lui în viitor. povestind nedreptãþile ce li se fãceau. visurile îl învãluiau aºa. . îi lua apãrarea. Aici gândurile nu îi dãdeau pace. cã de. nu ca cei din Borºa. care era alãturi de ea mereu. se simþea obijduit. Îi plãcea sã fie singur acolo. îi iubea pe toþi la fel. ce trebuie sã mã sfãdesc acum cu el? Viaþa îl va potoli ºi-l va aºeza la locul lui. la umbrã sau lângã rugul focului aprins împotriva frigului sau a þânþarilor. Uneori dãdea bãtaie cuiva. Când Gabi crescuse mai mare ºi se certa cu tatãl sãu.. Dar ºi pe Gabi ea îl domolea ºi-l sfãtuia sã se gândeascã ºi la ei. dar ºi când o primea de la cei mai puternici þinea dinþii strânºi ºi nu bocea ca alþii. vacile. sã se mai gândeascã. stãruindu-se sã-ºi reverse cãldura inimii sale asupra mezinului. când va fi tristã. Se uita cu dragoste la el. nu fãcea pãcat. o va ajuta când îi va fi greu. îi lua apãrarea ºi îl liniºtea pe bãtrân. îi punea o bucãþicã mai bunã pe masã. bãtrânii. cã aºa erau învãþaþi de mititei. spunea el. îl dezmierda mai mult. care nu rãbda când era înjosit. o va bucura cu nepoþei în anii grei la bãtrâneþe. din biserica unde îl ducea mama Ileana. ca Pietrosul care nu se vedea din ceaþa ce-l înconjura. domole. în alte locuri. Nu. peste oceane ºi mãri. Unii mai dârji se mai împotriveau. sau singur: . gândindu-se cã poate anume el îi va fi sprijinul la bãtrâneþe. sus între copacii pletoºi. Cu ochii lui de copil vedea tot ce se fãcea în jur. o va înveseli. unde nu erau aºa ºefi care îºi bãteau joc de acei sfinþi pe care Gavrilã îi ºtia de mititel. Gavrile. îl frãmântau mereu. vom trãi ºi vom vedea. era bãiat crescut la munte în nevoi. lua oile. în sufletul lui se ridica un protest. lãsându-i sã doarmã pânã ce soarele se ridica sus de tot. Din zori mezinul Gavrilã.Mã duc la Colibi. va trãi alãturi de ea. pe care mamele îi rãsfãþau. mãi.Lasã. Îi mai ierta nãzbâtiile. ceea ce îl tulbura. Poate cã ceilalþi erau mai mãricei. viþeii. când Gavrilã vroia sã-i mai dea la fund. sus. poate are dreptate Ileana mea. îi scotea din curte ºi se ridica sus pe vârful Arºiþei. luând-o de la gura sa.

pe care îi ºtiau de blegi ºi puturoºi din copilãrie ºi care acum îºi fãceau de cap. la fund ºi la cap. ai sã îmbãtrâneºti ca ºi noi. cã erau multe acum. Acolo le mai dãdeau la coaste. ce le mai trebuie încã unul în plus? rãspundea Gavrilã. O sã te deprinzi ºi tu cu viaþa asta. . uitând cã viaþa e schimbãtoare ºi la toþi le vine rândul sã rãspundã pentru pãcatele lor. am fost ºi fericiþi ºi am trãit ºi rãu. se iviserã ºi între ei lichele ºi lingãi. nu mai erau uniþi ca un zid. numai sã scape de Borºa unde lucrezi degeaba. peste tot. Au ajuns la garã la Viºeu ºi aºteptau trenul. striga Gabi. Aºa-i viaþa ! . Dar mai ales nu le plãcea lor cum erau siliþi sã munceascã de niºte neisprãviþi.O sã plec în lume.Eu nu doresc aºa viaþã. le complicau viaþa. au plecat într-o zi. Nimic nu-i mai putea scoate din capul lui Gabi visul lui de a pleca în altã þarã. muncã ce nu le aducea nimic bun. Aveau ºi ceva bani la ei. care se stãruiau sã le împuþineze avutul. sã lucrez ºi sã am ceva. i-au adus pe toþi acasã ºi le-au mai dat la fiecare câte o bãtaie. Gabi vedea toate aceste. ai sã te însori. aºa singur ? Cine are nevoie de tine în altã þarã.Toþi aici ne-am nãscut. Aºa s-a terminat cãlãtoria lor. În clasa a cincea s-a hotãrât pentru prima oarã sã plece de acasã în lume. aºa am trãit cu munca grea. vedea munca zadarnicã a pãrinþilor sãi. oriunde ar nimeri. Lui Gabi îi pãrea rãu cã îl enervase pe tatãl sãu ºi ieºea din casã supãrat ºi el. striga la Gabi. Ionel ºi Chirilã. Împlinise 14 ani.. Oamenii de la munte. spunea el la toþi. . Atunci tãcea. se lãsa pe pat.. I-au gãsit acolo.. erau mândri ºi se împãcau greu cu aceste gânduri. terminase ºcoala ºi se mai – 27 – ... Aºa e soarta fiecãrui om.. Dar degeaba. unde îþi rãmânea sã alegi sau mina sau tãiatul pãdurii. Acum oamenii nu mai erau liberi. pânã începeau din nou durerile rinichilor. mai ales cã era ºi bolnav. ºi îºi fãceau de cap. crescuþi în libertate. Eu vreau sã trãiesc altfel. supãrând pe tatãl sãu care se împãcase cu viaþa sa. silind-i sã trãiascã aºa cum doreau ei. ºi trebuie sã te împaci cu ea. Dar ei nu mai aveau putere. sã fie familia bogatã ºi fericitã. . ai sã ai copii. la garã. cã aºa erau unii români crescuþi în reaua credinþã în Dumnezeu. galben la obraz. Conducãtorii îi depistau pe toþi cei nemulþumiþi ºi-i duceau la ostroguri. Dar pãrinþii au prins de veste ºi au început sã-i caute.vorba împotriva rãilor. Împreunã cu alþi doi prieteni.Nu fii prost ! Ce vrei sã mergi în lume. unde nu ai viitor. au ei îndeajuns sãrãcimea lor. ªi tatãl se enerva..

Dacã zici tu aºa. Gavrilã s-a încruntat ºi s-a întors cu faþa la perete. nori grei pluteau. aºa e legea aici la noi. mã întorc ºi rãmân aici. Cine ºtie între ce oameni va nimeri. Se fãcuse un bãiat voinic cu o frunte latã. Vreau sã plec în lume. vei avea bani buni. Vreau sã plec de aici. O durea acum inima. tãiatul lemnelor. devenise un fel de ºef al lor.Nu ºi nu. curajos.. O sã-i fie ruºine cã nu ne-a ascultat ! . –2 8– . vreau altã viaþã. bãrbat în toatã firea. cãutând sã scape mai repede din îmbrãþiºãrile mamei Ileana. Între timp Gabi devenise un tânãr puternic... vine el îndãrãt. El de mic îi era mai drag. dragã mamã.N-ai grijã. Amândoi au tãcut. mãi Gabi. nu vroia sã-l lase pe aºa drum necunoscut. sã vãd cum trãiesc ºi alþi oameni. negru. cine o sã lucreze în casa noastrã. a spus tatãl Gavrilã. Amândoi tãceau. . O duce greu. trecuþi prin puºcãrii se întâlnesc care îºi cautã tovarãºi de meserie? Cine ºtie ce-l aºteaptã pe Gabi? Doamne ajutã-i fiului meu.. A doua zi Gabi a plecat. Dacã e rãu. pe cer soarele nu se mai vedea. la fiul lor. semeaþã.Aºa-i.Dragã fiule. Vã las 5000 de lei. vânjos.Du-te la liceul minerilor. totul nu trecuse degeaba. oare puþini oameni rãi. am câºtigat 7000 de lei. muncea în gospodãrie. îmi iau mie douã mii ºi mã duc în alte oraºe. Uite câþi au terminat liceul de mineri. trebuie sã te faci om. îi spunea mama. ºi lacrimi i-au brãzdat obrazul. cãpãtase un nume între bãieþii din Borºa. Afarã bãtea un vânt puternic. fãrã vreun prieten. singur. care plângea þinându-l la pieptul ei. îi spunea el. dar nimeni nu dorea sã spunã ceva. . . cã mai bine decât acasã nu-i nicãieri. toþi câºtigã acolo. Tatãl e bolnav. . rãspunse supãrat Gabi. dar el n-a fost nicãieri mai departe de Borºa. o sã-i vie mintea la cap. Atunci ce rost are sã învãþ? Uite mamã. a rãspuns Ileana. dar lucreazã ca muncitori necalificaþi ºi câºtigã mai mult. Fiecare se gândea la Gabi. .gândea ce sã facã mai departe. Cine ºtie ce poate sã se întâmple? Oare puþine nenorociri se întâmplã.Lasã-l sã se mai zbânþuie. . cu un pãr des. faþã rotundã. cositul. o asculta. . fãcea ce îi spunea ea. ca ºi la tatãl sãu. Sã lucrez la minã nu vreau. tu eºti mezinul nostru. fie aºa. un nas cãrnos. Trebui sã rãmâi cu noi.. Dacã i se întâmplã ceva. Vei lucra în minã. nu mai poate lucra ca înainte. Tatãl lui dorea ca el sã înveþe mai departe. Mama Ileana îºi iubea copilul. rãspunse Ileana îngânduratã. cu o privire mândrã.Nu vreau sã lucrez miner.. niºte buze groase. încãpãþânat. vreau sã vãd cum trãiesc oamenii.

Pentru Gabi totul era nou. ba lapte puþin. te rog. din alte þãri. un biet ciobãnaº din Borºa. vapoare care mai de care. elegante. fii atent. Trenul l-a dus spre alte meleaguri. în unele nu era mai nimic de mâncare. când la garã.. nu fã rãu nimãnui. la Marea Neagrã. acostate în portul Constanþa. ºi se uitã cum se îndepãrteazã tot mai mult de ei. când pe iarbã în câmp. totul de necrezut. Într-o zi l-a oprit un miliþian. ºi Ploieºtii. maºinile „Dacia” care spintecau oraºele în toate direcþiile. oraºele mari. de mine. Se oprea în unele oraºe. Dar simþea cã ei stau acolo sus. A vãzut ºi Clujul. în câmp. interesant. ca un bãrbat adevãrat. din Maramureº – 29 – .Gabi. el a luat-o mai departe la vale. A întors capul din vale. nou pentru el. fete frumoase. din celãlalt capãt al României. Peste tot oamenii nu erau mulþumiþi. ºi i-a vãzut cum îl urmãreau cu privirile de sus ºi lea fãcut din mânã ºi a mers mai departe. uitându-se în sus. dragul meu! Noi te aºteptãm oricând! ªi eu ºi tata! Gabi s-a desprins de mama.Cine eºti? L-a întrebat. Toate acestea îl atrãgeau.. trenurile frumoase. cozi la magazine. Prima oarã cãlãtorea în viaþa sa.. a ajuns aici.Fii binecuvântat. o bucatã de slãninã afumatã. ba frigidere scumpe. A dormit când pe malul mãrii. Gabi! Drum bun! ªi nu ne uita.. în mijlocul strãzii. ba cozi mari. Aºa a ajuns la Constanþa..Eu sunt din Borºa. se scãlda în apele ei rãcoroase. adã-þi aminte de noi. a pus desaga pe umãr ºi a luat-o la vale. . a întins mâna tatãlui. ºi numai la piaþã neagrã. ºi lacrimile cãdeau pe cãmaºa lui Gabi. niºte cepe. Când a vãzut pentru primã oarã marea a înlemnit. . Dar viaþa era peste tot la fel în acele oraºe. fãrã sã mai întoarcã capul. ºi Braºovul. uneori pe niºte cãpiþe de fân. cu buzele vopsite. unde se nimerea. Petre ºi Ileana au rãmas. tinerii îmbrãcaþi în ginsuri. Tot ce-i întâlneau ochii era frumos. Aºa a plecat Gabi de acasã. dormea prin gãri. Totul era nou pentru el. condus de Petru ºi de sora Ileana. . se plângeau de viaþa asta. El. nu te purta rãu cu oamenii. ba leafa micã. usturoi ºi niºte turte cu brânzã de oaie. Au trecut câteva zile. Apã fãrã sfârºit. La mijlocul muntelui. A cutreierat multe oraºe. crescut în munþi. nu te înhãita cu nimeni. mãnâncã îngheþatã pe aºa zãpuºealã. se plimba pe malul ei. nevãzând nimic altceva. oameni frumos îmbrãcaþi. pe valea Luceafãrului. Peste tot rânduri. ºi strãine sub alte flaguri.. Mama i-a pus în desagã pâine coaptã ieri.. pânã a dispãrut dupã colþul unei case din Borºa.

.. a rãcnit locotenentul.Nicãieri.Ia treci în camera de alãturi. ºi locotenentul a închis uºa. Gabi a intrat în camerã de alãturi. a rãspuns prompt Gabi. cu obraz de buldog. Gabi a ieºit de douã ori în curte. Se gândea.. îmbrãcat în uniformã cu niºte cizme negre. du-te singur. Asta îi mai trebuie. A ieºit în curte. Ce o sã zicã Borºa. bã! a strigat locotenentul. i-au dat pâine sã mãnânce ºi o sticlã de apã dulce cumpãratã din banii lui. Noaptea. Se vede cã fusese ziua la muncã în grãdina sa ºi acum vroia sã doarmã.ªi ai venit din Borºa sã-þi cauþi de lucru aici. eu niciodatã nu mint. bã. banii. .De ce minþi. . în sala de aºteptare. cu mâini puternice. . aflând despre ce-i vorba..ªi mai minþi.. S-au întors în camera lui. mi-au mai dat pãrinþii. de ce minþi? .. . s-a cerut din nou la WC. . însoþit de un gardian. Din Borºa? ªi ce faci aici? . a rãspuns Gabi.Vagabond? Hai cu mine. cã nu avea nimic în ea. A pus tot ce a gãsit pe masã..Am venit la mare.Am câºtigat la coasã. Acolo i-a trebuit câteva –3 0– . când îl vor vedea cu miliþia din urmã? Dar mama ºi tatãl? Trebuie sã fug de aici. gândea el. a strigat miliþianul ºi l-a dus la postul de miliþie. un bãrbat înalt. Purta mustaþã groasã a la Clark Gable. la WC. în câmp. i-a spus: . . Gândirile i se îndreptau spre casã. S-o spui mutului! .Nu mint. Atât îi trebuia lui Gabi. care era în colþul ogrãzii înconjuratã de un zid de piatrã înalt de vreo doi metri.Pãi aºa e ! .ªi ce faci aici? . Eºti hoþ ! . Ofiþerul aþipise cu capul pe masã. bã. A stat acolo ziua întreagã.De unde ai luat banii? a þipat din nou ofiþerul.Nu sunt hoþ ! a rãspuns Gabi. o sã vedem ce facem noi cu tine.ªi unde te-ai oprit? L-a întrebat din nou miliþianul. Dorm la garã. Au intrat în camera de serviciu. Care pãrinþi dau drumul la aºa mucos. la Constanþa? a râs locotenentul. A venit ºi noaptea. i-a rãspuns Gabi. batista. traista pustie. De serviciu era alt ofiþer..Actele! I-a cerut locotenentul. un cãpitan gras. pe la ora trei. însoþit de un miliþian.Îmi caut de lucru. a zis Gabi. s-a îndreptat spre WC.ªtii unde. La rugãmintea lui Gabi s-a trezit ºi. striga ofiþerul. dupã ce i-a cercetat buzunarele. . când pe plajã. . Ce o sã fie mai departe? I s-a spus cãl vor trimite la Borºa. unde miliþianul a raportat unui ofiþer.

cãci se temea cã va fi urmãrit peste tot. se ruga Gabi. dar mergea cu frica în sân. Trebuia sã ajungã la Arad unde avea un vãr. ºi nu e voie. Era liber. vreau sã-l vãd. i-a rãspuns ofiþerul de serviciu.N-avem nici noi pâine. i-a rãspuns ofiþerul. a cerut Gabi. ne aduc spre searã ºi e rând mare. oraºe. dar paºaportul îl întoarse. chiar ºi la staþiile de tren. Era noapte. Îi era fricã sã se arate prin sate. cu clãdiri ºi strãzi mari ºi frumoase. oraºul unde trãia un vãr de-al lui. de ce a plecat de acasã. cã era învãþat sã se caþere pe copaci fãrã crengi. Dupã ce l-au descusut de unde a venit. .Vreau sã-l vãd. n-am pe nimeni. înjurându-l. intrase într-un sat.E trãdãtor de þarã. a întrebat Gabi. S-au mirat de numele lui. flãmând ºi însetat. dar luna lumina ºi se vedea bine drumul. ce cautã el în Arad. Dupã câteva zile de chinuri. rãmãseserã pe masa ofiþerului de serviciu. Spre searã a ajuns pe mâna miliþiei ca suspect. Dar ºi acolo era periculos sã stai.Nu-l ºtiþi pe Gabi Buju din Borºa.Dar ce-a fãcut. totul. scris în paºaportul lui Gabi. Acum i-au dat doi ani de puºcãrie. A umblat toatã ziua prin piaþa Ocica. Se numea piaþa aceea Ocica. Ce era de fãcut? Trebuia sã meargã mai departe. îi luaserã la percheziþie pe toþi. L-au dus la post unde i-au luat interogatoriul. el e în puºcãrie. ªtia de la vãrul sãu cã el lucreazã la o piaþã din Arad. . a ajuns la Arad. luând-o de-a dreptul peste câmpuri ºi livezi. dragã bãiete. nu ne-a ajuns la mulþi. cã dacã te vedea acarul.secunde sã sarã gardul înalt. maramureºan.Vãrul tãu e la puºcãrie! . . Dormea ºi în câmp. te reclama la poliþie ca suspect. care era tot Gavrilã Buju. . A ieºit peste câteva timp din Constanþa.Eu am venit aici din nordul Maramureºului. vãrul lui. ceruse o bucatã de pâine de la o femeie. . a vrut sã fugã din România. întreba ba pe unul. Nu ºtia adresa lui. – 31 – . cãci pe la staþii poliþia controla ºi-i alunga din sala de aºteptare pe cei ce dormeau pe bãnci sau scaune. Gavrilã Buju. A ieºit la calea feratã ºi s-a urcat într-un tren de marfã. sã înveþe minte. i-au spus: . unde îºi câºtiga o bucatã de pâine. Ieri nu am putut lua. Trebuie sã ai aprobarea comandantului ca sã-l vezi. ba pe altul dacã îl cunoaºte pe Gabi Buju. . Dormea prin gãri. mai cerea o bucatã de pâine de la cineva. care trebuie sã fie pe aici. Toþi rãspundeau cã nu-l ºtiu ºi nici n-au auzit de el. Flãmând. dar oamenii singuri nu prea aveau. Aradul era un oraº mare. lucreazã la piaþa asta. casele.Cum sã-l vezi. Bani nu mai avea.

sã nu scrii nimic acasã.. i-au dat lacrimile. Acesta îi spunea cã îl duc la cules porumb. Poliþia comunistã din Arad a fost mai de treabã. s-au înduplecat bãnãþenii sã-l ajute. Când l-a vãzut pe vãrul sãu. de parcã nu mâncase zeci de zile. erau gata sã-l dea afarã. va trãi în garsoniera lui ºi va face ºcoala în Arad. dar era bun sportiv ºi era apãrat de profesorul de educaþie fizicã.. Arãta slab de tot. chiar ºi din cei vagabonzi care se agãþau de oriºicine. striga Gabi. i-a spus vãrul lui. L-au dus la el. nu avem voie. dar ºi mulþi cãpãtau de la el. Gabi a luat cheile. avea un weceu ºi un duº. Dar pentru Gabi a fost ca un dar ceresc. . ºi el tot Gavrilã Buju. i-au dat cheile de la garsonierã cu condiþia sã facã act de prezenþã în fiecare sãptãmânã la poliþie. n-am pe nimeni. . Nu vreau sã ºtie mama de nenorocirea mea. ºi fã ce-þi spun. Semãna cu un mort. care se numea Chiºinãu-Criº. trebuie sã-l vãd numaidecât. a umblat prin oraº pânã a gãsit garsoniera. cã mi-a rãmas un an.. în sala de primire. A trecut ºi primul an de învãþãturã a lui Gabi cu mari greutãþi. ºi numai apã rece. Gabi nu era puternic. A venit ºi vacanþa de varã ºi la ºcoalã li s-a propus cine nu vrea sã plece acasã sã fie trimis la practicã pe ºantier. Lua ºi Gabi bãtaie. Aici era o ºcoalã profesionalã de mecanisme ºi utilaje grele ºi Gabi s-a înscris la cursuri. la Arad. locuit de mulþi þigani ºi tot felul de sãraci. .Nu se poate. Era într-un bloc ce aproape se ruina. mãi bãiete. Gabi. Garsoniera era o cãmãruþã micã. Du-te ºi te înscrie la o ºcoalã.Eu nu mã duc de aici. la Arad poþi sã te aranjezi cumva pânã ies eu de la dubã. dar era foarte iute în lupte ºi-l ºtiau mulþi în oraº. fiindcã nu mai trebuia sã doarmã prin gãri sau pe câmp. –3 2– . Dupã multe rugãminþi. le-a explicat cã vãrul lui a venit din Borºa.Gabi. El îi apãra pe cei slabi ºi mici de cei rãutãcioºi ce-i bãteau. Vãrul lui Gabi. Gabi a rãmas sã lucreze în vacanþã. Îi duceau pe deþinuþi la munci patriotice. n-am nici un ban. care avea nevoie de el ca sã câºtige competiþiile între ºcolile din Arad. rãspundea ofiþerul. te rog dragã. A cerut cheile de la poliþie. Lângã Arad era un orãºel pe râul Criºul Alb. sã nu stea degeaba ºi sã mãnânce pâinea statului. Gabi s-a speriat. cã doar era totuºi un copil încã.Nu te du înapoi la Borºa. mânca porumb ºi arãta ceva mai bine. Gabi juca bine fotbal ºi era iubit de elevi ºi spectatori. Era mai mare decât el cu un an jumate. rãmâi aici. nu era el bãiat sã nu facã ºotii ºi unii profesori aveau ciudã pe el. Doar suntem oameni. venea la vãrul sãu la puºcãrie ºi-l vizita. Când l-a vãzut pe Gabi. Când putea. Fãcea ºi el lucruri interzise. Du-te. o sã stai în garsoniera mea.

Mamã dragã. la fetele cunoscute. ca bunelul tãu. sã scape de mizeria socialistã. sã aibã toate documentele necesare ºi apoi sã fugã din lagãrul comunist. Gabi. Dar nu ºtia cum ºi ce era în Iugoslavia. dar el îl lãsa sã lucreze singur cu sãptãmânile. angajeazã-te aici în Borºa. se apropia sorocul lui de eliberare. Povestea el: . . vei fi acasã ºi noi vom fi fericiþi. spunea Gabi. Gabi lucra numai pentru mâncare. nu vreau sã rãmân aici. terminând ºcoala. .Acum mã ruga ºi ea cu lacrimi în ochi sã rãmân acasã. cãci lucra la circa 200 de metri de graniþã.. nici nu vreau sã mã gândesc – 33 – . numai prin filme vãzuse cum se trece graniþa. Vezi cã ºi tata e bolnav. A venit toamna ºi Gabi s-a întors din nou la ºcoalã cu gândul cã trebuie sã termine anul doi. Aici a povestit tot ce a fãcut. De multe ori lui Gabi îi venea gândul sã fugã. dar în fiecare dimineaþã tractorul era la locul lui ºi el ne mai rãbda. Ai diplomã. A ajuns sã lucreze pe un buldozer. n-are putere. acasã? Eºti cel mai mic în familie ºi ºtii obiceiul nostru. de foametea ºi matraplazlâcurile ei. ce-þi mai trebuie? De ce vrei sã cutreieri lumea în lung ºi lat. sã fie calificat. Cu chiu ºi vai a terminat ºi al doilea an. când o sã ai de toate aici.. Era acum mecanic de utilaje grele ºi mai era ºi tractorist. Uneori ne duceam cu tractorul la discotecã. cã îi va pãrãsi. sã trãieºti aceiaºi viaþã ca tata. la Borºa. Am obþinut diploma ºi un carnet de tractorist. Mama Ileana se bucura foarte mult ºi îl lãuda la toate neamurile ºi la vecini. unde trãiau români sârbi. nu-ºi închipuia cum va ajunge în alte þãri din vest. eºti tractorist. cum patrulau. .. ca tancurile iugoslave sã nu poatã trece graniþa. Începuse sã înveþe sârbeºte de la românii de lângã graniþã. sunt foarte bucuroasã de tine. salopete ºi cizme. acolo se fãceau canalizãri pentru irigaþii. vedea grãnicerii militari.Profesorii mei mã ocãrau pentru toate prostiile ce le fãceam. a plecat acasã. Vãrul meu Gabi Buju mai stãtea la puºcãrie. erau lacrimi ºi de bucurie ºi de jale. majoritatea din ei erau aproape de graniþa cu Iugoslavia lui Tito. cât ºi pentru protecþia zonei române.Dragul meu.i s-au întocmit toate documentele ºi a fost trimis în satul DudeºtiiVechi. trãind cu tine împreunã. Directorul vroia sã ne dea afarã din ºcoalã. cã trebuie sã faci ce facem ºi noi. Pe buldozer trebuia sã lucreze titularul.. se lãuda cã singur a terminat ºcoala ºi acum vroia sã-ºi aranjeze viaþa. ºtia când se schimbau ei. ªi nouã ne va fi mai uºor.

. . într-un fotoliu moale. ... a ripostat Gabi. o sã-þi gãsesc ceva de lucru. A intrat în biroul lui. spunea tatãl lui Gabi. cã ºi acolo e de lucru.Apãi. dar am ºi eu o condiþie: spune-i lui taicã-tãu cã te costã un viþel. Directorul s-a uitat pãtrunzãtor la Gabi întrebându-l.Bine. O camerã mare. Nu prea vroia sã munceascã la minã. . Directorul se uita la el. . mãsurându-l cu ochii. sunt ceva escavatoare la minã.. grãsanul acela de director cere un viþel. Un obraz gras cu niºte ochi înecaþi în grãsime se uitau întrebãtor la el. cã eu nu prea vroiam.. l-au întrebat ei. angajeazã-te aici la noi. Ei m-au trimis la Dstrã. . S-a dus a doua zi la minã ºi a cerut audienþã la directorul general. dar a dorit sã se împace cu pãrinþii lui. O sã ne jupoaie! Eu nu mã duc. rãspundea Gabi..Bine.ªi zici cã ai tãi te-au trimis la mine? Bine. Dar nu m-au convins.Îi dãm ºi doi.. aºa cum e obiceiul la noi. . . mã aranjez eu ºi fãrã ciubuc. cu o burtã mare ce nu-i mergea la anii lui. Eu sunt din munþi. dar aici mai trebuia sã dea mitã pentru asta. a rãspuns Gabi. ºi câte ºi mai câte. . .Ce þi-a spus. bã. Certurile de acasã îl plictiseau pe Gabi. Tata ºi mama îl aºteptau cu nerãbdare.. Ca sã-ºi liniºteascã pãrinþii. om mândru.A fost un scandal mare în familie. frumos amenajatã cu covoare. Gabi s-a ridicat ºi a plecat dezamãgit ºi supãrat.la asta. Azi vrea un viþel. Ia spune-mi. s-a hotãrât sã plece la Cernavodã.Mãi bãiete. dar am ambiþia mea. i-a rãspuns Gabi. stãtea un bãrbat scund. gãsesc de lucru. poimâne un bou pentru munca mea.. ia spune-mi repede unde locuieºti ºi ce fac pãrinþii tãi? a întrebat din nou ºeful. povestea Gabi verilor ºi veriºoarelor lui.Sunt borºan get-beget. Gabi era supãrat ºi el.. cu o masã neagrã lângã care. Dacã vrei sã te considerãm ca fiul nostru. numai sã te angajeze..Eu nu vreau sã-i dau nimic.. Mai bine m-aº fi ocupat de animale. cã m-am învãþat sã mã plimb prin þarã. tata striga cã nu sunt recunoscãtor pãrinþilor. ºi mult. ce sã facã? κi duc traiul cum pot. au exclamat pãrinþii lui Gabi.. într-o colectivã unde lucrau niºte –3 4– . Am deja contract cu ei.Nimic. . de unde eºti de loc? a întrebat directorul. dar au deja stãpâni. mãi Bujule. I-a spus ce vroia sã afle de la el. cã nu sunt leneº. a continuat Gabi.. Mã voi angaja la întreprinderea care mi-a plãtit ºcolarizarea. te-ai fãcut un vagabond! De ce sã nu te angajezi la minã..

. oamenii erau nevoiþi sã-l cumpere ºi nu era ieftin. trecut prin multe. O sã mã întorc ºi atunci voi hotãrî ce voi face mai departe.Uite. A primit un tractor vechi. neamurile. . cãci cãldura era înãbuºitoare. La minã nu vreau sã lucrez. Gabi avea deja practicã bunã.. Dimineaþa încãrca oamenii în remorcã. dar saboþii nu mai aveau nimic pe ei. aºa nu merge. la sud. Lucrurile ar fi mers. Lucreazã încet. . era cãldurã mare în timpul verii. dar tractorul era rãu de tot. Tractorul avea remorcã. o sã vã aduc în loc de bani porumb pentru animale. nici frâne nu avea aºa cum scrie la carte. de tractorist. eu rãspund de ei. la amiazã le ducea masa de la cantina fermei ºi apa pe care o beau lucrãtorii cu nesaþ. tractorul duce oameni. cunoscuþii. doar copilãrise ºi jucase fotbal împreunã nu o datã. va merge încet cu tractorul. Ei se dusese la cules porumb. ºi avea adresa lor. fãrã porumb.. S-a angajat ca tractorist. nu te grãbi ºi totul va fi bine. doar avea acum dupã ºcoalã carnetul de specialitate. a fost totul în regulã. nici piese de schimb în gospodãrie. Încerca sã mai regleze frânele . cum muncesc toþi. care era la nordul þãrii.. Eu nu am nici bani. lucreazã. îi ducea pe câmp sã strângã porumbul.Tovarãºe director. sã le ducã la amiazã mâncare ºi apã. va lucra aici. s-a întors vagabondul ãsta iar fãrã nimic. rãspundea ºeful. poþi pleca. porumbul nu se fãcea. ar fi spus: . îl cautã pe dracul. Aºa le-a spus ºi la pãrinþi: . Nu. sunt dealuri pe aici. lucrase în timpul concediului de varã pe graniþã cu escavatorul. care l-au întâmpinat cu bucurie. seara îi aducea înapoi. ei nu se – 35 – . L-ar fi luat la râs. Aici erau mulþi tineri ºi tinere din Borºa ºi din satele din jurul lui. Preºedintele colectivei l-a primit la lucru dupã ce i-a controlat documentele. Vrei sã lucrezi.Eu plec sã culeg porumb. cãci mulþi îl ºtiau de acasã. Ce era de fãcut? Sã caute alt lucru? Sã se întoarcã cu mâinile goale în Borºa? Îi era ruºine sã se întoarcã gol puºcã. nu. Trebuia sã ducã oamenii la lucru. cãci pe aici. unde se urcau oamenii. sã-i aducã îndãrãt. trebuie reparate frânele. mergea mai încet unde erau locurile mai periculoase. îl va mai drege cât va putea. cum zic tractoriºtii – o rablã. ªi lucra. uitându-se chior⺠la el. e periculos. rãspundea ºeful. era atent la toate ºi aºa în fiecare zi. era fier pe fier. În Borºa.tineri ºi tinere din Borºa.Nu sunt bani. Alt tractor eu nu am. nu-i el om cum trebuie nu vrea sã lucreze aici. S-a dus la ºef ºi i-a spus: . ce-ar fi zis pãrinþii.Mãcar trebuie fãcute frânele. Pânã la tine au mai lucrat ºi alþii. Ajuns la Cernavodã a gãsit colectiva ºi s-a angajat la o fermã nu departe de oraº.

nu lucra. cãci –3 6– . S-au trezit în râpã. striga Gabi.. care era acum o grãmadã de fier vechi.. Nu se poate lucra aºa.. pânã s-a întâmplat nenorocirea. dar el îl vãzuse pe peronul gãrii ºi a luat-o prin câmp mai departe. Vei fi judecat pentru asta. cine þi-a dat voie sã ei tractorul. bani. tractorul rãsturnat. Petrea. . nu e munte. .La noi se poate.. ce-ai fãcut din el? Te aºteaptã puºcãria! Ai distrus utilajul statului. aici e câmpie. Ce mi-aþi spus? . Gabi l-a aºezat pe Petrea la volan. Aici îl aºtepta miliþianul. Gabi s-a hotãrât sã fugã. Acum era nevoit sã se ascundã sã nu-l prindã miliþia. Prin porumbiºte a ajuns la canalul acela renumit. la acest canal. Miliþianul dupã el. au fost trimiºi oamenii de vazã. a luat tractorul ºi împreunã cu Petrea au ieºit în câmp.Pãi eu v-am spus cã nu frâneazã.. Aici. când oamenii nu lucrau. ºi a ameþit. e riscant aºa lucru. . Acesta îl ruga mereu sã-l înveþe sã conducã tractorul. el stãtea alãturi ºi a început învãþãtura.Dacã avea frâne nu se întâmpla nimic. A ajuns într-un sat lângã Cernavodã. Tractorul era fãrã remorcã.. mã? De ce ai dat tractorul pe mâna altuia? Ce mã prosteºti pe mine. Înfuriat striga: . Petrea se deprinse cu volanul. striga el înfuriat. Gabi s-a lovit cu capul de acoperiºul tractorului.Cã nu sunt piese. ºi s-au adunat vreo 500 de lei. dar într-un loc a dat într-o groapã mare. A fost dat în urmãrire în acel stat. spunea Gabi.Ce frâne. . Amândoi. dar Petrea era zgâriat. Fii atent ºi totul va fi bine. totul în sânge. fãrã radiator ºi cu cabina presatã rãu. Gãsesc alt tractorist. A venit ºeful. El se împrietenise aici cu un borºan. dar Gabi fugea bine ºi nu l-a putut ajunge. tractorul mergea drept pe drum. Oare nu ºtii cã nu e voie sã dai volanul altcuiva? Puºcãria e pentru tine.plângeau. mã? Paºtele mãtii. E interzis. Borºenii i-au strâns niºte bani mânã de la mânã. umblau în jurul tractorului. cã saboþii sunt rãi. distrus. La început totul mergea bine.. Gabi a fugit din gospodãrirea colectivã. ca la voi. Într-o duminicã.. rãnit la un picior. fãcut de deþinuþii politici. . care mureau acolo cândva cu sutele. speriaþi. Aºa a lucrat Gabi vreo douã sãptãmâni. Gabi a venit la fermã. ai þãrii sã moarã mai repede.Mã Bujule. Dacã nu poþi.Tovarãºe ºef. înjurând de toþi sfinþii. un tânãr mai mare cu doi ani decât el. Gabi era teafãr.

acum trebuia sã ajungã la Timiºoara. rãcoritoare. Spre dimineaþã a ajuns la Bucureºti. Borºenii i-au povestit mai târziu cã preºedintele colectivei îl cãutase. pânã podul a dispãrut din vedere. care se þinea de ea. În garã nu era nimeni. A stat într-o grãdinã cu viþã de vie pânã a înnoptat. s-a amestecat în mulþimea cãlãtorilor. Când s-a pornit trenul spre Timiºoara. În magazine erau de toate. oare nu ºtii tu ce-i aia mãritiº? Cum de aºa devreme. nu ca la Borºa. Avea deja 16 ani când i-a trãsnit pe toþi cu vestea cã ea se mãritã. intrând într-o bodegã din garã. Pãrinþii ei nici nu doreau sã audã de aºa ceva. þinându-le pe cap. Ion.Ce faci tu mãi fetiþo. Acolo e o viaþã mai bunã. Era flãmând. pe el nu-l mai mira nimic. îi era fricã sã se dea jos la garã. cum sã scape de aºa viaþã ºi sã ajungã în America. A ajuns în satul urmãtor ºi lângã garã a aºteptat trenul. La Bucureºti erau de toate ca strãinii ce treceau prin România sã vadã ce viaþã bunã era în România. cãci era ºi ea îndrãzneaþã ºi îºi fãcea de cap. în afarã de ceferistul de serviciu. ºi a mai mers pânã la troleibus. Atunci s-a ridicat ºi a luat-o spre pod. A sãrit din mersul trenului. unde omul era liber ºi stãpân. A venit un mãrfar cu cisterne ºi el s-a agãþat de o scarã ºi. Porumb nu a mai adus acasã. dar îl mâncau straºnic þânþarii pânã a ieºit ºi s-a îmbrãcat pe celãlalt mal. era mulþumit cã scãpase cu bine. Îi plãcea un bãiat un pic mai mare. i-a dat niºte bani ca sã-l lase în tren pânã la Timiºoara. ºi a luat-o mai jos. de douã zile nu pusese nimic în gurã. ascultând-o cum povestea ea diferite veºti ºi întâmplãri din sat sau de la ºcoalã. ºi-a legat hainele ºi. Când a venit conductorul. S-au înscris la primãrie ºi apoi au venit la mama Ileana ºi i-au spus. În jurul ei se strângeau fetele ºi bãieþii. veselã. Mama s-a supãrat: . Pânã sã plece din Bucureºti hoinãrise prin capitalã. Scãpase de miliþia dobrogeanã. veselindu-se. Aºteaptã mult ºi bine. la aºa ani ai intrat în jug? Ai sã înþelegi mai târziu ºi ai sã-þi – 37 – . Avea un singur gând acum. . optimistã.Pãi. nu-i din Borºa. Dar pe pod stãtea santinela ºi un miliþian. îi întreba pe toþi unde trãieºte Gabi. pe malul canalului. a sãrit în tren. Ajuns la gara de Nord.acum n-avea nevoie nimeni de ei de aºa înþelepþi. cã eu nu sunt prost sã-þi cad în labe. ci dintr-un sat de lângã Alba-Iulia. mãgarul ãla mã aºteaptã pe mine. unde trebuia de cu noapte sã stai la rând pentru un picior de gãinã. ºi-a zis Gabi. a trecut înot canalul. S-a dezbrãcat. Apa era cãlduþã. Lenuþa a luat paºaportul ºi i l-a dat lui Ion fãrã ºtirea pãrinþilor. Ileana devenise o fetiºcanã frumuºicã. a plecat cu el.. Dar Gabi ºtia adevãrul. dar toþi au spus cã el e strãin..

Când Ion a aruncat o rangã în crãpãturã nici nu s-a auzit când a cãzut la fundul gropii. aveau cinci ari de pãmânt. te faci mare ºi tare ºi mai uiþi de datoria ta de bãrbat. ªi dupã prima fetiþã a venit a doua. de tatã. oare tu nu vezi cum muncesc eu din zori pânã în noapte? Peste un an Lenuþa a nãscut-o pe Veronica. Oraºul l-a întâmpinat ca pe un vechi prieten. pe care nimeni nu dorea s-o þinã. Copii ei crescuse.. sã strângã materialele ºi sã le târâe la vale în Rotundu. mai ales când omul face cinste. monumentele. cu bodegi ºi baruri la fiecare pas. dar peste câtva timp pãmântul a luat-o la vale ºi sub casã a apãrut o crãpãturã mare. fetiþo. nãscuþi deja în Italia. Acum mama Ileana o mai bãtea la cap: . Dar n-au avut noroc. de toate. Tinerii au luat-o. ªi-au fãcut o cãsuþã..Viaþa nu e aºa cum ai crezut tu. erau bucuroºi de terenul cãpãtat ºi cã vor avea casa lor. Fãrã nevoi omul nu trãieºte.. Au trebuit sã desfacã. Gaura era adâncã ºi nu se mai putea îndrepta nimic. Ele apar de unde nici nu te aºtepþi. A avut parte de toate Lenuþa ºi bune. cãci trebuia materialele de dus încolo sus ºi nu era lucru uºor. Soacra le-a dat aici un teren. în Borºa. Ele se mãritase ºi acum împreunã cu soþii lor lucrau în Italia. ªi iarãºi muncã.. ele îºi construiau acum o casã mare pentru ele ºi copii sãi. Dar Lenuþa s-a dus dupã Ion din dragoste ºi acum rãbda.. pe costiºã. A venit ziua când casa a fost gata. sã risipeascã casa toatã. mutã ºi surdã. casele. de soþ.. Gabi s-a întors la Timiºoara. Dar Ion s-a certat ºi prin judecatã a câºtigat. nevoile. parcã totul era bine. Veneau uneori acasã.. Au ridicat-o cu greu. la cei ce-l trimiserã la ºcoala profesionalã ºi-i plãtiserã învãþãtura. Þi-am spus eu cã ai sã jeluieºti cã teai mãritat atât de tânãrã. bucurându-ºi pãrinþii. strãzile. avea douã fete frumuºele.. Acasã. aducând bani pentru construcþie. cã nu degeaba þinuserã ei acea femeie bolnavã. II Scãpând de cãlãii din Dobrogea. oraº curat ºi frumos. te arde pãlinca la suflet. Îi plãcea Timiºoara cu stradelele ei înguste – de tip nemþesc. câstigând bani buni. Au dorit sã-ºi facã ºi casã acolo sus. sã mai ia cu ei câte o pãlincã. Sau început grijile. cãci el cunoºtea foarte bine aceste locuri.mãnânci mâinile cã nu m-ai ascultat. ºi rele. cãci la asta se gãsesc iute prieteni. Cu ei semnase un con- –3 8– . Ion începuse sã mai zburde cu prietenii. Gabi s-a prezentat la SUT. Nu a fost totul aºa cum ºi-a închipuit.. Dar viaþa le-a aºezat pe toate la locul lor. ªi când mai ei încã un pahar. Dar dupã un an-doi rudele au vrut sã le i-a ºi acest pãmânt de lângã casã.. o femeie bãtrânã. cu condiþia sã þinã în casa lor o rudã depãrtatã.

care vroia sã ºtie totul. aducând o dispoziþie bunã.tract pe cinci ani. Le plãcea maiºtrilor þuica aia de munte care frigea totul în mãruntaie. cãci prindea totul din zbor. o sã avem grijã de tine. o plitã ºi altele. ªtia sã repare motoarele. e titularul ºi rãspunde de proprietatea statului. Nu mai ai nevoie de noi. . Era cel mai tânãr dintre toþi care lucrau aici. ajunge cât ai stat aici.. instructori. ce se poate regla ºi ce nu se poate repara. ªtii totul ce trebuie sã ºtie un mecanic despre utilajele grele. i-a spus ºefului respectiv. strânse. i-au înmânat hârtiile respective. îi asculta ºi-i stima. cu bãrbaþi mai bãtrâni. Se interesa de toate. ªefii de pe ºantierul de la Moºniþa-Veche l-au primit cu braþele deschise – 39 – . Mai ales le plãcea limba lui din Maramureº. Îmbrãcat în salopetã albastrã. i-a zis ºeful.Bujule. serioºi. de „Castro”. care se aprindea de la chibrit ºi ardea cu flacãrã mare albãstrie pânã nu rãmânea nici un pic. aia care fãcea minuni. Odatã i-a dat ºi ºefului celui mai mare o gãrafã de þuicã. ce trebuie de fãcut ºi acum poþi sã lucrezi oriunde singur. a râs el ºi l-a trimis la secþie. . care-i arãtau ºi-l învãþau cum sã procedeze în diferite cazuri. o butelie cu gaz. Noi ne-am uitat la tine. Acum o sã te trimitem la muncã. cum sã repare mecanismele. cã l-au ºi chemat la ºef. . Tata ºi mama îi mai trimiteau ºi þuica aia din Mara-Mu. era mereu curios sã vadã cum sunt ele aranjate. Buju Gavrilã. secþii. Iau mai dat ºi un vagon-remorcã pe roþi. împlinea corect toate indicaþiile. Erau bãrbaþi în vârstã. din Mara-Mu cum spunea Gabi. care conducea secþia de utilaje grele. te-am învãþat. oameni de treabã. mici ºi mari. L-au trimis la canalizãri în satul Moºniþa-Veche.. cutiile de viteze. ca sã aibã pat ºi masã ºi toate cele necesare pentru a putea face mâncare. . cã palinca aia e datã dracului. când trebuia sã-ºi ajute tovarãºii de lucru sau pe maiºtri. Gabi a învãþat aici multe. Nici trei luni n-a durat. de toate. unde va trebui. dar sã nu ne uiþi nici tu. care ºtiau bine lucrul sãu ºi-i ajutau ºi pe tineri sã devinã buni specialiºti. se pricepea la toate. am vãzut cã îþi place meseria asta ºi din tine a ieºit un mecanic adevãrat. Lui Gabi îi plãcea sã repare mecanismele stricate. învãþase sã sudeze. l-au apreciat din primele zile pe acest tânãr. Ce-am putut noi sã te învãþãm.Bujule. A doua zi el a primit un escavator „Castro”. cã el. dialectul din Borºa. lângã graniþã. ªefii lui. tu te-ai stãruit ºi ai învãþat bine. râdeau ei.Hai sã te vedem ce poþi. de care trebuie sã aibã grijã. le plãcea tuturor.Sunt pregãtit sã lucrez. veºnic sãritor la nevoie. Trei luni l-au þinut prin diferite ateliere. sã fie þinutã în regulã ca sã poatã lucra.

Cât ai fãcut. erau plini de bani. Totul s-a fãcut ºi l-au trimis pe Gabi chiar la graniþa cu sârbii. ajungând cu canalul la circa 20 de metri de pãmântul arat al grãnicerilor. îngheþa apa. Lucra zi ºi noapte. s-a stricat escavatorul. . . trebuia sã dea drumul la apã din motor dupã terminarea lucrului. care le-a plãcut de la prima vedere. Era frig. era obligat sã se prezinte la pichet ºi sã facã prezenþa. pentru el lucrul era totul. începând munca. Pe ºantier a fãcut cunoºtinþã cu mulþi moldoveni din Suceava. ºefii îl chemau la Timiºoara. dar îi mai salvau gospodãriile de acasã.. zise ºeful. Oamenii din sat erau buni gospodari. Un militar grãnicer stãtea alãturi ºi-l pãzea sã nu fugã în altã þarã. La hotel veneau mulþi strãini ºi din alte þãri. unde putea sã lucreze cu salariul de bazã. Gabi ºi-a conectat vagonul la curentul electric.. Nelu „administratorul” hotelului. Aveau aproape toþi maºini noi Dacia. începi de aici ºi termini acolo. trãia la un hotel luxos.Bujule. lucrul se mai stopa. Dupã o lunã Gabi a primit primul salariu – 17000 de lei.Tovarãºe director.. Câºtigau foarte bine – câte 21-22000 de lei pe lunã. Gavrilã Buju era titularul unui „Nobas 669”. cãci mai þineau animale. În fiecare zi.pe acest tânãr cu ochi vioi ºi pãtrunzãtori. atâta primeºti. dar nu putea încasa decât câte 2000 de lei pe lunã. i-a spus ºeful. sã încãlzeascã motorul înainte de lucru.Bujule. de tip nemþesc. De la un Italian a obþinut o mapã cu Iugoslavia ºi Italia ºi un dicþionar româno-italian. vinã aici. pânã a fãcut reparaþia. . era mizerie ca peste tot. A venit ºi toamna. deoarece s-a defectat o pompã hidraulicã ºi o sãptãmânã nu a putut lucra. „Continental”. unde era stabilit vagonul sãu. Avea la CEC 47000 de lei. cu care Gabi stabilea legãtura... Gabi a venit la Timiºoara. se aranjeazã. i-a fãcut o chitanþã legalã de 15000 de lei. care lucrau pe dragline Nobas. ei lucrau în colhoz. –4 0– . era cel mai cãutat om de ºefi. un copil de 17 ani care acum lucra zi ºi noapte. Numai duminicã nu lucra. e nevoie ºtii tu de ce. A doua lunã a primit mai puþin 11000 de lei. pãsãri. se mai defectau cablurile. S-a speriat de atâþia bani. aici se plãteºte la metru-cub. . Nu primeau mult acolo.Uite Bujule. uite vin sãrbãtorile. se ducea la bisericã la Moºniþa Veche. Gabi a venit la Timiºoara. seara. adã þuica ºi „kentul”.. Se mai ducea la cãmine sã mai cunoascã alþi tineri ºi tinere. A treia lunã numai 9000 de lei. fâºia greblatã. vreau draglinã. Primise de cinci ori mai mult decât un doctor. i-a hârtiile cu toate schiþele. mai aveau grãdini pe lângã casã. Gabi a împlinit 18 ani. Nu mai era câºtigul cel mare.

Erau încã tineri. pe care toþi îl numeau Nelu. o viaþã liberã. adevãratã. Aceºti bani Gabi a reuºit sa-i schimbe în valutã strãinã. Gabi. care trãgeau la hotelul „Continental”. visa sã ajungã în altã þarã. ªi ea dorea sã plece în altã þarã ºi acum Gabi fãcea planurile împreunã cu ea. simpatic la vedere. avea bani buni câºtigaþi cu draglina. ºi cel mai bun în Timiºoara. care era gata sã meargã cu el pânã la capãtul pãmântului. Ea venea deseori la el. frumuºicã. erau tineri.. ºi tânjea dupã altã viaþã. fãceau planuri de trecere a frontierei. Aici mai deschideau o sticlã de vin sau de palincã ºi puneau þara la cale. „Continental”.tata i-a trimis un act cã-i bolnav ºi are nevoie de bani pentru medicamente. s-o ducã ca Fãt-Frumos pe alte plaiuri. dar toþi ºtiau cã Nelu era prietenul lui Gabi ºi tãceau din gurã. Mariana era o fatã de vreo 17 ani. ªi lui Nelu îi plãcuse acest tânãr vesel. Gabi s-a împrietenit cu el. – 41 – .. deschis. solid. Gabi trãia la hotelul cel mai luxos. El avea aceleaºi pãreri despre viaþa din þara româneascã ºi conducãtorii ei geniali. Se întâlneau. El se deprinsese cu ea. sau în biroul sãu.. Gabi ºtia foarte bine locurile ºi obiceiurile celor ce pãzeau sârma ghimpatã. sau Austria. unde sã înceapã o viaþã nouã. care-i împiedica pe mulþi sã ajungã dincolo. s-a alãturat planului lui. cu care se împrietenise la cataramã. Gabi mai avea ºi o gagicã. ºi rãmânea pânã dimineaþã cã de. îndrãzneþ ºi curajos. Când a aflat cã Gabi se gândeºte sã treacã graniþa spre Italia. verzi ºi trãiau cu visuri ca mai toþi la vârsta asta. în altã þarã. Nimeni nu le zicea nimic cu toate cã lucrul acesta era interzis. ºi toþi îi aruncau priviri când trecea pe coridorul hotelului sau când dansa cu Gabi.. Gabi se gãtea sã treacã graniþã. era iubit. nu se astâmpãra ºi din nou se întâlnea cu cei din strãinãtate. Aici lucra ca administrator un bãrbat de vreo 30-33 de ani. dorind s-o scoatã din raiul comunist. ºi a trebuit sã facã tot felul de hârtii ca sã scoatã de la bancã 40000 de lei. cu toate cã Nelu era mai în vârstã cu mulþi ani ca el. dezmerdat ºi îi plãcea ºi lui aceastã fetiºcanã. întorcându-se de la securitate. cu ochi ca murele. Mariana. politicos cu toþi. sfãtuindu-se cum sã rezolve diferite probleme. I-a trimis tatei 8000 de lei. Acum Gabi trãia mai bine ca acasã. Zi cu zi planul de evadare din þarã se contura tot mai clar ºi mai amãnunþit. Mai vãzuse el de câteva ori cum Gabi fusese chemat la securitate pentru cã fãcea cunoºtinþã cu strãini din alte þãri. la hotel. inspira încredere ºi bunãvoinþã. Înalt. Era hrãnit de Nelu. care deseori lua masa în camera lui Gabi la hotel. Cu încetul Nelu cãpãtase încredere în acest bãiat ºi se împrieteni cu el.

îi plãcuse lui Gabi de la prima vedere ºi era cam de o vârstã cu el. pe scurt pregãteau totul pentru aceastã escapadã. nu fãceau nici politicã. sã nu cadã sub ochii vigilenþi ai securitãþii. Giorgio era omul strãzii în Timiºoara. încãrcaþi cu ciocolatã ºi. nu figurau la securitate în „contingentul de oameni periculoºi pentru viitorul poporului”. pe care toþi îl numeau Giorgio. Zãpadã nu prea era. cãci el se ocupa cu afacerile oricui. Erau acum trei care organizau întâlnirile la hotel sau la Giorgio acasã. luna –4 2– . ªi nu pentru cã erau oameni de vazã. unde planurile se puneau la cale. se adresa lui Giorgio. Vroiai sã te rãzbuni pe cineva. În ziua de 24 decembrie 1978. Gavrilã ºtia foarte bine locurile cãci lucrase aici. despre alimente care nu trebuiau sã fie multe ºi grele. te duceai la Giorgio care þi-i procura fãrã sã ºtie nimeni. de multe ori bãuse o halbã de bere cu ei. dar îi muncea un ger cumplit. îndrãzneþ. care se întindea de-a lungul graniþei. ci simpli muncitori. despre drumul pânã la graniþã. sã-i dai o bãtaie. care doreau sã plãteascã mai puþin hamalilor. Îl ºtiau toþi. ªi mai ºtia ora când ei fãceau controlul fâºiei arate de lângã sârma ghimpatã.. care îþi gãsea bãieþii necesari printre þiganii ce dãdeau târcoale pieþii. dimpotrivã lãudau deschis conducerea comunistã ºi mai ales pe genialul conducãtor Ceauºescu.. te adresai lui Giorgio. S-au apropiat tiptil de graniþã. pe þiganii târgoveþi. pe comercianþii mai mari ºi mai bogaþi. dar erau bãrbaþi curajoºi. Dupã câteva întâlniri ei au înþeles cã au aceleaºi gânduri ºi visuri de a pãrãsi þara. despre îmbrãcãmintea luatã cu ei sã nu fie suspectaþi în regiunile prin care trebuiau sã treacã. au luat-o spre frontierã. Nelu ºi Giorgio. hotãrâþi. mãrci. El îi ºtia pe toþi în Timiºoara. vânjos. Îþi trebuia sã faci rost de dolari.. pe fetele ce îºi vindeau trupul.Mai avea Gabi un prieten. cãci puteai sã capeþi ani grei de puºcãrie.. având cu ei bani mulþi. Unora le trebuia sã schimbe numãrul motorului la automobil. Cu toþii ºtiau la ce risc se expun. unul Gheorghe. ger de crãpau pietrele. Gavrilã. Giorgio îþi gãsea un specialist care îþi fãcea treaba aºa cã nici un poliþist rutier nu-l depista. pe hoþi. Era noapte adâncã. Cine vroia sã rezolve ceva imposibil. cu care avea contacte. cãutând sã ºterpeleascã ceva sau sã care mãrfurile unor comercianþi. De staturã mijlocie. Vorbeau despre hrana ce le trebuia în drum. care fãcea ravagii în Timiºoara ºi în þarã. Îi ºtia ºi pe grãniceri. care aducea „fericirea” în þarã. Gabi s-a împrietenit ºi cu Giorgio. ce în acele vremuri era foarte periculos. unde totul era interzis ºi comuniºtii îi forþau sã trãiascã aºa cum doreau ei. În ultima vreme se stãruiau sã fie vãzuþi mai puþin împreunã. valutã strãinã.

le-a ºoptit Gabi. Au ajuns ºi la canalul Bega. Undeva în sat se trezeau primii cucoºi. ºtiind locurile. care le curgea sub cãmaºã. cei mai silitori. sã nu ne vadã nimeni. Nu se vedea nimeni ºi nu se auzea nimic. Erau uzi leoarcã de sudoarea. treceau pe rând unul dupã altul. bãieþi. ceilalþi doi se strecurau dupã el. pe care trebuiau sã-l treacã. Vremea trecea repede. Gabi ºtia ora când grãnicerii trebuiau sã controleze fâºia de pãmânt în lungul sârmei ghimpate. s-au oprit sã mai rãsufle ºi sã se mai usuce cãci cãmãºile le erau lipite de spinare. dacã îi prindeau. li se pãrea cã peste tot îi pândesc grãnicerii.se ascunsese dupã nori. Iatã ºi draglina lui Gabi – „nobasul” nemþesc. deºi lor li se pãrea trecerea sub sârmã o veºnicie. Ascunzându-se dupã copaci ºi tufiºuri. . la sârbi.. gheaþa la mal s-a prãbuºit ºi plutea bucãþi la vale. Au intrat pe rând în apa rece. În jur o tãcere de mormânt. pânã la sârma ghimpatã erau vreo 20 de metri. nu avem altã ieºire. la al doilea cântat ºi trezind pe cei mai harnici care se sculau în zori la lucru. poate grãnicerii dormeau undeva. Era încã noapte. Dar ca sã ajungi la Belgrad trebuia sã treci Bega. au trecut ºi al doilea gard de sârmã ghimpatã. Era ora patru ºi ceva. cãci era un ger de 20o. Pe malul canalului. au trecut târ⺠sub ele.Hai. Poate se schimbase ora controlului. Nici aici. frig. Sau dezbrãcat. s-au apropiat de sârma ghimpatã. Rana sângera. Giorgio ºi Nelu. de atâta încordare. De aici. Nimeni nu a miºcat-o din loc. cãci sârbii. le clãnþãneau dinþii. dar nu a trecut nimeni. ªi Gabi îºi julise mâinile. Gabi ºtia unde sunt firele electrice. hainele le-au pus în saci de plastic cei luaserã cu ei. Le-a ridicat uºor cu un bãþ ºi cei doi. alte drumuri – 43 – . Apa era îngheþatã pe la maluri ºi nimeni nu avea chef sã intre în ea. nu era nimeni. Gabi mergea primul. care îi adusese mulþi bani pânã s-a stricat ºi Gabi a lãsat-o aici toamna. Au trecut cu bine. trebuie sã trecem ºi canalul ãsta pânã nu e ziua. Poate aceasta a fost norocul lor. Cine s-ar fi încumetat sã treacã graniþa pe un aºa ger? Dar ei nu mai puteau sã aºtepte. dar mai mult de încordare. îi dãdeau înapoi pe mâna românilor. ascuþitã ca cuþitul. Ultima sârmã era cea sârbeascã. pe spate. Apoi Giorgio a þinut firele cu bãþul. Nu vorbeau între ei. era ora trei spre dimineaþã. firele de alarmã. iar Gabi s-a târât ºi el pe pãmântul îngheþat. tremurând de frig.. cãci se aºteptau la toate în acest drum periculos. Toþi trei. Giorgio ºi-a zgâriat rãu gâtul de o bucatã de gheaþã. începuse sã aparã zorile. cu inima la gurã. ele erau roºii de sânge. ca sã ajungã la Belgrad. Erau deja în Iugoslavia lui Tito. într-un loc cu tufiºuri multe. se sfãtuiau cu gesturile mâinilor ºi se împingeau unul pe altul. dar nu erau încã scãpaþi cu totul. de la draglinã.

Mergeau paralel cu drumul. Se fãcea de acum ziuã. sã se ascundã ziua. dar departe de el. nu le ajungea aer. Giorgio ºi Gabi i-au astupat gura. Au îngheþat bine. totul acoperit cu zãpadã. De jur împrejur o tãcere ca în mormânt. care stãtea în calea lor ºi prin care trecea graniþa. În vagon s-au aºezat în diferite colþuri ºi au adormit de obosealã. târându-l pe Nelu. cãci ºocolata era pe terminate ºi au ajuns la garã dispersaþi. de bãrbaþi avea fricã sã se aproprie. Gabi ºtia sârbeºte ºi mai întreba pe femei. În zori au zãrit luminile Belgradului. ºi ºi-a scrântit piciorul drept. parcã ar fi fost strãini. au luat-o spre Doleni-Logoteþ. De dormit nici vorbã. era noapte. într-o pãdurice. i-au legat piciorul cu o curea ºi cu chiu cu vai s-au ridicat mai departe pe munte. Au intrat în oraº. Gabi a intrat în garã. spre graniþa cu Italia. Au ieºit cu greu din apã. S-au dat jos din tren la Lubliana ºi au luat-o spre ieºirea din oraº. înalþi. dar unul stând de veghe. mergând unul dupã altul la mare distanþã. Au ajuns în vârful muntelui –4 4– . Nu ºtiau unde e sârma ghimpatã. Se ridicau încet pas cu pas. A început sã zbiere de durere. Au mers toatã noaptea. cãci trebuiau sã aºtepte din nou noaptea sã meargã mai departe. S-au muncit aºa pânã s-a întunecat ºi au luat-o la drum. trebuia sã treacã mai repede. care se stãruia sã nu þipe de durere. orãºele ce cãdeau în drumul lor spre graniþa italianã. sã aºtepte din nou întunericul nopþii. Fiecare sârb i se pãrea duºman. Dupã hartã. Nelu a alunecat. gheþuº. Aici erau încã în zona de graniþã ºi se puteau aºtepta la orice. se auzea ºuierul vântului din când în când. s-au ascuns în tufiºuri. cã era gheþuº peste tot. nici o potecã. þinându-se de ºoseaua pe care uneori apãreau automobile ºi ei se culcau la pãmânt pânã ele treceau. Trebuia sã ajungã la garã pentru a lua trenul spre Lubliana. dar se ridicau cu încetul în sus. N-au ieºit din tufiºuri ziua. orientându-se dupã maºinile ce treceau uneori pe alãturi. se poticneau. era un ger mare. rãnit. dinþii le clãnþãneau de parca aveau friguri. Au început sã se ridice spre vârful muntelui.erau mult mai periculoase. graniþa sârbilor cu a italienilor. Stãteau pe rând la pândã. Speriaþi sã nu fie descoperiþi. a aflat când merge trenul ºi a cumpãrat la casã trei bilete pentru Lubliana. pentru cã ei lãsase urme ºi puteau fi uºor depistaþi. Mergeau numai noaptea mâncau pâine ºi ciocolatã. niºte munþi pietroºi. care le þinea puterile ºi rezistenþa. uitându-se pe harta pe care Gabi o cãpãtase de la un italian la Timiºoara încã. mai trebuia ºi pe Giorgio. a fost ceva grozav. s-au ºters cu batistele ºi s-au îmbrãcat. La graniþã cu Italia erau munþi. Postoina ºi Divacia. care-i pãtrundea pânã la oase. se vedea rãu. aºa ca sã nu se vadã rana. l-au legat la gât pe Giorgio. Frig. sã-l tragã dupã ei. Gabi a mai cumpãrat pâine. acum se bãteau cu mâinile ca sã se încãlzeascã. Apa le presa corpul.

Au apãrut ºi carabinierii. În suflet li s-a fãcut mai uºor. îmbrãþiºându-se. dupã care se auzea bocancii grãnicerului sârb. ora patru dimineaþa.ºi aici au vãzut luminile oraºului Triest... Trecând peste sârma ghimpatã..Aiuto siamo români! Striga Gabi. dar s-a oprit. pe undeva pe munte. Ei au înþeles ce s-a întâmplat ºi au chemat salvarea. care era cu buzele încleºtate sã nu geamã. Italienii din sat strigau: Bravo. Coborând mai departe. S-au uitat la ceas. departe. ce ar fi cãutat pe aici grãnicerii sârbi. Câinele a început sã urle de durere ºi s-a retras. Graniþa era pe aici. nu ºtiau dacã o trecuserã. Soldatul ajuns la sârmã þinea puºca îndreptatã spre ei. striga mereu Gabi. Se lumina bine de ziuã.. nici sãri într-un picior. Au ajuns la poalele muntelui.. Grãnicerii italieni nu erau nicãieri.Am avut noroc. ºi a ridicat sârma din partea de jos sã treacã altul. se temeau. locuri sãlbatice. Gabi a trecut primul peste sârma ghimpatã. cum de nu l-au lãsat acolo în munþi.. Din casã a ieºit un bãrbat ºi i-a întrebat: . uzi leoarcã de sudoare. Sã mergem mai departe. Gabi a bãtut la geamul primei case. au scãpat ºi acum coborau încet muntele.. li se pãrea cã nu mai este nimeni acolo sus. suntem liberi! S-au sãrutat. îºi fãceau semne cu mâinile. odihnindu-se. Au ajuns cu greu la o casã. gheþuº. era vânãt. care striga: stui. Aici erau niºte cãsuþe ale unui sãtuc ascuns în munþi. Deodatã s-a auzit un câine lãtrând. Gabi îl târa pe Nelu. Din alte case au mai apãrut bãrbaþi. Nu mai vorbeau între ei. stui. târându-l pe Nelu. venind în fugã. Trebuia sã treacã peste ea.Bãieþi.. Gemea de durere. s-a întors speranþa pierdutã. Piciorul lui Nelu s-a umflat. femei. El ºtia un pic italiana. Nelu nu mai putea merge. care a venit peste vreo 15 minute. Giorgio îl târa pe Nelu. bravo! Dar ºi carabinierii se mirau. Dar ei erau deja dincolo de sârmã.. nu se aºteptase ei sã fie aici sârmã ghimpatã. plin de sânge.. S-au aºezat pe niºte pietroaie. Gabi ºi cei doi prieteni fugari s-au oprit ºi el a strigat: . jos. vorbeau între ei cum de au reuºit sã-l aducã pe Nelu cu piciorul rupt – 45 – . fugãrit de câine. a zis Gabi.Voi sunteþi de la Roma? . Câinele însã a trecut sârma dupã Giorgio. Noi suntem români din România comunistã. Toþi erau uimiþi cum au trecut ei munþii. Au pornit-o în jos. au dat de o cãrãruºã ºi peste vreo cinci metri în faþa lor a apãrut un gard de sârmã ghimpatã. cãci era frig. Era graniþa sârbeascã cu Italia. Giorgio. a ajuns dincolo zgâriat. . a luat un pietroi ºi l-a lovit în cap. s-a oprit. Nelu se vãita. Italienii nu aveau sârmã ghimpatã la graniþã. cãzând de obosealã. la poalele muntelui.

. la neamuri. Gabi ºi Giorgio se plimbau prin Triest. cã s-a terminat cu þuica aia foc ºi cu ciubucul. în aºteptarea vizei pentru Canada. muzeele ºi alte locuri distractive. sã-i scot ºi pe ei la libertate. A scos 50000 de lei ºi i-a dat lui Gabi. N-a trecut mult timp ºi a primit un teanc de scrisori. Au mai trecut câteva zile.prin munþi încoace. pline de gânduri ºi de mustrãri.Astea sunt pentru tine. Vãrul din Arad. Nu dorea sã-i spunã nimic lui Giorgio. sã mã scoatã cineva din raiul comunist. cã e în Italia ºi pleacã în Canada. Îi pãrea rãu cã nu-i luase ºi pe Gavrilã ºi pe gagica sa. A mai scris ºi la ºefii sãi de la SUT din Timiºoara. Mariana. aºa cum trebuie sã trãiascã oamenii. cãci aveau bani ºi se bucurau de libertatea obþinutã cu atâta greutate ºi peripeþii. tu eºti nebun. Nelu a plecat în Franþa. se gândea dacã a fãcut drept cã nu i-a luat cu el. iar Gabi ºi Giorgio au fost duºi într-un lagãr de refugiaþi – campus. . Nelu avea cu el 120000 de lei. ºtiind cã acesta îl va mustra. Au vizitat oraºul. cã nu erau acum alãturi de el. unde doream de mulþi ani sã ajung. jos. în România. la pãrinþi. dacã te –4 6– . Dupã douã sãptãmâni l-au adus ºi pe Nelu cu piciorul în ghips în campus. Citindu-le s-a întristat. Gavrilã ºi gagica lui Gabi din Timiºoara. Atâta ne-am muncit pânã am ajuns aici. dacã ar fi rezistat ei la acel drum periculos ºi grozav de greu.Trebuie sã mã duc dupã ei. Singur. pânã am ajuns la libertate ºi acum te bagi singur în gura lupului. III Având mult timp liber. ne-ai scos din þarã ºi cu tine am ajuns aici. Gabi. trebuie sã-i aduc ºi pe ei aici. gândea Gabi. Gabi s-a pus pe gânduri. unul de cinci ºi altul de ºapte ani. parcurile. Gabi a scris la prietenii sãi. Cu ajutorul lor au ajuns la Triest. unde pe Nelu l-au dus la un spital. Gabi se chinuia tot gândindu-se ce sã facã. Aº fi plãtit ºi 200 de mii numai sã ajung aici. Gabi ºi Giorgio ºi-au fãcut actele pentru a emigra în Canada. dragã Gabi. dar ºi alþii îi reproºau cã nu i-a luat cu ei în Italia ºi i-a lãsat acolo. Nevasta ºi copii rãmãsese acasã. Trãind acum în Italia. avea acolo relaþii. Între timp toate actele s-au fãcut. Îl dureau aceste reproºuri ale lui Gavrilã ºi a gagicei sale mai ales. Întins pe un pat din baraca sa din campus.Mã. Nu fii prost! Ai s-o pãþeºti! Te vor ucide securiºtii în România. vãzând altã viaþã. a spus el. Drumul îl ºtiu acum. în iadul comunist. Nelu era cãsãtorit ºi avea doi copii. Nu m-ai lãsat. gândurile nu-i dãdeau pace. bani am. I-ar fi zis: . cum îi ziceau ei. fiind înregistraþi ca refugiaþi din þãrile comuniste. barurile.

îþi dãm de toate. cum a plecat. . . ªi voi nici nu o sã – 47 – .Gabi. bãtând cu pumnul în masã. cã ai distrus utilajul care costã milioane de lei.Mãi Gabi. Parcã ar fi intrat în pãmânt. Gabi a venit la ea. Între ele era ºi una Alina. Ea i-a spus: .. ar fi fost pierdut.Unde-i bãrbatul tãu? Mã întrebau. El s-a întors pe acelaºi drum cu bine. Aici Gabi ºi-a gãsit gagica care nu mai putea de bucurie cã el sa întors dupã ea.Mãi Gabi. Sã rãmânã în Arad era periculos. I-au interogat ºi pe ºefii tãi de la SUT. în casa ei s-au strâns mai multe cunoscute ale ei ºi a lui Gabi. Acolo toþi sunt furioºi pe tine... Spre searã. . dacã l-ar fi vãzut cineva. dacã ne prind la graniþã. cã nu ºtiu unde se aflã. poate sã ne împuºte la graniþã. Ulciorul nu merge de multe ori la apã. Gândeºte-te la mama ta.Le-am spus cã eu nu ºtiu nimic. nu mai vrea sã aºtepte pânã va veni chemarea din Franþa. Ea s-a speriat. Soþia lui Nelu i-a spus ºi ea cã lasã copii la mama sa ºi pleacã ºi ea cu el. poate sã ne prindã ºi atunci o sã aveþi ani grei de puºcãrie.. nu e glumã. S-a întors imediat la Timiºoara. de ce nu am anunþat poliþia. trecând graniþa româneascã fãrã probleme. doar îi urmãrise zile întregi.Dragile mele. mã duc acum la poliþie ºi te denunþ. ªtia bine regulile grãnicerilor români. Nelu avea maºinã. cã Nelu m-a lãsat cu copii ºi nu trãieºte cu noi. nu pot... Soþia lui Nelu îi povestea pe drum: . sã plece imediat în Italia. Peste câteva zile Giorgio îl cãuta pe Gabi prin Triest. Nu pot sã vã i-au. cã le-ai jucat festa. la toþi.vor prinde. care avea un iubit italian la Roma. Gabi. Ei ziceau cã eºti condamnat la moarte. dar nu-l putea gãsi nicãieri. Avem bani.. scoate-ne ºi pe noi de aici. a luat-o cu copii ºi au plecat la Arad dupã vãrul Gavrilã. la sorã. . avem inele de aur. fiindcã ºtia cã el îl va împiedica sã treacã din nou graniþa spre România. Eu am fost chematã la cercetãri. E un mare risc. Gabi era deja departe. ªi ºefii tãi ºi securitatea. asta nu e o plimbare în parcul Timiºoarei. la fratele tãu. . eu nu pot sã-mi i-au aceastã rãspundere. auzindui vocea. E prea riscant lucrul acesta. cã am rãmas pe drumuri. Au vrut sã mã bage în puºcãrie. oare tu nu înþelegi cã e foarte periculos. toþi în Timiºoara ºtiu despre tine ºi Nelu. dacã nu ne ei pe noi toate. sã spun adevãrul. Dar Giorgio nu ºtia nimic ºi Gabi nu-i spunea. La Arad Gabi nu l-a gãsit pe vãrul sãu. când lucra pe graniþã. Ajuns la Timiºoara i-a sunat soþiei lui Nelu.Alina. Gavrilã. le spunea Gabi. numai ia-ne cu tine..

Orice minutã pierdutã se întorcea împotriva lui.Dacã nu ne i-ai cu tine. n-am obijduit pe nimeni.. vei face mulþi ani de puºcãrie. sã trecem canalul Bega ºi sã mergem prin munþi. Gabi tãcea. Aici au început cercetãrile. unde ai fãcut mare prãpãd.Eu am spus totul la anchetã.Gabi. poate þi se pare cã îþi plãtim prea puþin. . Dupã vreo 15 zile a fost adus în faþa tribunalului. dacã nu vei spune adevãrul. La ei se uitau oamenii. Toþi erau flãmânzi. i-a spus ea. ia-ne cu tine.. Dar mai era ceva. . cãruia îi place sã riºte ºi. L-au închis la poliþie.. Nevasta lui Nelu a încercat ºi ea: . Poliþistului i s-a pãrut suspect grupul ºi l-a apucat de cap pe Gabi sã nu poatã fugi. prin pãdurici.. i-au spus judecãtorii. o sã fie rãu. Doar tu nu eºti un fricos. ducându-i la poliþie. trebuie sã mergem noaptea. .. un ofiþer sârb. Gabi nu se putea hotãrî ce sã facã. N-am furat nimic. moarte de obosealã. A doua zi a venit ºeful închisorii. Ajunºi la Belgrad s-au dus la garã sã ia trenul spre Lubliana. . Au plecat cu toþii spre graniþã.Acuzat Buju. cã altfel nu ajungem acolo. a zis el. numai noaptea. i-au spus poliþaii sârbi. În garã. Avem informaþii cã ai trecut prin multe oraºe. aici nu e vorba de bani. Ele nu mai aveau putere sã meargã mai departe. mã duc la poliþie chiar acum. Le-a trecut pe toate ºase. Gabi nu avea ce face. care nu se teme de nimic. a zis Alina din nou. nu vroia sã se certe cu ei sã nu fie mai rãu. El nu se temea pentru el.. orãºelele. . ai vrut sã le duci în Italia sã le prostituezi. evitând satele. flãmânde. rãspunse Gabi. þi-am spus. e un risc grozav. El e Gabi. nu mai vroiau nimic. Numai adevãrul poate sã te ajute ca judecata sã fie dreaptã. cãci pãrea ceva suspect.. fie ce o fi.. a spus Alina. grupul a devenit suspect pentru alþi cãlãtori. ºase fete ºi un bãiat. Nu vreau sã cãdeþi pe mâna securitãþii.rezistaþi.. iar timpul trecea. I-a cerut paºaportul ºi carnetul de identitate. . Pe femei le-am luat cu –4 8– . Ilie.Noi mergem cu tine.Fetelor. care ºtia româneºte. se simþeau distruse.. i-au spus fetele. Dar sã treacã canalul Bega n-au vrut în ruptul capului ºi Gabi a trebuit sã meargã pe alt drum spre Belgrad. bãiatul din munþi. Un poliþist îmbrãcat în civil a auzit-o pe Alina care plângea cã moare de foame.Eºti arestat de trafic de carne vie. Mergeau prin hãþiºuri. ºtia cã dacã va fi prins va încasa mulþi ani de puºcãrie ºi viaþa îi va fi distrusã. Vorbea româneºte. le rãspundea Gabi. . dle judecãtor.Românaºule.. I-au arestat pe toþi. n-am omorât pe cineva.

unde se fac dosare pentru America. i-au înnegrit obrazul ºi l-au dus într-o camerã la subsol. ci pentru a le trece într-o þarã cu altã viaþã. cum ceruse Gabi. l-au împins puternic în spate ºi el a cãzut pe podeaua de ciment. poate cã se sãturase de grevã fãcutã. dar nimeni nu-l lua în seamã. în cabinetul lui. cu deplinã libertate. ºi el a rãmas singur. dar ele m-au rugat cu lacrimi în ochi ºi eu am cedat. Era român. Aºa a obþinut sã fie chemat la ºeful închisorii. scârþâind. dupã gratii a hotãrât sã facã greva foamei. ªeful. Au mai trecut vreo 40 de minute ºi duba s-a oprit. A fost dus într-o camerã unde se afla un miliþian mic de staturã. ºi vroia sã scape de el. coborând pe niºte scãri. þinea greva foamei. uscãþiv. Poate cã s-a înduioºat de soarta acestui bãiat care avea nici 18 ani. ochii îi erau închiºi cu niºte ochelari prin care nu vedea nimic.. numit Ilie. Duba era închisã. ºtiam cã e un risc mare sã încalc legile. care l-au dus într-o camerã. Era vama sârbeascã Stomoraviþa. unde i-au schimbat hainele. l-a ascultat pânã la capãt ºi i-a promis cã se va stãrui sã-l ajute. Nimerind aici. I-a mai spus ºeful cã ºi la Belgrad este un lagãr pentru refugiaþi. Poliþiºtii români îl duceau la închisoarea Popa ªapcã din Timiºoara. bãtându-l. eu nu am vrut sã fac asta. nu avea geamuri ºi Gabi nu ºtia unde-l duc zbirii. A fost dorinþa lor. gardienii l-au scos din celulã ºi l-au urcat într-o dubã purtându-l vreo orã în ea. s-a bucurat crezând cã a scãpat de sârbii cei pãcãtoºi. scoþându-i ochelarii. Dupã douã. dar paznicii au început sãl hrãneascã cu forþa. Era dus de un militar. Gabi. Nu a mâncat câteva zile. a dat ordin paznicilor sã-l ducã la poliþia românã. Uºa s-a închis. care s-au purtat aºa de brutal cu el. De câteva ori s-a adresat sã fie chemat la ºeful puºcãriei. Aici a fost predat românilor. Aproape o lunã s-a þinut Gabi tare. Gabi striga cã el nu-i vinovat ºi i-a povestit istoria sa. Judecãtorii l-au condamnat pe Gabi la un an de închisoare. Dar sãrmanul de el nu ºtia cã suferinþele cele mai straºnice abia vor începe. Gabi a zãrit un indicator pe ºosea pe care scria: Belgrad – 98 km. ºi l-au urcat în duba ce-i aºtepta sã-l ducã la puºcãrie la Vârºeþ. cãci judecãtorii nu aveau dreptate cã l-au condamnat pentru trafic de carne vie. care scârþâia ºi. cu toate cã era disperat. trei zile. Au deschis o uºã de fier. punându-i cãtuºele la mâini. Aici. Printr-o crãpãturã a uºei din spate. care vroia sã facã puºcãria în România. Uºa din spatele dubei s-a deschis ºi Gabi a vãzut militari.. zile întregi nu lua nimic în gurã ºi cu toate stãruinþele paznicilor. Din salã l-au scos în curte. vorbea un pic româneºte. S-a început interogatoriul: – 49 – . Încã câteva zeci de minute ºi duba s-a oprit.mine nu pentru a le vinde în Italia.

tu eºti ãla. unde a stat o sãptãmânã. de unde eºti. ei trebuie scoºi afarã –5 0– .. cercetãri cu înjosiri. nemernicule. Dã mâinile încoace. cu picioarele. mai ales un bãiat tinerel. cãci nu se pot ierta aºa crime.Mama ta de frontierist! Mi-ai stricat treburile.. A intrat la el în camerã la puºcãrie. lãsându-l nemâncat. care fãcea curte unei veriºoare a lui Gabi. iscãlindu-se de primire la locotenentul de serviciu. în aceastã vestitã închisoare. a strigat el. Aici a stat vreo zece zile cu interogãri ºi pumni dupã cap.. nu-i voi ierta. care asupreau poporul cu mâinile slugilor din România. culcat. L-a fãcut mãr. venise cu trenul de dimineaþã ºi într-o bodegã mai luase o palincã. încã neformat fizic.. au urmat câteva zile de bãtãi.. . Cât poate sã rabde omul. sã-þi pun cãtuºele! striga Roºcatu. Gabi a stat încãtuºat pânã au sosit la Borºa. un miliþian din Borºa.. O pierduse. batjocurã. care stãteau fãrã vinã ºi fãrã judecatã. ai vrut sã fugi din þarã. sculat.. noi acum suntem stãpâni aici. umilinþã.. Aºa ºi n-a gãsit cheia.. l-a urcat într-un compartiment ºi începu sã caute cheia de la cãtuºe. care vã îmbogãþiaþi pe pielea noastrã... „Unde dracu am pus-o”.O sã mergi ºi aºa. cu un obraz plin de pete roºcate ºi. Niciodatã nu voi uita pe cãlãii mei. Aici l-au închis într-o odaie cu zãbrele. ªi-l bãtea la tãlpi cu bulanul. De la Borºa l-au dus la Viºeul de Jos. care îi trezeau în suflet o urã straºnicã împotriva tuturor zbirilor comuniºti. Aici. A început sã-l batã cu pumnii.. Ajunºi la tren. Mirosea a rachiu.Mã. l-a împins pe Gabi spre uºã. De aici a fost dus la Sighetul Marmaþiei.. Aici a înþeles multe ºi i-a crescut ºi mai mult dorinþa de a fugi din aceastã þarã. degeaba. conduºi de ocupanþii ruºi. ºi nici apã nu i-au dat. nu voi. poate pe drum. Peste tot bãtãi. poate în puºcãrie. . Paºtele mãtii cu frontieristul tãu! Unde bã... L-au urcat din nou în dubã. unde era chinuitã intelectualitatea românã de cãtre zbirii comuniºti. mãgarule! þipa el. .. sã te duc la Borºa.Trãdãtorule. . a urlat el. mama ta de frontierist.. Era cu niºte ochi holbaþi. mormãia el cãutând cu mâinile prin buzunare. a vãzut mulþi oameni. Sã-mi dai mie de lucru. ce-ai cãutat în Iugoslavia? Apoi a fãcut militãrie cu el: sus. Dupã el a venit „Roºcatu”. „O da Dumnezeu ºi voi scãpa de aici. trãdãtorule.. unde a stat o lunã.. În coridor i-a mai dat câteva picioare la fund sã meargã mai vioi. sus..Cine eºti.. Dupã asta l-au urcat în dubã ºi l-au dus la Borºa sub escortã. unde la putere venise criminalii. jos. ai vrut sã scapi de noi. jos. þi-ai vândut þara. Numai aici la post au gãsit o cheie care s-a potrivit ºi i-au scos cãtuºele.

. O chinuia ºi pe ea întrebarea. numai cã parcã burta îi crescuse ºi mai mare. el nu putea sã-ºi lase prietenul la nevoie.Îl cunosc pe directorul minei. sã fie sub ochii noºtri ºi a partidului care face totul pentru poporul nostru.. nu doresc sã înþeleagã cã totul se face pentru binele lor. un viþel. Au trebuit sã aºtepte vreo jumate de orã. care rãsar ca ciupercile. se întorcea acasã. Oare mulþi s-ar fi gãsit aºa ca el... ba îi mai aduci ºi de mâncare. preþuit ºi avea toate drepturile cuvenite ºi sã se întoarcã înapoi. . Oare ce-i trebuia lui asta? Ea nu putea sã înþeleagã cã Gabi era altfel decât mulþi din borºeni.. când ºeful îi ceruse. De la Sighet l-au întors din nou la Borºa.. nu-i trebuie nimic.. sã-ºi rãscumpere crima. Are el aici ce hãli. La Borºa i-au spus eliberându-l: . sã fi ajuns atât de greu la libertate. dar duºmanii ãºtia.. aceeaºi faþã umplutã cu slãninã. nimic nu se schimbase de când Gabi pãºise pragul acestei camere mari. Încã mai vii pe aici ºi ne baþi capul. ªeful miliþiei l-a trimis cu un miliþian din Borºa la directorul minei ca sã-i spunã despre ce e vorba. cu lacrimi ce-i ºiruiau pe obrazul îmbãtrânit. cred cã aº putea sã muncesc acolo. unde era respectat. Unde crezi cã ai putea lucra? Gabi s-a gândit câtva timp ºi i-a rãspuns miliþianului ºef. sãrmana.ºi din morminte sã-i vadã toþi oamenii ºi sã afle cum ºi-au bãtut joc de popor. cã-l mânca puºcãria. am venit aici cu un pãcãtos. cãci la ºef era o adunare..... ªi directorul era acelaºi. unde toþi muncesc ºi fac ceva pentru ca poporul sã trãiascã mai bine. de ce s-a mai întors el dupã Gavrilã. ªi deseori mama. – 51 – . Are noroc cã e tânãr ºi prost. a vrut sã fugã din þara noastrã.Pe cine l-ai nãscut? Un trãdãtor. Aceiaºi ochi obraznici. strigând: .. sã-i aducã de ale gurii. Gabi primul... dar zbirii îºi bãteau joc ºi de ea. care a vrut sã fugã din þarã. Mama lui suferea amarnic. aceeaºi privire orgolioasã. dar securitatea noastrã care nu doarme ºi vede totul l-a prins ºi acum trebuie sã lucreze.. miliþianul dupã el. Carã-te acasã..Tovarãºe director. unde colectivul îl va aduce pe drumul cel drept. un frontierist.. devenit negru de suferinþe. culcatã pe biroul negru. Biroul era acelaºi. Au intrat amândoi. vãrul sãu din Arad. plin de hârtii. în þara unde omul era om ºi nu se uitau la el ca la animale. venea pe la puºcãrii sã-l vadã. are numai 18 ani. la d-strã.Trebuie sã te angajezi la lucru. Miliþianul i-a spus directorului: . Poate îl aranjaþi aici. se ridica în munþii sãi cu durerea amarã în suflet.

sã mai uite de cele întâmplate. Chiar ºi pãrinþii îi aduceau aminte de cele întâmplate. stãruindu-se sã scape de întâlniri cu el. Era o fire vioaie. aur ºi alte metale? Uite aici. l-a oprit directorul din vorbã. .Bã. ocolindu-l. a ºuierat el furios.Lasã. oare nu înþelegeþi cã þara are nevoie de cupru. a spus: .. nu se pierdea cu firea. . A doua zi Gabi a ieºit la lucru. excrocule o sã am eu grijã de tine. retrãia greu aceastã purtare faþã de el.Pãi atunci. .Lasã. cine o sã-ºi batã capul de tânãra generaþie.. sã-l îndemne.Mâine la ora ºapte dimineaþa sã-mi fii aici. s-o faci din nou. Venea acasã. numai sora Ileana se îngrijea de el. care pãrea lungã. þinându-l la lucrul cel mai înjositor. Zilele treceau cu greu.. care vedea totul în culoare rozã. ambiþioasã. aici nu e Italia. se fereau de el. nu ºtiu dacã vã mai aduceþi aminte. câºtigul era mizer. dacã nu noi. roºu de cuvintele lui Gabi. El. veselã. Gabi se uita la director ºi pe obrazul lui apãru un zâmbet dispreþuitor. . tovarãºe director. dacã o sã plecaþi cu toþii cine o sã lucreze la minã...Asta nu mã intereseazã. trimiþându-l de colo-colo. Dintre toþi. Nici în Borºa nu se prea ducea. râdea Gabi. cãuta sã-l mai distreze. Poate cã acum o sã-mi cereþi un viþel ca sã nu mã angajaþi. L-au fãcut mãturãtor într-un atelier de reparaþii ºi lucra mai mult cu lopata în mâini. i-a rãspuns directorul lui Gabi.. Cei care îl cunoºteau. în ceapeuri. dar am fost acum un an la d-strã sã mã angajez ºi. cu orgoliul sãu de om de munte. Mai rãu îi era cã mulþi din ºefi îºi bãteau joc de el. mai face un pas greºit. . Gabi vedea ºi înþelegea toate acestea ºi suferea mult. n-ai fãcut aºa cum trebuie. o sã se îndrepte lucrurile. singur nu se apuca de nimic. invocând diferite motive. trebuiau sã-i spunã.Directorul se uita la Gabi ºi dupã o tãcere..Tovarãºe director. mustrându-l. dar sã aibã bani.Cum sã nu. aici trebuie sã lucrezi. El era deprins sã lucreze mult. . amintindu-i de faptul cã fusese în mâinile miliþiei.. care nu întotdeauna pãºeºte cu dreptul. unde ai vrut sã fugi. Avem nevoie de voi cei tineri aici. o sã-þi surâdã ºi þie –5 2– . fãcând o gurã pânã la urechi. fãcea lucrul cu sila. tovarãºe locotenent. ºi multe alte ºicane. leafa micã. Chiar ºi prietenii nu prea stãteau de vorbã cu el. evita tineretul. mi-aþi cerut un viþel ca sã mã angajaþi. cu firea lui mândrã. în þarã. bãtãi de joc. care râdea. despre care ºtia toatã Borºa: . mai Gabi. nu vroia sã lucreze degeaba sau sã se mulþumeascã cu ce-i plãtea statul comunist. se închise în sufletul lui ºi mai mult tãcea.

ºi sã chefuiascã. onoarea. din cauza cãrora fusese prins în Iugoslavia lui Tito. unde se putea. Nu þi-a mers. dupã obiceiurile din þãrile comuniste. înalþi ºi misterioºi. tot umblã cu ghitara ºi îþi cântã melodii despre Neapole ºi Sicilia. Banii ce ia avut au fost confiscaþi în diferitele posturi de miliþie. Gabi era obligat sã se prezinte regulat la miliþie. Cine ºtie. poate o sã reuºeºti încã sã ajungi în alte þãri. Alina plecase la Roma. Acum în þarã serviciul militar. unde totul era posibil... scãpând-o de sârbi.. îndeplinind tot ce le spuneau ei. cu toate cã le era interzis sã vorbeascã. cãci legile erau scrise pentru cei proºti. îºi luase ºi ei câte ceva. O sã-þi ajute el în viaþã. cã eºti tânãr ºi totul e înainte. Au trecut vreo douã luni ºi într-o zi a primit hârtia cã e chemat la comisariatul militar la Baia Mare pentru a-ºi face serviciul militar cãci împlinise deja 18 ani. nu ca înainte de rãzboi. Acum el nu mai ºtia nimic de celelalte femei ºi fete. Oamenii ºtiau cã dacã deschizi gura poþi sã ajungi în locuri de tristã faimã. dar nu a avut nici ea noroc.. Aºa-s italienii. veneau zvonuri straºnice. de dupã pereþii cei de piatrã. care nu – 53 – . pe care vroise sã le treacã ºi care cãzuse în capcanã cu el împreunã. Numai de Alina ºtia cã ajunsese în Italia. Adevãrul acum nu þi-l spunea nimeni ºi tot ce era legat de conducerea comunistã. care-i jurase iubire pânã la moarte. la sate sau oraºe. mai povestea câte ceva despre niºte grozãvii. care nu erau împotrivã sã se cãpãtuiascã cu bani sau bunuri strãine. În alte oraºe nu avea voie sã plece. era trecut în tãcere ºi nimeni nu sufla o vorbã despre încãlcãrile de lege ce aveau loc. ªi cine mai ieºea de acolo. ruinându-ºi þara. Ajunsese aºa cã nici la bisericã nu se mai duceau oamenii. cã îi luau la ochi pe cei tineri ce învãþau pe la ºcoli ºi universitãþi. ªi sârbii nu se obijduiau. armata se fãcea începând de la vârsta de 18 ani. Comuniºtii din România fãceau totul dupã modelul ruºilor sovietici ºi-i pupau la fund. de acei poliþai. libertatea ºi se gândea numai sã fure. o pãrãsi dupã vreo douã luni de iubire înfocatã. înºelând poporul care acum îºi pierduse cinstea.. cãci ei trebuiau oricui ºi stãpâni se gãsise. Gabi nu ºtia nimic de soarta acelor femei. pe lângã care oamenii treceau cu teamã. ca puºcãria de la Sighet. cãci venise iubitul ei din Roma la Belgrad ºi-o luase cu el. mergând în vârful degetelor. sã-þi îndeplineºti visul tãu din copilãrie. Având domiciliu forþat la Borºa. dovadã cã nu plecase nicãieri.norocul. cãci italianul ei. când erai deja bãrbat în toatã firea ºi aveai ºi ceva minte în cap. cã mintea oamenilor le stãtea în loc ºi nu puteau crede cã se poate aºa ceva.. De acolo. când te lua la 21 de ani. fiindcã ai vrut sã faci bine la oameni ºi Dumnezeu nu uitã asta.

dar când? a întrebat Gabi. spunându-i mamei: . pe valea Luceafãrului. Nu putem veni cu maºina asta încã o datã. am o maºinã pânã la Baia. oare ºi de data asta soarta va fi nemiloasã cu ea? Dacã mã vor prinde din nou? A ieºit în fugã la vale. mare. cum nu se mai vãzuse în Borºa. ºi-a luat câteva lucruri. pot sã ne predea securiºtilor. a vorbit unul Ghiþã. n-ai grijã.Plecãm chiar acum. mai jos. cine nu riscã. care-l ºtia pe Gavrilã din Arad. . . niºte bãieþi. noi avem încredere în tine. i-a rãspuns Ileana.Bine. ªi iatã.. Numai tu Gabi poþi sã ne scoþi de aici. nu câºtigã niciodatã. .. S-a întâmplat cã în Borºa a venit o vecinã de a Ileanei. mã Ileanã? . Dar s-a întâmplat cã Gabi n-a nimerit în armatã. . uitându-se la ea. .Noroc Gabi.Cine. Ileana i-a spus lui Gabi.vedeau mai mult decât lungul nasului ºi se mulþumeau cu ce le aruncau cei de sus. îl gãsesc eu. dar noi nu-i ºtim.Bine. mã bãiete.În jumate de ceas sunt gata. cãci erau ºi niºte neamuri în curte.Gabi. cãci îl vãd deseori la piaþa Ocica. vrem sã ne scoþi din þarã. e lucru periculos. mã duc cu ei sã aflu ce-i la comisariatul militar. rãspunse Niþa. le-a pus în ruczac ºi a ieºit. care dãdea fân vacii în ºopron: . a zis celãlalt ardelean. sau cu taxiul cã o sã mã coaste. mi-a dat Niþa de ºtire. într-o searã. N-a dovedit sã plece la Baia. sã nu merg mâine pe jos. le-a zis Gabi. uite am venit. uitându-se þintã la el.. . de la conducere. dupã care venise în România ºi pe care nu-l gãsise atunci ºi din cauza cãruia ºi fusese prins în Serbia. . .Þacã Niþã. Era Gavrilã ºi cu încã doi arãdeni. Era cãsãtoritã cu un arãdean ºi trãia acolo. înalt ºi uscat. spunea Gavrilã.. Jos pe Gabi îl aºtepta o „Volgã” neagrã. cineva te aºteaptã acolo. .Ai sã vezi. . i-au spus cei doi. se temea sã nu-i dea lacrimile –5 4– . cã sunt ºi alþii. Bãrbaþii ãºtia vor sã vorbeascã cu tine. e suspect ºi periculos. dar nu avem altã ieºire. Îþi dãm câte 40 de mii de lei bani gheaþã. cât a suferit din cauza mea. dar ºtiþi cã nu e o plimbare.Tovarãºe Gabi. te rog sã-l gãseºti pe vãrul meu Gavrilã la Arad ºi dã-i de veste cã mã i-au la armatã ºi am mare nevoie de el. i-a spus Gabi.ªtim noi.. S-a întors sus. o femeie cu pãrul scurt ºi cu niºte ochi negri de þigancã.Bine. se învârte pe acolo.Mamã. care vor sã facã bani. care semãna cu un þigan. ªi-a luat rãmas bun. Soarta l-a scos în cale pe vãrul Gavrilã din Arad. „Biata mamã.

dupã ce au – 55 – . Gabi cunoºtea aceastã zonã foarte bine. va fi totul bine. dar nu vorbeau între ei. cãci lucrase aici pe draglinã. Sã spui aºa la toþi. Gabi calculase toate distanþele. îmbrãþiºândo ºi lãsând-o cu lacrimi în ochi. ce faci omule. ruczacurile erau nu prea pline. Au stat din nou într-o pãdurice. . Din Timiºoara ºi-au luat bilete pânã la staþia respectivã. Vara militarii se schimbau din 6 în 6 ore. nu dã Domnul sã te prindã iar.Mai bine mor..Mãi Gabi. Trebuia sã ai viza în buletin sau sã fii locuitor al unui sat sau oraº de la graniþã. A avut noroc. dar iarna din 4 în 4 ore. dar s-au împãrþit în 2 grupe. Ziua. . Din Arad au plecat la Timiºoara.M-am gândit luni întregi. S-au dat jos noaptea la o staþie ºi au luat-o pe jos peste câmpuri. . Mã duc acum ori niciodatã. trei oameni. împãrþindu-se în grupuri câte doi. deoarece înainte de Livezile se urcau în tren grãnicerii ºi controlau vizele.Fii atent. gândeºte-te.ºi atunci ea ar fi înþeles totul. În tren se aºezau în vagon în diferite locuri... Aºa a fost ºi în autobus. în apropiere de comuna Livezile. El dãduse fiecãruia instrucþiuni încã la Timiºoara. dragã Gabi. Primul sat ce trebuia trecut era Ploºniþe. Mergeau unul dupã altul.. ºtia cât timp trebuia ca sã ajungã la fâºia aratã. decât sã cad în mâinile lor. Grãnicerii aveau foiºoare înalte. S-au strâns 14 oameni. „Volga” cu ei s-a pierdut în noapte. Toþi au fost instruiþi. Totul a fost ca la ºcoalã. nu i-au simþit nici grãnicerii. se uitau unii la alþii. a spus Gabi. Câini lupi cu care controlau fâºia aratã. Mai aveau ºi dulãi. ci cu bãrbaþi. de unde se vedeau toate împrejurimile ca în palmã. acum nu mã duc cu fete.. Dupã ºase ore au ajuns la Arad. Pãreau niºte turiºti ce se vânturã prin þarã. Totul era calculat. cã el nu-i spune adevãrul. orele. Au trecut toþi spre dimineaþã. erau mulþi. dar planurile trebuiau executate precis ca sã nu fie prinºi.. Primii au trecut Gabi cu încã patru apoi ceilalþi. . sã nu batã la ochi.. unde sã coboare. Au venit când s-a întunecat în Livezile. Au strâns tot ce le-a trebuit. o sã fie totul bine. nici câinii. ci numai când se schimba paza graniþei. În jos l-a condus Ileana. Aici Gabi a stat în casã la Gavrilã pânã seara. O sã-þi dau de veste din Roma. Nu spune nimic mamei.. Cunoscuþii s-au speriat când l-au vãzut. Nu plânge. minutele. parcã nu erau cunoscuþi între ei. N-a fost uºor de-a ajunge la graniþã.. faceþi-mi rost de valutã.. Nu puteau trece oricând. prin pãduri ºi uneori trebuiau sã treacã prin mlaºtini. informaþi de Gabi ce sã facã. Ea ºtia totul. spune-i cã m-au luat la armatã. te duci la moarte. Gabi ºi-a gãsit cunoscuþii sãi ºi ºi-a schimbat banii în valutã.

Bine. ca sã-i urce în trenul spre Belgrad ºi acolo sã-i predea românilor.Noi suntem amândoi Gavrilã Buju. vrei sã stai viaþa întreagã la puºcãrie? Mã.Dacã o sã ne trimiteþi îndãrãt în România.. Au rãmas numai Gabi ºi Gavrilã. Le-a dat schiþa cu drumul spre graniþa italianã ºi s-au despãrþit. ºi povestea cã ieºise numai din spital. i-au prins. nu te-ai liniºtit? Ce eºti nebun. o sã ne ducã cu pazã. mã. Peste douã zile i-au dus doi miliþieni sârbi la garã. ªi le-au dat la amândoi câþiva pumni. Trenul era deja în garã.. iar o sã fug peste un an sau doi. Îi conduceau doi sârbi. Gabi. acuº o sã vã dezbatem dinþii. a zis Gabi. . Ajungând la Belgrad. Ciocolata o mâncau. le-au luat banii. I-au dus la garã cu duba ºi au ieºit pe peron. fusese bolnav de gãlbinare. mã. a rãspuns Gavril. Sârbii le-au scos curelele. Trebuie sã fugim. . Sârbilor nu le venea sã creadã. Acolo putem sã rãmânem fãrã picioare. împãrþind-o. prostule? ªi iar pumni. se forma pe loc în Lubliana. O sã vã dea gata acolo.trecut graniþa sârbilor aºteptând din nou noaptea. l-au întrebat pe celãlalt.Gavrilã. au strigat sârbii. Dar din nou nenoroc.. .. ºireturile. doar n-o sã mergem singuri. a spus Gabi. care din voi a mai fost pe aici. I-au dat pe mâna miliþiei. prins la garã cu fetele? . Au încercat sã treacã.Bine. . Au ajuns la frontiera lânga vama sârbeascã.Gavrilã Buju. . Nu aveau încotro. –5 6– .. o sã ne omoare românul ãla pãcãtos de la miliþie din Timiºoara. . care avea cureaua mai jos de buric.Cum. e rãu de noi. somându-i sã se predea. . sunt sãtul de comunism. înainte de a ajunge la sârma ghimpatã. la noi. sã le ajungã ºi mai departe. Mergeau numai noaptea. o sã ne omoare românul ãla þigan. dar le-au lãsat actele.Cum te cheamã? l-au întrebat pe Gabi.Ce. Dupã câteva zile au fost anunþaþi cã o sã fie duºi la Belgrad.O sã vedem. dar sã ºtii: o sã fugim în orice moment favorabil.Gavrilã Buju. mãi Gavrilã. altfel suntem pierduþi. . Acelaºi câine i-a gãsit ºi a ridicat grãnicerii care i-au înconjurat. . un sergent burtos. dar cum.Eu am fost..Dar pe tine. Nu puteau merge atâþia oameni împreunã. aºa ne cheamã.Te trimitem înapoi la românii voºtri. Gabi i-a lãsat aºa cum se învoise. ºi altul slãbuþ ºi deºirat. ziua se ascundeau prin pãduri ºi dormeau. . vã bateþi joc de noi. le trebuiau forþe noi. . . S-au început cercetãrile. .

Nu mai puteau respira. . mergeau deja a doua zi spre graniþã. o sã fie totul bine. gâfâind greu. Gabi sa repezit la a doua uºã.. dar erau bucuroºi cã scãpase ºi nu trebuiau sã plece în România. care doresc sã trãiascã pe spinarea altuia. Gavrilã. El îºi amintea de cele întâmplate cu el la Timiºoara ºi strângea dinþii. Abia îºi târau picioarele.. Pânã când nu ºtia nici unul din ei. Ziua unul dormea trei-patru ore. Erau amândoi morþi de obosealã.. Mãi. . Vedeau tirurile care treceau cu vitezã mare. hai la miliþie. asta a fost minunea. bãiete. ne vor ierta. Au ieºit la ºoseaua principalã. Gavrilã dupã el. Dumnezeu þine cu noi ºi nici lui nu-i plac porcii ãºtia de comuniºti.Ei nu ºtiau nici unul româneºte.Fii atent. ªefului de la minã. numai sã scap de aici. Gavrilã dupã el.Mãi Gabi. se ridica. . Ei o luase la fugã. am sã-i trimit eu un viþel din strãinãtate.Stui. orientânduse dupã ºoseaua principalã. a deschis-o ºi a sãrit pe peronul celalt. Ieºise la un drum de unde se vedeau niºte tufari ºi copãcei. ne-au lãsat documentele. altã ieºire nu avem.. stui! striga burtosul.Gabi. sã cãdem din nou în mâinile cãlãilor! rãspundea Gabi. Gavrilã nu mai putea merge. ei credeau cã noi suntem niºte copilaºi ºi o sã stãm cu mâinile în sân. în drumul lor nu era nimeni. dacã vom veni singuri ºi ne vom preda. .Urcaþi-vã. Pânã s-a urcat burtosul ei erau la vreo 50 de metri. fugeau mai departe ºi nu se mai auzeau strigãtele poliþiºtilor. degetele ieºiserã afarã. cãdea.. Erau uzi leoarcã. . sã te þii de mine. le-au zis. Nu mai aveau puteri. Sã þii minte. decât sã ne predãm. dar liberi. Burtosul ºi deºiratul stãteau lângã scãri. dar fugeau mai departe. din nou cãdea. Au ajuns la uºa vagonului. Decât în România mai bine moartea. Trebuie sã fugim. celãlalt stãtea de pazã sã nu-i vadã nimeni. se temeau sã nu fie divulgaþi de locuitori. hai sã ne predãm. Dar era prea târziu. tot pe mâna mea ai sã ajungi ºi atunci o sã-þi tai picioarele. .Dacã o sã mai fugi. murim dragã. dar a trebuit sã plece. proºti mai sunt sârbii ãºtia. nu mai pot. ºi ei o sã ne ducã la Belgrad. mãgarule. fãrã sã se mai uite înapoi. s-au oprit ca sã-ºi tragã sufletul. care ducea spre Italia. trecuse sub niºte vagoane. dar se temeau sã nu-i caute prin aceste locuri. se fereau de sate ºi orãºele. tãlpile pantofilori se rupserã. Erau flãmânzi. care îmi cerea viþelul. Ajunºi acolo.. Gabi i-a zis lui Gavrilã: . Cãlãul îl bãtea la tãlpile goale cu bulanul zicându-i: . ºi-l bãtea ºi mai vârtos. Mergeau numai noaptea.Mai bine murim. Gabi s-a urcat primul.. grãbindu-se spre punctul de trecere al frontierii.Pãi. nu puseserã nimic în gurã. ca niºte mieluþi. când o sã potrivesc eu timpul. Au – 57 – .

. A simþit cã totul s-a rupt în el. ei s-au coborât pe creangã. suntem liberi. zburau rachete ºi dãdeau alarma. Apoi a sãrit ºi Gavrilã. dibuind fiecare palmã.Dragã Gavrile. trebuie sã ne ajute. goluþ. Gabi a observat lângã sârmã un copac cu o creangã ce atârna peste cele douã garduri de sârmã. ajutãmã.. pentru tot ce am fãcut pentru tine. Sã ne ajute Dumnezeu.Aoleu. care a distrus bisericile ºi i-a bãgat pe preoþi la puºcãrie. . El a observat cã gardul avea fire electrice ºi dacã te atingeai de el. –5 8– . Au mers mai departe. cãci nu era din sârmã ghimpatã ºi l-au urcat uºor. foarte înalte. am ajuns în Italia.. Inimile le bãteau puternic.. Cu farurile luminau totul ca ziua. ºi tu vezi. -Mãi Gavrilã. ajungând la un gard mare.. cãci era greu de crezut cã cineva ar fi putut sã se urce pe acel copac fãrã crengi. cã ºi aºa suntem nenorociþi. Gavrilã l-a luat în spate ºi l-a târât cum a putut la o distanþã de vreo 300 de metri de la sârma italianã. ºi era destul de gros. Trecerea gardului italian nu era o problemã.. aici e aici... Grãnicerii nu se uitau în sus.ajuns la frontierã. cã n-am fãcut nimãnui rãu ºi vrem sã scãpãm de toatã rãutatea comunistã. în România n-o sã mã mai duc. aici erau trei garduri de sârmã ghimpatã. Nici pânã azi nu ºtiu cum au ajuns în vârful copacului ºi de acolo se uitau cum în camionetã erau grãnicerii care controlau graniþa. ca niºte ciocane. Ajunºi la capãtul crengii. privind gardul. a ºoptit Gabi. cã nu pot sã mã miºc. Vãrul lui era mai înalt ºi mai puternic. era atât de mare cã la început n-a simþit durerea. S-au cãþãrat pe el cum au putut. dar dorinþa de a scãpa. i-a ºoptit Gabi... ne-a mai rãmas un pas. Rachetele ar fi luminat totul ºi i-ar fi vãzut imediat. A sãrit peste cele douã garduri sârbeºti cãzând lângã cel italian. vedeau cum tirurile intrau în vamã. Acum a simþit cã nu se poate miºca.Mãi Gavrile. .. aºezat pe iarbã. aici e imposibil de trecut sârma. . cã m-am întors dupã tine din Italia ºi te-am adus la libertate. Era foarte greu sã te urci pe el. dar ei au avut noroc cãci nu i-au vãzut când au trecut încolo ºi dupã câteva minute s-au întors.. Dupã ce s-a dus camioneta.. s-a rupt totul în mine. Era întuneric beznã ºi trebuia sã pãºeºti pe creangã foarte atent. dar la un moment dat au auzit cã vine o camionetã pe un drum îngust între cele douã garduri. de a ajunge în þara doritã. durerile erau straºnice. eu nu pot sã mã miºc. dar era la o înãlþime de aproape cinci metri ºi copacul era gol. Au înconjurat vama. primul a sãrit Gabi. Au cãzut amândoi în iarba înaltã. Te rog.

cã atunci când consulul Canadei a citit dosarul . Plângea ºi-i îmbrãþiºa când pe unul. cã erau teferi. cum a crezut el când i-a vãzut ridicându-se din iarbã.. mai departe un moºuleþ pãºtea oile. Bãtrânul se uita la ei cu jale. Cu toate cã pe Gabi îl durea tot corpul. nu-i venea sã creadã când a aflat istoria pe care o povestea Gabi. Moºul s-a milostivit ºi le-a dat un sandvich pe care ei l-au înfulecat din câteva înghiþituri. A scris din nou dosarele.Via. Ei nu sunt acei tineri. Soarele era sus de tot când s-au trezit. s-a speriat. cãci douã zile nu pusese nimic în gurã. A scris aºa de frumos ºi amãnunþit. întregi ºi acum mergeau. informând organele respective de aceastã întâmplare a tinerilor. . prãpãdiþi. Le-a mai dat apã pe care o avea într-o sticlã. gândindu-se la viitorul lor. unde Gabi era înregistrat mai înainte. Era ora patru dupã amiazã. cum au scãpat ca prin minune. Gabi vorbea biniºor italiana. mai întrebându-l câte ceva.Che curajo? Che curajo! striga ea mereu. Vãzându-i atât de hãmesiþi el a mai scos o pâine micã ºi le-a întins-o. când pe celãlalt. trebuiau sã meargã mai departe. cãci ei trecuserã graniþa prin alte locuri. voi sunteþi niºte tineri sexuali. ei erau morþi de obosealã ºi dormeau. trecuþi prin aºa încercãri... unde-i mama ta. Dar ei nu ºtiau aceasta. la tot ce-i aºtepta mai departe. de curajul ºi bãrbãþia lui Gabi. Lângã ei stãtea un câine lup. flãmânzi ºi însetaþi. ºtergându-ºi pe furiº lacrimile care i se rostogoleau pe obraz.Bambino. I-a întrebat: . apoi i-a zis: – 59 – . aºa slabi.. la campusul refugiaþilor. l-a liniºtit spunându-i cã sunt refugiaþi din România. cum a plecat în România dupã vãrul sãu Gavrilã. Via. Moºuleþul italian. Gabi îi povestea cum au trecut graniþa.deasã ºi au adormit de obosealã. când i-a zãrit. Gabi i-a mai cerut ceva de mâncare. ºi-au luat rãmas bun de la el ºi au pornit-o în jos spre drumul. plecaþi de aici. O pâine plinã cu mortadella. dar tatãl vostru? În sfârºit ei s-au ridicat. de foame ºi sete. Moºul crezuse cã ei s-au ascuns în iarba aceea mare ºi fãceau dragoste. Au pornit-o spre Trieste. Au ajuns la Trieste. Erau fericiþi cã scãpaserã de râia comunistã. a dorit sã-l vadã personal.. parcã cântãrindu-l ce bãrbat este. s-a speriat ºi a început sã strige: . cum nu pusese nimic în gurã decât niºte mure gãsite în pãduricea în care se ascundeau ziua. care era la vreo 90 de kilometri. În ochii lui se citea mila faþã de aceºti bãieþi tineri. Aici bãtrâna ºefã când i-a vãzut. S-a uitat lung la el. pe care-l arãtase moºul. cã îi venea sã urle de durere.. unde Austria era mai aproape decât Italia...

–6 0– .. ca odinioarã în timpul sclavilor. Gabi a nimerit la un italian Marco. Aveau lucrul lor. Cu bãtrânii stãtea fina lor. Ei ieºeau la poarta campusului. Gabi. sã mai câºtige ceva. care-l ajuta sã lucreze la volan ºi cu o mânã. cãci plãteau mai puþin. În campus mulþi emigranþi doreau sã lucreze. Luase parte la rãzboi ºi devenise schilod. ocupându-se cu creºterea zarzavatului. În campusul de la Latina trãiau în niºte bãrãci. dar a dorit sã-i despartã unul de altul. Lagãrul de la Trieste era înconjurat cu un gard ºi regulile erau mai severe. trei oameni. care avea o singurã mânã. Giorgio care era împreunã cu el lucra la un restaurant chiar lângã mare . Lina. Uneori Gabi umbla cu acea maºinã împreunã cu italianul la diferite treburi.Bravo Bujule. O zi a lucrat ºi Gabi acolo. italianul cu o mânã. cãci era singura fiinþã lângã bãtrâni. Italianul Marco era mulþumit de el. Nu puteai ieºi când doreai. fiindcã nu are nici o calificaþie. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba mai mult. Aceºtia veneau.. alegeau oamenii. ce trãiau la Roma. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba. nu mai vroiau averea pãrinþilor. trebuia sã-þi ceri voie. Banii îi luase miliþienii sârbi ºi-i lãsase goi puºcã. în România nu erau aºa maºini în acele vremuri. avea de toate. ºi singuri se îngrijeau de curãþenia. Mai avea italianul o maºinã micã cu o cutie de viteze hidraulicã. Poate se temea cã împreunã. În gospodãria lui avea un escavator mititel. la fermã sau la firme. cã nu aveau bani. putea sã-l accepte. cã nu aveau bani. era rãsfãþatã de pãrinþi. Italienilor le convenea. apoi s-au dus la pescuit. noi avem nevoie de aºa bãrbaþi! Noi te acceptãm. Avea o grãdinã mare. fiind trimis încoace. aºa bãieþi pot sã-ºi facã de cap ºi în Canada. Din campusul de la Trieste au fost mutaþi în alt orãºel. Dar nu pot sã-l accept pe vãrul tãu. aºteptând sã vinã italienii. unde lucra Gabi. cam grãsuþã. aºa cum fusese acceptat în campusul de la Latinã. Erau în camere câte doi. Canada nu i-a aºa categorii. Lagãrul de la Latina era la vreo 100 de kilometri de la Roma.. câte vreo douãzeci. i s-a spus sã fie gata de plecare în Canada în luna octombrie. Marco. Mai târziu Gabi a aflat cã nu era adevãrat. doar cine poate ºti ce e în capul lor. de ordinea din camerã.. celalt lucra la Stock Market. cu care Gabi sãpa canale pentru irigaþie. Pentru prima oarã Gabi vedea aºa transmisie. Era o fatã frumuºicã. Gabi a lucrat tot timpul. unde erau mulþi oameni împreunã. cãci Gabi se stãruia ºi fãcea totul cu tragere de inimã. se tocmeau cu plata ºi-i luau cu ei la lucru. avea doi feciori. acasã. Latina.se numea Adriatica. unul era avocat..

ea dorea ca el sã rãmânã. frumos. adicã o pâine micuþã cu salam ºi cu de toate altele în ea. s-au alarmat. A avut noroc. repara. când îl vedeau pe stradã aºa de frumos ºi bine îmbrãcat. Gabi îºi cumpãrase o „Vespã” – o motocicletã cu care venea de la Latina pânã la Marea Mediteranã – vreo 30 de kilometri.. am vãzut totul când i-am vizitat. Nici în Timiºoara fetele nu se þineau de el ca aici. dar el într-o zi le-a spus cã e înscris sã plece în Canada..Uite. sã nu piardã timpul cu drumul.. dar teafãr.Nu pleca. pe atunci 1000 de lire fãceau cât 1 dolar american. . Cu Angelina se sãrutau deseori. (Panini era un sandvich. Cred cã doreau sã se cãsãtoreascã cu Lina. e frig straºnic acolo ºi o iarnã grozavã. era cuvânt umilitor la ei. Lina..Era cu un an mai mare decât Gabi. Gabi nu i-a – 61 – . unde erau alte moravuri. la o curbã mare cu vitezã. Vroiau sã-l sperie. muºtar. scârbos (Refugio schifaso) – destrãbãlat. spunândui cã Italia e cea mai frumoasã þarã ºi aici e mai bine decât în America. el nu. Acolo era bine pentru Gabi. iar ziua venea la fermã aducândui lui Gabi „Panini” ºi o rãcoritoare. Tatãl ei începuse sã-i facã reproºuri lui Gabi. cãci patronul avea mult pãmânt ºi avea de toate: castraveþi. ªi azi în Italia oamenii se îmbrãcau bine. poþi sã-l iei oricând.).. ei dominã globul cu hainele lor aºa de elegante pe care le fac. ceapã. Acolo venea ºi Lina. Patronul nu-l lãsa sã se ducã la campusul de la Latina. au aflat. cã era iarbã mare ºi a scãpat teafãr. avea 20 de ani. strigau ei. Putea foarte uºor sã se foloseascã de ea. Când ploua ºi nu putea lucra cu escavatorul. Ea îi zicea: -Tu eºti un refugiat brutal. zãpãcit. Gabi mergea la o benzinãrie ce avea un atelier de reparaþii sau lucra pe la blocurile italianului. rãsturnându-se. el se îmbrãca cu haine italiene. S-a ridicat murdar de glod. dar sã nu mai mergi cu motocicleta aia. i-a dat chiar un apartament mic pe gratis.. ardei. dacã omul avea simþire. a dat într-un ºanþ.000 de lire pe sãptãmânã. rãmâi aici la noi. vopsea. Fetele din oraº fluierau dupã el. Când patronul ºi fiica sa. dar se temea sã nu rãmânã gravidã ºi atunci ar fi fost nevoit sã rãmânã cu ea. lubeniþã ºi alte zarzavaturi. Duminicile erau zile fantastice. Odatã. varzã acrã. Lina are un Fiat roºu. unde fãcea de toate. roºii. ba una ba alta. Gabi curãþa canalele pe unde curgea apa. Avea 420. I-au spus: . Eu am acolo veriºori în provincia Alberta. îl þineau cu dinþii. searã de searã. nu ºtiau cã el e din emigranþi ce cautã fericirea acolo unde nu întotdeauna o gãseºti.

Neavând ce face. Ea îi spusese ºi a treia oarã: . Au început chinurile despãrþirii. plicul cu toate documentele fãcute deja. Se mai duceau ei la casa cu „geamurile verzi”. Erau bãieþi tineri ºi sângele fierbea în ei. doar ele erau prostituate ºi îºi vindeau corpul. Giorgio dupã el. dar nu era nimeni sã-l audã. Toþi cei rãmaºi aveau fricã cã nu vor pleca. cele din ºapte în ºapte sunt acele ce ne vor trage spre mal.. tu eºti unicul în cele ce le-ai fãcut. Peste o lunã. retrãiau ºi se mirau cum de Gabi pleacã fãrã ei. spaniolã. marocanã. dar le-a spus cã el nu va cerºi sau supune cuiva. Gabi îl liniºtea strigându-i: . când aruncaþi în jos. aiuto).Gabi. la libertate. Gabi se îndepãrtase de el. se temea cã Giorgio sã nu se agaþe de el ºi sã se înece amândoi. ceilalþi rãmâneau încã în aºteptare. aveau teamã de fete. ºi nici faptul cã trecuse poate atâtea graniþe de trei ori. unde cu preþul de 6000 de lire puteai sã-þi alegi orice fatã: rusoaicã. el trãit numai la munte? Dar au reuºit.Raportul tãu a fost extraordinar. dar aici în câteva ore o puteam sfârºi cu viaþa. calmeazã-te! Nu uita cã din toate valurile. se duceau cu Giorgio zilnic la mare. Erau ridicaþi de ele când pe creasta lor. Giorgio era sã se înece..Întoarce-te pe spate. totul a depins de noi. îi spunea ea.Aici am rãmas. striga Giorgio. îºi pierduse cumpãtul. a fãcut totul pentru el. tãrându-l în spate atâþia kilometri. ca tine nu e nimeni ºi nici n-a fost. unde fetele se plimbau chiar în pielea goalã. Giorgio. Ea nu putea uita cum Gabi i-a adus pe prietenii sãi. El nu ºtia atunci cã era –6 2– . speriat. . Gabi ºtia cã femeia. Ei nu se cãsãtoreau. intrase frica în el. sã nu rãmânã gravide. bãtrâna de la Trieste. Numai aºa am putut sã biruim. Erau încã prea tineri. douã de muncã. s-a reîntors în campusul de la Latina. În suma de 6000 intra ºi guma de protecþie. prostuþi. câºtigând niºte bani. valurile deveniserã mari. De unde ºtia asta. cã nici nu-i cunoaºte prea bine. din România am mers zile ºi sãptãmâni ca sã ajungem în Italia. A început sã þipe: ajutor: (aiuto. cãci îl admira pentru curajul ºi purtarea lui. Gabi putea rãmâne ºi în Italia. înnebunindu-i. dacã ar fi dorit. Începuse sã batã vântul.. înotând. negroaicã. . curentul i-a dus departe în largul mãrii. acel plic atât de aºteptat ca sã plece în Canada.. el pleca. unul cu piciorul rupt. cãci dacã pierdeam speranþa eram pe altã lume.trimis la mama dracului... malul nu se mai vedea. Gabi înainte. . dar aici trebuia sã trãiascã 10 ani ca sã poatã primi cetãþenia. odihneºte-te. nici o þarã nu te-ar fi refuzat. dacã ne pierdeam voinþa. Lui Gabi i-a venit ºi plicul în octombrie.Vezi. sã ajungã la mal dupã douã ore de greutãþi. Odatã.

cã era o viaþã liberã. are drepturi care trebuie sã fie respectate în orice þarã. nu aºa întuneric cum era în oraºele româneºti.. ciobãnelul din Borºa. el era cu un cãrucior electric. parcã sosise din lunã. a luat genþile lui Gabi. Când a auzit cum vorbeºte Gabi limba italianã s-a mirat foarte mult. a încremenit la vederea aeroportului. . I-a zis cã aici este o româncã – 63 – . În avionul Roma – Toronto cu 10 ore de zbor. cãci. În Canada se cereau numai 3 ani ca sã devii cetãþean. Ei vedeau ceva nou. Italieneºte. nu ºtia engleza. acoperit de nori ºi a sosit în Canada seara. costum alb. tot ce fãceau alþii fãcea ºi el. IV La 19 octombrie s-a urcat în avion în aeroportul de la Roma. cum fãceau cei din þãrile comuniste. unde era ºi a lui. În Italia însã. zicându-i: . ajungând acolo unde valizele rulau pe bandã.Aºa mi-a fost norocul. o mare de lumini. Cel de la Roma era mai mic de douã ori ca acesta. iar nimic. se gândea el. Îl lua spaima cã nu avea cu cine vorbi. spunea el la ai sãi. A apãsat un buton ºi a apãrut un bãrbat în uniformã. cã totul depinde de el. fin. strãlucind de curãþenie ºi de luminã. bine îmbrãcat pentru un emigrant care vine aici sã câºtige bani. a înþeles cã el ca orice om pe planetã. un aeroport grozav. cãmaºa finã de varã. nu era urã.. care strãlucea ca un soare în întuneric. „De unde atâta electricitate”. majoritatea bãtrâni ºi bãtrâne. Gabi credea cã e poliþist. umilit ºi chiar aruncat în închisori pentru cuvintele de criticã împotriva regimului lui Ceauºeascu ºi a altora. De sus se vedeau luminile oraºului Toronto. de varã. frumos. Era ora 8 seara. cãci tinerii din Italia. Dar când s-a dat jos din avion. ci zâmbete de curiozitate. nu ca în þãrile comuniste. nu fugeau de pãmântul lor. cã a nimerit în paradis. Avionul a mai zburat câtva timp ºi-au sosit la Toronto.. A venit o italiancã – translatoare. i-a dus dorul ani la rând. A ieºit dupã alþi pasageri. Vameºul nu înþelegea.Let go! ªi l-a dus la Oficiul Emigraþiei.. Avionul era plin de oameni. Înãuntru toþi se uitau la el.deajuns sã se însoare cu o italiancã ºi devenea imediat cetãþean italian. foarte puþini tineri. Dar nu era Toronto. pãrãsind Europa.. De sus îºi dãdea seama de mãrimea lui. nu plecau din þara lor.. auzind cã e român. riscând cu viaþa pentru a ajunge într-o þarã liberã. unde toþi vorbeau de economie. Gabi a trecut peste oceanul Atlantic. subþire. Aici lumea era îmbrãcatã simplu. frumoasã. tot aici în aeroport. Dar nu. La vamã a vorbit româneºte. Aici i s-a pãrut lui Gabi. unde erai impilat.. Nimic. de frumuseþea acestui oraº. El era îmbrãcat tot în alb. era Scoþia Nova – oraºul Montreal.

devenise furios. cã n-are pe nimeni aici. rusa. A apãrut românca: . a spus ea. cã doar nu e urs. i se pãrea cã trecuse ore întregi. Veniserã cu vaporul. Ar fi bine ca ea sã-þi facã intrarea ºi sã-þi spunã toate regulile... se vedea totul în ele. Lui Gabi îi reveni curajul.care lucreazã Past Time.. de asta am cerut nordul Canadei. securitatea. în Toronto. sunt deprins cu frigul. vorbeºte ºase limbi. învãþând limbile maghiara. . Ea era nãscutã la Timiºoara ºi plecase din România când avea numai ºase ani. De ce pleci la Sudbury.. se gândea „mama lor de capre”. nu-mi venea sã cred. ar fi cea mai frumoasã þarã din lume. i-a explicat totul. se gândea ce va fi cu el. sârba. o sã-þi fie mai uºor. . emoþii. pânã nu þi-am vãzut actele. Borºa. când vine avionul din Cehoslovacia. lucreazã translatoare pentru guvern ºi o cheamã unde e nevoie. în biroul acela de sticlã. . un an la Sudbury. nici un român....La 11 ºi 30 ai avion spre Sudbury. nu li e ruºine cã-l aratã cu degetul. Nu credeam cã eºti românaº. când în România era apogeul dictaturii comuniste cu toatã brutalitatea.. revoluþia din Ungaria. ci om ca ºi ei. Lângã o funcþionarã se adunaserã femei. Elena râdea. cã avionul e la 23 ºi 30..Baia.Eu sunt de la Nordul României. a terminat universitatea la Ottawa. A vãzut destinaþia lui Gabi spre Sudbury. ucraineana.. uitându-se toþi la el. avea spaimã. veniþi încoace.. cã la Sudbury e o secþie ce se va ocupa de el. unde sunt mine ca sã am de lucru. doar e nordul provinciei ºi e frig acolo. ªi a fugit repede. se bucura cã a gãsit unul din ai sãi ºi încã un bãiat aºa de frumos ºi bine îmbrãcat.. Gabi a intrat. ce fac aºa. ea se ocupã de toþi emigranþii ce vin din Est. . bãrbaþi ºi îl arãtau cu degetul.Bunã seara. întârzia undeva. l-a petrecut pânã la –6 4– . se holbeazã la el. franceza ºi bineînþeles engleza. i-a strigat din drum. uitându-se la orar. oraºe. n-am auzit de aºa ceva. ªtii.. El a aºteptat cam vreo 20 de minute. poate tatãl meu sau mama ºtiu ceva despre aceste provincii.. . o cheamã Helen. cã nu semãna cu alþi emigranþi prãpãdiþi. aici sunt biserici româneºti ºi este o comunitate românã. De jur împrejur birouri de sticlã. Râdeau. Tatãl ei fugise din þarã ºi apoi ºi-a adus ºi familia prin anii 1956.Mai bine rãmâi aici. sãrmani. Frica dispãruse. nici mãcar un italian. mã cheamã Helen. Maramureº. mi-au spus cã dacã toþi italienii ca tine ar veni aici. I-a fãcut toate hârtiile. când femeile ce te arãtau cu degetul. dându-i toate documentele de la Roma.Românca e programatã la 21 ºi 15 minute.

scuturându-se de zãpadã. dar nu putea sã discute cu ei ºi sã afle. a dat de gheaþã ºi de o zãpadã mare. coborând. I-a zis în italianã ceva. Când Gabi s-a dat jos din avion a observat cã pe aripi ºi pe corp era gheaþã peste tot. S-a speriat Gabi. el a luat o carte de telefoane ºi a sunat undeva. Dinþii clãnþãneau. i-a zis cã e patroana hotelului Sorento din Sudbury ºi cã ar putea merge acolo. el a zis: . arãta ca un miliþian. unde va fi avionul spre Sudbury. A vorbit. cãci ºi el a trãit la Timiºoara. Gabi n-a înþeles nimic. dar e departe de la aeroport. Gabi s-a aºezat pe un scaun. Când a vãzut ce face Gabi. cã o camerã pe noapte costã 35 de dolari. dormea pe o bancã. În colþ a zãrit puºti ºi pistoale. unde alt om îmbrãcat ca ºi primul. Avionul a ajuns la ora 2 noaptea la un aeroport.colþul aeroportului. Gabi se gândea cã se va risipi în aer ºi nu va mai ajunge la Sudbury. El a rãmas singur cu genþile sale. Ea râdea. explicându-i tot ce trebuie sã facã. În faþa lui era un om care se uita întrebãtor.Let go! Au ieºit amândoi afarã în frig ºi au intrat într-un birou mic. i-a zis cã ºtie italiana. dârdâind de frig. Paznicul l-a – 65 – . oraº cu care sunt legate multe ºi frumoase amintiri de ale lui. Au trecut în alt avion micuþ. Când Gabi a terminat sã vorbeascã. sã-i vadã pãrinþii. A intrat cu el într-un birou ºi s-a aºezat pe un scaun. A vorbit câteva minute. neºtiind cine sunt aceºti oameni.What? (Ce?) Gabi ºi-a dat seama cã acela n-a înþeles nimic ºi cã dorea ca el sã-ºi ia bagajul. ºase persoane stãteau pe bãncile avionului dupã ce prezentase biletele la cabina pilotului spre Sudbury. cã doar aici era numai aeroportul înconjurat de pãdure ºi nicãieri nu se vedea nici urmã de oraº sau de sat. corpul avionului tremura de parcã avea friguri. pânã ce paznicul a agãþat receptorul. Vãzându-l pe cel ce îi luase valiza. el i-a spus „Yes!” ºi din nou se uita la el. iar el sã închidã porþile aeroportului. Pilotul i-a dat drumul. apoi l-a chemat sã ia receptorul. Dar a ajuns la Sudbury ºi. în care lui îi era fricã sã se urce. La ora 23 ºi 30. a luat valizele lui ºi-a zis: . Era mai cald decât afarã. va veni la Toronto. mormãind ceva în limba lui. A dat drumul limbei cã este emigrant ºi unde-i oraºul. A înþeles cã nu e totul bine. Pilotul a zis ceva. sã plece. dar pe feþele celorlalþi pasageri erau semne de fricã sau nedumerire. Era un frig cã nici în Maramureº nu era aºa. Cei ºase pasageri ºi-au luat genþile ºi duºi au fost. La celãlalt capãt vorbea o femeie. Ieºind afarã cu hainele lui subþirele a simþit cum îl frige gerul. Telefonul mergea din mânã în mânã. Gabi i-a promis când va fi bogat.

dupã o cotiturã. (aici e Canada. dar foarte împrãºtiat. apoi peste câþiva kilometri au apãrut luminile oraºului Sudbury. Dupã ea venea un bãtrân: .A. micuþã. Acela s-a sculat. Dar ºoferul l-a arãtat pe Gabi: . tatãl tãu? Gabi i-a rãspuns: . însã aici o sã iei totul de la început”. ai ajuns unde ai dorit. Au ajuns la hotelul Sorento. Unde-i mama ta. înghiþând bine.Eu sunt din România. ªoferul zicea: Sudbury! Sudbury! ºi atunci Gabi a înþeles cã a ajuns la destinaþie. a apãrut primul sat nu prea mare – Garson. mari. . bãieþaº!) ºi mergea ºi mai repede.This is Canada. a ripostat Gabi.Poftiþi! Unul dintre ei a apucat sticla cu mâna ºi a dus-o la gurã. În birou era cald. . împrejur nici o luminã. Gabi i-a mulþumit ºoferului ºi au intrat amândoi în hotel.Roma-România sunt niºte þãri romanice. gândinduse cã s-a îmbãtat prietenul ºi tot din vina lui. eu sunt din România. . vorbesc aceiaºi limbã. cumpãratã în aeroportul din Roma.El e emigrantul! . da de unde ºtii italiana? Bãtrânul care tot tãcea din gurã i-a rãspuns bãtrânei: . –6 6– . Paznicul s-a urcat. Fãrã pahar. Gabi s-a speriat. Gabi le-a dat ºi un pachet de þigãri. numai vântul ºuiera.Come on! Let go! (Vino. În sacoºã Gabi avea un bloc de þigãri ºi o sticlã de Martini. a zis bãtrâna italiancã. zicându-le în româneºte: . Dupã niºte vorbe între ei ºi poate. aºa cum fac românii. aºezânduse. De la bucãtãria hotelului venea o bãtrânicã cu pãrul însurit. Din România comunistã. Au mers vreo 15 kilometri.Nu. boy. unul a apucat bagajul lui zicând: . Cu cât se apropia mai mult de oraº Gabi îºi zicea: „ Bujule. cu ochi cãprui. Apoi celãlalt a fãcut la fel. a zis bãtrâna adresându-se ºoferului. El a scos þigãrile ºi sticla. ridicând valuri de zãpadã în faþa automobilului. vãzând cã Gabi nu-i bãiat rãu. „Aoleu! Ce mã fac eu ºi fãrã sticlã ºi fãrã viaþã!” se gândea Gabi. hai sã mergem) ªi s-au dus afarã direct la maºina aeroportului ce avea ºi fare pe acoperiº aºa ca la cele de la poliþie. Dar. piano! Îi zicea el paznicului.Piano. frumoºi. spunându-i ceva.Pãi tu eºti un ragatio (copil). nu lui Gabi. oraº destul de mare.Eu sunt mama Bellice. Mergea pe gheaþã cu o vitezã de 120 de kilometri. Bele ragatio (frumos copil eºti). . a dat drumul motorului ºi a pornit-o. de la Roma? a precizat mama Bellice.trezit pe cel ce dormea. Au bãut în trei toatã sticla.

mobilatã cu gust. rugându-i sã vinã ei încoace. chiar ºi despre purtarea lui din Italia. . urmãrindu-i toate gesturile. a aruncat o hainã pe el ºi dupã ce ºi-a spãlat ochii a ieºit din camerã. a zis mama Bellice. . .Aceºtia sunt de la emigraþie. a spus Gabi. ªcoala e timp de ºase luni. ce nu se putea compara cu camerele din hotelurile româneºti.Þi-e foame. . a rugat-o Gabi. care era alãturi. deschizând o uºã. . aºternute cu feþe de masã albe ca zãpada. era ora douã dupã amiazã. . cãci cei de la emigraþie aduseserã toate documentele lui trimise de ambasada canadianã din Roma. care dormea aproape cu ochii deschiºi. a surâs mama Bellice. Gabi n-a zis nici mâr. cu de toate. ºi a plecat. A sãrit ca un iepure din pat. cele mai mici amãnunte despre Gabi. Gabi a intrat într-o camerã luxoasã. eu le-am sunat. cã acolo se vorbeºte altã limbã. la ora 9. cu condiþia sã nu schimbaþi hotelul. Alãturi de bucãtãrie era o salã mare cu ºase mese. îndreptându-se spre bucãtãrie. româna. ºi apoi ai venit sã te stabileºti cu totul în þara noastrã. Mama Bellice o fãcea pe translatoarea. fãrã limbã nu vei putea sã te angajezi la lucru.Gabi a tãcut din gurã. a auzit vocea mamei Bellice. era mulþumit cãci înþelegea cã fãrã limbã e – 67 – . Gabi a dormit buºtean pânã a auzit telefonul zbârnâind.Spalã-te. îmbracã-te ºi vino jos la mâncare. mai bine zis în sufragerie. l-a întrebat mama Bellice pe Gabi.Nu-þi bate capul despre asta.Noi o sã vã plãtim cazarea 210 dolari pentru apartament cu mâncare dimineaþa. Ei studiaserã deja dosarul ºi ºtiau totul despre el. Hotãrâse ce sã facã cu el împreunã cu mama Bellice. . Cum o sã vorbeºti cu oamenii? Nu toþi ºtiu italiana. cu flori în vaze frumoase de cristal. vã rog. A doua condiþie e sã vã înscrieþi imediat la ºcoalã.Mã treziþi. Trebuie sã mã duc la Biroul de emigraþie din oraº.Mâine vorbim despre asta. dar ea i-a spus: . cãci trebuie sã înveþi limba. nu le-a mai spus cã limbile sunt diferite ºi cã limba lui e cea mai frumoasã limbã ºi mai scumpã pentru el decât toate limbile împreunã. Acolo unde ai dorit sã te duci azi.Nu mi-e foame. unde era scris totul. Gabi a scos banii sã se achite cu bãtrâna. Nu mai trebuie. S-a uitat la ceas ºi nu-i venea sã creadã. care devenise un înger salvator. Bãtrâna a luat o legãturã de chei ºi s-a ridicat cu Gabi la etajul doi. sunt mort de obosealã. Acum ºi bãtrânii au aflat cã el e din România comunistã. În sufragerie mai erau douã persoane care se uitau la Gabi.

La revedere. sã ºtie bine limba. unguri. ce aveau rude în oraº. deoarece apar diferite programe. spunea ea mereu. vã dau telefonul de la oficiul de emigraþie cât ºi cel de acasã. Toþi erau cu studii. bãiatul cel mai mare al mamei Bellice. cu toate cã e român. de închisorile pline cu deþinuþi. Venezuela. venea multã lume sã-l cunoascã ºi mama Bellice înflorea. cum a trecut trei graniþe ºi multe alte. Pentru toþi aceºti oameni el era ceva deosebit. mulþi cu studii superioare. toate adresele. Gabi a luat masa cu bãtrânii care se interesau de toate cu acea curiozitate bãtrâneascã. În clasa lui învãþau vreo 20 de persoane. nu le venea sã creadã cã aºa ceva putea sã fie în acest veac al 20-lea. Erau între ei chinezi.. –6 8– . ºtiu italiana. Ei se mirau de politica conducerii comuniste. avea o firmã de construcþie. În aceastã ºcoalã erau tineri ºi bãtrâni. Bãtrâna Bellice i-a contactat pe toþi. necunoscutã lor de dupã perdeaua roºie. slovaci. de ce tinerii fug din þara comunistã. necunoscutã de ei. toþi cãsãtoriþi ºi cu copii de vârsta lui. Gabi era nevoit sã povesteascã din nou despre regimul comunist. arãtându-i aceastã firmã. Acum la hotel.Eu o sã mã ocup cu treburile dtale. . Peru. dovedindu-i cã el trebuie sã înveþe la ºcoalã. Iugoslavia. când povestea prin ce a trecut musafirul ei în acea þarã rea. când ei doresc sã mai afle câte ceva din viaþa asta nouã. dar cel mai tânãr era Gabi. dar se þinea serios ºi nu le fãcea curte. I-a propus sã lucreze la el cu 4 dolari pe orã. cehi. Singurul Gabi era cu ºcoalã simplã. Trebuie sã vã prezentaþi în fiecare lunã la sediul emigraþiei. oameni din Cile.un om ce nu trebuie nimãnui. dar toþi îl apreciau la studii. renumiþi ºi bine vãzuþi. Doamna de la emigraþie i-a spus: . Ei aveau trei bãieþi ºi o fatã. vietnamezi. Profesoara îl lãuda pentru silinþa lui. aducându-i la hotel ca sã-l cunoascã pe noul emigrant care vorbeºte italiana. de dictatorul Ceauºescu. Copii lor erau patroni de firme mari aici în Sudbury. sã fie nevoit sã se cãsãtoreascã.. când peste tot tinerii sunt viitorul þãrii ºi trebuie preþuiþi ºi pãstraþi cu grijã. unde era situat Gabi. Portugalia ºi vreo trei din Italia. de teroarea roºie. Dar emigraþia a fost împotrivã. Dictãrile lui erau cu puþine greºeli. cu toate cã era mecanic. toate în beneficiul dtale. Nic. cãci atunci visele lui de a deveni înstãrit s-ar fi spulberat. Mai era ºi o familie de patru persoane din Africa de Sud. despre încãlcarea drepturilor omului.Very good boy. polonezi. Gabi observa cã le plãcea fetelor. Veneau ºi nepoatele bãtrânei Bellice cu prietenele lor sã mai stea de vorbã. ei nu puteau înþelege istoria lui. l-a luat într-o zi. despre fãrãdelegile de acolo. El nu dorea sã cadã cuiva pradã.

Îl luau bãtrânii ºi la magazinele speciale de alimente. soþul ei era ungur. deoarece e prea tânãr ºi sã nu facã prostii.Mãi bãiete. ajutându-le la multe din treburile lor. Guvernul îi plãtea pentru hotel acei 210 dolari pentru chirie. unde ºi-a gãsit un palton ca o pufoaicã groasã. Era ºi el interesat sã înveþe bine. Avea dreptul la niºte haine pe socoteala guvernului. Maºina lor avea o caroserie ca o dubã pentru a încãrca alimentele ºi alte lucruri. cã putea sã doarmã pe zãpadã în el. Aici aºa fãceau rudele mortului. dacã aº fi avut o fatã. ea era nãscutã aici în Sudbury. Mai des petrecea duminicile cu bãtrânii patroni la hotel. cãci aici era mult mai frig decât la Roma. Mis Dora. Frigiderul cel mare din bucãtãrie era oricând deschis pentru el. dar Gabi reuºea sã meargã pe la ea în musaferie. era mai frig decât la Borºa lui. fãrã a cere o platã. iar lui îi erau neplãcut sã le îmbrace. trãia în alt sat. se deprindea cu greu cu gerurile de aici. câºtigaþi în Italia. Iarna de aici îl speria pe Gabi. cãci dacã ar fi plãtit cei de la emigraþie costul paltonului. Avea vreo 6000 de dolari. ºi-i mai rãmãsese din cei câºtigaþi de la acei pe care îi trecuse peste graniþã în Iugoslavia. fãcea mereu progrese. sã nu le dea drumul. dar ele nu fãceau faþã. unul de 20 de ani. venit în Canada la vârsta de 28 de ani. altul de 18. ieºind din încurcãturã. trebuia de îndeplinit prea multe formalitãþi. El aranja uneori cu administratoarea de la hotel. încãrcând ºi descãrcând duba lor. L-a cumpãrat din banii sãi. Se stãruia sã nu-i cheltuie. Era o femeie bunã la suflet. Profesoara. Doamna Bellice nu odatã îi atrãgea atenþia lui Gabi sã fie atent. folosindu-se de dânsul. El scria multe scrisori – 69 – . L-a cumpãrat cu jumãtate din preþ ºi acum nu mai suferea de frig. Ea îi zicea lui Gabi: . ce nu-i declarase la vama canadianã. ºi avea cu ea doi bãieþi. Deseori îl aºezau la volan ce-i fãcea mare plãcere ºi se antrena pe drumurile canadiene. La hotelul Sorento începuserã sã vinã fete de la ºcoala unde învãþa Gabi. dar magazinul unde îl trimiteau bãnuia cã sunt haine ale acelor decedaþi. era o femeie grasã. sã ºtie limba cât mai bine. S-a apropiat ºi Crãciunul cu bucuriile lui. mai ales sâmbãtã ºi duminica. care aprovizionau numai hotelurile cu preþuri mai ieftine ºi Gabi îi ajuta la cumpãrãturi. Pãrinþii doamnei Dora erau din Irlanda de Nord. aº fi dorit sã fie nevasta ta. dând hainele lui la magazine. altceva nimic. sau sã le spunã cã e plecat. dar frigul îl rãzbãtuse pânã la oase ºi trebuia sã-ºi cumpere ceva mai cald.avea un dicþionar italian-englez ºi. I-a sunat doamnei de la emigraþie care l-a trimis la un magazin de mâna a doua. κi adusese din Italia ºi haine mai cãlduroase.

Aici fiecare îºi ºtia drepturile sale ºi respecta legile þãrii. –7 0– . cu toate cã telefonista din Sudbury ruga frumos fetele din Bucureºti. Zilele treceau repede ºi mama Bellice devenea tot mai apropiatã acestui tânãr pripãºit pe aceste meleaguri strãine. . sã fie alãturi de ei mãcar câteva minute.50 dolari minutul. putea alege orice fatã. le dãdeau bãtrânilor lacrimile în ochi. cum munceau din greu cãrând apa cu gãleþile ºi pietrele cu mâinile goale construind acest hotel. se deprinsese cu ea la Timiºoara. cã le plãcea la multe. povesteau cum i-au crescut. pãrinþilor. se plângea mama Bellice ºi lacrimi îi apãreau în ochii ei buni ºi frumoºi. securitatea de la telefoane din Bucureºti nu-i fãcea legãtura cu poºta satului sãu. Chiar ºi la Ambasada românã din Canada s-a jeluit. Ei nu puteau sã creadã cã poate fi aºa ceva. I se pãrea cã era cu adevãrat mama lui aici. care îi rãspundeau cu greu. punea mâna la tot ce era mai greu de fãcut ºi totul le fãcea fãrã platã. sã audã vorbã româneascã. Pãrinþii îl rugau sã telefoneze. ar fi trebuit sã vândã vaca pentru a plãti telefonul pentru convorbirea cu el. dacã vor continua sã-l obijduiascã pe tatãl sãu. Pe strada lui din Borºa au instalat un telefon în casa Ileanei. pe care o trecuse în Iugoslavia. Gabi fãcea tot ce putea pentru a le mulþumi de grija lor faþã de el. Duminica. cum i-au pus pe picioare. cã de. Le-a spus cã refuzã la cetãþenia românã. mama sau tata. Era 6. Îi pãrea rãu de ea. Îi rãspundeau ºi pãrinþii ºi sora Ileana cã mereu erau chemaþi la miliþie ºi interogaþi despre fuga lui peste frontierã. aºa se stãruia mama Bellice pentru el ºi-i lua apãrarea când mai fãcea ºi el vreo prostie. Coresponda cu sora Ileana. cãci miliþia se agãþa de acei ce aveau rude în strãinãtate.acasã. era tânãr ºi în putere. Ce-l înnebunea pe Gabi era apriga dorinþã de a auzi vocea mamei sau a tatãlui sãu. când stãtea cu ei la masã ºi le povestea despre viaþã grea a pãrinþilor. Dar la încercãrile lui de a telefona la Borºa. o întreba dacã ºtie sau are veºti despre Mariana lui.Numai atunci vin. fãcându-le mizerii. dar dorea sã aibã alãturi o româncã cu care sã-ºi împartã gândurile ºi visurile sale. despre închisorile comuniste. cãci îi plãcea mult. A scris ºi la miliþia din Borºa sã-i lase rudele în pace. înainte de a-i prinde sârbii la graniþa Italiei. Ei uneori se plângeau de copii lor. ªi cât au suferit ºi suferã ºi azi când copiii deja mari vin acum la ei numai când au nevoie de ceva. unde mii de oameni sufereau fãrã a avea vreo vinã. Fetele aici nu erau o problemã. dragã Gabi. ei deprinºi cu legile Canadei ºi respectate de toþi cu acurateþe. rudelor. El nu dãduse telefonul sãu pãrinþilor. cãci ºtia cã ei. dar ele îi rãspundeau urât ºi nu-ºi fãceau datoria. sã nu-ºi batã joc de ele.

dupã ce stãtea de vorbã cu ei. îi turna orice ar fi vrut el sã bea. Gabi nu se putea abþine. adicã examenul l-a dat cu camioneta lor. spunând cã vine sã-l înveþe limba englezã.Când aveau loc festivaluri sau alte sãrbãtori la clubul italienilor. Mama Bellice avea o mare bucurie când se ducea cu ei ºi spunea la toþi cã e nepotul lor. Nepoatele acestor oameni continuau sã vinã la el la hotel. lucra pentru 3 dolari ºi 50 de cenþi pe orã. vorbesc limba voastrã. dar el încã nu ºtia engleza bine ºi nu înþelegea totul. Gabi se ducea uneori la pãrinþii ei sã-i vadã. Pamela. avea pe „vino încoace” ºi îl înnebunea. Pamela care se þinea de el. Dar Gabi nu se umfla în pene.. o lua uneori pe Pamela la discotecã. era sãrac ºi nu dorea sã-ºi lege viaþa. nepoata mamei Bellice venea la hotel ºi se ducea în camera lui Gabi. Pamela o ruga pe bãtrâna Bellice sã-l îmbuneze pe Gabi.. Aceastã femeie a fost ceva deosebit pentru el. ºi îl deosebeau de alþi tineri. sã se mai distreze. blonda era foarte simpaticã. ceea ce îi ºi atrãgea pe cei din jurul lui. îl deosebeau de alþii. dar el era sãrac lipit pãmântului. l-au mângâiat când îi era greu. dar sunt român din România comunistã. lucru destul de complicat aici. – 71 – . Toþi credeau cã el e italian ºi. dar Gabi nu era vinovat ºi nu a fãcut prostii. În barul din hotel mai era ºi o blondã. Dar ºi acolo. le spunea: . sufereau ca ºi el. El era foarte elegant îmbrãcat ºi fetele umblau dupã el. ce o fãceau pe ascuns. Odatã a dormit chiar în camera lui ºi mama Bellice s-a supãrat. Era o nepoatã. El apãrea pentru mulþi ca un erou dupã acele treceri ale graniþelor þãrilor comuniste. Nu trecuse nici cinci luni ºi el avea carnetul în buzunar. culturã.Nu sunt italian. simplu. cam grãsuþã. simþea aceastã cãldurã sufleteascã de parcã ar fi fost propriul lor copil. ca sã-i facã plãcere mamei Bellice. crezând cã nu e din oraº ºi e un fiu de bogãtaº. care erau îmbrãcaþi ca ºi el. Era recunoscut numai de acei italieni proaspãt veniþi în Canada. care fiind singur aici între strãini. Hainele aduse din Italia era ceva nou pe aici. cã el îi place foarte mult. numai dãdea din cap afirmativ. Era ºi ea sãrãcuþã. L-au ajutat la nevoie. îl luau ºi pe el. era un bãiat modest. de unde am fugit în Italia. în Canada. mâncat de dorul dupã patria sa România. chiar ºi de italienii care trãiau de mai mulþi ani în Canada. sã mai stea de vorbã. stãteau de vorbã. care-l mânca cu ochii când îl vedea. L-au ajutat sã primeascã ºi carnetul de conducere de automobile mici. Mulþi dintre ei se bucurau cã el le vorbeºte limba ºi el vedea cã ºi ei duc dorul dupã patria lor. Blonda de la bar le vedea pe toate ºi îl ruga sã meargã cu ea dupã lucru. Gabi. Cele câteva luni trãite în Italia îi dãduserã o pojghiþã de civilizaþie.

Nu degeaba am muncit atâþia ani.Eu sunt. Mai târziu. dorind sã cunoascã viaþa cât mai bine.Oare nu-þi amineºti de acel român. fãcând aºa cum aþi fãcut ºi D-strã când aþi venit în Canada. Patronul s-a uitat lung la el ºi a încremenit: . cum era obiºnuit la Borºa sã care sacii cu cartofi. acum avem mai mulþi bani decât valoreazã acest restaurant. Fãcea 3-4 ore pe zi. numai sã nu fie prea departe. a rãspuns acela. ducea mâncarea în niºte sãculeþe de piele. Ei se stãruiau sã fie împreunã cu Gabi sã stea de vorbã cu el. Atunci nici nu îndrãzneam sã intru în acest local. . le punea dupã gât. i-a zis Gabi. . Gabi a stat de vorbã cu patronul: . când era cãsãtorit. numai la autobus plãtea biletul dus ºi întors.Dumneata ai maºinã? A întrebat patronul. care aveau bani în buzunar. A întrebat pe patron dacã îºi aduce aminte de el. ªi ochi îi râdeau de bucurie.Uite. A fost angajat cu trei dolari pe orã. . dar se stãruia sã nu-i cheltuiascã.. Gabi uneori îi ajuta.în Ialia. dragã nevastã. S-au aºezat la aceiaºi masã. s-a dus cu nevasta la acel restaurant chinezesc sã ia o masã. . Am reuºit sã mã ridic ºi sã te am ºi pe tine alãturi de mine. Nu era singurul din Sudbury care fãcea aºa lucru. Pe o masã era o tãbliþã pe care era scris cã restaurantul are nevoie de un bãrbat sau fatã care ar duce mâncarea comandatã acasã la client. Gabi? . care punea sacii dupã gât ºi-i ducea la comandã? l-a întrebat Gabi.Nu. care a lucrat la D-ta. uite cã am supravieþuit. fiind nevoiþi sã plece în alte þãri. El continua sã umble la ºcoalã. Nu-i era ruºine. Bani de cheltuialã avea din acei aduºi din Italia. când era sãrac. le dãdea idei practice. fãcea orice lucru. La un preþ de cinci dolari puteai sã mãnânci cât poþi. primea acei 210 dolari de la guvern ce însemna ceva pentru el. fiindcã era totdeauna plin de lume.Nu. fânul sau altceva. unde stãtea el mulþi ani în urmã. V –7 2– .. mâncarea era bunã ºi ieftinã. unde sã se angajeze sau cum sã porneascã niºte afaceri. S-au bucurat amândoi de întâlnire.Eu aº putea sã vã servesc. ce sã facã.. . dar sunt bun de picior. Lângã ºcoalã era un restaurant chinezesc ce-l atrãgea. mã uitam numai cum intrau ºi ieºeau alþii.. Într-o zi s-a dus ºi el acolo. o femeie aºa de frumoasã ºi o soþie minunatã. domnule. erau unii care nu aveau de lucru.Tu eºti.

Cele cu preþuri mari din magazinele luxoase nu erau de nasul lui. cu o muncã cinstitã. fãrã de care ºi aici era rãu de tot. n-a fost uºor. se gândeau la petreceri. sã mai punã deoparte ceva. adormind cu visurile sale de a se ridica. cãci cei bogaþi îºi schimbau des îmbrãcãmintea. El însã era nevoit sã înveþe. mai muncind. visuri. Se simþea singur. cãlcând peste trupuri spre aºi atinge þelul. Peste tot locurile de muncã erau ocupate ºi nu era uºor sã-þi gãseºti o muncã pe specialitate. acum când era încã tânãr. unde putea sã câºtige ºi acolo cu pãstoritul bani buni ºi se putea de trãit mai cu minciuna. e drept. ªi în aceastã þarã se gãseau oameni veniþi. cãci aveau pãrinþi. ca sã-ºi câºtige o bucatã de – 73 – . unde oamenii se cunoºteau. Nu. Româneºte nu avea cu cine vorbi. El ºtia sã facã bani prin muncã ºi nu vroia sã-i facã altfel. Uneori gândurile ce nu-i dãdeau pace îi provocau dezamãgiri pânã la disperare. cãci în acest orãºel. orice ar fi numai sã fie ceva ce ar aduce câºtig. nu era uºor de gãsit un loc de muncã. regreta cã plecase din Borºa. cãuta mereu sã mai lucreze undeva. cãci ºi acasã multe se puteau rezolva tot cu bani. în sfârºit. vroia sã-ºi facã viaþa cu mâinile sale. încã nu dãduse de nici un român pe aici. Gândurile acestea nu-i dãdeau pace mai ales atunci când nu putea câºtiga nimic. un bar. rude care-i hrãneau ºi aveau grijã de ei..Începutul vieþii sale. Gabi nu era din aceºtia. cãci fiecare se zbãtea pentru el. singurel aici. la distracþii. aveau alte dorinþe. Ele se vindeau pe preþuri mai ieftine ºi lucrurile erau aproape noi-nouþe. în mijlocul acestor fete ºi bãieþi. ªtia încã rãu limba.. Se întreba deseori de ce a venit el aici. care nu-l ajutau cu nimic. numai ca sã facã bani. sã mai câºtige. aici. distracþiile ºi hainele. cãci o cumpãrase din Italia. Lucrând într-un loc. Aproape nimeni din ei nu lucra. ªi nu hainele îl interesau pe Gabi. care iar fi fost pe plac. care se dãdea cu greu. între strãini. grija lor era numai învãþãtura. suferinþe ºi ajunsese aici. care trãiau acasã la pãrinþi ºi se ºtiau unii cu alþii din copilãrie. nu se putea deprinde cu pronunþarea cuvintelor englezeºti. Îmbrãcãminte avea. Canada. care se ocupau cu furturi. el nu dorea sã devinã înstãrit prin combinaþii necinstite. care i-a acordat azil ºi l-a primit pe pãmântul ei. de a se îmbogãþi. sã meargã la ºcoalã ºi apoi sã se ducã la lucru. purtând-o o lunã-douã. acum i se pãrea cã fãcuse o greºealã. în ºcoala asta. Dupã ce trecuse prin atâtea pericole. sã trãiascã în lux. Ei aveau alte gânduri. în þara asta strãinã. cu amãgeli. cumpãratã în magazine de ajutoare umanitare sau de lucruri ieºite din modã. un birt. nu îºi gãsea de lucru. în putere. unde învãþa engleza. pentru a începe o afacere. dar banii care veneau atât de greu ºi puþini. a deveni un om pe care alþii sã-l respecte. Cei 3 dolari ce-i primea pe orã era prea puþin ºi deseori se culca flãmând.

Tinerii ºi tinerele. urlete. dar nu putea sã doarmã prin gãri sau sub poduri. Calul era al dracului. Se uita cu jind la unele lucruri ºi haine din magazine. Tineretul. încercând sã-l dea jos pe cel care vedea deja dolarii în buzunarul sãu. cãci fusese instituit un premiu de 1500 de dolari pentru acel cãlãreþ. învârtindu-se. În altã salã rãsuna muzicã popularã canadianã (Country music). Era rând sã te urci pe cal. vãzând cum erau aruncaþi tinerii ºi tinerele din ºea. Hotelul era scump. Se amuza ºi el. întorsãturi. Tinerii se urcau. el venise încoace sã trãiascã mai bine cu dorinþa. îi arunca pe podea unul dupã altul. dorind sã câºtige acei dolari. dorea sã dovedeascã la toþi cã poate ºi el sã devinã înstãrit. La hotelul Celson au instalat pentru distracþii un cal electric într-o salã mare. Gabi nu era dintre aceºtia. cãutând uneori ºi prin coºurile de gunoi. visând sã le cumpere cândva când va fi ºi el înstãrit. Într-o searã în salã a intrat ºi Gabi. râdeau ºi se urcau din nou pe cal. în acest mic orãºel. dând nãvalã în salã. Calul electric fãcea diferite miºcãri. vibra ºi nimeni nu putea rezista. se ridicau ruºinaþi. Nu era nimic bun în primele luni ale traiului aici. sã-ºi plãteascã hotelul ºi multe alte cheltuieli. sã nu râdã de tine. fãcea sãrituri. aici era altã viaþã. sã-ºi batã joc de tine. schimbãri bruºte de direcþie. Momentele de disperare treceau ºi când se fãcea ziua.. care vroiau ºi ele sã-ºi arate mãiestria sa. care fuseserã crescuþi în gospodãrii cu cãi. cãci luau parte ºi fetele. venea la discotecã ºi. ªi aici erau din acei care nu lucrau. altele de batjocurã. el fugea din nou oriunde sã lucreze. ºi trebuia sã trãieºti ca cei din jurul tãu. bineînþeles. aruncaþi pe podea. –7 4– . acum trebuia plãtit de el. Viaþa era o luptã continuã ºi Gabi era încãpãþânat. cãci mulþi în acest orãºel cãlãreau caii din copilãrie. alãturi de discotecã. fiecare era mai complicatã ºi mai grea sã te þii în ºea. dar la viteza a treia calul îi arunca din ºea. care va rezista timp de cinci minute la ultima vitezã. când tinerii cu pretenþii de cowboy erau aruncaþi din ºea. Acolo tinerii îºi încercau norocul. dormind în ºoproane. unde fiecare se ºtia unul pe altul ºi unde fiecare strãin apãrut era sub privirile lor curioase. Cei ce-l încercau erau aruncaþi din ºea. În salã râsete. în Sudbury. obiºnuiþi sã cãlãreascã cu ºea ºi fãrã ºea. sã nu fie dat jos de pe el. zbãtându-se. încercându-ºi norocul.pâine. nu se þinea pe ºea când operatorul introducea viteza a treia.. Nu. þinându-se de bãuturã. ambiþia de a se ridica. diferite miºcãri. dorea sã vadã ºi atracþionul. trãind pe apucate. care. trântiþi pe podea. Calul avea cinci viteze. ca ºi cei mai mulþi care se uitau de sus la el. doar nu era o sumã micã. unele de admiraþie.

de sforþãrile cowboylor. . toþi parcã doreau ca el sã câºtige. ºi o pereche de cizmuliþe de piele pentru cãlãrie cu pinteni strãlucitori. cãci nimeni nu se aºtepta la un aºa rezultat. Când mergea prin oraº. nu prea înalt. dar vorbeºte limba lor. Mai ales aplaudau italienii. parcã erau de argint. Calcul parcã înnebunise.Bravo! Bravisimo! þipa publica. mai îndemnatic. Menagerul a introdus viteza a patra. Gabi sãrea în ºea. îi surâdea. care-l ºtiau cã nu e italian. nu avea nici o leþcae în buzunar. Toþi bãteau din palme. Calul a început miºcãrile. râdea împreunã cu toþi ceilalþi. Cei ce nu-l ºtiau ºi mulþi nu-l cunoºteau se întrebau cine-i acest cowboy tânãr. aºteptând cãderea lui pe podea. încurajare. Din camera discotecii au mai dat nãvalã alþi tineri ºi tinere dorind sã vadã pe cel mai puternic. lãudându-l. Era primul lui noroc. odatã ce trecuse de acele viteze fatale pentru cei ce sãrise din ºea. copii ºi bãtrânii îl arãtau cu degetul. Gabi se uita ºi el. În salã toþi erau miraþi. Dar timpul trecea ºi Gabi se þinea în ºea. . calul sãrea în toate pãrþile. fãcea niºte figuri straºnice. râdeau. El conducea acest show. Premiul era solid. Dupã aceastã întâmplare. Gabi se þinea pe cal. nu era din acei care cedeazã. Gabi s-a apropiat ºi el de calul electric. amuzându-se de miºcãrile calului. care se stãruiau sã rãmânã în ºea. în care au turnat dolarii. menagerul schimba vitezele. þinându-se bine. râsete. cãci era un tânãr – 75 – . îl ºtiau aproape toþi în acest orãºel Sudbury. bãtând din palme. dar revenea din nou în ea. care nu se aºtepta ca cineva sã câºtige banii – 1500 de dolari. Sub privirile încremenite ale mulþimii. zbiera la microfon lângã scenã. În salã strigãte de admiraþie. crezând cã el e italian. Chiar ºi menagerul. aºteptând ca Gabi sã fie aruncat din ºea. povestea el prietenilor sãi.Good! Very good! strigau americanii. Dar degeaba. Menagerul a introdus viteza a treia. dar Gabi era pe ºea. dar mai ales se uitau dupã el fetele. Neavând ce face. strigau. Gabi se þinea. încurajându-l. þipete. Menagerul a introdus viteza a cincea. vânjos. Dupã câteva secunde un ropot de aplauze a izbucnit în salã.în salã era o gãlãgie de nedescris. a coborât de pe cal cu un zâmbet ce-i arãta dinþii albi ºi puternici. pe care calul electric nu-l putea da jos. distrându-se împreunã cu alþii. erau bucuroºi cã s-a gãsit un tânãr care a rezistat. care se învârtea pe cal ºi nu cãdea. era fericit cã câºtigase. care i-a întrecut pe toþi. ultima. Mai ales cã îi trebuiau banii. încãlecându-l. Ei se uitau cu interes la acest tânãr negricios. i-au mai dat o pãlãrie de cowboy. Gabi râdea ºi el. ºi mai aveau niºte clopoþei mici. Gabi a încasat premiul de 1500 de dolari.

Vânzãtoarele au observat cã trecea alãturi pe stradã Gabi cu ciliencele sale. Când trecea cu fetele la braþ. ªi-au lãsat cumpãrãtorii ºi au ieºit în coridor uitându-se la ei. dupã o muncã de 12 ore. Aceste fetiºcane care nu se lãsau de el. Câºtigase bine ºi îºi cumpãrase haine la modã. unde se îmbrãcau mai simplu ºi chiar mai sãrac. care parcã se uitau vesel ºi ironic la tine. cãci aºa erau cerinþele pentru refugiaþi ca sã fie aranjaþi la lucru. Într-o sâmbãtã magazinul era plin de cumpãrãtori. la înfãþiºare pãrea cã e bogat.. Era sãrac în acele vremuri ºi cei 1500 de dolari fusese ca mana cereascã. Poate cã mulþi credeau cã e un tânãr bogat. Gabi a observat între ele o fetiþã tinericã. Erau acele vremuri. cã fetele þipau de ele. Moda din Italia era frumoasã. Se mai duceau prin magazinele mari unde erau de toate. care pãrea ca o pãpuºã ce zâmbea ºi dupã ce el trecuse cu fetele îl arãta cu mâna altor fete din magazin. de fapt era golgoluþ. adusese multe haine frumoase din Italia. la showuri. plin cu de toate – Rithmanhs Store. mai modernã decât în Canada. visând cã poate ºi ei vor cumpãra mâine bunãtãþi. Gabi era bine îmbrãcat. privirile lor s-au întâlnit. ªi-i fãcea sã râdã pe toþi din clasã. nu câºtiga mult. care mai vorbeau italiana ºi spaniola. Canadienii nu se prea uitau la haine. Se înþelegeau perfect cu Gabi. cãci ºi acolo lucrase de dimineaþã pânã seara târziu ca sã aibã bani. era ºi un cinematograf unde venea uneori Gabi. Fetele parcã înnebunise. ruºinatã. a fugit în salã.. admirându-l sau judecându-l. Întâmplãtor. cu un pãr negru ºi niºte ochi. care povestea bancuri pipãrate. Doris. când învãþa la o ºcoalã limba englezã. dupã lecþii îl luau la braþ ºi-l duceau pe strãzi spre centru unde el le mai punea o sticlã de pepsi.Ãsta e cowboyul care a câºtigat 1500 de dolari! E puternic! vorbeau ei între ei. El se vedea de departe cã e un tânãr strãin ºi nu e din acest orãºel. Îl cãutau la discotecã. dar era vesel întotdeauna ºi gata sã se distreze. cãci ea era acea pãpuºã. parcã toate femeile din oraº venise încoace sã vadã ce noutãþi au apãrut în sãlile cele mari. Gabi a întors capul. . Aici. din America de Sud. vânzãtoarele ieºeau de multe ori ºi se uitau dupã ei. Erau fetiþe frumoase. Ele îl simpatizau pe acest tânãr vesel. prin magazine.simpatic. fiecare dându-ºi pãrerea. Venea uneori acolo obosit. peste tot. Lucreazã într-un atelier de auto. –7 6– . O elevã din clasa 13 îl observase ºi se tot uita dupã el când trecea pe stradã sau în magazin. în centru. Împreunã cu el învãþau la aceastã ºcoalã douã fete din Cili. lucrãtoarele. Gabi era sãrac. El nu umbla des la discotecã. În Sudbury era un magazin mare. trebuia sã câºtige bani pentru mâncare. care vorbea ºi el italiana ºi o rupea niþel în spaniolã. dar realitatea era cu totul alta.

ºi dupã ce au stat de vorbã i-au acceptat un împrumut de 10000 de dolari. S-a dus la Banca Royal. doreau sã fie conduse la discotecã ºi în alte locuri de petreceri. sâmbãtã ºi duminicã. a vãzut camera ºi i-a plãcut. Cãpãtând carnetul. avea o întreprindere ce producea asfalt. cele româneºti nu mergeau aici. cãci asfaltul nu se putea aºeza pe umed ºi atunci era fãrã de lucru. Nu câºtiga – 77 – . Când era timpul bun lucra.50 dolari pe orã. Într-o zi la ºcoalã unde învãþa el engleza a venit un emigrant de loc din Ungaria. unde lucra o unguroaicã. fãcea cunoºtinþã repede ºi uºor cu oriºicine. doamna Bellice. era o femeie osoasã. dolari americani. Italianul avea aparate de sudat într-un atelier micuþ. El s-a mutat de la hotel la Loþi. când ploua nu se putea lucra. care-i liber. un tânãr de vreo 28 de ani. ºi s-a hotãrât s-o cumpere. nu era închis. mai lucra la un italian pentru 3 dolari pe orã. Avea ceva bani strânºi în Italia. te va costa numai 100 de dolari. Vom fi împreunã. S-au cunoscut. Era italiancã. Dupã ºcoalã. A trebuit sã dea un examen pentru a cãpãta carnetul de conducere clasa D. sã întoarcã datoria. apoi ea l-a trimis la ºeful care se ocupa cu împrumuturile. Într-o zi.Mãi Gabi. avea o figurã frumoasã ºi simþea cã poate sã-ºi aleagã fetele carei erau pe plac. pieptãnat în sus. foarte frumoasã care i-a plãcut ºi nu-ºi putea lua ochii de la ea.Tânãr. morãcãnos. cu un pãr negru. Gabi s-a dus la Loþi. Italianul. care te mulge de 210 de dolari pe lunã? Eu stau la un ungur. simpatic. mai lucra ºi pentru acest italian pe basculã care-i plãtea 5. ce nu-i ajungea nici pentru o masã mai bunã. fie fatã sau bãiat. Îl chema Loþi. jucau fotbal împreunã. El o rupea niþel ungureºte. unde erau mulþi tineri unguri. vioi. În acele timpuri el locuia tot la hotelul Sorento cu 210 de dolari pe lunã. dimpotrivã era un bãiat vesel. având o cãmãruþã cu baie. cu care învãþa meseria. ªi era mai aproape de centru. Dar îi trebuiau încã bani. care mai era ºi creþ. Multe fugeau dupã el. El avea douã camioane basculante. A stat de vorbã cu ea. Acum era obligat ca în fiecare lunã sã depunã o anumitã sumã de dolari la bancã. producea garduri de fier pentru case. noul cunoscut. el mai are un apartament. Lucrând aici a cunoscut un alt italian ºi alþi mici comercianþi. Gabi nu era retras din fire. Maºina l-a costat cu taxa de stat ºi toate documentele aproape 17000 de dolari. Apoi învãþase la ºcoala profesionalã din Chiºinãu-Criº. cu obrazul deja zbârcit cu toate cã nu avea mai mult de 50 de ani. dar Gabi nu avea documentele necesare. micuþã. cãci în Borºa erau destul de mulþi unguri ºi el se mai întâlnea cu copii lor. a zãrit o maºinã sportivã. . mergând pe stradã. Patroana hotelului. de ce stai tu la hotelul italiencei. care erau mai scumpi decât cei canadieni. gata sã facã ºi pozne.

Era Northland White Trucks. un bãrbat mai în vârstã s-a oprit ºi l-a întrebat: . eu mã pricep la toate. basculante ºi alte tipuri de camioane. Trecând pe acolo. Eºti cam tinerel sã fii un specialist bun. care se pricepea la toate ºi cu care se rezolvau toate problemele. vãd cã te pricepi la reparaþii. Patronul s-a uitat lung la el. de ce eºti în stare. meditând. era încã devreme. dle. Patronul îi plãtea deja ca mecanic 16 dolari pe orã. În acest timp el s-a stãruit ºi a obþinut carnetul de mecanic clasa A.Bine. Fãcea orice –7 8– .. Gabi a sunat patronului ºi s-a dus la el. sã plãteascã maºina. Era în pericol ca banca sã-l declare neplãtitor ºi sã-i ia maºina. Devenise un bãrbat respectat.Te i-au. Venind la ora 9. tiruri. rãmâi cu Dumnezeu. dar acum Gabi avea un loc de lucru sigur. . mãi bãiete. Bãrbatul s-a interesat de el ºi i-a dat numãrul de telefon al unui patron. Gabi a dat jos cutia de viteze. N-am nevoie. n-am nevoie. am lucrat pe escavator.Din pãcate. un atelier de reparaþii de tiruri. nu din Canada. pe dragalina Nobas. . La patron se lucra în douã schimburi. Dar o sã vedem.Mãi bãiete. douã fãrã platã a zis Gabi.. am cam puþini clienþi acum. O sã te încerc totuºi. e biroul lui.Nobas. spunându-i cã cautã de lucru. .. însã din România.. dã-mi sã fac o reparaþie oricât de complicatã. încã nimeni nu a venit la mine cu o aºa propunere. mãi bãiete.Uite mãi bãiete.Sunt mecanic. sã-mi spunã aºa ceva. care avea atelier de reparaþii de automobile. tu eºti mecanic? .Vã rog. am fãcut ºcoala profesionalã în România. i s-a rupt ambreiajul. Patronul avea o încredere totalã în el. Gabi a demontat un motor ºi i-a fãcut reparaþia. n-am auzit de aºa firmã. La început cu 6 dolari pe orã.ªtii.mult. a schimbat ambreiajul chiar în faþa casei patronului. era cel mai bun mecanic dintre toþi ºi . patronul i-a spus: . LTD. Dupã câteva zile de lucru. rãmân. Gabi a lucrat la el 9 ani. sã întoarcã banii la bancã. vezi uºa aia? Acolo stã proprietarul. cel mai tânãr. dle. dragã omule. Nu erau mulþi bani. dacã nu. Gabi a intrat în birou a dat mâna cu ºeful. Pot sã lucrez la dta o sãptãmânã. cã se pricepe la reparaþii.Bine. . Plata va fi 6 dolari pe orã. lucrând pe camionul basculant. devenise mâna lui dreaptã. i-a rãspuns stãpânul. dacã o sã-þi placã. spuneþi-mi. apoi cu 8 dolari pe orã. Încearcã-mã. Odatã. unde e proprietarul? . dar avea nevoie de bani sã trãiascã. . am 14 mecanici. a aºteptat sã vinã niºte mecanici ºi i-a întrebat: . o sã vãd ce poþi.

Mai mult. Mai desenase un vultur pe capotã.. cãci el nu se lãuda. care nu dorea sã meargã cu oile. dar se mai aprindea uneori dupã vreo una. un tânãr care dorea sã fie bogat. din munþii Carpaþi. se va întoarce acasã ºi toþi acei ce-l numeau pierde varã. el simþea cã va veni vremea când. vagabond. maºinã mai frumoasã. fãcutã dupã planul lui ºi chiar o nevastã ca o pãpuºã. mlãdios. dorind sã adune bani sã-ºi vadã visul împlinit. mai ales îi plãcea sã repare motoarele. care fugea din þarã ºi pe care miliþia îl aducea acasã. Maºina avea 400 cai putere. cutiile de viteze. Era tânãr. El ºtia ce poate. frumoasã. a înfrumuseþat maºina cu diferite benzi strãlucitoare. sã aibã casa lui. pe care nu le uita niciodatã ºi care aproape zilnic îi stãteau în faþa ochilor. Uneori se mira singur. puternic ºi foarte rezistent.Uite mãi. Nimeni nu ghicea lucrul acesta. sociabilã. specialist mecanic. om înstãrit. Nimeni nu ºtia cã îi ambiþios. Când venea cu ea pe la cofetãrii.. Uneori dormea câte douã – trei – 79 – . se acomoda repede oriunde ºi se împrietenea în doi timpi cu oricine. la discotecã. înebunea fetele. care uneori îi ajuta pe mulþi fãrã platã. mai ales fetele care doreau sã-l cunoascã ºi sã fie în preajma lui. Uneori termina lucrul târziu. admirând-o. El visa. mai ales cã avea o fire veselã. la miezul nopþii. mai elegante. întrebându-se „ce mai vrea ºi fata asta de la mine?” Era bãiatul tuturor. el. Tineretul se strângea în jurul ei. Avea succes bãiatul. mai mult la bani îi era gândul. lucru rar pe aici. îl vor saluta ºi vor zice: . bun lucrãtor. Astea erau visurile lui Gabi. se uitau toþi la ea. cu toate cã nu prea avea timp.. În oraº îl ºtiau deja mulþi. cãci motorul avea 8 cilindri. Nu se lãuda. când va avea o casã bunã. sã fie respectat de toþi. ca pe o maºinã pentru raliuri. era o fire simplã. se þinea frumos. diferenþialele. sã fie cu fetele cele mai frumoase. îndemnatic. doar era deprins cu munca grea acasã ºi mai era el.. la discotecã.. La mulþi le plãcea acest tânãr. ãsta e Gabi din valea Lazului. îºi vor scoate pãlãria în faþa lui. Când se mãrea viteza. Era invitat ºi la petreceri. parcã se pregãtea de zbor.reparaþie. Uite mã cum s-a întors roata. unde multe fete doreau sã danseze cu el.. o româncã din locurile natale. ºi se mai ducea la discotecã. Mergea cu ea cu o vitezã de 260 de kilometri pe orã. cãci aºa ceva nu se mai vãzuse în Sudbury. nu-ºi divulga visurile ºi dorinþele. ºtia cã va veni ziua când se va evidenþia ºi el. lucra. nu-ºi lua nasul la purtare. κi achitase maºina sportivã. nu se uita la ceas. cã atrãgea tineretul. ce erau mecanisme complicate pe care nu le repara oricine. maºina se ridica. cã aºa-i tinereþea. ªi el lucra. Mai lucra ºi la italianul care se ocupa cu asfaltul în timpul când la atelier era liber. Dansa bine. acel Gabi care se învârtea prin þarã.

care fugise ºi ea din Ungaria în Canada. sã se ocupe cu vitele ºi oile. nu ºtiu ce s-a întâmplat. Ea locuia cu ei în casã.. Tot aici venea ºi Doris.ore pe zi ºi iar se apuca de lucru. care doreau sã trãiascã altã viaþã. Lucra la mina Inco LTD. fãrã cãlãi. era de loc din Ungaria.. dorind sã danseze cu el... vino încoace. Dar timp Gabi nu avea niciodatã. Gabi.. sã danseze.. era gelos ºi acum regreta cã l-a adus pe Gabi în casa ungurului. dând în arendã restaurantul lui Charly ºi Elisabeth. oriunde putea sã câºtige un ban. ºi era ajutatã de el.. spunea care-i pricina. ªi Gabi venea. Era visul lui de copil ºi dorea sã-l împlineascã. când avea timp. Nevasta lui era menajera unui restaurant în centru ce se numea Frenks Place.. parcã era legat cu ceva de ea. nu era dintre aceºtia. prietenul lui Gabi.. Ei îi plãcea Gabi. liberã. ºi nu doreºte sã trãiascã în mizerie.Gabi. Nici de bãut nu se þinea ca alþii. sã-i bucure pe feciori ori nepoþi cu câte ceva din munca sa. O chema Suzi. Nu stãtea în pat pânã la amiazã târziu... Lucra mereu.. îi plãcea sã ia în gurã o þârã. ci vrea sã aibã o bãtrâneþe asiguratã. ajutã-mã. κi aducea aminte cum îl certa taicã-sãu ºi-l silea sã rãmânã acasã. Pe mulþi îi ajuta ºi oamenii ºtiau de asta. Deseori în faþã apãrea mama Ileana care era departe ºi el nu putea sã vinã s-o vadã.. nu pot da drumul motorului. Venea acasã mort de obosealã.. Gabi.. Charly avea o nepoatã. sã devinã om. era mai micã cu un an ca Gabi. dar se scula dimineaþa din nou ºi continua aceeaºi viaþã. Gabi. care îi trimiteau bani pe chirie pentru restaurant în Germania. Cine venea din România povestea lucruri greu de crezut despre fãrãdelegile comuniºtilor.. care nu înþelegeau cã orice om are nevoie de libertate.. vedea cum Suzi se topeºte dupã Gabi. când soarele era sus de tot. zicea altul. cãci acolo erau tiranii de comuniºti. Dar Suzi era geloasã ºi se înroºea de furie când la discotecã fetele îl luau pe Gabi în primire... iar uneori se punea la treabã. Trãia la acelaºi ungur – îl chema Charlly Weiler.. ce trebuia de fãcut. Clãdirea aparþinea unui român neamþ ce s-a mutat apoi în Germania. despre puºcãriile pline cu români. fãcea totul pentru el. ªi Gabi se deprinsese cu ea.. cãci erau altele ce se agãþau de el ºi nu se lãsau rugate prea mult când el le plimba cu maºina ºi ele îi –8 0– . aºa ca sã nu ameþeascã. care se învârtea mereu. Loþi. avea un nume nemþesc. mâncare ºi îi mai spãla ºi rufele. ca o pãpuºã frumuºicã. . spunea cã e neamþ din Ungaria. dar Gabi nu o prea lua în seamã. uitãte la ambreiajul meu. dreaptã. ºi el nu putea sã sarã de pe ea. Nu degeaba riscase el cu viaþa lui ºi venise aici sã facã bani. Gabi încoace. Uneori dansa ºi cu el.. uitã-te aici. ªi tot aºa Gabi încolo. I se pãrea uneori cã cãzuse pe o roatã.

despre cele trãite. la fel ºi radioul. La noi la ºcoalã ºi nu numai.Nadea Comaneci. italian? . Era deja ora patru dimineaþa. dupã ce se va închide discoteca. ea i-a zis : . dar cândva voi fi ºi eu bogat. continua s-o laude Doris fãrã sfârºit. O gãsise în unul din magazinele din Sudbury. pot lucra zi ºi noapte. ghici cine sunt? a intrigat-o el. când te-ai urcat pe calul acela electric. în toate ºcolile sportive. i se tulburau minþile. Într-o searã. Toþi copiii. Eu nu mã tem de muncã.Sunt român. Dar ea nu a putut ghici. apãreau zorile. cãci nu sunt un leneº. de curajul tãu. Am ajuns aici la voi. Televiziunea noastrã numai de ea vorbea. În maºinã a rãsunat muzicã româneascã. dar ea se þinea la o parte.Ce muzicã e asta? l-a întrebat Doris. El vedea cã ºi alþii o invitau. El observa cã mulþi tineri o urmãreau. voi lucra zi ºi noapte sã mã fac om înstãrit ºi respectabil.Nu. Gabi a luat-o pe Doris de mânã ºi a condus-o la maºinã. ªi mie îmi placi. fraged.Dragã Doris.A! a exclamat Doris. tinerii aveau pozele acestei românce minunate. o invita la dans ºi de fiecare datã ea se lipea de el. peste tot. se lipea de el. ºi el a trecut la volan. cu gust. dansând numai cu el. . Eu ºi pãrinþii mei am fost la Montreal. Se vedea cã pãrinþii o þineau în mâini. Sunt din – 81 – . Doris. parcã era proprietatea ei. în Canada. Era vreme târzie. ºi Doris nu se ducea acasã. mlãdios ºi fierbinte. . Gabi a început sã-i povesteascã despre viaþa sa. . Gabi a trimis-o pe Suzi sã plece singurã acasã de la discotecã. era bine educatã ºi se þinea demnã. Când s-a închis discoteca. Într-o zi dansând cu Doris. te-am vãzut prima oarã atunci.. toate fetele erau înebunite dupã tine. cu cântece de Zamfir Gheorghe.Gabi. era una dintre cele mai elegante fete. aproape de ora douã noaptea. Doris se îmbrãca frumos. . simþindu-i corpul tânãr. El îi fãgãduise lui Doris sã o ducã acasã cu maºina lui. a strigat Doris ºi brusc l-a sãrutat pe Gabi drept pe buze. eu am trecut prin multe. dar ea îi refuza. Sunt sãrac. De atunci el se uita numai la ea. iar lui. De atunci toþi au început sã vorbeascã despre tine. i-a zis el.cedau uºor. ªi când dansa. ce cânta la flaut. . Tu ce eºti. îi fãceau curte ºi o rugau sã stea de vorbã cu ei.Urcã-te. la olimpiada când Nadea Comaneci a bãtut toate recordurile. Român-România! Aoleu! a strigat Doris. fetiþa care în 1976 a fost la Montreal. prin mari suferinþe. . Dar Doris nu i-a spus cã a pariat cu fetele cã se va apuca de capul lui ºi-l va cuceri. Avea o casetã cu muzicã româneascã. ºi acum e afiºat portretul Nadei..

. oameni îndrãzneþi ºi curajoºi. Gabi ºi-a luat rãmas bun de la ei. se simþea atât de bine alãturi de acest tânãr simpatic. el e sever cu mine. ca sã se îndeplineascã. Ceva nou. Niciodatã nu se mai întâmplase aºa ceva. simþind cã în viaþa lui se ivise ceva nou. cã locuieºte în aºa zonã.Dodgeul ãsta marou e al meu... Doris ºi Gabi au ieºit din maºinã. care stãtea în faþa casei lor. la înfãþiºare modest.munþi ºi muntenii sunt aprigi. El zbura cu maºina sa sportivã. fiindcã speram sã mã duci tu acasã. Acum Gabi nu ºtia ce sã spunã. supãratã foc. e dnul Gabi! Mama lui Doris s-a uitat la el. a vãzut-o pe Suzi care-l aºtepta cu ochii plânºi. Se gândea la viaþa sa trecutã. În ochi i se citea furia de parcã ar fi dorit sã-l distrugã. îi venea sã plângã de durere de cele amintite. Doris nu dorea sã iasã din maºinã. Lângã casã erau parcate douã maºini lungi. apoi la fiica sa. ceva pentru care va trebui sã lupte. ce nu simþise niciodatã rãsãrea acum în inima ºi mintea lui. mi-a cumpãrat-o mama. numai aºa voi înþelege cine eºti.E frumos acest tânãr.. În casã erau aprinse toate luminile. apropiindu-se. . chiar ºi despre Suzi. Gabi. pãrinþii nu dormeau. i-a zis ea. la toate cele întâmplate. . cu o privire inteligentã. A vãzut-o pe Doris alãturi de Gabi în maºina sportivã. se gândea el. din cele scumpe. parcã s-a întâmplat ceva frumos. . dar ºi de bucurie. erau îngrijoraþi cã fiica lor nu e acasã la aºa vreme. Gabi i-a povestit totul. Gabi vedea cum se uitau pãrinþii fetei din când în când prin geam. care-i plãcuse de când îl vãzuse prima oarã acolo în salã cãlare. de model vechi.. . Ducând-o acasã au ajuns cu maºina într-o zonã numitã Bell Park. Reîntors acasã. trãgând perdelele într-o parte. încãpãþânaþi. pe calul electric ºi a înþeles cã e un bãiat curajos. nu noaptea. se gândea cine e fata asta. Lui nu-i venea sã creadã. o aduce la discotecã. sã sufere. bun sau rãu. N-am venit cu maºina mea la discotecã niciodatã. intrând în camera lui. Alãturi de ea un tânãr cu pãrul negru. ca o razã de luminã într-un întuneric profund. duios. eu locuiesc aici. Nu tatãl. Cu cine se leagã el? Ce vrea fata asta de la mine. El ºtia cã aici trãiau cei bogaþi care aveau vile mari. ce fel de om.Mamã.Opreºte. puternic ºi ambiþios. Mama ei a observat maºina lui Gabi. Mai mult nu i-a spus. cerându-ºi scuze cã s-au reþinut aºa de târziu ºi leau provocat îngrijorãri. ºi a ieºit afarã. cã stã cu chirie la unchiul ei ºi se mai îngrijeºte de ea. dar sã-l aduci ziua. lungã.Unde ai fost? –8 2– . simþind ceva nou în viaþa lui.

lãsânduse sãrutatã. Odatã a venit la atelierul unde lucra el. intrarea era liberã... cãci el juca bine. Toate echipele doreau sã-l aibã de jucãtor pe Gabi. era antrenor la o echipã din Sudbury. din pãrinþi care niciodatã nu ar fi de acord cu aceastã alianþã. au rãmas cu gura cãscatã. Erau multe echipe. Au trecut câteva luni ºi Gabi se þinea de cuvânt. cãci îl chemase. îmbrãþiºându-l cu foc. nu mai plânge. ca un vinovat. cu ce s-a deprins de micã. iertându-l. Cu toate cã echipa scoþianã. bani nu aveau. Gabi mai juca ºi fotbal.. în picioare cu niºte pantofi scofâlciþi.Nu-i adevãrat! Ai fost cu ea! . l-a întrebat ea duios.. Gabi juca pentru o echipã italianã. Charly. cãci nu-i poate oferi nimic din ceea ce are.. îmbrãcatã elegant.Ajunge. se vedea ca printr-un geam de sticlã. cãci se lega mereu cu alte fete ºi în acest oraº mic se ºtia totul. Gabi. la volanul unei maºini de lux. când jucau scoþienii. Dar gândurile lui erau la Doris. Suzi! Aºa cum totul are un sfârºit. Scandalul a durat un timp ºi Suzi a izbucnit în lacrimi. tristeþea. . Venea cu prietenele sale ºi mereu îl cãuta pe Gabi. El ºi aici. o sã fie totul bine. . Mecanicii. ungurul. Liniºteºte-te. parcã o vãzuse pentru prima datã cã era aºa de frumoasã ºi tinericã. formate din italieni. Doris aflase cã el joacã fotbal ºi venea regulat. se grãbea la lucru. dar dacã se întâmpla aºa ceva. a câºtigat finala. era rezistent. echipe mixte „Airis” ºi „Scotland”. El se uita la ea.Am fost cu niºte prieteni la un pahar de bere.Nu am fost cu nimeni. în care juca el. cãci el ºtia cã e sãrac ºi fata nu e pentru el. în Sudbury.Unde te-ai pierdut.. numai cu tine voi dansa. cu ce vor trãi? El nu era din acei care s-ar fi împãcat cu gândul sã ducã o viaþã de azi pe mâine. n-o sã mai merg la discotecã! Numai cu tine. . Ce poate câºtiga el cu mâinile sale? Ea era bogatã. Gabi a ieºit din atelier. Dar Charly antrena o echipã de scoþieni ºi l-a convins sã joace în echipa lor. cine sã creadã cã venise de dragul unuia dintre ei. ca sã nu o supere pe Suzi. la meciuri veneau mai mult europenii. polonezi. Era frumoasã. Chiloþii ºi bocancii îi cumpãrau jucãtorii din banii lor.. fugea bine pe teren ºi se bucura de simpatia publicului. Chiar dacã îºi vor lega viaþa. Suzi ºi-a ºters lacrimile. Aºa îi spunea. El a încercat sã o liniºteascã. murdar. croaþi. Se stãruia sã nu se întâlneascã cu ea. – 83 – . ferindu-se de alte întâlniri. avea o faimã nu prea bunã. ca omul pe care l-ar fi iubit sã fie lipsit de ce are nevoie în viaþã. uneori îl apuca dezamãgirea. Se gândea mult la ea. în salopetã unsuroasã. când au vãzut-o ºi au înþeles cãl cautã pe Gabi. þi-am spus cã am bãut cu bãieþii mei. a rãspuns Gabi cu ochii plecaþi.

se duceau la un bazin în curte. cã se gândea mereu la ea.. . ªi. ia receptorul. .. Când venea seara. Dar Doris nu se lãsa. tu îmi placi ºi fãrã bani. îi aducea mâncare. Ea a plecat. mai îndrãzneþ.Mã ai pe mine. el avea un repaus. care-i spunea cã Suzi e numai o prietenã. la telefon. împingând pistonul în cilindru... fãcea motorul unui tir. dar el s-a întors tulburat la lucrul sãu. dar Doris nu se lãsa ademenitã ºi-i spunea: . râdea ea. o vroia. de sãrutul ei de atunci.. –8 4– . .Þie þi-i mai uºor. sunã la linia a doua. trebuie sã-i câºtig.Doris.Gabi. Lucrurile se repetau. care se îngrijesc de tine. se gândea el. El se uita la ea. cã ei trãiesc ca bãrbat ºi soþie. Uneori era obraznic. cã-i plãcea sã fie chemat. Dar Doris nu era din acelea care sã renunþe aºa de uºor la visurile sale. striga secretara. trebuia sã recunoascã.Eu nu pot sã trãiesc pe bani strãini. Ceva îl împiedica.Când mã vei cere la pãrinþi. cã aºtepta sunetul ei.. mamã. ai tatã. a râs ea cu zâmbetul ei drãgãlaº. . Gabi se potolea. ºi asta e îndeajuns. nu sunt calic. fata asta nu-i pentru mine. doar ºtii cã îmi placi ºi mi se pare cã ºi tu nu eºti indiferent.. eu n-am pe nimeni ºi trebuie sã lucrez mult. strigau mecanicii. am mult de lucru.Pãi. ªi atât. asta trebuia s-o recunoascã el. când Gabi îºi aducea aminte de ea. n-am bani. se reþinea ºi nu încãlca hotarul.. Doris însã îl credea pe Gabi... . atunci ea nu va mai veni sã-mi tulbure minþile”. dar eu. De ce l-a ales anume pe el? Patronul a dat ordin secretarei sã fie chemat numai când e ceva urgent. Era frumoasã fata aceasta ºi avea un corp formidabil. care nu-i dãdea sã doarmã nopþile. ca ea sã înceteze cu sunetele. . dar el îi rãspundea cã e treaba lui. el se dezbrãca de salopeta murdarã ºi se arunca sã se rãcoreascã. n-ai sã câºtigi toþi banii. „Nu pot sã-i moroncesc capul. Gãsim noi bani. Doris fãcea la fel. cu toate cã o dorea. n-am dreptul.El fugea la telefon cu gândul sã-i spunã despre Suzi. se dezbrãca ºi ea în chiloþi ºi sutien ºi sãrea ºi ea în apã alãturi de el.Ce sã-i spunã? .. totuºi. la corpul ei ºi-l treceau fiori.. cã el îºi face lucrul singur. de la ºcoalã venea la atelier. ia linia întâi. atunci voi fi a ta! Eu nu sunt o fatã uºuraticã. fãrã ajutorul cuiva.Gabi. cãci o înþelegea. ca sã fac vreo afacere. Patronul i-a atras atenþia cã prea mult vorbeºte cu prietenii la telefon. dar nu-i ajungea putere. Trebuie sãi spun cã o am pe Suzi. Suna deseori la telefon. . Într-o zi Suzi a întâlnit-o pe Doris ºi ia spus de relaþiile sale cu Gabi.. cã trebuie sã lucreze....

. Acum – 85 – . cãci odatã eºti tânãr în viaþa ºi ce ai scãpat din mânã nu mai prinzi. fãcea tot mai mult economii reuºind sã-ºi plãteascã datoriile la bancã. dar la vama canadianã – alte probleme. Profesorii se mirau cum de acest strãin din nu ºtiu ce þarã ºtia de toate ºi fãcea totul la practicã cum trebuie. ªi în acest oraº erau mulþi italieni. dta eºti cetãþean al nimãnui. Cu un grup de tineri a trecut vama canadianã fãrã probleme. Palmerino. n-ai cetãþenia noastrã. Doris nu a mai venit. cãpãtând notele cele mai bune.Dupã spovedania lui Suzi. dar Gabi a plãtit chiria lui Palmerino. unde dupã trei luni de învãþãturã trebuia sã primeascã carnetul de mecanic de clasa A. dupã ce au luat legãtura cu cei de la biroul de emigraþie. A fost nevoit sã doarmã la vamã ºi numai a doua zi. Ungurul ºtia cã el plecase la cursuri în alt oraº. dar la vama americanã i-au cerut documentele. aºa cã toþi profesorii erau mulþumiþi de el. I l-a propus cu 150 de dolari pe lunã ºi Gabi a fost de acord. Lucra cu ochii închiºi. nu-l oprea nimeni. fãcea toate reglãrile. a zis el la vama americanã. a scãpat de Suzi. . Marie. oraºul era situat chiar la graniþa cu America ºi era împãrþit în douã: Sault St. i-au dat drumul îndãrãt. Gabi la cursurile de la colegiul din Sault St. Se mutase de la Charly fãrã ca ei sã ºtie.. cãci documentele româneºti nu erau valabile în Canada. cãci fãcuse cunoºtinþã deja cu mulþi tineri ºi tinere.. la Sault St. Marie din Canada ºi Sault St. fiindcã un chiriaº plecase. apoi le strângea din nou. i-a zis lui Gabi cã are în casa lui un apartament liber. Dar nu i-au dat voie sã treacã. nu poþi merge în Canada. Era în toamna anului 1981. Reîntors la Sudbury. nu obþinuse cetãþenia canadianã. cãci era încã emigrant.. Dar a ºi plecat la cursurile de mecanic în alt oraº. Gabi s-a mutat la Palmerino. Marie din Statele Unite. Se cunoscuse la SOO (aºa-i spuneau acestui orãºel pe scurt) cu o italiancã frumoasã ºi îºi mai fãcea de cap cu ea. desfãcând ºi percheziþionând toate ungherile. Gabi nu avea nimic la mânã. L-au întors îndãrãt. Ce-ai cãutat la frontierã?. În acest orãºel mai mare decât Sudbury. nu-i dãdeau voie înapoi. Marie avea notele cele mai bune. se rãstea vameºul. Gabi încã nu avea cetãþenie ºi într-o zi se hotãrâse sã meargã sã vadã America. crezând ca are droguri sau alte lucruri interzise. ªi aici fetele nu-i dãdeau pace. lucrând mai departe la Northland. Datoritã faptului cã a plecat în alt oraº.Sunt student. italianul cu asfaltul. Cei din SOO Canada le aveau. parcã toatã viaþa numai cu astea se ocupase. ca sã fie sigur cã acesta nu va închiria apartamentul nimãnui. el locuia la un hotel plãtind 300 de dolari pe lunã.Dta eºti emigrant. cu toate cã nici limba englezã nu o prea ºtia? La orele de practicã Gabi desfãcea motorul sau transmisiile. i-au controlat maºina. fãrã nici o greutate..

întâlnind-o pe stradã în oraº. tu eºti un vagabond. nu iubit. El trebuia sã lucreze.. Contul lui Gabi creºtea mereu. la sfârºitul sãptãmânii. . când într-o zi a aflat cã ea consumã droguri. S-a gândit ºi a lãsat-o. nu erau bogaþi. aºa era scris în contract ºi legea apãra drepturile atelierului. El lucra mereu. ba carburatorul nu lucreazã ºi multe altele. servea clienþii. Reîntors din SOO a trecut pe la restaurantul lui Charly. . poate sperau cã el o sã se însoare cu Angela lor. sunteþi un client credibil. Angela. Gabi s-a uitat la ea.. mai ales cei cu maºinile mici . Sudbury era orãºel mai mic ºi mai urât decât SOO. Totul era bine. Aºa s-a terminat dragostea cu Suzi. iar iarna familia trãia din câºtigul din varã.. nu sã-i cheltuiascã pe fleacuri. gustã-le. dacã patronul ar fi aflat. Îi mai spãla ºi hainele de lucru. regreta. Dorinþa lui era sã se ridice. pleca la SOO. amintinduºi ce mâncare bunã ºi caldã fãcea pentru el.Eºti un vagabond. ia ºi tu. l-ar fi dat afarã. care avea casa lui ºi un Mercedes. îi ziceau ºefii.Gabi. el lucra ºi mai mult. dacã se poate numi aºa legãtura lor de scurtã duratã. Dar toate trec ºi cu timpul omul înþelege –8 6– . El s-a hotãrât sã rãmânã în Sudbury. Dintr-o parte. el poate sã-þi fie tatã. i-a zis el. pe podea când fãcea reparaþiile. Când la vãzut pe Gabi. Pãrinþii ei erau niºte oameni de treabã. dar uneori. când avea timp liber ºi nu lucra la patron. sã facã gãlãgie mare.ba frânele trebuiau reglate. a înlemnit. era mai bogat decât Gabi. nu vreau sã te mai vãd. . Suzi era profesionistã. aveau o droaie de copii ºi erau întotdeauna veseli. dar ce nu fac tinerii când le plac fetele. pleacã de aici! Aflase prin unii ce veneau de la SOO despre amorul lui cu italianca Angela ºi acum se rãzbuna pe el. Apoi a început sã þipe la el. Nu avea voie sã se ocupe cu reparaþia tirurilor. dar lucra numai vara. aici îl ºtiau aproape toþi. îi pãrea bine cã se despãrþise de ea. uiþi de toate grijile. Banca e mulþumitã de comportarea dstrã. Clienþii veneau singuri ºi-l gãseau. Uneori. Tatãl ei era patron la o construcþie de case. în orice vreme ºi luaþi împrumut cât doriþi. κi gãsise un gagic. treburile mergeau bine ºi contul lui creºtea la bancã. Îl simpatizau pe Gabi. drogurile nu erau pentru el. .. El se pricepea în toate ºi executa orice comandã.Treaba mea ce fac eu. la italianca aceea.Suzi. cãci se culca pe pãmânt. sã se vadã înstãrit. fãcea ºi mâncare româneascã ce-i plãcea lui Gabi. Suzi lucra aici. Maºinile mici le putea repara oricând. care se înegreau straºnic. dând negativ din cap. i-a spus ea într-o zi.Veniþi oricând. . la o distanþã de 350 de kilometri. cu vreo 17 ani mai în vârstã.banca avea încredere în el. sã câºtige bani.

Bunã. sã ºtie dacã mai þine la el.Nu. astea sunt toate pentru tine. din partea ocupatã de sovietici dupã împãrþirea Poloniei. Tatãl lui Doris era de loc din Ucraina de Vest. câºtigând dolari grei. am nevoie de multe lucruri. devenind înstãrit. vãzând cã se plimbã din nou cu vagabondul de Gabi. pensionându-se. numai pentru mâncare ºi haine. cãutând cele mai frumoase ºi mai scumpe. dar câºtiga puþin. unde a lucrat pânã la vârsta de 65 de ani. petrecerile. a vãzut cum procedau „muscalii cei barbari” ºi în timpul rãzboiului a plecat în Austria. Socrul se mai ocupa ºi cu construcþiile. Hitler ºi Stalin. draga mea. soacra lui Gabi. Tatãl ei. Se duse drept la ea zâmbind. Cu ei cumpãra pãmânturi în Sudbury. când doi cãlãi. pe care le vindea cu preþuri duble peste ani. pentru cã o sã fim împreunã în vara asta. Au început din nou întâlnirile. magazinul unde lucra Doris. Tatãl ei.. a avut ºi ea o soartã grea. a luat-o numai pe ea. . ceilalþi rãmânând în Europa. la universitate. Era anul 1982. mama lui Doris. Doris a intrat la învãþãturã la colegiul din Sudbury.. ce se vând aici în magazinul tãu. te rog serveºte-mã. discoteca. A plecat în provincia Manitoba. bunã ca o pâine caldã. Bunica lui Doris a fost ucisã. în timpul unui an de ocupaþie sovieticã el ºi-a dat seama cine a venit sã-i elibereze. Pentru ei a fost o femeie cuminte. dar fãcând economii ºi-a strâns ceva bani. se stãruia s-o trimitã la învãþãturã la Ottawa sau Londra. au împãrþit lumea în 1939. refugiindu-se în Canada. Doris. Pe soþia sa. Au reuºit amândoi – 87 – . Gabi începea sã aleagã marfa. cãlcând o grenadã în timpul rãzboiului. ajungând aici cu vaporul încãrcat cu sute de oameni pierduþi pentru pãmântul strãmoºesc. dându-le apoi în chirie. sutiene. Mama lui Doris.cã trebuie sã aibã alãturi un prieten bun. cu care sã-ºi împartã gândurile. Într-o sâmbãtã s-a dus la Moal. A avut o viaþã destul de sãracã. te-ai cãsãtorit? a strigat furioasã Doris. plimbãrile cu maºina prin locurile mai frumoase. care sã-l susþinã. Doris se fãcuse roºie la faþã ca o viºinã.Ce. Mama lui Doris a lucrat la magazin toatã viaþa sa. le cântãrea. ºi i-a ajutat pe Gabi ºi Doris sã-ºi întemeieze viaþa lor. cãmãºi de noapte femeieºti. construia case. La început a lucrat la cãile ferate. sã-l ajute. aranjându-se la lucru în mina INCO. ºtiind cã Doris umbla dupã el. speranþele ºi bucuriile. cum îl numea el. Mama lui Doris avea o fire bunã. . a cunoscut-o la Sudbury. el alegea. lua chiloþi. . ajutând familia sã nu ducã lipsã de nimic. Gabi începea sã înþeleagã cã Doris era pentru el o comoarã ºi dorea s-o vadã din nou. Peste câþiva ani a emigrat în Canada. Aºa s-a ridicat ºi el. Toþi împrejur l-au observat ºi acum se uitau la ei.

la apucat de gât ºi la trântit lângã cabina cu muzicã. înfuriat. dacã vor fi departe unul de altul ºi va scãpa de acest pretendent la mâna fiicei sale. mi-a spus toate relele despre tine. A þâºnit sânge din obrazul adversarului. Aici l-au fãcut vinovat pe Gabi. Ascultãmã. ºi-i povestea: . eu nu vreau sã mã cert cu familia ta. Gabi a sãrit la el ºi l-a lovit cu capul în gurã. Doris a venit la el. tatãl meu. þipete.sã le dea învãþãturã copiilor sãi: fiul devenise doctor. patronul era un grec.Dragul meu Gabi. Întorcându-se acasã. L-au înºfãcat pe Gabi ºi l-au dus la postul lor. mai solid decât Gabi. Colegul lui Doris. gãlãgie. Era un bãiat înalt. Aceasta înfuriatã i-a tras ºi lui o palmã. cum ºtia el. el le-a gãsit pe amândouã în apartament. în apartamentul lui. Era un dans încet ºi negresa se lipea de el. am avut un scandal enorm.. s-a ridicat de la masã pe scenã. au întocmit actele ºi l-au trimis acasã. spãrgând geamul. Dar Doris nu era fata sã cedeze atât de uºor. eu am plâns. iar Doris terminase ºcoala de manageri.Dacã o sã mã mut la tine. care a început sã þipe ºi a chemat poliþia. Bãtrânul era destul de bogat ºi nu vroia ca bani lui sã încapã pe mâna vagabondului Gabi. Cel ce se ocupa cu muzica ºi cu video era un coleg de ºcoalã a lui Doris. .. Mai aflase el ºi de unele aventuri ale lui cu fetele din Sudbury. burtos. Au venit cei de la bar. crezând cã el e vinovatul. la Peter-Piper. a apucat negresa de cap ºi i-a tras un pumn drept în faþã. aºa ciobãneºte. s-a repezit la Gabi care încerca sã despartã fetele. Peste câteva zile. cum îl numea el deschis. Þipete. primind citaþie. cabina s-a fãcut þãndãri. Localul era plin de lume. O negresã tinericã l-a invitat pe Gabi la dans. i-a rãspuns Gabi. urmând sã vinã la procuraturã. puternic. ieºind din cabinã. cã te iubesc ºi nu vreau sã mã despart de tine. Bãtrânul spera cã iubirea lor se va termina. Într-o searã le-a dus la discotecã. dupã câtva timp ei o sã înþeleagã cã nu ne mai pot despãrþi. gãlãgie. s-a dus la procuror. le-am spus cã nu plec nicãieri de aici. încercând s-o calmeze pe Doris. Când ea a vãzut aceasta.. Trãiau împreunã cu el. –8 8– . i-a rãspuns Gabi. Gabi era ºi el pe scenã.. cãci într-un orãºel mic e greu sã ascunzi aventurile. la Palerimo. S-a mutat într-o zi la el cu o prietenã cu care lucra împreunã la magazin. vreau sã mã mut la tine! . Aºa ceva fãcea numai Doris cu el. . Dansatorii au fugit de pe scenã. când va fi chemat.Nici nu vreau sã aud de aºa ceva.Nici într-un caz. era o zarvã mare.

sã vorbeascã cu ea în limba mamei. Gabi se gândea. Trebuie s-o pedepsim. visa sã se însoare cu o româncã. A trecut o sãptãmânã. Era ºi bunã la suflet ºi principalul era cã-l iubea cu adevãrat. au hotãrât sã cumpere a doua maºinã. . Gabi pe patul sãu. supãrat. nici om alãturi de tine. Atunci Doris s-a hotãrât sã se mute la el. dar ºi tu trebuie sã fii numai al meu. Doris dormea pe un fotoliu. atunci hotãrãºte.Dle Buju. Uneori se mai întâlneau ºi îºi aminteau de pumnii primiþi unul de la altul ºi râdeau. S-au dus împreunã la magazin.Nu. nici mâncare caldã. Dar Doris era frumoasã ºi-i plãcea.. . Trãind deja împreunã. ori stai la închisoare o lunã de zile. Numai mama venea pe la ei. Cu Doris s-a împãcat. El a cumpãrat o camionetã destul de bunã cu 3000 de dolari. vinovatã e fata dtale.. cãci tatãl. Într-o zi ea a fãcut praf automobilul ei ºi a fost rãnitã grav. dle procuror. de toate. nu mai dorea sã ºtie de ea. video. atunci voi fi a ta. rãspund eu de toate. cãci eu te iubesc cu adevãrat ºi sã nu mã faci sã sufãr. .. au ales costumul ºi toate cele necesare ºi s-au despãrþit prieteni. i-a spus procurorul. Doris. ori trebuie sã plãteºti amenda ºi toate cele distruse. întorcând automobilul la stânga ºi – 89 – . . eu vreau sã fiu numai a ta. cãci ea a început totul.Bine. Sã ºtii acest lucru. Doris avea banii ei. iar ea de automobilul ei. nu a mai ridicat mâna la nimeni. Acum avea 22000 de dolari ai sãi. promiþându-i cã o va lua de soþie ºi-i va fi credincios. îi era ºi ei jale de atâþia bani cheltuiþi în zadar.Jurã cã mã vei lua de soþie. Ea era vinovatã. dta nu eºti vinovat. Se sãturase ºi el de viaþa de celibitar.. depunea pe contul ei câte 1000 de dolari pe an. în apartamentul lui de pe Lorne street. Mai lucra ºi la magazin. bineînþeles. Ea îºi cerea mereu iertare. Doris n-are nici o vinã. fiindcã cea a lui Doris era pe numele tatãlui ei. începând cu naºterea ei. Gabi a fost nevoit sã plãteascã 900 de dolari patronului grec pentru distrugerea cabinei cu muzica ºi a mai trebuit sã-i cumpere un costum colegului de clasã a lui Doris. vedea cã nu-i bãutor ºi se stãruie sã facã bani. care. Devenise un apartament luxos. Se chinuiau amândoi. el o dorea. ea nu ceda. N-a trecut nici o lunã ºi Doris împreunã cu prietena sa i-au fãcut ordine în apartament ºi au adus un televizor. îl simpatiza pe Gabi.Gabi. Pânã la colegiu unde învãþa Doris erau vreo 18 kilometri.. Atunci Gabi a înþeles cã în Canada nu puteai rezolva nimic cu forþa ºi din acea zi dupã ce a plãtit atâþia bani. Acum el se folosea de camionetã. A înþeles ce e judecata în Canada ºi se ferea de orice bãtaie ºi scandal. sã nu mã minþi. cãci cel vechi era plin de sânge ºi chiar rupt pe alocuri. I-a dat cuvântul.

Vreþi. nu vreau sã am certuri cu familia ta. iar pãrinþii stãteau alãturi de ea. el s-a oprit lângã o bodegã. e a mea ºi va rãmâne aici. Numai mama ei era de partea lui Gabi ºi-i lua apãrarea. de purtarea familiei ei. Se îmbãtase biniºor. Doris luase o lamã ºi îºi tãiase o vânã de la mâna stânga.. a zis Doris cu lacrimi în ochi.. întorcându-se în apartamentul lui Gabi. La spitalul central a gãsit toate rudele lui Doris. toþi triºti.. încercând sã stingã focul. Gabi intrase cherchelit înãuntru.. Doris. de faptul cã Doris era rãnitã. A intrat în bar ºi a bãut câteva romuri cu pepsi. .. atunci pentru mine nimic nu are rost în viaþa asta. dar în acea searã. Dar Doris. neînþelegând nimic. . Fratele lui Doris îl înjura ºi el. Aici erau taicã sãu.. Întorcându-se de la lucru. dar el va fi soþul meu.Ascultã Gabi. S-a ridicat cu greu pe scãri. a bãut mai mult decât trebuia. Nu vreau sã intru în aºa familie. Când mã întorc disearã aici.. mai bine termin cu toate.. iar voi –9 0– .Doris nu mai este fata voastrã. neºtiind ce-i de fãcut ºi gândind ce-a fãcut Doris – a plecat sau nu din apartamentul lui? Ajuns acasã. care era doctor. îndureraþi ºi supãraþi pe Gabi. cãruia îi trecuse deja beþia. El lucra în atelier. Bãtrânul a început sã-l insulte. Au început din nou scandalurile cu familia ºi chiar între ei.. eu nu pot trãi aºa. fratele ei cu soþia. Eu nu o sã fiu a altuia. strigând cã el e vinovat de toate. mama sa. o pansase. Bãtrânul a început sã plângã... Gabi s-a întors cãtre pãrinþi ºi fratele ei ºi a strigat: . Ea se uita acum la Gabi. În apartament Doris era în pat. dar repede s-a dezmetecit ºi a înþepenit vãzând ce a fãcut Doris. Nu-i plãceau bãuturile. rãnitã. Am vãzut purtarea tatãlui ºi a fratelui. trimiþând-o la pãrinþi. Era zarvã mare. stând pânã ce s-a închis barul. sã mã cert mereu cu ei.Ascultã. cearceafurile erau pline de sânge. Ea nici n-a dorit sã plece la spital.Lãsaþi-l în pace pe Gabi. seara. Gabi era disperat. Suntem ca ºi cãsãtoriþi. numai cã el sã n-o lase. înþelegând ce se întâmplase.ciocnind altul. dacã tu nu mã vrei. enervat. ªi-a spãlat repede mâinile. Eu trãiesc deja cu el în apartamentul lui mai mult de o lunã. Mama ei i-a sunat lui Gabi din spital. Peste câteva zile Doris a ieºit din spital. Du-te acasã. Fratele ei. le-a strigat: . nu vreau sã te mai vãd în apartamentul meu. a vãzut la parcare maºina socrului ºi a fratelui lui Doris.Pânã nu vine Gabi nu plec nicãieri de aici. Era nenorocitã cã Gabi o dãdea afarã din casã. Se hotãrâse sã termine odatã cu toate astea.. s-a îmbrãcat curat ºi s-a repezit cu camioneta la spital. . nu vreþi. Plângea ca un copil.

împãcându-se cu gândul cã Doris trãia cu el.Doris.. întreagã. Gabi. se þine de lucru. numai mama a rãmas. ºi-a cerut iertare de purtarea sa ºi le-a spus: . Fiul lui. – 91 – . La 10 mai 1987 Gabi ºi Doris au fãcut nunta lor. veniþi la noi. Ea se purta cu toþi la fel. vom fi împreunã. oare era mai bine dacã o pierdeam pe fiica noastrã? El nu-i bãiat rãu. tatãl lui Doris. Stãteau aºa îmbrãþiºaþi. zilele treceau ºi ei se împãcau de minune. ce mai vrei? Oare noi am devenit înstãriþi deodatã? Adã-þi aminte. Dar dacã ea ar fi murit? Pentru ce ºi pentru cine trãiesc eu? Doar pentru copii mei. locuia la pãrinþi în blocul lor. dacã vreþi. unde au trãit vreo zece ani. ne vom folosi de amândouã ca înainte. dimpotrivã. cãci e liber. dar îºi fãcuse o casã bunã cu ajutorul pãrinþilor. o casã mare ºi frumoasã chiar lângã lac. . Vom fi amândoi pânã la capãt. nu fumeazã. eu i-au toate cheltuielile de nuntã asupra mea. voi. nu ca românul ãsta. cãinându-se. Societatea de asigurare a reparat maºina ei. Era ca o adevãratã mamã pentru amândoi. s-a mai liniºtit. cãci iubirea noastrã e mai preþioasã decât toate. luaþi apartamentul lui. asta e maºina ta cât ºi a mea. uite nu bea. ºi a îmbrãþiºat-o puternic.Doris. Plecaþi! a strigat Gabi. Tinerii s-au hotãrât ºi s-au mutat la pãrinþi. Mama la bãtut pe umeri. totul e pe gratis. au lãsat-o pe altã datã.plecaþi de aici.E soarta ei. Iubirea noastrã e mai scumpã. El ºi-a cerut iertare. Cele întâmplate îi legase mai puternic. Nunta n-au fãcut-o. îºi iubea fata.Dragii mei. . era din nou bunã. Au plecat toþi. Au rãmas amândoi singuri în camerã. dar el simþea cã bãtrânul îl suporta greu. îºi zicea el. liniºtindu-l ºi ajutândui în toate. fiecare cu gândurile sale. l-a sãrutat pe obraz ºi a ieºit. Plãteau numai curentul electric. Mama lui Doris a venit într-o searã la ei spunându-le: . Ray se mutã în casa lui. Viaþa s-a derulat mai departe. Socrul lui Gabi a venit la ei. începând cu anul 1983. promiþândui cã aºa ceva nu se va mai întâmpla ºi Doris va rãmâne la el. Soacra. N-am avut dreptate. altfel chem poliþia. Ray. îmbunându-ºi bãrbatul. sãraci sau bogaþi. acum erau siguri amândoi de iubirea lor. totul ce se întâmplase îi apropiase ºi mai mult. o întreba el. dar vroia pentru ea altã soartã. Socrul. de ce nu vrei sã înþelegi.Dragii mei.. îl stima ºi-l iubea pe Gabi. Vom trãi ºi fãrã ei. de ce trebuie sã suferim atâta. un bãrbat mai solid. . cât ne-am chinuit pânã am reuºit sã facem ceva? ªi bãtrânul ceda cu încetul. vorbea mai moale cu Gabi.

M. Lucrul la patron nu la lãsat. Dacã ar fi lucrat mai departe. spera cã totul va fi bine ºi atelierul îi va aduce profitul necesar sã se achite.T. Gabi vroia sã porneascã o afacere. Restul timpului se afla la construcþia atelierului sãu. Cu banii strânºi de la nuntã. Avea cheltuieli mari. erau vreo 19000 de dolari. Venea la magazin dupã ºcoalã ºi avea câteva ore de lucru. Se scula dis de dimineaþã ºi se întorcea acasã rupt de obosealã. Atât. dar ºi suma asta nu era suficientã. A cumpãrat echipamentul necesar. dorind cât mai curând sã înceapã activitatea sa. cãci era plãtit bine ºi avea nevoie de bani. dar avea încredere în sine. A fost o nuntã ca în poveºti. Construcþia atelierului mergea repede. când pânã la amiazã. cu o dobândã destul de mare de 16%.D. a întemeiat o întreprindere de fãcut asfalt în oraºul Hitchiner. Moldovanu. κi pusese capul în laþ. ba pentru viaþã. Ceremonia a avut loc în hotelul Prezident.ai sã-þi faci numai costumul alb pentru nuntã. dar n-a fost sã fie. Doris îl liniºtea. ce atrãgea clientura. fãcându-l sã mai uite de neplãceri ºi de certurile cu cei ce –9 2– . cel mai mare ºi mai scump din oraº. Aºa nuntã bogatã era cam rar în Sudbury. Dar ea n-a mers. La nuntã au fost invitate 250 persoane. Paving L. pe care s-a montat clãdirea atelierului. Cu aceºti bani Gabi a cumpãrat un teren vast. împreunã cu alþi doi români. ºi cu alþii împrumutaþi de la mama lui Doris. Nu dormea mai mult de 2-3 ore din cele 24. Visul lui era sã aibã un atelier modern. o clãdire mare din metal. aparatele de sudat. Cei doi parteneri erau oameni încãpãþânaþi ºi hapsâni. dar n-avea încotro. Doris se mira cum de rezistã el. reparaþia tirurilor ºi altor mecanisme. Gabi i-a pãrãsit. Gabi se grãbea ºi îi grãbea pe toþi proiectanþii ºi muncitorii. sã construiascã un atelier de reparaþii de tiruri ºi camioane. ba pentru atelier. când dupã amiazã. Dar nu-i ajungeau încã mulþi bani. A fost nevoit sã ia de la banca Royal încã 100000 de dolari. înzestrat cu tehnicã nouã. În 1984 Gabi. pe ºantier. Banii câºtigaþi îi punea deoparte. cu aparate ºi strunguri de ultimul model. strungurile.C. ªtia cã va fi o luptã pentru clientelã ºi o concurenþã aprigã cu celelalte ateliere. cãci ei nu au dorit sã-l asculte. azi ar fi fost milionari. „Buju. lucra ºi acolo. alteori fericit de lucrul îndeplinit. vroiau prea multe deodatã. Cocârlã”. uneori enervat. dând garanþii pe mult timp. Ei aveau strânºi cu Doris vreo 85000 de dolari. Doris mai lucra în magazinul unde mama sa era managerã. care i-a dat vreo 40000 de dolari ºi socrul care l-a ajutat cu 30000 de dolari. B. ea era ca un barometru al familiei. Atunci a hotãrât sã-ºi facã afacerea singur. în faptul cã se pricepea la toate ºi fãcea reparaþii pe cinste.

Se montau maºini speciale pentru reparaþia blocurilor motoarelor... Gabi trebuia sã aibã mecanici buni. ba uneori ziua se termina cu o beþie. Majoritatea lucrãrilor se fãcea cu instrumente automate ca sã recupereze timpul. totul se fãcea cu grijã. unde timpul nu se preþuia. nu mai vorbim de ºef. modern. cãci se întâmpla uneori când compresorul avea nevoie de reparaþii. dar el dorea sã fie aparate noi. ºasiurilor. sau când magazionerul întârzia la lucru de stãteau toþi mecanicii ºi-l aºteptau. cu – 93 – . pompe de scos sau turnat uleiul în motoare ºi punþi. cãci lucrase în acel regim unde domina sistema: Nu voi face azi. simple ºi speciale. în acest atelier. dar avea aparate ºi cu curent electric. care nu venea niciodatã la timpul fixat cã de aia era ºef. Aici nu fumau ore întregi sau umblau cu þigara prin atelier. multe menghine pentru mecanici. cu toate modificãrile lor spre precizie ºi automatizare. Gabi cumpãrase aparate de sudat fierul ºi aluminiul. perfecþionau mereu aparatura. bine ºi mai ieftin. beþivan ºi niciodatã nu deveneai stãpân. aparaturã pentru motoarele electronice ºi multe altele. cu maºini de spãlat piesele cu încãlzire sau fãrã. de care Gabi ºtia multe. sanitariei sã fie respectate ºi îndeplinite. ori te stãruiai ºi câºtigai bine. ca sã poatã lucra cu ele în orice situaþie a agregatelor. de ultimul model. dar totul depindea de tine. care pentru fiecare client era preþios. costa bani. ele erau mai scumpe.. jacuri hidraulice de ridicat camioane goale sau încãrcate. erau învârtite cu aerul din compresoare. era ora de repaus când þi se permitea totul. ori erai leneº. Numai aparatul de control al gazelor ce ieºeau din eºapament montat cu un computer costa 30000 de dolari. jacuri hidraulice speciale pentru desfacerea ºi strângerea transmisiilor ºi altor agregate de orice mãrime ºi greutate pentru a grãbi lucrul ºi a economisi timpul. Cumpãrase cutii cu diferite chei. dar avea burghiuri ºi cu electricitate de diferite modele. Clientul era învãþat ºi venea numai la acel atelier care fãcea reparaþia repede. era de ultima modã. Aici era altã viaþã. o viaþã cu muncã încordatã. care apãrau muncitorii de curentul electric. Maºinile de fãcut gãuri. mari ºi mici. despre „viitorul luminos” sau despre marele conducãtor al Þãrii româneºti – Nicu Ceauºescu. Aici. ecologiei. Totul aici.. cãci firmele nu stãteau pe loc.realizau construcþia. prese de o capacitate de 80 de tone. Acolo munca se începea deseori cu adunãri despre construirea socialismului român sau sovietic. În atelier nu se vedeau pete de ulei pe podea. nu era vânzolealã. birocraþie ca în þãrile comuniste. Aparatele de tãiat fierul erau cu acetilenã. în þara capitalistã. voi face mâine. ca toate regulile pentru pãstrarea curãþeniei.

ºtia cã aºa specialist era greu de gãsit. îl ruga sã rãmânã. se ocupa cu acest lucru. cãci cei ce trãiau în Sudbury erau aranjaþi de mulþi ani la alte ateliere ºi nu vroiau sã le pãrãseascã. Toate acestea Gabi le învãþase în Canada ºi ºtia cã orice lucru este un risc ºi el risca. era greu fiindcã venea dimineaþa ºi se întorcea noaptea acasã. ºoferul care lucra pe trailer ºi aducea în Sudbury maºinile mici pentru magazine. fãcea acum totul. ªi nu primea nimic pentru asta. sã se ocupe cu ei. sã-i înveþe sã lucreze bine. iar Gabi îi dãdea 30% din totalul ce-l fãcea. ca sã-ºi atragã clienþii. fie noi. Mai trebuia la început ca lucrãrile de reparaþii sã fie fãcute la un preþ mai mic decât în alte ateliere. Marc. Mãcar cã se trudise mult pentru învãþãtura lor. se gândise ºi cumpãrase acest trailer care-i aducea un venit de 10%-12%.. El învestise în utilajul respectiv 110000 de dolari ºi acum banii se întorceau ºi-i aduceau câºtig. toþi ºtiau cã totul va fi îndeplinit. unde lucrase ºi-l ºtiau de bun specialist. Gabi dorea sã-ºi aleagã o echipã de mecanici în care sã aibã încredere. cãci Gabi nu dãdea cuvântul în zãdar. fãrã sã aibã nevoie de el. Ba îi fãgãduia o leafã mai mare de 22 dolari pe orã. reparaþiile etc. transmisiilor ºi a reglãrilor erau cele mai însemnate ºi bine plãtite. întemeind ºi aceastã întreprindere unde Marc era managerul. sã piardã timpul cu ei. Steeve. sã facã toate reglãrile. A trebuit sã ia la lucru ºi bãieþi mai tineri. acum putea sã fie liniºtit cãci ei îndeplineau multe lucrãri speciale. În loc sã-i þinã la bancã. cãci lucrãrile de reparaþie a motoarelor. Îl stimau. ªi veneau mulþi. La început în atelier nu erau lucrãtori permanenþi. Patronul de la atelierul Northland plângea cã el pleacã. iar Gabi stãpânul. care se ridica la câteva mii de dolari lunar. Jimmy. cum era la ºcolile de calificaþie unde mecanicii plãteau bani grei ca sã devinã specialiºti de mâna întâia. sã fie buni la toate lucrãrile ce trebuiau îndeplinite. dar dacã fãgãduia.. care îl cunoºteau pe Gabi din alte ateliere.cunoºtinþe serioase ce nu era atât de uºor. cãci nu ºtia dacã o sã meargã aceastã întreprindere sau nu. Restul de cheltuieli le plãtea Gabi: motorina. Toate aceste reglãri Gabi le fãcea uºor. cãci prin mâinile lui trecuse în aceºti ani sute de automobile ºi el ºtia toate modelele din orice an. La 29 august 1988 a avut loc inaugurarea atelierului cu toate obiceiurile locului – bãuturã pentru musafiri ºi mâncare pregãtitã de Doris. asigurãrile. ºi mama ei. Din aceastã cauzã lucra mai mult singur. Ed ºi Danny erau mecanicii lui care se obiºnuiserã cu stilul lui de muncã. –9 4– . fie vechi. îi cunoºteau caracterul ºi-l apreciau pentru mâinile sale de aur. îi spunea cã-i închiriazã atelierul ca sã lucreze mai departe. care-i dãdeau o dobândã de 4%. nu avea câºtig.

Trebuia sã le ºtii pe toate. cãci erau încãlzitoare cu gaz care lucrau zi ºi noapte. Atunci i-a venit lui Gabi ideea de a avea atelierul sãu propriu. Magazia trebuia sã fie aprovizionatã cu acele piese ce se defectau mai des. Sistemul liber. înãuntru erau condiþii de muncã ale lucrãtorilor. sã aibã ºi angajaþi. Legea fixa o cãldurã de 65 oF. chiar cu diplome ºi cu mare experienþã. sã-l ajute.de 14000 de dolari. instalase utilaje speciale cu care putea îndeplini unele operaþii singur. sã plãteºti toate impozitele. Când se deschideau uºile atelierului o parte din cãldurã se pierdea. când firmele noi nu erau prea controlate ºi verificate. nu la cerinþa patronilor unde lucra. Lucrãrile de reparaþie trebuiau sã fie garantate ºi Gabi îºi asuma toatã rãspunderea pentru asta faþã de clienþii sãi.În primii ani desfãcea motoarele Cummins – Cat – Detroit ºi le repara singur. reuºeai. nu era ca în þãrile comuniste. dar datoria ta de cetãþean era sã fii cinstit. asamblând agregatele singur. statul pierdea sau era nevoit sã subvenþioneze pierderile. El era mereu cãutat de ºoferi sã le facã motoarele. aºa cum dorea el. de la motor la transmisie. capitalist te învãþa sã faci cu adevãrat economie. Cãldura lua mulþi bani iarna. cãci orice preþ trebuia gândit ca el sã dea un plus de câºtig. ele constituiau o sumã de 60-70000 de dolari. Atunci ºi-a luat bãieþi tineri. Gabi a încercat mulþi mecanici. Dar pe urmã a fost forþat de securitatea tehnicã sã nu lucreze singur în atelier. altfel riscai sã pierzi. din care bani majoritatea se duceau pentru binele poporului. dar fãrã el nu se putea lucra. Aici. Trebuia sã te gândeºti la populaþia provinciei. Dar era ºi periculos sã lucrezi singur. Toþi se mirau cum el îndeplinea reparaþii complicate. Lucrurile au mers pânã în 1992. cu o insolaþie proiectatã sã nu se piardã cãldura din încãpere. dar camioanele trebuiau date înãuntru sau afarã dupã terminarea reparaþiilor. în atelier. la viitorul celora care te urmeazã în aceastã viaþã. ªoferii de pe camioane vedeau cum lucreazã ºi se pãtrundeau de respect faþã de el. Gabi mai cumpãrase o sobã unde se ardea uleiul uzat din camioane . dacã vroiai sã faci bani. pe care i-a învãþat sã lucreze aºa cum ºtia ºi dorea el. Atelierul era construit din metal. Oficiile respective erau încãlzite cu încãlzitoare electrice. cãci clientul nu dorea sã aºtepte pânã piesele respective vor fi comandate ºi aduse la magazie. Cu toate cã nu a câºtigat nimic pentru sine. – 95 – . dar se fãcea puþin. sã fii ºi contabil ºi economist. capital mort care îºi aºtepta clientul ºi momentul când va fi folosit. dar a constatat cã unii nu erau buni de lucru. Aici. unde despre economie se vorbea mult. cãci în caz de accident nu era nimeni lângã el sã cheme salvarea. ci din dorinþa clienþilor. dar a reuºit sã-i facã buni specialiºti ºi nu mai avea pagube dupã ei.

anvelopele 6 dolari o roatã mare. Pentru casa ta proprie aveai dreptul la 3 saci de plastic pentru gunoi. cãci amenzile erau foarte mari. Clienþii vindeau camioanele vechi. ºi apoi patronul plãtea amendã mare. Viaþa aici nu se trãia în murdãrie. pentru patronii de acolo conta mai mult ca ele sã meargã. Gabi se mai ocupa ºi cu sudura. de haram. îmbrãcãminte. Gabi repara motoarele singur.. cãci acolo nu erau aºa reguli severe de ecologie.. Acolo. ºtiau cã nu vor câºtiga mai mult decât pentru pâinea cea de toate zilele. în imperiul rãului ºi în alte þãri de sub papucul lui. Nu se putea arunca nimic. nu-l duceau cu gãleþile. ca Rusia. dar fiindcã sudura cerea o mare rãspundere ºi Gabi o lua asupra sa. Pânã la tank lichidul mergea prin þevi groase de plastic. clienþii se stãruiau sã cumpere motoare noi. 3 dolari o roatã micã. la pierderi de motorinã. sã trãiascã bine. totul se fãcea pentru om. Camionul nou costa 150-160000 de dolari. cãci nu avea rost sã le þii ºi cumpãrau maºini noi. cãci orice sudurã trebuia sã reziste în orice împrejurãri. Mexic. oamenii lucrau fãrã tragere de inimã.. Petrolul uzat.. nu fiindcã mecanicii nu puteau îndeplini aceste lucrãri. Venezuela. cel vechi se vindea cu 20-25000 de dolari. Nu era ca în þãrile comuniste unde îþi dãdeau o leafã mizerã ºi erai nevoit sã furi ca sã trãieºti mai bine. se ridica un scandal enorm. fiecare sac în plus costa – 10 dolari. trebuia ca lucrãtorul sã nu fie obijduit. stãpânii le dãdeau în magazine de –9 6– . bateriile – 1 dolar.. Pentru gunoi erau cutii speciale. sã-ºi câºtige cinstit banii pentru mâncare. plãteai amendã. Dar în ultima vreme. Cele vechi le vindeau în alte þãri. cel reparat numai 20000 dol. Îþi dãdeau cecuri ce trebuiau plãtite regulat. Fiecare metal avea cutia sa. sã fie mulþumit.. Dacã în canalizare se depistau uleiuri. Dacã gunoiul era împrãºtiat de câini. Cuba. ce-l costa pe client mai ieftin. pentru metale la fel. cãci timpul pierdut cu reparaþia motoarelor vechi costa mai scump. Un motor nou de camion costa 45 de mii de dolari. murdar ºi uleiul deja întrebuinþat se turnau într-un vas mare (tank) cu o capacitate de 4500 de litri.. dacã era mai mult. unde îl curãþau.Sindicatele dominau aici. folosindu-l pentru alte nevoi. de unde îl scoteau lucrãtorii altor slujbe ºi-l duceau în Toronto. Curãþenia era la cel mai înalt nivel. Ridicarea ºi transportarea lor se plãtea altor slujbe. sã nu dea fisuri ce erau foarte periculoase pentru funcþionarea camionului. ce îi aranja pe cei din þãrile sãrace. se controla de unde provin ºi soseau reporteri cu aparate de filmat... Cum începeau problemele cu camioanele vechi. altfel veneau amenzile mari. care publicau în ziare. România. Gunoiul costa 49 de dolari. În primii ani de lucru. aluminiu – 88 de dolari.

dar Doris. Dar principalul era cã dacã ai intrat în joc. El controla toate lucrãrile de reparaþie. gândindu-se sã nu se întâmple ceva rãu. Falimentul era permis numai atunci când pierdeai totul ºi rãmâneai. dar nu mureai de foame. fie în zi de odihnã. nu puteai sã te falimentezi singur. statul te ajuta. Mai veneau ºi cu diferite verificãri de la Ministerul Muncii. cãci se fura ºi în þãrile libere. poliþia. Ministerul de poluare. La el nu existau minciuni. weceurile. Doamne fereºte cu victime. el nu se supãra. care controla maºinile. Putea fi sculat noaptea la orice orã. Uneori lui Gabi i se pãrea cã a intrat într-o moriºcã care nu se oprea nicodatã. Nu avea pe nimeni apropiat ca sã aibã încredere în el deplinã. cãci totul trebuia sã ºtie ºi sã facã singur. întotdeauna îºi ajuta clienþii. cãci dacã din vina lui dupã reparaþie s-ar fi întâmplat un accident. Venea acasã obosit. erau legi stricte ºi aspre. ca sã se þinã la suprafaþã. Mai veneau ºi pompierii. Cele vechi în þãrile sãrace se reparau ºi se mai foloseau de ele. Clientura patronului lui a trecut majoritatea la Gabi. – 97 – . chitanþele trebuiau controlate. jeluindu-se. reparaþia o fãcea conºtiincios ºi toþi plecau mulþumiþi ºi cu garanþie pentru automobilul reparat. Ar fi trebuit sã plãteascã mii de dolari despãgubiri ceea ce l-ar fi adus la sãrãcie... trebuia sã ºtie ºi sa facã singur. El putea sã lucreze în orice timp al zilei. ªi mai avea un plus Gabi. fie cã era sculat din somn pentru o reparaþie urgentã. de onestitatea ºi exactitatea lui. exactã.. Ministerul de impozite ºi. Trebuia sã lucrezi. Veneau inspectorii sanitari. nu putea ieºi din el. Nu dormea întotdeauna liniºtit. Dacã uneori se întâmpla ceva în drum ºi clientul îi telefona. avea o mare rãspundere faþã de clienþii sãi. El. nu te lãsa fãrã o bucatã de pâine. plãtite. faþã de noua lui patrie. Gabi le ura. Gabi se urca în camioneta sa. când nu mai aveai nici casã. deveneai ºomer. sãrac cu totul. Avere-zero! ªi atunci erai acceptat ca falimentat. o avarie. el trebuia sã rãspundã pentru oricare dintre mecanicii lui. nu-i plãcea sã se ocupe cu ele. teritoriul atelierului... amãgeli. Toate cecurile. cumpãrând altele noi. luând instrumentele necesare. sau telefona la alte ateliere sã-l ajute pe clientul sãu ºi se socotea cu ei pentru reparaþie.vânzare. îþi plãtea compensaþie lunarã. verificau gunoiul. prietenul lui de viaþã. la faliment. dar era nevoit. Era o viaþã încordatã. Legile erau foarte stricte ºi deseori el nu dormea liniºtit. enervat. Se aduna multe hârtii. cãutând pe cele furate. nici maºinã. ºtiind de capacitatea lui de lucru. Trebuia o evidenþã severã. îl liniºtea. ca atelierul sã nu falimenteze. proprietarul atelierului. nimic pe tine. ºi pleca la sute de kilometri. Trebuia sã facã faþã la toate.

iubirea ei era puternicã cã nu degeaba luptase atât de aprig pentru el. principalul e ca totul sã fie fãcut la timp ºi bine. vrei sã trãieºti mai bine. Viaþa nu stãtea pe loc. vãd ºi ºtiu foarte multe. cere alt mecanic. Acum bãtrânul socru îºi schimbase purtarea ºi-l simpatiza. câºtigul întreg fiind numai al lui. trebuia sã ºtii sã alegi piesele. trãiesc uneori situaþii grele. faceþi totul pe cinste. Aºa cã luaþi aminte. Începând cu anul 1992 se scumpiserã piesele. materialele. trebuie sã –9 8– . ºi voi. dar ºi ei erau ascultãtori ºi fãceau reparaþii pe cinste. În fiecare lunã el întorcea datoria la bancã. ªoferii sunt un popor aparte în lume. nu era uºor de lucrat. retrãindu-ºi vina de altã datã. nu ºtiau nimic. Aici în aceastã þarã. cele 7 zile zi ºi noapte era aici. Gabi le zicea: . care începuserã de la zero.ca sã nu se întâmple ceva cu clientul în drum.Mãi bãieþi. Gabi nu mai avea acel elan ºi putere din tinereþe. când era împotriva cãsãtoriei lor. Dacã aþi stricat ceva. κi alesese o echipã de lucrãtori. Clienþii erau mulþumiþi ºi veneau tot mai mulþi la atelierul lui. ºi vor ca tirul lor sã fie totdeauna în formã. Gabi lucra ca un robot. aºteptau cea mai mare fericire. atunci ºi alþi patroni vor afla ºi nici acolo nu veþi putea lucra. clientul se uitã cum lucraþi. Aºa cã sã ºtiþi: clientul trebuie sã fie mulþumit. Ei preþuiesc lucrul bine fãcut ºi mai ales pe mecanicii de treabã. vom rãmâne fãrã lucru ºi eu. dorind sã scape cât mai repede de dobândã ºi de împrumut. a fãcut din ei specialiºti buni. copilul. sã n-aibã bãtãi de cap în drumul lung pe care-l fac. toate zilele sãptãmânei. Doris avea grijã permanent de el. a cãrui faimã se rãspândea în toatã regiunea. totul se fãcea prin muncã. ei cãlãtoresc peste tot. nu mai lucra zi ºi noapte ca în primii ani. sã faci totul ca sã nu-þi pierzi clienþii. Dacã el va fi nemulþumit. Dacã vã vor lua de rãi. motoarele erau grele. sã plece de la noi cu zâmbetul pe buze. se rãsplãtise cu toþi ºi acum era liniºtit. eu vã voi ajuta oricând. atunci noi vom pierde clientela ºi nu vom rezista. din câte ºtia. îºi dã seama cine chilungeºte ºi a doua oarã nu mai vine la tine. când trebuie sã te descurci singur. În patru ani a achitat ºi datoria de 100000 de dolari luaþi de la banca Royal ºi din 1992 nu mai avea nici o datorie. buni specialiºti. crescuse cheltuielile. Principalul era cã nu mai avea datorii. În doi ani s-a achitat cu mama lui Doris ºi cu tatãl ei. ºi el i-a învãþat de toate. Camioanele erau mari. care fãceau orice reparaþii. avea o viaþã liniºtitã. cutiile. sau nu merge treaba. Se împãcau de minune. vom da faliment. dar erau harnici lucrãtori. sã ºtii unde sã le cumperi. cãci Doris era însãrcinatã. Acasã era totul bine. va spune ºi la altul. ºi acum era un grup de buni specialiºti. cãrora nu le venea sã creadã când el le-a întors banii împrumutaþi. veniþi la mine. Gabi a avut rãbdarea unui om înþelept.

în România conduceau mulþi din cei care au fãcut mult rãu – 99 – . aºa se deprinsese. când Doris nu putea veni la atelier. le scria mereu scrisori mamei.munceºti mai mult. pentru viitorul ei. ªi oboseala lui parca trecea mai repede ºi se simþea fericit cã are o aºa familie. Masa o lua pe la amiazã. Fiecare generaþie îºi fãcea datoria sa. Cu toate cã trãia aici bine. Bea un suc de portocale sau o cafea. Începuse sã construiascã o casã în Rotundu. cãci nu totul se împlinea aºa cum doreºte el. El se scula dimineaþa. dar ºi neplãceri. era mult de lucru. când Doris îi aducea mâncarea gustoasã pregãtitã cu mâinile ei. bunã. fugea pânã la restaurant sã-ºi cumpere ceva de mâncare. Gabi trãia acum nu pentru sine. erau meºteri chinezii. de munþii ºi vãile Borºei. Ea avea o altã copilãrie. pentru orgoliul sãu. cãci nu pierdea speranþa cã se va întoarce la baºtinã. cãci nu duceau lipsã de bani. începând viaþa cu trei dolari pe ceas. Se ducea cu camioneta lui. Aici se fãcea mâncare gustoasã. casã pentru el. aici era mai ieftin. Uneori. Gabi se înþelegea bine cu Doris ºi deseori se gândea cã o nimerise bine ºi fãcuse o alegere bunã. Seara ei mâncau acasã. Uneori mai trebuia de fãcut câte ceva ºi în casã. Acest lucru îi aducea bucurii mari. grãbindu-se la atelier. fiecare strângea mierea ca o albinã pentru generaþia urmãtoare. dar nu asta cãuta el. Gabi nu pierdea legãtura cu Borºa. mult ºi bine. care tot aºtepta când stãpânul îl va lua cu el. fiind condus de privirile câinelui lup. Viaþa în familie trecea liniºtitã. cã nu e singur în viaþa asta zbuciumatã. la cele ce se petreceau acolo. Centrul era Ilenuþa. fericitã. dar îl mânca dorul de plaiul sãu. Începuse sã-ºi refacã ºi subsolul casei. era mulþumit de tot ce fãcuse cu mâinile lui. Viaþa lui Gabi trecea mai mult într-o muncã intensã de dimineaþã pânã seara. El se juca cu ea. uneori ºi una ºi alta ºi o lua la drum spre atelier. surorei ºi altor neamuri. se bucura cã ea era alãturi de el ºi îi rãspundea la întrebãrile ei care curgeau una dupã alta. în Borºa. Acolo. care mai fãcea mofturi uneori la mâncare ca toþi copii. Preferau sã meargã la restaurantul chinezesc. pe care le colindase atâþia ani în copilãrie ºi în anii de ºcoalã. Uneori se duceau cu Doris la vreun restaurant sã se mai relaxeze ºi sã-i dea ºi ei un pic de odihnã de treburile bucãtãriei. singur. din bunei la nepoþi. Nu era zi sã nu se gândeascã la ai sãi. Bogãþia venea cu anii. Se strângeau cu toþii în sufragerie sau în bucãtãria mare ºi se bucurau de cele pregãtite de stãpâna casei ºi de faptul ca erau cu toþii împreunã. le mai ajuta trimiþându-le ºi bani. nu aºa cum fusese a tatãlui sãu. Acum lucra pentru familia sa.

aºa ca în Canada. În oraº erau multe parcuri foarte curate. se mai ridicau. De unde atâta prostie. prost nu vrea sã fie nimeni ºi . unii.. cã mare ruºine era. se cãsãtorise ºi Gabi cu Doris. ca sã aibã o viaþã mai bunã.. Celor din România nici nu le vine sã creadã cã acolo în Canada. cumpãrând materiale de construcþie. aºteaptã o viaþã mai bunã. care vedeau ºi îi durea inima vãzând ºi auzind de jafurile lor. dar ºi aceºtia n-au fost mai buni. dar el n-a furat nimic.poporului român. când toþi au fãcut ºcoalã sovieticã. nu toþi. acum îºi fãcuse averi mari. – 100 – . nimeni nu ia ºperþ ºi totul se rezolvã cinstit. Gabi era catolic încã din Borºa. Mulþi din ei dupã revoluþia din Decembrie deveniserã „democraþi” ºi. Cã cine nu furã azi. dar mai ales la sate... Pe urmã poporul i-a ales pe alþii. sã le dea la români limba lor ºi încã câte ceva. jefuind poporul care aºtepta o viaþã mai bunã. Dar unde sã-l gãseºti pe acel om. furau ºi ei. iubitor de neam ºi de plaiurile Bucovinei.. dar frica de securiºti ºi de partidul comuniºtilor nu trecuse cu totul ºi mulþi spuneau: mai bine tac. cãci mulþi s-au dat de partea veneticilor. ca sã aibã cu ce lucra în gospodãrie. continuând sã distrugã Þara Româneascã. când trebuia sã fii denunþãtor sau duºman al neamului tãu ca sã trãieºti bine. îl socot de prost ºi. ªi când se va opri toatã aceastã nãpastã? Iatã ºi Gabi a învestit niºte bani în România. Ba încã ºi preºedintele þãrii. a plãtit pânã la ultimul cent. o maºinã ºi un tractor pentru fratele sãu. noii stãpâni. Doamne? Plângeau bucovinenii. Acolo e cu totul altceva. dar ea nu vine. a recunoscut cã nu-i pãmântul nostru. cinstit. n-ai s-o gãseºti. rãmânând murdari la suflet ca ºi înainte. de. Stã Gabi ºi îl macinã gândurile. ªi s-au gãsit ucraineni deºtepþi cã l-au fãcut ºi pe Eminescu „hohol”. a luat ºi-a dat Bucovina furatã de sovietici în 1940. Oamenii. dã-i în mãsa cã-s mãgari ºi pot sãmi facã vreun rãu. care vorbea atât de frumos poporului. în aceastã bisericã ucraineanã. ªi-i scriu neamurile ºi mama ºi sora cã tot mai rãu e în þarã ºi se duc borºenii prin alte þãri sã câºtige o pâine.... Acum furã toþi cine poate ºi are de unde fura. cãci viaþa ar fi fost bunã numai dacã toþi ca unul ar fi votat pe omul cel bun. ªi tac ºi acolo românii. protestau. Cã acolo toþi plãtesc impozitele ºi nimeni nu ascunde nimic. cã dreptatea e la fundul mãrii. sã-ºi hrãneascã copii ºi sã-ºi facã o cãsuþã. cum de a ajuns la aºa sãrãcie neamul nostru românesc? Cum au reuºit sã fure tot în þara româneascã. bagã mâna unde mai poate gãsi ceva. numai ca ucrainenii. bãtându-se cu pumnul în piept cã-s mai cinstiþi decât cei ce au fost. ªi „democraþii” îºi tot fãceau mendrele lor. cicã a fost de ai lor. Aici. cã bunicul Ion îi povestea lui cã înainte de ruºi ºi comuniºti nu fura nimeni în oraº.

Aici se fãcea totul ca þara sã înfloreascã. Dacã aveai o afacere. de asta ei se stãruiau sã lucreze în clãdiri. Sunt unii cu adevãraþi ºomeri.elegante. statului i se cuvenea 50%. dar era un control riguros ºi aproape toþi se stãruiau sã-ºi achite datoriile la timp ºi sã nu se certe cu legea. fie cã eºti preºedintele þãrii. În fiecare lunã întreprinderea trebuia sã plãteascã impozitul de 7 % la guvern (la stat). nu pot gãsi de lucru. Bineînþeles cã ºi aici se gãseau oameni de afaceri ce nu doreau sã plãteascã impozitele mari la stat. fie cã eºti muncitor – 101 – . Mai ales tinerele abuzeazã de aceastã lege. În Canada era o altã viaþã. dar majoritatea sunt cu studii ºi sunt doctori. devenind ºi ei ºomeri. bani care mergeau pentru prosperarea judeþului. frumoase pentru copii de orice vârstã. Tineretul care nu vrea sã lucreze stã acasã ºi primeºte compensaþii care ajung pânã la 100-1300 de dolari canadieni pe lunã. ªi iarna ºi vara se organizau diferite distracþii care atrãgeau mult tineret. Fiecare cetãþean trebuia sã plãteascã din salariul lui 27% guvernului. Aceºtia vãd cã pãrinþii lor nu lucreazã ºi merg pe acelaºi drum. lucreazã cinstit ºi sunt oameni de treabã. Aceste compensaþii se plãtesc de acei care lucreazã. pentru grãdiniþele de copii ºi multe altele. Din aceºti bani se fãceau numai lucruri bune. ci totul se fãcea pentru o viaþã mai bunã. bani ce mergeau pentru construirea ºcolilor. nasc copii ºi trãiesc cu aceste compensaþii pânã copii devin maturi. unde banii cetãþenilor se duceau peste hotare pentru lovituri de stat ºi revoluþii. unde munca era preþuitã ºi banii nu se duceau în vânt. Dacã aveai un venit anual mai mare de 50000 de dolari. devin gravide. Sunt ºi ºomeri destui în Sudbury. Aici era mult mai frig decât la sud. pentru propaganda ideologiei urei de clasã ºi antinaþionalã. De acest ºomaj mulþi abuzeazã. trebuia sã plãteºti încã 8%. pentru înarmarea secretã pânã în dinþi în scopuri agresive ºi rãzboinice. care era la fel pentru toþi. însã alþii primesc compensaþii ºi nici nu doresc sã lucreze. produc bunuri materiale ºi plãtesc impozite la stat. dar ºi pentru ei se respectã drepturile omului ºi legile Canadei. medicina gratuitã. cãci aºa este sistemul capitalist. ca poporul sã trãiascã mai bine. De ce? Se întâmplã ceva ciudat. Unii negri sunt profesori de sport. De aceea cei ce fugeau de comunism ca dracul de tãmâie doreau sã ajungã în Canada ºi în alte þãri. Negri sunt ºi aici destui. Nu era ca în þãrile comuniste.

se gândea el. care se îngrijea de el ca de un copil ca sã-i prelungeascã tot ce era mai scump pe lume – viaþa. Gavrilã ºtia cã soarta lui era deja pecetluitã..de rând. ierburile ce i le gãtea Ileana nu-i mai ajutau.Da.. numãrându-ºi greºelile ºi rãul pe care poate îl fãcuse cuiva. Ileana. strãduindu-se sã-l împiedice sã plece spre alte lumi. Nu era ca în Rusia comunistã. slab ºi bolnav. îl mai obijduiam. vroiam sã-l îndrept pe altã cale. n-am crezut în el. cum uneori îl înjura.. soarta cãruia îl durea cel mai mult.. fiecare palmã de pãmânt a fost trecutã cu picioarele lui. oamenii erau puºi în condiþii egale ºi cine era cinstit ºi muncitor putea deveni cu timpul înstãrit. când mezinul Gabi se rupea de acasã... El îºi simþea sfârºitul ºi acum. Gândurile îl copleºeau. trãiþi pânã acum de la ieºirea sa din spitalul de la – 102 – . Aici era altã viaþã. sã-l punã deoparte. cãci fiecare deal. ªi lui Ileana. o þarã bogatã cu cetãþeni sãraci. ultimele zile. sã trãiascã o viaþã demnã ºi sã aibã o bãtrâneþe asiguratã. erau ca o reamintire a vieþii trecute. dorind sã plece pe alte meleaguri. Eu eram mai aprig. Acum mai trãia datoritã soþiei sale. se gândea la copii sãi din valea Luceafãrului ºi mai ales la acel fiu plecat departe de casã. mai sever. În faþa lui se înºirau munþii Mara-Mu. nu va scãpa ºi ºtia asta demult. Ochii îi lãcrimau. dar nu fiindcã nu-l sufeream. nu. Prin faþa ochilor treceau imaginile copilãriei. Locuri atât de cunoscute. forþaþi sã fure ca sã trãiascã mai bine.. tinereþii. fiindcã de mult nu-l mai vãzuse ºi dupã ultima scrisoare primitã trecuse multe luni. cu mulþi ani în urmã. îºi vedea aproape sfârºitul ºi acum. cu demonstraþii grandioase propagandistice la sãrbãtorile revoluþionare. Se simþea mai rãu ca oricând. se gândea la cele trecute atât de repede în viaþã. când ducea oile ºi vitele pe aceste plaiuri.. când era flãcãu. nu. VI Bãtrânul Gavrilã stãtea culcat pe patul din scânduri de brad scos de Ileana în ogradã. n-am fãcut bine. se gândea el. sã-l fac om. Aceºti ani. care-l îngrijea cu atâta stãruinþã. când doctorul prieten clãtina din cap ºi.. cãci ei erau apropiaþi. acei pe care-i ºtia din vremurile copilãriei sale. κi amintea cu tristeþe cum îl ocãra pe Gabi. sã rãmânã aici cu noi la Borºa. unele fãrã sã vrea. κi amintea cu durere în suflet de anii trecuþi. Boala lui Gavrilã se agravase.. Gabi deseori le dãdea din banii câºtigaþi. El nu era zgârcit.. tãcea. la viaþa lui cu Ileana. de a-ºi atinge scopul. altele cu ºtiinþa cã nu face bine.. . ultimele clipe. în voinþa ºi puterea lui de a-ºi croi altã viaþã. fiecare vârf de munte. Îmi plãcea sã-l vãd cum de mic copil lucra ca sã câºtige un ban pentru el..

încãpãþânat ºi nu dorea sã-l asculte. Nu doresc sã trãiesc în mizeria asta. pe vârful Arºiþei. toþi îl ºtiau de om de cuvânt. . acolo în necunoscut. Bogãþia se fãcea cu trudã. ªi acum el. necinstiþi. Dar aºa sunt bãtrânii care doresc sã fie ascultaþi ºi copiii sã le urmeze calea Dar bãtrânul îºi iubea fiul. soþiei sale dragi. – 103 – . cãci de nu ai cuvânt nimeni nu te stimeazã. cã avea o afacere acolo. Eu ºtiu cum trãiesc alþii. un atelier de reparaþii trebuie sã lucrezi mult. la petreceri. înþelegea cã ºi lui Gabi nu i-a fost uºor ºi cã totul a obþinut cu greu. cu toate cã Gabi îºi stima ºi iubea tatãl. gândindu-se la viaþa lor fãrã noroc. Mai umblau ºi alþii dupã Ileana. . Aºa trebuie sã fie ºi acolo. Ca sã faci aºa o gospodãrie. care îºi bat joc de noi. care îi semãna în toate. eu o s-o fac pe a mea. striga Gabi ºi trântea uºa plecând.Tatã. cu soveste. cu muncã grea. mâncatã de boala grea. îºi aducea aminte de poznele pe care le fãcea. Nimeni nu-l putea vorbi de rãu în Borºa.Gabi nu era din aceºtia. cã era cãsãtorit cu o fatã frumoasã ce se uita la ei de pe fotografia trimisã de peste mãri ºi þãri. Eu nu vreau sã trãiesc aºa. κi amintea de certurile lor.Borºa. sau o bucatã de pitã. nu o preþuise. cu grijile vieþii ºi sã se ducã pe altã lume. Din scrisorile ce veneau de departe de peste ocean. unde nimeni nu ºtia ce va fi ºi de unde nimeni nu se întoarse. care-i îndepãrta unul de altul. care era ºi el mândru. se vedea în el tânãr cândva. cã totul trebuie fãcut cinstit. de supãrarea lui Gabi. El ºtia deja cã mezinul îºi aranjase viaþa. când dansau ºi se învârteau în horã. iar nouã ne spun baliverne ºi ne fãgãduiesc binele care nu mai vine niciodatã. Numai hoþii ºi cei rãi. zbârcitã. îi spunea mezinul. Eu ºtiu ce vreau. κi amintea de anii lor tineri când se întâlneau la joc. îºi jurase unul altuia credinþã ºi iubire veºnicã pânã la adânci bãtrâneþe. grijei ºi iubirei ei faþã de el. stãruinþei. tu þi-ai fãcut viaþa ta. sã aibã parte de nopþi nedormite. pot sã se îmbogãþeascã peste noapte. fãrã chefuri ºi petreceri. sã stau la coadã de cu noapte pentru douã picioare de gãinã. de sfaturile date mezinului. cu toate cã uneori nu se purtase aºa cum trebuie cu ea. cã era o fetiºcanã subþiricã. Aceste amintiri îi trezeau un surâs trist pe faþa galbenã. iar bãtrânul se mândrea cu el. În suflet se gândea cã Gabi a avut dreptate ºi felul cum ºi-a aranjat viaþa a fost bun ºi drept. frumoasã ºi veselã. iubea adevãrul ºi dreptatea. Totul se termina cu cearta. gândea bãtrânul. Erau o pereche frumoasã ºi mulþi se uitau la ei invidioºi. dar ea l-a ales pe el. trebuia s-o lase singurã. cu muncã multã. cã nu trãia rãu. fãrã amãgeli. Acolo sus. sã ºtie sã-ºi aleagã oameni ºi prieteni pentru lucru. ei se îndoapã cu toate bunurile. bãrbat nici la 60 ajuns. i se datorau ei. Era bãiat cu cinste.

se uita la Pietrosul care azi nu era învãluit în ceaþã. s-a dus sã-l caute. poate aºa-i soarta mea.. numai în munþi rãsunau lin ºi dulce tãlãncile oilor ºi vitelor.Gavrilã îºi ºtergea lacrimile. unde dormeau pãrinþii ºi buneii lui ºi l-au înmormântat. cãci aþipise. a murit azi dimineaþã. cu mâinile la cap. luam cam des palinca aia. Într-o dimineaþã s-a ridicat de pe pat ºi s-a dus cu Ileana pe vârful Arºiþei. de turmele de oi ºi vite care pãºteau pe covorul verde. De ce sã mã plâng? ªi Ileana e minunatã. De acolo. bucurându-se de frumuseþea munþilor. mi-am fãcut uneori de cap cu prietenii mei.Iatã. sunt lucrãtori buni ºi-mi cinstesc neamul. sã cheme pe sora ei Vasilia. toþi care l-au ºtiut din tinereþe ºi la bãtrâneþe.. s-a terminat. trezindu-l pe Gabi din amorþealã. Poate vii – 104 – . care se ridicau pe vârful Mãguri. cu cãruþa pânã acasã. Gavrilã se uita de jur împrejur. Telefonul a zbârnâit prelung. am avut cu ea ani buni ºi ne-am împãcat de minune. E drept. se întoarse târziu acasã. Ileana a început sã strige. pe bãrbatul ei Petru. l-au dus la vale. poate sunt singur vinovat. aºteptând ca Doris sã punã ceva pe masã. L-au adus de acolo. De jur împrejur era o tãcere ca în bisericã. Dupã pregãtirile de a face totul dupã legile locului ºi tradiþiile neamului din Mara-Mu.. a rãsuflat greu ºi totul. toþi ajunºi la pâinea lor. dar am trei copii. S-au strâns toate neamurile ºi vecinii de pe costiºe. La celãlalt capãt al telefonului s-a auzit plângând vocea mamei Ileana: . de pajiºtele verzi. Dar cine ºtia? Oare ei n-au bãut împreunã cu mine? ªi ei sunt teferi ºi zdraveni. Ileana îl aºtepta cu mâncarea lângã ºopronul de pe vârful Arºiþei ºi se mira de ce întârzie Gavrilã. S-a urcat mai sus pe un vârf de stâncã. schimba soarta lui. de sus. Vestea a venit în Sudbury spre searã. el se uita cu ultimele priviri în ochii ei..Dragul meu. ªi lacrimile din nou se rostogoleau pe obrazul slãbit. . când Gabi. Am nepoþi ºi nepoate. deodatã. Îngrijoratã. la cimitirul din Rotundu. obosit dupã o zi grea de lucru. L-a gãsit lângã stâncã. A coborât încet de pe stâncã la poalele ei ºi a cãzut pe iarba verde. numai eu plãtesc pentru asta ºi acum trebuie sã mã duc pe altã lume. parcã ºi-ar fi cerut iertare pentru o viaþã întreagã ºi. Se vedeau brazii carel înconjurau ºi deasupra lui cerul era senin ºi un soare blând îl încãlzea. El nu ºtia cã sunt ultimele lui clipe. se sfârºeºte viaþa mea. Ea îi þinea capul pe mâini. care mi-a ros rinichii. tremurând din tot corpul. de pe o stâncã. parcã mai dorea sã vadã vârfurile munþilor care înconjurau Borºa. tatãl tãu nu mai este. Nimeni ºi nimic în lume nu mai putea îndrepta ceva.

. ºtiam cã suferã din cauza mea. cu griji ºi nevoi. El aºtepta acest sfârºit. cu toate cã nu spunea nimic. încercam sã fug peste graniþã. întristat. caracter care nu suferea umilinþã. Acum îi pãrea rãu cã atunci îl supãra. þinând receptorul.. dar nu pot veni.. demult. cu toate cã Doris îi puse masa. scrâºnind. O sã te aºteptãm. totul îi pãrea proaspãt. mai ales când stãteam în puºcãrie. om în toatã puterea. în vârf de munte. poimâne îl vom duce la vale. . dar credea cã mama îl va mai þine în viaþã cu ierburile sale. El aºtepta acest sfârºit.Draga mea Doris. rãsãreau acum în minte. mai bine tãcea. sã-l ajute. dar eu ºtiam. trãdasem þara. nu l-am ajutat. dar acum în faþa ochilor apãrea chipul lui blând. sã-l înjoseascã. sã lucreze. deseori se enerva din cauza mea. Gabi se gândea acum la mama. .. ºtiind caracterul lui. ªi lacrimile l-au copleºit ºi pe Gabi. a scos Gabi cu greu cuvintele.Mamã. ca ºi cum ar fi dat cu securea într-un brãduþ tinerel. fãrã sã ºtie pentru ce ºi pentru cine trebuie sã trãiascã.ºi tu la Borºa. cã anume eu. Gabi stãtea în picioare lângã biroul sãu. de strãini. fiul lui fãcusem acest pas. încã tânãrã ºi în putere. Iartãmã. mângâindui umãrul. cu durere în suflet. κi aducea aminte cum tatãl nu vroia sã-l înþeleagã atunci. cu dispreþ faþã de el. sus. El ºtia cã tatãl sãu nu avea scãpare ºi totuºi vestea îl cutremurase. Bãtrânul nu vroia sã-l asculte . dar ascunzând totul în sufletul sãu rãbdãtor. când deseori între ei începea cearta. întrerupând tãcerea din casã. cu aceiaºi ochi ca ºi ai lui. Doris. numai ea era sprijinul lui.. dar nu pot.Ce-i cu vagabondul tãu. când s-a îmbolnãvit. mi-e greu sã-þi spun aceste cuvinte. fãrã vreun rost al vieþii ºi îl chinuia gândul cã o pãrãsise ºi urmase alt drum al vieþii sale. nici nu mai dovedesc. în cãsuþa pustie. era singur.. Iartã-mã. Unora le rãspundea. Doris stãtea alãturi. numai ei putea sã-ºi împãrtãºeascã durerea. . Acele momente din trecut. acolo.. L-am pãrãsit atunci. mândru ºi orgolios. dimpotrivã. suferea foarte mult. stând lângã el. de prieteni. mai mult tãcea. încercând sã-i aline durerea ºi sã-l calmeze. de ce. îl întrebau unii special ca sã-i facã rãu. altora cu urã. liniºtit. carel rupsese de la vatra lor din Mara-Mu. parcã ieri s-ar fi întâmplat. Orologiul bãtea minutele. de ce s-a dus aºa de tânãr. la cimitir. nu l-am susþinut. O vedea acolo sus. Nu mai avea nici poftã de mâncare. cu ochii plecaþi.. mai izbitoare acum. tãcut. Ar fi vrut sã – 105 – . erau mai exagerate.Eh. am ºi eu o vinã în ceea ce s-a întâmplat. rãmasã singurã în casa lor bãtrâneascã. Îi era ruºine faþã de toþi.. de neamuri. Ce-i de fãcut? gândea Gabi. sã-i dea un pic de curaj în visurile sale. ci i le reteza. El nu avea pe nimeni aici. singurel.

despre Harap-Alb. Într-o zi. trebuia sã lucreze. când îl lua cu el la pãdure. dar totul în zãdar. dar fãrã motor. grabã. n-a mai gãsit camioneta. la alt capãt de pãmânt. Gabi a anunþat în ziare. Avea pagube. Acest simþãmânt de vinã faþã de pãrintele sãu i-a rãmas pe toatã viaþa. în munþi. ºi iarna ºi vara stãruindu-se sã prindã hoþii. aparatele de radio ºi alte obiecte de care el rãspundea. sã se ocupe cu aprovizionarea cu piese ºi materiale... în altã þarã. Cea mai bunã pazã sunt câinii. dacã el le strica treburile. Îl invidiau ºi-i fãceau ºicane. care trebuiau reparate urgent ºi stãpânii lor îl presau.. sã-ºi ia asupra sa ceva din grijile lor. alãturi de mama sa îndureratã. Când Gabi venea dimineaþa la lucru gãsea cã în unele tiruri. dar Gabi nu a plecat.. multe altele. ºi se zbãtea neºtiind ce sã facã. în atelier. despre haiducii din Mara-Mu.. venind la lucru. Cumpãraþi-vã niºte câini buni ºi o sã scãpaþi de hoþi. în mijlocul tuturor. Uneori dormea în camionetã.. ultima îmbrãþiºare bãtrânului. Mereu nervozitate. începând de dimineaþa aºteptând în bar ºi tot venind ºi întrebând când va fi gata camionul. sau pe vîrful Arºiþei. citind anunþurile lui Gabi din ziare. Mulþi dintre concurenþii lui doreau sã-l distrugã. cã nu lãsase totul ca sã plece în Mara-Mu. cãci avea în faþã montatã de Gabi o lamã specialã. chipul luminos din timpul copilãriei sale. dar hoþii erau ºi ei specialiºti. lângã rugul de lemne arzând. Nu putea prinde hoþii. îi povestea despre Fãt-Frumos ºi Ileana Cosânzeana. care luptau pentru binele ºi libertatea norodului ºi multe. Aici. dar ziua nedormit. cu care el executa toate lucrãrile. ªi-a mai luat – 106 – . aici. Când a fost asta? ªi acum era legat. ªi mereu îl muncea gândul cã nu fãcuse ce trebuia. Au trecut apoi mulþi ani pânã Gabi a ajuns la mormântul tatãlui sãu. Dar cel mai rãu lucru erau hoþiile. cãci trebuia sã cumpere ºi sã restituie lucrurile furate. am avut ºi eu probleme ca dta. cãci automobilele staþionau pe terenul lui. aceluia care i-a dat ºi lui viaþã. Gabi s-a dus la casa de câini ºi a cumpãrat patru dulãi. s-a adresat poliþiei. au ocolit sistemul ºi au scos-o de pe teren. urgenþã. se adunaserã multe camioane.. Un patron. Maºina dãdea alarmã. unde sã se îndrepte.fie acolo. Camioneta era folositã ºi la curãþatul zãpezii. Acolo. ca sã-i dea ultimul onor. Lucrul în atelier nu era uºor. sãrmanul? Stãtea la pândã nopþi întregi. A gãsit camioneta lui în alt orãºel. la Borºa. i-a telefonat: .. Ce nu fãcea el.Dle Gabi.. Dar nu putea pleca. sã-l ducã la vale pentru ultima oarã pe cel care a fost tatãl sãu. Zilele treceau cu durerea în suflet. maºini nu mai erau magnitofoanele.

pe care o numise Ileana. care i-a plãcut. În familie era o mare bucurie.un cãþelus-lup. bãtrânii. se cãzneau sã trãiascã mai omeneºte în acele timpuri grele ale comuniºtilor care fãceau tot mai multe jertfe. ziua ca un mieluº. Câinile lup era un prieten. frumoºi. De atunci el nu a mai avut probleme cu hoþii. sãnãtoasã. aducând bucurie lor ºi bãtrânilor bunei. cãci trecuse ºi el prin toate nevoile ei. dupã vechiul obicei din munþi. dar acum nu l-ar fi vândut nici cu 30000 de dolari. Se ivise noi probleme. rugându-l sã nu plece de acasã. care acolo. face treburile – 107 – . sã se ducã la minã la lucru. Gabi uneori cãdea pe gânduri. trimiþându-le dolari ºi alte daruri. L-a costat cãþeluºul 1000 de dolari. O numise aºa la dorinþa lui Gabi în numele mamei sale. sora ºi fratele. Dar dorul dupã plaiul lui. Îi ajuta pe toþi. în faþa ochilor îi apãrea mama. totul se liniºtise. noaptea nimeni nu ar fi intrat în ogradã. Nu mai avea nici o problemã cu spargerile. misterioºi îl muncea mereu. dar ei erau bucuroºi cãci erau legate de noua fiinþã. gândindu-se la viaþa lor. sã rãmânã acasã cu ei. vãzând cum creºtea fetiþa zdravãnã. Era al casei. care nu mai era în viaþã. sãlbatici. dupã munþii cei înalþi. Viaþa a devenit normalã. mai devotat decât un om. Ce face mama Ileana? S-a sculat de dimineaþã. în Borºa. VII Doris a nãscut o fetiþã Lenuþa. care era departe de acest pãmânt ºi nu putea sã se bucure de nepoþica sa. când mezinul are datoria sã-i îngrijeascã la bãtrâneþe ºi sã le închidã ochii. Îl durea inima. Sãrmanul tatã s-a dus demult ºi nu a ajuns sã-ºi vadã feciorul care a învins toate greutãþile ºi a reuºit sã-ºi facã o viaþã mai bunã ºi sã fie un om vãzut ºi respectat. Lupuºorul a crescut ºi a devenit al patrulea membru al familiei Buju. Chipurile celor dragi îi apãreau în faþa ochilor ºi uneori lacrimi grele îi brãzdau obrazul. κi amintea cu duioºie de mama ºi de tatãl sãu. sfãtuindu-i sã-ºi schimbe viaþa grea din munþi. care nu crezuse în el.

Ileana Buju – 108 – .Familia lui Gabi Buju Mama.

I l e a n a .G a b i . Mara-Mu Casa lui Gabi Buju Canada – 109 – .P e t r e aB u j u Borsa.

. mai ales noaptea. Dar þara sa. nici acum nelãsându-l în pace. ponegrindu-l zeci de ani. O vede în faþa ochilor.. Nu l-a condus în ultimul drum împreunã cu mama sa. dar ce putea face el? Dacã ar fi venit. cu sora.. sã trãiascã în mizerie. l-au împuºcat pe Antonescu. pe strada Luceafãrului nr 25. rãmasã dupã moartea tatãlui sãu. de râsete. ar fi suferit din nou acele chinuri prin care a trecut atunci demult. Unde e dreptatea ta. nimeni nu-ºi mai aduce aminte de ele. singuricã. Nu. De ce l-a luat soarta aºa devreme. Nu vrea ca ea sã fie robul muncii aºa cum a fost el înainte de a veni în aceastã þarã atât de visatã. care pânã la urmã a fost – 110 – . fratele ºi celelalte neamuri. întrebând: dar ce e asta? Unde te duci.. România Mare? Azi e ciopârþitã. nu vrea ca ea sã fie sãracã. a adus o gãleatã de apã de la izvorul de alãturi. începând de la trei aniºori. de ce mor oamenii aºa de tineri? Nici pânã la sfârºitul vieþii lui.. El nu doreºte ca fiica lui. micuþa Lenuþa. l-ar fi bãgat iar la dubã comuniºtii. bunicã? ce animal e ãsta? ºi multe altele ce întreabã copii. Doamne? De ce nu ajuþi poporul românesc? De ce l-ai pedepsit aºa de crunt? Cu ce a greºit el. Gabi nu a putut sã vie. nu mai e Basarabia. unde munca e preþuitã. furate de ruºi. a bãut lapte ºi a mâncat o bucãþicã de colac fãcut cu mâna ei. a fost iarãºi o durere pentru mama Ileana. rãscroitã tot de ei.. de acele þinuturi româneºti. Ce se gândeºte mama acum? se întreabã Gabi. ªi-au venit comuniºtii ºi în România. sã nu fie torturatã. Dar venea ziua ºi trebuia sã lucreze. când doi cãlãi ºi-au strâns mâinile ºi au împãrþit Europa ducând multe popoare în robie. nu mai e o bucatã din Dobrogea. în vârf de munþi. mulge vãcuþa. a vrut sã-l întoarcã pe acel care a fost furat în 1940. demult e îngropat în pãmântul rece la cimitirul Rotundu. sã aibã un cont la bancã. Bãtrânul nu mai este.. el vrea ca fiica lui sã fie asiguratã. sã aibã o soartã ca a lui. Cum s-ar fi bucurat bãtrânii. dacã prin cãsuþa lor ar fi zburdat Lenuþa.gospodãriei. cu pãrul deja însurit. l-au alungat pe rege. acolo jos. când cresc ºi în fiecare zi întâlnesc ceva nou în viaþa lor. un om fãrã minte care îºi exploata propriul popor.. nu putea ieºi din Canada. departe de cãsuþa lui. singurã. nu mai e Bucovina. Prea multã urã i-a adus regimul acela înfiorãtor. singurã în casa cândva plinã de copii. Prea fusese el umilit acolo. al lui Ceauºescu. de þipete în timpul joacei lor. se gãteºte sã ducã vaca în munþi. prea mult suferise. sã fie fericitã. nu avea încã cetãþenie. Gândurile nu-i dãdeau pace lui Gabi. L-au înmormântat fãrã el. sã munceascã greu cum a muncit el. Doamne? Cã n-a pus mâna pe pãmânt strãin.

apoi doi ani de colegiu ºi 4 ani de universitate la Sudbury. Fiecare venise încoace cum a reuºit sã scape. .pedepsit de Dumnezeu ºi pentru religia interzisã ºi pentru bisericile distruse. care-i vor asigura învãþãtura de patru ani la universitate. nu va rãmâne cu pensia mizerabilã pe care o câºtigai sub conducerea comunistã. Lucrase vreo trei ani pânã la naºterea Lenuþei. aici lucrul îi plãcea mai mult ºi avea ºi timp liber pentru fetiþã. Gabi se bucura nespus ºi era foarte mândru. Aici.Doris. care fugiserã de regimul comunist din þarã. pentru Ileana. noi lucrãm. atunci Ileana ar fi primit 200000 de dolari. Gabi ºi Doris au fãcut acest lucru. sperând ca ea sã fie avocatã. Ei puneau pe contul Lenuþei în fiecare an câte 10000 de dolari. când se plimbau pe strãzi sau ieºeau undeva împreunã ºi toþi o admirau. Când se uita la ea. dragã. Acum lucra în magazin. Dacã pãrinþii depuneau 30000 de dolari la guvernul federal pe timp de 18 ani pânã la majoratul fetiþei. în Canada. Avea un frate la Sibiu ºi niºte surori în Basarabia. Mulþi dintre pensionari erau nevoiþi sã lucreze în continuare ca sã poatã trãi mai bine. Primul român întâlnit de Gabi în Sudbury a fost un bãtrânel de vreo 60 de ani. nu se însurase niciodatã. cãci legile erau aspre ºi drepturile omului comuniºti le încãlcau în picioare. în Sudbury. Prima oarã când a – 111 – . va ajunge într-o þarã capitalistã ºi. sã treacã graniþa. cu procuratura ºi judecãtoria. Dar aceastã depunere trebuia sã fie fãcutã numai într-o sãptãmânã dupã naºterea copilului. care se ocupau cu plasarea copiilor în internate sau la pãrinþii adoptivi. cãpãtase profesia de funcþionar social (social Worker).. Mai erau ºi alþi români aici. guvernul îi va elibera jumãtate din aceastã sumã. Ca funcþionar social trebuia sã aibã grijã de copii rãmaºi pe drumuri. care-i þinea în furci pe cetãþenii sãi. Doris lucra la magazinul unde mama ei era menagerã. Doris dupã naºtere se fãcuse ºi mai tânãrã ºi mai frumoasã. era o lege specialã pentru copii nou nãscuþi. cãci avocatura este o specialitate nobilã. era legatã cu organele de stat. unde munca era mai liniºtitã ºi fãrã mare responsabilitate. Eu aº vrea sã fie o avocatã bunã. Avea o mare responsabilitate. sau lãsaþi în voia soartei de pãrinþii beþivani sau narcomani. Bãtrânul era trecut prin multe. dacã se va stãrui. mulþi nimereau în puºcãrie. facem totul pentru viitorul fiicei noastre. Terminase ºcoala publicã de 13 clase. pentru toate relele. apoi a trecut la magazin ca menager.. poate era bolnav. Gabi se bucura cã are cu cine vorbi româneºte. va avea ceva la bãtrâneþe. Fiecare fugea cu speranþa cã va reuºi sã treacã graniþa. Dacã nu va dori sã studieze. Vladimir Spânu era celibatar. Un lucru greu de înfãptuit.

Neamurile mele din România ºi Basarabia nu prea vor sã ºtie de mine. ºi avea decoraþii la piept.. Gabi credea uneori. pepsi. care nu discuta cu tine.. aveam un mic restaurant cu mâncãri reci. ºi niºte bani cã de. cãci sunt bãtrân ºi n-am pe nimeni. . Mic de staturã.Locuiam în casa pe Lorne street. . dta trebuie sã mã ajuþi sã mã ridic ºi eu. în garda de pazã regalã.Pãi.Lasã cã nu te voi obijdui. Era foarte zgârcit. înalt. Eram la slujbã la el. Dar trebuie sã mã ajuþi. ca sã stingã bicsul de la þigarã. În bodegã avea ºi o masã cu biliard. .Dar de ce l-au alungat. carei ºedea foarte bine. cãutând scrumiera. Ehe! Dacã ai ºti câte crime ºi jafuri au fãcut sovieticii acolo? ªi azi oamenii nu pot uita. . . cu þigãri. s-a aranjat aici la o minã ºi a lucrat pânã la pensie. devenea tãcut. spunea bãtrânul Vic. cu un pas înapoi. uneori era bun la vorbã.. .Tu eºti nepotul meu. când minte. Gabi nu ºtia când spune adevãrul. Eram atunci ofiþer de jandarmi. unde veneau copii sã joace. povestea la toþi cã e nepotul lui. poate chiar suntem rude îndepãrtate.. tânãr.. Bãtrânul tãcea. frumos. alteori nu. Eu sunt tot din neamul Timiº.. am plecat cu el peste graniþã. în uniformã militarã. i-a spus Vladimir Spânu. el ºtia multe ºi putea – 112 – . îi spunea lui Gabi.Îþi dau pe o sãptãmânã. nu-i prea doare dupã mine. Îmi scriu rar de tot.venit în casa bãtrânului. ºi casa.E regele Mihai. Când l-au alungat ruºii din þarã. A venit în Canada. ªi-a cumpãrat o casã. le dãdea cu 25 cenþi ora. Gabi se deprinse cu el.. sau schimba vorba. atunci bãtrânul tãcea. tot nepot îmi eºti. Gabi a vãzut un portret.Dacã suntem neamuri. nu-þi rãspundea la vorbã. Odatã Gabi i-a cerut cu împrumut 10 dolari. în toatã România era armata sovieticã. întreba Gabi. spunea el. dar îmi dai înapoi 15. o picturã mare. nu se îmbrãca curat. . la suflet. uneori îi rãspundea: . Vecinii îl numeau nebunul Vic (Crazy Vic)... venea uneori sã asculte istorii din viaþa regelui. povestea bãtrânul lui Gabi. care înfãþiºa un militar român. El se mândrea cu Gabi. ºi restaurantul. nu mai era ofiþerul ãla care stãtea lângã rege.. trãia de azi pe mâine. . îþi voi lãsa prin testament totul. parcã îl muºca strechea. pãzindul la o ceremonie.Tu trebuie sã mã ajuþi. Era un om ciudat. doar îmi eºti nepot. ochi mici ºi zbârcituri împrejurul lor. altãdatã se înfuria. a deschis o benzinãrie cu douã pompe ºi trãia tot economisind banii pentru bãtrâneþea de care nu scapã nimeni.. cafea ºi unde mai veneau ºi cei ce mã cunoºteau sã mai stãm la taifas. cu pãrul bine albit.

Dupã înmormântare s-a dus cu un prieten român. Stãtea la spital. Vic s-a apucat în 1984 sã mai facã un etaj cu încã douã apartamente.povesti ore întregi. A murit în 1989. era bolnav. când mai rupea niþel timp. dar apoi i-a zis: . Gabi îl ajuta. Avea cheile. Vic nu-i plãtea nici benzina.Dragã Vic. la spitalul central. Gabi mai supraveghea ºi casa lui. lucrãtorii l-au pãrãsit. Gabi îl ajuta. L-a rugat pe Gabi sã-l ajute s-o termine. te las în casã cu 300 de dolari. dar nu umbla iarna cu ea. îi depunea la bancã pe numele lui Vic. îi vopsea. sã nu-i spargã cineva geamurile. Îi spunea: . cãci comuniºtii români cer 25000 de dolari ca sã-i dea drumul cuiva de acolo. nu se gândea cã moartea e alãturi ºi banii nu au nici un rost. Îi fãcuse un document ca Gabi sã poate lua singur banii ca sã-i plãteascã serviciile comunale. . Îl ajuta ºi el cu ce putea. Avea bãtrânul Vic ºi maºinã. se îngrijea de toate. Lui Gabi îi era milã de el. Alexandru Titoc.Gabi. cãci începuse ploile ºi se distrugea totul pânã jos. sã te ajute. cãci bãtrânul nu mai ieºea din spital. sã plãteascã numai ce îi spunea el. Au gãsit o murdãrie de s- – 113 – . primea banii de la chiriaºi.Nu pot. adã-þi o nepoatã sau altã rudã din România sã se uite dupã tine. sã nu-l fure. Gabi i-a fãcut înmormântarea din banii sãi. cãci se certase cu ei. vin-o la mine sã trãieºti! cerându-i 600 de dolari pe lunã. Cu o sãptãmânã înainte bãtrânul i-a sunat la atelier. sã-i cumpere ba pâine. Apoi i-au sunat de la spital cã Vic a murit. la etajul doi avea douã apartamente. aºa cã nu avea nici un rost sã se mute la el. rãspundea el. Îl suna la telefon sã-l ajute. tu mã ajuþi. Era prea zgârcit ca sã facã acest lucru. Îi plãtea pentru mâncare. Gabi pierdea mult timp cu el ºi nãdãjduia cã-l va face moºtenitor cum îi fãgãduise. dar Gabi era singur la lucru ºi nu a putut pleca la el. . Peste un timp se îmbolnãvise grav ºi îl chemã sã-l roage sã se uite dupã restaurantul lui. Dar Gabi stãtea la socru sãu pe gratis. sã facã ordine în casa lui Vic ºi la restaurant. ba altceva. În iarna urmãtoare s-a îmbolnãvit. Lãsându-l cu casa neterminatã. considerând cã ei îi luase prea mult. La cimitir a semnat un cec de 16000 de dolari pentru o cruce mare de piatrã pe mormântul lui Vic. dar lui Gabi îi era ruºine sã spunã cã face ºi alte cheltuieli. Bãtrânul Vic avea la bancã 400000 de dolari canadieni. îi mai fãcea unele reparaþii mãrunte ºi alte servicii. Când s-a pornit sã facã acoperiºul. Casa lui Vladimir Spânu avea douã nivele. pe care din când în când le închiria dacã gãsea clienþi. pierdea timpul cu el.Mãi Gabi. doar îmi eºti neam.

murdãrie peste tot. Dacã l-ar fi ascultat pe Gabi. cerând cheile de la casa lui Vic. Dar o nepoatã i-a rãspuns: Dta nu eºti nepotul lui Vic. eu am avocatul meu. Gabi a reparat casa lui Vic. Doctorii i-au spus cã ficatul lui Vic era ars de bãuturã.. Avocatul lui Gabi i-a spus: .au speriat. doar aveam procura de la el.Dacã ºtiam cã statul va lua totul.. o doctoriþã. Vãzând toate astea. împreunã cu regele Mihai. statuete de femei goale din plastic. de când plecase din România. cãci testamentul nu a fost fãcut la notar. Guvernul a scos casa lui Vic la licitaþie. Aºa s-a pierdut moºtenirea lui Vic. poate ele ar putea primi moºtenirea.. Gabi a înþeles cã bãtrânului îi lipsea o doagã. Nici avocatul lui Vic nu poate primi nimic cãci data testamentului lui e mai veche decât pe al d-tale. Dupã 6 luni guvernul din Ontario a luat toatã moºtenirea. . altfel gãsea uºor doi martori. i-aº fi fãcut un monument de aur. Împreunã cu Alexandru au cãutat prin casa lui Vic acel testament pe numele lui Gabi. El îi va ajuta ºi vor împãrþi banii. Doris n-a dorit sã trãiascã în ea ºi Gabi a vândut-o cu 159000 de – 114 – . toþi ºtiau cã el e nepotul lui ºi avea dreptul sã fie primul client la licitaþie. care se va ocupa de asta. unde era o mizerie straºnicã. poþi câºtiga.Dnule Gabi. Aveam dreptul. Bãtrânul avea hârtii multe chiar din 1948. Gabi a scris în România rudelor lui Vic. fiindcã era prea zgârcitã ºi a pierdut totul. Peste un timp avocatul bãtrânului i-a spus ºi i-a arãtat un testament în care era scris ca Vic îi lase lui tot ce îi fãgãduise. îi spunea Gabi lui Alexandru. ar fi împãrþit moºtenirea între ei. nu-þi bãga nasul în treburile noastre. Cãmãruþa era plinã de fotografii pornografice. Damigene de vin. Gabi a cumpãrat casa lui Vic. Aºa sunt legile în Canada. statul a pus mâna pe toate. s-au luat de la bancã cei 400000 de dolari. Dacã ai doi martori. Vic dormise în ultimul timp într-o cãmãruþã în spatele restaurantului. Nepoata lui Vic din România. Casa l-a costat 135000 de dolari. Agenþia lui l-au întrebat pe Gabi: . din cauza zgârceniei lui ºi a neamurilor din România.. Nimeni nu a câºtigat moºtenirea. apoi a dat-o în chirie câºtigând ceva dolari.. Gabi nu ºtia legile din Canada..De ce ai plãtit din banii lui Vic 16000 de dolari pentru cruce? Gabi le-a arãtat procura prin care era însãrcinat de bãtrân sã plãteascã în numele lui toate cheltuielile. n-a acceptat ca Gabi sã împartã cu ea moºtenirea. O lunã întreagã au cãutat ºi au gãsit un testament. cu pãrere de rãu. dar nu puteþi primi moºtenirea...

care favoriza chiriaºii ºi afacerea a devenit nerentabilã. Gabi se mai potolise. Doris nu vroia sã se mute în ea. dar apãruse o lege nouã. Gabi avea pierderi. Au început-o în aprilie ºi au terminat-o în ºapte luni cu nervi ºi supãrãri. Cu banii proprii ºi cei luaþi din contul atelierului au reuºit s-o termine. „Clipa”. Moldova. L-a citit odatã. apoi a doua oarã. atenþia i-a fost atrasã de un anunþ. Chiºinãu. la unul trebuia schimbat radiatorul. Gabi a vândut casa asta ºi a început sã construiascã o casã pentru familia sa. cu rugãmintea de a fi ajutaþi de a înfiinþa un muzeu al represiilor regimului comunist sovietic în oraºul Chiºinãu. Unii chiriaºi lãsau în urma lor distrugeri destul de însemnate. rãsfoindu-l. îl ºtiuse pe Vic ºi se temea de casa lui. izbãvindu-se de griji. VIII Gabi stãtea pe scaun lângã biroul sãu ºi citea ziarele aduse de poºtaº dimineaþa. În atelier erau douã camioane la reparaþie. Gabi dormea câteva ore pe zi. AVCR-VRAR se adreseazã dvs. în Basarabia româneascã. de la Chiºinãu. Erau ani când nu se gãseau chiriaºi. care trebuiau reparate. mai exact din Basarabia. – 115 – . Era un apel din R. trãia pentru sine ºi familia sa. ocupatã de sovietici în 1940. Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ºi Armatei Române din Republica Moldova. Casa au construit-o fãrã sã ia un cent de la bancã. tel. Slãbise mult ºi Doris se enerva din cauza asta.: 751476 CÃTRE ROMÂNII DE PRETUTINDENI DRAGI ROMÂNI. soacra lea dat 60000 de dolari. Aducea un oarecare profit.1944. Ziua se ducea la atelier. casa asta nu aduce profit. aveau casa lor ºi viaþa a luat un alt curs. Apel primit la redacþie din partea AVCR-VRAR. Acum erau stãpâni. îi zicea Doris. visurile lui se împlinise acum. la altul se stricase puntea din spate ºi era mult de lucru. iar chiriaºii au azi mai mari drepturi decât noi.dolari. O viaþã mai normalã. . El citea ziarul românesc. str. Iorga nr. pentru care se cheltuiau din nou bani. nu mai lucra ca înainte. Gabi.Vinde-o. stãruindu-se s-o facã cât mai repede. 8 Chiºinãu . ºi. liniºtitã. sã facã o casã frumoasã de cinci sute de mii de dolari. Dar nici nu era nevoie.

Lui Doris i-au plãcut munþii Borºei. despre acea þarã unde Gabi reuºise cu afacerile ºi devenise un om înstãrit. La putere sunt aceiaºi comuniºti. Ce mai face mama Ileana? N-am vãzut-o de doi ani.Ce sã spun? vorbea Gabi. leneºii nu au trecere. – 116 – . aducând pe oameni la disperare ºi sãrãcie. cãci aici nu mai poþi rezista. ajutaþi-ne! Cu stimã ºi speranþã Preºedintele AVRC-VRAR Vadim Pirogan 12 septembrie 2001 Chiºinãu. cãci doreau sã se vadã. când visurile se risipesc ca niºte clãbuci de sãpun? Azi mulþi români se strãduiesc sã ajungã acolo. Ion Pelivan. un adevãr pentru noile generaþii care trebuie sã ºtie adevãrul ascuns cu atâta grijã de cozile de topor ºi de veneticii sosiþi pe pãmânturile noastre. sã stea împreunã. distrug ºi vând totul. mult. A fost o mare bucurie pentru toþi. Acest muzeu va fi un învãþãmânt. alþii deportaþi la Nordul Siberiei reci. . Mai greu e pentru acei ce nu cunosc limba englezã. ca sã te stimeze oamenii. de unde puþini s-au mai întors acasã..18 Tel: 751476 Gabi a pus ziarul pe masã ºi gândurile i s-au îndreptat spre MaraMu.. pânã la maturitate. acest muzeu va fi ca o rezistenþã a românilor din Basarabia împotriva duºmanilor noºtri. Ultima oarã au fost la Mara-Mu cu toþii. Acolo chiulangii. Azi. cu Doris ºi fetiþa Ileana. E greu de la început ca ºi oriunde. se uita mereu la muntele Pietrosul. 32/2. Acolo trebuie sã lucrezi ºi.Gabi. sã mai asculte ce povesteºte unul ºi altul. Vroiau sã mai afle veºti despre Canada. Trebuie s-o înveþi ºi s-o ºtii.Acest muzeu va fi muzeul tragicelor amintiri ale românilor din Basarabia. Dacã vrei sã ai ceva. o demascare a minciunii. Cândva ei râdeau de visurile lui de a pãrãsi þara ºi a ajunge în alte locuri spre a deveni bogat ºi fericit. ia mai spune cum trãiesc acolo oamenii? l-a întrebat moº Petrea. sã ne rusifice. Oare puþini viseazã aºa ceva în copilãrie. când veneticii vor sã ne distrugã limba românã. Apoi te deprinzi. sã ne lipseascã de istoria românilor. trebuie sã fii cinstit. ªi în loc sã facã ceva bun în þarã. sã înceapã o viaþã nouã. . despre bucuriile fiecãruia. Români de acelaºi sânge ºi lege. numai cã acum se numesc „democraþi”. 2051 Str. ap. unii aruncaþi în închisori ºi lagãre de exterminare. pânã mai cunoºti oamenii ºi limba. dar ºi despre nevoile pe care le au cu toþii. Sute de mii de români au fost alungaþi de pe pãmântul Basarabiei. care vor sã ne alunge de pe pãmântul nostru.

κi aducea aminte cum fugise de acolo. Fetiþa. când învãþa el. când cineva vorbea despre aceste provincii româneºti. Gabi stãtea la birou. cum îi pupau la fund pe sovietici ºi tremurau în faþa lor. îºi aminteau de anii copilãriei ºi tinereþii. Cine erau comuniºtii. Ba mai mult. cãci românul nostru nu poate trãi fãrã sã punã o ceapã. rusul care amãgise o lume întreagã cu recordurile lui. Dar ca întotdeauna. Gabi cumpãrase pentru ea un abecedar ºi se stãruia s-o înveþe sã vorbeascã româneºte. care o primeau cu sufletul deschis peste tot unde pãºea pragul. Se gãseau din cei fugiþi de acolo. s-o dezmierde. era bucuros sã-i vadã. I-au plãcut ºi oamenii de aici. Ea era deprinsã cu toate comoditãþile din Sudbury ºi îi era greu sã se acomodeze aici. care vorbeau numai în patru ochi. Petru.care se înãlþa în ceaþã spre ceruri. În Borºa se oprise în casa lui construitã cu câþiva ani în urmã.. parcã nu erau româneºti. trãise doar în România pânã a fugit în Canada ºi le ºtia nãravurile. Dar toate neajunsurile au apãrut pe urmã. urmãrit de poliþie. El respira cu nesaþ aerul plaiului sãu ºi uneori umbre de regret îi încreþeau fruntea.unde plecase sã câºtige porumb pentru gospodãrie. povestind câte ceva de li se ridica pãrul mãciucã oamenilor despre pãmântul veºnic îngheþat care se numea Siberia ºi unde au fost duºi mulþi din ei. Casa era frumoasã.. Casa se construia cu ajutorul surorei sale Ileana. de unde fugeau mulþi cu riscul vieþii. A luat din nou ziarul „Clipa” ºi a recitit din nou anunþul. Lenuþa. castraveþi sau fasole.. Basarabia? ªtia din istorie cã acest pãmânt a fost ocupat de ruºi în 1940. asta le spunea în tainã profesorul de istorie. de nãzbâtiile lor.. Întâlnindu-se cu prietenii. lucrãtorii educaþi de comuniºti fãceau ºi greºeli ºi mai lucrau prost.. când meºterii îºi luase banii. fiecare dorea s-o mângâie. dar prietenul lui. care dorea sã înveþe sã conducã tractorul.. El mergea pe la neamuri.. Râdeau cum Gabi rãsturnase tractorul la Cernavodã. mare. se gãseau din acei ce ciuleau urechile ºi îi denunþau pe cei care îºi mai aminteau cu durere de România-Mare. dupã metoda lui Stahanov. Gabi ºtia prea bine.. cã aºa au fost învãþaþi o viaþã întreagã sã facã lucrul de mântuialã. un bucovinean din Cernãuþi refugiat în Mara-Mu.. cãci ºtiau de informatori ºi trãdãtori care pentru o ciorbã îºi – 117 – . din munþii Borºei. avea vreo 10 ari de pãmânt. ªi nu el era vinovatul. când el a venit prima oarã dupã atâþia ani de despãrþire. Atunci. Oare nu ei îi vânau pe sãrmanii basarabeni ºi bucovineni ºi-i aduceau la post sã fie predaþi în þara „fericirii”. care supraveghea lucrãrile ºi fãcea toate schimbãrile necesare. aºteptând ca mecanicii sã termine lucrul ºi sã se ducã ºi el acasã. era interzis sã spui adevãrul despre raptul Basarabiei ºi Bucovinei. trecea din braþe în braþe. un usturoi. sã vorbeascã cu toþi.

spunea el lui moº Petrea ºi altora acolo în Borºa.. Nu are bãieþi. þara fagului. Dar mama Ileana nu vroia sã-ºi pãrãseascã munþii. Noi îi votãm. condusã de rege.Regele nu va fi înconjurat de atâþia lingãi. de parcã le-ar fi trãit ieri.trãdau neamul la securitate. mai ales acum. . spunea moº Petrea. care strâng banii pentru ei. aºa-i nãravul – 118 – . miniºtri.Poate ar fi bine sã aducem un nou prinþ din Germania sau din altã þarã. când l-au adus pe Carol cel loial.. κi amintea de bãtãile la securitate. ea nu putea trãi fãrã ei. cã anii se duc ºi vine bãtrâneþea. unde omul era preþuit la justa lui valoare. . sã mai lase munca cea grea din munþi. Mamei Ileana ia dãruit haine ºi bani. avem parlament. pânã i-a ridicat pe toþi. numai fete. ce o sã facã ele. Aºa cum a fost în timpurile vechi. îºi iubea þara sa România.Nu cred cã poporul. când comuniºtii au devenit „democraþi” ºi furã de rup. . aºa cum fusese ea întreagã cândva. sã mai trãiascã ºi pentru ea. cum o numeau cei din munþi. îºi amintea de multe lucruri din viaþa lui.. . care ºtiu sã facã totul pentru ei? . Lui Petrea i-a cumpãrat un tractor sã umble prin munþi. Cã voia sã fie liber. mai bine zis conducãtorii. stând la birou. Cine o sã-i ajute? Cine o sã-i creadã? Poate sunt niºte afaceriºti. mama ºi sora sa. ca sã trãiascã ºi ea mai uºor. înconjurate de acei comuniºti. Gabi scãpase de acei criminali ca prin urechile acului ºi reuºise sã ajungã într-o þarã liberã.. cãci toatã viaþa ei a muncit din greu. fãrã comuniºti.. în adâncul sufletului sãu. sã-ºi aducã sie ºi oamenilor lemne ºi producte ºi sã mai câºtige un ban. rãspundea Gabi. dar nu au banii necesari. Acum. Poporul ar vrea. la apelul unor oameni care vor sã facã ceva pentru pãmântul lor. fratele lui Gavrilã. tatãl lui Gabi. sã se cãpãtuiascã cu ceva. dar regele e bãtrân. Când a venit la Bucureºti prima oarã.Numai regele ar putea face ceva bun în România.... care se gândesc numai sã se pricopseascã.De ce ne trebuie nouã rege? Avem republicã. dar cine se uitã la popor? Mai ales la poporul nostru care nu-i unit ºi nici nu va fi. Oare puþini îºi fac de cap.Bine. Apoi a dãruit-o surorei sale iubite. ar dori sã aibã un rege. care sã-i þinã în frâu. iar ei vin la putere ºi îºi fac de cap. ºi-a cumpãrat o „Dacie” nouã ºi a venit cu ea la Borºa. de chinurile prin care trecuse ºi pentru ce. Din Canada el îºi ajuta neamurile. care nu ajung unde trebuie? Gabi. A rugat-o pe mama sã treacã cu traiul în casa lui din Rotundu. cerºesc ajutoare. . Sãrmana Basarabie ºi Bucovinã! Veselã grãdinã. rãspundea moº Petrea. sã aibã ºi ea o bucurie în viaþã. Se uita la anunþul din ziar. dacã ar fi la putere.

o cam rãsfãþau ºi el ºi Doris. în curte în paza lui. Lupu era un câine foarte cuminte ºi inteligent. i-a spus Doris. Lenuþa s-a cãþãrat pe genunchii tatãlui ºi nu-i dãdea voie sã mãnânce. – 119 – . îi rusificã. S-au aºezat la masã. Dupã asta ºi-a spãlat mâinile ºi a spus mecanicului: . Gabi s-a ridicat de la birou. Nici în alte þãri nu mai sunt regi. Gabi a pus maºina în faþa garajului ºi l-a mângâiat pe Lupu. Moscova se amestecã în toate.Vezi. Ieºi din atelier. E greu la ei. un anunþ din Basarabia româneascã. cãci în cursul anilor cãpãtase o mare experienþã. acolo oamenii se aflã sub comuniºtii ruºi care îºi bat joc de ei. . Opri maºina lângã casa sa.lui. Lupu. De când era Lupu. foarte vioaie.Aºa-i. lãsau maºinile. Afarã a început sã plouã. Gabi se gândea mereu la acel anunþ din Basarabia. dar nu cred cã cineva în afarã de rege ar putea înlãtura corupþia care macinã România. îi exploateazã. .Ce te gândeºti? l-a întrebat Doris.Am avut mai puþin de lucru.Am demontat agregatul. nimeni nu le mai fãcea neplãceri. Devenise ca un membru al familiei Buju. Prindea totul din zbor. . . S-a dus în atelier ºi a reglat diferenþialul.. a lucrat Steeve ieri pânã seara târziu. . se urcã în camioneta sa ºi dãdu drumul motorului.Tu i-ai ajuta pe toþi.Azi am citit un anunþ în „Clipa” . se mai ocupa de el.Ai venit azi mai devreme. Vor sã facã acolo un muzeu românesc. Doris era la bucãtãrie.. Aº vrea sã-i ajut. el nu mai avea probleme. . Lenuþa era o fetiþã plinuþã. care fãcea din el tot ce vroia. Doris. trebuie reglat diferenþialul. se juca cu Lenuþa. Totuºi. vrea sã-i distrugã pe românii de acolo. în jurul regelui nu ar fi atâþia lingãi ºi hoþi. cãci intrase mecanicul Andrei. eu ºtiu ce înseamnã sãrãcia. . care a vãzut camioneta ºi ºtia cã a venit stãpânul. Noaptea nu intra nimeni în curte. replica moºul.Eu mã duc acasã. aºa niciodatã nu vom strânge bani. peste tot republici democrate sau cu demagogi la conducere. i-a spus ea. cãci aveau douã. . Lucrul acesta îl fãcea mai des Gabi. unde din curte lãtra câinele lup. Ziua Lupu era blând ca un mieluþ. Gabi o iubea mult. când Gabi mai avea timp.

Nu sunt tare bogat. dar sunt asigurat. ca ei sã trãiascã mai bine. azi nu v-aº fi scris din Canada. Poporul e condus de minciunã ºi cu forþa. eu ºi familia mea. Dacã regele Mihai nu ar fi fost alungat de sovietici ºi comuniºti. Aº dori sã vã vãd trãind omeneºte. nimic nu au întors. nici Basarabia. Deocamdatã el nu e luminat. Rusul e deprins cu biciul ºi zãhãrelul. Acolo nu va fi niciodatã democraþie. nu e conºtient ºi îºi alege o conducere ostilã.. nu se uitã nici la poporul lor. nu înþeleg cum în 1989 puterea a rãmas în mâna aceloraºi conducãtori ºi în România ºi în Moldova. nici Ucraina Subcarpaticã. Mã întorc la anunþul din ziar ºi vã felicit cu gândul nobil de a face un muzeu pentru cei chinuiþi de regimul totalitar comunist – 120 – . Istoria ºi adevãrul trebuie sã-l ºtie ºi sã le înveþe toþi. Poporul reprezintã bogãþia sau sãrãcia în þarã. care suferã de sãrãcie. sã nu înceapã viaþa de la zero cum am fãcut-o eu. vã doresc succes ºi multã sãnãtate. Unde ai vãzut conducãtori care au furat bine. cãci conducãtorii ei se gândesc numai sã acapareze pãmânt strãin.. Aºa a fost la ei întotdeauna. Trebuie sã ajut Basarabia. viitorul. liberã.. Gabi s-a aºezat la birou ºi. care nu mai vor sã se întoarcã acasã.. De aceea ele sunt la coada þãrilor care vau dat exemplu. care ar fi ajuns la o viaþã mai bunã. cãci existã ele sau nu. Nu vor. birocratã ºi reacþionarã. Puterea în lumea civilizatã este în mâna poporului. Nici Koenigsbergul.. înþelegând cu greu de ce românul ºi România a ajuns la o aºa sãrãcie. capabilã. dar pãmânturile strãine nu le-au întors. cum au fost Ungaria ºi Polonia. fãrã educaþie ºi culturã nu se poate fãuri.. care lãcrimez de ce þara mea e atât de sãracã ºi lipsitã de drepturile omului faþã de alte þãri ºi alte naþiuni. existã ziua de mâine. luând o foaie de hârtie. sã aibã pe toatã viaþa imunitate? Numai în Rusia cea sãlbaticã. au demonstrat curaj ºi înþelepciune. într-o Românie Mare. cãci ei ºtiu cã în Rusia niciodatã nu va fi o viaþã bunã. a încheiat Gabi. nu este civilizaþie ºi progres. nici Lvovul. E greu sã auzi glasul celor ce se aflã în lumea asta. nici insulele Curile. care ar face mai multe lucruri bune cã are din ce ºi cu cine. dar totul depinde de cei ce vã conduc. E pãmânt de al nostru. Cine sunt eu? Un român.. Aºa sunt ei hrãpãreþi ºi agresivi. Cehoslovacia ºi Þãrile Baltice etc. au trecut 50 de ani de la rãzboi. Uite. ci rãmâneam în România. de el depinde totul.Ei nu pot scãpa de venetici. a început sã scrie: Stimaþi români! Citind apelul din Lumea Liberã de la 30 noiembrie 2001. care a fost a Cehoslovaciei.. nici Bucovina.

. inclusiv o sutã pentru mine.ºi sã vã ajute Dumnezeu ºi cei care gândesc ca mine. Dar Gheorghe Steþcu s-a descurcat destul de bine. om cu mare curaj. ªi-a adus aici soþia cu doi copii încã ºcolari.Eu sunt la telefon. ªi încã ce musafiri? Au venit la el Gheorghe Steþcu ºi cu doi preoþi catolici. Poate s-a rãzgândit. credeam cã-mi scrie o femeie. M-a mirat cã scrisoarea lui Gaby a mers o lunã întreagã pânã la mine. Unsprezece ani în urmã Gheorghe Steþcu se stabilise în Toronto. iubitor de neam. ca refugiat. IX Într-o dimineaþã Gabi s-a trezit cu musafiri. plecând din þarã la o aºa vârstã de 40 de ani. Vã trimit 1000 de dolari. când în Canada era ºi este greu de a te aranja la lucru. aranjându-se ºi el la o întreprindere de reparaþii de tiruri. se mira de succesul lui. M-am hotãrât sã-i rãspund.. ºtia aceastã specialitate.. care jertveºte 1000 de dolari? Poate glumeºte? Au trecut trei sãptãmâni. Lucrase ºi el ca mecanic în România. avea lucru permanent.Vreau sã vorbesc cu Vadim Pirogan. Nimic. Mi-a trimis 1100 de dolari. . Cine e acest român. Gabi îl ºtia pe Gheorghe Steþcu de mai mulþi ani. Copii lor erau harnici ºi lucrau deja. Era ºi el din Borºa. aº vrea sã ºtiu de câþi bani aveþi nevoie. cu toate cã au trecut 10 ani de la aºa zisã independenþã. Gaby. Am citit scrisoarea cu atenþie. în Canada. dar pe urmã mi-am dat seama. . Nu mai puteam vorbi. vreau sã vã ajut sã faceþi muzeul. Gheorghe Steþcu trãia bine. Gheorghe Steþcu s-a întâlnit cu Gabi prima oarã. A mai trecut o sãptãmânã. Acum copii erau mari ºi lucrau deja. în ianuarie 2002.. când acesta venise din România.. Nu mai credeam în el. era cam rãu scrisã în româneºte. îmi curgeau lacrimile. sosiþi din România pentru rezolvarea unor probleme cu biserica catolicã din Canada. de construcþia atelierului. am fost uimit. Soþia îºi gãsise ºi ea de lucru. el a rãmas aºa cum a fost. Am primit un telefon de la bancã sã vin la ei. dacã KGBul controleazã corespondenþa Moldovei. i-am rãspuns. de reuºita – 121 – .Eu sunt Gaby Buju din Canada. Cred cã sunteþi oameni serioºi. cã poºta noastrã e legatã încã de Moscova ºi nu-i de mirare. Vã doresc un An Nou fericit! 6 decembrie 2001 Gabi Buju Am primit aceastã scrisoare de la acest român. Dupã vreo douã sãptãmâni Gaby mi-a sunat din Canada: . Gabi Buju vrea sã vã ajute cu cât voi putea. Sã ºtiþi. aºa eram de emoþionat. dar am simþit cã-mi scrie un suflet de român cu inima mare. mã gândeam eu.

restaurante. de a rãbda torturile ºi ameninþãrile foºtilor demnitari. . au vândut flota noastrã româneascã pe degeaba. Iatã-i acum pe toþi patru stând în jurul unei mese în sufrageria casei lui Gabi. Unii sunt acei. Pleacã tot tineretul la lucru în alte þãri. Gheorghe Steþcu mai era ºi un credincios fidel bisericii catolice ºi un bun patriot român. copiii ºi se duc. furturi. Un preot era din Viºeul de sus. Toþi dorim ca poporul nostru sã aibã o viaþã bunã. Toþi s-au bucurat de aceastã întâlnire. tac ca pãmântul. . Tu ºtii. Crime în þarã. securiºtii ºi cei din armatã. . trãdãtori. de stat la cozi la magazine dupã douã picioruºe de gãinã. poliþiºtii. muncitori. foºtii brigadieri.Pãi. cei cu posturi.lui în aceastã þarã strãinã. care trãiau pe spinarea altora. dragii mei? . distruse. fac tot posibilul sã rãmânã în fotoliile – 122 – . care s-au fãcut democraþi. din pãcate. Cum s-a ajuns la o aºa mizerie? . azi la putere? întreba Gabi. va fi bine în þara noastrã. Au furat totul. Altã parte. Dar. Undes banii nu ºtie nimeni. scriu. ne iubim þara ºi neamul. vorbesc oamenilor. cã noi.. mai ales Gabi. la putere au venit tot acei comuniºti. preºedinþi de ceapeuri. care ºi înainte amãgeau oamenii. El era emoþionat de aceastã întâlnire ºi le punea mereu întrebãri ca sã-ºi astâmpere interesul cu noutãþile din þarã. cãci ºi Gabi era catolic. pãrãsite. ªtiind cã Gabi e din Borºa. Gheorghe Nãsui. Lasã casele.Bine. Mai ales s-au bãgat la putere cei mai rãi. celãlalt era preotul Onuþ Bilþ din Borºa. Noi credeam cã vom scãpa de comuniºti.Trãim. cei ce lucrau în comerþ. dragã Gabi. preoþii fie catolici. avem de toate azi. doar are oameni harnici. dar ei au rãmas peste tot.Bine. sã vorbeascã româneºte. le povestesc adevãrul. ªi nimeni nu vrea sã spunã nimic. Amândoi fuseserã invitaþi în Canada de o bisericã catolicã. fie ortodoxi. nelegiuiri. a zis pãrintele Nãsui. au deschis baruri la fiecare colþ. au luat pe degeaba fabrici. se hotãrâse sã-l viziteze. luptã pentru a redresa situaþia. dornic sã întâlneascã compatrioþi. . de ce a sãrãcit þara noastrã? Întreba Gabi. cã destul a suferit ºi în rãzboi ºi dupã el. care înþeleg ºi ºtiu tot ce se face în þarã.. unde s-a vãrsat atâta sânge.Poporul nostru s-a împãrþit ºi el în douã pãrþi. familia. a rãspuns preotul Onuþ.. securiºti vânduþi KGBului sovietic. hoteluri. În Borºa nu-i de lucru... dar oamenii de ce tac? Oare nu le este deajuns 50 de ani de „viitor luminos”. Nu e bine. ªi iatã acum Gheorghe Steþcu îi pãºise pragul cu încã doi oameni din þarã. am crezut cu toþii cã dupã revoluþia din Decembrie. minele sunt închise. unde au murit mai mult de 1000 de tineri. Au ocupat posturi mari ºi domnesc peste þarã..Cum trãiþi voi acolo. majoritatea este din cei mulþi prostiþi de comuniºti.

Toþi sunt legaþi unul cu altul ºi dacã cineva îl deranjeazã pe unul din ei. Oare mie îmi trebuie mai mult ca altora? spunea Onuþ. Fiecare crede cã de el nu se va agãþa nimeni. altfel gãsim noi ac de cojocul tãu.Nu ºtiu. cu niºte preþuri de te ameþesc. Acum pleacã cei mai cãpoºi din þarã. dacã toþi vor face la fel. Bine. . cãci în bisericã le mai spun credincioºilor câte ceva. dragã Gabi. nu cred cã nu-s în stare sã – 123 – .” ªi eu am familie ºi trebuie sã mã pãzesc. românii. Asta ºi doresc comuniºtii.Da. Oare poporul nostru nu meritã aceasta? a rãspuns Gabi. Cei de la conducere fãgãduiesc cã mâine va fi mai bine ºi omul trãieºte cu speranþa ºi crede. cã e indiferent faþã de tot ce se face în jurul lui ºi atât.Cum sã lupþi împotriva lor. grele vremuri am ajuns. a spus Gabi. a continuat Gabi. sunt periculoºi. împotriva acelor conducãtori care furã de rup pãmântul. ai uitat? zicea preotul Onuþ. dar suntem foarte triºti când vedem tot ce se face acasã. . ªi cei proºti sunt mai mulþi ºi-i defãimeazã pe cei înþelepþi mai puþini. ªi ai mei din Borºa îmi scriu cã atunci când era cãlãul Nicu. ei au bani. ai nevoie de asta? De ce rãscoleºti sufletele oamenilor? Înceteazã. dar noi? Noi ce avem? a strigat preotul Nãsui. se duc unde le plãtesc mai bine. E o mizerie mare. care au luptat pentru România Mare ºi au reuºit s-o facã. Îmi spun: „Ce te bagi. Eu am neplãceri.cele mai înalte de unde protejeazã pe cei ce au fost în partid. ne furã bogãþiile. ei n-au nevoie de oameni cu cap.Vezi. în magazine sunt de toate. dar ce-i de fãcut? . atunci nu mai ajungem noi niciodatã la o viaþã mai bunã.Nu-i adevãrat. Oare nu e deajuns cât ne-au jefuit ruºii sovietici atâþia ani? Au furat pânã ºi pompele de la sondele americane din Ploieºti. oamenii nu-ºi pot hrãni familiile. oamenii n-au de lucru. . . i-a rãspuns Gabi. cu care lucrau împreunã. . Împotriva corupþiei. dar ce poþi sã faci? Oare nu þii minte cum þi-au fãcut dosarul? Doar ai stat ºi tu prin puºcãrii. Intelectualitatea. le dau de toate ca sã-i apere. era bine. Eu credeam ºi chiar eram fericit gândind cã România a ieºit din impas ºi va avea o altã viaþã. ªi mai este ceva. a urmat Onuþ. ai dreptate. ca aici.Trebuie sã luptãm împotriva acelor care îºi bat joc de popor.Da. toþi se nãpustesc asupra lui ºi-l fac de nimic. . dar sunt mereu ameninþat. dupã rãzboi. Salariile sunt mici. poporul nostru e atât de îndobitocit. nu cred cã neamul nostru. o viaþã bunã. poliþia ºi armata e în mâna lor.Bine. o parte a luat apã în gurã. . Dar au venit „democraþii” ºi au stricat totul. în Canada.

condusã de Gabi. urcându-se în maºina lui Doris. . care îºi bat joc de popor. Oare nu au mai rãmas oameni cinstiþi în þara noastrã? a spus Gabi. a rãspuns Nãsui. cum e la voi. Aici impozitele se duc pentru binele omului ºi eu ºtiu cât ºi ce unde se duce. .Oameni buni mai sunt. Au plecat cu toþii. tu. Bine. unde tirurile aºteptau la rând sã fie reparate. dragã omule? . Trebuie sã ne unim toþi ca unul. Dar cum? a întrebat Onuþ. hai sã mâncãm ºi apoi sã mergem la atelierul meu. toþi împreunã vom reuºi mãcar ceva. ªi el le-a explicat sistemul legilor din Canada.opreascã acest dezastru.Trebuie sã facem ceva. sã respecte legile statului ºi democraþia din Canada. Legea este lege ºi dacã o încalci. . Aici nu existã birocraþie. Când au vãzut atelierul. cãci rãspunzi de toate cele rele ºi poþi rãmâne sãrac. sã-i trezim pe cei adormiþi. cã deja sunt aºteptat acolo. Aici nu-i hoþie ca în România. plãteºti scump. dar nimeni nu vrea sã aibã de a face cu cei ajunºi la putere. tu un strãin aici ºi începând de la zero? a zis Onuþ. . cã se ºtie totul despre tine ºi treburile tale. el. ridicând un deget în sus. Preoþii ºi Steþcu au umblat peste tot. Totul e în mâinile lor ºi dacã te jeluieºti la cei de mai sus. luându-ºi – 124 – . dragã Gabi. . iar cei ce dosesc banii ºi înºealã statul.Muncã. Cum ai reuºit aºa ceva. sã le cerem socotealã actualilor guvernanþi pentru tot ce-au distrus. Oamenii îºi ºtiu drepturile sale garantate de constituþie.E adevãrat tot ce spui. nu devii bogat peste noapte.Oricine poate face ce-am fãcut eu. în curte. boys! a exclamat Gabi. . dupã ce au rezolvat problemele bisericeºti pentru care veniserã în Canada. Au mulþi lingãi în jurul lor. Aici e un sistem atât de bine pus la punct. Nu poþi înºela pe nimeni. Dupã vreo douã-trei zile au luat drumul spre casã. Cum de ai reuºit. amorþiþi. s-au uitat înãuntru ºi au ieºit afarã. Au rãmas profund impresionaþi de toate ce le povestea Gabi. . Preoþii ascultau.Trebuie sã ne gândim. O afacere se deschide în douã zile. dacã nu îndeplineºti toate condiþiile. în România. numai trebuie sã lucreze cinstit. preoþii au rãmas profund miraþi. a zis Gabi. Gabi i-a condus la aeroport. care se ocupa cu hârtiile punându-le la punct. mirându-se de perfecþiunea lor. nu trebuie sã umbli luni ºi sã dai mitã cum e la voi. Beþivanii ºi hoþii nu au viitor.Da. Aici e Canada. mãi Gabi. ce-au furat. muncã asiduã ºi cinstitã. pentru toate. Nu e aºa ca la comuniºti. tot la ãºtia de jos se întorc jalbele ºi atunci îþi fac mizerie. eu. a rãspuns Gabi.E ceva grozav. mare lucru ai reuºit sã faci. Apoi s-au întors la biroul lui Gabi. care pot sã-þi facã numai rãu. n-au nici o reuºitã.

nici românesc ºi m-a mirat foarte mult gestul dtale. ea face sã fie scrisã. care au educat generaþii de tineri patrioþi. Avionul s-a ridicat în cer dispãrând dupã nori. care primul ne-a susþinut. exprimându-ne recunoºtinþa faþã de ei. Dragã dle Gavrilã Buju. Înainte de rãzboi erau alte generaþii de români – profesori. dar suferã pentru tot pãmântul românesc. preoþi. ofiþeri . nu ºi-au jelit viaþa. Alexandru Budiºteanu. nici sovietic. Atunci mi-a venit gândul sã scriu aceastã istorie a vieþii dtale. Ana Blandiana. dar care nu i-a învins dorul de plaiurile Borºei.rãmas bun. dar în realitate ei n-au nimic în suflet. Nu pot sã nu-i alãtur aici pe toþi sã rãmânã pentru posterioritate. pãstrând noþiunile de cinste. S-au mai gãsit oameni cu suflet mare: Sergiu Grossu din Paris. n-ai trecut prin genocidul comunist. Sunt mulþi oameni mai bogaþi. cãci nu s-au ascuns de la datorie.. învãþãtori. Mihai Vânãtoru. singur cu gândurile la þara sa. Romulus Rusan ºi alþii. Mai târziu. cititã ºi sã rãmânã în sufletele oamenilor români. Marcel Bouros. Stimate dle Gavrilã Buju! Când am primit banii de la dta. Toma Istrati. Numele Dumitale ºi a lor va rãmâne pe veci în istoria muzeului ºi neamului nostru. preotul Vergiliu ªtefanin. am fost foarte emoþionat ºi mi-a venit gândul sã te întreb: De ce ne-ai dat aceºti bani. Nu ºtiu dacã am reuºit sã redau totul ce s-a petrecut cu dta. care se bat în piept cã sunt patrioþi. dar am încercat. neam ºi patrie. dreptate. încã o datã îmi exprim admiraþia pentru patriotismul dtale. Ovidiu Creangã. udat cu atâtea lacrimi ºi sânge pentru al apãra de duºmani. Nicolae Dima. când justiþia nu reuºeºte sã fie – 125 – . acei care ne-au ajutat sã întemeiem acest muzeu al Neamului Nostru. adevãr. care ai numai 43 de ani. Cu stima ºi dragoste Februarie 2002 Vadim Pirogan ÎNTÂLNIREA „Atunci. Nicolae Iaºcinschi. pentru sufletul românesc. democraþie. cu bucuriile ºi durerile sale pe acest pãmânt. Lidia Aºtefanei. El a rãmas acolo jos. care îºi iubeºte nu numai Maramureºul sãu unde s-a nãscut. Bineînþeles cã nu-i uºor sã scrii despre un om din scrisori. Mulþi au murit pe fronturi. când am aflat istoria dtale. care nu-ºi uitã Patria oriunde ar trãi ºi ajutã din puþinul pe care îl au. care i-a oferit o viaþã bunã. tineri care îºi iubeau neamul ºi pãmântul strãmoºesc. de pãmântul strãmoºilor sãi. am înþeles multe.. 1000 de dolari? Dta.

morcovi. Pentru iarnã li se dau din magazie haine vechi: pufoaice purtate.. Aici. memoria singurã poate fi o formã de justiþie”. îngrijind porci. În stânga ºi în dreapta drumului. Au nimerit încoace diferiþi oameni buni ºi rãi. cã au avut noroc. cartofi. Aºa cã sãrmanii osândiþi pot fi recunoscuþi foarte uºor dupã haine. zi ºi noapte. vaci. pantaloni vãtuiþi. la o anumitã distanþã. simþi cum taigaua te apasã. departe nu ai ajunge. Cine a gustat deja fericirea zonei interzise. Alãturi de drumul de bârne. ce tulbura tãcerea plinã de tainã. misterioasã. în adâncul taigalei. pãzindu-i pe cei nenorociþi. când uneori fiert. napul furajer. fiindcã au cãzut sã munceascã în selihoz. scârþâia sub picioare. Aflându-te în acest ocean de pãdure. sau zgomotul surd al aripilor vreunui cocoº de munte. pe traseul Taiºet – Bratsk. Mulþi cred cã-s fericiþi.o formã de memorie. unde santinelele. Ei sunt înconjuraþi cu garduri înalte de sârmã ghimpatã. al oamenilor izolaþi de lumea celor liberi. Dupã ele o sã te gãseascã fãrã întârziere. te vor bate bine ºi te vor – 126 – . Toatã aceastã îmbrãcãminte este de douã culori: dacã o mânecã este verde. Dar aceastã tãcere este înºelãtoare. Pãºeam pe drumul fãcut din copacii ciopliþi. se aflã lagãrele ºi coloniile. care ducea în adâncurile taigalei. atunci pieptul e alb la culoare. locul de muncã. Motto Memorialului Sighet A fost o iarnã grea în anul 1944. ºi tineri ºi bãtrâni. Ceva mai la o parte. înfricoºându-l pe drumeþul care se încumetã sã apuce aceastã cale. În selihoz sunt multe femei. viþei. acela demult ºi-a uzat hainele ºi acum umbla în „uniforma” lagãrului. se înalþã turlele de lemn. ºi tot atât de diferite lucruri fac. cealaltã e albã. tristã. lucreazã oamenii cu gândul la pâine ºi libertate. este situat selihozul 14. dacã spatele e verde. La kilometrul 14. Le e feluritã ºi îmbrãcãmintea: cine e proaspãt venit. care îl face pe drumeþ sã tresarã. Împrejur era o tãcere de mormânt – numai zãpada bãtãtoritã pe drucii ciopliþi. Chiar dacã ai fugi de aici în aceste veºminte. Ele lucreazã la ferme. ascuns de ochii lumii. de trai ºi de suferinþe ale celor osândiþi. umbla cu cele aduse de acasã. O bunã parte din ele se trudesc pe pãmânturile selihozului. buºlaturi. Rareori se aude trosnetul vreunei crengi cãzute. cât cuprindeai cu vederea – numai taigaua fãrã sfârºit. când în stare crudã. cum þi se strecoarã fiorul fricii în aceastã liniºte fãrã de margini. gãini.. Te vor gãsi. unde îºi pot alina foamea fãrã de saþ cu sfeclã. tãcutã. îºi fac serviciul cuvenit. îmbrãcate în cojoace sã nu îngheþe cu totul. într-o fundãturã a taigalei.

Se lãsa amurgul. Cãci de ce alta ar mai avea nevoie un biet. când dinspre întunecosul ungher din dreapta. Ea îmi fãcea rost uneori de fãinã. eram sãtul ºi îmbrãcat cald. cu ceaþã. rãmasã în mine din educaþia cãpãtatã încã în casa pãrinteascã ºi din cauza cãreia îºi bãteau joc de mine osândiþii din lagãr. Ea mã servea uneori cu zer. M-am aºezat lângã Iulia. Aici lucra Natalia Stepanovna. într-o duminicã geroasã. cu pãrul deja bine însurit. coseau vorbind între ele. sã aflu de ce ºi cum. Aveam pe atunci 20 de ani. Se întunecase chiar. pe care o lua din porþia viþeilor. de lângã uºã. fãrã urme de politeþe. o ocupaþie bunã. din mijlocul bãrãcii. tãcutã. În jurul ei stãruia o tainã ºi nimeni din femeile cu care îºi ducea zilnic viaþa nu reuºise s-o descoase. fãcând lucrãrile de reparaþii ºi la selihozul 14. eu eram „favorit” deoarece aveam permis de trecere liberã. aºadar. s-a auzit un þipãt de femeie. mã considerasem ºi eu om în vârstã – ce mai vorbã. am hotãrât sã mã duc la baraca femeilor s-o vãd pe Iulia. o femeie de vreo 40 de ani. Aveam. negricioasã. ºi în faþa – 127 – . numai cã faþã de alþi osândiþi. sãrind din pãturi. unde cuvântul. unele dormeau pe narele sale (paturi de lemn). te vei alege ºi cu un termen nou de osândã. nu cãuta sã-ºi uºureze viaþa de lagãr ca sã supravieþuiascã.. sã nu-þi îngheþe picioarele ºi sã nu lucrezi în viscol. care stãtea culcatã pe patul de jos. vorba erau întotdeauna brutale. Cineva a aprins o aºchie de lemn de la focul ce ardea în sobã. care lucra la viþei. ªi deci. o întrebam cu aceeaºi politeþe. însã întotdeauna s-a abãtut de la vorbã. unde din lapte fãceau friºcã ºi unt. pentru ce nimerise în lagãr. bãrbat fiind. Mi-aduc aminte: în baracã se aflau în acel moment multe femei. Era bucuroasã de venirea mea. altele brodau. lucram ºi eu în selihoz. Lucram montor la comunicaþiile telefonice de pe acest traseu. Trecuse cam o jumãtate de ceas de când venisem la ea. de lângã geam. Termenul îmi era pe sfârºite ºi acum aºteptam cu nerãbdare ieºirea la libertate. micuþã.mâna din nou în lagãr. Pe deasupra. . Într-o dupã amiazã.. Pe teritoriul selihozului era o lãptãrie. Cu nimeni din bãrbaþi nu avea legãturi.Ajutor! Hoþul! Toatã lumea s-a alarmat. Vorbeam între noi. Natalia Stepanovna nu vorbea niciodatã nimic despre sine. blajinã la suflet. o fatã cunoscutã. dar lumina nu o aprindeau. un nenorocit de osândit? Principalul e sã-þi fie burta plinã. fãrã pazã. Glumeam. Din fãinã fãcea niºte turte gustoase ºi sãþioase. De vreo câteva ori am încercat sã vorbesc cu dânsa. râdeam. Ca ºi alþii.

Staþi! Femeile. înalt ºi slãbuþ. au slãbit pe loc. de multe zile se întorcea. în lagãr. Mâinile ei. cu un clapãn rupt.Opriþi-vã. la casa de copii. în satul Mironovka. fãrã a lãsa din strânsoare bluza. cu care þinea încleºtat gulerul cãmãºii. verde-albã. se vede. speriate. . murdar.Nu! Nu! s-a auzit geamãtul ei. demult.Aleoºa! Tu eºti? Hoþomanul. Aleoºa! Tu! Tu! Copilul meu! Atâta a putut ea sã mai ºopteascã cãzând în genunchi pe podeaua roasã de vremuri. bãrbia dragului ºi neuitatului Andrei. dând drumul celui prins. bãrbatul sãu. se zbãtea. parcã avea friguri..Mi-a furat bluza! Striga Natalia Stepanovna. muierilor! Încetaþi! se auzi glasul Nataliei Stepanovna. þinând de gulerul cãmãºii pe un bãieþaº. Memoria lui se strãduia sã-i aminteascã când se întâlnise demult. care semãna cu asta.noastrã a apãrut urmãtoarea priveliºte: aproape de uºã stãtea Natalia Stepanovna. dar Stepanovna îl þinea bine de gulerul cãmãºii. tãcând din gurã. una pe care o vãzuse cândva. nespãlat. Toatã baraca striga: . tremurândã ºi cu ochii mãriþi de mirare se uita la ea. Dã-mi bluza! .Bate-l! Dã-i bine! Plesneºte-l! Bãieþaºul s-a smuls din mâinile femeii. Doamne! tremura glasul ei. Aºa îl numeau toþi acolo... slab. . Corpul. s-au oprit. nu-ºi putea dezlipi privirea de pe obrazul bãieþaºului. Pe podeaua murdarã au cãzut doi nasturi. de vreo 12 ani. Gulerul cãmãºii s-a rupt. mototolitã. pe malul râului Ciuna. ºi aici. pe cap cãciulã-uºancã. Gâtul gol. uitate copilãrii. cu o straºnicã ºi nesfârºitã tristeþe în ei. Acum el se uita la aceastã femeie ºi se chinuia sã-ºi aducã aminte trãsãturile feþei unei alte femei. . Hoþul avea în mâna dreaptã o bluzã. ba la stânga. o alunicã cenuºie. împuºcat ca duºman al poporului în acel groaznic an 1937. Natalia Stepanovna desluºise pe gâtul acela slab. buzele. dezgolindu-i larg gâtul.. Da. Nu se poate! Doamne! Fã-þi milã. – 128 – . vãzând nasul. rupþi. încerca sã scape din mâinile ei. de care abia îºi mai aducea aminte. Avea pe el o cãmaºã murdarã.Netrebnicule! Bãieþaºul. îl chema Aleoºa. rãguºit. strident ºi jalnic. frânt. cu mulþi ani în urmã. demult. cãutând sã se fereascã de loviturile femeilor înfuriate. pe care reuºise s-o înºface. stãtea în mijlocul femeilor þinând strâns bluza roºie în mâna dreaptã. ba la dreapta. nãltuþ. Se uita ca vrãjitã. în timpul unei depãrtate. . Cu ochii mãriþi. pantaloni vãtuiþi.

Cu ochii scãldaþi în lacrimi. altele tãceau posomorâte.Mamã! a rostit încet Aleoºa. încercând s-o ridice de pe podea.. a îmbrãþiºat-o. Aceºtia l-au „educat” în spiritul lor ºi acum bãiatul – 129 – . ele se uitau la femeia-mamã. departe de neamuri. mama lui. lângã râul Ciuna. care ºi-a regãsit fiul în acest depãrtat lagãr. femeile înmãrmurite. s-a ridicat încet. în sfârºit mâna. într-o garã... Natalia Stepanovna Gladîºeva. bãtut fãrã milã ºi judecat. fost comandant de regiment de artilerie. ca ºi toþi copii cãzuþi în lagãre. cu glasul tremurând. a devotatului cetãþean al patriei sale. într-un avânt înflãcãrat. fiecare avea soarta sa amarã ºi nenorocitã. Natalia Stepanovna. la marginea taigalei siberiene. Mama ºi fiul s-au aºezat pe patul de scânduri. fierbinþi. al mamei sale. Copilul l-au dat la un orfelinat. NKVD-ul a muncit-o mult timp. A început rãzboiul. fãrã judecatã. cãci ea. Mama ºi fiul stãteau aºa.. ºi haina furatã a cãzut pe podeaua neagrã. bronzatã. Peste câþiva ani.Mamã! a strigat cu glasul rãguºit. mama povestea fiului trista poveste a arestãrii tatãlui sãu. au prins sã se prelingã pe obraji.Aleoºa! Eu sunt. a furat un geamantan. pe care ºi-o amintea cu greu. nu s-a dezis de soþul ei. rãpindu-i tot ce îi mai rãmasese mai scump pe lume dupã soþ. Aleoºa nu o auzea. Aleoºa.. frumoasã. a bunului pãrinte ºi soþ. pe Aleoºa. rupþi. Fiul afla acum toate chinurile. I-a îmbrãþiºat genunchii ºi lacrimile îi cãdeau pe pantalonii lui murdari.. . ca sã-ºi potoleascã foamea. îmbrãþiºaþi. nestãvilite... strãine pentru ei. dupã cele ce se întâmplaserã cu tatãl lui. Aleoºa a fugit de acolo ºi undeva. eu. însã care. sunt mama ta! Aleoºenca! Oare e adevãrat cã team gãsit? Tu eºti. ºi lacrimile multe. pe urmã au aruncat-o în lagãr. ªtia cã el n-a fost vinovat. În jurul lor.. pierdut într-un fund de taiga. era tânãrã. Nu putea sã se dezicã. Aleoºa.. în mijlocul acelor femei. nimerise între hoþii recidiviºti. Îmbrãþiºaþi. înjosirile suferite de mama sa. dragul meu? Alunica! Alunica asta! O þin bine minte! . se uitau la ei. Aleoºa ºi-a desfãcut. unde creºtea fãrã mângâierea pãrinteascã.. Unele plângeau. lipsurile. deºi abia împlinise doisprezece ani. ºi casa a fost transferatã în regiunea Irkutsk. apucându-l convulsiv de mâini. departe de baºtinã. înlãcrimaþi. Ea. mama ta! Copilul meu. de cândva. acea femeie...Aleoºa! Eu. .. Aºa a nimerit în lagãrul unde îºi ispãºea osânda mama lui. A fost prins. În memoria lui se ivea chipul tânãr al acelei femei.. cu greu. de jos. podiditã de lacrimi. Mama stãtea în genunchi ºi plângea amar.

înconjuratã de santinele în cojoace albe. Despre asta. care încerca sã se rupã din cureaua santinelei. ºtiinþa rãutãþii. comandantul lagãrului. fiule. se desprinse Natalia Stepanovna Gladîºeva de la poarta zãbrelitã a lagãrului. s-a apropiat de ea ºi sub ochii ºefului lagãrului. A aflat ºi cãpitanul Bulatov. pentru el începea o viaþã nouã. Mâncau împreunã. aºa cã nimeni nu ºtia cã mama ºi-a gãsit fiul în lagãr. geroasã. sau o parte din acea sorbiturã. Puteau ei oare admite ca rudele sã trãiascã împreunã în acelaºi lagãr. Dar puteau oare urcii sã se împace cu trãdarea unuia din ai lor? Au aflat totuºi cã Aleoºa îºi gãsise mama. însã el revenea la maicãsa. sã aibã parte de o picãturã de fericire? ªtiinþa ticãloºiei. ºi de fiecare datã. . cum erau botezaþi în lagãr. cu pas anevoios.umbla prin barãci ºi fura ce putea. Corpul ei firav se zguduia în hohote de plâns. Militarul cu epoleþi roºii. De câteva ori l-au ameninþat. a îmbrâncit-o pe femeia-mamã de la gardul de sârmã. chiar l-au bãtut. douã au aflat ºi mai marii pe lagãr. pe buna sa mamã. trist. cu ceaþã. sub þevile puºtilor lungi ºi lãtratul câinelui-lup. lacrimile o împiedicau sã vadã cum se tot îndepãrta odorul ei scump. În rândul trei din partea dreaptã. Arãta curat ºi îngrijit. în baraca ei.Carã-te de aici.. cãþea bãtrânã! Acum te voi trimite la carcerã! Încet. Încetul cu încetul. Femeile din baracã n-au scos nici o vorbã în lume despre cele întâmplate. cu lacrimi în ochi. zisã balanda.. cum a fost tatãl tãu! Dumnezeu sã te aibã în pazã. cu ochii înlãcrimaþi. Natalia Stepanovna plângea ºi se uita printre crãpãturile scândurilor groase ale porþii cum se îndepãrta fiul ei. aici. Tot mai mult ºi mai mult se îndepãrta Aleoºa spre necunoscut. dupã o sãptãmânã. pãºea Aleoºa Gladîºev. Cea mai mare parte din timp stãtea cu mamã-sa. Din aceastã clipã. pe porþile lagãrului a ieºit ºi a pornit pe drumul cioplit din drugi un grup de oameni. Buzele ei tremurânde ºopteau: . *** – 130 – . în lagãr. ªi într-o zi liniºtitã. care era de serviciu la poartã.Sã fii cinstit! Sã fii om. cãpitanul Bulatov. Soarta îi despãrþea din nou. o etapã. a grosolãniei ºi a urii ºi-au fãcut treaba lor. „urcii”. mama se strãduia sã-i dea o bucatã de pâine în plus. La porþile lagãrului o lãsase pe mama sa. care plângea jalnic. Aleoºa slãbi legãturile cu hoþii recidiviºti.

de acele amintiri. îngropate în câmpurile ºi pãdurile sãlbatice ale nordului rece. într-o þarã încrâncenatã ºi setoasã de sânge nevinovat. Mulþi dintre acei care au luptat în armata sovieticã neagã ºi azi acest adevãr. care prin propaganda sa demagogicã pãrea cã luptã pentru pace ºi libertatea tuturor popoarelor. cineva i-a strigat ºi s-au dus anii mei. Anii – Ion Hadârcã Douã nãluci rãtãceau prin Europa. înstigându-le sã se rãzboiascã între ele. nu putem uita crimele „fãuritorilor” de socialism sovietic. Acest pact de neagresiune s-a dovedit a fi de fapt o împãrþire a Europei. Viaþa a arãtat perfidia conducãtorilor regimului sovietic care au minþit milioane de oameni. lor le e fricã probabil. care dorea sã schimbe orânduielile în aceastã parte a lumii. despre cei care au avut de suferit într-o þarã duºmanã omului. Adevãrul care s-a descoperit dupã zeci de ani a demascat politica Uniunii Sovietice. Puþini din vechile ºi noile generaþii ºtiu acest adevãr ascuns ºi azi. nãluca fascismului german ºi a bolºevismului sovietic. care þintea sã distrugã þãrile capitaliste cu mâinile lor proprii. Mã rog. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost primul pas spre rãzboi fãcut de doi cãlãi. cea mai mare agresiune. Mulþi acum declarã: ajunge atâta vorbã despre lagãre. despre puºcãrii! Ajunge sã vorbiþi despre morþi. Dar aºa cum nu pot fi uitate crimele fascismului. ducerea în robie a multor þãri ºi la exterminarea a milioane de oameni nevinovaþi. cãci prea scump este preþul acelor milioane de vieþi omeneºti. Acest rãzboi era visat de Stalin. pentru cã ei vãd în acei cãlãi pe foºtii lor pãrinþi ºi prieteni. fiecare dorind sã-ºi înºele adversarul. tocmai când îi hrãneam cu seminþe de stea ºi era cât pe ce sã pun mâna pe ei. Stalin aºtepta momentul potrivit sã-i dea ultima loviturã lui Hitler din spate ºi apoi nimeni nu ar fi putut opri armata sovieticã în drumul ei de cucerire – 131 – . cãci el ºterge totul în ce au crezut ei o viaþã întreagã în þara lor. care a pregãtit totul pentru începutul celui de al doilea rãzboi mondial. Hitler ºi Stalin.Mie atâta mi-a rãmas sã adaug la cele de mai sus. pentru toate fãrãdelegile sãvârºite! PIERDUÞI ÎN ÎNTUNERIC Anii mei tineri i-a strigat cineva. Rãzboiul a fost planificat încã din anii de dupã revoluþia sângeroasã care a ucis milioane de fiinþe omeneºti. Dumnezeu e mare ºi vede: pe toþi criminalii îi aºteaptã rãsplata cuvenitã. la fel.

Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc în 1918 ºi viaþa se îndrepta an cu an dupã acel rãzboi sângeros. când în faþa forþei þãrii vecine a fost cedatã Basarabia. se luaserã din dragoste ºi copii au venit unul dupã altul. pãmânt de la bunelul sãu de lângã satul Fântâniþa. Maria. Patru copii aveau Alexei ºi Ecaterina. anul tragediei românilor basarabeni ºi bucovineni. ocupaþia Þãrilor Baltice ºi a Basarabiei româneºti au distrus încrederea ºi speranþa multor popoare. mai câºtigând ceva pentru viaþa de toate zilele. Alexei era cãsãtorit cu Ecaterina în anul 1918. bãtrâneascã. Tatiana ºi Galina. Dar nu i-a fost îndeajuns cãlãului Stalin. au prefãcut-o în gospodinã casnicã. Ecaterina Cijacovschi moºtenise de la mama ei 3 ha de pãmânt. Dar aºa cum viaþa e schimbãtoare. Gospodãria lui creºtea vãzând cu ochii. sat mare. era bun la suflet. fiica lui Vichentie Cijacovschi. frumos. Claudia. Era o pereche frumoasã ºi mulþi îi admirau în Þarigrad. Nu erau ele din acelea cãrora pãrinþii trebuiau sã le spunã de douã ori ce sã facã. Alexei terminase ºcoala de agriculturã la Odesa ºi întors acasã a devenit un bun ºi priceput gospodar. fãceau de toate ce învãþase de la pãrinþi. Soþia. Era atât de absurd. Alexei fusese ales ºi primar. Le creºtea inima de bucurie pãrinþilor când se – 132 – . Alexei avea 25 de hectare. trãiau în pace ºi belºug. El se ocupa cu pãmântul ºi treburile nu mergeau rãu. Anul 1940 a adus o mare nenorocire României.a întregii Europe. copiii. Sãrbãtorirea împãrþirii Poloniei. Alexei era stimat de toþi sãtenii. În casa mare. harnice ca niºte albine. a venit ºi anul 1940. dar rãzboiul i-a spulberat visurile de-a mai învãþa. Copii creºteau bucurându-i pe pãrinþi. cu înþelepciuna. unde vindeau oamenilor manufacturã ºi alte lucruri. Ecaterina. ºtiau sã coase la maºinã. cã mulþi comuniºti de profesie au rãmas consternaþi. A mai ocupat ºi þinutul Herþa cu o populaþie bãºtinaºã românã. cu faptele sale. îºi lucra singur pãmântul ajutat de neamuri. patru fete frumuºele. sat de gospodari harnici. învãþase la o ºcoalã din Bãlþi. care niciodatã nu a fost rusã. neaºteptat. au deschis o prãvãlie în trei camere. prin anii 1937. nu era din cei înstãriþi. El a mai ocupat ºi Bucovina. erau deprinse cu munca. nici ucraineanã. care vedeau în URSS un simbol al pãcii. obrãznicia lui care nu a avut margini. îngrijeau vitele. Alexei Rotaru trãia cu familia sa în satul Þarigrad. Cine a nimerit sub ocupaþia armatei sovietice de la 28 iunie 1940 nu va uita fãrãdelegile agresorului sovietic. împãciuitor ºi ajuta oamenii cu cuvântul. ºi cãsãtoria. era în Partidul liberal ºi devenise un gospodar de frunte înainte de cel de al doilea rãzboi mondial. Pactul Ribbentrop-Molotov a cutremurat Europa.

. leneºi. Românii din þarã i-au primit din suflet. luminã nu se vedea nicãieri. înþelegând nevoile ºi grijile celor rãmaºi fãrã nimic dupã ani grei de muncã. Numai hoþii devin bogaþi peste noapte. o femeie care ºi în timpul românilor avea idei sovietice. casa era plinã de râsete ºi voie bunã. A apãrut o maºinã. îi urcau în trenurile care-i duceau mai departe la locurile noi de trai. auzind cum ciripeau copilele lor. Acum îi înjura pe românii regãþeni. în þarã. erau tãcuþi.. Armata sovieticã a ocupat Basarabia înainte de soroc. Mulþi din acei beþivani. bunã pentru toþi. au fost primiþi cu braþele deschise. lângã grãdina publicã. aici am trãit 47 de ani. pe strada Regina Maria.Pleacã tatã. avea o cãsuþã – 133 – . umblând mai mult noaptea. noi nu plecãm nicãieri. aºa spunea tata. hrãniþi. sã mã duc încolo cu mâinile goale? De ce? Ce am fãcut eu rãu în viaþã? De ce sã fug de la baºtinã? Ruºii nu-s un popor rãu. care nu se face peste noapte. . În Basarabia ocupatã de ruºii sovietici au început arestãrile oamenilor cinstiþi. oprind cu forþa pe cei ce vroiau sã se refugieze peste Prut. îi spuneau „Cernâi voron”. Preºedintã a sovietului sãtesc a devenit una Vichentia Mocanu. pierderea averii. linguºindu-se. Trebuie de spus cã acea femeie trãia bine ºi la români. . strigau fetele ºi mama lor Ecaterina. îi plasau la dormit. Era o ordine desãvârºitã. moldovenii.strângeau cu toþii în jurul mesei la cinã. de care se fereau toþi ca de moarte. care o viaþã întreagã se gândeau la un trai bun când ajungi la bãtrâneþe. acum noi. predatã de rege ºi guvernanþi. . o sã ne împãcãm cu ei. Cei care au reuºit sã plece. aranjaþi la lucru. Claudia învãþa la ºcoala normalã. Erau întâmpinaþi în gãri. dubã (Corbul negru). hoþi.. Nevoile n-au trecut alãturi de casa lui Alexei Rotaru din Þarigrad. deveniserã ºefi ºi umblau pe lângã sovietici. Ele trãiau la gazdã la dna Bulgaru..Nu. suntem la putere ºi vom face altã viaþã. parcã aºteptând ceva ce le va hotãrî soarta. La geamuri erau trase perdelele. pleacã. unde sã mã duc? Ce sã fac în þarã. elevi ºi studenþi. îmbrãcaþi în cãmãºi verzi. speriindu-i pe oameni. ajutaþi în toate. ªi nu au plecat. pe cei plecaþi peste Prut ºi pe cei ce mai spuneau o vorbã grea împotriva noii orânduiri. Maria – la profesionalã. dragul meu. de ce sã plec de pe pãmântul meu? Aici m-am nãscut. Oameni puþini se vedeau pe strãzi. unde tinerii. nevinovaþi. ajungând în România... îi conduceau la cantine. iar Tatiana ºi Galina la Liceul „Domniþa Ileana” de la Bãlþi.Acum nu suntem la români. Ziua de 28 iunie a venit ca un trãsnet pe capul lor. cu toate cã þara se scufunda. slujindu-le. totul era adâncit în întuneric. plângeau presimþind nenorocirea ce venea. îi ajutau.

totul e pentru muncitori.. îºi bãtea joc de fetele lui Rotaru. cumpãratã înainte de venirea ruºilor sovietici. . Ce putea el sã facã? E drept cã mai vânduse multe de pe rafturi. Mai era ºi invidia. Mai erau ºi ºcoli moldoveneºti. cã de. dar tu eºti o lipitoare. pãmânt ºi roada lui era mai bunã ca la alþii. Rubla devenise 40 de lei. tulburând minþile oamenilor. fiindcã erau fiicele unui bogãtaº. Cã el lucra de dimineaþã pânã seara ºi nu stãtea în cârciumã. dorind sã cucereascã lumea. „Catiuºa” ºi altele. Era curat ºi frumos. nouã. Apãruse „talciocul”. caldã iarna ºi rãcoroasã vara. În câteva luni mãrfurile au dispãrut din magazine.Noi îþi luãm prãvãlia. cãci la ruºi nu erau de toate. trei ori mai mari. Vorbeau o limbã schimonositã cu cuvinte jumãtate ruseºti. puteai sã trãieºti cu ea douã zile cu mâncare ºi bãuturã. cu alfabetul rus. dar era mare. bãtutã cu lut. trei camere erau ocupate – 134 – . erau meºteri la aceste treburi. care nici nu puteau vorbi omeneºte. a unui gospodar cinstit ºi de treabã. striga Vichentia Mocanu. El le numea în batjocurã „Axa Roma-Berlin-Tokio”. Un învãþãtor. plãtind ruble. cã acum se iviserã mulþi ce strigau cã îi ajutase pe comuniºti înainte. A venit ºi rândul lui Alexei.. cu învãþãtori noi veniþi de peste Nistru. avea vaci. marºuri militare. Alexei a dat-o la stat. Mânerele la uºi erau din bronz. nu e voie sã ai prãvãlie în þara noastrã.. podelile erau date cu cearã ºi strãluceau lunã. boala moldovenilor. Casa lui Alexei era fãcutã din furci ºi nuiele. Lihter.. rafturile erau goale ºi acum oamenii umblau.. cã veneau ruºii ºi luau totul. când aceºtia treceau graniþa venind sã facã propagandã sau provocãri. cum se lãudau ei..bunã ºi tãcea din gurã. cã Rotaru avea trei cai ca niºte zmei.. o piaþã unde se vindea totul la preþuri de douã. Acolo unde fusese prãvãlia.. cãutând marfa ce nu mai era ºi nici nu avea de unde veni. un jargon groaznic. Copiii râdeau. pe care moldovenii nu le înþelegeau. Poate cã avea ceva legãturi cu cei de peste Nistru. îºi bãteau joc de noii învãþãtori. puþini din ei ºtiau ruseºte. jumãtate moldoveneºti. ce te trãsnea ca din senin. aºa urcase preþul ei. ªcolile trecuse la limba rusã din primele zile de ocupaþie. cãci pe cei cu carte româneascã nu-i mai puteai birui.. De dimineaþã rãsunau pânã seara cântece ruseºti. continuând lucrul de îndobitocire a tinerilor generaþii. umilind leul. Înãuntru aveau mobilã bunã. asta ei nu o vedeau. considerându-le ca duºmani ai puterii sovietice. venit de peste Nistru. strãlucitoare. nu mai avea timp sã facã mãrfuri de larg consum pentru cetãþenii sãi. Þara asta fãcea tancuri ºi tunuri. care se înfuriau ºi-i ocãrau în gând.

. fie pãmântul lui sau deja al statului... le ajungea cã îngheþaserã bine. Cineva a bãtut puternic în uºa casei familiei Rotaru. când Alexei le-a deschis uºa. Dar încearcã sã dovedeºti ºi încã cui. Dar nimeni nu mai vorbea cu el. Viaþa devenea în fiecare zi tot mai încordatã. . atunci Vichentia striga: . Au stat de vorbã cu el vreo douã ceasuri. Sufletul lui de gospodar nu-i dãdea liniºte. de nevoie.Ce arme? De unde sã am eu arme. Nu vroia sã-i sperie ºi pe copii. Ce rost avea sã mai bage ºi frica în ele. unde comanda Vichentia Mocanu. o târfã ajunsã la putere. Dar nenorocirea cea mai mare a venit vara.. Ce nu fãcea el. Alexei simþea cã totul merge împotriva lui.Cine te ºtie? a bufnit enkavedistul. care se arãta de dupã deal. . cãci nu ºtia ce-l aºteaptã. care erau la Þarigrad.. el le-a scris jalbele împotriva noastrã..Asta e lucrul lui Rotaru. A luat cu el ºi pe Tatiana ºi Galina. toate cele 25 de hectare statului. cu mutrele – 135 – . a strigat el. Se ducea zilnic în câmp sã vadã cum cresc semãnãturile. dar nu putea face nimic. ce nu dregea. cã era gospodar. Stãteau în camerã îmbufnaþi. grâu.Dã-mi mie mobila ta. Simþea cã se apropie ceva rãu. . dar se vedea cã avea ceva greu pe suflet. cu toate cã el nu era amestecat în treburile astea. Alexei a fost nevoit sã-ºi dea pãmântul ce era la Fântâniþa. ºi-i plãcea sã vadã cum aratã semnãturile. rãsturnând totul cu fundul în sus. Un preºedinte de la Drochia îi spunea lui Alexei: . În jumate de orã sã fiþi gata cu toþii de plecare. Ba se mai ducea ºi pe la Fântâniþa ºi se uita ºi acolo..de sovietul sãtesc. nu le-a spus nimic fetelor despre ce au vorbit.. cu voia ta. A rãmas cu cele 3 hectare ale nevestei.Arme ai? . pentru ce? spunea Alexei.Unde? De ce? Pentru ce ne alungaþi de acasã? întreba Alexei. Patru activiºti ºi un enkavedist au dat buzna în casã. A ieºit de acolo îngândurat. mãcar copii sã ºtie de el. cã tot ai s-o dai. spunea Alexei.. unui duºman al neamului nostru. rãu de tot. într-o dimineaþã frumoasã cu un soare blând. bombãnind mereu împotriva lui Alexei. tot rãu era ºi toate cãdeau asupra lui. Au semãnat soia. Au fãcut percheziþie. Când veneau jalbe scrise de sãteni la Moscova ºi de acolo erau trimise îndãrãt ca sã se facã dreptate pe loc.Eu n-am nici o vinã faþã de Uniunea sovieticã. În plinã iarnã l-au chemat la NKVD la Drochia. aºteptându-l în curtea NKVD-ului.

Cãruþele ieºeau din sat la ºleau. înconjuraþi de activiºti ºi militari cu chipiurile roºii care îi pãzeau sã nu fugã. strânºi la garã. am rãmas fãrã casã. unde mai înainte era ºopron pentru vite. fãrã masã. i-au dus la garã unde stãteau vagoane. plângeau cei ce plecau în robie. .Duceþi-vã la Chiºinãu ºi luaþi hârtie de acolo. Unde sã ne ducem? I-a luat Alexei la ei. La ºleau au ieºit multe cãruþe ºi au luat direcþia spre Drochia.roºii. În 1940 au vrut sã plece în România. . S-au dus la Chiºinãu unde s-au înscris la OVIR-ul de la primãrie ca sã plece în România. strigãte de jale. Din alte drumuri au apãrut ºi alte cãruþe. S-au întors înapoi în Fântâniþa. umilind oamenii disperaþi. Plângeau cei rãmaºi. Aici i-au încãrcat ºi au pus zãvoare la uºi. dar ruºii sovietici au ocupat Basarabia mai devreme decât era prevãzut de acordul între ei ºi români ºi nu le-au dat drumul. Elena. nu ºtia ce sã ia. parcã bãuserã vin ºi aºteptau ca familia sã-ºi strângã lucrurile ºi sã iasã din casã.Luaþi-vã haine cãlduroase. ne-au luat totul. Dar Elena ºi ceilalþi erau mulþumiþi ºi de asta. petrecându-ºi rudele. Ca în vremurile vechi ale turcilor sau a tãtarilor. ce sã strângã. s-au aºezat în genunchi. I-au oprit acolo. ºi rãmânea împietritã.Sunteþi culaci. sã-i lase singuri în aºa nãpastã? Cine ar fi fãcut asta? Nimeni nu a fugit. femei. bãrbaþi. nevoiþi sã se întoarcã înapoi. Ecaterina strângea unele lucruri. aºteptându-ºi nenorocita soartã. plângând ºi rugându-se lui Hristos. Mii de þãrani. încãrcate tot cu familii. Sora lui Alexei. femei. N-au avut noroc. Ajunºi la Drochia. dacã doriþi sã plecaþi în România. Au aºteptat un an întreg.Frate Alexei. copii. dar nu le-au dat drumul nimeni peste Prut. mãrfarul a luat-o din loc spre tãrâmuri necunoscute. ªi acum i-au încãrcat în cãruþã ºi-i duc nu ºtie nimeni unde ºi de ce. încãrcate tot cu familii. la Prut. Când vagoanele de vite a fost bâcºite cu nenorociþi. uitându-se la copii. le-a spus unul dintre activiºtii carei duceau la Drochia. le lãsa apoi. dar casa le era deja ocupatã ºi i-au alungat din sat. Elena a venit la fratele sãu Alexei. Ofiþerul a deschis gura ºi i-a spus: . – 136 – .. râdeau ei. .. bãrbaþi. lua altele. ajutã-ne. dar sã ºtiþi cã noi ºi acolo o sã venim. În sat bocete. toþi au plecat împreunã în drumul cel necunoscut. uitându-se cum trenul porneºte. gândurile i se amestecau. S-au încãrcat în cãruþe. Dar cine sã fugã? Sã fugã de copiii sãi. copii. Lacrimile curgeau. de acelaºi neam. dându-le o cãsuþã din curte. la Ungheni unde era podul peste Prut ºi i-au întors înapoi. era ºi ea într-o cãruþã împreunã cu soþul ei Iustin Dolghi din Fântâniþa ºi cu fetele lor.

copiii.prietenii. Dupã douã zile. nespãlaþi. unde femeile coceau pâine. mai repede. de unde aproape nimeni nu s-a mai întors. tuturor. ca sã dovedeascã sã vã construiascã locuinþe acolo. ziua ºi noaptea. departe în mijlocul taigalei siberiene. cã oamenii au venit aici de bunãvoie.Toþi bãrbaþii sã coboare! a ordonat ºeful militar. într-o þarã mare.Ce s-a întâmplat? Unde-i duc? strigau femeile. în regiunea Sverdlovsk. albã ca zãpada. cu pretenþii de culturã. Înconjuraþi de santinele. flãmânzi. Aici au apãrut niºte militari de la NKVD cu hârtii ºi dosare. îmbrãcat în uniforma cu epoleþi ºi chipiu roºu.Liniºte! Ei vor merge înainte. însetaþi. La Bulboaca trenul s-a oprit. cã cei din ultimele rânduri nu-i mai vedeau pe cei din faþã.. dreptate? Au ajuns la Novosibirsk ºi i-au debarcat în gara Kacenevo. le-a rãspuns ºeful. ca o cãrãmidã. Le mai dãdeau câte douã sute de grame de pâine pe zi ºi un peºtiºor sãrat. ajunºi la fluviul Volga. Oare puteai sã nu-i crezi? L-au luat ºi pe Alexei Rotaru ºi pe Iustin Dolghi. Oare vor uita toate acestea acei oameni trecuþi prin atâtea umilinþe ºi batjocurã. . .Iscãliþi-vã cã sunteþi aduºi aici pentru 20 de ani! strigau ei. siberieni trãgeau din greu cãruþele. unii bolnavi. cu alt tren. cãruþele erau încãrcate cu lucrurile lor. Aºa au mers vreo 30 de zile. Sudoarea curgea ºiroaie de pe corp ºi sãrmanele femei ºi copii plângeau de suferinþe. Cel mai straºnic era setea. toþi plini de pãduchi. ca pe urmã sã spunã lumii. .. Caii mici. Ba unii se iscãleau pe o viaþã întreagã. în ei a rãsãrit nãdejdea cã o sã fie eliberaþi ºi se vor întoarce acasã.. democraþie. Pâinea era neagrã. cãci le dãdeau apã câte o canã sau douã pe zi. În jur pãdure deasã în stânga ºi în dreapta. pâine nemaivãzutã în Basarabia. În timpul drumului. dupã care setea îi chinuia ºi mai straºnic. coloana de femei cu copii s-a întins departe.. – 137 – . pe toþi cei cãzuþi în nenorocire. al NKVD-ului. Mergeau pe jos. ªi cu toate cã ºtiau cã rãzboiul nu aduce decât sânge ºi moarte. ªi nu i-au mai vãzut nevestele ºi copii niciodatã ºi nici nu au mai auzit de ei. i-au strâns pe unii ºi i-au dus spre Nord. ducându-ºi copii mici în braþe. . Dar militarii roºii deveniserã ºi mai rãi ºi nimeni nu a scãpat. în ziua de 22 iunie. Paza era mai severã ºi înjurãturile curgeau lanþ. au aflat cã s-a început rãzboiul. colaci de o frumuseþe rarã. iar vagoanele cu acoperiºul de fier se încãlzeau straºnic. Doar peste ani ºi ani au aflat cã bãrbaþii lor au fost duºi la Ivdel. în munþii Ural. Dar degeaba. Unii din vagoane mai trãiau cu speranþa cã ceva trebuie sã se întâmple ºi uºile se vor deschide ºi ei îºi vor recãpãta libertatea. Erau deºtepþi cãlãii.

Bãrbaþii fusese luaþi pe front. vãcuþe mici ce dãdeau lapte puþin. sãrãcãcioase. un costum. cu multe case. unii încãlzind-o la rug. Þãnþarii setoºi de sânge se aruncau asupra lor. vechi.. cartofi fierþi.. Numai porcii ºi vitele erau hrãnite cu ierburi. care se nãpusteau asupra lor cu miile ºi le sugeau sângele. se vedea cã oamenii trãiesc de azi pe mâine. numite „ºanghi”. ciorapi.Mai repede.. dar gerul nu le dãdea pace ºi dupã câteva ceasuri o porneau din nou. Bãtrânii ºi copii erau cu haine peticite. femeile ºi copii se miºcau greu. mai repede! strigau santinelele. Santinelele se uitau în dosare ºi-i lãsau pe cei înscriºi sã rãmânã în aceste case. Pe aici nu erau oi. În unele sate santinelele lãsau câteva familii.. mai mult femei ca ºi ele. mai ales bãtrânii care slujiserã în armata þarului ºi povesteau despre bogãþiile de altã datã. Înoptau lângã rug. cãci drumul pânã la destinaþie era lung ºi greu.. lânã.. Nu erau sate ca în Basarabia ºi Bucovina. Ei ieºeau din casele lor fãcute din bârne. cincisprezece cãsuþe mici. Se uitau femeile noastre ºi se gândeau: Oare asta e Rusia despre care se vorbea atât de mult. Au trecut satele Kovaliovo. cu acareturi fãcute cu mãiestrie. când fiecare gospodinã dorea sã arate ce poate. unde tot rãmâneau familii. Se vedeau capre. Aici le-au dat o supã rece. din Basarabia ºi Bucovina cu acele cãsuþe vopsite. copii plângeau ºi noaptea trecea greu.. Obosiþi se opreau spre noapte sã doboare copaci ºi sã despice lemne pentru foc. rãcneau de durere. Ceilalþi o luau mai departe. Bãrbaþi nu erau. e urât ºi totul devastat.. mâinile se umflau de la aceste muºcãturi. – 138 – . dar moldovencele noastre o mâncau cu greaþã. Dar fiind flãmânzi au mâncat-o. În satele rare ce se întâlneau pe drumul lor prin taiga se vedeau oameni rãu îmbrãcaþi. murdar. Peste tot sãrãcie ºi iar sãrãcie. când totul pare distrus ºi nimãnui nu-i trebuie nimic. Au ajuns cu greu la Kolivani. Obrajii. niºte musculiþe mici. se apropiau de ei ºi cumpãrau unele lucruri: o fustã.. aici cãtunul avea zece. cenuºiu. Cei din sate le dãdeau în schimb bucãþi de pâine. numitã „okroºco”. apã cu ierburi. îndemnându-i mereu. de vânt. Nu se pomenea ca în Basarabia sã se mãnânce ierburi. negre de ploi.. plãcinte cu brânzã.. Ziua îi mânca „maºcaua”. cu desemne.. acrã ºi greu de mâncat. de geruri. Mergeau zi ºi noapte.. Flãmânzi ºi însetaþi. negre. mergeau tot mai încet. obosiþi de drumul fãcut. Pihtovka. copii plângeau. Unde este acea bogãþie. femeile erau nevoite sã facã singure lucrul acesta. tot ce vindeau aceste nenorocite de femei care se îndreptau spre soarta lor amarã. Aici totul era trist. Nu erau acele sate de la baºtinã. de atâtea suferinþe. vãruite frumos. Ruºii o mâncau cu poftã. ªi peste tot ºi în toatã taigaua rãsunau þipetele crunte: „Davai! Davai!”.

Familiei Talmaþchi i s-a dat o cãsuþã pustie. se obiºnuiserã deja cu aceastã viaþã sãlbaticã. Oamenii mergeau încet. Aici au rãmas ultimele familii – Rotaru. prãpãdiþi. ªi dacã ar fi vândut. copaci înalþi ºi drepþi ca lumânarea.. trãiau singuri cu legile lor vechi. Se ocupau cu vânatul. Jirnovka. Talmaþchi ºi altele. cu încãlþãminte din roþi de automobil. Gerurile erau mari pânã la 40 de grade. O femeie le-a adus o ciuturã de lemn ºi o funie. pe drum. Apa era rece – gheaþã. mai þineau o caprã.. Luminã electricã nu era. de abia mergeau. mergeau prin sate schimbând câte ceva din vânat sau peºte pentru alte alimente. rupte pe alocuri. Dolghi. ºi toþi au început s-o bea cu nesaþ.. potolindu-ºi setea de o zi întreagã. dar era un sãtuc cuprins de sãrãcie. veche. o vãcuþã. Aºa-i luase de acasã. arãtându-le groapa unde se vedea apa curatã. În acest sãtuc nu era de lucru. . Oamenii trãiau ca niºte sãlbatici. aºternând paie. care avea un nume atât de fãgãduitor. Cei ce trãiau aici mai demult. se miºcau greu.Femeile ºi copii erau obosiþi. ci se þineau aparte. Au ajuns la Vdovino ºi câteva familii au rãmas în acest sãtuc cu unsprezece cãsuþe. cu ce sã cumperi? Bãrbaþii erau pe front. aduºi de prin anul 1933. nici cele trebuincioase nu le-au dat voie sã ia. dar limpede ca lacrima. Acum deportaþii se uitau cu tristeþe la acest sat. Nimeni din cei rãmaºi acasã nu ar fi recunoscut în aceste epave acele frumoase femei de cândva. Femeile au scos apa. Din acele case au ieºit câteva femei în haine peticite. Femeile ºi copii s-au oprit crezând cã au sosit. parcã toþi erau cãlugãri. Au ieºit din case femei. dormeau îmbrãcaþi. murdari. altele locuite de localnici. S-au culcat pe podea. În acele cãsuþe trãiau cei certaþi cu legea sovieticã. Deportaþii s-au oprit lângã ei cerând apã. varzã. aveau o altã religie. unii invalizi ºi bãtrâni. se termina o sãptãmânã de când erau pe drumuri. flãmânzi. din Salvirii Vechi. care nu doreau sã lucreze pentru stat.Davai! Davai! zbierau santinelele. seara aprindeau niºte surcele din lemnlucine... Slabi.. au apãrut câteva cãsuþe. Nu aveau cu ce sã se înveleascã. Crãciunul ºi Anul – 139 – . însetaþi. înconjurate de copacii taigalei. Înainte. copii ºi chiar bãrbaþi. unele pustii. limpede. Ceilalþi s-au culcat în alte case. Le mai rãmãsese vreo zece kilometri pânã la destinaþie. pescuitul. Bãrbaþii purtau bãrbi lungi. Peste o lunã a cãzut zãpada. încã din timpul þarului. cãci aveau copii mici de tot. aici sunt edinolicinicii. Localnicii puneau cartofi. Dar ei nu vindeau aproape nimic. În sfârºit a apãrut ultimul sat. þineau totul pentru ei. Jirnovka – câteva case înnegrite. cusute ºi legate cu funii. Familia Rotaru ºi Dolghi au plecat mai departe.

mama a murit. . În Ianuarie a murit Maria. Moºul. Mâna s-a întins singurã. fiindcã i-a tras o palmã unui bãiat rãu la suflet. cu o lingurã mâncau pe rând.. Prin zãpada pânã la brâu se târâi pânã la moº Ivan cu gândul cã poate va face rost de ceva mâncare. repetent.Eu îþi dau ºi tu furi. . A intrat la el. . singuricã. Ele erau cinci ºi cu mama ºase. a strigat el furios. Când Greta s-a întors cu lemne din taigaua rece. dar închisoarea a scãpat-o de deportare. a observat pe un raft câteva turte de lapte îngheþat. Cu paºi mici se îndrepta spre uºã ºi ieºi afarã. nu au putut-o lua la ei. bãiatul a înºfãcat o turtã ºi a ascuns-o sub scurteicã.. Mi-e foame. Alãturi pe podea dormeau copii ei. L-a bãtut straºnic.. ce era de ajuns pentru sbirii sovietici. acelaºi frig ºi aceiaºi sãrãcie. Aceiaºi foamete.Nou l-au petrecut în lacrimi. a cãzut lângã mama sa ºi a adormit de obosealã. i-a întins doi cartofi. de durere. gândind cã unul va fi pentru sora sa. Coca devenise distrofic cu totul. micuþa Greta. dã-mi câþiva cartofi. care de abia se mai þinea pe picioare? Coca a cãzut în tindã ºi nu mai miºca. cãci soba ardea zi ºi noapte. fost ofiþer de rezervã în armata românã. Ieºind în tindã. Mai aveau pe capul lor încã o fetiþã de 9 ani. fetele ºi mama Ecaterina. Zãpada rece l-a înviorat pe bãieþel ºi el s-a târât pânã la casa lui. La 13 iunie 1941 a fost deportat bãrbatul ei.Moº Ivan. de foame. slãbuþ. de ruºine. Chibrituri nu erau. Când nu era zãpadã. Vase pentru fãcut mâncare nu ajungeau. Coca ºi Greta. mititel. când se întâlneau cu toþii în familie ºi serbau Crãciunul ºi celelalte sãrbãtori.. Coca a luat cartofii. În altã mânã þinea cartoful pentru Greta. Familia Rotaru. cu ochii înfundaþi în obraz.. Linguri nu erau. Coca îi mai pãºtea vaca. îmbrãþiºând cu o mânã pe mama sa. o fetiþã foarte drãguþã. dorind sã arate cã în noua þarã nimeni nu are voie sã batã copii. A rãmas sora lui. sã se ducã la pãdure ºi sã taie lemne.. fiica unei familii din satul Nãduºita. I-au dat trei ani. ªi-au adus aminte de vremurile de la baºtinã. Anul 1942 nu le-a adus nimic bun. Greta.. de toate. Stãtea culcat alãturi de mama sa ºi plângea. care îºi fãcea de cap în clasa ei. oare mult îi trebuia sãrmanului bãiat. Îi curgea sânge din nas.. Dar moºul a ieºit dupã el ºi a vãzut totul. Îmbrãcau hainele ºi încãlþãmintea pe rând ca sã iasã afarã. El îºi adunã puterile ºi se ridicã cu greu de pe paiele mucegãite. Moº Ivan la târât de mânã ºi l-a aruncat afarã în zãpadã. Scorþescu. el dormea somnul de veci. Mama ei învãþãtoare.N-am nici eu mai mult. S-a târât în casã. care – 140 – . nimerise încã înainte de rãzboi la închisoare. Puterea sovieticã a fãcut un proces-exemplu. i-a zis.

sã vie moº Ivan. Nu avea cine sã sape groapa..Dnã Rotaru. unde era un cimitir fãrã cruci. Localnicii i-au povestit câte ceva. care roiau prin izbã. stãtea culcatã pe o laviþã de câteva zile. la ordinul encavediºtilor. spetindu-se. cãci avea inima duioasã. Fiica ei. cã niciodatã nu se vor mai întâlni cu cei dragi. ªi-au fãcut cruce ºi au început sã arunce zãpada deasupra. corpul ei luneca de pe sanie ºi copii trebuiau so punã din nou pe sãniuþã. din satul Târnova ºi tot copii au îngropat-o în zãpadã. Elena era cu totul dezbrãcatã. Au lãsat acolo o movilã de zãpadã ºi s-au târât înapoi spre izba lor. au tras sãniuþa la marginea satului. Peste un timp a murit o altã femeie. trebuie sã le scap de aici pe – 141 – . cã i-au despãrþit anume pentru ai nimici.. mare. cã pe toþi îi duc la moarte. ºi nu putea sã-l refuze. a rãmas fetiþa singurã.doreau sã extermine toatã intelectualitatea românã din Basarabia. se gândea mama Ecaterina. era absolut dezbrãcatã. a fost nevoit sã treacã în alt vagon. dar el nu venea. sã rãmânã vie din nenorocirea asta. unii din Ucraina. Fiul Elenei mai ieºea lângã o magazie de cereale. punea laþuri fãcute din pãr de cal. cã totul a fost o minciunã ºi bãrbaþii au fost duºi în alte locuri. Trebuia s-o îngroape. ieºise din casã într-o rochiþã atunci ºi acum nu avea ce încãlþa ºi îmbrãca ca sã iasã din bordei. În acelaºi an.. Eu voi veni acolo unde veþi fi duse ºi o voi lua. într-o cãmãºuþã. unde se adunau vrãbiile cãutând seminþe. În a patra zi au început s-o mãnânce guzganii. nici vara. moartã. Elena. a rugat-o pe Ecaterina Rotaru: . Acum familia Rotaru era cu ºase suflete. cãci pãmântul îngheþase rãu de tot pânã la doi metri ºi nu se dezgheþa aproape niciodatã. A luat fetiþa.. soacra Liubei Þimbalari. Nu ºtia nici el. nici pentru asta nu mai aveau putere. picioarele ºi capul i se bãlãbãneau pe zãpadã. nici familia Rotaru. Ei nu mai plângeau. alþii din regiuni chiar siberiene ºi totul se petrecuse ca ºi cu familia lui Alexei. aºa nu se poate. cãci ºi ei erau aduºi în aceste locuri. cu grijã. Vrãbiile prinse erau mâncate ºi asta le salva viaþa. 1942. Cu chiu cu vai au târât-o la cimitirul fãrã cruci. a murit ºi sora lui Alexei. Elena. au pus-o pe o sãniuþã ºi. Zina. Când la Bulboaca. El avea o fetiþã de nouã ani – Lucia. „Trebuie sã fac ceva. ca mãcar ea sã scape. dar aºteptau ca cineva sã-i ajute. Ea înþelegea cã Alexei n-o sã mai vinã niciodatã. au pus corpul ei neînsufleþit într-o groapã micã fãcutã în zãpadã. au rãscolit zãpada ºi încet. Atunci Tatiana împreunã cu Eugenia au târât-o afarã. Vã rog luaþi-o sub oblãduirea dstrã. „Aici o sã murim cu toþii”.

una dupã alta. Împodobiþi cu ºalinci. o ºalincã. Familia Cernei din satul Baroncea avea cinci copii. A venit ºi prima noapte. când pieptul. Tatiana ºi Galina mergeau înainte. cineva îºi pusese pe umeri un covoraº. pentru cã zãpada era mare ºi se prãbuºea uneori în ea. mergând unul dupã altul. când cu spatele spre el. Era bine lângã foc. Lidia Cernei visa sã se aranjeze în satul Horoºee ºi apoi sã vinã înapoi ºi s-o ia ºi pe ea. îmbãrbãtându-se mereu. I-a dat voie. frigul le pãtrundea pânã la oase ºi atunci ele se salvau. unde e o viaþã mai bunã. Zãpada se topea lângã foc. ªi. Horoºee însemna în româneºte bunãtate. au pornit-o la drum. care se miºca ºi el greu. dorea sã facã orice numai sã plece de aici. Se uita la ele cu jale. neþesãlat cu anii. care avea un cal. Se ajutau unii pe alþii. Aºa s-au chinuit pânã în zori. mai fusese pe acolo. i se rupea inima când le vedea aºa slãbuþe. sã meargã cu ei. au pornit-o la drum. rãmãsese în sat. au fãcut un rug. ºi mai existã ºi o cale feratã. Gerul creºtea. Eugenia. unde se încarcã vagoane cu lemne ce se duc în alte locuri. se urca în sãniuþa trasã de cãluþ. Le îngheþa suflarea de ger. Mama lor Lidia a fost ºi ea aruncatã în mãrfarul durerii cu cei cinci copii. numai Lucia ºi un copil mic al ei au urcat în sanie. cu o coamã lungã. aºa ºi ea. roºcat. dar ele nici jumãtate de drum nu fãcuse. erau vreo 40 de grade. jigãrite. cãci pentru el era totuna. cãci el ºtia drumul. împreunã cu altã familie Cernei. se poate gãsi de lucru. unde sã te culci? Se mai aºezau pe sanie. Cine obosea. Fetele Rotaru-Claudia. moþãind. Auzise de la localnici cã la vreo 80 de kilometri e un sat Horoºee. – 142 – . Se miºcau cu greu. S-au tocmit cu un localnic. Comandantul i-a dat voie. Acum ºi ea dorea sã-ºi scape copii ºi se alãtura familiei Rotaru. se gândea ea mereu. Acum se roteau lângã rug. Era un ger de vreo 30 de grade.fete”. Se îmbrãcase cu tot ce aveau mai cald. ªi la 7 martie. ªi aºa cum sãracul se îmbogãþeºte în vis. A trebuit sã plece la comenduire sã cearã voie. S-au oprit. era bolnavã. când ºi-au continuat drumul spre satul visat. întorcându-se când cu faþa. Toþi mergeau pe jos. Maria. Când bãtea vîntul. cãci drumul nu era bãtut ºi calul trãgea din greu sãniuþa. Puterea sovieticã era peste tot. care îi ducea spre o altã viaþã. punându-ºi boarfele puþine în sania trasã de un cãluþ mic. încãlzindu-ºi când spatele. ºi se miºcau încet în urma saniei. el trãia în alt sat la vreo 20 de kilometri depãrtare. umblând desculþe din primãvarã ca sã-ºi pãstreze încãlþãmintea pe care o mai aveau. totul era umed sub picioare. strângând crengi. Dar ºi numele acestui sat era atrãgãtor. îmbrãcate în haine petecite. Al cincilea copil al Lidiei. numai ochii li se vedeau. dar de dormit nici vorbã. bucãþi de lemn cã erau multe împrejur.

care le fãceau inima purice. Vântul se mai liniºtise. înfricoºãtoare.. toatã gospodãria lor de fãcut mâncare. dar sãrmanele nu mai aveau putere ºi adormeau aºa din mers.. Singure în gerul nãprasnic. În taigaua sãlbaticã erau ºi lupi.. Mai trãgeau o sãniuþã dupã ele. Mai rãmãsese vreo doi kilometri.. se opriserã. numai ochii li se vedeau. se auzea lãtratul câinilor. un pic. povestea mai departe Tatiana. care nu scãdea. chiar sinistru. Femeile cu copii au rãmas.. cãci ºtiau cã dacã se vor opri vor cãdea jos adormite ºi aceasta va fi sfârºitul lor.. mare.. era gândul fiecãrei. Scãpaserã de soarta crudã. Uneori se auzeau niºte urlete din depãrtare. dar ºtiau cã somnul e moarte pentru ele. nu se mai miºca. A doua zi au gãsit-o pe Lucia ºi fetiþa ei într-o cãsuþã alãturi. S-au repezit la directorul fabricii forestiere din Horoºee. ieºind din hogeacuri. era strãinã. una peste alta. Când s-au trezit stãpâna le-a dat lapte fierbinte. Familia Cernei. nu mai aveau putere. vroiau sã doarmã. încet... sub picioarele noastre. dar Claudia i-a povestit cei cu ele. nu se mai vedeau. Mergeau încet. îi îndemna sã se miºte. dar gerul se întãrea tot mai mult. încãrcatã cu niºte vase. dar ºi încã atât de departe. povestea mai târziu Tatiana. Dar familia Lidiei Cernei nu era nicãieri. Aºa a trecut ºi a doua zi. ne chema. Când am intrat toate în casa din bârne.. Totul în jur era trist... când o sã ajungã la destinaþie. Se miºcau încet. Stãpâna casei s-a speriat. Directorul le-a dat o sanie cu un vizitiu ºi au plecat sã-i – 143 – . limba în gurã pãrea o bucatã de lemn. dar paºii se încetineau. cratiþe. dar ºi speranþa devenea tot mai vagã. Încã un pic. Toate erau încotoºmãnate. mergeau împotriva vântului ce se stârnise ºi le frigea corpurile. Numai frica de a se opri le forþa sã se miºte. Începuserã halucinaþiile.. Corpurile le erau amorþite. Claudia ne-a târât pe toate pânã la prima casã.Cãlãuza a dat bici calului ºi a plecat înainte. clãtinându-se de slãbiciune.. Copacii înalþi ºi drepþi scârþâiau ameninþãtor. Frica de a rãmâne pe veci în aceste locuri pustii. Lidia ºi trei copii ai ei. ei ºtiau asta. miºcându-se tot mai greu ºi mai încet. Erau la capãtul puterilor.. Cãlãuza povestea cã nu odatã ei dãduse nãvalã asupra vitelor care erau în ºoproane. picioarele erau ca de plumb. Sora Claudia era pe malul celãlalt ºi ne fãcea din mânã. povestindu-i despre Cernei ºi copii ei. rãmãseserã în urmã. . Se împingeau una pe alta. speriindu-i.. în acel sat care le fãgãduia atât de mult. am cãzut toate secerate. cu ei ele cãutau drumul înainte. Mai rãmãsese câþiva kilometri..Deodatã am vãzut o prãpastie în faþa noastrã. Deja se vedea fumul ce se ridica drept în cer.. totul devenise indiferent. care era atât de aproape. Ea a pus o oalã pe soba fierbinte de fier cu turte de lapte îngheþat.. adormite. lungã..

fãrã suflet? Fetele Rotaru stãteau în jurul acestei familii adormite. Poate se vedea cu copii sãi într-o izbã caldã. Dar mai era ceva... fãrã milã de tot ce e mai scump pe lume – viaþa omeneascã. Dar ce puteau face ele. durere ºi proteste împotriva celor ce conduceau aceastã þarã sângeroasã. Ele nu ºtiau cã nenorocirile lor nu s-au terminat ºi cã în viaþa lor se vor mai întâmpla multe. cum o numeau aici. În faþa ochilor ei stãteau mereu copiii familiei Cernei îmbrãþiºaþi în zãpadã cu mama lor. unde cunoscuserã atâtea lipsuri... parcã dormeau. Fetele erau bucuroase cã vor lucra ºi vor primi ceva. Ea.. Mama Ecaterina rãmãsese s-o îngrijeascã. Claudia tãia copacii în pereche cu o femeie mai în vârstã. frumoºi... Din întreprindere le-au dat topoare. Ea plângea ºi plângea. furie. îmbrãþiºaþi ºi ei. Mama Lidia adormise. nenorociri ºi fiare omeneºti. neputinþã.. strângându-l la piept. În sufletele lor tinere se ridicau ca un vulcan protestele celor vãzute ºi retrãite în acele locuri sãlbatice ºi timpuri grele.. cu focul arzând vesel în soba de fier. Oare va rãspunde cineva vreodatã de aceste pãcate a unor oameni fãrã inimã... simþind parcã o vinã cã nu i-au aºteptat. Pânã aici venea o linie de cale feratã de la magistralã. erau alãturi de mama lor care nu reuºise sã-i scape.caute. nebunã. În satul Horoºee se putea gãsi de lucru. îmbrãþiºându-l pe cel mai mic dintre copii. „Vetka”. cu ochii sãi albaºtri. Sforþãrile fãcute de ea pe Drumul morþilor îi zdruncinase sãnãtatea. I-au gãsit numai la trei kilometri de sat. era o stare nervoasã grea ºi trebuia o vreme mai îndelungatã ca ea sã-ºi revinã.. prea multe suferinþe pentru inimele lor copleºite de atâta durere. Maria era bolnavã. fierãstraie. parcã visa un vis frumos din care nu dorea sã revinã. Acest tablou al sfârºitului acestei familii Cernei niciodatã nu vor pãrãsi inimele ºi memoria lor pânã la capãtul vieþii ºi deseori în viaþa lor vor curge lacrimi grele de milã. dar cel mai scump era o strachinã de supã fierbinte ºi douã – 144 – . era folositã pentru a scoate lemnul preþios din taigaua siberianã ºi al duce unde era nevoie de el. Galina ºi Tatiana au fost trimise sã taie copacii în taiga. Lacrimi grele de durere.. Ceilalþi doi dormeau somnul de veci. deschiºi se uita la cerul care nu se îndurase sã-i salveze. urã împotriva tuturor se scurgeau din ochii lor nevinovaþi. Chiar a doua zi le-au dat de lucru. nu iau ajutat sã ajungã ºi ei la tãrâmul mântuitor. Era frumos chipul ei adormit.. Erau culcaþi în zãpadã. când numai un înger sfânt le salvase ieri ºi pe ele de aceiaºi soartã. Poate. Lidia Cernei... Linia aceasta. Cu obrajii îmbujoraþi.

Când tãietura ajungea la capãt. cãci el se învârtea uneori în aer. dar la picioare le era cald. sã-þi faci loc lângã tulpinã ºi apoi. luând altã direcþie ºi putea sã te caliceascã. chiar sã te omoare. Nina Cobãleanschi. pânã ºi pe copii lor îi speriau zicându-le: . dar dupã foametea din satul Jirnovka. Trunchiurile erau apoi curãþate de crengi. Acolo lucrau alte femei ºi fete care rostogoleau trunchiurile. periculos. Le mai dãduserã niºte haine. frumoºi. dar erau cãlduroase. Haideþi sã le arãtãm cã suntem dintr-un neam vrednic de mii de ani ºi avem mai multã culturã decât ei. tãiate la mãsura cuvenitã. li se pãrea cã au nimerit în rai. pânã se prãbuºea copacul care cãdea cu un zgomot ca o loviturã de puºcã. ca în orice moment sã poþi sãri în lãturi. pãrãsind locurile periculoase. Era periculos. hai sã le ºtergem nasul la ruºtele astea. cã au sã vie moldovenii ºi au sã te ducã în pãdure! ºi multe altele. iar gerul se þinea tare. care le-a zis într-o zi: . Lucrau greu. când începea sã cadã trunchiul. – 145 – . Ca sã ajungi la copac trebuia sã mergi prin zãpadã pânã la brâu. Aºa râdeau ºi de ei alþii cândva. ne batjocoresc fãrã sã avem vreo vinã. ca ceilalþi tãietori din apropiere sã fie atenþi. chiar prea frumoºi faþã de aceste nenorociri care cãzuse pe capul lor.Nu plânge. aveau multe petice. nu întotdeauna bine ascuþit. ca apoi sã cadã în vagoane. Printre deportaþi era ºi o profesoarã dintr-un orãºel din Basarabia. Nu era nici asta mult. dar ele rãbdau. trebuia sã faci tãietura cât mai jos la pãmânt. amitindu-ºi de satul Jirnovka. fetele dãdeau alarma. Munca era grea ºi cerea mai multã mâncare ºi mai bunã. Ce ne iau ele pe noi în râs. dar ce nu face omul pentru o bucatã de pâine ºi o strachinã de balandã? Moldovencele mai sufereau cã erau umilite de localnici. De jur împrejur zãpadã multã. ascultaþi-mã pe mine. Nu era acest lucru pentru femei. Dupã asta veneau alþii cu calul sau boul ºi cu sania ca sã-l încarce ºi sã-l ducã la „vetkã”. cu fierãstrãul. de frig ºi dezamãgire. Trebuia sã fii foarte atentã la orice miºcare a trunchiului. când se întorceau de la lucru. Brazii erau înalþi.sute de grame de pâine. morþi de obosealã. care îºi bãteau joc de ele. Din acea zi primeau pâine 400 de grame pe ziua de lucru. pantaloni vãtuiþi ºi scurteice din vatã. aranjându-le grãmadã. În picioare aveau acum pâsle. o dãdeau seara. Ei uitase deja cã ºi ei sau pãrinþii lor au fost deportaþi în aceste locuri prin anii 30-33. Nu erau noi. Uneori trebuia sã stai în genunchi. în doi. dar în aceastã þarã femeile erau egalate în drepturi cu bãrbaþii ºi acum ele puteau fi trimise ºi la lucru greu.Fetelor. urâte. când se formau colhozurile în Ucraina. cârpite.

Gândurile de a fugi. Nu vroia sã se împace cu gândul sã trãiascã aici 20 de ani cum li se ordonase. Kokoºino. dorul de casã le frigea inima. melodioase. Au mai fost aºa concerte care le mai dãdeau speranþe în viitor. Erau ºase de toate. Zis ºi fãcut. ªi au dat un concert. a strigat el.Ca sã nu fiþi arestate ºi judecate. de jale. cum fãceam acasã. . Au fost nevoite sã se întoarcã.Facem o seratã. Dar le-a ajutat Dumnezeu ºi le-a scãpat. A apãrut un om care le-a întrebat: . . tinere. dupã atâtea suferinþe la o vârstã atât de tânãrã.Bine. Nu mai mâncau ºi chiar nimeni nu le mai hrãnea. ªi într-o zi s-au urcat toate în vagoanele cu lemne ce trebuia sã le ducã în altã lume. s-au dat jos ºi s-au aºezat pe iarbã lângã staþie. Tatiana ºi Claudia s-au îmbolnãvit rãu. ªi ce concert! Afarã era un ger straºnic. altfel ar fi fost rãu de tot. Au ajuns cu marfarul la gara de pe magistralã. care le fãcea sã le creascã inimele. ªi-au amintit poeziile ºi cântecele învãþate cândva. despre trei culori. κi aminteau ºi ei de tragedia lor. de viaþa de mai înainte. Dupã aceastã seratã viaþa a devenit mai bunã. se mai gândea ºi acum cum sã-ºi scape fetele de viaþa asta amarã. Mama s-a dus sã cumpere bilete la casã. de a se reîntoarce acasã nu le pãrãsea. dar ce putem face? o întrebau fetele. Prea curat ºi profund se ruga mama Ecaterina lui Dumnezeu sã se îndure ºi sã nu le ia viaþa. Cântau cântece patriotice. cântau cântecele Basarabiei româneºti. sã fugã din acest iad.. când se hotãrâse sã plece din Jirnovka. se culcau ºi se sculau cu gândul – 146 – . de bucurie ºi altele ce rãsunau în taigaua îngheþatã.Unde plecaþi? O femeie din Horoºee le-a dat de gol ºi l-a îndreptat spre ele. Mama Ecaterina. Ele nu erau uitate. luaþi trenul îndãrãt. Vocile frumoase. se împãcase cu gândul cã ele vor muri. În 1943 a fost o epidemie de tifos în Horoºee. dar în încãpere se topeau inimele. Nimeni nu a observat lipsa lor. Inimele strãine s-au mai dezgheþat ºi localnicii ºi-au schimbat purtarea faþã de ele.

bãrbat de treabã.. mulþi din refugiaþi se stãruiau sã se întoarcã acasã. Au plecat. cãci ºi þara lui trecuse prin calvarul comunist. Dar oamenii au aflat de ea ºi veneau chiar din alte sate. Au lãsat izba lor ºi tot ce era acolo în voia soartei sã nu ºtie nimeni de ei. ce însemna moartea. Aºa au mers trecând Uralul. Aºa cum ruºii înaintau ºi îºi eliberau pãmânturile. Galina nu ieºea din casa bunelului. Decât s-o lase degeaba. Se urcau în vagoane. vãcuþã ºi grãdinã. Ei au fost de acord. Galina se temea sã treacã chiar ºi pe lângã casa lor. – 147 – . El fãcea fântâni arteziene. trei ani. Era de loc din Letonia. Doamna Domenti era bolnavã de tuberculozã osoasã ºi se hotãrâse sã-l dea pe Gabi ca mãcar el. doamna Scorþescu. Se împrieteniserã acolo cu un inginer geolog venit cu lucrul din Leningrad. Pe drum se urcau în orice vagon.. dar îi jelea. Nu era din deportaþi. dorind sã afle câte ceva despre neamurile lor deportate. Vremurile devenise mai uºoare. Maria ºi Claudia. veþi avea bani. trenurile nu mergeau. Peste o lunã au sosit ºi mama cu Tatiana. Atunci inginerul Vitautis le-a spus: . riscând sã fie aruncaþi din mers jos pe pãmânt. ce se ducea spre front. un copil de patru ani.cum sã fugã. ajuncând la Ocniþa. Familia care pleca vroia sã vândã cãsuþa. o vãcuþã ºi alte lucruri pe care le aveau. Acum familia Rotaru s-a decis ca mãcar unele din ele sã fugã ºi sã ajungã acasã. Bunelul a primit-o cu lacrimi de bucurie. urcându-se în mãrfarul cu vagoane încãrcate cu lemne. Chiºinãul nu era încã ocupat de armata sovieticã. Mama Ecaterina avea douã inele de aur ºi le-a propus. Aflase unde e Lucia de la bunelul fetelor de la Þarigrad. unde trãise niºte refugiaþi din timpul rãzboiului. mergea rãzboiul. om cu inimã mare. Bilete nu mai luau la casã. Nimeni nu vroia sã le cumpere. cãrbune. cãci fetele i-au scris când sovieticii au ajuns cu frontul în Moldova. De la Ocniþa au luat-o pe jos la Nãduºita. unde puneau cartofi ºi alte legume. care îºi împlinise termenul de puºcãrie. cãci totuna nimeni nu le-ar fi cumpãrat acea avere. fiul doamnei din Nãduºita. pe acoperiºurile lor. se temeau sã nu fie prinºi din nou. nu aveau bani sau nu aveau nevoie. Familia Rotaru nu putea sã vândã vãcuþa. Cu Scorþescu ºi Lucia au plecat ºi Galina cu Gabic. Galina a luat-o spre Þarigrad. În anul 1944 mama ºi fetele au reuºit sã-ºi cumpere o izbã micã de lemn. Kuibuºev. sã se întoarcã acasã la buneii sãi. Kievul. cãci nu le puteau lua cu ei. unde era din nou sovietul sãtesc. Într-o zi a sosit mama Luciei. se þineau de þevile de ventilaþie.Luaþi vaca cu voi la Omsk ºi acolo o veþi vinde. îi era fricã de zbirii sovietici. chiar ºi în acelea unde erau militari sau tehnicã militarã. Acum familia Rotaru avea izbã. Harkovul. mai bine sã ia inelele. sã scape din gheþãria asta. numai sã ajungã acasã.

Se ascundeau la bunel. aveau mereu frica sã nu fie descoperite. Când a apãrut Tatiana. a cãzut în genunchi plângând cu hohote. Peste câteva ore au venit zbirii ºi le-au arestat ºi pe ele. Le-au luat la miliþie. a luat fetele la Chiºinãu. Aºa au ºi fãcut. Dar n-au oprit-o. aducândule ceva de mâncare ºi haine calde. Mama a plecat cu vaca la piaþã s-o vândã. a cumpãrat mâncare pentru drumul lung. La Jmerinka aveau niºte cunoscuþi.O sã o încãrcãm în vagonul meu cu instrumente. . urcându-se într-un tren spre apus.Parcã e fata lui Aleoºa Rotaru. În decembrie a venit la închisoare sã le vadã bunelul Vichentie. Dar nu i-au dat voie ºi el s-a întors acasã fãrã sã le vadã. De aici au mers pe jos pe calea feratã pânã la Drochia. le-au interogat. El s-a dus dupã Ecaterina ºi celelalte fete. Fetele nu erau toate acasã. ascunzându-se dupã un ºopron. La o staþie au spus cã li s-au furat documentele. zbirii i-au arestat. Un cunoscut. Mama ºi fetele s-au ascuns în pãpuºoi. Erau case libere. La semafor el le-a dat jos. Dar bucuria de a fi cu toþii împreunã a fost scurtã. În acele timpuri mulþi se întorceau din refugiu acasã ºi tot aºa ºi ele au reuºit. bãtrânul Vichentie Cijacovschi a început sã plângã. Galina învãþa aici în clasa a ºaptea. ªiau luat rãmas bun de la Vitautis ºi. ducându-le la Soroca.. Au încãrcat vaca noaptea în vagon. Au ajuns la Omsk. Nimeriserã într-un vagon cu cai militari. Peste o lunã. Sau urcat într-un tren spre Kiev. nu se arãtau la garã. feciorul cãrora era maºinist de tren. aflând de ei. Se sfãtuiserã sã facã aºa. le-a adus trista veste cã mama ºi Tatiana sunt arestate. Mama s-a întors cu bani. întâi pe Maria ºi Ecaterina. de toate nenorocirile lor. A venit ºi fratele Ecaterinei. Au ajuns cu diferite trenuri în Ucraina. Era 17 august 1944. Pe drum a rãcit ºi a murit. . venind din Þarigrad la Chiºinãu. au plecat. spunând cã sunt refugiaþi ºi se întorc acasã.Dar cum s-o ducem cu trenul? Întreba Ecaterina. NKVD-ul i-a încãrcat în – 148 – . în sat. Tatiana s-a dus sã vadã ce se face în casa bunelului. refugiat din Arhanghelsk la Chiºinãu ºi. De durere ºi bucurie. la închisoare. ascunzând-o dupã instrumente ºi strunguri. Se uita cu fricã ºi grijã în curte. cãci nu aveau nimic la mânã. Tatiana a venit la casa bunelului. Au venit la Þarigrad. pe ocolite. fetele stãteau ascunse. iar Claudia lucra ca secretarã undeva. A trecut pe lângã fântâna unde niºte femei spãlau rufele. Ele s-au uitat la ea. dar casa lor era ocupatã. Le-au dat o hârtie cã li s-au furat documentele ºi au plecat mai departe. de bãrbatul sãu Alexei. amintinduºi de toate suferinþele. dar l-a vãzut pe bunel ºi Galina stând la masã. Când mama a ajuns la pãmântul ei. temându-se sã intre cu ele în garã. El le-a ascuns pe locomotivã în cãrbuni ºi aºa au ajuns la Ocniþa. dar ele s-au þinut tare. a zis una.

vroiau s-o transfere la închisoarea de minori. apoi la Moscova. ªeful închisorii din Novosibirsk a venit sã vadã cine sunt noii deþinuþi. dar mama Ecaterina a rugat judecãtorii sã le judece pe toate împreunã. Trei ani de puºcãrie ar fi trecut cu greu. . Aºa au scãpat de Horoºee. Nimeni din conducerea comunistã nu i-a ajutat cu nimic ºi nici nu ºi-a cerut iertare.În anul 1958 ne-au chemat la comenduire ºi ne-au dat documente de eliberare. dar eram nevoite sã iscãlim cã nu avem dreptul sã ne întoarcem acasã ºi sã cerem îndãrãt averea furatã. dar casa lor a fost demolatã ºi în locul ei s-a construit Casa de Culturã. Judecata a hotãrât sã stea în închisoare trei ani de zile. dar nimeni dintre noi nu a dorit sã iscãleascã aceastã hotãrâre. pentru cã ele se pricepeau la aºa ceva. Le-au chinuit aºa pânã la Novosibirsk ºi. cumpãrându-ºi o garsonierã. Fetele erau deja cãsãtorite. unde au fost judecate. dupã moartea cãlãului Stalin. Au dorit cu toþii sã se întoarcã la Þarigrad. Vãzând o familie întreagã. la Sverdlovsk. Îi alungau ºi din Chiºinãu. i-au gãsit ºi aici. care îºi ieºeau din piele. Mama Ecaterina a venit la fratele sãu. pînã li se va împlini termenul de 20 de ani. Tatiana era cãsãtoritã cu Dumitru Berezovschi din Hãsnãºeni. apoi sã fie duse îndãrãt la Horoºee. au ajuns la Ciulâm. S-au stabilit la Hãsnãºeni. Aici coseau rufe ºi alte lucruri pentru soldaþii sovietici de pe front. Ecaterina l-a rugat pe ºef sã le lase aici. fost deportat ºi el. ocupând Basarabia în 1940. aºa le ordonau cozile de topor. ªeful închisorii l-a rugat pe un prieten al sãu sã le ia la lucru în atelierul sãu. la Chiºinãu. Bestiile roºii-tot bestii au rãmas. A venit ºi termenul de eliberare. au fost mereu umilite ºi persecutate de zbiri ºi de cozile de topor. sã nu le despartã. trecând Nistrul sub focul mitralierilor sovietice. Familia lui Dumitru încã în 1929 a fugit din Ucraina sovieticã. a dat ordin sã lucreze în atelierul de cusut. Pentru cã una nu avea 18 ani. deportându-i la 13 iunie 1941. Dar ºi aici. . în sfârºit. În 1989 au fost cu toþii reabilitaþi. Dar cãlãii sovietici.. când acest imperiu al rãului s-a destrãmat ca un balon de sãpun..tren ºi au plecat înconjuraþi de santinele cu câini lupi spre Dnepropetrovsk. fiecare avea viaþa ei. dar aici mãcar aveau garantatã o bucatã de pâine ºi o supã fierbinte pe zi ce nu era în deportare. sã nu le trimitã din nou la Horoºee. lingând mâna stãpânului. Mama ºi Maria s-au întors acasã în 1959. fãrã un foc de armã ºi a dovedit încã odatã lumii întregi cã a fost condus de niºte oameni demenþi ºi criminali. Claudia ºi Galina s-au reîntors abia în 1990. întorcându-se acasã. mulþi dintre ei erau copiii acelor criminali care au ucis atâtea sute – 149 – . ºi a trãit aici.În 24 de ore sã vã luaþi tãlpãºiþa de aici. fiind ajutaþi de statul român sã-ºi refacã viaþa. Ele erau de acum apreciate ca bune lucrãtoare.

care a distrus milioane de fiinþe omeneºti ºi încã nu ºi-a primit pedeapsa cuvenitã. motivând cã este locuitã în majoritate de ucraineni. nimicind naþiuni mici. Dar istoria nu se repetã ºi. avea bursa la – 150 – . Aici s-a înscris la facultatea de agronomie. trãind o viaþã numai pentru ei. care era student la Iaºi. unii care habar n-au avut de ce se fãcea în jurul lor. alþii n-au dorit sã ºtie. dacã comunismul a scãpat de judecata omeneascã. La 28 iunie sovieticii au ocupat cu forþa Basarabia. dar. dorind sã demonstreze cã sunt mai democraþi. Învaþã. Simþindu-se urmãrit. Rusia nu înþelege cã varsã sânge nevinovat..de mii de oameni nevinovaþi ºi care au adus acest pãmânt la sãrãcie ºi mizerie. ºi cã a venit o conducere nouã. Dar vremurile s-au schimbat. Ovidiu Vasilescu Valerian Aºtefanei (ªestacov) s-a nãscut la 14 iunie 1921 la Soroca. nu va fi iertat de cea dumnezeiascã. Poporul s-a trezit. sufletele prin dragoste. a plecat la Chiºinãu ca sã i se piardã urma. La 13 iulie trebuia sã fie arestat ºi Valerian. Ele se luptã cu bãtrâneþea. Sovieticii au eliberat pe toþi cei aflaþi în puºcãrie. Azi toate nenorocirile ce vin în Rusia sunt din cauza pãcatelor ºi crimelor sãvârºite ºi Dumnezeu nu bate cu bãþul. dar unii dintre ei au fost niºte canalii ºi criminali. înrobind popoare strãine.. care va face dreptate tuturor.. Pãmântul lor a fost dat celor venetici. LIDIA ºI JENICÃ RUSU Diamantele se mãsoarã în carate. ªi când te gândeºti cã încã ºi azi se mai gãsesc proºti. Se mai gãsesc mulþi care îl laudã pe despotul Stalin. care ºi-au bãtut joc de popoare nevinovate. Adevãrul e mai presus de toate ºi dreptatea trebuie sã triumfe. Din toatã familia au rãmas pânã azi numai douã din acele frumoase fete. fiind acasã. a fost arestat chiar a doua zi. Dar Dumnezeu e mare ºi drept. amintindu-ºi de acele vremuri straºnice. Rusia.. care au trecut prin atâtea suferinþe. unde tatãl lui era contabil la închisoare. Claudia ºi Tatiana. Celor ce au suferit de genocidul sovietic nimic nu li s-a întors din avere. Tatãl lui Valerian se pregãtea sã dea în primire sovieticilor 10 hectare de pãmânt. unde avea o sorã. spunând minciuni încã o datã. de acel genocid sovietic. asuprindu-le ºi nimicindu-le. care plâng dupã acele vremuri ºi ar dori sã întoarcã roata istoriei. casa nouã conducerii. trãiesc din greu ºi deseori le curg lacrimi amare din frumoºii ochi. slabi la minte. care ºi-au pãrãsit baºtina lor atât de „iubitã”.

unde s-a angajat învãþãtor. cãci era un om cu onoare. În 1944 frontul se apropia de Basarabia ºi populaþia fugea de frica sovieticilor în România. care avea ºcoala pe malul Prutului. fãgãduiau o viaþã bunã. I-au dat ºi o camerã într-o casã bunã. Tot aici lucra ca învãþãtoare o fatã tânãrã. iar mama Eudochia din Cãlãraºi. Sovieticii nu au dorit ca el sã spunã acolo adevãrul despre Basarabia ºi Bucovina. Acum Basarabia era din nou eliberatã de ocupaþia sovieticã. cum povestea ea. Pe Valerian îl luase în armata românã ºi-l trimise la ºcoala de ofiþeri. nu arunca banii pe vânt. dar ruºii au ocupat cu forþa aceste plaiuri ºi timp de aproape 200 de ani îºi bat joc de neamul românesc. S-au cunoscut la o adunare a învãþãtorilor ºi în primãvarã s-au cununat. cãci ei nu ºtiau limba românã. Ar fi strigat cãlãilor: Eu am luptat pentru Basarabia ºi Bucovina. care erau pline cu rãniþi de rãzboi. Trebuie de notat cã în timpul lui Ion Antonescu toatã populaþia s-a purtat foarte bine cu acei care se refugiau. Apoi bursa a fost stopatã. Oamenii îi ºtiau deja foarte bine din anii de ocupaþie 1940-41. El nu ar fi tãcut din gurã. ele sunt þinuturi româneºti. În 1946. Tatãl Lidiei. care pânã la armistiþiul din 23 august nu avea nici o mie de membri. Pe mareºalul Ion Antonescu l-au împuºcat la Bucureºti. cum tac azi mulþi dintre demnitarii României. Familia Rusu trãia acum în Chiºinãu. Lidia era gravidã ºi aºtepta copil. S-a nãscut o fetiþã la maternitatea din Chiºinãu. dorind sã scape de tãvãlugul sovietic. unde venise ºi Regina Maria. sovieticii aveau mare nevoie de cadre. Toader Rusu. Tatãl lui Valerian era un om sever ºi Valerian era un bãiat foarte econom. El nu ar fi tãcut. Lidia cu copilul s-a evacuat în România. Ei îi lãudau pe sovietici. o ºtie toatã lumea. aranjatã ca în rai. patriot al neamului românesc. la putere au venit comuniºtii. În 1941 Lidia era funcþionarã la CFR la Cãlãraºi. A fost nevoit sã pãrãseascã agronomia ºi sã fugã la Lãpuºna. vizitând spitalele din Chiºinãu. Aºa cum majoritatea intelectualilor fugise din Basarabia. Lidia Rusu. Acum Lidia cu copilul stãteau la Chiºinãu cu pãrinþii ei. el nu a fost trimis la Nurenberg sã aparã în faþa judecãtorilor internaþionali. când întreaga Basarabie era în lacrimi. era din comuna Sauca. unde au repartizat-o la primãria din Craiova. cãci zvonul despre arestarea tatãlui sãu ajunsese ºi aici. Regina s-a apropiat de patul Lidiei ºi i-a dat niºte flori ºi ciocolata.început. prin o numãrãtoare de voturi frauduloasã. ocupate de ei în 1940. care ar da totul strãinilor numai ca ei sã – 151 – . fãceau tot posibilul cât mai mulþi oameni sã intre în partidul comunist. A fost primitã. Trebuie de spus cã oltenii s-au purtat foarte frumos cu acei ce se refugiau din Basarabia ºi Bucovina. Era o femeie bunã la suflet.

Jenicã s-a îmbrãcat ca o fatã.rãmânã în fotolii. i-a rupt rochia ºi a vãzut cã e bãiat. Lidia a lucrat dactilografã. Era o cãldurã straºnicã. râdeau de rus. îl vor duce departe de baºtinã ºi-i vor distruge tinereþea. povestite de el prietenilor. fãrã mâncare caldã. Valerian lucrase la început ca notar. Se fãcuse o fetiþã frumoasã. Atunci pãrinþii s-au mutat la Tighina. Dupã un timp. care învãþa la Liceul „Haºdeu” din Chiºinãu. Aceste lucruri nu erau la modã în timpul sovieticilor. Ofiþerul s-a supãrat foc. La o seratã. cânta la bisericã. Poate pentru cã fugise din Basarabia s-au poate ºtiau ceva despre tatãl sãu. Dupã asta toþi trei au fost arestaþi. ucis apoi tot de comuniºti. terminate în 1939. Cloºca ºi Criºan ºi Tudor Vladimirescu. loc de dormit nu era decât pe podea. cu o broboadã de mãtase ºi dupã ea umbla un ofiþer sovietic. capitala Siberiei. educaþi în alt duh. În vagon erau 40 de oameni. El era un bãiat vesel din fire. pânã ce una i-a spus cã fata aceia e un bãrbat. era matematician. Valerian mai avea o „boalã”. încãrcaþi într-un tren de vite ce lua drumul spre Siberia. a lui Titel Petrescu. Cine nu dorea sã intre în partidul comunist. din foºtii prizonieri în URSS. era îndemnat sã intre în partidul socialiºtilor. Aºa au trãit la Craiova pânã la bãtrâneþe. curgea sudoarea tot timpul de pe ei ºi apã de bãut nu era. Sovieticii veneau deseori la seratele de la Institutul învãþãtoresc. la Tighina. însetaþi. au ajuns la Irkutsk. dar Jenicã nu credea ºi nici nu ºtia cã aceste bancuri. Dupã 32 de zile. Drumul a fost plin de suferinþe. Cu durere se uitau prin ferestrele zãbrelite cum se îndepãrtau de baºtinã. Comuniºtii se stãruiau sã-i scoatã din armatã pe toþi acei care fuseserã în armata regalã ºi sã-i înlocuiascã cu alþii din diviziile Horia. Pe front fusese rãnit uºor în mânã ºi venise ºi el la Craiova. Se stãruia sã danseze cu ea ºi-i fãcea curte. Valerian terminase liceul Xenopol din Iaºi. Lucra impiegat ºi dãdea examen pentru a deveni ºef de garã. care nu vroiau sã împartã puterea cu nimeni. Era demobilizat. Flãmânzi. dar nu i-a plãcut ºi a intrat la o ºcoalã de impiegaþi la CFR. Tot acolo dãduse ºi bacalaureatul. Jenicã Rusu. Fetele se amuzau. avea o voce foarte bunã ºi puternicã. în vagonul de fier încãlzit de razele dogoritoare – 152 – . Li se dãdea o canã dimineaþa ºi una seara. dar era mereu respins. îi plãcea sã asculte ºi sã spunã bancuri. ºi-a pus pernuþe înainte ºi înapoi. dar se certase cu un profesor care-i fãcea mizerii. Avea 8 clase de liceu industrial de la Chiºinãu. numai cu peºte sãrat ºi douã cãni de apã pe zi. apoi impiegatã la CFR. Jenicã ºi cu alþi doi prieteni au fost pârâþi de o comsomolistã cã ei spun bancuri la adresa sovieticilor. Lidia mai avea un frate.

a îngâimat el. dar nu sunt în listã. numele lui nu era. L-a eliberat din detenþie. Un zid mare ºi lung de cãrãmidã înconjura clãdirile mari. la o uzinã militarã. Dar a avut noroc. Spre searã au ajuns la vestita puºcãrie „Centrala lui Alexandru” care un veac întreg primea între pereþii sãi pe acei nenorociþi cãzuþi în ghearele comuniste cu vinã sau fãrã vinã. ascuþitã spre geam. dar santinela îi alunga. Aici îl forþau sã recunoascã lucruri ºi fapte stranii. O jumãtate de zi ºi o noapte au mers pânã la satul Usolie. la limba rusã – 2. la români n-am învãþat-o. dândui o trimitere la lucru. îngrozitoare. Jenicã s-a dus la rector. Nu-i dãdeau pace nici ziua. Uneori se apropiau de gemuleþele cu zãbrele sã mai ia o gurã de aer curat. De aici îl duceau pe Jenicã la Irkutsk. unele de trei etaje. cu praf mulþ pe o cãldurã înãbuºitoare. la anchetare. Populaþia arunca cu pietre în vagonul lui Jenicã. Viaþa la închisoare nu e ca cea de la libertate. mergând prin oraº. fãrã un gram de apã. L-au luat la lucru ca un ucenic de strungar. s-a uitat la tinerelul de 17 ani ºi i-a închis dosarul. Zile grele. Dupã ce i-au încãrcat. . ªi-a cerut voie sã-i dea drumul pentru câteva zile sã dea examenele. La Irkutsk i-au dat jos din tren. ºlepurile trase de remorchere au luat-o la drum. nici noaptea. întinzând baioneta lungã. i-au dat cartele pentru pâine ºi produse alimentare ºi cãmin. . încolonaþi câte ºase în rând. înjurându-i ºi strigând cã sunt „duºmani ai poporului sovietic”.Am dat toate examenele. Nu i-au dat drumul.Pãi ai nota 2 la rusã. unde pe fluviul Angara îi aºteptau niºte ºlepuri. dormea pe niºte þevi calde într-un bloc. A venit la Institut ºi a dat examenele. dar bãieþii i-au spus cã poate sã rãmânã fãrã mânã. vãzând cã nenorocitul nu are nici o vinã. Dupã o vreme a devenit strungar. au pornit prin sat spre destinaþie. atunci toþi lucrau pentru front. A vrut sã se opãreascã cu ulei fierbinte. La chimie – 4. neavând unde trãi. Era deja rãzboi ºi în drum întâlneau trenuri cu tancuri. a vãzut un anunþ de admitere la un Institut de mineri. de care el nu ºtia nimic. Îi trebuia un buletin medical. neaºteptate. de unde sã ºtie el rusa? Când a venit sã controleze listele. trãdãtori. erau ca niºte peºti pe uscat. Dupã vreo trei sãptãmâni i-au schimbat anchetatorul. lungi ºi sinistre. Atunci s-a opãrit cu apã fiartã. pline cu soldaþi ce mergeau spre front. Acesta s-a dovedit a fi un om de treabã. spioni ºi multe altele. altele mai joase. 18 kilometri de drum de þarã. apoi i-au mânat în port. i-a rãspuns rectorul . Prin 1943. Aici. S-a uitat rectorul la el – 153 – . cu gura ºi buzele uscate de sete.ale soarelui nu le ajungea aer. . Aici i-au descãrcat pe malul pustiu ºi. la matematicã – 4.Nu ºtiu rusa.

El avea deja la Leningrad a cãmãruþã în cãmin. Scrisoarea lui Pan Halippa adresatã lui C. Jenicã a fost nevoit sã trãiascã în „Þara sovietelor”. A terminat învãþãtura ºi lucra într-un birou de constructori. Un învãþat nãscut în Basarabia noastrã. Nicanor. Jenicã învãþa pe nota cinci. în Basarabia. Institutul s-a întors acasã. un filolog.M. nu mai ºtiu în care. gubernie ruseascã pe atunci. dle profesor Constatin Stere. ºi eu te voi urma întotdeauna ºi pânã la capãt. l-a adus la Bodiul. care a fost Pantelimon Rusu. dar a rãmas pe viaþã aºa cum îl numeau toþi – Nicanor. ci ºi Basarabiei. împreunã cu el. cum îl numeau acasã pãrinþii. Viaþa i-a despãrþit pe sora Lidia ºi fratele Jenicã. Nicanor s-a nãscut în satul Chetrosu. unde ne vei duce pentru binele acestei Basarabii a noastre. având nevoie de specialiºti. Venind în concediu acasã. la pãrinþi. primul secretar al C. unde sã aibã o leafã bunã. Pãrinþii lui nu erau bogaþi. pe acest pãmânt atât de pãtimit în istoria sa. Stere Într-o searã. Vergiliu ªtefanin. stabilit în Chiºinãu. Atunci a rugat sã fie trimis undeva. Când s-a nãscut fetiþa li s-au dat douã camere. Acesta. În 1944 s-a întors în Basarabia. Cu timpul Jenicã a devenit ministru adjunct în Moldova. pe – 154 – . Eu te rog sã te pui în capul nostru. Îl îndemnau sã intre la aspiranturã. aveau câteva deseatine de pãmânt. Când s-a eliberat Leningradul. ne-au ajutat la întemeirea Muzeului Memoriei Neamului la Chiºinãu. al P.C. PANTELIMON RUSU–NICANOR Dta. Era un Institut de minerologie evacuat din Leningrad. nu-þi aparþii d-tale. Lidia ºi-a trãit viaþa în Craiova. la o minã ºi apoi la construcþii.C. dar l-a primit. Jenicã se cãsãtorise la Irkutsk ºi nevasta era tot studentã. care ºtia prea multe limbi. raionul Drochia. ne opream la dna Lidia. L-au botezat cu numele Pantelimon.lung. la 22 iulie 1910. despre un savant român. aducând nevasta gravidã la pãrinþi. S-a nãscut o fetiþã. dar bursa era prea micã – 1600 de ruble ºi el având familie a refuzat. Un articol scris în amintirea acelui om. unde a lucrat 17 ani. l-a trimis la o secþie de construcþii. un prieten de la Sahalin. vecinii ºi prietenii de joacã. din Moldova. L-au trimis la Sahalin. ºi nu ne poþi pãrãsi în aceste vremuri grele. am citit un articol într-un ziar. De cîte ori veneam la Craiova cu soþia Veronica. care împreunã cu alt om cu suflet mare.

Viaþa s-a mai liniºtit. dintre care ºi fete care cereau zestre. tatãl lui. cã erau tocmai zece copii. alungând hoardele bolºevice. Nicanor era cel mai mare. sã ajungã la bucata sa de pâine. ca sã aibã cu ce trãi. a terminat ºcoala primarã din satul Sauca. vremuri când viaþa omului nu costa nimic ºi bandele bolºevice se rãsculau împotriva þarului. simpatic. sã-i fie mai uºor. prin revoluþia din 1905 ºi prin suferinþele primului rãzboi mondial. s-a fãcut mai bunã.care-l lucrau din zori pânã în noapte. A terminat universitatea cu cea mai înaltã notã – „Magna cum laude”. ªi aici învãþa bãiatul bine ºi profesorii. din plasa Donduºenilor. cãdea în mâinile lor. cãci învãþa bãiatul bine. câºtigându-ºi pâinea cea de toate zilele. Au luat pãmântul de la boierii ruºi ºi moldoveni. era ager la minte ºi stãruitor. Au trecut anii. – 155 – . unde trãiau pãrinþii. Erau timpuri grele. învãþa franceza. l-a trimis la ºcoalã la Chiºinãu. care se stãruia sã cucereascã tot mai multe pãmânturi. prin beciuri ºi chiar prin pãduri. cã erau în armata þaristã ºi din acei cu ochi strâmbi. Nicanor a crescut. ºi le-au împãrþit þãranilor. sã aducã cât mai multe popoare sub jugul Rusiei. Nicanor a devenit un bãiat înalt. În 1930 a intrat la Universitatea din Iaºi. Femeile ºi fetele se ascundeau prin poduri. Eremia. Þarul îi lua cu forþa în armata sa. italiana ºi alte limbi romanice. care cutreierau satele. La început dupã unirea Basarabiei cu Patria-mamã nu a fost uºor. s-a mai dres. care îºi fãceau mendrele în Basarabia. A fost adoptatã ºi o Constituþie nouã. trebuia sã-ºi croiascã viaþa lui. vãzând stãruinþa lui. când vreo fatã nereuºind sau întârziind sã fugã în pãdure. dar statul român ºi regele Ferdinand s-au þinut de cuvânt. când de la frontul din Carpaþi veneau turme de soldaþi rãsculaþi. semãnând dezmãþ. drepte. svelt. cãci erau pe placul lui. care a distrus milioane de fiinþe omeneºti. sã nu stea pe capul pãrinþilor. fãcându-le dreptate. Dovedise sã facã ºi un an de armatã. au venit armatele fraþilor din România. Dar a trecut ºi asta. cãpãtuiþi pe nedrept cu mii de deseatine. Cu toate cã era greu cu traiul. ªi mare nenorocire era. dupã rãzboiul ruso-japonez. fãcându-ºi de cap pe pãmântul Basarabiei. boierilor lãsându-le câte 100 de hectare. Zece copii erau la pãrinþi. democratã. unde au murit ºi mulþi moldoveni pentru slava ºi mãreþia þarului. ºi legi noi. îmbãtându-se cu vinul gospodarilor moldoveni ºi cãutând fetele din sat. care numai milã nu aveau în sufletele lor. Nu le prea avea el în gând. chiar ºi fetele începuse sã se uite la el. Puþini sunt azi în viaþã din acei copii care îºi mai aduc aminte de povestirile pãrinþilor sãi despre rãzboiul crunt ºi despre revoluþia poporului. fricã ºi moarte. i-au dat o bursã. Pãrinþii lui Nicanor au trecut prin toate nevoile rãzboiului.

Peste un an a devenit doctor în filologia limbilor romanice. în satul sãu. uºile se deschideau în faþa lui. pe care nici nu le visase vreodatã. l-au fermecat vederile acestei þãri. cãci este o vorbã cã numai armata ºi nevoile te fac om adevãrat.. nevoi. veºnic cântând ºi sociabili. cãlit. S-a întors dupã un an de la armatã bãrbat în toatã firea. pentru tot ce avea bun în el. þara rãului a ocupat cu forþa pãmântul Basarabiei. multe altele.. suferinþe. Cine le-a cântãrit. cine le-a mãsurat cândva? Numai acei care au trecut prin teroarea roºie pot sã înþeleagã suferinþele acestora departe de baºtina sa. unde viaþa era mai durã. cãci ºi el era bãiat de la þarã. îl stima ºi-l iubea pentru firea lui bunã. Aici era îndeajuns sã întinzi mâna ºi portocalele cãdeau singure în ea. nenorocindu-i pe – 156 – . Pe tânãrul student. În 1935.. Totul era bine. Uneori îl mai chema la o gustare la el acasã. Lombardia cu munþii sãi veºnic înzãpeziþi chiar ºi în lunile de varã ºi multe. Deseori venea pe malurile calde ale mãrii Adriatice ºi gândurile îl duceau departe. sã ºtie cât mai multe. doritor de învãþãturã ºi de viaþã. Pãrinþii. având mare succes.. fondatorul realismului în Italia în veacul al 19. surorile. ªi-a susþinut teza: Limba lui Djovani Verga. dar ºi oltenii cu vorba lor dulce ºi tãrãgãnatã. Profesorul sãu de la Iaºi. Doi cãlãi. toate neamurile au rãmas acolo. cãci ºtia bine profesorul Iorgu Iordan nevoile studenþeºti.. O fãcuse în frumosul oraº al banilor Olteniei – în Craiova. Sicilia ºi Corsica lui Napoleon. cã. Dar s-a întâmplat o mare nenorocire pe pãmântul Basarabiei. Îl mai alintau ele. A trecut examenul de diplomã ºi din nou l-au trimis la Roma pentru aprofundarea cunoºtinþelor de limbi romanice ºi pregãtirea tezei de doctorat.cã era cu termen redus. cã anii se duc repede. la universitate a avut loc un concurs la literaturã cu tema: Cum era înfãþiºatã Roma în literatura românã? A scrise el aceastã tezã foarte bine. cu oameni veseli. A vãzut frumuseþile lunii: Veneþia ºi Roma. Dar vremea fuge ºi nimeni nu o poate opri. La 28 iunie 1940 þara vecinã. mai grea. S-a întors din nou la universitate ºi iarãºi s-a apucat de învãþãturã. peste Prutul blestemat. râul care trece ºi prin Roma cea vestitã. Iorgu Iordan. a furat din nou o bucatã din pãmântul românesc. de aºa e tinereþea. ºi oltencele erau fete frumoase. fraþii. I-a plãcut mult acest oraº. cãpãtând premiul întâi. cu mai multã trudã. sãrac ºi obijduit de cei mai mari ºi tari.. pentru setea de învãþãturã. conducãtori de mari puteri ºi-au dat mâna ºi au împãrþit pãmânturile strãine. bun la toate. iar în 1936 l-au trimis în Italia la cursuri în oraºul Perugio pe malul Tibrului. Genua ºi Neapolul. ale cãruia maluri mai mult de un veac i-a despãrþit pe români de români. Jale mare. pe pãmânturi strãine.

la Harkov. spuneau ei: altã viaþã. care povesteau lucruri de nedescris. pe ei îi atrãgea lumea nouã. bunã pentru toþi. la Don. groaznice. nu putea crede cã în noua þarã a socialismului. Lenin ºi Stalin. Se mai întâmpla pe alocuri. dar erau prinºi ºi împuºcaþi sau aruncaþi în lagãre nemþeºti. de dreptate ºi adevãr. Dar toate cu un singur scop. împotriva teoriei de rase. cunoscând limba rusã. despre noua stãpânire. treceþi Prutul ºi dezrobiþi pãmânturile strãmoºeºti!”. la pãrinþi. Propaganda din Rusia. o viaþã nouã. Ion Antonescu a dat ordinul: „Soldaþi. þara enigmaticã. Un rãzboi crunt. la egalitate. Stalin ºi Hitler... care împreunã cu alþi tineri italieni luau parte la diferite discuþii. dar cei ce fugeau peste Prut l-au înduplecat sã mai aºtepte. mulþi tineri înflãcãraþi de ideile noi. bunã. era traducãtor. împãrþirea Poloniei..cei din dreapta ºi din stânga râului. împotriva fascismului italian. frãþie ºi libertate. biruitoare în revoluþia din 1917. La 22 iunie s-a început rãzboiul. cã se iveau partizanii sovietici. în Crimeea. Marea Neagrã era la fel de caldã ca ºi în – 157 – . visau la o altã viaþã. ucideau ofiþerii ºi soldaþii germani ºi români. cu mari pierderi omeneºti dintr-o parte ºi alta a frontului.. Þãrilor Baltice. Lupte grele se dãdeau mai departe. Aici. În Crimeea viaþa era bunã.. visat de toate popoarele. dreaptã. care distrugeau obiective militare. departe de front. frumoasã. Cine a dovedit sã fugã din calea nãvãlitorilor.. Bucovinei. o democraþie adevãratã. Vã ordon. în Basarabia. nu se auzeau bubuiturile tunurilor. ascunsã de toþi de apele Nistrului. În 1942 a fost mobilizat ca ofiþer ºi a fost trimis pe front. rãspândea ºtirile despre viaþa bunã. în Italia. sã se mai gândeascã. în Crimeea timpul era frumos. de filozofia lui Marx. Peste Basarabia s-a aºternut o noapte întunecatã. Lumea capitalistã era deja cunoscutã de popoare. Aici. era împotriva rãzboiului. împãrþiserã deja lumea la 23 august 1939.. La început vroia sã se întoarcã acasã. În suflet Nicanor era pentru pace. ªi acolo. puteau sã se întâmple crime împotriva umanitãþii. Cine putea sã se îndoiascã atunci. pentru toþi. Da. când nimeni nu ºtia cã cei doi cãlãi. a avut noroc. sângeros. nouã. Nicanor nu putea crede acelora care fugeau din calea ruºilor sovietici. în munþi. au fost: pactul Ribentrop-Molotov. un viitor luminos. Engels. raptul Basarabiei. la adunãrile internaþionale cã vrea dreptate ºi pace pentru toate neamurile. împotriva lui Hitler. care striga la toate colþurile.. Pentru toþi. avea idei socialiste. adunãri ºi manifestaþii ale muncitorilor din Italia împotriva lui Musolini. El.

luând cu ei ce puteau.. lãsându-i fãrã adãpost. azi ne distrãm. Ei nu uitaserã de anul 1940. arestau pe oricine nu le era pe – 158 – . schilodiþi. „Toarnã paharele pline. îi spuneau cã ei au nevoie de aºa specialiºti. din vioara ta fermecatã. Aici.. Þara. sã meargã la restaurant. ºi în toatã România erau venite diviziile sovietice care îºi fãceau de cap în þarã. ªi vioara plângea.Constanþa. le dau drumul acasã. de chefuri cu prietenii. care fãceau ravagii. trãiserã ºi vãzuserã multe. de prima „eliberare” sovieticã. bunã. la Craiova. trecând Prutul. Din Basarabia mulþi se refugiau în þarã. dar cu dorinþa de a trãi.. nu ºtie nimeni”. În 1944 rãzboiul a fãcut o cotiturã pentru România. de oameni schilozi. Îi fãgãduiau servicii bune. Era jale. Legãturile sale cu rusoaicele deveniserã suspecte. dar fetele vroiau sã se distreze. nu putea ea face rãu oamenilor. Va fi o altã viaþã. Acasã! Acasã! Dorinþa de a se întoarce îi ardea inima. þigane. Rusoaice la tot pasul. Se îmbãtau.. Numai cei trecuþi prin teroarea sovieticã nu aºteptau nimic bun. mizerie. Nicanor se înscrie în orãºelul Corabia pentru a pleca în Basarabia... sã mai uite de nevoile rãzboiului. îi dã putere sã lupte. altfel nu se poate. cãci sunt mulþi militari aici. Cine ºtie când o sã-i mai vadã? Stã de vorbã cu ruºii din oraº. lacrimi. cã noi suntem încã vii. ºi ce o fi mâine. care a eliberat atâtea popoare de robia lui Hitler. „Cântã. Dupã 23 august basarabenii sunt demobilizaþi. ei sunt cetãþeni a unei þãri strãine. dorind sã uite de front.. tot ce e rãu va trece ca un vis urât ºi totul se va îndrepta. ei îl încurajau. sã danseze. credeau cã va fi mai bine. te gândeai la acei ce-ºi dorm somnul de veci pe pãmânturi strãine. în Basarabia. azi iubim. Basarabia a rãmas la ruºi. Rãzboi ca rãzboi. bine plãtite. buni la suflet. veseli. Chiar cu duºmanii. Chiar ºi cei întorºi de pe front. foamete. care îl þine în viaþã. ucideau oameni. Zile de aºteptare. liberã. Într-o zi a fost chemat la comandament ºi trimis în þarã. Ei ºtiau multe.. Fugeau sã scape de urgia sovieticã. Acum Uniunea Sovieticã apãrea în faþa tuturor ca o eliberatoare a popoarelor de sub jugul fascist. Când le spunea cã el se întoarce acasã. Românii erau simpatici. uneori îþi curgeau lacrimile. Omul trãieºte cu speranþa. Frontul se întorcea îndãrãt ºi se apropia tot mai mult de România. distrugeau clãdiri. va face o viaþã nouã. A trecut un an de când era în Crimeea. Americanii bombardau România cu sute de avioane. la Corabia. îl considerau de al lor.” Nicanor ºtia rusa ºi fetele aveau multã încredere în el.

.Treci dupã sârmã. împreunã cu alþi prizonieri nemþi. Acum îi prindeau ºi-i întorceau acasã. Din Odesa l-au trimis la Poltava. îi dezbrãcau de paltoane. demonstrau noua civilizaþie. sã nu rãmânã la români. la universitate.A. însetaþi. rãmâi în locul meu! Dar Nicanor nu l-a ascultat. sub înjurãturile santinelelor lucrau blestemându-ºi soarta. socialist. dta ai fost în Italia? Eºti fascist? Ce socialist mai eºti! Treci încolo.. Am învãþat chiar în Italia! Sunt socialist! . unguri ºi alte neamuri. Despre asta nu spun nimic. frumos. cã ruºii nu – 159 – . Pe malul celãlalt l-au întâmpinat ruºii. Aºa cum ºtiau ei s-o facã. sete. Dau toatã vina pe români. La Corabia le-au dat la basarabenii care se întorceau acasã câte 350000 de lei. Nicanor.Sunt savant. Aici foamete. Nicanor! îi spunea el. nu pleca în Uniunea Sovieticã! Eu mã duc ambasador la Moscova. doar au minþit popoare întregi ºi mulþi au cãzut în cursa lor. Uite. în noua conducere a þãrii. o sã ne lãmurim cine eºti! Din Reni a nimerit în lagãrul de triere din Chiºinãu. curãþau clãdirile de dãrãmãturi. Profesorul Iorgu Iordan era deja la Bucureºti.plac. lucrau câte 12 ore. mã întorc acasã.De unde vii? Cine eºti? . A trecut graniþa la Reni. foamete. .Pãi. Câteva luni de anchetare. îi aruncau în lagãre sau îi trimiteau în Siberia. peste Dunãre.. Doar eºti savant de mâna întâia! Nu pleca. cu ei se purtau de parcã nu ar fi fost oameni. .Nu te du. sã fie de folos tinerilor studenþi. te aranjez în locul meu. înjurãturi. românii ºi alte neamuri. sã construiascã oraºul. am multe lucrãri. frig. unde îºi bãteau joc de ei.. italienii. Toþi au uitat cã la retragere soldaþii sovietici au aruncat multe clãdiri în aer. Cineva trebuia sã ia legãtura cu nemþii. . doar ei. eu am mai aflat câte ceva. Flãmânzi. o sã fiu de folos. eu n-am nici o vinã. ci niºte duºmani. i-au furat. Rãmâi aici. dar Nicanor nu i-a luat. a þipat enkavedistul. Unde nimerise? se întreba el. apoi la Stalino.. Nicanor care vorbea ruseºte le mai plãtea chefurile ºi îºi gãsise prieteni printre ei.. Aºa au trecut patru ani de umilinþe. de ce aºa o soartã? Doar nu fãcuse nimãnui rãu. românii l-au distrus. la dreapta. ºi l-au împins spre o grupã de repatriaþi. care îºi aºteptau îngrijoraþi soarta. ci într-un lagãr din Odesa. sã lucrez. Costumul s-a rupt. Iau crezut. români. .. De ce? Pentru ce? ªi l-au trimis nu la universitate. Dar l-au minþit bine.. umilinþe. îi jefuiau de ceasuri. ghetele s-au gãurit. ciorapii nu mai sunt. Am venit de bunã voie acasã. În ultimul timp devenise traducãtor de limbã rusã. Era ºi el marxist. A început ºi vânãtoarea dupã acei basarabeni care fugiserã din Basarabia de frica sovietelor.

refãcutã ºi ºi-a gãsit noi puteri pentru a începe totul de la început. pãrinþii nu l-au recunoscut. S-a întors acasã. Lagãrul. a reuºit sã se întoarcã acasã. le vorbea despre noua orânduire sovieticã. l-au susþinut ºi el a înþeles cã viaþa trebuie trãitã. apoi în satul Navârneþ ca profesor de francezã. Afla multe despre viaþa acestui popor mereu flãmând. în satul Sauca. viaþa devenise fãrã rost. deportãri. Moºul lui. ªi-a tãiat vinele. depresii. despre impozitele mari la care era impusã populaþia de la þarã. cu diplomã de la Roma. Umilinþe. în 1948. doctor în filologie de limbi strãine. În drumul pe care-l fãcea cu trenul vedea mizeria aceste þãri uriaºe. a fost eliberat din lagãr. În sfârºit. A fost adus la Costiujeni. ªi acum toþi trãiau cu aceeaºi speranþã. Nicanor a dovedit sã-ºi vadã mama. Tot aici a aflat ºi despre „postavca” sovieticã. totul e din cauza rãzboiului. Teodor Rusu ºi fiica lui Lidia l-au încurajat.. ruptã pe alocuri. umilinþe. jumãtate de Europã ºi trebuia sã se schimbe ceva spre bine. unde a lucrat ca metodist la Institutul de perfecþionare a învãþãtorilor. Era un tip suspect. Fãcea cu ei gimnasticã. care-ºi bãteau joc de el.. Era jale mare. reîntors din lagãrul sovietic. de foame ºi frig. visul socialismului distrus. Nebãrbierit. Apoi a trecut cu lucrul la – 160 – . care era greu bolnavã. Bãtaie de joc! El. sângeros. despre mizeria în care trãia. unde l-au lecuit. Aici. fericiþi cã scãpase teafãr din rãzboi. avea un copil. autoritãþile îi presau sã intre în colhoz ºi oameni nu vroiau. Aici a mai aflat veºti neplãcute despre viaþa din Basarabia. despre arestãri. despre mulþi care nu mai erau în viaþã. Acum îºi dãdea seama de adevãrul auzit înainte despre Rusia sovieticã. dupã zile lungi. cã s-a întors acasã. Viaþa nu-i fãgãduia nimic bun. Zeci de mii de moldoveni nu se întorseserã acasã din rãzboi. muncind din greu. dupã patru ani de suferinþe. Totul se va îndrepta. tot sperând într-un viitor mai bun. Dar l-au salvat. Apoi l-au primit cu bucurie.. cã dupã un rãzboi atât de crunt. credea el. doar cuceriserã o lume întreagã. Din nou s-au început cercetãrile la NKVD. rãzboiul. În sfârºit. Era cãsãtorit cu o fatã. erau mari ºi lucrau. Peste un timp reuºeºte sã se transfere la Chiºinãu. marºuri. L-au aranjat învãþãtor la recruþii care trebuiau sã facã armata. l-au determinat sã se sinucidã.ºtiau alte limbi. va fi o altã viaþã. despre foametea din 1946-1947. n-a putut sã se aranjeze.. acum se ocupa de tinerii recruþi. o viaþã amarã. Surorile ºi fraþii crescuserã. cu bogãþii date de Dumnezeu ºi cu un popor dintre cele mai sãrace. a fost ofiþer la români. într-o manta sovieticã militarã. Dar. A lucrat ca învãþãtor la ºcoala moldoveneascã din Atachi. ca învãþãtor. În acelaºi an ea i-a pãrãsit.

mai ales despre scriitorii români. Era singur vinovat. Acum participa activ la conferinþe. Russo. Dupã mulþi ani de muncã a mai fost decorat cu ordinul „Pentru muncã”. a fost nevoie sã termine facultatea de limbi de la Universitatea din Chiºinãu. – 161 – . dar lucrarea nu i-a fost aprobatã tot din cauza trecutului sãu. Asachi. unde se strãduia sã dea cât mai multe cunoºtinþe tinerilor generaþii. treceau peste trupuri ºi deveneau doctori prin protecþii ºi lucrãri plagiate. iar promotorii erau aspru pedepsiþi. Zamfir Arbore. oameni de talia lui erau rari în perioada socialismului. Acesta s-a nimerit om inteligent ºi l-a înþeles. când mediocritãþile îºi fãceau mendrele. Negruzzi. Popularizarea scriitorilor români îi aduce multe neplãceri din partea duºmanilor românismului. umilit. Din cauza biografiei sale era mereu suspectat. Atunci s-a dus la un funcþionar ºef în partid ºi a stat cu el de vorbã. Durerea i-a rãmas totuºi. Dupã asta Nicanor a primit ºi un premiu de 7000 de ruble. neînsemnat. viaþa lui ar fi fost alta. þinut departe de posturi înalte. În 1957 a fost decorat cu insigna „învãþãtor emerit al Învãþãmântului”. viaþa i-a dat lecþii aspre. Ovidiu. Bogdan Istru ºi alþii. italianã. Creangã. de istorie. Aºa era în acele vremuri de triste amintiri.Academia de ªtiinþe la un post mic. care se zbãteau pentru rusificarea moldovenilor români. Nicanor Rusu a þinut ºi o prelegere foarte bine apreciatã de italieni. care îºi bãteau joc de neam. scria articole ºtiinþifice. La comemorarea a 700 de ani de la naºterea lui Dante scrie o lucrare despre acest poet. Lucrarea lui a fost prezentatã la o adunare la care erau prezenþi niºte italieni invitaþi la Chiºinãu. Ajuns docent la catedra de limbã spaniolã. spaniolã. Bucov. când tot ce era românesc se interzicea. ªtia limbile francezã. nu mai credea în nimic ºi în nimeni. cãci el era acum în România vicepreºedintele Academiei Române ºi uneori aceºti doi savanþi se întâlneau ca buni prieteni ºi discutau orice probleme fãrã nici o teamã. Haºdeu. Singura lui bucurie erau studenþii ºi orele de cursuri la universitate. Ce a fãcut a fost un act de mare curaj din partea lui. era iubit de studenþi ºi respectat de acei profesori care nu-ºi pierduse conºtiinþa ºi dragostea de neam. A devenit candidat în ºtiinþe filologice. Îi promova pe Coºbuc. Ideile sale socialiste marxiste s-au spulberat. ca fost ofiþer român. Prietenia sa cu Iorgu Iordan continua. cãci dacã rãmânea în România. În România ar fi ajuns academician. de limbã. Cele vãzute în jurul sãu îi provocau indiferenþa ºi apatia faþã de slugile regimului. Eminescu. de tot ce era românesc. rãmânând fãrã lucru. Aºa cum diploma italianã nu i-a fost recunoscutã. în suflet cã nu l-a ascultat pe profesorul Iorgu Prodan.

rãspunzând cu o uºoarã miºcare a capului la salutul celui chemat. Comandantul Suprem s-a apropiat de masã. Fericirea a trecut alãturi de el.. Exact peste o jumãtate de orã a intrat Jucov. la oaspete – 162 – . Jukov s-a aºezat pe unul din numeroasele scaune. pãtrunzãtor. criminali de tipul lui Bodiu. de a rezista împotriva înaintãrii impetuoase a numeroasei armate roºii. ºi-a descãrcat cenuºa de la tutunul fumat din pipã. cerul era acoperit de nori suri. se învinuia cã nu ºi-a fãurit viaþa aºa cum trebuia. fixatã de perete. Dar era trãitã ºi nu o putea începe din nou.. Trãia cu a doua nevastã care îl îngrijea. masã atât de bine cunoscutã. înceþi.La bãtrâneþe Nicanor ºi-a pierdut auzul. Pe frontul de Sud sãgeþi negre ºi roºii erau îndreptate spre poziþiile româneºti de pe râul Prut. Prin geamurile îngheþate ale clãdirilor din Kremlin pãtrundea lumina tristã ºi confuzã a începutului zilei de primãvarã. martirizaþi în oraºul Bãlþi 1944-46) I El se plimba în jurul mesei. Smirnov ºi alþii. Omuleþul tãcea. proaspãt bãrbierit ºi aducând cu sine un miros de parfum „Krasnaia Moskva”. trãgând din pipa sa iubitã ºi împãrtãºind aroma tutunului în toatã încãperea. Jukov! a rostit el spre ofiþerul. Jukov încerca în gând sã ghiceascã motivul acestei chemãri urgente. Uneori se oprea lângã harta mare. Cãci abia ieri seara târziu. De la Prut ºi pânã la poalele Carpaþilor stãteau armatele române fãcând sforþãri disperate. oare bãtrânului? În sfârºit. tovarãºe Jukov a zis micul om. cu paºi mici. trãgând din pipã. în clipe de apatie ºi dezamãgire. s-a uitat lung.. unde chiar ieri. Doamne. plecase de aici ºi toate erau deja parcã vorbite ºi puse la cale. se fãcuse un raport detaliat asupra situaþiei de pe toate fronturile ºi din localitãþile eliberate de sub vrãjmaºi. profitori. Ziua începea posomorâtã. unde comandantul suprem fãcea îndrumãrile sale de ordin militar. . FRAÞII (Închin aceastã povestire prizonierilor de rãzboi români. orânduite în jurul mesei enorme de stejar. câte talente româneºti s-au pierdut din cauza unor agramaþi. tutunul primit în dar de la preºedintele Americei. Ce i-o mai fi dat în cap.Luaþi loc.00 dimineaþa. Uneori. care apãruse la chemarea fãcutã prin apãsarea butonului soneriei. Era aproximativ ora 7. Cea mai mare parte a teritoriului Basarabiei era în mâinile forþelor sovietice în ofensivã.

Sunt bucuroºi de venirea noastrã pe pãmântul lor? . teritoriul acela. în armata noastrã! Sã fie trimiºi împotriva fraþilor lor! Sã-i forþãm sã lupte împotriva fraþilor lor! Între ei sã fie urã. moldoveni. nu ºi-au fãcut de cap ca în alte pãrþi. Trebuie sã biruim. Aº vrea sã ºtiu cum se comportã moldovenii faþã de armata sovieticã. iatã m-am gândit ºi eu la acest lucru. a început sã rãspundã.. Eu aº spune chiar foarte rezervat.Vedeþi tovarãºe Comandant Suprem. pe ucraineni. Bineînþeles cã populaþia bãºtinaºã din Basarabia ºi Bucovina întâmpinã armata roºie fãrã mare plãcere. într-un asemenea moment încordat din timpul pregãtirii de ofensivã pe frontul apusean. cu accentul caracteristic celor din Caucaz (Georgia): .. pe ruºi.Iatã ce vreau sã spun.. iar Jukov a tot aºteptat preluarea convorbirii... populat în majoritate de oamenii noºtri.. . . în Orientul Extrem. mai ales cã nemþii s-au purtat aici în general corect.Trebuie sã mobilizãm basarabenii. Þarul nu era prost! Timp de mai mult de 100 de ani i-a dus de aici în alte locuri pe moldoveni: în Siberia.ºi a zis pe un ton tãios. sã se – 163 – .Pãi. pe alþii. neîngãduitoare la contraziceri. Noi eliberãm acum Basarabia. ªi din vocea tãioasã.corbului nu-i va scoate ochii! Comandantul Suprem a tãcut câteva minute în ºir. i-a rãsunat lui Jukov în urechi. sã distrugem naþionalismul român din Basarabia! El s-a sporit în anii de stãpânire româneascã. Numai un an de zile Basarabia a fost a noastrã.. nu înþelegere! Lasã sã se omoare unul pe altul! Cu cât mai puþini vor rãmâne ei pe acel pãmânt.. prudent.Pãmântul. Acest teritoriu a fost eliberat în anul 1940. sã fie pentru totdeauna al nostru. Cã nu degeaba îl chemase el. tovarãºe Jukov! Treburile merg bine pe front. cu atât mai bine pentru noi”! Noi vom aduce în locul lor noroadele noastre. tovarãºe Jukov! ªtii proverbul: Corb . Jukov. moldoveni sã se numeascã ºi nu români! ªi moldoveanul cu românul sã se urascã unul pe altul. Cei de dincoace de Prut.

. sã-i învãþãm bine minte. tovarãºe Stalin. Când vom ocupa România. Ca fiind de prin pãrþile locului. *** Rusu Grigore ºi Rusu Ion din satul Z… au primit chemare într-o zi din luna dezgheþurilor ºi trezirea naturii la viaþã. noi avem nevoie de pãmântul lor! ªi de cei ce vor trece de partea noastrã! O sã gãsim noi cu cine sã-i înfrãþim.Aveþi dreptate. cã o sã facã slujba împreunã. dar ºi cei sãraci fug. fericitã. Plutonierul Popa. la Prut ºi ei peste puþinã vreme se vor întoarce acasã. era însurat cu Maria ºi avea doi copii în cârcã. . nu le suntem dragi! Nu ne iubesc ei! Noi vrem sã le facem ºi lor o viaþã bunã... Balcanii.. numai 19 primãveri. pãmântul. La revedere. din Dorohoi. când se retrãgea – 164 – . cã nu au fost despãrþiþi. care stãtuse la ei în casã. care a trãit acolo ºi ºtie cum stau lucrurile. Beria se pricepe! ªi Stalin ºi-a umplut din nou pipa cu tutunul american..Mi-e totul clar. ªtie el cum ºi ce sã facã! La Tiraspol a fãcut ordine! Noi n-avem nevoie de moldovenii ãºtia puturoºi.. i-a spus Jukov. averea! ªi nu numai cei bogaþi. a zâmbit el sarcastic. Acest pãmânt trebuie sã devinã pãmânt sovietic.. aceasta va fi politica noastrã în Basarabia.. trebuie sã-i întoarcem la vatrã pe toþi basarabenii! Pe toþi! Sã fie întorºi acasã! ªi sã ne lãmurim definitiv cu ei! De ce fug de noi! ªi sã ne lãmurim cu ei odatã pentru totdeauna. tovarãºe Stalin! O sã facem mobilizarea totalã în Basarabia ºi o sã-i trimitem sã lupte împotriva fraþilor lor. Ion era mai mic. O sã-i poruncesc lui Beria! El ºtie ce sã facã! O sã dea afarã tot gunoiul care þine cu Românii. iar Grigore avea 29 de ani.duºmãneascã între ei.. tovarãºe Comandant Suprem! Trebuie sã vã spun cã foarte mulþi basarabeni fug în România: lãsând totul: casa. þãranii din sate. Se mai gândeau fraþii cã rãzboiul se va termina. gospodãria. S-au bucurat fraþii. i-a spus: poþi sã te duci. al nostru pentru totdeauna! Românii trebuie despãrþiþi prin râul Prut pentru totdeauna! Noiile generaþii îºi vor uita neamul ºi vor trece de partea noastrã. tocmai cum s-a întâmplat în republica din Tiraspol! Acolo mulþi ºi-au uitat limba. le spusese. S-a uitat lung la Jukov ºi în sfârºit.Da. iar ei nu vor.. Jukov! Cred cã ai înþeles intenþiile mele! Balcanii. vorbesc o limbã schimbatã. dragã Jukov! Nouã ne trebuie Balcanii! . au fost trimiºi în plutonul de recunoaºtere. ªi dacã nu vor. aici. . Aºa îmi spunea Timoºenko. Chemarea cu ordinul de a sosi la comisariatul militar din N… Au fost repartizaþi amândoi la regimentul 12.

. acum e preºedinte de selisovet… ºi-i bate ºi pe cei înstãriþi ºi pe cei sãraci. dar fratele nostru. cine punea lacãte la uºã? Nimeni… ºeful de post din sat l-a bãtut mãr pe Vasile în faþa sãtenilor. porcii. cum spune mãtuºa Gaciþa… nu e voie sã-l baþi pe om. când acesta era cu toþi ai sãi la prãºit ºi uºa casei era “încuiatã” cu o mãturã. Dar îi bate aºa sã nu-l vadã nimeni… Îi bate pe oameni. înainte.Bine.Mãi bãieþi. Dar la români. Românii bãteau. când i-au bãtut pe unii… Printre ºefii de post s-au nimerit niºte… mãgari. Grigore þine minte… L-au bãtut. mai departe nu luptãm! Facem pace cu ruºii! Aºa ne e soarta.Vine el acasã. I-a curs ºi sânge din nas lui Vasile. nu-i ajungi cu prãjina la nas. n-ai grijã. . gândurile îl copleºesc. Iarãºi o sã fie nenorocire! ªi obrazul lui Grigore se întunecã. N-au sã-l þie românii! ªi aºa mulþi moldoveni au plecat acolo. îmbrãþiºândui pe amândoi. la gospodãria sa. pe toþi! Cu pumnii! E rãu la inimã! ªi o face pe “nacialnicul”. sau se va întoarce acasã? Ce o sã zicã mãmuca noastrã? Nu l-a vãzut de patru ani întregi. la copii. Vasile. care mai dãdeau cu pumnii… Iacã pe Vasile al babei Paraschiva l-au bãtut înainte de rãzboi. ºi cât mai mulþi. pe frontul ista? De ce i-au luat? Sunt atâþia ruºi… În fiecare zi politrucul le spune cã românii trebuie omorâþi. la Maria. nu vor românii sã lupte! Ajunge atâta sânge! Am rãmas noi la ruºi. nu vor sã dea grâu pentru armata sovieticã. ªi a plecat Popa plângând. ªi aici – rãzboiul! ªi cât timp va dura el? Pentru ce sã mori aici. fiindcã ei sunt fasciºti. boii. e primãvarã! Vremea lucrului! Pãmântul cere sã-l lucrezi. s-a uscat de dorul lui! . acum la sovietici. cãci Vasile furase un ceas din casa lui Toader Ursu. Da.Mãi Ioane. aºa spun acum toþi. Iatã. pentru care am luptat ºi am vãrsat atâta sânge! Sânge românesc. Înainte. Pentru furt! Acum Vasile s-a dat de partea sovieticilor ºi bate ºi el oamenii. gãinile… rechiziþie! Armata eliberatoare trebuie hrãnitã… – 165 – . rãzboiul nu-i lucru bun! De ce atâta sânge nevinovat se varsã pe acest pãmânt? Grigore se gândeºte la cei de acasã. e pustie Basarabia noastrã acum! Ion se uitã în depãrtare.oastea românã: . a zis Grigore. la þarã. am rãmas fãrã Basarabia. Pãi da. Cã-s rãi ºi ºi-au bãtut joc de oameni. cã nu dau caii la rechiziþie. parcã era voie? Nu era! Dar mãgarul rãmâne mãgar! Neghina se amestecã totdeauna în grâu! Ruºii i-au totul acum pentru armatã: caii. au fost cazuri. mãi Grigore. Alecu? El unde-i? Ce va face el? Va rãmâne în România.

. curate. fiecare copãcel. explozii de mine. de ucrainean. alãturi – îºi ducea apele la vale. A rãmas din Basarabia o – 166 – . tare demult… Când nu era rãzboiul ºi nu se vãrsa sânge… Dar acum e rãzboiul sângeros! ªi nu-þi vine a crede. de când au fost mobilizaþi. vin. porumb. tunuri mari. a fãcut armata la români. focuri de tun. Cã n-o sã doarmã omul sovietic. cum creºte iarba verde. Bucovina au dat-o Ucrainei. adicã oamenii vor fi fericiþi ºi vor avea cicã de toate. iar alãturi curge sângele… Sânge de rus. la cavalerie. mângâietoare spre Dunãrea albastrã… Aici. preºedintele. Au învãþat sã tragã cu arma. fasole. rãzboi pânã la capãt! Vor sã se rãzbune! Sã facã un socialism peste tot! Prin forþã ºi sânge! Atunci. la umbra sãlciilor. ªi Prutul era chiar aici. Au trecut prin bombardamente. sã omori oameni care vor sã trãiascã. lângã satul B… ºtii. cãlduþe. ne-au împãrþit pãmântul. vor sã se întoarcã acasã la copii. ei se scãldau. În 1940 când au venit ruºii în Basarabia. ne-au ciopârþit în bucãþi. au vãzut cu ochii lor cum se moare pe front… Au vãzut multe ºi de toate… Au un pic de noroc! Sunt teferi! Regimentul lor e dislocat aproape de Prut la marginea satului B… ªi Ion ºi Grigorie cunosc locurile acestea foarte bine încã de pe când erau mici. le e cunoscut. se frigeau la soare pe coasta cu nisip.Vasile. brânzã… ca în vremurile fanarioþilor! Dar poate mai pe urmã… s-or potoli. pe drum! Pe lângã hrãnit trebuie ºi bãuturã sã-i dai… ªi beau ei biniºor… tot ce este: spirt. ca sã mâie noaptea. copacii. aduce oaspeþi sovietici la sãtenii înstãriþi. te duce cu legea. rachiu! Cum o sã fie viaþa mai departe? Cine ºtie? Grigore are vreo 5 hectare de pãmânt. se jucau de-a ascunselea… Când a fost asta? Demult. tancuri nemaivãzute pe locurile astea… Fraþii Ion ºi Grigorie umblã în recunoaºtere. cu puºca din urmã? Sã verºi sânge strãin. cine ºtie? A trecut mai mult de o lunã. Acum însã armele-s altele: pistoale automate. român… Pentru ce? Cine te alungã din urmã. când vezi cum înfloresc florile. Asta înseamnã cã eºti dator sã dai statului produse: grâu. ªi ziua ºi noaptea rãmâneau pe dealurile astea… Verile erau lungi ºi calde… fiecare deluºor. sã sape tranºee… Grigorie ºtia asta ºi mai înainte. De hrãnit familia o sã-i ajungã poate… dar acum s-a ivit o vorbã nouã “postavcã” – un fel de bir. sudul cu frumoasa Marea Neagrã tot ei i-au dat-o. fratele mai mare. fiecare tufã.. la soþie… la pãmântul lor… Poporul are nevoie de pace! Pace! Dar ruºii vor rãzboiul. mãtãsoasã… ªi mireasma verdeþii te îmbatã. fiecare vãgãunã. pãºteau vitele ºi oile pe aici.

te priveºte ºi rânjeºte. pe urmã dupã prima luptã a trecut în regimentul de infanterie. aruncaþi în închisori ºi duºi. ruseºte. pãmânt. noi nu avem nimic! Noi suntem proletari! Totul e al nostru! Averea statului e a noastrã ºi invers. într-o poianã. voi sunteþi þigani… negri la faþã. gãini… De toate aveþi… Noi. Soldaþii umblã prin sat. vaci. obosiþi. de parcã sã-þi pãtrundã în adâncul sufletului.Uite! E de-acum aici.bucatã micã ce se cheamã acum Moldova. gâºte. Sunt luaþi mulþi prizonieri – prizonieri români! Îi duc cu pazã. aveþi case. aleargã dupã fete. oamenii care lucrau zi ºi noapte au fost ridicaþi. Andrianov e un tip neobrãzat. naþionalizatã… Doamne! Dumnezeule! Ce va fi mai departe? Cum vom trãi? Când se va termina rãzboiul? Iatã caporalul Andrianov. aduc vin pe care-l dau de fricã þãranii. oi. abãtuþi. Andrianov râde de ei. departe de patrie… Casele le-au fost furate ºi totul s-a pierdut. le prind cu sila… Într-o zi. pe urmã înaintãm mai departe! Pe toþi – sub unghie! Toatã Europa va fi a noastrã! . triºti. furatã. . A vãzut cum oamenii mai cu pãmânt. cu zâmbetul dispreþuitor pe faþa lui pãtratã din care ochii albaºtri te strãpung nemilos. blondul cu pãrul tuns scurt ca un arici. Andrianov a – 167 – . cu hainele rupte în luptã. unde acum îºi fac slujba ºi fraþii Rusu. Îi duc într-un lagãr pentru prizonieri la marginea oraºului Bãlþi. Tatuaj! Un fost hoþ – a stat trei ani la puºcãrie pentru hoþie. felurite limbi din Caucaz… Fraþilor Rusu nu le trebuie rãzboi! Ei nu vor sã-ºi omoare fraþii… Pe fratele lor. întorcându-se din recunoaºtere. Tot în 1940 satul Z… a vãzut ce înseamnã socialismul sovietic. dar dincolo. averea – împãrþitã. echipaþi în uniforme militare. Sovieticii se pregãtesc pentru ofensivã. . În 1942 este eliberat ºi trimis într-un pluton de corecþie. cine ne va opri? Nimeni! O sã mãturãm totul în calea noastrã. care vorbesc în alte limbi. care nu se spalã niciodatã.Mãi. beau mult pânã se tãvãlesc pe pãmânt. negri la pãr – adevãraþi þigani! Noi o sã vã învãþãm sã trãiþi! Voi aici va-þi chiaburit. în mâna mea. Ce vinã au ei? Ion ºi Grigorie se simt strãini în masa de oameni. de parcã acest pãmânt n-ar avea numele sãu. rechiziþionatã. Alecu. mulþi rãniþi. undeva peste Prut. Pielea de pe mâini e acoperitã cu niºte desemne fãcute cu cernealã chimicã. Zilele trec. ucraineºte.O sã-i nimicim pe toþi! Luãm acum România. care ºi el este pe front.

ei n-au pãmânt? Pãmântul lor e mare ºi întins… nu-i dai de capãt… Atunci de ce au venit ei încoace sã ne tulbure viaþa? Ce rãu le-am fãcut? Nimic… Dupã ce lege? Cine a – 168 – . Ce rost are sã te cerþi cu ruºii? Cu cei care nu i-au nimic în seamã ºi calcã totul în picioare… Pentru alde Andrianov ºi alþii de teapa lui. lângã Ungheni. . dar parcã poþi sã-i gãseºti pe fãptaºi în atâta norod îmbrãcaþi la fel. Gloanþele iau secerat pieptul… . dacã nu se supune. respect faþã de om… tot ce vezi e al tãu… Acum Andrianov ºi Ion se urãsc. trebuie ucis! Soloviev zâmbeºte mulþumit. cu mâinile rãsfirate în lãturi. A jucat hora împreunã cu Andrei. partizan sovietic… Era prizonier. care îºi pãºtea aici vaca. sânge mult… în zadar… ªi Ion ºi Grigorie sunt siliþi sã ia arma în mânã ºi sã tragã în fraþii lor… De acelaºi neam… De ce? Cu ce drept? Pe ruºi nu i-a chemat nimeni aici! Ce. frumos cu plete negre. ducând un prizonier pânã la statul major. lângã un zarzãr singuratic. flãcãul acela înalt. duminica la joc. . Acum Andrei stã întins pe iarbã.vrut sã-ºi batã joc de Irina. dar tac din gurã. ªi nu mai existã Andrei pe lumea asta. sã se arunce în fântânã. l-a împuºcat pe drum. Rãzboiul! Rãzboiul înghite vieþile omeneºti. Lui Andrianov nu-i tace gura nici cu acest prilej. Moº Ilie s-a jeluit comandantului. Peste câteva zile.Vroia sã fugã! A raportat apoi. în general ei habar n-au cei aceea cinste. se uitã la cer cu ochii deschiºi. îndurare. Pânã la venirea ruºilor.Ia uite. Ion îl ºtia pe prizonier. cinstea fetelor nu existã. Ieri Soloviev. a vrut sã-ºi punã capãt zilelor. învãþãtor din satul C… ºti. Oare este dreptul de a omorî prizonieri? Fãrã judecatã? Stalin ºi cu Hitler au împãrþit Europa… Din cauza lor se varsã atâta sânge. Dar de unde sã fugi? De jur împrejur – numai armatã sovieticã. nu Andrei l-a ucis pe fratele lui. Era Andrei Popovici. Irina boceºte. învãþãtorul. alþii ºi-au bãtut joc de ea. în faþa primãriei. rãzboiului nu-i pasã de nimeni… Viaþa omului la rãzboi nu costã nimic… Dar nu este aºa! ªi la rãzboi trebuie sã fii om! Nu Andrei i-a dat foc casei lui Soloviev în Ucraina. Ion s-a împotrivit ºi de atunci se duºmãnesc. nu are rost. un soldat ucrainean. Ion se ducea des în acel sat. mare lucru! Proasta! Nu a vrut cu mine! A pãþit-o mai rãu! Ion ºi Grigorie se uitã cu scârbã la el. onoare. fata lui moº Ilie.A vrut sã fugã! Eu am îndeplinit ordinul! Duºmanul.

Au plecat în recunoaºtere patru: fraþii Rusu. însã îi – 169 – . smolit. Andrianov a bãgat cuþitul în unul.Ce spune? strigã bãnuitor în ruseasca lui Andrianov. atunci… gândeºte-te rusule. pe cei ce tac din gurã ºi-ºi ascund durerea ºi nevoile… II Ion nu poate sã doarmã nopþile… Ziua este trimis în misiune. acum stau într-un crâng nu departe de B…ti. cu cãluº la gurã.Eºti român. ºi sã-i îngropi pe pãmântul lor propriu… Tu eºti puternic. Îl doare piciorul. .Mergem! porunceºte Andrianov ºi încearcã sã se ridice. cu brânzã de oaie ºi-þi mai toarnã ºi un pahar de vin rece de Codru. a început sã batã mitraliera româneascã. au dat de doi români. Aici. îþi place acel care te hrãneºte cu mãmãligã. i-ai distrus cuibul. domnule? Credeam cã sunteþi ruºi. primul. Pânã la compania lor mai sunt vreo trei kilometri. familia. eºti gata sã-i omori. îi rãvãºesc sufletul… Ieri au luat prizonieri – pe unul de peste Prut. culcat pe iarbã. – Eu sunt din Dorohoi. rãnit în picior. Ivane. cine-i vinovat? Tu. Aici l-au trecut peste râu.Ascultã. . . L-au adus înspre zori la Prut.De unde ieºti. un tânãr de vreo 25 de ani. mic. de pe frontul românesc. . Andrianov geme ºi înjurã. Fraþii Rusu au scãpat teferi… ªi iatã. mã bãiete? Ostaºul român. care cad în genunchi în faþa ta. Mã cheamã Ion Tãnãsescu. subþirel. þi-ai înfipt cizma în pãmânt strãin… Iar pe cei ce spun un cuvânt împotrivã. rãspunde el ºi faþa i se lumineazã. mai sus de genunchi.Sunt din regimentul 6 vânãtori. pe un ciot de lemn ºi când erau sã iasã din apã. noaptea gândurile nu-i dau pace. Andrianov ºi Soloviev. iar Andrianov. mai ales dupã un pahar… Tu faci parte numai celor. al doilea a fost legat zdravãn. i-ai luat pãmântul.Ion îi traduce ce a aflat. plecaþi ºi ei în recunoaºtere spre Prut. Au trecut Prutul noaptea ºi au ajuns cu bine aproape de tranºeele româneºti. Îi face semn lui Ion: . cu mâinile la spate.fãcut-o? Omoarã prizonierul… Ce þi-a fãcut el? Þi-a luat pãmântul? Dacã nu. Soloviev a fost ucis pe loc. întreabã-l pe mãgarul ãsta din ce regiment e? ªi unde e poziþia lor? . la marginea pãduricei. ne-au trimis în recunoaºtere la Prut ºi am cãzut în mâinile voastre. . în Sibirul rece… ªi acum tu. crud. oºtean sovietic.Din ce regiment eºti ºi cum te cheamã? Îl întreabã Ion. Se odihnesc. ai dus-o undeva la capãtul pãmântului. tresare. .

comandã Ion prizonierului. Acesta geme. cu pistolul automat în mâini.Trebuie sã te ducem la statul major. tãtar sau moldovean… În cele din urmã Grigore se ridicã. El nu e creºtin. Era la mijlocul verii… De jur împrejur verdeaþã. Ochii aceia îl implorau. se uitã la chipul lui. asta nu-l intereseazã. pãtrundeau tot mai adânc în inima lui. încã atât de tânãrã. iar lui Grigore îi spune: .Ce o sã faceþi cu mine? întreabã prizonierul Ion. . ºi voi fasciºti. daþi-mi drumul! O sã vã pomenesc toatã viaþa. Pe Andrianov. l-a pus jos pe Adrianov. Ce te faci de faþã cu Adrianov? Cu el nu poþi sã vorbeºti despre asta. pãºeºte încet. Suntem fraþi. nu-ºi mai dã seama de nimic. care sã se înduioºeze de durerea altuia… Tac toþi. .Mãi bãieþi. .Mai stãm puþin! Grigorie i-a pansat piciorul. vãd eu.Nu putem. Grigore e obosit. de acelaºi sânge. Tãnãsescu e mai în vârstã. la ochii cãprui. Acela pãºeºte înaintea lui cu mâinile legate la spate. Tradu-mi! . dar nu putem sã facem acest lucru. nu poþi sã-i spui de ce te doare inima. Ajung amândoi lângã o pãdurice. Ion. frumuseþe… Nici sã crezi cã e rãzboi! Ion se uitã la Tãnãsescu. care nu alege pe cine duce – fii tu rus.Ce spune? s-a trezit din amorþealã Andrianov. la sprâncenele lungi. flori. s-a dus fãrã suflare pe apele Prutului. frumos arcuite.Eu mã duc înainte ºi o sã trimit pe cineva sã-þi ajute. cu þeavã neagrã. Ion cu Tãnãsescu intrã în ea. N-a mai rãmas mult pânã la destinaþie. sã-i creascã. – 170 – . dragã omule! Am vrea sã te ajutãm.Cum sã-l ajut? se întreba Ion. numai Andrianov geme. rãspunde Ion. sã le poarte de grijã.Hai înainte. . nu-i aºa? Fraþii Rusu se uitã la el încremeniþi… . îl ia pe Adrianov în spate ºi-l duce înainte.scapã un geamãt de durere ºi se lasã din nou pe iarbã. Crede-ne! . copiii încã mici. . .Poate îmi daþi drumul.Voi minþiþi! Sunteþi. . Nu poþi sã-i spui cã Tãnãsescu þi-e frate. parcã simte cã merge spre sfârºitul sãu. îl aºteaptã acasã. L-au pierdut pe Soloviev. . însã sângele a rãzbãtut prin tot pansamentul. am patru copii! Vã rog. . . inima de numai 19 primãveri. aþintitã spre Tãnãsescu. oameni buni. Acolo o sã te interogheze. la pãrul lui negru ºi lucios.Nimic nu spune! Ne întreabã de ce suntem în armata sovieticã! O întoarce Ion. merge din urmã.Cum sã-þi dãm drumul? Dacã aflã ruºii? rãspunde Grigorie.

comanda dintr-un singur cuvânt: . În mijlocul careului. pentru eliberarea duºmanului. prin împuºcare… Ion este condus într-un colþ al careului ºi sub privirile dispreþuitoare ale tuturor soldaþilor ºi ofiþerilor sovietici aºteaptã comanda sergentului.I-ai dat drumul? Ce ai fãcut? Mãi! O sã ne omoare ruºii pe noi! Ion tace. la ochii îngroziþi a lui Tãnãsescu. l-a crescut. Ion scoate cuþitul. cu capul gol.. cãrnos. un om burduhos.Du-te mai repede ºi ia seama! O sã spun cã ai fugit! Tãnãsescu dispare printre copaci. Se întoarce apoi îndãrãt la Grigorie ºi Andrianov. care nu-i aici sã vadã cum va muri el…. roºu la faþã..Unde-i prizonierul? Întreabã îngrozit Grigore. îl ridicã în spate pe Adrianov ºi porneºte încet. dimineaþa. Generalul Sevastianov citeºte ordinul de zi… . ultima comandã pe lumea asta. ºefii. cuminte. stã Ion . îi elibereazã mâinile. soldatului fascist român. între patru santinele. mirarea ºi un pic de nãdejde.. la moarte. Nu se poate! De ce? Ce rãu am fãcut eu? Trebuie sã trãiesc! Sunt tânãr! N-am vãzut încã nimic în viaþã! Chipul mãicuþei sale i-a apãrut în faþã… Mama care i-a dat viaþã. se uitã la el. legãnat spre sediul companiei. Ion stã pe loc. capul chel. . vrea sã spunã ceva. comandanþii mari ºi mici. .Stai! Strigã Ion. e condamnat de tribunalul militar urgent. l-a hrãnit.. III Ora ºapte. la care ea þine atât de mult… Parcã îi e ruºine cã stã – 171 – . Pieptul lui e încãrcat cu tinicheaua medaliilor. din regimentul 12…. În poianã. înarmate cu pistoaleautomate. . cu un nas mare. Mai departe. el nu crede în cele ce aude ºi vede. la vreo 20 de paºi. Vorbeºte generalul Sevastianov. ar mulþumi. în numele socialismului ºi viitorului comunism.Eºti liber! Du-te! Lui Tãnãsescu îi curg lacrimile. dar nu poate… . întrebarea. Vântul îi fluturã lin pãrul negru… Totul pare un vis. dezbrãcat de cãmaºa militarã. desculþ. fostul soldat Rusu Ion.A fugit! . desculþ. . ostaºii sovietici stau în careu. cu capul gol.Nu mã împuºca! Am copii! plânge Tãnãsescu.Foc! Dezbrãcat. Tãnãses-cu îl priveºte cu un obraz. fãrã cizme.Ion Rusu din satul Z…. el – fiul ei cel blând. dus pe gânduri. pe care se citeºte îngrijorarea. un vis rãu.

. Într-o clipã îi apare în faþa ochilor. învechite de anii trecuþi sub ploi ºi zãpezi.. zile cum sunt numai în Basarabia. fãrã margini..aºa. pe altã bancã. Numai ciripitul unor pãsãrele rãsuna în vãzduh. pãcatele! Nu mi-am trãdat fratele. Era atât de bine! În faþa mea. pãzit cu strãºnicie ºi de o potaie de câine-lup. sã verifice justificarea strãdaniilor lor. . chipul lui Tãnãsescu.Foc! – A strigat sergentul. . Rãcoare. ferind lumea de soarele arzãtor. crescuserã mari. cu ochii care au vrut sã înghitã totul. înnegrite de vremuri. de nevasta sa Mãriuþa. Doamne! Mare eºti! Ajutã-l pe nefericitul fiu al tãu! UN DESTIN – ENNA Oamenii trebuie sã priceapã sensul unor evenimente ai cãror actori au fost. Arborii pe care îi ºtiam demult. se înalþã falnic statuia vestitului domnitor. departe de pãmântul sãu drag. E o încercare de a preveni repetarea aceloraºi greºeli. „Judecata”. totul din lumea asta.. Ion. în faþa tuturor. liniºte peste tot. viguroºi. a pierderilor lor. într-o frumoasã zi de primãvarã. erau pustii. dinspre rãsãrit. Mergeam încet pe Aleea scriitorilor ºi mi se pãrea cã feþele lor de granit se uitã lung la mine – un oaspete aºa de rar pe aceste meleaguri. ºedea o bãtrânicã subþiricã. iarba ºi florile îºi întregeau covorul lor. aer proaspãt. Bãncile de lemn. îmbrãcatã într-un – 172 – . Primãvara era pe sfârºite. . implorându-l sã-i dea drumul. departe de aceste minunate ºi veºnic suferinde locuri natale… ªi a fost dus. tot aºa de senin ºi curat ca inima sa… Iartã-mi Doamne. în ultima clipã.ªtefan cel Mare dovadã cã au fost cândva ºi pe acest pãmânt oameni mari.a vãzut cerul senin ºi curat. departe de copilaºii sãi. sã tragã de aici concluzii care sã-i poatã lãmuri pe urmaºii lor. tot dus. soarele încãlzea blând pãmântul. mã plimbam prin grãdina publicã.Am patru copii! Te rog dã-mi drumul… Armele sunt puse la ochi… . M-am aºezat pe o bancã. Mulþi ani trecuse de când trãisem pe aceste locuri. încã tineri. spre Nordul rece. Vladimir Bukovski Acum un an. înconjurat de santinele înarmate. la porþile cãreia. departe de ai sãi. Iar Grigorie? Grigorie a fost expediat tot atunci departe. înalþi.

Se uita la mine ºi tãcea. De sub pãlãrioara demodatã doi ochi albaºtri m-au învãluit cu o privire tristã. ºtergându-ºi – 173 – .. . Însã ºi acum chipul ei îmi rãsare viu în faþa ochilor. Femeia avea faþa încadratã de un pãr roºietic. Totul. Ce gânduri zbuciumate o copleºeau oare? De ce plângea? Mi-am întors capul în altã parte – nu vroiam sã observe cã mã uit la dânsa. þinea o foaie de hârtie.. În mâna întinsã pe speteaza bãncii. dar m-am îndreptat spre ea. Privirea mi-a alunecat iar spre banca din faþã ºi gândurile m-au dus la timpurile tinereþii mele. În suflete ne-au rãmas doar amintirile. Doamnã? am reluat eu vorba. am îngãimat eu din nou. þinându-ne de mâini ºi sãrutându-ne pe furiº... cãutând parcã ceva. care-i acoperea un pic umerii. þinând de modã veche. ruºinându-mã cã mã amestec în viaþa ei. Tãceam amândoi.. Privirea mea a rãtãcit din nou prin grãdinã. se vede. Bãtrânica ºedea tot acolo. mi se pãrea cã întrebãrile mele nu sunt la locul lor. ruºinaþi de trecãtorii din parc.pardesiu negru ºi purtând pe cap o pãlãrie cu boruri largi.. pe aceste cãrãri împreunã cu Olguþa Erhan. amarã. Amintiri triste. de mult. dar mi se fãcuse jale de ea. Priveliºtea din jur era minunatã. dar – o. Mã simþeam stingherit ºi eu. ce se întâmplase cu mulþi ani în urmã ºi care lãsase urme de neºters în sufletul ei. care i-a încreþit ºi mai mult obrazul. neobiºnuitã. iarbã ºi copaci.Mulþumesc! Mi-a rãspuns ea cu un surâs timid. îndepãrtat... Doamne? – ce s-a întâmplat? Din ochii ei se prelingeau lacrimi. Multe nenorociri ºi nu puþin nenorociþi de soartã vãzusem în viaþa mea ºi doream sã-i alin cumva durerea.. mã iertaþi.. Mi-am cerut voie ºi m-am aºezat pe celãlalt capãt al bãncii. Parcã mai ieri ne plimbam fericiþi. legate de zilele petrecute în aceastã grãdinã de flori.. Câþi ani au trecut oare de atunci când ne plimbam pe aici... . . trezitã parcã dintr-un vis fãrã de sfârºit. Totul s-a sfârºit de mult. .Ce s-a întâmplat. .. pot sã vã ajut cu ceva? Vi s-a fãcut rãu? Bãtrânica a întors încet capul spre mine..Doamnã. Ceva. Nu ºtiu de ce. uitându-se lung. Apoi a scos din poºetã o tabletã ºi a înghiþit-o fãrã apã. iar privirea îi rãtãcea în depãrtãri. dar ºi fericite.Poate vã pot ajuta?. Abia peste câteva minute femeia. Iar ea continua sã stea nemiºcatã cu privirea în gol. prima mea iubire?! Vremurile aprige ne-au despãrþit..

Am venit din Lvov. Tatãl fusese pescar – meserie grea ºi plinã de primejdii. gâºte. ºi sã fac tot ce se cuvenea sã facã o femeie. pãsãri. i-au rãmas în grijã doi copii – unul de cinci.. când rãsãrea soarele.Au venit. cãci ei. aruncaþi în puºcãrii. De lucru era mult. Nu puþini s-au ridicat împotriva nelegiuirilor. sã ne elibereze de.. Mulþi oameni de treabã au fost duºi în Siberia... curcani. ... Sã ne fericeascã. în 1939 þãriºoara este ocupatã de sovietici. La doi ani a venit ºi bucuria cea mare – s-a nãscut Raimond. Am muncit la el vreo patru ani de zile. E ceva serios! Mi-a vorbit frumos ºi eu iam zis: Da! Aºa am devenit nevasta lui. iar altul de doi aniºori. cãci altfel fraþii ºi surioarele mureau de foame. dar numai astfel reuºea sã-ºi hrãneascã familia. Trebuia sã mã scol dis-de-dimineaþã... Sã ne elibereze de pãmântul nostru. trebuie sã vorbesc cu tine. Trist lucru. dar aºa-i soarta omului. A murit devreme. douã vaci cu lapte. Uneori. aveam vreo zece hectare de pãmânt. cãruia. când ea avea numai 14 ani.. seara. Dar. din vorbã în vorbã. Enna Morel era dintr-o þarã de la nord din Estonia.lacrimile cu o batistã albã.. fiind arestaþi. de pe aceste meleaguri. Aºa cã Enna a fost nevoitã sã caute o ocupaþie.. Tocmai împlinisem optsprezece ani. Într-o zi cu soare.. ªi... dar de mulþi ani trãiesc departe de baºtinã. Aºa-i când stãpân la tine în casã se face streinul.. am aflat din gura ei o istorie tristã-povestea vieþii ei – care m-a cutremurat.. din oraºul Tallinn.De unde sunteþi? .... într-o cãsuþã micã. cu care se fãcea totul în gospodãrie... Viaþa uneori îl aruncã departe de patrie.. cei veniþi.. de baºtinã. doamnã. fiind cea mai mare dintre copii. . ziceau ei.Adicã ºi dumneata eºti strãin pe pãmântul dumitale. din care cauzã au avut de suferit.. fiind cinci copii la pãrinþi. . Mama nu lucra nicãieri. Copilãria nu i-a fost uºoarã. Gospodãria era bunã... dupã moartea soþiei. au pus impozite grele. Au rãmas cu toþii pe seama mamei. gãini. adicã. ºefi doreau sã fie. veneau la noi ºi sovietici sã bea – 174 – . sã ne strice viaþa bunã.Am intrat la lucru la un vãduv. sã facã lucruri bune ºi acolo. De toate! Un cal bun... ªi în casa noastrã s-a abãtut nenorocirea. unii chiar omorâþi. cal. De fapt sunt din Bãlþi.. m-a întrebat: . mai ales într-o gospodãrie cu vaci. brodatã pe la colþuri. Pãmântul ni l-au luat. dar sã lucreze nu prea.. m-a prins de mâini în curte ºi mi-a zis: Enna.

... niºte femei din sat m-au chemat la ele. fost avocat la români. de unde mã chemau la cercetãri noaptea.. Tot drumul se chinuia... sã-mi vãd fiul. gândindu-se la mult aºteptata întâlnire: Cum o va primi feciorul? O mai þine minte? N-a uitat-o? Cum aratã el acum? Trecuserã totuºi ºaptesprezece ani de suferinþe... Cereau sã recunosc cã sunt spioanã finlandezã. Pentru ca poporul sovietic sã trãiascã fericit. la o fabricã... Eu le mai spuneam adevãrul cum cã înainte trãiam mai bine. Toate spusele mele. Uitase de mine.. De acasã....... Pe fostul bãrbat. A izbucnit rãzboiul.. Lucrurile s-au mai schimbat! Ne-am întors ºi noi acasã. au picat doi sovietici – unul militar. Cui i-o fi semãnând acum? Atunci avea numai ºase aniºori! Nici nu-l îmbrãþiºase – 175 – .. în acest rãstimp – nici o scrisoare.. m-am legat de un moldovean. Aºa treceau zilele în grijile gospodãriei ºi ale vieþii..... O vecinã mi-a scris mai târziu. om de treabã – de Vladimir Bârlãdeanu.. Am fost ºi bãtutã.. spre searã...... I-am spus: .... deci. nu ca acum pe vremea lor. altul – civil. Totul era înscris la anchetator.Dragã Vladimire. În Moscova ne-am despãrþit.câte un pahar de bere. A înnoptat la o vecinã ºi dimineaþa a plecat spre Tallinn. În curând a murit ºi cãlãul!. ªi. M-au rugat sã le arãt drumul la o vecinã dintr-o altã mahala a satului. Vorbeam ba de una. A sosit în satul ei ºi l-a gãsit pe bãrbatul ei de altã datã. Care casã?! În Moldova lui Vladimir... Am fost învinuitã de activitate contrarevoluþionarã ºi condamnatã la moarte. Nu m-au împuºcat! Am stat în lagãre zece ani ºi încã am fost ºi deportatã! Încã ºase.. La o adunare la care se vorbea despre pãcatele sovieticilor ºi despre înjosirea poporului meu.. Abia atunci. Simþeam cã omul þine cu adevãrat la mine.. þin la tine. Nu mâncau ruºii pâinea degeaba!. Bunã bere mai fãcea bãrbatul meu Janes! Zic: veneau ºi beau. Nu l-am vãzut de atâþia ani.... Trebuie sã-l vãd. despre care el visa zi ºi noapte. Dar eu.. în jurul paharului de bere. mai târziu. Dar într-o searã. abia aici am înþeles cã vorbele acelea spuse la noi acasã.. n-au trecut neluate în seamã. de dureroase amintiri.. Enna a aflat cã fiul ei lucreazã în Tallinn.. ªi a plecat în Estonia.. în casa noastrã. Am fost aruncatã într-un beci în Tallinn. în casã ºi au stat de vorbã ca doi oameni streini.... La numai trei zile. nici o veste... cã bãrbatul meu s-a recãsãtorit. În casã altã gospodinã comanda. dar suntem bãtrâni. Ce era sã fac? Aflatã în deportare. ba de alta. ºi acasã nu m-am întors. numai adevãrul le-am spus! Însã. Eu trebuie sã mã duc în Estonia... Un om cult. Am sã vin pe urmã la tine.... A intrat..

. Femeia se uita binevoitor la mine. Cum sã-i spun? . îndatã o sã fie aici. lagãrul împrejmuit de sârma ghimpatã..... Pe cãrarea de asfalt venea spre mine un bãrbat tânãr.Da.. M-am ridicat de pe scaun ºi mi-am lipit faþa de fereastrã. Vãd: o fabricã micã.. Vine peste câteva minute. O femeie în vârstã..Eu... binevoitoare.în acele minute tragice. I-am zis: ... . eu sunt mama ta! S-au rupt în sfârºit de pe buze cuvinte atât de grele.. simþind ce se petrece în sufletul meu. La intrare. stãtea în faþa mea – frumos. mulþi ani.. dar nu puteam sã spun nici un cuvânt. Întru în cãsuþa aceia. Peste o orã au apãrut clãdirile oraºului. Îl gãsesc eu. Fiul dumitale este aici. în pãmânturile reci.Nu l-am vãzut tare demult. ce s-a întâmplat? Mã liniºtea ea.. zdravãn.Doamnã. ..Luaþi loc. vine! A rostit femeia de serviciu. corpul îngheþat bocnã al prietenei mele moarte.Ce vã trebuie? Stãteam în faþa ei. îmbrãcat într-o salopetã albastrã. ªi am simþit cum lacrimile au nãvãlit în ochi. mândru ca un stejar. – 176 – . tot mai aproape.. suferinþele îndurate pe nedrept. Nu le-am putut stãvili.. înconjuratã cu un gard înalt de beton..L-am gãsit..... convoiul cu câinii-lupi. bãiatul meu. am nevoie de fiul meu. cu aceiaºi ochi albaºtri ca ai mei.. ªi în faþa ochilor mi-au fulgerat amintirile soartei mele zbuciumate.. tãceam.Nu plângeþi. Îmi ºtergeam lacrimile cu batista. Raimond Morel. Femeia a început sã sune undeva.Iatã-l. . cu pãrul tuns scurt. ca un fãt din poveºti. Am ieºit din cãsuþa de pazã ºi priveam cum pãºea el spre mine – tot mai aproape. Ne uitam unul la altul ºi. Acuº o sã-l chem.. bãrãcile. de pazã. . El. . nici nu ºtiu cum aratã. copilul. s-a ridicat de pe scaun ºi mã întreabã: . mi-a spus paznica. o cãsuþã micã. . Apoi s-a aºezat lângã mine. vã rog. a vorbit cu cineva. Lacrimile au început sã curgã ºi mai tare.. dar ele curgeau. departe.Liniºtiþi-vã. .Dumneata eºti Raimond Morel? Am îngãimat eu cu greu. Simt cum picioarele mi se fac grele.. Pânã la Fabrica de produse electrice sunt vreo 400 de metri. eu sunt! A zis el.. . veºnic îngheþate ale Siberiei. Mã uitam la el ºi tãceam. cu pãrul de culoarea grâului copt. Acuºi îl gãsim! Vocea era blândã.. cu obrajii roºii. Dãina care a rãmas acolo. mi-a spus paznica. proaspãt vopsitã în alb.

gãsitã fãrã vinã – ceea ce era ºi scris în hârtia pe care o þinea în mânã ºi de care ea nu se despãrþea niciodatã. .. fiul ei Raimond. tinereþea.. de multe ori.. am strigat eu cu fricã. mi-a povestit cum a venit la Chiºinãu. Noi eram consideraþi duºmani.. De acea procuraturã care. dragã fiule. dar parcã n-au despre ce vorbi! În cele din urmã a rostit: . se vede. – 177 – .. era interzis.. ªi lacrimile au început sã curgã ºuvoi ºi m-am prãbuºit la pieptul lui. ca sã ne mai revedem. dupã aceea. convinsã deja de bunãtatea sufletului moldovenesc. M-au trimis în lagãr. de iubire. Doamne! Cât de puþin îi trebuie omului sã fie fericit! Stãteam pe vechea bancã a grãdinii. Din urmã ne conducea blânda privire a femeii de serviciu.. apoi am fost deportatã încã ºase în altã parte. luminatã de o vãditã bucurie. În ea. iar dupã Enna a venit s-o ia acasã. în Estonia..Nu. a fost împuºcatã. trebuia s-o împuºte.. Ce mai puteam vorbi? Despre ce? Eram numai noi. cândva.Mamã. Eu tãceam.Nu m-au împuºcat. mã duc sã-mi iau un concediu pe o zi ºi o sã mergem la cãminul meu.. Ne-am despãrþit cu bine. suferinþele ºi micele ei bucurii.. i-am rãspuns.. . nu e adevãrat. parcã. pentru ei noi nu am fost oameni. . În Chiºinãu a rãmas movila lui Vladimir Bârlãdeanu la cimitirul Doina. ne înconjura verdeaþa primãverii ºi tãceam. cu care nu s-au mai despãrþit..... Dar în ea mai erau ºi prietenele ei de lagãr. Apoi. în acea hârtie era viaþa ei. avea o inimã bunã. care a înconjurat-o toþi aceºti ani... unde am stat zece ani.De acolo n-ai voie sã scrii.Dstrã? Mama mea? Dar mama mea a murit în 41. singuri cu nenorocirile ºi suferinþele noastre? În anul 1958 cetãþeanca Enna Morel a fost reabilitatã de procuratura sovieticã militarã.. Pãºeam alãturi de fiul meu ºi eram cea mai fericitã dintre toþi oamenii pe lume.. Aºa se întâmplã când oamenii se întâlnesc dupã zeci de ani. care niciodatã nu s-au mai întors la baºtinã. Acum era îndreptãþitã. Mi-a dat drumul din strânsoare ºi se uita la obrazul meu. sã mã creadã. ªi ne-am dus împreunã spre staþia autobusului.. de milã.. rãmânând sã zacã în pãmânturile Siberiei. A trãit în Moldova pânã la sfârºitul vieþii lui Vladimir. Stãteam îmbrãþiºaþi ºi lacrimile mele curgeau pe haina lui. unde o aºtepta Vladimir Bârlãdeanu. În ochii lui am vãzut lacrimi: aceleaºi lacrimi de duioºie.De ce nu mi-ai scris niciodatã? . El m-a îmbrãþiºat cu grijã.. însã eu nu mã puteam opri din plâns.

Pãrinþii mei au avut 13 copii: eu am – 178 – . Am vãzut lumina zilei în satul Sineºti.. pe vremea când Basarabia era sub stãpânirea þarului. ba alta despre Basarabia.. întrebându-ne mai mult ba una. lângã Corneºti.. Vã vor ierta ei oare. de cei ce vor urma.Fie binecuvântat parcul din centrul oraºului. De mine au grijã nepoþelele. unde ne-a fost dat sã ne întâlnim ºi sã cunosc un suflet de om pãtimit în viaþã. Ceva mai înainte mi-a murit feciorul. M-a lãsat. cu pãrul însurit. o duc nu prea uºor. Pe mama mea o chema Maria. de obicei. la Iaºi. Trãieºte. . În 1908. când vor ºti cã pãrinþii lor au dat cu piciorul în dreptul ºi fericirea copiilor. la sosire.. ne-a poftit la el cu înnoptatul. Tare bãtrân. mai am o fatã aici. cu luare aminte. ªi cu viaþa cum vã împãcaþi? . are niºte copile.Ce vârstã aveþi. MOª DUMITRU OSIPOV . se dezleagã. nepoþilor ºi strãnepoþilor lor? Constantin Stere Fãcând nu demult un drum la Iaºi.. familia ei. sãraca. de-acum am 89 de ani.Apoi.. pentru unirea cu patria-mamã. a reluat el firul vorbei. ºi eu sunt basarabean. Pentru un bãtrân ca mine ce nenorocire mai mare îi trebuie. cã aºa îl chema pe gãzdaº. . Dupã un pahar de vin limbile.Gândiþi-vã cã nu este vorba numai despre dstrã. el se trãgea din rãzeºii codreni a lui ªtefan cel Mare. . O nepoþicã ne-a adus câte o cafea. care totuºi i-a iertat pe acei care au fãcut atâtea nedreptãþi. a fost unul din cei care a luptat pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaþia rusã.Pãi. am cunoscut un om care a apucat ºi alte vremuri în tinereþea sa.. Cãci þãran. domnule Osipov? Am îndrãznit eu sã-l întreb.Ehe.. Acum câþiva ani mi-a murit nevasta. sunt bãtrân. dragul meu. . Aflând cã suntem din Basarabia româneascã s-a bucurat mult ºi. agricultor fiind. Avea numai 57 de ani ºi a fost inginer. Vorbele le rostea domol. fetele bãiatului meu. A fost preºedinte al celui dintâi comitet naþional din regiunea Codrului. Masa ne-a gãtit-o cele douã nepoþele..Mulþi înainte. vânjos. era un omulean mic de staturã. care trãiau la dânsul. Moº Dumitru..Dar de loc de unde sunteþi.. ci ºi de copiii voºtri. moº Dumitru? .. tatãl meu. are casã. Enna Morel era mai presus ca ei. Mihail Osipov.

la Cotul Donului. Când a auzit de românul Dumitru Osipov. Am fost dat la ºcoala normalã din Bãlþi ºi de acolo am ieºit învãþãtor.. dar cu gradul de polkovnic (colonel). un moldovean de pe malul Nistrului. fiindcã fusese printre acei care au fãcut Uniunea în 1918. unde am stat opt ani. dupã 13 ani de detenþie pentru dragostea sa de Patrie. Armata sovieticã a aruncat paraºutiºti deasupra Sineºtilor. am protestat cât am putut. apoi purtat prin multe închisori pânã în 1964. Gheorghe. au fost despãrþiþi ºi deportaþi în Siberia. a ajuns academician. a fost graþiat ºi el. Odatã cu toþi oºtenii. Am avut. Au fost arestaþi 17 bãrbaþi. Mi-am luat nevasta ºi cei doi copii. de ea se þineau trei copii. a fost arestat ºi dus la canal. înaltã. S-au îndurat ºi pedeapsa capitalã i-a fost comutatã cu închisoare pe viaþã. lãsând casa ºi ce mai aveam ocupanþilor. Fratele Gheorghe s-a reîntors dupã mulþi ani în România. pentru cã a intervenit o femeie. Au luat-o ºi pe mama. la 28 iunie 1940. ca sã nui scape pe sãteni în România.. am mers cu rãzboiul pânã la Stalingrad. Din momentul acela soarta mea a luat o altã întorsãturã. În patruzeci ºi trei. maior al NKVD-ului. la munca de rob în taigaua siberianã. dar n-am tãcut. Petru ºi Maria.. Luptase în rândurile armatei sovietice ºi se întorsese de pe front fãrã un picior. ne-au repartizat în lagãrul de prizonieri din Karaganda. pânã în 1952. ºi o femeie mama.. cerând tuturor sã ni se respecte drepturile.fost al doilea copil în familie. au fost duºi la Nord. îmbrãcatã într-un cojoc alb. pe insula Novaia Zemlia. Dupã ce ne-au tot controlat ºi ales. m-a gãsit concentrat în armata românã. Cât mã priveºte pe mine. printre care se afla ºi tatãl meu. ªef al lagãrului sovietic era un colonel-invalid. Când comuniºtii s-au întãrit la putere. Satul nostru a avut mulþi luptãtori pentru unire. Am stat. Atunci au scãpat mai mulþi la libertate. Au fost duºi toþi cu camionul într-o localitate hãt dincolo de Moscova. Unul Vitalie Rotaru.. cã nu iau putut despãrþi sbirii enkavediºti. încã la Moscova în 1923. Tata a fost condamnat la moarte de cãtre sovietici demult... ºi s-a fãcut doctor de dinþi. am cãzut în mâinile ruºilor. Cei trei copii ai ei. Venirea ruºilor. Peste un timp a fost trecutã la închisoarea din Ircutsk. Cercetaþi. unde s-a stins din viaþã în 1953. Aflând cã Maria avea 13 copii au lãsat-o în viaþã. Dumitru Osipov. scriind jalbe la Moscova.. judecaþi. l-a chemat la el ºi a vorbit cu dânsul româneºte. Moº Dumitru mi-a mãrturisit cã avea voce bunã ºi ºeful – 179 – . eu. zdravãnã. dragul meu noroc sã mã retrag atunci.

care a trecut prin atâtea încercãri. când mai veniþi? Þara.. aþi cutreierat-o toatã. iubitor de patrie.. trecând prin Iaºi. L-am întrebat: . în slujba þãrii sale. un martir. direct.. dar cu gândul niciodatã nu m-am rupt de acolo. la familia sa. de un singur lucru se cãina.. s-a pomenit arestat din nou.În Basarabia. la Iaºi. În el eu vedeam. dar ºi erou al neamului nostru necãjit ºi hãrþuit.. care a rãmas acelaºi luptãtor.. Nu odatã la adunãrile de mai înainte. nu mã ia nimeni de la casã.. un purcel ºi un câine.. – 180 – . cântece despre fraþi ºi surori. moº Dumitru era acum mulþumit de ceea ce avea. ce are de spus. am rãmas fãrã soþie ºi bãiat.. dar.. În 1952 a fost dus cu avionul la Moscova ºi. întreagã..!! S-a întors acasã.Uite.. mai întâi. de bucurie cã l-a vãzut întors. dupã niºte cercetãri. Trãiesc aici... iau dat drumul sã se întoarcã acasã.. dã Doamne. Soþia. Peste câteva luni. azi. apoi a fost graþiat.. Aflat în pragul vârstei de 90 de ani. Acasã a gãsit copiii mari. ieºea ºi critica autoritãþile comuniste pentru politica lor antisocialã cãreia. Peste doi ani. În casa lui trãiau alþi oameni. impilat ºi asuprit. A stat în puºcãrie pentru vina cã în timpul rãzboiului de la rãsãrit a luptat împotriva armatei sovietice. nu l-am mai gãsit în viaþã. Bucuria însã n-a þinut mult. mai mulþi pomi. . La Aiud a stat pânã prin 1964..deseori îl chema sã-i cânte cântece româneºti. gospodarul. ºi a þinut sã se reîncadreze în învãþãmânt. cântece de dor. totuºi. care nu ºtiau nimic despre el. odatã cu mulþi alþi foºti prizonieri reîntorºi în þarã. . la Iaºi. fiind reâncadrat în învãþãmânt. butuci de viþã de vie.. ªi el. printre care niºte minunate prãsade. îþi spune sincer. Dupã casã avea grãdinã... cã nu-i ajunge: puterea mãcinatã în lagãrele ºi puºcãriile comuniste ºi pe care ar fi dorit s-o punã. ºi dus la Aiud. Socot cã numai o þarã avem. Da. nu se putea opri din plâns. bãnuiesc. A doua zi dimineaþa ne-a arãtat (eram cu soþia Veronica) gospodãria: câteva gãini. a oftat moº Dumitru Osipov.Pentru mine Basarabia a fost ºi a rãmas tot aceiaºi þarã. victimã a unui regim totalitar ºi a unei atitudini antiumane faþã de destinul unui om într-o societate criminalã pe care o instaurase comuniºtii cu sila. slava Domnului. aºa-i soarta omului. numai numele sã-i rãmânã. Mã uitam cu admiraþie la omul acesta.

unde trãia Victoria. Noua mamã era Iulia ªedlovschi. Mihai Ursu era director la ºcoala din Cuhureºti ºi avea ºi vreo 6-8 – 181 – . Aveau trei copii: Eugen. El. care era învãþãtor la Cuhureºti. Victoria. tatãl meu. Mihai Ursu era deja director în 1940 la ºcoala din Cuhureºti. poate prea puþin timp trecuse de la moartea primei soþii. având ceva pãmânt ca mai toþi þãranii. într-un cerc restrâns de cunoscuþi ºi musafiri. dat peste cap. fiica lui Ioan ªedlovschi. Se cãsãtorise cu Mihai. o familie care trãia în bunã înþelegere ºi iubire. Iulia era înaltã. cãci la Bãlþi avea mulþi prieteni ºi cunoscuþi. nici prea mic. era cãsãtorit cu Alexandra ºi. era pedagoagã ºi uneori profesoarã de francezã. Avea 42 de ani. Alexandru ºi o fetiþã pe care o numeau toþi Lealea. Aºa am fãcut ºi noi. Mai avea o sorã. Mihai Ursu. Se aranjase cu lucru la liceul “Domniþa Ileana”. Ca învãþãtor a fost repartizat la Cuhureºti. Pãrul întunecat. mai tânãrã decât sora ei. Terminase ºcoala primarã la Cobâlna Nouã. avea multe camere ºi deseori în ea aveau loc petreceri care atrãgeau tineretul oraºului. Bãieþii erau cam de aceeaºi vârstã cu mine. absolvise liceul “Dadiani” la Chiºinãu. absolventã a Liceului “Domniþa Ileana” din Bãlþi.ALEXANDRU URSU ªtefan. Bunelul copiilor era deloc din satul Cobâlna Nouã. corpolentã. care în 1940 împlineam 16 ani la 28 iunie. poate nu dorea sã fie o nuntã prea mare. era un om simpatic la înfãþiºare. unde soþul ei era director de ºcoalã. Amândoi formau o pereche frumoasã. Poate cã tatãl meu nu dorea asta. unde lucra învãþãtor din 1919. se ocupau cu agricultura. În sfârºit în 1940 Iulia se cãsãtorise cu ªtefan Pirogan. fratele meu. judeþul Soroca. iar tatãl meu cu câþiva ani mai mult. s-a cãsãtorit a doua oarã dupã doi ani de la moartea mamei noastre. în casa lor pe strada Unirii 11. apoi ºcoala normalã de la Soroca. Ion Ursu. o femeie solidã. ziua fatalã a Basarabiei Româneºti. nici prea înalt. Bãrbatul ei. Era încã tânãr ºi trebuia sã-ºi refacã viaþa. care-i va zdrobi toate visurile ei. cu ochii inteligenþi ce exprimau bunãtate ºi încredere. o pedagoagã la acelaºi liceu. Iulia tot alegea mirii sãi ºi nu reuºise sã se cãsãtoreascã. Nunta a fost fãrã mare fast. o femeie ce nu fusese încã mãritatã. Casa lor era fãcutã din piatrã. unde trebuia sã fie. Trãia la Bãlþi cu pãrinþii sãi Ion ºi mama Meletina. Sora Iuliei Victoria. Ea nu ºtia atunci cã viaþa ei se va transforma într-o straºnicã tragedie. administratorul moºiei boierului Leonard în satul Limbeni. Nunta lui tata a avut loc la Cuhureºti ºi nu la Bãlþi. cu un corp de bãrbat sportiv. era o femeie de staturã micã. care trãia cu familia sa în comuna Cuhureºti. cunoºtinþã cu noile rude din comuna Cuhureºti. Larisa. eu ºi Tolic.

porci ºi pãsãri fãrã a le ºti cineva numãrul.hectare de pãmânt. Se lãudau cã ei vor cuceri toatã lumea ºi comunismul va fi peste tot. Deseori venea echipa regalã cu medici. Dar armata roºie care venise pe pãmântul Basarabiei nu semãna deloc cu armata þaristã. lacrimi. aruncaþi în închisori.Nu fusese rãu în timpul þarului. care era un simpatizant al socialismului. aveau altã uniformã ºi minþeau straºnic. un tineret visãtor la o viaþã mai bunã. studenþi care ridicau cultura satului. Mihai mai era ºi membrul Partidului Liberal ºi chiar fusese ales preºedinte al Consiliului judeþean. care trãise în România democraticã cu drepturile omului ºi toþi aºteptau un sfârºit. duºi în subsolurile clãdirii NKVD-ului. a fost ca un trãsnet într-o frumoasã zi de varã cu soare arzãtor. Satul a devenit model. învãþãtori. Satul Cuhureºti se bucura de o mare popularitate culturalã. era optimistã ºi împreunã cu ªtefan. care copilãrise în timpurile þarului rus. duºi pe alte meleaguri. o rezolvare a problemelor. Erau mai rãu îmbrãcaþi. Dar din primele zile bãºtinaºii au simþit cã nu e totul cum spuneau ei. lagãre. cãci aici veneau mulþi studenþi. Viaþa devenise un chin pentru oamenii cinstiþi. . jucându-se trei zile. torturaþi. se aºteptau la o viaþã bunã. auzeai numai laude Partidului Comunist. deseori era nevoit sã trãiascã la Soroca ºi venea mai rar acasã. ducându-i la puºcãrie. dãruite ºcolii de moºierul Bogdan. numitã chiar de sovietici – “Corbul Negru”. Avea mult de lucru. spuneau ei. Peste câteva luni sovieticii au dat nãvalã ºi au ocupat Basarabia ºi Bucovina. Iulia. sanitari. Aºa cã Mihai se mai ocupa cu gospodãria ºcolii care le fãcea viaþa mai uºoarã. lui tãtuca Stalin ºi Lenin. de acei care se stãruiau sã ridice nivelul de culturã al satelor basarabene. În gospodãrie era o pereche de cai. Totul a fost atât de neaºteptat de majoritatea populaþiei. în Siberii de gheaþã. maltrataþi ca sã recunoascã o vinã de care nu erau vinovaþi. Când stãteai de vorbã cu ei. teologi. Un an de zile a fost un an de crime sovietice. Se putea de trãit. Din primele zile pe strãzi a apãrut o maºinã cu dubã. Pe capul familiei Ursu a cãzut o mare nenorocire. Mihai a fost arestat – 182 – . era des vizitat ºi de Dumitru Gusti ºi de poetul Iov. În primãvara anului 1940 a avut loc nunta lui ªtefan ºi a Iuliei la Cuhureºti. români împuºcaþi. scriitori. poeþi. Prin anii 1936-37 satul rãsunã de cântecele legionare pe care le cânta tineretul. Copiii s-au bucurat de noii prieteni. fricã ºi urã… Oamenii erau arestaþi fãrã vinã. Frica a intrat în bãºtinaºi. perdelele la geamurile caselor erau trase ºi toþi se ascundeau. Apoi toate s-au reântors la acele obiºnuite ºi fiecare îºi continua viaþa cu grijile sale. care umbla mai mult noaptea ºi luau oamenii din casele lor. lãsând în urmã jale. o vacã.

L-au dus la Sverdlovsc. oameni buni? Ruºii sînt la Nistru. împotriva regimului comunist. aducându-i mâncare. Vreþi în Siberia? Le-a dat bani zicându-le: – 183 – . În oraºe se dezgropau gropile unde fuseserã aruncaþi oameni nevinovaþi. Victoria. . sperând cã ei se vor opri la Prut. Dar ce puteau gãsi ei la un om cinstit ºi drept? L-au dus la Cotiujeni. Din Basarabia mulþi fugeau din calea lor. venea la închisoare. spre alte zãri. Îi era fricã sã rãmânã la Cuhureºti. cãci erau împotriva lui Stalin. Aici lupte nau fost. Poporul s-a bucurat de venirea românilor.la Soroca în septembrie la numai douã luni de la venirea ocupanþilor. Într-o zi i-au spus cã el e trimis în Rusia. Primii soldaþi români care au intrat în Cuhureºti erau niºte cercetaºi. A fost din nou arestat. iar oamenii s-au reântors la casele lor încercând sã-ºi refacã viaþa. Au venit nemþii care s-au purtat frumos cu populaþia. a venit la Cuhureºti prietenul lui Mihai. Oamenii se adunau. Dar a venit anul 1944. trãind la gazdã. Soþia. Când frontul era lângã Soroca. haine… Dar zbirii sovietici nu luau nimic. erau politicoºi ºi cinstiþi.Ce staþi voi aici. Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc Basarabia ºi Bucovina. . cãci nemþii i-au forþat sã lupte mai departe. spunea el. mergând spre Vest. când Armata Sovieticã se întorcea victorioasã. dacã doreau sã li se întoarcã Ardealul. frântã la Cuhureºti. denunþat de un trãdãtor din sat. A stat la închisoarea din Soroca pânã în aprilie 1941. se uitau ºi se indignau. împuºcaþi ºi acoperiþi cu var sã nu rãmânã urme. la Cuhureºti aºa ºi nu a ajuns. Când a început rãzboiul între nemþi ºi sovietici poporul a respirat mai uºor. nu luau nimic fãrã sã plãteascã. Ei nu furau. casa le fusese rechiziþionatã ºi acum în ea trãiau militari sovietici. Într-o zi a venit tata la ei. unde l-au judecat ºi l-au trimis în lagãrul de exterminare la Ivdel. Într-o searã au venit trei militari NKVD-iºti la Cuhureºti ºi au rãscolit totul. Mulþi sovietici nu doreau sã lupte ºi se predau nemþilor. unde a fost închis într-un beci.Mi-au dat drumul. Copiii învãþau la Soroca. Sovieticii fugiserã. nãdejdea cã acest chin se va sfârºi ºi poporul va scãpa de sovietici. obositã. doreau sã se opreascã la Nistru. Rãzboiul s-a dus mai departe. Victoria ºi-a luat copiii din Soroca ºi a plecat la pãrinþii sãi la Bãlþi. Dar îndãrãt. nu-i dãdea voie sã-l vadã ºi ea se întorcea plânsã. S-au ivit speranþe. vãzând ce “fericire” au adus sovieticii pe pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei. dar nu a fost posibil. le povestea despre crimele sovietice.

Leon Svicinschi. Floarea ºi Maria. i-au plasat într-un vagon marfar cu sobã ºi lemne. Aici l-a întâlnit pe Alexandru ºi s-a cãsãtorit. Bârlad.Dacã o sã aveþi. Refugiaþii erau întâmpinaþi în gãri la Vaslui. Alexandru învãþa la liceu. Nuþa cu mama sa s-au evacuat în Oltenia. veneau oamenii aducând de toate. Oltenii. Pe drum în alt sat îi aºteptau alt car cu boi cu schimbul. Aºa au ajuns la Râmnicul-Vâlcea unde avea loc repartizarea lor. Pentru toatã viaþa le-a rãmas amintirea scumpã despre acei olteni cu suflet mare. Când s-a mai potolit lucrurile ºi sovieticii se mai liniºtise. Au stat la ei câþiva ani fãrã sã plãteascã gazda. Aºa au ajuns în comuna Pleºeni. pe front. O familie cu suflet mare. despre familia lui Nicolae Pantaleru. Mama Nuþei avea o sorã la Bãlþi – Iulia Lipcovschi care avea o fatã – ªtefania. în gazdã la familia lui Nicolae Pantaleru. din puþinul pe care îl aveau se împãrþeau cu ei. Era o ordine perfectã în vremea lui Ion Antonescu. vroia s-o ajute pe nepoata ei. parcã ar fi fost rude. pe care sovieticii l-au împuºcat crezând cã e neamþ (Adolf). fiindcã Victoria avea un document fals cã erau refugiaþi din 1940. Eugen ºi-a luat bacalaureatul la Râmnicu-Vâlcea ºi a fost luat în armatã. din Bãlþi. o sã-mi întoarceþi cândva. apoi a intrat la facultatea de chimie industrialã la Iaºi. i-au primit cu braþele deschise. Tatãl ei era din neam polonez. unde Nuþa a terminat facultatea de chimie ºi a fost repartizatã la Piteºti. cãci era încã frig primãvara. pe care a terminat-o în 1950. A luptat în Ucraina. unde s-a nãscut prima fetiþã – Doina. Tatãl ei avea lângã Iaºi o moarã rãmasã de la bunel – Leon Adolf Svicinschi. unde s-au încãrcat pe o platformã de tren pânã la Iaºi. spre cinstea lor.. I-au încãrcat într-o cãruþã ºi într-un car cu boi ºi au plecat. Aici i-au întâmpinat militarii români. toþi s-au întors la Iaºi. unde lucra la o benzinãrie. dar peste un an a fost luat în armatã. care i-au ajutat în toate. Nuþa trãia la Iaºi în 1940. cum fãceau de obicei. La prefecturã li s-au dat bonuri. Aici s-a cãsãtorit cu Nuþa Lipcovschi. cu mâncare. Victoria a cumpãrat o cãruþã cu cai ºi au plecat pânã la Bãlþi. Dupã armatã a nimerit la lucru la Piteºti. Mama Nuþei a luat-o pe ªtefania la Stolnici unde se refugiase cu Nuþa. Aveau ºi ei trei copii: Mãriuþa. Ungaria. Cehoslovacia. ªtefania s-a evacuat ºi ea în Oltenia. Trãiau greu. La Sinaia în garã erau bucãtãrii militare cu mâncare caldã. la Craiova. – 184 – . Soþia lui Nicolae – Ileana le dãdea la toþi copiii cârnaþi ºi turte când se duceau la ºcoalã. Când sovieticii înaintau spre Iaºi. Dupã un timp au fost trimiºi cu lucru la Viºeul de Sud. Alic a fost repartizat asistent la facultatea de chimie. ca sã primeascã pensia câteva luni la rând. Totul era atât de bine organizat cã se mirau sãrmanii. Sovieticii nu i-au întors în Basarabia.

apartamentul era rãu încãlzit. care i-au fãcut toate formele. Igor Senicovschi nu mai este. nejeluindu-ºi soldaþii. erau corecþi. Asta în timpurile grele sovietice. la combinatul de Cauciuc. a crescut copilul ªtefaniei. nu ai originã sãnãtoasã… amintindu-i de bunelul neamþ ºi de moara lui. În 1985 Alexandru a ieºit la pensie cu 4000 de lei pe lunã. dupã revoluþia din Rusia. primitori. Condamna purtarea soldaþilor sovietici. geodezist.Noi ºtim cine eºti. Mai mult. au avut multe de suferit. Aici ruºii bãºtinaºi au primit-o foarte bine. considerându-i ocupanþi ai Basarabiei româneºti. fetele cãpãtase carte bunã ºi acum lucrau ºi ele. lucra învãþãtoare. S-a cãsãtorit cu un învãþãtor. au înfiat doi copii orfani. S-au întors din nou la Piteºti. dar a trãit 20 de ani în România. dar n-a avut noroc. nu ºtia româneºte fiind ºomer. Eliberatã. În 1961 a venit ordin de la minister ca Alexandru sã fie transferat la Oneºti. îi dispreþuia pe sovietici. . copilul mic. dar erau tineri ºi au rezistat. Oraºul Oneºti abia se construia. el murind de tânãr. trãiau bine. care. numai ca un comandant sã capete ordinul. la Bãlþi. dar dorul de casã ºi de pãrinþi a fãcut-o sã se întoarcã acasã. fiindcã tatãl sãu. la Iaroslav la Institutul de cercetãri în domeniul cauciucului. Dar. Doina trãia cu ei. A fost un bãrbat cinstit ºi drept. S-a dus la comenduirea sovieticã la Iaºi. învãþãtor ºi el la Bãlþi. Aici a învãþat fãrã platã la liceu ºi la Universitate la Iaºi. Stabiliþi la Oneºti. fiindu-i un adevãrat tatã. un polonez nãscut la Harkov. pe care i-au crescut ºi i-au fãcut oameni. În 1969 a fost numit ºef de producþie. cãci le trebuiau specialiºti. ce era foarte bine în acea vreme. terminând facultatea de matematicã. ocupând oraºele. când mii de oameni erau aruncaþi în bãtãlie fãrã pregãtire. nestimându-i pentru politica lor ºovinã ºi agresivã. Dar la Ungheni a fost arestatã ºi a stat un an de zile în lagãrul de filtru de la Chiºinãu. oameni de treabã. ªtefania venise cu Nuþa la Iaºi. au trimis-o în Uniunea Sovieticã. la început a fost greu dar cu timpul viaþa s-a îndreptat. O invitau la sãrbãtorile lor. la pãrinþi. Acest om neavând copii. era o lipsã acutã de alimente. El vãzuse multe în timpul rãzboiului. ce se construia. Era ºef de secþie la planificare. fiind inginer conºtiincios. A luptat în rãzboi în armata sovieticã. om de o politeþe ºi o purtare exemplarã. unde s-a nãscut al doilea copil Cristina. Cu toate cã era veteran de rãzboi sovietic. s-a întors la Bãlþi. Dupã câþiva ani s-a cãsãtorit cu Igor Senicovschi. A fost toatã viaþa recunoscãtor României despre care vorbea numai de bine. – 185 – . cu toate cã trãiau greu. dar Cristina era la Iaºi. A luat legãtura cu ªtefania. ºi. a decedat la vârsta de 80 de ani. Cât a lucrat Nuþa la Piteºti ºi Oneºti era mereu terorizatã de comuniºti.

pentru aceastã fãrãdelege? Cine va rãspunde faþã de acei copii ºi mama lor. care au trãit numai cu amintirea despre omul iubit. unde nimeni nu va aduce niciodatã o floare ºi nu va aprinde o lumânare? Mama Victoria nu mai este. stãruindu-se sã-ºi creascã copiii. distrugând în aºa fel þara sa. Fetele lui Alexandru se cãsãtorise ºi acum trãiau cu toþii în acelaºi oraº. lipsitã de cele avute la Cuhureºti. Þarul Rusiei. era un bãrbat simpatic. dar s-a impus în faþa conducãtorilor. fãrã casã ºi fãrã masã. rãmasã vie pânã la ultimul suflu. Cine va rãspunde pentru distrugerea familiei Ursu. dar Alexandru ºi Nuþa s-au temut. bucurându-i cu nepoþi la bãtrâneþe. nevoi ºi atât de puþinã fericire. cãci dupã legea sovieticã de atunci. Venise la Combinatul din Oneºti ca stagier. Oneºti. capi de familie. Letonia. El îºi dãdea seama de politica conducerii sovietice care nimicea fãrã vinã milioane de vieþi omeneºti. au bucurat-o cu nepoþi ºi nepoþele mãcar în ultimii ei ani de viaþã plinã de griji. Victoria Ursu nu ºi-a refãcut viaþa. Nuþa ºi Alexandru au luat legãtura cu ªtefania ºi Igor. Igor a dorit sã-i ducã ºi în Basarabia. nu aveai voie sã te deplasezi în altã localitate decât cea permisã. trãind cu amintirea lui Mihai pentru a-ºi putea creºte copiii. a rãmas singurã.jefuiau casele ºi violau femeile. ocupând diferite funcþii. gândindu-se uneori cã poate o va vedea din ceruri Mihai al ei.. dorind sã viziteze Estonia. de o energie rarã. Trei copii rãmaºi fãrã tatã a ridicat ºi i-a pus pe picioare ea în acei ani. sã facã din ei oameni cu suflet mare. rãmânând cu lucrul aici. L-a aºteptat o viaþã întreagã suportând greutãþi ce apãsau pe umerii ei firavi ºi gingaºi. la Bãlþi. trãind cu speranþe ºi visuri zadarnice. Nu i-a fost uºor. Mama lui Alexandru. – 186 – . Înþelegea ºi politica ºi ideologia antiumanã a partidului comunist. neºtiind nimic nici de el. Vãrul le-a fãcut o chemare. întemeiat de Petru. Poate cã anume aceasta a þinut-o ca un brad în furtunã. unde Igor avea un vãr. ea nu ºi-a pierdut cumpãtul. Trãind pe meleaguri strãine. cãci înainte nu puteai nimeri în þara “fericirii” ºi ei au venit cu trenul la Tallinn. I-au dus ºi la Leningrad. lipsiþi de dragostea pãrintelui. Soþul Doinei – Tudor.. trei copii buni la suflet. A avut fericirea sã-ºi vadã copiii deveniþi oameni adevãraþi. arãtându-le frumuseþile acestui oraº. de nopþile fãrã somn când gândurile se îndreptau spre el. sã-ºi revadã locurile unde s-au nãscut. Mulþi ani l-a aºteptat pe soþul iubit. ªi nimeni nu ºtia de lacrimile cãzute din ochii ei frumoºi. dar a reuºit datoritã dragostei faþã de Mihai. nici de locul mormântului lui. trei oameni adevãraþi. Aici au venit cu maºina lor ºi Igor cu ªtefania.

dar mi-aduc bine aminte cum eu. datoritã unor oameni fãrã minte. Viaþa azi a devenit alta. SIMION HACHI În asociaþia noastrã de victime ale regimului totalitar comunist sunt membri a cãror pãrinþi sau rude au fost în Sfatul Þãrii. el a înþeles cã vremurile de odinioarã. adevãr. umblând în doliu. ªi pentru cã ea a trãit 96 de ani. puteam sã aflu multe lucruri despre bãrbatul ei. rãi conducãtori.. sã dai de oamenii trebuincioºi. sã fie mulþumit ºi sã simtã cã ºeful îºi bate capul pentru ei. Glodeni. cinste. o vedeam pe tanti Vera. Lozinca veche parcã era bunã: oamenii fac totul!. fiul lui Simion Hachi fost ºi el deputat în Sfatul Þãrii. dar cea mai mare crimã a fost cã ei au distrus principiile de moralitate. din pãcate decedat în anul 2000. soþul Doinei. Nu-l þin minte. în þarã s-au distrus ºi falimentat întreprinderi ºi fabrici vestite. dar atunci nu m-am – 187 – . aruncând în strãzi mii de muncitori ºomeri. oamenii rãmânând fãrã lucru. ªi al treilea sunt eu. cu ce se mândrea cândva poporul român. deputaþi români moldoveni care cu tot pericolul pentru viaþa lor au votat Unirea Basarabiei cu România. profitori. bãrbat energic. de vreo 7-8 ani. acum trebuia sã te miºti singur. despre alþii cãci ei toþi au riscat cu viaþa în acele timpuri grele ale revoluþiei ruseºti. au trecut. Vadim Pirogan. Bãrbat cu cap. sã umbli. fumul se ridicã vesel din coºurile ei. Ei au distrus România. duceau totul de râpã. Totul a fost distrus. Astãzi rafinãria lucreazã. bucurând oamenii. furat. care în timp de un an a pus pe picioare aceastã fabricã de benzinã. schimbându-se mereu la posturi. fiecare trebuie sã facã ceva. Altul este Simion Hachi. care niciodatã nu rãspundeau de nimic.. fiul lui Anton Crihan. fãcând sluj în faþa celor mari. Unul din ei a fost Dumitru Crihan. dreptate. producând multe feluri de benzinã. pentru viitorul copiilor sãi ºi pentru þara care a trecut prin atâtea nenorociri ºi suferinþe din cauza comuniºtilor sovietici. fiind condusã de oameni incapabili. Dar la conducere a venit Tudor Gãureanu.Dupã revoluþia din 1989 din România. cãci a murit de tânãr. mulþi incapabili. dar erau promovaþi în posturi oameni de partid. Aºa sa întâmplat ºi cu Combinatul din Oneºti. care ºtiu cã acolo este omul care se stãruie ca ei sã aibã o viaþã mai bunã. furându-i bogãþiile. ca poporul sã aibã o bucatã de pâine. când un director aºtepta ordine ºi aprovizionare de la ministru sau partid. sã nu aºtepþi parã mãlãiaþã. un nepot al lui Ion Rusu din Camenca. sã faci rost de unde poþi. cu rafinãria de petrol. care era cãsãtorit cu Vera. Rafinãria a încetat sã funcþioneze. sora mamei mele.

În 1938. Au fost cazaþi în Huºi. fost deputat. Petre ªerban. a luat parte activã la evenimentele Unirii. Mama Parascovia terminase gimnaziul în oraºul Reni. rãnind doi cai. Era noroi. Fiecare avea dulapul sãu – 188 – . Se retrãgeau mâhniþi. dar nu a reuºit. ºase nemþi ºi un român. Ajungând la Berlin. La jumate de drum i-a pãrãsit ºi dirijorul orchestrei. Cei din Fãgãraº au fost repartizaþi la ªcoala de subofiþeri din Marienwerder. lângã Vadul lui Vodã. care au tras un obuz. În 1940 era cu grãnicerii la Nistru. sã nu rãmânã sub ocupaþia sovieticã. În Bucureºti trãia sora lui. Rãmãsese foarte puþini. tot Simion. când au apãrut trei avioane româneºti. tunurile. Au fost cazaþi în camere. În 1943 s-a întors regimentul lui Simion. La 28 iunie au primit ordin de retragere ºi erau indignaþi cã Basarabia e cedatã ruºilor. Feþele ostaºilor erau galbene de gerul prin care trecuse. echipamentul erau transportate cu cãruþele. erau mulþi candidaþi. În august 1943 a fost trimis cu prietenul sãu Vasile Captari la ªcoala de subofiþeri din Fãgãraº. unde i-a prins cutremurul din 1940. plângând se retrãgea spre Prut. Se aflau la vreo 20 de kilometri de Prut. A fost ales împreunã cu alþii sã fie trimis în Germania. Simion a fost trimis la Bucureºti pentru a da examene la ªcoala militarã de dirijori. Cãsãtorinduse. fiind copil de trupã ajungând în Transnistria. aºteptând atacul armatei sovietice. Fiind preºedinte de plasã în Cãlãraºi. condusã de dirijorul ºi compozitorul Petre ªerban. Simion Hachi s-a nãscut în satul Pituºca. A luat parte la rãzboi. lansând foi volante cu încurajãri. ceilalþi au plecat în þarã. Simion a rãmas în armata românã pânã la sfârºitul rãzboiului. Pe un deal au apãrut douã tancuri sovietice. Valentina. cã o sã fie bine cu ruºii. a venit la Pituºca ºi era casnicã. absolvise seminarul teologic. În drum întâlneau agitatori sovietici care îi agitau sã rãmânã acasã. care a fãcut multe victime ºi distrugeri în þarã. Neavând maºini. Însã din orchestra lor numai trei gradaþi au rãmas. A participat la primul rãzboi mondial. cutremur puternic. dorind sã înveþe muzica a intrat copil de trupã în orchestra regimentului 6 de grãniceri din Chiºinãu. cãci ºtiau de intenþiile þãrii vecine. numai un pluton. care era din Cetatea Albã. Celãlalt a dispãrut. plouase ºi Simion. Fiul Simion a terminat 7 clase în satul Bucovãþ. deja 7 vânãtori. Locotenentul lor a dat ordin sã rãspundã ºi au distrus cu un obuz un tanc rus. muniþia. fiind decorat de þar cu ordinul Sfântul Gheorghe. a vãzut el multe clãdiri distruse de bombardamentele aliaþilor.gândit la asta. Tatãl sãu. din Stalingrad. la cursuri de subofiþeri pe un an de zile. În acelaºi timp studia ºi vioara la Conservatorul „Unirea” din Chiºinãu.

La instrucþie îi duceau ºi aduceau cu maºinile. apoi a plecat. Atunci comandantul ªcolii de subofiþeri i-a lãsat – 189 – . ºi-a gãsit portmoneul sãu. Înainte de îmbarcare în maºini. cu aer curat. Aºa ceva era nemaipomenit pentru Simion. copaci bãtrâni smulºi din rãdãcinã blocau strãzile. Mulþi ani mai târziu.. a rãmas trãsnit când. au înþeles cã e falsã. parcã iscãlit de ataºatul militar român. totul era în regulã. era cerul negru de ele. printre alte lucruri. crescut în România. El se uita curios dacã cineva le va lua.. Apoi au fost transferaþi la ªcoala de subofiþeri din Eltlingen. A vrut sã-i mulþumeascã cu mãrci sau cu cartele. Copiii nu distrugeau nimic. Ieºind din adãpost. Bombardau. Dupã terminarea ºcolii li s-a dat o sãptãmânã vacanþã. miere de albine. alte principii. Intrând în oraºul Carlsruhe la un weceu. pe trei zile. Ei. Un maior neamþ le-a înmânat un rãvaº. Într-o zi au venit avioanele americane. prãjituri. unde se fura peste tot. peste tot o curãþenie exemplarã. Peste patru zile s-a dus ºi. Lenjeria le schimbau odatã în 7 zile ºi mai aveau câte o cãmaºã lungã de noapte. a pus portmoneul sãu pe pervazul geamului. Primeau þigãri. Simion a vãzut distrugerile foarte mari: case cu multe etaje în ruine. zeci ºi zeci. Erau nemþi.ºi patru costume: pentru instrucþie. cartele pentru copturi. românii. nimerind la acel weceu. pentru sport. Femeia l-a rugat sã controleze conþinutul... altã culturã. Nemþii din grupa lui i-au spus sã se ducã sã-l ia. Lui Simion i s-a întâmplat un caz care i-a rãmas amintire pe toatã viaþa. la poalele munþilor Alpi. Dar nimeni nu s-a atins de ele. unt ºi alte produse gustoase. Era altã viaþã. cu toate cã erau flãmânzi ºi nenorociþi.. erau cartele pentru pâine ºi alimente. cafea. pe care le avea în plus. Era o disciplinã de fier pentru toþi. nu ruºi! Pe la mijlocul lunii iunie 1944 ºcoala noastrã de subofiþeri a primit ordin sã se deplaseze urgent în Franþa pentru a lupta contra partizanilor. Un tren încãrcat cu rachete nemþeºti Fau-2 a explodat. Era ceva groaznic. care le ordona sã plece cu nemþii în Franþa. pentru lucru ºi pentru paradã. A vãzut lângã picioarele sale niºte hârtii. tramvaie rãsturnate. trãind în Uniunea Sovieticã. cunoscând iscãlitura ataºatului lor militar. îºi aducea aminte de Germania. Venind la cazarmã la 8 kilometri depãrtare ºi-a dat seama de pierdere.. dar el nu credea cã o sã-l gãseascã. era ordine peste tot. Comandantul ºcolii era cãpitanul Keler. care dupã ce dãduse douã palme unui soldat ºi-a luat pãtura ºi singur s-a dus la carcerã. la adunarea efectivului ºcolii ei ºi-au spus cuvântul. uitând de el. Hrãneau foarte bine: trei feluri de mâncare. Au protestat. o priveliºte minunatã. cu pomi fructiferi pe strãzi. dar ea na dorit sã ia nimic.

De ce au fost împuºcaþi? Plutoanele de execuþie fãceau astfel de demonstraþii sã bage frica în oameni. dar pe ascuns. Unitatea se numea „Mihai Viteazul” ºi avea destinaþia sã fie dislocatã în munþii Carpaþi din România. Îi mai învãþau pe ostaºi activitatea diversanþilor. au mers pe jos multe ore. Acolo pentru prima oarã au aplicat în lupte lasserul. iar mai departe aveau cãlãuzitori. formatã de sovietici din prizonierii de rãzboi români din Rusia. în octombrie 1944. România va fi sovietizatã ºi colonizatã pe veci. În februarie 1945 unitatea a fost dislocatã în Germania. vroiau puterea pentru Horia Sima.pe ei. o parte dintre ei au fost detaºaþi în Austria ºi încadraþi într-o unitate militarã românã. Mai târziu au aflat cã sunt legionari care au luat parte la revolta din Bucureºti în 1940 împotriva guvernului lui Ion Antonescu. Militarii nu ºtiau pânã atunci cã România e ocupatã de sovietici nici despre divizia „Tudor Vladimirescu”. Acolo luptau împotriva sovieticilor. La fondarea acestei unitãþi ºi-a dat concursul ºi prim ministrul României din exil. El încã atunci le spunea cã în cazul biruinþei bolºevicilor. armele ºi armamentul Germaniei ºi al aliaþilor. românii. sã culci oamenii în rând ºi apoi sã le tragi câte un glonþ în ceafã. Simion a – 190 – . Ajungând la destinaþie. Tot aici erau încadraþi ºi cursanþii din ªcoala de ofiþeri infanterie. formatã special în Uniunea sovieticã pentru ai aduce pe comuniºti la putere în România. Cursurile s-au terminat pe data de 23 august 1944 ºi i-au trimis de la Etlinghen la un poligon de tragere din mijlocul Germaniei. Dupã o lunã de odihnã. Unitatea din Austria era alcãtuitã din acei care nu vroiau sã rãmânã sub cizma ruseascã. sã termine cursurile. la odihnã. înlocuind o unitate folksturm. înþelept ºi duºman al bolºevicilor. Toate erau în haine civile. Mai era ºi o altã divizie Horia. pe fluviul Oder. Coborând din tren la o garã. care tãia ºi tancurile. Vasile Captari ºi Ion Macovei erau agenþi de legãturã între statul major ºi subunitãþile de pe front. Aceastã funebrã priveliºte i-a întristat. Cloºcã ºi Criºan. Fãceau acest lucru ºi comuniºtii sovietici. Prin foame ºi suferinþe au reuºit sã-i forþeze pe prizonieri sã lupte împotriva poporului sãu. Simion Hachi. Nu puteau înþelege ce s-a întâmplat. iar nemþii au plecat în Franþa. au dat de o grupã de români care nu vroiau sã stea de vorbã cu ei. Ce cruzime. Aºa au trecut vreo patru luni de lupte grele cu sovieticii. Pe drum au întâlnit pe partea dreaptã o mulþime de cadavre aliniate în rând la o distanþã de trei metri ºi pe o lungime de un kilometru. spre a lupta împotriva armatei sovietice. Comandantul era un colonel. sã nu vadã ºi sã nu ºtie nimeni (Katân). Horia Sima Guvernul þãrii era atunci exilat în Austria. un om foarte curajos. De la baza lor grupele de desant se deplasau cu avioanele germane.

Oraºul Schwerin era în ruine. trezindu-se. Populaþia venea în fiecare zi sã cureþe oraºul de dãrîmãturi. Aici erau ruºi. nare acoperite cu paie. Îi hrãneau cu supã din sfeclã. Noaptea au venit doi ruºi care le-au luat totul ce gãseau la ei. Bãrãcile erau din scânduri. I-au urcat într-un tren. cu o singurã uºã. Simion a vãzut pentru prima oarã ofiþeri ruºi. dupã douã secunde o bombã a cãzut deasupra colibei. Simion a fost chemat la interogatoriu de un cãpitan din NKVD.. ºi le-au dat câte un pachet. Simion nu putea înþelege unde trãiau ei cãci nu se vedeau nici corturi. ucraineni. biscuiþi. dar se purtau prieteneºte cu ei. Militarii americani se antrenau la cãlãrie ca niºte cowboy.înnoptat într-o colibã. nici bãrãci. Vasile Captari a spus cã-i din Teleneºti ºi a fost trimis la – 191 – . Într-o zi nemþii le-au dat biciclete ºi au plecat spre front. A avut impresia cã sunt niºte sãlbatici. români. Apoi i-au trimis liber spre Marea de Nord. I-au dus într-o pãdure. ameninþându-i cu pistoale. distrugând-o complet. ciocolatã. plecând pe jos mai departe. O grupã de soldaþi legionari au trecut Oderul. unt. Aici el a spus cã nu a luptat pe front. Dacã ar fi întârziat câteva minute Simion ar fi fost mort. Dimineaþa. într-o închisoare – Drei Bergen (trei minute).. nimicind comandamentul sovietic. Simion i-a dat cãpitanului un pachet de þigãri ca sã-l trimitã într-un lagãr mai bun. Dupã douã sãptãmâni i-au dus pe malul Rinului. ci a fost la o ªcoalã de subofiþeri. Acest lagãr de filtrare era plin de prizonieri. polonezi. Într-o zi i-au strâns pe toþi românii ºi i-au repartizat în diferite secþii. Simion a fost trimis în secþia polonezã. lungi de vreo 80 de metri. a fost chemat de soldaþi la cafea. I-au dezarmat ºi i-au trimis într-un lagãr. care i-a dus într-un lagãr cu regim sever. unde era o fermã de cai de rasã. Peste câteva zile americanii i-au fãcut prizonieri. Ce nu era în el? Caºcaval. Pãrãsind coliba. Iau dus în oraºul Schwerin. din ce þarã. Aici i-au anchetat cine sunt. Tanchiºtii nemþi dãdeau foc tancurilor Leopard. La sfârºitul lui aprilie au sosit niºte maºini militare englezeºti. erau vreo 250. fãrã un pic de grãsime. Dar ruºii înaintau. dar ºi ei au murit. din armatã ºi cei aduºi la muncã forþatã în Germania.

aici era jale. Ei cereau sã le instaleze o sobã. fiindcã vorbea o românã – 192 – . acasã. Bursa era micã. el umbla mereu flãmând. cizme legate cu sfoarã. dar trebuiau sã se prezinte singuri la apel. ºi au avut o fetiþã. În martie 1952 Simion s-a întors acasã. fiind cetãþean român. Ajunºi dupã 20 de zile la Kemerovo. pe alocuri prin sat asmuþeau câinii împotriva lor. a dat cerere sã i se acorde cetãþenie sovieticã ºi sã se întoarcã în Basarabia. unde viaþa era mai bunã. Dar nu i-a mers ºi a fost trimis în Uniunea Sovieticã. care construia oraºul Kemerovo. În jurul lui roiau informatori. la gater. Aflând cã în România pe cei reîntorºi din Siberia îi trimit din nou la închisoare. populaþia suferea mult din cauza banditismului. Ajungând la graniþa cu Belorusia. La 1 septembrie a fost admis student la Colegiul muzical ºi eliberat din prizonierat.secþia sovieticã. Aici s-a cãsãtorit cu o fatã. Era ºi un lagãr nemþesc. În 1952 i s-a acordat cetãþenie sovieticã. iar paza vindea posmagii pentru prizonieri populaþiei civile. care l-a luat la el. Simion lucra la o piloramã. flãmânzi ºi însetaþi. era periculos noaptea chiar ºi ziua sã umbli prin oraº. În 1947 Simion a fost recomandat ca muzicant aerofonist unui colonel la ºcoala de muzicã. ajungea pe trei zile.. dormeau pe podea îmbrãcaþi. Aici. o santinelã rusã l-a sfãtuit sã distrugã toate fotografiile ºi documentele nemþeºti ca sã nu aibã neplãceri. A fost chemat la NKVD ºi i-au spus cã trebuie sã plece în România. copiii le strigau: „fasciºti”. Românii au plecat. în Kemerovo. Mulþi emigranþi se întorceau din China ºi între ei erau muzicanþi renumiþi cu care Simion a lucrat. Aici întrebat de un sublocotenent polonez cine este. Simion nu era în haine civile. viaþã grea. atunci ar fi încercat sã treacã în zona americanã. Peste douã sãptãmâni a fost trimis la ªtetin. iar Simion a rãmas în secþia polonezã. dar le spuneau cã poate fi un incendiu. cãci era foamete peste tot.. Captari era croitor ºi a lucrat în zonã. a fost sfãtuit sã plece în Italia. A lucrat în multe sate din Basarabia. Erau tot timpul flãmânzi. Preda muzicã în ºcoalã ºi se ocupa cu orchestra satului care avea mare succes. Dar a doua zi a fost trimis în lagãrul sovietic. În 1954 a fost angajat la ªcoala muzicalã din Soroca. arãta ca vai de el. Când mergeau cu rândul la lucru. Dar Simion era ºi aici persecutat. trebuia sã-ºi þinã limba dupã dinþi. deveniþi bãrbaþi maturi. Simion era cu haine rupte. deportãri. Vasile Captari i-a cusut un costum din postav ieftin ºi atunci a cãpãtat altã înfãþiºare. La Volcovãþ au fost îmbarcaþi în alt tren ºi duºi la Kemerovo. Trãiau într-o baracã rece. Pe drum hrãneau prost. Nu erau pãziþi. Aici s-a revãzut cu prietenii din copilãrie. Nina. au fost selectaþi ºi trimiºi la tãiat pãdure. fãceau scânduri.

Apoi s-a transferat la Liceul industrial la Bãlþi. boroane. Gheorghe a fost crescut de bunelul sãu. de toate ce trebuiau într-o gospodãrie cu oameni muncitori.. patrioþi ai neamului românesc. Dumitru. Aveau pãmânt peste 10 hectare. cãruþã. pe a cãror umeri se þinea þara româneascã. Gheorghe Cucereavâi. Acel an de zile petrecut sub ocupaþia sovieticã i s-a întipãrit bine în mintea lui – 193 – . În 1940 ruºii sovietici au ocupat Basarabia româneascã ºi au adus toate nenorocirile pe acest pãmânt. murise când el avea numai ºase luni. unde lucra la o ºcoalã.curatã ºi avea în spate un dosar. A plecat la Leningrad. care au reuºit sã facã Unirea tuturor românilor într-o þarã model România Mare. acum devenise proprietatea noului stat sovietic. anii lor. Ca ºi ceilalþi prieteni ºi membri ai asociaþiei. l-au trimis sã înveþe la Gimnaziul industrial de la Soroca. Fata lui trãieºte la Leningrad. pluguri. într-o familie de þãrani. GHEORGHE CUCEREAVÂI Ard luceferi în caºtani Peste cruci. Andrei Ciurunga În asociaþia noastrã a foºtilor deþinuþi politici din timpurile de pominã acelei þãri uriaºe. Aici a predat la Institutul de Arte din Chiºinãu. Gheorghe terminând ºcoala primarã la Nãduºita. puternic. cãci avea o gospodãrie mare ºi trebuia un bãrbat s-o conducã. În 1970 a revenit în Basarabia unde s-a pensionat. peste morminte.. Aºa a fost soarta multor urmaºi ai acelor oameni mari. trecuse ºi el prin multe. râd în hârci ºi oseminte. frumoºii ani. acela care o îndemnase pe mama lui sã-ºi ia un bãrbat de treabã. Mama Xenia. care a mãcinat milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. cal. a fost nevoitã sã se recãsãtoreascã. Uneori se mai duce la ea. întemeiatã timp de zeci de ani din moºi strãmoºi. venea deseori un om robust. Nicolae. maºinã de treierat. ocupând primele locuri cu orchestra condusã de el. încã tânãrã. cu ani mulþi în spate. prin anul 1921. La bãtrâneþe a rãmas singur cãci nevasta Nina îi murise. ca ºi ale altora. Gospodãria lor. terminându-l în 1942. Gheorghe Cucereavâi s-a nãscut la Nãduºita. lângã Drochia. din cei vechi gospodari. A avut o mare bucurie când s-a distrus imperiul rãului ºi Moldova a devenit independentã. Vine deseori la sediul represaþilor unde îºi mai alinã inima stând de vorbã cu ceilalþi martiri. Toatã viaþa a ascuns cã tatãl sãu a fost deputat în Sfatul Þãrii. Cimitir. Tatãl lui.

Dupã terminarea rãzboiului. Basarabenii au fost trimiºi la tãiat pãdure în regiunea Kirov. povestind despre viaþa lui. În acest lagãr domnea un regim de teroare. Aici. A fost învinuit cã fãcea parte din organizaþia antisovieticã „Arcaºii lui ªtefan”. apoi a fost dus în Rusia împreunã cu alþii cu un ºlep pe fluviul Volga într-o regiune pãduroasã la tãiat copacii. Vladimir Þurcanu. ca deportat pe ºase ani. Când au slãbit cu totul cãci mâncarea era apã chioarã. de nimicire prin munca grea ºi alimentarea proastã. Atunci încã nimeni nu ºtia cã doi cãlãi. Gheorghe lucra ca lãcãtuº mecanic. Sanoþchi. Într-o zi a venit aici Ana Pauker. Calistru Igor.. Ei se înhãmau câte ºase ºi trãgeau aceste cãruþe. Dar a trecut ºi asta. În acest lagãr tãiau copaci.. ºi italieni. Un grup mare de români basarabeni au fost trimiºi în oraºul Solikamsk. sfidândui pe gospodari. Mulþi beþivani ºi trântori devenise ºefi ºi umblau ca stãpâni. Hitler ºi Stalin. la o distanþã de 17 kilometri. manifestându-ºi nemulþumirea. cãci nu erau cai sau maºini. Gheorghe a fost luat în armata românã ºi trimis la ºcoala de subofiþeri din Vlaºca la artilerie. o groapã mare de patru metri lungime. pentru a lupta împotriva neamului sãu. Dupã ºcoalã a fost repartizat la Regimentul de artilerie din Braºov ºi trimis pe front la Târgu-Frumos. Ciobanu M. prieteni ºi elevi de liceu: Cojocaru. ºi-au strâns frãþeºte mâinile ºi au reîmpãrþit Europa.Gheorghe. a fost eliberat din lagãrul de prizonieri ºi trimis la Podolisk. când mareºalul Ion Antonescu a eliberat Basarabia de sub jugul sovietic. Lizanciuc. Multe a înþeles Gheorghe în acel an de stãpânire sovieticã. Aici erau ºi germani.. – 194 – . lângã Iaºi. În 1947 a fost arestat de NKVD ºi adus la Chiºinãu la închisoare. Dupã un an de zile au fost transferaþi în alt lagãr. un Stude-Baker. ºi spanioli ºi desigur ºi români. au fost nevoiþi sã se înhame câte 12. Podolsk. în Mordovia. El coresponda cu unii bãieþi din Nãduºita ºi Soroca. lângã Moscova. care era mai mult ocupat cu transportarea celor decedaþi la groapa comunã.. care lupta împotriva conducerii sovietice.. Chiriac A. care se stãruia sã mobilizeze ostaºi români în divizia „Tudor Vladimirescu”. Lagãrul avea o singurã maºinã. În luptele de lângã Podul Iloaiei a cãzut prizonier. Ojoveanu. lângã Moscova. întrun lagãr de filtrare. transportându-i cu sãniile ºi cãruþele. Andrei Stoica. Din aceastã organizaþie fãceau parte bãieþi cunoscuþi. În fiecare searã era controlatã prezenþa lor în localitate. Ataman P. Dupã un timp au fost trimiºi sub pazã în or. au fost cercetaþi spre a aprecia gradul lor de vinovãþie luptând împotriva armatei sovietice. unde li s-a spus cã sunt deportaþi în aceastã regiune pe un termen de ºase ani. vãzând cu ochii sãi nelegiuirile ºi înjosirile la care erau supuºi þãranii.

Trãia în casa lui la Durleºti. la fabrica de zahãr din Brãtuºeni. pe atunci când ºeful nostru era Alexandru Usatiuc.Au fost judecaþi de tribunalul militar din Odesa. Gheorghe avea numãrul J-582.. un om de treabã. Alexandreni ºi în alte locuri. Gheorghe ºi-a primit pedeapsa pe 25 de ani ºi încã cinci ani „botniþã”. hotãrât. s-au luminat de bucurie ºi generalul Kuzneþov a spus: „O sã vedem cum o sã râdeþi dupã judecatã. cu persecuþii ºi percheziþii zilnice. la nord. Reîntorcându-se acasã. iar tatãl lui vitreg. Mama lui a fost deportatã în 1949 cu trei copii. care nu-i plãcea sã vorbeascã mult. Român a fost ºi român a rãmas. Gheorghe a stat ºi într-o celulã cu Dumitru Crihan. unul din acei bãrbaþi falnici care au fãcut Unirea Basarabiei cu România.. a lucrat montator. robust. Gheorghe Cucereavâi a nimerit într-un lagãr în regiunea Komi. Opt ani de zile a stat Cucereavâi în acest lagãr. fiul lui Anton Crihan. Dupã moartea prietenului sãu Igor Calistru. aºa se numea termenul fãrã drepturi în libertate. cu gratii la ferestre ºi la uºã. Mâncarea era puþinã ºi de calitate proastã. cu o bucatã de pãmânt nu prea mare. a fost aruncat în lagãr pe zece ani ca duºman al poporului. la Asociaþia victimelor regimului comunist. – 195 – . apoi ca ºef de echipã la Drochia. care mereu îi aduceau aminte cine a fost. la o minã de cãrbuni. Uºa era mereu închisã. fãrã drept la scrisori... TEODOR ION MADAN L-am cunoscut pe acest om din Durleºti acum doi ani. Toþi deþinuþii aveau numere de înregistrare pe spate ºi pe genunchi. Când au intrat acuzaþii în salã s-au felicitat cu ocazia sãrbãtorii Crãciunului. Un om aproape de 80 de ani. Ne-am cunoscut ºi dupã un timp am dorit sã aflu mai multe despre el. cu niºte cireºi ºi viºini. era 25 decembrie. dar acele amintiri îi rãscolesc ºi azi sufletul ºi îi provoacã dureri. Au fost judecaþi la muncã silnicã cu regim sever de la 10 la 25 de ani. se deschidea numai când ieºeau la masã ºi la lucru. când venea pe la noi. ajungând amândoi la o vârstã venerabilã. s-a cãsãtorit cu soþia lui.” Igor Calistru i-a rãspuns: va trece timpul ºi o sã vedem cum veþi fi în locul nostru pe banca acuzaþilor” Toþi NKVDiºtii s-au înfuriat. Pe feþele lor s-au ivit zâmbete. prezidat de generalul Kuzneþov. Din cauzã cã a fost judecat era mereu umilit ºi persecutat de cãtre KGB ºi secþiile de cadre. Dupã moartea lui Stalin. Erau cazaþi într-o baracã de lemn. Toate au trecut. Colegiul Militar al Curþii Supreme de Justiþie a URSS a examinat dosarul lui ºi a abrogat sentinþa eliberându-l din lagãr în 1955.

dar mâini de lucru nu ajungeau ºi tatãl Ion mai angaja oameni cu ziua. la detaºamentele depozitelor aeronautice. lângã Palatul Regal din Cotroceni. boi ºi câteva cãruþe. neamþul pierdea rãzboiul ºi avioanele duºmane îºi înteþeau atacurile. El venea des pe la Ion. Ion era vãr cu scriitorul Madan. era o baterie antiaerianã nemþeascã. vaci. Nu mai credeam cã o sã scap cu viaþã. Basarabia. asurzeau soldaþii de vuietul avioanelor. Gospodãria era mare. unde într-o pãdure Mija era o fabricã de armament. Nicolae Vâlcu ºi alþi învãþãtori. Mã lipeam de fundul gropii în care sãream dupã alarmã. pierzând poziþiile din stepa ucraineanã. Unii chiar nu vroiau sã aibã bãtãi de cap cu gospodãria se izbãviserã de ea ºi acum umblau la lucru la alþi gospodari. distrugând sondele care scoteau din pãmânt aurul negru. . Bunelul Gheorghe Madan era din Truºeni.Alãturi de noi. porci. cosit. aproape de Moreni. aºa cum trebuie sã ºtie de toate un viitor gospodar. Teodor a devenit magazionier. ªtia Teodor de mititel când trebuia grâul semãnat. împroºcând cerul cu proiectile. Mai þine ºi azi minte pe directorii din ºcoalã: Ilie Ursu. parcã era prãpãdul lumii. de exploziile bombelor. Era anul 1944. dar aºa cum gospodãria era mare. care trãgea mereu. Toader fãcuse 7 clase în timpul românilor la ºcoala din Durleºti. Sergiu Gobjilã. tatãl sãu Ion l-a luat acasã. povestea Teodor. gãini. Erau ani grei de rãzboi. Fãcea învãþãturã militarã la Bucureºti. – 196 – . avioanele cãrora veneau cu sutele… Se cutremura pãmântul de exploziile bombelor. aveau vite. era rãzboi. iar oamenii mureau pe capete. Era ceva groaznic. când acesta venea la piaþã cu cireºe sau cu alte fructe. au avut în gospodãria lor vreo 20 de hectare de pãmânt. Dupã 7 clase a mai fãcut un an la ªcoala de meserii din Chiºinãu. În familie erau 9 copii. ªi aºa în fiecare zi.Teodor Madan s-a nãscut în 1919 la 4 mai în satul Durleºti. În 1943 a fost ºi Toader luat în armata românã. uneori chiar de câteva ori pe zi. bãrbaþii erau pe front. Cele mai straºnice erau bombardamentele americane. Ion ºi Ana. tot ce trebuia sã aibã un gospodar de vazã. Avioanele veneau ºi veneau. iar copiii ºi femeile lucrau în câmp ºi în gospodãrie. cum sã umble cu caii. dupã înfrângerea de la Stalingrad ºi neamþul dãdea înapoi. trebuia întoarsã la Patria-Mamã. Erau din acei care îºi vânduserã pãmântul din diferite pricini ºi acum se nãimeau cu ziua. Dupã ºase luni a fost transferat la Ploieºti. Pãmântul era prefãcut în gropi ºi ºanþuri. viþei. de mitralierele ºi tunurile antiaeriene. Pãrinþii. Erau vremuri grele. cu boii. bogatã. Acum veneau deseori avioane americane ºi sovietice care bombardau zona petrolierã din jurul Ploieºtilor.

Horoºii rumân. Cu un sergent în frunte ne-am îndreptat spre stiva de proiectile. Mulþi români au murit acolo când am mers în atac… Am mai fãcut o lunã instrucþie ºi într-o zi a venit ordin ca basarabenii sã fie trimiºi acasã. strângându-ne lucrurile. Lângã Ploieºti stãtea pe calea feratã un tren blindat nemþesc. Eu nu mã întorc. ne-a spus el. mâncare… haine militare. îi prindeam ºi îi luam prizonieri.De ce le-ai dat drumul în zona interzisã. Au plecat mai departe… A venit în fugã cãpitanul. O parte din nemþi se ascundeau prin pãduri ºi acolo îi vânau pe þãranii noºtri. Mi-a spus: “Du-te acasã frate. Dar cu toate cã cãpitanul vorbise cu ei sã plece. Ne-am bucurat. tu fumezi… na… ºi mi-au dat din sãculeþul lor niºte mahorcã. κi fãceau de cap. trecut prin luptele de la Stalingrad. Erau fii lor morþi. ne-au pus ca santinele sã nu se fure ce a rãmas de la nemþi. fugiþi în toate pãrþile. . când vãd cã se apropie de mine doi ruºi cãlãri. însã au minat toate proiectilele de pe lângã tunurile antiaeriene. eram la vreo 30 de metri depãrtare. Alãturi de soldaþi mai erau ºi puºcãriaºi eliberaþi. pãrinþii acelor care nu mai erau în viaþã ºi gãseau câte o mânã. Cãpitanul Rihard Khorda îi ducea la Ploieºti. a zis un fruntaº moldovean. Noi nu eram atât de bine înarmaþi ca nemþii. bãuturã. Primisem deja ordinul sã-i înconjurãm. i-a zis sublocotenentul. Sã scãpaþi cu viaþã. sau luau pãmânt însângerat pentru coºciug. . ºi le-a spus sã plece. Nemþii vroiau sã distrugã depozitele de muniþii ale noastre. . Cãpitanul a trimis un sublocotenent cu ostaºi sã strângã în stive toatã muniþia lãsatã de nemþi. Eu am avut noroc. Fratele meu era cãpitan. Eu stãteam santinelã la post. Cãpitanul Richard s-a dus la nemþi. Însã la 23 august s-a încheiat armistiþiul cu sovieticii. care strângeau proiectilele ºi bombele neexplodate. Au venit apoi rudele. . – 197 – . Dar nu se putea face nimic cu ei. Pe noi ne-au dezarmat. Noi îi cãutam.Dacã veþi auzi explozii. striga el. uneori puteau sã-þi tragã un glonte în piept. O explozie straºnicã ne-a aruncat la pãmânt ºi din cei 20 de soldaþi nu a rãmas nimeni. câte un picior. Nemþii au plecat. cã rãmãsese multe bunuri. la pãrinþi.Comandantul nostru era un sas din pãrþile Banatului.Ceva fâºâie. Au sosit ruºii. Ruºii dezarmau pe toþi ºi plecau mai departe. se împãca bine cu nemþii. Dar fruntaºul avea dreptate. ca noi sã nu luptãm cu ei. beþi morþi.Nu fii prost. dar le dãdea drumul. la prietenii sãi. Acum trebuia sã luptãm împotriva foºtilor aliaþi. Richard Khorda. mã. . nu era sigur cã aºa vor face.

ºi m-am înscris. 200 grame de grâu pe zi. lângã pãdure. – 198 – . nu dormea nimeni. Satul are 526 de ani. S-au ivit mulþi ºefi. cine a avut noroc a scãpat… În 1948 a fost roadã. Aºa m-a muncit câteva zile. În 1949 s-au început deportãrile. Noaptea a fost grea. þipetele femeilor ºi copiilor. clinica ºi multe. Am fãcut ºi eu ce am putut. M-am stãruit ºi am întemeiat Muzeul satului Durleºti. Doi ani de zile ne-au þinut în lagãrul de la Chiºinãu. Oamenii mureau peste tot ca muºtele. S-a dus ºi asta… Am lucrat în colhoz mai mult ca zidar. Preºedinte era un fost argat. fãrã apã. Ne scoteau ziua la lucru cu santinele. la construcþii. cãruþã. caii… totul. La Mãrãºeºti ne-au oprit ruºii. un veteran român din Bucureºti. ne-au dat hranã ºi ne-au urcat în tren spre Iaºi. primeam primãvara pentru anul trecut când… 100. care îºi bãtea joc de noi. Eram îmbrãcaþi în haine militare. Era foamete. Am dat în colhoz tot ce aveam: vite. când 0. apoi primar la Durleºti. vitele… Mâncam makuhã.. Am întemeiat ºi Asociaþia veteranilor de rãzboi români cu ajutorul lui ªtefan Cucu. Am ajuns chiar brigadier. Ruºii ne luaserã totul din gospodãrie: averea. am plâns cu toþii. multe altele… Copiii creºteau… Ne-am deprins ºi cu sovieticii… le ºtiam deja feleºagul… Din 69 pânã în 73 am lucrat ca vicepreºedinte la sovietul sãtesc. construiam gara ºi alte clãdiri. plânsul oamenilor. Pe urmã în aceste locuri a venit un cioban cu turma sa de oi – Durlea. Ceva straºnic. oamenii ºi-au mai revenit.5 kg. Curãþam ruinele. Deportarea a adus mare jale în sat. ne-au luat prizonieri ºi ne-au adus la Iaºi. Am fost ales deputat. nu erau haine civile… Uniformele noastre de aviatori erau de culoare gri-bleu. mulþi trântori. sã vãd cum se înalþã clãdirea cu mâinile mele. Am venit acasã. ne silea cu pistolul sã ne înscriem în colhoz. Apoi pe jos ne-au adus la Chiºinãu la punctul de triere. Eram siliþi sã dãm cerere în colhoz. Înainte se chema Voivinteni. Îmi plãcea sã lucrez. Sau te înscrii sau capeþi puºcãrie… Ce era de fãcut? La noi în Durleºti era un rus “upolnomocenâi”. La români nu era aºa. lobodã… A fost ceva grozav.. Trei zile am stat flãmânzi. În colhoz bani pentru muncã nu dãdeau. calic. noaptea la cercetãri. grâul. În 1989 s-a început miºcarea naþionalã de eliberare de sub jugul sovietic. Dar a trecut ºi asta. Uneori câteva ruble… Bãtaie de joc. ascultând zgomotul maºinilor. ba m-a trimis ºi la procuror. nu ne dãdeau nimic. În 1947 mi-au dat drumul acasã… M-am întors în Durleºti ºi m-am apucat de ogorul meu.rãmân aici. De la el s-a numit satul Durleºti. Ne-au dus la Bucureºti unde dupã câteva zile ne-au fãcut actele. Aºa am construit grajduri. ghindã. Biserica cândva era fãcutã din lemn. distruse de rãzboi. era jos.

Era greu pe atunci. aruncând sute de clãdiri în aer. sovieticii. distrugeau oraºul. Nici copiii lor nu mai au timp sã se ocupe de ei. A luat parte ºi la corul cãminului cultural. Leonid.Azi bãtrânul Teodor Madan are în urma sa 82 de ani. Erau trei copii. sã le aducã ceva de mâncare. când România a cãzut în mâna sovieticilor. S-a pierdut în Siberia ca ºi mulþi alþii. Rãutatea a venit de la rãsãrit. era în armata românã pânã la armistiþiul din 23 august 1944. a terminat în 1943 Liceul industrial din Chiºinãu. i-a murit nevasta Ecaterina. Azi bãtrânul e bolnav. La putere sunt acei care au sãrãcit acest pãmânt. Fiul sãu Pavel n-a aflat nimic despre el. Un bãrbat robust. pe strada Hânceºti. trecut prin încercãrile vieþii. retrãgându-se. A fost dus în Siberia. Tatãl lui lucra administrator la cinematograful “Ofeum” mama era casnicã. unde erau bine hrãniþi. care mai pãstreazã încã chipul ºi frumuseþea bãrbãteascã. – 199 – . l-au adus la sapã de lemn. când românii iau alungat pe sovietici din Basarabia. Înainte. Nu mai sunt vremurile vechi când toatã familia trãia împreunã. Azi cotropitorii s-au distrus singuri pe sine. când au venit pe pãmântul nostru românesc “eliberatorii” cãlãului Stalin. stimându-i ºi susþinându-i pânã la ultima suflare. Pentru fapte de vitejie a fost decorat cu ordinul “Sfântul Gheorghe”. pe timpul cotropitorilor sovietici. unde a fost ucis de partizanii lui Tito. În 1995 a rãmas singur. Ion Dudnic a fost arestat în 1940. Pavel s-a dus voluntar în armata românã. A fãcut ºcoala primarã. sã treacã pe la ei. Azi bãtrânii nu trebuiesc nimãnui. un codru de pâine. Constantin dupã armistiþiu a luptat împotriva nemþilor. tinerii se îngrijeau de bãtrâni. avea 17 ani. trecând comisia ºi fiind luat copil de trupã. dar “fericirea” a rãmas. unul. Leonid. Frontul se întorcea înapoi de la Stalingrad. Ceva s-a schimbat în sufletele oamenilor. se chema “fericire”. Trãiau în chirie în casa lui Inculeþ. Pavel în 1940 a învãþat într-o ºcoalã rusã pânã în 1941. Au aruncat în aer ºi gara din Chiºinãu. Cinci copii a ridicat. e greu. au distrus sufletul þãranului. A fost trimis la regimentul 7 vânãtori. În 1944 era în garda lui Ion Antonescu. conform ordinului lui Stalin de-a lãsa pãmânt pârjolit în urma lor. Când s-a început rãzboiul. Leonid în 1947 a fugit la Belgrad. Tatãl. fiindcã a fost în armata albã. Pavel a primit o înºtiinþare din Belgrad cã fratele lui. bãtrân. PAVEL DUDNIC Pavel s-a nãscut la Chiºinãu în 1927.

a cãror întreþinere costa mai scump decât a soldaþilor ºi ei nu puteau fi folosiþi la diferite munci asemenea gradelor inferioare. la înmormântarea lui Leonid.Veniþi acasã. vã aºteaptã Patria. pâinea le-o luau cu forþa niºte bandiþi ruºi din lagãr care formase o grupã. înconjuraþi de pazã ºi câini-lupi. El vroia sã-i alunge pe comuniºti de la putere. Pavel avea document cã a fost în armata românã. Îi hrãneau rãu. Englezii le-au dat haine noi militare ºi bocanci buni. În sfârºit englezii i-au predat comandamentului sovietic. apã chioarã. dar el dorea sã se întoarcã acasã. Controlul a durat mai mult de o lunã. doar aþi fost forþaþi sã luptaþi. Lui Pavel i-au dat o adeverinþã sã ajungã la Odesa. Erau mai mult de 100 de oameni. Din Odesa el a venit la Chiºinãu. care i-a închis deodatã dupã sârmã ghimpatã ºi au început controlul documentelor. Ei s-au predat apoi englezilor. fost general sovietic. cãzut prizonier la nemþi. în Basarabia. În armata lui ROA erau unitãþi de cazaci. care iau închis într-un lagãr. Vlasov cãzuse în încercuire ºi fusese indignat cã statul major sovietic nu luase mãsuri ca sã-i salveze. În acest timp s-a încheiat armistiþiul de la 23 august 1944 între România ºi URSS.O eºti din Chiºinãu? Eºti de al nostru. Într-o noapte i-au luat pe toþi ºi i-au dus la tren. Stalin ºi Lenin. Aici Pavel se aranjase la o femeie – bauer ºi-i ajuta la gospodãrie.care lupta în armata emigranþilor ruºi împotriva sovietelor a fost ucis în luptele cu partizanii lui Tito. Din lagãrele româneºti Ion Antonescu se stãruia sã-i elibereze pe foºtii ofiþeri sovietici. În 1943 s-a format armata lui Vlasov. unde s-a întâlnit cu prietenii ºi cunoscuþii sãi. cu þãrãnimea. batalioane de ucraineni ºi din popoare turcice. Pavel nu ºtia cã amândoi fraþi erau morþi. Armata germanã începuse sã se retragã din Grecia ºi unitãþile lui Vlasov se retrãgeau ºi ele spre Austria. Ea îl sfãtuia sã rãmânã la ea. Aici veneau ofiþerii sovietici. a rãmas la Baniþa. dar umblau liber. voi nu sunteþi vinovaþi. capturaþi în lupte. Pavel a plecat la Belgrad. Aºa el s-a hotãrât sã se întoarcã acasã. tãtari din Crimeea. Aici s-a aranjat cu lucrul la o tipografie ºi învãþa la un tehnicum de – 200 – . . ºi a rãmas aici la Baniþa. Au ajuns la Laghenffurt. acolo e foarte bine. El a spus cã e rus din Odesa. Mulþi dintre ei nu vroiau sã lupte în armata sovieticã. Aceastã armatã se forma din prizonieri sovietici. Întâlnindu-se cu ruºii din armata lui Vlasov. În afarã de asta Vlasov era din þãrani ºi el þinea bine minte cum s-au comportat comuniºtii. bine pãzit cu multe rânduri de sârmã ghimpatã. agitându-i sã se întoarcã acasã. ªi în România era vreo 90000 de prizonieri sovietici. . care lupta alãturi de nemþi. fiind încorporat în armata rusã. Au fost plasaþi într-un fost lagãr nemþesc.

Dupã un timp a fost judecat de OSO Moscova la 4 mai 1947 la ºase ani de lagãr cu muncã forþatã. Ea l-a ajutat sã devinã feldºer în lagãr ºi trãia mai bine decât alþii. dar el n-a tãiat nici un copac. aºa cã nimeni nu s-a agãþat de el. fãrã drept de a pleca de acolo ºi trebuia zilnic sã se prezinte seara la comenduire. primind paºaportul. unde lucra la minã de cãrbuni. L-au închis în închisoarea din Chiºinãu. A fost trimis la închisoarea Krestî. dupã moartea lui Stalin. Apoi a fost trimis la Leningrad ºi de acolo la Petrozavodsk.educaþie fizicã. unde dupã câteva sãptãmâni la Leningrad. Lucra la un combinat de hârtie. 14. Drum lung – flãmând ºi însetat. Directorul tipografiei i-a spus: . În 1948 a fost trimis în oraºul Norilsk. Îi hrãneau prost. A lucrat ºef de secþie. dar paºaport nu i-au dat. A venit la tehnicum ºi ºi-a luat paºaportul. I-au dat ºi o adeverinþã cã a fost la Moscova la o paradã a sportivilor. De acolo i-au dus spre Krasnoiarsk cu trenul încãrcat cu deþinuþi. unde a lucrat pânã la pensie. dar nu luase parte la lupte. În 1953. Aici ºi-a gãsit prietenii. Acest – 201 – . Aducea oamenilor din vagoane prin gãri apã fiartã ºi aceºtia îi mai dãdeau o bucatã de pâine. Apoi l-au dus la închisoarea Krestî din Odesa. Tot aici a intrat în comsomol. În 1951 l-au eliberat. Era bine îmbrãcat. unde a fost bãtut. Au hotãrât sã-l deporteze în Carelofinia. nr. ocupatã de sovietici. dar calvarul nu a luat sfârºit. A fugit pe jos. L-au pus la tãiat pãdure. La Chiºinãu s-a aranjat la fabrica de piele. torturat. în Basarabia. S-a dus la tipografie unde lucrase sã ia leafa pe trei luni. a pãrãsit Norilskul. A pãrãsit rusoaica. dar. Dar au venit doi în uniformã care l-au arestat ºi l-au dus pe strada Gogol. umbla liber. ªtiau cã el fusese în Germania ºi au început sã-l ancheteze. O zi de lucru era socotitã ca trei zile. era ca deportat aici. Aici a început anchetarea. acuºi va veni contabilul ºi îþi va da leafa. În portul Krasnoiarsk i-au urcat pe un vapor ºi i-au dus în portul Dudinka. A trãit nelegitim cu o rusoaicã din serviciul medical. De aici a fost trimis la Petrozavodsk. Aici a stat în lagãrul nr. ba cu trenul Arhanghelsk-Moscova. unde a stat în lagãr. cu peºte sãrat ºi apã chioarã. ca deportat. A hotãrât sã fugã. Dorul de Basarabia era puternic. Ea nu era deþinutã. Aºa a ajuns la Chiºinãu. 8. în Carelofinia din nou. Dar într-o zi au venit la gazdã unde trãia ºi l-au arestat. A avut un copil cu ea.Aºteaptã. la puºcãria din Petrozavodsk îi hrãnea foarte rãu. Uneori era nevoit sã se urce pe acoperiºul vagoanelor ca sã scape de controlul miliþiei. ba mergea pe canalul Belomor. Ei aflase cã fusese în armata lui Vlasov. întorcându-se acasã. apoi meºter cu reclamaþiile. A spus cã a fost la Moscova. ca deportat în Carelofinia.

În 1992 a fost reabilitat. care i-a rãmas soþiei nelegitime. Mãcar cã a trecut rãzboiul. nu a avut noroc. feciorul lui Carp. tatãl lui Boris. a murit devreme în anul 1945. cu femei devenite vãduve ºi cu copii fãrã tatã. foºti gospodari adevãraþi în acele vremuri vechi. când alte mâini lucrãtoare nu erau. de multe ori fotografia lui era pe tabloul de onoare. Strãmoºii lor au fost întemeietorii satului ªeptelici. Dupã moartea fiului Vasile. cu numeroase jertfe omeneºti. când era þara întreagã. Boris ºi Liviu. CALVARUL MAMEI VICTORIA Fiecare popor nu are numai dreptul. La fabrica de piele devenise un bun lucrãtor. cu pãrul deja cãrunt de ani ºi de nevoi. cinstiþi ºi drepþi. Ea scria uneori la Chiºinãu. era Carp. vânjos. În aceºti ani de rãzboaie. când în loc de sticlã la geamuri puneau bãºicã de bou sau de porc. Fragmente de amintiri se perindã în faþa ochilor lui Boris. Fiul sãu. pe care le-a crescut ºi le-a învãþat. Victoria. sã tindã la plenitudinea de viaþã naþionalã ºi sã-ºi apere fiinþa sa etnicã. aºa cum a fost cândva. Un strãbunel al lui Carp îi povestea cum trãiau ei încã în acele vremuri. la vârsta înaintatã de 78 de ani. unde îºi petrece bãtrâneþea înconjurat de nepoþi. când oamenii trãiau cu nãdejdea cã viaþa se va îndrepta. Vasile. Toþi îl numesc izvorul lui Carp. bãtrânul Pavel se strãduia sã-ºi creascã nepoþii. C. chemându-l sã se întoarcã la ea. va fi mai bunã. dar ºi datoria sã-ºi afirme voinþa sa de a trãi ca o unitate. La Norilsk a avut un apartament cu douã camere. sã facã din ei oameni. În 1955 s-a cãsãtorit ºi a avut douã fete. cu toate cã mulþi nu mai ºtiu de aceºti oameni. veºnic ocupat cu treburile gospodãriei. ºi doi copii. în casã au rãmas soþia lui. dar el n-a dorit. Îl vede în mijlocul curþii pe bunelul Pavel. De la Carp a rãmas amintire în satul ªeptelici – un izvor fãcut de el care curge ºi astãzi. Stere Satul ªeptelici. Se stãruie sã facã faþã la toate treburile dintr-o gospodãrie cu 8 hectare de pãmânt. spre sfârºitul acelui rãzboi crâncen ºi sângeros. gospodari adevãraþi. – 202 – . mulþi bãrbaþi muriserã pe front. noua conducere sovieticã nu jelea oamenii. Moº Pavel avea un fiu Vasile. Tatãl bunelului Pavel. anii au devenit ºi mai grei.lucru i-a dat posibilitatea sã cutreiere toatã þara sovieticã ºi sã vadã sãrãcia ei. Azi e membrul Asociaþiei de foºti deþinuþi politici din Chiºinãu. Un bãrbat de staturã mijlocie.

bani de aramã. era un bun muncitor. ajutându-i pe sãteni sã-ºi treiere grâul. surâzând ºi foarte bucuros cã fãcuse rost de ei. Dar ºi gospodãria vãduvei îi plãcuse ºi femeia harnicã. A vãzut cavaleria rusã. ci copeici. pe malul Nistrului. ªi a fugit ºi el poate o sã-i cadã ceva. Victoria. negricios la obraz. Victoriei. care lucra cu o batozã. ªi încã nimeni nu ºtia cã aceºti bani mãrunþi nu au mare preþ. i-a plãcut acest bãrbat silitor. a gãsit ºi el o monetã de 20 de copeici ºi a fugit acasã bucuros: . mulþumit cã l-a ales pe el drept sprijin pentru familia rãmasã fãrã stãpân. ºi bãtrânelul Pavel era vioi ºi vesel. Trebuia sã-i gãseascã norei un bãrbat de treabã. lucru mult ºi greu. mijlociu la staturã. ªi se tot uita bãtrânul la cei din sat. Boris avea numai 9 ani. Nu numai bãtrânul.. care aveau preþ. Mai þine minte cum a alergat ºi el cu alþi copii la ºleah sã-i vadã pe noii stãpâni ai baºtinei sale. cã bun bãiat a fost. un bãiat priceput în maºinãrie ºi gospodãrie. parcã pierduse ceva scump. iubitor de copii. Bãtrânul Pavel înþelegea cã gospodãria era mare. care nu mai putea fi recuperat. Tata. cu doi copii nu putea face faþã treburilor fãrã bãrbat. Revoluþia rusã îi despãrþise. îi tot potrivea ºi chiar la vorbã stãtea cu ei. liniºtit. stãtea pe scaun cu privirea tristã. Boris împlinea 15 ani. Nu erau ruble de cele vechi ca la þar. ªi uneori aruncau bani ºi copii. Vasile.alþii erau invalizi ºi femeile se speteau muncind. se uita la el cu ochii plini de bucurie. Vasile avea ºase clase de ºcoala (veche) româneascã din vremuri vechi dar avea o minte limpede ºi îºi dãdea seama de urgia venitã pe capul lor. iar nora sa. în îmbulzeala celor ce strângeau banii. dar ei uneori veneau la malul Nistrului – 203 – . aºteptând sã fie lãudat. cu buzunare mari. ªleahul era la un kilometru de sat. care avea neamuri peste Nistru. arse de soare. meºter la toate celea. Cineva a spus cã ruºii aruncã bani celor care-i întâmpinã. Soldaþii erau în cãmãºi verzi. ªi l-a gãsit pe Cristofor Vovk. Dar tatãl lui. uite bani ruseºti. dar ºi bãrbaþii în vârstã. se nãpusteau sã-i culeagã din drumul prãfuit.Bunele Pavel. care deseori þinea batoza în curtea lor. ªi Boris a întins mâna. cu pãr negru care nu încãrunþea cu anii. când a venit urgia pe pãmântul Basarabiei româneºti. dar nu erau caii aºa de frumoºi ºi curaþi ca la români. cu niºte pantaloni ciudaþi. iar Liviu numai nouã. un gospodar cum fusese fiul sãu Vasile. tatã. Vroia sãl gãseascã pe acel care nu i-ar fi obijduit nora ºi pe copii rãmaºi fãrã tatã. Dumnezeu sã-l ierte. El avea o sorã mãritatã în satul Goloºniþa. îi tot mãsura. pe palma cãrei strãluceau 20 de copeici sovietice. bunã la suflet.. Bãrbat îndesat. dar ºi norei. murdare. Boris.

Frontul era departe. Pe acest pãmânt au fost de toate.. Amândoi îmbrãþiºaþi îºi plângeau bãrbatul ºi tãticul mort aºa de curând. tatãl lor Vasile murise. în anii 37 ºi multe altele. ºi bunelul Pavel ridica mâna în sus. lângã uºi. rãzboiul trecuse.. Vremurile erau grele. generalul. borº era. nu se auzeau bubuiturile tunurilor ºi rãcnetul obuzelor. când a apãrut Boris în pragul casei. care fãgãduiau dreptate ºi bunãstare tuturor. era un butoi cu slãninã. ªi veneau oamenii acasã cu teamã ºi îngrijorare de noii stãpâni. Pe mama Victoria fiul a gãsit-o îndureratã. moºieri. plutea carnea deasupra.. ca jumãtate din locuri sã fie rezervate pentru copii de þãrani. Vasile ºtia cã nu va fi bine la baºtina lui ºi-l durea inima.ºi îºi strigau de pe maluri durerile ºi bucuriile. în partea dreaptã. fãrã sã þie seama de dorinþa lor.. militari. din care îþi luai cât doreai. undeva în þara maghiarilor ºi a nemþilor.. Þin minte. În casa bunelului Pavel era sovietul sãtesc. A fost un concurs mare. eram în armata þarului ºi când ne duceam la cantinã. Bucuria revederii cu fiul a mai slãbit durerea mamei. De mic copil Boris se juca cu arme de lemn. cãci gustaserã odatã din acea „fericire” sovieticã în 1940. ºi se trãgea spre militãrie ºi oamenii îmbrãcaþi în uniforme. Liceul a fost transferat la Craiova ºi mama lui Victor nu ºtia nimic de fiul sãu. Multã lume fugise din calea noilor autoritãþi ascunzându-se în satele ºi oraºele din Regat. talpa Þãrii Româneºti. mãi Vasile. funcþionari. ce umblau mândri ºi nu se prea uitau la bieþii þãrani.. dar sovieticii ºi slugoii lor din þarã îi vânau pe bieþii basarabeni ca pe niºte fiare sãlbatice ºi-i întorceau în Basarabia. cu mulþi copii. Tiful îl duse la pieire. Las c-o sã fie bine..Lasã. Dar nu era liniºte nici acum în satele de pe glia strãmoºeascã. pe care i le fãcea bunelul. . Fiul Vasile cu Victoria aveau casa lor alãturi. uite aºa. Dar era un ordin sever al lui Ion Antonescu. cã am trãit noi ºi cu ruºii. majoritatea cãror pãrinþi erau bogaþi. O nouã nevoie se ivise pe capul – 204 – . În 1944 sovieticii au ajuns în România ºi îi întorceau cu sila pe basarabeni acasã. îi pierduse urma. nu sunt ei chiar atât de rãi. ne împãcãm noi ºi cu ei.. Tatãl Vasile ºtia de toate cele întâmplate în anii foametei. Boris a învãþat la Liceul militar „Regele Ferdinand” din Chiºinãu. În timpul rãzboiului pentru eliberarea Basarabiei. ªi când îþi turna un borº. cu conducãtori noi. mulþi bãrbaþi erau încã pe front femeile se îngrijeau singure de gospodãrie cu feciorii ºi bãtrânii. Ea fãcuse parastasul de 40 de zile. ªi lingura stãtea în picioare în el. Rãzboiul luase o altã întorsãturã ºi sovieticii se apropiau tot mai mult de Nistru. care luase soarta þãrii în mâinile sale.

abãtuþi ºi îndureraþi. leneºi. pãsãri. Tinerelul de 15 ani avea acum mult de lucru. Acolo. mãi omule. cânta la ghitarã ºi înnebunea muierile în sat. κi aduceau aminte de vremurile trecute. mãi… ªi-i arãta ºtampila sovietului sãtesc. lasã cã trebuie sã conducã cineva oamenii ºi mai bine eu decât unul strãin.. la Moscova. de unde veneau scrisori pline de jale de la cei duºi din prima ocupaþie. cãci cei ce nu-ºi îndeplineau normele.þãranilor – „postavca”. Oamenii umblau parcã gârboviþi. tu la cine în casã ai venit? La Vasile. dar era un puturos cum mai rar se întâlnesc.. eu îs puterea… Îl mai ajuta uneori pe moºul Pavel. Trebuia sã dai la stat carne. Luau mult sovieticii pânã ºi roada de pe pomi. Pe umerii lui Boris au cãzut grijile gospodãriei. ªi pentru voi va fi mai bine. lapte. Uneori þãranii se împrumutau înde ei cu grâu. îl îmbuna Fiodor. .Mãi criminalilor. un cuvânt nou. ouã. care lucrau din zori pânã în noapte. mãi puturosule? . Moº Pavel când auzea þipetele oamenilor bãtuþi de activiºti la sovietul sãtesc se ducea la uºa bãtutã în þinte.. cãci puterea cere cap limpede. unul Fiodor. pe ascuns. liniºte. strãin. moºule. Se strãduiau oamenii sã scape de postavcã ºi corvezi. Se stãruia sã înveþe bine. fricã. ªi iatã cã a venit la sovietul sãtesc un preºedinte nou. nu de cel ameþit tot timpul cu bãuturã. Bãrbat frumos. vacã. trecuse la Soroca la ºcoala moldoveneascã numãrul unu. de ce bateþi oamenii. îºi tãiau pomii din livadã ºi acum stãteau cioturi în locul frumuseþei de altãdatã. cã nu-i voie. orz. fãrã nãdejde. ªi era fricã mare în sate. rãsãritã.Mãi Grigore. erau chemaþi la sovietul sãtesc ºi ameninþaþi cu dusul în Siberia la urºii albi. grâu. E la mine. care aduce în case numai jale. ªi s-a dus seara Fiodor la prietenul sãu de beþie la Grigorie. ªi golanii se mai opreau câte odatã. sã scape de postavcã ºi de Sibirul acela straºnic. din anul 40.. cã nu-þi mai rãmânea nimic. Acum la conducere erau din acei beþivi. Unii gospodari fusese ridicaþi ºi duºi departe. urã ºi pacoste. Zverev. oi. – 205 – . mãi bãiete. . dar bãutor cã putea sã tragã ºi o vadrã de vin. era un ministru avar. Boris. chiar neam cu moº Pavel.Liniºte. tot. Unde-i sovestea ta. cu umeri largi.Mãi Fiodore. înnegriþi de soare. jupuindu-i pe bieþii þãrani. tot ce trebuia sã fie la o casã de oameni harnici. de a se întoarce acasã cândva. Când bãtrânul l-a vãzut s-a supãrat foc. dupã ce terminase ºcoala de ºapte ani. impozitele îi speteau pe bieþii þãrani. hoþi. sus. dar aºa. N-a fost mult timp la putere. Erau doi cai în gospodãrie. când gospodarii erau stimaþi. bãtea cu pumnii în ea ºi striga: . de la care porneau toate necazurile. e puterea. uite aici. rãsãritã. din acei care îºi vânduse pãmântul ºi-l bãuse. Postavca.

mama rusoaicã din neam nobil din Kiev. o femeie sãracã. ingineri buni. Stãtea la gazdã alãturi de o familie. usturãtoare ce se rostogoleau pe obraji. Acum vindea flori ca sã aibã o bucatã de pâine. Mulþi colegi de clasã au nimerit în rândurile deportaþilor. Boris auzea multe despre Politehnica din Kiev. iar pe la colþuri militarii cu puºtile. Ce nenorocire! Acolo sus. Casa lor a fost ocupatã toatã de un comisar militar sovietic. L-a trimis pe Boris la Soroca dupã lucrurile sale de la gazdã. El a înhãmat calul dimineaþa ºi a plecat sã aducã pernele. Gheorghe ºi Dionis… Stãteau înghesuiþi unul în altul. Pe atunci nu ajungeau studenþi la învãþãturã ºi Boris a plecat la Kiev. fost ofiþer alb. tractorist de care aveau nevoie acum… cine ºtie? Când Boris se întorcea cu bagajul de la Soroca. fiind primit la Politehnicã. plapuma ºi restul lucrurilor. unde trãiau în mare sãrãcie. vedea fericirea colhoznicilor. profesori… Venind în aceastã familie. cu pãrinþii lor. Poate fiindcã tatãl Vasile murise. în clasa a zecea la ºcoala rusã cu care se împrietenise. copii? De unde atâta urã? Cine-i vinovat? De unde s-au luat aceºti barbari? Pe lângã Boris a trecut coloana de maºini cu sutele de nenorociþi. Acum trãiau cu frica în sân. Sã nu fugã cineva… ce se va întâmpla cu ei acolo în Sibirul rece? Oare se va mai întoarce cineva de acolo? Ce vinã au ei. Nu i-au luat.Boris. Fiecare încerca sã fugã în oraº la lucru. La Soroca se aciuaserã mulþi ruºi în timpul revoluþiei bolºevice. mulþi din oameni cu carte. El fusese cândva ofiþer în Armata Þaristã. cu hãþurile în mâini. la învãþãturã. cu sufletele întristate. a avut loc deportarea. mergând spre necunoscut. În cãruþã. Peste 2 zile. tatãl Galinei a fost arestat în ’40. Îi plãcea matematica. care trãia cu amintiri din alte vremuri mai bune. la 6 iulie. Sã le aibã pe drum… Dar au avut noroc. Bãrbatul a fost împuºcat în 1937 de bolºevici. iar Galina cu mamã-sa se refugiase în Regat. La 4 iulie ’49 Boris ºi Galina au sãrbãtorit terminarea ºcolii. Tatãl ei era moldovean. i-au întors îndãrãt. numai sã scape de colhoz. L-au recunoscut oamenii ºi prietenii… . culþi. Dar în ’44. pãziþi de encavediºti. marea tragedie a poporului nostru. în maºinã. cu tradiþii. fugiþi în anii ’20 de frica bolºevicilor în Basarabia româneascã. un focar de culturã din vremuri vechi. fugiserã de fricã. Ele l-au îndrumat pe Boris sã plece la Kiev. la revedere strigau prietenii lui.nu era altã ieºire. Boris stãtea cu lacrimi grele. erau Ion. când sovieticii au invadat România. de nevoi. Mama Victoria avea fricã sã nu fie ºi ea deportatã. cu lacrimi în ochi. iar mama avea alt bãrbat. Moldovean. care avea o fatã. Trãia la gazdã la o mãtuºã a Galinei. – 206 – . s-a întâlnit cu maºinile încãrcate cu deportaþi. Galina. iar pe mama ºi fiica le-au alungat în tindã.

În urmã rãmânea Boris cu sufletul înnegurat pe toatã viaþa. Erau trei bãrbaþi îmbrãcaþi în civil. Venise încoace cu prietenul sãu. Dar reuºise la Politehnicã. el nu.Eu sunt! . plângea ºi mama lui. 1 al Politehnicii. Când s-a întors în sat în prima vacanþã. naivul nu ºtia cã atunci când scrisese în ancheta sa cã fusese elev al unui liceu militar român. cã aceastã conducere e o bandã ºi va veni ºi vremea lor sã rãspundã pentru toate. ciorapii rupþi… Vroia sã fie om învãþat.oameni care n-au dorit nimic în viaþã. 28 septembrie. Boris era deja în anul doi. Trãia în frumosul oraº Kiev. decât sã trãiascã omeneºte. Atunci i-a venit gândul sã le mai aline durerile celor pãrãsiþi de toþi ºi împreunã cu niºte prieteni sã-i susþinã pe foºtii colegi. ca sã-i ajute pe mama ºi pe fratele. ora trei noaptea.Eºti tânãr! A zis unul din ei. Vasile Zagaevschi le scriau scrisori de îmbãrbãtare ºi le spuneau cã deportarea a fost un act de banditism. Nu era totdeauna sãtul. Împreunã cu Aleoºa Andrievschi. pe malurile bãtrânului Nipru. la facultatea de mecanicã a Politehnicei din Kiev. cercetând paºaportul. Le scriau cã vor strânge cuþite. în pace cu toþii… Unde eºti Doamne? În sufletul tânãr al lui Boris se ridica un strigãt de revoltã. a gãsit multe scrisori de la prietenii sãi deportaþi. Boris plângea. îmbrãcãmintea potrivitã. sã devinã inginer. de vandalism. Devreme ai început cu închisorile! Îmbracã-te! Eºti arestat! – 207 – . ªi nu numai într-o scrisoare. arme. duºi atât de departe de pãmântul strãmoºesc. în trei pardesie de culoare gri… . care se înscrise la ºcoala de marinã din Sevastopol. Boris.Boris Ojeg? . Victoria. cã vor veni americanii. care ºi-au dat seama cine sunt ruºii sovietici… ºi-i vor elibera de aceastã ciumã cãzutã pe capul lor. pe strada Polevaia. de urã. înþelese ºi el câte ceva în viaþa asta… Studenþii locuiau în cãminul Nr. Boris a reuºit la examen ºi acum era student în grupa TM-12. Au fost treziþi din somn: controlul documentelor! Cei patru studenþi din camerã se ridicau buimãciþi din pat. la mãtuºa Galinei. un simþãmânt de protest. Boris nu mai era copilul de odinioarã. îºi cãutau documentele. uitându-se zãpãciþi unul la altul. scrisori pline de jale. soarta îi fusese pecetluitã. în mai multe. de satul natal. Andrievschi. unde îi aºtepta un tren cu vagoane pentru vite. De ce suferã oamenii astea? Coloana a dispãrut spre Floreºti. Andrievschi a fost primit la ºcoala de marinã. Se apropiau examenele de iarnã. sã le ridice duhul.

. Afarã ninge încet. Dar mama Victoria pãºea încet. dar ei au fugit. Azi învãþãtorul Curoºu. Mama a rãmas trãsnitã. ºi au depus mãrturii pentru el sã nu fie judecat. ce o sã spun eu acasã. Au trecut câteva zile..Unde te duci. . ºi-a pus ºalinca. femeie? La moarte? Întoarce-te. Râul îngheþase. se auzea bine la mal. dar ºi bãieþii rãspundeau împuºcând. dus la Curtea Marþialã la Chiºinãu. Dar la români era o lege. Mama Victoria se uita cu deznãdejde la celãlalt mal. Sfãtuiþi de un avocat.Eu mã duc! Dacã o sã vrea Dumnezeu sã mor. Îl va vinde ºi va face ceva parale… Au ajuns la Nistru. oamenilor? Cã te-am lãsat sã te duci la moarte? Întoarce-te! ªi moºul Chirilov alerga pe malul îngheþat. Lau eliberat ºi Curoºu s-a întors în sat. .Întoarce-te Victoria! Striga moºul Chirilov. Gheaþa era subþire.Nu se poate sã mergi! Spunea moº Chirilov cu ochii împãienjeniþi de lacrimi. cu douã sacoºe în mâini. Ion Curoºu a fost arestat. unde oamenii încremeniþi se uitau la acea femeie care pentru fiul ei se ducea la moarte sigurã. bani nu avea… Ruseºte nu ºtia… A luat cu ea în traistã pe spate douã canistre cu ulei. podul plutitor nu mai lucra.Uite o veste rea! Au venit la Kiev în cãmin sã-i aresteze pe Boris ºi pe Andrievschi. învãþãtorul i-a întins o canã cu apã. a aruncat canistrele cu ulei peste umãr ºi i-a zis moºului: . uitându-se sub picioare. Gheaþa trosnea. îi spune Victoriei: . ºubredã. Au fost uciºi ºi îngropaþi în stepã.. comunist de câþiva ani. poate o sãptãmânã. ªi-a ºters ochii umezi. femeie!.. care trosnea la fiecare pas al ei. la gheaþa de sub picioare ºi pe obraji îi curgeau lacrimi grele. împuºcau. Numai el din tot satul. Acele vremuri s-au dus. frumos. l-a luat pe moº Chirilov Duca cu ea pânã la tren. un vecin care-l fãcea pe comunistul ºi întâmpinase pe sovietici cu pâine ºi sare în 1940. aºa va fi soarta mea! Acasã nu mã întorc! Rãmâi cu bine! ªi a pãºit pe gheaþa subþire.În casa Victoriei a intrat învãþãtorul Ion Anton Curoºu. rugând oamenii s-o – 208 – . fãrã puteri. fulgii cad lin pe pãmânt. oamenii din sat s-au dus la Chiºinãu. puteai sã te prãbuºeºti la orice pas. Oamenii nu mai treceau Nistrul. chiar ºi tata Vasile. Când s-au reîntors românii în ’41. om de vazã. Trosnea sub picioare. Decembrie. Miliþia s-a luat dupã ei. . Mama Victoria ºi-a îmbrãcat sumanul. se uita la oamenii strânºi pe mal alãturi de ei. A cãzut pe laiþã.

sã-i ajute Domnul sã-l gãseascã pe Borea al ei… Se întorcea noaptea târziu. Bãtrâna Elena Vichentievna.Liudi. Întreba pe oameni: . oraº fãrã capãt. n-am auzit! Zile lungi. grele. le fãcea cu mâna. mulþumindu-le parcã pentru susþinere. ridicau braþele în sus. oraº vechi. nu spune nimãnui cine eºti. Mergea cu tramvaiul cãutând puºcãriile cã erau multe în Kiev.A trecut! I-a ajutat Dumnezeu! Aºa femeie mai rar! Ce face dragostea de copilul ei! Vorbeau oamenii între ei. ea ºtia ce vrea. Moºul le spusese nenorocirea despre bãiatul ei… Unii se rugau lui Dumnezeu pentru ea… Tot mai departe se ducea femeia–mamã pe gheaþã spre malul celãlalt. când mama a ajuns ºi s-a urcat pe malul celãlalt. care se ducea la moarte. de al vedea pentru ultima oarã… Mama Victoria era o femeia puternicã. cu lacrimi în ochi. cu vestita bisericã Pecersca Lavrã. A învins dragostea de mamã! ªi fiecare simþea bucurie în suflet pentru reuºita acestei femei. s-o întoarcã îndãrãt. ªi acolo a fost Victoria. Se gândea cã dacã Domnul a adus-o teafãrã pânã aici. neºtiind nici ea prin ce nãpastã a trecut. Elena. fãrã sfârºit. cu sãculeþele în mânã. iar oamenii aºteptau cu sufletul la gurã voia Domnului. tiurima. Unii îºi ºtergeau ruºinos lacrimile… . Dar rãspunsul a fost peste tot acelaºi: . puºcãrie. dormea la mãtuºa Galinei. o sã-i ajute ºi mai departe. Sunt multe închisori în oraºul Kiev. uitându-se cu disperare cum femeia se tot îndepãrta de mal pe gheaþa ºubredã. s-a rugat la poarta ei. se ducea din nou pe la închisori. strigau ca niºte copii de bucurie.A trecut! A trecut! Domnul a ajutat-o! Slavã ei! ªi oamenii alergau pe mal. Care acum e închisã de cei care ºi-au pierdut credinþa în Domnul. grele… Suferinþe care-þi scurteazã viaþa cu mulþi – 209 – . frumos. Oamenii se uitau la umbra ei. iar în zori.salveze. ºi gazda. A gãsit ºi cãminul. cã te-ai oprit la mine… Drumuri lungi. trecutã prin multe. speriaþi de voinþa acestei femei. Nu ºtia ruseºte. . N-am vãzut. o implora: . ºi Politehnica. nu se lãsa dusã de alþii ºi fãcea totul cu capul ei.Noi nu ºtim nimic. sânoc? (Oameni. ªi a plecat mai departe pe drumul care o ducea la fiul ei cu apriga dorinþã de a-i gãsi mãcar cadavrul. Victoria a ajuns la Kiev. înfioraþi. ajunsã teafãrã pe malul opus.Victoria. fiu). Un oftat de uºurare s-a auzit din pieptul oamenilor. Iar mama de acolo.

unu. Era decembrie. I-au ajutat. student. ciocleji. s-a gândit mama Victoria. acest om deprins cu durerea altora. Poate ºi în sufletul cuiva dintre ei a mai rãmas Crãciunul Domnului. au turnat apã pe ea. student? ªi militarul a scos limba ºi a învârtit-o. obositã. Boris. flãmândã. Întreba mereu: Aici e fiul meu Boris? Trei zile a umblat deznãdãjduitã de atâtea cãutãri. Se întorcea fericitã cã fiul ei este în viaþã. a doua zi de Crãciun. Bãrbatul ei Cristofor era arestat. Mergând spre casã ea a vãzut pe zãpadã urme de paie. din cuptorul lor… Lacrimi de fericire îi curgeau pe obraji. a repetat în neºtire din nou mama… Militarul s-a uitat lung la ea… Ce se gândea el. lacrimi cã nu era singur… S-a întors mama Victoria acasã. dupã dinþi! . Boris a primit un sãculeþ nu prea mare cu niºte bucãþele de soltison ºi o bucatã de pâine. . Acolo trebuie sã fie pentru limba lungã.Nu-i aici fiul tãu! Du-te pe strada Korolenko. Viu! Adevãrul va birui cândva. cu paºi înceþi. . Pâine adusã de acasã. cã el îi viu. Stãtea sub zidurile închisorilor ºi plângea sfârºitã de obosealã. de care ea nu se atingea. Principalul e viu… Dar nenorocirile nu vin câte una. cânta sufletul ei.Fiul meu Boris! A rãspuns între lacrimi sãrmana mamã. În sufletul ei era vie ultima razã de speranþã. Îngheþatã. Student! . alungatã de multe ori. cã-l va gãsi… Oamenii treceau pe alãturi cu gândurile ºi nevoile lor.Fiul meu. Mai sunt ºi oameni pe lumea asta. în sãculeþe era mâncarea pentru Boris. nu împlinise norma de postavcã. Fratele învãþa la Soroca la o ºcoalã tehnicã. flãmândã. uitase toate prin câte trecuse. viu. bucãþi de scânduri… Cu mintea ei de gospodinã a înþeles cã a venit pe capul ei încã o nenorocire. I-au distrus ºi gospodãria… L-a gãsit pe bunelul Pavel plângând. Acasã rãmãsese bunelul Pavel de 83 de ani cu nepoþica de doi aniºori. oprindu-se lângã ea s-o alunge.Aici îi fiul tãu! I-a rãspuns militarul de serviciu. N-au alungat-o. Mama s-a ridicat cu greu ºi îngheþatã. Mama Victoria a cãzut pe podeaua camerei de serviciu. Aici nu e voie sã stai! . obositã de atâta umblãturã.Ce cauþi aici? S-a rãstit la ea un militar. E viu. – 210 – .ani… ªi ea nu ºtia ruseºte… Câteva cuvinte. s-a îndepãrtat de acele ziduri spre o nouã închisoare.A. Activiºtii furaserã totul: paiele. Pentru limbã a nimerit! Limba trebuie s-o þii bine. Oare puþini sunt nenorociþi ºi plâng de durere? Poate ºi alþii îºi cãutau rudele dupã aceste ziduri nemiloase… . Dar binele a biruit în sufletul lui poate plin de pãcate.

De aici. Nedreptatea s-a fãcut. bunelul. Era numai pielea ºi oasele.1. Cu binecuvântarea lui. El satrapul Filip Ciobanu. a fost transferat la închisoarea “Lukianovka”. lacrimile nu le dãdeau voie sã vorbeascã.Voi sunteþi duºmanii poporului. I-a încãrcat în cãruþã cu sila. Bãtrânul slãbise. Iar în casa lor l-au aranjat pe noul preºedinte de colhoz. îi mâncau mâncarea. Aducea mâncare bunelului Pavel. urlând: . Acum se gândea la suferinþele ei. Mama s-a nãimit spãlãtoreasã la o ºcoalã tehnicã. dupã vreo trei luni. îºi bãteau joc de bãtrân. . De aici. De aici. cãci caietul lui Boris conþinea dovezile necesare pentru a-l trimite în judecatã dupã legile sovietice. vândut strãinilor. sosit proaspãt din Ucraina. niºte haidãi fãrã suflet. gãinile. dar nu vedea nimic. fiind mereu chemat la anchetã. ia dat afarã din casã. unde îi adunau pe toþi acei care trebuiau sã plece mai departe. în tren.Duceþi-i la marginea pãdurii ºi daþi-i jos acolo! S-au dus cu toþii la un neam în satul vecin. când s-au adunat mai mulþi deþinuþi. au fost încãrcaþi într-un tren cu vagoane-bou. la drumul greu fãcut de ea ca sã ajungã la aceastã închisoare de pe strada Kovalenko nr. dar copii rudelor lui Lavrenciuc. nu aveþi dreptul sã trãiþi cu un comunist în aceeaºi casã. venetic ºi doritor de bunuri streine. pânã la Djezcazghan. sã trãiascã în tindã. fetiþa de doi aniºori ºi fratele Liviu. Dupã 2-3 sãptãmâni. Aici trei oameni i-au hotãrât soarta. unde li se citea sentinþa ºi erau trimiºi mai departe în locuri îndepãrtate. fãrã multã vorbã i-au dat 10 ani de lagãr cu articolul 58-10. neam de moldovean. vãzându-l dupã gratii. 58-11 ºi 58-8. Pe drum. dar în acel timp. încãrcându-i pe toþi cei 40 din vagon într-o maºinã militarã. Dorise sã-i cearã iertare. îi hrãneau – 211 – . ea. Se gândea la mama sa Victoria cu care avusese o întrevedere de câteva minute ºi nu dovedise sã-i spunã toatã durerea sa sufleteascã pricinuitã de întâlnirea cu ea. atât de scurt nu dovedise sã-i spunã nimic. Anchetatorul Sidorenkov ºi-a notat totul. în 6 metri pãtraþi. urla Filip Ciobanu din satul ªeptelici. A stat aici patru luni. din Kiev. Amândoi plângeau. care ia dus la staþia Ghinghir.cioclejii. chiar ºi scândurile gardului… preºedintele a fost ºi în ’40 ºi în anii ’50 Filip Ciobanu. “Era bine cu ruºii” BORIS OJOG El stãtea pe patul de lemn cu privirea îndreptatã spre peretele gol. l-au trimis mai departe într-un vagon “Stolipin” tocmai în Mordovia la staþia Ruzaevka. sã-i aline durerea de mamã.

fãrã putere. În lagãr aici îºi fãcuse un cunoscut. apoi treceau în altã jumãtate. în vagoane se încãrcau cãrbuni ºi minereu. La început Boris a lucrat la o minã de cupru. pe care nici s-o þinã în mâini nu aveau putere. mâncarea era mizerabilã. Aici era o concesie englezã în timpul þarului. ce le provoca mereu sete. care l-a aranjat la lucru la o macara. toþi cei liberi furau din cazanul lor. cãrbunele era îngheþat bocnã ºi sãrmanii oameni. murdari de praful de cãrbune.cu pâine ºi peºte sãrat. iar de la fabricã metalul topit în bucãþi pãtrate. la vreo câþiva zeci de kilometri. Aici la mine lucrau deþinuþii. Peste doi ani l-au luat din nou ºi acum era brigadier ºi mai ajuta ºi pe alþii. o aduceau în butoaie ºi nu ajungea. dar când zãpada era cãlcatã de deþinuþi. pãstratã ºi în timpurile sovietice. care lucrau în mine ºi în industria cuprului. prin deºerturile de nisip. tãvãlindu-le. Erau aici vreo 5000 de deþinuþi. Când descãrcau vagoanele cu cãrbuni. erau nevoiþi sã-l dezbatã cu ranga. Sosind la mine. care era în curtea lagãrului dupã sârma ghimpatã. slabi. La început a lucrat într-o carierã de piatrã. era o fabricã de topit cuprul la Carsapai. Pânã aici era o cale feratã îngustã ºi cu trenul se aducea minereu de cupru. bucuros cã scãpase cu viaþa dar nu i-a mers. au gãsit aici un lagãr în stepã. fãrã copaci sau pãdure deasã. cu apa lagãrul stãtea prost. Pentru Boris acest lucru a fost cel mai greu din toate prin care a trecut în acei ani. de loc din Rostov. fusese o concesie englezã care transporta plitele de cupru cu cãmile. Pentru aceastã fabricã. la ocean unde le aºteptau vapoarele. cãci nu era cale feratã ºi de la Marea Caspicã. Norma de cãrbune era 20 de tone… Ce sã mai spui? ªi aici înainte. Scoteau pietre pentru construcþia viitoarelor mine ºi pentru alte obiecte. plitele ajungeau în Iran sau Irak. Uneori vagoanele cu cãrbuni veneau pe ger. Acest Kozak fusese eliberat în 1947. plecase acasã. Nu era cale feratã ºi minereul sau producþia erau transportate cu ajutorul cãmilelor. plite grele. fiind alintaþi fiecare cu câte un ciomag gros pe spate. Atunci oamenii se spãlau cu zãpadã. Kozak. Ei rupeau bucãþile de gheaþã ºi frecau obrajii. negri. Acest lucru la bazã era greu de tot. cãci cu anii petrecuþi în lagãr mai prinzi ceva ºi la minte ºi înþelegi cã trebuie sã ajuþi oamenii ºi atunci ºi D-zeu te va ajuta. se fãcea gheaþã. deþinuþii le duceau la bazã. reuºind mãcar un pic sã-ºi spele praful de cãrbune care le intra în – 212 – . în adânc îi duceau cu ascensorul. În fiecare zi li se fãcea controlul. Apã nu era sã te speli. în vremuri vechi. pentru deþinuþi rãmânea apa chioarã. Minele erau la o adâncime de 180-200 de metri. îi strângeau într-o parte a vagonului. judecat încã în 1937. se întorceau seara de la lucru. Nu departe de lagãr.

montajer în minã. peste doi ani a fost din nou arestat. cã puteai sã omori omul cu ele nici putere nu mai avea so þinã în mânã. Partidul comunist trimitea reprezentanþii sãi în America dupã utilaje ºi tehnologii. cãci erau bolnavi ºi de “þânga”. nu prea mulþi. Atunci el. Alexandru. picioarele s-au dezumflat. Primeau ºi bani. tatãl lui a fost arestat ºi aruncat în lagãr ca spion american.piele. tatãl într-un lagãr din Karaganda. s-au înrãutãþit. dar puteau – 213 – . Prin ani 1937 l-au chemat la GPU ºi i-au spus: . Vasile. el se aranjase la ambasada americanã la Moscova. rinichi ºi alte organe de vitã. Aºa cum el era slab de tot. Aºa cum Boris se mai întremase puþin prietenul lui. dinþii nu se mai clãtinau. iar fiul devenit feldºer în lagãr era cu Boris împreunã. lipsã de vitamine. copil fiind. Lucra acum ca electrician. ajunsese la 46 de kilograme. era deja distrofic. a hotãrât sã se întoarcã în Uniunea Sovieticã. Odatã lucrãtorii fãcuserã o demonstraþie cu agitaþie comunistã ºi tatãl lui a fost pedepsit la câteva luni de închisoare. În afarã de asta. Edic Lehovici. usturoi. el se odihnea mai mult. doar relaþiile cu America. tatãl lui lucrase la Guriev cândva într-o concesie englezã. grele. Lehovici avea un cunoscut feldºer. înainte de rãzboi. care-l mai ajuta. care lucra la spitalul deþinuþilor. Acolo Boris slãbise rãu. Brigadierul Vasile era dintr-o familie de ingineri vechi. unul Vasile. În anii 1930-32. care i-a fãcut rost de glucozã în ampule ºi aºa a scãpat cu viaþã. dupã eliberare. ºi acum stãteau amândoi. Edic Lehovici l-a aranjat la lucru la un brigadier care se ocupa cu mecanizarea ºi cu funcþionarea deferitelor mecanisme. apoi eliberat în 1947. I-au dat 10 ani. dar trãise în America.Eºti spion american! ªi i-au fãcut dosar. nu l-au pus la lucru. din 1954 erau niºte chioscuri în lagãre unde puteai sã cumperi câte ceva de mâncare. Ruºii din brigada lui Vasile s-au purtat bine cu Boris. Pentru mineri mâncarea era mai bunã. Tatãl sãu lucrase la o uzinã a lui Ford. spãla caii englejilor care îi mai dãdeau câþiva dolari. care aveau deja miros… dar ei flãmânzi mâncau… Boris avea un prieten tot fost student. Aºa el a învãþat limba englezã. mai dãdeau ceva în plus ºi Boris s-a îndreptat repede ºi a început sã lucreze cu ei. Venit aici prin anii 1947. dupã rãzboi. I se umflase picioarele… La masã le dãdea mâncare o lingurã de caºã în niºte strãchini de fontã. cu acelaºi dosar. Dupã un an a fost arestat ºi fiul sãu. ceapã…Acest feldºer Dovcun-Doljin era rus. Vasile a adus utilaje ºi alte lucruri bune din America ºi acum construia fabrici în Uniune. În aceastã lingurã de caºã le mai aruncau 5 grame de ulei de bumbac… seara li se dãdea o supã cu resturi de plãmâni. Fiul lui. Aºa cum Vasile ºtia limba englezã ºi era deja inginer a fost trimis ºi el.

când ieºise din lagãr. Era liber! A venit la Kiev la KGB. S-a dus la Politehnicã sã înveþe din nou. Stând pe prispa casei. Dar. calvarul prin care a trecut. de toþi ai casei. a rãspuns Boris. a zis el. El predase înainte de puºcãrie la o academie militarã. Într-o zi a venit un elicopter ºi s-a aºezat lângã lagãrul generalului. lucru nu prea greu. din cei deja liberi ºi reabilitaþi. Mama nu l-a recunoscut. în ultima vreme se organizaserã ºi diferite cursuri. când a fost arestat. nu era nimeni acasã. care l-a aranjat la o fabricã de cherestea ca electrician. spre târg. Era un copil atunci.cumpãra produse alimentare. aducându-i ºi uniformã de general ºi toþi au luat poziþia de drepþi în faþa lui. La 30 mai 1956 Boris a plecat acasã cu paºaportul ºi documentul de eliberare în buzunar. În una din comisii era un fost general sovietic. care nu mai era. Rectorul nu a vrut sã-i dea voie sã înveþe din nou aici. A ajuns la poartã. Boris cumpãra pe cele 56 de ruble. Acum era bãrbat în toatã firea. Era deja bãtrân ºi invalid. în lagãr. Aici a mai dat de un cunoscut radist. O zi în minã se considera ca trei zile de lucru. O vecinã i-a spus cã mama s-a dus la piaþã. S-a grãbit spre ea… . – 214 – . Comisia l-a întrebat pe Boris ce planuri are. el a rãspuns cã doreºte sã plece acasã. În 1953 a murit cãlãul Stalin ºi au început alte vremuri. la rectorat. Cãpãtase ºi dreptul de a umbla dupã zona lagãrului fãrã santinelã. pe mulþi îi eliberau ca nevinovaþi. l-a trimis la Chiºinãu. În lagãr a venit o comisie de la procuratura republicii kazahe ºi se ocupa cu dosarele deþinuþilor. ºeful l-a întrebat: Dta eºti acela. de suferinþele provocate de criminalii sovietici? De pe prispã se vedea drumul care ducea la vale. unde puteai sã stai la ocnã fãrã nici o vinã. în urma unui denunþ a fost judecat ºi aruncat în lagãr. Acolo. de gospodãria pierdutã… Oare cine va rãspunde de toate acestea. “Acolo s-au deschis multe instituþii de învãþãmânt”. în Basarabia. 1 kilogram de unt ºi 2-3 kilograme de miere de albine. stãtea deja 6 ani. El fusese reabilitat ºi fãcut din nou general. care se ridica la deal cu un sac în spate. unde i s-au restituit unele lucruri ºi documente.Nu. la care s-a gãsit armament? . de moºul Pavel. Au venit doi ofiþeri tineri ºi lau eliberat. pe care le primea. Ofiþerii nimeriþi în detenþie nu aveau nici un drept ºi îndeplineau aceleaºi lucrãri ºi munci ca ºi cei de rând. Boris ºi-aducea aminte de vremurile copilãriei. dar. Aºa era þara asta a sovietelor. ani în urmã. i-a spus el. Boris a zãrit-o pe mama. Boris a plecat acasã. ca sã le dea oamenilor eliberaþi o specialitate ºi Boris terminase ºi cursuri de electrician. aºa cum îi mai rãmãsese puþini ani de lagãr. În comisie era ºi un reprezentant din foºtii deþinuþi. A lucrat aici vreo doi ani.Dã sã-þi ajut. Terentiev.

mamã. unul Sidorov. Mama încã nu se dezmetecise.Eu sunt de acord sã fiu admis ca audient. îi netezea pãrul. Mai erau ºi oameni pe lumea asta. Uite. Dupã discuþie. îºi aduceau aminte de copilãria ºi tinereþea furatã. doar învãþai bine la ºcoalã. ªi iatã cã s-a mai întâmplat ceva. i-a rãspuns ea.locuri libere nu mai sunt. La trimis la ºeful de studii. a fost un om de treabã. cu chirie. . la documentul de eliberare din lagãr. s-a uitat lung la el ºi l-a primit. .i-a zis el într-o zi. i-a zis rectorul. În grupa lui era staroste Alexei Andrievschi. Un hohot de plâns a rãsunat în casã… Plângeau amândoi stând îmbrãþiºaþi.Nu se poate. Când ieºea din anticamerã.Mãi Boris. S-a cãsãtorit cu Ela. A venit la cãmin. care nu prea voia ca un aºa element social periculos sã intre la institut. prietenul lui cu care fusese arestat cu acelaºi dosar. . uite ce proºti. Ia hârtia ºi scrie… ªi i-a dictat sã scrie o cerere pentru bursã… ªi apoi i-a dat altã hârtie ºi a scris ºi o cerere pentru un loc în cãminul studenþesc. I-au plãtit bursa pentru patru luni. Au învãþat împreunã. încã era student. Nu spuneau nimic cã au stat la puºcãrie. S-au îmbrãþiºat ca doi strãini. stãtea la un prieten. . A mai lucrat la câteva – 215 – . era student la Sevastopol la marinã. trecuse prin multe greutãþi în viaþã ºi acum era mulþumit cu puþinul ce-l dobândise. când s-a întors grupa lui.I-a loc. . învaþã. mult nu le trebuia. A mai lucrat la Sãrata Galbenã. ºi lacrimile i-au apãrut în ochi. iar tu stai acasã.Eu sunt. stipendie nu pot sã-þi dau. tãceau. o fatã venitã din Rusia. Boris. Acesta s-a uitat la documentele lui. i-a zis ea. Dupã terminarea institutului a lucrat la Selihoztehnica. . Au intrat în casã. l-a ajutat mereu ca sã se punã pe picioare. apoi s-a mutat cu lucrul la Chiºinãu.Dar cine eºti dta? l-a întrebat ea. Ei se bucurau cã sunt împreunã.Grupa la mecanizaþie este completatã. Era admis în anul doi. vreo trei ani. a primit un apartament nou ºi nu avea rost sã lucreze departe de casã. la Ion Lozan. Ion învãþa la Institutul agricol. Cristofor. Primise un apartament cu douã camere. studenþii erau duºi la lucru în Kazahstan. a auzit cã secretara îl chema înapoi. . la pãmânturile de þelinã. Tatãl vitreg. se uita mereu la el. ca inginer principal. Boris s-a dus la Institutul agricol ºi a stat de vorbã cu rectorul. parcã nu-i venea sã creadã cã acest bãrbat e fiul ei pierdut de atâþia ani… Dupã câtva timp Boris a plecat la Chiºinãu. ea a gãsit ceva de mâncare ºi numai atunci ºi-a dat seama cã fiul ei s-a întors acasã. El fusese luat chiar de pe corabie. Mama îi pipãia obrazul. .. a zis Boris. de ce nu te duci sã înveþi. Lecþiile deja începuse.

dar fãcuse ºcoalã româneascã. fãcuþi oameni de treabã. Þarul aducea neamuri strãine pe acest pãmânt numit Bugeac din toate pãrþile. unde le era gospodãria. învãþaþi. Copiii trebuiau crescuþi. Nicolae. Ajuns la o vârstã venerabilã. apoi pãrinþii l-au dat la liceul industrial din Bârlad pentru a avea o specialitate în viaþã. vaci. Cu timpul familia s-a mutat la Leova. Fusese ºi el preºedinte al unei asociaþii de deportaþi. Þineau vreo 50 de oi. dar rãmãsese cu adevãrat român. Nicolae era deprins cu lucrul la pãmânt de mic copil. dupã ce fostul preºedinte Mihai Moroºanu refuzase sã lucreze în aceastã funcþie. aveau de toate. Tatãl lui. Strãmoºii lui Nicolae venise demult pe acest pãmânt. dar mereu se gãseau indivizi care îi aduceau aminte de biografia lui pãtatã ºi el înfuriat pleca la alt lucru. spre ruºinea multora care azi îºi bat joc de naþiunea în mijlocul cãreia trãiesc. ªcoala primarã Nicolae a terminat-o la Taraclia. Nichifor. Într-o zi. trecuse prin multe în viaþã.baze auto. care a distrus milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. am aflat multe din viaþa acestui venerabil om. Nichifor a avut patru copii cu Irina: Vasile. era agricultor ºi avea vreo 10 hectare de pãmânt. anul Unirii cu România. rãmas de la bunel. sociabil ºi înþelept. Bãtrânul era din bulgarii de la sudul Basarabiei. Viaþa a trecut. mic de staturã. Maria ºi Ecaterina. venea deseori un bãtrân de vreo 84 de ani. lua parte la miºcarea naþionalã pentru independenþã. pãsãri. Pentru iarnã era nevoie de multã hranã pentru animale. Mama Irina se ocupa cu gospodãria. pe atunci jud. cãci anii trãiþi aduc ºi înþelepciune. în Basarabia. Nicolae Caireac s-a nãscut în 1918. La început trãiau în Taraclia. dorind sã schimbe componenþa naþionalã ºi sã rãmânã stãpân pe aceste locuri furate de la români. dar el nu putea uita calvarul sângeros sovietic. a foºtilor deþinuþi politici ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei române. în satul Taraclia. Ovidiu Vasilescu În asociaþia noastrã. Cahul. pe Prut. închinându-se strãinilor. A terminat Liceul industrial în 1939. vioi. inteligent. Aºa a fost soarta tuturor acelora trecuþi prin strunga KGB-ului. NICOLAE CAIREAC Onoarea este legea supremã în care sunt incluse toate virtuþile omeneºti. Acasã era mult de lucru. ºi primiserã pãmânt de la þarul rus ocupant de teritorii strãine. stând de vorbã cu bãtrânul. În acele vremuri nu toþi copii erau trimiºi la – 216 – .

la Leova a fost liniºte. Mulþi ºtiau ce-i aºteaptã ºi au plecat numai cu niºte geamantane ºi sacoºe din prima zi. sã nu vadã nimeni ºi sã nu sperie oamenii. cãci în oraºul Leova de pe Prut se încãrcau ºlepurile ºi vapoarele cu cereale ºi animale ºi se expediau în alte þãri. Ceilalþi rãmâneau la gospodãrie. Dupã venirea ruºilor în 1940. în Basarabia s-a simþit lipsã de învãþãtori. la Leova. Nicolae s-a înscris fãrã frecvenþã la Institutul Pedagogic din Chiºinãu. Aici. Nicolae a fost martorul retragerii armatei române ºi a populaþiei care dorea sã scape de sovietici. erau dezorientaþi. În trei zile au ocupat Basarabia ºi s-a început o altã viaþã. aºteptând mana din ceruri. fãcute cu sudoare mulþi ani la rând. Dar totul s-a destrãmat. Nicolae a lucrat în 1940 ca învãþãtor. ouã. Unii dintre ei fuseserã comercianþi. Trebuiau sã ducã la magazinele statului cereale. moºieri ºi comercianþi au fost judecaþi pe 4 ani. care erau încãrcate în trenuri ºi duse departe. au fost daþi afarã din case cu familia. Sovieticii aveau un acord cu germanii ºi le trimiteau multe din impozitele strânse cu forþa de la basarabeni. Pãrinþii lui nu ºtiau ce sã facã cu toatã averea. dar ºtia limba bulgarã din copilãrie. lângã bãtrâni. încet. lapte. fãceau ºcoala primarã ºi apoi rãmâneau sã lucreze în gospodãrie. Acei cu cap erau trimiºi sã înveþe mai departe. La Leova nu au fost arestãri masive ca în alte oraºe ºi sate. cu încetul. numai pentru aceea cã trãiesc mai bine decât alþii. dar aºa. cu anii. luau ce puteau cu ei. se stãruiau sã se izbãveascã de griji. care au crezut în propaganda sovieticã. carne. Limba oficialã de stat era din prima zi rusa. În aer pluteau deja nourii rãzboiului. la – 217 – . cãci sovietele se stãruiau sã exproprieze pãmântul. În ziua deportãrilor. Se fãceau ºi arestãri. vitele ºi alte bogãþii. în Þarã. de bucurie pentru alþii. acei cu tragere la învãþãturã. cãci mulþi se evacuaserã peste Prut. Sovieticii nu au respectat acordul de trei zile stabilit cu România. trebuiau sã dea vite. Pãrinþii lui Nicolai aveau un aparat de radio ºi ei au aflat primii vestea cã s-a început rãzboiul. lânã etc… În loc de carne. care atâþia ani a despãrþit neamul românesc. cã au supt sângele poporului muncitor. Cei ce plecau peste Prut îºi luau rãmas bun cu lacrimi în ochi de la cei rãmaºi. Primele zile a venirii ocupanþilor au fost zile de îngrijorare pentru unii. la 13 iunie 1941. pentru cã trebuiau sã dea statului impozite multe ºi mari. În casa lor. ocupând Basarabia chiar din prima zi.studii. Nicolae nu ºtia ruseºte. Numai cei mai înstãriþi rãmaºi. Averea se fãcea greu. când au nãvãlit în 1940 ruºii sovietici. care se potrivea cu cea rusã. trecând râul blestemat. Sã lucreze în gospodãrie nu mai avea rost. Celor judecaþi li s-a luat averea.

ºi le trimiteau spre Nistru. Mulþi fugeau mai ales când se – 218 – . erau ºi victime ºi rãniþi. însã mai târziu cu câteva sãptãmâni. pregãtindu-se sã sarã în spatele lui Hitler. Mulþi þãrani vroiau sã plece în România. cu bubuituri. nu-ºi dãdeau seama ce se întâmplã. sub pazã ºi recrutând pe alþii în calea lor. mai departe de Prut. numai sã nu le lase duºmanilor sãi. În unele curþi cãzuse bombe. Bombele cãdeau din cer. ºuncã afumatã atârnatã de grinzi. Bombardamentele s-au început la ora 4 dimineaþa. tot ce le cãdea în mânã. unde trebuia sã te deplasezi ºi sã aºtepþi plecarea în baza unui acord între România ºi Uniunea Sovieticã. Dimineaþa au început sã batã tunurile de peste Prut. ducându-i cu oile. Oamenii treziþi din somn. grajduri pentru vite. ruºii s-au retras luând vitele oamenilor. nu le dãdeau voie. avioanele vuiau între nori. totul pãrea o joacã. Din Leova ruºii s-au retras. care doreau sã scape de râia sovieticã. În curte aveau ºoproane. sã cucereascã Europa. când duba neagrã trecea pe lângã casele lor. cãutau sã rechiziþioneze trãsuri. Românii au trecut Prutul. Dar totuºi era rãzboi. Pregãtirile pentru rãzboi se fãceau ºi pe celãlalt mal al Prutului ºi nu treceau neobservate de sovietici. cu soare. sã ducã “viitorul luminos” în lume. Ieri încã mergeau trenurile cu mãrfuri în Germania ºi azi Hitler a început rãzboiul. aveau trei camere. Dar asta era numai pe hârtie. cãci era o familie de gospodari. umblau de ici-colo. Toate se fãceau la Chiºinãu la secþia de vize. trupele sovietice îºi schimbau poziþiile. Ei nu se aºteptau la aºa ceva cu toate cã ºi ei erau gata sã facã aºa ceva. pe care le pãºtea un bãiat prin lunca Prutului. alarmaþi de soarta familiilor lor. dar autoritãþile sovietice nu le dãdeau drumul. dar familia era toatã lângã pãrinþi ºi aveau ce mânca. înfricoºaþi de nopþile nedormite. Cu urale ºi strigãte de bucurie au întâmpinat populaþia pe militarii români. zãpãciþi. dimineaþa era frumoasã. Ziua de 22 iunie a fost ca un trãsnet pentru poporul sovietic. aºteptând înaintarea românilor. atacuri ºi lupte între avioane. plin cu fructe ºi legume. Cetãþenii din România aveau dreptul sã vinã cu totul în Uniune.Leova. 22 iunie 1941. luând cu ei pe recruþii bãºtinaºi. era Duminicã. Mamele îºi plângeau soþii ºi copii rãniþi. Era un vãrcarm de nedescris. care era pe un an de zile. care strigau. cerând ajutor. În oameni intrase frica. un beci bun. de aceºti conducãtori cu minte redusã. Leafa de învãþãtor era micã. vitele mugeau în ºoproane. cãci sovieticii îi împiedicau pe basarabeni sã plece. iar sovieticii rãspundeau. împãrþiserã Polonia. speriaþi. ocupaserã Basarabia ºi acum tãceau. îºi încãrcau familiile. care îºi bãteau joc de oamenii. Sovieticii. comisariatele militare îºi chemau recruþii… Au trecut câteva zile straºnice. iar basarabenii puteau pleca în România. Rãzboiul era aºteptat de basarabeni. Dar ei erau acum prieteni cu nemþii.

Ruºii câºtigase lupta la Stalingrad ºi acum se întorceau din nou spre vest. Era aici un lagãr înconjurat cu sârmã ghimpatã. unde au fost trimiºi la punctul de filtrare sovietic. dar nimeni nu l-a întrebat nimic ºi aºa a – 219 – . la Focºani. Nicolae. Mulþi dintre cei pedepsiþi mureau pe drum. foºtilor aliaþi. eliberând pãmânturile sale de duºmani. unde se adunaserã vreo câteva mii de oameni. În 1944 frontul Iaºi-Chiºinãu a fost rupt. A fost trimis peste Nistru la Jmerinca. cãci recruþii îi reþineau. pãziþi de santinele sovietice. Aici ruºii i-au lãsat ºi au plecat repede cu familiile lor mai departe. Împreunã cu ei erau ºi mulþi prizonieri de rãzboi aºteptându-ºi soarta. cu unitãþile din þarã. Aºa au ajuns la Iargara. lângã Stalingrad. stârnind îngrijorare în sufletele oamenilor din Basarabia ºi din Regat. Lagãrul nu era aºa de bine pãzit ºi Nicolae s-a bãgat sub sârma ghimpatã ºi neobservat a luat-o pe drum spre un sat din apropiere. Acum militarii îi mai pedepseau pe cei ce-ºi bãtuse joc de ei în timpul retragerii armatei în 40. În 1943 fu trimis îndãrãt în þarã. peste Nistru. apoi la Borogani. cãci avea studii. þiganii ºi alþii sã fie duºi întrun lagãr în Transnistria. cã nu erau doctori ºi nimeni nu se îngrijea de ei. Basarabenii au fost scoºi din armata românã ºi trimiºi acasã. Tinerii recruþi au luat-o îndãrãt pe la casele lor. nimeni nu le dãdea nimic. Nicolae avea o sticlã goalã. Li se luaserã uniformele ºi le-au dat haine civile. lãsaþi la vatrã. legatã cu aþã. o înþelegere cã acum românii luptau împotriva nemþilor. Aici îl chinuia o sete grozavã. ºi acolo sã-ºi ispãºeascã pãcatele. era cãsãtorit ºi avea ºi copii. Frontul era departe. Pe drum mai întâlnea câte un militar rus. Nimeni nu-i mai lua în seamã. Frontul luase altã direcþie. La 23 august s-a încheiat armistiþiu între sovietici ºi români. cu care scotea apã din fântânile ce se nimereau în drum spre Ungheni. dupã ultimatumul sovietic. numai Vasile avea deja casa lui la Antoneºti. cãldurã mare ºi drumul lung ºi greu. Calea feratã distrusã încã nu fusese reparatã. Era varã în toatã puterea. Toþi copii lui Nichifor lucrau în gospodãrie. Reîntorºi se ocupau cu gospodãriile lor. cu ce mai rãmãsese dupã jaful sovietic. Românii reîntorºi în Basarabia nu i-au luat pe front. o luaserã pe jos spre Iaºi de la Focºani. Fãcea legãtura telefonicã cu România. evreii. împreunã cu alþi soldaþi demobilizaþi. Au ajuns pe jos la Ungheni. ºi repartizat în batalionul CFR-1. Nicolae rãmãsese acasã pânã în 1942 când a fost încorporat într-un regiment de CFR ca telefonist. undeva la Cotul Donului. Nici hranã. Ei se apropiau tot mai mult de Nistru. La Bucureºti apãruse un decret ca toþi acei ce fusese împotriva românilor.înnopta. nici apã.

.ajuns în sat. în sfârºit. cãci de mult timp nu plouase. care toate au plâns de bucurie cã e teafãr ºi sãnãtos. întreba Nicolae. sã ajungã mai repede acasã. un om din sat s-a apucat sã le prade gospodãriile celor arestaþi. ce s-a întâmplat. când se fãcuse pace. A plecat mai departe. El s-a oprit lângã o casã mai arãtoasã cu o gospodãrie mai bogatã ºi a bãtut în poartã. sã nu mã împuºte vreo santinelã. Mama plângea mereu vãzându-l aºa de slab ºi prãpãdit. care îndrumau unitãþile spre localitãþi din regat. rãmâi la noi peste noapte. un cunoscut din sat. plângând. Nicolae singur vroia sã plece în zori. Nicolae a luat-o spre Leova. flãmând ºi însetat.Davai idi! l-a împins rusul.De ce. În sfârºit Nicolae a mâncat mai bine dupã toate zilele flãmânde. Copiii erau de vreo 11-12 ani. Era o cãldurã mare ºi el mergea fãcând dese opriri. . dar vorbea între bocete ºi Nicolae nu putea s-o înþeleagã. Surorile erau deja cãsãtorite. Nu ºtia drumul. caldã cu smântânã ºi brânzã. Cunoscutul Nicolae i-a spus o veste tristã: . s-a hotãrât stãpâna. dar sã pleci în zori cã umblã ruºii ºi controleazã. Cu ele mai era ºi Nicolae. Dupã ce ºi-a potolit setea cu apa rece din fântâna stãpânei.Davai siuda ceasî! Nicolae i-a dat ceasul. . l-a hrãnit pe el ºi copiii sãi cu mãligã. lângã Leova. cã îºi fac de cap ruºii.Trebuie sã plec acasã. la Leova. Mama a început sã-i povesteascã pricina. În zori. Drumul era plin de praf. trezit de stãpânã. o luase spre sud. ªtia cã Nichifor era prieten – 220 – . Vãzându-l murdar. . Dar l-au prins jandarmii ºi acum îl cercetau. Ajuns. i-a zis el. Se fãcea deja searã. s-au grãbit sã punã ceva pe masã. L-au întrebat dacã ºtie cât e ceasul. a rugat-o sã-l primeascã sã înnopteze la ea. Când îi duceau pe þigani ºi pe evrei în lagãrul din Transnistria. femeia îl aºtepta sã se întoarcã acasã. Stãpâna a pus masa. .El a venit la tata ºi l-a rugat sã-l scape. nu ne dau voie sã primim pe strãini în casã. Lângã un sat l-au oprit doi soldaþi sovietici. a spus el.Vreau sã beau niºte apã. Bãrbatul stãpânei era pe front în Regat ºi acum. A ieºit stãpâna ºi i-a deschis poarta. acasã a fost întâmpinat cu bucurie de mama ºi de surori. Unul dintre ei s-a dat jos ºi i-a ordonat: . pânã el se spãla de praf ºi de sudoare. Îi spunea câte ceva. la Leova. ªtia numai satul Sãrãteni. regretând cã nu-l ascunse.Bine.Tatãl tãu e arestat! . dar noaptea e periculos. nici satele. care þinea cãruþa ºi caii în curtea lor.

mai ales pe Nichifor care dãduse banii. Aveai nu aveai. urzicã ºi alte ierburi. ªi cu toate cã oamenii mureau de foame. la judecatã Mergeau pe jos. Beria. nici cãruþe. Ajunºi la Chiºinãu. Nicolae lucra învãþãtor ºi învãþa fãrã frecvenþã la Institutul pedagogic din Chiºinãu. unde a lucrat pânã la pensie. I-a adus un covor mare. Unii.Te rog. Dupã arestarea tatãlui familia lui a avut multe de îndurat. care vindea vin. ouã. A fost transferat la Karaganda. lapte. cã atunci era foarte sever ºi românii nu glumeau cu hoþii. pentru cã nu mai putea lucra sub pãmânt. Nichifor avea ceva bani ºi a cumpãrat vin ca sã-ºi aline setea. ºtir. frumos. numai ca sã-ºi umple stomacul cu ceva. A cumpãrat mai mult vin ºi pentru alþi oameni. cã mã împuºcã jandarmii. a fost trimis sub pazã la Chiºinãu. Pe atunci nu erau maºini. înconjuraþi de câteva santinele sovietice. fiind scos din minã. când þi se lua totul din casã. dar trebuia sã dai. Dupã moartea lui Stalin s-a întors acasã. ca ei sã ia masa. l-au numit paznic la baracã.Cine a cumpãrat vinul? I-au bãtut cu biciul. era judecat la ani grei ca duºman al poporului. Dupã un timp a trecut cu serviciul la Iargara. o lunã ºi jumãtate. Tata a luat covorul ºi l-a dus ºefului de post. La marginea unui sat santinelele i-au oprit. Nichifor l-a ajutat sã scape din mâinile jandarmilor. Trebuia de plãtit la stat vestita “postavcã”. erau nevoiþi sã cumpere ºi sã predea la stat tot ce le era scris. în alt lagãr. mâncând lobodã. Lucrând în minele de cupru din Djezcazgan ºi-a pierdut sãnãtatea. A stat la puºcãrie 11 ani. sute de mii de oameni. Aºa i-a mulþumit lui Nichifor cã l-a scãpat de la moarte. Aici. care nu mai aveau ce da. . i-au împins într-o celulã la închisoare claie peste grãmadã. Erau vreo 30 de oameni. Nichifor. Lângã arestaþi trecea pe drum un om din sat.cu ºeful de post. Familia lui Nichifor a trecut ºi ea prin multe. Dar când au venit ruºii el s-a dus ºi l-a denunþat pe Nichifor cum cã colabora cu românii ºi cã i-a luat un covor din casã. care se chinuiau pe drumul lung pânã la Chiºinãu. grâu… bani. Ei au bãut ºi s-au ameþit. Gospodãria a fost distrusã. La judecatã i-au dat 15 ani ºi 5 ani de “botniþã” (lipsã de drepturi). la umbra unui copac. Au trecut cu toþii prin foamea organizatã de sovietici în 1946-47. ajutã-mã. spunea mama. datoritã unui decret de amnistiere dat de alt cãlãu. – 221 – . carne. spunea el. împreunã cu alþii. când au murit. Au observat cã oamenii sunt ameþiþi ºi au strigat: . Straja a terminat masa ºi sa întors la ei. totul era pe front. El þipa ºi plângea de durere. ca tata sã-l dea ºefului de post. dacã nu. fiind flãmânzi ºi sub soarele arzãtor.

cu ochii în lacrimi. Riscându-ºi viaþa i-a gãsit în garã pe sora sa cu agronomul ºi copilul. activiºtii îºi fãcuse treaba ºi nenorociþii au luat drumul spre Siberia. s-au spãlat. Aflând ce-i aºteaptã. îmbrãcat. reci. i-a îndrumat soþia în altã direcþie. între oameni. sã predea la stat ultimul grãunte. ducându-i pe acei sãrmani pe alte meleaguri.Uite mamã cum îi duc pe sãrmanii oameni la garã. cu bocete de jale ºi strigãte care se rãspândeau în tot oraºul. Lumea nu prea voia sã intre în colhoz. Plângeau cu toþii. S-a întors la lucrul sãu de învãþãtor. Cu timpul au aflat – 222 – . Dar a trecut ºi asta. încã în haine preoþeºti. agronom. Au ajuns la ora 6 dimineaþa la Chiºinãu. sus. fiind înscriºi în listele pentru deportare. închiºi în vagoanele pentru vite.activiºtii umblau din casã în casã. trebuia sã lucreze. Ecaterina. ºi cu copilul au fost deportaþi la 6 iulie 1949. s-au îmbrãcat ºi au fugit la Chiºinãu. cu capul gol. un evreu de treabã. era ºi un preot. a venit soþia sa ºi i-a povestit cum a fost cãutat el ºi mama. din ogradã –animale… Dar au scãpat. împreunã cu soþul ei.Au rude la Taraclia. Nicolae cu mama erau în curte ºi fãceau lampaci pentru un sarai. haine. Învinuiþi cã au colaborat cu românii. a zis Nicolae. au lãsat lucrul. care fiind activist era însãrcinat cu deportarea. când vedeau cum mureau copiii. unde mergând pe jos spre casa Ecaterinei. aºa cum fusese ridicat din casã. Îi mai chemau la sovietul sãtesc ºi-i bãteau de le rupeau coastele. . Nicolae s-a întors singur la Iargara. Au început deportãrile… Familia Caireac. bãtrânii de foamea care se rãspândise în toatã Basarabia. erau înscriºi pe listele culacilor “spre a fi deportaþi în regiunile nordice. Activiºtii o întrebau dacã nu ºtie unde s-au dus. Totul s-a liniºtit. Trebuie de trãit. comsomolist. unde s-au urcat în trenul care i-a dus la Chiºinãu. aflase de la alþii cei asta. ªi din nou Nicolae a avut noroc. poate pentru altã datã. Aveau un vecin. Un an de roadã bunã i-a fãcut pe unii sã uite de tragedie. Au plecat pe jos pânã la Borogani de acolo la Comrat. Însã a venit o altã nenorocire. El le-a spus ce-i aºteaptã cu o zi înainte. Din casa mamei au luat multe lucruri. Era anul 1949. lãsând-o pe mama la Chiºinãu. Pe sovietici nu-i durea capul. În maºinã. mama ºi fiul Nicolae. despre care se vorbeau lucruri straºnice. O sorã a lui Nicolae Maria. spre nordul misterios. forþându-i pe sãteni. Întors acasã. cu o fricã permanentã. Ilie Idll. Lucra cu teamã. Au stat vreo trei zile la Ecaterina. . Ajuns la Zagora a aflat cã trenul cu deportaþi era încã în garã. ªi-au luat rãmas bun ºi trenul a luat-o din loc. au întâlnit un camion cu acei nenorociþi deportaþi duºi la garã. Dupã câteva zile. la sora lui.

un om de treabã. apoi dupã plecarea acestuia a rãmas ca preºedinte. încã pentru adevãr ºi dreptate. a zis cel mai mare. Împreunã cu alt preºedinte.Acest om. Erau deja alte vremuri. cu un tatã care a fost duºman al poporului. . era pensionar. el care trebuia sã fie dus în Siberia. Tatãl Dumitru þinea o cârciumã în sat. care a adus atâtea nenorociri oamenilor. Au tãcut cu toþii cu toate cã în suflet unii l-ar fi mâncat de viu. Tatãl Dumitru mai fusese câþiva ani prin 1931-38 ºi primar în satul sãu. respectat de mulþi. a fãcut mai mult pentru ºcoalã decât voi toþi! Sã i se dea aceastã distincþie pentru munca lui cinstitã. ales pe listele partidului – 223 – . Lua parte la manifestaþiile de eliberare naþionalã care zguduiau capitala. A luat parte la fondarea Asociaþiei victimelor regimului comunist. mama Zamfira era casnicã. viaþa luase o altã întorsãturã. lua cuvântul împotriva veneticilor. S-au gãsit ºi duºmani invidioºi. Soroca. E un om onest ºi cu dreptate. Cãlãul Stalin murise demult. au fondat Muzeul Memoriei Neamului. Imperiul rãului. A primit ºi titlul de “Învãþãtor emerit” dupã multe ciondãneli ºi certuri între ei. care ºi-a asumat rãspunderea ºi a hotãrât sã-i facã dreptate. . Dar Nicolae era stimat de pãrinþi ºi de elevi. fiindcã lucra foarte bine. Eliberat. Ajuns la vârsta de 85 de ani luptã. Pânã la urmã s-a gãsit un ºef de partid mai mare. A fost arestat ºi bãtut la miliþie. pe care voi îl murdãriþi. îºi fãcuse o cãsuþã micã pe Valea Dicescu. þipau unii. punându-le la dispoziþie sediul sãu. din pãrinþi þãrani. O þintã care oricum. sau cu mai multe… Strigãtele mele. Nicolae trãia la Chiºinãu. Nicu Dascãlu Andrei Stoica s-a nãscut în satul Antoneºti. mereu lãudat ce nu le plãcea altora. împotriva Moscovei. ANDREI STOICA Fiecare din noi era socotit bandit. anul tulburãrilor în Uniunea Sovieticã. s-a destrãmat. comuna Ghizdita. ºi acesta fost deþinut politic. Cinci copii aveau ei. Vadim Pirogan.Cum se poate una ca asta. cãci Nicolae era un specialist bun. condusã la început de Mihai Moroºanu. putea fi împuºcat Cu un singur glonþ.câte ceva ºi ºefii din secþia raionalã. A venit ºi anul 1989. avea clasele cele mai bune în raion. jud. se întorcea mereu în Piaþã agitând mai departe poporul. Aºa a ºi fost. În 1999 s-a unit cu altã asociaþie de represaþi. Se ridica la tribunã.

dar ei au fugit de pe acolo. condusã de învãþãtori evrei din Transnistria. Ojovanu. care ocupase þara. Soldaþii români le dãdeau pâine ºi alimente. Cojocaru Trofim. dar nimeni nu se gândea cã vor fi deportãri ºi arestãri. la comisarul militar. care schimonoseau limba românã de râdeau toþi de ei. Întorcându-se acasã. Chiriac. În aceastã organizaþie se adunaserã aproape vreo 150 de tineri. Unii din fosta conducere numitã de sovietici au fost arestaþi. dar el a trecut Prutul ºi s-a ascuns la niºte neamuri. învãþa la Liceul Seminarial de la Bãlþi. Trãdaþi de niºte cozi de topor. de cai ºi cãruþe cu armament ºi furaje militare. aºa cã copiii erau învãþaþi cu munca grea a pãmântului ºi cu gospodãria de acasã. au venit doi evrei cu arme de vânãtoare ºi i-au trimis cu caii la Drochia. Când s-a început rãzboiul. au fost judecaþi la Chiºinãu de tribunalul militar din Odesa la 10 ºi 25 de ani de lagãr cu suspendarea drepturilor de cetãþean pe ani de zile. regiunea Komi. Calistru. peste Prut. se evacuaserã în România. Aici. Andrei era la vie. În câteva zile satul se umpluse de armata sovieticã. care luptau pentru þarã împotriva mãsurilor de asuprire a poporului român din Basarabia. când au ocupat sovieticii Basarabia. care lupta împotriva sovieticilor. Andrei învãþa la ºcoala din Baraboi. cãci majoritatea foºtilor învãþãtori. Încercase sã intre la Liceul Militar dar nu reuºise la examen la Chiºinãu. Þurcanu Vlad. învãþa particular la Liceul Ion Creangã din Bãlþi. – 224 – . cu Gheorghe Cucereavâi ºi cu sora lui. În 1943 a intrat la ºcoala de subofiþeri de la Timiºoara. în urma torturilor. organizate de conducerea sovieticã. A stat acolo pânã au venit românii. Pe fratele Andrei l-au prins. Toþi moldovenii aveau teamã de noua orânduire. Era împreunã cu alþi tineri. au murit Cucu ºi Boris Camerzan. cunoscuþi de la niºte cursuri pentru învãþãtori. În 1940. Între aceºti tineri dornici de libertate. lângã Drochia. când a fost arestat. A intrat în organizaþia antisovieticã “Arcaºii lui ªtefan”. erau: Gheorghe Cucereavâi.Naþional Þãrãnesc. Andrei dupã ºcoala primarã în sat. învãþa la seminar. Aveau pãmânt vreo 15 hectare. Dupã eliberarea Basarabiei de mareºalul Ion Antonescu. Cucu. Ataman. unde a fost pânã la 23 august 1944. Au fost duºi la Ijma. Învãþau la ºcoala moldoveneascã. Camerzan ºi alþii. a fost chemat de organele de învãþãmânt sovietice ºi trimis director la ºcoala din satul Ghica-Vodã. Ciobanu. lucrând. Când au dat nãvalã sovieticii ºi au ocupat Basarabia. unde a lucrat pânã în 1947. dupã ce li se luaserã caii pentru armatã. nu ºtiau ce o sã fie mai departe. când basarabenii români au fost trimiºi acasã din ordinul comandamentului armatei sovietice.

A lucrat aici pânã în 1988. Lecari ºi maiorul Solnþe care îl bãteau. Statul sovietic avea nevoie de forþã de lucru ieftinã ºi se foloseau de deþinuþi ºi prizonieri de rãzboi. întorcându-se acasã. Atunci conducerea a adus douã divizii de NKVD-iºti. care dãdea direcþiile în minã. apoi. prizonierilor de rãzboi.Primul congres al “Arcaºilor lui ªtefan” a avut loc la Nãduºita cu problema cum sã lupte împotriva “postavcei” – impozitul sovietic. torturaþi. În 1989 s-a întors la Chiºinãu deja pensionar. ucigând mai mult de 300 de oameni nevinovaþi. a avut loc revolta deþinuþilor. În 1954 Andrei a fost eliberat. a fost numit ºef de schimb. ºi bãtãile au încetat. dar el nu a recunoscut nimic de ce era acuzat. Aici a terminat Institutul de mineri. Pe anchetatorul Lecari l-a lovit cu scaunul la cap. au avut mult de suferit. care lua de la þãrani toate alimentele ce erau în gospodãrie. vina nu ºi-a recunoscuto. inginer principal… Când venea vreun membru de partid trimis la lucru. La început a lucrat în minã scoþând cãrbuni. Doi copii ai lui au terminat Politehnica aici la Chiºinãu. Mâncarea era proastã. care lucra la o casã de copii aici. Mulþi dintre ei au primit câte 25 de ani. la Vorkuta. la minele de cãrbuni sub pãmânt. în ce parte sã sape. ºi dupã câteva luni de muncã grea deveneau schelete. era numit în locul lui. cãci erau bãtuþi. la Vorkuta. A luat parte la toate adunãrile patriotice ce se desfãºurau împotriva – 225 – . Dupã un timp a fost marchºeider. altfel îi vor gãsi ac de cojoc. care fuseserã trecuþi în categoria de criminali de rãzboi. Andrei ºtia prea multe de metodele sovietice ºi alungat de acasã s-a întors din nou la Inta. preºedintele Germaniei capitaliste au fost eliberaþi ºi trimiºi acasã prizonierii de rãzboi. Al doilea congres a avut loc la Ghica Vodã ºi se discuta chestiunea despre organizarea luptei împotriva sovieticilor ºi atragerea în organizaþie a cât mai mult tineret. Andrei a lucrat aici mult timp ocupând diferite funcþii-ºef de secþie. toþi aveau speranþe cã vor fi eliberaþi. Datoritã lui Adenauer. unde îndreptându-se erau din nou trimiºi în minã. pânã a venit colonelul ºef. În 1953. A fost judecat la 10 ani numai. dar au fost eliberaþi numai deþinuþii de drept comun. Era cãsãtorit cu Maria Zaporojan. Dar au fost trãdaþi. primind apoi o bãtaie zdravãnã. Erau trimiºi la spital. o filialã a Institutului de mineri din Leningrad. când a murit cãlãul Stalin. iar el era transferat ca adjunctul lui. Zakora. lucra mai uºor. Anchetatorii lui Andrei erau Levcenko. ca sã nu fie eliberaþi. datoritã brigadierului Vlad Boico. care au tras în oamenii din zonã. Dar aici a fost chemat la NKVD la Drochia ºi i-au spus sã plece de bunãvoie. nu politicii. Arestaþi. dupã 42 de ani de exil. De la Ijma a fost dus în vagoane-bou la Inta. A fãcut greva foamei. Aceastã grevã a cuprins toate minele din Vorkuta. Aici.

cu interbrigadiºtii. care nu s-au supus ºi au luptat pentru neamul sãu. În acest scop trebuie folosite elementele opoziþiei militare. Cu mulþi din foºtii arcaºi a lui ªtefan eliberaþi ºi reîntorºi acasã are legãturi de prietenie. Se va urmãri ca între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã sã nu se producã legãturi de nici un fel. Se va accelera lichidarea cetãþenilor care întreþin legãturi neiniþiate de cãtre noi cu Partidul Comunist Polonez. prim secretar al Partidului comunist polonez.) înainte de a intra în Armata Kosciuzsko (Armata polonezã ce lupta de partea – 226 – . Este inadmisibil ca ofiþerii noºtri sã viziteze autohtoni la locuinþele lor. La acþiunile militare vor lua parte acei soldaþi care au stat pe teritoriul þãrii noastre (se are în vedere Uniunea Sovieticã n. care au distrus milioane de fiinþe omeneºti. cu Organizaþia Tineretului Comunist Polonez. Moscova 2-6-1947 (Strict secret K-AA/CC 113 Indicaþia NK/003/ 47: 1. prin organele serviciilor speciale. A participat activ la formarea Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu. TEROAREA ROºIE Aceastã directivã a fost gãsitã în seiful din biroul lui Boleslav Bierut. unde este membru ºi azi la o vârstã înaintatã. respectiv soldaþii autohtoni. uniþi-vã. sã nu se mai repete teroarea roºie! Directivele de bazã ale NKVD pentru þãrile din orbita sovieticã. Informaþiile sunt preluate de cãtre ambasadã. În acest document se aratã cine sunt acei care sunt. Oameni din toate þãrile. pentru România Mare. Nu se admite stabilirea de relaþii între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã. invalizi. Partidul Socialist Polonez. ajunºi bãtrâni. este sã se ajute ºi sã se susþinã reciproc toþi. preºedinte al Poloniei.statului sovietic pânã la Independenþa Moldovei. inadmisibil ca simpli soldaþi sã stabileascã relaþii cu femei din rândul bãºtinaºilor. Mulþi din ei nu mai sunt. de asemenea. n. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactaþi de noi ca informatori. au luptat pentru dreptate ºi adevãr. iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. 3. au rãmas puþini ºi datoria lor azi. în speþã. cu predarea lor ofiþerului nostru cu cel mai mare grad în ambasadã. fiindcã au avut alte pãreri. Întâlnirea cu aceºti oameni este organizatã de serviciul special desemnat în acest scop. cu Armata de Acasã ºi alte asociaþii. 4. numit de popor “Stalin al Poloniei” 1892-1956. 2. Acest document a fost publicat de multe ori în diferite ziare. este.

Se va urmãri ca funcþionarii de stat (exclusiv organele de securitate ºi din industria minelor) sã aibã retribuþii mici.). 6. 13. 10. fãrã ºtirea organelor administrative locale. se vor îndepãrta acei oameni care au activitate în legãturã cu proiectarea concepþiilor ºi avansarea revendicãrilor. Deputaþii nu pot convoca în nici un caz ºedinþe între întreprinderi. Dupã aceea trebuie – 227 – . justiþiei. 5. respectiv la cei care deþin funcþii de conducere (documentul gãsit în Cehoslovacia adaugã: mai puþin cadrele de conducere alese pe baza lealitãþii faþã de regimul socialist). În toate organele de guvernãmânt. în poziþii de conducere se vor repartiza oameni desemnaþi de serviciile noastre speciale. 7. Politica faþã de mica gospodãrie þãrãneascã urmeazã acest curs pentru a face gospodãria particularã nerentabilã. Aceasta se referã îndeosebi la sfera sãnãtãþii. Se va acorda o atenþie deosebitã persoanelor cu capacitãþi organizatorice ºi cu ºanse sigure de popularitate. actele vor arãta doar calitatea de lot dat în folosinþã. n. Se organizeazã ºi se urmãreºte ca funcþionarii aleºi ca deputaþi la congres sã nu-ºi poatã pãstra mandatul pe întreaga perioadã ce le stã în faþã.S. De la conducãtori de organizaþii locale în sus. Pentru fiecare congres se vor pregãti oameni noi ºi doar cei vizaþi de serviciile noastre secrete. având grijã ca toate rolurile-cheie sã revinã acelor oameni care aparþin serviciilor noastre secrete. 12. iniþiativele particulare trebuie eliminate cu desãvârºire.Armatei Sovietice pe teritoriul U. n. trebuie sã avem oameni care conlucreazã cu serviciile noastre speciale. Dacã nu existã altã soluþie ºi o asemenea ºedinþã trebuie convocatã. Trebuie neapãrat menþionat faptul cã e vorba de schimburi de mãrfuri. Se va ajunge la distrugerea ei totalã. 9. dar niciodatã pe aceea de proprietate a deþinãtorului. iar în cazul în care se opun. Aceºti oameni trebuie cooptaþi. Trebuie realizatã în mod accelerat unificarea tuturor partidelor întrun singur partid. se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare. Unificarea organizaþiilor de tineret trebuie fãcutã rapid. culturii.R.S. Nu este voie ca aceastã activitate sã se numeascã comerþ. 11. Se va urmãri cu stricteþe ca presa autohtonã sã nu transmitã date privind calitatea ºi sortimentul mãrfurilor ce ni se transportã. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice în sensul ca acestea sã nu acorde acte doveditoare a proprietãþii asupra pãmântului. respectiv în majoritatea uzinelor. 8.

Trebuie fãcut totul ca hotãrârile ºi ordinele – fie acestea cu caracter juridic. Este permisã doar realizarea acelor invenþii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele – 228 – . 18. repartizarea mãrfurilor deficitare. 19. economic sau organizatoric – sã fie nepunctuale. programe culturale ºi distractive. indiferent de tipul de armã. ca de exemplu: organizarea odihnei în concedii. trebuie organizat ca agricultura sã nu poatã asigura aprovizionarea cu alimente a þãrii. 20. justificarea unor puncte de vedere ºi decizii ale conducerii politice. Trebuie fãcut totul ca anumite cazuri sã fie discutate concomitent de mai multe comisii. Ele pot lucra doar la punerea în practicã a hotãrârilor ºi atât. trebuie redusã împãrþirea mijloacelor de producþie repartizate lor. inovatorilor. 16. Sindicatele trebuie sã fie ocupate cu alte probleme minore. 15. 21. astfel ca necesarul sã trebuiascã acoperit prin import. sau administrative trebuie create asemenea condiþii. însã nici una dintre ele sã nu aibã drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excepþie cazurile ce vizeazã industria minelor). Trebuie þinut sub observaþie fiecare institut de cercetare ºi laborator. Trebuie acordatã o mare atenþie inventatorilor. Trebuie organizat ca numai acei conducãtori sã fie avansaþi care executã impecabil problemele cu care au fost însãrcinaþi ºi care nu le analizeazã depãºind cadrul activitãþii lor. organizarea de excursii. 22. În cazul fiecãrei acþiuni armate ºi cu ocazia tragerilor cantitatea muniþiei va fi controlatã permanent ºi cu seriozitate. oficii ºi instituþii. În legãturã cu activitatea bãºtinaºilor care sunt purtãtori ai unor funcþii de partid. 17. consemnându-se orice cercetare valoroasã. În cazul în care ar interveni o rezistenþã mai mare din partea þãranilor. 14. discutarea cererilor de pensii ºi împrumuturi. Dacã nici aºa nu se ajunge la rezultatul scontat. Sindicatele din uzinã nu pot exercita nici o influenþã asupra activitãþii din uzinã. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii în nici o problemã. ca aceºtia sã fie compromiºi în faþa angajaþilor.începutã colectivizarea. dar fiecare invenþie trebuie înregistratã cu consecvenþã la centru. astfel încât sã devinã imposibilã întoarcerea lor în anturajul iniþial. 23. respectiv dezvoltatã ºi sprijinitã activitatea lor. de stat. concomitent cu creºterea obligaþiilor de predare a cotelor. Cadrelor militare autohtone li se pot încredinþa poziþii de rãspundere în locuri unde deja sunt plasaþi oamenii serviciului special.

micii meseriaºi ºi micii industriaºi sã primeascã doar astfel de materii prime ºi utilaje inferioare ºi depãºite care sã împiedice producþia de calitate. respectiv autorii acestora. Canalizãrile vechi neracordate ºi fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. paralel cu aceasta. însã nu se admite nicidecum scãderea numericã a personalului ºi nici funcþionarea normalã a aparatului birocratic. În uzine trebuie iniþiate diferite ºedinþe ºi conferinþe profesionale. Trebuie de avut o mare grijã de toate proiectele de fabricaþie în industria minierã. Preþul acestor mãrfuri sã fie mai mare decât preþul produselor similare ale întreprinderilor de stat. 26. 28. 33. respectiv cele care criticã trecutul ºi problemele locale. 31. Trebuie acordatã o mare atenþie ca nu cumva în oraºe sã existe reþele de apã nelegate la reþeaua principalã în cartierele în curs de reconstrucþie sau nou construite.K. 32. Documentele cuprinzând datele cu privire la valoarea ºi descrierea invenþiei nu se publicã. Luãrile de poziþie ale conducerilor bãºtinaºe pot avea coloratura naþionalã sau istoricã. 25. Întreprinderile proprietate personalã. trebuie organizatã vânzarea acesteia în strãinãtate pe valutã Vest. Trebuie extinsã birocraþia statului în cel mai înalt grad în toate domeniile. Dacã o invenþie a devenit cunoscutã. Nu se vor înlãtura cauzele fenomenelor în discuþie. Nu este permisã realizarea acelor invenþii care ar asigura creºterea producþiei de produse finite ºi. În oraºele reconstruite sau nou construite nu se mai admit în locuinþe spaþii excedentare.care au indicaþiile noastre speciale. pe motiv cã e prea costisitoare în þarã. observaþiile ce au fost expuse. 27. Reconstrucþia obiectivelor industriale ºi construcþia celor noi se va face având în vedere ca materialele reziduale sã fie dirijate în depozitele de apã ce ar putea folosi drept rezerve de apã potabilã. trebuie notate propunerile. respectiv în întreprinderile indicate în mod spe- – 229 – . – 552-46). care ar putea folosi la adãpostirea pe o perioadã mai lungã a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. 29. scãderea producþiei ºi a extragerii de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. dar acestea nu pot duce la unitate naþionalã. Este admisã critica activitãþii organelor administrative. 30. Trebuie popularizate discuþiile cu muncitorii care se ocupã de probleme actuale legate de producþie. Toate datele ºi documentele privitoare la valoarea ºi descrierea amãnunþitã a invenþiei vor intra în posesia noastrã. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbatã (mai puþin cele cuprinse în îndrumãrile N. 24.

difuzarea unor manifeste din care sã rezulte ponegrirea naþiunii ºi culturii noastre ºi îndoiala faþã de înþelesul contractelor încheiate cu noi. locul rezistenþei sau al concentrãrii forþelor reacþionare sã fie accesibil din toate pãrþile.R.S. indiferent cât de îndepãrtate sau inaccesibile ar fi. sã fie redusã cantitatea de material documentar. îndeosebi nemþii) ºi care sã popularizeze lupta pentru socialism. a logicii ºi geneticii. având un nivel de pregãtire slab sau mediocru. A se împiedica aprovizionarea bunã a pieþei interne. iar la licee sã se opreascã predarea limbilor latinã ºi greacã veche. În ºcolile de specialitate trebuie introdusã specialitatea îngustã. n. ºi pe lupta poporului asuprit. în cazul în care este nevoie de o intervenþie armatã. Pe plan local este interzisã apariþia unor opere despre acei bãºtinaºi care înainte de revoluþie ºi în perioada celui de-al doilea rãzboi mondial au trãit la noi (în U. – 230 – . Se va da o atenþie deosebitã construcþiei ºi reconstrucþiei drumurilor. al educaþiei religioase. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut sã serveascã binele þãrii. Aceasta trebuie fãcutã în felul urmãtor: profanarea.S. dar mai ales din licee ºi facultãþi trebuie sã fie înlãturaþi profesorii de valoare care se bucurã de popularitate. 38. 39. Trebuie acordatã o atenþie deosebitã bisericilor. Din ºcolile elementare. a cãilor ºi reþelelor de legãturã. E necesar sã fie puse sub observaþie tipografiile bisericeºti. 34. arhivele. de specialitate. distrugerea cimitirelor. Trebuie sã fie iniþiatã organizarea unor acþiuni cu caracter artistic sau sportiv care sã sãrbãtoreascã lupta bãºtinaºilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ruºii. a filozofiei generale. dar totodatã ar stãrui asupra controlului activitãþii economice a conducerii oficiale. 35. Activitatea culturaleducativã trebuie astfel dirijatã ca sã rezulte o antipatie generalã împotriva acestora. imediat trebuie pornitã împotriva ei o campanie de acuzare a naþionalismului ºi ºovinismului. monumentelor ce ne aparþin. 36. 37. podurilor. pe efectul nefast al monarhiei. n. Sã se analizeze diferenþele dintre materii. ca. Dacã se constituie o organizaþie care ar sprijini alianþa cu noi. conþinutul predicilor. dar ºi cel al ceremoniilor de înmormântare. cântecelor..) sau au luptat alãturi de noi în timpul rãzboiului. Se va insista pe lãcomia ºi rãutatea oricãrui rege. Locurile lor trebuie sã fie ocupate de oameni numiþi de noi.cial. În munca de propagandã trebuie implicaþi ºi bãºtinaºii. folosindu-ne ura care existã împotriva acelor organizaþii.

Dacã nu cedeazã. cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului. Dacã aceastã reabilitare devine inevitabilã. În cazuri drastice se recheamã din funcþie. “MAI BINE MORÞI. Trebuie împiedicatã cu orice preþ reabilitarea celor condamnaþi în procese politice. 41. 42. Însã pânã astãzi nu a avut loc procesul crimelor înfãptuite de criminalii comuniºti. ministerelor. care vor fi þinute sub acuzaþia de “înaltã trãdare”. trebuie puºi în funcþii de conducere ºi þinuþi în evidenþã drept cadre de rezervã pentru perioada schimbãrilor ulterioare. sã fie schimbaþi ºi înlocuiþi cu muncitori cu cea mai micã pregãtire profesionalã. trebuie lichidaþi prin aºa-numite “întâmplãri neprevãzute” sau închiºi sub acuzaþie de crimã de drept comun. DECÂT ROBI LA SOVIETICI” Iohann Urwich Au trecut zece ani de când cãlãii fasciºti au fost judecaþi ºi pedepsiþi la Nurnberg ºi o lume întreagã ºi-a dat seama cine au fost ei. Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice. socialismului. serviciilor importante. condamnatul nu va fi judecat. fiind numiþi în poziþii similare sau superioare. Se aduc la cunoºtinþã publicului procesele acelor persoane cu poziþie de conducere (în primul rând din cadrul armatei. 45. 44. 43.40. nu va avea loc reluarea procesului. necalificaþi. Trebuie ca reprezentanþii opoziþiei sã fie închiºi. E o acþiune ce atrage atenþia maselor populare. Se va cãuta ca acei care lucreazã în diferite funcþii. Se va încerca prin toate mijloacele racolarea acelor opoziþii care se bucurã de stima populaþiei bãºtinaºe. cei care nu sunt interesaþi sã se perfecþioneze la nivel înalt. care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemulþumirea angajaþilor. Trebuie ca la facultãþi sã ajungã cu prioritate sau în mod exclusiv. care au ucis zeci de milioane de fiinþe – 231 – . Se interzice judecarea sau chiar criticarea publicã a acelor conducãtori numiþi de cãtre partid. respectiv autorii judecãþii greºite nu vor fi convocaþi. industrializãrii. se admite doar cu condiþia ca acel caz sã fie considerat o greºealã judecãtoreascã. Înainte ca ei sã se întipãreascã în conºtiinþa maselor. La sfârºit. aflând de crimele sãvârºite. trebuie compromiºi prin campanie de denigrare. ci doar sã obþinã o diplomã. ci doar graþiat. indiferent cât de mici. cei ce provin din cele mai joase categorii sociale.

Iohann Urwich s-a reîntors în România. reprezentanþi a tuturor þãrilor. iar unul dintre ei m-a întrebat: . alþii sã mã compãtimeascã. ºtergându-mi buºlatul murdar de praf. Nistrul trece ªi-n aerul Moldovei se umflã pieptu-i rece. când lagãrele de muncã forþatã din aceastã regiune au încetat lucrul în mine. Mi-am ºters gura cu mâneca buºlatului ºi i-am rãspuns celui care ma întrebat. morþi sub ochii mei în lagãre. se duce. pentru cei vii ºi cei morþi. El a fost un neamþ. începutã la 22 iulie 1953. Dar în 1956 mulþi dintre ei au fost eliberaþi datoritã Cancelarului German al RFG. Unul dintre aceºtia a fost Iohann Urwich. trecând Prutul la Ungheni. am cãzut în genunchi ºi fãcându-mi cruce. Unii au început sã zâmbeascã. ca ºi comisia sovieticã la reîntoarcere sã aibã ce povesti. . Comitetul de grevã a fost format din deþinuþi. am pus bagajul jos. dar unii dintre ei au reuºit sã lase memorii. împreunã cu alþii. fiind apoi judecat din nou la 25 de ani de lagãr. Conrad Adenauer. dupã moartea cãlãului – Stalin.Am sãrutat pãmântul României. cãrora le-am promis acest lucru. În trilogia sa “Fãrã paºaport prin URSS” el scrie: Ajuns înaintea comisiei. sã scrie cãrþi despre cele petrecute în lagãrele din Imperiul Rãului. nãscut în România. paralizând producþia cãrbunelui din URSS luni de zile. în care se spune: Bãtrânul Dan ferice. întâi în limba românã. care era comoara vieþii mele. am sãrutat pãmântul României. cãci în vata dinãuntru se aflau câteva sute de foiþe de þigarã. dupã aceea am repetat acelaºi lucru ºi în limba rusã. Greva a fost înãbuºitã de diviziile NKVD-ului cu vãrsãri de sânge. numit în lagãr “Ferry”. greva din lagãrele sovietice din Vorkuta. pe care erau notate toate datele care m-au ajutat sã scriu aceastã cronicã. Cred ºi sunt sigur. În aceste clipe îmi veneau în minte versurile lui Vasile Alecsandri.Ce faci acolo? Ridicându-mã în picioare. cu judecarea multora dintre deþinuþi pe un termen de 25 de ani de osândã. a luat parte la prima grevã generalã din URSS. rãmaºi pe pãmântul sovietic. – 232 – . Puþini au ºtiut ºi ºtiu astãzi despre aceastã grevã de la Vorkuta. la Moreni. Mi-am îndeplinit jurãmântul dat faþã de camarazii de soartã. Fiind deþinut politic în URSS. a cãror cetãþeni erau acolo deþinuþi politici. nu mai sunt în viaþã. cãpitan de plai”. cã majoritatea din membrii comisiei au avut impresia cã am înnebunit. La Iaºi ofiþerii sovietici l-au predat comisiei române. tocite pe bãncile ºcolii din “Dan.omeneºti nevinovate… Astãzi mulþi din acei martiri care au supravieþuit holocaustului roºu. Iohann Urwich a fost în acel vestit comitet al grevei. mãrturii.

Popescu ºi alþii ca ei. numai pentru motivul cã au cerut respectarea drepturilor omului. Atunci fraþi români. membru în comitetul de cinci în conducerea grevei politice de mai sus. aceastã – 233 – . Eu. Mã întreb cine sunt acei Ionescu. κi pleacã fruntea albã. codul sovietic. Johann Urwich. Mã consider ºi astãzi responsabil faþã de deþinuþii ce au fost uciºi în lagãrele din Vorkuta de trupele NKVD-ului. îmi permit sã Vã transmit un salut de bun venit din partea foºtilor deþinuþi politici. am fost condamnat la 18 septembrie 1953 de Tribunalul din Vorkuta în baza paragrafului 58. pentru rãscoala în grup contra statului la 25 de ani. în lagãrele sovietice numite Ferry. deportaþi ºi prizonieri de rãzboi. de originã germanã. Cum.ªi inima lui creºte. smerit îºi face cruce ªi pentru totdeauna sãrutã ca pe-o moaºte Pãmântul ce tresare ºi care-l recunoaºte… M-am îndreptat spre camionul care mã va conduce spre o destinaþie necunoscutã. aliniatul 11 ºi 14. PRIMSECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE Cu ocazia vizitei Dumneavoastrã oficiale în Republica Federalã Germania. care ºi-au bãtut ºi îºi bat joc de neamul sãu. care a avut loc în IulieAugust 1953 în lagãrele de regim special din Vorkuta. ei care urlau ºi urlã ºi azi cã-ºi iubesc la nebunie neamul românesc? Alãtur aici scrisoarea lui Iohann Urwich cãtre Leonid Brejnev. cine suntem noi? Iohann Urwich a fost nevoit sã plece din România în RFG. Oamenii nu mai puteau suporta cruzimea. Mã închin în faþa ºi memoria acestui om care a iubit atât de mult noua sa patrie. Mulþi din acei români. cetãþean al RFG-ului. ei români neaoºi. care s-au reîntors în patrie dupã prizonieratul ºi lagãrele sovietice. dupã moartea lui Stalin s-a sperat la o comportare mai omeneascã. au ajuns din nou în închisorile ºi lagãrele comuniste din România. nãscut în România. ºi ochii plini de jale Cu drag privesc prin lacrimi podoaba þãrii sale. Cuþitul ajunsese la os. SCRISOARE DESCHISà DOMNULUI LEONID BREJNEV. pe care i-am reprezentat în prima grevã politicã din URSS. Sãrmanul îngenuncheazã pe iarba ce strãluce. Din cartea lui Iohann Urwich “Fãrã paºaport prin URSS”. tirania ºi moartea lentã. România.

lagãrul a fost încercuit de douã divizii speciale. declarând prima grevã politicã din istoria Uniunii Sovietice. Autoritãþile Sovietice îºi aratã însã adevãrata faþã încã înainte de a ajunge comisia guvernamentalã de cercetãri.50. orele 9. care este adevãrul. Pe cale paºnicã. am avut dreptate. prizonierii din Vorkuta s-au hotãrât sã le aducã la cunoºtinþã. Memoriile au fost întocmite de un grup de 16 juriºti de diferite naþionalitãþi. deportaþilor ºi prizonierilor de rãzboi. cã noi.7 hotãrãºte sub presiune pe data de 31 iulie ieºirea din lagãr la lucru. Conducerea comisiei o avea generalul de armatã Maslenikov. Admiþând cã responsabilii Uniunii Sovietice nu cunoºteau stãrile din lagãrele de concentrare. tiranie ºi bestialitate din miile de cazuri din acele lagãre. susþinând cã soldaþii sovietici nu ar fi tras în oameni fãrã de apãrare. Dar numai dupã 24 de ore s-a dovedit. Rudenko. în calitate de reprezentant al Guvernului (fost acuzator sovietic în procesul de la Nurnberg).7 a bazinului carbonifer Vorkuta începe greva generalã. între dânºii chiar ºi foºti ofiþeri superiori sovietici. Ea avea ºi scopul de a arãta ºi popoarelor din afara cortinei de fier. care treceau dintr-o zonã în alta în incinta lagãrului. în oamenii ce aºteptau sã li se facã dreptate.2. Voroºilov ºi secretarul Pegov. locþiitor al ministrului de Interne ºi membru supleant în CC pe Uniune. În ziua de 26 iulie 1953 soseºte comisia de anchetã a Comitetului Central al Partidului ºi al Guvernului cu împuternicire semnatã de preºedintele Sovietului Suprem al Uniunii K. procurorul general al Uniunii Sovietice. Oamenii din primele rânduri ºi-au – 234 – .12-14-16 un soldat sovietic împuºcã doi deþinuþi. apoi pe data de 1 august. trupele NKVD de sub comanda ºi sub privirile procurorului general Rudenko trag direct în lagãr. Aceste memorii au fost înaintate comisiei de cãtre toate lagãrele de pe traseu. În ziua de 23 iulie în lagãrul Nr. lagãrul Nr.2 din mina Nr. conducerea grevei politice din lagãrul Nr.speranþã a fost înºelatã amar. Întâi. Dupã tratativele duse cu procurorul general Rudenko. mina Nr. pe de altã parte însã înãsprea condiþiile de viaþã în lagãre. al doilea descria numai zece cazuri de violenþã. E. Guvernul sovietic arunca pe de o parte vina pe Beria. conducerea grevei politice este arestatã. cãreia i se alãturã din orã în orã toate celelalte lagãre din regiunea polarã de Nord a Vorkutei. Sã nu se uite cã între timp. A. Primul conþinea cererile deþinuþilor politici. împreunã cu circa 20 de experþi din NKVD. contra semnãturã. având ca ajutor pe R. aduse din Uniune. cei ce nu s-au încrezut în NKVD. Douã memorii sunt prezentate comisiei. cunoscãtori de Drept Internaþional. Majoritatea prizonierilor ne-au reproºat “capitularea”.

Polonezi. dacã se ºtie (cãci trebuia sã ºtiu!) cine a fost tras la rãspundere pentru asasinatul din lagãrul 12-14-16 ºi lagãrul 29. Iar la 1 august 1953 sub privirile aceluiaºi Rudenko au fost asasinaþi oameni nevinovaþi în lagãrele sovietice din Vorkuta. Numai Dumneavoastrã o puteþi face. 2. deschizând un foc intens. mina 7. Români.land – D – 8011 Vaterstetten. Mai mult. Unguri. Ivan ºi Petru. Domnule Brejnev. 1 mai. aºa cum duºmanii apãruserã fãrã sã fie vãzuþi. sau cã fac propagandã anticomunistã. câþi ºi în ce fel au fost asasinaþi oamenii la mina 29.) I Pe platou între stânci erau trei: Alexei. Zugspitzstrasse 27. Oare crimele din Vorkuta care nu au încã 20 de ani de vechime. ºi dacã au fost traºi la rãspundere ºi anume când ºi cum! Sper cã nu vã veþi spãla mâinile ca Pilat din Pont. arãtându-ºi pieptul gol. culcaþi fãrã viaþã pe bolovanii – 235 – . La sosirea mea în RFG mi s-a pus întrebarea dacã ºtiu cum. Au murit taþi. – Freundeskreis Bundesrepublic Deutsch. Acolo sus au fost înconjuraþi pe acel podiº unde aºteptau elicopterul. Ruºi. aici în Germania se mai judecã încã procese. care întârzia. Un rãspuns personal puteþi dispune sã-mi parvinã pe adresa: Rumanisch-deutsche Studiengruppe e. ci au înecat totul în sânge. cei din lagãrul 2. se va zice cã mint. sau prin presã. Dumneavoastrã. 7 sunt oprite toate procesele în curs ºi înglobate în unul singur. Ce pot sã spun? Dacã spun adevãrul. etc. 1973 Johann Urwich AFGANISTAN – LALEAUA NEAGRà (300 de sicrie din metal cu moldoveni au fost aduºi din Afganistan.rupt cãmãºile. rãspunderea întreagã cãzând pe noi. Cu procesul înscenat conducerii grevei politice din lagãrul Nr. daþi un rãspuns prin radio. nu se pot judeca pentru a afla adevãrul! la Nurnberg Germanii au fost acuzaþi de crime contra umanitãþii chiar de acuzatorul sovietic Rudenko. Evrei. soþi. arãtând cine sunt criminalii. Germani. Estonieni. mina Nr. Ucraineni. Alexei ºi Ivan erau deja morþi. fraþi ºi copii. Gloanþele ºuierau din toate pãrþile. ªi în Uniunea Sovieticã s-au dezbãtut astfel de cazuri. în care sunt acuzaþi oameni de crime petrecute în timpul rãzboiului. Dar nici Rudenko ºi nici ajutoarele sale nu s-au înduplecat. Vã mulþumesc anticipat. Lupta a început pe neaºteptate. puteþi însã da o declaraþie oficialã. Turcmeni. De 28 de ani. Lituanieni. domnule Brejnev.V.

El alunga aceste gânduri. în aceºti munþi stâncoºi. El se întreba mereu – Cui îi trebuia acest rãzboi. erau tot mai aproape de el. care nu trebuia nimãnui. dar fleaga lui era pustie. trebuia sã ieºi de dupã bolovani. acest noian de sânge ºi suferinþe? El nu putea uita.însângeraþi cu corpul deja acoperit de praful mãrunt. curge sângele… Duºmanii se apropiau. dar în sufletul sãu mai trãia acea ultimã speranþã în acel elicopter. Nu departe. vinovatul acestei tragedii. Erau mulþi. Soarele era sus de tot. se tãvãlea fleaga lui Alexei însã. cruzi. la vreo câþiva metri. Petru nu mai avea nici o nãdejde de a scãpa. Încã acolo. fire simplã de þãran. sã-l chinuie… Se rãzbunau acum ca rãspuns acelor soldaþi care. Îmbrãcaþi în halate. contrar voinþei sale. sângele lui. Akim. care mureau de gloanþele lor. care cu puºti vechi din alte timpuri. Poate ivirea imediatã a elicopterului. Sângele vãrsat cere din nou sânge. O orã întreagã mergea acest rãzboi în aceºti munþi sãlbatici. contrar adevãrului. Petru vedea feþele lor înrãite. Sânge pentru sânge! Oamenii deveniserã rãi la suflet. Duºmanii se apropiau tiptil înaintând atenþi. sângeros. crunt. ca sã ajungã la ea. Lângã corpul lui Akim stãtea un tinerel. În aceste ultime minute el ºi-a adus aminte de zilele petrecute pe acest pãmânt strãin. straºnic. duºmani. pârjolind fãrã milã. El nu mai credea în salvarea sa. Vroiau sã se rãzbune. trãgând din pistolul sãu automat. de care nimeni nu avea nevoie. dar gloanþele erau pe sfârºite. Ei l-ar fi ucis deja. El înþelegea cã acei afganezi luptau pentru dreptul lor la viaþã. sãrind peste bolovanii ascuþiþi. distruserã satul lor. cu miºcãri de pisicã. pietroºi. cum un soldat de al lor a împuºcat un afganez dupã ce prietenul sãu. pentru pace… dar aici era un obiºnuit rãzboi. Oamenii nu mai puteau fi stãpâniþi… Mâna dreaptã a lui Petru e rãnitã lângã umãr. pentru libertatea neamului sãu anume aici. Lui. fusese ucis. dar ele reveneau din nou în mintea lui. îi era jale ºi de ai sãi ºi de aceºti duºmani bãrboºi. Petru vroia sã bea mãcar o înghiþiturã de apã. strãini lui ºi cercul morþii se strângea tot mai mult. ucigându-i pe toþi. el a vãzut mulþi bãieþi murind ºi începuse sã se îndoiascã de aceste vorbe. idealuri minciunoase. acasã. primele lupte. suriu. care de mult trebuia sã fie aici. dar vroiau sã-l prindã viu ºi el ºtia aceasta. cu câteva zile în urmã. în luptã fusese ucis comandantul lor. bãtrâni. cu turbane pe cap. sã-ºi potoleascã setea. feþe ce doreau rãzbunare. Începea sã înþeleagã acel adevãr. petrecut în aceºti munþi strãini. lupta pentru eliberarea lui. vreo zece oameni înarmaþi care cu pistoale automate. totul devenise indiferent. În timpul unui an întreg. Soldaþii nu se puteau stãpâni. ºi asta însemna moartea. li se spunea multe despre ajutorul frãþesc acordat acestui popor. sã-i ducã în lagãrul lor. Numai Petru era încã viu. femei. copii. – 236 – . adus de vântul fierbinte. de vreo 14-15 ani.

Acasã în frumosul sat înecat în verdeaþã. vãzând din nou acei munþi. În faþa ochilor sãi a apãrut un pãianjen. Ei s-au cunoscut pe malul Prutului. Douã fete se scãldau în apele limpezi ºi curate ale Prutului. goi. fata care-l aºtepta acolo. dar Petru luând o piatrã la strivit. înºiraþi într-un lanþ fãrã sfârºit. privirea rea de pe obrazul copilãresc. cãci el înþelegea cã se întâmplase ceva straºnic. ura. cu o ultimã speranþã. Ochii lui cãutau pe cerul albastru curat. teribil… Fiodor striga la el. acum trebuia sã moarã departe de pãmântul sãu. Ultimele împuºcãturi… Petru a aruncat pistolul. Soarele continua sã strãluceascã. sunt ai lui ºi asta e þara sa. sã încãlzeascã ºi sã râdã de toþi ºi de toate ce se petreceau acolo jos. trãindu-ºi zilele de azi pe mâine. strãini lui. în cerul albastru s-a auzit zgomotul unui motor. el nu ºtia altã limbã decât a lui. înjurând straºnic. lacrimile curgeau din ochii lui. îl întreba ceva. El stãtea aºteptându-ºi sfârºitul. cu pãrul lung ºi negru… I-a plãcut. Nu prea înaltã. Soldaþii luptau. cerul albastru ºi acel soare fierbinte ºi nesuferit. vroia sã trãiascã. ochii arzând de urã ºi de dispreþ. îndreptându-se undeva. când la stânga. sãlbatici.… El nu avea nimic împotriva acestor bãrboºi. conducerea fãrã cap. care încã nu ºtia ce-i viaþa. îi strivea mereu. pe acest pãmânt pietros. care murea neºtiind de ce ºi pentru ce. el nu putea uita ochii copilului. Cu mâinile întinse în jos. Petru nu iubea pãianjenii. “Iatã aºa ºi pe mine mã vor strivi peste o clipã…” În faþa ochilor a plutit Leana. Acest tablou întipãrit în minte îl chinuia mereu pe Petru. acolo unde râul întoarce spre Bãlãureºti. pe toþi. Un lichid suriu a ieºit din el. Unde e ea acum? Ce face? Simte ea cã lui i-au rãmas ultimele clipe de viaþã? Petru ºi-a ridicat capul. albastru ca ºi la el acasã. ieºind de dupã bolovani. în Basarabia. la care copilul nu rãspundea. dar totul zadarnic. subþiricã.Buzele lui strânse. în halatul murdar. care dorea sã scape de soarta sa. Acum el îºi aºtepta duºmanii care se apropiau încet de el. departe. la mii de kilometri de satul sãu. Privire lui s-a abãtut pe acest pãianjen. El nu vroia sã moarã. miºcânduse când la dreapta. de mama sa. Una era Leana. târându-se pe platou… Undeva sus. iubirea. dar continuau sã ucidã ºi sã moarã singuri. dar care ºtia cã aceºti munþi stâncoºi. toate veneau din inima acestui copil. – 237 – . el stãtea aºteptându-ºi verdictul. aducând fricã ºi suferinþe oamenilor. suri. care-ºi apãrau pãmântul lor. pe ºefii sãi care îºi agãþau medalii de tinichea. înjurând totul ºi pe toþi: patria care-i trimetea sã moarã fãrã rost.

cu adânci brazde pe obraz.A murit azi pe podiº. a continuat ºeful. a spus încet comandantul. acel care din cauza unei reparaþii întârziase sã vinã pe platou. . aºteptând elicopterul.El putea sã se predea. crezând cã ºeful glumeºte.. El a vãzut încã obrazul mamei sale cu ochii triºti. eu vorbesc serios. El trebuia sã plece în concediu. vrei sã pleci în concediu acasã pe o sãptãmânã.. Voi împlini orice ordin.Iacobe. dimineaþa pleacã avionul. pe care ºtiu cã o vei îndeplini cu cinste.Bine. pãcat de el. ºi simþind lacrimi amare pe faþã. aºa cum sângele vãrsat al acestui popor era prea mult ºi nimic nu-i putea plãti preþul.Cine-i din Moldova? a întrebat Iacob neºtiind nimic de cele întâmplate. – 238 – . a tras de inel… întorcându-se cu faþa spre cer… II Sergentul Iacob Manu a fost chemat de comandantul unitãþii. bun soldat a fost. Obosit. uitându-se peste geam la lanþul munþilor suri.Au murit încã trei. Du-te Iacob ºi fã tot ce trebuie. a strigat Iacob. Pe teritoriul regimentului aterizase deja elicopterul. unul în Moldova. a zâmbit sergentul. stãtea comandantul. în strâmtoare. Au fost înconjuraþi de duºmani ºi Petru a fãcut sã explodeze grenada… Elicopterul a sosit prea târziu. Rãspunzând la salutul sergentului. dar nu dorea asta… ªtia cã pentru tot ce au fãcut ei pe acest pãmânt strãin nu poate fi iertare. Ei se apropiau ca o haitã de lupi. În mica cãsuþã fãcutã din bârne ºi scânduri. . neprietenoºi. ..Sergent Manu. Noi îi trimitem acasã pe cei cãzuþi la datorie. plini de jale. acasã. în tãcere. ªi adevãrat. cine nu ar fi dorit sã scape de aceste meleaguri ºi mãceluri mãcar pentru o sãptãmânã. sã uite de toate… . Noi îþi vom da ºi o însãrcinare. sã-ºi pãstreze viaþa. lângã o masã veche. toþi la Moscova. inspira tristeþe ºi dezamãgire. simþind prada. În Moldova… . sfârºitul unei vieþi strãine. puternic. Pe aceste pãmânturi el lupta al doilea an împreunã cu ºeful unitãþii. douã ore în urmã. . l-a întrebat el în sfârºit. a raportat sergentul.Petru a murit? Nu se poate. . A murit ºi Petru Mocanu… . i-a zis ofiþerul. s-a îmbrãcat repede. s-au uitat la el lung. vei pleca. De staturã mijlocie. înnegrit ca mai toþi cei de la sud.Nu-s împotrivã.

Un pic mai departe. protest cãtre toþi ºi toate din jurul sãu. morþi fãrã vinã. ieºit deasupra vârfurilor copacilor pãdurii de la marginea satului. bucãþi din corp. împotriva acelei naturi sãlbatice din jur ºi chiar împotriva oamenilor. doliu. A doua zi “Laleaua Neagrã” (aºa numise soldaþii pe acel avion care-i ducea pe acei nenorociþi acasã. nu-i ajungea aer. urã. i se fãcuse rãu. Prietenii i-au spãlat. de ce mor nevinovaþi aceºti tineri frumoºi. acum nu mai e. 17 tinerei. În mintea lui se nãºtea aceeaºi întrebare care-i muncea pe toþi: cui îi trebuia acest rãzboi. nu-i ajungea ochiul stâng. a fost întâmpinatã de soarele vesel ºi strãlucitor. care parcã se simþeau vinovaþi de cele întâmplate. În sufletul lui creºtea un val de furie. bãiat frumos. puternici. aducând jale. Minunatã era aceastã duminicã. Mâini. Iacob stãtea amãrât uitându-se la tot ce mai rãmãsese din prietenul sãu de ieri. fiecare se deosebea prin frumuseþea sa ºi nimeni nu vroia sã creadã cã nu mai sunt. Sã fie blestemat acest rãzboi! Sergentul s-a îndreptat spre locul unde îi pregãteau la drum pe cei uciºi. tristeþe ºi suferinþe fãrã sfârºit?). pe pãmânt strãin? Cine-i vinovat? Se întreba el. înalt. În ultimul drum spre casã… Acolo erau deja câþiva soldaþi care se uitau la prietenii decedaþi. care îºi îndeplinea planul fãrã a se gândi cã-ºi înmormânteazã fii sãi… Sergentul Manu cu încã trei soldaþi stãteau în mijlocul lor nedorind sã vorbeascã. Corpurile lui Ivan ºi Alexei erau întregi. Iacob ºi-a descheiat gulerul cãmeºii. tineri. un picior.Sergentul Manu a ieºit abãtut – încã un pãmântean de-a lui a fost ucis… Sãrmanul Petru. mâna stângã ºi o bucatã din piciorul drept erau alãturi. de atâta roadã – 239 – . ieºind pe scãrile prispei. s-a ridicat în aer. puternic. Culcaþi pe o fâºie de cort însângeratã. III Mama Maria s-a sculat de dimineaþã ºi. Pãsãrelele ciripeau vesel. Obrazul era complet distrus. erau culcaþi în aceste sicrie din zinc fãcute de o fabricã. Ceva îi stãtea în gât. îl îneca. i-au îmbrãcat în uniforme noi ºi i-au depus în sicriele de zinc. supãraþi ºi triºti. tot ce au gãsit pe platou. Nimeni nu va mai vedea chipurile lor. ei rãmânând aici ºi aºteptându-ºi soarta. acel bãiat vesel ºi vioi. nu-i va mai îmbrãþiºa. Soarta l-a pãzit mai mult de un an ºi iatã. sãrind pe crengile copacilor sãdiþi încã de tatãl lui Petru. Cireºul atât de iubit de Petru se rupea de atâta belºug. nu va ºti cum au murit ei… 17 vieþi omeneºti. când totul chema la viaþã. urmãrit de privirile triste a foºtilor prieteni ºi soldaþi. învelit într-o pânzã de cort erau acele bucãþi care înainte se numeau Petru Mocanu.

cautã cheia de la casã. . Ea vãzuse puþinã fericire în viaþã. Ea fugea spre casã parcã avea aripi. frumos. aºteptarea scrisorilor de acolo. sur. se gândea mama Maria. ferindu-se de privirea ei. a sosit. uitându-se în pãmânt. tremurând. “Unde-i el? Unde-i Petru? Ce. lipsa de multe… nopþi fãrã somn. Iatã va veni Petru ºi se va bucura de atâtea cireºe… mã voi întoarce de la bisericã ºi voi face niºte aluat pentru niºte colþunaºi cu cireºe.Unde-i? A strigat ea. Lacrimi grele curgeau din ochii lui. cred cã a venit Petru. uitându-se în lãturi. n-a venit? Nu se poate. . dar în curte nu era nimeni. strecurându-se printre oameni. tot acolo. cu fricã de ceva straºnic. scoþând hârtia din buzunar o arãta la toþi.Mamã Maria. dar nu putea.Da unde-i Petru? Bunã ziua! Iacob ºi cei doi soldaþi tãceau. Lângã casa ei era o maºinã mare. maºinã militarã. lângã casa matale s-a oprit o maºinã. ca un fier roºu. s-a întors spre maºinã ºi a vãzut acel sicriu sur. acea telegramã cititã ºi rãscititã de atâtea ori. Faþa mamei s-a luminat de bucurie ºi. simþind bucuria întâlnirii. ªi atunci ceva a trecut prin inima ei. el ºtie locul. Ca ºi mai înainte… Cu paºi repezi ea a trecut prin portiþã. Un obraz prietenos a împins-o de la spate: .Petru? Nu se poate! Doar iatã telegrama ºi. Ea s-a întors cãtre soldaþi: . – 240 – . a ieºit din bisericã. sã ai aºa fecior… cuminte. Mama Maria. în care el povestea atât de puþin… Mama Maria stãtea lângã altar ºi mulþumea lui Dumnezeu cã bãiatul ei vine acasã. Ei tãceau. uitându-se în ochii lor cu teamã. foametea. Sergentul Iacob Manu a încercat sã-i spunã ceva. se gândea ea. îmbrãcaþi în uniforme noi ca de sãrbãtoare. din metal. Azi. Cred cã e în curte. Lângã ea stãteau trei soldaþi. ºi eu încã n-am dovedit sã fac tot ce am dorit. pierderea bãrbatului pe un front necunoscut. doar în telegrama primitã era scris cã vine acasã în concediu…” Putea sã fie ºi azi ºi mâine… poate peste o sãptãmânã. cã tare îi plac lui Petru. Da. sub acoperiº. cã Domnul i-a ascultat ruga ºi cã îl va vedea teafãr dupã un an întreg de suferinþe. . acoperitã cu foaia de cort.nemaivãzutã de mulþi ani. Rãzboiul. Dar totul era deja pregãtit ºi fiert ºi prãjit. Mama Maria se uita întrebãtor la ei. totul era adevãrat. dar nu mai târziu.A sosit. nopþi fãrã somn ºi aºteptãri. Mai mult de un an nu lam vãzut. ca ºi viaþa ei în viitor. mâine trebuie sã vie. Ce bine e sã trãieºti pe aceastã lume.

el a zãrit aºezat pe scaun. un om grãsan. . Doamne? Ce rãu am fãcut eu? ªi a cãzut în genunchi pe drumul prãfuit. Sergentul Manu ºi soldaþii doreau sã plece mai repede de aici. dar mama Maria a scos o mãsuþã micã cu trei picioruºe din casã. s-a auzit de acolo. Ea asculta cuvintele lui Iacob. Ofiþerul a învârtit telefonul ºi a vorbit cu cineva. gândind de ce el cheamã. îmbrãcat într-un costum sur. cu capul chel. – . care se întorceau acolo. cu camere în dreapta ºi în stânga. Mama Maria asculta povestirile despre fiul sãu. se gândea el mereu? Poate am spus ce nu trebuia? Dar cine m-a vândut? A venit la ora douã fix. cum a murit el ca un erou. dar cuvintele nu mai ajungeau la ea. Sicriul l-au dus în curte. care l-au pomenit pe fostul soldat. ºi ea niciodatã. Auzise prea multe de la oamenii din satul sãu despre aceste camere… . parcã se temea sã nu-ºi murdãreascã mâinile.Du-te în camera numãrul cinci! I-a spus el. Lacrimile i-au uºurat suferinþele. pe strada lui Lenin. lacrimile curgeau ºiroaie. Petru s-a ridicat pe cele trei trepte ºi a pãºit pe un coridor lung. însã înþelegea numai una – cã el nu mai e în viaþã. plângând în hohote. lângã o masã neagrã. Pãºind pragul. Aºa sicriu nu venise niciodatã la ei în sat. cum ºi ce s-a întâmplat. aducându-ºi aminte de toate cele fãcute de el în rãstimpuri… Sã fi greºit cu ceva. la ora douã… Ziua ºi noaptea Petru s-a frãmântat. de ce mã pedepseºti. unii lãcrimau. niciodatã nu-l va mai vedea. mintea ei ºi se întreba: “De ce el? Pentru care pãmânt a murit fiul meu? Cui îi trebuie acest rãzboi? Ea i-a condus pe soldaþi la drum. Pentru a doua zi. Prin telefon. Poporul strâns împrejur tãcea. nu se poate. doarme acum în acest sicriu de zinc. mort pentru o þarã strãinã lui ºi pentru niºte idealuri minciunoase. . unde îi aºtepta acel rãzboi sângeros ºi gloanþele fierbinþi al unui popor strãin dornic de libertate. explodând grenada… Ea asculta. Un val de praf a înghiþit maºina cu cei trei soldaþi. S-a oprit în faþa camerei cinci ºi a bãtut la uºã.” AUDIENÞA Petru a fost chemat la securitate. El nu mai este! Acest gând pãtrundea în inima ei.Intrã. în marea clãdire a rãului.Mi s-a spus sã vin ºi sã sun pe acest telefon. stãruindu-se sã o liniºteascã. a pus mâncare ºi vin pentru soldaþi.Nu. timid. l-au aºezat sub nucul de aceeaºi vârstã cu Petru. l-a întrebat militarul de planton. dar el singur tremura de soarta ei. din aceastã curte plinã de lacrimi.De cine aveþi nevoie. – 241 – . ºi l-a arãtat. Sergentul Manu a ridicat-o ca pe un copil.

care-l priveau pãtrunzãtor. ai vrea sã rãmâi în capitalã? . Totul depinde de tine… . . pãrinþii lucreazã în colhoz.Eu sunt Griºcenko. i-a rãspuns Griºcenko.Ia loc. totul e normal. sã fie profesor la o ºcoalã bunã ºi sã fie plãtit bine… . dar simþea o primejdie… . se simþea ceva sinistru. ºi despre dta se spune cã nu eºti bãiat rãu.ªi ce ai de gând sã faci mai departe.La ce facultate? . portretul marelui revoluþionar Dzerjinski. vezi… Noi am putea sã te ajutãm. fãcând sã scârþâie scaunul. în spatele civilului. eºti caracterizat pozitiv. la voi? Cum merge învãþãtura? . vreau sã devin un profesor bun. dupã doi ani termini facultatea. albaºtri. . Unde ai de gând sã lucrezi? . ºtiu cã sunt oameni de treabã. rãspunse Petru. sã fiu stimat de elevi ºi de oameni.Eu nu mã îndoiesc de asta. dar nu depinde de mine. Aºa cã ai o datorie sfântã faþã de statul care te învaþã.Noi ºtim asta. fãrã nici un covor. Dar. .ªi cum e pe acolo. o sã mã trimitã undeva. te ajutã sã devii om. îþi dã cãmin. ceva ce Petru nu înþelegea.Eu îmi fac datoria. Du-ta eºti student la universitate. a rãspuns Petru. cu un singur portret pe perete. Mai ales cã eºti istoric. sã poþi învãþa mai departe.Eu învãþ bine. În primul rând eºti comsomolist. . îmi voi face datoria.Nu ºtiu.La istorie. asta n-ar fi rãu. bursã. . de lucru o sã mi se dea. ºi ºtii prea bine – 242 – . învãþ. rece.Cine n-ar vrea sã lucreze într-un oraº atât de frumos.Ei. a zis Petru. . .Da.. Petru se simþea timid în aceastã camerã cu pereþii goi. Unde mã va trimite rectoratul. rãspunse Petru. la aspiranturã… Eºti de la þarã. a bufnit el. Ce-ai zice de aceastã propunere? ªi omul în costum sur îºi întinse picioarele sub masã. tovarãºe. cu niºte ochi bulbucaþi.Dar nu doreºti sã rãmâi în capitalã? Sã poþi trãi aici. tovarãºe Petru…? . În camera goalã.Ada. totuºi. altfel nici nu te-am fi chemat aici sã stãm de vorbã… Avem încredere în dta. i-a spus omul cu rãmãºiþe de pãr sur pe cap. în centrul de culturã.

Nu ºtiu. Sunt bãieþi de treabã. oameni care s-au luptat cu noi cu armele în mâini. cã aici au rãmas mulþi români. chiar ºi Goga… Pe noi ne neliniºtesc aceste apariþii în mijlocul tineretului nostru studenþesc. aproape toþi comsomoliºti… . poate sunt conduºi de cineva. Dar ei citesc cãrþi scrise de naþionaliºti. cã dta ai putea sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu ºi dificil. sã nu-i lãsãm în pace. sã doarmã în pace. spune Griºcenko.Nu.Asta încã nu înseamnã nimic. asta nu e rãu. terminã Griºcenko. . oameni care doreau sã distrugã Uniunea noastrã… Noi trebuie sã-i ºtim.Eu îmi voi face datoria pânã la capãt.câþi oameni s-au jertfit pentru ca noi sã trãim bine. dimpotrivã. care simpatizeazã încã fostul regim burghez. poeziile sunt chiar frumoase. eu ce pot sã spun? Eu nu sunt printre ei. Iatã. sunt buni camarazi. continuã Griºcenko. rãspunse Petru. oare e rãu cã tinerilor le place poezia sau cã citesc mai mult decât alþii? Întreabã Petru. Ei au trãit bine atunci. .. eu înþeleg ºi vã admir. încotro bate.Cum stai cu prietenii. Organele noastre totdeauna s-au bazat pe tineret… Iatã cã zi ºi noapte lucrãm. Unii citesc aºa literaturã. sunt încã tineri. jucându-se cu creionul în mâini.Poate sunt ºi de ãºtia.Nu. împotriva marii Rusii… ªi noi ar trebui sã ºtim cine sunt acei care tulburã pacea în þara noastrã… Poate ei nici nu-ºi dau seama de rãul care-l fac. întreabã Griºcenko. îºi bãteau joc de cei sãraci. poate ºi azi lucreazã pentru el. nu pot sã mã plâng a rãspuns Petru. fãrã experienþã. Cui îi trebuie necazuri.Da. mai cred cã se poate schimba ceva ºi întoarce la ce a fost. nevoiaºi… Dta eºti ucrainean? Întreabã Griºcenko. Oare puþini au fost în aceºti ani? Culaci. Ce spui dta de asta? .. comploturi… Trebuie sã înþelegi. Ei. ca poporul sã trãiascã liniºtit. . nu te obijduieºte nimeni. – 243 – . . nu pot sã spun nimic. pot fi uºor influenþaþi. . Coºbuc. colo… El nu putea sã se dumireascã ce vrea el. urgii. cã el parcã… nu are nevoie de nimic… dar ar vrea sã trãiascã mai bine… . în ultima vreme avem unele informaþii cã la universitate se simte un curent de naþionalism românesc. cãutând sã-l înþeleagã totuºi pe omul care stã în faþa lui ºi umblã de ici. care erau întotdeauna împotriva noastrã. sã nu-ºi îndeplineascã jocurile sale. de ce ar vrea sã-l ajute. citesc ºi reciteazã versuri din poeziile româneºti de ale lui Eminescu. sã-i ajutãm sã înþeleagã ce fac. mã stãrui sã-mi fac treburile mele. cum se poartã cu dta. Dar cred.

.Asta nu înseamnã cã dta o sã te ocupi toatã viaþa cu asta… Nu. ochi de ºarpe viclean. am auzit. cunoscuþii.Bine. Avem posibilitãþi ºi nu-i uitãm pe acei care ne-au ajutat la greu. Unul ca dta nu prea ai ºanse în viitor. ei au alte posibilitãþi. . rãspunse Petru. relaþii între pãrinþi.Eu credeam cã eºti ucrainean. care s-au cam scofâlcit… El a înþeles acum ce vrea Griºcenko. pe care noi dorim sã fie în toatã lumea? ªi Griºcenko îl fixeazã cu ochii sãi pãtrunzãtori.O. dar ce trebuie sã fac? întreabã stingherit Petru. cã nu existã ideologie mai înaltã. ce vorbesc prietenii. Noi am dori ca dta sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu. una sau douã. mai dreaptã decât a noastrã.. care au scris niºte lozinci cu vopsele pe pereþii universitãþii. niºte lozinci murdare… Ai auzit despre asta? Îl întreabã Griºcenko. Numai sã vrei. dar pe toþi nu-i poþi bãga la dubã… Noi trebuie sã ºtim cine este cel – 244 – . ºi dtale nu þi-au plãcut aceste lucruri. . îºi pleacã ochii. Noi te vom ajuta cu aranjarea cu lucrul. Noi nu cerem mult de la dta. De ce sora dtale e ucraineanã? Dar asta nu înseamnã nimic. construim viitorul acestei uriaºe þãri.Nu. eºti bãiat de la þarã. ne luptãm pentru biruinþa socialismului în lume… Oare dta nu eºti de acord. dar în suflet mergea o luptã între cinste ºi ideea de a vinde pe cineva… Trebuie sã scap de aceastã belea. E situaþia destul de încordatã la Universitate. chiar am vãzut pereþii vopsiþi din nou peste acele lozinci. pe altul.Da. ei îºi pot croi drumul mai uºor în viaþã. Ce auzi. dta trebuie sã înþelegi. Uite s-a gãsit ºi o fatã. Noi avem nãdejde cã dta ne-ai putea ajuta foarte mult.. chiar ºi cei necunoscuþi… Între ei sunt ºi duºmani de-ai noºtri. aici sunt mulþi studenþi orãºeni.Vezi. ªi ei nu sunt mai deºtepþi decât dta. nu e nimic dificil. Petru nu rezistã. poate ei vor sã-i înroleze pe cei mai slabi de fire în rândurile lor.Cum pot sã vã ajut? Eu nu mã pricep în lucrurile dvs. Înveþi de toate. Nimeni nu se naºte învãþat. comunistã. se uitã la ghetele sale. Trebuie sã fii atent la tot ce se petrece în jurul dtale. Oare puþine cazuri au fost? Noi trebuie sã fim atenþi. chiar ºi cu avansarea în serviciu. dar se descurcã mai uºor decât cel venit din sat. . . eu sunt moldovean! Rãspunde Petru. Numai ca dta sã fii de acord. e doar un serviciu provizoriu. dupã familie. se gândea el. . ªi ei sunt… se mai gãsesc… Fiindcã nu poate fi totul bine în nici o þarã… ei se folosesc de asta… E uºor sã-l arestezi pe unul. Asta o fac duºmanii noºtri.Vezi. . sã ne ajuþi… .

Nu te îngriji. nu-i nimic straºnic! Totul se face pentru patrie. l-am dat afarã. foºtii boieri… Uite. ce vorbesc… Poþi sã iei de la ei literaturã… româneascã… Iatã. îmi dai telefonul… Noi o sã ne îngrijim de ceva bani pentru tine… . ce citesc. cum se comportã. rãspunse Petru. venea în fiecare zi la monumentul lui ªtefan cel Mare ºi punea flori… E un naþionalist român. cã nu putem totul rezolva singuri. cine-i nemulþumit de noi.O. Oare nu vrei sã trãieºti bine. E datoria ta! Vino peste cinci zile la mine.Bine.Bineînþeles. . noroc! Poþi sã te duci! Dã sã-þi iscãlesc permisul. nu vorbi cu nimeni despre… E treaba ta ºi a mea! .ªi ce ar trebui sã fac? . trebuie sã asculþi ce vorbesc tovarãºii. nu… Gândeºte-te. eu n-am nevoie de nimic. care nu doresc ca oamenii sã trãiascã bine. ªi dacã nu comsomolul cu bãieþii lui. unul Moroºanu. o viaþã pe care tu o meriþi. cam aºa… Vii la noi odatã în cinci zile. El cu familia au fost deportaþi. rãspunde agitat Petru.Iatã. . Uite telefonul meu… Îmi suni ºi eu te primesc… fãrã rând… Hai. tulburã minþile ºi îºi gãseºte ajutoare din acei slabi cu duhul… ªi mulþi se molipsesc din aceste cãrþi scrise de români. asta-i – 245 – . … Peste cinci zile. Întâi. noi trebuie sã ne izbãvim de aceºti oameni. . Unii sunt ºi ei comsomoliºti… Ce gândesc ei.O. e din acei culaci.principal care lucreazã. Uite ce trebuie de fãcut. Bâtcã. copii. care au fost duºi în Siberia… Iatã de ce avem noi nevoie de ajutori.Nu. cu cine prietenesc… un fleac… ce mai vorbã. înclinã capul Petru. . Ba mai mult. nu cine ºtie ce. ce citesc ei. Petru e din nou aici. trebuie sã-i cunoºti mai bine. noi ºtim mai bine de ce are nevoie un bãiat tânãr ºi… apoi fiecare om care lucreazã… trebuie recompensat. acum nu mai e acolo.Nu ºtiu. sã fie fericiþi. . pentru viitorul luminos în aceastã lume de capitaliºti. mi se pare Mihai. de regimul sovietic. atunci cine ne-ar ajuta? .Aºa puþin! .Lasã. Þurcanu… Dabija… îi cunoºti? .O sã încerc! Numai o datã! . de foºtii burghezi.Stai! Am uitat sã-þi spun! Totul rãmâne între noi. la universitate învaþã un student. Acolo la voi sunt niºte bãieþi: Ungureanu. Noi nu te forþãm. El tulbura liniºtea ºi minþile studenþilor. o sã pot eu? E cam împotriva firii mele. Noi o sã te ajutãm sã fii om. sã ai o familie bunã. Petru se ridicã ºi se îndreaptã spre uºã.

elevii îl stimau. Petru nu a putut ieºi din aceastã mocirlã. Rãzboiul. frumoasã. sus. Toþi ar fi vrut ca acest mãcel sã se sfârºeascã aici. continua. are o secretarã frumoasã ºi bãrbaþi tineri. Pe cei bãnuiþi de simpatie faþã de duºmanii þãrii nu avea rost sã-i þii acasã lângã tine. sã-i împiedice pe ruºi sã treacã Prutul. În aceste douã luni de când fusese luat de acasã în armata sovieticã. Dorinþa sa arzãtoare era sã ajungã acolo. El nu a mai putut ieºi din acel cerc vicios în care l-a aruncat soarta. alþii au scãpat teferi. de armã nu avea nevoie. Iatã cã se întorsese de unde pornise – la pãmântul strãbun. O ultimã speranþã mai rãmânea – sã reziste atacurilor sovietice.. îl durea inima. La revedere! ªi Griºcenko a ieºit de dupã birou ºi. care pânã acum scãpaserã de urgia rãzboiului.. unde îºi fãcea serviciul. paznici pentru ai apãra viaþa ºi sãnãtatea… SÂNGELE APà NU SE FACE (În amintirea acelor eroi care nu au dorit sã lupte împotriva neamului sãu românesc). deoarece îi repartizau în diferite plutoane câte unul-doi. amândoi erau mulþumiþi. strãlucitoare pe bolta cerului nemãrginit. profesorii prieteneau.treaba noastrã. Nu aveau mare încredere ruºii în moldoveni. a fost aranjat la un liceu bun. la malul Prutului. De fiecare datã când nu se gândea la ai sãi. când sergentul Primakov îl lãsase sã-ºi facã datoria pânã dimineaþã la punctul indicat. nu mai mulþi. Unde se ducea el. dar au ajuns departe de baºtinã. Ion ºi-a pãrãsit postul dupã miezul nopþii. numai la asta se gândea. strângându-i puternic mâna. cu vitezã. dupã care se vedeau fraþii sãi. avea o nevastã iubitoare ºi gospodinã… Îºi fãcea treaba ºi el… ºi Griºcenko. a venit mâine ºi aºa… mulþi ani la rând aducând informaþiile cerute… Anii treceau. Arma. Lucra. Sovieticii stãteau prin aceste locuri cu frontul mai mult de douã luni ºi reuºirã sã mobilizeze deja mulþi din tinerii moldoveni. el a rãmas la lucru în capitalã. însã. era bine privit în liceu. ºi-o lãsase acolo. A venit azi. acum se retrãgeau mereu. Aºa lui Petru i-a crescut burta. Noaptea era cu lunã plinã.. Dar aceastã nãdejde slãbea zi cu zi. Trupele germane ºi române dupã o înaintare aprigã. Sã nu zicã ruºii cã a furat-o. e ºef de birou ºi cap de familie. l-a condus pânã la uºã.. cu pierderi mari. în deal. la Prut. un pistol – mitralierã. Unii au suferit mult de pe urma lui. la graniþa asta nenorocitã care ani la rând a despãrþit neamul. vãzând cum unitãþile germane – 246 – .

tot mai des dau înapoi. mai rãmânea cale de vre-un kilometru... ba. era Prutul.. Ocolea drumurile. Luau totul cu sila. Chiar dacã mai aveau un pod totuna n-ar fi de ajuns. la marginea satului.. Era sfârºit de primãvarã. fiecare bulgãre.. se gândea el. Murise sfârtecat de fierul duºmãnos al unei bombe.. Apoi au sosit „eliberatorii”. într-o toamnã bogatã.. Tata era un om înalt.. sã se rãzbune pentru cele suferite... purta mustãþi.. pânã la Prutul visat. Se zorea de ziuã. lãsând poziþii dupã poziþii. în sfârºit.. Pânã la râu erau vreo cinci kilometri. Podul ºi beciul erau deja pline.. undeva lângã Harkov... se bucura el.. Înainta cu bãgare de seamã. unde trebuia sã ajungã... Trecuse de acum peste douã drumuri ce duceau în satele vecine – drumuri de þarã. Se strecura printre tufari. Dupã pãdurice. ascultându-ºi inima care-i bãtea tot mai tare ºi mai tare. Se ºi vedea – ca o patã neagrã pe câmpul verde-verde. Pânã la þintã. mai ales când putea sã se rupã de grijile gospodãriei. Gheorghe. Nemþii mai plãteau ceva bani pentru ce luau. Mai rãmâneau o sutã cincizeci de metri pânã la pãdurice. Iar pãduricea era tot mai aproape – se vedeau deja copacii de la margine. Liniºtea adâncã a nopþii – o liniºte ca de mormânt. îi apãsa umerii ºi inima. drepþi ca niºte dungi negre ce þi se înãlþau spre bolta cerului.. Tatãl sãu.. locul care sã-l ascundã de ochiul duºman. Oºtenilor li se fãgãduise multe – numai sã reziste. pipãind cu picioarele cãrãruºa. Dinspre râu adia rãcoritoare prospeþimea zilei noi. unde cizmele se înfundau adânc în colb. râul pe care el îl trecuse înot de zeci de ori încolo ºi încoace. îºi eliberase deja pãmântul þãrii sale ºi acum încerca sã urmãreascã duºmanul pânã în bârlogul sãu ºi sã-l distrugã cu totul. cu umeri largi. însã soldaþii ºi ofiþerii nu mai credeau în nimic.... Fusese luat la rãzboiul crâncen ºi se prãpãdise pe pãmânt strãin. Roada era deja strânsã. dovedise pânã la rãzboi sã-ºi înjghebe o gospodãrie frumoasã. oprindu-se la fiecare zgomot auzit. Vestea despre nenorocire o primirã toamna.. cu o cãsuþã ridicatã pe o coastã de deal. temându-se sã nu dea ochii cu vreo santinelã sovieticã.. mi-a rãmas doar o þârã”. în aer plutea miros de iarbã crudã. Ion se îndrepta spre Prut. Mergea încet. „E chiar aproape. Deseori se ducea cu prietenii sãi de joacã la Prut sã se scalde. Armata sovieticã – dimpotrivã. ºi pãduricea de pe malul apei. Erau doi copii la pãrinþi. „Am ajuns. Simþea ºiroaiele de sudoare cum i se preling pe sub tunicã.. obrazul rotund pârjolit de soarele fierbinte întotdeauna era ras la timp.. Doamne! Armata trebuia hrãnitã. dar ruºii. în sfârºit”. Din sat pânã la râu erau vreo cinci kilometri. Nu mai trãia. la câþiva metri.. mai împuºcau – 247 – . fiecare piatrã.

Ce rost avea sã spunã adevãrul. care þi-a eliberat pãmântul.. . Fraþii voºtri noi suntem! urlã cãpitanul trântind cu pumnul în masã.. Cãpitanul ºi-a ºters pumnul cu batista.. luptã contra lor. eu cãpitanul Rudakov.. Nu doresc sã fiu în armata roºie ºi sã lupt împotriva fraþilor mei. când de dupã copaci.Taci din gurã! ªi un pumn greu se abãtu vârtos în capul lui Ion. se tem..Spion.. Mai rãmãseserã vreo zece paºi. Ion stãtea cu mâinile legate. niciodatã – visul sãu nu se va împlini. sã ajungã la ai sãi. la post. Arma am lãsat-o acolo. V-am spus: sunt român. cum o numiþi voi aici? Cine eºti? Spion român? Trãdãtor? . înþelegând cã totul este pierdut ºi. nu se putea liniºti cãpitanul.Nu sunt spion! Eu sunt român ºi n-am vrut sã lupt împotriva fraþilor mei.. . fãcând spume la gurã. pe pãmântul lui strãmoºesc – nu dorea sã-l înþeleagã? . Un tremur de chin ºi de fricã îi strãbãtu corpul.. Eºti spion? Spune.ºi porcul ºi cãþelul..Nu sunt spion! rãspunse Ion.. Stãtea cu mâinile ridicate. care este cu noi ºi ne stimeazã.. nu mai mult.. Eu þi-o spun asta. ..Ei tot români sunt! îndrãzni Ion. cel care încercase noaptea trecutã sã rãzbatã. Basarabia ta. te-a hrãnit.. îmbrãcat în uniformã de enkavedist.. Acum. rãspunse Ion. aici.. unde se stabilise cãpitanul Rudakov.. pe un scaun fãrã speteazã ºedea cu mâinile legate Ion Neagu. niciodatã . Sãlbatic norod.. O deznãdejde amarã l-a cuprins pe loc... iar tu?.. se gândea el.Nu ºtiu. venit încoace.. Uite. În casa lui badea Vasile. . . au apãrut trei umbre. Înainte îl aºteptau vremuri grele.Nu se tem! Pur ºi simplu ei sunt împotriva fasciºtilor.. probabil... de malul speranþei. . dacã strãinul acesta. cu ochii vineþi de bãtãi ºi nu mai scotea nici un cuvânt. ..Care fraþi? Românii?? Ei nu-s fraþii tãi. Din nas porni sã-i curgã sânge.Arme nu am! ªi Ion a ridicat mâinile..... sã treacã Prutul. atât de aproape de râu.Vorbeºte! striga cãpitanul Rudakov.. ..De ce ai vrut sã treci Prutul? Ai vrut sã fugi de armata sovieticã. . – 248 – .. iatã ce eºti! ªi dezertor eºti! Armata noastrã te-a îmbrãcat. alþii nu fug! De ce? ... o rudã de-a lui Ion.Stai! Nu miºca! Aruncã armele! Mâinile sus! au strigat umbrele. un bãrbat mic de staturã.. Eºti împotriva poporului tãu.

se bãgau singuri în beci ºi se îmbãtau pânã cãdeau jos.. clãtinându-se. Vrei. pãzeºte-l!” Deºi nimeni încã nu ºtia de ce a fost arestat Ion ºi de ce este dus cu mâinile legate.. la ultima casã pe deal! Ion s-a sculat. de douã luni... din ogrãzi.. lumea îºi fãcea cruce: „Doamne. . de ce acum vor sã-l omoare? Cu ce drept? Ion nu vroia sã moarã. Odatã cu întoarcerea frontului ºi venirea sovieticilor viaþa oamenilor sa încãrcat de griji. La tribunal! La tribunalul militar cu el. Vrea sã trãiascã. Ion stã ºi nu aude. Numai în timpul „slobodiei” .. logodnica lui. se mai întâmpla aºa ceva. Aºa ceva n-au mai vãzut oamenii. Toþi în uniforme. Într-o odaie.. la moarte! Þinut în picioare. Þipã: „I-aþi hrãnit pe duºmani... Mai mult femei ºi copii.. E tânãr încã.strâmbându-se.. nu vrei.. unul în stânga....Cetãþeanul Ion Neagu.. Aceia mãcar plãteau.. Pe Ion îl ºtiau aici aproape toþi. pentru tot ce luau. înconjurat de soldaþi. De dupã garduri. iar altul în dreapta. Iatã cã au ajuns ºi pe Ion l-au împins înãuntru. se zãreau capetele oamenilor.. înfricoºaþi. dupã moartea – 249 – . trebuie sã dai pentru armatã: pâine.. aduceau totul: ºi de mâncat ºi de bãut. ouã. Era amiazã. stãteau trei. în plinã zi. Îmbrâncit de santinelã. înconjurat de doi militari cu armele în mâini. spuneau bãtrânii. pentru dezertare în timp de rãzboi ºi intenþia de a trece în tabãra duºmanului. Deschise uºa ºi în prag apãru santinela. Înjurã. Citesc hârtiile în fugã.. pânã acum coceau pentru soldaþii români. grâu. în baza hotãrârii tribunalului militar. lapte ºi vin. se prãpãdea.. de ce este condamnat la moarte. .a revoluþiei. în casa unde se afla tribunalul militar. pentru nemþi..Îl duceþi la tribunalul militar. carne. nu a luat arma strãinã cu el. Urmã o pauzã. Cãci cãni nu erau ºi nici rãbdare. Dacã nu le duceai. oamenii se uitau la el.. Unii ocheau în butoaie ºi puneau gura la gãurile unde þâºnea vinul.. Acum. În sat îl aºteaptã Maria. pornirã pe drumul din sat. Beau pânã când nu ºtiau ce-i cu dânºii.. Ascultã ºi nu poate înþelege. dar ce o sã zicã mama lui.. Fusese luat în armatã nu demult. Un cãpitan ºi doi gradaþi mai mici.. ce vinã are el? Cã na ucis pe nimeni. Atunci. iar pe noi nu vreþi? Sunteþi duºmanii poporului! O sã vã arãtãm noi vouã! La Sibir cu voi”! ªi oamenii. Sã intre în vorbã cu dânsul se temeau. n-au timp. ameninþã. Iar vinul curgea. Acolo.. útia nu plãtesc nimic. care. este condamnat. la o masã cu o faþã de masã roºie....... nu s-a purtat rãu cu nimeni. apoi cãpitanul se ridicã ºi citi verdictul.

Ion a rãmas sub zid. I-au dat zece ani. lui Ion. trãgând cu pistolul în cei ce-l urmãreau. . „Îi cârpesc eu. piatrã de construcþie. . Convoiul o ia spre pietrãrie – o scobiturã mare în dealul din care oamenii scoteau pentru ei... punând grijuliu cizmele mai la o parte.Îþi place viaþa? ªtii oare ce te aºteaptã? În câmp. curat ca lacrima. soldaþii s-au îndepãrtat la câþiva paºi. Cei patru însoþitori nu-l grãbeau. atâta nãdejde ºi sprijin a pus în el? Acum câteva zile mai fusese judecat unul. L-au scos din casa aceea ºi i-au ordonat sã meargã în jos. El era din cadrele vechi. nu ºtiau încã mirosul sângelui. Ceilalþi fumau. Ion a vãzut numai acum cã la genunchiul drept i s-a rupt pantalonii. Soldaþii fumau privind cum Ion s-a lãsat jos pe pãmântul pietros. un uzbec.. Cu mâinile legate. a încercat sã treacã dincolo. unde se aflau acum.. am ºi ac. Dezertorul era tânãr ºi doritor de viaþã ca ºi ei. încet. la fraþii sãi. porunci sergentul. Ion i-a arãtat mâinile legate. aproape fãrã sã-ºi dea seama ce se întâmplã cu el. pentru nevoile gospodãriei. se gândi el. Doamne fereºte. un rus tânãr cu o buclã gãlbuie de pãr.tatãlui. Lângã pietrãrie sau oprit sub un zid fãcut din bolovani de pe când aceste locuri erau stãpânite de un evreu pripãºit pe aici. Ion n-a fãcut aºa ceva. dar fãrã armã. cumva. domnea o liniºte adâncã. având aºa însãrcinare. puºcãrie... Da.. Ion. Apoi s-a ridicat în picioare.. Dar câte un bâzâit de viespe ºi cadenþa paºilor tulburau tãcerea. am ºi aþã”. îi este parcã ruºine. îl petreceau întrebându-l parcã: .. la români. încã nu dovedise sã omoare.Scoate cãmaºa! a strigat sergentul. deprins cu de – 250 – . dintr-o unitate a NKVD-ului.Scoate cizmele! a strigat din nou sergentul. nici urmã de nouraº pe el. ºi-a scos cãmaºa militarã. Soarele strãlucea pe cer. cã se uitã oamenii la el? Drumul prin sat s-a sfârºit. apoi pe cea stângã.Terminaþi fumatul. unii încã în floare. pentru ºleah. încã nu fusese pe front. . scãpând spre chindii.. cãutând parcã sã-ºi prelungeascã firul vieþii. „Cred cã i-am agãþat undeva ieri noaptea. în tranºee.. Acum. pe drumul ce ducea spre pietrãrie. ceva în inima ºi mintea lor se împotrivea acestui act pe care trebuiau sã-l sãvârºeascã. ieºitã de sub chipiu.. cum ºi-a scos mai întâi cizma dreaptã. a lãsat ºi arma. Sergentul s-a apropiat ºi cu baioneta a tãiat frânghia. Cei care îl însoþise erau tineri ca ºi el. Uzbecul se apãra. în pãdurice”. Ion pãºea încet. Cerul era albastru. Pomii.

care nu mai ºtiu sau poate au uitat din ce neam se trag. . cã poate îl vor ierta.. o jale mare i-a cuprins sufletul. nu prãdase. . Zadarnicã faptã. dorul de Patrie.. aºteptându-ºi sfârºitul. vor doar sã mã sperie. ne mint cã români nu mai sunt pe acest pãmânt. Stati. Senic ºi alþii. ecoul lor rãspândindu-se peste vãi ºi dealuri.Pregãtiþi-vã! a ordonat sergentul. Ion stãtea drept ca ºi mai înainte. Sângele apã nu se face! UNDE SUNT ROMÂNII NOªTRI? Haimanalele au mai multã demnitate decât legiuitorii pe care i-au cumpãrat. Ovidiu Vasilescu Astãzi. Tarlev. cã poate în ultima clipã va sosi un curier neaºteptat ºi va striga: „Staþi! Este ordin sã nu trageþi! E iertat! De ce sã-l împuºte? Pentru care pãcate? Nu fãcuse rãu. Ce. unii. Ceva i s-a oprit în gât ºi o durere.. obielele le pusese cu grijã în cizme. În sufletul lui licãrea totuºi ultima speranþã cã poate nu-l vor împuºca... sã execute ordinul sergentului Primakov.” .. ajungând pânã în sat.. sfinþilor! Foc! Ion s-a uitat pentru ultima oarã la cerul curat..toate. stãtea ºi aºtepta ca soldaþii sã-ºi termine þigãrile ºi sã-ºi facã lucrul lor. nici o putere nu e în stare sã stingã dorul de frate.” Desculþi cum era. iar sângele-i gâlgâia vioi din rãnile proaspete.. . Voronin.Foc! a strigat sergentul. cu mâinile lãsate în jos. nu bãtuse pe nimeni. Îmbrãþiºând cu ultima privire totul. sãrmanii. rãmasã cu fratele mai mic în gospodãria pustiitã de „postavca sovieticã”. Cum o sã trãiascã ei. L-a fulgerat un gând: „Poate nu vor sã mã împuºte.La ochi! Cã de altfel vã împuºc pe voi. Împuºcãturile au rãsunat puternic de jur împrejur. care atât de mult nu doreau sã-ºi ia pãcatul pe suflet. fiindcã nimeni ºi nimic în lume. – 251 – . La ochi! Tinerii soldaþi ºi-au îndreptat þevile spre Ion. cicã vreo 2000 au rãmas. cât puteau cuprinde ochii sãi. spre mãmuca lui. Fiecare dorea ºi credea cã va împuºca vecinul. întreg ºi nevãtãmat. Corpul lui Ion zãcea fãrã suflare pe pãmântul pietros. fãrã nimic pe el. nu ºtiþi sã trageþi? Deºi înþelese care era pricina – cã nimeni dintre cei patru ostaºi nu dorea sã-ºi ia asupra sa pãcatul. albastru. Gândurile i se îndreptau spre casã. Stepaniuc. se gândea el ºi lacrimi i-au apãrut în ochi. a cãzut strãpuns de patru gloanþe trase de patru tineri. Ion stãtea drept. straºnic pãcat. bãtrânã ºi bolnavã..Mãgarilor! rãcni sergentul.

unde îºi iese din piele sã distrugã neamul nostru românesc. A plecat la ºeful secþiei la etajul doi. o curatã demagogie ºi cârmuitorii noºtri îºi bat joc mai departe de neamul nostru românesc ºi fac totul spre al distruge. Este un aºa ordin ca nici un moldovean sã nu fie înscris cã e de naþionalitate românã.Oare dta ºtii mai bine decât mine cine sunt eu? am ripostat. . prin strãmutãri. Am acest drept. Iatã de ce. Toatã fantasmagoria nu e inventatã azi. Toate se fac pe ascuns. domnule Voronin.Bine. mãrunt.Alþii mint oamenii. Unde sunt cele peste trei milioane? Înainte de rãzboi erau 3.Bine.Aºteptaþi. sunteþi moldovean. în Moldova.Eu sunt român. Peste vreo cinci minute a apãrut ºeful. nu mi-e totuna. . . . I-am arãtat documentele mele: . Moldova. împuºcaþi. m-am adresat la poliþie. mia zis cãpitanul. pentru cei slabi de minte. . refugiaþi peste Prut în România ºi în alte þãri. Dorind ºi eu sã am paºaport moldovenesc internaþional ca sã ajung mãcar în România.Eu sunt român. sã trec Prutul blestemat. bineînþeles. dºoarã. În nici un caz.5 milioane. Am înþeles cã toatã democraþia noastrã e o minciunã gogonatã.Nu se poate. de la slavi ne tragem. fãrã verticalitate. Toþi aceºtia uitã sã vorbeascã despre ordinele secrete. Ce sã mai vorbim de – 252 – . Foºtii guvernanþi au fost împotrivã ca noi sã ne înscriem români. care nu se dau publicitãþii. moldovenii. o sã vii pe urmã la mine ºi o sã vorbim. Aceste cozi de topor sunt bine plãtite. la secþia de paºapoarte. un cãpitan subþirel. dar dtale nu þi-e totuna? a zâmbit cãpitanul. uite documentele mele ºi vreau sã mã înscrieþi în computer aºa cum e scris în documentele mele. sã fiu oaie sau caprã. stau la posturi înalte. cã noi. Iatã ce s-a întâmplat cu mine. aruncaþi în lagãre ºi puºcãrii ºi. fãrã demnitate ºi conºtiinþã naþionalã. . un român moldovean din oraºul Bãlþi. eºti moldovean. Stepaniuc ºi Tarlev aþi gãsit numai 2000 de români în R. Am fost trecut în computer ca moldovean ºi nu român. dupã documentele noastre ºi ale pãrinþilor noºtri.. Fraþii români ne-au ajutat sã ne facem paºapoarte aici.Ce-i domnule? M-a întrebat. deportãri.Nu. domnule. mi-a rãspuns. li se face mizerie. . O fatã blondã m-a înregistrat la computer. azi trãind la Chiºinãu.. e nãscocitã demult de oameni strãini neamului nostru. Mai mult de un milion au fost alungaþi de la baºtinã. . a zis fata ridicându-se de pe scaun. Cei ce sunt împotriva acestor reguli secrete au neplãceri. cu un preþ mai ieftin.

cu conºtiinþa mutilatã. în loc sã reîntoarcã Sudul ºi Nordul Basarabiei cu cetãþile lui ªtefan cel Mare. au stat ca brazii în faþa primejdiei Imperiului rus. Sovieticii propagau minciuna cã poporul moldav a cunoscut bucuria „eliberãrii” adusã pe baionetele Armatei Roºii pe aceste plaiuri. de dezmembrare ºi rusificare a neamului nostru românesc din Basarabia. Moldovenii – 253 – . ºi a exterminat milioane de oameni nevinovaþi de diferite naþionalitãþi. stimaþi de alþii. demnitate. Azi urmaºa ei continuã vechea politicã de 200 de ani de urã ºi intrigi. În timpul ocupaþiei sovietice au fost oameni care nu s-au închinat. demnitatea. cu tristele ºi dureroasele amintiri despre viaþa lor distrusã. Ei au fost mulþi. care ne distrug azi neamul nostru. ei sunt eroii. martirii noºtri. azi trecuþi sub valurile uitãrii. Afirmaþiile de eliberare a moldovenilor din Basarabia. pentru pãmântul strãmoºesc. au ieºit la ivealã din primele zile de ocupaþie sovieticã a Basarabiei ºi Bucovinei în anii 1940 ºi 1944. o luptã pentru adevãr. trecutul. Stepaniuc ºi Ostapciuc. Toate „eliberãrile” înfãptuite de ei au fost de fapt înrobirea multor popoare sub jugul sovietic. Politica þaristã ºi a regimului totalitar comunist. LUPTA BASARABENILOR ROMÂNI ÎMPOTRIVA OCUPAÞIEI SOVIETICE Au trecut mulþi ani de când s-a distrus imperiul sovietic. Ocupanþii sovietici au adus mari prejudicii poporului român din Basarabia ºi Regat. necunoscute niciodatã mai înainte. patrioþi care au luptat împotriva ruºilor. dãruiesc pãmântul nostru Ucrainei. ºi-au bãtut joc de românii basarabeni ºi bucovineni furându-le limba. Din primele zile de ocupaþie s-au gãsit oameni cu suflet mare. Noi nu avem dreptul sã-i uitãm. cu iubirea frãþeascã dintre popoare. continuã. tot ce a fost viu în sufletele lor cândva. împreunã cu cozile de topor. cu Dunãrea ºi Munþii Carpaþi. dreptate. religia. una din minciunile veacului 20. care a adus mari nenorociri multor popoare. cu averea ºi viaþa pierdutã sau trãitã zadarnic. Genocidul înfãptuit de ei pe pãmântul românesc nu va putea fi ºters din istorie cu toate stãruinþele lor de a ascunde adevãrul. neînþeleºi de unii. Ocupanþii sovietici. cu minciunile de „eliberare” a popoarelor din sclavia capitalistã. istoria. Puþini dintre ei mai trãiesc azi. Tarlev. Ei au minþit o lume întreagã cu ideile ºi propaganda de pace.quartetul Voronin. totuºi. Poporul nostru român din Basarabia ºi Bucovina a cunoscut ºi îndurat teroarea sovieticã cu jertfe imense. Din primele zile poporul român din Basarabia a luptat eroic împotriva conducerii comuniste. împotriva mãsurilor de asuprire. onoarea.

pentru izgonirea ocupanþilor. Au fost depistaþi de NKVD .au cunoscut din primele zile arestãrile oamenilor nevinovaþi.directorul ºcolii din Racovãþ. Nicolae Cvasniuc. foametea organizatã din anii 1946-47. Iacob Racovschi.. Petru Brumã. Alexei Manea – student... Ei au fost mulþi: Vasile Bãleanu – învãþãtor. Anton Damaºcan – învãþãtor. S-au format organizaþii ºi grupe de rezistenþã de luptã antisovieticã. Mai mult. Petru Dolganiuc. deformarea conºtiinþei naþionale. Nicolae Prãjinã . rechiziþiile forþate de produse alimentare. Nicolae Flocosu – student. Vasile Cvasniuc. Mihail Ursachi – student. o istorie duºmanã neamului nostru. s-au gãsit cozi de topor – istorici din neamul nostru. pentru dreptate ºi adevãr. Teodor Maxim. Victor Solovei – învãþãtor. Parfenie Cvasniuc. Ei au fost acei care au iubit Basarabia româneascã. barbarilor de la rãsãrit. Teodor Cojocaru. puºcãrii ºi lagãre pentru vina de a fi român. scriind istoria „fericirii noastre” în timpul ocupaþiei sovietice. Asociaþia bine organizatã activa pe pãmânturile judeþului Soroca. s-au ridicat împotriva asupritorilor strãini. Tânãra generaþie ºtie prea puþin sau aproape nimic din cele petrecute în Basarabia comunistã. avea secþii ºi ramificaþii în multe sate ºi în instituþiile de învãþãmânt din Soroca. Ion Ianiºev. Organizaþia Naþionalã din Basarabia „Arcaºii lui ªtefan” a fost una din cele ce s-au ridicat împotriva ocupaþiei comuniste. alþii. teroarea. Vasile Cibotaru – învãþãtor. Condrat Ursachi – student. Vasile Volcanov. Nichita Brumã. Pavel Biciuc. Serghei Severin ºi. a patrimoniului naþional. pentru binele poporului au fost numiþi „bandiþi”. Alexandru Cvasniuc. Ele au fost multe ºi rãsãreau ca ciupercile în timpul regimului comunist. înrolarea în armata roºie pentru lupta împotriva fraþilor din þarã ºi altele au ridicat eroi din neamul nostru la o luptã pe viaþã ºi moarte. Puþin s-a scris despre toate aceste nenorociri prin care a trecut neamul nostru. Ilie Zãbulicã – învãþãtor. Dar ei au fost eroii neamului nostru ºi nu avem dreptul sã-i uitãm. Acei eroi care luptau mereu pentru idealul naþional.. distrugerea culturii. Altã organizaþie antisovieticã de orientare unionistã au înfiinþat în – 254 – .. Ei nu s-au dezis de patria lor România. Alexei Brighidin. care pentru un blid de linte au falsificat adevãrul ºi au minþit un neam întreg. Toate acele crime sãvârºite de ocupanþi – ocupaþia. trimiteri în deportãri. condusã de Vasile Bãtrânac ºi Pimen Dãmãºcanu. Totul a fost ascuns cu mare grijã de conducãtorii sovietici pentru a nu trezi nemulþumirea ºi rezistenþa populaþiei faþã de politica duºmanã comunistã.140 de persoane. Teodor Colesnic. Teodor Guzun – învãþãtor. deportãrile în masã fãrã vinã.

Postol. º. elevi ai ªcolii pedagogice din Bãlþi. D. Aveau multe arme. Cernotanschi. explozibil.. Cântaþi cântarea biruinþei Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! – 255 – . Bivol. Proºca. Grigorie Genunchi. Morãrescu. Coºcodan. A. P. I. T.. M. I. Partidul Libertãþii fondat de Nicolae ºi Ion Istrati. Vasile Gavriliþã. Chiºinãu: V. Petru Lungu. învãþãtoarea Ecaterina Vidraºcu. C. Chifã. T.. Iosifie. au desfãºurat o activitate intensã pentru pregãtirea unei insurecþii armate împotriva puterii sovietice în Moldova. hranã ºi alte ajutoare. Andranovici. Filimon Bodiu a fost susþinut de masele largi ale populaþiei. Bodiu. Untu. le-au dat adãpost. Ciocâlan. Nicolae Balaban. T. C. a. Roºca. Spinei. Condrat.. I. peste tot se formau grupuri mici de 3-5 oameni. Borcan ºi alþii – 50 de membri. puþini la 10 ani. Novac. Sâli ºi alþii. N. Miliutin. Bobeicã ºi alþii. Au participat: G. A. I. a. E. Guþu. „Armata Neagrã ” s-a creat în 1949 dupã deportarea din 6 iulie 1949. A. I. Burlacu. Sãnduþã. Doneþ ºi alþii. Gh. TRÃIASCà ROMÂNIA MARE Copii cu suflete curate.toþi învãþãtori. Au aderat la ea: V. V. Un þãran din Mândreºti. Victor Andreev. Borisov Kovaliov. Koval. Boris. Filimon Bodiu. Bobeicã. Bogatu. Majoritatea acestor patrioþi au fost judecaþi pe articole politice ca „duºmani ai poporului sovietic ºi trãdare de patrie” la termene de 25 de ani. T. B. La ea au aderat: V. A fost fondatã de Ion Moraru. P. Volontir. L. Þurcanu. În afarã de aceste organizaþii cu mulþi membri. care luptau împotriva sovietelor. Guþu. Pãscãluþã. Unii au fost împuºcaþi. C. N. Cruc.1944 studenþii or. M. „Uniunea Democraticã a Libertãþii” a fost o organizaþie condusã de ruºi: A. Oþel. Iurie Sevacov. Bucilã. Kapusta. neºtiind unii de alþii. Cuprinºi de sfântã-nfiorare. Pleºca. S. . Leahu. St. A. Goncearencu. A. Bulmaga. naþionaliºti-români. O. Alexandru Roznovan º. Ganea. În grupul lui au fost: Olimpiada Bodiu. Gh. N. Dorogan. O. S. Grosu. „Sabia dreptãþii” a fost descoperitã în 1947 de NKVD-ul sovietic. Zeci de familii din sate l-au susþinut. Burlacu. Calistru. a înfiinþat un grup de patrioþi din þãrani care 7 ani au luptat împotriva sovieticilor. Rotaru.

ocupaþia sovieticã a trecut ca un vis rãu. Ei au înþeles cine sunt barbarii de la rãsãrit. Basarabenii români ºi-au arãtat patriotismul lor în lupta cu ocupanþii sovietici cu preþul vieþii lor. Românii basarabeni au fost români ºi români au rãmas! Slavã lor! BARBARII SOVIETICI Peste pãmântul Basarabiei. Viaþa lor a fost distrusã. Bolºevici au fost unii pe care românii basarabeni i-au primit pe pãmântul Basarabiei. de neuitat. care a adus multe lacrimi. dar ei nu ºi-au schimbat. nici trãdat idealurile sale – Patria! Unul din ei a stat în detenþie în lagãrele sovietice – 25 de ani! El a fost patriotul Ion Coºcodan! Slavã lui! O patrioatã româncã din Basarabia. suferinþe. nevoi ºi tragedii neamului nostru. în istorie. Cãci lanþurile seculare Sunt rupte ºi din cer se-aude: Trãiascã România Mare! Pãtruns de mãreþia vremii din Bucovina pân-la mare jurãm cã vom lupta cu toþii. care doreau distrugerea neamului nostru românesc ºi au luptat contra lor pentru Patrie. pãmântul nostru românesc de zeci de veacuri. Nu au avut dreptate. Fiecare român care iubeºte Basarabia trebuie sã ºtie de aceºti martiri care ºi-au jertfit viaþa pentru neamul românesc. Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! Acest imn a fost compus de Vasile Bãtrânac. înainte de rãzboi. Totul s-a – 256 – . Slavã tuturor acestor eroi martiri ai neamului nostru românesc din Basarabia. a scris în memoria lor o carte „Rezistenþa antisovieticã în Basarabia 1944–1950”. pentru adevãr ºi dreptate. cinstea ºi prietenia româneascã. Elena Posticã. Prinos le-aduceþi prin cântare. unii români îi numeau pe basarabeni bolºevici. pentru pãmântul strãmoºesc. Trãiascã România Mare! Tresar în cripte voievozii. dar ei n-au preþuit bunãtatea. Cândva.Eroilor ce se jertfirã. Zdrobind armatele barbare. pentru restabilirea României Mari. dr.

care au luptat pentru dezrobirea Basarabiei ºi Bucovinei de sub jugul sovietic. îngrijindu-se de ele. care a costat viaþa a 50 de milioane de vieþi omeneºti nevinovate. Dupã rãzboi conducerea sovieticã ºi-a onorat cimitirele sale pe diferite meleaguri. istoria. Pãrinþii. Dar rãzboiul s-a terminat cu biruinþa armatei sovietice care. care a implementat în minþile noilor generaþii naþionale cã – 257 – . religia. Aºa. au rãscroit harta Europei. sângeros.000 de ostaºi. Toatã viaþa. conducerea sovieticã s-a îngrijit de mormintele soldaþilor sãi cãzuþi la datorie. Dupã rãzboi. au fost daþi uitãrii. Stalin pierzând vreo 100. demnitatea ºi conºtiinþa naþionalã. amintiri plãpânde. Fiecare ºi-a întãrâtat neamul sãu împotriva altora. care l-au ridicat pe Hitler sã se rãzbune împotriva altor popoare. ca sã se distrugã între ei într-un rãzboi greu. au fost distruse toate mormintele celor cãzuþi pentru eliberarea pãmântului nostru strãmoºesc de cãtre ostaºii români. ridicând monumente de slavã în cinstea eroilor sãi cãzuþi pentru înfrângerea fascismului. În acest rãzboi au luat parte ºi soldaþii români. a ajuns pânã la Berlin. ascunse de ochii lumii de frica noilor conducãtori. tot ce ne-a fost mai scump în viaþã. totuºi. Cel mai mare rãu. Rãzboiul l-a început Uniunea Sovieticã în Finlanda. au fost nevoiþi sã lupte mai departe pânã în fundurile Rusiei. datinile. Noii stãpâni ne-au înrobit. a cãrui popor sa luptat dârz pentru libertatea sa. începând un rãzboi nedrept cu scopul de a stãpâni lumea întreagã. la noi acasã. buneii noºtri au fost ºterºi din istoria acestui pãmânt. conducerea sovieticã a minþit popoarele. Vina cea mai mare o poartã. acuzându-i pe nemþi cã ei au început acel groaznic mãcel. Hitler ºi Stalin. Mulþi români au cãzut pe câmpurile de luptã. Stalin ºi ai sãi. furându-ne limba. cu protocolul adiþional secret. Mulþi din ostaºii cãzuþi din diferite þãri au fost înmormântaþi pe pãmânturi strãine. în Basarabia ºi Bucovina. aducând nenorociri altor popoare. rãmânând numai în sufletul ºi inima rudelor apropiate. iar þara rãului sã intervinã la sfârºit. care a ieºit la ivealã dupã mulþi ani de la sfârºitul rãzboiului. departe de baºtina lor. care mai apasã ºi astãzi asupra conºtiinþei noastre.început atunci. este rezultatul ideologiei ºi propagandei minciunoase a ocupaþiei sovietice. datoritã ajutorului anglo-american. ºtergându-le de pe faþa pãmântului. când doi cãlãi ai omenirii. dobândind o victorie uºoarã a idealurilor sale de cucerire a lumii întregi. în 1940. dând lovitura de graþie capitalismului. Fiind forþaþi de Hitler. Însã în acelaºi timp s-a stãruit sã distrugã orice cimitire cu morminte nemþeºti ºi româneºti. Stalin ºi Hitler au încheiat Tratatul de neagresiune Ribbentrop-Molotov.

Toatã politica expansionistã sovieticã a fost ziditã pe provocaþii ºi minciuni. Va veni vremea ºi chiar a venit când noile generaþii vor fi alãturi de acele morminte pãstrate sau la gropile comune peste care au trecut tractoarele sovietice. engleze. Acei aiuriþi ºi condamnaþi sã ducã mai departe greutatea pãcatului pe umerii lor. veºnica pomenire celor cãzuþi pentru Þara româneascã ºi poporul român! UN MARE ADEVÃR ASCUNS DE POPORUL SOVIETIC Mareºalul Jukov: Dacã Uniunea Sovieticã nu ar fi primit ajutoarele aliaþilor (americane. controverse ºi contraste. Stalin ºi Hitler. Slavã veteranilor de rãzboi ai armatei române. etnia sa ºi continuã sã-ºi urmeze viaþa. de boierimea româneascã ºi cã armata sovieticã a vãrsat sânge pentru “eliberarea” noastrã de neamul nostru românesc.501 28 105 – 258 – . implicaþi în rãzboi din vina a doi cãlãi. Între bãtrâni ºi tineri se vor ivi încã aceleaºi probleme. care nu-ºi cunosc originea. care cunosc trecutul. Sovieticii se indignau de fiecare datã când era profanat vreun mormânt al militarului sovietic pe pãmântul Germaniei.284 50. E greu sã-i convingi sã ajungã la adevãr. Aceste idei absurde dãinuie ºi astãzi în minþile multor rãtãciþi dintre noi. ºoviniste ale partidului comunist. distrugerea cimitirelor strãine.am fost “eliberaþi” de fascism. care învaþã în limba românã. Numai generaþiile tinere. Pãrinþii se vor plânge pe copiii lor. promovatã datoritã forþei sale militare. Dar niciodatã nu ºi-au recunoscut vina sa pentru profanarea mormintelor strãine. strana moia rodnaia”. istoria. minciuna ºi ideologia stalinistã. luptând împotriva neamului sãu. geografia neamului nostru ºtiu adevãrul. adevãrul ºi minciuna. propovãduind neadevãrul. ºi cele viitoare. care doreau sã stãpâneascã lumea. internaþionaliste. ale acelor oameni nevinovaþi. Stude-Baker… “Willis” automobile Vapoare 595 fregate Submarine – – – – 427. mereu ameninþãtoare pentru alte popoare. crezând cã uitarea se va aºterne în memoria lor. Au fost inoculaþi de mici copii cu ideile comuniste. ea nu ar fi câºtigat rãzboiul… Ajutoarele primite 1941-1945 Automobile (Doodge. de azi. istoria. “ªiroca. Ford. Poloniei ºi a altor þãri. vor muri cu aceleaºi cuvinte strãine pe buzele lor. copiii vor replica cã bãtrânii ºi-au trãit viaþa ºi nu înþeleg schimbãrile ºi progresul. franceze).

Cauciuc – 81.900 perechi Avioane de vânãtoare (aerocobra . Staþii de radio.2410. ºocoladã. corturi sanitare. Bombe proiectile – 473. Tunuri antitanc – 5815 buc. carne de porc.000 tone Autoºine – 3. torpede.107 Cositor.906 tone Pãcurã – 2.000 tone Alimente (unt.303 Motociclete – 35.000 tone Postav lânã – 69. alamã – 34795 tone Sârmã alamã.4592.Vapoare minere – 77 Vânãtoare de submarine ºi mine – 140 Spãrgãtoare de gheaþã –3 Vapoare torpiloare – 203 Transportoare blindate (de tracþiune ºi autotractoare) – 13.820.000 buc.000 tone Tunuri antiaeriene – 8218 buc. conserve) – 3. total – 9681 Bombardiere A-20-2771.000.694 tone Piele – 50413 tone Ghete militare – 15. opticã pentru arme precise.010.155 Dinamitã – 136.041 Agregate pentru montaj a ºinelor de cale feratã – 8089 Locomotive – 1981 Vagoane – 11. corturi militare. mine de mare.008 tone Oþel (ºi foi blindate) – 2. bronz – 24513 tone Alamã. B-25-861 – 2679 Aparate telefon – 423. Tractoare pentru artilerie – 8701 buc. bucãtãrii – 259 – . bronz foi – 24513 tone Sârmã cupru izolatã – 181.317. radiolocatoare. kobalt.700.000 buc. beriliu.541.616 tone Marganeþ minereu – 350. aluminiu – 166699 tone Aluminiu-bucãþi – 624 tone Aluminiu foi – 56387 tone Bronz. fabrici de pâine. king cobra .

generalul Gracev. Când s-a dezmembrat Uniunea Sovieticã. oameni de munþi. mitraliere. comandantul armatei ruse. s-au împotrivit. s-a exprimat: “Mie îmi ajung douã batalioane de soldaþi sã fac regulã în Cecenia”.. Cecenia. becuri electrice. majoritatea republicilor au dorit sã fie libere. paraºute. Numai în 1955-56. de ieri ºi de azi. – 260 – . Dudaev dorea ca Cecenia sã fie þarã liberã. din cauza unor ambiþii ºovine ai conducerii ruseºti.de câmp. þevi de oþel. Mor oameni nevinovaþi din Rusia ºi din Cecenia. trãind în Þãrile Baltice. ciment. acþiune ce s-a terminat cu o masivã deportare. luptând pe pãmânturile Ceceniei. sã aibã o adevãratã democraþie. Dar nu toate au reuºit sã se desprindã de Rusia. Trebuie sã spunem cã ºi în timpul þarului Cecenia a luptat pentru independenþa sa. educat de ideologia sovieticã. plase de mascare. care a folosit toate mijloacele pentru a-ºi pãstra poziþia sa dominantã. strunguri pentru presuri ºi fierãrie. ºi multe altele în cantitãþi considerabile. Dar fosta conducere sovieticã nu s-a împãcat cu dorinþa lor. Mai mult. PÃCATELE RUSIEI Astãzi Rusia plãteºte tributul pentru pãcatele sale. fabrici-rafinãrii de benzinã. În timpul cel deal doilea rãzboi mondial cecenii au încercat din nou sã devinã independenþi. buldozere. Mor copiii Rusiei. a început miºcarea de eliberare naþionalã. poduri peste râuri. fãrã a avea vreo vinã. Dar n-a fost sã fie aºa. În 1917 armata roºie a înfrânt din nou miºcarea de eliberare a cecenilor ºi Cecenia a mers pe drumul socialismului. Zeci de ani au durat luptele în Caucaz pentru cucerirea Ceceniei ºi ale altor popoare. S-a început un rãzboi sângeros care dureazã ºi azi. un popor care ºtie preþul libertãþii. Dupã mulþi ani de lupte ªamil a fost nevoit sã încheie pace. Întorcându-se în Cecenia. a dorit sã-ºi elibereze republica de sub jugul Moscovei. sârmã ghimpatã. dar cecenii. Djohar Dudaev. instrumente de chirurgie. Armamentul rãmas pe pãmântul Ceceniei (vreo 300 de avioane) a fost distruse într-un bombardament executat de ruºi. Generalul aviator Djohar Dudaev. Aceastã obidã a rãmas în sufletele lor. ºine de cale feratã. a dorit sã devinã independentã. o viaþã bunã ºi fiecare sã se foloseascã de bogãþiile sale. cecenii s-au reântors la baºtinã.. neputând rezista armatei þariste. conduºi de prinþul ªamil. dupã moartea lui Stalin. buni vânãtori ºi bãrbaþi viteji. soldatã cu multe jertfe de ambele pãrþi. sã fie condusã de ceceni ºi nu de oameni strãini neamului sãu. ªeful Rusiei n-a dorit sã stea de vorbã cu fostul general de aviaþie. pe timpul lui Eliþân.

nopþile nedormite. Dar au rãmas alþi conducãtori. începi sã înþelegi cã mulþi au uitat poate chinurile. Ideea de cucerire a universului este o idee fixã. Aºa e fãcut omul. CÂND A FOST BINE CU RUªII? Azi mulþi oameni se întorc cu gândurile la vremurile trecute ºi spun: . Rusia. o continuã ºi azi. statul ar fi putut crea pentru poporul sãu o viaþã bunã. Dacã în Rusia ar fi fost un pic de democraþie ºi o altã mentalitate politicã. Putin a declarat cã Cecenia este pãmânt rusesc. în Moldova. lipsurile. dar uitã zecile de ani de lipsuri ºi chinuri. o meteahnã moºtenitã de la primul lor þar Petru Întâi. Rusia însã continuã aceeaºi politicã agresivã împotriva altor popoare mici ºi mari din jurul ei ºi nici în veacul XXI nu doreºte sã-ºi condamne atrocitãþile ºi nedreptãþile comise ºi sã devinã un stat de drept. având atâtea bogãþii naturale ce se pierd zadarnic. El îºi aduce aminte de anii trecuþi când a fost bine. stând la cozile de la magazine dupã alimentele necesare vieþii de toate zilele.A fost bine cu ruºii! Dar când începi sã-þi aduci aminte de anii trecuþi ºi sã analizezi acele vremuri. În majoritatea fostelor republici unionale Rusia plãteºte pentru pãcatele sale cu viaþa cetãþenilor sãi ºi strãini. sunt pârloagã. Conducerea Rusiei nu vrea sã înþeleagã cã orice popor are dreptul la libertate ºi independenþã. În timpul comunismului a jefuit România de bogãþiile ei. Stalin a mai ocupat ºi Herþa. dorind s-o lichideze ca stat ºi naþiune.Generalul Dudaev a fost ucis într-o operaþie specialã a spionilor ruºi. – 261 – . a provocat rãzboaie în Europa pentru interese ºovine. care ºi înainte a promovat o politicã teroristã. Vãrsãrile de sânge nevinovat n-au încetat. civilizat ca Japonia ºi Germania. care au continuat lupta poporului cecen. stãruindu-se s-o ducã la mizerie ºi sãrãcie. În Georgia. cãci toatã Europa ºtie istoria cuceririi cu forþa timp de aproape douã secole a Caucazului. Timp de aproape douã veacuri Rusia a dus o politicã expansivã faþã de România. stându-i ca un os de peºte în gât în calea ocupãrii Balcanilor. o boalã. nedreptãþile. pentru idei hegemoniste acaparând pãmânturi strãine pe când milioane de hectare de pãmânt ale ei nu sunt lucrate. a Bosforului ºi Dardanelelor. în Letonia. Acest lucru s-a întâmplat ºi în alte republici. Dar s-o luãm de la început. Ea niciodatã nu ºi-a jelit poporul. a luat pãmânturi care niciodatã nu au fost ruseºti. dar asta este o minciunã. Tot prin provocãri ºi minciuni fosta Uniune Sovieticã a rãpit pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei. Azi Rusia plãteºte pãcatele cu sângele oamenilor sãi.

haine. a tuturor ce însemnau fruntea poporului nostru. Fiecare se stãruia sã scape cu viaþã. cum plângeau copiii ºi þipau mamele voastre? În 1948 a fost o roadã bunã ºi oamenii rãmaºi în viaþã ºi-au mai revenit. fãrã gust. Circa 1 mil. tunuri. de cârnaþ. Sã faci rost de scrumbie. stofe. Oare aþi uitat cum luau “postavca” zbirii sovietici. frumoasã ºi gustoasã. de lapte… nu era o problemã. aducând pe meleagurile noastre o nouã viaþã “fericitã”. În 1941 s-a început rãzboiul. a credincioºilor. Patru ani grei de lipsuri. cleioasã. În anii 1946-1947 ne-au adus o foamete artificialã sovieticã. nevoiþi sã-ºi cumpere ceva îmbrãcãminte. de groazã ºi fricã. pãmânt. care s-a împãcat cu Hitler pentru a împãrþi lumea. dinainte de revoluþie. la Moscova. Pâinea cea albã de douã kilograme. arme). de acea sãrãcie adusã de ei pe un pãmânt care avea de toate. S-a ivit cãrãmida sovieticã. dispãruse. îi întreba dacã au ºi ei de astea. de basarabeni s-au refugiat în þarã de frica ruºilor de pe pãmântul strãmoºesc. Basarabia a fost împãrþitã de ruºi acolo. dar ei ne minþeau. cumpãrând tot ºi de toate ce le cãdeau în mâini: produsele alimentare. stofe de proastã calitate. Bãtrânii care mai trãiesc azi nu au uitat cum au venit sovieticii în Basarabia. Viaþa a început pentru poporul nostru cu arestãri. Oare aceasta nu e durerea noastrã. oameni cuminþi. Anul 1940-41 a rãmas în amintirea oamenilor ca un an de groazã. de nelegiuiri ºi nedreptãþi.În 1940 Uniunea Sovieticã a ocupat Basarabia. de parcã le-ar fi vãzut pentru prima oarã în viaþã. de unde vine tot rãul. avere. deportãri ale oamenilor consideraþi gospodari. În 1945 s-a terminat aceastã tragedie a popoarelor. ca sã omoare un sfert de milion de basarabeni. gospodãrie… Magazinele erau pustii. dupã care oamenii fãceau cozi mari la magazin. care îºi aduceau aminte de ruºii vechi. Anul 1940 a fost un an de groazã pentru moldovenii noºtri. sã rãmânem mai puþini pe acest pãmânt. anul calvarului ºi marilor nelegiuiri sovietice. Din uniune veneau uneori mãrfuri. La aºa ceva nu s-a aºteptat nimeni. haine cusute fãrã gust. cu mare experienþã în viaþã. Din primele zile sovieticii au dat nãvalã prin magazinele fost româneºti (þinute majoritatea de evrei). materiale. S-au început deportãrile în masã a þãranilor. casã. începutã tot cu mâinile Moscovei. a gospodarilor. Populaþia Basarabiei se mira. de ocupaþie a cotropitorilor. Atunci toþi se mirau de sãrãcia lor (nu vorbesc de tancuri. special organizatã. spunând cã la ei în þara sovietelor sunt de toate. grea. în – 262 – . a neamului nostru? A venit ºi anul 1949. Mulþi au fugit din Basarabia lãsând totul.

Economia decãdea an cu an. Experimentele lui Hruºciov cu popuºoiul nu au reuºit. Viaþã bunã! ªi fugeau þãranii din colhoz în toate pãrþile. Colhozurile nu puteau asigura populaþia cu produse alimentare. Jale ºi lacrimi peste tot. pe fiecare copac? Ministru era Zveriev! ªi tãiau moldovenii copacii. erau alungaþi din sate ºi oraºe. sã-i ajute pe colhoznici (în timp ce mulþi din colhoznici fugeau la piaþã în oraºe sã-ºi vândã produsele sale). ca sã nu fie suprimate normele în colhoz ºi la întreprinderi. hoþii… Colhoznicii s-au învãþat sã-ºi fure de pe câmpuri noaptea cu traista ºi sacul roada crescutã cu mâinile lor.. colectivele de muncã erau trimiºi la strânsul roadei. multe nemeritate. deþinuþii politici se întorceau acasã. vacile lichidate... ca ºoferii sã câºtige mai mult. tãceau. Minciuni.bucãþele ºi date altor neamuri. Cernãuþul ºi Hotinul. Din acei ani. cã istoria noastrã a fost falsificatã ºi cã neamul nostru nu va uita cã Basarabia e pãmântul moldovenilor. Am rãmas fãrã sudul Basarabiei. Bineînþeles nu pentru toþi. ca sã trãiascã mai bine. Grãdinile colhoznicilor au fost luate în colhoz. apoi câte 1 kg.. Mulþi ani colhoznicii n-aveau pensii.. Aici nu erau primiþi. Bogãþiile se duceau pe apa sâmbetei. impozitul trebuia sã-l dai la stat. Au venit ºi anii 1950. era trecutã la pierderi. unii titluri de candidaþi. mistificãri. economia sovieticã a mers spre pieire. ªi azi cineva mai spune: . amestecatã cu mazãre ºi popuºoi. în armatã. gospodari ce mai vorbã! ªi toþi ºtiau ºi. fãrã Marea Neagrã. din care se mai hrãneau. Prin anii 1956-60 era Hruºciov la putere. fugeau de pãmântul cândva iubit. ceilalþi mai mici. studenþii. În colhozuri s-a introdus mecanizaþia care dãdea ºi ea pierderi mari. Ei nu-ºi iubeau lucrul. vacã. Elevii. fãrã nordul ei. Oare nu þineþi minte cum erau impozite pe fiecare oaie. Dupã moartea lui Stalin oamenii deportaþi. Spre sfârºitul domniei el a dat lovitura de graþie þãranilor din Uniunea Sovieticã. lãsau casele ºi se duceau în oraºe. doctori. fiind rãu plãtiþi. În Moldova era lipsuri mari de îmbrãcãminte. era nemulþumit. pentru truda lor pe pãmântul lor. fãrã munþi. pentru ziua de lucru primeau produse în cantitãþi mizerabile. Viaþã bunã! – 263 – ... s-au organizat colhozurile. Poporul se revolta. 30% din roadã rãmânea pe pãmânt. Benzina se turna în pãmânt. În magazine se vindea pâinea lui Hruºciov.A fost bine cu ruºii! Sovietici ºtiau cã Basarabia nu e pãmânt rusesc. câte o 100 de grame. Þãranii se salvau cu loturile lor. “Era bine cu ruºii!”. ªefii primeau premii mari. nici pãmântul. cãci era sau nu roadã. produse alimentare.

demnitate… Au adus beþia. Brejnev nu a reuºit sã stopeze declinul economiei sovietice. pe Senic ºi Stati. Furtul. ci peste tot unde a stãpânit cizma ruseascã. care trãia mai bine. Au distrus noþiunea de cinste. În loc sã stabileascã o leafã corespunzãtoare. ºi-ar da seama cã din toatã istoria sovieticã numai vreo 5-6 ani au fost mai buni… Bineînþeles cã nomenclatura a trãit întotdeauna bine. Mai adaogã cã românii ne-au fost întotdeauna duºmani. nepotismul. cumãtrismul. degeaba. 11 martie. la radio. care lucrau fãrã platã. ªi dacã fiecare ar analiza anii sãi trãiþi în aceastã þarã. renegaþi venetici ºi oploºiþi pe acest pãmânt sã ne distrugã neamul. Andropov a încercat sã facã ordine în þarã. ce înseamnã rãu? Nu vã pare cã ne-am stricat la minte ºi nu mai putem judeca elementar. minciuna. a luptat împotriva clanului Brejnev. Aurul se ducea în alte þãri pentru revoluþii comuniste. blatul. Rigiditatea regimului s-a ameliorat puþin.A venit ºi Brejnev la putere. ca oamenii? PENTRU CEI FÃRÃ PATRIE O învãþãtoare din Bãlþi a vorbit azi. N-a reuºit. oamenii furau de rupeau… Justiþia se stãruia sã umple închisorile cu deþinuþi. Însã majoritatea poporului. Furtul deveni o lege. În Moldova s-a trãit mai bine decât în alte republici. corupþia a luat proporþii mari. pãsãri.. Venit la putere. Cei mici erau nevoiþi sã fure. Canada… Înainte de revoluþie Rusia exporta grâul! În timpul lui Brejnev viaþa s-a mai îmbunãtãþit. fura din averea statului. atunci spuneþi. datoritã faptului cã þãranii moldoveni erau muncitori ºi aveau vaci. desfrâul… “A fost bine cu ruºii!” Dacã toate acestea înseamnã bine. Desþelinarea Kazahstanului. Uniunea cumpãra anual 20 milioane de tone de grâu din America. de alte bogãþii. oi. Oare a uitat poporul cum deseori stãtea cu noaptea în cap la coadã la magazine? Oare au uitat þãranii pensiile de 20-35 de ruble? Sovieticii au adus toate relele în Basarabia noastrã ºi nu numai. normal. pentru o viaþã cinstitã ca în alte þãri. a fost înlãturat. Când aud astfel de aiureli – 264 – . celor mai mari li se aducea acasã. Cine putea lua de unde muncea: alimente. oameni buni. Ea se plângea cã acum nepoata sa e obligatã sã înveþe o istorie strãinã poporului nostru – Istoria Românilor. hoþia. Cine nu lua era considerat prost. pierderi imense de grâu. religia. a pãtruns adânc în nomenclatura sovieticã. onorabilã. materiale de construcþie. Îi ridicã în cer pe ªornikov. afacerile mafiotice.. istorie. murind dupã un an.

Sadoveanu. Ungaria. Voi faceþi totul ca poporul nostru sã disparã de pe harta Europei. Aºa cum au dispãrut popoare întregi în URSS. iar ei s-au fãcut stãpâni ºi pe noi slugi. aceastã limbã a mamei. de ce nu-i asculþi pe Eminescu. trãiesc azi mai omeneºte. sã sãrute mâna celor care îi robesc din nou. trecut prin urgia þarului. sã-ºi cunoascã istoria neamului sãu de veacuri. la tãtarii din Crimeea. pe care o vinzi azi strãinilor? Oare pomana e mai scumpã decât dreptul de a vorbi limba natalã. la toþi acei care se luptã pentru adevãr. stropit cu sângele ºi lacrimile strãmoºilor tãi. numai noi stãm la coadã ºi aºteptãm – 265 – . cã i-am primit pe toþi veneticii cu pâine ºi sare. Toate pãcatele noastre sunt cã mulþi dintre noi sunt orbiþi ºi azi de propaganda ºi ideologia comunistã. lagãre. neamul. care l-a vândut pe Hristos. Slovacia. Ei vor sã ne zãtreascã de pe acest pãmânt. care ne-au interzis limba. Bulgaria. Creangã. aducându-ne deportãri. onoarea. O fac cu ajutorul lui Iuda. pentru neamul lor. pentru un kilogram de cârnaþ vând totul ce a fost sfânt cândva: cinstea. pentru 30 de arginþi. Numai moldovenii noºtri dintre toate aceste popoare înrobite cândva de þar ºi de sovietici continuã sã stea cu capul plecat ºi cu coada între picioare. se stãruie ca la putere sã vinã din nou acei care au falsificat istoria. credinþa. Caragiale. care s-au luptat pentru baºtina ta. ocupate ºi împilate de ruºi ca Cehia. atunci taci din gurã mãcar. Senic. Unde este conºtiinþa ºi demnitatea ta moldoveancã nãscutã pe acest pãmânt. ca tãtarii din Crimeea ºi altele de la nordul Rusiei. adevãrul. Hrenov ºi alþii îºi ies din piele lãudându-i pe acei care neau distrus neamul. trãdãtori de neam. de a ºti istoria neamului. moarte ºi o fricã continuã. neau fãcut neoameni. care se trage din neamul nostru vechi de mii de ani. Mai bine stai în umbrã sã nu te ºtie oamenii ce creaturã ºi corciturã eºti. care pentru câþiva lei. Dziubinschi. care ne-au luat totul. la ceceni. Coºeriu? Azi orice om ar trebui sã se întrebe de ce trãieºte pe acest pãmânt. O învãþãtoare moldoveancã. sultanului turcesc ºi a regimului criminal comunist? Oare minciunile veneticilor ºi ale trãdãtorilor sunt mai scumpe decât neamul tãu. Polonia. ªornikov. Uitã-te la cei din Þãrile Baltice. care ne batjocoresc ºi azi ºi care în viitor ne vor distruge cu totul. Stati. cum a fost distrusã naþiunea românã – un milion de moldoveni din Transnistria. Unde vã este demnitatea de oameni ºi conºtiinþa naþionalã? De aceea azi trãim cel mai rãu din Europa. strãmoºii tãi. de a fi în rând cu naþiunile civilizate? Dacã nu-þi iubeºti acest pãmânt sfânt. Zidu.mã cutremur de consecinþele minciunii ºi fariseismului ºi mã gândesc: de unde se i-au aceºti rãtãciþi. Aºa o soartã doreºti copiilor ºi nepoþilor tãi? ªi tot din cauza prostiei noastre. Toate þãrile din Europa. Femeie.

hãrþuiþi ºi persecutaþi. singura medalie ce a mai rãmas. sã primeascã câte 200 de lei lunar pentru eliberarea Basarabiei de românii ºi nemþii fasciºti. cum în asociaþia noastrã sunt încadraþi veteranii de rãzboi care au luptat în Armata Românã. Nimeni nu le-a purtat zeci de ani. Toþi aceºti ani au fost ridicaþi în slãvi acei ce ne-au ocupat pãmântul. dreptatea… I-au prefãcut pe moldovenii noºtri. Aºa sunt mulþi dintre noi. de ce ai venit la noi? Ce durere te-a adus? – 266 – . CRUCEA COMEMORATIVà Voronin a emis un decret ca veteranii de rãzboi. pierdute. religia. fãrã neam. sã primeascã aceºti 200 de lei. fãrã demnitate. sovieticii. conºtiinþei naþionale româneºti a daco-romanilor ºi a lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt. ªi legea lui Voronin a fost pentru toþi. care dupã sfârºitul rãzboiului au fost mereu dispreþuiþi. s-au bucurat ºi ei de aceste drepturi. Dar a apãrut o lege internaþionalã. plecând capul în loc sã le spunã adevãrul cã ei. fie roºii.pomana ruºilor. care nu se tem ºi îºi iubesc patria. Mai vin ºi azi foºtii soldaþi din armata românã. sunt ocupanþii acestui pãmânt. ceilalþi tac. fãrã dragoste de patrie. Nu cred cã ar fi fãcut acest gest ºi pentru veteranii de rãzboi români care au luptat cu adevãrat pentru eliberarea pãmântului strãmoºesc de ocupanþii sovietici în 1941-44. mulþi din ei aruncaþi în lagãre ºi deportaþi. Ei au venit sã se înscrie cu mândrie. care a crãpat ca un balon de sãpun. cã nu-s bani rãi. care înainte se mândreau cã sunt din neam românesc ºi se trag de la Decebal ºi Traian. ªi înainte fãrã medalie îl înjurau ºi el tãcea. care nu ºi-a fãcut documentele necesare. ªi dacã veneticii îºi bat joc de unul din noi. care au luptat în armata sovieticã. sã primeascã Crucea comemorativã. istoria. ne-au distrus tot ce a avut mai scump omul nostru: onoarea. Ce ruºine! Salvarea noastrã e în restabilirea demnitãþii omeneºti. mãcar cã pentru el ºi ceata care-l înconjoarã tot ce-i românesc a fost ºi a rãmas fascist… ªi aºa. albi sau verzi. limba. Acum le vezi la pieptul unor veterani. Majoritatea veteranilor s-au înscris în asociaþie demult. dupã dezmembrarea fostei þãri sovietice. laºi. se fac a nu auzi ºi a nu vedea. în oameni fãrã coloanã vertebralã. de aceea suntem batjocoriþi ºi înjosiþi peste tot.Ce-i moºule. Alþii au ascuns-o sã n-o vadã veneticii. care i-a egalat pe toþi participanþii la rãzboi. sã-l numeascã fascist. care de mii de ani e al neamului nostru ºi nimeni nu are dreptul la el în afarã de bãºtinaºi. . fiindcã s-ar fi ales cu ani grei de puºcãrie în timpul “democraþiei” sovietice. cãci toate cele vechi au fost distruse.

cã te-ai dus în Siberia de bunã voie… Þi-au furat limba. ce înseamnã el pentru neamul nostru. care îºi bat joc de dumneata. . de diferite vârste. sã þi le trimitã? . cã Stalin a fost Dumnezeu. institutului. De ce? Nici Ababii.Uite. naþionalitãþi. iatã dau 200 de lei ºi eu nu le primesc. Erau moldoveni de ai noºtri. cã cei mai bogaþi mau refuzat cu toate cã le-am explicat importanþa acestui muzeu. dar iatã. . Grigore Vieru Când am început sã strâng bani pentru întemeierea muzeului.. istoria. îþi dau de la mine 50-100 de lei. nici Galben. Ar fi putut sã-mi spunã cum mi-au spus alþii: Mãi bãtrâne. dar unde îþi sunt documentele? . la arhiva de la Piteºti. credinþa în Dumnezeu. poate a înþeles el multe acum. care ar fi putut face mult pentru noi. nici alþii nu ne-au – 267 – . dar e bãtrân sã înceapã o viaþã nouã. unii bogaþi. sã-ºi îndrepte ºira spinãrii… Moºul se scoalã de pe scaun. în diferite posturi. am întâlnit mulþi oameni. ai fost poate ºi rãnit. dar n-au dorit.De ce nu ai scris în þarã. spune moºul. I-am fi mulþumit din suflet. ai fost pe front.Pãi. Sus capul. ai luptat cu riscul vieþii. îþi îndrugã poveºti cã te-au eliberat. sã vadã. parcã încã mai încovoiat decât atunci când a intrat. când uiþi de patria ta? Azi ai fi primit aceºti 200 de lei.Vezi ce înseamnã. n-am avut nevoie de ele. . îndreptându-se spre uºã. Poate cã le-a fost fricã? Fricã de ce? Sau poate erau din fire zgârciþi.Aºa s-a întâmplat.Bine. Oare nu te-a mustrat conºtiinþa toþi anii cã eºti stãpân la tine acasã? Moºul tace. nu m-am gândit.Eu n-am documente. ai fi purtat cu mândrie Crucea la piept. sã ºtie toatã lumea cã ai luptat pentru Basarabia ºi Bucovina. Dar nu au fãcut acest gest. care au fost furate de “eliberatorii” sovietici. alþii sãraci. ªi n-ai dorit sã ai o amintire despre patria ta ºi nici Crucea Comemorativã s-o primeºti… doar eºti din moºi strãmoºi pe aceastã palmã de pãmânt. nu pot da din banii întreprinderii. cã þi-au fãcut viaþa bunã. române! AMÃRÃCIUNE ÎN SUFLET A cunoaºte demnitatea este ca ºi cum ai merge în fiecare zi la rãzboi. . Ce m-a mirat a fost faptul. totul… Moºul tace.

. M-am uitat la el. ei ºtiu cine sunt. mai bine le dãdeam la vreun elev de liceu. Un om din români neaoºi judecã aºa. când vor afla adevãrul. Noi. sã ne plãteascã niºte compensaþii. am scris o scrisoare lui Putin.Pãi. ne-au furat totul: casa. . Bucovina ºi Herþa. de la ziarul „Trud” (Munca) i-a întrecut pe toþi. aceºti trãdãtori de neam. n-a înþeles nimic? Sau poate el e din acei care þipã ºi azi cã nemþii au nãvãlit peste ruºi la 22 iunie 1941? Oare el nu ºtie de planurile lui Stalin de cucerire a întregii Europe. ãºtia sunt foºtii „duºmani ai poporului”. a întregii lumi? Oare nu ºtie cã 220 de divizii sovietice erau pregãtite la graniþã de la Marea Balticã pânã la Marea Neagrã. care suge din deget istorioare moldoveneºti ºi-i laudã pe Serapion. la noi în asociaþie mai sunt ºi din acei. mi-a rãspuns omul de dincolo de vastul birou. comuniºtii. O sã vã ajut. gata sã-i dea în spate lui Hitler lovitura de graþie? Cine ar fi putut opri puhoiul sovietic care ar fi invadat toatã Europa? Oare el n-a înþeles nimic din revoluþia ungarã. care a trãit o viaþã. ºi am stat de vorbã. din 1956. poate… Numai un rector ne-a ajutat – Ion Bostan. i-am spus eu. poate ne ajuþi în soluþionarea unei probleme. într-un ziar rusesc. Ei sunt mulþi. preºedintele Rusiei.Dle Bujor. care au luptat în Armata Românã împotriva sovieticilor pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei… . ne-a fãcut niºte standuri. Am venit la el. cred cã nici nu le-a rãsfoit. Cum îi vor judeca copiii lor. doar ei. averea ºi ne-au dus în Siberia… Îmi trebuie sã fie scris în limba rusã. i-am dãruit cãrþile mele. Poate cinovnicul Bujor a trãit bine pentru sârguinþa lui. dumneata ai un nume românesc. devenit azi ienicer rus. poate se vor gãsi ºi ruºi sã ne susþinã… . ascuns cu atâta grijã de lichele? Doar tânãra generaþie judecã altfel azi. un lingãu al celor care ne-au ocupat Basarabia. Nici sã stea de vorbã cu mine n-au gãsit de cuviinþã. pãmântul. Poate credeau cã sunt un cerºetor… Pe hârtiile noastre era scris Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române. ºi cea cehoslovacã. Ei sunt mulþi ºi din cauza lor noi trãim rãu astãzi ºi nici odatã n-o sã putem trãi bine. – 268 – . ãia sunt fasciºti! a strigat românul Bujor. din 1968? Iatã cine sunt românaºii noºtri moldoveni. eu sunt din români. foºtii deþinuþi politici ºi deportaþi. bunelul e din Suceava.ajutat. trebuie sã fiu prudent. Cum poate el sã scuipe în propriul sãu popor? Oare el. Uite. Da unul. care-i adevãrata lor istorie. Bujor.Pãi. bãrbat cu o bãrbuþã a la Troþki. Atunci cine este el? El e duºmanul nostru. care pupã fundul ruºilor.Îmi pare foarte bine. ce limbã vorbesc. ºi poate unii s-au gândit: Ce sã mã leg cu ei. Cu toate stãruinþele lui Vasile Stati. nu-mi venea sã cred.

totul. orgoliu. cozile de topor ai noºtri. Iosif Drãgan. fraþi de sânge. mi-a spus la telefon. care trãieºte la Roma. Ce sã-i faci? Aºa e omul fãrã de suflet. Spunea cã nu este pe loc. unul Marius ªchiopotã. o plãcintã grasã. l-aº fi înþeles. Un bogãtaº. M-am hotãrât sã mã adresez ºi lui. o basarabeanã cu suflet mare. Atunci am lãsat la paznicul de la poartã o carte de a mea. Stepaniuc.. Bârsan. Nu mi-a rãspuns pânã azi. Dar sunt ºi adevãraþi români ca Sergiu Grossu. I-am scris o scrisoare dlui I. prostie? Ce ambasador e ãsta? Cum pot sã-l compar cu Enache. Veniþi la Bucureºti. a. O sã vã dau niºte bani pentru muzeu. mi-a trimis 60 de dolari din economiile ei. I-am sunat din nou lui ªchiopotã. Drãgan? A mai fost aici un ambasador român la Chiºinãu. care niciodatã nu ne-au refuzat ºi ne-au primit cu dragoste ºi bunãvoinþã. pe ruºi ºi rusofoni. Dar nu mi-a scris. A scris o carte de istorie a românilor pe care am pus-o în muzeul nostru. ca sã-ºi dea seama cã nu sunt un excroc. Ion Þãranu. E o mare durere în sufletele bãtrânilor. scrisoarea ºi o video-casetã cu imagini din muzeu. am aºteptat douã zile. O româncã din Toronto. Ce sã mai vorbim de trãdãtorii. Fiind la Bucureºti. Am plecat la Craiova. Lidia Aºtefanei. dle I. Noi îi învinuim pe venetici. îºi bat joc de neamul nostru. ªornikov.Bodiul. la dna Lidia Aºtefanei. Drãgan la Lugoj. cei care pentru un fotoliu. sã stãm de vorbã. sã ne întâlnim. dle ambasador? Doar am fost ºi suntem cetãþeni români ºi încã din cei vechi. care din puþinul ce-l avea la o vârstã de 80 de ani. O sã vã ajutãm. dar nu aþi dorit sã staþi de vorbã cu noi. Unde vã este sufletul de român. un loc de deputat. Nicolae Dima. Gavrilã Buju. De ce. când unii români. De ce? Avea fricã. telefonul era scump. Toma Istrati… mãcar sã-mi fi scris cã nu are posibilitãþi. o bãtrânicã. am aflat cã Iosif Drãgan a venit de la Roma. M-am dus la Drãgan acasã. unul Bãlãnescu. Voronin. º. Am primit rãspuns frumos de la consilierul lui. ar vinde tot de pe acest pãmânt ºi mai seamãnã urã între cei de pe cele douã maluri ale Prutului. dar are ºi un palat la Bucureºti. Secretara îmi spunea cã nu e. iar ei ne aratã cu degetul la lingãii noºtri. apoi am început sã-l sun la Lugoj. Am venit la Bucureºti. I-am scris o scrisoare cum ºi-a bãtut joc ªchiopotã de mine. dar nu ne-a primit. Nu m-a primit. bãtrânii. sunt – 269 – . Apoi am sunat de câteva ori pe zi. dar în zadar. ne-a ajutat cu cât a putut. ienicerii. I-am spus secretarei de problema noastrã. Noi de la Asociaþie ºi de la Pro Basarabia ºi Bucovina ne-am adresat lui de patru ori sã ne primeascã. Nu vroia sã ia receptorul. care am vãzut prea multe ºi ne-am dat seama cine sunt trãdãtorii neamului nostru. ªi în România am mai gãsit aºa oameni.

Oare? Oare nu din ordinul Kremlinului au fost împuºcaþi. nici de la Voronin. represat de sovietici. aruncaþi în lagãre sute de mii de martiri. cel care s-a nãscut în deportare. ªi am rãmas în computer fãrã naþionalitatea mea – maldavean. i-au tãiat cu cuþitele. ªi i-au fãcut pe toþi cetãþeni ai Moldovei. unde veneticii au fost alungaþi acasã.Lasã sã te înscrie moldovean. ca apoi Voronin. care trecând prin douã fronturi în timpul rãzboiului. Oare nu în timpul lui ºi a lui Moºanu subalternii ne înscriau la secþia de paºapoarte “maldaveni”. Dar Snegur? El care pe lângã lucruri bune a fãcut. au scos ochii la oameni. nu aºa ca în Þãrile Baltice. mai rãu ca barbarii din vechime. cu toate cã veneau oamenii cu acte de naþionalitate româneºti. pentru neamul românesc îi dispreþuiesc. Dupã ce comuniºtii au nenorocit milioane de oameni nevinovaþi.Nu. ei sunt “eliberatori”. Mai mult. criminali. devenind ienicer rus.indiferenþi la durerile noastre? Nu m-am dus sã cer ajutor nici la ºoferul Tarlev. Stepaniuc. care pentru un blid de linte ºi-a vândut cinstea. Când eu am ripostat cã sunt român ºi iatã am acte. El. nici la muzicantul de la nunþi Stepaniuc. deportaþi. îi – 270 – . Nici la Diacov. neam de român care a scuipat în bunelul sãu. Aºa au fãcut cu românii. etc… sã urle cã aici în Moldova sunt numai vreo 2000 de români. el spune cã Rusia nu are nici o vinã în deportãri. cã nu ei au nimicit lumea. le-a scos ºi ultimele compensaþii mizerabile pe care le mai aveau ºi pânã la urmã s-a aruncat în braþele comuniºtilor… Iatã cine sunt acei care cerºesc voturi de la popor. din prostie. nu þi-e totuna? . apoi ai sã vii la mine ºi o sã ne lãmurim. preºedintele Parlamentului. dar a trãit pupând mâinile cãlãilor. ºi unele rele. cã asta a fãcut-o Moldova. funcþionara s-a dus la ºeful secþiei ºi un cãpitan tinerel a venit de sus sã-mi spunã: . iar pe cei ce au luptat pentru pãmântul strãmoºesc. care azi voteazã împotriva noastrã. ªi-i pupã pe cei ce ne-au ocupat Basarabia. Un imperiu plin de hoþi. umblau prin þari strãine. aducând nenorocire ºi urã între etnii. ºi conducerea ei trebuie sã rãspundã pentru asta. care în loc sã-i ajute pe foºtii deþinuþi ºi deportaþi.Ce. Sã dea Domnul toate nenorocirile pe capul vostru. azi Putin nu vrea sã le întoarcã nimic din averea furatã. slugi credincioase sângerosului Kremlin. ne-au împuºcat la Nistru. Stati. nu-mi e totuna. care nu voiau sã lucreze. aducând încoace venetici. s-a întors în România sã moarã pe pãmântul strãmoºesc. De ce vã bateþi joc de noi? . numai fiindcã erau români? ªi ne-au alungat de pe pãmântul nostru. ªi azi vor sã ne uneascã cu cei care ºi-au bãtut joc de noi.

emigrând în America. Cãrþile lui. sã ºtie istoria poporului. Fiind preºedintele Societãþii “Avram Iancu” din New Jersey ºi primind – 271 – . fiind mereu persecutat de zbirii comuniºti. la luptã pentru adevãr ºi dreptate. A trãit în casa bunicilor. Doamne? NICOLAE DIMA Exilul este nefericirea prin care exilatul scapã de o nefericire ºi mai mare. despre Sud-Estul Europei ºi despre imperiul rãului – URSS. fiind educat sã respecte ºi sã se mândreascã cu þara sa România. a fost ºi el în rândurile acelor tineri. a simþit ce înseamnã ocupaþia baºtinei de sovietici ºi teroarea comunistã din România. unde mulþi tineri patrioþi au fost nenorociþi de criminalii comuniºti. care s-au ridicat împotriva terorii roºii. ajungând ºi la Moscova. Ovidiu Vasilescu Nicolae Dima s-a nãscut în satul Curcani.numesc duºmani. stabilindu-se la Washington. Ca jurnalist a scris multe cãrþi ºi articole de studiere. sã-ºi iubeascã neamul sãu. o viaþã grea de refugiat fãrã sprijin. care îi adunase cândva pe toþi românii sub tricolorul românesc. în 1936 într-o familie numeroasã. Încã în copilãrie. a dus o viaþã grea. A mai fost profesor ºi la unele ºcoli militare de prestigiu din America. dupã rãzboiul cotropitor. Când în anul 1956 în þarã au ajuns ecourile revoluþiei maghiare împotriva sovieticilor. sunt o ranã sângerândã în inima lui. În 1968 a pãrãsit cu durere în suflet baºtina. extremiºti. a reuºit sã termine facultatea de geografie ºi geologie a Universitãþii din Bucureºti. au fost tipãrite ºi în limba românã. în vestita închisoare. Având un caracter puternic. lucrând la diferite instituþii de învãþãmânt. unde ºi-a început viaþa din nou. analizã a mai multor teme despre România. Fiind eliberat dupã ani de suferinþe. A cãlãtorit mult prin America ºi alte þãri de la Munþii Himalaia pânã la izvoarele Amazoanelor… În 1989 a trecut ºi prin Basarabia ºi Bucovina. pe la Chiºinãu ºi Cernãuþi. mai ales cele despre Basarabia ºi Bucovina. A fost închis ºi el la Aiud. A devenit ºi redactor la postul de radio “Vocea Americei”. Basarabia ºi Bucovina. Experienþa lui a fost deseori solicitatã ºi de unele comisii de consilieri ºi congresmeni din conducerea Americei. fãrã surse de existenþã. fasciºti… Unde e dreptatea Ta. conduºi de ocupanþii de la Moscova. pe Valea Argeºului. pentru acea Românie Mare. Dar a reuºit sã-ºi susþinã teza de doctorat la Universitatea din Columbia ºi sã devinã profesor. Luptã continuu pentru reîntregirea României.

Amândoi aveau pãmânt.Movileni. Aºa prieteni cum au fost ei mai rar. El era nepotul. dar au sfârºit amândoi în lagãrele de exterminare sovietice dupã ocupaþia Basarabiei ºi Bucovinei. o voce frumoasã. a acordat un ajutor financiar pentru întemeierea unui Muzeu al memoriei neamului românesc despre represaliile comuniste ºi a regimului de ocupaþie sovietic. în Bãlþi. Ion Pelivan. de la Pãmânteni. Anton Crihan. apoi de Grigore Iunian. Eu m-am nãscut ºi am crescut pânã la vârsta de 16 ani sub ochii lui ºi nu odatã eram alintat de el cu daruri aduse de la Bucureºti. care am pus umãrul la înfiinþarea acestui muzeu la Chiºinãu ne exprimãm încã o datã calde mulþumiri acestui român cu suflet mare. Anatol Corj. Amândoi erau în Partidul þãrãnist. El e de loc tot din Movileni. e ºi el un patriot al acestei palme de pãmânt. Costache Leancã a fost deputat în Parlamentul României dupã unire pânã în 1940. când a venit urgia sovieticã. care fac pâinea cea de toate zilele.un apel al Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu. care nu uitã Basarabia ºi Bucovina cã sunt pãmânturi româneºti ºi face tot ce poate pentru a aduce la cunoºtinþa opiniei publice despre destinul acestor regiuni. pe care-l lucrau împreunã. plasa Glodeni. OVIDIU CREANGÃ Într-o zi a venit la mine acasã un prieten mai tânãr. toatã viaþa lui dupã Unire. de unde era el. Pan Halippa. Costache Leancã a fost în 1918 preºedintele Zemstvei judeþului Bãlþi ºi adunarea sub conducerea lui a cerut Unirea cu România. au trecut oameni mari. vestiþi. pânã a fost arestat de cãlãii sovietici în 1940. De la Odesa încã ei au rãmas prieteni pe toatã viaþa. Datoritã lor mi-a fost educatã dragostea de patrie ºi de neamul românesc pentru toatã viaþa. care mi-au lãsat urme adânci în viaþa mea ºi care au jucat un rol mare în istoria Basarabiei. prietenul tatãlui meu din tinereþe. condus de Constantin Stere. care a adus atâtea nenorociri în Basarabia ºi Bucovina. dar s-a stãruit ºi împreunã am dat denumirea strãzii pe care a trãit – strada Costache Leancã. la Pãmânteni. ºtie bine istoria. unde casa lui Costache Leancã nu s-a mai pãstrat. câte 6 hectare. Anatolie Corj are o înfãþiºare respectabilã. Moº Costache a trãit în casa noastrã. moº Ion Codreanu ºi mulþi alþii. românii basarabeni. când se întorcea de la sesie ºi se repezea la Cuhneºti . Noi. cu care fãcuse armata în timpul þarului la Odesa. îi place sã citeascã ºi apãrã pe acei de la þarã. Anatolie a fãcut ºi o placã de marmorã pe o casã a – 272 – . Datoritã lui prin casa noastrã. iubitori de neam ºi de baºtinã cum a fost Constantin Stere. mai bine zis un strãnepot al lui Costache Leancã.

Ovidiu s-a nãscut în satul Vãrzãreºti. era din satul Soileºti. cãlãtorind în multe þãri capitaliste. A trecut ºi el prin multe. a rãmas singur cu copiii. a învãþat la Liceul „Ion Creangã” în clasa 4-b. Ei erau aranjaþi în viaþã. scrise de Ovidiu Creangã. mai ales felul vesel. unde învaþã fata lui Maricica. care ºtie preþul vieþii ºi luptã pentru idealul tuturor românilor . A terminat Politehnica din Iaºi.unui nepot a lui Costache. dar în 1982. plasa Nisporeni. câteva rânduri. dar investindu-i într-o afacere a pierdut aproape totul. ce în acele vremuri era o problemã. A fost un copil vioi. A avut multe invenþii ºi premii mari de bani. secþia chimie industrialã. judeþul Argeº. Din carte aflasem unele date din viaþa lui. A scris ºi despre Liceul “ Ion Creangã”. datoritã tatãlui care a fost transferat cu lucrul la Bãlþi. În ultima vreme era bine aranjat. un fost elev al Liceului “Ion Creangã” din Bãlþi. marea “savantã”. Cât a lucrat în – 273 – . elev ºi el al aceluiaºi liceu ºi ajuns într-o þarã liberã. Vlad Bejan este ºi el un elev al Liceului “Ion Creangã”. A mai lucrat la comerþul exterior la Chimimport. Într-o scrisoare m-a anunþat cã va fi la Bucureºti ºi ar dori sã ne întâlnim. mai mult comunica prin computer. din Toronto.000 de dolari. la Chiºinãu. un bãrbat frumos ºi acum la o vârstã de peste 80 de ani. Acum face revista Ginta Latinã. În timpul ocupaþiei sovietice a României era mereu silit sã se întoarcã în Basarabia sovieticã. a plecat în Canada. Bineînþeles cã am fost foarte bucuros cã-l voi întâlni pe acest coleg. Cartea se numea “Din sacul lui moº Bodrângã”. împreunã cu ginerele sãu. În cartea lui era ºi o carte de vizitã. e un om de al nostru. chiar eliberat din funcþii. avea ceva cu mâinile dupã o operaþie grea la ºira spinãrii. a adus de la Vlad Bejan niºte cãrþi. Dupã moartea soþiei sale Laura. Vasilie. Dupã un timp am primit ºi de la Ovidiu. a fost ºeful Spitalului din Iaºi. mama din judeþul Buzãu. despre unii elevi. Nu putea scrie. N-am stat mult pe gânduri ºi i-am scris. Tatãl lui Ovidiu.sã fie þara aºa cum a fost. A lucrat cu soþia lui Nicolaie Ceauºescu. hazliu al multor istorii din viaþa lui Ovidiu. câºtigând vreo 200. Într-o zi reîntors de la Iaºi. A devenit un bun specialist ºi a lucrat la Institutul de chimie din Bucureºti. apoi. care mi-a plãcut foarte mult. despre profesorii lui. pe care i-am cunoscut ºi noi care am învãþat acolo. pãrãsind “raiul” din România la vârsta de 62 de ani. O doamnã din Ghidighici îmi transmitea la telefon conþinutul. fiica generalului Comiºel. când ne-am nãscut noi în ea. întotdeauna gata de vreo nãzbâtie. Aici a fãcut o invenþie. Am rãsfoit aceastã carte. Îi plãcea la nebunie chimia. La început a învãþat la Liceul Haºdeu. dar certânduse cu ea a fost mereu marginalizat.

Nu-l þineam minte de la Liceul „Ion Creangã”. fotografii ale muzeului ºi o casetã cu inaugurarea lui. purta ochelari. Avea un obraz simpatic. S-a hotãrât sã ajute azi ºcoala din Vãrzãreºti. mia plãcut de la prima vedere. dar nu era urât. alb. Am stat la masã. va fi din nou România Mare. Le dãruieºte un computer. O sã mã cunoºti. care a reuºit sã-ºi arate calitãþile ei de gospodinã. Spre mine venea un bãrbat înalt. cu pãrul însurit. Ne-am întâlnit cu Ovidiu Creangã la Bucureºti. aº spune chiar frumos la o aºa vârstã de 82 de ani. unde îºi þinea adunãrile Nicu Ceauºescu. amintiri despre oamenii buni ºi rãi din timpul regimului comunist din þarã. unde a venit cu treburi. pentru o Românie întreagã. ªi cu toate cã e aranjat în viaþã. o femeie de 93 de ani. el face eforturi sã ne popularizeze. odihnindu-se pe marginea lacurilor Canadei. Iam dãruit niºte cãrþi de ale lui Iurie Colesnic “Basarabia Necunoscutã”. De aºa oameni þara avea nevoie. Ne-am despãrþit prieteni. luase parte la rãzboi pe teritoriul Uniunii Sovietice împotriva partizanilor. gândurile se îndreaptã mereu spre ea ºi trãieºte cu speranþa cã vor veni vremuri bune. cãci trebuiau multe pentru muzeu. are boala pescuitului care îl mai relaxeazã. Era un bãtrân prezentabil. o masã pregãtitã de dna Lia. soacra lui Ovidiu . amândoi am înþeles cã suntem alãturi ºi luptãm pentru visul tuturor românilor. Ne-a ajutat ºi cu niºte bani. sã ne ajute ca acest muzeu sã rãmânã pe veci în istoria noastrã. cãreia nui puteam da mai mult de 60 – 70 de ani. dar s-a fãcut tot posibilul ca ei sã pãrãseascã pãmântul strãmoºesc. Atunci eram cu toþii tineri. satul unde a copilãrit ºi a învãþat literele ºi cifrele. straºnic de vioaie ºi simpaticã. Era suplã. Acolo. Ne-a invitat în apartamentul fostului socru. dorul dupã þarã îl frige. în Canada. generalul Comiºel. A mai gãsit români acolo generoºi. care au strâns mânã de la mânã o sumã modestã pentru noi. Îmbrãcat în pantaloni scurþi.Ne întâlnim lângã Palatul poporului. la vârsta de 82 de ani. chiar aristocratic. Ne-am amintit de tinereþe. am vãzut un bãtrân îmbrãcat în costum de varã.România era mereu cercetat de secþia de cadre pentru faptul cã socrul sãu. . solid. ªi aºa am rãmas. cu pantaloni scurþi. De atunci se trage prietenia noastrã. Acolo trãia dna Lia. eram la sora mea Valentina cu soþia mea . Ne mai dã câte o veste prin computer. cum mi-a spus. Veronica. sunt bãtrân ºi urât. κi mai scrie câte ceva din viaþa lui. fãrã riduri. M-a sunat la telefon. Acum. A fondat premiul – 274 – . Aºteptându-l în grãdina de lângã Palatul regal. ºi ne mai împãrtãºim gândurile ºi ideile. Ovidiu ne-a povestit multe despre viaþa sa din Canada ºi din România. subþiricã.

Ulianov-Lenin – rus cu strãmoºi din evrei Steckloff – Nachames. evreu Trotsky – Bronºtein.de 200 de dolari pentru cel mai bun elev care terminã ºcoala. multe nenorociri ºi suferinþe popoarelor din aceastã uriaºã þarã. ºi a adus atâtea schimbãri negative în lumea întreagã. premiul „Ovidiu Creangã”. þarul Rusiei. Acei marinari care au luat pare la asaltul Palatului de Iarnã la Peterburg. care l-a detronat pe Nicolai. Zeci de ani aceastã revoluþie a fost lãudatã. unde a învãþat el. mai luminos al tuturor popoarelor. fiind acceptatã ca o nouã cale a omenirii spre un viitor mai bun. au fost uciºi în timpul revoltei de cãtre alte trupe sovietice. revoltându-se la rândul lor în cetatea Kronºtadt. împotriva noii conduceri sovietice. „„„ Zinovieff – Apfeldaum „„„ Kameneff – Rosenfeld „„„ Suchanoff – Gimel „„„ Sagherschi – Krochmal „„„ Uritsky – Silberºtein „„„ Larin – Lurie „„„ Bogdanoff – Silberºtein „„„ Kamkov – Katz „„„ Ganetzky – Furºtenberg evreu Dan – Gurevitch „„„ Meschovsky – Goldberg „ „„ Oarvus – Helphant „„„ Riasanov – Goldenberg evreu Martinov – Zibar „„„ Chernomorsky – Chernomordik „„„ Solntzev – Bleichmann „„„ – 275 – . „„„ Martoff – Zederban. numit ºi Imperiul Rãului s-a dezmembrat fãrã un foc de puºcã. CINE SUNT ACEI CARE AU CONDUS MIºCAREA REVOLUÞIONARà ÎN RUSIA? În 1917 a avut loc revoluþia rusã în Petrograd. Este interesant cine au fost acei care au susþinut bolºevismul ºi cine au fost primii conducãtori în Comitetul Central al Partidului bolºevic dupã 25 octombrie 1917. În realitate visurile nu s-au împlinit ºi Imperiul sovietic.

Ana Pauker. Dej. din cei “ilegaliºti”. refuzul planului Marshall – 276 – . Dej era singurul român în birou. pânã la 23 august 1944. ªi nu erau din cei sãraci. În “ilegaliºti” au fost incluºi ºi foºtii agenþi KGB. (Din cartea Împãratul Nicolae II ºi evreii) DISTRUGEREA ROMÂNIEI Din cei aproape 900 de comuniºti din România înainte de rãzboi numai 6 erau români. dar majoritatea tot erau evrei. Apoi a crescut pânã la 5000. Teohari Georgescu… Ana Pauker era pentru toþi din Biroul Politic – prima. erau viitoarele cadre comuniste. Au venit mulþi unguri din Ungaria. unguri… toþi strãini neamului nostru. Loeb et Ko din New York. Voievodina. ucraineni… Partidul comunist român era… fãrã români. ci bogaþi – evrei bancheri. cu toate cã era Gh. negustori. ca baronul Neuman. înfiinþarea sovromurilor. Otto Kahn. uzinelor. . ruºi. naþionalizarea fabricilor. care dãdeau bani pentru sionism – “ajutorul roºu”. Hanauer Guggenheim ºi Max Breitung din America. Mortimer Schiff. Au hotãrât: desfiinþarea partidelor politice. Olef Aschberg ºi Nye Banen din Stochhplm. Iacob Schiff a fost directorul bãncii Kuhu. Jerome P.Piatnisky Abramovich „„ Zvesdin Maklakowsky Lapinschi „„ – Zivin – Rein – Voinºtein – Rosenblum – Loeverschein „„„ „ „„„ „„„ „ Bobzov – Natansohn „„„ Axelrod – Ortohodox „„„ Garin – Garfeld evreu Glasunov – Schultze „„„ Joffe – Joffe „„„ La fel este interesant faptul cã bolºevismul a fost finanþat de bãncile evreieºti din SUA. bãncilor etc… suprimarea cultului greco-catolic spre bucuria ungurilor catolici. Donath Anerei ºi alþii. Bancherii care au contribuit: Max Warburg. restul erau evrei ºi unguri. care 90% erau neromâni. mai puþini armeni. Luca Laszlo. Paul ºi Felix Warburg – Hamburg. fabricanþi.

S. birourile statului erau alogeni. Balanescu – Paris. aderarea la Moscova. ªerban. Lãzãrescu. Bucovina. Walter Roman. Duºmanii comuniºti spuneau cã România e un stat multinaþional. toþi evrei veniþi de la Moscova. externe – de Gizela Voos. patriarhul Justinian Marina. scriau istoria falsã. care ar fi ridicat economia. Bughici – Moscova. izolarea României de Apus. A. În toate secþiile. Ionescu. Davidovici – Israel. (cu nume de împrumut). E. agent al Kominternului supus Moscovei. Andrei Goanþã. Ministru de externe – Ana Pauker-Robinsohn. 112 persoane din externe erau evrei. Dobrogea. ministrul petrolului – M. la Stalin. Herscovici – nici un român. evreu basarabean. toþi evrei. A. trimiºi special. evreu. Eduard Mezinger. Preoþii greco-catolici au fost aruncaþi în puºcãrii cu credincioºii ce se împotriveau. Marcusolin. Krakauer Charlote. Ardeleanu Clava. fãrã studii. La Moscova colonia maghiarã Bela Kun. când Ana a dispãrut din politica româneascã. Brucan – BrukhezWaºhington. armata. Bogdan. M. Lidia Lãzãrescu. Langffelder. evreicã. – 277 – . Filipovici. Ida Felix. C. Erau susþinuþi ºi de comuniºtii “români”: Ana Pauker. Ambasador: Stoica – Berlin. ºi au format “Regiunea autonomã maghiarã” – Tg. Numai în 1960. Banat… Totul se trãgea de la Internaþionala comunistã condusã de Dimitrov. Antonovici. Pãsculescu. Iosif Petru. evreu basarabean. Mathyasz Rakoczi era împotriva României. Pauker a dat Moscovei Insula ªerpilor. Nicolae Ciorroiu – soþia evreicã. evreu. adjuncþi: Grigore Preoteasã – soþia evreicã. Luca. a jefuit România cu sovromurile. format din acapararea de pãmânturi strãine: Basarabia. Miklos Goldbergher. toþi devotaþi lui Stalin. Ungurii ºi evreii au deþinut poziþii-cheie în partidul comunist-vroiau sã maghiarizeze Transilvania. Florescu. Deutah Olga – toþi strãini. Luca Laszlo lucra pentru Budapesta. Mureº. cãci avea mai mulþi enoriaºi acum ºi biserici noi. Bãlãnescu. devenise academician. era bucuros de suprimarea cultului greco-catolic. Propaganda condusã de Iosif Chiºinevschi. Istoricii – Roller. Onescu Marcu. securitate – de Vineze. D. evreu. a venit Cornel Mãnescu care a curãþat aparatul de evrei. Petru Iosif-Roma. cultura – Teodor Rudenko. Patriarhia românã. Roller era spion sovietic. cadre noi în funcþii înalte.în România. au distrus cadrele vechi româneºti. Rakoczi. Luca Laszlo vroia ca Ardealul sã fie unguresc. istoria de Mihail Roller. Evreii din lagãrele fasciste au devenit ilegaliºti antifasciºti. Toma.

Protopopov. Blaukenºtein.. Aºa cum înainte la moldoveni era considerat ruºinos sã te ocupi cu comerþul. Kohner A. Gribici V. În securitatea lui Pantiuºa: Nicolski. La început au fost mai mulþi prin orãºele. Luka Laszlo comanda cadrele. care îi alunga sau îi forþa sã plece în alte þãri sau regiuni.. Ei o jefuiau fãrã milã. Herisan A. general de securitate. Dintre toþi numai Mladin ªtefan era român. trimiþând totul în Uniunea Sovieticã.. Hirsch T. aºezânduse în oraºe.. la marginea imperiului rus þarist.. Ebner S. soþia. Bucikov. agenþi kgb. mulþi dintre ei fãrã carte ºi s-au folosit de aceasta. Adolbert. Se mai ocupau cu – 278 – . Luca. Boller. Didenko. toþi erau strãini neamului românesc.. Ady.. iar în a doua jumãtate a secolului 19 în sate ºi centre raionale. M. M. agent nkvd.. Kangheþ. Srabo. Ana Tema era acuzatorul lui L.. birturi. Adam M. în rezistenþã. Când un ungur cãdea vinovat de ceva sãreau cu toþii sã-l scape. apoi au ajuns sã se stabileascã ºi prin sate. crâºme ºi magazine. Schlesinger P. Schimerler. ofiþer. Oprescur D. unde erau mai puþin persecutaþi. Niconov. Lobe. Mulþi dintre ei s-au stabilit în Basarabia. EVREII ÎN BASARABIA ºI ÎN ROMÂNIA Evreii au apãrut în Basarabia începând cu veacul al 18-19. Roszma Adolbert ºi soþia.. Friedlander E.. Hohan A. ocupându-se cu comerþul. Hary B.. Alexeev I. lucrându-ºi pãmântul ºi fãcând pâinea cea de toate zilele. Hirch. Grumberg (Nikolski). Chioreanu M.NKVD-ul era în România ca acasã: A. Petruc. Chiºinevski. În munþi. deschizând localuri de consum: bodegi. Maximenko F. nu a fost nici un evreu sau ungur.. Nicolau V. Demeter S... restaurante. Bodnarenko. Rudenko. Majoritatea au venit din cauza antisemitismului rusesc ºi ucrainean. Toþi acei strãini de la putere s-au stãruit sã distrugã România.. De obicei la sate ei þineau crâºme ºi dughene. Bichel. Didenko. Moldovenii i-au primit cu aceeaºi bunãtate ºi bunãvoinþã cum i-au primit ºi pe alþi strãini veniþi sã trãiascã în mijlocul lor. Este ºtiut cã evreii nu agreau muncã fizicã ºi cu lucrul pãmântului nu se ocupau. spion sovietic.. Hirsch T. Ebner S. dezertor Bondarenko-Pantiuºa... Pãtrãºcanu.. ei. Protopopov.. Kovacs Tiusz.. Evreii au înþeles repede cã moldovenii sunt oameni naivi. Mazuru (evreu).. Gonciaruk. nu aveau aceastã îndeletnicire. primea ºi salariu de la ambasada sovieticã.. Bucikov. Fux Beria.. Nicolski. Emil Botnãraº. Pauker. Kochner Adolf.. Bercovici. evreu. Cacica S.. ºefi de unitãþi erau: Nikonov S. buni la suflet. În SSI – S. rutean.

Aceastã ostilitate împotriva evreilor era provocatã. Aproape toþi ºtiau sã citeascã. câºtiguri bune. ucrainenii îi învinuiau pe evrei de toate relele ºi formau pãrerea cã ei sunt vinovaþi de sãrãcirea lor. Mulþi dintre evreii ocupaþi în comerþ acordau diferite privilegii cumpãrãtorilor. ªi în Basarabia. înglodându-i în datorii ºi mai mari. Moldovenii bãºtinaºi erau buni la suflet. banchiri. care îºi lucrau din greu pãmântul. La 6-8 aprilie 1903 la Chiºinãu. Unii îi înºelau pe bieþii þãrani. Din aceastã cauzã se formase o pãrere rea despre evreii comercianþi. mai ales când þãranii vedeau cum ei se îmbogãþesc vãzând cu ochii în timp ce gospodãria lor se ruina ºi era mereu în nevoie. ªi în România erau partide ostile evreilor ºi aveau filiale ºi în Basarabia. buni matematicieni. se rãspândise în toate þãrile ºi peste tot ocupându-se cu comerþul.cãmãtãria. învãþau. mai ales în timpul þarului rus. la ordinul guvernului a organizat ºi sãvârºit un pogrom de proporþie în timpul – 279 – . venite pe pãmântul Basarabiei în timpul þarului. Levendali. unde trãiau 45% de evrei ºi 46% de ruºi. mai ales cã erau ºi ani de secetã. Dacã datornicii nu puteau sã-ºi achite datoriile. stãpâni pe pãmânturi. ei nu se purtau rãu cu evreii. care le aducea foloase mari. în rate. În literatura de pe atunci ei erau numiþi cu cuvinte de ocarã “jidan”. ohranca þaristã de sub conducerea baronului L. Comerþul. iar dobânda ºi datoriile creºteau. a apãrut antisemitismul. dar e greu sãi dai înapoi. sã-ºi ridice nivelul de viaþã. cu o dobândã destul de mare. se tocmeau cu evreii sã le lucreze pãmântul sau în gospodãrie în contul datoriilor. Evreii fiind asupriþi se luptau pentru existenþa lor. cãmãtãria nu era pe placul moldovenilor. ajutându-i cu bani la nevoie. Acest neam nu avea þara lui. care apãreau ca niºte jefuitori de bunuri. Membrii acestor partide deseori. alimentatã ºi încurajatã de neamuri strãine. Ei nu lucrau la coarnele plugului. Ruºii. Mai era ºi altceva. le dãdeau mãrfuri pe datorie. nu creºteau vite. îºi fãceau studiile stãruindu-se sã devinã medici. nu le plãcea munca fizicã. comercianþi. nu erau leneºi. avocaþi. dar care trezea nemulþumirea populaþiei cãci e uºor sã împrumuþi banii. îºi bateau joc de ei. ºtiind cã moldovenii sunt oameni de cuvânt ºi întorceau datoriile scrise în condicã. care era murdarã ºi cu puþin folos. Popor fãrã uscãturi nu existã. Nu toþi evreii comercianþi erau oneºti ºi oameni de treabã. de viaþa grea. cu ajutorul conducerii ºi indiferenþii poporului. oameni cu credinþã în Dumnezeu ºi în fapte bune. care se rãspândea sub formã de dispreþ faþã de evrei ºi faþã de îndeletnicirile lor. erau silitori.

ucraineni rupeau epoleþii ofiþerilor ºi soldaþilor. slujind ruºilor sovietici. guvernul român a fost impus sã primeascã 300 de mii de evrei din Germania lui Hitler ºi sã le acorde cetãþenia. ce luptaserã pentru Unirea cu România în 1918. Atunci s-a format un curent puternic împotriva evreilor. care nu a fost alungat din þarã. prosovieticã. Industriaºii Max Aushnit. Bineînþeles cã în Constituþie aceste lucruri erau interzise. Nimeni nu s-a aºteptat la o aºa purtare din partea evreilor. Atunci divorþul se fãcea foarte greu. În 1940 sovieticii au dat nãvalã. ocupând Basarabia ºi Bucovina. din moºi strãmoºi. în mai micã mãsurã. bãtuþi. cum fãceau ruºii ºi ucrainenii. care în þarã fuseserã scutiþi chiar de – 280 – . îi înjurau. îi scuipau. îi bãteau chiar. Majoritatea evreilor i-au primit cu urale. În acele vremuri regele Carol II se despãrþise de regina Elena ºi trãia cu evreica Lupu.cãruia evreii erau prinºi în stradã. Putea oare sã uite poporul român aceastã umilire ºi agresivitate din partea unui neam care n-a trãit rãu în România. Era partidul lui Cuza ºi. prãdate. Mulþi oameni de stat. le luau armele. În 1918 românii au eliberat Basarabia de hoardele bolºevice. casa. Mulþi dintre ei ºi-au bãtut joc de armata românã. erau indignaþi de purtarea regelui. magazinele lor erau devastate. pe cei ce fuseserã în Sfatul Þãrii. având în spate soldaþii armatei roºii. numitã de popor „Lupeasca”. mai ales cã Lupeasca se amesteca ºi în treburile de stat. În 1941 s-a început rãzboiul.. cu toate cã trãiau în România ºi erau trataþi binevoitor. de pe pãmântul strãmoºesc. averea strânsã cu anii. trebuia sã ai ºi încuviinþarea bisericii. cu toate cã majoritatea lor nu era cu nimic vinovatã. lãsând aici totul. urã faþã de alte etnii. cel legionar. care încãlca toate regulile. care se retrãgea întristatã. Ba mai mult. fãrã lupte. care a avut înrâurire ºi asupra unor politicieni din Þarã. ei. Unii dintre evrei au luat armele în mânã împotriva armatei române. Aceastã legãturã crease un protest general împotriva evreilor. în armata românã. unii fiind ºi agitatori ºi spioni sovietici.. Sute de mii de moldoveni au luat calea pribegiei. act barbar care s-a terminat cu 45 de jertfe omeneºti sub ochii poliþiei þariste. polonezii etc. mai ales cã regele Carol intrase în contact cu marii industriaºi evrei din þarã ºi jefuiau împreunã poporul român. unii din ei. Grupe de evrei. Dupã primul rãzboi mondial. Atunci ei au dus o politicã antinaþionalã. la Paris. În anul 1923 a fost aprobatã o constituþie cu largi principii de democraþie care interzicea orice profanare. ruºi. pãmântul. petrolierii ºi alþii împãrþeau profitul cu regele ºi erau ºi primiþi la curtea regalã. îi arãtau cu degetul pe cei ce lucrase în poliþie. Începând cu anul 1933 a apãrut ºi s-a rãspânditã fascismul în Germania. o parte din popor.

când e vorba despre lagãrele sovietice. îºi bãteau joc de ei. inclusiv evrei. afarã de România? Mai rãsfoiþi istoria. numiþi trântori. e mai importantã. conform declaraþiei lui Filderman. ocupate de Hitler. Da. Asta e o laturã a activitãþii lui vizibilã. umiliþi. pe când regimul lui Horty a exterminat 150 de mii de evrei numai în Ardealul de Nord. în Transnistria în timp de rãzboi. ucraineni. Cealaltã e mai vastã. puneþi în funcþiune memoria. dar mereu ascunsã. fãcutã la Geneva în faþa Tribunalului în 1955. doctor în drept la Universitatea din Paris. Ei provocau dezordine ºi fãceau propagandã sovieticã. În URSS cei care doreau sã plece erau daþi afarã din partid. A fost o crimã sã pedepseºti o mulþime nevinovatã. el care a salvat cei mai mulþi evrei din toate þãrile Europei de rãsãrit. mareºalul Ion Antonescu a fost nevoit sã-i deporteze împreunã cu þiganii care nu lucrau ºi cu alþii. Putea oare poporul român sã rabde aceste înjosiri ºi umilinþe pe pãmântul sãu din partea unui neam cu care trãia zeci de ani împreunã? Oare aceasta era recunoºtinþa lui? Ce ar fi fãcut Stalin dacã evreii s-ar fi purtat aºa cu armata roºie? Cred cã ar fi fost raºi de pe faþa pãmântului! În urma atâtor acþiuni duºmãnoase a unei pãrþi din evrei ºi sub presiunea lui Hitler. îi asupreau. Lobi nu cunosc istoria. aveþi ºi voi un Dumnezeu ºi nu – 281 – . Antonescu le-a dat voie la 20 de mii de evrei sã emigreze liber din Bucovina ºi a mai dat mii de paºapoarte în alb pentru evreii din Ungaria ºi Ardealul ocupat de unguri. care sabotau. sunt analfabeþi ºi se dedau la insinuaþii ºi minciuni cum cã România a ucis cei mai mulþi evrei. Comuniºti în România erau puþini: evrei. preºedinte al Uniunii evreilor din România. cum cerea Hitler. unde au murit de zece ori mai mulþi oameni nevinovaþi. paznici ºi alte brute. bulgari etc. expulzaþi din locuinþe. Antonescu n-a trimis nici un tren cu evrei în Germania. care ocupase atunci toatã Europa ºi o jumãtate de Rusie. Cât se poate manipula fariseic opinia publicã ºi înºela o lume întreagã? De ce tac conducãtorii evreilor. au murit în lagãrul de acolo mulþi! Unii dintre conducãtori. Astãzi el este învinuit ca criminal de rãzboi.armatã. li se încãlcau drepturile elementare ale omului! Aþi uitat cã toate þãrile socialiste. au rupt relaþiile diplomatice cu Israelul. unguri. arhivele. numãr egal cu cel al evreilor suferinzi din toatã România. din serviciu. ºi nimeni nu-ºi mai aminteºte de ei? Au uitat cã puterea sovieticã a interzis 20 de ani emigraþia evreilor din URSS? Apoi birul de 10 mii de ruble ce trebuia plãtit sã-þi dea drumul? De ce nu se aminteºte de el? A fost interzisã plecarea evreilor din România cândva? Cine dorea pleca liber în Israel. Mareºalul I. la ordinul Moscovei.

care au rãmas în viaþã datoritã cã trãiau în România. E bine cã s-a fãcut aceastã comemorare pentru acei 45 de oameni uciºi de hoardele antisemite ruseºti. A fost aºa ceva în URSS? Erau publicaþii. dupã venirea lui Hitler la putere în Germania. organizat ºi declanºat de autoritãþile þariste de ocupaþie a Basarabiei româneºti. sã ne ºteargã de pe faþa pãmântului nostru de mii de ani. Comemorarea este o faptã care meritã sã fie salutatã. care au sãvârºit crime mai mari ca fasciºtii n-au fost pedepsiþi.scuipaþi în fântâna din care aþi bãut apã. ziare. Oare nu evreii banchiri au pus pe picioare Germania fascistã dupã lovitura de stat din Rusia în 1917 ºi au instaurat regimul totalitar comunist? Cine a condus Uniunea Sovieticã imediat dupã revoluþie? Cine a condus România dupã 23 august 1944? Hai sã nu ne facem morþi în pãpuºoi cu sacul plin. Orice om care a trãit ºi trãieºte pe acest pãmânt trebuie sã fie cinstit. au fost ºi unii guvernatori români care ºi-au bãtut joc de evrei. Unele cercuri evreieºti fac o politicã duºmãnoasã împreunã cu ºovinii ruºi împotriva neamului nostru românesc ºi doresc sã distrugã aceastã þarã. sunt duºmanii neamului nostru ºi vor sã ne distrugã aici. ºi a unor moldoveni. Oare nu erau sinagogi în România? În Bãlþi erau douã ºcoli primare ºi douã licee evreieºti. trãdãtori de neam. aciuaþi în România în anii ’30. ienicerul rus. Contra acestei politici ºovine ºi antiumane ºi-a ridicat vocea în presa timpului marii scriitori Lev Tolstoi ºi Korolenko. în Moldova. Am avut mulþi colegi de liceu evrei. care a luptat ºi împotriva neamului sãu – 282 – . La 6 aprilie 2003 s-a comemorat 100 de ani de la sãvârºirea pogromului contra evreilor de la Chiºinãu. Dar nu poporul. care au pus la zidul ruºinii crima ocupanþilor ruºi. Cu ei ne împãcam de minune. Numai atunci va fi pace ºi înþelegere între toþi cei care locuiesc aici împreunã. cum a fost Kruºevan. Azi. De ce au fugit evreii din URSS? Dupã ce au susþinut regimul totalitar ani la rând ºi fãceau propagandã ºi în alte þãri fiind plãtiþi de el? De ce au plecat în Israel? Da. fiindcã s-au gãsit oameni inimoºi ºi au imortalizat aceastã tragedie promovatã de o politicã ºovinã ºi agresivã faþã de minoritãþile naþionale din imperiu. prieteni la cataramã. jurnale evreieºti. n-au avut un Nurenberg. comuniºtii. sã judece drept. în care ºi-au pierdut viaþa 45 de evrei nevinovaþi. sã nu o facem pe neznaiul. care era blând ºi care nu a obijduit neamuri strãine. Sunt multe probleme care azi se lãmuresc rãsfoind arhivele. Românii basarabeni n-au avut nimic comun cu acest act barbar pentru cã ei erau numai 10% din populaþia Chiºinãului ºi se aflau la periferiile lui. inclusiv faþã de evreii ºi românii din Basarabia. cãreia i s-a furat 33% din pãmânturi ºi o treime din populaþie cu ajutorul evreilor.

purtând în geantã medicamentele necesare. având o chemare de la sora mamei mele din Bucureºti. unde trãiau rudele mele. cã regimul totalitar comunist a ucis o jumãtate de milion de oameni în 50 de ani de ocupaþie sovieticã ruseascã. cele douã veriºoare Leana ºi Valentina. dintre care o jumãtate nu s-au mai întors înapoi. Cei ce avuserã posibilitatea de a nimeri dupã Carpaþi. care trãiam atunci în Ucraina. Aici ne-am întâlnit cu dna Ana Blandiana ºi cu soþul ei Romulus Rusan pe care îi cunoºteam din anii precedenþi. la Lvov. În amintirea acestor jertfe s-a ridicat la Chiºinãu ºi un memorial cu participarea conducerii Moldovei. cu care nu mã despãrþeam niciodatã. Ea se îngrijea de mine. memoria singurã poate fi o formã de justiþie” Motto Memorialului Sighet Auzisem de acest memorial prin anii 1998. Le-am arãtat fotografiile – 283 – .pentru Rusia. sediul dnei Ana Blandiana. Transilvania era ceva departe pentru mine. Vârsta înainta cu fiecare an ºi nu mai credeam cã voi ajunge cândva pe plaiurile Ardealului. când justiþia nu reuºeºte sã fie o formã de memorie. De câte ori mã duceam cu automobilul meu în România. Eram împreunã cu soþia mea. în amintirea cãrora nu se face nici o comemorare ºi nu existã nici un memorial. aprobatã de Moscova dupã scrisoarea trimisã de tanti Vera lui Brejnev. Veronica. Descoperirea ei era ca un vis care nu se împlinea. am trecut ºi prin Piaþa Amzei unde era Fundaþia Alianþa Civicã. Dar am avut noroc. pe atunci conducãtorul Uniunii Sovietice. Totodatã este o ruºine pentru neamul nostru moldovenesc. Iatã unde a ajuns neamul nostru din cauza bunãtãþii lui ºi cine sunt conducãtorii noºtri! MEMORIALUL DE LA SIGHETUL MARMAÞIEI “Atunci. când pentru prima oarã am primit voie de la conducerea comunistã. În anul 2002 venind la Bucureºti dupã inaugurarea Muzeului Memoriei Neamului (a victimelor regimului comunist) la Chiºinãu. ci numai o simplã piatrã postatã lângã gara din Chiºinãu. o luam spre Bucureºti. Fusesem în Ardeal în 1963. dar nu am avut posibilitatea de al vizita. povesteau lucruri interesante. jandarmul Europei ºi “temniþa popoarelor” (Lenin). fiind deja prea bãtrân ºi având fricã sã nu cad undeva în drum ºi sã nu fie nimeni lângã mine în locuri strãine. de unde au fost duºi în Siberia circa 200 de mii de basarabeni. minunându-se de cele vãzute acolo.

Ideea transformãrii închisorii în muzeu aparþinea dnei Ana Blandiana.muzeului nostru. din Borºa. o maºinã germanã. Clãdirea era chiar în centru. Audi. reîntors din America unde fusese cu soþia sa Mia la fiul lor. Datoritã lor am nimerit la Sighet. aproape de Memorial. Acum îmi dãdeam seama ce frumoasã este þara noastrã româneascã! Am fost cazaþi la un cãmin al poliþiei de frontierã. Gaby Buju. Peugeut ºi alte mãrci care erau net superioare celor ruseºti. în Maramureº. Le înlocuiserã Mercedesurile. El a fost omul care a jucat un rol însemnat pentru noi ºi mai ales pentru mine. jurnalistul care lucra la “Literatura ºi Arta” condus de vestitul poet ºi scriitor Nicolae Dabija. unde ajunsese la vârsta de 18 ani dupã multe peripeþii. am reuºit sã ajung ºi în casa lui Gavrilã Buju. Dupã Salva am intrat în munþi ºi trenul ne ducea prin tuneluri. sã fiu la Borºa ºi sã vizitez ºi Memorialul de la Sighet. prin locuri de o frumuseþe rãpitoare. într-o cãmãruþã unde eram numai noi doi cu soþia. de loc din Maramureº. Aºa cã aveam mai multe motive sã ajung în Mara-Mu. Ne uitam prin geam bucurându-ne de frumuseþea locurilor ce se perindau în faþa ochilor. Aºa cum am fost ajutaþi în înfãptuirea acelui muzeu de la Chiºinãu ºi de un român cu suflet de mare patriot. cum zic aici oamenii þinutului sãu. cu toatã sãrãcia care domnea în Basarabia. un leagãn al românismului din vechime. Ajunsesem la Iaºi prin bunãvoinþa lui Sergiu Nucã. La proiectul acestui memorial au lucrat arhitectul Alexandru – 284 – . Am luat trenul de la Iaºi spre Timiºoara. aºa îl numeau acolo în Canada. ca douã albine stãruitoare au reuºit sã facã atât de mult pentru biruinþa adevãrului ºi a dreptãþii în þara româneascã în amintirea celor cãzuþi la datorie împotriva genocidului comunist. La Salva am fost nevoiþi sã aºteptãm vreo trei ore trenul ce venea de la Bucureºti ºi mergea la Sighet.Vã invitãm la Memorialul Sighet la simpozionul 10! Ne-a spus simpatica dna Ana. . care împreunã cu Romulus Rusan. Chiºinãul era plin acum de maºini din alte þãri. ne-a trimis o sumã de dolari pentru înfãptuirea muzeului. Memorialul de la Sighet ne-a impresionat puternic. al victimelor regimului comunist întemeiat de noi. El citise anunþul meu din ziarul românesc “Clipa” din SUA ºi luând legãtura cu mine. foºtii deþinuþi ºi deportaþi politici din Basarabia spre mirarea lor de reuºita noastrã. Maºinile sovietice deveniserã o raritate. care împreunã cu soþul sãu Romulus Rusan au depus sforþãri mari spre a-l întemeia. La Iaºi ne-a întâlnit ca întotdeauna prietenul meu Vlad ªuparschi. El ne luase cu automobilul ginerelui sãu. Fiatul.

În 1994 ia fiinþã Fundaþia “Academia Civicã” cu 175 de membri fondatori – preºedintã Ana Blandiana. puse la dispoziþia vizitatorilor. ªantierul a fost deschis la 11 iulie 1996. Din 1993 s-au þinut 10 simpozioane în cadrul Memorialului victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighet. El a fost înfiinþat ca sã se ºtie adevãrul despre teroarea comunistã din România ºi sã nu se mai repete niciodatã în viitor. Memorialul s-a fãcut la Sighet fiindcã aici a fost prima dintre închisorile politice ale stalinismului în România ºi anume în ea au fost exterminate elitele politice spirituale. În 1993 Ana Blandiana s-a adresat la Consiliul Europei la Strasbourg pentru a cere sprijinul Europei de a transforma închisoarea într-un memorial. Arhiva de istorie oralã s-a îmbogãþit cu 850 de înregistrãri. În fiecare an era programatã vizita la închisoarea de la Sighet ºi la groapa comunã de la cimitirul sãracilor. “De la adevãrul istoric la judecata istoriei”. Începând cu anul 1993 a avut loc la Sighet câte un simpozion anual cu diferite teme despre tragedia românilor în timpul conducerii comuniste 1946-89. La evenimente au participat mii de oameni din România.Beldiman. Dorana Coºeveanu ºi academicianul Alexandru Zub ajutaþi de alþi oameni de bunã credinþã cu suflet mare. Horia Bernea ºi Laurenþiu Ulici având ca scop crearea Memorialului. Au fost deschise 12 celule de la parter. din alte þãri foste comuniste. – 285 – . cu mãrturii ale persoanelor supravieþuite din închisori ºi lagãrele þãrii. specializaþi în analiza lor. La aceste simpozioane participau martorii ºi eroii evenimentelor dar ºi istorici savanþi. Datoritã unor români cu suflet mare dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan. La nordul României lângã râul Tisa se aflã oraºul Sighet. S-au editat multe cãrþi din colecþia “ Analele Sighet” ºi a apãrut ºi “Cartea neagrã a comunismului” scrisã de Stephan Courtois. oameni de culturã. În fiecare an la Sighet au fost inaugurate noi spaþii în cadrul Memorialului. Trebuie de spus cã anume în România teroarea a fost cea mai durã ºi cea de mai lungã duratã dintre toate þãrile cãzute sub jugul comunist sovietic. Clãdirea închisorii din Sighet este atribuitã Fundaþiei Academia Civicã în vederea transformãrii în memorial. vicepreºe-dinþi – Ion Caramitru. La 21 mai 1993 a avut loc primul simpozion “Memorialul Sighet”. care are un trist renume. Memorialul victimelor Comunismului ºi Rezistenþei de la Sighet a fost declarat ansamblu de interes naþional prin lege. devenite sãli de muzeu. Se prezintã filme despre teroarea comunistã ºi se organizeazã expoziþii documentare. În timpul conducerii comuniste aici au fost exterminaþi mii de oameni printre care ºi floarea intelectualitãþii române. culturale ale democraþiei interbelice. pe casete audio ºi video.

Din august 1948 a devenit loc de detenþie pentru intelectualii ºi pentru þãranii din Maramureº. academicieni. dar în realitate era un loc de exterminare pentru elitele þãrii. Pe o hartã mare a þãrii sunt marcate prin cruci cele 300 locuri de detenþie. Penitenciarul era cunoscut sub numele “Colonia Dunãrea”. Iuliu Hossu. ziariºti. Memorialul conþine parterul. A doua salã a muzeului cuprinde o schemã a închisorii realizate – 286 – . Sarcina memorialului este pãstrarea memoriei. preoþi. dedicat celor care au suferit în timpul comunismului ºi într-un centru internaþional de studii. În prezenþa sponsorilor Miºu Cârciog ºi dnei Margaret Holmes. Cronica unui sfârºit de sistem”. În 1950 au fost internaþi aici peste 80 de demnitari (foºti miniºtri. Tot în 1950 au fost aduºi la Sighet 43 de episcopi ºi preoþi greco-catolici ºi romano-catolici. Prin Sighet se fãcea ºi repatrierea foºtilor prizonieri ºi foºtilor deportaþi din URSS. azile psihiatrice ºi gropi comune. Sãlile sunt dedicate lui Corneliu Coposu. închisoarea fiind reconstruitã ºi transformatã într-un muzeu. Centrul Ceh din Bucureºti. construitã în 1897 a funcþionat ca închisoare de drept comun pânã în 1944. Datoritã dnei Ana Blandiana ºi lui Romulus Rusan. Alexandru Todea. preºedinta Fundaþiei Academia Civicã. mãrturiilor despre represiunile sãvârºite de regimul comunist totalitar. Memorialul a fost deschis de dna Ana Blandiana. Majoritatea aveau peste 60 de ani. El se referea nu numai la aceastã închisoare din Sighet ci ºi la întregul univers concentraþionar din România. când a devenit lagãr sovietic. unde se evidenþiazã aspecte din istoria personalã. Emil Haþieganu. domiciliu obligatoriu. cu ajutorul unor sponsori cu inimã bunã s-a înfiinþat acest Memorial.aceastã închisoare a fost transformatã într-un Memorial Naþional. Centrul Cultural Francez. viaþa unor oameni ai elitei politice ºi religioase din perioada interbelicã a României. unii trecuþi de 85. Primii au fost 18 elevi ºi studenþi. Institutul Polonez din Bucureºti. politicieni). British Council. Iuliu Maniu ºi alþii… Sala hãrþilor este o reprezentare în spaþiu a gulagului românesc. unitate de muncã specialã. de muncã forþatã. Simpozionul a avut un vast program de comunicãri cu tema “Anii 1973-1989. Închisoarea din Sighet. cu celulele sale. dintre care unii ºi azi trãiesc la Sighet. Memorialul victimelor comunismului ºi al Rezistenþii a fost inaugurat la 20 iunie 1997. majoritatea lor nejudecaþi. La 5-7 iulie 2002 a avut loc al 10 simpozion al Memorialului Sighet organizat de dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan cu sprijinul Fundaþiei Hanns Seidel. Ilie Lazãr. istorici.

Sunt expuse documente referitoare la represiunile contra þãranilor. Dennis Deletant – Londra. La inaugurarea sãlilor Basarabia în Gulag au participat ºi doi reprezentanþi invitaþi din Republica Moldova. La acest simpozion au luat parte foºtii disidenþi ºi deþinuþi politici care au fãcut comunicãri. I.de istoricul Constantin C. Alexandru Zub – Iaºi. Bujor Nedelcovici – Paris. Mircea Stãnescu – Paris. fost deþinut politic ºi luptãtor antisovietic din gulagul sovietic. Invitaþii din Republica Moldova ºi-au exprimat sincerele lor mulþumiri pentru înfiinþarea acestui memorial – 287 – . Dragoº Petrescu – Bucureºti. Petru Opriº – Bucureºti. Tot aici în alte sãli sunt arãtate metodele de torturã de la Securitate. Sala “Colectivizarea” dã o imagine completã a dramei satului românesc. Sãlile “Viaþa cotidianã din penitenciar ºi închisoarea-nãuntru ºi în afarã aduc mãrturii despre asprul regim de detenþie. Sala “Munca forþatã” prezintã aspecte din locurile de muncã forþatã din þarã unde Canalul Dunãre – Marea Neagrã a fost cel mai infernal din seria ºantierelor unde deþinuþii erau exterminaþi. Nicolas Werth – Paris. I. suferinþele Bisericii. În cadrul muzeului existã 2 expoziþii dedicate lui Gh. fotografiile ºi mãrturiile foºtilor deþinuþi politici în închisorile ºi lagãrele din URSS. La etajul doi se aratã sala Lotului lui Viºoaian ºi sala unde a murit Gh. La etajul 1 sunt sãlile dedicate deportãrilor. cimitirul sãracilor. Stephane Courtois – Paris. care au explicat vizitatorilor exponatele. Vasile Paraschiv – Ploieºti. În una din sãli sunt expuse picturile ºi desenele pictorului Victor Zâmbrea. Thirry Wolton – Paris. Mircea Carp – Munchen. Brãtianu. în istorie Anatol Petrencu ºi Vadim Pirogan. Ion Cepleanu – Paris. Iulius Filip – Cluj. Moldova. alegerile din 1946 ºi procesul grupului de la Tãmãdãu. Ei au fost: Cicerone Ioniþoiu – Paris. Anatol Petrencu – Chiºinãu ºi alþii… Tot aici la 9 iulie 2002 s-au inaugurat încã zece sãli printre care ºi sãlile “Basarabia în Gulag”. regimul de detenþie din închisori. Smaranda Vultur – Timiºoara. unde erau înmormântaþi deþinuþii exterminaþi în groapa comunã. preºedintele victimelor regimului comunist din R. închis la Sighet între anii 1950-55. În ultima zi a simpozionului oaspeþii au vizitat cimitirul Cearda. femeile în închisoare. dr. rezistenþei anticomuniste. rolul lor la Marea Unire. Hans Bergel – Munchen. Giurescu. unde deþinutul stãtea în lanþuri în picioare toatã ziua. deportãrile din Bãrãgan. Brã-tianu ºi Iuliu Maniu cu activitatea lor politicã înainte de 1918. Tot aici se aflã celula de pedepsire “Celula Neagrã”.

sã câºtige un ban. o strãduþã cu gropi mari ºi adânci. ºi ai credinþei. vroiam sã aflu cât mai multe despre el. Sora lui Gabi. împreunã cu Veronica. unde locuia el ºi mama lui dna Ileana Buju. am plecat la Borºa. Petrea. totul fusese distrus de noua putere democraticã cu comuniºti în frunte careºi fãceau treburile lor. Maºinãria asta vãzuse multe. El nu ºtia multe adevãruri. am gãsit-o pe Dna Silvia Belciug. Tractorul ne ridica pe Valea Luceafãrului. ne-a hrãnit cu un pilaf foarte gustos.care trebuie sã fie o pildã ºi un serios avertisment pentru toatã lumea ca aceastã tragedie ºi genocid comunist sã nu se mai repete niciodatã. care ne-a luat acasã. pentru noi. MARA-MU De la Sighet. fusese cumpãrat de Gabi pentru fratele sãu. dorind sã o cunosc pe mama acestui român. unde trebuia sã fim întâmpinaþi de fratele lui Gabi. care urcându-ne pe un tractor. Având un numãr de telefon. Ileana. un bãrbat tânãr. plecase la muncã în Italia. sã înþeleg de ce acest român din Maramureº ne-a trimis un ajutor de 1000 de dolari. Mã gândeam ce are el cu Basarabia. când mã adresam unora care þipau cã sunt patrioþi. o veriºoarã a lui Gabi. basarabenii. s-a dus în alte þãri. Cu diferite mijloace de transport am ajuns la Borºa. o femeie simpaticã. aºa se numea aici un dig de pãmânt galben adus prin þevi din minele – 288 – . nici nu a trecut prin rãzboiul care a distrus atâtea fiinþe nevinovate. apoi ne-a dus cu maºina la dna Valerica. care ºtia deja de la Gabi cã noi trebuia sã venim pe la ei. îngrijorându-ne sã nu facã vre-un chibiþ ºi sã fim nevoiþi sã mergem pe jos. pãrãsind Memorialul. cãci minele ºi alte întreprinderi nu lucrau cu anii. care nu ºtia bine nici istoria þãrii sale. pârâea ºi trosnea. cãci comuniºtii din România. Mã interesa tot ce era legat de dânsul. Comuniºtii criminali trebuie sã rãspundã în faþa popoarelor pentru crimele sãvârºite în timpul regimurilor în toate acele þãri conduse de URSS. fãceau totul ca sã educe tineretului dispreþ ºi urã împotriva marilor eroi ai neamului. A venit în sfârºit ºi fratele lui Gabi. Îmi era greu pe suflet. care ºi ele se aranjase la lucru. Petrea. Trebuie sã spun cã mult tineret pãrãsise Borºa. Tractorul nu era nou. nu era acasã. am ajuns la Viºeul de Sus. fosta învãþãtoare a lui Gabi. cãci drumul era abrupt. ne-a dus în munþi. situat în Canada. Dupã câteva ore cu trenul. Am trecut pe lângã “cenzurã”. Avea acolo douã fete. soþia mea. dar în realitate erau niºte profitori minciunoºi ºi farisei. care ne-a ajutat sã facem la Chiºinãu Muzeul Memoriei Neamului. se îmbogãþeau. supuºi Moscovei. ridicându-ne tot mai sus în munþi. Dar noi am întârziat ºi nimeni nu ne-a mai aºteptat. tânãrã. Gavrilã Buju.

Ne-a primit în casã. gâfâind. Am ajuns la casa lui Petrea. cã Petrea trãia alãturi. Mama Ileana. din dragoste ºi cu care nu a avut norocul sã fie împreunã la bãtrâneþe. Mã uitam la ea ºi o admiram pe aceastã femeie din munþi. dar era bunã. nu pãrea cã are 72 de ani. cu dorul de fiul ei atât de depãrtat. fãcutã de mâini de gospodar. nu ne venea sã credem. Mâinile ei lucrau repede. nu ne ajungeau puteri. subþiricã. în aceste locuri pe care ea nu le-ar fi schimbat niciodatã. departe peste mãri ºi þãri. E drept. miºcãrile erau vioaie ºi. dar el avea viaþa lui. cu o fustã neagrã. vieþii de loc uºoare. ne opream. ca zãpada. ne-a hrãnit cu lapte de vacã din munþi. Ea a luat o greblã ºi a început sã strângã iarba cositã. fire puternicã ºi devotatã acestor locuri mãnoase. Dar ea nu dorea. o femeie micuþã. cu pãrul bine însurit. o casã bunã. miºcându-ne cu greu pe costiºele abrupte sã strângem iarba deja uscatã în cãpiþe. în casa bãtrâneascã. I-am ajutat ºi noi. urcã în sus ca o cãprioarã. aici în munþi. în satul Rotundu. nume ca al ei. aromat. fãcutã încã de tatãl lor Gavrilã Buju. þinea piept vânturilor. Ne uitam la ea. în casa construitã de Gabi pentru ea acolo. viitorul fân pentru vãcuþa ei. mare. de nepoþica Ileana. Soþul ei Gavrilã nu mai era demult. care ºi-ar fi legat soarta cu ea. o mai ajuta. într-o þarã strãinã. proaspãt ºi cãlduþ. pe care îl luase cândva. A venit aici ºi mama Ileana. tare. cu toate cã se gãseau oameni de treabã. cu problemele sale. cu viaþa ei asprã. Nu ºi-a refãcut viaþa. a insistat sã mergem ºi la ea în casã. jos. Gabi îºi fãcuse o cãsuþã frumoasã în Rotundu ºi o rugase pe mama Ileana sã stea în ea. Era ceva frumos în aceastã femeie. Povestea de fiul sãu Gabi ºi uneori îi tremura glasul ºi o lacrimã zgârcitã apãrea în ochii ei frumoºi ºi blajini.Borºei. cu un cojocel frumos. lapte gustos. de vreo cinzeci de ani. trebuia sã ne odihnim. spre casa ei. familia lui. cum aºeza uºurel fânul în cãpiþã. Noi dupã ea. trãia cu amintirea lui Gavrilã. se vedea cã-i fãcutã de o mânã gospodãreascã. care trãia mai sus de Petrea. Afarã un omulean îi cosea iarba în curte pe costiºe. care nu vroia sã se mute nici în iernile cele grele. Am stat de vorbã. ºi sã vezi minune! Ea. trãia singurã. Ne-am ridicat în sus. cu o gãleatã plinã cu apã într-o mânã ºi cu o sacoºã în altã mânã. nu arãta la anii ei. demult. Îmbrãcatã într-o bluzã albã. nu a dorit sã-ºi ia alt bãrbat. ridicându-se spre casa ei. Ne uitam cu mirare ºi admiraþie cum aceastã femeie. Am ieºit apoi din casã. urmând-o. ºi mã gândeam la soarta ei singuraticã. Casa ei era din bârne. mergea repede în sus. iernii grele din munþi. cu nevoile ºi bucuriile ei. mai degrabã pãrea o fetiºcanã sprintenã ºi harnicã. sã pãrãseascã mãcar – 289 – .

ocupând-o cu forþa. când ruºii sovietici au nãvãlit în Basarabia. Amândoi. pe domnul Anatol Gorj. sã mai stea de vorbã. numai una. care ºtiau din ce neam se trag ºi cine sunt fraþii lor. unde a trãit o viaþã întreagã. În viaþa ei niciodatã nu fusese la doctori ºi nici leacuri nu luase în gurã. N-a rezistat. duºi în Rusia ºi exterminaþi în lagãrele sovietice la o vârstã de 52 de ani. la Bãlþi. au fost arestaþi. pe timpul þarului. Am mai fost odatã la Borºa. la Bãlþi. Maria. cu pajiºtele bogate cu iarbã mãtãsoasã. De loc ºi el din Cuhneºti. plinã de amintiri triste ºi vesele. prietenul tatãlui meu care a trãit în casa noastrã. o chemau acolo sus munþii. Soþia. nepotul. pe la fata sa Ileana. a fost scrisã prima cerere de Unire cu România de cãtre þãranii moldoveni. a plecat singur la Chiºinãu sã înveþe la o ºcoalã profesionalã. cum au pãþit-o alþii. Am plecat a doua zi. unde trãia cu grijile ºi nevoile gospodãriei. nici în partid. Începând de prin 1986. un bãrbat în vârstã. sã-ºi mai vadã nepoþii ºi nepoþelele. nãscut într-o familie de opt copii. Aici. Apoi a terminat Institutul Politehnic. ºi Costache Leancã ºi prietenul sãu ªtefan Pirogan. Dupã ce a terminat ºcoala de opt clase din sat. vãzând cine îºi face mendrele acolo. tatãl meu. nedorinduºi o altã viaþã… De acolo de sus se cobora uneori la vale. un nepot de a lui Costache Leancã. tãvãlugul sovietic nu l-a îndoit la pãmânt. unde nãscuse trei copii. þinând în mâini volanul de parcã toatã viaþa numai cu asta s-ar fi ocupat. cu toate cã erau democraþi de stânga. pe care îl detesta. cum au fãcut ºi mai înainte. în cartierul Pãmânteni. venea în Rotundu.iarna munþii. fetiþa Maria studia la Universitatea din Iaºi. Am profitat de faptul cã aveam un prieten. invitaþi prin telefon de Gabi Buju din Canada sã vedem sãrbãtorile mari din Maramureº. Pe Anatol. Costache Leancã. a pornit un business – 290 – . trecut de cincizeci. pe vremea aceea. A stat o iarnã în casa lui Gabi. numitã “zemstva”. a avut o mare tãrie de caracter ºi voinþã. N-a intrat nici în comsomol. care vuiau de lume dornicã de adevãr ºi libertate. cu frumuseþea ºi aroma florilor de munte. sãrbãtoarea de la “Hora de la Prislop” ºi “Adormirea Maicii Domnului” de la mãnãstirea Moisei. Seara mai învãþa la o ºcoalã medie. Anatolie strâmtorat la lucru. lucrând în acelaºi timp la o construcþie. S-a întors în casa ei. s-a inclus în miºcarea de eliberare naþionalã. Am ajuns la gara Viºeul de Sus datoritã aceleiaºi doamne Silvia Belciug. luând parte la adunãri ºi manifestaþii pe strãzile Chiºinãului. lucra la o bancã. þãran din Cuhneºti. care ne-a dus la garã cu maºina sa. Costache Leancã în 1918 a fost preºedintele adunãrii de la Bãlþi. de ºapte ori a fost ales deputat în parlamentul României pânã în 1940. cu misterele lor.

o casã bunã. Era luna august. o moarã într-un sat. Avea casa ei. de a citi. Maºina a trebuit s-o lãsãm jos. în munþi. O femeie energicã. pe care îi bãgau în construcþie. Cât am stat în casa lui Gabi Buju. care lucrau în Italia ºi câºtigau bani. Ne plãcea s-o ascultãm cum povesteºte diferite întâmplãri din viaþa lor ºi a Borºei. Am avut toþi ocazia sã vedem frumuseþile þãrii noastre. iar noi sã ne ridicãm vreo trei kilometri pânã la mãnãstire. aducând mâncarea. El mi-a propus sã vizitãm Borºa. La început au trãit sus. unde a lucrat douã luni de zile ºi câºtigase ceva bani. Îmi place acest om pentru setea lui de a cunoaºte. aleasã de popor în Rotundu. totul era verde. frumoasã. Lume multã. prietenele noastre pe viaþã. venitã din Italia. Dna Valerica ne-a mai povestit câte ceva despre Gabi. Ileana. toþi eram români. Alãturi de ei îºi fãceau casã fetele lor. pe ºoseaua BorºaCluj. Venea la noi dimineaþa. trecând prin multe oraºe ºi sate din Nordul Moldovei ºi Maramureºului. care s-a dovedit a fi o femeie simpaticã ºi sociabilã. dar trãind modest. care-i sunase sorii sale. dar a fost o alunecare de pãmânt ºi ºi-au fãcut casã în Rotundu. fãcutã cu mâinile ei ºi a soþului Ion. Ne-a primit cu braþele deschise. când mulþi nu iau nici o carte în mânã. Alãturi de ei trãia ºi Valerica Steþcu. mulþi îmbrãcaþi în – 291 – . care ne-a primit ºi ea cu bucurie ºi dragoste de neam. fãceau economii pentru a aduce banii în þarã ºi a construi casa. Când le aruncam câte o bucãþicã de pâine. Nici acolo nu aveau lefuri mari. o casã cu trei etaje. erau veniþi mii de oameni din toate colþurile þãrii sã asculte slujba. Am plecat cu toþii la mãnãstirea din Moisei. Am luat parte ºi la praznicul de la mãnãstirea din Moisei “Adormirea Maicii Domnului”. sus. învãþãtoarea lui Gabi cândva demult. ca sã mai pot învârti volanul maºinii mele ºi am dãruito lui Alexei. nepotul meu. se aruncau ca niºte fulgere înghiþind prada. eram serviþi de Ileana. Anatol avea un “Jiguli” cu care am plecat spre Borºa. Lângã casã avea un bazin în care înotau pãstrãvi. Ne-am oprit la Borºa. Dar ºi eu eram prea bãtrân. Sora Ileana trãia alãturi. Am stat patru zile la ei. Era profesoarã de limbã francezã ºi mai fusese primãriþã. aduºi de ea de la o crescãtorie de peºti.mic. cã de. Am trãit câteva zile în casa lui Gabi toþi patru. de care se îngrijea. acolo îºi durase o casã. Aici. unde erau fiicele ºi soþii lor. ce o fãcea un episcop din Maramureº. sã luãm parte la sãrbãtorile din Maramureº. cu soare frumos. care venise în concediu din Italia ºi povesteau lucruri ºi întâmplãri interesante despre viaþa lor de acolo. peste drum de casa lui Gabi. fiind înconjuraþi de bunãvoinþa ºi simpatia lor. fiind cazaþi în casa lui Gabi. apoi la amiazã ºi seara ne duceam la ea la masã. Eram amândoi cu soþiile.

majoritatea strãini. curat ºi cine-l viziteazã rãmâne impresionat de tot ce vede aici. cu sprijinul inimosului primar al or. Ne-am luat rãmas bun de la aceºti oameni simpli. Români erau numai ºase oameni. în cãmãºi albe. port ce s-a pãstrat din moºistrãmoºi. Piteºti – Tudor Pendiuc. Fundaþia Memoria. au – 292 – . care ne-au primit cu atâta dragoste ºi bunãvoinþã. interzicerea a tot ce avea caracter naþional. Muzeul judeþean Argeº cu colaboratorii Vasile Novac ºi Remus Petre Cârstea. cu suflet mare. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 România a fost ocupatã de armata sovieticã timp de 14 ani. care se opuneau politicii comuniste. Pentru bolºevizarea României s-a recurs la falsificarea istoriei naþionale ºi a rezultatelor alegerilor parlamentare. împãrtãºindu-ne gândurile ºi visele lor la o viaþã mai bunã. Mai era aici o sãrbãtoare la Prislop. ocupate de sovietici în 1840 prin protocolul secret adiþional la pactul Molotov-Ribbentrop. Stalin a hotãrât pedepsirea ofiþerilor români care au luptat la rãsãrit pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei. este situat la confluenþa râului Argeº cu râul Doamnei. Tot în acest oraº este fabrica de automobile Dacia. evrei.haine naþionale. iþari largi. Municipiul Piteºti este un important centru economic industrial. introducerea cenzurii. unde veneau din toate pãrþile oamenii cu suflet de români. care împreunã cu firma Renault construieºte azi noile modele care înfrumuseþeazã minunatele ºosele ale României. cultural ºi sportiv al þãrii româneºti. filiala Argeº – Aristide Ionescu. regele Mihai a fost expulzat din þarã ºi neamul românesc a cunoscut dezmãþul. Institutul român de istorie recentã – Marius Oprea. jafurile ºi crimele comuniste. României i s-a impus un guvern comunist. A venit ºi vremea sã ne despãrþim ºi sã ne întoarcem acasã. SIMPOZIONUL DE LA PITEºTI Între 4 ºi 6 octombrie 2002 a avut loc la Piteºti un simpozion organizat de Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici din judeþul Argeº – preºedinte Sergiu Rizescu. dar am întârziat cu câteva zile ºi nu am vãzut frumuseþea obiceiurilor ºi a îmbrãcãmintei naþionale a celor veniþi din munþi ºi de la ºes la Hora de la Prislop. ruteni. introducerea a mii de consilieri sovietici la întreprinderi ºi instituþii. Peste 1 milion de români. limbii ruse obligatorie. Oraºul Piteºti. care þineau la obiceiurile ºi hramurile strãvechi. În partidul comunist român în 1944 erau nu mai mult de 900 membri. ruºi. reºedinþa judeþului Argeº. unguri. Este un oraº frumos. Am venit îndemnaþi de Gabi.

Deþinuþii erau în bãtuþi la tãlpi pânã la leºin. schingiuiþi peste 700.. 2.. Pe glia ruptã în bucãþi extinsã ºi în alte puºcãrii: Gherla. Târguºor. o... Scopul “reeducãrii satanice prin torturã” era distrugerea totalã Pe unde Eminescu-n Iaºi Privind tãcuþi dansânda fizicã ºi psihicã ºi transformarea victimelorgloatã. de Popescu Ce lume înºelãciune.. Pe-o iarnã grea.. Se aplicau metode oribile de torturã continuã.. Cobilaº Nicolae. Ce vãd în iarnã ochii mei.. în mai mult de 100 au invalizi pe viaþã. Eu rãmas stau.5-10 Ai 4... au cântat: “Deºteaptã-te române” De ….... în schimbul smulgerii de la alþi deþinuti a informaþiilor nedeclarate la anchete. Tineretul antibolºevic a fost supus unui regim special de “reeducare” ºi exterminare. la fund pânã la sângerare. torturi... a constat în recrutarea unor deþinuþi politici. fost NEAMUL student la drept. Reeducarea prin torturã. Vo i n d u s eî nt o a t ep r i m i i .. 293 – 3.. în atei.fost aruncaþi în lagãre ºi închisori... Gh.... Romanescu G. ea stã în loc. Ocna. . trimiºi în România.. 4.15 ani... Canalul Dunãre-Marea Neagrã… Conducãtorii partidelor politice patriotice au fost încarceraþi ºi exterminaþi.. . ... tu stai. ..colhozurilor nãmeþi. Doamne-un plan 1.. au fost la Piteºti. Agentul nr.10-20 ani..... inspirat de agenþii sovietici ai NKVD-ului. 3. Iosif Chiºinevschi (Ioºca – Brottman).. Dej a ordonat lichidarea tuturor politici...e i danseazã. împotriva slugilor Moscovei ºi cozilor de topor. Ce clipe pline amar.... chiar ºi Leonida Lari Deadversarilor izbãvire pentru Þarã!!! a unor tovarãºi din partidul comunist. Cãci nouã nu ne de joc de gardieni ºi de ºef. ºi de acoliþii sãi: Stoian Ion.... Mulþi în dintre tineret erau judecaþi pentru fapte: cã spuneau cã Ana Pauker este “bivoliþã neagrã”… De 1... Cine au fost cãlãii României? Aratã-ne. trecuþi prinPeste cele mai neimaginabile Pe-unde noºtri erau dragi Moºia lui ªtefan.. cioclii Canalul Morþii din Danseazã românimii!!! Dobrogea… În timpul reeducãrii au fost uciºi 64 de deþinuþi politici. umpluþi cu rouã. G.. tãi. . Hora Unirii – o joacã-acei. care adesea se terminau cu exterminarea deþinuþilor. Te i a î nm i n t ec u om î n i e ... Sighet. Echipa lui Þurcanu era sprijinitã direct de e securitate. D a . România a fost singura þarã care timp de 10 ani a opus o rezistenþã armatã împotriva bolºevizãrii. printre împotriva …….. ªerbãnescu C. cãrora li se promitea eliberarea ºi grade în securitatea românã. ani etc... turnãtori ºi cãlãi ai Visat-a Românie Mare!. prietenilor lor.propagandã ai ei. elevilor ºi studenþilor. Ridicã nasturii vechi soare. parcã cineva-n altar D em i c av e s e l i e al o r.20 ani..... cunoscutã sub numele de “Fenomenul Piteºti”.. Livinschi M... Frãmântã glodul neºtire. Peste-o moºie destrãmatã... “Literatura ºi Arta” 8 mai 2003 2.. Pop C. bãgaþi cu capul în tinetele cu urinã ºi altele… J e r t f i t u s a up e n t r uU n i r e ! Ajunsã astãzi de ocarã. Da........ Reeducarea de la Piteºti condusã de securitatea românã a fost Care au rupt Moldova-n douã!. Închisorile în care s-au comis cele mai barbare crime. ºi alþii.. Tg. 1 al Kremlinului a fost Ana Pauker (Hannach Robinschn)... ei fac paºi.. Echipele de torþionari de la Piteºti au INVOCARE PENTRU ROMÂNESC fost conduse de Eugen Þurcanu. Teohari Georgescu (Burach Tescovici).. bãtaie în strãmoºii grup cu bâtele. Mã ia în suflet c-un fior. Trãiascã regele ………. cãpitanul Alexandru Dumitrescu. ei se calcã în nedragi... Înjurã-aceastã naþiune! marea lor fãþãrnicie.. Aiud......

Constantin Stere Toma Istrati Sergiu Grossu ºi soþia Nicoleta – 294 – .

Ovidiu Creangã cu nepoatele Nicolae Dima Mihai ºi Victoria Ursu – 295 – .

Pavel Dudnic Lidia Aºtefanei Anatol Corj Nicolae Caireac Boris Ojog Simion Hachi Ioan Rusu Gheorghe Cucereavâi Andrei Stoica – 296 – .

2002 Vergiliu Stefanin – 297 – .Memorialul de la Sighetul Marmaþiei.

– 298 – .

Partea II Boris Movilã }NTRE DOU+ LUMI – 299 – .

N. redactor ºi secretar responsabil la Editura Enciclopedicã „Gh. A tradus din limba rusã zeci de cãrþi din literatura clasicã ºi contemporanã (Oameni cu conºtiinþã curatã (partea a doua) de P.S. Nãscuþi de furtunã de N. S-a nãscut la 6 oct.). Corlãteanu. A activat în calitate de învãþãtor la ºcoala din satul natal (1944-1947). director artistic ales al Studioului „Moldova-film” (1987-1992). 1928. Ludmila Sobieþchi. Nicolae Esinencu.CURRICULUM VITAE Redactor de film ºi de carte. (1948-1952). Eminescu (1956). L. Krucikovski. ªcoala primarã în satul natal. ªcoala Pedagogicã din Bãlþi (1947-1948). Greennwood. redactor ºi membru al colegiului de scenarii la Studioul „Moldova-film” (1958-1964). Verºigora. „Operelor alese” ale lui Zamfir Arbore. Boussenard. Marcela Benea. Hoþul de piersici de Em. Hâjdieni. Stanev etc. Garã pentru doi.a. Asachi” (19941995) ºi redactor la Editura „Museum” (din 1996). O misiune importantã) º. redactor ºi ºef de redacþie la Editura „ªcoala sovieticã” (1952-1958). Idiot (Dostoievski). la Moscova (1954). redactor ºi redactor ºef-adjunct la Editura „Cartea Moldoveneascã” (19721976). filme artistice (Teheran-42. În 1972. în anii 70 a organizat editarea volumelor din colecþiile „Dintre sute de catarge” ºi „Debut”. (1964-1968).a. director al Biroului de propagandã a artei cinematografice al Uniunii Cineaºtilor din fosta URSS (1985-1987). redactor ºef al Asociaþiei de filme documentare „Panorama” a studioului „Moldova-film” (1968-1972. vina fiindu-i cererea insistentã de editare a cãrþilor bune ºi de turnare a filmelor în limba românã. cursuri de perfecþionare – redacturã. redactor ºef la Comitetul de Cinematografie al R. în com. ºef de cabinet metodic la „Moldinformkino” (1976-1977). Cãpitanul Jan Zvãpãiatul de L. Nina Josu. Institutul Pedagogic „ Ion Creangã” din Chiºinãu. 1977-1980).M. Mrejele de L. Ostrovski. Dumitru Ciobanu º. Redactor la mai multe edituri. jud. La Studioul „Moldova-film” a fost redactor la multe filme – 300 – . publicist. Facultatea de Istorie ºi Filologie (cu prof. A urmat Liceul „Ion Creangã” din Bãlþi (1939-1944). 1976 ºi 1980 este eliberat de câteva ori din funcþiile pe care le deþinea pentru „naþionalism”.S. Bãlþi. Micul vagabond de I. scenarist ºi traducãtor. redactor superior la Secþia dublare a filmelor în limba românã a Studioului „Moldova-film” (1980-1985).a. Nicolae Dabija.Caþ (Ceza) º. a contribuit la editarea volumului de „Poezii” de M. aici fiind promovaþi tinerii scriitori: Leonida Lari.

Moldova (1978).Derbeniov. Capitala. Redactor ºi coautor la enciclopediile Chiºinãu (30 de articole). Pirogan. ce vroiam eu sã spun pânã la urmã? Dacã nu mã înºealã mintea.documentare ºi artistice (Ultima lunã de toamnã. pe care destinul la lovit zdravãn peste cãciulã. un mare singuratic ºi fratele tuturor acelora.Druþã. Distincþii: Maestru emerit al artei din R. la Cannes. regia: V. tot despre o aniversare trebuia sã vorbesc eu acum. de un portocal care este un om ºi care omul acesta nu e altul decât Boris Movilã.a. pentru cã e un înfocat care îºi mâncã pâinea cu magiunul amar al cinematografiei. înhãmându-l la carul rãspunderii ºi datoriei. Aºteptaþi-ne în zori.a. valoarea ºi tãria sacrificãrii lor adevãrate. Moldova (1992). Anatol CODRU „Literatura ºi arta”. C. în Argentina ºi Grand Prix. Femei din Moldova (cca 100 de articole).X.Iu. versificând în acest chip. 6. cu zimþii probãluiþi de toate potãile. Mesagerul. „Arcaºii lui ªtefan cel Mare” de M. Membru al Uniunii Cineaºtilor din R. sã-l ducã tocmai în culmile dealului.). în regia lui Em.. Ciocana Nouã º. Luceafãrul º.a. Fãrã îndoialã. cã vine furtunoasã. ar mai fi de spus multe despre Boris Movilã. Organizaþia naþionalã din Basarabia. ªi-þi – 301 – . cã meritã. Adicã. unde se aratã zorii liliachii ºi bate vânt de împrospãtare pe toate laturile þãrii. Ursachi º. A scris scenarii pentru filmele documentare Vasile Alecsandri.. ºi isprãvim noi. Glasul Naþiunii. ªt..a. Nu m-ai întrebat dacã nu tânjesc dupã cinematografie. Colaboreazã cu articole (cca 200) pe diverse teme ºi probleme acute la publicaþiile: Literatura ºi arta. laureat al sãptãmânalului „Literatura ºi Arta” (1996-2002). dar sã aºteptãm sã se rotunjeascã SUTA aia. Tot de la aceste culmi trebuie. cã se zãresc anii lui muºcaþi la coamã de o stea buiacã ºi care freamãtã la numãrul 60! – ani. apreciat cu Premiul Internaþional „Crucea Sudului”. medalia „Meritul Civic” (1995). A redactat volumele Pe drumurile pribegiei ºi Oameni ºi timpuri de V. Flux.. Ion DRON UN SUFLET DE HAR ºI NEÎMPÃCARE . scenariu: I. Loteanu º.1988 CE NU M-A ÎNTREBAT EUGEN CIOCLEA? .

peste un timp.19. le simt lipsa! Numai un singur exemplu.. Fiindcã ne lipseºte energia ºi elanul lui Boris Movilã.. care consta în filmarea lui Boris Alexandrovici Movilã. Iurie COLESNIC „Lanterna magicã”. Patru ani am fãcut ºcoalã la unul dintre cei mai fenomenali oameni ai noºtri.. Nu le fac complimente.A. aºa cum o preferã unii. Dar câþi creatori de seamã mai ascunde acea uriaºã fabricã a filmului.B. Dar caracterul misiunii lãsa sã se înþeleagã faptul cã dl Movilã este o persoanã ce ar putea prezenta un anume pericol pentru Moldova.1992 PÃZEA! K. în care scop urma sã i se instaleze în apartament aparataj secret de ascultare. sã vedeþi cã se bazeazã nu numai pe individualitate. Boris Movilã este omul care trebuia sã fie ministru. urma sã facem o muncã obiºnuitã pentru activitatea K.XI. Mai pe scurt. ci ºi în aceeaºi mãsurã pe colectiv. Israel sau S.. pe lângã toate fiind ºi în vârstã. Deci acum 5-6 ani ni s-a încredinþat o misiune iniþiatã de Mahu. cãci ne lipseºte voinþa ºi duritatea lui Boris Movilã.. sã zicem. la un om de-o puritate sufleteascã deosebitã.-ul ATACÃ. Nu era mare noutate cã în timpuri de tristã amintire sã fie pus sub urmãrire un colaborator ºtiinþific sau o persoanã care lucra la o anumitã întreprindere cu restricþii ºi care se aflã în legãturã de rudenie cu cineva din. într-adevãr. precum ºi pentru a-l studia bine pe dumnealui ºi pe vecinii acestuia. ci în primul rând e artã colectivã.spun sincer cã tânjesc grozav. Cinematografia nu e numai cea mai importantã dintre arte. am putut constata cã numitul Mahu i-a deschis dlui Movilã.U. Dacã am fi pãstrat acea mânã de intelectuali cu vechea pregãtire. care ºi cu mijloace puþine ºtie a face lucruri mari.. redactor sau regizor (nu mai þin minte ce funcþie exercita) la studioul „Moldovafilm” pentru a-i „depista” relaþiile. ªi sunt oameni de un curaj deosebit. nr. de-o credinþã naþionalã ieºitã din comun. 1-15. ªi eu tânjesc dupã acel colectiv. dupã efectuarea unui ºir de mãsuri operative ºi speciale. un dosar sub titlul „Înaltã trãdare sub formã de spionaj”.G.. ªi. fiind astfel bãnuit – 302 – . În culturã reforma demult a îngheþat. care. azi nu ne-am fi hârtolat în toate pãrþile ca oamenii beþi. . dar nedeclaratã. care fãcea o muncã perfect paºnicã ºi care nu deþinea nici un fel de secrete militare sau de stat.. Reforma învãþãmântului se miºcã prea încet.B.. Cineaºtii noºtri nu numai cã trãiesc întro lume a miracolului ºi a deosebitelor greutãþi cotidiene.G.-ului din acele timpuri.

cã ar putea deveni agent al serviciilor de spionaj al acestor þãri. unui simplu cineast pe motiv cã ar face activitate de spionaj.-ului. ªi astfel se face cã la sugestia tov.G. Ne dãdeam seama de caracterul absurd ºi nefondat al învinuirilor. Mahu „spionul Movilã B. Fiece miºcare a lui se afla sub observaþia K.. nu? de ce sã ne mirãm.B. Mahu ne cerea „mãsuri active”.” a fost încadrat cu filatori.A. – 303 – .. României. Aveam. În scurt timp am aflat cã Mahu îl învinuia pe dl Movilã de spionaj în favoarea. îi era supravegheat apartamentul. Dar tov. În schimb mira faptul cã i se deschidea dosar unei persoane deja înaintate în vârstã.

Din cei puþini rãmaºi aici unii au ajuns în Siberia. Livovschi º.). Satul meu n-a fost o excepþie. – 304 – . Ei n-au vrut sã rãmânã sã dea ochii a doua oarã cu satrapii lui Beria ºi Stalin. Un fost colaborator al secþiei a 7-ea a K. împrãºtiate în toatã lumea. Printre cei plecaþi erau ºi viitoarele mari somitãþi ale neamului românesc: academicianul Gleb Drãgan.-ului R. fãrã aprobarea procuraturii. cã din cei circa 15 învãþãtori buni. toþi au plecat.S.a.i se asculta telefonul. „POVARA BUNÃTÃÞII NOASTRE”. raionul Glodeni. S-a creat o lipsã totalã de intelectuali. pãrinþii lor.M. ªi toate aceste „mãsuri” se realizau „în interes de securitate a statului” ºi. mitropoliþii de Oltenia Vornicescu ºi de Ardeal Plãmãdealã ºi alte zeci ºi sute de personalitãþi marcante. cei mai buni gospodari. Coºeriu.. pe care noi nu le observam. iar astãzi ele ne strivesc. unde au fost repartizaþi pe judeþe. au plecat câteva sute de mii de gimnaziºti ºi liceeni. ne asfixiazã. Satele ºi oraºele noastre au rãmas fãrã intelectualitate tehnicã. alþii în anii 4050 au fost decimaþi moraliceºte în numeroasele campanii ideologice contra rãmãºiþelor româno-burgheze. În 1944 din Basarabia s-au evacuat în România circa 10 mii de învãþãtori ºi medici.S. Þin minte ca acuma. Lipsiþi de intelect Era pe la sfârºitul lui martie începutul lui aprilie 1944. desigur. înþeleptul nostru scriitor Ion Druþã. acum 30 de ani în urmã. I.. Nu putea fi nici vorbã ca el sã poatã pleca undeva peste hotare. Chiaburu. ºtiinþificã ºi artisticã. Costenco. Bine a zis. când Armata Roºie a „eliberat” raioanele din nordul Basarabiei de la ocupanþii români. în România. au fugit peste Prut. cu 4 clase de liceu teoretic „Ion Creangã” din Bãlþi. Am spus cã ne vom opri doar la un caz. El a sesizat atunci niºte procese ºi fenomene sociale. monarhiste: N. majoritatea absolutã basarabeni (Handrabura. fricã de Siberia. aproape toþi intelectualii.5 ani..G. scriitorul Paul Goma. am fost numit învãþãtor în satul meu natal Hâjdieni. specialiºti. lingvistul E. i se citea corespondenþa ºi toate aceste acþiuni au durat destul de mult. sat bogat care pe atunci avea vreo patru mii de locuitori. cazaþi ºi aranjaþi la lucru în ani foarte grei pentru þarã.. vreo jumãtate de milion de oameni. La vârsta de numai 16. când au fost arestaþi 11 mii de intelectuali. „Þara”. Le era fricã de anul ’40. Nu i s-ar fi permis. 26 mai 1992.B. unde în 1941 au fost deportate 5000 familii ºi 53 mii de tineri duºi la muncã forþatã.

P. raizo.Coroban. Au luptat. sã deschidã ochii mulþimii la aceastã tragedie. De acu în ’44 la poarta þãrancelor moldovence veneau activiºti.. În ’46 a mai început ºi lunga perioadã – 305 – . legume º. privilegiul pe care basarabenii încã nu-l aveau. Corobceanu. care pânã la urmã îi înnebuni cu totul pe þãrani. iar peste noapte am devenit moldoveni. în care toþi ºefii erau ruºi sau moldoveni. impozit. dupã o scurtã pregãtire militarã. raiono. cã se cheltuie miliarde de ruble din bugetul statului. Dezmoºteniþi. carne. Grecu.. dupã „eliberare”. rezultatele cãreia le culegem azi cu vârf ºi îndesat. rai. Ablov. rai). iar alfabetul latin a fost înlocuit cu cel rusesc fãrã nici un fel de plebiscit ºi fãrã nici un fel de þipete din partea noastrã. Atunci a început. ceilalþi rãniþi ºi teferi s-au întors acasã. de istorie ºi tradiþii. lapte. Meniuc. licheismul. în Basarabia în câteva luni au fost recrutaþi ºi mobilizaþi peste 300 de mii de bãrbaþi ºi.. deci. Noi toþi eram de naþionalitate românã. lânã. ignoranþa. Ocupaþia sovieticã ºi plecarea intelectualitãþii noastre în România a fost prima loviturã de moarte aplicatã demnitãþii noastre de om ºi celei naþionale a basarabenilor.. A. T. au fost trimiºi la front. cu mici excepþii. N. L. Iatã o problemã dureroasã. membri de partid.. o treime din ei au murit. raispolcom. rusificare. trãdarea. V. L.Vasilenco. mai ales „Sovietskaia Moldavia” ºi „Moldova Socialistã” ºi o sã vã cutremuraþi de învinuirile aduse multor intelectuali basarabeni. Rusev.. A. ºi mediocritatea noastrã. când în toate centrele raionale strada principalã era plinã de raiuri (raicom. minciuna ºi forþa brutã. limba românã a devenit moldoveneascã. rai. fructe. mancurtizare. de culturã. care le sileau sã achite cât mai repede impozitul în naturã (gospostavca): pâine. raifo. Cibotaru ºi mulþi alþi cunoscuþi ºi necunoscuþi opiniei publice. M. În 1944. Deleanu. raizdrav. Atunci în capul mesei s-au cocoþat veneticii. atunci a început procesul de deznaþionalizare. Dar pânã la asta toþi au trimis acasã scrisori în trei colþuri cu alfabet latin ºi eu le citeam mai ales femeilor în vârstã. trecutã ca ºi multe altele ce vor urma sub tãcere ºi þinute în arhivele statului sub ºapte lacãte timp de o jumãtate de secol de cãtre fosta conducere antinaþionalã a Moldovei Sovietice. ouã. E. Am fost lipsiþi de intelectualitate. care ar trebui sã fie analizatã ºi prezentatã obiectiv de onoraþii noºtri istorici. pauperizaþi!. Corlãteanu. G.a. dispariþia memoriei noastre istorice. Zadnipru. Rãsfoiþi presa timpului. Cemârtan. rãmaºi dupã mãcelul din 37 organizat de Stalin în Transnistria..

care a cosit lumea în dreapta ºi în stânga. nici þipetele copiilor. la muncã forþatã au fost trimiºi 80 mii de tineri. fãrã nimic. a fost greu. Erau þinuþi în beciuri. În fiecare sãptãmânã în primãvara lui ’47 tãiam din catalog câte un nume de copil mort de foame. ei constituiau atunci marea majoritate a locuitorilor din republicã. la cercul polar. în ’49. Concomitent. care au þinut timp de 10 ani. exproprierea ºi colectivizarea.Soljeniþin în opera sa capitalã „Arhipelag gulag”. pe care le fãcuse ºi le cumpãrase.a împrumuturilor de stat. dar ei erau puþini. saraele. legea lui Stalin – lichidarea chiaburimii ca clasã.5 – 306 – . cotrobãiau prin sobe. În ’46-’47 a mai dat ºi seceta. toþi ceilalþi erau umflaþi. Þãranii au fost acei care au suportat toate vitregiile soartei. rupând bucãþica de la gurã. Au fost aproape doi ani de coºmar. Peste un an. ªi iar ameninþãri cu Siberia. Foamea. începând din 1944. purcel ºi cãþel. lãsaþi acasã sã vorbeascã cu soþiile ºi iar chemaþi la Sovietul sãtesc. cãþel ºi pisicã la casã. care a provocat o foame groaznicã. ªi atunci a fost aplicatã. Ca sã achite obligaþiile împrumutului ei trebuiau sã vândã vacã. Foame în þarã. sãpau în grãdini ºi cãutau pâine. nici privirile disperate ºi înjurãturile bãrbaþilor. provocatã artificial de conducerea antinaþionalã de venetici ºi lachei. care conºtient au trimis în mormânt un sfert de milion de români. Într-o noapte peste 11 mii de familii a celor mai buni gospodari de la sate ºi intelectuali din oraºe au fost expulzaþi în Siberia. þãranii au intrat în colhoz. vitele ºi uneltele de muncã. Þãranii erau chemaþi la Sovietul sãtesc sã scrie cereri de intrare în colhoz. a fost a doua mare loviturã de îngenunchere a neamului nostru. uneltele de producere. a fost o tragedie naþionalã. Eu am dat vreo 8. cuptoare. A doua zi începea totul de la început ºi tot aºa. la rece. În iunie au început deportãrile. rãmânând cu gãini. în primul rând copiii ºi bãrbaþii veniþi de pe front. luau tot ce gãseau. când în basarabeni a fost bãgatã frica-n oase pentru multe decenii ºi generaþii. peste Prut. dând pãmântul. condamnat de 4 ori ºi de marele scriitor rus A. în care oamenii au murit ca muºtele. Dupã acest act de genocid. Cu toate astea grupuri de haidãi din sat în frunte cu reprezentantul raionului (upolnomocenîi) mãturau podurile. La noi însã ea a luat proporþii colosale. ca în fundul Rusiei la sfârºitul anilor 20. ei refuzau cã nu ºtiau ce-i asta. Oamenii nu vroiau sã-ºi dea pãmântul. n-a fost. Nu-i impresionau nici bocetele ºi blestemele femeilor. ªi majoritatea nu vroia. sub podele. vitele de muncã. Intraserã cei sãraci. de circa 2-3 ori mai mulþi decât au murit pe front. ºi iar beciuri. a început al treilea calvar al poporului nostru – deportãrile. distrofici.

ca în Germania ºi Italia. deportãrile ºi colectivizarea – dezmoºtenirea ºi pauperizarea – toate calamitãþile ºi atrocitãþile astea s-au abãtut asupra basarabenilor ºi bucovinenilor „eliberaþi” numai în decurs de 5 ani. s-au constituit ceva mai târziu – 130-150 de ani. pentru cã era însoþit ºi de distrugerea ºi pângãrirea bisericilor ºi mãnãstirilor. care au costat viaþa a peste 400 mii de români.ha de pãmânt al pãrinþilor. s-au format douã-trei sute de ani în urmã. Jocul de-a naþiunea Ce-aþi zice dacã astãzi italienii ar þipa în gura mare cã ei sunt florentini. au fost trecute sub tãcere ºi mulþi din istoricii noºtri. iar ruºii sunt moscoviþi. Toatã pasãrea pre limba ei piere. pe când Italia. Morþii pe front ºi invalizii. Pentru þãranii basarabeni fenomenul acesta a fost egal cu un cataclism. împrumuturile ºi foamea. birurile. francezii ar susþine morþiº cã sunt provansali. a icoanelor ºi a cãrþilor sfinte. de demnitate. vestfalieni. care uneori au luptat între ele. Da. alsacieni etc. sãlbatic. datã poporului nostru jefuit. ci deseori la voinþa unor mari lideri naþionali sau chiar pe calea armelor. a fost o a treia loviturã mortalã. alteori se uneau împotriva unui duºman comun. când ºi în aceste þãri a început sã se dezvolte societatea capitalistã ºi s-au constituit nu prin plebiscit. Spania ºi mai apoi Rusia – toate foste mari imperii. novgorodieni. La un astfel de mãcel e greu sã reziste un popor. veneþieni. de viaþã. sfârºitul lumii. e cucoanã ºi stãpânã în casa noastrã. ªi aceste crime. nimicirea altarelor. minciuna e argumentul veneticilor. cnezate. pscoviteni sau kievleni ºi nici într-un caz nu sunt ruºi? Cele enumerate mai sus au fost în evul mediu timp de câteva sute de ani principate. state feudale.a. Actul acesta barbar. Germania. relativ independente. materialã ºi spiritualã. am fost dezmoºtenit pentru ce mã judec cu statul de 40 ani. de genocid. arestãrile. normanzi. – 307 – . pomerani. act care a demascat trãdarea. impilat ºi lipsit de demnitate de om ºi naþionalã. pe mulþi ne-au mutat din Basarabia sã trãim în Siberia. România º. prusaci ºi nu nemþi. Aºa e când istoria e cenuºãreasã. Ca naþiuni ºi state moderne Anglia. sicilieni ºi nu italieni? Închipuiþi-vã cã nemþii ar striga la congrese cã sunt bavarezi. au avut dreptate: ne-au eliberat de pãmânt. iar casa mi-a fost luatã cu hapca. Franþa. iar þara e condusã cu bâta. dar mite un individ. care au ocupat ºi stãpânit numeroase pãmânturi ºi popoare strãine.. la comanda guvernatorilor le-au botezat „eliberare” ºi „ajutor dezinteresat frãþesc”. neapolitani. licheismul ºi laºitatea politicii criminale a guvernanþilor de atunci din republicã.

care au afirmat sus ºi tare cã nu existã douã limbi. a douã culturi º. cã te compromiþi.d. enumerate mai sus. din cauza lui nu se mai putea edita literatura clasicã.a. social ºi politic a unit comunitãþi de oameni ºi popoare. afirmaþiile mincinoase ºi fariseice antinaþionale ale liderilor socialiºti ºi „Edinstvo” continuã aceeaºi politicã românofobã de existenþã a douã naþiuni. Se ºtie cã România s-a format ca naþiune modernã ºi stat unitar la mijlocul secolului trecut. Gândurile ºi intenþiile sunt destul de strãvezii: noi nu mai suntem o – 308 – . din pãcate. o culturã.m.. atacat necruþãtor zeci de ani de cerberii realismului socialist ºi ai ideologiei marxist-leniniste. în urma unirii Moldovei. cu o mentalitate nedeformatã. Astãzi. cuvântarea tendenþioasã a preºedintelui M. prezenþa ºi rolul politic nefast al lui I. oameni politici ºi guvernanþi din secolul trecut îi numeau pe basarabeni – români. ci una – românã. Atunci conducerea reacþionarã a republicii a ignorat ºi condamnat concluziile savanþilor ºi a continuat sã divizeze naþiunea românã ºi limba ei în douã. Olteniei. Druþã. ea n-are nimic comun cu ºtiinþa ºi teoria aceasta poate fi folositã numai în scopuri interne.a. o provenienþã etnicã. Ei au mai spus cã politica a douã limbi urmãreºte scopuri ideologice. cu o judecatã sãnãtoasã. Pe lume. fãrã interese meschine ºi ambiþii personale – totul e logic ºi firesc. foste principate ºi state feudale. însã. care aveau trãsãturi comune: un teritoriu. Cuvântul „român” era izgonit de peste tot. Poporul a fost înºelat ºi mancurtizat mai departe. Numeroase documente din trecut mãrturisesc cã timp de peste 100 ani de ocupaþie ruseascã a Basarabiei mulþi savanþi. la care au participat celebri lingviºti sovietici din Moscova. Banatului º. cu ea nu poþi ieºi peste hotare. în problemele naþionale se repeta aceeaºi politicã din anii regimului totalitar comunist. pãmânturi ºi locuitori care au avut ºi au comun multe trãsãturi caracteristice. o religie. Kiev ºi Leningrad. o limbã. Transilvaniei. altfel de lideri de partide ºi conducãtori de stat. Munteniei. cu puþinã carte ºi oneºti. Snegur ºi ale celorlalþi delegaþi.Noul sistem economic. În anii cincizeci ai secolului nostru la Academia de ªtiinþe au avut loc douã conferinþe. o istorie. sã nu treacã peste el nici pasãrea. „Casa noastrã – Republica Moldova”. în linii mari. a douã limbi. mai sunt ºi altfel de oameni. Pentru oamenii normali. unele declaraþii revizioniste din campania electoralã ale liderilor agrarieni. tradiþii ºi alte particularitãþi.. necesitatea unei graniþe cu un zid înalt de sârmã ghimpatã la Prut ºi o lipsã totalã a ei la rãsãrit. peste zidul chinez de la Prut sã-l punã ºi pe cel de la Berlin.

Pãi.” ºi „Suntem români ºi punctum”. Dupã aproape o jumãtate de secol de ocupaþie sovieticã. Genialul exponent al neamului nostru Mihai Eminescu a spus scurt ºi clar: „De la Nistru pân’ la Tisa. A. mai ba! E mai mult ca fantastic. nu mai suntem o parte din acelaºi stat. istoricii. Dar logica vieþii ºi istoria ne spune cã naþiunile ºi limbile lor nu se creeazã peste noapte. Cronicarii. cã el vrea sã se întoarcã înapoi la adolescenþã ºi tinereþea de altã datã. tot aºa au sã procedeze ºi coreenii din cele douã Corei. sunt moldovean. semnat tâlhãreºte la miez de noapte de cãtre MolotovRibbentrop. Conducerea republicilor baltice au cerut insistent pânã acest act criminal a fost abrogat. nu mai vorbim aceeaºi limbã. nici prin decrete. tot românul plânsu-mi-sa.. Nu sunt român. e absurd! Mai întâi. Conducerea. ci napolitan ºi tot aºa mai departe. tocmai de aceºti oameni geniali se tem ºi fug conducãtorii noºtri de azi ºi consilierii lor. exact cum ar zice un erou dintr-un roman fantastic. ei n-au avut douã naþionalitãþi – moldoveneascã ºi românã. - – 309 – . nu sunt neamþ. ci bavarez. Noi suntem mai prejos. confirmã adeziunea ei la protocolul adiþional secret. Soljeniþân. acolo unde vor ei sã se întoarcã e maximum o treime din acea Moldovã. dar pe niºte conducãtori de stat. e caraghios. lumea ar trebui sã ne plângã de milã. nu sunt italian. Pe un erou de roman l-am mai înþelege.naþiune românã. Poporul care nu-ºi cunoaºte istoria ºi trecutul nu are viitor. Deputaþii noºtri la Moscova au tãcut pentru cã el la mulþi din ei ºi atunci ºi acuma le convine. E caraghios. nemþii din Germania democraticã au dãrâmat zidul din Berlin ºi s-au unit cu Patriamamã – Germania Federativã: vietnamezii au fãcut acelaºi lucru. la ordinul celor doi dictatori sângeroºi de împãrþire ºi cotropire a unor teritorii ºi popoare strãine. mai civilizaþi. în mod obiectiv. plebiscite sau interese ºi ambiþii personale. ci normandez. nu ºtim de unde venim ºi încotro ne ducem. nu-i aºa? Am ajuns de râsul gãinilor. suntem manipulaþi de oricine. noi vrem sã ne întoarcem înapoi cu 140 de ani în urmã la Moldova noastrã feudalã. ei au mai multã demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. ci prin firea lucrurilor în decurs de sute ºi mii de ani. în manifestul sãu politic din 1990 ne-a spus cine suntem ºi cu cine sã ne unim. suntem ciulini. clasicii literaturii noastre româneºti n-au scris în douã limbi. Ei sunt mai culþi. trãind în America. nu sunt francez. cã ne dezicem de þarã ºi de neam. târtani. cã e o ficþie.. Ne-am rãtãcit cu totul. este egal cu nu sunt rus – sunt moscovit. cã nu ºtim cine suntem.

La care se poate adãuga cã n-are nici geografie. V.”. I-a cãzut o manã din cer. Vom nimeri la zidul infamiei ºi vom fi blestemaþi de urmaºi. C. bulgari. Puºkin. Domnii istorici P. apoi cel sovietic. impozitele erau mari. rusificare ºi de exterminare fizicã a naþionalitãþilor mai mici de pe teritoriile ocupate ºi anexate.. Aceastã dãruitã nouã de la Dumnezeu pace a adus împãrãþiei Ruseºti însemnate foloase. Þaranov. În decurs de un secol guvernul þarist prin diferite metode a reuºit sã strãmute mii de basarabeni spre rãsãrit. Pentru ei e puþin.Stratievschi. Rezultatele alegerilor parlamentare ºi ale plebiscitului sunt un final tragic al politicii de 50 de ani de deznaþionalizare ºi mancurtizare a poporului. pacea s-a încheiat. Ei însã rãscolesc cu înfrigurare cronicile ºi scotocesc cu acul ca într-o nucã învãscutã cuvintele moldovean ºi moldovenesc cu alte gânduri de-a otrãvi ºi mai departe mentalitatea poporului nostru din Basarabia. Ismailul. rezultatul e acelaºi. Autohtonii erau strâmtoraþi ºi marginalizaþi în toate: guvernatori erau numiþi numai generali ruºi. limba românã a fost exilatã – 310 – . Akkermanul ºi alte multe oraºe de negoþ. au promovat din plin politica ºovinã de expulzare. mai vor ºi o Basarabie. sub pretextul de eliberare. Þarul s-a exprimat destul de clar. apoi plãteau impozite de 2-3 ori mai mici ca moldovenii. familii întregi erau expulzaþi spre rãsãrit. pânã la Extremul orient. la început erau scutiþi de impozite. E caraghios. þãranii din raioanele de nord ºi din centru erau fãrã pãmânt. cã prea orbecãim. Bârnea. Unde dispar moldovenii? Imperiul þarist. nemþi. Iatã ce scria þarul Alexandru I la 5 august 1812: „Rãzboiul prelungit 5 ani între împãrãþia Rusiei ºi Poarta Otomanã acum mulþumitã þie celui Prea Înalt s-a isprãvit cu noroc. concomitent aducând aici. ucraineni º. Consecinþele unei astfel de activitãþi de falsificare a istoriei ºi de transformare a ei într-o servitoare a guvernanþilor a dus deja la pierderea Transnistriei ºi a moldovenilor de acolo. în care se aflã cetãþile cele vestite: Hotinul. feudalismul ºi iobãgia înfloreau. bãgând în hotarele ei o faþã de pãmânt roditor ºi numeros de oameni.a. ca sã prindã rãdãcini. e ruºine! Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni.. O fac din ignoranþã sau din fariseism. Ei erau privilegiaþi.zicea A... iar feciorii lor scutiþi de armatã. Dar viaþa nu iartã nimic. mai ales în judeþele de sud. Chilia. Benderul. mii de coloniºti de toate naþionalitãþile: gãgãuzi. Stati ar trebui sã-i lãmureascã poporului problema formãrii naþiunilor ºi statelor moderne. V.

Cu alte cuvinte RSSAM a fost un pretext cu intenþia de a înghiþi toatã naþiunea românã. Putna º. succesorul fidel al politicii ºovine þariste de cotropire a pãmânturilor strãine. Populaþia de peste 700 mii de moldoveni din Transnistria a fost supusã la grele încercãri. Þinutul Herþa ºi judeþele de sud ale Basarabiei.femei. s-a format naþiunea moldoveneascã. în oraºe moldovenii constituiau 15%. ruptã. cu gând diabolic a format Republica Sovieticã Socialistã Autonomã Moldoveneascã. Pânã în anul 1940 în RASSM erau 14 raioane cu circa 250 de state mari de moldoveni. izolatã de centrele ei istorice ºi culturale ca Iaºi. iar un loc de exil numitã provincie dezvoltatã? Nu cumva cealaltã afirmaþie a lui V.. adicã – 311 – . Atunci a început politica de divizare a naþiunii române în douã: în români ºi moldoveni. care. Marinat.. Poate oare fi numitã naþiune o populaþie analfabetã ºi fãrã intelectualitate. publicatã acum doi ani în sãptãmânalul „Literatura ºi arta”. Peste puþin timp. în Basarabia. plus Bucovina de Nord. În 1931-33 au fost deportaþi circa 20 mii de oameni.R. baºtina lui A. capii bisericii. a strâns literatura religioasã în limba românã din biserici ºi mãnãstiri ºi a fãcut focul cu ea. despre care de nenumãrate ori au vorbit K. la sesiunea Sovietului Suprem al U. la Balta. iar mai apoi la imperiul sovietic a fost anexatã întreaga Românie. Însã istoricii sovietici afirmau cã în secolul al XIX-lea în Basarabia economia ºi cultura s-au dezvoltat. Argumente? Poftim. I. încãlcânduse canoanele bisericeºti. Lebedev. mitropoliþii. pentru ca ultimii sã fie deznaþionalizaþi. iar unul din ei. atunci e clar cã avem de a face cu un act de cotropire ºi ocupaþie a acestui pãmânt ºi de rusificare ºi exterminare a acestui popor. Stalin. Stalin i-a dãruit Ucrainei 9 din cele 14 raioane ale RASSM. 20 mii au fugit peste Nistru.din instituþiile de stat ºi organizaþiile obºteºti. În 1940. P. Enghels. Un adevãrat genocid. care se întindeau pânã la Bug. smulse în 1940 de la þara vecinã România. rusificaþi ºi mancurtizaþi. Toate astea au fost fixate într-o hartã de prin anii 30.S. I. În felul acesta guvernul þarist a reuºit sã reducã ponderea populaþiei române în Basarabia de la 93% pânã la 80%. Suceava. Marx ºi F. erau ºi ei ruºi. conform spuselor dumnealui. la care din Basarabia ºi Bucovina au fost invitaþi 7 moldoveni ºi 19 ruºi ºi ucraineni.S. în 1924. 60 mii au murit de foame. la care a alipit Basarabia ºi Bucovina. Unul din ele era Valea Hoþului. analfabetismul populaþiei a atins cifre record: 90% bãrbaþi ºi 98% .a. avea trei biserici. apoi din ºcoli. XIX cu cealaltã jumãtate de Moldovã de peste Prut. apoi din biserici ºi înlocuitã cu cea rusã. Lenin „Rusia e temniþa popoarelor” e mai justã? Dar dacã comparãm Basarabia din sec.

la Tiraspol – 1 ºcoalã.. iar în cele de partid numai 2. Dupã numãrul moldovenilor cu studii superioare la mia de locuitori republica ocupa locul al 14-lea.S.R. la o astfel de nedreptate trimis lui N. al doilea de la coadã din U. menþiona cã populaþia ucraineanã în Ismail constituie 4-6%. pe când cea – 312 – . 15 ºcoli moldoveneºti. majoritatea cu conducere rusã. secretarul prezidiului Sovietului Suprem al U. într-o informaþie trimisã lui Malenkov.S. Cu toate acestea în iulie 1940 în Basarabia ºi Bucovina.R.C. nici de lucru nu aveau. încât moldovenii au devenit minoritari ºi numãrul lor s-a redus la 50% la Chiºinãu. 30% la Tighina ºi 20% la Tiraspol. Hruºciov a rãmas fãrã nici un rãspuns. pe români? Sau în 1944 la posturile de primi secretari de raioane de partid din Basarabia erau 25 ruºi ºi 9 moldoveni. 30 ruseºti ºi vreo 30 mixte. ca Ucraina sã fie mai mare ºi sã aibã ieºire la Dunãre. în Basarabia ºi Bucovina. care se stãruia din rãsputeri sã expulzeze cât mai mulþi moldoveni la rãsãrit cu fanfare militare la gãri. În urma unei astfel de politici antinaþionale în perioada postbelicã populaþia moldoveneascã a crescut numai cu circa 45%. la Tighina – 1 ºcoalã. turcii. Ce minune e ºi asta? Cine îi înghite ºi aici. Pentru aceastã operaþie de reducere a lor în propria þarã la Sovietul Miniºtrilor exista un departament special al lui Damaskin.o treime din teritoriul noii republici unionale R. în stânga Nistrului au rãmas numai 5 raioane cu câteva zeci de sate moldoveneºti. În Chiºinãu erau 19 grãdiniþe moldoveneºti ºi 112 ruseºti. Protestul lui Dimitrov.S. În perioada postbelicã ele au fost invadate de strãini în aºa mãsurã. e lipsitã de cele mai elementare drepturi naþionale ºi e pe cale de dispariþie.M. Aºadar. Dar ce s-a fãcut cu celelalte câteva sute de sate? Unde au dispãrut câteva sute de mii de moldoveni? Cine i-a înghiþit? Nemþii. secretar al C. În Moldova Sovieticã erau 4 oraºe mai mari cu o populaþie de peste 100 mii de locuitori. cu o suprafaþã de 17 mii km2 ºi cu o populaþie de peste 1 milion de oameni.U. mai puþin de 40% la Bãlþi. mai ales în oraºe. preºedinte la Kominternului. românii? În sudul Basarabiei ºi în Bucovina pânã la ocupaþie populaþia românã era majoritarã. în cele 10 comitete executive judeþene au nimerit 4 moldoveni.C. În urma acestui fapt la sesiune toþi au aplaudat furtunos. al P. recent ocupate de imperiul sovietic.S. a Râbniþa – 1 ºcoalã. Fiind la conducere cei veniþi au rusificat învãþãmântul aproape complet. În 1940 Gorkin. Ei erau expulzaþi spre rãsãrit.S.S. Dupã o astfel de politicã antinaþionalã timp de 45 de ani populaþia românã din teritoriile din Ucraina a devenit minoritarã.S. Moldovenilor de la sate nu li se fãcea la oraºe nici înscriere.

În 4 ani ei n-au vrut sã înveþe 400 de cuvinte româneºti. n-au nici un pic de curaj? ªi nici ruºine? A. ªi sã vezi. cã e nevoie de prima limbã de stat – rusa.ucraineanã cu 120%. au venit toate figurile reacþionare din fostul Imperiu Sovietic. Ce era sã le mai cedãm? Chiºinãul ºi Bãlþul? Pãi ele nu-s ale noastre. plâng dupã alfabetul chirilic pentru o limbã de provenienþã latinã. sã cerem egalitate în drepturi cu ei. în frunte cu ºefii actuali. cã fraþii de peste Prut nu ne-au dat nici un fel de ajutor (ce-am vãzut la televizor în timpul rãzboiului de la Nistru a fost un miraj) ºi alte absurditãþi ºi bazaconii. ei au pornit rãzboi împreunã cu cazacii ºi puºcãriaºii. Iatã de ce ponderea moldovenilor în perioada postbelicã s-a redus de la 80% la 65%. Lucrul acesta i-a supãrat foc. Oare ei nu pot fi bãrbaþi. În locul fiecãrui moldovean plecat la Rãsãrit veneau 3-5 strãini ºi se opreau numai în oraºe. am avut în spate Þara Româneascã cu 25 milioane de fraþi de sânge. datoritã numeroaselor „eliberãri” ale românilor de sub români. ei râd de noi cã termenul de atestare de cunoaºtere a limbii de stat pentru 1-2% din ei a fost amânat sau anulat. pupând mâna ºi caftanul celor de la rãsãrit. tot noi suntem numiþi extremiºti. fãcând mereu comisii de conciliere. aºa cum au vrut ei. în cartea sa „Arhipelag gulag” se opreºte de 4 ori la soarta tragicã a basarabenilor deportaþi la Cercul Polar ºi la intenþiile lui I. atâta românofobie. au fãcut greve. dacã n-am avut cap. Zãu. în prezent mulþi lideri promoveazã o politicã antiromâneascã. Cât de superioare sunt popoarele ºi conducerea lor din Þãrile Baltice. Nostalgie ºi lacrimi dupã fostul Imperiu sovietic. rãspândesc minciuni cã se închid ºcolile ruseºti. cineva din mare dragoste ne înghite pe un capãt! Oare istoricii noºtri n-au nimic de spus despre toate acestea cinstit ºi onest. naþionaliºti ºi chiar fasciºti. veniþi din închisorile din Rusia. Deci. Ba mai mult. „ajutorului permanent ºi dezinteresat” din partea fratelui mai mare în decurs de 150 ani noi am ajuns cu 35% sau cu circa o treime mai puþini faþã de populaþia totalã din republicã. marele exponent spiritual al poporului rus de la sfârºitul sec. ca la ei acasã. când moldovenii munceau. au sã-ºi facã ºi bazã militarã. iar cea rusã cu 180%. criminali ruºi din Þãrile Baltice au fugit la noi ºi au devenit miniºtri. vor un alt imn. iar noi umblãm gârboviþi. Ele sunt libere. κi bat joc ºi au de cine. pentru cã am îndrãznit sã atentãm la privilegiile celor veniþi. XX. Noi am fost într-o situaþie mai favorabilã decât ei. ºiau fãcut state. cu capul plecat. ne-au rãscroit pãmântul încã o datã dupã Stalin ºi Hitler. dar ce folos? Am pierdut totul. Iatã de ce noi dispãrem. cã în ele se predã în limba românã. – 313 – . Stalin de a-i lichida complet. Soljeniþân. tot la Tiraspol.

– 314 – . Ea nu vrea sã renunþe la poziþia de naþiune dominantã – cu toate privilegiile ce-i revin. de ruºi stabiliþi în aceste republici de mai mulþi sau mai puþini ani într-o situaþie de naþiune minoritarã. care de veacuri a cucerit teritorii strãine ºi popoare pe care le-a condus.” 13% de ruºi au acaparat peste 50% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. În ciuda drepturilor lingvistice ºi culturale. unde cunoaºtem mai bine situaþia. În ce priveºte Republica Moldova. trecerea de la situaþia de naþionalitate dominantã la cea de minoritarã cu drepturi egale. În pofida acestor drepturi acordate – minoritatea rusã nu le acceptã ºi nu vrea sã le respecte. Istoria ruºilor este o istorie a cuceririlor. Numeroase minoritãþi din lume luptã pentru a obþine egalitatea în drepturi. respectiv. Un alt factor decisiv în procesul de nimicire ºi dispariþie a naþiunii române în partea de est a þãrii.S. deznaþionalizãrii ºi mancurtizãrii cetãþeanului ºi naþiunii.R. În aceºti doi ani ea ne-a dovedit cã nu poate sã depãºeascã acest prag psihologic. minoritatea rusã s-a arãtat refractarã.S. Destrãmarea U.. prãbuºirea comunismului ºi crearea celorlalte 14 republici independente i-a gãsit pe neaºteptate pe cei 25 mil. ea refuzã pur ºi simplu egalitatea în drepturi. Eugen Holban a fãcut o analizã ºi niºte constatãri extrem de exacte referitoare la naþiunea rusã ºi rolul ei în teritoriile ocupate de la vecini de cãtre Rusia þaristã ºi Imperiul sovietic: „Imperiul rus s-a nãscut cucerind ºi a supravieþuit veacuri prin cuceriri. Acesta e rezultatul trãdãrii. afarã de minoritatea rusã. Ea nu poate sã renunþe la orgoliul ºi mândria de naþiune. inclusiv drepturile generale ale omului ce le-au fost acordate în Þãrile Baltice ºi. în special. Ne aflãm în faþa unei situaþii unice.. Acest nou statut. cãpãtat „de facto” i-a descumpãnit ºi dezorientat. care o respinge. În articolul sãu „Un prag psihologic pe care minoritatea rusã nu-l poate depãºi”..În ce prãpastie economicã ºi politicã ne-a înfundat conducerea republicii prin politica ei antinaþionalã! Noi am pierdut ºi demnitatea ºi pãmântul. „Prezenþa armatelor ruseºti pe teritoriul Þãrilor Baltice ºi ale Republicii Moldova menþine încordarea ºi incitarea la nesupunere... în Republica Moldova. cã largile drepturi lingvistice ºi culturale acordate minoritãþii ruse ºi celorlalte axeazã acest tânãr stat în fruntea þãrilor în ce priveºte drepturile minoritãþilor ºi drepturile omului. afirmãm pe baza legislaþiei existente acolo. servilismului. trimis din Paris ºi publicat de curând în „Literatura ºi arta”.

ªi asta s-a fãcut cu mâinile multor „savanþi” deai noºtri ºi. sunt moldoveneºti. în caz contrar suntem niºte cârpe. cheatru. rusificaþi ºi aproape lichidaþi circa un milion de români din Transnistria ºi teritoriile limitrofe din Ucraina. seapã.. de apã nãscãtor. chepcã º. de parcã am fi fost un trib african. lojitor º. au sucit-o. gâtlegãu. ce ruºine! Iatã la ce ne-a dus bunãtatea noastrã fãrã discernãmânt. lingviºti. ca sã facã pe plac tuturor conducãtorilor autohtoni ºi celor venetici. D. care am apãrut pe lume din junglele ecuatoriale. au cârnit-o. ne asfixiazã. 1994 PRIN FALSIFICÃRI ºI MINCIUNI Sãraca limbã românã! În biata noastrã Moldovã. ªi academicianul I. mai ales. hiþel. care ne apasã. ºi cã haina ei fireascã a alfabetul latin. Sau ce caraghioºi eram noi la începutul anilor ’50.” Domnilor guvernanþi! Fiþi ºi voi o datã bãrbaþi. sunt douã.. puneþi piciorul în prag. „Literatura ºi arta”. curechi. iar în cele din centru. au boþit-o pânã au învineþit-o ºi au tãiat-o în multe bucãþi. Ciobanu: S-o îngrãmãdit nãrodul în izbã ºi o votat pentru chiroºcã. Ea a devenit o povarã. Suntem foarte bogaþi în limbi: una peste Prut. pânã când în Transnistria ºi în raioanele de sud ºi de nord ale Basarabiei a dispãrut. Dar ºefii atotºtiutori au pus piciorul în prag ºi au spus: „Nu!”. ne dovedeau cã: omãt. e pe cale de dispariþie. Kiev ºi Leningrad dovedeau pigmeilor noºtri transnistreni cã nu existã douã limbi. Vartician º. O astfel de bãtaie de joc faþã de limbã nicãieri în lume nu existã. cauza tuturor relelor. Mihail.. alta în Basarabia ºi o a treia. când la Chiºinãu s-au organizat câteva conferinþe ºtiinþifice în problema limbii.a. podval. chipãruº. seaun. peste Nistru. Singuri ne semnãm sentinþa.Acesta este adevãrul ºi nu pretinsul „naþionalism agresiv”. Cum s-a fãcut limba moldoveneascã dupã represiunile lui Stalin din 1937 spunea I. care au „dovedit” lumii cã din 1944 a mai apãrut o limbã romanicã – moldoveneascã. la care marii savanþi romaniºti ruºi de la Moscova. iar – 315 – . dupã pãrerea noastrã. ca fenomen ºi mentalitate tipice. ca o piatrã de moarã. iscãliturã. literaþi. Aici se aflã. în decurs de peste 50 de ani. bateþi cu pumnul în masã. Parcã suntem din Patagonia. a servit cu trup ºi suflet guvernanþilor de atunci ºi datoritã lui au fost mankurtizaþi. apelaþi la toate organizaþiile internaþionale ºi veþi vedea c-o sã fim stimaþi ca oameni ºi ca naþiune. ci una – românã. mai ales în oraºe. istorici. mâneºterguri.a. ne striveºte.a.. cea mai purã moldoveneascã. Ciobãnismul. ziariºti.

o istorie. sociologia. lingvistica. Stratievschi. Ca ºi predecesorii lor. dar ca niciodatã face ºi multã neghinã. române”. Eminescu. care se trage de la daci ºi romani. Creangã. cu gânduri diabolice. nu seamãnã cumva cu activitatea febrilã de pescari amatori. Mihai. rolul lor nefast de mankurtizare ºi imbecilizare de data aceasta a basarabenilor au preluat-o domnii istorici P. câte ceva despre limbã. Stati ºi alþii ca ei. zeii le-au furat minþile ºi ei dau în gropi. ºi dacã vroiau. mai ales. înþelegeau lucrul acesta ºi netoþii. sunt româneºti. Coºbuc. care vor cu orice preþ sã pescuiascã ceva „pur moldovenesc” pentru „a dovedi” din nou lumii existenþa a douã limbi. o naþiune ºi o þarã. rãfuindu-se cu opoziþia ºi cu intelectualii din multe instituþii seamãnã leit cu bolºevicii de a se bãga ºi dirija ºtiinþe ºi artele ºi. având niþel bun simþ ºi un pic de raþiune. cele umaniste: istoria. Cã e o limbã – românã. V. publicistica. ªtafeta ciobãnismului ºi a varticianismului de altãdatã. Mateevici. în visul lor permanent de-a acapara puterea. Þaranov. Aºadar. Bârnea. mulþi din conducãtorii de azi. – 316 – . volens-nolens joacã rolul coloanei a cincea. cronicile ºi operele talentaþilor noºtri înaintaºi.zãpadã. cum se vede. ei sunt acei care prin falsificãri ºi minciuni susþin politica Imperiului Rus de divizare ºi ocupare a pãmânturilor ºi naþiunilor strãine. S-au scris atâtea. Oare congresul „Casa noastrã – Republica Moldova” nu este o continuare directã a acelor timpuri de tristã ºi ruºinoasã amintire din anii ’50? Oare fosãiala scribilor. semnãturã. ªi iatã cã ecoul bigotismului ºi caraghioslâcului de atunci rãsunã din nou azi în sãlile palatelor ºi în sferele înalte ale puterii de stat. introducând nomenclatura. Haºdeu. o culturã. ardei. a douã istorii ºi douã popoare? Câtã miopie. varzã. izgonind imnul „Deºteaptã-te. Sãracul pãmântul nostru! Rodeºte bine grâu. În marea lor dorinþã de a conduce. a douã culturi. vrând sãi nimiceascã pe agrarieni ºi socialiºti. s-au adus dovezi cu carul. Dar. molipsiþi de boala totalitarismului ºi a dictaturii. doamne! Dar clasicii noºtri – Alecsandri. Sadoveanu – au scris într-o singurã limbã – românã – ºi erau români. care în sudoarea frunþii scociorãsc. V. C.

Lena º. la mii de kilometri depãrtare de Paris. Provense sau Normandia. Spania se pot destrãma fiecare. sau de Germania. care uneori vara seacã. australienii aflaþi la mii de kilometri distanþã de Anglia. America. fosta capitalã a Prusiei. leagãnul Germaniei. lingvistica ºi sociologia în pace. atunci de ce rusa nu-i tãiatã în zeci de limbi de râurile Volga. ceva mai mare ca Republica Moldova. Oare acolo locuiesc sahalinieni ºi nu ruºi? ªi vorbesc limba sahalinianã ºi nu rusã? De ce americanii. Se pot molipsi de la noi ºi alte popoare. sãrmanul Prut. Lombardia sau Piemont. care la sfârºitul secolului XX vor o altã limbã ºi o altã naþiune. Asta e treaba savanþilor. în zeci de state. ca limba. Ural. cãci aºa au voit guvernanþii. Franþa. Sau poate dorinþa conducãtorilor noºtri de a se întoarce înapoi cu vreo 200 de ani la fosta Moldovã feudalã dicteazã necesitatea unei alte limbi ºi altei naþiuni – moldoveneºti? N-aº spune cã e o tendinþã progresistã. se vorbeºte franceza? Deci râurile.a. institutelor ºi academiilor. Nici un preºedinte din þãrile civilizate ºi democrate. ªi mai e ºi periculoasã. Enisei. Italia. Oare noi nu – 317 – . Atunci ce ne facem cu Sahalinul. numai la noi.? De ce ruºii din Chiºinãu ºi Tiraspol vorbesc rusa ca cei din Extremul Orient? Dar cât se deosebeºte rusa vorbitã în Siberia de cea din partea europeanã. Italia. Sã zicem cã noi am fost 45 de ani sub ocupaþie ruseascã ºi ni s-a schimbat limba. de exemplu. limba. Nemþii. în caz contrar ele n-au nici un rost ºi trebuie lichidate. ªi atunci în loc de 160 de þãri ale ONU se vor înregistra câteva mii ºi noi nu vom mai ºti de cine am fost recunoscuþi ca stat suveran ºi independent. nici un speaker de parlament sau lider de partid din Franþa. care pupau mâna ºi caftanul ocupanþilor. vor cere de la ruºi Königsbergul. Nu vã bãgaþi în ele. De cãtre Prusia sau Bavaria. în 1944 a tãiat limba noastrã românã în douã? Dacã-i aºa. Germania nu s-au bãgat în astfel de probleme. Domnilor guvernanþi! ªi domnilor parlamentari! Lãsaþi istoria. Italia ºi Franþa? Vedeþi la ce babilonie ºi scandal mondial poate duce ambiþia agrarienilor ºi socialiºtilor. dupã exemplul nostru. care nu existã? Aceste fenomene istorico-sociale. vorbesc limba englezã ca cei din Londra ºi nu le este ruºine? De ce peste 20 de þãri latino-americane peste un întreg ocean vorbesc spaniola ca la Madrid? În câte þãri ale lumii. munþii ºi oceanele nicãieri ºi niciodatã n-au tãiat limbile în bucãþi. Anglia. care la fel a fost 40 de ani sub ocupaþia japonezã. se plãmãdesc în mod firesc în decurs de sute ºi mii de ani. se creeazã. canadienii. Obi.Oare ei într-adevãr cred cã Prutul ãsta lat de numai 100 metri. a fãcut din una douã limbi ºi douã naþiuni.

un beþivan. vitele ºi uneltele de muncã. . lipsind-o de câteva sute de kilograme de grâu.Nu-þi place. de faþã era ºi brigadierul. Odatã ne-a rugat s-o ajutãm sã facã o plângere la „ Viaþa satului ” asupra brigadierului. dar ce folos? Ameninþarea brigadierului cã „dacã deschide cineva gura. ªi iatã cã într-o zi a venit în sat un corespondent al ziarului. „Literatura ºi arta”. – 318 – . Prezenþa lui acþiona asupra lor ca cea a lupului asupra turmei.avem astãzi altceva mai bun de fãcut. o femeie foarte muncitoare. Omul a plecat ºi ele au început sã þipe revoltate. acum devenite ale tuturor. din colhozurile ºi sovhozurile noastre. din brigada de câmp a cãreia fãcea ºi ea parte. Ea a fost una din cele pãgubaºe. celelalte tãceau. Ea se plângea cã sâmbãta el le scotea la cules cireºe ºi viºine pentru soþia lui. care muncesc prost sau deloc. când þara arde? E caraghios ºi e absurd. în care þãranii sunt pauperizaþi complet. acum colhoznicã pensionarã. Afarã de ea. ca toate celelalte. Revoltatã. Toate celelalte femei tac. Era o brigadã de femei. Cine nu ieºea la cules i se reducea o zi de muncã. ºi un brigadier-vechil ca mulþi alþii. dar preºedintele se rãfuieºte ºi cu ea. 28 iulie 1994 EROI SAU TRÃDÃTORI DE NEAM? Cu câþiva ani în urmã venea pe la noi fosta mea elevã din anii ’40. foste ale lor cândva. pentru aceleaºi norme ºi aceleaºi rezultate câºtigã mai mult ca noi? îl întreabã Lida într-o zi pe preºedintele colhozului în prezenþa mai multor femei. nãscute ºi promovate de proprietatea de stat sau cea cooperatist-colhoznicã. cu el o sã aibã de a face”. Aceste relaþii antiumane dintre indivizi în procesul de producþie. în ajutor îi sare o vecinã ºi repetã întrebarea. care trebuia sã facã dulceaþã ºi compot. . avea asupra lor efectul ºarpelui boa asupra victimei. Aceasta a fost ºi este cea mai convenabilã ºi mai eficace formã de proprietate prin care statul totalitar a lichidat clasa þãrãnimii de altãdatã ºi a exploatat-o nemilos pe cea colhoznicã.De ce femeile din satul vecin. a adunat femeile ºi a dorit sã verifice faptele din scrisoare. dar în zadar. tot din colhozul nostru. Aºa se strivesc personalitãþile ºi se educã mentalitatea de turmã. sau ale nimãnui. A încercat reporterul sã le dezlege limbile. Situaþii foarte des întâlnite în realitatea noastrã din agriculturã. sunt jefuite în primul rând de cei obraznici ºi leneºi. îþi tai 300 kg de grâu ºi ai sã ºtii altã datã sã-þi þii gura! o repezi preºedintele. iar pãmântul. Un tip care se comporta cu aceastã brigadã de femei ca un vechil de pe moºia boierului.

Un reprezentant tipic al dictaturii proletare. Bãrbaþi. într-o discuþie cu Nana. pe atunci pensionarã. La oraºe ºi sate.relaþii dintre cetãþeni ºi proprietate. în care pentru pãmânt au murit mii de oameni. Unde s-a mai auzit una ca asta? Copii bolnavi fizic ºi mintal. fostã muncitoare la o fabricã de confecþii din Bãlþi. Iatã mentalitatea. Beþii ºi hoþii. indiferenþa ºi slugãrnicia. neomenos. Circa 20 de mii. strivitã ca individ ºi personalitate. apoi zice: „Vreau sã-i scriu o scrisoare. corupþie ºi dezmãþ. existã ºi ea cu frica în oase. Se eschiveazã. acum scuipã pe pãmânt ºi pe vite. om liber ºi independent. nu-i stimeazã pe cei credincioºi. Cu câteva zile în urmã. apaticã ºi decepþionatã. O întreb pentru ce-i trebuie. Se opreºte ºi stã pe gânduri. pilonul statului sovietic. Poate el ne va ajuta”. sã semnez scrisoarea sau nu?”. fãþãrnicie. la întrebarea – 319 – . mã roagã sã-i dau adresa lui Ion Druþã de la Moscova. servilism ºi carierism – metehne aduse ºi promovate cu ajutorul mankurþilor locali de „fratele mai mare” de la rãsãrit. deziluzia. concepþia despre viaþã ºi a unei muncitoare pensionare tipice. într-un sat din raionul Cimiºlia. a ajutat biserica din satul lui. se teme sã semneze o scrisoare particularã pentru I. Prin ’90-’91. fiind sistematic impilatã. ªi erau câteva sute pânã la „eliberarea” din 1944. femei ºi copii. parcã mata nu ºtii câte se pot întâmpla?” Am rãmas perplex. deznaþionalizatã. a personalitãþii. care mai înainte se bãteau de la haturi. Amintiþi-vã de rãscoalele þãrãneºti din toate þãrile ºi de cea de la noi din 1907. Am auzit cã-i om credincios. a speciei umane de la noi. care. cã-i hapsân. „De ce þi-i teamã sã semnezi?” „Ei. la denigrarea valorilor general-umane ºi negarea celor naþionale în ultimii ani. ºi a muncitoarei. Are loc un proces înfloritor de denigrare. lipsitã de demnitatea de om. la tot pasul. asemenea unei ciume au apãrut ºi s-au rãspândit beþia ºi hoþia în masã. Druþã cu o plângere contra unui preot care pe atunci fãcea parte din opoziþie ºi încã nu era simpatizat de stat. Ca un rãspuns la exploatarea nemiloasã ºi a colhoznicei. o femeie cinstitã ºi cumsecade. vreau sã mã plâng de popa de la biserica noastrã. au creat o mentalitate gregarã. Femei alcoolice la sate. Îmi spune fâsticitã: „Dacã-i scriu. au inoculat în decurs de zeci de ani în câteva generaþii frica. Mulþi dintre þãranii individuali. demoralizare ºi abrutizare a individului. pentru care pãmântul ºi animalele de tracþiune erau mai scumpe decât viaþa. a muncit pânã la bãtrâneþe.

politica separatistã pe care o promovaþi volens-nolens înteþeºte ura contra fraþilor noºtri români. pentru cã ei au vin ºi mere ºi trebuie sã le vândã la Tiumen. bigotismului ºi a minciunii. cum fac azi toate naþiunile civilizate. Sclavul trãieºte cu ziua de ieri. cu un trecut furat. umiliþi ºi împilaþi. ciulini. voi sãpaþi groapa în care puteþi cãdea primii. Un om sau un popor bolnav trebuie mai întâi tratat. cu o istorie falsificatã. 17 noiembrie 1994 MINCIUNA MOºIERILOR ROºII – 320 – . el nu face un pas fãrã a consulta poporul. mulþi din pãrinþi au cerut limba rusã. lupta pentru integrarea economiei ºi a spiritualitãþii noastre de pe ambele maluri ale Prutului. În câteva zeci de ani ne-a transformat fraþii de sânge în „jandarmi” ºi în „duºmani”. Am ajuns o specie de oameni fãrã neam ºi fãrã þarã. iar pe ocupanþi în „eliberatori” ºi „salvatori”. iatã de ce minoritãþile naþionale ne hãcuiesc pãmântul. ªi în aceastã direcþie s-a lucrat feroce. Domnilor guvernanþi. Despre demnitatea omeneascã nici vorbã nu poate fi. n-a cruþat nimic pentru a ne mankurtiza ºi deznaþionaliza. care-ºi cer rezolvarea ºi care ne pot face eroi sau trãdãtori de neam. Suntem un popor bolnav. pentru cã ea a rãpit o bucatã din pãmântul þãrii ºi a ucis o jumãtate de mln. aparatul de partid ºi de stat a pus la bãtaie milioane ºi miliarde. de români. Acestea sunt problemele ºi imperativele vremii. vindecat. el nu vrea sã arunce lanþurile robiei. Unica noastrã salvare de la pieire ºi dispariþie este lupta contra obscurantismului. În fiece zi preºedintele republicii stã la sfat cu poporul. pentru trezirea conºtiinþei naþionale ºi unirea forþelor materiale ºi intelectuale ale poporului român. iar Imperiul Rus face ce doreºte cu noi. ne învârtim ºi ne rostogolim încotro bate vântul. ca sã poatã judeca liber ºi logic. Odatã cu dispariþia ei am fost lipsiþi de conºtiinþã ºi demnitate naþionalã. Iatã de ce suntem desconsideraþi.învãþãtorilor „ce limbã strãinã ar dori sã înveþe copiii lor – franceza sau engleza”. Poftim mentalitate. readus la stare normalã. Iar primministrul ºi adjunctul speakerului au încãlecat mârþoaga românofobiei ºi se specializeazã în denigrarea neamului ºi a Þãrii Româneºti. Moscova nu poate fi Meca. Suntem niºte târtani. poftim dorinþã de a intra în „casa comunã” a Europei. Dau cu barda în mamã. sã aibã conºtiinþã naþionalã ºi apoi sã stãm la sfat cu el. iar vântul pe care-l semãnaþi ne va aduce furtunã. „Literatura ºi arta”. frustraþi ºi înºelaþi ca nimeni alþii.

unde þãranii puteau lua credite. li se „lãmureºte”. þi se taie orice poftã de-a deveni proprietar ºi de aceea majoritatea þãranilor considerã deocamdatã cã e mai bine la colhoz.SAU CUM SE ÎMPROPRIETÃRESC ÞÃRANII? Slavã Domnului. cum spuneau niºte femei din raionul Ialoveni. îndatã îþi cade bucuria în scârbã. pietros. Iar inventãm biciclete ºi descoperim Americi. când vine vorba sã taie pãmânt din moºia statului ºi sã-l dea þãranului. de parcã uneltele ºi maºinile agricole nu-s tot ale lor. ºi pe deasupra. li s-a propus niºte pãmânt lutos. Ce-i drept. li se mai fãceau ºi alte înlesniri ca ei sã prindã rãdãcini ºi sã stea bine pe picioare. Prea multã rea voinþã. Sunt speriaþi cã vor trebui sã plãteascã impozite mari. Sã nu uitãm cã era la început de secol ºi s-a – 321 – . împotrivire. în loc sã-i venereze) acum 70 de ani. cei din Sfatul Þãrii. Dar s-au mai fãcut cândva reforme agrare? Da. cu jumãtate de gurã. Bietul nostru Cod funciar ar fi el bun. de care cândva a fost entuziasmat ºi Hitler. oamenilor cã au dreptul la pãmânt ºi tot atunci sunt preveniþi cã n-au sã aibã cu ce-l lucra. agrarieni ºi socialiºti. „unde te faci a lucra. s-au fãcut. dacã n-ar fi atât de formal. cu traista ºi cu sacul mai furãm. Dar când începi sã analizezi puþin cum se face împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt. cã am ajuns la ziua când au dreptul la existenþã mai multe forme de proprietate. cândva noaptea. pe la începutul anilor ’20. taþii ºi buneii noºtri. când moºierilor li s-au lãsat câte 100 ha de pãmânt cu condiþia sã-l lucreze singuri. la 5-6 km depãrtare de sat. De exemplu. mari patrioþi ai neamului ºi oameni deºtepþi ºi cu carte (pe care actualii parlamentari îi ignoreazã ºi-i desconsiderã. au fãcut reforma agrarã. într-o vãgãunã unde nici tractoarele nu lucrau înainte vreme. ºefii se fac a plãti. sã lâncezeascã în proprietatea diabolicã inventatã de Stalin. mai luãm ce-i al nostru ºi ce nu ni s-a dat – ºi o ducem cumva”. la indicaþia celor de sus. Deci se face totul ca þãranii sã nu ia pãmânt. fariseism ºi alte beteºuguri manifestã majoritatea ºefilor de gospodãrii agricole ºi chiar cei din raioane. în loc sã rãsfoim câteva file de istorie ºi sã vedem ce-au fãcut înaintaºii noºtri. când au fost lichidate moºiile ºi iobãgia. se face totul sã menþinem poporul nostru în stare de iobãgie ºi de hoþie. sãrac ºi neputincios. acuma ºi ziua. chipurile. fie chiar ºi pãmântul acestuia din urmã. deschizând bãnci agricole în plase. iar noi. ªi când te gândeºti cã 4-5% de americani (fermieri) hrãnesc toatã America ºi pot hrãni o lume întreagã. cã au sã aibã multe griji pe cap. se fac adunãri prin sate. Dupã astfel de adunãri ºi „lãmuriri”.

adicã ne vom autodistruge ca niºte netoþi. nu al moºierilor sau al statului. morale. practic. completãri sau modificãri în Codul funciar în vederea îmbunãtãþirii lui. va cãpãta un caracter de masã. va fi susþinutã în viaþã deschis de reprezentanþii tuturor puterilor de stat de sus pânã jos. Astãzi þãranii din Strãºeni. Altã formã de gospodãrire este arenda. E vorba de Codul funciar. suspiciuni ºi nedreptãþi. vitele ºi uneltele de muncã. mai ales. 1 decembrie 1994 AVEM OARE NEVOIE DE INTELECTUALI? . am primit 30 de ari de pãmânt.fãcut ceva. aºa spuneau pãrinþii noºtri despre pãrinþii lor.a. pentru cã nu vor fi ambii intelectuali? se plânge o familie de învãþãtori dintr-un sat din raionul Glodeni. lucrãm aproape douãzeci de ani. Intelectualii de astãzi din satele noastre sunt copiii þãranilor de ieri. cod care are imperfecþiuni. mai mult nu ni se cuvine. din care vom putea ieºi numai în cazul în care reforma agrarã. (privind suspendarea pânã la 1 februarie 1995 a unor articole principale ale Codului funciar blocheazã. vom þipa cã facem reforme mari fãrã a schimba nimic în fond. aºa cã copiii lor au dreptul juridic. Mulþi dintre ei au fost cei mai buni gospodari ºi au dat cel mai mult pãmânt. iar noi ne vom bãlãci mulþi ani în mocirla mizeriei materiale ºi.Suntem amândoi învãþãtori. plãtesc colhozului pânã la 80% din recoltã. muncind pe pãmântul lor. Deocamdatã majoritatea parlamentarã nu doreºte sã propunã spre examinare amendamente. Am nimerit într-un cerc vicios. condamnã la pauperizare pãturi întregi sociale. adicã sunt exploataþi ca pe timpul lui Stalin. prin viclenia ei. Apoi cine o sã mai vrea sã ia pãmânt? Peste Prut s-a terminat cu proprietatea stalinistã în agriculturã. Dimpotrivã: ultima hotãrâre din 8 noiembrie a. Ce vor face copiii noºtri în viitor. „Literatura ºi arta”. lacune. cotã – 322 – . împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt ºi tehnicã. greºeli. Peste un an-doi þara va fi în rând cu lumea civilizatã. avem doi copii. iar þãranii nu vor primi pãmânt. se va face într-adevãr. la o cotã de pãmânt cel puþin ca toþi ceilalþi sãteni. pentru care la începutul secolului þãranii plãteau moºierului 50% din recoltã. dacã suntem un stat de drept ºi o þarã democraticã. în anul viitor împroprietãrirea va fi stopatã.c. care provoacã mari nedumeriri. Glodeni º. mersul reformei agrare ºi. ºi vom aþâþa mereu românofobia. Cãlãraºi. care au dat în colhoz pãmântul. unul din autorii de bazã ai acestuia fiind partidul agrarienilor.

dar care nu vor putea deveni nici þãrani. a citi ºi a socoti. avem doi bãieþi. am lucrat 13 ani într-un colhoz. împrejurãrile m-au silit sã abandonez specialitatea ºi sã muncesc în alt domeniu. oameni fãrã cãpãtâi. medicii. Ce ne facem în viitor? se plânge o altã familie de intelectuali din raionul Glodeni. Aveau ºi ei o speranþã. între intelectuali ºi þãrani parcã ar fi trecut o pisicã neagrã – au apãrut suspiciuni.Sunt agronom de profesie. hoinari. pentru cã primii. au contribuit la propãºirea. din pãcate. învãþãtorii. la ocrotirea sãnãtãþii colhoznicilor ºi muncitorilor din sovhozuri. care guverneazã astãzi. Dar. care le-au luat averea cu hapca ºi au folosit-o fãrã nici o recompensã timp de aproape jumãtate de secol. De bine. sã audã cei de sus. la prosperarea materialã ºi spiritualã a satelor pentru o leafã mizerã. mulþi dintre care nu sunt ºi nu vor fi intelectuali. i-au fãcut ceea ce sunt astãzi.46 din noua Constituþie a republicii. i-au cultivat ºi civilizat. Soþia e învãþãtoare. inclusiv pe conducãtorii de tot felul ºi de tot rangul din satele noastre. alþi intelectuali au participat direct la alfabetizarea sãtenilor. cicã. adoptatã de curând în care se spune: „Dreptul la moºtenire a proprietãþii este garantat”?! Pe lângã toate acestea. în fosta campanie electoralã o parte din intelectuali ºi-au dat votul pentru Partidul Agrar. Ei au muncit toatã viaþa. care s-ar putea complica ºi avea urmãri nedorite pentru societatea noastrã. egalã cu cea a þãranului. de rãu.însoþitã de scuzele de rigoare din partea organelor de stat. ducând o viaþã plinã de griji ºi nevoi. am putea lucra mai mult. bibliotecarii. ªI MORAL DREPTUL LA O COTà DE PÃMÂNT. ª-apoi ce ne facem cu art. pentru cã nu vor avea nici o palmã de pãmânt. i-au instruit ºi educat. ºi conducãtorii satelor ar trebui sã dea alarma. sã fie clarvãzãtori ºi sã amelioreze aceastã situaþie. Iar refuzul conducerii republicii de-a împroprietãri intelectualii este o mare nedreptate socialã ºi o crimã faþã de copiii lor. i-au învãþat a scrie. pretind la pãmântul þãranilor. O altã imperfecþiune a Codului funciar este lipsa de logicã la stabilirea – 323 – . . vor fi ºomeri. domnilor guvernanþi. Ni s-au dat 30 de ari de pãmânt. Oare asta e recunoºtinþa celor care au ajuns la putere? Deci INTELECTUALITATEA SATULUI ARE ªI JURIDIC. Bunul-simþ ºi raþiunea ne sugereazã cã EI AU ªI DREPT MORAL la o cotã de pãmânt ca sãtenii care au muncit cu sapa sau pe tractor.

când zeci de mii de intelectuali s-au refugiat din faþa balaurului roºu peste Prut. sunt specialiºti ºi comisii care examineazã ºi examineazã pe faþã ºi pe dos aceastã problemã. deznaþionalizat. N-are dreptul la cotã.32 ha de pãmânt. A lucrat omul în colhoz 13 ani ºi a fost silit de împrejurãri sã plece. Se întâmplã exact ca ºi cu Legea cetãþeniei. Toþi veneticii care au sosit aici cu o zi înainte de adoptarea acestei legi au devenit în mod obligatoriu cetãþeni ai Republicii Moldova. Care om normal s-ar opune – 324 – . Neglijarea ºi ignorarea în continuare a doleanþelor acesteia înseamnã suspiciune ºi duºmãnie faþã de ea. trãsãturã caracteristicã tuturor regimurilor totalitare. ca o turmã fãrã cioban. 15 decembrie 1994 MÃCIUCA ÎN MÂNA PROSTULUI ºI CARUL CU OALE STRICATE Tot ce e raþional e folositor ºi binevenit. mai aproape de adevãr. sunt Codurile funciare ºi experienþa din þãrile vecine: România. de aceea a fost cel mai mankurtizat. Altul a venit în sat – de curând ºi a lucrat un an-doi. poftim. chiar ºi acei care ne scuipã în ochi. când s-a aprobat Codul funciar ºi. Mã rog. rusificat ºi cel mai împilat dintre toate naþiunile din fostul Imperiu sovietic.a. Opriþi-vã! Aþi uitat oare cã tragedia noastrã se trage din anul ’44. mai cu dreptate. spre o societate primitivã. sã munceºti ºi sã respecþi timp de 10 ani Constituþia ºi poporul francez. De ce pensia se stabileºte conform vechimii în muncã ºi mãrimii lefii? Pentru cã aºa e raþional. are dreptul la 1. Pentru a obþine cetãþenia în Franþa e nevoie sã trãieºti. e logic. fãrã tergiversãri. Sau poate nu mai avem nevoie de intelectuali? Lupta împotriva intelectualitãþii ne poate da înapoi cu zeci de ani. Aºadar.unei baze. Codul funciar are nevoie de amendamente. a condiþiilor ºi a dreptului de împroprietãrire cu pãmânt a þãranului. pentru cã aplicarea lui în varianta actualã provoacã mari ºi grave nedreptãþi sociale ce privesc pãturi largi ale populaþiei ºi în primul rând intelectualitatea. Ungaria º. pot exista ºi alte criterii. De ce la împroprietãrirea cu pãmânt nu se stabileºte criteriul de bazã: cât pãmânt a dat persoana respectivã sau pãrinþii ei colhozului ºi câþi ani a muncit ea acolo? Indiferent când. iar majoritatea celor rãmaºi au fost deportaþi în Siberia? Poporul a rãmas fãrã sprijin moral ºi spiritual. „Literatura ºi arta”. completãri ºi precizãri fãcute operativ. Ar fi ceva mai echitabil. Bulgaria.

dupã un pronunþat colorit politic”. savanþii. Deci personalul ºi cheltuielile de întreþinere s-au redus de cel puþin 5 ori.cum s-a întâmplat cã din lista jurnaliºtilor „au cãzut” publiciºtii cu renume.. „Cei aceasta – neglijenþã. „Selecþia pentru viitoarea enciclopedie s-a fãcut însã voluntar. Asachi ”.M. deci este o mare diferenþã.progresului? Sã purcedem deci de pe aceste poziþii la analiza a douã articole apãrute în „ Moldova suveranã ”: „Spiscele” de Andrei Hropotinschi. bunãoarã... la 17 noiembrie.. Mai departe e vorba de ceva mai serios: poziþie ºi concepþie.S.S. prin hotãrârea nr.. artiºtii?” „. Nu 12+4=16 volume. Iatã ºi a doua dezinformare crasã. pentru cã în hotãrârea revãzutã a Guvernului Enciclopedia Naþionalã e proiectatã în 4 volume. Noi leam numi otravã.. ulterior. figureazã în douã liste?” De ce unul figureazã. cã doctorul în filologie. pe publicistul. iar la 19 noiembrie 1991. metode ºi procedee.. rãmânând 25 de colaboratori. încã 4 volume” i se comunicã cititorului în al doilea articol din 3 decembrie. ºi „Enciclopedia nu-i moºie proprie”. deoarece o enciclopedie nu este o moºie proprie. rãfuialã. cum afirmã „M. Din 1968 în republicã a funcþionat Redacþia principalã a Enciclopediei Sovietice Moldoveneºti în cadrul Academiei de ªtiinþe a R. pictorii. superficial. Articolul al doilea e plin de întrebãri de tipul: „Dupã care criteriu au fost aleºi pentru enciclopedie oamenii politici. ci 4 volume. iar altul nu? Precum ºi afirmaþii ºi învinuiri categorice ca: „ Harþagul responsabililor de la redacþia enciclopediei ni se pare neant. Astfel de informaþii sunt numite „alimente” pentru meditaþie”.?” „Cine a luat decizia sã-l scoatã din listã. apoi nu credem cã enciclopedia trebuie lãsatã la cheremul unor diletanþi?!” „Cei incluºi în listã sunt selectaþi conform criteriului: „numai ai noºtri ca brazii”.S. „Actualele pofte sunt exagerat de mari: 12 volume ºi. harababurã politicã sau miopie profesionalã?” „Socotim cã ziarul „Moldova Suveranã” a bãtut la timp – 325 – .. atunci cheltuielile au fost reduse de zeci de ori. Guvernul a transformat-o în Editura Enciclopedicã „ Gh. jurnaliºtii. având 125 de colaboratori.. scriitorii. care au îngroºat norii de deasupra editurii. la 3 decembrie 1994. de exemplu.?” „Cum se întâmplã. compozitorii..646.” „Dacã e sã dezvãluim toate subtilitãþile.. Dacã mai punem la socotealã ºi faptul cã multe ediþii au fost realizate pe banii sponsorilor. Pânã acum autorul articolelor trebuia pur ºi simplu sã citeascã ºi sã copieze atent niºte documente oficiale. Aºa cã prima descoperire senzaþionalã ºi înfricoºãtoare despre ruinarea economicã a republicii din primul articol este prima dezinformare.”.

s-au pãstrat ºi formele de organizare ºi dirijare ale acestor instituþii de stat. redactor-ºef al editurii.a. responsabil de colectarea – 326 – . studierea practicii precursorilor noºtri de la Editura enciclopedicã. ªi totuºi autorul are dreptate parþial: e multã miopie profesionalã ºi harababurã politicã. dar strict necesare. Printr-o scrisoare oficialã. regizorii iluºtri º. muzicienii.M. de cãtre redacþia respectivã care numãrã 8 oameni. În aceastã chestiune am avut o convorbire neplãcutã cu dl H. dar nu în enciclopedie. În el se menþioneazã cã scriitorii. De ce am recurs la aceste metode ºi procedee vechi de selectare ºi recomandare a personalitãþilor marcante? Pentru cã în viaþa noastrã sau pãstrat deocamdatã suprastructurile proprii regimului totalitar. cultura. organizaþii obºteºti etc. Mai întâi s-a alcãtuit un îndrumar metodic pentru redactori ºi autori. ci în paginile ziarului.. 2. s-a fãcut timp de un an de zile. de bine. Statul. mai finanþeazã ºtiinþa.3). care pot pãrea plictisitoare. renumiþii oameni de ºtiinþã ºi tehnicã sunt recomandaþi de conducerea A. uniuni de creaþie. Registrul conþine circa 35 mii de cuvinte-termeni pentru 4 volume.. (pag. ne-au ajutat sã nu dãm în gropi. actorii. Lungu. iar pe parteneri îi considerã mai proºti decât sunt.. alineatul 2. îl numim convenþional capitol. Capitol complicat. ne-am adresat conducerilor ministerelor. Am muncit la el peste o jumãtate de an. Deci. 1993-1994.M. registru controlat ºi precizat în întregime de E. a primelor dicþionare. fiecare a câte 120 coli de autor. sculptorii.” ºi multe altele. care conþinea scopul ºi condiþiile de apreciere. Afirmaþii de felul acesta sunt rezultatul firesc al unei gândiri cam primitive a unui om dezechilibrat ºi iresponsabil. sunt recomandaþi de conducerea uniunilor de creaþie. care se crede mai deºtept decât este. în afarã de cele de la A. fãrã a comite un act duºmãnos ºi iresponsabil.ª. ºi nu cum se afirmã despre el în unul din articole. precar ºi exploziv. Se cuvin mai întâi câteva lãmuriri. Prima etapã de lucru asupra enciclopediei. de rãu. precum ºi a literaturii de specialitate. Corbu. În termenul stabilit am primit aproape toate listele semnate de ºefi ºi chiar cu ºtampile.ª. Practica mea de lucru la editurã timp de aproape 15 ani. alcãtuirea registrului de cuvinte-termeni.alarma. O altã dezinformare. arta. editarea multor antologii de prozã ºi poezie cu ocazia diferitelor aniversãri. instituþiilor ºi organizaþiilor de mai sus ca în termen de 2-3 luni sã ne recomande personalitãþile marcante din colectivele respective. arhitecþii. pictorii. S-o luãm mai bine de la început. cineaºtii. Un capitol. din acest registru – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – a revenit subsemnatului.

Iu. dupã cum se afirmã în ziar. e o muncã grea. miniºtri. Apropo. asta era treaba lor. inclusiv 6 academicieni. entuziasm ºi mijloace. Colesnic. preºedinþi de uniuni º. sã fie numitã „pe furiº”. au fost puse în discuþie la 17 martie a. adicã o tratare a problemei în mod obiectiv. a ziariºtilor. Sociologie ºi Drept.”. Poftim un rãspuns succint la câteva întrebãri din articolele publicate în „M. A urmat apoi o acþiune duºmãnoasã împotriva noastrã în scopul de a compromite. complicatã ºi migãloasã. cum se afirmã în ziar? Mai mult. doctori în ºtiinþe. O altã dezinformare. la care au participat cu vãdit entuziasm ºi cointeresare sute de oameni. ce conþin peste 150 de personalitãþi.ª. Scurt timp dupã aceea unele instituþii ºi organizaþii au prezentat liste suplimentare. (ºedinþa consiliului a fost protocolatã). rezultatele selecþiei. tot prin aceeaºi hotãrâre. – 327 – . volume ce vor însuma ºi scoate la lumina zilei circa 500-600 de personalitãþi marcante din trecut. La consiliu au participat 18 membri.a.). care cere timp. care a lansat deja un volum din „Basarabia necunoscutã”. apoi revãzut. refugiate în Apus ºi deportate în Siberia de cãtre regimurile þarist ºi sovietic de ocupaþie. Scoaterea din anonimat a personalitãþilor celebre din Basarabia.. Secþia de ºtiinþe agricole a A. cu condiþia cã procesul de selectare va continua. acoperite de slin ºi mucegai. altele lucreazã ºi astãzi la ele (Uniunea Pictorilor. calomniate ºi discreditate. Mitropolia º.M. altele cinci fiind în lucru. aproape irealizabil ºi cã el trebuie inclus în normele de muncã ale colaboratorilor. la ºedinþa consiliului redacþional format de Guvern. Poate oare aceastã muncã.t. trecute sub tãcere. ºedinþã la care listele au fost aprobate ºi majoritatea membrilor au cerut ca instituþiile ºi organizaþiile sã continue lucrul de selectare a personalitãþilor marcante în viaþã. care mi-a spus cã lucrul acesta e dificil. a celor decedate din perioada sovieticã. Tot atunci s-au aprobat ºi principiile de bazã de prezentare ºi apreciere a persoanelor cu lucrãri ºi opere contradictorii. cel mai hulit în ziar. Unul din pionierii acestei munci de revalorificare a spiritului nostru naþional este Iu.S.ºi trimiterea materialelor.a. a strangula editura ºi a se rãfui cu directorul ei. precum ºi din prima jumãtate a secolului nostru ºi din secolul trecut. sã-i zicem prealabile. Credem cã în mare am obþinut rezultatul dorit. ªi la acest capitol se va mai lucra mult ºi bine. Mã rog. dumnealui nu mai funcþioneazã la Studioul „Anima-film” din 1992. Institutul de Filozofie. Bucovina ºi Transnistria în decurs de aproape douã secole.

unor ministere. învinuindu-i de miopie politicã. Hropotinschi dã publicitãþii câteva liste ºi douã articole. Aducem la cunoºtinþa cititorului cã în liste e ºi T. Aºa a decurs lucrul la editurã. iar prin afirmaþia atât de boacãnã „numai ai noºtri ca brazii” – de suspiciune faþã de regim. cine a indus în eroare opinia publicã ºi cercurile conducãtoare referitor la enciclopedie. fapt la care puþini s-ar fi încumetat. ªi iatã aici dumnealor au cãlcat în strãchini ºi au dat cu oiºtea-n gard.Colesnic. pag. ªeful Asociaþiei. dându-i o nadã pe care acela a înghiþit-o fãrã a se gândi. dar nu ireparabilã. la obiecþia lui V. redactorulºef A.”.S. neavând listele tuturor personalitãþilor. aproape acum o sutã de ani. cu o þinutã ºtiinþificã impunãtoare. dornic de senzaþii. organizaþii.Mazilu) circa o jumãtate din registrul de cuvinte-termeni. uniuni. ºi D. Când direcþia editurii a prezentat noii conduceri a Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei” (director general Gh. pot sã vã aduc la cunoºtinþã cã prima enciclopedie românã în trei volume solide. unul din cei mai mari ºi lucizi animatori ai noii enciclopedii. degeaba. 18). a fost transmis pe ascuns redacþiei cotidianului guvernamental „M. 16). ca dovadã cã prima etapã de lucru asupra Enciclopediei Naþionale în temei s-a încheiat. Hropotinschi – cotidianul Guvernului „M. ºi I. Oare nu e timpul ca responsabilii sã fie niºte oameni mai aºezaþi. ªi acum apar câteva întrebãri: dar cine ºi-a transformat instituþia în „moºie proprie”: noi – enciclopedia sau A. – 328 – . i-a fãcut un serviciu prost celui de la „M. Dar. redactorul-ºef al „ Sãptãmânii ”. 29. fãrã a se interesa de o problemã atât de serioasã. Sperãm cã informaþia de mai sus este încã un rãspuns la restul întrebãrilor din articolele pomenite ºi încã o dezminþire a afirmaþiilor ºi învinuirilor la adresa noastrã. Apropo. neclarificându-se el însuºi.”? Cine a dat alarma în van. aflat în lucru. iar baba se enciclopedeºte”.S. 28) º. Coval (nr. neºtiind ce se face la editurã.a. a fost editatã în 1898. care în articolul sãu de fond din 7 decembrie 1994 exclamã cu reproº: „Satul arde. dar din exces de zel a început sã dea alarma. cine a rãspândit atâta dezinformare ºi minciunã pe capul cititorilor? Jertfã a acestei influenþe nefaste a cãzut chiar ºi Viorel Mihail. e o greºealã tehnicã. Dacã unii figureazã de douã ori. Aldea-Teodorovici (pag.Mihail cã nici România nu are încã o enciclopedie.”. a sfidat sute de specialiºti din conducerile instituþiilor.S. Þopa (nr. despre care autorul habar nu are. capitolul despre care este vorba mai sus – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – neterminat. S-a comis o încãlcare flagrantã a eticii profesionale.

excludere. Autoritãþile locale. Alegerile locale în sate. Parcã e un vis. chiar în cele mai grele vremuri. mai este de lucru în sens de selectare. dar e frumos. ºi pentru ele face sã mai cheltuieºti. Zilele acestea ne-a vizitat dl M. precum ºi în fostele þãri socialiste. Ne-am gândit la rostul lor ºi ne-am dat seama cã sunt foarte importante. Ea ar putea fi un trunchi la care în viitor. În altã ordine de idei. dispunând de mijloace materiale ºi financiare. colaboratorii editurii. oraºe ºi raioane pot deveni un moment de cotiturã în destinul poporului nostru. Dupã apariþia acestor articole ea s-a tensionat ºi mai tare. meschinãria ºi secretomania. prima etapã de lucru asupra noii Enciclopedii Naþionale. nu-i aºa. Opriþi-vã ºi gândiþi-vã. echilibraþi ºi mai exigenþi faþã de ei înºiºi? Autoritatea statului depinde mult ºi de faptul cât adevãr sau dezinformãri ºi minciunã publicã cotidienele guvernamentale pe paginile lor. Acum seamãnã cu o mãciucã. Atmosfera în jurul editurilor ºi mai ales al celei enciclopedice era încãrcatã mai de mult. editurile enciclopedice. – 329 – . 2 februarie 1995 DEMNITATEA OMENEASCÃ ºI CONºTIINÞA NAÞIONALÃ Se apropie un eveniment mare în viaþa noastrã: alegerile locale din 16 aprilie. cu multã informaþie obiectivã. s-au pãstrat. profesionalism. personalitãþile marcante. precum ºi scoaterea din anonimat a sute de personalitãþi remarcabile. face ºi trebuie sã fie editatã. completare ºi precizare. elaboratã în decurs de 6-7 ani. fie ºi mai restrânse. ºtiinþificã. competenþã. ce reprezintã spiritul. „Literatura ºi arta”. mai frumoasã ºi de a pune bazele uni stat de drept.judicioºi. redactor-ºef al Editurii Enciclopedice din Ucraina. O enciclopedie în 4 volume. Mulþi din conducere au fost dezorientaþi ºi ºi-au schimbat poziþiile. mândria. iar editurile cu un car cu oale. sã te baþi ºi sã suferi. vrem sã informãm cititorul cã în fostele republici unionale. mai chibzuiþi. s-a fãcut cu sârguinþã. mai civilizatã. conºtiinþa naþionalã ale poporului nostru. Chiar în condiþiile de existenþã a unei constituþii ºi legislaþii ciuntite. cã la capitolul cu pricina. în caz contrar vã puteþi alege cu un car cu cioburi. ºi s-a mirat când a auzit cã editura noastrã e pe cale de a fi lichidatã. limitate. în mãsura necesitãþilor. scrutinul dã cetãþenilor posibilitãþi de a-ºi organiza o viaþã mai demnã. s-ar adãuga câte un volum dupã modelul celei britanice. excluzând ideologia. Zeabliuk. Mãciuca în mâna prostului e o armã periculoasã. Noi. e bine fãcut. imperfecte. suntem ferm convinºi cã ceea ce s-a fãcut pânã acuma. cartea de vizitã.

Se zvoneºte însã cã electoratul s-a cam sãturat de alegeri. unindu-se. într-adevãr. dar asta înseamnã sã mai pierdem 2-3 ani. pot favoriza o a doua renaºtere a conºtiinþei naþionale româneºti. pot spulbera sentimentele de umilinþã ºi inferioritate. medicinã. împroprietãrirea þãranilor ºi intelectualilor. iar unele formaþiuni politice s-au dezis de astfel de acþiuni. al primarilor ºi consilierilor din sate. am dat circa 20% din numãrul de mandate din – 330 – . muncitori. pânã la noile alegeri. obscurantismul. sã ocupãm o poziþie de observatori impasibili? Se poate. în timpul iernii. Iar în oraºe. „graþie” pasivitãþii moldovenilor. deschide ateliere de artizanat. Cum pot fi realizate posibilitãþile ºi perspectivele de mai sus? Prin ºi cu ajutorul autoritãþilor locale. propunând amendamente radicale la construcþia ºi legislaþia în vigoare. De aceea în þãrile occidentale li se atribuie o importanþã mare. ºi desfãºura multe alte activitãþi. când prin divizarea miºcãrilor ºi forþelor politice în zeci de partide. frica ºi românofobia din sufletul ºi mintea moldovenilor. Conducãtorii acestor organe. talpa conducerii de sus. pot exercita o influenþã puternicã asupra instituþiilor republicane. atunci noi repetãm greºelile din februarie 1994. mai ales. ambiþiilor unora ºi indiferenþei altora. întemeia mici întreprinderi industriale pe baza materiei prime locale. contribuind astfel la instituirea unui stat de drept. pot restabili astfel demnitatea de om în locul mentalitãþii de turmã. culturã. susþinând ºi promovând persoane cu merit în rol de lideri la alegerile parlamentare ºi prezidenþiale. sã ne dea ºi sã ne facã? Sã ignorãm aceastã posibilitate. pe care trebuie sã-i alegem. pot dezvolta meºteºugurile populare. un punct de cotiturã în viaþa noastrã. oraºe ºi raioane. temelia. indiferent. el poate favoriza alegerea în organele locale a unor oameni oneºti. cã nu mai doreºte sã se prezinte la urne. construi drumuri ºi localuri pentru învãþãmânt. Ei pot urgenta reforma economicã ºi cea agrarã. ªi mã întreb: de ce nu am folosi din plin aceste posibilitãþi? Ce aºteptãm? Cine ºi ce sã ne aducã. ale cãror cereri în numãr de peste 200 mii au umplut dulapurile ºi mesele multor primãrii. inteligenþi. pentru cã el poate schimba baza. poate face sã triumfe raþiunea ºi bunulsimþ.pot amenaja localitãþile. ªi ce pot da alegerile locale nu pot da cele parlamentare sau prezidenþiale. ocroti mediul. am derutat locuitorii de la sate ºi am lãsat electoratul la cheremul partidului agrarian. Scrutinul actual poate deveni. necesare. cã e decepþionat. la rândul lor. Dacã e aºa.

parlamentul actual agrarienilor ºi interfrontiºtilor. Deci, consider cã toþi ca unul, in corpore, trebuie sã participãm la aceastã campanie, sã lãmurim rostul ºi scopul acestui scrutin ºi sã mobilizãm locuitorii satelor ºi ai oraºelor sã vinã la alegeri, cãci ele pot însemna o cotiturã iniþiatã de jos în viaþa noastrã. Satele au nevoie de lãmuriri, explicaþii, îndrumãri. Trebuie sã le ajutãm, pentru cã acolo sunt pãrinþii, bunicii, strãbunicii noºtri, talpa þãrii, acolo sunt rãdãcinile ºi izvoarele neamului nostru românesc. Trebuie sã-i ajutãm pentru cã sunt înºelaþi, mankurtizaþi ºi rãtãciþi. ªi ei nu mai vor sã voteze pentru venetici, pentru cei propuºi de sus sau chiar de organele locale. Pãi, tocmai asta trebuie sã li se lãmureascã oamenilor, cã aceste alegeri, spre deosebire de toate celelalte, sunt modalitatea cea mai eficace deocamdatã de manifestare ºi confirmare a voinþei ºi doleanþelor cetãþenilor noºtri. Legislaþia în vigoare dã câteva posibilitãþi de realizare a acestor aspiraþii ºi anume: Candidaturile pentru postul de primar ºi de consilier pot fi propuse de cãtre toate blocurile ºi partidele politice înregistrate; 5-10 sãteni mai lucizi, mai cu autoritate în sat, formând un grup de iniþiativã, îi conving pe oamenii cei mai cinstiþi, muncitorii, competenþi sã candideze pentru funcþiile de primari ºi consilieri. Propunerile acestui grup sunt valabile în cazul în care candidatura pentru postul de primar este susþinutã de 4% sau cel puþin 150 de persoane din numãrul de alegãtori, iar cea a consilierilor – de 2% sau minimum 50 de persoane, acestea fiind confirmate prin liste cu semnãturi. Având aceastã susþinere, cei mai îndrãzneþi cetãþeni îºi propun singuri în mod independent candidaturile în buletinul de vot pentru posturile de mai sus. Afarã de aceasta: candidatul pentru postul de primar trebuie sã aibã minimum 25 de ani ºi 5 ani trãiþi în localitatea respectivã, iar consilierii – 21ºi, respectiv, 2 ani. Alte informaþii suplimentare le puteþi obþine la sectoarele de alegeri. Dupã cum vedeþi, procedura de propunere a candidaþilor este destul de simplã ºi realizabilã. ªi dacã acest grup de iniþiativã îi va propune pe cei mai buni consãteni, care îºi dau consimþãmântul, ºi în nici un caz rude sau prieteni, dacã aceºtia nu meritã, suntem siguri cã satul îi va susþine ºi candidaturile acestora vor fi alese în conducerea localã. Aºa se face în Franþa, Germania, Italia, Elveþia ºi alte þãri. Doar adeseori citim ºi auzim despre mulþi primari cu renume. ªi azi se mai întâlnesc pe ici-pe colo ºi la noi din acei care þin într-adevãr la consãtenii

– 331 –

lor. Pe parcursul campaniei electorale în ajutorul acestor grupuri de iniþiativã vor veni, practic ºi teoretic, liderii partidelor ºi formaþiunilor politice democratice din centru sau prin intermediul secþiilor raionale. O garanþie de succes al scrutinului ar constitui-o ºi faptul dacã mãtuºa Mãrioara ºi moº Gheorghe ar primi în ziua alegerilor cel mult douã buletine – unul, sã zicem, cu candidaturile propuse din oficiu, ºi altul cu cele independente, propuse de consãtenii lor – ºi nu zece-douãzeci, cum s-a mai întâmplat, cu care ei nu ºtiu ce sã facã ºi pe care, împreunã cu paºaportul, le aruncã în urnã. Un factor important în procesul de renaºtere ºi prosperare materialã ºi spiritualã a societãþii îl constituie poziþia intelectualilor ºi, în primul rând, a celor de la sate. E vorba de un mare detaºament de cadre didactice, medici, bibliotecari, directori de case de culturã, ingineri ºi chiar agronomi, de zeci ºi sute de specialiºti în fiecare sat, care ar putea face minuni, dacã ar vrea. E o mare datorie moralã ºi o responsabilitate civicã faþã de consãteni. Vor fi pasivi, indiferenþi sau se va trezi în ei o ambiþie bunã de a schimba ceva spre mai bine în destinul poporului? Se vor încadra în campania electoralã cu toatã inima, cu toatã râvna ºi dorinþa de a participa activ la selectarea, propunerea ºi susþinerea candidaturilor celor mai cinstiþi, mai harnici ºi mai culþi sãteni pentru organele locale sau se vor vãicãri în continuare? E timpul sã exclamãm: Jos birocraþii, diletanþii, leneºii, fariseii, hoþii ºi beþivii din organele ºi organizaþiile de stat! Dragi pedagogi, medici, ingineri, agronomi ºi alþi intelectuali, de la fiecare se cere sã fie cetãþean, sã-ºi stimeze profesiune, sã fie ceva mai dârz ºi principial în rezolvarea problemelor, în atingerea unor mari scopuri sociale, adicã se cere puþin, cât ne lasã inima, ca sã nu ne mustre conºtiinþa pentru faptul cã n-am fãcut nimic pentru noi ºi neamul nostru. De dumneavoastrã depinde în mare mãsurã cine va nimeri în organele de conducere locale: oameni sau creaturi, ºi cine ne va conduce satele, raioanele, oraºele. Aºadar, salvarea e în mâinile noastre. Nimeni nu ne poate ajuta cu nimic. Un individ, ca ºi o comunitate, trezindu-se dintr-un somn letargic, se poate dezmetici, îºi poate scoate albeaþa de pe ochi ºi scutura minciuna ºi întunericul din creier, se poate ridica în picioare ºi privi la soare, are ºansa de a deveni om. Aceste ºanse sunt rare, una la doi-trei ani. Deci, s-o folosim raþional, sã n-o ratãm, cum s-a mai întâmplat, cãci meºteri mai suntem la aºa ceva. Avem noi oare demnitatea de oameni de a ne

– 332 –

afirma ca naþiune, ca cei din Þãrile Baltice sau din Cecenia? Iatã încã o ºansã de a ne alege conducerea pe care o meritãm. „Literatura ºi arta”, 23 februarie 1995

DILETANÞI, FANFARONI ºI BIROCRAÞI
La 20 martie, în urma a douã anunþuri fãcute în timpul telejurnalului „Mesager”, am vizionat la TVM, cu o mare întârziere, pe la orele 22.00, „reflecþiile” la evenimentele care au avut loc ziua în Piaþa Marii Adunãri Naþionale. O ºedinþã cu reflecþii ale unui grup de ºefi din echipa guvernamentalã, prezidatã de dl viceprim-ministru Gr. Ojog. O ºedinþã organizatã ºi þinutã la Guvern fulger, ca dupã un mare cutremur sau potop. ªi niºte reflecþii profunde, la genunchiul broaºtei, pentru oameni naivi, ale unor feþe, una ca una, cenuºii ºi posace, speriate ºi derutate, care bâlbâiau ºi îndrugau cã Parlamentul a hotãrât, executivul executã, mitingul n-a fost autorizat, se încalcã legea ºi constituþia, participanþii þipau, nu ºtiau nici ei ce doresc ºi tot bâlbâieli de felul acesta, înºirate de miniºtri, rectori ºi alþi diriguitori, care priveau în pãmânt. Îþi venea sã plângi de atâta sãrãcie de minte ºi minciunã, ºi sã râzi de atâta caraghioslâc. O adevãratã tragicomedie. ªi ea a þinut peste o sãptãmânã, când dl Gr. Ojog zicea cã e nevoie de o altã comisie, cã aceasta nu e competentã, iar dl P. Gaugaº afirma contrariul, cã comisia e competentã ºi poate soluþiona toate problemele, ºi n-am mai înþeles, din spusele contradictorii, existã sau nu o hotãrâre a colegiului Ministerului Învãþãmântului sau e numai un proiect cu privire la cursul de Limbã ºi cel de Istorie a Moldovei ºi poveºti tot de felul acesta. În lupta contra acestor intenþii ºi acþiuni josnice, machiavelice, de o nouã îndobitocire ºi idiotizare a unui popor, cum s-a procedat deja aproape o jumãtate de secol pe acest pãmânt ºi se mai continuã ºi astãzi de cãtre proprii guvernanþi, sunt bune, dle P. Lucinschi, preºedinte al Parlamentului, toate metodele ºi mitingurile din Piaþa Marii Adunãri Naþionale. N-o faceþi pe supãraþii ºi mai încet cu ameninþãrile. Nu e cinstit ºi nu vã stã bine. Voi singuri aþi recurs la jocul de-a bumerangul, nu ºtiaþi cã e periculos ºi loveºte dureros? Aþi plasat mine care au început sã explodeze. Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni. Ce-i drept, cu întârziere, s-a inclus furios în lupta contra tineretului studios ºi a opoziþiei dl prim-ministru A. Sangheli, operând cu calomnii ºi foarte multe dezinformãri. Simþind cã li se clatinã fotoliile, zilnic se buluceau la Radio ºi Televiziune (probabil, cu autorizaþia dlui Usatâi) cu tot felul de insinuãri la adresa tineretului, a intelectualitãþii ºi a

– 333 –

neamului românesc. Fioros ºi oribil a apãrut pe ecran ºi dl V. Senic, orbit de ura lui patologicã faþã de þarã ºi poporul nostru românesc, faþã de opoziþie, care, chipurile, face un joc politic, se rãfuieºte pentru înfrângerea suferitã în februarie 1994, scoþând mulþimea în stradã. Minciuni sfruntate, mulþimea aceasta nu e turmã, lumea iese singurã în piaþã. Uitaþi-vã ce se face la Bucureºti, Budapesta, Moscova, Paris, Londra, Berlin... Pieþele sunt pline de lume, uneori chiar ºi cu tractoare. „Vox populi, vox dei”. Auziþi? Cum de-au îndrãznit niºte elevi, studenþi, pedagogi ºi pãrinþi, la care s-au alãturat apoi ºomeri ºi þãrani din satele din împrejurimi, sã încalce interdicþiile Parlamentului, Guvernului, Primãriei? Cum de-a îndrãznit Kopernik ºi Galilei sã afirme cã Pãmântul e rotund ºi se învârteºte, încãlcând canoanele bisericii catolice ºi ale inchiziþiei? Câtã impertinenþã ºi obrãznicie! Cum de-au îndrãznit þãranii, muncitorii ºi intelectualii moldoveni, câþiva ani în urmã, fãrã autorizaþii, sã vinã de trei ori la Chiºinãu, câte o jumãtate de milion, sã cearã limbã, alfabet, stemã, drapel, suveranitate ºi independenþã, sã rãstoarne temeliile Imperiului Sovietic, stabilite tot de cãtre o Constituþie, un parlament, un guvern ºi un executiv orãºenesc Chiºinãu? Poate cã toþi trebuiau sã fie cuminþei, ascultãtori, sã stea acasã pe cuptor? ªi aproape toþi cei din ºedinþa sus-pomenitã cãutau capul relelor, rãufãcãtorilor, organizatorii ºi diversioniºtii, care au indus în eroare elevi, studenþi, pedagogi, pãrinþi, i-au scos în piaþã sã þipe fãrã nici un motiv. Deci, organizatori ºi diversioniºti, care încalcã liniºtea ºi ordinea publicã, care nici în ruptul capului nu vor sã fie liniºte, pace ºi „ghine” în „þãriºoara” noastrã. O metodã foarte cunoscutã de a depista rãufãcãtorii. Ea nu vã aminteºte de niºte timpuri nu prea îndepãrtate? Mie – da. Domnilor guvernanþi, cauzele le-aþi creat voi, nu cãutaþi þapi ispãºitori ºi copite de cai morþi. Ce-a fost ºi ce-o mai fi, cã în viitor multe au sã mai fie, revoltele abia încep, sunt consecinþe reale ale unor acþiuni nesãbuite, antiumane ºi antinaþionale ale întregii conduceri agrariene. Mai pe scurt, cum e turcul ºi pistolul, sau – dupã sac ºi petec. Aºa cã uitaþi-vã mai întâi în oglindã la domniile voastre ºi nu faceþi pe mironosiþele, pe mortul în pãpuºoi cu sacul plin. Intelectualitatea vrea istoria neamului românesc a lui N. Iorga, nu surogat de la Tiraºpolea sau a lui Mohov, Sovietov, Stratievski º.a. Limba românã a lui Eminescu, nu scornelile lui Stalin, I.D. Ceban, Iakovlev, Stati, vrea un ministru de învãþãmânt ºi un rector de universitate

– 334 –

cu ceva scrupule, puþinã carte ºi un pic de bãrbãþie. Evenimentele din zilele urmãtoare au demonstrat cã minciuna, fariseismul ºi frica nu mai au efect. Ce m-a fãcut sã pun mâna pe toc ºi sã reflectez ºi eu referitor la „reflecþiile” acelor demnitari din Guvern? ªi gestul meu este o consecinþã a unor cauze care se aflã în felul de a fi ºi în comportamentul câtorva dregãtori din actualul Guvern. Este un rezultat al relaþiilor mele de muncã ºi de serviciu, pe care le-am avut timp de peste o jumãtate de an cu câþiva din guvernatorii de astãzi. Sã ne întoarcem puþin înapoi ºi sã vedem ce istorie curioasã, demascatoare ºi plinã de învãþãminte s-a întâmplat pânã la aceste evenimente, care confirmã ºi concretizeazã exact cele anticipate. La sfârºitul anului 1993 fostul Guvern al republicii a comandat Editurii Enciclopedice „Gh. Asachi ” o carte de vizitã – „Republica Moldova. Consemnãri” – pentru a o înmâna oaspeþilor, inclusiv turiºtilor care ne viziteazã þara. O broºurã de 2,5 coli, inclusiv o coalã de text ºi ceva fotografii. O iniþiativã bunã. Am fost numai redactor. Am comandat textul domnului N. Misail. Prin luna mai 1994 l-am avut. Conþinea: date generale, aºezarea geograficã, scurt istoric, forma de stat, economia (agricultura, industria, transportul), viaþa spiritualã; învãþãmântul, ºtiinþa, medicina, cultul religios, cultura, teatrul, literatura, muzica, cinematografia, pictura, arhitectura, ziaristica, sportul, turismul º.a. Primele capitole au câte 1-2, celelalte 0,5-1,0 pagini. Despre toate câte puþin. S-au inclus evenimentele cele mai importante, personalitãþile marcante din trecut ºi prezent, indicii cei mai caracteristici, totul pe cât posibil exprimat prin date statistice ºi comparaþii. Autorul N. Misail, subsemnatul, redactorul-ºef E. Lungu, redactorul V. Romanciuc ºi directorul Iu. Colesnic ne-am strãduit sã fim cât mai obiectivi, sã reflectãm starea realã de lucruri din republicã cu realizãrile, problemele, greutãþile ei. Credeam cã orice vizitator, timp de o orã, dupã cinã, în hotel, stând în fotoliu, trãgând o pipã, o va rãsfoi, va citi ºi va lua cunoºtinþã de republicã. Broºura crea o imagine succintã, dar veridicã a republicii noastre. Am prezentat manuscrisul spre aprobare dlui G. Lupoi, viceministru de stat, 25 de pagini au fost examinate douã luni de zile. Mã rog, voia la cei mari. Mi-am dat seama cã ºefii nu sunt siguri de sine ºi nu-s stãpâni pe situaþie. Guvernul era abia format de câteva luni, era încã nou, lucrãtorii – modeºti ºi timizi. La o replicã a mea cã va fi o carte bunã, mi s-a rãspuns „foarte bunã”. Extrema putea deveni un semn de

– 335 –

prost augur. Mi s-a spus sã mai prezint manuscrisul încã o datã înainte de a fi dat la tipar, ceea ce am ºi fãcut peste trei luni. Acum era ceva mai îngrijit ortografic ºi cizelat stilistic, având 60 de fotografii bune color. De data aceasta examinarea lui a durat peste douã luni, au fost cerute avize de la 10 ministere ºi departamente. Deci o broºurã se scrie circa o jumãtate de an ºi se analizeazã cam tot atâta timp. Randamentul eficacitãþii activitãþii unor membri ai Guvernului e egal cu zero. Pe timpul bolºevicilor pentru acest lucru se cerea maximum una-douã sãptãmâni. Mulþi din ei se strãduiau sã respecte ºi termenele. Ce conþineau avizele de mai sus ºi cum au fost totalizate? În ºase ministere de bazã (economie, agriculturã, finanþe º.a.) s-au nimerit oameni pragmatici ºi au recomandat manuscrisul spre editare cu anumite precizãri, completãri, obiecþii cu care suntem de acord ºi care se pot realiza imediat. Majoritatea obiecþiilor Institutului de Istorie al Academiei de ªtiinþe sunt concrete, acceptabile ºi se pot realiza ºi ele uºor. Dupã o discuþie la Ministerul Culturii cu adjunctul dl I. Pãcuraru ºi doi ºefi de direcþii, avizul primar foarte negativ, plin de afirmaþii abstracte, a fost înlocuit cu câteva propuneri concrete, precizãri ºi corectãri fireºti, care s-au fãcut pe loc. Aºadar, au rãmas douã avize tendenþioase ºi distrugãtoare, care sunt cate-goric împotriva editãrii cãrþii. Primul, de la dl Gh. Mazilu, ºef al Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei”, e plin de insinuãri generale de tipul: „Autorii nu au o concepþie clarã, ce ar însemna o carte de vizitã a unei þãri”, „în text dominã mentalitatea de miting cu întrebãri subiective ºi tendenþioase, cu un vãdit scepticism faþã de destinul Republicii Moldova”, „de tendenþionism ideologic sufãr”; „date generale”, „scurt istoric”, „economia naþionalã”, „compartimentul viaþã spiritualã, numeroase date statistice”, „o asemenea carte de vizitã poate doar trezi repulsie la vizitatorii strãini”, „autorii... mai degrabã compromit imaginea statului Republica Moldova decât o susþin” ºi ultima sentinþã, care deschide Cutia Pandorei ºi, volens-nolens, demascã, divulgã gândurile secrete ale citatelor de mai sus ºi ale altora de felul acesta, este „...întreaga naraþiune e împãnatã de fapte ºi momente de micã însemnãtate, interpretate ºi comentate de pe poziþii unioniste”. Asta-i, domnilor, grija, durerea ºi frica dlui Gh. Mazilu pentru „þãriºoarã”, lupta cu ideile ºi poziþiile unioniste, lipsa în manuscris a veninului, vrajbei ºi românofobiei împotriva neamului ºi a Þãrii Româneºti. Pãziþi-vã de oamenii negri în cerul gurii, ranchiunoºi, care dau cu barda în neamul nostru, care au închis o enciclopedie, în care trebuiau sã fie scoase din anonimat ºi valorificate peste o mie de personalitãþi

– 336 –

marcante basarabene, bucovinene, transnistrene din secolul trecut ºi din prima jumãtate a secolului nostru, þinute în arhive sub ºapte lacãte de Imperiile Rus ºi cel Sovietic, sub ocupaþia cãrora am avut fericirea sã ne aflãm. Iatã unul din cei mai activi producãtori ºi promotori ai românofobiei, ai mankurtizãrii ºi distrugerii conºtiinþei naþionale româneºti în Republica Moldova. ªi al doilea aviz, la fel împotriva editãrii acestui manuscris, foarte concret, spre deosebire de cel de mai sus, este al Secþiei de probleme sociale ºi umanistice a Cancelariei de stat a Republicii Moldova. Aici sa operat fãrã menajamente ºi eufemisme, lucrurilor li s-au spus pe nume. Sã citãm câteva alineate, sã vedem ce gândesc unii dregãtori din Guvern, sã ne dãm seama de unde porneºte fanfaronada, unde e unul din izvoarele românofobiei, care emanã permanent suspiciune ºi urã contra þãrii ºi a neamului românesc: „Trãsãturile de caracter ale moldovenilor sunt prezentate exclusiv prin spusele lui D. Cantemir, exprimate cu 300 de ani în urmã” (pag.1)” – puþin umor ºi autocriticã supãrã, se pare cã demnitarii n-au citit nimic din literatura clasicã francezã ºi cea rusã despre popoarele respective. „De fiecare datã, la începutul unui compartiment, expunerea începe cu evidenþierea aspectelor negative: în prezent Moldova traverseazã o gravã crizã socialã ºi economicã... (pag.5)”, „industria Republicii Moldova poartã ºi ea amprentele crizei economice (pag.6)”, acest gând e prezent de câteva ori ºi el supãrã la fel urechea diriguitorilor de parcã „þãriºoara” noastrã s-ar afla într-o perioadã de dezvoltare ºi înflorire, de parcã nam mai ºti ce sã facem de atâta bine. Niºte simple constatãri ale realitãþilor noastre, ca, de exemplu: „cu toate cã inflaþia în Republica Moldova a înregistrat în ultimul an cel mai înalt nivel din lume”, „complexul agroindustrial al republicii este marcat ºi el de transformãrile ce au loc în þãrile postcomuniste (pag. 6)”, „o serioasã modernizare necesitã ºi cele 10 mii kilometri de drumuri (pag. 7”, „clima ºi landºaftul R.M. ar putea oferi ºanse mai mari industriei turismului (pag. 12)” º. a. constatãri, care ar mobiliza societatea ºi statul la ieºirea din crizã, duc la urmãtoarea concluzie: „Lectura acestor pagini creeazã impresia cã autorul urmãreºte scopul sã scoatã în evidenþã în primul rând neajunsurile”. A fost nevoie numai de o jumãtate de an ca partidul agrarian de guvernãmânt sã se îmbolnãveascã de o boalã numitã „lãudãroºenie”, „fanfaronadã” (lachirovcã), împotriva cãreia chiar ºi fostul partid comunist în decurs de 70 de ani a adoptat douã hotãrâri serioase, condamnând acest fenomen periculos pentru societate.

– 337 –

Urmãtoarele pasaje sunt calificate drept „afirmaþii discutabile, date care nu ar fi neapãrat sã fie incluse în aceastã carte”; „canonic Biserica Ortodoxã din Moldova este supusã Patriarhiei de la Moscova. Printr-un act din 19 decembrie 1992 al sfântului sinod Patriarhia românã a reactivat Mitropolia Basarabiei (stil vechi), cu reºedinþa la Chiºinãu, la cererea unui grup de feþe bisericeºti din Moldova. În fruntea ei a fost desemnat Episcopul de Bãlþi Petru”, „o perioadã sumbrã pentru literatura din R.M. este cea a dominaþiei bolºevice, când se promoveazã insistent politica fabricãrii unei „limbi moldoveneºti” ºi a unei „literaturi sovietice moldoveneºti (pag.10)”, „la 3 noiembrie (parlamentul) alege drept stemã de Stat strãvechiul simbol al românilor moldoveni – capul de bour – (pag. 3)”. Cineva e contra clasicilor muzicii româneºti George Enescu ºi Alexandru Cristea ºi-i scoate din text. Poftim nume, date ºi informaþii discutabile ºi de prisos, care pot fi uºor excluse din carte. În continuare în aviz se spune: „Pentru a nu nimeri în situaþii delicate este necesar ca autorul sã-ºi îndrepte atenþia asupra marilor valori ale acestui pãmânt ºi ale acestui neam” – vorbe, ºi toate de clacã. Ni se mai imputã cã textul abundã în vocabule neadecvate: „ideologia separatismului ºi a conservatismului bolºevic”, „greve împotriva limbii”, „dominaþie bolºevicã”, „jug spiritual” º.a., care se referã în text la conducerea ºi la regimul lui Smirnov ºi Maracuþa din Transnistria. Doamne, unii au încurcat stânga cu dreapta ºi ziua cu noaptea. Ei vor dansuri, cântece, fanfare ºi festivaluri. Altceva nimic. Marasm mai ceva ca pe timpuri. Sã continuãm ºi cu ceva admonestãri: „De fapt se face multã politicã (anexarea Basarabiei (la Rusia) – pag. 2, Sfatul Þãrii, Unirea (la România în 1918) – pag. 2, deportãrile în masã – pag. 3, foametea organizatã – pag. 2, ideologia separatismului – pag. 4)”. Vedeþi Dumneavoastrã, asta-i buba, asta-i supãrã pe guvernanþii noºtri. Aceste mari adevãruri istorice, aceste jaloane în istoria tragicã a moldovenilor, jumãtate de secol ascunse sau falsificate, care în avizul dlui Gh. Mazilu sunt numite „fapte ºi momente de micã însemnãtate”, „tendenþionism ideologic”, iar în ultimul aviz sunt atestate ca „multã politicã”, ºi împreunã luate sunt determinate ca „poziþii unioniste”, care acþioneazã asupra dregãtorilor ca tãmâia asupra necuratului. ªi ultimul aviz se terminã cu: „Cartea nu poate fi recomandatã pentru tipar...” Decizia finalã de închidere a cãrþii date a fost adoptatã de dl G. Lupoi pe baza ultimelor douã avize – unul general ºi abstract, altul

– 338 –

foarte concret – ambele categoric contra, ignorându-se avizele pozitive cu ceva obiecþii acceptabile ale celor ºase ministere ºi altele douã cu obiecþii mai multe ºi mai serioase, pe care la fel, în mod selectiv, le acceptãm. ªi, din pãcate, a fost strangulatã o carte bunã, care seamãnã mult cu alta, analogicã, ce prezenta Germania în lume, peste care am dat întâmplãtor mai târziu, la o expoziþie de carte germanã, organizatã la Chiºinãu. În una din ultimele convorbiri telefonice cu dl ministru adjunct mi s-a spus cã manuscrisul e foarte prost, în viitor nu pot avea loc nici un fel de tratative ºi compromisuri de a urni totuºi piatra din loc, o nouã audienþã mi s-a refuzat ºi pentru noi tratative mi-a fost recomandatã dna S. Bolduratu. Ce minune! Un manuscris, care în august era foarte bun, peste patru luni, în ianuarie, a devenit foarte prost. Dorind sincer sã editãm cartea, am cãutat în modul cel mai serios sã capãt o audienþã mai sus, la dl Gh. Gusac, ministru de stat ºi, fãrã a ceda în mare, fãrã a o vinde pe mama, sã soluþionãm problema. Am cerut foarte insistent prin secretarã o audienþã. Am aºteptat douã sãptãmâni, dar totul a fost în van. ªefii parcã s-au sfãtuit între ei. Audienþã nu mi-au acordat. Atunci am fost la dna S. Bolduratu. M-a ascultat atentã, parcã mi-a înþeles intenþiile bune de a nu îngropa un lucru bun, fãcut pe jumãtate, de a nu arunca pe vânt circa 6 mii lei cheltuiþi deja, mi-a spus cã ea, în urma unui astfel de aviz negativ ca al ministrului adjunct, nu poate rezolva cazul pozitiv ºi mi-a recomandat ºi promis sã intrãm împreunã mai sus, la viceprim-ministrul dl Gr. Ojog. Am fost de acord ºi chiar m-am bucurat cã am ocazia sã-i aduc la cunoºtinþã unei persoane atât de sus-puse ºi alte fapte de comportare samavolnicã, josnicã a unor demnitari subalterni din domeniul culturii pe care-l conduce. Am telefonat mai bine de-o sãptãmânã ºi degeaba. Dl Gr. Ojog era veºnic sau ocupat, sau plecat. Atunci dna S. Bolduratu mi-a spus sã mai aºtept pânã când îmi va telefona ea. Îi sunt recunoscãtor pentru intenþiile bune. Am mai aºteptat vreo douã sãptãmâni, dar în zadar. Am înþeles cã ºi dl Gr. Ojog, ca ºi subalternii sãi, nu doreºte sã se întâlneascã, nici chiar în interes de serviciu, cu cetãþenii. Trebuie sã-i asculþi, sã cercetezi cazul, sã promiþi ceva, sã iei mãsuri. Dar de unde? Þi-ai gãsit omul! Cu cât e mai plãcut ºi mai fotogenic sã înmânezi cheile de la o casã nouã unei familii de sinistraþi. M-am ciocnit de o altã boalã veche – birocratismul. ªi eu, care fãcând slujbã la stat aproape 50 de ani, am fost în audienþã la majoritatea secretarilor cu ideologia ai c.c.,

– 339 –

miniºtri, ºi viceprimi-miniºtri (Tcaci, Cornovan, Corobceanu, Calin º.a.) în aceeaºi zi sau a doua zi, care, la rugãminte, rezolvau unele probleme, am aºteptat în zilele noastre de democraþie sãptãmâni ºi luni de zile ca sã nimeresc, în interes de serviciu, la câþiva din funcþionarii Guvernului ºi totul a fost în zadar. Dacã aþi auzi ce spun pe ºoptite unele secretare ºi dactilografe despre subalternii ºefilor din aparatul de stat. Sunt atât de mulþi în ultima vreme, toþi rotunjori, durdulii, rotofei, grãsuþi ºi rumeori, parcã-s fãcuþi de-o mamã, unul aduce o hârtie la maºinã, iar altul vine ºi-o ia. Redactilografiem de ne spetim, cã ei îs mulþi, dar nu ºtiu a scrie sau a corecta o simplã scrisoare. Iatã în privinþa slujbaºilor, funcþionarilor de stat, care, cicã, ating cifra de douãzeci de mii ºi sunt atacaþi de microbul birocratismului, batem recordul ºi ocupãm unul din primele locuri în ce priveºte densitatea ºi numãrul lor la kilometru pãtrat ºi pe cap de locuitor, întrecând de circa 4-5 ori cele mai dezvoltate þãri din Europa Occidentalã. Oameni buni, guvernanþii noºtri sunt foarte bolnavi, în mai puþin de un an mulþi agrarieni ºi adepþii lor, fiind la putere, fenomen social care stricã cel mai mult omul lipsit de culturã, s-au îmbolnãvit foarte grav de fanfaronadã, birocratism ºi suspiciune faþã de cetãþeni. Stimaþi cititori ºi alegãtori, ei trebuie trataþi, vindecaþi, ei trebuie trecuþi în opoziþie, sã-ºi mai revinã, sã se trezeascã, cã au prins la seu, mulþi sau obrãznicit, calcã în strãchini ºi au uitat ce-i aceea greblã. În lupta contra diletantismului, obscurantismului, minciunii ºi fariseismului raþiunea, adevãrul ºi demnitatea, stegarul cãrora este tineretul, mai devreme sau mai târziu, ca întotdeauna, vor învinge neapãrat. „Literatura ºi arta”, 13 aprilie 1995

CELE PATRU PUTERI ERAU TREI – PETRU ºI ANDREI
Statul de drept presupune trei puteri (ºi cu presa – patru), ca o orchestrã compusã din trei instrumente. Dacã lipseºte unul din ele – nu e orchestrã; dacã unul cântã fals, muzica e falsã. Justiþia, puterea a treia, trebuie sã fie balanþa, echilibrul dintre celelalte douã – legislativã ºi executivã. Ea trebuie sã apere constituþia ºi legislaþia în vigoare. Fãrã ea statul e totalitar ºi þara nu e democratã. Existã la noi justiþie ºi îºi îndeplineºte ea funcþia celei de a treia puteri în stat? Sã analizãm acest fenomen printr-un exemplu, un proces judiciar pe care l-am simþit pe pielea proprie timp de aproape 40 de ani. Am lucrat ca învãþãtor la ºcoala din Hâjdieni, raionul Glodeni, din

– 340 –

1944 pânã în 1947. În primii doi ani în casa mea a trãit felcerul Pavlov cu familia, dupã el învãþãtorul O. Gârlã, tot cu familia. Locuiau pe gratis, iar eu nu plãteam impozit pe casã. În 1947 am plecat la studii, la ªcoala Pedagogicã din Bãlþi, apoi la Institutul Pedagogic din Chiºinãu. Tot atunci am predat provizoriu casa ºi gospodãria Sovietului Sãtesc (preºedinte A. ªvaiþer, secretar Vl. Burcã) cu document oficial (adeverinþã) ca sã fie folositã conform destinaþiei, îngrijitã ºi sã mi se întoarcã la cererea mea. Am fãcut un bine autoritãþilor locale fãrã a cere nimic în loc. În 1949 preºedintele Sovietului Sãtesc A. ªvaiþer a fost deportat. În locul lui a fost numit Gh. Jacov. Timp de 5-6 ani, cât m-am aflat la studii, în timpul vacanþelor, veneam în sat. În iulie 1954 Sovietul Sãtesc, fãrã ºtirea ºi aprobarea mea, a vândut casa ºi gospodãria învãþãtorului N. Obuhovschi, care locuia de câþiva ani în ea, cu 3750 ruble. Eu, cetãþean al U.R.S.S., cu drepturi depline, care am fost patru ani învãþãtor în sat, fiind nelegal expropriat, am dat Sovietului Sãtesc Hâjdieni în judecatã. Procesul, care a avut loc la 30 octombrie 1956 (preºedinte Bacinskaia), la care am participat, iar reclamatul în persoana preºedintelui Sovietului Sãtesc Hâjdieni Vl. Burcã nu s-a prezentat (ulterior am aflat cã nu a fost chemat), a decurs într-o atmosferã de vãditã vigilenþã revoluþionarã, iar decizia a fost arbitrarã: de-a mã lipsi de proprietatea personalã (casa ºi gospodãria) din cauza pãrinþilor (tata a fost arestat în 1941 ºi judecat, a murit în 1942 întrun lagãr din Perm; mama, de frica organelor locale, s-a refugiat cu fratele ºi sora în 1944 în România, repatriaþi ulterior în 1957). La acest proces am avut impresia cã la adoptarea hotãrârilor judecãtorii sunt lipsiþi de cea mai elementarã logicã ºi bun-simþ. Fiind nedreptãþit, am fãcut recurs la Judecãtoria Supremã a R.S.S.M., care, prin decizia din 26 noiembrie 1956 (preºedinte Dunaeva), a lãsat în vigoare hotãrârea judecãtoriei raionale. La apelurile mele adresate Procuraturii R.S.S.M. de a ataca hotãrârile judiciare de mai sus am primit douã rãspunsuri: din 16.04.’57 ºi 19.06.’57 – insinuante, în care pãrinþii erau învinuiþi de antisovietism, iar eu, ca urmaº, nu aveam dreptul la proprietate personalã ºi eram învinuit de falsificare a documentelor (adeverinþa de la Sovietul Sãtesc din 1947), care la procese au fost intenþionat complet ignorate (consilier superior de justiþie Cerneaev). Instanþele judiciare, raionalã ºi republicanã, încãlcând chiar ºi

– 341 –

unde s-a aflat arhiva când raionul a fost lichidat.). Fãleºti ºi Râºcani. dar fãrã rezultat. totul a rãmas ca odinioarã. Deci.M.C. Ceea ce nu s-a întâmplat. cu toate cã în jur totul se restructura. În cazul în care materialele de reconstituire sunt insuficiente. mai bine zis al procedurilor.C. nu s-au fãcut nici un fel de reforme.. zeiþa justiþiei. Judecãtoria Supremã mi-a rãspuns cã examinarea problemei în cauzã nu se poate face.P. am dreptul sã mã adresez Judecãtoriei raionale cu rugãmintea de a reconstitui dosarul pierdut. În septembrie 1991. de a revedea decizia din 1956 ºi de a-mi întoarce casa expropriatã pe nedrept ori de a-mi restitui valoarea ei. când Imperiul Sovietic s-a prãbuºit.. în speranþa cã problema mea ar putea fi soluþionatã odatã cu adoptarea de cãtre Parlament a legii cu privire la reabilitarea ºi remunerarea celor deportaþi ºi persecutaþi. sã anuleze hotãrârea Judecãtoriei raionale Glodeni din 1956 ºi sã-mi restituie casa sau costul ei. am dreptul de a intenta o acþiune conform regulilor generale. al P. nu are ochii legaþi. ca cetãþean. pentru cã dosarul judiciar din 1956 din Glodeni nu este. care erau împreunã la Arhiva din Glodeni – contractul de vânzare-cumpãrare a casei de cãtre N. Ce mai puteam face pe atunci în acele condiþii de regim totalitar? M-am adresat secþiei de supraveghere a organelor administrative a C.M. au confirmat ºi justificat actul de dezmoºtenire comis faþã de mine. Prerogativa aceasta aparþine Procuraturii Republicii sau Judecãtoriei Supreme. ci mintea închistatã. Au trecut 35 de ani. Din douã documente.C.Constituþia stalinistã de pe acele vremuri. Rãspunsul a fost urmãtorul: conform normelor procesuale judecãtoria popularã raionalã nu are dreptul sã revadã hotãrârea anterioarã a acestei judecãtorii. care asigura dreptul cetãþeanului la proprietate personalã ºi nevinovãþia copiilor pentru faptele pãrinþilor. Am fost sfãtuit sã mai aºtept. conform Anexei nr. în domeniul justiþiei. Mai întâi am cãutat prin scrisori ºi telefonic dosarul la Arhivele raionale ºi ale Judecãtoriilor din Glodeni. ºi odatã cu el ºi regimul totalitar. . când republica a devenit un stat de drept ºi o þarã democratã. Obuhovschi din 1954 ºi dosarul – 342 – . 6 Anexa nr. La cererea mea de recurs. atunci conform art. m-am adresat Judecãtoriei raionale Glodeni cu o nouã cerere.C.2 a Codului de procedurã civilã (C.. dar fãrã nici un folos. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã a R. În aceeaºi scrisoare mi s-a explicat cã.. au trecut vãdit de partea puterii executive.2 a C.P. s-a pierdut. Uneori mi se pãrea cã Temis.

La sfârºitul lui decembrie 1993 judecãtorul I. cel puþin moral.procesului judiciar din 1956 – primul existã. Eram mulþumit ºi de atâta. Burcã. dar în zadar. ci s-a reconstituit dosarul pierdut din 1956. Am înþeles cã în acest rãstimp s-a întâmplat ceva. Judecãtoria n-a întreprins nimic pentru reconstituirea dosarului dispãrut. cã am predat-o provizoriu Sovietului Sãtesc pentru a o folosi. Cazacu îi dã misiunea lui L. Mutelicã. care au fost apreciate. fost secretar de Soviet Sãtesc în 1947 ºi preºedinte în 1956. La cererea mea din aprilie 1992 cãtre Judecãtoria raionalã Glodeni de-a intenta un proces.2. sã prezinte Judecãtoriei un act de evaluare a casei ºi gospodãriei. Dar înainte de proces am fost chemat ºi mi s-a arãtat dosarul – 343 – . minus uzura de 25% în medie. Trei luni am aºteptat hotãrârea judecãþii. simbolic. cãreia i-am plãtit cinci din douãzeci ºi ºase mii ruble taxã. ºi O. am primit rãspuns cã procesul a avut loc ºi cã dosarul pierdut nu poate fi reconstituit din lipsã de documente. a fost substituitã hotãrârea judecãþii. proces care la 17.09. Ce puteam face altceva? Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. fac cerere la biroul avocaþilor ºi cu taxa respectivã. ºefa unei firme de specialitate. ªerºniova. cu doi martori: Vl. ºi prezentarea câtorva documente pe care le mai aveam. a fost distrus din cauza adeverinþei. Obuhovschi ºi trãieºte în ea. care confirma cã eu eram proprietarul casei... conform Anexei nr. Totuºi consideram cã am câºtigat procesul. care nu era încã stabilit.93 se terminã cu hotãrârea cã eu am câºtigat litigiul ºi trebuie sã mi se restituie costul casei. deci. apoi a mi-o întoarce. aproximativ 175 mii rub. în valoare de circa 217 mii rub. Aºadar. sumã echivalentã pe atunci cu mai puþin de jumãtate din costul unei plite de gaz. Cazacu mi-a fãcut o surprizã: mi-a spus sã fac recurs la Judecãtoria Supremã pentru cã la fostul proces n-am câºtigat nimic. Judecãtorul I. iar al doilea a dispãrut. Deci îmi surâdea perspectiva de a lua totul de la început. care a cumpãrat casa de la N. conform tarifelor de stat. O minune. ca în anul 1956.

în 1993. a deciziei judecãþii. Hâjdieni. Darvin. Cine ºi cu ce scop a fost lucrul acesta? M-am adresat dlui V. A doua minune. Mã mir cã astfel de semnale alarmante trec cu atâta uºurinþã pe lângã un ºef de instituþie. persoanã pe care am împuternicit-o sã ia în locul meu hotãrârea de la Judecãtorie. Despre asta ºtiu martorii Vl. În urma acestui caz dictonul „Judecãtorul se supune numai legii” mi se pãrea o parodie la adresa oamenilor justiþiei. Darvin ce înseamnã asta. În schimb. Aºadar. care nu a fost la judecatã ºi nu ºtie nimic nici cu spatele. Întrebând-o pe grefiera A. autoarea actului de evaluare a casei. iar judecãtorul I. Obuhovschi. scrisoare la care nici azi nu mi-a rãspuns. Eladi. hotãrârea judecãþii din 17. au dispãrut. ªi iatã cã la 25.93 a fost din nou substituitã. prin urmare. nici consilierul de la Chiºinãu n-am înþeles nimic. motivând pe atunci cã dosarul era la Judecãtoria Supremã.din raion cu ultima hotãrâre. L. inclusiv a celor prezentaþi pe atunci la „Mesager” în prezenþa Preºedintelui Republicii. La o examinare mai atentã a dosarului cu procesul în cauzã am descoperit niºte lucruri absurde: în procesul-verbal numele ºi depoziþiile martorilor mei nu figureazã. apoi m-am adresat Direcþiei – 344 – . primarul din s. Cazacu sa mirat numai fãrã a spune ceva. preºedinte al Judecãtoriei din Glodeni. ªerºniova. O falsificare totalã a procesului-verbal ºi. conþinutul dosarului judiciar a fost distrus a doua oarã. la care se examineazã problema mea ºi se adoptã decizia de restituire a dosarului pentru reexaminare într-o altã componenþã. ºi P.1994 are loc ºedinþa Colegiului Judiciar Civil al Judecãtoriei Supreme. grefiera Judecãtoriei.02. iar despre reconstituirea dosarului pierdut nu era nici vorbã. sã cerceteze cazul de gravã falsificare a documentelor în incinta judecãtoriei. Burcã. precum ºi numele ºi depoziþiile contra mea ale reclamantului V. ªi despre care termen de prescripþie e vorba? Când începe ºi unde se terminã? Nici eu. În decurs de o lunã trebuia sã aibã loc un nou proces la Judecãtoria din Glodeni. A. a apãrut numele m a r t o r u l u i N. O. ea s-a jurat cã nu ºtie nimic. pentru cã a decedat cu mulþi ani în urmã. Paterãu. Am aºteptat douã luni.09. Chicerman. cã la Judecãtoria din Glodeni s-a comis o samavolnicie. în care se spune cã cererea mea a fost respinsã pentru cã am încãlcat termenul de prescripþie stabilit pentru intentarea unui proces. Una era clar. Mutelicã. care nu s-a prezentat.

costul fiecãrei cãlãtorii echivalând cu o jumãtate de pensie ºi câte 4-5 zile pierdute. depunând aceleaºi mãrturii. care s-au mirat la culme cã sunt chemaþi a doua oarã sã dea aceleaºi depoziþii. Multe obstacole ºi piedici existã în jurisprudenþã. 4 – 345 – . înapoi nu mai scoþi. Nu doresc nimãnui. ce necunoscute sunt labirinturile justiþiei. Russu. toate eforturile mele din atâþia ani au fost zadarnice.94. Uneori credeam cã labirinturile justiþiei sunt prea lungi ºi încurcate ca sã le poþi da de capãt ºi sã ieºi la luminã. a treia oarã.05. De data asta s-a gãsit o altã chiþibuºãrie „încetarea procesului”. ca ºi cãile Domnului. Cu alte cuvinte. meticulos ºi profesional ºi a adoptat decizia cã primãria s. totul se reia de la început. sã-mi restituie circa un sfert din valoarea ei (una din condiþiile puse de mine). ºedinþã care de data aceasta a fost condusã de judecãtorul C.05. La 16 decembrie 1994 are loc un nou ºi ultim proces judiciar la Judecãtoria din Glodeni. Florea.08. adicã de a înceta procesul. mi s-a rãspuns cã procesul a avut loc la 3. în prezenþa mea. îmi pare cã am ajuns la sfârºit dupã aproape 40 de ani.94 ºi a restitui dosarul pentru o nouã examinare într-o altã componenþã. care a examinat problema în modul cel mai serios. Mutelicã. conform tarifelor de stat. sub preºedinþia judecãtorului V.Judecãtoriilor a Ministerului Justiþiei ºi. sã treacã prin ce am trecut eu ºi sã pãþeascã ce-am pãþit eu. dupã intervenþia dlui V. Îmi venea sã scuip ºi sã dau totul dracului! Revoltat la culme. Un mic bilanþ: ºase cãlãtorii în raionul Glodeni ºi în Hâjdieni cu 2-3 autobuze. judecându-te cu statul. Slavã Domnului. ºi la 8.1994.94 se adoptã hotãrârea de-a anula decizia Colegiului Juridic Civil din 8. am mai fãcut ºi ultimul recurs la Prezidiul Judecãtoriei Supreme a Republicii. Colegiul Juridic Civil adoptã decizia de-a lãsa în vigoare hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni.94 ºi hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni din 3. Burcã ºi O. Hâjdieni a comis o nedreptate faþã de mine când mi-a vândut casa ºi m-a expropriat. Ce-ai scãpat în gura lui. Hâjdieni despre restituirea pagubei materiale.06. mai uºor trece o cãmilã prin urechile acului decât sã þi se facã dreptate. ºi cã ea trebuie. 5 procese judiciare în prima instanþã la Judecãtoria din Glodeni ºi 5 recursuri la Judecãtoria Supremã. cu dreptul de-a face recurs în timp de 10 zile. ºi s-a adoptat hotãrârea „De-a dispune încetarea procesului referitor la acþiunea mea civilã cãtre primãria s. Poftim. ºi la ºedinþa din 15. nici duºmanilor mei. Deci un nou proces. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. de douã ori aceiaºi martori chemaþi la judecatã. din nou cu aceiaºi martori Vl.06. Stãnilã.

N-aº vrea sã-i spun: pãcat cã n-ai nimerit ºi tu la urºii albi. De ce instanþele republicane respective nu examineazã rebutul judecãtoriilor raionale. 25 mai 1995 CONSECINÞE ALE PARVENITISMULUI ºI CARIERISMULUI Cred cã a venit timpul sã spunem lucrurilor pe nume. Am participat ºi am asistat la procese „pe sus” ºi „pe jos”. – 346 – . sã fii om. Probabil cã aceeaºi situaþie e ºi în alte raioane. ori o face pe prostul. în cele mai multe cazuri. la dezbaterea multor probleme simple. ar spori exigenþa civicã ºi profesionalã a corpului judecãtoresc. sau n-ai dat ortul popii de foame ca ceilalþi zeci ºi sute de copii din satul nostru. ar întãri autoritatea celei de-a treia puteri în stat. revoltaþi. implicaþi în soluþionarea unui simplu litigiu civil. Mi-i consãtean. Din cele trei puteri într-un stat de drept. ªi e firesc sã-mi pun întrebarea: avem noi oare justiþie în Þara Moldovei? „Literatura ºi arta”. funcþioneazã douã. . sed lex” în viaþa republicii noastre nu se aplicã. de unde sã-þi vinã numai numele. unul dintre ideologii partidului agrarian. când au avut loc deportãrile ºi colectivizarea. s-ar respecta Constituþia ºi legislaþia în vigoare. absurdã! Câteva deducþii: trei din patru judecãtori din Glodeni suferã de lipsã de omenie. multe dosare restituite pentru reexaminare în instanþele primare. sã aducem niºte argumente în urmãtoarea chestiune care se cere elucidatã. groparul ºi piaza lui rea. nu se dau publicitãþii? Aceasta ar ordona. Ori nu ºtie ce-a fost pe atunci. necãjiþi. n-am fost colegi: când am învãþat copiii în sat. nu se fac bilanþuri anuale.e absolutã nevoie sã treci prin chinurile lui Tantal? Nu sunt atât de rãu ºi câinos. judecãtoreºti. câþi nervi ºi câte puteri pierdute în zadar! Parcã suntem în þara nãucilor. ar disciplina. ea e cenuºãreasã la poarta puterii executive. Justiþia raionalã face foarte mult rebut. care în 1946-’47 mureau de foame ca muºtele. am vãzut mulþi oameni nedreptãþiþi. Dumnezeu mi-i martor cã n-am atacat ºi n-am ponegrit pe nimeni din ambiþie sau din interes personal. expertul ºi consultantul lui.judecãtori din Glodeni. el umbla pe sub masã. ca sã fii cinstit. Atunci cântai altfel. la nivel raional. Este vorba de dl Vasile Stati. inclusiv preºedintele. Deocamdatã vechea maximã latinã „Dura lex. sã mai limpezim apele. O istorie incredibilã. Oare. de curaj civic ºi demnitate profesionalã. fantasticã.

mai ales cã în secþia de literaturã moldoveneascã lucrau I. El nu ºtia sau o fãcea pe niznaiul cã primele cãrþi au fost scrise la mãnãstiri de cãtre cãlugãri. al comsomolului. unde se afla C. În timpul discuþiilor Vasile susþinea morþiº cã I.C. El a fãcut ºi înainte. Ciocanu ºi M. pe atunci lucrãtor al C. I. fiind o vreme vecini. zâmbea plãcut ºi punea întrebãri: „Cine-i ãsta”? Era Ion C.-ul partidului. pe coridoarele lungi. al partidului comunist. Într-o zi dl Stati dã un telefon ºi-mi spune cã i s-ar fi plâns E. Pe la începutul anilor ’70 lucram ca redactor-ºef adjunct la Editura „Cartea moldoveneascã” în secþiile de literaturã artisticã originalã ºi de traduceri. – 347 – . Mulþi dintre cei care-l cunosc încearcã sã ridice vãlul ºi sã analizeze acest fenomen tipic pentru acele vremuri din epoca sovieticã. Tot pe la începutul anilor ’70. pe când lucram la Comitetul pentru Cinematografie. Era curios.. de vinã sunt diletantismul. Ciobanu. care asuda învârtind la flaºneta comsomolului de educaþie comunistã a tineretului. el apãra cu osârdie puritatea ideologiei comuniste. La plecarea mea de la editurã a pus umãrul bine ºi dumnealui.Despre persoana dlui Vasile Stati s-a vorbit cândva ºi se vorbeºte destul de des în ultimul timp. omul va mai prinde la minte. cum se vede. Cimpoi. sociabil ºi maleabil. dar mã abþineam ºi speram cã pãcatele tinereþii se vor evapora. adjunct la secþia de culturã a C. ªi.C.. Bodiul are perfectã dreptate când afirmã cã Ion Druþã ºi opera lui îl împiedicã sã educe poporul moldovenesc în spiritul comunist. ale Casei Guvernului.C. pe care îi angajasem ºi cu care el era la cuþite. Sã ne oprim la câteva fapte. cu toate cã era ºef mare. ºi acuma multe exhibiþii. adeseori îl întâlneam pe consãteanul meu Vasile. ambiþia ºi ranchiuna. visând zi ºi noapte la aripa dreaptã a clãdirii. În felul acesta îi înºiram pe membrii consiliului artistic. mergeam uneori împreunã la serviciu cu troleibuzul. dar. el a apucat-o serios ºi definitiv pe drumul duºmãniei faþã de þarã ºi de naþiunea noastrã. Era un tânãr spilcuit. îmbrãcat la modã. probabil. Ruseev sunt desenaþi o chilie ºi un cãlugãr? Eu încã nu vãzusem coperta. Scurt timp dupã aceea au fost destituiþi ºi ei. Russev ºi mã întreabã cu un ton de ºef: de ce pe coperta cãrþii despre letopiseþele Moldovei a lui E. ca sã vezi minune! Peste vreo 8-10 ani Vasile îi învaþã pe scriitori cum se scriu romanele ºi cum ar trebui sã fie condusã Uniunea scriitorilor. „Dar ãstlalt?” Era Arhip Cibotaru. Pe la mijlocul anilor ’60. ªi. dar consultasem în prealabil câteva ediþii asemãnãtoare româneºti ºi bulgare ºi i-am rãspuns cam tãios sã nu se amestece mai mult în treburile mele. cu covoare. ºi nu la vorbe.

citat care ne-ar fi convins de caracterul calomniator ºi falsificator al realitãþilor din Moldova Sovieticã. V. Lectura lor îþi fãcea impresia cã el criticã niºte lucrãri pe care nu le citise ºi pe care le ºtia doar din auzite. care a contribuit cel mai mult la mankurtizarea ºi rusificarea basarabenilor. i-a pus în buzunar carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor. cunoscãtor al limbilor francezã ºi germanã. anti-„model” de „operã” scrisã strict dupã principiile realismului socialist. Apropo. care ne „falsificau” istoria ºi negau existenþa limbii ºi a naþiunii moldoveneºti.C. cu care am lucrat vreo opt ani de zile. Cam tot pe atunci am citit în presã câteva articole de criticã împotriva lui Mihail Bruhis. Stati era în fruntea cohortei de luptãtori contra „clevetitorilor” din Occident. moldoveanul V. pentru pasivitate în aceastã privinþã savantul N. ºi i-a deschis larg ºi uºile acestei organizaþii de creaþie. Materiale scrise la comanda C. Era un aprig apãrãtor al cãlãului. al partidului. el a sesizat bine cã trambulina cea mai sigurã de a pãtrunde în lumea ºtiinþei ºi a literaturii sunt elogiile ºi plecãciunile aduse elementului slav ºi rus din cultura noastrã ºi o atitudine cât mai ostilã faþã de spiritualitatea româneascã. – 348 – . mi-a spus cu emfazã cã într-o casã specialã pentru lucrãtorii C.El stãtea ferm pe poziþiile realismului socialist. cinstit ºi serios. Prin cunoºtinþele. nu conþineau nici un citat din lucrãrile lui M. Zis ºi fãcut: susþinerea tezei cu tema: termenii de origine slavã din industria noastrã textilã ºi din cea casnicã l-a aburcat la rangul de candidat în ºtiinþe ºi i-a deschis uºile Academiei. Aºadar. Numai cã articolele lui erau complet lipsite de logicã ºi de argumente. Mai apoi romanul „Cãlin de la Crasna”. chiºinãuian. Bruhis ºi consãteanul meu. Vorba e cã eu îl cunosc foarte bine pe Miºa Bruhis. Era un fel de ripostã datã „clevetitorilor” din Apus. fost ºi fotbalist pânã la rãzboi. e o distanþã ca de la cer la pãmânt. spre ruºinea conducerii de atunci a Uniunii. Peste un timp a dispãrut de prin troleibuze. Stati. cu liceu românesc. Corlãteanu a fost destituit din postul de director al Institutului de Limbã ºi Literaturã al Aª. foarte documentat ºi exigent în activitatea sa de redactor la editurã ºi la Institutul de marxism-leninism. Când l-am întâlnit ºi l-am întrebat unde locuieºte. o combinaþie ºmecherã moldo-rusã. al partidului. Un evreu basarabean. onestitatea ºi cultura sa româneascã între M. om cu carte. silit de un concurs de împrejurãri sã plece pe la începutul anilor ’70 în Israel. Bruhis. Învârtindu-se ca o giruetã mulþi ani în cercurile conducãtoare ale comsomolului ºi apoi ale partidului.C.

cu aceeaºi abnegaþie ºi acelaºi devotament. ignoreazã argumentele celor mai mari savanþi romaniºti din Moldova. cã s-a maturizat. pentru „dovezi” în faþa lumii cã nici în ruptul capului nu suntem români. ºi în calitate de expert ºi de lexicograf amator (cum îl numeºte. În ultima vreme V. ªi. tot aºa. de ar veni un alt regim (care se bazeazã pe minciunã). dupã cum pofta vine mâncând. De aceea ruºii ne propun: „Hai sã vorbim ruseºte”.S-a ºupurit bine ºi s-a bãgat ca ºmirghelul în douã din cele mai prestigioase instituþii. fapt pentru care a fost exclus din Uniunea Scriitorilor ºi concediat din funcþia de ºef al secþiei de culturã a C. Caþaveicã) le vorbeºte de la tribuna Parlamentului deputaþilor într-o românã perfectã ºi le propune ca limba de stat a Republicii Moldova sã se numeascã „moldoveneascã” (un adevãrat Tartufe). aprobã art. din republicã. fãcând de ruºine ºi conducerea republicii. Shakespeare. Goethe.d. Ei. Italia. Stati a apãrut din nou pe arena politicã în rolul de ideolog al P. care nu ºtiu în ce limbã vorbesc ºi cine sunt. Stati a servit cu trup ºi suflet fostul regim totalitar. pe bunã dreptate. ci „moldoveni” get-beget. mai apoi o carte la editurã ºi nu maº fi mirat dacã ar fi apãrut ºi în seria „Biblioteca ºcolarului”. adicã o hoþie. la rândul lui.C. dar am greºit. Credeam cã i s-au spulberat gãrgãunii ºi ambiþiile. pentru „dovezi” cã ne tragem de la slavi ºi nu suntem români. s-a mai cuminþit. Anglia ºi alte þãri. I. i-a fost recunoscãtor ºi l-a promovat. Balzac. cred în scornelile acestui saltimbanc. tot aºa ºi succesele obþinute cu uºurinþã în atâtea domenii i-au sucit minþile ºi dracul l-a pus sã se lãcomeascã la muncã strãinã ºi sã sãvârºeascã un furt literar. Tolstoi. Acesta a fost un rezultat firesc al parvenitismului ºi carierismului tipic ce se încuraja ºi se promova pe acele timpuri în Moldova Sovieticã. Eminescu. Câþiva ani dupã prãbuºirea totalitarismului. Germania. o nãscocire diabolicã a tãticului Stalin. ºi acesta.a. al partidului. „dovedind” din nou cã noi suntem urmaºii turcilor. alãturi de corifeii literaturii universale: Dante. apoi în revista „Nistru”.M. monedã cu care conducerea sistemului totalitar plãtea servilismul ºi licheismul. slujeºte noul regim. A urmat apoi o activitate febrilã de publicare a romanului în ziarul „Cultura”. Apropo. cu scopul de a ocupa ºi a anexa România la Imperiul sovietic.D. dl V. îl preþuieºte ºi-l avanseazã. Nu m-aº mira dacã peste un timp. România. ºi poporul ei. Rusia.m. ª. – 349 – . 13 din Constituþie cu limba de stat „moldoveneascã”. ºi regimul. neînþelegând nimic din acest caraghioslâc.A. una de ºtiinþã ºi alta de creaþie. ºi el cu aceeaºi credinþã lar servi.

mascate de francheþea ºi amabilitatea artificialã ºi înºelãtoare. sã punã diagnosticul. sã gãseascã cauzele. recent sosit din America. Când zeii vor sã-l pedepseascã pe om. exact ca în zicala „O mânã spalã pe alta”. Cam astea ar fi câteva din trãsãturile caracteristice ale dlui V. Din pãcate. De câte comisii va fi nevoie? Au sã ne ajungã oare funcþionari? ªi ce folos? ªi totuºi. distrugeri.Ce coincidenþã uimitoare de interese reciproce. staþia de maºini ºi unelte agricole. produs al aceluiaºi regim ºi al aceleiaºi epoci. sã facã – 350 – . Mi-i ruºine când mã gândesc cã ne tragem dintr-un sat mare ºi frumos din nordul Moldovei. tablouri de astea se întâlnesc tot mai des.. „Mesager”-ul de la TVM a prezentat o informaþie însoþitã de imagini zguduitoare. Hâjdieni. a creat o comisie specialã pentru a examina cazul. care au mai rãmas în viaþã. ideal. ªi aveau perfectã dreptate. de lângã sanatoriul „Codru” de la Cãlãraºi. Iatã unde am ajuns cu cei din coloana a cincea. 1 iunie 1995 ARGAÞI ºI STÃPÂNI La începutul lunii februarie a. de lungã duratã. A doua zi preºedintele republicii. jafuri.. Aºa am pãþit ºi noi. Devastãri. nu-i aºa? Ce ideolog ºi ce trubadur iscusit de falsificãri. cu oameni cinstiþi ºi muncitori. spuneau grecii antici. În Costeºti – Ialoveni. cu cozile de topor. domnilor deputaþi agrarieni. Acelaºi tablou îngrozitor l-am vãzut cu un an ºi ceva în urmã într-un fost complex monastic. Imaginile semãnau cu cele din Groznâi. apoi sportiv. exact a la Suslov. când am cocoþat prostia ºi necinstea la tribunã ºi-n capul mesei ºi am fãcut-o cu mâinile noastre. ipocrizie ºi fariseism. dupã douã luni de bombardamente ale aviaþiei ºi artileriei ruseºti. ce se întâmplã? Ce înseamnã toate acestea? Ce semnificaþie au astfel de evenimente? Istoricii. colhoznicii au devastat clãdirea fermei de vite. Stati. sociologii ºi alþi specialiºti ar trebui sã le studieze. Ori poate vã conduceþi dupã alt principiu „Calul de dar nu se cautã la dinþi” ºi „Scopul scuzã mijloacele?”. se vor uni „benevol” a doua oarã cu Imperiul Rus. Atenþiune. sã alegeþi grâul de neghinã. Ce cred ei oare despre noi? „Literatura ºi arta”. cã tare multe mai avem acolo de unde am plecat cinci ani în urmã. ar fi bine sã luaþi aminte. în urma cãrora cecenii. îi furã minþile. pe care a repetat-o a doua zi.c.

localuri. pentru cã erau împilaþi ºi exploataþi nemilos? Sã admitem: astea au avut loc cu 100-200 de ani în urmã. sã încercãm sã le gãsim cauzele ºi consecinþele. devenitã strãinã ºi odioasã pentru ei. Pentru doi cai. dar astãzi? E un nonsens. Sã urãºti pânã într-atât rezultatele muncii tale. argaþi. în fond. atât de scumpe. pentru cã în mare continuã aceeaºi politicã fardatã ºi muºamalizatã. îºi distrug orbeºte munca lor. cu care lucra 9 ha de pãmânt. Plãtim din gros pentru cele sãvârºite de fostele conduceri ºi vom mai plãti. munca lor. care pârjoleau conacele ºi averile moºierilor. ªi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai. sã le comparãm. exploataþi. târtani. materializate în clãdiri. ai cãrui pãrinþi la începutul anilor douãzeci au fost împroprietãriþi de Guvernul român la propunerea Sfatului Þãrii. Viaþa însã nu iartã nimic. care distrugeau strungurile ºi clãdirile manufacturilor în Europa occidentalã pentru cã munceau 1416 ore pe zi sau ca ca þãranii din secolul trecut ºi de la începutul secolului nostru. mankurtizaþi. alþii. peste 50 de ani. o absurditate. Unii erau cetãþeni. încât sã le jefuieºti ºi sã le devastezi ca barbarii? Sã te comporþi ca primii muncitori de acum douã sute de ani. stãpâni. fiind puºi în aceleaºi condiþii. care demascã niºte procese social-psihologice tragice. acumulatã decenii la rând. Iar la sfârºitul sec. alþii mentalitate de turmã. Unii aveau demnitate de om. altfel boala ce nu e tratatã se poate agrava.pronosticuri. ciulini. ce au avut ºi au loc în viaþa satelor noastre cu þãrani împilaþi. stâlpi ai societãþii. care le-a fost rãpitã de un regim totalitar. Evenimentele astea sunt aidoma unor rãbufniri vulcanice. condamnat la 8 ani de lagãr ºi a murit în 1942 în regiunea Perm. þãran basarabean. acþioneazã la fel? Sã analizãm câteva forme de proprietate ºi stãri economico-sociale care promoveazã astfel de fenomene. alþii sunt iobagi. XX þãranii basarabeni devasteazã ºi distrug munca lor de câteva decenii. ºi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai. Sau poate oamenii în diferite timpuri. numeroase maºini ºi unelte agricole. alþii – rãtãciþi. În primele zile ale rãzboiului a fost arestat. Primii erau proprietari. o aberaþie. 45 – 50 q de porumb ºi 20 q de floarea-soarelui la ha. – 351 – . recolta – 30-35 q de grâu. sã ne lãmurim puþin ce se întâmplã cu noi ºi la noi? Cu mai bine de 50 de ani în urmã taicã-meu. rezultate fireºti ºi logice ale minciunii ºi represaliilor. Ce-i asta? Ce se întâmplã cu poporul nostru? În anii ’40 unii se bãteau de la haturi.

” din 19 ianuarie 1995. în lunca Prutului. În fosta U. tractoare. Vacile. Þãranii colhoznici din fosta U. Trãind la marginea satului. care în gospodãriile oamenilor consumã de douã ori mai puþinã hranã. cum lucrezi. colhoznic.S. ºi ies din funcþiune. Vin la amiazã acasã ºi le – 352 – .A. producþia de carne. primarul comunei Goteºti din raionul Cantemir.R. De ce sunt distruse bunurile materiale? Pentru cã nu sunt ale nimãnui sau sunt de haram.U. Era Uniunea Sovieticã o þarã bogatã cu cetãþenii sãraci.R. se îngraºã de douã ori mai repede. porcii. un simplu gospodar. am vreo 16 de toate. þãranii procedeazã aºa?” Ea râde ºi îmi spune: „Vezi ce groasã sunt? Am câteva capoate pe mine”. Un alt exemplu: „Pânã la ’40. Mai bine de douãzeci de ani la rând mi-am petrecut concediul la socru-meu. ºi tot anual se cumpãrau de acolo 15-20 mln. De ce? Este bunul lor. De ce? Pãmântul ºi animalele erau ale lor. „Pãi. Era luna august.S. combine º.Automobile. Acum însã avem sute de hectare de grãdinã ºi nu prea se simte”. sovhozurilor ºi întreprinderilor sunt deservite de oameni angajaþi pentru o platã aproape mizerã. dar asigura cu zarzavaturi toate satele din preajmã. Ei aveau grijã zi ºi noapte de avutul lor. Am observat cã o femeie se întorcea la amiazã sã ia masa în sat? Am întrebat-o: „De când. oile ºi gãinile. tone de cereale. ce funcþiona de peste 15 ani ºi semãna cu unul nou-nouþ. „Ce ºtii mata? Fiecare capot are patru buzunare. camioane. erau stãpâni.A. nu te aprinzi?”. lânã fiind de douã-trei ori mai mare. Paradox. în raionul Glodeni. se produceau anual de 4 ori mai multe tractoare ºi combine decât în S.spune dl Aristide Boghean. în sãptãmânalul „L. . pe la el treceau zilnic rude ºi cunoscuþi.S.5 ha de grãdinã. însã produceau circa 20% de legume. lapte. o viaþã întreagã sunt îngrijite. avea cam 1. Aºa se acumuleazã ºi creºte ºi bogãþia þãrii prin intermediul cetãþenilor ei. care satisfãceau necesitãþile sãtenilor ºi ale unei pãrþi din orãºeni ºi produceau legume de calitate. am vizitat doi fermieri care aveau un singur tractor tip „Bielarus”. Din douã-trei unitãþi se face una.S. unelte ºi mijloace de transport ºi tracþiune ale colhozurilor. dl Tache. defectate. ei sunt stãpâni ºi-ºi pãzesc averea ca ochii din cap. Fiind în Franþa. posedau 2-3% de pãmânt arabil pe lângã casã ºi la loturi. nu? Maºinile ºi utilajele personale ale aceloraºi lucrãtori funcþioneazã zeci de ani. de parcã ar fi noi. mã rog. Peste câþiva ani ele sunt jerpelite. ei manifestând o grijã ºi o comportare corespunzãtoare faþã de aceste valori. maºini. ducându-se ºi venind de la câmp.a. ei erau cointeresaþi.

aduc cu grâu de la fãþare. Þãranul îºi furã munca lui. nu te prinde paznicul?” „Cum sã mã prindã. Noi eram eliberatori. iar ei erau cei mai exploataþi ºi mai reacþionari. fermieri care emanau putere. Ce ruºine! Sã-þi furi munca proprie. finanþatã de un sponsor. Împroprietãrirea se face cu þârâita. Odatã. în prima jumãtate a anilor optzeci. Câtã fãþãrnicie. Doamne. câtã minciunã! Nu sunt atât de naiv sã idealizez viaþa fermierului din occident. cum se comportau. Doamne. care întâmpinau mulþimea. Tot aºa aduc ºi rãsãritã. au rãmas aceleaºi. dar mai ales faptul cã mulþimi de oameni se opreau zilnic în drumul lor sã ia masa la fermieri. ªi se folosesc de el la maximum. pe lângã dreptul de a bea. tot munca lor. E nostim. caraghios ºi tragic. Firmele. ordinea economicã ºi socialã cu mulþimea de funcþionari. idoli pe pãmântul ºi în þara lor. turnat de o regizoare tânãrã. Administraþia. iar la noi 90% trãiesc ca neoamenii. þãranii sunt ceva mai liberi ºi.A. „Pãi. siguranþã. am vizionat un film documentar american. S-a schimbat ceva de atunci? Da. Pe atunci noi eram mai liberi ºi mai democraþi. Cãlãtoream deseori la Moscova. dupã cum nu pot sã calomniez þãranii noºtri. porumb ºi alte cereale”. hrãneau câteva sute de oameni. cã acolo 90% au trãit ºi trãiesc omeneºte. sã mã caute. au dreptul de a fura. dar una e cert. – 353 – . Karter. sã mã achipuie? Îi dau peste mânã”. statui. care la amiazã ºi seara aduceau zilnic acasã în 810 buzunare de la capot 2-3 kg de grâu de la fãþarea colhozului. felul cum vorbeau ºi râdeau. Dacã ne plãtesc puþin. Colhozurile ºi sovhozurile se numesc asociaþii ºi societãþi pe acþiuni. de la Oceanul pacific pânã la cel Atlantic. ale cãrui coloane au traversat S. la Casa Cineaºtilor. seara la fel aduc. aduc aºa câteva zile la rând ºi strâng 1-2 puduri. O politicã de tergiversare. ca sã þinã 5-10 ani. film despre un mare marº al pãcii. Era cam tot pe atunci. iar ei – jandarmii lumii. când acesta le-a lezat interesele. colhoznica noastrã ºi fermierul american parcã erau oameni de pe planete diferite. „ªi mai face cineva aºa?” „Toate femeile din brigada de câmp. de distrugere a nervilor. circa trei milioane. îi petreceau. care are ºi el multe greutãþi. ªi fãrã sã vreau. ei se fac a ne plãti. îmi apãrea în memorie þãranca din raionul Glodeni ºi brigada ei de femei. semãnau cu niºte piloni. pânã atunci poate piere mãgarul sau moare boierul. Ei.U. vreo 2-3 kg. l-au doborât la alegerile prezidenþiale pe J. Ne furãm ºi noi munca noastrã”. Altceva nu s-a schimbat nimic. ce trãiesc pe socoteala argaþilor din sate. demnitate. Mã uitam la bãrbaþii aceia în maºini sau pe cai. M-au impresionat multe lucruri.

invocând zeci ºi sute de motive. le pune în miºcare. Probabil cã. câþi spini ºi mãtrãgunã. când între noi e graniþã cu sârmã ghimpatã. lui îi este mai aproape de inimã Coºbuc decât Moþpan. naþiunea. Proprietatea descãtuºeazã la maximum forþele fizice ºi spirituale ale omului. Acest adevãr l-a înþeles pânã la urmã majoritatea. care-ºi apãrã cu dârzenie jucãriile.. funcþionãrii materiei cenuºii. ªi totuºi. absolut greºit. când avem atâtea cozi de topor. nimeni nu va putea sta în cale”. A fi stãpân ºi nu argat e în firea ºi natura omului. când individul ºi comunitatea nuºi cunosc originea etnicã. unealtã. e contrar celui normal. ºi acesta e ºi mai schimonosit. robot e o manifestare de atrofiere a materiei cenuºii. lumea se lehãmetuieºte de nãluca unei vieþi fericite în colhoz. Dar epoca de aur a feudalilor noºtri îºi trãieºte ultimele zile. El este baza ºi promotorul celui spiritual. Aºa se întâmplã în viaþã ºi în istorie: uneori guvernanþii înþeleg adevãrul ultimii ºi prea târziu. pe carel derivã. roada nouã va fi furatã în proporþie de 70-80%. ce se aflã în sertarele primãriilor din republicã. Dar acelaºi primar Aristide Boghean mai spune: „La cele 170 de cereri zilnic se adaugã altele. când ocupanþii sunt fraþi. e manifestarea raþiunii. sovhoz. cu preþul vieþii. În faþa unei populaþii înfometate. 10 august 1995 – 354 – . trecutul. iar fraþii de sânge sunt duºmani. istoria. cãci. societãþi pe acþiuni ori alte bazaconii de felul dat. ca nimeni alþii. predecesorii. de aceea guvernanþii îºi fac relativ uºor „þãriºoarã” pe mentalitatea economicã ºi spiritualã bolnavã a poporului. aceastã realitate i-a ºi înspãimântat pe guvernanþii noºtri. se pare. afarã de o bunã parte din conducãtori. Compartimentul economico-social din mentalitatea ºi concepþia despre viaþã a unei pãrþi a þãranilor noºtri este complet deformat.. Dacã guvernanþii nu vor sã facã reforma de sus se poate întâmpla s-o facã þãranii de jos. a demnitãþii omeneºti ºi a conºtiinþei naþionale româneºti. El totuna va rãzbi ºi va ieºi la suprafaþã ca untdelemnul deasupra apei.. þara. chiar ºi a copiilor. e ºi o sfidare serioasã a autoritãþilor statale cã þãranul basarabean vrea pãmânt ºi libertate..Starea aceasta de lucruri explozivã guvernanþii de azi o vor apãra ºi o vor menþine cu dinþii. Dacã nici primãvara asta nu se va mai împãrþi pãmântul. „Literatura ºi arta”. Pauperizarea omului ºi transformarea lui în argat. De aceea ciuma românofobiei e atât de repede ºi efectiv inoculatã în mijlocul unei mari pãrþi a populaþiei. peste douã sute de mii de cereri de împroprietãrire. pentru cã schimbarea ei radicalã înseamnã moartea lor ca clasã privilegiatã ºi dominantã.

prost instruiþi. cu chinuri a sute de mii. Totul era – 355 – . mai ales copii ºi bãrbaþi veniþi de pe front. Factorii decisivi care au contribuit la acest proces au fost mai mulþi. pentru cã circa 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii sunt în limba rusã. mankurtizare ºi rusificare a moldovenilor o mare contribuþie au avut-o ideologia. Manualele ºcolare pentru toate treptele de învãþãmânt. care s-au manifestat prin arestãri. jefuirea lor completã. luarea forþatã a pâinii de la toþi prin mãturarea podurilor. moartea de foame a circa 250 mii de oameni. Literatura artisticã de programã ºi lectura extraºcolarã. dintre care circa 1/3 a rãmas pentru totdeauna la Königsberg. pisicã ºi cãþel. pline de românofobie. colectivizarea din 1949. în Ungaria. deci dozã de groazã la care majoritatea populaþiei n-a rezistat. dispariþia oamenilor. din ’45 pânã în 1950. erau antiromâneºti. foºtii gospodari rãmânând în ogradã numai cu gãini. împrumuturile bãneºti colosale timp de 10 ani la rând. Dacã acest proces de împilare ºi jefuire a omului în U. „regimul burghezomoºieresc românesc” etc.NECESITATEA INTEGRÃRII SPIRITUALE În decurs de peste 45 de ani moldovenii din stânga Prutului au fost lipsiþi de demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. E vorba de frica de NKVD ºi forþa fizicã brutalã. mobilizarea ºi trimiterea pe front în ultimul an al rãzboiului a peste 300 mii de bãrbaþi. cartea sovieticã moldoveneascã ºi cea rusã. agravatã intenþionat prin impozite mari în naturã impuse þãranilor. în Basarabia s-a desfãºurat în timp de 5 ani. cu desproprietãrirea þãranilor la sate ºi naþionalizarea bunurilor la oraºe. Ea a însoþit ºi continuã sã însoþeascã viaþa moldoveanului de la naºtere pânã la moarte. Berlin. mai ales cele de ºtiinþe umanistice. „Eliberarea” comunistã de cãtre ruºi moldovenii au plãtit-o cu circa o jumãtate de milion de vieþi omeneºti. La procesul de deznaþionalizare. peste 130 mii de tineri trimiºi la muncã la minele de cãrbuni din Donbas ºi la tãiat pãduri în Siberia. La aceasta se mai adaugã: Foametea din 1946-47. „impunerea limbii române”. pauperizarea þãranilor.S. bãtãile interminabile. precum ºi filmele condamnau jandarmii ºi perceptorii români. închiderea ºi distrugerea a circa 900 biserici din 1100 ºi 23 mãnãstiri din 25. a avut loc în decurs de 13-15 ani. La tot pasul se vorbea despre „ocupaþia româneascã”. patru valuri de deportãri a circa 500 mii de persoane.S.R. adicã de trei ori mai repede. presa. împuºcãri.

ai colhozurilor ºi sovhozurilor. În primãriile din republicã sunt depuse cam un sfert de milion de cereri de împroprietãrire. sporirea nivelului de viaþã. pãturã creatã pe timpul regimului totalitar. rebotezate în „societãþi pe acþiuni”. falsificarea crasã a istoriei. iar de obicei prin exagerarea. S-a format o mentalitate de turmã. literaturii. formarea unui stat de drept dupã exemplul Germaniei Federale faþã de – 356 – . Ea a constituit baza fostului partid comunist. manipularea ºi substituirea succeselor în domeniile ºtiinþei. De exemplu: mulþi pãrinþi preferã pentru copiii lor limba rusã drept limbã strãinã. avionul. Muncitorimea ºi intelectualitatea era instruitã în limba rusã cu scopul de-a uita ºi a abandona limba românã. statale. E o stare de lucruri absurdã. aparate. Realizarea cât mai rapidã în România a reformelor economice ºi sociale. liber. „salvatorul” era ºi mai continuã sã fie considerat poporul rus. racheta. tehnologii). bolnavã. transformarea lui în cetãþean independent. Lichidarea sindicatelor guvernamentale. uneori în mod direct. crearea altora. apoi în mintea ºi imaginaþia majoritãþii populaþiei chipul ocupantului ºi al duºmanului era þara ºi poporul român! Iar „eliberatorul”.construit pe minciunã. al literaturii ruse. artei ruse (electricitatea. tragicã? Înfãptuirea reformei agrare la sate. din peste 50 de ºcoli medii tehnice. a trecutului. împroprietãrirea ºi descãtuºarea þãranului. prin intermediul manualelor. diferite maºini. Aceºtia sunt stãpânii economiei. radioul. ºcoli de specialitate ºi din toate instituþiile de învãþãmânt superior. Care este ieºirea din aceastã situaþie deplorabilã. mai ales la sate. Dacã o parte a intelectualitãþii a scãpat de acest dezastru datoritã accesului ºi la alte surse de informaþie în afarã de cele oficiale. care pregãteau muncitori de toate profesiile. Astãzi ea este folositã ºi manipulatã de cercurile diriguitoare agrariene. în personalitate. Un rol nefast în acest proces l-a avut ºi faptul cã în anii ’70 ºi la începutul anilor ’80 limba românã a fost izgonitã din circa 110 ºcoli tehnice-profesionale. specialiºti pentru veriga medie ºi specialiºti cu studii superioare. independente. trecerea la economia de piaþã. Eforturile depuse de regimul totalitar sovietic rusesc ºi-au atins în mare mãsurã scopul. Piramida a fost rãsturnatã ºi pusã cu vârful în jos. ce numãrã circa 60 mii. tehnicii. care ar apãra cetãþeanul. persoana. Denigrarea ºi calomnierea þãrii ºi a poporului român se intensifica mai ales în campaniile de luptã contra ideilor ºi influenþelor burgheze din Apus.

rudelor. studenþi ºi doctoranzi. Un alt factor. majoritatea preoþilor întâmplãtori. folosind amvonul ºi biserica pentru propagarea – 357 – . spiritualitãþii neamului. dar cu un caracter de masã mai pronunþat. izvoarele materiale ºi spirituale ale neamului. Ei au mãrturisit cã privesc astãzi lumea cu alþi ochi. Se ºtie cã e mai bine o datã sã vezi decât de zece ori sã auzi. exercitã o influenþã pozitivã asupra semenilor lor. Trebuie asigurate cu manuale toate ºcolile din Republica Moldova.cea Rãsãriteanã. mai ales la sate. Alba-Iulia etc. „ Transilvania”. la contactul cu cultura europeanã. Sporirea fondului de carte româneascã în bibliotecile noastre e un lucru necesar ca aerul. De aceea excursiile elevilor ºi ale tineretului la Iaºi. la fel de eficace. aventurieri. Am întâlnit ºi am vorbit cu mulþi tineri care au vizitat aceste locuri sfinte. Putna. Mai multã voinþã ºi insistenþã din partea Guvernului de la Bucureºti în realizarea programului de integrare economicã cu Republica Moldova ºi de slãbire a dependenþei ei economice ºi psihologice faþã de Rusia. O mare daunã provoacã neamului ºi Þãrii Româneºti. Nicolae Dabija ºi Aurelian Silvestru) a fost eliminat din programa de învãþãmânt. cititã de un numãr tot mai mare de tineri ºi maturi în bibliotecile „ Onisifor Ghibu”. este literatura de toate genurile trimisã în Republica Moldova. Acordarea de ajutoare materiale în toate momentele cruciale (calamitãþi naturale ºi sociale). cât mai multã publicitate prin intermediul mijloacelor de informare. fãrã studii ºi pregãtire cuvenitã. Suceava. de afirmare a românismului. toþi elevii ºi studenþii. au un rol colosal în cunoaºterea istoriei adevãrate. Aceste mii de tineri. locuind ºi studiind în România. prietenilor ºi cunoscuþilor. Târgoviºte. devin cetãþeni ºi patrioþi. Acesta e unul din cei mai eficienþi factori de luptã contra românofobiei. Basarabenii nu-ºi cunosc locurile sfinte. Or. Excursiile în þarã ºi odihna a cât mai multor copii în tabere sunt un alt factor decisiv. 4-5 ani de studii cu manuale româneºti au trezit conºtiinþa naþionalã a tineretului studios. contribuie la studierea limbii. De aceasta se tem ca de foc guvernanþii de azi. De aceea se dã lupta în jurul limbii ºi istoriei românilor. E nevoie de manuale ºi literaturã. a pãrinþilor. O amplã integrare spiritualã. de aceea manualul de istorie pentru clasele 1-4 „Daciada” (aut. Adevãrul istoric ºi ºtiinþific i-a scos – împreunã cu o bunã parte a corpului profesoral – pe studenþi la greva de o lunã de zile în Piaþa Marii Adunãri Naþionale din Chiºinãu. Literatura artisticã originalã ºi tradusã. Acordarea de burse cât mai multor elevi din licee.

demascând o ordine economicã draconicã ºi antiumanã. de care nu poþi face rost uºor la piaþã sau în altã parte. E timpul ca ºi statul român sã aibã grijã de toþi românii din afara statului actual. Faptul ca atare e de duzinã. Livezile din preajma Durleºtilor. sã simtã ei cã nu sunt uitaþi. Biserica ortodoxã românã prin intermediul Mitropoliei Basarabiei ar putea acorda ajutor în mod centralizat sau în mod individual: o bisericã românã dintr-o comunã anumitã trimite în dar. ca acestea sã le dea ajutorul posibil. din diasporã. Intensificarea ºi diversificarea relaþiilor de pe ambele maluri ale Prutului. au strâns din toate bisericile literatura religioasã în limba românã ºi au ars-o. sã ducã tratative cu þãrile vecine în care trãiesc români. bunãoarã. în anii 70. sunt þinute în secret.. împreunã cu toate celelalte acte antinaþionale. „Literatura ºi arta”. E pãcat cã nici conducãtorii acestor gospodãrii ºi nici autoritãþile capitalei nu informeazã ºi nu organizeazã populaþia liberã. sunt pline de mere ºi prune ce putrezesc pe pãmânt. Dar ce se face în toatã republica. 24 august 1995 PÂNà LA DUMNEZEU TE MÃNÂNCà SFINÞII S-au întâmplat cele ce urmeazã între 10 ºi 15 septembrie a. Se ºtie cã gospodãriile din suburbiile Chiºinãului au legumãrii ºi livezi ºi toamna au nevoie de braþe de muncã. Dar la o micã analizã e important ºi semnificativ. alteia din Republica Moldova aceea de ce ea are nevoie. În ultimii ani s-au restabilit ºi deschis circa 500-600 de biserici.c. sã se spunã clar ºi rãspicat de unde ºi cine le-a dãruit obiectele ºi literatura. cointeresatã. încãlzind mitropolia o iarnã întreagã. – 358 – . Dar sã le înºirãm. sec. Zeci ºi sute de centnere de fructe. Ele au nevoie de literaturã (biblii) în limba românã. se transformã în îngrãºãminte. bune pentru sucuri. pentru cã se întâlneºte la fiecare pas. ªi aceasta trebuie sã se facã într-o atmosferã solemnã. ca ajutor. ar contribui la slãbirea românofobiei. abandonaþi ºi sã înceapã a aborda problema retrocedãrii teritoriilor ocupate.românofobiei. Germania îi adunã acasã pe toþi nemþii care trãiesc prost în alte þãri. nu se aduc la cunoºtinþa populaþiei bãºtinaºe. care.. Tot aºa trebuie sã li se spunã cã unii din mitropoliþii ruºi din Basarabia. Aceastã crimã. faþã de lumea adunatã la bisericã. diferite obiecte de cult. ar participa la culesul roadei de legume ºi fructe pentru o remunerare în naturã. între judeþe ºi comune. Lipsa acestei organizãri duce la pierderea de cel puþin 25-30% din recoltã. colective ºi persoane. al XIX-lea. la aproprierea românilor.

cã la ei în sat e gospodãrie experimentalã. dar degeaba. pasivitatea majoritãþii oamenilor. Lumea parcã lucra. a recoltei. progresist în dezvoltarea ramurii respective. de cercetãri ºtiinþifice în domeniul agriculturii – ele au un rol important. alta de femei. Am aºteptat vreo 30 min. am repetat propunerea ºi din nou am fost pus la punct: „ªezi cuminte ºi nu te rãþoi. au plecat aproape toþi. adicã lucrezi bine sau prost. e tot un drac. Mai marele peste ei îmi zise: „Unde te grãbeºti. am pornit culesul.unde situaþia e similarã? E o crimã când fructele ºi legumele se pierd cu tonele. În sfârºit. Am încercat de câteva ori sã pornesc oamenii la lucru. „ªezi ºi nu te rãþoi!”. Ei au eliberat cãldãrile de roºii-marfã ºi le-au umplut repede cu roºii galbene pentru ei ºi peste încã vreo 10-15 min. nu lucra nimeni. Dar m-a ºocat indiferenþa. restul fiind tineri. Culegeam alãturi de ºeful echipei. cã folosu-i tot acelaºi”. la toþi le e fricã cã nu vor avea cu ce lucra pãmântul. Discutam despre multe. Nu mã apuc sã neg importanþa gospodãriilor experimentale. „Nu vezi cã toþi ceilalþi nu lucreazã?”. în care unii pun. mentalitatea þãranului nostru tipic de azi. tineri ºi bãtrâni. iar dacã s-ar face. „stãpânii” pãmântului au dispãrut. exprimatã exact în: „Nu te sâli. cã folosu-i tot acelaºi”. Din cauza ploii m-am dus peste vreo douã zile. Sistemul economic stalinist e un cazan diabolic. Eram câþiva oameni în vârstã. exprimatã cu puþinã ironie: „Unde te grãbeºti. presupun cã ei n-ar fi suferit ca proprietarii ºi ar fi dormit liniºtit. Mai zilele trecute am fãcut o cãlãtorie la brigada de legume din satul Bãcioi. câteva ore sau o zi întreagã. cei bãtrâni îºi aduc aminte cu nostalgie de hectarele. cu privire la soarta pãmântului. mi-a spus sã vin dimineaþa la ora opt la cules roºii cu platã în naturã. Am fost repartizaþi în douã echipe: una de bãrbaþi. împroprietãrirea nu se face. unde brigadierul Ion (numele îmi scapã). cu soþia ºi fiica. iar alþii mãnâncã ºi ultimii – 359 – . iar bãtrânii ºi copiii din oraº le duc dorul sau le consumã în cantitãþi mici din cauza preþurilor mari. ªi ploiþa care a venit peste vreo trei ore a confirmat încã o datã cuvintele lor. omule?”. cote de pãmânt nu li se dau. un om parcã cumsecade. Poftim. Ei au auzit cã în colhozuri ºi sovhozuri þãranii au diferite cote de pãmânt pe lângã loturi. iar tineretul nu ºtie aproape nimic despre asta ºi e cam pasiv. animalele ºi uneltele date în colhoz în 1949. „Folosu-i tot acelaºi”. Lucrul în acea zi s-a terminat. omule. Dacã câmpul acela cu legume ar fi fost inundat ºi roada distrusã complet. omule? Nu vezi cã ºi femeile stau toate ºi nu lucreazã? Marfa e murdarã!” Peste 10-15 min. Era rouã.

Iatã cum apãrã ºefuleþii ºi vechilii din colhozuri ºi – 360 – . poate se face timp frumos ºi continuãm lucrul. I-am cerut încã o datã sã ne facã plata. vorbe pentru care m-am supãrat ºi i-am spus cã aºa nu e frumos. la picioarele lui. celãlalt cu douã. ºoferul. Erau de faþã vreo doi din Chiºinãu. unii cãrau în felul acesta legume ºi le vindeau la piaþã. câþiva oameni. Omuleanul cu care am lucrat împreunã zise: „Nu hãmãi!”. firea lui robace. care miºunã prin satele noastre. spunându-mi cã am venit cu torbele sã car averea þãranilor. la directorul gospodãriei. un paznic. care tãceau. am mai stat sub ploaie mai bine de o orã ºi am plecat acasã fãrã nimic. Checiu. Am luat o sacoºã cu ardei. ªi a plecat. unul cu trei sacoºe. Am vrut sã plecãm acasã. având vreo 20 kg de legume. Primul s-a uitat la noi ºi ne-a întrebat: „Nu v-au dat nimic?” S-a mirat ºi a întors capul ruºinat. cã îmi bat joc de oamenii unde lucrez. El l-a trântit în pãmânt ºi l-a cãlcat furios cu picioarele. cã am apã caldã ºi 200300 lei pe lunã. Îi þinea hangul celãlalt tip ºi unul nou-sosit. transformând înstrãinarea ºi ura în niºte trãsãturi de caracter ale þãranului basarabean. Omul s-a mirat ºi a promis sã ia mãsuri. La urmãtoarea staþie au urcat ºi cei doi din Chiºinãu. A zis sã aºteptãm pânã la orele 17. Mam adresat adjunctului de brigadier sã ne facã socotealã pentru munca la 3 oameni. Pe drum am intrat. L-am chemat sã vadã cantitatea de roºii pe care le-am cules. În sacoºã a rãmas un ardei. N-a vrut. am cântãrit-o faþã de oameni: erau 4 kg. o obrãznicie ºi agresivitate feroce. demnitatea de om implantându-i în suflet pasivitate. stãteam afarã. El ºi un tip ca el. toþi cei trei funcþionãraºi manifestând o impertinenþã. Brigadierul a zis sã mai aºteptãm. Putea un om sã lucreze într-o jumãtate de zi cât 10 ºi sã primeascã câteva zeci de kg de legume? Cicã. i-am povestit ce s-a întâmplat. ciraci care susþin ordinea ºi sistemul economic reacþionar ce-i hrãneºte. Am mai aºteptat puþin. a vãrsat-o în maºinã. Un sistem care a ucis în om dragostea de pãmânt. când vine brigadierul. A încetat puþin ploaia. Am urcat în autobuz. adicã. a mers în câmp ºi a vãzut. teama de proprietatea privatã. dl A. probabil. i l-am dat adjunctului.apãrã ºi vor sã-ºi pãstreze aceastã invenþie pe vecie. ce vor mai apãrea pe parcurs. spiritul întreprinzãtor.30. Trei oameni am lucrat câte o jumãtate de zi. demnã de niºte vechili de pe fostele moºii boiereºti. indiferenþã. în ploaie. dar timpul s-a stricat ºi ploaia s-a înteþit. pe câte o jumãtate de zi. Mi-a cerut-o. ºi pentru o categorie de funcþionãraºi. und leoarcã. Un sistem bun pentru cei leneºi ºi trântori. urã chiar faþã de avutul obºtesc. stãteau în maºinã ºi noi. „Nu te sfãdi cu ei”. A început cearta. ºi vreo doi din sat. Era abia ora 13. ºefuleþi ºi soldãþoi. A refuzat.

În sfârºit. bãrbaþii. cum se zice în Biblie. câþiva din membrii lui au declarat public cã ei nu vor permite nimãnui sã distrugã. Dintre marile metehne furatul ºi beþia sunt alte douã trãsãturi de caracter ruºinoase ale þãranului nostru. pe când la începutul secolului arendaºii. Spuneau cã noaptea vin unii din sat cu sacul sã fure legume. Ba mai mult.A. Dar pe la orele 11 adjunctul vine ºi. trebuia sã cãrãm ardeii cu sacul într-o remorcã de la marginea câmpului. ºi cum se demascã el singur nu-l demascã nimeni. gura pãcãtosului adevãr vorbeºte. sã împartã ºi sã fãrâmiþeze gospodãriile mari colective. cã nu are nevoie de oameni strãini. s-a fãcut timp frumos.15. Am vrut sã vãd ce mãsuri a luat directorul. reacþia ºefuleþilor ºi ce mai zic oamenii. cã ziua de muncã se plãteºte 2. cã 2-3 zile în urmã am muncit 3 oameni ºi nu ni s-a plãtit nimic. cã sunt mici ºi neachitate cu lunile. care „apãra” interesele ºi avutul þãranilor de mine. intrare în Europa. trecere la economia de piaþã.40 lei. reformã agrarã. ªi scamatoria asta se cheamã împroprietãrire a þãranilor.M. porunci paznicului sã mã dea afarã – 361 – . care luau pãmânt de la boieri. peste o orã ºi ceva. Obiecþii la care i-am replicat cã dimineaþa. cu opt clase terminate.D. la 9. educate de regimul totalitar sovietic. a apãrut adjunctul brigadierului. un fenomen întâlnit la tot pasul. La congresul II al P. cã cei din sat nu au de lucru. lucrau 24 de ore. Aceste douã temeri sunt sperietorile cu care agrarienii îi þin în frâu pe þãranii moldoveni în colhozuri ºi sovhozuri ºi-i exploateazã ca pe timpul lui Stalin. parcã aducânduºi aminte de ceva. cã unii ar lua cote de pãmânt. Am lucrat timp de vreo orã ºi jumãtate. îmi imputã cã m-am plâns directorului ºi îmi spune sã las lucrul ºi sã plec. dar nu li se dau ºi se tem de impozite mari. m-a trimis la lucru ºi nu mi-a spus nimic. primeau 50% din roadã. adicã maximum 10% din recoltã. Comedie nu altceva! Însã. despre pensii. cãruia oamenii parcã îi ziceau Petrea. Noi. hoþul din oraº. cã lucrasem de acuma vreo orã ºi jumãtate. Oamenii care au primit cote se cheamã cã lucreazã pe pãmântul lor ºi toamna primesc câte 100-300 kg grâu la ha. Femeile vorbeau despre iehoviºti. Aþi vãzut? Iatã unde-i buba! S-au cocoþat pe kolhozuri ºi nu mai vor sã se dea jos. sã pãrãsesc câmpul. a fãcut o echipã din 10-12 femei ºi doi bãrbaþi ºi ne-a trimis la cules ardei. dar toate argumentele mele n-au avut nici un efect asupra vechilului. erau paznici. Doi bãieþi de vreo 15-16 ani.sovhozuri avutul þãranilor. Au trecut câteva zile. ºi cã nu au cu ce lucra pãmântul. Într-o dimineaþã m-am dus din nou la lucru.

paznicii º. fenomen care a provocat ºi dezlãnþuit românofobia ºi ura contra Þãrii ºi neamului românesc. mai ales la sate. antiumane. sunt apãrate prin toate mijloacele. s-a fãcut timpul mesei ºi m-am întors la Chiºinãu decepþionat ºi înrãit. sfinþii conduc. Pãcat cã noi vom îndura cel mai mult chinurile ºi mizeria materialã ºi spiritualã a unei perioade interminabile de tranziþie. trânti câteva înjurãturi. mai creºtini. dãdu dovadã de exces de zel ºi de importanþã în exerciþiul funcþiunii. sã fie el director ºi nu ei ºi dacã a dat un ordin. În timpul certei o femeie în vârstã a strigat: „Omule. învãþate de la „fratele mai mare”. 5 octombrie 1995 SPUNE-MI CU CINE UMBLI. þãranii au fost într-adevãr împroprietãriþi. care fac ce vor. Îmi pare cã acolo totu-i pe dos. am lucrat o orã ºi jumãtate ºi din nou nu mi s-a plãtit nimic. pentru cã întâmplãrile ºi evenimentele sunt ca niºte rãbufniri vulcanice. nu te pune cu ei!” ªtia ea. cum am muncit la Bãcioi ºi cum am fost rãsplãtit. gospodãriile colective ºi de stat au fost lichidate. E tristã. din pãcate. Am pierdut o jumãtate de zi. adjuncþii. Întâmplarea mi-a confirmat încã o datã zicala cã pânã la Dumnezeu te mãnâncã sfinþii.. þãranca. CA SÃ-ÞI SPUN CINE EºTI „Mesager ”-ul ne informeazã deseori despre schimbul de oaspeþi – 362 – . nu l-am gãsit. reforma agrarã înfãptuitã a trezit în mijlocul agrarienilor din Basarabia fricã ºi suspiciune.a. Iar în privinþa subalternilor l-am rugat sã-i mai seceleze. sã fie mai civilizaþi. ei sã-l execute. A doua zi i-am telefonat ºi l-am rugat sã achite datoria pentru douã zile de muncã. care la noi. interesantã ºi plinã de învãþãminte. Am aºteptat vreo orã. Iatã comportarea ºefuleþilor ºi ciracilor faþã de acei care vor ºi muncesc cinstit ca sã câºtige ceva. ascunse. ce zice. stând pe spatele þãranilor ca lipitorile ºi nu-i stârpeºti cu nimic. chiar ºi cu preþul vieþii. sociale ºi psihologice. dar. pentru cã ei sunt nãscuþi ºi hrãniþi de structurile economice totalitare. Faptul cã peste Prut. Dar toate fenomenele au un început ºi un sfârºit. Aºtept ºi acum. „Literatura ºi arta”. ce aruncã din strãfunduri la suprafaþã mistere ºi dezvãluie legitãþi ºi colizii economice. Ce era sã fac? M-am dus din nou la dl director A. Checiu. iar acesta ca un soldãþoi mã ameninþã cã mã aruncã în râul de alãturi. mã apucã de mâini. care într-o stare de liniºte relativã par ceva normal ºi cu ochiul liber nu se prea vãd. Iatã întâmplarea pe care am vrut sã v-o spun. brigadierii.din câmp. mã gândesc sã-l dau în judecatã. în Þarã.

Sunt departe de gândul de a nu avea relaþii normale economice.III-95. încruntaþi.dintre Chiºinãu ºi Budapesta. am întâlnit ºi unguri – grupuri. Daco-romanii vor trebui sã disparã de pe acest teritoriu”. ca sã sileascã guvernele din þãrile vecine s-o aplice ungurilor din Transilvania ºi Slovacia? Nostalgia dupã Imperiul Austro-Ungar ºi stãpânirea de pãmânturi ºi popoare strãine? Ne-au gãsit tocmai pe noi sã-i facã în ciudã României? Ce cãutãm noi atâta în Ungaria? Nu cumva acelaºi lucru? Sã fim aliaþi. maghiarii? Sã-i ascultãm. 27-11-5. Nu vom mai repeta slãbiciunile Ungariei de-altãdatã. cu lacrimi în ochi. ungurii. N-aº zice cã sunt nici sociabili. o femeie de vreo 80 de ani. pag. izolaþi. dar sunt uimit. Acolo a terminat liceul ºi Facultatea de Agronomie. nici politicoºi. 6). Asta – 363 – . pe care l-au asuprit sute de ani. bãtrâna povestea cum grofii unguri cãlãri. ºi ele se vor acomoda chiar din primele 24 de ore. sunt prea bãtãtoare la ochi vizitele ºi întâlnirile cordiale atât de dese dintre guvernanþii actuali din cele douã þãri. Fiind adeseori la Geoagiu-Bãi. ziarul maghiar „Pesti Hirlap” scria: „Dacã noi. a lucrat ca agronom-ºef la cooperativa din sat. România. E ceva anormal în relaþiile astea. murmura ca o apã de izvor. La 15 aprilie 1932. Ce-i asta. prin mulþimile de oameni de la ºtrand. culturale ºi politice cu Ungaria. la cumnatul meu Ion Macovei din comuna Geoagiu. leagãnul strãmoºilor noºtri. (Ziarul „Românul”. nici omenoºi. sã-i facem ºi noi în ciudã României? Când zeii vor sã-l piardã pe om. s-a cãsãtorit. Am fost de câteva ori în Transilvania. mereu aparte. vorbind numai în limba lor. judeþul Hunedoara. pe moºie. Seara discutam cu soacra lui. îi biciuiau pe þãranii români iobagi la ei. ºi toate peste capul þãrii vecine. prieteni la cataramã cu cei care pretind la Ardeal. la începutul secolului nostru. vom recupera Þara. Ce cautã ei la noi? Model de fãrâmiþare a teritoriului ºi donare a lui minoritãþilor naþionale? Gãgãuzilor ºi ruºilor? Poate vor ºi ei sã acorde autonomie românilor în Ungaria ºi nu ºtiu cum? Sau poate îi intereseazã experienþa acumulatã de niºte oameni iresponsabili ºi fãrã demnitate omeneascã ºi naþionalã. Nici cã se poate mai clar. care în 1944 s-a evacuat cu liceul ca multe alte mii ºi zeci de mii de copii ºi tineri basarabeni din calea Armatei Roºii. nãscutã la sfârºitul secolului trecut. toþi ingineri. ªi. Vorbea curgãtor. familii. Cine sunt ºi ce scopuri urmãresc. are trei feciori. deocheat în vizitele astea atât de dese. domnilor? E ceva straniu. îi furã minþile. naþionalitãþile vor trebui sã se acomodeze.

iar mãrfurile noastre le preferã cu o jumãtate de preþ faþã de cele mondiale. vin. Noi trebuie sã avem pretenþii.se întâmplã ºi cu conducerea noastrã. Brejnev). Asta se cheamã „economie economicoasã” (L. primul rând. salvatoarea. aºa-i logica ruºilor ºi a guvernanþilor agrarieni: e ca funia în sac. Acolo-i speranþa în existenþa structurilor economice staliniste. ea e „eliberatoarea. sã aducem o conductã de gaze din Carpaþi. Nu. Minoritatea rusã de la noi e cea mai privilegiatã din fostul Imperiu Sovietic. Avem stãpân. afarã de datorii în sumã de circa 200 mln. Vara. ºi Cita. coniac. a unei bucãþi de pãmânt românesc ºi a unei pãrþi de naþiune româneascã (circa 16%). Totul ni se vinde mai scump cu cel puþin 20%. fãrã nici un ºantaj sau presiune. Cele mai strânse legãturi economice. la fraþii de peste Prut. ºi de acolo a venit ºi vine lumina dictaturii. ulei º. România importã petrol. dolari. „ocrotirea” care ne „apãrã” de statul ºi poporul român. Sangheli. sã restabilim niºte poduri peste Prut ºi multe alte lucruri. dar ce sã-i faci. sã mai cumpere 1-2 mil. întreþinãtoarea” noastrã. nici petrol. Mãmuca Rusia. tone pentru noi. le traducem „moldoveneºte”: „Spune-mi cu cine umbli. la circa 700-800 km. ºi politica. exact ca greierul din fabulã. nici gaze. Sunã cam caraghios. dar numai pe picior de egalitate. prim-ministrul republicii. preferãm Siberia sau Sahalinul – 5 sau 10 mii km. Mare specialist în strângerea legãturilor cu acest vecin de la rãsãrit e dl A. ne spune cã vom avea de toate ºi cãldurã. peste capul Ucrainei. le avem cu Rusia. Ce ºtiau grecii antici nu cunosc guvernanþii noºtri. El e pe acolo în fiecare lunã ºi. Cine nu înþelege ce-i asta. el ne dicteazã ºi ne dirijeazã ºi economia. distanþa dintre noi e de-o azvârliturã de bãþ. Rafinãrii au de ajuns. culturale ºi politice cu Federaþia Rusã. în loc sã mai taie buricele ce ne þin în supuºenie. Sunt pentru relaþii bune economice. El a vizitat ºi Tiumenul. ale colhozurilor ºi sovhozurilor. nu ei. Sã construim o linie electricã de înaltã tensiune din raioanele de sud spre Cernavodã. Sunt pentru relaþii reciproce avantajoase ºi echitabile. fãrã a pierde demnitatea omeneascã ºi naþionalã. el le înmulþeºte. cum au fãcut Þãrile Baltice. ca sã-þi spun cine eºti”. În schimb suntem supuºi imperiului. iarna se jeluieºte cã ni se închid robinetele ºi nu avem aproape nimic. ºi alte centre în cãutarea carburanþilor ºi a pieþei de desfacere a produselor agricole. 13% de – 364 – . ºi Sahalinul. Nu vrem sã cãutãm ºi sã gãsim alte surse de energie la alþi parteneri ºi în. sã facem o linie de cale feratã între Botoºani ºi Bãlþi.a. Avem cu ce ne rãsplãti: zahãr. de inimã ºi de suflet.

pupãm mâna ºi poala caftanului. Ei au ocupat oraºele ºi centrele raionale. Tighina din „Republica Moldoveneascã Nistreanã” e câte o ºcoalã româneascã ºi nici acelea nu funcþioneazã.R.. Armatele ruse au fost retrase din toate fostele þãri socialiste ºi fostele republici unionale în 1-3 ani. Drept exemplu ne pot servi pretenþiile absurde ºi comportarea agresivã a membrilor comisiei Dumei de Stat ruse. fãrã voia noastrã. Ei. dând dovadã de respect faþã de þarã. la ferme ºi la plantaþiile de tutun. au pretenþii. de circa ºase ori mai multe grãdiniþe de copii. Din ce colþuri ale fostului Imperiu Sovietic au plecat în Rusia cei mai mulþi ruºi? Din Asia Mijlocie. În Chiºinãu. iar noi ne cãciulim. noi mai suntem ºantajaþi. care rãspândeºte atâtea minciuni. care ne-au vizitat recent.M. în sate. sau cã ei nu reuºesc sã transporte armamentul în acest rãstimp º. ei au preconizat limba rusã ca limbã de stat. la o populaþie româno-rusã aproape egalã. mai stã undeva uitat într-un sertar la preºedinþie. lor li s-a acordat tuturor dreptul de cetãþenie.a. Senic. Deci. Tratatul între R. chiar ºi celor sosiþi în ajunul votãrii acestei legi în parlament. ºi F. care ne-au vizitat Chiºinãul ºi. încât ºi ruºii pufnesc în râs). pe când noi l-am ratificat a doua zi. ci mai bine decât bãºtinaºilor. iar în Þãrile Baltice acest drept li se acordã numai celor veniþi acolo pânã în 1940. La noi ei au stabilit în tratat pentru armata a 14-a un termen de ocupaþie de încã 3 ani. care au decimat circa o jumãtate de milion de români. pe când în Franþa omul aºteaptã 10 ani. Transcaucazia. 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii ºi peste 90% din presa periodicã din chioºcurile noastre este în limba rusã (date ºi fapte pentru dl V. pânã acuma n-a fost prezentat parlamentului pentru ratificare. iar în Duma de Stat ºi în alte cercuri guvernamentale se aud deja ameninþãri ºi prevenþii cã pânã Transnistria nu va obþine un statut special. mulþi din care – 365 – . fãrã a primi riposta cuvenitã ºi a fi puºi la punct în ministerele respective. semnat cu trei ani în urmã. în 1990 ruºii aveau de douã ori ºi ceva mai multe ºcoli. Þãrile Baltice. Ei se joacã cu noi ca pisica cu ºoarecele. nu-i gãseºti cu lumânarea. foºtii ocupanþi. Râbniþa. nu le-a fost rãu. au introdus alfabetul rus pentru limba românã. mai ales Tiraspolul. În ultimii ani în Moldova au venit mai mulþi ruºi decât au plecat. armata nu va pleca de aici. fac gãlãgie cum cã ruºii aici sunt lipsiþi de drepturi elementare ºi sunt asupriþi. În oraºele Tiraspol. Lista privilegiilor ºi a atrocitãþilor sãvârºite împotriva poporului nostru poate fi continuatã ºi totuºi liderii ºi comisiile de la Moscova.ruºi au pus mâna pe circa 55% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. care este de origine latinã. Cu alte cuvinte. timp de peste 150 de ani.

ei se convertesc la religia islamicã. relaþii. aþi fost sã-i vedeþi mãcar o datã? Sã vã interesaþi ce-i doare. nu ºagã. Guvernanþii noºtri au stabilit relaþii bune ºi cu Turcia. Norilsk. agresivi. s-a creºtinat. ei aici sunt stãpâni ºi domni. BAM. popor autohton de circa 20 mln. Asta-i. Uite atunci poate sã înceapã un rãzboi. chiar ºi atunci când popoarele ºi-au scuturat lanþurile robiei. Dl Demirel a fost dus sã vadã gãgãuzii. împreunã cu ºovinii. Actul de înaltã trãdare. iar socialiºtii ºi interfrontiºtii ºi în aceastã chestiune umblã cu minciuni. peste care turcii au nãvãlit ºi l-au ocupat ºi cãruia nu i se permite nici un fel de autonomie. O sã avem de furcã cu ei. pentru apãrarea cãrora ªtefan cel Mare în sec. ªi asta se cheamã politicã externã. ªi cu toate astea vã duceþi mereu încolo. în prezent.. au loc vizite reciproce. promovatã de un stat suveran ºi independent! Anul trecut ne-a vizitat „þãriºoara” ºeful statului turc – dl Demirel.. vã duceþi ºi vã bãgaþi în sufletul lor. domnilor. Câtã dragoste ºi pioºenie a manifestat faþã de neamul lor. ªi câtã cruzime trebuie sã ai sã trimiþi 35 mii de soldaþi cu ste de tunuri. exact ca sclavii din antichitate. Dar era oare nevoie de a da gãgãuzilor – 366 – . Ce drepturi au cele 200-300 mii de consângeni de la Tiumen. Socialist ºi Interfront. tancuri ºi avioane ºi sã nimiceºti mii de kurzi. de cedare a pãmântului strãmoºesc trebuie înscris în vãzul tuturor în biografia ºi activitatea alianþei partidelor Agrarian. Extremul Orient ºi alte centre ºi regiuni din Rusia? A zecea sau a suta parte din cele pe care le au ruºii aici? Voi toþi. în patru state islamice din Asia.M. noi sã fim înfieraþi ºi condamnaþi de aceeaºi Turcie ºi Europã ca agresori ºi puºi la stâlpul infamiei. ce spun ºi ce vor? N-am auzit sã se fi întâmplat aºa ceva. îi tãiau ca pe niºte trãdãtori de credinþã. care locuiesc în sudul Mãrii Caspice. al stãpânilor. care. Iujnâi. E foarte bine. Noi aici ºi ai noºtri acolo suntem slugi. Gãgãuzii tind spre Turcia la studii.au plecat de acasã. El a fost dus în raioanele de sud. de parcã ar fi fost nedreptãþiþi ºi asupriþi de noi. întruniri în problema Mãrii Negre. un neam de-al lor. trãind în Bulgaria. au sã ne pofteascã repede sã plecãm de aici. Aºa a vrut guvernul þarist în secolul nostru. XV a depus eforturi colosale. participãri la multe ºi diferite conferinþe. fie chiar ºi trãdãtor. când nãvãleau. afaceri. sã curgã sânge. Katek. ºi turcii. au devenit mai obraznici. A vrut sã-i vadã ºi sã-i susþinã în aspiraþiile lor separatiste de a-ºi face un stat cu baºkan în R. Aºa vreþi ºi voi. care trepãdaþi pe acolo mereu.

mi se pare o ruºine. comportamentul nostru ºi miza cea mare. intrarea republicii în – 367 – . care este o continuare a celei interne. Acesta e un ºir de compromisuri ºi cedãri unilateralã.pãmânt pentru asta? De ce Ucraina nu are problema gãgãuzilor? Ei sunt stabiliþi în regiunea Odesa. politicã externã ce loveºte direct în suveranitatea ºi independenþa R. 13 din Constituþie.M. Poftim. Dacã aceste judeþe ar fi întoarse Moldovei. ca limbã de stat. speranþele mulþimii s-au îndeplinit? Nu! Unii vor zice cã a fost puþin timp. înviora. în C. dificilã. care consfinþeºte „limba moldoveneascã”. foste imperii care ne-au ocupat. Afirmaþiile conducãtorilor s-au confirmat. pe când era Imperiu Otoman. inclusiv geopolitici. absurde în faþa sau de dragul vecinului de la sud. umilitoare. iar starea materialã a cetãþeanului se va ameliora ºi îmbunãtãþi. ceva absurd.. Ei sunt în numãr de circa o jumãtate de milion în Bulgaria. ºi ne-a þinut într-o stare înapoiatã ºi primitivã. ceva ce seamãnã exact cu art. iar cel al importului – cu 11%.S. relaþii. nerecunoscutã de ºtiinþã. pe aceºti trei vecini. ce-i drept. Dar starea de lucruri nici nu s-a stopat. Se fac toate astea intenþionat sau din neºtiinþã? Nu are importanþã. ªi asta se numeºte grija partidelor de guvernãmânt faþã de popor. ªi nu sunt minoritate naþionalã. înþelegeri cu Turcia în folosul gãgãuzilor. ei ar ridica capul ºi s-ar comporta ca cei de la Comrat. cât de argumentatã ºi fructuoasã este grija guvernanþilor faþã de popor în acest domeniu? Primul act mare pe care l-a sãvârºit noul parlament a fost ratificarea intrãrii R. Bunã grijã! Nimic de zis. ºi nu sunt minoritate naþionalã.M. noi reprezentând doar o monedã de schimb. Rezultatul anual al relaþiilor economice ale republicii cu CSI este trist: volumul exportului a scãzut cu 18%. Dar sã admitem cã problema politicii extern e foarte complicatã. Oare ºi aceste tratate. relaþiile dintre noile state se vor restabili ºi intensifica. comportamentul dintre noi ce seamãnã cu niºte raporturi dintre stãpâni ºi slugi se cheamã politicã externã cu vecinul de la sud? Politica noastrã externã. Care sunt succesele partidelor de mai sus în politica internã. fãrã a ne deznaþionaliza ca ruºii ºi a ne invada oraºele. A trecut mai bine de un an. Se spunea sus ºi tare cã în urma acestui act economia republicii se va redresa. inclusiv în fostele judeþe din sudul Basarabiei. în primul rând. care. recent aprobatã de parlament.I. Consecinþele sunt aceleaºi. depinde de mulþi factori. împilat ºi deznaþionalizat secole la rând. În ea se descurcã greu ºi unele state ceva mai mari ºi mai experimentate. ne-a stãpânit vreo 300 de ani.

pentru cã aceeaºi situaþie dezastruoasã e ºi în celelalte state C. „Literatura ºi arta”. dupã lungi discuþii. în unele centre raionale. în multe centre raionale se prevãd construcþii de case a câte un apartament pentru ºefii locali. În planul de construcþii de locuinþe. Numai integrarea totalã ºi complexã. Dar ce ne facem cu renumita grevã a tineretului studios? Independenþa fictivã. Lucinschi. Sã dea Domnul al doilea an sã fie mai norocos. a interzis construirea de locuinþe a câte un apartament pentru ºefii de partid ºi de stat. finanþate de la buget pe anul 1995. ne gudurãm. care au ºtiut sã se afirme ca naþiuni civilizate. banii pentru aceasta existã. ºtiinþa ºi cultura nu sunt. Iatã pe lângã cine umblãm. iar pentru a majora pensiile. ªtiþi ce înseamnã asta? Un lux. salariile sau pentru a finanþa învãþãmântul. ªi nici unul din ei nu-i ºocat ºi na observat cum se legalizeazã pe fondul sãrãciei noastre înãlþarea unor mici palate de sute de mii sau chiar milioane de lei. este prevãzutã construcþia multor case a câte un apartament. ne vor înghiþi tot bugetul republicii. Dar lucrul acesta nu-l doresc guvernanþii. cum se practica mai înainte. ne-ar putea scoate din prãpastia economicã ºi socialã ºi din neagra mizerie în care am nimerit. bursele. ne duce sigur la o pauperizare ºi demoralizare totalã. Sangheli. în care a adunat toatã protipendada. ocrotirea sãnãtãþii. europene. Acuma. Bodiul. stima vizavi de popoarele din Þãrile Baltice. sãrac. Diacov. România. prim-secretar al CC al PCM.S.I. prelungind la infinit chinurile poporului. provenite din rãsãrit. iar bugetul îl aprobã. ªi lucrul acesta îl proiecteazã în buget guvernul lui A. ne dezonorãm. la mari cataclisme sociale ºi la pieire. economicã ºi spiritualã cu þara noastrã. când þara arde. Deci. ne umilim.-ste.CSI deocamdatã seamãnã cu mersul unui rac. parlamentul dlui P. adicã pentru nomenclaturã. D. pentru cã aceste locuinþe costã foarte scump. Moþpan ºi D. care seamãnã românofobia. pierdem respectul. 23 noiembrie 1995 OBSCURANTISMUL ÎN CONSTITUÞIE Ziua de 9 februarie 1996 va intra în istoria poporului nostru ca una – 368 – . pentru cã întreþinerea unui aparat colosal de stat ºi plata carburanþilor ºi altor materii prime. ºi a fãcut blocuri cu multe etaje. Delapidarea bugetului ºi aºa foarte mic. anemic. În anii ’70-’80 I. care nu vor sã trãiascã la bloc. mai ales la nord. Dar slabã nãdejde. când economia era mai puternicã. Lucrul acesta s-a fãcut atunci. ne cãciulim. devenim neoameni. aparentã.

o deputatã din fostul Soviet Suprem.a. i-au trimis. Tabula rasa. apãra ca o leoaicã. .Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. privindu-ºi ucenicii ºi adepþii la tribunã. ca ºi primul. Cam aºa a glãsuit al doilea parlamentar. V. cam aºa a cuvântat o doamnã parlamentarã. cred cã zâmbeau pe sub mustãþi de satisfacþie. tot la aceastã tribunã. . sã ne apãrãm ºi sã nu ne încurcãm cu alþii. care buchisea cu greu cele scrise pe hârtie. ºi eu propun ca limba noastrã sã se numeascã moldovneascã. o fatã tânãrã ºi frumoasã. Poftim.Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. Mã rog. cu talpa crãpatã ºi buricul verde. majoritatea. Totuºi sã încercãm sã vã dãm o oglindã. cu cei imbecilizaþi timp de 50 de ani de regimul sovietic rusesc. Aºa-i cu limba asta moldoveneascã. ºi am vorghit ºi vorghim moldovneºti ºi nu sântem altcineva ºi nu vorghim altfel ºi trebuie sã ne mândrim. cum au zis unii. care. 13 al Constituþiei cu privire la denumirea limbii de stat. o simplã lucrãtoare de la Ministerul Telecomunicaþiilor. ªi nu dea Domnul sã comparaþi deputaþii din Parlamentul de azi cu cei din Sfatul Þãrii. impertinenþi ºi renegaþi sunt cei actuali. Doamnã ºi domnule deputaþi. ziua când s-a discutat în Parlament amendamentul Preºedintelui Republicii dl M.din cele mai negre ºi ruºinoase zile de la sfârºitul secolului. Au dat buzna analfabeþii la tribunã. cãrturari ºi înþelepþi erau aceia. dreptul limbii române de a deveni limbã oficialã. urmaºi fideli ai ciobãnismului. sã se screamã ºi sã se bâlbâie în vãzul tuturor. Uitaþi-vã la televizor cum vorbesc ºefii ºi subalternii lor. cã nu ºtiu ce fac! Cu 58 de voturi. cu mâna la gurã. ca pe reprezentanþi ai poporului. cum se chinuie ºi asudã. sã vã uitaþi în ea. O „argumentare” ºtiinþificã extraordinarã! Cu cinci ani în urmã. adunãtura analfabeþilor ºi imperti-nenþei. cu care s-au sfãtuit. – 369 – . Stati º. aceea culeg. Iartã-i. am grãit moldovneºti ºi grãim moldovneºti. au trecut doar cinci ani ºi omul se transformã în maimuþã. Snegur la art. ce-au semãnat. vã daþi seama cât de jalnici ºi caraghioºi sunteþi? Nu.. Senic. Doamne. le-au dat drumul. sãracii! Mai bine ar trage în plug. Priveam „Mesagerul” ºi mã simþeam uluit. fãrã fiþuicã. Pe cât de patrioþi. ai tãlpii þãrii. bat-o crucea! Ideologii regimului totalitar V. ai lui moº Gheorghe ºi ai mãtuºii Mãrioara. trãsnit ºi scuipat de cele ce se întâmplau la „rãscrucea proºtilor”. au respins amendamentul Preºedintelui. pe atât de diletanþi. habar nu are despre ce vorbeºte.

a divizãrii atomului etc. Nu-i aºa? Pe ce bazã afirmaþi cã limba noastrã oficialã e „moldoveneascã” ºi nu e românã? Nu existã „limbã moldoveneascã literarã”. Închipuiþi-vã cã la Moscova are loc o astfel de adunãturã ºi câþiva deputaþi de la Novgorod susþin cã ei nu vorbesc în limba rusã. pentru cã ºi Moscova a fost stat independent.. Exact! Anul trecut a avut loc o sesiune ºtiinþificã specialã pentru Parlament în problema denumirii limbii de stat. câþiva dintre acei care au fost de douã ori în 1953 la Chiºinãu cu aceeaºi ocazie. ªi ele sunt ºtiinþe. moldovenilor.Sã vedeþi ce portret aveþi. dl Moþpan sau Popuºoi. chiar ºi în chestiunile pe care le discutã ºi apoi adoptã legi. dacã n-aþi fi aºa. De ce atunci sunteþi caraghioºi ºi criminali? Pãi. proºti ca noaptea. ºi altele vreo zece se bãteau între ele. ar spune cineva. cu naþiunea ºi istoria. sã zicem. Ce-aþi zice dacã eu aº afirma cã rãsadul de tutun sau butaºii de viþãde-vie trebuie sãdiþi cu rãdãcinile în sus? Aþi merge cu maºina pe un pod înalt construit de un cioban? Aþi locui într-un bloc proiectat de un tutunar? Ar putea un vier elabora un plan militar de cucerire a Berlinului? Ia-þi da voie lui moº Gheorghe sã vã facã operaþie de apendicitã? Aþi vota în Parlament o lege a ecuaþiilor. ºi acum ne-au spus nouã. ºi ele sunt de competenþa specialiºtilor respectivi.. iar la plãmâni – prin ureche? Cred cã nu. Petersburg ºi Kiev. câteva sute de ani. la care deputaþii n-au venit. ºi aceste cnezate. De ce. De ce vã bãgaþi în tãrâþe?. ca cele de mai sus. pentru cã nu ºtiu ºi nici nu vor sã ºtie nimic. Pãi. ea este un subdialect al limbii române. pentru cã Novgorodul a fost cnezat. iar deputaþii de Moscova afirmã cã ei vorbesc în limba „moscovitã”.? În caz de îmbolnãvire a unui deputat. Aþi spune cã aceasta e treaba medicilor ºi cã e caraghios ºi e o crimã sã faci aºa ceva. – 370 – . ªi atunci. ca ºi Moldova. exact acelaºi lucru e ºi cu limba. neavând habar despre ce vorbiþi. Iar noi ne încãpãþânãm. iar oamenii – smintiþi. a compuºilor chimici. Ceaþi zice despre o astfel de adunãturã? Cã-i caraghioasã. cã vorbim limba românã. aþi adopta o hotãrâre (cu 58 de voturi) ca chirurgul sã-i facã operaþie la stomac prin anus. Savanþii din lumea întreagã ne spun acelaºi lucru. sesiune la care au participat ºi savanþii ruºi ºi ucraineni de la S. ci în „novgorodeanã”. ne ambiþionãm ºi zicem „nu”! Facem cum zice buhaiul satului. ca ºi Moldova. Ruºii ne spun cã noi vorbim româneºte. A ce semãnãm noi? A oameni smintiþi. folosiþi tribuna parlamentului ºi înºelaþi lumea? Nu ºtiþi cã tãcerea e de aur? De ce vã ocupaþi cu ceea ce nu se cade. aþi fi oameni normali.

de o jumãtate de secol. sã le soluþionãm? Sunt vechi. „Literatura ºi arta”. învãþãmântul ºi ºcoala) Societatea omeneascã seamãnã foarte mult cu un organism. e nevoie de o diagnosticare justã a cauzelor economice ºi sociale. Dupã mine. Starea unui popor sau a unei naþiuni la fel seamãnã cu cea a unui organism omenesc. parlamentarii agrarieni. condiþie fãrã de care orice tratament e inutil ºi zadarnic. buni de expus la Muzeul de Raritãþi. scuipã pe ºtiinþã ºi adevãr.. 22 februarie 1996 PROBLEME ºI SOLUÞII.. Societatea noastrã e grav bolnavã. socialiºti ºi interfrontiºti (care nu au dreptul sã participe la soluþionarea acestei probleme. legea de bazã a þãrii. trãsnit ºi scuipat privind la o astfel de adunãturã de diletanþi ºi impertinenþi. ideologia de tristã amintire din perioada dictaturii. e nevoie de o examinare a stãrii ei din trecut ºi prezent. biserica ºi clerul. Deci. Destinul a fost hain cu noi. doleanþele ºi interesele unei pãrþi sunt fireºti ºi pentru cealaltã. când cibernetica ºi genetica au fost declarate ºtiinþe burgheze. pãmântul. dureri sau ipohondrii a organismului omenesc e nevoie mai întâi de a diagnostica cauzele. pentru cã nu cunosc limba românã). Dacã pentru tratarea unei boli. Viaþa e luptã. acceptã minciuna ºi obscurantismul ºi le plaseazã în articolele Constituþiei. suntem unici. (Împroprietãrirea þãranilor. Bucuriile ºi durerile. în aceste domenii ale vieþii Imperiul Sovietic a rãmas în urmã cu cel puþin un sfert de secol. trebuie sã luptãm. cea mai importantã este cea economicã. care au provocat aceastã stare. plãtim din gros pentru mentalitatea mioriticã ºi preceptul „Capul plecat sabia nu-l taie”. Trebuie sã bem paharul amãrãciunii pânã la fund ºi dupã asta poate va începe renaºterea. adevãrul istoric ºi acceptaþi întunericul. care au devenit o laºitate. Care sunt cauzele. a factorilor obiectivi ºi subiectivi. ca sã se menþinã la putere. în consecinþã. Deci. problemele ºi cum sã le tratãm. tot aºa.ªi se întâmplã aceasta pentru cã neglijaþi ºi negaþi ºtiinþa. Aºadar. Halal de aºa deputaþi. preferaþi obscurantismul. la o aºa ruºine? Suntem fenomenali. învierea. de aºa parlament ºi de-o aºa þarã! Cum sã nu te simþi uluit. Cui aparþine el? Colectivizarea agriculturii – 371 – . de o sesizare ºi descoperire a cauzelor principale. pentru a trata ºi soluþiona bolile ºi problemele unei societãþi. spelunci ale capitalismului ºi tot aºa s-a votat contra lor ºi.

ce a dus la deznaþionalizare. „mânãºterguri”. un ciulin. „mãligã”. deznaþionalizarea ºi rusificarea spiritualã a majoritãþii populaþiei au transformat þãranul nostru într-un individ fãrã ºira spinãrii. în primul rând deportãrile. de moºierii roºii ºi brigadierii lor. o stare fireascã pentru un sistem totalitar. Sate de astfel de þãrani existã deja ca Mihai Tãrâþã ºi Alexandru Babin din Hâjdieni. Suvorov. s-o întãreascã ºi s-o domine în viitor. Kotoþki ºi alte atribute „pur naþionale”. a pauperizat. mankurtizare ºi rusificare a majoritãþii basarabenilor. concomitent cu activitatea ideologicã intensã de îndoctrinare. a dezmoºtenit sãtenii economiceºte. pe care comuniºtii. Dar. care va alege primari în sate ºi deputaþi în parlament oameni cinstiþi. foarte uºor de manipulat. Minciuna a fost argumentul suprem care a nãscut primitivismul. socialiºtii ºi agrarienii vor s-o menþinã cu orice preþ. Dintr-un milion au rãmas circa câteva zeci de mii. demnitatea de om ºi conºtiinþa naþionalã. procesul va dura circa 100 de ani. Aºadar. în decurs de trei ani au fost împroprietãriþi ceva mai bine de 50 mii de þãrani. Metoda e cunoscutã: înfãptuirea reformei agrare. care îºi urãºte fratele ºi se pupã cu moscalul. Preºedintele Republicii. de promovare a românofobiei. care se uitã în pãmânt ºi nu la soare. transformarea lui din argat în stãpân pe o anumitã cotã de avere. personalitate care se va debarasa de minciunã ºi românofobie. care au obþinut recolte duble ºi triple faþã de societatea pe acþiuni ºi se simt oameni. într-un târtan. o fiinþã cu mentalitate de turmã. adicã toþi argaþii din colhozuri ºi sovhozuri. Problema aceasta este una din cele mai stringente ºi ea poate fi tratatã ºi soluþionatã numai revenind. întorcându-ne. obscurantismul ºi chiar fanatismul asiatic. Dovadã? Moldovenii din Transnistria. cum pe bunã dreptate a menþionat dl M. Kutuzov. Acest proces s-a desfãºurat paralel. a lichelismului ºi slugãrniciei faþã de elementul rus. împroprietãrirea þãranului. Ei au dispãrut. în cetãþean ºi om liber care sã cugete ºi sã acþioneze cum îi dicteazã bunul-simþ. iar dl prim-ministru a declarat cã au fost împroprietãriþi circa un milion de þãrani.în 1949 prin metodele cele mai barbare. în principiu. Glodeni. la vechea stare ºi ordine de lucruri de altãdatã. „gâtlegãu”. „Petru întâi”. din pãcate. care s-au aflat sub ocupaþia „binefãcãtoare” a Imperiului Rus mai mult timp ca basarabenii. competenþi ºi muncitori. Deci. o crimã pe care istoria omenirii nu a mai cunoscut-o ºi care a bãgat frica în oasele þãranilor noºtri în câteva generaþii ºi pe multe decenii. cãrora li s-a spus ce cote de pãmânt – 372 – . pauperizarea ºi dezmoºtenire economicã. Moldovenismul pentru mulþi din ei constã în „jin”. pe care vântul îl rostogoleºte în orice direcþie. Snegur.

din importatoare de cereale. prin mobilizarea mijloacelor de informare. înscãunând democraþia. Oamenii nu vor. Împroprietãrirea þãranului este veriga de bazã din lanþul de probleme acute. Orice jertfã materialã ºi intelectualã în numele unui scop nobil cum ar fi salvarea – 373 – . Recent. a mass-media democrate. Ea ar trebui sã devinã un capitol de bazã al tuturor programelor partidelor ºi miºcãrilor sociale democrate. iar satul e leagãnul tradiþiilor ºi trecutului nostru. Lupta pentru realizarea reformei agrare e o datorie civicã a tuturor oamenilor cinstiþi. ulei º. credite. cum spunea poetul. experienþa Sfatului Þãrii etc.li se cuvin. care ne poate scoate din mocirlã spre luminã. În realitate procesul împroprietãririi este un adevãrat calvar pentru þãranii noºtri. a specialiºtilor la abordarea. ca mijloc de stopare a privatizãrii. în unele sate agrarienii. Mulþi þãrani nu rezistã acestor chinuri ºi o parte din ei îºi retrag cererile. considerãm cã misiunea sfântã a intelectualitãþii noastre este de a se angaja cu toatã inima în realizarea reformei agrare. Când cuþitul a ajuns la os. spre deosebire de oraºe. Satul e faþa ºi sufletul naþiunii noastre. înlesniri. ne poate salva de la pieirea ºi dispariþia naþionalã. tehnica. au mai nãscocit un juvãþ pentru gâtul þãranilor de a-i þine în colhoz: un contract pe trei ani. adicã totul rãmâne ca odinioarã. examinarea ºi tratarea pe larg ºi profundã a temei „Împro-prietãrirea þãranului” (pãmântul. iar cu coada îþi scoate ochii”. sã devinã o rubricã permanentã. ºi care muncesc ca înainte. Guvernul ºi toate organele lui acþioneazã exact ca în proverbul: „Cu furculiþa îþi dã. ni le-au furat veneticii. pentru cã salvarea þãranului din starea de dobitocie ºi idio-tism în care a fost adus înseamnã salvarea satului. agramaþii au devenit unii din cei mai mari inventatori ºi nãscocitori de piedici. bariere ºi tergiversãri. þara e asiguratã cu toate produsele agricole ºi. mai bine zis. primind tot ca înainte grâu. a Codului funciar. e factorul obiectiv decisiv. iar ºefii îi pun sã semneze aceste hârtii prin toate mijloacele. Au trecut numai trei ani de la împroprietãrirea fraþilor de peste Prut. Pornind de la toate acestea.a. el rãmânând acolo unde a fost. oricât de ciuntit ar fi el. zahãr. a devenit exportatoare. prin care aceºtia se obligã sã nu cearã cota de pãmânt ºi sã nu iasã din colhoz. iar þãrãnimea în viitorul apropiat îºi va impune voinþa tot mai mult la alegerile puterilor de stat. iar alþii leapãdã pãmântul. nu se face. pe care le-am pierdut. produse în cantitãþi stabilite de preºedinþii gospodãriilor agricole. articol de fond.). Problema datã trebuie sã fie cap de afiº. El se face cu sânge.

iar cei rãmaºi aici au fost deportaþi. independent? Zãu. prefãcute în depozite. Cu ce se deosebeºte astãzi politica mitropolitului Vladimir de cea a predecesorilor sãi din gubernia Basarabia din secolul trecut. ªi asta se cheamã politicã naþionalã într-un stat suveran. sãli de sport. când biserica rusã. Ea le apãrã. Iudaismul a salvat naþiunea evreiascã de la pieire. ca ºi guvernul þarist. le menþine. de la deznaþionalizare. când autorul unui act de mare binefacere din Bãlþi. când limba românã a fost izgonitã ºi din biserici. Deci. distruse. timp de peste un secol am avut parte de o bisericã ºi un cler duºmani ai naþiunii noastre. Tragedia noastrã se trage ºi de aici. patriarhului ºi mitropoliþilor ruºi. instituþii ateiste. Biserica catolicã ºi cea protestantã din Þãrile Baltice au salvat aceste popoare de la rusificare. este decorat cu ordinul Patriarhiei ruse „Vladimir”. Dupã „eliberarea” din 1940 ºi 1944 Mitropolia Basarabiei a fost lichidatã. îi furã minþile”. fiind la cheremul guvernului. iar unul din ei în anii ’70 a strâns toatã literatura bisericeascã în limba românã ºi a ars-o. dacã sunt ale neamului ºi nu ale veneticilor ºi ocupanþilor. Destinul a fost hain – 374 – . Iorga. Majoritatea preoþilor au plecat peste Prut. ºi de aceea cã am fost de-o religie ºi o credinþã creºtinã ortodoxã ca ruºii. Religia. când biserica rusã a jucat rolul de ocupant ºi rusificator. Iar biserica ºi clerul peste tot în lume joacã un rol colosal în educarea conºtiinþei naþionale ºi a patriotismului. Doar în sufletul bãtrânilor mai palpita flacãra credinþei. spunea N. circa 900 din 1100 de biserici ºi mãnãstiri au fost închise. ªi peste 2000 de ani a contribuit la renaºterea statului Israel. Pentru soluþionarea acestei probleme ne-ar trebui cel puþin 2-3 ani. „cluburi”. uciºi. nu este zadarnicã. le consolideazã. a numit în gubernia Basarabia 10 mitropoliþi ruºi. Am rãmas fãrã sprijinul ºi apãrarea religiei ºi bisericii. a naþiunii. biserica ºi clerul înseamnã foarte mult în viaþa unui popor. iar un nou lãcaº sfânt este numit „Newski”? Parcã am fi la Pskov sau Novgorod. Islamul ºi coranul au scãpat popoarele din Asia Mijlocie de la mankurtizare. cum e înãlþarea unei clopotniþe. Noi însã am fost deznaþionalizaþi ºi rusificaþi ca nimeni alþii. latrine. iar apoi o jumãtate de veac am rãmas fãrã sprijin ºi ajutor moral ºi spiritual în ocrotirea ºi pãstrarea neamului românesc. ºi moºii ºi mãtuºele moldovence ascultau duminicile slujba în limba rusã ºi erau puºi sã se închine ºi sã se roage de sãnãtatea þarului ºi þarinei. ªi asta dupã o altã sutã de ani de ocupaþie þaristã din secolul trecut. aveau mare dreptate vechii greci spunând: „Când zeii vor sã-l piardã pe om. fraþi cu ruºii.neamului. iar cea din Polonia i-a salvat pe polonezii de origine slavã. când sarcinile bisericii ruse erau identice cu politica agresivã a Imperiului Rus.

Mulþimea a venit spre ziuã. Nu. În amvon ºi la tribunã a dat buluc mediocritatea cu coate ascuþite. el îi pâinica noastrã. într-o perioadã de 4-5 ani. iatã cine trebuie sã facã educaþia moralã ºi sã restabileascã conºtiinþa naþionalã a majoritãþii populaþiei. eu sunt categoric împotriva introducerii religiei ca obiect de studiu în ºcoalã. obiect predat de clerul actual.cu noi ºi totul s-a întâmplat în mod contrar. . numind lupii ciobani la stânã. Ea trebuie ºi poate fi tratatã. unde locuia. – 375 – . Doamne pãzeºte.Mã duc ºi eu sã mãnânc ºi sã beau ceva.Nu. ºi nu l-am ucis pe tata. dar au pupat lacãtul ºi s-au întors acasã revoltaþi. deocamdatã. aventurieri. ci devotamentul ºi slugãrnicia faþã de ea. iatã în faþa cui trebuie sã-ºi spovedeascã ei pãcatele ºi sã pupe mâna. Ascultaþi-mã pe mine. toatã pasãrea pre limba ei piere. unii din ei au studii „pe miriºte”. aºa vrea Domnul. Sã votaþi numai pentru „spicuºor”. Decât aºa. . Poftim.Conducãtorii voºtri au grijã numai de voi. care s-a afirmat pe timpul imperiului ºi care se poate menþine numai în cazul supuºeniei oarbe Patriarhiei ruse. Aºa e. renegaþilor.Dar ce ne facem cu „crucea”. sã nu încercaþi nici sã vã gândiþi. zicea un preot în curtea unei biserici pline de lume în timpul campaniei electorale din raionul Glodeni. cã el îi semnul pãcii. pe mâinile cui au nimerit bisericile noastre cu milioane de credincioºi de la 18 ani pânã la adânci bãtrâneþe. Faptele vorbesc cã circa trei din patru preoþi sunt foºti miliþieni. a clerului în întregime. s-o votãm ori nu? . ca ºi prima. A încuiat biserica ºi a plecat în satul vecin din Criuleni. afaceriºti. vânzãtorilor de neam ºi þarã. pe care n-o intereseazã cinstea ºi competenþa clerului. ºi nu-l supãraþi. cum ºi-o face omul. mai bine nimic. cã-s flãmând ºi însetat. cu cozonaci ºi pascã. Mã rog. persoane suspecte. ºi pentru „hulub”. fost miliþian. . pãrinte. c-o sã nimeriþi în iad! Iatã ce rol au jucat mulþi „preoþi” în campania electoralã. sã le sfinþeascã ºi sã audã slujba. crucea asta îi semnul diavolului. nu dorm nopþile ºi se gândesc cum sã vã facã viaþa mai bunã. Iatã ºi un alt rol pe care-l joacã mulþi preoþi în defãimarea bisericii ºi a religiei. asigurând victoria agrarienilor ºi socialiºtilor. nu i-o face nimeni. Asta e a doua cauzã sau a doua boalã grea de care suferim ºi care ne þine în starea dramaticã actualã. în noaptea învierii Domnului Isus Hristos. dând mandate de deputaþi moºierilor roºii. a zis un preot.

profesional ºi spiritual din activitatea bisericii ºi a clerului e deplorabilã. cã prea cãlcaþi în strãchini! Oare bunul-simþ ºi logica nu vã spun nimic? Aceasta e a doua cauzã importantã ºi a doua problemã gravã care trebuie tratatã ºi care cere ºi ea 4-5 ani. ªi ea ne-ar ajuta sã ieºim din situaþia grea în care suntem.Guvernul republicii susþine deschis aceastã bisericã ºi aceastã mitropolie. învãþãmântul. e altceva. în vãzul tuturor. anul trecut Hristos nu s-a nãscut. E necesarã o reformã radicalã în activitatea bisericii la cerea opiniei publice ºi la intervenþia organelor de stat în scopul redresãrii situaþiei etice ºi profesionale a corpului clerical. a Anului Nou? Dupã ei. ar contribui la ridicarea moralului. raþionalã ºi efectivã este ºcoala. ar putea fi inclusã ºi ea în programele partidelor democrate pentru a fi soluþionatã în viitor. pregãtirea oamenilor care ar avea dreptul la predici ºi dialog cu poporul. demnitãþii omeneºti ºi conºtiinþei naþionale. ºi astãzi se produce aceeaºi cârdãºie între bisericã ºi stat. Isus Hristos nu s-a nãscut la 25 decembrie. oameni buni. încotro trage? Cu biserica ºi majoritatea clerului care-i potrivnic neamului nostru românesc ºi pe care dl A. ar fi treacãmeargã. caraghioasã. Trebuie izgonite din bisericã impertinenþa. pe atât este ºi societatea. Mãi. biserica ºi clerul” sã devinã pentru toatã presa democratã o rubricã permanentã de reflectare a fariseismului. se cere efectuatã o atestare serioasã a cadrelor bisericeºti. treziþi-vã puþin. ca ºi prima. cu cine þine. Volens-nolens. instruirea ºi educarea cadrelor tinere în licee seminariale ºi facultãþi teologice. κi dã seama ce face. reciclarea lor în instituþiile româneºti de profil. Când gafa o face prim-ministrul. Sangheli îl guverneazã. Pe cât de sãnãtoasã. ca între guvernul þarist ºi biserica rusã în gubernia Basarabia în secolul trecut. ca în toatã lumea. Câþi sunt de aceºtia astãzi? Problema aceasta. Din pãcate. ruºinii ºi absurdului din viaþa noastrã. Deci. amoralitatea ºi ignoranþa. Cum se poate ca dl prim-ministru sã participe demonstrativ la sãrbãtorirea Crãciunului stil vechi alãturi de mitropolitul Vladimir. Poporul ar înþelege scopul ºi ar susþine o astfel de iniþiativã. Starea de lucruri de ordin moral. ci în ianuarie. ºi acest al treilea pilon pe care ne sprijinim e – 376 – . Preotul ºi învãþãtorul erau personalitãþi cãrora înainte vreme þãranii le cereau ajutorul în ceas de grea cumpãnã. Deci. ea poate furniza atâtea materiale. ªi a treia problemã care preocupã societatea omeneascã este ºcoala. la o sãptãmânã dupã sãrbãtorirea tot atât de oficialã a revelionului. el se pune într-o situaþie precarã. la 7 ianuarie. Dacã am fi fãcut noi lucrul ãsta. încât tema „Religia.

Magadan ºi Siberia. Mai întâi în secolul trecut ºcoala româneascã din Basarabia a fost lichidatã ºi înlocuitã cu cea rusã. ªi pentru cã argumentul de forþã din toate materiile ºi disciplinele ºcolare sociale ºi umanistice. ocupantul de pãmânturi ºi de neamuri strãine. Sã nu fim atât de rânzoºi ºi sã ne cãlcãm pe ambiþia de a face mereu manuale.„bolnav”. E un lucru prea greu. Ca-ragiale. Deci. nu i-a citit pe I. restabilind în clase ºi sãli de joc pânã sus adevãrul istoric ºi ºtiinþific. am fost „eliberaþi” de limbã. de închinare ºi slugãrnicie faþã de naþiune ºi Imperiul Rus. invitãrii unor mari specialiºti ºi somitãþi pentru a preda în instituþiile de învãþãmânt superior. poate influenþa pozitiv activitatea Ministerului Învãþãmântului ºi al Culturii în vederea pregãtirii cadrelor de învãþãtori ºi profesori. ºi în – 377 – . a românofobiei. ªi dacã ºcoala a participat atât de activ la acest dans macabru. Nu gãseºti în lume un popor mai prostit ca noi. cere eforturi ºi forþe pe care nu le avem. în schimb dragi inimii le sunt Norilsk. prin intermediul presei. perfectãrii programelor de studii pentru toate tipurile de ºcoli. Cincizeci de ani din secolul acesta ºcoala a jucat un rol activ de cultivare a urii faþã de neam ºi Þara Româneascã. istorie. substituirea ºi minciuna. trimiterii la studii în România a unor profesori de limbã. literaturã ºi istorie a românilor ºi alte discipline umanistice. L. „fratele mai mare”. obscurantismului. mai ales. L. predate în ºcoala sovieticã. Putna ºi Iaºii – sunt locuri „româneºti”. atunci tot ea e datoare ºi poate sã repare aceste greºeli ºi pãcate. Rebreanu. învãþãmântul public a contribuit efectiv la educarea primitivismului. Blaga? Cine trebuie sã facã lucrul acesta dacã nu ºcoala? Intelectualitatea. unde ºi-au lãsat oasele o jumãtate din cei circa 200 mii de moldoveni deportaþi dupã „eliberare”. la procesul de deznaþionalizare ºi rusificare a moldovenilor. L. Pentru majoritatea moldovenilor locurile sfinte – Suceava. artisticã pentru bibliotecile ºcolare. era falsul. iar Volga ne dezmiardã auzul. afarã de clasici. prea complicat. importãrii de literaturã de toate genurile pentru biblioteci ºi. sã încetãm odatã a mai inventa bicicleta ºi a descoperi America. Ce fel de om cult poate fi un tânãr cu ºcoalã secundarã care. ostile nouã. Am ajuns de râsul lumii ºi al gãinilor. culturã. M. Hai sã fim oameni serioºi. Ca sã vezi cum ne bate Dumnezeu pentru cã ne-am câinit ºi ne-am lãsat de fraþi ºi de neam. Sadoveanu. O însemnãtate deosebitã o are importul de manuale ºi literaturã didacticã din România. Siretul e o apã strãinã. începând cu grãdiniþele ºi terminând cu universitãþile.

lichidarea privilegiilor în scopul stopãrii carierismului. ca niºte mânã-spartã. Sindicatele trebuie sã fie exponentul doleanþelor ºi intereselor vitale ale oamenilor muncii. Consider cã trebuie sã rugãm Guvernul român sã ne asigure cu manuale ºi altã literaturã ºcolarã în cantitãþi necesare pentru toate tipurile de ºcoli. una din primele condiþii obligatorii era crearea sindicatelor libere ºi independente. manuale care au dus faima învãþãmântului românesc din perioada interbelicã. nu ca în ºcoala medie generalã obligatorie sovieticã. cã nu e nevoie sã înveþe atâþia elevi ºi studenþi în România ºi cã românii nu ne-au dat nici un creion pe gratis. la o sutã de kilometri peste Prut. cere un program de austeritate obligatoriu pentru toþi conducãtorii ºi funcþionarii de toate rangurile ºi la toate nivelurile. cã manualele româneºti sunt maculaturã veche de pânã la rãzboi. trebuie sã disparã ºi sã fie alese altele. Încãlcãrile sã fie pedepsite ºi date publicitãþii în numele restabilirii autoritãþii ºi bunului renume al partidelor democrate. Ele constituie opoziþia fireascã faþã de aparatul de stat ºi în afara acestor deziderate ele pierd dreptul la existenþã. impertinenþei ºi diletantismului ºi promovãrii onestitãþii. când le avem la o azvârliturã de bãþ. Risipirea în dreapta ºi în stânga a bunurilor materiale ºi financiare ale statului de cãtre guvernanþi. ce aduce prejudicii economice ºi morale societãþii. care ar reflecta valorile spirituale ºi patrimoniul cultural din Basarabia ºi Bucovina. Poate cã unele manuale au nevoie de un supliment. pornite încã de Ion Creangã. inclusiv salariile guvernanþilor de 2-3 ori mai mari faþã de cele majore ale muncitorilor ºi funcþionarilor. cã ai copii ºi nepoþi ºi El nu bate cu bãþul. mai ales. manuale la toate materiile. Rezultatele – 378 – . Cine a fãcut ºcoala româneascã. sã spunem ca prim-ministrul. zadarnic ºi caraghios. Oare poate fi omul atât de orb ºi de uituc? ªi rezolvarea acestei probleme a ºcolii cere ºi ea câþiva ani. Sã se preconizeze numai satisfacerea strictului necesar. program elaborat de Congresul american ºi înmânat generalului MacArthur (comandantul trupelor de ocupaþie) pentru a fi realizat. bune. acela ºtie prea bine cã se fãcea carte. pe fraþi. Nu întâmplãtor în tezele programului de dezvoltare postbelicã democratã a Japoniei. Nu e ruºine sã rogi pe cineva sã-þi dea cãrþi ºi.cazul nostru e ceva de prisos. competenþei ºi altruismului. pentru mulþi echivalentã cu „ºcoalã pe miriºte”. omule. E un sacrilegiu. domnilor. Teme-te de Dumnezeu.

Starea social-politicã ºi economicã în care ne aflãm. – 379 – . Am încercat sã le caracterizez ºi sã trag concluzii. Bocasa etc. a cetãþeanului. E logic. maladii. 4 aprilie 1996 EXTREMISM ºI MAXIMALISM SAU LOGICÃ ºI OBIECTIVITATE De când e lumea extremele se întâlnesc. supremaþia statului asupra individului. autori ºi propulsori de noi doctrine ideologice. Superioritatea rasialã. revoluþia permanentã. sã cutezãm ºi sã prognozãm în mãsura posibilitãþilor ziua de mâine.le cunoaºtem cu toþii. Brigãzile roºii ºi neofasciºtii italieni au fost prieteni la cataramã. Imperiile clãdite cu forþa pe minciunã s-au prãbuºit în primul rând din cauza contradicþiilor lor interne. M-am oprit la câteva probleme care bat la poarta vieþii ºi preocupã societatea noastrã. volens-nolens. Hitler. miºcarea înainte a vieþii economice ºi politice din România. devieri de la calea fireascã de dezvoltare a societãþii. sã provocãm alte minþi la dialog.. sã auzim alte pãreri. Aº fi foarte bucuros dacã gândurile ºi cutezanþele mele ar trezi ecouri ºi reacþie în minþile ºi sufletele cititorilor. lipsa de perspectivã a unei bucãþi. neofasciºtii ºi teroriºtii din organizaþiile germane „Armata Roºie” erau fraþi de cruce. Scopurile urmãrite (dictatura ºi totalitarismul) ºi metoda de atingere a lor (teroarea) sunt identice. sã propun niºte soluþii. concepþii deformate. dintro þarã. „Literatura ºi arta”. ieºirea din situaþie. Nero. Stalin. au domnit ºi au pierit. anatemizându-le. lupta de clasã. sã-i cãutãm rãdãcinile. ªi aceste ultime douã propuneri ºi considerente ar putea fi discutate ºi acceptate ca teze pentru programul partidelor democrate ºi obligaþii de aplicare a lor în viitor. cauzele. negând dreptul altora la viaþã. cãci numai în polemicã ºi controverse se aflã adevãrul. ne pun sã ne gândim. excomunicându-le. a unei pãrþi deplorabile dintr-un întreg. Fascismul ºi comunismul sunt ideologii care promoveazã mentalitãþi închise. sã contribui ºi eu la cauza comunã de redresare a vieþii ºi de întregire a neamului românesc. sã cercetãm ºi sã analizãm existenþa noastrã bolnavã. Pol Pot. negarea intelectului ºi întronarea nulitãþii ºi a mediocritãþii erau ºi sunt scopurile prost mascate ale acestor ideologii. Ele sunt anomalii.

ºi fiecare învinge în funcþie de împrejurãri. Adeseori ne dirijeazã inconºtient. Maximalismul niciodatã. Închipuiþi-vã cã pictorul ar folosi numai douã culori: alb ºi negru. icoanã de pus în ungher. Deci. Într-un film d