Sunteți pe pagina 1din 21

Patologie

relativ frecventa (70% din populatie); Ambele sexe sunt afectate, insa mai cu seama afectata este sexul feminin; Una dintre cele mai inestetice boli; Cel mai adesea se dezvolta la nivelul picioarelor si al gleznelor; Singurul mod de tratare eficienta si durabila a bolii este interventia chirurgicala.

Cu ce ne confruntam?

Se caracterizeaza prin dilatarea, alungirea si crearea unui desen sinuos neregulat, al venelor; Apar oriunde exista sistem venos, dar cel mai des intalnite sunt la nivelul membrelor inferiore; Elementul esential etiologic il constituie staza circolatorie venoasa; ori de cate ori pe traiectul unor trunchiuri venoase apare o staza sau defectiune, in circulatia de intoarcere a sangelui, retrograd de aceasta zona apar varicele.

 

Pentru a intelege ce anume si cum ni se intimpla in boala varicoasa, ar trebui studiat sistemul venos si circulatia de intoarcere a membrelor pelvine. Sistemul venos al membrelor pelvine este format din: un sistem profund si un sistem superficial. Sistemul superficial, reprezentat de vena safena interna sau mare (se varsa in vena femurala) si vena safena externa sau mica safena (se varsa in vena poplitee), este cel afectat de boala varicoasa.

La formarea varicelor participa si valvele venoase. Aceste valve nefiind dezvoltate suficient nu-si pot indeplinii rolul de a se opune caderii sangelui in vene. Daca apar tulburari functionale de acesta natura in venele comunicante (venele care fac legatura intre venele profunde si cele superficiale), atunci sangele din venele profunde poate sa se deplaseze retrograd in venele superficiale, determinand varice. Valvele venoase impiedica sangele sa curga inapoi in jos. Ele functioneaza ca niste valve fara cale de intoarcere si care nu permit intoarcerea sangelui, ci doar circulatia acestuia intr-o singura directie, si anume catre inima. Acestea arata ca niste corabii mici care sunt ancorate n jurul peretelui venei si se intalnesc la mijlocul venei. Daca sangele circula n sus datorita presiunii pomparii realizata de muschi, valvele se deschid. Daca, din cauza gravitatii, sangele incearca sa curga inapoi, acestea se inchid.

In afara factorilor proprii de natura hormonala si consecutiv-ereditara, un rol mare il joaca ortostatismul prelungit mai ales cel static (cei care stau mult in picioare), caldura, umiditatea, carenta de vitamine (A, B, C, PP) cresterea presiunii abdominale, gravidanta, pozitia picioarelor (un membru inferior peste celalalt) etc.

Preponderente in teritoriul safenei interne si numai 30% in teritoriul safenei externe, in circa 20-40% sint prezente bilateral.

Boala incepe asimtomatic, se anunta si evolueaza de obicei foarte incet . Atunci cand varicele apar brusc si evolueaza rapid, trebuie banuit de un obstacol tumoral care se dezvolta in pelvis sau tromboflebite pe vasele mari. La inceput exista simpla dilatare a venei, apoi trunchiul venos se ingroasa vizibil, devine sinuos. Dupa oarecare perioada de evolutie, pot sa apara pungi (lacuri) varicoase, din acest moment varicele evolueaza rapid apar vene dilatate aproape pe toata circunferinta gambei, cu deosebire in treimea inferioara si medie (in aceasta perioada de evolutie se evidentieaza sub piele si pe fata interna a coapsei vena safena interna). De cele mai multe ori bolnavii cu varice fac tumefieri ale gambelor mai ales dupa perioade mai lungi de ortostatism si simt dureri care se accentueaza pe masura ce boala evolueaza; au un prurit suparator sau o senzatie de arsura permanenta in gambe.

Boala varicoasa este o boala cronica cu evolutie continua spre insuficienta venoasa. Refluxul sangvin din profunzime determina o circulatie paradoxala care ca intreg sistemul superficial sa suporte o cantitate sporita de sange. In timp aceasta duce la dilatarea si decompensarea lor.

Clinica bolii varicoase este strict legata de substratul lezional al peretelui venos. Se descriu patru faze evolutive:

Faza 1: Dilatatie uniforma, peretele ingrosat si rigid, valvulele relative continente. Clinic senzatie de picior greu, tensiune neplacuta in gambe, dupa ortostatismul prelungit, la efort, frig si umezeala. Adesea aceste manifestari sunt puse pe seama altor afectiuni reumatismale sau neurologice.

Faza 2: Dilatatia venei principale cuprinde si venele vecine, luand un aspect serpuitor.

Clinic, apare jena dureroasa, senzatia de greutate in molet, prurit inexplicabil al tegumentelor.

Faza 3: Apar semnele de decompensare hemodinamica. Dilatatiile venoase capata aspect neregulat, sinuos sacciform pe fondul atrofiei peretelui venos. Valvulele devin ineficiente. Clinic debuteaza semnele de insuficienta venoasa: edemul, celulita subcutanata, dermita.

Faza 4: Caracterizata prin aparitia complicatiilor produse de scleroza periflebitica, miozita, nevrite, dermatite, ulcere. Clinic insuficienta venoasa determina pe bolnav sa evite ortostatismul, semnele sunt dominate de complicatii, dermita si ulcerul aton la care se adauga aparitia limfedemului.

Daca varicele nu sunt tratate la timp si au o evolutie rapida pot sa apara unele complicatii si anume:


 

Tromboza sau tromboflebita superficiala, fenomenele inflamatorii determinind extinderea procesului in jur, realizind periflebita. Tromboza venelor comunicante, mai grava putand evolua prin extindere in sistemul profund. Traumatismele varicelor se pot solda cu hemoragii externe venoase ce pot pune in pericol viata. Contuziile se pot solda cu plagi atone deseori suprainfectate sau hematoame. Insuficienta venoasa cronica este evolutia fireasca a varicelor. Elementele clinice care anunta insuficienta venoasa cronica sunt edemul,dermita si ulcerul trofic varicose.Ulcerele varicoase au o evolutie cronica fiind rebele la tratament

  

 

Tratamentul profilactic se adreseaza persoanelor cu risc crescut de boala varicoasa: antecedente familiare, obezitate, tulburari endocrine, colagenoze, gravide s.a. Dintre masurile cu caracter preventive: evitarea ortostatismului static si prelungit; sedinte de repaos cu membrele pelvine ridicate; purtarea de ciorapi elastici sau de bandaje compressive; reorientarea profesionala uneori poate fi o solutie; combaterea afectiunilor care duc la cresterea presiunii intraabdominale; combaterea obezitatii si sedentarismului.

Tratamentul curativ este chirurgical. Metodele clasice care presupun si smulgerea venelor sau stripingul s-au dovedit a fi suportate mai greu, efectul cosmetic si recuperarea postoperatorie avand mult de suferit. In ultimii ani metodele mai putin invasive, dar care respecta principiile chirurgicale de baza, reusesc tot mai mult sa se impuna gratie posibilitatii de a fi realizate sub anestezie locala, recuperare rapida, absenta durerilor postoperatorii, dar si datorita efectelor cosmetice deosebite.

  

 

Tratamentul endovenos Dintre metodele de tratament endovenos s-au impus LASERUL si RADIOFRECVENTA. Ambele urmaresc distrugerea venei in situ inlocuind astfel stripingul classic. Astfel sunt evitate un sir de complicatii si stari neplacute: traumatismele filetelor nervoase si a limfaticelor ce insotesc venele afectate; traumatizarea tesuturilor adiacente venei; sindromul algic; pierderea partiala a sensibilitatii in zona venelor inlaturate; edemul postoperator; hematoamele postoperatorii.

AVANTAJELE TRATAMENTULUI ENDOVENOS cu LASER sau RADIOFRECVENTA:  Dupa operatie ramin citeva mici incizii milimetrice, uneori ele practic se confunda cu o injectie cutanata, atunci cand vena e accesibila punctionarii ;  Absenta cicatricelor postoperatorii;  Recuperare rapida, din ziua urmatoare pacientul isi reia activitatea;  Operatia se poate realize sub anestezie locala;  Absenta durerilor postoperatorii;  Efect curativ inalt. Alte metode care pot fi folosite in completarea primelor sau de sinestatator sunt: miniflebectomia, atunci cand folosind un instrumentar specific prin incizii de 1-2 mm se extrag venele afectate , si scleroterapia, ghidata ecografic dupa metoda clasica sau Foam-Form .

Un picior frumos cu un stil de viata sanatos!