Sunteți pe pagina 1din 2

Sofisme

Anul 1827,autor Platon,volumul IV,pagina 303 Cu batjocoritoare admiratie, Ctesippos l ntmpina pe Euthydemos cu exclamatia: -Grozav, Heracles ! -Ce vrei sa spui, l ntreaba Dionysodoros; ca Heracles este grozav sau Heracles 'Grozavu' ? -Exista lucruri frumoase ? l ntreaba Dionysodoros pe Socrate. - Exista. - Snt ele diferite de frumosul nsusi sau snt identice cu el ? - Snt diferite de frumosul n sine si totusi fiecare n parte se mpartaseste din prezenta frumusetii nsasi. - Deci daca tu esti n prezenta unui bou esti un bou, iar n prezenta mea esti Dionysodoros, conchide sofistul. -Oamenii vad lucruri susceptibile de vaz ? ntreaba Euthydemos. - Susceptibile de vaz, raspunde Ctesippos. -Tu ne vezi mantalele? - Da. - Deci mantalele snt susceptibile de vaz, adica snt capabile sa vada. -Un leac i face bine unui bolnav ? ntreaba Euthydemos. -Dar armele n razboi snt bune ? Aur e bine sa ai oricnd la tine ? intervine si Dionysodoros. - Da, raspunde Ctesippos. - Atunci bolnavul e bine sa nghita un car de leacuri, soldatul sa aiba asupra-i arme cu nemiluita, iar aur, daca esti fericit sa ai oricnd la tine, e bine deci sa ai si-n burta, n cap sau chiar n ochi.

-Ce prefera Socrate ? ntreaba Euthydemos; sa-i fie predata stiinta pe care o cauta sau sa i se demonstreze ca o stie deja ? -Socrate ar prefera sa afle ca deja o stie. Dar o stii, i argumenteaza Euthydemos. Din moment ce stii macar un lucru - si Socrate desigur stie - nseamna ca esti stiutor. Si din moment ce esti stiutor, nseamna ca stiinta cu pricina ti este si ea cunoscuta. stiind un lucru esti stiutor, deci le stii pe toate. Toti oamenii stiu totul, daca stiu macar un singur lucru. -Stii ce cade n seama fiecarui mester? l ntreaba Dionysodoros pe Socrate. De pilda, a cui treaba e sa njunghie, sa taie carnea n bucati si sa o friga? -A bucatarului. - Deci cade n seama bucatarului taierea n bucati. Deci njunghiind pe bucatar si tain-du1 n bucati faci cele ce-ti cad n seama.