Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Proiect Relatii Publice Promovarea turismului in Transilvania

Transilvania- vacana ta nu a fost niciodat mai frumoas!

Realizat de:

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

CUPRINS

1. Introducere.......................................................................................................3
1.1 Geografie...................................................................................................... 3 1.2 Atractii turistice............................................................................................. 4 9. Muzeul National Brukental ..........................................................................7

2. Analiza pietei...................................................................................................9
2.1 Structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic pe tipuri de structuri de cazare.............................................................................................. 9 2.2 Sosiri ale turitilor n structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, pe tipuri de turiti................................................................................. 9 2.3 Capacitatea de cazare turistic n funciune pe tipuri de structuri de cazare .......................................................................................................................... 10 2.4 nnoptri ale turitilor n structuri de primire turistica cu funciuni de cazare turistic, pe tipuri de turiti............................................................................... 11 2.5 Capacitatea i activitatea de cazare turistic..............................................11

3. Analiza SWOT..............................................................................................13 4. Publicul tinta.................................................................................................14

4.1 Concluzii:..................................................................................................... 22

5. Scopul campaniei, obiective si calendarul activitatilor..............................23 6. Calendarul activitatilor.................................................................................26

6.1 Diagrama Gantt........................................................................................... 26

7. Slogan. Logo .................................................................................................26 8. Tehnici de creare a imaginii.........................................................................27 9. Strategii de comunicare si promovare.........................................................27 10.Bugetul alocat campaniei.............................................................................28 11. Evaluarea campaniei...................................................................................34
11.1 ntrebri de evaluare a campaniei.............................................................34

11. Bibliografie...................................................................................................36

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

1. Introducere
Transilvania sau Ardealul este o regiune istoric i geografic situat n interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale Romniei. De-a lungul timpului a fcut parte din Imperiul Roman, din Regatul Ungariei, respectiv din Imperiul Austriac. Pentru circa 170 de ani, ntre 1526 i 1699, a fost stat independent, sub numele de Principatul Transilvaniei. n aceast calitate a jucat un rol nsemnat n Rzboiul de 30 de ani, de partea coaliiei protestante. Odat cu victoriileimperiale pe frontul antiotoman, Transilvania a intrat sub administraie habsburgic, ns i-a pstrat formal statalitatea pn n 1867, fiind condus de guvernatori numii de la Viena. n occident i nu numai, Transilvania este deseori asociat cu vampirii (in principal datorit romanului lui Bram Stoker, Dracula) i cu genul horror in general, dei aceast regiune este cunoscut i pentru peisajele pitoreti ale Munilor Carpai i bogata sa istorie.

Fig. 1 Harta turistica a Transilvaniei Sursa: google images

1.1 Geografie
Din punct de vedere geografic Transilvania este un platou nalt, separat n sud de ara Romneasc prin lanul Carpailor Meridionali i n est de Moldovaprin Carpaii Orientali. Zona vestic a Transilvaniei (Criana) are grani cu Ungaria. La nord, se nvecineaz cu Ucraina (regiunile Transcarpatia - care cuprinde partea de nord a Maramure ului istoric - i Ivano-Frankivsk). Platoul cu nlimi ntre 305 i 488 de metri este irigat de rurile Mure, Some, aflueni ai Tisei, i de rul Olt, afluent al Dunrii. Pe teritoriul Transilvaniei propriu-zise se afl zece judee: Alba, BistriaNsud, Braov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mure, Slaj si Sibiu.

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

1.2 Atractii turistice

1.Castelul Bran se situeaz la mai puin de 30 km

de Braov, pe oseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu i care leag Braovul de Cmpulung. Castelul Bran este construit pe o stnc, ntr-un punct cheie din punct de vedere strategic. El adpostete n acest moment muzeul Bran, muzeu ce se ntinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colecii de ceramic, mobilier, arme i armuri, iar n curtea castelului se afl un mic muzeu al satului, cu case tradiionale din regiunea culoarului Rucr-Bran. n anul 2000, castelul Bran a fost revendicat de Arhiducele Dominic de Habsburg i de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen i Elisabeth Sandhofer, motenitorii castelului. n luna mai 2006, acetia au devenit proprietarii castelului i ai domeniului aferent n urma unei decizii guvernamentale de retrocedare. Statul romn a pstrat administrarea castelului pentru nc 3 ani, pn n 18 mai 2009. naintea retrocedrii, Ministerul Culturii a dispus mutarea coleciilor aparinnd statului romn de la Castelul Bran la Vama Medieval. Pentru a putea redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colecia personal. Redeschiderea oficial a muzeului s-a realizat la 1 iunie 2009.

2.Piata Sfatului era, n Evul Mediu, locul n care n

Braov se organizau trguri att pentru negustorii sai i romni ct i pentru cei venii din Ungaria. Se ajungea n piaa prin strada Vmii (actuala Mureenilor), iar lng strad erau vmuite mrfurile. Casa Sfatului din centrul pieei, era locul unde fiecare negustor trebuia s-i aeze marfa, iar funcionarii oraului se asigurau ca aceste locuri sa fie respectate. Piaa Sfatului este probabil cel mai cunoscut i vizitat loc al Braovului, unde sunt organizate diverse evenimente cultural artistice, concerte n aer liber ca Cerbul de Aur.
3.Biserica Neagr este biserica evanghelic aflat n centrul municipiului Braov.

Edificiul a fost construit n jurul anului 1380 n stil gotic. Biserica, iniial catolic, a fost cunoscut mai nti sub numele de Biserica Sfnta Maria (Marienkirche). Cldirea a fost parial distrus dup marele incendiu din 1689, cnd a primit numele actual. Biserica Neagr este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectur gotic din Romnia datnd din secolele XIV-XV. Construcia bisericii a nceput serios n anul 1384 i a fost finalizat n anul 1477. O inscripie descoperit n zidul bisericii l atest ca prim ctitor pe Thomas despre care aflm c a murit n anul 1410.
4

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Grav avariat dup incendiu, Biserica Neagr a fost refcut cu ajutorul unor meteri venii din oraul hanseatic Danzig, pentru c meterii locali nu mai tiau s nchid boli de dimensiuni att de mari. Biserica Neagr este cel mai mare edificiu de cult n stil gotic din sud-estul Europei, msurnd 89 de metri lungime i 38 de metri lime. n aceast biseric ncap circa 5.000 de persoane. Biserica Neagr este celebr nu doar prin dimensiunile sale ci i prin alte lucruri: astfel, n clopotni se afl cel mai mare clopot din spaiul romnesc, un clopot din bronz care cntrete 6 tone. Corul susinut de contrafori exteriori decorai cu edicole care adpostesc statui de sfini constituie unul din puinele exemple de acest tip din Transilvania. Colecia de covoare orientale a Bisericii Negre este cea mai bogat de acest tip din Romnia. Orga principal a bisericii a fost construit de Carl August Buchholz din Berlin n perioada 1836-1839 i este cea mai mare din cele 140 de orgi construite de maetrii familiei Buchholz. Orga are 4 manuale cu cte 56 de taste i un pedalier cu 27 de taste i dispune de 63 de registre sonore. A fost inaugurat la 17 aprilie 1839, organist fiind chiar Buchholz care a prezentat improvizaii i cantate ale compozitorilor Friedrich Schneider i Johann Lucas Hedwig. Orga a fost restaurat n perioada 1997 - 2001. Atunci toate cele 3993 de tuburi au fost demontate i restaurate. Orga se ncadreaz n categoria orgilor baroce i a supravieuit perioada de la construcie pn n prezent aproape neschimbat. A doua org a fost construit de Carl Hesse i dispune de un manual i pedalier i 8 registre. A fost restaurat in 1997. ncepnd din anul 1953 au loc recitaluri de org, tradiie nceput de organistul Victor Bickerich i continuat de Hans Eckart Schlandt.
4.Cetatea Rnov este o cetate rneasc veche din

oraul Rnov (judeul Braov). Este una dintre cele mai bine pstrate ceti rneti din Transilvania i a fost construit n secolele 13-14 de ctre locuitorii aezrii cu acelai nume, cu scopul principal de se apra mpotriva atacurilor ttarilor.

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica 5.Pestera Valea Cetatii din Rezervatia Valea

Cetatii din Rasnov, se afla la o altitudine de 790 de metri si la 1.5 Km din dreptul cetatii Rasnov. Pestera a fost descoperita cu 60 de ani in urma iar in 2010 a fost reamenajata la standarde Europene.

6.Cetatea Medievala Sighisoara - parte a Patrimoniului UNESCO, amenajata

incepand din secolul al XIV-lea,aici pot fi admirate 9 turnuri, doua bastioane, o parte din zidul de incinta, cinci biserici si o multitudine de locuinte considerate monumente istorice.

Turnurile erau plasate in locurile vulnerabile ale cetatii si erau prevazute cu galerii de tragere si cu bastioane de artilerie. Dintre acestea, Turnul cu ceas cu o inaltime de 64 m, simbolul orasului Sighisoara, este cel mai impresionant fiind unul din marile monumente ale Transilvaniei. Ceasul din turn este prevazut cu doua cadrane de 2,40 m in diametru si cu o instalatie rotativa cu papusi din lemn pictat. Insatalatia se misca la miezul noptii, aducand la fereastra dinspre Orasul de Jos, figurina specifica zilei care incepe. Tot in Sighisoara puteti vedea Scara Scolarilor, care inlesneste accesul la Liceu si la Biserica din Deal mai ales pe vreme de iarna, constructia este cea mai mare de acest fel in Transilvania. Majoritatea caselor de locuit din Cetate, aproximativ 160, sunt considerate monumente istorice, avand peste 300 de ani vechime.

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Printre obiectivele turistice se numara: Biserica din Deal, Biserica Manastirii Dominicane, Capela Dominicana , Biserica Franciscana , Vechea Biserica , Scara Scolarilor, Turnul cu ceas, Turnul Macelarilor , Turnul Bijutierilor , Turnul Tabacarilor , Turnul Franghierilor, Turnul Tesatorilor , Turnul Croitorilor , Turnul Cizmarilor , Turnul Lacatusilor , Turnul Cojocarilor, Turnul Fierarilo, Turnul Cositorarilor. Cetatea Sighisoara ramane cel mai frumos si mai bine pastrat ansamblu arhitectural medieval din centrul si sud - estul Europei, in ciuda modificarilor arhitecturale din secolul XIX.
7.Mausoleul de la Mateias este un

monument istoric dedicat eroilor razboiului 1916-1918. Monumentul este situat pe DN 73 la aproximativ 10 Km de Campulung in directia Rucar.

8.Strada Sforii este printre cele mai inguste strazi

din Europa si cea mai ingusta din Brasov. A fost construita in special pentru a usura accesul pompierilor. Strada Sforii dateaz de la nceputul sec. al XIII-lea, fiind singura strad din ora ai crei perei pot fi atini cu ambele brae n acelai timp. Strada are 83 metri lungime, si o latime ce variaza intre 1,10 si 1,35 metri. Considerata cea mai ingusta din Europa, Strada Sforii este de fapt un gang de acces pentru pompieri ce dateaza din sec. al XIX-lea.

9. Muzeul National Brukental

Unul dintre principalele puncte turistice din Sibiu este Muzeul National Brukental. Acesta ocupa etajele I si II ale palatului ce a fost construit in anul 1779 in stil vienez si a apartinut baronului Samuel Brukenthal.

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica 10.Podul Minciunilor a fost recontruit in 1859.

Este primul pod din Romania si al doilea din Europa confectionat din fonta turnata. Podul este un loc plin de legenda, insa cea mai credibila varianta pare a avea la origine o omonimie de cuvinte. Find primul pod ce nu are piloni de sprijin i s-a spus "podul culcat". Iar in dialectul sasesc "culcat" este omonimul cuvantului "minciuna", si de aici batranii din cauza zgomotelor scoase de pod in timpul traversarii unui asa zis mincinos au dezvotat tot felul de legende, ca podul ar cunoste astfel de oameni si "geme" intr-un fel ce iti da fiori. Podul se afla intre cele doua sectoare ale Pietei mici si faciliteaza legatura dintre Orasul de sus si Orasul de jos.

11.Catedrala Evaghelica din Sibiu a fost

construita in anul 1520, pe locul unei vechi bazilici romane. Contructia in stil gotic se remarca printr-un turn pe 7 nivele ce atinge inaltimea de 73,34m, prin forma acestui turn si in special prin cele 4 turnuri mai mici de pe colturile turnului mare, se facea cunoscut faptul ca orasul avea dreptul si puterea de a candamna zis si "dreptul sabiei". Fiind cea mai mare contructie din Romania medievala, cladirea este si cea mai inalta catedrala din tara. In interiorul ei se remarca impunator marea orga in stil baroc realizata in 1671 de un mester slovac.

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2. Analiza pietei
2.1 Structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic pe tipuri de structuri de cazare
Tipuri de structuri de primire turistic Total Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Bungalouri Campinguri Tabere de elevi si precolari Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice 200 7 471 50 9 42 13 13 1 137 200 200 8 493 57 9 39 14 6 2 1 153 206 200 9 482 60 6 37 13 6 1 1 155 198 201 0 474 65 6 36 19 6 2 1 155 177

Tabel 1: Structuri de primire turistic pe tipuri de structuri de cazare

Sursa: www.brasov.insse.ro Numrul de structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic n anul 2010 a sczut fa de anul 2008 cu 3,9%, iar fa de anul 2007 a crescut cu 0,6%. Principalul tip de structura turistic unde s-a inregistrat regres este pensiunea agroturistic (-14,1%). In topul preferintelor turistilor se afla hotel ca si structura de cazare, care inregistreaza un trend crescator din anul 2007 pana in anul 2010.

2.2 Sosiri ale turitilor n structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, pe tipuri de turiti

Tipuri de turiti Total Romni Strini

2007 55681 6 45258 6 10423 0

2008 58198 3 48042 2 10156 1

2009 45168 3 37671 6 74967

2010 51019 6 422094 88102

Tabel 2: Sosiri ale turitilor n structuri de primire turistic pe tipuri de turiti

9

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica Sursa: www.brasov.insse.ro n anul 2010 comparativ cu anul 2008, anul de varf al turismului brasovean, numrul de turiti din judeul Braov a sczut cu 12,3%. Ponderea turitilor romani si straini n total turiti a ramas constanta (17%), in cei doi ani analizati scaderea numarului total de turisti datorindu-se in egala masura romanilor si strainilor.

2.3 Capacitatea de cazare turistic n funciune pe tipuri de structuri de cazare

Capacitatea de cazare din judeul Braov n perioada 2007-2010 a avut un trend cresctor. Aceasta inseamna ca au supravietuit crizei structurile de cazare cu un numar mare de locuri si au avut de suferit foarte putin.

Tipuri de structuri de primire turistica Total Hoteluri

2007

2008

2009

2010

470471 2 196981 2 145547 203778 55920 480 18260 906999 836592

490778 1 207726 1 138981 206766 17022 139400 3271 21940 100514 8 881739

503477 7 219947 1 113790 215858 22534 45338 18250 106825 7 943709

534161 8 235199 1 123420 251660 28470 59795 18200 114709 7 932944

5400000 5200000 5000000 4800000 4600000 4400000 4200000

Capacitatea de cazare turistic n funciune

2007

2008

2009

2010

Moteluri Cabane turistice Bungalouri Campinguri Popasuri turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

Tabel 3: Capacitatea de cazare turistic n funciune pe tipuri de structuri de cazare

Sursa: www.brasov.insse.ro 10

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2.4 nnoptri ale turitilor n structuri de primire turistica cu funciuni de cazare turistic, pe tipuri de turiti

nnoptri n structurile de primire turistic

Tipuri de turiti Total

2007 11914 69 94778 3 24368 6

2008 12795 94 10379 07 24168 7

2009 9850 22 8189 96 1660 26

2010
1500000

10782 97 88730 3 19099 4

1000000 500000 0 2007 2008 2009 2010

Romni

Strini

romni strini

Tabel 4: nnoptri ale turitilor n structuri de primire turistica pe tipuri de turiti

Sursa: www.brasov.insse.ro nnoptrile nregistrate n structurile de primire turistic din judeul Braov, n anul 2010, au fost n scdere fa de anul 2008. nnoptrile turitilor romni n structurile de primire turistic, n anul 2010, au reprezentat 82,3% din numrul total de nnoptri, n timp ce nnoptrile turitilor strini au reprezentat 17,7%. In anul 2008 situatia innoptarilor se prezenta astfel: 81% -romani si 19% straini.

2.5 Capacitatea i activitatea de cazare turistic

Judee Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Capacitatea de cazare Existenta (locuri) 5269 5183 4583 4449 4589 4754 4333 5123 In functiune 999.9 972.9 831.9 994.2 1107.5 1162.8 1384.3 1752.3 Sosiri (mii) 156.8 165.6 164.5 188.2 214.9 228.6 252.7 327.9 Innop tari (mii) 275.3 309.8 293.5 316.2 368.3 369 434.5 530.1 Indicii de utilizare % 27,5 31.8 35.3 31.8 33.3 31.7 31.4 30.3

11

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

2008 2009 2010 5265 6013 6538 1536.1 1604.3 2018.6 287.1 244.7 228.2 459.3 381.7 401.6 29.9 23.8 19.9

Tabel 5: Capacitatea i activitatea de cazare turistic Sursa: www.sibiu.insse.ro

Dupa cum se poate observa si in graficele de mai sus, numarul de locuri de cazare in Sibiu a fost in crestere din anul 2000 pana in anul 2010. Asadar, numarul de innoptari a continuat tot un trend ascendent, ca urmare a cresterii numarului de locuri de cazare. Numarul de sosiri maxim a fost in anul 2007, insa pana in anul 2010 s-a inregistrat un trend descendent, deci cei mai multi turisti prefera sa se cazeze peste noapte in detrimentul celor care doar viziteaza orasul.

12

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

3. Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe

Existenta unui numar mare de locuri de cazare; Existena unui patrimoniu istoric i arheologic; Numrul mare al obiectivelor turistice culturale laice si religioase; Existenta punctelor de informare turistica in comparatie cu alte zone turistice din Romania; Existenta unui cadru natural de exceptie ( fauna, flora, peisaje); Poziia geografic este avantajoasa, in central tarii; Atmosfera vie i multicultural i cldirile cu o arhitectur deosebit; n ceea ce privete transportul, Transilvania are ca puncte tari oselele de importan naional i internaional i strazi pietonale n centrul oraelor Brasov, Sibiu, etc Numr mare de investitori, att autohtoni ct i din afara rii Mediu economic bine dezvoltat, propice pentru investitori Aeroportul International Sibiu Universiti care pregtesc viitoarea for de munc (Universitatea Lucian Blaga Sibiu); Relieful muntos din sudul judeului creeaz un important potenial hidrotehnic, silvic i turistic; Zona de podi propice dezvoltrii agriculturii; Statutul oraului Sibiu de Capital Cultural European n 2007;

Lipsa accesului la autostrada; Imobilele vechi, din centrul istoric, nu sunt reabilitate; Poluarea, transport public lipsit de confort i de vitez de deplasare optim sau lipsa modernizrii sistemului de canalizare; n zonele rurale i n unele orae, economie slab dezvoltat; Datorit reliefului parial muntos, exist zone ntinse unde infrastructura de baz este slab dezvoltat; Exploatarea vnatului existent n fondul forestier peste efectivele optime; Inexistena ghidurilor audio n mai multe limbi;

13

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Amenintari Preturile relativ mari ; Dispariia speciilor de animale slbatice ca urmare a vnatului n mod excesiv i practicrii braconajului; Competitia puternica la nivel de destinatie Destinatii turistice externe sau interne la preturi similar si conditii superioare (zona litoralului); Oportunitati Posibilitatea atractiei turistilor straini; Dezvoltarea infrastructurii naionale de transport care strbate Sibiul (noile autostrzi) de ctre Ministerul Transporturilor; Accesarea fondurilor Uniunii Europene pentru proiecte ce vizeaz protecia fondului forestier; Existena parteneriatelor externe i interne de colaborare n domeniul turismului

4. Publicul tinta
Pentru stabilirea publicului tinta,am realizat un chestionar reprezentativ,ce contine 13 intrebari. Chestionarul a fost publicat pe site-ul www.isondaje.ro avand un numar de 141 de respondenti.
1. Sexul: Barbat Femeie 2. Mediul de provenienta : Urban Rural 3. Varsta: sub 18 ani 18-24 ani 25-35 ani 36-50 ani peste 50 de ani 4. Stare civila : casatorit/a 14

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

necasatorit/a Altele 5. Ocupatie : elev student angajat pensionar Altele 6. Venitul dumneavoastra lunar/pe membru de familie este : sub 1000 RON intre 1000-3000 RON peste 3000 RON 7. Obisnuiti sa va petreceti vacanta alaturi de : (mai multe rspunsuri posibile) familie prieteni colegi Altele 8. Care este bugetul pe care doriti sa il alocati vacantei dumneavoastra ? sub 1000 RON 1000-3000 RON peste 3000 RON 9. Ce forma de cazare preferati pentru vacanta ? 15

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Hotel Pensiune Altele 10. De unde obtineti informatii pentru vacanta pe care o planuiti ? internet agentii de turism cunostinte Altele 11. Principalele activitati pe care obisnuiti sa le practicati in vacanta sunt : (mai multe rspunsuri posibile) vizitarea obiectivelor culturale(ex:muzee,manastiri,monumente,etc.) plimbari sporturi extreme Altele 12. In ce zona obisnuiti sa va petreceti vacantele : Transilvania Moldova Banat Muntenia Maramures Dobrogea Strainatate 13. Ati alege Transilvania ca destinatie de vacanta ? 16

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Da Nu Poate

In urma completarii acestui chestionar de catre cei 141 de respondenti, s-a ajuns la urmatoarele rezultate: Cei mai multi dintre acestia sunt femei , in proportie de 64.6%, iar restul de 35.5% sunt barbati.

Privind mediul de provenienta,84% dintre respondenti provin din mediul urban, in timp ce numai 15.7% provin din mediul rural.

Printre cei 141 de respondeni ,cea mai frecventa categorie de varsta este "18-24 ani", in proportie de 83.7%.iar cea mai putin intalnita este cea de peste 50 de ani

17

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Starea civila a respondentilor variaza intre casatorit/a,casatorit/a,altele (ex:intro relatie serioasa). Dintre cei 141 de respondenti, 90.8% sunt persoane necasatorite,7.1% sunt casatorite, iar restul de 2.2% au alta stare civila.

Cei mai multi dintre respondenti,in proportie de 69.6% sunt student,urmati de angajati si elevi in procent de 14.2% respectiv 13.5 %.

18

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Mai mult de jumatate dintre respondenti, au un venit lunar/pe membru de familie, sub 1000 RON cu un procent de 60.3%, in timp ce 33.4% dintre respondenti au un venit cuprins intre 1000-3000 RON.

Cei mai multi dintre respondenti obisnuiesc sa isi petreaca vacanta alaturi de prieteni(52.1%) urmati de cei care obisnuiesc sa isi petreaca vacanta alaturi de familie ( 39.1%).

54.4% dintre respondenti sunt dispusi sa aloce pentru o vacanta un buget de sub 1000 RON; 39.1% intre 1000-3000 RON ; iar restul de 10.7% peste 3000 RON.

19

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Pensiunea este forma de cazare preferata a respondentilor,in proportie de 71.7%, urmata de hotel cu 26.3%.

In proportie de 81.6% respondentii au ca surse de informare internetul, 13.5 % apeleaza la cunostinte, si numai 5% la agentii de turism.

20

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

51.1% dintre respondenti prefera plimbarile atunci cand sunt in vacanta, 35.4% vizitarea obiectivelor culturale, 11.1% sporturi extreme, iar restul de 2.6% alte activitati.

Dintre cei 141 de respondenti,24,9% obisnuiesc sa isi petreaca vacantele in Transilvania sau in Dobrogea,18.5% in Muntenia,16.4% in strainatate,7.1% in Moldova,5% in Maramures,iar cei mai putini,3.6% in Banat.

21

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Majoritatea respondentilor,in proportie de 74.5%,ar alege Transilvania ca destinatie de vacanta,iar 21.3% sunt indecise.

4.1 Concluzii:
Chestionarul a fost realizat pe un eantion de 141 de respondeni dintre care 64.6%, respondeni de sex feminin i 35.5% respondeni de sex masculin cu o medie de vrst intre 18-24 ani( deci un public int tnar). Publicul int este alcatuit n general din turiti: care provin in mare parte din mediul urban, sunt necasatoriti(studenti), cu venitul mediu sub 1000 RON lunar care prefera sa isi petreaca vacanta in egala masura in Transilvania si Dobrogea care prefer pensiunea ca modalitate de cazare

Majoritatea respondenilor prefer ca modalitate de petrecere a vacanei plimbarile si vizitarea obiectivelor turistice alaturi de prieteni si aloca un buget mai mic decat 1000 RON. De asemenea, majoritatea respondenilor ar alege ca destinatie de vacant Transilvania. Pentru alegerea vacantei, publicul inta prefer sa obtina informatiile necesare de pe internet .

22

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

5. Scopul campaniei, obiective si calendarul activitatilor

Scopul Campaniei Transilvania- Vacanta ta nu a fost niciodata mai frumoasa! il reprezinta promovarea turismului in regiunea Transilvania printr-o serie de activitati.

Obiective: promovarea intensa a Transilvaniei, recunoscuta in intreaga Europa pentru legendele despre Dracula; cresterea numarului de turisti in regiunea Transilvania prin amplasarea unor centre speciale de informare turistica ; informarea turistilor cu privire la protejarea padurilor impotriva vanatului excesiv si a activitatilor forestiere din ce in ce mai intensificate (conferinte);

23

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

24

Eveniment

Locatie

Data

Durata evenimentului

Academia de Studii Economice Facultatea Lansarea campaniei Bucuresti-Hotel Rin de Cibernetica, 5.Dec 2012 Statistica 1 zi si Informatica Economica Grand Festivalul traditiilor si obiceiurilor (concurs de gastronomie )

Cluj Piata Unirii Ploiesti Sala Leonard Doroftei Sibiu Piata Mare

7. Dec 2012 9. Dec 2012 11.Dec2012 13.Dec2012

7 zile

Brasov Piata Sfatului

Marsul luminilor Concert: Andra (Maru), Smiley

Sighisoara Busteni Partia Kalinderu Bucuresti Sala Polivalenta Brasov Piata Sfatului Cluj Cluj Arena Ploiesti Sala Sporturilor Olimpia

13. Dec 2012 14. Dec 2012 15. Dec 2012 17. Dec 2012 18. Dec 2012 19. Dec2012 20-23.Dec 2012 23-24 Dec 2012 25 Dec 2012

1 zi 6 zile

Festival gastronomic specialitati din Transilvania

Sibiu- Trg tradiional n muzeul din Dumbrava Sibiului Sibiu Piata Mare Sibiu- Hanul Vestem

4 zile

Targ de Craciun ( concertinvitat Stefan Hrusca) Petrecere de Craciun(cantarea colindelor,servirea mancrurilor traditionale,dansuri traditionale) Dansuri si cantece traditionale vechi(din perioada 1750-1850)

2 zile 1 zi

Brasov-Casade cultur a studenilor

27 Dec 2012

1 zi

Festival de muzica- ROCKIN' TRANSILVANIA Expozitie horror

Brasov-Piata Sfatului Brasov -Castelul Bran Brasov-Casa Venus Bucuresti-Hanul 25 lui Manuc Brasov-Castelul Bran

28 Dec 2012 29 Dec 2012 31 Dec 2012 5 Ian 2013 6-7 Ian 2013

1 zi 1 zi 1 zi 3 zile

Petrecere de Revelion

Concurs-Legendele Transilvaniei

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

6. Calendarul activitatilor 6.1 Diagrama Gantt

7. Slogan. Logo
n realizarea logo-ului s-a pornit de la elemntul cheie care reprezint Transilvaniacastelul.Transilvania fiind recunoscuta pentru miturile si legendele despre Dracula (Castelul Bran). Luna reprezinta elementul de poveste,mister si liniste. Logo-ul este incadrat intr-un cerc rosu,cercul sugerand unitatea, (fiind totodata simbolul eternei reintoarceri) iar culoarea rosu scoate n eviden sensibilitile observatorului, fiind o culoare foarte puternic ce capteaz foarte repede atenia.

Logo:

Slogan: Transilvania- vacanta ta nu a fost niciodata mai frumoasa!.

26

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

8. Tehnici de creare a imaginii

Efectul de hallo Am surprins efectul de hallo prin utilizarea imaginii solistului Smiley si solista Andra care vor promova Campania noastra prin intermediul reclamelor de la posturile de Radio si prin melodia Dracula, my love. De asemenea, Pavel Bartos va promova Campania noastra la concertele pe care le va prezenta. Si Cristian Brhlescu, secretar de stat n Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului,care va fi prezent la Conferinta Protejarea padurilor din Transilvania Multiplicatori de imagine vectori comunicationali tv,ziar,radio,flyere) Aparitia multiplicatorilor de

imagine se poate observa prin utilizarea mass-media pentru promovarea campaniei.(aparitii

Diferenierea imaginii : elementele de unicitate : logo i slogan 9. Strategii de comunicare si promovare

Pentru promovarea Campaniei Transilvania vacanta ta nu a fost niciodata mai frumoasa am ales sa prezentam Patratul Strategic al lui Jack Trout,mai exact Razboiul de Gherila.Acesta presupune s gseti o pia suficient de mic pentru a putea fi aparat. Si reuind s avem succes pe segmentul nostru de pia , vom putea s intrm pentru o perioad pe o scar mai mare. - n promovarea de gheril,ne putem folosi de mediul inconjurator care ne ofera diferite oportunitati pentru a crea un spirit inedit,de legenda, in randul posibililor turisti.De aceea organizam Concursul legendele Transilvaniei.In acest mod,oamenii isi vor aminti legendele acestui colt de poveste, iar turistii vor avea posibilitatea de a afla cat mai multe lucruri si a explora ineditul. Ca tehnici de comunicare am ales publicitatea, conferinta de presa si organizarea anumitor evenimente. Vom tiparii afise, flyere, invitatii, vom avea difuzari la radio, la tv si publicatii in presa scrisa.

Tipul de campanie abordat este cea de informare iar tipul de publicitate abordat este publicitatea de produs, pentru stimularea cererii pe pia.
27

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Am utilizat strategia de comunicare, prin intermediul mesajelor publicitare,mass mediei si organizarea unor anumite evenimente .

10.Bugetul alocat campaniei

Eveniment Lansarea campaniei de promovare a Transilvaniei Detalii Locatie: Bucuresti Hotel Rin Grand Chiria salii de conferinte(200 locuri) Chirie pentru sonorizare Chirie pentru videoproiector Onorariu fotograf Protocol(cafea,racoritoare, masa de pranz,gustari) Cheltuieli Suma

3000 RON 1000 RON 300 RON 1500 RON Cost 1 pers =5+5+20+20=50 RON 50RON*200pers=10000 RON

3000 RON 1000 RON 300 RON 1500 RON 10000 RON

Festivalul traditiilor si obiceiurilor (concurs de gastronomie )

Locatii Cluj Piata Unirii Ploiesti Sala Leonard Doroftei Sibiu - Piata Mare Brasov Piata Sfatului Protocol(juriu si concurenti) aproximativ 150 pers

Cost 1 pers =5+5+20+20=50 RON 50RON *150 pers=7500RON

7500 RON

Standuri Premii Produse traditionale Ustensile folosite in bucatarie

Marsul luminilor

750 RON Sponsorizare Primaria Cluj Primaria Ploiesti Primaria Sibiu Primaria Brasov 130 RON/noapte Cazare pentru 2 pers,2 2nopti*130RON=260RO nopti pentru locurile 1,2,3 N in Brasov-Casa Transilvania 6 pers*260RON=1560 RON Locatie : Sighisoara Transport staff(Bucuresti1000 RON Sighisoara)

750 RON 1560 RON

1000 RON

28

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Concert: Andra Maruta, Smiley(Andrei Tiberiu Maria)

Locatii: Busteni Inside Bar Bucuresti Sala Polivalenta Brasov Piata Sfatului Cluj Cluj Arena Ploiesti Sala Sporturilor Olimpia Onorariul artistilor Onorariu prezentator (Pavel Bartos) Onorariu fotograf Onorariu tehnicieni Transport

11500 RON Andra 9200 RON Smiley 8280 RON

20700 RON 1800 RON

2000 RON 2000 RON 1000 RON*5=5000 RON 5000 RON 131 480 RON
km*2+171km+275k m+438km =1146 km

1146km-aprox 80 litri benzina/motorina 80 litri*6 RON(pret benzina)=480 RON

Cazare artisti

Cazare Brasov-Casa Transilvania 130 RON/noapte Cazare Cluj-Garsoniera Blackberry 100RON/noapte -Apartament Mango 100 RON/noapte Cazare BusteniPensiunea Green Eden 130 RON/noapte (130RON+100 RON +100 RON+130 RON)*10(cei 2 artisti si dansatorii)=460 RON*10=4600 RON Sponsorizare Primaria Cluj,Primaria Busteni,Primaria Ploiesti 4140 RON + 1840 RON

4600 RON

0 RON

Chirie pentru locatiile rezervate Chirie sonorizare,

29

9068 RON

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Festival gastronomic specialitati din Transilvania

Targ de Craciun ( concert-invitat Stefan Hrusca)

video si lumini scenotehnica(truss system,lift tower) efecte speciale(masina de baloane,masina fum) Chirie scena Locatie: Sibiu- Trg tradiional n muzeul din Dumbrava Sibiului Protocol Materiale Stand-uri Locatie: Sibiu Piata Mare Protocol Chirie scena Transport Chirie sonorizare Stand-uri Onorariu Cadouri Locatie: Sibiu-Hanul Vestem Chirie locatie Onorariu bucatar Masa festiva Chirie sonorizare Locatie: Brasov-Casa de cultura a studentilor Chirie scena Chirie sonorizare Protocol Locatie: Brasov-Piata Sfatului Chirie scena Chirie sonorizare Stand-uri Locatie: Brasov-Castelul Bran
30

+ 1800 RON + 920 RON+ 368 RON 1700 RON*5 8500 RON

7000 RON 1000 RON 750 RON

7000 RON 1000 RON 750 RON

7000 RON Sponsorizare Primaria Sibiu Sponsorizare Primaria Sibiu 41400 RON 1000 RON Parteneriat Sapte Seri 1650 RON

7000 RON 0 RON 0 RON 4140 RON 1000 RON

Petrecere de Craciun(cantarea colindelor,servire a mancrurilor traditionale,dansu ri traditionale)

2000 RON Cazare gratuita + 1500 RON 100RON/pers*100 pers 41400 RON

2000 RON 1500 RON 10000 RON 4140 RON

Festival medieval(dansuri si cantece traditionale vechidin perioada 1750-1850 Festival de muzicaROCKIN' TRANSILVANIA Expozitie de groaza

1700 RON 41400 RON 7000 RON

1700 RON 41400 RON 7000 RON

1700 RON 41400 RON 700 RON

1700 RON 4140 RON 700 RON

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Petrecere de Revelion

Concurs-Legend ele Transilvaniei

Campionat scolar de ski

Materiale Stand-uri Locatie: Brasov-Casa Venus Chirie locatie Chirie sonorizare Locatie: BucurestiHanul lui Manuc Brasov-Castelul Bran Chirie Locatii Chirie sonorizare Locatie: PredealPartia Clabucet Protocol juriu si concurenti

700 RON 750 RON

700 RON 750 RON

3000 RON 41400 RON

3000 RON 41400 RON

2500 RON 41400 RON

2500 RON 41400 RON

Cost 1 pers =5+5+20+20=50 RON 50RON *50 pers=2500 RON 500 RON 1500 RON Sponsorizare Decathlon (premii in valoare de 6000 RON)

2500 RON

Conferinta pe tema Protejarea padurilor din Transilvania

Stand-uri Echipament de ski Premii (Echipamente pentru sporturi de iarna) Locatii: Cluj la Grand Hotel Napoca Sibiu Hotel Ramada Bucuresti - Complexul Romaero Bneasa Ploiesti Hotel Best Chirie pentru locatiile rezervate(200 pers) Protocol

500 RON 1500 RON 0 RON

30000 RON + 72000 RON 27000RON +15000 RON Cost 1 pers 10000 RON =5+5+20+20=50 RON 50RON*200pers=10000 RON total Sponsorizare Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

Chirie videoproiector Chirie sonorizare Cazare invitati speciali (Cristian Brhlescu, secretar de stat n Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului.)

31

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Campionat de escalada pe gheata Drumetie in Bucegi(tur de o zi) Team building

Locatie: Cascada Valul Miresei Rchiele, jud. Cluj Echipamente Premii(Echipamente pentru sporturi de iarna) Protocol Locatie: Muntii Bucegi Echipamente Onorariu ghid

1500 RON Sponsorizare Decathlon 1000 RON

1500 RON

1000 RON

1500 RON 1000 RON

1500 RON 1000 RON

Locatie: Brasov,satul de patrimoniu UNESCO Viscri Cazare 5 zile

Parteneriat UNESCO (se va plati doar jumatate din suma necesara) 70 RON*5 zile=350 RON 350 RON*20 pers=7000 RON(suma totala) 3500 RON suma de plata

3500 RON

Incheierea campaniei

Locatie: Bucuresti Hotel Rin Grand Protocol(cafea,racoritoare, masa de pranz,gustari) Chirie locatie Stand Chirie videoproiector Chirie sonorizare

Cost 1 pers =5+5+20+20=50 RON 50RON*200pers=10000 RON total 15000 RON(Reducere 50%) 1000 RON 300 RON 41400 RON

10000 RON

15000 RON 1000 RON 300 RON 41400 RON

SUBTOTAL

828070 RON

Publicitate

Detalii

Suma

32

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

Tiparire Afise 3000 buc format A3 pe hartie lucioasa Flyere 2500 buc 1/3 A4 (10 cm / 21 cm) fata-verso color pe hartie lucioasa de 135 g (oferta 29 E,livrare gratuita) Invitatii 200 buc 200*3 RON=600 RON Difuzare radio Kiss FM Radio 21 Difuzare TV ProTV Realitatea TV(spot izolat) Publicatii in presa scrisa Ziarul Ring 78(zile)*4(aparitii)*120(RON/aparitie)=28080 RON 78(zile)*3(aparitii)*140(RON/aparitie)=327260 RON 22 (aparitii-2/saptamana)*12420(RON/aparitie)=273240 RON 22(aparitii)*4600(RON/aparitie)=101200 RON 78(zile)*33(aparitii)*173(RON/aparitie)=445302 RON 1334 RON 13800 RON

Alte costuri

Domeniu pagina web Onorariu web developer(+intretinerea paginii web) Onorariu distribuitori flyere

1300 RON 1000 RON

1 distribuitor * 50(RON/zi)*78=3900 RON 5 distribuitori*3900 RON=19500 RON

Subtotal

126516 RON

TOTAL

828070 RON + 126516 RON

=954586 RON(207518,695652 )

33

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

11. Evaluarea campaniei

La finalul campaniei dorim s analizm impactul pe care l-a avut acest proiect asupra persoanelor implicate, din mai multe puncte de vedere: Impactul coninutului mass-media (efect spot publicitar, presa, radio) Numrul de participani la evenimentele din cadrul campaniei i gradul de implicare al acestora Popularitatea paginii de Facebook Un chestionar care are scopul principal de a determina efectul campaniei per total

Ne intereseaz s aflm dac i-am convins pe turiti s viziteze zona Transilvaniei, dac s-a dovedit a fi util campania noastr i dac ne-am ndeplinit scopurile si obiectivele propuse.

11.1 ntrebri de evaluare a campaniei

1.n ce categorie de vrst v ncadrai? Sub 18 ani 18-24 ani 25- 35ani 36-50 ani Peste 50 ani 2.n ce categorie a venitului v ncadrai? Sub 1000 lei ntre 1000-3000 lei Peste 3000 lei

3.De unde ati aflat de aceast campanie de promovare a Transilvaniei? Afise/pliante/fyere Radio/TV Ziare/reviste Internet 34

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

4.n cadrul campaniei, care au fost elementele care v-au strnit interesul? Afiele/pliantele/flyerele Spoturile publicitare Evenimentele organizate

5.Ce nota ati da acestei campanii? (notele sunt de la 1-5,5 insemnand nota maxima)

6.Credeti ca am ajutat la cresterea vizibilitatii regiunii Transilvania? Da Nu

7.V-a convins aceasta campanie s vizitati Transilvania? Da Poate Nu

35

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

11. Bibliografie
www.wikipedia.org/ www.brasov.insse.ro

www.wikipedia.org/wiki/Transilvania www.google/images http://www.2rism.ro/obiective-turistice/transilvania http://www.societegourmet.ro/corporate/rural-neconventional/ http://www.evz.ro/detalii/stiri/cat-costa-o-reclama-pe-tv-795095.html http://www.onlinetrade.ro/catcostadomeniuro.html

http://cazare-brasov.viaromania.eu/?gclid=CNOR_463-bMCFcZb3godrAsApA http://www.scenotehnica.ro/echipamente_servicii.html http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/5158-rezervari-pensiunea-hanul-vestemsibiu.html http://hotelguru.ro/grand-hotel-napoca-cluj-napoca?gclid=CPHstLrlbMCFctQ3godSiMAyw http://www.publicitare.ro/cautare/romaero-baneasa-14.html http://www.bestmusic.ro/stiri/andra-lista-artisti-romani-preturi-116318.html http://www.bestmusic.ro/stiri/Smiley-lista-artisti-romani-preturi-116318.html http://www.tipografix.ro/preturi.html www.flyere.com.ro/

http://stiri.ele.ro/Barfa-zilei/Topul-celor-mai-bine-platite-vedete-TV-din-Romania-Vezi-cesume-fabuloase-incaseaza-_--a104.html http://www.inregistrare-domenii.ro/ http://www.fotoland.ro/Preturi.aspx http://www.mediapress.ro/ziare-bucuresti/ziarul-ring-z433.html http://www.anunturi-ring.ro/pachete-mica-publicitate-ring-z433.html

36

Academia de Studii Economice Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica

http://www.scenotehnica.ro/preturi.html http://www.pliante.com.ro/?r=ad&gclid=CN3c6rqcsbMCFdG6zAod6U4A9A

37