1

Gheorghe NICOLAESCU, Panl APRUDA,

Nicolae PERSTNIOV, Alexandru TERE!CENCO
GHID PENTRU PRODUC$TORII
DE STRUGURI PENTRU MAS$
ediia II-a cu complet!ri $i modi'c!ri
Chi'in)u 2008
2
CZU 634.8(075)
G 49
Ghidul a fost elaborat de ctre colaboratorii catedrei de viticultur a Universi-
ttii Agrare de Stat din Moldova Gheorghe NICOLAESCU, doctor n agricultur,
conferentiar universitar (Prefat, Cap. II, III, IV, VI); Panl APRUDA, doctor n
agricultur, conferentiar universitar, seful catedrei de viticultur (Prefat, Cap. I, II,
III, IV, V); Nicolae PERSTNIOV, doctor habilitat n agricultur, profesor universi-
tar (Prefat, Cap. III); Alexandru TERE!CENCO, doctor habilitat n agricultur,
director stiintifc M Sauron SRL (Cap. I, II).
Redactie general - Gheorghe NICOLAESCU, doctor n agricultur,
conferentiar universitar.
Coordonator de editie Dan PLAMADEALA, Consultant Dezvoltare
AgroBusiness, Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA).
Fotografile soiurilor au fost oferite de ctre Institutul National pentru
Viticultur si Vinifcatie si M Sauron SRL.
Ghid pentru productorii de struguri pentru mas / elab. :
Gheorghe Nicolaescu, Panfl Apruda, Nicolae Perstniov, Alexan-
dru Terescenco, red. gen.: Gheorghe Nicolaescu. Ed. a 2-a. - Ch.:
Iunie Prim SRL, 2008. - 133 p.
Bibliogr. p 132-133 (34 tit.)
ISBN 978-9975-4004-1-1
500 ex.
634.8(075)
ISBN 978-9975-4004-1-1
Gh. NICOLAESCU, P. APRUDA, N. PERSTNIOV, A. TERE!CENCO
3
CUPRINS
PREFA()
1. SORTIMENTUL VITI COL PENTRU SOI URI DE MAS)
2. +NFI I N(AREA PLANTA(I I LOR VI TI COLE
2.1. Alegerea terenurilor pentru nfintarea plantatiilor viticole
2.1.1. Sarcina proiectrii la comand
2.1.2. Aprecierea reliefului terenului (podgoriei)
2.1.3. Organizarea teritoriului
2.2. Aprecierea solurilor pentru nfintarea viilor
2.2.1. Determinarea pericolului de cloroz functional pe
solurile carbonatate
2.3. Pregtirea solului si plantarea vitei de vie
2.3.1. Planifcarea si pregtirea solului
2.3.2. Alegerea si amplasarea soiurilor pe teren
2.3.3. Schema de plantare
2.3.4. Pichetarea terenului pentru plantare
2.3.5. Termenii si adncimea de plantare
2.3.6. Materialul sditor si modul de plantare a lui
3. +NGRI J I REA VI I LOR TI NERE
3.1. ngrijirea plantatiilor viticole n primul an dup plantare
3.2. Complexul de msuri agroftotehnice de cultivare
a soiurilor de mas
3.2.1. Agrocomplexul sistemului de cultur neprotejat
3.2.2. Agrocomplexul sistemului de cultur protejat
3.2.3. Agrocomplexul sistemului de cultur semiprotejat
3.3. Instalarea suporturilor n viile tinere
3.4. Caracteristica si succesiunea formrii butucilor n
dependent de agrocomplexul recomandat
3.4.1. Pentru agrocomplexul sistemului de cultur neprotejat
3.4.2. Pentru agrocomplexul sistemului de cultur proterjat
3.4.3. Pentru agrocomplexul sistemului de cultur semiprotejat
3.5. Mecanizarea lucrrilor de ngrijire a solului,
de ngropare si dezgropare a butucilor
6

11

25
25
25
26
27
28

29
30
30
34
34
35
35
36

44
44

48
49
50
52
53

59
59
65
71
73
4
4. PARTI CULARI T)(I PRI VI ND +NGRI J I REA VI I LOR
RODI TOARE DE STRUGURI PENTRU MAS)
4.1. Tierea vitei de vie
4.1.1. Notiuni generale
4.1.2. Tierea vitei de vie pentru fructifcare
4.1.3. Abaterile n timpul tiatului vitei de vie
4.1.4. ncrctura butucilor n timpul tiatului
4.1.5. Lungimea corzilor de rod
4.1.6. Regulile principale de efectuare a sectiunilor
n timpul tiatului
4.1.7. Termenii efecturii tiatului n uscat n plantatiile viticole
4.1.8. Tieri speciale
4.1.8.1. Tierea butucilor afectati de temperaturile joase din
timpul iernii
4.1.8.2. Tierea butucilor afectati de ngheturile
trzii de primvar
4.1.8.3. Tierea butucilor afectati de grindin
4.1.8.4. Tierea butucilor afectati de secet
4.2. Aplicarea operatiilor n verde
4.2.1. Operatiile n verde n scopul corectrii si reglrii
ncrcturii butucilor
4.2.2. Operatii cu lstarii verzi
4.2.3. Polenizarea artifcial suplimentar
4.2.4. Utilizarea substantelor biologic active
4.3. Fertilizarea vitei de vie pe rod
4.3.1. Fertilizarea. ngrsminte organice si minerale.
4.3.2. Metode de apreciere a necesittii vitei de vie n substante
nutritive si aplicarea ngrsmintelor n viile roditoare
4.4. Irigarea vitei de vie
4.4.1. Normele si termenii de irigare a vitei de vie
n Republica Moldova
4.5. Repararea si modernizarea plantatiilor viticole
5. PROTEC(I A VI (EI DE VI E
5.1. Protectia integrat a viilor tinere
5.1.1. Soiurile sensibile la man si finare
5.1.2. Soiurile tolerante la finare, dar sensibile la man

77
77
77
78
80
82
85

86
86
86

87

88
88
89
90

90
94
100
100
102
102

103
105

106
108

114
114
115
115
5
5.1.3. Soiurile tolerante la man si finare
5.2. Protectia integrat a viilor roditoare
5.2.1. Msurile de prevenire si combatere a bolilor criptogamice
5.2.2. Protectia chimic a vitei de vie contra bolilor si duntorilor
5.2.3. Scheme de tratament contra bolilor vitei de vie
5.3. Combaterea duntorilor si buruienilor
6. RECOLTAREA .I VALORI FI CAREA STRUGURI LOR
6.1. Cerintele standardului SM-153 Struguri de mas.
Conditii tehnice
6.2. Recoltarea, ambalarea, transportarea, pstrarea si comercializarea
strugurilor pentru mas
BI BLI OGRAFI E SELECTI V)
115
116
116
117
118
121

124

124

126
132
6
PREFA()
La sesiunea Ofciului International al viei si vinului din 1995 a fost ofcia-
lizat notiunea struguri de mas ca fruct al vitei de vie cu destinatie special
de consum n stare proaspt si obtinut de la soiuri special create n acest scop.
Aceste soiuri, de regul, se deosebesc prin struguri si boabe mari cu aspect ex-
terior atrgtor. Structura strugurilor de mas trebuie s fe mai putin compact,
lax, iar pulpa crocant, crnoas.
Sunt preferate soiurile transportabile, predispuse la pstrare, cu numr re-
dus de seminte sau fr seminte (apirene).
Milioane de oameni consum strugurii vitei de vie n stare proaspt find-
c ei sunt universali dup nsusirile gustative si curative si se deosebesc prin
continutul unical al compusilor utili, adaptivitate nalt la conditiile mediului
ambiant, ngrijire relativ simpl, efcacitate economic sporit etc.
n strugurii vitei de vie sau depistat mai mult de 600 componenti utili.
Dup datele medicilor, boabele vitei de vie se af pe prim plan dup actiunea
asupra organismului omului din gama vast de fructe existente. Consumnd 1
kg de struguri, omul primeste 800-1200 kilokalorii (1/3 din necesarul zilnic),
iar 8-10 kg asigur necesitatea anual n vitamine si substante biologic active.
O zictoare romneasc spune: Cine consum struguri, acela consum soare
condensat.
Strugurii vitei de vie prezint un depozit de zaharuri, vitamine, acizi orga-
nici si aminoacizi, la fel si sruri minerale. Boabele strugurilor proaspeti acu-
muleaz pn la 35% glucoz si fructoz, care se utilizeaz fr participarea
pancreasului. Nimerind direct n sistemul sangvinic, aceste monozaharide rapid
restabilesc puterile omului obosit si sntatea celui bolnav.
Boabele vitei de vie deseori sunt numite boabe de vitamine, findc n ele
se contin 12 vitamine, 11acizi organici, un numr mare de aminoacizi si cele
mai necesare sruri minerale. Spre exemplu, n sucul de struguri s-au depistat
48 macro- si microelemente. Continutul de fer (Fe) n struguri este de 2,5 ori
mai mare dect n fructele de mr.
Strugurii sunt larg folositi n medicin. Ampeloterapia a fost practicat din
timpuri strvechi de ctre arabi si medicii medievali pentru tratarea rcelii, tu-
sei, febrei, pentru restabilirea dup interventii chirurgicale, n caz de anemie,
acutizarea bolilor pulmonare, tumorilor, tratarea distrofei, nevrasteniei, fcatu-
lui si rinichilor, reumatismului, bolilor cardio-vasculare etc.
Ampeloterapia este astzi pe larg practicat pe baz stiintifc n sanatorii
specializate. Este foarte efcace chiar si ampeloterapia de scurt durat n tim-
pul recoltrii strugurilor.
7
Din struguri se produce preparatul naturoza, care se foloseste ca injectie
intravenoas n caz de pierderi mari de snge, colaps sau soc.
Vita de vie, n deosebi soiurile de mas, prezint mare interes si ca plante
decorative la amenajarea parcurilor, nverzirea edifciilor si obiectelor turistice.
Vita de vie purifc aerul de praf, gaze nocive, mbogtindu-l cu oxigen, reduce
temperatura aerului si sporeste umiditatea relativ a aerului.
Viticultura pentru struguri de mas este o ramur efcace a complexului
agroindustrial. Aceasta se confrm prin experienta multisecular a viticulto-
rilor din mai multe tri: Italia, Franta, Spania, Germania si, n deosebi, prin
dezvoltarea rapid a viticulturii n ultimul timp n SUA, China, Africa de Sud,
America Latin, Australia s.a.
Conform datelor multianuale, n lume anual se produc 7,0-7,5 milioane tone
de struguri pentru mas. Productorii principali se af n Turcia, SUA, Italia, Chile,
Spania, Siria, Afganistan s.a. Pe piata mondial cererea n strugurii de mas este n
crestere continu. Actualmente consumul strugurilor de mas pe plan mondial con-
stituie cca. 2 mlrd. dolari SUA. Cei mai mari importatori de struguri pentru mas
sunt SUA, CE, Canada, China (Goncong), Mexica, Polonia, Elvetia, Norvegia s.a.
Totodat, n pofda celor expuse mai sus, referitor la nsusirile utile, cere-
rea de piat si efcacitatea sporit, cultivrii soiurilor pentru struguri de mas,
se acord o atentie net inferioar n comparatie cu cultura soiurilor pentru vin.
Aceast stare se observ n mai multe tri ale lumii, inclusiv si n Republica
Moldova. Acest fenomen se explic prin interesul economic nc neconstienti-
zat de potentialii productori, la fel si prin difculttile dictate de specifcul teh-
nologiei de cultivare a soiurilor de mas lucrul manual la ngrijire, recoltare,
sortare, transportare, pstrare si comercializare a strugurilor. Soiurile pentru
mas sunt mai sensibile la factorii nefavorabili (la gerurile de iarn) si necesit
o infrastructur tehnologic deosebit de cea a strugurilor pentru vin. Din aces-
te motive cultura soiurilor de mas nc nu a cptat o dezvoltare progresiv .
Suprafata viilor si volumele de producere a strugurilor de mas nu sunt
stabile. n Republica Moldova numai n ultimii 15 ani suprafata viilor cu soiuri
de mas s-a micsorat cu 8 mii ha (de la 28 mii pn la 20 mii), s-a micsorat
recolta la ha si productia total de struguri. Las de dorit calitatea strugurilor si
structura sortimentului (50% ocup soiul Moldova).
Astfel, n Moldova perfectarea n complex a msurilor ce tin de asigurarea
populatiei cu struguri n stare proaspt (18-20 kg persoan / an) si necesittile
de export este o problem actual.
Pentru Republica Moldova restabilirea acestei ramuri are o important de-
osebit, n legtur cu difculttile aprute la comercializarea produselor vini-
cole si asigurrii populatiei cu locuri de munc.
8
ncepnd cu anul 2006, n Republica Moldova se acord o atentie mai mare
asupra dezvoltrii viticulturii pentru struguri de mas.
A fost elaborat un proiect de hotrre a Guvernului privind restabilirea si
dezvoltarea viticulturii pentru struguri de mas pn n a. 2020.
Calculele demonstreaz, c Republica Moldova este n stare s produc
anual 135-136 mii t. de struguri pentru consum n stare proaspt, inclusiv 115-
116 mii t struguri marf, din care cca. 30 mii t pentru comercializare dup
pstrare. Valorifcarea strugurilor pe piat poate atinge 80-85 mii t, iar la export
25-30 mii t.
Pentru asigurarea productiei de struguri n acest volum este necesar de 20-
22 mii ha plantatii cu soiuri de mas, din care pe rod 15-16 mii ha, cu recolta
medie de 8-9 t/ha. Este necesar, n primul rnd, de fondat plantatii noi de soiuri
tipice pentru mas, nalt productive si cu calitti solicitate de consumatori si
de creat gospodrii si ntreprinderi specializate cu infrastructura tehnologic
contemporan respectiv.
Astfel, la etapa actual, cultura soiurilor de mas pentru Republica Mol-
dova a devenit o problem actual complex. Solutionarea acestei probleme n
mare msur va depinde de interesul economic si asigurarea material-fnanciar
a productorilor, de alegerea corect a soiurilor pentru cultivare (calitate, rezis-
tent, stabilitate productiv) si utilizarea celor mai avansate tehnologii privind
cultivarea, recoltarea, pstrarea si punerea la licitatie a strugurilor-marf.
Sperm, c acest ghid practic, destinat unui cerc larg de viticultori, care
doresc s initieze sau s continue afaceri cu struguri de mas, va f de folos
n rezolvarea multor chestiuni de important economic, social si ecologic
specifce trii noastre.
Direc+iile 'i organizarea producerii strugurilor pentru mas).
Proiectul Programei privind dezvoltarea viticulturii soiurilor de mas pre-
vede realizarea urmtoarelor sarcini:
- asigurarea consumatorilor locali si din alte tri cu struguri n stare proaspt
conform normelor Institutului Alimentar si stabilirea suprafetei respective a plantatii-
lor viticole cu soiuri de mas, a volumelor orientative privind recolta de struguri, dez-
voltarea infrastructurii tehnologice, pregtirea specialistilor si lucrtorilor califcati;
- perfectionarea continu a sortimentului vitei de vie pentru struguri de mas
si tehnologiei de producere;
- extinderea la maximum a perioadei de consum a strugurilor de mas n
stare proaspt prin crearea unor conveiere varietale, asigurarea pstrrii stru-
gurilor n frigidere si cultivrea soiurilor de mas n spatii protejate;
9
- perfectionarea tehnologiilor existente si elaborarea procedeelor tehnolo-
gice zonale noi, care ar asigura productivitate si calitate stabil, minimalizarea
consumurilor materiale si de munc, sporirea rentabilittii si cotei strugurilor
-marf a productiei globale;
- organizarea cultivrii strugurilor de mas, ndeosebi de soiuri apirene,
pentru producerea stafdelor si altor produse din struguri;
n tara noastr viticultura bazat pe cultivarea soiurilor de mas se poate
dezvolta n urmtoarele directii:
- producerea strugurilor pentru consum curent local;
- producerea strugurilor pentru export n baza contractelor de lung durat;
- producerea strugurilor pentru pstrarea si comercializarea lor la preturi
ridicate n perioada de toamn trziu iarna si primvara;
- producerea stafdelor.
Realizarea directiilor mentionate este posibil n dou etape. Mai nti de
toate, trebuie de modernizat producerea si valorifcarea strugurilor n plantatiile
soiurilor de mas existente si anume: sporirea productivittii si calittilor mar-
fare, minimalizarea pierderilor n procesul de cultivare, recoltare, conditionare,
transportare, pstrare si comercializare.
La etapa a doua, de perspectiv, de prevzut crearea unei infrastructuri
tehnologice si organizatorice privind producerea si valorifcarea strugurilor de
mas, care ar include:
- crearea n cadrul Agentiei Agroindustriale Moldova-Vin a unei structuri
manageriale specializate n producerea si valorifcarea strugurilor de mas;
- crearea unor ntreprinderi moderne cu conveiere varietale de producere
a strugurilor de mas, asigurarea cu cadre de specialisti si lucrtori califcati n
acest domeniu;
- linii si puncte automatizate de sortare si ambalare a strugurilor;
- ntreprinderi speciale de prestare a serviciilor de transportare si pstrare
n frigorifere contemporane a strugurilor-marf.
- crearea cooperativelor de prestare a serviciilor de marketing, diversifca-
re a pietelor de desfacere si punere la licitatie a productiei de struguri pentru
mas.
Foarte important este selectarea directiei afacerilor cu struguri de mas.
Acestea pot f organizate n scop de asigurare cu struguri n stare proaspt
a consumatorilor locali si din apropiere sau pentru realizare n centre industriale
ndeprtate, inclusiv peste hotarele trii, unde vita de vie nu se cultiv.
Exist diferite modele de gospodrii care practic producerea strugurilor
de mas, n care cota-parte a acestui produs difer de la 20-30% pn la 100%
si care la rndul ei depinde de piata de desfacere.
10
Astfel, n gospodriile amplasate la distante mari de pietele de desfacere
a mrfi, soiurile de mas pot ocupa 20-30% din volumul total, iar n cele din
apropiere 60-70% sau n alte cazuri si 100%. n gospodriile, care cultiv
preponderent soiuri tehnice cota soiurilor de mas poate atinge 10-20%. ns
experienta avansat demonstreaz c n gospodriile specializate, cu infrastruc-
tura dezvoltat rentabilitatea este de 1,5-2,0 ori mai mare.
Dimensiunile gospodriilor difer n raport de forma organizatoric indife-
rent de proprietate: gospodrii mari SA, Agrofrme, Cooperative (50-60 pn
la 300-400 ha) sau gospodrii individuale trnesti, de fermier pn la 3-10
ha vii.
De regul, gospodriile specializate produc struguri de mas pentru rea-
lizare n stare proaspt att pe piata intern, ct si pentru export la distante
destul de mari.
Trebuie de luat n consideratie c n conditiile noastre recolta medie la 1 ha
de struguri de mas este de cca. 8-9 t / ha, iar cheltuielile de productie sunt de
2-2,5 mai mari n comparatie cu soiurile pentru vin. Din acest motiv un lucrtor
califcat la starea actual de utilizare a mijloacelor mecanizate poate asigura
ngrijirea la nivelul cerintelor a 1,5 1,8 ha de vie cu soiuri de mas, pe cnd
soiuri tehnice 2,5-3,0 ha.
Problemele organizatorice de baz, principiile mentionate necesit s fe
bine gndite nainte de a decide initierea unei afaceri bazate pe cultivarea soiu-
rilor de mas.
n compartimentele urmtoare a acestui ghid se vor dezvlui ntrebrile ce
tin de crearea plantatiilor viticole, tehnologiile de formare si ngrijire a viilor
tinere si viilor pe rod, recoltarea, sortarea, ambalarea, pstrarea si comerciali-
zarea recoltei de struguri pentru mas.
11
1. SORTI MENTUL VI TI COL PENTRU SOI URI DE MAS)
Rentabilitatea soiurilor de mas difer n functie de cerinta lor pe piat,
care n mare msur este conditionat de mai multi factori: termenul de matura-
re a boabelor, calitatea strugurilor si pretul de cost al productiei.
Mai solicitati pe piat sunt strugurii cu aspect exterior atrgtor, cu bo-
bul mare si mediu, de culoare frumoas roz, chihlimbarie si neagr cu stratul
integru de pruin, cu consistenta pulpei mai mult crocant, dect suculent si
continutul de seminte redus sau chiar fr seminte (apirene).
Gustul depinde de continutul de zaharuri si acizi, de raportul dintre ele, com-
pletat cu diferite nuante conditionate de substante aromatice, colorante etc.
Deosebit de solicitati sunt strugurii de soiuri apirene si cei cultivati cu tra-
tamente chimice reduse, ecologic neofensivi.
Mai jos este prezentat lista soiurilor principale mai rspndite n Republica
Moldova si caracteristica lor agrobiologic si tehnologic general.
12
13
14
25
2. +NFI I N(AREA PLANTA(I I LOR VI TI COLE
2.1. Alegerea terenurilor pentru 0n'inarea plantaiilor viticole
Vita de vie este o cultur multianual nalt productiv. Perioada de exploa-
tare intensiv a viilor comerciale atinge n medie 20-25 ani si mai mult. Din
aceste considerente productivitatea si longevitatea plantatiilor viticole n mare
msur depinde de teren si agroftotehnica aplicat la ngrijire. Nerespectarea
ntocmai a recomandrilor la etapa initial si n primii ani dup plantare au ur-
mri negative ulterior si diminueaz efcacitatea producerii strugurilor.
Primul pas care trebuie efectuat, n vederea nfintrii unor plantatii comer-
ciale, este elaborarea proiectului. Cu proiectarea viilor sunt preocupate birouri
speciale, cu state de specialisti si licent respectiv.
2.1.1. Sarcina proiect!rii la comand!
Lucrul asupra proiectului se ncepe cu elaborarea sarcinii de proiectare,
efectuat de ctre benefciarul proiectului n conlucrare cu biroul de proiectare.
La ntocmirea acestei sarcini se stabileste n principiu posibilitatea si scopul
cultivrii vitei de vie n localitatea dat pe terenul propus, specializarea planta-
tiei (pentru struguri de mas sau vinuri), modalitatea de cultivare (sistem prote-
jat, semiprotejat sau neprotejat, pe tulpini nalte), necesitatea irigrii etc.
Schema general de organizare a teritoriului se stabileste tinnd cont de
relief si drumurile existente n apropierea terenului.
Posibilitatea, perspectiva cultivrii vitei de vie n localitatea dat se stabileste,
n principiu, conform sumei de temperaturi active si durata perioadei de vegetatie.
Suma minim de temperaturi active este de 2500 grade, iar perioada de vegetatie nu
mai scurt de 130 zile. Pentru producerea strugurilor, destinati pstrrii ndelungate
si stafde suma temperaturilor active necesar este de cel putin 3600 grade.
Decizia privind sistemul de cultur, protejat sau neprotejat, se ia n dependent de
repetrile temperaturilor critice n timpul iernilor n zona dat si rezistenta la ger a soiurilor
preconizate pentru cultivare. Astfel, la soiurile nalt rezistente (pn la - 30C temporar) se
refer: Concord, Niagara, Isabella, Lidia si a. ce apartin speciei V. labrusca. Soiurile Alb
de Suruceni, Decabrischi si a. sunt cu rezistent relativ sporit si rezist temporar pn la -
25C. Medii rezistente sunt soiurile interspecifce ca: Codreanca, Arcadia, Lora, Talisman,
Moldova, care rezist pn la - 22 C. Majoritatea soiurilor de mas din specia V. vinifera
sunt slab rezistente si rezist temporar la temperaturile pn la 18-20 C.
Nerezistente, sensibile la ger sunt soiurile de provenient din proles ori-
entalis (sud-asiatice) apirene (Sultanina, Kismis) si astfel de soiuri cum sunt
Cardinal, Regina viilor, Italia, Karaburnu si a.
26
Alt problem important este asigurarea cu ap a zonei date. Nivelul de
asigurare cu ap se determin comparnd suma total a precipitatiilor anuale cu
cantitatea depunerii lor n perioada de vegetatie. Astfel, cnd suma precipitati-
ilor anuale este mai mic de 400 mm si ele sunt repartizate nefavorabil vita de
vie poate f cultivat rentabil numai cu irigare.
Mai precis caracterizeaz asigurarea zonei date cu umiditate indicele hidro-
termic, findc el refect si suma temperaturilor active. Optimal pentru vita de
vie este indicele hidrotehnic 0,9-1,2. Cnd acest indice atinge cifra 1,6 avem su-
praasigurare cu umiditate, iar la mrimea de 0,8-0,6 asigurare defcitar, ceea ce
sporeste riscurile n obtinerea recoltei optimale. Cnd indicele hidrotermic scade
pn la 0,5 si mai jos, unica concluzie care poate f viticultur irigat.
2.1.2. Aprecierea reliefului terenului (podgoriei).
Terenul ales poate f amplasat pe loc drept, plan sau pe pant. Mai favorabi-
le pentru vita de vie sunt terenurile de pant. n aceste cazuri se iau n conside-
ratie expozitia si gradul de nclinatie a pantei, care, dup unii autori, poate f:
nensemnat, cu nclinatii mai mici de 8;
slab nclinate, 8-12;
medii nclinate, de la 12 pn la 18;
puternic nclinate, de la 18 la 25;
foarte nclinate > de 25.
n Republica Moldova pantele se mpart n:
pante line pn la 6;
pante slab nclinate 6 -10;
pante mediu nclinate 10 - 13;
pante abrupte 13 - 25;
pante foarte abrupte peste 25.
Utiliznd terenurile cu nclinatie nensemnat, mai mic de 8, n-are rost
de luat n consideratie expozitia. n caz de nclinatii mai nsemnate expozitia
pantelor are important mare. n zonele cu cldur nesatisfctoare sunt pre-
ferate pantele calde, cu expozitie sudic. n functie de vectorul vnturilor n
unele locuri mai preferate pot f pantele de sud-vest sau sud-est. n zonele mai
clduroase pot f favorabile pentru vita de vie si pantele mai reci: de nord-vest,
nord si nord-est.
Pantele mai calde se folosesc pentru cultivarea soiurilor foarte timpurii
si tardive si n cazurile cnd se urmreste acumularea mai mare a zahrului
n boabe. Pantele mai reci se utilizeaz pentru soiurile, care dezmuguresc mai
devreme, pentru a micsora riscul de afectare a lor de ngheturi trzii de prim-
var.
27
Locurile joase, vgunile nu sunt utile pentru cultivarea vitei de vie, f-
indc pe ele se adun aerul rece de pe dealuri si apare pericolul ngheturilor
timpurii de toamn sau trzii de primvar. n afar de aceasta, pe locurile joase
si n vguni, de regul, aeratia este sczut si sporeste pericolul dezvoltrii
puternice a bolilor criptogamice.
Lund n consideratie nclinatia pantelor, se stabileste schema de organiza-
re a teritoriului, se modifc parametrii verigilor de structur: mrimea tarlale-
lor, directia rndurilor si lungimea lor. Pe pantele cu nclinatie mare se parcurge
la formarea teraselor de diferit tip.
Pe pantele cu nclinatie pn la 8 se simte un oarecare disconfort n utiliza-
rea masinilor agricole ce se refect asupra calittii lucrrilor efectuate. De ace-
ea pe aceste pante nu se utilizeaz tractoarele cu roti si se scurteaz lungimea
parcelelor. Mrimea tarlalelor pe astfel de pante la fel se micsoreaz.
Dup posibilitate se proiecteaz plantarea pe contururi, de-a curmezisul
pantei, pe curbele de nivel.
Pe pantele cu nclinatii ntre 6 si 13 se poate planta fr formarea terase-
lor, dar se cere nivelarea unor terenuri cu ajutorul masinilor speciale (buldoze-
re, greidere, screpere etc.), pentru a micsora unele nclinatii prea mari si a crea
conditii mai bune pentru lucrrile mecanizate n vie.
Pe pantele cu nclinatie mai mare de 13 formarea teraselor este obligato-
rie. Aceasta se efectueaz cu ajutorul buldozerului si unui agregat special numit
terraser. Formarea teraselor se ncepe de partea inferioar si se termin pe par-
tea superioar. Terasele formate au ltimea de 6,5-7,0 m si pe ele, de regul, se
planteaz cte 3 rnduri de vie.
Pantele cu nclinatii mai mari de 25, de regul, nu se folosesc pentru plan-
tarea viilor, dat find faptul, c cheltuielile pentru lucrrile privind formarea
teraselor cresc esential odat cu mrirea gradului de nclinatie, astfel cultivarea
vitei de vie poate deveni nerentabil.

2.1.3. Organizarea teritoriului
Schema de organizare a teritoriului se elaboreaz n conformitate cu cerintele de
baz ale comandatorului privind utilizarea tehnologiei si tehnicii agricole, nivelul de
mecanizare a lucrrilor n vii si crearea conditiilor economice si manageriale optime
pentru functionarea ntreprinderii de producere a strugurilor marf.
Dreptunghiul alungit este forma cea mai comod a terenului pentru cul-
tivarea vitei de vie. El se mparte n parcele cu lungimile de 100 sau 200 m,
n dependent de tehnologie. Parcelele se despart una de alta prin drumuri cu
ltimea de 4-6 m. Pe aceste drumuri se execut trecerea si ntoarcerea masinilor
si mecanismelor, transportarea diferitor materiale si a recoltei de struguri. La
28
capetele tarlalelor se execut drumuri mai largi, de 8 sau 10 m. n afar de asi-
gurarea transportrii, aceste drumuri servesc si pentru ntoarcerea agregatelor
de dimensiuni mari, care trec prin toat tarlaua, ct si pentru parcarea temporar
a diferitor masini si mecanisme, dispozitive pentru lucrare n vii.
n jurul plantatiei viticole este de dorit de a crea fsii de protectie din arbori
cu talie nalt, lund n considerare directia vnturilor dominante.
n alegerea directiei rndurilor se va tine cont de necesitatea rezolvrii proble-
mei ce tine de iluminarea mai bun a butucilor pe tot parcursul zilei. Optimal este
amplasarea rndurilor n vie de la nord spre sud. n plantatiile amplasate pe pante,
directia rndurilor se stabileste lund n consideratie expozitia si nclinatia astfel, ca
rndurile s fe amplasate de-a curmezisul pantei sau pe curbele de nivel.
Dup ce sarcina de proiectare este acceptat si proiectantul n comun cu
comandatorul au stabilit sarcinile priorotare, se purcede la investigarea minuti-
oas a solului pe terenul, unde va avea loc plantarea vitei de vie.
2.2. Aprecierea solurilor pentru 0n'inarea viilor
Vita de vie este o cultur cu plasticitate satisfctoare, care poate f culti-
vat pe un spectru larg de soluri, inclusiv si pe slab fertile, pe care alte culturi
sunt putin rentabile. Totodat, pentru fondarea plantatiilor nalt productive cu
termen mare de exploatare efectiv sunt necesare anumite conditii pedologice.
De compozitia mecanic, nsusirile chimice, fzice si umiditate, regimurile
de aeratie, nutritie si mineral depinde cantitatea si calitatea recoltei, rezistenta
la factorii nefavorabili ai mediului ambiant.
Formnd un sistem radicular puternic dezvoltat, care ptrunde la adncime con-
siderabil, vita de vie n procesul de crestere si dezvoltare este infuentat nu numai de
orizonturile superioare ale solului, dar si de rocile amplasate la adncime. Rdcinile
vitei de vie pot ptrunde pn la 3-4 m si mai mult n adncime, dac nu sunt limitate
de rocile tari, apele freatice, sruri concentrate si alti factori nefavorabili.
Din aceste considerente n aprecierea solurilor utile pentru plantarea vitei
de vie este necesar de a studia solul la adncimi de cel putin 2,0-2,5 m.
Posibilitatea cultivrii unor sau altor soiuri de vit de vie se realizeaz n
rezultatul cercetrilor agrochimice aprofundate n laboratoarele specializate ale
birourilor de proiectare. Indicii de calitate ai solului pentru cultivarea vitei de
vie pot f clasati n dou grupe, si anume:
a) Indicii fzici si hidrofzici ai solului: compozitia mecanic, solurile scheletice,
densitatea solului, duritatea solului, porozitatea solului, porozitatea aeratiei, capacita-
tea de aeratie, structura solului, hidrocapacitatea minim, permeabilitatea solului.
b) Indicii chimici si fzico-chimici ai solului: continutul de humus, continutul
29
de elemente nutritive minerale, capacitatea de absorbtie, componenta cationilor ab-
sorbtivi, nivelul apelor freatice n sol, reactia solului, conditiile de oxido-reducere n
sol, determinarea pericolului de cloroz functional pe solurile carbonatate.
2.2.1. Determinarea pericolului de cloroz! funcional! pe solurile carbonatate.
Sub notiunea pericol de cloroz a solului se subntelege prezenta n el a unui
complex de nsusiri, care conditioneaz dezvoltarea clorozei edafce (functionale).
Cloroza functional poate aprea la vita de vie, cultivat pe solurile puter-
nic carbonatate, nalt alcalinizate, cu nivel ridicat al apelor freatice, cu orizon-
turile tasate puternic si alte nsusiri negative.
Mai des pe solurile carbonatate cloroza este conditionat de insufcienta
ferului. n mediu alcalin (pH > 7) si supraaeratie ferul se af n stare insolubil
n form de oxizi si hidrooxizi, care nu se consum de plante. Este cunoscut, c
ferul este asimilat de plante n form bivalent si n form de helate compusi
fero-humici. n afar de fer n conditii de mediu alcalin trec n form insolubil
si zincul, manganul, cobaltul si alte microelemente.
Pn n prezent ca criteriu de baz n aprecierea pericolului de cloroz a
solului pentru portaltoii toleranti la floxer si vitele altoite este utilizat indicele
lui Gale, care exprim continutul carbonatilor mobili n sol (calcar activ).
Clasifcrile existente de rezistent a portaltoiurilor principali la cloroza
edafc se deosebesc prin valoarea limit a continutului de carbonati mobili
pentru unii si aceiasi portaltoi. Totodat consecutivitatea portaltoilor n sirul
rezistentei la carbonati se pstreaz. Diferenta n indicii de valoare poate f
conditionat nu numai de factorii pedo-climatici, dar si de tratarea diferit a
metodelor de apreciere a valorilor maxime a simptomelor n conditii concrete.
Exist diferite puncte de vedere privind mrimea stratului de sol, n care
este necesar de a determina acest indice. n opinia noastr, adncimea lurii
probelor pentru determinarea calcarului activ n fecare caz concret trebuie pre-
cizat, lund n consideratie caracterul de amplasare al sistemului radicular. Pe
cernoziomurile sudice si solurile castanii nchise orizontul de acumulare a car-
bonatilor, de regul, se af la adncimea de 70-100 cm. n acest caz colectarea
probelor pentru determinarea calcarului activ poate f limitat la stratul de 1 m.
n solurile formate n urma erodrii calcarului si marnei, adncimea colectrii
probelor trebuie mrit la 1,2-1,5 m, uneori si mai adnc.
Majoritatea cercettorilor consider, c mai obiectiv este indicele perico-
lului de cloroz edafc bazat pe continutul maxim al carbonatilor activi n unul
din orizonturile proflului de rspndire a rdcinilor. n legtur cu aceasta
nivelul pericolului de cloroz urmeaz a f apreciat dup media aritmetic, cal-
culat din valorile maxime a continutului de calcar activ n fecare profl.
30
Tabelul 2.1. Limita toleran#ei soiurilor principale de portaltoi privind
con#inutul carbona#ilor activi $n sol
Soiurile de portaltoi
Con+inutul de carbona+i activi ,n
stratul 0-200 cm, %
media maximal
Riparia Gloire 6,0 9,5
Riparia x Rupestris 101-14 8,5 10,5
Riparia x Rupestris 3309 11,0 16,0
Rupestris du Lot 12,0 17,5
Berlandieri x Riparia SO4 15,0 17,0
Berlandieri x Riparia Kober 5 BB 20,0 23,0
Chasselas x Berlandieri 41B 26,0 29,0
La aprecierea pericolului de cloroz edafc a terenului urmeaz de luat
n consideratie pe lng rezistenta portaltoiului si toleranta altoiului. Problema
ce tine de rezistenta soiurilor de altoi la cloroz pe solurile carbonatate este
studiat nc nesatisfctor, dar unele date deja exist. Astfel este stabilit c
slab rezistente sunt soiurile de altoi Riesling si Traminer roz, medii rezistente
Muscat alb si Pinot noir, nalt rezistente Rkatiteli si Cabernet-sauvignon.
n general cheltuielile ce tin de pericolul solurilor privind cloroza edafc
si selectarea combinatiilor altoi-portaltoi, necesit continuarea investigatiilor si
activizarea fortelor directionate spre rezolvarea acestei probleme importante.
2.3. Preg!tirea solului $i plantarea viei de vie
Ca urmare a deciziei privind utilitatea terenului selectat pentru cultivarea
vitei de vie se purcede la lucrrile de nsusire al lui.
2.3.1. Plani'carea $i preg!tirea solului
n primul rnd, terenul selectat trebuie de curtat de orice specii de plante.
La prezenta pe teren a arborilor sau arbustilor spontani, la fel si a rmsitelor
plantatiilor multianuale anterioare, este necesar defrisarea lor minutioas n-
deprtnd totodat de pe teren si diferite pietre, trunchiuri si rdcini mari.
Dup aceasta terenul trebuie planifcat, ndreptat, cu ajutorul buldozere-
lor sau a screperelor. La etapa fnal a planifcrii este de dorit utilizarea unui
planifcator cu baz lung sau a grederului. Pe terenurile invadate de buruie-
ne perene (Cynodon dactilon, Agropirus repens, Convolvulus arvensis etc.) se
aplic erbicide sistemice sau distrugerea lor mecanic. Acest lucru este foarte
31
important, n caz contrar distrugerea buruienilor perene duntoare, ulterior de-
vine problematic.
Urmtoarea etap de pregtire a solului este una din cele mai importante
desfundarea solului. S prevedem importanta fziologic a acestui procedeu.
Pentru ca plantatia viticol s se dezvolte bine si s fructifce productiv
pe parcursul a cel putin 25 ani si mai mult, este necesar ca din primii ani s
fe create conditii optime pentru ptrunderea adnc a sistemului radicular si
cresterea lui n volum mare. Problema const n faptul c pmnturi de telin cu
structur natural nu mai avem pentru a planta vita de vie. De aceea, plantarea
vitei de vie are loc pe pmnturile vechi arabile. ns n urma arturilor frec-
vente timp de mai multi ani la adncimea de 25-28 cm se formeaz asa numit
talpa plugului - stratul de sol puternic tasat, amplasat nemijlocit sub orizontul
arat. Acest strat mpiedic infltrarea apelor ctre orizonturile amplasate mai
adnc. El este cu greu strbtut de rdcini si conduce la dezvoltarea slab a lor
si a butucului n ntregime. Din aceste considerente acest strat compact trebuie
distrus, afnat, pentru a ameliora nsusirile fzico-mecanice ale solului, sporirea
capacittii hidrice si a porozittii si, ca urmare, a intensifcrii proceselor mi-
crobiologice din sol si a sporirii fertilittii lui.
Afnarea adnc a solului cu distrugerea tlpii plugului poart denumi-
rea desfundarea solului.
Exist diferite metode de executare a desfundrii solului:
desfundarea total cu plugul si cu rsturnarea brazdei;
desfundarea total fr rsturnarea brazdei (cu afntori speciali);
n fsii sau benzi, executat cu scoabe speciale;
de sant, executat cu ajutorul excavatorului sau a buldozerului;
prin explozii, executat cu substante explozibile.
Desfundarea total! cu r!sturnarea brazdei este cea mai rspndit si
prezint artura adnc la 50 cm si mai adnc efectuat cu pluguri speciale.
Adncimea arturii este conditionat de structura orizonturilor si oportunitatea
scoaterii la suprafata solului a orizonturilor de jos, la fel si de puterea tractoru-
lui agregatat cu plugul respectiv.
32
Fig. 2.3.1. Artura de desfundare total cu $ntoarcerea
brazdei efectuat toamna
Desfundarea total! f!r! r!sturnarea brazdei const n afnarea adnc
a terenului n dou directii cu ajutorul afnatorului PH 80 sau alte dispoziti-
ve analogice. Aceast metod se execut acolo unde rsturnarea brazdei este
imposibil sau nu este de dorit din diferite considerente. De regul, astfel de
cazuri au loc cnd stratul de sol este slab dezvoltat, iar orizonturile inferioare
au continut sporit de pietre si pietris. Aceast desfundare, de regul, se execut
mai adnc, ca cea cu plugul si deseori este nsotit de rezultate bune.
Desfundarea 0ntrerupt!, pe f0$ii este tot mai mult utilizat si devine tot
mai popular, find o metod foarte economic.
De fapt, actiunea desfundrii adnci n dependent de sol se simte timp de
doi cinci ani. n acest timp sistemul radicular nu dovedeste s nsuseasc tot
intervalul dintre rnduri. Din aceste considerente desfundarea se efectueaz n
fsii, conform pichetrii rndurilor. O atentie deosebit se acord afnrii adn-
ci n zona rndurilor. Afnarea se execut cu scoabe speciale de ltime 90 cm
si la adncimea de 80 cm. La vitez stabil a agregatului tisul scoabei ridic si
scutur tot stratul de sol, afnndu-l fr a-l ntoarce.
Pe solurile grele si umede, nemijlocit dup tisul scoabei, n mijloc se in-
staleaz un afntor vertical PH 80, care exclude formarea n sol a bulgrilor
mari. Acest mod de desfundare s-a manifestat bine att toamna, ct si primvara
devreme.
33
Fig. 2.3.2. Ma'ina pentru efectuarea arturii de desfundare
$ntrerupt $n f$'ii
Desfundarea de $an este utilizat n conditii de munte pe terenuri cu am-
plasarea rocilor trainice aproape de suprafat (calcar, piatr etc.). nainte de
executarea desfundrii de sant terenul se picheteaz cu nsemnarea rndurilor.
Cu ajutorul buldozerului de pe unul din rndurile nsemnate se permut stratul
de sol fertil. Apoi cu excavatorul se sap un sant de ltimea 80-120 cm si adn-
cimea 140-150 cm. Dup aceasta iarsi cu buldozerul solul fertil de pe rndul
megies se mut peste santul spat.
Aceast procedur se repet pe fecare rnd.
Roca scoas din santuri se asterne uniform pe tot terenul. Desfundarea prin
aceast metod este mai costisitoare.
Desfundarea prin explozii este executat n cazuri deosebite n conditii de
munte, cnd nu este posibil utilizarea buldozerului si excavatoarelor.
n locul lor se folosesc diverse substante explozibile. Restul procedeelor
sunt asemntoare desfundrii prin formarea santurilor.
Termenii de executare a desfund!rii solului. Desfundarea poate f
executat att primvara, ct si toamna. Termenii concreti depind de timpul
plantrii vitei de vie.
Conditiile agrotehnice obligatorii ntre desfundare si plantare trebuie s
fe un interval de minimum 2 luni.
La desfundare prin santuri acest interval trebuie s ating 7-8 luni, Acest
34
timp necesar pentru ca solul s se aseze dup afnare. Dac acest interval nu se
respect si plantarea are loc pe desfundri proaspete, ulterior solul se va aseza,
rupnd rdcinile fragede ale vitelor plantate, conducnd astfel la micsorarea
randamentului de prindere si diminuarea cresterii si dezvoltrii vitelor. Din
aceste considerente desfundatul solului din toamn este mai preferat, cnd
sub infuenta precipitatiilor de iarn solul se aseaz bine si n straturile lui se
acumuleaz mai mult umiditate.
Alegnd timpul de desfundare a solului, trebuie de luat n consideratie si
umiditatea solului, findc pe solul prea umed se formeaz bulgri mari, care,
uscndu-se, cu greu se supun lucrrii. n asa cazuri, dac termenul optim a
expirat si au parvenit precipitatii abundente, mai bine de executat desfundarea
primvara devreme.
2.3.2. Alegerea $i amplasarea soiurilor pe teren
La alegerea soiurilor de vit de vie trebuie de cluzit de sortimentul aprobat
pentru zona viticol dat, care este refectat n Registrul soiurilor de plante,
aprobat de organul respectiv de stat. Totodat, de rnd cu indicatorii ecologo-
geografci, trebuie de luat n consideratie si indicii economici. Cu alte cuvinte,
soiurile trebuie s corespund cerintelor pietii n asa msur, ca cultivarea lor
n zona dat s fe nalt rentabil.
Nu se recomand de cultivat o multime de soiuri si de concurat n acest
sens cu unittile de cercetare mai convenabil este de cultivat 3-4 soiuri pe
fecare directie de utilizare. n asa caz devine posibil aplicarea agroftotehnicii
diferentiate si obtinerea unor partide mari de struguri de fecare soi si facilitatea
realizrii strugurilor.
La amplasarea soiurilor pe teren cu diferit relief si microclimat foarte
important este de luat n consideratie particularittile biologice ale soiurilor n
vederea asigurrii la maxim a corespunderii lor conditiilor ecologice concrete.
Astfel, soiurile rezistente la ger mai bine de amplasat pe partea de pant a
terenului, unde cultura protejat este mai costisitoare.
n caz de cultivare a soiurilor cu fori functional feminine se planteaz
concomitent peste 1-2 rnduri a soiului polenizator.
Pentru a diminua tensiunea privind necesarul de munc n timpul recoltrii
soiurilor alese trebuie sa fe cu diferit perioad de maturare a boabelor ca s
prezinte astfel un conveier varietal.
2.3.3. Schema de plantare
Alegerea schemei de plantare este extrem de important, dat find faptul
c de ea depinde direct productivitatea plantatiilor si posibilitatea de utilizare a
35
mecanismelor. Initial trebuie de stabilit care sistem de cultur (protejat sau ne-
protejat) se va utiliza n privinta soiurilor alese. La fel se va lua n consideratie
vigoarea cresterii soiurilor altoite pe un anumit portaltoi.
n baza cercetrilor multianuale, pentru soiurile viguroase si mijlocii pe so-
luri fertile n caz de utilizare a spalierului vertical, este stabilit distanta dintre
rnduri de 3,0 m. Aceast distant convine majorittii masinilor si mecanisme-
lor utilizate n viticultur.
n caz de cultur protejat pe soluri fertile distanta ntre butuci pe rnd este
de 1,5 m pentru soiurile cu crestere slab, 1,75 m pentru soiurile cu crestere
mijlocie si 2,0 m pentru soiurile viguroase.
n caz de cultur neprotejat distanta pe rnd este ceva mai mare, pentru
amplasarea mai liber a organelor butucului pe spalier: 1,75 m; 2,0 m si 2,25
m respectiv.
2.3.4. Pichetarea terenului pentru plantare
Pichetarea terenului pentru plantare se efectueaz n conformitate cu pro-
iectul elaborat.
Prima parte, ce tine de tarlale, drumuri, fsii de protectie se execut de
geodezistul biroului de proiectare cu ajutorul teodolitului si altor dispozitive
rezonabile.
Apoi se execut pichetarea cu ajutorul srmei speciale. nainte de pichetare
se lucreaz minutios si se planeaz solul, astfel ca suprafata s devin neted,
fr bulgri. Apoi pe dou laturi a tarlalei se ntind srmele de pichetare, pe
care sunt fxate intervalele dintre rnduri. Dup ce srma se ntinde drept n fata
acestor marcaje se bat trusi. Cnd se stabilesc rndurile se purcede la picheta-
rea locurilor de plantare pe rnd. Pentru aceasta se foloseste alt srm, pe care
sunt stabilite cu ajutorul marcajelor distantele dintre butuci pe rnd. Trecnd
aceast srm de pe un rnd pe rnd se nseamn cu ajutorul unor betisoare
(stuf, coarde sau mldite) fecare loc al viitorilor butuci. Pentru ca aceste semne
s fe mai bine observate ele se vopsesc n alb cu var.
2.3.5. Termenii $i ad0ncimea de plantare
Stabilind termenii optimi de plantare este necesar de tinut cont, n primul
rnd, de doi factori: temperatura si umiditatea stratului de sol, n care se va dez-
volta sistemul radicular. Dac plantarea are loc cu vite maturizate de 1 an, ea
poate f executat primvara sau toamna. n zona viticol de sud, unde este ex-
clus pericolul nghetrii solului la adncime, mai bine de plantat vitele toamna.
Esenta const n faptul, c la fnele vegetatiei, cnd aerul se rceste, solul nc
pstreaz cldur sufcient pentru regenerarea rdcinilor si prinderea vitelor.
36
Totodat, n perioada toamn-iarn cad precipitatii n cantitti sufciente, care
se acumuleaz n gropitele de plantare ce asigur o dezvoltare puternic a vite-
lor imediat la nceputul vegetatiei primvara.
Pe soluri nisipoase, care pot ngheta n timpul iernii la adncimi considera-
bile, mai bine de plantat vitele primvara, imediat cum conditiile v-or permite.
Plantarea vitelor de 1 an maturate trebuie fnalizat pn la sfrsitul lunii mai,
findc plantele tinere au nevoie de timp sufcient pentru crestere si maturarea
prtii inferioare a lstarilor. n caz dac nu se preconizeaz irigarea - plantarea
de primvar trebuie terminat mai devreme, la nceputul lunii mai, ca plantele
s poat utiliza la maxim rezerva de umiditate acumulat iarna si primvara
devreme.
nfintarea viilor cu material sditor vegetant, cu sistemul radicular neafec-
tat, se poate de nceput din momentul, cnd perioada critic a pericolului nghe-
turilor trzii de primvar este depsit n zona dat. Plantarea vitelor vegetante
continu pn la sfrsitul lunii iunie.
Adncimea de plantare depinde de adncimea si intensitatea nghetrii so-
lului n timpul iernii, dat find faptul c rdcinile soiurilor de portaltoi n ma-
joritate rezist fr afectri la temperaturi de 11 - 12 C, nu mai joase. n
legtur cu aceasta pe solurile nisipoase adncimea plantrii vitelor se mreste.
Plantarea mai adnc este necesar si n regiunile secetoase n caz de cultivare a
vitei de vie fr irigare. n aceste cazuri plantele vor dezvolta sistemul radicular
mai adnc si astfel, pe o perioad mai ndelungat, vor suporta insufcienta de
umiditate vara.

2.3.6. Materialul s!ditor $i modul de plantare a lui
Materialul sditor cel mai rspndit pentru nfintarea viilor se consider
vitele altoite de un an, maturate, ce corespund cerintelor standardului n vigoa-
re (SM-207:2000).
Umiditatea tesuturilor vitelor nu trebuie s fe sub 44%. n locul de unire a
componentilor, calusul circular trebuie s fe bine format si omogen dezvoltat.
Se admite plantarea viilor cu vite maturate n vrst de 2 ani din scoala de vite.
Dup aspectul exterior aceste vite se deosebesc ca mai puternic dezvoltate, dar
fat de vitele de 1 an nu dispun de preferinte fziologice deosebite.
Conform Regulamentului tehnic privind producerea, testarea, certifcarea
si comercializarea materialului de nmultire si sditor viticol, materialul sditor
se clasifc dup mai multe criterii, cel mai important find valoarea biologic si
starea ftosanitar. Dup acest criteriu materialul de nmultire si sditor viticol
se clasifc n urmtoarele categorii:
a) Materialul Amelioratorului este materialul de nmultire si sditor vi-
37
ticol care: a fost produs de sau sub directa responsabilitate a amelioratorului;
este constituit din clone valoroase si este atestat ca liber de boli virotice, Agro-
bacterium tumefaciens vitis, precum si toate organismele duntoare de ordin
restrictiv pentru vita de vie prin testarea individual; este destinat producerii
materialului de nmultire si sditor viticol de categorie biologic Prebaz.
Materialul se certifc de ameliorator sau mentintor cu act de garantare a
autenticittii. Materialul Amelioratorului este pstrat n sere n care se exclude
infectarea secundar a acestuia.
b) Materialul Prebaz! este materialul de nmultire si sditor viticol care: a fost
produs de sau sub directa responsabilitate a amelioratorului sau a mentintorului;
este constituit din clone valoroase, libere de boli virotice si Agrobacterium tume-
faciens vitis, precum si toate organismele duntoare de ordin restrictiv pentru vita
de vie; provine din plantatia de conservare a clonelor, nfintat de ameliorator, n
care exist o garantie total c substratul sau solul nu este infectat cu organisme
duntoare sau de vectori ai acestora; este liber de organisme duntoare cu carac-
ter restrictiv n producerea si comercializarea materialului de nmultire si sditor
viticol; este destinat producerii materialului sditor pentru nfintarea plantatiilor de
prenmultire, productoare de material de nmultire si sditor viticol din categoria
biologic Baz; este produs, de regul, n sere, n conditii aseptice de in vitro;
poate f produs si n conditii de cmp cu excluderea complet de afectare secundar
de boli virotice, Agrobacterium tumefaciens vitis etc
Not: Materialul sditor viticol de categorie biologic Prebaz este re-
prezentat numai prin vite vegetante pe substrat steril , n scopul prentmpinrii
infectrii secundare cu Agrobacterium tumefaciens vitis.
c) Materialul Baz! este materialul de nmultire si sditor viticol care: a fost
produs de sau sub directa responsabilitate a amelioratorului sau a mentintorului;
provine din plantatii de prenmultire, nfintate numai cu material sditor vegetant
din categoria biologic Prebaz pe terenuri libere de organisme duntoare sau
de vectori ai acestora; este liber de boli virotice, Agrobacterium tumefaciens vitis
si de organisme duntoare cu caracter restrictiv n producerea si comercializarea
materialului de nmultire si sditor viticol; este destinat producerii materialului
sditor pentru nfintarea plantatiilor altoi si portaltoi, productoare de material de
nmultire si sditor viticol din categoria biologic Certifcat.
Not: Materialul sditor viticol de categoria biologic Baz, este re-
prezentat, preponderent, prin vite vegetante pe substrat steril, n scopul pren-
tmpinrii infectrii secundare cu Agrobacterium tumefaciens vitis. Materialul
sditor viticol de categoria biologic Baz va f testat obligatoriu la forma
latent a Agrobacterium tumefaciens vitis ncepnd cu 01.01.2006 (inclusiv si
cel de import), n caz contrar va f declasat n Standard . nfintarea plantatii-
38
lor altoi si portaltoi cu material sditor viticol de categoria biologic Baz va
deveni obligatorie ncepnd cu 01.01.2008.
d) Materialul Certi'cat este materialul de nmultire si sditor viticol care:
a fost produs de agenti economici autorizati; provine din plantatii altoi si por-
taltoi, libere de organisme duntoare cu caracter restrictiv n producerea si co-
mercializarea materialului de nmultire si sditor viticol, nfintate cu material
sditor, preponderent vegetant, din categoria biologic Baz; este destinat
producerii materialului sditor pentru nfintarea plantatiilor productoare de
material de nmultire si sditor viticol din categoria biologic Standard sau
pentru nfintarea plantatiilor de producere a strugurilor.
Not: Materialul sditor viticol de categoria biologic Certifcat va f
testat obligatoriu la forma latent a Agrobacterium tumefaciens vitis, ncepnd
cu 01.01.2006 (inclusiv si cel de import), n caz contrar va f declasat n Stan-
dard. nfintarea plantatiilor altoi si portaltoi cu material sditor viticol de ca-
tegoria biologic Certifcat va f interzis ncepnd cu 01.01.2008.
e) Materialul Standard este materialul de nmultire si sditor viticol care:
a fost produs de agenti economici autorizati; provine din plantatii altoi si por-
taltoi, libere de organisme duntoare cu caracter restrictiv n producerea si co-
mercializarea materialului de nmultire si sditor viticol, nfintate cu material
sditor din categoria biologic Certifcat; este destinat producerii materialu-
lui sditor viticol pentru nfintarea plantatiilor productoare de struguri.
Not: nfintarea plantatiilor altoi si portaltoi cu material sditor din cate-
goria biologic Standard este interzis. Materialul sditor de categoria biolo-
gic Standard este testat la forma latenta a Agrobacterium tumefaciens vitis
la solicitarea productorului sau cumprtorului.
f) Materialul Obi$nuit este materialul de nmultire si sditor viticol care: a
fost produs de agenti economici autorizati; provine din plantatii portaltoi si din
plantatii productoare de struguri, n care s-a efectuat eliminarea de la nmulti-
re a impurittilor si a butucilor slab productivi si bolnavi; este destinat pentru
nfintarea plantatiilor productoare de struguri.
Reprezint cea mai inferioar categorie biologic.
Not: Producerea materialului sditor viticol de categoria biologic Obis-
nuit este interzis ncepnd cu 1.01.2006.
De calitatea vitelor utilizate n mare msur depinde randamentul prinderii
si nivelul de dezvoltare a acestora. n fnal aceasta va infuenta considerabil
productivitatea plantatiilor. Foarte important este ca vitele, preconizate pentru
plantare, s nu fe supuse zvntrii, nghetului, afectate de boli sau duntori.
nainte de plantare vitele maturate se supun pregtirii speciale. Corditele de
1 an se scurteaz la 2-3 ochi. Pe tulpina subteran, portiunea portaltoiului, se n-
39
ltur toate rdcinile n afar de cele bazale, care se
scurteaz pn la 10-12 cm pentru plantare n gropi
sau 2-3 cm pentru plantare cu burghiul hidraulic.
Dup aceasta vitele se nmoaie complet n ap cura-
t timp de 2 zile. Aceast operatiune va conduce la
activizarea proceselor fziologice.
Dup umectare vitele se parafneaz, introdu-
cndu-le cu partea superioar n parafn topit ast-
fel ca stratul protector de parafn s acopere alto-
iul, locul de concrestere a componentilor si 5-6 cm
a portiunii de portaltoi.
Plantarea 0n gropi. Este un mod de plantare
utilizat din timpuri vechi. Se utilizeaz si pn as-
tzi pe suprafete mici. Pe soluri pietroase si pante
abrupte.
Gropitele de plantare se execut cu hrletul,
manual sau cu dispozitive mecanizate. Adncimea
gropilor trebuie s fe cu 10-15 cm mai mare ca
adncimea de plantare a vitelor.
La fundul gropilor se introduc ngrsminte or-
ganice si minerale, care se acoper cu un strat subtire
de sol fertil, afnat. Vitele se introduc n gropi si se
acoper cu sol pe jumtate. Apoi se toarn ap pn la margini. n fecare groap se
toarn cte 8-10 l ap. Dup ce apa s-a infltrat, groapa se umple cu sol, se taseaz la
suprafat si apoi vitele se musuroiesc astfel, ca vrful corditei s fe acoperit cu sol
afnat la 3-4 cm. Acest procedeu va asigura protectia vitelor de uscare n perioada
de regenerare a rdcinilor n sol si pn la nceputul activittii lor.
Plantarea cu burghiul hidraulic. n timpul de fat acest mod de plantare
este cel mai rspndit.
Agregatul de plantare este compus din cisterna pentru ap cu pomp trac-
tat de tractor.
De la pompa, care asigur presiunea de ordinul 1,5-2,0 atmosfere, au iesire
4 sau 8 furtuni, fecare cu cte un burghiu hidraulic. Burghiul hidraulic prezint
un tub cu mnere, la captul inferior al crui este instalat un hidromonitor de
form conic.
Burghiul hidraulic, unit prin furtun cu pompa cisternei, se af sub presiu-
nea apei.
Lucrtorul, instaleaz hidromonitorul burghiului n locul de plantare si
apsnd pe el, declanseaz un suvoi puternic de ap. Continund s apese si
Fig. 2.3.3. Vi#e anuale
altoite maturizate dup
pstrare
40
executnd miscri de rotatie cu burghiul, formeaz o sond adnc, plin cu
pulp din ap si sol.
n aceast sond, plin cu pulp, alt lucrtor amplaseaz vita la adnci-
mea respectiv. Urmtorul lucrtor cu ajutorul unui tasator special fxeaz prin
strngere rdcinile vitei cu sol umed de peretii sondei.
n fne vita plantat se musuroieste cu sol afnat.
Aceast modalitate de plantare a vitei de vie s-a recomandat bine n diferite
regiuni viticole pe suprafete mari.
Plantarea vielor vegetante. Odat cu intensificarea pepinieritului vi-
ticol tot mai mare rspndire o are nfiintarea viilor cu material sditor
vegetant.
Acest material este prezentat de butasi altoiti fortati, plantati n ghi-
vece din diferite materiale (carton, plastic, pelicul etc.), umplute cu sub-
strat nutritiv din turb si perlit. Dup 2 luni de crestere n sere lstarii
verzi ai vitelor ating lungimea de 15 cm si mai mult, calusul se formeaz
pe toat circumferinta unirii componentilor, iar n substratul din ghivece
se dezvolt puternic sistemul radicular. Asa vit este gata de plantat n
plantatie. nfiintarea viilor cu vite vegetante, la care sistemul radicular nu
este afectat, garanteaz dezvoltarea mai puter-
nic n anul 2 de vegetatie, formarea accelerat
a butucilor si punerea pe rod a viilor cu un an
mai devreme.
Initial plantarea vitelor vegetante se executa
cu burghiul hidraulic utiliznd dispozitive de fxare
speciale, ns acest procedeu s-a dovedit a f foarte
difcil si nu ducea la sporirea productivittii muncii.
Si astfel, s-a revenit la plantarea n gropi, care se
execut cu ajutorul motoburghiurilor autonome. n
acest caz productivitatea muncii la plantare atinge
capacitatea dorit.
n cazul efecturii gropilor pe teren bine pre-
gtit, dup artura de desfundare, un muncitor pe
schimb poate efectua 800-1000 gropi n dependent
de tipul de sol. Dup executarea gropilor n ele se
amplaseaz vitele vegetante n asa mod ca locul al-
toirii s fe cu 2-3 cm mai sus de nivelul solului,
dup care gropita se umple cu sol pn la din
nltimea vitei.
Fig. 2.3.4. Burghiul
hidraulic GB 35-28
41

a) b)
Fig. 2.3.5. Vi#e vegetante crescute $n ghivece din carton (a) 'i $n ghivece din
mas plastic (b)
Fig. 2.3.6. Sparea gropilor pentru plantarea vi#elor vegetante cu
motoburghiul timp de 7-8 sec.
Dup umplerea gropii cu sol, vitele se ud cu ap manual sau semimeca-
nizat cu ajutorul unui furtun de la cisterna agregat de tractor. n apa pentru
udare se dizolv cca. 80 g s.a. NPK la 100 l ap. La o plant trebuie s revin
cca. 10-12 l ap.
42
Fig. 2.3.7. Amplasarea vi#elor vegetante $n gropi
Fig. 2.3.8. Udarea vi#elor vegetante dup plantare cu norma
de 10-12 litri pentru o plant
Dup udare este necesar de asteptat ca apa s se infltreze n sol, si numai
atunci de acoperit gropita pn la sfrsit, lsnd la suprafat doar lstarul verde.
Aceasta va evita pierderile de ap, iar partea maturizat a vitei va f protejat
de arsuri.
Dup plantarea vitelor este necesar de efectuat lupta cu buruienele prin
cultivrile n 2 directii si cu bolile micotice (vezi capitolul respectiv). Dup 20
zile de la plantare are loc adaptarea totala a vitelor la conditiile de crestere si se
poate determina nivelul prinderii vitelor. Dac este o rezerv de vite se poate
efectua lichidarea golurilor.
43
n conditii de secet n perioada de var este necesar ca dup plantare peste
fecare 20 zile de repetat udrile. Ctre sfrsitul perioadei de vegetatie plantele
sunt bine dezvoltate. Toamna dup cderea frunzelor, pn la cderea nghetu-
rilor este necesar de efectuat musuroirea vitelor n asa mod ca primii 3-4 ochi
s fe bine protejati cu sol. Aceasta din urm va asigura o iernare cu succes a
vitelor, iar primvara anului urmtor, datorit sistemului radicular bine dezvol-
tat vor provoca o crestere puternic.
Fig. 2.3.9. Vedere general
a c*mpului plantat cu vi#e
vegetante dup acoperirea
gropilor $n vederea
pstrrii umidit#ii
Fig. 2.3.10. Vedere gene-
ral (luna mai) a planta#i-
ei viticole $n+in#ate cu vi#e
vegetante $n anul prece-
dent (vie t*nr anul 2)
44
3. +NGRI J I REA VI I LOR TI NERE
Dup plantarea viilor se ntocmeste un proces verbal, care ofcializeaz
existenta plantatiei noi cu indicarea soiurilor si suprafetei. Plantatiile viticole
dup fondare se mpart conventional n urmtoarele categorii: tinere (1-3 ani),
cu intrare pe rod ( 3-4 ani), roditoare (>4 ani).
n viile tinere pn la intrarea lor pe rod, sarcina principal privind ngrijirea,
const n stabilirea modului de cultivare, crearea scheletului butucului, a formei
respective si instalarea suporturilor. n dependent de aceasta se realizeaz obiec-
tivele ce tin de tehnologia de ngrijire a plantelor, lucrare a solului etc.
3.1. +ngrijirea plantaiilor viticole 0n primul an dup! plantare
Pe parcursul primului an dup plantare, deja este necesar o ngrijire minu-
tioas a plantelor tinere si a solului. Solul trebuie mentinut n stare curat si af-
nat. Imediat dup plantare se efectueaz prima afnare adnc (10-12 cm) con-
comitent cu nivelarea, dac e posibil n dou directii, findc solul n momentul
plantrii puternic se taseaz. Afnarea solului n continuare se efectueaz dup
necesitate (dup ploi, pentru combaterea buruienilor etc.). Cultivarea solului
se efectueaz fr rsturnarea brazdelor. Utilizarea frezelor si grapelor cu dis-
curi sporesc uscarea solului si distrugerea structurii lui. Pe parcursul anului se
efectueaz 4-5 af-
nri. Masina agrico-
l de baz utilizat
n acest scop este
PRVM-2,5 A sau
PRVM-3 cu dispo-
zitivul 72000 sau
11000.
Fig. 3.1.1. Ma-
'ina PRVN-2,5,
cu dispozitivul
PRVN-72000 pen-
tru lucrarea solului
$ntre butuci $n r*nd
45
Fiecare pant, preventiv, se protejeaz cu un trus, care se amplaseaz pe
directia de deplasare a agregatelor, schimbnd directia lor peste fecare 6-12
rnduri. Pentru combaterea buruienilor se folosesc erbicide, aplicate cu diferite
dispozitive de dispersare.
n cazul cnd s-a utilizat material sditor neparafnat, sau plantarea a avut
loc toamna vitele se musuroiesc cu sol afnat. Primvara si la nceputul verii se
verifc cu atentie starea lor, se afneaz si treptat se reduc, evitnd n asa mod
afectarea prtilor etiolate a lstarilor de ctre razele solare.
Deseori n musuroaie lstarii sunt dunati de larvele insectelor de sol: sr-
mari, buhe etc., deacea trgnarea lucrrilor ce tin de reducerea treptat a mu-
suroaielor poate avea consecinte grave.
Peste 2-3 sptmni dup plantare este necesar de efectuat 2 lucrri impor-
tante: verifcarea prinderii vitelor si completarea golurilor n caz de necesitate.
Primvara si n prima jumtate a verii completarea golurilor se efectueaz cu
vite vegetante, iar toamna cu vite maturizate bine dezvoltate. Irigarea plante-
lor tinere se efectueaz concomitent cu introducerea ngrsmintelor minerale
(120 g NPK s.a. la 100 l ap). n prealabil se pregteste solutia concentrat din
preparate care contin aceste elemente n concentratie de 10 sau 20 %. Solutia
concentrat de NPK se introduce n cisterna agregatului pentru irigare n canti-
tate necesar pentru norma indicat.
Irigarea se efectueaz cu ajutorul burghiului hidraulic (5-6 l de ap la o
plant sondat n 2 locuri la distanta de 20-25 cm de la plant pe rnd) sau n
gropite special pregtite n jurul plantei (10 l la tuf). n anii secetosi irigarea
se repet peste o lun). Aceasta din urm accelereaz cresterea si dezvoltarea
lstarilor la plantele tinere ce conditioneaz ulterior posibilitatea de a forma
butucii mai repede si grbeste intrarea lor n rod.
O important deosebit revine procedeului numit copcit nlturarea
rdcinilor superfciale, care se formeaz deseori pe partea inferioar a altoiului
si a lstarilor de pe tulpina subteran a portaltoiului (fg. 3.1.2).
46
Fig. 3.1.2. .nlturarea rdcinilor super+ciale (copcitul) 'i a lstarilor din
tulpina subteran a portaltoiului $n viile tinere: 1 p*n la copcit; 2 tehni-
ca efecturii copcitului; 3 dup copcit cu acoperire nemijlocit; 4 dup
copcit fr acoperire
Neefectuarea la timp a copcitului duce la dezvoltarea puternic a rdcini-
lor superfciale n detrimentul celor de baz si ca consecinte afectarea lor de
geruri, secet si floxer sau divortarea altoiului de portaltoi.
n plantatiile, n care nu se efectueaz la timp si calitativ copcitul, apar go-
luri, dezvoltarea butucilor este neuniform scade productivitatea si longevitatea
termenului de exploatare.
Pentru executarea copcitului se descoper partea superioar a tulpinii sub-
terane a butucilor la adncimea de 14-16 cm si cu ajutorul unui cutit bine ascutit
se nltur minutios rdcinile superfciale. Totodat se nltur fr urme si
lstarii de portaltoi. Peste 2-3 zile, cnd rnile efectuate se usuc, partea desco-
perit se acoper din nou cu sol.
Fig. 3.1.3. .nlturarea
rdcinilor super+ciale
(copcitul) 'i a lstarilor din
tulpina subteran a portal-
toiului $n viile roditoare: 1
copcitul; 2 $nlturarea
lstarilor din tulpina subte-
ran a portaltoiului
1 2
47
Copcitul se efectueaz de dou ori n primul an - n iunie si august. Dac
se respect ntocmai tehnica executrii, copcitul n anii urmtori devine tot mai
neactual (efectundu-se dup necesitate).
Institutul Viti-vinicol din Crimea Magaraci, n scopul de a evita cop-
citul recomand plantarea vitelor introdu-se ntr-un tub protector din pelicul
(polietilen de grosime 120 mkm). Pelicula izoleaz tulpina subteran a vitelor
de sol si astfel pe partea protejat nu se formeaz rdcinile superfciale.
Fig. 3.1.5. Ma'in pneumati-
c pentru dezgroparea
butucilor
Fig. 3.1.4. Vi#e pregtite ctre plantare $n
scule#e de polietilen $n vederea evitrii
copcitului
1) vi#e pe rdcini proprii;
2) vi#e altoite.
Plantele tinere, ncepnd cu primul an dup plantare se acoper peste iarn
cu sol. De obicei aceasta se efectueaz concomitent cu aratul de toamn la sfrsi-
tul lunii octombrie nceputul lunii noiembrie. Solul n intervalele dintre rnduri
toamna se ar la adncimea 20-25 cm n prti, utiliznd plugurile PRVN-2,5 sau
PRVM-3,0, iar primvara cu aceleasi masini agricole se execut aratul la corman,
ulterior cu dispozitivul PVN-000 sau manual plantele se descoper dup iernare
(fg. 3.1.5).
n timpul verii viile tinere se protejeaz de boli si duntori cu stropitori
mecanizate sau manuale.
n ultimii ani n RM pentru plantare se foloseste material sditor de cele
mai nalte categorii biologice - clonal selectat si ftosanitar certifcat, liber de
boli virotice, micoplasme si cancer bacterian.
48
Vitele n primul an se deosebesc prin crestere viguroas a lstarilor, acti-
vitate fziologic ridicat si bun maturare a coardelor. Sarcina viticultorilor
const n utilizarea acestor particularitti pozitive pentru accelerarea formrii
butucilor si asigurarea intrrii lor n rod ct mai repede. Pentru realizarea cu
succes a acestei sarcini trebuie din timp de rezolvat urmtoarele chestiuni ce tin
de sistemul de cultur, tipul spalierului, forma butucilor si alte lucrri tehnolo-
gice de baza privind ngrijirea viilor tinere.
Procedeele agrotehnice privind ngrijirea plantelor si ntretinerea solului n
urmtorii 2-3 ani dup plantare sunt n mare msur identice cu anul nti, dar
se execut n dependent de starea biologic a plantelor si se refer la formarea
obisnuit sau accelerat a butucilor, la operatiunile ftotehnice, legatul lstarilor
si coardelor, reglarea ncrcturii etc.
Trebuie de luat n considerare c n Republica Moldova exist recomandri
stiintifc argumentate, elaborate de savantii INVV, ASM, catedrei de viticultur
a UASM, publicate n literatura de specialitate.
Aceste recomandri propun diferite sisteme tehnologice de cultivare a so-
iurilor de mas, inclusiv 3 complexe de msuri agroftotehnice privind cultura
protejat, neprotejat si semiprotejat.
n ghidul dat sunt utilizate recomandrile principale ce tin de particularit-
tile cultivrii strugurilor de mas cu concretizrile respective privind rezultatele
stiintifce si experienta avansat de ultima or.
n dependent de agrocomplexul ales de cultivare a soiurilor de mas este
necesar de stabilit forma butucilor si tipul de suport pentru a asigura instalarea
lui la timp si formarea scheletului butucilor n 3-4 ani si punerea lor pe rod ct
mai devreme posibil cu trecerea viilor tinere n categoria viilor roditoare.
Tehnologiile executrii acestor procedee sunt expuse mai jos n cadrul
agrocomplexelor.
3.2. Complexul de m!suri agro'totehnice de cultivare a soiurilor de mas!
Actualmente, Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova include
35 soiuri de vit de vie pentru struguri de mas, si nc 16 soiuri de perspectiv
pentru testare n conditii de producere cu un numr impuntor de clone.
Aceste soiuri difer unul de altul prin mai multe particularitti botanice
si agrobiologice (termeni de maturare, aspect marfar si organoleptic, senzori-
al, productivitate etc.) la fel si prin rezistenta la ger si alti factori. Ultima are
important decisiv privind alegerea agrocomplexului respectiv de cultivare
a soiurilor n diferite regiuni viticole care se deosebesc prin diferite conditii
agroclimatice si pedoecologice.
49
3.2.1. Agrocomplexul sistemului de cultur! neprotejat
Se recomand pentru zonele viticole Sud (Cahul) si Centru privind cultiva-
rea soiurilor de mas cu rezistent sporit la ger si ngheturi.
Conform datelor publicate astfel de soiuri sunt: Concord, Niagara. Drujba,
Alb de Suruceni, Zolotisti usticivi, Alb apiren, Roz apiren, Rezistent de Ialo-
veni, Startovi, Frumoasa alb, Guzun, Muscat de Bugeac.
Agrocomplexul propus se bazeaz pe utilizarea pe larg a formei butucilor - cordon
orizontal bilateral cu una sau dou tulpini si suprafata de nutritie conform schemelor de
plantare 2,5-3,0 m x 1,25-1,75 m si nltimea tulpinilor 0,8-1,2 m. Acestea depind de vi-
goarea de crestere a soiului, fertilitatea solului, asigurarea cu umiditate si cldur, termenul
de maturare. n caz de irigare suprafata nutritiv se mreste pn la 3-3,5 m x 1,5-2,0 m.
Fig. 3.2.1. Cordonul orizontal bilateral cu dirijarea vertical a lstarilor 'i
$nl#imea tulpinii de 0,8-1,2 m (1) 'i cu cre'terea liber a lstarilor 'i $nl#i-
mea tulpinii de 1,2-1,5 m (2).
Fig. 3.2.2. Irigarea prin picurare $n viile tinere
50
Tipul de suport - spalier vertical cu conducerea lstarilor erect sau cu cres-
tere liber (suspendati). Sunt posibile spaliere bilaterale si de alte forme I sau
V, dar ele sunt constructiv mai complicate (fg. 3.4.1; 3.4.2; 3.4.3).
Fig. 3.2.3. Spalierul vertical pentru dirijarea vertical a lstarilor (1) 'i
cre'terea liber a lstarilor (2).
Pe loturile de lng case si vile se pot utiliza si alte constructii spaliere de
tipul T si H, pergola si multe altele.
n aceste cazuri formele de butuci pot f cu multe brate, cordoane verticale
si nclinate si cu tulpini de diferite nltimi, mai mari.
Caracteristica si succesiunea formrii butucilor, suportului este expus mai jos.
3.2.2. Agrocomplexul sistemului de cultur! protejat
Agrocomplexul dat se poate utiliza n toate regiunile viticole ale Republicii
Moldova (Central, Sud si Nord) pentru soiurile speciei nobile de calitate nalt,
dar sensibile la ger si ngheturi.
Aceste soiuri sunt Karaburnu (Alepo), Cardinal, Regina viilor, Italia,
Muscat de Hamburg, Irsai Oliver si soiurile apirene introduse pentru testare:
Loose Perlette, Beauty Seedless, Summer Muscat, Thompson Seedless, Black
Rose, Exotic, Sublima Seedless, Sultanina, Red Globe s.a.
Agrocomplexul sistemului de cultur protejat este bazat pe formarea butucilor
fr tulpin dup formele: evantai cu multe brate, moldoveneasc de spalier cu
dou sau patru brate, care se utilizeaz n caz de ngropare manual peste iarn
pe terenurile unde nu este posibil ngroparea mecanizat. Pe terenurile, unde
ngroparea mecanizat este posibil se utilizeaz formele unilaterale evantai
unilateral, unilateral de spalier, cordonul oblic si fr brate (fg. 3.2.4; 3.4.6).
1.
35-40 cm
35-40 cm
20-25 cm
80 cm
2.
30-35 cm
20-25 cm
100-120 cm
51
Schema de plantare si suprafata nutritiv n dependent de soi, fertilitatea
solului, umiditate si forma butucilor, tehnica utilizat pentru acoperirea butucilor
peste iarn - poate f 2,5-3,0 m x 1,25-1,75 m.
Tipul de suport spalier vertical mono- sau biplan cu nltimea 1,8 m si
3-4 nivele de srm (cte 1 sau 2 srme n nivel) si conducerea vertical a ls-
tarilor (fg. 3.2.5).
Fig. 3.2.5. Spalierul vertical pentru sistemul de cultur protejat
n regiunile de Nord (Blti) acest agrocomplex se utilizeaz si pentru soiu-
rile cu rezistent medie la ger.
Agrocomplexul sistemului de cultur protejat este mai costisitor, dar exe-
cutarea lui ntocmai garanteaz obtinerea recoltelor stabile pe ani, chiar si n
anii cu geruri aspre, ceea ce face posibil ncheierea contractelor reale si de
lung durat cu diferiti agenti economici si consumatori pe piat.
Fig. 3.2.4. Forme de butuci pentru sistemul
de cultur protejat: evantai unilateral (1),
moldoveneasc unilateral (unilateral de
spalier (2) 'i evantai fr bra#e (3).
1.
45-50 cm
45-50 cm
30-35 cm
30-35 cm
2.
50-55 cm
50-55 cm
35-40 cm
25-30 cm
52
3.2.3. Agrocomplexul sistemului de cultur! semiprotejat
Se propune pentru regiunile Centru si Sud la cultivarea soiurilor cu rezis-
tent medie la ger si nghet, iar n locurile mai reci, chiar si pentru soiurile cu
rezistent sporit.
Aceste soiuri sunt urmtoarele: grupa Chasselas (dore, roze, miusque),
Coarna Neagr, Muscat iantarni, Perla de Csabo, Codreanca, Kismis moldo-
venesc, Moldova, Leana, Muscat jemciujni, Kismis lucisti, Iubilei-70, Monu-
ca, Flame Seedless, Victoria s.a.
Acest agrocomplex este bazat pe utilizarea formelor combinate cu dou
etaje protejat (inferior) si neprotejat (superior).
Partea neprotejat include tulpina de diferit nltime (80-100 cm) cu 1-2
cordoane sau brate cu 4-6 punti de rod, iar partea protejat include 1-2 brate sau
cordoane oblice spre sol cu punti de rod, sau 1-2 punti cu verigi de rod pe cole-
tul butucului n partea de jos a tulpinii. Destul de rationale sunt formele semi-
protejate cu etajul inferior simplifcat si forma semiprotejat bilateral AZOS,
recomandat pentru viticultorii din RM.
Fig. 3.2.6. Forme de butuci pentru siste-
mul de cultur semiprotejat: semiprote-
jat cu etajul inferior simpli+cat (1-4) 'i
bilateral AZOS (5).
53
Suprafata de nutritie este conform schemelor de plantare 3,0 x 1,25-1,75
m, n dependent de conditiile expuse mai sus.
Tipul de suport spalier unilateral vertical cu 2-3 nivele suplimentare de
srme n partea de jos, destinate pentru etajul inferior protejat. Conducerea ls-
tarilor - vertical.
Fig. 3.2.7. Spalierul vertical pentru sistemul de cultur semiprotejat
Esenta crerii formei combinate semiprotejate - const n obtinerea recoltei
de struguri garantat n iernile moi pe ambele prti, iar n iernile aspre pe
partea inferioar si partial pe cea superioar. n caz de afectare de gerurile
aspre, care au loc n RM 1-2 ori n 10 ani, partea inferioar protejat serveste
ca rezerv de obtinere a cel putin 1/3 din recolta potential si pentru restabilirea
prtii scheletului neprotejat si afectat de ger.
Acest agrocomplex este mai complicat din punct de vedere tehnologic, dar
utilizarea lui pentru soiurile date pe terenuri mai reci economic este ndrepttit
si permite asigurarea consumatorilor cu struguri calitativi chiar si n anii nefa-
vorabili pentru viticultur.
3.3. I nstalarea suporturilor 0n viile tinere
Vita de vie ca liana n fora spontan biologic este predispus pentru cres-
tere si dezvoltare puternic numai pe suporturi. n cultur pentru obtinerea re-
coltei mari si calitative si sporirea nivelului de utilizare a mecanismelor n teh-
nologia de ngrijire si exploatare a butucilor vitei de vie, ncepnd cu primul an
de la plantare, sunt necesare suporturile.
O zictoare popular vorbeste Va f instalat spalierul la timp recolte mari
se vor obtine mult timp.
Sistemul de cultur, tipul de suport si forma butucilor trebuie alese de vi-
ticultor nc la etapa proiectrii plantatiei, findc formarea butucilor ncepe
1.
30-40 cm
30-40 cm
20-25 cm
35-40 cm
35-40 cm
20-25 cm
2.
35-40 cm
20-25 cm
35-40 cm
30-35 cm
20-25 cm
30-35 cm
54
odat cu plantarea vitelor, iar aceasta este conditionat, n primul rnd, de in-
stalarea suporturilor (araci, spalier) si efectuarea anual n succesiune a tierilor
de formare, operatiunilor ftotehnice n verde, legatul lstarilor etc. n termen
de cca. ani.
Suporturile instalate la timp n viile tinere permit crearea si mentinerea
formei corecte a butucilor, favorizeaz executarea mecanizat a lucrrilor prin-
cipale de ngrijire a butucilor si solului, protejeaz lstarii de afectri mecanice,
amelioreaz starea ftosanitar n vii si scade pericolul aparitiei si rspndirii n
mas a bolilor si duntorilor, mbuntteste regimurile de lumin si aeratie n
plantatie si sporeste activitatea proceselor fziologice n plante, exclude contac-
tul strugurilor cu solul si initierea putrefactiilor.
Din totalitatea sistemelor de suporturi, cel mai rspndit este sistemul de
cultivare a vitei de vie pe spalier.
n Republica Moldova spalierul ca suport n vii cu elemente, n mare msu-
r unifcate este larg utilizat n toate 3 agrocomplexe de cultivare a soiurilor de
mas. Practic, pe larg este folosit spalierul unifcat unilateral vertical cu diferit
numr de srme instalate la diferite nltime pe stlp, din diferite materiale si n
dependent de forma butucilor.
Indiferent de constructia spalierului el trebuie instalat nu mai trziu de pri-
mvara anului urmtor dup plantare.
n cazul agrocomplexului sistemului de cultur neprotejat de cultivare a
vitei de vie n perioada de primvara-vara (ndat dup plantare) obligatoriu se
instaleaz suporturi individuale la fecare plant (araci de nltimea tulpinii cel
putin), de care se leag vertical lstarii verzi n crestere.
Cel mai rspndit este spalierul vertical pe stlpi din beton armat sau din
lemn, cu lungime de 2-2,8 m, mai rar pe stlpi din metal sau mas plastic.
Numrul de rnduri si parametri instalrii srmei pe stlpi depinde de agro-
complexul utilizat si forma butucilor.
Srma pentru spalier are diametrul de 2,2-2,5 mm pentru legatul lstarilor
si 3,0-3,5 mm pentru sustinerea prtilor scheletului bratelor sau cordoanelor,
stlpilor fruntasi. Srma trebuie s fe rezistent sau protejat de ruginire (zin-
cat, protejat cu diferite materiale din mas plastic sau chimic).
Stlpii pe rnd pot f fruntasi (marginali) si intermediari (mijlocasi).
Stlpii fruntasi (cu ancore) se instaleaz n primul rnd, ca cei de baz
pentru fecare rnd de spalier n fecare parcel. Acesti stlpi sunt mai lungi si
mai duri ca cei intermediari, ei trebuie s suporte greutatea butucilor cu road
si forta srmelor ntinse. Acesti stlpi se ntresc cu ancore, stlpi contrafort,
sau alte constructii.
55
Fig. 3.3.1. Proptele 'i ancore 'i diverse moduri de +xare: A. Proptele din mas
plastic cilindrice cu diferite modalit#i de +xare a s*rmei; B. Modalit#i de an-
corare a st*lpilor frunta'i: 1 piatr; 2 ancor-'urub; 3 ancor cu disc; 4
ancor de plastic; 5 ancor-arc; 6 ancor metalic de tip 'urub sau elice;
C, D, 0, F, G, H. Modalit#i de +xare a st*lpilor frunta'i: C ancor; D st*lp
contrafor#; E ancor-proptea; F,G ancor oblic; H ancor vertical.
1 2
3 4
1 2 3
4 5 6
A B
C D E
F G H
56
Fiecare stlp fruntas cu grosimea de 15-20 cm se instaleaz n sol la adn-
cimea de 60-90 cm cu nclinatie de 10-15
o
spre parcela vecin pentru durabili-
tate la ntindere srmelor de spalier sub greutatea recoltei etc.
Acesti stlpi deseori se ancoreaz, de regul, cu ajutorul unor pietre de
25-30 kg legate cu srm si ngropate n sol la 1,0-1,3 m de la temelia stlpilor,
sau n acelasi scop sunt utilizate diferite constructii din metal sudate n form de
elice, arici, bucti masive din beton sau metal etc., care suport greutatea sr-
melor ntinse si asigur rezistenta stlpilor. Solul n jurul stlpilor si deasupra
ancorelor se taseaz bine.
n loc de ancore se pot utiliza suporturi nclinate pentru stlpii fruntasi
(stlpi contrafort), care se instaleaz din partea interioar rndului de spalier.
Unghiul de nclinatie a acestor suporturi fat de suprafata solului este de 55-60
o
,
iar distanta de la temelia stlpului fruntas 1,0 m. Suportul de sprijin trebuie s
contacteze cu stlpul fruntas la distanta de 25-30 cm de la vrful stlpului si se
leag strns de el cu srm (srma de rsucire) (fg. 3.3.1.D).
Stlpii intermediari se instaleaz vertical la adncime mai mic (cu 15-25
cm) ca cei fruntasi. Dac rndurile sunt lungi, primii stlpi intermediari se in-
staleaz mai aproape de cei fruntasi la distant de 1,5-3,0 m, iar ceilalti la 6-7
m unul de altul. n plantatiile cu tulpin si la 8-10 m n plantatiile fr tulpin
(protejate, cu forme joase). Stlpii
se instaleaz cu partea mai groas
n directia rndului, schimbndu-le
directia peste fecare 5 rnduri.
Stlpii se instaleaz cu ajutorul
agregatelor SP-2, UZS-1A, ZSV-2
sau n gropi efectuate din timp cu
ajutorul dispozitivului KiAU, bur-
ghie mecanizate sau manuale etc.
Suporturile individuale pentru le-
gatul tulpinilor se preseaz cu dis-
pozitivele KVV-2 sau ZVT-2.
Fig. 3.3.2. Ma'ina de instalat
st*lpi ZSV-2
57

Fig. 3.3.3. Ma'ina de spat gropi KIaU-100 'i burghiu (motobloc) pentru
efectuarea gropilor pentru st*lpi
Fig. 3.3.4. Ma'ina pentru +xarea suporturilor individuale ZVT-2,2.
58
n dependent de forma protejat a butucilor si conducerea lstarilor se
stabileste numrul de srme si distanta dintre ele pe stlpi, apoi srma se dea-
pn pe rnduri, se instaleaz pe stlpi si se ntinde. Pentru depnarea srmei se
utilizeaz dispozitivul UNP-6, care permite depnarea a 6 srme concomitent.
Srmele se ntresc pe stlpi la nltimile respective cu ajutorul diferitor
inele (stlpii din beton sau lemn), sau scoabe (stlpii din lemn), hamuri si laturi
din metal sau srm, sau alte constructii. Pe stlpii fruntasi dintr-o parte a rn-
durilor srmele se instaleaz mobil pentru a permite ntinderea. n calitate de
dispozitive pentru ntinderea srmei se utilizeaz diferite scripete.
Fig. 3.3.5. Utilaje pentru $ntinderea s*rmei: 1- scripete manual;
2 scripete de tipul gripple; 3 scripete-minghinea; 4 - scripete cu clichet;
5-9 scripete cu m*nere; 10 cu dispozitiv metalic rotund;
11 scripete meclin; 12 sistemul Gripple.
nti se ntind srmele de sus, apoi cele de mai jos pe rnd si imediat dup
ntindere srmele se ntresc pe stlpii intermediari la nltimea cuvenit. Dac
srmele se ntind n ordine invers srmele de jos se vor slbi odat cu ntinde-
rea celor de sus.
Calculul orientativ privind necesitatea n materiale pentru instalarea spali-
erului este prezentat n tabelul de mai jos.
59
Tabelul 3.3.1. Parametrii principali 'i dimensiunile materialelor pentru
construirea spalierului
Denumirea materialelor
1. Bulumaci fruntasi BB - 28 2800 95-95 40
2. Bulumaci mijlocasi BB - 24 2400 85-85 60
3. Tutori BB - 15 1500 40-40 508
4. Bulumaci-ancor BL - 25 2500 120-150 26
5. Bulumaci-ancor BL - 13 1300 120-150 68
6. Bulumaci mijlocasi BL - 24 2400 90-100 65
7. Bulumaci mijlocasi BL - 10 1000 80-100 125
8. Tutori BL - 15 1500 40-50 340
9. Stinghii SL - 5 500 40-50 1020
10. Srm de spalier 2,4 mm 29,0 3,526
11. Srm de spalier 3.0 mm 19,0 5,510
12. Srm de spalier 3,5 mm 11,5 7,464
13. Srm de spalier 3,9 mm 10,0 9,310
14. Srm de spalier 4,4 mm 9,0 11,850
15. Srm de spalier 4,9 mm 6,0 14,150
Particularittile constructive ale spalierelor verticale monoplane pentru
plantatiile protejate si semiprotejate se deosebesc numai prin numrul de srme
si parametrii instalrii lor n spatiu.
Cele mai rspndite scheme de instalare a srmelor pe spalier n dependen-
t de agrocomplex, forma buturilor si conducerea lstarilor sunt prezentate n
desenele de mai jos.
3.4. Caracteristica $i succesiunea form!rii butucilor 0n dependen! de
agrocomplexul recomandat.
3.4.1. Pentru agrocomplexul sistemului de cultur! neprotejat a soiurilor
de mas se recomand forma de cordon bilateral sau unilateral cu una sau dou
tulpini de 0,8-1,2 m nltime, cu dou sau patru brate orizontale cu verigi de rod
pe puntile de rod amplasate la intervalul de 20-25 cm una de alta.
60
n dependent de vigoarea de crestere a soiului, fertilitatea solului, umidi-
tate exist diferite modifcatii ale acestui tip de formare cu diferit nltime si
numr de tulpini, brate, punti de rod, conducerea lstarilor verzi vertical sau
liber suspendat si alte deosebiri. Dar pentru soiurile de mas, mai rspndit
pentru acest agrocomplex este forma cordon bilateral cu dou tulpini de nlti-
mea 0,8 cu 6 punti de rod si conducerea vertical a lstarilor verzi.
Fig. 3.4.1. Cordonul orizontal bilateral cu dou tulpini cu $nl#imea de 0,8 m,
cu 'ase pun#i cu verigi de rod 'i dirijarea vertical a lstarilor.
Tierea se execut dup principiul verigii de rod, iar sarcina butucilor se
regleaz prin numrul si lungimea coardelor de rod, numrul verigilor de rod
si a puntilor multianuale. Lungimea coardelor n conditii normale difer de la
4 la 8 ochi.
nltimea tulpinilor depinde de vigoarea solului, fertilitatea solului si umi-
ditate. Pentru soiurile viguroase pe soluri fertile si asigurate ndeajuns cu umi-
ditate sau n conditii de irigare, butucii se formeaz pe tulpini de 1,0-1,2 m, iar
soiurile cu vigoare slab si medie pe soluri mai putin fertile cu umiditate mai
sczut - nltimea tulpinii se stabileste la 0,8 m.
Conducerea lstarilor poate f vertical la butucii pe tulpini joase si medii,
si liber suspendat la butucii pe tulpini mai nalte.
61
Fig. 3.4.2. Cordonul orizontal bilateral cu cre'terea liber a lstarilor.
Fig. 3.4.3. Cordonul orizontal bilateral cu dirijarea vertical a lstarilor.
Scheletul butucului si lstarii se amplaseaz pe spalierul vertical cu 3-4 nivele
de srme. Bratele cordonului se leag la primul nivel, iar coardele de rod - la al
doilea. La urmtoarele nivele (3 si 4) se leag lstarii verzi n crestere. n cazul ni-
velelor duble lstarii se trec printre srme de care ei se agat cu ajutorul crceilor.
n caz de conducere a lstarilor liber suspendati se foloseste spalierul cu 3 sau 2
nivele de srm. Pe primul nivel se leag bratele cordonului, iar pe al doilea coar-
dele de rod. Lstarii liber atrn n jos peste al treilea nivel dublu de srm, printre
care ei se introduc pe msura cresterii. n cazul spalierului cu 2 nivele de srm
- cordonul si coardele se leag de prima, iar lstarii se introduc printre srmele pa-
ralele din nivelul doi, peste care ei ulterior atrn liber. Succesiunea obtinerii acestei
forme de butuc prin metoda obisnuit este demonstrat n fgura urmtoare.
62
Fig. 3.4.4. Succesiunea formrii cordonului orizontal bilateral cu cre'terea
liber a lstarilor
primvara toamna
63
Formarea butucilor poate f executat n 4, 5 sau 6 ani, n dependent de
metoda utilizat. Metoda obisnuit - cnd fecare element constructiv al butu-
cului este format din ochii de iarn a prtii superioare a coardelor prin cteva
procedee. Formarea rapid, cnd printr-un procedeu ftotehnic se formeaz tul-
pinile si bratele cordoanelor din coarde maturate si formarea accelerat, care
prevede utilizarea operatiunilor n verde, iar scheletul se formeaz din lstarii
principali si secundari.
Formarea cordon orizontal bilateral cu dou tulpini const n aceea c n
primul an, la plantare vitele se scurteaz la 3-4 ochi. Se instaleaz suporturile
individuale la fecare plant, de care se leag lstarii n crestere. Primvara
urmtoare, n anul doi, dou coarde amplasate mai jos se scurteaz la 2-3 ochi
fecare, iar restul se nltur. Dup dezmugurire si cresterea starilor la 10-15
cm lstarii de prisos se plivesc, lsnd 3 mai dezvoltati si comod amplasati
n spatiu, care se leag strict vertical pe suporturile individuale si spalier n 3
locuri pe msura cresterii. Ultimul legat trebuie executat cu 5-6 cm mai jos de
primul nivel de srm pentru arcuirea lent a coardelor preconizate n calitate
de brate (cordoane). n luna iulie, cnd lstarii vor atinge lungimea cu 50-60 cm
mai mare ca nltimea tulpinii, ei lent se vor arcui n ambele prti si se vor lega
n cteva locuri orizontal de prima srm a spalierului. n acest timp lstarii
usor se arcuiesc si mai comod pot f legati n pozitie orizontal, ca n primvara
anului viitor, iar tulpinile vor f mai drepte. n afar de aceasta la lstarii legati
orizontal se reduce cresterea n lungime, n acelasi timp sporeste cresterea n
grosime si formarea ochilor de iarn pe bratele orizontale.
n anul trei primvara lstarul de rezerv se nltur sau se scurteaz ca cep
de rezerv nc pentru un an. Bratele orizontale se taie la lungimea de 60-70 cm
sau pn la din distanta dintre butuci pe rnd.
Cnd lstarii noi vor atinge lungimea de 10-15 cm se execut plivitul ls-
tarilor de prisos, si anume, se nltur toti lstarii pe tulpini si pe locul arcuirii
bratelor, iar pe brate (cordoane) se las 4 lstari, care cresc n sus, vertical.
Primul lstar se va afa la 10-15 cm de la arcuirea tulpinii spre brat, iar ceilalti
peste 20-25 cm unul de altul. Pe msura cresterii lstarilor plivitul se execut
repetat. Lstarii, care depsesc n crestere lstarii principali - se ciupesc pentru
a stopa si omogeniza cresterea. Plivitul trebuie efectuat la timp pentru a evita
formarea rnilor mari si pierderea de energie.
Primvara anului urmtor (patru) pe fecare brat (cordon) se las cte 3
cepi a cte 3-4 ochi pentru formarea puntilor de rod, iar lstarii de la extreme
(temporar pentru 1 an) se taie la 6-8 ochi coarde de rod pentru obtinerea
recoltei de struguri si sporirea dezvoltrii butucilor. Dac la al 4 an butucii s-au
dezvoltat slab aceste coarde de rod nu se las.
64
Fig. 3.4.5. Succesiunea formrii cordonului orizontal
bilateral cu dou tulpini
primvara toamna
65
La plivitul lstarilor n luna mai se nltur lstari formati n partea de jos a
butucilor, pe tulpini, spatiile dintre puntile de rod si lstarii gemeni de pe ele.
n anul 5 formarea puntilor de rod se fnalizeaz si pe ele se formeaz ve-
rigile de rod, care includ cepii de nlocuire din 3-4 ochi n partea inferioar si
coarda de rod din 6-7 ochi deasupra lor.
Coardele lsate temporar pentru fructifcare (lsate n anul trecut) se nltur.
n vrst mai tnr a butucilor coardele se taie mai scurt la 4-5 ochi, iar
apoi treptat se lungesc pn la 6-7 ochi.
3.4.2. Pentru agrocomplexul sistemului de cultur! proterjat n Republica
Moldova sunt utilizate forme joase fr tulpin, asa ca evantai cu multe brate,
evantai unilateral (fg. 3.2.4.1), moldoveneasc de spalier sau moldoveneasc
unilateral cu dou sau patru brate (fg. 3.2.4.2.) si fr brate (fg. 3.2.4.3.).
1. 2.
Fig. 3.4.6. Formele protejate: evantai cu multe bra#e (1) 'i moldoveneasc de
spalier cu patru bra#e (2)
Directionarea unilateral a bratelor permite executarea ngropatului si dez-
gropatului butucilor n mod mecanizat cu dispozitive si masini agricole speciale.
ngropatul viilor n Republica Moldova se efectueaz complet cu protectia tutu-
ror elementelor constructive ale butucilor cu un strat de sol sau partial prin musuroirea
complet a cptnii, bratelor si puntilor de rod, iar coardele de un an numai partial,
partea inferioar a lor.
Ultima modalitate de protectie se utilizeaz ndeosebi pe pante cu ncli-
natii mai mare de 5-6
o
, unde mecanismele nu pot f folosite. n aceste cazuri
mai bine de format butucii fr brate (fg. 3.2.4.3.) sau evantai cu brate scurte
pentru a efectua ngropatul partial concomitent cu aratul de toamn (n prti)
66
iar dezgropatul concomitent cu aratul de primvar (la corman) cu descoperi-
re defnitiv manual sau cu ajutorul dispozitivului PNV-000, pneumatic (fg.
3.1.5.) Formele unilaterale permit efectuarea acestor lucrri complet mecanizat
utiliznd masinile PRVN-2,5A, PRVM-3 cu dispozitivul de dirijare a coardelor
PRVN-39000 la ngropare si PRVN-74000 la dezgroparea butucilor
Pentru executarea ngropatului si dezgropatului butucilor n mod complet
mecanizat se recomand forme unilaterale de dimensiuni mai mici. n astfel de
plantatii vitele se planteaz mai des.
n cazul ngroprii manuale, se utilizeaz forme mai mari de spalier sau
evantai bilaterale cu plantare mai rar. n ambele cazuri butucii se conduc pe
spalier vertical unilateral cu 3-4 nivele de srme (fg. 3.2.5.).
Forma butucului Evantai unilateral sau semievantai (fg. 3.2.4.1.) se caracte-
rizeaz prin dirijarea unilateral a bratelor de diferit lungime pentru amplasarea lor
rational pe spalier. La capetele bratelor se formeaz punti cu verigile de rod. Lun-
gimea bratelor depinde de densitatea butucilor pe rnd. Bratul superior este cel mai
lung. El trebuie s ajung la butucul vecin. Restul sunt mai scurte cu 15-20 cm.
La baza bratelor n di-
rectia nclinatiei se las cepi
de restabilire. n caz de afec-
tri mecanice sau pieirii bra-
tului se restabilesc din lstarii
formati pe acesti cepi de re-
stabilire.
Tierea se face dup
principiul verigii de rod.
Aceast form este relativ
slab. Rezultate bune asi-
gur la soiurile cu crestere
slab, pe soluri mai putin
fertile si umiditate defci-
tar. Cresterea butucilor n
astfel de conditii este rela-
tiv limitat. Succesiunea
formrii este prezentat n
fgura 3.4.7.
67
Forma moldoveneasc de spalier unilateral (+g. 3.2.4.2.) este caracteri-
zat prin existenta a 2-3 brate cu ramifcatii pe ele. Bratele difer dup lungime
si sunt ndreptate ntr-o parte. Pe ramifcatii si la captul bratelor se formeaz
verigi de rod. Bratul superior este cel mai lung si pe el se pot forma 2 ramifca-
tii. El atinge capul butucului vecin, iar bratele de jos, mai mici cu o ramifca-
tie. Pe soluri bogate, la soiuri viguroase si n conditii de irigare distanta dintre
butuci pe rnd se mreste. n acest caz se poate forma si al treilea brat cu 1-2
ramifcatii. Aceasta permite de a mri sarcina butucilor cu verigi de rod.
La baza bratelor multianuale se formeaz cepi de restabilire a bratelor n
caz de afectri mecanice.
Tierea se execut dup principiul verigii de rod. Sarcina butucilor se re-
gleaz prin numrul de brate, ramifcatii si verigi de rod, prin numrul si lungi-
mea coardelor de rod.
Aceast form este mai puternic, ca cea descris mai sus, si permite regla-
rea ncrcturii ntr-un diapazon mai larg n caz de iernare slab, n dependent
de particularittile biologice ale soiurilor, conditiile de cultivare etc.
Forma dat se recomand pentru soiurile cu vigoarea de crestere mare si
medie, n conditii bune privind asigurarea cu elemente nutritive si umiditate.
Forma cu cp#*n fr bra#e (fg. 3.2.4.3.) se practic n caz de ngropa-
re prin intermediu musuroaielor si dezgropare mecanizat. Aceast form este
lipsit de brate multianuale complet, cea ce simplifc protejarea mecanizat a
butucilor peste iarn.
Pe cptna butucului se formeaz 3-4 coarde de rod lungi, a cte 16-20
ochi, amplasate pe punti scurte de doi ani si 5-6 cepi a cte 4-5 ochi direct pe
cptn sau la baza puntilor. Coardele de rod se leag arcuit la a doua srm a
spalierului, afat la 60-70 cm de la sol.
Lstarii dezvoltati pe cepi se leag oblic de prima srm, care trebuie s fe
mobil la 25-30 cm de sol. Dup nodurile 30-35 lstarii din cepi se ndreapt ver-
tical. Lstarilor dezvoltati din ochii coardelor de rod se leag la a 3-4 srm.
Toamna srma din nivelul inferior se elibereaz si se ngroap mpreun
cu coardele, crescute pe cepi. Se poate practica tierea prealabil de toamn-
iarn mai sus de stratul de sol, care acoper coardele, iar tierea defnitiv se
face primvara dup descoperirea butucilor cu masina PRVN-74000 sau alte
dispozitive.
La tierea defnitiv coardele de rod din anul trecut se nltur, iar coarde
noi de rod se formeaz din cele dezvoltate pe cepii, care au fost ngropati (pro-
tejati). Restul coardelor se scurteaz la cepi.
Conform unor autori (I.Mihailiuc, L.Parfenenico si M.Cuharschi, 1975)
aceast form asigur la soiurile de mas cea mai bun crestere si formare a
68
bobitelor n struguri, contribuie la sporirea recoltei si masei de struguri, ameli-
oreaz aspectul lor exterior si marfar.
Formele evantai cu multe bra#e 'i moldoveneasc de spalier cu 2-4 bra-
#e (fg. 3.4.6.) se utilizeaz, de regul, pe pante cu mari nclinatii, unde ngropa-
tul se efectueaz manual, pe loturile de lng case si vile, pe suprafete mici.
Forma evantai cu multe bra#e se caracterizeaz prin prezenta a 4-6 brate
ndreptate n directii opuse, care se termin cu punti si verigi de rod.
La baza lor se formeaz 1-2 cepi de restabilire a bratelor. Bratele sunt de
diferit lungime si rational se amplaseaz n spatiu n form de evantai. Spa-
lierul vertical, simplu, cu 4 nivele de srme. Se recomand pentru soiuri cu
vigoare de crestere medie si slab, pe soluri slab fertile.
Forma moldoveneasc de spalier poate avea 2 modifcri dup numrul
de brate: cu 2 sau 4 brate. Pe fecare brat se formeaz cte 2 punti cu verigi de
rod la capetele bratului si ramifcrii (la 20-30 cm de baza bratului). La baza
bratelor se las 1-2 cepi de restabilire. Spalierul constructiv este analogic for-
mei anterioare.
Se recomand pentru soiurile viguroase, pe soluri relativ fertile (4 brate) si
mediu fertile (2 brate).
Succesiunea obinerii formelor protejate. Evantai unilateral (+g. 3.4.7.).
La plantare vitele se scurteaz la 2-3 ochi. n anul urmtor, primvara, la fel se
scurteaz dou din coardele amplasate mai jos. Cnd lstarii ating lungimea de
15-20 cm se plivesc cei de prisos (slabi, gemeni). Pe butuci se las 3-4 lstari
bine dezvoltati si amplasati rational n spatiu. Pe msura cresterii ei se leag
de prima srm oblic n una din directiile necesare conform schemei lucrrilor
mecanizate pentru terenul concret.
Primvara, n al treilea an, 3 coarde se taie la lungimea necesar pentru
viitoarele brate si se leag de prima srm oblic, iar cele mai slabe se scurtea-
z la cepi de restabilire de 2-3 ochi. Butucul primeste forma de semievantai.
n vegetatie dup dezmugurit se execut prima plivire a lstarilor. Pe fecare
brat se las 3-4 lstari la vrf, iar pe cepii de restabilire 1-3 lstari, restul se
nltur. n urmtorul an, anul patru, la tiere din coardele de la vrful bratelor
se formeaz verigile de rod. Coardele de rod se taie la 8-12 ochi, iar cepii de
nlocuire la 3-4 ochi. Pe cepii de restabilire (de la baza bratelor) coarda de
mai jos se scurteaz la 3-4 ochi. Dac pe butuc nu s-a format numrul necesar
de brate, atunci ele se formeaz suplimentar din lstarii dezvoltati pe cepii de
restabilire. Cu aceasta formarea butucilor se termin. n urmtorii ani tierile
se fac dup principiul verigii de rod si se mentine forma butucilor. De prima
srm se leag bratele, de a doua - coardele de rod, iar de a 3 si a 4 lstarii n
perioada de vegetatie.
69
Forma Moldoveneasc de spalier unilateral (fg. 3.2.4.2.) una din
cele mai puternice. Se deosebeste de cea premergtoare prin formarea a dou
brate cu cte 2-3 verigi de rod fecare. Cte una la vrful fecrui brat si restul
pe ramifcatiile bratelor. n primul an, la plantare, vitele se taie la 2-3 ochi si se
creeaz conditii pentru crestere bun a lstarilor. Primvara n anul 2, la tiere
se formeaz cte 2 cepi a cte 2-3 ochi. n perioada de vegetatie se selecteaz
3-4 lstari bine dezvoltati si se leag oblic ntr-o directie, conform schemei.
Fig. 3.4.8. Succesiunea ob#inerii formei evantai cu multe bra#e: primvara
anilor 1, 2, 3, 4 (a, c, e, g) dup tiere
70
Primvara, n anul 3, doi din cei mai buni lstari maturizati se taie pentru
viitoarele brate, de lungime diferit, iar 1-2 coarde mai slabe la 2-3 ochi n
calitate de cepi de restabilire.
n timpul vegetatiei, pe viitoarele brate se las cte 2 lstari la vrful lor
si cte 1-2 la 15-20 cm de la baz pentru formarea ramifcatiilor pe brate. Pri-
mvara, n anul 4, la tiere, pe vrful bratelor se formeaz verigile de rod din
cepi de nlocuire (3-4 ochi) si coarde de rod (8-12 ochi). Coardele preconizate
Fig. 3.4.9. Succesiunea ob#inerii formei moldoveneasc de spalier: primvara
anilor 1, 2, 3, 4, 5 (a, c, e, g, h) dup tiere
71
pentru ramifcatii, se scurteaz la 2-3 ochi ca punti. Coardele de pe cptna
butucilor se taie la cepi de restabilire.
n anul 5 formarea se fnalizeaz. La vrful bratelor si pe ramifcri se for-
meaz verigi de rod, iar la baza bratelor cepi de restabilire.
Formele Evantai cu multe bra#e si Moldoveneasc de spalier, bilate-
rale, se obtin analogic ca si cele unilaterale, dar trebuie de luat n considerare
numrul de brate, punti si verigi de rod.
3.4.3. Pentru agrocomplexul sistemului de cultur! semiprotejat n Re-
publica Moldova se recomand forme de butuci pe tulpini, care combin ele-
mentele de cultur neprotejat si protejat. Cele mai potrivite forme combinate
pentru conditiile trii noastre sunt cordoanele orizontale bilaterale si unilaterale
cu etajul inferior simplifcat, cu una sau dou tulpini (fg. 3.2.6.).
Utilizarea sistemului de cultur semiprotejat este binevenit n podgoriile
transfrontaliere de trecere din zona de cultur neprotejat n zona de cultur
protejat, n conditiile, cnd temperaturile minime critice pentru grupele re-
spective de soiuri se repet de 2 ori n 10 ani.
n unele si aceleasi gospodrii, uneori pe acelasi teren, cultura semiprote-
jat utiliznd forme combinate se poate mbin cu formele neprotejate. Aceasta
depinde de particularittile microclimatice ale localittii (relieful complicat),
sortimentului si a solului.
Forma combinat semiprotejat cu etajul inferior simpli+cat poate avea
diferite modifcatii (fg. 3.2.6.) n dependent de constructia etajului inferior: o
punte cu o verig de rod, dou punti cu cte o verig de rod; dou brate cu cte
2 punti cu verigi de rod si 2 cepi la baza bratelor.
Utilizarea unei sau altei modifcri depinde de fertilitatea solului, irigare si
vigoarea cresterii soiurilor.
Etajul superior al butucului indiferent de modifcarea celui inferior const
din tulpin (1,0-1,2 m), cordon bilateral sau unilateral si punti de rod (6, de
regul).
Principiul de formare a etajului inferior este ca si la forma fr brate, anu-
me, aproape de suprafata solului pe coletul butucului din dou prti a tulpinii
n directia rndului se formeaz verigi cu coarde de rod de 14-16 ochi. Dac se
prevede modifcarea cu brate, se formeaz din lstarii crescuti pe colet brate,
pe care punti cu verigi de rod, iar la baza bratelor cepi de restabilire cu 2-3
ochi.
Coardele de rod (prima sau a doua modifcare) se leag la srma de jos a
spalierului, care este amplasat la 15-20 cm de la sol si poate f usor eliberat de
la stlpi, iar lstarii verzi n crestere de pe aceste coarde se leag la urmtoarea
72
srm, instalat cu 40 cm mai sus. Lstarii verzi de pe cepi se leag la prima sr-
m pn la al 14-15 nod, apoi se ndreapt vertical si se leag la a doua srm.
La utilizarea modifcrii cu formarea bratelor ele se leag de prima srm,
coardele de rod la a doua, iar lstarii - la a treia (sau se introduc ntre srmele
paralele din nivelele 3 si 4.
Partea neprotejat se creeaz analogic formei cordon orizontal bilateral pe
tulpin.
Succesiunea obinerii formelor semiprotejate. Forma semiprotejat cu
etajul inferior simpli+cat. Procesul formrii n primii ani nu se deosebeste de
cele neprotejate. Formarea prtii inferioare protejate se ncepe n anul 4 dup
plantare. n acest scop se folosesc lstarii ce cresc pe cepii de restabilire de la
baza tulpinilor, care anual se las pe msura formrii prtii neprotejate a butu-
cilor, a cordoanelor orizontale bilaterale sau unilaterale. Etajul inferior simpli-
fcat (partea protejat) prezint una sau dou verigi de rod amplasate pe punti
scurte (de tip Guyot)
Lstarii crescuti pe cepii de nlocuire se ndreapt orizontal pe srma de
jos, iar lstarii de pe coardele de rod se leag de a doua srm. Toamna trziu
pentru a proteja butucii de gerurile de iarn se acoper cu sol coletul, puntile si
coardele formate pe cepii de nlocuire mpreun cu srma de jos. Aceste coarde
n anul viitor se vor folosi pentru formarea verigilor de rod simple sau fortifca-
te, iar coardele de rod din anul trecut se nltur.
n localittile, podgoriile cu grad sporit a pericolului de ngheturi de iarn,
n partea inferioar se formeaz brate multianuale pentru a mri sarcina butuci-
lor n caz de necesitate.
Mrimea formelor semiprotejate (combinate) depinde de conditiile pedo-
climatice si particularittile biologice ale soiurilor.
Forma fr bra#e (fg. 3.2.4.3.). n anul plantrii vitele se taie la 2-3 ochi.
n anul doi primvara, dou coarde bine dezvoltate se scurteaz la 2-3 ochi.
Primvara anului 3 formarea butucului practic se fniseaz. La tiere se aleg 2
coarde din cele mai bune, care se scurteaz la 12-15 ochi (corzi de rod). Restul
se taie la 3-4 ochi, ca cepi de nlocuire.
ncepnd cu anul 4 pe butuc se formeaz cte 3-4 coarde de rod (de 12 16
ochi) si 3-4 cepi (de 4-5 ochi) amplasati pe cptn. n anii urmtori coardele
care au rodit se nltur, iar altele noi se formeaz din cele crescute pe cepii de
nlocuire. Cepi noi de nlocuire se formeaz din coardele crescute din cptna
sau din ochii de jos a cepilor din anul trecut. Ctre anul 5 forma fr brate se
transform n evantai cu brate scurte, util pentru protejare adnc (prin mu-
suroire) peste iarn fr scoaterea de pe spalier. Astfel aceast form poate f
considerat si ca semiprotejat, findc o parte din corzi rmne descoperit.
73
3.5. Mecanizarea lucr!rilor de 0ngrijire a solului, de 0ngropare $i dezgro-
pare a butucilor.
Pentru lucrri mecanizate n vii sunt utilizate tractoare de tip T-100, T-130 (puterni-
ce) sau DT-75, MT3-50, T-25A, T-16 s.a. Dintre masinile agricole mai mult rspndite
si universale sunt PRVN 2,5A destinat executrii mai multor lucrri n viile cu distanta
dintre rnduri de 2,0-2,5 m si PRVN-3, KRV-3 destinate executrii mai multor lucrri n
viile cu distanta dintre rnduri de 3,0-3,5 m: aratul, afnarea adnc a solului, cultivarea,
ngropatul si dezgropatul butucilor, formarea brazdelor pentru irigare, etc.
Suplimentar la aceste masini servesc dispozitivele speciale: PRVN-72000
sau PRVM-11000 - pentru lucrarea solului pe rnd ntre butuci; PRVN-39000
pentru aranjarea coardelor si acoperirea lor cu sol; PMM-25 - pentru descope-
rirea butucilor si nlturarea stratului de sol din rnd dup dezgropat cu ajutorul
dispozitivului pneumatic PVN-000; PRVN-17000 pentru administrarea n-
grsmintelor concomitent cu afnarea adnc si rennoirea arturii de desfun-
dare; PRVN- 19000 pentru formarea brazdelor de udat si plantare a vitelor;
PRVN-53000 pentru rennoirea arturii de desfundare, etc.
Masinile agricole si dispozitivele destinate executrii lucrrilor mecanizate n vii sunt
descrise detaliat n editiile de specialitate respective, aprute pe parcursul mai multor ani.
n acest ghid ne vom referi la momentele principale ce tin de utilizarea me-
canismelor si cerintele tehnologice privind executarea procedeelor agrotehnice
mentionate mai sus.
ngropatul si dezgropatul butucilor n mod mecanizat se execut cu succes
n plantatiile viticole, n care butucii sunt formati unilateral, fr tulpini.
Plantatiile destinate ngropatului si dezgropatului mecanizat, nu mai trziu de anul
doi dup plantare, se mpart n fsii cu dirijarea directiei bratelor pe rnd ntr-o parte dup
schema corespunztoare, conform creia este necesar de legat lstarii (viitoarele brate), iar
apoi bratele pe spalier n directia deplasrii agregatului. Fsiile (numrul de rnduri ngro-
pate la o trecere a agregatului x numrul trecerilor ntr-o directie) pot f spre exemplu de
10, 12, 20 si chiar 24 rnduri, n dependent de suprafata plantatiei, agregatele mecanizate
utilizate, posibilitatea de ntoarcere, etc. Cu ct sunt mai late aceste fsii, cu att mai lungi
vor f trecerile agregatului n gol la ntorsturi.
Astfel, dac am apreciat c n fsie vor f 10 rnduri (schema 10:20:20:10),
n primele 10 rnduri lstarii, bratele se vor lega ntr-o directie pe rnd, iar n
urmtoarele 20 n cealalt directie. Sau alt schem 10:10:10...10 lstarii
pe 10 rnduri se leag ntr-o directie, iar n urmtoarele 10 rnduri n alta. Se
pot folosi si alte scheme. Pentru orientare mai usoar (a mecanizatorilor, lucr-
torilor la tiatul si legatul n uscat si verde) partea superioar a stlpilor fruntasi
se vopsesc: cu rosu intrare interzis si cu verde intrare permis.
74
75
ngropatul si dezgropatul mecanizat se efectueaz cu tractoare de tip DT-75
pe soluri mai usoare si de tip T-100 pe soluri mai grele, agregate cu masini de
tip PRVN-2,5A n complet cu dispozitivul PRVN 39000 PRVM-3,0 n complet
cu dispozitivele PRVM-12000 sau PRVM-13000.
Aranjarea coardelor de-a lungul rndurilor pentru ngropat se execut cu
dispozitive speciale mecanizat sau manual.
Este efcace executarea acestor lucrri dac n prealabil lstarii se taie sub
srma din etajul doi a spalierului cu un dispozitiv special APL-2,5 sau manual.
Dac este necesar, nainte de ngropat, se execut afnarea adnc a solului
(25 cm) ntre rnduri fr ntoarcerea brazdei. Bratele butucilor si coardele se
ngroap cu tot cu prima srm, care se desprinde de stlpii intermediari. Stratul
de sol are forma n profl a unui triunghi echilateral. Stratul de sol trebuie s fe
mai sus de coardele ngropate cu 15 cm, si mai lat cu 30 cm. nltimea total
30-35 cm, iar ltimea la baz 1,0-1,1 m.
Solul pentru acoperire trebuie s fe afnat, fr bolovani. Raportul dintre
bulgri (mai mici de 5 cm) si bolovani (mai mari de 5 cm) este de 6:4.
ngropatul viilor trebuie de efectuat n termeni constrnsi, ncepnd cu fnaliza-
rea recoltrii si terminnd cu rcirea slab a timpului, primele ngheturi ale solului
si a ploilor de toamn. Nu se admite ngropatul cu sol foarte umed sau nghetat.
n viile preconizate pentru cultura protejat foarte minutios trebuie exe-
cutate astfel de lucrri ca plantarea vitelor si instalarea suporturilor fr mari
devieri referitor la distanta dintre rnduri si a butucilor si stlpilor pe rnd.
Astfel, cerintele principale ce tin de ngropatul viilor peste iarn sunt ur-
mtoarele:
- coardele aranjate pe rnd trebuie acoperite uniform cu sol afnat de gro-
sime minim de 15 cm;
- structura solului - cu bulgri mici si medii, regim favorabil de cldur,
umiditate si aerisire, coardele n stare strns;
- stratul se formeaz din solul acumulat de la mic adncime, din orizon-
tul superior si din tot spatiul dintre rnduri, fr a sap gropi, santuri si fr a
dezgoli rdcinile. Ltimea zonei de protectie 45-50 cm; adncimea scorburii
mai mic de 20 cm; afectrile mecanice a coardelor mai putin de 10%, a bra-
telor - mai putin de 7%, iar a ochilor - mai putin de 5%.
Dezgropatul butucilor este un procedeu complicat si necesit consumuri
mari de munc. El const n nlturarea stratului de acoperire si eliberarea bra-
telor si coardelor. Executarea acestui procedeu manual este foarte costisitor, iar
utilizarea mecanismelor cere instalarea precis a organelor de lucru, mentinerea
zonei de protectie nu mai mic de 30 cm din ambele prti a rndului si condu-
cerea cu precizie a agregatului.
76
Descoperirea butucilor se efectueaz primvara devreme, dup disparitia
pericolului ngheturilor si micsorarea umidittii solului la suprafat. Dezgropa-
tul trebuie efectuat astfel, ca tiatul ulterior s se fnalizeze pn la nceputul
migratiei de primvar a sevei.
Pentru descoperire mecanizat se foloseste dispozitivul PRVN-74000, care
permite scoaterea stratului de sol ntre rnduri prin 2 treceri. Pentru aceasta or-
ganele dispozitivului se instaleaz pentru miscarea solului spre centru, iar rm-
sitele se nltur manual sau pneumatic cu dispozitivele MRV-1 sau PVN-000
si a. la treceri suplimentare (fg. 3.1.5).
Mai efcace pentru dezgropatul mecanizat printr-o trecere a agregatului
este dispozitivul PMM-2,5, care este combinat cu organe pentru dezgropatul
mecanic si pneumatic. Capacitatea acestui agregat este de 2,5-3,0 ha pe schimb
(8 ore de lucru) si nlocuieste 20 lucrtori.
La dezgropat, ca si la ngropat directia deplasrii agregatului trebuie s
corespund directiei de formare, de nclinare a bratelor butucilor.
nainte de a ncepe lucrrile terenul se pregteste: se scot coardele tiate
dintre rnduri, se repar spalierul si se elibereaz prima srm de pe suport.
77
4. PARTI CULARI T)(I PRI VI ND +NGRI J I REA VI I LOR RODI TOARE
DE STRUGURI PENTRU MAS)
n plantatiile viticole roditoare de struguri pentru mas toate procedeele
agrotehnice ndeplinite urmresc scopul de a obtine productie nalt de stru-
guri-marf de calitate superioar, prelungirea perioadei de exploatare a viilor si
sporirea efcientei economice a productiei de struguri.
Lucrrile agroftotehnice efectuate n plantatiile viticole pe rod pot f cla-
sate n dou grupe: lucrri ce se aplic butucului si lucrri ce se aplic solului.
Dintre lucrrile aplicate nemijlocit butucului putem mentiona urmtoarele: t-
iatul n uscat, legatul n uscat, copcitul, operatiunile n verde (plivitul, legatul,
ciupitul si crnitul lstarilor, copilitul, rritul inforescentelor si boabelor, inci-
zia inelar rritul frunzelor etc.), protectia plantelor de boli si duntori, utili-
zarea substantelor biologic active si fertilizarea suplimentar extraradicular.
Dintre lucrrile ce se aplic solului putem mentiona: lucrarea si mentinerea
solului, ncorporarea ngrsmintelor, utilizarea erbicidelor, irigarea.
4.1. T!ierea viei de vie
4.1.1. Noiuni generale. Vita de vie n conditii spontane naturale, lsat liber, fr
interventia omului, reprezint o plant lian, care se deosebeste prin aceea c formeaz tul-
pini subtiri si lungi, are crestere foarte puternic si formeaz organele vegetative preponde-
rent spre vrful tulpinii, degarnisindu-se la baz. Aceast proprietate se numeste polaritate
longitudinal (fg. 4.1.1.). n cultur aceast proprietate este cu caracter negativ, de aceea
este limitat prin tieri anuale si redarea unei forme butucului. Ulterior forma de butuc per-
mite de a regla uniform recolta pe ani, de a mbuntti calitatea strugurilor. Cu ct butucul
de vit de vie este mai dezvoltat, are mai multe organe lemnifcate si rezerv mai mare de
lemn multianual, cu att recolta este mai mare si de o calitate mai superioar. Butucii bine
dezvoltati sunt mai sntosi, mai rezistenti la conditiile nefavorabile si la boli si au o durat
de viat mai mare. Deaceea, n prima perioad de viat a plantelor de vit de vie tierea
trebuie executat n asa fel, ca s
formm butuci vigurosi cu o re-
zerv mare de lemn multianual.
Fig. 4.1.1. Manifestarea polari-
t#ii longitudinale $n func#ie de
pozi#ia corzii de rod $n spa#iu
78
Tiatul si formarea butucilor vitei de vie rezolv trei probleme globale, si
anume:
1) Limitarea polarittii longitudinale si mentinerea formei butucilor:
2) Reglarea proceselor de crestere si fructifcare, mentinerea corelatiei din-
tre partea subteran si aerian a butucului;
3) Repartizarea optimal a organelor butucului n spatiu.
De rnd cu cele mentionate mai sus, n rezultatul tiatului n uscat, se mai
obtine:
- maximizarea procedeelor mecanizate;
- crearea conditiilor favorabile de combatere a bolilor si duntorilor, pro-
tectia plantelor de ngheturi si ger;
- acomodarea butucilor la conditiile corespunztoare de mediu;
- asigurarea conditiilor favorabile de formare a suprafetei foliare si a orga-
nelor generative;
- crearea conditiilor optime n vederea folosirii la maxim a substantelor nu-
tritive pentru formarea inforescentelor si strugurilor baza unei recolte nalte,
stabile si calitative.
Tierile aplicate n viticultur se clasifc dup scop si perioada de vrst a
butucilor, si anume: tieri de formare, tieri de fructifcare, tieri de regenerare,
tieri speciale.
Tierile de formare sunt utilizate n primii 3-5 ani de la plantare si au sco-
pul de a reda o anumit form butucilor (vezi capitolul 3).
Tierile de fructi+care sunt aplicate n perioada de crestere si fructifcare
si urmresc scopul obtinerii unei recolte stabile si calitative o perioad nde-
lungat.
Tierile de regenerare sunt utilizate n plantatiile viticole neefciente, b-
trne, n perioada de declin si au ca scop refacerea butucilor pentru o perioad
scurt de 5-7 ani n scopul obtinerii unor recolte relativ stabile. Aceste tieri
sunt efciente n combinatie si cu alte lucrri agrotehnice, n special aplicarea
ngrsmintelor, irigrii, operatiunilor n verde etc.
Tierile speciale, se aplic butucilor afectati de conditiile nefavorabile de
mediu, cum ar f gerurile din timpul iernii, ngheturile trzii de primvar, grin-
dina, bolile etc.
4.1.2. T!ierea viei de vie pentru fructi'care. n viticultur, n scopul obti-
nerii unor recolte stabile si calitative si pentru limitarea polarittii longitudinale
se aplic trei sisteme de tiere, si anume:
Sistemul de t!iere scurt care const n aceea c n fecare an lstarii
pentru recolt se taie scurt la 2-3 ochi (fg. 4.1.2.). Acest sistem are avantaje, si
79
anume, puntile de rod n fecare an se lungesc cu un internod. Rnile sunt mici
findc tiatul se face prin lemn de doi ani si putem amplasa rnile dintr-o parte
a puntii de rod. Acest sistem de tiere se foloseste n regiunile unde butucii au
crestere slab. La noi n republic se foloseste n plantatiile de portaltoi si plan-
tatiile de altoi de tip intensiv.
Fig. 4.1.2. Sistemul de tiere scurt
(cordonul Royat)
Sistemul de t!iere lung, cu arcuirea ulterioar! a coardelor. La tiatul n
uscat se las corzi de rod de 6-12 ochi, care ulterior se arcuiesc n timpul legatu-
lui n uscat. Dac coarda va f legat vertical mai vigurosi vor f lstarii crescuti
la vrful corzii, iar dac corzile de rod vor f legate orizontal sau arcuite, lstarii
pe aceast coard se vor dezvolta uniform.
Sistemul de t!iere mixt cu formarea verigii de rod. Aceasta este o metod
mixt de tiere ce include elementele din sistemele descrise mai sus, neutrali-
znd neajunsurile pe care acestea le au, fecare n parte (fg. 4.1.3.).
Fig. 4.1.3. Sistemul de tiere mixt cu formarea verigii de rod (principiul
Guyot): a) p*n la tiat, b) dup tiat.
80
Sistemul de tiere mixt cu formarea verigii de rod ca metod de limitare
a polarittii longitudinale este cel mai rspndit si d posibilitatea de a regla
puterea de crestere si fructifcare a butucilor si de a mentine forma acestora. Se
foloseste n regiunile unde cresterea butucilor este puternic. n general, tie-
rea vitei de vie dup sistemul de tiere mixt cu formarea verigii de rod poate
f exprimat n felul urmtor: anual pe cepul de nlocuire de anul precedent se
formeaz o nou verig de rod, iar coarda de rod de anul precedent cu toti ls-
tarii anuali maturati, amplasati pe ea se nltur. Lstarii anuali maturati normal
dezvoltati sunt acei care au lungimea de 0,8-2,0 m si grosimea de 6-13 mm.
Exist urmtoarele tipuri de verigi de rod (fg. 4.1.4.):
a) clasic (obisnuit, simpl) format dintr-un cep de nlocuire de 2-4
ochi si o coard de rod de 5-15 ochi;
b) bulgar - format din doi cepi de nlocuire de 2-3 ochi fecare si o coar-
d de rod de 6-12 ochi;
c) forti+cat format dintr-un cep de nlocuire de 3-4 ochi, o semicoard
de rod de 5-7 ochi si o coard de rod de 8-12 ochi;
d) moldoveneasc - format din dou corzi de rod cu lungimea de 6-12
ochi (se foloseste la forma de butuc cupa moldoveneasc), sau dintr-o semi-
coard de rod de 4-6 ochi si o coard de rod de 8-12 ochi (se foloseste la forma
de butuc moldoveneasc de spalier)
Fig. 4.1.4. Tipurile verigilor de rod
4.1.3. Abaterile 0n timpul t!iatului viei de vie. n cazul n care pe cepul
de nlocuire din anul trecut nu s-au dezvoltat 2-3 lstari normal dezvoltati, apar
unele difcultti la tiat, adic se admit unele abateri de la sistemul de tiere
mixt cu formarea verigii de rod. La unele situatii practice, de acest caracter, ne
vom opri n continuare (fg. 4.1.5.).
a) pe cepul de nlocuire din anul precedent s-a dezvoltat un lstar, iar pe
coarda de rod mai multi. n acest caz lstarul de pe cep se scurteaz pentru cep
de nlocuire (2-3 ochi), iar primul lstar de pe coarda de rod din anul precedent
se scurteaz pentru coard de rod (6-8 ochi) (fg. 4.1.5.A);
81
Fig. 4.1.5. Abateri de la sistemul de tiere mixt cu formarea verigii de
rod, $n dependen# de locul amplasrii 'i nivelul de dezvoltare a lstarilor
anuali matura#i a p*n la tiat; b dup tiat
82
b) pe cepul de nlocuire din anul trecut s-a dezvoltat un singur lstar slab
dezvoltat, iar pe coarda de rod din anul trecut mai multi. n acest caz se poate
forma veriga de rod bulgar n modul urmtor: lstarul de pe cepul de nlocuire
din anul trecut se scurteaz pentru cep de nlocuire de 2-3 ochi, primul lstar de
pe coarda de rod din anul trecut se scurteaz la fel pentru cep de 2-3 ochi, iar ur-
mtorul lstar normal dezvoltat de pe coarda de rod din anul trecut se scurteaz
pentru coard de rod (6-8 ochi) (fg. 4.1.5.B);
c) pe cepul de nlocuire din anul trecut nu s-a dezvoltat nici un lstar, iar pe
coarda de rod sunt mai multi lstari normal dezvoltati. n acest caz veriga de rod
se formeaz din vitele inferioare normal dezvoltate de pe coarda de rod din anul
trecut, iar cepul de nlocuire din anul trecut se nltur (fg. 4.1.5.C);
d) pe cepul de nlocuire din anul trecut s-a dezvoltat un lstar, pe coarda
de rod din anul trecut mai multi, dar mai jos si mai sus de cepul de nlocuire
din anul trecut, iar pe lemnul multianual al puntii de rod s-au mai dezvoltat doi
lstari normali. n acest caz primul lstar normal dezvoltat, crescut pe lemnul
multianual al puntii de rod se scurteaz pentru cep de nlocuire de 3-4 ochi,
lstarul normal dezvoltat de pe cepul de nlocuire din anul trecut se scurteaz
pentru semicoard de rod, iar primul lstar normal dezvoltat de pe coarda de
rod din anul trecut se scurteaz pentru coarda de rod (fg. 4.1.5.D);
e) Atunci cnd partea aerian este afectat complet, iar din regiunea cole-
tului din mugurii dorminzi ai lemnului multianual au crescut mai multi lstari
normali, se recurge la restabilirea formei butucului (fg. 4.1.5.E) pe parcursul a
2-3 ani (dac sunt lstarii altoiului), sau butucul se defriseaz sau se realtoieste
pe loc (dac lstarii sunt ai portaltoiului).
4.1.4. +nc!rc!tura butucilor 0n timpul t!iatului. Un rol important la tia-
tul n uscat revine stabilirii ncrcturii optime a butucului, care depinde direct
Fig. 4.1.6. Men#inerea ochilor $n vase cu ap p*n la pornirea $n
cre'tere (for#area ochilor)
83
de starea ochilor dup iernare. Sunt mai multe metode de determinare a via-
bilittii ochilor. Cele mai practice sunt recoltarea probelor (25-30 bucti) de
coarde (lstari anuali maturati) din plantatiile viticole cu lungimea de 15 20
ochi, transportarea lor n ncperi nclzite si mentinerea n vase cu ap pn
la pornirea ochilor n crestere. Stiind numrul total de ochi si numrul ochilor
dezmuguriti se poate de determinat procentul ochilor pieriti n timpul iernii, si
nivelul fertilittii embrionare pe lungimea corzii (fg. 4.1.6.).
O alt metod mai simpl prevede sectionarea ochilor de iarn longitudinal
cu o lam (fg.4.1.7.) si nregistrarea datelor ntr-un tabel (tab. 4.1.1.), n care
se noteaz categoriile de ochi de iarn prin diferite semne: + ochi vii;
ochi vtmati; - ochi pieriti.
a) b) c)
Fig. 4.1.7. Sec#iune longitudinal prin ochii de iarn
a) + ochi vii; b) ochi vtma#i; c) - ochi pieri#i
Ochi de iarn vii sunt considerati acei la care att mugurele principal, ct si
cei secundari sunt vii (au culoare verde); ochi de iarn vtmati sunt considerati
acei la care mugurele principal este afectat de geruri (are culoare cafenie), iar
mugurii secundari sunt vii (au culoare verde); pieriti sunt considerati acei ochi
de iarn la care sunt pieriti att mugurele principal, ct si cei secundari.
Tabelul 4.1.1. Determinarea strii ochilor de iarn, dup iernare
Numrul
corzilor
Numrul ochilor de iarn pe coard
1 2 3 4 5 17 18 19 20 Total
1
2
3

24
25
Total
84
Doi ochi de iarn vtmati sunt echivalati cu un ochi de iarn sntos si
unul pierit.
Dac s-a stabilit c procentul ochilor de iarn vtmati la soiurile de stru-
guri pentru mas este pn la 40%, atunci ncrctura butucului se las la nivelul
anului precedent (cu conditia c aceasta a fost optim). Dac procentul ochilor
vtmati depseste indicii de mai sus dar nu depseste 80%, atunci ncrctura
butucilor se mreste cu 40-50%. Dar dac procentul ochilor vtmati este peste
80% se utilizeaz tieri speciale n functie de gradul afectrii butucilor.
Dac pe butuc majoritatea lstarilor anuali maturati sunt normal dezvoltati,
atunci reiese c ncrctura butucului n anul trecut a fost optim. Dac majo-
ritatea lstarilor anuali maturati sunt slab dezvoltati, atunci butucul a fost su-
prancrcat. Dac majoritatea lstarilor anuali maturati sunt puternic dezvoltati,
atunci ncrctura butucului a fost mic.
Sunt mai multe metode de determinare a ncrcturii butucilor. Una dintre
cele mai practice este determinarea ncrcturii n functie de mrimea struguri-
lor soiului dat si numrul de lstari anuali maturati normal dezvoltati pe fecare
punte de rod.
Se consider) c) ,nc)rc)tura butucului a fost normal) dac): la soiurile
cu strugurii mici (Perla de Csaba, Irsai Oliver si a.) s-au dezvoltat normal n me-
diu cte 2 lstari la o coard de rod din anul trecut; la soiurile cu struguri medii
(Muscat iantarni, Chasselas dore etc.) s-au dezvoltat 2,5 lstari; la soiurile cu
struguri mari (Karaburnu, Regina viilor, Coarn neagr, Cardinal, Leana, Mol-
dova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracea, Alb de Suruceni;
Startovi, Frumoasa alb, Ialovenski ustoicivi etc.) s-au dezvoltat 3 lstari.
Reiesind din cele expuse mai sus, se determin ncrctura butucului con-
form tabelelor 4.1.2 si 4.1.3., n functie de numrul de lstari normal dezvoltati
pe fecare punte de rod si form de butuc.
Tabelul 4.1.2. Determinarea $ncrcturii butucului pe +ecare punte de rod
M!rimea strugurelui Veriga clasic! Veriga forti'cat!
Mic (p*n la 13 cm)
Mediu (13-18 cm)
Mare (peste 18 cm)
p*n la 3,9 lstari
p*n la 4,9 lstari
p*n la 5,9 lstari
4 lstari 'i mai mult
5 lstari 'i mai mult
6 lstari 'i mai mult
85
Tabelul 4.1.3. Determinarea lungimii de tiere a elementelor verigii de
rod $n func#ie de forma butucilor.
Tipul verigii de rod
Forme de butuc f!r!
tulpin!
Forme de butuc cu
tulpin!
Verig de rod clasic
Cep de $nlocuire (3-4
ochi) 'i coard de rod
(8-10 ochi)
Cep de $nlocuire 2-3 ochi
'i coard de rod 6-8 ochi
Verig de rod forti+cat
Cep de $nlocuire (3-4
ochi), semicoard de rod
(8-9 ochi) 'i coard de
rod (9-11 ochi)
Cep de $nlocuire (2-3
ochi), semicoard de rod
(5-7 ochi) 'i coard de
rod (7-9 ochi)
ncrctura butucului poate f revizuit si stabilit defnitiv pe parcursul
primei jumtti a anului, n diferite fenofaze de vegetatie si anume:
- pn la plns ncrctura se determin orientativ si se regleaz prin
tieri n uscat conform tabelelor 4.1.2 si 4.1.3;
- cresterea lstarilor si inforescentelor ncrctura butucului se stabileste
n functie de gradul de emitere a lstarilor si inforescentelor si se regleaz prin
efectuarea de 2-3 ori a plivitului lstarilor verzi de prisos (mai nti a celor care
duc la deteriorarea formei butucului, apoi cei slab dezvoltati, cei cu inforescen-
te slab dezvoltate si o parte din lstarii sterili);
- cresterea boabelor ncrctura butucului se determin defnitiv n func-
tie de conditiile pedoclimatice concrete ale anului, care se nregistreaz si n
functie de rezultatele fecundrii forilor, se regleaz prin nlturarea unor prti
ale strugurilor sau a strugurilor ntregi.
4.1.5. Lungimea corzilor de rod. La stabilirea lungimii optime de tiere a
corzilor de rod, este necesar de a lua n considerare mai multi factori si anume:
particularittile biologice ale soiurilor, grosimea si gradul de maturare a ls-
tarilor, caracterul diferentierii inforescentelor n muguri si nivelul viabilittii
ochilor pe lungimea corzii.
La majoritatea soiurilor cultivate n Republica Moldova zona fertil pe
lungimea corzii este amplasat n partea de mijloc a acesteia. Deplasarea aces-
tei zone spre una sau alt parte se poate datora conditiilor de cultivare.
Dac starea ochilor de iarn pe lungimea corzii este normal, atunci trebuie
de condus de diametrul corzii la baz si anume: la un milimetru grosime a
86
corzii se las) un ochi de iarn). La corzile puternic dezvoltate zona fertil este
deplasat spre vrf, pe cnd la corzile mediu si slab dezvoltate mai spre baz,
de aceea la tiere trebuie de luat n consideratie aceste momente.
Lungimea de tiere a corzilor de rod se determin anual, pentru fecare
soi amplasat pe diferite sectoare, numai dup ce s-a determinat starea iernrii
butucilor si depunerea real a inforescentelor n ochii de iarn.
4.1.6. Regulile principale de efectuare a seciunilor 0n timpul t!iatului
n timpul tierii vitei de vie unele coarde se scurteaz, altele se nltur, la fel
se nltur si unele punti de rod, brate, cordoane. n urma tierii, pe organele
butucului se formeaz rni, care trebuie amplasate pe organele butucului ntr-o
anumit ordine. Dac tierea se execut cu scopul scurtrii coardei sectiunea
trebuie efectuat deasupra nodurilor care au crcel. Dac coarda de un an sau
cioturile se nltur complet, sectiunea se face la inel.
n cazul nlturrii prtilor multianuale se las un ciot de 5-6 mm.
n timpul formrii si tierii nu se admite amplasarea rnilor pe prtile opu-
se ale organului de schelet, nu se admit rni megiese.
Rnile trebuie amplasate numai de o parte a organelor de schelet la o dis-
tant una de alta de cel putin 8-10 cm.
4.1.7. Termenii efectu!rii t!iatului 0n uscat 0n plantaiile viticole. Tiatul
n uscat optimal se execut ct mai trziu, dar obligatoriu de terminat nainte
de plns - nceputul migrrii substantelor de rezerv (migrarea sevei) pentru
a evita pierderi mari de ap si substante nutritive si de a nu crea conditii pentru
rspndirea bolilor cronice (viroze, cancer bacterian).
Tiatul se ncepe n plantatiile roditoare si doar apoi n cele tinere.
Soiurile se taie n urmtoarea succesivitate: soiurile compuse interspecif-
ce (Alb de Suruceni, Codreanca, Leana, Frumoasa alb, Ialovenski ustoicivi,
Muscat de Bugeac, Moldova si a.), apoi soiurile nobile europene (Cardinal,
Victoria, Regina viilor, Karaburnu, Coarn neagr si a.) si, n sfrsit, cele api-
rene (fr seminte).
4.1.8. T!ieri speciale. Tierile speciale sunt necesare n cazul afectrii par-
tiale sau totale a prtii aeriene a butucului de diferiti factori climatici nefavo-
rabili si pot f aplicate pe parcursul ntregii perioade de vegetatie a vitei de vie
si este foarte important ca acestea s se efectueze fr ntrzieri. Printre acesti
factori pot f enumerati: temperaturile joase din timpul iernii, ngheturile trzii
de primvar, grindina, seceta, bolile si duntorii etc.
87
4.1.8.1. T!ierea butucilor afectai de temperaturile joase din timpul ier-
nii. Organele butucului de vit de vie rezist la urmtoarele temperaturi negati-
ve din timpul iernii: rdcinile - -5-7
o
C, ochii de iarn - -16-18
o
C, lstarii
anuali maturati - -22-24
o
C, organele de schelet ale butucului - -27-30
o
C.
nainte de a ncepe tierea butucilor afectati de temperaturile negative din
timpul iernii trebuie de apreciat gradul de vtmare a butucilor. n primul rnd,
se apreciaz procentul de ochi de iarn vtmati si pieriti tehnica determinrii
a fost descris n capitolul 4.1.4.
Conform gradului de vtmare a butucilor, plantatiile viticole se mpart n
cinci grupe:
1. La butuci sunt ataca#i ochii de iarn 'i un numr mic de lstari anuali
matura#i. n acest caz tierea se va executa n functie de starea ochilor. Dac
au pierit 40-50% ochi de iarn (60-70% muguri principali), atunci tiatul si
operatiunile n verde se execut cum a fost deja descris mai sus, fr a schimba
forma butucului
Dac au pierit mai mult de 50 % ochi de iarn (70-80% muguri principali),
este posibil atacarea partial a lstarilor anuali maturati, atunci la tiere se
atrage atentia asupra zonei ochilor de iarn afectati. Dac au fost atacati ochii
de iarn din partea superioar a lstarilor anuali maturati, atunci se execut
scurtarea pentru corzi de rod cu lungimea de 4-5 ochi si mrirea numrului
acestora pe butuc, pentru a avea ncrctura optim. Dac ochii de iarn afectati
sunt repartizati neuniform pe lungimea lstarului anual maturat, atunci lstarii
anuali maturati se scurteaz pentru corzi de rod cu lungimea de 15-18 ochi la
formele fr tulpin si 10-12 ochi la formele cu tulpin.
2. Dac au pierit 75-95 % ochi de iarn (90-95% muguri principali) si au
fost afectati lstarii anuali maturati, atunci pn la dezmugurit se taie tot ce este
mortifcat sau uscat si doar dup umfarea mugurilor se execut tiatul defnitiv
prin nlturarea vrfului corzilor pn la ochii vii.
Dac au pierit mai mult de 90% ochi de iarn (100% din mugurii centrali),
find atacati lstarii anuali maturati si partial organele de schelet multianuale,
atunci tiatul se face dup dezmugurire prin nlturarea prtilor uscate ale butu-
cului si scurtarea lstarilor anuali maturati la ochii vii. n acest caz scopul tierii
este de a restabili organele butucilor prin stimularea dezvoltrii lstarilor din
mugurii dorminzi de pe organele de schelet.
n aceste cazuri se iau msuri de dezinfectare a instrumentelor pentru a nu
rspndi infectia de cancer bacterian.
3. Dac a fost afectat partea aerian a butucului, iar sistemul radicular a
rmas neatins, atunci n partea inferioar a tulpinii si pe capul butucului se fac
tieturi pentru a provoca cresterea lstarilor din ochii dorminzi. n perioada de
88
vegetatie n rezultatul plivitului se las cte 5-6 lstari, care se ciupesc la lun-
gimea de 7-10 internoduri, cu scopul de a provoca cresterea copiletilor (pentru
viitoarele brate si verigi de rod) si n continuare de a restabili forma butucului.
4. Dac au fost atacate puternic rdcinile, iar partea aerian mai pu#in,
atunci tiatul se execut obisnuit, micsorndu-se cu 1/3-1/2 ncrctura butu-
cului, cu scopul ca rdcina s revin la activitatea normal. Este binevenit
irigarea combinat cu fertilizarea solului.
5. Dac butucii au pierit complet, atunci ei se las pn n luna iulie. Bu-
tucii care nu au format lstari se nltur si se nlocuiesc cu altii. La butucii pe
rdcini proprii se admite tiatul n ras cu musuroirea ulterioar a butucilor.
4.1.8.2. T!ierea butucilor afectai de 0ngheurile t2rzii de prim!var!. n condi-
tiile Republicii Moldova ngheturile trzii de primvar pot afecta viile pn si mai
trziu de mijlocul lunii mai. La acest moment vita de vie se af ntr-o faz de vegeta-
tie avansat cu lstarii n plin crestere si cu inforescentele bine dezvoltate pe lstari.
Tierea butucilor n acest caz se execut diferentiat, n functie de gradul si
caracterul vtmrilor.
n cazul afectrii lstarilor verzi n primele faze de vegetatie (cnd au lun-
gimea de pn la 5 cm) nu se ntreprind nici un fel de msuri, deoarece locul
lstarilor principali va f preluat (peste 10-20 zile) de ctre lstarii dezvoltati
din mugurii secundari ai ochilor de iarn si dorminzi de pe organele de schelet.
Lstarii dezvoltati din mugurii secundari ai ochilor de iarn au o fertilitate de
20-50 % de la lstarii crescuti din mugurii principali.
Dac ngheturile au survenit n fazele de vegetatie mai naintate, iar gradul
de vtmare a lstarilor verzi si inforescentele este diferit, atunci tiatul se
execut prin suprimarea (cu un cutit bine ascutit) prtilor degerate (ncep s se
brunifce peste 5-6 zile dup accident), lsndu-se pe fecare lstar verde cte 1-
2 internoduri bazale nevtmate, cu scopul de a provoca cresterea accelerat a
copililor. Tot atunci cu secatorul se scurteaz cepii de nlocuire si corzile de rod
astfel, nct pe o punte de rod s rmn cte 4-6 puncte de crestere n scopul
favorizrii dezvoltrii normale a lstarilor pn n toamn.
n astfel de plantatii se efectueaz la timp tratrile contra bolilor, lupta cu
buruienile, administrarea ngrsmintelor.
4.1.8.3. T!ierea butucilor afectai de grindin!. Gradul de vtmare a bu-
tucilor de grindin depinde de timpul cderii grindinii, faza de vegetatie a butu-
cului, de intensitatea si durata cderii grindinii.
Dac grindina a czut n prima parte a perioadei de vegetatie, butucii se re-
fac usor, iar recolta partial se poate recupera, deoarece vita de vie se af n faza
89
de crestere a lstarilor. Atunci este necesar de efectuat tratamente de protectie
mpotriva bolilor (exist foarte multe rni mari, prin care agentii patogeni pot
nimeri usor n plante).
Dac grindina a czut n a doua parte a perioadei de vegetatie, se intervine
prin scurtarea prtilor afectate (peste 4-5 zile prtile afectate ncep s se bruni-
fce), cu scopul de a provoca cresterea copiletilor si a restabili suprafata foliar.
Dac intensitatea grindinii a fost mai mare si s-au distrus peste 75 % din lstari,
acestea se scurteaz (cu un cutit bine ascutit) pentru cepi verzi de 1-2 ochi, de
asemenea pentru provocarea cresterii copiletilor. Pe fecare punte de rod se las
numai cte 4-6 puncte de crestere.
Dac butucii sunt afectati n faza de crestere a bobitelor si o bun parte
mare din suprafata foliar este distrus, atunci lstarii se scurteaz aproape de
lungimea corzilor de rod pentru dezvoltarea copiletilor si maturizarea bun a
lstarilor principali care vor servi n calitate de corzi de rod n anul viitor. n
acest caz recolta de struguri va pierde att n cantitate, ct si n calitate.
Butucii afectati de nghet sau de grindin necesit o ngrijire deosebit.
Mai nti trebuie de introdus ngrsminte de baz sau hran suplimentar, de
prevenit si combtut bolile si duntorii pentru a pstra suprafata foliar si pen-
tru o maturizare mai bun a lstarilor.
4.1.8.4. T!ierea butucilor afectai de secet!. Vita de vie este o plant care
nu sufer de seceta verii dac n sol s-a acumulat n cursul toamnei, iernii si
primverii, sufcient ap din ploi si zpezi. Dac unei veri secetoase i-au pre-
mers o toamn si o iarn cu defcit de precipitatii, iar tehnologia aplicat a fost
necorespunztoare, vita de vie sufer de seceta verii.
n preajma secetelor mari, de lung durat, ori dup acestea, pentru a pre-
veni slbirea n continuare a butucilor, ori pierirea partial sau complet a ls-
tarilor acestora, se aplic tieri de reductie. Prin aceste tieri se atinge un echi-
libru minim ntre consumul de ap din sol si pierderile prin organele aeriene ale
butucului. Dac seceta intervine n prima parte a perioadei de vegetatie, atunci
se execut tieri de reductie a elementelor de rod pe butuc (coarde si semicoar-
de de rod, cepii de nlocuire) n proportie de 25-30 %. Dac seceta continu si
n a doua parte a perioadei de vegetatie, atunci se recurge chiar si la reducerea
numrului de struguri n proportie de pn la 50%.
La seceta de durat si fr predictie de ncetare, se reduc treptat elemen-
tele de productie si se scurteaz energic cele rmase dup tiere, iar punctul de
altoire se musuroieste.
Proportia de reducere depinde de gradul de suferint a plantatiei, variind
de la 25 pn la 75-80% din totalul acestora. Tierile de reductie cu respecta-
90
rea la maximum a economiilor de ap n sol prentmpin agravarea efectelor
secetelor mari.
n plantatiile de vit de vie, care au suferit de secet, n anul urmtor, la
tierea n uscat, butucilor li se va atribui o ncrctur moderat, cu scopul de a
restabili potentialul vegetativ al butucului.
4.2. Aplicarea operaiilor 0n verde
Operatiile ftotehnice n verde urmresc dou scopuri: de ordin +ziologic
- reglarea ncrcturii cu rod si redistribuirea substantelor nutritive n organele
vegetative si generative ale plantei, utilizarea lor efectiv la formarea cantitativ
si calitativ a strugurilor, sporirea maturizrii coardelor si depunerii inforescen-
telor embrionare n mugurii ochilor de iarn si de ordin +tosanitar diminuarea
conditiilor de aerisire si iluminare n interiorul butucului si intensittii proceselor
patologice posibile, provocate de agenti patogeni criptogamici.
Unele din aceste operatii n verde (plivitul lstarilor si ciorchinilor, le-
gatul, copilitul si crnitul lstarilor) sunt obligatorii si completeaz tiatul si
mentinerea formei butucului.
Efectuarea incorect a operatiunilor n verde afecteaz butucii, duce la
micsorarea recoltei si a calittii strugurilor, reduce perioada de exploatare a
plantatiilor.
4.2.1. Operaiile 0n verde 0n scopul corect!rii $i regl!rii 0nc!rc!turii bu-
tucilor. Plivitul lstarilor de prisos se aplic frecvent n plantatiile viticole, in-
diferent de sistemul de cultur si, mai ales, pentru soiurile cu capacitate mare de
crestere. Un rol deosebit l are plivitul dup tierea de regenerare.
Plivitul se aplic n prima perioad de vegetatie si, de fapt, asigur sta-
bilirea defnitiv a ncrcturii optimale a butucilor cu lstari verzi, pstrarea
formei butucului si formarea corect a butucilor tineri. Plivitul se aplic n mod
diferentiat dup locul de nserare si rolul lstarilor pe butuc. La butucii obtinuti
din vite altoite, n primul rnd, se suprim lstarii care cresc din portaltoi (fg.
4.2.1.). n procesul efecturii plivitului, din partea aerian a butucilor altoiti se
nltur si o parte din lstarii sterili, crescuti pe prtile multianuale (tulpin,
brate si punti) ale butucului (fg. 4.2.2.) care ndesesc si umbresc butucii si
deterioreaz forma lor.
Cnd dintr-un ochi au pornit n crestere 2-3 lstari, se nltur cei mai slabi
si cei sterili. De obicei primul plivit este necesar de efectuat dup aparitia info-
rescentelor, atunci cnd lstarii au atins lungimea de 25-35 cm, al doilea peste
1,5-2 sptmni dup primul.
91
Fig. 4.2.1. Suprimarea lstarilor (buhai) (a), crescu#i din portaltoi
(A) 'i dintr-un ochi (B)

Fig. 4.2.2. Plivitul lstarilor slabi (a) de pe bra#ele btr*ne (A)
'i de pe coardele de rod (B)
La plivit, o atentie deosebit, se acord lstarilor situati pe cepii de nlo-
cuire. Se ls s creasc n conditii optime de iluminare si aerisire 2-3 lstari
mai bine dezvoltati, din care la tiatul n uscat se va forma o nou verig de rod
simpl sau fortifcat. Ceilalti lstari se nltur cnd ating lungimea nu mai
mare de 15-20 cm (fg. 4.2.3.).
92
Fig. 4.2.3. Plivitul lstarilor: lstarii (A) 'i (B), +ind slabi, se suprim,
(C) 'i (D), av*nd cre'terea bun, se las pentru ob#inerea recoltei de struguri
'i formarea verigilor de rod; din lstarul (C) se va forma cep, din
(D) coarda de rod
La soiurile de mas la fecare strugure este necesar de lsat cte 1,5-2,0
lstari, iar la soiurile cu multi lstari fertili (Cardinal, Chasselas dore etc.) cei
sterili pot f pliviti n totalitate. La soiurile Regina viilor, Coarn neagr, Muscat
de Hamburg etc., care au un numr mare de lstari sterili, se las cte un lstar
steril la 2-3 lstari fertili.
a) b)
Fig. 4.2.4. Plivitul lstarilor: butuc p*n la plivit (a) 'i dup plivit (b). Forma
moldoveneasc unilateral
93
La soiurile de mas, un butuc de vigoare medie trebuie s aib rezervati 20-
25 lstari pe metru liniar pe care se vor dezvolta 30-32 struguri mici (100-200
g), 24-26 struguri mijlocii (200-300 g), sau 14-16 struguri mari (300-500 g). n
plantatiile neprotejate numrul lstarilor poate f mrit cu 15-20%.
n plantatiile de vit de vie, unde n urma ngheturilor de iarn sau de pri-
mvar pierirea ochilor pe butuc a depsit 40%, plivitul nu se face.
R)ritul sau plivitul in/orescen+elor (sau ciorchinilor). Acest procedeu
agrotehnic tine s stabileasc ncrctura defnitiv a butucului cu inforescen-
te sau struguri. Prezenta unui numr mare de inforescente pe butuc, pe care
aparatul foliar nu-l poate pe deplin asigura cu substantele organice, face ca
strugurii formati s se dezvolte neuniform, bobitele s rmn mai mrunte,
neuniforme dup mrime si culoare, iar maturarea strugurilor ntrzie. Numrul
mare de inforescente pe butuc conduce la obtinerea unor struguri cu calitti
gustative si aspect necorespunztor cerintelor consumatorului, aceasta la rndul
ei duce la reducerea substantelor de rezerv din lstarii maturati, care ulterior
au o rezistent redus la factorii nefavorabili de mediu.
Rrirea numrului de inforescente pe butuc are ca efect n primul rnd
mrirea greuttii medii a unui strugure cu 30-40 %, ceea ce poate duce la m-
rirea productiei globale cu cca. 10 % pe baza cresterii dimensiunii boabelor, a
greuttii lor, ca si la cresterea continutului de zahr. n acelasi timp sporeste si
cantitatea productiei marf cu 20-30 %.
Este stabilit, c la vita de vie forile nefecundate cad (rrirea fziologic)
sau se dezvolt insufcient si rmn mrunte.
Pentru a obtine o productie ct mai mare de struguri marf, de calitate n-
alt, care ar putea f vnduti cu un pret mai mare, este necesar ca la soiurile de
struguri pentru mas la un numr mare de lstari fertili pe butuc, cu mai multe
inforescente pe fecare din acestea, s se nlture o parte (20-30%) din ele. n
dependent de particularittile agrobiologice ale soiurilor se recomand a f
lsate pe butuc 14-16 inforescente la soiurile cu struguri mari si foarte mari
(300-500 g) Cardinal, Regina viilor, Italia etc.; 24-26 inforescente la soiurile
cu struguri de mrime mijlocie (200-300 g) Muscat de Hamburg, Coarn nea-
gr etc.; si 30-32 inforescente la soiurile cu struguri mici (100-200 g) Perla
de Csaba, Irsai Oliver, Chasselas dore etc.
Un surplus de inforescente pe butuc se formeaz atunci, cnd la tiat se
las o ncrctur mare de coarde si ochi, sau datorit procentului mare de ls-
tari fertili la unele soiuri.
Prin nlturarea unor inforescente mici, slab dezvoltate, repartizate mai
sus de cele rmase, se creeaz conditii favorabile de crestere si maturare, avnd
la dispozitie o cantitate mai mare de substante nutritive.
94
Cele mai bune rezultate se obtin atunci cnd nor-
marea inforescentelor se efectueaz la nceputul nfo-
ritului sau ndat dup terminarea lui. Pentru a obtine
struguri de calitate nalt se recomand ca pe fecare ls-
tar s rmn 1-2 inforescente. Celelalte inforescente
se suprim (fg. 4.2.5.).
Inforescentele rmase au conditii mai bune de hran, f-
indc aceeasi suprafat foliar va asigura nutritia unui numr
mai redus de inforescente sau struguri, care devin mai mari.
S-a stabilit c pentru obtinerea unei recolte de 1 kg
struguri este necesar o suprafat foliar de 1-2 m
2
, sau
10-12 frunze la 1 strugure.
Fig. 4.2.5. Normarea in2orescen#elor vi#ei de vie ime-
diat dup legatul 2orilor: in2orescen#ele A 'i B
rm*n pe butuc, in2orescen#a C se suprim
4.2.2. Operaii cu l!starii verzi
Legatul 'i dirijarea lstarilor este un procedeu n verde obligatoriu, care pe m-
sura cresterii acestora, concomitent cu alte lucrri n verde, se efectueaz de 3-4 ori si
are scopul de a asigura butucii cu mult lumin, cldur si aer. Legatul n verde pren-
tmpin ruperea lstarilor care au tesuturile mecanice slab dezvoltate, ridic strugurii,
protejndu-i de putrezi, reexpune frunzele la lumin, faciliteaz lucrarea mecanizat a
solului, combaterea bolilor si duntorilor, recoltarea strugurilor etc.
Ca materiale pentru legat pot f folosite: rafe, rmsite de tricotaj, clame
din materiale plastice de diferite constructii, fbre de cnep, liberul de tei, ra-
murile anuale de lozie care trebuie s fe sufcient de trainice.
Fig. 4.2.6. Legatul corect
al lstarilor ($n form de
opt) de s*rma spalierului
95
Fig. 4.2.7. Legatul lstarilor semimecanizat cu diverse materiale plastice
Deci, prin efectuarea corect a legatului lstarilor se realizeaz repartizarea
bun a frunzelor n spatiu, favoriznd activitatea aparatului fotosintetic cu o
infuent favorabil asupra calittii productiei de struguri.
Ciupitul este o operatie n verde prin care se scurteaz vrful lstarului
n stare erbacee mpreun cu 2-4 frunzulite tinere incomplet formate. Aceast
operatie se efectueaz la nceputul declansrii fazei nforitului, n scopul n-
treruperii cresterii lstarilor n lungime si redistribuirii substantelor nutritive n
favoarea organelor generative situate mai jos de vrf, printre care se numr si
inforescentele care au nevoie de hran suplimentar (fg. 4.2.8.). Dac ciupitul
se face mai trziu efectul este slab sau chiar duntor. Nu se ciupesc lstarii care
cresc pe cepii de nlocuire, care vor servi n anul urmtor ca elemente de rod, si
cei cu cresterea slab. Lstarii crescuti pe cepi se las pentru a cpta o vigoare
mai mare, o dezvoltare sufcient si o coacere complet.
S-a stabilit c ciupitul retine cresterea lstarilor n lungime cu 12-15 zile,
dup ce cresterea lor rencepe prin cresterea copiletilor (fg. 4.2.9.).
96
Anume n aceste zile substantele asimilate, care ar f fost consumate la
cresterea lstarilor, sunt orientate spre inforescente si utilizate la nutritia fori-
lor. Prin aceasta se asigur o legare mai bun si, n fne, o crestere a productiei
de struguri. n acelasi timp lstarii neciupiti cresc mai intensiv. Astfel se reali-
zeaz o crestere echilibrat a lstarilor (fg. 4.2.10.).
Fig. 4.2.8. Ciupitul v*rfului ls-
tarilor la $nceputul $n2oritului
ciorchinilor
Fig. 4.2.9. Cre'terea copilului
(a) din ultimul ochi al lstarului
(b) dup efectuarea ciupitului
Fig. 4.2.10. Subordonarea
cre'terii lstarilor de pe
coarda de rod prin ciupitul
v*rfului lstarilor cu cre'-
terea puternic (a, b) celor
cu cre'terea slab (c, d)
97
La multe soiuri de vit de vie (Coarna neagr, Muscat de Hamburg, Co-
dreanca, Regina viilor etc.) adesea se scutur forile si chiar inforescente ntre-
gi. Acest proces fziologic este determinat de afuxul insufcient de substante
nutritive asimilate de frunze ctre inforescente n perioada nforitului si ndat
dup acesta. Substantele nutritive asimilate de aparatul foliar sunt utilizate, n
primul rnd, de vrfurile lstarilor care cresc intensiv n detrimentul dezvoltrii
inforescentelor, care rmn subnutrite si cad. Pentru a prentmpina scuturarea
si cderea forilor si inforescentelor este necesar de efectuat la timp si calitativ
ciupitul vrfurilor lstarilor pe rod si de reusit astfel redistribuirea uniform a
substantelor nutritive pe toat lungimea lstarilor, inclusiv la inforescente.
Ciupitul se mai practic si atunci cnd butucii sunt afectati de geruri si, n
consecint, pe lemnul multianual apar lstari lacomi. Acesti lstari se ciupesc n
scopul stimulrii cresterii copililor care, ulterior, se folosesc pentru restabilirea
rapid a formei butucilor. La unele soiuri de struguri pentru mas cu maturiza-
rea extratimpurie si timpurie (Perl de Csaba, Regina viilor, Vostorg etc.), un
numr mare din copilii formati sunt cu rod, de pe care se poate obtine o produc-
tie suplimentar de struguri. n acest scop lstarii sterili se ciupesc ndat dup
ce apare primul crcel sau deasupra frunzei a zecea de la baza acestuia. n viile
tinere ciupitul contribuie la accelerarea formrii butucilor prin utilizarea copili-
lor. Este stabilit c ciupitul efectuat n scopul formrii fortate a butucilor tineri
accelereaz fructifcarea acestora cu un an. Ciupitul, de asemenea, contribuie la
restabilirea viilor roditoare afectate de geruri.
C0rnitul (ciuntitul) lstarilor const n stoparea cresterii lstarilor n faza
de nceput a coacerii strugurilor. Prin aceast redistribuire a substantelor nu-
tritive se stimuleaz maturarea recoltei de struguri si a lstarilor. La crnit, ca
si la ciupit, se suprim vrfurile lstarilor (fg. 4.2.11.). ns, spre deosebire de
ciupit, crnitul se face mai trziu ndat ce cresterea acestora scade, n a 2-3
decad a lunii august. n afar de aceasta, n timpul crnitului se suprim o parte
mai mare din vrful lstarilor (6-10 internoduri de la vrf mai slab dezvoltate)
dect n timpul ciupitului (2-3). Este necesar de stiut c nu se crnesc lstarii
care vor f utilizati ca marcote la completarea golurilor din vii. Lstarii care
cresc din cepi si urmeaz s fe folositi drept coarde de rod, se scurteaz mai pu-
tin. Partea de lstar rmas dup crnit trebuie s fe nu mai mic de lungimea
necesar a coardei de rod n anul urmtor.

98
C D
Fig. 4.2.11. C$rnitul lstarilor (A) 'i (B). Ma'in pentru efectuarea c$rnitului
(C). C$rnitul mecanizat (D)
Este stabilit c efcienta crnitului este n functie de soi, starea plantatiei si
vigoarea butucilor, conditiile de mediu si timpul aplicrii.
Crnitul efectuat cu mult nainte de ncetinirea cresterii lstarilor, indife-
rent de soi, provoac cresterea copililor, care consum considerabil substante
organice asimilate, n detrimentul productiei de struguri. Mai mult ca att, co-
pilii apruti n mas umbresc si nruttesc activitatea de fotosintez a frunzelor
de pe lstarul principal si favorizeaz atacul de man.
Crnitul are o efcient mai pronuntat la soiurile cu cresterea viguroas
si maturarea tardiv a strugurilor, mai cu seam n plantatiile ndesite. Aceast
operatie nu se efectueaz la soiurile cu cresterea slab a lstarilor.
99
n anii ploiosi si cu temperaturi sczute, crnitul lstarilor vigurosi se efec-
tueaz mai trziu, iar n cei secetosi, cu temperaturi nalte mai devreme. Se
ncepe crnitul lstarilor la soiurile care si nceteaz cresterea mai devreme
(Perla de Csaba, Regina viilor etc.) si se termin cu celelalte soiuri.
Efectuarea la timp si calitativ a crnitului amelioreaz aprovizionarea ls-
tarilor cu substante nutritive, micsoreaz cresterea excesiv a acestora si favo-
rizeaz activitatea fotosintetic a frunzelor rmase pe lstari. Aceasta constituie
o rezerv colosal, nevalorifcat deplin, pentru sporirea productivittii planta-
tiilor de vit de vie, contribuie la formarea si diferentierea mugurilor de rod, la
micsorarea suprafetei de transpiratie, diminuarea umbririi lstarilor, mbunt-
tirea iluminrii si aerisirii butucilor. Aplicarea crnitului asigur o maturizare
mai precoce a bobitelor. Totodat se mbunttesc conditiile de lucru a agrega-
telor pe intervalele dintre rnduri utilizate la ngrijirea plantatiilor viticole si, n
special, la efectuarea multiplelor tratamente ftosanitare. La soiurile de struguri
de mas, la care s-a efectuat crnitul, masa bobitelor si dimensiunile strugurilor
sporesc cu 9-11%, de asemenea sporeste si continutul de zahr, scade acidita-
tea, creste continutul de substante colorante si aromatice. Vitele dup crnit se
maturizeaz mai bine, rezistenta lor la gerurile de iarn
sporeste.
Copilitul este o operatie n verde facultativ pentru
soiurile roditoare de struguri la care se nltur o par-
te din copili, crescuti din mugurii de var, din subtioara
frunzei lstarului principal (fg. 4.2.12.).
Copilii au o activitate fziologic sporit, fazele de
dezvoltare a lor decurg mai rapid dect a lstarilor princi-
pali. Copilii de la baza lstarilor principali se matureaz
normal si ierneaz bine, de aceea ochii lor sunt mai rezis-
tenti la temperaturile sczute n timpul iernii. Ochii co-
pililor maturati pot f utilizati la completarea ncrcturii
butucilor cu rod. Copilii care cresc spre vrful lstarilor
principali se suprim la 2-3 ochi.
Copilitul efectuat corect si la timp reduce gradul de
umbrire a frunzelor si strugurilor de pe lstarii principali,
asigur o fertilitate si diferentiere bun a ochilor de iarn,
care se dezvolt pe lstarii principali la baza frunzelor,
contribuie la sporirea bobitelor si strugurilor, precum si
a productiei totale, la mrirea cantittii de zahr n aces-
tea, mbunttind astfel propriettile gustative si curati-
ve ale strugurilor.
Fig. 4.2.12. Copili-
tul lstarilor antici-
pa#i A, B, C
'i D
100
Desfrunzitul sau r)rirea par+ial) a frunzelor este o operatie n verde,
care se recomand de efectuat att la soiurile pentru struguri de mas, ct si la
cele tehnice pentru vin. La desfrunzit o parte din frunzele btrne putin utile si
ndesite de la baza lstarilor, care umbresc strugurii, se nltur n scopul de a
favoriza o mai bun expunere a strugurilor la soare si prin aceasta mbuntti-
rea aspectului comercial, n special, la soiurile de mas cu maturitate mijlocie si
trzie, iar n anii cu umiditatea sporit poate contribui la diminuarea intensittii
atacului de putregaiul cenusiu.
4.2.3. Polenizarea arti'cial! suplimentar!
Aceast operatie se aplic cu scopul de a obtine recolte mari de struguri
calitativi chiar si n conditii nefavorabile de crestere si dezvoltare a butucilor
(temperaturi sczute, ceat sau ploi ndelungate n timpul nforirii). Poleni-
zarea artifcial se recomand de efectuat, n primul rnd, la soiurile cu fori
functional feminine, cu calitatea strugurilor superioar, de exemplu, Coarna
neagr, Ceaus, Bican, Nimrang si altele. Polenizarea artifcial este efectuat si
la soiurile cu fori bisexuate (Chasselas dore, Codreanca, Muscat de Hamburg,
Regina viilor etc.). Pe suprafete mari polenizarea artifcial suplimentar se
face prin folosirea elicopterelor cu zborul la nltimea de aproximativ 10 m de
la suprafata solului sau prin deplasarea printre rnduri a tractoarelor cu ventila-
toarele stropitoarelor actionate.
4.2.4. Utilizarea substanelor biologic active
ntruct majoritatea operatiilor n verde se efectueaz manual cu un numr
mare de lucrtori si ntr-o perioad restrns de timp, n ultimii ani se studiaz
destul de efcient diferite modalitti de efectuare a acestor lucrri prin utilizarea
unor substante chimice cu acelasi efect.
Utilizarea substantelor bioactive se practic cu rezultate bune n multe tri
cu viticultura bine dezvoltat att la soiurile de struguri pentru mas, ct si la
cele tehnice.
Aplicarea substanelor chimice active (stimulatori si retardanti) n perioa-
da de vegetatie are drept scop reglarea procesului de crestere cantitativ si cali-
tativ a viitoarei recolte a bobitelor si ciorchinilor si accelerarea sau retinerea
maturrii strugurilor. Din aceast categorie de substante chimice fac parte sub-
stantele ftoregulatoare, care inhib cresterea lstarilor (retardanti), substantele
care stimuleaz legatul forilor si cresterea bobitelor (biostimulatori), precum si
substantele care ntrerup vegetatia (defolianti si desecanti).
n scopul stoprii cresterii lstarilor n timpul nforirii si la intrarea strugu-
rilor n prg se folosesc o serie de substituenti hormonali, cum ar f cicocelul,
101
care blocheaz activitatea meristemelor apicale ale lstarilor si provoac cres-
terea copililor. Prin stropirea vitelor cu cicocel lungimea lstarilor se reduce
pn la 50%, ns ei devin mai grosi. Tratarea se face cu solutie n concentratie
de 300 ppm n preajma nforirii, pentru a favoriza legatul forilor si, ca urmare,
pentru sporirea productiei de struguri.
O alt substant hormonal este ethrelul, care determin reducerea din
crestere a lstarilor cu 27-56% si sporirea continutului n azot n frunze. Trata-
rea se aplic la 4-6 sptmni dup nforire, cu solutii n concentratii variabile
de 500-1200 ppm.
Alarul administrat n preajma nforirii, cu concentratia de 200 ppm, stag-
neaz cresterea lstarilor, mrind concentratia cloroflei n frunze. Acest prepa-
rat, find administrat n preajma nforirii, favorizeaz legatul forilor.
Acidul -naftil acetic inhib puternic cresterea lstarilor, prin stropiri cu
solutii apoase n concentratie de 0,5% la intrarea strugurilor n prg. Trata-
mentul nlocuieste crnitul lstarilor.
Stimularea cresterii ciorchinilor si bobitelor se obtine prin efectuarea trata-
mentelor cu substituenti hormonali de tipul acidului giberilinic n concentratie
de 50-100 ppm, dup 4-5 zile de la terminarea nforirii, care favorizeaz lega-
rea forilor, nlocuind polenizarea suplimentar, iar la soiurile apirene determi-
n cresterea boabelor de 1,5-2,0 ori (fg. 4.2.13.).
Fig. 4.2.13. E+cien#a stropitului strugurilor cu giberilin:
(a) strugure tratat, (b) netratat
102
Tratarea cu acidul clor-fenoxiacetic favorizeaz legatul forilor la soiurile
predispuse la cdere. Stropirea se face la sfrsitul perioadei de nforire cu solu-
tii n concentratie de 5-10 ppm.
Plivitul chimic a lstarilor se efectueaz cu substante desecante sau cu sub-
stante care inhib intrarea mugurilor n vegetatie.
4.3. Fertilizarea viei de vie pe rod
4.3.1. Fertilizarea. +ngr!$!minte organice $i minerale. ngrsmintele,
n special cele organice, mbunttesc nsusirile chimice ale solului, structura
lui, reduc infuenta negativ a substantelor nocive eliminate n sol de sistemul
radicular.
Introducerea sistematic a ngrsmintelor infuenteaz pozitiv cresterea si
dezvoltarea plantelor, calitatea productiei si longevitatea plantatiei viticole.
Vita de vie rscumpr foarte efectiv ngrsmintele utilizate (de 4-6 ori
fat de cheltuielile de producere). Aceasta se explic prin faptul, c fertilitatea
solului este limitat si c vita de vie, plant multianual, necesit cantitti con-
siderabile de substante nutritive la formarea recoltelor.
n conditiile Republicii Moldova conform datelor lui S. Bondarenco si a.
savanti, la 1 ton de struguri se extrage din sol anual 5-8 kg azot, 1,5-2,5 kg
fosfor, 5-7 kg potasiu, 50-70 g fer, 10-15 g clor, 15 g mangan, 8 g bor, 40 g
cupru, 6 g zinc.
La introducerea ngrsmintelor se va tine cont de necesitatea vitei de vie
n substante nutritive si de fertilitatea solului, care se apreciaz prin diferite
metode realizate de ctre institutiile de cercetare agrochimic Institutul de
Cercetri pentru Pedologie si Agrochimie N. Dimo, Centrul de deservire
agrochimic si a.
Pentru sustinerea necesittii vitei de vie n substante nutritive si amelio-
rarea nsusirilor fziochimice si biologice ale soiului se folosesc ngrsminte
organice, minerale, bacteriene si amendamente.
103
ngrsmintele organice: gunoi de grajd, compost, mranit, turb, zeama
de bligar, siderate etc.
ngrsminte minerale produse pe cale industrial:
Cu azot
Salpetrul amoniacal (NH
4
NO
3
34,7-35,0 % N),
salpetrul de sodiu (NaNO
3
16 % N), sulfat de amoniu
(NH
4
SO
4
20,5-21,0 % N), ureea sau carbamida
(CO(NH
2
)
2
46 % N), apa amoniacal (NH
4
OH)
Cu fosfor
Superfosfat (Ca(H
2
PO
4
)H
2
O+2CaSO
4
14-20 % P
2
O
5
), fina
de fosfor (Ca
3
(PO
4
)
2
14-22 % P
2
O
5
), superfosfat saturat cu
amoniac, superfosfat dublu (Ca(H
2
PO
4
)H
2
O 40-50 % P
2
O
5
)
combinate sau
compuse
Nitrofosca cu continut diferit de NPK 10-12 % NPK
sau 36-45 % NPK, nitrofosul (20-25 % N si 14-19 %
P
2
O
5
), nitroamofosca (16-18 % NPK), carboamofos (25
% N si 32 % P
2
O
5
), amofos (10-12 % N si 45-50 %
P
2
O
5
), diamofos (20-21 % N si 51-53 % P
2
O
5
), meta si
polifosfati de amoniu si potasiu (80-96 % NPK).
microngrsminte
(cu microelemente)
Bor - acidul boric (17 % B), borax (11,32 % B);
Mangan sulfatul de mangan (24,6 % Mn);
Zinc sulfatul de zinc (22,8 % Zn);
Molibden molibdatul de amoniu (54,3 % Mo);
Cobalt sulfatul de cobalt (21 % Co).
Unele ngrsminte minerale cu macroelemente contin si adausuri de mi-
croelemente, spre exemplu, nitrofosca.
ngrsminte bacteriene: fosfobacterinul si azotobacterinul (azotogenul).
4.3.2. Metode de apreciere a necesit!ii viei de vie 0n substane nutritive
$i aplicarea 0ngr!$!mintelor 0n viile roditoare.
Centrele stiintifce, despre care s-a mentionat mai sus, elaboreaz si reco-
mand spre aplicare n cazuri concrete introducerea ngrsmintelor n planta-
tiile viticole n functie de particularittile solului, biologia soiurilor cultivate si
fonul agrotehnic existent, care prevd formele, termenii, metodele si tehnica
introducerii ngrsmintelor nainte de desfundarea solului, plantarea vitelor n
plantatiile tinere si pe rod.
104
n conditiile Republicii Moldova Institutul National pentru Viticultur si Vinif-
catie si Universitatea Agrar de Stat din Moldova (catedrele de viticultur, Agroecolo-
gie si stiinta solului) au elaborat un sistem tip de fertilizare a plantatiilor viticole, care
cuprinde fertilizarea pn la plantare si n timpul plantrii n viile tinere si pe rod.
Metoda calcul!rii normei anuale de 0ngr!$!minte 0n viile roditoare:
1. Se apreciaz categoria solului dup gradul de fertilitate (joas, medie sau nalt);
2. Din registrul istoriei plantatiei viticole se determin roada obtinut n
podgoria dat (mic, medie sau nalt) si calitatea roadei (joas, medie sau n-
alt) tinndu-se cont de cerintele standardelor n vigoare.
3. Se determin starea butucilor dup lungimea lstarilor (lungimea medie
75 cm, grosimea 5-6 mm, 25 mii bucti la 1 ha). Se admite abaterea 20 %. La
cresterea mai mare de ct medie se reduc dozele de azot, iar cele de fosfor si
potasiu se mresc si invers, n caz de crestere mai slab a lstarilor.
4. Utiliznd datele obtinute (gradul de fertilitate al solului, recolta si calita-
tea strugurilor, starea plantelor) cu ajutorul unor calcule simple stabilim dozele
NPK, care sunt necesare de introdus n plantatia dat.
Exemplu:
Se d: Recolta obisnuit la 1 ha 7 t/ha, calitatea joas. Starea butucilor
crestere viguroas a lstarilor. Continutul de elemente n sol: azot nalt;
fosfor mic; potasiu mediu (conform tabelului 4.3.1.).
La 1 t struguri se extrag (dup S.Bondarenco si a.) n medie 6,5 kg azot, 2,0
kg fosfor, si 6,0 kg potasiu (s.a.).
a) Calculm dozele de substant activ fr a tine cont de cresterea lstarilor:
Azot: 7 t x 6,5 + 0 % = 45,5 kg;
Fosfor: 7 t x 2,0 + 300 % = 56 kg;
Potasiu: 7 t x 6,0 + 100 % = 84 kg.
Not: % adugat este stabilit n dependent de gradul de migrare si utiliza-
re a elementelor din sol de ctre plante n timp.
Tabelul 4.3.1. Gruparea solurilor dup con#inutul $n substan#e nutritive
(mg/100 g sol uscat)
K
2
O P
2
O
5
Mic <10 <5 <10 <10 <20 <10 <1,5 <7 <40
Mediu 10-20 5-15 10-30 10-20 20-40 10-20 1,5-4,5 7-18 60-80
+nalt >20 >15 >30 >20 >40 >20 >4,5 >18 >100
105
b) Lund n considerare gradul mare de crestere a lstarilor, micsorm cu
30 % doza de azot si mrim dozele de fosfor si potasiu.
Astfel, dozele de ngrsminte minerale pentru introducere n plantatia
dat vor f urmtoarele:
azot: 45,5 kg -30 % = 30 kg
fosfor: 56 kg + 30 % = 75 kg
potasiu: 84 kg + 30 % = 110 kg
ngrsmintele de azot, solubile si usor asimilabile, se introduc n sol pri-
mvara devreme sau ca hran suplimentar n dou rate primvara si vara.
ngrsmintele fosforice si de potasiu migreaz putin n sol, deaceea ele
se introduc toamna n rnduri sau focare la adncimea amplasrii rdcinilor
principale absorbante.
n plantatiile pe rod, amplasate pe soluri n pant, erodate, o dat la 4-5 ani
se introduc ngrsminte organice n doz de 40-60 t/ha, iar doza ngrsminte-
lor cu azot se reduce la minimal.
Fertilizarea suplimentar n viile roditoare se efectueaz n cazul cnd ngrs-
mintele de baz nu s-au aplicat sau au fost introduse n cantitti insufciente.
Eficacitatea fertilizrii suplimentare de var este mai nalt n conditii de irigare a viei.
Foarte efective n conditiile Republicii Moldova sunt microelementele,
care por f introduse odat cu stropirea viilor contra bolilor si duntorilor: acid
boric 0,1-0,25 %, sulfat de zinc, sulfat de mangan, iodura de potasiu 0,005-
0,2 %, molibdatul de amoniu 0,05-1,0 %.
Microelementele mentionate si macroelementele (azotat de amoniu sau
uree -0,3-0,5 %; superfosfat 6 %; sare de potasiu 0,5 %) se combin cu succes
cu pesticidele utilizate la protectia vitei de vie.
n prima jumtate a perioadei de vegetatie, la fertilizarea extraradicular,
se aplic macroelementele complete (NPK) si, de regul, unul din microele-
mente, iar n a doua jumtate a perioadei de vegetatie se exclude azotul. Reactia
solutiei folosite trebuie s fe neutr (pH=7) pentru a evita provocarea arsurilor
pe frunze si ciorchini.
4.4. I rigarea viei de vie
Vita de vie s-a format n urma evolutiei ndelungate n conditii de secet
periodic si formeaz un sistem radicular bine dezvoltat cu putere mare de
absorbtie. Totodat, nectnd la faptul c vita de vie este considerat plant
tolerant la secet si poate f cultivat n regiunile cu suma anual mic a
precipitatiilor (250-350 mm), ea reactioneaz foarte pozitiv la irigare si deseori
sufer de secet n regiunile viticole cu precipitatii mai mici de 600 mm.
106
Pentru dezvoltarea normal a vitei de vie sunt necesare anual 600-800 mm
precipitatii, mai cu seam n perioada de la nforit pn la intrarea boabelor n
prg, cnd se formeaz complet masa vegetativ si rodul viei.
Efcacitatea irigrii, cnd sunt satisfcute cerintele vitei de vie n ap, este
nalt si sporeste de cca. 1,5-2,0 ori recolta de struguri. Aceasta se explic si
prin faptul c irigarea mbuntteste asimilarea si utilizarea ngrsmintelor
introduse n sol.
4.4.1. Normele $i termenii de irigare a viei de vie 0n Republica Moldova
n baza diferentei dintre umiditatea de facto si cea optim a solului pentru
faza concret de dezvoltare a vitei de vie se stabileste norma si termenul de
udare. Norma de irigare n perioada de vegetatie si norma de rezerv primvara
se determin dup formula elaborat de ctre A.Kosteakov:
M = H x V x (B-b) x 100,
unde:
M norma de udare, m
3
/ha;
H stratul de sol umectat n urma udrii, m;
V greutatea volumetric a solului, t/m
3
;
B capacitatea de cmp a solului de mentinere a apei, % din greutatea
solului uscat;
b umiditatea solului nainte de udare, % din greutatea solului uscat;
100 indicele de recalculare la 1 ha.
Indicii V,H,B sunt mrimi constante, care se determin o dat n prealabil
pentru fecare varietate de sol n plantatie.
Indicele (b) se apreciaz n fecare caz concret. Norma de udare calculat
se mreste cu 10-15 % pentru recuperarea pierderilor n urma scurgerilor,
infltrrii si evaporrii.
n perioada de vegetatie normele de irigare a vitei de vie variaz ntre 500-
1200 m
3
/ha. Practic n Moldova sunt necesare 3 udri n perioada de vegetatie:
la cresterea intens a lstarilor dup nforit si a boabelor pn la intrarea lor n
prg. Pentru fecare udare se consum de obicei 500-700 m
3
/ha.
n caz de stabilire a defcitului de umiditate a solului spre primvar se
efectueaz udarea de rezerv (800-1000 m
3
/ha), care garanteaz dezmugurirea
uniform, cresterea si dezvoltarea normal a butucilor pn la nforit.
n viile tinere (1-2 ani) norma de irigare se micsoreaz cu 25-30 %.
Irigarea viilor se poate efectua prin brazde, aspersiune, picurare, sisteme
de irigare subteran si aerosol, dar cele mai rspndite sunt udarea prin brazde,
aspersiune si prin picurare.
Udarea prin brazdese poate efectua pe terenuri bine planifcate cu nclinatie
107
mic, pn la 0,015
0
. Apa se distribuie la sistemul radicular n urma infltratiei din
brazdele de udare, care se deschid mecanizat ntre rnduri (2-3 brazde) cu adncimea
de 15-25 cm, ltimea 30-40 cm si la distant de 50 cm de la butuci n rnd.
Apa n brazde se distribuie prin intermediul canalelor temporare si rigolelor
de irigare cu ajutorul sifoanelor sau a tevilor, instalate n fata fecrei brazde.
Canalele si rigolele pot f nlocuite cu conducte transportabile, elastice de
tip RT-180, RT-200, RT-250. Poate f folosit si irigatorul suspendat cu furtunuri
PSN-165.
Udarea prin aspersiune (ploaie artifcial). Acolo, unde nu este posibil
nivelarea solului, pe terenuri slab planifcate, cu soluri lejere, superfcial
accidentate, se aplic metoda de irigare prin aspersiune. n perioada de vegetatie
udarea prin aspersiune se combin cu stropirea ulterioar a plantelor pentru
combaterea bolilor criptogamice.
Udarea prin picurare este larg folosit pretutindeni, mai cu seam n trile
calde cu defcit de ap Italia, Israel, Krimea (Ukraina), California (SUA), Grecia
si a., pe terenurile amplasate pe pante, unde alte metode nu pot f utilizate.
Udarea prin picurare asigur folosirea rational a apei si ngrsmintelor
minerale, a fortei de munc, distribuirea uniform a apei n zona sistemului
radicular si obtinerea unor recolte mari de struguri.
Sistemul de irigare prin picurare include sursa de ap, blocul de distribuire
si control, regulatorul de presiune, conducta subteran, distribuitori si 1-2
picurtoare la fecare butuc, amplasate direct pe sol sau la nltimea de 20 cm.
Perfectionarea sistemelor de irigare prin picurare se efectueaz permanent n
scopul reducerii cheltuielilor de instalare, a calittii si a costului picurtoarelor,
desvrsirii constructiei fltrelor.
Noua picurtoare Moldova IA, instalat la 0,5-0,8 m de la butuc, cu
consumul de ap 12-15 l/or, care poate functiona utiliznd apa nefltrat, s-a
evidentiat ca una dintre cele mai efciente.
Udarea prin aerosol (ceat artifcial) n conditiile noastre din motive
ftosanitare (rspndirea bolilor criptogamice si a cancerului bacterian) nu este
rspndit.
Cultura vitei de vie irigat pune n fata viticultorului noi cerinte privind
stabilirea suprafetei de nutritie, ncrctura butucilor, fertilizarea plantatiilor,
metodelor de lucrare a solului, combatere buruienilor, bolilor si duntorilor.
La alegerea terenului pentru nfintarea plantatiei viticole irigate se va
tine cont de relief si posibilitatea de a utiliza una din metodele de udare, de a
construi un sistem de irigare contemporan.
Nivelul apelor freatice trebuie s nu depseasc 2,5-3,0 m de la suprafat
pentru solurile nisipoase, usoare si 3-4 m pentru cele argiloase.
108
Directia rndurilor vitei de vie trebuie s coincid cu directia brazdelor de
udare, suprafata de nutritie se mreste pn la 3,0 m ntre rnduri si 1,75-2,0 m
pe rnd.
n viile irigate se aplic formarea rapid a butucilor, care ntr pe rod cu 1-2 ani
mai nainte. Spalierul se instaleaz n primul an dup plantare. Formele de butuci
trebuie s fe mai voluminoase, cu 2-3 tulpini cu nltimea de 1-1,2 m., ncrctura
butucilor se mreste de 1,5 ori. O atentie deosebit se atrage efecturii operatiunilor
de ngrijire a butucilor: copcitul, plivitul si legatul lstarilor, repartizarea lor
rational n spatiu, stabilirea nivelului optim al ncrcturii cu struguri, afnarea
solului etc.
n conditiile Republicii Moldova rentabilitatea plantatiilor viticole irigate
este foarte nalt.
4.5. Repararea $i modernizarea plantaiilor viticole
Actualmente, foarte des, n plantatiile viticole, inclusiv si n cele tinere, se
ntlnesc un sir de neajunsuri, care necesit a f nlturate. n acest caz se are n
vedere de golurile aprute din cauza neprinderii vitelor la plantare, divortrii alto-
iului de portaltoi n viile altoite sau afectrilor mecanice a butucilor pe parcursul
exploatrii lor. Se ntlnesc, de asemenea, impuritti de soiuri sau apare necesita-
tea de a schimba soiul cultivat cu altul mai efcace fr defrisarea plantatiei.
Pentru restabilirea densittii butucilor si modernizarea viei n scopul spori-
rii productivittii si calittii lor mai frecvent sunt utilizate urmtoarele procedee
agrotehnice: plantarea vitelor n locurile goale; marcotajul; altoirea portaltoiu-
lui si realtoirea butucilor la locul lor de crestere.
3 Plantarea vielor 0n locurile goale este mai efcace n viile tinere, care
nc n-au intrat n rodire si nu mpiedic dezvoltarea normal a vitelor nou
plantate.
Rezultate mai bune se pot obtine, atunci cnd n acest scop viile de 1-2
ani sunt reparate cu vite vegetante, plantate n termenul de la sfrsitul lunii mai
pn la mijlocul lunii iunie.
Viile tinere de 3-4 ani se repar cu vite bine dezvoltate de 2 ani, crescute
special n scoala de vite si plantate n locurile goale toamna sau primvara
devreme (martie-aprilie). ngrijirea bun face posibil formarea mai rapid a
butucilor noi.
3 Marcotajul este utilizat cu succes n viile pe rod, formate fr tulpini si
poate f efectuat att toamna (cu coarde maturate), ct si n perioada de vegeta-
tie (cu lstari verzi).
Butucii obtinuti din marcote se dezvolt bine si intr n rod n timp scurt.
109
a) b)
Fig. 4.5.1. Marcotajul cu lstar maturizat (a) 'i verde (b)
Pentru marcotaj se folosesc coardele (lstarii), care cresc n directia goluri-
lor. De pe ele se nltur copiletii ochii de iarn si crceii pe toat lungimea, n
afara de doi superiori, care se vor lsa pentru crestere la locul viitorului butuc.
Marcotele astfel pregtite se aranjeaz ntr-un sant de lungimea distantei dintre
butucl-mam si locul viitorului butuc (locul gol), cu ltimea de 25-30 cm si adnci-
mea de 40-50 cm, la fundul cruia se depune un strat de mranit. Vrful marcotei cu
doi ochi se scoate la suprafata solului si se leag de un suport instalat temporar pe
perioada de formare. Santul se umple cu sol, se umecteaz cu ap si se taseaz usor.
ngrijirea si formarea butucilor se efectueaz conform tehnologiei si re-
comandrilor agrotehnice n vigoare. Marcotele n viile altoite nu se separ de
plantele-mam, dup nrdcinare.
3 Altoirea portaltoiului $i realtoirea butucilor la locul lor de cre$tere.
Exist multiple modalitti de altoire si realtoire a vitei de vie pe loc. De
obicei ctre acest moment portaltoiul reprezint o plant nrdcinat, la care
poate f folosit partea aerian sau subteran.
Avantajul altoirii si realtoirii const n aceea c plantele noi la o ngrijire
corespunztoare pot intra n rodire peste 1-2 ani.
n practica viticulturii moldave cele mai nsusite si frecvent utilizate sunt:
altoirea n despictur; altoirea prin copulare; altoirea prin oculare lateral.
Altoirea pe loc poate f efectuat cu componenti verzi sau maturizati, care
este n dependent de metoda de altoire utilizat si termenul de executare a aces-
tea. n calitate de altoi se pot folosi att butasi de un an ct si lstari verzi sau nu-
mai un singur ochi de iarn cu scutisor de scoart n stare maturizat sau verde.
Pentru executarea altoirii sunt necesare instrumente speciale si inventar
respectiv (cutite de altoire, oculare, secator etc.). Pentru legat se poate folosi
110
pelicul de polietilen sau policlorvinil, sau diverse materiale de origine natu-
ral (at de bumbac, in, cnep etc.). n scopul evitrii pierderilor de ap prin
evaporare se poate folosi ceara, parafna s.a.
Altoirea 0n despic!tur! (fg. 4.5.2.) sau semidespictur se execut n caz c
portaltoiul este mul mai gros ca altoiul. Avantajele principale executare simpl,
bun si fxare trainic a altoiului n despictur si randament nalt la prindere.
Dezavantajele succesul depinde de regimul hidro-termic, care se creeaz n
interiorul musuroiului, cu care se acoper altoirile si care la rndul su depinde
de conditiile pedo-climaterice ce difer de la un teren la altul si de la an la an; -
necesitatea de a recolta toamna si pstra un timp ndelungat butasii de altoi.
Termenul optimal de executare n conditiile Republicii Moldova este de la
decada III a lunii aprilie pn la sfrsitul lunii mai, adic a doua faz de vegetatie
a vitei de vie, cnd are loc dezmuguritul si cresterea intensiv a lstarilor pn la
nforit. Este posibil efectuarea acestei altoiri si n termene mai trzii, numai c
apare pericolul nematurrii defnitive a lstarului altoiului.
Tehnica executrii. Corzile altoi se pregtesc toamna trziu si se pstreaz pn
la altoire la temperaturi sczute. nainte de altoire coardele altoi se scot de la pstrare
si se taie n butasi de 1-2 ochi si se nmoaie n ap timp de 12 ore.
Cu 2-3 zile nainte de altoire tulpina
subteran a plantei portaltoi se dezgroa-
p la adncimea de 15-20 cm, se curt de
sol si coaj si se taie cu ferestrul la 3-5
cm mai sus de suprafata solului. n 2-3
zile plnsul se reduce, n caz contrar
seva v-a forma n musuroi o gogoas
umectat, care, uscndu-se, v-a deveni o
piedic vizibil pentru prinderea altoirii.
Operatia de transplantare a altoiului
pe portaltoi se efectueaz n felul urm-
tor. Pe portaltoi se face o despictur (sau
semidespictur) n tulpin cu adncimea
de 2-3 cm, n care se introduce altoiul
(1-2 ochi), captul inferior al cruia se
taie n form de pan cu lungimea cores-
punztoare despicturii pe portaltoi (3,5
- 4 cm). Un altoitor poate altoi cca. 60-70
butuci pe zi.
Fig. 4.5.2. Altoirea $n despictur
111
Este absolut necesar ca straturile cambiale ale altoiului si portaltoiului s
coincid, iar pentru un contact mai bun altoirea se leag strns cu sfoar natu-
ral de cnep, in sau bumbac.
Locul altoirii se nfsur cu hrtie, pelicul, se presar cu rumegus etc. n
scopul evitrii contactului altoiului cu solul, iar altoirea n ntregime se acoper
cu un strat de sol usor de 5-6 cm deasupra vrfului altoiului.
ngrijirea const n afnarea si nlturarea musuroiului peste 5-6 sptmni,
nlturarea lstarilor de portaltoi si a rdcinilor din altoi, dac apar, combate-
rea buruienilor. Cnd lstarii ating lungimea de 15-25 cm se efectueaz primul
tratament mpotriva bolilor micotice.
n primul an de vegetatie trebuie efectuate la timp si calitativ lucrrile de
ngrijire a solului, care trebuie s fe n stare curat si afnat, lstarii trebuie
legati dup ce au format 2-3 frunzulite. Pe parcursul a doi ani butucii trebuie
defnitiv formati si s intre n perioada de rodire.
Altoirea n despictur poate f efectuat si pe tulpina aerian la diferit
nltime, dar n acest caz pericolul deshidratrii si neprinderii este mai mare. De
asemenea va trebui mai des de nlturat lstarii crescuti din portaltoi.
Altoirea prin metoda copulaiei se efectueaz pe plantele de portaltoi ce
au acelasi diametru ca si altoiul. Ea poate f efectuat pe lstarii maturati sau pe
cei verzi crescuti din capul butucului sau tulpina aerian.
Altoiul reprezint butasi de 1-2 ochi pstrati pn la momentul efecturii
altoirii (de la a 3 decad a lunii aprilie pn n prima decad a lunii iunie). na-
inte de altoire butasii de altoi trebuie pusi la nmuiere timp de 8-12 ore.
Plantele de portaltoi tinere se dezgroap la 5-10 cm, iar cu una-dou zile
pn la altoire se scurteaz la 4-5 cm mai sus de nivelul solului.
nainte de altoire portaltoiul trebui bine sters de sol. Pe el, la nivelul so-
lului, se execut sectiune oblic cu limb, sau sectiune omega etc. Asemenea
sectiuni dup form si mrime se execut si pe butasii de altoi. Dup unirea
componentilor acestia se leag cu materiale ce degradeaz n timp.
n cazul cnd pe sectiunea portaltoiului nu apar picturi de sev brut, sau
sunt de o intensitate mic, apare necesitatea suplimentrii irigrii si parafnrii
prtii superioare a altoiului. Cu ct intensitatea sevei brute pe sectiune este mai
mare, cu att mai mare este probabilitatea concresterii componentilor.
Aceast metod poate f folosit si pentru producerea materialului sditor
viticol. n acest caz vitele altoite, toamna dup cderea frunzelor, se recolteaz,
se pstreaz, iar primvara se planteaz la locul defnitiv.
Altoirea si realtoirea vitei de vie pe loc n scopul completrii golurilor,
modifcrii sortimentului sau nlturrii impurittilor de soiuri se poate efectua
si prin alte modalitti:
112
- 0n 4uier const n scoaterea unui inel
de scoart mpreun cu ochiul de pe altoi care se
amplaseaz n asemenea sectiune pe portaltoi,
dup care se leag cu pelicul (fg. 4.5.3.).
- 0n placaj, se deosebeste de metoda pre-
cedent prin faptul c de pe altoi nu se nltur
inelul ntreg, ci doar o portiune de lemn de form
dreptunghiular cu ochi care se amplaseaz pe
sectiunea portaltoiului de aceeasi dimensiune.
- Cadillac s execut o tietur adnc n
care se amplaseaz un butas de altoi de 2 ochi.
- Gaillard asemenea precedentei, doar c
pe tulpin se nltur o portiune de scoart;
- Mayorquine se ia un scutisor de la altoi
cu putin lemn, care se combin cu portaltoiul.
Fig. 4.5.3. Altoirea $n 2uier
1) 2) 3)
Fig. 4.5.4. Altoirea Cadillac (1), Gaillard (2) 'i Mayorquine (3)
Altoirea 0n verde a obtinut rspndire larg n trile cu clima cald si ume-
d si perioada de vegetatie lung. n Moldova altoirea n verde a fost studiat
detaliat la catedra de viticultur a Universittii Agrare de Stat din Moldova de
ctre profesorul A.Subotovici.
La etapa actual metode de altoire n verde se folosesc pentru nmultirea
rapid a soiurilor defcitare n timpul selectiei; restabilirea butucilor; lichidarea
impurittilor; producerea materialului sditor viticol etc.
Cele mai rspndite metode de altoire n verde sunt copulatia simpl si
ocularea lateral.
113
Ocularea lateral! este destinat pentru producerea vitelor altoite, n vede-
rea compensrii volumelor mari de producerea a materialului sditor.
Copulaia se utilizeaz n cazul coincidentei dup diametru a altoiului cu portal-
toiul. n acest caz sectiunile pot f diferite, n dependent de instrumentul utilizat.
Copulatia simpl (fg. 4.5.5.) se execut de la sfrsitul lunii mai pn la
sfrsitul lunii iunie. Altoirea poate f efectuat la nivelul solului, sau n depen-
dent de nltimea tulpinii.
Pentru a obtine lstari normal dezvoltati n scopul executrii copulatiei,
primvara butucii de portaltoi se taie scurt, lsnd 1-2 cepi a cte 2 ochi. n
momentul cnd lstarii ating 15-20 cm se execut plivitul lstarilor slabi si am-
plasati incomod. Cu 4-5 zile pn la altoire cu un briceag bine ascutit se nltur
frunzele si ochii pn la pozitia viitoarei altoiri.
Altoiul este binevenit de pregtit n ziua altoirii. Pentru aceasta se nltur
partea erbacee, crceii, inforescentele, copiletii. Limbul frunzelor rmase se
reduce pn la 1/2 1/3 din suprafat, n vederea evitrii istovirii altoiului.
Altoiul astfel pregtit se amplaseaz ntr-un vas cu ap (un strat de cca. 5 cm),
acoperindu-se cu o crp umed.
Altoirea se execut dimineata sau seara, si n zilele posomorte, evitnd
perioada ferbinte a zilei.
Portaltoiul este scur-
tat sub ultima frunz lsat.
Sectiunea oblic este efectu-
at n momentul aparitiei se-
vei brute. Tot asa sectiune se
efectueaz si pe altoiul de un
ochi, dup care componentii
se unesc si se leag cu peli-
cul.
n cazul coincidentei
sectiunilor la altoi si portaltoi
si legturii strnse, seva prin
vasele conductoare va ap-
rea la sectiunea superioar a
altoiului, dar nu se va mentine sub pelicul.
Altoirile efectuate prin intermediul copulatiei cresc intens, de aceea lstarii
trebuie permanent de legat de suport, iar lstarii crescuti din portaltoi totalmen-
te trebuie pliviti, n scopul evitrii neprinderii si crerii conditiilor optime de
dezvoltare si crestere a lstarului altoiului.
Peste 4-5 sptmni pelicula se desprinde usor.
Fig. 4.5.5. Copula#ia simpl
114
5. PROTEC(I A VI (EI DE VI E
Una dintre cele mai mari piedici n dezvoltarea viticulturii n Republica Moldova
este rspndirea organismelor nocive (agentilor patogeni si a duntorilor), care n
dependent de conditiile meteorologice si efcienta metodelor de protectie aplicate
n perioada de vegetatie pot distruge de la 10% pn la 100% din recolt, .
Agentii patogeni care atac organele vitei de vie sunt de etiologie
criptogamic, bacterian, virotic si micoplasmic, iar duntorii principali
fac parte din insecte (floxera radicicol si galicol, trei specii de molii, dou
specii din geometride) si acarieni (cinci specii). n sol sunt rspnditi duntori
care joac rol de vectori, ce transmit bolile virotice de la plant la plant (dou
specii de nematode), de asemenea srmarii, pseudosrmarii si diferite stadii
de dezvoltare a insectelor din sol, care atac organele subterane n pepinier
si plantatiile tinere. Bolile vitei de vie, din punct de vedere al caracterului de
dezvoltare, pot f de asemenea mprtite n dou categorii:
1. Boli cronice, cnd agentul patogen se dezvolt sistemic, atac mai multe
organe si tesuturi, se dezvolt n decursul multor ani pe plant care cu timpul si
pierde rentabilitatea si formeaz goluri n plantatie. Asa boli, de exemplu, pot
f de ordin virotic.
2. Boli sezoniere, care se dezvolt n dependent de conditiile meteorologice
n perioada de vegetatie, unde rolul principal l joac temperatura si precipitatiile.
n majoritatea cazurilor aceste boli sunt provocate de agenti criptogamici
(ciuperci patogene).
5.1. Protecia integrat! a viilor tinere
n plantatiile tinere si pepinierele viticole deosebit de periculos este
atacul de cancer bacterian. Formnd tumori (umfturi) de diferite dimensiuni
pe tulpina aerian, pe lemnul de 2-3 ani, mai ales n zona altoirii (n locurile
de concrestere a altoiului cu portaltoiul), cancerul bacterian prezint un mare
pericol pentru plantele formate pe tulpin, deoarece n perioada de iarn, sub
infuenta temperaturilor sczute, se formeaz rni, care predispun tesuturile la
formarea tumorilor n jurul tulpinii, ce duc spre pierirea galopant a plantelor.
Pericolul a acestei boli se manifest prin virulenta ei nalt-boala foarte
usor se rspndeste n procesul de tiere si formare a vitei, odat cu aplicarea
operatiilor n verde.
Trebuie de mentionat, c n plantatiile tinere bolile criptogamice (mana,
finarea vitei de vie, antracnoza, ptarea rosie, putregaiul cenusiu) se combat la
avertizare, analogic ca si n plantatiile pe rod.
115
Tratamentele se aplic n dependent de crestere, conditiile meteorologice
si gradul de rezistent a soiului la un interval de aproximativ 10-15 zile.
5.1.1. Soiurile sensibile la man! $i f!inare
Primul tratament contra manei se aplic proflactic la avertizare, cnd
conditiile devin favorabile pentru dezvoltarea bolilor n faza de crestere
a lstarilor (formarea a 5-9 frunze, sau lungimea lstarilor de 15-30 cm) cu
produse n baz de cupru (Zeam bordolez (1%), Cuproxat (4 l/ha), Champion
(WP 3 kg/ha), Bouille bordelaise (5 kg/ha). Tratamente contra finrii vitei de
vie nu se aplic.
Tratamentul 2-3 se aplic proflactic contra manei si finrii n faza de
crestere a lstarilor cu produse de contact sau sistemice, recomandate, la
avertizare, n dependent de conditiile climaterice si termenul de actiune a
fungicidului utilizat.
Tratamentul 4-5 se aplic proflactic contra manei cu produse de contact.
Pentru ultimele dou stropiri se recomand aplicarea produselor n baz de
cupru: (Zeam bordolez (1%), Cuproxat (4 l/ha), Champion WP (3 kg/ha),
Bouille bordelaise (5 kg/ha).
5.1.2. Soiurile tolerante la f!inare, dar sensibile la man!
Primul tratament se aplic contra manei proflactic la avertizare, cnd
conditiile sunt favorabile pentru dezvoltarea bolii n faza de crestere a lstarilor
ca si n cazul soiurilor sensibile la man si finare.
Tratamentul 2-3 se aplic proflactic contra manei si finrii n faza
de crestere a lstarilor cu produse de contact sau sistemice recomandate, la
avertizare, n dependent de conditiile climaterice si termenul de actiune a
fungicidului utilizat (contra finrii se recomand numai 2 tratamente).
Tratamentul 4-7 se aplic proflactic contra manei cu produse de contact ca
si n cazul soiurilor sensibile la man si finare.
5.1.3. Soiurile tolerante la man! $i f!inare
Se recomand 2-3 tratamente contra manei vitei de vie cu produse n baz
de cupru, Zeam bordolez (1%), Cuproxat (4 l/ha), Champion WP (3 kg/ha),
Bouille bordelaise (5 kg/ha).
Contra finrii se recomand 2 tratamente cu produse de contact (Sulf praf
umectabil (80%) WP (10-12 kg/ha), Kumulus DF (3 kg/ha), Tiovit (4 kg/ha)).
nainte de fondarea viilor tinere, sectorul predestinat pentru plantare, se
supune unui control strict cu scopul de a determina prezenta nematozilor (vectori
de viroze) si de a aprecia rspndirea si densitatea numeric a duntorilor
116
din sol: srmarilor (Selatosomus latus, Agriotes gurgistanus, Agriotes sputator,
Elateridae), pseudosrmarilor (din familia Tenebrionidae), larvelor crbusului de
mai Melolontha melolontha si a diferitelor specii de buh (Scotia segetum) etc.
Pentru a determina prezenta nematozilor, se fac sondaje n sol, se iau probe
conform metodei la 1 m
2
pe o adncime de 40 cm. Se iau 3-5 probe la 1 ha pe
diagonala parcelei. Dac n probe la sol se depisteaz nematode (Xiphinema),
vectori ai bolilor virotice, sectorul este socotit necorespunztor pentru fondarea
scolii de vite si a plantatiilor noi de vit de vie.
Pentru a depista densitatea numeric a duntorilor din sol se fac sondaje.
Dac la 1 m
2
n medie se depisteaz 5 si mai multe larve de duntori, terenul
se consider necorespunztor cerintelor de plantare a viilor tinere. Pe asemenea
sector, primvara se recomand s se aplice 2-3 cultivatii de-a lungul si de-a
curmezisul parcelei pentru a diminua numrul de duntori din sol si de a activa
speciile folositoare (entomofagi, paraziti). Dup aceasta se repet controlul si
dac numrul duntorilor nu s-a redus sub pragul economic de daun parcela
nu poate f folosit pentru fondarea viilor tinere si pepinierei viticole.
n cazul invaziei duntorilor: scriitorul vitei de vie (Adoxus abscurus),
gndacul (Bostrichus capuciunus), Grgrita (Otiorrhinchus tristis) se aplic
tratamente cu insecticidele recomandate pentru aplicare la vita de vie.
5.2. Protecia integrat! a viilor roditoare
5.2.1. M!surile de prevenire $i combatere a bolilor criptogamice .
Complexul de msuri agrotehnice si de ftosanitarie, efectuat calitativ
n perioada de repaus si de vegetatie pe tot parcursul exploatrii plantatiilor
viticole, contribuie att la reducerea sursei de infectie si la prevenirea rspndirii
n mas a agentilor patogeni, ct si la mbunttirea strii fziologice si sporirea
rezistentei plantelor.
Principalele msuri agrotehnice, care trebuie respectate n vederea
prevenirii atacului de man (Plasmopara viticola) sunt urmtoarele:
Artura de toamn ntre rnduri (la adncimea de 10-15 cm) care, pe
lng mbunttirea regimului solului, contribuie la adncirea frunzelor atacate
de man si reducerea considerabil a sursei de infectie hibernant. Se recomand
lucrarea solului n rnduri. Pe frunzele ngropate n sol ciuperca nu se dezvolt
si astfel se reduce cantitatea patogenului ce provoac infectarea primvar;
Efectuarea la timp a operatiilor agrotehnice legatul n uscat si n verde,
lichidarea lstarilor de prisos, copilitul, crnitul, lichidarea buruienilor joac un
rol pozitiv n crearea conditiilor nefavorabile pentru dezvoltarea manei;
Pentru a reduce la minimum stadiile hibernante ale finrii (Uncinula
117
necator Burr.) si putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea Pers), pe lng msurile
prevzute mai sus se recomand:
folosirea echilibrat a ngrsmintelor minerale excesul ngrsmin-
telor de azot favorizeaz atacuri mai intense de finare;
dirijarea si amplasarea corect n spatiu, asigurndu-le expunerea ct
mai optim spre soare, ce creaz conditii, mai putin favorabile pentru patogeni.
Conducerea rational a coardelor, astfel ca strugurii s nu fe n contact sau n
apropiata vecintate cu solul, unde sursa de infectie este mai mare (mai cu sea-
m de Botrytis);
desfrunzirea partial a tufelor la sfrsitul lunii iulie nceputul lunii
august este o lucrarea foarte important, mai ales pentru proflaxia putregaiului,
strugurii sunt aerisiti mai bine si se micsoreaz esential persistenta (retinerea)
picturilor de ap pe bobite factor important n dezvoltarea bolii. Efectua-
rearea acestei lucrri nainte de aplicarea produselor botriticide, permite de a
spori efcacitatea tratamentelor, datorit contactului mai bun al produsului cu
strugurii;
combaterea la timp a duntorilor (moliilor) si a finrii vitei de vie
(care produc crpturi si leziuni pe bobite) este indirect efcace si contra putre-
gaiului strugurilor;
recoltarea n termen redus a recoltei, mai ales n conditii favorabile
pentru dezvoltarea putregaiului cenusiu.
Aceste msuri auxiliare sunt importante n protectia integrat contra bolilor,
dar insufciente pentru obtinerea strugurilor de calitate, mai ales n conditii
favorabile pentru dezvoltarea patogenilor.
5.2.2. Protecia chimic! a viei de vie contra bolilor $i d!un!torilor n
conditiile actuale joac rolul decisiv n obtinerea productiei viti-vinicole de ca-
litate. Folosirea rational a pesticidelor si aplicarea lor n termeni optimali, pe
lng obtinerea efcientei nalte de combatere, permit recoltarea productiei la
un cost mai redus si cu caracteristici avantajoase n conditiile de piat.
S-a calculat, c costul msurilor de combatere n medie la un hectar pe an
atinge cifra de 150-200 dolari SUA. Avnd n vedere c protectia chimic este
un procedeu foarte costisitor si n acelasi timp foarte necesar, n schemele de
combatere, prezentate mai jos, sunt prevzute metodele de lupt integrat prin
aplicarea tratamentelor simultane contra bolilor si duntorilor vitei de vie spre
a minimaliza numrul de tratamente, tinnd cont si de alterarea pesticidelor mai
ales a celor cu actiune sistemic, care pot cauza aparitia fenomenului de rezis-
tent a organismelor nocive.
118
La fecare tratament s-au luat n considerare si corelatiile dintre fenologia
patogenilor si a vitei de vie, gradul de rezistent genotipic a soiurilor, compa-
tibilitatea insecto-acaricidelor si fungicidelor utilizate n diferite combinatii.
Accentum, c toate msurile de combatere se vor efectua numai la aver-
tizare, n conditiile concrete ale gospodriei agricole, conform pragurilor eco-
nomice de daun si numai cu pesticide autorizate pentru utilizarea n Republica
Moldova, respectnd cu strictete termenele de iesire la lucru si termenele de
asteptare pentru fecare pesticid aparte.
5.2.3. Scheme de tratament contra bolilor viei de vie
Schema 1. Soiuri sensibile la man! $i f!inare (soiuri de specia Vitis vinifera)
Primul tratament. Se aplic n cazul n care conditiile sunt favorabile dez-
voltrii manei si finrii vitei de vie n faza de crestere a lstarilor (formarea a 5
9 frunze, sau lungimea lstarilor de 15-30 cm), dup cum urmeaz:
dac temperaturile medii zilnice depsesc 16
0
C se aplic tratamente cu
amestec de zeam bordelez de 1% sau Cuproxat 3-4 l/ha, Champion WP 3,0
kg, Bouillie Bordelaise 5 kg/ha, Oxiclorura de cupru 90% p.u. 6 kg/ha n com-
binare cu Sulf 80% p.u. 10-16 kg sau Kumulus DF 3 kg/ha, Thiovit 80WG 3-4
kg/ha (pregtirea solutiei de Cuproxat si amestecul lui cu alte produse se poate
face direct n rezervorul masinii de stropit);
dac temperatura este sub nivelul indicat n combaterea manei se aplic
unul din produsele cuprice enumerate n combinatie cu unul din produsele anti-
oidice - Stroby 0,1-0,4 kg/ha, Bayleton 25% p.u. 0,3 kg/ha, Folicur EW 0,3-0,4
kg/ha, Impact 25% s.c. 0,1-0,125 l/ha, Bavistin DFO 0,6-1,0 kg, Saprol 20%
c.e. 1,0-1,5 l/ha, Sanazol 25% e.c. 0,3 l/ha, Topsin M 1,0-1,5 l/ha, Vectra
10% s.c. 0,3 l/ha, Topaz 0,25-0,4 l/ha, Karathane LC 1,0 l/ha, Systhane 0,1
l/ha, Orius 25 EW 0,4 l/ha.
dac conditiile mediului nu sunt favorabile atacului de man, se aplic tra-
tamente numai contra finrii cu unul din produsele antioidice enumerate mai sus.
Tratamentul 2. Se aplic obligatoriu n faza de rsfrare a inforescentelor
dup cum urmeaz:
n cazul cnd conditiile sunt favorabile pentru dezvoltarea manei n com-
baterea manei si finrii se vor aplica produse cu actiune sistemic: Acrobat
MZ - 2,0 kg/ha, Metalaxan - 2,5 kg/ha, Mical 75%p.u. - 3-4 kg/ha, Oxihom 80
p.u. 0,3-0,4% - 3-4 kg/ha, Avixil 70% p.u. - 2,5 kg/ha, Ridomil MZ 3,0 kg/ha,
Tanos - 0,4 kg/ha, n amestec cu unul din produsele amintite mai sus. n com-
baterea manei si finrii vitei de vie poate f folosit si produsul Amistar 0,6
kg/ha cu actiune mixt de combatere.
119
Dac conditiile nu sunt favorabile pentru atacul de man - nu au fost
nregistrate precipitatii atmosferice, lips de rou, timp secetos, temperaturile
n timpul noptii sunt sub 13
0
C sau sunt mediocre pentru dezvoltarea bolii, (ploi
de scurt durat) se pot f utiliza produsele de contact: Cuproxat 3-4 l/ha,
Champion WP 3,0 kg, Bouillie Bordelaise 5 kg/ha, Oxiclorur de cupru 90%
p.u. - 6,0 kg/ha, Poljram DF - 2,0 kg/ha, Delan 70% g.s. - 1,0 kg/ha, Sancozeb
- 3,0 kg/ha, Folpan 50% p.u. 3,0 kg/ha, Folpan 80% g.d. 2,0 kg/ha, Euparen
M - 2,0 kg/ha, Daconil 500 c.s 2,5 kg/ha, Dithane M45 3,0 kg/ha n amestec
cu unul din produsele antioidice amintite mai sus sau pot f aplicate produse cu
actiune mixt n combaterea ambelor boli Shavit F 2,0 kg/ha. La soiurile
sensibile, la toate maladiile criptogamice, inclusiv ptarea rosie si antracnoza,
se vor utiliza numai produse cuprice n amestec cu unul din produsele sistemice
amintite mai sus n combaterea finrii.
n plantatiile unde nu au fost nregistrate atacuri intense de finare se
recomand aplicarea produselor cuprice n amestec cu sulf 80% p.u. 10-12 kg/
ha, Kumulus DF- 3,0 kg/ha, Thiovit 80WG 3,0-4,0 kg/ha.
Tratamentul 3. Se aplic obligatoriu preventiv, dup nforitul vitei de vie
n urmtoarele cazuri:
Cnd conditiile meteorologice sunt favorabile dezvoltrii manei si f-
inrii la toate soiurile sensibile la ambele boli se aplic produse cu actiune
sistemic, enumerate mai sus.
Dac conditiile meteorologice nu sunt favorabile dezvoltrii manei vi-
tei de vie (nu au fost nregistrate precipitatii, lips de rou, timp secetos, tempe-
raturile de noapte sub 13
o
C sau sunt mediocre pentru dezvoltarea bolii, (ploi de
scurt durat) se pot utiliza produsele de contact n amestec cu unul din produ-
sele antiodice. n combaterea ambelor boli se poate utiliza Shavit F 2 kg/ha.
Tratamentul 4. Se aplic dup necesitate n faza de crestere a boabelor.
n conditii favorabile dezvoltrii manei si finrii vitei de vie la soiurile
sensibile se aplic tratamente cu unul din produsele sistemice sau de contact n
combaterea manei n amestec cu unul din produsele antioidice enumerate mai
sus. n aceste conditii pot f utilizate si produse cu actiune mixt n combaterea
ambelor boli Shavit F - 2 kg/ha, respectnd cu strictete alternarea fungicidelor
(avnd n vedere tratamentul precedent).
Este de dorit ca n al 4-lea tratament s fe incluse produsele Topsin M -
1,0-1,5 kg/ha, Euparen M - 2,0 kg/ha, care sunt efciente si contra putregaiului
cenusiu.
Dac n aceast faz se formeaz conditii favorabile pentru dezvoltarea putre-
gaiului cenusiu si se nregistreaz nceputul atacului de Botrytis se recomand ca
120
n amestecurile pentru combaterea manei si a finrii s se adauge unul din botriti-
cidele specifce: Rovral 50% p.u. 1,5 kg/ha, sau Rovral fo 25,5% c.s. 3,0 l/ha,
Sumilex 50% p.u. 1,0 kg/h, efectund de asemenea, toate msurile agrotehnice
descrise mai sus, care creeaz conditii nefavorabile dezvoltrii putregaiului.
Tratamentul 5. Se aplic la nceputul maturrii boabelor.
Se aplic obligatoriu la combaterea manei cu produse cuprice de con-
tact: zeam bordolez - 10 kg/ha sau Cuproxat - 4-5 l/ha, Champion WP 3,0
kg/ha, Bouillie Bordelaise 5 kg/ha, respectnd cu strictete termenul de asteptare
prevzut pn la recoltare. n cazul cnd conditiile sunt favorabile atacului de
putregai la soiurile cu boabele ndesate, struguri compacti si pielita subtire, sen-
sibile la Botrytis la avertizare se aplic produsele botriticide specifce: Rovral
50% p.u. 1,5 kg/ha sau Rovral 25,5% c.s. 3,0 l/ha, Sumilex 50% p.u. 1,0
kg/ha, Euparen M 2,0 kg/ha.
Accentum, c zeama bordelez este incompatibil cu produsele botriti-
cide specifce. n cazurile utilizrii ei n combaterea manei (n aceeasi faz) se
indic tratamente separate contra putregaiului cenusiu.
nainte de aplicarea tratamentului n faza de nmuiere a bobitelor ncepu-
tul prgului contra putregaiului cenusiu este necesar efectuarea lucrrilor de
combatere a buruienilor, legatul n verde, crnitul si operatia de desfrunzire par-
tial a butucilor (se nltur frunzele btrne de la baza lstarilor), descoperind
strugurii pentru ptrunderea mai bun a solutiei n interiorul coroanei tufelor,
mbunttind totodat si aerisirea butucilor (crearea unui ftoclimat defavorabil
dezvoltrii putregaiului).
Tratamentul 6. Se aplic cu 18 zile nainte de recoltare.
Se indic tratamente contra putregaiului cenusiu cu produse botriticide
specifce: Rovral 50% p.u. 1,5 kg/ha sau Rovral fo 25,5% c.s. 3,0 l/ha, Su-
milex 50% p.u. 1,0 kg/ha n cazurile dezvoltrii epiftotice a bolii, conform
buletinelor de nstiintare, emise de statiunile de protectie republican si raionale.
Schema 2. Soiuri tolerante la f!inare $i sensibile la man!
La soiurile tolerante la finare (gradul de rezistent 3) si sensibile la man
(gradul de rezistent 5) primul tratament se aplic la avertizare contra manei
cu produsele cuprice de contact Cuproxat 3-4 l/ha, Champion WP 3,0 kg,
Bouillie Bordolaise 5 kg/ha, Oxiclorur de cupru 90% p.u. - 6,0 kg/ha, zeam
bordelez 1%, iar tratamentele contra finrii se recomand numai n focare.
Tratamentele 2, 3, 4, 5, 6 se efectueaz la avertizare conform recomand-
rilor prevzute pentru combaterea bolilor si duntorilor la soiurile sensibile
(schema1).
121
Schema 3. Soiuri tolerante la f!inare $i man!
Primul tratament. La soiurile tolerante la man si finare (gradul de re-
zistent 3), Moldova, Alb de Suruceni, Iubilei Juravelea, Ialovenski ustoicivi,
Codreanca, Leana etc.
Primul tratament contra manei si finrii n faza de crestere a lstarilor nu
se aplic.
La soiurile din aceast grup, sensibile la antracnoz si ptarea rosie n
conditii favorabile dezvoltrii bolilor (precipitatii abundente n faza de desmu-
gurire si crestere a lstarilor), primul tratament se aplic la aparitia primelor
simptome ale bolilor cu produse cuprice de contact: zeam bordelez 1%, Cu-
proxat 3-4 l/ha, Champion WP 3,0 kg, Bouillie Bordolaise 5 kg/ha.
Tratamentul 2. R!s'rarea in4orescenelor. Se aplic obligatoriu la
avertizare cu produse cuprice de contact contra manei vitei de vie. Tratamente
contra finrii se aplic numai n focare.
Tratamentul 3. +ndat! dup! 0n4orire. Se aplic obligatoriu la avertizare
cu produse cuprice contra manei vitei de vie: zeam bordelez 1% sau Cupro-
xat - 4 l/ha, Champion WP 3,0 kg, Bouillie Bordolaise 5 kg/ha. Tratamente
contra finrii se aplic numai n focare.
Tratamentul 4. +nmuierea boabelor (0n cazuri excepionale). Se aplic la
avertizare la nceputul prgului boabelor n cazurile dezvoltrii epiftotice (n mas)
a manei cu produse cuprice cu 25 zile pn la recoltare: zeam bordolez 1%.
n cazul crerii conditiilor favorabile dezvoltrii si rspndirii putregaiu-
lui cenusiu (precipitatii abundente n faza de coacere, afectri de grindin la
soiurile de mas, destinate pstrrii n frigidere), se recomand un tratament
cu botriticide specifce: Rovral 50% p.u. 1,5 kg/ha sau Rovral fo 25,5% c.s.
3,0 l/ha, Sumilex 50% p.u. 1,0 kg/ha, cu cel putin 18 zile pn la recoltare
sau Euparen M 2,0 kg/ha, cu cel putin 30 de zile pn la recoltare. Trebuie
de mentionat c n combaterea bolilor criptogamice, fungicidele trebuie s fe
aplicate n alternare, utiliznd obligatoriu produse ce contin cupru.
5.3. Combaterea d!un!torilor $i buruienilor
n ultimii ani daunele provocate de molii si acarieni n viile Republicii
Moldova s-au diminuat datorit cresterii numrului de entomofagi si altor in-
secte folositoare.
Dar, nectnd la aceasta, controlul ftosanitar este necesar de efectuat per-
manent n zonele viticole n scopul evidentierii la timp si prognozrii dezvolt-
rii duntorilor periculosi.
122
Astfel, msurile de combatere a moliilor vitei de vie includ evidenta obli-
gatorie a numrului de insecte (ou, larve) pe 100 buc. inforescente sau stru-
guri (numrul total evidentiat se mparte la numrul de inforescente - struguri
investigati si se nmulteste cu 100).
n afar de aceasta, la sfrsitul lunii aprilie se instaleaz n zona infores-
centelor pe butuci capcane de control cu feromoni cte 1 la 3-5 ha. La nceput
capcanele sunt controlate o dat n sptmn pentru stabilirea nceputului zbo-
rului futurilor. n viile, unde numrul de masculi prinsi a atins 20-25 buc., se su-
pun investigatiilor pontele de ou pe inforescente (I generatie) si, mai trziu, pe
struguri (a II si III generatie). Din momentul aparitiei pontelor de ou capcanele
se controleaz n fecare zi, sau o dat n 2 zile. De avut n vedere, c substanta
feromon este activ 3-4 sptmni, dup care trebuie nlocuit cu alta proaspt.
Pentru determinarea numrului de ou si larve ale duntorilor se supun
controlului toate inforescentele si strugurii fr a alege, selectnd randomizat
10-20 butuci din plantatie.
Reiesind din datele obtinute, se recomand urmtoarea schem de trata-
mente cu insecticide:
1) Dac numrul de ou si larve la 100 inforescente-struguri este mai mic
de 10 tratamentul nu se efectueaz.
2) La un numr mai mare de 10 si pn la 20, viile se stropesc cu unul din
urmtoarele insecticide: zolon 35 % e.c. 1,5-2,0 l/ha, actelic 50 % e.c. 0,6-
2,0 l/ha, arrivo 25 % e.c. 0,25-0,35 l/ha, fastac 10 % e.c. 0,15-0,25 l/ha,
sumialfa % e.c - l/ha, antio 25 % e.c. 2,0-3,0 l/ha si a.
3) La un numr mai mare (30-60 ou si larve la 100 inforescente-stru-
guri) mai bine de folosit un singur tratament contra I generatii cu regulatori ai
dezvoltrii insectelor, ca insegar 25 % p.u. 0,6 kg/ha sau nomolt 15 % e.c.
0,5-0,75 l/ha, care se deosebesc prin efect tehnic sporit (95-98 %) si actiune
prelungit (25-30 zile). Aceste preparate sunt destul de scumpe, dar snt renta-
bile numai la utilizare n viile puternic populate de molii din an n an.
4) Dac numrul duntorilor este foarte mare (>60 ou si larve la 100 de info-
rescente-struguri) contra generatiilor I si II se efectueaz 2 tratamente cu insecticide
fosforo-organice sau cu regulatorii dezvoltrii insectelor mentionati mai sus.
De micsorat numrul duntorilor sub nivelul pragului economic se poate
si fr utilizarea preparatelor de combatere chimic. Pentru aceasta, cnd num-
rul de futuri la 1 capcan cu feromoni de control atinge 20 masculi, n plantatia
dat se instaleaz suplimentar nc 10-20 capcane similare pentru capturarea n
mas a futurilor moliilor si crearea unui vacuum de masculi n plantatie. De
avut n vedere, c n fecare sptmn hrtia lipicioas cu futuri a capcanelor
trebuie schimbat.
123
Contra acarienilor tratamentele chimice se efectueaz numai n baza sta-
bilirii numrului lor la 1 frunz n medie. Primul control se efectueaz pe frun-
zele tinere la nceputul vegetatiei, iar urmtoarele pe parcursul vegetatiei cu
intervale de 2 sptmni.
Numrul mediu de larve, nimfe si adulti (imago) ai acarienilor pe 1 frun-
z se determin prin mprtirea numrului total stabilit la numrul de frunze
investigate. Pentru aceasta randomizat se cerceteaz 20 butuci, pe fecare din
ei - 4 lstari, iar pe ei cte 3 frunze (de la vrf, din mijloc si de la baz). Evi-
dentierea se efectueaz cu ajutorul binocularului sau a microscopului pe partea
inferioar a frunzelor.
Dac numrul duntorilor atinge 7-10 indivizi pe 1 frunz n medie se
efectueaz tratamentul cu omait (1,2-1,5 l/ha) sau neoron (1,2-1,8 l/ha). la un
numr mai mare (18-22) se utilizeaz nissorum (0,3 kg/ha).
Pentru combaterea buruienilor n vii se utilizeaz urmtoarele substante
ierbicide:
- basta 20 % e.c. (3-5 l/ha) mpotriva buruienilor graminee anuale, perene
si dicotiledonate n crestere activ;
- fusileid-super 12,5 % (4-6 l/ha) mpotriva buruienilor graminee anuale n
faza de 2-6 frunzulite, sau perene cnd ating nltimea de 10-15 cm;
- glifogan 480 (4-5 l/ha) mpotriva buruienilor mono- si dicotiledonate
anuale si perene;
- nabu 20 % e.c. (1,0-2,0 l/ha) mpotriva gramineelor anuale n faza 2-4
frunze si perene 4-5 l/ha la nltimea de 10-15 cm;
- raundap 36 % e.c. mpotriva buruienilor anuale (2-4 l/ha) si perene (4-6 l/ha);
- uragan, e.c. 3-4 l/ha mpotriva buruienilor anuale si 4-6 l/ha - perene.
Efcient sunt utilizate stropitoarele purtate de capacitate mic sau ultramic
cu scule protectoare pentru vita de vie.
nainte de tratarea cu erbicide n vii se efectueaz copcitul, plivitul lstari-
lor de pe tulpini si legatul lstarilor.
124
6. RECOLTAREA .I VALORI FI CAREA STRUGURI LOR
Dup cum s-a mentionat mai sus strugurii prin valoarea lor nutritiv se
consider cele mai solicitate produse alimentare. Ei sunt utilizati mai mult pen-
tru consumul n stare proaspt si mai putin pentru producerea compoturilor,
strugurilor deshidratati si congelati.
Strugurii de mas trebuie s corespund anumitor cerinte.
6.1. Cerinele standardului SM-153 Struguri de mas!. Condiii tehnice
Tabelul 6.1.1. Conditiile de calitate a strugurilor conform standardului
SM 153
Caracteristici
Condiii de admisibilitate pentru struguri
calitatea extra calitatea I calitatea II
Aspectul
exterior
Strugurii trebuie s fe sntosi, proaspeti, curati (fr urme de produ-
se toxice sau alte materii strine); fr urme de atac de boli si dun-
tori, fr vtmri mecanice.
Boabele trebuie s fe bine formate si dezvoltate normal, maturate,
elastice, fr gust si miros strin, fr umiditate exterioar exceden-
tar
Strugurii trebuie s
fe ntregi, fr nici
un defect, de form,
mrime si coloratie
specifc soiului.
Boabele trebuie s fe
uniform situate si
Strugurii trebuie s
fe de form, mrime
si coloratie specifc
soiului.
Boabele trebuie s
fe bine prinse pe
ciorchine si ntr-o
Strugurii ce nu cores-
pund calittii extra si
I, dar sunt apti pentru
consum n stare proas-
pt.
Se admit:
bine prinse pe cior-
chine, acoperite cu
pruin.
msur ct mai mare
acoperite cu pruin.
Se admite:
- o usoar deforma-
tie si un
- defecte de form, m-
rime si coloratie a boa-
belor;
- fragmente de stru-
guri;
125
usor defect de colo-
ratie;
- urme usoare de ar-
suri solare.
- urme de arsuri solare.
ncepnd cu 1 noiembrie (dup pstrare) se
admit ciorchini ofliti si boabe cu pielita par-
tial brunifcat.
Concentratia
n mas a za-
harurilor n
boabe g/dm
3
,
minim pentru
soiuri de mas
cu aciditatea
sczut (Ranii
Ma g a r a c e a ,
Perla de Csa-
ba, Chasselas
musque, Car-
dinal, Coarn
neagr)
120 120 120
Pentru cele-
lalte soiuri cu
aciditate ridi-
cat
150 150 150
Masa unui
strugure, g,
minim la so-
iurile cu boabe
mari
200 150 -
La soiurile bu
boabe mijlocii
sau mici
150 100 -
Fractiunea boa-
belor scuturate,
%, maxim
- pn la 1 no-
iembrie - 2 1 3 3 8
- de la 1 no-
iembrie - 3 3 7 8 15
continuarea tabelului 6.1.1
126
Fractiunea din
mas a boabe-
lor crpate, %,
maxim
- 1 - 2 1 4
Fractiunea din
mas a boabe-
lor mrgeluite,
%, maxim
- - 2 2 5 5
Fractiunea din
mas a frag-
mentelor de
struguri, %,
maxim
- - - - 20 20
Abateri admi-
sibile:
la calitatea
s t r ugur i l or,
maxim
5 % (mas)
de calitatea I
10 % (mas)
de calitatea II
15 % (mas)
apti pentru transport si
consum
la masa stru-
gurilor, maxim
10 % (mas)
de calitatea I
10 % (mas)
cu masa minim a
strugurelui:
100 g pentru so-
iuri cu boabe mari,
75 g pentru soiuri
cu boabe mijlocii
sau mici
-
Cumul de aba-
teri admisibile,
maxim (la ca-
litate si mas)
10 % 15 % -
6.2. Recoltarea, ambalarea, transportarea, p!strarea $i comercializarea
strugurilor pentru mas!
Recoltarea strugurilor de mas este etapa fnal si foarte important n teh-
nologa producerii lor. Volumul si calitatea productiei de struguri depinde de soi,
agrotehnica aplicat, conditiile pedoclimatice etc. si recoltarea trebuie efectuat
n termenii optimi pentru fecare soi n parte, n caz contrar pierderea din road
va f 20-30 %. Consumurile de munc, constituie cca. 40 % din costul produc-
tiei de struguri.
continuarea tabelului 6.1.1
127
Culesul strugurilor se organizeaz din timp folosind tehnologii si masini
moderne pentru mecanizarea maxim a lucrrilor auxiliare.
La nceputul maturrii bobitelor n plantatiile viticole se ntrerup toate lu-
crrile, find interzis trecerea transportului, tractoarelor. La fel se fnalizeaz
reparatia si amenajarea punctelor de primire si conditionare a strugurilor, se
aduc n regul cntarele, inventarul, lzile, ambalajele, mijloacele de transport,
punctele de sortare si ambalare, se alctuieste planul de recoltare.
La ntocmirea planului se apreciaz n prealabil volumul productiei de
struguri pentru fecare soi, pe fecare parcel, n vederea calculrii necesittii
zilnice n ambalaj, muncitori, mijloace tehnice etc.
Recolta se stabileste prin metoda parcelelor de control sau prin metoda diagonalelor.
n cazul ultimei metode se numr strugurii fecrui al cincilea butuc tipic
la fecare al cincilea rnd. Pe butuc se numr strugurii, apoi se calculeaz nu-
mrul lor mediu la un butuc, care nmultit cu numrul de butuci la 1 ha si greu-
tatea medie a strugurilor (dup datele multianuale) obtinem roada unui hectar,
apoi se calculeaz productia global.
Tabelul 6.2.1. Greutatea medie a strugurilor 'i termenii aproximativi de
atingere a maturit#ii tehnice 'i de consum a boabelor pentru unele soiuri
omologate 'i de perspectiv pentru Republica Moldova
Soiurile de vi! de vie
Greutatea medie a
strugurilor, g
Termenul aproximativ
de maturare
Perla de Csaba
120-155 3-14.08
Irsai Oliver
130-153 18-22.08
Muscat iantarni
250-300 15-23.08
Rannii Magaracea
200-240 20-25.08
Cardinal
210-340 15-28.08
Regina viilor
220-320 24.08-3.09
Leana
195-215 25.08-15.09
Chasselas dore
130-155 1-19.09
Alb de Suruceni
280-300 15-27.09
Muscat de Hamburg
250-320 15.09-6.10
Coarn neagr (Moldavski)
179-223 10.09-9.10
Chismis moldovenesc
800-1500 15.09-16.10
Dekabriski
285-302 15.09-2.10
Moldova
200-320 20.09-25.10
Caraburnu
340-460 25.09-15.10
128
Conform metodei parcelelor de control, roada se apreciaz la 3-5 % din
butuci. n plantatia viticol se aleg parcele de 5-10 butuci, la care se numr
strugurii, calculnd apoi numrul mediu la un hectar si pe toat suprafata
ocupat de acest soi. Aceste date sunt nscrise n registre speciale, pstrate n
gospodrie, de care se vor conduce n anii urmtori.
Tabelul 6.2.2. Planul-gra+c de recoltare a strugurilor pentru mas din
gospodrie
Soiul, lotul, tipul
recolt!rii
Termenul
recolt!rii
Necesarul zilnic
Total soiuri de
mas
Muscat iantarni
Leana
Moldova
...
Recoltarea se face n momentul cnd continutul de zahr si acizi n bobite
atinge un anumit nivel. La vi+a de vie deosebim maturarea ziologic) 'i teh-
nologic). Bobitele ating maturarea fziologic atunci, cnd continutul de zahr,
substante colorante, aromatice n ele, este absolut, iar semintele sunt maturizate
complet, find de culoare cafenie. Ulterior continutul de zahr nu sporeste, iar
din pedunculul bobitelor dispare amidonul. n aceast perioad concentratia
zahrului poate spori pe baza reducerii continutului de ap (bobitele se oflesc).
Aceasta deja coincide cu perioada de rscoacere a bobitelor.
Maturarea tehnologic este conditionat de continutul chimic (glucide si
acizi) al bobitelor. Strugurii soiurilor de mas acumuleaz la momentul recolt-
rii 120-180 g/dm
3
zaharuri si 5-8 g/dm
3
aciditate titrabil.
Soiurile de mas sunt caracterizate de indicele glucoacidimetric (IGA), care
reprezint raportul dintre continutul de zaharuri si aciditate titrabile exprimat n
acid tartric. IGA este considerat optim dac) e cuprins de valori ,n limitele de
20-22 unit)+i.
129
nceputul culesului se determin organoleptic sau cu ajutorul analizelor. Strugurii
de mas deja maturati au gust plcut (continutul minim de zahr de peste 120 g/dm
3
,
iar aciditatea titrabil 5 g/dm
3
); bobitele devin moi, la desprindere pernuta rmne pe
pedicel (codit), au culoarea caracteristic soiului, uniform pe toat suprafata.
Pentru recoltarea strugurilor pentru pstrare ndelungat trebuie asigurate
urmtoarele conditii:
- n timpul recoltrii, sortrii, ambalrii si transportrii strugurii trebuie
feriti de vtmrile mecanice. !tergerea stratului de pruin) de pe boabe are
o in/uen+) negativ) asupra duratei de p)strare. De aceea toate lucrrile
trebuie efectuate tinnd strugurii numai de peduncul (codit);
- dup posibilitate trebuie excluse operatiunile de prisos de ncrcare,
transportare, recldire si contactul bobitelor cu minile lucrtorilor;
- este categoric inadmisibil ca strugurii recoltati s fe lsati sub razele
solare, ploaie, vnt ori peste noapte sub cerul liber;
- la toate etapele, ncepnd cu recoltarea strugurilor si pn la ncrcarea lor n
celulele frigorifce, se cere un control riguros al calittii lucrrilor efectuate;
- recoltarea strugurilor destinati pstrrii ndelungate se face esalonat n
2-3 trepte pe msur ce strugurii ating maturarea de consum;
- recoltarea se efectueaz pe vreme uscat, cnd roua de pe bobite s-a uscat
n afara orelor de arsit. Nu se recomand recoltarea pe arsit sau ceat, ori
dup ploaie. Dac n timpul recoltrii plou se recomand ntreruperea culesu-
lui. Strugurii recolta+i umezi, b)tu+i de v0nt ori ataca+i de grindin) nu se
recomand) pentru p)strarea ,ndelungat).
Recoltarea se efectueaz manual cu ajutorul foarfecelui pentru a detasa
usor strugurele de butuc si pstra stratul de pruin pe boabe.
Strugurii recoltati, sntosi si uniformi dup mrime se aseaz direct n
ambalajele de depozitare nlturndu-se boabele stricate, strivite etc.
Dac nu se ndeplinesc cerintele recoltrii calitative a strugurilor se efectu-
eaz sortarea, cizelarea si calibrarea acestora.
Sortarea se efectueaz conform cerintelor standardului SM-153 refectate
n capitolul 6.1.1. La p)strare se pun doar strugurii de categoria extra 'i I.
Cizelarea const n separarea de pe strugure a bobitelor strivite, atacate de
boli si duntori, oflite etc.
Ambalarea strugurilor destinati pstrrii ndelungate se efectueaz n ldite
care trebuie s fe noi, curate, uscate si fr mirosuri strine. Cele mai folosite
sunt lzile N1-1; 1-2; si 1-3 dup GOST 13359-84, care au capacitatea medie
de 8-9 kg si lzile eurostandard cu capacitatea de cca. 5-6 kg.
Strugurii se aranjeaz n ldite n pozitie nclinat cu codita n sus ntr-un
rnd (fg. 6.1), cu indicarea pe etichete a soiului, categoriei, localittii etc.
130
Fig. 6.2.1. Ambalarea strugurilor
Prer!cirea strugurilor se produce pentru a frna intensitatea respiratiei si transpi-
ratiei lor si activitatea diferitor agenti patogeni. Prercirea se efectueaz n mijloace de
transport care dispun de instalatii frigorifce sau n ncperi destinate pentru acest scop.
Pentru nceput temperatura se reduce pn la 5-8
o
C, dar diferenta dintre
temperatura strugurilor n momentul aducerii lor din cmp si cea de la prercire
trebuie s fe de 8-10
o
C. Dup care se reduce pn la 1
o
C.
Transportarea se face n autocamioane cu frigorifer, mentinnd temperatu-
ra de 0...+8
o
C.
Pstrarea efcient a strugurilor se efectueaz n depozite cu ventilare natu-
ral, cu atmosfer normal si controlat.
P!strarea strugurilor 0n depozite cu ventilare natural! const n depozi-
tarea strugurilor n beciuri, depozite ngropate, n poduri, n hrube etc., care nu
prezint spatii cu instalatii frigorifere. Metoda permite pstrarea strugurilor pn
las sfrsitul lunii decembrie, cnd temperatura afar coboar la 8
o
C - 0
o
C.
n cantitti mici strugurii pot f pstrati cu o portiune de coard de 30-40 cm.
O alt metod ar f pstrarea strugurilor pe rafturi sau ldite n dou rn-
duri, pe fundul crora si deasupra se pune un strat de 2-3 cm de rumegus de
lemn uscat.
P!strarea strugurilor 0n depozite cu atmosfer! normal! const n depo-
zitarea strugurilor n frigorifere. Perioada de pstrare se poate mri datorit fo-
losirii bioxidului de carbon, reglrii temperaturii si umidittii relative a aerului.
Aceast metod este folosit pentru pstrarea strugurilor n cantitti mari pe un
termen mai extins.
131
La momentul umplerii celulei frigorifce temperatura s fe de 5-8
o
C. Ce-
lula cu capacitatea de 70-100 t trebuie umplut n 3-4 zile si ea trebuie s fe
completat doar cu un soi ampelografc. Lzile pe palete sau containere se su-
prapun cte 3-5 pe nltime, lsnd spatii libere de la pereti de 20 cm unde se
amplaseaz bateriile de rcire. Pe centrul celulei se las un culuar de 0,8-1,0 m
si pn la tavan un spatiu de cel putin de 50-60 cm.
Temperatura de pstrare trebuie mentinut la 0-1
o
C, iar umiditatea relativ
a aerului 85-90 %. n aceste conditii soiurile se pot pstra:
2-3 luni: Muscat de Hamburg, Chasselas dore;
3-4 luni: Coarn Neagr, Alb de Suruceni;
4-5 luni: Caraburnu;
5-6 luni: Moldova.
P!strarea strugurilor 0n depozite cu atmosfer! controlat! const n um-
plerea celulelor de pstrare a frigiderului cu diferit amestec de gaze si concen-
tratii diferite, spre exemplu: 3%CO
2
, 5% O
2
, 95% N
2
. Aceasta permite de a
mri perioada de pstrare cu 2-3 luni si de a reduce pierderile de 3-5 ori fat de
pstrarea n atmosfer normal.
n momentul scoaterii strugurilor de la pstrare trebuie de evitat formarea
condensatului (asudarea lor), prin adaptarea treptat la temperatura mediului
ambiant. Strugurii scosi de la pstrare sunt foarte sensibili la vtmri, de aceea
se vor manipula cu mult atentie, find comercializati n 2-3 zile.
132
BI BLI OGRAFI E SELECTI V)
1. Alexandrescu I. C., Oslobeanu M., Gianu L., Pituc P. Mica enciclopedie
de viticultur. Iasi: Glasul Bucovinei, 1994
2. Alexandrescu I., Pituc P., Bbusanu V., Chivu D. Viticultura practic
sezonier (vol. I). Iasi: Danaster, 1998. 500 p.
3. Avram D. Tudosie. Vita de vie rod al pmntului si al muncii. Chisinu:
Universitas, 1992
4. Bratco D., Adsclitei M., Corobca V. Operatii n verde n plantatiile
viticole. Chisinu: ACSA, 2003.
5. Cartea vinifcatorului. / colectiv de autori. Chisinu: Uniunea scriitorilor,
1992
6. Corobca V., Apruda P., Nicolaescu Gh. Afaceri n viticultur. Chisinu:
SFEP Tipografa Central, 2004. -128 p.
7. Corobca V., Nicolaescu Gh. Tierea si formarea vitei de vie. Chisinu:
ACSA, 2002
8. Corobca V. Tehnologia producerii vitelor altoite. Diverse scheme
tehnologice de nfintare a plantatiilor viticole. Chisinu: ACSA, 2002
9. Dejeu L., Georgescu M. nfintarea plantatiilor viticole si ntretinerea lor
n primii ani de la plantare. Bucuresti: Ceres, 1992
10. Dejeu L., Georgescu M., Refacerea capacittii de rodire a viilor.
Bucuresti: Ceres, 1993
11. Georgescu Magdalena, Dejeu L., Lucrri si operatiuni n verde la vita de
vie. - Bucuresti: Ceres, 1993. 61 p.
12. Ghidul viti-vinicol al fermierului. / colectiv de autori, coordonator prof.,
dr. Taran Nicolae. Chisinu: AGEPI, 2003
13. Grape pest management. University of California. 1992. 400 p.
14. Jamba A., Carabulea B. Tehnologia pstrrii si industrializrii produselor
horticole. - Chisinu: Ed. Cartea Moldovei, 2002. - 493 p.
15. Legea Viei si Vinului, 2006
16. Managementul afacerilor mici si mijlocii / colectiv de autori, coordonator
prof.,dr. Rusu Costache, - Chisinu: Logos, 1993.
133
17. Nedov P., Ciobanu V., Degteari V., Apruda P. Protectia integrat a vitei de
vie. Chisinu: ACSA, 2002
18. Oslobeanu M. s.a. Viticultur general si special. Bucuresti: Editura
didactic si pedagogic, 1980. 666 p.
19. Perstniov N., Surugiu V., Morosan E., Corobca V. Viticultur. Chisinu:
FEP Tipografa Central, 2000. 503 p.
20. Perstniov N., Nicolaescu G., Stirbu A.Tehnologia de cultivare a soiurilor de
struguri de mas. // Viticultura si Vinifcatia n Moldova. 2007, nr. 1, p. 10-13.
21. Rapcea M. Pedoampeloecologia baza dezvoltrii durabile a viticulturii
n Republica Moldova. Chisinu, 2004
22. Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova. Chisinu, 2007
23. Tudosie D.Avram. Vita de vie- rod al pmntului si al muncii. Chisinu:
Universitas, 1992. 140 p.
24. Voineac V. Mijloace biologice n protectia integrat a plantelor. Chisinu:
ACSA, 2003
25. Anpya H. Bnnorpanax nosa. Pasmnoxenne n npnnnnxa. (npnnoxenne
x xypnany Omnibus. Knmnnen, 2001
26. Anpya H. Bnnorpanax nosa. 3amnra or onesne n npenrene.
(npnnoxenne x xypnany Omnibus. Knmnnen, 2006
27. Anpya H., Fepesnxon M. Bnnorpanax nosa. Paonnponannte
copra monancxo cenexnnn. (npnnoxenne x xypnany Omnibus.
Knmnnen, 2002
28. xeneen C.R., Cmnpnon K.B. Hponsnocrno crononoro nnnorpaa,
xnmmnma n nsmma. Mocxna: Konoc, 1992.- 176 crp.
29. Kyxapcxn M.C., Mnxanaxe H.H. Texnonornx nosentnannx
nnnorpaa. Knmnnen: Kaprx mononenxcx+, 1985. 310 crp.
30. Hepcrnen H., epenoncxax A., Iyymax u., Mopoman E., Knnrx
H., Kopoxa B. Hpnmenenne perynxropon pocra n nnnorpaapcrne
(pexomenannn). Chisinu: ACSA, 2003
31. Hepcrnen H. . Bnnorpaapcrno. Knmnnen: FEP Tipografa Central,
2001. 500 crp.
32. 3nnnxnonenx nnnorpaapcrna (n 3-x romax). Knmnnen, 1986-1987
33.
http://vine.com.ua
34. www.vinograd7.narod.ru
134