loan Bradu - 14 4NDf8CU

110043
B.C.U. AS

Bucure ti


r
Descrierea CP a Biblotecii Nationale a Romaniei
AMANDESCU, OAN-BRADU
Psihologie medicala /loan Bradu lamandescu-
Bucure ti: lnfomedica, 2005-
3 vol.
SBN 973-7912-50-0
Vol. 1 : Psihologia SanaU1tii. 2005.- Bibilogr.
SBN 973-7912-51-9
159.9.61
2005 - lnfomedica s.r.l.
Psihologie medicala
vol 1 Psihologia Sanatatii
loan Bradu AMANDESCU
SBN: 973-7912-50-0
973-7912-51-9
Toate drepturile rezervate Editurii NFOMEDCA.
Coperta realizata de Gabriel Petrescu
Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata
fara permisiunea scrisa a Editurii NFOMEDCA.
Drepturile de distributie n strainatate apartin n exclusivitate editurii.
Copyright 2005 by NFOMEDCA s.r.l. All rights reserved.
Tehnoredactare computerizata: Editura NFOMEDCA
Bucure ti, $os. Panduri 35, 81. P1B, Sc. A, Ap. 33-
34
T
e
i

./Fax: 0211410.04.10; 410.53.08; e-
mail: redactia@infomedica.ro
www.infomedica.ro
IN F f W t ed i c a
Designi layout: Alexandru Simian
Tipar executat a tipografia NFOMEDCA









Pre f
.
ata
Autorului
#
Dezvoltarea actuaHi a Psihologiei Sanatatii foreaza o!iectul "riului
volu al #trilogiei# Psihologiei $edicale %nue "astrat de noi cu teren gener
ic "entru toate disci"linele co"onent e&.
'utorul cartii de fata %in du!la sa calitate de edic (i "siholog& a"reciaza
#na(terea# (i avantul considera!il al acestei dis)i"line ca fiind rezultatul
i"licarii "rofesionale entuziaste cu aflu* novator (i rezultate "ractice rear
ca!ile a "sihologilor+ fascinati de !ogatia "ro!leelor "use de "atologia
soatica+ un teritoriu ai "utin e*"lorat de ei decat "atologia "sihiatrica.
De fa"t+ ultiele , decenii au fost arcate de a"aritia Psihologiei Sanatatii
- definita de catre $atarazzo %1.8/& ca +o disci"lina creata+ in "riul rand+ "en
tru "sihologi+ cheati sa-(i "una in valoare cuno(tintele teoretice (i a!ilitatile
"ractice s"ecifice in cercetarea (i rezolvarea "ro!leelor "sihologice i"licate in
actul edical#+ cu "recadere din doeniile "atologiei interne %s"ecialitatile
#edicale#& (i e*terne %s"ecialitatile chirurgicale&. 'ceasta #a"aritie# nu re"rez
inta + in fond+ decat o des"rindere %(i a"lificare considera!ila0& din trunchiul
"sihosoaticii+ a unei rauri consacrata cu "rioritate "astrarii (i cultivarii
sanatatii dar care i(i revendica un teritoriu %eel al "ro!leaticii "sihologice a
!olii& "e care "ana atunci 1 1 a!ordau "sihosoaticienii "roveniti in s"ecial
din randul "sihiatrilor dar (i al edicilor generali(ti %e*e"le #de cali!ru# "re
cu 1alint (i 2u!an Plozza&.
)artea de fata trateaza cu arguentele "sihologiei+ originea (i natura co
"ortaentelor fata de sanatate %!une salutogenetice sau rele "atogenetice& ce
stau la !aza "rinci"alelor !oli i"licate in 8/3 din ortalitatea generala de "e
A
glo!. In acela(i ti" ea 1ncearca sa "ro"una solutii "entu o viata "otrivita cu dic-
tonul strao(esc #ens sana in cor"ore sano#+ care sa "erita atingerea unor
va
A
rste
A
a1

ntate.
S"era ca nu nuai edicii+ "sihologii (i studentii facultatilor res"ective
vor a"recia utilitatea acestei carti+ ci (i arele "u!lic+ caruia 1i este+ in "riul
rand dedicata.
Prof. Dr. loan 1radu Iaandescu
14.15.5//6
-

















I. Pers"ectivele a!ordarii "sihologice ale !olnavului de catre edic 1
II. De Ia "sihosoatica Ia "sihologia sanatatii. Scurt istoric. ,
)a"ul de "reocu"ari actuale
PSIH7278I' S'N'9'9II
P':9;'I
Sanatatea uana intre co"ortaente "rotectoare %salutogenetice& 22
i de rise "entru i!olnavire
)a". 1 . Doeniul de "reocu"ari al "sihologiei sanatatii 22
)a". 5. Sanatatea i deterinantii sai !io-"siho-sociali 25
)a". ,. Stilul de viata i sanatatea. Factorii "siho-sociali i
resursele !io"sihologice individuale 37
)a". 4. )onduite salutogenetice i de rise "entru i!olnavire 43
)a". 6. $odelul !io-"siho-social %;ngel& al sanatatii i !olii 57
P ' : 9 ; '' II '
'!ordarea s"ecifica a unor co"ortaente co rise "entru i!olnavire
)a". 1. Fuatul
)a". 5. )onsuul de alcool
)a". ,. 7!ezitatea
)a". 4. Drogurile
)a". 6. 9ul!urarile de son
)a". <. 9ul!urari functionale se*uale "sihogene
67
67
77
88
101
109
116
P ' : 9 ; '' III '

Stresul "sihic - factor odulator co"le* al sanatatii.

)a". 1. )adru conce"tual
)a". 5. )auze "sihosociale
)a". ,. =ulnera!ilitatea "sihica Ia stres
)a". 4. Factorii oderatori %co rol de ta"on& ai i"actului agentilor stresori.
)a". <. $odificarile "atologice induse de catre stresul "sihic.
)a". >. Princi"ii de conduita antistres

15,
15,
141
14>
155
161
171


















?
'










I. PERSPE
EB
-
ELE
-
LUI DE EDIC
Statufind relatia In "lan "sihologic dintre edic (i "acient ca o!iect de studiu a@or+
Psihologia Medicala (i su!raurile sale considerate de noi %Psihologia Sanatatii.
Psihosoatica (i $edicina )o"ortaentala& au In vedere+ In od inevita!il+ analiza
unui vast ansa!lu de atingeri ale "ersoanei !olnavului re"rezentate de i"actul bio
psiho-social al bolii (i care Ii deterina conduita acestuia fafli de medic (i echi"a tera
"eutidi dar (i fafll de rigorile tratamentului !olii care+ adeseori+ Ii mod(ficli via(o i
rela[iile cu cei dinjur. I
"
n plus, acelea i subramuri - cu preclidere Psihologia Sclmzta{ii
- studiali atitudinile individului i societatii fata de sanatate ca i comportamentele
pentru pdstrarea i cultivarea acestuia dar i pe cele cu rise pentru fmbolndvire.
)onsiderand relatia. s"ecifica "rofcsiunii edicale+ dintre edic %sau studentul sta
giar edicinist& (i "acient+ este o!ligatoriu sa entiona fa"tuA ca ea se desfa(7ara
Intr-un don1eniu explicit, tehnic-profesional ( culegerea de date des"re !oala. e* aen
o!iectiv (i investigatii "araclinice. "rescri"tii (i anevre tera"eutice+ recoandftri cu
caracter socio-"rofesional etc.& (i Intr-un domeniu, implicit - psihologic de care se
ocu"a+ a(a cu s-a ararat+ "sihologia edicala dar (i alte disci"line "recu sociologia+
!ioetica+ antro"olgia.
a& Daca+ Insa+ vo "rivi aceasta relatie inter"ersonalft dintre edic (i "a+ i2 nt %:IP
Dr.-Pt& "rin "risa celor trei "lanuriB de desfa(urare a sa- intelcctual+ afectiv (i oral
%cu inevita!ile Intre"atrunderi (i su"er"oza!ilitati& - va tre!ui+ de aseenea. sft izolft
latura tehnica a actului edical de cea "sihologicft+ "rin fi*area ei In "lanul +intelec
tual# al :IP Dr.-Pt %a!solutizatrt+ de altfcl+ de ulti edici+ care ignora as"ectele
eotionalc&+ In ti" ce latura "sihologica a actului edical este i"licata In toate cele
trei "lanuri entionate %laandescu+ 1..6&.
Cnitatca dintre cele doua laturi %tehnicistft (i "sihologica& ale actului edical este o
realitate ce "oate "erite - doar din ratiuni didactice - analiza+ ca (i lnsu(irea lor se"a
rata In anii de forare a viitorului edic (i +du"a aceea??.
!& Indifcrent de deose!irile de nuante. considera eft e*istft un consens de o"inii
#?'utorul s-a ins"irat i a a"licat Ia relatia D.Aintreedic i "acient din su!i"artirea facutft de A. Piaget
%cit. de Po"escu Neveanu& a oricarei relatii inter"ersonale in trei "lanuri de desfa urareE intclectual. afcctiv
si oral.
'







asu"ra necesitatii unei dozari optime intre tiint a i psihologie "entru eel care as"irft
sFt devinft un foarte !un edic+ eliinand doua atitudini e*treeE
- a!solutizarea laturii tehniciste a edicinei+ atitudinea biologizanta "rin con
siderarea !olnavului ca un +a"arat ce necesita re"aratii?? (i "crite ani"ularea lui
+ca o!iect#G
- a!solutizarea laturii "sihologice a actului edical+ atitudinea psihologizan ta
continflnd "rie@dia "edalarii e*cesive "e as"ectul relational %"e ++su!ieHii# actu lui
edical& i a "ierderii sau a negli@arii o!iectului de !aza al relatiei tcra"euticc+
!oala+ cu su!stratul (i ecanisele sale de evolutie.
In sfar i2 Sahleanu i Athanasiu %In +Psihologia "rofesiunii eclicalc#& adaugft In
sfera de "reocu"ari a "sihologiei edicale %P$& (i problematica psihologica a profe
siunii medicate, se"arat de "ro!leatica relatiei inter"ersonale edic-"acient % accasta
din ura fiind - In o"inia noastra- +iezul?? acestei disci"line i "e care autorii entio
nati o clefinesc ca fiind ++draa e*istentei uane "roiectata "e coordonatele !olii+ sufc
rintei+ ortii i interactiunii filantro"ice +antro"ofile?# &.
9otodata+ lncercand o deliitare de esenta+ se "oate s"une ca Psihologia Sdnlitl![ii
i "edicina #omportmnentaltz o"ereaza doinant cu concepte de ordin psihologic
sociologic i filosofic - In ti" ce Psihosomatica utilizeaza argumente predominant
tiziologice i patofiziologice, toate trei aHionand cu o"eratori res"ectivi asu"ra datelor
furnizate de o!servatia clinica.







II.
DE
- - -
Til . SCUR T 1ST
- -
PUL DE PRE

$edicina actuaHi se 1ndrea"ta s"re o orientare "sihologidi+ aCit 1n "rivinta a"recierii
factorului psihologic ca agent etiologic %factor de rise sau declan(ant& 1n a@oritatea
!olilor soatice %#fizice#& "lurifactoriale+ dit (i 1n cea a considerarii lui ca agent ...$ tnzi
z.or de stznlitate% %fie e*clusiv -1n cazul "sihotera"iei- fie+ eel ai adesea+- ad@uvant Ia
tera"ia edicaentoasa ori de alta factudi&.
A
In "lus+ ratiuni etice - legate de "astrarea denitatii oului suferind+ adeseori tor-
turat %fizic (i "sihic& de catre !oala- au i"us considerarea atenta a diensiunii "siho-

Iogice a actului edical centrat "e relatia dintre edic %inclusiv "ersonalul de lngri@ire&
(i "acient % adeseori (i cu failia acestuia&. in acest conte*t de infuzie in "ractica e
dicala a unor conce"te "sihologice (i sociologice au a"arut in "lanul "regatirii didactice
a studentilor edicini(ti+ dar (i al celor de Ia facultatile de "sihologie+ doua disci"line
de interferenta intre edicina (i "sihologieE psihosomatica, cores"unzfd interrelatiei
dintre "sihic (i cor"+ a"rofundata Ia nivel de ecanise "sihofiziologice - (i psiholo
gia medicaHi %P$&+ a*ata "e studierea "ro!leelor "sihologice "e care o !oala soa
rica le "une !olnavului+ inclusiv %(i In s"ecial& relatia sa In "lan "sihologic cu edicul
(i echi"a tera"eutica.
:eferitor Ia conceptia psihosomatidi, adisa cvasiunani ca !aza teoretica a
a!ordarii !olnavilor in cadrul diverselor s"ecialitati edico-chirurgicale+ se cuvine sa
entiona fa"tul ca edicina conte"orana a asiilat+ de cfiteva decenii+ aceasta con
ce"tie+ fa"t ce "erite edicului "ractician soatician sa evalueze implica[iile etiopoto
genice alefactorilor psihologici In a"aritia (i evolutia unor !oli soatice %in "riul rand
cele "sihosoatice& dar (i sa trateze - In liitele co"etentei sale - anifestrtrile "sihi
attIice dintr-o serie de !oli soatice %tuori cere!rale+ endocrino"atii etc.&+ a!ordand
cauzele soatice ale acestora.
A
Intrucfit tulburarile patologice psihice sunt a!ordate din "unct de vedere diagnos-
tic (l tera"eutic de catre "sihiatri - failiarizati cu notiuni de "sihologie generala (i+ ai
ales+ cu acelea de "siho"atologie (i "sihofaracologie - este firesc ca edicii soati
cieni - de Ia edicii de failie (i interni(ti+ "ana Ia cei din s"ecialitatile chirurgicale -
sa trateze confor "regatirii lor de s"ecialitate ultitudinea de !oli soatice+ avand lnsa
datoria oralrt (i "rofesionala de a considera intr-un od avizat i"licaJia cauzalrt %eti
ologica& a factorului "sihologic In !olile "e care le trateaza+ ca (i i"licatiile "siholo
gice %soato-"sihice& ale acestor !oli asu"ra "sihisului !olnavilor afectati. 'daugand
la aceste +datorii "sihologice# fata de !olnavii soatici problemele pur psihologice
care apar inerent in cadrul relatiei dintre medic i pacient, ca (i diversitatea tdisa
turilor de personalitate ale acestuia din unna+ intra astfel In doeniul de aHiune al
"sihologiei edicale.
Pute o!serva+ a(adar+ di "regatirea "sihologica a edicilor soaticieni devine o
"ro!lea serioasa+ careia lnvataftul edical a lnce"ut sa-i acorde atentia cuvenita In
tarile dezvoltate+ In s"ecial 'nglia+ ;lvetia+ 8erania+ 7landa+ S"ania (i tarile scandi
nave (i sau SC' (i Aa"onia. in "lanul didactical "regatirii viitorilor edici+ se rearca
includerea unor cursuri (i lucrari "ractice de Psihologie $edicala "c durate de studiu
variind lntre 6 seestre+ In tari "recu ;lvetia+ i 2 seestre In Cngaria ( curs sa"ta
fal + lucrare "ractica sa"tafal+ adica de 4 ori ai ult dedit In :oania. unde
s-a reu(it+ totu(i+ introducerea du"a revolutie a acestei disci"line In lnvataantul edi
cal&.
Cn "roces siilar+ de a se acorda mai multli atenfie problemelor psihologice ale
holnavilor somatici, se inregistreaza in randul psihologilor clinicieni care au realizat+ de
circa doua decenii. fa"tul ca o direHionare a lor e*clusiva s"re lngri@irea !olnavilor
"sihiatrici nu le e"uizeaza "osi!ilitatile tera"eutice carora ei le-ar "utea da o utilizare
o"tiala In cadrul "rograelor counitare de odificare a co"ortaentelor cu rise
"entru !oala ale unor !olnavi+ In s"ecial "sihosoatici+ cazuti "rada unor adevarate vicii
"recu fuatul+ e*cesul de a0cool+ e*cesul de alientatie %sau ali ente nesratoase &+
sedentarisului (i lnclinatiei catre drog.
De altfel+ 'sociatia Psihologilor 'ericani considera Psihologia )linica a Sanatatii
(#linical &ealth Ps'cholog'( dre"t o adevarata +s"ecialitate "entru secolul KKI??
%)Lnthia 1eAar&. iar 'sociatia Psihologilor )anadieni regreta a!ordarea tardiva de catre
"sihologi a "rohleaticii !olilor ??fizice?? ( soatice &+ res"onsa!ila de decesul a 80o/r ,din
"o"u2Hia glo!ului.
Din "acate. In ultiele dourt decenii a a"arut o dis"uta de ta*onoic dintre disci
"linele des"rinse din trunchiul Psihosoaticii %Psihologia $edicala. Psihologia
Sanatatii+ $edicina )o"ortaentala&+ care revendica. fiecare "entru sine. conce"tele+
care - se aplica bolnavilor somatici analizati din perspectiva hio-psiho-sociala a
sanatatii (i a holii+ %odelul ooni al 8 ;ngel& ca (i din cea a relatiei lor cu edicul
(i cu echi"a de lngri@ire.
+PrestidigiuHia# cu care autorii conte"orani %englezi sau aericani& au lnlocuit In
anii ?8/ ai sec KK Psihologia $edicala cu doua denuiri actuale- Psihologia Sanatatii
!Health Ps"cholog"# !HP# i Medicina $omportamentala !M$# - ne-a o!ligat Ia o
"rudcnta i riguroasa deliitarc a doeniilor constitutive %uneori greu de disociat ale
fiecareia dintre cele doua disci"line& dar nu a reuit sa ne convinga de utilitatea
renuntarii %a tennenul de Psihologie Medicala, deoarece. considera ca tot acest Mast
teritoriu - cu"rinzand "ro!lee de interferenta dintre edicina (i "sihologie - "oate fi
&olno)ii son*rici = !olnavi cu sufcrinte .Aizicc#. cor"oralc. din docniul "atologici interne %
..edicalc#& i e*terne %chirurgicalc&. lncadararea didacticil.ln aceasta categoric se face #"re < 1 #c difcrentiD
de $+o$nol,ii psihiutrici, CL !oAi "sihice. studiai de catre "sihiatrie.
6
eel ai !ine desenat "rin sintagma &'aspecte psihologice ale medicinei' ( e-primat{i
lapidar ca Psihologie Medicala#(
9oate aceste as"ecte "sihologice fac referire Ia cele doua entiCiti a@ore antagonice
c?1lreforeaza o!iectul de studiu %(i de "ractica& al "rofesiunii edicale.
sanatatea "ro"usa de noi s"re a!ordare "sihologica de ditre Psihologia
Sanatatii (i
boala %asu"ra direia a "ro"us sa-(i centreze "reocu"arile $edicina
)o"ortaentala.
Scindarea Psihologiei $edicale In cele doua rauri entionate nu "oate eluda fa"
tul ca o serie de "ro!leatici+ ca de e*e"lu stresul "sihic sau co"ortaentele de rise
"entru !oaliEi sunt coune+ su"er"oza!ile- dar cu alte accente- atat Psihologiei Sanatatii
cat (i $edicinii )o"ortaentale. 9re!uie sa su!linie (i fa"tul ca dis"utele cu "rivire
Ia nuele care tre!uie sa-l "oarte acest doeniu interdisci"linar nu tre!uie sa "riveze
cor"ul edical sau al "sihologilor clinicieni %ca (i al studentilor edicini(ti sau "siho
logi& de "osi!ilitatea lnsu(irii unor notiuni ce se lnscriu+ cu foarte "utine e*ce"tii+ In
aceea(i "ro!leatidi %ai sus entionata&+ indiferent de nuele disci"linei care le
revendica a"artenenta.
Din acest otiv+ vo "rezenta aceasta "ro!leatica su! fora unor ca"itole a caror
gru"are se constituie doeniul de definitNe al Psihologiei Sanatatii+ $edicinii )o"or
taentale dar (i al Psihosoaticii "e care o considera ca cea de-a treia co"onenta a
Psihologiei $edicale %de(i+ a(a cu se va vedea din scurtul istoric asu"ra a!ordr1rii
"sihologice a !olnavilor soatici+ terenul de "sihosoatidi a "recedat "e eel de
"sihologie edicala&.
Prin urarea+ ca o reflectare a unei conce"tii "ersonale a autorului lucrarii de fata+
Psihologia medicala constituie un ansamblu de domenii care studiaza aspectele psi
hologice ale bolilor somatice !fizice#( 'ceste doenii+ ce re"rezinta continutul de "re
ocu"ari al "sihologiei Illedicale+ sunt uratoareleE
I. Psihologia sanatatii)
#um putem rlinulne slinlito.'i.
I. forarea unor de"rinderi (conduite( salutogenetice
/. stresul psihic - "rivit ca o "rovocare din "artea ediului natural (i social -
necesitand eforturi de ada"tare+ uneori soldate cu +costuri# re"rezentate de +!oli (i
nefericire# %SelLe&
,. conduitele de rise "entru l!olnavire %conduite nocive "entru sanatate =
"atogenice&- e*. fuat+ alcool+ droguri+ etc.
%%( Psihosomatica)
#um ne fmbolrulvim datoritli stresului i cum putem set0$ evitc,1nzsau sd0i ani
hi$tun efectele.
4. aHiunea inductoare de tul!urari "atologice ( ac[iunea patogenetic21( a facto
rilor psihici e*ercitata asu"ra cor"ului %soei& = tul!urari (i !oli "sihosoatice+
analizate Ia nivel de mecanisme psihoneuroendocrine i imune
r
6. rilsunetul psihologic a$ bolii smnatice %tul!urari soato-"sihice+ adica
reaHii eotionale (i co"ortaentale sau chiar sindroae "sihiatrice reactive Ia
disconfortul soatic i situatia de !olnav &.
<. 9rataentul siultan %"sihologic (i edicaentos& al !olilor "sihosoatice.
%%%( Medicina $omportamentala
#um ne cmnportttm c[md suntem bo$navi.
>. rasunctul !olii+ ca situatie de impas esential, asu"ra vietii !olnavului cu
afcctarea calitatii vietii acestuia O situatiile !olnavului ca "urtator a0 unui statut
social s"ecific
8. relatia dintre medic i bolnav cu consecintele ei In ra"ort cu co"lianta
tera"cutica %aderenta Ia trataent&+ efectul Place!o+ etc.
.. co"ortaentul diverselor subpopulatii de bolnavi din "unct de vcderc al
varstei+ se*ului (i natura diverselor !oli.
2. SCURT ISTORIC ASUPRA
DISCIPLINELOR DE INTERFERENJA
DINTRE MEDICINA $1 PSIOLO!IE
A( DEZVOLTAREA PSIHOSOMATICII (LA iNCEPUT
A FOST PSIHOSOMATICA !}
Dualisul cartezian %+$aterie (i S"irit??& s-a "ro"agat In gandirea edicala+ difc
rentiind !olile intale de cele soatice de o aniera care tindea sa infire viziunea
hi"ocratica ce sustinea unitatea (i interde"enden" dintre cele doua +co"artiente# ale
fiintei uane. ' e*istat o latura "ozitiva a acestei diferente deoarece - In zilele noastre+
dar (i In ura cu diteva secole - a devenit din ce In ce ai greu "entru un edic sa
cunoasca+ lntr-un od eficient "entru !olnavii sai. a!ele categorii de !oli+ iar con
secintele unei astfel de con(tientizari se vad In zilele noastre+ cand "sihiatria cste net dis
tincta de restul s"ecializarilor edico-chirurgicale+ %soatice+ +ne"sihiatrice# &.
In acela(i ti"+ a devenit tot ai clar fa"tul ca suferintele In "lan "sihologic "ot srt

genereze nu nuai !oli "sihice+ ci (i !oli soatice %denuite "sihosoatice&+ dar (i crt
anuite boli somatice, ca de e*e"lu tuorile cere!rate+ insuficientele de organ
%he"atica+ renala sau chiar res"iratorie (i cardiaca& pot antrena tulburari psihice
importante %ergfind "ana Ia stari delirante sau coatoase&. - +
Intr-o astfel de "erioadrt+ situata lntre sfar(itul sec. KIK (i lnce"utul sec. KK+ a luat
na(tere "edicina Psihosomaticli ce (i-a revendicat sursa "riara In coala din Pos a lui
Hi"ocrate (i care+ ulterior+ a l"ruutat terenii de s"ecialitate %cu ar fi eel de "siho
soatica utilizat de Heinroth "entru tul!urarile sonului& din randul conce"telor "sihi
atriei doinata de gigantul Freud (i elevii sai dar (i de alte ari "ersonalitttti cu du!le
valente - de edic (i "siholog.

.



-
9
>
=iziunea "sihanalitidi a i"regnat "sihosoatica "rintr-o tendinta de a se
e*"lica !olile "sihosoatice "rin cauze e*clusiv "sihologice fara a se considera In
++Q
od co"etent !aza !iologica %adesea oleculara& a unor !oli e*tre de ras"fdite
1astul !ron(i)+ !oala coronariana+ !oala ulceroasa+ reuatisul inflaatorE "oliartrita
reuatoida+ s"ondilita anchilozanta etc.&. / astfel de e*agerare a constituit-o +li!a@ul
si!olic al organelor# care- du"rt ce define(te In od convingator tul!urarile "sihoso
atice de conversie %e*istente "rioritar la isterici& - e(ueaza In ridicol atunci dind
lncearca sa e*"lice astul !ron(ic+ !oala cu su!strat genetic+ arReri iunologici (i
cauze "erfect deliitateE alergenii. ;*"licatia +si!olica# a astului este data "rin frus
trarea co"i lului de dragostea aterna+ resitita In ti"ul coitului cu"lului "arental (i
trans"usa si!olic Ia nivel !ron(ic "ro"riu "rintr-un s"as generator al crizei de ast
%fftra coentarii.ln sec. KKI0&. De aseenea+ o e*agerare a constituit-o tentativa %dealt fel
"lauzi!ila0& a autoarei+ cele!ra In luea "sihosoaticii+ Flanders Dun!ar+ de a afilia
fiecareia dintre !olile "sihosoatice un anue ti" de "ersonalitate+ fa"t ce negli@a+
lndt din start. e*"erienta edicilor ne"sihiatri %++soaticieni#?& care lngri@eau !olnavi

afectati de eel "utin 5-, holi "sihosoatice asociate %de e*. ast+ ulcer+ hi"ertensiune
arterial a&+ ceca ce ar fi condus la un a!erant +tri"lu ti"# de "ersonalitate. 'ici s-ar lnscrie
(i teoria conflictelor s"ecifice ca"a!ile sa gru"eze aceste !oli "sihosoatice+ "recu
hi"ertensiunea arterialrt+ teorie ela!orata de 'le*ander+ care nu "utea e*"lica de ce
oaenii atlati In situatii contlictuale aseanatoare fac alte !oli sau raf neafectati din
"unct de vedere "atologic.
9otusi. aceste din ura doua teorii au eritul - relevat de cercetarile din ultiele
decenii - de a sesiza cele doua co"onente aflate in dis"uta "e terenul intluentei fac-
torului "sihologic asu"ra organisului uanE col.fzgura[ia (pattern0ul( agen[ilur stre
sori - studiata in "rezent de cFttre e"ideiologi+ "sihologi (i sociologi - (i vulnerahili
totea psihicd (. ide organ(fa[d de stres, lnscrisa in varia!ilele de "ersonalitate ale indi
vidului afectat.
Prin urare+ a(a cu nici )olu! nu (i-a atins tinta calatoriei sale - dcEGco"crinA.
insa. 'erica - atat Fl. Dun!ar dit i A. 'le*ander ii regasesc o "arte din teoriile
lor intr-o serie de conce"te "sihosoatice conte"orane "recu ti"ul co"orta
ental ' descris de :osenan (i Friedan %in "rezent avfd o s"ecificitate ai redusa+
nu nuai "entru !oala coronariana+ ci (i "entru ulte ale tulhurari (i !oli "sihosoa
tice& sau factorii de stres "rofesional "ostulati de ParaseR (i 9heIell - ca favorizand
infarctul iocardic - su! fora varia!ilelor de control decizional scazut (i su"ralndir
carea uncii+ In conditii de onotonic a efectuFtrii sarcinilor de serviciu.
/ altFt confirare a teoriei contlictelor s"ecifice a lui 'le*ander o constituie (i "at
tern-ul horn1onal s"ecific diferitelor ti"uri de eotii - cu i"act soatic s"ecific
horonilor res"ectivi - eel ai cunoscut fiind efectul de"riant asu"ra iunitatii
e*ercitat de cortizolul crescut In cursu0 stari lor de"resive.
A
Intrucat aceste e*e"le se refera Ia doeniul Psihosoaticii - a*at "e ecanisele
"atogenezei "sihogene- se "oate 1ntelege de ce+ data fiind enora diversitate a situa
tiilor stresante ca"a!ile sa i!olnaveasca +la un oent dat# organisul uan+ acesta



-
9
r
este afectat nuai Ia nivelul unor organe +fragile?? care canalizeaza Iocalizarea efectelor
stresului "sihic+ generand a(a nuitele !oli "sihosoatice.
In acela(i ti" s-a conturat cadrul "sihologic al relatiei dintre edic (i "acient- ca
eleent constitutiv al actului edical enit sa faciliteze sau sa i?ntarzie vindecarea.
;*tensia cadrului de studiu al acestei relatii "rin a"elul Ia alte disci"line uaniste "re
cu sociologia edicala+ !ioetica+ antro"ologia+ etc. a condus Ia des"rinderea din
doeniul Psihologiei Sanatatii a unei noi disci"line centrata "rioritar "e :elatia inter
"ersonaHi dintre edic (i "acient dar (i "e diensiunea "sihosociala a ti"urilor de con
duite ca"a!ile sa genereze l!olnaviri sau "e co"ortaente nocive "entru sanatate+
ca"a!ile sa aduca organisul uan In contacte cu "uternice no*eE tutunul+ alcoolul+ ali
entele !ogate In grasii+ sedentarisul etc.
'ceasta adevarata +)oasta a lui 'da# -de sorginte "sihosoatica a fost denuita
Psihologie Medicala In tarile ;uro"ene+ ai "utin i?n ;lvetia+ unde s-a creat un teren
echivalent+ $edicina PsihosociaHi.
Pentru cei interesati de istoricul Psihosoaticii recoanda o inegala!ila ono
grafie - nu nuai su! as"ect docuentaristic - ela!orata i?n 1*++ de ,aleanu i -aniel
- ;leente de "sihosoatica feinina+ ;d. $edicala+ 1ucure(ti.
B. APARITIA PSIHOLOGIEI MEDICALE
$1 METAMORFOZELE El SEMANTICE
)artea de fata i?ncearca sa "rezinte eleentele constitutive ale Psihologiei $edicale+
denuita+ %s"re sffrr(itul sec. KK+ In ;lvetia (i 8erania& $edicina Psihosociala+ In
zilele noastre+ +dis"aruta din "unct de vedere seantic# (i i?nlocuita cu Psihologia
Sanatatii. 'ceasta noua eticheta data Psihologiei $edicale- du"a o liitare conce"tua la
Ia studiul co"ortaentelor %de aici (i un alt teren+ +$edi.cina )o"ortaentalrt# &
i"licate In "rezentarea (i redo!andirea sanatatii confor $. 1rouchon-SchSeitzer (i
:. Dantzer+ % 1..4& - a@unge sa-(i ane*eze teorii a"artinfd+ i?n tre)2tt+ Psihologiei
$edicale sau $edicinii Psihosociale+ i?n lucrari ai recente de Psihologia Sanatatii+ %In
diferite variante de titluri& ela!orate de Sarafino % 1..6+ 5//6&+ Aane 7gden. 5///+ David
$arRs + 5//5+ Paul 1enett+ %5///&(i $ichelle )rossleL+ %5// I&+ etc..
Pfa Ia enuerarea "rinci"alelor eleente de continut ale acestor (tiinte de inter
fata dintre Psihologie %dar (i Sociologie& (i $edicina+ vo ai face doar dlteva re



-
9
arci+ tot cu caracter istoric asu"ra acestei evolutii.
)el ai i"ortant oent al evolutiei Psihologiei $edicale+ centrat "e relatia In
"lan "sihologic dintre edic (i !olnav+ ni se "are acela care a condus Ia a"aritia
$edicinii Psihosociale. )a sa fi ai e*aHi+ se "oate s"une ca aceasta din ura re" e
zinta o a"lificare+ ai ales i?n "lan social+ a eleentelor constitutive ale Psihologiei
$edicale %P$&.
'stfel+ "erioada de +lntlorire# a P$+ cu e*tensie ra"ida su! ra"ortul a!ordarilor teo
retice %(i ai "utin din "unct de vedere al a"licarii "ractice a acestor conce"te&+ a durat
"fa s"re anii ?8/+ cfd dezvoltarea uria(a+ ca (i recunl(terea oficialrt a acestei disci-



-
9

B.C,U q
Eu :.

-- ..
"line a condus- i?n od "arado*al- la +dis"aritia ei seantidi# "rin inlocuirea denuirii ei
- eel "utin in ;lvetia (i 8erania - cu aceea de $edicina Psihosociala iar in CS'+
'nglia+ 7landa+ S"ania+ tarile scandinave (i alte tari cu aceea de Psihologia Sanatatii+
au ai s"re zilele noastre de $edicina )o"ortaentala.
Sa ne e*"lica. 7daHi cu ras"andirea conce"tiei "sihosoatice in randul cor"ului
edical+ legata de eforturile unor re"utati autori "recu .( Alexander, /l( -unbar,
/rench, 0ourils1", 2ipo3s1i, von 4ex1ull, 0lotz, 5(P( Schneider, A( Ha"nal, 6(
Heim etc.+ o iediata consecinta a acestei reconsiderari a interventiei factorului "sihic in
etio"atogenia !olilor soatice a fost aceea a studierii influentei pe care o are cli
matul psihic al relatiei dintre medic i pacient asupra evolutiei bolii) frenator sau
accelerator in "rocesul vindecarii. / i"ortanta ca"itala in aceasta directie au avut-o
lucrarile lui Michael 5alint %lucrarea sa de ca"atai +9he Doctor+ his Patient and the
Illness#&G acesta a initiat o adevarata doctrina a intros"ectiei (i eticii asu"ra relatiei
edic-"acient cu rol de catharsis "entru edicii care se i"lica eotional intr-un od
"lin de o reaHi a!negatie in tratarea "acientilor "e care ii au in gri@a.

Parcurgand - din "unct de vedere eotional+ alaturi de !olnavi - druul s"re vin-
decarea acestora sau trecerea lor in neant %in cazul incura!ilitatii&+ edicii au ince"ut sa
gaseasca ras"uns la ulte intre!ari des"re ce este !ine (i ce este rau in odul cu ei se
co"orta cu "acientii lor+ dincolo de sfaturile edicale "ro"riu-zise acordate.
2uand in consideratie toate aceste "ro!lee- ce vizeaza in ultia instanta autoana
liza vietii eotionale a edicilor izvorata din i"licarea lor afecti va in tratarea
"acientilor - 5alint a i!teeiat gru"urile care ii "oarta nuele+ reu(ind sa atraga o
ultie de aderenti intr-o activitate cu caracter de intruniri "eriodice cu ari !eneficii in
"lan "sihologic %verita!il catharsis colectiv& (i etic "entru edicii "artici"anti.
Clterior+ "rin activitatea unuia dintre elevii lui 1alint+ 5oris 2uban-Piozza, aceste
gru"uri - initial forate din edici generali(ti (i conduse de catre un "sihiatru sau un
coleg cu e*"erienta gru"urilor 1alint - (i-au Hirgit co"onenta+ prin cooptarea la dis
cu[ii 3i a studen[ilor medicini3ti sau a asistentelor medicale !modelul Ascona#( iar ulte
rior (i a membrilor familiei bolnavilor !modelul Monte ,erita#(
"
In s"iritul acestei tendinte de atragere a unor forte uane (i foruri organizationale
%din afara relatiei strict duale dintre edic (i "acient& in serviciul "roovarii sanatatii
!olnavilor+ inclusiv in studierea interventiei factorului social in "atogeneza - se inscriu
"reocu"arile altor autori elvetieni de "restigiu "recu 6dgar Heim, .(P( Schneider,
.urg 7illi i $laus 5uddeberg care se nuara "rintre "rinci"alii fondatori ai noii
ra uri edicale de interferenta cu "sihologia (i sociologia+ Medicina Psihosociaia, %o
alternativa ta*onoica a actualei edicini co"ortaental e&+ des"rinsa din trunchiul
Psihosoaticii+ ca un doeniu interdisci"linar enit- in liniile sale cele ai generale - sa
o"tiizeze relatia dintre edic (i echi"a de ingri@ire+ ca (i cu failia sau factorii
sociali care au tangenta cu tratarea !olnavilor considerati ca e!ri ai unei societati
care tre!uie sa se sita solidara cu oul aflat in nevoie %+$ensch in Not#&.

< .
$( PSIHOSOMATICA iN PREZENT
:evenind la Psihosoatidi %PS&+ - la dindul ei- aceasta a evoluatE
In "rofunzie- "rin caracterul (tiintific al cerceHirilor lntre"rinse la nivel de
!iologie celulara+ asu"ra ecaniselor "sihoneuroendocrine (i iune ca (i a
odificarilor "r!duse de stiulii "sihologici %In s"ecial stresul "sihic& la nivel de
!iologie celulara.
In su"rafata- "rin +infiltrarea# In toate s"eciaiiHitile edicale clinice.
Din acest otiv+ 5uddeberg i colab( %n 1**8 au evidentiat fa"tul ca domeniul
medicinii psihosomatice a inceput sa se diferentieze in sectoare ce re"rezinta a"li
catia conce"tiei "sihosoatice %inclusiv a etodelor diagnostice (i+ ai ales+ "sihote
ra"eutice a*ate "e etiologia "sihogena (i reculul soato-"sihic al !olii "sihosoatice &
in cadrul diverselor s"ecialitati edico-chirurgicale. 'utorii e*e"lifica aceste ramuri
ale ,Psihosomaticii Speciale' "rinE PS iunologica %"sihoneuroiunologia - fondata
de 9( Ader in 1*:1# reuatologica+ ginecologica+ oncologica %"sihooncologia&+ etc.
fn 1**:, "rin a"antia In li!a engleza a lucdirii noastre
+PsLchoneuroallergologL#+ s-au "us !azele Psihosoaticii 'lergologice+ iar In anul
;<<< a realizat o alta "reiera internationala + alaturi de ). -ragomirescu i ".
Popa-,elea, "rin editarea lucrarii intitulate +Diensiunile "sihologice ale actului
chirurgical# ce re"rezinta o verita!ila "sihosoatica chirurgicaCi.
Desigur+ vor continua sa a"ara (i alte su!diviziuniB ale Psihosoaticii+ adevarate
+filiale# In randul s"ecialitatilor clinice ale asistentei edicale+ otiv "entru care autori
"recu Hoffmann i Hochpfel sau Studt i Petzold utilizeaza terenii de ,psihoso
matica generala' i ,psihosomatica speciala' %aceasta din ura cu"rinzfd "atologia
"sihosoatica la nivelul fiecarui a"aratE locootor+ res"irator+ cardiovascular+ genito
urinar etc.+ ceea ce echivaleaza cu diferitele su!rauri ale "sihosoaticii& Noi a con
siderat ai "otrivit "entru aceasta din ura terenul de Psihosoatica '"licata E dand
acest nue (i Societatii cu acela(i nue lnfiintata In luna octo!rie a anului 5//6
%Societatea de Psihosoatidi '"licata (i $edicina )o"ortaentala din :oania &.
;videntierea legaturii dintre anumite comportamente nocive pentru sdndtate, inc$u siv
lipsa de comunicare a unor indivizi 3i cre3terea incidenfei i severit{lfii bolilor Ia
ace(tia+ a constituit o alta "reocu"are de !aza a Psihosoaticii care (i-a structurat
nueroase etode de interventie "sihotera"eutica de ti" cognitiv-co"ortaental.
fntrucat+ lnsa+ la baza comportamentelor cu rise de fmbolnavire (tipul 4, )+ supra
alimentafie, fumat etc.( stau+ In "riul rand+ cauze de ordin "sihologic- cu "unct de "ie
care din sfera "ersonalitatii unui individ+ inclusiv tarele sale ereditare - Psihosoatica
(i-a "relungit antenele In doenii legate de "sihologia co"ortaentala deta(and din
* :ecent a"aruta onografie +NeurogastroentorolgL# %5//6& su! red. D.2. Duitra cu
'

< .

sfera sa de "reocu"ari actuala disciplinii a "edicinii #omportamentale, iar studiul5no

dalita+ilor de educare salutogenetica, In s"iritul cultivarii sanatatii indivizilor sanato i
+ ( Q i redo!andirii acesteia de catre !olnavi+ a solicitat notiuni i odalitati de aHiune din
doeniul "edagogiei. S-a i"us+ astfel+ ca necesara des"rinderea din trunchiul
Psihosoaticii a unei rauri noi+ distincte+ a"aruta In @urul anului 1.8/ i denuita
,Psihologia Sanatatii' care trateaza cu "redidere !azele "sihologice i "edagogice ale
co"ortaentelor sanogenetice+ dar i factorii de rise "entru l!olnavire.

i Psihosontatic
! clasica
. . . . . . . .
P#i$ol ia
Me%i& a a
Arnplilicarca rclatici medic-pacicnt
Medicina
Psihosociala
Psihosoatica
n1oderna
Psihologia
sanaHitii

$edicina
)o"ortaentala
Figura 1
'cest verita!il +!alet# realizat de etaorfozele seantice ale unor rauri ale "si
hosoaticii care trateaza - su! denuiri succesiv odificate "e "arcursul a 5-, decenii
- acelai continut de probleme "oate fi re"rezentat lnfigura I ce rezua o"inia noas-
tra
%,%
,%

,
aceast a
v
"nvta
v
.
Du"a o astfel de o"eratie de e*tragere a celor doua noi disci"line din sfera notiona la
i de "reocu"ari a "sihosoaticii - Psihologia $edicala i Psihologia Sanatatii - a
"ro"us ca vechiul teren de Psihologie $edicala sa devina o notiune de a*ia ge
neralitate In ceea ce "rive te doeniul de interferenta lntre edicina i "sihologie %cu
e*tensie i In sociologie&+ care sa cu"rinda cele , doenii interrelationate %"sihosoa
tica+ "sihologia sanatatii i edicina "sihosociala&. Dintre care Psihosomatica ar ura
sa se ocu"e cu "recadere de studierea ecaniselor "rin care e*citantii "sihici+ cu
valoare si!olica %senificatie nociva sau !enefica& - sunt convertiti+ "rin ecanise
"siho-neuro-endocrino-vegetative i iune+ In stiuli ca"a!ili sa odeleze In sens
negativ %"atogeneza& sau "ozitiv %salutogeneza+ recu"erare& activitatea "sihica i soa to-
viscerala a organisului uan.
Fara a ai relua "rinci"alele o!iective ale celorlalte doua disci"line "rezentate In
cadrul "aragrafului II ' + ",+ res"ectiv III "4 vo a"ela la enuerarea acestor o!iec
tive In figura 5.
r < .
<
<
< : :

PSIOLO!IA SANATATII
spontane
1. Comportamente salutogenetice induse (educatie)
autoimpuse
+ atitudini <individuale
tata de .
societate colectlve
efecte
2. Stressul psihic - cauze
coprng
optimism, humor
+autoeficac1tate
trasatun 1munogene
LC, rezistenta
anxietate excesiva
3. Filtre antistres _depresie
LCE
expenenta personala<::!
\
suport soc1al fumat
sedentansm
4 Factor1 de nsc pentru boala -- " ALMEDA supragreutate
SEVEN" excesde alcool
somn redus(7- 8 ore)
absen1am1culu1 deJun
gustarifrecventeintre mese
5. lmplicarea colectivitii O politici fade s n tate
PSIOSOMATICA
MEDICINA COMPORTAMENTALA
. d. . <duala
1
. Factorul psi hie< - dereglare functii. -leziuni
+ restab1llre functu -
vrndecare
2. Sistemele reglatorii: analiza unor mecanisme
sistem <neuro-endocrin
La nivel lmun Hh. stres
celular
1.
R
e

atla me lc-paclent amplificata- model Ascona

2. lndicii de calitate a vietii (QOL)
3. Complianta terapeutica- - parteneriat pentru sanatate
corelate fiziologice
3. !nsertia factori.Jiuio / . refl. conditionate
rn mecamsme patogemce leziuni de organ
asociatii bolnavi
4. Angrenarea suportului socialONG
bio feed-back
4. Psihoterapie somato-psihica
organizatii
internationale
sugestiva
5. Psihoterapii comportamentale\tipuri comportamentaleA $i C
comportament e de rise
Figura /. Principalele obiective ale Psihologiei Siiniitafii, Psihosomaticii i
"edicinii #omportamentale
D. PUNCTE DE VEDERE EXPRIMATE LA ASCONA
MEETING {16.06.00! REFERITOARE LA
TAXONOMIA DISCIPLINELOR DE INTERFERENTA
iNTRE MEDICINA $1 PSIHOLOGIE
Cn sonda@ efectuat de ditre I.1. Iaandescu+ !azat "e "ro"unerea acestuia de a se
considera ca rauri constitutive ale Psihologiei $edicale+ Psihosoatica+ $edicina
PsihosociaHi (i Psihologia )linidi a Sanatatii+ a evidentiat o tendinta neHi a "arti)l
"antilor elvetieni consultati de res"ingere a noilor denuiri ale Psihologiei $edicale
-

13
"rin care se realizeaza o verita!ila ane*are a unor teritorii ale $edicinii Psihosociale
%a(a cu "rocedeaza autorii noilor onografii de )linical Health PsLchologL (i 1ehav
ioral $edicine&. Dintre o"iniile e*"riate a "utea entiona "e cele e*"riate de catre
. . . . , .. . . .
atoru "artici"ant0E
'rthur 9renRel (i-a "rezentat+ dre"t ras"uns+ consideratiile sale asu"ra acestei
"ro!lee e*"use in :ev. PsLchol. $ed.+ 1.8.E Psihologia "edicalii are ca obiect de
studiu fn primul rand relaria dintre medic 3i pacient, dar 3i modul fn care pacientul f 6 i
traie3te propria boalii. Psihologia $edicaHi il invata "e studentul edicinist sa- i
"ercea"a "ro"riile reactii "sihologice in fata !olnavului s"re a se "utea servi de
aceste "erce"tii - con(tientizari ale gandurilor+ sentientelor (i atitudinilor sale - in
unca sa de edic. 'utorul insista foarte ult asu"ra de"endentei su!tile dar foarte
i"ortante care tre!uie facuta intre +instruire# %lnvataant& - adresata in "rinci"al stu
dentilor - (i +forare# %"osi!ila nuai in cursu I "racticii edicale& care se efectueaza
+din ers# %e*"erienta clinica (i a gru"urilor 1alint& dar (i "rintr-o instruire ulterioara a
edicilor "racticieni %ln "riul rand a edicilor de failie& in doeniul Psihologiei
$edicale. I
/ "ozitie aseanatoare o "rezinta Dr. 9hoas von Salis care considera ca
+Psihologia $edicala# tre!uie considerata ca +o (tiinta ce se adreseaza cu "redidere stu
dentilor edicini(ti#+ iar "unerea in "ractica a o!iectivelor acestei (tiinte ar tre!ui sa
ai!a Ia !aza coo"erarea+ "rintr-o unca asidua+ dintre "sihologi+ sociologi (i s"eciali(tii
edicali#.
Dr. 9azio )arlevaro a "unctat ras"unsurile la chestionar cu definitii "recise+ du"a
cu
ureaza
#
E
Psihosomatica 'nsa!lul relatiilor cor"-suflet din "unct de vedere "sihologic+ fi
ziologic (i "atofiziologic %definitie sintetica dena de retinut "entru tratatele actuale de
I "sihosoatica&.
Psihologie "edicalii 'nsa!lul cuno(tintelor "sihologice necesare in e*ercitarea
edicinii %ln "articular+ referitor I a relatia dintre "acient (i edic&.
Psihologia Siiniitiifii 'nsa!lul instruentelor ontologice necesare "entru sal
varea sanatatii sau "entru a o redo!andi. 'cest teren include notiunea de "sihoedu-
catie.
Du"a cu se va vedea (i in tabelul I, "reocu"arile Psihologiei Sanatatii la ince"ut
de secol KKI s-au e*tins de la cele initiale - "rezentate in cartea consacrata acestui

doeniu din 1..4- "ana la cele "e care le "ute constata analizand cu"rinsul catorva
dirti a"arute ulterior+ inclusiv "e cele de Psihologie $edical a - Iaandescu % 1..6& (i
$edicina Psihosociala- 1udde!erg (i Willi % 1..8&.
)a o concluzie generala+ eel "utin "sihosoaticienii elvetieni "astreaza o fidelitate
doctrinara Psihologiei $edicale %in versiunea lor+ $edicina Psihosociala&+ a(a cu
rezulta (i din acela(i ta!el de ai @os care "rezinta+ co"arati v+ continutul unor ono
grafii din doeniile Psihologiei $edicale+ $edicinii Psihosociale+ Psihologiei Sanatatii
(i $edicinii )o"ortaentale.

l
Psihologie Medicala
!lamandescu, 1**=#
Medicina Psihosociala
!5uddebergi 7illi, 1**:#
Psihologia Sanatatii
!5ruchon-Sch3eitzer i
$linical Health
Ps"cholog"
9ethin1ing Health
Ps"cholog"
l : _
I. Introducere In I. Insenatatea (i o!iectivele
9( -antzer, 1**>#
I. Introducere f n Psihologia
!P( 5ennet, ;<<<#
I. )orelatele "sihoso
!M( $rossel" ;<<<#
I. Definitii ale
Psihologia $edicala %P$& $edicinei Psihosociale %$PS& Sclnata+ii(PS+ ciale ale sanatatii Psihologiei Sanatatii
5. 1oala ca stare noua. de 5. $ediculMDoctorita I. 7!iective. Definitii 5. Stres (i sanatate 5. Sanatatea (i !oala
disconfort soatic (i "si ,. 1azele co"ortaentului 5. $odele e*"licative clasice #omportament relafio In societatea conte
hie (i de i"as e*istential social ,. $odele e*"licative In PS nat cu sanatatea "orana
,. $odalitati de i"licare 4. Sisteele sociale (i 4. Predicti ai sanatatii (i !olii ,. Decizii ra"ortate ,. '!ordarea "siholo
a stiularii "sihice In reglarea lor 6. Strategii de a@ustare+ ca Ia sanatate gica a "roovarii
"atogeneza 6. Psihologia dezvoltarii oderatori 4. :e"rezentari (i atitu sanatatii
4->. Stresul "sihic <. FunHiile "sihice de !aza <. )ritica odelelor e*"lica dini fata de !oala (i 4-6. Studiul durerii (i
8. )once"tia "sihosoa
tica In edicina. 9ul!urari
>. Psihologia "ersonalitatii
8. Psihofiziologie
tive In PS
II. 7e la stresul ohiectiv Ia
sanatate
Psihologia sanata+ii
!olii
<. '!ordarea sanatatii
(i !oli "sihosoatice
.. :elatia intcr"ersonala
dintre edic (i "acient
I /. Dinaica desfa(urarii
relatiei dintre edic (i
"acient
.. Sanatate (i !oa Ia
I /. 's"ectele sociologice
ale !olii
II. :elatia dintre edic (i
!olnav
15. )onvor!irea edicala.
stresul perceput
Ill. #ontrolul perceput Li rolul
sau in tr*r.ac+ia dintre individ
i evenimentul stresant
I8. Strategii de ajustare sou
coping
aplicata
6. )once"te legate
de s"italizare
<. $unca in s"ital
>. Proovarea
sanatatii
in tale
>. $anageentul !oliiE
relatiile dintre edic
(i "acient
8. 9raind in fata ortii
11-1,. Psihotera"ia )ercetarea edicala 8. Suportul social f n rela+ia lnterven+ii clinice
su"ortiva 1,. 'da"tarea Ia !oala stres0boalcl 8. lnterventii
I 4.Psihologia durerii (i a 14. Situatii s"eciale In 8I. Psihobiologia stresului "sihologice

situatiilor liita In
asistenta edica0a
I 6. Psihologia edica
asistenta edicala
%urgente+ varstnici+
stari terinale+ etc. &
psihie
8II. #atre *z model bio
psil*0social a5 bolii
.. $etode de a"reciere
1/. )alitatea =ietii
ll.Schi!area unor
entului (i co"lianta co"ortaente de rise
tera"eutica
1<. Princi"ii (i odalitati
"ractice de o"tiizare a
actului edical "rin
i@loace "sihologice
Tabelul 1. #on+inutul de hoii a$ unor clir+i de Psil*logia Slinatdfii, compomti1 cu Psihologia "edicaid sau "edicino Psihosocia+a

-
16
E. S# DE ASCONA
A
lntrudit autorul dirtii de fata datoreaza ult contactului (tiintific cu "rof. 1oris
2u!an Plozza+ (eful de necontestat al colii de Psihosoatica (i $edicina "sihosociala
?tie Ia 'scona+ considera utila o "rezentare a atosferei de efervescenta s"irituala (i ale
lnsenatelor contri!utii ale acestei ()oli ilustre la dezvoltarea "sihologiei edicale %(i
"sihosoaticii&
1. Istoric. '"aritia $odelului 'scona i a 8ru"urilor $onte =erita
In ultiele "atru decenii+ In )entrul elvetian 9icino s-a dezvoltat o verita!iCi ()7alade e
dicina "sihosoatica (i "sihosociaHi+ legata de nuele unor ari "ersonalitati din aceste
doeniiE $ichael 1alint (i ;nid 1alint+ ;rich Fro+ Aulius Heuscher+ 'ndre HaLnal (i 1oris
2u!an-Plozza. 'ceasta ()oala s-a structurat "e !aza desfa(urarii anuale a unor +colocvii inter-
nationale# dedicate analizei relatiilor In "lan "sihologic (i social dintre edic (i "acient dar (i
A
"ro!leelor de !aza ale "sihotera"iei+ cu un accent s"ecial "e art-tera"ie. In "lus+ adeseori au
e*istat+ In cursu0acestor colocvii+ teatici interesante a!ordate In stil !rainstoring de catre "ar
tici"anti veniti din ;uro"a+ 'erica (i celelalte continente.
Priul colocviu international s-a desHi(urat In localitatea 8rono %locul na(terii Prof. Dr.
ed. Dr.hc 1oris 2u!an-Plozza& In anul 1.</+ desfa(urandu-se a"oi Inca > ani In aceea(i locali
tate+ du"a care ele s-au utat In 'scona avand loc Ia )entrul $onte =erita %+$untele
'devarului#+ denuire "redestinata& (i !ucurandu-se de "atrona@ul Secretarului 8eneral al
)onsiliului ;uro"ei lnce"and din anul 1.<8.
;ste util sa su!linie i"ortanta o"erei "sihanalistului $ichael 1alint care a ela!orat o
etoda de lntalnire a edicilor In ti"ul careia se discuta nu atat cazurile "acientilor+ dit ai
ales sentientele (i reaHiile edicului In fata unui anuit "acient "entru a facilita nu atat diag
nosticarea "acientului cat a relatiei edic-"acient. ;ste vor!a des"re gru"urile 1alint+ o metoda
perztruc**a terea psihologidi de sine i deci despre un instrument important de lupta anti0stres
i anti0burn0out. $etoda lui 1alint a fost ulterior reluata de lucratorii din doeniul social+ nu
nea"arat edici %"sihologi+ infirieri+ "rofesori universitari etc.& a"arand astfel gru"urile
'scona definite +$odelul 'scona# de catre 7$S (i fn cadrul carora participll, alttturi de medici
i i1 {irmiere, studenfi practican[i la patul holnavului. 8ru"urile $onte =erita- a"arute ulteri
or- au adoptat i grupuri cu profesiuni mi-te (totu i, de ohicei, de naturll socia$a(, In core parti
cipa, pe Iango medici, studenfi sau cadre sanitare i pacienfi i fmniliile pacien[ilor. ; D . + t c vor!a
des"re o etodologie care urare(te sco"uri +su"lientare# fata de gru"urile 1alintE aceasta
etoda se refera la lndre"tarea +diagnosticului# nu doar asu"ra relatiei edic-"acient+ ci (i. In
general+ asu"ra relatiei !olnavului cu "ersoane care 1 1 lnsotesc In druul sau %edic+ rude&.
)entrul de Docuentare 1alintB+ care are sediul la 'scona %;lvetia&+ coordoneaza 1ntal
niri (i seinarii dedicate "ro!leei stresului+ "revenirii (i trataentului !olilor+ In cadrul unei
orientari "sihosociale a edicinii+ ca fiind cultura sanatatii. 2a acest centru se "ot o!tine infor
atii "rivind seinariile de tehnici anti-stres.
'ceste gru"uri $onte =erita+ instituite din 1.86+ ofera "artici"antilor o e*"erienta inedita In
cursu0 careia se 1ncearca sa se lntalneasca "acientul cu edicul %edicii+ nu nuai edicul
curant& In cadrul unui +colocviu# Ia care asista (i e!rii failiei "acientului. 're loc+ deci+ o
largire a gru"ului 1alint %a se vedea ca"itolul res"ectiv&+ conservandu-se s"iritul . ? @ i finalitatea
acestuia. 'ceasta +largire# re"rezinta- "otrivit a"recierii facute de catre ;nid 1alint. care a con
tinuat o"era ilustrului sau sot+ conlucrand cu1. 2u!an-Plozza (i cola!oratorii acestuia du"a 1.>/

- o inovatie e*tre de i"ortanta din "unct de vedere al conce"tului failial (,famil' s'stems
approach%(, failia aflandu-se In relatie cu +gru"urile de discutie # cares-au dezvoltat In acei ani de
+lnce"uturi# la )linica Santa )roce din 2ocarno.
Pe de alta "arte+ noutatea adusa de aceste gru"uri - care ofera un odel de foratie i "er
feHionare "entru edic %dar (i "entru "sihologul clinician+ considera noi& - este re"rezentata de
fa"tul ca +edicul (i "acientul sau sunt i"licati direct - (i l"reuna0 - In e*"erienta !olii asu"ra
careia reflecteaza l"reuna# %P. WatzlaSicR &.
Desfa urarea (edintelor acestor gru"uri are loc In ti"ul congreselor i seinariilor %a(a
cu au fost )olocviile de la 'scona O ,4scona "eetings%( (i re"rezinta un "ri "as i"ortant
"entru acce"tarea "acientului+ nu nuai In cadrul gru"urilor ci chiar In cadrul conferintelor i
discutiilor de Ia lntrunirile edicale %"e tee de $edicina Psihosoatica (i Psihosociala &.
'ceasta etoda de "regatire reci"roca s-a e*tins tre"tat+ in afara de edici+ i Ia stu
denti i Ia "ersonalul "araedical+ Ia o"eratorii sociali+ Ia "reoti i Ia @uri ti.
7!iectivul fundaental raane+ totu(i+ cautarea +tonului "otrivit# In ra"ortul cu !olnavul+
!azandu-se "e solicitudinea li!a@ului sau ver!al ca esa@e soatice "e care el le lanseaza+ cu
lnce"utul care deriva din o!ilizarea fortelor autocurative ale "acientului (i ale failiei sale+ toc ai
"rin interventia ediculuiE un a@utor "entru autoa"arare. Din acest lucru deriva i"ortanta
fundaentala a diagnosticului ra"orturilor (i tera"iei acestora.
In ulte tari+ 1ntre care 8erania+ 'ustria+ Italia+ Cngaria+ 'nglia+ Slovenia+ ca (i In
:oania %dr ' Teress&+ au lnce"ut sa funHioneze astfel de gru"uri.
Din "acate+ o data cu dis"aritia "rofesorului 2u!an Plozza+ activitatea acestui centru (i-a
"ierdut din stralucire (i "artci"are internationala.
5. Preocu"ari i realizari ale + colii din 'scona#
In decurs de a"roa"e @uatate de secol+ In @urul Prof. Dr. ed. Dr. h.c. 1oris 2u!an-Plozza s-a
cristalizat o verita!ila ()7alade $edicina Psihosoatidi (i Psihosociala care l(i are radacinile In
conce"tele i activitatea unor autori de sorginte "sihanalitica dar cu "reocu"ari inovatoare In
Psihosoatica (i Psihologia $edicala- cu au fost $. 1alint+ ;nid 1alint+ ;rich Fro -con
tinuate Ia acest lnce"ut de secol de "ersonalitati de arca 1n acest doeniu+ +calite# alaturi de
aceasta verita!ila +"unte de viata# re"rezentata de "rofesorul 2u!an-Plozza+ denuit de ditre
"acientii sai +Doctorul 1oris#. Dintre aceste "ersonalitati a( cita In "riul rand "e Dr. 'rthur
9renRel - ulta vree Pre(edinte al Federatiei Internationale a Societatilor de Psihologie $edi cala
(i rearca!il teoretician al Psihologiei $edicale+ activand Ia 1nce"utul carierei Ia 1erna - Prof.
dr. 8raziano $artignoni %coautor+ alaturi de Prof. 1. 2u!an-Plozza+ al unor lucrari interdis ci"linare
ale $edicinei cu Psihologia+ Filosofia+ So iologia (i ;tica&+ "recu (i "e ai tinerii cola!oratori
ai Prof. 1. 2u!an-PlozzaE Dr. 9azio )arlevaro+ Fried!art Proeger i 2othar PnaaR. Nu ultiul+ "e
o astfel de lista de elevi (i cola!oratori "oate fi inclus (i autorul acestor randuri.
Ince"and din 1.>.+ Ia ++nta0nirile Internationale de Ia 'scona# a fost instituit In onoarea lui
1alint Preiul International 1alint+ rezervat studentilor Ia edicinaB+ caruia i-a urat In 1.8>+ in
cola!orare cu )rucea :o ie ;lvetiana+ "reiul 1alint "entru functionarii sanitari+ ai
ales "entru infirieri. +
* Ia editia "reiilor 1alint din anul 5//1+ cei 8 studenti roani+ re"rezentand catedra de Psihologic
$edicaHii Psihosoatidi a C$F +)arol Davila# 1ucure ti+ %condusa de "rof drI1 Iaandescu& au o!ti
nut "reiul s"ecial al @uriului+ "reiul lntai individual i un "reiu s"ecial "entru "rofesorul care i-a
"regatit. Aar Ia editia 5//5+ alte doua studente rofce au cucerit "reiul I i res"ectiv+ III.

> > '-'
17
2ucrarile de concurs ale studentilor tre!uie sa contina 4 seHiuniE
9-pozi+ie 2ucrul se !azeaza "e e*"erienta traita "ersonal In cadrul relatiei dintre student i
"acient (i "e "osi!ila sa evolutie.
??G ? :eflectare / astfel de activitate tre!uie sa retlecte nu doar gfdurile a"ftrute In aceasta
relatie+ ci i sentientele (i fanteziile re"riate de o!icei In acest conte*t.
4c+iune 3i Progresie 'r fi o"ortun sa se indice calea a"ta a crea "reisele necesare "entru
transforarea adecvata a e*"erientei In aHiune.
coala de Ia 'scona a arcat de-a lungul ti"ului cateva realizari care s-au "ro"agat cu
re"eziciune (i "rofunzie In randul "sihosoaticienilor euro"eni (i aericani. )a unul care a
"artici"at Ia ultiele noua ,4scona "eetings% (i a "arcurs area a@oritate a cartilor ela!o rate
de 2u!an-Plozza (i cola!oratorii sai+ consider ca relevante "entru contri!utiile colii de Ia
'scona Ia dezvoltarea Psihosoaticii+ $edicinii Psihos.ociale i actualei "sihologi i a sUatatii
uratoareleE
1. ;entati*t de a gasi un limbaj comun pentru psihosomaticienii din fntreaga lume. par
ticipan+i Ia #olocviile lnterna+ionale de Ia "onte 8erita (4scona(, inclusiv pentru studen[ii par
ticipan+i lu concursurile dotate cu Premii$e <alint care, In mod sigur, au propagat conceptde i
metodele balintiene i, In general, psil*somatice lnsu ite In acest veritabilfiefal psihoson*ticii
interna+ionale.
/. 4mplificarea psihosocialii a grupurilor <alint prin llirgirea cadrului pr( f,esional de p([r
ticipare (a se vedea "odelul 4scona i =rupurile "onte 8erita deja prez.entate Ia lstoricul >colii
de Ia 4scona ( .
?. #oncentrarea preocupiirilor clitre problematica de largli riispiindire 3i ac+iune Ia inter0
fa+a dintre slinlitate . ' i boala
- stresul psihic6
- an-ietafe([ @i depresia6
- tulbu rlirile de somn6
- conzbaterea comportamentelor nocive pentru slim$tate6
- rolul mi cclrii i a5 efortului .fiz.ic.
A. Studiul aprofundat al rela+iei dintre medic 3i pacient, liirgitli prin participarea celorlai+i
membri ai echipei terapeutice, inclusiv prin asigurarea unei dimensiuni sociale ( $ cadrului de
lngr(jire a bolnavului i prin considerarea . ' i antrenarea familiei bolna*t5ui In proccsul trutdrii
bolii acestuia.
B. Punerea in valoare a resurselor artei (In special a picturii @i mu.icii( ca clement psi
hoterapeutic (4rt0tt,rapie(, adjuvant In tratamentul bolilor dar 0i In promovarea sc/ndtdfii.
:eferitor Ia utilizarea uzicii ca eleent tera"eutic+ tre!uie entionat +'ntrenaentul "si
hosoatic# - ela!orat de 2u!an-Plozza i Pozzi - etoda "sihotera"eutica de rela*are ce uti
Iizeaza e*ercitii centrate "e res"iratie+ asociate cu uzica.
In ultiii ani+ din 1...+ su! lndruarea Prof. 2u!an-Piozza+ a luat na tere Ia 1ucurHti
+)entrul 2u!an-Plozza "entru Studii In $edicina i $uzica#+ condus de doi codirectoriE Prof.
loan 1radu Iaandescu (i Prof. 8rigore )onstantinescu+ In cadrul caruia are Aoe o activitate de
cercetare tiintifidJ interdisci"linara !azata "e intluentele "sihosoatice ale uzicii a!ordatc "e
direHia unor studii lntre"rinse de catre edici+ "sihologi %)atedra de Psihologic $edicala i
Psihosoatica a C$F +)arol Davila# 1ucuresti& si uzicologi %Cniversitatca de $uzica din
1ucure ti&. 7!iectivele cercetarilor+ cai rezultatele unor studii de@a finalizate %"rezentate Ia con-
grese internationale sau "u!licate In reviste de s"ecialitate& vor fi "rezentate In su!ca"itolul con
sacrat uzicotera"iei.
----------
r
<. -ezvoltarea unor concepte psihosomatice sau medico-psihosociale legate de relatia
medic-pacient, condensate su! forule C(7r ironice dar cu valoare neotehnica "recu
++'ngina te"oris# %senzatia de constriHie toracica a edicului In fata unei sali de a(te"tare "line de
"acicnti&+ sindroul +totul doare#+ In cazul fi!roialgieiG sindroul +aa iaI?+ "rezent ai
ales Ia uncitorii de origine italiana care Ii"au de frica In ti"ul consultatieiG sindroul
+sotului uscat#+ In cazul cu"lurilor arcate de i"osi!ilitatea counicarii oraleG sindroul
+gara@#+ In cazul celor care se fac nevazuti iediat du"a ce (i-au internat sotul sau sotia !olnavMa+ de
"arca i-ar fi +"arcat# @uatatea lntr-un gara@. +Sindroul Pirandello#+ du"a autorul cele!rei
coedii 5jase personaje in cciutarea unui autor, caracterizeaza cazurile acelor "acienti care In
failie se "ierd In discutii inutile i atunci "ornesc In cautarea dis"erata a +regizorului edic#+
lntr-un iter medicorum et magorum.
>. 9elevarea importantei educatiei sanitare ca eleent de !aza nu nuai a0 tratarii !ol
navilor ci (i a0 "roovarii starii de sanatate "entru dezvoltarea unor co"ortaente sanogene In
randul colectivitatii %+anticor"ii sanatatii#+ In acce"tiunea data de 2u!an-Plozza+ a"ar ca urare Ia
aHiunea edicului ca un verita!il vaccin - continutul acestuia fiind re"rezentat de sfaturile (i
atitudinile "ozitive ale edicului &.
Pe Clnga nueroasele lucrari cu continut teoretic "u!licate+ avand o astfel de teatica+
aceasta "reocu"are s-a reflectat cu "recadere In lnsa(i organizarea :euniunilor Internationale de Ia
'scona Ia care- de fiecare data- au Joe "reieri+ In cadrul festiv a0 acestor reuniuni+ acordate
organizatiilor laice "roedicale %echi"e de )rucea :o(ie+ funHionari ai diverselor unici"alitati+
echi"e de "o"ieri etc.&. :ezultanta tuturor acestor res"onsa!ilitati este forarea unei entali tati
de res"onsa!ilitate individuala (i colectiva "entru "roovarea+ "astrarea (i redo!anclirea
sanatatii.
'
>
L






19
<ibliograjie selectivii
i
I. 'der :. %red&. PsLchoneuroiunologL. 'cadeic Press. 2ondon+ NeS TorR+ 1.81.
'
? . - G 5. 'le*ander F. 2a edecine "sLchosoatiHue+ ses "rinci"es et ses a""lications. PaLot+ Paris+ 1.65.
,. 1alint $. 2e edicin+ son alade et Ia aladie+ PaLot+ Paris+ 1.<<.
4. 1ell =erle 2. InE HoS to conHuer the addiction of rocR usic+ institute in !asic life "rinci"les.
Illinois 1..,+ 81-86.
6. 1ellar ). )linical Health- PsLchologL. ' s"ecialtL for 51st centurL. Health PsLcho0. 1..>G 1<%6&E
41 1-41<.
<. 1ennet P. )linical Health PsLchologL. 5///.
>. 1ruchon-SchSci tzer+ Dantzer :. Introduction dans Ia "sLchologic de Ia sante. Press C ni v. France+
Paris+ 1..4G 1,-45.
8. 1uddeherg ).+ :advila '.+ Paufann P. Was ist PsLchosoatische und PsLchosoziale $edizin. InE
$edicine "sLchosoatiHue et "sLchosociale en Suisse. =erlag 1ahler-1ern+ 1..,.
.. 1udde!erg ).+ Willi A. PsLchosoziale $edizin. S"ringer 1erlin+ Heildel!erg+ 1..8.
1/. Dohrescu I Psihiatria co"ilului i adolescentului. 8hid "ractic. ;d. $edicala+ 1ucure ti 5//,.
II. )rossleL $. :ethinRing Health PsLchologL. 5//1.
15. Duitra cu D.2. NeurogastroenterologL+ ;d. Cniv. luliu Hatieganu+ )lu@ Na"oca 5//6

1,. Dun!ar F. SLno"sis of "sLchosoatic edicine. $os!L+ St. 2ouis. 1.48.

14. Feldan $.D.. )hristensen A.F. 1ehavioural $edicine in PriarL )are- ' Practical 8uide. 2ange
$edical 1ooRs I $c8raS-Hil2 1..>.
16. laandescu I. 1. Psihologie edica la + ed. II. ;d. lnfoedica. 1ucurHti+ 1..>.
1<. laandescu I.1. Stresul "sihic - din "ers"ectiva "sihologica i "sihosoatica. ;d. lnfoedica.
1ucuresti+ 5// I.
1>. laandescu I.1. ;leente de "sihosoatica generaHi i a"licaCi+ ;d. lnfoedica+ 1 ucure ti+ 1....
18. laandescu .1. PsLchoncuroallergologL+ ;d. :ocarte*i+ 1ucure. ti+ 1..8.
1. laandescu I. 1.+ Dragoirescu ).+ Po"a- =elea 0. Diensiunile "sihologice ale actului chirurgical.
;d. lnfoedica+ 1ucure. ti+ 5///.
5/. laandescu I.1. $utatii conte"orane In di"ul de "rcocu"are al "sihologiei edicale. :ev. de
Psihiatrie. 5// 2 Il2 ,-4+ 15,-1,..
51. 2u!an-Ploaa 1.+ 2aederach-Hoffann P.+ PnaaR 2.+ DicRhaut H. H. Der 'rts als 'rznei .

Deutsche 'rtze =erlag+ Poln+ 1..<.

55. 2u!an-Piozza 1.+ laandescu I. 1. Diensiunile "sihologice ale uzicii. lntroducere In uzicoter-
a"ie. :ocarte* i . 1ucure ti+ 1..>.
5,. 2u!an-Piozza 1.+ Pozzi C.+ )arlevaro 9. )onvietuirea cu stresul. ;d. $edicala+ 1ucure ti+5///.
54 2u!an-Piozza 1. 2egaturi de viata. ;d. $edica 0a. 1ucurHti+ 5// I.
56. 2u!an-Plozza 1. Wege zur 8esundheit a $onte =erita KK=I 'scona $eeting. $onte =erita 5,-
54. '"ril. 1..4.
5<. 2u!an-Plozza 1.. Poldinger W.+ Proger F. 1oli "sihosoatice In "ractica edicala. ;d. $cdicala+
1ucure s
,
ti+ 1..<.
5>. 2u!an-Plozza 1. i . 1. Iaandescu Diensiunea "sihosociala a Practicii $edicale. ;d.
lnfoedica. 1ucure ti+ 5//6
58. :estian '- $edicina )i!ernetidi+ ;d. Dacia+ )lu@-Na"oca+ 1.8,.
5.. :oila '. Psihiatrie ed. II - 'soc. Psihiat. 2i!eri. 1ucure s
>
ti
.
,/. Sandulache S. Filosofia religiei+ ;d )':D+ 1ucure ti+ 5// I
5//4.
,1. Studt H.$ und Pelzold ;.:. - Pszchothera"eutische $edizin de 8ruLter+ Stuttgart+ 5///.
,5. 9renRel '. )onclusions. PsLcho0. $edicate. 1.86G 1> %5&E 56>-568.
,,. 9udose F. / a!ordare oderna a "sihologiei edicale+ ;d. Infocdica. 1ucurHti+ 5///.
,4. =aleanu = .+ Daniel ). Psihosoatica feinina. ;d. $edicaAa+ 1ucure ti+ 1.><.
,6. =erres ' .. ca". $i carea 1alint+ 8ru"urile 1alint. 'scona i $onte =erita







r

PSIH7278I'
S'
-
N'
-
9'
-
9II







I
- - - -
I

- -
I
DO ENIUL DE
CAPITOLUL 1
-
PREOCUPARI
AL PSIOLO!IEI
-
T
-
Til
A A
.( DEFINITII
;ste circuscris de diteva definitii dintre care vo recta uratoareleE
Definifia extensivii %$atarazzo+ 1980): 'nsa!lul atri!utiilor s"ecifice - de ordin
educational+ (tiintific (i "reofesional- aduse de catre "sihologi+ "roovarii i entiner
ii sanatatii+ "revenirii (i trataentului !olii+ "recu (i identificarii coordonatelor etio
logice (i diagnostice ale !olii i disfunHiilor legate de aceasta+ (i analizei (i
i!unaH1tirii sisteului de ingri@ire (i forarii unei "olitici a sanatatii.
Definifii succinte
Sarafino % 1990): o disci"lina avand , o!iective intercorelateE "roovarea unor
co"ortaente (i stiluri de viata sanatoase+ "revenirea (i tratarea !olii+ aeliorarea
lngri@irii !olnavilor
$urraL+ ;Sans (i Willig (2000): doeniu %di"& interdisci"linar care trateaza a"li
carea notiunilor (i tehnicilor "sihologice la sanatate+ lngri@irea !olii (i sanrttatii
$arRs (2005) - o definitie a"roa"e identicaE +a"lica cuno(tintele (i tehnicile "si
hologiei Ia sanatate+ !oala (i Ia sisteul de ocrotire a sanatatii#
Definifie restrictivii %$. 1rouchon- SchSeitzer- 1994): +studiul factorilor (i "ro
ceselor "sihologice care @oaca un rol In a"aritia !olilor i care "ot sa accelereze sau sa
incetineasdi evolutia acestora#.
Du"a cu se o!serva+ du"a anul 1994 (i "ana in "rezent+ definitia Psihologiei
Sanatatii %Health PsLchologL& s-a e*tins+ cu"rinzand tre"tat toate doeniile indicate din
1980 de catre $atarazzo (i care cu"rind (i "e cele considerate de noi ca a"artinfd - cu
su"ra"unerile inevita!ile - $edicinii )o"ortaentale.

. CLASIFICARE DUPA. DOMENIILE
ABORDATE (Marks - 2002)
)u era de a(te"tat+ Psihologia Sanatatii %HP& cu"rinde+ In "rezent+ 4 doenii
%clinic+ sanatate "u!lica+ sanatate a gru"urilor sociale (i de analiza critica a "oliticilor
"entru sanatate O+)ritical Health PsLchologL#& dintre care "riele , intereseazIa in od
deose!it "e edici (i "sihologi.
a# Psihologia $linidi a Sanatiitii !$linical HP#)
7efini[ia este cea data de $atarazzo In 1.8/
:eprez.inta un sistem teoretic subiacent odelul !io - "siho - social al lui
;ngel+ forulat de catre 'P' %5// I&+ sanatatea (i !oa Ia sunt "rodusul co!inarii unor
factori incluzand caracteristici !iologice astfel %e*. "redis"ozitia genetica&+ factori
co"orta entali %stil de viata+ stres+ convingeriMatitudini fata de sanatate& (i
conditii sociale %influente culturale+ relatii failiale (i su"ort social &.
Cocaliz.are%centrare& "e tul!urarile %disfunHiile (i !olile fizice soatice &
=rupuri [irlta "acienti cu +tul!urari s"ecifice#
b# Psihologia Sanatatii Publice
7eflnifie '"licarea teoriei "sihologice+ cercetarii (i tehnologiei Ia l!unatrttirca
sanatatii "o"ulatiei
<aza teoretictz sustinerea co"ortaentelor "reventive fata de sanatate "rin
asuri legale (i fiscale %e*. o!ligativitatea unor vaccinrtri+ aenzi "entru conducere su!
intluenta alcoolului+ etc. &.
Cocalizare %centrare& "eE "roovarea sanatatii (i "revenirea !olilor %educaticlinter
ventie &
=rupuri (inta gru"uri ari "o"ulationale e*"use Ia riscul "t anuitc !oli %e*.
agricultori+ ineri+ etc. &
c# Psihologia sanatatii comunitatilor %)ounitL Health PsLchologL &
7e.flni[ieteorii+ cercetari (i aHiuni sociale "entru "roovarea unei stari de sanatate
(i o cre(tere a rezistentei fata de !oli (i "revenirea unor "ro!lee de sanatate In rfdul
unor gru"uri sociale sau al unor indivizi izolati - In conditii sociale defavorizante
%SocietL for )ounitL :esearch and 'ction- 5// I&
<a . d teoreticli odelul social econoic corelat cu starea de sanatate lntr-un con
te*t social - %de regula+ defavorizant &.
Cocoli.are"roovareaM"rote@area sanatatii fizice (i entale
=rup Dt i nt c i gru"uriM"ersoane defavorizate social %de e*. eigranti& vulnera!ire fata
de e*"unerea Ia !oala dar (i Ia consuul de droguri sau !oli cu transisie se*uaCi.
Din analiza sarcinilor (i gru"urilor tinta ale acestor rauri a"are ca evidenta "osi
!ilitatea i"licarii edicilor (i "sihologilor In fiecare dintre ele+ dar !aza notiunilor (i
tehnicilor de interventie o furnizeaza Psihologia )linica a Sanatatii.

v v v --


5,
".RE NOMICE INTERDISCIPLI
Fara a ai relua o serie de "ro!lee doctrinare discutate In ca"itolele din introdu
cerea Ia Psihologia $edicala+ va tre!ui totu(i sa "rezenta diteva relatii cu doenii
I I -
aseanatoare+ enite sa "roduca confuzii+ ca de e*e"luE
Medicina bio-psiho-sociaHi i Psihologia medicaHi - ele insele fiind in genere+
cvasisu"er"oza!ile lntre ele& utilizeaza+ in "ractidi acelea(i conce"te (i doenii de lucru
ca (i Psihologia Sanatatii.
Sanatatea comportamentata %1ehavioral Health&
;ste un doeniu interdisci"linar dedicat "roovarii filozofiei sanatatii care "une
accentul "e res"onsa!ilitatea individuala in a"licarea cuno(tintelor furnizate de (tiinta
co"ortaentului (i edicina "entru entinerea sanatatii (i "revenirea !olii "rintr-o
varietate de activitati insu(ite (i a"licate de insu(i individul %$atarazzo+ 1.8/ " 81,&.
Du"a cu se vede e*ista o su"er"oza!ilitate cu definitia restdinsa a "sihologiei sanatatii
cu care noi o"era in cartea de fata.
Medicina comportamentala
Doeniu interdisci"linar referitor la dezvoltarea (i integrarea cuno(tintelor
furnizate de (tiintele co"ortaentale (i edicale+ in legatura cu sanatatea (i !oala+
a"licarea lor Ia "revenire+ diagnostic+ trataent (i rea!ilitare %SchSartz (i Weiss+ 1.>8&.
Sociologia medicala
:aura de interferenta intre sociologie (i edicina a*ata "e studierea factorilor de
ediu social+ care aHioneaza in od "rotector %su"ortul social&+ sau nociv+ %aHiune
directa& "e latura !iologica a fiintei uane. 'utoarea %Aane 7gden -5//5& e*e"lifica
"rin frecventa ai are a unor !oli intr-un anue ediu social %e*. tu!erculoza In
ediile "au"ere+ I$' Ia uncitorii necalificati &.
tiintele uaniste care au legaturi stranse cu "sihologia sanatatii sunt antro"ologia
edicala (i "sihologica+ !ioetica+ "siho"edagogia (i altele.
#. SCURT ISTORIC
$arilou 1rouchon - SchSeitzer entioneaza oficializarea acestei disci"line In
1.86+ in Statele Cnite+ ca sectie co"onenta a 'sociatiei Psihologice 'ericane+ "re
cedata de o reuniune %gru" de lucru&+ reunit in 1.>< in State1e Cnite %Stan $aes &.
Priul "re(edinte al societatii aericane a fost Aose"h D. $atarazzo. Clterior
% 1.86& In 'nnual :evieS of PsLchologL+ a"are un "ri nuttr+ dedi cat "sihologiei
sanatattt.
lediat+ In 1.8<+ Ia initiativa "rofesorului universitar olandez Stan $aes a fost fan
data Societatea ;uro"eana de Psihologie a Sanatatii.
Din 1.8<+ du"a "ria conferinta euro"eana consacrata acestui doeniu. organiza
ta Ia 9il!urg+ s-au ras"andit In ;uro"a asociatii nationale de Health PsLchologL In
7landa+ 'nglia. 1elgia+ 8erania+ tarile scandinave (i In S"ania


'u lnce"ut sa se "redea cursuri in toate universiti11ileolandeze+ initial In 2eide (i
Ctrecht+ ca (i In alte universitil1i euro"ene+ 2ondra+ 'licante+ 9rier+ (i 2ausanne. 'u
a"arut nueroase onografii in acest doeniu dintre care cele din @urul anului 5/// au
fost de@a "rezentate in introducerea caHii noastre.
'(a cu s-a ai aratat+ "sihologia sanata1ii tinde sa inglo!eze+ la concurenta cu
edicina co"ortaentala+ as"ectele atitudinale (i co"ortaentale i"licate In "ro
ovarea sanatatii (i co!aterea factorilor de rise "entru i!olnaviri dar (i "ro!leele
"sihologice ale !olnavilor (i ale sisteului edical de ingri@ire %cu ulti"le aditionari
de s"eciali(ti din alte doenii cone*e+ sociologi+ "sihologi+ etc&.
Du"a cu a ai entionat aceasta a doua seHiune a "sihologiei sanatatii - con
sacrata co"ortaentului !olnavului (i relatiei dintre edic (i "acient - noi o consi
dera ca re"rezentand doeniul de "reocu"ari al edicinii co"ortaentale+ ceea ce
ne "erite sa evita su"ra"unerile e*tre de frecvente dintre ceea ce lnteleg sa reven
dice ca fiind doeniul lor de studiu+ diversele universita1i aericane+ (i ai recent+
euro"ene.
Pare ca i"ortant fa"tul di, indiferent de eticheta acestor discipline !psihologia
sanatiitii, medicina comportamentala#, ele studiaza acelai ansamblu de pre
ocupari legate de aspectele psihosociale ale sanatatii i bolii ca i ale sistemului de
ingri?ire a sanatatii.
*
* *


Definitia din
perspectiva
vietii sociale*


CAPITOLUL
- -
-
T

il
f( DEFINIRE GENE L
-
A
- - -
A SANATATII
Ince"uturile uanitatii - initial legate de a"aritia autoretlectarii+ ca "ro"rietate
a@ora a "sihisului - au fost su"use+ ai ult decfit astazi+ funHionarii unei reguli de
aHiune (i refle*ie "ostaHionala+ regula !azata "e #lncercare (i eroare# %cu coreHia
eergenta de ti" feed!acR a aHiunii res"ective&. )onfor acestui ecanis de gfdire+
scaderea !rutala sau insidios instalata a ca"acitUttii oului "riitiv de a-(i desfa(ura
o!i(nuitele sale activitati %"re"onderent fizice& ale vie ii zilnice a fost inter"retata ca un
#accident#+ a carui re"etare- Ia acela(i individ sau Ia alti indivizi- a "eris conturarea.
de-a l2gul ti"ului+ a notiunii de boala %cu diferite acce"tiuni seantice&+ senificfd o
Etarenoua+ nefavora!ila+ de ru"ere a echili!rului relatiilor individului cu natura lncon
@uratoare dar (i cu ceilalti indivizi.
Se "are ca ideea de !oala a "recedat "e aceea de sanatate( 'ccasta din ura s-a
constituit du"a ce individul+ vindecat de !oala+ (i-a regasit senzatiile (i ca"acitatile "ier
dute te"orar In cursu& !olii. Noua stare+ de !ine IIredo!findit#. a fost recunoscutrt (i
con(tientizata ca un atri!ut "ersonal de are "ret "e care+ din acel oent. individul S-
a hotarfit sa (i-A a"ere )ll toate i@Aoace&e %a"Aificate (i uAti"Aicate odata )ll "rogre se&e
societatii uane&.
;volutia cun7(tintelor des"re sanatate (i cultivarea acesteia- legata strfEde SLC
cesele edicinii - a fost influentata de diferite credinte religioase+ ca i de evolutia
ascendenta a (tiintelor sociale %"sihologia (i sociologia&.
DefiniJie personalii
Sanatatea re"rezinta o stare glo!ala %gencrala& a organisului uan confora cu
entinerea nivelului de funHionare %Oviata& al sisteelor sale orfo-funHionale co
"onentc In cadrul re"rezentat de ansa!lul unor "araetri de definitieE soatici %anato
o-fiziologici& si "sihologici.
2- ? ?--
In esenta+ sanatatea re"rezinta un echili!ru dinaic al relatiilor individului cu e-
diu0 lncon@urator+ naturalMartificial (i social+ relatii ce "ot fi sintetizate ca re"rezentfind
lnse(i prentizele vietii( asigurate de schimbul de substante %(i energie O eta!olis&
(i informatie cu acesta.
c
M
t
Definitia din
perspectiva
vietii sociale*


Definifia OMS (W.H.O.
I n plan subiectilE, orice individ sanatos o a"reciaza+ eel ai adesea+ fugitiv+ ca "c o
stare de #!ine#+ fara a o savura lndelung+ ca atunci cfd se vindeca !rusc du"a o !oa0a
acuta tredltoare. 'ceasta senzatie "lacuta #de !ine??+ %!ien-etre+ valetudo+ Sohl& co
res"unde (i unci ??cenestezii "ozitive#+ un fel de con(tientizare a funHionalitatii n/1Iale
a co"onentelor organisului+ o sua de inforatii cenestezice+ In s"ecial a nivelul
a"aratului locootor+ teguentelor (i res"iratiei. Din aceasta o"tica su!iectiva rczulta
(i definitia @rganizatiei Mondiale a Sanatatii !7H@# care considera sanatatea ca
pe o stare de bine complet din punct de vedere fizic, psihologic i social - i nu
absenta bolii(
'ceste evaluari cu tenta intros"ectiva se refera Ia aprecierea subiectiva a sanfttatii
"redoinant soatice aco"erind nuai o "arte din sfera notionaCi a sanatatii glo!ale
%care include (i sanatatea ental a& (i cores"unzftnd res"ectarii unor "araetrii "sihici (i
sociali de definitie.
Soma
2
Aatural
Ma
&
teriaB 7
&

t
t

O'ul

Me%iu
B
u

R
.

%nformatie
II II Social
Ps"che
,i ata
Figura 1. 8ia(a *nanli, ca schimb de substanfli i il.f,orn*[ie cu mediul fncm jurlitor
Definitia din
perspectiva
vietii sociale*


27
-efini t
,
i
a
@MS
Stare de bine
complet
5iologic
Psihologic
Social

$apacitatea individuaHi de a
indeplini cu succes activitatile
zilnice, familiale, sociale i
profesionale
Figura /. 7efini[ii ale stuulttl[ii
.
- -
A
-
SANATATE SOMATICA
Se referrt Ia ceea ce ai "ute denui sanatatea fizicrt ++sanatatea tru"ului??.
Parametrii sonlatici ai starii de sanatate se refera Ia / serie de indicatori c*terni -
de e*. fizionoia+ teguentele - sau interni- de e*. constantele sangelui - care circu
scriu statistic noralitatea+ ca de e*e"luE
morfologici %de e*. talia- cu e*treele eiE gigantis (i nanis&
functionali %de e*. nivelul gliceiei+ de"a(it in dia!ctul zaharat&+
de rol social %ca"acitatea de a inde"lini e*igentele "rofesionale ori ale vietii cas
nice sau alte solicitrtri sociale uzuale - de e*. curatenia trotuarului din fata
locuintei &.
A
In cadrul investigatiilor edicale ce studiaza as"ectele entionate ai sus ale nor-
alitatii+ e*ista o ultie de indicatori In funHie de etoda utilizatrt (i de organul
a!ordat+ din care e*e"lificaE constantele umorale %sange+ urina+ 2):+ etc.&+
aspectele imagistice ale structurii unor organeE radiografia "ulonara+ echografia
renala+ ecografia he"atica+ toodensigrafia osoasa+ etc.
9oate aceste as"ecte orfo-funHionale ale sanatatii soatice sc su"un unui anue
grad de "ro!a!ilitate (i contin o doza de ar!itrar+ rcferitoarc Ia zona de granita, din
dimpul unui continuum dintre sanatate i boala In care-In cazul unor !oli inci"iente
e*ista ulte du!ii diagnostice.
'
A
In "lus+ "araetrii soatici #interni?? ai sanrttatii "ot fi afectati de !oalrt In conditi-
ile In care individul se site "erfect sanatos %e*. !olile infeHioase in "erioada
incu!atiei+ cancerul in "riele stadii+ etc&.
Din acest otiv+ aprecierea subiectiva a starii de sanatate are numai o valoare
psihologica pentru individ Vi+ In cazul unor !oli latente+ "oatc constitui o sursa de

'' Zcmp Stull i Hcim ( <)l)Sl

- - -
------.
- - -
eroare ce alienteaza o relativ frecventa negli@are a unor e*aene "eriodice de sana
tate.
In acela(i ti"+ sanatatea soatica nu "resu"une coe*istenta o!ligatorie a unei
sanatati entale+ fa"t ce e*"lica e*istenta unor !oli "sihice in conte*tul unei sanatati
soatice "erfecte a !olnavilor res"ectivi.
". SANATATEA MENTALA
C(1 -efinire
De(i raurile Psihologiei $edicale studiaza as"ectele "sihosociale ale !olilor
fizice %soatice&+ i"ortanta cunoa(terii diensiunilor "sihologice ale sanaCitii %in "lan
ental (i in "lan co"ortaental& este Ia fel de are+ in cazul !olnavilor soatici. Cn
"ri arguent este furnizat de fa"tul ca !ara@ul - re"rezentat de / sanatate entala "er
fecta in fata solicitarilor entale a"arute su! fora stressului "sihic - nu este+ eel ai
adesea+ "erfect (i+ din acesta cauza+ el "oate fi stra"uns prin 6,onefe de %sfabtl re6,isten{ll%
psihologiccl. 'ceste zone sunt re"rezentate de anuite trasaturi de "ersonalitate cu rol
"erisiv fata de "ro"agarea stresului indus de factori e*terni sau de factori interni+ ca
de e*e"lu+ "uternica rezonanta la disconfortul soatic generat de !oala.
Cn al doilea arguent este acela ca+ in "ractica edicala+ se "ot intfrlni destul de
frecvent pocien[i la care coe.ristd boli son*tice cu tu5bttrari psihice ce necesita diagnos
tic i trataent+ cu este cazul unor ari nevrotici cu !oli "sihosoatice asociate %de
e*.+ ulcer duodenal W ast !ron(ic W hi"ertensiune arteriala+ etc. Ia un acela(i !olnav cu
o stare dc"resiva& %Iaandescu 1.8/&.
in definirea sanatatii mentale, criteriile de apreciere a normalitatii sunt mai
putin riguroase !au un grad mai mic de cuantificare# dar "ot+ totu(i+ srt ofere sufi
cientrt garantie "cntru o a"reciere+ ai ales dind o!servatia clinica se coro!oreaza cu
e$emente ale distrilnt[iei statistice %ra"ortarea la a@oritatea de cca <8oMr din zona
edicWM- inoritatea decca 5>3- incluse in noralitate& %$inulescu& (i+ ai ales cu
utilizarea teste$or psihologice din doeniul "sihodiagnozei.
Intr-o tentativa glo!aHi de a defini sanatatea din "unct de vedere "sihologic+ tre!uie
srt "orni de Ia cele doua laturi intercorelate ale "sihisuluiE "rocesele entale (i actele
co"ortaentale. In esenta+ vo avea in vedere+ ca (i in cazul sanatatii soatice+ o
latudi externa !comportamentalC#, ai C(7r de evaluat - deoarece co"ortacntul
este+ "rin definitie+ o!serva!il din e*terior - (i o latura interna !activitatea mentala#(
a!orda!iHi nuai de catre su!iect "rin intros"eHie.
intrudit sanatatea entala re"rezinta radacinile %interne& ale co"ortaentuhIA &
( acesta este "us in i(care "rin decizia luata in "lan ental+ du"6. o ??larga dez!atere# a
instantelor "sihisului&+ vo "astra acest teren %sanrttate entala& intr-un scns echiva
lcnt CL ceA de sanatate "sihidi.
DefiniJia 1
To "orni totui de Ia o definire ??co"ortaentala# a sanatatii entale. care "oate
- - -
-
29
fi considerata ca un od de a gandi+ siti+ i ai ales+ a se co"orta+ al unei "er
soane+ in conforitate cu norele %regulile& i"ose de colectivitate. Prin aceasta
definitie de lucru+ vo accentua caracterul de afiliere Ia norele sociale+ incluzand (i
rticularitatile socio-cultural istorice ale acestor reguli+ care+ uneori+ "ot sa creeze con
fuzii neesentiale. De e*e"lu+ un individ care tluiera intr-o !iserica ortodo*a sau intr-o
o oschee coite un lucru considerat anoral %daca o face fara discernaant&+ iar o
feeie avand cu ca"ul aco"erit cu tur!an este considerata e*centrica intr-o tara cre(tina
(i "erfect norala intr-o tara usulana.
9otu(i noralitatea "sihica %"astra (i aici sinoniia cu sanatatea entala& nu este
total su"er"oza!iHi norelor socio-culturale+ inclusiv @uridice+ e*istand ulte cazuri in
care icile a!ateri+ ca de e*e"lu de Ia #codul anierelor elegante# sau de a regulile de
circulatie+ "ot sa "rovina din ignoranta sau dintr-o rea intentie a individului (i sa nu ai!a
un caracter constant. 'ceste e*e"le i"un inc0uderea discernaantului lntre
atri!utele noralitatii.
7efinitia /

'vand in vedere ca "ers"ectiva "siho-edicala de a"reciere a sanatatii entale este

ai larga+ ai e*"licita dar (i ai adecvata dedit cea socio-culturala+ vo considera ca
vala!ila definitia data de $ihaela $inulescuE %F persoana santztousa mental prez.inta
o structura unitaril a personalitdfii, fn care toate componentele complenzen.tare
.fimc{ioneaz.{t integral, nu disruptiv, este corz.@tientade propriile limite i poatefacefa[d
ocestora, de asemenea, include 0i capacitatea de a lnvdfa din e.rperienfa de ),ia{tt #.
Potrivit aceleia(i autoare+ sanatatea entala "oate fi definita "rin uratoarele caracte-
nsticiE
ca"acitatea de con(tientizare+ acce"tare (i corectitudine in odul cu se conce"e
"e seG
sC1"anirea ediului (i adecvarea in odul de a face fata cerintelor vietiiG
integrarea (i unitatea "ersonalitatiiG
autonoia (i increderea in sineG
"erce"erea realista (i sensi!ilitatea socialaE
continuitatea dezvoltrtrii "ersonale s"re auto-actualizare.
,.5. Paraetrii !io-"siho-sociali ai sanatatii entale
Sanatatea entala este+ in "riul rand conditionata de o !aza !iologica re"rezen
tata de structurile sisteului nervos central+ ai ales ale scoartei cere!rale. 'ceasta afir
atie este sustinuta de e*istenta unor tul!urari "sihice in cazul tuorilor cere!rale dar
(i in cazul unor into*icatii "recu cea alcoolica sau din cursu& unor insuficiente de
organ %ureic&+ encefalo"atie "ortalrt+ etc. Cn cele!ru adagiu latin e*"rirt "lastic
aceasta rclaticE +ens sana in cor"ore sano#.
:eferitor Ia interaHiunea individului cu ediul "siho-social+ ++7nion odel# cla
!orat de Dahlgren (i Witehead in I 091, ofcra "osi!ilitatea unei vederi de ans!lu
asu"ra odului in care nucleul !iological individului res"ectiv %varsta+ se*+ ereditate&
---- ------ -
r

este lnvelit In straturi concentrice+ de Ia interior s"re e*terior+ de ditre i+ fluento a$tor
+determinan[i ai .,Eilinatcl[ii ??+ re"rezentati deE
I. factori ai stilului de viata
5. influente social-counitare %la nivel de gru"&
,. conditii de viata (i unca
4. conditii generale social-econoice+ culturale (i de ediu acrosocial.
Statatea entala tre!uie a"reciata In cadrul conditiilor de dezvoltare ale individu-
lui (i ai ales+ in functie de varsta( 'stfel de e*e"lu+ la co"ilul ic (i Ia varstnicii
fara !oli degenerative avansate+ "erforantele cognitive+ as"ectele afectivittttii+ co"or
taentul+ etc. sunt foarte diferite de nivelul a*ial al santttatii entale s"ecifice adul
tului ( i care este denuita "rin sintaga ??aturitate "sihidi#.
Potrivit stadializarii conce"ute de ;ricRson % citat de 2uinita Iaco! (, eta"ele de
#dezvoltare "sihosociala# sunt arcate de adaptareo 3i asimilarea Ia factorii sociali
determinan[i %i!ide&E "arintii %/- < ani&+ ()oala(i failia %<-15 ani&+ gru"ele de aceea(i
varsta %adolescenti 1,-18 ani&+ "rietenii (i relatia de cu"lu %tinerete&+ failia (i societatea
%adultul atur&+ "ensionarea (i a"ro"ierea de sfar(itul vietii %!atranete&.
Adultul matur l(i foreaza comportmnente de asumare a responsabilitli[ii asupro
deci.iifor sale. pune In centrul valorilor sale familia i societateo ifacultativ0 t@i
e-primli valen{ele creatoare (sau stagnea.li(.
$opilul de diferite vftrste as"ira Ia ( i do!ftnde(te& autonoic (i co"etente s"eci
fice vftrstelor "e care le "arcurge+ adolescentul - identitatea+ tanarul - intiitatea sau
izolarea %In relatia de cu"lu+ cu "rietenii &+ adultul- "uterea de a genera+ iar varstnicul
- evaluarea reu(itelor din cursu0 vietii (i lntele"ciunea %sau dis"erarea&.
C(C Sanatate mentata i adaptare
u n individ sanatos din "unct de vedere ental %"sihic& "oseda / ada"tarc su"la (i
aronioastt Ia cerintele ediului "redoinant social.
Pe scala noralittttii "sihice ada"tarea Ia ediul natural (i "siho-social constituie un
criteriu de de"arta@are a gradelor de ada"tare+ otiv "entru care distinge ai ulte
ti"ologii In ra"ort cu noralitatea definita ai sus. 'stfel+ vo distingeE
!olnavulnevrotic"
1olnavul nevrotic are o serie de tul!uraQrientale %In s"ecial In sfera afectivft&+ dar
rcu e'te sci se udaptez.e, este drept, cu mari eforturi, Ia cerintele vietii cotidiene i
norelor sociaR % cf Hocha"fel (i Hoffann&. Datoritft si"toelor sale "sihice el cere. In
od rc"etat % uneori e*cesiv (, a@utorul doctorilor deoarece estc con tient de !oa Ia sa.
!olnavul psil#tic %"rototi" schizofrenicul& +
;ste rupt de realitate, traie(te lntr-o lue a sa+ frecvent delireazft+ (i nu recunoa(te
fa"tul d?i este !olnav+ In ciuda unor tul!urari entale severe.
? E ? terenul de ?#ncvrotic?? a fost eliinat "rea u or din noenclatura "sihiatrid. regleentatft de
CD-10 i DSM V. dar cstc Inca "astrat de catre ulti autori gerani %de e*. W Schneider- 2000) i din
alte J%lri.
31
;ulburiiri de personalitate
Dadi sindroaele nevrotice (i "sihozele lntrunesc eleentele de definitie ale !olii
%
I
cu un de!ut+ o "erioada de #"latou# (i+ In final+ o aeliorare- eel ai adesea- sau chiar
vindecare+ ult ai rar&+ tul!urarile de "ersonalitate %terenul ai vechi de %psi0
hopatii%( nu sunt considerate !oli. ;le re"rezinta o structurare ti"urie+ lncreenita+ a
unor trasaturi de "ersonalitate lntr-un "attern co"ortaental s"ecific fiedireia dintre
ele+ dar avand ca 11nitor coun inadaptareo sau o defectuoa.*i adoptare Ia Cia{a
sociald. 'ce ti indivizi se co "orta de o a(a aniera 0neat+ .fie eel r'i compliccl sing uri
e-isten(a (de e-emp$u, tipurile de persm*litate anancastci sou en*tivci(, .fie #(l %lifc$# sci
s lere pe ceilal[i% ( G. Schneider( de e*e"lu+ ti"ul !orderline+ ti"ul de "ersonalitate
disociata+ "aranoida+ etc. %DS$ V). 'ceasta din ura gru"a de tul!urari de "ersonali
tate recruteaza indivizi cu un co"ortaent antisocial+ adeseori delicventi care - de(i
au discernrunant - nu reu(esc sa fnvete din "ro"ria lor e*"erienta. de oaeni certati cu
legca (i "ede"siti de dttre aceasta.
)lasificarile "sihiatrice ai noi fi scot "e ace(ti indivizi cu #"ersonalitati dizaro
nice# din categoria !olnavilor deoarece tul!urarile lor co"ortaentale sunt constante+ au
o evolutie cvasi-"eranenta+ nefiind+ fn general+ rece"tivi la "sihotera"ie sau la e
dicatie "sihotro"a (i nici la coreHiile a"licate de lege "rin detentie %i!ide&.
Personalitii{i accentuate %2eonhard&
Se considera de catre "sihologi (i se adevere(te de catre arele "u!lic fa"tul ca
indivizii care se lncadreazrt In noralitatea "ostulata de ditre testele "sihologicc. de(i
sunt foarte "retuiti de catre cei din @urul lor "entru corectitudinea (i eficienta lor fn "lan
ental (i co"ortaental- dau+ fn genere+ i"resia unor +ediocritati# "utin ca "lic
ticoasc. unifore+ ai ales +"e teren lung??. ceea ce "oate sa creeze un fen oen de
saturatie afectiva+ ai "utin "entru colegii de serviciu+ cat "entru e!rii de failie (i fn
s"ecial "entru "artenerul con@ugal.
)a o o"inie "ersonala+ nesustinuta de "ro!e tiintifice. ave i"resia ca ace ti oacni. +.ca
Ia carte??. %In s"ecial !ar!alii& a@ung sa "roduca- In cadrul con@uga2 ai ales- o -++Irvatic de
iritare ascunsa %In cazul In care ei re"rezinta +odelul#&+ sau de onotonie e*as"erDillta. otiv
'
"entru care a"ar ulte infidelitati sau divorturi declan ate de sotiile res"ectivilor +.norali?#. In
cazul "artenerelor +nonnale Ia teste#+ sotul nu "rezinta o astfel de tendinta Ia se"aratic fie din
cauza atraHiei fizice -care co"enseaza +onotonia# -fie din cauza e*isten1ei unei +su"a"e#
re"rczentata de ici inficlellitati con@ugate+ acce"tate ai u or In s"atiul !alcanic %cfd autorii
lor sunt har!atii&.
'
:evenind a ++noralitatea "licticoasa?? "ostulata de tcstele "sihologice de "ersona-
litatc+ este dena de a"reciat tentativa lui Parl 2eonhard de a fntre"rinde un efort- s"ri
@init de clasificarile anterioare ale ti"urilor de "siho"atii. In s"ecial a lui Purt Schneider+
-de a considera+ "e !aze clinice+ e*istenta unci zone de tranzitie fntre noralul "erso
nalitUttii (i "atologicul re"rezentat de tul!urarile de "ersonalitatc.
)riteriul care "erite diferentierea fata de anoralitate cste+ In o"inia noastrrt+
entinerea evoAutiei "ersoanei res"ective In cadrul unei ada"ti?iri sociale+ eel "utin
acce"ta!ile+ fara situatii conflictuale zgootoase cu sine i cu lun1ea din @ur. In
cadrul acestci zone de tranzitie se situeazUt o seric de trUtsrtturi accentuate de "ersonali-
r
tate %e*. eotivitatea+ i"ulsivitatea+ tendintele o!sesive+ "aranoide+ etc.& a caror
"rezenta Ia un individ % una sau chiar ai ulte& confera acestuia un grad de originali
tate+ adeseori a"reciat de catre cei din @ur .
In ceea ce "rive(te ada"ta!ilitatea acestor "ersonalitati accentuate?? - din randul
carora se recruteaza valorile (tiintifice+ artistice+ etc- ale societatii - e*ista "osi!ilitatea
unei +dera"ari# s"re "ersonalitati dezaronice+ In cazul unor l"re@urrtri ale vietii nefa
vora!ile %$inulescu &.
:eda ai @os ti"ologia de !aza a "ersonalitatilor accentuate creata de 2eonhard+
nu inainte de a recoanda lucrarea fundaentala %fascinanta0& In care ele au fost
e*"useE ,Personalitati accentuate in viata i %iteratura', carte ce ilustreaza inca o
contri!utie originala a autorului+ aceea de a e*e"li fica diversele trasaturi accentuate de
"ersonalitate "rin cele!re "ersona@e ale literaturii ondiale %create de ShaRes"eare+
9olstoi+ 1alzac+ etc. &.
)lasificarea sa cu"rinde ca trasaturi accentuate ale firii)
ti"ul hi"er"erseverent %susce"ti!ilitatea (i a!itia &G
ti"ul hi"ere*act %con(tiinciozitatea (i seriozitatea sunt e*agerate &G
ti"ul deonstrativ %teatral+ se autolauda (i autoco"atie(te &G
ti"ul nesta"anit %irasci!il+ indis"ozitie cronica+ devieri in direHia alcoolisului+
sau se*uale (.
$ombinatiile trasaturilor de caracter accentuate conduc s"reE
ti"ul hi"ertiic %locvace+ cu o constanta !una dis"ozitie &G
ti"ul distiic %"osoon1t+ seriozitate e*ageratFt &G
ti"ul la!il %oscilatii lntre veselie (i tacere+ hi "er- (i distii e&G
ti"ul eotiv %trairi afective "uternice+ deterinate atat de eveniente triste cat (i
fericite ( 6
ti"ul e*altat %e*cesiva oscihHie a afectelor intre euforie (i de"resie &G
ti"ul an*ios.
$ombinatiile trasaturilor de caracteri temperament accentuateE
ti"ul introvertit %td1ie(te "re"onderent in Iuea iaginatiei &G
ti"ul e*travertit %traie(te "re"onderent in luea "erce"tiei &G
ti"ul introvertit - hi"ertiic.
N.1. Pcntru detalii asu"ra datclor continutc in acet ca"ito2 cntiona "aragraful IINonnalitatc "sihicft..
de $. $inulcscu In 1. 2uhan-Pioua i . 1. laandescu #?Diensiunca "sihosociala a "racticii cdicalc#.+
hi. Infoedica 5//5 -.+
C(> Sanatatea ca problema a colectivitatii
#Sanatatea unei natiuni este o "ro!lea de ordin social (i nu una de ordin "ersonal# %
1andura- 5//6.
-
,,
Pro!leatica sanatatii a fost a!ordata+ cu ai ulta hotarare (i a"loare. de Ia
@uatatea secolului trecut+ de catre forurile decizionale ale fiecarui stat. +)oanda
socialft# a unci verita!ile "olitici a sanatatii a venit odata cu progresele medicinii care
I I -
iiu permis creterea duratei de viata Ia varste care #"erit# dezvoltarea unor !oli cro-
nice de uzura "ana Ia un stadiu 1n care sa atinga nivelul unor suferinte "ana atunci igno
rate %cE1teva c*e"leE ateroscleroza coronariana (i cere!rala+ dia!etul zaharat insulinoin
dc"endent+ reuatisul cronic degenerativ&. Prin urare+ "revenirea unor astfel de !oli ar
tre!ui asigurata "rintr-un cmnportament sanatos, adoptat de timpuriu su! intlu cnta
unci educatii !azate "e considerarea (i co!aterea factorilor "sihosociali i"lica i In
geneza unor conduite nocive+ de rise "entru l!olnavire. / astfel de orientarc asi gura
conditiile desfaurarii vietii prelungite !,extended life'# cu dit n1ai putina durere,
infirmitate i dependenta( %Fries (i )ra"o- 1981 ).
Printr-un n*del general a$ sc,lnlitc,l+ii conceput mai ales ca rez.ultat of unor ohiceiuri
de via+li stlndtoase %dicta+ i(care+ odihna+ etc. echili!rate& dectlf a$ utilialrii unor
medicmnente (%pentru slabit%, %pentru cal mare% etc& se "oate fran a procesul de 'me-

dicalizare a problemelor vietii, realizata "fft acu "rintr-un arReting "u!lic agrc-
A
siv al unor edicaente scu"e+ "rescrise "entru aceste "ro!lee#. In "lan "sihologic
individual+ a"are ca necesara forarea unci menta$itd[i asupra propriei sdnc$t(${i. +self
anageent odel# %1andura+ 2005), confor careia orice om trebuie sa ii autoad
ministreze sanatatea Dntr-un mod $@@tient i responsabil, ca "arte integrantFt a stilu Aui
sftu de viata. care sa-i res"ecte "articularitftti le sale otivationale ada"tate Ia cele
!iografice. / astfel de individualizare a co"ortaentului salutogenetic i"lica

"lasarea interesului individului+ ai ales a celui vE1rstnic+ In sfera unor oferte+ din "artea
societatii+ cu "rivire Ia "osi!ilitftti de "roovare a sanatatii adecvate "ro!leelor sale
"ersonale sau s"ecifice gru"ului social de a"artenenta %de e*. c*cursii organizate In gru"
"entru se"tagenari (i octogenari+ ce dezvolta autonoia "lurivalcnta a vftrstnicilor&.
'sista astfel Ia o 'redirectionare a eforturilor societatii de %a pradicile de
oferta - suppl"-side', catre '&remediile cerute- de1nand-side' %i!ide&.
'ceht(i autor "ro"une din aceasta "ers"ectiva imple1nentarea unor 'programe de
sanatate psihosociata' "e internet ca"a!ile sa ofere unci largi "o"ulatii - Ia nivel on-
A
dial- repere comportamentale generate pentru pllstrarea sclntlttH+ii. In aceh.t(i ti".
internetul "oate oferi "osi!ilitatea unor #odele efective de furnizare a unci instruiri
personalizate%, enita sa schi!c sau sa atenucze o!iceiurile nesanatoase ale individu lui
interesat de o astfel de schi!are (i care "oate gasi inforatiile res"ective lntr-un od
faci2 cu costuri reduse (i avfd- "e aceasta calc a internetului - senzatia de ano niat
care II "rote@eaza de @ena frecvent intE1lnita Ia cei cu vicii+ cftnd lnceardt sFt o! ina acela(i
gen de inforatii de Ia o alta "ersoana %$uniz (i col. cit de 1andura&

r
i
#. CLIMATUL SOCIAL $1 SANATATEA ( INDUCTOR DE
COMPORTAMENTE PATOGENETICE $1 SALUTOGENETICE
>(1 %nfluenta mediului familial
$oss (2005) analizeaza efectele influentei familiei i universitatii asu"ra co"iilor+
res"ectiv studentilor+ cu referire Ia conduitele acestora.
'stfel+ co"iii dintr-o familie organi.atci,fara ari contlicte i cu o !una couni
care lntre e!rii ei %In "riul n1nd "arintii& vor avea ai "utine tul!ur uIi eotionale
(i co"ortaentale.
In randul acestor failii #"ozitive# autorul archeaza o diferenta lntrefamiliile ori
e+Iate .)pre independenfli i realizare %l"linire de ordin aterial& ai caror co"ii devin
ai doritori sa se afire (i inde"endenti+ (i familiile %stimulative%, cu o orientare inte
lectuata !ji spre recreere care favorizeaza+ Ia co"iii res"ectivi+ o dezvoltare "erce"tiva (i
senzitivitate ai !una+ "eritfd o acoodare ai !una.
In od o"us+ co"iii crescuti In failii cu o structure[ rigid({ se dezvoltt o insecuri
tate eotionala (i o ai redusa sta"anire de sine %autocontrol &.
Camiliile dezorganizate #"roduc# co"ii cu tul!urari co"ortaentale frecvente
In ultia instanta+ climatul social- reprezentat de influentele celor din ?ur -In
"erioada dezvoltarii individului %adolescent+ ()olar+ student& are un rol i"ortant In
structurarea unor pattern0uri comportamentale a caror varietate se reduce Ia caracterul
lor ada"tativ sau dezada"tativ+ cu i"licatii inerente asu"ra sanatatii. Nu tre!uie nici un
oent+ lnsa+ "ierduta din vedere influenta a@orrt a fondului genetic al trasrtturilor
entale (i co"ortaentale ale unui individ %de e*e"lu+ "ersonalitati de e*ce"tie cres
cute lntr-un ediu failial dezorganizat &.
>(; $omunicarea - element cu rol favorabil in salutogeneza
)ounicarea unui individ cu cei din @urul sau are un rol e*tre de favora!il asu"ra
sanatatii+ nu nuai soatice ci (i "sihice.
'ceasta afiratie este sustinuta de o!servatii clinice dar ai ales cercetari e"idei
ologice cu"late cu anchete sociologice care evidentiaza - "e o scala avfd ca e*treeE
izolarea sociala (i retelele de counicare a*ia- longevitatea ult crescutrtla cei care
counica In ra"ort cu "ersoanele izolate %$atlin 1990) ca (i nuarul crescut de l!ol
naviri Ia acestea din ura %studii asu"ra "atologiei Ia !ar!atii necas ttoriti sau vaduvi &.
)onsidera di !eneficiile counicarii "ot fi sisteatizate astfelE
- "erite acuularea de inforatii ca"a!ile sa o"tiizeze strategiile ada"tative ale
individuluiG .+
- ofera su"ort eotional "rin +descarcarea afectiva#+ In cazul unei "ro!lee "erso
nale+ cu"lata adeseori cu co"asiunea (i sfaturile interlocutorului %un !un e*e"lu este
lini(tea unui !olnav lngri@orat de aenintarile !olii - de catre edicul sau curant &E
- satisface una dintre nevoile "sihologice uane+ "ostulatele de dttre 2inton .
.+nevoia de afiliere??.

A INTR
,6
- In "lan horonal+ se coreleaza cu eli!erarea de endorfine+ cu rol In cre terea
iunHitii %i"licata In longevitate&G
)ounicarea i avanta@ele ei "entru sanatate vor fi a!ordate in ulte alte
a"itole ale lucrarii %de e*e"lu rolul religiei in salutogeneza &.
?

A INTR

A INTR

A INTR
C

STILUL DE )IATA I SANATATEA. FACTORII
PSIO(SOCIALI I RESURSELE
BIOPSIOLO!ICE INDI)IDUALE
f( STILUL DE VIAT
- -
E OPTIUNI
Sl
-
-
CONSTRANGERI.
EFECTE GENERALE
ASU
- - -
SANAT A

TII
PnoSles afira In 1..> di ! " ( # dintre indivizi se nasc sanat7(i dar ca ei devin ulte
rior !olnavi ca urare a unor co"ortaente gre(ite fata de sanatate dar (i aHiunii
nocive a unor factori de ediu %naturalMartificial si social- n.n.&.
'

'ceasta tendinta evolutiva catre !oala "oate fi diinuata %i"osi!il de o"rit In

totalitate& "rintr-un co"ortaent sanatos+ ceea ce $atarazzo denue(te 'sanatate
comportamentala' %1ehavioural Health& su!liniind accentul care se "une asu"ra laturii
orale a acestei adevarate filozofii a sanatatii "e care o "oseda orice fiintft uana.
'cest co"ortaent fata de sanatate este+ In arc asura+ s"ontan - ca rezultat al
unor tendinte naturale ale fiecaruia dintre oacni. :czultatul unor astfel de conduite
s"ontane - negli@and anuite re li insuficient cunoscute sau res"ectate - "oate fi
a"aritia unor !oli #co"ortaentale#+ "recu o!ezitatea. Pe de alta "arte+ o serie de
placeri 'dobandite' "recu fuatul sau consuul de alcool+ conducand (i ele Ia
a"aritia !olii+ re"rezinta rezultatul unor decizii luate de individ+ In ciuda interdiHiilor In
acest sens+ recoandari ce vin din "artea societati i.
Prin urare aceasta l"letire de #aHiuni a"arent s"ontane (i decizii# %$atarazzo&
influenteaza starea de sanatate (i se lnscriu In stilul de viata al unui individ. Sarafino-
1../- define(te -chiar daca inco"let- stilul de viata ca fiind #totalitatea deciziilor (i
aHiunilor voluntare care afecteaza starea de sanatate#+ dar eritul acestei definitii- care
ignora totu(i fa"tul ca stilul de viata include (i alte conduite indiferente fata de sanatate
%e*. "referintele+ +gusturile fine#+ "entru anuite ti"uri de uzica+ o!ilier+ etc&- este
acela ca su!liniaza dependenta sanatatii de comportamentul individual i social(
'cest co"ortaent include o serie de conduite care afecteaza negativ starea de
sanatate %fizica sau "sihica& !factori nocivi, de rise, patogenetici# sau+ di"otrivft+ au
un rol "ozitiv+ de entinere sau chiar cultivare a sanatatii !factori salutogenetici#(
:eferitor Ia ace(ti doi tereni+ Aonasch su!liniaza fa"tul ca eel ai indicat a"are eel
de salutogeneza %salus+ salutis = stare de !ine+ echivalent cu sanatatea& avand un sens
"riar+ In ti" ce sanare %a fnsanato(i& re"rezinta sensu0 secundar de redo!andire a
sanatatii+ du"a ce de@a a a"arut !oala.
:evenind Ia stilul de viata, apare ca evident ca, din punctul de vedere al relatiei
v v
---
v v
sale cu sanatatea+ el se constituie ca o rezultanta a factorilor care o "rooveaza sau
o desta!ilizeaza %ruineaza &.
Factorii care se relationeaza cu starea de sanatate interaHioneaza de fa"t )ll terenul
!iologic i "sihologic a0 individului lntr-un od care "oate fi sisteatizat cf. fig , inE
a. acfiuni directe asu"ra soei %cor"ului& (i "sihiculuiE
stimuli psihici negativi %de e*e"lu+ "ierderea serviciului - (7a@& "ot duce Ia
tul!urari "sihicc de ti"ul unui sindro de"resiv. De e*.E fuatul "ersistent afecteaza
!ronhiile generand o !ron ita cronica+ uneori cancer "ulonar
h. acfiuni indirecte0 "rin interediul celeilalte co"onenteE
stimulifl.ici0!son*0!psihic. De e*e"lu+ influenta "sihica a unor factori e*tcrni+
de e* insolatia i tul!urarile "sihice secundare. %cefalce+ insonie+ nervozitatc etc. &
stimuli psilzici0!psihic0!tulburciri somatice. De e*e"lu+ un "roccs de divort
antreneazft In "lan "sihologic o stare de neultuire difuza+ an*ietate crescuta etc+ tul
!urftri "sihice care favorizeaza a"aritia unei !oli soatice ulcer duodenal.
!:-1 PSHO-SOMATC ]
Cigura ?. lnterrelafii bio0psiho0sociale In etiopatogenia bolilor psihoson*tice.
E( ATITUDINEA FATA DE SANATATE$
iNTRE CONVINGERI $1 MOTIVE {%HEALTH BELIEFS&!
Fftra lndoiala+ cultivarea (i "astrarea sanatatii au Ia !aza+ In "riul rand+ ccl"orta
entul individului care tre!uie sa-(i aronizeze calitatile (i resursele !iologicc cu ce
rintele "sihice (i sociale.
Decizii le "e care tre!uie s a le ia+ au Ia !aza (i ele+ o interaHiune lntre ceea ce indi +
vidul (tie ca tre!uie sa faca i?n acest sens (i oti vatia !iologica (i "sihosociaHi care i ?l
i"ulsioneaza sa aHioneze In acord sau In dezacord cu regulile "entru "revenirea
i?!olnavirii.
Pastrarea (i cultivarea sanatfHii cstc Ia oul sanatos+ foarte diferita de cn"orta
entul utt ai strict i conforist al !olnavului care ureaza+ de regula+ i?n ccle
ai ici detalii+ trataentul "rescris de doctor. 9ocai li!ertatea de decizie a oului
v v
-
39
sanatos i'l face "e acesta sa aHioneze ult ai rela*at (i ai "ersonal fata de a!ecedarul

sanatatii. 'ceasta li!ertate li este totu(i lngradita de recoandarile edicale care ii

a@ung+ nesisteatizate+ la cuno(tinta dar (i de o serie de cuno(tinte sau chiar interdiHii
c . i eordin religios sau social. ;*ista+ deci+ "reize "entru ca orice individ sa ado"te+ din
startul aturizarii %dar (i din co"ilarie&+ un co"ortaent res"onsa!il fata de "ro"ria
sanatate .
Sisteul de cuno(tinte (ide convingeri "e care un individ le "oseda cu "rivire Ia
"Utstrarea (i "roovarea sanatatii se foreaza din interaHiunea eleentelor de educatie
asu"ra conduitelor salutogenetice (i a celor de rise %"atogenetice& cu eleentele de
e*"eriente individuate+ inclusiv o!servatiile sale asu"ra !olilor "ro"rii sau ale celor din

AC2
:eferitor Ia ceea ce se lnta"la In intea unui o %evaluarea riscului (i a "ro"ri
ilor "osi!ilitati& cand este confruntat cu o serie de interdictii asu"ra unor co"ortaente
ale sale avand "otentialul declan(arii sau agravarii unei !oli+ e*ita nueroase tcorii din
tre care vo reda "e cele ai i"ortanteE
5.1 $odele atitudinale asu"ra co"ortaentelor salutogenetice.
a( "odelul mentalitii{ii personale asupra siiniitii{ii (%&ealth <eliefs "odel% (
Din aceasta "ers"ectiva+ 1ecRer % 1974) ela!oreaza acest odel care e*"lidi factorii
cognitivi ce o!liga un individ sa ado"te o serie de "ractici co"ortaentale "reventive+
de reducere a riscului de l!olnavire. 'utorul considera ca un individ I(i foreaza ast
fel de "ractici "rinE
I. Perce"erea vulnera!ilitatii %susce"ti!ilitatii& sale in fata unei "ro!lee legate de
sanatatea sa %e*+ riscul unei !oli venerice&.
5. Perce"erea gradului de severitate al acestei i!olnaviri "otentiale.
,. '"recierea %evaluarea& !eneficiilor "e care le "oate avea "rin ado"tarea co"or
taentelor "reventive %de e*. utilizarea condoului&.
4. 'ntici"area %evaluarea& o!stacolelor in calea acce"tarii unui astfel de co"orta
ent %in cazul entionat+ efortul de vointa "entru a nu ceda tentatiei& dar i a con-
.
secintelor negative acestui co"ortaent "reventiv %de e*e"lu+ un alt cazE dietcle
e*tree "entru sla!ire. +silueta#&
$. )uno(tinte ai ult sau ai "utin vagi asu"ra unor odalitati s"ecifice de aHi
une %"rovenite din counicarea de catre antura@ sau ass-edia a unor date des"rc
starea de sanatate sau si"toele unor !oli "osi!ile.
b( ;eoria motiva{iei pentru protec{ie
;la!orata de :ogers in 1983, aceasta teorie sustine fa"tul ca un eleent hotarator
in decizia de a ado"tD1 un co"ortaent salutogenetic este re"rezentat de teaa indi
vidului de a no se i!olnavi.
'ceasta teaa de i!olnavire este "utenic otivata in cazul in careE
- Frecventa !olii res"ective este crescuta
- Severitatea !olii este ai are
- Cn e*e"lu il constituie co"ortaentul evitant alunui !olnav alergic Ia edica-
--------------------
r
ente fata de adinistrarea oridirui nou edicaent % se (tie +susce"ti!il??+ iar
frecventa altor reaHii alergice Ia edicaente i severitatea acestora sunt crescute toc
ai "entru un astfel de !olnav &.
Cn e*e"lu o"us+ entionarea unor efecte secundare grave+ dar e*tre de rare.
"e "ros"ectul unui edicaent.
De aseenea+ dadi unei feei i se recoaHi autoe*ainarea lunara a sanilor
ca un !un o!icei "rofilactic "entru sanatate+ ea nu va utiliza frecvent acest "rocedeu.
in ti" ce aenintarea cu riscul ignorarii a"aritiei cancerului de sf+ o va face srt il
ado"te.
'ceste e*e"le. "rivite "rin "risa teoriei otivatiei "entru "roteHie+ releva
i"ortanta educatiei sanitare a e!rilor colectivitatii carora lise "ot furniza e*"li
catii enite sale creasca otivatia "entru co"ortaente salutogenetice
c( ;eoria social cognit vii
;la!orata de 1andura In 1.8<+ aceasta teorie aduce In discutie eleentele funda
entale In ado"tarea unui co"ortaent salutogen tic care se a*eaza "e evaluarea
ra"ortului dintre !eneficiu (i cost % eforturi ateriale+ +renun"ri??+ !ariere+ etc.&. le
"ute sisteatiza+ su! fora uratoareE
I. 9valuareo cerin[elor comportmnentului cognitiv %de e*. a!andonul fuatului+
regiul dietetic sau ginastica de diineata &
este cu adcvarat i"ortant "entru sanrttate?0 Dovezile solicitate convingrttoare
este accesi!i2 "osi!il de lnde"linitV De e*. se "ot vedea iediat rezultatclc @&e ter
en scurt?0
Nu aduce "re@udicii?V De e*. fuatorii se te sa nu se ingrae dadt se lasrt de
fuatE curele ra"ide de slrl!ire "entru o!ezi "ot dauna sanatatii E un regi dietetic
"entru diinuarca colesterolului sau o!ezitatii "oate crea unele dificultrtli ateriale
sau legate de "re"ararea fdtrurilor res"ective %de e*. tre!uie sa se renunte Ia can
tina&.
2. 9valuareu capacitdfilor persm*le
este Ia lndeana sa acest co"ortaent?V %0i"sa de sanatate este o +!ariera
intcrna# &
e*ista !ariere e*terneV %de e*. o sotie "edanta nu dore(te o !icicleta agneticain
sufragerie sau nu acce"ta sa gateasca du"a retetele "entru sHi!ire aduse de sotul
o!ez &
invocarea unor e*"eriente "ozitive %+-a lasat eu de fuat+ / sa rna las (i de
!autura0?? &
?. 9-empful ce$or care ou odoptat acefa@i comport*nent
Cn e*e"lu sugcstiv estc eel dat de "ersoanc de lncredere sau de cele!ritati %et
curcle de slrt!irc ale unor actrite sau ziari(ti care a"ar Ia 9= cu o alta iagine incita curi
ozitatea "entru dicta rcs"ectivelor "ersoane (i lntaresc decizia de a ado"ta acela(i regi
alientar &.
'ceasta teorie i"lica in esenta evaluarea In "lan ognitiv de catre individ a ceca
ce i se cere %ceva necesar (i "osi!il& (i ce "oate face el %ce eforturi+ ce renuntariV &

41
;*c"lul celorlati "oate lnclina !alanta In favoarea sau In neado"tarea co"ortaen
tului res"ectiv.
;(; $onduite salutogenetice versus patogenetice intre motivatii individuale i
ifonne sociale
De Ia eel ai negli@ent "fa Ia eel ai "edant individ+ res"onsa!ilitatea individuala In
a"licarea regulilor de conduita "rivind sanatatea "ro"rie dar (i a celorlalti indivizi+
devine un su!iect de discutie dar (i de refle*ie a carui i"ortanta a@ora atrage soci
etatea lntr-o seric de ac[iuni concertate fn scopul stimuldrii acestei responsahilitlifi -
"rin educatie. otivatie+ sanHiuni %legi+ regulacnte &- s"re atingerea sco"ului fiediruia
dintre noiE o viata cu o durata cat ai are crutata de disconfort fizic i "sihic.
:es"onsa!ilitatea individua.Irt In "astrarea sanatatii "ro"rii se e.rtinde . ' i asupra
sclntztclfii celor din jur, e*istand o ulti e de reguli de Ia sanHiunea drastica a agresiu
nilor fizice cauzatoare de vataari cor"orale (i "ana Ia aHiunile cu caracter "oluant
%fuat+ zgoot+ urdaric+ etc&.
Fiinta uana- structurata sociallntre li!erate (i constrangere- va ado"ta In stil de
viata confor cu li!ertatea ??de @oe?? lntre ceea ce este "eris+ util sau nu+ (i ceea ce este
interzis+ utiX sau nu.
7ul are o infinitate de co"ortaente lnscrise In cadranele forate+ cele 4 ca
drane rezultate din incruci(area celor doua a*eE "erisMne"eris (i utilMnociv.
P69M %S
Sornnul
;f?ortul fizic
UTIL
'lcool
'ctivitatea se*uala
' li rnen tati a
-----
FC$'9C2
A6P69M%S
A@$l,
Figura $. #omportamente pennise$nepernzise In raport cu utilitatea lor
Din figura de ai sus se "ot distinge diteva variante alese s"re e*e"lificare In
cazul oului sUatos. 'stfel+ cons*nul de alcool a"are chiar (i In cadranul "erisMutil+
cu referire Ia rolul "rotector asu"ra vaselor sangvine In cantitati ici %cca. ,// - ,6/
lMzi de vin &+ du"a cu alientatia !ogata In "roteine ani ale "oate sa fie considerata ca
ne"erisa %In cursu& "ostului& chiar daca ea contine aliente foarte utile %!ranzeturi+ la"te+
"e(te+ ou+ etc&.
Du"a cu se vede+ somnul, util de recoandat "entru entinerea sanUttatii+ este


ne"eris in cursul unor aHiuni "recu conducerea autoo!ilului+ "aza unor o!iective+
etc+ iar efortul fizic nu are ingrttdire Ia oul sanatos+ dei "oate fi nociv in cazul unor
su"rasolicitari "este liitele fiziologice %de e*+ afeHiunile a"aratului locootor a"rtrute
Ia halterofili& sau in cazul interdiHiilor edicale Ia unele categorii de !olnavi %astfel de
co"ortaente dictate de catre edic nu sunt incluse injigura %).
4ctivitatea se-ualli "erisa i utila la oul sanatos+ "rezinta o serie de interdiHii in
cazuri fiziologice+ fiind chiar nociva la gravidele in ultiul triestru de sarcina+ iar
se*ul ne"rote@at este nociv in afara cu"lului+ "rin "ericolul contactarii !olilor transi-
si!ile se*ual.



DUITE
SALUTO!E

ETICE
I DE
RISC PE RU
- -
I BOLNA)IRE
f( RESURSELE '10$PSIHO$SOCIALE SOLICIT. TE
DE PROCESELE ADA TIVE
A
In cadrul acestei interaHiuni ale fiintei uane cu agentii externi fizici %inclusiv
accidentele auto&+ chiici+ !iologici (i "sihologici %"sihoindividuali (i "sihosociali&+ dar
(i cu agentii interni de cauze lndi insuficient elucidate %!olile idio"atice+ tuorale+
unele "sihoze+ etc& a"ar premizele bolii, ca stare de rupere a echilibrului in care
organismul se afla cu mediul sao de viata, naturalF artificial (&f.' poluat# i social(
S"re a l"iedica aceasHi "osi!ilitate de instalare a !olii+ orice individ !eneficiaza
de resursele sale !iologice (i "sihologice cu a@utorul carora el reaHioneaza s"ontan
%involuntar& sau In cuno(tinta de cauza s"re a se ada"ta Ia "ericolele ulti"le care II
aeninta su! fora icro!ilor+ virusurilor+ stressului+ circulatiei rutiere (i ai ales+ a
unor o!iceiuri fata de sanatate.
1(1 9esurse biologice
Des"re resursele !iologice care e*"lica rezistenta crescuta fata de infectii a unor . .
indivizi edicina ne lnvata foarte ulte lucruri+ ca de e*e"lu rolul ereditatii+ nivelul
crescut al anticor"ilor Ig' secretori In cazul unor infectii res"iratorii virale+ in ti" ce
"sihosoatica ori edicina co"ortaentala furnizeaza dovezi asu"ra corelatiei unor
astfel de date !iologice cu trasaturi de personalitate "recu o"tiisul+ sensu0 coe-
rentei+ etc+ e*istand -tot cu e*e"lul in cazul ales - studii care deonstreaza aHiunea+
su"lientara a stressului "sihic fata de agresiunea virala+ a(a cu se lnta"la cu studentii
su"u(i stressului In cursu0 sesiunii de e*aene+ cand nivelul Ig' din secretiile nazo
faringiene scade (i aceasta a"renta !iologica se coreleaza cu frecventa ai crescuta a
infeHiilor res"iratorii In aceasta "erioada %Aenot (i col - 1..,&+ %laandescu 1..8&.
1(; 9esurse psihologice
Daca resursele !iologice ca (i studierea lor+ a"artin doeniului edicinii+ resurse
le "sihologice ale individului+ ca atri!ut al "astrarii sanatatii+ constituie un o!iect de
studiu fundaental al (tiintelor "sihologice de interferenta cu edicinaE "sihologia
sanatatii. "sihosoatica (i edicina co"ortaentala.
:esursele "sihologice individuale se constituie In adevarate filtre antistress+ ca de
e*e"luE
- trasaturi imunogene de "ersonalitate %v ca"itolul res"ectiv&+ ca eleent cu are
"ondere geneticaG


- experiente biografice "ozitive sau negative+ %lncor"orarea unor intcraHiuni cu
ediul social& care cresc resursele ada"tative ulterioare %e*. stagiul ilitar ca c*"erienta
dura de viata (.
;le sunt alientate de su"ortul social care constituie !aza resurselor sociale+ "rin
interiorizarea- ca su"ort afectiv+ i?n "riul dind dar i ca o !aza cognitiva- educalio
nala- a +ofertelor# acestui s"ri@in %caldura afectiva a celor din @ur+ odeleie de saluto
geneza "ro"use+ etc. &
1(C 9esurse sociale
:esursele furnizate de reteaua socialiEi sunt generate i?n cadrul cliatului social+
definit ca un ansa!lu de relatii (i intluente %favora!ile sau nefavora!ile& "e care incli
vidual le gase te In ediul failial+ ()olar+ "rofesional sau acrosocial In care se dez
volta.
a# lnteractiunea individului cu mediul psihosocial
:esursele "sihologice servesc individului Ia o ada"tare eficienta a individului Ia
ediul social nociv "entru care $oss %5//5& a "ro"us un model tranzactional referitor
Ia interaHiunea dintre sisteul ediului de viata %conte*t social& i resursele uane de
acoodare %co"ing &.
In cadrul acestei interaHiuni o-societate+ care conditioneaza nu nuai sffttatea
entala dar (i "e cea soatica a fiintei uane+ se "ot descrie+ ca sistee ce aHioneaza
antagonic asu"ra sanatatii %i!ide&E
$ircumstante de viata stresante
'u carol su"unerea sanatatii fizice (i "sihice Ia o ??"resiune sociala#
I. ;veniente negative cu caracter de schi!are.
5. Presiunea unor "ro!lee failiale.
Pro!lee de sanatate ale sotuluiMsotiei ( de"resie+ si"toe fizice &.
Pro!lee de sanatate (i co"ortaent ale co"iilor.
,. Stressuri "rofesionale "relungite.
Presiunea uncii i a controalelor (efilor %su"raveghetorilor &.
2i"sa de autonoic (i claritate In lucru.
9esurse furnizate de reteaua sociala !suportul social#(
)onstituie e*"resia su"ortului social care "oate sa atenueze stressurile enuerate
ai sus.
Suportul social re"rezinta un ansa!lu de factori %ateriali+ inforationali. afec
tivi i stiuli sociali&+ care aHioneaza In sens favora!il asu"ra individului+ ca e*"re
sie a a@utorului+ ++sustinerii#+ celorlati e!ri ai societatii+ lnce"and cu "artenerul
de viata+ gru"urile ici %lntreaga failie+ vecinii+ colegii de serviciu (i ai ales+ " r r O
etenii&+ ca i organizatiile carita!ile %!iserica+ In "riul rand& i lntrega societate
%aziluriM s"itale+ fore de a@utorare a handica"atilor+ etc. &
Desigur+ In "lanul su"ortului social+ co"ortaentul salutogenetic !eneficiaza In
"riul rand de oferta inforationala+ anifestaHi su! fora unei active "ro"agande In
favoarea conduitelor salutogenetice %(coala+ ass-edia In "riul rfd&.


!& 2egaturi sociale cu rol salutogenetic
'ctivitati sociale cu failia (i "rietenii.
)redinte (i afilieri religioase.
'"artenenta Ia un clu!.
)alitatea relatiilor sociale.
)oeziune failialrl.
I"licarea In unca+ sustinerea de catre colegi (i su"ortul (efilor.
E( FACTOR(I DE RISC
PENTRU
- -
IMBOLNAVIRE
EVIDEN
T

(
AT

( DE STUDIUL E
Desigur+ un stres "sihic %SP& "oate sta Ia originea lnclinatiei unui individ s"re
a!uzul de alcool+ du"a cu acest a!uz va deterina adeseori ne"laceri %deci SP& ale "er
soanei res"ective atat In "lanul sanatatii+ cat ai ales In cadrul relatiilor sale cu failia+

vecinii sau colegii de serviciu. Pornind de Ia acest e*e"lu se "oate afira di factorii
co"ortaentali ai stilului de viata cu rol nociv "entru sanatate re"rezinta ade
varatii factori de rise "entru o serie de !oli+ iar evaluarea lor In aceastft calitate a con
stituit o!iectivul a nueroase studii dintre care erita a fi entionat +Studiul %longitu
dinal& 'laeda?# din )alifornia su! conducerea lui 1elloc (i 1resloS %1.>5& care au
deterinat ! comportamente a$ caror cumul (peste ?0A( poate contribui Ia o sclidere a
duratei de (iofll cu circa )* deceniu. 'ceste co"ortaente "ot constitui - luate In od
se"arat - adevarati factori de rise "entru o serie de !oli+ astfel lncftt - o data cu
"rezentarea lor- vo indica In tabelul l. una sau ai ulte !oli In a caror etiologic "lu
rifactoriala este i"licat fiecare dintre co"ortaentele studiate %v. ta!elul I de ai @os.
indidind conduitele "atogenetice fundaentale care tre!uie evitate confor studiului
'laeda&.
Factori co"ortaentali 1oli in care "oate fi i"licat etiologic
I . fuat
)ancer "ulonar+ infarct iocardic+ 1P7). artrita.
ulcer
2. sedentaris 1oli cardiovasculare. o!ezitate
.1. su"ragreutate 7!ezitate+ !oli cardiovasculare+ dia!et zaharat. varice
A. consu e*ccsiv de alcool )iroza he"atica+hi"ertensiune arteriala+ !oli "sihicc
6. son redus <= >-8 ore 1oli "sihice+ infeHii recurente sau cronice %e*. 91)&
<. gustari frecvente lntre ese 7!ezitate
>. a!scnta unui ic de@un consistent Clcer+ o!ezitate
;abelull. Cactori comportmnentoli de rise pentru boa$({
(n*d(ficat duptt <e$ $ c (( @i <reslo* - 4l*neda #ount'(
Din analiza celor doua coloane ale ta!elului se "oate cu C(urintrtdeduce dt SPare
un rol cauzal+ In ra"ort cu ada"tarea co"ortaentelor "atogene+ (i de trigger %agent


r
declan(ant& al anifesH1rilor !olii sau devine un efect %"rin recul soato"sihic&+ In
ra"ort cu !olile In care sunt i"licate cele > co"onente nocive.
". CONSIDERATII GENERALE ASUPRA
CONDUITELOR SALUTOGENETICE
C(1 $onsideratii generale( $lasificare
:e"rezinta co"ortaente enite sa "astreze+ sa dezvolte sau sa redo!andeasca
starea de sanatate+ Ia nivel de individ (i de colectivitate.
)a orice co"ortaent+ ele au Ia !aza factori motivationali interni !satisfacerea
unor trebuinte biologice# sau externi !in special, pe baza unor modele educationale, ca
de e*. evitarea consumului de droguri#( /actorii motivationali sunt modelati de cuno
tintele despre sanatate i boata, furnizate de societate, su! fora unor
instruHiuni+ diseinate in colectivitate in od organizat %()oala sau "u!licatii de s"e
cialitate sau de larga ras"andire+ de e*.& cu sco" e*"res+ "rofilactic sau deducti!ile+ "rin
efortul "ersonal al individului+ din cuno(tintele (tiintifice sau traditiile culturale filosofi
co-religioase dis"oni!ile Ia oentul res"ectiv.
Din aceasta "ers"ectiva a factorului otivational+ inclusiv gradul de voluntaris+
dar (ide con(tientizare ale individului care ado"ta o conduita salutogenetidi+ "ro"une
uratoarea clasificareE
A. $onduite salutogenetice ,evitante', facultativ acceptate
*. interz.icerea fuatului+ (i a consuului e*cesiv de alcool- ca surse a@ore de
i!olnavire
5. cumplitare in ceea ce "rive(teE
hrana echili!rata in continut de calorii (i "rinci"ii alientareWaccent "e
vegetale %efect antistres &
nuarul orelor de sonM activitate
activitatile sedentareM e*ercitiile fizice regulate
utilizarea autoedicatiei a"arent !enigne %de e*. antialgice &
,. se* "rote@at
4. relatii sociale echili!rate %!azate "e aa!ilitate+ res"ect+ agresivitate scazuta+

etc. &
6. cultivarea eotiilor estetice %natura+ artele+ in s"ecial uzica& in dauna celor
violente+ instinctuale
5( $onduite salutogenetice obligatorii reglementate social +
interzicerea drogurilor
co"ortaentul Ia volanE centura de siguranta auto+ res"ectarea liitei de
viteza (i a interdiHiei de a consua alcool Ia volan+

47
vaccinarile o!ligatorii i cele facultative ( calatorii In zone endeice+ infeHii
tetanigene+ etc.&
verifidiri o!ligatorii %!ilantul de sanatate&E anga@are+ "eris auto+ casatorie+
etc.
). )onduite salutogenetice activ-forativeE recoandari edicale vizand anuite
!oli larg ras"aY1dite %vala!ile+ In s"ecial+ la indivizii cu teren genetic "redis"ozant&E
igiena orala+ verificari stoatologice "eriodice
diete cu liitarea unor aliente ++"ericuloase#E
- grasii ani ale+ carne ro ie %"ore+ vita+ van at+ ezeluri+ etc.&E
- dulciuri rafinate+ faina al!a+ sare - In e*cesG
- conserve W conservantiM coloranti alientari In e*cesG
- alientatie saraca In fi!re+ afuaturi %"ericol de cancer de colon&
- "re"arare nocivaE "ra@eli+ afuari
controlul tensiunii arteriale+ gliceiei+ colesterolului
evitarea e*"unerii la razele ultraviolete 1 %"roteHie fata de cancere cutanate+
de san+ etc.&
autoe*ainare lunara a sanilor %de"istare noduli aari&
verificari s"ecifice Ia varstnici se* feinin %e*. etoda Pa"anicolau du"a ,6
ani+ osteodensietrie du"a 6/ ani& sau asculin %de e*. ecografie "rostata la
varstnici&
;abel/. #onduite salutogenetice
a( #onduite salutogenetice evitante (de menfinere a siiniitiifii(, cu caracter de
+recoandari i rol einaente "reventi v-conservator+ a(a cu sunt cele lncadrate
lntr-un od de viata "resta!ilit de counitate %de e*e"lu+ evitarea e*ceselor. "nsturilc
religioase+ etc.& %lRei&. 9ot aici se "oate lncadra res"ingerea +de "lano# a unor co-
'
"ortaente nocive "entru sanatate+ cu ar fi consuul de alcool (i fuatul. In esenta
aceste conduite tind sa entina nealterata sanatatea individului
b( #onduite salutogenetice obligatorii reglementate social sunt i"usc de colec
tivitateE de e*. vaccinarile+ conduita la volan+ etc. vezi ta!elul 5.
c( #onduitele salutogenetice activ0formative i"lica o atitudine deli!eratFl din
"artea individului de a-(i dezvolta starea de sanatate actuala la un nivel su"erior care
sa li "erita atat o ai !una ada"tare la viata "e care o duce (i soldate+ atat cu dii
nuarea frecventei (i a"litudinii stresului "sihic+ cat (i cu o cre(tere a +"ragului Ia care
a"are !oala#.
"
In "lus+ e*ista (i o atitudine de coo"erare li!er consitita la asurile salu-
togenetice recoandate %e*. s"alatul dintilor+ ginastica edical a+ etc. &.
"
In cadrul acestor co"ortaente active forative+ cu"rinse i clasificatc In ta!elul
5+ se "ot entionaE dietele alimentare autoimpuse %fie lntocite du"a recoandari
++autorizate#&+ jogging0ul, .fitness0ul, druetiile ontane+ cura helioarina % a"licata
corect+ cu evitarea e*"unerii Ia razele ultraviolcte 1 dintre orele I / (i *+) (i oricc fel de
------------ ----- ---------------
r

antrenaent %inclusiv culturisul&+ dar un Aoe i"ortant II ocu"rt (i conduitele de recu

"erare du"a o !oala. :eferitor Ia aceste conduite+ +de reconsiderare a sratatii "rin
"risa !olii??+ vo entiona o"inia noastdi di ele se deosc!esc de co"ortacntele
"rofilactice +"riare?? %dinainte de i?!olnavire& "rin aceea ca gradul de li!ertate al
individului este ult ingradit de e*"erienta !olii care devine un otiv de acce"tare
neconditionata a unor recoandari de aceasta datrt e*"rese %de e*e"lu+ renun area la
fuat+ dicta i?n ulcer &.
* *
:eferitor Ia ultiea factorilor "sihologici care stau Ia !aza conduitelor salutoge
netice+ vo su!linia fa"tul ca studiul fiecaruia dintre ei - inclusiv al unor co"onente
deografice+ socio-culturale (i+ ai ales+ de "ersonalitate - constituie o!iectul unor "re
ocu"ari de cercetare (tiintifica % a!ia sedientate& (i continutul unor lntregi ca"itole de
Psihologia Sanatatii. In acest aterial+ vo i?ncerca doar o clasificare+ i?ncadrfdu-i i?n
cftteva ta!ele cu caracter sintetic (i i?ncercftnd doar sa face cftteva rearci asu"ra unor
as"ecte ai deose!ite.
In "riul rand tre!uie entionat ca e*istrt+ in "lanul ental al oricarui individ+ o
"eranenta dis"uta intre utilitatea i "lacerea "e teren scurt (i valoarea +de "er
s"ectiva#- i"licfd (i disconfortul %deci un stres "sihic&- al a@oritatii oricarui co
"ortaent salutogenetic %v. +"rinci"iul "lacerii vs. realittttii+ a"ud Freud &.
De aseenea+ este i"ortant fa"tul di o conduita salutogenetidi i"licftnd discon
fort (i eforturi de vointa+ "oate ulterior sa asocieze+ In od refle* conditional+ e*"resia
eotionala "ozitiva cu"lata cu +efectul reco"ensa # al conduitei res"ective % e*e
"lu+ starea de lnviorare (i randaentul intelectual crescut - consecutive unei re"rize de
ginastica sau de @ogging &.
)onsiderfd In ansa!lu factorii "sihologici i"licati In edificarea (i sustinerea
voluntara sau +din o!i(nuinta# a co"ortaentelor salutogenetice+ li "ute asocia cu
variate ti"uri de conduite salutogenetice a diror analizrt releva o stransa i?"letire a rae
tori lor !io"sihologici individuali cu factorii sociali ..
,.5 )onditii de forare (i influentare a conduitelor salutogenetice
Sunt re"rezentate de factori cu rol favorizant (i defavorizant.
Cactori demografici
Sunt inclu(i i?n tabelul ,.
Din analiza acesttii ta!el se o!serva+ i?n genere+ frecventa crescuta a conl"orta
entelor salutogenetice Ia feei+ Ia varstnici (i Ia unele "ersoane religioase car
asiileaza- odata cu "rece"tele orale ale religiei res"ective - o serie de recoandari
%interdictii&+ cu rol "rofilactic.
Se i"un totu(i cftteva su!linieriE
Particularittl[i fn.fimcfie de se- Ji varstli
2a !ar!ati+ edia de varsta ai redusa a !ar!atilor decat cea a feeilor %statis-
- -
49
tica elvetiana din 1..5E 84 ani la feei (i >4 la !ar!ati cf Ze"- Stutz (i Hei&
invoca "redoinanta factorilor co"ortaentali i"licati in nuarul tri"lu de
decese la !ar!atii tineri - "rin ratele crescute la accidente auto+ SID' (i sinu-
+ cideri- (11n nuarul du!lu de decese ale adultilor 1ntre 66 (i <6 de ani+ "rin !oli
coronariene (i cancer "ulonar %asociate strans cu fuatul+ ai frecvent Ia !ar!ati&
sau "rin accidentele (i co"licatiile alcoolisului .
2a feei+ o!ezitatea+ se dezvolHi - in oricare dintre eta"ele de varsta- cu "redo
inanta la feei+ fa"t e*"lica!il "rin i"licarea cauzala a unor factori co"orta
entali a@ori+ "recu consuul crescut de dulciuri (i efortul fizic ai scazut la
feei.De aseenea+ "reocu"arile "entru sanatate+ dar (i "entru fruusete %adeseori
concordante&+ inclusiv frecventarea edicului la cele ai ici si"toe au consti
tuit+ dintotdeauna+ un a"ana@ al feeilor.
Nu tre!uie ois fa"tul ca- daca au o durata de viata ai are- feeile "rezinta+
in schi!+ ai frecvent acuze "atologice+ avand (i un ecou su!iectiv ai are al
unor afectari inie ale sanatatii.
2a co"ii+ cu afectari ai "utin grave ale sanatatii+ e*ista avanta@ul de a li se
i"une - adeseori in stil dictatorial- o gaa 1ntreaga de conduite salutogenetice+
atent su"ravegheate de "arinti (i educatori (i care+ ulterior devin de"rinderi saluto
genetice dura!ile %e*. igiena dentara+ s"alatul "e aini+ etc.&. 9otC(i / educatie li"
sita de constrangeri evidente (i !azata "e e*"licatii "e tee legate de forarea unor
conduite salutogenetice+ constituie !aza unor otivatii ca"a!ile sa "revina
devenirea lor- la aturitate- consuatori de alcool+ droguri sau tutun.
4partenenfa etnica

Se coreleaza cu nivelul de dezvoltare socio-econoica al tarii res"ective+ dar+

i"lica (i tendinta de enclavizare a eigrantilor In ghet ri+ ce favorizeaza !olile
infeHioase croncie+ transisi!ile+ %e* 91)&+ !oli cu transisie se*ula+ alcoolisul+ etc. In
ansa!lu denuie !oli ale izeriei. Factorii salutogenetici sau de rise legati de
a"artenenta etnica sunt re"rezentati In tabelul ?, "unctul ,+ care sisteatizeaza date din
literatura %ln s"ecial Siegrist+ 1..6 (i Ze"-Stutz (i Hei+ 1..8&.
Cactori socio0 culturali. :olul religiei
'u o "artici"are inevita!ila (i constanta iar "rezenta (i i"licarea lor a@ora In sa
lutogeneza este legata de calitatile "sihologice dar (ide traiectoria !iografica a individu
lui.
I
#
ntrucat o larga a@oritate a uanitatii l(i arturise(te (i anifesta o serie de cre-
dinte religioase+ a considerat ca erita un "aragraf s"ecial rolul a"artenentei la o
religie "entru "roovarea sanatatii (i "entru cre(terea duratei de viata.
Desigur+ acest rol 1 1 @oaca religia in "riul rand "entru "racticantii sai con
secventi dar (i ceilalti credincio(i ai "utin +zelo(i# daca recurg cu convingere Ia s"er
anta in a@utorul divinitatii - !eneficiaza de acest su"ort uria( "entru sanatate.
:eligia re"rezinta o sursa de lini(te interioara (i incredere in sine ca"a!ile sa insu-
- -
tle o"tiis (i sa diinue sentientul de vinovatie %2evin (i =ander"ool+ 1.8.&.
Pute i"aHi rolul religiei+ ca eleent glo!al inductor de salutogeneza+ in doua
ari categorii de aHiuniE
a& recoanda+ su! fora i"erativa+ co"ortaente salutogenetice s"ecifice
fundaentale "recuE
oderatia in desfa(urarea activiHitilor (i "rocurarea "lacerilor
"ractica rugaciunii+ ca eleent antistres+ inductor de s"erante %9aLlor et a1+ 5//4&
alientatie calitativ regleentata %cvasi"eranenta+ ca de e* carnea de "ore
+e*clusa# de cultul islaic &
editatia %religiile hinduse &
i(carea %de e*. dans uri rituale insotite de uzica &
"ostu1 - cu restriHii fata alcool (i de alientele !ogate in colesterol - con
danarea unor "ractici e*tre de nocive+ "recu consuul e*agerat de alcool+
drogurile+ "ractici se*uale e*cesive+ sau ne"otrivite.
!& oduleaza in sens favora!il echili!rul "sihic al individului.
)onsidera ca ea realizeaza acest efect in "lan "sihologic in sensul aortizarii
ulti"lelor (i diferitelor stresuri care ne co"le(esc de-a lungul vietii+ cultivand ra!dare+
toleranta+ !une1e relatii cu ceilalti (i+ ai ales s"eranta. 7"tiisul indus de religie
aHioneaza ca trasatura iunogena fundaentala al carui rol In longevitate este de
doeniul evidentei chiar "entru arele "u!lic+ nu nuai "entru cei care au i?ntre"rins
studii e"ideiologice referitoare Ia Iongevitatea "ersoanelor o"tiiste %de e*. $atlin+
1../&
Intr-o tentativa de sinteza a legaturilor dintre religie (i sanatate+ Holt (i col %5//6&
"ro"une uratoarele eleente salutogenetice legate de "racticile religioaseE
I. induce stari afective "ozitive %inclusiv "rin diinuarea du(anieiM ostilitatii i
"rin iertare+ n.n. )
5 cre(te ada"ta!ilitatea fata de distress
,. ofedi un su"ort social a@or %nu nuai afectiv+ ci (i inforational sau+ ai ales+
aterial - daca ne gandi Ia o"erele filantro"ice n.n.&
4. influenta sociala+ "rin condanarea unor co"ortaente iorale %adeseori con
dudlnd Ia consu de alcool (i droguri &
6. "rescri"tia %de catre cartile religioase fundaentale+ "recu 1i!lia+ )oranul+
etc.) unui stil de viata salutogenetic+
<. cre(te cura@ul necesar infruntarii !olii "rin cultivarea i?ncrederii in foHele "ro"rii
dar (i in a@utorul divin.
;*ista insa- in aceasta clasificare - (i doua eleente nefavora!ile sanatatiiE
doza de fatalis in e*"licarea cauzelor !olii+ ca "edea"sa divina+ rezultand o ati
tudine "asiva in fata "ericolelor !olii+ anifestata in s"ecial+ "rin sdiderea co"li
antei tera"eutice
Cnele "rece"te religioase+ ca de e*e"lu+ cele i"use de secta ++$artorii lui
- -
-
. .
51
/actori demografici Gipuri de conduita 5oli mai frecvente
I. Tarsta
De"endenta de failie+ ()oalaG
co"ll varia!ile "ersonale In funHie de
dezvoltarea "sihoafectiva
Soli infectioase+ acci-
dente+ alergii

Sfidarea unor nore salutogenetice+ 'ccidente auto+ SID'+
ten
i"ulsivitate+ i"rudenta alte !oli venerice
1oli cardiovasculare+
atu n
)onsu e*cesiv de tutun ti alcool+
sedentaris
Prudenta+ interes "entru educatia
neo"lase+ distress-ul -
efecte evidente
A edicala %sanitara&+ res"ectiv "entru 1oli degenerative Wace-
varstc1
indicatii igieno-dietetice+ con- lea(i !oli ca Ia adulti
foris tera"eutic e*cesiv
5. Se*

:es"onsa!iliHiti ulti"le+ fuat

Infarct iocardic+ cancer
asculin %durata edie %tendinta crescuta (i Ia feei In
"ulonar (i de "rostata+
de viata [>6 ani& "rezent&+ ignorarea "ericolelor+ a"e0
accidente auto
ai redus Ia edic
Prudenta %inclusiv referitor Ia co-
)ancer de san (i uterin+
feinin %durata edie de aneii %hi"ocroe&+
"ortaentul se*ual&+ a"el crescut Ia
viata [ 8/ ani& disfunHii digestive+
edic+ conforis tera"eutic
urticarie+ endocrino"atii
,. '"artenenta etnica
Societati
occidentale
Societati orientale
;ducatie edicala intensa %ass- 1oli "sihosoatice
edia& W i"licare "rofesionaHi frecvente %a"oi (i Ia
activa concoitent cu a!uz de igrarea In occident sau
tutun+ alcool+ droguri W sedentaris SC'&
)once"tii filosofico-religioase cu Neo"lase Ia vflrste
doge salutogenetice
A
Inai

ntate
;igrantif enclavizare 'da"tare dificila Ia standardele 1olile +izeriei??+ con-
arile ora(e tarilor occidenatale de eigratie su de droguri+ SID'+
Statut socio - econoic Sla!a educatie sanitara+ "rois- 'cela(i ti" de "atologie
v
scazut cuiate+ alcoolis %ca ai sus&.

Tabelul ?. Cactori den*gn flci cu implicafii In odoptarea unor conduite

solutogenetice
r
Iehova#+ care interzic e!rilor sai sa efectueze trataente chirurgicale+ creand
"reisele unor "ierderi de vieti oene(ti+ ai ales In cazul unor accidente.
)a o concluzie la aceste consideratii oarecu s"eculative+ cita doua studii care le
confiraE 2evin (i =ander"ool % 1..1& au evidentiat o rata mai scazuta a cancerului
iar $c1ride (i col %1..8& o stare generala de sanatate mult mai buna la "ersoanele
religioase.
Factori psi%ologici in&ivi&uali
9in de particularitatile temperamentaledar+ ai ales caracteriale ale diver(ilor
indivizi.
2a acest "unct terinal+ individual+ conflueaza toate influentele educationale
eanate de la diversele niveluri ale societatii experienta personata, inclusiv de fost
!olnav+ a su!iectului res"ectiv.
Pentru edicul curant+ sau "siholog ale caror sfaturi "rivind odul de viata al "a
cientului (iMsau failiei acestuia tre!uie sa fie cat ai adecvat insu(ite+ este e*tre de
i"ortant sa ai!a in vedere trasaturile de personalitate al celui "e care il +indoctrinea
za#.
'stfel+ de e*e"lu+ "ersonalitatea anancasta %hi"ere*acta+ hi"erscru"uloasa - Heon
hard( ofera e*e"lul unor conduite salutogenetice active+ +scru"uloase#+ In ti" ce in
divizii i"ulsivi vor ignora+ adeseori+ chiar factori de rise larg recunoscuti %de e*e"lu+
un !autor de alcool se urea la volan+ cu s"eranta dinu va avea "ro!leeG un o!ez ce nu
"oate refuza o tentatie culinara+ etc. &.
Factori &e rise profesionali
Pentru ulti oaeni "rofesia- chiar daca a fost aleasa "e !aza unei reale vocatii -
"oate sa constituie o sursa i"ortanta de stresuri "sihice+ lnce"and cu cele inore dar
zilnice (i sfar(ind cu SP a@ore generate de conflicte serioase (i dura!ile.
Intrucat e*ista o variata (i !ogata literatura cu "rivire la SP "rofesional+ vo lncer
ca doar sa contura esenta conditiilor stresante in ediul "rofesional du"a cu
ureazaE
1. Specificul profesiei dicteaza dificultatea sarcinilor "rofesionale+ fiind re"utate ca
stresante o serie de "rofesii "recu chirurgia+ controlul traficului aerian+ "irotehnia+ etc.
5. #ondiiii de ambient profesional %zgootul+ "oluarea+ agloeratia+ etc.& regle
entate de ergonoie.
?. #ondiiii relarionale. Sunt esentiale "entru a"aritia distresului "rofesional %dar (i
a eustresului atunci cand e*ista relatii de colegialitate e*celente+ cu asigurarea uner
oente de destindere+ "unctate cu glue+ intr-o atosfera "rietenoasa+ favorizand
counicarea+ considerata ca una dintre co"onentele i"ortante ale su"ortului social &.
Dintre factorii stresanti+ 9hor" evidentiazaE
- cele > tipuri de efi ierarhici inductori de stres+ desenati "rin "orecle care s"un
totul des"re fiecare ti"ologie - +vataful de sclavi#+ +zefleistul#+ +criticosul# (i +"en-
e
6,
sionatulla datorie# - (i care+ In ultia instanta+ indue o stare de an*ietate "er"etua a su!
alternilor+ du!lata de scaderea lncrederii In sine %eel "utin "entru oent&.
- colaboratori lene i, ostili sau duplicitari, generand nesiguranta asu"ra corecti
i@ldinii a"ortului lor la realizarea activitatii "rofesionale coune (i+ desigur+ rivalitati sau
situatii conflictuale "ersistente (iMsau re"etate.
-lipsa perspectivei avansarii, inclusiv opacitatea efilor ierarhici fata de situati
ile "ro"use de su!alterni+ ace(tia din ura sitindu-se frustrati "rin su!solicitarea unor
resurse+ dis"oni!ilitati "ersonale in care ei cred cu convingere.
A. #ondifii legate de caracterul general al muncii %odelul tridiensional al SP
"rofesional - 9heorell (i ParaseR - din figura *).
Se "ot distinge Ia acest ca"itolE
a# Suprasolicitarea "rin cantitatea uncii %intensiva&+ terene scurte (i li"sa unor
asuri de recu"erare.
b# Potentarea !sau amortizarea# intensitatii SPin cadrul interrelatiilor dintre
natura solicitarilor, capacitatea decizionalai suportul social(
Ma*i' +rol a&ti,-
Di#tre# 'i.i'
a&ti,
Mi.i'
-
c
"
(.)
Soli&itare
Ma*i'
Di#tre# 'a*i'

/aS I)
Mi.i' +rol /a#i,-
Figura 1. #ondifii legate de caracterul general al muncii (modelul tridimensioJ+al al
SP profesional (modificat dupa Siegrist0 preluat din <uddeberg ,i Killi(
)ercetarile lui 9heorell (i ParaseR+ co"letate ulterior de Siegrist+ au evidentiat+ ca
un odel de stres "rofesional+ acel stres In care se configureaza un co"le* situational
tridiensional alcatuit dinE
1 -amplitudinea i calitatea solicitarilor %continuitate+ "lacute-ne"lacute&G
; -posibilitatea de control i decizie !activ-pasiv# asupra sarcinii(
'!ele diensiuni re"rezentate "e a*e "er"endiculare "rin co!inarea valorilor
lor e*tree !inare %lnalta (i scazuta&+ deliiteaza "atru cadrane dintre care contrastul eel
------ -- -

ai are II re"rezinta distresul a*i "asiv %solicitare crescuta (i control decizional
ini& (i distresul ini activ %solicitare redusa+ control decizional a*i &.
, - su"ortul social ca factor cu rol de filtru In calea stresului (i care - adrtCgat ca o a
treia diensiune la "riele doua - contri!uie la conturarea unui odel s"atial tridi
ensional In care a*ia or!iditate este "lasata lntr-un +cu!# ale carei diensiuni
sunt re"rezentate deE solicitare crescuta+ control decizional (i su"ort social scazute %vezi
figura 1 (.
In lncheiere+ vo "rezenta un ta!el (tabelul A( continand agentii stresori (i ti"u
rile de SP s"ecifice "rofesiei edicale.
I. Su"rasolicitare eotionaH?i
5. Su"rasolicitare de son
,. De"rivare de son
9i"uri de distres
4. :ivalitate "rofesionaHi %stari conflictuale +cronice cu acutizari re"etate# &
)auze ale distresului %agenti stresori &
I. :es"onsa!ilitati ulti"le (i a@ore fata de "acient
- rise vital sau de co"roitere definitiva a unor funHii
- "acientii "ro!lea
- draele din viata sau i"licate In !oala "acientului
- conflicte etice
5. Presiunea ti"ului %+'ngor te"oris#- cf. 2u!an-Plozza &
,. )o"onenta "rofesionaHi "eranent solicitata
- conflicte cu "acientii - al"ra*is
- conflicte cu )asele de 'sigurari - ulti"le
- concurenta "rofesionala
4. )onflicte de rol
- negli@area atri!utiilor failiale ' ' f ' . du!la unca
- renuntarea Ia ocaziile "entru rela*are
6. Pro!lee financiare anageriale
;abelul A. Cactorii de rise pentru profesia medicalli

66
!ibliografie selectivii
. 'thanasiu '.+ Sahleanu V. 9lemente de psihologie medicaid. ;d. $edicala+ 1ucure(ti+
I.8,.
2. 1elloc N .+ 1resloS L. :elationship of ph'sichal health status and health practices.
Preventive $edicine+ I.>5G IE 4/.-451.
,. 1udd e!erg C., Willi 1. Ps'chosoziale "edizin. S"ringer 1erlin+ Heidel!erg+ I..8.
4. ParaseR :.+9heorell 9. &ealth' KorL0Stress, Productivit', and reconstruction of,*orLing .
l(f,e. NeS TorRE 1asic $oods+ I../.
6. 2eonhard P. Personalitclfi accentuate in viafcl i literaturd. ;d. tiintifica (i
;nciclo"edica+ 1ucure(ti+ 1.>..
6. 2u!an-Plozza 1.+ Pozzi U., )arlevaro T. #onviefuirect cu stresul. ;d. $edicala+ 1ucure(ti.
5///.
>. 9hor" 1. Seminar anti0stress (ciclu de B col f,erinfe(. $aterial litografiat. 1ucure(ti. 4-8
oct. I..5.
8. Willi A.+ Hei ;. Hrsg. Ps'cl*soziale "ediz.in. 1d I 8rundlagen+ S"ringer+ 1erlin.
Heidel!erg+ N.T.+ 9oRLo+ 1.8<.
.. Ze" Stutz ;.+ Hei ;. =esundheit und GraLheit, ". ,<I-,84. InE 1udde!erg C., Willi A.
"ediz.inische Ps'chologic, ed. 5. S"ringer+ Heidel!erg+ 1..8.

"




CAPITOLUL V
ODELUL 01"(PSIO(SOCIAL E !EL
- - -
AL SANAT II I BOLli
In 1.>> "sihiatrul elvetian de origine gerana %aericanizat& 8eorge ;ngel+ "ro-
"unea un odel- ce va deveni cele!ru "entru e*"licarea naturii factorilor ce concura Ia
a"aritia !olii- odelul !io-"siho-social . =aliditatea acestui odel ca (i avantul luat de
cercetarile in doeniul Psihologiei Sanatatii+ au facut ca+ in anii de Ia ince"utul acestui
ileniu sa se "oata vor!i+ in aceia(i tereni+ des"re un odel al Sanatatii %1andura -
5//5& deoarece antidoturile "entru ace(ti factori - !iologici+ "sihologici (i sociali -
re"rezinta solutii de ordin co"ortaental %co"ortaente salutogenetice &.
I
"
n ce consta odelul !io-"siho-socialV ;l re"rezinta o conce"tie holistica ce inte-
greaza in e*"licarea sanatatii (i !olii , categorii de factori care interactioneaza- fie ne
gativO "atogeneza+ fie "ozitiv Osalutogeneza- (i a caror a!ordare cu etode s"ecifice
fiecaruia dintre ace(ti factori %de catre !iologi+ edici+ "sihologi+ sociologi (i alte s"e
cialitati& contri!uie la "astrareaMresta!ilirea sanatatii.
$odelul 1io Psiho Social %$1PS& a fost "recedat ulta vree de catre odelul
!iologic %!ioedical& al !olii deoarece actiunea factorilor !ioedicali+ ai ales In !olile
soatice+ !oli de care se intereseaza a"roa"e e*clusiv Psihologia Sanatatii %$arRs -
5//5&- a fost evidentiata cu ai ulta C(Crinta+ constituind+ de fa"t+ eleentul care este
i"licat eel ai direct (i care "oate contri!ui e*clusiv la a"aritia !olii %de e*e"lu+
o fractura&. I
------------------------------------------------------------
$odelul
!ioedical+
centrat "e date
[
!iologice
. . .
Prive te in interiorul "ersoanei !olnave
'!solutizeaza date clinice i de la!orator
I"lica inter"retari unilaterale i
!iologice ale !olii
Figura 1
Din acest otiv+ chiar (i du"a recunoa(terea vala!ilitatii - necontestate a odelu lui
!io-"siho-social %$1PS&+ cei ai ulti dintre edicii "racticieni continua sa uti Iizeze+
(i in zilele noastre+ In "lan diagnostic (i tera"eutic e*clusive odelul !io e dical+
aflandu-se "e o "ozitie considerata ca o #!iologizare# a !olii !atitudine biolo gizanta#(
Fa"tul di, In realitate+ acest $1PS este valid+ chiar (i In cazul unei !ali soa-




r
tice fara o cauza "sihogena %in e*e"lul dat+ o fractura&+ este arguentat insa de catre
eleentele de ordin "sihic+ insotitoare ale afectarii in "lan !iologic a !olnavului+ reaHia
soato-"sihica la durere (i io!ilizare %an*ietate+ irita!ilitate+ etc& ca (i de catre factorii
sociali i"licati %consecinte in "lan socialOa!senteis+ diinuarea veniturilor in cursuX
s"italizarii+ relatii failiale "osi!il a fi "ertur!ate+ etc&.
;*ista (i o alta tendinta %actuala& de "sihologizare a !olii !atitudine psihologizan
ta# ai ales In randul "sihologilor+ care ar tre!ui sa fie inforati - In cadrul "regatirii
lor universitare (i "ostuniversitare - de fa"tul ca e*ista unele !oli "sihosoatice cu "on
dere ereditara %de e*+ dia!etul zaharat+ cancerul+ astul !ron(ic+ etc& in a"aritia carora
factorul !iologic este inevita!il dar+ tre!uie+ totodata+ recunoscut ca - du"a a"aritia
!olilor res"ective - ele se #co"orta# (i in funHie de factorii "siho-sociali.
In cele ce ureaza+ vo detalia succint as"ectele legate de cei trei factori !iolo
gici+ "sihici (i sociali.
+( FACTOR(I BIOLOGIC(
Sunt re"rezentati de stiuli e*terniB cu caracter fizic %e*. radiatiile solare - inso
Iatia&+ chiic %e*. into*icatia cu )7& (i icro!iologic %!acterii+ virusuri+ "araziti+ (i alte
icroorganise& ce "artici"a la a"aritia !olii.
In acela(i ti"+ factorul !iologic tre!uie considerat (i din perspectiva sa ,interna'
de expresie a terenului biological individului ce va fi afectat de !oala+ deoarece foarte
des !oala a"are ca rezultat al unei evolutii interne a "roceselor sale constitutive !iolo
gice %e*. dia!et zaharat& accelerat sau incetinit de factorii e*terni !iologici %e*. consu
de dulciuri& (iMsau "sihosociali %e*. concediere+ divoH+ stressuri zilnice inore+ co"en
sate "rin consu de dulciuri &.
Din "ers"ectivele salutogenezei+ acest teren !iologic re"rezinta resursele sanatatii
iar din "ers"ectiva !olii+ terenul de organ ,meiopragic' %cu o fragilitate Ia nivelul
unor structuri considerate ca +locus inoris resistentiae#&+ "e care se grefeaza aHiunea
nu nuai a factorilor "siho-sociali+ ci (i a celor !iologici eterni. De e*e"lu+ un ulcer
este agravat de reactivarea !acteriei HelLco!acter PLlori+ "e langa aHiunea co!inata a
factorilor "sihologici (i sociali ce e*"riEl reaHia !olnavului la un conflict social %e*.
ca"ania electoraHi a unui candidat&. 2a randul sau acest +stress electoral# se con




cretizeaza (i "rintr-un co"ortaent cuuland alti factori de rise "entru !oala res"ec
tiva %e*. fu at e*cesiv+ consu crescut de cafea (i alcool &.
9oate consideratiile de ai sus tind sa Iargeasdi acce"tiunea de factor !iologic "rin
?? "ersonal a denuit "rin tcrenul IIfactori organo-s"ecifici# acest gru" de stiuli c*tcrni+ fiGici.
chiici. icrohiologici - ca i co"ortaentelc care li "un in contact cu organisul % fuat. con su de
alcool sau de alicnte nocivc "entu uncle holi- de e*E dulciuri+ grasii - i e*"unerea nc"roR@atit Ia !oli
J?encrinE& -- deoarece ei aHioncadt celai intcns a.su"ra unui organ sau a"arat. De e*e"lu. in etiu"atogt[
nia ulcerului aHioneaMa "rioritar fuatul. cafcaua sau aile aliente c*cito-sccretorii %condin12#I1tall?. d 2 I
l?.J. &. a-."irina. etc. sau. In astul hr/11.ic intl?rvin in declan area criG.ei E alcrgenii % "olenul+ "ratul de c a - . D - t .
2 ? l c .& . inRHiiR viralc res"iratorii. cea1a. irosurilc tari. etc.
-




6.
evidentierea nueroaselor sale interactiuni cu ceilalti factori fundamentali ai
sanatatii i bolii) psihic i social, care 1 1 odeleaza in "eranenta+ "utand sa "roduca
uneori odificari calitatative+ care sa ii confere o noua diensiune %de aseenea !io-
??1ogica& dar ca"a!ila sa induca un alt od de relationare de acela(i ti" sau cu alta con
figuratie "siho sociala.
Cn e*e"lu "entru a ilustra aceasta afiratie este acela al unui !olnav care face un
infarct iocardic in ura unui stres a@or %concediere& "e un teren !iologic favorizant
%tatal decedat infarct iocardic&. 'cest teren !iologic anterior infarctului se odi fica
considera!il %agravarea !olii du"a infarctul recent& devenind ult ai sensi!il lao serie
de factori e*terni organo-s"ecifici "recu efortul fizic e*cesiv+ fuatul+ etc. 9otodata in
"lan "sihologic survine a"aritia unei de"resii secundare infarctului care constituie un facor
agravant "entru "rognosticul rezervat al !olii+ ai ales daca factorii "sihosociali -
re"rezentati de consecintele concedierii+ (i greutatile ateriale consecutive !olii - l(i
e*ercita "resiunea lor tot ai crescuta iar su"ortul social ar "utea sa fie ini sau chiar
a!sent %vaduv sau divoHat&.
'!solutizarea factorilor !iologici a generat+ insa+ un model biomedical de abor
dare a bolnavilor care "oate fi rezuat in ta!elul de ai @os %odificat du"a :estian&
"nnE
/actorii biologici sunt re"rezentati deE
a. 'genti fizici+ chiici (i !iologici
!. )o"ortaente nocive - stilul de viata %factori de rise&
Perisi v "entru a.
Scad iunitate %la indivizi cu trasaturi iunogene negative &
'fecteaza sisteul neuro-endocrino-vegetativ
- 'Hioneaza din e*terior s"re interior
% organe --VsisteeG celule -Volecule &
- odificarea lor "rin edicatie sau chirurgie oiteE
efectul soato-"sihic al !olii
eti"atogenia "sihogena
o!ilizarea resurselor "sihologice ale "acientului
-nu e*"lica integral ulte !oli %cu ar fi schizofrenia+ cancer+ H9'&
;abe$1. "odelul <io - "edical
9endintele !iologizante In e*"licarea !olii+ "ro"rii cor"ului edical se anifesta
"rin a!solutizarca factorilor de teren %ereditari& (iMsau do!anditi- e* un dia!et insulinic
a"ftrut du"a o "arotidita urliana -oreion- cu co"licatie "ancreatica. i"lidind dis
trugerea celulelor 2angerhans+ dar acest de!ut al unui astfel de dia!et insulinic "oate fi
gra!it "rintr-o alientatie !ogata In dulciuri (i de ditre stresuri ore.
. FACTOR(I PSIHOLOGICI
Sunt re"rezentati de eel ai adesea de stresul "sihic dar (i de vulnera!ilitatea "si
hidi a individului %trasaturi de "ersonalitate favorizand instalarea distresului (i efectele
nocive ale acestuia &.
:olul factorilor "sihologici este de doeniul evidentei clinice+ inclusiv "fin con
siderarea unor date furnizate de e"ideiologie (i+ desigur+ de cercetarea e*"erien
ta1,. Din "acate+ o!servatiile clinice nu "ot fi invocate cu certitudine In toate cazurile
chiar daca a"ar convingatoare- ca In cazul "aralelisului dintre evenientul !iografic
(i evolutia !olii %v. PourilsRL& sau riscului "entru sanatate generat de odificarile de
viata+ lnsuate du"a odelul scalei Holes (i :ahe .
9otu(i+ se "oate vor!i de fa"tul ca rolul stressului "sihic este adis de toata luea
%In s"ecial distressul ca factor declan(ant sau co"artici"ant In declan(area (i agravarea
!olilor& astfellncat vo lncerca In ta!elul 5 sa "rezenta o sisteatizare a unora dintre
"rinci"alele #contri!utii# ale stressului "sihic In "atogeneza su!liniind fa"tul ca acest
rol este i@locit de "unerea In i(care a unei a(inarii co"le*e de ecanise "siho
neuro-endocrino-iune ce ras"und de efectele soatice %"sihosoatice& ale distressu-
1 ui.
Factori "sihologici
1. 7ezvaluiti prin observape clinica 3i epidemiologica
"sihogeneza tul!urarilor entale %e*. P9SD& (i tul!urarilor soatice %!oli "siho
soatice &
rolul "erisiv al stresului "sihic "entru agravarea !olii (i "entru ras"unsul "rost
la trataent
co"ortaente de rise "entru !oala (i ras"unsul "sihologic al !olii+ efectul
"lace!o
efectul favorizant In longevitate al eustresului (i trasaturilor iunogene de
"ersonalitate
efectul !enefic al "sihotera"iei
/. 7emonstrati prin date de laborator ce se referii Ia
horoni de stres (i efectele lor viscerale (i iune % celule NP+ INF gaa &
rece"torii neuroendocrini %catecolaine+ serotonina+ histaina+ endorfine &
neuro-"attern "entru unele !oli "sihosoatice (i tul!urari soatofore
%Hellhaer - 5//4&
date neurofiziologice asu"ra schi!arilor din cursul "roceselor neuro"sihologice
9oografie cu "ozitroni+ "oligraf+ etc.
?. 9-presia lor majora bolile psihosomatice
ultifactoriale %factorii "sihologici - rol a@or &
vulnera!ilitate du!laE "sihologica %stres& (i de organ
evolutie ciclica %"usee de activitate se"arate de "auze - acalie clinca &
influenta favora!ila a "sihotera"iei (i edicatiei "sihotro"e
;abel /. :olul factorilor psihologici fn patogene.tz( clas(flcare persona$d (



61
A
In "lus+ aHiunea lui asu"ra co"artientului soatic al organisului -cu su"raso-
licitare "redoinant functionala- nu "rovoadi !oala dedit la nivelul unor functii i
structuri somatice 'fragile' predispose, otiv "entru care+ in cadrul unui stres "si
?Aitosocial general ca de e*e"lu in calaiHiti naturale sau sociale %diz!oaie+ revolutii &
unii indivizi se i!olnavesc de ulcer+ altii fac infarct+ dar raan destui neafectati de
!oala.
". FACTORII SOCIAL)
'Hioneaza eel ai frecvent+ "rin interediul factorilor "sihici generand stresuri
"sihosociale %oul nu traie(te singur0& dar "oate conditiona aHiunea unor factori !io
logici %e*. accidentele auto+ !olile transisi!ile+ etc. &
A
Intrucat actiunea lor a fost de@a evidentiata "arcelar (i va ai fi "rezentaHi in ca"i-
tolele uratoare+ vo reda succint rolul lor in sanatate (i !oala in ta!elul ,.
=a tre!ui+ sa entiona+ in "lus+ fa"tul ca Aane 7gden %5//5& - conturfd In od
"recis (i convingator doeniul sociologiei edicale- ne furnizeaza e*e"le care ne "ot
sugera o necesara (i "osi!ila dearcatie+ In cadrul sintagei +"sihosociali#E
- /actorii sociali care e*"ria "resiunea socialaMdar (i su"ortul social+ ca un con
te*t einaente e*ternG
- /acorii psihologici, ca o e*"resie a unui teren "sihic cu o rezonanta s"ecifica
individului %indusa genetic sau !iografi c&+ Ia interaHiunea acestuia cu ediul e*tern
%sociali dar (i naturalMartificial &G
- 'r ura ca+ du"a o astfel de deliitare sa ne a(te"ta ca i"icarea sociologilor
(i res"ectiv "sihologilor sa se faca cu "recadere Ia nivelul fiedireia dintre cele doua
laturi %cu randaent a*i in cercetare& dar+ in "ractica eel or care se ocu"a de
Psihologia Sanatatii+ eel ai adesea a"ro"ierea teoretica a celor doua doenii nu
solicita In od e*"res fnfiintarea unor +ta!u-uri# in acest sens.
/actorii sociali implicati in sanatate i boala
)onditioneaza stresul "sihic "ersonal
)resc frecventa !olilor in ti"ul catastrofelor
'fecteaza !iologia individuala
)onditii de viata non-igienice
Statusul aterial socio-econoic sdizut cu rol favorizant "entru anuite !oli
%infarctul iocardic+ t!c&
)o"ortaente de rise+ conditionate social %ti"ul co"ortaental '+ fua
tul +contagios#+ alcoolis+ a!uz de su!stante&
)ounicareMizolareE influente o"use asu"ra sanatatii
'!ordare individuala %edici+ "sihologi& (i colectiva - socio-"oliticrt
%ca"aniile anti-fuat din SC'&
;ahel ?. Coctori sociofi implica[i In sllntitote i boalti.

*
* *
$odelul !io-"siho-social tridiensional al lui ;ngel de(i este considerat lndi via
!il+ lnce"e sa acuuleze (i unele critici %v. 'rstrong+ 5//5& dar entinerea lui ca re"er
fundaental "entru lntelegerea sanatatii (i !olii considera ca este deose!it de nece
sara. In "lus+ el a fost i?!ogatit cu adaosuri "recu factorii ecologici %IRei& sau s"i
rituali %Poldinger &.
1io
PsLcho
(
/

PST)H;

"'

#. FACTOR(I ECOLOGIC) SAU SPIRITUAL)%

INCLUSIV CONCEPTIILE RELIGIOASE
'utorii de ai sus+ chiar daca folosesc diferiti tereni+ accentueaza rolul unor fac
tori "sihologici derivati din sisteele de convingeri ale individului+ Ia randullor induse
de educatia religioasa+ "recu (i de influente socio-culturale regionale de a"artenenta.
;ste vor!a de atitudinea individului fata de viata In general+ de entalitati ce regleaza
o"tiunile (i deciziile sale - inclusiv co"ortaentele sale In legatura cu "Utstrarea sau
ruinarea "ro"riei sale sanatati - ca (i fata de "ro!leele ridicate de a"aritia (i evolutia
!olii.
:eligia i"une o serie de co"ortaente salutogenetice i constituie o sursa
launtrica de rezistenta fata de !oala. 1eneficiile "entru sanatate aduse de catre religie
sunt redate in ta!elul 4. %care sisteatizeaza date din literatura citate de :estian st...de
Sandulache &
In cazul "ersoanelor care nu adera la credintele (i "racticile religioase+ dar (i Ia
credincio(i+ e*ista (i alte valori s"irituale cu caracter norativ+ inclusiv fata de sanatate.
;ste cazul sa ainti o "arte dintre acestea+ cu rol "ozitivE tendinta de recreere In
i@locul naturii+ "rocurarea unor eotii estetice furnizate de valorile artistice+ "racti-



<,
carea i(carii %a unui s"ort sau a fitness-ului dar (i o!iceiul efectuarii unor "li!ari
lungi+ etc& toate aceste o!iceiuri favora!ile "astrarii sanatatii oglindind "referinte (icon
stituind entalitati co"ati!ile cu salutogeneza. 9a!elul 6 reda o sinteza "ersonala
IH.su"ra rolului factorilor e*istentiali- ecologici+ denuiti astfel de catre Tu@iro IRei In
cartea sa +Integration of ;astern Sith Western PsLchosoatic $edicine#.
9olul religiei in salutogeneza
- Su"ort oral
2u"ta l"otriva an*ietatii (i de"resiei
:eisiune ai ra"ida %$ilcu&
)once"tele de "acat (i "ostul sunt i"licate In stilul de viata salutogenetic
-)redinta ar deterina o "revalenta ai scazuta a !olii+ cu ar fi Insuficienta
cardiaca cronidi %Strohl&
-:ugaciunea "entru sine
;li!ereaza forte s"irituale latente- eli!ereaza endorfine %Staniloaie&

;ste neceseara de aseenea (i individului sanatos

-:ugaciunea "entru "ersoanele !olnave % de Ia distanta&E scade co"licatiile
"ost-chirurgicale %e*. !L"assO -,/3+ du"a Prucoff&
;abel A. :olul religiei fn salutogeneza (mod(flcat :estian /FFA(
Factorii ecologici I e*istentiali %IP;$I&O a "atra diensiune a $1PS
regleaza entalitateaM co"ortaente salutogenetice ale indivizilor %ie(iri In
natura+ arta+ uzica+ teatru&
i"lica reglarea contactului individual cu ediul social
deriva din conce"tiile filozofice %religioase+ de aseenea& asu"ra vieti i
retlecta intluenta religiei asu"ra sanatatii individuale (i colective
genereaza tera"ia "rin i@loace naturiste (i ale tera"iei co"leentare
%Loga+ acu"unctura+ etc.&
;abelS.
Du"a cu se vede+ cea de-a "atra diensiune a sanatatii - e*istentiala+ ccologica
"ro"usa de ditre IRei+ este sinonia factorilor s"irituali - denuire vchiculata de alti
autori %de e*. Poldinger- 1...&. ;a e*"ria+ In estenta+ i"licatiile (i valoarea "entru
sanatate a cultului divin (iMsau cultului naturii %"agane "entru atei sau divine "entru
credincio(i&.
)onsidera ca aceasta dieniune e*istentiala a sanFltatii estc legata. In ultirt
instanta+ de "rocesele entale ale individului (i ca ca se e*"ria In co"ortaentul
acestuia In interactiune cu ceilalti e!ri ai societatii relatii de su"ort social %salutoge
netice& sau conflictuale %"atogenetice&. Din acest otiv+ "ro!a!il (?), aceasta forulare

a influentei factorilor s"irituali asu"ra sanatatii - in cadrul diensiunii e*istentialcMeco
Aogice - nu a reu(it sa se i"una atentiei a@oritatii autorilor care utilizeaza $1PS in
fora sa initiala tridiensionala creata de ;ngel. 'cest fa"t nu tre!uie sa diinueze
int resul asu"ra acestei "ro!leatici cu "rofunde (i dura!ile efecte asu"ra sanatatii.
!ibliografie
. 'der :. %red&. PsLchoneuroiunologL. 'cadeic Press. 2ondon+ NeS TorR+ 1.81.
5. 'le*ander F. 2a edecine "sLchosoatiHue+ ses "rinci"es et ses a""lications. PaLot. Paris. 1.65.
,. 'rstrong D+ 9heoretical tensions in !io"sLchosocial edicine+ In $arRs D.F. %ed& 9he Health "sL-
chologL :eader. Sage Pu!0. 2ondon. 5//5+ "". <<-><
4. 1alint $. 2e edicin+ son alade et Ia aladie+ PaLot+ Paris+ 1.<<.
6. 1andura A. Self efficacLE the e*ercise of control. Freean. NeS TorR+ 1..>
<. 1andura '. 9he groSing centralitL of self-:egulation in Health Prootion and disease "revention.
9he ;uro".Health.PsLchol.+ Se"t+ I+ 5//6
>. 1andura A. Social foundations of 9hought and 'ction+ In $arRs D.F. %ed& 9he Health "sLchologL
:eader. Sage Pu!0. 2ondon. 5//5+ "". .4-1/<
8. 1andura '. Social foundations of 9hought and 'ctionE ' Social )ognitive 9heorL. ;ngleSood
)liffs+ NTE Prentice Hall+ 1.8<
.. 1ecRer $H 9he Health 1elief odel and "ersonal health !ehavior. Health ;ducation $onogra"hs+
1.>4+ 5. ,54-6/8
I /. 1elloc i 1resloS. :elationshi" of "sLchical health status and health "ractices. PreG.vcntivc
$edicine+ 1.>5G 1E 4/.-451
II. 1ell =erle L. InE HoS to conHuer the addiction of rocR usic+ institute in !asic life "rinci"les+
Illinois 1..,+ 81-86.
15. 1ellar ). )linical Health- PsLchologL. ' s"ecialtL for 51st centurL. Health PsLcho0. 1..>E 1<%6&E
411-41<.
1,. 1ennet P. )linical Health PsLchologL. 5///.
14. 1ruchon-SchSeitl.er+ Dantzer :. Introduction dans Ia "sLchologic de Ia sante. Press Cniv. France.
Paris+ 1..4E "". 1,-45.
16. 1udde!erg ).+ :advila '.+ Paufann P. Was ist PsLchosoatische und PsLchosoziale $edizin. InE
$edicine "sLchosoatiHue et "sLchosociale en Suisse. =erlag 1a!ler-1ern+ 1..,.
1<. 1udde!erg ).+ Willi A. PsLchosoziale $edizin. S"ringer 1erlin+ Heildel!erg+ 1..8.
1>. )ross!L $. :ethinRing Health PsLchologL+ 5//1.
18. Dun!ar F. SLno"sis of "sLchosoatic edicine. $os!L+ St. 2ouis. 1.48.
1.. Dahlgren P+ Whitehead. ' fraeSorR for the Deterinants of Health+ In PolicL and strategies to
"roote eHuitL in health. StocRhol Institute for Future Studies.
5/. ;ngel D.2. 9he need for a neS edical odelE a chalange for !ioedicine. Science 1.<. 15.. 1.>>
51. Feldan $.D.+ )hristensen A.F. 1ehavioural $edicine in PriarL )are- ' Practical 8uide. 2ange
$edical 1ooRs I $c8raS-Hil2 1..>.
55. Fries AF. )ra"o 2$. =italitL and agingE i"lications of rectangular curve. Freean+ San Franc ?sco
5,.Hoffan 8. Hornha"fel S7+ Neurosenlehrc+ PsLchothcra"eutische un PsLchosoatischc $cdiGin.
Schattaner+ Stuttgart+ 1...
54. Holt )2+ 2eSellLn 2:+ :athSeg $A. ;*"loring religion - health ediators aong 'frican
'erican "arishioners. A of Health PsLchologL+ 5//6+ 1/+ 4+ 61/-65>
56. laandescu I.1. Stresul "sihic - din "ers"ectiva "sihologica i "sihosoatica. ;d. Infoedica.
1ucure ti+ 5// I.
,; . . _ '-'


<6
5<. laandescu 18. )orelatii "sihosoatice In astul !ron ic. 9eza de doctorat+ I$F- 1uc. 1.8/
5>. IRei T 7f eastern Sith Sestern edicine. ;d. PLushu+ 1.86
58. Aonasch P Salutogenese - ;ine ;infChrung+ In =erres :. SchSeitzer A. Aonasch K. Si.issdorf 1.
Heidel!erger 2ese!uch $edizinische PsLchologic. =andenhoecR and :u"recht. 8oettingen+ 1...
?I 5.. ParaseR :+ 9heorel 9. Health WorR- Stress+ ProductivitL and reconstructing of SorRing life. NeS
TorR+ 1asic $oods. 1../
,/. PnoSles AH. 9he res"onsi!ilitL of the individual i PnoSles AH %ed& Doing !etter and feeling
SorseE Health in Cnited States+ Norton+ NeS TorR+ 1.>>
58. 2eonhard P. Personalitati accentuate In viata i literatura. ;d. Stiintifica i ;nciclo"edica+
1ucure ti+ 1.>.
,1. 2evin AS i =ander"ool HT. :eligious factors in "hLsical health and the "revention of illnee.
Prevention in Huan Services+ 1..1+ .. 41-<4
,5. 2evin AS. =ander"ool HT. Is religion thera"euticallL significant for hL"ertensionV
,,. $arRs D.F. %ed& 9he Health "sLchologL :eader. Sage Pu!l. 2ondon. 5//5
,,. $arRs D.F.+ $urraL $.+ ;vans C., Willig C. Health PsLchologL. 9heorL+ research and "ractice.
Sage Pu!l+ 2ondon+ 5///
,4. $atarazzo A. D. 1ehavioral health?s challenge to acadeic+ scientific. and "rofessional "sLcholo- gL.
"". 1<-4/ In $arRs D %ed& 9he Health "sLchologL :eader. Sage Pu!l. 2ondon. 5//5
,6. $atarazzo A.D. 1ehavioral health and !ehavioral edicineE Frontiers for a neS health "sLchologL.
'. PsLchologist+ 1.8/+ ,6+ 8/>-81>
,<. $aes Stan. Preface In 1ruchon-SchSeitGQer+ Dant1.er :. Introduction dans Ia "sLchologic de Ia
sante. Press Cniv. France+ Paris+ 1..4G "". ,-6
,>. $atlin $. PsLchologL. Harcourt 1race )ollege Pu!lishers+ 1..5
,8. $e 1ride A2+ 'rthur 8. 1rooRs :+ Pilington L. 9he relationshi" !etSeen a "atient?s s"iritualitL and
health. FailL $edicine+ 1..8+ ,/. 155-15<
,.. $oss :$. )onte*t and )o"ingE 9oSard an unifuing conce"tual fraeSorR. In $arRs D.F. %ed& 9he
Health "sLchologL :eader. Sage Pu!l. 2ondon. 5//5+ "". 1<>-186
4/. $inulescu $. )once"tul de noralitate "sihica In Ploua 12+ Iaandescu l1. Dicnsiunea "si
hosociala a "racticii edicale. ;d. lnfoedica+ 5//5. "". ,4>-,6,
41. Aaco! L. ca" ;ta"e ale deGvoltarii "sihice. "". .1-1/>
45. 7gden A. 9he rcthoric and realitL of "sLchosocial theories of healthE a challenge to hioedicine ?
1
In $arRs D %ed& 9he Health "sLchologL :eader. Sage Pu!l. 2ondon. 5//5 "". >>-?<.
4,. 7gden A. Health PsLchologL. ' te*t!ooR. 1ucRingha 7"en CniversitL Press
44. Poldinger ;.
46. Sarafino ;. P. Health PsLchologLE 1io"sLchosociallnteractions- WilleL+ NeS TorR+ 1.//
4<. :estian '. Diensiunea S"irituala a edicinii conte"orane. In vol. IIconferinta Nationala de
$cdicina Failiei#+ Fundatia #$eclicina 'zi??. 1ucure ti. 5//4. "". 65-<,
4>. :ogers )W. ' "rotection otivation theorL of fear a""eals and attitude change. Aournal of
PsLchologL. 1.>6..1+.,-114.
4. Schneider W. #PritiR an der l)D- &%&#. In Studt HH. PetG.old ;:. PsLchothera"eutischc $ediGin.
8ruLter. 1erlin. NeS TorR. 5/// "".5.
4.. 9hor" 1. Seinar anti-stress %ciclu de 6 conferinte&. $aterial litografiat. 1ucurHti. 4-oct. 1..5
6/. Zc" StutG ;. Hei ;. 8esundheit und PraRheit+ In 1uclde!erg C.. Willi . 1 . $ediGQinischc
Psvchologie+ ed5. S@1ringcr+ Heidel!erg+ 1..8
/


II
-
CURISC
- -
A
In ceea ce "rive(te tentativa de a corecta co"ortaentele nocive fata de sanatate+
edicul "oate sa lntre"rinda o serie de actiuni ce "ot fi lncadrate fie In educatia sanitadEi
%cu rol "reventiv+ asu"ra "o"ulatiei sanatoase&+ fie In "sihotera"ia su"ortiva si"la+ fie In
"sihotera"ii s"eciale %In cazul "sihologilor sau "sihiatrilor s"ecializati In diferite
tehnici "sihotera"eutice&. )el ai adesea+ "sihologul este cheat In consult "entru a
"relua acele cazuri rezistente la recoandarile+ adeseori forale+ ale edicilor soati
cieni iar alteori+ i?n(i(i !olnavii a"eleaza la consultul "sihologic.
CAPITOI.UI. 1
;ste considerat ca +inaicul "u!lic nuarul 1#+ referitor la "re@udicierea sanatati i
uane. Statisticile "e "lan ondial indica cifre de ilioane de decese i"uta!ile aces
tui verita!il viciu "e care 1 1"ractica oaeni de diferite nationalitati+ straturi sociale+ con
fesiuni religioase+ "ersoane cu nivel intelectual crescut dar (i oligofreni+ etc.
Princi"alele gru"e de !oli care sunt res"onsa!ile de ortalitatea "e glo!E cancerele
%nu nuai eel "ulonar0& (i afectiunile cardio-vasculare (infarctul miocardic 3i acci
dentele vasculare cerebrate( recunosc In fuat un factor a@or de rise+ a*ia fiind
i"licarea fuatului In geneza cancerului pulmonar %"este ./3 din !olnavi sunt
fuatori&.
)eea ce se invodi ai "utin ca fiind generate de fuat - de(i a"ar cu o constanta
adeseori ai are- sunt tulburarile respiratorii res"onsa!ile de scaderea ca"acitatii de
efort (bron ita cronicii (i emfizemul pulmonar(, tulburarile sarcinii %greutate scazuHi a
sugarului su! 5+6 Rg sau o rata ai are a deceselor la na(tere& (i l!atranirea "recoce a
tenului du"a varsta de 6/ ani la arii fuatoriMfuatoare.
Cn alt as"ect negativ al fuatului II constituie efectul sau nociv asu"ra nefuato-

rilor.
,/umatul pasiv' realizat de ditre ace(tia (i generand disconfortul acut (iMsau cro
nic "rodus de fuul celui de aHituri %fuatorul activ& sau de ceata densa care l!ftcse(te
restaurantele sau cafenelele+ dar (i de irosul de tutun i"regnat In fuatori lnraiti sau
In a(ternuturile (i ta"iseria unor locuinte sau hoteluri de "roasta calitate. Fuatul "asiv
e*ercita+ de aseenea+ un rol nociv asupra sanata+ii celor e-pu i %inclusiv riscul de can
cer "ulonar+ ai are decftt la indivizii nee*"u(i& dar (i a"loarea acestor riscuri este
dificil de evaluat cu rigoare (tiintifica+ datorita In s"ecial inconstantei (i gradului variat
de e*"unere. $opii fumatorilor sunt In od s"ecial afectati de fuul de tigaril din @urul
lor+ e*istftnd !oli favorizate de fuatul "asiv "recu infeHiile res"iratorii (i otice
%PettL&+ dar ai ales astul !ron(ic %"otenteaza efectele alergenilor "rin a"lificarea
secretiei de Ig; s"ecifice& %date din lit. cit. de Iaandescu+ 1..8&.
Noile regleentilri "rivind interzicerea fuatului In locurile "u!lice li "rote@eazil
nu nuai "e nefuatori dar (i "e fuatorii care sunt o!ligati astfel sa scadil nuilrul de
tigilri. 9otu(i a"are+ In s"ecial In sezonul cald+ o noua categorie de fuatori+ +fuiltorii
In aer li!er#+ din "arcuri (i de "e strada+ li"siti de educatie sau cu un egocentris cinic+
care- fuftnd chiar In ti"ul ersului "e strada- o!ligil sa inhaleze fuullor de tigilri
"e trecatorii din @urul lor.
1. EVALUAREA EFECTELOR NEGATIVE ALE FUMATULUI
1.1. in plan biologic
;fectele nocive ale fuatului sunt atri!uite celor cateva co"onente ale tutunului
dar (i hartiei de tigaril arse+ inclusiv gazelor rezultate din arderea unei tigari. In total sunt
cca 4/// de su!stante care+ "rin "irolizil+ eli!ereaza o serie de su!stante dintre care
cita "e cele res"onsa!ile "rioritar de rolul "atogenic al fuatuluiE nicotina+ ono*idul
de car!on+ gudroane (i o ultitudine de su!stante iritante %date din lit. sisteatizate de
1. 8rigore &.
Aicotina este cea ai i"ortanta dintre ele. ;fectele sale nocive sunt directe
% cre(terea 9'+ "ulsului+ tahicardie "ersistenta (i tul!urari de rit& (i #M+&llM+.enice -In
asociere cu ono*idul de car!on cre(te agregarea "lachetaril. :olul nefast a@or al
nicotinei este arguentat de fa"tul cil+ datoritilunui efect euforizant %analog celui dat de
herointt - $atlin&+ ea este "rinci"ala cauzil a induHiei de"endentei fizice (i "sihice Ia
fuiltorii de "este 5/ tigilri "e zi.
Hudroanele sunt res"onsa!ile de efectele cancerigene ale fuatului de tigarete+
efecte ce a"ar (i Ia distantil de cilile "arcurse de fuul de tigaril+ %de e*. co"artici"ar a
Ia a"aritia cancerului de san sau de col uterin& %)hristensen&. .
Monoxidul de carbon, "rin fi*area sta!ila a heoglo!inei+ accentueazil hi"o*ia
de@a "rezentilln vasele coronare datorita circulatiei anevoioase Ia acest nivel+ cauzatil de
de"ozitele de atero. Procesul de ateroatoza este accentuat In ti"ul fuatului de
efectele catecolainergice ale nicotinei soldate cu vasoconstriHie (i cre(terea acizilor
gra(i li!eri care indue cercul vicios al aterogenezei "rin de"unerea lor "e "erHii vascu-
>



<.
lari.
)uuHind efectele nocive ale nueroaselor sale co"onente+ fn s"ecial a celor
H zultate din arderea lor %ai ales a hartiei+ fn cazul fuatului de tigarete&+ tutunul

e*ercita un rol nefast asu"ra sanatatii+ a(a cu a fost sisteatizat fn ta!elul 1.

'"aratul res"irator
cancerul "ulonar
"reci"ita a"aritia !ron itelor cronice i a efizeului "ulonar
uscaciunea ucoaselor nazale i !uco-faringiene
sensi!ilitate crescuta Ia infeHiile cailor res"iratorii su"erioare %"areza cililor+ staza
ucusului&.
incidenta crescuta a otitei edii i astului Ia co"iii ai caror "arinti fueaza
'"arat cardio - vascular
infarctul iocardic+ accidente vasculare cere!rale i arterio"atia cronica o!literanta %"rin
fa vori zarea arteriosc lerozei&
'"aratul digestiv
incidenta crescuta a ulcerelor
ca"acitate ai redusa de vindecare
rata ai crescuta a recurentelor
'fectiuni neo"lazice
cancer "ulonar
cancer laringian
cancere ale cavitatii !ucale i esofagiene
cancere gastrice+ !i I iare+ gastrice "ancreatice+
cancere renale si ale vezicii urinare
cancer de san i de col uterin
Sarcina
greutate sdizuta Ia na tere % < 56// g&
incidenta sindroului de oarte su!ita a sugarului este de 5-4 ai crescuta Ia aele
fuatoare In "erioada sarcinii
a"aritia de deficite cognitive i tul!urari de dezvoltare In co"ilarie
'lte efecte
carente ale vitainelor 1 i )
alterari ale e"iderului %riduri+ degete lngal!enite&
scaderea acuiti?itii vizuale i a eoriei
diinuarea funHiei se*uale i chiar a fertilitatii
"otenteaza i riscul dezvoltarii unor !oli "rofesionale %e*.E neo"lazii "rin e*"unere Ia az!est&
;abel 1 Principalele efecte ale .fim*tului (mod fzcat dupa <ogdan =rigore(
Sto"area fuatului %date furnizate de PettL+ 1...& reduce riscul fuatorilor "ana Ia
eel "e care II au nefuatorii In circa 1-5 ani+ "entru infarctul iocardic+ 1-, ani "entru
accidentele vasculare cere!rale+ (i a!ia In 1/-5/ de ani "entru cancerul "ulonar.
:iscul de dezvoltare a 1P7) ca (i eel "entru agravarea cordului "ulonar cronic
scade din oentullntreru"erii fuatului "e o durata Inca nedeterinata.
:eferitor Ia durata de viafa pe care .finnatul o scade cu circa !01? ani $o .fimzdtori




%In funHie de varsta de!utului&+ sto"area fuatului +recu"ereaza# anii res"ectivi "ro
"ortional cu varsta renuntarii la fuat.
1.5. in "lan social econoic
Fuatul intretine o rata crescuta de i!olnaviri+ greu de evaluat cu "recizie+ dar o
serie de statistici evidentiaza cifre elocvente+ ca de e*. cea din anul 1.86 in CS' care
indica circa 556./// de decese "rin !oli cardio-vasculare (i 1,1./// decese "rin cancer
"ulonar+ toate acestea fiind i"uta!ile fuatului.
'lte statistici indica o sdidere a duratei edii de viata cu 6 ani la fuatorii care
de"a(esc 5/ tigari %I +"acR#& "e zi+ fuate "este 56 de ani (i cu 8 ani la cei care fueaza
4/ tigari %5 +"acRs#& "e zi "e aceea(i durata. In acela(i ti"+ se considera %WH7 -1.88&
ca evitarea fuatului diinueaza ortalitatea "rin cancer cu cca 563. )eea ce
erita su!liniat este fa"tul ca tarile cu un nivel de trai inalt corelat (i cu o educatie sani
tara ai eficienHi %e*. 1elgia+ 'nglia+ Irlanda& au un "rocent ult ai redus de fua
tori dedit :oania %Ste"toe (i Wardle& iar nivelul sur"rinzator de are al fuatorilor
din 8erania ar "utea sa reflecte "onderea crescuta %"este I / ilioane& a eigrantilor
din tari sarace.
E( INCIDENTA PE VARSTA Sl SEX
Procentul de fuatori a cunoscut o variatie interesanta in ra"ort cu "resiunea edu
cationala+ ai ales "rin ass-edia+ i"otriva fuatului. Daca statisticile vechi citate
de $atarazzo % 1.85& indicau o "redoinenta a se*ului asculin+ statistici ai noi
%PettL+ 1...& evidentiaza fa"tul ca fuatul continua sa "ersiste in randul a >/ ilioane
de aericani (i devine din ce in ce ai dis"andit in randul se*ului feinin %la feei nu
se inregistreaza scaderi ale "rocentului de fuatoare a(a cu se inta"la cu fuatorii
de se* asculin (i chiar cu edia generala a a!elor se*e&.
De aseenea+ se entine la cote ingri@oratoare fuatul in randul co"iilor (i ado
lescentilor+ dar la studentii edicini(ti din 1ucure(ti+ date "reliinare o!tinute de noi.
indica o frecventa ai scazuta decat cifrele furnizate de statisticile internationale. Din
"acate+ o!iceiul de a fua a"are la varste tot ai ici decat cea considerata dre"t cia
sica+ I /-16 ani %de!utul fuatorului +in closetul ()7lii#&(i anue Ia <-1/ ani+ in randul
co"iilor "roveniti din "arinti a"artinand unor edii defavorizate (i+ ai ales+ declasate
%de e*. +aurolaci#&. 7ricare ar fi nivelul varstei de a"aritie+ de!utul fuatului la co"il
are urari dezastruoase asu"ra sanatatii+ din acest segent "o"ulational "rovenind cele
ai +sigure# victie ale fuatului. 'cest viciu este ras"andit in toate structurile sociale+
fiind "racticat in s"ecial de "ersoanele cu statut social inferior+ dar (i de "ersonali0ilti
arcante din ediile (tiintifice+ artistice+ "olitice+ econoice.
". CAUZE PSIHOLOGICE SAU CON.*UNCTURALE
)hiar daca fuatul este un o!icei ce se instaleaza "e !aza unui "roces de iitatie
- "recedat sau nu de o initiere efectuaHi de catre +i"atiiti ai acestei de"rinderi+ ade-




71
seori cu "rofesiuni stresante %ilitari+ ineri+ etc.& - fi*area lui In de"rinderile individu lui
este i"uta!iHi acestuia deoarece In structura "ersonaliHitii sale- dar (i In !iografia sa -
e*ista o serie de factori favorizanti+ siilari+ "ana Ia un "unct+ cu cei Intalniti In
)?elelalte cazuri de aseenea +clasice# de +de"endenta de su!stante# %+sucht#- terenul
geran sau +su!stance-a!use#& "recu consuul e*cesiv de alcool (i consuul de
droguri.
De(i datele din literatura accentueaza rolul factorilor e*terniE distress+ de"resie+
+contagiune#+ etc. a o!servat- "e !aza analizarii acestor categorii de oaeni su"u(i
unor vicii e*tre de daunatoare sanatatii - ca o are "arte dintre ei "rezinta trasaturi
o!sesiv-co"ulsive (i+ desigur+ un nivel ridicat de an*ietate+ ai rar de de"resie- care Ii
"redis"un Ia cautarea unor i@loace de reducere iediata a an*ietatii iar i@loacele cele
ai +eficiente# sunt tocai cele , ari ti"uri de +su!stante#
Nu tre!uie "ierdut din vedere rolul distresului re"rezentat de oboseala acuulata In
cursul unei su"rasolicitari %chiar "HRute0& (i ai ales- de catre starile afective negative
induse de eveniente - eel ai adesea - cu caracter conflictual+ aversiv sau +de

"ierdere#.
Daca acestea sunt cauze "sihologice ale recurgerii la fuat +ca i@loc de diinuare a
tensiunii intra"sihice la fuatorii +consacrati#- nu tre!uie oise nici cauzele rezis
tentei Ia o"rirea fuatului re"rezentate +In esenta de senzatia de +!ine#+ de rela*are "e
care o "rocura- atat datorata nicotinei+ cat (i datorata unor solide refle*e conditionate -
fuatul unei tigari %sau fuatul din lulea+ considerat ca ai "utin nociv+ datorita
a!sentei hartiei care genereaza hidrocar!uri cancerigen e&.
De(i a"roa"e toti fuatorii recunosc legitiitatea a!andonarii fuatului+ iar area
a@oritate chiar Incearca sa renunte la acest o!icei+ "unerea In "ractica a acestei
renuntari este e*tre de dificila. $edicul care indica o astfel de asura tre!uie sa
antici"eze dificultatile "rin care va trece fuatorul.
#. ABORDAREA
PSI
-
TORULUI
4.1. Pro!lee ale co"liantei tera"eutice %aderentei&
De regula nu e*ista nici un fel de o!iectii ale fuatorilor fata de indicatiile
edici lor %(i nu nuai 0& "entru sto"area fuatului. 9otu(i+ Intrucat cul"a!ilizarea (i
stigatizarea fuatorilor este ai ica dedit a consuatorilor de alcool+ ace(tia
din ura se conforeaza ai C(7rla interdiHia edicaHi (i sociala.
Pro!lea centrala a co"liantei %aderentei& fuatorilor+ cu grade diferite ale seve
ritatii !olilor ce reclaa a!andonul fuatului+ este aceea ca otivatia lor+ chiar dadi
este crescuta+ se love(te de rezistenta "e care o induce un ansa!lu de factori o!iectivi
- inductori ai hipocomplian[ei care sunt cei re"rezentati deE
1. de"endenta nicotinica %o de"endenta fizica (i "sihica& la arii fuatori.
5. distresurile "sihosociale %i"osi!il sau greu de Inlaturat+ In afara interventiei
"sihotera"eutice& care actioneaza indirect+ "rin +Intarirea# refle*elor conditionate care
asociaza ritualul fuatului cu o!tinerea unei +deteriorari# "sihice+ stare de rela*are
-.--- --- ---
indis"ensa!ila s"re a face fata a!undentei distresurilor "rofesionale sau furnizate de
ediul socio-failial %dintre toate+ eel ai constant a"are+ In o"inia noastra+ stresul de
su"rasolicitar e0&.
,. Influenta antura@ului+ fie ca "resiune %colegi+ "rieteni+ de aseenea fuatori &+
fie ca ocazie de recidiva %lntruniri+ activitati care li readuc tentatia fuatului.
'Hiunea factorilor o!iectivi ai sus entionati este "otentata de o serie de factori
su!iectivi a caror anihilare este o!ligatorie "entru a se "utea trece Ia lnHiturarea de"en
dentei fizice (i la coutarea acelor ecanise de co"ing %!azate "e +consuul de su!
stante# inclusiv fuatul& In ra"ort cu su"rasoliciHirile "rofesionale (iM sau failiale care
nu "ot fi+ eel ai adesea+ lnlaturate. $entiona dintre factorii su!iectiviE
Hipsa de voinfa, eel ai frecvent %(i "e dre"t0& invocata de(i ea ascunde o anuita
aniedi de eschivare de la efortul %tot un stres& de schi!are a unor stereoti"uri.
;eribilismul, inclusiv i"resia de forta de seduHieM "rovocare la tineriMtinere+ un
adevarat li!a@ nonver!al cu conotatii se*ualeG
;emeri cu privire Ia a"aritia o!ezitatii In cazul renuntarii Ia fuat %negate de
$atarazzo In 1.8/+ dar "ro!ata In anii ce au urat de luari In greutate de ,-4 Rg. la
cei care au reu(it a!andonul fuatului &.
De entionat ca a"aritia unei !oli cu "rognostic sever+ infaust %e*. infarct io
cIdic lntins+ arterita o!literanta cu "osi!ilitatea de a"utatie+ etc.& creeaza resurse
nea(te"tate !olnavului "entru o s"ectaculoasa renuntare %ra"ida+ co"leta& la fuat %(i
de aceasta data+ teaa este o otivatie cu rol "ozitiv0 &
4.5. $odalitati de interventie ale "sihologului
Se cunosc ulte +retete# "entru a!andonarea fuatului. $a@oritatea fac a"el la
odificarea unor secvente co"ortaentale cu rol favorizant In conditionarea retle*u
lui de a fua+ iar lndenul de a renunta !rusc este total nerealist In cazul fuatorilor de
"este 15-16 tigari "e zi+ du"a cu tactica reducerii "rogresive- ai realista0- "rezinta
riscul recidivei %ca (i la alcoolici &.
1ennet rearca fa"tul ca e*ista 5 categorii de +fuatori lnraiti# la care sevra@ul este
foarte dificilE de"endentii de nicotina %reaHioneaza "ozitiv la su!stituentii nicotinei& (i
fuatorii ++ha!ituali#- de"endenti ai ult de +refle*ele de fuator#+ forate de-a lun
gul ti"ului. De"endentii de nicotina "ot fi recunoscuti du"a fa"tul di+ Ia de(te"tare+
a"rind o!ligatoriu o tigara %PettL& (i "rovin din rfdul celor care fueaza ai ult de
un "achet de tigari "e zi.
:enuntarea la fuat i"lidi a"lificarea otivatiei individului In aceasta direHie+
enita sa anihileze toate celelalte otivatii In favoarea acestui viciu. Prin urare+ vo
distingeE
1. cre3terea motivafiei pentru renunfarea la fumat
$atlin indica un ansa!lu de asuri care "ot fi suficiente+ In cazurile ai C(7are
%de"endenta nuai "sihica+ nu (i fizica&. In cadrul acestei "ro"uneri de sevra@+ "acien
tul ureaza sa efectuezeE
contracte cu sine lnsu(i - "revazand aenzi autodictate In caz de fuat "entru
73
fiecare tigara.
lntocirea unor liste cu !unuri ce vor "utea fi cu"arate cu !anii econoisiti
"rin necheltuirea lor "entru tigari
? anuntarea failiei+ "rietenilor (i colegilor des"re renuntarea la fuat
lntocirea unor @urnale In care sa se analizeze otivele "entru care nu s-a "utut
a!tine de Ia fuat In ziua res"ect iva
5. scheme cognitiv0comportamentale de ,constrangere%
evitarea locurilor (i situatiilor unde se fueaza.
conditionari aversive+ de ti"ul alegerii locului de fuat Hinga ghena de gunoi sau
we
lncercarea unor anevre su!stitutiveE tinerea unui creion lntre degete+ gue cu

.
cot

.
a
' " '
+ etc.
aderarea+ In unele cazuri+ la gru"uri de nefuatori sau la "olitica unor fire care
ofera "rie anga@atilor care s-au Iasat de fuat.
?. planificarea 3i reducerea gradatii a figiirilor
reducerea numarului de figari sa fie "rogresiva %"ro"ortional cu +nuarul de
referinta#G de e*. un fuator de 4/ tigari "e zi "oate sa scada cu dite 5 tigari "e zi+
iar unul cu 5/ tigari "e zi cu dite o tigara&. Se ai recoanda (i reducerea conti
nutului din tigara+ de e*. 115sau ,M4 din tigara+ atunci dind se a@unge la 15 tigari "e zi
% liita "este care a"are de"endenta fizica&.
atingerea pragului de I /-15
tigari
)onstituie un oent critic deoarece a"ar si"toe de sevra@ %irita!ilitate+
scaderea atentiei+ sonolenta+ o!oseala+ diaree+ concoitent cu nevoia i"erioasa de a
fua -PettL& care dis"ar iediat ce fuatorul a"rinde o noua tigara. $ulti "acienti %sau
su!iecti sanato(i& recad In aceasta "erioada. Solutiile sunt re"rezentate de E
'socierea unor tranchilizante+
)ontinuarea etodelor aversive+
S"ri@inul failiei
A. Substituente de nicotinii %PettL-1...& Aoaca un rol central In sustinerea organis
ului fuatorilor de nicotina %"revenind tul!urarile de sevra@ ai sus entionate&
Ctilizarea lor tre!uie su"ravegheata de catre edic deoarece nu sunt total li"site de
efecte secundare %e*. iritatie gastrica&. Pe "iata aericana e*ista ai ulte "re"arate "e
!aza de nicotina+ du"a cu ureazaE Nicotin "olacrile* %gua de nicotina&+ "lasturele
cu nicotina transderic %doza varia!ila du"a durata de actiune intentionataE 1<-54
ore&+ s"raLul nazal cu nicotina %singur sau In asociere cu "riele doua- asigurandu-se
astfel o cantitate de nicotina ca"a!ila sa "erita realizarea sevra@ului& (i - eel ai ten
tant- ne!ulizatorul de nicotina de forma unui portfigaret ce elibereaza 1 mg de nicot
ina dupa cca AF0NF de inhalafii ( echivalentul unei figari(.


1. 'o(porta(ente a)utatoare* eficienta sevra@ului fuatorilor "rin folosirea
"re"aratelor Mdis"ozitivelor "e !aza de nicotina este ult sustinuta i a"lificata de o
serie de scheme comportametale a-ate pe obiceiurile dar 3i situafiilor obi3nuite din
viafa familia$a. 4stfel, e cere fumatorului ,abstinent% sa utilizeze bomboane, guma de
mestecat obi3nuita sau nicotina de substitufie confinuta de ,figarile% improvizate (sub
diversele forme descrise mai sus( fn momentele unei pauze de cafea, de plictiseala, sau
cele care preced sau succed actul se-ual, de convorbire telefonica fn cursul blocajelor
enervante de trafic rutier, e.t.c
+. Mentinerea stabilitii,ii sevra)ului
7data a@uni i?n stadiul final+ de sevra@ co"let+ fo tii fuatori tre!uie sa antici"eze
%"rin consiliere "sihologica& situatiile ca"a!ile sa-i conduca la reluarea fuatului. De
fa"t+ se evita toate conduitele entionate "entru scaderea "rogresiva a nuarului de
tigari fuate+ cu are atentie la conditiile sociale ca"a!ile sa rede te"te vechile o!i
ceiuri de fuator %antura@+ oente festive+ etc. &.
+( Me&icapa psi%otropii a)utiitoare
Daca i?n ura cu diteva decenii sevra@ul nicotinic se aco"ania o!ligatoriu de tran
chilizante uzuale %e"ro!aat+ !enzodiaze"ine+ etc.&+ in ultiii ani aceasta edicatie -
utilizata inca la "acientii foarte an*ioi - este co"letata de alte tranchilizante ne!enzo
diaze"inice "recu !us"irona %la cei carora sevra@ul le cre te an*ietatea&+ de antide"re
sive %la cei carora asociaza iMsau e*acer!area de"resiei& i ai ales - 1u"ro"ionul - un
"re"arat cu rol de neuroodulator - cu "ro"rietati catecolainergice - care a inregistrat
o rata de 6/3 de succes ale curelor de sevra@ nicotinic %PettL -i!ide&
*
* *
Nu tre!uie ois fa"tul ca +este ai u or sa te lai de fuat dedit sa te entii
nefuator0# dar ca"ania de a!andonare a fuatului indicata de edici i sustinuta de
"sihologi dar i de antura@-a reu it sa inregistreze destule succese evaluate de diver i
autori %cit. de 8rigore - 5//5& intre ,/ i 6/3+ iar succesele realizate in scaderea
nuarului de fuatori in CS' a diinuat cu cca 56-,/3 incidenta infarctului io
cardic in aceasta tara.
In acelai ti"+ re"eta+ !olile severe cu aenintare vitala indue o "uternidi oti
vatie "entru a!andonul fuatului+ iar sevra@ul raane definitiv in cele ai ulte )\t uri.



75
!ibliografie
. 1ennett P. - ca". SoRing "". 6-< in P. 1ennett+ Introduction to clinical health "sLchologL+
1ucRingha+ Philadel"hia+ 5///
5. 8rigore B. -ca". 9utunul+ "".58-,1 in 1. 2u!an Plozza (i l.1. Iaandescu+ Diensiunea "sihoso
ciala a "racticii edicale+ ;d. lnfoedica+ 5//5
,. laandescu I.1.- PsLchoneuroalergologL. :ocarte*i+ 1ucure(ti+ 1..8+ "". ,6-,8
4. $atarazzo A.D. 1ehavioral health and !ehavioral edicineE Frontiers for a neS health "sLchologL.
'. PsLchologist+ 1.8/
6. PettL 9.S. - )a". :enuntarea Ia fuat+ "". 548<-5488 in anualul $ercR+ ed. K=II+ ;d. 'll+
1ucure(ti+ 1...
<. :igotti $.- )a". SoRing+ "". 141-14.1n Feldan $.D.+ )hristensen A.F.- 1ehavioral $edicine in
PriarL )are. 2ange- $. 8raSthill+ N. TorR 1..>
>. Wardle A. Ste"tioe - )ognitive "redictors of health !ehavioral in contrasting regions of ;uro"e.
1ritish A. of )linical PsLcho0. 1..5+ ,1+ 486-6/5

77

2
)onsuul de alcool re"rezinHi o "ractidi o!i(nuita+ su! fora de !auturi care II
contin in grade variate (i care i(i "ierd calitatea de alient %vinul+ cidrul+ saRe-ul
@a"onez+ etc.& "e asudi ce concentratia sa cre(te+ cu este cazul !auturilor alcoolice
distilate %vodRa de e*.&.
'ceasta de"lasare de la uz s"re a!uz a consuului de alcool etilic archeaza
incadrarea alcoolului ca fiind -in caz de consu oderat %(i insotit de "rezenta In !au
tura care 1 1 contine a unor su!stante-alientE "olifenolii+ de e*. din vin&- un factor de
"rotectie fata de instalarea infarctului iocardic iar+ in caz de consu e*cesiv - indife
rent de natura !auturii- o i"ortanta cauza de i!olnavire dar (ide co"ortaent anti
social (i accidente+ generand costuri sociale i"ortante .
0 statistica aericana din anul 1.8> a"recia aceste costuri la 11/ iliarde de dolari
%8allant cit. de $atlin& (i fa"tul cain CS' +cca 11-1<3 din "o"ulatie are "ro!lee cu
alcoolul# %i!ide&
'ceste costuri "ot fi sisteatizate+ in I"rezent+ ca fiind generate de i"licarea
alcoolului In "roducerea unor daune a@ore "recuE !oli "sihice (i soatice+ accidente
rutiere ortale %4/3 cf Pent+ 1../&+ "agu!e de ordin aterial+ inclusiv scaderea "ro
ductivitatii uncii (i a!senteis+ nueroase conflicte sociale+ culinand cu ooruri (i
violenta %<63 cf Pent+ i!ide&.
#
In "lan social+ consuul e*cesiv

de alcool deterioreaza relatiile failiale+

destraand casnicii sau deteriorandu-le
%inclusiv tentative e(uate de sevra@&.
"rin !alansul intre agresiune (i reu(c6.ri

1( EFECTELE PSIHOLOGICE $1 SOMATICE ALE

ALCOOLULUI ALCOOLUL - E ALIMENT $1 DROG
INTR
'lcoolul este "erce"ut de "o"ulatie ca fiind stiulent dar faracologii 1l clasifica

In randul su!stantelor "sihoactive inhi!itoare asu"ra scoartei cere!rate.

)onsuul oderat de alcool nu atrage - in od o!i(nuit - tul!urari "sihice sau
organice %e*ce"tie unii !olnavi cu ulcer+ he"atita cronic+ etc. sau !olnavii cu etilis
cronic&.
I
#
n cazul unor doze crescute+ cores"unzand unei alcooleii de "este 5//-4//g3
a"are into*icatia etilica %+!etia#& in grade variate "utand erge "ana la coa sau chiar
Ia deces.
"
In cazul unui consu cronic- de aseenea+ In grade varia!ile ca frecventa (i can-
titate %!autorul de ti" latin !ea zilnic vinG +!etia scandinavidf? se refera Ia !auturi disti-
late consuate+ de regula+ in SeeR-end-uri cu dezlantuiri violente ergand "ana la coa
alcoolica& - a"ar anifestari "atologice soatice (i "sihice+ acestea din ura conturand
ta!loul into*icatiei etilice cronice %+etilisul cronic# &.
1(1 %ntoxicatia etilidi acuta
Fazele aHiunii alcoolului asu"ra corte*ului cere!ral+ rever!erate "rin relee cortico
su!corticale-soatice asu"ra intregului organis - "e langa aHiunea directa congesti va
(i e*citosecretoare asu"ra ucoasei digestive %In s"ecial cea gastrica& e*"lica atat
efectele alcoolului In "lan ental cat (i "e cele In "lan co"ortaental.
l. 'stfel+ faza de excitatie, de la ince"utul ingestiei alcoolului+ se anifesta "rin
euforie+ logoree (i dezinhi!itia unor co"ortaente de cenzura induse social+ inclusiv
dezinhi!itia tiiditatii sau chiar a unei "rudente %la volan+ de e*.& ce caracterizeaza "e
ulti indivizi in stare de +trezie#. ;*"licatia acestor senzatii+ stari afective (i+ ai ales+
co"ortaente dezinhi!ate- care uneori e*"ria o alta fateta a "ersonalitatii unui indi
vid %+in vi no veritas !") - este data de de"riarea de catre alcool a unor zone corticale
care tin su! control regiunile su!corticale (i a diror +eli!erare# datorata alcoolului+
e*"lica anifestarile entionate.
5. Intr-o faza ai avansata a consuului de alcool inhi!itia corticala se e*tinde (i
a"ar !inecunoscutele anifestari ale starii de ebrietate cu tul!urari de vor!ire s"eci
fice+ i(cari necoordonate+ ers dezechili!rat+ etc.
1olnavul se afla in acest oent %cores"unzand unei alcooleii crescute dar cu
ras"uns varia!ilin funHie de terenul individului (ide gradul de +antrenaent#& fn starea
de into*icatie etilica acuta. Clterior el i(i va ainti doar "arcelar sau deloc evenientele
"ersonale sau din @urul sau "etrecute in cursul acestei faze %anezia cu i"licatii ade
sea @udiciar e&.
,. ;volutia into*icatiei etilice acute include a"aritia unui somn aproape imposibil
de evitat iar daca doza de alcool+ ingerata inainte de a"aritia starii de son+ este ult
crescuta "este uzante- "oate surveni starea de coma etilica al carei trataent ra"id insti
tuit "oate i"iedica decesul+ nu "rea des intalnit+ dar "osi!il.
De entionat ca intoxicatia etilica acuta induce modificari psihologice
reversibile (i nu lasa ure daca gradul acestei into*icari a fost oderat %fara coa& (i+
ai ales daca nu se re"eta frecvent %v. ai de"arte cuantificarea consuului de alcool &.
In afara unor "osi!ile consecinte negative fn "lan "sihosocial+ inclusiv "ozitia de
licata in care se "une individul a@uns in stare de e!rietate+ acesta "oate sa constate -
atunci dind consuul de alcool a fost oderat (i eoria a reu(it sa "astreze starea
generala euforica- (i celelalte efecte +utile# ale alcooluluiE invingerea tiiditatii+ dezin
voltura ca"atata du"a 1-5 "ahare+ uitareaMalungarea gri@ilor+ incalzirea "lacuta du"a o
e*"unere Ia ger+ etc.
In s"ecial euforia "e care o induce cu regularitate re"etarea consuului de alcool
%asociata ulterior cu situatii rituale sau aniversare&+ il face "e individul res"ectiv sa de
vina un consuator cronic de alcool+ un verita!il +eufoan# %unul din "riii tereni

79
acordati consuului de su!stante+ alcoolul fiind considerat "riul drog& %9eitel&.
Du"a e*"erienta unui consu de alcool de diferite grade %redus+ oderat sau cres
cut& - orice individ are+ in "rezent+ , "osi!ilitati de evolutieE
r, sa ureze actualele recoandari+ de a consua zilnic cca 5//-,// l vin "entru
"rotectia fata de riscul !olilor cere!ro-vasculare %autorii aericani sustin ca vinul

"oate fi inlocuit de alte !auturi in concentratii de alcool echivalente&

sa oscileze intre consuul noral adis (i consuul "atologic
sa devina un consuator cronic+ cuuland frecvente e"isoade de into*icatie
acuta+ adesea generand conflicte sociale dar (i accidente "ersonale %raniri sau chiar
!oli acute-e*. o "neuonie - (i ai ales cronice&.
1(;( 6tilismul cronic
)onsuul "relungit %re"etat& de alcool in cantitati e*cesive conduce lao de"reciere a
sanatatii "sihice (i soatice a individului care sunt e*teriorizate "rin conduite
deviante+ adeseori cu caracter antisocial. 'cest ansa!lu de transforari ale !autorului
de alcool este desenat "rin terenul de alcoolis+ cores"unzand +la interior# unei

into*icatii cronice etilice %etanolice&+ iar +la e*terior# unui co"ortaent +deascator#
stigatizat de societate.
9re"tele "arcurse de !autorul cronic suntE
a# intoxicatii etilice acute ocazionaleI
b# abuzul de alcool, sub forma unui consum cronic %du"a autorii cit. de 1u(oi&
su!i"artit In doua eta"eE
-> cu rise de imbolnavire %,6-4. C' la !ar!ati (i 14-,6 C' la feei&+
-> periculos %de"a(ind ,6 C' la feei (i 6/ C' la !ar!ati&+ cu efecte "atologice
de@a instalate+ eel ai adesea somatice %"roduse In asociere caAti agenti etiolo gici+
ca de e*. gastroduodenita (iMsau "ancreatita cronica+ hi"ertensiunea arteriaHi+
he"atita cronica+ etc.& dar (i psihologice %insonie+ sonolenta diurna+ tul!urari
de eorie+ etc.&G
c# dependenta fiziologica de alcool cu un ta!lou clinic de into*icatic ctanolictt
co"leta.
'"are In conte*tul "rezentei unei verita!ile into*icatii etilice cronice %alcoolis& cu
anifestari lezionale soatice (i neuro"sihice a"lificate de un consu re"etat (i in
cantitati crescute de alcool.
Ingestiile acestea a!uzive de alcool sunt +tolerate# %sindroul de toleranta& cu
"retul unor anifestari frecvente de into*icatie acuta etilica +nezgootoase# % de(i a "ar
Ia alcooleii "este 6// gMdl+ se citeaza chiar >//gMdl&.
1(C Sindromul de abstinenta
9entativele de a!andonare a consuului de alcool %"ersonale sau solicitate de antu
ra@& sau i"osi!ilitatea de a "rocura !autura il "redis"un "e !olnavul alcoolic Ia a"aritia
sindroului de sevra@.
#
Intrudit acest sindro de a!stinenta re"rezinta "rinci"alul o!stacolin calea intenti-
ilor !olnavului de a a!andona viciul alcoolisului+ iar recunoa(terea si"toelor de

a!stinenta "oate deasca un alcoofic discret %nedeclarat&+ vo reda in ta!elul 1 %nede
clarati& criteriile diagnostice ale DS$ I= "entru a!stinenta alcoolica. Ctilitatea
cunoa(terii si"toelor res"ective a"are ai ales in cazul unor alcoolici frecventand
diver(i edici s"eciali(ti "entru !olile generate sau favorizate de consuul a!uziv de
alcool.
'. Incetarea %sau reducerea& uzului e*cesiv (i "relungit de alcool.
1. Doua %sau ai ulte dintre uratoarele si"toe+ survenind in decurs de
cateva ore sau zile du"a criteriul '.
%l& hi"eractivitate vegetativa %de e*. trans"iratie sau "uis "este 1//&G
%5& treor arcat al e*treitatilorG
%,& insonie
%4& greturi sau varsaturiG
%6& iluzii sau halucinatii vizuale+ tactile sau auditive tranzitoriiG
%<& agitatie "sihootorie
%>& an*ietate
%8& crize de grand al
). Si"toele de la criteriul 1+ cauzeaza detresa sau deteriorare senificativa
clinic in functionarea sociala+ "rofesionala sau in alte doenii de funHionare
i"ortante.
D. Si"toele nu se datoreaza unei conditii edicale generale (i nu sunt
e*"licate ai !ine de alta tul!urare entala.
Tabell. #riteriile de diagnostic pentru /O1.N1 7S" I8. 4bstinenfa 4lcoolica
1(> $omportamentul alcoolicului %v. ta!elul 5& este arcat de acte tradand in
esenta inie reaHii de "astrare a a"arentelor %uneori reu(ite la alcoolicii care !eau
seara+ "e ascuns+ in s"ecial feeile&. )el ai adesea+ conflictele cu cei din @ur avand o
incarcatura agresiva %generatoare de accidente (i infraHiuni variate+ inclusiv "enale& -
consuul de alcool nu ai trece neo!servat. Decesul "oate sa a"ara la +su"radoze# sau
"oate fi autoindus+ sinuciderile recrutand un "rocent crescut dintre alcoolici
1(= Simptomele neuropsihice in cursul alcoolisului cronic sunt nuai "artial
e*teriorizate "rin co"ortaent+ a(a cu a fost "rezentat acesta in ta!elul ,. In od
constant alcoolicul "rezinta unele si"toe "e care nu le "une "e seaa consuului de
alcool %de e*. sonolenta diurna+ ideile "revalente& dar eel ai adesea el recunoa(te
ai ales in oentele de luciditate - deteriorarea sa "sihica+ regretand irasci!ilitatea sa+
diinuarea "otentei+ scaderea randaentului sau intelectual %in s"ecial tul!urarile de
atentie (i de eorie&+ etc. (i a@ungand adeseori intr-o stare de"resiva care+ nu rareori+ ii
favorizeaza tentativele de suicid %unele dintre acestea fiind +finalizate# &.

Nr. Afectare Efect acut Efect cronic
crt. de ordinullunilor de ordinul anilor
1. Sistemul Intarzierea golirii gastrice arcinom eso!agian gastro- "e!lu# gastroeso!agian $astrita atro!ica cronica intestinal In%urii asu&ra mucoasei gastrice arcinom gastric
Sca'erea 'iza(ari'elor
In!lamalia eso!agiana
"eci'iva ulceroasa
). *utritionala Inter!erenta cu meta+olismul ,e!icienta !olali vitaminelor ,e!icienta tiaminica In(i+a gluconeogeneza etoaci'oza alcoolica -ier'erea in'irecta 'e . i a ,escre terea a seric
-ier'erea 'e /g, 0n i - Sin'romul 1ernic2e-.orsa2o!!
,e!icienla tiaminica -elagra
,e!icienta 'e vitamina --
3. Sistemul 4ul+urarea coor'onarii ,e&resie nervos motorii ,ementa
central 5&nee In somn *euro&atie &eri!erica Largirea circumvoluliunilor corticale !rontale
5cci'ent (emoragic cere+ral
6. Sistemul re terea riscului 'e in!e7ii
imun ,escre terea &olimor!onuclearelor ,escre terea imunitalii me'iate celular
,escre terea lim!ocitelor 4
5!ectarea !agocitarii
8. Sistemul re terea corticosteroizi lor 4estosteron s'izut en'ocrin &lasmatici 5tro!ie testiculara
r7terea catecolaminelor 5menoree, anovulatii &lasmatice
9. :icatul :icatul gras iroza
/arirea !icatului arcinom (e&ato-celular
;e<atita alcoolica
=. Inima re terea mo'erata a ;45 ;45
Sin'romul ,;oli'a1: (eart" ar'iomio<atie
>. /u c(i re terea anselor 'e in%urii /io&atie alcoolica cronica musculare
*ecroza musculara acuta
9. Sange 5nemie megalo+lastica
,iminuarea !un7iei trom+ocitare
1?. San In la&te 9?-98@ 'in nivelul re terea riscului 'e cancer mamar alcoolului sanguin $inecomastie Ia +ar+ati
II. -ancreas -ancreatita acuta
-ancreatita cronica
:ormarea 'e <Seu'oc(iste
1). -lamani re terea tusei i &ro'u7iei 'e -neumonie s&uta
81
1. nevoia constanta de alcool %un "ahar+ diineata = +eLe o"ener# (i+ "este zi+
+re"artitia !auturii "entru evitarea si"toelor a!stinentei.
, (. egocentris+ "reocu"ari o!sesive "entru o!tinereMocazii de consu !autura
'
,. neseriozitate+ neonorare "roisiuni+ inciuni frecvente+
4. irasci!ilitate WM- violenta %in a!senta0du"a consuul de alcool&+ agresivitate
% violenta failiala (i sociala &
6. frecvente reu(cari + autoacuzare+ tentative de suicid. Forula acroni )'8;E
)O +cut-doSn# %vrea sa a!andoneze alcoolul&+
' = +annoLed# %tracasat de re"(urile celorlati&+
8O +guiltL# %senzatia de vinovatie "entru ca !ea&+
E= +eLe o"ener# %alcoolulii +deschide ochii#&
<. conflicte socialeE con@ugaleM failiale %olestare sotieM "artenera (i co"ii&+ la
serviciu %P10 a!senteis&+ infractiuni a@ore %accidente+ vataare cor"orala&
afectare constanta a failiei
Tabel /. #omportamentul alcoolicului
:eda in ta!elul , o scheatizare a "rinci"alelor si"toe "sihice %dar o alta "arte a
si"toatologiei "sihice a alcoolicului figureaza (i in ta!elul 5+ in calitate de +radaci ni
entale# ale co"ortaentului e*"us in acel ta!el &.
9ul!urari cognitiveE deteriorarea atentiei (i eoriei+ anezie+ idei "revalente
%gelozie+ "ersecutie+ etc.&+ delir+ halucinatii+ deenta
9ul!urari afectiveE an*ietate+ irita!ilitate+ afecte %stari eotionale a"le+ !rutale+ de
scurta durata+ "asagere- e*. ti"ete+ "lans+ etc. &
9ul!urari co"ortaentaleE sonolenta0 insonie+ se*ualitate e*acer!ata %initial &
sau diinuata %croni c&+ agitatie "sihootorie "ana la sindro de a!stinenta cu
ta!lou de deliriu treens
9ul!urari neurologiceE treor fin e*treitati
Tabel ?. Simptome neuropsihice fn alcoolism

1(8( Gulburarile i bolile somatice produse de alcool

Practica edicaHi a inregistrat - in "riul rand "rin i@loace eli nice+ ulterior cu a@u
torul la!oratorului - o gaa larga de tul!urari "roduse de alcool (i afectand reversi!il
%in faza de into*icatie acuta& (i ireversi!il %in faza de consu "ericulos (i ai ales in cea
de etilis cronic& o ultitudine de organe (i a"arate. / incercare de "rezentare in
aanunt- nuai (i a "rinci"alelor !oli induseM favorizate de catre alcool - de"a(e(te cu
ult cadrul ca"itolului de fata+ centrat "e as"ectele "sihologice (i sociale ale consuu lui
e*cesiv de alcool. Din acest otiv vo recurge la "rezentarea +ravagiilor soatice# ale
alcoolului Ia "rezentarea ta!elului 4+ re"rodus cu acordul autorului+ Dr 8rigore
1u(oi+ dintr-o lucrare anterioara.
Nr. Afectare Efect acut Efect cronic
crt. de ordinullunilor de ordinul anilor
1. Sistemul Intarzierea golirii gastrice arcinom eso!agian gastro- "e!lu# gastroeso!agian $astrita atro!ica cronica intestinal In%urii asu&ra mucoasei gastrice arcinom gastric
Sca'erea 'iza(ari'elor
In!lamalia eso!agiana
"eci'iva ulceroasa
). *utritionala Inter!erenta cu meta+olismul ,e!icienta !olali vitaminelor ,e!icienta tiaminica In(i+a gluconeogeneza etoaci'oza alcoolica -ier'erea in'irecta 'e . i a ,escre terea a seric
-ier'erea 'e /g, 0n i - Sin'romul 1ernic2e-.orsa2o!!
,e!icienla tiaminica -elagra
,e!icienta 'e vitamina --
3. Sistemul 4ul+urarea coor'onarii ,e&resie nervos motorii ,ementa
central 5&nee In somn *euro&atie &eri!erica Largirea circumvoluliunilor corticale !rontale
5cci'ent (emoragic cere+ral
6. Sistemul re terea riscului 'e in!e7ii
imun ,escre terea &olimor!onuclearelor ,escre terea imunitalii me'iate celular
,escre terea lim!ocitelor 4
5!ectarea !agocitarii
8. Sistemul re terea corticosteroizi lor 4estosteron s'izut en'ocrin &lasmatici 5tro!ie testiculara
r7terea catecolaminelor 5menoree, anovulatii &lasmatice
9. :icatul :icatul gras iroza
/arirea !icatului arcinom (e&ato-celular
;e<atita alcoolica
=. Inima re terea mo'erata a ;45 ;45
Sin'romul ,;oli'a1: (eart" ar'iomio<atie
>. /u c(i re terea anselor 'e in%urii /io&atie alcoolica cronica musculare
*ecroza musculara acuta
9. Sange 5nemie megalo+lastica
,iminuarea !un7iei trom+ocitare
1?. San In la&te 9?-98@ 'in nivelul re terea riscului 'e cancer mamar alcoolului sanguin $inecomastie Ia +ar+ati
II. -ancreas -ancreatita acuta
-ancreatita cronica
:ormarea 'e <Seu'oc(iste
1). -lamani re terea tusei i &ro'u7iei 'e -neumonie s&uta
Nr. Afectare Efect acut Efect cronic
crt. de ordinullunilor de ordinul anilor
1. Sistemul Intarzierea golirii gastrice arcinom eso!agian gastro- "e!lu# gastroeso!agian $astrita atro!ica cronica intestinal In%urii asu&ra mucoasei gastrice arcinom gastric
Sca'erea 'iza(ari'elor
In!lamalia eso!agiana
"eci'iva ulceroasa
). *utritionala Inter!erenta cu meta+olismul ,e!icienta !olali vitaminelor ,e!icienta tiaminica In(i+a gluconeogeneza etoaci'oza alcoolica -ier'erea in'irecta 'e . i a ,escre terea a seric
-ier'erea 'e /g, 0n i - Sin'romul 1ernic2e-.orsa2o!!
,e!icienla tiaminica -elagra
,e!icienta 'e vitamina --
3. Sistemul 4ul+urarea coor'onarii ,e&resie nervos motorii ,ementa
central 5&nee In somn *euro&atie &eri!erica Largirea circumvoluliunilor corticale !rontale
5cci'ent (emoragic cere+ral
6. Sistemul re terea riscului 'e in!e7ii
imun ,escre terea &olimor!onuclearelor ,escre terea imunitalii me'iate celular
,escre terea lim!ocitelor 4
5!ectarea !agocitarii
8. Sistemul re terea corticosteroizi lor 4estosteron s'izut en'ocrin &lasmatici 5tro!ie testiculara
r7terea catecolaminelor 5menoree, anovulatii &lasmatice
9. :icatul :icatul gras iroza
/arirea !icatului arcinom (e&ato-celular
;e<atita alcoolica
=. Inima re terea mo'erata a ;45 ;45
Sin'romul ,;oli'a1: (eart" ar'iomio<atie
>. /u c(i re terea anselor 'e in%urii /io&atie alcoolica cronica musculare
*ecroza musculara acuta
9. Sange 5nemie megalo+lastica
,iminuarea !un7iei trom+ocitare
1?. San In la&te 9?-98@ 'in nivelul re terea riscului 'e cancer mamar alcoolului sanguin $inecomastie Ia +ar+ati
II. -ancreas -ancreatita acuta
-ancreatita cronica
:ormarea 'e <Seu'oc(iste
1). -lamani re terea tusei i &ro'u7iei 'e -neumonie s&uta
'
Tabel $. 9jectele alcoolulIl asupra dH8erselor organe l aparate
(reprodus cu permisiune dupa <u oi0 /FF/(
83
E( CONSUMUL DE ALCOOL
-
E UZ $1 UZ
;(1 2imite admise
INTR
? + - )ercetarile ultiilor ani au condus lao concluzie de@a aintiHi i anueE consuul
'
e*cesiv de alcool ca i a!senta totala a acestuia constituie factori de rise "entru 1oala
)ronica a Iniii %)hronic Heart Disease&+ inclusiv infarctul de iocard %1ennet&.
Din acest otiv+ ca i "entru fa"tul ca o!iceiul consuului de alcool este larg
ras"andit i - In liitele a"reciate la nivelul !unului sit individual i colectiv - "ro
duce !una dis"ozitie i antren+ creand "unti de counicare- "artizanii utilizarii acestui
+alient cu "otential de drog# au i"ulsionat cerceHiri enite sa sta!ileasca liitele
consuului de !auturi alcoolice.
'stfel in 'nglia In ultiul deceniu al sec KK+ au fost sta!ilite de ditre )olegiul
I :egal al $edicilor liite de consu sa"taanal de alcool de diferite "roveniente- vin+
!ere+ !auturi distilate+ etc. - unificate "rin sta!ilirea onitatii de alcool, egala co :g de
alcool %1u oi+ 5//5& sau ai u or de a"reciat O I drinRO un "ahar de 5// l vin+ o sti cla
de !ere i ,/-4/ l !autura s"irtoasa.
)onfor datelor entionate In 1..6 %1ennet& s-a sta!ilit ca riscul de consu nociv
lnce"e de Ia de"a irea dozei totale sa"taanale de 51 C' "entru feei i res"ectiv
58C' "entru !ar!ati. Du"a o serie de critici "rovenite din diverse edii tiintifice e
dicale+ s-a revenit la liitele sta!ilite lnainte de 1..6 i anue doza sa"taanala de 14
C' "entru feei i 51 C' "entru !ar!ati.
Datele "rezentate de 1u oi indica 5 categorii de consuatori de alcool cu "redis-
"ozitie de a acuula diferite l!olnaviriE
cei care sunt co rise de imbolnavire %"este 14 C' i res"ectiv 51 C'& i
cei care au a@uns la un consom pericolos %"este ,6 C' i res"ectiv "este 6/ C'&+
cand+ du"a o"inia noastra ei au devenit de@a !olnavi+ fie ca "rezinta sau nu si"
toe soatice %cele "sihice "ot fi decelate la un e*aen atent.
Pentru intelegerea ai ra"ida a ceea ce inseana aceste liite vo e*"lica "rin
conversia acestor valori In cantitatile cores"unzatoare de vin %cea ai "utin contestata
!autura&
'stfel %a femei, cele 14 C' - adise ca doza sa"taanala - cores"und Ia I 15 g
alcool+ convertite la cca I /// l vin concentratie 15 3 %1>/ l de e vin "e zi&+ iar cele
,6C'- ca liita "entru consu "ericulos- in cca 54// l vin I sa"taana %- ,46 l
vinMzi&
2a barbati doza adisa de 51 C'M sa"taana este re"rezentata decca 1<8/ l vin
15 3 %54/ l "e zi& iar doza de 6/ C' + consu "ericulos cores"unde la ,,// l vin
153 %4>/ lMzi&
;(; Giporile de baotori
9re!uie rearcat fa"tul ca un individ ar "utea fi etichetat+ cu "osi!ile erori+ dre"t
alcoolic nu nuai du"a a"aritia senelor de de"endenta %de@a foarte tarziu& ci dopa
?
cantitatea saptamanata consuata "este liitele de consu "ericulos %ulti"licata cu
nuarul de ani& i du"a co"ortaentul sau odificat %descris ai sus& "recu i du"a
+relatiile sale cu alcoolul# incadrate du"a o clasificare ai veche %din 1.</& a"artinand
lui AelleneR E
ti"ul alfa- 5autorul certaret %conflictual& %+PonfliRttrinRer&- cu o de"endenta
"sihica de alcool+ un co"ortaent de !autor nedisci"linat dar fara "ierderea con
trolului
ti"ul !eta - 5autorul ocazional - rara de"endenta dar o!ligat sa consue alcool
de ocazii frecvente %de ordin "rofesional sau socio-cultural &.
ti"ul gaa- 5autorul dependent- cu dezvoltarea unei de"endente fizice i "si
hice i cu "ierderea controlului la a!stinenta.
ti"ul delta - 5autorul in oglinda - cu o de"endenta foarte accentuata de
alcool %fizica i "sihica&+ inca"a!il de a!stinenta dar cu "astrarea controlului
chiar in oentul consuului unor doze ari de alcool %acest ti" cores"unde
sindroului de toleranta &
ti"ul e"silon- 5autorul episodic, de ti"ul +gunoierului#- cu o de"endenta "si
hica i "ierderea controlului dar cu o ca"acitate crescuta de a!stinenta+ adesea "osi
!il de trecere in ti"ul gaa
". CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL CA PROBLEMA DE
SANATATE INDIVIDUALA $1 A COLECTIVITATII
Datele "rezentate anterior+ ca i o"iniile de !un sit ale oricarui individ+ indiferent
de gradul sau de instruire+ converg s"re considerarea alcoolului ca un factor a@or i larg
ras"andit+ generator de suferinta "entru eel care 1 1 consua %co"ortaent dezonorant
(i !oli fizice i "sihice& ca i "entru societate %accidente+ ooruri+ infractiuni din cele
ai diverse &.
)onvertite in cheltuieli individuale i sociale, "agu!ele "roduse de consuul de
alcool nu nuai cronic ci i ocazional %in doze ari sau chiar reduse + Ia conducatorii
auto& @ustifica o cercetare e"ideiologidi+ sociologica i "sihologica etc. a acestui
fenoen+ cu adevarat de +a sa#.
Statisticile "rivind consuatorii de alcool nu sunt u or de intocit data fiind
"ozitia delicata+ stigatizanta a consuatorilor de alcool intervievati. Din acest otiv+
vo incerca sa oferi o evaluare a incidentei consuului crescut de alcool de"a ind 1/
litri "e ca" de locuitor intr-un an+ in cateva tari euro"ene ceea ce ne ofera doar "ers"ec
tiva conturarii consumului de alcool mediu pe an "entru o tara dintre cele cateva
inclose intr-o statistica "rezentata de Prausz i Ditann %anii 1../-1..5&+ dintre care
+"odiuul# este ocu"at de Hermania %15 litri alcool "urMca" de locuitor&+ Franta % 11+8
litri & (i S"ania % 1/+. litri&. .
$ai relevanta "entru "ro!leele de sanatate este cifra de 5-6 "rocente cazuri de
de"endenta alcoolica in 8erania %Prausz i Ditann&. In aceeai tara se considera ca
intre 6 i 8 ilioane de locuitori au "ro!lee de sanatate legate direct sau indirect+ de
consuul de alcool (ibidem(. De aseenea 6/./// de cetateni gerani or din cauza
accidentelor %auto+ de unca+ etc.& "roduse su! influenta alcoolului.
- - 5
86
Statisticile engleze considerate de 1ennet %5///& evidentiau un "rocent de 5>3 !ar-

!ati (i 153 feei din $area 1ritanie care de"a(esc liitele de rise "entru consuul de
'
alcool.
. . . . . .Q
I 'cela(i autor evidentia fa"tul ca acest consu descre(te cu varsta "rezentand un
a*i de 4/3 "entru !ar!ati %la feei de 543& intre 18 (i 54 de ani % rezistenta !io
logica a*ia& (i un ini o data cu inaintarea in varsta %inclusiv cuulul de !oli care
contri!uie la a!andonul sau reducerea consuului de alcoolE 183 la !ar!ati "este <4 de
ani %Ia feei >3 &.
Nu este sur"rinzator fa"tul ca incidenta consumului de alcool este mai mare in
randul paturilor sociale mai sarace, fa"t e*"lica!il+ in o"inia noastra+ "rin nivelul ai
redus al educatiei sanitare+ dar (i "rin unca "redoinant fizica a +gulerelor al!astre#
care "redis"une la consuul de alcool %un fa"t anecdotic+ constatat la colegii de gene
ratie cu care a efectuat unci agricole In cadrul "racticii de vara din anul 1.<5 la 8'S
1ragadiru (i care - e"uizati de o activitate fizica neo!i(nuit de dura "entru ei - siteau
seara- inca o!ositi - nevoia sa consue alcool&.
#. TRATAMENTUL ALCOOLISMULUI
9rataentul alcoolisului cu de"endenta fizica se efectueaza in unitati s"italice(ti
"sihiatrice+ su! su"raveghere edicala riguroasa. )u"rinde 5 eta"e "rinci"aleE
>(1 -ezintoxicarea
Se realizeaza "rin asocierea edicatiei %In "riul rand !enzodiaze"ine WM- disulfira in
"erioada de a!stinenta& cu "sihotera"ia de sustinere (i+ ai ales+ cognitiv-co"ortaen tala+
dar (i "rin cola!orare+ in s"ecial du"a e*teare (i+ acolo unde este "osi!il+ cu fai lia
%"rioritar cu "artenerul arital& %date sintetizate du"a Preli"ceanu- 5//4&.
Nu insista asu"ra acestei eta"e care este+ in od o!ligatoriu o "ro!lea de stric
ta s"ecialitate "sihiatrica.
>(; Prevenirea recaderilor
)onstituie cea ai anevoioasa eta"a a trataentului unui alcoolic. 'dinistrarea
edicatiei aversive de ti"ul disulfiraului nu este totdeauna "osi!ila%foarte ulte con
traindicatii + "ericolul unor reactii severe+ chiar letale&+ iar edicaentele ai noi+ cu
alte ecanise de aHiune %e*. Naltre*ona (i 'ca"rosatul& sunt inca greu de "rocurat

(i nu sunt+ nici ele+ li"site de efecte secundare "ericuloase.

A
In acest conte*t+ eforturile tera"eutilor se indrea"ta s"re a!ordarea "sihologica a
!olnavilor+ in "riul rand+ "rin cre terea motivafiei bolnavului pentru men[inerea absti
I-,,l(ei. o!tinuta "rin trataentul anterior.
;*ista o strategie referitoare Ia comportamentul bolnavului fn raport cu ocaziile
intempestive pentru consumul de alcool dar (i cu i"ulsurile "entru reluarea consuu
lui+ "rovenite din conditionarea refle*a a unor situatii anterioare fn care !olnavul era
o!i(nuit sa consue alcool %de e*. la sfar(itul zilei+ du"a "arcarea a(inii in gara@+ cocR
tail-uri+ vizite #la tara#+ la "rieteni +cu cazan de tuica#+ etc.&. astfel de situatii tre!uie

- - 5
incluse lntr-o lista s"ecifica "entru "acientul res"ectiv+ care va tre!ui sa evite
oentele res"ective sau sa +le co"enseze# "rin +contraasuri# -de e*. la cocRtail
uri+ sa consue !auturi acide %sucuri de fructe+ coca-cola+ etc. &.
= PREVENIREA CONSUMULUI EXCESIV DE
ALCOOL LA NIVEL DE INDIVID $1 DE COLECTIVITATE
)onstituie o "ro!lea a carei a!ordare a"artine ai ultor factori de interventie.
=(1 /actori de interventie
1. medicul de familie - In cadrul educatiei sanitare a !olnavilor (i dar (i in cazul
evaluarii factorilor de rise "entru o !oala nou diagnosticata %e*. H9'+ cardio"atie
ischeidi+ he"atita cronidi+ ulcer&
5. medicul specialist care trateaza acelea(i !oli dar cu "osi!ilitati ai reduse de
interventie %ti" liitat+ nuar ai ic de revederi cuu !olnavul &
,. i?n acest e(alon al asistentei edicale+ psihologul clinician are o arie ult ai
larga de co"etente dar ult ai lngusta %deocadata0& de interventie deoarece l(i
e*ercita cuno(tintele "ersonale+ de regula+ asu"ra unor !olnavi de@a cu consu
e*cesiv de alcool+ seleHionati "entru trataent (i trii(i de edic.
In "lanul general al "revenirii consuului e*cesiv de alcool "sihologul clinician
"oate interveni doar In cazul unor clienti care se autoconsidera sanato(i - ari consua
tori de alcoo1 .
4. nu tre!uie negli@at rolul familiei %de altfel greu lncercata de avatarurile alcoolice
al !olnavului res"ectiv& In sustinerea dar (i onitorizarea co"ortaentului aces
tuia fata de ingestia e*cesiva de alcool
6. la nivel de colectivitate "ot aHiona diver(i factori de decizie la nivel inisterial
%$inisterul Sanatatii+ $inisterul ;ducatiei& sau diverse organizatii nonguverna
entale ce "rooveaza "roteHia sociala su! diferitele fore ale acesteia (2
desigur+ ass-edia care antreneaza s"eciali(ti din randul edicilor (i "sihologilor
"entru o larga aHiune de educatie sanitara.
6.5 $ontinutul !sumar# al interventiei profilacticeFterapeutice
Nu vo "rezenta dedit un ansa!lu redus dar foarte accesi!il celor care consua
e*cesiv alcool %!autorilor "ro!lea &
1. 7epistarea acestei subpopula+ii cu rise crescut. Se "oate face+ lntre altele+ "rin
a"licarea testului 'CDI9 recoandat de catre 7rganizatia $ondiala a Sanatatii+ (i
re"rodus cu "erisiunea autorilor -din lucrarea ,,4buzul i dependenfa de suhstan+e
psihoactive% %autor D. Preli"ceanu (i =. =oicu&.
lnter"retarea testuluiE
- scorul ai are de 8 "laseaza su!iectulln categoria de +rise lnalt "entru consu daunator de
alcool#

- - 5
- -

- v
- su! scorul de 8 su!iectul se "laseaza In categoria +rise scazut sau ine*istent de consu daunator de
alcool#
- scoruri ari Ia lntre!arile 4+ 6 i < sugereaza sindroul de de"endenta alcoolica.
I - scor are nuai Ia "riele trei lntre!arii sugereaza consu riscant de alcool
TESTUL AUDIT
1. CAT DE DES BET 0 BAUTURA CONTTNAND ALCOOL?
(O) niciodata (3) 2 a 3 ori pe saptamana
(1) lunar sau mai rar (4) 4 sau mai multe ori pe saptamana
(2) 2 a 4 ori pe luna
2. CATE DRNK-UR CONSUMAT NTR-0 Zl OB$NUTA, ATUNC CAND BET?
(0) 1 sau 2
(1) 3 sau 4
(2) 5 sau 6
(3) 7 sau 9
(4) 10 sau mai mult
3. CAT DE DES BET 6 SAU MAl MULTE DRNK-UR DE ALCOOL NTR-0 SNGURA DATA?
(0) niciodata (2) lunar
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal
(4) zilnic sau aproape
zilnic
'
4. CAT DE DES AT CONSTATAT N ULTMUL AN CA NU PUTET SA VA OPRT DN
BAUT ODATA CE AT NCEPUT?
(0) niciodata (2) lunar
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal
(4) zilnic sau aproape
zilnic
5. CAT DE DES N ULTMUL AN NU AT REU$1T SA FACET! CEEA CE ERA A$TEPTAT
SA FACET! DN CAUZA BAUTULU?
(0) niciodata (2) lunar
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal
(4) zilnic sau aproape
zilnic
6. CAT DE DES N ULTMUL AN AT AVUT NEVOE SA BET PRMA BAUTURA DE
. . . . . . . . . . . ""' . . . . . . . . . . +
DMNEATA CA SA VA REVENT DUPA 0 BETE ZDRAVANA?
(0) niciodata (2) lunar
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal
(4) zilnic sau aproape
zilnic
7. CAT DE DES N ULTMUL AN AT AVUT UN SENTMENT DE REMU$CARE SAU DE
-
VNOVATE DUPA CE AT BAUT?
(0) niciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zil nic
8. DE DES N ULTMUL AN NU AT PUTUT SA VA AMNTT CE S-A NTAMPLAT N
. . . . + . . . . ?-? . . . . .
NOAPTEA TRECUTA DN CAUZA CA AT BAUT?
(0) niciodata (2) lunar
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal
(4) zilnic sau aproape
zilnic
9. DVS. SAU ALTCNEVA A FOST RA
-
NT CA REZULTAT AL FAPTULU
CA
-
AT FOST BA
-
UT?
'
(0) nu (4) da, n ultimul an
(2) da, dar nu n ultimul an
10. 0 RUDA
-
, UN PRETEN, UN
DOCTOR SAU 0 ALTA
-
PERSOAN
A
-
A FOST
NGRJORATA DE BAUTUL DVS. SAU V-A SFATUT SA-L REDUCET?
(0) nu (4) da, n ultimul an
(2) da, dar nu n ultimul an



- v
/. lnformarea detaliata asupra naturii riscurilor %co"ortaent "eni!il si stiga
tizare sociala+ accidente+ !oli+ deteriorare "sihidi &
?. 4doptarea unui stil de comunicare deschis %dar nu centrat "e ins"aiantarea
"acientului care va fi tentat sa-(i revina din s"aia a"eland tot la !autura &
;"atic - "ersoana in cauza sa sita intentia de a-1 s"ri@ini+ in cadrul unei
cola!orari aicale
Fara atitudine "aternalista+ de i"unere a conduitei de scadere a consuului de
alcool - su!iectul va tre!ui diri@at discret catre o decizie "ersonaHi in acest sens
Fara etichete %alcoolic& (i fara agresivitate %condanarea+ fara ena@aente+ ca
(i etichetarea indue+ in od nedorit+ o o"ozitie reaHionara din "arte consuatoru
lui&
A. #onfinutul principal al recomandarilor. Ne vo liita Ia uratoarele reco-
andari+ facute de catre autor %i!ide&
2iitarea+ initial+ a nuarului de "ahare consuate zilnic
'uto-onitorizarea co"ortaentelor legate de consu
Schi!area ritului de consu
Invatarea asertiva a refuzului de a !eaG
Initierea unui siste de "reiere "entru realizarea o!iectivului de a +sari# "este
un "ahar sau de a nu ai !ea+ "ur (i si"lu+ "entru o "erioada senificativa de
ti"G
Invatarea unor a!ilitati alternative de co"ing
In "rezent e*ista "rograe ela!orate de 7$S care uta centrul de greutate al inter
ventiei tera"eutice "rofilactice asu"ra !autorului Ia nivelul e(alonului de edicina de
failie al asistentei edicale.
<ibliografie
. 1ennett P.- Pgf. 'lcohol "" <-> In Introduction to clinical health "sLchologL+ 7"en Cniv. Press+
1ucRingha+ Philadel"hia+ 5///
5. 1u oi 8.- )a". 'lcoolisul in "ractica edicala "". ,5-,> in 1. 2u!an Plozza i I.1. laandescu
- Diensiunea "sihosociala a "racticii edicale. ;d. lnfoedica+ 1ucure ti+ 5//5
,. AellineR ;.$. -9he disease conce"t of alcoholis Tale CniversitL Press+ NeS Haven+ 1.</
4. Prausz $. and Dittann =.- )a". Storungen durch 'lcohol "". <>->1 in FreL!erger H.A.+ Schneider
W.+ Stiegler :.D. - Po"endiu urn Psichiatrie+ PsLchothera"ie+ PsLchosoatische $edizin Parger+
1asel-Frei!urg 5//5
6. $atlin $.- )a". De"ressants "". 164-16<+ in $. $atlin. PsLchologL Harcourt Fort Worth
<. $anualul $ercR ed.K=ll- )a". 'lcoolisul "". 168/-168,+ ed. 'll+ 1ucure ti+ 1...& .
>. Preli"ceanu D. -)a". 'lcoolisul In D. Preli"ceanu %ed.& 8hid de trataent al a!uzului de s i . t b
stante "sihoactive. ;d. lnfoedica 1ucure ti+ 5//4
8. Preli"ceanu D.. =ictor =oicu '!uzul i de"endenta de su!stante "sihoactive. ;d. Infoedica+
1ucure ti+ 5//4
.. 9eitel '.- Faracologie. )urs litografiat. I$F 1ucure ti+ 1.</

-


- v

+. TE -E.E
C
OBE2ITATEA
7!ezitatea este una dintre cele ai frecvente tul!urari intalnite
in
dicaHi.
"ract1ca e-
'dagiul roanesc - cu tenta ru!ensiana - +grasa (i fruoasa# oite fa"tul ca o!e
zitatea este o adevarata !oala+ definita- ai ult sau ai "utin ar!itrar (iMsau e*act- ca
o cre(tere a greutatii cor"orale "rioritar "e seaa tesutului adi"os& cu "este 5/3 din
greutatea considerata ca norala "e !aza unor cri terii de varsta+ se*+ inaNtie %cea ai
uzuala forula este cea a lui 1rocaE I %e& - I // = 8 %greutatea +ideala#&. %ndicele de
masa corporala !5M%#, sta!ilit "rin ra"ortarea 8 actuale la su"rafata cor"orala %in 5&+
contri!uie Ia sta!ilirea conce"tului de o!ezitate cand este ai are de 5> kgf/2.
Si"toele "sihice (i soatice ale o!ezitatii sunt nueroase dar ele reflecta+ de
fa"t+ consecintele in plan somatic ale acestei !oli asu"ra tuturor organelor (i a"aratelor
organisului&+ dar (i psihologic %as"ect inestetic+ i"licatii asu"ra rolului socio-"rofe
sional etc.&.
+ . . .
;(1( %n plan somatic
#
In ansa!lul lor+ co"licatiile o!ezitatii - redate in ta!elul 1 contri!uie Ia a"aritia
altor !oli+ Ia alterarea calitatii vietii !olnavilor o!ezi+ dar (i Ia scaderea duratei de viata
cu circa , ani %du"a 1aron+ care ai entioneaza ca+ in SC'+ o ideala noralizare a
greutatii cor"orale ar contri!ui la scaderea cu 563 a incidentei cardio"atiei ischeice (i
cu ,+63 I a scaderea accidentelor vasculare cere!rale sau a insuficientei cardiac e&.
. )ardio"atia coronariana "rintre factorii de rise %F:& ai !oliiE fuat+ sedentaris etc.G
5. Hi"ertensiunea arteriala %de < ori ai frecventa Ia o!ezi&+ constituie i un F: "entru cardio"atia
coronananaG
,. Dia!et zaharat de ti" II %de ,-4 ori ai free vent Ia o!ezi&G
4. Hi"ercolesteroleie %de 5 ori ai frecventa Ia o!ezi&G
6. Neo"lazii+ constituind F: "entru cancerul colo-rectal ide "rostata %Ia !ar!ati&+ utero-ovarian. !iliar
ide san %Ia feei&G
<. 1olile artroziceG
>. 1oli digestive %litiaza !iliara+ reflu*ul gastro-esofagian&G
8. 1oli tro!oe!oliceG
.. lnsuficienta res"iratorie %factor e*tra-"ulonar&G
I /. Insuficienta cIdiaca %F: i sdiderea tolerantei Ia efort&G
II. 1oli cutanate %de e*.+ intertrigo icoticM!acterian&G
15. ;*"unere crescuta Ia accidente.
Tabelull. #onsecin[ele patologice ale obezita[ii


5.5. in "lan "sihosocial
Pe langa co"le*ele de inferioritate legate de as"ectul inestetic %accentuat sau
diinuat+ i?n functie de standardele socio-cultural e&+ "ersoanele o!eze sunt adeseori
e*"use unei verita!ile discriinari sociale %i?nce"and cu "oreclele (i res"ingerea la
@ocuri (i terinand cu neanga@area i?n diverse activitati "rofesionale &.
:eferitor la cele ai grave consecinte ale o!ezitatii+ este o!ligatorie entionarea
fa"tului ca rata ortalitatii este ai crescuta la o!ezi+ variind i?ntre W,63 %la cei cu
8O1,63MN&+ WI //3 %8 "este 16/3MN& (i 1/// 3+ cre(te de 1/ ori+ la cei cu 8 ai are
cu 5//3MN.
Dis"ozitia adi"ozitatii de ti" a!doinal su"erior este asociata cu o incidenta cres
cuta a ortalitatii generale (i "rin !olile cardiovasculare.
". ETIOLOGIE
2a o!ezi+ eta!olisul !azal %influentat (i el "e !aze genetice dar (i de varia!ile
do!andite+ inclusiv con@uncturale&+ a"are - i?n ura unor cercetari asu"ra e!rilor de
failie o!ezi - ca fiind redus+ i?n ceea ce "rive(te rata eli!erarii de energie in cursul unor
zile+ scadere ce "oate atinge a"ro*iativ 4// Pcal.
Pe Hinga aceasta diinuare a eta!olisului !azal+ o!ezii ai "rezinta (i o rata
ai scazuta a consuului de energie legat de ingestia de hrana %fa"t ce contri!uie (i el
la un !ilant energetic "ozitiv cauzator de cre(tere "onderala %co"arativ cu "ersoane de
aceea(i varsHi+ se*+ 1naltie (i su"rafata cutanata &.
)a o concluzie generala+ rezultata din descrierea acestor ecanise+ se "oate
antici"a fa"tul ca o!ezitatea a"are in conditiile in care a"ortul de energie datorat
ingestiei de aliente este ai are dedit cheltuielile acestei energii %"rin efort fizic
- in s"ecial - sau alti factori de solicitare a organisului - dar i din cauza unor
"articularitati eta!olice induse genetic sau de catre urele unei !oli sau de aS fac
tori endogeni sau e*ogeni cu i"licatii eta!olic e&.
,.1 7!ezitatea genetica este "rezenta 1n peste BFQ din cazuri %Po""&+ fiind de
onstrata ai ales "rin studiile asu"ra geenilor dar (i "rin studii e"ideiologice lon
gitudinale+ analizand descenden{ii din piirin{i obezi - intr0un alt mediu, generator de
co"ortaent alientar corect (i furnizand o hrana @udicioasa.
,.5 )auze e*tragenetice
)auzele "atologice ale o!ezitatii sunt nueroase+ dar nu aco"era decat un "rocent
din incidenta !olii (i sunt re"rezentate in "rinci"al de !oli eta!olice+ unor endo
crino"atii %hi"otiroidis (i sindro )ushing - eel ai adesea& etc.+ inclusiv adi-
nistrarii unor edicaente "sihotro"e. I
)auzele fiziologice ale o!eziHitii sunt legate de graviditate (i de menopauzii %Ia
feei& (i de inaintarea in varstii.
)auzele co"ortaentale "ot fi incadrate in doua ari gru"eE
1. 4limenta{ia defectuoasii "rin e*ces cantitativ (iMsau a"ort caloric crescut %defect
calitativ al hranei "referate de ditre individul o!ez&G

'

91
5. Descre terea activitatii fizice - a"are ai frecvent In generarea o!eziHitii decat In
tentativa de a sHi!i "rin efectuarea de diverse e*ercitii aero!ice+ 1nsa este In od cert un
i@loc de entinere- aHituri de o dieHi adecvaHi- a unei sdideri "onderale o!tinuta "rin
diverse etode %1aron+ 1..>&.
Din "acate+ activitatea fizica - nu "oate re"rezenta o solutie e*clusiva a unei
scaderi "onderale satisfacatoare+ de(i constituie un factor i"ortant de inducere per
se a noralizarii "onderale %"eteren scurt&G aceasta rezulta din fa"tul ca un "rogra
aero!ic destul de greu de res"ectat "entru ulti "acienti o!ezi %5/? -,/?+ de 4-6 ori "e
sa"taana& "roduce o "ierdere de nuai 6//-l /// Rcal "e sa"taana %cantitate echiva
lenta cu consuul zilnic de ./-18/ g ciocolata (i 1-5 litri de +Pe"sicola#& (i de nuai
>-16 Rg 1ntr-un an (I0ide/).
De aici concluzia ca e*ercitiile fizice %"li!ari lungi+ @ogging+ ginastica aero!ica+
0not& sunt utile In trataentul (iMsau "revenirea o!ezitatii nuai atunci cand sunt "racti
cate "e teren lung (i sunt asociate dietei hi"ocalorice.
A
In "lus+ activitatea fizica contri!uie la scaderea "onderala "e seaa asei adi"oase
(i cre(te rata "ierderilor calorice la nivelul eta!olisului !azal %2ie!l i cola!.&+ con-
tri!uind (i la cre3terea rezisten{ei Ia efort jizic, Ia scaderea tensiunii arteriale (i a
adezivita{ii plachetare, la ameliorarea metabolismului glucozei (i ac{iunii insulinei Ia
dia!etici+ ca (i la scaderea concentra{iei lipide$or sanguine.
A
In ultia instanta+ activitatea fizica re"rezinta+ per se, ca i "rin consecintele
favora!ile asu"ra !olilor ai sus entionate+ un factor de scadere a ortalitatii
"rin !olile cardiovasculare.
Prin aceste efecte fizio1ogice+ activitatea fizidi sustinuta+ chiar daca este oderata+
constituie un eleent inductor al unei bune dispozi{ii psiho0afective, 1nCiturand
o!oseala intelectuala (i conferind individului o stare de "ros"etie.
:eferitor la forele de "racticare se recoanda - Ia tineri - e*ercitii aero!ice
%eventual 1nsotite de / ridicare de greutati& (i - la varstnici - "li!ari zilnice+ 1ntr-un
te"o du"a "osi!ilitati %o"tial 6-< RMora&.
)ea ai !una forulare "rivind ra"ortul dintre factorii genetici (i cei do!anditi In
ceea ce "rive(te i"licarea lor In a"aritia (i dezvoltarea o!ezitatii a"aHine autorilor
$eLer (i StunRard % 1..,& care considera ca +factorii genetici sta!ilesc intr-o are
asura daca un o poate sa devina o!ez+ dar factorii de ediu sunt res"onsa!ili
daca 3i in ce masura% se va realiza aceasta "redis"ozitie %vezi Po"" In Studt (i
Petzold+ ".4<,&.
$. COMPORT. ENTUL
4.1. )aracterizare glo!ata
1olnavii cu o!ezitate +"riara# %teren "ro"us de noi "entru o diferentiere de
o!ezitatea secundara unor conditii "atologice !ine definite& "rezinta un co"ortaent
alientar caracterizat "rin cateva trasaturi asociate lntre ele In grad varia!il dintre care
?

-confor dis"unsurilor a 1// de o!ezi la un chestionar "ro"riu %Iaandescu& In cola!.
cu Po"a-=elea+ Ilicea (i Diaconescu+ 5// I +Studiul unor factori "siho-co"ortaentali
la !olnavii o!ezi# - entiona uratoareleE
'"etitul crescut+ uneori i"erios+ de regula du"a o "auza de 4-6 ore de Ia ulti
a ingestie - "ersistand ulta vree du"a o ingestie rezona!ila cantitativ %sa
tietatea se instaleaza tarziu&.
9ahifagia+ ancatul re"ede (i cu i(cari de asticatie reduse %+lnghitituri#
ari &.
Predilectie "entru dulciuri %atentie la sucurile de fructe&+ ciocolata+ "ra@ituri+ dar
(i "entru alte ti"uri de glucide %"aine+ "aste fainoase+ cartofi+ aluaturi - Pizza+ de
e*e"lu&+ ca (i "entru li"ide %aniale- carne de "ore+ ezeluri+ carnati - sau ve
getaleE argarina+ arahide etc. &.
lngestii co"ulsive - Xn caz de distres %la su!iectii an*io(i& sau de eustres %In
cazul rela*arii+ cand su!iectul se uita la televizor sau vede un fil& cu +rontaitul#
unor aliente care+ eel ai adesea+ sunt hi"ercalorice %SnacRs-uri+ seinte+ alune+
!iscuiti sarati sau alte gustari "icant e&.
7!iceiul de a +ciuguli # cate ceva lntre ese+ ai ult de ora 18.
Frecventa asociere a alcoolului ca eleent inductor al unui cere vicios de ti"ulE
a"eritiv %!autura alcoolica& > e*acer!are a"etit > ingestie ra"ida de aliente > C(oara
!alonare > un nou i"uls "entru ingestia de alcool > o noua cre(tere a a"etitului
ingestie.
Predilectia "entru condiente dar (i anuite rafinaente gastronoice la o
"arte din o!ezi In contrast cu si"litatea %+odestia#& gusturilor unei alte "arti din
tre ace(tia care "refera %uneori din cauza saraciei& ingestia unei ari cantitati de
"aine+ cartofi+ ezeluri ieftine+ halva etc. %toate avand o valoare calorica crescuta &.
:eactii "sihologice devastatoare+ In a!senta ingestiei alientare+ de la si"la
nelini(te (i senzatia de foae i"erioasa (i "ana Ia nervozitate e*cesiva cu
cre(terea agresivitatii %(i crearea facila a unor reaHii cont1ictuale& urata de o
ra"ida lini(tire %cu eventuale scuze de rigoare& du"a ingestia alientara.
4.5 9i"uri de o!ezitate "sihogena
Din cele trei ti"uri de o!ezitate descrise de 1ruch In 1.>, %constitutionala+ de dez
voltare (i reactiva& nuai ultiele doua fore au la !aza factori "sihogeni inductori.
Mbezitatea de dezvoltare (de formare( este o fora de o!ezitate edificata In cursul
co"iHiriei+ cauzele "sihogene fiind atri!uite fie unei tul!urari de counicare In cadrul
failiei+ fie unor solicitari "relungite+ a!ele situatii nefiind echili!rate "rin eca
nise adecvate de "roteHie eotionala ale co"ilului. 'ceasta fora de o!ezitate "are a
fi datorata unei atosfere relativ constante de constrangere (i unor eveniente "si
hotrauatizante a@ore+ relevate de ananeza "sihologid2 Psihanali(tii vor!esc de o
verita!ila fi*are Ia nivel oral a "ersonalitatii acestor !olnavi. )onsidera ca+ dincolo de
aceste a"licatii+ tre!uie sa e*iste (i un co"ortaent alientar generat de conditiile
entionate.

.,
Mbezitatea reactivii este In od inteligi!il legata de situatii declan ante cu valoare
de stresori a@ori+ de!utul instatarii o!ezitatii fiind arcat de stresul res"ectiv.
Su!iectii o!ezi nu "rezinta In od o!ligatoriu o ereditate o!eza i -In luina unor date
ltlt ulterioare lui 1ruch- se "are ca hipercortizolemia de stres, la fel ca i cea lnHH
nita In de"resii+ contri!uie- "rin efectele adi"ogenetice ale acestui haron la instalarea
o!ezitatii %"osi!il "rin ecanise "artial siilare cu cele lntalnite la o!ezii cu sindro
)ushing+ caracterizat "rin hi"er"roduHie de cortizol&.
:eferitor Ia i"licarea cortizolului In activitatea le"tinei+ este de a(te"tat confor studiu lui
recent efectuat de :osond (i Cdden de la Cniversitatea 8otte!org+ initierea de catre hor onul
corticosu"rarenal a unei rezistente la actiunea generatoare a senzatiei de satietate "e care o
e*erciHi le"tina la su!iectul noral.
#
In acest fel are loc uratoarea secventaE hi"ercortizoleie de
stres > inactivare sau rezistenta la le"tina senale reduse de satietate hi"erfagie de stres
a"ort crescut de aliente %energie& +colectarea# energiei (i adi"ogeneza in de"ozitele cen
trale viscerale %!ogate in rece"tori "entru glucocorticoizi& o!ezitate a!doinala.
Indiferent de vala!ilitatea acestei secvente i"otetice+ a"are tot ai evidenta legatu ra
dintre stresurile "sihice "relungite+ ai ales cele lnsotite de reactii de"resive (i insta larea
o!ezitatii "rin ecanisele hi"ercortizoleiei de stres.
4., )o"ortaent alientar hi"erfagic -caracteristicii fornte clinico - "atologice
Peter %cit. de Po""& descria+ Inca din 1.>.+ doua fore de co"ortaent alientar
%+;ssverhalten#&E 'ccesele de ingestie nocturna %+Sindroul hi"erfagiei nocturne#&+
"rezente la circa 1/3 dintre o!ezi i +'ccesele de orgie alientara# %echivalente nevro
tice i"ulsive+ lnsotite de un co"le* de si"toe+ inclusiv de natura otorie&
"rezente la cca. 63 dintre o!ezi. $area a@oritate a o!ezilor- restul de 863 - "rezin H i
un co"ortaent hi"erfagic continuu foderat dar constant&+ relativ +fi*at# fn con duita
alientara a o!ezilor+ confirat i de datele noastre.
'ccesele de +1inge eating# %+orgie alientara#& se instaleaza "e un teren nevro
tic i sunt aseanatoare "useelor de !uliie %dar fn cazul acestora din ura e*ista ele
entul diagnostic su"lientar de "rovocare a varsaturilor - i intensa cul"a!ilitate a
!olnavilor res"ectivi&.
I
"
nschi!+ accesele de +hi"erfagie nocturna# se instaleaza la su!ieHi H?ira un
teren nevrotic o!ligatoriu i In conditii ai fire ti+ de viata. 'a de e*e"lu+ Ia eno
"auza+ cand ulte feei- co"le*ate de "ro"ria 1!atranire i scadere a feinitatii -
f(i "ierd o!iectul afeHiunii lor %co"iii eanci"ati I(i cauta "arteneri de varsta lor+ se
disatoresc etc.+ iar sotii -In a"ogeullor "rofesional- sunt tot ai greu accesi!ili (i une ori
l(i cauta aante ult ai tinere&. 'ceste feei - atinse de o de"resie+ eel ai ade sea
oderata (i !ine ascata - "rezinta astfel de accese hi"erfagice nocturne %uneori
consua+ intr-un od foarte discret (i fn cantitati oderate+ alcool- cu sau fadi asociere
ta!agidi&. De entionat ca diineata+ aceste "aciente o!eze "rezinta adeseori ina"e
tenta (i +sar# "este icul de@un.
Personal+ a o!servat e*istenta unui co"ortaent hi"erfagic generat de

r
eustres %cu +conditionare rituala#&+ "rezent lao !una "arte dintre o!ezi care- atunci
dind se rela*eaza %inclusiv seara+ la televizor& sau cand sunt !ine dis"u(i "entru o reu(ita
din ziua res"ectiva+ sau du"a fiecare zi cu activitati "rofesionale lncarcate dar "lacute
sit nevoia sa anance +ceva !un#+ eventual asociind 1-5 +"ahare# care cresc+ (i ele+
a"etitul. Desigur+ radacinile unui astfel de co"ortaent sunt re"rezentate de eveni
entele rituale "lacute %sar!atori+ nunti+ !otezuri etc.& In cadrul carora eustresul -
anifestat "rin !ucuria intensa+ rasul etc. - constituie un i"uls hi"erfagic+ urat de
verita!ile os"ete.
' accentuat acest as"ect oarecu ati"ic fata de datele din literatura deoarece
e*ista- In od @ustificat- o o"inie generala confor careia o!ezii l(i descarca an*i
etatea (i l(i alunga +gandurile negre# "rin consuarea unor aliente care le ofera o sat
isfactie iediata %dulciurile& sau le asta"ara foaea e*agerata ce lnsote(te hi"ercorti
zoleia de stres. De altfel+ $irsRL a o!servat cu ulte decenii In ura un fa"t relativ
!anal+ referitor Ia co"ortaentul sugarului aiIcarui "lans este +calat# de catre aa
"rin oferta su"tului sau a !i!eronului cu la"te. 'desea o astfel de anevra+ ce "oate sta
Ia !aza unui co"ortaent alientar hi"erfagic cu rol +an*iolitic# al +fostului sugar#+
este (i un i@loc de a scadea an*ietatea a lnsa(i aei res"ective.
Ingestia compulsiva este o aseenea odalitate de co"ortaent alientar
hi"erfagic declan(at eel ai adesea de un set situational doinat de an*ietate+ de
a(te"tarea unui rezultat+ de gri@i+ efort ental+ nervozitate. ;a consta In ingestia gra!ita
a unor aliente %!o!oane+ seinte+ saleuri etc. ce "ot fi ingerate "relungit&+ ca un ve
rita!il autoatis alientar+ oentele ai sus entionate avand un caracter de
intensa e*citatie In "lan afectiv. Intre aceste cauze de ordin afectiv+ care genereaza
hi"erfagia (i conduc Ia su"raalientatie+ au fost incluse (i fncordarea, stc,lrile cm flic
tuale, nerabdarea, plictiseala prelungita, ,golul sufletesc%, izolarea, abandonul de
catre fiinta iu!ita- toate acestea fiind corelate e*"eriental de catre Po"" cu con
tracfiile de foame ale stoacului urarite ti" de cativa ani cu a@utorul unor sonde
halon introduse In stoac Ia su!ieHii o!ezi.
Prin urare+ se "oate afira ca variate ,mi3ciiri% in plan emofional, survenite in
mod repetat 3i5sau prelungit pot contribui Ia condifionarea unor forme de comporta
ment alimentar, fi*ate confor varitatelor "attern-uri sus entionate.
Nu tre!uie ois fa"tul ca e*ista situatii In care an*ietatea (i chiar de"resia %ai ales
In cazulln care ele sunt e*tre de "ronuntate& se lnsotesc de un co"ortaent alien
tar cu totul o"us %de e*. sla!irea la "ersoane care au trecut "rin oente critice sau cea
lntalnita Ia ulti de"resivi ce refuza sa se alienteze&. ;*"licatii "ot fi invocate+ dar ele
de"a(esc cadrul acestui ca"itol. )ercetari "ersonale %laandescu 5//6& au evidentiat Ia
studentii (i tineri o!ezi+ doua su!"o"ulatiiE a& cu valori crescute la de"resie (i an*iei?ate
(i !& cu valori norale- Ia a"licarea testului H'D %Hos"ital 'n*ietL and De"ression &+
utilizat de noi.
.6
=( PROFILUL PSIHOLOGIC
OBEZULUI
Nueroasele tentative de conturare a unei ti"ologii "sihologice a o!ezilor lntalnite In
literatura sunt tri!utare unor s"eculatii !azate "e caracterul lnta"lator al e(antioanelor
avute In vedere+ ca (i conce"tiilor vehiculate de ditre diver(i autori.
Cn astfel de e*e"lu este furnizat de ti"ul descris- "rin "risa "sihanalizei -care "orne(te
de Ia valoarea emofionala a hranei, care +u"le o li"sa# %'l!L& (i "oate fi considerata de ditre
unii o!ezi ca un adevarat drog %+to*icoanii gurii# du"a forularea lui Held&. 1olnavii o!ezi ar
fi "ersoane iature fi*ate Ia nivelul stadiului oral+ intolerante Ia frustrari (i constrangeri+ "asive
(i dorind sa fie iu!iti.
'ceasta viziune strict liitata Ia un segent al "o"ulatiei !olnavilor o!ezi con
trasteaza cu iaginea unor energici oaeni de afaceri+ "lini de realis (i rezistenta
eotional a.
#
Incercan d sa co!ate astfel de viziuni unilaterale vo lnfati(a o verita!ila clasi-
ficare a variatelor trasaturi de "ersonalitate ale o!ezilor "ornind de Ia doua a*ioeE
- relatia "sihosoatica+ referitoare la influentele diverselor ti"uri de stres "si
hologic asu"ra co"ortaentului alientar+ se e*ercita In funHie de trasaturile
variate de "ersonalitate ale o!ezului+ de "articularitatile sale soatice (i "sihofi
ziologice+ conducand la variate "attern-uri de co"ortaent alientar %"rezentate
anterior &.
- reculul soato-"sihic al o!ezitatii+ ca (i al co"ortaentului hi"erfagic- a"are+
(i el+ deterinat de "aricularitatile de teren "sihic (i soatic+ inclusiv de ti"ul de
o!ezitate (i conditiile !iografice de instalare a acestuia.
'(adar+ considera utila conturarea unor "rofiluri "sihologice ulti"le ale o!ezilor
!azandu-ne "e a"licarea celor doua I+a*ioe# "rezentate ai sus la realitatile clinico
"sihologice ale o!ezitatii+ (i integrate In co"le*ul trairilor lor "sihoco"ortaentale+
adesea e*istand (i o lntre"atrundere a caracteristicilor acestor "rofiluri.
6.1 9i"ul o!ezului !ono - "rezentat ca un verita!il etalon "entru o!ezitate In
general - oul cusecade+ @ovial+ energic+ o"tiist+ e*travertit+ adeseori coleric sau
sanguinic+ C(7rnaiv+ a!itios (i "erseverent %dar li"sit de vointa referitor la lnfrfarea
a"etitului sau alientar&. Se "oate considera ca+ In acest caz+ ave de-a face cu un ade
varat cere vicios "ozitiv cu "unct de "ornire intr-o atitudine optimistii cu tentii hedo
nistii, corelata cu un a"etit crescut care +incarca !ateriile# o"tiisului "rin satisfaHia
"ost"randiala (i creaza "reisele unui +a"etit sanatos# "rezent "e un teren eta!olic
"redis"us genetic s"re o!ezitate.
'deseori ace(ti su!ieHi a"lifica eustresurile "rintr-un co"ortaent eleentar
e*acer!at (i condifioneazii refle- starea euforicii (potenfatii sau nu de a$cool( cu un
comportament hiperfagic.
6.5 9i"uri de o!ezi cris"ati+ adesea nevrotici %+fraantati de ganduri# negative &+
adeseori "rezentand sindroae afective asociate %an*ietate+ de"resie&+ care +ali-
r

enteaza o!ezitatea# realizand un cere vicios negativ cu "unctul initial arcat de tul
!urarea afectiva de !aza generatoare de nevoia co"ensatoare de hrana (i inchiderea
cercului "rin reactia afectiva negativa la instalarea o!ezitatii.
6., 9i"uri de o!ezi co"le*ati cu handica" fizic (i "sihic %secundar& evident.
$arii o!ezi %gradul 5 in s"ecial+ (i gradul ,&+ "recu (i co"iii ancacio(i (i adesea
sedentari - deveniti tinta ironiilor celor din @ur - constituie su!iecti indis"ensa!ili "entru
variate a!ordari tera"euticeE edicale+ "sihologice (i "sihiatrice.
Nu este e*clus ca un +o!ez @ovial# sa devina un o!ez +cris"at# lntr-un conte*t
!iografic an*iogen sau in cazul unor situatii cu caracter de "ierdere.
6.4 1olnavii deveniti o!ezi ca urare a unor trataente edicaentoase "en
tru alte afectiuni "atologice %"sihoze- edicatie "sihotro"a diversa+ tu!erculoza - izo
niazida+ !olile necesitand corticotera"ie& se vor lncadra+ (i ei 1ntr-unul dintre "rofilurile
entionate in functie de "ersonalitatea lor de !aza (i de conte*tul !iografic al instalarii
o!ezitatii.
8( CONSECINTELE OBEZITATII iN PLAN PSIHOLOGIC
1olnavul o!ez este eel ai adesea co"le*at de as"ectul inestetic al o!ezitatii
sale %ai ales feeile terorizate de e*igentele siluetei confruntate cu etaloanele to"
odelelor& dar (i de o anuita rigiditate fizica vizi!ila+ de e*e"lu+ in cazul a"lecarii
sau unor eforturi o!i(nuite+ inclusiv cele referitoare la actele zilnice %1!racare+ urcatul
scarilor etc.& sau in cazul "urtarii unei vestientatii "retentioaseG a"aritiile in sala de fit
ness+ Ia !azinul de inot sau "e "la@a arii+ 1i creaza verita!ile co"le*e de inferioritate.
9oate aceste consecinte soato-"sihice ale o!ezitatii+ dar (i altele - adeseori ult ai
i"ortante- ne o!liga la o sisteatizare a efectelor negative "sihologice ale o!ezitatii+
toate constituind verita!ile o!iective ale "sihotera"iei du"a cu ureazaE
<.1. 9ul!urari legate de foaea i"erioasa
Sunt frecvent lntalnite stari de iritabilitate, dispozi+ie agresiva sau senza+ia de +lRin% "e
care o acuza o!ezii In cazul unei "auze alientare ai lungi de diteva ore. ;*ista un "attern s"e
cific "entru fiecare o!ez In ceea ce "rive(te aceste fenomene +de abstinen+a #.
De altfel o!ezitatea re"rezinHi+ In ulte cazuri+ o fora de dependenfa alimentara de tip
to-icoman %vezi Held& avand anifestari de sevra@ oarecu siilare cu cele lntalnite la consua
torii de droguri. )onsidera aceste tul!urari ca fiind de a*ia i"ortanta In cazul instituirii
trataentului o!ezitatii.
<.5. )o"le*e de inferioritate %@ustificate& sao disorfofo!ii
Daca In o!ezitatile C(oare aceste co"le*e de inferioritate sunt a!ia schitate+ In cazuriltGde
intensitate edie- gradul 5- %In s"ecialla o!ezii cu o autostia relativ scazuta sau fluctuan
ta& (i ai cu seaa Ia arii o!ezi e*ista un adevarat sindro disorfofo!ic %reaHie e*agerata
fata de "ro"riul as"ect inestetic&+ caracterizat+ In "lus de o serie de inconveniente ale o!ezitatiiE
disconfort %gafait Ia si"le eforturi+ trans"iratii facile+ lentoare In i(cari&+ afectarea unor acti
vitati uzuale %inclusiv efectuarea actului se*ual&+ ironii (i "orecle din "artea antura@ului sau
etichetarea lor faciHi dre"t +lene(i# etc.





97

Pentru co"iii o!ezi+ lnde"artarea lor de Ia @ocuri este+ (i ea+ o fora de stigatizare sociala
de(i+ adeseori+ "ersoanele o!eze devin adevarati confidenti de lncredere+ situati In u!ra unor
"ersoane noro"onderale "e care le invidiaza In secret.
<.,. ;*acer!area an*ietiitii !azale i instalarea unor stari de"resive
r,.""
'
Dadi distresul cronic sau acut "ot sa genereze stari de an*ietate "uteica ce se cer cal ate
%du"a un algorit structurat incon(tient- In ulte cazuri- "rin calarea "lansului sugarului de
catre ingestia "ro"ta de la"te oferita de "arinti&+ este vala!il (i fenoenul invers de ordin soa
to-"sihic de cre(tere a an*ietatii Ia o!ezi ca urare a unei scaderi a autostiei+ a "ozitiei adese
ori de"resive In fata eelor din @ur+ ai ales lnaintea unor lntalniri de afaceri sau+ ai ales+ In cazul
tinerilor o!ezi cu "arteneri de se* o"us.
$ult ai evident este distresul secundar o!ezitatii anifestat "rin stari de"resive %adeseori
ascate& ce agraveaza un cere vicios de@a instalat "rin "osi!ila a"aritie a o!ezitatii In conte*tul
unor distresuri generate de +"ierderi# %decese+ concediere+ divoft+ e(e) "rofesional etc. &
<.4. '"aritia unor restrangeri ale activitatii fizice i a contactelor sociale
:e"rezinta consecinte "revizi!ile ale o!ezitatii deducti!ile din "riele trei.
<.6. Preocu"ari o!sesive "entru sia!ire "rin angrenarea in diverse +cure de sla
!ire# "rin diete adesea fanteziste (i varia!ile ca valoare %unele chiar daunatoare+
"re"arate naturiste+ acu"uncturi+ hoeo"atie+ fitness etc. fara a o!tine rezultate dura!ile
%eventualele succese initiale+ urate de recidive in ai "utin de < luni&.
+( PRINCIPII DE
ABORDARE A
BOLNAVILOR OBEZI
>.1. Psihotera"ia su"ortiva si"la
-
PSIHOLOGICA

9rataentul o!ezitatii este - de la ince"ut (i "ana la sfar(it+ chiar daca !olnavul

"rie(te o edicatie cu diverse tinte tera"eutice - o verita!ila "sihotera"ie "oliorHi+

doinata de fora cea ai accesi!ila %"entru edicul de failie+ nutritionist sau
endocrinolog&+ "sihotera"ia su"ortiva si"la+ constand intr-un co"le* de asuri a*ate "e
sustinerea !olnavului in ca"ania dificila de scadere a greutatii sale. 'stfel su"ortul
"sihologic oferit de catre edic !olnavului o!ez se !azeaza "eE
- inforarea co"leta (i instruirea acestuia asu"ra cauzelor (i efectelor o!ezitatii+
ca (i asu"ra odalitatilor de a"licare a regiului dietetic+ a "rograului fizic (i
eventual a scheei tera"eutice edicaentoase ori cu agenti tera"eutici necon
ventionali+ "re"arate naturiste sau alte etode ale edicinei alternative "recu
acu"unctura+ hoeo"atia etc.
- incura@area %"rin i@loace "ersuasive sau sugestive& a !olnavului concoitent cu
i@loace discret coercitive in situatiile de incalcare a regiului acce"tat initial.
- "rocurarea unor oente de rela*are %eventual (edinte de training autogen
Schultz sau antrenaent "sihosoatic 2u!an-Plozza (i Pozzi+ cu utilizarea asocierii
uzicii&.

Din "acate+ destul de rar este "osi!ila o!tinerea reisiunii "onderale a o!ezilor la





acest nivel %e(alon& al asistentei edicale %fiind nevoie de "artici"area Ia +"rogra#
a unor "acienti cu un tonus "sihic e*celent+ cu o vointa "uternica i cu o ra!dare
rearca!ila&+ ai ales di - du"a o scadere relativ ra"ida a cur!ei "onderale- ureaza
o faza +in "latou# cu entinerea greutatii (i "ers"ectiva recaderii+ in cazul "acientilor
C( 7 fdescura@ati. 9oate aceste realitati clinice i"un a"elulla "siholog sau la "sihiatru+
ai ales ca edicul curant se site frustrat datorita e(ecului tera"eutic i"llEta!il coo
"erarii defectuoase a "acientului.
De cele ai ulte ori un astfel de e(ec este C(7r"revizi!il in cazul in care edicul
nu s-a asigurat ca "acientul "oseda o "uternica otivatie "entru a se anga@a fn aceasta
ca"anie dificila "e un teren "lin de ca"cane "rovenind atat de Ia "acient %+necazurile??
"ro"rii+ tentatiile de diverse facturi&+ dar (i din ediul socio-"rofesional %adesea (i
failiar& al acestuia.
De altfel 1aron considera ca trataentul o!ezitatii tre!uie sa fie instituit nuai la
acei "acienti o!ezi care sunt fer deci(i sa-l efectueze %din otive edicale+ cosetice+
"sihologice sau sociale& (i care inde"linesc o serie de conditii de selectie "rezente in
ta!elul 1. :eferitor la natura dietei "entru sia!ire+ este suficient sa arata ca - "otri
vit autorilor aericani - "ro"oHia de li"ide tre!uie sa fie su! ,/3+ cea de "roteine su!
163+ iar cea de glucide in @ur de 663 %acestea din ura "rovenite+ ai ales+ din ali ente
hidrocar!onate+ nu din "re"arate "e !aza de zahar.
I. :W > 15/3 i 1$I > 5> RgM
2
5. Pacienti otivati "entru acce"tarea dietei (i e*ercitiilor
,. 'titudine realista fata de o!iectivele i cifrele "ro"use %i viteza sla!irii &
4. 'sigurarea surontarii unor "rocese survenite "e "arcurs %stresuri+ a!uzuri de su!stante -
alcool etc. &
6. Prezenta unui su"ort social %aterial+ eotional+ inforational &
<. 9rataent "sihiatric In cazul unor sindroae de"resive+ a!uz de su!stante. etc.
>. 1oli asociate %H9A, dia!et zaharat de ti" II+ hi"erli"eii &
;abelull. Indica[ii pentru curele de slabire ( dupa datele furnizate de <aron(
Cn loc a"arte il ocu"a subiecfii supraponderali %:W intre 1// (i 15/& care - dad0
doresc sa "revina instalarea o!ezitatii+ "ot intra - (i ei - in aceasta ca"anie contra
o!ezitatii. Cn eleent de asigurare a "ersistentei scaderii "onderale 1 1 constituie
o!i(nuirea !olnavului de a efectua e*ercitii aero!ice sau - eel "utin- ersul "e @os "en
tru eel "utin 6-> ore "e sa"taana.
Po"" foruleaza o idee e*tre de utila edicilor cu dotare "sihologica %naturala
sau do!andita&E sco"ul trataentului o!ezitatii nu tre!uie sa fie liitat Ia o!tin].Grea
scaderii "onderale ci !olnavul tre!uie a@utat %eventual "rin i@loace "sihotera"eutice &
sa-i aelioreze ca"acitatea de rezolvare a conflictelor+ de luare corecta a deciziilor+
ca (i de a gusta "e de"lin !ucuriile vietii. $edicul tre!uie sa renunte la a!itia "rofe
sionala a "erforantei o!iectivata in nuarul de Rilograe eliinate (i tre!uie sa lii
teze sco"ul tera"eutic Ia "osi!ilitatile de acoodare ale !olnavului cu care tre!uie





'


n. " f ' . J. F1 J . HN E')\ _ u 11"'\..J&
PLu O ..+A I --
- ..
sa cola!oreze strans s"re a "utea solutiona "ro"riile conflicte interioare ale acestuia dar
(i s"re a-l ada"ta cu o serie de stiuli de ediu+ inductori ai unui co"ortaent
hi"erfagic.
? I De altfel+ StunRard %1...& afira ca o scadere cu 1/3 a greuHitii unui o!ez diinueaza
considera!il riscul "entru co"licatiile !olii.
>.5. Psihotera"ii s"eciale
a( ;erapia cognitiv0comportamentalii
Porne(te de la cunoa(terea cauzelor de ordin "sihic ale o!ezitatii+ "unand accentul "e co-
"ortaentul alientar cauzal (i "e "ro!leele "e care le ridica cura de sla!ire.
Du"a StunRard % 1.8/&se "ot descrie uratoarele secventeE
- Instituirea "acientului In "ostura de "artener angrenat In lnde"linirea "lanului tera"euticG
- 'nuntarea antura@ului (i "rietenilor de lnce"erea curei de sla!ire
- Precesiunea analizei stiulilor alientari (i a consecintelor acestora In cadrul co"orta-
entului hi"erfagic %+"ofticio(ii# sunt ai "utin sensi!ili la stres decat cei ce ananca s"re
a se cala&G
- Fi*area unor reco"ense ce vor scadea tensiunea "sihica (i an*.ietatea generate de
scaderea ingestieiG
-)ontract la initierea curei in care se "revad cantitatea (i calitatea hranei+ viteza asticatiei
(i deschiderea unui @urnal "entru notarea acestor as"ecteG
- :educerea stiulilor alientari %de e*e"lu+ ocolirea unei "atiserii aflata in druul s"re
serviciu la +orele gustarii#&+ ca (i a stiulilor conditionati %locuri (i oente de alienta
re su"lientara& G
- Inducerea unor "auzeG
- )antarirea zilnica (i autosugestie negativa %coentarii negative des"re sine+ ca o!ez+ in
fata oglinzii &G
- 'utoonitorizarea hranei ingerate %notarea alientelor ingerate (i continutul lor caloric&G
- ;*"uneri intentionate+ cu caracter de +calire#+ Ia aliente cu iros "lacut (i "rezentare
a"etisanta+ la o anuita ora (i 1ntr-un anuit loc %de e*e"lu la un !ufet e*"res de !una
calitate&+ fara a se a(eza la asaG
- 'tentie s"eciala acordata ingestiei alientului+ utilizand tehnici reductive %de e*e"lu+
nuaratul lnghititurilor (i rarirea ritului asticatiei+ sau o!ligatia de a anca la o ora
anue (i lntr-o caera ereu aceea(i (i cu acelea(i tacauri &G
- ;fortul fizic su! fora de e*ercitii de ginastica sau a unor "li!ari.
b( &ipnoterapia
)ure scurte a*ate "e sugerarea interdiHiei "entru !olnavi de a consua aliente interzise
%)rasilvecR (i Hall - 1.>6&sau+ din contra+ sugerarea lntaririi ;go-ului "acientului (i increderii
In sine "rivind succesul curei.
c( Imageria dirijatii
Se re"rezinta In "lan ental iaginea "acientului a@uns cu !ine la finalul curei de sla!ire (i
se re"eta+ in acela(i "lan ental+ iaginea unor conduite alientare adecvate.
d( ;ehnici de rela-are 3i autohipnozii (vezi detalii :. <aron 1OO!(.



!ibliografie selectivii
l. 1aron :.1. Pharmacologic treatment of obesit', '. A. Nutr. 1..4+ </+ 16,.
5. 1aron :.1. Mbesit' "". 16/-16<+ In Feldan $.D.+ )hristensen A.F.+ <ehavioral "edicine in
Primar' #are 04 Practical =uide, 2ange $edical 1ooRs I $c8raS-Hill+ NeS TorR+ 1..>.
,. Deter H.). Glinische GranLendemonstration 04nore-ia nervosa, Inn. $ed. 1.>.G <E 1.6-5/ I.
4. laandescu I.1.+ Po"a-=elea /+ Paveliu Fraga+ llicea ;.+ Diaconescu 2iliana Studiul unorfactori
psiho0comportamentali Ia bolnavii obezi. )onferinta Nationalii de Psihoneuroendocrinologie+ )urtea de
'rge+ ai 1....
6. Po"" W.+ Schild!ach S.+ Schager C., et al. <orderline diagnosis and substance abuse in female
patients *ith eating disorders, Int. A. ;at. Disord+ 1..4G 14E 1/>-11/.
<. Po"" W.+ 'di"ositas+ "". 1><-1>.+ In Studt ..3 Petzold ;.:. Ps'chotherapeutische "edizin, De
8ruLter+ 1erlin- NeS TorR+ 5///.
>. 2ind"ainter K. Cinding an obesit' gene6 4 tale of mice and men, N. ;ngl. $ed.+ 1..6G ,,5E <>.-
<84.
8. $eLer A.$.+ StunRard '.A. =enetics of human obesit' InE StunRard '.A.+ Wadden+ 9.'.+ 7!esitL.
;heor' and therap'.
.. StunRard '.A. ibidem, Hoc. cit. N.
1/. StunRard '.A -)a". 7!ezitatea "" In $anualul $ercR- ed. K=II+ ;d. '22+ 1ucure ti+ 1....
11. *** <"I0 =e*ichts0Glass fizierung 7eutsche =eselschRft Cur 4dipositas 1..6.



-
IN
0

DRO!URILE
7r. 4le-andra "ihailescu
)onsuul de su!stante tre!uie vazut In "riul rand ca o "ro!lea de sanatate.
)u cat se cunosc ai ulte des"re a!uzul de su!stante+ des"re rolul @ucat de fac
torii de ediu (i de ecanisele de lnvatare+ cu atat se face un "as lns"re lntelegerea
felului cu se "oate "reveni aceasta !oala. / etoda este (i aceea de a schi!a "er
ce"tia "u!licului (i a "rofesioni(tilor din sanatate des"re de"endenta de droguri (i fata de
o"tiunile de interventie+ "rin deontarea acelor ituri care afira ca de"endentul de
droguri nu este !olnav+ ci nuai li"sit de vointa de a renunta la consurn.
/ "ersoana "oate alege In od con(tient+ la un oent dat+ sa foloseasca droguri+
dar de"endenta de su!stante nu lnseana nuai uz e*cesiv de droguri. )ercetari (tiinti
fice recente au dovedit In od indu!ita!il ca drogurile nu nuai ca interfera cu
functionarea norala a creierului+ creand sentiente "uternice de "lacere+ dar au de
aseenea (i efecte "e teren lung asu"ra eta!olisului (i activitatii creierului.
$odificarile "roduse In neuro!iologia creierului transfora a!uzul de su!stante In
de"endenta+ care este o !oala cronica, recurenta (i care poate fi tratata( Prin trata
ent+ a@ustat fiecarei "ersoane (i situatii In "arte+ "ersoanele cu de"endenta de droguri
"ot lnvata sa-(i controleze conditia (i sa duca o viata norala.
Prograele de "reventie a consuului de droguri (i "rograele de forare a "ro
fesioni(tilor In interventiile !azate "e evidente (tiintifice In adiHii+ care au lnce"ut sa fie
a"licate (i la noi In tara "rin interediul 7N8-urilor (i "rograelor euro"eneB+ sunt efi
ciente In reducerea a!uzului de su!stante.
f( DATE PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI
-
A
In 5//4+ Cniunea ;uro"eana e*istau a"ro*iativ 5 ilioane de utilizatori de
A
droguri. In :oania+ fenoenul a a"arut du"a 1.8.+ (i+ din fericire+ cazurile de de"en-
denta sunt Inca relativ rare. Surse ale "olitiei lnregistrau lntre 1.8. (i 1..<+ 556 "er
soane cert de"endente %Preli"ceanu (.a.+ 5//6&+ dar i?n anul 5//, nuarul de"endentilor
* 7N8 '2I'9 %1ucurHti& i Institutul AellineR %'sterda& au desfa urat Ia 1ucure ti lntre anii
5//5 i 5//4+ "roiectul $'9:7$ +;ducatie continua "entru "rofesioni tii din doeniul adiHiilor din
:oania#+ care i-a "ro"us crearea i dezvoltarea unei infrastructuri la nivel national care sa realizeze for
area i instruirea In doeniul de"endentei de alcool i droguri a "rofesioni tilor care activeaza in doe niul
sanatatii+ inclusiv a edicilor generali ti i a s"eciali tilor in adiHii din :oani a.

r
i
de o"iacee (i o"ioide avea o edie de a"ro*iativ 54+///+ a@oritatea fiind concentrati
in 1ucure(ti+ ai ult de 563 din utilizatori fiind tineri su! 56 ani. )el ai utilizat drog
este heroina, cea ai couna fora de adinistrare fiind cea intravenoasa+ cu o con
tinua scadere a varstei de i?nce"ere a consuului de drog. Datele e*istente din 5//, ara
tau un consu redus de cocaina+ ca (ide canna!is (i derivati. %sursaE :aportul :omaniei
H a 9"#774 privind situafia consumului de droguri0 /FF?(
. CAUZE
9oate datele din literatura sustin foarte "uternic o abordare integrativa, multi-dis
ciplinara i?n forat !io-"siho-social a tul!urarii legate de consuul de su!stante. Pentru
aceasta este necesar sa fie cunoscute cauzele care "ot deterina ince"erea consuului
de droguri.
;(1 /actori psihosociali generali
/ "ersoana "oate folosi drogurile din ai ulte otive+ cu ar fiE
)uriozitate sau e*"erientare
Presiune din "artea gru"ului sau dorinta de a fi "arte a gru"ului
9rairea unui sentient de rela*are (i euforie "iacuta
;fect de anestezie care a@uta Ia C(Crareadurerii fizice sau eotionale.
)auzele edicale ale de"endentei de droguri nu sunt "e de"lin cunoscute.
)ercetatorii nu "ot sa afire cu certitudine decat ca uzul re"etat de droguri adictive
"oate aduce schi!ari draatice i?n structura (i functia creierului+ i?ncat se poate a?unge
%a uzul compulsiv al drogului(
;(; /actori biologici
)ercetari (tiintifice recente s"eculeaza ca anuiti oaeni sunt "redis"u(i Ia adictia
Ia drog ai ult decat altii (i ca aceasta se datoreaza factorului genetic. 9oate studiile
genetice efectuate "e geeni+ au aratat ca vulnerabilitatea datorata factorului gene tic
contri!uie i?n od senificativ Ia "osi!ilitatea de a folosi droguri (i de a deveni
de"endent de droguri %sau de alcool&+ inclusiv de"endenta de nicotina sau cafeina. Cn
fa"t care nu a fost inca sta!ilit este dad0vulnera!ilitatea genetica este o vulnera!ilitatea
generala+ non-s"ecifica sau este s"ecifica "entru fiecare su!stanta. 2a aceasta ora se
"oate s"une ca e*istenta unor factori genetici care deterina o vulnerabilitate nespeci
fica "entru de"endenta de droguri a fost sta!ilita+ dar rolul+ daca ea e*ista+ al unei vul
nera!ilitati genetice s"ecifica de drog raane inca sa fie studiat.
;(C Procesul de invatarei conditionare
)onsuul de droguri este un co"ortaent entinut de consecintele sale.
Drogurile "ot intari co"ortaentul de uz de su!stanta fie "rin efectele "lacute asu"ra
organisului !intarire pozitiva#, fie "rin efectele negative care a"ar la intreru"erea
consuului %sevra@ul deterina intarire negativa#(


103
5.4 Factori de ediu i sociali
Factorii culturali+ co"ortaentul de gru"+ legea+ costul (i dis"oni!ilitatea drogu
lui+ toate influenteaza e*"erientarea initiala a su!stantelor de a!uz+ inclusiv alcoolul (i
t
I
u
I -
tunul. 'ce(ti factori influenteaza de aseenea+ folosirea initiala a drogurilor deza"ro-
!ate social cu sunt o"iaceele (i cocaina+ dar factorii de "ersonalitate contri!uie cu un
rol ult ai i"ortant.
Factorii sociali (i de ediu influenteaza de aseenea folosirea drogului+ dei vul
nera!ilitatea individuala i "siho"atologia sunt "ro!a!il+ deterinanti ult ai
i"ortanti ai dezvoltarii de"endentei de drog.
"
I
'
n general folosirea unor
su!stante ai
"utin deza"ro!ate %cu sunt alcoolul+ tutunul+ canna!isul& "receda uzul de o"ioizi (i
cocaina+ iar aceste su!stante "reergatoare sunt uneori denuite +droguri de intrare#
%+gateSaL drugs#&.
5.6 Factorii failiali
Cnii cercetatori atesta fa"tul ca de"endenta de drog este un si"to care deterina
un conflict intre e!rii failiei su!iectului de"endent (i di acesta din ura "oate
@uca un rol In entinerea "ro!leelor unei failii disfunHionale. I
"'
n acela(i ti"+
de"endenta de droguri a"are de ulte ori In failii In care unul sau a!ii "arinti sunt
de"endenti de drog sau de alcool sau "rezinta alta "atologie "sihiatridi.
)aracteristici ale failiilor su!iectilor de"endenti de drog %(i ale celor de"en-
denti de alcool&E
De"endenta de su!stanta la ulte generatii ale aceleia(i failii
Incidenta crescuta a li"sei unui "arinte "rin divort+ a!andon+ deces+ sau lncarce
rare
Su"ra"roteHie sau control e*cesiv de catre unul dintre "arinti %de o!icei aa&+ a
carei viata este de"endenta de co"ortaentul co"ilului cu de"endenta %relatii
si!iotice&
9ata distant+ neanga@at+ rece sau a!sent %cand tatal este In viata&
)o"il neascultator+ care de(i a"are ca fiind legat de gru" rafine In od
neo!i(nuit de"endent de failia de origine+ chiar (i la vfirsta adulta. %"seudoinde
"endenta&.
De entionat ca In ciuda a"arentei "siho"atologii generalizate in failiile
su!ieHilor de"endenti+ de cele ai ulte ori+ failia aduce ruda de"endenta Ia trata
ent+ (i "acientul de ulte ori crede ca failia este cea care il va a@uta sa se vindece.
De aseenea+ tera"eutii considera i"licarea failiei ca fiind i"ortanta+ daca nu chiar
esentiala+ "entru o interventie eficienta.
$odelul !io-"siho-social al a!uzului de su!stante "rezentat aici nu "oate da o
i"ortanta unuia sau altuia dintre factori sau vreunei interactiuni dintre ei.
Pute nuai sa afira fa"tul ca+ "entru diferite categorii de droguri+ factori difer iti
"ot sa @oace un rol cauzal ai ult sau ai "utin senificativ In "er"etuarea a!uzu lui de
su!stanta sau In a facilita recaderea. De e*e"lu+ efectele "ozitive de lntarire "ot
r



fi ai i"ortante in cazul a!uzului de cocaina+ in ti" ce fenoenele acute (i su"ara
toare de sevra@ "ot fi ai i"ortante la reluarea consuului de o"ioizi du"a intreru"erea
consuului. )hiar (i in cazul aceleia(i su!stante+ factorii diferiti "ot avea i"ortanta
ai are sau ai ica "entru diferiti oaeni. Cn odel ultifactorial i"lidi fa"tul
di anuite trataente sau interventii "ot fi ai efective "entru o singura categorie
de su!stanta dedit "entru alta (i ca+ chiar "rintre oaenii care a!uzeaza de acela(i ti"
de su!stanta+ "ot fi indicate trataente diferite.
;ste foarte i"ortant sa retine ca orice inter"retare care accentueaza o singura
"arte a acestui siste ultifactorial+ fie ea !iologia "ersoanei+ neurotransitatorii+ influ
entele sociale sau co"ortaentul+ ne face sa "ierde ansa!lul caracterelor de"en
dentei de drog.
". SIMPTOME
Figureaza in ta!elul 1. ;le "ot "reta la fecvente gre(eli diagnostice "rin atri!uirea
lor+ fie unei !oli soatice+ fie unei !oli "sihiatrice.
Si"toe fiziceE
7!oseaH?i+ acuze soatice re"etate+ ochi ro ii sau ceto i+ o tuse trenanta
Si"toe eotionale
Schi!ari ale "ersonalitatii+ schi!ari !ru te ale dis"ozitiei+ scaderea stiei de sine+ irita!ilitate+
co"ortaent ires"onsa!il+ @udecata deficitara+ de"resie+ li"sa de interes generalizata
in failie
)ertaret+ nu ia In seaa regulile+ se inde"arteaza de failie
2a coala
lnteres sdizut+ atitudine negativista+ scad notele Ia coaHi+ ulte a!sente. "ro!lee de disci"lina
Pro!lee sociale
Prieteni noi+ anti-sociali+ "ro!lee cu legea+ schi!ari in stilul vestienta r i al uzicii ascultate+ Ia
stiluri ai "utin conventionale.
;abell. Semne de alarma pentru abuzul de substan+e la adolescen+i (Cocus
4dolescent Services (
#. PREVENT(A
)ea ai !una solutie "entru a "reveni a!uzul de droguri este de a nu consua deloc
ace0 drog. I
Sco"ul activitatii de "reventie tre!uie sa fie cre(terea gradului de con(tientizare a
as"ectelor caracteristice (i a riscurilor i"licate de consuul de drog+ "recu (i for
area unei atitudini generale asu"ra drogurilor "rin inforare (i educare. )re(terea
gradului de con(tientizare are rolin forarea trasaturilor de caracter %stia (i incredere
in sine+ a!ilitatea de a lua decizii+ a"titudini sociale+ etc.&. In acest fel se "oate atinge
sco"ul "reventivE schi!area co"ortaentului de consu de su!stante "sihoactive -
reducere sau a!andonare.
;*ista cateva arii de interventie de ti" "rotectivE
:elatiile intrafailiale



1/6
:elatiile din cadrul gru"ului
$ediul ()olar
:elatiile din cadrul counitiEitii
I
#
ntre strategiile "reventive recoandateE
i"licarea 1n od activ a failiei (i "ersoanelor cu influenta de la nivelul gru"u
lui (i couniHitii+
educarea tinerilor "entru a recunoa(te "resiunea gru"ului (i trucurile industriei de
"u!licitate
furnizarea de alternative la consuul de drog
5. TAMENT
;*ista trataent+ care tre!uie sa ai!a o a!ordare de natura !io-co"ortaentala (i
socialaE o co!inare a interventiilor de natura faracotera"eutica i "sihosociala+
cu accent "e cre(terea otivatiei+ "revenirea rediderilor+ schi!area stilului de viata (i
"e trataentul %"sihiatric (i soatic& al coor!iditatii (i onitorizare.
Pacientii cu "ro!lee de de"endent ai coor!iditate "sihiatrica "utin severe.
Daca ace(tia "rezinta un nivel satisfacator de integrare sociala+ ei vor "rofita 1n egala
asura de un regi de 1ngri@ire 1n a!ulator versus 1ngri@ire 1n s"ital.
/ !una "arte din "ersoanele care consua droguri "ot renunta fara un trataent
"ro"riu-zis. Pentru aceia care cauta a@utor+ 1n s"ecial cei care au tul!urari ai "utin
grave+ interventiile de ti" scurt+ sunt de ulte ori la fel de eficiente ca (i trataentul
intensiv. Sco"ul unei interventii de ti" scurt este sa ofere "acientului inforatii des"re
tul!urare (i sa ofere sugestii "entru a-1 a@uta sa-(i odifice co"ortaentul. $edicul

tre!uie sa accentueze consecintele negative+ "rezente (i viitoare ale a!uzului de droguri.

Se "ot oferi ateriale inforative. '"oi edicul "oate sa faca o recoandare s"eci
fica de a o"ri consuul de drog. 'r tre!ui sa e*iste "osi!ilitatea unui contact telefonic
"entru a 1ntari efectele interventiei. Pacientul "oate reveni 1ntr-o luna (i sa ra"orteze "ro
gresul. Daca "acientul a fost ca"a!il sa o"reasca consuul 1n a(a asura 1ndit sa li
iteze consecintele negative ale consuului+ este "osi!il ca sa nu ai fie necesar un alt
trataent.
Din oent ce interventiile de ti" scurt nu odifica ediul din care "rovine
su!iectul+ nu odifica schi!arile survenite 1n creier datorita a!uzului de drog+ (i nici
nu furnizeaza de"rinderi noi+ "ro!a!il ca ceea ce e*"lica eel ai !ine schi!area 1n
co"ortaentul de a!uz+ este o schi!are a otivatiei "acientului %o odificare a
"roceselor cognitive&.
Pacienti care nu ras"und+ sao a caror de"endenta este ai severa.
;*ista ai ulte interventii care s-au dovedit a fi utile.
9rataentul 1nce"e cu tera"ia sevra@ului+ urata de consiliere "entru a "reveni
recaderea.
a( ;erapia sevrajului (deto-ificarea(
Sevra@ul la diferite categorii de droguri "roduce diferite efecte adverse (i necesita



a!ordari diferiteE
Sevrajul H a opiacee %heroina+ orfina+ codeina&E efectele variaza de la inore la severe.
;fectele inore includE rinoreee+ trans"iratii+ cascat+ sentiente de an*ietate (i craving %dorin"a
ire"resi!ila de a consua drog&. ;fectele severe includ sonolenta+ de"resie+ "u"ile dilatate+ "uis
ra"id+ tahi"nee+ cre(terea tensiunii arteriale+ cra"e a!doinale+ dureri usculare+ varsaturi (i
diaree. 9rataentul sevra@ului la o"iacee include su!stitutia cu etadona %agonist o"ioid&. Se
"oate folosi (i clonidina %agonist a2 adrenergic&. 'ceasta su"ria nelini(tea "sihootorie+
Iacriatia+ rinoreea (i trans"iratia. 'lte edicaente care "ot fi de a@utor in trataentul sevra
@ului Ia o"iacee+ atunci dind etadona nu este dis"oni!ila suntE hidro*izin+ "roetazina+ "entru
greata (i varsaturi+ Io"eraidul "entru diaree+ etaizol sodic "entru durerile usculare si artic-
ulare.
Sevrc jul la stimulan+i ai sistemului nervos central %afetaine+ etafetaina+ cocaina &.
;fectele includ de"resie+ o!oseala+ an*ietate (i craving intens. In anuite cazuri+ senele (i
si"toele "ot include ganduri de suicid (i tentative de suicid+ "aranoia (i e"isoade acute de "si
hoza. 9rataentul cu"rinde edicatie s"ecifica "entru tratarea de"resiei sau a e"isodului acut
"sihotic+ trataent de sustinere fizica (i "sihologica+ "revenirea recaderilor.
Sevrajul Ia deprimante ale sistemului nervos central %!enzodiaze"ine+ !ar!iturice+
e"ro!aat+ glutetiid& efecte inore "ot include nelini(tea+ an*ietatea+ insonii (i trans"iratii.
;fecte ai serioase includ halucinatii+ treor+ convulsii+ "uls+ tensiune arteriala crescute+
cre(terea te"eraturii. )ea ai severa co"licatie include &eliriu(ul/ care are "otential letal.
9rataentul sevra@ului cu"rinde scaderea "rogresiva a drogului+ trataent de sustinere a funHi ilor
!iologice+ trataentul de"resiei (i an*ietatii cu alte ti"uri de edicaenteE antide"resive+
!eta!locante+ clonidina.
SevrRjul Ia marijuana (cannabis( "rezinta anifestari !lande de ti"ulE greata+ varsaturi+
nelini(te+ cre(terea agresivitatii+ insonii+ trans"iratii. 9rataentul este de sustinere fizica (i "si
hologica.
In "rezent+ In :oania deto*ifierea este efectuata la s"italele de "sihiatrie %S"italul )linic de
Psihiatrie +'I 7!regia#+ 1ucure(tiG S"italul Socola+ la(i+ )linica de Psihiatrei +;d. Pafil#+
9ii(oara+ (i altele&. Su!stitutia cu etadona in 1ucure(ti este initiata in centrele 2S$ 4 %Dr. ).
1engescu& (i 2S$ , 9itan.
b 0revenirea recii&erilor
Du"a deto*ifiere+ tera"ii "recu consilierea+ "rograele de trataent al de"en
dentei de droguri+ gru"urile de 1ntra@utorare+ "ot a@uta "acientul sa rafina a!stinent.
Preventia recaderilor in co"ortaentele adictive se realizeaza eel ai !ine cu a@u
torul unei coleHii de strategii cognitiv-comportamentale (i de proceduri de schim
bare a stilului de viata( 'cest odel cognitiv-co"ortaental a fost "ro"us de $arlatt
(i 8ordon. ;i definesc situatiile de rise crescut ca triggeri ai recaderilorE starile
emofionale negative %e*. frustrare+ furie+ de"resie+ an*ietate+ "lictiseaHi+ etc.&+ conflictele
interpersonale, presiunea socialli %su!iectul este su"us influentei altei "ersoane sau unui
gru" de "ersoane care e*ercita "resiune asu"ra lui "entru a-1 anga@a intr-un co"orta
ent de rise&. De aseenea $arlatt arguenteaza di indivizii care au ras"unsuri efi
ciente de coping vor dezvolta convingeri de autoeficienta %e*. 1ncredere a sonului &
referitoare Ia ca"acitatea de se a!tine de Ia consu. Strategiile de co"ing a situatiilor de




107
rise "ot fi s"ecifice %"acientul i?nvata sa-(i reduca an*ietatile "rin diverse tehnici (i este
i?ncura@at sa e*"loreze "ers"ectiveM cognitii alternative& (i glo!ale %interventii i?n sensul
schi!ari stilului de viata&.
I.I,
8( CONCLUZII
De"endenta de droguri este o afectiune a creierului cu tendinta %a recadere i
cronicizare, i?n "articular+ atunci cand a"are i?n combinatie cu comorbiditate "sihi
atridi (i o lipsa a suportului social(
;*ista trataent+ iar acesta tre!uie sa re"rezinte o co!inare a interventiilor fara
cologice (i "sihosociale.
!ibliografie*
. '!dei-$aSgoud $. Fatee L. ai-Sharif 'I. Develo"ent of a co"rehensive treatent "rogra
for cheical de"endencL at 'I 'al Hos"ital+ Daa. + Subst 4buse ;reat. 1..6 Se"-7ctG 15%6&E,<.-><.
5. 1eirut 2A DinSiddie SH. ;t al. Failial transission of su!stance de"endenceE alcohol+ ari@uana.
cocaine and ha!itual soching. 4rch =en Ps'chiatr'6 1..8E 66E.85
,. 1rooe P$+ FlLnn P$+ Si"son DD. PsLchiatric coor!iditL easures as "redictors of retention in
drug a!use treatent "rogras. Health Serv :es. 1...G,4E>.1-8/<
4. 1uisan W. 7sseann D %aut&+ Hriscu ; %co-aut+ trad& 8hid de "redare In doeniul consuului i
a!uzului de su!stante+ +ellineL$9uropean 4ddiction ;raining Institute, 4msterdam In colab cu MS= 4HI4;.
1ucure ti+ 5//4
6. :7$'NI' N'9I7N'2 :;P7:9 7N D:C8S SI9C'9I7N 5//,
<. 5//6 4nnual report fro the ;C drugs agencL+ No8M5//6+ No.M5//6
>. 8eorgescu $. Psihiatrie -ghid "ractic. 9d. Sational 1..8
8. HoSard+ 2ouise :evieSer 9reatent of the 'ddictionsE '""lications of 7utcoe :esearch for
)linical $anageent. Ps'chological "edicine. 5>% 1 &E541-545. AanuarL 1..>
.. laandescu I1+ Diensiunea "sihosociall?i a "racticii edicate+ 9d b fomedica. 5//5
1/. Pa"lan^SadocR?s -$anual de 1uzunar de Psihiatrie )linica %editia a treia&. 5//1 2iga :oana de
Sanatate $intala %traducere In li!a roana+ ada"tare+ note&
I I. PreeR $H. Poo! 8F. Drug de"endenceE stress and dLsregulation of !rain reSard "athSaLs. 7rug
alcohol 7epend. 1..8G 61 E5,
15. Preli"ceanu D.+ $ihalcea ).+ Siache D. -8hid de trataent in a!uzul de su!stante "sihoactive+
9d li5f(nnedico. 5//5
1,. Schafer. Aohn IG 1roSn. Sandra '. 5.,.4 $ari@uana and )ocaine ;ffect ;*"ectancies and Drug Cse
Patterns. Aournal of )onsulting ^ )linical PsLchologL. 6.%4&E668-6<6. 'ugust 1..1
14. Schneider+ =. Drug Pro!le in ;astern ;uro"e. ;valuation and scientific co-ordination+ :ev :om
de "ed Hegah1. , (3) 1..6
16. htt"EMMSSS.@ellineR.nlM
1<. htt"EMMSSS.niaaa.nih.govM
1>. htt"EMMSSS .ecdda.org
18. htt"EMMeddra.ecdda.eu.intM




1/.
TULBU ILE DE SO
7r. #armen :apifeanu
1. SOMNUL ( INSTRUMENT PRETIOS PENTRU
- -
SANATATEA $1 ECHILIBRUL NOSTRU MENTAL
Sonul este una din cele ai i"ortante necesiHiti ale oului. ;l contri!uie la
refacerea energiei organisului (i la entinerea acestuia in conditii de echili!ru (i de
randaent.
I
#
n ti"ul sonului creierul nostru+ de(i i?(i reduce activitatea !ioelectridi+ Iucreaza+
"rodudind vise %i"ortante "entru entinerea echili!rului "sihic& (i filtn1nd aintirile
%(tergandu-le sau inde"artandu-le "e cele neconsistente+ li"site de i"ortanta (i+ di"o
triva+ conservandu-le (i sortandu-le "e cele care ne "ot fi de un real folos&.
Sonul conserva (i "otenteaza ai !ine eoria+ o"tiizeaza atentia (i faciliteaza
"rocesul de invatare.
Studii statistice au atatat ca +<13 din co"iii intre >-8 ani care doreau ai "utin
de 8 ore aveau o situatie ()olara sla!a# %Saucan&.
A
In o"inia oaenilor de (tiinta+ sco"ul "rinci"al al sonului consta in rei?nnoirea
celulelor. 'stfel+ in ti"ul sonului tesuturile se refac+ ranile se cicatrizeaza ai !ine+ o
convalescenta se accelereaza (i cre(te secretia anuitor horoni %"rolactina+ hor
onul de cre(tere&.
Datele din literatura de s"ecialitate arata ca durata sonului este unul dintre factorii
care conditioneaza longevitatea.
Deci sonul este a!solut necesar "entru a trai sanatos (i "entru a atinge o varsta
'
a

?
tata
=
.
;( STADIILE S
Secole de-a randul s-a crezut ca sonul este o stare einaente "asiva. Priele
studii oderne "rivind sonul a"ar du"a desco"erirea electroencefalograei %;;8& de
ditre "sihiatrul geran 1erger in anul 1924. Folosirea electroencefalograei ca etoda de
investigare a sonului a condus la desco"erirea riturilor cere!rate e*istente in ti "ul
sonului+ sta!ilindu-se doua realW?itiE
l. sonul nu este un act "asiv ci di"otriva unul activ+
5. sonul este caracterizat "rintr-o serie de eta"e sau stadii care 1 1 fac neunifor (i
varia!il.
Fiziologic+ sonul este co"us din ,-6 cicluri fiecare continand doua fazeE una de

son lent (i alta de son "arado*al.
Sonul lent este caracterizat "rin unde electrice ai lente dedit cele din starea de
veghe+ iar sonul "arado*a0 este caracterizat "rintr-o activitate corticaHi ra"ida+ fiind
e*"resia activitatii onirice (i intreru"e "eriodic sonullent.
'ctual sonul se investigheaza cu a@utorul "olisonografului+ care asoara siul
tan activitatea cere!rata %electroencefalograa - ;;8&+ i(carile oculare %electro
oculograa& (i tonusul uscular %electroiograa &.
In cursul sonului se "ot a"lica (i alte teste fiziologice in "aralel cu cele de ai susE
electrocardiograa %;)8&+ investigarea saturatiei de o*igen a sangelui+ asurarea
e*"ansiunilor toracice+ a ras"unsului galvanic cutanat %8S:& (i a nivelului aciditatii gas
trice+ etc.
Datele ;;8 se folosesc "entru descrierea stadiilor sonului.
Sonul este co"us din ,-6 cicluri+ fiecare avand o durata de a"ro*iativ 5 ore.
Cn ciclu contine doua "erioade diferite. 2a ince"ut este faza de son lent cu 4 stadiiE I+
II %in ti"ul carora diane sensi!ili la zgoote&+ III (i I= %i?n ti"ul carora nu ai
"erce"e stiulii sonori (i sonul este "rofund (i recu"erator&. Creaza faza de son
ra"id %"arado*a0& care se incheie cu o "erioada fragila a sonului de 5-, inute dind
eel ai ic zgoot ne "oate trezi. '"oi+ ince"e un nou ciclu. Pe asura trecerii no"tii
"erioadele de son ra"id devin ai lungi+ iar stadiile sonului "rofund %III (i I=& se
scurteaza. )u cat se a"ro"ie sfar(itul no"tii+ cu atat visa ai ult (i dori ai "utin
"rofund.
Pentru a dori !ine tre!uie sa ne res"ecta ciclurile de son+ al caror nuar (i
duraHi variaza de la un individ la altul. Dadi ne trezi i?n i@locul unui ciclu sau nu
res"ecta durata de son necesara risca sane siti o!ositi (i sa nu ave dis"ozitia
de lucru necesara i?n cursul zilei ce va ura.
C( FACTOR(I CARE INFLUENTEAZA SOMNUL
Sonul este conditionat de "ersonalitatea noastra care se reflecta i?n stilul de unca+
de recreere (i i"licit i?n stilul de a dori.
+'stfel+ "ozitia "referata "e care ne-o alege instinctiv in ti"ul sonului+ tine
direct de caracterul fiediruia dintre noi.# %S. DunRel cit. de ' PerceR+ 1..1+ ".>.&.
'utorul citat considera "e !aza studiului i?ntre"rins "e arginea acestei tee+ di
+cei care dor cu fata in @os+ sau "e !urta+ sunt structural indivizi "erseverenti+ energi
ci+ i?ntre"rinzatori (i care e*teriorizeaza o tendinta i?nnascuta de a-i doina "e cei din @ur.
2a randul lor+ cei care dor "e s"ate+ "icior "este "icior (i cu ainile "e du"a ca"+
tin de categoria arilor individualiHiti. Pozitia "e drea"ta (i cu ana su! ca"+ este ea
"referata de oaenii siguri "e ei+ echili!rati "sihic (i descurcareti+ i?n vree ce cea ghe
uita se "are ca a"artine celor tiizi din fire+ retinuti+ "utin increzatori in "ro"riile forte
(i care sit nevoia de "roteHie.# %S. DunRel+ cit. de '. PerceR+ 1..1.&

-


Stare de veghe = starea de trezire activa
- ;;8 lnregistreaza unde electrice foarte ra"ide ,/ cicliMsecunda i de a"litudine
redusa %uncle !eta&
Sonolenta
Sonul lentE

Sonul ra"id
%"arado*a0& E
= starea de veghe "asiva %dind "ersoana se "regate te sa doara&
- stare de rela*are fizica i "sihica
- ochii se fnchid i se deschid alternativ -
- ;;8 lnregistreaza uncle alfa lnta"liitoare i ra"ide 8-12 cicliMsecunda
- Stadiul = "erioada de adorire
- gradul de rela*are fizidi i "sihica se accentueaza
- ;;8 lnregistreaza u oara lncetinire+ 6-> cicliMsecunda+ unde theta
- Stadiul = stadiul sonului su"erficial
- res"iratie lenta care alterneaza cu "erioade ai lungi de res"iratie In rit nor-
al
- ;;8 lnregistreaza unde theta ,-6 cicliMsecunda alternand cu fusuri de unde ra"i
de 12-14 cicliMsecunda %fusuri de son&G caracteristice acestui stadiu sunt i
co"le*ele K %co"le*e trifazice &
- Stadiul = stadiul sonului "rofund
- scad u or te"eratura cor"orala+ tensiunea arteriala+ frecventa cardiaca i res"ira-
tone
- ;;8 lnregistreaza unde lente /+6-5+6 cicliMsecunda+ cu a"litudine are %unde
delta &
- Stadiul I= = stadiul sonului foarte "rofund
- rela*are usculara a*ia
- tensiunea arteriala+ frecventa cardiaca i cea res"iratorie sunt scazute
- se "roduc refaceri tisulare+ cre te secretia anuitor horoni %"rolactina+ hor-
onul de cre tere&
- ;;8 lnregistreazii tot unde delta
- Son :;$
- usculatura se atlii In stare de rela*are totalii %:a"id ;Le $oveent&
- neregularitate a "ulsului i a res"iratiei+ acestea fiind dind ai ra"idc+ cand ai
lente
-ca"acitate ai redusUt de entinere a te"eraturii cor"ului
- i diri ra"ide ale glo!ilor oculari
- este "erioada de son cu vise
- se "roduce o e*citatie se*uala %tuescenta "eniana sau lu!refiere vaginala &
- 9raseul ;;8 este aseanator cu eel din stadiul de soinnolentrt+ lnregistrand
unde In dinti de fierastrau
;abelul 1. Stadiile somnului
Sonul este influentat de varsta. 'stfel+ nou-nascutul doare 5/ de ore din 54+
sugarul- 14 ore %sonul contri!uie la aturatia sisteului nervos&+ co"ilul ic- 15 ore+
tanarul 8-. ore (i varstnicul4-< ore cu treziri frecvente. De la ,/-,6 ani sonullent "ro
fund se diinueaza+ iar du"a </ de ani fazele de trezire dintre cicluri se aresc. De
aseenea (i durata totala a sonului :;$ se reduce cu lnaintarea In varsta.
:eferitor Ia variatiile sonului In funHie de se*+ studii recente arata ca feeile
du"a </ de ani au o "erioada de adorire ai lunga %a"ro*iativ o ora& i se trezesc
ai re"ede. )u toate acestea feeile rezista ai !ine "rocesului de l!atranire
deoarece sonul "rofund diinueaza ai "utin re"ede.
9ensiunile eotionale+ an*ietatea (i sentientele negative traite In ti"ul zilei "ot

"ertur!a sonul+ iar lini(tea sufleteasca favorizeaza un son odihnitor.
'Nti factori care conditioneaza sonul suntE !aga@ul genetic+ unca desfa(urata
%intensitatea solicitarii fizice (i "sihice+ orarul de lucru+ satisfaHia o!tinuta&+ o!iceiurile+
factorii de ediu %zgoote+ luina+ te"eratura ediului a!iant&+ consuul de su!
stante "sihostiulante (i starea noastra de sanatate.
#. ASPECTELE CLINICE $1 CLASIFICAREA
TULBURARILOR DE SOMN
Incidenta tul!urarilor de son a crescut in ultiii ani+ iar dintre acestea cele ai
frecvente sunt insoniile.
/ "ersoana care sufera de tul!urari de son "rezintaE un facies o!osit+ incerdinat+
"rezinta gesturi nesigure+ dificultati in concentrarea atentiei+ o lentoare in vor!ire (i in
ideatie+ sonolenta diurna+ irita!ilitate+ tul!udiri de dis"ozitie (i afectarea activitatii
socio-"rofesionale.
9ul!urarile de son sunt deterinate de stresul "sihic+ de factorii de ediu %zgo
ote+ luina+ decalarea orelor de son&+ de su!stante "sihostiulante consuate seara+
de activitati stiulative efectuate inainte de culcare+ de afectiuni edicale %lo!oscia
tica+ "oliartrita reuatoida+ neo"lazii+ !oli fe!rile+ crize de ast !ron(ic+ tul!urari de
rit cardiac+ !oli coronariene+ crize de hi"ertensiune arteriala+ afeHiuni digestive+ !oli
endocrine+ !oli neurologice& (i de afeHiuni "sihiatrice %tul!urari de"resive+ an*ioase+
schizofrenie+ deente+ tul!urari disociativ e&.
:eda in ta!elul 5 clasificarea tul!udirilor de son confor DS$-I=-9: (i
Pa"lan ^ SadocR.
9ul!urarile de son "riare sunt cele care nu se datoreaza unei tul!urari entale
sau unei conditii edicale generale (i nu sunt induse de consuul de su!stante. ;le sunt
datorate unor anoalii endogene ale ecaniselor de reglare son-veghe.
Dissoniile sunt anoalii in cantitatea+ calitatea (i reglarea sonului. Parasoniile
sunt caracterizate "rin eveniente co"ortaentale (i fiziologice anorale ce a"ar in
ti"ul sonului (i care in co"ilarie sunt legate de dezvoltarea co"ilului+ in vree ce Ia
adulti sunt "redoinant "sihogene.
)ea ai frecventa tul!urare Ia adulti este insonia "riara+ "reci"itata de situatii
"siho-stresante (i care consta in dificultati in initierea sau in entinerea sonului
"rezente de eel "utin trei ori "e sa"tafa ti" de o luna. Insonia "riara deterina
un disconfort "sihic (i afectarea activitatii socio-"rofesionale.
In co"ilarie au o "revalenta crescuta )7(arurile (i e"isoadele C(oare de sona
!ulis %a(a-nuitele +de(te"tari cunfuze# - e"isoade re"etate in care co"ilul se ridt\6+
"oate "rivi in @ur+ se uta Ia ca"atul celalalt al "atului sau chiar se "li!a "rin caera+
de o!icei cu ochii deschi(i+ 1ntr-o aniera ecanica+ nu ras"unde la 1ntre!ari (i este greu
de trezit &.
2a varstnici sunt ai frecvente uratoarele tul!urariE sindroul "icioarelor ne
lini(tite %anifestat "rin senzatii ne"lacute in "icioare in ti"ul re"ausului care dis"ar





113
"rin i(carea lor&+ a"neea hi"nidi %caracterizata "rin sfodiit zgootos In ti"ul so
nului lntreru"t de intervale de a"nee (i sonolenta diurna&+ tul!urarile de son secun
dare unei conditii edicale generale+ unei tul!udiri intale %tul!urare de"resiva+
d^enta& sau cauzate de edicaente.
. 9ul!urari de son "riare
4. 7issomniile
1. Insonia "riara
5. Hi"ersonia "riara
,. Narco1e"sia
4. 9u1!urare de son legata de res"iratie
a& '"neea hi"nica o!structiva
!& '"neea hi"nica centra1a
c& 9i"u1 i*t
d& Hi"oventi1atia a1veolara centra1a
6. 9u1!urare de son "rin ritu1 circadian
<. Dissonie nes"ecifica in alt od %N'$&
a& 9u1!urare "rin i carea "eriodidi a "icioare1or
!& Sindrou1 "icioarelor nelini tite
c& Sindroul Pleine-2evin
d& Sindroul asociat cu enstruatia
e& Sonu1 insuficient
f& 1etia hi"nica
g& Insonia de altitudine
<. Parasomniile
1. 9ul!urare "rin co aruri
5. 9ul!urare "rin teroare nocturna
,. 9u1!urare hi"nidi dea!ulatorie
4. Parasonie N'$
a& 1ru*isul hi"nic
!& 9ul!urare co"ortaentala de son :;$
c& =or!ire in son
d& 2ovirea ca"ului

e& Paralizia hi"nica failiata

II. 9ul!urari de son legate de alta tul!urare intala
III. 'lte tul!urari de son
4. ;ulburare de somn ce rezultii. dintr0o condi{ie medicaid genera$a
<. ;ulburare de somn indusii. de substan{e
;abelul 5. #lasificarea tulbudirilor de somn (conform 7S"0I8 ;:(
5. TAMENTUL TULBU LORDESOMN
A
In alegerea trataentului se iau In considerareE natura (i etiologia tul!urarilor de
son+ conditiile de ediu+ de viata+ durata tul!urarii de son+ antecedentele "ersonale
fiziologice (i "atologice %soatice (i "sihiatrice&+ trataentele utilizate.
9tapele terapeutice sunt
1. :es"ectarea igienei sonului %entinerea orarului de son+ evitarea sonului
diurn+ desfa(urarea de activitati fizice in ti"ul zilei+ "regatire "entru son atunci dind




r
se resite o!oseaHi reaHi+ evitarea eselor a!undente seara (i a activiHitilor stiulative
de ti"ul vizionarii 9= (i lnlocuirea acestora cu lecturi sau uzidi rela*anta+ aerisirea
caerei (i evitarea edicaentelor (i su!stantelor cu aHiune stiulanta asu"ra SN).
5. In cazul tul!udirilor de son secundare !olilor soatice (i "sihice se va ura
trataentul etiologic al acestora (i se va efectua "sihotera"ie In funHie de situatia "si
ho"atologica.
,. In cazul tul!udirilor de son "riare trataentul difera In funHie de ti"ul lor (i
de ecanisul de "roducere. De e*e"luE
- In insonia "riara+ "sihotera"ia este trataentul de electie fiind folosite tehnici
de deconditionare %care sa reduca teerile "acientului ca nu va "utea dori&+ antre
naentul autogen Schultz %care induce o stare de rela*are fizica (i "sihica&+ tehnici
de editatie %care realizeaza o distragere a atentiei "ersoanei de la luea e*terioara
(i de la (irurile de ganduri care o "reocu"a&+ "lace!o-tera"ia "rin efectul ei suges
tiv.
Se ai "ot folosi ceaiuri sedative (i edicaente sedativ-hi"notice dar "e o
"erioada de ti" liitata datorita riscului de de"endenta.
- In hi"ersonie se dau edicaente stiulante de ti"ul afetainelor.
- In a"neea de son se efectueaza ventilatie cu "resiune "ozitiva continua (i se
trateaza cauza o!struHiei res"iratorii frecvent fn rinita alergica (i o!ezitatea.
- )o(arurile+ ai frecvente la co"ii+ "ot fi deterinate de e*"erientele fns"aian
Citoare din ti"ul zilei+ a"ar (i In cursu0 "erioadelor de an*ietate+ ele !eneficiind de
"sihotera"ie "rin i@loace e*"resive %odela@+ desen+ tera"ie "rin @oe&.
- 9ul!urarea "rin teroare nocturna %"avor nocturn&+ se anifesta "rin trezirea !rusca
a co"ilului care este s"eriat+ ti"a+ "lange (i de o!icei "are confuz+ iar du"a diteva
inute se lini(te(te (i revine la sonul noral+ aintirea viselor li"sind.
9rataentul este rareori necesar fn co"ilarie dar co"ilul tre!uie trezit ti" de cate
va zile lnaintea survenirii unei terori nocturne regulate "entru a evita "avorul nocturn "e
"erioade e*tinse de ti". Sunt utile "sihotera"ia (i adinistrarea de !enzodiaze"ine (i
ii"raina "e "erioade liitate.
<ibliografie selectivii
. 2u!an-Plozza 1.+ Pozzi C.+ )arlevaro+ 9. )onvietuirea cu stresul+ ;ditura $edicala. 1ucure ti+
5///.
5. PerceR+ '. Cniversul co"le* al insoniei+ ;ditura )eres+ 1ucure ti+ 1..1.
,. SadocR .1.+ A.+ SadocR+ =.+ A., Pa"lan & SadocR $anual de !uzunar de Psihiatrie )linica. ;ditia a
,-a + tradusa i ada"tata de 2iga :oana de Sanatate $intala i Dr.2ucian C. 'le*andrescu. ;dftura
$edicaH?i+ 1ucure ti+ 5//
4. Saucan D. t. Sonul i viata. InE :evista de Psihologie+ 1..,+ Nr. .




115
TULBU
-
#
8
I FU ONALE
PSIO!E E
1. DATE I DUCTI)E
Se*ualitatea re"rezinta+ in zilele noastre+ o "ro!leatica !io-"siho-sociala ale carei
radacini !iologice instinctuale+ odelate "rin evolutia s"eciei uane conditioneaza in
ultia instanta+ sanatatea "sihica (i soatica a individului. Se*ualitatea are i"licatii
e*tre de variate in "atologia uana (i este la randul ei conditionata de tul!urari en
tale (i soatice.
1(1 %nstinctul sexual
Freud definea stricto sensa instinctul se*ual ca fiind tot ceea ce se ra"orteaza la do
rinta senzuala de acu"lare avand dre"t finalitate "rocreatia. 'ceasta definitie realizeaza
A
o liitare la utilizarea organelor se*uale ale "artenerului. In sens larg+ Freud ?inglo!a ?in
instinctul se*ual satisfactiile cone*e legate de zonele erogene dar (i satisfactiile deviate
(i anue "erversiunile. Definitia in sens larg acorda instinctului se*ual o a"lificare
"siho-sociala "rin conditionare ulti"la- +factorul e*tragenital#+ +e*trasenzual#.
Instinctul se*ual re"rezinta !aza se*ualitatii individului dar i"regnarea sa asiva
cu eleente "sihosociale necesita+ eel "utin in "lan didactic - o se"arare a eleentelor
sale de !aza+ utila in s"ecial in cazul utilizarii "sihoco"ortaentale la indivizii cu tul
!urari ale activitatii se*uale.
1(; -orinta sexuata
Dorinta se*uala re"rezinta o uanizare dar (i un ince"ut de directionare a instinc
tului se*ual interferand cu sentientul co"le* al dragostei+ acesta din ura avand in
sfera sa notionala eleente ase*uale- iaginative (i afective- alaturi de dorinta se*u
ala+ "recis directionata catre "ersoana iu!ita. Pute considera ca Freud a introdus ter
enul de su!liare tocai s"re a evidentia+ "e de o "arte+ unul dintre cele ai !ogate
izvoare ale creativitatii+ i anue dorinta se*uala nesatisfacuta "rin o!iectul ei natural
iar+ "e de alta "arte+ odul in care natura ideala %ase*uata& a sentientului de dragoste
i!raca in "roduse+ de aseenea s"irituale+ energia !iologica ce sta la !aza dorintei
se*uale.

;( TULBURARILE DE DINAMICA SEXUALA

9ul!urarile de dinaidi se*uaHi re"rezinHi o gaa larga de tul!urari ale dorintei
se*uale sau ale desfa(urarii diferitelor eta"e ale actului se*ual. ;le a"ar cu o frecventa
crescuta ca otive "rinci"ale de "rezentare la edic dar cerceterea lor In cadrul unui
e*aen clinic edical (iMsau "sihologic ridica considera!il aceasta frecventa %o
du!leaza sau chiar tri"leaza&. In afara unor cauze !iologice %edicale& "rezentate In
ta!elul 1+ cea ai are "arte a acestor tul!urari este cauzata de "rocese cognitive (i
afective cu tonalitate negativa (i "ro"agate "e directia "sihosoatica.
Inainte de descrierea "rinci"alelor ti"uri de tul!urari de dinaica se*uala+ a
cauzelor lor !iologice (i "sihosociale+ ca (i a odalitatilor de a!ordare de ditre edicul
soatician vo lncerca "rezentarea unei clasificari a cauzelor 9DS+ efectuate de catre
unul dintre noi %Iaandescu - 5/// - )urs "ostuniversitar de Psihosoatica "entru
edicii de $edicina Failiei (i ginecologie&. 9re!uie facuta o deliitare lntre cauzele
!iologice %ta!elul 1& (i ceea ce intereseaza su!iectul de fata+ (i anue+ factorii cauzali de
natura "siho-sociala %ta!elul 5& ai tul!urarilor de dinaica se*uala.
1. ;ndocrino"atiiE
- Dia!et zaharat
- InsuficienteE hi"ofizadi+ )S:+ tiroidiana
- Hi"erfunctieE tiroidiana+ )S: %)ushing&
5. Insuficienta de organE he"atica+ renala+ res"iratorie+ cardiaca
,. 1oli genitaleE vulvo-vaginite de diverse etiologii+ "rostatite cronice+ adeno
(+ carano& de "rostata
4. Hernii a!doinale voluinoase
6. 1oli infectioase acute sao cronice %insotite de sindro astenic+ de e"uizare+ etc.&
<. 1oli "sihiceE "sihoze+ sindroae de"resive+ unele sindroae an*ioase.
;abelull. #auze medicate frecvente ale tulburarilor funcfionale se-uale
5.1. )lasificarea tul!urarilor de dinaica se*uata
Iaandescu %i!ide -5///& considera In randul anoaliilor "sihose*ualeE
#ategoria conduitelor se-uale deviate (parafiliile( clasificabilii in douii grupe
- parafilii asociate cu efectuarea contactului se-ual
a& legate de "artener de acela(i se* %hoose*ualitatea &G
!& heterose*uale+ cu "arteneri #nefire(ti#E "edofilia %co"ii&+ gerontofilia %varstnici &+
zoofilia %aniale&+ necrofilia %cadavre&.
c& cu "rocurare de stiuli anoraliE sadisul+ asochisul
- parafilii cu absenfa contactului se-ual (eventual fnlocuit prin masturbare (
a& feti(isul+
!& voLeurisul+
c& e*hi!itionisulG
117

#ategoria tulburiirilor se-uale funcfionale Ia subiecfii normali (tulburiiri de

dinamicii se-ualii(. 'ceasta categorie se clasifica %du"a 1udde!erg+ 1..<& In functie deE
- Caza de e-cita+ie(apetit( se-ualiia!senta i"ulsului se*ual+ aversiune se*ualaG
? .
- Caza de contact se-ual propriu0zis (coitus( anerectie+ i"otenta - %la "artenerii
de se* asculin&+ li"sa "lacerii+ dis"areunie+ vaginis %la "artenerele de se*
feinin&
- Caza de orgasm e@aculare "recoce+ e@aculare lntarziata sau i"osi!iHi %la
"artenerii de se* asculin&+ "lacere a!senta sau redusa %la "artenerele de se*
feinin&.

DS$ clasifidi ciclul de ras"uns se*ual inE

1. DorintaE fantezii In legatud?i cu activitatea se*uala (i dorinta de a avea activitate
se*uala
5. ;*citatieE senzatie su!iectiva de "lacere se*uala care aco"aniaza odificarile
fiziologice
,. 7rgasE atingerea culii "lacerii se*uale cu rela*area tensiunii se*uale (i con
traHii ritice ale u(chilor "erineali (i ale organelor de re"roducere
4. :ezolutieE senzatia de rela*are usculara (i de !ine
5.5 Princi"alele tul!udiri de dinaidi se*uaHi %9DS&

Dintre 9DS "rezentate i?n ta!elul de ai sus erita o entiune su"lientara ura
toareleE
7ispareunia - re"rezinta senzatia de @ena %dureroasa+ usturii etc.& "e care o sit
feeia sau !ar!atulln cursul introisiunii "enisului i?n vagin. '"are ult ai frecvent la
feei+ avand la !aza+ fie !oli genitale %vulvo-vaginite icotice sau de alta natura+ etc.&+
fie tul!urari ale secretiei lu!rifiante vaginale %secretie "rezenta la feeile sana toase
i?nca din faza de e*citatie se*uala&. 'ceasta tul!urare a secretiei lu!rifiante vagi nate este
cauzata eel ai adesea de a!senta e*citatiei se*uale a feeii %deci este indusa "sihogen&
datorita indiferentei sau re"ulsiei fata de "artener dar (i "e fondul unor tul !urari
afective "asagere sau de durata %de"resia+ de e*e"lu&. De aseenea+ i?n cursul
eno"auzei scaderea lu!rifierii vaginale este indusa de scaderea %dis"aritia& horonilor
se*uali feinini (i "oate fi corectata "rin trataentul de su!stitutie. )ea ai frecventa
cauza este legata insa de a!senta sau ti"ul redus acordat "reludiului erotic.
9jacularea precoce - re"rezinta declan(area ra"ida a e@acularii la !ar!at %?in ai
"utin de , inute& de la actul introisiunii (i "oate surveni chiar inainte de aceasta+ i?n
cursul "reludiului erotic sau i?n oentul "regatirii introisiunii %+ante "ortas#&. '"are la
!ar!atii eotivi %uneori (i cu discrinii+ ca de e*e"lu+ hi"ertiroidisul& dar (i i?n cazul unei
e*citatii e*tree %i?n s"ecialla "riul contact se*ual cu "artenera res"ectiva sau in cursul
unei an*ietati crescute de diferite cauze %de e*e"lu+ conditii i"ro"rii actului se*ual+
teaa de !oaHi+ etc.&.
l.)auze generate+ +coune#+ trans"arente
a& cuno tinte se*uale
- insuficiente - educatia se*uala#?cazuta
- a*are "e factor !iologic
- eronate- "re@udecati se*uale- "erforante-
standarde
- orgas - siultan
- strict In coitus
- e*"ectante ne@ustificate
!& I i"sa "reludiului erotic
c& inhi!itii se*uale %de"endente de e*"erienta "ersonala&
- e ec anterior
- su"raMsu!estiare
d& "artener necores"unzator "referintelor se*uale
e& factori e*terni "ertur!anti
- direHiE zgoot+ "roiscuitate
- indireHiE evoca situatii anterioare negative
- teaa de sarcina sau !oala.
5. )onditii "sihotogice individuate
a& 9eren "sihic "articular
- narcisicul - "erforanta
Hec
an*ietate
trac
- o!sesivul - "udoare e*cesiva+ fo!ii %act se*ual+ consecinteE urdarie+ !oli&+ traue
"siho-sociale
- "aranoid+ e"ile"tic - teaa de "ierdere a controlului
- deonstrativ %histrionic&- fantezii se*uale+ deziluzii
!& ;*"eriente anterioare "siho-trauatizante sau "artener-etalon
- e ecuri anterioare
- gelozie e*trea
c& 'n*ietate legata de identitatea se*uala
- as"ect organe genitaleE Ia liita noralului+ inestetice
d& )ul"a!ilitate
- "ro!leatizantaE "acate+ aventuri
- astur!are
,. )auze de"endente de "artener - factori i circustante actuale dar i anterioare %necesita "si-
hotera"ie de cu"lu&
a& )onflicte lntre "arteneriE actuale+ redeschise Cigniri vechi+ etc.&
!& 9ransferul an*ietatii asu"ra "artenerului
c& Incidente Ia de!utul relatiei se*uale
d& )o"le*e de inferioritateE varsta+ statut social
e& )onduita se*uala inadecvata
t) Partener +e"uizat# fizicM"sihic- !olnavi "sihic %de"resivi+ In s"ecial &
;abelu$/. #auze psiho0sociale ale ;7S ( Iamandescu - /FFF (.
:e"etarea actului se*ual de diteva ori In ziua res"ectiva "oate conduce Ia 1ntarrie
rea e@acularii (i In ti"ul noral al unui act se*ual %,-18 inute& dar e(ecurile re"etate
- alientate de atitudinea nelntelegatoare a "artenerei - "ot +croniciza# o astfel de tul
!urare creand verita!ile co"le*e de inferioritate !ar!atului res"ectiv.
'
"

119
?
.
'
5.,. $odalitati de "relevare a ananezei se*uale
:eferitor la inforatiile "relevate in cursul ananezei+
.
.0

'
'
1udde!erg recoanda
"
'
'
uratoarele odalitati de a!ordare a acestui su!iect e*tre
'
"acient dar (i "entru edicii tineri.
de delicat atat "entru
"
'
,
'

'
/ scurta ananeza se*uala "oate fi luataE
'

- in ti"ul e*aenului de a"arat genital

- in cursul discutiilor des"re conditiile de viata+ des"re stres
Pentru a!ele oduri de a!ordare ar e*ista doua "osi!ile intre!ariE
- +)at de ultuit sunteti de viata duneavoastra se*ualaV#
- +)e fel de "ro!lee se*uale aveti V#
A
In ceea ce "rive(te terenii ce deseneaza tul!urarile se*uale+ cei (tiintifici "ot fi
utilizati in cazul unor "ersoane cu intelect ridicat+ ai ales foarte "udice iar terenii
etaforici "ot fi folositi cu "rudenta Ia "acientii cu o "regatire intelectuala redusa.
Dialogul "e aceasta "ro!lea tre!uie liitat de dorinta "acientului de a!ordare a aces tui
su!iect.
5.4. 9i"uri de a!ordare "sihologica %consiliere se*ologica& in trataentul dis
functiilor se*uale
)onsilierea se*uala re"rezinta o odalitate de indruare a "acientului cu 9DS
functionale "e !aza deterinarii de catre edic %chiar (i un edic de $F+ un
endocrinolog+ ginecolog sau urolog& a unor cauze - de regula co"ortaentale - ale
acestor tul!urari+ inclusiv deliitarea lor de factorii organici %diverse !oli& (i ea consta
intr-o verita!ila educare a "acientului %inclusiv a "artenerului de cu"lu&+ in legatura cu
corectarea unor atitudini gre(ite In sfera se*ualitatii+ luandu-se In considerare (i conte* tul
"siho-social de a"aritie. 'tunci cand si"la corectare a unor atitudini defectoase+ e*"ectante
ne@ustificate+etc. nu conduce la dis"aritia tul!urarilor acuzate de catre "acient%a&+ se recurge
Ia a@utorul "sihologului %"sihotera"ie co"ortaentala+ de e*e "lu& sau "sihiatrului
%acesta din ura "utand sa intervina (i "rin utilizarea edicaen-
tului+ de e*e"lu In de"resii&. I
#
n cele ce ureaza+ vo reda su! o fora scheatidi
continutul consilierii "sihologice.
a( Mbiective
De "ers"ecti va generaHi
- incadrarea co"ortaentului se*ual %de@a afectat - realente sau iluzoriu& al
"acientului in conduitele se*uale norale %+reca"itularea# unor eleente de edu
catie se*uala +neinsu(ita# de "acient&G
- includerea tul!urarilor "acientului in cadrul unei relatii de reci"rocitate in "lan
"sihic (i !iologic %se*ual&G
- de"a(irea granitelor de counicare %li!a@+ de e*e"lu& intre edic (i "acient.
Nes"ecifice
- odificarea fanteziilor se*uale inadecvate+ a unor false "erce"tii sau a unor

r
i
inhi!itii +gratuite#+ asu"ra unor "araetri ai se*ualiHitiiG
- furnizarea unor odele de conduita se*uala norala - ada"tata la situatia concreta
a "acientului %i?n s"ecial tineri cu e*"erienta se*uala redusa &G
- centrarea atentiei "acientului asu"ra relatiilor sale "sihologice (i se*uale.
b( Corme de counseling
- individuala %rare&- e*.E dis"areunia de eno"auzaG
- fn cu"lu %eel ai frecvent&- e*. e@aculare "recoce.
c( Principii de aplicare
1( abordarea ,profilactica% a pacientului fn legatura cu eventualele tulburari de
dinamica se-uala fn cazuri de.
- eveniente fiziologiceE sarcina+ du"a na(tere+ eno"auzaG
- schi!ari de viata cu caracter negativE "ierderi %divortul+ decesul "artenerului &G
/( stabilirea preocuparilor reale fn legatura cu tulburarile de dinamicd se-uala
personate, pentru complian+a, cooperare6
?( fn cazul consilierii se-uale a grupului0 a nu se fnvinova+i un partener (,acuza
. tul%( fn prezen+a celuilalt (,solicitantul %(.
d( #ontinut tematic (dupii <uddeberg i Haederach(
1( 9viden+ierea conflictelor psihologice adiacente tulburarii de dinamica se-uala
i clasificarea lor6
/( 7iminarea an-ietdfii (data de ,standarde nerezonabile%, de e ec anterior, de
+situafi a de e-amen% prin
- ;videntierea caracterului situational+ "asagerG
- 'socierea +secventelor negative# cu stiuli rela*antiG
- Parcurgerea "artiala- corecta a secventelor ce "reced actul se*ualG
?( #re terea receptivita+ii fa+d de reae+iile corporate personale i ale partenerului, fn
fune+ie de se- i chinetoterapie6
A( 7emolarea unor fi-afii comportamentale deficitare6
B( Indicarea apelului la psiholog sau psihiatru fn cazul


- 9ul!urarilor "sihologice severe- e*. de"resiaG
- Situatii conflictuale co"le*e sau ina!orda!ileG
- ;(ec al consilierii se*uale %fntr-un conte*t "sihologic sever al tul!urarii de
dinaica se*uala &.
e( 7ificultii5i de aplicare i limite ale eficientei
Ignorarea sau !agatelizarea tul!urarii se*uale sau a conte*tului "sihologic de
catre edic sau "acientG
Pacientul sau doctorul "refera +$edicaentul#G
Susce"ti!ilitate e*trea a "acientului sau a "artenerului (i investigarea e*cesiva
"

.




' '
'
"'
121
i
"
i
J

'
'

de ditre edic a situatiilor intie ale "acientului %sau ale "artenerului&G

:efuzul "artenerului "entru tera"ia de cu"luG

Ignorarea gru"ului de a"artenenta al "acientului sau "arteneruluiG

I . G - Defavorizarea unui "artener %e*. solidarizarea tera"eutului cu "artenerul de
acela(i se*&G
)onte*t nevrotic sau "sihotic de a"aritie.
<ibliografie selectivii
I. 1udde!erg C. Se-ualeheratung. ;nRe. Stutgart+ 1996.
5. 1udde!erg C., 2aederach D. Ps'choph'siolog'. InE 1udde!erg C., Willi A. Ps'choso6,io$e "eddn.
S"ringer 1erlin-Heildel!erg+ 1998.
,. 1randen!urg $. Ps'cl*se.ruale *eitliche stbrungen InE Studt H.H.+ PetSld ;.:.
Ps'cl*therapeutische "edbn. Walter de 8ruLter+ 1erlin- NeS-TorR. 5///.
4. laandescu 21. #urs postuniversitar de Psiho.)on*ti(,($ ap$icotd0 )atedra de Psihologie $edicalf1
i Psihosoatidi. C$F .+)arol Davila#+ 1ucure ti+ a"rilie 5///.
6. Iaandescu 21.. )iortea $onica. Studiul indicilor de calitate o vie[ii corela[i cu an-ietoteo .i depre
sia Ia bob*vele histerectomizate. )onferinta de Psihoneuroendocrinologie+ )urtea de 'rgH. 199X.
<. $itrofan lolanda+ )iu"erca C. lncursiune In psilzosociologia 0i psihose-ologio fomiliei. ;d. Press
$ihaela+ 1ucurHti+ 1998.
>. Taleanu T.+ Daniel C. Psihoson*ticafeminin{$, ;ditura $edicala. 1ucure ti. 1997.

'
I
"
'
-
-
+
.
+Q
,
STRE S

Ill
- -
Ti
l
-

'
'
-

'
'
,,
'
CAPITOLUL 1
r. DEFINITII
Hanss Sel"e - +"arintele stresului# - 1 1 defini(te ca"e o reactie generala nespeci
fica a organismului %a actiunea externa a unor factori - agenti stresori - de natura
variata %fizica+ chiica+ !iologica (i "sihica&.
2azarus i /ol1man definesc stresul dre"t un ,efort cognitiv i comportamental
!cu exprimare afectiva pregananta, a adauga noi& de a reduce, stapani sau tolera
solicitarile externe sau interne care depaesc resursele personale' %1.84& %teoria
cognitiva a stresului&.
Definitia re"utatului "rofesor (i cerceHitor roan M( Holu E +stare de tensiune+ ln
cordare+ disconfort+ deterinata de agenti afectogeni cu senificatie negativa %sau "o
zitiva+ a adauga noi+ In cazul eustresului&+ de frustrare sau re"riare a unor otivatii
%tre!uinte+ dorinte+ as"iratii - inclusiv su!solicitarea+ n.n.&+ de dificultatea sau i
"osi!ilitatea rezolvarii unor "ro!lee#.
)o"letarile noastre la aceasta definitie !lamandescu, 1**:-1***#, In afara su!li
nierii dihotomiei semnificatiei puternice pentru organism a agentilor stresori ne
gativi !distres# i pozitivi !eustres#, sunt re"rezentate de includerea In randul situatiilor
generatoare de stres a suprasolicitarii cognitive-afective i volitionale %chiar In cursu
unei activitati "asionante "entru su!iect0& (i a efectelor+ insidios "ro"agate la scoaHa
cere!rala+ ale unor agenti fizici %zgootul+ adesea avand (i o rezonanta afectiva nega
tiva&+ chiici %no*ele a!ientale& (i !iologici %!oala+ ca sursa a unor refle*e aferente
viscero-corticale&+ toti ace(ti stiuli non-"sihologici "roducand- In ultia instanta- un
,stres psihic secundar' %Iaandescu+ 1..,&.
:evenind la definitiile !azate "e evaluarea In "lan cognitiv %dar cu ecou afectiv& a discre
"antei "erce"ute %eronat sau nu& de catre su!iect+ fntre cerintele sarcinii (i "osi!ilitatile sale de a
le face fata+ - definitii ce "ostuleaza (i caracterul antici"ativ al reaHiei de stres - se cuvine sa
e*"ria diteva rezerve asu"ra ca"acitatii lor de cu"rindere i?n totalitate a sferei notiunii de
stres. 'stfel+ o iagine cu i"act afectiv a@or %revederea unei "ersoane foarte dragi sau+ din
contra+ iaginea unui accident cu victie asacrate+ ori un vis de )7(ar& - dar ai ales insta
larea insidioasa a unui stres de su"rasolicitare lntr-un cliat afectiv "ozitiv - ca (i eustresul i?n
general+ nu au a"roa"e deloc de-a face cu antici"area unui +dezechili!ru de forte# In fata unei
aenintari. %Se "oate s"ecula totu(i -In astfel de situatii+ li"site de o aenintare directa a su!iec
tului - asu"ra +aenintarii# oentane a echili!rului sau sufletesc dar a(a ceva se lnta"la (i In
ti"ul unui fil +horror#+ +gustat# de catre s"ectator (i indus+ de regula+ In randul eustresului &.
In alta ordine de idei+ toate definitiile de "ana acu ale stresului "sihic+ inclusiv cele en
tionate+ accentueaza latura con(tientizarii de catre individ %ca (i antici"area+ realizata la nivelul
evaluarii cognitive& a "otentialului nociv al agentilor stresori avandu-se+ deci+ In vedere distresul.
Prin aceasta se oite+ cu a lncercat sa sugera ai sus+ includerea in definitie a eustre
sului+ conce"t siilar din "unct de vedere al intensiHitii starilor afective %insa cu "olaritate
o"usa &i al reactiilor "sihosoatice a"arute+ inclusiv i"licatiile sale in "atologia acuta %de
e*e"lu+ criza de ast declan(ata de o !ucurie nea(te"tata&+ dar total diferit In "ers"ectiva
re"etarii sale "eteren lung %i"licatii "ozitive "rivind longevitatea &.
In 1..8+ Derevenco "rezinta o definitie "siho-!iologica a stresu1ui+ ins"irata de teoria
cognitiva a stresului ela!orata de ()oala lui 2azarus. 'stfel+ In aceasta definitie accentul este
"us "e +dezechi1i!rul !iologic+ "sihic (i co"ortaental dintre cerintele %"rovocarile& ediului
fizic+ a!iental sau social (i dintre resursele - reale sau "erce"ute ca atare - ale oului+ de a face
fata %"rin a@ustare sau ada"tare& acestor cerinte (i situatii contlictuale# %Derevenco+ 1..8&.
:eferitor Ia definirea stresului PSIHI) %SP&+ se cuvine sa re"eta fa"tul di el
re"rezinta un caz "articular de stres+ inscris in sfera notional, a +stresului ge
neral#+ fiind declan at de anuiti agenti stresoriE cei "sihologici. 'ce(tia sunt dotafi
cu semmji.cafie negativa %inductori de distres& sau pozitiva %eustres& "entru indivizi (i
o"ereaza in "lanul con(tiintei nuai du"a decodificarea lor (i evaluarea +sarcinii# "e
care ei o "un in fata individului %laandescu+ 1..8&.
In ultiele decenii+ accentul definitiei acestui verita!il sindro s-a utat "e
ecanisele de co"ing interesand "riori tar "sihologul sau "e caracterizarea ansa!lu
lui anifestarilor ce co"un aceasta reaHie %tul!urari "sihice iMsau soatice ulti
"le (i "oliorfe&+ in sco"ul analizarii i"actului sau asu"ra activitatii unor organe i
a"arate +dotate # cu disfunctii "otentiale sau actuale.
in "lus+ efectele SP se e*ercita cu "recadere asu"ra unor indivizi cu o anuita con
stitutie "sihica+ "redis"usa %ereditar sau "rin traue "sihice anterioare& a"aritiei unor
tul!urari cu i"licatii disada"tative co"ortaentale %o!iective de in teres atat "entru
edic cat (i "entru "siholog &.
Daca ceea ce se define te+ in od o!i nuit+ "rin stres "sihic+ re"rezinta+ in
o"inia noastra+ stresul "sihic "riar %cu agenti stresori "sihici "osesori ai unei se
nificatii+ ca de e*e"lu+ cuvantul +cutreur??+ ca"a!il sa declan(eze instantaneu reaHia
de stres&+ in cazul +stresului "sihic secundar# este vor!a tot de o reaHie de stres "si
hie dar care survine in continuarea %sau a"roa"e instantaneu& unui stres "riar+
declan(at de agenti stresori ne"sihogeni %e*e"lu cazurile de insolatie+ o senzatie ddre
roasa sau o stare fe!rila &.
)el ai elocvent e*e"lu il constituie stresul "sihic secundar re"rezentat de
!oa1,+ in cadrul careia si"toele "sihice sau soatice genereaza stres "sihic secundar
nou+ cauzat de disconfortul "sihic (i soatic %dar (i un stres "sihic "riar "rin se
nificatia de "ericol "entru viata sau integritatea individului ori "entru inseHia lui socio-
-
-
156
"rofesionaCi&.
I
"
ncerdind o unificare a diferitelor definitii ale stresului "sihic date de autori ca
SelLe+ von ;iff+ Pichot+ $. 8olu+ (i 1ruchon-SchSeitzer+ "ute considera di stresul "si-
h

t %SP&+ In i"ostaza sa eel ai frecvent invocata de distres+ re"rezinta o reactie a

intregului organis Ia unul sao ai ulti e*citanti cores"unzand a(a-nuitului
"
+eel de-al doilea siste de senalizare# descris de ditre Pavlov %li!a@ul&+ dar (i Ia
stiuli nonver!ali ce "oseda o senificatie cu o larga rezonanta afectiva "entru su!iec
tul In cauza.
:eactia de stres "sihic se anifesta su! fora unui sindro +nes"ecific#+ in linii
generale - ce include anifesHiri "sihice %"redoinant cognitive (i afective+ cu e*"ri
are co"ortaentala& (i tul!urari functionale %"sihosoatice& care "ot afecta sau
nu sanatatea unui individ. '(a de e*e"lu+ o serie de anifestari+ definitorii "entru stres
%e*. res"iratia acceleraHi+ tahicardia+ lncordarea usculara& a"ar+ fie di este vor!a de un

efort fizic sau de o cearta violenta.

Nes"ecificitatea reaHiei de stres - sustinuta initial de catre SelLe (i "eritand o

cuantificare necesara a diferitelor ti"uri de stres su! fora unor arReri clinici (i
uorali %de e*. cre(terea cortisolului&- nu ai este acce"tata in zilele noastre dedit con
ventional+ e*istand diferente - uneori considera!ile - intre stresurile "sihice la diver(ii
agenti stresori %de e*e"lu+ stresul de e*aen (i stresul de detentie+ etc. &.
)onfor unei definitii "ersonate "rezentate In lucrari anterioare des"re stres
%laandescu+ 1..,+ 1..8+ 1...&+ stresul "sihic re"rezinta un sindro constituit de
e*acer!area+ dincolo de nivelul unor si"le a@ustari hoeostatice+ a unor reactii
"sihice (i a corelatelor lor soatice %afectand cvasitotalitatea co"artientelor
organisului& in legatura cu e*citatia e*terna sao interna e*ercitata de o configu
ratie de factori declan(anti %agenti stresori& ce actioneaza intens+ sur"rinzator+
!rusc (ilsau "ersistent (i avand uneori un caracter si!olic +de aenintare#+ alte
ori un rol e*tre de favora!il "entru su!iect %"erce"uti sao antici"ati ca atare de
su!iect&. 'lteori+ agentii stresori ai "ot sa re"rezinte e*citanti "sihici cu rezo
nanta afectiva a@ora %"ozitiva - eustres sao negativa - distres& sao surse de su"ra
solicitare a "roceselor cognitive %atentie+ gandire+ etc.& (i volitionale+ dar cu entiunea
ca SP are la !aza In "riul rand o "artici"are afectiva "regnanta. / scheatizare a
interreaHiilor generate in cursu0 SP Ia nivelul diverselor +co"artiente# ale "sihicului
(i structurilor neurovegetative endocrine este redata In figura *.
5. 7IS;:9S Sl 9IS;:9S
Din fericire+ e*ista nu nuai stresul negativ %distres& ci (i stresul "ozitiv %eustres &.
$ai "utin "atrunse in voca!ularul curent+ aceste doua cuvinte %eustres (i distres &
deseneaza doua ti"uri fundaentale de stres+ reliefate de catre SelLe In 1.>,.
5.1 Distresul este terenul ce deseneazrt stresurile care au un "otential nociv
"entru organis. 9oate caracteristicile stresului general sau "sihic aintite ante
rior s-au referit la aceasta acce"tiune a stresului. )eea ce erita sa fie su!liniat este
legat de "rinci"alii horoni eli!erati In cursul distresuluiE catecolainele %in s"e
cial noradrenalina (i adrenalina&- care "ot favoriza !olile cardiovasculare - (i cor
tizolul+ care scade rezistenta organisului fata de infeHii (i fata de cancer.
In literatura+ distresul aco"era in general sfera notiunii de stres a"arand intr-o
serie de situatii %agenti stresori& cu senificatie e*tre de nefavora!ila "entru a@ori
tatea indivizilor (i din acest otiv noi vo folosi uneori cuvantul stres tot "entru aceas
ta senificatie negativa %de distres &.
Tulburari
comportamentale
Stimulare Stimulare
neuroendocrina W--- neurovegetativa
+ / +
Hormoni Catecolamine Acetilcolina Neuropeptide
de stres
Cigura 1. Principalele mecanisme psiho0neuro0endocrino0vegetative i
m*z(festdrile lor din cursu5 stresului psihic (lmnandescu. 1OO?(
In viziunea unor autori %Pa"lan+ French& care - "e langa 2azarus - au ela!orat teo
ria cognitiva a stresului "sihic %SP&+ la !aza distresului e*ista o neconcordanta intre
resursele+ a!ilitatile+ ca"acitatile individului+ (i cerintele sau necesitatile i"use acestu
ia. In aceasta o"tica+ "rin care se confera anuitor situatii o senificatie stresanta cu
care sunte de acord+ "ute codifica astfel unii tereni care sunt "rezenti in dife
ritele definitii ale SPE
l. +aenintare#E este senificatia de antici"are a unui "ericolG
5. +frustrare#E ia na(tere cand un o!stacol se inter"une in realizarea unui sco"G
-

127

,. ,conflict') situatia creaHi de interferenta a doua sau ai ulte solicitari cu oti

-
vatii o"use+ realizand o adevarata co"etitieG
4. rezolvarea unor probleme dificile sau i"osi!ile %1n ra"ort cu conte*tul si
ifiational de rezolvare &.
2a acestea noi a ai adaugaE
6. situatiile cu caracter de "ierdere+ nu nuai teriale %"ierderi financiare+ con
cediere+ distrugere locuinta+ etc.& ci (i eotionale %decesul unei fiinte a"ro"iate+
decadere sociala+ etc. &
<. suprasolicitarea "este liitele ca"aciHitii intelectuale %inclusiv "araetrii
atentiei+ eoriei+ rezistentei la "ertur!atii etc.& (i G
>. situatiile de subsolicitare %de"rivarea senzoriala cu onotonie+ li"sa de infor
atie sau li"sa de activitate soldate cu o gaa larga de stari "sihice+ ergand de Ia si "la
"lictiseala (i "ana Ia izolare e*terna& $c8rath- %cit. de Floru&. Su!solicitarea stre seaza
"e individ. 'ceasta se e*"lica "rin aceea ca Ia fiecare o e*ista o nevoie 1nnas cuta %(i
"otentata social& de afirare a unei largi gae de "osi!ilitati+ care sa-i evi dentieze
ca"acitatea sa+ as"iratie care nu-i este satisHicuta decat 1ntr-o activitate in cur sui careia
este solicitat in od adecvat acestor "osi!ilitati %su"rasolicitarea "rovoaca tot distres&.
Stresul de su!solicitare a"are in conditiile vietii oderne+ destul de frecvent in activitatile
de +de"rivare senzoriala# realizata in unele situatii de izolare "rofesionala sau fortuita -
cu sdiderea stiularii +o!i(nuite# a corte*ului cere!ral datorita unei ac tivari nes"ecifice
corticale insuficiente+ "rin interediul sisteului reticulat activator ascendent. / fora
ai su!tila+ dar ult ai nociva+ o constituie situatiile de subsoli citare aspirationala
"rin insatisfacerea unor tre!uinte sociale %diferite de cele !iologi ce (i i"licand "rocese
de counicare interuana+ i"licit nevoia de autoafirare etc. &.
8. remanenta unor stari afective negative %"ierderea unei fiinte dragi+ e(ec "rofe
sional sau de alta natura+ etc.& sau redeteptarea lor sub actiunea unor excitanti con
ditionali %sau+ "ur (i si"lu+ circustantiali&+ ori readuse %a suprafata contiintei "rin
vise+ asociatii de idei etc.
2azarus su!liniaza caracterul subiectiv al perceperii de catre individ a unor
solicitari+ evaluate de el ca de"a(indu-i "osi!ilitatile %chiar dadi uneori realitatea este
alta& deci distresul apare cand exista on dezechilibru intre solicitarile obiective asu
pra organismului i posibilitatile pe care subiectul considera ca le are spre a le face
fata(
b# 6ustresul re"rezinta tot o stare de stres, validata printr-o reactie insotitoare
moderata catecolaminica i cortizolica, alaturi (i de ulte alte reaHii fiziologice de
ti"ul celor ce vor fi descrise Ia ca"itolul consacrat ecaniselor fiziologice ale SP.
Diferenta fata de distres este insa fundaentala atat din punct de vedere al agentilor
stresori !stimuli co semnificatie benefica pentru individ, excitanti pHicuti ai
ambiantei sao trairi psihice pozitive ori ,palpitante', de %a emotii pana %a senti
mente etc(# cat i al consecintelor sale pentru organism care sunt, in general, favo-

rabile %von ;iff&. 9otu(i+ in cazul unei reaHii catecolainice generate de eustres "ot
a"area tul!urari grave la un cardiac sau+ in cazul unui acces de ras+ se "ot declan(a cri
ze de ast la o are "arte dintre cei suferinzi de aceasHi afeHiune.
7istres 9ustres
)alitatea
agentilor
stresori
Ne"lacuti+ aenintatori
su"rasolicitanti
Placuti+ solicitare
oderata lntr-un cliat
afectiv "ozitiv
9i"uri de
reaHii
+'ctive#E furie+ ru ine
groaza+ etc.
+Pasive#E tristete adandi
nea@utorare+ nesiguranta
0i"sa de s"eranta
1ucurie+ triuf+ e*taz+ +senzatii
tari??+ rasulln cascade+
e*citatie se*uaHi+ dragoste+ etc.
;fort fizic oderat
9i"uri de
situatii
)ontlict+ su"rasolicitare+
frustrare+ +e*aen#?+ "ierderi
a@ore %e*. deces+ divort+
concediere+ etc. &
N.1. 1udde!erg i Willi
consideraE
a& situatii de distres activ
%i"licare activa "relungita dar
cu "osi!ilitate de control reclus
!& situatii de distres "asiv
%+"ierderi#+ fara "osi!ilitatea
oricarui control+ cu caracter
de 0i"sa de "ers"ectiva i
+nea@utorare#?
)a tiguri financiare i orale+
conte"lare e*tatica %o"ere de artrt.
In s"ecial uzica+ "eisa@e naturale &.
surse de ras %lecturi. s"ectacole etc. &
N.1. Situatii de "rovocare directa %e*.
@ogging-ul sau @ocuri de noroc& sau
indirecta %e*. file "olitiste &
In care su!iectul este solicitat dar
activarea fiziologica rezultata are
Aoe "e fondul sigurantci
asu"ra controlului +"rovociirii#
% eustresul +.acti v#? = cre terea ode-
rata a cortizolului &
:eaHie
endocrina
a& catecolaine i + cortizol i
!& catecola ine + cortizol it
catecolaine + endolilne + scrotonina
"rolactina + ):F
Siste iun inhi!itie %eel. NP . . 0 . - +
fagocitoza # l . # Interferon L - l . - &
iunostiulare
%eel. NP t, Interferon L t+ 0g's t)
'"arat
cardiovascular
Predoina cre terea 9' Predoina cre terea ' =
;abelull. 7istres i 9ustres
Din "unct de vedere al horonilor de stres+ In cursul eustresului are Aoe+ de cele ai
ulte ori+ nuai o oderata cre(tere a sccretiei de adrenalina (i+ de aseenea+ cresc
+endorfinele cere!rale+ ca neurohoroni odelatori ai "lacerii?? %Haulica &.
Pe teren lung+ efectele fiziologice ale eustresului nu au fost studiate sisteatic.
astfellndit o"inia de ai sus a lui von ;iff este doar "lauzi!ila (i are deocadata nuai
girul o!servatiei cliniceB. De altfel+ lnSC(i SelLe % 1.<8&+ a"reciind crt +eustresurilc nu
dureaza niciodata In od cronic#+ considera ca ar tre!ui studiate serii ari de vftrstnici
cu o activitate sustinuta In doenii care le "roduc ari satisfaHii %de e*e"lu+ arta+
(tiinta&+ co"arativ cu cei care resit +dis"erare+ nu a@ung la niic+ nu au nici un suc
ces# (ibidem(.
6ustresul "oate fi indus In od frecvent de coorile artei sau de s"lendorile
naturii+ generatoare de conte"larea unei gradini lntlorite+ a unei e*"ozitii de "ictura.
129
ori auditia unei sifonii ++senine# de HaLdn sau $ozart+ de ditre unii su!ieHi e*tre de
rece"tivi+ i-ar "utea face "e ace(tia sa +vi!reze# Ia aceste esa@e artistice+ sa +intre??
lntr-o stare de eustres+ generat de sHiri "sihice cu tonalitate afectiva "ozitiva "uter
Alic e*"riata %e*taz& i+ ai ales+ cu durata "relungita %de ordinul orelor+ ai rar
al zilelor&.
'lte e*e"le elocvente de eustresE revederea unei "ersoane foarte dragi+ aflarea
ve(tii reu(itei Ia un e*aen+ un s"ectacol coic +e"uizant# "rin accesele de rasB vio
lente (i frecvente+ @ocurile +de noroc# %fara iza "ecuniara&+ dar (i un fil horror daca
+senzatiile tari?? nu de"a(esc liita Ia toleranta- "ragul "entru distres- a individului. 9ot
In cadrul eustresului se ai includ (i starile de e*citatie se*uala sau eciurile de fot!al
in care su"orterul traie(te victoria echi"ei favorite %altfel a"ar e... distresul&. Sentientul
de dragoste i"arta(ita constituie un eustres cu rol dinaizator+ atat asu"ra conduitei+
dit (i a creativitatii %lucru "e care l-ar realiza - "rin +su!liarea# descrisa de Freud+ In
caz contrar+ (i distresul generat de o dragoste nei"arta(ita&. :olul !enefic al eustresu
lui se rasfrange+ ai ales+ asu"ra funHiilor organelor interne+ fenoen cunoscut inca din
;vul $ediu %'vicenna+ $assio Di1ologna+ 1asilio D? 'n!ra+ citati de C. ;co&.
Din "acate+ conce"tul de eustres a ince"ut sa dis"ara din literatura ultiilor ani %e*.
Petzold (i Studt+ 5/// sau 1ennett+ 5///& fa"t ce se "oate e* "lica "rin tea a unor au tori
ade"ti ai rigorii (tiintifice e*tree - de a nu se "utea gasi criterii de deliitare a SP.
datorita "oliorfisului eotiilor+ ca (i a reaHiei horonale de stres (i foarte "osi!il
datorita +intrarii in conflict# cu "rocustiana teorie cognitiva aSP %de fa"t+ a distresului&
devenita a adevaratr1 doga. Noi vo entine conce"tul de eustres+ considerandu-1
e*tre de util "entru concentrarea nueroaselo r i variatelor tentative antistres
s"ontane sao "sihotera"eutice- intr-o +zona# a unor reaHii "sihologice (i "sihosoat
ice enite sa a"ere sanatatea "sihica (i fizica a individului de ravagiile distresului&.
Derevenco % 1..5& incadreaza in notiunea de eustres %no nuai "sihic& acele situ
atii ca"a!ile sa genereze o activare "sihoendocrina oderata+ e*e"lificand cu un
efort fizic de intensitate edie ori o activitate "rofesionala ergonoic organizata.
Dansul este+ de aseenea+ un e*e"lu ideal de eustres.
9oate aceste consideratii ne fac sa circuscrie aria de a"aritie (i de utilizarc te
ra"eutica a eustresului Ia situatiile clare entionate ai sus (i dintre care uncle %de
e*e"lu+ rasul+ uzicotera"ia&+ constituie i"ortante conduite antidistres.
;ste dificil lnsa de a"reciat In ce asurrt o ca"odo"era artistica "oate gener a un eustres
%"otential declan ant avand eotia estetica "rovocata In s"ecial de "erfeHiunea fonnei& sau dis
tres %continutul eotional+ i"licit sau e*"licit+ al o"erei de arta cste inter"retat In od
"erso nal i s"ecific de su!iectul rece"tor (i - In virtutea unor +tangente
afective?I - "oate declana Ia acesta o furtunrt eotionala+ uneori cu tonalitate negativa&. Din
acest "unct de vedere e*ista di ficultrtti In a"recierea +"e tennen lung# a efectului stresant
%favora!il - eustres. sau nu - distres&
* e*ista+ totu i+ chiar i arguente oferite de lntele"ciunea "o"ularaE "rover!ul englezesc +cine rftde
ull traie te ult#+ ..Sho laughs lasts#
realizat de frecventarea unor s"ectacole +rascolitoare# %a se vedea 1erlioz Ia "riele contacte cu
draaturgia shaRes"eariana- este dre"t+ ediata (ide tul!uratoarea inter"reta Hariett Sithson&
- sau sa ne iagina ce stari suflete(ti contradictorii (i "line de intensitate "oate genera unui
eloan auditia tetralogiei Sagneriene.
)onsidedi necesar sa o"ina asu"ra fa"tului ca eustresul, fiind un ,SP pozitiv',
are eel mai adesea in componenta sa i elemente ale unui stres fizic %de e*e"lu+
dansul+ rasul in hohote+ actul se*ual+ "racticarea unor s"orturi+ etc.&+ dar tonalitatea sa
"sihica este deterinanta "entru includerea in sfera stresului "sihic.
6ustresul este prin excelenta un stres psihic acutI +fericirea#+ atunci cand este
+cronica#+ nu are a"litudinea "aro*istica a stresului+ dar constituie un fundal afectiv
%cu nueroase conotatii cognitive (i eotionale&+ cu un rol favora!il asu"ra individului+
in "lan "sihic (i soatic.
)eea ce+ insa+ constituie o a"reciere relativ cvasiunania+ este aceea ca re"etarea
frecventa a eustresurilor constituie +"er se# o "reisa a longevitatii %ai ales ca "roduce
o cre(tere a iunitatii antiinfectioase (i antituorale& (v. tabelul 1 (. Prin contrast+ dis
tresul %stresul "sihic negativ& cuuleaza calitatile de factor de rise "entru sanatate.
". DIAGNOSTIC
In fata stresurilor a@ore sau inore+ odata a"arute+ individul "oseda a"titudini
varia!ile de a le face fataE efortul de a se sta"ani in cursul unei stari conflictuale acute+
re"riarea unei re"lici agresive+ enite sa descatu(eze starea de tensiune sau - din con
tra - strigate+ gesturi+ inclusiv anifestari ireverentioase fata de cei din @ur. 1locarea
conflictului in interior sau+ eel "utin+ su"rasolicitarea ecaniselor volitionale+ s"re a
se evita e*teriorizarea afectelor individului stresat+ re"rezinta in sine o a"lificare a
stresului initial avand (i un rol "oten1ial "atogen. ;fectul negativ asu"ra sanrttatii al
acestor +!locari la interior# ale reaHiei la stres a fost arguentat in nueroase lucrari (i
este validat chiar de e*"resii "o"ulare cu ar fiE +a "lesnit de anie# sau +i-a ie(it "rin
"iele su"ararea#+ etc.
-iagnosticul starii de stres !cu referire speciala %a SG96S42 A$4G#
In cercetarile "sihofiziologice - in s"ecial cele utilizate in sco"ul sur"rinderii
a"aritiei SP Ia indivizii sanato(i sau !olnavi - se utilizeaza o serie de arReri clinici (i
de la!orator ai SP %ta!elul 5& inregistrati de catre "sihologi sau edicii care studiaza
de"endenta SP de o serie de varia!ile e*"erientale %agenti stresori+ teren "atologic+
influenta unor agenti tera"eutici+ etc. &.
)hiar daca risca folosirea unei deforari "rofesionale+ vo utiliza "entru an
sa!lul eleentelor de recunoa(tere a stresului terenul de +diagnostic#+ iar "entru
anifestarile "redoinant e*terioare ale SP- terenul de +si"toe#.
* v. detalii In I.1. laandescu Stresul psihic . I i holile interne, ed 4ll, <ucurRti, 1OO?,pp. 1O0/B
;
I , I

+ . . . .
.
?
'. Date de o!servatie clinidi
1. "imica0 crispata0 veselc$0 dis
- an-ioa.*$ - tri*r5f($toa
re
- depresivii0 e-taz
/. ;ensiunea muscularii
- hipertonie (,fncorda re %(
- hipoatonie (,le in %(
- tremu ra
##?
tun

. ne.),
/
lguran[a
m1
/
?. #omportament
c
#
a
#?
n
/
t

7istres 9ustres
a. ($#tiv0 logon,e
- e-citofie 0.fitrie
- agita[ie motorie
- inhibi[ie se-ualtl
b. pasiv0 +blocaj% ( groaztl(
- vertzj.
ame[eli c. parado-a$T a
+ b
%. "odificiiri cardio0respiratorii
- hohote de dis,
0dans
- strigate de bucu rie, et($,orie
- e-cita[ie se-ualc$
- ,mut defericire%, e-taz
- idem (In eustres(
a. frecvenfa respirafiei (hiperventilafie. apnee( W dispnee
h. puis0 tahicardie
-
bradicardie
- e-tmsistole
c. ;4 - cresteri
- colaps (le
in(
d. I+Kn f,estliri circulatorii e-tremitli[i reci, palide. eritem emo[ional
6. 4parat digestiv secre[ie sa$ivan$ t. A . . + gre[uri, var.*$turi, diaree, dureri, balonare
U. "odificiiri uro0genitale mic[iuni imperioase, e-cita[ielinhihi[ie se-ualcl
>. Sistemulnervos cef,alee, ame+eli. insomnie
1. )onstante uorale in SP
1. &ormonii de stres
- catecolaminele
- cortizolul plasmatic, urinar i salivar
- al[i lzormoni (12. 3!42. P:H, etc. (
- opioidele ( endmjinele (
/. =licemia
?. 4cizi gra3i liberi, colesterol
C. Indicatori "sihofiziologici in SP
I. Crecventii cardiacii + tensiune arterialii
/. 9#= - segmentul S; (subdenivelat ,in cadrul SP
survenit pe un cord, de regultl, holnav(
- tulhunlri ritm (e-trasistole ventriculare(
?. Pletismografie
A. 4paratul respirator - .fi%ecven[a respircRiilor
- gazometria
6. =alvanometrie cutanatii ( refle-ul psihogalvanic(
U. 9"= P99=
>. ;impi de reac$ie
;abelul/. "arLerii stresului psihic acut. ( lamandescu, 2002)

0
--
l

'stfel+ SP cu"rinde in ta!loul anifesHirilor sale+ in "riul n1nd si"toele "si
hice+ inclusiv anifestari co"ortaentale. In acela(i ti"+ orice fenoen "sihic+
e*teriorizat sau nu -de Ia "rocesele cognitive %atentie+ eorie+ gandire etc.& (i "ana Ia
"rocesele volitionale (i afective %acestea din ura in odul eel ai "regnant&B - se
insote(te de fenoene fiziologice de hi"er- sau hi"ofunHie a organelor interne+ ediate
neurouoral (i avand in genere o intensitate oderata+ su! cea a unui SP. Intre si"
toele "sihice afective frecvente In distres entionaE an*ietatea+ irita!ilitatea+ furia
%In forele acute&+ fatiga!ilitatea+ a"atia+ de"resia %in forele cronice &.
fn eustres a"ar stari de !ucurie+ sur"riza "lacuta+ triuf+ e*altare+ veselie (i rasul in
hohote+ tandrete+ dragoste+ e*citatie se*ual a+ e*taz+ etc. ( tabelul ? (.
:eferitor Ia co"ortaentul individului in cursul unui SP- cronic+ in s"ecial -
reardi e*cesele referitoare Ia su!stitutul drogului %fuat+ cafea+ alcool&+ scUtderea
randaentului "rofesional+ refuzul uncii (i al acce"tarii res"onsa!ilitatilor. lnchiderea
in sine+ negli@area as"ectului fizic ca (i a unor nore sociale %2u!an Plozza (i cola!.&
(tabelul A, B(.
)ognitive
7istres
Scaderea atentiei+ eoriei
i randaentului intelectual
1loca@ ideational
Sdiderea iaginatiei+ creatiei
Nelncredere In sine
2i"sa de s"eranta
Nea@utorare
Su"raa"recierea dificultatilor
'fective
7istres
lrita!ilitate. revolta. fie+ furie
ru ine. @ena
nelini te ine*"lica!iliEi+ "anidi
%grade diferite ale an*ietatii &+
groaza
teaa+ fridi. fo!ie
nera!dare+ agasare+ enervare
a"atie. "lictiseala+ astenie
tristete. scaderea !ucuriei de
viata. sentientul inutilitatii
insonie "sihogena
nehotarare versus
lndi"atanare
sdidcrca vointei versus
efort de vointa
9ustres
Scaderea conccntrarii
Scaderca vigilentei
Incredere e*cesiva In
sine i In ceilalti %scaderea sitului critic&
Su!estiarea dificultatilor
9ustres
Satisfactie. auzaent %riis&
9riuf- ca tig
$andrie
:evelatic %valori artistice+ orale+ tiintificc &
;*citatie senzoria0a sau
+intelectuala#
1ucurie
Frenezie
;*citatie se*uala
;*taz %artistic+ intelectual+
religios &
;abel ?. ;ulbudiri fn plan mental 5 V , icomportamental pre6,ente fn cursu$ SP acut -
distres i eustres (I.<. Ian*ndecu - +Stresul psihic% - /FF/
'-

133
)ele ai cunoscute odifidiri soaticeB induse de desfa(urarea unor "rocese "si
hice sunt a(a-nuitele ,corelate fiziologice !somato-viscerale# ale emotiilor' %tahi
cardie+ tul!urari de tonus uscular+ rea@ustari vasootorii+ tul!urari secretorii etc.& care
"
"
d
"
t l!raca In cazul SP o serie de anifestari sesizate chiar de "ersoane din afara doe-
niului edical (i concretizate In e*"resii caE +li !ate inia# sau +i-a stat inia in
loc#+ ori +a al!it de s"aia# sau +s-a inro(it toata de ru(ine#+ +a sitit o uscaciune in
gat??+ +i s-a "us un nod in gat# etc. (tabelul B(.
I - ;*cese referitoare Ia +consu#
cafea alcool - aliente In general
- )ontrol sdizut asu"ra vietii "ersonale
as"ect negli@ent lntarzieri Ia serviciu neres"ectare anga@aente
5 - "ro!lee cu legislatia
datorii aenzi ++ie iri# violente furt+ etc.
,- +lnchidere#+ izolare+ refuzul uncii
4 - atitudini e*cesive i contrastante fata de !oalaE refuzul recunoa terii i acce"tarii situatiei de
!olnav vs "reocu"are e*cesiva fata de "osi!ilitatea !olii.
Tabelul $. "od(fidiri comportamentale fn cazul distresului psihicWW
(fn special SP cronic( ( dupa Huban0Plozza Ji colab. i <urns, mod( ficat (
/ sinteza a tul!urarilor "sihice (i soatice din cursul SP este redata In tabelul B.
I. 9ul!urari de concentrare+ atentie+ eorie = scaderea randaentului intelectual
5 - e"uizare fizica %i "sihica&+ l!olnaviri frecvente
,- tul!urari funHionale "sihice %insonie+ fatiga!ilitate+ etc.& i "sihosoatice

W
'

odifidiri "onderale %sla!ireMlngra are&

tul!urari de a"etit %ina"etenta0hi"erfagie&+ tranzit %consti"atieMdiaree&
tul!urari de dinaica se*uala
Tabelul 6. Simptome psihice i .fizice (somatice( fn SP cronic -
apreciere genera$a (dupa Huban0Plozza i colab.(
'ceste corelate soatice ale "roceselor "sihice a"lificate dincolo de granitele
noralului In cadrul stresului "sihic (i re"etate In ti"+ solicita anumite organe i
aparate cu disfunctii latente ori de?a manifeste (i "ot sa condudi la a"aritia unor tul
!urari "atologice "sihosoatice a diror reversi!ilitate "oate sa dis"ara+ odata cu a"aritia
* <ob*vii somatici = !olnavi cu suferinte ++fizice#+ cor"orale+ din doeniul "atologiei interne
%+edicale#& i e*terne %chirurgicale&+ lncadararea didactica in aceasta categoric se face s"re a se diferentia
de hol$1{$),ii psihiatrici, cu !oli "sihice+ studiati de catre "sihiatrie.
#?#? De regula. sunt "rezente co"ortaente +co"ensatorii# sau +sechele# datoratc distresului dar
unele acte "ot fi "rezente i ca aco"aniatoare ale eustresuluiE de c*e"lu. e*cese alientare. !ahice. etc.
!?
- v - -
- - v - - v
- v - -
- - v - - v
leziunilor de organ+ oent in care se "oate vor!i de !oli "sihosoatice.
#. MECANISME DE COPING
2azarus (i 2aunier au descris %su! nuele de ,coping' - 1.>8& o serie de strategii
con(tiente %cognitive (i co"ortaentale& de a@ustare sau acoodare "rintr-o ada"tare
nuantata ela!orate de individ "entru a face tolera!ila tensiunea interioara %stresul "sihic&
indusa de o situatie "otrivnica %ce de"a()(te resursele "ersonale &.
Du"a odulfn care individulf(i concentreaza atentia asu"ra "ro!leei a"arute sau
asu"ra "ro"riei eotii generate de "ro!lea res"ectiva+ se disting C tipuri de a@ustari
%du"a Suls (i Fletcher &E
,$oping' !a?ustare# centrat pe problema !,coping' vigilent#( ;ste utilizat In
cazul SP generate de situatii "otential reversi!ile.
)u"rinde evaluarea In "lan ental a unor "osi!ilitati avute la fndeana de su!iect.
In cadrul acestor conduite+ su!iectulfntre"reinde uratoarele o"eratii %cu rasunet afectiv&E
evoca e*"erienta anterioara %eventuale succese fn acelea(i situatii &G
conteaza "e su"ortul socialG
va solicita inforatii (i va cauta i@loaceG
ela!oreaza un "lan de aHiune.
'cesta din ura este un eleent central+ avand rolul de a linisti su!iectul chiar
lnainte de rezolvarea "ractica a "ro!leei
,$oping ' centrat pe emotii !,coping' evitant#, generat de situatiile fariEi ie(ire+
ire"ara!ile %decese ale unor fiinte a"ro"iate+ "ierderea unui concurs i"ortant+ etc.&.
're rol "ozitiv atunci cand nu de"a(e(te o durata rezona!ila de ti" %se a"reciaza
In cazul decesului+ ca fiind de circa l / zile %cf 1rouchon SchSeitzer& (i "oate fi ai
redusa in cazul unor distresuri ai "utin severe &.
:e"rezinta o strategic "asiva+ +de uitare#+ evitand confruntarea cu gravitatea si
tuatiei+ su!iectul lncercand o detentiEi eotionala "rin a!andonarea tentativelor de
rezolvare a "ro!leei - eel "utin "entru oent- (i ado"tarea unor strategii defensive
constand InE
- negare %conduita "artial con(tientiEi&G
- resenareG
- fatalisG
- agresivitate %acesta ca o reaHie de revolta oar!a contra destinului &.
9eevaluarea problemei
)onsta In reducerea diferentei - "erce"ute initial de su!iect - lntre gradut de
aenintare (i "ro"riile resurse+ fa"t ce a@uta la "erce"erea situatiei ca fiind ai tolera
!ila !,reinterpretare pozitiva', teren folosit de alti autori &.
Strategiile de co"ing se autoatizeaza (i "ot fi conditionate fata de diver ii agenti
stresori %de e*e"lu+ evitarea unei "ersoanc anti"atice sau incoode devenita refle*&.
9i"urile de co"ing+ analizate dintr-o "crs"ectiva "lanificata sunt ult ai
- v
v
- - -
- - v - - v
- - -
135

nueroase dedit cele , +fundaentale# descrise ai sus. I

#
n tabelul U figureaza diteva

dintre clasificarile +clasice# (i ai recente.

2azarus i
FolRan
%1.84&
)arver i
cola!.
%1.8.&
;ndler i
cola!.
%1..8&
Sith %1..,&
I. )onfruntare I. )o"ing activ 1. 7rientare s"re I. ;valuare "riara % a"re
5. Distantare
,. 'utocontrol
4. )iutarea
su"ortului
5. Planificare
,. ;liinarea
activiHitilor
concurente
sarca
5. 7rientare s"re
eotie
cierea "ro"rietatilor 'S&
- relevanta otivationala
%tea intereseaza sau
nu su!iectul&
social
6. 'suarea
4. :etinerea
de Ia aHiune
,. 7rientare s"re
evttare
-
congruent a
nala
ottvatto-
res"onsa
!ilitatii
<. ;vadareM
;vitare
>. :ezolvarea
"lanificata a
"ro!leei
8. :eevaluare
"oztttva
6. )iutarea
su"ortului
social instruental
<. Ide SS eotional
>. :ein ter"retare
"oztttva
8. 'cce"tarea
.. Negarea
I /. Descarcarea
eotional a
I I. '"el Ia religie
15. Pasivitate
en tala
1,. Pasivitate co"or
taentala
14. '"el Ia alcool i
edicaente
%evenientul este
favora!il sau nefavora!il&
5. ;valuare secundara
%+cantarirea# "ro"ri i lor
si tuati i&
- atri!uirea res"onsa!ilitatii
%"ersoana care va fi !la
ata sau creditata&
- co"tng centrat "e
"ro!lea %utilitatea
fiecaruia "entru su!iect&
- co"g central "e eotte
%ide&
- a te"tari viitoare %"osi!i
litatea ca situatia sa se
schi!e&
;abelul U. ;ipuri de coping fn literatura consacrata B6tresului psihic.
l"ortanta studierii ecaniselor de co"ing este e*trea deoarece In orice ten
tativa "e care dori sa o face s"re a reduce efectele nocive ale distresului este o!li
gatoriu sa se tina seaa de adecvarea sau inadecvarea acestei strategii ada"tative la situ
atiile stresante elective "entru su!iectul res"ectiv %decelate de el insu(i sau de catre "si
holog&.
)onsidera de interes o clasificare relativ recenta a lui Sith In 1.., care descrie
i"licarea In co"ing a 4 ti"uri fundaentale de eotii negative+ relationate +in cu"lu#
cu 4 ti"uri de senificatii nocive "entru su!icctE

- su"arare %i?n acce"tia lui 2azarus+ rezultat al aenintarii "ierderii stiei de sine (i
sociale& - invinuirea celuilalt+
- vinovatia %ide+ 2azarus - incalcarea de catre su!iect a unor nore orale& -
autolnvinuire+
- fricaMan*ietate - "ericolMaenintare+
- tristete - "ierdere ireversi!iHi+ nea@utorare legata de greutati sau "ierderi.
In ceea ce "rive(te ti"urile fundaentale de co"ing+ FolRan (i 2azarus - in 1.8<
- au rearcat+ "e !aza analizei ti"urilor de co"ing la 86 de cu"luri casatorite -+ ca rezul
tatele cele ai favora!ile in "lan fiziologic au fost o!tinute "rin utilizarea co!i
nata a a!elor ti"uri de co"ing+ cu includerea solicitarii su"ortului social (i a
reevaluarii cognitive a "ro!leelor.
=( MECANISME DE APARARE INCONSTIENTE
(<e*iiltigung, ,defense% (
Sunt utilizate de catre su!iect in conditiile in care acesta evalueaza cerintele unei
situatii %stresor& careia+ el tre!uie sa ii faca fata+ ca fiind "este "osi!ilitatile sale. Din
acest otiv+ sunt "use fn actiune in od incon(tient (<e*iiltigung, ,defense%( enite
sa scada "uternica tensiune "sihica %distresul& generata de aceasta evaluare.
Dintre aceste ecanise vo "rezenta foarte succint uratoareleE
6.1 :efularea
)onstituie un ecanis de scurt - circuit al con tiintei In cursu0 unei tensiunii "sihice
"entru su!iect generate de anuite idei+ iagini+ "ulsiuni+ sau dorinite "eni!ile "entru su!iect
care sunt re"riate de ediul social. Se ai "ot include aici unele Hecuri e*tre de uilitoare "e
care su!iectulle +uita# - fara intentie - ca i cu ele nu ar fi e*istat %s"re deose!ire de altele "e
care +le tine inte toata viata#&.
9endintele refulate In incon(tient e*ercita o "resiune "ennanenta de revenire In con tiinta
carora Freud le-a atri!uit un caracter si!olic (i diverse fore de anifestare %vise+ acte ratate i
la"susuri+ su!liari &.
6.5 )outarea
;a re"rezinta canalizarea incon tienta a tre!uintelor+ i"ulsurilor+ otivelor - inclusiv a
acelora interzise de dificultatea lnsa(i a satisfaceri lor - catre o!iective care "ot fi atinse
"rocurfd astfel o satisfaHie dura!ilr1 su!iectului.
Freud a consacrat terenul de su!liare "rin care circuscrie aria reco"enselor Ia
doeniile artei i stiintei %ca o!iective cu larga valorizare sociala& i+ de aseenea+ liiteaza
sfera "ulsional - otivationala Ia cea se*uala. De e*e"lu stresul cauzat de o dragoste neft
"artii(ita "oate activa resursele artistice In direHia crearii unor ca"odo"ere literare+ uzicale+
etc..
6., Negarea %su!stituirea &
)onstituie o tendinta "redoinant incon tienta "entru su!iect de a des"rinde+ dintre carac
teristicile "otential nocive ale unor stresori- cu are grad de aenintare- "e acelea care sunt eel
ai u or contracara!ile. / alta varinta este aceea de a se atri!ui stresorului o serie de trasaturi
"ozitive+ enite sa atenueze caracterul nociv al acestuia.

-

137
)el ai elocvent e*e"lu din "ractica edicaHi 1 1 consided?i "e acela de negare a unei evi
dente terifiante furnizat de ditre !olnavii care se afla 1n "rea@a confirarii diagnosticului de
cancer %date e*tre de sugestive& du"a ce- 1ntr-o faza anterioara+ de +cancerofo!ie#- s-au alar
fllat Ia cele ai ici aluzii Ia o astfel de !oala.
6.4 Proiectia
:e"rezinta un alt ecanis de a"arare descris de Freud+ de aseenea+ se descarca
incon(tient o stare de tensiune afectiva e*trea+ atri!uindu-se unei alte "ersoane sau o!iect+ sen
tientele+ dorintele+ i"ulsurile "e care su!iectul refuza sa (i le atri!uie sau le ignora %nici nu Ie
refuleaza+ nici nu le su!lieaza&.
6.6 :egresia %te"orala&
:e"rezinta revenirea la un od de funHionare "sihica ai si"lu+ caracteristic unui stadiu
anterior al dezvoltarii "sihice %Doran (i Parot - 1...&. ;*e"lu eel ai concludent este oferit de
regresia afectiva (i co"ortaentala a unui !olnav adult suferind de o !oaCi sevedi (i care a@unge
sa se co"orte confor unui stadiu de regresie Ia nivel infantil %+se "oarta ca un co"il#&.
6. IMPLICATII PSIHOFIZIOLOGICE,
<.1. )onsideratii generale
Stresul "sihic este+ in ultia instanta+ o reactie generala a organisului+
indusa "sihogen i care se edifica in functie de evaluarea cognitiva a situatiei i de
strategiile de a@ustare. I
Din acest otiv+ teoria lui SelLe tre!uie corectata referitor Ia i"actul stresului "si
hie asu"ra sanatatii deoarece e*ista o diferentiere lntre cele doua ti"uri de co"ing din
"unct de vedere al corelatiei neuro-endocrine (i iunitare.
- ;vitarea %conduita "asiva&E conduce la diinuarea catecolainelor (i activitatii
celulelor NP %deci a iunitatii+ inclusiv antituorale&+ (i Ia hi"erfunHia a*ei hi"ota
lao-corticotro"e %soldata cu cre(terea cortizolului&+ ceea ce accentueaza inhi!itia
celulelor NPG
- '@ustarea centrata "e "ro!lea+ %conduita activa&+ ce actioneaza In sens
contrar.
;*ista o varia!ilitate a ras"unsului iun conditionata de infinitele co!inatii de
strategii %con(tiente+ incon(tiente+ etc.&. '(a de e*e"lu+ )ontrada evidentiaza fa"tul ca
negarea+ utilizata In situatii i"laca!ile %de e*e"lu+ In cazul o"eratiilor "entru cancer
sau "e cord deschis& "oate favoriza un ras"uns "ozitiv al organisului+ In ti" ce uti
lizarea ei In faza "rielor si"toe lntarzie diagnosticul.
<.5 ;leente suare de "sihofiziologie a stresului "sihic
W I9:4:&IX4:94 :9#4f$IHM:
Havallo descrie uratoarele secvente "sihofiziologice In SPE
1. #aptarea informa{iilor senzoriale i interpretarea lor6 se realiaeaza "rin a@un-
* "entru detalii vezi I.1. laandescu+ Psihosomatica teneralli i aplicatli, sub tipar, ed h f,omedica

gerea inforatiilor sezoriale fn difrite arii corticale %statie terinaHi+ corte*ul "refrontal &
unde are loc "rocesarea lor (i sta!ilirea senificatiei. 'ceste zone re"rezinta sustratul
neurologic al "rocesului de revaluarea "riara a stiulilor %stresorilor &
/. =enerarea emotiilor pe baza evaluarii6 este localizata la nivelul sisteului li
!ic %aigdala (i hi""oca"ul avand cone*iuni cu hi"otalausul (i trunchiul cere!ral &.
,. Initierea unor raspunsuri neuro0vegetative 3i endocrine6 i"lica reactii coune
intercorelate ale celor doua sistee (I diferentiate din otive didactice fnE
reacfii neurovegetative SI"P4;I#9 ras"unzatoare de faza de activare din cursul
stresului %stadiul de alara descrisa de SelLe&G
:eac+ia catecolaminidi de stress %activare si"atidi "lus eli!erare de horoni edulo
su"rarenali& s-a constituit in decursul filogenezei ca o reaHie de stres ada"tativa fata de "eri
colele i"licate de lu"ta anialelor "entru hrana (i su"ravietuire (i a avut ca finalitate "regatirea
ras"unsului soato-otor+ %lncordare usculara& (i eta!olic %cre(terea gliceiei+ colesterolu
lui ( i acizilor gra(i din sange& echivalent cu efortul uscular necesar i(cari de alergare I lu"ta.
2a o+ a!senta contractiilor usculare %0i"sa efortului fizic& consuatoare de su!stratul
eta!olic entionat din cursu0 stresurilor "sihice s"ecifice vietii oderne creeaza - in cazul
unui adult+ stresat de o "ro!lea insolu!ila (i "ra!u(it "e scaun ca +sa-(i revina# - +o situatie de
refuz# a acestui su!stratului eta!olic oferit de reactia catecolainica de stress sedentar+ con
cretizat "rin solicitarea e*cesiva a insulinei "ancreatice %astfel de stresuri re"etate vor favoriza
a"aritia unui dia!et& (i de"unerea "e endoteliul vascular a colesterolului (i acizilor gra(i neuti
lizati %favorizand "rocesul aterosclerotic %1oone (i )hristensen&.
reactii ale sistemului P4:4SI"P4;I# avand ca efect diinuarea activarii de stres
(i revenirea Ia noral a funHiilor activate de sisteul si"atic.
reacfia endocrina de stress, corelata cu cea neurovegetativa+ conduce la eli!e
rarea unei gae e*tre de variate+ "oliorfe de horoni de stress.
:eferitor Ia acest su!iect e*tre+ de i"ortant "entru doeniul "sihosoaticii+ entiona
fa"tul ca va fi tratat in od aanuntit in eel de-al doilea volu %+Psihosoatica generala
(i a"licata#& urand ca+ in Iucrarea de fata+ sa su!linie cateva date care sa intereseze in
"riul rand "e "sihologi.
Scheatic+ se considera ca reaHia catecolainica de stress este "uternic e*"riata In
cursu0 distresului la fel ca (i eli!erarea de cortizol care o continua (i o lntare(te. In cadrul
acelei reaHii de distres+ catecolainele %in s"ecial noradrenalina&+ au efecte nocive asu"ra
iniii (i vaselor %infarct iocardic+ hi"ertensiune+ accidente vasculare cere!rale& iar corti
zolul de"ria iunitatea+ favorizand dezvoltarea infeHiilor cronice (i a cancerului. In )alul
eustresului+ se "roduc secretii oderate de catecolaine %senzatia de +"iele de gaina# In
cazul unei eotii foarte "lacute+ inclusiv Ia de!utul fuatului& (i de cortizol %"oate sa
creasca din cursu0 unor eotii "lacute dar insotite (i de alti stiuli fizici+ cu ar fi zgo
otele "entru ascultatorii de uzidi rocR sau efortul fizic "entru "racticantii de @ogging&.
)el ai ult sunt ra"ortate la eustress+ endorfinele+ considerate ca horoni ai "lacerii dar
care+ "e Ianga actiunea euforizanta au (i efecte analgetice %e*"licarea acestui ti" de efect Ia


1,.
in@ectarea orfinei& "recu (i efecte iunostiulante+ cresdind activitatea celulelor NP (i
secretia de interferon.
A CeedbacL intre corte- 3i sistemullimbic6
? E G 6. lmpulsuri neuro0vegetative 3i secrefii hormonale. Finalizarea dis"unsurilor
neurovegetative (i endocrine+ in ultia instanta ediatorii (i horonii de stres+ are loc la
nivelul tuturor organelor confor cu s"ecificul actiunii fiecarui neuroediator sau haron+
%de e*. adrenalina "roduce tahicardie+ cre(terea eli!erarii de lifocite+ iar acetilcolina
"roduce !radicardie (i cre(terea secretiei gastrice de H)l+ etc.&
W 4#;I84:94 S9I:MS4H4 I S;:I#;I:IH9 #9:9<:4H2 I"PHI#4;9 iS S;:9SIH PSI&I#
1udde!erg (i 2aederach deseneaza activarea neuronaHi din SP ca un "roces deci
siv "entru integrarea inforatiilor cognitive (i eotionale in reactii neuroendocrine.
Structurile nervoase care sunt i"licate i?n "relucrarea inforatiilor e*terne (i interne ge
neratoare de SP a"artin de neocorte*+ sisteulli!ic+ hi"otalaus (i nucleii trunchiului cere!ral+
ei fiind dis"u(i "e o a*a verticala ce se terina i?n hi"ofiza de unde se raifica In cele doua
direHii acti vatoare soato-adrenala (i adreno-corticala.
Inforatiile interne %re"rezentate de as"iratii+ ganduri+ aintiri+ fantezii+ etc.& acceseaza
direct neocorte*ul %ai degra!a+ iau na(tere Ia acest nivel +in situ%(, In ti" ce i"ulsurile vis
cerale %de e*e"lu+ durerea sau senzatiile de disconfort& sunt "reluate de sisteul nervos
autoon (i +urea# Ia nivel hi"otalaic intrand In +centrala integrarii eotiilor cu activitatea
soatico -viscerala#.
lnforatiile e*terne sunt filtrate de sisteul reticular activator %':S& In e*citatii care
a@ung direct la corte* %unde sunt "relucrate "e !aza senificatiei lor& (i In e*citatii care sunt con-
duse Ia nivelul sisteului li!ic (i al hi"otalausului. In a!ele situatii+ inforatiile e*terne
%ca+ de altfel+ (i cele interne& genereaza eotii Ia nivelul sisteului li!ic+ iar acestea lnchid un
verita!il cere vicios "rin "arcurgerea releului "sihosoatic (i declan(area unor tul!urari viscerale
(i ale a"aratului locootor s"ecifice stresului "sihic %distres sau eustres&.
W #M:9H4;II PSI&M0S9I:M09S7M#:IS9 iS S;:9SIH PSI&I# (dupa &enr' i Stephens(
'utorii entionati au edificat o conce"tie "sihofiziologica a SP considedind ca
e*traordinara diversitate a reaHiilor din stres "oate fi ordonata "e doua criteriiE
- "erce"erea controla!ilitatii agentilor stresori (i a urarilor acestora "e !aza unei
autoa"recieri favora!ile asu"ra "ro"riilor resurseG
- ti"ul de co"ortaent ada"tativE activ sau "asiv.
In funHie de agregarea acestor criterii+ HenrL (i Ste"hens au conce"ut doua strategii fun-
daentale cu "artici"are cortico-su!corticala i endocrina+ "recu (i cu afectarea cores"un
zatoare a reactiilor co"ortaentale de stres lntalnite lntr-o secventa du"a cu ureazaE
Perce"erea stiululuiG
'legerea unei strategii ada"tative In functie de factorii genetici (i de e*"erienta su!iec
tuluiG
Doua ti"uri de reactii In funHie de antici"area controla!ilitatii situatieiE
a&
#
In cadrul controlului aenintat %dar nu "ierdut0&
- 'ctivarea unor ecanise de "rovocare %sfidare& fata de solicitare (i invocarea unor
reu(ite In situatii siilare+ cu i"licarea aigdalei+ hi"otalausului (i edulosu"rarenalei .

- :eaHie de implicare activa !aparare sau atac#, i"licand controlul teritorial+ o!ilita te
(i agresiune+ cu e*citarea "redoinantii a sisteului soata-adrenal (i cu o reaHie horonaHi
intensa catecolainica %cre(terea adrenalinei (i noradrenalinei&+ cortizolica varia!iHi %de regula
entinuta In liite noraleG cortizolul+ lnsa+ "oate fi crescut oderat In eustres& (i de cre(tere a
nivelului de testosteron.
b# in cazul perceperii pierderii oricarui control
- '"are reactia de abandon, cu inhi!area co"ortaentului organizat (i "artici"area struc
turilor nervoase ale se"tului-hi"oca"uluiG
- Inducerea unor reactii co"ortaentale Ia io!ilizare+ su"unere neconditionata (i "asi
vitateG
- )ores"ondentul horonal este re"rezentat de e*citatia sisteului hi"ofizar cortico
su"rarenal (i cre(terea ')9H+ cortizolului %von ;iff- 1.81&+ dar (i scaderea testosteronului+ In
ti" ce reaHia catecolainica este oderata.

'

2
CAU2E PSIOSOCIALE
f( INTRODUCERE
#
In cazul stresului "sihic+ agentul stresor - re"rezentat de o larga "aleta de stiuli
dotati cu o senificatie nociva %in distres& sau intens favora!ila %in eustres&- actioneaza
i?ntotdeauna "e calea organelor de sit+ cu "roieHie corticala .
#
In ura interventiei sale+
a"ar+ la nivel cortical+ "rocese "sihice co"le*e (i variate+ avand ca rezultanta su!iec
tiva o stare de +tensiune# care este resitita a"roa"e fizic datorita "ro"agarii unor
influ*uri nervoase cortico-su!corticale+ cu activarea centrilor neuro-vegetativi su"eriori
(i "unerea in functiune a sisteului si"ato-adrenergic (i a a*ului hi"otalao-hi"ofizo-

su"rarenal+ cu eli!erarea consecutiva a unei gae "oliorfe de horoni %catecolaine+

')9H+ cortizol+ S9H+ vaso"resina etc.& (i "unerea su! tensiune a tuturor organelor (i
a"aratelor organisului.
'ceasta verita!ila activare a +soei# rezulta in ura eli!erarii crescute de edia
tori ai transiterii neuro-vegetative (i a a(a-nuitilor +horoni de stres#. 9oti ace(ti
verita!ili +ediatori# ai SP au rece"tori s"ecifici Ia nivelul celulelor diferitelor te
suturi i organe+ "rin interediul carora "roduc variate odificari funHionale con
cretizate "rin aenintarea "asagera a hoeostaziei ediului intern+ dar care este urata de
revenirea la valorile co"ati!ile cu functionarea norala a organisului %aceasta in
area a@oritate aSP care nu lasa in ura lor disfunctii la diferite niveluri+ generatoare
de !oala&.
I
"'
n SP "ertur!area hoeostaziei soatice este "recedata i cauzata de "ertur-
!area hoeostaziei "sihice de catre agentii stresori. '(adar SP are in toate cazurile
re"ercusiuni asu"ra tuturor organelor (i a"aratelor+ in "riul rand cele cu rol reglator
%siste neuro-endocrino-vegetativ+ a"arat cardia-circulator (i sisteul iun&+ dintre
care unele - grevate de o "atologie anterioara+ "e fond sau nu de eio"ragie do!andita
sau constitutionala - vor ras"unde "rin anifestari "atologice. Nota o!i(nuita a SP
acute+ cotidiene+ este +reaHia de alara#+ continuata sau nu de cea +de rezistenta#+
descrise de SelLe+ cu odificari generale (i locale reversi!ile+ 1n conditiile 1n care
agentii stresori nu-(i "relungesc actiunea. )ontracararea actiunii acestora de catre
su!iectul afectat se face de regula "rin ado"tarea de catre su!iectul stresat a unor con
duite co"ortaentale antistres+ active dar (i involuntare. 'cestea sunt ca"a!ile sa
resta!ileasca "araetrii anteriori SP sau sa i"iedice chiar din +start# antrenarea unei
verita!ile reactii de stres+ inlocuite - atunci cand SP li"se(te - doar cu oscilatii hoeo
statice aflate in zona noralului.

;( AGENTI STRESORI PSIHOLOGICI.
CARACTERE GENERALE
'gentii stresori %se ai utilizeaza (i forula si"la de +stresori#& sunt+ excitanti
cu valoare de simbol, in area lor a@oritate stimuli verbali %incluzan d i %imba?ul
interior#( Sunt vehiculati "e cai nervoase la (ide la corte*ul cere!ral (i "rezinta o sem
nificatie importanta "entru su!iect. 'ceste trasaturi ii diferentiaza net de toti ceilalti
agenti stresori %fizici+ chiici etc. &.
Daca a considera agentii stresori inductori ai unui SP ca fiind ca"a!ili sa-l
declan(eze in od i"laca!illa orice individ+ atunci a "utea asista la o uniforitate
de reaHii co"ortaentale in colectivitatea uana. Dar o caracteristica a acestor agenti
este tocai caracterullor potential de a produce SP, validat - in cazul distresului -
nuai de senificatia de aenintare+ "re@udiciu+ nocivitate in general+ "e care le-o ofera
su!iectul agresionat.
De e*e"lu+ divortul care declan(eaza+ de regula+ un stres "sihic a@or (i dura!il la a!ii
"arteneri+ nu afecteaza In unele cazuri "e cei care 1 1 a"reciaza -In od @ustificat sau nu -ca"e o
eli!erare (i care nu-(i creeaza scru"ule %In virtutea unui egois condana!il& In legatura cu
co"iii raa(i flira afeHiunea unuia dintre "arinti (i adesea fara un s"ri@in aterial consistent. )el
ai adesea lnsa+ a!ii soti fiind realente stresati de acest evenient critic In viata+ divoHul fi
gureaza la loc de frunte In randul stresorilor "sihici+ dar nuai In virtutea unor criterii statistice+
deoarece el nu "oate fi totu(i considerat ca"a!il sa "roduca In 1//3 din cazuri un verita!il SP.
De aseenea+ unul (i acela(i evenient stresor nu "oate induce de fiecare daHi un SP la
acela(i individ+ atat din cauza +dis"ozitiei de oent#+ cat (i a senificatiei diferite ce i se con
fera In oentele res"ective. 'ceste doua fatete ale varia!ilei re"rezentate de agentul stresor "ot
fi lnlaturate In cazul In care acesta este re"rezentat de un evenient a@or+ cu ar fi+ de e*e
"lu+ seisul survenit In doua randuriE 1.>> (i 1.8<. ;ste cert di la o are "arte dintre su!ieHii
ai tineri care nu au trait seisul din 1.4/+ reaHia de stres+ fie ca nu s-a "rodus+ fie ca a fost o
derata In 1.>> %de(i distrugerile au fost i"ortante& fata de 1.8<+ cand e*"erienta dureroasa a
seisului "recedent i-a flicut "e aceia(i su!iecti sa traiasdi un verita!il SP+ In ciuda !enignitatii
acestui ulti seis. )a un caz anecdotic+ ilustrand rolul dis"ozitiei de oent+ este relatarea
unei "ersoane care nu a fost deloc stresata nici In 1.>> (i nici In 1.8<+ de fiecare data aflandu-se
lntr-o stare de euforie "rodusa de ingestia de alcool ocazionata de aniversarile unor rude.
Deduce din aceste consideratii (i e*e"le ca un rol deose!it in a"aritia (i
a"loarea SP il au particularitatile cognitive, afective, motivational-aspirationale i
volitionale ale subiectului res"ectiv+ odelate de e*"erienta sa de viata failiala (i
"rofesionala+ incluzand eveniente "sihotrauatizante anterioare %dar (i relatari sau
referiri la draele rudelor sau "rietenilor&. Goate aceste particularitati ale persona
litatii - modelate de biografia individului, inclusiv de / serie de afectiuni soalice
+de!ilitante# "entru sisteul nervos %tu!erculoza+ de e*e"lu+ (i ulte alte !oli& (i mai
ales psihice %nevrozele+ in s"ecial& - sunt i"licate in dis"unsul individului la un stre
sor "sihic "otential+ contri!uind la conferirea unei semnificatii nocive, imaginare sao
reale, ca"a!ile sa conduca la ,intrarea in starea de SP'(

'
143
Din acest otiv "ute intelege de ce unele "ersoane "rezinta o vulnera!ilitate
%constitutionaHi sau do!andita& in "lan "sihic la actiunea stresorilor traditionali+ fiind
ai "redis"use astfella a"aritia SP. 'deseori in literatura se intalne te e*"resia +vulne
ra!ilitate de stres# care deseneaza+ de fa"t+ o rece"tivitate "sihica crescuta fata de stre
sorii "sihogeni %i nu nuai la ace(tia& ca"a!ila sa conduca la a"aritia SP %PourilsRL&.
I
#
n acest conte*t+ daca ar fi sa se vor!easca de o astfel de vulnera!ilitate+ ar tre!ui ai
degra!a sa ne referi Ia vulnera!ilitatea unor organe i a"arate %inclusiv a "sihi
cului individului agresionat& Ia stresul "sihic. 1urns a"reciaza ca circa 1/3 din
"o"ulatia aericana "rezinta sensi!ilitate e*cesiva fata de stresori %un "rag redus
"entru instalarea SP&.
9otu i+ data fiind ras"andirea terenului de +vulnera!ilitate la stres#+ o vo acce" ta
ca "e o trasatura "ro"rie anuitor indivizi de a reactiona facil "rintr-un SP Ia o
gaa larga de agenti stresori.
0 trasatura i"ortanta s"ecifica stresului "sihic+ ra"ortata la agentul stresor cauzal+ o
constituie caracterul antici"ativ al SP %al distresului B in s"ecial& fata de i"actul cu un
anue evenient sau cu unele circustante generand consecinte ce aeninta echili !rul
"sihic al su!iectului. )el ai elocvent e*e"lu in aceasta "rivinta este furnizat de stresul
"sihic declan at de situatiile de e*aen+ cand aceasta i"re@urare este evaluata ca
generatoare "osi!ila de consecinte dezastruoase+ deci re"rezentand o aenintare "en tru
viitorul a"ro"iat sau inde"artat al su!iectului in cauza.
I
"
n cele ce ureaza vo incerca sa "rezenta cele ai i"ortante caracteristici ale
agentilor stresori ca"a!ile sa creeze conditiile a"aritiei unui SP. ;*e"lele furnizate
sunt vala!ile "entru distres+ dar e*ista situatii siilare cu valoare "ozitiva+ !enefica "en tru
individ+ care vor genera eustresuri.
1. 'gentii stresori %'S& au un caracter "otential stresant+ generand totu(i SP
nuai in anuite conditii+ chiar daca unii dintre ei ar fi ca"a!ili sa declan eze un astfel
de sindro la a@oritatea indivizilor %de e*e"lu+ vestea des"re nereu ita Ia un e*a
en afecteaza+ in genere+ "e orice individ dar "oate Iasa indiferent un concurent ne"re
gatit care nu-i facea nici o iluzie&. Se verifica !utada lui H. SelLe %1.<8&E +Nu conteaza
ce ti se inta"la+ ci cu reaHionezi la ceea ce ti se inta"la#.
5. 9otu(i+ datorita frecventei crescute cu care sunt inregistrate intre cauzele "rovo
catoare deSP+ sunt considerate ca stresori o serie de eveniente cu caracter de
aenintare iinenta i avand o serie larga de i"licatii i consecinte+ de Ia care indi
vidul se "oate cu greu %sau deloc& sustrageE calaitatile naturale %inundatii+
cutreure& sau sociale %raz!oaie& sau eveniente !iografice a@ore %divort+ deces al
fiintelor a"ro"iate+ e ec "rofesional etc.& i a(a ai de"arte. i aceste cauze de SP colec tiv
"ot fi uneori disociate de SP individual+ deoarece solidaritatea uana in cazul unor
dezastre resitite de o larga colectivitate "oate atenua SP resitit de fiecare individ.
B e*ista i in cazul eustresului+ o reaHie antici"ativa - cu caracter de eustres oderat inaintea unor
oente festive %+fe!ra sar!atorilor#&+ cand eustresul devine a*i.

,. 'S ca"a!ili sa declan eze on SP sunt de natura variata+ nefiind o!ligatoriu
nuai stiulii "sihici+ fa"t ce o!liga la o de"arta@are a doua categorii de 'SE
a& )ei care actioneaza "e calea celui de-al doilea siste de senalizare %vede
deci ca i"ortanta unor conce"te "avloviste cre(te odata cu +"ro!a ti"ului#& re"rezen tati
"rin cuvintele+ ideile+ "rocesele gandirii %ai ales evaluarile unei situatii nocive "entru
individ+ inclusiv disconfortul creat "rin nesatisfacerea unor tre!uinte&.
In SP "rinci"alii agenti stresori sunt re"rezentati de cei cu continut notional-ideativ+
rece"tionati de su!iect ca re"rezentand indiciul unor situatii aenintatoare +actuale # sau
+in "ers"ectiva#. De regula+ 'S din aceasta categorie sunt concretizati su! fora de
situatii "siho-trauatizante+ sau - din contra- %in cazul eustresului& situatiile fericite+ iar in
li!a@ul edical curent ei sunt considerati 'S s"ecifici "entru SP+ otiv "entru care noi i-
a etichetat ca 'S "sihogeni "ro"riu-zi(i sau si!olici.
!& Stiuli senzoriali e*terni %senzatiile+ "erce"tiile (i re"rezentarile& des"re care
Pavlov s"une ca ele +se refera la luea e*terna (i sunt "riele sene ale realitatii# "re
cu (i e*citatiile interoce"tive %in cazul unor !oli cu si"toatologie zgootoasa - in
s"ecial dureri+ "rurit+ +disconfort#+ etc.&. 'ce(ti stiuli "ot deveni verita!ili 'S in doua
conditiiE atunci cand +!o!ardeaza # scoarta cere!rala ti" indelungat (i cu o intensitate
crescuta %zgootul+ de e*e"lu& sau in cazul in care au o anuita senificatie "entru
su!iect %de e*e"lu+ zgootul facut de scartaitul unei C(i irur-un castel +!antuit de fan
toe#&. In acest din ura caz e*citantul senzorial %+zgootul#& cu +senificatie# este+ de
fa"t+ tot un stiul +"sihogen#.
4. De cele ai ulte ori 'S au o senificatie electiva "entru su!iect cu are
+rezonanta afectiva# %eel ai adesea nociva+ dar (i o senificatie "ozitiva "oate genera un
SP cain cazurile de eustres& %iza crescuta (i gradul i"ortant de i"licare+ con for
lui Sells&. =alidarea "otentialului stresant al'S se face tocai "rin acordarea unei
senificatii a@ore "entru su!iect+ ca"a!ila sa-i "ertur!e acestuia echili!rul eotional.
9otu(i+ e*ista SP de su"rasolicitare intelectuala in care efortul ental intens (i "relun git
actioneaza +stresant# in a!senta oricarei senificatii negative %din contra+ activitatea "oate
fi foarte "lacuta&.
6. Paraetrii de aHiune ai 'S sunt re"re entati de intensitate+ durata %inclusiv
re"eta!ilitate& (i atri!utul de noutate+ "recu (i de !ruschetea cu care ei aHioneaza
%SellsE +sur"rind su!iectul ca fiind ne"regatit#&. De entionat ca SP zilnice sunt gene
rate de 'S de ica intensitate dar cu durata "relungita sau frecventa de a"aritie crescuta
( tabelul 7, cf lui Ganner (.
)ele ai grave a"ar SP "rovocate de 'S cu senificatie a@ora "entru individ %de
e*e"lu+ concedierea+ ratarea unui e*aen& care ulti"lica "rin consecintele lor
nuarul de 'S (i creeaza SP variate (i interconditionate.
<. 'desea e*ista constelatii de 'S de natura variata deterinand verita!ile situ
atii stresante +"oliorfe# cu este+ de e*e"lu+ desfa(urarea unei activitati fntr-un
rit neadecvat cu "ertur!ari senzoriale %variatii ale intensitatii luinii a!iante+
zgoot +de fond# etc.& (i cu o durata "relungita "e fondul unei stari afective negative
generate de o discutie (i fn conditiile "rodroale ale unei i!olnaviri.

"

146
In acest din ura caz "atologic+ actiunea agentului !iologic %!acterie+ virus+ etc.& se
"ro"aga de regula "e caile senzitive %cu aferente interoce"tive& dar (i "e cale uorala+
"utand afecta centrii nervo(i su"eriori inclusiv corticali+ Ia care vin+ in "lus+ aferentele
s?enzoriale %vizuale+ auditive+ tactile&+ etc. )o"ortaentul rezultant este+ in acest caz+
de"endent+ in od su"lientar+ de !una functionare a unor organe interne+ atinse de
"rocesul "atologic+ de e*e"lu fazele de de!ut ale unei "neuonii+ he"atite e"ideice
etc.&.
1. Prea ulte lucruri de facut
5. 9i" insuficient
,. Prea ulte res"onsa!iliHiti
4. 8anduri deran@ante %++nu-ti dau "ace#&
6. 7!ligatii sociale
<. Sta!ilirea "rioriHitilor
>. :aHicirea sau "ierderea lucrurilor
8. Nu gase(ti ti" s"re a dori suficient
.. Pro!lee cu co"iii
1/. Su"ralncarcare cu res"onsa!ilitati failiale
11. Ne"laceri Ia serviciu
Tabelul >. Stresuri z.ilnice minore ( dupcl Ganner(
". SCALE DE EVALUARE
C(1 Scala Holmes- 9ahe
"
Inca din 1.<>+ Holes (i :ahe au cercetat corelatia dintre schi!arile recente de
viata (i a"aritia unor !oli %infeHiile in general+ tu!erculoza (i infarctul iocardic &+ con
statand ca anuite eveniente - cauzatoare de SP+ uneori trecut cu vederea- "ot avea o
influenta certa In "atogeneza la area a@oritate a indivizilor.
De e*e"lu+ frecventa deceselor +i"revizi!ile# ca (i a infarctului iocardic este
net crescuta la un gru" de su!ieHi din Finlanda care au inregistrat schi!ari +de viata??
%concediere+ divoH+ chiar (i utarea intr-o noua locuinta& in ultiele < luni in ra"ort cu
o "o"ulatie artor fara astfel de schi!ari (i cu caracteristici deografice aseanrttoare
%:ahe (i cola!. - citat de TuSiller&.
Ierarhizand situatiile stresante cu caracter de +schi!are# In viata diferitilor indi
vizi+ corelate cu "osi!ilitatea crescuta de a"aritie a !olii %deci sugerand un ra"ort de
cauzalitate &+ Holes (i :ahe au evaluat "rinci"alele eveniente+ gru"ate in "atru cate
gorii !,starea sanatatii', ,munca', ,casa i familia', ,personal i social'#, acordand
A
fiecaruia un "uncta@ care indica "otentialul "atogen al evenientelor res"ective. Intr-un
+.clasaent# confor acestui "uncta@ "riulloc il ocu"a oartea unuia dintre soti %I //&+
. .. urata# de divort %8/&+ starea dearest %<4&+ s"italizarea %<5&+ i!olnavirea unui e
!ru din failie %64& (i situatii "rofesionale+ echivalente ca "uncta@E "cnsionarca sau con
ccdierca rcccnta (i situatia de recent disatorit %6/ "uncte&. Pe ultiele locuriE schi!rtri
--------------------

ale o!iceiurilor "ersonate % 15&+ "etrecerea unei vacante % 11& (i +indildiri inore ale
legii# %11 &.
=aloarea unor astfel de scale este incontesta!ila+ ai ales "entru studiile de e"i
deiologie a diferitelor !oli soatice (i "sihice+ dar tre!uie totdeauna analizata in
cadrul ananezei+ +validarea "rin SP# %laandescu+ 1..,&+ de ditre fiecare individ a
unor astfel de eveniente. In "lus+ chiar in conditiile in care acele +life changes# "os
tulate de Holes (i :ahe declan(au reale SP a@ore+ a"aritia !olilor +"rezise# de scala a
fost de"arte de "ro"ortia "revazuta datorita unor factori de rezistenta care tin de "er
sonalitatea individului %"sLche&+ dar (i de terenul sau de organ %soa&. 'stfel+ )ohen (i
Williason %in 1.8.& au considerat riscul "entru i!olnavire de nuai .3 "entru
cazurile cu "uncta@ crescut la aceasta scala. S-a su!liniat (i de catre alti autori i"or
tanta stresurilor inore zilnice cuulate in ti" dar (i odul in care este "erce"ut de
catre indivizi "ro"riul stres "sihic %v. Scala stresului "erce"ut de )ohen (i Williason &.
,.5 Scala 2inderann
fn ultiii ani (i-a di"atat o !una re"utatie o noua scala a evenientelor de viata
cu rol de agenti stresori+ ela!orata de 2indeann (i cola !. %vala!ila "entru 8er
ania anului 1..4& "e un nuar de 561 de su!ieHi (i care indica un "uncta@ (i o ordine
destul de diferite fata de scala Holes (i :ahe+ a"aruta in ura cu circa ,/ de ani.
In "rivinta evenientelor +)asnice#+- decesul "artenerului de viata este "unctat cu
8< ".+ iar divortul %tot >/ ".& este +devansat# de decesul unei fiinte a"ro"iate %>, ".& (i o
!oala severa sau accident %>5 ".&. De aseenea+ in @urul a 6/ ". %casatoria in scala
Holes (i :ahe& figureaza eveniente "recuE contlicte cu legea %</ ".&+ incendiu al
locuintei %</ ".&+ zgoot a!iant %61& sau "enalitati financiare (i tul!urari de son
%a!ele 6/ ".&.
Cn Aoe i"ortant in aceasta scala recenta a lui 2indeann II ocu"a stresul "ro
fesional declan(at eel ai frecvent de +conditiile "roaste de lucru# %<5 ".&+ solicitari "ro
fesionale e*tre de crescute %<1 ".&+ unca in acord sau su! "resiunea ti"ului %</ ".&
sau contlictele cu (eful %66 ".&.
'nalizand gradul de "redicta!ilitate+ la scalele "rezentate+ considera ca este cres
cut+ "ersoanele cu !oli severe+ in stadii avansate de evolutii+ la vfirstnici (i la cei cu trasa
turi disiunogene de "ersonalitate cu su"ort social redus.
Pede alta "arte gradul de inducere aSP de"inde de senificatia %Plu!ies- 1.8/&
electiva a evenientelor res"ective+ conditionfind astfel a"aritia !olilor soatice.
;*ista o serie de teste e*"erientale de "roducere al unui stres "sihic %v. clasi
ficarea lor in 1 iaandescu -#Stresul "sihic (i !olile interne#- 1.., sau +9rier
PsLcosocial 9est# &.
'naliza lor va fi facuta in voluul doi %Psihosoatica 8enerala (i '"licata &.

''
)ULNE
. . . .
ILITATEA PSIICA
STRES
UL"
f( CONSIDERATII NOTIONALE
:eferitor la terenul "sihic asu"ra diruia actioneaza agentii stresori+ este dovedit di In
a a-nuitele !oli "sihosoatice e*ista o serie de trasaturi de "ersonalitate cu rol +"er
isiv# fata de stresul "sihic.
Du"a cu a aratat In lucrari anterioare % 1.8/+ 1.84&+ o"ina i"otriva e*is
tentei unor "rofiluri "sihosoatice "ro"rii fiecarei !oli "sihosoatice %1PS&+ "os
tulate de catre Fl. Dun!ar. 7"inia noastra rezulta nu nuai din datele o!tinute la a"li
carea testelor de "ersonalitate+ dar "oate fi dedusa i din coe*istenta+ la acelai !olnav+
a unor 1PS diverse - de e*e"lu+ ast !ron ic W urticarie W ulcer duodenal W hi"erten
siune arteriala - cu a lntalnit la ase dintre !olnavii no tri %laandescu+ 1.8/&. De
altfel+ 8. Ionescu % 1../& o!serva aceea i "eriare a acestor ti"ologii s"ecifice
diferitelor 1PS.
)onsidera di e*ista un +"rofil general# de !olnav "sihosoatic i vo diuta
sa deonstra acest lucru la locul "otrivit. )rede ca la acest nivel+ al "ersonalitatii
!olnavului+ se realizeaza i"actul factorului stresant "sihic+ In legatudEi cu care con
sidera necesar sa accentua rolul trauelor inie+ dar cu aHiune lndelungata sau a
+situatiilor fara ie(ire# %PourilsRL&.
Cn rol i"ortant In "rivinta rece"tionarii intensitatii (i duratei unui SP II @oadi atat
ecanisele de a@ustare %co"ing& fata de SP+ cat (i ti"ullocului de control. ;le vor fi
analizate lntr-un "aragraf s"ecial.
De aseenea+ anuite trasaturi de "ersonalitate+ dezvoltate %acentuate& e*cesiv+
creaza indivizilor astfel afectati o vulnera!ilitate crescuta fata de SP. / "osi!ilitatea re
lativ accesi!ila "entru diagnosticarea acestor +hi"ertrofii# a unor trasatri de "ersonali
tate o re"rezinta unele teste glo!ale de "ersonalitate dintre care $$PI "erite cuantifi
carea - "e !aza lnregistrari a"litudinii scorurilor la scalele cores"unzatoare - fiedireia
din trasaturile asurate .
#
In cazul de"a(irii a 66 de centile e*ista o "ro!a!ilitate crescuta
"entru lncadrarea In "ersonalitatii acentuate sau+ "este >/ de centile+ fie In tul!urari de
"ersonalitate+ fie In sindroae nevrotice %o forula relativ "rocustiana dar orientativa &.
=ulnera!ilitatea fata de stres re"rezinta nu nuai o sua alge!rica a unor date de
"ersonalitate facilitand+ ai ult sau ai "utin+ +intrarea In stres?? ori a"litudinea reac
tiei Ia stres a unui individ. ;a este constituita de un "attern dinaic+ de interaHiune+ al
acestor trasaturi sta!ile de "ersonalitate dar+ adeseori+ solicitate ca "arti co"onente ale
unui co"ortaent relativ stereoti" %ca de e*e"lu+ ti"ul '&. =ulnera!ilitatea "sihica Ia
stres a"are ca un eleent favorizant "entru !olile "sihice+ dar (i "entru cele "si
hosoatice %1PS& in cadrul carora ea se asociaza cu o vulnera!ilitate de organ.
?
--------- --- ---
In 1PS+ a"arute ca urare a unui SP ai intens rece"tionat de catre un su!iect cu
un ti" de "ersonalitate vulnera!ila fata de aHiunea 'S+ "ute considera ca ai e*ista
un agent de +rezonanta# "entru SP. 'cesta lnchide un cere vicios (i este re"rezentat de
tul!urarile soato-"sihice inerente oricarei !oli "sihosoatice+ dar a"lificate i
ele de un ti" de "ersonalitate cu o vulnera!ilitate crescuta+ in s"ecial+ in sfera afec
tiv-eotionala %de e*e"lu+ reaHia unui !olnav cardiac Ia e*trasistolele sale ventricu
lare a"arute In cursu0 unor eotii& %laandescu+ 1..,&.
'ctualente di(tiga teren ideea ca ti"ul de "ersonalitate %"ostulat de catre "riii
"sihosoaticieni ca fiind s"ecific "entru fiecare dintre afeHiunile "sihosoatice+ ca de
e*e"lu ti"ologia s"ecifica a "acientului astatic+ ulceros+ coronarian etc.&+ nu ai
re"rezinCi dedit o co"onenta intr-un co"le* de factori nes"ecifici care o
duleaza ras"unsul individual al organisului Ia agentii etiologici. 'cest co"le*
ultifactorial include in od necesar trasaturi de "ersonalitate+ forate "e o rna
trice constitutionala i do!andite in cursul e*"erientei %!iografia& individului+ i
anifeste in "lanul insertiei i interactiunilor sale cu +reteaua sociala# %$alchair &+
ca i al situatiilor concrete %eveniente cu rol stresor&. 'cestea din ura "ot @uca un
rol trigger "sihogen In "atologia clinica+ indiferent de natura acesteia %de e*e"lu+ o
criza de tuse lntr-un +acces de enervare# &.
' vand o e*"riare In actele de co"ortaent+ cu inevita!ile a@ustari con@uncturale
i"use de acestea+ considera ca-In cazul unei hi"ertrofieri a tdisaturilor co"onente
%+"ersonalitati accentuate# descrise de 2eonhard& - diferitele ti"uri de "ersonalitate
"ot sa conflueze intr-un ti" general+ caracterizat "rintr-o + vulnera!ilitate fata
de stres#+ teren utilizat de PourilsRL+ avand o sfera ai larga dedit cea a ti"ului
"siho co"ortaental '+ descris de Friedan (i :osenan.
5. 4I5-6I !7M57643M8943:8 ;3 Sl !}
68:34I79348 !- <468<-: 5<I2I!
Pe !aza unor studii (i o!servatii "ersonate %Iaandescu - 1.>>+ 1.8/+ 1.84& con
sidera ca o vulnera!ilitate fata de stres "oate fi lntalnita atat Ia indivizi cu trasaturi de
"ersonalitate accentuate dincolo de liitele unei ada"ta!ilitati sociale norale %(i con
tri!uind la edificarea unor acte co"ortaentale adeseori +ineficiente#&+ cat (i Ia indi
vizi cu diverse ti"uri de "ersonalitate +neaccentuate#+ dar inclinati catre un co
"ortaent generator facil de stres "sihic.
:elationarea acestor co"ortaente cu salutogeneza "oate fi de ti" negativ In sen
sui ca "osesorii tdisaturilor res"ectivelor ti"ologii nu con(tientizeaza i"ortanta "eatru
sanatate %negli@are involuntara& sau+ chiar daca+ lntrevad consecintele negative lie co
"ortaentului lor+ nu aHioneaza confor cu cele ai eleentare nore de entinere a
sanatatii (e=. "ersista sa fueze+ sa consue alcoolln e*ces+ etc.& (i . ai ul2 recurg
Ia aceste +consuuri# ca Ia o odalitate de scttdere a intensitatii distresului.
-


14.
5.1 9i"ul ' %9'1P&
Cn astfel de co"ortaent este "rezent Ia indivizi cu diferite ti"uri de "ersonalitate
%"sihastenic+ isteric+ "aranoid etc.&+ unificati "rin "osesia unor lnsu(iri co"ortaentale
a^eratoare+ fata de realizarea unei sarcini %de o!icei "rofesionale& (i de ra"ortare Ia
cei din @ur+ (i "osesori - "rin aceste lnsu(iri ai ti"ului co"ortaental ' - 9L"e '
1ehaviour Pattern - %9'1P&+ descris de Friedan+ :osenan (i evaluat "rintr-un ches
tionar ela!orat de AenRins.
'cest ti" de co"ortaent - doinat de sentientul urgentei (i eel al co"etitiei -
este "rezent Ia (efi sau cei cu veleitati de (ef %v. testul AenRins&.
)o"onentele ti"ului ' figureaza In tabelul N.
Cactori componen+i 9lemente de rise demonstrate
pentru boa$a coronarianii
' = a!itie a*ia
= nevoia de ti"
S = nelini(te
= nera!dare
HB = co"etitivitate
= ostilitateE
- cognitiva %ganduri
du anoase+ dis"reU+
su"arare&
- co"ortaentala
%BB&
%agresivitate ver!ala
sau fizica&
A = i"licare "rofesionala
a@ora %+SorRaholic#&
= odul de inde"linire a
:ise ai scazut "entru !oala %In ra"ort
cu factorii H i A&.
Dintre !olnavii asi"toatici %clinic i
;P8&+ a@oritatea "oseda ace(ti factori
'sociere cu interiorizarea su"ararii
%+anger-in#&E cre te riscul coronarian
'cte agresive ver!aleBBB sau otorii
a"le sau "relungite = factor a@or de
rise coronarian+ a*i su! 6/ de ani+
inclusiv "entru aritii grave .
'socierea cu fuatul+ scaderea funHiei "ulonare+
consu creseut de alcool i efort e*cesiv Ia locul de
unca - a*iizeaza riscul coronarian.
'soeiata cu de"resia+ re"rezinta un rise
aA7r
- cu dificultate - rise crescut
sarcinilor - cu u un

nt
...
a
..
- n

sc r

;abelul N. ;ipul psihocomportamental 4. Cactori componenfi

Mbservafii
* O -+nucleul to*ic# al ti"ului "sihoco"ortaental 'O sindroul 'H' %ostilitate+
agresivitate+ irita!ilitate& + "resiunea ti"ului .
** O -'gresivitatea este un factor "reci"itant frecvent al I$'+ actionand "rin unna
toarele ecaniseE activare si"atidi (i efecte catecolainice a"le %cre(terea
frecventei cardiace (i a tensiunii arteriale&+ scaderea "erfuziei iocardice (i nivel ridi
cat de insta!ilitate electrica iocardica .
*** = -;*teriorizarea unor stari afective negative %inclusiv a agresivitatii&+ non-vio
Ienta (i de scurta durata %afecte +eteorice#&+ "are sa se coreleze+ din contra+ cu un
efect "rotector fata de !oala.
r

Posesorii ti"ului co"ortaental '+ fie nuai cu ostilitate crescuta %HaLnes& fie cu
tot ansa!lul trasaturilor 9'1P+ vor +rezona# dis"ro"oHionat+ de e*e"lu "rin secretie
e*cesiva de catecolaine cortizol+ la o arie e*tre de larga de stiuli "sihici nega
tivi. 9i"ul co"ortaental ' re"rezinta- in o"inia noastra- un ti" +ideal# "entru
+crearea#+ de catre insui individul a"artenent+ a unor "reise "entru +colectiona
rea# facila a nueroase i variate stresuri "sihice i "rin aceasta+ el devine un i
"ortant factor de rise "entru o serie ai larga de !oli dedit cele cardiovasculare+
dar i a altor !oli cronice "sihosoatice. %laandescu+ 1..,+ confirat (i de 1a!an
(i Duitra()C- 1..6&.
Pornind de Ia as"ectele vizand rolul ti"urilor "sihoco"ortaentale In favoarea instalarii
unor !oli cu o co"onenta etiologica "sihogena %In s"ecial "sihosoatice dar (i a celor cu
evolutie cronic-degenerativa&+ -initial ai +(tearsa#+ dar ulterior tot ai accentuata- nu se "oate
conce"e o tentativa a insertiei acestor factori etiologici In "atogeneza dedit a"eland Ia conce"tul de
stres "sihic fara a uita lnsa (i rolul conditionarii refle*e a reactiei de stres Ia unii stiuli
indiferenti %)aroline Po!lenzer - 1.8>+ Iaandescu - 1..6&. 'ceste as"ecte vor fi analizate
lntr-un ca"itol consacrat dovezilor e*"erientale In favoarea i"licarii SP In "atogeneza.
Du"a cu s-a conturat In decursul ti"ului+ ostilitatea ca eleent central al ti"ului ' este
res"onsa!ila de relatia dintre acest co"ortaent (i a"aritia !olii cardiace cronice %)HD&+ car
dio"atiei ischeice+ (i nueroase studii au dovedit aceasta idee.
Dintre acestea cita un studiu longitudinal efectuat de 1arefoot % 1.8,& In care a urarit 56/
de edici+ o!tinand un rezultat edificatorE su!ieHii cu rezultate crescute "este edie Ia ostilitate au
suferit infarcte iocardice lntr-un nuar de cinci ori ai are dedit ceilalti edici. Cn studiu
siilar lntre"rins de 2ahad et al In 1..> a evidentiat acela(i rol "atogen atri!uit ostilitatii In
a"aritia cardio"atiei ischeice "e un lot de feei Ia varsta eno"auzei. De aseenea AulRune et
al %1..4& au evidentiat relatia dintre ostilitate (i "rogresia aterosclerozei "e o durata de 5 ani Ia un
lot de 11. "iloti. i In acest caz "rogresia ateroului a fost considerata de 5 ori ai are Ia cei cu
ostilitate lnalta.
5.5 9i"ul )
9i"ul ) - +re"resiv#+ descris de 9eoshocR % 1.86-1../&+ "e !aza diensiunii
+re"riareMvigilenta# %1urne i cola!.+ 1.<,&. 'cest ti" de co"ortaent este conside
rat ca inductor de rise s"ecific cancerului de san dar i "entru alte fore de cancer
%e*. elanoul align&. ;ste caracterizat "rinE


- ecanise de a"arare "uternice - inca"acitate de ver!alizare (i de recunoa(tere a
eotiilor+ In s"ecial a celor negative+ cu "redidere su"arareaG
- un co"le* de reaHii negative secundare %su!iacente& "recu autode"reciere+
sentiente de ne"utinta (i de "ierdere a controlului. I
1ennett su!linia caracterul stoical acestor "aciente+ inasertiv dar coo"erant. :elatia
ti"ului ) cu cancerul este vazuta de unii autori %citati de $arilou 1ruchon
SchSeitzer& ca fiind nu cauzala+ ci In sens invers %ti"ul ) fiind secundar !olii& inclusiv
ca o +a"lificare a si"toelor# sau o +afectivitate negativa?#.
'lti autori %)ontrada+ de e*.& gasesc o relatie lntre acest ti" "siho-co"ortaental


-
- -
151

(i o disfunctie a sisteului iunitar %in s"ecial celulele NP& indusa de activarea +"re
ferentiala# a a*ului hi"otalao-hi"ofizo-corticosu"rarenal (i avfd ca rezultat final
a"aritia unor infectii cronice dar (i a unor neo"lazi i.
.. Se "are di interiorizarea eotiilor re"rezinta eleentul central al acestui ti"
deoarece un studiu longitudinal "e o durata de ,/ ani (!), finalizat de Scheffer (i col. In
1.8> "e un lot de ,86 edici+ a evidentiat ca aceia care aveau un nivel crescut de e*"ri
are %e*teriorizare a eotiilor& au dezvoltat cancere nuai In "rocent de I3+ s"re
deose!ire de cei care i(i interiorizau su"ararea (i alte eotii negative+ cu un "rocent
senificativ ai crescut+ de 143.
8rossarth - $aticeR (i cola!. %1.85& (i Aensen (i $uenz %1.84& descriu atitudinea
+rationata (i antieotionala# a su!ieHilor cu ti" )+ autorii din ura citati %du"a
8oodal& afirand di au "utut "revedea rezultatul "ozitiv %"entru cancer& al !io"siei la
!olnavii cu astfel de tdisaturi "sihoco"ortaentale.
- -
".
TRASATURI
NE DE PERSONALITATE
,.1 'n*ietatea e*cesiva

:eferitor Ia an*ietate+ ea "rezinta uratoarele caracteristiciE stare de nelini(te+ de

teaa+ chiar frica+ neotivata de e*istenta unui "ericol real+ identifica!il %+teaa fara
o!iect#&. Daca in li!a engleza e*ista un teren identic %+an*ietL#&+ in li!a gerana ea
se e*"ria "rin terenul +'ngst# %care ai inseana (i frica&+ iar in li!a franceza ai
e*ista un teren+ +angoisse#+ "reluat (i in li!a roana+ +angoasa#- care co"lica "utin
intelegerea terenului an*ietate.
'ceasta se datoreaza fa"tului ca angoasa ar re"rezenta+ du"a 2ittre %citat de
'thanasiu& - o stare afectiva cu continut soatic intens e*"riat %identificat+ in "riul
rand+ "rin dificultatea de a res"ira& (i concoitenta cu +o are tristete#+ in ti" ce an
*ietatea ar fi un "ri stadiu al angoasei sau o angoasa fara anifestarile neuro-vege
tative care o 1nsotesc de o!icei.
Czual se considera ca an*ietatea- indiferent daca atinge sau nu gradul de angoasa
sau liita e*trea+ denuita +atac de "anica# - este 1nsotita de un cortegiu !ogat de
acuze soatice %$alchair& unele sugerand chiar adevarate !oli %Dongier&+ de(i e*a
enul clinic (i analizele de la!orator nu 1ndre"tatesc aceste teeri. )ele ai frecvente
consecinte soatice ale an*ietatii sunt dis"neea %hi"erventilatie+ uneori neo!servata de
ditre "acient&+ hi"ersudoratia+ treorul (i insoni a.
Dar in "ractica edicaHi ane*itatea are ca fora a@ora de e*"riare atacul de "a
nica %v. chenarul decu"at din DS$ I=&.
'tacul de "anica iita frecvent o serie de !oli cu atri!utele urgentei+ chiar (i un
infarct iocardic+ (i "une "ro!lee delicate de diagnostic diferential+ ai ales "entru
edici nee*"erientati.
/ sinteza asu"ra ta!loului sau clinic evidentiaza uratoarele as"ecteBE
* "aragraf ela!orat de dr. 'le*andra $ihailescu
- -


'tacul de "adi "oate surve conte*tul ondire1 tul!uran an*Sase %agorafo!ta+ to!1a
sociala+ tul!urarea o!sesiv co"ulsiva+ an*ietatea generalizata sunt nuai diteva dintre aces te
tul!urari& ca (i al altor tul!urari "sihiatrice %e*. de"resia+ tul!urari legate de consuul de su!
stanta.& (i al unor conditii edicale generale %e*. !oli de inia+ res"iratorii+ gastrointestinale &.
$ai ulte atacuri de "anica recurente+ urate de eel "utin o luna de "reocu"ari referitoare Ia
atacul urator+ cu odificari co"ortaentale ca ras"uns Ia atacuri+ "un diagnosticul de tul
!urare de "anica.
)aracteristica esentiala a unui atac de "anica o constituie o "erioada distincta de frica sau
disconfort intens+ aco"aniata de eel "uUin 4 dintre cele 13 si"toe soatice (i cognitive
enuerate ai @os. 'tacul de!uteaza !rusc (i atinge intensitatea a*ia In 10 inute sau chiar
ai ra"id.
1. Pal"itatii
5. 9rans"iratii
,. 9reor sau tre"idatie
4. Senzatii de scurtare a res"iratiei sau de strangulare
6. Senzatie de sufocare
<. Durere sau disconfort "recordial
>. 8reata sau disconfort a!doinal
8. Senzatie de aeteala+ dezechili!ru+ verti@ sau le(in
.. Sentient de derealizare sau de"resonalizare
I /. Frica de a nu lnne!uni
II . Frica de oarte
15. Parestezii
I ,. Frisoane sau val uri de caldura
/ etoda de trataent care da rezultate !une In ai ult >/3 din cazuri este tera"ia cog
nitiv-co"ortaentala. 9rataentul edicaentos de eleHie este cu edicaente antide"re sive
de ti"ul inhi!itorilor selectivi de reca"tare de serotonina %sertralina+ tluo*etina+ etc&. 'lte
edicatii care "ot fi folosite "e teren scurt sunt !enzodiaze"inele.
2ader considedi die*ista o anxietate ,normala' %cea cotidiana+ ca de e*e"lu cea a
oului aflat Ia volanul unei a(ini+ "e un dru "resarat cu "ericole& (i una patolo
gica !,nevrotica'# caracterizata "rintr-o hi"erreaHie de acest fel a unui su!iect fata de
o cauza neotivata+ doar "resu"usa %adesea+ ea este - tot "atologica - fara un su!strat
definit (i+ in astfel de situatii se "ot invoca+ Ia !aza ei+ "rocese incon(tiente&. Intre
aceste fore e*ista a(a-nuita anxietate reactiva, desenand o an*ietate intensa+
dis"ro"ortionata+ de(i otivata de o cauza !ine @ustificata. S"iel!erger su!liniaza nece
sitatea terenului de ,anxietate de caracter' %sau +caracter an*ios# - ++trait an*ietLEE?&
"rin care traduce o diensiune a "ersonalitatii unui su!iect inclinat in od o!i(nuit s"re
an*ietate +firea "ra"astioasa# in li!a@ul curent %caz in care an*ietatea a "are frecvent
uneori cvasi"eranent+ ai ult sau ai "utin otivat &.
2a oul !olnav+ a"aritia an*ietatii+ reactive la situatia sa +noua#+ co"lica (i ai
ult ta!loul clinic al !olii de !aza.
- -






153
Firea an*ioasa asociata cu un stil "erce"tiv vigilent-evitant ar avea un rol
favorizant "entru i!olnaviri ulterioare nuai cand are valori e*tree
5. Starea de"resiva insote(te unele !ali (i ar @uca %inca neconcludent deonstrat&
urt?rol etiologic in unele !ali %e*. cancer&+ "rin efectul iunosu"resiv de@a deonstrat
%1artro"& asu"ra celulelor NP. 2a oul !olnav+ indiferent de ti"ologia "ersonalitatii+
de"resia constituie o reactie in "lan afectiv+ caracterizata "rintr-o dis"ozitie +disforica#+
ceea ce nui stare de +de"riare#+ (i concretizata in "lan "sihic "rin senzatii de ne
"utinf, %de "ierdere a energiei vitale&+ cu astenie - ergand de la tul!urari de concen
trare a atentiei "ana la i"osi!ilitatea de a duce la ca"at activitati si"le+ de li"sa de
interes "entru "ro!leele o!i(nuite ale vietii %inclusiv nevoile !iologice+ alientare+
se*uale sau cele legate de convenientele sociale+ ca de e*e"lu tinuta vestientara& (i
"rin sentiente de autore"ro %in genere de cul"a!ilitate sau desconsiderarea "ro
"riei valori&. Dintre foarte nueroasele corelate soatice ale de"resiei+ "unand uneori
serioase "ro!lee de diagnostic diferential+ entiona+ scaderea a"etitului %inclusiv
scaderea in greutate&+ insonia %in s"ecial trezirea foarte devree+ atinala& sau+ din
contra+ hi"ersonia+ "ierderea energiei %o!oseala+ ai ales la trezire& (i - ceea ce in
literatura a!unda - "rezenta a nueroase (i variate fore de dureri %cefalee+ algii cu
sedii diferite etc.&+ ulte din acestea incadrate in tul!urarile soatofore.
9erenul +de"resie ascata# tre!uie "ro"agat in randul edicilor generali(ti (i
interni(ti datorita fa"tului ca aceasta se afla la !aza a eel "utin 63 din cazurile de !ol
navi care consulta un edic %Pielholtz- 1.>4&. 'cest conce"t conseneaza fa"tul ca o
ultitudine de si"toe fizice "ot constitui asca unei de"resii "e care "acientul o

ascunde cu gri@a fata de cei din @ur dar+ adesea+ (i fata de edic. 'tunci cand devine
anifesta+ ea este de resortul edicului "sihiatru.
#
In "lan "sihic de"resia atinge un a*i "rin inclinatia ditre suicid a su!ieHilor
res"ecttvi.
,. Nevrozisul are un sens ai larg decat an*ietatea - "e care o include+ aHituri
de ostilitate+ izolare+ i"ulsivitate+ cul"a!ilitate+ +sensi!ilitate#+ etc. - fiind con
siderat ca asociat frecvent cu !ali soatice %Friedan (i 1ooth-PeSleL&+ de(i Stone (i
)osta %1../& au constatat doar rolul de +a"lificator al si"toelor#+ cores"unzand
unei "ersonalitati inclinate catre stres %+distress "rone "ersonalitL# &.

C
Rll ODE rORI
AI I PACTULUI
A!E
CU ROL DE T.
LOR STRESORI
f( CONSIDERATI I GENE
:ahe (i 'rthur %1.>8 - citat de $arilou 1ruchon-SchSeitzer& au considerat , filtre
"rinci"ale+ enite sa atenueze i"actul negativ al agentilor stresoriE
"erce"erea agentului stresor i evaluarea senificatiei sale in ra"ort cuE
e*"eriente siilare anterioare "recu (i o serie de date ale personalitiifii -
locul de control+ trasaturi disiunogene+ dar (i cele iunogene de "ersonalitateG
su"ortul social (i credinta intr-un ideal %inclusiv cea religioasa&G
ecanisele de a"arare incon tienta %negarea+ re"resia etcE&G
eforturi con tiente referitoare laE
"lanificarea aHiunii W solicitare de inforatii noiG
tehnici de rela*are edicaente distractii e*ercitiu fizic.
Se "ot descrie %du"a $arilou 1ruchon-SchSeitzer (i $argaret $atlin& uratoarele
trasaturi cu un accentuat caracter constitutional %v. tabelul .&.
Autoeficacitate
Robustete
(hardiness)
Depresia "-tip de personalitate
(distimica)
Locul de control
intern
Optimismul
.

Pesimism
dobfmdita (sindrom)

Humorull

Coerenta
(+)
Anxietate - trait
anxiety
(personal itate anxioasa)
conjuncturala
(sindrom anxios)
Neuroticism ( Eysenck)
- instabilitate emotionala
(impulsivitate, izolare)
- ostilitate, culpabilitate
- amplificare anxietate, depresie
-
(-)
Activitatea sistemul ui imun
;abelul O. ;disaturi imunogene 3i disimunogene de personalitate
1aza "sihofiziologica a acestor +trasaturi iunogene# lfigura 5& o constituieE
- reacti vitatea cardiovasculara oderata GI
- un nivel de catecolaine circulante relativ ridicat+ ca (i al lifocitelor %in situatii
adverse+ inclusiv de natura infectioasa&.
Du"a cu se o!serva+ cele doua trasaturi de ordin fiziologic entionate cores"und

unor odifidiri ce caracterizeaza+ de regula+ eustresul.
In ceea ce "rive(te fundaentul conduitelor sta!ile+ el "oate fiE
- genetic %!iologic&+ confor o"iniei lui ;LsencRG
- do!andit %de esenta sociala&+ "rin lnvatare %efectul de lntarire "rin reco"ensa &
confor o"iniei lui 1andura.
Watson (i Pene!aRer sisteatizeaza trasaturile de "ersonalitate i"licate in
"atogeneza sau in sanogeneza InE
- afectivitate negativaE de"resie+ an*ietate+ nevrozisG
- afectivitate "ozitivaE o"tiis+ uor+ vitalitate+ eficacitate "erce"uta+ control
intern+ stia de sine %autoa"reciere+ lncredere In sine&.
;( TRASATURI IMUNOGENE
:e"rezinta un gru" de tdisaturi cognitive-atitudinale reflectand o atitudine generala
fata de viata a individului (i fiind corelate cu +tonusul functional al sisteului iun#.
5.1 7"tiisul
)onstituie o co"onenta atitudinala a +gandiri "ozitive# care ne "erite sa
desco"eri ai C(7r solutiile (i as"ectele "ozitive ale situatiilor cu care sunte con
fruntatii# %Holdevici &.
'Hioneaza In doua directii - inializarea gravitatii evenientelor (i su"raes
tiarea "ro"riilor resurse de a le face fata. In "lus+ uorul este o strategie de a@ustare
ca"a!ila (i ea de a reduce i"actul evenientelor stresante. 7"tiisul (i uorul ar
avea o valoare "redictiva "entru longevitate %v. (i $argaret $atlin& (i ar constitui un
factor "rognostic "entru evolutia favora!ila a unor !oli cu este cancerul %2evL i
cola!. - 1.88&.
5.5 :ezistenta %ro!ustetea &
)unoscuta fn varianta engleza su! terenul hardiness+ sau+ In franceza+ en
durance+ re"rezinta o a"titudine a individului de a fi neo!osit+ i"lidindu-se In acti
vitati diverse cu ulta energie+ curiozitate+ gust "entru rise (i gust "entru schi!are.
Prezinta , co"onenteE controlul "erce"ut al evenientelor+ sfidarea diti
cultatilor (i i"licarea+ dintre care doar "ria "are sa fie "redictiva "entru o sanatate
!una ulterioara %1rouchon - SchSeitzer &.
5., 2ocul de control intern %2)I&
;ste sinoni cu entalitatea individului confor careia tot ce i se lnta"la i se
datoreaza lui In !una asura %(i nu destinului 0& (i ca aceasta res"onsa!ilitate 1 1 o!liga sa
aHioneze energic "entru fndre"tarea unor situatii nefavora!ile+ nea(te"tand de la altii
rezolvare.
;ste corelat cu o durata ai are de viata (i cu o sanatate ai !una. 'cest atri!ut
salutogenetic al 2)I se @ustifica+ "rintre altele+ (i "rin cre(terea res"onsa!ilitatii "entru




"ro"ria sanatate+ dar o ultie de e*eriente - ce vor fi "rezentate in alte ca"itole ale
cartii - sustin corelatia sa "ozitiva cu un nivel crescut al iunitatii su!iectilor care i'l
"oseda.
I I E G 2)I este +inclus# autoeficacitate (i - "artial in siul coerentei.
5.4 'utoeficacitatea %1andura&
:e"rezinta o viziune a su!iectului asu"ra evenientelor stresante+ "otrivit careiaE
- su!iectul considera ca evenientele cu rol stresant "ot fi odificate+ atenuate sau
chiar "reinta"inate de catre orice individ %controlul internal stresului& (i nu se afla
la discretia inta"lariiG
- su!iectul considera - in virtutea unei increderi in fortele "ro"rii - di el "oate sta-
"ani sau liita actiunea nociva a unor astfel de eveniente.
Se coreleza In od constant cu o !una stare de sanatate.
5.6 Situl coerentei %Sense of cohernce&
'ron 'ntonovsRL a o!servat la su"ravietuitorii lagarelor naziste de e*terinare o
calitate ulti diensionala a "ersonalitatii care ii unifica "e ace(tia+ in ciuda unor ari
diferente in sfera !iologica (i chiar a altor trasaturi de "ersonalitate. 'ceste "ersoane se
caracterizau "rintr-o orientare glo!ala in viata+ ca"a!ila sa le asigureE
- intelegerea datelor esentiale ale "ro!leelor de viata cu care erau confruntate
%co"onenta - co"rehensi!ilitate &+
- resursele "entru a reactiona (i a se ada"ta %co"onenta +anagea!iltL#&+
- otivatia %+erita sate i"lici0#& de a se anga@a in actiune nu nuai cognitiv ci
(i eotional %+din tot sufeltul#&- co"onenta eaningfullness.
S7) re"rezinta o trasatura a@ora iunogena care asoara resursele "ersonale ale
sanatatii unui individ.
<. Huorul
Fara a intra In detalii asu"ra cauzelor care "roduc a"aritia rasului %In s"ecial
e*"loziv (iMsau "relungit& - cauze ce au fost discutate de autori cele!ri "recu Pant+
1ergson (i Freud - tre!uie s"us ca a"titudinea de +a avea uor# %inclusiv de a vedea
ceva coic Intr-o variata gaa de situatii (i relatii+ chiar (i in cele negative& este consi
derata ca o trasatura de "ersonalitate iunogena+ dintre cele ce "redis"un la longevitate
%desigur In interactiune cu factori genetici sau do!anditi ce "ot liita drastic aceasta "re
dis"ozitie0&.
;fectul eel ai frecvent al huorului este rasul+ "roces fiziologic co"le* ce antre
neaza "este </ de functii ale organisului.
Cn efect destul de a"ro"iat 1 1 are chiar si"lul za!et+ fiind deonstrat efectul de
ti" feed!acR %e*"loatat de catre tehnicile de !io-feed!acR (i realizat "rin activarea cen
trilor corticali& realizat "rin declan(area unei eotii de catre iarea e*"resiei faciale
a acelei eotii+ inclusiv a efectelor sale "sihosoatice.
Nu tre!uie negli@at efectul rasului In "lan "sihologic deoarece el are o actiune ul
ti"la+ efect antistres - "rin +decu"larea# In "lan ental+ de aHiunea agentilor stresori#
IA



- dar (i efecte de cre tere a functiilor cognitive %atentie+ eorie+ iaginatie - creati
vitate& (i a celor afective %disi"eaza an*ietatea+ cris"area sau +aco"era# tiiditatea+ etc. &.
Eveniment de viata
Trasaturi imunogene
"ierderi
Filtre antistres
Psihoterapie
s prasolicitare
trasaturi imunogene
Conditii antistres
pozitiv

.I
neg
suport social
experient a dobandita
Eustres
Distres

Bali cardiovasculare
), Ulcer
catecolamine 1/endorfine/
cortizol
catecolamine
\+ * # Bolineoplazice
auto1mune
ongevitatea infectii
Ctgura /. <aza
. .
pslhofiz*logzc a a trasatunlor Hmunogene 3l
..
dlstmunogene
(schema persona$a inspirata de modelele #ontrada 3i Cischer (
". STAREA DE ANXIETATE MODERATA
'n*ietatea este considerata+ atunci cand survine intr-un +grad oderat#+ ca
avand rolul de +ta"on # in fata +agentilor stresori# %$arilou 1ruchon-SchSeitzer
(i Paulhan - 1..,&. ;a tre!uie diferentiata de +an*ietL trait# care este o trasatura sta!ila
a "ersonalitatii unor indivizi.
+/ stare de nelini(te %+ingri@orare#+ sens ai "otrivit- n.a.&+ nici e*cesiva+ nici a!so
luta+ "erite su!iectului sa antici"eze realist o situatie adversa "e care o are de infrun
tat %nici draatizare+ nici re"riar e&#%i!ide&.
9allis %1../& considera ca +ingri@orarea aHioneaza ca un siste de alara cu efecte
!enefice#+ ea constituind +un lucru negativ+ nuai daca se instaleaza Hira oti v sau
dureaza "rea ult#.
In o"inia noastra+ este insa necesar sa se su!linieze ca an*ietatea e*cesiva+ "rezen
ta Ia o are "arte dintre !olnavi - ca urare a antici"arii unor "ericole sau+ ai ales+ in
conditiile e(ecurilor tera"eutice (i a unei relatii defectuoase cu edicul - are un rol
dezorganizator al co"ortaentului (i constituie o sursa i"ortanta a unui e*ces de hor
oni de distres.
#. ANTECEDENTE POZITIVE iN CONFRUNTAREA CU
STRESURILE PSIHICE (-./+0/ 10 %/2.+02/302. *.
9in de e*"erienta "ersonala a su!iectului+ de calirea lui "rin stresuri "sihice sii
lare %uneori aceasta +lu"ta# "oate sa-i scada resursele+ v.#energia de stres#&+ dar "oate
e*ista (i situatia unui individ care considera ca arguente "ozitive - intr-o situatie stre-

santa- e*"erienta altora "e care su!iectul (i-o insu(e(ete "rin "arcurgerea unor i@loace
variate de inforare %inclusiv "ersoane a"ro"iate+ etc.&.
=( MODE TORII PSIHO$SOCIALI4
SUPORTUL SOCIAL $1 COMUNICAREA
1. Suportul social este definit ca ansa!lul relatiilor inter"ersonale ale unui indi
vid care ii "rocura acestuiaE
- o legatura afectiva "ozitivaE suport emotional %si"atie+ "rietenie+ dragoste+ con-
solare+ etc.&G
- un a@utor "racticE suport material %financiar+ instruental&G
- inforatii (i evaluari referitoare la situatia aenintatoareE suport informational(
Cnii autori includ aici (i stima celor din ?ur %$atlin&.
Su"ortul social "oate fi acordat de failie+ colegi+ "rieteni dar (i de institutii+ in
frunte cu !iserica (i cu diverse fore de "roteHie sociala %aziluri+ case de co"ii+ etc.& ca
(i de societatile filantro"ice+ %dar (i s"itale (i "ersonalul edico-sanitar+ (coli (i gra-

dinite+ etc.&.
I"ortant a"are rolul de ta"on "e care 1 1 @oaca su"ortul social in calea agentilor
stresori+ iar unele e*"eriente intre"rinse in clinicile oncologice au deonstrat dii
nuarea riscului de ortalitate la !olnavii care au fost su"u(i unui "rogra de a@utor in
acest doeniu al sustinerii in "lan "sihologic.
;( $omunicarea( :olul counicarii in salutogeneza a fost discutat intr-un "ragraf
anterior %co"ortaente salutogenetic e&.

'
i

'
.

'

;.
.
.
+
1
-
ODIFICARILE PATOLO!ICE I DUSE
DE
-
l4RE STRESUL PSIIC
f(
-
I PSIHO$COMPOR N Sl
MODIFICAR
PSIHOSOMATICE POTENTIAL REVERSIBILE
=or fi tratate "e larg in voluul urator consacrat "sihosoaticii.
Se au in vedereE
1.1 :eversi!ilitatea reactiei "sihosoatice de stres acut
;ste o adevarata regula+ "ro!ata in larga a@oritate a cazurilor+ altfel+ ar fi o ade
varata nenorocire+ oenirea fiind condanata la o dis"aritie totala intr-un interval greu de
a"ro*iat+ dar foarte scurt.
Prin urare+ efectele stresului "e teren scurt %vala!ile+ in od covar(itor+ "entru
stresul "sihic acut& sunt re"rezentate de un larg evantai de odifidiri in "lan "siho
logic "redoinant in sfera cognitiva (i+ ai ales+ afectiva- insotite de o serie cores"un
zatoare de corelate %+concoitente#& soato-viscerale sau +corelate fiziologice# ale
emo[iilor care - "entru un individ noral+ +netarat# din "unct de vedere "sihic (i soa tic
%sanatos+ deci+ +la inte (i la tru"#&- nu lasa nici o ura. 'ceasta constatare este val a!ila+
eel "utin in "lanul a"recierii longitudinale "e durata a >/ de ani+ cat este consi- derata+
in tara noastra+ durata edie de viata.
#
In caz contrar+ suatia unor astfel de o- dificari
%)arruthers considera ca e*ista circa 1// stresuri "sihice inore - +"icaturi chineze(ti# -
intr-o singudi zi& "oate sa contri!uie la diinuarea duratei de viata 1ntr-o "ro"oHie greu
de estiat dar care nu "are a de"a(i o edie de 1/ ani % vezi teoria
energiei de stres a lui SelLe+ reluata de 1irRen!ihl % 1.8/& (i Ho!foll % 1..4&.
$odifidirile in "lan "sihic (i soatic reversi!ile+ cores"unzatoare starii de stres
"sihic+ "ot fi considerate in du!la lor calitate de +arReri# ai stresului "sihic dar (i de
+efecte# ale acestuia+ atunci cand- nu totdeauna0 - se "relungesc ult ti" du"a dis"a
ritia agentului stresor.
1.5 $odificari co"ortaentale i tul!urari functionale reanente "oststres
A
In aceasta din ura i"ostaza+ de efecte poststres, "ute vor!i - destul de ar!itrar+
totu(i - des"re tul!urari functionale psihice i psihosomatice a"arute 1n cadrul stresu
lui acut (i coe*istand initial cu odificarile in "lan "siho-co"ortaental s"ecifice
stresului (i "ersistand in grade varia!ile du"a incetarea actiunii agentului stresor.
'ceasta +varia!ilitate# este ierarhizata de Dongier in concoitente eotionale+ tul!u
rari i+ a"oi+ !oli "sihosoatice (tabelullM(.
A
Intr-o serie de cazuri+ ale unor stresuri "sihice a@ore+ +ie(irea din stres# nu "oate
fi corect a"reciata decat doar "rintr-o onitorizare %a"roa"e i"osi!ila0& a "araetrilor
cognitivi (i afectivi+ odificati "rin a"aritia stresului (i definitorii "entru derularea aces
tuia. :evenirea lor la valorile norale "oate fi considerata co"ati!ila cu ie(irea din
stres.
Cn e*e"lu edificator "entru astfel de tul!urari "ersistente du"a dis"aritia stresoru
lui %dar cu efecte reanente& ar fi ta!loul "sihic (i "sihosoatic al unui individ+ la dlte
va inute du"a ce a sca"at dintr-un "osi!il accident auto. %Persista tahicardia+ cre(te ten
siunea arteriala+ este inca s"eriat+ etc. &
1., 9ul!urari co"ortaentale i soatice in SP cronic
$odificarile "siho-co"ortaentale - cu caracter de distres - "rezinta o relativa
"ersistenta (i adeseori sunt accesi!ile nu nuai o!servatiei avizate a "sihologului sau
edicului %in s"ecial "sihiatrului& ci (i o!servatiei antura@ului individului stresat.
Prin releu "sihosoatic+ toate aceste urari in "lan "sihologic se re"ercuta asu"ra
tuturor organelor (i a"aratelor+ genedind tul!urari (i chiar !oli soatice al caror ta!lou
general sunt relatate e*tre de sintetic in acela(i tabel 1F. ( coloana consacratii tul
buriirilor 3i bolilor psihosomatice (.
Profita de aceasta ocazie+ referitoare la e*istenta unor siilitudini de ordin "si
hosoatic intre eustres i distres+ "entru a insista asu"ra fa"tului ca diferenta dintre
aceste doua i"ostaze antagonice ale SP este facuta de efectele lor diferite asu"ra calitatii
(i nivelului horonilor de stres - eli!erati in eustres (i distres - (i ai ales+ efectele lor
asu"ra sisteului iunitar.
In od cert+ e*ista (i alte diferen1e In "lan "sihosoatic lntre efectele eustresului (i ale dis
tresuluiG ele vor fi en1ionate In "aginile uratoare dar+ la fel de cert+ ai e*ista diferente ce nu
au fost Inca evaluate.
)a o o"inie "ersonala+ considera ca efectele unui stres acut sunt i"ortante nuai
atunci dind stresul acut este violent sau dind - indiferent de intensitatea lui survine Ia un
individ +tarat # %"sihic sau soatic&. Pede alta "arte+ efectele unui stres cronic "ot -In ann
ite circustante+ ce vor fi analizate ai de"arte - sa afecteze "e cei ai ulti indivizi+ ai
ales "e cei vulnera!ili fat, de actiunea stresului.
lntr-o "ers"ectiva +ascendenta# a efectului stresului "sihic va tre!ui sa analiza+ In ordine+
efectele asu"ra co"ortaentului individului %In s"ecial In SP cronice - de(i cele acute "ot avea
uneori efecte a@ore0& (i a"oi+ i"lica1iile unor SP nerezolvate %sau +rezolvate# cu defect& asu"ra
"sihicului (i soei %organele (i a"aratele organisului& individului afectat de stres.
1.4 ;fectele stresului "sihic asu"ra sisteului iun
'ctualente sisteul iun este considerat alaturi de sisteul neuro-endocrin vegetativ+ cu
care are stranse rela1ii !idiensionale+ un siste vital de reglare a activita1ii tuturor co"onente
lor organisului - realizand coordonarea +eforturilor# celulare (i tisulare de a"arare fa1ft de
+agresiunea e*terna# %virusuri+ !acterii+ "rotozoare+ etc.&+ fiind+ In acela(i ti"+ su"us int1u
en1elor "e care le "rie(te din "artea fiedirei co"onente a organisului+ de la efectele !enefice
ale efortului fizic oderat (i "ana la odifidirile nocive "roduse de distresul "sihic %eel ai
cunoscut fiind rolul iunode"resiv al de"resiei "sihice&.
- v
-
Modificari reversibile
>?
'
Aparate $omponente psihofiziologice Gulburari psihosomatice %tul!urari 5oli psihosomatice %tul!urari +fi*ate#+
normale ale reactiei %core 0ate ai intense+ ai dura!ile& a"ar constant leziuni histo"atologice&
soatice ale eo iilor&
)ardio- tahicardie+ fluctuatii ten- "al"itatii+ li"otiii+ sinco"e+ hi"er- tahicardie "aro*istica coronaro"atii+
vascular sionale sau hi Aotensiune H9'+ arterioscleroza+ 1oala :a naud
:es"irator sus"in+ tahi"nee dis"nee nevrotica+ o"resiune ast+ tu!erculoza+ frenocardie
re ratorie
Digestiv a"etenta+ greutate !uliie+ ina"etenta+ s"ase+ ulcer gastric sau duodenal+ colon
%+!ul are#& e.;igQastrica+Q;9eaa diaree+ consti "a ie irita!il+ rectocolita ulcero-heoragica
Crinar . \./laRi urie reten ie urinara+ cistal ii cu urini clare enures t

s
2ocootor tensiune usculara+ li"otiie cur!atura+ cervicalgii i lorn- "oliartrita reuatoida+ unele
!
!algii+ astenie usculara reuatise a!articulare
reaHii diencefalohi"ofizare aenoree+ disenoree+ hi"ertiroidis+ tul!urari de dina-
''
;ndocrin (i consecintele lor+ descarcare hi"ogliceie ica se*uala
'
catecolainica
Nervos
treor cefalee+ e"ile"sie +
funHionala#+ hi Aerestezii
t

grena
v
8enital secretii ale ucoaselor+ i"otenta+ frigiditate+ vaginis+ ovarita sclerochisticii+ fi!ro

erec 1e sterilitate
=izual lacrii inflarna ii %or elet&
)utanat "aloare+ ro(eata+ incalzire+ "rurit %generalizat sau localizat urticarie+ angioedern+ eczee+
v
ractre - vulvar+ anal& Q\elada+.\E?[7riazis
7:2 odificari ale vocii+ afonie+ disfonie %rnai frecvent& rinita s"asrnodica % vasornotori e&+
+nod in gat#
+voce ga
##
tut

ta
?-? ++
(

l stra
1..1
nutun

sindro vertiginos
'
in salve+ !loca@ nazal
. - - - .. - - ---- . - - - - ..
TabelullO. #orelate somatice ale emofiilor, tulburari i bali psihosomatice

a0,
w
----

/ sisteatizare succinta (i inco"leta a unor arguente e"ideiologice in
favoarea acestei relatii dintre stres (i odificarile sisteului iunitar figureza in ta!elul
11.
Ince"and cu 'der+ creatorul Psihoneuroiunologiei %care nuara intre autori 0
serie de valoro(i cercetatori roaniE 1enetato+ 1aciu+ Haulica&+ interrelatiile "siho
neuro-endocrino-iunologice au fost studiate din ce in ce ai aanuntit+ ele "utand
e*"lica adeseori a"aritia unor i!olnaviri dintre care cancerul (i SID' sunt cele ai
elocvente.
De aseenea lucrarea noastra %I 1 IaandescuE PsLchneuroalergologL - 1..8&
a!ordeza relatiile factorului !iologic cu alergia - ca fora de deturnare a iunitatii de
Ia rolul "rotector al acestuia.
Stari afective $arReri iunologici
%inclusiv horonali &
'utori
I. Ho"elesness t ortalitatea Ia varstnici Stern
5. 'n*ietate e*cesiva . . ! . - 9h)D8W 1rouchon-SchSeitzer
,. De"resie . . ! . - . . ! . - NP)'+ . . ! . - IF-gaa+ . . ! . - 9I2 1artro"+ Phanshar.lE
4. :asul endorfine+ t NP)' Dessaint+ 2.$. Po"escu
6. Stari afective "ozitive
induse "rin "sihote-
ra"ie sau antide"resive
'eliorari clinice
t 9h7+ . . ! . - cortizoleia
. . ! . - inflaatia intestinala %!io"sie&
)ruess+ 1urRhardt+
Drossan
;abelulll. 7ovezi epidemiologice
Din analiza suara a acestor date furnizate de literatura rezulta o concluzie ce @us
tifica "lasarea su!iectului des"re efectele stresului "sihic asu"ra iunitatiiE odi
ficarile sisteului iun a"ar +i ele+ intr-un stadiu "reor!id+ "utand fi sau nu ur
ate de tul!urari inscrise in sfera "atologicului. In incheiere+ vo re"roduce un citat din
Novera Her!ert S"ectorE +"sihoneuroiunologia are de-a face cu i"licarea factorilor
"sihologici (i co"ortaentali in iunitate. In"ut-ul senzorial %inclusiv generator de
stres "si hie& (i eel antigenic %catre sisteul iun& "un in i(care un sistern co"le* (i
integrat de reactii nervoase+ endocrine (i iune#.
;( TULBUMRI PSIHOPATOLOGICE
DETERMINATE DE STRESUL PSIHIC
)ontrar unor "re@udecati+ "rezente in randul laicilor+ nu toate !olile "sihice sunt
generate de ditre stresul "sihic+ cele ai !une e*e"le de !oli "sihice a@ore de cau.za
endogena fiind furnizate de catre doua !oli reduta!ile din doeniul "sihiatrieiE
schizofrenia (i "sihoza aniadi-de"resiva dar (i de o serie de sindroae deentiale
organice+ etc.
9otu(i+ interventia "atogena aSP a fost de ult recunoscuta (i ea a generat chiar (i
o clasa de !oli avand aceasta etiologie a@oraE "sihogeniile+ in care erau incluse atat !oli
"sihice de larga dis"andire "recu nevrozele sau+ ai "utin frecvente+ "sihozele reac-

1<6
tive+ dar (i alte !oli "sihosoatice considerate - "e dre"t - ca +!oli din doeniul edi
cinii interne cu / etiologie "sihogena %stresul "sihic in "riul rand& doinanta#
%:oila&.
I I . )a"itolul e*tre de vast consacrat tul!urarilor "sihiatrice generate de SP - care ar
"utea constitui su!iectul unei voluinoase onografii de s"ecialitate - va fi rezuat (i
redactat de o aniera cu totul i"ersonala "rin recurgerea la autoritatea unui anual
euro"ean de referintaE I)D-1/ %)lasificarea internationala a tul!urarilor intale (i de
co"ortaent&.
'stfel e*ista doua gru"e de sindroae "sihiatrice generate de stresul "sihicE reactii
de stres sever i tul!urari de ada"tare %F. 45& i tul!urari disociative %de
conversie&
(F. 43).
2a acestea se adauga un al treilea gru"+ F. 46 - tul!urari soatofore - care
cu"rinde fie reactii strict su!iective in sfera "sihidi+ fie reactii o!iectiva!ile+ neuro-ve
getative %autonoe&+ toate insa iitand !oli soatice (i generand convingerea !olnavu lui
in e*istenta unor astfel de !oli organice.
#
In acest ca"itol vo enuera succint doar "riele gru"e (F. 45 (i F. 4,& a"arute in
od evident in legatura cu un stres a@or+ iar gru"ul F. 46 va fi analizat la ca"itolul tul
!udirilor "sihosoatice+ de(i chiar (i o "arte dintre sindroaele afiliate gru"ului F. 4,
%tul!urari disociative de conversie& sunt (i ele "sihosoaticeE accidentele isterice care
iita sindroae neurologice anifestate "rin tul!urari otorii sau senzoriale.
:eactii Ia stres sever i tul!urari de ada"tare F. 45.
I
#
ntr-o sinteza efectuata du"a datele furnizate de 8. Ionescu- du"a care ne vo con-
duce (i in cazul uratoarei gru"e - aceste reaHii au ca nuitor coun doua eleenteE
- !rutalitatea e*trea a agentului stresor cauzal care aeninta viata+ integritatea
fizica sau statutul socio-"rofesional %inclusiv arital sau re"utatia& victieiG
- vulnera!ilitatea la stres ai crescuta a acesteia in ra"ort cu alte "ersoane.
/.1 :eac{ia acutii la stres (,3M# psihic%, ,stare de crizii%, etc.( C. A?.F.
Dureaza intre 5 zile (i 4 sa"taani %de"a(irea acestei liite co"res"unde celeilalte
tul!urari - de +tul!urare "osttrauatica#&.
5.5 ;ulburarea posttraumaticii de stres (,stres posttraumatic%( C. A?.1.
- dureaza "este ,/ de zileG
- cauzele sunt aseanatoare ca situatii e*ce"tionale+ dar intensitatea (i durata stresului sunt
ai ari ca 1n cazul reaHiei acute de stres+ ca de e*e"lu+ ra"ire+ detentie+ cutreure sau inun
datii+ acte teroriste %ra"iri+ ostatici&+ accidente grave de circulatie+ oartea su!ita a unei "ersoane
foarte a"ro"iate.
- vulnera!ilitatea Ia stres este ai accentuata
- si"to aseanator cu reactia acuta de stresE stiulii evocatori+ retrairea trauatizanta a
situatiei cauzale+ stiuli evocatori+ tul!urari neuro-vegetative.
- si"toe noi+ "redoinant 1n +zona# de"resiei %sdiderea elanului vital+ anhedonie - izo
lare (i sdiderea ca"acitatii de a se !ucura+ de a iu!i+ de a trai cu intensitate viata& sau 1n zona an*i
etatii %anifestari "sihic-an*ioase intense+ declan(ate de distres&.
? - rise suicidar senificativ
l
'
'
;'
'

. ..
'
- evolutia in ti" l!raca , foreE acuta %l-, luni&+ cronica %"este , luni& (i debut tardiv
%anifestari clinice a"ar Ia < luni de Ia traua initiala&. Personal+ considera ca o ilustrare co
"le*a a tul!urarii de stres "osttrauatic+ nesu"usa acestor incadrarii "rocustiene+ o re"rezinta
cazul veteranilor aericani ai raz!oiului din =ietna+ Ia care o serie de anifestari "sihice -
unele de intensitate "sihotica - au fost Ia !aza unei insertii socio-"rofesionale grevata de nue
roase e(ecuri+ inclusiv sinucideri.
". CADRUL DE ACTIUNE PRIORITARA A STRESULUI
PSIHIC iN DOMENIUL PATOLOGIEI SOMATICE
In situatiile in care SP actioneaza !rutal (iMsau "relungit asu"ra unui teren "sihic
(iMsau soatic fragil %vulnera!il&+ el "oate declan(a adevarate !oli+ fiind deci+ i"licat
in "atogeneza.
,.1 )aracteristici generale ale i"lidirii SP in "atogeneza
Stresul "sihic %SP& re"rezinta+ deci+ un oent de solicitare a intregului organis+
chiar daca agresiunea agentului stresor se e*erciHi initial asu"ra "sihicului+ deoarece
acesta influenteaza+ "rin releu "sihosoatic+ activitatea tuturor co"artientelor orga
nisului.
Din acest otiv+ orice SP re"rezinta un e*aen dat nu nuai de "sihicul indi
vidului solicitat+ ci i de fiecare organ+ in s"ecial de cele solicitate "referential (i
anueE glandele endocrine+ sisteul iun+ a"aratul cardiovascular+ a"aratul res"irator+
"recu (i organele cu o !ogata inervatie cu sunt cele ale a"aratului digestiv.
'cest e*aen este trecut cu succes intr-o i"resionanta a@oritate a situatiilor+ fa"t
ce e*"lica rezistenta a"arent iraculoasa a organisului la avalan(a zilnica de SP sau
chiar la SP "relungit+ cu i"licatii a@ore fn e*istenta individului+ (i soldate cu o rezo
nanta e*trea la nivelul tuturor organelor.
Istoria naturala a ultor !oli deonstreaza o evolutie indelungata a "roceselor "atologice
induse de variati agenti etiologici (i aflate intr-un echili!ru fragil cu fortele de a"arare ale orga
nisului ce actioneaza in sens reglator hoeostazic. De regula+ e*ista o actiune de suare a ai
ultor agenti etiologici intre care (i un SP a@or+ ori SP inore dar re"etate %sau cvasicontinue &.
Daca aHiunea SPa fost inregistrata ca i"act acut asu"ra "sihicului su!iectului afectat %a
se vedea e*e"lele "rivind efectele cutreurului din 1.>>&- avand urari iediate asu"ra sa
naHitii"sihice (i soatice - o evaluare a efectului sau tardiv dezvaluie+ nu rareori+ a"aritia unor
sindroae "siho"atologice+ endocrine+ "sihosoatice sau chiar a unor !oli din doeniul edi
cinii interne In a diror etio"atogenie factorul "sihogen ocu"a un loc ai odest %vezi "neuo
nia "neuococica in a carei etiologie e*"unerea la frig+ de e*e"lu+ ocu"a un rol ai i"ortant&.
Pornind de la aceste constatari+ la indeana edicului "ractician+ vo "rezenta in
cele ce ureaza o serie de afeHiuni "atologice din variate doenii ale edicinii+ in care
SP are o "artici"are +"rioritara#+ adica in ra"ort cu alti agenti etiologici - ocu"a un rol
doinant.
Nu tre!uie oise din aceasta +deonstratie# rolul @ucat de +eel de-al doilea "ol al
interaHiunii stresante+ terenul de organ#+ dar (i de eel "sihic "e +atricea# caruia SP

167
(i-a gravat a"renta+ uneori chiar Ia distanta de aHiunea agentului stresant care a
declan(at +e*"lozia#.
r@
..
Cn su!iect cu antecedente ereditare "ozitive "entru anuite !oli "sihice %"arinti nevrotici+
) l ee*e"lu& va dezvolta ai C(7r+su! actiunea SP+ sindroae an*ioase sau de"resive dedit !oli
soatice+ iar In caz de antecedente "ozitive "entru !oli soatice+ va fi afectat "rin !oli "sihoso
atice In virtu tea unui +locus minoris resistentiae% situat Ia diferite niveluri+ inclusiv In struc
tura sisteului nervos+ (i care va oferi locul de actiune "atogenidi "rioritara a stresului "sihic.
/ etoda relativ eficienta de evaluarea a relatiei dintre un evenient cu caracter stresant
%agentul stresor& cu foarte "osi!ila inducere a stresului "sihic& (i oentele evolutive ale !olii a
fost realizata de catre :aoul PourilsRL In anii </ ai secolului trecut (i consta In lntocirea unor
ta!eluri cronologice cuE
1. oentele evolutive ale !olii (i 5
5. evenientele inductoare de stres din !iografia !olnavului "e o "erioada
anterioara internarii In s"ital sau "rezentarii Ia consultul a!ulatoriu
)oincidenta "erioadelor de stres a@or cu oentele de agravare a !olii o "ledeaza "entru
legatura cauzaHi dintre stres (i !oala
C(; 5olile somatice cu participare prioritara etiologica a stresului psihic !bolile
psihosomatice#
Du"a cu a vazut+ sfera aHiunii "rioritare a SP va include in od firescE bolile
psihice, in "riul rand "sihogeniile %unde e*ista o declan(are e*ogena "rin SP+ a"roa"e
e*clusiva a !olii& care foreaza o!iectul de studiu al "sihiatriei (i sunt invocate nuai
tangential in cadrul "sihologiei sanatatii+ "sihosoaticii (i edicinii co"ortaentaleG
1olile soatice recunosc o "artici"are etiologica a stresului "sihic eel "utin In anuite
oente ale evolutiei lor atunci dind etiologia lor este onocauzala (i fadi legatura cu stresul
%de e*. o he"atita cu virus 1 transisa "rin seringa. Partici"area iniala a stresului "sihic In
evolutia unor astfel de !oli %infeHioase+ orto"edice (i din larga sfera a trauatiselor& se traduce

"rin aditionarea stresului "sihic "e "arcursul evolutiei ulterioare a !olii+ cand de e*e"lu+ "lagile
chirurgicale se "ot vindeca ai greu Ia cei stresati %aut cit. de 1ennett&+ iar evolutia unei !oli
infeHioase "oate fi (i ea agravata+ etc. In schi! e*ista !oli In a diror "atogenie stresul "sihic
"artci"a foarte frecvent la de!ut (i a"roa"e lntotdeauna ca factor agravant al evolutiei %frecvent
decla(eaza co"licatii (i uneori chiar decesul&.
'ceste !oli au fost nuite "sihosoatice+ considerandu-se atat "onderea crescuta a etiolo
giei "sihogene+ cat (i e*istenta unui anue ti" de "ersonalitate a !olnavului+ a!ele con@ugate
cu un teren de organ rece"tiv Ia SP.
Du"a cu rezultti in ta!elul I /+ e*ista un foarte are nuar de !oli "sihosoatice
%inclusiv altele neincluse in ta!el+ dar in cele ce ureaza vo enuera "rinci"alele !ali
care se inscriu in aria Psihosoaticii '"licate %vezi Iaandescu+ 5//6& (i care tre!uie
a!ordate fie de catre edici cu o solida "regatire "sihologica+ fie ai ales+ de ditre o
echi"a alcatuita din edic soatician %de edicina failiei sau din s"ecialitatile e
dicale (i chirurgicale W"siholog W "sihiatru de legatura &.
A
%n cele ce urmeaza vom prezenta diteva grope de boli psihosomatice, consid-

erand ca extrem de viabil i pragmatic acest concept de boala psihosomatica negat in
prezent de noile taxonomii psihiatrice !l$- 1<, -SM %,# dar a caror abordare, mai
ales in echipa, asigora premizele controloloi eficient ale onor boli responsabile in
ansamblollor de :<J din mortalitatea de pe globi a caror caoza principala in afara
de zestrea ereditara o constitoie comportamentele nocive pentro sanatate(
;*e"lifidi cu cateva categorii de !oli "sihosoaticeE
- boli interne, !oala ulceroasa+ infarctul iocardic (i alte fore clinice ale !olii
cardiace ischeice+ "oliartrita reuatoida+ s"ondilita anchilozanta+ etc+ (i arele gru"
al !olilor alergice %in s"ecial astul !ron(ic (i deratita ato"idi &
- boli dermatologice) pelada, psoriazisul, anumite forme de urticarie cu trigger
psihogen
- boli infectioase cu co"onenta "sihogena i"ortantaE tu!erculoza %de fa"t+ tot o
!oala "sihosoatica&+ zona zoster+ he"atita e"ideidi cu virus ' %e*"resia "o"ularaE +a
dat in gal!inare+ de atata su"arare# &G
- boli metabolice) dia!etul zaharat %ecloziunea (i odelarea evolutiei sale&+ o!ezi
tatea+ anore*ia nervoasa+ etcG
- in anomite cazori de neoplasm e*ista arguentatia convingatoare in favoarea
i"licarii unui SP a@or in a"aritia !rusca a fazei clinice ori in diseinarea etastatica
fulgeratoareG
- boli endocrine) !oala 1asedoS+ in "riul rand+ dar (i alte afectiuni endocrine+ ca
de e*e"luE +aenoree de stres#+ +nanisul "sihosocial#+ +hi"ocorticisul cronic# la
cei cu SP cronicG
Desigur ca iorice !oala+ chiar cu o etiologie unica %de e*e"lu+ afectiunile "a
tologice din doeniul orto"ediei+ ulte dintre ele decurgand din accidente& e*ista i"li
catii+ ai ult sau ai "utin evidente ale SP+ atat din "unct de vedere al circustantelor
de "roducere %o fractura la un o stresat+ un accident rutier in cazul unei stari de ener
vare accentuata& cat ai ales din "unct de vedere al evolutiei !olii a direi vindecare
"oate fi intarziata de SP ulterioare.
SP solicita adeseori violent organismul uman dar caracterul +bizar ,i capricios%
al efectelor sale poate fi prevazut prin studierea ,punctelor slabe% ale organismului,
situate - a ,a cum s0a menfionat - H a diferite nivele.
C(C $ronologia modificarilor patologice indose de SP
Intre aHiunea de SP (i a"aritia anifestarilor de !oala e*ista adesea o perioada
mai molt sao mai potin indelongata de ,latenta' a !olii+ de lu"ta incununata de suc
ces "entru lichidarea urarilor SP+ daca nu in totalitate %in s"ecial ecoul sau asu"ra vietii
"sihice a individului& eel "utin la nivelul organelor de reglare (i interne solicitate "e P3r
curs.
:eferitor %a insertia stresoloi psihic in randol celorlalti agenti etiologici ai
bolilor interne, tre!uie aintit ca+ eel ai adesea+ factorul "sihogen - actionand in
e*clusivitate sau asociat cu ceilalti factori etio"atogenici - declan(eaza+ la nivel general
al organisului sau local %de organ&+ tul!urari funHionale "asi!ile de reversibilitate

169
co"leta+ ai ales dind ele se "roduc asu"ra unor structuri orfo-!iochiice inca
nealterate sao fara fragilitate constitutionala. Din acest otiv+ de regula+ stresul "si
hie nu antreneaza atat de frecvent tul!urari "atologice organice+ de(i - in cazul "ersis
t? ntei sau re"eHirilor sale frecvente - se "oate ancora (i in organicitate ( tabelul 1? (.
1. 'ctiune +"regatitoare#
- +a(terne "atul# !olii + %"sihice sau soatice& alti factori organos"ecifici
- accelereaza de!utul unor !oli +"rograate genetic#
5. 'ctiune declan(anta
- e*clusiva %nevroze (i alte "sihogenii&
- alternativa %!oli "sihosoatice&
- suativaE toate !olile
,. 'ctiune agravanta
- co"licatii
- decese
;abelu$1/. "odalita+i de inserfie aSP fn conte-tul plurietiologic al diferitelor bali
)eea ce tre!uie retinut este intrarea factorului "sihogen in +elita# factorilor etio
"atogenici ai !olilor interne+ "ozitie in care se cere tratat cu consideratie de "racticieni
(i descifrat in intiitatea ecaniselor sale de catre cercetatori.
#. APRECIERI FINALE

Se cuvine sa entiona - i?ntr-o evaluare finala a SP - diE

I. $odificarile In "lan "sihic sau soatic ce caracterizeaza stresul sunt reversi!ile in
a@oritatea situatiilor+ %in s"ecial in cazul SP acute&. ;le "ot sa dis"ara iediat sau lao anu
ita distanta de la aHiunea stresului %sau a unui stres +reanent# de o ai lunga durata dar de o
a"litudine redusa&.
I 5. Persistenta acestor odifidiri lndre"tate(te considerarea lor ca tul!urari "sihologice
%cognitive+ afective+ In s"ecial& (i ea "oate conduce facultativ la organizarea lor In verita!ile
sindroae "siho"atologice+ cu ar fi sindroul an*ios sau sindroul de"resiv+ In trecut+ denu
ite generic dre"t +nevroze#.
,. :eferitor Ia corelatele soato-viscerale ale eotiilor %concoitente eotionale& - sau
ai corect+ ale "roceselor "sihice- ele devin tul!urari "sihosoatice atunci dind ating a"li
tudinea s"ecifica stresului+ (i "ot sa evolueze ulta vree+ "rin re"etarea distresurilor "sihice+
fara a conduce la a"aritia unor leziuni de organ+ co"ati!ile cu instalarea unor !oli soatice %de
fa"t+ !oli "sihosoatice&. 'ceasta +organizare# a tul!urarilor "sihosoatice "oate+ totu(i+ sur
veni "rin con@ugarea stresului "sihic cu alti agenti organo-s"ecifici cauzali ai !olilor res"ective
%de e*e"lu+ as"irina "entru ulcer (i unele fore de ast sau fuatul "entru !ron(ita sau infarc
tul iocardic& (i+ ai ales+ "e un teren "redis"us "entru aceste !oli (jigura %).
A. problematica tulburiirilor psihosomatice "rezinta o i"ortanta deose!ita "entru
edicii tuturor e(aloanelor de asistenta edicala "entru uratoarele otiveE
sunt e-trem de raspandite %)onstituie otivele "entru consultatii edicale In a!ulato-

riu in ,/-4/3 din cazuri &-
imita sau preced bolile psihosomatice de larga raspandire (0 i pentru ca ele
preocupa atat pe medicul de familie, cat i pe speciali tii nepsihiatri, creand cm fuzii cu
bolile somatice i fiind adeseori reolvate de catre psihiatri - cand evolueaza timp indelun
gat fara a avea nici o baza organica ( cazul a a0numitelor tulburari somatoforme dar i
tulburarile de conversie(.
In ra"ort cu stresul "sihic+ in o"inia noastdi+ ele constituie insa(i e*"resia acestuia la nivel
soatic
l"licarea lor in "atogeneza se incadeaza intr-un stadiu premorbid al bolilor psihoso
matice, %fiind "asi!ile inca de reversi!ilitate+ daca se inlatura SP a@ore sau se liiteaza
aHiunea lor&
'deseori aceste 91S "ot "ersista decenii fara a se ancora in organicitate+ constituind un
ras"uns eotional fi*at "rin refle*e conditionate Ia aHiunea stresorilor %de e*e"lu indivizi care
acuza fie "al"itatii+ fie +nod in gat#+ etc. Ia fiecare stres ai "uteic&
$a o concluzie generaHi, "entru "ractica edicala + stresul "sihic constituie o "osi!ilitate
dena de luat in consideratie cu "rivire laE
'"aritia (i evolutia !olii+ eel ai adesea insa in interaHiune cu ceilalti factori etio"ato
genici ai acesteia
$odificarea calitatii vietii !olnavilor %!oala re"rezinta eel ai adesea un stres "sihic
a@or de scurta durata cand este acuta (i sau cronic+ de fond+ cand aceasta evolueaza
cronic&.
'gravarea !olii "rin cere vicios soato-"siho-soatic %e*. dureri atroce ---> de"resie --->
infarct iocardic&.



5
. . .
PRINCIPII DE CO DUITA ANTISTRES6
1. OBIECTIVE $1 CLASIFICARE
'u Ia !aza diteva "reise care "ot sa "erita oridirui individ sa reziste nenuaratelor
stresuri care ne asalteaza zilnic
;rebuie sa fnva+am sa traim cu stresul care adesea este inevitabil. Secretul rezida in a
transforma stresul in energie fnvingatoare.
9ste intotdeauna bine sa inva+am sa ascultam propriul corp i sa ni0l facem prieten ( Huban
Plozza(.
In o"inia noastdi+ !aza oricarui co"ortaent cu o!iectivul de a face fata stresului "sihic e
constituita de lnde"linirea uratoarelor o!iectiveE
1. reglarea o"tia a nivelului de as"iratii In ra"ort cu nivelul de "osi!ilitati %diferenta i
nia In favoarea nivelului de as"iratii &
5. asigurarea celor , nevoi "sihologice fundaentaG le "ostulat de :al"h 2intonE nevoia de
afiliere+ de securitate "e teren lung+ (i de noutate a e*"erientei
,. forarea unei gandiri "ozitive+ !azate "eE
acce"tarea stresului "sihic ca "e o sfidare+ a!orda!ila de "e "ozitia unui Aoe de control
intern %"rin asuarea res"onsa!iliHitii "ersonale& dar incluzand (i a"elul @udicios Ia su"or
tul social
evaluarea corecta a caracteristicilor stresorului+ in ra"ort cu resursele "ersonale %inclusiv
evaluarea situatiilor a!igue ca nefiind In od o!ligatoriu aenintatoare &.
cre(terea autoeficacitatii "rin ra"orHiri re"etate Ia realizarile "ersonale anterioare
Pornind de Ia a"recierea aforistica a lui SelLeE +Sanctiunile stresului %In sens de distres -
su!lin. noastra& sunt !olile (i nefericirea#+ reediile i"otriva acestuia tre!uie sa vizeze cei doi
"oli ai fiintei uaneE "sihic (i soatic. Sanatatea "sihica (i soatica sunt interconditionate+
a!ele fiind su"use aHiunii stresului dar acestea tre!uie a"reciate din "ers"ectiva unei rezul
tante+ de ti"ul unei sue alge!rice+ dintre aHiunile nocive %sau eel "utin "rovocatoare& ale dis
tresului (i cele !enefice ale eustresului.
'(adar+ vo distinge uratoarele ti"uri de conduiteE
evitarea sau limitarea5inlaturarea consecin+elor %deci distresul s-a "rodus& G
procurarea de eustresuri
provocarea de distresuri controlate
activitafi in sfera loisir - ului ( spectacole, e-cursi, etc. (
muzidi, activitae fizica de rela-are, promovarea rasului, ( ca eustres cu beneficii multi
ple pentru scmatatea psihica i somatica(.
* Pro!leele acestui ca"itol vor fi tratae detaliat in voluul , +Psihosoatica??

;( PRINCIPII DE CONDUITA ZILNICA
incerdind o sinteza a datelor diver(ilor autori (i co"letate cu o"inii "ersonale
%figudind cu nota noastraE n.a.&+ vo considera ca "rinci"ii de conduita antistress ura
toareleE
1. ierarhizarea o!iectivelor 1ntr-o "erioada liita %zi+ sa"taana+ luna triestru+ an&
1n o!iective a@ore (i inore+ cotand realizarea lor cu un "uncta@ "ro"ortional+ ast fel
0neat realizarea unui o!iectiv a@or sa fie co"ensata de ne1nde"linirea ai
ultor o!iective inore (i invers %n.a.&
5. "lanificarea eficienta a ti"ului
,. a face ceva din "lacere eel "utin o data "e sa"taana %o data "e zi- n.a.&
4. a rezerva 1n fiecare zi un oent de lini(te
6. a realiza un echili!ru 1ntre undiMrecreatie+ unca (i failie
<. a dori >-8 ore "e noa"te eel "utin de doua ori "e sa"taana.
>. a folosi "rocedee de rela*are+ inclusivE a oferi (i a "rii cu regularitate afeHiune+ a
discuta dificultatile cu altii+ conditie 1n care %n.a.& vor tre!ui cultivati %cautati& "ri
etenii carora sa le "oti face confidente
8. a cultiva trairi (i sentiente "ozitive (i a recurge la uor
.. a "ractica e*ercitii fizice %eel "utin la sfar(it de sa"taana (i- zilnic- ersul "e
@os- n.a.&
1/. a de"a(i oentul de stres+ facand altceva %interesant- n.a.&
11. a-(i aroniza as"iratiile cu a"titudinile %n.a.&
15. cultivarea activitatilor s"irituale (i transcendentale
1,. evitarea stresurilor inutile %e*. vizite 1n edii agasante&
14. reflectarea asu"ra sco"urilor a@ore (i sensului vietii
16. +a 1nvata sa s"una nu# %a nu "roite cu C(urintalucruri ce se vor dovedi ulteri
or un !alast de "reocu"ari stresante&
1<. a-(i face un o!icei din a a@uta "e altii

-
1>,
!ibliografie selectivii
1. 'der :. %red.&. Ps'choneuroimmunolog'. 'cadeic Press. 2ondon+ NeS TorR+ 1.81.
5. 1arefoot A.).+ Dahlstro W .8.+ Willias :.1.+ &ostilit', #&7 incidence and total mortalit' a /B
'ear follo*0up of //B ph'sicians, PsLchosoatic $edicine+ 1.8,+ 4>E 6.-<,
,. 1ennet P. Introduction to clinical ps'cholog'. 7"en CniversitL Press+ Philadel"hia+ 5///
4. 1oone A.P.+ )hristensen A.F. <ehavioral medicine in primar' care, 2angeM$c8raS Hill+ NeS TorR+
1..>
6. 1rouchon-SchSeitzer $arilou+ Dantzer :. Introduction dans H a ps'chologie de H a sante. Presse
Cniv. France+ Paris+ 1..4G 1,-45. A
<. 1udde!erg ).+ Willi A. Ps'chosoziale "edizin. S"ringer 1erlin+ Heidel!erg+ 1..8.
>. Dun!ar F. S'nopsis of ps'chosomatic medicine. $os!L+ St. 2ouis+ 1.48.
8. Floru :. Stresul psihic. ;d. tiin1ifidi ;nciclo"ed. 1ucure(ti+ 1.>4.
.. Friedan $. ;he mod fication of t'pe 4 behaviour in postinfarction patients. ' er. Heart A .+ 1.>.G
.>+6E661-6<,.
I /. 8reer S.+ Ps'chological response to cancer and survival .PsLchological $edicine+ 1..1+ 51E 4/-.
11. Hellhaer D.+ Hellhaer A. Seuropattern - un nou procedeu pentru diagnosticul stresului.
Infoedica+ 5//4G l7 %158&E,8-4/
15. 2u!an-Plozza 1.+ 2aederach-Hoffann P.+ PnaaR 2.+ DicRhaut H.H.+ 7er 4rzt als 4rznei,
Deutscher 'rzte-=erlag+ Poln+ 1..<.
1,. Iaandescu 21. Stresul psihic i <olile Interne, vol. I+ ;d. 'll+ 1..,.
14. Iaandescu 21. Psihologie "edica$a. ;d. lnfoedica+ 1..<.
16. Iaandescu 21. Stresul psihic din perspectiva psihologica i psihosomatica. ;d. lnfoedica+ 5//5.
1<. Plu!ies 8+ Ps'chotherapie und 4llgemeine "edizin. Hirsel =erlag+ 2ei"zig+ 1.8/.
1>. Iaandescu .1.+ "uzicoterapia receptive$, ;d lnfoedica+ 1ucure(ti+ 5//4
18. Iaandescu 21. #onceptul de psihosomatidi aplicata, Infoedica 5//6+ l %1,1 &E ,-.
1.. AulRunen+ A+ Salonen :.+ Pa"lan 8.'.+ &ostilit' and the progression ( l carotid atherosclerosis,
PsLchosoatic $edicine+ 1..4+ 6<E 61.-56
5/. PourilsRL :. Hes mechanismes ps'chologiRues dans I ,asthme. 1ordeau* $ed.+ 1.<.G 8E 115/-
115<.
51. 2ahad '.+ HecR!ert S.:.+ Poe"sel 9.D. HostilitL+ aggresion and the risR of nonfatal Locardial
in faction in "osteno"ausal Soen+ Aournal of PsLchosoatic :esearch+ 1..>+ 4,E 18,-.6
55. 2azarus :.S. #ognitive and personalit' factors underl'ing threat and coping, ". 51>. InE Hazarus
:.S. Ps'chological stress and coping process. NeS TorR+ $c8raS-Hill+ 1.<<.
5,. 2evL S.$.+ 2ee A.+ 1agleL ). and 2i""an $. Survival hazards anal'sis in first recurrent breast
cancer patients seven 'ears follo*0up. PsLchosoatic $edicine+ 1.88G 6/E 65/-6.8.
54. 2indeann H. 7as erofolgreiche 4ntistress Programm Mrbis 8erlag, $iinchen+ 1..4.
56. 2u!an-Plozza 1.+ Poldinger W.+ Proger F. <oli psihosomatice In practica medicala %trad. ;.
9oa&. ;d. $edicaH?i+ 1ucure(ti+ 1..<.
.
5<. 2u!an-Plozza 1.+ Pozzi C.+ )arlevaroc 9.+ #onviefuirea cu stresul, ;d. $edicaHi+ 1ucure ti+ 5///.

5>. 2u!an-Plozza 1+ Iaandescu l1. 7imenshvzea psihosociala a practicii medica$e. ;d. Infoedica+
5//5
58. $alehair '. 9nvironement social et desordres ps'chosomatiRues. ;ssentialia %C)1& 1.88G 5>+ 5E
1-1/
5.. $atlin $. Ps'cholog'. Harcourt 1race )ollege Pu!lishers+ 1..5.
,/. :osenan :.H.+ Friedean $. "odif'ing t'pe 4 behaviour pattern. A. PsLchoso. :es.+ 1.>>G 51E
,5,-,,1.
,1. Sells S.1. Mn the nature ofstress, ". 1,4-1,.. InE $c8rath A.;. %ed.& Social and ps'chologicalfac
tors in stress, NeS TorR+ Holt+ :inehart and Winston+ 1.>/.
,5. Shaffer+ A.W.+ 8raves+ P.2.+ SSanR :.9.+ Pearson 9.'.. #lustering ofpersonalit' traits in 'outh and
the subseRuent development of cancer among ph'sicians, Aournal of 1ehavioral $edicine+ 1.8>+ I /E 441-

>,,. =on ;iff '. Stress in der Pathogenese von CunLtionsstotungen und 9rLranLungen. 9era"ieSoche
1.81G ,1E I+ ..