Nume si prenume : Trandafir Ioana - Ana Universitate : Valahia Facultate : Facultatea de Stiinte Umaniste Specializare : Geografie Anul :

Sahara este desertul cel mai mare de pe Pamant avand 9.000.000 km2 . Desertul cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafata Statelor Unite ale Americii sau de 26 ori mai mare decat suprafata ermaniei. Desertul se !ntinde de la "ceanul Atlantic !n #est, p$n% la &area 'o(ie !n )st* !n +ord este limitat% de &un,ii Atlas (i &area &editeran%, iar !n Sud se extinde p$n% !n re-iunea Sudan. Unii speciali(ti consider% c% se !ntinde !n )st doar p$n% la #alea +ilului, re-iunea de(ertic% dintre +il (i &area 'o(ie, fiind considerat% De(ertul Ara.iei. /ea mai mare parte a pustiului este stancoasa 01amada2 cu pietris 0Serir2, pustiul de nisip 0)r-2 ocupand o suprafata mai redusa. )timolo-ie Denumirea Sahara provine din lim.a ara.a 3 4Sahara5 in dialectul 6uareinseamna 4desertul de nisip5. " alta ipote7a este aceea ca proveninta expresiei ar fi 4sahraa5 sau 4es3sah3ra5 care desemnea7a sensul de sterp, steril. 'omanii au numit tinutul din sudul provinciei /arta-ina 4Deserta5 ca tinut nelocuit, parasit. 8n )vul &ediu era numit pur si simplu 4&arele Desert5, iar in secolul al 9893lea a primit denumirea de a7i 3 4Sahara5. Alte accepiuni sunt : Din latinul desertus adic nelocuit, abandonat; Din egipteanul deret adic cel rou, sterp, fr via. Ara.ii denumesc Sahara 4:ahr .ela ma5 ce ar insemna 4&are fara apa5. 8storic 8n perioada neolitica o parte a desertului era mai umeda decat a7i, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea +ilului, )ufratului, si valea 6i-rului. 8n secolul al #83lea i.1r. locuitorii acestei re-iuni se ocupau cu a-ricultura si a.ia in secolul al 883lea i.1r. cu cresterea cailor 0conform picturilor din pesteriile din )-ipt Anatolia, .a7inul marii )-ee2. 8n )poca :ron7ului in secolul al 9#83lea i.1r. s3au perfectionat armele de lupta, introducandu3se carele de lupta 0ra7.oi2. 8n timpul faraonului 'amses al 8883lea sunt amintite 92 care de ra7.oi, ;<= de cai, luate ca prada de ra7.oi in campania militara din >i.ia. 8n secolul 8 i.1r. incepe perioada uscata a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptata a a-riculturii si cresterii animalelor. Prin cucerirea )-iptului de catre asirieni in secolul al #883lea i.1r. a?un-e camila in Africa, inlocuind treptat calul* in timpul lui Ptolomeu este de?a de7voltata cresterea camilelor. 8n Sahara centrala din secolul al #3lea i.1r. infloreste imperiul aramantului, un oras de oa7a care face un comert intensiv cu .a7inul marii mediterane 0-reci, romani2, acest imperiu fiind mai tar7iu cucerit de ara.i.

Ase7are Desertul Sahara ocupa aproape in intre-ime nordul Africii, extins pe @6A0 km de la vest la est, respectiv de la "ceanul Atlantic si pana la &area 'osie, si pe ;9A0 km de la nord la sud, de la &untii Atlas si tarmul &arii &editerane si pana in 7ona savanelor din re-iunea Sudan. 8n sens restrans, se intinde in est numai pana la #alea +ilului* desertul de la est de +il, pana la &area 'osie, este cunoscut su. numele de Desertul Ara.iei. Sahara ocupa mari portiuni din statele &aroc, Al-eria, 6unisia, >i.ia, )-ipt, &auritania, &ali, +i-er, /iad, Sudan si o mica parte din Sene-al , :urkina Baso . /lima /lima este tropical3desertica, cu temperaturi medii ridicate 0A<C/2, deose.it de fier.inte si uscata* vantul dominant tot timpul anului este vantul Pasat, un vant uscat ce aduce ploi rare. #ariatiile mari de temperatura de la 7i la noapte au determinat formarea desertului. 8arna, pe timpul noptii temperatura scade pana la 3;0 -rade, pe cand vara atin-e in timpul 7ilei @< de -rade /elsius. Precipitatiile sunt reduse 0203200 mmDan2 si amplitudini termice diurne foarte mari 0A0C/ in aer si E0C/ pe sol2. 6emperatura medie a lunii ianuarie este de F;0C/, iar a lunii iulie A@C/. 6emperatura maxima a.soluta a fost inre-istrata in septem.rie ;922 la Al3GA7H7HIah 0>i.ia2, iar minima a.soluta 3;<C/ 0pe timp de noapte2. Sahara este o re-iune endoreica, lipsita de cursuri de apa permanente, reteaua hidro-rafica fiind repre7entata prin ueduri, care se umplu cu apa in timpul ploilor oca7ionale. >a fel ca in celelalte deserturi apar si furtunile de praf care constau in vanturi puternice in re-iunile aride si semiaride care , prin antrenarea pul.erilor in atmosfera , micsorea7a vi7i.ilitatea la mai putin de ;000 de metri . Burtunile de praf din Sahara isi au ori-inea in apropierea lacului /iad * ele traversea7a Africa si "ceanul Atlantic , a?un-and pana in /arai.e , datorita acestora Sahara este cel mai mare furni7or de praf pentru atmosfera terestra . Desertul are in -eneral doua tipuri de climatJ su.tropical uscat in nord si tropical uscat in sud. /limatul su.tropical uscat din nord este cau7at de temperatura constanta ridicata datorata 6ropicului 'acului, iernile sunt considerate reci pentru conditiile de desert cu o medie de ;AC /. #erile sunt foarte fier.inti cu temperatura maxima inre-istrata de @<C /. Precipitatiile sunt de aproximativ E6 mmDan. )le cad indeose.i din decem.rie pana in martie, si aproape deloc in mai3iunie. 8n luna au-ust se inre-istrea7a cele mai multe furtuni de nisip. /limatul tropical uscat al re-iunii sudice este dat in -eneral de o masa de aer continental sta.il si o masa insta.ila de aer marin. 6emperatura medie in aceasta re-iune este de ;E.@C /. Precipitatiile medii anuale in aceasta 7ona sunt in -eneral de @ inch si poate aparea 7Kpada in 7onele mai inalte, in 7ona vesticK a re-iunii tropicale. /urentul reduce semnificativ precipitatiile si scade temperatura medie crescand umiditatea si pro.a.ilitatea de a se inre-istra ceata.

eo-rafie Desertul ne preinta doua forme de relief . &untii din Sahara suntJ 1o--ar, 6assili nGA??er si 6i.esti cu varful )mi Loussi 0A=;@ m2, si sunt de asemenea -ropi 0cratere2 facute de meteoriti, cea mai mare atin-and diametrul de A; km. Bormarea Saharei

! ! ! !

Sahara este un de(ert su.tropical, caracteri7at prin temperaturi ridicate tot timpul anului, de aceea este considerat (i un de(ert fier.inte. cei mai importan,i factori care contri.uie la formarea de(ertului sunt de natur% climatic%. Sahara s3a format datorit% proceselor -eomorfolo-ice de ero7iune eolian% (i de7a-re-are su. influen,a temperaturilor ridicate, procese care s3au desf%(urat pe perioade !ndelun-ate. 'ocile se crap% datorit% tensiunilor (i stresului -enerat de varia,iile mari de temperatur%, de expansiunea (i de contrac,ia termic%. Burtunile cu caracter su.it ?oac% (i ele un rol important at$t !n contextul ero7iunii, c$t (i !n cel de extindere a de(erturilor* >ipsa ve-eta,iei face ca suprafa,a rocilor s% intre !n contact direct cu a-en,ii externi care ac,ionea7% asupra lor !n mod violent. 6ipuri -enetice de relief S6'U/6U'A>J M)SU'8, P>A6"U'8, &U+N8 8+SU>A'8, /U)S6)* ')>8)B D) )'"O8U+)J A>:88 S)/A6) M8 &A'6"'8 D) )'"O8U+)* ')>8)B 18D'"A/U&U>A68#J D)P')S8U+8 >A/US6'), M)SU'8 A>U#8"+A')* ')>8)B )">8A+ A/U&U>A68#* )' U'8. ')>8)BU> )+)'A6 D) )')>) P>U#8A>)J U)DU'8 P) #P8>) B>U#8A>) /UA6)'+A') 6)'AS) /Q&P88 D) A/U&U>A') >A6)'86) B"S8>) eolo-ie Bundamentul cristalin, acoperit de -resii si calcare paleo7oice, me7o7oice si tertiare, apare la suprafata in vest, precum si in masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele 0in 7onele montane si in platourile vulcanice din >i.ia si din &auritania2, re-urile si er-urile. /ercetatorii desertului au sta.ilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara ca in acest tinut in trecut 0o perioada de milioane de ani2 au fost perioade diferite succesive 4umede5 si 4uscate5. Baptul ca au fost 7one cu o ve-etatie mai .o-ata este dovedit si de o serie de 4picturi pe stanci5 din vadul raului uscat #adi , sudul )-iptului si nordul Sudanului, 0+u.ia2. Soclu precam.rian este cristalin, cutat (i

nivelat, alc%tuit din -naise, calcare cristaline, mica(isturi (i intru7iuni -ranitice. Peste soclu se afl% un complex sedimentar format din -resii, calcare, marne (i ar-ile -ipsoase . Borma,iunile eruptive sunt repre7entate prin .a7alte care apar su. forma unei cuverturi. Oacaminte 8n Al-eria si >i.ia au fost descoperite 7acaminte de titei si -a7 natural. Alte 7acaminte existenteJ sare, car.uni, cupru, man-an, fier, uraniu, plum., volfram, titan, 7inc si fosfati. &orfolo-ia Saharei Se distin- trei unit%,i morfolo-ice distincteJ Sahara "ccidental% cuprins% !ntre &asivul 1o--ar (i "ceanul AtlanticJ Are o !nclinare u(oar% spre vest* 'elieful e u(or ondulat (i dep%(e(te pe alocuri @00 m* )r-uriJ 8 U8D8, "UA'A+, /1)/1* Sahara /entral%J se remarc% prinJ Pre7en,a masivelor muntoase (i a podi(urilor !nalte 0&. 6i.esti A=;@ m, &. 1o--ar, &. Air, &. Adrar D 8forhas2 * Apar podi(uri de tip tassili su. forma unor cueste modelate !n -resii paleo7oice (i calcare me7o7oice Sahara "riental% este un podi( !nclinat u(or spre &area &editeran%, av$nd altitudini de @003;000 m. )ste un ,inut al mun,ilor (i depresiunilorlar-i (i ad$nci* Pe platourile structurale sunt pre7ente er-urile (i re-urile orientate pe direc,ie +ord3Sud . Bormele de relief repre7entative

! !
creste

)r-urile R sunt !ntinderi de nisip de dimensiuni considera.ile. Dunele de nisip R sunt acumul%ri mari de nisip su. forma unor dealuri sau 6ipuri de dune 0cf. Strahler, +., ;9EA, p. @062J

Dune liniare, seif sau duna !n form% de sa.ie 0Strahler, ;9EA2 R este o enorm% creast% de nisip ascu,it% la un cap%t, a c%rei culme pre7int% proeminen,e (i sco.ituri alternative (i care au versan,i de alunecare !n form% de semilun%* au !n%l,imi de c$teva sute de metri (i lun-imi de 7eci de kilometri.

Dune cu aspect de stea (i cu forme nere-ulate* duna stelat% sau piramidal% R star dune R este o mare de nisip care la .a7% seam%n% cu o stea* din centrul s%u pornesc creste radiale care se termin% !n v$rfuri ascu,ite

!nalte de ;@0 m. )le r%m$n fixe sute de ani fapt pentru care constituie repere optime pentru c%l%tori.

:arcanele R dune cur.ate cu dou% .ra,e pe direc,ia v$ntului formate !n 7onele mar-inale ale m%rilor de nisip" Unitati ma?ore de relief J

! ! ! !

)' U'8J &A')>) )' "//8D)+6A>

"'8)+6A>* &A')>) )'

') U'8J ') U> A> )'8A+, ') U> +8 )'8A+, ') U> , >8:8A+

&U+N8 #U>/A+8/8J 1" A' 029;<2, 68:)S68 0A=;@2 &AS8#) &"+6A+)J 6AS8>>8, AD'A' D 8B"'1AS 1idro-rafia

Apele de suprafa,% lipsesc, cu excep,ia +ilului. Apele su.terane sunt foarte a.undente !n special !n +ordul Saharei care alimentea7% oa7e cum suntJ )l olea, Draa, D?erid, 6uat

#e-etatia si fauna Saharei )ste xerofil% (i e repre7entat% prin aproximativ ;000 de specii de plante, cele mai numeroase se !nt$lnesc !n oa7e.8n cele circa 90 de oa7e mari se cultiva curmali, le-ume, cereale, etc. Specii de planteJ /urmal* 6ufe psamofite* raminee 0aristida2* Ar.u(ti* Accacii* Plante halofile. Specii de animaleJ a7ela dorcas* Antilopa ara.%* '$sul de pustiu* Macal* 1ien%* Daman* #ultur de st$nc%* /o.ra e-iptean%* Pe(te de nisip* &iriapode* Scorpion* >%custe, #ulpi de desert , Struti . Spre mar-ini patrund uneori animale de savana. Populatie Sahara este foarte pu,in populat%.#astul sau teritoriu cuprinde cca. ;.@ milioane de locuitori . Pre7en,a omului e semnalat% !n Sahara !nc% din neolitic, mai ales !n 7onele ver7i ale de(ertului*+u se accept% ideea conform c%reia locuitorii actuali ar fi o popula,ie relict% din neoliticul pluvial ci mai de-ra.% se consider% c% popula,ia actual% are provenien,a !n .a7inul &editeranei (i !n Asia de S#, ace(tia aduc$nd cu ei !n de(ert 0su. aspect cultural2 -r$ul, ore7ul, curmalul, c%mila (i islamul.

Populatia rara a Saharei consta in special din ara.i, .er.eri, mauri* pe lan-a acestia sunt neamurile tu.u si tuare-ilor 060S2. Popula,ia este sta.ilit% cu prec%dere !n oa7e sau este nomad% neav$nd un loc sta.il*Pe lan-a cresterea animalelor care era pana in secolul al 9893lea comertul cu caravanele prin desert, o importanta ramura economica a acestor popoare nomade. 'e-imul statelor din aceasta re-iune incearca sa determine populatia nomada de a se sta.ili in localitati, ceea ce a dus la o serie de conflicte. Structura populatiei este influentata si de descoperirea 7acamintelor de titei si -a7 natural, aparand in partea nordica a desertului o serie de ase7ari noi. 8n vestul desertului >i.iei sunt re-iuni mari din desert fara populatie. 6ipuri de popoare sahariene 6uare-ii Popula,ie .er.er%, care insumea7a 2.@ milioane locuitori cu ori-ine din &aroc si >i.ia . Sunt noma7i , traiesc in tri.uri in nordul Saharei . &aurii Sunt in numar de aproximativ A milioane , or-ani7ati in tri.uri familiale . Acestia sunt noma7i si se intalnesc din &ali pana in Sahara "ccidentala . :eduinii Sunt !ntr3un num%r care poate fi cu -reu estimat, vin din re-iunea Ara.iei. Sunt pastori noma7i si se or-ani7ea7a in tri.uri . Alte popoareJ neamul tu.u, .er.eri (i ara.i. )conomia Saharei

Se remarc% remarc% dou% tipuri de economieJ una sedentar% a oa7elor (i una de tip nomad. /ele dou% tipuri se intercondi,ionea7% reciproc pentru c% sedentarii depind de schim.ul de m%rfuri (i de le-%turile cu alte ,inuturi, facilitate de noma7i. Ace(tia din urm% au nevoie de produsele oferite de oa7e. Tn de(ert se crescJ oi, capre, cai, c%mile (i m%-ari. )lementele culturii (i civili7a,iei moderne sunt introduse !n de(ert prin intermediul camioanelor (i ?eepurilor care au luat locul caravanierilor num%rul lor fiind din ce !n ce mai mic. A-ricultura nu este posi.il% dec$t prin iri-are datorit% procesului de evapora,ie foarte intens. "a7ele se alimentea7% din ueduri (i din apele su.terane exploatarea lor f%c$ndu3se prin pu,uri. "a7e repre7entative suntJ &7a., Be7an (i )l Ued !n cea din urm% s3au creat mici depresiuni antropice pentru a se a?un-e mai u(or la p$n7a freatic%. Schim.uri comerciale se fac la poalele &. Atlas, pe #alea +i-erului (i poalele masivului Adrar D 8forhas care atra-e noma7ii mauri. #ia,a !n oa7e e dur%, locuitorii lupt$ndu3se 7ilnic cu extinderea dunelor.

SA1A'A #886"A') "AOP #)'D)U )xper,ii sus,in c% cel mai !ntins de(ert din lume ar putea redeveni un rai verde datorit% cre(terii cantit%,ii de precipita,ii . Descoperirile (tiin,ifice (i cercet%rile au demonstrat c% de(ertul Sahara nu a fost dintotdeauna o !ntindere infinit% de nisip, ci un ,inut !nfloritor, cu ve-eta,ie a.undent%. Tn ciuda previ7iunilor sum.re referitoare la extinderea lui, ca urmare a fenomenului de !nc%l7ire a planetei, exist% savan,i care sus,in c% acest ocean de nisip se va transforma !ntr3un )den.

" #" $" %" &" '" ("

ro.Vikipedia.or-DVikiDSahara referat.clopotel.ro VVV.profude-eo-ra.eu en.Vikipedia.or-DVikiDSahara VVV.e3referate.ro asociatiaoxi-en.ro 'evista W 6erra W , nr 1 ( 101 ) , ianuarie 2006 , paginile 26 27 .