1.arhitectura Scris

Reabilitarea si dotarea unei cladiri din zona metropolitana Constanta in centru pentru tineri Tuzla contr 03.
/2011faza SF(DALI) BIROU DE ARHITECTURA SI URBANISM S.C. BELL B.A.U. S.R.L. Bdul Tomis nr 93 - Constanta tel 0744320062/FAX 0241-672088 Email: office @ bellbau.ro
TITLU PROIECT: REABILITAREA, EXTINDEREA SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA IN VEDEREA UTILIZARII ACESTEIA DREPT CENTRU PENTRU TINERET AMPLASAMENT: JUDETUL CONSTANTA COMUNA TUZLA STR. CONSTANTEI nr.82 BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL TUZLA NUMAR CONTRACT: 03 / 2011 Faza: P.T. (D.D.E)
S.C.Bell B.A.U.srl Constanta
Reabilitarea si dotarea unei cladiri din zona metropolitana Constanta in centru pentru tineri Tuzla contr 03./2011faza SF(DALI)
BORDEROU
A. PIESE SCRISE ARHITECTURA 1. 2. 3. 4. 5. 6. Foaie de capat Borderou Lista desemnaturi Memoriu general Memoriu rezistenta Instalatii B.PIESE DESENATE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Arhitectura Plan incadrare Plan situatie Plan cota 1,95 Plan cota 0,00 Plan cota + 3,65 Plan invelitoare Sectiuni Fatade Fatade Toblou tamplarie Detalii tavan Detaliiinvelitoare Detaliu lambriu sala cinema Scara acces pod Detaliu placaj Detalii balustrade Detaliu terasa sc sc 1:200 sc 1:100 sc 1:100 sc 1:100 sc 1:100 sc 1:100 sc 1:100 sc 1:100 A00 A01 A 1 A 2 A 3 A 4 A 5 A 6 A 7 DA 1 DA 2 DA 3 DA 4 DA 5 DA 6 DA 7 DA 8
COLECTIV DE PROIECTARE
1. Arhitectura Sef proiect arh. Marian Bell arh. Alexandra Dascalu th. F.Sait ______________ ______________ ______________
2. Structuri Inginer Catalin Costea ______________
3. lnstalatii electrice Inginer Virginia Dragomirescu ______________
4. Instalatii termice Sing E. Apas ______________
5. Instalatii sanitare Sing. Nicu Schiopu ______________
MEMORIU GENERAL 1.DATE GENERALE 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. Denumirea obiectivului de investitii: REABILITAREA, EXTINDEREA SI DOTAREA UNEI CLADIRI DIN ZONA METROPOLITANA CONSTANTA, LOCALITATEA TUZLA IN VEDEREA UTILIZARII ACESTEIA DREPT CENTRU PENTRU TINERET Amplasament: comuna Tuzla, str.Constantei nr.82 Titularul investitiei : Unitatea Administrativ Teritoriala Tuzla Beneficiarul investitiei : Unitatea Administrativ Teritoriala Tuzla Tipul de proprietate asupra terenului: Domeniul privat al Primariei Categoria de importanta: C (normala) Clasa de importanta: lI
2. AMPLASAMENT Terenul aferent in suprafata de 2.472 m este situat in zona centrala din intravilanul comunei Tuzla. La amplasarea constructiei sunt respectate prevederile HG 525/ 94 (R.G.U.); ale Codului Civil si P.U.G privind amplasarea, regimul de inaltime si aliniere a constructiilor precum si ale C.U. nr. 03 din 20.01.2011 eliberat de primaria comunei Tuzla. 3.MEMORIU DE SPECIALITATE 3.1.ARHITECTURA a) Situatia existenta a obiectivului de investitii Constructia caminului cultural realizata in 1934 are o functiune simpla pentru intruniri si spectacole de cinematograf este amplasata pe un teren depresionar in care nivelul apei freatice este tot mai sus. Astfel ca interventiile in timp pentru reabilitarea si modernizarea acesteia sunt tot mai costisitoare si cu o durata scazuta ceea ce a determinat o interventie majora in reabilitarea acestei cladiri. b) Date tehnice ale investitiei Lucrarile de baza ale acestei investitii sunt reasezarea acestei cladiri in parametric geotehnici care sa permita o exploatare cu capital minim Diversificarea functionala care sa atraga un numar mare de utilizatori Crestera nivelului de dotare actualizat cerintelor actuale Atragerea si socializarea tinerilor acestei localitati si constientizarea in randul acestora a valorilor locale si regionale. ln conformitate cu Tema program transmisa de investitor s-a propus realizarea unei constructii monobloc alcatuita din subsol tehnic, parter si un etaj. Subsol spatii tehnice distributie pe orizontala instalatii - Parter discoteca, sali cercuri tematice, ,grupuri sanitare, centrala termica ce si vestiare pentru sportivii se antreneaza pe terenul de sport alaturat Discoteca S= 136,97 m Etaj sala spectacole (cinematograf cu DVD proiector), biblioteca si centru de IT. - Sala spectacol S= 129,68 m ,podium (scena) 47,14 m , foyer S= 95,28 m Arhitectura cladirii propusa prin proiect este sobra cu volume clare bine conturate usor de perceput subliniate de finisaje si care tin cont de amplasamentul in zona centrala a localitatii precum si de arhitectura specific dobrogeana. Tamplaria interioara este celulara din fibra lemnoasa vopsita cu lacuri epoxidice pe tocuri si captuseli din lemn,cea exterioara din aluminiu cu geam termoizolant. Pardoselile pentru toate incaperile sunt din gresie ceramica. Pereti si plafoanele se vor finisa cu zugraveli lavabile in cu culori deschise,pastelate. Fatadele se vor vopsi in culori silicatice dominand culoarea alb, galben si placaje ceramice.
S.C.Bell B.A.U.srl Constanta 4
Constructia se vor acoperi cu sarpanta din lemn si se va inveli cu tigla ceramica. Incalzirea incaperior si apa calda menajera se vor realiza in centrala termica amplasata in subsol. La intrarile principale s-a prevazut rampa pentru personae cu dizbilitati locomotorii, in conformitate cu Normativul P 051/2001. 3.2.REZISTENTA LA SARCINI STATICE,DINAMICE SI SEISMICE Lucrarile sunt amplasate in zona seismica de calcul E cu un coeficient de Ks = 0,12 si o perioada de colt de 0.7 s. Constructia se incadreaza in clasa de importanta Il conform Normativ P 100/2006 si categoria de importanta C conform HG 766/1997 si a Regulamentului privind categoria de importanta a constructiilor. Structura de rezistenta principala este alcatuita din cadre de beton armat asezate pe fundatii continuue incrucisate din beton armat peste o perna generala de piatra sparta cu grosimea Hp 1,0 m. Lucrarile se vor proiecta in conformitate cu normativele si prescriptiile in vigoare,cu asigurarea conditiilor de rezistenta si stabilitate la sarcini statice, dinamice si seismice, tinand cont de incadrarea seismica si incadrarile normate. 3.3.SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULUI 3.3.1.Utilitati Alimentarea cu apa se va face prin bransarea la reteaua de apa existenta a localitatii. Evacuarea apelor uzate menajere se face reteaua de canalizare existenta a loclitatii. Apele meteorice de pe acoperis sunt conduse prin intermediul burlanelor la nivelul terenului amenajat de unde se infiltreaza in sol. Alimentarea cu caldura si apa calda menajera se face cu centrala termica proprie folosinduse combustil lichid depozitat in rezervor subteran. Alimentarea cu energie electrica se face prin brasarea la reteaua de distributie de joasa tensiune a localitatii. 3.3.2.Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu a)Protectia calitatii apelor Conform STAS 1846-90 (Determinarea debitelor de apa de canalizare) debitul de apa uzata menajera rezulta: Quzat = 0,8 x 19.900 = 15.900 I/ zi. Apele uzate evacuate sunt ape conventionale curate, incadrandu-se in prevederile Normativului privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor NTPA 002/2001 si NTPA 002/2002. Apele pluviale de pe alei si parcaje sunt evacuate la canalizare, iar cele de pe spatiile verzi se infiltreaza liber in sol. b.)Protectia aerului Datorita exigentelor europene in fabricarea centralelor termice nu se produc noxe datorate arderii combustibililor. Incalzirea spatiilor si apa calda menajera sunt produse in centrale termica proprie amplasata la subsol care functioneaza cu combustibil lichid, rezervorul este amplasat ingropat si protejat cu gard metalic pe suprafata de teren acordata acestei investitii. c.)Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor. Data fiind destinatia nu se vor produce sunete cu nivel de zgomot de peste 50 dB (A) curba de zgomot Cz conform STAS 10009-88" Acustica urbana limtele admisibile ale nivelului de zgomot" d.) Protectia impotriva radiatiilor. Nu este cazul, neexistand surse de radiatii ionizante.
e.) Gospodaria deseurilor. Deseurile menajere sunt colectate in pubele cu capac tip Euro amplasate in puncte gospodaresti de unde sunt colectate periodic de firme specializate si transportate la rampa de gunoi a orasului. Punctele gospodaresti sunt dotate cu robinet pentru spalarea platformei, a pubelelor si canalizare. f.) Economia de energie Zidurile exterioare se executa din blocuri ceramice 35 cm groasime,cu rosturi mici de 3 mm cu mortar adeziv conform Normativ P 104/83 art.6 si 7. Puntile termice din dreptul stalpilor si a grinzilor se vor izola cu polistiren expandat de 10 cm grosime. Planseul din pod se izoleaza cu vata minerala de 14 cm grosime in stare compactata. Planseul parterului se va izola fata de subsol cu vata minerala de 8 cm grosime. 3.4. SIGURANTA LA FOC Toate lucrarile de constructii si instalatii vor respecta prevederile Normativului P 118/1999 "Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului" si criteriile de performata stabilite de acesta, dupa cum urmeaza: a)gradul de rezistenta la foc= R.F. = II b) Riscul de incendiu (categoria de pericol): mic: pentru incaperile cu qi = sub 420 MJ/m2 ( holuri, grupuri sanitare, gospodarie apa, etc.) c)Combustibilitatea si rezistenta la foc a principalelor elemente de constructie prevazute Stalpi, coloane, pereti portanti C0 (CA1) 120 min Pereti interiori neportanti C0 (CA1) 30 min Compartimentarile interioare se realizeaza din gipscarton F 13 rezistent la foc. Pereti exteriori neportanti C0 (CA 2)/C0(CA1) 15 min; 30 min Grinzi, plansee, nervuri, acoperisuri terasa C0 45 min podul greu combustibil din lemn ignifugat protejat conform normativ C 58 -1996 Aceste elemente de constructie asigura conditiile minime pentru incadrarea constructiei in gradul II rezistenta la foc conf.art.2.1.8.si tabel 2.1.9.din P 118/999. Ariile compartimentelor de incendiu interioare sunt corespunztoare riscurilor de incendiu avand elemente de separare corespunzatoare acestora respectiv limita de rezistenta la foc a acestora este de 30 min (densitatea sarcinilor termice sub 420 Mj/mp) d)sunt calculate si dimensionate caile de avacuare= 2 pentru fiecare nivel e)alimentare cu energie electrica a sistemelor de siguranta f) se vor prevedea dotarile pentru limitarea propagarii si stingerea focului g) tip: apa (hidranti interiori); h) actionare: manuala; i) debit: 2 x 2,5 l/sec; j) presiune minima la teava de refulare: 2,5 bar; k)rezerva: rezervor de apa pentru stingerea incendiului (234 mc); l) surse de alimentare: reteaua publica de alimentare cu apa; m) timp teoretic (normat) de functionare: 60 min. n)zonele, incaperile, spatiile, instalatiile echipate cu astfel de instalatii: toate zonele. o)tip: apa (hidranti exteriori); p)actionare: manuala; q)debit: 20 l/sec; r) rezerva: reteaua publica si rezerva proprie ; s)Amplasarea constructiei s-a facut respectand distantele fata de drumul public si distantele intre constructiile vecine pentru interventie, cu respectarea HGR 525/1996 art.24 si 25 si a P118/1999 art t) De asemenea pe trotuar se va monta un hidrant exterior pentru stingerea incendiului
u) In conformitate cu HG 1739 litera r - constructii pentru amenajari temporare pentru spectacole sau intruniri, cu capacitatea mai mare sau egala cu 200 de locuri ori avand destinatia comerciala, cu suprafata mai mare sau egala cu 2.500 m2 -nu se elaboreaza Scenariu de siguranta la foc. 3.5. IZOLATII TERMICE SI HIDROFUGE Toate incaperile inchise se vor realiza cu respectarea nomativelor privind economia de energie astfel grosimea zidurilor,captusirea elementelor de beton armat cu materiale izolatoare termice si tamplaria trebuie sa corespunda normelor in vigoare. Hidroizolarea incaperilor precum si a tuturor elementelor expuse intemperiilor vor respecta standardele si normativele in vigoare. 3.6. PROTECTIE CIVILA Constructiile se incadreaza in prevederile H.G. 560 din 15.06.2005 publicata in M.O. 526 din 21.06.2005 modificata cu H.G. 37 din 01.12.2006 publicata in M.O.47 din 19.01.2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii la care este obligatorie realizarea adapostului de protectie civila precum si celor la care se amenajeaza puncte de comanda. Aceste prevederi un se pot respecta din urmatoarele motive tehnice : o Constructia existententa ce se reamenajeaza nu are subsol o Nivelul panzei freatice conf. Studiului geotehnic ( anexat ) este foarte ridicat ceea ce impune ridicarea talpilor fundatie pe o perna de piatra. 3.7. PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE Personalului executant care isi desfasoara activitatea in cadrul unitatilor de constructii-montaj, inainte de inceperea instructajului de protectia muncii specific meseriei si lucrarilor ce Ie va executa, i se va prelucra in mod obligatoriu si articolele necesare din: H.G. 300 din 2 martie 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru santierele temporare sau mobile 4.GRADUL DE OCUPARE A TERENULUI Existent 1 2 3 4 5 Suprafata terenului A construita Acd POT CUT m m m % 2472,00 760,00 760,00 31 0,31 673,43 1187,94 27 0,48 Propus
5.DURATA DE SERVICIU ESTIMATIVA In conformitate cu Normativul G.E.O32/1997 si in conformitate cu prevederile proiectului durata de serviciu este de 50 ani. 6.MASURI PENTRU RESPECTAREA CALITATII PREVAZUTE PRIN PROIECT Se vor respecta prevederile Legii nr.10 din 1995,ale HGR 766/1997;HGR 272/1994 si Decizia ISC nr.15 din 05 martie 2003 Se vor executa faze determinante la: terenul de fundare, fundatii, structura de rezistenta a fiecarui etaj,conf model 1 din HG 261/94. Verificat Intocmit
Arh. Alexandra Dascalu
Arh. Marian Bell

7
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
ARHITECTURA 1.GENERALITI 1.1.SCOPUL LUCRARILOR 1.2.CATEGORIA DE IMPORTANTA- C normala 1.3.CLASA DE RISC 1.4.DURATA NORMATA DE FUNCTIONARE 1.7.CONDITII DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII 1.8.CONDITII DE MEDIU Legea 137/XII 1995 2. NOMINALIZAREA PLANSELOR CARE GUVERNEAZA LUCRAREA 3.MATERIALE,COMPONENTE SI INSTALATII APARTINAND LUCRARILOR 3.1.LUCRARI SI SERVICII GENERALE 3.2. DEFRISARI SI DEMOLARI IN AMPLASAMENTUL SANTIERULUI 3.3.LUCRARI DE EXCAVATII SI UMPLUTURI NECOMPACTATE 3.4.LUCRARI DE ZIDARIE 3.5.HIDROIZOLATII 3.6.TERMO-IZOLATIE 3.7.CONSTRUCTII DE OTEL 3.8.TENCUIELI 3.9.PARDOSELI 3.10.ZUGRAVELI SI VOPSITORII 3.11.PLACAJE. 3.12.TAMPLARIE 3.13.TABLA ZINCATA 3.14.PERETI GIPS CARTON
S.C.BELL B.A.U. srl Bd.Tomis nr.93 - Constanta
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
1. 1.1.
GENERALITATI SCOPUL LUCRARILOR
Aceste specificatii se refera exclusiv la lucrarile de constructie implicate pentru Locuinte pentru tineri in regim de inchiriere judet Constanta;loc.Costinesti,Schitu str. Privighetorilor nr.2 Prezentul caiet de sarcini precizeaza conditiile tehnice generale de aplicare a proiectului ca si de verificare si receptie a lucrarilor efectuate. 1.2. 1.3. 1.4. CATEGORIA DE IMPORTANTA - C normala CLASA DE IMPORTANTA II DURATA NORMATA DE FUNCTIONARE
Durata de functionare normata a constructiilor n cazul de fata , n conditii de exploatare normala, este de 50 ani, conform HG 964/1998 Aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe. 1.5. AVIZE NECESARE
Contractantul poate incepe lucrarile de executie in conditiile existentei autorizatiei de constructie, legal valabila, emisa de autoritatile locale. Orice modificare privind materialele utilizate se va putea face numai cu acordul proiectantului. Cheltuielile pentru mostrele de materiale ce se vor prezenta beneficiarului spre aprobare se suporta de catre contractant. Constructorul va face lucrarile atribuite n conformitate cu instructiunile inginerului. 1.6. CONDITII DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII
Pe toata durata lucrarilor se va actiona n stricta conformitate cu Legea 90 / 96 referitoare la Normele privind protectia si igiena muncii si se va acorda o atentie deosebita respectarii prevederilor n domeniu : Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii (Ord MLPAT nr.9 / N / 15.03.93), Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj de prefabricate si finisaje n constructii (IM0061996), Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje,schele , cintre si esafodaje n constructii ( IM 007 1996). Constructorul are obligatia sa mprejmuiasca santierul si sa afiseze tablite avertizoare pentru pietoni. Pentru prevenirea incendiilor si realizarea sigurantei necesare la foc se va urmari cu atentie implementarea pe santier a Normativului de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii -C 300/94 si a Normelor de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul nr. 775 / 22.07.1998 . CONDITII DE MEDIU Legea 137 / XII 1995 Lucrarile prevazute a se executa nu sunt de natura sa polueze n nici un fel mediul nconjurator. Executia se va face organizat si ngrijit pentru a nu degrada spatiile amenajate nvecinate. Dupa ncheierea lucrarilor, constructorul are obligatia de a transporta molozul si deseurile rezultate la destinatia aprobata si de a reface terenul. 2. NOMINALIZAREA PLANSELOR CARE GUVERNEAZA LUCRAREA 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.9. 2.10. 3. 3.1. Plan situatie A 0 Plan cota -1.95 Plan cota 0,00 Plan cota +3.65 Plan sarpanta Sectiuni Fatade Fatade Tablou tamplarie Detalii A 1 A 2 A 3 A 4 A 5 A 6 A 7 DA 1 DA2-DA8 1.7.
MATERIALE,COMPONENTE SI INSTALATII APARTINAND LUCRARILOR LUCRARI SI SERVICII GENERALE
3.1.1. ASISTENTA ACORDATA CELORLALTE PARTI 3.1.1.1. Asistenta generala

CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
Contractantul va asigura, pe baza de ntelegere, pe durata contractului, asistenta generala pentru subcontractorii numiti si pentru autoritatile publice implicate n lucrarile care concura la contract dupa cum urmeaza: Folosirea schelelor fixe ale contractorilor. Folosirea grupurilor sanitare si a serviciilor de asistenta sociala. Spatiile pentru birouri si pentru depozitarea echipamentelor si a materialelor. Lumina si apa. ndepartarea deseurilor. 3.1.1.2. Instrumente Contractantul va asigura, pentru dirigintele de santier o rulota metalica. SCHELE 3.1.1.3. Generalitati Contractantul va asigura, dupa necesitati, toate schelele necesare pentru realizarea lucrarilor. inaltimile vor fi conforme cu cele specificate n planuri. 3.1.2. TRASAREA 3.1.2.1. Repere Contractantul va stabili un reper de baza n santier pe durata contractului. Contractantul va corela reperul de baza cu cota de referinta. Diferenta de nivel admisibila ntre reperul de baza si cota de referinta este de 2 mm. 3.1.2.2. Liniile de referinta - trasare Contractantul va trasa lucrarile n conformitate cu planurile. 3.1.2.3. Fixarea liniilor de referinta Contractantul va fixa nivelurile de referinta la intervalele verticale aprobate de catre inginer. Abaterea admisa ntre oricare dintre nivelurile de referinta si reperul de baza este de 2 mm. 3.1.2.4. Linii de referinta - abateri admise Abaterea de distanta admisa pe orizontala ntre doua linii de referinta nvecinate este de + 2 mm. Abaterea de distanta cumulata admisa pe orizontala ntre liniile de referinta nu va depasi 1:1000 sau 10 mm fiind luata n considerare cea mai mica. Abaterea de la verticalitate a intersectiilor liniilor de referinta fata de intersectiile corespondente ale liniilor de referinta de baza nu trebuie sa depaseasc + 2 mm. 3.1.2.5. Masuratori Contractantul nu va folosi cote masurate direct pe planuri. Pentru trasarea lucrarilor Contractantul va considera numai dimensiunile notate pe planuri. 3.1.3. PROTECTIA 3.1.3.1. Protectia mpotriva deteriorarilor Contractantul va proteja santierul, lucrarile, materialele si echipamentele mpotriva accesului neautorizat, a deteriorarilor si a furtului. Orice deteriorari datorate protectiei ineficiente vor fi reparate. Contractantul va asigura paza si iluminarea necesare pentru securitatea lucrarilor. 3.1.3.2. locale. 3.1.3.3. Paza si iluminarea Contractantul va asigura paza si iluminarea necesare pentru protejarea publicului si pentru satisfacerea cerintelor autoritatilor
Protectia mpotriva fenomenelor meteo nefavorabile Contractantul va proteja lucrarile, materiale si echipamentele mpotriva fenomenelor meteorologice nefavorabile si va repara orice deteriorari provocate de acestea. 3.1.3.4. Protectia lucrarilor finalizate Contractantul va pastra curate suprafetele finisate pe masura avansarii lucrarilorsi le va proteja de murdarie, de patare si de deteriorari fizice. 3.1.3.5. Aprobarea realizarii gaurilor si a sliturilor Realizarea gaurilor si a sliturilor n structura se va face conform prevederilor din proiect, sau n lipsa acestora- numai cu aprobarea proiectantului. 3.1.3.6. Elementele existente Contractantul va proteja constructiile, gardurile, portile, zidurile, liniile de curent electric si alte elemente existente pe santier care trebuie sa ramna pe pozitie n timpul executiei lucrarilor, mpotriva deteriorarii n cursul operatiunilor de pe santier. Contractantul va repara orice deteriorare a elementelor existente rezultate n cursul lucrarilor. 3.1.3.7. Inventarul si echipamentele existente Contractantul nu va folosi inventarul, instalatiile sau echipamentele apartinnd angajatorului iar acestea vor fi protejate mpotriva deteriorarilor, a murdaririi si a stropirii. Contractantul va muta aceste obiecte, dupa caz, pentru realizarea adecvata a lucrarilor, iar la finalizarea acestor vor fi puse pe pozitiile initiale. 3.1.3.8. Copacii, arbustii si peluzele Pe parcursul executarii lucrarilor Contractantul va proteja mpotriva deteriorarii toti copacii, arbustii si peluzele din santier care au fost prevazuti sa ramna. Orice copac, arbust sau peluza deteriorate vor fi nlocuite de catre contractant cu plante cu radacini adnci ,cu viabilitate garantata pentru o perioada de douasprezece luni de la plantare. 3.1.3.9. Poluare Materialele nocive nu vor fi deversate n canalele de ape de suprafata sau n lacuri. Se vor respecta cerintele legislatiei romne si ale regulamentelor comunitatii cu privire la protectia mpotriva poluarii si de sanatate publica.
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
3.1.3.10.
Depozitarea materialelor a)Contractantul va depozita materialele n mod ordonat. Contractantul va depozita separat materialele diferite si le va proteja mpotriva murdaririi, a deteriorarii fizice, a reactiei cu alte materiale, a accidentelor de suprafata sau a patarii, de microorganisme, de mucegai, ciuperci sau paraziti. b)Contractantul nu va depozita materialele astfel nct sa deterioreze lucrarile sau materialele sau sa puna n pericol securitatea oamenilor sau a bunurilor. c)Contractantul va manipula si depozita materialele n conformitate cu recomandarile producatorului. Contractantul nu va folosi materiale care au fost depozitate pentru o perioada care depaseste perioada de depozitare recomandata de producator. 3.1.4. CURATENIA a)Deseurile rezultate n urma lucrarilor se vor ndeparta pe masura acumularii acestora de catre contractant. Lucrarile vor fi pastrate curate si n ordine pe ntreaga durata a contractului. b)Contractantul va curata lucrarile att la interior ct si la exterior, va ndeparta stropii si petele, va curata geamurile, va spala suprafetele lacuite ai va ndeparta murdaria impregnata. Contractantul va indeparta toate deseurile, iar lucrarile vor fi lasate n ordine gata pentru ocupare sau folosire. 3.2. DEFRISARI SI DEMOLARI N AMPLASAMENTUL SANTIERULUI EXECUTIA LUCRARILOR 3.2.1. DEFRISAREA SI CURATAREA AMPLASAMENTULUI SANTIERULUI 3.2.1.1. Generalitati Contractantul va demola obstacolele prevazute a fi ndepartate. Contractantul va pregati amplasamentul pentru lucrarile de excavatie. 3.1.2.2. Fundatii vechi Contractantul va sparge si ndeparta fundatiile, temeliile si pavajele prevazute a fi ndepartate. Umplerea cu pamnt de tip corespunzator. 3.2.1.3.Canalizarea existenta Spargerea si ndepartarea rigolelor, a gurilor de canal si a canalizarilor prevazute a fi ndepartate. Contractantul va nfunda capetele canalizarilor cu amestec de beton de tip C8/10. 3.2.2.DEMOLAREA 3.2.2.1.Generalitati Contractantul va realiza lucrarile de demolare n conformitate cu prevederile din proiect. 3.2.2.2.Demolarea Contractantul va demola structurile indicate n planuri n totalitate. Contractantul va ndeparta inclusiv fundatiile . 3.2.2.3.Securitatea a)Contractantul va asigura securitatea lucrarilor si a publicului n cursul lucrarilor de demolare. Contractantul va realiza lucrarile de demolare astfel nct sa produca neplaceri minime publicului si proprietarilor nvecinati. b)Contractantul va realiza demolarea sub supravegherea unui responsabil cu experienta n lucrari de demolare care sa se asigure ca sunt luate masurile de securitate corespunzatoare. c)Nu este permisa folosirea explozivilor pentru demolari. 3.2.2.4.Arderea Contractantul nu va arde pe santier materialele rezultate din demolare. 3.2.2.5.Pagube Contractantul va lua toate masurile necesare pentru reducerea pagubelor care pot rezulta n urma lucrarilor de demolare. 3.2.2.6.Protectia a)Contractantul va lua toate precautiile necesare pentru protejarea lucrarilor nvecinate mpotriva deteriorarile care pot aparea n cursul lucrarilor de demolare si se vor asigura, conform cerintelor, panourile de protectie si acoperirile provizorii. b)Contractantul va proteja structurile nvecinate mpotriva deteriorarilor si se va asigura sprijinirea corespunzatoare pentru fiecare etapa de demolare. Contractantul nu va aduce atingere fundatiilor structurilor nvecinate. 3.2.2.7.Repere de supraveghere a cotei de referinta Contractantul va aduce la cunostinta proiectantului orice reper de supraveghere a cotei de referinta gasit n structurile prevazute a fi demolate. Contractantul nu va ndeparta sau distruge aceste repere dect daca se precizeaza aceasta. 3.2.2.8.ntreruperea serviciilor nainte de nceperea lucrarilor de demolare Contractantul va conveni cu autoritatile respective asupra ntreruperii serviciilor de la structurile prevazute a fi demolate. Contractantul va plati toate costurile aferente ntreruperii serviciilor. 3.2.2.9.Raportarea defectelor Contractantul va aduce la cunostinta proiectantului orice defecte sau slabiri structurale aparente descoperite n cursul lucrarilor de demolare la structurile care urmeaza a fi pastrate. 3.2.3.DEMONTARI 3.2.3.1.Elemente care trebuie demontate Contractantul le va demonta cu atentie, conform indicatiilor din planuri, elementele de tmplarie, hidroizolatiile etc, ce se repara sau se nlocuiesc n cadrul lucrarilor de reabilitare a cladirii existente. 3.3. LUCRARI DE EXCAVATII SI UMPLUTURI NECOMPACTATE
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
3.3.1.MATERIALE 3.3.1.1.Definitii Soluri si roci I. Definitia solurilor si a rocilor este conform descrierii din STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamnturilor. II. Roci masive nseamna roci n straturi sau n gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de mpuscare, pneumatice sau hidraulice sau cu alte echipamente similare sau cu pene si ciocane de spart piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3 m n sapaturi sau 0,6 m n excavatiile comune vor fi considerate ca roci masive. III. Roci n straturi subtiri nseamna roci stratificate avnd suprafetele straturilor la intervale de cel mult 150 mm. IV. Pamnt vegetal nseamna terenul ce ofera conditii pentru cresterea plantelor. 3.3.2.EXECUTIA LUCRARILOR 3.3.2.1.Conditii pentru santier Contractorul: a) Nu va ncepe nici o lucrare dect dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unui proces verbal semnat de beneficiar, proiectant si executant. b)Inainte de nceperea excavatiilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozisiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi ntlnite. 3.3.2.2.Excavarea pamntului vegetal Contractorul: a)Va excava stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura pna la o adncime de 30 cm si l va pastra pentru reutilizare. b)Va depozita pamntul excavat n halde n locurile desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60 m. c)Va mprastia si va nivela un strat de pamnt vegetal n grosime de 25-30 cm n zonele indicate pe planuri pentru plantare de arbusti si iarba . 3.3.2.3.Excavarea fundatiei a)Se va excava conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate n planuri . b)nainte de nceperea lucrarilor, contractantul va verifica trasarea pe teren si nscrierea n tolerantele admise, conform STAS 9824/1 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole. 3.3.2.4.Stratul portant Daca stratul portant, dupa parerea constructorului, se obtine la o adncime mai mica dect cea prevazuta in planuri, constructorul va informa inginerul proiectant. 3.3.3.EVACUAREA APEI 3.3.3.1.Excavatiile vor fi mentinute fara apa 3.3.3.2.Evacuarea apei a)Apa din excavatii nu se pompeaza n sistemul permanent de drenaj al statiei. b)Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul si traseele de evacuare a apei. Namolul La evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al statiei. 3.3.3.3.Bazine de colectare provizorii Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Cnd nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate. 3.3.4.ELIMINAREA MATERIALELOR 3.3.4.1.Materiale necorespunzatoare / n surplus a)Materialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura vor fi ndepartate din santier. b)Materialele excavate n surplus vor fi ndepartate din santier. Contractantul este responsabil pentru depozitare conform reglementarilor oficiale n vigoare. 3.3.4.2.Rigole a)Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor din planuri. b)Daca n cursul excavatiilor se ntlnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat inginerul caruia i se vor cere instructiuni. 3.3.4.3.Trasee subterane Daca sunt ntlnite trasee subterane vor fi informati proiectantul si autoritatea competenta si se vor obtine instructiuni de la acestea. 3.3.4.4.Drenaje scoase din uz Drenajele scoase din uz ntlnite n cursul excavatiilor vor fi ndepartate. 3.3.4.5.Fundatii scoase din uz Fundatiile ntlnite n cursul lucrarilor de excavatie vor fi ndepartate. 3.3.5.DESCOPERIRI ARHEOLOGICE
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
Daca n cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, constructorul va opri imediat lucrul n imediata apropiere a acestora si constructorul va anunta organele locale, conform Legii. 3.4. LUCRARI DE ZIDARIE
3.4.1.GENERALITATI Materiale folosite vor respecta standardele : STAS 457 Caramizi pline de dimensiuni 240 x 115 x 63 STAS 5185/2 Caramizi cu goluri verticale de dimensiuni 290 x 240 x 138 Contractantul va folosi numai caramizi de calitatea I. Raportul de tesere al zidariei va fi : Unde : l = lungimea de suprapunere a 2 caramizi h = naltimea caramizii Lungimea de suprapunere va fi cel putin 1/4 din lungimea caramizi. Marca caramizilor pentru structurile din zidarie : 100. Contractantul va respecta: - Normativul pentru alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie ; STAS 10109/1. Lucrari zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor. 3.4.2.MORTARE 3.4.2.1.Generalitati Contractantul va respecta: Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C 17. STAS 1030 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala Marca mortarului: M 50 Z A)Lianti : Var hidratat conform STAS 3201 Var hidratat si pulbere pentru constructii Var pasta conform STAS 146 Var pentru constructii B)Agregate Nisip natural de cariera sau de ru, conform STAS 1667 Nisipul natural de cariera sau de ru poate fi partial nlocuit cu: nisip provenit din cancasarea rocilor naturale nisip de mare Aceste nisipuri trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice prevazute n STAS 1667 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane usoare. Proportia n care se vor utiliza n amestecul de mortar va avea un continut de cel putin 50 % nisip natural. C)Apa Contractantul va utiliza apa de la reteaua de alimentatie, dar n cazul cand contractantul va utiliza alte surse, apa trebuie sa corespunda conditiilor STAS 790 . D)Ciment Ciment conform specificatiilor de la capitolul Betoane. E) Aditivi 1.Plastifianti n cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifiant antrenor de aer Disanul, conform STAS 8625 . 2.Accelaratori de ntarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de ntarire pentru mortante de zidarire, de ciment si ciment var de marca 50 sau mai mari, la lucrarile executate pe timp friguros. 3.4.2.2.Compozitia mortarelor de zidarie. Dozajele uzuale pentru mortarele de zidarie pe baza de var si ciment, care pot fi utilizate fara ncercsri preliminare n cazul folosirii nisipurilor naturale (conform STAS 1667 ) sunt specificate n tabelul urmator : Materiale pentru 1 m3 mortar Marca mortarului i notaia Ciment Tipul mortarului F 25 (kg.) M 30 kg.) Var hidratat var past sau lam de carbid (m3) Var past sau lam de carbid (kg) Nisip (03 mm) (m3) (kg.) Apa (m3)
Mortare pentru pereti din elemente armate: 1)Mortar de poza din ciment si nisip (1:3 parti n volume) si apa pna la realizarea unui mortar de consistenta vrtoasa (determinata cu conul etalon). 2)Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare, din ciment si nisip (1:3 parti n volume) si apa pna la realizarea unui mortar de consistenta fluida (determinata cu conul etalon). 3.4.2.3.Prepararea mortarelor Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin proceduri mecanice, asigurndu-se urmatoarele conditii:
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
- Dozarea grosimetrica a componentelor solide ale mortarului cu tolerate de t 2 % pentru lianti si 3 % pentru agregate. - Amestecarea ngrijita a mortarului pna la omogenizarea completa. 3.4.2.4.Controlul calitatii mortarelor Contractantul va determina caracteristicile mortarelor de zidarie si tencuiala conform metodelor prescrise in STAS 2634 Metode de marcare a mortarelor n stare proaspata si ntarita. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le ndeplineasca mortarele vor fi conform STAS 1030 Mortare obitnuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare si conditii tehnice. 3.5. HIDROIZOLATII
3.5.1.HIDROIZOLATII BITUMINOASE LA ACOPERISURI TERASE 3.5.1.1.Materiale. Membrane pe baza de bitum modificat a) Membrana bituminoasa pe baza de bitum modificat cu polipropilena atactica (APP) sau liant elastomer cu un suport de fibra de sticla. Suprafata inferioarta realizata cu filtru de polietilena, suprafata superioara acoperita cu nisip. Utilizari Este folosit la prim strat n sistemele de hidroizolatii multistrat sau ca protectie a termoizolatiilor mpotriva vaporilor de apa. Caracteristici Grosimea Lungimea Limea Greutatea Fora de rupere la traciune - Longitudinal - Transversal Alungire la rupere - Longitudinal - Transversal Flexibilitate pe dorn 20 mm Stabilitate la cald (120 oC) Stabilitate dimensional - Longitudinal - Transversal Poansonare static pe beton Poansonare static pe termoizolaie Impermeabilitate la ap Impermeabilitate la vapori Rezisten la traciune - Longitudinal - Transversal Rezistenb la mbinri Punct de nmuiere Metoda de testare UEAtc A C C D E 5.1.6.1. 5.1.9. 5.1.9. 5.1.4. 5.1.11. 5.4.1. 5.2.12. ASTMD 36 Unitatea msur mm m m kg./mp N/5 cm %
0C
de
Valoare 3;4 10 1 400 250 2 2 -5 nu curge - 0,2 + 0,2 2 1 absolut 0,1 50 70 absolut 150
% L L g/24 h N
0C
Descriere b) Membrana bituminoasa pe baza de bitum modificat cu polipropilena atactica (APP) sau liant elastomer (SBS) cu un suport de fibra de sticla. Suprafata inferioara realizata cu filtru de polietilena, suprafata superioara acoperita cu ardezie (pelicula minerala) de diverse culori, n grosime de 2,3 mm. Utilizari Este folosit la strat final n sistemele de hidroizolatii multistrat pentru protectie U.V. Caracteristici Grosimea Lungimea Limea Greutatea Fora de rupere la traciune - Longitudinal - Transversal Alungire la rupere
Metoda de testare UEAtc A C C
Unitatea de msur mm m m kg./mp N/5 cm %
Valoare 10 1 3,5 ; 4,5 400 250
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
- Longitudinal - Transversal Flexibilitate pe dorn 20 mm Stabilitate la cald (120 oC) Stabilitate dimensional - Longitudinal - Transversal Poansonare static pe beton Poansonare static pe tertmoizolaie Impermeabilitate la ap Impermeabilitate la vapori Rezisten la traciune - Longitudinal - Transversal Rezistenb la mbinri Punct de nmuiere
D E 5.1.6.1. 5.1.9. 5.1.9. 5.1.4. 5.1.11. 5.4.1. 5.2.12. ASTMD 36
0C
2 2 -5 nu curge
% L L g/24 h N
- 0,2 + 0,2 2 1 Absolut 0,1 50 70 absolut 150
0C
3.5.1.2.Hidroizolatii la terase - Hidroizolatii din foi de bitum aditivat lipite cu flacari : - Amorsare cu solutie sau emulsie de bitum, min. 600 g/m2 - Strat de difuzie din mpslitura bitumata perforata IBP 1200 - Foi aditivate tip a), T4 sau Mecabit, lipite cu flacara - Impslitura bitumata tip b), I4 lipita cu flacara 3.5.1.3.Punerea n opera Hidroizolatia refacuta va avea urmatoarele straturi : Amorsa (vernis) bituminoasa Strat de difuzie a vaporilor - membrana bituminoasa cu gauri Strat 1 de hidroizolatie din liant elastamer armat cu fibre de sticla, aplicat prin termosudare Echer de consolidare pe contururi, la intersectii de suprafese Strat 2 de hidroizolatie din liant elastomer armat cu fibre de sticla, autoprotejat cu ardere, lipit prin termosudare Fsie de protectie din membrana bituminoasa, armata cu tesatura din fibre de sticla si autoprotejata cu folie de aluminiu pe contururi si la intersectii de suprafete Lucrarile de tinichigerie (jgheaburi, burlane, paza, sorturi) vor fi proiectate conform prevederilor STAS 2274 Jgheaburi si burlane. Conditii generale; STAS 2389 Lucrari de tinichigerie la constructii civile si industriale, jgheaburi si burlane. Prescriptii generale de proiectare si executie precum si a Normativului pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii C 112 . 3.5.1.4.Controlul si receptia lucrarilor de hidroizolatii. Pe tot parcursul executiei, contractantul va face verificare, att asupra materialelor puse n opera, ct ssi asupra lucrarilor. Verificarea ndeplinirii conditiilor de calitate si consemnarea lor si procese verbale de lucrari ascunse priveste n special urmatoarele lucrari : calitatea stratului support executarea corecta a pantelor prevazute n proiect nivelul si amplasamentul gurilor de scurgere executia si calitatea stratului de amorsaj, bariere de vapori si a termoizolatiei calitatea, latimea suprapunerilor si lipirea corecta a straturilor de hidroizolatie, mai ales n ceea ce priveste petrecerile montarea corecta a diblurilor si agrafelor pentru prinderea pieselor de tinichigerie executarea corect a partilor constructive ale racordarilor (scafe, reborduri, parapete) care sa asigure o buna montare a straturilor izolatoare. La ncheielire lucrarilor, contractantul va face receptia lor, att pe baza certificatelor de calitate a materialelor si a proceselor verbale de lucrari ascunse ct si prin verificarile prevazute la cap.5 al Normativului C 112. 3.5.2.REALIZAREA HIDROIZOLATIEI 3.5.2.1.Generalitati Hidroizolatia are ca scop mpiedicarea patrunderii apei n structuri, colectarea apelor si dirijarea lor spre gurile de scurgere sau sistemele de evacuare. 3.5.2.2.Sisteme de hidroizolare Sistemele de hidroizolare sunt alcatuite din: strat de amorsare; strat de baza; strat de protectie. Functionalitatile acestor straturi pot fi comasate n functie de tehnologia de realizare a materialelor utilizate. 3.5.2.3.Caracteristicile materialelor utilizate Metarialele utilizate trebuie sa aiba termnenul de garantie egal cu minim un interval RK n conditii de exploatare normala.
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
Pe durata acestei perioade, firma care a livrat materialele trebuie sa asigure din efort propriu repararea sau nlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratii. 3.5.2.4.Stratul de amorsare Amorsarea trebuie sa fie un lichid pe baza de bitum si solventi volatili, care aplicata pe suport sa permita aderenta membranei hidroizolatoare si sa aiba urmatoarele caracteristici: timp de uscare max 2 ore (tem. minima de 120 C); consum max. 0.4 l/ mp; densitate la 200 C 0.925 kg/ mc; partea uscata n greutate trebuie sa fie 50% ; 3 %. 3.5.2.5. Membrana pentru hidroizolasii executata pe suport din beton si protectie din beton armat. Conditii de utilizare: grosimea minima a membranei de 4 mm; membrana realizata pe baza de bitum aditivat; sa prezinte obligatoriu strat de protectie cu granule minerale tratate pentru a fi higroscopice, care sa asigure aderenta betonului de protect ie; sa prezinte obligatoriu insertie de geotextil netesut din polistiren cu greutate minima de 180 g / m; sa se aplice prin lipire cu flacara n aderenta totala la suport. Caracteristicile fizico chimice ale membranei: rezistenta la tractiune: longitudinal min 180 N/ 5 cm; transversal min 120 N/ 5 cm; rezistenta la poansonare statica - min 25 kg (L4); flexibilitate la temperaturi scazute (dorn cu diametrul 20 mm) fara fisuri la 200C; aderenta la suport min 0.53 MPa. 3.5.2.6.Materiale pentru etansarea rosturilor Rosturile cu deschidere pna la 2 cm se rezolva utiliznd aceeasi membrana ca n cmpul curent. Rosturile cu deschidere peste 2 cm si max 6 cm se rezolva n sistem lira de compensare (membrana si cordon). Conditii de aplicare: 1.membrana pe baza de bitum aditivat (fara armatura inclusa) cu aplicare prin lipire cu flacara n totala aderenta la suport; 2.cordon din mastic suplu pe baza de cauciucuri sintetice si bitum. Caracteristici fizico mecanice membrana: rezistenta la rupere nu se rupe la o alungire de 1000 %; alungire - 1000 %; flexibilitate pe dorn 20 mm fara fisuri la 200C; absorbtie la apa dupa 24 h 0.1 %; stabilitate la cald min 1000 C; Caracteristici fizico chimice cordon : alungire la rupere min 200 %; rezistenta la temperatura cuprinsa ntre 500 C si 800 C; absorbtie la apa 0 %. 3.5.2.7.Betonul de protectie Conditii de realizare: sapa din beton armat clasa C 16/20 n grosime de 5 cm; armatura din plasa de srma 1.8 2.5 cu ochiuri de 3 8 cm sau plase sudate 4 5 mm cu ochiri de 10 x 10 cm. 3.5.2.8.Conditii tehnologice de executie 3.5.2.9. Strat suport se realizeaza prin drscuire cu mortar de ciment M 100; nu se admit asperitati sau proeminenae; acestea pot fi ndepartate cu ciocan de mna si dalta cnd sunt putin numeroase, cu disc abraziv sau cu ajutorul masinilor; nu se admite buceardarea suprafestelor; suprafata trebuie sa fie curata fiind eliminate materialele fara aderenta sau murdaririi datorate benzinei si a uleiurilor; se vor elimina muchiile vii; eventualele gauri n stratul suport se vor nivela prin refinisare cu mortar de ciment; se va face receptia stratului nainte de aplicarea amorsei. 3.5.2.10. Stratul de amorsaj amorsa se aplica prin impregnarea suprafetei suport si repartizarea manuala; temperatura medie de aplicare + 50 C; se interzice circulatia pe suprafasa amorsata nainte de uscare; amorsa se aplica pe suprafata uscata, fara pete de ulei sau acizi grasi; suprafata umeda este interzisa pentru amorsare; produsul de amorsare nu trebuie diluat. 3.5.2.11. Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat prin procedeul specific tipului de membrana; nu se admit umflaturi sau zone neaderente;
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
se va asigura petrecerea si lipirea membranelor livrate n suluri; zonele gurilor de evacuare a apei vor fi tratate n mod special; rosturile se vor trata conform proiectului functie de dimensiunile acestora; n cazul membranelor lipite, temperatura sursei de caldura nu va depasi 2500 C sau mai mare decat temperatura la care membrana si modifica caracteristicile; este interzisa circulatia utilajelor pe sapa neprotejata. 3.5.2.12.Stratul de protectie beton armat se aplica imediat dupa terminarea lucrarilor de hidroizolare; se va acorda o atentie deosebita montarii plaselor de armare pentru a nu deteriora hidroizolatia; petrecerea la rosturi a plaselor va fi de 15 cm; turnarea betonului se va face n flux continuu fara rosturi de turnare. 3.5.3.CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR Pe tot parcursul executiei, contractantul va face verificari, att asupra materialelor puse n opera, ct si asupra lucrarilor. Verificarea ndeplinirii conditiilor de calitate ssi consemnarea lor n procese verbale de lucrari ascunse se va face la fiecare etapa de aplicare a unui nou strat. 3.6. TERMO-IZOLATIE 3.6.1.PLACI DIN VATA MINERALA SEMIRIGIDA Placile din vata minerala semirigida utilizate la termoizolarea acoperisurilor vor avea urmatoarele caracteristici: vor respecta prevederile STAS 5838/5-80 pentru produsul G.140 grosimi nominale g=30, 40, 50 densitate aparenta: 140 -10 kg/m conductivitatea termica la 0oC = 0,036 W m.k (0,031 kcal/mhC) consinut de liant: min. 8% temperatura maxima de utilizare: 250 C umiditate: max. 1% modul de elasticitate la sarcina maxima: - static 1-2 N/m - dinamic 15-30 N/m coeficient de revenire dupa ndepartarea ncarcarii de 2000 N/m min.0,9 tasarea sub ncarcarea de 2000 N/m max. 5% Plscile vor avea fete plane paralele, cu muchiile taiate drept si unghiurile de 90 (abatere max. 5mm masurata conf. STAS 5838/4-76) Materialele componente: vata minerala conf. STAS 5838/2-78 liant format dintr-un amestec de rasina formaldehidica, poliacetat de vinil si acid fosforic Daca n desenele proiectului exista un element care nu se regaseste n cantitatile de lucrari, contractorul va lua n considerare desenele pentru ntocmirea ofertei. Placile din vata minerala autoportante utilizate pentru tavanele false termoizolante vor avea urmatoarele caracteristici: vor respecta prevederile din STAS 5838/5-80 pentru produsele AP 140 S (cu fata stropita) A4 140 V (cu fata vopsita) AP/C (caserate cu folie PVC) furnizorul placilor autoportante va livra si accesoriile necesare montajului tavanului suspendat. Accesoriile vor fi tratate mpotriva coroziunii. lungime: 1500 (1200) pentru AP 140 S (V) abateri limita -2mm 1500 pentru AP/C latime: 1200 (600) pentru A4 140 S (V) abateri limita 1mm 1200 pentru AP/C grosime 40, 50 abateri limita +2mm densitate aparenta: 120-140 kg/m2 conductivitatea termica la 0 C: max. 0,036 W(m.k), 0,031 kcal/m.hC) continut de liant: min. 6% umiditate: max. 1% coeficient de revenire dupa ndepartarea ncarcarii de 2000 N/m2 min. 0,9 tasarea sub ncarcarea de 2000 N/m2: max.10% 3.6.2.ASPECT SI EXECUTIE Placile AP vor avea muchiile prelucrate cu falt n trepte (pentru grosimea de 50 mm) sau falt drezat special (pentru 40-50 mm grosime). Plscile autoportante vor fi armate cu fsii metalice asezate echidistant n lungimea lor la 300 mm interax. Modul de fixare a elementelor de armare trebuie sa asigure solidarizarea acestora cu fsiile de vata minerala. Smulgerea fsiilor de armare nu va fi posibila dect prin ruperea placii. Ruperea placii nu se va produce n sectiunea nitului frezat special prin dezlipirea fsiei de armare.
10
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
3.7. TENCUIELI 3.7.1.EXECUTARE TENCUIELI GROASE : 3.7.1.1.Prevederi generale. Toate tencuielile se aplica n 2 3 straturi astfel: sprit de amorsare, primul strat ce se aplica suprafetelor din beton, zidarie, menit sa creeze rugozitatea suportului pentru asigurarea conlucrarii dintre tencuiala propriu-zisa si suport. Pe plasele de rabit se aplica un strat suport pentru umplerea ochiurilor plasei Grundul stratul cel mai gros al tencuielilor, serveste pentru acoperirea neregularitatilor suprafetei, remedierea abaterilor de la verticala (la pereti) si de la orizontala (la tavane), el executndu-se n 1 2 reprize a cte 0,8 cm grosime. Tinci stratul vizibil care confera aspectul definitiv al tencuielilor. Suprafetele suport din beton si zidarie (caramida si beton celular autoclorizat) trebuie sa fie plane curate cu rugozitate suficienta pentru aderenta, amorsate cu lapte de ciment si cu umiditate corespunzatoare. EXECUTAREA GRUNDULUI SI CONTROLUL CALITATII ACESTUIA. Grundul, stratul principal al tencuielii, se va aplica cel putin 24 ore de la aplicarea spritului, n cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora n cazul suprafetelor de caramida. Stratul de grund se va aplica normal sau mecanizat ntr-una sau doua reprize, grosimea totala fiind de ca. 20 mm pe suprafetele suport din beton sau caramida. Pe fatadele cladirilor grundul se va aplica de sus n jos, de pe schele metalice montate la cca. 50 cm fata de suprafata fatadelor. Controlul calitatii grundului se va face tinnd cont ca suprafata grundului trebuie sa ndeplineasca o serie de criterii de performanta care sa se ncadreze n anumite limite : umiditate 5 % - 7 % rugozitate adecvata pentru aderenta grosime uniforma - verificata cu dreptarul fata de repere. 3.7.1.2.Executarea tencuieli a)Tencuieli driscuite Stratul vizibil al tencuielilor se va executa de regula dintr-un mortar cu acceasi compozitie cu a stratului de grund. Tinciul se executa n mod curent din var pasta si nisip fin pna la 1 mm. b)Tencuieli gletuite. Gletuirea se va executa din pasta de var sau de ipsos aplicata n 2 straturi cu grosimea totala de aprox. 2 mm. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat cu un anumit grund de umiditate, pentru a se evita accelerarea prizei ipsosului. Reconditionarea defectelor se face astfel : dupa terminarea prizei mortarului se nlatura cu mortar neregularitatile aparute la racordul ntre planuri sau materialul inutil adecvat. racordurile si denivelarile se vor slefui prin smirgheluire pentru eliminarea asperitatilor n zonele cu defecte majore, lucrarile se refac integral c)Tencuieli sclivisite. La tencuieli sclivisite grundul si tinciul vor fi executate cu mortar de ciment. Stratul de tinci nu se va driscui fin, pentru ca sa se realizeze o buna aderenta a stratului de sclivisire. Sclivisirea suprafetei se executa nainte de uscarea totala a tencuieli. d)Tencuieli cu praf de piatra. Tencuielile cu praf de piatra se executa prin aplicarea peste grund a unui strat de mortar preparat din var, ciment, praf de piatra si eventual pigmenti. Stratul vizibil, se aplica pe grund n conditiile n care umiditatea este acceasi pe ntregul cmp, pentru a se asigura uniformitatea culorii. n aceste conditii, pentru a se asigura o buna aderenta, aplicarea se va executa dupa uscarea grundului. e)Tencuieli de piatra artificiala (similipiatra). Aceste tencuieli se executa pe un grund de mortar de ciment. Fata vazuta din mortar de ciment si gris de piatra, cu un adaos eventual de pigment, se aplica peste grundul stropit cu apa, nainte ca acesta sa se fi ntarit complet. 3.8.1.3.Controlul calitatii tencuielilor. Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se impune verificarea calitatii executiei pe etape de lucru. Receptia pe faze de lucrari se va face prin verificarea la fiecare tronson de fatada functie de cerintele beneficiarului, dar cel putin o data la 100 m pentru: a)rezistenta mortarului b)numarul de straturi aplicat si grosimile respective c)aderenta la suport si ntre straturi d)planeitatea suporturilor, corectitudinea muchilor e)dimensiunile, pozitiile elementelor decorative si corectitudinea executarii acestora. Aceste verificari se efectueaza naintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se nscriu n registrele de procese verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari. Receptia lucrarilor se va efectua pe baza de proces verbal: la terminarea lucrarilor pe faze si la terminarea lucrarilor la expirarea perioadei de garantie - receptia finala 3.7.2.EXECUTAREA TENCUIELILOR SUBTIRI
11
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
3.7.2.1.Prevederi generale. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile din tencuieli se face dupa controlul si pregatirea prealabila a suprafetelor suport. Tencuielile interioare se vor executa naintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor. Lucrarile se vor executa cu asigurarea condisiilor de temperatura si umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrarilor, n special n cazul tencuielilor exterioare : conditii de iarna : temp. min. + 100 C conditii de vara : temp. + 100 C + 300 C umiditate : 65 % 3.7.2.2.Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia. Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura : uscarea n limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului. Suprafetele suport din beton sau beton celular autoclarisat trebuie sa ndeplieasca o serie de performante dupa cum urmeaza : a)Un anumit nivel al abaterilor dimensionale, al rectiliniitatii muchiilor verticale si orizontale, al planeitatii si gradului de netezire al suprafetelor. b)Un anumit nivel de umiditate c)Un anumit grad de curatenie 3.7.2.3.Aplicarea tencuielilor subtiri Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netizire sau sub forma de strop. Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuire, se va urmari ca n corpurile mari (la fatade), tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de nuante suparatoare. 3.7.2.4.Controlul calitarii tencuielilor subriri. Pentru asigurarea calitarii lucrarilor contractantul va impune verificarea calitarii execuriei pe etape de lucru. Receptia pe faze de lucrari se va face prin verificari, n funcrie de cerinrele beneficiarului, dar cel purin o data la 100 mp. pentru : a)rezistenra mortarului b)numarul de straturi aplicat si grosimile respective c)aderenta la suport d)planeitatea suporturilor, corectitudinea muchiilor e)dimensiunile, pozitiile elementelor decorative si corectitudinea executarii acestora. Aceste verificari se efectueaz naintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se nscriu n registrele de procese verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari. Receptia lucrarilor se efectueaza pe baza de proces verbal: la terminarea lucrarilor pe faze si la terminarea lucrarilor la expirarea perioadei de garantii receptie finala 3.7.3.MATERIALE 3.7.4.7 ACCESSORII DE METAL 3.7.4.1 A1.ntarire de tencuiala cu plasa de srma Sa se foloseasca o plasa de srma sudata plan din srma de otel cu un diametru de cel putin 1.02 mm, galvanizata dupa fabricare pentru a satisface cerintele SR 438-3 Produse din otel pentru armarea betonului. Plase sudate si STAS 2543 mpletituri din srma. Plase cu ochiuri patrate. si cu un ochi al plasei nu mai mare de 50 mm. 3.7.4.2. A.2. Grilaje de metal Barele si fsiile de metal pentru grilaje trebuie sa fie galvanizate pentru a satisface cerintele SR ISO 1460 Acoperiri metalice. Acoperiri termice de zinc pe metale feroase. Determinarea gravimetrica a masei pe unitatea de suprafata. 3.8.5.3 B AGREGATE, VAR NESTINS SI CIMENT 3.7.5.1. B.1 Nisipuri a. Nisipurile pentru tencuire si aplicare n general trebuie sa conste din nisip natural, nisip din piatra sparta sau pietris concasat, sau o combinatie a acestor materiale. Acestea trebuie sa fie dure, durabile, curate si fara straturi aderente cum ar fi argila, precum si fara o cantitate apreciabila de argila sub forma de granule Nu trebuie sa contina materiale daunatoare ntr-o asemenea forma sau ntr-o cantitate suficienta pentru a afecta negativ duritatea, rezistenta, durabilitatea sau aspectul tencuielii. b. Nisipurile pentru acoperiri pe sipca de metal nu trebuie sa aiba clorati. c. Nisipurile pentru aplicare si tencuire interioara cu var nestins si ciment Portland vor corespunde cu STAS 1030STAS STAS 1030 Mortare obitnuite pentru zidarie si tencuieli si cu Normativul C 17 IT (Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala, precum si cu C18 Normativ pentru executarea tencuielilor umede. Ele vor avea granulasia 0 3 mm. 3.7.5.2. B.2.Agregat brut pentru amestec cu pietris Agregatul brut natural pentru amestecul cu pietris trebuie sa satisfaca cerintele STAS 1667. Agregate naturale pentru betoane si mortare cu lianti naturali. 3.7.5.3. B.3.Agregat brut pentru amestec rugos Agregatul brut natural sau agregatul de piatra sparta pentru tencuire aplicata bruta va fi alcatuit din mozaic granulat din piatra de calcar sau de marmura (conform proiectului), cu granulatia de 0,11 mm. 3.7.5.4. B.4.Varul nestins Varul nestins hidrat trebuie sa satisfaca cerintele SR ENV 459 1 Var pentru constructii. Partea 1: Definitii, specificatii si criterii de conformitate Partea 2: Metode de ncercare
12
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
Amestecul deja preparat de var nestins-nisip trebuie sa satisfaca cerinsele STAS 1030 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. 3.7.5.5. B.5.Cimentul de zidarie Cimentul de zidarie trebuie sa satisfaca cerintele SR ENV 413 1 Ciment pentru zidarie. Partea 1: Specificatii Partea 2: Metode de ncercare 3.8.5.6 B.6.Amestecuri bazate pe ciment gata preparate a. Amestecuri bazate pe ciment gata preparate trebuie sa fie nsotite de rezltatele analizelor efectuate de un laborator specializat n constructii acreditat. b. Amestecurile pe baza de ciment pot fi livrate gata amestecate cu conditia obtinerii unei aprobari. 3.7.6.TENCUIALA DE IPSOS Proiectul cuprinde numai straturi subtiri de finisaj de ipsos (gleturi subtiri), pe tencuieli interioare. 3.7.7.DISPOZITIVE DE FIXARE 3.7.7.1.Cuie galvanizate Cuiele de otel galvanizat trebuie sa corespunda cu STAS 2111 Cuie din srma de otel. 3.7.7.2.Fixsrile cu suruburi si bolturi Fi x arile cu suruburi si bolturi, inclusiv ancorele insurubate sau expandabile, folosite pentru fixarea benzilor de metal trebuie sa fie protejate cu acoperiri de cadmiu sau zinc 3.7.7.3.Saibe, unghiuri auxiliare, console si cleme saibele, piesele unghiurile auxiliare, consolele si clemele folosite n combinatie cu fixari mpuscate sau cu suruburi pentru benzi metalice trebuie sa fie galvanizate sau acoperite corespunator n alt mod . 3.7.8.ADAOSURI 3.7.8.1.Generalitati a.Adaosuri nu se folosesc fara aprobare, cu exceptia celor specificate. b.Fungicidul trebuie sa fie de tipul recomandat de catre producatorul mortarului. 3.7.8.2.Pigmenti 3.8.8.3.Generalitati Pigmentii pentru utilizare cu ciment trebuie sa satisfaca cerintele SR ISO 7871 Metode generale de ncercare a pigmentilor si materialelor de umplutura. Partea 1 .Compararea culorii. 3.7.9.APA Apa care va fi folosita n amestecuri trebuie sa fie curata si fara substante daunatoare pentru a corespunde prevederilor STAS 790. 3.7.10.TOLERANTE - GENERALITATI 3.7.10.1.Baza de aplicare a tencuielii Abaterea admisa pentru bazele aplicate de tencuire cum ar fi benzi metalice si alte materiale de sustinere a mortarului trebuie sa fie dupa cum urmeaza Nivelul: Pentru orice suprafata nominala orizontala cnd este masurata de nivelul de referinta cel mai apropiat: + 10 mm. Pozitia pe plan: Pentru pozitia oricarei suprafete nominale verticale la marginea de jos a cnd este masurata fata de linia de referinta cea mai apropiata : + 10 mm. Verticalitate: Abaterea admisa fata de firul cu plumb la marginile de sus si jos ale oricarei suprafete nominale verticale trebuie sa fie de + 5 mm pe orice lungime de 1 m dar nu mai mult de 20 mm. 3.7.10.2.Planeitatea suprafetei finisate Abaterea admisa sub un unghi drept de 2m fata de planeitatea unei suprafete de mortar finisate n orice punct nu trebuie sa fie peste + 3mm. 3.7.10.3.Grosimea tencuielii sau a stratului aplicat Abaterea admisa pentru grosimea tencuielii sau a strartului aplicat, trebuie sa fie dupa cum urmeaza: Tipul Rp CJ 71 A1 Repararea i recondiionarea faadei vechi n cmp continuu cu praf de piatr (cu mozaic de piatr alb cu granulaia 5-7-mm) 15,8 21 mm 20 23 mm 20 mm Grosimea nominal (mm) Abaterea admis (mm) Pn la 1 mm/m i max 20 mm pe toat nlimea ncperii
RpC J 66 Terasit RpCj63 Similipiatr RpCJ60, RpCJ 57 Tencuieli stropite i dricuite
3.7.10.4.Grosimea tencuielii aplicate mecanic Abaterea admisa pentru grosimea tencuielii aplicate mecanic trebuie sa fie de + 3 mm.
13
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
3.8. PARDOSELI 3.8.1.DATE GENERALE Criteriile si nivelurile de performanta corespunzatoare diferitelor activitati de productie, precum si detaliile de executie pentru pardoselile prezentate, fac obiectul unor serii de reglementari specifice, sau a certificatelor de agrement emise pentru diverse produse pentru pardoseli. STAS 228-1 Parchet din lemn masiv pentru pardoseala STAS 2560-1 Pardoseli din piatra artificiala nearsa.Conditii tehnice de calitate STAS 2560-2 Pardoseli din piatra artificiala arsa.Conditii tehnice de calitate STAS 2560-3 Pardoseli din piatra artificiala arsa si nearsa.Reguli si metode de verificare. STAS 7361 Covor si dale din policlorura de vinil STAS 7915 Covor si policlorura de vinil pe suport textil STAS 2559 Constructii civile, industriale si agricole.Imbracaminti din asfalt turnat pentru pardoseli.Condisii generale de calitate C35 Normativ pentru executarea pardoselilor Conditiile specifice care apar n exploatarea pardoselilor datorita actiuni agentilor agresivi impun anumite calitati ale pardoselii cum ar fi rezistente la uzura, rezistente mecanic, anticorozive, dezistente dinamic si aderente, antiderapante, elastice, rezistente la foc, lavabile, rezistente la igienizare, fara poluarea aerului, impermeabilitate la gaze si vapori, termorezistente, negative, impermeabilitate la apa, fonoizolatoare, calde, rezistente la vibratii. 3.9.2.CONDITII GENERALE. 3.8.2.1.Suprafetele suport. Planseele pe care se executa pardoselile trebuie sa fie suficient de rigide pentru ca deformatiile acestora sa fie ct mai mici. 3.8.2.2.Tolerante. Tolerantele de la planeitate admise pentru membrane polimerice (covor PVC, n special) sunt de 1 mm la 2 m lungime. Tolerantele de la planeitate ale stratului suport (de rezistenta) sunt de maxim 10 mm, fata de dreptarul de 2 m lungime, la suprafata stratului suport rigid. 3.8.2.3.Alcatuirea pardoselilor . Va corespunde cu prevederile din detaliile de executie 3.8.3.MATERIALELE PENTRU PARDOSELI. Materialele prevazute n proiect si cele puse n opera vor avea caracteristicile conform standardelor de stat si normelor tehnice de ramura ale unitatilor producatoare, specificate n prezentul caiet de sarcini. La sosirea pe santier se va verifica daca materialele au fost transportate si ambalate corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform normelor n vigoare astfel: a)Agregatele se vor transporta fara masuri special, depozitndu-se pe sortimente asezate n locuri uscate, fara murdarii sau pamnt. b)Cimentul va fi ferit de umezeala si de amestecul cu materii straine n timpul transportului si depozitarea (pe sorturi). c)Ipsosul se transporta n vehicule acoperite ce se depoziteaza n magazii uscate si curate d)Bitumul se transporta n butoaie sau neambalat, n blocuri. Ambalajele cu bitum se depoziteaza n locuri acoperite ferite de soare si de intemperii. e)Suspensia de bitum filerizat se transporta si depoziteaza n butoaie cu capac demontabil, se va feri de uscare si de nghet. f)Filerul se va feri de umezeala surse de si impuritati si se va depozita n stive de max. 10 butoaie. Controlul materialelor ntrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic se va face pe toata durata lucrarii. Linia de demarcatie ntre doua tipuri de pardoseli va coincide cu mijlocul grosimii foii de usa, n pozitie nchisa. 3.8.4.CONDITII NECESARE PENTRU MONTAREA PARDOSELILOR. Lucrarile se realizeaza dupa ce vor fi terminate instalaaiile sanitare, electrice si de ncalzire, tencuielile, zugravelile si vopsitoria, mozaicul si geamurile. n ncaperi temperatura va fi minim + 50 C. Umiditatea relativa a aerului: maxim 65 %. Stratul suport va ndeplini conditiile: Umiditate maxim 3 % Suprafata plana si orizontala (cu sageti de maxim 4 mm sub dreptarul de 2 m si maxim 1 mm sub rigla de 0,20 m). Rezistenta de zgriere cu un cui : sa nu ramna urme mai adnci de 1 mm Neteda (fin driscuite, dau nu sclivisia Fara fisuri, crapaturi, gauri. Eventualele crapaturi vor fi curaaate, defectiunile reparate prin chituire cu chit, pe baza de poliacetat de vinil. 3.8.5.EXECUTIA PARDOSELILOR. 3.8.5.1.Conditii tehnice care se impun executantului. La lucrarile de executie trebuie asigurata respectarea documentatiei tehnico - economice elaborata de proiectant. La executia lucrarilor se vor utiliza numai produse si procedee prevazute n proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, astfel nct sa se realizeze cerintele de calitate. Orice modificare legata de nivelul dotarilor si posibilitatilor de executie tehnica sa fie nsusita de proiectant si acceptata de beneficiar. 3.8.5.2.Reguli generale pentru executarea lucrarilor de pardoseli. Pardoselile se executa de personal specializat si atestat sub controlul permanent al cadrelor tehnice competente. Lucrarile de pardoseli se vor executa n conformitate cu proiectul de detalii . Controlul materialelor ntrebuintate, a dozajelor, al modului de executie si al procesului tehnologic pentru executarea produselor se va face pe toata durata lucrarii. Att la transport, depozitare, ct si la punerea n opera pna la darea n exploatare, trebuie sa se asigure conditiile de microclimat specifice, fiecarui tip de material.
14
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
nainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii care strapung planseul, au fost izolate corespunzator. Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului, adnciturile mai mari se vor astupa sau chitui. Executia fiecarui strat component al pardoselei se va face numai dupa executarea stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat (sau daca e vorba de un strat suport existent, acesta va fi perfect curatat. La trecerea de la executia unui strat la altul sau la aplicarea a unui strat de pardoseala nou pe un strat suport existent se va realiza o legatura perfecta ntre straturi. Daca stratul suport al noii pardoseli e alcatuit din plansee din beton sau din pardoseala vechi, este necesar ca aceste suprafete suport sa fie foarte bine curatate (spalate cu apa de eventuale impuritati, praf sau resturi de tencuiala). Curatarea se va face cu mijloace corespunzatoare : Executarea stratului suport. Stratul suport rigid va avea suprafata plana si neteda. Daca apar neregularitati corectarea suprafetelor se va fec prin spituirea, curatarea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment avnd acelasi dozaj de ciment. Stratul suport rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda. n zonele suprafetei unde apar neregularitasi care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin spituirea, curatarea si spalaqrea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avnd acelasi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelare. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute n proiect. Executarea mbracamintii (stratul de uzura) se face pe baza proiectului de executie si a condisiilor impuse de producatorul de materiale pentru pardoseli. 3.8.5.3.Tehnica securitatii muncii si protectia mpotriva incendiilor pe timpul executiei lucrarilor de pardoseli. n timpul executarii lucrarilor de protectie si reparatie a pardoselilor se vor respecta cu strictete masurile de tehnica securitatii muncii prevazute n legislatia si normativele n vigoare. n ncaperile n care se executa structurile de pardoseala trebuie sa se asigure o ventilatie eficace. n spatiile de lucru, pe toata perioada n care se executa lucrari cu folii, straturi multiple si mase anticorozive din polimeri (amorse, mase de spaclu, chituri de pozare si rostuire) se interzic categoric fumatul, aprinderea focului. Se interzice folosirea, pentru stergerea suprafetelor, a materialelor din fibre sintetice sau lna, care pot produce scntei. Muncitorii care executa protectia, precum si persoanele care supravegheaza lucrul trebuie sa poarte costume speciale de protectie si manusi de cauciuc. 3.8.6.ASIGURAREA CALITATII PARDOSELILOR. 3.8.6.1.Sistemul calitatii. Realizarea unei calitati corespunzatoare a pardoselilor trebuie sa se nscrie n prevederile Legii nr.10/95, precum si n seria de standarde SR ISO 9000 si EN 45000, referitoare la calitatea constructiilor n general. Prin reglementari tehnice se stabilesc n principal conditiile minime de calitate cerute n constructii, precum si modul de determinare si verificare a acestora. n acest sens se prevad: verificari pe parcursul executtrii lucrarilor pe pardoseli receptia pardoselilor urmarirea comportarii n exploatare ntretinere, reparatii si postutilizari 3.8.6.2.Verificari pentru asigurarea calitatii, pe parcursul executarii lucrarilor. 3.8.6.3. Prevederi generale. Orice lucrari de executie a unei pardoseli va fi nceputa numai dupa verificarea si receptionarea suportului. Toate materialele care intra n componenta unei pardoseli se vor utiliza numai dupt ce s-au realizat urmatoarele operatii : Verificarea certificatelor de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor n vigoare Depozitarea si manipularea n conditii care sa evite orice degradare a lor Efectuarea ncercarilor de calitate la locul de punere la opera, daca este cazul Verificarile de calitate obligatorii pentru toate tipurile de pardoseli sunt : Aspectul si starea generala Corespondenta cu proiectul n ceea ce priveste elementele geometrice, aderenta stratului de uzura la stratul suport, dimensiunile si etanseitatea rosturilor, racordarile cu alte elemente de constructii sau instalatii. 3.8.6.4. Verificari necesare la executia pardoselilor. La pardoselile cu covoare se vor verifica : a)dimensiunile covoarelor, abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 1361 si STAS 1315 b)aspectul si starea generala a suprafetelor stratului suport, nu se admit : adncituri, bavuri sau alte asperitati c)umiditatea stratului suport (maximum admis 2,5 %) d)mentinerea climatului din ncaperi la temperatura minima de + 160 C si umiditatea relativa a aerului de maximum 65 %. e)aspectul si starea generala a suprafetei pardoselii, nu se admit pete, portiuni n relief sau adncituri colturi sau margini nelipite, umflaturi si denivelarile rosturi. f)Marimea rostului dintre doua fsii de covor sa nu fie mai mare de 0,5 mm latime g)Aderenta la stratul suport h)Modul de croire si pasuire a unui covor la racordarea sa cu o alta pardoseala, la strapungeri sau la contactul sau cu diferite obiecte fixate pe stratul suport (margini asigurate contra mpiedicarii). 3.8.7.PARDOSELI SI ACCESORII DIN PVC 3.8.7.1.Profil aparator de muchie de treapta din PVC Conform C174 Instructiuni tehnice de aplicare a profilului, aparator muchii de treapta.
15
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
3.8.7.2.Prevederi generale. Prezentele instructiuni tehnice se refera la aplicarea profilului aparator de muchii de treapta din PVC, pe treptele scarilor. 3.8.7.3.Domeniul de folosire. Profilul aparator muchi de treapta scara din PVC se foloseste la protejarea muchiilor treptelor scarilor cu sau fara vang, restul treptei fiind acoperit cu covor PVC, fara suport textil. Profilul se va aplica la pasarelele metalice. 3.8.7.4. Materiale. Forma si dimensiunile profilului aparator muchii de treapta din PVC este conform modelului folosit luat din cataloagele firmelor distribuitoare. Se vor aviza de catre beneficiar . Culoarea profilelor trebuie sa fie uniforma si rezistenta la actiunea apei, a solutiilor si a luminii. 3.8.8.PAVELE DIN BETON 3.8.8.1. Domeniul de utilizare Pavele din beton pentru platforme exterioare. 3.8.8.2.Materiale. Condisii tehnice Pavelele vor fi realizate prin vibropresare n 2 straturi : - un strat de uzura si un strat de rezistenta. Stratul de uzura va fi colorat n masa. Culoarea pavelelor va fi verde. La marginea suprafetei cu pavele se vor monta borduri din beton prefabricat realizate din beton prefabricat realizate dupa aceeasi tehnologie colorate n masa (verde). Pavelele din beton se vor monta pe un strat de 4 cm nisip, care va fi pe un strat de 10 cm balast. Straturile de nisip si balast vor fi aplicate pe straturile de pamnt bine compactate. Se va da o atentie deosebita compactarii tuturor straturilor de poza pentru a se garanta planeitatea n timp a platformelor. Platformele vor utiliza materiale capabile sa reziste la trafic pietonal si auto greu (ocazional - tip autospeciala pompieri). Clasa de beton : minim C 32/40. 3.8.9.PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICA 3.8.9.1.Materiale Plsci de gresie ceramica antiderapanta avnd agrementarea tehnica I.N.C.E.R.C. si M.L.P.A.T. mortar de ciment de poza dozajul de 300 350 kg. ciment de 1.0 mc. nisip 3.8.9.2.Executie Executie(C 35/82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor BC 11/82 cu modificari si completari BC 3/84 si BC 1/88). mbracamintea din placi din gresie se va executa pe un strat suport rigid din beton prin intermediul unui strat de mortar de ciment. Placile mentinute n prealabil n apa minim 2 3 ore se vor monta n rnduri regulate cu rosturi de 2 3 mm. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a minii muncitorului (circa 60 cm. latime), la placile la care se constata denivelari se va adauga sau se va scoate din mortarul de poza. EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN GRESIE CERAMICA mbracamintile din placi de gresie ceramica se executa pe planseul de beton armat. Placile se vor monta prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, dozajul de 300....350 kg ciment la 1 mc. Nisip, n grosime de 25....30 mm. nainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile vor fi mentinute n apa minim 2-3 ore. La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu ntarire normala de tipul Pa.35 si nisip 0...3 mm n amestec de 1 parte ciment la 3,5-4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntarire rapida (P.40, etc.). Mortarul de ciment pentru montarea placilor de gresie ceramica se va prepara la fata locului, n cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic-vscoasa, factorul apa-ciment fiind de maximum 0,5. Asezarea placilor se va face mentinndu-se la nceput placile-reper, ca si n cazul mbracamintilor din plsci din beton mozaicate. Placile se vor monta n patul de mortar astfel pregatit, n rnduri regulate, cu rosturi de 2...3 mm ntre placile din gresie ceramica. Rosturile se vor umple cu materiale adecvate. Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a minii muncitorului (circa 60 cm. latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate din mortarul de poza. EXECUTAREA PARDOSELILOR ANTICOROZIVE Pardoselile anticorozive nu corespund STAS 3430-82 si C.219-85. Aceste pardoseli se folosesc n spatiile pentru acumulatori. Acestea vor asigura protejarea corespunzatoare elementelor structurale ale constructiei de actiunea substantelor corozive si dirijarea acestor lichide spre punctele de colectare si scurgere. Se va asigura posibilitati de ndepartare rapida prin spalare a deversarilor de produse chimice agresive, precum si a apelor de spalare. Structura pardoselilor din placaje este alcatuita din urmatoarele straturi: beton de rezistenta, strat beton egalizare sau de panta impermeabil, strat de protectie anticoroziva si uzura (placaje gresie pozate n mortar de ciment si chituri anticorozive si rostuite cu chituri anticorozive). Dimensiunile unei placi sunt 20 x 20 cu grosimea de 1 mm. 3.8.10.PARDOSELILE DIN MOZAIC TURNAT. 3.8.10.1.Generalitati Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatra artificiala trebuie sa corespunda urmatoarelor norme tehnice si STAS uri : piatra mozaic STAS 1134 plinte si scafe mozaicate STAS 451 cimenturi Portland albe si colorate STAS 7055
16
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
agregate naturale (nisip, pietris, balast) STAS 1667 acid clorhidric tehnic STAS 339 white spirt rafinat tip C, STAS 44 corpuri abrazive, STAS 601/1 apa 3.8.10.2.Pardoseli din mozaic turnat. mbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatra de mozaic. Mortarul va fi executat cu piatra de mozaic cu granulozitate continua sau discontinua de aceiasi provenienta si culoare. Cantitatea de ciment va fi de 600 kg./mc. de piatra de mozaic. Pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau cimenturi colorate. Prepararea mortarului de ciment cu piata de mozaic se va face amestecnd nti bine, n stare uscata cimentul si colorantul, amestec care se rastoarna apoi peste piatra de mozaic asezata pe o platforma, dupa care se amesteca cu lopata pentru a asigura un amestec omogen. Apoi se va amesteca cu apa necesara pna se obtine un mortar care sa se ntinda usor, fara a fi prea fluid. mbracamintile vor fi plane si orizontale. n ncaperile cu sifoane de pardoseala se vor executa pante 1 1,5 % spre gurile de scurgere. mbracamintea de mozaic turnat se va executa ca si cea de ciment sclivisit pe un suport rigid de beton, peste care se asterne un strat de mortar de ciment de poza cu dozajul de 400 kg. La mc. de nisip de cca. 3 cm grosime, cu suprafata rugoasa pentru o mai buna legatura cu mbracamintea. Pentru a evita fisurile se protejeaza suprafata cu rogojini care se vor uda periodic cu apa. Finisarea suprafetei mbracamintii din mozaic turnat se va face prin frecare. Frecarea se va face obligatoriu dupa 4 6 zile de la turnarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic. Frecarea se va face cu masina de frecat sau cu piatra abraziva. Dupa slefuire se curata de pata rezultata cu rumegus uscat care se va matura. La ncaperile mai mari de 9 mp. pentru a prentmpina fisurarea, mortarul de ciment cu piatra de mozaic se va turna n panouri cu suprafata de 2 mp. despartite prin rosturi, care apoi se umplu cu mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceiasi compozitie. 3.9. ZUGRAVELI SI VOPSITORII 3.9.1.DATE GENERALE. Zugravelile si vopsitoriile sunt lucrari de finisaje si de protectie anticoroziva care se executa la interiorul si la exteriorul constructiilor mbracnd uniform cu o pelicula elementele pe care se aplica. Vopsirea elementelor metalice de exterior ale pasarelelor este descrisa la 4.8.2I. Materialele utilizate si executia lucrarilor se vor conforma prevederilor urmatoarelor reglementari: C3 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii STAS 8311 Lacuri si vopsele. Culori si nuante STAS 6592 Lacuri si vopsele. Chituri pe baza de ulei STAS 5192 Grunduri pentru astupat pori. STAS 10702/1 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare. Conditii tehnic generale. SR ISO 8504-1 Pregatirea suporturilor de otel naintea aplicarii vopselelor si produselor similare. Metode de pregatire a suporturilor. Partea 1: Principii generale Partea 2: Decapare cu jet abraziv Partea 3: Curatirea manuala si mecanica STAS 10166/1 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor. 3.9.2.CLASIFICARE SI DOMENIUL DE APLICARE Zugraveli lavabile. Zugraveli cu lapte de var pe tencuieli, zidarii de caramida, pe beton, piatra. Vopsitorii compozitii pe baza de ulei la interior sau exterior, pe suprafete tencuite, gletuite, lemn sau metal. Vopsitorii cu compozitii pe baza de rasini sintetice (alchidice, expoxidica, clorcauciuc) la interior sau exterior, pe suprafete tencuite si gletuite cu ipsos, pe lemn, metal, caramida, beton, piatra. Domeniul de aplicare al fiecarui tip de lucrare este : 3.10.3.PRINCIPALELE FAZE N EXECUTAREA ZUGRAVELILOR si VOPSITORIILOR pregatirea suprafetelor prelucrarea suprafetelor aplicarea compozitiilor 3.10.4.PREGATIREA LUCRARILOR nainte de nceperea lucrarilor de zugraveli sau vopsitorii se vor avea n vedere urmatoarele Vor fi terminate lucrarile de constructii si instalatii propriuzise, ramnnd doar cele care nu mai pot degrada stratul de zugraveala sau vopsea (curatirea parchetelor, tragerea firelor electrice prin tuburi deja montate, montarea corpurilor de iluminat etc.). Vor fi complet executate lucrarile exterioare si de la fatada constructiei : jgheaburile, burlane, stresini, cornite, glafuri, socluri, trotuare etc. Vor fi reparate defectiunile de la instalatiile de apa si canalizare, instalatiile de ncalzire centrala si ale nvelitorilor. Tmplaria din lemn si metalica montata definitiv, inclusiv geamurile : accesoriile metalice montate si verificate. Suprafetele suport curatate de praf, de stropi, etc. iar portiunile umede complet uscate. Pardoselile reci (beton mozaicat, ciment sclivisit) vor fi terminate, exclusiv lustruirea. La pardoselile calde ,se va proteja stratul suport al mbracamintii.
17
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
Obiectele ce ramn n ncapere, tmplaria si sifoanele de pardoseala vor fi protejate contra murdariei. 3.9.5.EXECUTIE. 3.9.5.1.Zugraveli cu lapte de var Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var. Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta gata stins, prin diluarea pastei de var cu apa n proportie de 1 parte var la 1,5 parti apa si amestecare pna la omogenizare. Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3 5 zile de la preparare. Laptelui de var i se adauga amestecnd continuu, pna la omogenizare, grasimi (ulei de in, rapita, sau floarea soarelui), n proportie de 1..2 % (n volume). n cazul zugravelilor colorate se adauga pigmenti n praf, pna la nuanta dorita. Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul mulat n apa cu 24 ore nainte de strecurare. nainte de ntrebuintare, compozitia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm) cu tesatura de srma de alama pentru retinerea impuritatilor si a particolelor de var nestins sau de pigment. Aplicarea zugravelii. Spoielile si zugravelile de var se executa n 2 3 straturi. Aplicarea primului strat se va face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare, cel mult dupa 2-4 ore. Zugraveala poate fi aplicata prin stropire cu aparate de pulverizat sau manual cu bidineaua. Pentru a asigura o mai buna aderenta de suport, primul strat de zugraveala se aplica cu bidineaua. 3.9.5.2.Vopsitorii cu vopsele de ulei. Vopsitoria de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafete de lemn sau metal dupa terminarea lucrarilor pregatitoare. Pe glet de ipsos se aplica un grund de mbinare incolor. Tmplaria de lemn si metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grundul de mbinare si respectiv grund anticoroziv. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare. Chituirea se face cu chit de ulei iar pentru spacluit se prepara chit de cutit. Aplicarea vopselei se face n doua trei straturi, n functie de calitatea ceruta. Vopseaua se aplica ntr-un strat uniform fara a se lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi ntinss pns la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. 3.9.5.3.Vopsitorii cu emailuri si lacuri alchidice. Vopsitoriile alchidice cu emailuri colorante si lacuri transparente se executa att manual ct si mecanizat. Succesiunea straturilor este urmatoarea : a)Pe suprafete de lemn sau glet de ipsos Finisarea cu email : grund de mbibare chit de cutit grund mai colorat email (1 2 straturi) Finisarea cu lac : grund de mbibare lac diluant b)Pe suprafetele metalice se aplica aceleasi straturi ca la finisarea cu email pe suprafetele de lemn. La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice ultimul strat nu necesita operatia de netezire cu pensule fine sau operatia de tufuire ca la vopsirea cu vopsea de ulei, deoarece produsele alchidice au proprietatea de a se ntinde superficial si de a uniformiza ultimele urme de pensula. 3.9.5.4.Zugraveli lavabile. Acest tip de vopsitorii se aplica att la interior ct si la exterior , pe suprafetele indicate n proiect. La exterior : zidsrie de caramida, tencuita cu tencuieli obitnuite (ciment, var, nisip) panouri prefabricate de beton, turnate n pozitie orizontala cu fara driscuita panouri prefabricate de beton sau beton turnat n cofraje verticale a caror suprafata a fost gletuita cu glet de netezire din nisip fin si Asracet DP 25. La interior : Vopsea tip vinarom pe : zidarie de caramida tencuita cu tencuieli obisnuite, avnd fata gletuita cu glet de ipsos sau glet din ipsos si Aracet DP 25 beton avnd suprafata gletuita cu glet de nisip fin si Aracet DP 25 beton sau zidarie de caramida tencuita suprafete de lemn PAL, PFL. EXECUTIE Finisajul suprafetelor de beton cu vopsea Vinarom se realizeaza n urmatoarea ordine. grund de vopsea Vinarom sau grund de Aracet DP 25 chit de nisip cu aracet, pentru chituirea alveolelor ramase de la turnare glet de netezire din nisip fin cuartos 0 0,2 mm vopsea Vinarom diluata, aplicata n doua straturi
18
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
3.10. PLACAJE. 3.10.1.GENERALITATI Orice lucrare de placaje va fi nceputa numai dupa verificarea si receptionarea stratului suport. nainte de nceperea lucrarilor de placaje se va verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja, conductele pentru instalatii si piesele auxiliare. Toate materialele ce intra n componenta unui placaj vor fi introduse n opera numai daca n prealabil s-au verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarilor : ca au fost livrate cu certificate de calitate si agremente tehnice corespunzatoare ca au fost depozitate si manipulate n conditii care sa evite degradarea lor s-au efectuat la locul de punere n opera ncercarile de calitate Principalele verificari : aspectul si starea generala elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate) fixarea placajelor pe suport (aderenta) racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiilor corespondenta cu proiectul Gaurile facute n placi vor fi mascate cu rozete metalice cromate. Verificarea de calitate a produselor si executiei se va face pe baza prevederilor urmatoarelor reglementari:STAS 233 Placi de faianta pentru placarea peretilor interiori STAS 5939 Placi de gresie ceramica STAS 9110 Pietre naturale fasonate pentru constructii. Reguli de verificare a calitatii. C 6 Instructiuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faianta, majolica si placi ceramice. 3.10.2.PLACAJE DIN FAIANTA, GRESIE MATERIALE Materialele folosite pentru placaje din faianta vor avea caracteristicele tehnice conform standardelor si normelor interne sau agrementarea tehnica I.N.C.R.C. si M.L.P.A.T. pentru materialele noi. Se include si materialul de rostuire. EXECUTIE Aplicarea placilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte cu abatere de la planeitate cuprinsa ntre 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala. VERIFICAREA LUCRsRILOR DE EXECUTIE A PLACAJELOR DIN FAIANTA Principalele verificari de calitate a placajelor din faianta sunt : aspectul si starea generala planeitate, verticalitate, grosime aderenta la suport tesatura corecta a placilor 3.11. TAMPLARIE 3.11.1.TMPLARIE DIN ALUMINIU SI PVC 3.11.1.1.Domenii de folosire Tmplsria de aluminiu se foloseste la cladirile ce fac obiectul acestei lucrari. 3.11.1.2.Materiale. Conditii tehnice Tmplaria este alcatuita din profile de aluminiu cu rupere de punte termica si geam termoizolant. Tmplaria trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii tehnice: Coeficientul de transfer termic Uw =1.7 W /(mK) conform DIN EN 10077-1 Coeficient izolare fonica Rw=37 dB Clasificare permeabilitate rosturi: clasa 1 (conform DIN EN 12207) Clasificare rezistenta la vnt: clasa 1 (conform DIN EN 12211) Contractantul se va conforma instrucsiunilor producstorului. Se va evita contactul aluminiului cu metale, cum ar fi fierul sau cuprul, pentru a mpiedica aparisia fenomenului de electrocoroziune. Accesoriile tmplsriei vor fi necorozive, compatibile cu aluminiu. Acoperirea aluminiului se va realiza prin acoperire electrolitica, avnd grosimea de minim 20 microni. 3.11.1.3.Depozitare. Transport Tmparia se va depozita n pozitie verticala n incaperi uscate. n timpul transportului si depozitarii tmplaria de aluminiu se va proteja astfel nct sa existe contact direct ntre elemente. 3.11.2.GEAMURI 3.11.2.1.Generalitati Instructiunile tehnice stabilesc modul de folosire si montare a sortimentelor de geamuri. Geamuri transparente trase conform STAS 853. Se vor instala geamuri n calitatea 1-a. Dimensiunile geamurilor trase folosite sunt de 4 mm grosime, latime 280 2200 mm, lungime pna la 2500 mm. Materiale folosite. geamurile mai sus mentionate chit de geam conform NTR 8216 81
19
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
chit tip C 101 1 tip I si Ii din alta pentru montarea geamurilor n cercevelele de lemn chit chit tip C 351 1 tip I si Ii din creta cu minium de plumb sau oxid rosu de fier pentru montarea geamurilor n cercevele metalice tinte albe conform STAS 2111 stifturi din srma OB 37 se confectioneaza pe santier si au dimensiunile 1,5 mm si 3 mm iar lungimea dupa necesitati suruburi pentru lemn cu cap necat conform STAS 1452 cu dimensiunile : grosime 2 3 mm, lungimea 20 30 mm. buloane 6 8 mm, 40 50 mm lungimea sudate pe elemente metalice de sprijinire a geamurilor. Buloanele sunt prevazute cu cte o piulita si saiba zincata suruburi cu cap necat crestat precis conform STAS 7518 baghete din lemn-se confectioneaza de atelierul care realizeaza tmplaria respectiva conform proiectului garnituri din cauciuc cu sectiunea profilata n forma de U conform STAS 3230 sau confectionate pe santier din fsii de cauciuc de cca. 1,5 mm grosime falturile ramei n care urmeaza sa se monteze geamurile trebuie sa aiba fetele verticale si ale baghetelor vecine paralele cu fetele geamului si sa nu prezinte iesituri mai mari de 1 mm. 3.12.2.2.Executarea lucrarilor. Montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli, naintea lucrarilor de vopsitorii si pardoseli. Montarea geamurilor pe tmplarie de lemn se face prin asezare pe patul de chit astfel nct sa se lipeasca bine de acesta si se fixeaza cu tinte batute n falt la distanta de 20 30 cm una de alta. Geamul se apasa usor cu mna, apoi se ntinde chitul de-a lungul ntregului contur, acoperind complet tintele, chitul se vopseste odats cu tmplaria. Montarea geamurilor pe tmplarie metalica se face cu agrafe si chit cu adaos de minium de plumb. sprosurile vor avea prevazute pe inima profilului agrafe montate n atelierul de confectionare a tmplariei metalice. Se aplica un pat de chit de-a lungul falturilor, se aseaza geamul apasndu-l bine pe patul de chit, se ndoaie agrafele peste geam, se ntinde un strat de chit cu adaos de miniu de plumb de-a lungul conturului ochiului de geam n asa fel nct sa se acopere agrafele, se netezeste bine cu cutitul chitul, apoi se vopseste odata cu tmplaria. 3.11.2.3.Conditii tehnice de calitate. Geamurile vor avea grosimea si calitatea prevazute n proiect, nu vor avea defecte mai mari dect cele admise de standard, pentru calitatea respectiva. nainte de nceperea montajului se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montantilor si celorlalte elemente metalice. Se vor verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor, marimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune etanseitati, prevederea tuturor tipurilor de distantieri si garnituri elastice, umplerea cu chit a tuturor rosturilor fara ntreruperi cu cordon de grosime uniforma si profilarea chitului din noduri. n cazul fixarii geamurilor cu baghete din lemn sau metalice, acestea vor fi bine fixate n falturi cu cuie sau suruburi. Baghetele vor fi vopsite n culoarea cercevelei, iar vopseaua trebuie sa acopere ai capetele cuielor. Suprafata geamurilor montate va fi curata ,fara urme de chit, pete de grasime sau vopsea . Normele tehnice de proiectare di realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului P118 Normele de prevenire si stingere a incendiilor aprobate de MC Ind. cu ordinul nr.742/D/1981. n cazul manipularii lazilor, placilor de geam sau profile de sticla cu macarale se vor respecta si prevederile aferente inhstructiunilor nr.68 ale Inspectoratului general de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor Inspectia de Metrologie. Garantia tmplariei : minim 10 ani. 3.11.3.USI METALICE DIN OTEL Usile metalice exterioare vor fi termoizolate la producator . Toate usile vor avea toate accesoriile necesare : balamalwe, clante, mnere si ncuietori tip yale. Usile exterioare vor fi termoizolate, cu spuma rigida de poliuretan fara fluor carbon hidrogen K = 0,95 W/m2K pentru usa montata K = 0,5 W/m2K pentru foaia de usa Usile din otel vor fi protejate mpotriva coroziunii si a efectelor nocive ale mediului cu straturi de vopsea aplicate la producator. 3.13.TABLA ZINCATA 3.13.1.TABLA ZINCATA DIN OTEL LAMINAT LA CALD 3.13.1.1.Obiectul si domeniul de aplicare Foi din tabla subtire din otel laminat la cald, zincata pe ambele fete (utilizata pentru nvelitori si accesoriile acestora).conform STAS 2028 (Otel laminat la cald .Tabla zincata ) 3.13.1.2.Conditii tehnice de calitate Se va alege tabla zincata de dimensiune 750x2000, cu o grosime nominala de 0.50mm, si o masa nominala de 5.89 kg/foaie. Abaterile limita la grosimi sunt pentru o grosime a tablei de 0,50mm de 0,07. Abaterile limita la latime si lungime sunt de + 5 mm pentru latimi de 800mm si de +10mm pentru lungimi de 1500mm. Tablele trebuie sa fie taiate la unghiuri drepte. Otelul de uz general pentru onstructii, marcile OL 32 si OL 34, conform STAS 500/2 Grosimea stratului de zinc trebuie sa corespunds unei cantitati depuse de min. 350 g/m2 pe ambele fete. Grosimea stratului de zinc se garanteaza catre producator. Stratul de zinc trebuie sa satisfaca verificarea continuitatii stratului, prin cufundare n solutie de sulfat de cupru, conform STAS 7221 Stratul de zinc trebuie sa satisfaca verificarea aderentei, prin ncercarea de ndoire, conform STAS 7221 3.13.1.3.Reguli si metode pentru verificarea calitatii Verificarea calitatii tablelor se face pe loturi de table din aceleasi material, calitate, dimensiuni,etc pentru urmatoarele: verificarea aspectului si dimensiunilor
20
CAIET DE SARCINI
ARHITECURA
Tuzla
ncercarea la ndoire alternata ncercarea la ndoire pentru verificarea aderentei stratului de zinc verificarea continuitatii stratului de zinc 3.13.2.TABLA ZINCATA 3.13.2.1.Generalitati Tabla cutata zincata plastifiata va fi protejata anticoroziv n mai multe straturi, dupa cum urmeaza - poliester sau top coat rezistent la ultraviolete, intremperii si mbatrnire - strat primar - strat de pasivare (neutralizant) - strat de zinc - tabla de otel - strat de zinc - strat pasivare (neutralizant) - strat primar - strat de lac La montarea tablei zincate plastifiate se va asigura un strat de aer ventilat dedesuptul acesteia, precum si o folie anticondens din fibre sintetice mpregnate, care sa permita aerisirea dar sa mpiedice patrunderea apei si formarea condensului. Folia va fi rezistenta la actiunea microorganismelor si mucegaiurilor. Tabla cutata zincata plastifiata va avea naltimea ondulelor (striurilor) de 43 mm si grosimea nominala de 0,6 mm. Foile de tabla vor avea caracteristicile specificate n desene. 3.13.2.2.nvelitoare din tabla zincata plastifiata cutata. Montaj. Se va utiliza un tip de tabla cutata adecvat pentru panta proiectata, respectndu-se cu strictete indicatiile de montaj furnizate de producator. Se recomanda utilizarea scarilor pentru a se proteja suprafaaa tablei si pentru o siguranta mai mare a muncitorilor. nvelitoarea se realizeaza din foi de tabla dintr-o bucata. Daca aceasta nu este posibil, ele se vor suprapune pe o lungime de 200 mm, n dreptul panelor. Se va asigura o patrundere a tablei pe din latimea jgheabului. Daca e nevoie de taierea tablelor, aceasta se va face la coama. Taierea foilor de tabla se va face cu foarfeca electrica. Fixarea tablelor se realizeaza cu suruburi prevazute cu garnituri de etansare din teflon. n cazul acoperisului cu termoizolatie, deasupra acesteia este obligatorie montarea unei folii anticondens, cu o fata lucioasa spre exterior si o fata poroasa, spre interior pentru aerisirea termoizolatiei. 3.13.2.3.Accesorii de tinichigerie. Accesoriile de tinichigerie (sorturile de protectie, glafuri ferestre, jgheaburi si burlane) vor fi realizate din tabls plans zincata plastifiata. Straturile de protectie anticoroziva vor fi cele mentionate anterior (stratul superior fiind din material plastic rezistent la solicitari chimice si mecanice). Jgheaburile si burlanele vor fi livrate mpreuna cu accesoriile concepute de furnizor ,mbinsrile fiind asigurate cu garnituri de cauciuc att la elementele de legatua ct si la cele de nchidere. 3.13.2.4.Depozitare si transport. Depozitarea si transportul materialelor se va efectua conform instructiunilor producatorului. 3.14.PERETI GIPS CARTON Peretii despartitori din gips-carton vor avea latimea totala de 12,5 cm Panourile de gips carton vor avea grosimea de 13 mm si vor fi montate de scheletul metalic cu suruburi autofiletante de 25 mm. Structura metalica va avea profile de legatura cu pardoseala, tavanul si cu alti pereti. Profilele de legatura se vor monta cu dibluri cu stift rotativ sau cu dibluri metalice. Profilele structurii metalice aplicate pe tavan sau pe pardoseala se vor monta pe suporturi cu solutie de etansare din banda autoadeziva cu polietilena. Dimensiunile montantilor metalici vor fi corelate cu naltimea ncaperilor n care se folosesc, n conformitate cu documentatia furnizorului. n spatiul liber din interiorul peretelui se va monta o izolatie din fibre minerale sub forma de placi. Alcatuirea peretilor despartitori va asigura o rezistenta la foc de minim 45 minute. Rosturile dintre panouri n dreptul placilor de fixare vor fi prelucrate cu spaclul de mai multe ori. Rosturile se vor umple cu pasta speciala de ipsos furniata de fabricanul panourilor. Surplusul de pasta se va ndeparta dupa circa 30 de minute si daca ete necesar suprafata se va slefui. Daca sistemul de panouri furnizat prevede si montarea de fsii de protectie la rosturi, constructorul va folosi acest sistem. n cazul suprafetelor ce urmeaza a fi vopsite se va spaclui integral suprafata panourilor de gips carton. n cazul suprafetelor ce urmeata a fi placate cu placi ceramice se va folosi grundul special indicat de furnizor. Colturile peretilor se vor acoperi cu benzi de aluminiu. Se vor folosi materialele de spacluire si de grunduire recomandate de furnizorul panourilor. n cazul folosirii la ncaperi umede, se vor utiliza panouri speciale din gips-carton, rezistente la umiditate. Intocmit Arh. M. Bell
21

1.arhitectura Scris

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.arhitectura Scris

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reabilitarea si dotarea unei cladiri din zona metropolitana Constanta in centru pentru tineri Tuzla contr 03.

S.C.Bell B.A.U.srl Constanta

S.C.Bell B.A.U.srl Constanta

2. Structuri Inginer Catalin Costea ______________

3. lnstalatii electrice Inginer Virginia Dragomirescu ______________

4. Instalatii termice Sing E. Apas ______________

5. Instalatii sanitare Sing. Nicu Schiopu ______________

S.C.Bell B.A.U.srl Constanta

Arh. Marian Bell

S.C.BELL B.A.U. srl Bd.Tomis nr.93 - Constanta

GENERALITATI SCOPUL LUCRARILOR

MATERIALE,COMPONENTE SI INSTALATII APARTINAND LUCRARILOR LUCRARI SI SERVICII GENERALE

3.1.1. ASISTENTA ACORDATA CELORLALTE PARTI 3.1.1.1. Asistenta generala

S.C.BELL B.A.U. srl Bd.Tomis nr.93 - Constanta

S.C.BELL B.A.U. srl Bd.Tomis nr.93 - Constanta

Metoda de testare UEAtc A C C

Unitatea de msur mm m m kg./mp N/5 cm %

Valoare 10 1 3,5 ; 4,5 400 250

D E 5.1.6.1. 5.1.9. 5.1.9. 5.1.4. 5.1.11. 5.4.1. 5.2.12. ASTMD 36

- 0,2 + 0,2 2 1 Absolut 0,1 50 70 absolut 150

S.C.BELL B.A.U. srl Bd.Tomis nr.93 - Constanta

S.C.BELL B.A.U. srl Bd.Tomis nr.93 - Constanta

RpC J 66 Terasit RpCj63 Similipiatr RpCJ60, RpCJ 57 Tencuieli stropite i dricuite

S.C.BELL B.A.U. srl Bd.Tomis nr.93 - Constanta

S.C.BELL B.A.U. srl Bd.Tomis nr.93 - Constanta

S.C.BELL B.A.U. srl Bd.Tomis nr.93 - Constanta

S-ar putea să vă placă și