Sensurile conceptului de filosofie in Bizant coli de filosofie

Cele apte arte liberale

Trivium Gramatica Retorica Dialectica (Logica) Quadrivium Aritmetica Astronomia Muzica Geometria

 lamblichus a introdus Tn $coala Neoplatonica o succesiune de 10 dialoguri pentru studierea filosofiei lui Platon: - Alcibiade, Gorgias, Phaidon, - Kratylos, Theaitetos, Sophistes, - Politikos, Phaidros, Symposion, Philebos Corelarul dialogurilor platoniciene Tl formau Timaios i Parmenide

 Este reprezentat de coala de filozofie Neoplatonismul atenian infiintata la Atena ?n jurul lui 410 de bogatul filosof Plutarh (Atenianul) i care reprezinta ultima etapa a aa- numitei Academii Platonice din Atena Plutarh a fost secondat la catedra de fiica sa Asklepigenia i de fiul sau Hierius. Avem o lung ir de profesori dupa Plutarh: Syrianus, Proclus, Marinus, Isidor i Damascius.

Proclus (412-485)
scrie comentarii la aproape toate dialogurile scolastice mai sus-amintite, dar o lucrare speciala, autonoma, este Despre teologia lui Platon (nepi xfa Kara nAaiuva OeoAoyiaO.

- fn prima parte a primei parti, Proclus este Neoplatonismul alexandrin un filosof al triadelor, pe care le Tmparte ?n patru categorii, iar capito ul final al acestei parti dezvolta o teo ogie a numelor divine" (Oeia ovo^axa). - Cea de-a doua parte este dominata de ierarhia divina/ierarhia zeitatilor, Tncadrata Tn noua grupe distincte, pornind de la Unul i ajungand Tngeri, demoni i eroi. De sorginte ateniana, coala alexandrina se dovedete mult mai toleranta fata de noua gandire a cretinilor, dovada ca intalnim printre elevii acesteia i cretini. Tntemeietorul este Hermeias, ucenic al lui Syrianus Tn Atena.

 Fiul acestuia, Ammonius Hermeiou, care este contemporan cu Proclus, este considerat renegat de catre Damascius pentru concesiile facute cretinilor. Olimpiodorus, se declara pe sine monoteist. A predat pana in anul 565.

 David, Elias i $tefan, profesori la coala alexandrina de filosofie Tn ultima parte a secolului al Vl-lea i Tn prima parte a celui deal Vll-lea este posibil sa fi fost cretini: David, dei citeaza Tn repetate randuri din Platon, se pare ca nu l-a cunoscut pe marele ganditor antic decat dintr-o sursa secundara. Ceea ce se pune pe seama lui Elias sunt doar comentarii la Aristotel. tefan face jonctiunea cu Constantinopolul, unde este adus de catre Heraclie pentru a preda filosofia lui Platon i Aristotel i unde poarta titlu de oiKou^sviKoq SiSaoKaAoq.

Studiul Aristotelismului
1. 2. 3. 4. Explicarea numelor diferitelor coli filosofice Introducere in operele lui Aristotel Punctul de pornire al procesului de Tnvatare: logica Scopul Tnvataturii: tiinta despre Dumnezeu ca prima cauza 5. Planul de studii: Logica, Etica, Fizica, Matematica, Teologia 6. Calificarea studentului 7. Calificarea profesorului 8. Stilul lui Aristotel 9. Temeiuri pentru obscuritatea" lui Aristotel 10. Introduceri in operele propriu-zise ale lui Aristotel

Filosofia Tn universitate
Pe 26 februarie 425, imparatul Teodosie II (408-450) emitea un edict de functionare a unei coli superioare in Constantinopol, numit generic Universitate. Tntre cele 31 de catedre, doar una singura era de filosofie i, probabil, in limba greaca. Era vorba de o reorganizare i nu de o infiintare propriu-zisa. Tn traditia acestei coli se Tnscriu Libanius, chemat la Const. Tn 340 de Constantius i Temistius, retorul curtii imperiale i apoi prefectul oraului, care ii Tncepe cariera de profesor Tn 344. Nu putem stabili cu exactitate programa

facultatii" de filosofie, dar, potrivit lui Louis Brehier (Notes 83), ar fi fost vorba de o plaja destul de mare de materii: de la metafizica i morala la fizica, istorie naturala, astronomie. Friedrich Fuchs considera ca pe langa disciplinele sus-amintite, medicina Ti avea locul tot Tn facultatea de filosofie. Cunoatem un profesor care nu doar interpreta filosofia aristotelica i platoniciana", ci purta i numele T de: iaxpiK&v E$nYn n^ (Schul. 5) Ideea ca aceasta coala a fost predominant cretina i o concurenta a Academiei Platonice pagane din Atena este greu de demonstrat.

 Cert este ca Tn timpul lui Zenon, din cauza unor imixtiuni politice ale unor profesori pagani de la Universitatea din Constantinopol, condui de Pamprepios, a izbucnit o persecute a profesorilor de filosofie neoplatonica din Constantinopol, Atena, Alexandria. Un filosof, Hierocles, a fost judecat i biciuit Tn public. Oikou^svlkov SiSaaKaAsiov Domnia lui Heraclius nu a adus doar eliberarea populatiei Constantinopolului din mainile unui tiran (Phokas), ci i reorganizarea

invatamantului universitar, responsabil principal fiind patriarhul Serghie (Fuchs, Schul. 9) Heraclius readuce catedra de filosofie Tn Capitolium din Basilika, unde fusese exilata de Phokas. Pentru aceasta catedra este chemat acum tefan din Alexandria, care, dei preda in continuare Platon i Aristotel, pare sa incline spre cel din urma. Tn plus, preda aritmetica, geometria, astronomia i muzica. Tn izvoare este numit: - $iAoao$oq

- ^Yaq $iAoao$oq - oiKou^eviKoq/KaOoAiKoq 6i6aaKa\oq - oiKou^sviKoq $iAoao$oq (o singura data) (Lemerle, Hum. 81) Platon Tnca mai este predat!

O perioada de stagnare? cca. sec. VIIIX

Este vorba despre doua secole pentru care avem putine informatii legate de filosofie. Din istoria unui Anania de Schirak (610-685) aflam ca acesta, Tn a doua jumatate a

secolului al Vll-lea, nu a gasit niciun profesor de filosofie in Constantinopol. O LKOU ^ EVLKOV 6i6aamAiov este desfiintat de catre Leon III Tn 726 i nu mai auzim de niciun dascal ecumenic pana Tn perioada lui Teofil II (829-842) [Fuchs 17] Tntr-o pondere mai mare Aristotel se regasete mai degraba in lucrarile de teologie ale unui Maxim Marturisitorul (580-662) i loan Damaschinul (c. 650-749/754). Cunoatem intrucatva i curricula colara parcursa de loan Damaschinul, din care nu lipsete filosofia: gramatica + dialectica i

apodictica + filosofie etica. La o alta schema: gramatica + filosofie (uneori numita dialectica) + retorica gasim la patriarhul Nichifor, Teodor Studitul, Mihail Sincelul. Mihail Sincelul considera ca Tntelepciunea din afara", tiinta profana, este buna, dar relatia ei cu cea sacra este precum relatia slujitoarei fata de stapana". (Lemerle 101). Aadar, se contureaza clar conceptia despre philosophia ancilla theologiae" (Lemerle, 101)

Universitatea lui Bardas

sec. IX
Cu siguranta, institutia lui Bardas a dus la o revigorare a filosofiei prin catedra lui Leon Matematicianul sau Filosoful (c. 800 - t dupa 869). Din penita sa avem o 6i6pOooiq a unor texte ale lui Platon. Pentru prima data dupa aproximativ 400 ani, cineva cunoate i interpreteaza opera lui Platon. Faptul ca Leon a compus un distih pentru operele lui Porfir dovedete ca a cunoscut i neoplatonismul (Lemerle, 168/9). Patriarhul FOTIE ii acorda mai mult credit lui

Aristotel, osciland in privinta lui Platon intre recunoatere i respingere" (Hunger I. 19). Totui, Fotie nu se ferete a studia impreuna cu ucenicii sai teoria ideilor a lui Platon, pe care o critica, i se folosete de metode neoplatonice Tn interpretarea Categoriilor lui Aristotel, surse principale fiindu-i Porfir i Ammonius Hermeiou. Un rol aparte Tn studiul lui Aristotel il reprezinta Organon-ul. Biblioteca lui Fotie este sursa principala pentru cunoaterea neoplatonismului in general, i a vietii alexandrinului Hierokles (sec. V) Tn special (Hunger I. 19). Totui, la final este categoric: Aristotel

reprezinta admiratia Greciei" i este mai util pentru cretinism. (Lemerle, 201). Indirect, Fotie se lovete de cei doi filosofi Tn excerptele sale din Ioan Damaschinul, Dionisie Areopagitul, Maxim Marturisitorul i altii, publicate in celebra sa Amphilochia. (300 Tntrebari i raspunsuri adresate lui Amfilohie de Cyzic, ucenic al sau). Ucenicul lui Fotie, Areta din Patras (c.850 944), ajuns episcop de Cezareea, interesat mai mult filologic de textele marilor filosofi, se dovedete unul dintre marii editori i scoliati ai Evului Mediu. Platon i Aristotel sunt

principalele sale tinte, dar interesul sau se Tntinde peste textele multor filosofi neoplatonici, Plotin, Proclus etc. (Lemerle 205241).

Mediul monahal
O caracteristica a mediului monahal din aceasta perioada este ostilitatea fata de filosofie, Tn general, i fata de cea a lui Platon, in special. Tn Viafa lui loan Psichaites

(jum. sec. IX) aflam ca Platon s-ar rostogoli prin mocirla ca un arpe i ar macina burta precum un parazit" (Hunger, I. 18). Dar un Gheorghe Monahul are cuvinte de lauda la adresa lui Platon, pe care Tl interpreteaza Tn sens cretin, i, paradoxal, cuvinte de dojana pentru Aristotel ca urmare a atitudinii ostile a acestuia fata de maestrul sau.

Secolele XI-XII
Mihail Psellos (1018-1078) loan Italos (sec. XI)

 Michael Italikos (1090-1157) Tn sec. XI avem consemnat pentru prima data titlul de consul/capetenie a filosofilor (unaxoq twv $iAoao$wv)

Psellos
Expresia o e^oq nAaxwv, care a creat un Tntreg scandal cu loan Xifilin, ascunde, dincolo de simpatia vadita pentru filosoful atenian, o influenta neoplatonica. Tn De omnifaria doctrina sursele principale sunt Proclus, Simplicius, Olimpiodor, Porfir (ordinea influentei). Excerpte Tntregi din comentariul lui

Proclus la Timaios se regasesc Tn Despre psihogonia lui Platon lar comentariul lui Hermeias la Phaidros sta la baza comentariului sau la acelai dialog (Hunger, I. 21)

Ioan Italul (Italos)

Este primul eretic condamnat expressis verbis pentru conceptia sa filosofica (platoniciana). 1082, sinodul din Constantinopol publica 11 anatematisme, unde Platon, dei indirect numit, este condamnat.

Anatemele Sinodului constantinopolitan din 1082

Tn: J. Gouillard, Le synodikon de l'orthodoxie", Edition et

commentaire, Travaux et Memoires, 2 (1967), 57-61 1. Anatema sa fie aceia care, Tn orice chip, introduc interpretari i Tnvataturi noi Tn legatura cu negraita iconomie a Tntruparii Mantuitorului i Dumnezeului nostru i apoi

Tncearca sa explice modul Tn care Dumnezeu Cuvantul s-a unit cu aluatul omenesc i apoi care principiu a Tndumnezeit trupul asumat i se straduiesc sa jongleze cu distinctiile dialectice de natura i de adoptie" Tn legatura cu minunea supranaturala a celor doua firi al Dumnezeu-Omului. 2. Anatema sa fie aceia care, marturisind ortodoxia, dar fara ruine sau mai bine zis fara de Dumnezeu introduc in Biserica ortodoxa i catolica necuviincioasele dogme ale elinilor despre sufletul uman, despre cer, pamant i restul creatiei.

3. Anatema sa fie cei care dau intaietate nebunetii, aa-zisei invataturi a filosofilor profani i, urmandu-le acestor invatatori, accepta metempsihoza sau [ideea] ca sufletele oamenilor dispar ca cele ale animalelor, intorcandu-se Tn neant, negand, astfel, invierea, judecata i rasplata venica a faptelor din aceasta viata. 4. Anatema fie aceia care Tnvata ca materia i ideile nu au un Tnceput sau ca ele au aparut Tn acelai timp cu Dumnezeu creatorul universului i ca cerul, pamantul i celelalte creaturi sunt fara Tnceput, continuand sa existe nealterate, i

care Tl contrazic pe Cel care a zis Cerul i pamantul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece" [Luca 4, 33] i care, Tntrebuintand cuvinte pamanteti neobinuite, Ti atrag asupra capetelor proprii blestemul divin. 5. Anatema Tmpotriva celor care afirma ca Tnteleptii grecilor, primii dintre ereziarhi - care au fost anatematizati ca straini Bisericii catolice de cele apte sinoade ecumenice i de toti Parintii care au stralucit prin ortodoxia - prin abundenta Tnvataturilor lor false i respingatoare de departe sunt mai buni atat aici

cat i la Judecata de Apoi decat ortodocii evlavioi care, oarecum din netiinta sau slabiciune omeneasca, au pacatuit. 6. Anatema fie aceia care nu cu credinta curata i nemeteugita i nu din toata inima recunosc minunile extraordinare ale Mantuitorului i Dumnezeului nostru i ale Preacuratei Maicii Sale i de Dumnezeu Nascatoare, care l-a nascut fara intinare, i ale celorlalti sfinti, ci incearca, prin demonstratii i rationamente sofistice, sa le defaimeze ca imposibile sau sa le interpreteze Tn mod inelator, dupa bunul plac.

7. Anatema fie cei care se dedau la tiintele eline i nu le studiaza doar pentru a se instrui, ci le urmeaza Tnvataturile lipsite de valoare, le cred adevarate ca i cum ar fi Tntemeiate i chiar pe altii Tn taina sau pe fata Ti introduc Tn ele fara sa ezite. 8. Anatema fie aceia care, Tntre alte fictiuni mitice pe care le inventeaza, remodeleaza Tnvatatura noastra despre creatie, acceptand ca adevarate Ideile lui Platon i afirmand ca materia ar fi subzistenta Tn sine i ca i-ar primi forma prin intermediul Ideilor, contestand deschis decizia libera a Creatorului care a adus la existenta din nimic toate

lucrurile i, Tn calitate de Creator, de stapan absolut, le-a pus Tnceput i sfarit 9. Anatema fie aceia care spun ca la obteasca i de apoi inviere oamenii vor invia cu alte trupuri i [cu acestea] vor merge la judecata i nu cu cele din viata pamanteasca, deoarece acestea sau descompus i au pierit, afirmand astfel de lucruri goale i fara de sens de vreme ce Hristos, Dumnezeul nostru, i ucenicii Sai, Tnvatatorii notri, au Tnvatat ca oamenii vor fi judecati cu aceleai trupuri pe care le-au avut aici, jos; de vreme ce Marele Apostol Pavel, Tn discursul sau despre Tnviere, a Tnvatat adevarul Tn mod clar i evident, dand exemple, i i-a numit nebuni pe

cei care cred altfel: pe cei care se ridica Tmpotriva acestor Tnvataturi. 10. Anatema fie aceia care aduna i raspandesc lipsitele de sens conceptii ale grecilor, i anume cum ca ar exista o preexistenta a sufletelor, ca lumea nu a fost creata din nimic, ca suferinta [iadului] va inceta sau ca va exista o restaurare a creatiei i a lucrurilor omeneti i, afirmand acestea, postuleaza o imparatie a cerurilor trecatoare, in timp ce Hristos insui, Dumnezeul nostru, ne-a invatat ca este venica i nepieritoare i ca, potrivit traditiei constante a

Scripturii Vechiului i Noului Testament, suferinta nu va avea sfarit, iar imparatia este venica. 11. Anatema fie Tnvataturile eline i eretice ale lui loan Italul i ale acelora dintre ucenicii sai care au luat parte la ciuma sa, caci sunt Tmpotriva credintei cretine i ortodoxe.