INTRODUCERE

Acest studiu ii propune s evalueze cerinele si costurile institutionale si administrative ale implementrii in Romania a Directivei nr.96/61/CE, in data de 21 decembrie 2 ! pentru controlul si prevenirea polurii industriale" #$$C%. Aceasta Directiva priveste mana&ementul riscului si controlul polurii. $rocesele de producie industrial au o pondere insemnat in poluarea din Romania i de aceea este 'oarte important ca aceasta s 'ie redus. (tudiul estimeaz costurile la nivelul autoritilor centrale i locale &enerate de implementarea prevederilor Directivei #$$C. $rincipalele concluzii ale studiului sunt urmtoarele) Romania a solicitat o perioad de tranziie pentru transpunerea i implementarea Directivei #$$C pana in 2 1*. +ranspunerea Directivei #$$C in le&islatia romaneasc s,a realizat prin -rdonana de .r&en a /uvernului "-./% nr. 01/2 2, aprobat i modi'icat prin 2e&ea 61*/2 2, abro&at , in prezent , 'iind in vi&oare -rdonana de .r&en nr. 1*2/2 * a 3inisterului 3ediului i /ospodririi Apelor , -rdinul 3inisterului A&riculturii, $durilor , Apelor i 3ediului, modi'icat i completat prin -./ nr.1 /2 1 . 3inisterul Apelor i $roteciei 3ediului "3A$3% i 3inisterul #ndustriei i Resurselor, la nivel central, autoritile locale pentru protecia mediului "#$3%4 #C#3 i alte institute de cercetare de la nivel local , vor 'i principalele instituii implicate in activitile comple5e de prevenire , reducere i control inte&rat al polurii4 Costurile uzate unitare de munc si capital4 $rincipalele costuri de con'ormare instituional i administrativ au 'ost asociate urmatoarelor activiti) 2a nivelul Autoritii Centrale pentru protecia mediului 6 3A$3 6 " inventarierea operatorilor , elaborarea i diseminarea &7idului metodolo&ic pentru procedurile de autorizare, a &7idului pentru cele mai bune te7nici disponibile , inventarul anual al principalelor emisii i al surselor acestora, comunicarea de date de catre comisia .E i alte state membre, etc%. 2a nivelul #nspectoarelor 8udetene de $rotecia 3ediului 6 #$3 6 " eliberarea i reinoirea autorizaiilor , inspecie i control , in'ormare i comunicare cu operatorii i cu publicul, etc%. $entru intrea&a perioad de 10 ani considerate ca necesar pentru transpunere i con'ormare, totalul costurilor este de 19 milioane de :4 1,9 milioane :, apro5imativ 2!; , sunt c7eltuieli de capital si 10,1 milioane :, circa !0;, sunt c7eltuieli de operare i intreinere. Costurile totale reprezint circa 0,69; din totalul c7eltuielilor anuale "19 milioane : inre&istrate in Romania in anul 1999% de protecia mediului, e'ortul mediu anual insumeaz 1, 0! milioane : " ,29; din nivelul costurilor totale de mediu din anul 1999%. $rincipalele noastre recomandri sunt urmatoarele) #n'iinarea sub e&ida 3A$3 a unui (erviciu pentru Controlul $olurii #ndustriale , in vederea coordonrii i suprave&7erii aciunilor necesare pentru prevenirea, reducerea i controlul inte&rat al polurii in Romania4 #mplicarea institutelor romaneti de cercetare i dezvoltare te7nolo&ic 6 sub coordonarea 3A$3 i a #nstitutului <aional de Cercetare i Dezvoltare pentru 1

$rotecia 3ediului " #C#3% 6=n elaborarea &7idului pentru evaluarea celor mai bune te7nici disponibile4 Revizuirea i/sau completarea prevederilor din #$34 promovarea deciziilor necesare pentru optimizarea utilizrii ener&iei de catre operatorii a'lati sub incidenta Directivei #$$C4 aducerea amplasamentelor care i,au inc7eiat activitatea la parametrii normali pentru o alt destinaie4 Evaluarea cerinelor in domeniul proteciei mediului i asi&urarea cadrului necesar pentru aceste activiti.Aceast evaluare este important at>t pentru implementarea Directivei #$$C c>t i pentru alte directive ale .E viz>nd mediu. ?n prezent este =n curs de promovare un proiect de le&e privind =n'iintarea A&eniei <aionale pentru $rotecia 3ediului.Aceast instituie va valori'ica ce =i vor reveni va 'i i asi&urarea serviciilor de 'ormare pro'esional.

CAPITOLUL 1. Legislaia UE privind prevederile i controlul polurii industriale CONSIDE AII !ENE ALE Aparut pe a&enda de lucru european la inceputul anilor 19! , preocuparea pentru mediu dob>nde@te un caracter distinct odat cu semnalul dat de Clubul de la Roma, privind diminuarea resurselor naturale @i a deteriorrii calitAii apei, aerului i solului. Crearea politicii comunitare de mediu s,a realizat doi ani mai t>rziu "19!2%, dezvolt>ndu,se ca una dintre cele mai importante politici comunitare. #mportanAa sa este datorat 'aptului c politica de mediu a devenit politica orizontal a .niunii Europene, aspectele de protecAie a mediului 'iind considerate obli&atorii pentru celelalte politici comunitare. Au 'ost emise si 2 de directive, re&ulamente @i decizii adoptate, care constituie legislaia orizontal @i legislaia sectorial =n domeniul protecAiei mediului. 2e&islaAia orizontal cuprinde acele re&lementri ce au =n vedere transparenAa @i circulaAia in'ormaAiei, 'acilitarea procesului de luare a deciziei, dezvoltarea activitAii @i implicrii societAii civile =n protecAia mediului. (pre deosebire de aceasta, le&islaAia sectorial se re'era la sectoarele care 'ac obiectul politicii de mediu "&estiunea de@eurilor, poluarea 'onic, calitatea apei, calitatea aerului, sc7imbri climatice, controlul polurii industriale, protecAia naturii, protectia solului, substanAe c7imice, or&anisme modi'icate &enetic si protecAia civila 6 care se re&sesc =n planurile de acAiune @i =n strate&iile elaborate%. $olitica de mediu a .niunii Europene este susAinut de un numar de actori instituAionali implicai =n pre&tirea, de'inirea @i implementarea sa, @i care se a'l =n permanent consultare cu &uvernele (tatelor 3embre, or&anizaAii patronale @i pro'esionale, or&anizaAii ne&uvernamentale @i &rupuri de re'lecAie "t7inB,tanBuri%. $rin diversele atribuAii pe care le au, aceste instituAii contribuie la caracterul siner&ic al politicii de mediu @i asi&ur realizarea obiectivelor "at>t la nivel le&islativ, c>t @i la nivel de implementare.% Co"isia European# D! $ediu. DirecAia /eneral "D/% 3ediu din cadrul Comisiei Europene a 'ost creat =n anul 1991 @i este direct responsabil pentru elaborarea @i asi&urarea implementrii politicii de mediu. Rolul su este de a iniAia noi acte normative =n domeniu @i de a se asi&ura ca msurile adoptate vor 'i implementate de (3. Consiliul $inistrilor $ediului este parte a Consiliului .niunii Europene "C.E% @i se reuneste 'ormal de patru ori pe an @i in'ormal de 2 ori pe an "c>te 2 consilii 'ormale, @i c>te un consiliu in'ormal pe perioada unei $re@edinAii%, =n scopul coordonrii politicilor de mediu ale (3. Deciziile Consiliului se adopt cu maCoritate cali'icat =n co,decizie cu $arlamentul European. 2ucrrile Consiliului 3initrilor 3ediului sunt pre&tite de Comitetul ReprezentanAilor $ermanenAi ai statelor membre de pe l>n& .E "C-RE$ER%.1 C-RE$ER este 'ormat din reprezentanAii statelor membre, 'iind un or&an permanent, de natur diplomatic, care pre&te@te @edinAele Consiliului, propunerile de decizii precum @i propunerile de compromis.
1

C-RE$ER, acronimul 'rancez sub care este cunoscut Comitetul ReprezentanAilor $ermanenAi,

Consiliul .E este asistat de comitete @i &rupuri de lucru, care pre&tesc deciziile. Aceste comitete sunt 'ormate din reprezentanAi ai statelor membre plus un membru al Comisiei. ?n paralel, di'erite &rupuri de lucru des'@oara lucrrile pre&titoare pentru Coreper. ?n timp ce unele sunt constituite pe o baz temporar pentru a rezolva o anumit problem, e5ist &rupuri care se ocup de un anumit sector @i se =nt>lnesc periodic. Aceste comitete sunt 'ormate din e5perAi numiti de ctre statele membre @i sunt conduse de ctre Comisie, iar 'uncAionarea lor respect re&ulile stabilite de Consiliu. ?n acest sens e5ist circa 0 de comitete, =n domeniile industriei, politicii sociale, a&riculturii, mediului "circa 0* de comitete%, pieAei interne, cercetrii @i dezvoltrii, protecAiei consumatorului @i securittii alimentare. ?n data de 21 decembrie 2 !, Comisia a adoptat propunerea de Directiva privind poluarea industrial. (copul directivei este de a =ntri cadrul le&islativ e5istent =n acest domeniu i reducerea emisiilor provenite din industrie. ?n acelai timp, aceast propunere simpli'ic le&islaia e5istent prin combinarea a apte directive2. ?n prezent, apro5imativ *2. de instalatii 'ac obiectul re&lementrii stabilite prin Directiva 96/6/1/CE "Dir. #$$C 6 prevenirea i controlul inte&rat al polurii%. ?n acest sens, se dorete creterea utilizrii Dcelor mai bune te7niciE "FA+% i obli&area operatorilor economici de a utiliza te7nicile cost,e'ective =n scopul atin&erii unui nivel =nalt al proteciei mediului. Datorit de'icienelor le&islaiei e5istente, nu s,a =nre&istrat o aplicare uni'orm a FA+,urilor la nivelul .E, con'orm cerinelor directivei #$$C. De asemenea, nu se inre&istreaz o uni'ormitate a con'ormrii cu cerinele le&islaiei i controlul aplicrii acesteia, iar cadrul le&al comple5 conduce la costuri =mpovrtoare pentru industrie. -biectivele strate&ice din domeniul proteciei mediului sunt reprezentate de) Conservarea, protecia si imbuntirea calitii mediului4 $rotecia sntii umane4 .tilizarea durabil a resurselor naturale. (e are =n vedere =ndeplinirea an&aCamentelor asumate =n procesul de ne&ociere cu .niunea European a Capitolului de 3ediu i a obiectivelor stabilit in ) ,, (trate&ia <ational pentru Dezvoltare Durabil -rizont 2 2*E, ast'el =nc>t, =n perioada 2 !,2 10, protecia mediului s asi&ure dezvoltarea durabil a societii rom>nesti, in con'ormitate cu (trate&ia .niunii Europene i $lanul Cadru de Aciune al .niunii Europene. $lanul <ational de Aciune pentru $rotecia 3ediului este un instrument de implementare a politicilor in domeniu, prin promovarea , susinerea i urmrirea realizrii celor mai importante proiecte cu impact semni'icativ asupra mediului =n vederea aplicrii i respectrii normelor interne i a Directivelor .niunii Europene.

Cuprinde sapte directive) Dir. #$$C, Dir.1999/10/CE privind emisiile provenite din solventi, Dir.2 /!6/CE privind incinerarea deseurilor, Dir.2 1/9 privind instalatiile mari de ardere "2C$%, si Directivele !9/1!6/CEE, 92/990/CEE si 92/112/CE privind industria dio5idului de titan.

1.1

O%ligaii generale i speci&ice pentru operatorii i autoriti co"petente ce decurg din Directivele privind prevederile IPPC.

-biectiv #$$C principal) realizarea unui sistem inte&rat pentru prevenirea i controlul polurii provenite de la activitile speci'icate =n Ane5a #. -biectivele #$$C &enerale) ( previn sau s minimizeze emisiile ) implementarea de msuri de prevenire sau de reducere a emisiilor in atmos'er, ap i sol, inclusiv a msurilor privind mana&ementul deeurilor, pentru activitile menionate =n Ane5a #4 ( o'ere un nivel =nalt de protecie a mediului ca =ntre& ( minimizeze consumul de materii prime i ener&ie ( simpli'ice i s intreasca rolul Autoritilor de Control ) stabilirea cadrului le&al de emitere a acordurilor/autorizaiilor inte&rate de mediu pentru activitile industriale prevzute =n Ane5a nr. 1, cu respectarea le&islaiei =n vi&oare i a obli&aiilor din conveniile internaionale din acest domeniu, la care Romania este $arte. #$$C se aplic acestor domenii industriale0) #ndustria Ener&etic $relucrarea 3etalelor #ndustria 3ineral $roducia de (ubstane C7imice /estionarea Deeurilor Alte Activiti ?n total e5ist alte 01 subcate&orii Celuloz, G>rtie, C7erestea Hopsirea +e5tilelor $ielrie Abatoare $relucrarea alimentelor $relucrarea laptelui Eliminarea Animalelor moarte $roducia de Carbon .tilizarea (olvenilor pentru prelucrarea supra'eelor Creterea intensiv a $uilor i $orcilor - condiie esenial pentru =ndeplinirea an&aCamentelor asumate pe durata ne&ocierilor capitolului de mediu pentru aderarea la .niunea European o constituie realizarea unui tip nou de crestere economic , o crestere inovativ, re&enerativ i protectoare at>t pentru mediu, c>t i pentru individ, =nsoit de dezvoltarea sc7imburilor comerciale, cooperrii economice i utilizrii de te7nolo&ii curate.

Con'orm Ane5ei Directivei #$$C

$lanurile de implementare au 'ost elaborate in dou etape1) $rima etap cuprinde urmtoarele Directive ) Directiva '()*+)CE privind controlul e"isiilor de co"pui organici volatili ,CO-. re/ultai din depo/itarea %en/inei i distri%uia sa de la ter"inale la staiile service .

Directiva stabilete cerinele te7nice pentru ve7icule, nave 'luviale i instalaii utilizate la e5ecutarea operaiunilor de depozitare, incrcare, descrcare i distribuie a benzinei de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staie de distribuie a benzinei =n scopul reducerii emisiilor de compui or&anici volatili "C-H%, rezultai ca urmare a e5ecutrii acestor operaiuni. Emisiile de C-H, con'orm Directivei apar de la di'erite activiti, cum ar 'i) , depozitarea benzinei la terminale4 1 *2 instalaii localizate pe 116 terminale* , aerisirea rezervoarelor la terminale/depozite de distribuie4 , =ncrcarea benzinei =n containere mobile la terminale 291 instalaii localizate pe aceleai 116 terminale4 , umplerea rezervoarelor de depozitare a benzinei la staiile de benzin4 1660 de staii identi'icate , aerisirea rezervoarelor de depozitare a benzinei la staiile de benzin4 , scur&eri la staiile de benzin. 3surile pentru con'ormare sunt) , vopsire cu vopsea av>nd un indice de re'ractare a cldurii de minim ! ;4 , etanare primar i secundar pentru rezervoarele cu capac 'lotant e5tern4 , membran plutitoare4 , unitate recuperare vapori4 , brae =ncarcare pe la partea in'erioar4 , brae =ncarcare pe la partea superioar4 , reinere vapori4 =ncrcarea cisternelor auto pe la partea in'erioar4 , returnare vapori rezultai din incrcarea instalaiilor de depozitare la staiile de distribuie in containerul mobil. Directiva 1''')1+)CE privind reducerea e"isiilor de co"pui organici volatili datorate utili/rii solvenilor organici 0n anu"ite activiti i instalaii

(copul Directivei este de a preveni sau reduce e'ectele directe sau indirecte ale emisiilor de compui or&anici volatili "C-H% =n mediu, =n principal =n aer i a potenialelor riscuri pentru sntatea uman, prin msuri i proceduri care s 'ie puse =n aplicare =n activitile industriale de'inite =n ane5a # a Directivei, =n msura =n care acestea din urma se situeaz la un nivel superior pra&urilor de consum al solvenilor, prevzute =n Directiva. ?n con'ormitate cu prevederile Directivei, emisiile de C-H provin de la cate&orii de activiti6) , acoperire de protecie "metal, lemn, plastic, te5tile, esturi, piele, autove7icule%4 , acoperire cu adeziv4 , acoperirea bobinelor4 , curaare uscat4 , 'abricarea =nclmintei4
1 *

Ane5a 1 si Ane5a 2 $lan de implementare pentru C-H rezultati la depozitarea benzinei 6 $lan de #mplementare pentru Directiva 1999/10/CE privind limitarea emisiilor de C-H datorate utilizarii solventilor or&anici in anumite activitati si instalatii

, 'abricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, a cernelurilor i a adezivilor4 , 'abricarea produselor 'armaceutice4 , tiprire4 , conversia cauciucului4 , curarea i de&resarea supra'eelor4 , e5tracia i ra'inarea uleiurilor ve&etale i a &rsimilor animale4 , acoperirea s>rmei bobinate4 , impre&narea lemnului4 ,laminarea lemnului i materialului plastic. Autorizaia de mediu pentru instalaiile e5istente i acordul/autorizaia de mediu pentru instalaiile noi ce intr sub incidena Directivei includ condiiile pentru reducerea emisiilor de C-H =n con'ormitate cu cerinele directivei. Au 'ost identi'icate la nivel naional un numr de 902 de instalaii care trebuie s se con'ormeze cu aceast Directiva. Directiva '()*1)CE privind a"%ala2ele i deeurile de a"%ala2e# a"endat prin Directiva 133()11)EC

Directiva 91/62/EC stabilete msuri care au ca scop =n primul r>nd) prevenirea producerii de deeuri de ambalaCe, creterea &radului de reutilizare a ambalaCelor4 creterea &radului de reciclare a deeurilor de ambalaCe4 creterea &radului de valori'icare a acestor deeuri. Aceste msuri includ cerine eseniale pentru materialele din care sunt produse ambalaCele i obiective pentru valori'icarea i reciclarea deeurilor de ambalaCe. $entru de'inirea scenariilor i realizarea evalurilor de costuri a 'ost considerat o cretere a cantitii de ambalaCe introduse pe piat cu *; pe an pan in 2 11, c>nd consumul va 'i de 6! B&/cap de locuitor/an "nivelul actual al unor tari ca $olonia, .n&aria, Republica Ce7a si (lovenia%, apoi de 1; pe an pana in 2 22, conducand la un consum de 1 1 B&/cap de locuitor/an.! ?n con'ormitate cu amendamentele Directivei 2 1/12/CE care modi'ic Directiva 91/62/CE privind ambalaCele i deeurile de ambalaCe, Romania a e5tins analiza 'lu5ului de deeuri de ambalaCe pe tipuri de material, iar concluzia a condus la urmtoarele termene limit) Ter"ene li"ita pentru atingerea o%iectivelor4 ,Atin&erea obiectivelor de reciclare de 6 ; din &reutate pentru 7>rtie i carton i a obiectivelor de reciclare de * ; din &reutate pentru metal p>n la 01 Decembrie 2 94 ,Atin&erea obiectivelor de reciclare de 1* ; din &reutate pentru lemn p>n la 01 Decembrie 2 114 ,Atin&erea obiectivului &lobal de reciclare de **;, a obiectivului &lobal de valori'icare de 6 ;, a obiectivelor de reciclare de 22,* ; din &reutate pentru plastic, "considerandu,se numai materialul reciclat ca material plastic% i a obiectivelor de reciclare de 6 ; din &reutate pentru sticl, p>n la 01 Decembrie 2 10 Consider0nd anul 1335 ca an de re&erin# perioada de tran/iie esti"at# este de 6 7 ani pentru atingerea o%iectivelor glo%ale de reciclare i de valori&icare# a o%iectivului de reciclare de *3 8 pentru sticla si a o%iectivului de reciclare de 11#7 8 pentru "ateriale plastice respectiv p9n la +1.11.131+ si de : + ani pentru atingerea o%iectivelui de reciclare de 178 pentru le"n# respectiv p9n la +1.11.1311.

$lan de implementare pentru Directiva privind ambalaCele si deseurile din ambalaCe

$erioada de tranziie solicitat de Romania pentru implementarea obiectivelor Directivei privind ambalaCele, revizuit, se bazeaz pe crearea recent a sistemelor de reciclare i valori'icare a ambalaCelor, pe nivelul sczut al consumului de ambalaCe, precum i pe numrul semni'icativ al populaiei din zona rural. Costul ridicat al crerii in'rastructurii necesare, capacitatea de reciclare limitata "si anume in sectorul sticlei% si e5perienta actuala insu'icienta a or&anismului de valori'icare a ambalaCelor, care a 'ost creat la inceputul acestui an, conduc la concluzia c termenul limit de 2 10 ar 'i realist pentru atin&erea noilor obiective. Directiva 1333);*)CE privind 0ncinerarea deeurilor

Directiva 2 /!6/CE privind =ncinerea deeurilor re&lementeaz des'surarea activitilor de incinerare i co,incinerare i a msurilor de control i urmrire a instalaiilor de incinerare i coincinerare. Re&lementarea acestor activiti are drept scop prevenirea sau reducerea e'ectelor ne&ative asupra mediului, =n special poluarea aerului, solului, apelor de supra'a i subterane, i a oricaror riscuri pentru sntatea populaiei. Directiva cere (tatelor 3embre s ia toate msurile pentru asi&urarea con'ormrii cu cerinele Directivei , inclusiv tratarea termic a deeurilor. $rioritile de &estionare a deeurilor din Romania sunt de'inite i stabilite =n (trate&ia <aional de /estiune a Deeurilor, elaborat in anul 2 0) ,prevenirea producerii de deeuri4 ,reciclarea i re'olosirea deeurilor4 , valori'icarea material a deeurilor4 ,valori'icarea termic a deeurilor. ,depozitarea controlat a deseurilor cu asi&urarea construciilor i instalaiilor necesare pentru reducerea semni'icativ a impactului ne&ativ asupra mediului9. Directiva 1331)'*)CE privind deeurile de ec<ipa"ente electrice i electronice

-biectivele Directivei sunt4 I prevenirea apariiei deseurilor de ec7ipamente electrice i electronice i reutilizarea, reciclarea i alte 'orme de valori'icare ale acestor tipuri de deeuri pentru a reduce =n cea mai mare masur cantitatea de deeuri eliminate4 I =mbuntirea per'ormanei de mediu a tuturor operatorilor implicai =n ciclul de viata al ec7ipamentelor electrice i electronice "productori, distribuitori i consumatori% i =n mod special a a&enilor economici direct implicai =n tratarea deeurilor de ec7ipamente electrice i electronice. Directiva prevede msuri ce au ca scop) I crearea de sisteme care sa permit deintorilor i distribuitorilor 'inali s predea deeurile de ec7ipamente electrice i electronice "DEEE% &ratuit ctre punctele de colectare4 I asi&urarea colectrii de catre distribuitorii de ec7ipamente electrice i electronice a deeurilor de ec7ipamente electrice i electronice de acelai tip i =n aceeai cantitate cu ec7ipamentul/ec7ipamentele 'urnizate4 I asi&urarea unei rate a colectrii selective de cel putin 1 B&/locuitor i an de deeuri de ec7ipamente electrice i electronice din &ospodriile populaiei4 I asi&urarea disponibilitii i accesibilitii, pe intre& teritoriul rii, a punctelor de colectare necesare, tin>nd cont =n special de densitatea populaiei. ?n situatia =n care se considera dotarea populaiei ca 'iind de 0 B& /locuitor "ma5im con'orm estimrii% i durata medie de utilizare de 9 ani "asa cum este indicat de producator%, cantitatea de
9

$lan de implementare privind incinerarea deseurilor

deeuri de ec7ipamente electrice i electronice colectabile din &ospodriile populaiei este de +#;7 =g)locuitor si an $rincipalele probleme =n implementarea directivei vor 'i9) J -r&anizarea unor sisteme "individuale sau colective% de colectare a DEEE care s 'ie uni'orm rasp>ndite =n teritoriu 4 J Atin&erea obiectivului de colectare de 1 B& DEEE/locuitor i an prevazut =n articolul *.* al Directivei. Directiva '1)*;*)EEC privind protecia apelor 0"potriva polurii cau/ate de nitra ii provenii din surse agricole

$rincipalele obiective ale Directivei 91/6!6/CEE, cuprinse in $lanul de aciune sunt urmatoarele) , reducerea polurii produs sau indus de nitrai din surse a&ricole4 , prevenirea polurii apelor cu nitrai. +rebuie s identi'ice apele a'ectate de acest tip de poluare i s desemneze zonele vulnerabile. $entru aceste zone se stabilesc pro&rame de aciune care contin msuri obli&atorii privind controlul aplicrii =n&rasamintelor pe terenurile a&ricole.1 -biectivele constau in) , suprave&7erea i monitorizarea concentraiei azotatilor si a altor compusi ai azotului "cu e5ceptia azotului molecular% din apele dulci si apele subterane "acvi'ere%, precum si a altor poluanti din surse a&ricole, in sectiuni de control reprezentative pentru sursele di'uze si puncti'orme din a&ricultura4 , stabilirea sectiunilor reprezentative de prelevare si 'recventa de monitorizare4 , realizarea retelei de monitorin& si a centrului 'ocal4 , evaluarea, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute 4 , identi'icarea apelor a'ectate de poluare din surse a&ricole, intocmirea cadastrului si a 7artilor cu aceste ape 4 , transmiterea datelor catre sistemul de monitorin& al calitatii solului si sc7imbul permanent de date cu acesta, in cadrul sistemului national inte&rat4 , identi'icarea si controlul surselor poluatoare 4 , participarea la procesul decizional de reducere a poluarii si eliminare a surselor poluatoare 4 , raportarea catre ministerul si or&anismele de resort Directiva ;*)(*()CEE si >directivele &iice> re&eritoare la poluarea cau/ata de anu"ite su%stante periculoase evacuate in "ediul acvatic al Co"unitatii

-biectivul acestei directive este reducerea poluarii cu anumite substante periculoase in toata .niunea Europeana si eliminarea poluarii cu cele mai periculoase substante, respectiv lista #. Directiva aceasta este asimilata acum in Directiva Cadru privind Apa, dar maCoritatea prevederilor, cu e5ceptia listei # si listei ##, sunt inlocuite de lista de substante prioritare/prioritar periculoase si raman in vi&oare pana in 2 10. #n le&islatia din Romania care transpune Directiva !6/161/CEE si directivele 'iice termenul de K substante din lista I si lista II a 'ost inlocuit cu termenul K substante prioritare/prioritar periculoase din lista de substante prioritare in domeniul politicii apelor, cuprinsa in Decizia 21**/2 1/CE privind stabilirea unei liste de substante prioritare in domeniul calitatii apei, care amendeaza Directiva !6/161/CEE. Aceasta lista este prezenta si Directiva Cadru privind Apa.
9 1

$lan de implementare pentru Directiva privind deseurile de ec7ipamente electrice si electronice $lan de actiune pentru protectia apelor impotriva utilizarii nitratilor

Directiva !6/161/CEE stabileste urmatoarele cerinte,cadru, semni'icative in conte5tul le&islatiei din Romania si a aplicarii acesteia) ,(tabilirea, prin intermediul unei decizii administrative "autorizatie de &ospodarirea apelor%, a cantitatilor evacuate in apa, in ceea ce priveste substantele periculoase din 2ista # .Halorile limita de emisie "H2E% stabilite in autorizatie sunt 'ormulate in doua moduri) "1% concentratie ma5ima autorizata in evacuare4 "2% cantitate autorizata pe o perioada speci'ica sau emisie standard pe unitatea de materie prima sau pe unitatea de productie .Dero&arile sunt posibile, dupa cum speci'ica Art.6. , Re&istrul surselor de evacuare pentru substantele din 2ista #. , $ro&ramele nationale pentru reducerea emisiilor de substante din 2ista ## 11 n scopul implementarii Directivei 76/464/CEE, au fost dezvoltate urmatoarele 5 directii strategice de reducere a poluarii, fiecare referitoare la un grup diferit de substante: Reducerea metalelor &rele in evacuari Reducerea cantitatilor de a&enti pentru protectia plantelor "pesticide% in evacuari Reducerea cantitatii de solventi clorurati evacuati in apele uzate Reducerea a&entilor de impre&nare a lemnului evacuati in apele uzate Reducerea evacuarilor de subprodusi cu clor in canalizare.

A ## a etapa de implementare cuprinde Directivele din Ane5a 2 !<idul Co"isiei Europene re/u"a o%ligatiile preva/ute de Directiva IPPC114 #denti'icarea instalatiilor si amplasamentelor care cad sub incidenta Directivei4 Aplicarea Directivei #$$C presupune ca tarile care si,au dezvoltat in'rastructura institutionala adecvata sa emita permise pentru operatorii industriali si sa di'uzeze cunoasterea stiinti'ica necesara pentru administrarea, controlul si mana&ementul mediului =n cadrul unor sectoare industriale4 Evaluarea necesitatilor pentru implementare presupune si compararea cerintelor impuse de obtinerea de permise pe baza Directivei #$$C cu procedurile deCa e5istente, impuse de le&islatiile nationale =n acest domeniu4 Cum capacitatea si cunostintele administrative necesare implementarii directivei sunt considerabile, trebuie realizata o armonizare a cerintelor .E in concordanta cu capacitatea de implementare disponibila4 $entru inceput, trebuie evaluata capacitatea administrativa e5istenta care ar putea prelua responsabilitatile prevazute de Directiva, incluz>nd prevenirea poluarii, evitarea producerii de deseuri, recuperarea si eliminarea si&ura a acestora, utilizarea e'icienta a ener&iei, prevenirea accidentelor si elaborarea de instructiuni procedurale pentru deza'ectare si standarde4 #ndustriile interesate ca cea ener&etica, de producere a metalelor si de procesare a minereurilor, de mana&ement al deseurilor ca si alte sectoare industriale trebuie consultate in procesul de implementare, ast'el =nc>t con'ormarea la aceasta directiva sa se 'aca cat mai rapid4 $ermisele pot 'i eliberate la nivel national, re&ional sau local. $entru =ntreprinderile mici si miClocii este indicat ca dreptul de acordare al permiselor sa revina administratiilor locale, =n

11

Directiva !6/161/CEE si directivele 'iice privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic 12 #mpactul acLuis,ului European de mediu asupra unor sectoare industriale =n Romania,$A#( #,*

timp ce, pentru =ntreprinderile mari, permisele trebuie acordate de catre autoritatile re&ionale si nationale4 $ermisele trebuie acordate de catre autoritatile competente pe baza evaluarii planului =ntre&ii intreprinderi, si nu doar pe baza standardelor de emisie4 Autoritatile competente trebuie sa se asi&ure ca toate permisele contin cerinte privind protectia solului, a aerului si a apei, ceea ce implica stabilirea unei proceduri detaliate pentru identi'icarea si monitorizarea emisiilor =n aer4 #mplementarea presupune si stabilirea pedepselor pentru re'uzul de a coopera cu autoritatile competente si cu inspectorii, ca si a criteriilor de dero&are de la e5i&entele de acordare a permiselor. Este indicat sa se solicite operatorilor industriali &arantii 'inanciare care sa acopere costurile de deza'ectare4 $articiparea publicului si diseminarea in'ormatiilor publice sunt componente vitale ale directivei. Aceasta =nseamna punerea la dispozitia publicului a in'ormatiilor privind modul de acordare a permiselor prin intermediul unor liste privind deciziile si permisele acordate, liste ce trebuie a'isate de catre birourile autoritatilor relevante. Cerintele privind participare publicului si diseminarea in'ormatiilor publice trebuie corelate cu cele prevazute de Directiva privind accesul la in'ormatiile de mediu4 Autoritatile &uvernamentale ar trebui ia in considerare, in procesul de acordare a permiselor con'orm Directivei #$$C, corelarea cu cerintele Directivei privind poluarea aerului de catre industrie si cu cele ale Directivei privind deversarea de substante periculoase in apa.

-bli&atii ale operatorilor economici)10 ,+itularul activitatii are o%ligatia sa obtina de la autoritatile competente pentru protectia mediului) J acordul inte&rat de mediu pentru toate activitatile noi sau/si e5tinderi, sc7imbarea modului de e5ploatare a instalatiei4 J autorizatie inte&rata de mediu pentru activitatile a'late in des'asurare. ,2uarea tuturor masurilor de prevenire e'icienta a poluarii, in special prin recur&erea la cele mai bune te7nici disponibile4 ,2uarea masurilor care sa asi&ure ca nici o poluare importanta nu va 'i cauzata4 ,Evitarea producerii de deseuri, iar in cazul in care aceasta nu poate 'i evitata, valori'icarea lor, iar in caz de imposibilitate te7nica si economica, neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu,se sau reducandu,se impactul asupra mediului4 ,.tilizarea e'icienta a ener&iei4 ,2uarea masurilor necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora4 ,2uarea masurilor necesare, in cazul incetarii de'initive a activitatilor, pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor a'ectate intr,o stare care sa permita reutilizarea acestora. ,(a in'ormeze autoritatile competente pentru protectia mediului despre orice sc7imbare pe care doreste sa o aduca instalatiei sau procesului te7nolo&ic. ,#n cazul modi'icarilor, cererea de autorizare se va 'ace pentru partile de instalatie si pentru elementele respective, susceptibile de a 'i modi'icate. ,+itularul activitatii este obli&at sa respecte conditiile din acordul si/sau din autorizatia inte&rata de mediu in des'asurarea activitatii din instalatie.

10

E.C. Dele&ation to Romania ,Annual Reportin& bM operators

11

,+itularul activitatii este obli&at sa in'ormeze cu re&ularitate autoritatea competenta pentru protectia mediului despre rezultatele monitorizarii emisiilor din instalatie si, in termenul cel mai scurt, despre orice incident sau accident care a'ecteaza semni'icativ mediul. ,+itularul activitatii este obli&at sa asiste si sa puna la dispozitie autoritatii competente pentru protectia mediului toate datele necesare pentru des'asurarea controlului instalatiei si pentru prelevarea de probe sau cule&erea oricaror in'ormatii pentru respectarea prevederilor autorizatiei inte&rate de mediu. 1.2. Sarcinile i"puse de i"ple"entarea Directivei IPPC.

Directiva #$$C solicita11 Ca (tatele 3embre sa stabileasca un sistem de autorizare care (a puna in practica principiile &enerale #$$C pentru di'erite tipuri de activitati -'era conditii pentru participarea publica #a in considerare poluarea trans'ontiera (tatele 3embre pot avea cerinte suplimentare sau pot e5tinde #$$C la un numar mai mare de activitati Directiva #$$C cere ca unitatile #$$C (a puna in practica masuri preventive corespunzatoare prin aplicarea celor 3ai Fune +e7nici Disponibile (a nu cauzeze o poluare maCora (a utilizezea ener&ia in mod e'icient (a previna sau sa reduca productia de deseuri (a ia masuri pentru a preveni accidentele si pentru a reduce e'ectele lor (a ia masuri pentru a asi&ura ca inc7iderea unitatii nu lasa o poluare reziduala Directiva prevede, de asemenea ) inspectii re&ulate, revizuirea si re=nnoirea periodica a autorizatiilor "permiselor%, obli&atiile operatorilor de a raporta autoritatilor orice sc7imbari semni'icative pentru re=nnoirea autorizatiilor, accesul publicului la procedurile de autorizare, la rezultatele monitorizarii, in'ormarea .E despre emisii si limitele acestora, 'i5ate prin autorizare, consultarea statelor vecine cu privire la sursele de poluare trans'rontiera.

11

+Ninnin& $roCect ,$ermittin& procedure

12

Cap 2. Transpunerea Directivei IPPC in Romania 1.1 Consideratii generale. Directiva 96/61/EC privind $revenirea si Controlul #nte&rat al $oluarii "#$$C% a intrat in vi&oare in .niunea Europeana pe data de 0 octombrie 1999. #n prezent a 'ost inlocuit cu Directiva 2 9/1/CE. $otrivit armonizarii le&islatiei romane la cerintele .E, incorporarea Directivei #$$C in sistemul le&islativ romanesc a 'ost obtinuta prin -rdonanta de .r&enta a /uvernului nr. 01/2 2, aprobata si modi'icata prin 2e&ea 61*/2 2, abro&ata, in prezent, 'iind in vi&oare -rdonanta de .r&enta nr. 1*2/2 * a 3inisterului 3ediului si /ospodaririi Apelor, -rdinul 3inisterului A&riculturii, $adurilor, Apelor si 3ediului , modi'icata si completata prin -./ nr. 1 /2 1 . (,a transpus si prin -./. nr. nr. 919/2 0 privind re&ulile detaliate ale procedurii de autorizare inte&rata pentru protectia mediului, modi'icata si completata prin -rdinul nr. 11*9/2 *. 1.1 Principalele prevederi ale OU!. nr. 171)1337

$rezenta procedura prezinta metodolo&ia de aplicare a cerintelor de con'ormare a activitatilor/ instalatiilor prevazute in -./ nr. 1*2/2 * in scopul obtinerii autorizatiei inte&rate de mediu, care 'ace parte inte&ranta din documentele de re&lementare a 'unctionarii instalatiilor. +ermenii speci'ici utilizati in prezenta procedura sunt in con'ormitate cu de'initiile prevazute in -rdonanta de .r&enta nr. 19*/2 * si cu Conventia privind accesul la in'ormatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la Custitie in probleme de mediu, semnata la Aarr7us la 2* iunie 1999, rati'icata prin 2e&ea nr.96/2 . -rdonanta curpinde urmatoarele re&lementari cu privire la) Raspunderile si obli&atiile autoritatilor competente pentru protectia mediului. Documentatia de solicitare a autorizatiei inte&rate de mediu. Conditii de autorizare inte&rata si con'ormarea cu conditiile prevazute de autorizatia inte&rata de mediu Revizuirea autorizatiei inte&rate de mediu 3odi'icari in e5ploatarea instalatiei (c7imbul de in'ormatii privind raportarea implementarii Accesul la in'ormatie, participarea publicului si accesul la Custitie, in le&atura cu procedura de emitere a autorizatiei inte&rate de mediu (anctiuni Dispozitii 'inale

Ane5ele nr. 1,* 'ac parte inte&ranta din -rdonanta de .r&enta si cuprind ) ,Cate&orii de activitati industriale pentru care este obli&atorie obtinerea autorizatiei inte&rate de mediu ,(ubstante poluante relevante pentru a 'i luate in considerare la stabilirea valorilor limita de emisie ,Consideratii avute in vedere la determinarea celor mai bune te7nici disponibile ,$articiparea publicului la luarea deciziilor ,2ista instalatiilor care bene'iciaza de perioada de tranzitie 10

?n anul 19991*, s,a realizat un inventar preliminar al instalatiilor industriale care des'asoara activitati incluse =n Ane5a 1 a Directivei "ulterior si Ane5a 1 a -./ nr. 01/2 2% =n urma caruia a rezultat un numar de 9!0 de ast'el de instalatii "Ane5a nr. 2%. Din acestea !29 erau =n activitate. Aditional, erau un numar de depozite "9 pentru deseuri periculoase si 2 ! pentru deseuri municipale% si un numar destul de mare de 'erme de porci si de pasari. #nstalatiile care bene'iciaza de perioade de tranzitie sunt in numar de 19* cu termene limita di'erite pentru con'ormare pana la 01.12.2 1*. 1.+ Principalele prevederi ale Legii protectiei "ediului -./. nr. 19* din 22 decembrie 2 * , privind protectia mediului actualizata prin 2e&ea nr. 26* din 29 iunie 2 64 -./ nr. *! din 2 iunie 2 !4 -./. nr. 111 din 1! octombrie 2 !4 -./. nr. 161 din 19 noiembrie 2 9. $rincipiile si elementele strate&ice ce stau la baza prezentei ordonante de ur&enta sunt) principiul inte&rrii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale4 principiul precautiei in luarea deciziei4 principiul actiunii preventive principiul retinerii poluantilor la sursa4 principiul Opoluatorul platesteO4 principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor speci'ice cadrului bio&eo&ra'ic natural4 utilizarea durabila a resurselor naturale4 in'ormarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la Custitie in probleme de mediu4 dezvoltarea colaborrii internationale pentru protectia mediului. -biectul prezentei ordonante de ur&enta il constituie un ansamblu de re&lementari Curidice privind protectia mediului, obiectiv de interes public maCor, pe baza principiilor si elementelor strate&ice care conduc la dezvoltarea durabila Autoritatile competente pentru protecAia mediului, cu e5ceptia /arzii <ationale de 3ediu si a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de re&lementare si emit, dupa caz, acte de re&lementare, in conditiile le&ii. #n derularea procedurilor de re&lementare pentru proiecte sau activitati care pot avea e'ecte semni'icative asupra teritoriului altor state, autoritatile competente pentru protectia mediului au obli&atia s respecte prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte. 1.( Ele"ente c<eie privind i"ple"entarea IPPC in o"ania1*. Comisia a propus =n 'ebruarie 2 0 o politic de actualizare @i simpli'icare a acLuis,ului comunitar. .rm>nd aceast iniAiativ, propunerile actuale au drept Aint 'uzionarea prevederilor celor * instrumente le&ale separate =n domeniul calitatii aerului =ntr,o sin&ur directiv, =n dorinAa de a simpli'ica @i reduce volumul actualei le&islaAii. ?n completare, propunerile revizuiesc substanAial prevederile e5istente, ast'el =nc>t s cuprind ultimele cercetri @tiinAi'ice =n domeniul sntAii @i e5perienAa (tatelor 3embre.
1*

16

$lan de Apro5imare 2e&islativa 6Controlul $oluarii #ndustriale, 3A$3, Fucuresti, septembrie, 1999. E.C. Dele&ation to Romania ,Directive relevant to #$$C

11

?n septembrie 2 * Comisia European a prezentat o Strategie tematic privind poluarea aerului i o propunere pentru o nou Directiv a calitii aerului pentru reducerea polurii aerului n Uniunea uropean =n cadrul pro&ramului Aer Curat pentru Europa "CAPE%. Directiva 2 9/* /CE pentru calitatea aerului este prima masura de implementare a (trate&iei. #ncepand cu data de 11 iunie 2 1 , se =nlocuieste Directiva privind evaluarea i managementul calitii aerului !Directiva Cadru", cele trei directive 'iice) Directiva privind valorile limit pentru dio#id de sul$% dio#id de azot i o#izi de azot% pulberi i plumb din aerul ambiental , Directiva privind valorile limit pentru benzen i mono#id de carbon din aerul ambiental @i Directiva privind ozonul din aerul ambiental, precum si Decizia Consiliului care stabile@te sc7imbul reciproc de in'ormaAii @i date din reAele @i staAii individuale de msurare a polurii aerului ambiental =ntre (tatele 3embre. De asemenea, noua Directiva are c>teva noi elemente, mai ales re'eritoare la particule 'ine, $32,* si include @i posibilitatea de dero&are de la valori limit e5istente si viitoare, lu>nd =n calcul @i 'aptul c dep@irile datorate surselor naturale vor 'i e5ceptate de la prevederile acesteia. Dero&rile pot 'i &arantate numai cu condiAii stricte, iar (tatele 3embre trebuie sa stabileasc planuri speciale pentru calitatea aerului @i s ia masurile necesare =n vederea asi&urrii con'ormrii. Ele"ente c<eie privind i"ple"entarea IPPC in o"ania4 #erar7ia solutiilor de &estionare a deseurilor $rincipiul $oluatorul $lateste $rincipiul $recautiei Responsabilitatea $roducatorului $ractici Holuntare $articiparea $ublicului

- noua caracteristica importanta a #$$C este cerinta de determinare a Celor 3ai Fune +e7nici Disponibile "FA+%. Acest concept nu este utilizat in re&lementarile romane anterioare. De'initia Celor 3ai Fune +e7nici Disponibile este prezentata in -./.nr. 1*2/2 * privind prevenirea si controlul inte&rat al poluarii. $e scurt, Cele 3ai Fune +e7nici Disponibile inseamna) toate te7nicile, inclusiv te7nolo&ia, plani'icarea, construirea, intretinerea, e5ploatarea si deza'ectarea, care se aplica in practica in conditii economice si te7nice acceptabile si sunt cele mai e'iciente din punct de vedere al nivelului ridicat de protectie a mediului in ansamblul sau. Criterii generale pentru aplicarea ?AT1; Este o cerinta minima respectarea valorilor limita &enerale si te7nolo&ice pentru sursele de poluare a aerului si apei, asa cum este prevazut in le&islatie. #n &eneral, o instalatie care utilizeaza FA+ va atin&e o per'ormanta de emisie mai buna decat valorile limita de emisie statuare in Romania. - instalatie noua trebuie sa atin&a o per'ormanta de emisie comparabila cu cele mai bune te7nici descrise in acest document. - instalatie e5istenta trebuie sa aiba ca scop obtinerea unei per'ormante de emisie cat mai apropiate posibil de per'ormanta unei ast'el de instalatii noi.

1!

E.C. Dele&ation to Romania ,Assistence 'or t7e implementation o' t7e #$$C Directive

1*

Scopul IPPC in Romania (a atin&a un nivel ridicat de protectie a mediului in intre&ul sau Autorizatiile #$$C trebuie sa includa FA+ pe baza Halorilor 2imita de Emisie "H2E% pentru poluantii posibil a 'i emisi in cantitati semni'icative +rebuiau emise autorizatii pe baza FA+ pana la 0 octombrie 2 ! +rebuie sa e5iste autorizatii unitare in intrea&a tara Apro5imativ !61 de instalatii trebuiau autorizate pana in noiembrie 2 ! 19* de instalatii au primit perioade de tranzitie pentru con'ormare #$$C este necesar pentru) A trata prioritatile de mediu A realiza modernizari de mediu stabilite de comun acord ca parte a autorizatiei A investi pentru a realiza aceste modernizari A o'eri cunostinte suplimentare cu privire la emisii 3aCoritatea industriilor ce intra sub incidenta #$$C nu au e5perienta de lucru intr,un cadru inte&rat Implementarea IPPC: $entru #$$C sunt necesare aspecte noi Deza'ectarea E'icienta ener&etica Cost/Fene'iciu $rincipul proportionalitatii /ama de competente inseamna sc7imbul de e5perienta si munca in ec7ipa Consultari cu alte institutii prin CA+, Colectivul de Analiza +e7nica Cap +. Costurile i"ple"entate OU!. Nr. 171)1337

+.1 Atributii si responsabilitati. - conditie esentiala pentru indeplinirea an&aCamentelor asumate pe durata ne&ocierilor capitolului de mediu pentru aderarea la .niunea Europeana o constituie realizarea unui tip nou de crestere economica , o crestere inovativa, re&enerativa si protectoare atat pentru mediu, cat si pentru individ, insotita de dezvoltarea sc7imburilor comerciale, cooperarii economice si utilizarii de te7nolo&ii curate. Circa 29,0 miliarde Euro) acesta este totalul costurilor estimate pentru implementarea acLuis, ului comunitar de mediu pana la s'arsitul anului 2 19 "ultimul an acordat ca perioada de tranzitie pentru implementarea tuturor prevederilor aLuis,ului comunitar de mediu%. .na dintre provocarile cele mai importante in domeniul protectiei mediului este asi&urarea surselor de 'inantare necesare acoperirii acestor costuri, precum si realizarii de investitii prietenoase mediului. #n acelasi timp, vor 'i continuate si intensi'icate campaniile de constientizare a publicului, insotite de actiuni pra&matice, care sa contribuie la intele&erea rolului si responsabilitatilor 'iecaruia, in vederea realizarii unei participari e'iciente, in constiinta de cauza, la procesul de asi&urare a protectie a mediului in Romania. 16

#n perioada ne&ocierilor la .E au 'ost elaborate $lanuri de implementare pentru 12 directive si un re&ulament in vederea 'undamentarii perioadelor de tranzitie solicitate.

P E@ENTA E !ENE ALA A SECTOA ELO INDUST IALE $rezentarea &enerala a sectoarelor industriale cuprinde deasemenea) evolutia, evaluarea impactului asupra mediului, tendinte ale acestuia. Evolutie # evaluarea i"pactului asupra "ediului# tendinte si conclu/ii Estimarile privind impactul Directivelor asupra sectoarelor industriale de baza , au 'ost realizate incepand cu o prezentare a industriei in anii, 199 , 2 . Au 'ost realizate planuri de implementare care au cuprins perioade intre 2 ,2 1*, in etape, pana la aderare si dupa aderarea la .niunea Europeana. (tudiile e'ectuate se re'era la bene'iciile asociate transpunerii acLuis,ului comunitar =n cinci sectoare economice) Industria energeticaA Industria "inieraA Industria c<i"ica si petroc<i"icaA Industria siderurgicaA Industria "aterialelor de constructie. ?n &eneral, capacitatea de utilizare =n cele cinci sectoare este 'oarte scazuta, in'rastructura este vec7e si prost =ntretinuta si e5ista putine ec7ipamente de control al poluarii. $entru con'ormarea la acLuisul comunitar, cele cinci sectoare economice trebuie sa c7eltuiasca suplimentar 6* de milioane de : pe an. Fene'iciile rezultate din cresterea calitatii aerului si controlul poluarii industriale ar putea 'i de opt ori mai mari dec>t costurile com'ormarii celor cinci sectoare economice. Costurile de implementare sunt semni'icative4 ele put>nd creste costul electricitatii cu 6 procente, iar costul 'ierului si otelului cu aproape 2 de procente. Este posibil ca, pe termen scurt, companiile din aceste sectoare sa nu creasca preturile produselor din motive sociale sau de piata. #mprumuturile 'inanciare ar putea 'i di'icil de obtinut pentru unele companii care au avut pierderi mari =n trecut. (trate&iile industriale trebuie sa tina cont de costurile ridicate ale con'ormarii la acLuisul comunitar de mediu. Industria energetica15 Poluarea generata de sectorul energetic4 #mpactul maCor al termocentralelor asupra mediului este reprezentat de emiterea de poluanti =n aer cum sunt) dio5id de sul' "(-2%, <-5, pulberile si dio5idul de carbon. (caderea productiei de ener&ie =n ultimii zece ani a redus emisia de poluanti . +otusi, cresterea productiei de ener&ie din anul 2 a contribuit la cresterea nivelului de emisii de <-5 si (-2 'ata de 1999. Arderea carbunelui este procesul maCor care contribuie la emisiile de C-2 iar emisiile de <-5, au ramas relativ constante =n ultimii ani. Capacitatea ener&etica disponibila este mult mai mica dec>t cea instalata, din mai multe motive)
19

(tudiu de #mpact 6 $ais ##4 #nstitutul European din Romania4

1!

,$er'ormante scazute din cauza =ntretinerii si reparatiilor necorespunzatoare4 , - parte dintre termocentrale s,au bazat pe 'onduri din strainatate pentru reabilitare . Reabilitarea nu s,a produs =n totalitate, printre altele din cauza diminuarii surselor 'inanciare auto7tone4 ,.nele unitati nu au 'ost =nc7ise din cauza imposibilitatilor de operare. +ermocentralele din Rom>nia nu au ec7ipamente pentru controlul poluarii =ntruc>t au 'ost construite =ntr,o perioada c>nd preocuparea pentru mediu era 'oarte scazuta. $roiectarea termocentralelor prevedea doar reducerea emisiilor de pulberi. ?n ultimii ani, dupa reabilitare, o parte din centralele ener&etice au 'ost ec7ipate cu instalatii de ardere cu emisii scazute de <-5 dar nu au 'ost prevazute cu ec7ipamente pentru =ndepartarea sau retinerea <-5. <ici o termocentrala nu este dotata cu ec7ipamente pentru retinerea (-2 iar carbunele utilizat contine sul' =n cantitati mari. Ca urmare, emisiile de (-2 sunt mult mai ridicate dec>t este permis. #n concluzie, industria ener&etica poate avea urmatoarele caracteristici) (ectorul ener&etic din Rom>nia este asi&urat preponderent de catre termocentrale "9*;% si mai putin de catre surse de ener&ie primara cum ar 'i ener&ia 7idrolo&ica si nucleara4 Carburantii utilizati sunt carbunii "carbunele auto7ton are un continut ridicat de sul'%, anumiti carburanti lic7izi "pacura importata are un continut ridicat de sul'uri% si &aze naturale4 $er'ormanta scazuta a sectorului ener&etic este cauzata de =ntretinerea si reparatiile necorespunzatoare ca urmare a lipsei de 'onduri. +ari'ul curent, nu permite acoperirea costurilor de operare actuale, nu pot asi&ura 'ondurile necesare dezvoltarii sectorului4 $oluarea s,a diminuat mai ales ca urmare a diminuarii activitatii economice =n &eneral4 (ectorul ener&etic este una dintre sursele principale de poluare a aerului cu (-2, <-5, pra' si C-24 $oluarea depinde de nivelul activitatii economice si de amestecul de combustibili 'olosit4 #n'rastructura din domeniul ener&etic este vec7e "1!; din capacitatea ener&etica 'unctionala este mai vec7e de 2 de ani iar 0!; are =ntre 11 si 2 de ani vec7ime% $roiectarea initiala a termocentralelor nu a inclus si ec7ipamente pentru controlul poluarii, =n &eneral, cu e5ceptia celor pentru pulberi4 .nele unitati modernizate au instalatii de ardere cu emisie scazuta de <-54 <u e5ista ec7ipamente de control al emisiilor de (-2, emisiile 'iind scazute doar =n cazul utilizarii de carburanti cu continut scazut de sul'uri Situatia actuala in cadrul industriei energetice este ur"atoarea4 #n urma presiunilor create de catre activistii de mediu care cer modi'icarea radicala a re&ulilor de 'inantare, Fanca 3ondiala are in plan reducerea 'ondurilor destinate companiilor ener&etice care 'olosesc combusibili 'osili. Apro5imativ 6 ; din ener&ia electrica romaneasca este produsa din carbune, iar reducerea acestui procent inseamna investitii imense in sectorul ener&etic, potrivit comunicatelor 3inisterului 3ediului #n momentul de 'ata se produce 6 ; din ener&ia electrica din carbune, iar ca sa modi'icam balanta costa 'oarte mult. Acum este usor sa reducem emisiile pentru ca ne raportam la anul 199 , dar dupa 2 12 se vor sc7imba datele problemei. Romania ar putea intra in situatie de in'rin&ement anul viitor, daca nu inc7ide sau nu modernizeaza marile centrale poluante ce 'unctioneaza pe carbune. Cu toate ca ener&ia produsa din carbune este cea mai poluanta, productia acesteia in Romania nu se va diminua semni'icativ pana in 2 2 19. Q$entru atin&erea obiectivelor propuse trebuie sa se aiba in vedere circumstantele nationale si
19

Declaratia 3inistrului 3ediului in cadrul Consiliului #n'ormal de 3ediu al .niunii Europene

19

presiunile ce pot sa apara asupra bu&etului. #n cazul Romaniei ener&ia bazata pe consumul de carbune detine o pondere ridicata, iar aceasta pondere nu se va diminua semni'icativ in orizontul anului 2 2 E, a subliniat ForbelM. #n prezent, maCoritatea centralelor romanesti necesita rete7nolo&izari masive care sa reduca pierderile de ener&ie si sa introduca cele mai noi te7nolo&ii e5istente. #n Romania, productia de ener&ie electrica se bazeaza in special pe carbune, insa pe 'ondul reducerii acestor resurse, precum si a politicii ener&etice europene, tara noastra va 'i nevoita sa caute solutii pentru cresterea ponderii de ener&ie verde. $otrivit A&entiei <ationale pentru Resurse 3inerale, Romania mai are rezerve de carbune pentru 0 de ani la &radul actual de e5ploatare si consum. Ener&ia re&enerabila ar putea 'i e5ploatata la ma5imum in 2 2 . Romania are in prezent o putere instalata de producere a ener&iei electrice de circa 2 /R in termocentrale pe baza de carbune, pacura si &az, centrala nucleara Cernavoda si 7idrocentrale mai mari de 1 3R. $lanurile de investitii ale companiilor publice si private implicate in producerea de ener&ie sunt concentrate pe rete7nolo&izarea termocentralelor pe carbune pentru controlul poluarii, sau inc7iderea capacitatilor invec7ite de productie, insa pentru asta este nevoie de investitii uriase. $e de alta parte, autoritatile au in vedere construirea unei noi 7idrocentrale pe Dunare si a inca doua unitati nucleare la Cernavoda, iar pe termen lun& construirea unei a doua centrale nucleare. $otrivit Autoritatii <ationale pentru Re&lementarea Ener&iei, structura ener&iei electrice livrate in retelele de transport si distributie din productie proprie de principalii producatori din Romania in anul 2 9 arata ca cea mai mare pondere o are carbunele. Ast'el, ener&ia produsa din carbune detinea aproape 1 ; din totalul celei consumate, 'iind urmata de 7idroener&ie care, impreuna cu ener&ia din surse re&enerabile atin&eau apro5imativ 29; si de ener&ia nucleara, cu 1!;, in timp ce &azele naturale detineau o pondere de 11;. Industria "iniera (ectorul minier, cu o pondere de 2; =n $#F,ul Rom>niei "1999% a =nre&istrat pierderi mari si a primit subventii uriase de la bu&etul de stat =n timpul perioadei de tranzitie. $rocesul de restructurare care a avut loc cu spriCinul or&anizatiilor internationale "Fanca 3ondiala% a condus la =nc7iderea unui numar de mine )1!1 erau plani'icate a 'i =nc7ise =n 2 con'orm Fancii 3ondiale si la reducerea importanta a 'ortei de munca. #n con'ormitate cu 7otar>rile /uvernului Rom>niei 2!9 de mine si cariere urmau a 'i =nc7ise, dar p>na la s'>rsitul lui 2 1 numai 66 au 'ost =nc7ise. Con'orm tabelului nr.1, 1!1 de mine s,au =nc7is "sau urmau sa se =nc7ida% =n 2 "numai 02 de mine au 'ost =nc7ise p>na la s'>rsitul lui 2 %. $roductia miniera a scazut considerabil din 1991 #n 2 3inisterul #ndustriei si Resurselor "3#R% a c7eltuit 2* miliarde lei pentru investitii si 19 miliarde lei pe subventii4 =n 2 1 3#R a c7eltuit 1* miliarde lei, incluz>nd 22 miliarde pentru =nc7iderea minelor si protectia mediului, 11 miliarde lei pentru proiecte te7nice si 219 miliarde lei pentru activitati de conservare. Activitatile miniere a'ect>nd mediul includ e5tractia, prelucrarea minereurilor si mineralelor, depozitarea deseurilor "solide, 'luide% si in'rastructura de transport. #mpactul activitatilor miniere asupra mediului poate 'i prevenit, atenuat, controlat, monitorizat si =nrautatit de 'actori locali. A&entii poluanti se pot propa&a sau mi&ra =n apele de supra'ata si subterane precum si =n aer/atmos'era prin e'ectul &ravitatiei si e5punerii directe.
2

(tudiu de #mpact 6 $ais ##4 #nstitutul European din Romania

19

E5tractia si prelucrarea carbunelui si minereurilor a'ecteaza =n principal terenul sau solul si apa "subterana si de supra'ata% datorita di'eritelor metale si produse c7imice prezente =n deseurile solide si lic7ide. Emisiile =n aer "C-, C-2, <-5, 'um, &aze, pra', cenusa, radon si particule radioactive% au de asemenea un impact ne&ativ. Principalele conclu/ii ale evaluarii de "ediu sunt4 (tructura institutionala pentru mana&ementul sectorului minier este similara cu cea e5istenta =n .E. 3inisterul Apelor si $rotectiei 3ediului ?nconCurator administreaza resursele de apa si v>nzarea acestora, ceea ce creeaza un con'lict de interese cu protectia mediului. Cadrul le&islativ trebuie =mbunatatit 6 protectia sanatatii si si&uranta la locul de munca. 3ana&ementul minelor de stat trebuie =mbunatatit =n special privind prevenirea poluarii mediului si a accidentelor, ceea ce implica adoptarea unei noi conceptii si alocarea unor 'onduri suplimentare pentru protectia mediului. .n plan de actiune pentru mediu =n sectorul minier de stat trebuie sa evalueze costurile optime de mediu pentru toate 'azele operatiunilor miniere si nu numai pentru ultima 'aza "=nc7iderea minei%. Capacitatea de implementare a le&islatiei este destul de slaba si sistemul 'iscal si de penalizari trebuie =mbunatatit pentru a stimula investitiile pentru protectia mediului si pentru a spori responsabilitatea individuala a companiilor miniere. Capacitatea de a monitoriza emisiile poluante a companiilor miniere de stat este 'oarte slaba si capacitatea de monitorizare a inspectoratelor locale este destul de ine'icienta datorita lipsei ec7ipamentelor si resurselor 'inanciare. Capacitatea institutionala de autorizare, implementare si mana&ement de mediu =n sectorul minier va trebui sa ia =n considerare cele mai bune te7nolo&ii disponibile "FA+% sistemele de mana&ement de mediu si mana&ementul riscurilor "stabilitatea di&urilor%. (ubsectorul carbunelui produce cele mai mari cantitati de deseuri solide "12 milioane de m.c./luna de reziduuri% urmat 'iind de subsectorul metalelor pretioase. (ubsectorul sarii are cele mai multe studii de mediu si autorizari =n timp ce subsectoarele metalelor si uraniului au doar c>teva. Datorita 'aptului ca cele mai multe amplasamente sunt =n munti, mineritul are un impact puternic asupra peisaCului, apei de supra'ata, cascadelor, apei din sol si solului. Apro5imativ 1 , 2 ; din mine sunt situate l>n&a arii proteCate cu o biodiversitate ridicata si 7abitaturi speci'ice. - metodolo&ie de stabilire a prioritatilor bazata pe riscurile de mediu ar =mbunatati mana&ementul de mediu =n sectorul minier. 3etalele si uraniul prezinta riscurile cele mai ridicate de mediu 4 de asemenea activitatile de supra'ata sunt mai riscante dec>t cele de subteran. $relucrarea minereurilor metali'ere si uraniului este mai riscanta dec>t alte activitati, urmata 'iind de carierele de carbune si metale si de iazurile de decantare, prelucrarea minereurilor metalelor pretioase, carierele si 7aldele de deseuri de minereuri ne'eroase "metale pretioase%. #ndustria carbunelui are cel mai mare impact de mediu le&at de aer, apa si peisaC. #azurile de decantare sunt mai putin riscante dec>t prelucrarea minereurilor si e5plotarilor de supra'ata. 3ana&ementul de mediu =n sectorul minier este slab. Cele mai multe mine nu au realizat evaluari de impact sau auditul de mediu si nu mai putine mine au pro&rame de con'ormitate. Este necesara dezvoltarea unor linii directoare te7nice pentru evaluarea impactului de mediu, auditul de mediu, evaluarea riscului si practicile de mana&ement al mediului. 3ulte mine cu e5ceptia nemetalelor si al sul'ului monitorizeaza poluarea aerului si apei si stabilitatea iazurilor de decantare. Cele mai multe mine nu monitorizeaza =n mod corespunzator iazurile de decantare. 2

 .n $lan de Actiune =n domeniul mediului pentru sectorul minier a 'ost propus pe baza a doua importante aspecte ) a% (ectorul minier are o &rea mostenire in privinta de&radarii mediului si este con'runtat cu serioase di'icultati 'inanciare si de mediu. Desi e5ista un nivel ridicat de constientizare a problemelor de mediu, 'oarte putine actiuni au 'ost luate pentru a elimina si preveni impactul ne&ativ al activitatilor miniere 4 b% Continuarea si e5acerbarea problemelor de mediu nu sunt cauzate de lipsa re&lementarilor, standardelor, institutiilor si le&islatiei dar de o slaba implementare a re&lementarilor e5istente. E5ista o insu'icienta de resurse 'inanciare si umane, un slab mana&ement de mediu si o implicare relativ redusa a autoritatilor publice locale Industria c<i"ica si petroc<i"ica (ectorul c7imic si petroc7imic a 'ost puternic a'ectat de sc7imbarile politice si economice din ultimul deceniu. Rom>nia e5porta circa 1 ; din productia industriei c7imice si importa 0 ; din bunurile de consum din .E. $rincipalele caracteristici ale acestei industrii sunt) ,continua scadere a productiei =n ultimii ani4 , multe instalatii mari si, cel mai adesea, vec7i4 unitatile privatizate s,au orientat spre capacitati de productie mai mici4 , numarul mare de unitati este distribuit pe tot teritoriul Rom>niei4 , insu'icienta utilizare a capacitatilor de productie 4 , unele produse sunt necompetitive si nu au piata de des'acere4 , costuri mari de productie, productivitate scazuta, si , dependenta de materiile prime din import. $a2oritatea instalatiilor ro"9nesti ce intra su% incidenta directivei IPPC sunt instalatii ale industriei c<i"ice si petroc<i"ice4 , ra'inarii de petrol4 , instalatii de &azei'icare si lic7e'iere a carbunelui4 , instalatii de producere a compusilor or&anici de baza4 , instalatii de producere a compusilor anor&anici de baza4 , instalatii de 'abricare a =n&rasamintelor minerale cu <, $ si S "simple sau comple5e%4 , instalatii de 'abricare a pesticidelor , instalatii care utilizeaza sau produc =ntr,un proces c7imic sau biolo&ic medicamente4 , instalatii de 'abricare a e5plozibililor4 si , instalatii de 'abricare a cocsului sau a electro&ra'itului prin incinerare sau &ra'itizare. #ndustria petroc7imica are o structura comple5a) cinci plat'orme petroc7imice mari, cinci ra'inarii, trei institute de cercetari, detin>nd sisteme de stocare si transport si multe =ntreprinderi mici si miClocii. #n acest sector e5ista apro5imativ 1! de 'irme comerciale, din care 00 =n'iintate dupa 199 E5porturile au 'ost =n anul 2 =n valoare de 69* milioane .(D "circa 6,!; din totalul e5porturilor%. Consumul de petrol a 'ost de ,* tone/persoana. #n urmatorii ani se apreciaza ca productia a crescut prin cresterea importurilor de petrol din zona 3arii Caspice, atin&>nd 11 milioane de tone in 2 1. #ndustria petroc7imica are la baza un numar mic de produsi de baza) etilena, propilena, butadiena, benzen, toluen si 5ileni. Aceste produse sunt cunoscute =n mod curent sub denumirea de
21

21

(tudiu de #mpact 6 $ais ##4 #nstitutul European din Romania,

21

ole'ine "etilena, propilena si butadien% si 7idrocarburi aromatice "benzen, toluen si 5ileni%. Acestea reprezinta materii prime de baza pentru aproape =ntrea&a productie a c7imiei or&anice Combinatele petroc7imice au &rade di'erite de inte&rare. #nstalatiile de 'abricare a poliole'inelor se a'la la $itesti, 3idia, $loiesti and +imisoara. Capacitatea de 'abricare a etilenei la nivelul =ntre&ii tari este de * . tone, cu doua linii la $itesti "Arpec7im% si una la 3idia "$etromidia%. +otusi =n 2 , numai una din liniile de la $itesti a 'ost =n 'unctiune. $itesti are de asemenea capacitati de 'abricare a poliole'inelor, dar productia este limitata de disponibilitatea materiei prime. (ectorul petroc7imic al Arpec7im este principalul 'urnizor de 'ibre si 'ire sintetice, compusi or&anici de baza, cauciuc sintetic si mase plastice E5ista instalatii de 'abricare a polimerilor la Arpec7im, $etrobrazi, $etromidia etc. #nstalatiile de 'abricare a poliole'inelor sunt de capacitate mica si variaza ca vec7ime de la 'oarte vec7i "s'>rsitul anilor T6 % la instalatii noi, moderne. E5ista doua procedee de 'abricare a poliole'inelor) =n suspensie si =n 'aza &azoasa. Arpec7im detine o te7nolo&ie de 'abricatie =n suspensie. 3ulte din celelalte instalatii din Rom>nia nu sunt =n 'unctiune. Rom>nia are o capacitate totala de 2 . tone distribuita =n 1 instalatii. +otusi numai cea de la $itesti, de 0 . tone 'untioneaza, sporadic. Costurile de productie =n unele unitati sunt competitive, polietilena de Coasa densitate 'iind e5portata =n cantitati mai =n .E. $HC se obtine la -ltc7im Rm.H=lcea pe scara lar&a si, =n &eneral, este competitiva. $roductia obtinuta la -ltc7im este si ea limitata datorita lipsei materiei prime Ingrasa"inte "inerale11 Capacitatea totala a 'abricilor de azotat de amoniu este de peste 2 milioane de tone pe an, dar productia nu a depasit 1 mii tone/an. Realizarile acestui domeniu au 'ost puternic a'ectate de costul &azului metan si a unei cereri e5trem de reduse pe piata interna. Costul redus al m>inii de lucru si capacitatile mari au compensat partial slaba productivitate a muncii re'lectata =n costuri, totusi va 'i necesar ca unele instalatii sa 'ie rete7nolo&izate pentru ca industria sa devina competitiva. Pabricile producatoare de amoniac 'unctioneaza cu o e'icienta scazuta, contribuind ast'el la variatia si valoarea ridicata a costurilor azotatului de amoniu si ureei Detergenti #n Rom>nia deter&entii solizi sunt pe baza de 'os'ati. #n multe din tarile vest europene 'olosirea 'os'atilor este total sau partial interzisa ca urmare a contributiei acestora la eutro'izarea apelor de supra'ata. $rocter U /amble "=n +imisoara% si .nilever "=n $loiesti% au 'acut investitii considerabile =n 'abricarea deter&entilor. #n 2 , $roductia de deter&enti "11. tone% a atins cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani. Cauciuc sintetic #n timpul economiei centralizate, Rom>nia era considerata ca principalul producator de cauciuc sintetic din estul Europei. 2ipsa materiilor prime a a &enerat o slaba utilizare redusa a capacitatilor "sub 1 ;%. -opsele si lacuri $olicolor , Fuc7arest si Azur , +imisoara sunt principalii producatori =n acest sector. $olicolor a 'ost privatizata si produce rasini sintetice, vopsele si cerneluri. Azur produce vopsele, lacuri si rasini sintetice pentru ran'orsarea sticlei poliesterice.

I"pactul asupra "ediului

22

(tudiu de #mpact, $ais ##4#nstitutul European din Romania4

22

$este 69; din totalul instalatiilor #$$C identi'icate apartin industriei c7imice si petroc7imice .nitatile care nu erau =n stare de operare erau 'ie =n curs de privatizare 'ie prea vec7i "mai mult de 2 , 0 ani%. #nstalatiile #$$C =n 'unctiune din acest sector reprezinta 21; din totalul de 9!0 instalatii #$$C identi'icate =n 1999. <umarul de instalatii (eveso nu 'usese stabilit cu precizie la data e'ectuarii studiului. Circa * de instalatii #$$C intra sub incidenta Articolului 9 al Directivei (eveso ##. #n concluzie , industria c7imica si petroc7imica este un important poluator al mediului. Cele mai multe unitati sunt private si produc mai multe tipuri produse 'inale si subproduse. #n acest domeniu se remarca o scadere &enerala continua a productiei =ncep>nd cu 1999, e5istenta unor instalatii mari si =nvec7ite, costuri mari de productie, piete interne si e5terne bune pentru anumite produse. Din punct de vedere valoric industria =n&rasamintelor minerale este cel mai mare sector urmat de industria petroc7imica/polimeri si 'ibre sintetice. Industria siderurgica ?nainte de 199 , productia din industria siderur&ica era =n crestere, maCoritatea materiilor prime 'iind importate. Dupa 199 , declinul pietei interne si pierderea unor piete internationale traditionale a redus productia &lobala de otel de la 10,1 milioane de tone la 1,! milioane de tone .+e7nolo&iile vec7i nu mai sunt utilizate iar capacitatea &lobala nationala este de 9 sau 9 milioane de tone pe an. $roductia de produse laminate 'inite a 'ost de 0,6 milioane de tone =n 2 1 adica o capacitate de 1 milioane de tone pe an. #ndustria siderur&ica reprezinta 1*; din sectorul industrial. ?n 2 , productia pentru e5port a reprezentat 16; din totalul e5portului Rom>niei. I"pactul asupra "ediului Deoarece productia de de otel si 'ier se bazeaza pe procese pirometalur&ice, poluarea aerului este principala problema a industriei siderur&ice. 2a numarul mare de &aze eliminate =n aer, se adau&a o cantitate considerabila de pra' care contine substante periculoase "de e5emplu metale &rele%. Racirea apei si metodele de separare umeda creaza probleme =n privinta puritatii apei.#nstalatiile cu 'oc continuu necesita cantitati mari de apa si &enereaza ape contaminate cu ulei. ?n turnarea 'ara racire prin pulverizare sarCa se elibeareaza direct =n apa. $rocesele metalur&ice produc, de asemenea, cenusa care ar trebui reciclata. Acolo unde nu se 'ace reciclare si nu e5ista instalatii 'inale de descarcare, pra'ul si m>lul din sistemul de curatare a &azelor pot polua apele de supra'ata si subterane. $rincipala problema de mediu din acest sector este cauzata de te7nolo&iile si instalatiile vec7i de care dispun cele mai multe otelarii. #nvestitiile =n te7nolo&iile necesare con'ormarii la acLuis,ul comunitar de mediu ar =mbunatatii conditiile de mediu. #n concluzie industria siderur&ica poate 'i caracterizata ast'el) #ndustria siderur&ica din Rom>nia este reprezentata din companii mari care produc) , $roduse sinterizate, perle de sudura, 'ier spon&ios4 , Ponta, 'onta de turnatorie si otel brut , -tel laminat "la cald si la rece% 4 si , -peratii de turnatorie si 'orCare. Aceste activitati se des'asoara =n totalitate =n otelarii sau, uneori, =n locuri distincte. $roductia metalur&ica se realizeaza pe baza proceselor pirometalur&ice care duc la poluarea aerului cu (-2 si <-5 cel mai des, dar si cu G2(, GC< si pra' contin>nd substante periculoase "metale &rele, amoniac, 'enol, G2( si cianuri% 4
20

20

(tudiu de #mpact 6 $ais ##, #nstitutul European din Romania4

20

Apa de racire si metodele de separare umeda &enereaza ape uzate "care contin ) metale &rele, cianuri, 'enoli si amoniac% 4 $rocesele metalur&ice produc, de asemenea, z&ura, care ar trebui reciclata "contine poluanti ca ) (i-2, Al2-0, Ca-, 3&-% 2a nivel national , poluarea a scazut =n ultimii ani, mai ales din cauza diminuarii activitatii industriale =n &eneral 4 (tandardele rom>nesti sunt, de obicei, destul de stricte dar con'ormarea nu este posibila date 'iind productia de otel si te7nolo&iile actuale de control al poluarii e5istente =n Rom>nia.

Industria "aterialelor de constructie1( Acest sector industrial include urmatoarele cate&orii de produse) lianti minerali "ciment, var si ipsos%4 placi ceramice pentru pereti si pardoseli4 articole te7nico,sanitare ceramice "'aianta, &resie si portelan%4 ceramica bruta pentru constructii"caramizi, ti&le, ca7le de teracota, ceramica ornamentala pentru 'atade, borduri%4 pre'abricate din beton "beton celular autoclavizat 6 FCA% si beton armat4 materiale 'ono,, termo, si 7idroizolante4 a&re&ate minerale si piatra pentru constructii. Ca materiale de constructii se mai 'olosesc) materiale si articole de sticla pentru constructii4 materiale din lemn pentru constructii, &rinzi, sipci, parc7et, usi, placaC4 materiale pe baza de polimeri ) rasini, polistiren, cauciucuri, lacuri si vopsele4 smoala4 metale si aliaCe "otel de constructie, 'onta, aluminiu, cupru, zinc, plumb. ?nainte de 1999, industria materialelor de constructii s,a dezvoltat considerabil, pe baza materiilor prime e5istente =n Rom>nia si a spriCinirii activitatilor de constructii. ?n 2 , sectorul reprezenta 2,1; din productia industriala iar valoarea acestei productii a 'ost de 119,9 milioane de dolari. 2a =nceputul anului 2 , e5istau 9 de companii =nre&istrate dintre care 1 6 erau =ntreprinderi medii si mari. $este 9 ; din aceste companii erau privatizate la s'>rsitul lui 2 . Industria ci"entului este =n prezent aproape =n =ntre&ime privatizata "=n acest proces 'iind implicati principalii producatori de ciment din lume) 2a'ar&e , Pranta4 Golcim, parte a GolderbanB din Elvetia4 Geidelber&er , /ermania% si au 'ost realizate importante investitii, ceea ce a &enerat o crestere a productivitatii si e5porturilor "1999 , 2,9 milioane tone4 1999 , 1,9 milioane tone4 2 ,2,1 milioane tone reprezen>nd e5porturile%. ?n ultimul an * companii cu 9 =ntreprinderi au produs apro5imativ 6 milioane tone ciment/an, cu mult sub capacitatea lor "29;% Con'orm Fancii 3ondiale, productia de ciment ar trebui sa creasca =n urmatorii zece ani cu cel putin 1*;. Sticla si cera"ica, acest sector include producerea si procesarea sticlei pentru &eamuri, a 'ibrelor de sticla, sticlei te7nice si obiectelor de sticla. C7iar daca acest subsector este un mare consumator de ener&ie, acesta s,a dezvoltat pe baza materiilor prime auto7tone, av>nd un personal cali'icat si 'iind un sector cu traditie =n domeniu. ?n ultimii ani au 'ost =nc7ise unitatile mai putin competitive.
21

(tudiu de #mpact, $ais ##4#nstitutul European din Romania4

21

$entru =ntre&ul sector al materialelor de constructii, sticlei si ceramicii se estimeaza o crestere a urmatoarelor subsectoare) sticla si produse ceramice4 &eamuri, portelan pentru obiecte sanitare, &7ips, carton, ciment superior, ti&le ceramice. Aceasta crestere va 'i posibila datorita personalului, competitivitatii produselor, cresterii cererii pe piata e5terna si a pro'itabilitatii "1 , 0*;% si usurarii accesului la materia prima. 3entinerea nivelului actual al productiei este de asteptat pentru urmatoarele subsectoare) ceramica pentru constructii "caramida si ti&le pentru acoperis%, materiale termo si 7idroizolante, betoane autoclavizate "FCA%, ciment de calitate slaba, pre'abricate din beton. Aceasta ipoteza este sustinuta prin nivelul actual al cererii de pe piata interna pentru produse slab competitive, =nlocuirea lor cu produse noi si pro'itabilitatea lor redusa. (e preconizeaza ca acest sector industrial sa aiba o ima&ine noua in urmatorii ani) Holumul productiei industriale va 'i cu apro5. ! ; mai ridicat dec>t =n 2 4 E5porturile vor creste cu apro5. 9*; si se vor diversi'ica4 proportia cimentului =n totalul e5porturilor scade de la apro5. 6 ; =n 2 la apro5. 0 ; =n 2 1 4 #mporturile se vor limita la stictul necesar si vor 'i cu apro5. 1 ; sub nivelul celui din anul 2 4 $ersonalul se va reduce cu apro5. 1*;4 &radul de cali'icare al personalului ve 'i mai ridicat dec>t =n 2 4 +oate =ntreprinderile acestui sector vor 'i privatizate. I"pactul asupra "ediului17 $rincipalele surse de poluare pentru atmos'era sunt reprezentate de procesele de macinare / concasare si de ardere din industria cimentului. $oluantii c7eie sunt o5izii de azot "<- V%, dio5idul de sul' "(-2% si pra'ul. ?n timp ce reducerea emisiilor de pra' este un obiectiv vec7i de * de ani, reducerea emisiilor de (-2 si <-V este o provocare relativ noua pentru industria cimentului #n concluzie, industria materialelor de constructii include 9 de companii mari si miClocii care produc) lianti si materiale re'ractare4 ceramica 'ina pentru constructii4 materiale 7idro,, 'ono, si termoizolante4 pre'abricate si beton armat4 e5tractia, procesarea si asamblarea marmurei si pietrelor pentru constructii materiale ceramice pentru zidarie si acoperisuri4 a&re&ate minerale pentru constructii4 ec7ipamente si instrumente pentru industria materialelor de constructii si materiale4 instalatii de =ncalzire a metalelor. .nitatile acestui sector reprezinta 2,2; din produsul intern brut "$#F%. $rincipalele probleme le&ate de protectia mediului se datoreaza procesului te7nolo&ic pentru produsele din cate&oriile a, c, 7 si i de mai sus. $rincipalele surse de poluare pentru atmos'era sunt reprezentate de) procesele de e5tra&ere si ardere a materiei prime =n instalatii =mbatr>nite ale industriei cimentului sau =n care mai e5ista utilaCe =nvec7ite si de procesul de producere a otelului necesar pentru producerea utilaCelor. , ?n =ntreprinderile de ciment sunt instalate cam 1 de electro'iltre "apro5. * ;%, si apro5. * tone de pra' sunt emise, inclusiv pra'ul de azbest canceri&en4 , Emisiile altor poluanti "(-2, <-V si C-2%, =n cantitati variabile, depind de tipul de combustibil utilizat pentru arderea materiilor prime si de recuperarea &azelor, care este situata sub 9 ;
2*

(tudiu de #mpact 6 $ais ##4#nstitutul European din Romania4

2*

 #nvestitiile necesare pentru =nlocuirea si adau&area de noi ec7ipamente se situeaza =n Curul valorii a 21 milioane euro pentru cele noua mari =ntreprinderi de ciment. Costurile con&or"arii pentru sectoarele discutate4 (e estimeaza costurile de con'ormare la acLuis,ul comunitar de mediu =n cazul celor cinci sectoare industriale. E5ista doua tipuri de costuri) Costuri de investitii de capital pentru in'rastructura necesara, 'ormulate ca investitii totale obli&atorii, Costuri de operare si =ntretinere le&ate de punerea =n 'unctiune a instalatiilor, "de e5emplu) monitorizare, utilitati, substante c7imice, mana&ementul deseurilor, =nlocuirea combustibililor%. Costurile anualizate ca 'iind suma dintre costurile de operare si =ntretinere si costurile anuale de capital. Costurile anuale de capital corespund amortizarii anuale a costurilor de investitii. (,au amortizat investitiile =ntr,o perioada de 2 de ani si am utilizat o rata de discount de cinci procente. Deoarece in'ormatiile utilizate pentru a obtine o estimare c>t mai buna a costurilor au provenit din surse di'erite, costurile nu pot 'i comparabile =n totalitate =ntruc>t s,au bazat pe scenarii si ipoteze di'erite. Ele nu re'lecta impactul la nivel macro,, deoarece costurile individuale ale operatorilor economici sunt di'erite 'ata de c7eltuielile actuale de mediu si nu tin cont de e'ectele $#F, ului si ale in'latiei. Resposabilitati ce reies in preve erile initiale ale OU! nr. "#$2%%2& apoi '(2$2%%( si in )e*ea protectiei me iului4 in OU!. Nr.

Con'orm -./ nr. 01/2 2 avem in vederea urmatoarele responsabilitati) elaborarea procedurilor, controlul si veri'icarea con'ormarii cu prevederile le&ale si luarea masurilor necesare4 activitati de control si in'ormare , comunicare, participarea publicului.+oate acestea vor avea anumite caracteristici si sunt prezentate ast'el) Ela%orarea procedurilor# controlul si veri&icarea con&or"arii cu prevederile legale si luarea "asurilor necesare cuprinde ur"atoarele4 coordonarea si controlul elaborarii si actualizarii re&lementarilor4 noti'icare si autorizare4 aplicarea dispozitiilor , procedurilor si masurilor incluse =n -./, ast'el) elaborarea si actualizarea re&lementarilor privind prevenirea, pentru reducerea si controlul inte&rat al poluarii4 elaborarea, avizarea si aprobarea procedurilor si masurilor pentru aplicarea -./ si transpunerea prevederilor Directivei #$$C4 elaborarea &7idului pentru evaluarea celor mai bune te7nici disponibile "=n termen de 1 an de la intrarea =n vi&oare a -./% stabilirea si aprobarea calendarului si pro&ramului pentru implementare "=n termen de 1 an de la intrarea =n vi&oare a -./%4 elaborarea procedurilor de emitere a acordurilor si/sau autorizatiilor inte&rate de mediu "=n termen de 9 luni de la intrarea =n vi&oare a -./%4 evaluarea conditiile de operare =nscrise =n cererea de autorizare4 ree5aminarea si reactualizarea periodica a conditiilor de autorizare4 emiterea autorizatiilor inte&rate de mediu sau dupa caz comunicarea re'uzului acordarii acesteia4

26

 Activitati de control cuprind ur"atoarele4 promovarea celor mai bune te7nici disponibile4 prevenirea si evitarea oricarei poluari semni'icative4 evitarea riscului de poluare4 prevenirea accidentelor cu impact asupra sanatatii si mediului4 eliminarea totala a deseurilor poluante si utilizarea e'icienta si nepoluanta a acestora4 utilizarea e'icienta a ener&iei la nivelul operatorilor124 aducerea amplasamentelor la care s,a =ncetat activitatea la o stare adecvata altei destinatii. In&or"are# co"unicare# participarea pu%licului cuprinde4 asi&urarea permanenta a accesului la in'ormatiile re'eritoare la cele mai bune te7nici disponibile4 asi&urarea cadrului institutional,le&al pentru) accesul liber si permanent al publicului la in'ormatii4 aducerea la cunostinta publicului a tuturor cererilor de autorizare, a de ciziilor luate, inclusiv a copiilor dupa autorizatiile emise si dupa 'iecare actualizare4 participarea publicului la procedurile de autorizare, inclusiv pentru noi instalatii sau =n cazul modi'icarilor substantiale acelor e5istente4 punerea la dispozitia publicului a rezultatelor suprave&7erii emisiilor si a modului de respectare a conditiilor de autorizare4 comunicarea de in'ormatii catre alte state si catre Comisie. 26 +.1 Nu"arul operatorilor care tre%uie sa se con&or"e/e prevederilor OU! nr. 171)1337. (,a acordat asistenta Romaniei pentru pre&atirea anumitor sectiuni din Capitolul 22 al AcLuis, ului comunitar. (tudiul se re'era la cele * sectoare economice) ener&ie, minerit, industria c7imica si petroc7imica, industria otelului, industria materialelor de constructii. #$$C este probabil sin&ura Directiva care se 'ocalizeaza pe sectorul industrial si se re'era atat la aer cat si la apa si deseuri. Directiva (EHE(- a'ecteaza si ea in anumita masura cele * sectoare4 daca aceste sectoare realizeaza con'ormarea cu Directivele) 2C$, #$$C si (eveso, atunci se realizeaza o con'ormare cu cele mai multe dintre Directivele privind aerul, apa si deseurile. #ntr, un $lan de Apro5imare le&islativa elaborat =n anul 1999 si ca rezultat al promul&arii -./ nr. 01/2 2, s, a demarat o noua activitate de inventariere si au 'ost deCa identi'icati, pentru numai * ; din Cudete, un numar initial de 21 operatori. Con'orm datelor de la Camera de Comert si #ndustrie a Rom>niei si a 3unicipiului Fucuresti "CC#RF%, un numar de 1 ! operatori au 'ost a'ectati de prevederile -./ nr.1*2/2 *, estimare transpusa in tabelul urmator).

26

(ursa ) -./ nr. 01/21. 0.2

2 si 2e&ea $rotectiei 3ediului

2!

Nu"arul de operatori a&ectati de OU! nr. 171)1337

Con'orm evaluarilor ulterioare in ceea ce priveste instalatiile #$$C s,a constatat ca multi operatori inventariati initial nu se incadreaza sub incidenta acestei Directive) nu detineau instalatii de mare capacitate si luand in considerare si in'ormatiile preliminare re'eritor la modul de inventariere s,a e'ectuat o clasi'icare mai precisa. 2a inventarierea e'ectuata in anul 2 urmatoarea2!) <r.total a&enti economici *06 <r.total instalatii !16 * ca urmare a reanalizarii instalatiilor #$$C, situatia a 'ost

<u se solicita perioada de tranzitie <r. A&enti <r. #nstalatii economici 062 *21

(e solicita perioada de tranzitie <r. A&enti economici 1!1 <r. #nstalatii 19*

?n a'ara c7eltuielilor estimate la nivel de minister i a&enii re&ionale i locale pentru protectia mediului o componenta importanta a c7eltuielilor o constituie suma de investitii pe care trebuie sa le realizeze operatorii econo"ici pentru con&or"are cu Directiva IPPC4 $rincipalele componente de investitie sunt) ,c7eltuieli pentru instalatia ca atare4 ,c7eltuieli pentru ec7ipamente de control al poluarii4 #nvestitii alocate pentru modi'icari sau inlocuiri ale te7nolo&iei care presupune) , proiectare4 ,plani'icare4 ,inlocuire ec7ipamente te7nolo&ice4
2!

(ursa ) 3inisterul 3ediului, Controlul $oluarii

29

,inlocuiri de materii prime4 ,probe in instalatii si teste de per'ormanta. #nvestitii pentru ec7ipamente de control al poluarii) ,ec7ipamente pentru monitorizare4 ,ec7ipamente au5iliare4 ,c7eltuieli de transport ale ec7ipamentelor4 ,diverse modi'icari. Alte c7eltuieli se re'era la) ,c7eltuieli pentru instruirea personalului4 ,ec7ipamente sau instalatii pentru reducerea si retinerea poluantilor din apa, aer. Estimarile de costuri necesare au 'ost realizate in con'ormitate cu planuri de dezvoltare ale activitatii operatorului, luand in considerare si e'ecte ale aderarii re'eritoare la distorsiunea de piata, e'ecte sociale, &radul de suportabilitate al populatiei. In anul 133; situatia instalatiilor IPPC era ur"atoarea154

<umarul de instalatii inventariate in anul 2 ! a 'ost de 7**# nu"ar care este in continua "odi&icare in &unctie de di&eriti &actori: &ali"ent# reducerea capacitatii de prelucrare.

29

(ursa) 3inisterul 3ediului, Controlul $oluarii

29

+.1 Esti"area costurilor institutionale si ad"inistrative. Costurile aderarii, pe care Romania era estimat ca le va suporta, sunt de trei tipuri) ,costuri publice "care vor 'i acoperite din bu&etul de stat%, ,costuri private "ce vor 'i suportate de societAile comerciale% ,costuri individuale $entru primele doua tipuri de costuri se poate 'ace o estimare, c7iar si &enerala, a valorii acestora, insa pentru cele individuale este imposibil de 'acut o apreciere. Tipuri de costuri generate de i"ple"entarea Directivei IPPC Costuri initiale) , Reor&anizarea institutiilor de autorizare4 , (tabilirea celor mai bune te7nici si a valorilor limita ale emisiilor4 , (tabilirea componentelor sistemului si a procedurilor4 , (tabilirea necesitatilor de 'ormare pro'esionala4 , $re&atirea normelor te7nice de aplicare. C<eltuieli de capital4 , #ntroducerea si utilizarea de instalatii =n con'ormitate cu cele mai bune te7nici, incluz>nd ec7ipamente de prevenire a poluarii pentru noile constructii4 , Adaptarea operatorilor e5istenti ast'el =nc>t sa utilizeze cele mai bune te7nici disponibile si sa dispuna de 'acilitati pentru combaterea poluarii. Costuri curente) , Costuri de operare pentru instalatiile destinate combaterii poluarii4 , #nspectarea instalatiilor autorizate4 , Colectarea si raportarea de date catre Comisie. +.+.1 Costurile asociate activitatii de "inister. (umele alocate pentru implementarea Directivelor provin din mai multe surse) ,sume alocate de la bu&etul de stat ,sume din credite e5terne4 ,'onduri e5terne nerambursabile4 ,sume pentru activitati 'inantate inte&ral din venituri proprii4 ,proiecte cu 'inantare nerambursabila4 ,sume pentru pro&rame4 ,pro&rame pentru investitii publice. A. C<eltuieli curente de operare4 Din care 'ac parte) cost salarii, elaborare &7iduri de emitere a autorizatiei, publicare inventar emisii, c7eltuieli de transport, intretinere autoturisme, consumabile, comunicatii. C7eltuielile totale de apreciere estimate evolueaza crescator, de la 1 *6 : =n primul an, la 00* : =n anul 2 1* Costurile &enerate la nivelul 3A$3 prin aplicarea -./ nr. 01/2 2 se datoreaza =n'iintarii serviciului pentru controlul poluarii industriale.

#n euro ,

+otal)155*173 B F. C<eltuielile de capital Din care 'ac parte) computere, imprimante, so't, si retea, &7id pentru evaluarea celor mai bune te7nici. Con'orm estimarilor, c7eltuielile de capital atin& un nivel ma5im =n primul an) 0. 6!.* : apoi scad spre 9 : in anul 2 1*. , #n :uro ,

+otal)+(3(333 B

Total costuri curente si de capital1'4 in B

29

Ane5a 0

01

+.+.1 Costuri generate de activitatile la nivelul 2udetelor A. C<eltuieli curente de operare $entru toate a&entiile aceste c7eltuieli vor creste de la *10. : =n primul an, la 1. * . : =n anul 2 1* $entru 'iecare a&entie Cudeteana de protectie a mediului, s,a considerat necesara implicarea a 2 persoane19 =n activitatile de control, monitorizare, analiza, autorizare si in'ormare, asa cum rezulta din prevederile -./. ,#n :uro ,

F. C<eltuielile de capital E'ortul total pentru aceste costuri a 'ost estimat la 291. 02

: pentru toate a&entiile, la 'iecare trei ani.

,#n Euro ,

Total costuri curente si de capital +34 in B 2 0 2 1 2 * 2 6 2 ! 2 9 2 9 2 1 2 11 2 12 2 10 2 11 2 1* Total 90!1 *101 6109 90!9 6109 !11! 1 09! 91** 91** 121 0 9160 1 1!1 10111 11*77133

+.+.+ Costurile totale institutionale si ad"inistrative esti"ate

Ane5a 1

00

$entru =ntrea&a perioada de 10 ani, considerata ca necesara pentru transpunere si con'ormare, costurile totale au 'ost estimate la apro5imativ19 milioane : Din acestea, apro5imativ 1,9 milioane : "2!;% sunt costuri de capital si 10,1milioane : "!0;%, sunt costuri curente . La nivelul de "inister , costul total este de apro5imativ 6.29 .1* :. Din acesta *1; sunt c7eltuieli de capital si 16; c7eltuieli curente. La nivelul agentiilor 2udetene , costul total estimat este de apro5imativ 11,! milioane :, 12,6; c7eltuieli de capital si 9!,1; c7eltuieli curente. Estimarile 3A$3 au 'ost e'ectuate, lu>nd =n considerare o perioada de transpunere si con'ormare ce se =ntinde numai p>na =n anul 2 ! Rom>nia a solicitat =nsa o perioada de tranzitie pentru aceasta Directiva p>na =n anul 2 1*. 01 Evaluarea costurilor pentru implementarea si transpunerea Directivei #$$C in Romania) Total c<eltuieli curente de operare la nivel de "inister i"preuna cu agentiile 2udetene4 in B 2 0 2 1 2 * 2 6 2 ! 2 9 2 9 2 1 2 11 2 12 2 10 2 11 2 1* Total 619! 619! !01* 91*6 91*6 9119 9999* 112 !* 112 !* 12*1** 12*1** 10920* 10920* 1+3;1173

Total c<eltuieli de capital la nivel de "inister i"preuna cu agentiile 2udetene4 in B 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

01

0 1 * 6 ! 9 9 1 11 12 10

0061* , , 069 , 1 0!1* , , 0!1* 1

24 date neanualizate

(ursa) Estimari proprii pe baza datelor CC#RF si #C#3 si a preveder,ilor -./ nr. 01/2

01

2 11 2 1* Total

, 0!1* (5;(333

Total general costuri nivel de "inister i"preuna cu agentiile 2udetene+14 , #n Euro ,

Din datele initiale la nivel de 2 2 rezulta ca e'ortul total de con'ormare cu prevederile Directivei #$$C =nsumeaza 1,96 miliarde :, respectiv 9,9; din cele 22 miliarde :, c>t reprezinta costurile totale pentru con'ormarea Rom>niei cu le&islatia de mediu din .niunea Europeana. Din aceasta suma totala, cea mai mare parte o reprezinta e'orturile operatorilor. (tudiul a estimat numai c7eltuielile administrativ,institutionale, neincluz>nd e'orturile operatorilor. $otrivit studiului D#mpactul AcLuis,ului de mediu al .niunii Europene asupra unor sectoare industriale din Rom>nia, pentru a monitoriza implementarea directivelor #$$C, 2C$, H-C si (eveso, #$3 vor trebui sa,si suplimenteze personalul cu 06 noi an&aCati4 costurile pentru 'ormarea pro'esionala a acestui personal si asi&urarea de spatii cu dotarea necesara, sunt estimate la 22,* milioane : pe an. Dotarea 'iecarui inspectorat cu un laborator, conduce la costuri suplimentare de 10,2 milioane :/an. Ca rezultat, autorii studiului mentionat estimeaza ca e'ortul anual total solicitat pentru monitorizarea con'ormarii va 'i de 0*,! milioane :, ceea ce reprezinta 1,9; , 6,*; din costurile anualizate de con'ormare. Daca vom raporta cele 22,* milioane : la 06 persoane , la nivel A$3 , rezulta un cost mediu anual, pe persoana, de 62.* :, necesar pentru 'ormarea personalului si asi&urarea de spatii dotate corespunzator. ?n urma evaluarilor noastre costurile necesare la nivelul tuturor A$3, sunt de 90!.1 :, cu o medie de 996* : pe persoana. <u am inclus =n aceste estimari costurile privind 'ormarea pro'esionala "am propus =n'iintarea unui centru de 'ormare pro'esionala, sub e&ida 3A$3, cu sarcini viz>nd pre&atirea personalului pentru transpunerea tuturor directivelor viz>nd mediul%. (,a presupus de asemenea ca spatiile pentru birouri deCa e5ista. 00
02

00

A<EVA * $7are $roCect R- 99 !, 2, 1 $RE,ACCE(#-< #3$AC+ (+.D#E(, <-. *, P#<A2 RE$-R+, E.R-$EA<

0*

Evaluarea costurilor ad"inistrative si institutionale pentru i"ple"entarea acCuis:ului co"unitar in do"eniul Controlului Integrat al poluarii si "anage"entul riscului# in o"ania4 Total costuri Directiva IPPC4 , #n euro,

Costuri alte Directive din sectorul Controlul Poluarii Industriale si $anage"entul iscului4 , #n Euro ,

Total costuri pentru acCuis:ul din sectorul Controlul Poluarii Industriale si $anage"entul iscului +(4 in B
#<(+#+.+E -P R-3A<#A, 3AW, 2 01 A<EVA 6 2.

06

C-<C2.X##4 UE a adoptat Directiva revi/uit privind e"isiile industriale : prevenirea Di controlul integrat al polurii ,IPPC.+7.
0*

(ursa) 3inisterul 3ediului si $adurilor, Controlul $oluarii

0!

Directiva #$$C revizuit vizeaz prevenirea @i controlul polurii aerului, apei @i solului &enerate de instalaAiile industriale. Ast'el, actul normativ comunitar are drept scop =mbuntAirea la nivel local a calitAii aerului, apei @i a solului, re&lement>nd mai strict emisiile unei &ame lar&i de poluanAi, inclusiv compu@i de sul' @i de azot, particule de pra', azbest @i metale &rele. Directiva revizuie@te valorile limit de emisie care se aplic instalaAiilor mari de ardere @i care trebuie s &aranteze c, =n condiAii normale de 'uncAionare, se aliniaz acestor niveluri de emisie. Aceste cerinAe au ca scop aplicarea uni'orm, la nivelul tuturor (tatelor 3embre, a celor mai bune te7nici disponibile "FA+,Fest Available +ec7niLues% de ctre operatorii instalaAiilor industriale. Abaterile de la FA+ sunt permise doar =n cazul =n care condiAiile locale @i caracteristicile te7nice ale instalaAie ar conduce la costuri disproporAionat de mari pentru operator. $entru a preveni, reduce @i, pe c>t posibil, elimina poluarea provenind din activitAile industriale =n con'ormitate cu principiul Qpoluatorul plte@teO @i cu principiul Qprevenirii poluriiO, s,a stabilit un cadru &eneral pentru controlul principalelor activitAi industriale, asi&ur>nd o &estionare prudent a resurselor naturale @i Ain>nd seama, atunci c>nd este necesar, de situaAia economic @i de caracteristicile speci'ice locului unde se des'@oar activitatea industrial. Este prevzut o abordare inte&rat de prevenire @i control al emisiilor =n aer, ap @i sol, de mana&ement al de@eurilor, de e'icienA ener&etic @i de prevenire a accidentelor. ?n prezent, prin Directiva #$$C revizuit, sunt acoperite apro5imativ *2 de instalaAii care =@i des'@oar activitatea =n sectoare cum ar 'i metalur&ia, industria c7imic, cre@erea psrilor @i a porcilor, a&ricultura, incinerarea de@eurilor @i 'uncAionarea instalaAiilor mari de ardere. Re'ormarea Directivei #$$C =nspre@te limitele de emisii de o5izi de azot, dio5id de sul' @i a pulberilor, pra'ului provenite de la centralele electrice @i instalaAiile mari de ardere, ra'inrii de petrol @i industria metalur&ic. #nstalaAiile noi trebuie s aplice =ncep>nd 2 12 cu cea mai ecolo&ic te7nolo&ie disponibil, cu patru ani mai devreme dec>t s,a propus iniAial. #nstalaAiile e5istente trebuie s respecte acest standard din 2 16, 'iind =ns prevzut o perioad de tranziAie care am>n punerea =n aplicare a acestui termen =n anumite cazuri . $lanul06 poate 'i aplicat de (tatele 3embre pentru instalaAiile e5istente pe o perioad cuprins =ntre 1 ianuarie 2 16 , 0 iunie 2 2 , stabilindu,se limite anuale de <-5, (-2 sau pulberi. Directiva prevede reducerea sarcinii administrative inutile @i solicit statelor membre s promoveze =n mod activ te7nicile emer&ente, =n sensul =mbuntAirii continue a per'ormanAei de mediu a industriei .E. +otodat actul normativ propune =mbuntAirea instrumentelor de veri'icare @i asi&urare a con'ormitAii cu noua le&islaAie, prin intermediul unor mecanisme care permit statelor membre s realizeze aceste lucruri, =mbuntAirea accesului publicului la in'ormaAii, dar @i ameliorarea dispoziAiilor re'eritoare la monitorizarea, raportarea emisiilor @i la inspecAiile de mediu. ?n Rom>nia, implementarea noii Directive va atra&e e'orturi 'inanciare deosebite, iar con'ormarea instalaAiilor a'late sub incidenAa acestei directive va 'i di'icil de asi&urat. $ractic, =ncep>nd cu 2 16, trebuie respectate noile valori limit de emisie prevzute de noua Directiv #$$C.
06

$lanul <ational de +ranzitie,$<+

09

.tilizarea $lanului <aAional de +ranziAie ca instrument de 'le5ibilizare permite am>narea datei de la care prevederile privind valorile limit de emisie devin obli&atorii, decal>nd termenul de la 1 ianuarie 2 16 la 0 iunie 2 2 . Dup e5pirarea termenului a'erent aplicrii $<+, toate instalaAiile de ardere vor trebui s respecte noile valori limit de emisie pentru (- 2 "cu titlu orientativ, trecere de la cca. 0** m&/<m0 la 2 m&/<m0 % @i <-5. $entru evitarea scderii competitivitAii industriei, =n principal a industriei mari consumatoare de ener&ie @i a industriei productoare de ener&ie, aplicarea prevederilor Directivei #$$C revizuite impune msuri de modernizare @i rete7nolo&izare, =n special =n sectorul ener&etic. (tatele membre au la dispoziAie doi ani, dup intrarea =n vi&oare a Directivei, pentru a o transpune =n dreptul intern @i a =ncepe implementarea noii le&islaAii.

!LOSA DE TE $ENI FA+ FREP CED CE AE3 H2E E3A( Cele 3ai Fune +e7nici Disponibile Document de Re'erinta FA+ Catalo&ul European privind Deseurile Comisia Europeana A&entia Europeana de 3ediu Halori 2imita de Emisie (c7ema de 3ana&ement si Audit de 3ediu 09

(C3 E$ER .E E.R-(tat ERC #$$C A2$3 A$3 A<$3 <-(E,$ AR$3 (<A$ /+2 C-H (33 3A$3 33/A 33$

(tandard de Calitate a 3ediului Re&istrul Europeana al Emisiilor $oluante .niunea Europeana (erviciul .E de (tatistica Catalo&ul European al Deseurilor $revenirea si Controlul #nte&rat al $oluarii A&entia 2ocala de $rotectie a 3ediului A&entia pentru $rotectia 3ediului" A2$3 actual% A&entia <ationala de $rotectie a 3ediului Clasi'icare Eurostat a surselor de poluare 6 $rocese A&entia Re&ionala de $rotectie a 3ediului <omenclatura #nventarului Emisiilor /rupurile +e7nice de 2ucru Compusi -r&anici Holatili (istem de 3ana&ement de 3ediu 3inisterul Apelor si protectiei 3ediului 3inisterul 3ediului si /ospodaririi Apelor 3inisterul 3ediului si $adurilor0!

?I?LIO! AEIE 1./uvernul Romaniei -rdonanta de .r&enta nr. 1*2/2 * privind prevenirea si controlul inte&rat al poluarii 2. /uvernul Romaniei -rdonanta de .r&enta nr. 19*/2 * privind protectia mediului 0. 3A$A3 -rdinul nr.919/2 0 pentru aprobarea $rocedurii de emitere a autorizatiei inte&rate de mediu, modi'icat prin -rd. nr. 11*9/1*.11.2 * 1. YYY Directiva #$$C 96/61/CE
0!

33$, denumirea in prezent a 3inisterului 3ediului

*. YYY

6. YYY !. YYY 9. 3inisterul 3ediului si $adurilor

+Ninnin& $roCect betNeen t7e Romanian 3inistrM o' Environment and Rater 3ana&ement and t7e /erman 3inistrM 'or t7e Environment, <ature Conservation and <uclear (a'etM) Developement o' Action $lans 'or t7e #mplementation o' t7e #$$C Directive and $ermittin& procedure +Ninnin&,uri pentru asistenta o'erita Romaniei la transpunerea si implementarea le&islatiei privind Directivele Europene. $ro&ramul $7are <ational 1999,2 NNN.mmediu.ro *

9. 3inisterul 3ediului si $adurilor $lan de Actiune pentru 3ediu 1 . 3inisterul 3ediului si $adurilor $rincipalele tendinAe @i perspective ale evoluAiei la nivel comunitar a politicii de mediu 11. E.R 6le5 !" CE 10. #nstitutul European din Romania, 11. #nstitutul European din Romania, 1*. #nstitutul European din Romania, 16. Dr. Emmet 3c 3a7on 1!. 33/A 19. Dr. 2uminita C7ivu, 19. Dr. Hictor $laton, 8ean +illM ) 2 . E.C. Dele&ation to Romania) ,Directive relevant to #$$C ,GandbooB 'or t7e #$$C $ermittin& $rocedure ,Assistence 'or t7e implementation o' t7e #$$C Directive ,Annual Reportin& bM operators. 21. Fran, Plorina, "2 !% D3odel de dezvoltare economic i social a oraelor rom>neti riverane Dunrii D, Editura A(E , Fucureti4 22. Fran , Plorina , RoCansc7i , H., "2 % DEconomia i protecia mediului D, Editura +ribuna Economica , Fucureti4 20. Fran , Plorina , RoCansc7i, H. , DAbordri economice =n protecia mediuluiE, Editura A(E, Fucureti4 7ttp)//europa.eu.int/eur,le5/ #egulamentul $C"E"% al &arlamentului European si al Consiliului, nr" ''!/!(() (tudii de impact,$A#( ## (tudii de impact,$A#( ##,1 (tudii de impact,$A#( # ,* $7are,$roCect 3ana&ement 6$olitica de 3ediu a .niunii Europene $GARE R1 !.1*. 1. 1 implementarea Directivei #$$C QAsistenta te7nica pentru

Evaluari ale costurilor institutional 6administrative &enerate de implementarea Directivei 96/61/CE privind controlul si prevenirea poluarii industriale "#$$C%,(tudiu 'inal 2 2

11