Templul grec

. Templul(sau casa zeului) reprezint cea mai important construcie din arhitectura greac.Pn n perioada arhaic, ritualurile se desf urau n jurul unui copac considerat sfnt, sau la intrarea unei grote, apoi a aprut ideea construirii unui loc special nchinat unui zeu. Fa de templul egiptean care era plin de mister i n care statuia zeului nu putea fi vzut de credincio i, templul grec este deschis acestora avnd statuia zeului la vedere, pentru a-i aduce ofrande. Templul grec nu are secrete, sanctuarul unde se pstreaz statuia zeului este o camer luminoas i uor de gsit. Fiind un loc public important pentru oraul-cetate, oamenii se adunau n fa a sau n jurul acestuia pentru a participa la diverse ritualuri religioase sau adunri, din cetate cu diverse prilejuri. Pentru fiecare ora-cetate, e ista cel puin un templu dedicat unui zeu.Templul putea fi n dou planuri! dreptunghiular"perioada arhaic#, dar cel mai adesea fiind construit n plan circular sau tholos"clasicismul trziu#. Templul n plan dreptunghiular este alctuit dintr-o singur camer sau trei camere pronausul"sau vestibulul#, naosul"cella#, i opistodomul"sau camera tezaurului#.

$amera statuii zeului numit cella se desprinde dintre vechiul megaron micenian"sala central a palatului#. %ntrarea in opistodom se facea pe partea opusa intrarii principale. Tezaurul era format din e -voto-uri, adica diferite obiecte oferite divinitatii, constand in mici sculpturi, tablouri, bijuterii etc. cu drept de vizitare. &stfel s-au format primele colectii de arta. 'n funcie de numrul i aezarea coloanelor, templele se deosebesc putnd fi! aptere"fr coloane pe laturile lungi, prostil"cu coloane n fa a templului, amfiprostil"coloane n fa i n spatele templului# i periptere"nconjurate de jur mprejur de coloane.#. $a unitate de msur pentru dimensiunea general a templului, grecii au folosit dimensiunea omului necomparandu-se cu templele egiptene impuntoare i misterioase.

Privita in sectiune verticala, constructia unui templu se compune din trei parti! un piedestral numit stilobat, o colonada deasupra careia se afla antablamentul. &coperisul e format din doua pante, care formeaza pe laturile mici ale templului un triunghi numit fronton. (-au elaborat doua ordine"stiluri# insemnate! doric si ionic, urmate de aparitia ordinului corintic. )iferenta intre cele trei este vizibila mai ales la forma capitelurilor coloanelor. Ordinul doric era raspandit mai ales in Pelopones si in coloniile grecesti din %talia de sud si (icilia. Templele dorice sunt puternice si greoaie.

* emple de temple dorice! Templul zeiei )emeter "sinonim $eres# i zeul Poseidon "sinonim +eptun# dinPaestum "%talia#, Templul lui ,eus - -l.mpia, Panthenonul-&cropole &tena/

Parthenonul este un monument important aflat n &cropole, &tena.$onstruit in timpul domniei Pericle, acesta este un templu doric nchinat zeiei &thena, protectoarea cetii, devenind reprezentativ prin arhitectura greac i fiind un simbol al ncrederii n zei i virtui morale. &cest templu este celebru datorit proporiilor lui perfecte dar i sculpturilor realizate de Fidias.

Ordinul ionic s-a dezvoltat in coloniile grecesti din &sia 0ica si insulele din 0area *gee. Templele au proportii grandioase si o decoratie mai bogata. $oloanele sunt mai zvelte, mai inalte si se sprijina pe o baza. Fusul este prevazut cu caneluri adanci, iar capitelul este impodobit cu o voluta dubla.

* emple de temple ionice! Templul zeiei &rthemis-*fes, *rechteion i Templul zeiei +i1e &ptheros-&cropole &tena.

Templul &tenei +i1e de pe &cropole, templu ionic, amfiprostil!

Ordinul corintic este cel mai nou dintre cele trei ordine arhitecturale ale antichitatii grecesti. Fusul coloanei este asemntor cu cel ionic, dar ceva mai zvelt. $eea ce ofer particularitate coloanei corintice este capitelul. &cesta prezint ornamentul numit acant, preluat ulterior 2i de capitelurile compozite.

* emplu! Templul lui ,eus din &tena

Templele circulare! Tholosul din )elphi, Tholosul din *pidaur. Tholosul din Delphi este o cldire circular care a fost creat ntre 345 2i 365 .7r., la centrul de sanctuar al &tenei Pronaia. &cesta este construit cu 85 de coloane dorice pe diametrul e terior de care masoara 9:.;6m.$ldire de 93,< metri 2i coloanele sale interioare erau de ordine $orint.

Grupa este : Amaritei Matei; Avram Stefan; Baiceanu Ioana; Birgaoanu Andrei; Boghiu Daria; Brinzila Maria; Bulai Patricia; Calin Anastasia