ll

Ges

Biserica Il Gesu (Biserica

Sfintului Nume Isus) a
fost construit n 15681584 in stilul manierist
pentru ordinul Ezuit
(ordin calugaresc
al Bisericii Catolice, aflat
n serviciul direct
al papei) n locul bisericii
Santa Maria della Strada .

Istoric

Primele planuri pentru biseric, solicitate de ctre

cardinalul spaniol Bartolomeo de la Cueva, in care
existau 2 cerinte bine definite si anume: 1.crearea
unei nave mari, cu o parte amvon , pentru a facilita
predicarea i 2. un altar central pentru celebrarea
Euharistiei sunt concepute de Nanni di Baccio
Biggio , un arhitect florentin. n 1554 , planul este
refcut gratuit de Michelangelo cu finanari date de
catre Cardinalul Alessandro Farnese , nepotul Papei
Paul al III-lea, papa care a autorizat nfiin area
ordinului ezuitilor. Din cauza lipsei de fonduri
constructia bisericii Il Gesu incepe abia la patru ani
dup moartea lui Michelangelo, principalii arhitec i
implicati n construci fiind Giacomo Barozzi da
Vignola i Giacomo della Porta.

Construcia bisericii ncepe pe 26 iunie

1568 sub conducera lui Vignola, iar dupa moartea
sa in 1575 este urmat de arhitectul Giacomo della
Porta. Giacoma della Porta a fost implicat n
construirea faadei asupra careia aduce modificri,a
bolii n cruce, domului si absidelor.

Plan
Pentru a construi biserica, Giacomo
Vignola a adoptat ideile lui Michelangelo,
lund decizia de a combina planul central
cu configuraia longitudinal a Evului
Mediu. Acest lucru nu a fost intmplator,
Vignola inspirindu-se de la Alberti ce
crease un secol n urma biserica
SantAndreea din Mantova ce seamana
mult ca plan cu Il Gesu, acestea la rindul
lor avind influena bisericilor centralbazilicale ca Sfinta Sofia din
Constantinopol. Acest forma in plan
indeplinete dorinele cardinalului spaniol
Bartolomeo de la Cueva, fiind conceput
cu un singur naos, pentru c atenia
credincioi sa fie concentrate spre altar i
preot, putind gazdui un numar mare de
credincioi .

Biserica are o form

longitudinal in plan de cruce latin,
intersecia fiind acoperita cu o
cupola. Transeptele sunt reduse la
cea mai simpla expresie, bratele
acestuia fiind transformate in doua
capele . Corul este foarte
superficial si se reduce la o absid
simpla.
Pe fiecare parte a interseciei
sint dou capele corale deschise folosite de prinii iezuii pentru
nchinarea lor de zi cu zi. Naosul si
altarul sunt punctai de pilatri ce
in acoperisul.

Faada
Atit in timpul Renaterii, cit i dupa,
arhitecii aveau mereu aceiai problema la
crearea faadelor, transpunerea, la exterior,
a dimensiunilor nalte ale navei i a celor
mai joase ale colateralelor la exterior , fr
renunarea ordinelor clasice. Alberti a fost
primul care a rezolvat aceasta problema,
adoptnd la parter, sistemul arcului de
triumf, la etaj utiliznd doar limea navei,
volutele mascnd acoperiul colateralelor.
Primul proiect de faada al lui Vignola a
fost respins de ctre iezuii. Fatada propusa
n 1571 este vizibil inspirata de la Santa
Maria Novella : un nivel mai inalt si un
nivel mai sczut , cu dou volute, ns cu
stilul pompos al epocii ce a fost apoi
modificat de Della Porta.

Primul nivel conine un ritm alcatuit de cte doi

pilatri de ordin compozit ce se repeta de trei ori si
ce sunt prezeni pe fiecare parte a uii principale,
acetia fiind amplificai de o friz decorativ i
fronton de o form semicircular ce armonizeaza
compozitia. Deasupra uii principale, se poate vedea
un scut cu inscripia HIS (Jesus Hominum
Salvator). Pe prile laterale sunt dou ui mult mai
puin dominante ce au fost tratate divers n
comparaie cu ua central fiind depite de un
fronton triunghiular, deasupra acestuia fiind statui.
Seciunea de sus este mprit cu ajutorul a
patru perechi de pilatri, aceasta fiind asociata la
partea inferioar prin volute pe fiecare parte. Ritmul
ternar a arcelor de triumf se reia din nou, imitaia celor
doua ferestre fiind n aliniere perfect cu uile, la fel
ca si imitaia balconului ce este decorat cu fronton ca
si ferestrele, aflindu-se ntre doua coloane deasemenea
de ordin corintic.

Decoraiile interioare

Decorul bisericii este foarte bogat,

acesta datnd dintr-o alta perioada (1668
-1673) dect construcia bisericii, aparinnd
barocului.
Nava este acoperit cu o bolt
semicilindric, obtinndu-se n acest fel o
sala imensa, iar capelele par a fi doar nite
nie. Bolta semicilindrica alaturi de cornia
care se ntinde pe toat lungimea navei fara
a fi intrerupta, ofera sezatie impingerii spre
altar.
Elementul cel mai frapant ale bisericii
este o fresc unic pe bolta semicilindric a
abisericii, decorat n XVII-lea de Baciccia ,
reprezentnd ,,Triumful numele lui Isus " .
Desenele sunt facute n asa fel incit creaza
iluzia c acestea plutesc pe tavan i chiar
arunca o umbra pe el, n timp ce de fapt ele
sunt desenate pe un singur plan. Decorul
cupolei este, de asemenea creat de Baciccia
i reprezint viziunea cerului.

Altarul

Altarul are distincia de a fi vizibil

de oriunde din interiorul bisericii.
Prezentul altar mare a fost proiectat de
Antonio Sarti (1797-1880) , fiind
construit la mijlocul secolului al 19-lea.
Acesta este dominat de patru coloane
sub un fronton neo- clasic . Sarti a
acoperit , de asemenea, absida cu
marmur i a fcut desenele din
cortului. ngerii din jurul inscriptiei
IHS au fost sculptate de Rinaldo
Rinaldi ( 1793-1873 ). Cei doi ngeri
care ngenuncheaz la fiecare parte a
inscriptiei IHS sunt opera lui Francesco
Benaglia i Filippo Gnaccarini ( 18041875 ). Altarul a fost pictat de ctre
Alessandro Capalti ( 1810-1868 ).
Plafonul a absidei este mpodobit cu
pictura ,,Gloria Mielului mistic " de
Baciccia ( Giovanni Battista Gaulli ) .

Cappella di Sant'Andrea

Prima capela la dreapta a naosului

este Cappella di Sant'Andrea , numit
astfel pentru ca biserica a fost
construita in locul unei alte biserici
demolate dedicate Sfntului Andrei.
Toate lucrrile pictate au fost
finalizate de ctre florentin Agostino
Ciampelli. Frescele de pe arcade
reprezinta martirii de sex masculin,
sfini Pancrazio , Celso , Vito , i
Agapito, n timp ce pilatrii sunt de
sex feminin, sfinii Cristina,
Margherita, Anastasia, Cecilia , Lucy
i Agatha. Pe plafon este desenata o
fresc cu Gloria Fecioarei nconjurat
de sfini martiri Clemente , Ignazio di
Antiohia , Cipriano , i Policarpo.

Cupola

Cea de a doua capela la dreapta este

Cappella della Passione, cu fresce nfaind scene
ale Patimilor : Isus n Ghetsimani , Sarutul lui
Iuda, i ase pnze de pe pilatrii : Hristos la
coloana lui Hristos nainte de gardieni, Hristos n
faa lui Irod, Ecce Homo, Exit la Calvar, i
Rstignirea. Altarul lui Madona cu copilul i
iezuii beatificai, nlocuiete altarul iniial de
Scipione Pulzone. Picturile au fost facute de
Giuseppe Valeriani i Gaspare Celio .
A treia capela la dreapta este Cappella
degli Angeli ce are o fresc pe plafon a incoronarii
Fecioarei i altarul Ingerilor nchina Sfintei
Treimi de Federico Zuccari.
Ultima capela de la captul ndeprtat
al naosului, n partea dreapt a altarul , este capela
din Sacro Cuore ( inima sfnt al lui Isus ).
Prima capel la stnga , dedicat iniial
apostolilor, este acum Cappella di San Francesco
Borgia, fostul ducele spaniol de Gandia , care a
renunat la titlul su pentru a intra n ordinea de
iezuit , i a devenit al treilea " Preposito Generale
"

Cea de a doua capela de pe stnga este

dedicat Naterii, i se cheama Cappella
della Sacra Famiglia ce a fost facut de
ctre Circignani. Pe acoperi este desenata
celebrarea Ceresca cu privire la Naterea
lui Hristos, n dreapta fiind o scena a Buna
Vestirei a pstorilor, i pe stnga un
masacru al inocenilor. De asemenea, sunt
fresce cu Prezentarea lui Isus la templu i
Adoraia Magilor. Patru statui alegorice
reprezint Temperance, Prudence,
Fortitude i Justiie .
A treia Capela la stnga este Cappella
della Santissima Trinit . Frescele au fost
create de trei pictori i asisteni acestora n
timpul 1588-1589 , atribuiile exacte fiind
incerte, dar se spune ca ngerii de pe
Cappella della Santissima Trinit pilatrii i unele dintre fresce ar fi ale
pictorului florentin iezuit , Giovanni
Battista Fiammeri .

Capela Sf.
Ignatie

Capela Sf. Ignatie este situata pe partea

stng a transeptului, capodopera a bisericii
proiectata de Andrea Pozzo ntre 1696 i
1700. Ea adapostete mormntul sfntului.In
spatele icoanei este statuia Sf. Ignatie. Acesta
din urm este o copie, probabil, de Adamo
Tadolini. Papa Pius al VI-lea a avut statuia
sfintului de argint, dar a topito pentru a plti
despgubirile de rzboi a lui Napoleon 1797 .
Iniial, proiectul a fost proiectat de Giacomo
della Porta , apoi de Cortona , dar n cele din
urm Pozzo a ctigat un concurs public
pentru a proiecta altarul. Urna Sf. Ignatie este
o urn de bronz de Algardi care deine corpul
sfntului , mai jos sunt dou grupuri de statui,
unde Religia nfrange erezia de Legros ( cu un
putto - pe partea stanga - ruperea de pagini din
crile eretice lui Luther, Calvin si Zwingli ) i
Credin nvinge idolatria de ctre Jean Baptiste Thodon .

Iluminare
Iluminarea este unul dintre efectul
major pe care trebuie sa-l creeze spaiul
unei biseici asupra credincioilor, lumina
facnd parcursul. Biserica Il Ges conine
anumite elemente speciale ce formeaza
efecte luminoase. Nava este luminat prin
opt ferestre nu foarte mari ce dau o
lumin blnd, cernut. Fiind prins ritmul
repetitiv, nainte de cupol apare brusc
ultima travee care este mai scurt i mai
ntunecat dect celelalte. Aceasta nu este
creata ntmplator, crend un efect de
trecere de la spaiul mic, si destul de puin
iluminat la impactul cu transeptul si
cupola ce este un spaiu extrem de mare
datorita valurilor mari de lumin ce cad
prin ferestrele tamburului si creeaz o
senzaie de deschidere.

Influene

Biserica Compaa de Jess

Biserica Sf. Mihail din Mnchen

Biserica Il Gesu prin propriul design a

exercitat o mare influena asupra arhitecturii
europene, si mai ales asupra bisericilor iezuite
pentru multe secole nainte. Aceast biseric a
simplificat spaiul cu destinatie religioas. Nu exist
nici un pronaos n care s leneveasc vizitatorul, el
intra imediat n corpul bisericii, un singur naos fr
abside, ceea ce axeaza toata atenia spre marele altar.
n loc de nave, exist o serie de capele de arcuite, la
care intrarea este controlat de balustrade decorative
cu pori.Transeptele sunt reduse ,punnd accentul pe
altarele de pe pereii.
Aceleai caracteristici vor fi reluate foarte frecvent,
de bisericile baroce din Italia i din alte ri,
manifestnd variaiuni, ca de exemplu Biserica Sf.
Mihail din Mnchen (1583-1597), Biserica Corpus
Christi n Niasvi (1587-1593), Biserica Sf. Ignaiu
de Loyola n Buenos Aires (1710-1722) , Biserica
Compaa de Jess i multe alte biserici catolice din
toata lumea.

Biserica Corpus Christi n

Niasvi

Biserica Sf. Mihail din Mnchen

Srbu Mihaela an II Semian B
2013-2014