Templul grec

. Templul(sau casa zeului) reprezint cea mai important construc ie din

arhitectura greac.Pn n perioada arhaic, ritualurile se desf urau n jurul
unui copac considerat sfnt, sau la intrarea unei grote, apoi a aprut ideea
construirii unui loc special nchinat unui zeu. Fa de templul egiptean care era
plin de mister i n care statuia zeului nu putea fi vzut de credincio i, templul
grec este deschis acestora avnd statuia zeului la vedere, pentru a-i aduce
ofrande. Templul grec nu are secrete, sanctuarul unde se pstreaz statuia
zeului este o camer luminoas i u or de gsit. Fiind un loc public important
pentru ora ul-cetate, oamenii se adunau n fa a sau n jurul acestuia pentru a
participa la diverse ritualuri religioase sau adunri, din cetate cu diverse prilejuri.
Pentru fiecare ora -cetate, eista cel pu in un templu dedicat unui zeu.Templul
putea fi n dou planuri! dreptunghiular"perioada arhaic#, dar cel mai adesea
fiind construit n plan circular sau tholos"clasicismul trziu#.
Templul n plan dreptunghiular este alctuit dintr-o singur camer sau
trei camere pronausul"sau vestibulul#, naosul"cella#, i opistodomul"sau camera
tezaurului#.
$amera statuii zeului numit cella se desprinde dintre vechiul megaron
micenian"sala central a palatului#. %ntrarea in opistodom se facea pe partea
opusa intrarii principale. Tezaurul era format din e-voto-uri, adica diferite
obiecte oferite divinitatii, constand in mici sculpturi, tablouri, bijuterii etc. cu drept
de vizitare. &stfel s-au format primele colectii de arta.
'n func ie de numrul i a ezarea coloanelor, templele se deosebesc
putnd fi! aptere"fr coloane pe laturile lungi, prostil"cu coloane n fa a
templului, amfiprostil"coloane n fa i n spatele templului# i
periptere"nconjurate de jur mprejur de coloane.#. $a unitate de msur pentru
dimensiunea general a templului, grecii au folosit dimensiunea omului
necomparandu-se cu templele egiptene impuntoare i misterioase.
Privita in sectiune verticala, constructia unui templu se compune din trei
parti! un piedestral numit stilobat, o colonada deasupra careia se
afla antablamentul. &coperisul e format din doua pante, care formeaza pe laturile
mici ale templului un triunghi numit fronton.
(-au elaborat doua ordine"stiluri# insemnate! doric si ionic, urmate de
aparitia ordinului corintic. )iferenta intre cele trei este vizibila mai ales la forma
capitelurilor coloanelor.
Ordinul doric era raspandit mai ales in Pelopones si in coloniile grecesti
din %talia de sud si (icilia. Templele dorice sunt puternice si greoaie.
*emple de temple dorice! Templul zei ei )emeter "sinonim $eres# i
zeul Poseidon "sinonim +eptun# dinPaestum "%talia#, Templul lui ,eus - -l.mpia,
Panthenonul-&cropole &tena/
Parthenonul este un monument important aflat n &cropole,
&tena.$onstruit in timpul domniei Pericle, acesta este un templu doric nchinat
zei ei &thena, protectoarea cet ii, devenind reprezentativ prin arhitectura
greac i fiind un simbol al ncrederii n zei i virtu i morale. &cest templu este
celebru datorit propor iilor lui perfecte dar i sculpturilor realizate de Fidias.
Ordinul ionic s-a dezvoltat in coloniile grecesti din &sia 0ica si insulele
din 0area *gee. Templele au proportii grandioase si o decoratie mai bogata.
$oloanele sunt mai zvelte, mai inalte si se sprijina pe o baza. Fusul este
prevazut cu caneluri adanci, iar capitelul este impodobit cu o voluta dubla.
*emple de temple ionice! Templul zei ei &rthemis-*fes, *rechteion i
Templul zei ei +i1e &ptheros-&cropole &tena.
Templul &tenei +i1e de pe &cropole, templu ionic, amfiprostil!
Ordinul corintic este cel mai nou dintre cele trei ordine arhitecturale ale
antichitatii grecesti. Fusul coloanei este asemntor cu cel ionic, dar ceva mai
zvelt. $eea ce ofer particularitate coloanei corintice este capitelul. &cesta
prezint ornamentul numit acant, preluat ulterior 2i de capitelurile compozite.
*emplu! Templul lui ,eus din &tena
Templele circulare! Tholosul din )elphi, Tholosul din *pidaur.
Tholosul din Delphi este o cldire circular care a fost creat ntre 345 2i
365 .7r., la centrul de sanctuar al &tenei Pronaia. &cesta este construit cu 85 de
coloane dorice pe diametrul eterior de care masoara 9:.;6m.$ldire de 93,<
metri 2i coloanele sale interioare erau de ordine $orint.
.
Grupa este : Amaritei Matei; Avram Stefan; Baiceanu Ioana; Birgaoanu
Andrei; Boghiu Daria; Brinzila Maria; Bulai Patricia; Calin Anastasia