Gestiunea financiara urmareste maximizarea valorii intreprinderii, urmarind urmatoarele: 1. Maximizarea profitului si a calitatii intreprinderii; 2.

Maximizarea valorii implica protectia si conservarea patrimoniului, respectiv mentinerea lichiditatii (capacitatea intreprinderii de a-ti plati datoriile la momentul cutrent) si solva ilitatii (capacitatea intreprinderii de a-ti plati datoriile la incheierea exercitiului) firmei; !. Gestiunea financiara urmareste aplicarea instrumentelor care sa asi"ure o protectie adecvata impotriva riscurilor (economice, financiare, de faliment) # $ valoarea firmei t $ 1 ..... n $ durata de viata economica t $ profiturile anuale viitoare % $ rata de actualizare # $ valoarea reziduala, adica ceea ce se asteapta sa se o tina la scoaterea din functiune. #aloarea firmei este influentata in mod pozitiv de profit si de patrimoniul firmei, iar in sens ne"ativ de riscurile manifestate la nivelul intreprinderii. &naliza financiara urmareste realizare:

dia"nosticului pe termen scurt prin utilizarea indicatorilor de echili ru financiar, static si dinamic; dia"nosticul renta ilitatii si al riscului, aici urmarindu-se ratele de renta ilitate, lichiditatea si solva ilitatea, dar si indicatori care se refera la riscurile la nivelul intreprinderii: coeficientul efectului de levier de exploatare, coeficientul efectului de levier financiar, riscul de faliment va fi evaluat pe aza metodei sconturilor, metodei 'ancii (entrale a )rantei, modelul (onan-*olden; urmareste determinarea politicii de finantare pe termen scurt, mediu si lun" (decizia de investitii + pe termen lun", determinarea surselor de finantare ale ciclului de exploatare + pe termen scurt).

Analiza indicatorilor de echilibru financiar

Forma bilantului lista:

&. &ctive imo ilizate (necorporale, corporale, financiare) '. &ctive ciculante (numite si active curente) (. (heltuieli inre"istrate in avans (drepturi asupra unor terti) ,. ,atorii ce tre uiesc platite intr-o perioada mai mica de un an (pe termen scurt, curente, temporale) -. &ctive circulante (curente) nete sau ,atorii curente nete: '.(-,-/ ). 0otal activ + ,atorii curente $ (apitaluri permanente G. ,atorii ce tre uiesc platite intr-o perioada mai mare de un an *. 1rovizioane pentru riscuri si cheltuieli (datorii sau o li"atii) /. #enituri inre"istrate in avans 2. (apitaluri si rezerve

Indicatorii:

1. Situatia neta: adica capitalul propriu

34 $ &ctive totale + ,atorii totale

daca 34 este pozitiv si crescator, acesta va evidentia o situatie financiara la nivelul intreprinderii, reflectand o "estiune economica sanatoasa, fiind consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulare aneasca; aceasta inseamna ca valoarea firmei creste; daca 34 este ne"ativ firma se poate afla intr-o situatie de prefaliment, datorita incheierii cu pierderi a exercitilor anterioare si acoperirii pierderilor prin utilizarea in totalitate a capitalurilor proprii, partea ramasa neacoperita ramanand in sarcina creditorilor, ca urmare a asumarii riscurilor de insolva ilitate; daca 34 $ 5 este o situatie de echili ru perfect intre datorii si active (nu se poate realiza in practica, deoarece ar insemna ca nu mai exista capital propriu).

2. Fondul de rulment:

)6 $ &ctive circulante (curente) + ,atorii pe termen scurt (nevoi temporale) (resurse temporale)

daca )6 este pozitiv inseamna ca activele circulante depasesc datoriile curente, adica exista posi ilitatea transformarii in lichiditati a activelor circulante pe termen scurt, ceea ce permite ram ursarea datoriilor si de"a7area unor lichiditati suplimentare; este considerata o situatie favora ila din punct de vedere al solva ilitatii intreprinderii; daca )6 este ne"ativ inseamna ca activele sunt insuficiente pentru a acoperi ram ursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de dezechili ru la nivelul firmei si o situatie nefavora ila din punct de vedere al solva ilitatii intreprinderii; daca )6 $ 5 inseamna ca exista echili ru perfect intre activele circulante si datoriile pe termen scurt, fiind o situatie ipotetica.

)6 $ (apital permanent + &ctive imo ilizate (resurse permanente) (nevoi permanente)

daca )6 este pozitiv inseamna ca, capitalul permanent finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea in totalitate a activelor imo ilizate; aceasta situatie evidentiaza )6 ca o expresie a realizarii echili rului pe termen lun" si ca participare la realizarea echili rului financiar pe termen scurt; daca )6 este ne"ativ inseamna ca, capitalul permanent este insuficient pentru acoperirea activelor imo ilizate, ceea ce reflecta o tinerea unei parti din resursele temporale pentru acoperirea nevoilor permanente; situatia reflecta un dezechili ru financiar si poate fi considerata o situatie alarmanta pentru firmele cu activitate industriala ; daca )6 $ 5 inseamna ca, capitalul permanent este e"al cu activele imo ilizate, aceasta fiind o situatie ipotetica deoarece tre uie sa existe o armonizare perfecta intre activele imo ilizate si capitalul permanent.

,in punct de vedere al structurii capitalului permanent, fondul de rulment are 2 componente: )r propriu $ (apital propriu + &ctive imo ilizate )6 imprumutat (strain) $ )6 + )r propriu !. Nevoia de fond de rulment: 899!2%ic!:fds;7

4)6 $ &ctive circulante (exclusiv activele de trezorerie) + ,atorii pe termen scurt (exclusiv pasivele de trezorerie) &ctive de trezorerie: disponi ilitati, valori mo iliare de plasament (clasa <) 1asive de trezorerie: credite (linii de finantare deschise), soldurile creditoare al conturilor la anci

daca 4)6 este pozitiv inseamna ca activele circulante depasesc datoriile pe termen scurt; este considerata o situatie normala numai daca este rezultatul unei politici de investitii care sa conduca la cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare; in caz contrar va evidentia un decala7 nefavora il intre lichiditatea stocurilor si a creantelor si exi"i ilitatea datoriilor pe termen scurt (relaxarea incasarilor si ur"entarea platilor); daca 4)6 este ne"ativ avem de-a face cu un surplus de resurse temporale fata de nevoile temporale; poate fi considerata o situatie favora ila daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al an"a7arii unor datoriipe un termen mai lun", adica se ur"enteaza incasarile si se relaxeaza platile; 4)6 se transforma in sursa de finantare deoarece va finanta )6 si trezoreria neta; daca nu este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al an"a7arii unor datoriipe un termen mai lun", atunci situatia va fi nefavora ilaexista chiar riscul unor rupturi in activitatea de aprovizionare, de reinnoire a stocurilor si de realizare a productiei.

4. Trezoreria neta:

04 $ )6 + 4)6 sau 04 $ &ctive de trezorerie + 1asive de trezorerie

daca trezoreria neta este pozitiva atunci se inre"istreaza un excedent de finantare datorita desfasurarii unei activitati eficiente, iar im o"atirea trezoreriei arata ca intreprinderea dispune de lichiditati suficiente, care ii vor permite ram ursarea datoriilor, dar si realizarea unor plasamente eficiente atat pe piata monetara, cat si pe cea financiara. /n acest context intreprinderea se ucura de autonomie financiara pe termen scurt. daca trezoreria neta este ne"ativa atunci firma se confrunta cu o stare de dezechili ru financiar, apare un deficit monetar, care va fi acoperit pe seama unor noi resurse monetare (credite pe termen scurt sau de trezorerie). &ceasta arata ca intreprinderea depinde de resurse financiare externe. /n cazul in care se apeleaza la resurse financiare externe, firma va fi interesata sa alea"a acele surse ce se caracterizeaza prin cel mai mic cost posi il. /deal ar fi ca acoperirea deficitului sa se realizeze prin utilizarea mai multor tipuri de surse de finantare. &tunci cand trezoreria neta este ne"ativa se limiteaza autonomia financiara pe termen scurt, dar nu apare implicit starea de insolva ilitate.

- tipuri de credite pe termen scurt: credite ancare (=), credite de afacturare, scontare de efecte de comert, avalizare, leasin";

daca trezoreria neta este e"ala cu 5, aceasta este o situatie ipotetica deoarece reflecta un echili ru perfect intre resurse si nevoi, fondul de rulment permite finantarea inte"rala a nevoii de fond de rulment, evitandu-se astfel dependenta de surse de finantare externe. Analiza pe baza echilibrului financiar acest tip de analiza se azeaza pe o noua conceptie a intreprinderii, aceea ca intreprinderea este acea entitate economica si financiara care indeplineste urmatoarele functii: )unctia de productie )unctia de consum )unctia de personal (resurse umane) )unctia de investire si dezinvestire - dezinvestire: apare spre sfarsitul duratei de viata a investitiei, atunci cand valoarea aceteia se apropie de 5, dar ea mai poate aduce venituri, si anume valoarea reziduala prin vanzarea sau scoaterea din functie a investitiei (utila7, etc.) <. )unctia de finantare >. )unctia de repartitie. 1.2.! + functia de exploatare

Ciclul de e ploatare + are 8 faze: <. achizitia si stocarea (materiilor prime, materialelor, com usti ililor, etc.) >. productia sau fa ricare 9. stocarea produselor finite si comercializarea lor ;. incasarea vanzarilor.

? iectul analizei functionale il reprezinta cunoasterea diferitelor implicatii ale operatiilor realizate de intreprindere asupra trezoreriei, respectiv cunoasterea platilor imediate cu scadente certe si impactul direct asupra trezoreriei, dar si cunoasterea creditelor acordate sau o tinute. &ctiv imo ilizat ( marime ruta) (apital propriu &mortizare ,atorii financiare ,atorii pe termen scrt

&ctiv circulant

&ctivului imo ilizat ( rut) ii corespunde functia de investire si dezinvestire. )unctia de investire va "rupa elementele de activ imo ilizat in functie de caracterul acestora in: active imo ilizate de exploatare

active imo ilizate in afara exploatarii (imo ilizari financiare, cladiri administrative).

&ctivului circulant ii corepunde functia de exploatare. )unctia de exploatare va "rupa activele circulante in: active circulante de exploatare

active circulante in afara axploatarii active de trezorerie

(apital propriu . &mortizare . ,atorii financiare + le corespunde functia de finantare. )unctia de finantare va "rupa elementele indiferent de scadenta lor. ,atoriilor pe termen scurt (furnizori, salariati, actionari) le corespunde functia de exploatare. -lementele de datorii pe termen scurt se vor clasifica in: datorii de exploatare

datorii in afara exploatarii pasive de trezorerie.

/n acest contex fondul de rulment se poate determina: )6 $ &(- . &(&- . &0 + ,- + ,&- - 10

&(- $ active circulante de exploatare &(&- $ active circulante in afara exploatarii &0 $ active de trezorerie ,- $ datorii de exploatare ,&- $ datorii in afara exploatarii 10 $ pasive de trezoreria 4evoie de fond de rulment se imparte in:

nevoie de fond de rulment de exploatare (4)6-)

4)6- $ &(- - ,

nevoia de fond de rulment in afara exploatarii (4)6&-) 4)6&- $ &(&- - ,&-

0inand cont ca 4)6 $ 4)6- . 4)6&-, se verifica, ca 04 $ &0 + 10

pentru ca activitatea sa fie considerata de exploatare, de aza tre uie ca 4)6- sa fie mai mare decat 4)6&-.

Analiza rezultatelor intreprinderii

3e realizeaza pe aza elementelor cuprinse in contul de profit si pierdere, "rupate pe doua mari cate"orii (venituri si cheltuieli). &tat cheltuielile, cat si veniturile sunt clasificate in:

cheltuieli si venituri de exploatare cheltuieli si venituri financiare cheltuieli si venituri extraordinare. amortizarea este o cheltuiala nemonetarp, neplati ila, din acest motiv face parte din cheltuielile de exploatare, ea nu influenteaza trezoreria provizioanele sunt venituri nemonetare, neincasa ile, la randul lor ele nu influenteaza trezoreria venituri din cesiunea elementelor de activ sunt venituri din exploatare, ele se refera la diferentele dintre pretul la care este vandut activul respectiv si valoarea ramasa de amortizat. /n cazul in care aceasta difenta este ne"ativa vor im valoare neta conta ila (=).

1e aza elementelor din contul de profit si pierdere se pot calcula sodurile intermediare de "estiune. !ar"a comerciala #!C$: caracterizeaza intreprinderile cu activitate de comert, valoarea o tinuta fiind influentata de politica de vanzare promovata de firma in cauza.

M( $ venituri din vanzarea marfurilor + costurile de cumparare (o tinere) a marfurilor respective

daca M( este ne"ativ inseamna ca s-a cumparat marfa, dar nu s-au incasat anii din vanzare (=)

%roductia e ercitiului #%&$: 1- $ productia vanduta (cifra de afaceri - (&) productia stocata productia de imo ilizari 'aloarea adau(ata #'A$: #& $ M( . 1- + consumul extern (de la terti) C)*S + id9!2%98!:fdds

valoarea adau"ata are importanta deoarece prin a"re"area la nivel macro se o tine produsul inter rut (1/'); ea reprezinta un criteriu pentru aprecierea aportului specific al intreprinderii la formarea productiei; este un indicator mai sintetic decat cifra de afaceri si productia o tinuta; este un criteriu de apreciere a cresterii valorii intreprinderii, deoarece evidentieaza evaluarea cresterii reale prin luarea in calcul a ratei inflatiei sau a deflatorului; valoarea adau"ata masoara "radul de inte"rare al intreprinderii, tinandu-se seama de raportul ; ea evidentiaza structura exploatarii prin utilizarea ratelor de repartizare a valoii adau"ate, astfel raportand fiecare element (remunerarea fiecarui participant) la valoarea adau"ata vom o tine modalitatea de distri uire a veniturilor "lo ale catre participantii la activitate; reflecta "radul de utilizare a factorilor de productie, deoarece se poate constata ca pentru acelasi nivel al valorii adau"ate, cu o structura de exploatare identica, utilizarea factorilor de productie este diferita; astfel se poate evidentia randamentul echipamentelor de lucru ca raport intre sau se poate evidentia intensitatea capitalistica : ; cu cat randamentul muncii va fi mai mare, cu atat intensitatea capitalistica va fi mai puternica, iar randamentul imo ilizarii va fi mai mare.

& cedentul brut de e ploatare #&,&$ :

-'- $ #& . 3u ventii de exploatare + (heltuieli de personal- /mpozite, taxe, varsaminte asimilate

excedentul rut de exploatare exprima acumularea ruta din activitatea de exploatare, luand in calcul operatiile le"ate strict de productia industriala, activitatea comerciala sau de prestarea unor servicii; se poate urmari rolul acestui indicator astfel:

este o masura a performantelor economice inre"istrate de intreprindere, deoarece poate fi utilizata in cadrul renta ilitatii economice; este un indicator independent de politica financiara, de politica de dividende, de politica de finantare, de elemente extraordinare; indicatorul este o resursa importanta pentru intreprindere, deoarece poate fi privit ca o resursa potentiala de trezorerie, respectiv un cash-flo@ potential de exploatare.

*ezultatul e ploatarii #*&$ :

6- $ -'- . alte venituri de exploatare + alte cheltuieli de exploatare

*ezultatul financiar #*F$ :

6) $ venituri financiare + cheltuieli financiare *ezultatul curent #*C$ : 6( $ 6- 6) *ezultatul brut #*,$ : 6' $ 6( 6ezultatul extraordinar *ezultatul net #*N$ : 64 $ 6' + /mpozitul pe profit

rezultatul rut este considerat a fi e"al cu rezultatul impoza il pentru usurarea calculului; daca apar cheltuieli nededucti ile din punct de vedere fiscal si venituri neimpoza ile se va determina rezultatul impoza il, iar impozitul pe profit se va determina prin aplicarea cotei de impozit aferenta la rezultatul impoza il. %rofitul impozabil #rezultatul impozabil$ - *, . cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal / venituri neimpozabile

1e aza soldurilor intermediare de "estiune vom evidentia capacitatea de autofinantare #CAF$. 1entru determinarea capacitatii de autofinantare se vor utiliza doua metode:
0.

Metoda de"resiva : evidentiaza calcularea (&) ca diferenta intre veniturile incasa ile si cheltuielile plati ile.

-'. alte venituri de exploatare (fara venituri din reluarea provizioanelor de exploatare, fara veniturile din cedareaAcesiunea activelor, fara venituri din repartizarea su ventiilor de exploatare) 0 alte cheltuieli de exploatare (fara amortizari si provizioane constituite, fara valoarea neta conta ila a elementelor de activ cedate) . venituri financiare (fara venituri din utilizarea provizioanelor financiare) 0 cheltuieli financiare (fara cheltuieli pentru constituirea provizioanelor financiare) . venituri extraordinare 0 cheltuieli extraordinare 0 impozit pe profit - CAF

Metoda aditiva: eidentiaza elementele conta ile care nu "enereaza fluxuri monetare, in acest caz se porneste de le rezultatul net la care vor fi adau"ate toate cheltuielile neplati ile sau calculate si se vor scadea veniturile calculate.

64 . amortizari si provizioane constituite . valoarea net conta ila a elementelor de activ cedate 0 venituri din utilizarea provizioanelor 0 venituri din cesiuneaAcedarea activelor 0 venituri din repartizarea su ventiilor de exploatare - CAF

(apacitatea de autofinantare dupa repartizarea dividendelor poarta denumirea de autofinantare (loobala. &G $ (&) + dividendelor distriuite

relatia de calcul este vala ila numai in tarile Bniunii -uropene, deoarece repartizarea profitului im raca forma urmatoarele forme: rezerve si dividende, iar participarea salariatilor la profit este

 0.

considerata o cheltuiala deducti ila din punct de vedere fiscal si nu o forma de repartizare a profitului autofinantarea are doua forme: autofinantare de mentinere: include sursele din care urmeaza sa se realizeze in viitor cheltuieli pentru mentinerea potentialului productiv a nivelului atins de intreprindere prin reinnoirea mi7loacelor de productie si acoperirea riscurilor de exploatare. 3ursele incluse sunt: amortizarea si provizioanele

. autofinantare neta: este acea parte din autofinantarea ruta care se formeaza pe seama surselor

proprii peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investite.

capacitatea de autofinantare prezinta importanta deoarece constituie un mi7loc si"ur de finantare, fiind o sursa independenta si sta ila, evidentiaza autonomia intreprinderii, respectiv "radul de autonomie financiara si permite diminuarea indatorarii si implicit reducerea cheltuielilor financiare.

Analiza pra(ului de rentabilitate #punct mort1critic$ /n analiza pra"ului de renta ilitate tre uie sa tinem seama de cheltuielile fixe si cele varia ile, deoarece cheltuielile varia ile variaza direct proportional cu cifra de afaceri, pe cand cele fixe nu sunt influentate de modificarea cifrei de afaceri. &naliza pe aza pra"ului de renta ilitate ne ofera posi ilitatea de a da raspunsuri la mai multe intre ari: 1. (are este cifra de afaceri corespunzatoare pra"ului de responsa ilitate= 2. (are este cifra de afaceri atunci cand se doreste o tinerea unui anumit profit= !. (are este cifra de afaceri necesara pentru a se o tine un anumit profit in conditiile in care costurile fixe cresc=

unde: M(#$ mar7a asupra cheltuielilor varia ile in marime procentuala M(# $ (& + (#

se poate determina un pra" de renta ilitate in zile, acesta semnificand data la care va fi atins pra"ul de renta ilitate:

& emplu: ? societate comerciala a ine"istrat o cifra de afaceri de 8555 milioane lei, cheltuielile varia ile reprezentand ;5C, iar cheltuielile fixe 255 milioane lei. ,eterminati: c. (ifra de afaceri pentru care profitul este 5. d. 1rofitul ce poate fi realizat la o crestere a cifrei de afaceri cu 15 C.

e. (ifra de afaceri necesara pentru a se o tine profit de 955 milioane lei. f. (ifra de afaceri necesara pentru mentinerea profitului din perioada curenta in conditiile in care cresterea cheltuielilor fixe a fost de <5C.

/ndicator (& - (# $ M(# - () $ 14

1erioada curenta 8555 !255 ;55 255 >55

C ;5 25

a 1555 ;55 255 255 5 8855 !<25 ;;5 255 >;5

c 8<55 !>55 :55 255 955

, 8<55 !>55 :55 !55 >55