Sunteți pe pagina 1din 213

1

Pne Eta
Numr nregstrare OSIM (Ofcu de Stat
pentru Inven Mrc): M/02713, dn 06
apre 2004
Preur ate deta
Magaznee dn ar de unde pute cumpra Pne ELTA
(Azm)
Abonarea se face fe prn teefon ( 0722 371.107
sau 0234 370.535 ), fe prn e-ma
(abonamente@etaunverstate.ro); expederea coetuu
se face prn pot, ar pata se face a prmrea pachetuu
(ramburs).
n fecare trmestru coetu conne fe "Povestea Pn"
(carte), un manua de nere n Amentaa Natura, fe
un nou voum dn "Paneta Pn".
Avanta|u acestu mod de procurare const n faptu c
2
aprovzonarea cu pne natura o fac o sngur o dat a
3 un (cnd rdc coetu de a pot), scutnd un tmp
consderab (pe care atfe consum n fecare z
cumprnd pne de a magazn), ar canttatea dn
coetu trmestra este sufcent pentru toat peroada
respectv (fnd deshdratat, pnea natura se menne
proaspt tmp ndeungat).
Eta Unverstate muumete coaboratoror
pretenor dn umea ntreag pentru mpcarea n
programu Eta.

Povestea Pn - captoee I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII
IX

I
Bne at vent n a 13-ea ceas. Sunt Ion Dumtrescu,
m-am nscut n 1945, 13 Ianuare n Bucurest .
Povestea "Pn" este a noastr, a vet, char dac s-
a scrs prea putn despre pne a fost un motv s o
mncm mut. Este un ament prortar de care
depndem.
Este povestea evoute noastre asa cum s vo at
evouat de a cent a abonat, nsttum acest
procedeu s ma aes fapta sau marfa, s- dm un
sens s vo, dac vret, acesta s fe unc .
Pnea Natura nu este o curoztate, un moft, ea ne
asteapt de peste dou m de an, fcnd parte dn
amentata "bbc", v dau doar cteva date despre
aceast amentate nsrund cee patru produse de
baz: azma, ambroza, nectaru s mana.
3
Vom ma avea ocaza ac s ma dscutam despre
ee.
Asocata Eta Unverstate, n urma cercetror, a
refcut aceste produse s pentru moment ne ocupm
de pnea natura.
Ma|ortatea care soct acest produs au sufernta,
ceat consderndu-se sntos, dar devne
nteresant cum ce sntos se feresc de bo, tocma
de aceea s vedem cte bo are sntatea noastr.
Faptu c nu se scre a ora actua despre patooga
sntt este determnat de mentatatea medcn
aopate de a f superfu, forma, expermenta,
bazndu-se foarte mut pe chmo-terape, dar ca s
nu ungm prea mut vorba pn, unu dn prnt
medcne, Hypocrat, cunoscut a ora actua numa
sub asa-zsu |urmnt a medcor. Pentru Hypocrat
medcna era o fozofe, un factor pedagogc s
preceptu a care ne referm: "amentata voastr s
v fe medcamente s medcamentee voastre s v
fe amentate". Dup mne acesta este |urmntu
vet pe care m bazez n utm 20 de an, ct s de
m de oamen s dn ate tr care au partcpat a
cursure Ete Unverstate. Nu pot s merg ma
departe fr s aduc un omagu medcuu evetan
Ernst Gunter care a a|uns a aceeas concuz, care
au evtat attea consecnte.
Despre boe sntt noastre, sntatea este doar
un termen metaforc, ca s "mnsteru sntt", dec
am putea scre, am rmne surprns de attea ucrur
pe care mentatatea e-a tratat cu ndferent. n
prncpu fecare organ este un sufernd, dar s o um
de sus n |os, boaa de baz numta artero-sceroz, a
ora actua, se nstaeaz de a 13-15 an. Ea nu se
smte prn asa-zsa sufernt, durere, dar o putem
4
constata prn faptu c ne mscm ma greo, evtm
mersu pe |os s n genera actune fzce. Pentru
nceptor, e putem da cteva date: sstemu
crcuator a sngeu, bazat pe o tubuatur -dac o
punem cap a cap, are o ungme de 170.000 de
kometr (dstanta de a Pmnt a Lun, dar nu s
ntors), respectvee canae se mpart n tre : artere,
vene s capare. Este un sstem mecanc (fzoogc),
prn care crcua o canttate ncomensurab de
substant sangun (de a degetu pcoruu pn a
creer, vteze asa-zsuu snge trebue doar 3
secunde. Astfe c se vehcueaz, n afar de snge,
un asa-zs organsm chd, dar n urma amentate
obtnute prn tratamente termce (denaturare) -mute
substante prn oxdo-reducere. ma concret: dn
organc (natura), devn mnerae. Dar ca s facem
econome de tratamente termce, e um s pe cae
drect: apa, corura de sodu (sare) s n utma sut
de an -medcamente. Aceste substante sunt
antrenate de fuxu sangun, o mare parte dntre ee
se depun pe peret nteror a tubuatur. Cu tmpu
depunerea se ngroas s putem spune c arteree s
venee noastre s-au betonat.
Contnum cu ceeate bo, nu ma ntrm n
amnunte, pe acestea e putet gs n attea crt de
medcn, pe care e gst a orce brre.
Dermatooga este un cmp vast s spectacuos, dar
ma mut spectacuos dect de cercetare, dar
spectacou nu se termn happy end. ncepem cu
pubertatea cnd apar asa-zsee probeme eporece
(cosur). La acest capto stm bne-ru dar nmen nu
smte c este vorba de o dermatoz care se
generazeaz, ne obsnum cu ea dar s nu utm c
derma este a doea rnch, avnd suprafata de peste
5
do metr ptrat, dar am proms s nu ma ntru n
amnunte.
Cauza s cauzee sunt domnate de amentata
denaturat.
Stomatooga, un at roman, n care ero (persona|ee)
cad unu cate unu a datore. Aceeas cauz, pus
efectee termce (o nghetat sau o corb ferbnte).
Cardooga asgur s ea aportu ntre o patooge
materast, de atfe suntem foarte nmos s no,
numa c protagonstu nu prea rezst, n afar de
ceeate cauze ma ntervn s cee dn pshooge:
egosmu, orgou, trufa, toate suportate de acest
organ (n astrooge asocat cu soaree). Numa a
acest capto se poate scre o bbotec, dar as
nchea cu o smp concuze: ft bun pentru a avea
nma bun.
S prvm fcatu de a dstant, fndc dn apropere
este un pateu s armata de peste 200.000 de medc,
nsott de o ata de 400.000 de asstent, dup upte
gree au nvns, astfe c popuata a fost convns:
dect s nu a nmc a fcat, e un act patrotc s a
hepatt. Ce care s-au dat snta au a|uns a croz.
Aceeas cauze, aceeas efecte.
Despre nutrte (amentate), nutrtonst sunt
prmee vctme, dnd un exempu de cura| s
abnegate. Lor e datorm vastu vd a amentate,
rmne ca academa suedez s-s contnue
adevratu cura|, de a top gacatunea materast.
n prvnta veder, peste 80% dn popuate este a
dferte grade de afectune. Auzu, sstemu ocomotor
s ate acutt sunt supuse aceuas regm, n care
cauza de baz este amentata denaturat. Dar s
termnm s no cu nsrurea aceasta, trecnd repede
peste afectune encefauu, fnaznd cu una dntre
6
cee ma necunoscute ca adevr dar cunoscute ca
gnorant: experenta erotc (n fapt, aceasta ucde.
dar tot ea ne da s vat).
Ate deta orgnae e gst n bbografa Ete
Unverstate, ncepnd cu "Coecta 17", care are
peste 50 de ttur orgnae, casetee audo sub form
de band magnetc sau Compact Dsk (CD). Aceeas
"Coecte 17" o putet cunoaste sub cee dou CD-ur,
dar ma avet a dspozte cursur fmate pe CD-ur,
toate acestea v stau a dspozte Apropo de CD-ure
fmate, acoo putet vedea pe vu ect de preparare
a amentate naturae, ct s cursur de o dmensune
hostc ce pot contrbu a recunoastere...
(contnuarea acestu matera se gsete n arhva
grupuu de dscu Paneta Pn de a Yahoo!Groups)
Ion, 10 Ma 2002, Cam
I I
A trecut o un, n faa une experene se va a|unge
a reatate, to am trecut prn aceast faz, dar sunt
surprns cum ma|ortatea abonaor au o sufern,
no cea n-am avut aa ceva. Dup cum vede,
sntatea, odat cu vrsta, este mereu ma
ndeprtat, aceasta fnd o reatate obnut a ve,
nu trebue s dezarmm, nu exst vrst, astfe c
sntatea este a ocu e, dar aceast trecere prn
tmp determn anumte acumur, care a|ungnd a
7
dmensun crtce, se manfest ntr-una dn maade
actuae. n prmu text am utat s v spun de o boa
pe care nc n-o ma tratm, ea se numete
constpae, ma car fnd umftura abdomna.
ma car: pe ntestnu gros se manfest o for
format dn bacter anaerobe; avnd un medu
propce ea se dezvot genernd aceast deformare
abdomna. Practc putem vorb c mncm pentru a
amenta marde de bacter anaerobe, secree or
fnd transporate de snge n toate coure corpuu
fzc, cu consecne dramatce.
n utma vreme ofcate vorbesc mereu ma mut
despre stuaa amentar, ma aes zaru
"Lbertatea" dn Bucuret prea cercetre
Admnstrae Naonae a Amentae dn Sueda,
suedez atrgnd atena: prn tratament termc se
obne o substan cancergen numt acramd.
Tot aa, a rado, se spune n treact c un sufernd
cardovascuar moare a 10 mnute (50.000 pe an).
Tot aa se vorbete despre afecune hepatce, n
termen aparent responsab, dar ca un fcut,
suedez, ce de ac descoper o reatate, dar nu
rezovarea e. Aa cum rezut dn prmu text, putem
afrma c nc un om nu este prvegat de sntate.
Dar s trecem a ae noastre, cu o pne natura nu
se face prmvar, nc cu ma mute, este vorba de o
educae a amentae pe care sperm s o facem
ac. Dar pentru ce care sunt abona, sftum s
consume maxm 200 grame de pne natura pe z,
totodat, ncetu cu ncetu, nocurea produseor
de panfcae obsnute, acest aspect fnd un prm
pas pentru a eucda aceast educae a amentae.
V muumesc pentru cura|u vostru, tu ce ron
poante se fac a adresa voastr, acestea fnd doar
8
probe pentru aceast evadare. Suntem atur de vo,
pentru fecare pas reazat.
Ca o prm msur, s ncepem s atacm aceast
obnun a amentae prn a ne apropa de un
menu ma natura, ce e aa de compcat s ua o
saat, dup ce o spa, foae cu foae, s e rupe
cu mna ntr-o farfure, o egtur de mrar, una de
ptrun|e, tot aa spate mrunte, pute toca o
ceap toate acestea e amesteca cu o furcu,
pute pune pun ue, dac se poate ma pun
rafnat, cteva pctur de oet, sau s stoarce o
|umtate de me. cam aceasta este prma
mas. O pute serv cu aceast pne natura; a
nceput o asemenea saat, m aduc amnte, acum 12
an, cum un etst ne spunea ca nu s-a sturat cu 3
gheane. S nu utm c stomacu vostru este o
cavtate mens, pe de at parte organsmu
absoarbe nesos o asemenea saat, dar cu tmpu
ve constata c ve mnca ma pun. n mod
obnut, un om care consum amentae natura
are o sngur mas pe z, aceea este fruga, dar
ma ave pn acoo, e bne s nu frustra
organsmu de poftee u, aceasta mpcnd o trecere
gradat a un sstem vta fresc snt. Dup cum
vede, char a prma saat, nu foosm corura de
sodu. Char dac aceast saat v se pare fad, este
datort une mucoase a cavt bucae nsensb
deterorat de o amentae denaturat. Pentru dvs.
acest moment crua spunem var v se pare ma
uor, mu se spere ce vor face a arn, dar vom
a|unge acoo. Rdcnoasee, morcovu, ena,
toate acestea se rad, cu rztoarea obnut, tot
aa se amestec, de atfe termenu de saat este
tocma acest ucru, de a amesteca. V sftuesc s nu
9
v aga de reete, c s v sa magnaa n
bertate, n astfe de saate pute foos fructe,
semne, orce v trece prn cap, dar cu atene: n
stomac s fe naturae. Pentru ce care au dn, un
morcov se poate ron, ca orce fruct. n tmpu ze
pute mnca orce produs natura, pentru ce ma
nervo sftum s fooseasc "bomboane agrcoe",
acesta fnd semnee de foarea soareu, dar
renuna s e pr| sau s e sra. Toate
semnee: nuc, stafde, doveac. sunt chntesena
fructuu, se ma spune partea Yang, ca dmensune
energetc. De ac rezut c mru obnut nu
trebue deco|t de coa|, c mncat pn a cotor. Un
mr se mnnc ntregra, bnenees fr coda
emnoas. Partea esena a mruu este aceast
suprafa exteroar, semnee sae. Fructee
exotce e foos numa de pcere. Ee sunt bune
pentru ce care e cutv, nu pentru ce care e
cumpar. n aceast un v doresc s v "chnu" cu
acest menu, ma trzu ve afa cum se foosesc
produsee actate, oue, char o tentatv de prm
corba, natura (nefart). Ca perspectv, v vom
nva cum se fac sarmaee, mc, crna, frptur a
grtar sau cuptor, peroare pentru corbe, pcnte cu
sau fr carne, nu gumm, cneva char a vrut s ne
apostrofeze a modu voent c -am dat s mnnce
carne, necrezndu-ne c nu este totu carne. Nu
gumm, fndc carnea obnut pe care o consuma,
cop cred c crete n frgder, nebnund c este o
bucat de cadavru a une fne, n ma|ortatea
cazuror tot mamfer. Tot n aceast perspectv, e
bne s reduce dn obnun: orce tp de conserve,
compotur, ceaur ferte, char dup prma un, cu
cura|, este bne s renuna a orce fe de
10
medcament. Aa cum spuneam ma sus, ma|ortatea
abonaor, avnd o afecune, contnu s a
medcamente, creznd c este ma bne. S nu utm
c efectu medcamenteor este o extrem toxc,
prn rdcarea acdt. Tocma pe aceasta trebue s
o aducem a procentu de 20. Pentru stua ma
partcuare, pute sa- contacta pe ce dn faee
noastre, sau char drect pe mne, a teefon
0722.270.217 , sau char s sta cteva ze ac, s
vede pe vu cum echpa de ac, care trm de an de
ze fr s ma mncm, fndc orce mncare duce
a o boa. Nu vrem s v exasperm, dar cu tmpu
v vom expca dn ce trm; dar pentru nceput, cu
bun sm cura|, pute s v acorda dreptu a
sntate. Teama nencrederea nu sunt
ntmptoare, nu orcne are dreptu s fe sntos.
Acestea sunt aspecte fozofce, care n vaa obnut
duc a dferte rezutate, de nenees. Pentru ce care
au un cacuator acces a na Internet, pot urmr
actvtatea noastr, a propru, ma aes dscue cu
dferte cazur dn toate re. Dup cum vede,
trebue s facem o educae a amentae, ma aes
a amentae naturae, a nu se confunda cu
vegetarsmu: e ntr-adevr nu consum carne, dar
ferb ceeate produse. Este o epoc dept, dar nu
consecnee. n menure noastre am fcut n aa
fe nct aceast schmbare s nu v frustreze;
corbee, mncrure deserture respect norma
tradona: forma, gustu cuoarea....
(contnuarea acestu matera se gsete n arhva
grupuu de dscu Paneta Pn de a Yahoo!Groups)
Ion, Cam, 14 Iune 2002, h. 03:59
I I I
11
nc un pas ncomensurab. Tmp de o un v-a
chnut cum trebue, dar acum s facem o mc
recreae, sau aa-zsa teore. M bucur c dscut cu
ce care ncep s semene cu mne, ate m de
"prm cretn". Ha s ne aventurm pun n
teozofe. Cunoaterea e baza credne. Toate textee
sfnte, Vede, Upanade, Bba, Coranu, atee,
vorbesc despre acea ucru: despre va. Ne vom
refer ma mut a Bbe, care e ma apropat de no,
" Dumnezeu a sufat peste bou de ut". Ctatu se
refer a resprae. n orgnea Bbe, n fozofa
ndan, se dezvot ma mut acest capto, acoo se
vorbete despre pranayama. Ce do termen, "prana"
"anma", va corp, una fr ceaat nu pot
exsta. Ee formeaz monada reat absoute. O
expcare ma n detau a acestor rndur o pute gs
n Coeca "17" a Ete Unverstate. Ceea ce vreau s
scot n evden acum este acest aspect a resprae.
Dup 2 un de ncercr, probe aparente chnur,
ave de|a prmee satsfac, respraa voastr a
devent ma uoar, v sm ma uor, pentru
aceste ze cancuare, transpra ma pun. Dar un
at aspect ma extraordnar, a descopert sensu
ve. S-au ndeprtat temere, gr|e, stressure,
nencrederea, prmee tentatve de a dmnua
gnorana. prv pe ce dn |ur cu umre,
ntrebndu-v cum pot s trasc aa? De acum
ncoo nu depnde de nmen, sngura datore v
aparne. Depnd aceast faz crtc de 2 un,
ntra ntr-o ume, rea ma umnoas. Nu vreau
s v fatez, nc ma ave de descopert ucrur pe
care nu e pute bnu acum. Dar nu prn ateptare,
prn a f contempatv, speran sau von, c prn
12
acest bun sm, s ave gr| de vo, a propru. Pentru
a tr, ma aes astz, trebue s a o doz de
neepcune, cura|, experen, contnutate, ar
rbdare. Drumu nu este ung, c etern. Dup cum
vede, educaa amentar nu se refer a reete,
buctre, face parte dntr-o teosofe, a bunuu sm.
Senzaa aceasta de eberare, cu tmpu devne o
reatate. Este reversb, char dac, fr s vrem,
contestm ntreaga medcn, dar nu vd de ce ar
trebu s ne sacrfcm pentru o tn fr contn.
Nu trebue s- |udecm pe medc, fndc am |udeca
un atrbut. Dar ha s mergem ma departe. Ce care
tu s scre pot na un |urna, prn care vor
supn factoru de comuncare. Tr o experen
nedt, pe care sm s o comunca, numa c
rsca s- scoate dn srte pe cea, dn cauza
voastr sunt nevo s mnnce ma mut carne. n
acest caet, n fecare sear, -m aduc amnte de un
text dn Vechu Testament: "S nu apun Soaree
pn nu- er to duman". Acum s nu v
magna c evre aveau ata duman. Textee
sacre sunt metaforce, smboce, aegorce. n
traducere, duman acea ave vo, team,
orgou, egosm, trufe. Bnenees, nu m refer s
scre despre aceste ucrur. E vorba de ncheerea
une ze, n care a descopert ucrur deosebte. Ee
trebue defuate, n aa fe nct s v ebera pentru
experena de a doua z. Scre despre reac, str,
ce crede despre o amentae de aceast natur,
de ce nu, dac se poate tr cu aa ceva. Nu ncerca
s rspunde nutronsmuu actua. Lsa corpu
fzc, prn a- neege, a- ntu neceste, repce u
vor f rspunsur dvne refertoare a aceast
amentae. Nu uta c sunte ntr-o experen
13
unc, ucra numa cu vo nv, dec nu afecta
pe nmen. Este dreptu vostru, ave nevoe de
confrmr, pe care e ve prm prn faptee voastre.
Nu ncerca s mpune ceora aceast nebune
-desgur, pentru e- respecta- a propru,
demonstrndu-e dscret cum ar trebu s fe e fa
de vo. Nu uta c e sunt ma|ortar, pare c au
dreptate. Adevru nu ne cont de canttate, c numa
de catate. Ma smpu, de sprt. Ve ma trece prn
mute stua nexpcabe, ma mut avem nevoe de
bne, dect de teora u. Cu tmpu vor dep e
stngce, nencrederea, v vor muum. vor
cere ertare pentru rone or, dar vede, fr probe
sacrfc, vaa nu accept gratutu. Consecnee
actuae: srce, nefercre, bo, sunt determnate de
aceast gnorare a unea dntre cee 10 porunc :"Nu
ucde." Desgur, nu se refer a crmna, textu n
orgna: "Nu ucde mncarea". Aceste consecne au
o surs: aceast nebune de a se arunca ban a wc.
n educaa amentar nu trebue dect un mpus. De
a prmee experene, pa, v pute da seama
sngur de ceea ce trebue s face. De aceea
prezena mea nu se va refer a cum s dechz gura,
a menur, cum e ma bne s prepar ceapa.
prezena mea se va refer a aceast atmosfer. Ave
nevoe de acest aer, pentru a nu v sufoca, de
perseverena ceora, fndc educaa amentar
este o fozofe pragmatc. Intrm n a trea un de
va, aparent et dn comun. Ave ocaza s f n
pn sezon a Grdn Rauu, pn a arn ma avem.
|urnau a care m refeream, fr s vre ve scre
n fosta buctre, e umtor cum ntre tmp n acestea
se af un cacuator. A scre |urnau, prn care v
deconspra aparenta comuncare cu cea, dar
14
ave mare nevoe de a v spune gndure,
sentmentee, trre pe care nu e-a putut magna,
astfe nct s v regs mereu, ntr-o poze
atrust, deschs, dornc de ma mut va.
Tocma de aceea e bne s nu comenta aceste
ucrur cu cea, fndc frustra de psa or de
cura|, de acceptarea consecneor. S nu v
supra dac uta o saat n buctre, cnd v
ntoarce, nu ma este. Cea v vd c n oc s v
ne de pere, ate necazur pe care e antcpau,
nu se reazeaz. Sunt surprn c v vd ma vese,
och au o strucre ma ve, depune o munc fr
efort, de ce nu, v rmn ma mu ban. n acest
context, no, "prm cretn", ne ntnm o dat pe
un, tmp de 2 ze (ntr-o smbt dumnc), unde
ducem ma departe aceste ucrur. O s vede
doamne de 40 de an pe care e ve confunda cu
domnoare de 20. Domn brba sunt nte tner,
ca s m aud, eu, Ion, am de|a a doua dantur. M
opresc ac, c atfe. V spun sncer c sunt
surprns, am de-aba 60 de an. Acum dspare vrsta,
acea nemurtoare moarte, n-a fost nevoe de exru
ve, n caz c exst, se numete "bun sm". Ac,
pentru a nu ne pcts, n |oaca noastr am fcut doar
o fabrc de pne natura, pe care o cunoate.
Aceasta a a|uns de|a n Nord Amerca, nu putea s nu
a|ung n vechea Paestn. Suntem asata de
ntreaga Panet, pentru cercetre noastre, ma
aes pentru aceast pne natura. Cate acestea
ne umesc char pe no. La utma ntnre, Mna,
n treact ne spune "doamna X s-a vndecat de
cancer trodan." Pentru no sunt ucrur banae.
Char dac medc vor perde pnea, e vom ofer
pne natura. nu e prea trzu pentru e s-
15
aduc amnte de Hpocrat, nu ca amntre c ca o
reatate ve etern. E n-au nc o vn. Dar au
generat prea mute vctme. Adevrata Medcn nu
se refer a seca tratamente, c a prevene. Medcu
trebue s fe un educator...
(contnuarea acestu matera se gsete n arhva
grupuu de dscu Paneta Pn de a Yahoo!Groups)
Ion, Cam, 11 Iue 2002, 04.43



I V
Ier ascutam cu stupoare a rado, pentru a ntra n
normee Comunt Europene trebue s renunm a
aptee cu un connut bogat de bacter, aa c centree
de coectare vor coecta aceste bacter e vor
pasteurza. n epoca cnd se cucerea Amerca crcua o
devz: "un ndan mort e un ndan bun". Astz, ca s
cucerm moartea: "o bactere moart e o bactere bun".
Astfe c vom bfa nc o norm a Comunt Europene.
m cer scuze c nu v-am adus o veste ma ve, dar peste
o un apare mustu, nepasteurzat. n egtur cu
aptee, e bne s evta aptee pasteurzat, n cazu
amentae naturae, fndc e este extrem de toxc.
Sunt sgur c tovar medc au ncercat s
pasteurzeze sngee pentru transfuz.
Dup 4 un de ze, acet pa mrun, vaa e ma
dnamc, putem trece astfe a at capto, poate v-a
ntrebat ce este cu apa, ceea ce v spun acum s v se
par cudat: apa este un mnera chd. n corpu nostru,
are o acune dstructv, cu consecne dramatce.
16
dac medc spun c acest corp (fzc) este 70% ap,
ntr-adevr, seamn, dar nu rsare. Ace chd
transparent care seamn cu apa este mfa. La "Caro
Dava", despre ea se vorbete n utmu trmestru dn
ce 6 an. Muumm frme care scre pe etchetee de pe
stc "ap mnera". De ce v spun toate acestea, sunt
sgur c de a o vreme nu prea ma be ap. No, "prm
cretn", n utm an, nu- ma tm gustu. E bne s
sa organsmu acesta s socte e, nu normee,
peste un tmp, ve tresr cnd ve vedea c cneva bea
un pahar cu ap. Despre captou H2O vom ma reven.
Sunt foarte mute de spus.
Dac data trecut v vorbeam despre |urna, ca un
factor de comuncare, ma exact de autoeducae, acum
s descoperm dac tm cne suntem. Char dn
Scrsoarea I v-am dat un nume nte date de natere.
n prvna numeu puteam s scru orce. La fe
ceeate date. Dac ntreb pe cneva a ce foosete
data de natere, o s stea ceva pe gndur. n defntv, a
t ce vrst a, n-ar f mare scofa. totu, de ce se
foosesc acese date? Oare materasmuu -a scpat
ceva? Se ma ntmp a frme ma mar. ntr-adevr,
n cee 3 date, anu, una zua, ma psete una: ora de
natere. Acum dac v spun cne sunt eu, o s v se par
a fe de cudat, c am magnae bogat. Aa se
ntmp cnd nu ma mnnc carne cu ap. P cne
sunt eu? Mamu, Caprcorn, Um, Berbec. O smp
deconsprare: Mamua este anu, Caprcornu este una,
Umu este 13 anuare, Berbecu - Ascendentu (ora de
natere). Dn acest moment, pentru un cunosctor, pot
s spun c m-a prns. te totu despre mne. Asemenea
date ave fecare. Necunoscndu-e, sunte nmen. De
ac teama de va, de oamen, ma concret, de vo
17
nv. n ce 12 an de a Paa Unverst, Astrooga
este dengrat, cu bun tn. Fndc a t adevru, nu
a ma avea ce face cu mncuna. Dar un smpu
exempu, cnd spun c domnu preednte actua este
Ca, Pet, Sace, dar necunoscnd ora de natere, nu
avem utma catate. Acum ndferent de atrbutu pe
care avem n aceast va, avem asemenea date, prn
care putem reaza o reatate.
n aceast amentae natura senzoratatea scade,
crete contna. Ceea ce se ntmp cu oamen a ora
actua se poate spune ntr-un cuvnt: nsatsfaca.
Orce ar face, nu duce ncer. dac am t s facem,
ar duce undeva: satsface. nvmntu, mass-meda,
n mod premedtat, ascund o reatate. E bne s nu
percepem aceste ucrur ca pe o |udecat. profesor,
zart, n-au nc o vn.
Ceea ce vreau s scot n evden este un ucru smpu:
amentaa denaturat duce a o stare numt
ANESTEZIE. Ma pe romnete: ca n orce operae
chrurgca, se admnstreaz o substan anestezant,
pentru ca pacentu s nu smt durerea. n schmb,
aceast amentae denaturat, are o acune mut ma
compex. n Coeca noastr "17" ave date n detau.
Acum ca s v susct nteresu, am fost androgn,
acum suntem andros gyno. Amentaa natura ne
scoate dn starea de anesteza. Ne scoatem ochear de
ca, ne dm |os dn patu u Procust, deau. sau
deau. n programu Eta Unverstate sunt ma mute
captoe ae acestua, fecare capto cu subcaptoe,
aa c nu ne vom pcts, ceea ce ncepem cu adevrat
nu se va termna ncodat.
Acum cred c sunte de acord cu mne cum aceast
educae amentar e doar un mob a er dn deert,
18
tot aa pnea natura este Cau Troan, ne
ntoarcem a no nne, vom descoper descoperrea,
creaa, credna. Dar acum nc ma suntem n faza
une copr, char pentru preten notr pensonar
nseamn acea ucru. ntr-adevr, nu este uor s
depet dezamgrea, dar prn asta vor trece to, ma
devreme sau ma trzu. Ceea ce m doresc, s nu ma
vd fete a 84 de an, scoase dn sarcofag. Va trebu s
ne obnum c nu exst vrst, de atfe ce nseamn
un an: aceast Panet a fcut un cerc n |uru une stee,
a fe ca eectronu n |uru nuceuu. V-a propune un
menu, s ncepem cu ceva uor: dou-tre poez, feu
nt; feu do - Apassonata de Beethoven, feu tre,
ca desert, s contempm cteva pctur de Rubens.
Acum dac ave ate menur, v urez poft bun.
Preten notr patro vor contnua menu, cum ar f o
sup, ma pe romnete - acdoz, o contnuare a
arterosceroze, dn partea frme - o bc pe spate.
La feu do, tre ochur a sfnta tgae, ceea ce ar
nsemna c fcatu a devent pateu de fcat, sau banaa
hepatt. Ca desert, o fae de cozonac, sau ma tnfc,
acramd ct ne. Astea e udm cu H2O, e ma dm
gust cu corur de sodu, sau fantastca sntez: zahru.
Dac ave at menu ma bun, totu nu v urez poft
bun.
V-a magnat c toat vaa noastr se reduce a naveta
dntre buctre wc. Suntem ferc ntr-o parte, n
ceaat. De atfe, oamen mnnc ca s nu moar.
Dar aproxmatv a 100 de an, mor to. Nmen nu se
supr, dar nc nu se nveseete. Spuneam ma sus c
psa de satsface ne d o tent de rzbunare, sau
terorsmu a purttor.
(contnuarea acestu matera se gsete n arhva
19
grupuu de dscu Paneta Pn de a Yahoo!Groups)
Ion, Cam, 9 August 2002, 05:11

V
SC PAN VITAN
PAINE ECO
NOI AM ELIMINAT E-ure, SUBSTAN|ELE CHIMICE,
AMELIORATORII I GLUTENUL SINTETIC
Ca data trecut n Scrsoarea a 4-a, sunt determnat s
ncep cu o tre. Este vorba de un magazn de
panfcae dn Bucuret, unde un coeg de-a nostru,
Gan, descoper "pnea natura"... Ea arat a fe ca
ceeate, numa c s-au ma adugat 1.000 de e a pre.
Dup cum vedem, este vorba de o comede, care trebue
s sun trageda, sau este acea magne "haz de
necaz".
Ha s ma stabm nte eemente, aceast amentae
natura mpc o educae, o nere. Char aceast a
20
V-a Scrsoare face parte dn acest context a ner. n
cazu cazu pn naturae, ea nu se face, c se creeaz.
Ea nu este un scop, c un sens, nu duce a proft, n nc
un caz nu poate f fcut de nte saara. N-a vrea s
dau de nees c ve depnde de no toat vaa; ce
vreau s spun: amentaa natura ese dn contextu
cunar, gastronomc, nutronst. n ceeate scrsor
vom expca ma mut, ma bne. Echpa dn Cam, unde
exst fabrca-aborator, nu se pot uda, c n-au saar -
"dar ce face dom'e cu ata ban ?!" Rspunsu a
aceast ntrebare gs n pagna noastr de pe
Internet, unde sptmna se face topu unar se d o
stuae fnancar, semnat de un expert contab
(Marana Mc dn Satu Mare - te. 0722.579.558
). Dec este vorba de o asocae non-proft; n orce
afacere exst un proft, dar n cazu acestor asoca,
nc un membru nu are acces a acesta, ncusv eu ca
preednte. E este foost pentru chetue nvest.
Ve observa a captou chetue c nu se fac pentru
mncare. Asta nu nseamn c nu mncm, dar pnea
este cea pe care o cunoate; vehcum n |ur de cteva
tone de apte unar, dn care ne putem permte brnz,
unt, smntn. Avnd un excedent de zer, facem un
troc cu ocanc de ac, n schmbu zeruu e ne dau
egume fructe; avem o ferm de psr, dn sutee de
ou ne putem permte o maonez, dec practc nu
suntem nevo s mergem a amentar farmace.
neeg c n-am spus totu. Dar orcne dntre vo este
bnevent ac pentru un se|ur de cteva ze (fr nc un
pre, dect bunu sm).
Nu de pune or auzm o remarc, c aceast
amentae natura e ma scump dect ceaat. Ac
sunt ma mute aspecte. n prmu rnd nu exst o
21
nere, n psa acestea, ma to fac o combnae
ntre amentae natura cea denaturat. Dec e
vorba de un surpus de post; pe urm este teama ceor
sufernz, de a renua a medcamente. Am atras atena
char dn Scrsoarea a II-a, char n prvna canceruu,
se poate este bun, n cazu amentae naturae, o
renunare a tratamentu prn medcamentae (
excudem pe pohondr). n psa aceste ner se a|unge
s nu se ma a|ung. Am fcut un cacu, renunnd a
pnea de panfcae obnut a medcamente, care
unar cost n |ur de 700.000 e, fa de un abonament
pentru pne natura, care este a |umtate de pre.
Spuneam acum 12 an c saaru n Romna este pentru
amentae natura, specfcnd c "preure vor crete
dac oamen nu se potoesc". n defntv este o
probem de evoue, de educae bun sm.
Un at aspect pe care vreau s- scot n evden: ahta
dup aceast amentae natura sunt aa-z
sufernz. Grae amentae naturae scap de sufern,
dup care bne-mers revn a amentaa obnut,
char cu ct ma mut carne. Suferna se ntoarce rapd.
A vrea s dm de nees c medcna, prn amentae
natura, este o prevene. A trata o sufern, automat
ea este determnat de o greea, de gnoran, de
orgou. cumea, ce ma n perco sunt ce care au
ban. Oare a avea ban mu nseamn mnte pun? n
nc un caz, fndc atunc srac ar f gen. Ban nu
nseamn o canttate, c o vaoare. Ne |ucm cu vaa
pn devenm |ucre mor.
Sunt surprns cum unora dntre dumneavoastr e
trebue cteva ze s- dea seama de reatatea
amentae naturae, dar o ma|ortate tatoneaz,
suspecteaz, n fna perd trenu. -n ace fna a
22
mor, ma apuc s spun: "dac tam." dac tu,
a ce bun? C preten me dn copre, dn va, ma
regsesc prn pagne de store. Dar asta nu m
convnge s m duc dup e. m pace vaa, n
defntv, este cea ma frumoas |oac. E uutor cum
brba a 40 de an devn mpoten, perznd sngura
egtur cu vaa, fndc au transformat Iubrea ntr-o
|ucre. Tot aa, umtor, cte o repc savant, "da' ce-
am s fac ata an?" Da, enea eterntatea sunt n
contradce. N-a vrea s dau de nees c medcna,
meda, comeru, nvmntu ar trebu |udecate.
Insttue sunt forme de organzare ae socat. Sunt
abstracte, deatce, dar este umtor cum gnorana e
personfc. Astfe apare teama. M-a dor s v dau ma
mute deta n aceast prvn, dar ce pun 12 un de
nere n amentae natura va face ca pe ceru vostru
s nu ma exste nor. Facem abstrace cum un abona
renun a abonament, nvocnd stua puere. De 12
an avem rbdare, ne bucurm pentru ce care, cu
aceea rbdare, au nvns. Sunt mpreun cu Georgc n
aboratoru de nformatc, auzm de afar petee
copor; e nu se |oac, c sufer. Acdtatea dn burtca
or, afectarea organeor face s pe toat zua, char
somnu or este agtat, de atfe profesor tu foarte bne
dn experena or coar cum n recreae cop aearg
de coo-coo, se smucesc, se ovesc, o magne care te
pune pe gndur. Acum guvernu a nat paharu de
apte un corn, ntr-adevr, gestu conteaz, gnorana
este nemtat. Zee acestea doamna Barto a
transferat sptaee prmror (descentrazare !!!). Nu
numa ea te c aceste prmr admnstreaz
cmtree. Non-sensu are totu un sngur sens. n
dmneaa aceasta s-a ma rdcat morau femeor, c
23
mor doar 3.000 de doamne pe an, grae canceruu
mamar. Sau 10 pe z. m aduce amnte de decmarea
dn armata roman. canceru mamar e o bagate;
frunta sunt ce cu cardo-vascuare, dar dn urm vor
a|unge ce cu cancer dgestv. Am mpresa c sunt
nebun cnd scru aa ceva. Tocma de aceea am rmas
surprns cum zaru Observatoru dn Canada pubc
ntegra "Povestea Pn 1", fndc Nord Amerca moare
de prea bne. |umtate dn popuae e suprapondera
(170 moane de oamen), dar 20% dntre e (34
moane) sunt obez...
(contnuarea acestu matera se gsete n arhva
grupuu de dscu Paneta Pn de a Yahoo!Groups)
Ion, Cam, 6 Septembre 2002, h. 13:10

V I
FESTINA LENTE... NSEMNARI DESPRE REALITATEA
PAINII...
Bun preten,
Constat c pot s fac constatr a aspectu smur,
smr, percepe... Cum percep Pnea Naturaa?
A|utoru ndescrptb de rea n momentee n care fna
tnde s redevn prns ntr-un exteror, o formatate...
se autoseszeaz, prn ngerare... totu se transform...
Este mnunat procesuu de tranze deoarece ne
menne n tranze, s mereu n "forma" u EU SUNT
(PARTICULAR-GENERAL), n acest prezent a fne... Un
sstem format ntr-o entrope mare mereu n cretere
datort confundr hrane cauzae cu efectu a
nversuu resprae, se reorganzeaz treptat... adc
entropa presupune agtae mare, mcare dezordonat
(ordnea este o dezordne ordonat) or, s "opret"
24
brusc aceasta pentru a ntoarce sstemu de unde s-a
oprt, spre sens n sens, ace putn reuesc... cu karma
fr karma... Dar se poate or e muumm... cc
suntem.
Aceast entrope se dmnueaz treptat cu a|utoru
"Pn Domnuu", pe msur ce... %hperacdtate =
%oxgen % baz = % azot... toxnee se emn...
Zeru conne codfcat nformaa ce este necesar
mphe pentru reamntre, pn sstemu este adus a
parametr fret bneu genera. Chmenu dega|eaz
pshcu de stres pe moment pentru ca mpha s
poat face "datora", ar materau de ceu-oz
ncura|eaz osmoza, refacerea esuturor, practc a
ntegrt, ntegrr organsmuu. Cu fecare pas, no
no ceue sunt reconstrute dn depoztee unversae ar
vbraa... se autoseszeaz n momentu n care asupra
sstemuu n reconstruce, organuu, paneaz nor
negr - consecne ae fapteor ma mut sau ma pun
propr, ce se cer armonzate. Autoseszarea este n
ordnea cronczr determn fna spre sncertate,
char dac e nu este content pe moment de mpus
(aa sunt ucrure fret), smte nentea
subcontentuu (Pnea Domnuu este pentru
Doamne), cc ac se face marea ucrare a Cauu
Troan. pe msur ce- partcuarzeaz prn |urna,
no no eemente es a vea, restabndu-se pas cu
pas n curgerea freasc a energor Fr... Cc frea Sa
este cea care face schmbre recunoate prn
recunotn vbraa. Astrooga se face necesar prn
recunoaterea content a dentfcr cu denttatea.
Vzuazarea smbouror (yantra) reacord fne dreptu
a propru "program (mantra) de drum" ar un mnmum
de eemente de baz permt corearea programuu nata
25
cu evoua fr u ac s acum, eternu u EU SUNT. s
fe ct ma dspus s fac ceva... poate char s
medteze a forma bobuu de gru, mrndu-se c
ucrure nu sunt char aa de ncurcate...
Mu renun dup eberarea de cronca cronczror
dar revn deoarece eementu poztv este autoseszat
cnd cronca revne.
Organ-zarea este sub aceea regu prn autoseszarea
eementeor mnunate pe care Paneta, unversau e
ofer dn pn, n speca dn amentae natura (nu v
aga de reete, sa magnaa...), eemente
necesare sstemuu asupra crua organsmu ucreaz,
deoarece autoseszeaz eementee de
reconstruce... (morcov, roe - ce bne cu vara asta!),
aptee pentru medatzare, brnza, ou - nformarea
asupra ntegrt, ca panaceu neurona... etc. ...
merea cnd... povestea cu mru arpee... dar un ut
acoo este un potena pas nante, n sensu fr scop
cc atfe ne cam troznesc oasee este nepcut
muzca asta n ntea unor zgomote entropce.
Muumesc.
Gustu, forma, cuoarea trebue s fe pstrate pentru a
determna... opunea OVERWRITE... RECUNOATEREA-
RECUNOTIN|A SIM|URILOR. Ate constatr ne urmeaz
pe msur ce reparm contena. Este bne cc de cte
or vrem s-o um nantea noastr, n se ngreuneaz
pcoaree, mncnd Pnea Natura recunoatem Bcu
Domnuu prndem rdcn pn deschdem och
recunoatem Legea. Cc cpa este perfect structurat...
Doar psndu-m de EA, pentru recunoaterea,
regementarea unor dator autoseszate ce presupuneau
consecne dramatce asupra ceor n stuae, datorate
nesbune mee, ce puteau f sub auspce acestu
26
Saturn versus Puton - Soare, XII, pot s recunosc acum
acestea. Iac rbdarea Bunu sm.
PACE I IUBIRE.
MONICA.
Ne-am obnut s contnum aceste povet, cu cte o
tre. De aceast dat, avem o reatare care aparne
une abonate dn Aexandra; aceste rndur repreznt e-
ma-u e dn data de 7 octombre 2002, experena
gndure e; m bucur, dar nu m bazez pe argumentee
ceora, dar v anunam n Scrsoarea a V-a c am
nfnat un grup de dscu numt "Paneta Pn"
(http://heath.groups.yahoo.com/group/paneta_pan)
care a nceput s dea roade; ma |os este un rspuns a
meu ctre o abonat etst dn Toronto, Canada.
ca un exempu (de ceea ce te feret nu scap -
obectvtatea), am rmas surprns cum ntr-o ege
pubcat n montoru ofca, a ndemnu Comunt
Europene, se specfc, se spune c nu sunt necesare
avze pentru produse naturae, c numa pentru cee care
conn adtv ate achem chmste. M-a bucura dac
ar f ma mute asemenea exempe, dar sunt sgur c
prn bunu sm raune, s nu e nterzcem oamenor,
totu s e spunem adevru. De exempu, un esut
organc detaat dntr-un corp este o bucat de cadavru.
C pnea obnut este hdrat de carbon. Toate acestea
au consecne negatve; n "Drepture Omuu" nu avem
dreptu s nterzcem pcerea de a se ntoxca, dar ca o
norma de cvzae, este bne s- spunem adevru, s-
aducem amnte: char apa este un mnera. A nterfera
un sstem organc cu unu neorganc, n care neorgancu
domn, se a|unge a maxmum de consecn - moartea.
poate pe aceast cae s adaug totu, aceast
pubere ab crea spunem fna, n genera hdrat de
27
carbon, n faza aceasta este organc, dar prntr-un
tratament termc (210 - 230 grade Cesus) se obne o
reace de oxdo-reducere. Aceast reducere se refer a
"de a organc a anorganc". Char bucata aceea de
cadavru de care spuneam, pn nu ntr n putreface,
netratat termc, cumea, este bun, sntoas. asa
ma departe. Dac oamen ar evta efectee termcuu,
s-ar constata un ucru umtor: nu se ma bea ap. Dar
natura te char daca o negm. n cercetre noastre,
am constatat un ucru umtor, cum un om n aa-zsa
dee "n vrsta" (60-70 de an), revennd a adevru
ve, corpu acestua se regenereaz. Ne ntrebm care
este vrsta, desgur este o fgur de st. Trebue s
bnum ca un cop crete, dar nu a|unge s descreasc
(devtazarea). Va crete pn a aa-zsa vrst de 25-
30 de an, adc se fxeaz a aceast form.
Grupu de dscu "Paneta Pn" susne "Povestea
Pn", prn nedt, nonaan, navtate, scene dn vaa
de z cu z, toate acestea gravtnd n |uru amentae
naturae, aventura mpementr pn naturae.
A trecut o |umtate de an. Cnd s-a nceput "Povestea
Pn", Soaree era n exatare, defnnd urmtoaree 6
un. n acest moment, (octombre, Baan), Saturn este
n exatare, defnnd ceeate 6 un ae anuu: obstruc,
dfcut, o va ma dur, ma aes pentru ce care
fac abstrace de Lege Unversae. m doresc s v
obnu cu aceste noun eementare de astrooge, ee
fac parte dn cutura genera; aa cum v spuneam ntr-
una dn Scrsor, nu tm cne suntem, acest aspect
ducnd a consecne catastrofce.
(contnuarea acestu matera se gsete n arhva
grupuu de dscu Paneta Pn de a Yahoo!Groups)

28



V I I
i tot din pres, de data asta "Capital"-ul din
3.10.2002, cteva titluri:
- "Parizerul a omort coaii !nstitutului de
C"imie
#limentar"
- "$omnul %encinicopsc"i avertizeaz c pinea
nea&r
este o'inut (olosindu-se coloran'i de sintez
care
devin to)ici *n procesul de preparare termic"
#+a m-am lmurit +i eu acum ce era cu pinea
aceea
(oarte *nc"is la culoare de la e)pozi'ia din
var,
era pine vopsit.
#cum, c au a(lat c +i pinea nea&r pe care o
mnnc este vopsit, se vor "otr* s cumpere
Pine
natural, noi suntem aici +i, ultimele Pini
,aturale
trimise de voi sunt crocante, dulci, nu te mai
opre+ti
mncnd -n-am mai mncat demult atta Pine..
%-am oprit totu+i din mncat, s las +i
celorlal'i
Pine ,atural/ +i c"iar dac +i *n "situa'ii"
se vede
c mai mult am mncat eu dect ceilal'i, se
mi+c
29
totu+i ceva: au venit la sediu oameni a0un+i
"*ntmpltor", care au (cut cuno+tin' cu
Pinea
,atural +i au plecat acas cu "Povestea Pinii
!".
Este Rodca Necu, efa fae Constana, Romna, n e-
ma-u e ctre "Paneta Pn" dn 3 noembre 2002.
Acum o un scram despre cuvntu "pandeme"; rmn
consternat cum ofcate foosesc, cnd se refer
a sezonu grpa, de aceast dat (2002), vrusu
grpa are o tupn genetc partcuar.
Ce care au ctt Povestea Pn de acum 7 un, n
navtatea or au concretzat cee 6 Povet, pot, a ora
actua, s asste a sezonu grpa fr s fe adm n
hora grpa. Dar mu, pe patu de sufern, vor spune
c n-au tut. Dar eu e vo spune c n-au vrut. De atfe,
n-am scrs cee 6 Povet pentru o bana pandeme
grpa, c pentru navtatea eterntatea Ve.
S-au dus roe (dar de 7 Noembre se defeaz cu
steagur ro.), strugur, au sost nuce, pstrnacu,
meree, ntrm ntr-un sezon specfc fresc.
n Povestea Pn 7, de 7 Noembre 2002, urmeaz un
subect dncoo de obectvtatea tne, respectv este
vorba de fonu reat, n cazu nostru: amentae,
nutronsm, mncare, cretere.
Sunt sgur c orce om se ntreab de ce mnnc, ce
este foamea, dac ma are tmp, este detept,
va cuta s neeag ce se ntmp ntre cee 2 cavt
(buca ana). De atfe, n-ar trebu s pard mut
tmp, fndc -a perdut o secune a medcne aopate,
numt nutronsm. Dac vrea s a nota 10 10 bo,
nu va trebu s conteste consecnee pretenet
gnorante ae nutronsmuu. Astfe c nu vo ma
30
perde eu tmpu vom trece a subect. De a bun
nceput amntesc cum cop, n prmu an de va, cresc
n greutate cu ma mut dect mnnc. Nu c-a umba
cu subtt de-astea, astfe de exempe sunt de fapt o
reatate. Lua o geat, vrsa acoo feu I; fresc s
urmeze feu II, respectv III, ma pune o caraf de
ap, o son cu sare, pne dospt bne, acoper
aceast geat pune-o a 36 de grade Cesus. Nu va
trebu s atepta mut, dnspre geat va ven un
parfum de amonac, sufur, dracu te ce-o ma f.
Aceste mresme defueaz pe cavtatea buca cea
ana. Acesta este nutronsmu rea, dar n crasa
noastr gnoran, ne frmntm agtm, dac
geata are vtamne, gucde, pde, protene.
bnenees, cu masca de gaze. Dup ce ne |ucm aa
cteva zec de an, ne dm demsa, n gndu nostru
ma apucm s spunem "Nu tu n-am vzut nmc.
sunt nevnovat." sau fascnantu nostru Caragae,
"Dac- anonm, o semnez eu." S tragem o
defne, amentaa este un proces (ne|urdc) prn care
un organsm, un sstem organc asmeaz dn medu
ncon|urtor o substan care presupune c- poate
a|uta. n reatate, substanee se acumueaz n
cavtatea stomaca, ntr-un mxa| de ad. Ceea ce se
ntmp acoo este o bana reace de putreface. Nu
ma ntrm n amnunte cum ar f medu anaerob,
cuture bacterene, ate vrute nevrute. Stuaa
este dncoo de tragede, dar ca o concuze care poate
s- dezamgeasc pe cttor Povetor noastre, n
amentaa natura obnem aceea rezutate, dar cu
un grad de consecne de 10 or dmnuat. Acum ve
spune, dup o ung tcere, "Cum trm, cum exstm?
." Foarte smpu. S ne ntoarcem a reatate.
31
Un ucru obnut spune c "nu vedem pdurea dn
cauza copacor". totu, de aceast dat va trebu s
vedem pdurea. n toat aceast egendar sut a
nutronsmuu, utm un amnunt: respraa. Astfe c
pot spune, adevrata gur nu este cavtatea buca, c
cea naza. cu perspcactate tnfc, vom constata
c sunt dou gur de resprae.
Geneza 2
7 Domnul Dumnezeu l-a fcut pe om din rna pmntului, i-a
suflat n nri suflare de via i omul s-a fcut astfel un
suflet viu.
Geneza 1
29 i Dumnezeu a zis: Iat c v-am dat orice iarb care
face smn i care este pe faa ntregului pmnt, i
orice pom care are n el rod cu smn: aceasta s fie
hrana voastr.!
"# $ar tuturor fiarelor pmntului, tuturor psrilor cerului %i
tuturor &ietilor care se mi%c pe pmnt, care au 'n ele o
suflare de &ia, le-am dat ca (ran toat iar)a &erde.! i a%a a
fost.
"1 Dumnezeu *-a uitat la tot ce fcuse+ %i iat c erau foarte
)une. ,stfel a fost o sear %i apoi a fost o diminea: aceasta a
fost ziua a %asea.
...
(contnuarea acestu matera se gsete n arhva
grupuu de dscu Planeta Pinii de la Yahoo!
Groups)
Ion, Cam, 7 noembre 2002, h. 14:00
V I I I
-a a&anpremier, la .o&estea .inii /$$$, su)iectul este azima,
sau pinea natural, sau .inea Domnului. 0u numai tu, dar toi
care au realizat aceast realitate - azima, sunt surprin%i,
consternai de ni%te aspecte ie%ite din comun. .rintre ace%tia
32
eram %i eu, adic acum nu mai sunt, %i respecti& cei de la -aim.
1ariane, noi am perceput azima ca pe o pine o)i%nuit,
desi2ur, neo)i%nuit de sntoas+ 'n afar de asta, n-am realizat
alimentaia natural din punctul de &edere al unei suferine, al
unui patos. ,cest aspect ne-a derutat. 3un, dar %i tu, %i ceilali ai
constatat, ai &zut, ai auzit... efecte ale azimei dincolo de
o)i%nuit. 4ratri ale cancerului de orice culoare, situaii
supraponderale care au a5uns normale, s mai 'n%ir attea6...
7na peste alta, duce spre panaceu. 0u de alta, dar s caui un
lucru firesc /ieii, e&itnd din start piatra filozofal, flo2isticul, %i
alte metaforii ale )utaforiei... 8ste firesc s te 'ntre)i ce se
'ntmpl, dincolo de impresii %i preri, cel puin pe mine m-a
frmntat ca pe un aluat, %i de-a)ia 'n aceste zile, 29 no& 2##2, a
aterizat :.$.*.,. ;nu 1.$.*.,.< ,cum nu putem spune c noi eram
perfect snto%i. =rice or2anism are )elelele lui, numai c aceste
azime %i alimentaia natural ne-au refcut ca 1ama 0atur+
este un efect discret, ca acum, eltistul, s fie un om calm, atent,
r)dtor, 'n spirit de cola)orare, de sacrificiu, %i cu un factor de
creati&itate. 8l nu se supune normelor tradiionale, somnolenei,
lenei, i2noranei, %i mai ales acum, 'n sezonul 43--ului popular,
elti%tii fumeaz uni&ersal.
1 refer %i m adresez acestor cazuri dia)olice, a-i scoate pe
oameni din iad, %i mai ales a-i face pe ei s se scoat, este un
lucru minunat. 4oi caut calea cea mai scurt %i dreapt, %i
c(iar dac n-o 2sesc, se las cu afaceri.
,zima, %i dup teoria pe care o facem acum, putem spune 'ntr-
ade&r c este .inea Domnului. De la )un 'nceput putem spune
cum c acele 2%te din -apitoliu n-au a&ut scuturi %i lnci,
pentru a sal&a &iitoarea instituie. i totu%i, ele %i-au aro2at
meritul de a fi sal&at -apitoliul. ,%a-i %i cu azima. ,ciunea
indirect este cea mai direct. 0u de puine ori, c(iar %i 'n aceste
e-mail-uri, cei care de)uteaz ca a)onai trec dincolo de ru%ine,
c(iar Geor2e are o ima2ine:
> 7n patron din 3uzu a 'ncercat azimele cu )rnz, acum
33
cte&a luni. i-a cumprat 'ntr-o zi o 5umtate de ?ilo2ram, %i s-a
fcut c ne-am &zut a doua zi, c(iar la el la firm. ,n2a5aii si
mi-au po&estit c fcea ture dese din )irou la toalet, parc
mnat de un impuls intens. ,cestea nu mi le-a spus el, dar cnd
ne-am &zut, mi-a dat o replic : !- -redeai c-am murit6...! i a
rs )ine&oitor... +-< ! @
,lt eAemplu, ar tre)ui s 'i punem 'ntr-o situaie neplcut pe
prota2oni%ti... *puneam 'n .o&estea .inii c cea mai 2ra&
afeciune sau )oal...
CONSTIPA vb.I.tr. (despre amente) a produce
constpae. o ref. (despre oamen anmae) a nu
putea emna matere fecae dn organsm. |p..
constp. / < fr. constper, cf. at. constpare - a strnge a
un oc, a astupa|
CONSTIPA|IE s.f. stare a une persoane care manfest
greut, ncetnea n evacuarea ntestnuu;
coprostaz. |gen. -e. cf. fr. constpaton|
...este aceast -onstituie indi&idual. i nu de alta, acum se
discut sc(im)area -onstituiei. Da, este att de 2ra& 'nct
nimeni nu o mai o)ser&+ folosesc termenul acesta pentru c
este &ala)il %i pentru maternitatea masculin, cnd un )r)at
care se respect este 'n luna a %aptea sau a opta. 7nitatea de
msur este cea pe care a folosit-o %i $ulian. 0oi, 'n o)rznicia
noastr, 'i mai spunem !Bc la purttor!. Dar s trecem de o
realitate care ne apas. Cn normele nutriionismului actual,
printre 2lucide, &itamine, lipide, puncte-puncte, D#E este alocat
fi)relor. 0utriioni%tii nu %tiu de ce %tiu. De aceea au de&enit
salariai. 0ord-americanii sunt %i ei pe aproape, dar 2%tele din
-apitoliu nu-i las. Cntr-ade&r, azima este capul de afi% al
fi)roaselor. 8le sunt ca un )urete de srm+ 'mi aduc aminte de
unele replici: !m z2rie pe 2t!+ asta pro)a)il c este &iza&i de
z2rie-)rnz. 8le nu z2rie numai 2irafa, ci mai au 'nc 11.###
34
mm de 2t, %i ceea ce 'ntlnesc, 'mpin2 'nainte spre &ictoria
final. ,rcul de 4riumf este anusul, %i 'n loc de !- 8&ri?aF!
tra2em apa. .ro)a)il c dac s-ar in&ersa aceste &esti)uluri... nu
de alta, dar /lad Gepe% a 'ncercat-o+ c dac ce iese pe fund ar
ie%i pe 2ur, am fi mai ateni cu &iaa noastr.
:ondul 1onetar $nternaional aloc fonduri astronomice Bc-
urilor, desi2ur, fr ram)urs. 4oat aceast comedie a tra2ediei
pe care am 'n%irat-o... 'nc n-am intrat 'n su)iect, 'n idee. -orpul
fizic ;:iul sau 4emplul< este un corp su)til, ener2etic. i prin el
%i 'n el trie%te *piritul. De multe ori 'mi aduc aminte de acea
reclam, determinat de o anumit ru2ciune, cnd se spune
!sunt canal desc(is!. 0umai c spiridu%ul acesta e
anti2ra&itaional. 8instein %tia, dar n-a semnat. *puneam ce&a
de in&ersarea &esti)ulului, el este 'n realitate a%a. 8ste uimitor
cum anatomi%tii, %i mai ales cei ru%ino%i, i-au spus Bc-ului zon
sacral. *e roste%te a%a de o)i%nuit, )anal termenul acesta, 'nct
nici despre )iseric nu se spune a%a. Hon sacral, sau zon
sfnt, sacr, di&in. De acolo se iniiaz circuitul spiritual, 'n
care cola)oreaz Iundalini %i 1ulad(ara. ,cestea nu prea se &d
c-s ru%inoase. 4raiectul lor este &ertical, de 5os 'n sus, %i iese
prin cre%tetul capului, prin *a(asrara. -u puin atenie putem
o)ser&a c acest traseu este du)lat 'n util prin tu)ul di2esti&.
,cesta nu este pentru di2estie, ci pentru a ec(ili)ra, armoniza
aceast ener2ie spiritual. Ja o prim o)ser&aie, &edem c
mi%carea este in&ers, de sus 'n 5os, astfel 'nct )olul sau
)olo&anii, dac nu a5un2 la )ulimie, sta)ilesc %i resta)ilesc o
circulaie ideal, a /ieii. 0u mai intrm 'n amnunte.
-onstipaia de mai sus face ca aceast ener2ie s fie )locat,
astfel c *piritul nu mai circul. -orpul fizic ;:iul< de2enereaz
;'m)trne%te<, %i 'n final moare.
,zima cur acest traiect 2ra&itaional, pentru a fi o cale
desc(is anti2ra&itaionalului. Deci este &or)a de o aciune
indirect. Cn cazul unui corp fizic pertur)at, *piritul repar
orice, oricui, oriunde, el nu ine cont de terminolo2ia medical+
35
cancerul sau durerile de dini 'i sunt totuna. Dac aceast azim
este 'nsoit %i de o alimentaie natural, aciunea ei, pe de o
parte, este infaili)il. -orpul fizic ;:iul< nu mai de2enereaz, el
este continuu 2enerat, ie%ind din roata ?armic, meninndu-se
la o a%a-zis &rst de "# de ani. 8ste uimitor cum azimele se
preteaz %i la alimentaia denaturat, innd 'n fru caii calului
fune)ru. Cntr-ade&r, este un panaceu, accesi)il oricui+ acum,
cunoscnd aceste lucruri, oamenii %i medicii nu &or mai a&ea
access la filozofia moti&aiilor, rmne ca ei s accepte
autocondamnarea.
$on, -aim, 1 dec 2##2, (. #2.2D
Acest text este preuat dn Paneta Pn, unde s-a
rspuns a un e-ma.
Acum 8 un s-a nceput aceast Poveste a Pn, de-
aba acum observ c a fost un dea, vorbeam despre
ceva pe care nu- puteam exprma, expca, a propru.
Dar dncoo de dea este Credna. n Credn
descoperm un aspect umtor, ace factor de a crede, de
a te ncrede n ceva, acest ceva, aparent de nenees,
aconeaz se manfest poztv. Presupunem c este
un proces a autosugeste. Poate, dar autosugesta
foreaz o not negatv s fe poztv. Cnd
autosugesta nceteaz, acunea negatv se mpune.
Astfe am defnt ac acunea medcamenteor
medcne aopate. Totu, credna nu este char aa
oarb, n prmu rnd vedem auzm despre ceva, dar
nu tm totu despre e. Vedem auzm efecte poztve,
ntr-o tota contradce cu ceea ce tm. totu, dac
ne ncredem, obnem acea efect n cazu nostru.
De data aceasta, dup 8 un, apare expcaa,
tehnooga acestu ceva. Da, cunoaterea (credna) este
maxmum de sugeste (autosugeste). Ceea ce am fcut
no ac, n 8 un de ze, a fost un act de ncredere n
36
acest ceva: pnea natura, crea se ma spune
azm. Prn acest termen eram trm a textu bbc,
acoo ma descoperm c se ma spune Pnea
Domnuu. Prn aceste 3 denumr, ma aes prn
utmee dou, suntem orenta ntr-o anumt drece,
o nvtae a cercetare. Cunoaterea este n strns
egtur cu recunoaterea, acest utm termen
defnete Isus: " cne va recunoate, Tat Meu dn
Cerur va erta."; de ac rezut c o acune, n faza
na este o cucerre, creae, ndrznea, cura|, ntr-
un contnuu suspans, tmp n care putem observa
anumte deta, ntr-un fna a|ungem s recunoatem
propra noastr acune, cunoaterea. Cnd Tat ne
art, acunea noastr devne ega...
(contnuarea acestu matera se gsete n arhva
grupuu de dscu Planeta Pinii de la Yahoo!
Groups)
Ion, Cam, 4 decembre 2002, h. 01:49
I X
Iat-ne a fnau prme cr. n urma captouu IX,
Internetu teefoanee s-au trezt; ceea ce facem no
ac nu este o recam, nu ne putem |uca cu vaa
oamenor, char dac e se |oac. ntr-adevr, o fraz
pompoas. Antcpam data trecut c vom scre despre
2 acaoz. Char astz, 21 decembre 2002, trebua s
ntre n vgoare o ege care regementa stuaa, dar nu
soua fumatuu. Legea s-a amnat.
----- 1ri&inal %essa&e -----
2rom: "ianda "ai" 3"airiess45a"oo.(r6
7o: 3in(o4eltauniversitate.ro6
8ent: 2rida5, $ecemer 20, 2002 9:0: P%
8u0ect: des in(os sur le diaete
37
*alut 8ltauni&ersitate,
*Kil &ous plait 5e &oudrais des infos sur le dia)ete plus
prLcisement les points sui&ants:
-dLfinition
-causes
-manifestations
-consLMuences
-traitement.
Ne &ous remercie dKa&ance en espLrant Mue &ous me rLpondriez.
*u)iect: informaii despre dia)et
*alut 8lta 7ni&ersitate
/ ro2, a% dori informaii despre dia)et, mai precis asupra
punctelor urmtoare:
- definiie
- cauze
- manifestri
- consecine
- tratament.
/a mulumesc anticipat 'n sperana c 'mi &ei rspunde.
-(ere 3ianda,
/otre interet nous fait plaisir, nous sommes (onnorLs par &otre
c(oiA, de &isiter notre site.
.our pou&oir meilleur colla)orer, nous &ous prions de nous
prLsenter a&ec un -urriculum /itae.
, ce Mui concerne le dia)ete, nous somme surpris par &otre
demande, parce Mue le dia)ete a occupL une partie importante
dans notre prLsentation ;O compris dans la lan2ue :ranPaise<.
/oila 5ustement pour &ous des nou&elles infos. Dans la
pat(olo2ie (umaine, le dia)ete appartient a une catL2orie de
maladies sociales, aOant une adresse morale. Je dia)ete a
constituL un pro)leme depuis lon2temps ;tou5ours<, mais le
sa&ant roumain .aulescu a reussi dKo)tenir lKinsuline dans une
maniere independente. NusMuKa ce moment le dia)ete nKLtait pas
tres rLpandu, autrefois on ne parlait pas sur ce su5et, tout
38
comme il nKeAistait pas. 7n 2rand nom)re dK(ommes &i&ent a&ec
lKimpression Mue le dia)ete est une maladie de notre LpoMue. 8n
rLalitL, comme 5Ka&ait dit a&ant, le dia)ete eAiste depuis tou5ours,
mais ceuA Mui contactaient autrefois cette maladie, tom)aient
mort rapidement. .ar consLMuent on peut affirmer Mue le
dia)ete nKeAistait pas ;nKa&ait pas encore un traitement<.
Dans notre eAistance, pour les (ommes Mui ont une education
desordonnLe, le pancrLas de toutes les 2landes est le plus
sensi)le a la morale. $l appartient a la c(a?ra 1anipura ;Mui
pro&oMue la peur &is-a-&is de la &ie, lKinsu)ordonation auA
.rincipes 7ni&ersales, en 2enerant un e2oisme Mui conduit a la
de2eneration des principes de con&i&er dans le monde animal,
mais aussi dans le monde (umain...<
,ctuellement, il eAiste des !traitements!, pour le dia)ete. Jes
malades ne sont laissLs mourir, et &i&re non plus. 8n
consLMuent, il O a un inflation Mui est en continue au2mentation.
8n peut du temps toute la population peut etre affectL, mais en
realitL il sa2it de la dLcadence des institutions: lKe2lise,
lKensei2nement, la culture, les institutions socio-politiMues. ,
cause dKeuA les 2ens perd leur eMuili)re.
7ne fois Mue le patient souffre de dia)ete, des le de)ut du
dia)ete, le patient entre dans une !zone! dramatiMue dans
laMuelle il doit c(an2er completement son comportament. *i il
reste comme a&ant, il sera dependent de lKinsuline, il sera
incapa)le dKeffort p(OsiMue, il aura une allimentation
particuliere. *i il ose de c(an2er le comportament &is-a-&is de sa
&ie, il de&iendra meiileur, plus uni&ersel, aOant une
allimentation naturelle la maladie ne se sent plus...
$on Dumitrescu, -aim, Qoumanie, le 22 dLcem)re 2##2, (.
#1:DR 884
Dra2a 3ianda,
$nteresul tu ne face fericii, suntem onorai de ale2erea ta de a
&izita site-ul 8lta 7ni&ersitate.
.entru o mai )un cola)orare, este indicat s & prezentai cu
39
ct mai multe date posi)ile despre dumnea&oastr.
Cn pri&ina dia)etului, suntem surprin%i c ne cerei aceste
informaii, pentru c 'n site-ul nostru i-am acordat un spaiu
pri&ile2iat ;c(iar %i 'n lim)a francez<.
.entru dumnea&oastr, mai putem oferi unele date. Cn patolo2ia
uman, dia)etul face parte din suita de )oli sociale, cu adres
moral. 1ai concret, dia)etul eAist de cnd lumea, pn cnd
sa&antul romn .aulescu a reu%it s o)in insulina pe cale
independent. .n la acel moment dia)etul a&ea o rspndire
limitat, 'n celelalte epoci nici nu se &or)ea despre el, ca %i cum
acesta nici nu ar fi eAistat, muli creznd c este o )oal a epocii
noastre. Cn realitate, a%a cum am mai spus, este de cnd lumea,
numai c cei care a5un2eau la dia)et, mureau 'n scurt timp. Cn
acest sens putem afirma c nu eAista dia)et.
Cn eAistena noastr, cei care au o educaie dezordonat, printre
celelalte 2lande endocrine, pancreasul este cel mai sensi)il la
aspectul de moral. 8l aparine c(a?rei 1anipura ;aceasta
determin teama de &ia, insu)ordonarea fa de principiile
7ni&ersale, 2enernd un e2oism care conduce la o de2enerare a
principiilor de con&ieuire att fa de lumea animal, ct %i fa
de lumea uman...<.
Ja ora actuala, eAistnd a%a-zise !tratamente!, 'n cazul
dia)etului, cei )olna&i nu sunt lsai nici s moar, nici s
triasc. ,stfel, s-a a5uns la o inflaie, 'n continu cre%tere. Cn
scurt timp, toata populaia poate fi afectat, 'n realitate este
&or)a de decandena instituiilor: )iseric, 'n&mnt, cultur,
socio-politice, acestea a&nd cauza 'n care ceteanul '%i pierde
ec(ili)rul.
=dat ce s-a o)inut starea de dia)et, pacientul intr 'ntr-o zon
dramatic, 'n care tre)uie s-%i sc(im)e total comportamentul.
Dac rmne ca mai 'nainte, &a fi dependent de prezena
insulinei, insuficiena de a depune efort fizic, o alimentaie
particular... Cn caz c, 2raie dia)etului, '%i sc(im)
comportamentul fa de eAperiena &ieii, de&enind mai uman,
40
uni&ersal, %i mai ales cu o alimentaie natural, practic starea de
dia)et nu se simte.
$on Dumitrescu, -aim, Qomnia, 22 dec 2##2, (. #1:DR 884
Ceea ce am vrut s scoatem n evden sunt 3 termen:
pcatu, nsttua pentena.
Mu confund pcatu cu termenu greea; n genera
este aa, dar fnd do termen, se refer a dou aspecte
dstncte. Greeaa este greea, n schmb pcatu este
repetarea une gree...
(contnuarea acestu matera se gsete n arhva
grupuu de dscu Planeta Pinii de la Yahoo!
Groups)
Ion, Cam, 23 decembre 2002, h. 01:43



1990 - 2005 Eta Unverstate Romana. Toate Drepture
Rezervate.
Utma actuazare: 02/11/2005 05:10:16

MESA|E
Despre Amentaa Natura
Prefeee: I , II , III , IV , V , VI , VII , VIII , IX , X , XI , XII
, XIII , XIV , XV , XVI , XVII...


Prefa a Paneta Pn vo. I
Este fresc ca o epoc nou s vn cu acea
41
aspect asupra unor eemente care vn dn trecut.
Char ne afm n faa une no teratur? n
Antchtate actu scrsuu se cantona n dmensunea
corespondene.
Profesunea de curer, a vremea aceea, era de prm
rang. Corespondena mpc ct ma mu autor,
care tnd ctre o untate prn asocerea deor
sentmenteor, o povaen care defnete
conveurea. Pn acum 12 an teratura a|unsese
ntr-o dmensune egost, n care un autor cunoscut
dscuta cu o ume necunoscut. Toffer ar f putut
spune c este epoca ndustrasmuu, a econome
de pa; ndferent de ofert, se face fa a
responsabtatea cerer.
"Paneta Pn", ca orce ucru nou, se nate fr s
fe premedtat. Ea vne cu un at aer, dntr-un vtor,
pentru a sava un prezent debusoat, de un trecut
care -a abandonat. Noe eemente ac, cureru antc
este nocut de nformatc, Internet, e-ma |:-me|.
Trada aceasta de I-ur ne trmte n protostore,
ma aes a ngvstc, afabetuu; este vorba de tera
yod, sau axa um, Unversuu. Egosmu ndustra
ac este mprt ntr-un at I, respectv "o". Astfe se
anga|eaz ma mute responsabt, n panur
dferte. Autoru ndustra se reduce a medator,
acesta trebund s ab ntr-adevr o experen
enccopedc, hostc, s nu aparn nc une
reg, partd, naonasm. dec s fe neutru,
totodat responsab.
Ca orce carte, are un subect, determnat de
confctee sae; char dn ttu, "Paneta Pn",
acunea se refer a frmntre determnate de
ansa une cvza de a- asgura dreptu a va.
42
Autor sau coaborator pot f ntr-un numr orct de
mare, dn orce ar. E trebue s respecte
subectu acun, desgur, n mte arg. n cazu
acesta, Paneta Pn se bazeaz pe un nuceu
ferbnte; n |uru u se pot raa a, prn a ntra n
rezonan cu acest nuceu. De aceea este bne s
cunoatem ce este Eta Unverstate. Paneta Pn
este gzdut pe un st serveree de a Yahoo!
(http://groups.yahoo.com/group/paneta_pan), unde
orcne se poate nforma asupra structur, statutuu,
programuu. fndc Paneta Pn este o nou
sece a Ete Unverstate.
Acesta este un prm voum dntr-o sere pe care a
ora actua nu o putem bnu ct se va ung, dar
faptu c apem a stu vech, hrte tprt, este
datorat faptuu c n Romna nc se ma af n
remanen. Denstatea cacuatoareor este
smboc, de ac o mtare a contacteor, desgur,
pe moment. Dar n urma ctr aceste cr, orcne
poate merge a un Caf Internet, unde poate deven
un scrtor a Panete Pn.
Ion Dumtrescu, Cam, 8 noembre 2002, h. 11.26
EET

Prefa a Paneta Pn vo. II
Confundm amentaa cu vaa, dar aceasta o
confund cu moartea; amentaa moartea, n
utm nstan, nu exst. Aa-zsa amentae este
un termen destu de arg, pentru a ncpea orcne,
dntre cee 3 regnur: vegeta, anma uman, ea
fnd doar o reae, de a ut pn a subt.
Socetatea actua este domnant materast, sau
43
aa-zsa socetate de consum, protagonst fnd
comeru, n care oamen amentaa sunt o marf.
Acesta determn medcna s- ascute orbete,
ndferent de consecne. tna medca se reduce
a |ustfcr motva care, prn fondu or, nu se
ntnesc cu aceste consecne. Aceast
responsabtate, devennd ofca, a a|uns
obgae.
Omu nu trebue s fe o vctm a personfcror
(comer, medcn); e poate s- urmeze caea, prn
cercetare experen. Pecnd de a reatatea c
oamen nu tu, nu c nu vor, nu numa no
promovm o aternatv n acest sens, respectv de a
amentaa denaturat a amentaa natura.
Cre mesa|ee Ete-Unverstate nu sunt de
a|uns; adresarea drect genereaz o reace
echvaent, tocma n acest sens Paneta Pn,
expus n stu dn antet, se adreseaz n mod
ndrect orcru om; acesta nu se smte vzat drect.
Faptu c exst ma mu autor are o pa| arg de
experen a propru n amentaa natura. Rmne
ca e s decd prn sne nsu.
Paneta Pn nu se refer a un regm amentar,
ct a un mod de exsten, n care cauza este n
strns coaborare cu efectu.
Paneta Pn este un roman a ve actuae dn
punct de vedere a aceste amenta; dezbatere
care se fac par o upt, dar n reatate este mcarea
freasc a unu proces evoutv. Subectu acesta a
amentae nu se reduce doar a e nsu, fnd doar
un mob ce catazeaz ceeate dmensun ae
exstene, fndc adevrata amentae este
comuncarea, prn soocvu, daog, dscu, cum s-ar
44
spune o scoatem dn Casa a II-a a Ceruu pentru a se
cantona pentru moment n Casa a III-a. Ce care sunt
famarza cu Coeca 17 cu Povestea Pn pot
descoper ac o paet cu un arg mozac, prn care
aeatoru determn hostcu. Cum spuneam n
prma prefa, cttoru Panete Pn este scrtor,
cee 2 poart crend o monad care determn
responsabtate contentzare, dar pe parcurs ve
vedea o stuae de dscrmnare, pe care trebue s o
admnstreze moderatoru. Nu se pune probema c
nu tm s screm, ct a faptuu c un pun ntr-o
stuae |enant pe ce care caut o cae, prn
ndferena mofture or; aceta, dup 2-3
comuncr n acest sens, sunt emna. Paneta
Pn este un factor de pedagoge, care ntregete
educaa, fndc ne afm a nceputu unor dezbater
asupra ve exstene noastre.
Pe Paneta Pn nu au mportan atrbutee
(medc, ngner, brbat, femee.), c numa faptee.
Ce care consder c amentaa natura nu este o
reatate, nu- de a|uns s o crtce, ct s aduc
argumente ae une ate aternatve, prn care
consecnee s fe evtate.
Este bne de tut c mesa|ee ceor care
contacteaz acest st trec n mod automat n Paneta
Pn, tocma pentru a nu crea o stuae parae;
doar n stua de excepe, date prea personae,
evtm s e expunem. Pe parcursu acestu program
se fac cee ae unor tpur specfce, respectv a
ndferentuu, a ceu care este nteresat de tratarea
une bo, a gnorantuu.Ce care apar nu au o
mnm orgnatate sunt trm a aceste cee. Aa
cum spuneam n prefaa anteroar, Paneta Pn
45
ntregete Povestea Pn, care este un coroar a
Coece 17 a Ete-Unverstate. Aceast trad de
dmensun putem spune c ntregete panopa
exstene noastre. Aceast varant a Panete Pn
-cartea- se poate procura prn fae (vez rubrca de
Contact) , sau prn teefonu nostru de a aboratoru
dn Cam ( 0234.370.535 ,
0722.371.107 ). Dar pentru o amp dezbatere, ce
dornc sunt nvta a ntnre unare care se fac a
Cam. Ac pot vedea n mod concret ec de
gastronome natura, ct dscu cu protagont
Panete Pn.

Ion Dumtrescu, Cam, 25 noembre 2002, h. 02.00
EET


Prefa a Paneta Pn vo. III
De|a v-a famarzat cu protagont, stu
subectee Panete Pn. N-a vrea s m suprapun
peste connutu dn nteror, dar fnd de natur
hostc, am o prob dfc de trecut.
Ce a vrea s se neeag, nu stuaa um este
mportant sau ceea ce trebue s ne ntereseze, c
cea a Omuu, a ndvduu. E este mut ma rea
dect umea, e este chea att a sor, ct a
destnuu su. Char a acest nve, descoperm 3
categor de entt: tner pn a 25 de an, matur
pn a 45, vrstnc pn a 65 de an. Dar prma
categore face parte sau ncearc s fac dntr-o
ume va debusoate, n care prn care vaore
46
de|a formae, acum s-au deformat. Aceast prm
categore este sat n voa soarte, pst de
m|oace nstrumente; asstm a un nstnct de
conservare a ceorate dou categor, n care se
exerseaz egosmu, gnorana, necredna, pn a
cote exasperante. S nu utm c prma categore
sunt cop cee de-a doua categor, nepo cee
de-a trea. Ma avem o stuae rdco, prn care
categora a doua pare s benefceze de stuaa
actua, urgsnd prma a trea categore...
Pentru o anaz materast, ma concret - a
materasmuu daectc, o asemenea stuae nu se
poate rezova, ct nfunda. S nu utm c aceast
deooge a generat o asemenea socetate. Trebue s
nem cont c aceast deooge s-a generazat pe
toat Paneta, ntr-un termen ma vugar, este vorba
de comunsm. Dn |apona pn-n Amerca, cu o
Romne care este a m|oc...
Rezovarea a care ne referm aparne numa
experene, n care sunt cuprnse att eemente de
fzc, ct de metafzc. Att tmp ct orgou
trufa vor ne cont numa de fzc (reg, deoog),
vom assta a un coaps soca, tota gratut.
Paneta Pn este doar un exempu fresc asupra
nefrescuu, sncer asupra nesncert, a
cunoater asupra necunoater. Cea ma dramatc
probem a ora actua, prortar, este amentaa.
Dar dup no, cea ma smp. Dar dup e, cea ma
compcat. Dezbatere dn Paneta Pn au un focar
care se adreseaz acestea. Ctm ac mprese
experenee unor oamen care de ce pun 12 an
tresc ntr-o at ume, prn smpa reazare a une
reat, determnat defnt de bunu sm; n
47
toat aceast peroad au descopert o amentae
natura, n care s-a respectat un prncpu: forma,
gustu cuoarea s fe dentce cu cee dn
amentaa tradona. Preu de cost a aceste
amenta este de 10 or ma mc, dar rezutatee - de
m de or ma mar. n Paneta Pn protagonst
subect este pnea natura, care ntruchpeaz un
sens unc nfab. n drama amentae actuae,
pnea obnut este factoru de decze,
rezutatee sunt a dmensunea de genocd. Dn
aceast pne obnut, care are a baz fna, sau
hdra de carbon, prn tratament termc, se a|unge a
hdra davouu. Pnea natura excude dn start
fna, se obne un produs absout natura, cu
efecte care desfneaz orce defect; char pentru
no este un mraco cum orce fe de cancer,
cardovascuare, dabet... ar trebu s nrm toat
termnooga medca, fndc pn naturae se ma
spune Pnea Domnuu, nu este vorba de o
metafor. To acet oamen care partcp n Paneta
Pn -au pstrat vrsta de acum 10-12 an; n toat
aceast peroad nu a aprut nc o nsufcen
fzoogc, practc nu s-a ma fcut nc o chetua n
dreca snt. Desgur, nu numa cu pne
natura. Este vorba de o amentae natura, n
care menu casc: corb, mncare, desert, au rmas
n vgoare. Dar s-au emnat rgore menuu casc.
Pentru ce avansa, amentaa dspare pas cu pas
ca necestate. Ea se reduce numa a a gusta, a un
gest fruga, ma mut de pcere dect de necestate.
V as s contnua descoperrea aceste rezovr a
aceste um, ma concret- a ve tae, n care bnee
ru nmen nu poate s e fac, dect mntea
48
experena ta. Rbdarea bunu sm, deprea
obnue dezamgr, te vor a|uta s descoper o
posbtate care deschde caea ceorate posbt.
Ion Dumtrescu, Cam, 5 decembre 2002, h. 19.47
EET

Prefa a Paneta Pn vo. IV
n fecare dmnea, n m de brour dn aceast
ume, oamen funconar acceseaz Internetu s
contnue Paneta Pn, pentru a ma ua o gur de
oxgen pentru zua respectv. Attea brour,
aboratoare, de a Mnsteru Snt pn a utma
hat cnc, attea brour de a S.R.I., armat
|andarmere, brour ae cuburor sportve,
Dumnezeu-te ce-o ma f pe umea aceasta...
desgur, nu putem nchea cnd un patron a
martoror u Iehova zmbete amar c Turnu de
Veghere a devent Turnu dn Psa. Ampoarea pe care
a uat-o o va ua Paneta Pn este ndescrptb.
Penetreaz o ume debusoat, oferndu- o faet a
bunuu sm, a banauu respect fa de Dumnezeu;
stau m gndesc: ce e psete oamenor?... Char
n acest voum avem o magne a ceor care soct
un tratament pentru a, nebnund c e sunt n
aceea stuae. Atta nteectuasm pentru a nu
percepe c ceea ce au cerut au prmt, probab c
ucrure sunt prea smpe muabe pentru
nteectua. A cere s te fac bne, adc a face ru
bun, denot o cras gnoran, ndferen
gratutate. Nu de ata, dar vor s se fac bne pentru
a contnua s dgere materasmu. S nu utm c
sptau nchsoarea sunt smare, ntr-un oc,
49
n ceat, se poate sta a propru fgurat. Prn
poza rugcun, a medtae, cnd te opret dn
drumu Ve, fndc te-a rtct atep un ctor
s- spun caea, acesta este bunu sm, sau Chrstu
dn fecare: " de cte or ave nevoe de Mne, eu
vo f acoo". n mod paradoxa, medcna aopatc
reuete s trateze un ru mc prntr-un ru ma
mare, dup care pacentu moare. Nu de ata, dar
este scrs n anaee materasmuu ae Bbe
materaste c omu vne dn rn, se face praf
se ntoarce ar n rn. De unde atta credn
mefstofec? Cne are de ctgat? Da, ne batem |oc
de Va de moarte. Aceast amentae natura,
predat de Eta Unverstate, este necesar att
copor, ct btrnor, ea este vaa fr de
moarte. Un organsm care respect Legea, aceasta
nu poate s- condamne a moarte. Da, a fost
necesar o amentae denaturat (morta), acestea
e-am expcat n Coeca 17 - A, B, C, dar de acum
ncoo ntrm ntr-o ume a Ve, a bunuu sm
care este Legea. Nu trebue prea mut tn, n a
deoseb un ucru bun de unu ru, n a deoseb o
consecn poztv de una negatv. Un factor de
comparae sncer, fndc o consecn negatv
spune NU, ar o consecn poztv spune DA.
Ma|ortatea au mpresa c amentaa natura se
reduce a a mnca precum raee epur. Expoze
pe care e-am reazat pe parcursu anor nu se
puteau deoseb de o expoze a arte cunare
obnute. Eta Unverstate a reazat ceea ce -a
propus, ca forma, gustu cuoarea s fe contnuate.
Lpsa de magnae a nteectuaor nu e permte s
fac o dstnce ntre canttate catate, astfe c
50
nteectuasmu nstnctv percepe reatatea ca pe o
canttate. S f gret Hpocrate n ceebru dcton:
"Amentee s v fe medcamente..."? Oare antc
s f fost ma detep ca no? Cnd nu exstau
academ cee, da, exsta bunu sm. Este a patra
carte a Panete Pn, este adresat ceor care sunt
n utmu ceas a cepsdre vtae. n reatate ne
dorm s fe un ghd pentru orce om. Suntem nevo
s rsturnm o ume rsturnat. pentru ce care
caut o cae, aceasta nu poate f scurt dreapt.
Attea "terap" nocente exotce sunt o btae de
|oc vs-a-vs de |ocu Ve. Terapeu nutront
s fac un efort s vad metabosmu ca o untate, n
dverstatea u. Orce boa este un moment de
recuegere, ea se poate trata aa cum s-a obnut,
fndc ceea ce putem strca, putem repara. A repara
pe buc duce n fna a mbuctrea Ve. Toate
organee sunt una; este bne ca pacentu s fac un
efort de gndre, de medtae, s reazeze c ceea
ce -a mbonvt este gnorana, psa de credn,
atatea acceptr. Nmen nu- poate a|uta, fndc
se poate a|uta sngur. Aa cum a fcut-o, aa o
desface.
Pn a cartea a V-a, f atur de vo, v pute
spr|n pe acest toag, n drumu vostru ctre
Damasc, va nfor sub prvre voastre eberate.
Ion, Cam, 10 decembre 2002, h. 01.58 EET

Prefa a Paneta Pn vo. V
Scru aceste rndur a cnc cr care se formeaz
ntre tmp,astfe va f o prefa contnu prn care
surprndem probematca unu ntreg determnat de
51
aceast peroad - 15 februare 2003.
Paneta Pn se vreaz automat a aceste
comenz abonaor notr,n reatate este vorba de
produsu de baz prn care ce de efect - pnea
natura - este doar manfestarea,avem nevoe ma
mut de sprt (nformae) dect de matere dac
se poate de aceast dat se poate, e putem avea
pe amndou.
Doar prefaa se adreseaz cttoruu n rest acesta
pare s fe eudat,dar totodat este un martor a o
aternatv prmorda pentru propra sa exsten
ntr-o socetate materast care nu poate ofer
aternatve, astfe c pentru moment pare s fe
perdut, rtct, utat, abandonat, un nmc prntre
nmcur... Un vor spune c sunt aternatve ,dar a o
cercetare se poate constata cum n reatate sunt
doar ate forme cu aceaa connut.
Vaa nu evoueaz forma ct n connut, putem
spune cum n aceea forme ucrure pot f mut ma
bune, de atfe a pstra forma este ma convenab
pentru evoue (cu tmpu va evoua forma).
Omu nu vrea s fe mpcat drect cnd este vorba
de soarta u, fecare se consder c n-are probeme
cu toate c fecare n snea u smte c ceva nu este
n regua, nu numa c nu snt aternatve dar nc
perspectve, de|a stuaa devne dramatc dar, prn
generazarea aceste stua ncredbe, ducem to
aceea cruce.
Omu este receptv ca spectator cnd pace
spectacou este ma receptv, devne un partzan a
unu sens, subect, ncetu cu ncetu prea eemente
metode astfe se transform... Pentru Eta-
Unverstate pe parcursu anor s-au foost cam toate
52
metodee de educae, acum este rndu acestea -
desgur, foosrea tuturor metodeor aduce
rezutatu scontat... Este momentu s spunem c nu
avem un scop ct un sens, amba aceasta nu
frzeaz dreptu omuu de a avea dreptate n
ndferent ce domenu, adevru nu rezut dn
confruntr, dscu, cr, c numa dn fapte. S nu
utm mobu, este vorba de vaa noastr a propru,
char dac nu avem experena une ve fr bo,
btrnee, moarte acest aspect nu ne poate obga s
renunm a un sens prn evtarea scopuror
meschne determnate de trade, obnune,
comer...
Ne mpresoneaz tna medca dar nu ne
saveaz, contrbum cu to a o tn care nu poate
dep statutu de forma, expermenta, experen,
statstc. S nu trecem cu vederea cum medcna
este acum przonera comeruu, proftuu (scopu
scuz m|oacee), un medc ntuesc despre ce este
vorba dar sunt o mnortate, to - ce pun ac - sunt
saara, aceasta dstruge factoru de sens mennnd
doar scopu, astfe medc bun au fost excu sau
redu a tcere... S nu utm, nsttua aparne
unu sstem nu a omuu, acesta este ber prn ber-
abtru s- coordoneze vaa prn propre experen,
practc medcna este un subect fr obect... Dup
cum vede acest text poate f perceput de oamen
dota, cu o experen fosofc, de ac rezut cum
aternatva amentae naturae se adreseaz doar a
7% dn popuae, aceta formeaz etapa na,
factoru de opne, e vor mr prn experena or
aspectu une reat, cea vor percepe ca de
obce prn experena mmetcuu. Avem o
53
experen a Bucuret unde proferarea
stupefanteor face acum n |ur de 30.000 de adep,
ma concret ce care foosesc asemenea substane
etae, ar abona pentru pnea natura sunt n |ur
de 30, ceea ce vreau s scot n evden fnd factoru
mmetc ma aes gnorana, ma aes momentu
de dscrmnare prn emnarea unor entt care n-ar
f fcut dect s menn ru n vaa ceora.Dac
meda ar f mpotrva aternatve amentae
naturae stuaa s-ar schmba, fndc oamen n
ma|ortatea or sunt detemna de heterosugeste, de
sugesta coectv, de mmetc.
Ce 7% au o dmensune ma deosebt,
ntue,responsabtate, experen, percep
reatatea prn suta une ogc smpe pragmatce,
au rbdare, bun sm, n genera aparn
autoeducae.
Ion, Cam, 15 Februare 2003

Prefa a Paneta Pn vo. VI
Amentaa denaturat, genereaz o srce o
rsp a moane
moane de produse
Educaa n co n pres-rado-teevzune se
menne tot a nveu de conservare a cunoater
materaste. S nu utm c to medc, zart,
comercan, to depnd de ban, astfe despre va
cnd ne vom ntn prntre mormnte. Mortatatea
este n cretere, suferna s-a generazat. Amentaa
denaturat determn o amentare canttatv,
mereu n ampfcare, genereaz o srce rsp a
moane moane de produse, cumea n faz
54
na NATURALE. Eta-Unverstate pedeaz pentru
aternatva amentar n dreca revendcr,
revenr recunoater produseor naturae, astfe n
urma cercetror noastre putem ofer trada
tradona: corbe, mncrur, desertur n stare
natura, un neavzat n-ar putea depsta faptu c s-
au emnat n prmu rnd ferberea, coacerea,
pr|tu, ar apo nu exst srure mnerae cum este
corura de sodu (sau sarea), ueure rafnate termc,
pnea cea ars, de toate zee, zahru rafnat, fna
ar cumea: apa. n ce apte an de actvtate am
reazat ce era de demonstrat: zec de m de oamen
au devent snto fr s ne ocupm de medcn.
Avem un dosar cu m de semntur ae ceor afa n
aceast stuae. Lpsa de medatzare, gnorana,
nteresee comercae vor ma determna mennerea
aceste gnorane astfe popuaa va sufer de
suferna gratut nfant, nut deosebt de
coststoare. Aceast amentae este de zece or ma
eftn: zecuaa Bbc, cne fur va pt de zece or
ma mut, cne va da va f rsptt de zece or ma
mut, o Doamne ct adevr n mnunata Bbe, n
Coran sau n Vede, umnate n eterntatea ubr a
credne. n asemenea adevrur ce sunt atente
anestezate, materasmu a devent credn,
mamee sacrfc cop pe ataru materasmuu,
dar ubesc pn a a e acorda dreptu a sufern.
Poporu romn este determnat prn vorbee
dvnor neep, f dscpo a dvntor
credne unce, s aduc sntatea pacea panete
prn bunu su sm, prn cura| drure n fora
adevruu smpu sncer. aceste rndur defnesc
medcna-preventv. Dncoo de forma genera,
55
concepte sfatur, dncoo de attea hatrur ae
une medcn aopate trecerea de a chmoterapa
mor a achma ve. Cne va avea och s vad, va
putea ct aceste rndur despre propra sa va
pentru va.
(Ctat dn dn 17-A Amentata)

Prefa a Paneta Pn vo. VII
La ora actua toat popuaa panetar este bonav
...Amentaa sau prma etap a tratamenteor,
desgur mncm pentru a nu mur, char dac tot
vom mur, aceast amentae ndustrazat n
moane de buctr, adu aduu materast,
genereaz antgeneza. De ce pun o sut de an ea
devne ma rafnat sntetc, artfca,
determnnd anesteza. Iat un termen pe ng care
trece ndferen: anesteza.
Ea atrofaz, deformeaz ma aes aduce n stare
de aten cate umane cum sunt magnaa,
ntua, antcpaa, prn coresponden
responsabtatea, atrusmu, coaborarea,
neegerea, bunu-sm nu n fna ubrea, aceasta
a fost nocut cu sexu. Amentaa denaturat este
fresc s denatureze, fresc ca amentaa natura s
naturazeze. De ce? Amentaa denaturat
rstoarn armona dn corpu fzc, care mpc
raportu ntre substanee bazce cee acde. n
concentrae trebue s fe 70% componente bazce
restu acde. Astz, ns, ne putem fecta c aceast
stuae este nversat. Aceea amentae neputnd
56
f asmat nc emnat se obne constpaa sau
umfarea abdomenuu, (un fe de wc a purttor,) n
rest esuture adpoase, mpreun cu constpaa
care genereaz creterea n greutate. Inma nu poate
suporta un asemenea surpus ncepe s se ase de
sport. Masa de aproape 20 de kg de produse n
putreface este stuat n ntestnu gros. Cu aceast
mucoas dstrus, dar vascuarzat, sngee prea
aceast toxctate o trmte n toat masa
organsmuu.
Dafragma, care separ cavte prncpae ae
organsmuu, este rdcat de umftur, presnd
pmn, fcatu, nma... de ac fr comentar.
Urmeaz ate ate dezastre, cum este afectarea
fcatuu obnndu-se o sumedene de bo ae sae, n
genera hepatta. La ora actua toat popuaa
panetar este bonav. Tot aa, dermatozee care
transform corpu fzc ntr-un cadavru nc vu, dar
urt. Ma departe, consecnee pshce de ac cee
mentae sau sprtuae, despre care se subneege c
sunt perdute, att tmp ct se menne o amentae
denaturat. Nu ntru n amnunte, a vorb despre
ucrure urte nu este o pcere, ma aes c de
aceste bo am scpat de ee cu mu an nante s
scru asemenea rndur.
Hpocrate, cu m m de an nante s scru
asemenea rndur a spus ceea ce am scrs n ttu
acestu artco, nu ca un |oc de cuvnte, c un |oc a
ve a propru. Medc nu prea -au uat n seros,
aa se ntmp cu prn, char a medcn, dar
nu a medcor. La ora actua nsttue medcae
au perdut controu snt popuae, astfe
defna de genocd devne ma dramatc. Ceea ce
57
este ma mpresonant este c medc nu pedeaz
pentru revenrea a o amentae natura. Pe de o
parte nu studaz asemenea ucrur, pe de at parte
prn sstemu tradonast s-a nocuat orgou.
Pentru a - menne sunt sacrfca oamen care au
devent vctme nevnovate.
(Ctat dn prmu capto dn 17-A Amentata)
Prefa a Paneta Pn vo. VIII
SANATATEA, PAUZA DINTRE DOUA BOLI
Dar nc aa, cu toate c avem aceast mprese c
suntem snto, de atfe asemenea confuz sunt
totu necesare pentru a supraveu pn a
urmtoarea boa. Astz facem deosebr ntre
oamen: ce bonav ce snto. Char aa s fe?
Este smpu, ce dn sptae sunt ce bonav, ce de
afar sunt ce snto. Defne mecancst, att de
aprecat de fosofa materast. Refertor a ce
afa n sptae nu ma este cazu s defnm stuaa
or, n schmb pentru ce care se consder snto
trebue s anazm pun acest sector.
n urma une stua comode de a ne amenta ca
ce dn sptae, nvers ce dn sptae ca ce aa zs-
snto, se menne o stuae rdco rscant
pentru to. Despre amentaa denaturat sau
despre sorgntea attor bo tocma acum ne ocupm
prn aceast sere de artcoe. Aceast amentae
att de obnut att de neobnut pentru
factoru de sntate, ma ndepnete cee nc
ma rufctoare ar de rspndre a mtr ve
dn toate punctee de vedere. De a cop de un an
pn a btrn care nu ma au nc un an de va,
58
amentaa abund n datora de a ne otrv prn
pcerea obnune, trade, gnorane, aceasta
bne garnst cu teor tnfce medcae prn care
ne ma asgurm c totu este n regu. V asgur c
nu scap nmen, astfe ne-am obnut cu starea de
moarte, prn trrea a propru ca cum ne-am na
n fecare z despre starea de moarte. n cartea Vaa
amentaa am dezbtut pe arg stuaa
denaturr procesuu amentar ncusv a
substaneor aa-zs amentare, totu acest
procedeu proces este a fna acum, ncetu cu
ncetu mereu ma mu sunt edfca reuesc s
as dntr-o stuae dntre cee ma zbutte n
"soue" gnorane ma aes ae une suferne.
Pentru ca a s ab un asemenea mert de a
evada dn ptratee necunoater, e oferm
asemenea confrmr certtudn ae denaturr
amentae.
Reae se determn ntre regnur apropate
n fne, spuneam c suntem snto, n-am ma fost
bonav de mut char prvm cu o uoar
superortate spre zdure sptauu unde ferestree
sunt umnate toat noaptea. Cne s ne spun c
amentaa, prn denaturare, comport un grad de
acdtate deosebt de rdcat? Aceste eemente acde
se af n produsee neorgance, mnerae, pe care e
determnm e obnem prntr-o reace chmc de
oxdo-reducere, ma pe romnete, prn tratamente
termce: ferbere, coacere, pr|re, nczre...
Amentee n faza de cumprare, a pa, sunt
organce, aparnnd aa-zsuu regn vegeta. Pe
aceast panet avem tre regnur: mnera, vegeta
anma uman. Reae se determn ntre regnur
59
apropate, cum ar f mnerau pentru vegeta
vegetau pentru anma ncdecum anma prn
mnera.
(Ctat dn prmu capto dn 17-A Amentata)

Prefa a Paneta Pn vo. IX
Ma avem dou un dn ccu care a nceput acum
30 de an, este vorba de peroada 1970 -73 ma
aes utm 14 an, e se ma suprapune cu ate ccur
prn care oamen sunt propusa spre dmensun
sensur ma bune, ma reaste, tocma pe acest fond
apare se mpune o aternatv asupra amentae
a propru depndu-se teore defne formae.
tna, medcna, nutronsmu... nu ntr n |ocu
care va desfna btaa de |oc determnate de
asemenea domen ae contne socae, n-are nc
un rost s cutm ceva care n-a gst dect ceva
mpotrva cunoater, nu putem trece cu vederea
cum n utme decen oamen de tn au fost
ncartru n sstemu de bugetar, antrena spre un
proft matera prn care dspare factoru de
responsabtate creatvtate.
Nu poate f vorba de fond ct de connut, de a
genera a partcuar, de a teor a fapte... n defntv
subectu dar obectu fnd fecare dntre no,
stuaa a propru, ma exact cum rezovm o stare
de ucrur care practc ne ucde fr drept de ape,
cne ce determn o stuae ncredb prn care a
o sut de an toat popuaa este schmbat sau ma
exact to mor, n genera termenu de moarte nu ne
ma mpresoneaz dar n partcuar ne spere... a ora
actua nc o nsttue nu dscut despre o astfe de
60
stare de reatate, dac moartea este obgatore
ndferent de dorna noastr... trm un permanent
confct de de, nu vrem s murm dar nu avem
ncotro, un fe de predestnare, un neucru ca un ucru
sgur, dar permanent avem uza sperane c nu
vom mur cu toate c sunt destue semne prn care
ne vedem ca vtee care se aprope de ghotna
gnorane.
Un corp tnr sntos nu poate mur, doar un
corp mbtrnt pn de toate sufernee este
condamnat a un nonsens ca sens totu...
Un om norma are tre defcene care nu se au n
consderare, de atfe sunt destue care se au pentru
a se ma ua atee... dar s e um ac, sunt tre
stua ncomensurabe ee sunt : o stare de
anesteze, o mnerazare masv devtazare,
dncoo de aceste tre cuvnte sunt sutee de
dagnostce ae unor patoog care ma de care dar
nemergndu-se a termen de baz ne foosm de
cuvnte metaforce, formae, care nu refect
reatatea. S um un bana exempu despre care nu
se spune nmc fnd un tabu ce trebue pentru a ne
ascunde n spatee degeteor.
Ce care contacteaz pe ett sunt surprn c
aceta nu beau ap!
n prmu rnd nu se te cum apa este un mnera
chd, ne-am obnut s spunem despre mnerae c-
ar f roc, petre, ceva sod, nune vne s credem cum
apa este un mnera, a fe aeru este un mnera
gazos, dar despre acest capto cu at ocaze. Apa
este responsab de ma|ortatea dsfuncor
organce, utm c metabosmu se manfest ntr-un
medu anaerob, adc pst de oxgen, apa este un
61
oxdant extrem, arde totu pus partcuee - de
aceast dat mnerae - care se depun pe toate
suprafeee nteroare ma aes ae ceor sangune. De
ce se bea ap, fnd un act atavc pe de o parte,
specfc anmaeor, dar datort unu factor
determnat de o amentae extrem de toxc; ea,
apa, dzov o parte dn asemenea substane dar are
un efect secundar fndc nu deosebte ceea ce
trebue s fac, astfe dstruge una ata...
Cum s-a a|uns ca ett s nu ma fooseasc apa,
pur smpu prn renunarea a o amentae
denaturat, toxc, un aport de produse naturae care
aduc ee un nve rdcat de chde organce nu
mnerae, de atfe acest aspect a eberr de ap
apare ca un efect secundar, fndc ce care trec a
amentaa natura nu vor bnu c nu vor ma avea
nevoe de ap.
Ceea ce spun ac nu este o teore c fapte.
Acest corp anestezat, mnerazat devtazat nu
este uat n consderare de tn, practc nu se te
nmc despre termenu de anesteze a acest nve
dect a eementee de chrurge cnd se face
anesteze oca sau genera, practc fnd n cazu
termenuu nostru aceea stuae, o amentae
toxc determn o astfe de anestezere profund, ea
se manfest n genera prn somnoen, apate,
ndferen, ps de pasune, de concentrare, de
va cu toate aspectee exstene noastre.
Amentaa natura, dup cteva un se smte o
ere dn ceva, sm cum scap de ceva, apare un fe
de trezre... este erea dn starea de anesteze.
Devtazarea, un termen cunoscut dar apcat doar
n unee aspecte, cnd n reatate face parte dn
62
soarta noastr, dntr-un ntreg, e se obne prn vaa
erotc unde nu se cunosc unee percepte de baz,
astfe e|acuarea a brba sau orgasmu a feme
determn perderea energe, cu tmpu destu pentru
ca omu s nu ma ab putere, s fe pst
permanent de starea de va orcte frptur sau
vtamne ar ua, de atfe prma faz este smar
sde, prn care se perde muntatea corpuu fa de
"n" stua.
Am trecut n revst asemenea aspecte pe care e
ve ntn prn e-ma-ure ceor care partcp n
aceste mnunate pagn ae Panete Pn.
on, Cam, 28 marte 2003, 10.25

Prefa a Paneta Pn vo. X
Revn dup ase un, Paneta Pn probab c a
a|uns pe a voumu 25. Screrea acestor prefee m
pune ntr-o stuae nedt, ee trebund s fe
sntetce dar generae, totodat mesa|.
Spuneam data trecut: ma sunt dou un dntr-un
ccu, acum suntem dup patru un n nou ccu, care
va ne pn n 2035. n aceast peroad este zon
de nterferen, de tranze, nc una nc ata, toat
umea are dreptate - ce contra ce pro - totu
cum ne dm seama de adevr, de dreptate, de bne?
Da, exst metoda fapte, odat reazat n-o ma
poate schmba nmen. Nu c-am depnde de ea, c
este bne s vedem n fapt adevru, s-o um ca
punct de refern, s ne raportm a propru a ea;
ac a vrea s scot n evden c nu trebue s f
63
savant ca s tret. Ha s vedem despre ce este
vorba.
Fapta e rezutatu une acun, are dou sensur:
poztv sau negatv. Acum, care este punctu de
refern prn care putem spune dac este poztv
sau negatv? Este cum te sm. S um un exempu
paradoxa: dac cneva fur se smte bne, va ma
fura. Dup cum vedem, nu hoa n sne conteaz, c
cum ne smm - se ma spune: nu po s fac nmc
dac nu- pace. totu, dn punct de vedere mora,
hoa nu este un ucru bun, de ac rezut o a doua
cafcare a fapte: o experen, o raportare a
normee cvzae, prn care putem da o not fapte.
Ceeea ce ne ntereseaz pe no ac este procesu
amentar, da, este un proces, ncupatu suntem no,
vctma - tot no, procuroru este trada, avocatu -
obnuna, martor sunt eementee mmetce,
|udectoru - contna. Amentaa n sne este doar
un mob, o matere, o substan. Dar s nu ne
compcm. S um dosaru apteu fert: dmneaa
nante s pecm a servc, um o can de apte
pasteurzat, cu o ngur-dou de zahr, o pne
pr|t; n zece mnute consumm mcu de|un,
aptee a fost pcut a gust, duce, aromat, pnea
uor crocant. La o or-dou dup acest moment, a
servc, avem o uoar ndspozoe, char dac afar
e frumos, coeg sunt amab. Aceast stare se
generazeaz prntr-o ndferen apate, avem
putere totodat nu avem, apare un gust amar n
gur, mne caut s fac mcr ma enee,
evtm acun ma de ampoare,... o ntue ne spune
c dmneaa, cana cu apte - dar nu suntem sngur
care... totu, te a gndu, arat aceast
64
drece. Urmtoaree ze preparm, consumm
aptee cu ma mut atene - efectu se menne;
de|a ne frmntm, dar o vag speran apare a
orzont: vasu n care ferbem aptee e cam vech,
schmbm - efectu este acea. Bnum pnea
pr|t, n-o ma pr|m - efectu este acea. tot
aa, ncercm toate schmbre, ferbem ma mut
sau ma pun tmp, servm mcu de|un n pcoare,
schmbm char aragazu n utm nstan -
efectee sunt aceea. De|a stuaa devne
reconcab. Suntem obga s um msur ma
drastce, nocum zahru cu merea, parc ceva s-a
mcat, dar nu dea|uns. Mute ze ne frmntm, ne
aducem amnte c am ma foost aptee n prmee
un de va, dar ace apte nu era pasteurzat. Da,
facem o ncercare (nu spunem a nmen) - ne smm
bne, char dac a aprut o ndgeste.
Cu o can de apte natura nu se face prmvar,
dar aceast fapt ne confrm un sens, suntem
ferc c am transformat o fapt rea ntr-o fapt
bun, reazm c depndem de no nne, este un
sentment de bertate. Indgesta a care m
refeream se datoreaz faptuu une amenta
denaturate, care a dat peste cap metabosmu. n
mod paradoxa aptee crud, n asemenea stua,
este greu suportat de organsm. Vaa pe ng
dorne dator necest decz, vaa nseamn
totu sau nmc, sntatea este un tot, nu se poate
obne cu nmcur. n Coeca 17 a Ete Unverstate,
char n prmee ucrr A, B, C, ma recent n
Povestea Pn, oferm caea de trecere de a
amentaa toxc a cea netoxc, de a boa a
sntate, de a ru a bne. A- face bne, pentru
65
oamen pentru va, este ma mut bne.
on, Cam, 20 septembre 2003, 3:14.

Prefa a Paneta Pn vo. XI
n coeca 17 voumu A, expcam de ce exst
amentaa denaturat, ma concret factoru
anestezc; anesteza nseamn a nu ma sm sau a
uta. n cazu omuu, e a trebut s ute orgnea sa
dvn; tmp de aproape 10 m de an s-a trecut prn
tre buctr, sau casa ceruu a II-a, I-a a XII-a, sau
Taur, Berbec, Pet. Nu sunt ntmptoare aceste
denumr amentare, totodat factoru "dn ce n e
ma pun". Acum ne afm n casa ceruu a XI-a, a
Vrstoruu (ca cum ar trebu s vrsm toate
acestea). Concret practc, socetatea uman ese
dn starea de anesteze generat de amentaa
denaturat.
Voumu XI a Panete Pn va ofer de|a o
consacrare n aceast drece a amentae
naturae. ncetu cu ncetu, mereu ma mu
reazeaz o reatate, ma aes susnu de
reatre ceor care de|a au evadat.
Dup cum vede, Paneta Pn crcu pe nternet,
acesta este un factor care a aprut a tmpu potrvt.
Orce transformare, schmbare, mpc cunoatere
comuncare; Paneta Pn este un factor de
cunoatere, ar nternetu - de comuncare. Pe de at
parte, abona notr, a fecare coet prmesc o
carte dn Paneta Pn, fndc acest moment a
transformr mpc prezena asdu a ceor care
tresc de|a cu amentaa natura. Ac a scoate n
evden persuasvtatea trade, nsttuor, pus
66
osttatea ceor dn |ur. Pun dntre ce care doresc
s evadeze, reuesc s nvng aceste tre frontur,
dar ce care reuesc au nevoe de aceast Panet
a Pn, pentru a neege "n" stua ae aceste
schmbr.
n defntv, amentaa natura are prea pun de-a
face cu amentaa, este vorba de o fozofe de va.
n aceast amentae care dup apte an devne
smboc, ne trezm przoner ntr-un tmp prea ber,
nemtat. Dspara foame, a sete, obose,
somnuu preungt, btrne,... ne pune ntr-o
stuae nedt, una dntre cee ma mar probe:
bertatea. Educaa noastr s-a adaptat a o
amentae denaturat. Prn Paneta Pn scoatem n
evden autoeducaa, ncetu cu ncetu trebue s
nvm s fm ber a propru (nu forma ca acum).
A avea tmp pentru tmp, n mod paradoxa a f
ber n bertate, pe fondu une contne dega|at
de mpres, prer, acceptr,... este n fapt o
descoperre dncoo de orce experen, astfe c
mpreun s descfrm aceast experen, s
nvm s nvm, vaa este contnu, etern
muab, no o trm dscontnuu (somn, mor).
ntrebarea unora ce vom face trnd ma mut dect
de obce, este o ntrebare perpex, e paradoxa c
omu nu vrea s trasc ma mut dar nc s moar -
cnd nu t ce vre, este o not de anesteze. Dar a
s vedem ce este moartea? Se spune c " a dsprut
dntre no", ne bzm o un-dou, dup care, c'est
a ve. ma avem rona s spunem c vom urma
no. Ideea ac nu este moartea, c factoru c-a
dsprut. Ce nseamn aceasta? A pecat -
bnenees, dntre no; deea e foarte bun:
67
pecm ntr-o ar ndeprtat, cum s-ar spune,
dsprem.
Da, amentaa natura este o nou fozofe
despre va, autoeducaa o orentm spre |urna,
prn e ne descfrm anonmatu, psure, o contnu
anaz a ve care este o sntez; a munc ma mut
nu nseamn ma greu, a tr ma mut nu nseamn
btrnee - toate acestea trebue s e nvm,
fndc ee sunt o repc a faptu c suntem dvn.
Dvntatea aceasta nu trebue s o percepem cu aure
n |uru capuu, cu gestur spectacuoase, ea este o
cvzae a omuu, a creatoruu, a ceu care prn
ubre poate totu.
on, Cam, 20 septembre 2003, 3:57.

Prefa a Paneta Pn vo. XII
Au trecut prmee ase un pentru Paneta Pn, s-
a ntegrat de|a, cee peste 700 de pagn sunt
concudente pentru stuaa noastr.
Stuaa noastr o vedem n mod partcuar: ne este
greu, n-avem tmp, s vedem, s constatm,... acum
stuaa noastr s-a generazat pe ntreaga panet.
Aceas stuae a ora actua este negatv, a
determnat o pandeme (60 de moane de decese pe
an); putem spune c avem de-a face cu dou stua,
una partcuar ceaat genera, totu
amndou sunt a fe. De ce scot n evden pe cea
partcuar? ntr-adevr, ne prvete numa pe no
nne, ceaat - putem spune "treaba or", totu
stuae partcuare se manfest prn generatate,
unde avem de a face cu do duman: unu se ocup
de stuaa genera, ceat de cea partcuar.
68
Dac prmu este ber, a doea este ma ber.
Vaa partcuar poate face abstrace de cea
genera urmnd o at cae - desgur, o aterantv,
prntr-o experen nedt - n urma confrmr dn
partea fapteor, putem evada dntr-o stuae
partcuar-genera.
Ideoog ar spune c umea trebue schmbat -
desgur, n sens bun. Ca formasm academc, merge,
dar n reatate umea este format dn fecare dnte
no, nu umea trebue s se schmbe ct omu - e mut
ma uor.
De ce totu umea pare negatv n mod
partcuar descoperm persona|e exceponae?
Lumea n reatate este o canttate de entt
determnate de factoru de mentatate. Aceasta este
predomnant medocr, fresc s a|ungem a o
medocrae, dar aceste ucrur se refer a ume n
genera, n reatate ne concentrm asupra
ndvduu, e este ber, depnde de aceast
bertate. Ceea ce putem scoate n evden prn
Paneta Pn este exact acest factor de bertate.
Omu actua este mtat a captou comuncare,
este tot o nfuen a une reat generazate,
formae, care a nve de ndvd se percepe deformat;
putem spune: o mposbtate a comuncr - n
reatate e doar o consecn.
Oamen, avnd o experen comun, trebue s -
o accepte. Acum ntrm ntr-o ume a omuu, a
propru nu a fgurat, nsttue devn smboce,
omu va trebu s- asume toat responsabtaea
exstene sae - a propru nu a fgurat - desgur,
va ma rmne o mas de entt care nu pot
percepe vaa prn ndvduazare ct prn
69
coectvzare; fnd un sngur coectv, pot f orct de
mu, n-are nc o mportan.
n socetatea uman actua, numa 7% pot reaza
o reatate care se numete ndvduazare. Lor m
adresez, fndc ac ne ntnm cu o stuae cnd e
pot spune "nu tm, nu c nu vrem". Pentru a t nu
nseamn s se mpun, acest ucru e vaab n
coectvzare. Ca aceast ndvduatzare a ceor 7%
s devn rea, este nevoe de comuncare. Aceasta
se mparte n dou: soocvu daog. Dspare
predca, conferna, trbuna, ...acestea fnd vaabe
n coectvzare. Soocvu st a baza daoguu, e
are ca nstrumente cttu scrsu, ar scrsu - prn
|urna. n daog sunt necesare ce pun dou
persona|e, reaa ntre ee se face prn repc,
deatfe un schmb de experen - ac este
comuncarea...
Exact aceste ucrur nu sunt cunoscute astz, prn
Paneta Pn punem n funcune aceste
nstrumente, ncetu cu ncetu vom descoper
dnamca sprtuu, care este sensu ve.
E umtor trst cum omu actua are posbt,
dar e percepe mposb. Tocma de aceea cu
rbdare, sncertate smptate, s ne anga|m n
propra noastr nsttue, n care responsabtatea
bertatea s se confunde, faptee noastre s ne
confrme cu adevrat c vaa are un sens.
on, Cam, 28 septembre 2003, 3:07.

Prefa a Paneta Pn vo. XIII

Iese n evden un aspect: omu nu te, nu c nu
vrea. totu, char dac te, nu este de a|uns.
70
n aceast a XIII-a prefa ne vom ocupa de un
aspect pe care tresc numa ce care au afat, tu.
Aceast aternatv amentar, n genera n
partcuar, vrem - nu vrem, este un ucru bun. Se ma
spune "mu chema, pun ae"; a ora actua
experena fnd nedt, orgna, survne ca un
mpact pe un fond generazat att prn trad ct
prn tn, astfe c ce care vor ce-au afat,
decaneaz un proces, de ce s nu recunoatem,
destu de dur fa de ce dn |ur, a rndu u
protagonstu nu se poate bucura de argumente, se
creaz un confct care se ampfc, cea ma mare
parte a ceor chema sunt ter de pe sta ceor
care sunt n stare.
Nu amentaa natura creaz probeme, ct acest
mpact soca. Se poate spune c ce ma ru ucru
este s sfdez gnorana. n acest sens venm n
spr|nu ceor care se af n faza de nere, sotar,
fr experen, ncon|ura de o ume ost - da, cu
tmpu aceast aternatv va ua ampoare, ce n
aceast stuae nu se vor ma afa att de expu.
Acet oamen care se opun n-ar face acest ucru,
doar c n spatee or, putem spune char
amenntor, stau aceste nsttu care deatfe -au
adus n hau acesta, astfe c omu va trebu s se
conformeze mpotrva raun sae. totu cum
reuesc ce ae? Smpu: nu se opun ceora, nu-
contest, dn aproape n aproape cuceresc
dreptu a "nebuna" or.
Oare ce care nu reuesc, e numa dn cauza
ceora? Nu- char aa. Omu, n faa orcre
experene no este un gnorant. A percepe o
experen nou se poate reaza numa prn ntue,
71
magnae, ncredere, ntr-un cuvnt, prn credn.
Ma|ortatea ceor care doresc o asemenea aternatv
ntuesc c vor f ma snto, vor avea ban ma
mu, se vor bucura de pensa statuu ma mut tmp
dect au munct, cte ma cte. n termen
notr, aceste ucrur se numesc scop. n absout, n
va, nu exst scop, c numa sensu. Aceta a care
m refer acum vor s profte prn a cocheta, a afa
un aer de progresst, ar, proftu.
Amentaa natura este un paradox: dup apte
an de aa-zs amentae natura, urmrnd
agortmu Eta Unverstate, se a|unge a dspara e.
Trada ma aes nutront vor f dezamg.
Deatfe, n urma acestor ema-ur de pe Paneta
Pn se poate vedea, sau ce pu antcpa o
asemenea reatate. una dntre ee: cne -ar f
magnat c apa este nocv? Dncoo de acest
afrmae, este pur smpu fapta; acet oamen
care a|ung a o amentae natura ca sens nu ca
scop, dup maxm un an constat um, surprn, c
apa a dsprut, nu numa att, n prezena e se
manfest o repuse. Da, foarte mute tabu-ur vor
cdea amentab n prafu materasmuu.
Am conceput aceast Paneta Pn pentru ce
ae, au nevoe de aceast prezen, atmosfer,
pentru c acoo unde sunt nu sunt nee, un at
aspect dn partea Panete Pn se refer a
experen, n care ce ae s poat cunoate
experena ceora, pentu a nu se ma ov de ee;
ar nc un aspect a Panete Pn este ampoarea
pe care a uat-o aceast aternatv, pus ate ate
ate faete ntr-adevr neateptate, nc unu dn
acestea: amentaa natura nu se reduce a o
72
amentae natura.
Pe aceast cae vreau s e transmt ceor "ae" :
un ucru bun este supus a probee cee ma ne-bune.
Deatfe, dup trecerea a ce pun un an, cea pur
smpu se pctsesc, de ac o not: toat
contraretatea or n-a fost dect o pocrze, generat
de nsufcena une exstene enee, comode,
nute.
on, Cam, 30 septembre 2003, 3:05.

Prefa a Paneta Pn vo. XIV
Ce care au a|uns a acest voum se pot consdera
avansa n descoperrea une ve care, ncetu cu
ncetu, se crstazeaz ntr-o dmensune aternatv,
totu, dncoo de aceste cuvnte este o va
dncoo de ceea ce s-a cunoscut pn acum - putem
spune c suntem prma generae n aceast drece,
dar partea ma probematc este determnat de
factoru de nere, noutate, neateptat,... tna
actua nu poate rspunde a paradoxaee aspecte
ae aceste no trr, ma aes tna medca, n
partcuar nutronsmu, care nu se poate recunoate
sub nc o form n aa-zsa amentae natura. n
defntv nu ne ntereseaz s respectm o tn, ct
vaa.
Aceast prm generae are dou aspecte: una ma
numeroas, determnat de ce care au trt ntr-o
amentae denaturat, un a doea aspect
determnat de cop aceste prme genera - aceta
cu tmpu vor f dn ce n ce ma mu. Dac pentru
prmu aspect stuaa e destu de compex, pentru
ce de-a doea aspect este smp; este umtor s
73
vez cop care nu tu gustu ape, nu tu ce sunt
aceea medcamente, ma aes n-au fcut vaccnur.
O caracterstc mnunat a or este faptu c nu sunt
voen, se |oac tot tmpu, sunt deosebt de curo -
da, practc am putea spune c e sunt de fapt prma
generae. Pe aceast cae muumesc prnor care
dau dovad nu numa de cura|, dar de credn.
Putem vorb de un dezavanta| a amentae
naturae: ea ne ofer un tmp - putem spune mens,
ma aes ne ebereaz de perspectva mor.
totu nu suntem pregt s trm ntr-un tmp
nemtat, ber; tocma de aceea, n aceste ema-ur
o parte dntre coresponden vorbesc a propru de
|urna, Astrooge, - ntr-o drece pe care nc n-am
dezvotat-o n aceste ema-ur - de vaa erotc.
Practc ce nseamn acest tmp nemtat? O astfe de
amentae desfnnd oboseaa, nu ma putem
dorm dect maxm 4 ore; pe de ceaat parte,
capactatea de munc, att fzc ct nteectua,
putem spune c sunt nemtate. Ce care n-au o
pasune, trnd o pasvtate, rsc foarte mut prn
aceast amentae; aa cum rezut dn unee
ema-ur, e devn pante care cresc pe margnea
drumuu ve, adc o va vegetatv, ntr-un
echbru putem spune nut cu exstena.
Nu este o ntmpare c am specfcat: aceast
amentae natura se preteaz doar a 7% dn
popuae; ntr-adevr, ac se rdc dferte probeme,
dar cum spuneam, suntem prma generae,
descoperm asemenea probeme, dar pentru moment
ee rmn deschse, cu toate acestea socetatea
uman tnde ctre o educae amentar, care a
rndu e va emna dn probematca soca o sut
74
de probeme anacronce, ma aes attea popoare
care a ora actua n-au acces a amentae. Nu pot
trece cu vederea: a ora actua mor de foame n |ur
de zece moane de cop. Scru aceste rndur
totu m consder norma... Stuaa nu este numa
dsperat, stuaa dn Afrca Amerca este n mod
paradoxa smar. Astfe n Afrca se moare de
foame, n Amerca de prea mut mncare. Sntem
responsab fecare dntre no de aceast reatate
nebun, ceea ce putem face este o datore -
ncetu cu ncetu, aa cum se vede dn aceste
emaur, socetatea uman se ndreapt spre bunu
sm.
ntr-adevr prma generae este supus a cee ma
mar probe, dar tocma de aceea Paneta Pn
ncearc reuete s atenueze asemenea probe...
Peste o sut de an ne vom amnt cu mut
dfcutate de faptu c fooseam una dntre cavt
ca s asprm medu ncon|urtor, totu astz
penura buma sunt ntr-o ntrecere nefreasc.
Nu trebue s condamnm nsttue ma aes
tna, fndc n-am rezova nmc. n utm nstan
omu, ca ndvd, este responsab de faptee sae,
fndc nsttue sau tna nu sunt "persoane" care
s se opun bunuu sm. Ceea ce ne dezavanta|eaz
n aceast drece este faptu c nu tm c exst o
aterantv, pe ct de smp pe att de accesb.
ar Paneta Pn vne n aceast drece prn anumte
emaur n care orce om are o sumedene de puncte
de refern, dn care se poate trage o concuze a
propru, nu a fgurat.
eu fac parte dn prma generae char dac sunt
cu un pas nantea e - tocma pentru a debera ma
75
car aparentee probeme, astfe ca aceast
aternatv s ab un sens, acesta s fe unc.
on, Cam, 13 octombre 2003, 2:32.

Prefa a Paneta Pn vo. XV
Dac ntrebm cum se hrnete corpu fzc vom
prm destue rspunsur, cumnnd cu doctrna
nutronst... ca acum, n aceast prefa, s putem
spune: corpu nu se hrnete, corpu trete.
Mecancsmu materast a a|uns a mecanc fn,
specuae se ntrec care ma de care s atng
cumea gnorane, dncoo de toate acestea o
nemrgnt catastrof, marde de oamen ntr-o
ntermnab sufern, dup atta sufern
rspata este moartea. Aceast tn mpotrva
contne, putem spune c -a ndepnt panu cu
vrf ndesat.
O teore bun nu poate nvnge o teore rea,
totu consecnee, faptee, pot atesta sau contesta o
teore, o reatate, astfe vo da gas acestor fapte
negatve, cutremurtoare, care contest o asemenea
tn.
Avem mpresa c un corp fzc se hrnete - dac
am f ma aten am avea mute date care se termn
cu semnu ntrebr.
V ve ntreba: dac nu se hrnete, cum trete?
Curos de ce confundm trrea cu hrana; experena
materast, senzora, ne aduce acest argument a
hrane, a aceste amenta, a aceste asmr a
substane prn cavtatea "buca"; aceast mprese
devne o certtudne, spre nefercrea noastr - o
tn.
76
Trm prn resprae, aceasta se face prn cavtatea
naza ( nu numa), n aceast resprae nu ne
referm a aer c a o component subt, prn care o
dogm a tne spune c dac nu se vede nu exst -
da, nu se vede, totu trm cu acest "nu se vede".
n n mar, ntrm ntr-o ume n care fzooga
ma aes anatoma nu au voe s se ncumete. Nasu
este adevrata gur, e absoarbe acest etherc
totodat separ ntre cee dou poart; de a
rdcna nasuu pornesc dou canae (nadsur), ee
coboar ntr-o mcare snusoda, ca a fna s se
termne n gonade; pe parcursu acestu traseu,
grae aceste mcr onduator se formeaz aa-
zse cercur, n centru or se af un punct energetc
(chakre), n aproperea acestor chakre se af n
sfrt ceva care se vede: formaune endocrne.
Scoatem n evden un paradox: n orce endocrn
pare s nu ntre nmc, totu ee secret ceea ce
numm hormon, sau ma pe arg, mpha. Ac tna
materast face ar o gaf afrmnd: "corpu este
format dn 70% ap", n reatate aceast ap este
mph - putem spune o substan nformaona - ea
exst n medu ceuar extraceuar. Dn ea se
formeaz ceuee, ntr-o contnu regenerare, Atfe
spus, dac acest corp n-ar absorb o substan aa-
zs amentar, ma aes denaturat, e ar tr ntr-
un echbru, ntr-o armone n care contnutatea sa
se numete eterntate. Aceast amentae
nterfereaz acest medu na armonos, dac ma
este denaturat, nterferena este catastrofc. n
schmb amentaa natura, a nceput canttatv,
cu tmpu devne dn ce n ce ma restrns fr ca de
fapt corpu s sufere, ct dn contr, dup apte an
77
ea devne smboc, corpu revne de|a a o stare de
echbru.
Am condensat n cteva rndur o reatate
ncomensurab, dn oc n oc prn aceste emaur
ae Panete Pn o abordez n mtee unu context,
dar este bne ca ncetu cu ncetu s trecem de a
tn a contn - n defntv e vorba de vaa
noastr nu de o pedoare tnfc. pentru
poeza acestu subect, Bba vne ca un argument pe
msur cnd se spune cum Dumnezeu a fcut dn ut
un bo peste care a sufat -a dat va - da,
metafor, poeze, n reatate metafzc. Dumnezeu
suf -acum, oare e greu s recunoatem c e vorba
de resprae, n caz c Dumnezeu nu ma suf,
devenm bour fr va? E greu s recunoatem c
a nu respra, nu murm de foame, c murm de va?
Ct mnte ne trebue sau ne psete ca bunu sm
s dea sens responsabt?
N-am dat dect gas fapteor nu une experene
statstce, senzorae, mecancste, cu toate c
acestea m-au ncurcat zec de an s depstez
adevru. Am smt c ceva nu este n regu am
mers ma departe, acum m pot bucura, adevru ne
ateapt pe fecare s nu ma ateptm, s nu ma
acceptm, cu cura| de ce nu, cu credn (nu cu
rege) orcne are acces a propra noastr reatate,
astfe vom neege sensu amentae naturae,
trecnd peste attea co, debuee surogate
desuete formae, care ncearc fe de fe de
metode ntr-o aa-zs amentae sntoas.
Aceast amentae se numete resprae (prana-
ama). Orcne poate a|unge ac prn a respecta
Legea, care e att de smp accesb; dac tot
78
este s mncm, s nu- ma corectm pe Dumnezeu
prn a ferbe produsee amentare, ee sunt de|a
coapte, sunt sntoase, ntr-o abunden ca-n ra.
Paneta Pn este un ape, o chemare ctre bunu
sm, ctre contn, s avem ncredere n natura
sntoas, cu rbdare ar bun sm, vom
descoper c putem surde.
on, Cam, 16 octombre 2003, 3:19.

Prefa a Paneta Pn vo. XVI
Trm un moment care se repet a 2000 de an,
numt n grecete Apocaps, care n romnete
nseamn "schmbare, transformare"... Vugu
deterorat de rege crede c- sfrtu um - da,
metaforc, e sfrtu une um nceputu atea, un
moment de tranze.
O asemenea schmbare, transformare, se refer a
toate domene ve partcuare generae, ac
ne vom opr asupra medcne.
Medcna actua, care se ma numete aopatc,
( ALOPATIE s.f. (med.) procedeu de a trata o boa cu
m|oace contrare natur sae. |gen. -e. / < fr.
aopathe, cf. gr. aos - atu, pathos - sufern| ) s-a
format n evu medu, cu o doz nsemnat dn
medcna orenta, dar vechea medcn - a amnt
numa pe cea dacc - era utat, aparent perdut.
Eementee medcne moderne s-au muat pe un
scheet materast, mecancst; char dac a ora
actua avem nstrumente extrem de sensbe,
acestea au fost adaptate aceua connut bazat pe
observa senzorae, experene devate de
79
stratege regoase - ma aes dn epoca u
Mcheangeo Buonarot, care pentru a desvr arta
scuptur a trecut peste o restrce teoogc, fcnd
dsec pe cadavre.
Medcna actua foosete o medcamentae
sntetc, chmoterapc, pentru organsm sunt
substane extrem de toxce, ca s n-o ma ungm,
aceast medcn se numete terapeutc, ar ma
concret, tratarea efecteor nu a cauzeor.
Consecna une asemenea medcn a a|uns a
pandeme, fr nc un drept de ape - probab c
nc nu- de a|uns pentru a se trage semnau de
aarm. Ceea ce o mpedc s fac acest ucru este
comeru, care fnaneaz fabrce de medcamente
sptae, facut nsttute de cercetr medcae - ca
un bana exempu: de acum 30 de an medc
amercan au atras atena c zahru trebue vndut
numa prn farmac cu reet; atunc ca acum,
terorsmu comerca -a mpus cuvntu. Astz
(2003) asstm a un recu: facute de medcn au
rmas fr studen... prn canttatea de
medcamente s-a epuzat, s-a perdut efectu Pacebo,
pe de at parte comeru a desfnat buctra
partcuar ofernd o amentae dn ce n ce ma
sntetc rafnat; popuaa actua are hepatt,
arterosceroz, dermatoze, dsfunc cardovascuare,
sstemu dgestv nu ma poate f recuperat. Sunt
afecta cop de a vrste dn ce n ce ma mc, ca
o not dramatc: ascensunea dabetuu dncoo de
orce magnae. Toate aceste maad sunt
termnae, totu acest moment de tranze, cnd
aceast medcn va nchea aceast acune
dstructv; se va trece de a medcna terapeutc a
80
medcna de prevene.
ncetu cu ncetu omu reazeaz o reatate
accesb, va constata c baza exstene sae este
determnat de amentae, descopernd c tot
eafoda|u aceste amenta este denaturarea
amentar.
Medcna ma aes medc de prevene - este de
datora or s promoveze o asemenea educae
amentar, ma aes c zece de ucrr ae Ete
Unverstate ma aes Paneta Pn e stau a
dspoze cu un baga| mens de rezutate n domenu
amentae naturae.
Astfe ncepe o ume nou, cu o va o
amentae a fe, n care dspare medcamentu
revenndu-se a spusee u Hpocrat: "Amentu s v
fe medcament medcamentu ament".
De ac ncoo omu nu va ma depnde de nsttu
ct de faptee sae, educaa devne autoeducae, se
vor redescoper ege sexuu, oamen vor ctor
dn ce n ce ma mu mut, sstemee tehnoogce
actuae ne asgur o vast experen a comuncr,
vor dspare sanator sptae, mare ntreprnder de
medcamente, de ce nu, cmtree. Toate acestea
sunt posbe char dac astz (2003) asstm a o
tragede gratut, dar extrem de scump. aa cum
se spune, dn haos Saturn a creat umea.
Amentaa natura actuamente este bocotat de
mass-meda, aceasta nut n ah de comer, dar
cne caut va gs, ma aes a tmpu potrvt
nstrumentu potrvt - ne referm a nternet, unde nu
ma poate f manpuat, cenzurat bocotat. Dar
char a acest nve, moanee de medc au datora
s repare o asemenea catastrof - ne referm a
81
omu medc, c ncodat nu- prea trzu ca prn
experena u s a|ute o omenre sufernd, care nu
te nu c nu vrea. De|a amentaa natura prn Eta
Unverstate se rspndete de a o z a ceaat,
cuprnznd ebernd oamen care prn cura|u or
vor a|uta pe cea, astfe ca vaa omuu s
depnd de va.
on, Cam, 25 octombre 2003, 2:51.

Prefa a Paneta Pn vo. XVII
Voumu acesta XVII face parte dn coeca 17;
poate mu s-au ntrebat de ce foosm aceast cfr -
da, este smbou Pramde, ea nu se ctete 17, c
unu-apte. Acest numr e format dn aceste dou
cfre, respectv 1 este Legea, 7 Armona.
n aceast prefa ne vom ocupa de va de
moarte, fndc amentaa - char cea natura - nu
este totu.
Ne ntrebm de ce murm; ca un rspuns specuatv
putem spune c ceea ce ne-a dat va ne-o poate
ua - cne ne-a dat va? Mu vor spune c
Dumnezeu, dar eu vo spune: sexu.
Char amentaa cu carne, medcamentee, char
o va gnorant nu aduce moartea - desgur,
numa suferna., astfe c nu putem spune c
suferm de moarte.
ntr-o condut genera putem afrma c femea d
va, dar tot ea o a - termenu de femee ac este
absout forma.
La ora actua a om, n afar de anesteza pe care
o are, ma domnant este devtazarea, dar una
ceaat pot f escamontate.
82
Devtazarea este perderea energe, a puter de
va, datorat unu sex - ca s fm ma car, ce fac
brba az este un smpu bana proces de
fecundare, e spun c fac sex. Aceast repetare a
fecundr, prn emnarea substane semnae, duce
a o devtazare gaopant. Femea modern nu te
c aceast metod natura tradona face ca
parteneru e s moar pun cte pun; ac se
expc de ce vorbm ma mut de vduve dect de
vduv.
Necunoaterea Leg Fructuu Oprt, dn Pomu
Ve, va crea o stuae aberant, a o sut de an
ntreaga popuae dspare. Pedm pentru
cunoaterea aceste Leg, prn evtarea fnat
actuu erotc nu numa c se menne vtau, vaa, c
apare un pus de vtatate - atfe spus, bdou se
menne, ma aes o not cunoscut numa de
feme, ca acestea s nu ma fe frustrate, s trasc
o va de nsatsfac. n mod obnut actu erotc
dureaz cteva mnute; n mod norma e poate dura
pn a satsfaca rea.
Este vorba de o educae nu de o acceptare, este
vorba de bunu sm prn care ne mennem tner
snto.
Rega ceeate nsttu bocoteaz orce auze
a reatatea poztv a sexuu, fndc depndem de
sex - tocma de aceea cunoaterea sa este prma
Lege a ve. Ce ro are amentaa natura? da, un
ro covrtor. Pentru a a|unge a aceast educae a
sexuu trebue s a putere, care se af numa n
sntate - de aceea se spune c bnee nu vne
ncodat sngur. Se poate constata n amentaa
natura: cu ct corpu devne ma sntos, cu att se
83
reduce dn amentaa natura. Etapa urmtoare:
amentaa, trrea, se obne numa prn sex, crua
este bne s nu- percepem numa atura fzoogc,
ct atura deatc: Iubrea.
Socetatea uman tnde ctre asemenea eucdr,
rege ceeate nsttu n-au nc o putere asupra
ve omuu, astfe c nu ee sunt de condamnat, ct
gnorana uman.
Aceast devtazare duce a perderea munt,
ntr-un termen modern: SIDA (SIDA nu se a, se face);
n termen casc, btrneea este o form de SIDA
natura, dar amndo termen duc a moarte.
Medcna aopat nu poate, nu- permte, n-are voe
s perceap o reatate care o contrazce; pentru a se
menne acest tabu sunt sacrfca to oamen,
nc o dat revn: vaa depnde numa de tne, nu de
eementee formae care sunt rege nsttue.
Eta Unverstate pedeaz cu vehemen: dac omu
nu se trezete, e un cadavru vu.
Da, aceast educae nu este uoar - a fe ca
cea amentar - s nu utm proba |urnauu
(autoeducae); acestea tre formeaz un trungh, o
Sfnt Treme, este Pramda, este 1-7, este tana a
care avem acces doar prn bun sm. Este de datora
fecrua s- respecte propre cond, nu suntem
dator regor nsttuor ct propre noastre
gnorane, dar ncetu cu ncetu, dncoo de negura
dnantea zoror putem ntrezr de pe acum c a fost
un comar ntrenut de ce dezamg. Aa-zsa
moarte nu exst c numa vaa, dar e bne s evtm
acest spectaco grotesc, eftn gratut, prn a apea,
cu bun sm, a bunu sm.
on, Cam, 26 octombre 2003, 2:52.
84

MESA|E
Despre Amentaa Natura
Prefeee: ...XVIII, XIX, XX, XXI, XXII, XXIII, XXIV, XXV,
XXVI, XXVII, XXVIII, XXIX, XXX, XXXI, XXXII, XXXIII,
XXXIV.


Prefa a Paneta Pn vo. XVIII
n aceast prefa vom vorb despre fumat. n acest
subect ma ntr cafeaua, ceau negru, coca-coa...
Ce care vd pe ett remarc tnereea
sntatea or, echbru pshc fzc, dar sunt tota
surprn c fumeaz.
n vrtutea obnune suntem n stare s
perceopem umea prn propra experen, char
cnd avem de a face cu at experen. Ma|ortatea
ceor care dscut despre amentaa natura au
opn foarte care, char vehemente, utnd un sngur
detau: nu practc, nu foosesc aceast amentae
natura; atura ma trst: a o asemenea stuae se
preteaz medc. n acea context, prezena
fumatuu a ce care ntr-adevr foosesc amentaa
natura, produce a cea consternare, totu este
bne s nu vedem o reatate dntr-o ata. De ce sunt
mpotrva fumatuu? Fndc au o experen propre,
cu rezutate negatve.
n pan monda, ntr-un an, mor dn cauza fumatuu
85
cnc moane de oamen. Da, este o cfr trst, dar
vrem s savm pe oamen nterzcndu-e fumatu,
char dac e exst - n acest moment ntrm ntr-un
confct cu propra reatate.
m permt s scru despre ce care foosesc
amentaa denaturat, avnd experena acestea, n
pus ce douzec de an de amentae natura m
permt s vorbesc despre aceasta. De a bun
nceput pot spune car - ar f bne ca medc s
fooseasc aceast expcae n ocu nterdce,
ntre o expcae o nterdce omu reazeaz
expcaa, dar se opune nterdce. Despre ce e
vorba? fumatu n amentaa denaturat nu este bun
(pus ceeate), pe cnd n amentaa natura
este bun. ma concret s vedem despre ce este
vorba.
Toate aceste substane pe care e-am nrat au a
baz acaoz, acaodu este o substan n care
eementu predomnant este azotu, respectv grupa a
V-a dn tabeu u Mendeeev, o substan mut ma
actv dect cee care au a baz carbonu (grupa a
IV-a). Dar s nu utm c aceste substane care au a
baz carbonu, amentee pe care e consumm, prn
tratament termc e denaturm, ee perzndu-
cate boogce, astfe nct corpu fzc este
afectat. n amentaa natura sunt aceea produse
amentare n care carbonu este sat n pace, astfe
c n corpu fzc este a fe. O catate a acaozor
este funca de catazator, medu n care sunt
prezente ntr ntr-o dnamc ma mare, astfe dac
ntnete un corp fzc afectat va mr aceast stare
de ucrur; n caz c ntnete un corp fzc neafectat,
va face acea ucru. Este nteresant s scoatem n
86
evden: amentaa natura nu numa c prete
corpuu fzc, dar aduce a o dnamc ma ve,
astfe c e are nevoe de o predomnant azotc.
Aceasta o gsm n aceste stupefante.
(STUPEFIANT, -A ad|. 1. care umete, uutor. 2.
(med.; s.n.) (substan) care d organsmuu o
stare de amorea, producnd o stare de eufore
trectoare. |pron. -f-ant. / < fr. stupfant|)
Este nteresant bne de tut: aeru pe care
resprm este tot un stupefant - dac ne referm a
ce 70 % pe care repreznt azotu, fa de 20 %
care este oxgenu (grupa a 6-a).
La ora actua marea ma|ortate a oamenor
foosesc amentaa denaturat char dac de 500 de
an europen au descopert c exst fumatu. Numa
c, pe fondu amentae denaturate - aceasta a
rndu e dn ce n ce ma rafnat, sntetzat
adtvat - fumatu devne extrem de nocv... Poate
tot ru spre bne, astfe oamen s se trezeasc n
faa aceste amenta denaturate, care ea este
cauza tuturor reeor. Combnaa stupefanteor nu
face dect s acceereze o trst reatate.
Ceea ce screm ac pare o recam n favoarea
productoror de gr, dar e atrag atena s
pedeze e n aceast drece char s scre pe
pachetee de gr aceast reatate, n caz c sunt
da n |udecat, fndc nu vor avea ncodat un
proces dn partea unu consumator de amentae
natura.
Ceea ce am scrs ac se refer a respraa
pumonc nu a respraa rea - ntr-adevr
acestea se confund, no percepnd numa reatatea
resprae fzoogce, dar char n contextu acesta
87
fumatu trebue bne arbtrat. Char dac am scrs
acesta artco, e nu rezov o stuae dect a
suprafa, scond n evden percou a care se
expun ce care se amenteaz denaturat. Soua ar f
smp: renunarea tota a fumat, ca o curoztate,
evtarea excursor a munte (aer curat). Desgur, ma
este o at rezovare: renunarea a amentaa
denaturat, nu n favoarea fumatuu ct pentru o
va ma aproape de va, prn a respecta o
reatate smp accesub.
Este umtor cum oamen fumeaz char pe acest
fond denaturat, ndferent de consecne, de ac
rezut o not car n aceast drece, nc un pre|
de a f aten, ma aes pentru nsttue care prn
metodee neconstructve mpotrva fumatuu,
ampfc. Au o sngur crcumstan prn faptu c nu
cunosc o reatate care nu exst n teore, c numa
prn practca obnut, respectv amentaa
natura.
on, Cam, 9 noembre 2003, 2:25.

Prefa a Paneta Pn vo. XIX
nafar de metoda amentae naturae propus de
Eta Unverstate, ma sunt ate tre: macrobotca,
ayurvedca vegetarsmu. Fa de amentaa
noatr, acestea sunt de|a casce, predomnante dn
Orent.
O not nteresant a or: evtarea produseor
anmae. Curos, nu este vorba de carne, ct de oue
de gn produsee actate astfe c aptee, char
88
dac e un produs natura, nu este uat n
consderae.
n aceste co, amentaa este un scop, este
perceput senzora fa de amentaa etst care
vede n amentae un sens, este perceput
metafzc.
Este umtor cum to partzan acestor co au
utat c prmu produs pe care -au foost n vaa or
a fost aptee matern - ntr-un sens vugar putem
spune "produs anmaer" - deodat acest apte
este tratat ca ceva nocv.
totu de ce s-a a|uns ac? n prmu rnd a vrea
s scot n evden: aptee este tratat ca o butur
care se bea; e bne s remarcm prma noastr
experen amentar: no am supt aptee, de aceea
vrsta respectv se numete a sugaror. Trebue
s um n consderae c dup aceast vrst care
dureaz aproxmatv un an, cop sunt amenta
denaturat. Aceste dou aspecte duc a eradcarea
apteu ca ament de baz.
Laptee este un produs mphatc necesar ve.
Componenta u esena, zeru, este de ce pun
zece or ma puternc dect aptee. Char dac
consumm apte, se excude dn start de a se bea. La
fe ca sngee, care se admnstreaz prn
transfuze; pe fondu une amenta denaturate
aptee natura este nocv, de aceea pasteurzarea u
pare s fe ma asmab. n amentaa natura
etst, aptee produsee actate (brnz,
smntn, aurt, unt, apte prns zer) sunt de baz.
Dar char dac amentaa este natura aptee nu se
bea, e se foosete ca cafeaua: se soarbe a
ntervae de tmp, fndc char pe fondu
89
amentae naturae, dac se bea produce deregr
nedorte. Astfe dac se respect aceste ucrur, raa
znc este de 200 m apte, pus 70 gr azme, pus
vegetae, egume, mere semne, n cantt
smboce. Aceast amentae are un efect
covrtor: menne corpu fzc a vrsa de trezec de
an, muntatea sa este n cretere, vtatatea a fe,
preu de cost a amentae devne smboc.
Znc n ume se pasteurzeaz sute de moane de
tr pentru a corespunde amentae denaturate -
este una dntre cee ma mar crme posbe, datorat
une gnorane ma grav tnfce. Char pe un
fond de amentae natura e trebue tratat cu
atene, este produsu ve, pentru va, emnarea
u este emnarea ve.
Cum spuneam ma sus amentaa etst trateaz
acest subect dn punct de vedere metafzc. Char
aptee este un eement metafzc, e face parte dntre
substanee care au o atur subt una ut, nu
este produs de metabosmu fzoogc, ct de unu
subt (nefzoogc). Superor apteu este sngee,
acestua - mpha. Ee sunt substane materae, dar
mpha este obnut dntr-o substan nematera,
respectv etherc - n textee ocute pe acesta gsm
sub denumrea de Corpu u Dumnezeu - dec cee
tre substane materae sunt una acea substan.
Lmpha este cea care hrnete corpu fzc, pe ea
medcna o confund cu apa (70%); n schmb
sngee ntrene corpu fzc, respectv temperatura,
emnarea corpuror strne, drenarea,... Laptee
este o substan care poate f foost ntre corpur,
respectv mam cop, dar nu numa. Vedem cum
aptee face parte dntr-un compex prn care vaa
90
este unversa. La fe ca aptee avem azma
(pne natura), care are a baz eemente
prmordae (tre de gru pus zer).
E bne s reazm: produca de apte nu este
ntmptoare, e este o substan absout, putem
spune neamentar totodat amentar.
Pasteurzarea u (ferberea) transform ntr-o
substan extrem de nocv care determn
perderea munt, devtazare, mbtrnre,...
Curos, foosrea u nepasteurzat n amentaa
denaturat este a fe de nocv - un argument n pus
pentru compextatea sa. Practc e nu trebue foost
numa n prma etap de va, ct pe toat durata
tmpuu ct avem un corp fzc; aptee, ca sngee,
nu hrnete, nu construete corpu fzc, e menne
corpu fzc ntr-o structur dea.
Este a fe de nteresant, aptee ntr n categora
stupefanteor nu dn cauz c erbvoree ma pasc
pante narcotce (mac), ct e nsu, prn
compextatea sa, este o substan magc. Tratarea,
foosrea - mpc atene cunoaterea adevruu.
Cunoscnd acestea, efcena u este vta n
exstena noastr.
Socetatea uman, ncetu cu ncetu ese dntr-o
epoc a gnorane, redescoperrea apteu va f o
redescoperre a ve, ma concret a snt. Este
momentu ca responsab dn crcutu apteu s
ab o opne dn ce n ce ma responsab deoarece
ucrure nu sunt att de dfce, ct consecnee; a
scoate n evden egsaa guverneor care dn start
nterzc vnzarea apteu natura, este un act
premedtat care n defntv are a baz o tota
gnoran - putem spune c statu dstruge
91
popuaa.
Ca o concuze aptee nu este o butur, nu trebue
pasteurzat, foosrea u norma este numa n
amentaa natura, dar char ac trebue sorbt. n
apte avem ce ma sacru ament trebue tratat ca
atare, pentru c e este vaa chd, este sntatea
noastr, e ne ebereaz de temer, gnoran
btrnee, este accesb tuturor, fndc dac a
nceput mama ne d va prn e, ma trzu mama
natur ne ofer eterntatea.
on, Cam, 9 noembre 2003, 3:42.

Prefa a Paneta Pn vo. XX
Amentaa obnut duce a moarte; amentaa
natura este opusu cee obnute, fresc s duc a
va - astfe c pentru moarte ucrure sunt
rezovate, pe cnd pentru va trebue s nvm s
trm.
Paneta Pn nu se refer numa a amentaa
natura ct a aceast va pe care pn ac am
confundat-o cu moartea, aceast va este o noune
hostc, pentru a o percepe descoperm tre
dmensun astfe: Amentae-|urna-Sex.
Pe parcursu acestor emaur a observat cum ce
n cauz vorbesc despre |urna; e este un eement
esena, care face parte dn autoeducae, e este
recunoaterea, fndc experena amentae
naturae, n partcuar este o experen orgna, ea
se percepe dfert de a enttate a enttate, avem
nevoe de un daog cu no nne prn care s
refectm, s recunoatem aceast experen
amentar. Desgur, |urnau nu se refer numa a
92
experena amentar - n programu Eta aceas
amentae are tre grade, fecare grad fnd tota
deosebt de anteroru, astfe devne necesar o
deconsprare a propre noastre experene, n aa fe
s fm ntr-un echbru cu ea. Atfe spus |urnau face
parte dn procesu de ndvduazare, de autonome,
prn care ne asumm propra responsabtate. Prn
cee tre grade de amentae dspare aa-zsa
amentae, astfe c |urnau este va rmne
amentaa noastr. Suntem sprt avem nevoe de
sprt. |urnau este o nterfa ntre reatate
absout.
Amentaa natura fr |urna este doar un scop,
prn |urna este un sens. Pentru deta despre |urna -
ee se gsesc n Coeca 17 a Ete Unverstate; ceea
ce putem s ma adugm ac: |urnau este ca un
toag de care ne foosm n prm pa n experena
orgna, |urnau ne deschde no cat care sunt a
ora actua atente, fndc aceast amentae va
ocupa un tmp dn ce n ce ma scurt, astfe c va
trebu s descoperm cu ce umpem acest go, n aa
fe nct s nu a|ungem a o stare de vegeta.
Fndc prn aceast experen a amentae
naturae, char dac a nceput este smpu, cu tmpu
constatm no vaene ae exstene noastre, vaa
devne dn ce n ce ma mare, omu devne hostc,
are nevoe de o consttue atur de contn. Nu
ntmptor toat umea te s scre, a fe toat
umea poate mnca natura, tot aa nu ntmptor
toat umea moare - este doar un |oc de cuvnte a
exstene formae. |urnau este un statut, o Bbe
prn care reazm contnutatea, semmedtaa,
refectarea reazarea coerent responsab a
93
acunor fapteor noastre, ne a|ut ntr-un sens
mens a descoperrea comuncr - fndc dup
apte an de amentae natura putem spune c
trm numa dn comuncare; reae socae au
comuncarea a baza or. n utm nstan orce
enttate este orgna, fresc este ca experena e
s fe a fe, de aceea avem nevoe de un punct de
spr|n, de refern, de autoconstatare. Dn propre
experen, n trecerea de a gradu I a II de
amentae natura |urnau m-a a|utat susnut,
ma aes trecerea de a gradu II a III, fr |urna nu s-
ar putea reaza. Char Paneta Pn este un |urna
prn care constatm experena ceora, astfe
antcpm conten ucrur pe care e-am f
nterpretat.
Cum spuneam ma sus, Amentae-|urna-Sex
formeaz o sngur experen, |urnau este axa pe
care pvotm, n exstena noastr partcuar
orgna a un capt avem amentaa, a ceat
sexu; n mod paradoxa acet do termen se
confund, dar sexu fr |urna rmne doar un
nstnct, n nc un caz o form de amentae. Aa
cum spuneam n prefaa a voumu XVII, sexu d
va sau a va. Desgur, |urnau ac nu este o
descrere a sexuu, |urnau ne scoate dn nstnct
(brbat-femee) ne aduce a contn (om). Prn
|urna reazm c cee dou corpur (brbat-femee)
formeaz un sngur corp (omu). Este o experen
putem spune dvn, perceput rea, totu aceast
experen este determnat de o dentfcare, atfe
cdem n mmetsm.
|urnau este un act care ne scoate dn grmada
soca a ndvduatatea de om, e este un soocvu
94
prn care Fu (corpu fzc) comunc cu Tat |corpu
astra (subt)|, ne dentfcm cu sprtu care suntem,
ndeprtndu-ne de moarte apropndu-ne de va.
on, Cam, 12 noembre 2003, 3:16.

Prefa a Paneta Pn vo. XXI
Amentaa natura, ma aes prn programu
Eta, duce a o at dmensune a ve - putem s-
spunem o va natura.
Omu n genera este o fn ab mmetc, se
adapteaz accept, n cond normae tnde ctre
egosm, educaa -o obne prn metoda tafet,
adc prea de a generaa anteroar norme
precepte, char dac se schmb sunt doar ature
formae; ceea ce este constant a toate casee
socae este amentaa.
Amentaa fnd un factor comun, determn o
reatate comun, se acord ma mut tmp dect
ceorate aspecte ae ve; char aceast
amentae a devent prn generazare acea menu,
char dac n utma vreme o secune a medcne se
ocup de nutronsm... n utma vreme a aprut un
factor putem s- spunem catastrofc - buma. n
aceast epoc constatm o reducere a actvt
cuturae, tnfce, o escaadare a dmensunor
potce pe un fond de recesune economc, n mass-
meda domn reatre pesmste... acestea au dus
a mrrea cantt amentare, accentund starea
de anesteze pentru a se atenua stresu soca. n
re dezvotate amentaa sau produsee
amentare sunt sempreparate, ea e nut sub
controu normeor stasuror, este tota denaturat,
95
rafnat, sntetzat adtvat. Asstm a o
degrngoad goba, pe fondu une actvt socae
reduse omu este mpns char forat spre o actvtate
amentar, stuaa a dus a escaadarea patooge
socae ntr-o recrudescen neateptat a dabetuu.
Bugetee guvernamentae au crescut ct au putut
asgurre socae, dar n utma vreme sunt depte,
mereu ma mu sufernz sunt efectv abandona; pe
fondu acesta constatm o ceretere a mortat
o descretere a natat...
Pentru ce care au a|uns a voumu XXI dn Paneta
Pn rndure de ma sus sunt extreme, pentru
mstc ar corespunde cu sfrtu um, totu omu
- nu oamen - este ber, depnde de e nsu,
ceeate fore: comeru, medcna, nsttue n
genera - sunt aparente; cee douzec unu de
voume au demonstrat ce era de demonstrat, ce care
caut cu adevrat e vor descoper pe nternet,
prntre preten, sau prn aa-zsa ntmpare ferct.
Dac ar f fost sfrtu um, aceast manfestare
Paneta Pn nu -ar f avut rostu.
Constatm cum mereu ma mu descoper
aceast aternatv - char dac era permanent
atur de e, a fost totu nevoe de cura|u ctorva,
acum putem vorb de|a de o ume aparent nou, care
a dept trada acceptarea... n defntv soarta
omuu este n mne u, nu a ceora; tot aa
este mpcat a propru bunu sm, o responsabtate
rea fa de vaa propre, dup cum vedem n
cee douzec unu de voume, ucrure sunt
accesbe tuturor; n defntv e o schmbare de
opne.
Amentaa natura este bocotat n contnuare
96
de medcn meda, ma concret, n spatee
acestora de manfestre unu comer furbund,
acesta determnat de o experen canttatv, de
scopu care scuz m|oacee, ntr-un cuvnt - proft.
Dar cum comeru nu este un persona| exst un
motv n pus pentru a face abstrace de e;
persona|u suntem no. Trm ntr-un medu natura
ma aes n m|ocu une pee agrcoe, n mod
umtor ac produsee sunt naturae char dac acas
e dstrugem prn ferbere - ne vne greu s concepem
c aceste produse naturae sunt perfecte n aceast
faz; De unde vne aceast greutate? Dn ma mute
drec, dar toate sunt fase char dac sunt susnute
tnfc. De unde putem constata acest ucru? Pur
smpu prn consecnee pe care e genereaz, vs-a-
vs de consecnee foosr or fr a f ferte. La
m|ocu acestor cuvnte este cuvntu "bun sm".
Pentru ce care acced a amentaa natura,
Paneta Pn este un abecedar a propru fgurat;
dup cum vede nu exst un sngur autor, pre| prn
care ave posbtatea une vzun a "n" probe, n
care bunu sm are de|a o cae bttort.
Le aduc un omagu ceor care nante de Paneta
Pn s-au aventurat depnd deferendee formae
ae une socet deformate, pe aceta regs n
aceste pagn bne-snto; e au pus a punct un
vast menu natura care practc nu se poate deoseb
de ce fert, ma aes n utm an aceast
mnunat pne natura, care a creat Paneta
Pn - o cae sncer smp pentru ca oamen s
poat |udeca n nte bertate dac mert s
trasc; dn capu ocuu nu cred c exst cneva
care s se gndeasc s- dstrug vaa, aprobnd
97
experene fase. Amentaa natura este o va
natura, prn care omu descoper natura ntr-o
armone detaat, n mod umtor descoper
sntatea.
on, Cam, 15 noembre 2003, 2:59.

Prefa a Paneta Pn vo. XXII
n Romna exst aproxmatv 220 de m de medc
a|uta de 450 de m de assten, mpreun formeaz
o armat de 700 de m de oamen, care au gr| ca
20 de moane de oamen s fe snto.
Acestor oamen doresc s m adresez, este de
datora or - prn profesunea pe care o au - s
descopere acee ucrur prn care oamen s fe
snto.
Este uor de constatat cum ce pun n utma me
de an medcna medc nu au dus spre o cercetare
ma atent, mennnd o trade a care az putem
constata c efectu este contrar. S-a a|uns a o
patooge generazat, a o scandaoas sufern,
pentru ce? Oare pentru a respecta o trade?
Paneta Pn este o cercetare a propru a une
aternatve vabe accesbe. Nota esena este
totaa contradce cu perceptee medcn actuae,
prn faptu c ce care au reazat amentaa natura
au et dn panu patoogc , ceea ce este
nteresant, nu se ma foosesc medcamentee.
Este o datore norma freasc aceea ca medc,
desgur a nceput cva, s se "sacrfce" n aceast
drece, fndc char o experen n amentaa
natura, n caz c are rezutate negatve se poate
abandona. Dar dup cum vedem dn aceste 100 de
98
cr ae Ete Unverstate ma aes dn cee 22 de
voume ae Panete Pn (acum cnd screm aceast
prefa, aceste voume au trecut de 30), avem a
dspoze o vast experen - nu a unu caz, nu
numa ntr-o sngur ar - cum ucrure sunt tota n
favoarea aceste amenta naturae. Era de datora
medcor s descopere aceast aternatv, astfe
nct az s nu asstm a o |anc patooge, asstat
de sute de m de medc care nu fac nmc n aceast
drece.
O atur dramatc pe care vreau s-o scoatem n
evden: medc actua neag bocoteaz aceast
aternatv amentar, aceast stuae duce a un
act de premedtare n faa crua rm fr cuvnte.
Medcu mnnc a fe ca pacentu - rezutatu:
amndo au aceea soart; stuaa este n mna
medcuu totu. Asst a o stuae ronc: n aa-
zsee tratamente, ma concret n sptae, bonav
pe de o parte sunt trata, dar de tre or pe z merg a
saa de mese unde se ofer o amentae
denaturat, practc amentaa obnut; putem
spune c pe de o parte fac pe de ceaat desfac.
A sugera o bana experen, ca pacenor unu
spta s nu se asgure assten medca, c numa
assten amentar. Este de a|uns aceast aparent
terape amentar, spre umrea noastr n
ma|ortatea cazuror vom assta a o nsntore
spectacuoas... Ma aes astz cnd avem sptae
prvate, medcu care este patron poate reaza o
asemenea experen a modu smpu. Desgur,
asstena amentar se refer a amentaa natura
- Eta Unverstate poate asgura pentru nceput
"buctar" pentru reazarea acestu tratament.
99
Sunt sgur c va ven o z cnd medc adevra
vor reaza o reatate a propru, fcnd abstrace de
trade, norme metode, reaznd o bana
amentae natura, descopernd prn propre
experen cum metabosmu prn cee dou aspecte:
asmae dezasmae, a|unge a o dmensune pe
care o numm sntate. Pcat c dn experena u
Hpocrat n mod tradona s-a mennut numa
|urmntu care az sun frumos, n reatate
Hpocrat a sntetzat reatatea ve prn aceast
amentae, cnd a spus n cteva cuvnte: "Hrana
voastr s v fe medcament medcamentu
ament" - att de smpu sncer, ca un mod
consternant: au reazat-o numa anmaee; astfe c
n pdur nu dm peste sptae pocnc, peste
anmae sufernde, ct dn contr - s nu utm c
nc un anma nu este medc.
Experena Ete Unverstate st a dspoza nu
doar a medcor dn Romna, ne asumm
responsabtatea e consdernd c este de datora
noastr, n cuvntu nostru mpc dmensunea
medca, astfe socetatea uman s depeasc
aceast tragede, medcu s fe a propru atur
de oamen, ca un bun educator, s asstm a o
trecere de a medcna terapeutc a medcna
preventv. Profesunea de medc s nu ma
corespund cu profesunea suferne, ct cu
profesunea snt.
on, Cam, 15 noembre 2003, 3:42.

Prefa a Paneta Pn vo. XXIII
100
Vaa aceua care mnnc natura, pentru aceast
epoc nu este uoar dar nc grea. Ce care a|unge a
aceast performan se vede n m|ocu une um,
ma bne-zs este vzut de aceast ume, nedumert
dornc s- saveze - da, este vorba de-un mpact;
ma|ortatea ceor care se apuc de aceast
amentae natura nu reuesc s depeasc
aceast stare de ucrur.
Corpu fzc este supus unor transformr ma|ore, pe
de ceaat parte ce n cauz este dezaprobat
nenees; aceast amentae se refer, se
adreseaz oamenor puternc, care tu ce vor,
responsab pentru vaa or. A mma, a cocheta este
un act prn care nu vom reu s abordm aceast
amentae, mu sunt tenta de-a o foos vznd un
scop, nebnund c este un sens, a o foosesc
pentru tratament dup ce se nsntoesc au
revana - toate acestea aparn fne neanga|ate,
care ar vrea s obn ct ma gratut ucrur
fabuoase.
ntr-o atmosfer rdco spectacuoas aceast
amentae n-are nc un succes, fndc este un act
absout n care ntr n |oc ucrur nebnute; conduta
temperamentu, rbdarea contnutatea sunt
nstrumentee care ne vor facta succesu ntegra,
de aceea se spune c aceast amentae se refer a
7% dntre oamen - dscrmnarea nu este dn partea
noastr ct a neputne ma|ort.
Acest aspect este specfc aceste epoc, cnd
domnanta trade, obnune, perseverene
persuasun medcor, a fame pretenor, fac tot
posbu s nu se fac nmc. Pe parcurs ce vom
nanta totodat vzndu-se rezutatee "prmor
101
cretn", trada mofture vor ceda n faa
reat, tna va trebu s abdce de a dogme
materaste, ma aes schmbu de nforma cu
a|utoru acestu nternet va face abstrace de
nformae ofcae, oamen vor vedea experena
ceora, fndc n reatate -n defntv orce
descoperre a bneu este nterpretat negatv.
Datorm ceor cura|o caea pe care ne-au deschs-o,
ne ntrebm cu ce se deosebesc de cea - dar
sunt oamen norma, fret, care au sprtu umoruu,
nc e n-au tut nu c n-au vrut, dar n momentu
cnd tm nu vrem, putem defn o stuae tragc
a pse de responsabtate, un act premedtat prn
care ne submnm, n-ar f numa att, ct aceta
se opun cu vehemen a o reatate ma bun, ma
frumoas.
Amentaa natura este ega accesb fecrua
dntre no ndferent pe ce merdan trete, ea
corespunde cu normee unversae nu cu cee
ofcae; aceste produse naturae se af a tot pasu,
este nevoe doar de bun sm pentru a te ntreba de
ce natura nu face compot dn fructe, de ce n-a fert
aptee,... Vs-a-vs de no ate fne - respectv
mamfere - foosesc amentaa natura, cu
consecne poztve. Char dac oamen nu sunt ber
omu este ber, astfe c u revne
responsabtatea absout asupra ve sae, pentru o
exsten benefc nu maefc. n Coeca 17 am
expcat de ce oamen au a|uns s mnnce
denaturat, aceast epoc s-a termnat, oamen vor
reven gradat a o amentae sntoas, norma
natura. Atfe, socetatea actua este n cumea
tragede, n care fecare aduce aportu ma aes
102
umea nteectua, dar tocma aceast escaadare a
tragede ne va pune n stuaa s reazm o
reatate care ne ateapt; vom rmne consterna
cne ce ne-a mpedcat s fm mpotrva ve
noastre. Eta Unverstate pune a dspoze o vast
experen prn care orcne poate anaza |udeca
reatatea actua, ca un coroar a aceste actvt
aceast fascnant Panet a Pn, prn care "N"
autor scru despre vaa amentaa or a modu
fresc, conten totu c vor a|uta pe ce care sunt
deruta de o gnoran ofca - pentru c a respecta
ege natur, suntem deasupra e.
Pentru ce care cocheteaz e bne s te c ucrur
gratute nu exst - ca un argument n pus, pentru a
a|unge s fm bonav muncm dn greu totu nu
nvm nmc. Lumea nteectua este prma vzat,
pentru c prn amentaa or denaturat contest
nteectuatatea maturtatea. Le urm succes ceor
care deschd caea une cvza fcnd fa a
attea comed, or e vom datora muumre
sntatea noastr.
on, Cam, 16 noembre 2003, 2:50.

Prefa a Paneta Pn vo. XXIV
Paneta Pn a a|uns a voumu XXIV pe caea
nternetuu, ea este de fapt un grup de dscu,
atur de ste-u etaunverstate.ro. Znc m de
oamen de pe toate merdanee o ctesc, char dac
este scrs n mba romn ata romn au un ro
de traductor, astfe nct s partcpe ct ma mu
oamen. Aa cum spuneam n prma prefa, avem
de-a face cu zore une no teratur, n care cttoru
103
devne scrtor. Dverstatea subecteor dau o
not enccopedc, prezentarea sncertatea
autoror aduc o arg resprae pentru ata
dezamg obos a ve - o nou teratur
pentru o nou va, pentru un om ma bun, amab
ubtor. Fecare pagn a Panete Pn este o ece
de va pentru fecare, este un abecedar a ve
scrs dn ntmpre noastre, prn care ne cunoatem
ne recunoatem.
Trecerea de a amentaa denaturat a cea
natura este una dntre cee ma grandoase
experene umane, care depete cu mut attea
mar evenmente; pun au ntut c amentaa st a
baza ve, a reaor socae, ma aes a pc, e
ace ucru prn care nu vedem pdurea dn cauza
copacor, ntrnd benevo ntr-o ume a rdcouu, a
srce a bo. Ca un factor ncrmnant, ata
specat savan n-au atras atena ce pun
despre stuaa amentar, ct dn contr, au
accentuat de|a o stuae dn care az umea pare s
nu ma ab nc o ere.
Experena acestor oamen care au scrs aceste
emaur este o "veste bun", este cura|u credne c
natura nu este mpotrva noastr, ct gnorana
ofca. Ctrea acestor emaur, char dac pe
moment nu ne convn raportate amentae noastre,
aduce o not de optmsm, care ncetu cu ncetu ne
va trez. La ora actua (16 noembre 2003) Paneta
Pn contnu mperturbab prntr-o vast
dversfcare, o extndere unversa, prn
contnutatea e m de oamen trec a aceast
amentae natura, prntr-o dnamc exponena.
Dup cum vedem Paneta Pn nu se refer a
104
panfcae ct a produca de va, experen, a
ceea ce este ma mportant, coaborarea. ntr-adevr,
pnea natura este protagonstu, este doar un ghd,
o agend, un preten care ne unete ntr-o vbrae
sncer smp, pentru a ne da seama c exst
bunu sm, vs-a-vs de maturt patrotce,
fanatsme tradonae, nregmentarea n stas-ur
norme. Pnea natura este bun pentru ce care
foosesc amentaa denaturat, e un nocutor
absout a pn tradonae, dar ea este un ament
specfc amentae naturae, unde nu se foosete
pnea denaturat. Pentru prmu caz este un semn
sau Cau Troan, pentru ca ce care o foosesc s
a|ung cu gndu, ncetu cu ncetu, a fapta une
ve dn ce n ce ma aproape de va; de aceea am
sat n Paneta Pn aceste apeur, comenz,
abonamente, atee vn pe cae teefonc, dar acoo
unde a|unge pnea natura ea se rspete prntre
coeg, vecn preten, aceta a rndu or dornd
s-o ab n mod drect. Pnea natura Paneta
Pn formeaz o monad cosmc cu cee dou
poart, astfe c pnea natura este matera,
Paneta Pn sprtu - aa cum se te n
geometre, numa prn dou puncte putem trasa o
dreapt. Aceast pne natura ateapt de 3000 de
an ca no s nu ma ateptm sntatea, ea este
cunoscut sub denumrea de Pnea Domnuu, sau
azm. Char acest utm termen se poate confunda
cu termenu de enzm, care este o manfestare a
ethercuu, a une substane subte, sau, n termen
casc, Corpu u Dumenzeu. Este produsu pe care
Hpocrat -a dort fndc e este hran
medcament, ntr-adevr, acunea terapeutc a
105
pn naturae este ncontestab.
De aceea ne dorm ca pnea natura s nu fe
separat de Paneta Pn, fndc mpreun sunt
connutu exstene noastre - aa cum se spune n
Legea Poart, toate ucrure sunt dou cte dou.
Muumm ceor care sunt muum de faptee or,
ne afm a rscrucea dntre dou cvza, putem f
ferc c ne-am nscut n aceast epoc, trm fr
s vrem o tregede determnat de materasm
dar, spre bucura noastr, ncetu cu ncetu em dn
deert n frumoasee v ae Canaanuu, unde curge
apte mere, unde putem sta a mas cu Domnu,
ntr-o ubre a Fuu a Tatu.
on, Cam, 16 noembre 2003, 3:31.

Prefa a Paneta Pn vo. XXV
Preu de cost a ve pare s fe moartea, dar cum
aceasta nu exst, ar trebu s fe n contnuare
aceea va; totu ne cafcm reatatea prn
experena senzora, care nu ne poate ofer
reatatea absout.
Preu de cost a ve prn amentaa natura se
refer a aspectee economce, aceast amentae
cu tmpu se reduce canttatv, respectv preu
aocat e - acest aspect ar f un punct de atrace,
char de convngere. totu reducerea preuu de
cost este doar o smp mcare pe acest fond
mpresonant, ncacuab.
n genera corpu fzc, char aa cum percepem,
este etern, e totu se schmb n rtmu unor ccur
despre care tna va avea tmp s e cunoasc,
fndc no percepem corpu fzc ca pe o form, dar
106
char connutu pe care nu- percepem are o
exsten putem spune n parae. Paraea pe care
no o trm este cea abstract, sprtua - nteresant
c ntre no reatatea absout se nterpune acest
corp-fzc, de ac mpresa c acest corp-fzc
suntem no; da, e poate f modfcat n bne sau ru
de va, de experena noastr, dac nc pe aceasta
nu o cunoatem trm ntr-un contnuu suspans,
astfe corpu -fzc suport aceste consecne ae
gnorane, char pe o mare parte dntre ee e
amortzeaz, ma concret e cronczeaz, dar n
momentu cnd -a consumat aceste posbt,
nceteaz s ma exste.
Pentru amentaa natura nu este de a|uns, ea nu
se reduce numa a aspectu amentar, fndc aa
cum constatm, dup 7 an ea devne smboc. Pe
parcursu acestor an trebue s facem o converse
spre corpu rea care suntem no, s fm ntr-un
permanent echbru cu corpu-fzc, fndc acesta
(corpu-fzc) char dac nu- ma oferm o amentae
matera, e are o amentae constant contnu
prn aceast capactate a corpuu subt, ma concret
a gnduror, sentmenteor, deor,... La ora actua
ne vne greu s percepem un asemenea corp care nu
este perceput prn eementee senzorae, totu
amentaa natura ne ofer o deschdere, o
eberare ctre bertate, pentru ca acest corp s
menn corpu-fzc ct medu n care e exst.
To oamen au aceea evoue sprtua, aceasta
este n cretere prn acumuare, astfe c pentru e
amentaa natura nu poate f perceput n esena
e. Zec de oamen tresc dntr-o natur matera,
matera e umpe un go, acesta prn ncarnr
107
succesve devne ma mc dar, pentru rtmu actua a
ccuror, ee nu pot f devansate; n panu-fzc
ma|ortatea sunt pe una dn aceste trepte de
evoue... n momentu cnd putem spune c s-a
nfptut, a a|uns a un grad norma de evoue, este
reatatea ndvduazr. Astfe c amentaa
natura este necesar ceor care n-au nevoe de ea;
char dac n-am scre aceste rndur, ea se manfest
ca un proces a evoue.
Ce care a|ung a amentaa natura sunt dator s
reazeze o va cvzat ceor care sunt n evoue,
fndc n aa-zsa amentae natura avem dou
aspecte: o amentae natura de uzur (foosre),
o amentae natura pentru trezre - n aceast faz
aceast amentae este doar a nceput; amentaa
natura de uzur se refer a ma|ortatea omenr, n
programu Eta Unverstate ea este gradu I. Ea este
tota smar amentae denaturate, doar c
obnerea e, metodee de foosre, de preparare, nu
ma afecteaz matera prm.
Aa cum spuneam ma sus, depndem de corpu-
fzc, e se af ntre no panu absout, dar dac e
este defect, bonav, percepem reatatea absout
defectuos rea. Cnd ne referm a ce 7%, e sunt
ce care contnu gradu I cu gradu II, respectv cu
gradu III, n schmb marea ma|ortate vor avea
aceea menur ca form, gust cuoare, dar cu o
not absout n emnarea maador, a chetueor
nute, astfe cu un corp sntos ne apropem de
ceebru dcton antc "Mens sana n corpore sano".
Fndc prn amentaa denaturat evoua noastr
sprtua este denaturat, az constatm fanatzarea
regor escaadarea consecneor dramatce, care
108
nu pot f emnate pe at cae.
La ora actua accesu a amentaa natura este
bocat de obnuna cu cea denaturat, aceasta este
mena|at susnut prn nsttu, doar consecnee
care devn dn ce n ce ma dramatce vor convnge
aceste nsttu s acorde o atene o educare a
maseor ntr-o drece poztv, atfe... Dar nu se va
a|unge ac, nstnctu de conservare de|a spune
cuvntu, ma aes bunu sm.
on, Cam, 17 noembre 2003, 2:12.

Prefa a Paneta Pn vo. XXVI
Amentaa natura este de fapt un mpact, un
moment de trezre transformare a omuu, este ma
mut un aspect soca dect nutrona; probemee
pe care e ntnm sunt dn partea meduu soca,
vs-a-vs de corpu-fzc care este de a z a z ma
ferct, regsndu- sntatea dup care tn|ea.
Este mpresonant nteresant aceast opoze
a ceor dn |ur, ntr-o prm concuze nu putem spune
c e se opun, dect un aspect paradoxa, char
doresc ca ce n cauz s mearg ma departe; char
dac nu ne foosm de bunu sm, e are totu o
manfestare nostagc, totu e se va manfesta a
tmpu potrvt fa de ce care au cura|u s schmbe
un sstem tabu. n defntv e ce depesc?
Ampfcm aceste ucrur: cum sta cu feru? care e
stuaa coesterouu?... n fond aceste
"responsabt" sunt un efect a temer, a unu
nve medocru nvet, nvut ntr-un ambaa|
tnfc cu ttur cene, care s ne a|ute s
depm ma uor gnorana, dar fr s renunm a
109
ea. Pare un |oc macabru, maefc s vez o ume a
nteectuaor - ncusv medc - sufernd, mbtrnnd
murnd, n defntv pare o reatate scandaoas, un
umor negru, totu... Vaa acestor oamen e ca a
unor scav, a unor prmtv pu n stua nedte, m
aduce amnte de tuneu tmpuu, da, aceste mase de
nteectua au parvent dntr-o epoc pe care nc
anmeee actuae nu o foosesc.
Amentaa natura este ma mut mpact dect
probematc boogc, nutrona, metabosm,...
Adevratee eg, pentru omu actua sunt adevrate
paradoxur; prn orgou gnorane trufa
mposbuu, ma sperm a o reatate care nu
exst. Char dac nu ne permtem sncertatea,
consecnee sunt de o sncertate dur.
Astfe c experena ceor care acced a o astfe de
amentae natura pare s se opun "bunuu sm",
s contrazc o reatate academc, ofca - dncoo
de toate acestea este teama. Ce care au reazat
amentaa natura, dup tre un au smt o
senzae necunoscut; ntrebndu- despre ce este
vorba, au spus smpu: nu-m ma este team.
totu, ce team nu ma este? A stat pe gndur :
da, nu-m ma este team de boa.
Aceasta este teama noastr; avem mpresa c
suntem snto, ma aes n tneree, dar char n
prmu capto dn Povestea Pn am descrs am
expcat cum attea ucrur pe care e consderm
sntoase sunt de fapt sufernde, bonave; percepem
boaa numa n partea e dramatc. Aceast senzae
c suntem snto este doar o senzae - atta tmp
ct admnstrm corpuu fzc materae
controversabe nu trebue s ne ateptm a un mers
110
, o exsten vertab. De cnd mama nceteaz
actaa ncepem atacu masv asupra exstene
noastre, muntatea corpuu-fzc ne deruteaz dar
ntre tmp ne obnum, mergnd pn a produse dn
ce n ce ma nocve; prn generazarea acestora
avem mpresa une reat muabe, totu...
nvm aceast amentae denaturat n faza
cnd suntem cop nu avem posbtatea de-a ne
apra - nu vreau s scot n evden c prn sunt
r, s nu utm c au fost e cop. Da, a vrsta
cnd suuntem ma ber, suntem de|a przoner a
obnune, susnut de o gnoran, dn aceste
dou ucrur este dfc s e, dar nu mposb.
Suntem ntr-o epoc de deschdere, pe de at
parte este acumuarea consecneor catastrofce - pe
acest fond, aceast mnunat Panet a Pn vne ca
un mesa| dntr-o ume a bneu frumosuu, ntr-un
cuvnt a bunuu sm, vaa ne art char dac
suntem bonav. Ne-am obnut cu ucrur care ne fac
ru, char cu gnorana - nu trebue s f savant
pentru a deoseb un mr fcut compot un mr
norma, nu este greu s deosebet o mere de o
bucat de zahr, a fe aspectu de un dramatsm
crmna, cnd ucdem porc, me, pentru a mnca
dn carnea or.
Nmen nu este de vn char dac este vctm, s
e aducem un omagu ceor cura|o care s-au expus
a aceast mpasbtate a ceor dn |ur, aceor
oamen care ne-au sat urme pe care fecare pas e
dn ce n ce ma structor, ma sntos.
on, Cam, 17 noembre 2003, 3:05.

Prefa a Paneta Pn vo. XXVII
111
Unu dntre paradoxure exstene este amentaa
n genera, n partcuar amentaa natura.
Nu mncm mut, ct trebue s umpem un tmp n
care am putea face atceva, dar acest "atceva"
pentru ma|ortatea este un go, pun au pasun n
mod cert aceta, ca o confrmare, mnnc ma
pun.
Amentaa natura dup un tmp dspare dn
punct de vedere canttatv, putem spune c dspar
cee dou tmpur acordate e: prepararea
consumu, astfe c omu se trezete ntr-un spau
tempora ncomensurab. E este o fn dnamc,
fr un e anume, are tendna de a |ustfca orce,
dar n faa bert de-a face ceva se smte parazat.
n programu nostru, |urnau este un nstrument
care poate umpe o parte dn acest tmp, nu numa
att, ct o autoeducae prn |urna ne scoate n
evden eementee atente care, a rndu or,
putem spune c ne dau de ucru... Char dac tm s
screm, am putut constata o renere o evtare a
|urnauu - nu este de a|uns s t s scr, este vorba
de-un unvers nc necunoscut omuu. n educae, n
coa, nu se acord nc un program pentru stu
|urnauu, acest ucru resmm n vaa noastr,
fndc |urnau se confund cu a scre despre ucrur
care unee nsttu nu doresc s fe deconsprate.
Natura uman actua este tcut, mut, pst de
comuncare, mutora e vne foarte greu s- exprme
sentmentee, dee, gndure... prn apara
cnematografe a teevzun, oamen nemactnd,
perd ncetu cu ncetu magnaa, devn
consumator de magne, pn sunt consuma. n
112
genera -n partcuar |urnau este o hran subt,
fcnd parte dn gradu III de amentae; n
programu nostru acesta este un mpact trebue
tratat cu atene, descopert ncetu cu ncetu, fndc
dac oamen nu pot comunca, de ac -au mtat
factoru de sncertate. |urnau este un act a
sncert, dar a fe ca una dntre cee zece
porunc, nu avem voe s |udecm - ac am ma
expcat c nu se poate s nu |udec, rega a scurtat
aceast ege punnd punct unde era o vrgu; ntr-
adevr, n-avem voe s- |udecm pe cea, dar cu
att ma mut trebue s ne |udecm pe no nne.
|urnau este un proces partcuar ntr-un medu
unversa, este un act prn care ne defnm, ne
deconsprm n faa propror atene, handcapur,
atavsme, obnune,... pentru un rezutat covrtor:
eberarea dn propra |ung, descoperrea
comuncr a sncert - n sut, a reaor
socae - o ampfcare nebnut a acunor noastre,
ntr-un cuvnt, un progres n cvzae.
Ca un aspect ronc, n amentaa natura spau
acordat buctre devne atu. n genera buctre
fnd spa ma modeste, ee devn un cabnet, un
brou unde ne putem nstaa PC-u , ca o not de
contnutate, mergem a "buctre" s mncm, s
ne hrnm, doar c de aceast dat hrana este
subt, o servet mpreun cu muzc , ca o
amntre dn vaa matera, se poate fuma sorb o
cafea. O pcut garntur a acest menu sunt fore,
o amban estetco-funcona. Putem spune c
este un atar modern n care o fn devne om, este
o genez, o natere, un contnuu soocvu o atent
pshanaz, ntr-o magnfc recunoatere... fndc
113
recunoaterea ne d sensu cunoater, ca ma
departe s descoperm uncu, submu subtu.
Astfe sprtu se hrnete dn Maree Sprt, ntr-o
dorn de-a se contop, de-a se regs n actu
reat, a bneu frumosuu, a pc a
pretene.
Toate acestea grae foosr ceor 28 de smbour
sacre, unde smbou este nterfaa ntre mantr
antr; ne-am obnut cu scrsu pn -am confundat
cu un act brocratc, ntr-o contnu ndeprtare...
fndc orce ctm, n mod absout nmc nu se refer
a exstena noastr, cu tmpu trm o nexsten, o
frustrare neneeas, o cdere ber n neantu
gnorane a ndferene. totu, ncodat nu
este prea trzu; amentaa natura ne ebereaz
dar nu ne deschde poarta nchsor, aceasta numa
este nchs, e dea|uns un gest norma fresc de-a f
dncoo de u.
on, Cam, 18 noembre 2003, 2:10.

Prefa a Paneta Pn vo. XXVIII
Lumea actua trete o reatate consternant,
prn trade obnun o acceptm ca pe o
reatate norma.
Dac ntreb pe cneva cne este, o s- spun
numee, profesa, adresa,... dect deoc sunt "bune"
acestea. Dac atcneva ntreab pe acea
persona| cne este, acesta poate da un at nume,
profese, adres,... toate acestea denot o reatate
forma pe care o putem deforma dup necest.
Ma|ortatea nu se poate prezenta cu o reatate, pe
care n mod ronc o descoperm n datee nater
114
(anu, una, zua ora)... Auzm mereu ma des
termenu de Astrooge, doar c nsttue
materaste nu bocoteaz numa amentaa
natura, |urnau, dar aceast tn subt,
pentru ca omu s nu te cne este, s n-ab un
punct de refern n educaa u, s n-ab acces a
rea socae, s fe un "ber" rtct n ntunercu
deertuu. Dar cum aceste nsttu nu exst char
dac sunt materaste, rmne a beru arbtru a
omuu s neeag c dac nu te cne este, este un
nmen, un forma atrbut, o form absout.
Prn amenta natura em dntr-o ume a
senzorauu, a nstncteor, ntr-o ume care foosete
ate puncte de refern - desgur, cee muabe,
absoute. n amentaa natura nu putem foos
aceea nstrumente formae, fndc determnm un
confct n faa crua vom ceda.
Exst o astrooge a bunuu sm, ea face parte dn
cutura genera - acum avem tmp o mnte
mpede pentru a vedea pe cee nevzute, pentru a
e-neege pe cee vzute.
E frumoas educaa, dar ea este un termen
genera, forma, un generator de atrbute, nu ne d
satsfaca sensu. n ceea ce ne prvete, n cazu
nostru ma aes a acun de ndvduazare, care
are a baz amentaa natura, aceasta defnete
macuarea, astfe c ndvduazarea redefnete
normee generae n eemente esenae, educaa
devne autoeducae. Aceasta nu este posb fr s
tm cne suntem, cc n defntv ce educm?
Astrooga ne ofer acest punct de refern de a
care putem peca; e devne o sfer, un unvers n
care ne ntegrm pn a regsre.
115
Lumea actua trete ante-tempora - amntre,
trre, experenee se gsesc undeva n urm,
acestea genereaz o adnc dramatc nostage,
putem spune c nmen nu trete n prezent - a fe,
ne este team de prezent, groaz de vtor. Dup
cum vedem, dn tre eemente (trecut-prezent-vtor)
trm numa ntr-unu, acea consumat. tna
actua nterzce predca, scenaru, antcpaa,
prevederea,... astfe c omu trete ntr-o rtcre n
trecut, totu aspr, ndrznete, ppe prezentu,
char vseaz a vtor.
Aceste dou eemente, prezentu vtoru, sunt
aspecte normae fret ae reat absoute, ee
ne sunt accesbe prntr-o mnm cunoatere a
Astrooge. n momentu cnd afm cne suntem
tm ce vrem, fndc tm ce putem; trecutu
vtoru se regsesc ntr-un etern prezent, dn care ne
rdcm nspre no.
Fresc ca prntr-o amentae denaturat (amnezc
anestezc) s nu putem percepe subtu utuu,
s abandonm vaa n a accepta c suntem murtor.
Fercrea, ubrea, bertatea par metafore, dar char
aa, ee ne ateapt.
Amentaa natura putem spune c nu este
posb atta tmp ct nu tm cne suntem, fndc -
prntr-o rone a reat - constatm c amentaa
natura cu tmpu dspare, sndu-ne s nu ne ma
sm; astfe c prn autoeducae - unde
recunoaterea ne acord dreptu de a cunoate n
mod drept nu forma, prntr-o aa-zs ntoarcere
nante unde satsfaca reazarea sunt o matere
prm pentru sprt, ntr-o dnamc sncer smp
a exstene care a trecut de a mt a manur, de
116
a form a connut - ntr-un sens apropat ca tmp
vom putea spune zmbnd EU SUNT.
on, Cam, 18 noembre 2003, 2:50.

Prefa a Paneta Pn vo. XXIX
ca utm sprav a omenr actuae este faptu
c trete n egatate.
Trada suferne este: boa, srce nefercre,
atfe spus fzc, baz matera sprtua; ne gsm
n opoze, aceste tre ucrur au z de condamnare,
este damnaunea une socet care n-are a baz o
baz.
Farse reproau u Isus c Acesta vrea s
schmbe Legea. Cne poate spune aa ceva? Ce care
au schmbat-o.
Lac, avem a baz fozofa, ar dncoo de aceasta,
avem Bba. Fozofa, aa cum o cunoatem, este o
ncercare, Bba - o reut, dar una ceaat au
a baz Legea; Bba a rndu e este o ameorare a
Leg. Aceast Lege este format dn 7 captoe,
metaforc crcu sub denumre Kybaon sau Taba
de Smarad. Cee 7 eemente sunt: Legea
Mentasmuu, Legea Corespondene, Legea
Vbrae, Legea Rtmuu, Legea Poart, Legea
Karme, Legea Genuu - enunur smpe, ordnea n
care s-au dat ac nu este ntmptoare, ee stau a
baza baze.
Necunoaterea acestor eg automat ne pune n
stuaa de egatate; char dac ee se studaz n
co natce, char dac pn de curnd erau
nterzse vuguu, de acum ncoo ee sunt accesbe
omuu.
117
Amentaa natura este determnat de Lege, e n
strns egtur cu reatatea absout, amentaa
natura este o nere, o pregtre prn macuare,
pentru a putea percepe Legea.
Prn cunoaterea aceste Leg, cee tre suferne
determnate de egatate dspar de a sne, Fu
rtctor se ntoarce a Tat. n Coeca 17 avem
cee 7 voume unde se gsesc n detau Lege.
Insttue pe de o parte, pe de ceaat parte
gnorana partcuar, au determnat o tota
necunoatere (necredn). tna este un efect a
aceste necunoater a omuu, dar s-a a|uns n mod
paradoxa ca tna s se nterpun ntre reatate
reatatea absout.
Cne caut va gs, cne bate se va deschde, cne
vrea poate; nu putem da vna pe nsttu, char dac
putem - s nu utm c char omu e-a creat, astfe
nu exst rege ct preot, nu exst medcn ct
medc; omu este creatoru, a bneu sau a ruu,
dar prn necunoaterea Leg a creat or bnee, or
ru, necunoscnd Legea Poart ("toate ucrure
sunt dou cte dou") - astfe c bnee ru or
frumos-urt, rece-cad, brbat-femee,... sunt
poart, aa cum o batere eectrc are pus-mnus,
poztv-negatv. Nu putem foos poztvu renunnd
a negatv, omu n necredna u se concentreaz pe
bne sau pe ru; uate separat, n-au nc o vaoare.
Amentaa natura mbn aceast poartate,
dup o scurt experen (7 an), aceasta aproape c
dspare, este un act de evoue, sau ntr-un termen
ma frumos, de credn.
Amentaa denaturat, char prn acet termen
este ntr-o tota contradce cu Legea. Rezutatu:
118
moartea. Ierea dn egatate se face prn bunu
sm, cura| rbdare - sunt nstrumente ae ner
(nc n centree de nere nu se fooseau metode
magce, vr|toret), ca un exempu, orce boa
trebue determnat prn cee 7 "por"; momentu
cumnant este n Legea Karme, ma smpu aceste
Leg se ma spune "A Cauze a Efectuu", astfe c
orce medc va trebu s reazeze c boaa este un
efect, dar conform Leg orce efect are o cauz; nut
s tratm efectu, necunoscnd cauza; efectu este n
pan matera, ar cauza n pan menta (sprtua).
Hpocrat na pe dscpo u expcndu-e aceast
Lege.
Suferna este un efect, o egatate, prn
cunoatere-recunoatere - aceste dou cuvnte ntr-
unu sngur este credna - em dn deert, dn
gnoran a umn, a o reatate absout, prn care
armona pacea vn de a sne. Amentaa antura
este un prm pas, ntr-o eterntate norma.
on, Cam, 19 noembre 2003, 3:55.

Prefa a Paneta Pn vo. XXX
ntrebat Lobsang Rampha "Cnd s ncep?", "Char
acum" rspunde.
Acum dup ce tm attea ucrur pe care e-am
redus a un connut, putem spune c nu este
compcat, ct dmpotrv, este ma smpu. Da, n-
am tut nu c n-am vrut, dar cnd tm rmne
aceea tensune, ceva ne rene, ne pune pe gndur,
ne trezm c tmpu trece, constatm c perdem
ceva - totu cne ne oprete?
Char no. A ncepe, a porn, a na - ne magnm
119
c sunt ucrur mar, cnd n reatate no aa facem
ceva, acest ceva nu trebue schmbat, dnamca,
rtmu ve va f acea, mpresa c trebue s
schmbm ceva ne tensoneaz, ne determn un
compex de nferortate, dac ma vorbm cu
cea, aceta ne vor spera ma mut.
nc odat, orce acune, n reatate este aceea
stare de acune... ucru care ntervne ac este
magnaa; a merge prma dat a coa, a un
servc, cnd brbatu descoper femea nvers,
naterea prmuu cop - acun, acun, acun.
ma exst o utm acune, moartea. Toate acestea
e percepem prn team, totu ne atrag; o sngur
acune vrem s-o evtm: moartea; paradoxa,
aceasta este o acune n care magnaa nu are prea
mute date.
Imagnaa a care m refer este o catate care se
obne prn educae, experen, ea partcp n ma
mare sau ma mc msur n toate acune noastre;
opusu magnae este magnea, atfe spus ce do
termen ar f mcare - nemcare, ma dramatc,
va sau moarte. Experena noastr se manfest
ntre ce do termen, dar tnde ma mut ctre
magne, o confundm cu stabtatea, trada,
obnuna, orce schmbare a magn ne pune ntr-o
stuae de atene, tensune, renere, suspcune,
atfe facem tot posbu ca magnea s nu se
schmbe. Pentru oamen ma deoseb, experena
or este ma aproape de magnae: artt, oamen de
tn, potcen - au o va obnut, char nu o
deosebm de a ceora, totu cnd cunoatem
ma atent descoperm gndure or, sentmentee,
dee ca fnd atee, ma orgnae, dnamce, par s
120
nu se ma termne; exstena or este determnat de
dnamca magn, prn rbdare, cura|, curoztate,
de mc cop putem spune c -au creat un obce, o
obnun, un st pe care -au mennut - de ac
apare o curoztate nostm: acet oamen deoseb,
mar, par nte cop, fa de oamen ma obnu, a
un nve modest, care sunt sobr, matur, dnd o not
de o gravtate ofca, care ndferent de vrst par
nte btrn.
N-a vrea s scot n evden o atur
dscrmnatore, unu cop pentru care medu de
educae este tradona, care n-are voe s fac ma
nmc, se bocheaz aceast acune dnamc
rmnnd a acun mmetce, pocrte formae.
Amentaa natura este o acune, ceea ce trebue
s schmbm este doar forma, connutu e acea;
forma este o magne, connutu o magnae. Dac
suntem ma aproape de magne, de form, ne vne
greu s percepem connutu, care mpc
magnae, un sens a ve, unu dntre acestea
este banaa sntate dup care tn|m to. Aceast
sntate nu este o dscrmnare, orcne are dreptu
s fe sntos, dar nmen nu te poate a|uta, obga,
s f sntos. Aceast acune are o partcuartate:
trebue s decdem sngur; char aceste artcoe nu
v pot a|uta, ateptnd dn partea or acest ucru.
Inerea aceste amenta naturae pentru un se
face pas cu pas, pentru pun ea se poate transforma
n aceea z, dar pentru un pentru cea
mpc o decze, o orentare n domenu,
magnae.
n 14 an de actvtate a Ete Unverstate mu au
afat despre aceast aternatv, a au apcat-o - a
121
ora actua fnd detaa, trnd ca cea, doar cu
sngura deosebre c sunt snto. A t a nu vrea
defnete nveu temer, a ndferene, char cnd
suntem bonav sm pe medc s se dea peste
cap, atfe spus sngura acune gratut este
moartea, numa c ceeate acun mpc o pat...
pentru rspat.
on, Cam, 20 noembre 2003, 2:15.

Prefa a Paneta Pn vo. XXXI
"Cum este ma bne?" este ntrebarea care ne
frmnt toat vaa.
Cutm adevru ca cum n-ar exsta; tm attea
ucrur, a un moment dat par s se contrazc,
rmnem ntr-un suspans dn care nu ma neegem
nmc.
Putem spune c adevru ne caut pe no, este
peste tot no ncer, natura ncon|urtoare este
armonoas, anotmpure se succed ntr-un rtm
muab, dar vaa noastr pare fr nc un sens.
n prefaa a vo. X am dat ca exempu un caz; vrem
s fm ferc, snto, vaa s ab un sens
ascendent, ne ntoarcem a aceea ntrebare: cum
este ma bne? O asemenea ntrebare apare ntre
dou crcumstane, determn o decze, o seece -
n genera pe acestea e facem senzora, dup form,
n mute cazur constatm c am gret; n-ar f nc
o greea dac n-am repeta acea ucru, putem
spune c dn greea n greea em a umn.
n momentu cnd facem seeca, ace ucru pe
care -am crezut bun am constatat c este ru; un
eement care ntervne n acest proces este tmpu - o
122
decze n va nu este o sentn c este o prob, o
testare, o cutare. Char n cazu unu ucru bun,
prn acest proces vom descoper atee ma bune,
astfe c aspectu tempora sau rbdarea |oac un ro
mportant. Acum, nu ne trebue o va pentru a
verfca, a proba; experena noastr ne pune a
ndemn numa eementee senzorae, de aceea
este nevoe de rbdare, de tmp. ns evoua
noastr ca spece este determnat de tmp, s-au
seectat eementee poztve, procesu contnu.
n cazu acestu proces avem de-a face cu dou
eg: Legea Corespondene Legea Cauze
Efectuu, respectv Legea Corespondene: Ce este
sus este |os, adc un ucru nu poate f atu n at
oc. Smpe corespondene ca exempu: n natur nu
gsm compot, aptee nu este pasteurzat, oue nu
sunt pr|te , spre umrea noastr, pnea cea de
toate zee nu o gsm ncer; o smp
coresponden a acestor ucrur ne eucdeaz prn
faptu c nu trebue s schmbm natura unu ucru
pentru a ne menne sntatea. Ceaat ege o
confrm pe aceasta: dac un mr mncm aa
cum este, mru fnd cauza, efectu va f poztv.
Dac schmbm cauza, facem compot dn mr, vom
constata c ne-am schmbat no; atfe spus, orce
efect are o cauz orce cauz are un efect.
Crednco spun c Dumnezeu a creat totu,
mru, aptee, oue - dar aa cum e tm;
numa c acet crednco neag, contest pe
Dumnezeu prn a da un at sens creae; rezutatu:
boaa, suferna, moartea; ntr-adevr este un
paradox, nu ntrm n deta. A vrea s m refer
doar a nveu omuu smpu: e este ma|ortar, e d
123
nota aceste cvza, nu trebue s fe savant sau
cenat n nutronsm, dac n-ar f descura|at
devat e ar avea o catate despre care putem spune
c -ar face nemurtor, numa c rega ascunde
ege - deatfe propre u cat - tna vne cu
argumente, n faa acestor dou stua, omu n
toat mrea u, devne un nemernc.
n attea artcoe m refer a bunu sm, e este
baza orcre credne, a bert noastre, de ce
nu, a snt. De fapt ce este bunu sm? Fresc, a
sm bne. Char aceast catate se refer a smur,
a senzora, e nu trebue tratat ca un factor prmtv;
pentru nveu nostru este busoa care ne
coordoneaz drumu ca s evtm deertur,
prpst, pdur ntunecoase; revn, nu trebue s f
savant, BUNUL SIM| este accesb orcu pentru a
avea acces a orce, fresc, a sntate. Dac nu
"corectm" aceste smur, atunc bnee va f bne.
Cum este ma bne? Da, pas cu pas; nu putem da
vna pe prn sau medu soca, aceast bertate pe
care o avem nu ne-o poate ua nmen dect no
nne. Astfe c un om sntos putem spune c are
ma mut bun sm dect un om bonav, dar ce
bonav ma are destu bun sm pentru a surde a
dep deea c n-a tut, pentru a reven a sntate.
A avea smur bune nseamn rbdare, pentru a
constata n fna dac ceea ce-am aes mert sau nu.
Rbdarea sau tmpu sunt eterne, ca sntatea.
Cum este ma bne? Este o contnu experen a
bunuu sm, prn care nu ne putem perde
sntatea, nc vaa.
on, Cam, 20 noembre 2003, 2:58.

124
Prefa a Paneta Pn vo. XXXII
Cne ne ucde? Ceea ce ucdem.
Cne rdc saba, de sabe va mur.
Ru nu vne ncodat sngur, a fe bnee nu
vne ncodat sngur.
Putem spune c o catate noportun a omuu este
teama. Omu temtor se aprope de ucrure ree, n
sperana c acestea nu- vor face ru.
Astz asstm a o escaadare nebnut: dabetu.
Putem spune c dabetu era mut ma evouat n
epoce anteroare, cnd omu era ma temtor,
numa c acet dabetc nconten de boaa or,
mureau. De aceea se vorbete numa astz de
dabet, grae medcne care a|ut s nu moar, dar
nu- poate sava.
Medcna actua a reazat c a m|oc este stuaa
pancreasuu, care nu ma poate asgura nveu de
gceme dn snge, prn hormonu numt nsun...
Evoua tehnoogc de astz a devansat cu mut
posbte omuu de adaptare, e a rmas a o
dnamc nc natura, dar n faa aceste tehnoog
reapare teama.
Un factor ncontestab a frc este aspectu
amentar, pentru a- tempera frca omu mnnc
ma mut ma aes produse denaturate, acestea dau
peste cap metabosmu, obnutu pondera devne
suprapondera, gandee endocrne reeaua
sangun nu ma fac fa a unee stua, dar frca nu
dspare. Supraponderau a|unge a obeztate, pe
ng frc apar eemente de handcap, fnau:
125
dabetu.
Medc vd n pancreas numa o smp gand
endocrn care furnzeaz nte hormon - da,
eemente formae. Dac am trece Rubconu, ar trebu
s constatm c pancreasu este ntr-o strns
egtur cu zeu Pan, de ac avem dervatee: panc,
penb, pense, pena, pentencar, penten...
Pancreasu se af n spatee chakre numt
Manpura, care se af n centru corpuu nostru,
aceast chakr Manpura sau Pexu Soar este
puterea noastr dvn, sau teama noastr dvn.
nceptor n conducerea automobuu, cnd se
aeaz a voan, dn cauza emoe au abdomenu
ncordat; prma curs cu avonu crspeaz acest
abdomen ( de ac punga de pastc pentru ce care
vor voma). Cum ma|ortatea acunor noastre sunt
no, neavnd experena or, emotvtatea duce a
team, aceast chakr Manpura care tuteeaz
pancreasu pune n stuaa de deregare. Pe de
ceaat parte, cum spuneam ma sus, omu mnnc
dn ce n ce ma mut, deregarea pancreasuu duce
a nsufucenta regare a gceme, o amentae
abundent denaturat duce a formarea de zec de
kg de no esutur...
Pe pan monda, znc sute de m de oamen devn
dabetc; negatvsmu, nhsmu, fatasmu, rege
fanatce, tna materast, frustrr, dezamgr,
nencrederea n vtor... toate genereaz team sau
acest dabet. Dac ne-am grb am putea spune: s
vndecm teama, care este cauza dabetuu - dar nu
numa att.
Prn amentaa natura am vzut c dup tre un
omu se ebereaz de o prm team: cea de boa,
126
de ac urmeaz ncetu cu ncetu ceeate ucrur
bune - ns pnea natura, azma, char pentru
ce care n-au trecut a amentae natura reuete
s menn o gceme norma (s ma fe o
coresponden ntre Pan panfcae?). Nu este
vorba de dabet, c de team. Dac nu putem trata
dabetu, teama - da, dar nu prn afrma
schmbr formae; pare s fe un utm avertsment
dat omenr refertor a amentae, aa cum n
Bbe, cum Hypocrat, n attea ate surse ma
mut sau ma pun ocute s-a atras atena asupra
amentae.
Experena Ete Unverstate a demonstrat a
propru efcena amentae naturae, astfe c ne
afm n faa unu fapt mpnt. Omu nu va putea
scpa de team dac nsttue -o vor conserva
susne n contnuare; s nu utm c nsttue sunt
tot oamen. Char dac este o ncercare pentru
omenre, este de datora factoror de rspundere s
renune a gnoran , prn bun sm
responsabtate, s constatm c se poate.
on, Cam, 20 noembre 2003, 3:56.

Prefa a Paneta Pn vo. XXXIII
Vaa este aa cum ne-o aternem.
Un tresc ma bne, a ma ru. Medu soca
este dator s ne a|ute, dar n cea ma mare msur
este datora noastr.
Vaa depnde de o cutur genera, genera nu n
sens de superfue, ct a cunoate ct ma mute
ucrur.
Lumea actua are a baz cutura materast.
127
Fzca n grecete nseamn natur, ea este
competat de metafzc (deasupra natur). Fzca
sunt cee vzute, percepute senzora - metafzca
sunt cee nevzute, percepute ogc. Fzc nseamn
ume extroar, metafzc - umea nteroar. Ee
sunt dou poart, una fr ceaat duce a stua
extreme, fecare formeaz o reatate, dar mpreun -
reatatea absout.
Actuamente se trete numa prn cunoaterea
fzc, nu numa att, ct se a|unge s se
ndeprteze, bocoteze metafzca; aceast reatate
fzc fnd o exsten ncompet, se a|unge ca a
100 de an s moar to. Pe parcursu acestor
prefee am foost des cuvntu Sprt, Credn, char
texte bbce - nu sunt un enora, un credncos,
totu fr acestea nu putem percepe reatatea
noastr.
A cunoate cauzee a efectee noastre, pe prmee
nu e gsm n acea pan, respectv materast. Ca
un exempu avem cazu medcne, o peroad de
tmp a crezut c bactere vru sunt cauzee
boor, dar de cva an s-a trecut a a consdera c
n gene sunt cauzee boor. n acest smpu exempu
cee dou metode se af n acea pan, dar faptu
c s-a trecut a ceva ma mc, ma subt, denot o
experen sncer smp, putem spune c char
fr s vrem tndem ctre o dmensune ma dscret.
O trecere de a ut a subt, de a cee vzute a cee
nevzute... Dn ce n ce ma mu medc sunt
conten: cauza boor se af n gndure, dee
sentmentee noastre. Putem spune ca o "ege": orce
cauz se af n umea nevzut; trebue s depm
aceast butad c ceea ce nu vedem nu exst, ma
128
aes c nu avem ncotro, dar ceea ce este ma
surprnztor: nu este numa datora medcne s fac
acest ucru, ct a fecrua dntre no.
Prntr-o evoue nterpretat a metafzc s-a a|uns
a rege, metafzca fnd egea (Kybaon), ar rega
sau re-ego nsemnnd revenre asupra eg; rega
a rndu e a generat nsttue actuae, n acea
context. Reatatea noastr contest aceast sut
fr nc un drept de ape.
O metafzc eementar este accesb orcu prn
a ne ntreg orzontu, experena de va, pentru a
percepe cauzee care duc a boa, srce
nefercre.
ntr-adevr trebue s facem un efort pentru a nu
cdea ar n confuze; un scrtor francez a spus:
"secou urmtor va f a credne sau nu va ma f de
oc" - dac vom merge pe aceea credn pe care o
tm de|a, e de subnees.
Eta Unverstate, nfnat n 1990, este sngura
nsttue care mbn fzcu metafzcu undu-e
ca pe un ntreg, astfe aceast metod ne-a perms
s reazm o reatate, putem spune ma rea.
Dn suta de efecte actuae, a|unse de|a n faza de
defecte, putem spune c amentaa este pe prmu
oc, ceeate decurgnd dn aceasta (srca
nefercrea)... Dar prn mnmum de metafzc, ntr-o
coaborate freasc cu fzca, s-a putut deconspra
reatatea amentar actua: ea n-are un
corespondent n reatatea absout. Urma ca faptee
s ne conteste sau ateste; dup 14 an de asemenea
fapte avem un rezutat neateptat, dar pn de
sperane: emnarea boor, prntr-o smp atene
acordat amentae; ma concret, sumedena de
129
produse naturae nu trebuesc ferte.
Fzca metafzca - ac, pecnd de a o reatate
cunoscut, de exempu corpu fzc aparne spece
mamfere, este un corp organc, neavnd eemente
anorgance; rezut c e are nevoe de aceea
eemente organce pentru a se menne ntr-o
armone freasc - char carnea nefart, nepr|t,
este ma bun dect cea pe care o foosm, dar acest
produs se excude dn start fndc pentru a o obne
ucdem un mamfer, a|ungnd n stuaa de
antropofage... (contnuare n Prefaa a vo. nr.
XXXIV).
on, Cam, 21 noembre 2003, 2:48.

Prefa a Paneta Pn vo. XXXIV
Ma|ortatea medcamenteor pe care e foosm fac
parte dn chmoterape, acestea sunt ntr-o
contradce cu medu organc.
Mergnd ma departe pe fzc - metafzc,
constatm cum amentaa natura nu este o
rezovare c doar o etap; n urma fapteor s-a
constatat: corpu fzc (organc) nu se hrnete cu
matere; e fnd un corp ut, este mennut de corpur
subte. Ne ntrebm de ce exst cavtate buca, un
ntreg an organc, aa-zsu aparat dgestv.
Cavtatea buca nu- pentru bucate, aparatu
dgestv nu dger nmc, respectv acesta este un
cana coector de rezduur ae corpuu ut, care n
metabosmu u are eemente nute, ce trebuesc
emnate.
Hrana aceasta subt de care avem nevoe este
nu este; pentru aceste genera, o percepem ca pe
130
un paradox, trebue s acordm experene noastre
un factor de credn - nteresant, determnat de
fapte nu de teor; trebue s avem ncredere
(credn) n aceste fapte, char dac pe moment
tna ncearc s e conteste.
Aceasta este credna epoc care a vent: o
cunoatere a fapteor, rezutateor, efecteor,
experene,... prntr-o anaz a acestora numa dn
punct de vedere ogc, nu forma, nu expermenta,
nu statstc.
Astfe c sstemu de nvmnt, dn Amerca pn
n Patagona, dac nu va ntercaa eemente de
metafzc n aceast educae, atunc eev, studen
sunt condamna a moarte.
ar atragem atena, nu trebue s ne bazm n
mod absout pe nsttu ct pe no nne. Drepture
omuu, nternetu, beru arbtru FAPTELE ne vor
acorda, dn aproape n aproape, coreca necesar.
Vedem c nu doar amentaa trebue rezovat,
ct faptu c trebue s tm cne suntem... ac
avem reatatea astro-fzc - astrooge, aceast
monad ne d o not car muab asupra
reat noastre ca persoan - cetean. Aa cum am
ma spus, este umtor cum ma|ortatea nu tu cne
sunt. Aceast stuae se poate rezova prn
cunoatere, cercetare, prn ogc, de ac rezut o
fascnant detaare de grmada, coectvu,
canttatea soca. Reazm o reatate uutoare:
char dac semnm ntre no (fzc), n reatatea
absout suntem orgna, absou. Pe baza acestor
fapte - cne sunt eu? - avem un program car a
educae, a evoue, a responsabt, a
coaborr.
131
Char cu aceste dou fapte (amentae
cunoaterea eu-u), constatm c ma psete ceva,
ac avem o repc neateptat, o gsm sub
denumrea de Sfnta Treme - sau Tat, Fu
Sprtu. Dac Fu este corpu fzc, Tat este Eu-,
ma rmne Sprtu - Cuvntu, Logosu, care este
Legea.
Dar acestea ne stau a ndemn, fndc nmen
nu- dorete s fe sntos, s te cne este, dar s
constate cu stupeface c este n egatate. Putem
renuna a acest aspect prn cunoaterea Leg
(Kybaon sau Taba de Smarad).
Am a|uns a fnau une cr, a unu Abecedar, dar
de ce s nu recunoatem, aceast carte ne va a|uta
s ncepem o va nou, ct ma apropat de va,
n care utu poate percepe subtu.
Eta Unverstate ca nsttue, n reatate este
fecare dntre no, un char confund termenu de
Eta cnd spun c ar f vorba de etst, unde
ELITA s.f. : 1. ceea ce este ma bun, ma demn de a f
aes. * de - = aes, deosebt. 2. parte a une socet
mprte n case antagonste, care are o poze
superoar n ansambu grupuu soca respectv. *
teora -or = teore adoptat de unee curente
socoogce contemporane care susne c n orce
socetate sarcna conducer ve socae revne
unu grup restrns de oamen (arstocra), superor
dota, ete. |< ete, cf. at. egere - a aege|.
Nota uor dscrmnatore a acestu text seectat dn
dconaru de neoogsme trebue uat forma,
socetatea este fecare dntre no, aceste socet
mpreun formeaz un unvers connutu su, unc
absout, Iubrea, Sprtu, ntr-o fantastc
132
dverstate, totodat ntr-o absout untate.
on, Cam, 21 noembre 2003, 3:20.

ELTA
UNIVERSITATE
133
COLECTIA "17"
RETETE DE
ALIMENTATIE NATURALA
RODIA TILIANU
CTEVA REETE DE ALIMENTAIE NATURAL
Nu te bucura prea tare pentru c, n timp ce vom mai povesti, va trebui s pui
mna i s aci cte ceva !in ceea ce !oreti s "ustm mpreun# $ei rmne i tu
surprins ct este !e uor, mai a%es c !evine o p%cere s "teti & !ei termenu%
acesta nu mai poate s repre'inte rea%itatea pre"tirii a%imente%or & c !in mu%te%e
ore, niruite une%e !up a%te%e, n care trebuia s stai n buctrie acum (i va rmne
timp s aci i ceea ce (i ace p%cere, cum s&ar spune, te e%ibere'i !e robia
buctriei, !e sc%avia "titu%ui, transormn!&o ntr&o bucurie a unui )oc nou#
*i (i propun s ncepem, pentru c tot este iarn aar, cu ceea ce se poate,
r eorturi inanciare, ba !impotriv, cu mari economii n acest !omeniu +asta
raportat %a pre(uri%e actua%e a%e ace%or pro!use a%imentare pe care noi nu %e vom
o%osi,# -eci .ai!e s ncepem prin a pre"ti meniu% unei 'i%e !in acest anotimp#
/(i atra" aten(ia n mo! !eosebit c aa&'ise%e re(ete nu sunt nici %imitative, nici
stricte, c n srit po(i s (i o%oseti ima"ina(ia pentru a !escoperi mereu a%te%e,
mereu noi combina(ii, n unc(ie !e "usturi%e ta%e, n unc(ie !e pri%e)u% preparrii, !e
starea ta### 0eea ce prin!em acum sub orma unor re(ete sunt, r preten(ia !e a i
ce%e mai bune, !oar mici puncte !e p%ecare i va trebui s ai !oar cura) pentru a
a)un"e un maestru n arta cu%inar1
2arna este un anotimp n care (i se pare aproape imposibi% s mnnci aa iin!
!erutat !e aptu% c nu prea tii ce s&ar putea "si ca materii prime, !eci (i propun s
compunem mpreun meniuri%e pentru trei 'i%e a%e acestui anotimp#
134
/nainte !e a ncepe simt c este necesar s&(i mai spun c %a nceput vei i
tentat s (i pre"teti cantit(i oarte mari, !e rica aptu%ui c nu te vei stura &
oricum, %a acest nive% nu sunt nici un e% !e restric(ii, nici un e% !e inter!ic(ii & ba
c.iar po(i s mnnci ct vrei### 0e pot s&(i spun !in e3perien( este aptu% c aceste
mncruri te vor stura, i c.iar cu cantit(i mai mici !ect !in ace%e mncruri
ierte +ace%ea neavn! ca%itatea care s&(i a!uc ceea ce (i este necesar, s&a creat !e
%a sine !epen!en(a !e cantitate mai mare,# 2ar pentru a te amu'a un pic, s&(i
povestesc cum, %a nceput, n prime%e 'i%e eram i eu speriat !e aptu% +mai a%es
obinuin(a, c nu m voi stura, c nu&mi vor a)un"e mncruri%e preparate i mi
ceam cte un castron, !in ce%e mai mari posibi%e, !in iecare e% pe care mi&%
pre"team# /ncet&ncet, mi&am !at seama c !e apt m satur cu o cantitate mu%t mai
mic !ect aceea pe care rica !e oame m cea s mi %e pre"tesc, i aste%, am
a)uns, prin e3perien(a particu%ar, s&mi re"%e' cantit(i%e pre"tite#
MENIURI POSIBILE PENTRU IARN
Micul dejun4 5an!vici cu unt i miere !e a%bine, o can !e %apte cru!, pr)itur cu nuci#
La ora ece4 6 portoca%, un pa.ar !e %apte btut#
Pr!nul4 7peritiv cu (e%in, ciorbi(, c.ite%e cu sos, o bere#
Cina4 5a%at !e var' murat, mere#
"
Micul dejun4 0eai !e p%ante, un san!vici cu unt i brn'#
La ora ece4 5a%at boeu, un mr#
Pr!nul4 0rnciori cu var', tort, o caea cu ric#
Cina4 5a%at !e ructe#
"
Micul dejun4 0aea natura%, san!vici cu icre#
La ora ece4 8n iaurt cu smburi !e nuc#
Pr!nul4 9ititei cu sa%at !e ri!ic.i ne"re#
Cina4 5an!viciuri cu crem !e brn' i o bere#
MENIU POSIBIL PRIMVARA
Micul dejun4 6 can cu %apte btut#
La ora ece4 5an!vici cu brn', un mr#
Pr!nul4 5panac cu ou, pr)itur cu brn'#
Cina4 5a%at !e pp!ie, smburi !e nuc cu mere#
135
MENIU POSIBIL VARA
Micul dejun4 5a%at !e roii cu brn'#
La ora ece4 5an!vici cu vinete, caise#
Pr!nul4 0iorbi( !e var, srm%u(e#
Cina4 -ov%ecei cu conopi!#
MENIU POSIBIL TOAMNA
Micul dejun4 8n ou moa%e %a pa.ar, un ceai !e p%ante#
La ora ece4 :oii ump%ute cu brn'#
Pr!nul4 0iuperci cu maione', tort !e ructe#
Cina4 5a%at combinat cu brn', ructe#
SALATELE
0.iar !ac aceast !enumire "eneric te !uce cu "n!u% %a ceva ce
eti obinuit s nso(easc un e% !e mncare, aceste sa%ate !espre care
vom vorbi, sunt !e apt e%u% !e mncare n sine, e%e iin! comp%ete i
a!ucn!u&(i toate ace%e componente !e care tu cre'i c ai nevoie#
5a%ate%e sunt preparate n "enera% !in %e"ume%e, 'ar'avaturi%e,
ructe%e se'onu%ui# 7cestea sunt tocate, !ate prin r'toare, sau mi3ate i
se amestec pentru armoni'are cu una !in so%u(ii%e4 maione', sos !e
maione', smntn, %apte btut, sos tartar, maione' !e usturoi, %apte n
unc(ie !e ima"ina(ia ta, !e ceea ce ai %a n!emn, !e "ustu% tu
particu%ar# /nc o !at (i spun, c aceste aa&'ise re(ete pe care %e vom
povesti acum, vor i pentru tine !oar puncte !e p%ecare, cteva i!ei !e %a
care s p%eci pentru a rea%i'a uor aceste preerin(e particu%are#
0.iar !ac n pre"tirea acestor minun(ii, nu vei mai o%osi sarea
+"ustu% a!evrat a% pro!use%or nu mai necesit i sarea,, s nu te opreti !e
%a o%osirea ce%or%a%te arome natura%e, aa&'ise%e con!imente, care te vor
a)uta s a!uci preparate%or "usturi nebnuite# *i ca s ie mai uor, .ai!e
136
s ve!em care pot i aceste arome;
CONDIMENTE #AROME$
0e%e mai obinuite sunt4 piper, eniba.ar, oaie !e !ain, corian!ru
+pe care % "seti %a orice p%aar,, cuioare, scor(ioar, nucuoar,
cimbru, boia !e ar!ei !u%ce sau iute, busuioc, ptrun)e%, (e%in, %eutean,
mrar,### %ista poate continua# 0e%e care sunt uscate %e po(i o%osi,
mcinate, aste% nct s ob(ii un pra & c.iar i oi%e !e !ain se pot
mrun(i oarte in n rni(a !e caea# 7ce%e arome care pe timpu%
primverii sau verii sunt ver'i, %e vei o%osi tocate in i este bine ca n
anotimpu% n care se "sesc !in abun!en(, s&(i pre"teti +prin uscare %a
umbr, cantit(i suiciente !in respective%e arome pe care iarna s %e
o%oseti sub orm !e pra #
0a iret%ic %e"at !e arome s&(i spun c atunci cn! vrei ca pro!usu%
pe care % prepari s aib "ustu% !e carne po(i s o%oseti combina(ia4
piper, corian!ru i eniba.ar i care a%turi !e usturoiu% o%osit te va pc%i
i pe tine i vei cre!e c este crncioru% !e care (i este !or#
SALAT DE VARZ MURAT
$ar'a murat se poate o%osi cu oarte mu%t succes ntrea"a iarn, cu
si"uru% amen!ament c va trebui !esrat !ac este prea srat conservat,
a!ic s se (in n ap rece !ou trei ore i apoi s se scur" bine nainte
!e a o o%osi %a preparare# 7ste%, !intr&o cp(n mic vei ob(ine un
castron !e sa%at !in care re'u%t cam 5 por(ii !estru% !e mari# $ar'a se
taie i!e%u(, ct mai in i se amestec cu una !in variante%e4
& o ceap tocat mrunt, o can !e smntn mai "roas, piper, oaie
!e !ain mcinat, cimbru pra<
& u%ei, piper, o %in"uri( !e mutar, se amestec bine cu var'a, apoi se
ncorporea' brn'a !at prin r'toare<
& cinci c(ei !e usturoi bine pasa(i, o can !e %apte btut, brn' !e
137
vac +trei %in"uri mari,, piper sau a%te con!imente<
& po(i s aci i o sa%at mai e3otic o%osin! aceeai var' tocat pe
care o combini cu o maione' cut !intr&un ou i cu mie'u% !e %a 'ece
nuci ie tocat +mrun(it n pumni,, ie !at prin maina !e nuc, cu usturoi
i con!imente#
2at c !in aceeai var' po(i s aci mai mu%te sa%ate !ierite ca "ust
i trebuie s&(i reamintesc c a!u"n! a%te componente vei putea s ob(ii
i a%te sa%ate !e "enu% acesta, sa%ate pe care %e vei consuma ie cu
san!viciuri, ie ca atare# 7ste%, sa%ate%e pot s constitue o mas care s&(i
satisac i p%cerea i s te sature#
=a oricare !intre variante%e !e mai sus po(i s a!au"i, ie un morcov,
ie o )umtate !e carto ras, ie o )umtate !e sec% roie, ie (e%in sau
ri!ic.e nea"r###, una sau mai mu%te !in acestea, !ate prin r'toare, aste%
c vei ob(ine !e iecare !at a%t sa%at#
-ac var'a este prea acrioar, !up ce ai tiat&o i!e%u(, a!au"&i o
%in"uri( !e miere !e a%bine i amestec&o bine, aste% ea va !eveni i mai
"ustoas#
SALAT DE RIDICHE NEAGR
:i!ic.ea nea"r se "sete ntrea"a iarn, ie %a pia(, ie %a apro'are#
0ur(at !e coa) i !at prin r'toarea in, se va combina cu o %in"urit
!e miere !e a%bine +%a o ri!ic.e mi)%ocie,, cu o %in"uri( !e suc !e %mie
sau o(et !e mere, piper, 2&3 %in"uri(e !e u%ei i se amestec bine & iat o
prim variant a acestei sa%ate#
& ri!ic.ea !at prin r'toarea in, se combin cu un morcov, un
mr, un pstrnac i o )umtate !e sec% roie +!at pe r'toare,, o ceap
tocat mrunt, se a!au" cimbru i mione', !esupra se ra!e pu(in
brn'#
& ace%eai componente ca i mai sus care se combin nu cu maione'
ci cu o can !e smntn i i se pune mai mu%t piper#
& ri!ic.ea se spa% bine r a o cur(a, i se taie un cpce%, i se
138
scoate cu o %in"uri( mie'u% aste% nct s rmn !e o )umtate !e
centimetru# 7cest mie' se va o%osi %a una !intre sa%ate%e !e mai sus iar
ri!ic.ea se va ump%e cu trei %in"uri(e !e miere i se va %sa pn a
!oua 'i# 5e ob(ine un sirop !eosebit %a "ust i mu%t mai bun !ect orice
sirop pentru mici%e rce%i !e peste iarn#
SALAT DE SFECL ROIE
5ec%a roie se cur( !e coa), se ! pe r'toare +este mai "ustoas
!ac este !at pe cea in,, se amestec cu o %in"uri( !e miere !e a%bine
+pentru o sec% mi)%ocie,, pu(in piper, suc !e %mie sau o(et !e mere +o
%in"ur sau !ou, n unc(ie !e "ust,, pra !e c.imion +!at prin maina !e
mcinat caea,# 2at aste% o sa%at !e sec% !eosebit !e "ustoas, cre
!ac n obinuin(a casei este i cu .rean, atunci poate i combinat cu
acesta !at prin r'toare#
- Salat de sfecl !"#e c$ %&'( "# c$ )a#!'e(< o sec% roie
mi)%ocie, !at pe r'toare, se combin cu brn' !e vac proaspt +3&5
%in"uri,, se a!au" piper, cimbru i corian!ru, se amestec bine nainte !e
a se a!u"a maione'a cut !intr&un ou# -ac aceast sa%at o ae'i pe un
p%atou, o mbraci n maione' i o orne'i cu e%ii !e sec% i ms%ine, o
vei consuma cu i mai mu%t p%cere#
- Salat de sfecl c$ *el#' "# c$ s)&'t&'< o sec% i o (e%in !e
!imensiuni apropiate se !au prin r'toarea in, se a!au" o ceap
mi)%ocie tocat in, piper i o can !e smntn, se aea' pe p%atou, se
mbrac cu brn' ras, se ornea' cu e%iu(e !e sec%#
- Salat de sfecl+ *el#' "# )+ c$ la,te %t$t; o (e%in i mere,
aste% nct acestea s ie cantitativ e"a%e cu sec%a pe care o ai %a
n!emn, !atre prin r'toare, se combin cu 7 c(ei !e usturoi bine pasat
i o can !e %apte btut n care se ncorporea' o %in"uri( !e mutar i
con!imente +arome !up "ust,# =a aceast sa%at mer"e oarte bine pu(in
scor(ioar, c.imion i piper#
SALAT DE CEA-
139
& >entru aceste sa%ate, ceapa se cur( i se taie petiori +e%iu(e
sub(iri,, se pune ntr&un castron i se amestec bine cu o %in"ur !e miere
+%a trei cepe obinuite, i pu(in 'eam !e %mie sau o(et & !e preerat !in
mere &, pu(in piper# 5e %as aste% ceapa, ce% pu(in trei ore +cu ct o %sm
mai mu%t, ea !evine mai "ustoas,, !up care se amestec cu o maione'
mai tare cut !in !ou ou i creia i s&a !at un "ust bun +cu mutar,
con!imente, ver!ea(###,# -ei %a prima ve!ere nu te tentea' o aste% !e
sa%at, !ac vei avea cura)u% s o ncerci tiu si"ur c nu&(i va %ipsi !in
meniu% preerat#
& 7ceeai ceap i ce%e%a%te trei e%emente, pre"tite ca mai sus, se
amestec n %oc !e maione' cu mutar +o %in"ur, i !ou trei %in"uri !e
u%ei i o a%t sa%at !e ceap este "ata, pe care o vei putea asorta
oricrui san!vici sau pe care po(i s o consumi pur i simp%u ca atare,
mai a%es !ac i a!au"i i cteva ms%ine#
SALAT .OEUF
6rict !e mare (i&ar i pre)u!ecata n ceea ce privete o aste% !e
sa%at cu care erai prea obinuit ca s cre'i c se poate prepara i a%te%,
trebuie s tii c ea va i %a e% !e bun !ac vei reui s&(i !epeti
propria pre)u!ecat i s ncerci s (i&o prepari# $ei cur(a cinci morcovi
mi)%ocii sau trei mai mari, un pstrnac, un sert !e (e%in mare sau una
micu( i %e vei !a pe r'toare# 0inci castrave(i mura(i mai mici sau trei
mai mari i vei tia cubu%e(e mici i i vei scur"e bine, o )umtate !e ceap
tocat mrunt, un pumn !e ciuperci tocate i un pumn !e nuc mcinat,
%e amesteci pe toate, a!au"i piper, pu(in eniba.ar, mutar i maione'a
cut !in !ou sau trei ou# $ei ae'a aceast sa%at pe p%atou i o vei
mbrca cu maione'# 6rnat apoi cu cornetu% cu maione' i cu ceva viu
co%orat, sa%ata este "ata, apetisant, mbietoare i mai a%es oarte "ustoas#
SALAT DE MORCOVI
140
-in trei morcovi mari !a(i prin r'toare ob(ii trei por(ii bune !e
aste% !e sa%at# 9orcovi%or %e a!au"i cinci c(ei !e usturoi pasa(i bine,
piper, oi !e !ain mcinate in i maione' pu(in mai acrioar cut
!intr&un ou# 6 po(i ae'a pe p%atou sau ntr&un castron aspectuos i s o
mbraci n brn' te%emea !at pe r'toare, o orne'i cu ms%ine i pu(in
maione'#
6 a%t variant !e sa%at !e morcovi4 tot !in trei buc(i !ate pe
r'toarea in, combinate cu piper, trei %in"uri !e brn' !e vac, o
%in"ur !e mutar, cimbru i pu(in nucoar +nu&i ob%i"atorie,, un pumn
!e ms%ine tiate e%ii i o can !e smntn#
?rei morcovi rai i po(i combina cu o ceap tocat mrunt, cu un
castravete murat tocat i bine scurs, mu%t ver!ea( tocat +sau pra pentru
iarn,, pu(in piper i un pa.ar !e %apte btut#
SALAT DE SALAT VERDE
9ai nti s&(i spun c !e iecare !at cn! ai sa%at ver!e n cas,
po(i s ae'i pe un p%atou pe run'e !e sa%at ver!e oricare a%t sa%at !in
ce%e pe care !e)a %e&ai a%at, aste% aspectu% p%atou%ui va i i mai !eosebit#
5a%ata ver!e o po(i pre"ti ie ca atare, ie pui n toate sa%ate%e pe care %e&
am povestit pn acum cteva run'e tiate in, care va a!uce, mai a%es
peste iarn, cu%oarea ver!e, cu%oare ce n acest anotimp ne cam %ipsete#
& 6 cp(n !e sa%at ver!e, !up ce o spe%i bine, o tai i!e%u( pe
un toctor !e %emn i cu un cu(it bine ascu(it, a!au"i o %in"uri( !e miere
!e a%bine, o %in"ur !e o(et !e mere, trei %in"uri !e u%ei, cteva ms%ine,
cteva buc(e%e !e %mie tiate mrunt cu coa) cu tot, cinci c(ei !e
usturoi pasa(i, piper i brn' ras#
& 6 cp(n !e sa%at ver!e, tiat mrunt, o ceap mi)%ocie tocat,
o %in"ur !e mutar, o %in"uri( !e miere !e a%bine, cteva picturi !e suc
!e %mie, cinci sau apte ms%ine i o can !e smntn#
& 5a%at ver!e !e primvar, cn! se "sesc i ce%e%a%te ver!e(uri
proaspete, se poate combina cu run'e !e pp!ie, %obo!, spanac n pr(i
e"a%e, tiate toate mrunt, cu usturoi, ptrun)e% ver!e i mrar i se
141
combin cu maione' sau smntn, piper, cu sau r brn'# /n
primvar se "sete !e)a cau% proaspt pe pia( i acesta se pretea'
oarte bine %e aceste sa%ate#
SALAT DE /ELIN
@e%ina cur(at i !at prin r'toarea in, se combin cu usturoi
pasat bine, cu piper i o maione' mai "roas, %a care se poate a!u"a i o
%in"ur !e smntn# 5e "arnisete oarte aspectuos cu ms%ine i run'e
ver'i !e sa%at, aste% po(i ob(ine un p%atou viu co%orat i oarte "ustos#
/n ace%ai mo!, (e%ina !at prin r'toarea in se poate combina cu
o ceap mi)%ocie tocat mrunt, cu ver!ea(, con!imente i smntn
proaspt#
SALATE DE -RIMVAR
>rimvara, cn! natura renate, ea ne !ruie o sume!enie !e pro!use
pe care %e putem o%osi n ce%e mai variate combina(ii, r s ne temem c
una nu se va potrivi cu cea%a%t# 0ea mai uor !e cut este sa%ata !e
primvar !in ceea ce "seti ntr&o 'i pe pia(4 %obo!, spanac, ri!ic.i !e
primvar, ceap ver!e, sa%at ver!e, ur'ici, ver!ea(, %uate n cantit(i
apro3imativ e"a%e# =e toci +%e tai mrunt, i %e po(i a!u"a una !intre
variante%e4
& maione', piper, o e%ie !e brn' te%emea !at prin r'toare<
& smntn, pu(in brn' !e vac, o %in"ur !e mutar<
& o %in"uri( !e miere !e a%bine recat cu o %in"ur !e o(et !e mere,
trei %in"uri !e u%ei i o %in"ur !e mutar#
SALAT CU FASOLE VERDE -ROAS-T
Aaso%ea ver!e proaspt se spa%, se cur( !e co!i(e i se taie oarte
142
mrunt, %un! cteva psti ae'ate para%e% n mn i tiate !eo!at n
mici e%iu(e sub(iri# 5e combin apoi cu o maione' "ustoas, !ar nu
acrioar, creia i se a!au" usturoi tocat mrunt, i oarte mu%t ver!ea(
tocat mrunt, mrar, ptrun)e%, cimbru, %eutean, (e%in# Aaso%ea aste%
pre"tit poate i servit ca atare sau ca suport pentru c.ite%u(e,
crnciori#
6 a%t variant !e sa%at cu aso%e ver!e este !at !e combinarea n
pr(i e"a%e a aso%ei tiat ca i anterior cu brn' !e vac sau cu te%emea,
cu ceap tocat mrunt i mu%t ver!ea(, crora %i se a!au" %a ina% &
pentru a %e armoni'a & o can !e smntn sau !e %apte btut#
SALAT DE VARZ DULCE
>entru pre"tirea sa%ate%or !e var' !u%ce, aceasta se poate !a prin
r'toare, aste% va i mai "ustoas, armoni'n!u&se mai uor cu restu%
componente%or# -ac nu vrei s o !ai prin r'toare, atunci o toci mrunt
pe un toctor !e %emn, o pui ntr&un castron, un!e, nainte !e a&i a!u"a
a%te componente, reac&o bine ntre mini cu pu(in pra !e piper, aste% ea
se va nmuia pu(in i se va mbina cu aroma piperu%ui# $ar'a, aste%
pre"tit, po(i s o combini acum cu 4
& usturoi pasat, maione' i ver!ea(<
& ceap tocat mrunt, brn', mutar i smntn<
& cu orice a%te 'ar'avaturi sau %e"ume pe care %e ai %a n!emn,
tocate sau !ate prin r'toare, cu ceap sau usturoi, i o can !e %apte
btut ,
& cu piper ceva mai mu%t, o %in"ur !e miere !e a%bine, trei %in"uri !e
o(et !e mere sau o %in"ur !e suc !e %mie, trei %in"uri !e u%ei i cteva
ms%ine#
6ricare !intre aceste sortimente !e sa%at !e var' poate s !evin
suportu% !e var' tocat %a srm%u(e%e !in var' !u%ce pe care %e vom
povesti ceva mai nco%o#
143
SALAT DE RIDICHI DE -RIMVAR
0am 'ece ri!ic.i, sp%ate bine i !ate prin r'toarea in sau tiate
mrunt, se pot combina cu o %in"ur !e mutar, o %in"ur !e miere !e
a%bine, pu(in 'eam !e %mie, trei %in"uri !e u%ei, ver!ea( +n mo!
!eosebit mrar, tocat in, trei cepe ver'i tiate in, i pu(in brn' !at
prin r'toare, piper sau a%te con!imente# :i!ic.i%e se pretea' n e"a%
msur %a combinare cu maione' sau smntn, !ar s nu ui(i ver!e(a
tocat, care nu trebuie s %ipseasc !e %a nici o sa%at, mai a%es atunci cn!
ea se "sete !in be%u" n anotimpu% !e primvar sau var#
SALAT DE ROII
:oii%e tiate n e%ii rotun!e, !estu% !e sub(iri, presar&%e cu piper,
u%ei i suc !e %mie, ver!ea( tocat mrunt i aste% vei ob(ine o sa%at
care se pretea' ie ca atare, ie %n" un a%t e% !e mncare cut pe ba'
!e brn'# >o(i n e"a% msur, c.iar peste sa%ata aste% pre"tit, s pui
brn' te%emea !at pe r'toare i aste% ea va !eveni comp%et#
SALAT DE VAR
$ara este i ea oarte !arnic %a nive% !e ceea ce ne este nou necesar
n anotimpu% respectiv, aste% c !in tot ceea ce se "sete4 roii, castrave(i,
ar!ei, ceap, ver!ea(, !ov%ecei, vinete, "o"oari### se poate ace ie sa%at
combinat, ie o sa%at simp% !in iecare n parte cu4 maione', smntn,
%apte btut, u%ei i mutar, sau c.iar a%te sosuri picante pe care (i %e
ima"ine'i# 5 nu ui(i con!imente%e, ver!ea(a tocat i eventua% brn'a#
SALAT DE VINETE
$inete%e se cur( !e coa)a co%orat, se !au prin r'toarea in, se
%as cam o )umtate !e or s&i co%ecte'e sucu%, !up care se storc bine
ntre pa%me# Bste necesar aceast opera(ie !e stoarcere a vinete%or, a%te%
144
acestea vor avea un "ust prea aspru# /n ace%ai e% se proce!ea' i cu
!ov%ece%u% care, !up ce % cure(i !e coa) i !e smburi, trebuie s&% !ai
prin r'toare i s&% storci# 0antitativ, %a ce%e trei vinete potrivite ca
mrime este necesar un !ov%ece% mi)%ociu# 7mesteci vinete%e cu
!ov%ece%u%, i a!au"i maione' i usturoi sau ceap tocat, piper i sa%ata
!e vinete este "ata, avn! ace%ai "ust cu care erai obinuit i pn acum#
%REANUL
/% po(i o%osi n oricare !intre sa%ate4 cte o )umtate !e r!cin !at
prin r'toarea in, sau po(i s&% pre"teti, !oar pe e%, pe %n" a%te e%uri
!e mncare# 7ste%, !up ce % cure(i bine i % !ai prin r'toarea in,
combin&% cu miere !e a%bine +%a trei r!cini potrivite o %in"uri( !e
miere, i 'eam !e %mie i pune&% ntr&un borcan bine nc.is, avn!
aste% n ri"i!er, %a n!emn, ceva "ustos %n" brn', %n" a%te sa%ate
sau %a san!viciuri#
SOSURI
7cestea sunt, aa cum ai observat !e)a, ie !e %e"tur pentru sa%ate,
i %e vom %ua pe iecare n parte, pentru a ve!ea cum se ob(in, ie sosuri pe
care %e po(i servi %a e%u% !oi a% unui meniu comp%et# 6ricare !intre
sosuri%e pe care urmea' s %e trecem n revist se pretea' s ie e% nsui
un e% !e mncare pe care s&% po(i consuma ca atare, sau po(i s&% pui pe
pinic !e "ru i aste% ob(ii mu%te sortimente !e san!viciuri#
/(i ac o mic propunere4 !e acum nainte, nemaio%osin!u&(i ntre"
arsena%u% !e crati(e, oa%e, ti"i, te%oane, CuCte### i a%te%e asemntoare %or,
145
!ispensea'&te mcar !e o parte !in e%e i cu banii ob(inu(i s&(i cumperi
un mi3er +7:DB92E este oarte bun,, aste% nct prepararea acestor
sosuri s&(i !evin oarte uoar, o )oac c.iar# 0u timpu% (i vei !a seama
c nu ai cut o investi(ie proast, iin! mu%(umit !e uurin(a cu care vei
putea s te !escurci %a pre"tirea .ranei vii# 7vn! n ve!ere i aptu% c,
ncet i cu rb!are, !up ce vei avea !e)a or"anismu% !e'into3icat !e
to3ine%e ce acum (i ac 'i%e%e amare###,vei ve!ea c mai sunt nc pai
posibi%i, iar unu% !intre acetia este ce% a% trecerii nspre o a%imenta(ie mai
in, mai %ic.i!# -eocam!at ns mi3eru% te poate a)uta %a pre"tirea
acestor primi pai#
SOSUL MAIONEZ
=a consumarea ou%ui este oarte important !e re(inut c nu este bine
s a%e"i !oar "%benuu%, pentru c !in ntre"u% ener"etic +ca%itativ, a%
acestuia, te&ai priva !e una !intre componente%e sa%e# 9aione'a se poate
ace, oarte "ustoas, i cu ou% ntre", c.iar !ac prin aceast airma(ie i
voi supra pe acei buctari tra!i(iona%i, care nu o ac#
>entru pre"tirea maione'ei, !ac nu ai un mi3er, atunci separ %a
nceput "%benuu% !e a%bu, pune&% ntr&un castron, a!au" unui "%benu
o %in"uri( !e mutar +s nu ie iute, i cu rb!ar, toarn u%ei amestecn!
cu o %in"ur !e %emn pn reueti s ncorpore'i n )ur !e un sert !e %itru
!e u%ei# 7ste%, ob(ii o maione' oarte "roas, creia i po(i a!u"a
a%buu% btut spum# /n unc(ie !e combina(ia n care vei o%osi aceast
maione', o vei con!imenta cn!&o !ac este ca'u% mai acrioar +cu
'eam !e %mie, sau, !up ca', cu smntn i cu con!imente#
-ac ai un mi3er, pune ou% ntre" ntr&un vas mai mu%t na%t !ect
%at, a!u"&i o %in"uri( !e mutar, u%ei i mi3ea'&%e r ric, a!u"n!
nc !e !ou trei ori u%ei pn % ncorpore'i pe tot# >ot s&(i spun !in
e3perien(, c !ac vei o%osi ane3a cu cu(itae a mi3eru%ui, po(i s pui !e
%a nceput tot u%eiu% i ntr&un minut !e mi3are maione'a este "ata, oarte
puoas i tare n ace%ai timp#
146
ULEIUL
Bste !e preerat s ncerci s o%oseti u%eiu% care nu este super&
rainat, procesu% te.no%o"ic iin! ceva mai b%n! n aceast situa(ie# 7
nceput s se "seasc pe pia(a noastr u%eiu% presat %a rece# 5au, !ac (i
po(i permite inanciar, n e"a% msur este bun i u%eiu% !e ms%ine care
este ob(inut tot prin presare %a rece, pstrn! aste% ca%itatea ms%inei#
SOS -ICANT
Areac bine o %in"ur !e mutar +care nu este iute, cu o %in"uri( !e
miere !e a%bine, piper, corian!ru, eniba.ar i un pa.ar !e u%ei, a!u"n!u&
i %a ina% cteva picturi !e 'eam !e %mie# 7cest sos se ob(ine uor i se
poate pune n orice combina(ie !e 'ar'avaturi, %e"ume### tocate sau !ate
prin r'toare#
SOS -ICANT CU USTUROI
6 cp(n !e usturoi cur(at i bine pasat#, ie prin presa !e usturoi,
ie cu %ama cu(itu%ui pe un toctor !e %emn, ie n pis%o"u% +piua, !e
usturoi, se amestec oarte bine cu o %in"ur !e mutar +care s nu ie
iute, i i se ncorporea' treptat, ca %a maione', cam un pa.ar !e u%ei,
a!u"n! !in cn! n cn! i cte o pictur !e ap rece# 5e ob(ine aste%,
un sos !e consisten(a maione'ei, aa&'isa maione' !e usturoi care se
poate o%osi cu succes %a sa%ate sau %a paste%e !e brn' !e care vom vorbi
mai nco%o#
SOS -ICANT CU ROII 0 1ETCHU- 2
147
0antit(i%e pe care %e e3pun acum, se raportea' %a trei roii mari i
coapte, pe care %e vei toca oarte mrunt, %e po(i c.iar mcina sau mrun(i
cu ane3a cu cu(ite a mi3eru%ui, sau %e po(i !a prin r'toare# 5eparat,
!i'o%v bine trei %in"uri !e mutar cu o %in"ur !e o(et, a!au" trei %in"uri
!e miere !e a%bine, ca s se !i'o%ve i ea n aceast past, a!au" n
continuare trei %i"uri !e maione' !e usturoi +ve'i re(eta prece!ent, i
urmtoare%e con!imente 4 piper, corian!ru, cimbru, oi !e !ain, eniba.ar,
boia !e ar!ei i mu%t ver!ea( tocat mrunt# 0ombin roii%e tocate cu
aceast past ob(inut i vei avea un sos !eosebit !e "ustos pe care % po(i
o%osi c.iar i ca atare#
SOS TARTAR
A o maione' !intr&un ou, a!au"&i trei castrave(i mura(i, toca(i
mrunt i oarte bine stori !e 'eam, pu(in piper i o %in"ur !e smntn
"roas, mu%t ver!ea( tocat mrunt, n unc(ie !e "ustu% pe care&% preeri#
SOS DE CARTOFI 0 -IURE 2
5i"uru% amen!ament %a acest sos este ace%a c va trebui consumat
!estu% !e repe!e, !eci s nu&% pre"teti cu mai mu%t !e trei ore nainte !e
a&% o%osi, pentru c n contact pre%un"it cu aeru% cartou% i va mo!iica
cu%oarea# /n rest, este !eosebit !e "ustos i uor !e preparat# =a maione'a
!intr&un ou, a!au" trei cartoi cur(a(i i !a(i prin r'toarea mic +in,,
cinci c(ei !e usturoi pasat bine i o %in"ur !e smntn !u%ce# 9ai po(i
a!u"a piper i ver!ea(# 6 a%t variant, !ac !ispui !e mi3er cu cu(ite,
pasea' n mi3er cu pu(in %apte !u%ce cei trei cartoi# 7ste% vei ob(ine o
past !e caroi, creia i po(i a!u"a smntn, con!imente, usturoi i
ver!ea(#
SOS COLORAT
6ricruia !intre sosuri%e pe care %e&am e3pus pn aici, po(i s&i
148
a!au"i cteva picturi !e suc concentrat !e sec% roie# 7ste%, "ustu% nu i
se mo!iic !ar vei ob(ine sosuri !eosebite, pe care po(i s %e o%oseti cu
oarte mu%t succes i %a mese mai estive, ie n preparate, ie ca
ornamente#
&RUL
/n oarte mu%te re(ete, !e acum nco%o voi o%osi !enumirea !e "ru
nmuiat, aa c .ai s ve!em cum se pre"tete acesta# 5e a%e"e "ru% !e
impurit(i, se spa% bine i se pune n ap nu oarte rece, aste% nct
ntrea"a cantitate !e "ru s ie acoperit !e ap# -in apte n apte ore, se
sc.imb apa !e %a "ru, aste% nct !e iecare !at s ie mai c%!u( ca
nainte# -up o 'i, !ac "ru% este reco%tat n anu% respectiv, acesta i va
!e'vo%ta !e)a bobu%, !evine moa%e i se poate consuma# -ac "ru% este
reco%tat !e peste ani se va nmuia mai "reu, !e aceea este nevoie s&% pui
!in timp %a aceast opera(ie !e nmuiere#
/n oricare !intre sa%ate%e sau sosuri%e !e pn aici, po(i s a!au"i una
pn %a trei %in"uri !e "ru nmuiat i scurs !e ap +ntr&o strecurtoare %
%ai s se scur" sin"ur,# 7ste%, sa%ate%e respective vor !eveni comp%ete, i
nu (i va mai i necesar pinea# >o(i n e"a% msur, ca n aruria n care
%e serveti ca s mnnci, s&(i pui cte o %in"ur !e "ru, i s %e combini
n timp ce mnnci, pentru a avea un n%ocuitor pentru pine#
Dru% nmuiat, aste% ob(inut, se poate !a prin maina !e tocat carne,
i se ob(ine o past, iar atunci cn! % vom o%osi n re(ete, % vom numi
"ru nmuiat i mcinat, i vei ti %a ce acem reerire#
*i ca s nu trecem !e acest !omeniu a% "ru%ui o%osesc pri%e)u% !e a&
(i spune, !ac nu tiai, c armate%e romane nu&i crau cire'i%e !e porci
!up ei, ci iecare so%!at, avea %a bru un scu%e( specia% pentru "ru,
aste% c, un pumn !e "ru pe care % ron(ia n timp ce se !ep%asa, i (inea
i !e oame i !e sete, r s&i ie necesar a%tceva# *i nc mai este una
!in ce%e mai a!mirate +!ac acesta poate s ie un %ucru !e a!mirat,
armate a%e istoriei# 7ste%, romanii au !escoperit "uma !e mestecat
natura%#
149
CIORE
Nu este nici o "%um, nu am !e "n! s te pc%esc, !ar ciorbe%e se
pot pre"ti cu ace%ai succes n ceea ce privete "ustu% acestora ca i cn!
ar i !intre ce%e cu care erai obinuit, neo%osin! ns ocu%# 0u ct va sta
mai mu%t, cu att va !eveni mai "ustoas +mai armonioas %a "ust,#
>entru a pre"ti ciorba, in!ierent !e se'on, po(i s o%oseti ca vas,
!irect vasu% pentru sup !e %a serviciu% !e mas# -ac nu ai un asemenea
vas, o%osete un borcan mai mare, sau orice a%t castron care s nu ie !e
meta%# /n aceasta vei pune, pe rn!, ce%e necesare ob(inerii ciorbei# 0a
%ic.i!, po(i s o%oseti, ie bor !e tr(e care s nu ie oarte acru, ie 'er
!e %apte, ie 'eam !e var' murat sau !e castrave(i, !easemenea orice
suc !e %e"ume sau 'ar'avaturi, sau c.iar %apte btut, ori combina(ii ntre
toate acestea, n unc(ie !e !isponibi%it(i%e i ima"ina(ia iecruia# /n %oc
!e ap, mai poate i o%osit 'eama !e %e"ume re'u%tat n urma macerrii
timp !e minim 48 !e ore a tuturor resturi%or !e %e"ume ce rmn n urma
cur(rii acestora, care n prea%abi% au ost intro!use intr&un vas cu ap
+aste% c nu ve(i arunca nimic !in ceea ce a(i cumprat !in pia(, r a i
inte"ra% uti%i'at,# 0u iecare !intre e%e, ciorba va avea un "ust !ierit# *i
ca s nu e3iste nici un !ubiu, .ai!e s %um cteva variante !e
asemenea ciorbe care se pot pre"ti n iecare !intre anotimpuri#
IARNA
?aie mrunt +sau ! prin r'toarea mare, urmtoare%e4 trei morcovi
potrivi(i, un ptrun)e% r!cin, un pstrnac, o )umtate !e (e%in, un
carto mi)%ociu, o ceap mi)%ocie, o sec% roie mai mic, trei run'e !e
var' murat +se poate i r,, cinci c(ei !e usturoi i pune&%e n vasu%
respectiv, a!au" una !in variante%e !e %ic.i! e3puse mai sus, 'ece boabe
!e piper, trei oi !e !ain ntre"i, o rmuric !e cimbru uscat, acoper cu
un capac i pune vasu%, nu n ri"i!er, ci %a temperatura camerei# 7 !oua
'i, ciorba este "ata, nu trebuie !ect s o serveti# >o(i s&i a!au"i n
150
arurie, smntn sau c.iar smntn bine batut cu un ou i pu(in o(et cu
arom !e tar.on, ar!ei iute, cum (i este obiceiu%# 5in"uru% cusur pe care ai
putea s&% "seti acestei ciorbe, ar i aptu% c&i %ipsesc aburii#
0iorba !e mai sus va avea o tent ro', !e %a sec%a roie# >o(i, ntr&o
a%t variant, s nu pui sec%, ci mai mu%t r!cin a%b i, !ac ai
ver!ea(, ie uscat, ie proaspt, pune&i r ric !easupra#
-RIMVARA
/n acest anotimp, cn! apar ace%e minun(ii a%e naturii renscute, n
iecare 'i po(i s aci o a%t ciorb, aste% nct una !intre componente s
!evin pre!ominant# $ei putea s aci, aste%, ciorb !e sa%at, !e %obo!,
!e mcri, !e ur'ici###
>o(i s o%oseti i r!cini%e proaspete !e 'ar'avaturi, tiate mrunt<
cu ct sunt mai mrunt tiate, cu att se armoni'ea' mai repe!e i vor
avea consisten(a mai moa%e atunci cn! sunt consumate# =a acestea,
a!au" trei run'e !e sa%at ver!e, trei run'e !e %obo! roie, o %e"tur
!e mcri, o "rm)oar !e ur'ici, ceap ver!e, i cteva run'e !e
%eutean tocate mrunt, a!au" %ic.i!u%, cteva boabe !e piper, o e%ie !e
%mie, cu coa) cu tot i %as&o pn mine# -re"e&o cu smntn sau cu
smntn btut cu ou, sau pur i simp%u consum&o aa cum este#
/(i repet c, cu ct vor i mai in tocate, i r!cini%e i run'e%e pe
care %e pui n ciorb, cu att ea este mai armonioas#
VARA I TOAMNA
7vn! acum e3perient, po(i s aci ciorbe cu a%te "usturi, pentru c
vei putea n aceste anotimpuri s o%oseti %a pre"tirea %or i roii%e pe
care %e vei tia n cubu%e(e mici i ar!eii, i "o"oarii, i 'ar'avaturi%e
care sunt proaspete# /n ace%ai mo!, ca i pn acum, pune n castron ie n
pr(i e"a%e, ie pentru un anumit "ust +arom pre!ominant, toate ce%e
necesare i %as pn a !oua 'i# $ara i toamna, este bine s o%oseti %a
aceste ciorbe var'a !u%ce, care i ! un "ust !eosebit !e p%cut, i s nu
i"nori nici "u%ii%e#
151
>o(i s&(i pre"teti aste%, ciorb !e var', pe care o vei aroma cu
mai mu%t cimbru ver!e, var'a iin! pre!ominant a( !e ce%e%a%te
componente, ciorb !e aso%e ver!e, ciorb !e "u%ii###
/(i spun sincer c mi&ar ace mu%t p%cere s m invi(i %a o asemenea
ciorb### Bste una !intre mncruri%e me%e preerate#
SUGESTII PE!TRU "ELUL
#OI
0.iar !ac repetm pu(in, este momentu% s ne reamintim c !e ce%e
trei mese principa%e i !e ce%e trei e%uri !e mncare se scap oarte uor,
trecn! %a acest mo! corect !e a%imenta(ie# Nu trebuie s o aci ns !ect
atunci cn! vei !eci!e sin"ur, !n!u&(i seama +i asta va i oarte curn!,
c&(i sunt suiciente mu%t mai pu(ine mese, pentru simp%u% motiv c
acestea te vor .rni mu%t mai consistent !ect cre'i tu acum & r s i
ncercat & sau !ect cre!e spaima ta, nu tu neaprat, c vei rmne
%mn!#
>n cn! vei avea aceste %ucruri ca i conirmri %a ceea ce vei ace,
.ai!e s inventm mpreun cteva iret%icuri prin care s po(i avea aceste
e%uri !oi, i oarte aspectuoase i oarte "ustoase, %a masa ta#
SRMLU/E CU VARZ MURAT
-ac var'a este prea acr sau prea srat, este bine s o pui n
prea%abi% %a !esrat, n ap rece, !up care vom pre"ti run'e%e pentru
mpac.etat sarma%e%e# 7cestea este bine s ie micu(e, aste% nct s nu
necesite s ie tiate cu cu(itu% %a srevire# >entru aceasta, !in cp(na !e
var' s a%e"i run'e%e ce%e mai sub(iri, crora s %e sco(i nervuri%e !in
mi)%ocu% run'ei# -ac run'e%e sunt potrivit !e mari, atunci cte o
152
)umtate !e run' va servi pentru o srm%u(# -ac n sc.imb sunt mari,
%e vei tia pe iecare n )umtate, aste% ca !intr&o run' s re'u%te patru
srm%u(e#
?ot ceea ce a re'u%tat !in pre"tirea run'e%or !e var' i var'a pe
care nu am putut s o o%osim !rept run'e pentru mpac.etat se va toca
mrunt, oarte in c.iar# -in aceasta, cam trei pumni ne pstrm pentru
ump%utur, iar restu% % o%osim pentru a ob(ine oricare !intre sa%ate%e !e
var' pe care %e&am a%at anterior# 7ceasta sa%at va i suportu% !e var'
tocat a% p%atou%ui cu sarma%e, !easupra cruia vom ae'a, aran)ate
rumos, srm%u(e%e#
>entru ump%utura sarma%e%or (i propun s ncerci urmtoare%e
variante, iecare !intre e%e iin! !eosebit !e reuite %a "ust 4
& trei pumni !e ciuperci tocate mrunt, cei trei pumni !e var' tocat
ce (i&au rmas !e %a pre"tirea run'e%or, o ceap mi)%ocie tiat oarte in
+tocat,, un pumn !e "ru nmuiat i mcinat, un pumn !e tr(e !e "ru
cernute n prea%abi%, piper, cimbru, eniba.ar i corian!ru mcinate in,
boia !e ar!ei !u%ce, o %in"ur !e u%ei, ver!ea( tocat sau pra, pe care %e
rmnta(i oarte bine cu un ou ntre" i ump%utura este "ata<
& trei pumni !e ciuperci tocate mrunt, un pumn !e var' tocat in,
trei pumni !e nuc !at prin main, o ceap mare tocat in, piper,
cimbru, eniba.ar i corian!ru in mcinate, boia !e ar!ei !u%ce, un ou
ntre"<
& trei pumni !e nuc mcinat, un pumn !e ms%ine tiate in, trei
pumni !e "ru nmuiat i mcinat, o ceap tocat, piper, cimbru i
eniba.ar in mcinate, o %in"ur !e brn' te%emea !at prin r'toare, un
ou ntre"#
0u oricare !intre aceste compo'i(ii, i nu numai, vei ob(ine un
p%atou !e srm%u(e, pe care %e ae'i !easupra sa%atei !e var', iar atunci
cn! %e serveti, toarn cteva iruri !e smntn !easupra p%atou%ui###
7cum, nu %e mai %ipsesc !ect aburii###
SRMLU/E CU VARZ DULCE
>entru pre"tirea run'e%or !e var' !u%ce, vei proce!a %a e%,
153
sco(n! nervuri%e !e %a acestea +i este bine s a%e"i var'a care are run'e%e
sub(iri nu aa !e crnoase,# >otriveti, %a e% ca %a var'a murat, ca
!imensiunea pr(i%or !e run' s ie potrivit sarma%e%or mai mici i
iecare run' aste% ob(inut o apei cu sucitoru% !e %emn, ca i cn! aci
ti(eii, aste% ea se va nmuia pu(in i o vei putea o%osi %a mpac.etatu%
sarma%e%or# ?oate resturi%e !in var'a respectiv, nervuri%e i ace%e run'e
care nu au ost potrivite pentru sarma%e taie&%e mrunt, preparn! una
!intre sa%ate%e !e mai nainte, ca suport pentru sarma%e# 8mp%utura va i %a
e% ca i pentru ce%e !in var' murat, atta !oar c vara po(i s o%oseti i
roii%e n aceasta, pu(in ar!ei tocat mrunt i, binen(e%es, mu%t ver!ea(
tocat# ?ot aa, vara, n %ocu% smntnii, po(i s pui !easupra sos picant !e
roii, !up re(eta !e !inainte#

CIU-ERCI
0iuperci%e, binen(e%es ce%e comestibi%e, %e po(i consuma r nici o
ric sau restric(ie, cru!e, !ar numai !up ce %e&ai sp%at oarte bine n ap
+po(i s o%oseti o periu( ca i ce%e !e un".ii, !estinat specia% & care
mer"e !e a%te% i %a sp%atu% 'ar'avaturi%or, aste% nct s ie perect
curate# -up sp%are, %e pui %a scurs, aste% nct s rmn r ap, %e toci
pe un toctor !in %emn o%osin! un cu(it ascu(it# 7ste%, ciuperci%e sunt
"ata s %e o%oseti n oricare !intre preparate%e !e mai nainte, ie cu o
maione' pre"tit "ustoas creia i a!au"i !up preerin( ceap sau
usturoi, ie cu smntn i mu%t ver!ea(, ie pur i simp%u4
& n castron pui ciuperci%e, presari piper bine mcinat, u%ei i 'eam
!e %mie, ver!ea( tocat in<
& ciuperci%e se combin oarte bine cu maione', ms%ine i o %in"ur
!e smntn<
& un pumn !e ciuperci, mer"e n oricare !intre sa%ate%e pe care %e&am
povestit !e)a<
& pentru o mas estiv, po(i s aci ciuperci cu maione', cu mu%t
ver!e( i s ump%i roii !e mrimi e"a%e cu aceast compo'i(ie, sau ar!ei
!e cu%oare "a%ben, pe care i tai n %un"ime, cu co!i( cu tot, aste% nct
s ie ca nite cou%e(e %un"uie(e#
154
-ac %e vei orna cu maione' i cu brn', sau ver!ea(, vei avea
p%atouri !eosebite, i nu numai ca aspect1
Bste bine s re(ii c ciuperci%e rmn mu%t mai "ustoase !ac %e toci
cu cu(itu% !ect !ac %e macini sau %e mrun(eti cu mi3eru%#
CHIFTELU/E
-intr&un bru !e brn' !e vac +cam trei sute !e "rame,, conorm
propor(ii%or !e mai )os vei ob(ine n )ur !e !ou'eci !e c.ite%u(e, i!entice
%a "ust i %a aspect cu ce%e pe care att !e mu%t %a ateptai %a meniu%
tra!i(iona%# >une brn'a ntr&un castron mai mare, rmnt&o bine i
a!au"&i apte c(ei !e usturoi, o )umtate !e ceap tocat mrunt, un ou
ntre", piper, eniba.ar, un morcov !at prin r'toarea in +se poate i
r,, ver!ea( tocat in, un pumn !e nuc mcinat i atta tr( !e "ru
+cernut n prea%abi%, ct s ob(ii o past pe care s o po(i %ucra +s ie ceva
mai tare,, i cu pa%me%e, ormea' !in aceast compo'i(ie bi%u(e e"a%e, pe
care %e prese'ipu(in ntre pa%me aa nct s ia orma c.ite%e%or, %e !au
prin tr( cernu( i %e ae'i pe un p%atou peste run'e !e sa%a( sau peste
un strat !e brn' ras sau pur i simp%u peste o sa%at#
-ac !ispui !e mrar ver!e, po(i ca n ina% s rosto"o%eti
c.ite%u(e%e obinuite prin run'a !e mrar tocat in +sau !e ptrun)e%,#
7cestea vor avea a%t aspect# >o(i s aci i un p%atou combinat !in aceeai
compo'i(ie a c.iete%e%or, !ar cu ce%e !ou cu%ori %a e3terior#
7ceast compo'i(ie pentru c.ite%e, po(i s o mo!iici !up "ustu%
tu, po(i s mai a!au"i ciuperci i unt, po(i s o aci r nuc mcinat#
2mportante sunt con!imente%e care (i vor a!uce "ustu% respectiv# ?rebuie
s ai cura) s ncerci i o variant proprie i s o "ustm apoi#
>entru un meniu %e"at nc !e amintiri%e tra!i(iei, vei putea servi
aceste c.ite%e cu una !intre variante%e !e sos sau mncric, pe care .ai
s %e trecem n revist#
0.ite%e%e se pot servi, ie cu sos !e tartar, ie cu o maione'
pre"tit "ustos creia i se a!au" o %in"ur !e smntn mai "roas i
!u%ce, ie cu o sa%at !e roii, cu Cetc.up, cu sos !e usturoi pasat, o
%in"uri( !e miere !e a%bine i e"a% cu maione'a, smntn !u%ce i "roas,
155
mu%t mrar ver!e tocat in, ie cu una !intre urmtoare%e mncruri4
M3NCARE DE DOVLECEL
-ov%ece%u% este bine s&% a%e"i mai ra"e!# /% cure(i !e coa), !e
smburi i&% !ai prin r'toare, !up care % storci bine ntre pa%me# /n
cantitate e"a% cu !ov%ece%u% ras, a!au"&i acestuia maione', usturoi
pisat, cimbru ver!e sau pra, piper, o %in"ur !e smntn i mncrica !e
!ov%ece% este "ata#
/n %ocu% maione'ei po(i o%osi o maione' !e usturoi creia i a!au"i
%apte btut sau sana i ace%eai con!imente#
S-ANAC
5panacu%, bine sp%at i scurs !e ap, se toac oarte mrunt, mer"e
i mcinat sau pasat cu mi3eru%, a!au"&i ceap tocat i cteva buc(e%e
!e usturoi, piper i maione' mai tare# *i %a spanac, cantitatea !e
maione' pe care o a!au"i s ie e"a% cu cea a spanacu%ui mrun(it# 5e
poate o%osi i a !oua varianta !e %a !ov%ece%#
URZICI
7cestea se pre"tesc i!entic cu spanacu%, !oar s %e %ai cam trei ore
nainte !e a %e consuma, e%e iin! cava mai !ure au nevoie !e mai mu%t
timp ca s se armoni'e'e#
=a spanac, ca i %a ur'ici, po(i s&(i prepari !ou oc.iuri n e%u%
urmtor, separ a%buuri%e !e "%benuuri, cu "ri) ca "%benuuri%e s
ramn ntre"i, bate spum a%buu%, aea'&% cu %in"ura !easupra
spanacu%ui i &i un %oca +tot cu %in"ura, n mi)%ocu% iecrui a%bu, aste%
ca s stea cte un "%benu# /n e%u% acesta te vei pc%i i pe tine i vei
cre!e c sunt ou !e oc.iuri !easupra##
GULII
156
=e po(i pre"ti, %a e% ca i !ov%ece%u%, avn! "ri) s pui mu%t
ver!ea(# -ac !ispui !e "u%ioare, pe acestea po(i s %e aci ump%ute#
7ste%, cure(i "u%ii%e !e coa), %e tai un cpce% i %e scobeti cu o %in"uri(,
att ct (i permire !imensiunea "u%iei# 9ie'u% ob(inut % o%oseti pentru
ace mncric !e "u%ii, %a e% ca %a !ov%ece%, iar "u%ii%e %e po(i ump%e apoi
cu oricare !intre sa%ate%e pe care %e&am povestit pn aici, cu ump%utur !e
ciuperci, cu o compo'i(ie asemntoare ca cea pentru sarma%e sau cu una
!in urmtoare%e 4
-AST DE .R3NZ
8n bru +cam trei sute !e "rame, !e brn' !e vac, amestec&% bine
cu un ou ntre", o %in"ur !e u%ei, piper mcinat, aste% nct s !evin o
past in# -ac brn'a este mai uscat, po(i s&i a!au"i i pu(in
smntn# Bste bine ca !e %a pia( s a%e"i brn'a care este mai "ras, mai
untoas# 7ceasta nseamn c ea a ost pre"tit prin nc%'ire pn %a 40
!e "ra!e, a!ic aa cum trebuie, cn! ea se nc%'ete mai tare, a!ic se
ace mai pripit, !up ce se pune %a scurs rmne mai uscat i mai
'"run(uroas#
7!au"&i acestei paste ob(inute, o ceap mare tocat in, i mu%t
ver!ea( tocat#
/ntr&o a%t variant, n %oc !e ceap, a!au"&i usturoi i boia !e ar!ei,
aste% brn'a va !eveni ro' #
-AST DE .R3NZ CU CIU-ERCI
7ce%eiai paste ob(inute anterior, i vei a!u"a usturoi i un pumn !e
ciuperci tocate, mu%t ptru)e% ver!e tocat #
-AST DE .R3NZ CU MSLINE
/n ace%ai mo! vei proce!a cu pasta !e brn', creia n ina% i
a!au"i ms%ine%e !in care ai scos smburii i %e&ai tiat mai mrunt#
7cestei paste po(i s&i a!au"i i o %in"ur&!ou !e maione', aste% ea va
157
!eveni mai aspectuoas#
2arna po(i a!u"a acestei paste !e brn' cte un morcov !at prin
r'toare in, un castravete murat tocat in i bine scurs i ceva mai mu%t
ceap#
$ara, a!au"&i roii tiate cubu%e(e i ar!ei ver!e nc.is %a cu%oare
tiat cubu%e(e ine, aste% pasta va i oarte aspectuoas# 0u aceast past
po(i s ump%i ie roii, ie ar!ei Capia roii, tia(i pe %un"ime aste% nct s
rmn co!i(a %a iecare ar!ei# 7ceti ar!ei ump%u(i sunt oarte vese%i %a
aspect i se pretea' bine %a orice mas estiv# >o(i s&i orne'i cu
maione' pus cu un cornet i cu e%ii !e ms%ine#

C3RNCIORI
0ombin n pr(ii e"a%e "ru nmuiat i mcinat cu nuc mcinat,
a!au" ceap tiat in, usturoi pasat, piper, eniba.ar i corian!ru, boia !e
ar!ei !u%ce +ceva mai mu%t !ect %a restu% preparate%or, i rmnt&%e
oarte bine# >o(i s pui i un pumn !e ciuperci, !ar nu este ob%i"atoriu# -in
aceast past ob(inut, pre"tete cu pa%me%e, sub orm !e crnciori,
attea por(ii cte (i sunt necesare i pune&%e %a ri"i!er# /nainte !e a i
servite, un"e&%e cu pu(in u%ei, i presar cteva irice%e !e boia !u%ce
pentru a cpta i aspectu% crncioru%ui pr)it#
-ac ace%eiai paste i a!au"i brn' te%emea i ceva mai mu%t
usturoi, mai pu(in ceap, iar %a con!imente pui i oi !e !ain mcinate i
oarte pu(in scor(ioar, ceea ce (i re'u%t, va avea "ustu% !e 92?2?B2,
crora po(i s %e !ai orma respectiv i s&i serveti cu un sos picant#
#ULCIURI
7m ateptat cu oarte mu%t p%cere momentu% n care s a)un"em %a
158
acest capito% a% !iscu(ii%or noastre, iin! unu% !in !omenii%e me%e preerate#
0eea ce va trebui s&(i spun !e %a nceput este c, spre !eosebire !e
a%imenta(ia tra!i(iona% cu ace%e trei e%uri %a trei mese !ierite i cu tot
tacmu% respectiv, atunci cn! vei !escoperi bucuria acestui mo! corect !e
a%imenta(ie, vei observa c un asemenea !u%ce poate s constituie e% n
sine e%u% !e mncare pentru masa respectiv, pe %n" aptu% c este
oarte "ustos, oarte consistent# *i uite aa, avem toate anse%e s
re!evenim copii, s ne ntoarcem %a ace%e momente n care, !ac ne
ntreba cineva ce am !ori s mncm, i rspun!eam r !oar i poate4
ceva !u%ce1
Numai c, !e !ata aceasta, !u%ciuri%e nu au cum s ne ac ru, e%e
a!ucn! e%emente%e abso%ut ca%itative %a nt%nirea cu noi#
>entru a aroma aceste !u%ciuri este bine s o%oseti arome natura%e,
!e aceea, atunci cn! ai coa) !e portoca% sau %mie, nu %e arunca, ci
taie&%e ct mai mrunt, aste% nct s se poat usca ct mai uor %a umbr,
iar !up ce sunt bine uscate !&%e prin maina !e caea# 6b(ii n mo!u%
acesta arome natura%e i ietine#
DULCE RA-ID LA -AHAR
Dru% nmuiat, amestec&% cu miere !e a%bine i nuc, ie mcinat,
ie smburii pu(in srma(i, a!au" pentru iecare por(ie +pa.ar sau cup
!e compot, cte o )umtate !e %in"uri( !e cacao# 5e poate servi !e)a#
7cestei combina(ii po(i s&i a!au"i orice ruct tiat cubu%e(e !in ce%e pe
care %e ai %a n!emn, stai!e, nuc !e cocos mcinat, co)i !e portoca%,
o e%iu( !e %mie tiat cubu%e(e, cu coa) cu tot# *i mai po(i s&% serveti
c.iar i cu ric !easupra, sau pur i simp%u cu o %in"ur !e smntn#
>ropor(ii%e pentru acest !u%ce sunt4 %a trei %in"uri !e "ru nmuiat, i
una !e nuc, a!au"i o %in"ur !e miere !e a%bine, n rest, r prob%eme#
5in"uru% %ucru !e care trebuie s&(i aminteti & i asta %a orice !u%ce care
con(ine "ru nmuiat +nemcinat, &, este c %a combinarea cu miere !e
a%bine "ru% nmuiat ncepe s se ntreasc !in nou, !eci va trebui s
combini !oar acea cantitate care se va consuma, a%te% por(ii%e care rmn,
159
vor i cu "ru% prea !ur#
FRICA
5e poate oarte bine bate rica ca i cea pe care o ceai pn acum,
!ar %a ina% i a!au"i o %in"uri( !e miere n %ocu% 'a.ru%ui# 5 nu pui mai
repe!e mierea, a!ic nainte !e a i btut spum rica pentru c atunci,
riti s nu se mai bat# -in e3perien( (i pot spune c se ace %a e% !e bine
rica i !in smntn proaspt, nu neaprat !in acea ric pe care o po(i
"si mai "reu# -ac smntna respectiv este prea "roas, a!au"&i nainte
!e a o bate, o %in"uri( !e %apte rece# -e apt i smntna este bine s ie
ct mai rece atunci cn! o ba(i#
-R4ITUR CU NUC
8nui bru !e brn' proaspt !e vac i a!au"i cam cinci %in"uri !e
miere !e a%bine, trei pumni !e nuc mcinat, 50 !e "rame !e stai!e, %e
rmn(i oarte bine, aci ntre pa%me bi%u(e pe care %e tv%eti prin nuc
mcinat i %e ae'i pe un p%atou# -ac aceast compo'i(ie (i va re'u%ta
prea moa%e, este bine s tii c atunci cn! rmn(i brn'a cu miere,
aceasta !evine moa%e, !eci a!au" mai mu%t nuc, pn cn! vei putea s
%ucre'i oarte uor pasta re'u%tat# *i n aceast variant po(i s a!au"i
cacao & i atunci vei avea pr)itura cu nuc i cacao &, sau buc(e%e !e
ructe mai pu(in 'emoase sau scurse !up ce %e&ai tiat, nuc !e cocos#
>o(i s aci, !in ace%ai bru !e brn', pentru ace%ai p%atou, mai mu%te
e%uri, i atunci vei avea o pr)itur asortat#
GLUTE CU -RUNE
-in compo'i(ia !e mai sus, !ar cut ceva mai vi"uroas a!ic cu
mai mu%t nuc, po(i s aci bi%u(e, sere ceva mai mari n mi)%ocu% crora
pui cte o )umtate !e prun n care, n %ocu% smbure%ui, pui un mie' !e
160
nuc# /n ace%ai mo!, po(i s aci i pr)itur !e caise, !e piersici, !e
cpuni# -ac vrei ca ructe%e !in interior s ie i mai "ustoase pune&%e
ce% pu(in cu trei ore nainte !e a %e prepara n miere !e a%bine, iar sucu%
care&(i re'u%t % o%oseti n %oc !e miere %a pre"tirea a%uatu%ui, a
compo'i(iei cu brn'a i nuci%e#
TORT
.LATUL
>entru oi%e tortu%ui, .ai!e s ve!em !ou posibi%it(i4
& "ru% mcinat i nmuiat, % combini cu oarte pu(in miere !e
a%bine, i mu%te ructe +in!ierent !e care, tiate cubu%e(e, cu ct vor i mai
parumate, cu att va i mai "ustos# 7ste% pre"tit, %as compo'i(ia
aceasta cteva ore bune s se armoni'e'e +po(i s o %ai i pn a !oua 'i,#
7tunci cn! te&ai pre"tit s aci tortu%, veriic !ac este suicient !e tare,
a!ic s&% po(i %ucra cu mna# B% nu trebuie s cur"# -ac totui este prea
moa%e, a!au"&i ie nuc mcinat, ie tr(e !e "ru mcinat, pn !evine
ca o past oarte "roas# 7ceasta o vei %ucra sub orm !e oi, ie pe un
ce%oan, ie !irect n mn i s %e ae'i pe un p%atou# Aoaia o aci !oar
atunci cn! i vine rn!u% s o ae'i, ie !irect pe p%atou, ie peste crem#
& o a%t variant se poate ob(ine !in "ru nmuiat i mcinat, miere
!e a%bine, nuc mcinat, cacao, cteva stai!e# ?ot aa ca mai sus, !ac
(i iese prea moa%e, a!au"&i nuc n p%us sau pur i simp%u tr(e !e "ru#
CREMA
/(i voi !a !oar o sin"ur crem, pe care tu po(i s o mo!iici n
unc(ie !e preerin(# -intr&un pac.et !e unt, pe care % reci bine, e%imin
toat apa pe care o con(ine pentru c a%te%, cn! vei amesteca untu% cu
mierea, se va nmuia#
-up ce este bine recat i toat apa e%iminat, a!au"&i o sut !e
"rame !e stai!e mcinate +ie cu maina !e carne, ie cu mi3eru%,, un
sert !e %mie cu coa) cu tot, mcinat i ea, trei %in"uri !e miere !e
a%bine i un pumn !e nuc mcinat#
7cestei creme i po(i a!u"a, n a%t variant, cacao, sau pu(in ness,
161
nuc !e cocos, smoc.ine mcinate, o banan i vei ob(ine !e iecare !at o
a%te% !e crem#
7i acum oi%e pre"tite, crema este "ata, .ai!e s aran)m tortu%#
>e un p%atou !e tort, presar un strat in !e nuc mcinat aste%
nct, oaia !e )os a tortu%ui s nu se %ipeasc !e arurie# >o(i acum s
orme'i prima oaie, creia %a mar"ini i !ai un aspect ct mai rotun!#
Aoaia poate s ie cam !e !ou !e"ete "rosime# 7ea' o )umtate !in
crema cut !in ce%e !ou pac.ete !e unt, i !easupra pune cu "ri) nc o
oaie !e tort, aran)n! !enive%ri%e cu mna# 7ea' restu% !e crem
!easupra i cu un cu(it nive%ea'&o aspectuos i este "ata pentru a i ornat#
>o(i s&i aci mo(ioare !e ric, s&i pui e%iu(e !e ructe, s presari nuc,
s presari nuc !e cocos### n unc(ie !e ima"ina(ia ta# 7cum se poate
servi1
TORT CU FRUCTE I FRIC
/n ace%ai mo! ca i mai sus, a%e"e una !intre variante%e !e oi i una
!intre creme# >re"tete e%ii !e ructe, care pot s ie e%ii !e portoca%e,
man!arine, banane, prune )umt(i, mere, cpuni ntre"i### n unc(ie !e
anotimp i !e ructe%e preerate# 7ea' ca i mai sus pe p%atou un strat !e
nuc mcinat, !up care vei pune o sin"ur oaie# 0rema (i va i
suicient !intr&un pac.et !e unt# -up ce oaia !e tort este ae'at pe un
p%atou, pune e%ii%e !e ructe n cerc, pe mar"inea acesteia sau pe toat
mar"inea e3terioar a oii# /(i va re'u%ta un "o% %a mi)%ocu% acestor ructe,
pe care % vei ump%e cu crema respectiv# 7ea' ca ornament ructe i
!easupra cremei i mbrac totu% n ric ae'at cu un cornet#
FURSECURI
-in oricare variant a oi%or !e tort, sau !in compo'i(ie pe ba' !e
brn' i nuc +%a e% ca pr)itura cu nuc, %ucrea' cu pa%me%e bi%u(e pe
care %e !ai prin nuc mcinat, apoi %e prese'i i %a !ai iar prin nuc
mcinat, ca s ob(ii rotocoa%e mici i e"a%e, ca i ursecuri%e pe care %e tii
162
oate bine# 7ea'&%e pe un p%atou pe care ai presrat nuc mcinat,
pentru ca e%e s nu se poat %ipi !e p%atou, i pune&i iecruia un mo( !in
oricare crem4 cte o buc(ic !e ruct, un smbure !e nuc nmuiat n
prea%abi% n miere !e a%bine, trei stai!e###
/n ace%ai e% po(i s ob(ii ursecuri aspectuoase pe e%ii !e ructe,
tiate ron!e%e, pe care ae'i cte un picu( !e crem i un smbure !e nuc#
Ar ric po(i s aci aceste ron!e%e !in e%ii !e banane#
RULAD
-in compo'i(ia !e ba' a pr)iturii cu nuc, aea' pe un ce%oan o
oaie !reptun".iu%ar !e unu&!oi centimetri# >e o )umtate !e oaie pe
care ai ob(inut&o aste%, ntin!e crema +cut !intr&un pac.et !e unt, %a e%
ca i pe un tort# :u%ea' oaia a)utn!u&te !e ce%oan ncepn! cu partea n
care ai pus !e)a crema, mpac.etea' su%u% ob(inut n ce%oan i pune&%
pentru cteva ore %a ri"i!er# 0n! serveti ru%a!a, nainte !e a o ae'a pe
p%atou, rosto"o%ete&o prin nuc mcinat sau nuc !e cocos# 7ea' su%u%
aste% ptruns pu(in cu nuc i n )uru% %ui e%ii%e +tot pe un strat !e nuc
mcinat,#
O CAFEA RECONFORTANT
>entru o por(ie !e caea este nevoie !e un pa.ar !e %apte btut sau
pur i simp%u %apte pe care %&ai pus %a prins +%a acrit,, a!ic %apte proaspt
pe care % %ai ntr&un vas %a temperatura camerei pn acesta i ncepe
procesu% natura% !e ermenta(ie#
7!au" o %in"ur cu vr !e caea ness, o %in"ur !e miere !e a%bine
i mi3ea'&%e oarte bine# $ei ob(ine un pa.ar !e%icios !e !u%ce rapi!#
5NGHE/ATA
-ei temperatura %a care se ace n".e(ata nu este cea mai in!icat,
+nici nou nu ne&ar p%ace s ne pun cineva n con"e%ator,, !ac totui (i
este pot !e n".e(at ce% pu(in s consumi una cut !in pro!use
163
natura%e# 2a un ou, o %in"ur !e smntn, o %in"ur !e miere !e a%bine, o
%in"ur !e cacao sau arom !e ructe# Fate a%buu% spum, reac bine
"%benuu% cu mierea, smntna i cacaoa +sau ructe%e,, ncorporea'
a%buu% btut spum i pune&%e %a con"e%ator ntr&un vas mai mu%t %at !ect
na%t#
P$I!EA !ATURAL%
>inea natura% se poate prepara !in in inte"ra% cernut prin sita
rar sau pur i simp%u ia un pumn !e tr(e !e "ru, secar, mei i 2&3
%in"uri in a%b pentru %e"at a%uatu%# -e asemenea se mai poate prepara
!in "ermenii cerea%e%or !e mai sus#
5 ve!em acum mo!u% !e preparare4 ntr&un castron pui 200 !e
"rame in cu tr(e, !ro)!ie ct o nuc i ap pu(in, s ias un a%uat spre
tare# 7poi mpar(i a%uatu% n bi%u(e ct un merior, % prese'i cu mna n
orm rotun! !e cca# 5 mm i %e pui %a uscat pe o sit, !easupra
ca%orieru%ui sau vara %a soare, s intre aeru% pe toate pr(i%e# 7ste% uscate,
%e po(i pstra cteva 'i%e ntr&o pun" !e p%astic#
>inea !in "ermeni !e "ru este i mai bun, !ar necesit o perioa!
%un" !e pre"tire# >ui %a nmuiat timp !e 48 !e ore 250 "r# !e "ru,
sc.imb&i apa !e !ou ori pe 'i# 5e aea' apoi pe o tav i se acoper
apoi cu o o%ie !e po%ieti%en, stropin!u&% cu ap ca%! s ie mereu ume!#
$ara nco%(ete n !ou 'i%e# 0n! co%(ioru% este !e !oi mi%imetri, %
%impe'eti, apoi % 'vn(i ntr&un ervet curat, !up care % amesteci cu
3&4 %in"uri tr(e# /% !ai prin maina !e nuc# -in pasta ob(inut se
rmnt un a%uat tare, a!u"n! in ct cuprin!e# 7poi proce!e'i ca %a
re(eta !e mai sus#
-ac n a%uat a!au"i un pic !e miere, brn' i un ou, se poate
consuma ca !esert#
164
OUL MOALE DE DIMINEAT
Ar nici o pre)u!ecat, po(i s consumi ou% moa%e care&(i p%ace att
!e mu%t %a micu% !e)un, pre"tit aste%4 pune ou% ntre" n pa.ar, amestec&%
bine cu o urcu%i(, a!au"&i o %in"uri( !e brn' !e vaci i pu(in piper i
ou% tu este "ata# -ac %a nceput nu vei renu(a %a pine, atunci n %oc !e
brn' po(i s&(i pui n pa.ar o e%iu( !e pine rmi(at# Bste !eosebit
!e "ustos, i ntr&a!evr .rnitor#
=a pine po(i s renun(i treptat, pn atunci, mnnc&o %initit, i este
bine s preeri pinea nea"r sau cea "ra.am# -ar !up ce vei ace o
ncercare, vei i surprins ct !e bun este pinea natura%, mai a%es c ea se
pretea' i %a san!viciuri#
%UTURI
CEAIUL
Bste bine s&% prepari %a rece, a!ic s pui !e seara ntr&un vas, apa
rece, %ori%e !e p%ante, s acoperi vasu% i s&% %ai pn !iminea(a, cn! %
strecori i % n!u%ceti cu miere !e a%bine# /(i recoman!, ca n oricare
combina(ie !e ceai, s pui i trei ructe !e mcee, uscate sau proaspete, n
unc(ie !e se'on# 7cestea i vor a!uce ceaiu%ui tu o arom p%cut
acrioar, iar (ie &oarte mu%t vitamina 0#
CAFEAUA
0aeaua natura% se poate pre"ti ca i ceaiu% punn!&o cu apte ore
nainte !e a i consumat ntr&un vas acoperit# -ac se pune ap c%!u(,
165
sub 30 !e "ra!e, atunci caeaua poate i servit !up trei ore# 6ricum,
n!u%cirea cu miere !e a%bine n ca'u% nostru, nu se ace cn! apa
!epete temperatura corpu%ui uman#
NESS-$l
-easemenea se poate prepara, recn!u&% cu ap rece, sau o %in"uri(
!e %apte !u%ce, mpreun cu mierea, !irect n ceaca n care va i
consumat, apoi se comp%etea' cu ap c%!u( sau coca&co%a +se va turna
cu aten(ie co%a, iin!c pro!uce o spum abun!ent,#
.EREA
Bste pinea %ic.i!, !at iin! aptu% c ea con(ine prin procesu% !e
ermenta(ie natura% toate componente%e pinii, !ar rmase natura%e,
nea%terate !e trecerea prin cuptor# Finen(e%es c, ace e3cep(ie !e %a acest
principiu, berea pasteuri'at#
SUCURI ENERGIZANTE
?oate sucuri%e !in %e"ume, 'ar'avaturi, ructe, %a care pot i
a!u"ate4 %apte !u%ce, %apte btut, smntn, un ou mi3at, miere i
con!imente, se combin n unc(ie !e ima"ina(ia i "ustu% iecruia,
re'u%tn! buturi !e%icioase i n ace%ai timp .rnitoare# >u%pa re'u%tat
poate servi %a prepararea ciorbe%or, preparate%or pe ba' !e maione'e, sau
pur i simp%u o%osite %a G'eama !e %e"umeH#
166
-e acum, !ac ai cura), i !up ce vei e3perimenta cteva re(ete,
cptn! aste% ncre!erea care&(i este necesar, po(i s %e aci o surpri'
prieteni%or ti buni, invitn!u&i !e 'iua ta, !e :eve%ion, sau cu o a%t
oca'ie, %a o mas pre"tit Gr ocH# 0a s ai un punct !e reper, .ai!e s
ve!em cam care ar i meniu% unei asemenea mese 1
$a i probabi% prima mas %a care vei sta i tu ca to(i cei%a%(i
musairi, pentru c nu va mai trebui s a%er"i %a buctrie, ntre pr)itu%
"rtare%or i recatu% cartoi%or pentru pireu, sau pentru ca s ie supa ct
mai ierbinte### -e !ata aceasta po(i s ae'i toate e%uri%e !e mncare,
inc%usiv !u%ciuri%e, pe masa pe care o vei ornamenta cu %ori i %umnri1
0.iar i %a ornamentarea p%atouri%or po(i s o%oseti peta%e !e %ori,
n contrast cu cu%oarea p%atou%ui, aste% e%e vor i ca o mic pa%et a
anotimpu%ui n care te a%i#
9eniu% unei asemenea mese poate s ie compus !in4 sa%at !e icre
+pe care s nu %e aci cu "ris, ci !oar cu mutar, u%ei, suc !e %mie i ap
rece, iar %a ina% a!au"i pu(in ceap tocat in,, sa%at !e ciuperci cu
maione', sa%at !e sec% roie cu .rean, sa%at asortat !e var', sa%at
boeu cu ciuperci, p%atou cu c.ite%u(e, roii ump%ute cu ciuperci, ar!ei
ump%u(i cu crem !e brn', ms%ine, sos picant cu roii, p%atou cu
srm%u(e i smntn, caea cu ric, tort !e ructe, pr)itur cu nuci,
bere, vin natura% sau ampanie !ac oca'ia este i mai estiv#
8nei asemenea mese nu&i re'ist nici ce% mai ncrncenat n a spune
c Gaa ceva nu se poate###H#
2at !eci cam 0B se poate mnca, aste% nct, .rana s nu mai ie
consumatoare a ener"iei viu%ui iecruia !intre noi#
-eparte !e a avea preten(ia c acestea sunt ce%e mai bune re(ete,
sau c %ista posibi%it(i%or ar i epui'at, ai acum %a n!emn cteva
167
su"estii !e %a care eventua% po(i s p%eci pentru a&(i construi proprii%e
preparate# /n e"a% msur, mai po(i ape%a %a !ou cr(i care (i vor %r"i
pa%eta su"estii%or n acest !omeniu4 Ha'a V#e a me!icu%ui e%ve(ian E'
&un()er i .$ct#a f f!c a !oamnei Elena Ni*+ I,rian#
-ac nici acum nu eti pe !ep%in convins !e aptu% c "estu% !e
respect a( !e tine nsu(i este NB0B57:, (i propun s aci o e3perien(
simp%, care te poate a)uta s ve'i, %a mo!u% rea%, cum arat !eci'ia n
acest !omeniu# 7ste%, a%e"e !ou roii, !in ce%e mai rumoase, ct mai
asemntoare una cu cea%a%t# >e una !intre e%e, ierbe&o n ap timp !e
'ece minute !up care, pune&%e pe amn!ou pe cte o arurioar i
pstrea'&%e ce% pu(in 24 !e ore, pe un rat a% !u%pioru%ui !in buctrie
+ce% mai corect este s %e pstre'i %a 36 !e "ra!e, a!ic temperatura %a care
e%e vor rmne n interioru% tu, ce% pu(in ce%e 24 !e ore,# 7 !oua 'i,
privete&%e pe amn!ou, miroase&%e, i apoi a%e"e pe care !oreti s o
consumi### 0am aa arat, ca s numai vorbim !e cum arat un "rtar###
2at c, n rb!area care ne&a ost mereu prieten, am reuit s
trecem pu(in n revist ceea ce putem s mncm, aste% nct ima"inea
aceasta, !ac ne&a vorbit !e)a !e %a sine, putem s mai acem un pas, ce%
anterior iin! !e)a nptuit#
2ma"inea aceasta rotun)it ns nu ne&a spus nimic !espre ceea ce
ar re'u%ta prin consumarea unor preparate !e acest "en# Nici eu nu pot s
ac mai mu%t !ect s&(i enumr cteva !in consecin(e%e pe care cei care au
trecut %a un asemenea mo! !e via(, %e&au trit, !inco%o !e orice teorii# /n
aceast %ist se enumer i consecin(e%e particu%are, !e aceea (i voi vorbi
n cunotin( !e cau'#
/n ce% mu%t trei sptmni, !ispar comp%et amintiri%e !espre boa%,
preocuparea pentru sntate i se insta%ea' o stare mai ca%m, mai
%initit# -up trei ani, sec.e%e%e po%iome%itice vec.i sunt !e)a !inami'ate
!in starea !e sta"nare, iin! semne c%are c ceva bine se pro!uce %a acest
nive%# 7u !isprut tota% mi"rene%e obinuite, corpu% a a)uns %a o "reutate
armonioas, i s&au vin!ecat comp%et o sume!enie !e !ia"nostice asupra
crora nu are nici un rost s ne oprim aici### :i!uri%e au nceput s !ispar,
ire%e a%be s ie !in ce n ce mai pu(ine, revenin! a!evrata cu%oare a
pru%ui###
168
Te -nde.n deci/ 0+ nu ai curaj/ 1en(ru c+
*i 0e 1oa(e -n(!.1la 2i *ie unul
din(re ace0(e e3eni.en(e
'''
,une 4
CUPRINS
9eniuri posibi%e pentru iarn########################
9eniu posibi% primvara###############################
9eniu posibi% vara########################################
9eniu posibi% toamna###################################
Salate######################################################################
0on!imente +arome,#####################################
5a%at !e var' murat##################################
5a%at !e ri!ic.e nea"r################################
5a%at !e sec% roie#####################################
5a%at !e ceap#############################################
5a%at boeu##################################################
5a%at !e morcovi#########################################
5a%at !e sa%at ver!e#####################################
5a%at !e (e%in#############################################
5a%ate !e primvar#######################################
5a%at cu aso%e ver!e####################################
5a%at !e var' !u%ce#####################################
5a%at !e ri!ic.i !e primvar#######################
5a%at !e roii###############################################
5a%at !e conopi!########################################
5a%at !e var###############################################
5a%at !e vinete#############################################
169
Ireanu%######################################################################
Sosuri########################################################################
5osu% 9aione'#############################################
8%eiu%###############################################################
5os picant#####################################################
5os picant cu usturoi#####################################
5os picant cu roii#########################################
5os tartar######################################################
5os !e cartoi################################################
5os co%orat####################################################
Grul#########################################################################
Cior&e#######################################################################
0iorbe !e iarn#############################################
0iorbe !e primvar######################################
0iorbe !e var i toamn###############################
Su'estii pentru (elul doi############################
5rm%u(e cu var' murat############################
5rm%u(e cu var' !u%ce##############################
0iuperci############################################################
0.ite%u(e##########################################################
9ncare !e !ov%ece%#####################################
5panac##################################################################################
8r'ici###############################################################
Du%ii#################################################################
>ast !e brn'#############################################
>ast !e brn' cu ciuperci###########################
>ast !e brn' cu ms%ine############################
0rnciori#########################################################
9ititei#############################################################
#ul)iuri#####################################################################
-u%ce rapi! %a pa.ar######################################
Aric###############################################################
>r)itur cu nuc###########################################
D%ute cu prune###########################################
170
?ort##################################################################
0rem###############################################################
?ort cu ructe i ric###################################
Aursecuri##########################################################
:u%a!#############################################################
6 caea reconortant####################################
/n".e(at###########################################################
Pinea natural*##########################################
Oul +oale de di+ineat*############################
*uturi######################################################################
0eaiu%###############################################################
0aeaua############################################################
Ness&u%#########################################################
Ferea################################################################
5ucuri ener"i'ante########################################
ELTA
UNIVERSITATE
COLECTIA "17"
R E T E T A R U L
SI
TEHNOLOGIA PREPARATELOR IN
171
ALIMENTATIA NATURALA
RODIA TILIANU
CATEVA CUVINTE DESPRE TEHNICA ALIMENTATIEI
NATURALE
-intot!eauna, aceasta a%imentatie a ost si cunoscuta si o%osita !e om#
B = ? 7 8N2$B:52?7?B, continuan! cercetari%e me!icu%ui e%vetian B:N5? D8N?B:, asea'a
in acest mic tratat !espre retete%e si te.no%o"ia prepararii %or, e3perienta acumu%ata timp !e sapte
ani !e cercetare amanuntita si ri"uroasa in acest !omeniu#
:e'u%tate%e acestei cercetari au !us si %a aceasta posibi%itate, ca in a%imentatie sa se poata
57?25A70B D85?8=, 75>B0?8=, 08=67:B7, 92:658=, A6:97 oricarui preparat
obtinut prin proce!ee tra!itiona%e, !ar care c.iar aceste proce!ee privea'a re'u%tatu% %or & a%imentu%,
preparatu% !e c.iar scopu% %or & .ranirea, sau cu a%te cuvinte aportu% & prin interme!iu% a%imente%or &
!e vitamine, saruri minera%e, proteine, "%uci!e, %ipi!e, 'a.aruri, o%i"oe%emente#
7%ternativa natura%a a obtinerii preparate%or a%imentare, mai a%es ca aceasta nu privea'a in nici
un e% tra!itia %a nive%u% "ustu%ui sau a% bucuriei servirii mesei, nu imp%ica nici un e% !e mo!iicari
a%e bucatariei tra!itiona%e ca spatiu si !otare, !ecat mici in%ocuiri !e uti%a)e, materia%e o%osite,
vese%a, or!onare a %u3u%ui !e preparare#
-otarea unei bucatarii care prepara natura% a%imente%e se poate e3p%ica aste%4
8?2=7JB NB0B57:B4 mi3er, amestecator, b%en!er, robot !e bucatarie, storcator !e ructe,
ri"i!er re"%at %a temperatura !e pastrare a ructe%or si 'ar'avaturi%or#
2N5?:89BN?7: NB0B57:4 p%ansete !in %emn obisnuite, !e te%on, toata !otarea !e
ustensi%e a oricarei bucatarii +castroane, castronase, vase !e stic%a, strecuratori, tacamuri !e %ucru,
borcane, pa%nii, sucitor !e %emn, pa%ete !e %emn si p%astic etc, cu speciicarea ca se evita o%osirea
vase%or !in meta%#
$B5B=7 pentru servirea preparate%or, este aceeasi, cu oarte mici mo!iicari, care sant
e3p%icitate pe parcurs aco%o un!e este ca'u%#
2ntrea"a te.nica si te.no%o"ie a acestei bucatarii, cu %oc !e preparare a a%imentatiei natura%e, nu
imp%ica a%te necesitati %a nive%u% !e !otare si or"ani'are#?oate amanunte%e speciice se re"asesc in
pub%icatii%e B=?7 ce au aparut pe parcursu% cercetari%or si a% e3perimentari%or acute#
2nsasi te.no%o"ia !e preparare imp%ica o%osirea pro!use%or natura%e si proaspete, !eci %a acest
nive%, aprovi'ionarea unei bucatarii este putin !ierita !e ceea ce inseamna acum ima"inea unei
bucatarii# 5pre e3emp%u in bucataria a%imentatiei natura%e nu se va "asi sare, 'a.ar, carne, untura,
otet !e vin, paine, etc, !ar se va "asi mierea !e a%bine, soia, "rau, "rau inte"ra% macinat, mie' !e
nuca, u%ei presat %a rece, seminte !e susan, aina "ra.am, tarate !e mai mu%te cerea%e, etc, si o
oarte mare !iversitate !e con!imente natura%e, !e arome natura%e, iar in %ocu% borcane%or !e
conserve se vor "asi4 ver!eturi uscate %ent si pastrate in borcanase, ra!acini !e 'ar'avaturi si a%te
pro!use ce se pretea'a %a pastrarea uscata#
?e.no%o"ia prepararii natura%e a a%imente%or imp%ica proce!ee care au in ve!ere pastrarea
ca%itatii natura%e a parti%or componente, a in"re!iente%or o%osite, ne!eteriorarea %or sub nici o
orma# Aiecare !in aceste mo!a%itati !e preparare sant e3p%icitate %a nive%u% retete%or# 8rmea'a ca
acest mic tratat si retetar !e a%imentatie natura%a sa ie comp%etat cu inormatie speciica
!omeniu%ui !e o%osire a acestei a%imentatii, !at iin! aptu% ca, aceasta a%imentatie & spre e3emp%u &
poate sa ie si curativa, si mo! !e a%imentatie ca a%ternativa %a a%imentatia tra!itiona%a, si
172
terapeutica#
CHIFTELE CU MANCARE DE CEAPA
0I2A?B=B&2ND:B-2BN?B4
028>B:02 250 "
F:7NK7 -8=0B -B $702 250 "
07507$7= 7A897? 250 "
?B=B9B7 250 "
0B7>7 250 "
85?8:62 100 "
06N-29BN?B 30 "
N807 9702N7?7 200 "
?7:7?B 7=29BN?7:B +aina "ra.am, 250 "
F627 -8=0B 30 "
>7?:8NJB= $B:-B 3 %e"aturi
:BK8=?74 15 >6:?22 3 100 "
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0iuperci%e se curata +este bine sa se a%ea"a ciuperci p%eurotus, se spa%a, se pun %a scurs si se
toaca in in cubu%ete#
0ascava%u% L se trece prin ra'atoarea ina iar L se taie cubu%ete oarte ine#
?e%emeaua se trece prin ra'atoare#
0eapa se curata, se spa%a si se toaca oarte marunt#
8sturoiu% se curata, se spa%a si se pasea'a cu a)utoru% presei !e usturoi#
5e pre"atesc con!imente%e pentru carne4 eniba.ar macinat, corean!ru macinat, cimbru uscat
maruntit, scortisoara, piper, ore"ano, %e"umi3#
9ie'u% !e nuca se a%e"e si se macina#
?arata, !aca este oarte mare, se sitea'a# 5e ace amestecu% pentru Gpra)ireaH c.ite%e%e%or4 se
combina tarata, partea ina, cu boia !u%ce si piper +3 ",, putin %e"umi3#
PREPARAREA
2ntr&un castron, care este bine sa ie !in porte%an, stic%a sau materia% p%astic, se ramanta in aara
taratei pentru Gpra)itH, toate aceste componente !e)a pre"atite# ?rebuie sa se obtina consistenta mai
tare a acestui amestec !ecat %a c.ite%ute%e tra!itiona%e# :e"%area consistentei se rea%i'ea'a cu apa
rece sau a!aus !e tarate, in unctie !e ceea ce este necesar ca sa obtinem o consistent !in care s
se poata orma c.2te%ute ca si ce%e tra!itiona%e +tare si puos in ace%asi timp,# 5e asea' pe un
p%atou usor tapetat cu trte, pn %a servire#5e pstrea' %a rece#
MANCAREA DE CEAPA
2ND:B-2BN?B4
0B7>7 3 C"
687 5 bucati
985?7: -8=0B 100 "
8=B2 2,5 %
92B:B -B 7=F2NB 100 "
6?B? -B 9B:B 50 m%
06N-29BN?B 30 "
=BD892E 30 "
173
597N?7N7 100 "
$B:-B7?7 2 %e"aturi
57=7?7 $B:-B >BN?:8 58>6:? 3 capatani
5AB0=7 :652B >BN?:8 6:N79BN? 300 "
975=2NB 150 "
:BK8=?74 30 portii E 100 " Mportie
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0eapa uscata, se curata, se spa%a, si se taie pestisori, oarte ini# $er!eata se a%e"e, buc.ete%e
rumoase se spa%a pentru ornament# 5a%ata ver!e se curata, se spa%a, si se pune %a scurs# 5e
pre"atesc con!imente%e4 corean!ru macinat, oi !e !ain macinate, piper a%b macinat, eniba.ar
macinat#
PREPARAREA
-in oua, mustar si u%ei, se ace o maione'a oarte tare, o%osin! mi3eru% cu cutite#
0eapa taiata pestisori se asea'a intr&un castron !e stic%a, porte%an sau matreia% p%astic, se pun
con!imente%e, trei %in"urite !e u%ei %e"umi3u%, si se reaca oarte bine, pana can! aspectu% cepei
!evine trans%uci! si moa%e# 5e a!au"a mierea !e a%bine si otetu% !e mere# 5e %asa asa, ce% putin o
)umatate !e ora# 5e scur"e bine apoi 'eama pe care aceasta compo'itie o %asa# 0eapa aste% obtinuta
se combina cu maione'a, cu smantana, care trebuie sa ie proaspata si "roasa ca si consistenta# 5e
amesteca oarte puos# Fine este ca, inainte !e combinarea cu smantana, aceasta sa ie acuta risca#
SERVIREA
6 >6:?2B !e c.ite%e cu mancare !e ceapa este ormata !in 100" c.ite%e +5 bucati !e orma
mica sau trei bucati mai marice%e, ase'ate pe un suport !e mancare !e ceapa +70&100" unctie !e
p%atou,# 5e asea'a pe un p%atou ova%, tapetat cu suport !e sa%ata ver!e# 5e ornea'a cu mas%ine si cu
sec%a rosie#
CHIFTELE CU SOS PICANT
0I2A?B=B=B sant ce%e !e %a reteta Gc.ite%e cu mancare !e ceapaH#
565 >207N?
2ND:B-2BN?B
D6D657:2 :6522 3 N"
8=B2 500 m%
597N?7N7 100 "
06N-29BN?B 25 "
$B:-B7?7 >BN?:8 6:N79BN? 3 %e"aturi
=BD892E 25 "
96:06$2 :7-702N7 300 "
:BK8=?74 35 portii 3 100 "Mportii
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
Do"osarii se spa%a, se "o%esc !e mie' si se taie bucate%e mai mici# 9orcovii se curata, se spa%a si
se trec prin ra'atoarea ina# $er!eata se a%e"e, se spa%a, si se pastrea'a buc.ete%e rumoase pentru
ornat#
PREPARAREA
9orcovu% trecut prin ra'atoarea ina se asea'a in vasu% pentru mi3at +este bine sa se o%oseasca
un robot cu cutite mari&ce%e "en 8AB57 sunt ce%e mai potrivite,, se pune putin u%ei si se incepe
174
mi3area# 5e a!au"a con!imente%e +speciice 'onei !e bucatarie tra!itiona%a, si treptat se a!au"a
u%eiu%, inainte ca u%eiu% sa ie a!au"at tot, se pune in vasu% !e mi3at si "o"osaru% taiat !e)a# 5e
mi3ea'a pana %a o consistenta pastoasa si aspect %ucios spre transparent#
5e bate smantana pentru a obtine risca si se amesteca puos cu mi3a)u%# 0on!imente%e ce%e mai
reusite pentru acest sos sant4 corean!ru, piper, scortisoara, cimbru, !ain#?otusi, se vor a%e"e ce%e
!in 'ona tra!itiona%a#
SERVIREA
5e asea'a portii%e pe p%atouri in!ivi!ua%e, ova%e, se pun c.ite%ute%e in mo! vese%, incon)urate !e
buc.ete%e !e ver!eata# 5e poate o%osi a%bu% pentru ornare#
CHIFTELUTE MARINATE
2ND:B-2BN?B 4
5627 D:7N8=B 150 "
92BK -B N807 9702N7?7 250 "
F:7NK7 -8=0B -B $702 500 "
0B7>7 250 "
85?8:62 100 "
$B:-B7?7 3 %e"aturi
8=B2 >:B57? =7 :B0B +mas%ine, 100 m%
06N-29BN?B 30 "
?7:7?B 7=29BN?7:B 250 "
F627 -8=0B 25 "
:BK8=?7 4 15 portii 3 100 " +3&5 c.ite%ute Mportie,, ase'ate pe un suport !e sos4
2ND:B-2BN?B
rosii 1 C"
usturoi 150 "
morcovi 250 "
ar!ei "ras rosu 250 "
u%ei 100 m%
mustar !u%ce 100 "
otet !e mere 50 m%
con!imente 50 "
%e"umi3 30 "
miere !e a%bine 150 "
TEHNOLOGIE-mod de preparare
>entru rea%i'area c.ite%e%or, se asea'a intr&un castron bran'a !u%ce, "ranu%e%e !e soia, nuca
macinata, ceapa curatata si tocata in, usturoiu% curatat si pasat, ver!eata a%easa, spa%ata si tocata
in, con!imente%e pentru carne# ?oate acestea se ramnt, a!u"n! pe rn! u%eiu% presat %a rece,
pentru a putea re"%a consistenta compo'itiei# -aca nu se poate obtine o consistenta potrivita +care
trebuie sa ie mai tare, se poate re"%a cu apa sau u%ei sau tarate a%imentare, in unctie !e ceea ce
trebuie sa re"%am#
5eparat intr&un castrone%, se amesteca tarata cernuta, careia i se a!au"a boiaua !u%ce si putin
piper, Cerrie si %e"umi3#
5e ormea'a c.ite%ute%e care trebuie sa imite orma si marimea ce%or tra!itiona%e +pentru 'ona
respectiva, si se trec puos prin compo'itia !e tarate# 5e asea'a pana %a servire pe un p%atou tapetat
cu tarate#
175
>entru rea%i'area sosu%ui marinat +Cetc.up,, se spa%a rosii%e, se taie bucati, si se asea'a in vasu%
!e mi3at# 5e a!au"a putin u%ei, %e"umi3 si o %in"urita !e miere si se mi3ea'a oarte bine# 9orcovu%
se spa%a, se curata, se trece prin ra'atoarea ina, se asea'a in vasu% pentru mi3at, se a!au"a putin
u%ei, o %in"ura !in mustaru% !u%ce si se mi3ea'a pana %a consistenta !e pasta oarte ina#
8sturoiu% se curata, se spa%a, se pasea'a, i se a!au"a mustaru% si se ace o maione'a a!au"an!
treptat u%eiu%# 5e a!au"a con!imente%e4 pra !e !ain, boia !u%ce, piper, %e"umi3, cimbru,
corean!ru, ieniba.ar, scortisoara, ore"ano#
5e mi3ea'a mai !eparte, a!au"an! mierea !e a%bine, otetu% !e mere si ar!eiu% "ras#
5e combina si cu ce%e%a%te !oua mi3a)e# 7spectu% sosu%ui este pastos si stra%ucitor#
0.ite%ute%e se servesc pe acest sos, ase'ate vese% in p%atou% portiei !e servire si tot vese% ornate#
CHIFTELUTE CU SPANAC
>entru prepararea c.ite%ute%or &a se ve!ea reteta, in"re!iente%e si te.no%o"ia !e preparare !e %a
0I2A?B=8?B=B 97:2N7?B#
5>7N708=
2ND:B-2BN?B
5>7N70 3 C"
597N?7N7 -8=0B >:675>7?7 1 C"
687 2 bucati
8=B2 1 %itru
85?8:62 150 "
92B:B -B 7=F2NB 50 "
06N-29BN?B 30 "
985?7: -8=0B 30 "
:BK8=?74 25 portii 3 100 ", care vor servi portii%or suport pentru c.ite%e#
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
5panacu% se a%e"e, se spa%a, se scur"e bine !e apa, se taie in bucati mai mici si se asea'a in vasu%
pentru mi3at#8sturoiu% se curata si se pasea'a#
PREPARAREA
2n vasu% pentru mi3at, pentru ca operatia !e mi3are sa se aca mai usor, este bine sa se
o%oseasca 3&5 %in"uri !e smantana si putin u%ei# 0an! s&a a)uns prin mi3are %a aspectu% si
consistenta spanacu%ui oparit tra!itiona%, se a!au"a usturoiu% pasat, %e"umi3 si se mai mi3ea'a
putin# 5e a!au"a mierea !e a%bine, con!imente%e si !oar se amesteca, ara mi3are#
5eparat, !in oua, u%ei si mustaru% !u%ce se ace o maione'a oarte tare !in punct !e ve!ere a%
consistentei# 7ceasta maione'a se amesteca cu spanacu% mi3at, se a!au"a 5&7 %in"uri !e smantana
+care trebuie sa ie !u%ce, proaspata si "roasa,#
PREZENTAREA SI SERVIREA
=a servire se "arniseste !in restu% !e smantana, proportiona% pentru iecare p%atou, cu picaturi
vese%e si a%be#
MITITEI
2ND:B-2BN?B
5627 D:7N8=B 300 "
028>B:02 >=B8:6?85 578 0I79>2DN26N 300 "
92BK -B N807 9702N7? 300 "
0B7>7 100 "
176
85?8:62 200 "
D:78 2N?BD:7= 9702N7? 300 "
?B=B9B7 -B 672B 250 "
07507$7= 100 "
06N-29BN?B >BN?:8 92?2?B2 50 "
F627 -8=0B 30 "
8=B2 100 m%
=BD892E 20 "
:BK8=?74 20 portii 3 100 "
+100 " O2&3 mititei,
TEHNOLOGIE -MOD DE PREPARARE
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0iuperci%e se a%e", se curata si se spa%a , se scur" si se toaca in, cu cutitu% pe p%anseta !e %emn#
0eapa se curata, se spa%a si se toaca in# 8sturoiu% se curata, se spa%a si se pasea'a# ?e%emeaua
se !esarea'a !aca este ca'u%, apoi se trece prin ra'atoarea ina# 0ascava%u% se taie cubu%ete mici#
PREPARAREA
2ntr&un castron !e stic%a, porte%an sau materia% p%astic, se pun pentru a i amestecate4 soia,
ciuperci%e tocate, nuca, ceapa, usturoiu%, aina "ra.am +"rau%, inte"ra% macinat,, con!imente%e
pentru mititei, cascava%u% si te%emeaua !e)a pre"atite# 5e amesteca, %a inceput puos, pentru a
omo"eni'a compo'itia, apoi se a!au"a putina apa si putin u%ei# 5e amesteca si se ramanta#
0onsistenta obtinuta trebuie sa nu ie oarte tare, !at iin! aptu% ca !upa o )umatate !e ora soia va
%ucra in sensu% !e a intari compo'itia# Bste un bun %iant#
5e pre"ateste u%eiu% recat oarte bine cu boiaua !u%ce, careia 2 se a!au"a 2&3 " !e cimbru in si
piper# 0u aceasta compo'itie se Gpra)escH mititeii, a!ica %i se !a aspectu% !e pra)it# -in compo'itia
!e mititei ramantata se ormea'a acestia# 5e o%oseste un cutit pentru a !a aspectu% urme%or !e
"ratar# 5e trec mititeii aste% ormati prin so%utia !e rumenire si se asea'a pana %a servire pe un
p%atou uns in prea%abi% cu aceasta combinatie !e u%ei si boia !u%ce#
SERVIRA SI MODUL DE PREZENTARE
>re'entarea mititei%or se poate ace pe p%atou tapetat cu sa%ata ver!e si oarte vese% ornat cu
i!e%ute !e ceapa, nueri !in pra' sau o a%ta varianta care sa asi"ure armonia cu%ori%or#
5ervirea portionata se ace pe p%atou mic, "arnisit cu run'e !e sa%ata ver!e, cate !oi mititei %a
portie, cu movi%ite !e mustar !u%ce, maione'a picanta sau Cetc.up#
9ititeii, !at iin! va%oarea %or nutritiva se pot servi +oeri, ca e%u% a% !oi%ea, insotiti !e sosuri
sau mancaruri mai putin picante4 sos marinat, mancare !e conopi!a, sos !e "u%ii etc#
MITITEI CU MANCARE DE VARZA
2ND:B-2BN?B
92?2?B22 & %a e% cu reteta prece!enta
97N07:B7 -B $7:K7
$7:K7 -8=0B >:675>7?7 3 C"
07507$7= 7A897? 250 "
597N?7N7 200 "
8=B2 -B 975=2NB >:B57? =7 :B0B 50 m%
029F:8 8507? 20 "
>2>B: 7=F 5 "
0B7>7 250 "
177
92B:B -B 7=F2NB 30 "
565 NB?0I8> 100 "
=BD892E 25 "
6:N79BN?B -B 5BK6N 150 "
:BK8=?7 4 30 portii 3 100 "
TEHNOLOGIA- modu de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
$ar'a se curata, se spa%a & !aca este ca'u% & si se taie i!e%uta# 0ascava%u% aumat se trece prin
ra'atoarea ina#
0eapa se curata, se spa%a si se toaca oarte in# 5e amesteca bine cu mierea !e a%bine, putin
piper, %e"umi3, si putin u%ei# 5e asea'a aste% in castron#
PREPARAREA
2ntr&un castron mai mare, !in porte%an, stic%a sau materia% p%astic, se pune var'a bine tocata, se
a!au"a piperu%, oaia !e !ain, si prau% !e cimbru, u%eiu% ramas si se ramanta oarte bine, pana
var'a capata aspect %ucios, si este moa%e %a consistenta#
0eapa tocata se scur"e acum !e 'eama pe care a %asat&o intre timp, si se a!au"a in castronu% cu
var'a ramantata# 5e mai a!au"a cascava%u% aumat, sosu% Cetc.up, si se amesteca puos#
PREZENTAREA SI SERVIREA
7ste% preparata, var'a care are si "ust si aspect !e mancare !e var'a, se pre'inta pe p%atou
ormata cu %in"ura mare in movi%e oarte in re%ie, ase'ate pe run'e !e sa%ata ver!e sau pe e%ii !e
ri!ic.e !e se'on oarte in e%iorate sau pe suport !e var'a rosie# 7cestea se asea'a in mi)%ocu%
p%atou%ui mare !e pre'entare iar mititeii se asea'a in ra'e pe mar"inea p%atou%ui rotun!# 5e serveste,
%a portie, pe p%atou% !oi, mancarea !e var'a ca suport si mititeii !easupra ase'ati vese% si ornati cu
nueri, %ori sau picouri#
MANCARE DE CONOPIDA
2ND:B-2BN?B
06N6>2-7 3 C"
075?:7$B?2 98:7?2 1 C"
687 3 bucati
8=B2 1,5 %itri
597N?7N7 250 "
985?7: -8=0B 50 "
>7?:8NJB= $B:-B 3 %e"aturi
97:7: $B:-B 2 %e"aturi
57=7?7 $B:-B >BN?:8 6:N79BN? 3 capatani
F:7NK7 ?B=B9B7 250 "
F:7NK7 -8=0B -B $702 300 "
975=2NB >BN?:8 6:N79BN? 150 "
D6D657: :658 >BN?:8 6:N79BN? 300 "
:BK8=?7 4 30 portii 3 200 "
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0onopi!a se curata !e eventua%e pete,se spa%a buc.ete%e si se !a prin ra'atoarea ina#
0astravetii murati se spa%a, eventua% se pun %a !esarat & !aca este ca'u%, se taie cubu%ete oarte
ine, se pun %a scurs# $er!eata se a%e"e, se asea'a %a scurs, !upa care se toaca oarte in# 5a%ata
178
ver!e se spa%a, se sortea'a run'e%e mari !e buc.ete%e si se pune %a scurs#
Fran'a te%emea +care este bine sa ie !esarata !aca este ca'u%, se trece prin ra'atoarea ina#
Do"osaru% se spa%a#
PREPARAREA
-in oua, u%ei si mustar se ace o maione'a, care se porneste in vasu% !e mi3at aste%4 se pune
bran'a !e vaci, se a!au"a oua%e, mustaru% si putin u%ei si se incepe mi3area# 5e a!au"a apoi treptat
cate putin u%ei, pana este a!au"ata intrea"a cantitate#
2ntr&un a%t castron se asea'a conopi!a, te%emeaua, castravetii murati care se storc oarte bine si
ver!eata tocata# 5e amesteca oarte bine pentru omo"eni'area compo'itiei# 5e bate putin smantana
pentru a !eveni puoasa, se amesteca apoi cu in"re!iente%e !in vas si se a!au"a maione'a# 5e
amesteca oarte puos pentru a&si pastra aspectu% si consistenta#
PREZENTAREA SI SERVIREA
>ortii%e !e mancare !e conopi!a se asea'a pe p%atouri !e servire care au ost tapetate cu run'e%e
!e sa%ata ver!e# 0u "o"osarii si mas%ine%e se !a iecarui p%atou aspectu% unei ete cu oc.i si "ura#
-in buc.ete%e%e !e sa%ata se ace ie paru%, ie %ori#
CONOPIDA PANE
2ND:B-2BN?B
2n"re!iente%e sunt ace%easi ca si %a mancarea !e conopi!a, in %ocu% castraveti%or murati se va
o%osi 4
mie' !e nuca macinat 100 "
"ranu%e !e soia 200 "
Cerie si piper 5 "
iar in %ocu% smantanii , 50 " ceapa tocata oarte in#
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
5ant ace%easi ca si %a mancarea !e conopi!a#
TEHNOLOGIA SI MODUL DE PREPARARE
=a maione'a obtinuta ca si %a mancarea !e conopi!a, se a!au"a "ranu%e%e !e soia, nuca
macinata, ver!eata tocata, ceapa tocata, con!imente%e, te%emeaua si se ramanta oarte bine#
0onsistenta trebuie sa ie oarte tare# 5e re"%ea'a prin soia "ranu%e sau apa#
-in aceasta compo'itie se ormea'a pe p%anseta !e marmura tapetata cu aina aurie !e ma%ai si
boia !u%ce si oarte rosie !e ar!ei +proportia este !e 5M3 parti, c.ite%e p%ate, care sa imite aspectu%
conopi!ei pane tra!itiona%e# 7ste% ormate, bucati%e !e conopi!a se mai trec o !ata, puos, prin
amestec !e ma%ai si boia# 5e asea'a pe un p%atou, pentru pastrarea %a rece, care este tapetat in
prea%abi% cu aina !e ma%ai aurie#
PREZENTAREA SI SERVIREA
>re'entarea se ace pe p%atouri mari, tapetate pe run'e !e sa%ata ver!e si ornat cu mas%ine,
nueri !in ceapa, "o"osar rosu# 5ervirea se ace pe p%atou% !oi, ase'at pe run'a !e sa%ata ver!e# 5e
poate servi cu orice sos sau mancare cu care in bucataria tra!itiona%a se serveste conopi!a pane#
$ariante !e "arnitura pot i4 sos !e .rean, mancare !e ceapa, var'a sca'uta, sos tartar si mu%te
a%te posibi%itati#
SALATA "BOEUF"
2ND:B-2BN?B
96:06$2 3 C"
>7?:8NJB= 1 C"
>75?7:N70 1 C"
179
?B=2N7 1 C"
075?:7$B?2 98:7?2 1 C"
97K7:B $B:-B 0,5 C"
028>B:02 250 "
687 3 bucati
8=B2 1 %
985?7: 50 "
06N-29BN?B
&piper
&ve"eta +%e"umi3,
&eniba.ar
&corean!ru 30 "
57=7?7 58>6:? 6:N79BN? 5 capatani
07507$7= 100 "
:BK8=?74 30 portii 3 250 "
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
Kar'avaturi%e se curata, se spa%a si se !au prin ra'atoarea ina +se poate o%osi si robotu%,#
0astravetii murati +se !esarea'a !aca este ca'u%,, se taie cubu%ete ine si se %asa %a scurs#0iuperci%e
curatate si bine spa%ate se taie cubu%ete care sa imite bucate%e%e !e carne# 5a%ata ver!e se spa%a, se
a%e" run'e%e mai aratoase si se %asa %a scurs# 0ascava%u% se taie cubu%ete marunte si se pune intr&un
castron separat#
PREPARAREA
-in oua, mustar si u%ei se ace, prin mi3are, o maione'a cu tinuta tare# 0e% mai bine se
rea%i'ea'a aceasta cu a)utoru% mi3eru%ui cu cutite, sau cu robotu% !e bucatarie cu cuva# Kar'avatu%
maruntit se stoarce putin, se amesteca cu ma'area, ciuperci%e, castravetii taiati cubu%ete si scursi,
cascava%u%, con!imente%e si apoi maione'a# 7ste% sa%ata este numai buna !e mancat si va asi"ur ca
nu este cu nimic mai putin buna & c.iar !in contra & !ecat cea tra!itiona%a#
SERVIREA
7portu% ener"etic a% acestei sa%ate este !eosebit !e ri!icat si e% constituie in sine o mancare# =a
servirea in sine, se asea'a pe arurii ornate cu sa%ata ver!e, !upa preerinta cu mas%ine +!esarate in
prea%abi%,, sec%a rosie sau cum consi!era iecare a i mai vese% si mai apetisant#
SALATA DE ICRE
2ND:B-2BN?B
20:B 250 "
8=B2 1 %itru
=7972 100 "
7>7 92NB:7=7 0,5 %itri
0B7>7 8507?7 300 "
985?7: 50 "
975=2NB 6:N79BN? 50 "
=7972 6:N79BN? 200 "
$B:-B7?7 6:N79BN? +patrun)e%, 3 %e"aturi
:BK8=?74 30 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE - mod de preparare
180
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
2cre%e se spa%a bine, se trec prin sita si se curata# 0eapa se curata, se spa%a bine si se toaca oarte
in# 9as%ine%e se !esarea'a !aca este ca'u%# $er!eata se spa%a bine si se pune %a scurs#
PREPARAREA
2cre%e curatate si spa%ate se pun in vasu% pentru mi3at, se a!au"a mustaru%, putina 'eama !e
%amaie, putina apa minera%a si incepe mi3area, a!au"an! pe ran! si incet, u%eiu% si apa pana !evine
o consistenta vascoasa asa cum se obisnuieste %a icre%e preparate tra!itiona%# 0eapa in tocata se
a!au"a %a ina%#
SERVIREA
=a servire, se portionea'a si se pune pe arurioare !e "enu% ce%or !e caea, rumos ornate cu
mas%ine sub orma !e %oare, e%ii !e %amaie si run'u%ite !e ver!eata#
ROSII UMPLUTE "NEMURITORII"
2ND:B-2BN?B4
:6522 +mi)%ocii, rotun!e si e"a%e, 10 bucati +1&1,5C",
F:7NK7 -B $702 250 "
06N6>2-7 1,5 C"
687 1 bucata
8=B2 500 m%
985?7: 30 "
85?8:62 50 "
975=2NB 6:N79BN? 50 "
$B:-B7?7 6:N79BN? 1 %e"atura
5AB0=7 :652B 6:N79BN? 100 "
06N-29BN?B 15 "
:BK8=?74 10 portii 3 1 rosieMportie
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
:osii%e se spa%a, %i se taie un capace% invers, se "o%esc !e mie' si se asea'a pe o tava tapetata cu
un servet pentru a se scur"e oarte bine !e suc# 5e pastrea'a capacu% iecarei rosii in !reptu% ei#
0onopi!a se spa%a, se scur"e si se !a prin ra'atoarea ina# 8sturoiu% se curata, se spa%a si se toaca
oarte in sub orma unei paste# 9as%ine%e se !esarea'a +!aca este ca'u%,# 5ec%a rosie se curata, se
spa%a si se taie e%ii pentru ornament# $er!eata, !e asemenea, se spa%a si se %asa %a scurs#
PREPARAREA
Fran'a !e vaci se amesteca puos cu ou%, u%eiu%, conopi!a rasa, mustaru%, usturoiu% pasat si
con!imente%e pana !evine o crema oarte spumoasa#
5e ump%u rosii%e cu aceasta crema o%osin! cornetu% ina%t# 5e asea'a !esacut Hpa%ariiH
capace%e%e, se ornea'a cu oc.i !in mas%ine, "urita !in sec%a rosie si par !in ver!eata#
SERVIREA
5o%!ateii obtinuti aste% se asea'a pe un p%atou specia% si se ornea'a vese% !upa ima"inatie#
CIUPERCI "NU STIU"
2ND:B-2BN?B 4
028>B:02 >:675>B?B 3 C"
075?:7$B?2 98:7?2 1 C"
687 5 bucati
181
8=B2 2,5 %itri
985?7: 50 "
0B7>7 250 "
>7?:8NJB= $B:-B 3 %e"aturi
>2>B: 10 "
=BD892E 10 "
57=7?7 $B:-B 58>6:? 3 capatani
6:N79BN?B + sec%a rosie, 250 "
:BK8=?74 30 portii 3 200 "
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0iuperci%e se curata, se spa%a oarte bine, se taie cubu%ete si se %asa %a scurs# 0astravetii murati
+se !esarea'a !aca este ca'u%, se taie cubu%ete si se pun %a scurs# >atrun)e%u% si sa%ata ver!e se spa%a
si se %asa %a scurs# 0eapa se curata, se spa%a si se toaca oarte in# 5ec%a rosie +sau a%te ornamente,
se spa%a si se taie e%iute subtiri#
PREPARAREA
-in oua, mustar si u%ei se ace o maione'a tare +ve'i reteta !e 5a%ata GF6B8AH,# 5e toaca
ver!eata oarte in si se combina cu maione'a, ciuperci%e tocate, castravetii murati si se a!au"a
ceapa, piperu% si %e"umi3u%#
SERVIREA
5e portionea'a in castrone%e sau pe p%atouri mici cu suport !e sa%ata ver!e sub orma !e %oare#
=a acest e% !e mancare se poate oarte bine a%e"e ornarea vese%a in re%ie#
ROSII UMPLUTE PE SOS DE HREAN
2ND:B-2BN?B4
:6522 +mi)%ocii si rotun!e, 10 bucati +1&1,5 C",
0B7>7 250 "
D6D657:2 250 "
F:7NK7 -B $702 250 "
92B:B -B 7=F2NB 30 "
6?B? -B 9B:B 0,05 %itri
985?7: 30 "
I:B7N :7-702N7 0,5 C"
687 3 bucati
8=B2 1 %itru
=7972 100 "
06N-29BN?B
&%e"umi3
&piper
&scortisoara
&cimbru
&corean!ru
&eniba.ar 30 "
>7?:8NJB= $B:-B 1 %e"atura
597N?7N7 D:757 >:675>7?7 150 "
:BK8=?74 10 portii 3 1 rosieM portie pe suport !e sos se .rean
182
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
:osii%e se spa%a, se "o%esc !e mie' si se asea'a %a scurs pe o tava tapetata cu servet# Do"osarii se
spa%a, se taie cubu%ete si se separa mie'u%# 0eapa se curata, se spa%a, se toaca oarte in, se amesteca
putin cu otetu% !e mere si putina miere !e a%bine# $er!eata se spa%a, se toaca si se %asa %a scurs#
Ireanu% se curata !e coa)a, se spa%a si se mi3ea'a oarte in +sau se !a prin ra'atoarea ina,, se
amesteca cu putin suc !e %amaie si se %asa 10 minute#
PREPARAREA
5e scur"e ceapa !e 'eama %asata, se amesteca cu bran'a !e vaca, "o"osaru%, ver!eata tocata si
mustar# 0u aceasta compo'itie se ump%u rosii%e#
Ireanu% mi3at si amestecat cu sucu% !e %amaie se mi3ea'a oarte bine cu miere, smantana, u%ei
si con!imente#
-in oua, u%ei si %amaie se ace o maione'a oarte tare care se combina cu .reanu% mi3at !upa
care se a!au"a smantana#
SERVIREA
5e asea'a rosii%e, cate una %a iecare portie pe sos !e .rean si se ornea'a cat mai vese%#
PIZZA "SURPRIZA"
2ND:B-2BN?B4
D:78 7=B5 +aina inte"ra%a !e "rau, 1C"
8=B2 >:B57? =7 :B0B +mas%ine, 100 m%
07507$7= 50 "
07507$7= 7A897? 100 "
0B7>7 8507?7 300 "
D6D657:2 +ar!ei Capia, 250 "
96:06$2 300 "
5AB0=7 :652B 250 "
06N-29BN?B >2KK7 10 "
>2>B: 10 "
>7?:8NJB= $B:-B 3 %e"aturi
975=2NB 250 "
NB?0I8> 100 m%
:BK8=?74 10 portii pi''a 3 250 "
TEHNOLOGIE -mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
-aca !ispunem !e "rau, acesta se %asa %a inmuiat, se macina !e !oua ori prin masina !e tocat,
re'u%tan! o pasta# -aca !ispunem !e aina inte"ra%a !e "rau aceasta se o%oseste ca atare#
0ascava%u% se !a prin ra'atoarea ina, iar cascava%u% aumat se taie cubu%ete mici# 0eapa se curata,
se spa%a si se toaca L oarte in, iar L cubu%ete, ceva mai mici !ecat cascava%u% aumat# Do"osarii
+ar!eii Capia, se spa%a, se curata !e mie', se taie L i!e%uta si L cubu%ete mici# 9orcovii si sec%a
rosie se curata, se spa%a si se !au prin ra'atoarea ina, co%ectan!u&se separat# >atrun)e%u% se toaca
marunt# 1M2 !in mas%ine se taie cubu%ete si e%iute, iar L se %asa intre"i#
PREPARAREA
Drau% macinat sau aina inte"ra%a se amesteca puos cu u%eiu%, oarte putina apa rece, cascava%u%
ras con!imente si putina ver!eata tocata oarte in# F%atu% aste% obtinut se portionea'a si se asea'a
!irect pe p%atou% !e servire, tapetat cu putina nuca macinata !an!u&2 !in constructie orma tavii !e
183
cuptor#
Netc.up&u% obtinut conorm retetei +50 m%#, se amesteca cu ceapa tocata oarte in, cu !in
morcovu% si sec%a rosie !ata pe ra'atoare, cu con!imente%e, restu% !e cascava% !at prin ra'atoarea
ina, "o"osarii e%iorati si putina ver!eata tocata#
:e'u%ta aste% o compo'itie pastoasa, care se asea'a !easupra iecarui b%at suport, apoi se
a!au"a un strat in !e morcov, sec%a rosie, cascava% aumat cubu%ete, iarasi morcov si cascava%
aumat cubu%ete amestecat cu sec%a#
SERVIREA
5e ornea'a portii%e cu aspect !e cuptor punan! mas%ine%e, cascava% si ver!eata, cubu%ete%e !e
ceapa si !e "o"osar, se stropeste cu Cetc.up#
PIZZA CU CIUPERCI
2ND:B-2BN?B4
D:78 >:675>7? 1 C"
?7:7?B 7=29BN?7:B 100 "
8=B2 >:B57? =7 :B0B +mas%ine, 100 m%
028>B:02 1 C" sau
&marinate 750 "
06N-29BN?B >2KK7 30 "
0B7>7 8507?7 500 "
92B:B -B 7=F2NB 50 "
985?7: 50 "
6?B? -B 9B:B 3 %in"urite
F:7NK7 ?B=B9B7 100 "
07507$7= 7A897? 300 "
NB?0I8> 100 m%
:BK8=?7 4 15 portii 3 250 "
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
Drau proaspat se a%e"e si se pune %a inmuiat# 0iuperci%e se curata bine, se spa%a si se scur" apoi
se taie cubu%ete aste% incat sa imite bucate%e%e !in sunca tra!itiona%a# 0eapa se curata, se spa%a si se
toaca L oarte in, iar L se taie pestisori# Fran'a te%emea se !a prin ra'atoarea ina#
PREPARAREA
Drau% inmuiat se !a prin masina !e tocat !e !oua ori si apoi se amesteca cu tarata, u%eiu% presat
%a rece, con!imente si putin cascava% aumat !at prin ra'atoarea ina, obtinan!u&se aste% b%atu%
pentru ce%e 15 portii !e pi''a# 0ubu%ete%e !e ciuperci se reaca bine cu L !in cascava%u% aumat, !at
prin ra'atoarea ina, cu con!imente%e !e pi''a +corean!ru, eniba.ar, cimbru, piper, Cerie si
ore"ano, si L !in ceapa tocata# :estu% !e ceapa, cea tocata pestisori, se amesteca oarte bine cu
mierea !e a%bine, mustaru% si con!imente, otetu% !e mere, obtinan! aste% un sos care are aspectu%
cepei ca%ite tra!itiona%### :estu% !e cascava% aumat se taie cubu%ete#
>e p%atou% !e servire se ormea'a !irect b%aturi%e iecarei portii !e pi''a, tapetan! mai intai cu
putina tarata# -easupra b%atu%ui aste% ormat incat sa imite orma !e tava %a cuptor se asea'a sosu%
cu ciuperci%e, ceapa, cubu%ete !e cascava% aumat, te%emeaua rasa si ver!eata#
SERVIREA
5e portionea'a pi''a aste% obtinuta si se pune pe arurii a!au"an! pe !easupra Cetc.upu%
natura%#
184
OZN PORTOCALIU
2ND:B-2BN?B
96:06$2 500 "
F:7NK7 -8=0B -B $702 1 C"
687 3 bucati
85?8:62 50 "
>7?:8NJB= $B:-B 3 %e"aturi
5AB0=7 :652B >BN?:8 6:N79BN? 100 "
975=2NB NBD:B >BN?:8 6:N79BN? 100 "
:BK8=?74 30 portii 3 50 "
+2&3 6KN&uri %a o portie,
TEHNOLOGIE- mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
9orcovu% se curata, se spa%a si se !a prin ra'atoarea ina# 8sturoiu% se curata si se pasea'a, !e
asemenea ver!eata se spa%a si se toaca marunt si sec%a rosie se !a prin ra'atoarea ina#
PREPARARE
Fran'a !e vaca se pasea'a bine, pentru a !eveni cremoasa si se mi3ea'a apoi cu con!imente%e si
oua%e%e# 7cestei compo'itii 2 se a!au"a morcovu% si usturoiu% !upa care se ramanta puos#
-in compo'itia obtinuta se ormea'a bi%ute care se asea'a pe p%atou tapetat in prea%abi% cu
ver!eata si sec%a rosie#
SERVIREA
5e asea'a cate 2&3 6KN&uri pe arurioare mici si se ornea'a cu mas%ine, e%iute ine !e sec%a
rosie si ver!eata#
BUCURIA IERNII - T O B A
2ND:B-2BN?B
5627 D:7N8=B 250 "
07507$7= 7A897? 500 "
F:7NK7 -B $702 250 "
?B=B9B7 250 "
07507$7= +cubu%ete, 250 "
0B7>7 ?607?7 300 "
85?8:62 50 "
N807 92BK 250 "
028>B:02 97:2N7?B 300 "
06N-29BN?B 30 "
piper , boia !u%ce , corean!ru ,
eniba.ar , scortisoara , Cerie ,
cimbru pra , ore"ano
57=7?7 $B:-B 58>6:? 3 ire
:BK8=?74 10 portii 3 200 " , e%iorate
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0eapa se curata, se spa%a si se toaca marunt# 0iuperci%e se curata, se spa%a si se taie cubu%ete si
e%iute care sa imite carnea !in toba tra!itiona%a# Nuca se macina, iar usturoiu% se curata si se
pasea'a# ?e%emeaua si !in cascava%u% aumat se !au prin ra'atoarea ina, iar restu% !e cascava%
185
aumat se taie cubu%ete care sa imite cubu%ete%e !e s%anina#
PREGATIREA
Fran'a !e vaci, se amesteca bine cu soia, cu te%emeaua si cascava%u% aumat# 5e a!au"a ceapa
tocata, nuca, usturoiu%, ciuperci%e taiate si con!imente%e#
-in aceasta compo'itie se ormea'a un su% care taiat apoi in e%ii sa se obtina aspectu% e%ii%or !e
toba tra!itiona%a#
SERVIREA
5e asea'a pe un p%atou tapetat cu run'e !e sa%ata ver!e# 5e poate servi ca atare, cu mustar sau
"arnisit cu orice sos natura%#
CIORBA DE ANOTIMP - SALATA VERDE
2ND:B-2BN?B
57=7?7 $B:-B 3 %e"aturi
85?8:62 100 "
=7>?B -8=0B F7?8? 3 %
97:7: 1 %e"atura
985?7: 30 "
687 1 bucata
597N?7N7 50 "
06N-29BN?B 30 "
=BD892E 30 "
07507$7= 7A897? 100 "
:BK8=?74 10 portii 3 300 m%
TEHNOLOGIE- mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
5a%ata ver!e se a%e"e, se spa%a si se taie aste%4 L i!e%uta si L tocata nu oarte marunt# 9araru% se
a%e"e, se spa%a si se toaca oarte in# 8sturoiu% se curata si se pasea'a# 0ascava%u% aumat, P se !a
prin ra'atoarea ina iar restu% se taie cubu%ete care sa imite cubu%ete%e !e s%anina !in ciorba !e
sa%ata tra!itiona%a#
PREPARAREA
>artea !in cascava%u% taiat cubu%ete, se reaca cu oarte putina boia !u%ce !e ar!ei, pentru a
prin!e o tenta !e Gpra)itH# 6u% se mi3ea'a bine cu mustaru% si se amesteca apoi cu smantana# 5a%ata
taiata se reaca cu con!imente%e, se a!au"a usturoiu%, %e"umi3u%, mararu% si cascava%u% cubu%ete
recat cu boiaua !u%ce# 5e amesteca bine pentru a se !e'vo%ta arome%e# 5e a!au"a %apte%e batut si
ou% !e)a pre"atit cu smantana si mustaru%#
SERVIREA
=a servire se presara !easupra cascava%u% !at prin ra'atoare#
CIORBA " DE BURTA "
2ND:B-2BN?B
8=B2 100 m%
6?B? -B 9B:B 1 %in"ura
92B:B -B 7=F2NB 1 %in"ura
=7>?B -8=0B 3 %itri
597N?7N7 50 "
>75?7:N70 :7-702N7 100 "
186
?B=2N7 :7-702N7 100"
D8=2B 7=F7 100 "
>7?:8NJB= :7-702N7 100 "
85?8:62 50"
06N6>2-7 100 "
028>B:02 >=B8:6?85 250 "
687 1 bucata
985?7: 30 "
=BD892E 30 "
06N-29BN?B 25 "
A62 -B -7A2N >8-:7 3 "
07507$7= 7A897? 50 "
0B7>7 100 "
:BK8=?7 4 15 portii 3 300 m%
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
?oate 'ar'avaturi%e se spa%a, se curata bine si se !au prin ra'atoarea ina, inc%usiv conopi!a#
0eapa se curata si se toaca in#
0iuperci%e se spa%a, se scur" si se taie, in aara picioru%ui, cu cutitu% on!u%at in asii ine"a%e, care
sa imite bucati%e !e burta !in ciorba tra!itiona%a#
0ascava%u% aumat se trece prin ra'atoarea ina# 8sturoiu% se curata si se pasea'a#
PREPARAREA
-in ou, mustar si u%ei se ace o maione'a careia 2 se a!au"a usturoiu% pasat si con!imente%e#
Kar'avaturi%e se mi3ea'a bine cu %e"umi3u%, oaia !e !ain, cascava%u% aumat si putin %apte
!u%ce# 5e a!au"a restu% !e %apte, maione'a, ciuperci%e#
SERVIREA
=a servire, in bo%u% !e ciorba se a!au"a cateva picaturi !e otet !e mere, bine recat cu mierea !e
a%bine si o %in"urita !e u%ei# 5e "arniseste cu e%ie !e %amaie#
CIORBA DE ZARZAVATURI
2ND:B-2BN?B
F6:5 >:675>7? 52 972 -8=0B 3 %itri
96:06$2 :7-702N7 300 "
?B=2N7 100 "
>75?7:N70 100 "
>7?:8NJB= :7-702N7 100 "
0B7>7 8507?7 250 "
687 3 bucati
597N?7N7 -8=0B 100 "
8=B2 50 m%
985?7: 50 "
>7?:8NJB= $B:-B 1 %e"atura
=B85?B7N 3 ire
=BD892E 25 "
>2>B: 5 "
NB:2 5 "
187
:BK8=?7 < 15 portii 3 300 m%
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
Kar'avaturi%e se curata, se spa%a, se taie cubu%ete oarte ine#
0eapa se curata, se spa%a si se toaca oarte in#
$er!eata se a%e"e, se spa%a si se toaca
PREPARAREA
Kar'avaturi%e, ceapa si ver!eata se asea'a intr&un vas, care sa nu ie !in meta%, peste care se
toarna borsu% +acesta sa nu ie obtinut prin oparire ci cu apa rece,# 5e a!au"a in bo%u% !e ciorba si
piperu%, %e"umi3u%, putin Cerie#
5eparat, se reaca ou% cu mustaru%, u%eiu% si smantana !u%ce pastran! o %in"ura !e u%ei pe care o
recam cu restu% !e Cerie# $asu% cu 'ar'avaturi%e si borsu% se %asa ce% putin 7 ore# =a 24 !e ore,
toate componente%e active !in 'ar'avaturi se vor transera in %ic.i!u% ciorbei, aceasta iin! si
.ranitoare si mai a%es "ustoasa#
SERVIREA
5e serveste in bo%uri obisnuite !e ciorba, %a servire a!au"an!u&se iecarei portii o %in"ura !in
compo'itia !e ou, u%ei, mustar si cateva picaturi !e u%ei recat cu Cerie, careia ii va !a aspect !e
iert#
C I O R B A DE " MIEL"
2ND:B-2BN?B
=7>?B -8=0B 2 %
D8=2B 7=F7 500 "
-6$=B0B= 100 "
06N6>2-7 100 "
?B=2N7 100 "
>75?7:N70 200 "
0B7>7 ?607?7 250 "
85?8:62 30 "
687 3 bucati
985?7: 50 "
8=B2 100 m%
?7:I6N -B 6?B? 30 "
597N?7N7 -8=0B 100 m%
=BD892E 20 "
?B=B9B7 -B 672B 100 "
:BK8=?7 4 10 portii 3 300 m%
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
?oate 'ar'avaturi%e se curata si se spa%a bine, apoi se !au prin ra'atoarea ina# =a e% se
proce!ea'a si cu "u%ia# 0eapa se curata si se toaca oarte in#
8sturoiu% se curata si se pasea'a#
PREPARAREA
-in ou, usturoi, mustar si u%ei se ace o maione'a !e usturoi +este bine sa se aca o%osin!
mi3eru%,# Kar'avaturi%e !ate prin ra'atoarea ina se mi3ea'a impreuna cu te%emeaua !e oaie, cat
mai in posibi%, aste% incat sa se obtina o crema cat mai omo"ena# =a mi3are se o%oseste pe ran!
188
cate putin %apte# 2n ina% se a!au"a tot %apte%e# 7cestei compo'itii care este bine sa ie pusa intr&un
bo% care sa nu ie !in meta%, 2 se a!au"a ceapa tocata in# ?ar.onu% se toaca si e% oarte in, se
a!au"a impreuna cu %e"umi3u% maione'ei !e usturoi#
SERVIREA
=a servirea in bo%uri obisnuite !e ciorba, se a!au"a iecarui bo%, e"a%, maione'a !e usturoi,
aromata cu tar.on#
5e a!au"a cate putina smantana# 5e poate aspecta si cu ver!eata tocata oarte in#
C I O R B A DE "PERISOARE
2ND:B-2BN?B
F6:5 -8=0B +care nu este oparit, 3 %
96:06$2 100 "
>7?:8NJB= :7-702N7 100 "
>75?7:N70 100 "
?B=2N7 :7-702N7 100 "
07507$7= 7A897? 300 "
687 3 bucati
597N?7N7 -8=0B 100 "
0B7>7 8507?7 250 "
?B=2N7 A:8NKB 1 %e"atura
?7:7?B 7=29BN?7:B 150 "
>7?:8NJB= A:8NKB 3 %e"aturi
06N-29BN?B +pentru carne , 30 "
=BD892E 20 "
F627 :652B -8=0B -B 7:-B2 10 "
7:-B2 D:75 + "o"osar , 150 "
8=B2 100 m%
:BK8=?74 15 portii 3 300 m% Q 3 perisoare %a portie
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B 52 >:B>7:7:B
Kar'avaturi%e se pre"atesc, se curata, se spa%a, se trec prin ra'atoarea ina, inc%usiv P !in
cascava%u% aumat# 5e toaca nu oarte in, se asea'a intr&un vas care este bine sa nu ie !in meta%
+stic%a , porte%an, p%astic, si se toarna !easupra borsu%# 5e a!au"a in castron4 L !in %e"umi3, L !in
run'a !e patrun)e% tocata in, piper# 5e %asa !e seara pana !imineata#
7 !oua 'i se prepara >B:2567:B=B, aste% 4
!in ceapa, ceea ce nu am pus in bors, se toaca oarte in# 7r!eiu% se spa%a, se "o%este !e mie' si
se taie cubu%ete oarte mici# >atrun)e%u% ver!e ramas se toaca, %a e% si te%ina run'e#6 parte !in
cascava%u% aumat ramas se trece prin ra'atoarea ina si o parte se taie cubu%ete atat !e mici incat sa
poata imita ore'u% !in perisoare%e tra!itiona%e# ?oate acestea se asea'a intr&un castron in care sa se
poata ramanta, se a!au"a tarata, con!imente%e +corean!ru, piper, eniba.ar, cimbru, ore"ano,, se
a!au"a putina apa, u%ei si se ramanta# 5e re"%ea'a consistenta acestei compo'itii prin a re"%a apa si
u%eiu% a!au"ate# 5e a!au"a boiaua !e ar!ei si se ormea'a !in acest amestec perisoare%e, care se
asea'a pe un p%atou#
5mantana se reaca impreuna cu ou%#
SERVIREA
5e serveste in bo%uri obisnuite !e ciorba, punan! mai intai ciorba in bo%, a!au"an! perisoare%e,
189
smantana cu ou% +portionate pentru iecare !in ce%e 15, si se aspectea'a cu picaturi !e u%ei si pra
!e boia !u%ce#
C I O R B A DE VARZA
2ND:B-2BN?B
$7:K7 -8=0B 1 C"
>75?7:N70 :7-702N7 100 "
F6:5 -8=0B 1,5 %
=7>?B -8=0BRF7?8? 1 %
687 3 bucati
985?7: 30 "
07507$7= 7A897? 100 "
0B7>7 $B:-B 100 "
8=B2 50 m%
F627 -B 7:-B2 -8=0B 10 "
06N-29BN?B 20 "
97:7: $B:-B 3 %e"aturi
029F:8 8507? 20 "
=BD892E 15 "
85?8:62 50 "
:BK8=?7 4 10 portii 3 300 m%
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
$ar'a se curata, se spa%a si se pre"ateste pentru tocat# 5e taie i!e%uta# >astarnacu% se curata, se
spa%a si se trece prin ra'atoarea ina, mararu% se spa%a si se toaca marunt#8sturoiu% se curata si se
pasea'a#
PREPARAREA
?rei serturi !in var'a tocata se reaca intr&un castron cu piper, %e"umi3 si o %in"ura !e u%ei# 5e
a!au"a si restu% !e var'a, prau% !e cimbru, ceapa tocata in, pastarnacu% si mararu% +2 %e"aturi,#
>este toate acestea se asea'a in castron borsu% proaspat si se %asa pana !imineata#
7 !oua 'i se a!au"a 50 " !in cascava%u% aumat taiat cu cutitu% on!u%at si apoi recat cu boiaua
!u%ce si putin u%ei pentru a se obtine aspectu% s%aninii pra)ite#
5eparat se mi3ea'a restu% !e cascava% aumat cu usturoiu% pasat, con!imente%e, u%eiu%, mustaru%
si oua%e, a!au"an! atat %apte !u%ceRbatut cat sa se obtina consistenta smantanii# :estu% !e %apte
!u%ceRbatut se a!au"a castronu%ui !e ciorba#
SERVIREA
5e portionea'a in bo%uri%e pentru ciorba si %a servire 2 se a!au"a iecaruia parte e"a%a !in
amestecu% +crema, cu cascava%u% aumat# 5e aspectea'a cu restu% !e marar, tocat in si cu picaturi
+3&5, !e u%ei#
SUPA DE ROSII CU TAITEI
2ND:B-2BN?B
:6522 1 C"
96:06$2 1 C"
92B:B -B 7=F2NB 30 "
0B7>7 8507?7 150 "
7:-B2 D:75 250 "
190
A62 -B -7A2N 5 "
>2>B: 5 "
8=B2 150 m%
A:8NK7 -B ?B=2N7 1 %e"atura
>7?:8NJ= $B:-B 1 %e"atura
7>7 -B =BD89B 52 ?7:7?B 1,5 %itr2
D8=2B 150 "
F627 -B 7:-B2 -8=0B 3 "
07507$7= 7A897? 100 "
=BD892E 15 "
:BK8=?74 10 portii 3 300 m%
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
:osii%e se spa%a, se taie bucati si se asea'a in vasu% pentru mi3at# 9orcovii se curata, se spa%a si
apoi se trec prin ra'atoarea ina# $er!eata se spa%a si se toaca# 0eapa se curata, se spa%a si se toaca
in#
PREGATIREA
2n vasu% in care s&au pus rosii%e se a!au"a prau% !e !ain, %e"umi3u%, piperu% si se mi3ea'a
oarte bine a!au"an! treptat 50 m% !e u%ei# 5e a!au"a apoi mierea !e a%bine, cascava%u% aumat si se
mi3ea'a in continuare#
9orcovii se reaca bine cu ver!eata si se mi3ea'a apoi cu restu% !e u%ei# 5e combina ce%e !oua
paste mi3ate# 5e a!au"a ceapa tocata oarte in, ar!eiu% "ras, i!e%uta, boiaua !u%ce si se toarna
!easupra apa !e %e"ume#
5e %asa ce% putin 3 ore pentru ca "usturi%e sa se armoni'e'e#
SERVIREA
5e serveste in castrone%e !e supa, "arnisin! iecare portie cu "u%ie !ata prin ra'atoarea ina,
oarte %un", asa incat sa se obtina imitarea taitei%or !e casa#
SUPA CREMA DE CEAPA
2ND:B-2BN?B
=7>?B F7?8? -8=0B 3 %itri
0B7>7 2 C"
8=B2 50 m%
92B:B -B 7=F2NB 50 "
985?7: 50 "
6?B? -B 9B:B 20 "
06N-29BN?B 30 "
>7?:8NJB= $B:-B 3 %e"aturi
=BD892E 30 "
687 3 bucati
7:-B2 D:75 +"o"osar , 250 "
:BK8=?7 4 15 portii 3 300 m%
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0eapa se curata, se spa%a si se taie pestisori oarte ini, !upa care se asea'a intr&un castron#
>atrun)e%u% se spa%a si se toaca marunt# =a e% ar!eiu% "ras se spa%a si se toaca in cubu%ete oarte
191
ine#
PREPARARE
0eapa !in castron se reaca oarte bine cu 20 " !e %e"umi3, mierea !e a%bine, mustaru%, otetu% !e
mere si putin u%ei, %a care se a!au"a si con!imente%e#
5e %asa asa timp !e trei ore, !upa care se scur"e oarte bine !e 'eama %asata#
0epei aste% obtinute i se a!au"a ar!eiu% tocat, 2 %e"aturi !e ver!eata +tocata,, restu% !e
con!imente, se reaca putin si se toarna !easupra %apte batut, pastran! trei %in"uri !in acesta#
7ceste 3 %in"uri !e %apte batut se mi3ea'a cu oua%e, cu putin u%ei si putin mustar# 5e a!au"a
castronu%ui cu supa#
SERVIREA
5e serveste in bo%uri !e supa, aspectan! iecare portie cu a treia %e"atura !e ver!eata tocata#
SARMALUTE IN FOI DE VITA
2ND:B-2BN?B
A62 -B $2?7 98:7?B 40 bucati
$7:K7 98:7?7 250 bucati
$7:K7 -8=0B 500 "
F:7NK7 -8=0B -B $702 200 "
07507$7= 7A897? 250 "
92BK -B N807 9702N7? 100 "
0B7>7 8507?7 250 "
$B:-B7?7 3 %e"aturi
06N-29BN?B 30 "
8=B2 100 m%
565 NB?0I8> 100 m%
029F:8 8507? 30 "
F627 -8=0B -B 7:-B2 30 "
:BK8=?7 4 10 portii 3 150 "
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
Aoi%e !e vita si var'a murata se pun %a !esarat, !aca este ca'u%# $ar'a !u%ce se taie i!e%uta, iar
var'a murata se taie oarte in# 0eapa se curata, se spa%a si se toaca marunt# 0ascava%u% se taie
cubu%ete care sa imite ore'u% !in compo'ita sarma%e%or tra!itiona%e#
PREPARAREA
$ar'a !u%ce tocata se reaca bine cu u%ei, piper, cimbru, boia si o %in"ura !e Cetc.up# Aoi%e !e
vita !esarate se pre"atesc pentru !imensiunea sarma%ute%or mici# =a var'a murata tocata se a!au"a
ceapa, mie'u% !e nuca, ver!eata, con!imente%e, restu% !e u%ei, bran'a !e vaci, cimbru%# 5e a!au"a
cascava%u% taiat compo'itiei# -aca este necesar sa se re"%e'e consistenta compo'itiei se poate
a!au"a una !intre variante%e4 tarata a%imentara, u%ei, morcov ras in, in unctie !e consistenta#
0u aceasta compo'itie se ormea'a sarma%ute%e#
SERVIREA
5e servesc pe p%atou mic, ase'ate pe var'a suport obtinuta in prima etapa +se obtin trei sarma%ute
M portie,# 5e aspectea'a cu sos Cetc.up# 5e poate servi si cu smantana# 5e ornea'a cat mai vese%#
SARMALUTE IN FOI DE VARZA
2ND:B-2BN?B 4
192
$7:K7 98:7?7 1 C"
$7:K7 -8=0B 1 C"
07507$7= 7A897? 250 "
028>B:02 >:675>B?B 250 "
92BK -B N807 9702N7?7 200 "
F:7NK7 -8=0B -B $702 100 "
$B:-B7?7 3 %e"aturi
0B7>7 250 "
85?8:62 30 "
06N-29BN?B +07BNB, 50 "
NB?0I8> 100 m%
597N?7N7 150 m%
:BK8=?74 15 portii 3 150 "
TEHNOLOGIE- mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
$ar'a murata, !aca este ca'u%, se pune %a !esarat# 5e spa%a apoi si se a%e" run'e%e potrivite
pentru a impac.eta sarma%ute%e# ?rebuie sa avem in ve!ere ca acestea sa ie oarte subtiri, asa incat
sa se poata orma sarma%e cat mai micute# ?ot ceea ce retinem +re'u%ta, !e %a !ecuparea run'e%or
pentru ormarea sarma%e%or se toaca oarte marunt, una !in parti%e acestei var'e tocate trebuie sa
!ea aspectu% in compo'itie !e ore'## 0eapa se curata, se spa%a si se toaca marunt# -e asemenea
ciuperci%e si cascava%u% aumat se toaca cubu%ete oarte ine# 8sturoiu% se curata si se pasea'a#
$er!eata se spa%a si se toaca marunt, iar var'a !u%ce se curata, se spa%a si se toaca in#
PREGATIREA
$ar'a murata tocata se asea'a intr&un castron si 2 se a!au"a ceapa, nuca, ciuperci%e, cascava%u%
aumat taiat cubu%ete, bran'a !e vaci, corean!ru%, eniba.aru%, %e"umi3u%, piperu%, cimbru%, Cerie, oi
!e !ain, usturoiu%, !oua %i"ature !e ver!eata# ?oate acestea se ramanta re'u%tan! compo'itia
sarma%e%or#
$ar'a !u%ce tocata se amesteca si se ramanta cu piper, !ainu% si cimbru% ramase !e %a
compo'itie, o %in"ura !e Cetc.up, boia !u%ce# :e'u%ta aste%, suportu% !e var'a Gca%itaH, pentru
p%atou% !e sarma%ute#
SERVIREA
5e portionea'a si se asea'a pe p%atouri mici, "arnisite cu smantana si vese% ornate cu ver!eata
ramasa si Cetc.up#
CROCHETE DE CASCAVAL
2ND:B-2BN?B4
5627 D:7N8=B 300 "
07507$7= +ara "auri si "ras, 500 "
92BK -B N807 300 "
06N6>2-7 300 "
0B7>7 250 "
7:-B2 D:75 300 "
028>B:02 97:2N7?B 250 "
06N-29BN?B 30 "
>75?7:N70 :7-702N7 300 "
F:7NK7 -8=0B -B $702 500 "
193
975=2NB 6:N79BN? 100 "
$B:-B7?7 6:N79BN? 3 %e"aturi
57=7?7 $B:-B >BN?:8 58>6:? 3 capatani
:BK8=?74 30 portii 3 100 " +3&5 croc.eteMportie ,
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
>rima operatie care se ace este !e a e%iora, cat mai subtire si e"a% posibi%, cascava%u%# 0eea ce
ramane !in cascava%, !e %a e%iorare se taie cubu%ete ine#
0onopi!a se curata, se spa%a si se trece prin ra'atoarea ina# Nuca L se sarma si L se macina#
0eapa se curata, se spa%a si se toaca in# 7r!eiu% se spa%a, se "o%este !e mie' si se taie cubu%ete
oarte ine# 0iuperci%e, !aca sunt prea sarate, se pun %a !esarat, se scur" si se toaca cubu%ete#
>astarnacu% se curata, se spa%a si setrece prin ra'atoarea ina#
PREPARARE
2ntr&un castron suicient !e mare se asea'a toate in"re!iente%e enumerate, mai putin nuca
macinata si cascava%u% e%ii#
5e a!au"a si bran'a !e vaci, con!imente%e +%e"umi3, piper, ore"ano, Cerie, corean!ru, eniba.ar,
cimbru,# 5e ramanta puos si cu aceasta compo'itie se ormea'a, in e%ii !e cascava%, croc.ete cat
mai ine, care se trec prin nuca macinata si aromata cu %e"umi3, piper, Cerie si boia !u%ce#
SERVIRE
0roc.ete%e se asea'a pe p%atou tapetat cu sa%ata ver!e se ornea'a cu mas%ine si ver!eata#
S O S D E H R E A N
2ND:B-2BN?B
:7-702N7 -B I:B7N 500"
687 3 bucati
8=B2 1,5 %
985?7: 50"
92B:B -B 7=F2NB 50"
6?B? -B 9B:B 30m%
=BD892E 25"
597N?7N7 500"
6:N79BN?B -B 5BK6N 250"
57=7?7 $B:-B 58>6:? 3 capatani
:BK8=?7 4 20 portii 3 100"
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
:a!acina !e .rean se spa%a, se curata cu cutitu% pentru 'ar'avaturi, si !aca este uscat, se
pastrea'a putin in apa rece# 5e scur"e apoi si se trece prin ra'atoarea ina# ?rebuie ca aceasta
operatie sa se aca intr&un spatiu mai !esc.is# Ireanu% ras se asea'a intr&un castron in care se
a!au"a otetu% !e mere si mierea !e a%bine# 5e acopera castronu% etans si se %asa asa#
5e spa%a ornamente%e si sa%ata ver!e, se pun %a scurs#
PREPARAREA
-in oua, mustar si u%ei, se ace, prin mi3are, o maione'a cu tinuta tare# >entru rea%i'area
acesteia este bine sa se o%oseasca partea cu cutite a mi3eru%ui sau robotu%ui !e bucatarie cu cuva#
-upa ce a stat o )umatate !e ora acoperit, se scur"e 'eama %asata !e .reanu% !at prin ra'atoare, ara
sa se prese'e, se asea'a in cuva mi3eru%ui si se mi3ea'a oarte bine pana can! !evine o pasta# -aca
se observa !in consistenta, %a inceputu% mi3arii ca mai este necesar un %iant, se a!au"a 3&5 %in"uri
194
!e smantana#
5e bate smantana ramasa pentru a o a!uce %a starea !e risca si se amesteca puos cu .reanu%,
maione'a si %e"umi3u%# 7ste%, acest sos, cu o va%oare ener"etica !eosebita, este "ata si se poate
servi#
SERVIREA
7cest sos constituie, ca atare o mancare, !ar se poate servi ca suport pentru oricare !intre
variante%e !e Gcarne G a%e a%imentatiei natura%e# 7ste% se poate asorta oarte bine cu Griptura %a
tava G, c.ite%ute, snite% viene', etc#
>entru servirea ca atare, se asea'a in castronase +bine este sa ie !e cu%oare contrastanta,, ova%e
sau rotun!e, pe un suport %oare !in sa%ata ver!e si se ornea'a cu nueri !in castraveti si ceapa,
rosii, mas%ine# 5e pretea'a oarte bine %a ornamente in re%ie#
DOVLECEI UMPLUTI CU GARNITURA DE SOS
2ND:B-2BN?B
-6$=B0B2 89>=8?2
-6$=B0B2 A67:?B 9202 52 A:7DBK2 12 bucati
F:7NK7 -B $702 -8=0B 250 "
0B7>7 300 "
97:7: $B:-B 3 %e"aturi
028>B:02 0I79>2DN26N 200 "
06N-29BN?B 20 "
NB?0I8> 50 m%
?B=B9B7 -B 62 100 "
92BK -B N807 9702N7? 100 "
5658=
597N?7N7 500 "
85?8:62 50 "
D8=2B 500 "
92B:B -B 7=F2NB 25 "
985?7: -8=0B 30 "
A62 -7A2N,NB:2,>2>B: 15 "
$B:-B7?7 6:N79BN? 3 %e"aturi
975=2NB 6:N79BN? 100 "
=BD892E 10 "
:BK8=?74 20 portii 3 100 " !ov%ecei +0 portie O 3&5 e%ii !e !ov%ece% ump%ut pe 50 " sos,
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
-ov%eceii se spa%a si iecaruia 2 se veriica "ustu% co)ii si consistenta ei# Bste bine sa nu !etasam
coa)a, !eci acem aceasta operatie numai !aca este ca'u%# -upa ce au ost spa%ati, cu a)utoru%
instrumentu%ui specia% se "o%este mie'u% !ov%ecei%or aste% incat ci%in!ru% interior obtinut sa aiba
peretii cat mai e"a%i si subtiri# 9ie'u% se co%ectea'a separat# 5e curata si setoaca in ceapa# 9araru%
se a%e"e, se spa%a, se scur"e si se toaca in# 0iuperci%e se spa%a, se scur", se taie cubu%ete e"a%e si
mici# ?e%emeaua se spa%a !aca este ca'u% si se trece prin ra'atoarea ina# 5e curata si se pasea'a
usturoiu%, "u%ia se curata, se spa%a si se trece prin ra'atoarea ina#
PREPARAREA
>entru ump%utura !ov%ecei%or, se asea'a intr&un castron !e p%astic bran'a !e vaci, ceapa tocata,
195
te%emeaua, mie'u% !e nuca, con!imente%e +cimbru, piper a%b, nucsoara, corean!ru, maioran,
ore"ano macinate toate oarte in,# ?oate acestea se ramanta pentru a se obtine o consistenta
omo"ena si mai tare# 5e a!au"a apoi ciuperci%e si Cetc.upu%# 0u aceasta compo'itie se ump%e
iecare !ov%ece% asa incat sa nu ramana "o%uri, acestia se asea'a pe un p%atou si se pastrea'a %a rece#
9ie'u% !e !ov%ecei, impreuna cu "u%ia rasa, mustaru%, mierea !e a%bine si con!imente%e se
amesteca bine, se a!au"a usturoiu% pasat si %a ina%, oarte puos, smantana# 100 !e "rame !e
smantana se pastrea'a pentru servire#
PREZENTAREA SI SERVIREA
>re'entarea se ace pe un p%atou rotun!, mare, care este tapetat %a mar"inea e3terioara cu run'e
!e sa%ata ver!e# >e aceste run'e se asea'a e%ii%e !e !ov%ece% ump%ut +ron!e%e, intr&un cerc e3terior#
8%terior se asea'a se asea'a %a mi)%ocu% p%atou%ui, care se ornea'a cu mas%ine, buc.ete%e !e sa%ata
ver!e, iar %a mi)%ocu% p%atou%ui sosu%, care se ornea'a cu buc.ete%e !e !e sa%ata ver!e +mi)%ocu%
capatane%or !e sa%ata,, mas%ine ne"re si pomisori !e ver!eata#
5ervirea se ace pe p%atou mic, pe care se asea'a portionat pe suportu% %atera% !e sa%ata ver!e,
sosu% si trei & cinci e%iute !e !ov%ece%# 5e stropeste cu smantana si se aspectea'a cu ver!eata in
tocata, mas%ine si mie' !e nuca macinat#
MANCARE DE GULII
2ND:B-2BN?B
D8=267:B 7=FB 3 C"
075?:7$B?2 98:7?2 500 "
?B=B9B7 -B $707 250 "
687 5 bucati
8=B2 2,5 %itri
985?7: -8=0B 50 "rame
7:-B2 D7=FBN D:75 578 D6D657:2 500 "
0B7>7 250 "
06N-29BN?B 25 "
97:7: $B:-B 3 %e"aturi
597N?7N7 >BN?:8 6:N79BN? 100 "
:BK8=?7 4 25 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0astravetii murati se pun %a !esarat !aca este ca'u%, se spa%a, se scur" si se taie in cubu%ete
oarte ine si e"a%e# 5e pun %a scurs in sita !e p%astic# Du%ii%e se curata, se spa%a si se trec prin
ra'atoarea mare# 0eapa se curata, se spa%a si se toaca pe un tocator !e %emn sau te%on# 9araru% se
a%e"e, se spa%a si se toaca in#
PREPARAREA
Du%ii%e si ceapa se asea'a intr&un castron in care se mai a!au"a con!imente%e +corian!ru,
cimbru, maioran, Cerie,piper, se amesteca si apoi se reaca oarte bine cu 3&5 %in"uri !e u%ei, pana
se obtine aspect %ucios si moa%e# Keama %asata se scur"e# 5e a!au"a te%emeaua rasa, se amesteca
puos, apoi castravetii tocati, bine scursi si c.iar storsi !aca este ca'u%#
5eparat se ace !in oua, mustar si u%eiu% ramas o maione'a oarte tare# 7ceasta maione'a se
amesteca puos cu primu% amestec# =a ina%, se a!au"a "o"osarii tocati in cubu%ete oarte ine#
SERVIREA
9ancarea aceasta !e "u%ii se poate servi ca atare, ca Ge% a% !oi%ea G intr&un meniu comp%et, sau
196
ca ba'a suport a% unor preparate "en carne !in a%imentatia natura%a#se aspectea'a oarte p%acut cu
mititei, "arnitura !e c.ite%ute si c.iar ca suport si "arnitura pentru carnaciori#
=a servirea ca atare,se ace pre'entarea pe p%atou% ova%, ca atare, stropit G!e'or!onatHcu picaturi
!e smantana si marar in tocat#
GHIVECI DE TOAMNA
2ND:B-2BN?B
0B7>7 3 C"
:6522 1,5 C"
D6D657:2 1,5 C"
06N6>2-7 0,5 C"
92B:B -B 7=F2NB 150 "
96:06$ 300 "
8=B2 500 m%
985?7: -8=0B 50 "
06N-29BN?B 20 "
=BD892E 10 "
:BK8=?7 4 25 portii 3 200 " M portie
TEHNOLOGIE -mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0eapa se curata, se spa%a, se taie in pestisori ini si se asea'a intr&un castron# 5e a!au"a mierea
!e a%bune, mustaru% si piper, se reaca oarte bine, pana %a aspectu% !e ca%it a% cepei +%ucios,, ea se
acopera si se %asa !eoparte#
5e spa%a rosii%e si "o"osarii !upa care se taie in cubu%ete oarte ine# 9orcovu% se curata, se
spa%a si se trece prin ra'atoarea ina#
Arun'e%e !e te%ina se a%e", se spa%a, se scur" si se toaca oarte marunt#
PREPARAREA
9orcovu% se asea'a in vasu% pentru mi3at, se a!au"a con!imente%e +Ceri, boia !u%ce !e ar!ei
,maioran si corean!ru, oaie !e !ain, in macinate,, se incepe mi3area a!au"an! pe ran!,treptat,
u%ei# 0an! !e)a morcovu% este pastos, se a!au"a rosii%e, se continua mi3area si se a!au"a treptat
u%eiu%#
0eapa se scur"e !e 'eama %asata si se combina cu morcovu% si rosii%e# 5e a!au"a "o"osarii,
conopi!a si run'a !e te%ina si se amesteca# 7spectu% acestui ".iveci este %ucios, asa cum in
bucataria tra!itiona%a se spune4 s&a iert pana a iesit u%eiu% %a supraata#
PREZENTAREA SI SERVIREA
7cest ".iveci, poate sa constituie oatre bine, ca atare, un e%u% !oi intr&un meniu# 2n e"a%a
masura se pretea'a %a tartine pe paine natura%a %a suport pentru Gcarnuri G, sau "arnitura pentru a%te
p%atouri#
=a servirea ca atare, pre'entarea se ace pe p%atouri portionate, ase'ate in re%ie +ara sa se
nete'easca supraata,# 5e mai asonea'a cu urcu%ita#
SFECLA ROSIE CU HREAN
2ND:B-2BN?B
5AB0=7 :652B 3 C"
92B:B -B 7=F2NB 100 "
:7-702N7 -B I:B7N 100 "
8=B2 50 m%
197
=7972B 100 "
=BD892E 20 "
0I29BN 15 "
?B=B9B7 6:N79BN? 250 "
57=7?7 $B:-B 58>6:? 2 capatani
:BK8=?74 25 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE -mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
5ec%a rosie se spa%a, se curata !e coa)a, se spa%a !in nou si se trece prin ra'atoarea ina, si prin
cea mare# Ireanu% se spa%a, se curata si se trece prin ra'atoarea ina# 5a%ata ver!e se a%e"e, se spa%a
si se pune %a scurs#
PREPARAREA
Ireanu% se reaca oarte bine cu u%eiu%, mierea !e a%bine, %e"umi3u% si 'eama !e %amaie# 5e %asa
ce% putin o )umatate !e ora# 5e scur"e 'eama re'u%tata# 5e amesteca apoi cu sec%a rosie cu
c.imenu% si se serveste#
SERVIREA
7cest e% !e mancare, !esi in bucataria tra!itiona%a este o sa%ata servita %an"a e%u% a% !oi%ea in
mo! specia%, in a%imentatia natura%a constituie un e% !oi in sine, oarte usor !i"erabi% si mai a%es
p%in !e vitamine# 5e poate servi oarte bine ca insotitor %an"a icre, %a asortarea G2 canape%e%or G !in
bucataria tra!itiona%a, %an"a G"ratarH naturist, etc# 0a atare se serveste portionat, ase'at pe p%atouri
mici, pe suport !e sa%ata ver!e si "arnisit cu bran'a te%emea rasa aspectuos !easupra#
SOS TARTAR CU CIUPERCI
2ND:B-2BN?B
075?:7$B?2 98:7?2 1 C"
687 5 bucati
985?7: 50 "
8=B2 2,5 %itri
>7?:8NJB= $B:-B 5 %e"aturi
028>B:02 >=B8:6?85 578 0I79>2DN26N 2,5 C"
975=2NB 200 "
57=7?7 $B:-B 5 capatani
06N-29BN?B 20 "
5AB0=7 :652B >BN?:8 6:N79BN? 300 "
0B7>7 $B:-B +>:7K , 300 "
:BK8=?7 4 30 portii 3 200 "
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
0astravetii se pun %a !esarat !aca este ca'u%, se spa%a, se scur" si se taie cubu%ete oarte ine si
e"a%e# 0iuperci%e se spa%a, se curata, se scur" si se toaca oarte marunt# $er!eata se spa%a si se toaca
in# 0eapa se curata, se spa%a si se toaca in# 9as%ine%e +1M2 !in cantitate, se toaca in#
5a%ata ver!e se a%e"e, se spa%a, se pune %a scurs# Arun'e%e rumoase se pastrea'a pentru suport,
iar restu% se taie i!e%uta in orme %un"i#
PREPARAREA
5e ace o maione'a oarte tare, !in oua, u%ei si mustar# >entru aceasta maione'a se o%oseste
mi3eru% sau robotu% !e bucatarie# 2n castronu% !e porte%an, stic%a sau p%astic, suicient !e mare ca sa
198
se poata ace amestecu%, se pun castravetii bine murati, bine storsi in pumni, mas%ine%e tocate,
ceapa tocata sa%ata ver!e tocata, ver!eata , con!imente%e, +piper ne"ru, %e"umi3, scortisoara,# ?oate
acestea se amesteca puos, pana %a omo"eni'are# 5e a!au"a maione'a, si se amesteca#
SERVIREA
5e serveste ca atare, pe p%atouri, portionat pe suport !e sa%ata ver!e, ornat oarte vese% cu
ver!eata, mas%ine, sec%a rosie# 5e poate "arnisi cu sa%ata !e sec%a rosie# 7ceasta mancare este
oarte comp%eta !in punct !e ve!ere a% aportu%ui, atat ener"etic cat si in vitamine si proteine#
T O R T F E S T I V
2ND:B-2BN?B
F:7NK7 -8=0B -B $707 1,5 C"
92B:B -B 7=F2NB 1 C"
92BK -B N807 9702N7? 900 "
7=8NB :697NB5?2 300 "
8N? 10 pac.ete
07076 250 "
>6:?607=B 3 bucati
5960I2NB 100 "
D:78 2N?BD:7= 9702N7? 300 "
5?7A2-B 150 "
:69 50 m%
A:2507 500 m%
9B:B 1 C"
F7N7NB 3 bucati
:BK8=?7 470 e%ii 3 100 "
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
7%une%e se curata bine !e pie%ite +se pun bine %a uscat !ar nu se pra)esc,# 5e taie cu cutitu%, ara a
se toca# >ortoca%e%e se curata !e coa)a, se curata bine !e pie%ite, se !esac e%ii%e# 0e%e care raman
intre"i se pastrea'a asa iar ce%e care se rup, se e%iorea'a oarte in# 0o)i%e se spa%a oarte bine cu
apa rece, se scur", se taie cubu%ete oarte ine si e"a%e si se asea'a in miere !e a%bine# 2n acceasi
miere se pun si L !in stai!e# 0ea%a%ta )umatate se pune in castron acoperit, cu romu%, si oarte
putina miere !e a%bine#
5moc.ine%e se trec prin masina !e macinat, !e !oua & trei ori, pana se obtine pasta !estu% !e
omo"ena# 9ere%e se spa%a, si se curata aco%o un!e este ca'u%# Jumatate !in e%e se taie cubu%ete ine
si e"a%e si cea%a%ta )umatate se trece prin ra'atoarea mare#
PREPARAREA
2ntr&un castron suicient !e mare, care trebuie sa nu ie !in meta%, se asea'a "rau% inte"ra%
macinat, 500 " !e mie' !e nuca, mere%e !ate prin ra'atoarea mare, 5 %in"uri !e miere !e a%bine,
stai!e%e !in rom, 50 " cacao# ?oate acestea se amesteca oarte puos cu maini%e asa incat sa re'u%te
o omo"eni'are oarte buna a componente%or# 5e a!au"a 2&3 %in"uri !e apa rece si se ramanta, !ar
tot puos, asa incat sa se obtina o compo'itie ca un a%uat tare %a consistenta# 7cest b%at se pastrea'a
ca atare %a rece pana can! va i o%osit#
2ntr&un a%t castron se asea'a componente%e pentru b%atu% urmator4 smoc.ine%e macinate, mierea
%asata !e co)i%e !e portoca%e, 100 " nuca macinata, un pumn !e a%une e%iorate, portoca%e%e si
mere%e cubu%ete# 5e amesteca toate acestea pana %a consistenta unei creme oarte tari +ca si o crema
199
!e unt scoasa !e %a ri"i!er,# 7cest b%at nu se pastrea'a %a rece ci %a temperatura camerei#
5e soate apa !in unt, se reaca +mi3ea'a, oarte spumos< !upa ce este !e)a spumos untu% se
a!au"a 500 " miere !e a%bine# 5e continua recarea cremei# 8n sert !in aceasta crema !e unt cu
miere se pastrea'a ca atare si restu% se combina cu 150 " cacao oarte puos, pentru ca aceasta
crema sa nu isi piar!a aspectu%# 0rema se pastrea'a %a rece !aca este ca'u%#
2n vasu% !e mi3at se asea'a bran'a !e vaci, se omo"eni'ea'a +!aca nu este o bran'a corect
acuta, aceasta nu se poate mi3a spumos, !eci este bine ca bran'a !e vaci sa ie N7?8:7=7,#
-upa ce a !evenit spumoasa, se a!au"a %a mi3are 100 " miere !e a%bine, partea pastrata a cremei
!e unt si se mai mi3ea'a putin# 5e scoate intr&un castron, se a!au"a 150 " nuca macinata, 100 "
a%une saramate, stai!e%e !in mierea !e a%bine# 0onsistenta acestei creme este tare# 5e pastrea'a %a
rece#
7cum se poate Gconstrui G ?6:?8=# >entru aceasta trebuie sa a%e"em p%atou% pe care se va
ase'a, !at iin! aptu% ca in unctie !e acesta se va !a orma b%aturi%or# 2n %ocu% cuptoru%ui este
necesar sa se ase'e pe ce%oan moa%e +!eci se %ucrea'a intre ce%oane b%atu%, acea cantitate pe care o
!eci!e marimea p%atou%ui# -aca s&a a%es un p%atou mare, se va orma !oar o oaie !in primu% b%at#
-aca se a%e"e un p%atou mi)%ociu, atunci, !in !in aceste cantitati re'u%ta 7 straturi !e tort in
urmatoarea or!ine4b%atu% cu cacao,crema cu bran'a, b%at cu smoc.ine, crema !e cacao, b%at !e
cacao, un strat !e banane si e%ii subtiri !e portoca%e, crema !e cacao, crema !e bran'a#
-eci straturi%e !e b%at se ormea'a cu sucitoru%intre !oua ce%oane, ase'ate pe p%anseta mare# 5e
construieste !irect pe p%atou avan! in ve!ere ca acesta sa ie tapetat cu mie' !e nuca, c.iar !aca se
o%oseste .artie ornament !e!esupt, in or!inea !e)a e3p%icata# -upa ce a ost construit se bate
risca#
A:2507
5e asea'a risca %ic.i!a +!upa ce a ost tinuta %a rece & !eci se bate oarte rece, in castronu%
pentru mi3are# 7tunci can! se termina mi3area, iin! oarte spumoasa, se a!au"a cateva picaturi !e
'eama !e %amaie, esenta !e vani%ie si o %in"ura !e miere !e a%bine, care !e)a a ost omo"eni'ata cu
putina smantana# Nu se mi3ea'a ci se amesteca oarte puos# ?ortu% se tapetea'a e3terior cu ron!e%e
!e banane, a%une si mie' !e nuca, se invese%este si se aspectea'a cu e%iute !e portoca%e# 5eac cu
cornetu% !e risca tran!airi a%bi pe acest un!a%# -easupra se pune restu% !e risca, se pu!rea'a cu
cacao, se ornea'a cu ructe%e ramase#
?ortu% se pastrea'a %a rece# ?emperatura este cea obisnuita ca si pentru !u%ciuri%e tra!itiona%e#
PREZENTAREA SI SERVIREA
7cest tort este unu% !intre ce%e mai e%e"ante !u%ciuri, e% se pretea'a %a o pre'entare pe masura4
estiva, aspectat pe p%atou suport, c.ar cu %ori, cu ructe, cu ornamente natura%e# =a servire se
pretea'a ca iecarei portii sa 2 se ase'e o %oare, bineinte%es care sa respecte cu%oarea, nuanta si
con!itii%e momentu%ui servirii# 2n iecare 'i este bine sa se o%oseasca cu%oarea p%anetei cu care 'iua
respectiva este in re%atie mai !irecta#
RULADA CU BANANE
2ND:B-2BN?B
92BK -B N807 9702N7? 300 "
D:78 2N?BD:7= 9702N7? +A72N7 D:7I79, 2 C"
5B92N?B -B 5857N 100 "
D:25 100 "
07076 50 "
8N? 700 "
200
F:7NK7 -8=0B -B $702 350 "
92B:B -B 7=F2NB 700 "
B5BN?7 -B $7N2=2B +io%a, 1 io%a
B5BN?7 -B :69 + io%a, 1M2 io%a
F7N7NB 2,5 C"
8=B2 >:B57? =7 :B0B 5 %in"uri
:BK8=?74 20 portii 3 250 "
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
8ntu% se separa !e apa te.no%o"ica, nuca se a%e"e +!aca este ca'u%, si se macina#
PREPARAREA
2ntr&un castron se asea'a "rau% inte"ra% macinat +este bine sa se stie ca se poate obtine acest
"rau!e %a mori%e cu va%turi iin! re'u%tatu% macinarii !upa primu% va%t,# 5e a!au"a susanu%, "risu%,
nnica macinata, 200 " miere !e a%bine, putina cacao, esenta !e rom# ?oate acestea se ramanta
oarte puos, %uan! intre pa%me !in compo'itie si cu miscari ine omo"eni'an! compo'itia# 7ceasta
operatie este oarte importanta pentru reusita b%atu%ui# -upa ce amestecu% !in castron este !e)a
omo"eni'at, asa incat mierea !e a%bine sa i a)uns in intrea"a compo'itie, se a!au"a trei %in"uri !e
u%ei presat %a rece si cinci %in"uri !e apa# 5e ramanta in continuare puos# 5e veriica !aca este
"ata, %uan! un bot !in compo'itie care se stran"e intre pa%me, ramantan! mai tare# -aca aceasta
compo'itie se %ea"a, !eci nu se rupe, b%atu% este "ata si se pastrea'a %a rece pana se o%oseste# -aca
aceasta se rupe, !eci nu este %e"at, inseamna ca mai are nevoie !e %ic.i!, in unctie !e aspect, ie
apa, ie u%ei#
Bste bine sa se stie ca susanu% va %ucra in timp, impreuna cu mierea !e a%bine, intarin! a%uatu%#
5e prepara acum ce%e !oua creme4 !e unt si !e cacao +crema !e cioco%ata, si crema a%ba#
0rema !e cioco%ata se prepara a!au"an! %a untu% recat oarte puos, spumos, 500 ", !upa ce se
obtine starea spumoasa a acestuia, 200 " miere !e a%bine care se a!au"a treptat, mi3an! in
continuare# 0rema trebuie sa ie spumoasa si !upa a!au"area mierii !e a%bine# 7cum se poate
a!au"a cacaua cernuta si esenta !e vani%ie# $ani%ia va scoate in evi!enta aroma !e cioco%ata# 5e
poate intamp%a ca %a a!au"area mierii !e a%bine sa se %ase crema, a!ica sa se separe !e %ic.i!# 7sta
inseamna ca nu a ost scoasa apa !in unt# 9ierea !e a%bine este un in!iciu oarte bun asupra
ca%itatii pro!use%or cu care intra in re%atie# -in re%atia unei asemenea reactii, stim oarte bine ca
untu% nu este !e ca%itate +sau operatia !e e%iminare a apei nu a ost prea bine rea%i'ata,#
0rema a%ba se obtine aste%4 se asea'a bran'a !e vaci intr&un castron si se reaca spumos +se
mi3ea'a,, apoi se a!au"a restu% !e unt & caruia 2 s&a e%iminat apa te.no%o"ica & si se mi3ea'a in
continuare# 7spectu% acestei a'e a cremei trebuie sa ie spumos si oarte tare# 5e a!au"a mierea !e
a%bine, treptat, si putina coa)a !e %amaie rasa#
>e p%anseta !e %ucru se intin!e o oaie !e ce%oan moa%e, se pune b%atu%, se acopera cu o a%ta
oaie !e ce%oan si cu sucitoru% !e a%uat se ormea'a !reptun".iu%ar o oaie !e un centimetru
"rosime# 5e !etasea'a oaia !e ce%oan !e !easupra si se asea'a mai intai crema a%ba si apoi crema
!e cioco%ata# 2n unctie !e cum !orim sa ie aspectu% in e%ie, ase'am banane%e peste crema !e
cioco%ata# Fanane%e se curata !e coa)a, %i se !etasea'a capete%e mie'u%ui aste% incat, puse cap %a
cap sa orme'e un ci%in!ru e"a%# 0u a)utoru% oii !e ce%oan se ru%ea'a# 7ste% impac.etat, su%u% !e
ru%a!a se pastrea'a %a ce% putin o )umatate !e ora %a ri"i!er, inainte sa se taie#
PREZENTAREA SI SERVIREA
>re'entarea acestui !u%ce natura%, cu o !eosebita va%oare nutritiva, se ace pe un p%atou mare
201
ova%, cu o parte !in ru%a!a pastrata netaiata %a mi)%ocu% p%atou%ui si e%ii !e ru%a!a e%e"ant ase'ate in
)uru% acesteia#
>%atou% se tapetea'a inainte sa ie ru%a!a pe e%, cu nuca macinata# -upa ce se scoate !in ce%oan,
ru%a!a insasi aspectea'a !easupra cu mie' !e nuca ce va !a aspectu% !e pra%inare, ie cu nuca !e
cocos, ce va !a aspectu% !e 'a.ar pu!rat pe !easupra#
>%atou% !e pre'entare se mai poate orna oarte e%e"ant cu ructe contrastante, boabe !e stru"uri
!e e3emp%u# =a servire, e%ii%e portionate se pu!rea'a cu nuca, se asea'a o %oare care sa respecte
tinuta momentu%ui cat si cu%oarea acestuia# Aaruria sau p%atou% !e !esert pe care se ace servirea
este bine sa ie !e un a%b mat, !eoarece va pune in evi!enta aspectu% !eosebit a% ru%a!ei#
R A F A E L O
2ND:B-2BN?B
8N? 200 "
F:7NK7 -B $707 >:675>7?7 50 "
92B:B -B 7=F2NB 120 "
N807 -B 06065 200 "
B5BN?7 -B 92D-7=B 5 picaturi
A:80?B >BN?:8 -B06: 250 "
:BK8=?74 10 portii 3 50 "
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
5in"ura operatie pre"atitoare necesara este aceea !e a e%imina apa te.no%o"ica !in unt# 7ceasta
operatie este oarte simp%a, !aca nu e3ista !otare cu o presa !e unt# 8ntu% oarte rece se stran"e si
se apasa cu pa%eta !e %emn, sau cu !osu% %in"urii mari !e %emn !e perete%e castronu%ui# 5e poate
stran"e si intre pa%me# =a toate !u%ciuri%e natura%e, aceasta operatie este oarte importanta,
!eoarece, in inta%nirea cu mierea !e a%bine, !aca apa nu a ost bine e%iminata, crema se poate
!esace +a!ica apa sa se !esparta apa impreuna cu mierea !e a%bine !e "rasimea natura%a a untu%ui,#
0a%itatea unui unt este oarte bine !esconspirata !e aceasta inta%nire cu mierea !e a%bine# =a
!u%ciuri%e a%imentatiei natura%e va trebui sa se tina seama & si nu numai %a !u%ciuri & !e aptu% ca
procesu% te.no%o"ic !e preparare a% untu%ui trebuie sa se respecte, pentru a i respectata va%oarea
ca%orica si nutritiva a acestuia# -eci procesu% te.no%o"ic este ce% natura%#
PREPARAREA
8ntu% se asea'a in vasu% pentru mi3are, se amesteca oarte bine, pana !evine spumos# 5e a!au"a
bran'a !e vaci, care si ea trebuie sa ie natura%a, !eci ca%itativa, se ramanta puos, si se a!au"a
nuca !e cocos treptat, 100 " incorporan!u&se tot spumos# 5e a!au"a si picaturi%e !e mi"!a%e# 5e
pune %a con"e%ator pentru 10 minute, apoi se ormea'a bi%e proportionate si se trec oarte puos,
ara sa se apese, prin nuca !e cocos#
PREZENTARE SI SERVIRE
>ra)itura se asea'a pentru pre'entare pe p%atou rotun!, tapetat cu nuca !e cocos si peta%e !e
run'e sau %ori, asortan!u & se oarte armonios cu ructe viu co%orate si %ori# 7cest !u%ce natura%
este !eosebit !e bun pentru cei care au !eiciente !e ca%ciu# Bste bine ca si %a aceasta "in"asa
pra)itura sa se o%oseasca cu !e%icatete, aspectu% !e cu%oare a% momentu%ui, tinan! cont !e re%atia
momentu%ui cu p%aneta respectiva# 7ceste Gmici amanunte G ri!ica si va%oarea !e inormatii a
preparatu%ui si va%oarea %ui nutritiva#
5ervirea este bine sa se aca pe arurioare !e !esert rotun!e, puse in evi!enta !e cu%ori%e
ornamenta%e o%osite#
202
COZONAC CU NUCA
2ND:B-2BN?B
D:78 2N?BD:7= 9702N7? 1#5 C"
5B92N?B -B 5857N 150 "
92BK -B N807 700 "
D:25 100 "
8N? 250 "
92B:B -B 7=F2NB 500 "
B5BN?7 -B :69 1 io%a
B5BN?7 -B $7N2=2B 1 io%a
A:80?B >BN?:8 6:N79BN?B 250 "
:BK8=?7 4 30 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
5e a%e"e mie'u% !e nuca si se macina# 5e e%imina apa !in unt, asa cum a ost !escris in reteta !e
:7A7B=6# 5e spa%a si se pre"atesc ructe%e pentru ornament#
PREPARAREA
2ntr&un castron !e marime potrivita se asea'a "rau% inte"ra% macinat, se a!au"a seminte%e !e
susan, 200 " mie' !e nuca macinat, se a!au"a seminte%e !e susan, 200 " mie' !e nuca macinat, 100
" miere !e a%bine, esenta !e vani%ie# 5e amesteca oarte puos, pentru a obtine omo"eni'area
acestei compo'itii, se a!au"a !upa omo"eni'are atat aparece cat sa re'u%te o comp'itie ara a i
ramantata, ci !oar amestecata puos, !e consistena !irecta a b%atu%ui !e %a co'onacu% copt#
7spectu% pare saramicios, !ar !upa o )umatate !e ora e% se va %e"a !atorita actiunii e%emente%or
componente# 5e pastrea'a aceasta )umatate !e ora, timp in care se pre"ateste ump%utura
co'onacu%ui, in castron# -aca, !upa acest timp, %a testu% e3p%icat in reteta :8=7-B2 08
F7N7NB e necesara re"%area consistentei, aceasta se ace ie cu apa rece, ie cu putin u%ei presat
%a rece, ie cu aina sau mie' !e nuca#
8ntu%, caruia 2 s&a e%iminat anticipat apa, se reaca spumos, se a!au"a treptat ce%e 300 " !e
miere !e a%bine, tot puos, esenta !e rom# 7cestei creme 2 se incorporea'a toata nuca si se amesteca
oaarte bine# >e p%anseta !e %ucru, !easupra oii !e ce%oan +ve'i reteta ru%a!ei cu banane, se asea'a
b%atu%, se acopera cu o a%ta o%ie !e ce%oan, se intin!e o oaie !e b%at !e 2&3 cm# -easupra, pe toata
supraata acestei oi, se asea'a compo'itia !e nuca# 5e ru%ea'a cu a)utoru% o%iei !e ce%oan# 5e
pastrea'a %a rece o )umatate !e ora# 5e scoate !in o%ie si se pu!rea'a cu nuca macinata, amestecata
cu putin susan seminte, pentru un aspect %ucios +ca !e cuptor,#
PREZENTAREA SI SERVIREA
>re'entarea se ace ca si %a co'onacu% tra!itiona%, !e care !e apt acesta nu se !eosebeste cu
nimic, nici %a "ust, nici %a aspect, nici %a orma, !ar care are intra!evar, va%oare nutritiva# -eci, pe
un p%atou !reptun".iu%ar, tapetat cu nuca macinata, se asea'a un co'onac intre" si cateva e%ii,
ap%ecate in asa e% incat sa se va!a aspectu% taieturii# >e mar"inea p%atou%ui se asea'a ructe !e
!ecor, iar e%ii%e sant marcate cu un mie' !e nuca intre", ase'at in re%ie# 5ervirea se ace pe
arurioara !esert, cu tapet !e nuca macinata si e%ii !e mar oarte in taiate, asa incat sa se pre'inte
intrea"a taietura a maru%ui#
COZONAC CU MAC
2ND:B-2BN?B
D:78 2N?BD:7= 9702N7? 1,5 C"
203
5B92N?B -B 5857N 250 "
5B92N?B -B 970 700 "
D:25 100 "
92B:B -B 7=F2NB 500 "
B5BN?7 -B $7N2=2B 1 io%a
B5BN?7 -B :69 1 io%a
8N? 250 "
8=B2 >:B57? =7 :B0B 3 %in"uri
A:80?B >BN?:8 6:N79BN? 250 "
:BK8=?7 4 30 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE-mod de preparare
2!entic cu ce% !e %a reteta co'onacu%ui cu nuca , in%ocuin!u & se in preparare nuca cu macu%#
PRA|ITURA CU MERE
2ND:B-2BN?B
A72N7 -B D:78 2N?BD:7= 9702N7? 1,5 C"
?7:7?7 7=29BN?7:7 250 "
D:25 100 "
5B92N?B -B 5857N 250 "
506:?2567:7 9702N7?7 A2N 30 "
92B:B -B 7=FNB 250 "
9B:B -8=02 3 C"
5?7A2-B 50 "
8=B2 >:B57? =7 :B0B 50 m%
N807 -B 06065 50 "
92BK -B N807 2N?:BD 100 "
:BK8=?7 4 20 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE -mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
5e spa%a si se a%e" mere%e# 5e in!epartea'a parti%e care nu sant sanatoase# Nu se curata !e coa)a#
5e !au prin ra'atoarea mare, se amesteca puos cu scortisoara pu!ra, stai!e%e si oarte putina
miere !e a%bine#
PREPARAREA
2ntr&un castron !e marime potrivita +care trebuie sa ie !in porte%an, stic%a, sau materia%e
p%astice, se asea'a aina inte"ra%a, tarata a%imentara, "risu%, 150 " miere !e a%bine, seminte%e !e
susan, u%eiu% presat %a rece,# ?oate acestea se amesteca, cu !e"ete%e !esacute, oarte puos, pentru
o mai buna omo"eni'are a componente%or !in amestec# -e aceasta operatie !epin!e reusita
pra)iturii# 5e a!au"a, !upa ce s&a obtinut omo"eni'area, atata apa rece cata este necesara sa se
obtina, tot prin amestecare puoasa, %ierea componente%or# Nu se pune !e %a inceput toata apa, ca sa
se mai poata re"%a consistenta#
-in aceasta compo'itie, se ormea'a pe p%anseta !e %ucru !oua oi# 7cestea se intin! cu
sucitoru% !e p%acinta, ase'an! compo'itia intre !oua oi !e ce%oan, mai moa%e# Drosimea oi%or
obtinute este !e 1,5 cm# 5e asea'a prima oaie !irect pe p%atou & care sa imite in prea%abi% o tava &
tapetata cu putina tarata a%imentara# 7ceasta tapetare este necesara ca %a taierea e%ii%or !e portie
!in pra)itura, acestea sa se !esprin!a oarte usor !e pe p%atou# >este aceasta prima oaie ase'ata pe
p%atou, se asea'a intrea"a compo'itie !e mere# -aca intre timp mere%e au %asat 'eama, aceasta se
204
scur"e ara a se stoarce mere%e# B%e vor ramane aste% ina%te si pra)itura va avea o tinuta oarte
buna#
>este compo'itia !e mere se asea'a, o%osin! c.iar ce%oanu% !e !e!esupt pentru manevrare si
ase'are, cea !e&a !oua oaie intinsa# 5e pu!rea'a !easupra cu toata nuca !e cocos, in strat e"a%#
7sa, pra)itura va parea pu!rata cu 'a.ar vani%at# =a mi)%ocu% iecarei portii, se asea'a in re%ie cate
un mie' !e nuca# 7cesta va !a o tinuta aparte acestei pra)ituri, care este recoman!ata mai a%es
ace%ora care !oresc sa s%abeasca ara nici un eort G"astronomicH#
PRA|ITURA CU BRANZA DE VACI
2ND:B-2BN?B
D:78 2N?BD:7= 9702N7? 1,5 C"
?7:7?B 7=29BN?7:B 250 "
D:25 250 "
5B92N?B -B 5857N 250 "
92B:B -B 7=F2NB 300"
F:7NK7 -8=0B -B $702 1,5 C"
5?7A2-B 150 "
B5BN?7 -B $7N2=2B 1 io%a
8=B2 >:B57? =7 :B0B 20 m%
N807 -B 06065 9702N7?7 100 "
8N? 150 "
067J7 :757 -B =7 -687 =7972
A:80?B >BN?:8 6:N79BN?8= >6:?22=6: 250 "
:BK8=?74 40 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
5tai!e%e se asea'a intr&un castrone% impreuna cu esenta si !oua & trei %in"uri !e miere !e a%bine#
PREPARAREA
0ompo'itia se ormea'a i!entic, pentru oi%e pra)iturii, ca si %a reteta !e pra)itura !e mere# 0a
%iant se va o%osi mierea pe care o %asa stai!e%e si mierea !e a%bine cu esenta !e vani%ie# >entru
ump%utura acestei pra)ituri, se pune untu% +!in care s&a e%iminat apa in prea%abi%, impreuna cu
bran'a !e vaci intr& un castron sau vas mi3at si se reaca +mi3ea'a, spumos# 5e a!au"a treptat
mierea !e a%bine, stai!e%e care au ost !e)a scurse !e mierea !e a%bine, coa)a !e %amaie rasa##
5e ormea'a, ca si %a pra)itura !e mere, ce%e !oua oi intre care se asea'a ump%utura !e bran'a#
2n ace%asi mo! ca si %a pra)itura !e mere, se proce!ea'a pentru ase'area pe p%atou# 7ceasta pra)itura
este !eosebit !e !e%icata ca si tinuta, ea este mai a%ba# 5e pretea'a %a ase'area pe p%atou !e porte%an,
in cu%oarea p%anetei cu care 'iua respectiva este in re%atie mai !irecta# Aructe%e cu care se
aspectea'a iecare portie & si eventua% %ori%e pe care o asemenea pra)itura %e HmeritaH a%aturi, %a e%
ce%ui care inta%neste pra)itura, pot i in ace%asi mo! a%ese !upa !e%icatetea acestei re%atii !e cu%oare#
7ceste ructe pot i4 CiSi pentru %uni +sau e%ii !e mere ver'i,, cirese, ra"ute, capsuni & marti,
visine & miercuri, boabe !e stru"ri mai a%bastri & )oi, e%ii !e %amai & vinerea, aine, stru"uri ne"ri &
sambata, e%ii !e portoca%a & !uminica# Bste !oar o posibi%itate, %a in!emana oricarui ombucatar !e
a&si bucara pe cei pe care ii s%u)este4 5B9BN22#
BISCUITI CU CIOCOLATA ( INDIENE )
2ND:B-2BN?B4
D:78 2N?BD:7= 9702N7? 100 "
205
92B:B -B 7=F2NB 500 "
D:25 100 "
8N? 500 "
5B92N?B -B 5857N 250 "
92BK -B N807 9702N7? 300 "
07076 100 "
8=B2 >:B57? =7 :B0B 50 m%
N807 -B 06065 9702N7?7 50 "
:BK8=?74 20 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
8ntu% se !etasea'a !e apa si se reaca spumos#
PREPARAREA
>entru a ace b%atu% acestor biscuiti, se asea'a intr&un castron potrivit aina inte"ra%a, tarate%e
a%imentare, "risu%, 100 " miere !e a%bine, nuca macinata si u%ei presat %a rece# 5e amesteca oarte
puos pana %a omo"eni'are, apoi se a!au"a putina apa rece# 7ceasta compo'itie se intin!e pe
p%anseta !e %ucru, intre !oua ce%oane moi cu a)utoru% sucitoru%ui, se !ecupea'a cu orma rotun!a H
biscuitii G, se ri!ica !e pe o%ia suport si se asea'a putin %a uscat pe p%anseta !e %ucru tapetata cu
nuca sau tarate a%imentare#
0:B97 se obtine !in untu% !e)a recat spumos, caruia 2 se a!au"a treptat mierea !e a%bine cu
50 " !e cacao, pastran! starea !e puoasa a cremei#
D=7K8:7 se obtine aste%4 se reaca oarte bine 50 " miere !e a%bine cu 50 " cacao si cu o
%in"ura !e u%ei presat %a rece, pana se obtine consistenta omo"ena %ui!u%ui tare, cu aspect %ucios
continuu +ara '"runturi,#
5e ormea'a acum in!iene%e cu !oi biscuiti si crema %a mi)%oc si se#"%a'urea'a# -easupra se
stropeste cu nuca !e cocos macinata +ructe sau mie' !e nuca,# 7ste% obtinute in!iene%e se asea'a
pe p%atou% !e pre'entare, care este bine sa ie tapetat in prea%abi% cu mie' !e nuca macinat sau nuca
!e cocos macinata, si se aspectea'a cu a%b si rosu#
TORT DOBOS
2ND:B-2BN?B4
D:78 2N?BD:7= 9702N7? 1,5 C"
5B92N?B -B 5857N 300 "
92BK -B N807 9702N7? 100 "
8=B2 >:B57? =7 :B0B 50 m%
92B:B -B 7=F2NB 500 "
8N? 700 "
07076 -B 02606=7?7 100 "
B5BN?7 -B $7N2=2B 1 io%a
6:N79BN?B + ructe, a%une, nuca, etc# , 300 "
:BK8=?74 30 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE- mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
7sa cum s&a aratat %a reteta ru%a!ei cu banane, se e%imina apa te.no%o"ica !in unt si se reaca
oarte spumos# 5e pre"atesc ornamente%e#
PREPARAREA
206
F=7?8= sau compo'itia pentru oi%e ?6:?8=82 -6F65 se rea%i'ea'a aste%4 intr&un castron
potrivit, se asea'a "rau%, susanu%, mie'u% !e nuca macinat, u%eiu% presat %a rece, 30" !e cacao, 150 "
miere !e a%bine, si se amesteca toate acestea, usor, puos, cu !e"ete%e maini%or !esacute, ara sa se
apese nici intre maini si nici !e peretii castronu%ui# :e'u%ta aste% o buna omo"eni'are a
componente%or, apt care !epin!e !e reusita acestor oi# -upa omo"eni'are, se a!au"a oarte putina
apa rece, cu care se ramanta mai !eparte, tot puos# 5e %asa sa %ucre'e pana se ace crema#
0:B97 se obtine !in untu% !e)a recat spumos, caruia 2 se a!au"a treptat 350 " miere !e a%bine,
cacaoa si esenta !e vani%ie# -in b%atu% care !e)a a %ucrat, in sensu% ca este omo"en si %e"at in ace%asi
timp, se ormea'a pe p%anseta !e %ucru, ase'at intre ce%oane, oi cat mai subtiri posibi%, carora %i se
!a orma !reptun".iu%ara si pe !imensiunea p%atou%ui pe care se va construi tortu%# >entru obtinere
!reptun".iuri%or, se o%oseste !osu% cutitu%ui, cu care se !etasea'a, ara a taia propriu 'is parti%e
e3terioare ormei !reptun".iu%are# Bste bine sa se a%ea"a un p%atou mai mare !ecat !imensiunea
oi%or, pentru a se putea rea%i'a ornamente%e vese%e# >%atou% pe care se construieste !irect tortu%, se
tapetea'a initia% cu nuca macinata# 5e asea'a ce%e 7&9 oi, cu crema intre e%e# 5e ornea'a, se !a !oar
orma portionarii si se ornea'a respectan! aspectu% tra!itiona% a% tortu%ui -6F65#
>entru oca'ii mai estive, se poate ace si o "%a'ura %a e% ca si %a biscuitii in!iene, putin mai
tare# Bste bine ca ornamente%e !e pe p%atou sa pastre'e armonia cu%ori%or#
P A I N E A
2ND:B-2BN?B4
D:78 2N?BD:7= 9702N7? 1 C"
?7:7?B 7=29BN?7:B 500 "
5B92N?B -B 5857N 300 "
5B92N?B -B 970
2N
0I29BN 250 "
8=B2 >:B57? =7 :B0B +mas%ine, 50 m%
D:25 300 "
06N-29BN?B sau 7:69B 30 "
:BK8=?74 20 portii 3 100 "
TEHNOLOGIE- mod de preparare
:ea%i'area acestei paini nu necesita operatii pre"atitoare specia%e# 5e pre"ateste un castron
potrivit in care se asea'a toate componente%e retetei# 5e amesteca acestea oarte puos, cu !e"ete%e
maini%or !esc.ise, ara sa se apese nici pa%me%e in interior si nici spre peretii castronu%ui# 7ceasta
operatie este importanta pentru a se obtine o e%ie !e paine cu aspect puos, care sa satisaca si
obisnuinta oc.iu%ui !e a se inta%ni cu o e%ie !e paine#
-upa ce s&a rea%i'at omo"eni'area componente%or !in amestec, se a!au"a treptat, atata apa rece
cat este necesara pentru ca amestecu% sa ie %e"at# =a a!au"area apei, proce!eu% !e amestecare este
ace%asi, puos, ara sa se brusc.e'e compo'itia# -upa ce compo'itia este %e"ata, se proce!ea'a ca si
%a b%atu% !u%ciuri%or4 intre !oua ce%oane mai moi se asea'a compo'itia si se ormea'a oaie !e 0,7 &
1 cm "rosime#
0u a)utoru% orme%or !e !ecupat, se !ecupea'a e%ii%e !e paine +pot i rea%i'ate !ierite orme,
care sa satisaca pe !ep%in ie uti%i'area e%ii%or %a tartine, ie %a antreuri, ie e%ii ca atare,#
Ae%ii%e !etasate, se !esprin! !e ce%oanu% !e ba'a si se asea'a %a uscat#
8507:B7 este una !intre operatii%e care necesita ie o p%anseta !e suport, preva'uta cu "aure%e
+"ratar, care sa permita uscarea ara sa se intoarca e%ii%e puse %a uscare ie ase'area pe o p%anseta
207
+tavi, tapetata cu susan, c.imen sau mac, !ar care necesita intoarcerea e%ii%or !e paine pe parcursu%
uscarii#
-upa uscare, e%ii%e se pastrea'a in cutie specia%a, care sa nu permita ume'irea#
-eosebit !e .ranitoare, aceasta paine este bine sa nu %ipseasca nici unei mese natura%e#
C A F E A U A
2ND:B-2BN?B 4
07AB7 N7?8:7=7 9702N7?7 100 "
7>7 1,2 %
92B:B -B 7=F2NB 200 "
:BK8=?7 4 10 portii !e caea
PREPARAREA:
5e asea'a intr&un vas specia% pentru aceasta, care poate oarte bine sa ie o cana mare !e apa sau
!e ceai & ce%e !in !otarea bucatarii%or & !e ce% putin 1500 m% capacitate#2n acest vas, se asea'a seara
caeaua macinata, iin! oarte bine sa ie proaspat macinata, pentru ca atunci ea isi !e'vo%ta si mai
!eosebit aroma# >este caea, se toarna apa rece, se acopera vasu% cu capacu% si se %asa pana
!imineata# -imineata, caeaua se strecoara si se pastrea'a in caetiera#
SERVIREA
7ceasta caea se serveste cu miere !e a%bine# 7%aturi, in cesti%e !e marime potrivita portiei !e
caea, se asea'a caeaua, se asea'a un servete% suport intre cescuta !e caea si arurioara, se asea'a
o %oare pe servete%#
C E A I U L
Bste bine sa se stie ca ceea ce se cunoaste !espre ceaiuri este oarte a!evarat, atat in ceea ce
priveste consecinte%e curative a%e ceaiuri%or cat si ace%ea a%e !e intretinere# 0eea ce s&a pier!ut !in
ve!ere, !eci si !in practica, este aptu% ca prin ierbere, oparire sau !ecoct, tocmai e%emente%e atat
!e cautate ca aport prin o%osirea ceaiuri%or in a%imentatie, se pier!, c.iar se !istru"# 7pa +ce% mai
puternic !i'o%vant natura%, va e3tra"e in sine, va !i'o%va, ara ierbere, e%emente%e cautate in
p%ante%e, ructe%e sau co)i%e !e ructe sau p%ante pe care noi %e !enumim "eneric 0B728:2#
>rintr& un proces, a carui !urata minima este !e 21 !e ore in apa in care se asea'a p%ante%e se
pro!uce transeru% e%emente%or active a%e p%ante%or, ructe%or uscate, co)i%or !e p%ante sau a
ra!acini%or pe care !orim sa %e a!ucem in interioru% or"anismu%ui, prin Gcana !e ceaiH# >e %an"a
eecte%e curative, aceste ceaiuri natura%e, sant si o bautura simp%a, racoritoare si mai a%es comp%eta
care sa intre"easca tinuta unui meniu natura%# Aiin! in!u%cite, aco%o un!e este ca'u%, cu miere !e
a%bine, aportu% !e vitamine si microe%emente este !eosebit#
2ND:B-2BN?B4
0B72 +p%ante uscate,ructe sau co)i uscate, 50 "
7>7 2,5 %
=7972B 100 "
92B:B -B 7=F2NB 300 "
:BK8=?74 10 portii ceai E 250 m%
PREPARAREA
2ntr&un vas +poate sa ie c.iar si un borcan !e stic%a !e 3&4 %, care nu trebuie sa ie !in meta%4
ceainic, cana !e vin, caetiera !e porte%an etc, se asea'a p%ante%e +asa !enumitu% ceai, se a!au"a
coa)a !e %amaie +!upa ce a ost bine spa%ata, taiata cubu%ete mai mari, mierea !e a%bine si apa# 5e
acopera si se %asa pana a !oua 'i# 5e strecoara, se pastrea'a ie in stic%e, ie in ceainic acoperit, %a
%oc racoros#
208
=a servire, se poate a!au"a miere !aca so%icitarea este ca atare, e%ii !e %amaie# 6 asemenea cana
!e ceai, se poate servi si %a micu% !e)un, a%aturi !e tartine cu paine natura%a si ructe &spre e3emp%u#
BAUTURA RACORITOARE S A P T E PLANTE
2ND:B-2BN?B4
79B5?B0 -B 57>?B >=7N?B
+ sau ructe uscate natura%, 50 "
7>7 2,5 %
92B:B -B 7=F2NB 300 "
=7972B 100 "
92B:B -B 7=F2NB 6:N79BN? 50 "
N807 -B 06065 A2N 9702N7?7 100 "
A:80?B >BN?:8 6:N7:B 500 "
:BK8=?7 4 12 portii 3 200 m%
TEHNOLOGIE - mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
7ceasta bautura racoritoare se prepara, asa cum s&a e3p%icat %a ceai, !e pe o 'i pe a%ta# -eci, cu o
'i inaintea servirii se pre"ateste G!ecoctu%H natura%, a!ica se asea'a in vas potrivit p%ante%e sau
ructe%e uscate, se pune apa, se a!au"a coa)a !e %amaie si se %asa acoperit, ca procesu% !e transer
natura% a% e%emente%or active sa se poata pro!uce#
PREPARAREA
5ucu% re'u%tat prin e3tractu% !e p%ante, !e)a strecurat si pastrat %a %oc racoros, se in!u%ceste cu
mierea !e a%bine# 5e pre"atesc pa.are%e in care este servit sucu% aste%4 pe !oua arurioare intinse
se asea'a, pe una miere !e a%bine si %an"a ea, pe o a%ta nuca !e cocos macinata in# 5e pune pa.aru%
cu "ura in )os in mierea !e a%bine !upa care ime!iat se asea'a in nuca !e cocos +se "%asea'a
pa.aru%, !ar nu cu e%emente tra!itiona%e,# 5e %asa putin sa se usuce, !upa care se toarna sucu% in
pa.are#
Aructe%e pentru !ecorarea pa.aru%ui !e suc, care sant !e)a pre"atite, se sectionea'a cu un cutit
oarte bine ascutit, asa incat sa poata sta bine ase'ate pe mar"inea +bu'a, pa.aru%ui# =a aceste
ornamente, ca si %a cu%oarea sucu%ui !e a%te%, este bine sa se tina cont !e armonia cu%ori%or, aste%,
eecte%e consumarii unui asemenea suc vor i si mai comp%ete#
-espre aceste cu%ori a se ve!ea capito%u% !estinat %or# =a servire, pe arurioara suport, se
comp%etea'a acest intre" armonios cu o %oare natura%a#
BAUTURA RACORITOARE SAPTE FRUCTE
=a aceste bauturi racoritoare se o%osesc ructe proaspete !e se'on a caror va%oare ener"etica,
aport !e vitamine si continutu% in o%i"oe%emente este !e necontestat# >ier!eri%e ca%cu%ate %a
curatirea ructe%or sant in me!ie !e 35T#
7mestecu% ructe%or trebuie sa ie armonios, atat !in punctu% !e ve!ere a% arome%or acestora cat
si a% cu%orii %or# >entru in!u%cire, aco%o un!e este ca'u%, se o%oseste !oar mierea !e a%bine !e o
buna ca%itate#
>entru obtinerea amestecuri%or !e ructe se o%oseste aparatu% amestecator !e cutite & b%en!er#
2ND:B-2BN?B 4
57>?B A:80?B -B 5BK6N 3,5 C"
92B:B -B 7=F2NB 500 "
580 NB2N-8=02? -B 57>?B >=7N?B 11 %
92B:B -B 7=F2NB 6:N79BN? 20 "
209
N807 -B 06065 A2N 9702N7?7 100 "
A:80?B 6:N79BN? 500 "
:BK8=?7 4 15 portii 3 250 m%
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
5e spa%a si se curata ructe%e, se taie in bucati mai mici sau se trec prin ra'atoarea ina & aco%o
un!e este ca'u% +ructe%e !e consistenta mai tare cum ar i "utui%e trebuiesc maruntite mai bune
inainte !e ase'area %or in b%en!er,# 5e asea'a ructe%e aste% pre"atite pe o sita !in p%astic +este bine
sa se o%oseasca ace%e castroane care sant preva'ute cu capac !e sita,#
5e spa%a si se pre"atesc si ructe%e pentru ornament#
5e pre"atesc pa.are%e asa cum este e3p%icat %a reteta sucu%ui !e sapte p%ante#
PREPARAREA
Aructe%e, !e)a pre"atite, se asea'a in b%en!er, a!au"an!u& se mierea !e a%bine si treptat, pentru
buna mi3are a pu%pei ructe%or, se a!au"a sucu% !e p%ante# -in aceasta mi3are, re'u%ta un suc cu
aspect si consistenta apropiata a nectaru%ui#
SERVIREA
5ucu% aste% obtinut, se asea'a si se toarna in pa.are%e !e)a "%asate cu miere si nuca !e cocos# 5e
ornea'a iecare pa.ar cu e%ii !e ructe sau ructe intre"i, asa cum este e3p%icat in reteta sucu%ui !e
sapte p%ante# 0u%oarea ructe%or o%osite %a ornare trebuie sa se armoni'e'e oarte bine cu cu%oarea
sucu%ui, iar cu%oarea sucu%ui trebuie sa se armoni'e'e 'i%ei in care este consumat, cat si
anotimpu%ui#
>e arurioara suport a pa.aru%ui, este bine sa se comp%ete'e aceasta armonie cu o %oare# -aca
sucu% are o consistenta mai "roasa, se serveste cu paiu% sau se atasea'a %a servire si o %in"urita cu
coa!a %un"a#
SUC "A P A V I E "
7cest suc, aceasta bautura care ar putea i prinsa ca o po'itionare tra!itiona%a in cate"oria
Gbauturi racoritoareH, este unu% !intre ce%e mai comp%ete preparate a%e a%imentatiei natura%e# Aoarte
usor !e asimi%at, e%emente%e nutritive componente a%e acesteibauturi sant !e)a e3trase in %ic.i!u%
care constituie bautura# 7ceste sucuri, sunt in primu% ran! recoman!ate ace%ora care au or"anismu%
pus in situatie !e !e'ec.i%ibru +nu e3ista bo%i, ci !oar "rese%i !ierite a%e noastre care au aste% !e
consecinte,#
>rin e%emente%e !in care este preparat un asemenea suc, este asi"urat raportu% intre"u%ui
comp%e3 !e vitamine!e care un or"anism Gobosit G!e "rese%i are nevoie, si in e"a%a masura saruri%e
minera%e si o%i"oe%emente%e se "asesc !in abun!enta intr&un asemenea pa.ar#
2n unctie !e se'on si c.iar in unctie !e eventua%e%e aectiuni %a nive%u% or"anismu%ui,
e%emente%e !in care se prepara un samanea suc sant !ierite# :eteta care urmea'a este pentru un suc
care se poate prepara in orice anotimp si 2 se a!resea'a atat omu%ui sanatos cat mai a%es ace%uia
care !eocam!ata a iesit !in aceasta stare norma%a a sanatatii#
2ND:B-2BN?B4
96:06$ 100 "
?B=2N7 50 "
>7?:8NJB= :7-702N7 50 "
$7:K7 50 "
9B:B 100 "
92BK -B N807 50 "
210
0B7>7 50 "
85?8:62 50 "
5AB0=7 :652B 100 "
029F:8 30 "
F67FB -B >2>B: 5 "
067J7 -B =7 ?:B2 687
506:?2567:7 3 "
7=?B A:80?B -B 5BK6N 100 "
?7:7?B 7=29BN?7:B -B D:78 500 "
A72N7 2N?BD:7=7 -B >6:89F 100 "
7=?B ?7:7?B +or', secara, etc# , 100 "
F67FB -B 5627 30 "
A62 -B -7A2N 5 "
0:BND8?7 -B $252N
A:80?B 8507?B -B 970B5 10 "
7>7 3 %
:BK8=?74 15 portii + pa.are, 3 200 m%
TEHNOLOGIE-mod de preparare
6>B:7?22 >:BD7?2?67:B
7ceste cantitati se pretea'a a i ase'ate intr&un borcan !e stic%a !e capacitate 5 %#
5e curata, se spa%a si se taie mai marunt aco%o un!e este ca'u%4 ra!acini%e, ructe%e, ceapa,
usturoiu%#
PREPARAREA
5e asea'a tarate%e si aina !e ma%ai pe un!u% borcanu%ui# 5e pun toate in"re!iente%e spa%ate si
!e)a pre"atite, peste acestea# 5e toarna apa !easupra si se acopera borcanu% cu o arurioara
potrivvita "urii acestuia#
5e pastrea'a asa, %a temperatura camerei, c.iar pe ratu% camarii 30 !e ore# 5e strecoara, se pune
in stic%e si se pastrea'a %a %oc racoros# 5e poate pastra in ri"i!er !aca acesta este re"%at pentru 7
"ra!e#
SERVIREA
7ceasta apa vie se serveste in pa.are obisnuite !e apa# 5e asea'a pa.aru% pe o arurioara suport,
se ornea'a mar"inea pa.aru%ui cu o e%iuta sau ron!ea !in una !in componente%e !in %ic.i!# 5e
poate oarte rumos o%osi ron!eaua !e morcov, sectionata putin, pentru ca aceasta sa se poata
ase'a prin aceasta sectiune +taietura, pe mar"inea pa.aru%ui#
5i %a aceasta componenta a a%imentatiei, care in%ocuieste !einitiv pa.aru% cu apa !e pe masa
"rese%i%or noastre cu%inare, este bine sa se o%oseasca armonios cu%ori%e atat ace%ea a%e
ornamentu%ui, cat si cu%oarea in ansamb%u a preparate%or, care sa se armoni'e'e 'i%ei in care este
servit# 7ceste mici amanunte, tin !e o noua etapa ireasca in care sau mai bine spus prin care
bucataru%, sau ce% care se pune in s%u)ba servirii ce%or%a%ti, %a nive%u% acestui sub%im "est a%imentar
a% vietii, trebuie sa i% !es%useasca#
SUC NATURAL DE ZARZAVATURI
Kar'avaturi%e a%ese pentru aceste sucuri sunt in unctie !e se'on, !e e%emente%e pe care trebuie
sa %e a!ucem in a%imentatia ce%ui pentru care se prepara acest suc si nu in u%timu% ran! !e omu%
pentru care se prepara acesta# 7ici, !in nou se ace reerire si %a cu%oarea !e care un om are nevoie
%a un moment !at sa se inta%neasca cu ea# Bste simi%ar cu nevoia pe care omu% o simte sa se p%imbe
211
pe o pa)iste cu %ori !e camp sau simte nevoia !ierita !e a se p%imba pe a%ei cu tran!airi, ba mai
mu%t preera a%eea cu tran!airi "a%beni#
>ier!eri%e %a prepararea acestor sucuri, me!ii ca%cu%ate, sunt !e 70 T#
2ND:B-2BN?B
0antitatea necesara pentru obtinerea unei portii +o portie E 100 m%, este !e 700 " 'ar'avaturi, a
caror combinatie este speciica iecarui pa.ar#
>:B>7:7:B7 B5?B 2-BN?207 0B=B2 -B =7 5808= N7?8:7= -B A:80?B#

Cu1rin0
07?B$7 08$2N?B -B5>:B ?BIN207 7=29BN?7?2B2
N7?8:7=B############################################################2
0I2A?B=B 08 97N07:B -B 0B7>7##############3
9UN07:B7 -B 0B7>V######################################4
0I2A?B=B 08 565 >207N?################################5
0I2A?B=8?B 97:2N7?B ##################################6
0I2A?B=8?B 08 5>7N70##################################8
92?2?B2##################################################################9
92?2?B2 08 97N07:B -B $7:K7 ###############10
97N07:B -B 06N6>2-7 ##############################11
06N6>2-7 >7NB###############################################13
57=7?7 GF6B8AH##############################################14
57=7?7 -B 20:B###############################################15
:6522 89>=8?B GNB98:2?6:22G##################16
028>B:02 GN8 5?28G#########################################17
:6522 89>=8?B >B 565 -B I:B7N##############17
>2KK7 G58:>:2K7H############################################19
>2KK7 08 028>B:02##########################################20
6KN >6:?607=28#############################################21
F808:27 2B:N22 & ? 6 F 7###############################22
026:F7 -B 7N6?29> & 57=7?7 $B:-B#####23
026:F7 G -B F8:?7 G######################################24
026:F7 -B K7:K7$7?8:2############################25
212
0 2 6 : F 7 -B G 92B=H#####################################26
0 2 6 : F 7 -B G>B:2567:B############################27
0 2 6 : F 7 -B $7:K7#####################################29
58>7 -B :6522 08 ?72?B2###############################30
58>7 0:B97 -B 0B7>7#################################31
57:97=8?B 2N A62 -B $2?7#########################32
57:97=8?B 2N A62 -B $7:K7#####################33
0:60IB?B -B 07507$7=#############################34
5 6 5 - B I : B 7 N############################################35
-6$=B0B2 89>=8?2 D7:N2?8:7 -B 565 36
97N07:B -B D8=22#########################################38
DI2$B02 -B ?679N7 #####################################39
5AB0=7 :652B 08 I:B7N##############################40
565 ?7:?7: 08 028>B:02#############################41
? 6 : ? A B 5 ? 2 $##############################################42
:8=7-7 08 F7N7NB######################################45
: 7 A 7 B = 6 ######################################################47
06K6N70 08 N807#########################################48
06K6N70 08 970###########################################50
>:7J2?8:7 08 9B:B#######################################50
>:7J2?8:7 08 F:7NK7 -B $702################52
F25082?2 08 02606=7?7 + 2N-2BNB ,##########53
?6:? -6F65######################################################54
> 7 2 N B 7 ##########################################################55
0 7 A B 7 8 7 #####################################################56
0 B 7 2 8 =###########################################################57
F78?8:7 :706:2?67:B 5 7 > ? B >=7N?B58
F78?8:7 :706:2?67:B 57>?B A:80?B#59
580 G7 > 7 $ 2 B G##############################################60
580 N7?8:7= -B K7:K7$7?8:2WWWW62

213