Sunteți pe pagina 1din 27

Ieromonah SERAFIM ROSE

Iat, stau la u si bat; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine. Celui ce biruieste ii voi da sa sada cu Mine pe scaunul Meu, precum si Eu am biruit si am sezut cu Tatal Meu pe scaunul ui!. "pocalipsa #, $%&$'

Asociatia filantropica medicala crestina CHRISTIANA Bucuresti, !!"

INTRO#$CERE In mai 1981, doar cu un an inainte de adormirea sa ntru Domnul, Parintele Serafim Rose a fost invitat sa tin o prelegere la Universitatea din Santa Cru , California, pentru studentii care frecventau cursul de religii comparate, intitulat (eligiile lumii in )tatele *nite! Santa Cru fusese un centru de nivel national pentru miscarea de cautare spirituala care a atins punctul culminant la sfarsitul anilor "#$ %i inceputul anilor "&$ si a continuat sa ai'a ecouri pana spre anii "8$! Prin urmare, tinerii care au venit sa asculte prelegerea Parintelui Serafim a'ordasera de(a o mare varietate de cai spirituale! Pe vremea aceea n Santa Cru erau populari diferiti gurus care fgduiau iluminarea sau or'eau lumea cu miracole) Ra(nees*, +u,tananda, Sri C*inmo- si multi altii care do'andisera o faima temporara! +ulti .cautatori/ din universitate, ratacindu0 se n disciplinele predate de acesti gurus, au incercat sa e1perimente e direct trairea religioasa prin intermediul drogurilor *alucinogene! 2ltii, nesatisfacuti de saracia spirituala a culturii apusene, au cautat o realitate mai inalta in 'ud*ismul 3i'etan si 4en sau n formele anglici ate ale samanismului indian! In sfarsit, au ramas cei care au dorit sa caute adevarul n propria lor traditie crestina! In orice ca , crestinismul apusean se despartise de multa vreme de plinatatea traditiei sale stravec*i pier and, n felul acesta, constiinta trea a a principiilor spirituale, metafi ice, pe care s0a ntemeiat! De aceea, cei ce ncercasera sa atinga desavarsirea in crestinismul apusean contemporan erau nclinati sa se simt intrucatva inferiori fat de toate traditiile religioase orientale populari ate ai caror invatatori .aveau metafi ica n maneca de la camasa/, am putea spune! Parintele Serafim a venit n fata acestei game de curente spirituale avand de spus ceva diferit, ceva nemaiau it pentru cei mai multi dintre cei care il ascultau! 5l repre enta crestinismul, traditia care nca 6mai mult inconstient7 influenta ntreaga cultura apuseana si care nu mai era superficialul, anemicul crestinism american pe care multi .cautatori/ il a'andonasera pentru a cauta in alta parte! In e1perienta sa, Parintele pornise de la revelatia deplina a adevarului lui 8ristos, transmisa de nvatatorii iluminati de Dumne eu de0a lungul ultimelor doua eci de veacuri! Parintele stia ca, n 2pus, crestinismul a(unsese sa ai'a o .faima rea/, dar stia ca multi dintre .cautatorii/ cinstiti n0ar fi e itat sa0l im'ratise e daca ar fi stiut ce a fost el cu adevrat! Ca si studentii carora li se adresa, Parintele Serafim fusese candva un tanar american idealist aflat n cautarea adevarului! Respingand religia

protestanta din anii sai de formare, el a incercat sa studie e sarguincios intelepciunea orientala, invatand lim'a C*inei antice pentru a0i traduce te1tele religioase! Dar, asa cum avea sa o constate mai tar iu, sufletul cauta in mod natural un Dumne eu personal! In felul acesta, aproape impotriva vointei sale, a fost condus inapoi la adevarul atotcoplesitor al lui 8ristos! 2ceasta convertire n0ar fi fi avut loc niciodata daca n0ar fi descoperit 9iserica :rtodo1a Rasariteana care repre enta deplinatatea spirituala, dar nu era cunoscuta in societatea apuseana! 2ceasta 9iserica, a inteles el, era cu adevarat 9iserica istorica intemeiata de 8ristos si 2postolii Sai, caci doar ea pastrase continuitatea si puritatea invataturii crestine originare! Dar, ceea ce l0a indemnat sa im'ratise e credinta ortodo1a n0a fost, in primul rand, marturia istorica, caci si alte religii isi pot sustine credinta prin originile lor istorice, ci, mai degra'a, faptul ca doar crestinismul ortodo1 i0a satisfacut setea pentru adevar) l0a pus in legatura vie cu *arul lui Dumne eu, i0a oferit o disciplina profunda prin care putea creste spiritual si, in acelasi timp, i0a oferit principiile metafi ice prin care mintea sa scrutatoare putea percepe universul ca un intreg coerent! Parintele Serafim s0a dedicat cu toata fiinta acestei cautari a 2devarului si, cand ;0a aflat, s0a daruit, de asemenea cu intreaga sa fiinta, slu(irii ;ui! Impreuna cu un alt crestin ortodo1 care avea aceeasi vi iune, a intemeiat, in San <rancisco, o comunitate misionara, o li'rarie si un periodic +Cuvantul ortodo,-. Cativa ani mai tar iu, dorind sa paraseasca tumultul lumii si sa0l caute pe Dumne eu in singuratate si liniste, comunitatea s0a mutat in muntii din nordul Californiei unde a continuat activitatea misionara prin intermediul cuvantului tiparit! Urmatorii treispre ece ani, ultimii din scurta sa viata, si i0a petrecut ca mona* in aceasta sal'aticie si, in aceasta perioada, s0a adancit intr0un fenomen aproape nemaiau it in ilele noastre! 2ceasta adanca sc*im'are a fost determinata de cufundarea sa in ciclul liturgic al 9isericii si in vesnic actualele scrieri ale Sfintilor Parinti! Studiind cu serio itate te1tele patristice cu scopul de a le folosi in mod practic pentru cresterea du*ovniceasca, a putut sa gandeasca, sa simta si sa creada ca si Sfintii Parinti, a(ungand, in cele din urma, sa devina unul dintre ei ) un Sfant Parinte al timpurilor moderne, unul dintre rarii transmitatori ai invataturii crestine nesc*im'ate in lumea contemporana! Iata valoarea omului care a stat in fata grupei de studenti la universitatea din Santa Cru ! Cu oc*ii sai patrun atori, 'ar'a lunga si rasa neagra, era o aparitie la fel de i 'itoare ca acei gurus in (urul carora se ingramadeau tinerii! =umai ca el nu intentiona sa0i impresione e la nivelul acesta e1terior, deoarece stia ca nici unul dintre acesti studenti nu putea sa

a(unga la plinatatea adevarului fara sa se petreaca ceva mai adanc inlauntrul lui! Cunoscand cat de insensi'il spiritual devenise omul modern, Parintele Serafim stia ca, adeseori, oamenii au nevoie de unele .fenomene/ supranaturale, de e1periente percepti'ile la nivelul simturilor, dar nu mai putin spirituale, pentru a tre i un ecou in ei! Iata de ce atat de multi tineri cautatori i0au urmat pe asa0 isii .oameni0sfinti/ sau anumite grupari religioase, pentru miracolele pe care le faceau sau pentru .re ultatele/ pe care le promiteau si de ce devenisera atat de populare drogurile *alucinogene, practicile oculte si asa0 isele e1periente .*arismatice/! Parintele Serafim dorea sa le spuna studentilor ca motivul adevarat al cautarii spirituale nu era aceasta dorinta de a e1perimenta sau de a vedea ceva .spiritual/, ceva de dincolo de viata ilnica! Un om cinstit nu va cauta altceva decat plinatatea adevarului 6asa cum Parintele Serafim insusi facuse7 si nu se va opri la stadiul in care se descopera numai o parte a adevarului, solicitand doar sentimentul amagitor al satisfactiei! 5ste adevarat ca, in viata sa, Parintele Serafim a fost martorul multor minuni! Unul dintre mentorii sai, 2r*iepiscopul Ioan +a1imovici, (canonizat recent ca sfant de catre Biserica Ortodoxa Rusa de peste hotare, n. ed.) savarsea minuni asa cum o faceau primii 2postoli! Daca Parintele Serafim le0a spus studentilor despre unele dintre aceste minuni, a facut0o doar pentru a0i conduce spre consideratii mai adanci! Scopul sau final era, desi%ur, sa&i tre'easca pe oameni la ceea ce doreau cu ade(arat) Hristos Cel *iu+ El recunostea ca, in ciuda opacitatii spirituale a omului contemporan apusean, procesul de con(ertire nu era diferit de cel din (eacurile trecute+ Con(ertirea are loc atunci cand este atins ce(a in inima, cand inima incepe sa ,arda- la contactul cu ade(aratul dumne'eiesc re(elat+ In orice ca', adesea, persoana tre.uie sa simta inainte de con(ertire lipsa acestui ade(ar si sa cunoasca, din e/perienta, suferinta produsa de dorirea lui+ In instarita societate apuseana oamenii au de multe ori acest sentiment al c*inului spiritual dar, fiind atat de preocupati de procurarea confortului si a e1citantelor fi ice, acesta nu a(unge pana la constiinta lor! De cealalta parte, in tarile in care oamenii sunt privati de li'ertate si confort, foamea spirituala a omului devine mai directa si mai disperata! Ca urmare, Parintele Serafim si0a dat seama ca oamenii din lumea li'era au de invatat o lectie importanta de la cei aflati in spatele Cortinei de <ier (tarile comuniste, n. red.) in privinta tre irii la viata religioasa! 2r putea insa cei dintai, traind in ceea ce s0ar putea numi .paradisul ne'unilor/, sa transpuna e1perienta reala si esentiala a celor din urma intr0o forma pe care sa inceapa a o intelege realmente> Parintele Serafim nada(duia ca da,

deoarece stia ca, fara cunoasterea ?olgotei si a Crucii, nimeni nu poate a(unge la adevarata cunoastere a lui 8ristos, Dumne eul Intrupat! Unul din scopurile pe care l0a urmarit Parintele Serafim adresandu0se studentilor a fost sa le arate ca viata spirituala nu este ceva care aduce .placere/ ci, mai degra'a, un fel de camp de lupta in care sufletul se purifica prin suferinta! Pentru multi studenti aceasta a fost o noutate, caci cine dintre figurile religioase din ilele moderne, dorind sa castige discipoli in masa, ar fi c*emat oamenii pe o cale a suferintei fara sfarsit si a luptei> 3otusi, aceasta e calea pe care a mers Insusi 8ristos si pe care l0a c*emat si pe omul care vrea sa0; urme e! Iar Parintele Serafim, recomandand0o in prelegerea sa, i0a determinat pe unii dintre ascultatori sa0si ia crucea si sa urme e aceasta cale stramta! Din pacate, (udecand dupa intre'arile care i s0au pus la sfarsit, ma(oritatea studentilor pareau ca, intr0un fel, .pierdusera esenta/! 5l le vor'ise despre realitatea elementara a vietii crestine, despre ce inseamna convertirea inimii si transformarea ei de catre 8ristos! 5l a numit cautarea 2devarului .o pro'lema de viata si de moarte/! In contrast cu aceasta urgen@, multe dintre intre'arile care i s0au pus pareau motivate mai mult de o curio itate desarta! 2 fost pus intr0o situatie dificila cu intre'ari de genul) ce crede despre diferitele grupari crestine, unde crede ca se afla 0 sau nu se afla 0 Du*ul Sfant, care ar fi Acele o mie si una de mici diferente/ dintre :rtodo1ie si Romano0catolicism etc!, de parca cei ce intre'au ar fi cautat mai degra'a sa .categoriseasca/ cele spuse decat sa se lase patrunsi de ele! Incura(ator este insa faptul ca, o'ligat sa raspunda acestor intre'ari, Parintele n0a incetat sa graiasca adevarul in iubire, asa cum facuse si in timpul prelegerii, si sa indrepte mintile ascultatorilor spre un mod mai spiritual de intelegere a lucrurilor! Parintele D2+2SC8I=

+ CA$TAREA De ce studia a cineva religia> +ulte dintre motive sunt intamplatoare, dar daca persoana este serioasa cu adevarat, e1ista un singur motiv) intr0un cuvant, pentru a intra in contact cu realitatea cotidiana, atat de repede sc*im'atoare, aflata in continua degradare, care nu lasa nimic in urma si nu aduce in sufletul omului nici o fericire care sa dainuie! :rice religie, daca

este sincera, incearca sa descopere contactul cu aceasta realitate! 2sta i as dori sa spun cateva cuvinte despre modul in care Crestinatatea ortodo1a incearca sa faca acest lucru B adica sa0l initie e in realitatea spirituala pe cautatorul in domeniul religiei! Cautarea realitatii este o sarcina periculoasa! Pro'a'il ca ati au it cu totii relatari despre tineri ai vremurilor noastre, de cautatori care .s0au distrus/ incercand sa gaseasca realitatea, au murit prematur sau au fost tarati intr0o e1istenta intunecoasa, ramanand doar cu o farama din potentialul mintii si al sufletului lor! 5u insumi imi amintesc de un prieten din ilele propriei mele cautari de acum doua eci si cinci de ani, cand 2ldous 8u1letocmai descoperise presupusa valoare .spirituala/ a ;SD si0i influentase pe multi sa0l urme e! 2cest tanar, un cautator tipic in domeniul religiei, care poate ca ar fi audiat un astfel de curs, mi0a spus odata) /Indiferent ce ai spune despre pericolul drogurilor, tre'uie sa admiti ca orice altceva este mai 'un decat viata americana cotidiana care, din punct de vedere spiritual, este moarta/! 5u n0am fost de acord deoarece, inca de pe atunci, incepusem sa intre aresc ca viata spirituala presupune doua directii) ea poate sa conduca spre o viata mai inalta decat cea corupta cotidiana, dar poate sa duca si spre una inferioara si sa produca, literalmente, atat moartea spirituala cat si pe cea fi ica! 5l si0a urmat calea si, inainte de a implini trei eci de ani, era o epava de om, im'atranit, mintea ii era ruinata si a'andonase orice cautare a adevarului! 51emple similare pot fi gasite in randul celor care cauta diferite forme de e1perienta psi*ica, e1perimentarea starilor .in afara trupului/, intalnirea cu :!4!=!Buri si altele de felul acesta! 651perienta sinuciderii in masa din anul 198$, in ConestoDn, este indea(uns pentru a ne reaminti de pericolele inerente in cautarea religioasa7! De aproape doua mii de ani, literatura ortodo1a ofera destule e1emple instructive de acest gen! Eoi cita aici doar unul, din viata Sfantului =ic*ita, care a trait acum aproape o mie de ani in ;avra Fievului 6Pecers,a7 din Rusia)
Impins de ra(na, Nichita i&a cerut E%umenului sau .inecu(antarea pentru a trai in sin%uratate+ E%umenul 0care, pe atunci, era Sfantul Nicon1 i&a inter'is, 'icand) 2Fiule3 Nu e .ine pentru tine, care esti tanar, sa fii sin%ur+ Mai de folos iti este sa traiesti impreuna cu fratii caci, slu4indu&i pe ei, nu te (ei lipsi de plata+ Sin%ur ai (a'ut cum a fost ama%it Isaac de demoni in sin%uratate+ El ar fi pierdut daca nu l&ar fi scapat harul lui #umne'eu, dat lui pentru ru%aciunile cu(iosilor nostri parinti, Antonie si Teodosie-+ 25arinte, a raspuns Nichita, eu nu ma (oi lasa niciodata ama%it de felul acesta, ci (oi sta drept impotri(a inselaciunilor demonilor si il (oi ru%a pe #umne'eu sa&mi dea darul facerii de minuni, ca lui Isaac 6a(oratul, care sa(arseste multe minuni si in 'iua de asta'i+-

2#orinta ta e mai presus de puterile tale, i&a raspuns e%umenul+ 5a'este&te, ca nu cum(a, inaltandu&te, sa ca'i+ Eu, dimpotri(a, iti poruncesc sa slu4esti fratilor si (ei primi cununa de la #umne'eu pentru ascultarea ta+Nichita, impins de cea mai mare ra(na spre (iata de sin%uratate, n&a a(ut nici cea mai mica dorinta sa asculte de ceea ce i&a spus e%umenul si a facut ce&si pusese el in minte+ S&a inchis in chilie si a continuat sa se roa%e fara a mai iesi+ #upa o (reme, in timp ce se ru%a, a au'it o (oce ru%andu&se impreuna cu el si a simtit o mireasma e/traordinara+ Ama%it astfel, si&a 'is) 2#aca acesta n&ar fi fost in%erul #omnului, nu s&ar fi ru%at impreuna cu mine si nu s&ar fi simtit mireasma #uhului Sfant-+ Nichita a inceput sa se roa%e si mai staruitor, spunand) 2#oamne, arata&mi& Te deslusit, ca se Te pot (edea3-+ Atunci, s&a au'it o (oce care i&a spus) 2Nu ma (oi arata tie pentru ca esti prea tanar si, inaltandu&te, sa nu ca'i-+ 6a(oratul a raspuns cu lacrimi) ,#oamne, nu ma (oi ama%i, deoarece e%umenul meu m&a in(atat sa nu iau seama la inselaciunile demonilor si (oi face tot ceea ce imi (ei porunci-+ Casti%and astfel putere asupra lui, sarpele cel distru%ator de suflete a 'is) 2Nu este cu putinta omului, in trup fiind, sa ma (ada+ #ar, iata, iti trimit in%erul meu ca sa ramana cu tine+ Sa faci (oia lui-+ 7a aceste cu(inte, un demon cu chip de in%er i&a aparut 'a(oratului+ Nichita i&a ca'ut la picioare si i s&a inchinat ca unui in%er+ #emonul i&a 'is) 2#e acum sa nu te mai ro%i, ci sa citesti carti+ In acest fel (ei intra in dialo% neintrerupt cu #umne'eu si (ei primi puterea sa dai cu(ant folositor celor ce (or (eni la tine si eu ma (oi ru%a neincetat 6iditorului a toate pentru mantuirea ta-+ 6a(oratul a cre'ut acestor cu(inte si a fost inselat si mai rau+ A incetat sa se mai roa%e si se ocupa doar cu cititul+ *a'andu&l pe demon ru%andu&se neincetat, se .ucura, cre'and ca un in%er se roa%a pentru el+ Apoi a inceput sa (or.easca din Scriptura celor ce (eneau la el si sa prooroceasca asemenea 'a(oratului din 5alestina+ S&a raspandit (estea despre el si a a4uns pana la curtea unui mare cnea'+ #e fapt, el nu proorocea, dar spunea celor ce (eneau la el unde fusesera puse lucrurile furate sau ce se intampla intr&un loc indepartat, o.tinand aceste informatii de la demonul care&l asista+ Astfel, el i&a spus marelui cnea' I'easla( despre uciderea printului 8le. al No(%orodului si l&a sfatuit sa&si trimita fiul sa preia tronul si sa conduca in locul aceluia+ Aceasta a fost suficient pentru ca oamenii lumesti sa&l cinsteasca pe 'a(orat ca pe un prooroc+ E fapt do(edit ca oamenii lumesti si chiar monahii fara discernamant duho(nicesc sunt mai intotdeauna atrasi de mincinosi, impostori, ipocriti si de toti cei care sunt inselati de demoni, considerandu&i sfinti sau slu4itori sinceri ai lui #umne'eu+ In ceea ce pri(este cunoasterea *echiului Testament, nimeni nu se putea compara cu Nichita+ #ar nu putea sa sufere Noul Testament, nu&si lua su.iectele din E(an%helii sau Epistolele Apostolilor si nu le in%aduia (i'itatorilor sai sa mentione'e ce(a din Noul Testament+ #in aceasta atitudine ciudata in in(atatura sa, parintii 7a(rei au inteles ca este inselat de un demon+ 5e atunci se aflau in manastire multi calu%ari cu(iosi in'estrati cu daruri duho(nicesti si har+ Ei au alun%at demonul de la Nichita prin ru%aciunile lor si Nichita nu l&a mai (a'ut+ 5arintii l&au scos pe Nichita din locul sau retras si i&au cerut sa le spuna ce(a din *echiul Testament+ #ar

el a spus su. 4uramant ca n&a citit niciodata cartile pe care inainte le stia pe de rost+ S&a do(edit ca uitase chiar si sa citeasca, atat de mare fusese influenta inselaciunii satanice+ Numai cu %reutate a in(atat iarasi sa citeasca+ 5rin ru%aciunile cu(iosilor parinti, el si&a (enit in sine, si&a recunoscut si marturisit pacatul, s&a pocait cu lacrimi amare si a a4uns la un mare %rad de sfintenie si la darul facerii de minuni printr&o (iata smerita intre frati+ In cele din urma, Sfantul Nichita a fost hirotonit Episcop al No(%orodului+

2sta i, aceasta istorisire starneste in noi urmatoarea intre'are) cum poate un cautator in domeniul religiei sa evite capcanele si inselaciunile pe care le intalneste in cautarea sa> ;a aceasta intre'are e1ista un singur raspuns) o persoana nu tre'uie sa porneasca in cautarea religioasa de dragul e1perientelor religioase, care pot sa insele, ci de dragul adevarului! :ricine studia a religia in mod serios a(unge la aceasta pro'lema care este, cu adevarat, o pro'lema de viata si de moarte! Credinta noastra crestina ortodo1a, in comparatie cu cea a confesiunilor apusene, este numita adesea .mistica/ deoarece, fiind in contact cu o realitate spirituala, are re ultate care sunt numite in mod o'isnuit .supranaturale/ B adica se afla dincolo de orice logica sau e1perienta pamanteasca! =u e nevoie sa cercete i vec*ea literatura ca sa gasesti e1emple, pentru ca si viata unui facator de minuni din ilele noastre este plina de elemente mistice! 2r*iepiscopul Ioan +a1imovici, care a murit doar in urma cu cincispre ece ani si a trait in aceasta parte a Californiei ca 2r*iepsiscop de San <rancisco, a fost va ut stralucind de lumina, inaltandu0 se de la pamant in timpul rugaciunii, a fost clarva ator, a savarsit vindecari miraculoaseG totusi, nici una dintre acestea nu este importanta in sineH oricare din ele poate fi imitate de falsii facatori de minuni! 2tunci, cum vom sti noi daca este cineva in adevar>

9+ #ESCO5ERIREA Daca citesti intr0o carte de teologie ortodo1a, vei afla ca adevarul nu poate fi descoperit prin puterile nea(utorate ale omului! Poti citi Scripturile sau orice alta carte sfanta si sa nu intelegi ce vor sa spuna! Un asemenea e1emplu aflam in cartea <aptele 2postolilor, in istorisirea despre 2postolul <ilip si famenul etiopian)

Si un in%er al #omnului a %rait catre Filip, 'icand) Ridica&te si mer%i spre mia'a'i, pe calea care co.oara de la Ierusalim la 8a'a: aceasta este pustie+ Si, ridicandu&se, a mers+ Si iata un .ar.at din Etiopia, famen, mare dre%ator al Candachiei, re%ina Etiopiei, care era peste toata (istieria ei si care (enise la Ierusalim ca sa se inchine, se intorcea acasa: si, se'and in carul sau, citea pe proorocul Isaia+ Iar #uhul i&a 'is lui Filip) Apropie&te si te alipeste de carul acesta+ Si aler%and, Filip l&a au'it citind pe proorocul Isaia si i&a 'is) Intele%i, oare, ce citesti; Iar el a 'is) Cum as putea sa intele%, daca nu ma (a calau'i cine(a; Si a ru%at pe Filip sa se urce si sa sada cu el+ Iar locul din Scriptura pe care&l citea era acesta) 2Ca un miel care se aduce spre 4un%hiere si ca o oaie fara de %las inaintea celui ce&o tunde, asa nu si&a deschis %ura sa+ Intru smerenia 7ui 4udecata 7ui s&a ridicat, si Neamul 7ui cine&l (a spune; Ca se ridica de pe pamant (iata 7ui-+ Iar famenul, raspun'and, a 'is lui Filip) Ro%u&te, despre cine 'ice proorocul acesta, despre sine, ori despre altcine(a; Iar Filip, deschi'and %ura sa si incepand de la Scriptura aceasta, i&a .ine(estit pe Iisus+ Si, pe cand mer%eau pe cale, au a4uns la o apa: iar famenul a 'is) Iata apa+ Ce ma impiedica sa fiu .ote'at; Filip a 'is) #aca cre'i din toata inima, este cu putinta+ Si el, raspun'and, a 'is) Cred ca Iisus Hristos este Fiul lui #umne'eu+ Si a poruncit sa stea carul: si s&au co.orat amandoi in apa, si Filip si famenul, si l&a .ote'at+ 0<, 9"&=!1+

In aceasta relatare e1ista cateva elemente supranaturale, mistice) ingerul ii spune lui <ilip unde sa mearga 6desi etiopianului i se pare o intalnire intamplatoare pe un drum pustiu7 si, mai tar iu, dupa 9ote , Du*ul lui Dumne eu il ia pe <ilip, care dispare din fata oc*ilor eunucului! Dar nu acestea l0au facut pe eunuc sa doresca sa fie 'ote at si sa devina crestin! =u minunile, ci altceva l0a impresionat, ceva din inima lui! +inunile, desi uneori a(uta pe cineva sa vina la credinta, nu sunt adevarata cau a a acceptarii crestinismului! In acelasi capitol al <aptelor 2postolilor, citim relatarea despre Simon +agul care a vrut sa dea 'ani ca sa intre in 9iserica si sa do'andeasca grandioasele si facatoarele de minuni daruri ale Du*ului Sfant! Si a vrut acest lucru pentru ca era vra(itor, Aprofesie/ foarte renta'ila intr0o vreme in care, cu cat cineva putea provoca mai multe fenomene supranaturale, cu atat castiga mai multi 'ani si mai multa faima si pentru ca a va ut ca la crestini se intamplau mai multe asemenea fapte decat in paganism! Dupa cum stim din <aptele 2postolilor, 2postolul Petru a refu at cererea lui Simon care a sfarsit rau si de la care ne0a ramas cuvantul Asimonie/ pentru incercarea de a cumpara *arul lui Dumne eu! Prin contrast, in inima eunucului etiopian s0a sc*im'at ceva cand i0a vor'it 2postolul <ilip! In <apte ni se spune ca a a(uns sa Acreada/, adica inima lui a fost inundata de adevarul pe care0l au ise! Cuvintele Scripturii sunt foarte puternice si, cand talcuirea lor este corecta, ceva din fiinta umana Ase desc*ide/, daca inima este pregatita! De aceea ;0a primit eunucul pe

8ristos din tot sufletul sau! 5l a devenit alt om si nu de dragul minunilor, ci de dragul a ceea ce a venit sa aduca 8ristos pe pamant! 2celasi lucru poate fi va ut si in alt loc din =oul 3estament, unde doi dintre ucenicii lui 8ristos calatoreau pe drumul 5mausului 6;uca IJ7! Insusi 8ristos, in c*iar iua Invierii Sale, apropiindu0Se si mergand impreuna cu ei i0a intre'at de ce sunt atat de tul'urati! ;a randul lor, ei ;0au intre'at daca nu cumva este singurul care nu stie ce s0a intamplat in Ierusalim! 5i I0au spus ca a fost acolo un mare prooroc pe care ;0au ucis si Care, apoi, ar fi inviat din morti, dar ei nu stiau ce sa creada! 2tunci 8ristos a inceput sa le desc*ida inimile si sa le talcuiasca cele spuse in Eec*iul 3estament ca avea sa se intample cu +esia! In tot acest timp, ucenicii nu ;0au recunoscut pentru ca 5l nu venise la ei cu semne si minuni ca sa0i impresione e! +ai tar iu, cand au a(uns la 5maus, 8ristos S0a facut ca merge mai departe si ar fi plecat de la ei fara sa se lase recunoscut daca ei nu ;0ar fi rugat B din simpla dragoste pentru un strain in nevoie B sa petreaca noaptea cu ei! In cele din urma, cand a stat impreuna cu ei si Aa frant painea/ asa cum o facuse la Cina cea de 3aina, li s0au desc*is oc*ii, au cunoscut ca este Insusi 8ristos si 5l S0a facut neva ut c*iar in fata lor! 2tunci au inceput sa spuna unul catre altul si sa0si aminteasca cum ardeau inimile lor pe cale, tot timpul cat a fost cu ei, desi nu0; recunoscusera! Deci ceea ce i0a facut sa0; recunoasca pana la urma a fost aceasta Aaprindere a inimii/ si nu faptul ca S0a facut neva ut in fata lor, caci asa ceva pot face si magicienii! 2sadar, mai intai de toate, nu minunile Il de'(aluie omului pe #umne'eu, ci ce(a de la #umne'eu care se re(elea'a inimii pre%atite pentru aceasta ! Iata ce se intelege prin Aaprinderea inimii/ prin care cei doi ucenici au intrat in relatie cu Dumne eu Cel intrupat! 2ici vedem cum lucrea a asupra omului ceea ce numim noi Are(elatie/ sau Adescoperire/) inima este miscata si transformata de pre'enta lui #umne'eu, sau a cui(a care este plin de #uhul Sfant, sau doar de au'irea ade(arului predicat despre El! 3ot astfel au avut si apostolii puterea, in primele decenii de la Invierea lui 8ristos, sa mearga practic in toata lumea cunoscuta de atunci B in India 6si poate c*iar in C*ina7, la nord, pana in Rusia unde locuiau scitii, pana in 9ritania la vest, pana in 2'isinia la sud B ca sa predice 5vang*elia la toate neamurile! ;a fel se intampla si asta i, c*iar daca toti oamenii au devenit mult mai insensi'ili si mai opaci din punct de vedere spiritual, mai complicati si nu mai reactionea a atat de usor la adevar! In ca ul 2r*iepiscopului Ioan, cei care au a(uns la credinta prin el n0au fost impresionati in primul rand de minunile lui, ci de ceva anume din fiinta lui, care le misca inimile! Ea voi da un e1emplu din viata sa, o intamplare care a avut loc la S*angai, unde era

5piscop in timpul celui de0al doilea Ra 'oi +ondial! =e0a fost relatata de o 'una prietena a noastra pe nume 2na, profesoara de dictie, care a murit acum cativa ani! 2sa cum ne0a relatat ea, 2r*iepiscopul Ioan postea atat de sever incat vocea sa isi pierdea puterea in timpul posturilor lungi si vor'ea foarte nedeslusit! 5a primise insarcinarea sa0i dea lectii de dictie pentru a0l face sa vor'easca putin mai clar! Intotdeauna el era cel care venea la ea la intervale regulate si, la sfarsitul fiecarei lectii, o'isnuia sa0i lase o *artie de doua eci de dolari! In timpul ra 'oiului aceasta femeie a fost ranita si era pe moarte intr0un spital france din S*angai! 5ra noaptea tar iu, afara era o furtuna puternica si nu era posi'ila nici un fel de comunicare cu orasul! 5a, insa, avea in inima ei doar o singura idee) fiindca medicii ii spusesera ca va muri, toata speranta ei era sa vina 2r*iepiscopul Ioan, sa0i dea Sfanta Impartasanie si s0o salve e intr0un fel sau altul! I0a implorat pe cei din (ur sa0 i trimita vor'a, dar ei i0au raspuns ca este imposi'il! Datorita furtunii telefoanele nu functionau, iar spitalul 6fiind vreme de ra 'oi7 era incuiat pe timpul noptii! 3ot ce a putut sa faca a fost sa strige) A2(uta0ma, vino, Preasfintite Parinte IoaneK/! 9ineinteles, oamenii au spus ca 'iata femeie delirea a, deoarece nu era posi'il sa iei legatura cu el! Dar, in aceeasi noapte, in mi(locul furtunii, pe cand striga ea aceste cuvinte, usile s0au desc*is si a intrat 2r*iepiscopul Ioan cu Sfanta Impartasanie! 2 venit la ea, a spovedit0o, a linistit0o 6ea era, desigur, e1trem de 'ucuroasa7, i0a dat Sfanta Impartasanie si a plecat! <emeia a dormit dupa aceea timp de optspre ece ore si, tre indu0se in iua urmatoare, s0a simtit refacuta! ACu siguranta asta s0a intamplat pentru ca a venit 2r*iepsicopul Ioan/, a spus ea! ACare ar*iepiscop>/ au intre'at surorile, spunand ca el nu ar fi putut sa intre in spitalul incuiat, intr0o astfel de noapte! Persoana din patul alaturat a spus ca fusese cineva acolo, intr0 adevar, dar nici asa nu o credea nimeni! Incepuse sa se intre'e daca nu cumva avusese *alucinatii! Dar, in aceeasi i, surorile au descoperit, in timp ce0i faceau patul, su' perna ei o *artie de doua eci de dolari! A2*a, spusese ea, iata dovada ca Parintele a fost aiciK/! Cineva s0ar putea intre'a) cum a stiut 2r*iepsicopul Ioan> Cum a reusit sa vina la ea cand nu era posi'ila nici o cale omeneasca prin care sa a(unga mesa(ul la el> Cineva poate sa spuna ca i s0a descoperit, caci multe asemenea lucruri ii mai fusesera descoperite! Dar cum i s0a descoperit> De ce lui si nu altcuiva> De ce se revelea a adevarul, dupa cat se pare, unora si nu altora> 51ista cumva vreun organ special de receptare a descoperirii de la Dumne eu> Da, intr0un anume sens, e1ista un asemenea organ, desi in mod o'isnuit il inc*idem si nu0l lasam sa se desc*ida) in inima ii face #umne'eu omului darul de a i Se descoperi, in inima iu.itoare+ Stim din

Scripturi ca Dumne eu este iu'ire) crestinismul este religia iu'irii! 63e poti uita la caderi, ii poti vedea pe cei care0si spun crestini dar nu sunt, poti sa spui despre crestinism ca nu e iu'ireH dar crestinismul este cu adevarat religia iu'irii, atunci cand aceasta este 'iruitoare si practicata pe calea cea dreapta7! Domnul nostru Iisus 8ristos ne0a spus ca, mai presus de orice, adevaratii Sai ucenici vor fi recunoscuti prin dragostea lor! Daca0i intre'i pe cei care l0au cunoscut pe 2r*iepiscopul Ioan ce0i atragea pe oameni la el 0 si inca ii mai atrage, c*iar si pe cei care nu l0au cunoscut niciodata B raspunsul este intotdeauna acelasi) de'orda de iu'ire, se (ertfea pentru semeni dintr0o iu'ire a'solut neegoista fata de Dumne eu si fata de ei! Iata de ce i s0au descoperit lucruri care nu s0ar fi putut nicicand cunoaste pe cai naturale! 5l insusi i0a invatat pe altii ca, asa cum ni se descopera in Eietile Sfintilor si in scrierile Sfintilor Parinti, adevaratul ortodo1, cu tot Amisticismul/ 9isericii noastre :rtodo1e, are intotdeauna am'ele picioare ase ate cu fermitate pe pamant, facand fata oricarei situatii! Cine(a Il intalneste pe #umne'eu atunci cand accepta situatiile date, primindu&le cu iu.ire in inima+ Aceasta inima iu.itoare este cea prin care oricine poate a4un%e la cunoasterea ade(arului, chiar daca, uneori, #umne'eu tre.uie sa do.oare si sa smereasca inima ca s&o faca recepti(a B ca in ca ul Sfantului 2postol Pavel care a inceput prin a varsa foc impotriva crestinilor si a0i persecuta! Dar la Dumne eu, trecutul, pre entul si viitorul inimii omenesti sunt toate pre ent si 5l vede unde poate sa faca o 'resa si sa comunice! :pusul inimii iu'itoare care primeste descoperirea lui Dumne eu este calculul facut cu sange rece pentru a o'tine tot ce se poate de la oameni! In viata religioasa acesta duce la masluire si la toate felurile de sarlatanie! Daca va uitati la lumea religioasa de asta i, veti vedea ca cea mai mare parte a ei merge pe acesta cale) e atata falsitate, po a, calcul, se face atata u de valurile modei care fac sa fie in voga mai intai o religie sau o atitudine religioasa, apoi alta! Pentru aflarea adevarului insa tre'uie sa cautati mai adanc! =+ S$FERINTA Cam in urma cu un an, intr0o calatorie cu trenul, am avut o discutie lunga cu un tanar american! +a intalnise, aparent, din intamplare 6desigur, in viata nu e1ista intamplare7 si mi0a spus ca invata lim'a rusa! 5ra un cautator in domeniul religiei care fusese in tot felul de asa0 ise grupari crestine, dar negasind altceva decat ipocri ie si falsitate fusese gata sa renunte cu totul la religie! 2tunci insa a au it ca poporul rus suferea pentru credinta! 2colo

unde este suferinta, s0a gandit el, poate ca e1ista ceva autentic si nu falsitatea pe care o avem noi in 2merica! 2sa ca studia lim'a rusa cu scopul de a se duce in Rusia, unde spera sa intalneasca oameni cu adevarat crestini! Ca preot ortodo1 rus ce eram, am fost impresionat sa aud acest lucru, caci el nu va use niciodata un preot ortodo1 si nici nu participase la vreo slu('a ortodo1a! 2m discutat indelung despre religie si am va ut ca parerea lui era destul de corecta) suferinta poate naste ceva sincer, in timp ce viata noastra 'landa poate sa genere e foarte usor falsitate! In secolul patru, un mare teolog ortodo1, Sfantul ?rigorie de =a ian 6numit si 3eologul7, descria religia noastra ca A:rtodo1ie a suferintei/ B caci asa a fost de la inceput si de0a lungul intregii istorii a 9isericii! 2deptii Dumne eului rastignit au suferit torturi si persecutii! 2proape toti 2postolii au murit ca martiriH Petru a fost rastignit cu capul in (os, 2ndrei a fost rastignit pe o cruce in forma de L! In primele trei secole crestine, credinciosii au fugit in catacom'e si au indurat suferinte e1traordinare! Intr0o atmosfera de neincetata asteptare a mortii, acolo, in catacom'e s0au alcatuit sfintele slu('e ale 9isericii B pe care le cele'ram si asta i intr0o forma foarte putin sc*im'ata fata de atunci! Dupa perioada catacom'elor a urmat lupta pentru pastrarea puritatii credintei, cand multi invatatori au incercat sa su'stituie dumne eiestile invataturi revelate, date de Domnul nostru Iisus 8ristos, cu opinii personale! In veacurile ce au urmat, popoarele ortodo1e au fost invadate de ara'i, turci si alte popoare necrestine si, in final B in ilele noastre 0, de comunisti! Comunismul, care a persecutat religia cum n0a mai facut0o nimeni inainte, a atacat mai intai de toate e1act teritoriile ortodo1e ale 5uropei de 5st! Dupa cum se poate vedea, acum credinta noastra este o credinta a suferinteiH si, in aceasta suferinta, ceva continua sa a(ute inima omului sa primeasca revelatia lui Dumne eu! Ce ne spune asta i :rtodo1ia suferinda a Rusiei, religia suferinda pe care tanarul mai sus pomenit dorea s0o vada> S0a revelat adevarul, in Rusia, inimilor iu'itoare> Dupa logica lumii acesteia, acolo n0ar fi nici o sansa pentru asa ceva! Comunismul a fost la putere mai 'ine de sai eci de ani si, inca de la inceput, scopul lui a fost sa distruga religia! ;a un moment dat prin anii 19M$, aproape ca reusise, lasand doar foarte putine 'iserici desc*ise! Daca inva ia lui 8itler n0ar fi cerut poporului rus sa devina patriot si sa ai'a si o alta speranta in viata decat cea oferita de ideologia comunista, 9iserica ar fi putut fi cu desavarsire alungata in su'terane! 2sta i situatia este cumva mai 'una, dar se e1ercita inca multa presiune asupra credinciosilor! In anii 19#$, in timpul lui 8rusciov, persecutia a fost reinnoita si re ultatul a fost inc*iderea a trei sferturi din 'isericile care mai erau desc*ise! 2cum, in afara de orasele in care merg turistii 6in +oscova

sau ;eningrad, de e1emplu, vei vedea pro'a'il M$0J$ de 'iserici desc*ise7, e1ista orase mari de provincie cu 'iserici putine sau fara nici o 'iserica! 2stfel, daca un credincios vrea sa0si 'ote e copilul, tre'uie sa mearga uneori sute de ,ilometri! 2ici as dori sa spun un cuvant despre cum Se descopera Dumne eu crestinilor din Rusia aflati in suferinta c*iar acum! Pro'a'il ca ati au it cu totii despre 2le1andr Sol(enitin, un mare romancier si ganditor rus, e1ilat din tara in care s0a nascut in anul 19&N pentru ca a marturisit adevarul despre Rusia asa cum l0a va ut el! 5ste de aproape aceeasi varsta cu regimul comunist, asa incat nu poate fi acu at ca ar avea pre(udecati pastrate din copilarie! 5l a trait o viata tipica pentru Uniunea Sovietica! =ascut la un an dupa revolutie, si0a pierdut tatal in primul ra 'oi modial, a studiat matematica pentru a0si gasi o profesie practica, a luptat in cel de0al doilea ra 'oi mondial si a mers cu armata sovietica pana in ?ermania! In 19JN a fost arestat pentru ca scris remarci nerespectuoase la adresa Amustaciosului/ 6adica Stalin7 in scrisori particulare si a fost condamnat la opt ani intr0un lagar de concentrare! Dupa e1ecutarea acestei sentinte, in 19NM, a fost deportat 6ceea ce inseamna ca n0a fost trimis c*iar in inc*isoare, dar nici n0a fost li'er sa mearga in alta parte7 intr0un oras din sudul Fa a*stanului, la marginea desertului! 2colo s0a im'olnavit de cancer si era gata sa moara, dar a fost vindecat intr0o clinica de specialitate 6despre care a scris un roman, APavilionul cancerosilor/7! In acest loc de e1il a predat matematica si fi ica si, in secret, a scris romane si nuvele! Dupa moartea lui Stalin, a urmat o scurta perioada de Ade g*et/ sau de Aim'lan ire/ si i s0a permis sa fie li'er si sa pu'lice o carte in Rusia, in 19#1! 2tunci s0a descoperit ca era mai Adi ident/ decat i0ar fi placut guvernarii comuniste si nu i s0a mai permis sa pu'lice nimic! 3otusi, romanele sale au inceput sa fie pu'licate in afara Rusiei! 2cestea au facut din el o cele'ritate e1trem de suparatoare pentru autoritatile sovietice, mai ales cand i s0a conferit Premiul =o'el, in 19&$, si i s0a inter is sa mearga personal pentru a0i fi inmanat! In cele din urma, in 19&N, a fost e1ilat cu forta, avand doar cateva ile la dispo itie, si trimis in ?ermania de Eest! Sol(enitin traieste acum in Eermont, unde continua sa scrie! 5l a vor'it :ccidentului despre ceva foarte important, si anume) semnificatia e1perimentului ateist in Rusia! 5l anali ea a acest e1periment nu in primul rand din punct de vedere politic, ci dintr0o perspectiva mult mai profunda si c*iar spirituala! Intr0un fel, el este sim'olul reinvierii ortodo1e contemporane din Rusia, deoarece a trecut prin mai mult de sai eci de ani de suferinta impreuna cu poporul rus si a iesit din ea fara sa fie infrant! 2re o credinta crestina foarte puternica si un mesa( pentru lume 'a at pe propria sa

e1perienta! +onumentala sa carte, "rhipelagul .ulag, tre'uie citita de oricine doreste sa inteleaga ateismul asa cum a fost el practicat in Rusia si efectul pe care0l are asupra sufletului omenesc! Sol(enitin nu este inversunat impotriva e1perientelor sale din inc*isoare si de dupa aceea, pentru ca a iesit 'iruitor din ele, prin do'andirea credintei crestine! 5l o'serva ca sistemul ateist nu este ceva specific rusesc, ci o categorie universala a sufletului omenesc! : data ce ai acceptat ideea ca ateismul este adevarat si ca nu e1ista Dumne eu, apoi B asa cum scrie Dostoievs,i in romanele sale B totul ti se pare permis) devine posi'il sa faci e1periente cu tot ce ti se intampla, cu orice noua inspiratie, cu orice nou mod de a privi lucrurile, cu orice noua forma de societate! Ealoarea lui Sol(enitin consta in aceea ca arata cum, o data ce ateismul devine filosofia dominanta si apare ideea ca intreaga religie tre'uie e1teminata 6ceea ce constituie centrul ideologiei comuniste7, tre'uie sa apara lagarele! :mul are nevoie de religie si daca aceasta este inter isa, intr0un fel sau altul, tre'uie sa fie eliminat si el! De aceea, in timp ce ateismul are la 'a a pacatul din firea umana, sistemul de inc*isori de tip A?ulag/ este e1presia fireasca a e1perimentului ateist din Rusia! 3otusi aceasta este o c*estiune secundara! Cea principala, despre care as dori sa vor'esc, este ceea ce i s0a intamplat lui Sol(enitin 6in sensul religios7 cand s0a dus la inc*isoare, pentru ca acolo i S0a descoperit Dumne eu! ?ulagul de valuie pacatul din natura umana dar, in acelasi timp, este si punctul de pornire pentru renasterea du*ovniceasca a omului! Iata ce face ca renasterea du*ovniceasca constatata acum in Rusia sa fie mult mai profunda decat diversele Aredesteptari spirituale/ care apar in lumea li'era! Iata ce ne spune insusi Sol(enitin despre venirea sa la credinta) A+i0a fost dat ca, din anii petrecuti in inc*isoare, sa duc cu mine, pe spatele meu 'atut, care aproape s0a frant su' povara, aceasta e1perienta esentiala) cum devine fiinta umana rea si cum devine 'una! In tinerete, into1icat de succese, ma simteam infaili'il si, din aceasta cau a, eram crud 6a fost sergent in armata7 O im'atat de putere, am fost un ucigas si un tiran! In cele mai rele momente ale mele, eram convins ca fac 'ine si ma acopeream complet cu argumente sistematice! Si numai cand m0am intins pe paiele muce ite din inc*isoare, am simtit inlauntrul meu primele semne ale 'inelui/! 2ici inima incepe sa se inmoaie si sa devina receptiva si, astfel, are loc un fel de revelatie) 2Treptat mi s&a descoperit ca linia care desparte .inele de rau nu trece printre state, nici printre clase sociale, nici printre partide politice, ci direct prin inima fiecarui om > si apoi prin toate inimile omenesti+++ Si chiar si inlauntrul inimilor coplesite de rau,

se pastrea'a un mic cap de pod al .inelui+ Si chiar si in cea mai .una dintre toate inimile, ramane nede'radacinat+++ un coltisor de rau-+9 Cat de adanca este aceasta o'servatie fata de orice am spune noi, in 2pus, 'a andu0se pe propria noastra e1perientaK 5ste mai adanca pentru ca se 'a ea a pe suferinta si suferinta este o realitate a conditiei umane si inceputul adevaratei vieti du*ovnicesti! Insusi 8ristos a venit pentru o viata de suferinta si pentru CruceH iar e1perienta din Rusia ii face capa'ili pe cei care o traiesc sa vada profund acest lucru! Iata de ce renasterea crestina din Rusia este atat de adanca!

?+ NASTEREA #IN NO$ 2cum as dori sa spun ceva despre un om mai simplu, pe nume Iuri +as,ov, care0si relatea a convertirea petrecuta in Rusia! 2 venit (in America n. red.) acum trei ani, e1ilat din Rusia si, desi a'ia trecuse de patru eci de ani, a murit de cancer anul trecut! Cam la trei luni de la sosirea in 2merica, a tinut o conferinta in care a povestit cum a a(uns la credinta) adica, despre cum i s0a revelat Dumne eu prin suferintele sale! <iind invitat, in 19&8, sa vor'easca la o conferinta organi ata de rusi in =eD Cerse-, cand i0a venit randul, le0a spus celor pre enti ca, inainte de a a(unge la intrunire, nu stia ce le va spune! A5ram tul'urat, a spus el, mi se parea ca nu am nimic sa va spun! Prima (umatate a vietii am fost student si a doua (umatate mi0am petrecut0o in inc*isori si in lagarele politice ale ?ulagului! Intr0adevar, ce as putea eu sa spun unor oameni mai educati decat mine, mai invatati si c*iar mai 'ine informati despre evenimentele din Uniunea Sovietica>/ 2ici putem vedea constrastul in raport cu ceea ce se intampla in 2pus! 51ista in 2pus, este adevarat, destui oameni convertiti la :rtodo1ie! De o'icei, ei au o vasta cunoastere teoretica a :rtodo1iei, dar nu si aceasta e1perienta a suferintei si a o'ligatiei de a Aplati pentru ceea ce o'tii/! Iuri insa nu vor'este din carti, ci din propria0i e1perienta! ADe aceea, spune Iuri, m0am decis sa nu0mi astern cuvantul pe *artie, ci sa spun orice imi va pune Dumne eu in suflet! 2poi, in timp ce ne gra'eam sa parasim 9ridgeport, Conneticut, intr0un automo'il splendid, de0a lungul e1traordinarei autostra i taiate prin mi(locul unei naturi lu1uriante, am inteles ca intreaga mea viata du*ovniceasca c*inuita din Aparadisul/ comunist, calea mea de la ateism si mar1ism la credinta ortodo1a!!! este singura informatie valoroasa care v0ar putea interesa! Eiata mea este

interesanta numai pentru ca este un strop din oceanul renasterii religioase din Rusia/! +ai departe, Iuri isi povesteste viata) A+0am nascut in sangerosul an 19M&, in satul Flisev, la trei eci de mile departare de +oscova!!! 3atal meu, fierar de meserie, a murit in ra 'oi si nu mi0l amintescH mama, care a profesat diferite meserii, cred ca era indiferenta religios! 9unica, intr0adevar, era religioasa/! 6De fapt, in Rusia, vei vedea aproape pretutindeni o 'unica sau o mama religioasa ce0si aduce familia inapoi la credinta!7 A!!!dar 'unica, fiind analfa'eta, nu avea nici o autoritate in oc*ii mei! Desigur, am fost 'ote at de mic, dar in anii de scoala mi0am scos cruciulita si, pana la varsta de doua eci si cinci de ani, am fost un ateu convins! Dupa terminarea scolii primare de sapte ani, am avut sansa sa intru la Scoala Superioara de 2rte si Industrie din +oscova si am studiat acolo cinci ani din sapte! 2stfel, in aparenta, viata mea incepuse plina de succese!!! Cu timpul, as fi primit diploma de artist si as fi putut lucra oriunde as fi vrut!/ 5ste o 'iografie academica tipic sovietica! In Uniunea Sovietica, cariera academica este luata foarte in serios) daca reusesti, o'tii un A'ilet de li'era trecere/ spre multe avanta(e in viata sovietica, iar daca nu reusesti, o'tii o slu('a de genul maturator de strada! ADar plicitisitoarea viata sovietica si lipsa de satisfactie spirituala, continua Iuri, nu mi0au dat pace si pe la sfarsitul anului 19NN, cand aveam nouaspre ece ani, a survenit o intamplare, in aparenta neremarca'ila, care mi0a rasturnat viata si, in final, m0a adus aici! Intamplarea s0a petrecut inauntrul sufletului meu si a constat in faptul ca am inteles in ce fel de societate traiam! In ciuda propagandei sovietice fara nici un continut, am inteles ca traiam su' un regim de o a'soluta nedreptate si cru ime! In vremea aceea foarte multi studenti a(unsesera la aceeasi conclu ie si, cu timpul, au aparut cei care gandeau ca mine si consideram cu totii ca e datoria noastra sa le vor'im oamenilor despre aceasta descoperire si sa actionam cumva impotriva triumfului raului!/ 6Desigur, aici se vede tendinta idealista a tineretii, care se poate o'serva si in lumea apuseana!7 ADar politia secreta supraveg*ea a cu gri(a asupra tuturor cetatenilor din URSS si cand, la & noiem'rie 19N8, 6pe cand aveam doar doua eci si unu de ani7, ne0am adunat ca sa *otaram aparitia unei pu'licatii secrete, sase dintre noi au fost arestati si, toti cei ce nu au retractat au primit cea mai mare pedeapsa pentru agitatie anti0sovietica 0 fiecare cate sapte ani de lagar de concentrare! 2stfel a inceput o cale noua in viata mea/! Pana aici, tre'uie sa note ca n0a fost vor'a deloc de o convertire religioasa! Iuri este inca un tanar idealist care deodata a fost A dro'it/ si trimis departe, in ?ulag!

A3oti cei din lagarul Peuro0comunistQ eram atei si mar1isti! 2dica noi credeam ca mar1ismul in sine este o invatatura adevarata, care0i conduce pe oameni spre un viitor luminos, spre o imparatie a li'ertatii si dreptatii si ca, din anumite motive, criminalii moscoviti nu vor sa transpuna in viata aceasta invatatura! In lagar, aceasta idee a murit cu totul si pentru totdeauna in fiecare dintre noi/! =u ma voi adanci aici in pro'lematica sau filosofia comunismului, ci doar voi preci a ca Iuri a fost redus la o stare de disperare! 5l si0a pierdut increderea in ceea ce cre use inainte datorita instruirii sale, si anume ca ideologia comunista este o invatatura idealista care aduce fericire si pace! 5l a va ut ca, in practica, comunismul nu era ceea ce pretindea a fi! 2tunci a inceput sa se intample ceva in sufletul sau! A2s dori sa de valui putin din procesul renasterii du*ovnicesti, spune el, ca sa puteti vedea si dumneavoastra cat de nea'atut inaintea a in sanul poporului rus! Pentru ca nu doar eu si cei care erau cu mine am parcurs calea de la ateism la credinta religioasa, ci este o manifestare caracteristica pentru lagarele de concentrare sovietice! Ce se intampla cu poporul nostru> Procesul renasterii spirituale are doua fa e! Intai, vedem clar esenta mar1ismului si ne eli'eram de orice ilu ie legata de el! Dupa o anali a profunda si cuprin atoare descoperim ca mar1ismul, in esenta lui, este o invatatura completa a totalitarismului, care este o sclavie a'soluta, si orice partid comunist din orice tara, o data ce se anga(ea a in reali area programului mar1ist, este constrans sa repete ceea ce au facut si fac comunistii moscoviti sau sa renunte la mar1ism si ateism si sa se autolic*idi e! Intelegand acest adevar simplu, pierdem 'a a ideologica prin care ne opuneam sclaviei mar1iste! Cadem intr0un vid spiritual care aduce dupa sine o si mai profunda cri a/! +ai departe, Iuri ne spune cum a inceput sa intre in aceasta cri a profunda) ADupa ce am fost eli'erati din lagar 6adica dupa sapte ani7 perspectivele pe care le aveam, pe care nu le0am dori nici dusmanilor nostri, erau) ori sa revenim in lagar si sa ramanem acolo tot restul ilelor, ori sa murim intr0o celula dintr0un spital de ne'uni, ori sa fim omorati de politia secreta fara proces sau cercetari! In aceste conditii de cri a spirituala, fara nici o cale de iesire, tasneste in noi, in mod inevita'il, intre'area suprema pentru conceptia despre lume) de ce sa mai traiesc daca nu mai este nici o iesire> Si, cand vine acest moment inspaimantator, fiecare simte ca moartea l0a prins de 'eregata) daca nu vine nici un fel de raspuns spiritual, viata se sfarseste, deoarece, fara Dumne eu, nu numai ca Atotul este permis/, dar nici c*iar viata nu mai are nici o valoare si nici o semnificatie! 2m va ut in lagar oameni iesindu0si din minti sau

sfarsind prin a se sinucide! 5u insumi am simtit limpede ca, daca pana la urma as fi a(uns la conclu ia ferma si definitiva ca nu e1ista Dumne eu, as fi fost o'ligat sa ma sinucid, de vreme ce e rusinos si nesemnificativ pentru o creatura rationala sa se tarasca intr0o viata c*inuitoare si fara sens! 2stfel, in al doilea stadiu al renasterii spirituale descoperim ca ateismul, aplicat pana la capatul lui logic, il duce pe om in mod inevita'il la pier are deoarece este o desavarsita invatatura a imoralitatii, a raului si a mortii! Un sfarsit tragic 6sinucidere sau ne'unie7 ar fi fost si soarta mea daca, spre salvarea mea, nu s0ar fi intamplat, la 1 septem'rie 19#I, cea mai mare minune din viata mea! : i fara nici un eveniment, fara nici o sugestie din afaraH reflectam in singuratate la pro'lema mea) Aa fi sau a nu fi>/ 2tunci, dintr0o data, am reali at ca salvarea consta in credinta in Dumne eu! Doream foarte mult sa cred in 5lH dar nu ma puteam minti) nu aveam credinta! Si, deodata, a venit o secunda cand, pentru prima data, am va ut 6ca si cum s0ar fi desc*is usa unei camere intunecoase spre o strada insorita7 si, in urmatoarea secunda, am stiut de(a cu certitudine ca e1ista Dumne eu si ca Dumne eu este Iisus 8ristos din :rtodo1ie si nu alt Dumne eu! =umesc acest moment cea mai mare minune pentru ca aceasta cunostinta precisa nu mi0a venit pe cale rationala 6stiu sigur acest lucru7, ci intr0un alt mod si nu sunt capa'il sa e1plic rational acest moment!!! Si astfel, printr0o asemenea minune, a inceput noua mea viata spirituala care m0a a(utat sa indur alti treispre ece ani de viata in lagare si inc*isori, o emigratie fortata si, nada(duiesc, ma va a(uta sa indur toate dificultatile vietii de emigrant! 2cest Pmoment de credintaQ, aceasta mare minune, este traita acum in Rusia de catre mii de oameni si nu numai in lagarele de concentrare si inc*isori! Igor :gurtov, fondatorul Uniunii social0crestine, a a(uns la credinta nu in lagare, ci in universitate! Renasterea religioasa este un fenomen caracteristic Rusiei contemporane! :ricine este viu spiritual se intoarce, inevita'il, la Dumne eu! Si este a'solut evident ca o asemenea minune salvatoare, in ciuda intregii politici comuniste, nu poate fi savarsita decat de 2totputernicul Dumne eu, Care n0a parasit poporul rus in ingro itoarele sale suferinte si in totala lui lipsa de aparare in fata atator dusmani/! = @+ CONC7$6IE 51perineta acestui om, Iuri +as,ov, ne arata foarte concret cum Se descopera Dumne eu! Se intampla ce(a in inima H si, desi suferinta a(uta aceasta transformare, nu e1ista metode infaili'ile pentru a a(unge la ea! De

e1emplu, in ultimii sai eci de ani s0a pu'licat multa literatura din Rusia despre oameni aflati in suferinta, care nu s0au convertit! In lim'a engle a e1ista o carte foarte interesanta, scrisa de un rus pe nume +arcen,o, cu titlul M/ testimon/ +Marturia mea-! +arcen,o era doar un om onest care n0a putut sa suporte sentimentul inspaimantator ca in Rusia Sovietica totul este fals, ca toata lumea te minte! Ca urmare, a spus adevarul si, din aceasta cau a, a fost trimis in lagar! 2utoritatile l0au supus interogatoriilor o'isnuite si au tinut sa0i spuna) ADaca iti mentii ideile, c*iar daca iesi afara, vei reveni aici! De ce sa nu te sc*im'i si sa faci ce fac toti ceilalti>/ A=u pot, a raspuns el, sunt un om cinstitK/ Privindu0i pe credinciosi, a a(uns la conclu ia ca ei erau singurii oameni fericiti din lagarele de concentrare, de vreme ce spuneau) ASufar pentru 8ristos/ si acceptau ce li se intampla! A=u pot sa fiu nici ca ei, spunea el, deoarece eu nu cred in 8ristos/! In felul acesta a a(uns atat de stapanit de furie, incat atunci cand ii vedea pe gardieni ii venea sa0i striveasca cu usile! Cand a iesit din inc*isoare, s0a umplut de amaraciune si a vrut sa0si ucida toti asupritorii! Stia ca se va intoarce inapoi in lagar! Si, intr0 adevar, dupa ce a scris cartea, a fost trimis inapoi! Eedem astfel ca, in ca ul lui +arcen,o, inima nu s0a inmuiat, ci i0a ramas de piatra! Desigur, inima este ceva foarte complicat si poate ca, intr0o i, el se va schimba. +arturia lui ne arata ca nu putem trimite un om intr0un lagar de concentrare si sa spunem) Aasa il vom face crestin/! Unii devin crestini, altii nu! Cand convertirea are loc, procesul revelatiei apare intr0un mod foarte simpluH o persoana este in nevoie, sufera si atunci, cumva, se desc*ide o alta lume! Cu cat esti mai in suferinta si in dificultati si esti 2disperat- dupa #umne'eu, cu atat mai mult El iti (ine in a4utor, Se de'(aluie Cine este si iti arata calea de iesire+ Iata de ce nu tre'uie sa cautam lucruri spectaculoase, precum minunile! Din intamplarea cu Sfantul =ic*ita, relatata mai sus, stim ca aceasta este cea mai rea cale de apropiere (de Dumnezeu, n. red.) si duce la inselare! Calea cea dreapta se afla in inima care incearca sa se smereasca si stie doar ca sufera si ca tre'uie sa e1iste cumva un adevar mai inalt care nu numai ca o poate a(uta in acesta suferinta, dar o si poate aduce intr0o cu totul alta dimensiune! 2ceasta trecere de la suferinta la realitatea transcendenta reflecta viata lui 8ristos, Care a murit in suferinta Sa de pe Cruce, a indurat cea mai ingro itoare si rusinoasa moarte si, apoi, spre totala nedumerire a propriilor sai Ucenici, a inviat din morti, S0a inaltat la cer, a trimis Du*ul Sfant si a pus inceputul intregii istorii a 9isericii Sale! Iata, in esenta, ce doream sa va spun despre revelatie in :rtodo1ie! Dumneavoastra puteti pune intre'ari sau sa comentati pe aceasta tema!

"+ INTREBARI SI RAS5$NS$RI Intrebare0 Daca demonii apar precum ingerii si spun lucruri pe care le0ar spune ingerii, atunci cum poate cineva sa distinga adevarul> (aspuns0 Iata o intre'are foarte 'una! 3re'uie sa te smerestiH tre'uie sa doresti adevarul lui Dumne eu si nu sa um'li dupa Ae1periente/! Desigur, as spune, sa devii crestin ortodo1 si sa urme i intreaga desciplina care indruma viata crestina! 2ceasta a(uta, dar nu este o garantie, pentru ca poti sa fii inselat c*iar daca esti crestin ortodo1! Parintii 9isericii dau sfaturi in cuvinte esentiale! De e1emplu, ei spun sa nu te incre i, daca iti apare cineva ca un inger de lumina! Daca Dumne eu doreste sa iti apara si tu Il respingi, nu te va (udeca deoarece, daca vrea intr0 adevar sa0ti transmita un mesa(, va reveni si va gasi 5l o cale s0o faca! De fapt, 5l iti aprecia a neincrederea daca o ai pentru ca nu vrei sa ca i in capcana! Cei aflati intr0un stadiu du*ovnicesc mai avansat, cu mai multa e1perienta in acest domeniu, folosesc alte modalitati! 2vem un e1emplu din viata Sfantului 2ntonie cel +are care0i vedea tot timpul pe demoni! Cand a fost intre'at cum poate deose'i du*urile, el a raspuns) ACand apare un inger, ma simt foarte linistit, iar daca apare un demon, c*iar daca arata ca un inger, simt o tul'urare/! 3otusi, acest mod de a discerne este foarte periculos pentru incepatori pentru ca te poti simti foarte linistit si in pre enta demonilor daca nu esti e1perimentat! Raspunsul fundamental la aceasta intre'are este, o spun din nou, sa intri in disciplina 9isericii ortodo1e! Citind despre intamplari ca cea a Sfantului =ic*ita si va andu0i c*iar pe demoni cum se manifesta, de multe ori, poti sa respingi instantaneu o inselaciune doar cunoscand modul lor caracteristic de a incerca sa pacaleasca! Intrebare0 2ti putea sa ne vor'iti despre doctrina ortodo1a cu privire la Du*ul Sfant si, in relatie cu acesta, daca este pre ent Du*ul Sfant in tainele crestine neortodo1e> (aspuns0 Sfantul Du* a fost trimis de Domnul nostru Iisus 8ristos in iua Cinci ecimii, la cinci eci de ile de la Invierea sa si la ece ile de la Inaltarea Sa la cer, pentru a ramane cu 9iserica pana la sfarsitul veacurilor! Din punct de vedere istoric, acolo a intemeiat 5l 9iserica!

In timpurile moderne, e1ista ca uri in care oamenii au cautat sa gasesca aceasta 9iserica pe cale istorica! 2vem ca e1emplu intreaga istorie a 9isericii din Uganda! In anii 19I$, doi seminaristi din Uganda studiau intr0 un seminar anglican si au inceput sa o'serve ca invatatura predata nu semana cu invatatura despre care citeau la Parintii din vec*ime! 2tunci au inceput sa creada ca Romano0catolicismul tre'uie sa fie raspunsul B ca acesta tre'uie sa fie 'iserica stravec*e! Cautand ei A9iserica cea vec*e si adevarata/ 6asa o numisera7, s0au dus sa studie e intr0un seminar Romano0 catolic si iarasi au va ut ca invatatura pe care o primeau era diferita de cea a Parintilor 9isericii! <ireste, au inceput sa se intre'e) ADaca adevarul poate fi sc*im'at astfel, atunci unde este adevarul lui 8ristos>/ 2poi, au au it despre credinta ortodo1a si au incercat pe toate caile sa o afle! +ai intai au gasit pe cineva care0si spunea ortodo1 si le0a pre entat ceea ce numea el taine, dar era doar un sarlatan! Cand un avocat grec le0a spus ca era ceva Aciudat/ cu omul acela, si0au dat seama, s0au cait, si0au sc*im'at gandul si au inceput sa caute din nou! Primul episcop ortodo1 pe care l0au intalnit nu era unul prea 'un si le0a spus) A:, nu va neca(iti! 3oate religiile sunt la felH intoarceti0va la anglicaniK/ dar ei nu s0au lasat descura(ati de aceasta! In cele din urma, au gasit un episcop ortodo1 care i0a invatat ceea ce tre'uia sa0i invete si au devenit ortodocsi! 2sta i 9iserica se raspandeste in 2frica) in Uganda, Fen-a, 4air, 3an ania si asa mai departe! 2vem c*iar inregistrari cu slu('ele lor care sunt foarte impresionante! Din mu ica 'i antina greaca, pe care au preluat0o fara a incerca sa o modifice 6doar ca o canta in felul lor, in lim'a lor7, a iesit la iveala o cantare ireprosa'ila, cu o incantatoare savoare africana locala! 2u facut din cantarea 'i antina acelasi lucru pe care grecii l0 au facut cand au preluat cantarea e'raica! 2sadar, acesti africani au e1plorat istoria si au aflat ca e1ista o 9iserica ce co'oara direct de la 8ristos si invata ceea ce se invata in vremurile vec*i) 9iserica :rtodo1a! Din perspectiva istorica, poti vedea de asemenea, ca celelalte 9iserici s0au a'atut de la ea) mai intai Romano0 catolicismul, in secolul al LI0lea, cand pro'lema privind po itia Papei in 9iserica a atins punctul culminant, iar Papa a respins raspunsul ortodo1, tragand 2pusul dupa sine! Pana asta i, Du*ul Sfant lucrea a in 9iserica :rtodo1a! In practicile celor mai multe dintre grupurile protestante din :ccident arareori se mai pomeneste de taine, astfel incat nu puteti cauta cu adevarat *arul Du*ului Sfant in ceva ce nu e considerat Sfanta 3aina nici de catre insisi adeptii practicanti! Desigur, romano0catolicii si alte cateva grupuri considera ca au 3aine! Dar eu va spun ca adevaratele Sfinte 3aine, in sensul in care le0a instituit 8ristos, sunt de gasit doar in 9iserica :rtodo1a! Cat despre cei care,

folosind denumirea de 3aina, incearca sa profite cum pot de ea B este o c*estiune intre sufletul lor si Dumne eu si orice va voi Dumne eu sa0i faca acelui suflet este trea'a ;ui! S0ar putea sa nu fie doar o pro'lema psi*ologicaH nu stiu, Dumne eu *otaraste! Dar intelesurile instituite de 5l in 9iserica s0au transmis pana asta i in 9iserica :rtodo1a! De fapt, istoric puteti vedea ca facem aceleasi lucruri care se faceau in 9iserica primara! <ilip, de e1emplu, l0a luat pe eunuc in rau si l0a 'ote at, fara doar si poate, in acelasi mod in care o facem si noi) trei scufundari in numele 3atalui si al <iului si al Sfantului Du*! Iata de ce :rtodo1ia este cunoscuta ca fiind Ade moda vec*e/! =oi pastram cu 'una0stiinta vec*ile modalitati, asa cum ne0au fost transmise de 8ristos, de 2postoli si de primii Parinti ai 9iserici! Intrebare0 Eor'iti0ne despre atitudinea ortodo1a fata de religiile necrestine! (aspuns0 8ristos a venit sa lumine e omenirea! 51ista numeroase religii in afara revelatiei Sale printre ai caror adepti nu sunt doar practictanti ai unui cult demonic, ci si suflete sincere care incearca sa a(unga cu adevarat la Dumne eu! Ereau sa spun ca, inainte ca oamenii sa auda de 8ristos, aceste religii, atat cat pot ele, au fost 'une, dar ele nu pot duce la atingerea adevaratului tel! 3elul este viata vesnica si Imparatia Cerurilor si Dumne eu a venit in trup pentru a ne des*ide aceasta cale! De aceea, crestinismul este adevarat! <acand comparatii, se pot gasi diferite elemente de adevar si in celelalte religii, elemente care, de multe ori, sunt foarte profunde, dar ele nu desc*id cerurile! =umai cand 8ristos a venit pe pamant si a spus tal*arului) "stazi vei 1i cu mine in (ai, s0au desc*is cu adevarat cerurile pentru oameni! Intrebare0 2sadar, oamenii care n0au au it de 8ristos nu au acces la adevar> (aspuns0 Cei ce n0au au it niciodata de 8ristos> 5ste trea'a lui Dumne eu sa0i (udece! =ici in Eec*iul 3estament nu au isera oamenii de 8ristos, dar 5l a venit si le0a predicat in iad! Si Sfantul Ioan 9ote atorul a a(uns inaintea lui 8ristos in iad si, credem noi, a predicat ca 8ristos va veni acolo ca sa0i eli'ere e pe toti cei care doreau sa fie eli'erati, care doreau sa creada in 5l! 2sa ca Dumne eu poate de valui adevarul celor ce n0au avut niciodata sansa sa0l auda) adica celor care n0au respins 5vang*elia, ci doar nu au au it de ea! Dar odata ce am acceptat revelatia devenim, 'ineinteles, mult mai responsa'ili! : persoana care accepta revelatia lui Dumne eu0 intrupat si apoi nu traieste in conformitate cu ea este mai rea decat orice preot pagan sau ceva asemanator! Intrebare0 Ceea ce nu prea stiu eu si, pro'a'il multi alti oameni nu stiu este) care sunt diferentele si asemanarile concrete dintre, sa icem, 9iserica

:rtodo1a Rusa si 9iserica Romano0catolica in ceea ce priveste diferitele doctrine si idei despre Sfanta 3reime sau despre casatoria preotilor> (aspuns0 51ista multe diferente mici, dar e1ista, cred eu, o diferenta principala, legata tocmai de Sfantul Du*, pe care o voi e1plica! 9iserica lui 8ristos este ceea care ofera oamenilor *arul! :ri in 2pus, cand Roma s0a rupt de aceasta 9iserica, *arul s0a pierdut de fapt 6poate ca unii oameni l0au mai aflat, oca ional, ici0colo, dar, pentru intreaga lor 9iserica, *arul a fost taiat7! Consider ca Romano0catolicismul modern este o incercare de a inlocui *arul pierdut cu geniul omenesc! De aceea, pentru a raspunde la intre'area AUnde este adevarul>/, 9iserica Romano0Catolica il face pe papa Ainfaili'il/! Sunt unii care se uita la 9iserica noastra :rtodo1a si spun) A5ste imposi'il ca oamenii sa afle adevarul aici! Daca spuneti ca nu credeti nici in Papa, nici in 5piscop, nu mai e1ista nici un fel de garantie! =u credeti nici macar in Scripturi precum protestantii care le considera cuvantul a'solut, Pinfaili'ilQ! Daca e1ista controverse, unde este ultimul cuvant>/ Iar noi spunem ca Du*ul Sfant se descopera pe Sine Insusi! 2ceasta se intampla mai ales atunci cand se aduna 5piscopii in Sinod, dar c*iar si atunci poate fi un fals Sinod! Cineva ar mai putea spune) A=u e1ista nici o sperantaK/ =oi raspundem insa ca Sfantul Du* conduce 9iserica si 5l nu0si va calca fagaduinta fata de 9iserica! Daca n0ati do'andit convingerea ca asa stau lucrurile, atunci veti nascoci lucruri de genul) 9i'lie infaili'ila, Papa infaili'il! De asemenea, puteti tranforma randuielile ortodo1e B cum au facut romano0catolicii B intr0un fel de Alege/, astfel incat totul sa fie frumos preci at) daca incalci aceasta lege, mergi la du*ovnic, primesti penitenta cutare si vei fi iarasi perfect Aresta'ilit/! :rtodo1ia nu crede astfel! De aici si toata fante ia cu indulgentele, care este o pervertire a ideii de pocainta in ceva cu desavarsire (uridic! Daca te pocaiesti, ca tal*arul de pe cruce, poti fi mantuit in momentul acela! :rtodo1ia pune accent pe acest aspect al relatiei dintre suflet si Dumne eu, iar toate Sfintele 3aine si disciplina 9isericii sunt doar cai de impacare a unui suflet cu Dumne eu) aceasta este intreaga noastra credinta! In 9iserica Romana, pana de curand, cand lucrurile au inceput sa se destrame, accentul a fost pus mai degra'a pe respectarea unui intreg set de legi si, in modul acesta, pe apropierea Acorecta/ 0 in sensul (uridic al cuvantului 0 de Dumne eu, modalitate care este o su'stituire a Sfantului Du*! Intrebare0 =e0ati putea spune ceva concret despre anglicanism, deoarece e1ista o anumita similitudine intre acesta si ceea ce ati spus despre romano0 catolicii, care afirma ca Papa este infaili'il, si protestantii, care afirma ca 9i'lia este infaili'ila> 5u imi inc*ipui anglinasmul ca pe o incercare de a

tine in ec*ili'ru aceste doua pareri, desi Dumneavoastra puteti afirma, reali e aceasta, ca, din punct de vedere istoric, el este rupt de 9iserica primara! (aspuns0 In multe ca uri anglicanii se straduiesc din greu, dar ei pornesc de foarte departe! Cand vii la Dumne eu, nu poti doar Asa c*i' uiesti/ despre 5l sau sa Anascocesti un sistem/! 3re'uie sa intri in legatura vie cu *arul Sau! De aceea, raspunsul pentru anglicanism este ca tre'uie sa intre in legatura cu 9iserica! Intrebare0 9iserica :rtodo1a recomanda inca postul si respecta toate traditiile cu privire la Postul +are> (aspuns0 Da, e1ista o disciplina definita cu privire la post, e1act ca in timpurile vec*i, care ni s0a transmis din cele mai vec*i timpuri ale istoriei 9isericii! Stim din Dida*ii 6Invataturile celor Doispre ece 2postoli7 ca in primul secol se postea miercurea si vinerea! Intrebare0 Seara trecuta ati vor'it despre 2pocalipsa! 2ti putea sa ne faceti un re umat> (aspuns0 2m anali at evenimentele care au loc asta i ca pe semne ale sfarsitului si am vor'it despre atitudinea crestina pe care tre'uie sa o avem fata de sfarsit! =u tre'uie sa calculam anii sau cine este AImparatului Sudului/ sau AImparatul =ordului/ si asa mai departe, ci tre'uie sa mergem mult mai adanc! 3oti 2postolii au scris in 5pistolele lor ca, pentru pregatirea personala si mai intai de toate pentru cea du*ovniceasca, este necesar sa ne gandim ca 8ristos este aproape! Daca ne aflam in aceasta stare de asteptare a lui 8ristos Cel ce vine la noi in sens du*ovnicesc B fie in sufletele noastre prin *ar, fie in momentul mortii noastre B atunci pro'lema legata de momentul venirii sale fi ice pe acest pamant, la sfarsitul lumii, nu ne va mai tul'ura in asa masura incat sa urmam vreo noua secta, care se duce sa astepte iua pe varf de munte! =u stim iua, nici ceasulH primordiala este pregatirea du*ovniceasca! Eremurile noastre sunt, oricum, atat de pline de ceea ce putem numi evenimente Aapocaliptice/, incat tre'uie sa tinem seama de ele! Domnul nostru spune ca, desi nu stim iua, nici ceasul, tre'uie sa luam e1emplu de la sicomor caci, atunci cand frun ele lui sunt ver i, stim ca vara este aproape! In acelasi fel, cand toate aceste lucruri incep sa se intample B cand devine posi'il sa e1iste un singur guvern mondial, cand 5vang*elia este predicata la toate popoarele, cand apar atatea curente spirituale care sunt evident inselatoare B sunt semne clare ca ceva foarte important este gata sa se intample si ca este foarte pro'a'il sa fie in legatura cu sfarsitul lumii! Ca sa fim pregatiti du*ovniceste, este foarte instructiv pentru noi sa citim marturiile despre ce li se intampla oamenilor in inc*isorile comuniste!

2semenea relatari ne arata ca, indiferent ce se poate intampla B chiar daca suntem su. insusi antihrist si ne aflam intr&o inchisoare, putem supra(ietui deoarece il a(em pe Hristos! Eietile mucenicilor au fost dintotdeauna o sursa de instruire si idire, si c*iar asta i sunt oameni martiri ati, de la care putem invata!

NOTE 1! 9is*op Ignatius 9riancianinov, The "rena, 8ol- 3rinit- +onaster-, Cordanville, =eD Ror,, 198M, pp! M10MJ! In romaneste puteti gasi te1tul, putin modificat, in 2atericul avrei 2ecers3a, 5d! 2nastasia, 9ucuresti, 199N, pp! 1MI01MN 6n! red!7! I! 2le1ander Sol *enits-n, The .ulag "rchipelago 3Do, 8arper and RoD, =eD Ror,! 19&N, 99! #1N0#1#! M! a (enaissance (usse, 19&8, no! J, pp! 1I01&!

E5I7O8 2stfel si0a inc*eiat Parintele Serafim prelegerea! ;a mai putin de doi ani dupa aceea, el murea intr0un spital! In decursul suferintei intense provocate de 'oala care i0a adus sfarsitul, Imparatia cereasca pentru care se pregatise indelung a devenit mai apropiata si mai tangi'ila! Dumne eu, care candva ii implinise dorinta c*inuitoare si devoratoare de a afla 2devarul transcedent, il alina acum in mod neva ut! Incapa'il sa vor'easca, privea doar catre cer, in timp ce din oc*i i vorau lacrimi! : data, a incercat sa0i spuna fratelui de manastire de langa el despre descoperirea pe care o primea in ora plecarii, dar trupul sau muri'und nu i0a permis! Cand, in sfarsit, sufletul sau s0a eli'erat de trup, fata i0a devenit stralucitoare si plina de pace si 'u ele i s0au desc*is natural intr0un am'et 'un! Cei ce l0au va ut in sicriu poarta marturia despre tacuta 'ucurie care0i asteapta pe cei ale caror inimi sunt desc*ise descoperirii dumne eiesti! Daca bobul de grau cand cade in pamant nu moare, ramane singur; dar daca moare, aduce roada multa 6Ioan 1I, IJ7! Prin moartea Parintelui Serafim a fost plantata o samanta care nu a incetat sa aduca roada multa in vietile celor din lumea apuseana, care0; cauta pe Dumne eu! Prin pu'licarea continua a scrierilor sale, importanta sa universala a devenit mai vi i'ila!

Desi a fost un purtator de cuvant al crestinatatii ortodo1e, el a insemnat mai mult decat multi dintre Atalcuitorii/ diverselor aspecte ale traditiei crestine! +ai curand, el a fost un pod uman viu intre omul modern apusean, de radacinat, si plinatatea adevarului! Castigarea acestui adevar, cum spunea Parintele, nu cere stari e1altate de constiinta, ci doar o inima iu.itoare, de(enita 2infranta si smerita- 6Psalm N$, 187 prin suferinta! <ie ca, primind transmiterea vie a intelepciunii crestine primare de la Parintele Serafim, tot mai multe inimi iu'itoare sa inceapa sa arda pentru adevar si sa0 ; afle in Persoana lui 8ristos Cel Eiu!