Cultivarea rosiilor

nsmnarea

nsmnarea se face cu 55 65 de zile (+ 5-7 zile perioada de germinare) nainte de plantarea la locul definiti ! Prima regul pentru a a ea rsaduri sntoase este aceea c seminele le om trata "i apoi fortifica ncepnd de la pregtirea germinrii! A doua regula este c pmntul folosit pentru rsaduri este #ine s fi din cel n care a locui "i dez olta ulterior planta "i anume s fie luat din locul plantrii definiti e
Regimul de lumina

$r lumin nu e%ist fotosintez! $r fotosintez nu e%ist planta! &curt "i la o#iect! 'e felul ei( ro"ia este o mare iu#itoare de lumin! )a um#r a cre"te o nalt "i om fi mai fericii cnd om culege roadele!
Regimul de caldura

a face( sau

nu( ni"te #o#ie de fructe! *"a c om reine+ cu ct are mai mult lumin peste zi( cu att

,ergnd pe firul logicii simple( dac ro"iei ii place att de mult lumina( desigur a fi o plant fericit a nd cldura asigurat! 'ar aici ne lo im de ni"te mici condiii+ inter alul de temperatur n care cre"te "i se dez olt tomata este intre -- "i ./ de grade cu plus! 0emperatura ideal pentru dez oltarea ei este de 11 17 grade! 'e ce2 &u# -/ grade planta "i nceteaz dez oltarea( de ine sensi#il "i deci u"or atacat de #oli si duntori! 3este 14 de grade( din nou( "i nceteaz cre"terea5 polenizarea nu mai are loc( deoarece polenul de ine steril! 6i acum apare una dintre regulile de aur in cre"terea tomatelor ("i nu numai)+niciodat nu plantam intr-un substrat rece! 3n ce temperatura solului nu a a7uns la + 4--/ grade nu ncepem plantarea! 8um om "ti dac este temperatura dorita2 &implu! $olosim un termometru de e%terior( (ca cele pe care muli dintre noi le agm pe e%teriorul ferestrelor) pe care-l nfigem n pmnt cam la -/ cm adncime( lsndu-l apro%imati -/ minute! 'ac aloarea este su# 9 grade( a"teptm zile mai calde sau recurgem la #razdele nclzite! 'ar ce s facem( dac ( ntre timp( rsadurile noastre au crescut de7a peste msur "i nu se mai opresc( iar noi tre#uie s le plantm ca s nu le pierdem2 *tunci recurgem la brazdele nclzite ! 8um procedm2 &implu+ -! scoatem stratul fertil de deasupra iitoarei #razde! 1! in #razda adncit ( cam la 1/-15 cm( punem #legar macerat( resturi egetale mena7ere( iar#a cosit sau #uruieni( din cele care de7a au rsrit( cenu"! .! acoperim cu pmntul dislocat( fertil( :! acoperim cu o folie inc;isa la culoare! &oarele de peste zi a incalzi solul de deasupra( iar <#ogatia= de dedesupt( prin descompunere( a produce( la randul ei( caldura (#inecunoscutul #iogaz)! >ata! *sta e tot!
Regimul de umiditate nc o regula de luat in consideraie+ 0ulpinii ro"iei ii place cldura

soarelui dar rdcinilor le place rcoarea umezelii! ?at de ce su#stratul l om pstra continuu umed( dar @A ud( pentru c apa @A *BC DE?C sa fie in e%ces!?n faza de rsad( ne oie ei de apa este medie! *poi( la mutarea ei la locul definiti ( pentru ca de7a necesarul de umiditate creste( om a ea gri7a s-o plantam in <mocirl=( adic n lca"ul in care a sta

turnam atta ap( nct( practic( se formeaz o mic #ltoac! 'e ce2 3entru ca a"a asiguram pe termen lung necesarul de apa( deoarece( dup transplantare( este #ine sa nu deran7am planta 5-7 zile nici cu ;rana si nici cu apa! *poi( udarea se a face la un inter al de 4--1 zile( dar din a#undenta! 'e ce2 3rea multa umiditate duce la doua situaii neplcute si nedorite+ fa orizeaz apariia #olilor micotice (ciupercilor( mai ales a manei) si la o dez oltare peste msura a masei erzi in detrimentul mugurilor florali( adic a rodirii! 8a totu"i sa pre enim uscarea su#stratului "i formarea crustei( care nu a permite o aerare normala a rdcinilor( om recurge la ec;iul nostru prieten stratul de mulci! 8u ocazia asta om renuna si la pr"it( pentru ca #uruienilor le a fi greu sa treac de #ariera <pturicii= ;rnitoare! *fnatul2 Adatul2 @ici o pro#lemaF &e a ocupa( de asemenea( acela"i strat de mulci! ?at cum( toate aceste operaii( care cer efort si timp( or fi reduse la minimum! 3entru cei ce au solar sau sera( le aduc aminte sa nu uite sa aeriseasc negre"it( deoarece( lucru "tiut( o #una entilaie nu a permite nici formarea unei umiditatea in e%ces (ma%imumul este de 7/G( dup aceasta aloare polenul de ine lipicios( si( deci( polenizarea este compromisa)( respecti se mpiedica formarea condensului pe pereii spaiului nc;is( iar #olile micotice nu ne or mai face pro#leme! An fapt important de reinut pentru udarea plantelor! Adarea se face folosind dor apa cldu( niciodat rece! &e uda( de regula( seara sau dimineaa foarte de reme! 0otu"i( seara ar fi cel mai #ine( ca peste noapte( apa s ai# suficient timp sa a7ung pana la ultimul firicel al rdcinii! ?n plus( udnd seara( scpam de neplcerea formarii crustei de la suprafa in urma e aporrii rapide a apei su# aciunea soarelui de peste zi "i astfel aerul a a7unge la planta cu u"urina( si( deci( planta a <respira cu u"urin=! Adarea se a face direct la rdcin sau pe #razde( printre rnduri( lsnd apa sa curg n "u oi su#ire( fr presiune( pana la saturarea su#stratului! *mintesc( nc o data( apa nu are voia sa blteascF $runzi"ul tre#uie ferit de udare pentru a nu fa oriza nmulirea ciupercilorF! 8u toate acestea( e%ist si e%cepii( cnd este c;iar indicata udarea ro"iilor din cap pana-n picioare+ pe canicula( atunci cnd temperaturile dep"esc pragul de ./ de grade zile de-a rndul! *stfel( om a7uta plantele sa se rcoreasc( fcndu-le cate un du" #ineenit din rfuri pana la rdcini! $ire"te( om a ea gri7a ca apa sa nu fie rece ci clie Dor#ind de gri7a( tre#uie a ut in edere sa nu permitem uscarea e%cesi a a su#stratului( mai ales dup ce fructele s-au mrit! 'e ce2 'eoarece( daca ne apucam sa udam dup o lunga perioada de lipsa a apei riscam crparea fructelor! 8a acest lucru sa fie e itat om recurge( din nou( la prietenul nostru stratul de mulci( care nu a permite e aporarea masi a a apei din su#strat si( astfel( nu a7ungem in situaia uscrii lui e%cesi e! E cantitate insuficienta de apa poate duce+ la <a ortarea= florilor sau a fructelor de a#ia legate( formarea unor fructe mici si diforme( la rsucirea frunzelor si( intr-un apoteotic final( la m#oln irea plantei in ntregime!

>raficul de udare a tomatelor+

-! in perioada de rasad se uda rar si #ine+ o data la 5-7 zile5

1!

dupa transplantarea la locul definiti ( cam o saptamana( lasam plantele in pace (nati uitat ca le-am plantat <in mocirla=)( dupa care( regimul de udare a fi cam acelasi ca la rasaduri+ o data la 5-7 zile( din #elsug( cam H de galeata de planta si( fireste( cu mulcirea ulterioara a plantei5 .! in perioada de legare rod (inmugurire( inflorire( fructificare)( udarea se rareste la + o data la 4--1 zile5 :! in perioada de coacere a fructelor( udarea a fi si mai rara+ cam la 1 saptamani-1/ de zile! 'upa unii specialisti( udarea ar tre#ui incetata o data cu datul in parg al fructelor! 'esigur( se pune ntre#area ce se a ntmpla cu ro"iile dac este foarte cald ntrziem sa le udam! ,ulcirea este solutia( pentru c stratul de mulci 7oaca triplu rol+ menine umezeala in limite normale( mpiedic supranclzirea su#stratului "i( prin descompunerea sa lent( ;rne"te planta! Anul dintre cele mai potri ite tipuri de mulci ar fi acele de conifere! 'aca folosim iar#a( a"a cum procedm de o#icei( om a ea gri7a s-o lsam sa se <pleasc = ( este7easc) un pic nainte de a o presra pe lng tomata! *sta( deoarece( domnul acarian (pian7en) ro"u( amator de iar#a cruda( se a instala comod pe frunzele gustoase ale ro"iei noastre( nfruptatu-se cu mare plcere din se a lor! 'ar daca iar#a a fi e"ted( ne a lsa plantele in pace!
Cnd hranim, cu ce, cum?

n cazul ;rnirii tre#uie "tiut c( n general( plantele au ne oie de <treimea de aur=+ azot fosfor potasiu! 3e lng aceste elemente( mai sunt( fire"te si celelalte( la fel de importante+ magneziu( calciu( fier( #or( cupru( zinc( mangan! 'e ce2 3entru o dez oltare armonioas a plantelor "i pentru #ucuria de a a ea rod #ogat! )ipsa sau e%cesul unora dintre elemente duce la un dezec;ili#ru( care se rsfrnge nedorit asupra recoltei ulterioare! & e%plic( ntr-un mod mai puin "tiinific( ce este cu aceste elemente+ Azotul este elementul vieii+ n lipsa lui planta nu mai cre"te! 8nd este deficitar( o#ser m c frunzele rmn mici( de un erde-gl#ui( iar ner urile capt o nuan iolacee( cele superioare se afl n de 4/I5 florile sunt mici( cresc greu "i( de cele mai multe ori a orteaz5 la fel "i rodul! $ructele sunt mici( puine "i fr gust! 'ac este n e%ces( planta se <ngr"a=( de ine o#ez( producnd mult erdea( iar rod mic "i anemic sau deloc! 'e in sensi#ile la infecii! 'e aceea( dac ne #ate gndul s punem #legar proaspt sau <compost= de #legar( mai #ine o facem mai trziu( eu a" spune deloc! 3entru a suplini azotul( facem #ine "i ne fa#ricm niscai a purin (macerat) din urzici( c-s pe lng toate gardurile! osforul !lementul rodului "i energiei! 0ot el se ocup "i de rdcini ca s creasc puternice( ca la rndul lor( s a7ute planta s fie iguroas "i imun la #oli "i duntori "i este necesar mai ales plantelor tinere! 8u toate ca ro"ia folose"te puin fosfor( ea reacioneaz foarte #ine la acest element! $osforul o a7ut s lege rod sntos( fructele s se coac mai repede "i s fie sntoase "i rezistente la atacul #olilor sau al duntorilor( la diferenele de temperatur! 3ractic( i confer imunitate! n lipsa lui( planta rmne pitic( tulpinile sunt fira e( capt o culoare ntunecat( de un erde-al#strui( iar frunzele inferioare au nuane zmeurii( iolaceu-purpurii n partea de 7os! $runzele se rsucesc spre interior! $lorile se dez olt greu! $ructele leag prost( coacerea

este mult ntrziat( de multe ori nu apuc s se coac! 6i de ast dat din impas ne a scoate #una ecinic doamna urzic( n cmrile creia se gse"te acest <aliment=! 3entru c una dintre cauzele deficitului de fosfor este temperatura su# -1 grade( cnd nu mai poate a ea loc a#sor#ia acestui element de ctre plant( om folosi ca remediu ridicarea temperaturii solului prin udarea cu ap cald! n e%ces( fosforul este duntor solului pentru c mpiedic asimilarea altor elemente ;rnitoare! #otasiul !lementul sntii! 6i el se ocup deimunitatea plantei! Cste preferatul tomatelor! An fel de delicates! n principiu( niciodat nu e n e%ces! Cste #ine- enit n orice situaie! *7ut planta s fie rezistent la #oli( la temperaturi 7oase "i diferene mari de temperaturi "i nu n ultimul rnd( m#unte"te calitatea fructelor! ?n cantitate insuficient( se reduce suprafaa de fotosintez( ceea ce duce la scderea considera#il a recoltei! $runzele tinere se ncreesc( iar cele #trne de in <arse= pe margini( se usuc "i cad( iar altele ncep s se <zdrenuiasc=! $ructele se coc neuniform( n-au gust "i arom! Anele ncep s putrezeasc( mi7locul se al#e"te "i ( cu timpul( se lemnific radial! Coa$a de banan are un nsemnat coninut de potasiu! &trngem co7ile( le mrunim "i le punem n lca"ul n care plantm firul de ro"ie( sau( din reme n reme( ngropm pe lng planta matur( spnd n 7urul ei un mic "an( #untate de comoara potasic! @u uitam( fire"te( cenu"a! 8e mai <aliment= plin de sntate pentru ro"ia noastrF *poi( mai este magneziul( elementul care confer plantei culoarea erde "i( care a7ut rdcinile s fac pro izii de car#o;idrai "i aminoacizi pentru plant! n lipsa acestui element apare cloroza( adic frunzele ncep s se ngl#eneasc n 7urul ner urilor( ca mai apoi s ncepe s se usuce! *cest lucru se poate ntmpla mai ales n perioada de coacere a fructelor( cnd cre"te ne oia de magneziu! 0ot cenu"a "i coa$a de banan ne or scpa "i din aceast ncurctur! @u pierdem din edere nici calciul( a7utor al fosforului n munca sa de imunizare a plantei prin dez oltarea armonioas a rdcinilor! )ipsa sau concentraia mic de calciu duce la scderea recoltei( la m#oln irea fructelor putregaiul rfului fructului! $runzele tinere de in clorotice (gl#e7ite)( cele #trne de in de un erde nc;is( nefiresc! An rol nu mai puin important n dez oltarea plantei l 7oac "i borul! Cste foarte util( mai ales n dez oltarea( coacerea "i sa oarea fructelor! n lipsa lui frunzele de in ulnera#ile( punctul lor de cre"tere se nnegre"te( ncep s se rsuceasc spre interior! $lorile( de regul( pic (a orteaz)! $ructele ncep s se pteze (ncepe deteriorarea esutului)! 3entru c( n pmnt( #orul este n cantitate insuficient( om a ea gri7 s ne apro izionm de la farmacii( "i( ncepnd cu perioada de formare a mugurilor florali( sptmnal om pul eriza pe ciorc;ina"i "i pe frunze soluie -G de acid #oric( adic -/ grame la -/ litri de ap! @u e%agerm cu #orul( pentru c( n cantitate mare de ine to%ic "i( n loc s ne a7ute( mai ru a face! 6i totu"i nu le-am trecut pe toate( nu pentru c ar fi mai puin importante5 tomata sufer "i n lipsa sau e%cesul de+ sulf, mangan, fier, cupru, molibden, clor,zinc la fel ca "i n

cazul celorlalte elemente! 'ar( dac a em gri7 s ;rnim cum tre#uie cultura noastr( nu a em de ce s ne facem temeri inutile! n partea %cu ce hrnim& oi re eni cu amnunte interesante!
Cnd hrnim

n primul rnd( un lucru foarte important de "tiut "i de #gat la cap( este acela c niciodat nu ;rnim plantele pe timp rece (9 -/ grade) sau dac temperatura trece de +19 de grade! 'e ce2 'eoarece cnd este prea rece( cre"terea este ncetinit( iar ;rana a7unge greu( prea lent( la plant( mai ales fosforul( att de necesar! 'ac este prea cald( "i la ndemn a em doar ngr"mnt c;imic (iat de ce fug de el ca de ciumF)( riscm ca ;rana s de in otra ( pentru c reacia elementelor c;imice la cldur mare este una to%ic! Jun! @e-am fcut o idee ce nu tre#uie fcut! *cum s trecem n re ist un ( s zicem( grafic de ;rnire( foarte util( cel puin pentru mine! #rima hrnire la 1/ de zile (. sptmni) dup plantarea rsadului la locul definiti ! &e administreaz - litru de soluie ;rnitoareKplant! A doua hrnire la 9 --/ zile de la prima( sau dup ce s-a format cel de-al doilea ciorc;ina" floral! - litru de soluie ;rnitoare K plant! A treia hrnire la -/ zile de la a doua sau cnd s-a format cel de-al treilea ciorc;ina" floral! 'e ast dat 5 litri soluie ;rnitoare K -m1! &i+ A patra hrnire la -1 -: zile de la a treia! 8ate -/ litri (o gleat) de soluie ;rnitoare K - m1! Bepet+ nu hrnim dup ce am+ copilit( crnit( rupt frunze( cu alte cu inte( dup ce am stresat destul planta! 'up ce( un pic mai nainte( am amintit n cte a cu inte puinul de care a em ne oie( s ne facem o idee n ceea ce pri e"te ;rana( s trecem la urmtoarea ntre#are+
Cu ce hrnim

$iecare dintre noi a recurge la acea modalitate de ;ran( pe care o a considera potri it "i mai simplu de ac;iziionat+ ngr"mnt c;imic sintetizat pe care eu nu sftuiesc s l folosim sau( n cel mai fericit caz( dac or#im de sintetizate( ngr"minte <de generaie nou= #io su# form de granule sau lic;ide! *ceasta ar fi o ariant <lene"=! *ltminteri( recurgem la( a"a numita( ngrare organic( preferata mea( "i anume+ gina de psri( #legar (gunoi de gra7d macerat) de cal( ac( capre( oi( iepuri( <composturi=( adic macerate( din #uruieni( plante medicinale "i aromat-condimentare( dro7die de #ere( cenu"( fin de oase( compost( mrani! Cu( din puina mea e%perien( dar #azat ("i erificat) pe a celor cu state mai ec;i n meserie( folosesc materia prim din zona imediat( adic( ce-mi ofer peticuul meu de pmnt sau ce mai <mprumut= de pe rzoarele ecinilor ama#ili "i darnici+ #uruieni( plante condimentar aromatice "i medicinale( la care adaug nelipsita cenu"! ,ai folosesc+ dro7die de #ere( pine ec;e( uscat( compost( apa n care au fiert egetalele( cartofii n coa7( apa n care am splat cerealele+ orezul( meiul( ;ri"ca( arpaca"ul( apa (nesrat) de la fiertul pastelor( etc! @u este a"a c sunt suficiente2 3omeneam de cenu"! Cste de departe cel mai comple% ngr"mnt organic! &ingurul element important care-i lipse"te este azotul! n rest( le are pe toate n concentraiile

tre#uincioase! Cste preferata mea "i n calitate de ngr"mnt( dar "i n calitate de L#odM guard= mpotri a #olilor "i duntorilor! 0otu"i e #ine de reinut un lucru foarte important+ cenu"a nu se folose"te niciodat n combinaie cu ngr"minte minerale azotoase( superfosfat "i nici mcar cu #legar sau gina( deoarece se or neutraliza reciproc "i nu mai a em niciun spor! 6tii de ce2 3entru c 7umtate din cantitatea de azot( n urma reaciilor c;imice( se a transforma n amoniac! ,ai simplist e%primndu-ne+ dm de nitrai "i nu ne dorim a"a ce a! 8u certitudine! 'ar nu disperai! C%ist o soluie minunat la acest nea7unsF Cenu"a' Combinnd(o cu compost, turb sau mrani eficiena ei se va dubla' & spun cum procedez eu! 3un cenu" n lca"ul de plantare( cam o mn dou( nu mai mult5 nu are rost deoarece( tot acum adaug o mn #un de foi de ceap( usturoi( co7i de ou pisate ( co7i de #anane( #ine mrunite( o mn #un de urzici "i coada calului tocate "i o lingur de ace de conifere! *"a le asigur un start groza n iitoarea competiie! Ci( uite cum s-a dez luit una dintre reetele culinare pentru gradinritF 8enu" folosesc "i n lupta cu duntorii! 3udrez la suprafaa solului s ndeprtez melcii "i limac"ii( pudrez plantele dup stropirea mpotri a #olilor ! <*pa= de cenu" o folosesc "i pentru ;rnire( stropind pe frunze sau udnd la rdcin( fie mpotri a #olilor sau a duntorilor! 8um o pregtim2 'esc;id capitolul de reete culinare pentru plantele noastre( "i nu numai! Reeta Apa de cenu" ) 5// gr de cenu" oprim cu 5 l ap fiart( sau fier#em -5 minute5 lsm s se limpezeasc (decanteze)( scurgem apa limpezit "i adugm nc 5 l de ap <stat=( adic( ap de ploaie( sau nu( stat n soare pn se nclze"te! Apa de cenu" )) lum o gleat de -/l( punem cenu" cam pe sfert "i adugm apoi( peste ea( ap( aproape de plin! )sm acoperit( afar( cam - sptmn -/ zile! &curgem apa limpede( adugm ap pn la -/ l "i folosim! 3este cenu"a rmas mai putem pune ap "i folosi nc de reo dou ori( numai c( n felul acestea( fire"te( concentraia a fi mai sla# Reeta 1 o alt preferat a mea urzica! n stare proaspt( pun o mn #un de urzici tocate n lca"ul n care plantez ro"ia! n rest( folosesc cu mare succes purinul( adic maceratul de urzici! Amplu pe 7umtate o gleat de -/ lcu urzici crude( fr flori "i fr rdcini( acopr cu ap cldu( acopr "i las cam o sptmn -/ zile la <dospit=( n soare! 3urinul este gata n momentul n care apare acel miros specific de N!urt! &trecurm( inndu-ne de nas( "i folosim - l de purin la -/ de ap! Cu mai adaug "i cenu"( cam un pa;ar! E prieten m-a n at s fac mai simplu purinul( adic+ croiesc un sac suficient de mare( dintr-un material destul de dens( adic s nu fie( totu"i( tifon( "i( care s ncap n recipientul n care oi fa#rica delicatesa! ng;esuim n sac urzicile( "i( de ast dat nu ne mai este team s le punem cu flori sau semine( pentru c( datorit materialului din sac( toat masa a rmne nc;is n acesta( iar maceratul a fi curat "i numai #un de ntre#uinat! n felul acesta nu mai este ne oie sa strecurm! 6i( credei-m( se

economise"te destul timp! 0imp( pe care-l folosesc s rup urzici( s le las s se pleasc( pentru ca mai apoi s le pun ca strat de mulcire de 7ur-mre7urul plantelor "i nu numai! Reeta . soluie de acid boric - -/ gr la -/ l ap cldu! &tropim plantele pe frunze "i mai ales pe flori( ncepnd cu faza de m#o#ocire! &e ntre"te sistemul imunitar ( astfel se mpiedic <a ortarea= lor( cderea mugurilor florali( a rodului! &tropim --1 ori pe sptmn! Cste "i un aport considera#il de #or pentru plant! Reeta : dro$dia de bere un e%celent stimulator de cre"tere! ntr-un #orcan de . l dizol m H pa;ar de za;r sau dulceaKgem mai ec;i( adugm -// gr dro7die de #ere( acoperim "i lsm la <dospit= - sptmn! n acest rstimp mi%tura noastr se a transforma ntr-un e%celent ferment+ - pa;ar de <#rag= la -/ l de ap <stat=! <Jraga= a fi pe placul nu numai a tomatelor( dar "i pe placul inetelor( cartofilor( ardeilor! )e om oferi cate H l fiecrei plante( fie direct la rdcin( fie pe frunze Reeta 5 foi de ceap si*sau usturoi! ntr-o gleat punem doua mini #une (cam 1// gr) de foi de ceap ("i Ksau de usturoi)! Eprim cu ap clocotit( acoperim! 'up ce s-a rcit strecurm! 0urnm n recipiente separate "i pstrm la loc ntunecat "i rcoros! $olosim 1l de soluie la -/l ap <stat=! 8a "i n alte cazuri( este att o gustare sioas ct "i un leac #un! Reeta 6 +erul, laptele degresat sau laptele btut, ,efirul pot fi folosite n calitate de ngr"mnt "i de remediu anti-#oli micotice+ -l de lic;id( oricare dintre cele enumerate( la 4l de ap( la care mai adugm cte 1-. picturi de tinctur de iod la fiecare litru de lic;id (cam 15 .5 picturi la gleata de -/ l)! &e strope"te planta n ntregime! 'in cap pana-n picioare cam o dat la 7--/ zile Reeta 7 &oluia de bicarbonat de sodiu( -- 1 lingurie la litrul de ap cldu (cam -/ grame)! 3lantele se stropesc pe frunze( dup care se or pudra cu cenu"! Reeta 9 co$ile de banan( #ogate n potasiu "i magneziu( se mrunesc #ine "i se ncorporeaz la rdcin! E dat la plantare( apoi la fiecare mu"uroire Reeta 4 D destinui "i o reet a unui ngr"mnt %universal&! ?ntr-o gleat de -/ l punem 1 Og de cenu"( adugm ap fiart( amestecm( lsm la limpezit5 strecurm dup rcire( adugm pn la -/ lap + :/ picturi tinctur de iod + -/ gr acid #oric! *poi( lum -l de soluie "i o dilum n -/ l ap <stat=5 apoi udm la rdcin! - l pentru fiecare plant! 3rima ;rnire la plantarea la locul definiti ( a doua n perioada de copilire( a treia n timpul nmuguririi (cnd se formeaz florile)! 3lantele cresc clite "i nfrunt cu ite7ie c;iar "i temuta man! Reeta -/ &e pare c ro"iilor le place s creasc pe propriile resturi! *"a c( dup recoltare( alegem cele mai sntoase "i curate plante( le uscm( le mrunim "i le ncorporm pe locul ales pentru plantarea din anul iitor! Reeta -- o ;ran e%celent "i( deopotri ( sta il n faa #olilor este "i acest amestec de ierburi! -rzici (pentru azot) + ttneas (pentru potasiu) + ventricea sau tanacetum

(antimicotic) + pelin + coada calului(pentru siliciu) + verdeaa de la morcovi (pentru seleniu) se pun ntr-o gleat cam pe H ( adugm ap( acoperim "i lsm pre de 6--/ zile la <fezandat=( la cldur! *poi strecurm( dilum cam -+5 "i folosim - litruK plant! Reeta -1 adunm resturile de la ceaiurile #ute peste toamn-iarn ( frunzele oprite de la ceaiul negru( erde sau al#) "i le utilizm n calitate de ngr"mnt azotos( ncorporat 5// gr la m1 Ca regul general+ cnd preparm amestecuri de ier#uri( folosim doar #uruienele( plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice)( care cresc pe tarlaua noastr sau n imediata ei ecintate( pentru c ele sunt #urdu"ite cu elementele ;rnitoare din acea zon! n mare( cam acestea ar fi <reetele culinare= propuse( multe dintre ele de7a folosite cu succes de mine!
#rasire*afanare*mulcire!

,ulcirea( practic( ne a scuti de celelalte doua operaii! @umai ca( pentru a mulci( dac nc nu am fcut-o( mai nti om trece la prsitul plantelor pentru a scpa de #uruieni( om afna #ine pentru aducia de aer la rdcini( udam din plin si( a#ia dup aceea presram stratul de mulci!
.u"uroirea

un alt moment foarte important in cre"terea si dez oltarea plantei! ,u"uroirea a7uta planta sa-si formeze un sistem radicular suplimentar! ,ai multe rdcini mai multa for! ,ai multa for imunitate crescut! 3lante sntoase nseamn recolta #ogataF! ,u"uroind nainte de reme( riscm s sufocm planta si in cel mai fericit caz s-o oprim din cre"tere( daca nu s-o pierdem definiti ! *"a ca om fi ateni la urmtorul fenomen dup plantarea la locul definiti + crescnd( respecti tulpina lungindu-se( plantei ii tre#uie ;rana si ea "i <#u#uruzeste= tulpina( adic pe ti7a apar mugurii de rdcin su# forma unor mici proeminene! @u uitai ca ro"ia este ( totu"i( o plant trtoare( nicidecum dintre cele care cresc pe erticala! 'e aceea are aceasta capacitate de a-si forma rdcini suplimentare! *cesta este semnul ca tre#uie trecut la mu"uroire! 'in acele proeminente se or na"te urmtoarele rdcini( care or ;rni mai #ine planta! ,ai este un indiciu secret de "tiut+ atta timp cat tulpina( la #az( are culoarea erde( e #ine( dar in momentul in care culoare ncepe sa se nc;id si are nuane albstrui(violacee( acela este timpul propice de a fi mu"uroit! *"a procedam de fiecare data cnd percepem semnalele! Jine-#ine( pe #una dreptate m ei ntre#a( ce facem cnd e prea nalt mu"uroiul2 8e mai facem atunci2 @imic mai simplu! $ie om lua masuri din primele momente( adic e%act de la plantarea la locul definiti ( fie in prea7ma primului mu"uroit! 8um2 * em cte a ariante+ putem pune drept #ordur cte a igle sau #uci de placa7( lemn( plastic de 7ur-mpre7urul plantei sau( mult mai simplu( confecionam cilindri din pet-uri! @u tre#uie sa ai# o dimensiune standard! Cu am pus pe lng plantatele mele #idoane de apa (5 sau 6litri)pe care le-am tiat la am#ele capete(

m#rcnd astfel planta5 totodat pot sa si mulcesc( fiind destul spaiu! ?n felul acesta( pmntul de la mu"uroire nu a cdea pe laturi( se a menine la locul lui! 8u cat mai nalt cu att mai #ineF 'e ce tre#uie mu"uroit la a"a o nlime2 Baionamentul este simplu+ &e formeaz rdcini( rdcinile ;rnesc tulpina( prin care ;rana a7unge la frunze! ?n timpul in care tulpina si frunzele <iau iteza= rdcinile fac un popas si se odi;nesc( adic se opresc oleac din cre"tere! *poi ine rndul mugurilor florali sa se dez olte( perioada in care rdcinile iar rmn pe loc! Bmnnd pe loc din dez oltare nu mai dau randament #un si deci nici suficienta ;ran! &i atunci ce ne rmne de fcut2 C ident( sa o a7utam sa-si formeze mai multe rdcini( ca se pricepe de minune la a"a ce a( punndu-i la dispoziie materie prim+ pmnt roditor si mulci! *stfel a7utam sa-si formeze rdcini suplimentare( care or ;rni( practic( continuu planta( iar acele <pauze= or fi eliminate in fa oarea rodirii! Ande mai pui ca planta de ine mult mai puternic si mai rezistenta la atacul diferiilor ageni patogeni! nc o mica meniune+ o data cu mu"uroirea( om a ea gri7a ca locul pmntului dislocat pentru aceasta operaie (de pe laterale) sa-l completam cu materie organica+ mulci( #uruieni fr semine( iar#( carton( rumegu"( tala" etc peste care om presra un pic de pmnt! *stfel( pana la strngerea recoltei ncepe de7a sa se formeze un strat sntos si #ogat! 3e lng acest #eneficiu( in procesul de dezintegrare se dega7a 8E1( att de necesar plantei si coacerii fructelor! 'aca trecem la mu"uroire prea de reme riscam sa n#u"im planta( sau( in cel mai fericit caz( sa-i ntrziem serios dez oltarea! 'ar daca ntrziem( riscam ca ea sa-si gseasc singura loc de <parcare=( adic de prindere( direct pe pmnt( pentru ca este o planta trtoare si nu <crtoare=! *"a deci( prima mu"uroire ar tre#ui sa ai# loc ( sa zicem( cam la 1 -. sptmni de la transplantarea la locul definiti ( urmtoarea dup reo alte -/ -5 zile! ,u"uroim ntotdeauna cu pmnt umed!
/egarea

0re#uie s a em gri7a ca din cnd n cnd s legm plantele de araci sau de spaliere! Eperaia de legare a ncepe( practic la cte a zile dup ce le-am plantat la locul definiti ! 'aca rsadul este nalt( trecem imediat si la prinderea sa! Jridele tre#uie sa fie dintr-un material moale( care sa nu rneasc planta si sa permit cre"terea li#er! 'e preferat este legarea <in opt culcat= P( (pentru ca las planta li#era in dez oltare ei ulterioara) la diferite inter aluri( su# ciorc;ini( pentru o mai #una susinere a lor! )egarea se face cu precdere la ro"iile nalte( care( de regula( se formeaz pe o singura tulpina( dar si la cele medii! $ire"te ca ro"iile( care cresc su# forma de tuf "i au o nlime mic( nu necesit legarea! )a acestea om fi ateni sa nu ating solul! &i de asta data din impas ne a scoate stratul de mulcire!
#olenizarea!

An moment deloc de negli7at( c;iar "i la cele crescute <afar=( nu numai la cele din <adposturi= este polenizarea manual a plantelor prin simpla scuturare a ciorc;ina"ilor( n zilele nsorite( pe la orele amiezii( cnd aerul este #ine uscat de cldura soarelui (11

1:I8)! $ire"te c nu e o#ligatoriu pentru cele din cmp( dar este necesar pentru cele aflate n spaii nc;ise (n lipsa #ondarilor)( c;iar dac tomata este o cultur autopolenizatoare! 8t de des2 'ac se poate( zilnic( sau( mcar de 1 ori pe sptmn( atta timp ct sunt n floare! Dor#ind de flori att pentru prentmpinarea <a ortrii=( adic a cderii lor( ct "i in ederea m#untirii legrii rodului( este #ine s pul erizm( o dat pe sptmn (c;iar "i la dou sptmni) pe flori( "i mai trziu "i pe fructe( cusoluie de acid boric (- linguri sau -/ grame - la -/l de ap cldu)(soluie de lapte degresat, ,efir, lapte btut sau zer (-litru la 4l de ap + ./ picturi de tinctur de iod)( soluie de bicarbonat de sodiu (1//gr la -/ lap cldu)! 6i tot legat de flori( s reinem c florile btute=( orict de tare ne ncnt pri irile cu forma lor deose#it ne pclesc! 'in ele( iitoarele fructe sunt diforme! *"a c ndeprtai-le( deoarece ele consum fr noim ;ran "i energie!
ormarea sau modelarea prin copilire, crnire "i ndeprtarea frunzelor

*cest set de operaii este necesar pentru accelerarea coacerii "i o#inerii unor fructe mai mari! &e ntmpl deseori grdinarilor-amatori s gre"easc n formarea (modelarea) ro"iilor( deoarece nu in cont de particularitile soiului sau ;i#ridului pe care-l planteaz! *stfel se a7unge la situaia( deloc plcut( de a pierde mare parte sau c;iar n totalitate( recolta! *"adar( dragii mei prieteni( cnd cumprai semine sau rsad de tomate( fii ateni ce fel de cre"tere au( deoarece ele se formeaz diferit! 6i acum s trecem la e%plicaii+
Copilirea &au ndeprtarea cQpililor (puilor( cum frumos li se mai spune) este o operaie

care necesit un olum mare de lucru( dar este a#solut necesar! @endeprtndu-i( lipsim planta-mam de un plus de ;ran "i energie n detrimentul dez oltrii iitoarelor roade! *tenieF 8u ct cQpilii sunt mai mari( mai dez oltai( cu att rana( n urma ruperii( se a cicatriza mai greu( necesitnd( din nou( un surplus de energie( care ar fi tre#uit c;eltuit pentru rodirea iitoarelor fructe! Eperaia n sine este foarte simpl+ se ndeprteaz lstarul crescut ntre frunz "i tulpin( apucnd-o la - cm de #az( n a"a fel ( nct s rmn la locul ndeprtrii un ciotule( care nu a mai permite refacerea unuia nou! Ci( aici prerile sunt mprite! Anii susin cele prezentate( alii sunt de prere ca lstarii tre#uie ndeprtai prin tierea cu o lam sau cuit foarte ascuit direct de la #az! 'at fiind c fiecare dintre metode are plusurile "i minusurile sale( oi lsa la latitudinea fiecruia dintre oi alegerea modalitii de lucru! Cu una am aplicat metoda descris mai sus "i( tre#uie s spun c s-a do edit eficient! 'ar( "i ntr-un caz "i n cellalt( s nu uitm s dezinfectm imediat rnile pro ocate prin pudrare cu cenu" sau cr#une pisat! 8opilirea se face( de regul( n dimineile nsorite( de reme( pe rcoare( dar dup ce s-a uscat roua( ca rnile s se indece repede! ?nter alul de copilire+ :-9 zile la ro"iile cu cre"tere determinat "i de 1 ori pe sptmn la cele nedeterminate! Roiile nalte (pe plicurile de semine sunt trecute cu cretere nedeterminat)( le recunoa"tem dup nlimea lor( cuprins ntre -(5 "i trei metri5 de o#icei( se recomand s

se culti e n spaii nc;ise sereKsolare ramific puternic( de aceea se or forma ntr-una( mai rar n doua tulpini! *sta nseamn c( pe toat durata dez oltrii lor( ele or fi copilite sistematic! 'e pild( se recomand ca n erile reci tomatele s se formeze cu o singur tulpin( iar n cele calde "i foarte calde n doua! 'e asemenea pe fiecare tulpin se or lsa doar 5 7 ciorc;ini de rod! Roiile medii (pe plicurile de semine sunt trecute cu cretere determinat)5 acestea au nlimea cuprins ntre 9/ cm "i -./ cm "i se pot culti a att n spaii nc;ise ct "i n cmp! 8a particularitate a acestui fel de ro"ii este aceea c pe tulpina central se formeaz 5-6 ciorc;ini de rod dup care cre"terea lor se opre"te! 'e aceea soiurile "i ;i#rizii acestui tip de ro"ii se or forma n mai multe tulpini( astfel+ in cazul formrii n doua tulpini( su# primul ciorc;ine se a ndeprta primul cQpil si se a lsa al 1-lea cQpil lateral! 3entru formarea n trei tulpini( nafara celui de-al doilea cQpil( om mai lsa nc unul dintre cei mai #ine dez oltai "i puternici! 'up ce se or dez olta "i or de eni tulpini serioase om a ea gri7 s le legm sau suspendm de suporturile anterior alese! Bestul cQpililor ce se or forma a fi ndeprtat o#ligatoriu( att de pe tulpina principal ct "i de pe celelalte( pentru a nu o#osi planta! Roii pitice. C%ist "i ro"ii( a"a zis pitice( care cresc n form de tuf! nlimea lor nu dep"e"te 7umtate de metru! 3roducti itatea lor este sczut( deoarece pe ele se formeaz doi-trei ciorc;ini( dup care se opre"te din cre"tere! Cste singurul fel de ro"ie care nu se copile"te! 'e multe ori acest fel de tomate este crescut ca plant decorati ( pe #alcon( teras( fr s se doreasc( neaprat( o recolt!
Crnitul

&au <8iupitul=( mai pe lim#a amatorului( ndeprtarea prin rupere( retezare a rfului plantei la 1-. frunze deasupra ultimului ciorc;ina"( operaie care se face pentru a gr#i coacerea "i o#inerea unor fructe mai mari! *cest lucru l om face astfel+ la ro"iile timpurii om lsa cam :-5 ciorc;ina"i de rod( iar la cele trzii om lsa 6-9 ciorc;ina"i! *sta ca toate ro"iile s ai# timp suficient de coacere!
ndeprtarea frunzelor

'e la #az la rf este o lucrare o#ligatorie dac rem fructe dulci si sntoase! ndeprtnd frunzele de enite inutile( scpm de <consumatorii= "i astfel( ;rana "i apa or a7unge n cantitate mai mare la copiii( care tre#uie s creasc rumeni "i sa uro"i! n plus( prin ndeprtarea frunzelor( <picioarele < se aerisesc mult mai #ine( aerul trece li#er( "i( astfel( nu mai sunt condiii pentru ca sporii ciupercilor ;aine s se aciuiasca pe ro"iile noastre! @umai c acest lucru se a face treptat( frunz cu frunz( eta7 cu eta7! 'e ce2 'esigur( pentru a nu stresa planta! 3rima dat se or rupe frunzele de su# primul ciorc;ina" format( apoi( pe msur ce cresc( "i se formeaz fructele( continum s rupem "i de su# al doilea! )a ro"iile nalte le om rupe "i pe cele de su# al treilea ciorc;ina"! *tenie( nsaF $runzele nu le rupem pe toate o dat( ci cate una-dou! C%plicaia este simpl! 3rin ndeprtarea frunzelor( suprafaa de e aporare a apei scade #rusc5 acest lucru a a ea drept rezultat nedorit crparea fructelor! 8a s "tim

cnd este #ine s ne oprim( o s destinuiesc un mic truc+ ncetm ruperea lor( atunci cnd ultima frunz este la o distan de ./ cm de la #az! Begula nu se aplic la cele nalte! n afar de ndeprtarea frunzelor se mai recurge "i la ndeprtarea prin ciupire a ultimilor muguri florali! Dom face acest lucru pentru a nlesni fructificarea! 0e reinut+ dup ori"ice operaie( care implic rupere( ciupire( ndeprtare( c;iar "i a frunzelor de7a ngl#enite sau uscate( timp de 1: de ore nu ne mai atingem n niciun fel de plante! @ici udat "i nici ;rnit! Cle( fiind n con alescena( le tre#uie un pic de rgaz s se refac dup un astfel de stres! 1ratarea bolilor "i a duntorilor 3entru nceput( ns( tre#uie s reinem( ns( ce a foarte important (eu o numesc una dintre regulile de aur ale grdinritului)+ <o plant sntoas, cu greu va putea fi atacat de boli sau duntori&! 'e aceea om face tot ce ne st nN cuno"tine pentru a o a7uta s-"i creeze un sistem imunitar impeca#il! Ana dintre cele mai temute #oli ale tomatelor( care este n stare ntr-un timp foarte scurt s pun la pmnt ntreaga recolt "i ce a pe deasupra( esteman( #oal micotic( declan"at de o ciuperc ne"ioas( cu un nume e%otic( altminteri+ Phytophthora infestans, sau, n termen popular, man! 'ar( s "tii( dragi grdinarii( c a em ac "i de co7ocul ei! 8u ce ncepem2 8u seminele( fire"te! 8a pe iitor( planta ce a s se nasc( s plesneasc de sntate tre#uie( mai nti de toate( s tratm "i s clim seminele! 8um2 nainte de a fi nsmnate( ele or fi inute n+ ap de cenu"( sau ap o%igenat de concentraie -G( sau n suc de *loe Dera( n soluie de acid #oric sau #icar#onat de sodiu( n infuzie din+ urzic( urzic + coada calului( rostopasc( ttneas( etc! $ire"te( om alege una( ma%imum dou( dintre ariantele n"irate! 8t timp le inem2 'e la cte a ore pn la cte a zile! *poi urmeaz clirea! 0oate aceste modaliti le a em descrise n amnunt ntr-un material separat+ <C remea semnatului=! Ana dintre cele mai simple "i la ndemn metode este aceea de a ine cte a zile la rnd seminele n plin soare( ct de multe ore pe zi a fi posi#il! Armeaz faza de rsad! 'in momentul n care au atins reo -/ -1 cm( sptmnal om stropi tinerele plantule cu soluie de lapte degresat ( zer sau Oefir+ - l de lapte degresat ( zer sau Oefir la 4 l de ap + 15 -.5 picturi de tinctur de iod! ?odul se a lupta cu #acteriile( iar acidul lactic este o ade rat <#a# cloan= pentru sporii ciupercilor patogene! 3utem alterna stropirea cu lapte cu cea cu macerat de urzic "i coada calului( 5// gr de plant uscat la 5 l ap rece sau fier#inte( nu conteaz! Beprezint nu numai o #arier n calea #olilor( dar "i o ;ran delicioas! )a fel de #ine se poate folosi doar macerat la rece de coada calului (-+-/) ca tratament de imunizare! 8oada calului( prin coninutul nsemnat de acid silicic (-/GF)( ntre"te esutul plantei( crend un scut n faa #olilor "i duntorilor! E dat planta a7uns la adolescen (1/ 15 cm) putem face o operaie interesant( trecem un fir de cupru( care ne scute"te( n mare msur( s folosim stropirile cu soluii care conin cupru!

C drept c zeama #ordelez (conine sulfat de cupru) are un efect #enefic pentru plante( dar( n general( eu fug de preparatele ce conin cupru! ncerc s-l e it( pe ct posi#il( ca s nu ngreunez solul cu el! $olosesc preparatele pe #aza de cupru doar in cazuri e%treme! *sta nu nseamn( nici pe departe( ca ali grdinari s nu l foloseasc! & e%plicm ce este cu acest fir de cupru! Cu am luat firul de la ec;ile ca#luri telefonice( gsite n cutia cu di erse <rezer e electrice=! &e desface srma din n eli"ul su( se freac #ine cu galss-papir( ca s-i ndeprtm stratul protector( dup care secionm n cte #uci a em ne oie! *"adar+ cu puin nainte de transplantarea ro"iilor la locul definiti (sau dup ce au atins o nlime de 1/ ./cm) lum attea #ucatele de srm de 8u cte plante a em5 lungimea+ circa . : cm "i o grosime a firului cam ct a unui ac de cusut mai grosu! $irul l trecem( trans ersal( prin tulpina plantei la o nlime de cel mult .cm (dup unii c;iar si 5cm) de la #az( puin mai 7os de prima frunza ade rat! L,ustile= rmase se dau n 7os( spre rdcin( de-a lungul tulpinii "i @A ?,3BCRABA) ei! 3rofilactic semnm pe #razd( sau printre plante( mu"tar alb sau crie! &e pare( ca manei nu-i place ecintatea acestor plante "i nu a mai a ea ce cuta la ro"iile noastreF Bnile se refac repede "i nu tre#uie s ne facem gri7i din cauza lor! 8uprul este un element( care intr n componena multor su#stane fito-sanitare indicate n lupta cu ciupercile de tot felul( duntoare( fire"te! 8um funcioneaz2 &e a plantei a7unge la frunze dinspre rdcini spre ultimul eta7 al plantei prin tulpin( da2 8e ntlne"te se a( la un moment dat( n drumul ei2 $irul de cupru! 0recnd prin zona cu pricina( rnd-ne rnd se produce o reacie c;imic ntre se "i cuprul din firul nostru5 astfel( molecule de cupru a7ung n sistemul circulator al tomatei! ,oleculele de cupru "i or face trea#a cum "tiu ele mai #ine n cola#orare cu celulele ro"iei noastre! &e or mprieteni "i or lupta umr la umr mpotri a manei "i nu numai! 6i( astfel( ro"ia prime"te din scutul cuprului n lupta cu micozeleF Dedei ct este de simplu2F -sturoiul este un alt du"man de temut al ciupercilor parazite "i al multor #oli ale plantelor( n general! Cste un anti#iotic natural( un antimicotic "i un reduta#il imunomodelator! .aceratul de usturoi( care a feri planta de ciuperca manei se prepar astfel+ ntr-un #orcan de . litri punem 5// gr de usturoi necurat dat prin ma"ina de tocat! *coperim cu ap "i inem la loc ntunecat "i cald pre de 5 zile! *poi( dup ce strecurm "i punem n recipiente de sticl( de preferin ntunecate( om lua cate 6/ ml de macerat la -/ l ap <stat=( adugm 1-. linguri de spun lic;id "i stropim ro"iile cam de : 5 ori n toat perioada de egetaie! 'ac ntmplarea face ca mana s-"i fac de cap prea tare( atunci om stropi ce a mai des! E alt reet mpotri a manei+ apa de cenu" 2 macerat de usturoi 2 coada calului "i*sau rostopasc 3 :// gr cenu" se or fier#e n -/ l ap timp de ./ minute( la sfr"itul fier#erii se a aduga o mn #un de coada calului "i Ksau rostopasc mrunite #ine! *poi lsm la <dospit= o zi! &trecurm( adugm una-dou linguri spun lic;id( - lingur de

macerat de usturoi "i una de alcool rafinat( odOa sau plinc + - lingur de ulei! 8u aceast soluie se stropesc tomatele o dat la 1 zile seara sau dimineaa de reme! -rzica( #una prieten( care are rol de doic "i de aprtor! E preparm n felul urmtor+ -(5 Og plant erde mrunit la -/ litri ap( inem de azi pe mine n soare! 8u soluia o#inut stropim "i ro"iile dar "i su#stratul de pmnt de 7ur-mpre7urul lor! .aceratul din ace "i*sau conuri de conifere se pregte"te astfel+ 1 Og ace "iKsau conuri oprite n -/ l ap se in cte a zile( ma%imum -/( la macerat! *poi( dup ce strecurm( lum -l de soluie la 5 de ap( dou linguri de spun lic;id (n general spunul lic;id este mai mult pentru aderen)! E reet similar este urmtoarea+ se culeg prim ara muguri de #rad( pin etc( pe care i pstrm n pungi de plastic pn la ntre#uinare( cnd oprim o msur de muguri de #rad n doua msuri de ap clocotit( lsm pe foc reo 1-. minute! *poi acoperim asul "i-l inem a"a cam :/ de minute-- or! &trecurm( dilum n raport de -+5 (- can de soluie la 5 de ap) "i stropim tomatele n floare o dat la 1 sptmni )nfuzia sau maceratul de rostopasc "i*sau ttneas e%celent n com#aterea manei( ptrii #rune( dar "i a afidelor "i acarienilor! 8um procedam2 )um 7// gr plant crud "i mrunit "i o oprim n -/l de ap! *coperim cu ce a gros "i lsm cte a ore #une( mai #ine o zi! &trecurm( adugm( dar nu e o#ligatoriu( ./ gr de permanganat de potasiu sau o sticlu de al#astru de metilen! &tropim o dat la 1 sptmni! Dom stropi mai des( dac ciuperca s-a instalat prea comod pe frunze( ndeprtnd prile #olna e "i arzndu-le! n afar de man( ro"iile ne mai pot fi atacate "i de sporii altor ciuperci! *stfel ne putem trezi cu #utrezirea vrfului fructului( care apare( spun speciali"tii( mai ales n perioada de formare a fructelor( cnd frunzele sufer de sete "i se apuc s fure apa de la rod! *stfel( esutul din rful fructului rmne fr ap( iar domnul putregai att a"teapt! &e instaleaz conforta#il pe esutul mort "i se nfrupt! *sta( a"a( ca s ne facem o idee despre cum tre#uie s reacionm! *dic trecem la ndeprtatul fructelor atacate( concomitent cu udatul sistematic "i afnare o#ligatorie a su#stratului( ca apa s a7ung( adnc( la ultimele firicele ale rdcinii! *poi presrm cenu" "i mulcim! >ataF An alt putregai se ocup de tulpin( a"a se "i nume"te+ putregaiul tulpinii ! 'e el scpm ieftin+ "tergem cu o crp uscat tulpina( o splm cu ap o%igenat sau soluie de #icar#onat de sodiu( apoi pudrm cenu" din #el"ug! Avortarea florilor' 'in arii moti e (diferene de temperatur( insuficient umiditate sau( dimpotri ( n e%ces( lipsa sau surplusul unuia sau altuia dintre elementele #enefice) florile se apuc s cad de la locul unde ar tre#ui s se ocupe de rodit! *stfel( prin metoda ce i-o oi spune( om a7uta planta s nu fac acest pas nefast! n a7utor ne ine soluia de 45 de acid boric (-/ gr la -/l ap cldu) &tropim( ct de des posi#il( o dat la dou-trei zile pe flori dar "i pe frunze( seara( nainte de culcare! 6i( uite a"a am a7uns la liman! 6tim acum cte puin din fiecare( suficient pentru nceput ca s putem trece la trea#! Bestul l om n a pe parcurs( din gre"eli sau din aducere aminte! R67#-87-R) /A 81R!96R)/! C!/! .A) R!C:!81!+

-! 1! .! :! 5! 6!

7!

9!

4!

3uterea de germinare a seminelor+ : 5 ani! 3erioada de semnat rsadul+ cu 5/ 6/ zile nainte de plantarea la locul definiti ( punnd la socoteal "i timpul de rasrire de 5 7 zile 3erioada de egetaie+ --/ -:/ zile( n funcie de soi! 3reteniile fa de sol sunt modeste! &e poate dez olta c;iar "i pe un sol mai acid( dar( fire"te( prefer s se rsfee ntr-unul roditor! Bezultatele sunt pe msur! 0omata este o mare iu#itoare de cldur+ temperatura optim de cre"tere+ 1/ 16I! &u# -6I( "i peste ./I nceteaz cre"terea( nu leag( a pierde rodul( iar su# .I moare! 0omata iu#e"te nespus lumina( de care are ne oie din stadiul de smn "i pn la recoltarea plantei mature! n lipsa luminii( dac prioada de timp noros se prelunge"te nefiresc de mult( planta <a orteaz= florile sau fructele! $ructele se coc greu( i"i sc;im# gustul "i aroma( de in sensi#ile la #oli "i duntori( apar petele #rune! 0omatei i se mai spune "i < &etil=! 8u toate acestea nu suport e%cesul de ap! &e conduce dup o regul strict < 8apul uscat "i picioarele ude=! 0omata se ud rar ( dar din #el"ug cu ap stat la soare! Amezeala o m#oln e"te de di erse #oli micotice( mai ales n com#inaie cu temperatura 7oas! 'iferenele de umiditate duc la craparea fructelor! ?at de ce folosim cu <religiozitate= stratul de mulcire! 0omata ine la silueta ei! @u este o mare manccioas( dar are pretenii la #ucate alese+ azot( fosfor( potasiu( magneziu n primul rnd urmate de #or( cupru mangan( fier! Azot n cantitate moderat( altfel om cre"te o 7ungl de tomate fr fructe! osfor n cantitate mai mic( dar o#ligatoriu! 'e el au ne oie rdcinile( fructele "i seminele! Atenie( ns( su# -5 grade fosforul nu se mai asimileaz de ctre plantF#otasiul este necesar n cantitate considera#il( mai ales n perioada de pu#ertate "i adolescen a plantei! 3otasiul a7ut planta n lupta mpotri a #olilor "i duntorilor( i confer rezisten la frig( cre"te calitatea fructelor! .agneziul n cantitate mare( mai ales n perioada de cre"tere "i rodire a fructelor! 9orul "i manganul n calitate de ;ran( administrat prin stropirea frunzelor (nu la rdcin)5 a7ut la intensificarea nfloririi "i rodirii( gr#e"te coacerea fructelor! @u scpai momentul copilirii( crnirii "i ndeprtrii frunzelor( alminteri riscm s a em o recolt modest!

10. 11. 12. 13.

0omata tre#uie susinut( deoarece singur nu o poate face! ,u"uroii planta( a mulumi cum doar ea "tie s-o facF ,ulcii plantele( "i ei u"ura munca( iar tomatele or fi nespus de fericite! 'up fiecare udare (rar dar din #el"ug) nu uitai s afnai pmntul de 7ur

mpre7ur.6i ca munca s fie ncununat de succes( aflai ce nu poate suferi ptlgica+ - detest pstrarea la <rece=( sau n spaii cu diferene mari de temperatur a semintelor( - nu-i place #legarul proaspt( "i nici ngr"mintele minerale n e%ces - nu-i place azotul n e%ces! l om administra cu precdere la nceput( su# form de macerat de gina( dar "i mai #ine( macerat de urzic! - nu-i place( c;iar ur"te( ca rsadul s fie plantat n su#strat rece (su# +-5I) - nu-i place udatul n e%ces( care duce la sufocare rdcinilor pentru c o%igenul de ine deficitar( iar ;rana nu mai a7unge la destinatar! - detest umiditatea( care aduce dup ea #olile micotice
ntrebri frecvente+ 'e ce nu rode"te tomata( c;iar dac a fcut multe flori2

0emperatuta prea mic su# -6I sau peste ./I(lipsa luminii! 'e ce sunt fructele cu ;i#e2 0emperatura prea mare peste ./I

'eficitul de potasiu "i magneziu fac s apar pata erde pe fructul copt 8oncentraia prea mare de azot su# form de amoniac )ipsa luminii duce la apariia petelor #rune pe fructe