Sunteți pe pagina 1din 49

Prof. univ. dr.

Gheorghe BICHICEAN
Expert - Partener 1 Universitatea Romno-German din Sibiu

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Tipuri de interviuri de angajare.


Din punct de vedere al numarului de

intervievatori sunt trei variante: Interviul individual da posibilitatea dezvoltrii unei relatii ntre intervievat si intervievator. Deficienta cea mai mare a acestui tip de interviu consta n posibilitatea aparitiei lipsei de obiectivitate, datorate tocmai existentei unui singur intervievator, care nu poate fi controlat.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Interviul colectiv mai multi intervievatori vor

intervieva candidatii. Dintre intervievatori fac parte managerul de linie al postului vacant, un reprezentant din departamentul de resurse umane precum si alte persoane ce au o legtura directa cu acel post si care pot pune candidatului ntrebri de specialitate asupra formrii profesionale.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Consiliul de intervievare este o varianta a

interviului colectiv. Acesta este constituit dintr-un numr mare de intervievatori, ceea ce sporeste gradul de dificultate pentru candidat. Intervievatorii vor pune, fiecare, cte una, maximum doua ntrebri. Pe baza rspunsului candidatului, membrii consiliului de interviu si vor face o prere despre aptitudinile si calittile candidatului, prere ce va conta la luarea deciziei finale.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Concluzie
Interviul colectiv si consiliul de intervievare sunt

eficiente datorita numrului de intervievatori si calificrilor diferite ale acestora.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Interviuri clasificate din perspectiva structurarii lor


1. 2.

3.

interviuri structurate interviuri nedirective interviuri stresante

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Interviurile structurate
folosesc un set de ntrebri standardizate care sunt puse

tuturor candidatilor pentru o anumita functie. Aceste ntrebri sunt standardizate tocmai pentru ca evaluarea sa se poata face ct mai corect si obiectiv. Ele ofera mai multa consistenta si acuratete n comparatie cu alte tipuri de interviuri. Sunt folosite mai ales pentru etapa de recrutare, cnd numrul de candidati este mare. Este necesar ca ntrebrile sa aiba o ordine logica, iar cel ce conduce interviul trebuie sa discute cu candidatul asupra procedurilor folosite, pentru a se evita eventualele nentelegeri ce pot aprea.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Interviurile nedirective
folosesc ntrebri generale, din care sunt dezvoltate altele. Se folosesc n consultatii psihologice dar si n procesul

selectiei personalului. Cel ce conduce interviul pune ntrebri generale pentru a stimula intervievatul sa discute. Apoi intervievatorul alege o idee din rspunsul candidatului si formuleaza urmtoarea ntrebare. Dificultatea aplicrii acestui tip de interviu priveste ntelegerea relatiilor, functiilor si posibilitatea obtinerii unor date comparabile pentru toti candidatii. Aceste interviuri sunt semiorganizate rezultnd o combinatie de ntrebri generale si specifice, care nu sunt puse ntr-o anume ordine prestabilita.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Interviurile stresante
sunt un tip special de interviu cu scopul de a produce

voit anxietate si presiune asupra candidatului pentru a vedea cum reactioneaza. cel ce conduce interviul ia o atitudine ostila, agresiva, chiar insulttoare. Acest tip de interviu se foloseste n cazul functiilor n care viitorul angajat se va ntlni cu situatii cu un nalt grad de stres. Acest interviu implica un grad mare de risc: el poate genera usor o imagine foarte proasta asupra intervievatorului, patronului si poate provoca rezistenta din partea candidatului.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Recomandari
n timpul interviului, intervievatorul nu trebuie sa

lanseze aprecieri, ntreruperi, remarci, deoarece pot provoca feedback negativ la candidat, fiindu-i influentat rspunsul. Se creeaza astfel piste false care trebuie evitate.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Piste false care trebuie evitate


1.

judecatile pripite: intervievatorul trebuie sa emita judecti abia dupa ce a acumulat totalitatea informatiilor despre candidat; dar, adesea, cel care intervieveaza si formuleaza o prim impresie pe baza unor aspecte subiective (mbracminte, modalitate de comportament etc. ).

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

2.

accentele nefavorabile: informatiile nefavorabile despre un solicitant au o pondere importanta n aprecierea si decizia intervievatorului. Se apreciaza c o informatie nefavorabila are o greutate dubla fata de una favorabila, ceea ce poate diminua sansale candidatului la functia solicitata

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

3. efectul de Halo:
acesta poate aprea atunci cnd se acorda o

importanta mai mare unei caracteristici a subiectului fata de cum este ea n realitate si se ignora alte aspecte evidente

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

4. prejudecati: cel ce conduce interviul trebuie sa-si recunoasca

eventualele prejudecti. Exista tendinta ca intervievatorul sa favorizeze pe cel care este perceput ca fiindu-i asemntor din punct de vedere al vrstei, rasei, sexului, experientei n munca, etc. n aceste conditii, poate fi selectionat un candidat care nu este compatibil cu functia pentru care candideaza sau sa se respinga un candidat tocmai datorita prejudectilor. Cu alte cuvinte, intervievatorul trebuie sa fie obiectiv si onest si sa arate candidatului respins motivele care au fcut obiectul respingerii
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

5. zgomotul cultural.
Cel ce conduce interviul trebuie sa fie capabil sa identifice

zgomotele culturale, adica rspunsurile considerate de candidat a fi social acceptabile, mai mult dect faptele. Cu alte cuvinte, candidatul, dorind sa obtina o functie, considera c trebuie sa treaca de interviu si c, daca va enunta o opinie presupus inacceptabila pentru intervievator, ar putea fi respins. Prin urmare, el va ncerca sa dea rspunsuri acceptabile, asteptate de ctre intervievator, dar nu trebuie ncurajat, lsndu-i impresia c ceea ce a spus a fost acceptat ca atare.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

O serie de ntrebari trebuie evitate


ntrebarile ce rar dau un raspuns adevarat: Cum te-ai

nteles cu superiorii sau colegii?


raspuns aproape ntotdeauna foarte bine.

ntrebri ce

sugereaza rspunsul: ........, nu-i asa?

ntrebari ce implica rasa, credinta, starea civila, sexul,

nationalitatea, etc. ntrebari cu raspuns clar, acele ntrebri pentru care intervievatorul are deja raspuns ntrebari ce nu sunt n legatura cu functia, de exemplu: sport, politica, etc.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Cel care conduce interviul


Este important ca persoana ce conduce discutia sa aiba

competenta de specialitate (sa cunoasca bine specificul postului, problematica organizatiei), psihologica (sa poata sesiza elemente de atitudine, comportament, adaptabilitate, etc) si de comunicare (sa stie sa asculte, sa fie obiectiv, sa sesizeze posibilele contradictii din afirmatiile candidatului, sa retina esentialul).
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Intervievatorul
poate fi din cadrul organizatiei, manager, directorul

departamentului de resurse umane, seful ierarhic al celui ce urmeaza a fi intervievat, sau poate proveni din cadrul unei agentii ce se ocupa cu recrutarea resurselor umane (n cazul interviurilor de recrutare). trebuie sa dea dovada de experienta, complexitate cognitiva, abilitate, adaptabilitate sociala si detasare. Gestica lui trebuie sa se reduca la minimum, artnd permanent interes si atentie pentru comunicarea cu intervievatul
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Participantii la un interviu de selectie trebuie sa aiba n vedere urmatoarele aspecte:


S nu vina cu rspunsurile de acasa; Sa fie pregtiti sa rspunda la orice ntrebare; Sa nu ezite cnd rspund la ntrebri;

Raspunsurile sa fie scurte si inteligibile;


Sa evite detaliile; Informatia sa fie exact, deoarece se verifica;

S nu se subaprecieze, dar nici sa nu se supraaprecieze;


Sa manifeste interes real pentru postul vacant;
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Comunicarea n interviul de angajare


Interviul de angajare este o form de comunicare cu

caracteristici specifice ce decurg din scopul specific al acestuia. Mesajul ce trebuie sa treaca dinspre emittor, intervievatul, spre receptor, intrevievatorul trebuie sa convinga, uznd de tehnici de argumentare si persuasiune, c intervievatul este cea mai potrivita persoana n cazul respectiv.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Miza interviului fiind mare, discursul celui intervievat

puternic subiectiv si empatic va trebui adaptat destinatarului, att ca informatie, ct si ca form. Daca vrem sa transmitem informatia n mod eficace, trebuie sa analizm mai nti situatia de comunicare. n cazul nostru, doua elemente sunt deosebit de importante:
diferenta cantitativa de informatie ntre emittor si

receptor si conditiile materiale ale transmisiei.


UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Adaptarea mesajului trebuie sa fie continua, cci,

n fiecare moment sunt observate si analizate reactiile interlocutorului: schimbri ale fizionomiei, gesturi, cuvinte, inflexiuni ale vocii, toate reprezinta indicii si transmit informatii privind strategia de abordat.
Efortul de adaptare la destinatar se ndreapta att

asupra informatiei ct si a limbajului.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Interviul, chiar pregatit mental, are forma unui discurs spontan, cu multe elemente de improvizatie si schimbari de scenariu, n conditii de stres maxim.
1.

nainte de interviu Precizati-va n minte nceputul si sfrsitul interventiei. Sunt ntotdeauna momentele cele mai importante pentru a lsa o impresie favorabila. Formulati-va mental un plan al interviului. Nu neglijati mijloacele de argumentere si persuasiune pe care le cunoasteti
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

2.

n timpul interviului

Controlati-va respiratia pentru ca emotia sa nu va afecteze

forma rspunsurilor. Concentrativa asupra esentialului. Chiar daca sesizati o reactie care vi se pare defavorabila la intervievator, nu va pierdeti sirul ideilor si nu recurgeti la amnunte neesentiale care ar putea fi interpretate n defavoarea dumneavoastra. Modulati-va vocea pentru a avea un timbru plcut si ncercati sa nu faceti pauze prea lungi nainte de a rspunde; vorbiti calm, artati c sunteti o persoana decisa dar nu aroganta. Marcati net sfrsitul fiecarui raspuns, prin ton si o formula concluziva adecvata.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

3.

Autoevaluarea interviului

- Dupa interviu, analizati ce vi s-a prut c nu a fost

bine n rspunsurile dumneavoastra sau ce alte variante ati fi putut folosi. - ncercati sa va comparati strategia cu cea a altor persoane sau cu ndrumrile practice din diverse publicatii pentru a va ameliora propria interventie.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Structura interviului
Interviul va fi astfel structurat nct sa acopere toate

aspectele importante legate de candidat. Daca veti cunoaste structura interviului, atunci veti putea anticipa ntrebrile care va vor fi puse. De asemenea, daca n timpul interviului va vor fi puse anumite ntrebri, va veti putea da seama ce structura de interviu foloseste intervievatorul.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Tipuri de structura a interviului


Varianta A: planul n sapte puncte
1. Aspecte fizice. Are aceasta persoana constitutia fizica,

sntatea, farmecul sI impactul necesare slujbei solicitate? 2.Cunostinte. Are aceasta persoana calificrile academice si profesionale corespunzatoare postului solicitat? Are el experienta necesara pentru a face fata cerintelor? (60% din interviu va aborda aceasta problema) 3. Nivelul de inteligenta. Ct de inteligenta este aceasta persoana si cum voi putea utiliza aceasta calitate n postul pe care i-l ofer. 4. Aptitudini speciale. Are aceasta persoane aptitudini speciale pe care le-as putea valorifica? (lingvistice, matematice, etc.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

5. Interese. Cum si petrece candidatul timpul liber,

cum si cheltuieste banii si care este motivatia sa pentru noul loc de munca? 6. Dispozitia. Care este personalitatea candidatului si care sunt implicatiile acesteia la locul de munca? 7. Circumstantele. Care au fost efectele evenimentelor intervenite n viata solicitantului asupra carierei sale de pna n momentul respectiv si cum ar putea influenta ele performanta sa la noul loc de munca
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Varianta B: planul n cinci puncte


1.

Impactul asupra celorlalti. Ce fel de reactii genereaza aparitia candidatului, modul de vorbire si comportament. 2. Calificare si experienta. Are aceasta persoana cunostintele si abilittile necesare n viitoarea slujba? 3. Abilitati nnascute. Ct de corect si rapid gndeste candidatul si care sunt implicatiile acestei trsturi asupra obtinerii locului de munca? 4. Motivare. Ce fel de munca se potriveste candidatului si ct efort este acesta dispus sa depuna? 5. Adaptabilitate emotionala. Ct de repede se adapteaza aceasta persoana la noua situatie, noii colegi si care sunt implicatiile asupra slujbei?

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Alege unul dintre planuri si anticipeaza ce ntrebari ar putea sa-ti puna intervievatorul
Declaratia de 30 de cuvinte (M. Eggert) este prezentarea pe care trebuie sa o pregtesti nainte

de interviu si n care sa te autocaracterizezi ntrebndu-te:


Ce am eu de oferit acestui manager?

Ce detin eu, astfel nct el sa aiba nevoie de mine si sa-si

doreasca sa m angajeze? Exemplu: Sunt un profesionist tnar si motivat, detin cunostinte n domeniul asigurarilor si experienta att n vnzari ct si n marketingul noilor afaceri, avnd abilitati deosebite si n management.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Prima impresie si ultima


Rezultatul la un interviu poate fi puternic influentat

de prima impresie pe care o face candidatul. Aceasta depinde de modul n care te mbraci, felul n care zmbesti si privesti, limbajul trupului, folosirea nca de la nceput a declaratiei de 30 de cuvinte.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Se poate marca un grafic al amintirilor care-l marcheaza pe

intervievator n legtura cu tine. Acesta va avea forma literei U, adica prima si ultima impresie pe care i- ai facut-o. Daca vei reprezenta propria performanta de-a lungul interviului, vei remarca ca aceasta va lua aceeasi forma, nsa rasturnata (), deoarece, pna vei intra n plin n rol si vei deveni convingtor va trece o perioada de acomodare, iar mentinerea ritmului celui mai avantajos tie si captarea atentiei intervievatorului pe o perioada mai lunga sunt si ele foarte dificile. Se observa deci c atunci cnd esti tu n forma maxim, receptivitatea intervievatorului nu este la acelasi nivel

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Cteva sfaturi utile pentru reusita la interviul de angajare

Veniti devreme la interviu! (cu aproximativ 30 minute nainte); va va ajuta sa intrati n atmosfera; Sa aveti la ndemna o crpa sau servetele pentru lustruit pantofii +/- bomboane mentolate sau guma de mestecat pentru mprosptarea respiratiei; Nu trebuie sa gnditi ca nu veti obtine locul de munca pentru c nu sunteti destul de calificat sau experimentat; Oferiti intervievatorilor cele mai bune informatii despre dumneavoastra, fra nsa a minti;
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Imbracamintea: daca sunteti invitat () sa va

prezentati la interviu, trebuie sa va pregtiti cu grija pentru aceasta ntrevedere. Barbatii vor fi corect tunsi si rasi, mbrcati decent. Femeile vor ncerca sa arate ct mai bine, nedepsind linia elegantei si a sobriettii; mbrcati-va cuviincios. Costumul este de preferat blugilor, ciorapii negri, celor albi (pentru brbati). Pentru femei, un taior este de preferat unei rochii nflorate, un pantof cu vrful nchis, unei sandale.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Atentie la limbajul trupului: un zmbet cald, privitul n ochi,

nclinarea capului n momentul n care vorbiti cu intervievatorul; nu faceti gesturi exagerate cu minile; la nceputul ntlnirii, strngeti mna intervievatorului, numai daca acesta v-o ntinde; zmbiti; asezati-va confortabil pe scaun, cu pozitii degajate ale minilor si picioarelor; vorbiti clar si tare, pstrati contactul vizual cnd vorbiti; la plecare zmbiti, salutati, multumiti. La ce ntrebari va puteti astepta: felul ntrebrilor depinde de postul vizat Fiecare ntrebare are un scop si nu este ntelept sa rspundeti pna cnd nu veti cunoaste care este motivul ntrebrii, care este cel mai bun rspuns si cum sa raspundeti pozitiv.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Feriti-va sa interveniti inutil n discutie si mai ales nu

va laudati cu relatiile pe care le aveti. Nu vorbiti primii, ci asteptati sa vi se puna ntrebri. La un moment dat n timpul interviului se va pune problema salariului. Pentru a putea face fata unei negocieri, este indicata urmrirea unor puncte: nu va credeti cel mai tare negociator. Totusi, nu este cazul sa va subestimati. Cereti mai mult ca sa primiti suma pe care vreti sa o obtineti (stabiliti-va clar ce suma vreti sa obtineti, nainte de interviu, dupa ce v-ati informat asupra nivelului salariilor din firm, daca este posibil).
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Nu conteaza ca aveti defecte pe care vi le

cunoasteti. ncercati sa va inoculati ideea c aveti numai calitti si sunteti omul potrivit pentru postul respectiv. Cu ct sunteti mai convins de un lucru, cu att va va fi mai usor sa convingeti si pe altii. Vorbiti clar, transant, nu dati impresia ca nu stiti ce vreti. Atentie nsa sa nu lsati impresia de aroganta. Puneti-va n valoare experienta n domeniu, chiar daca este insignifianta. Accentuati faptul c puteti mai mult dect ati avut prilejul sa artati.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Prima parere se formeaza n cteva secunde si

tine foarte mult. Pregtiti-va cu grija att aspectul fizic, ct si nceputul discutiei. Nu faceti afirmatii exagerate, nu vorbiti mult si nu fiti timid(a). Persoanele responsabile" sunt ntotdeauna preferate celor ezitante. Daca directorul sau seful ntreprinderii (firmei) intr n ncperea n care l asteptm, va veti ridica n picioare. n biroul n care intrati pentru interviu nu va asezati dect dupa ce ati fost invitat().
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Daca interlocutorul se ridica, trebuie sa faceti la

fel chiar daca vi se pare c nu ati spus nca esentialul. Nu insistati sa mai obtineti o alta ntrevede dect daca sunteti clar invitati. Daca angajarea a avut loc n cursul acestei ntrevederi, multumiti pentru ncrederea acordata si promiteti sa nu i veti dezamgi pe angajatori. Apoi prsiti ncperea fra graba excesiva, dar si fra sa ntrziati n mod inutil.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

nainte de prezentarea la un interviu de angajare, este bine sa reflectati asupra urmatoarelor aspecte
Ce stiti despre compania/firma respectiva ? Ce stiti despre slujba pentru care candidati ? Ce stiti despre interviul de angajare si procesul de

selectare ? Care este rspunsul la invitatia: Vorbiti-mi despre dumneavoastra! (vezi Scrisoarea de 30 de cuvinte)
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Care sunt atuurile proprii n fata celorlalti candidati

care va sprijina n solicitarea postului? Care ar fi realizrile care i-ar interesa pe intervievatori? Care sunt problemele posibile care pot aprea n aplicatia dumneavoastra si cum veti reusi sa le depsiti ? Care sunt ntrebrile posibile pe care puteti sa le puneti intervievatorului? Ce impresie doriti sa lasati celui/celor care va intervieveaza?

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

ndrumari pentru negocierea salariului


Spuneti-mi la ce salariu va asteptati? - Ei bine,avnd n

vedere c aveti imaginea unei firme n plina expansiune, care are grija de angajatii si, sunt convins() c mi veti oferi un salariu multumitor, la nivelul celor de pe piata fortei de munca. Da, dar va trebui sa-mi oferiti o baza de nceput, deci la ce salariu va asteptati? - Poate sunt cumva tentat sa m supraevaluez, de aceea vas ruga sa-mi spuneti care este nivelul aproximativ al salariului pe care mi l-ati putea oferi?
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Pentru aceasta pozitie,nivelul salariului se

ncadreaza n limita... - nteleg. Dar avnd n vedere c am o experienta de x ani si sunt calificat n...... mi puteti mri nivelul salariului, gndindu-va c l oferiti unei persoane cu specializarea mea

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Exercitiu de interviu
1.

- De ce ti doresti aceasta slujba?


parte dintr-o echipa care are realizri importante/dorinta de a avea o ascensiune n cariera.

- Dorinta de a avea o activitate noua, stimulatoare/dorinta de a face

2.

- Vorbeste-ne despre tine!


aptitudinile si calittile personale relevante pentru slujba respectiva.

Concentreaza-te asupra aspectelor relevante si selecteaza

3.

- Cum ai caracteriza fostul tau loc de munca?


nu puteai sa stii dinainte la ce te puteai astepta. De aceea era necesar sa fii flexibil, sa te adaptezi la schimbri si, atunci cnd era nevoie, sa muncesti pna trziu sau n week-end-uri

- A fost interesant pentru c sarcinile nu erau niciodata aceleasi si

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

4.

- Care este cea mai importanta problema pe care ai reusit s-o depasesti la fostul tau loc de munca? - Multumesc pentru aceasta intersanta ntrebare, dar, n general, am avut un an multumitor. Totusi, daca stau bine sa m gndesc, n ultimele luni a aprut la un moment dat o problema, care s-a dovedit folositoare, deoarece am nvtat multe din ea. Situatia a fost ceva de genul: .................................. 5. - Pentru ce fel de persoana preferi sa lucrezi? - Gndindu-m la fostii mei sefi, pot spune ca am lucrat cu plcere cu domnul X, deoarece m-a ajutat sa demarez proiectul ....................................
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

6.

- Spre ce directie crezi ca se ndreapta cariera ta? - Ei bine, am o experienta bogata n ........, deci as dori n principal sa folosesc aceste cunostinte n ............... 7. - Unde crezi ca vei ajunge peste cinci ani? - Imi doresc sa fiu un membru de baza al echipei, sa consolidez relatiile cu clientii si sa demonstrez ca pot stabili recorduri ......... 8. - De ce ai plecat de la ultimul loc de munca? - Lipsa unei munci stimulatoare, interesante, nu mi-am folosit aptitudinile la un nivel corespunzator.

UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

10. - Deci nu aveti nici un fel de experienta n.......? - Da, pot aprecia ngrijorarea dvs. n legtura cu abilittile

........................... pentru c mi imaginez c sunt esentiale pentru aceasta slujba. Totusi, am reusit sa promovez la actual mea slujba datorita....
Atentie, alege principalele tale calitati: siguranta,

adaptabilitate, onestitate, lucru n echipa, motivare, entuziasm, etc., si n plus nvt foarte repede.

11. - Ne-ati spus totul despre punctele dvs. forte. Aveti

si slabiciuni? - Eu sunt acel gen de om cruia i place sa reuseasca chiar daca uneori trebuie sa muncesc din greu pentru acest lucru.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

12. - Aveti vreo ntrebare pe care sa mi-o adresati? - Da, dar as vrea sa spun mai nti ct de ncntat() sunt de

discutia noastra, si as dori sa subliniez c sunt pe deplin interesat de acest loc de munca din cauza faptului c............................................... Acum ntrebarea pe care as dori sa o adresez este: Care ar fi domeniile cheie n care voi fi implicat n primele 6 luni? sau Ce asteptati de la mine n primele 6 luni? Ct de sigur este postul sau cnd vei afla rezultatul interviului? 13. - Ca salariu ti-ai dori sa ai/ La ce salariu va asteptati? Intereseaza-te dinainte (daca ai posibilitatea) care este salariul oferit pentru slujba respectiva si propune tot att sau putin mai mult.
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Echipa partenerului
UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU

Prof.univ.dr. Hortensia GORSKI director activiti /

expert
Prof.univ.dr. Gheorghe BICHICEAN expert Conf.univ.dr. Alina CIUHUREANU expert

Ec. Gabriel GIUREA expert

V MULUMETE ! VOI ASIGURAI VIITORUL ROMNIEI !


UNIVERSITATEA ROMNO-GERMAN DIN SIBIU