Sunteți pe pagina 1din 209

Cursul 1. Recapitulare liceu

Bibliografie:

1. G. Streinu-Cercel, G. Constantinescu, G. Oprea, Matematică. Manual pentru clasa a XI-a ed. Sigma, Bucureşti, 2006.

2. C. Năstăsescu, C. Niţă, I. Stănescu, Matematică. Elemente de algebră superioară. Manual

pentru clasa a XI-a ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.

3. C. Crăciun, L. Lupşa, Matematică pentru studenţi străini ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

Scopuri:

1)

Utilizarea operaţiilor cu matrice

2)

Calcularea valorii unui determinant; proprietăţiile determinanţilor

3)

Determinarea inversei unei matrice

4)

Rangul unei matrice

5)

Metode de rezolvare a sistemelor de ecuaţii liniare

1. Utilizarea operaţiilor cu matrice

Noţiunea de matrice a intervenit în studiul sistemelor de ecuaţii liniare. Ea a fost introdusă de matematicianul englez Artur Cayley în 1858.

Definiţia 1. Fie

matrice de tipul

m,n

m,n

şi fie

cu elemente din

A

a

a

11

21

a

a

12

22

a a

m

1

m

2

o mulţime de numere

, , Q, ,C.

Se numeşte

, o funcţie

A:1,2,,m1,2,,n

; notăm

a

a

1

n

2 n

a

mn

sau

A

a

ij

1

1   m

n

j



i

.

Observaţia 1.

Matricele sunt o generalizare a vectorilor; vectorii sunt matrice cu o linie

(matrice linie), sau cu o coloană (matrice coloană).

Definiţia 2. Matricea pătratică de ordinul

n

,

A

a

a

11

21

a

a

12

22

a a

n

1

n

2

a

a

1 n

2 n

a

nn

este o matrice

cu

n

linii şi

n

coloane.

1

Definiţia 3. Matricea linie

a

11

,a

22

,

,a

nn

este diagonala principală, iar matricea

coloană

a

1

n

,

a

2,

n

1

,

a

,

n

1

este diagonala secundară a matricei

A

.

Mulţimea tuturor matricelor de tipul

m,n

.

m,n

cu elementele din mulţimea

se notează prin

Mulţimea

tuturor matricelor

notează prin

n

.

pătratice de ordinul

Definiţia 4. Urma unei matrice

A 

n

,

A

a

n

ij

cu elemente din mulţimea

se

1 

1   n

i

j

n

este suma elementelor de pe

diagonala principală;

 

tr A

n

i 1

a

ii

.

Definiţia 5. Două matrice de de tip

dacă

a

ij

b

ij

,

i

1, ,

m

j

1,

n

Definiţia 6. Fie matricele

.

A

,

B 

m

m,n,

,

n

,

A

a

A

a

ij

ij

1 

1   m

n

j

i

i

1  

1 

m n

j

,

şi

B

B

b

ij

b

ij

m

1   n

j

1



i

se numsc egale

m

1   n

1

j



i

. Suma matricelor

A şi

B

este matricea

C

c

ij

1 

1   m

n

j

i

, cu

c

ij

a

ij

b

ij

,

i

1, ,

m

j

1,

n

, notată

C AB

.

Teorema 1 (proprietăţile adunării matricelor). Pentru orice matrice

A B C 

,

,

m n

,

:

1)

2)

3)

4)

AB B A

(comutativitatea)

ABC AB C

(asociativitatea)

elementul neutru;

A

O

m n

,

O

m n

,

A

toate elementele 0) de tip

matricea

opusă

m,n.

 

A

m n

,

A

a

ij

i

1  

1 

m n

j

, avem

A

 

a

ij

i

1  

1 

m n

j

.

,

A

A

, unde

A

O

m,n

 

este matricea nulă (are

A

A

O

m n

,

.

Pentru

Deci, mulţimea matricelor de tipul

m,n

împreună cu operaţia de adunare are o structură

de grup abelian. Definiţia 7 (înmulţirea cu scalari). Fie

A

 

a

ij

i

1  

1 

m n

j



dintre

numărul



(numit

scalar)

şi

matricea

A

este

m n

,

şi

matricea



. Produsul

B

b

ij



i

1 1  

m n

j

,

cu

bij aij , i 1,m, j 1,n

, care se notează cu

A

.

Teorema 2 (proprietăţile înmulţirii cu scalari a matricelor). Pentru orice matrice

A

,

B 

m n

,

, şi

a,b

:

2

1)

1A A

2)

a

bA a AbA

3)

aABa Aa B

4)

abA abA,

5)

aABaAB

.

Observaţia 2. Pentru a efectua produsul a două matrice trebuie ca numărul de coloane ale primei matrice să fie egal cu numărul linii al celei de-a doua matrice.

Produsul

Definiţia 8. Fie

m,n, p 

,

A

 

a

ij

1 

1   m

j

n

i



şi

B

b

jk

1  

j

k

1  

n p

.

m n

,

matricelor

c ik

n

 a

j 1

ij

b

jk

A

 

şi

B

(în

 

această

ordine),

este

matricea

,

i

1,

m

,

k

1,

p

;

matricea produs se notează

AB

.

C

c

ik

1

1   m

p



i

k

,

C AB

c

c

 

c


 

c i

11

1

m 1

c

1

k

ik

c

mk



c

1

p

c

ip

c

mp

a

a

 

a


11

a

i

1

m 1

a

1

j

ij

a

mj


b

11

a

1

n

a

in

a

mn

 

b

j

1

b

n

1

b

1

k

jk

nk

 

b

b




b

1

p

b

jp

b

np

Teorema 3 (proprietăţile înmulţirii matricelor). Fie

1)

Oricare ar fi matricele

A



m n

,

,

B



n , p

m,n, p,q 

,

C 

p q

,

2)

Oricare ar fi matricele

ABC ABC

(asociativitatea)

A



m n

,

,

B C 

,

n

,

p

:

.

:

3)

AB CAB AC

(distributivitatea înmulţirii la stânga faţă de adunare)

Oricare ar fi matricele

A

,

B 

m n

,

,

C



n

,

p

:

ABC AC BC

(distributivitatea înmulţirii la dreapta faţă de adunare)

4)

Matricea unitate de ordinul n ,

înmulţire, adică

A 

n

Observaţia 3. În general

AB BA

.

I

n

1

0

0

0

1

0 1

   

0 0

avem

A

I

n

I

n

A

este element neutru faţă de

A

.

3

Definiţia 9 (ridicarea la putere a matricelor pătratice). Dacă

definim

A

0

I

n şi

A

k

A



A

de k ori

A

k 1

A

,

k 

.

prin

Observaţia 4. Observăm că

A

A

k

k

p

p

Definiţia 10. Transpusa unei matrice

aij  a ji, i 1,n, j 1,m

.

A

A

k

kp

A

p

A

a

ij

,

1 

1   m

j

n

i

k, p 

.

este matricea

A 

n

A

t

a

ij

,

1 1   j n m

i

A O

n

,

definită

Observăm că transpusa unei matrice se obţine din matricea iniţială schimbând liniile în coloane şi invers.

A

t

  a


 

a

11 a

21

a

m

1

a

12

22

a

m

2

a

a

a

1 n

2 n

mn


 

t   a


 

a

12

11 a

a

21

22

a

1

n

a

2

n

a

a

a

m 1

m 2

mn


 

  a

a

11

21

a

a

12

22

 

a

n

1

a

n

2

Teorema 4 (proprietăţile transpunerii matricelor). Dacă

A

,

B 

a

a

a

1 m

2 n

nm

  

m n

,

iar



atunci

1)

2)

3)

4)

A B

t

A

A A

t

t

AB

A

t

t

t

t

B A

A

Exemplul

1.

t

t

B

Fie

t

x

1

, x

2

, x

3

soluţiile

ecuaţiei

3

x

ax b 0

,

x

2

1

A   x

1

1

x

x

2

2

2

1

x

x

2

3

3

1

Soluţie.

A

A t

x

2

1

  x

1

1

. Calculaţi

AA

x

x

2

2

2

1

x

x

2

3

3

1

 

x

x

x

2

1

2

2

2

3

t

.

x

x

x

1

2

3

1

1

1

x

  x

x

4

1

3

1

2

1

Folosind relaţiile lui Viete avem:

x

1

0

x x    0

2

3

1

;

x x

1

2

x

2

x

3

x x

1

3

 

 

4

x

x

x

2

3

2

2

2

x

x

x

4

3

3

3

2

3

x

x

3

1

2

1

x

1

x

x

x

3

2

2

2

2

x

x

x

3

3

2

3

3

1 a x1x2x3 b

a

;

.

a,b

x

2

1

x

1

x

x

2

2

2

3

,

a 0

x

x

2

3

3

.

şi

4

Obţinem:

x

2

1

x

2

2

3

x 1

3

x

0

 

2

3

x

2

3

x

1

x

2

3

x

ax

3

1

x

1

x

2

x

2

x

3

x

3

x

3

3

2

2

x x

1

2

3

b

3

3

b

x x

1

2

3

3

x x

1

x x

1

x

2

x

3

x

2

x

3



 

x

1

2

x

2

x

4

1

x

4

2

unde

x

4

3

x

2

1

x

2

2

x

2

3

2

2 x

2

1

x

2

2

x

2

1

x

2

3

x

2

2

x

2

3

4a

a

1



2 a

x

3

3

x x

1

2

x

3

2

2a

2

2a

2

,

2

x1 x

2

2

Deci

x

2

1

x

2

3

x

2

2

x

2

3

Definiţia 11. Matricea

Definiţia 12. Matricea

x x

1

2

A

A

 

x

2

x

3

x x

1

3

2

2x x

1

2

x

3

x

1

x

2

x

3

2

a 2b0 a

A

A

n

n

 

t

2

 

2

a

3

b

2

a

3

b

2

a

0

2

0

3

a

.

se numeşte simetrică dacă

A A

t

.

se numeşte antisimetrică dacă

A A

t

.

2

2. Calcularea valorii unui determinant; proprietăţile determinanţilor

Definiţia 13. Determinantul unei matrice de ordinul al 2-lea,

 det A

a

a

11

21

a

a

12

22

a

11

a

22

a

12

a

21

.

a

a

A  

11

21

a

a

12

22

este numărul

Pentru calculul determinanţilor de ordinul 3 vom aplica următoarele trei reguli de calcul:

1.

Regula lui Sarrus: scriem sub linia a treia primele două linii, apoi adunăm produsul elementelor de pe cele 3 diagonale paralele cu direcţia şi scădem produsul elementelor situate pe cele 3 diagonale paralele cu direcţia

situate pe cele 3 diagonale paralele cu direcţia a a a 13 11 12 a a
a a a 13 11 12 a a a 21 22 23 a a a
a
a
a 13
11
12
a a
a
21
22
23
a a
a
31
32
33
a a
a
11
12
13
a
a
a 23
21
22

a

a

a

11

22

33

a

21

a

32

a

13

a

31

a

12

a

23

a

13

a

22

a

31

a

12

a

21

a

33

a

11

a

23

a

32

Fig. 1

2. Regula triunghiului: evidenţiem “triunghiuri” cu vârfurile în elementele determinantului, ca în Fig 2. Se adună produsele elementelor care se află pe diagonala principală şi în vârfurile triunghiurilor ce au o latură paralelă cu aceasta

5

şi se scad produsele elementelor care se află pe diagonala secundară şi în vârfurile triunghiurilor ce au o latură paralelă cu aceasta.

a a a 11 12 a a a 21 22 a a a 31 32
a a
a
11
12
a a
a
21
22
a a
a
31
32

13

23

33

a

11

a

22

a

33

a

21

a

32

a

13

a

31

a

12

a

23

Fig. 2

a

13

a

22

a

31

a

12

a

21

a

33

a

11

a

23

a

32

3. Regula minorilor: dezvoltarea determinantului după o linie sau coloană

a a

11

a

21

a

a a

31

12

22

32

a

a

a

13

23

33

a

11

 a

a

a

21

22

32

a

a

12

32

a

a

23

33

a

12

a

a

13

33

a

a

a

21

31

22

a

a

11

31

a

a

23

33

a

a

a

13

13

33

a

a

a

21

31

23

a

a

11

31

a

a

22

32

a

a

12

32

Alegem o linie

i sau o coloană şi înmulţim fiecare element

a ij

, j 1,3 al acestei linii sau

coloane cu determinantul de ordin inferior obţinut prin eliminarea liniei

i

şi a coloanei

j

şi cu

1

ij

şi adunăm produsele astfel rezultate şi obţinem valoarea determinantului.

Definiţia 14. Determinantul unei matrice de ordinul

n este numărul

n

1

k 1

k

j a

kj

A

kj

,

unde cu

A

kj

se notează minorul elementului

care se obţine din matricea

A eliminând linia

a

kj

i

Proprietăţile determinanţilor sunt:

, adică determinantul matricei de ordinul

şi coloana

j

.

n 1

1. Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matrici transpuse.

Datorită acestei proprietăţi putem transcrie proprietăţile obţinute pentru liniile unui

determinant la coloanele sale şi reciproc.

det A det A

t

2. Dacă o matrice are o linie (sau o coloană) cu toate elementele 0, atunci determinantul ei este egal cu 0.

a

a

11

21

0

6

a

a

12

22

0

a

a

13

23

0

0

3.

Dacă înmulţim toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrice cu un număr, valoarea determinantului matricei se înmulţeşte cu acel număr.

a

11

a

a

21

31

a

12

a

a

22

32

a

13

a

a

23

33

Ca o consecinţă a acestei proprietăţi:

det a A

a

a

a

11

21

31

a

a

a

a det A

t

12

22

32

,

a

a

a

13

23

33

.

An ,

a



.

4. Dacă într-o matrice adunăm la elementele unei linii (respectiv coloane), elementele corespunzătoare unei alte linii (respectiv coloane) înmulţite cu un număr, atunci valoarea determinantului matricei astfel formate este aceeaşi cu a determinantului matricei iniţiale.

a

a

a

11

21

31

a

a

a

12

22

32

a

a

a

12

22

32

a

a

a

13

23

33

a

a

a

11

21

31

a

a

a

12

22

32

a

a

a

13

23

33

5. Dacă o matrice are două linii (respectiv două coloane) proporţionale, atunci determinantul ei este nul.

a

a

11 12

a

11

a

12

a

a

31 32

a

13

a

13

a

33

0

6. Dacă schimbăm între ele două linii (sau două coloane) ale unei matrice pătratice, atunci determinantul îşi schimbă semnul.

a

a

a

21

11

31

a

a

a

22

12

32

a

a

a

23

13

33

a

 a

a

11

21

31

a

a

a

12

22

32

a

a

a

13

23

33

7. Dacă două matrice diferă printr-o singură linie (sau coloană), atunci suma determinanţilor acestor matrice este egală cu determinantul matricei care are pe linia respectivă (coloana respectivă) suma elementelor liniilor (sau coloanelor) respective ale celor doi determinanţi.

a

a

a

11

21

31

a

a

a

12

22

32

a

a

a

13

23

33

a

a

a

11

21

31

a

a

a

12

22

32

a

a

a

13

23

33

a

a

11

21

a

31

11

21

 

a

a

a

31

a

a

a

12

22

32

a

a

a

13

23

33

8. Determinantul produsului a două matrice pătratice (de acelaşi ordin) este egal cu produsul determinanţilor acestor matrice.

Dacă

A,B 

n

atunci

det AB det Adet B

7

9.

Dacă o linie (respectiv coloană) a unei matrice A este o combinaţie liniară a

celorlalte linii (respectiv coloane) ale matricei este nul (şi reciproc).

A , atunci determinantul matricei

a

11

a

a

11

21

a

21

a

12

a

a

12

22

a

22

a

13

a

a

13

23

a

23

0,

 

,



A

Exemplul 2. Calculaţi valoarea determinantului



Soluţie.

1

a

a

a

2

3

1

b

b

b

2

3

1

c

c

c

2

3

3)

 

b a



c

a



d

4)

 

b a



c

a



d

dezvoltare dupa

1

d

d

d

   

1

1

1

1

 
 



a

b

c

 

d

 

2

a

b

2

c

2

d

2

,

3

a

b

3

c

3

d

3

 

1

0

0

0

 

a

 

b