Lectii de Geometrie Analitica

I. DUDA A.
DUNCA

LECII DE GEOMETRIE
ANALITIC

Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2007
Editur acreditat de Ministerul Educaiei i Cercetrii
prin Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
DUDA, I
Lecii de geometrie analitic. / I. Duda, A.Dunca Bucureti,
Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2007
ISBN 978-973-163-059-5

A.Dunca
514.12(075.8)

Reproducerea integral sau fragmentar, prin orice form i prin orice
mijloace tehnice, este strict interzis i se pedepsete conform legii.

Rspunderea pentru coninutul i originalitatea textului revine exclusiv
autorului/autorilor

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE MATEMATIC I INFORMATIC

I. DUDA A. DUNCA

LECII DE GEOMETRIE
ANALITIC

EDITURA FUNDAIEI ROMNIA DE MINE
Bucureti, 2007

Cuprins
1 Vectori liberi 9
1.1 Vectori liberi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.2 Vectori coliniari si coplanari. Proiect ie ortogonal a . 12
1.3 Produsul scalar a doi vectori . . . . . . . . . . . . 15
1.4 Produsul vectorial a doi vectori . . . . . . . . . . . 17
1.5 Exercit ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2 Dreapta n spat iu 33
2.1 Dreapta determinata de un punct si un vector nenul 33
2.2 Dreapta determinata de dou a puncte . . . . . . . . 35
2.3 Dreapta orientata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
2.4 Exercit ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
3 Planul n spat iu 46
3.1 Ecuat ia normala a planului . . . . . . . . . . . . . 50
3.2 Distant a de la un punct la un plan . . . . . . . . . 51
3.3 Unghiul a dou a plane . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
3.4 Exercit ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
4 Pozit ii relative n spat iu 59
4.1 Intersect ia a dou a plane. Intersect ia a trei plane . 59
4.2 Intersect ia dintre o dreapta si un plan . . . . . . . 61
4.3 Alte moduri de determinare a ecuat iei unui plan . 62
4.4 Exercit ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
5
5 Transformari ane 69
5.1 Translat ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
5.2 Omotetii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
5.3 Rotat ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
5.4 Simetrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
5.5 Exercit ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
6 Aplicat ii ale transformarilor geometrice n proce-
sarea de imagini 98
6.1 Organizarea sierelor brute de imagini . . . . . . . 98
6.2 Translat ii, rotat ii, dilat ari n siere de imagini . . . 100
7 Conice 104
7.1 Reducerea la forma canonic a a unei conice . . . . . 105
7.2 Intersect ia dintre o conica si o dreapta . . . . . . . 109
7.3 Elipsa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
7.4 Hiperbola . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
7.5 Parabola . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
7.6 Exercit ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
8 Curbe n 2 si 3 dim 120
8.1 Ecuat ia cartezian a a unei curbe . . . . . . . . . . . 120
8.2 Ecuat ia unei curbe n coordonate polare . . . . . . 121
8.3 Ecuat ia parametrica a unei curbe . . . . . . . . . . 122
8.3.1 Vectori tangent i la curbe . . . . . . . . . . 123
8.4 Intersect ii de curbe . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
8.5 Cum apar curbele n practic a? . . . . . . . . . . . 125
8.6 Lungimea unei curbe . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
9 Cuadrice si corpuri de rotat ie 135
9.1 Volumul corpurilor de rotat ie . . . . . . . . . . . . 136
9.2 Cuadrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
6
Prefat a
Prezentele notit e de curs se adreseaz a student ilor din anul 1,
Facultatea de Matematic a-Informatic a a Universitat ii Spiru Haret
care sunt nscrisi la cursul de Geometrie Analitic a, an 1, sem. 1.
Prezentele notit e au fost redactate utiliz and pachetul MikTex,
www.miktex.org, versiunea pentru Windows a sistemului L
A
T
E
X.
Edit ia electronic a utilizeaz a formatul PDF al companiei Adobe
Systems. Figurile au fost realizate cu pachetele grace Xg, Gimp
si pachetul software Maple al companiei Maple Soft.
Prof. univ. dr. I. Duda & Lector dr. A. Dunca
Facultatea de Matematic a-Informatic a
Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, 2007
7
8
9
1 Vectori liberi
1.1 Vectori liberi.
Notam cu E
3
spat iul euclidian tridimensional ale carui proprietat i
au fost studiate la geometria elementar a din liceu, iar cu V
mult imea vectorilor liberi asociat i lui E
3
. Dup a cum se stie din
geometria elementar a, ec arei perechi ordonate de puncte (P, Q)
din E
3
i se asociaza segmentul orientat

PQ denumit vector legat.
Marimea |
PQ| a vectorului legat
PQ este egala cu distant a d(P, Q)

dintre punctele P si Q. Daca d(P,Q)=0, atunci vectorul

PQ se
numeste vectorul legat nul.
Denit ia 1.1 Doi vectori legat i
PQ si
se numesc echipolent i
si se scrie

PQ
dac a sunt amandoi nuli sau sunt paraleli si

au acelasi sens si aceeasi m arime (g. 1).
Fig. 1. Doi vectori echipolent i
Denit ia 1.2 Mult imea vectorilor legat i care sunt echipolent i cu
vectorul legat

PQ se numeste vectorul liber denit de

PQ. Acest
vector are prin denit ie m arimea, direct ia si sensul lui

PQ.
1.1 Vectori liberi. 10
Denit ia 1.3 Un vector liber

a
0
de m arime unitar a, ||
a
0
|| = 1,
se numeste versor. Dac a

a este un vector dat, atunci
a
0
=
1
||
a ||
a
este un versor.
Vectorul liber denit de perechea de puncte (P,P) se noteaz a cu
0
si se numeste vectorul nul. Se observ a ca vectorul nul are m arimea
nul a si direct ia nedeterminata.
Daca

u este vectorul liber denit de

PQ, atunci vectorul liber
denit de

QP se noteaz a
u si se numeste vectorul opus lui

u .
Operat iile cu vectori liberi se denesc prin operat ii ntre vec-
tori legat i corespunzatori, rezultatul lor ind ns a independent de
alegerea vectorilor legat i. T in and cont de aceasta se pot vizualiza
si vectori liberi prin segmente orientate.
Denit ia 1.4 Suma

u +
v a doi vectori liberi

u ,

v se obt ine
dup a regula paralelogramului (g. 2, a)) sau a triunghiului (g. 2,
b)), vezi [2].
Observat ia 1.1 Dac a un contur format din mai multi vectori se
nchide atunci suma lor este nul a.
Proprietatea 1.1 Fie

u ,
v ,
w vectori liberi oarecare. Atunci

au loc urm atoarele propriet at i:
1.

u +
v =
v +
u
2.

u + (
v +
w) = (
u +
v ) +
w
1.1 Vectori liberi. 11
Fig. 2. a) regula paralelogramului b) regula triunghiului
3.

u +
0 =
u
4.

u + (
u ) =
0
Denit ia 1.5 Prin nmult irea unui vector liber

u cu un scalar
R se obt ine un vector

v =
u av and aceeasi direct ie ca

si

u , m arimea ||||
u || si av and sensul lui

u sau contrar lui

u
dup a cum > 0 sau < 0.
Proprietatea 1.2

Inmult irea dintre un vector si un scalar are
propriet at ile urm atoare:
1
u =
u , (
u ) = ()
u , (
u +
v ) =
u +
v
Proprietatea 1.3 Adunarea vectorilor este distributiv a fat a de
nmult irea cu un scalar:
(
a +
b +
c ) =
a +
b +
c (1)
Proprietat ile de mai sus arat a ca mult imea vectorilor liberi V este
un spat iu vectorial peste R.
1.2 Vectori coliniari si coplanari. Proiect ie ortogonala 12
1.2 Vectori coliniari si coplanari. Proiect ie ortogo-
nala
Denit ia 1.6 Doi vectori nenuli

a ,
b se zic coliniari dac a au

aceeasi direct ie.
Teorema 1.1 Doi vectori nenuli sunt coliniari dac a si numai dac a
sunt liniar dependent i.
Demonstrat ie: Fie doi vectori coliniari nenuli

a si

b . Atunci
exista un versor

a
0
asa ca pentru numere reale nenule
1
,
2
R
a =
1
a
0
,

b =
2
a
0
(2)
de unde
b =

2
a sau

b =
a (3)
unde =

2
1
R. Reciproc, dac a

a si

b sunt liniar dependent i
atunci
a +
2
b = 0, (
1
,
2
= 0), (4)
implic a

b =
a sau

b =
a unde =
2
Observat ia 1.2 Relat ia de coliniaritate

b =
a ne arat a c a si
raportul m arimilor celor doi vectori este ||, adic a

2
1
= . C and
< 0, vectorii au sensuri opuse iar c and = 1 ei sunt opusi.
Denit ia 1.7 Trei vectori situat i n acelasi plan sau paraleli cu
acelasi plan se numesc vectori coplanari.
Denit ia 1.8 Fie trei vectori coplanari

a ,
b ,
c pe care i de-
plas am astfel nc at s a aib a aceeasi origine, (g. 3). Se duce prin
C, extremitatea vectorului

c , CA
||
b si CB
||
a atunci
OA
+
OB
c . Dac a denim , prin
OA
a si
OB
b deci
c =
a +
b
Vectorii
OA
si
OB
se numesc componentele vectorului

c dup a
direct iile vectorilor
a si
b . Astfel s-a descompus vectorul
c dup a
direct iile vectorilor

a si

b .
Fig. 3. Descompunerea unui vector dupa dou a direct ii
Teorema 1.2 Descompunerea unui vector dup a direct iile a doi
vectori necoliniari si nenuli este unic a.
Demonstrat ie: Presupunem ca descompunerea nu ar unic a,
adic a

c =
a +
b si

c =
a +
b unde , ,
R si
=
sau =
atunci
0 = (
a + (
b
prin urmare

a si

b sunt e coliniari, e cel put in unul este nul,
ceea ce nu se poate. Deci =
si =
.
Teorema 1.3 Trei vectori sunt coplanari dac a si numai dac a sunt
liniar dependent i.
Demonstrat ie: Daca

a
1
,
a
2
,
a
3
sunt liniar dependent i atunci
a
1
+
2
a
2
+
3
a
3
= 0,
2
1
+
2
2
+
2
3
= 0, (
i
R) (5)
si e
3
= 0, atunci
a
3
=
a
1
a
2
(6)
deci vectorul

a
3
este descompus dupa direct iile

a
1
si

a
2
, deci cei
trei vectori sunt coplanari.
Reciproc este evident.
Teorema 1.4 Spat iul vectorial real al vectorilor liberi din E
3
are
dimensiunea 3.
Demonstrat ie: exercit iu.
Observat ia 1.3 Analog se poate descompune un vector dup a trei
direct ii necoplanare, iar descompunerea este unic a.
Denit ia 1.9 Expresia care d a descompunerea unui vector dup a
trei axe rectangulare se numeste expresia analitic a a vectorului,
adic a

a = a
x
i +a
y
j +a
z
k unde:

i = (1, 0, 0),

j = (0, 1, 0),
k = (0, 0, 1) este baza ortonormat a.([1], Algebra liniar a).

1.3 Produsul scalar a doi vectori 15
Denit ia 1.10 (Proiect ia unui vector) Fie vectorul

AB =

a pe
care l proiect am pe axa x
x (g. 4). Proiect ia lui

AB, adic a
segmentul A
o not am a
x
(proiect ia lui

a pe axa x). Not am
cu unghiul format de direct ia vectorului cu direct ia axei (adic a
versorul

i ) atunci exist a relat ia
pr

i
a = a
x
= ||
a ||cos (7)
Fig. 4. Proiect ia vectorului a pe vectorul
i
Teorema 1.5 Proiect ia sumei vectorilor dintr-un contur poligo-
nal este egal a cu suma proiect iilor vectoriale.
Demonstrat ie: evidenta
1.3 Produsul scalar a doi vectori
Not iunea de produs scalar se cunoaste de la algebra liniar a. Fie
V
3
spat iul vectorilor liberi si
a ,
b V
3
. Pentru
a ,
b = 0 not am
cu [0, 2] unghiul dintre vectorii

a si

b .
Teorema 1.6 Funct ia (, ) : V
3
V
3
R denit a prin
1.3 Produsul scalar a doi vectori 16
(
a ,
b ) =
_
||
a ||||
b ||cos pentru

a =
0 ,
b =
0
0 pentru

a =
0 sau

b =
0
este un produs scalar pe V
3
.
Demonstrat ie: evidenta.
Observat ia 1.4 Expresia analitic a a produsului scalar a doi vec-
tori este (
a ,
b ) = a
x
b
x
+a
y
b
y
+a
z
b
z
, deoarece
X =
_
_
_
_
_
i

j

k
i 1 0 0
j 0 1 0
k 0 0 1
_
_
_
_
_
Unghiul a doi vectori nenuli este dat de
cos() =
(
a ,
b )
||
a ||||
b ||
=
a
x
b
x
+a
y
b
y
+a
z
b
z
_
a
2
x
+a
2
y
+a
2
z
_
b
2
x
+b
2
y
+b
2
z
(8)
Prin urmare

a

b cos = 0 ceea ce implic a (
a

b ) = 0
sau a
x
b
x
+ a
y
b
y
+ a
z
b
z
= 0. Daca

a ||
b si au acelasi sens atunci

produsul lor scalar este (
a ,
b ) = ||
a ||||
b || deoarece cos = 1.
Propozit ia 1.1 Produsul scalar a doi vectori este egal cu m arimea
unuia dintre ei nmult it a cu proiect ia celuilalt pe el.
Demonstrat ie: Prin denit ie
(
a ,
b ) = ||
a ||||
b ||cos dar ||
a ||cos = pr

b
a deci (
a ,
b ) =
||
b ||pr

b
a .
1.4 Produsul vectorial a doi vectori 17
Propozit ia 1.2 Produsul scalar este distributiv fat a de adunarea
vectorilor.
1.4 Produsul vectorial a doi vectori
Denit ia 1.11 Produsul vectorial al vectorilor liberi nenuli si
neparaleli

a si

b este vectorul

c =
b V a c arui direct ie
este perpendicular a pe planul vectorilor

a si

b , al c arui sens
corespunde misc arii burghiului drept, dac a se roteste

a spre

b
cu burghiul, si a c arui m arime este egal a cu aria paralelogramului
construit pe cei doi vectori

a si

b , adic a
||
b || = ||
a ||||
b ||sin
unde < este unghiul dintre cei doi vectori.
Propozit ia 1.3 1) Dac a cel put in unul dintre vectorii

a si

b
este nul sau dac a vectorii sunt paraleli, produsul vectorial este egal
prin denit ie cu 0.
2) Produsul vectorial a doi vectori este o aplicat ie biliniar a de la
V
3
V
3
la V
3
.
Se considera dou a puncte O, M E
3
. Vectorului

OM i core-
spunde tripletul ordonat de numere (x, y, z) R
3
numite coordo-
natele euclidiene ale vectorului
OM n raport cu baza {
i ,
j ,
k , }.
Vom scrie

OM = x
i +y
j +z
k .
Fig. 5. Produsul vectorial
Denit ia 1.12 Se numeste reper cartezian n E
3
mult imea
{O,
i ,
j ,
k }. Punctul O se numeste originea reperului iar

{
i ,
j ,
k } se numeste baza reperului. Coordonatele euclidi-

ene (x, y, z) ale vectorului de pozit ie

r =

OM se numesc
coordonatele carteziene ale punctului M fat a de reperul ortonor-
mat {O,
i ,
j ,
k , } unde
x = (
i ,
r ) = pr

i
r = abscisa
y = (
j ,
r ) = pr

j
r = ordonata
z = (
k ,
r ) = pr

k
r = cota
Biject ia dintre E
3
si R
3
determinat a prin xarea reperului
cartezian se numeste sistem de coordonate carteziene si se noteaz a
prin M(x, y, z).
Versorilor

i ,
j ,
k le atas am axele de coordonate Ox, Oy, Oz

care au acelasi sens cu sensul pozitiv al acestor versori. Coor-
donatele carteziene ale punctului M reprezinta m arimile algebrice
ale proiect iilor ortogonale ale vectorului

OM pe cele trei axe de
coordonate (g. 6).
Axele au ecuat iile: Ox : y = 0, z = 0; Oy : z = 0, x = 0; Oz :
x = 0, y = 0; cele trei axe determina trei plane xOy, yOz, zOx nu-
mite plane de coordonate care au ecuat iile: xOy: z=0, yOz: x=0,
zOx: y=0.
Cele trei plane de coordonate mpart spat iul n opt regiuni nu-
mite octante.
Fig. 6. Sistemul de coordonate carteziene
1.5 Exercit ii 20
1.5 Exercit ii
Adunarea, scaderea si nmult irea cu scalari a vectorilor.
Exercitiu 1.1 Consider am vectorul

a =< 1, 2 > (= 1
i + 2
j )
si vectorul

b =< 2, x > (= 2
i + x
j ). S a se ae num arul x
pentru ca suma celor doi vectori s a aib a aceeasi direct ie ca vectorul
< 2, 1 >.
Demonstrat ie: S a not am cu

c suma celor doi vectori, deci
c =
a +
b =< 1, 2 > + < 2, x >=< 1, 2 +x >

Daca
c si < 2, 1 > au aceeasi direct ie nseamna ca unul e multiplu

de celalalt, deci
< 2, 1 >=
c = < 1, 2 +x >=< , (2 +x) >

pentru un num ar real . Prin egalarea componentelor deducem
ca
2 = , 1 = (2 +x) >
de unde rezult a ca = 2, x = 5/2.
Exercitiu 1.2 Asupra unui obiect act ioneaz a dou a fort e ca n g.
7, unde = 45
o
si = 30
o
, |
F
1
| = 30, |
F
2
| = 25. S a se g aseasc a
fort a rezultant a.
Demonstrat ie: Fort a rezultanta este suma celor dou a fort e.
Avem

F
1
= 30 < cos, sin > si

F
2
= 25 < cos, sin >.
Rezulta ca

F
1
= 30 < cos45
o
, sin45
o
>= 30 < 1/
2, 1/
2 > si
F
2
= 25 < cos30
o
, sin30
0
>= 25 <
3/2, 1/2 >. Prin sumare

se obt ine apoi

R.
1.5 Exercit ii 21
Fig. 7. Fort a rezultanta
Exercitiu 1.3 S a se g aseasc a un vector

v care e paralel cu vec-
torul < 1, 2 > si are aceeasi lungime ca vectorul < 3, 1 >.
Demonstrat ie: Daca

v si < 1, 2 > sunt paraleli nseamna ca
vectorul

v se poate obt ine din < 1, 2 > prin nmult ire cu un
scalar:
v = < 1, 2 >
Lungimea lui

v este |
v | = ||
1
2
+ 2
2
= ||
5 si ea trebuie s a
e egala cu
| < 3, 1 > | =
3
2
+ 1
2
=
10. Urmeaza ca
||
5 =
10
si deci || =
2 . Deci =
2. Sunt deci doi vectori ce satisfac

condit iile problemei, anume

v =
2 < 1, 2 >
1.5 Exercit ii 22
Exercitiu 1.4 S a se descompun a vectorul < 7, 5 > pe direct iile
< 1, 3 > si < 3, 1 >.
Demonstrat ie: Trebuie sa gasim scalarii si asa ca
< 1, 3 > + < 3, 1 >=< 7, 5 >
Egal and componentele vectorilor gasim ca:
+ 3 = 7, 3 + = 5
Deci = 1 = 2. Descompunerea este:
1 < 1, 3 > +2 < 3, 1 >=< 7, 5 >
Exercitiu 1.5 Cu ce fort a

F trebuie sa act ion am asupra unui
obiect de mas a 1000Kg pe direct ia < 1, 1 > (g. 8) pentru c a sub
act iunea acestei fort e obiectul s a se deplaseze pe orizontal a?
Demonstrat ie:

F trebuie s a aib a aceeasi direct ie ca < 1, 1 > si
prin urmare putem scrie

F = < 1, 1 > pentru un num ar real
. Fort a de greutate

G e dat a de formula

G =< 0, mg >=<
0, 9800 > unde m este masa obiectului iar g este accelerat ia
gravitationala. Fort a rezultanta este suma celor dou a fort e:
R =
F +
G =< , 9800 >

Pentru ca obiectul s a se miste pe orizontala trebuie ca fort a rezul-
tanta s a e pe direct ia orizontala si deci a doua componenta a ei
va trebui s a e 0: 9800 = 0
1.5 Exercit ii 23
Fig. 8. Fort a rezultanta
si deci = 9800.

In concluzie

F =< 9800, 9800 >= 9800
i +
9800
j .
Exercitiu 1.6 Consider am doi vectori

v =< v
1
, v
2
>= v
1
i +
v
2
j si

w =< w
1
, w
2
>= w
1
i + w
2
j . S a se arate c a formulele
de calculare a produsului scalar
w = v
1
w
1
+v
2
w
2
(9)
si
w = |
v ||
w|cos (10)
unde este unghiul dintre cei doi vectori, sunt echivalente.
Demonstrat ie: Din g. 9 rezult a descrierean coordonate polare
a celor doi vectori: v
1
= r
1
cos, v
2
= r
1
sin,
1.5 Exercit ii 24
w
1
= r
2
cos, w
2
= r
2
sin si |
v | = r
1
, |
w| = r
2
. Reprezentarea
polar a a celor doi vectori este
v = r
1
(cos, sin), w = r
2
(cos, sin)
Va rezulta ca formula (9) e echivalenta cu
Fig. 9. Reprezentare polar a
w = r
1
cosr
2
cos +r
1
sinr
2
sin =
= r
1
r
2
(coscos +sinsin) = r
1
r
2
cos( )
A doua formul a (10) devine
w = r
1
r
2
cos = r
1
r
2
cos( ) =
r
1
r
2
cos( ) si deci cele dou a formule sunt echivalente. Pentru
vectori n spat iu o solut ie similara poate dat a.
Alta metod a:
Aplicand teorema lui Pitagora generalizat a gasim ca:
|
v |
2
+|
w|
2
|
w|
2
= 2|
v ||
w|cos
1.5 Exercit ii 25
Utilizand formula |
v |
2
= v
2
1
+v
2
2
rezult a ca
v
1
w
1
+v
2
w
2
= |
v ||
w|cos
Fig. 10. Teorema lui Pitagora generalizat a
Exercitiu 1.7 (Lucrul mecanic) Asupra unui obiect act ioneaz a o
fort a rezultant a

F de m arime 20N ce face un unghi de 40
o
cu
axa orizontal a. Obiectul e deplasat sub act iunea acestei fort e pe o
pant a de nclinat ie 10
o
(ca n g. 11) pe distant a 20m. S a se ae
lucrul mecanic efectuat de fort a.
Demonstrat ie:
Atunci cand aceast a fort a e constanta ca m arime vectorial a iar
deplasarea se face pe o linie dreapta lucrul mecanic efectuat de
fort a e dat de formula:
L =
In cazul nostru pentru calculul lucrului mecanic vom utiliza for-

mula (10):
L = |
F ||
d |cos = 20N 20mcos30

o
= 200
3J
1.5 Exercit ii 26
Fig. 11. Lucru mecanic
Exercitiu 1.8 (Ortogonalitate) Consider am doi vectori

v
1
=<
1, 2 >,
v
2
=< 2, x >. G asit i x pentru ca

v
1

v
2
.
Demonstrat ie: Daca cei doi vectori sunt perpendiculari produsul
lor scalar trebuie s a e egal cu 0: < 1, 2 > < 2, x >= 0 ceea
ce implic a 2 + 2x = 0 si deci x = 1.
Exercitiu 1.9 (Ortogonalitate) Consider am o curb a de ecuat ie
cartezian a (x) = x
2
+ 1 din g. (12). S a se ae un vector
normal la curb a n punctul P(1, 2).
Demonstrat ie:
Stim ca derivata funct ei evaluat a la 1 ne va da panta liniei tan-
gente la gracul lui npunctul P(1, 2).
Aceasta panta este
(1) = 2. Prin urmare ecuat ia dreptei prin P

si de panta 2 este y2 = 2(x1). Un alt punct pe aceast a dreapta
1.5 Exercit ii 27
este Q(2, 4). Prin urmare

PQ =< 2, 4 > < 1, 2 >=< 1, 2 >
este un vector tangent la curba n punctul P(1, 2). Un vector
normal la curba n P este atunci un vector perpendicular pe

PQ,
de exemplu n =< 2, 1 >
Fig. 12. Direct ia normala la un grac ntr-un punct
Exercitiu 1.10 (Proiect ia ortonormal a) S a se ae proiect ia vec-
torial a a vectorului

v
1
=< 1, 2 > pe vectorul

v
2
=< 3, 1 > f ar a
utilizarea formulei de calcul a proiect iei.
Demonstrat ie: S a not am pr

v
2
v
1
proiect ia lui

v
1
pe

v
2
. Aceasta
proiect ie are aceeasi direct ie ca si

v
2
prin urmare pr

v
2
v
1
=
v
2
pentru un num ar pe care urmeaza s a-l a am. Condit ia sat-
isfacut a de proiect ie este ca
1.5 Exercit ii 28
v
1
pr

v
2
v
1

v
2
prin urmare

v
1
v
2

v
2
Inlocuind gasim (< 1, 2 > < 3, 1 >) < 3, 1 > ceea ce implic a
(< 1, 2 > < 3, 1 >) < 3, 1 >= 0
Fig. 13. Proiect ia vectorial a
si deci (1 3)3 + (2 )1 = 0 de unde rezult a ca = 1/2 prin
urmare
pr

v
2
v
1
=
1
2
v
2
=< 1.5, 0.5 >
Exercitiu 1.11 (Proiect ia ortonormal a) S a se ae proiect ia vec-
torial a a vectorului

v
1
=< 1, 2, 0 > pe subspat iul liniar generat de
vectorii

v
2
=< 2, 1, 1 > si

v
3
=< 1, 0, 1 >.
Demonstrat ie:
Deoarece aceast a proiect ie
pv
1
e cont inut an subspat iul liniar gen-
erat de vectorii

v
2
si

v
3
, ea va o combinat ie liniar a de cei doi
vectori:
pv
1
=
v
2
+
v
3
(11)
1.5 Exercit ii 29
Pe de alta parte,

pv
1
ind proiect ia lui

v
1
pe subspat iul liniar
generat de vectorii

v
2
si
v
3
trebuie ca vectorul

c =
v
1
pv
1
s a e
perpendicular pe ecare vector din acest subspat iu (vezi g. 14),
prin urmare

c =
v
1

pv
1
va perpendicular si pe vectorii

v
2
si
v
3
. Vom avea deci
Fig. 14. Proiect ia vectorial a pe un subspat iu
(
v
1

pv
1
)
v
2
= 0
(
v
1

pv
1
)
v
3
= 0
(12)
Utilizand formula (11) rezult a
v
1

v
2
v
2

v
2
v
3

v
2
= 0
v
1

v
3
v
2

v
3
v
3

v
3
= 0
(13)
Avem
v
1
v
2
= 4

v
2
v
2
= 6

v
3
v
2
= 3

v
1
v
3
= 1

v
2
v
3
=
3

v
3

v
3
= 2
Inlocuind n (13) gasim ca

4 6 3 = 0
1 3 2 = 0
(14)
1.5 Exercit ii 30
Rezolvand acest sistem gasim = 5/3 si = 2. Prin urmare,
proiect ia lui

v
1
este
pv
1
= 5/3
v
2
+ (2)
v
3
=< 4/3, 5/3, 1/3 > (15)
Exercitiu 1.12 (Proiect ia ortonormal a) S a se ae distant a de la
punctul P(1, 2, 0) la planul paralel cu vectorii

v
2
=< 2, 1, 1 > si
v
3
=< 1, 0, 1 > ce trece prin origine.
Demonstrat ie: Avem exact numerele din problema anterioar a cu
am anuntul ca punctul P de aici este varful vectorului de pozit ie
v
1
din problema anterioar a.
Prin urmare distant a de la P la planul paralel cu
v
2
=< 2, 1, 1 > si

v
3
=< 1, 0, 1 > ce trece prin origine va exact
lungimea vectorului de la varful lui
pv
1
la varful lui
v
1
care e exact
diferent a acestor doi vectori, vom avea deci
distant a = |
v
1
pv
1
| = | < 1/3, 1/3, 1/3 > | = 1/
3
Exercitiu 1.13 (ortogonalitate) Consider am punctele P(0, 2) si
Q(3, 1). S a se ae lungimea nalt imii din O din triunghiul OPQ
utiliz and propriet at ile vectorilor.
Demonstrat ie:
Avem

PQ =< 3, 1 > < 0, 2 >=< 3, 1 >. Notam nalt imea cu
OH ca n g. 15. Avem

OH
PQ. O direct ie perpendiculara pe
PQ este < 1, 3 > si deci
OH = < 1, 3 >. Pe de alta parte, avem

1.5 Exercit ii 31
ca

OH

OH
OP. De aici rezult a ca

OH (
OH
OP) = 0 si
deci
< 1, 3 > ( < 1, 3 > < 0, 2 >) = 0
Rezolvand aceast a ecuat ie gasim ca (106) = 0 si, cum = 0,
rezult a ca = 3/5 si

OH =< 3/5, 9/5 >. Lungimea nalt imii,
adic a lungimea vectorului

OH este
90/5.
Fig. 15. Calculul nalt imii ntr-un triunghi
Exercitiu 1.14 (produsul mixt) S a se arate c a vectorii
v
1
=< 1, 0, 2 >,
v
2
=< 1, 1, 2 >,
v
3
=< 1, 2, 2 > sunt copla-
nari ( sunt cont inut i n acelasi plan).
Demonstrat ie: Trei vectori sunt coplanari dac a si numai dac a
produsul lor mixt este 0.
v
1

v
2
v
3
=
1 0 2
1 1 2
1 2 2
= 0 (16)
1.5 Exercit ii 32
Exercitiu 1.15 (produsul vectorial) S a se arate c a produsul vec-
torial

u =< u
1
, u
2
, u
3
> a doi vectori

v =< v
1
, v
2
, v
3
>,
w =< w
1
, w
2
, w
3
> este dat de formula
u =
w =
i

j

k
v
1
v
2
v
3
w
1
w
2
w
3
(17)
Demonstrat ie: Deoarece produsul vectorial este o aplicat ie
biliniara este sucient s a arat am ca formula e adevarat a pentru
v, w elemente din baza canonic a a lui R
3
. Acest fapt este evident.
33
2 Dreapta n spat iu
O dreapta n spat iu poate determinata de:
1. un punct si un vector nenul;
2. dou a puncte;
3. intersect ia a dou a plane.
2.1 Dreapta determinata de un punct si un vector
nenul
Fie M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) un punct,

r
0
= x
0
i + y
0
j + z
0
k vectorul lui
de pozit ie, iar
a (l, m, n) un vector nenul din V

3
. Dreapta ce trece
prin M
0
si are direct ia lui

a o not am cu (D) (g. 16).
Punctul M(x, y, z) D, D ind o dreapta determinata de M
0
si
de

a dac a si numai dac a
(
r
0
)
a =
0 (18)
Ecuat ia (18) se numeste ecuat ia vectorial a a dreptei D determi-
nat a de un punct si o direct ie. Vectorul
a =
0 se numeste vector
director, iar coordonatele sale l, m, n se numesc parametrii direc-
tori ai dreptei. Evident orice vector
a cu = 0 joaca acelasi rol

ca

a . Coliniaritatea vectorilor

r
r
0
si

a mai poate scrisa si
r
0
= t
a , t R sau
r =
r
0
+t
a , t R (19)
2.1 Dreapta determinata de un punct si un vector nenul 34
Fig. 16. Ecuat ia vectorial a a unei drepte
Ecuat ia (19) este echivalenta cu ecuat iile:
x = x
0
+tl
y = y
0
+tm
z = z
0
+tn, t R
(20)
Ecuatiile (20) se numesc ecuat iile parametrice ale dreptei (D). Ecu-
atiile (20) pot nlocuite cu
x x
0
l
=
y y
0
m
=
z z
0
n
(21)
numite ecuat iile carteziene n R
3
.
Se face convent ia ca dac a un numitor este nul atunci num ar atorul
respectiv trebuie egalat cu 0.
2.2 Dreapta determinata de doua puncte 35
Observat ia 2.1 1. Dac a l = 0, mn = 0 atunci:
x = x
0
,
y y
0
m
=
z z
0
n
si este o dreapt a paralel a cu planul yOz.
2. Dac a l = m = 0, n = 0 atunci:
x = x
0
, y = y
0
si este o dreapt a paralel a cu axa Oz.
2.2 Dreapta determinata de doua puncte
Fie dou a puncte distincte M
1
(x
1
, y
1
, z
1
) si M
2
(x
2
, y
2
, z
2
). Se stie
ca dou a puncte distincte determina o dreapta unic a. Vom folosi
cazul precedent, adic a punctul va M
1
si vectorul director va
dat de

M
1
M
2
(g. 17). Direct ia va (x
2
x
1
, y
2
y
1
, z
2
z
1
).
2.3 Dreapta orientata
O dreapta (D) n spat iu pe care am ales un sens de parcurs se
numeste dreapta orientata.
Fie

a vectorul director al dreptei (D), atunci sensul pozitiv pe
(D) este sensul vectorului director

a si acest sens l vom nota cu
+. Fie M
0
D, atunci mult imea
D
= {M|
M
0
M =
a , 0}
2.3 Dreapta orientata 36
Fig. 17. Dreapta orientata
se numeste partea pozitiva a lui D iar
D
= {M|
M
0
M =
a , 0}
se numeste partea negativa a lui D. De exemplu axele de coordo-
nate Ox, Oy, Oz sunt drepte orientate. Vectorului director
a =
0
al dreptei D i se poate atasa versorul

e =
a /||
a || numit versor
director sau direct ie orientata.
Deci dreapta D poate scrisa n forma: D = {M|
M
0
M = t
e , t
R}. Versorul director
e mpreuna cu axele de coordonate formeaza

cu axele unghiurile , , numite unghiuri directoare ale dreptei
D (g. 22). Coordonatele lui
e se numesc cosinusurile directoare

ale dreptei D. Se poate scrie:
e = (
e ,
i )
i + (
e ,
j )
j + (
e ,
k )
k
sau
e = cos()
i +cos()
j +cos()
k
Deoarece ||
e || = 1 cos
2
+cos
2
+cos
2
= 1.
Unghiul a doua drepte orientate. Fiind date dou a drepte D
1
si D
2
orientate, de vectori directori

a si

b , atunci unghiul lor
este dat de
cos =
(
a ,
b )
||
a ||||
b ||
, [0, 2]
deci
cos =
l
1
l
2
+m
1
m
2
+n
1
n
2
_
l
2
1
+m
2
1
+n
2
1
_
l
2
2
+m
2
2
+n
2
2
cu [0, 2] sau
Fig. 18. Cosinusurile directoare
sin =
||
b ||
||
a ||||
b ||
Atunci D
1
D
2
(
a ,
b ) = 0 l
1
l
2
+ m
1
m
2
+ n
1
n
2
= 0 si
D
1
||D
2

b =
0
l
1
l
2
=
m
1
m
2
=
n
1
n
2
2.4 Exercit ii 39
2.4 Exercit ii
Exercitiu 2.1 (ecuat ia vectorial a a dreptei) S a se g aseasc a ecuat ia
vectorial a a dreptei care trece prin P(1, 1, 1) si are direct ia dat a de
a =< 2, 3, 4 >. S a se transforme ecuat ia vectorial a n ecuat ia

parametric a a dreptei.
Demonstrat ie: Conform formulei ecuat iei vectoriale
r(t)
r
0
=
t
a unde

r
0
=

OP =< 1, 1, 1 > si deci
r(t) =< 1 2t, 1 +

3t, 1 + 4t >. Ecuat ia parametrica este: x(t) = 1 2t, y(t) =
1 + 3t, z(t) = 1 + 4t.
Ecuat ia cartezian a a dreptei se poate gasi prin eliminarea variabilei
t din ecuat ia parametrica a dreptei:
x 1
2
=
y 1
3
=
z 1
4
Fig. 19. Ecuat ia vectorial a a unei drepte
2.4 Exercit ii 40
Exercitiu 2.2 (ecuat ia vectorial a a dreptei) Aceeasi ntrebare ca
mai sus dar pentru

a =< 0, 3, 4 >.
Demonstrat ie: Ecuat ie vectorial a:
r(t)
r
0
= t
a deci
r(t) =<
1, 1, 1 > + < 0, 3t, 4t >=< 1, 3t + 1, 4t + 1. Ecuat ia parametrica:
x(t) = 1, y(t) = 3t+1, z(t) = 4t+1. Ecuat ia cartezian a(obt inuta
prin eliminarea parametrului t) x = 1,
y1
3
=
z1
4
. De notat ca
din moment ce pentru orice punct de pe dreapta coordonata x este
constanta egala cu 1, aceast a dreapta va paralel a cu planul yOz
Exercitiu 2.3 (ecuat ia vectorial a a dreptei) Aceeasi ntrebare ca
mai sus dar pentru

a =< 3, 0, 0 >.
Demonstrat ie:
Ecuat ie vectorial a:
r(t)
r
0
= t
a deci
r(t) =< 1, 1, 1 > + <

3t, 0, 0 >=< 1 + 3t, 1, 1 >. Ecuat ia parametrica:
x(t) = 1 + 3t, y(t) = 1, z(t) = 1.
Ecuat ia cartezian a (obt inuta prin eliminarea parametrului t) y =
1, z = 1 De notat ca, din moment ce pentru orice punct de pe
dreapta coordonatele y si z sunt constante, aceast a dreapta va
paralel a cu axa Ox.
Exercitiu 2.4 (ecuat ia vectorial a a dreptei) S a se g aseasc a
intersect ia dreptei din exercit iul (2.1) cu planul xOy.
Demonstrat ie: Ecuat ia parametrica a dreptei este
x(t) = 1 2t, y(t) = 1 + 3t, z(t) = 1 + 4t
In locul unde intersecteaz a planul xOy trebuie sa avem z = 0.

Deci 1 + 4t = 0 t = 1/4.

Inlocuind obt inem:
x = 1 2(1/4) = 3/2, y = 1 + 3(1/4) = 1/4
2.4 Exercit ii 41
Deci punctul de intersect ie este P(3/2, 1/4, 0).
Exercitiu 2.5 (ecuat ia vectorial a a dreptei) S a se calculeze ecuat ia
parametric a a dreptei ce trece prin P(1, 1, 0) si e perpendicular a
pe planul ce cont ine punctele Q(1, 2, 1), R(0, 2, 1), S(0, 0, 2).
Demonstrat ie: Din moment ce avem un punct pe dreapta, ne
trebuie doar direct ia dreptei pentru a aplica formula.
Dreapta e perpendiculara pe planul ce cont ine Q(1, 2, 1), R(0, 2, 1),
S(0, 0, 2), prin urmare e perpendiculara si pe vectorii

QR =<
1, 0, 0 >,

QS =< 1, 2, 1 > ce sunt cont inut i n acel plan.
Deci direct ia dreptei e direct ia perpendiculara pe acesti doi vectori
ce e dat a de produsul lor vectorial. Calcul am produsul vectorial
al celor doi vectori:
a =
QR
QS =
1 0 0
1 2 1
i

j

k
=
j + 2
k =< 0, 1, 2 > (22)

Putem acum aplica formula de calcul a ecuat iilor vectoriale, para-
metrice si carteziene exact ca n exemplul (2.2).
Exercitiu 2.6 (ecuat ia vectorial a a dreptei) S a se arate c a dreptele
de ecuat ii vectoriale
(D1)
r
1
(t) =< 1 + 2t, t, 2 +t >
(D2)
r
2
(s) =< 1 s, 1, 2 + 2s >
(23)
nu sunt nici paralele si nici coplanare.
2.4 Exercit ii 42
Demonstrat ie: Avem
(D1)
r
1
(t) =< 1, 0, 2 > +t < 2, 1, 1 >
(D2)
r
2
(s) =< 1, 1, 2 > +s < 1, 0, 2 >
(24)
De aici rezult a ca direct iile celor dou a drepte sunt date de vectorii
< 2, 1, 1 > si respectiv < 1, 0, 2 >. Deoarece acestia nu sunt
linear dependent i rezult a ca cele dou a drepte nu sunt paralele.
Deci dac a ar coplanare ele s-ar intersecta. S a egalam compo-
nentele:
1 + 2t = 1 s, t = 1, 2 +t = 2 + 2s
Din prima ecuat ie avem s = 2 iar din a treia s = 1/2. Imposibil.
Deci nu exista punct de intersect ie.
Exercitiu 2.7 (ecuat ia vectorial a a dreptei)

In condit iile proble-
mei (2.6) s a se g aseasc a lungimea perpendicularei comune a celor
dou a drepte.
Demonstrat ie: Perpendiculara comun a exista! Alegem n gen-
eral dou a drepte D
1
si D
2
care nu sunt paralele si nici nu se in-
tersecteaz a, ca n g. 20. Alegem un punct P pe D
1
si tras am
prin el o dreapta D
3
paralel a cu D
2
. Proiectam D
2
pe planul
P generat de dreptele D
1
si D
3
. Proiect ia si D
1
se intersecteaz a
n Q. Tras am prin Q normala E la planul P. Avem atunci ca
E intersecteaz a D
1
si e perpendiculara pe D
1
si pe de alta parte
deoarece Q este pe proiect ia pe P a lui D
2
si D
2
||P trebuie ca E
s a e perpendiculara pe D
2
si sa o si intersecteze.
2.4 Exercit ii 43
Fig. 20. Perpendiculara comun a a dou a drepte
Perpendiculara comun a este unic a!

Intr-adevar, dac a ar exista o
alta perpendiculara comun a atunci cele dou a perpendiculare vor
paralele pentru ca sunt ambele perpendiculare pe dou a direct ii
diferite (date de D
1
si D
2
). Rezulta ca D
1
si D
2
sunt n planul
generat de cele dou a perpendiculare, ceea ce contrazice exercit iul
anterior.
Pentru determinarea lungimii perpendicularei comune a celor dou a
drepte date n exercit iul 2.6 folosim ecuat ia vectorial a a celor dou a
drepte. Observ am ca orice vector ce incepe pe D
2
si se termina
pe D
1
e dat de formula:
r =
r
1
(t)
r
2
(s) =< 1 + 2t, t, 2 +t > < 1 s, 1, 2 + 2s >
pentru anumite valori ale parametrilor t si s. Noi trebuie sa gasim
t si s n asa fel nc at vectorul

r =

r
1
(t)
r
2
(s) e perpendicular
2.4 Exercit ii 44
atat pe direct ia lui D
1
cat si pe direct ia lui D
2
, cu alte cuvinte
r < 2, 1, 1 >= 0,

r < 1, 0, 2 >= 0
Inlocuind

r obt inem
Fig. 21. Calculul lungimii perpendicularei comune
< 3t 2s + 1, 4t +s, t 2s > < 3, 4, 1 > = 0
< 3t 2s + 1, 4t +s, t 2s > < 2, 1, 2 > = 0
(25)
Rezulta t = 1/6, s = 0 si deci
r =< 1/3, 5/6, 1/6 >si lungimea

perpendicularei comune este |
r | = | < 1/3, 5/6, 1/6 > | =

2
2/3.
Exercitiu 2.8 (ecuat ia vectorial a a dreptei) S a se calculeze ecuat ia
parametric a a dreptei ce trece prin punctele P(1, 2, 1) si Q(0, 2, 1).
2.4 Exercit ii 45
Demonstrat ie: Deoarece cele dou a puncte sunt pe dreapta
nseamna ca direct ia dreptei e dat a de vectorul

a =

PQ =<
0, 2, 1 > < 1, 2, 1 >=< 1, 0, 0 >. Putem acum aplica formula
de calcul a ecuat iilor vectoriale, parametrice si carteziene exact ca
n exemplul (2.3).
46
3 Planul n spat iu
Planul poate determinat de:
trei puncte necoliniare;
dou a drepte paralele;
o dreapta si un punct exterior ei;
un punct si un vector normal la plan.
Propozit ia 3.1 Ecuat ia vectorial a a planului determinat de un
punct M
0
perpendicular pe un vector dat

n este:
((
r
0
),
n ) = 0
Demonstrat ie:
Fie un plan P determinat de un punct M
0
si care este perpendic-
ular pe un vector dat

n (g. 22). Consideram un punct M P,
M punct curent al planului (poate genera planul). Deoarece
n P
n este perpendicular pe orice dreapta din plan.Unind

pe M
0
cu M obt inem vectorul

M
0
M =
r
0
si cum

n
M
0
M
rezult a
M
0
M
n
sau
(
r
0
)
n = 0
47
Fig. 22. Ecuat ia unui plan
Teorema 3.1 (Ecuat ia general a a planului)

Intr-un sistem de co-
ordonate carteziene, un plan este denit de ecuat ia:
Ax +By +Cz +D = 0
unde cel put in unul din coecient ii A, B, C este nenul.
Demonstrat ie: Daca M
0
(x
0
, y
0
, z
0
), M(x, y, z) si

n = (A, B, C)
atunci
M
0
M = (x x
0
)
i + (y y
0
)
j + (z z
0
)
k
Din conditia de ortogonalitate rezult a:
A(x x
0
) +B(y y
0
) +C(z z
0
) = 0 (26)
unde D = (Ax
0
+ By
0
+ Cz
0
), ecuat ia (26) se numeste ecuat ia
general a a planului.
48
Teorema 3.2 Reciproca teoremei (3.1): Orice ecuat ie de gradul
nt ai
Ax +By +Cy +D = 0
deneste n sistemul de coordonate carteziene un plan.
Demonstrat ie: Daca (x
0
, y
0
, z
0
) este o solut ie a ecuat iei (2)
atunci Ax
0
+By
0
+Cz
0
+D = 0 sau D = (Ax
0
+By
0
+Cz
0
) si
nlocuind n (2) se obt ine
A(x x
0
) +B(y y
0
) +C(z z
0
) = 0
care este ecuat ia unui plan ce trece prin punctul M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) si
este perpendicular pe vectorul nenul (A, B, C).
Observat ia 3.1
1. Ecuat ia unui plan n spat iu este nucleul unei funct ii liniar
ane f : R
3
R, f(x, y, z) = Ax +By +Cz +D.
2. Doua ecuat ii de gradul nt ai reprezint a acelasi plan dac a si
numai dac a au coecient ii proport ionali:
A
1
A
2
=
B
1
B
2
=
C
1
C
2
=
D
1
D2
3. Ecuatii particulare ale planului:
(a) Ax + By + Cz = 0 ecuat ia unui plan care trece prin
origine.
(b)
Ax +By +D = 0 plan paralel cu axa Oz
Ax +Cz +D = 0 plan paralel cu axa Oy
By +Cz +D = 0 plan paralel cu axa Ox
(27)
49
(c)
Ax +D = 0 plan paralel cu planul yOz
By +D = 0 plan paralel cu planul xOz
Cz +D = 0 plan paralel cu planul xOy
(28)
Teorema 3.3 Ecuat ia planului determinat de trei puncte necol-
iniare M
1
(x
1
, y
1
, z
1
), M
2
(x
2
, y
2
, z
2
), M
3
(x
3
, y
3
, z
3
) este
x y z 1
x
1
y
1
z
1
1
x
2
y
2
z
2
1
x
3
y
3
z
3
1
= 0 (29)
Demonstrat ie:
Fie trei puncte necoliniare M
1
, M
2
, M
3
si vectorii de pozit ie
r
1
(x
1
, y
1
, z
1
),
r
2
(x
2
, y
2
, z
2
),
r
3
(x
3
, y
3
, z
3
) si un punct curent
M(x, y, z) cu vectorul de pozit ie

r (x, y, z). Pentru ca M s a e n
plan trebuie ca vectorii

M
1
M,
M
1
M
2
,
M
1
M
3
s a e coplanari, deci
produsul mixt trebuie s a e nul.
M
1
M(
M
1
M
2
M
1
M
3
) = 0 sau (
r
1
)[(
r
2
r
1
)(
r
3
r
1
)] = 0
sau
x x
1
x
2
x
1
x
3
x
1
y y
1
y
2
y
1
y
3
y
1
z z
1
z
2
z
1
z
3
z
1
= 0 (30)
care e echivalent cu
x y z 1
x
1
y
1
z
1
1
x
2
y
2
z
2
1
x
3
y
3
z
3
1
= 0 (31)
3.1 Ecuat ia normala a planului 50
Observat ia 3.2
1. Ecuat ia planului prin t aieturi:
x
z
+
y
b
+
z
c
= 1.
2. Patru puncte sunt coplanare dac a
x
1
y
1
z
1
1
x
2
y
2
z
2
1
x
3
y
3
z
3
1
x
4
y
4
z
4
1
= 0 (32)
3.1 Ecuat ia normala a planului
Teorema 3.4 Fie cos, cos, cos cosinusurile directoare ale nor-
malei de plan si p distant a de la origine la plan. Ecuat ia planului
astfel determinat este:
xcos +ycos +zcos p = 0 (forma lui Hesse) (33)
Demonstrat ie:
Fie ntr-un sistem de axe rectangulare Oxyz (g. 23) vec-
torul

OP dus din origine, perpendicular pe planul , |
OP|,
cu

n (cos, coscos). Punctul P, piciorul perpendicularei duse
din origine pe plan are coordonatele (pcos, pcos, pcos). Fie
M , M(x, y, z). Cum

OP
PM
n = 0 ceea ce implic a
3.2 Distant a de la un punct la un plan 51
Fig. 23. Ecuat ia normala a planului
[(x pcos)
i + (y pcos)
j + (z pcos)
k ]
[cos
i +cos
j +cos
k ] = 0
sau
xcos +ycps +zcos p(cos
2
+cos
2
+cos
2
) = 0
si cum cos
2
+cos
2
+cos
2
= 1 rezult a ecuat ia 33.
Observat ia 3.3 Trec and ecuat ia general a a planului: Ax+By +
Cz +D = 0 la forma normal a se obt ine
Ax +By +Cz +D
A
2
+B
2
+C
2
= 0
3.2 Distant a de la un punct la un plan
Daca un plan este denit prin ecuat ia normala atunci distant a d
de la un punct M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) la acest plan este egala cu
3.2 Distant a de la un punct la un plan 52
d = |x
0
cos +y
0
cos +z
0
cos p| (34)
Daca planul este dat sub forma general a, distant a d de la punctul
M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) la plan este:
d =
|Ax
0
+By
0
+Cz
0
+D|
A
2
+B
2
+C
2
(35)
Intr-adevar, e un punct M
1
(x
1
, y
1
, z
1
) n planul dat si se con-
sidera vectorul normal

n (cos, cos, cos) la plan n acest punct
(g.24). Oricare ar pozit ia punctului M
0
(x
0
, y
0
, z
0
), atunci:
d = |
M
1
M
n |. Deoarece

M
1
M si

n au, respectiv proiect iile pe
axe

M
1
M(x
0
x
1
, y
0
y
1
, z
0
z
1
) si

n (cos, cos, cos) atunci
se va obt ine
d = |(x
0
x
1
)cos + (y
0
y
1
)cos + (z
0
z
1
)cos| =
= |x
0
cos +y
0
cos +z
0
cos (x
1
cos +y
1
cos +z
1
cos)|
Fig. 24. Distant a de la un punct la un plan
3.3 Unghiul a doua plane 53
d = |(x
0
x
1
)cos + (y
0
y
1
)cos + (z
0
z
1
)cos| =
|x
0
cos +y
0
cos +z
0
cos (x
1
cos +y
1
cos +z
1
cos)|
Dar punctul M
1
este n planul considerat: x
1
cos + y
1
cos +
z
1
cos p = 0, de unde rezult a
x
1
cos +y
1
cos +z
1
cos = p
Deci
d = |x
0
cos +y
0
cos +z
0
cos p|
In cazul cand planul este dat n forma general a se reduce aceast a

ecuat ie n forma normala
Ax +By +Cz +D
A
2
+B
2
+C
2
= 0
Atunci conform celor de mai sus rezult a c a distant a este
d =
|Ax
0
+By
0
+Cz
0
+D|
A
2
+B
2
+C
2
3.3 Unghiul a doua plane
Cosinusurile unghiurilor ntre dou a plane, date de ecuat iile
A
1
x +B
1
y +C
1
z +D
1
= 0
A
2
x +B
2
y +C
2
z +D
2
= 0
(36)
sunt date de
cos
1,2
=
A
1
A
2
+B
1
B
2
+C
1
C
2
_
A
2
1
+B
2
1
+C
2
1
_
A
2
2
+B
2
2
+C
2
2
(37)
3.3 Unghiul a doua plane 54
Pentru a obt ine relat ia (37) vom considera normalele la cele dou a
plane (g. 25)

N
1
(A
1
, B
1
, C
1
),

N
2
(A
2
, B
2
, C
2
). Unghiul format
de vectorii

N
1
si

N
2
este dat de formula cos(
N
1
,
N
2
) = cos =
N
1
N
2
|
N
1
||
N
2
|
cos
1,2
=
A
1
A
2
+B
1
B
2
+C
1
C
2
_
A
2
1
+B
2
1
+C
2
1
_
A
2
2
+B
2
2
+C
2
2
Se observ a ca planele sunt perpendiculare dac a si numai dac a
A
1
A
2
+B
1
+B2 +C
1
C
2
= 0
Fig. 25. Unghiul a dou a plane
Cele dou a plane sunt paralele dac a
A
1
A
2
=
B
1
B
2
=
C
1
C
2
3.4 Exercit ii 55
3.4 Exercit ii
Exercitiu 3.1 (ecuat ia vectorial a a planului) S a se ae ecuat ia
vectorial a a planului ce cont ine P(1, 1, 2) si e perpendicular pe
vectorul

n =< 1, 1, 1 >.
Demonstrat ie:
Ecuat ia vectorial a este (
r
0
)
n = 0 unde
r
0
=
OP =< 1, 1, 2 > Avem:

(
r < 1, 1, 2 >) < 1, 1, 1 >= 0.

Daca

r =
OM unde M(x, y, z) este un punct de pe plan rezult a

ca

r =< x, y, z > si deci
(< x, y, z > < 1, 1, 2 >) < 1, 1, 1 >= 0
de unde
x +y +z = 2
Exercitiu 3.2 S a se g aseasc a un vector normal la planul 2x+y
3z = 5.
Demonstrat ie: Ecuat ia se scrien forma canonic a 2(x1)+1(y
0) + (3)(z + 1) = 0 ceea ce inseamna c a vectorul < 2, 1, 3 >
e normal la planul 2x + y 3z = 5. Alta metod a: Se pot gasi
doi vectori cont inut i n plan si apoi se poate calcula produsul lor
vectorial.
Exercitiu 3.3 (plane paralele)
S a se arate ca planele 2x+y3z = 5 si x+y = 2 nu sunt paralele.
3.4 Exercit ii 56
Demonstrat ie: Daca cele dou a plane sunt paralele atunci si
direct iile normale la ele vor paralele. Un vector normal la primul
plan este < 2, 1, 3 > iar la al doilea < 1, 1, 0 >. Acesti doi vec-
tori nu sunt paraleli pentru ca nu exista niciun scalar asa ca
< 2, 1, 3 >= < 1, 1, 0 >. Concluzia e ca nici planele nu vor
paralele.
Exercitiu 3.4 (plane paralele) S a se arate c a planele A
1
x+B
1
y+
C
1
z = D
1
si A
2
x + B
2
y + C
2
z = D
2
sunt paralele dac a si numai
dac a exist a un scalar asa ca A
2
= A
1
,B
2
= B
1
,C
2
= C
1
.
Demonstrat ie: Daca cele dou a plane sunt paralele si direct iile
normale la ele sunt paralele. Rezulta c a < A
1
, B
1
, C
1
> si <
A
2
, B
2
, C
2
> sunt paraleli de unde concluzia.
Daca A
2
= A
1
,B
2
= B
1
,C
2
= C
1
rezult a ca direct iile
normale la plane sunt paralele si deci si cele dou a plane sunt par-
alele.
Exercitiu 3.5 (plane paralele) S a se ae distant a dintre planele
paralele de ecuat ii x +y +z = 1 si x +y +z = 3.
Demonstrat ie:
Un vector normal la primul plan este

n =< 1, 1, 1 >. Un punct
pe primul plan este P(1, 0, 0). Alegem n asa fel nc at
OP + <
1, 1, 1 > (=< 1 +, , >) s a aib a varful pe al doilea plan adic a
1 + + + = 3 de unde rezult a ca = 2/3. Concluzia este ca
distant a dintre plane este exact egala cu
|2/3 < 1, 1, 1 > | = 2/
3.
Metoda 2: Se poate alege punctul P(1, 0, 0) de pe primul plan
si apoi calcula distant a de la P(1, 0, 0) la planul dat de ecuat ia
x +y +z = 3 ca n exercit iul 3.7.
3.4 Exercit ii 57
Exercitiu 3.6 (plan prin trei puncte) S a se g aseasc a ecuat ia plan-
ului ce cont ine punctele P(1, 1, 0), Q(1, 0, 2), R(0, 1, 3).
Demonstrat ie: Fie un punct M(x, y, z) din plan. Vectorii
PM,
PQ,
PR sunt n acelasi plan deci produsul lor mixt este 0:

x 1 y 1 z
1 1 0 1 2 0
0 1 1 1 3 0
=
x 1 y 1 z
2 1 2
1 0 3
= 0 (38)
adic a 3x + 4y z = 1.
Exercitiu 3.7 (distant a de la un punct la un plan)
Se proiecteaza punctul P(x
0
, y
0
, z
0
) pe planul ax +by +cz +d = 0
n punctul Q. S a se g aseasc a vectorul

PQ.
Demonstrat ie:
Un vector normal la plan este < a, b, c >, prin urmare

PQ =
< a, b, c > unde este un scalar pe care urmeaza s a-l a am.
Avem

OQ =

OP +

PQ = < x
0
, y
0
, z
0
> + < a, b, c >=
=< x
0
+ a, y
0
+ b, z
0
+ c > si cum acest vector are varful Q
pe plan trebuie ca
ax
0
+by
0
+cz
0
+d +(a
2
+b
2
+c
2
) = 0
Deci = (ax
0
+by
0
+cz
0
+d)/(a
2
+b
2
+c
2
). Prin urmare
3.4 Exercit ii 58
Fig. 26. Distant a de la un punct la un plan
PQ = < a, b, c >=
(ax
0
+by
0
+cz
0
+d)
a
2
+b
2
+c
2
< a, b, c >
Ca o consecint a imediat a, distant a de la punctul P la plan este
dat a de formula
distant a = |
OP| =
|ax
0
+by
0
+cz
0
+d|
a
2
+b
2
+c
2
59
4 Pozit ii relative n spat iu
4.1 Intersect ia a doua plane. Intersect ia a trei plane
Vom considera dou a plane:
A
1
x +B
1
y +C
1
z +D
1
= 0
A
2
x +B
2
y +C
2
z +D
2
= 0
(39)
Aceste plane se intersecteaz a atunci cand coecient ii lui x, y, z din
ecuat iile planelor nu sunt proport ionali.
Intr-adevar dac a tripletul A

1
, B
1
, C
1
nu este proport ional cu triple-
tul ordonat A
2
, B
2
, C
2
atunci cel put in unul din determinant ii
B
1
C
1
B
2
C
2
,
C
1
A
1
C
2
A
2
,
A
1
B
1
A
2
B
2
(40)
este diferit de 0.
Sistemul format de ecuat iile (44) este un sistem de dou a ecuat ii
cu trei necunoscute si presupun and ca
A
1
B
1
A
2
B
2
= 0 (41)
atunci sistemul este compatibil, simplu nedeterminat. Rezolvand
sistemul se obt ine o dreapta ai carei parametri directori sunt:
l =
B
1
C
1
B
2
C
2
, m =
C
1
A
1
C
2
A
2
, n =
A
1
B
1
A
2
B
2
(42)
Cazul a trei plane, de ecuat ii
(F
1
) A
1
x +B
1
y +C
1
z +D
1
= 0
(F
2
) A
2
x +B
2
y +C
2
z +D
2
= 0
(F
3
) A
3
x +B
3
y +C
3
z +D
3
= 0
(43)
4.1 Intersect ia a doua plane. Intersect ia a trei plane 60
Aceste ecuat ii formeaza un sistem de trei ecuat ii cu trei necunos-
cute.
1. Daca
=
A
1
B
1
C
1
A
2
B
2
C
2
A
3
B
3
C
3
= 0 (44)
atunci sistemul are solut ie unic a, deci planele se intersecteaz a
ntr-un punct.
2. Daca = 0, iar unul din determinant ii de ordinul doi este
nenul, de exemplu
=
A
1
B
1
A
2
B
2
= 0 (45)
acesta va determinantul principal al sistemului. Daca de-
terminantul caracteristic
1
=
A
1
B
1
D
1
A
2
B
2
D
2
A
3
B
3
D
3
= 0 (46)
atunci sistemul este simplu nedeterminat iar planele trec
printr-o dreapta D = P
1
P
2
.
Daca
1
= 0 atunci sistemul este incompatibil si cum = 0
rezult a ca cele trei plane se intersecteaz a dou a cate dou a,
dupa drepte paralele, deci ele formeaza o prisma nelimitata.
3. Daca = 0 si toti determinant ii de ordin doi sunt nuli,
presupun and A
1
= 0 determinantul principal, este de ordinul
4.2 Intersect ia dintre o dreapta si un plan 61
ntai. Daca determinant ii caracteristici corespunz atori sunt
nenuli sistemul este incompatibil deci cele trei plane luate
dou a cate dou a nu au puncte comune si planele sunt paralele
ntre ele.
Daca determinant ii caracteristici sunt nuli, ecuat iile se reduc
la una singura deci planele sunt confundate.
Denit ia 4.1 Mult imea tuturor planelor care trec prin dreapta de
intersect ie a dou a plane date numite plane de baza formeaz a un
fascicul de plane av and ca axa acea dreapt a.
Ecuat ia fascicului de plane este:
A
1
x +B
1
y +C
1
z +D
1
+(A
2
x +B
2
y +C
2
z +D
2
) = 0
4.2 Intersect ia dintre o dreapta si un plan
Fie o dreapta de ecuat ie
(D) :
x x
0
l
=
y y
0
m
=
z z
0
n
si planul:
(P) : Ax +By +Cz = 0.
Coordonatele punctului de intersect ie se obt in rezolvand sistemul
format de cele dou a ecuat ii. Egal and rapoartele din ecuat ia dreptei
(D) cu se obt ine
(D) : {
x = x
0
+l
y = y
0
+m
z = z
0
+n
(47)
Sistemul format din aceste ecuat ii si ecuat ia planului (P) duce la
4.3 Alte moduri de determinare a ecuat iei unui plan 62
Ax
0
+By
0
+Cz
0
+D +(Al +Bm+Cn) = 0 (48)
de unde
=
Ax
0
+By
0
+Cz
0
+D
Al +Bm+Cn
(49)
Daca Al + Bm + Cn = 0 atunci D P = punct. Daca Al +
Bm+Cn = 0 si Ax
0
+By
0
+Cz
0
+D = 0 atunci ecuat ia nu are
solut ii nite, deci aceast a dreapta este paralel a cu planul. Daca
Al +Bm+Cn = 0 si Ax
0
+By
0
+Cz
0
+D = 0 ecuat ia (2) are o
innitate de solut ii si deci aceast a dreapta este cont inut a n plan.
4.3 Alte moduri de determinare a ecuat iei unui plan
Fie dou a drepte concurente D
1
D
2
= M
0
(x
0
, y
0
, z
0
).
(D
1
) :
x x
0
l
1
=
y y
0
m
1
=
z z
0
n
1
,
(D
2
) :
x x
0
l
2
=
y y
0
m
2
=
z z
0
n
2
Ducem prin punctul de concurent a M
0
doi vectori coliniari cu
vectorii directori ai celor dou a drepte D
1
si D
2
,

v
1
(l
1
, m
1
, n
1
),
v
2
(l
2
, m
2
, n
2
). Acesti vectori ind situat i pe dreptele D
1
si D
2
,
sunt cont inut i n planul (P) determinat de cele dou a drepte con-
curente. Fie M(x, y, z) un punct curent n acest plan. Deci vectorii
M
0
M,
v
1
,
v
2
sunt coplanari:
M
0
M (
v
1

v
2
) = 0 de unde
(F) :
x x
0
y y
0
z z
0
l
1
m
1
n
1
l
2
m
2
n
2
= 0
Fie o dreapta
(D) :
x x
0
l
=
y y
0
m
=
z z
0
n
si un punct M
2
(x
2
, y
2
, z
2
), M
2
/ D.
Dreapta D si punctul M
2
determina un plan. Ducem prin M
1
vectorul director

v (l, m, n) al dreptei D. Vectorii

M
1
M,
M
1
M
2
si

v sunt coplanari adic a
M
1
M (
M
1
M
2
v ) = 0
sau
(P) :
x x
1
y y
1
z z
1
x
2
x
1
y
2
y
1
z
2
z
1
l m n
= 0 (50)
Fig. 27. Planul determinat de o dreapta si un punct
In mod analog se obt ine ecuat ia planului determinat de dou a

drepte
(D
1
) :
xx
1
l
=
yy
1
m
=
zz
1
n
,
(D
2
) :
xx
2
l
=
yy
2
m
=
zz
2
n
(51)
(P) :
x x
1
y y
1
z z
1
x
2
x
1
y
2
y
1
z
2
z
1
l m n
= 0 (52)
4.4 Exercit ii 65
4.4 Exercit ii
Exercitiu 4.1 (separare) Consider am dou a puncte P(x
0
, y
0
, z
0
)
si Q(x
1
, y
1
, z
1
) si planul : ax +by +cz +d = 0. S a se demon-
streze c a dac a
(ax
0
+by
0
+cz
0
+d)(ax
0
+by
0
+cz
0
+d) > 0
atunci cele dou a puncte P si Q sunt de aceeasi parte a planului
iar dac a
(ax
0
+by
0
+cz
0
+d)(ax
0
+by
0
+cz
0
+d) < 0
atunci cele dou a puncte sunt de o parte si de alt a a planului .
Demonstrat ie:
Proiectam punctele P, respectiv Q pe planul n punctele P
respectiv Q
. Atunci, conform problemei 3.7 avem ca
PP
=
(ax
0
+by
0
+cz
0
+d)
a
2
+b
2
+c
2
< a, b, c >
si
QQ
=
(ax
1
+by
1
+cz
1
+d)
a
2
+b
2
+c
2
< a, b, c >
Cele dou a puncte vor de aceeasi parte a lui atunci cand cei
doi vectori au acelasi sens, adic a atunci cand (ax
0
+by
0
+cz
0
+d)
si (ax
1
+by
1
+cz
1
+d) au acelasi semn
4.4 Exercit ii 66
Fig. 28. Separare
deci atunci cand (ax
0
+by
0
+cz
0
+d)(ax
1
+by
1
+cz
1
+d) > 0.
Cele dou a puncte vor de o parte si de alta a planului atunci
cand cei doi vectori au sensuri diferite, adic a atunci cand (ax
0
+
by
0
+cz
0
+d)(ax
1
+by
1
+cz
1
+d) < 0.
Exercitiu 4.2 (separare) Consider am punctul P(x
0
, y
0
, z
0
) si
planele paralele
1
: ax+by+cz+d = 0 si
2
: ax+by+cz+e =
0. S a se demonstreze c a dac a
(ax
0
+by
0
+cz
0
+d)(ax
0
+by
0
+cz
0
+e) < 0
atunci punctul P este ntre cele dou a plane.
Demonstrat ie: Utilizam iar rezultatul din problema 3.7.
Proiectam punctul pe cele dou a plane n P
1
si respectiv P
2
. Punc-
tul P se va aa ntre cele dou a plane dac a vectorii paraleli

PP
1
si
4.4 Exercit ii 67
PP2 au sensuri opuse. Conform formulelor de calcul pentru

PP
1
si

PP
2
demonstrate n 3.7 rezult a ca cei doi vectori au sensuri
opuse atunci cand (ax
0
+by
0
+cz
0
+d)(ax
0
+by
0
+cz
0
+e) < 0.
Exercitiu 4.3 S a se demonstreze c a punctele P(1, 2, 3) si
Q(3, 2, 1) se aa de o parte si de alt a a planului (P) : x+y5 = 0.
Demonstrat ie: Utilizam metoda din exercit iul 4.1. Avem
(1 + 2 5)(3 + 2 5) = 2 < 0, deci planul separa cele dou a
puncte.
Exercitiu 4.4 S a se demonstreze c a dreapta (D) de ecuat ie para-
metric a (D) : x = 3, y = t1, z = t+1 si planul (P) : x+y = 5
nu sunt paralele.
Demonstrat ie: Direct ia dreptei e dat a de

a =< 0, 1, 1 >.
Alegem un punct pe plan, de pild a Q(5, 0, 0). Putem scrie atunci
ecuat ia planului sub forma
1(x 5) + 1(y 0) + 0(z 0) = 0
din care vedem ca o direct ie normala la planul P este

n =<
1, 1, 0 >. Daca planul si dreapta ar paralele atunci va trebui ca
n si

a s a e perpendiculare:
a = 0
Dar

n
a =< 1, 1, 0 > < 0, 1, 1 >= 1. Prin urmare planul si

dreapta nu sunt paralele.
Exercitiu 4.5 Consider am planul (P) : x + y + z = 3. Acest
plan este mutat n spat iu dup a direct ia

a =< 4, 4, 2 > ca n g.
29. S a se g aseasc a ecuat ia cartezian a a noului plan P
.
4.4 Exercit ii 68
Demonstrat ie: Fie Q
(x, y, z) n planul P
. Lui i va corespunde
un punct Q pe planul P ca n g. 29. Rezulta ca varful vectorului
de pozit ie
OQ
a =< x 4, y 4, z 2 > este n planul P si n

consecint a satisface ecuat ia planului P: (x4)+(y4)+(z2) = 3
si deci:
x +y +z = 13
Fig. 29. Translat ie de vector a
F(x x
0
, y y
0
, z z
0
) = 0
69
5 Transformari ane
Consideram un reper cartezian {0,
i ,
j } n planul si un reper
cartezian {0,
i ,
j ,
k } n spat iu.
Denit ia 5.1 Transform arile ane n plan sunt funct ii date de
formula
T(x, y) = (a
1
x +a
2
y +c
1
, b
1
x +b
2
y +c
2
) (53)
sau, n scriere matriceal a T(x, y) = (, ) unde
_

_
=
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_ _
x
y
_
+
_
c
1
c
2
_
(54)
Transform arile ane n spat iu sunt funct ii date de formula
T(x, y) = (a
1
x+a
2
y+a
3
z+d
1
, b
1
x+b
2
y+b
3
z+d
2
, c
1
x+c
2
y+c
3
z+d
3
)
sau, n scriere matriceal a T(x, y, z) = (, , ) unde
_
_
_
_
=
_
_
a
1
a
2
a
3
b
1
b
2
b
3
c
1
c
2
c
3
_
_
_
_
x
y
z
_
_
+
_
_
d
1
d
2
d
3
_
_
(55)
Denit ia 5.2 Pentru transformarea T de mai sus se noteaz a
mat(T) =
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_
si det(T)=
a
1
a
2
b
1
b
2
(56)
dac a transformarea e 2-dimensional a si
mat(T) =
_
_
a
1
a
2
a
3
b
1
b
2
b
3
c
1
c
2
c
3
_
_
si det(T)=
a
1
a
2
a
3
b
1
b
2
b
3
c
1
c
2
c
3
(57)
dac a transformarea e 3-dimensional a.
70
Denit ia 5.3 Transform arile ane pentru care det(T) = 0 se
numesc transform ari ane nedegenerate.
Problema 5.1 (Operat ii cu transform ari ane) Suma, diferent a
si nmult irea cu scalari a transform arilor ane T si S sunt trans-
form ari ane. Avem de asemenea c a: mat(A + B) = mat(A) +
mat(B), mat(AB) = mat(A)mat(B) si mat(tA) = tmat(A),
t parametru real.
Demonstrat ie: Evident.
Problema 5.2 (Compunerea transform arilor ane) Se dau dou a
transform ari ane 2-dimensionale
T :
_

_
=
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_ _
x
y
_
+
_
c
1
c
2
_
(58)
si
S :
_
t
s
_
=
_
d
1
d
2
e
1
e
2
_ _

_
+
_
f
1
f
2
_
Se poate construi ST, compunerea ca funct ii a lui T si S care e o
funct e ce transform a coordonatele carteziene (x, y) n coordonatele
carteziene (t, s). Atunci ST este o transformare an a dat a de
formula
ST :
_
t
s
_
=
_
d
1
d
2
e
1
e
2
_ _
a
1
a
2
b
1
b
2
_ _
x
y
_
+ (59)
+
_
d
1
d
2
e
1
e
2
_ _
c
1
c
2
_
+
_
f
1
f
2
_
(60)
Mai mult, avem c a
mat(ST) = mat(S)mat(T) (61)
71
Demonstrat ie: Evidenta.
Observat ia 5.1 Aceast a teorema se rescrie similar n cazul trans-
form arilor ane tridimensionale.

In particular, pentru dou a trans-
form ari ane tridimensionale
mat(ST) = mat(S)mat(T) (62)
Teorema 5.1 Inversa unei transform ari ane nedegenerate
T :
_

_
=
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_ _
x
y
_
+
_
c
1
c
2
_
(63)
e transformarea an a dat a de formula:
T
1
:
_
x
y
_
=
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_
1
_

_
a
1
a
2
b
1
b
2
_
1
_
c
1
c
2
_
(64)
Mai mult,
mat(T
1
) = mat(T)
1
(65)
Demonstrat ie: Evidenta .
Observat ia 5.2 Aceasta teorema se rescrie similar n cazul trans-
form arilor ane tridimensionale.

In particular, pentru o transfor-
mare an a tridimensional a nedegenerat a
mat(T
1
) = mat(T)
1
(66)
.
Teorema 5.2 Transform arile ane nedegenerate transform a o
dreapt a n alt a dreapt a.
72
Demonstrat ie: Cazul 2-dimensional.
Fie o dreapta D : ax + by + c = 0. Fie (x, y) un punct de pe
dreapta D. Din teorema anterioar a avem ca
_

_
c
1
c
2
_
=
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_ _
x
y
_
+ (67)
S a not am
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_
1
cu
_
A
1
A
2
B
1
B
2
_
(68)
Stim ca aceast a invers a exista deoarece det(T) = 0. Revenind la
ecuat ia (69) avem ca
_
A
1
A
2
B
1
B
2
_
_
_

_
c
1
c
2
_
_
=
_
x
y
_
(69)
adic a (x, y) = (A
1
( c
1
) +A
2
( c
2
), B
1
( c
1
) +B
2
( c
2
)).
Deoarece (x, y) este pe dreapta D nseamna ca (x, y) satisface
ecuat ia dreptei: ax +by +c = 0.

Inlocuind obt inem:
(aA
1
+bB
1
)+(aA
2
+bB
2
)+c(aA
1
c
1
+aA
2
c
2
+bB
1
c
1
+bB
2
c
2
) = 0
care este ecuat ia unei drepte de coordonate carteziene , .
Cazul transformarilor ane tridimensionale este tratat n mod sim-
ilar.
Observat ia 5.3 Ca o consecint a , orice transformare an a nede-
generat a transform a un triunghi n alt triunghi, un patrulater n
alt patrulater si n general, un poligon n alt poligon.

In plus
o transformare an a nedegenerat a tridimensional a transform a un
poliedru n alt poliedru.
73
Teorema 5.3 (Generalizare) Fie un obiect geometric dat de
ecuat ia cartezian a F(x, y) = 0 si T o transformare an a 2-
dimensional a nedegenerat a
T :
_

_
=
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_ _
x
y
_
+
_
c
1
c
2
_
(70)
Atunci T() este colect ia punctelor (, ) ce satisfac
F(T
1
(, )) = 0
Demonstrat ie: Avem
_
x
y
_
= T
1
_

_
(71)
si pentru puncte (x, y) de pe rezult a ca (, ) satisfac
F(T
1
(, )) = 0.
form arilor ane tridimensionale. Fie un obiect geometric dat
de ecuat ia cartezian a F(x, y, z) = 0 si T o transformare an a
3-dimensional a nedegenerat a Atunci T() este colect ia punctelor
(, , ) ce satisfac F(T
1
(, , )) = 0
Teorema 5.4 Orice transformare an a nedegenerat a 2-
dimensional a
T :
_

_
=
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_ _
x
y
_
+
_
c
1
c
2
_
(72)
este determinat a n mod unic de valoarea ei n trei puncte necol-
iniare din plan.
74
Demonstrat ie: Consideram punctele necoliniare
(x
0
, y
0
),(x
1
, y
1
),(x
2
, y
2
) si sa presupunem ca
T(x
0
, y
0
) = (X
0
, Y
0
), T(x
1
, y
1
) = (X
1
, Y
1
), T(x
2
, y
2
) = (X
2
, Y
2
)
(73)
Din (144) rezult a ca
_
_
x
0
y
0
1 0 0 0
x
1
y
1
1 0 0 0
x
2
y
2
1 0 0 0
0 0 0 x
0
y
0
1
0 0 0 x
1
y
1
1
0 0 0 x
2
y
2
1
_
_
_
_
a
1
a
2
c
1
b
1
b
2
c
2
_
_
_
_
X
0
Y
0
X
1
Y
1
X
2
Y
2
_
_
(74)
Determinantul matricii A a sistemului de mai sus este
det(A) =
x
0
y
0
1
x
1
y
1
1
x
2
y
2
1
2
=
x
1
x
0
y
1
y
0
x
2
x
0
y
2
y
0
2
(75)
dar determinantul din dreapta este 0 dac a si numai dac a cele trei
puncte (x
0
, y
0
), (x
1
, y
1
), (x
2
, y
2
) sunt necoliniare. Rezulta ca sis-
temul (74) are solut ie si aceast a solut ie e unic a, ceea ce nseamna
ca exista o unic a transformare an a care sa satisfaca condit iile
(144).
form arilor ane tridimensionale. Orice transformare an a nede-
generat a 3-dimensional a este determinat a n mod unic de valoarea
ei n patru puncte necoplanare din spat iu.
75
Teorema 5.5 Transformarea an a 2-dimensional a care duce tri-
unghiul (0, 0), (1, 0), (0, 1) n triunghiul (x
0
, y
0
), (x
1
, y
1
), (x
2
, y
2
)
este dat a de formula (, ) (x, y)
_
x
y
_
=
_
x
1
x
0
x
2
x
0
y
1
y
0
y
2
y
0
_ _

_
+
_
x
0
y
0
_
(76)
Demonstrat ie: Se veric a faptul ca varfurile (0, 0), (1, 0), (0, 1)
se duc prin transformare exact n (x
0
, y
0
), (x
1
, y
1
), (x
2
, y
2
).
Propozit ia 5.1

In teorema (5.5), not am cu triunghiul cu v arfuri
(x
0
, y
0
), (x
1
, y
1
), (x
2
, y
2
). Atunci aria() = |det(T)|/2.
Demonstrat ie: Din teorema (5.5) avem ca
det(T) =
x
1
x
0
x
2
x
0
y
1
y
0
y
2
y
0
(77)
Stim ns a ca modulul determinantului
x
1
x
0
x
2
x
0
y
1
y
0
y
2
y
0
(78)
este exact dublul ariei triunghiului cu varfuri
(x
0
, y
0
), (x
1
, y
1
), (x
2
, y
2
), ceea ce ncheie demonstrat ia.
Teorema 5.6 S a consider am o transformare an a T(x, y) = (, )
unde
_

_
=
_
a
1
a
2
b
1
b
2
_ _
x
y
_
+
_
c
1
c
2
_
(79)
care transform a un triunghi de v arfuri (x
0
, y
0
), (x
1
, y
1
) si (x
2
, y
2
)
n triunghiul
. S a se arate c a
aria(
) = |det(T)|aria() (80)
76
Demonstrat ie: Consideram transformarea an a S
1
de la tri-
unghiul (0, 0), (1, 0), (0, 1) la triunghiul si transformarea an a
S
2
de la triunghiul (0, 0), (1, 0), (0, 1) la triunghiul
. Vom avea
ca T = S
2
S
1
1
. Din teorema anterioar a avem ca aria() =
|det(S
1
)|/2, aria(
) = |det(S
2
)|/2 si det(T) = det(S
2
)det(S
1
)
1
.
De aici rezult a ca:
aria(
) = |det(S
2
)|aria()/|det(S
1
)| = |det(T)|aria()
Propozit ia 5.2 O transformare an a T transform a un poligon P
ntr-un poligon P
. Atunci
aria(P
) = |det(T)|aria(P)
Demonstrat ie: Aceasta este o consecint a a teoremei anterioare
deoarece orice poligon se poate descompune n reuniune de tri-
unghiuri. Acest proces se numeste triagulare.
Propozit ia 5.3 O transformare an a T transform a un domeniu
m arginit cu frontiera continu a Lipschitz P ntr-un domeniu P
.
Atunci
aria(P
) = |det(T)|aria(P)
deoarece orice domeniu se poate aproxima cu un poligon. Cre am o
ret ea de n puncte aproximativ echidistante pe frontiera domeniului
P si apoi cre am poligonul P
n
. Vom avea ca pentru P
n
din teorema
anterioar a
(aria lui T(P
n
)) = |det(T)|(aria lui P
n
)
77
Luam apoi limit a cand n si obt inem
(aria lui P
) = |det(T)|(aria lui P)
Propozit ia 5.4 Transformarea an a 3-dimensional a care trans-
form a tetraedrul (0, 0, 0), (1, 0, 0), (0, 1, 0), (0, 0, 1) n tetraedrul cu
v arfuri (x
0
, y
0
, z
0
), (x
1
, y
1
, z
1
), (x
2
, y
2
, z
2
), (x
3
, y
3
, z
3
) este dat a de
formula (, , ) (x, y, z)
_
_
x
y
z
_
_
=
_
_
x
1
x
0
x
2
x
0
x
3
x
1
y
1
y
0
y
2
y
0
y
3
y
1
z
1
z
0
z
2
z
0
z
3
z
1
_
_
_
_
_
_
+
_
_
x
0
y
0
z
0
_
_
(81)
Demonstrat ie: Similara cu demonstrat ia de la teorema (5.5).
Propozit ia 5.5

In propozit ia (5.4), not am cu tetraedrul cu
v arfuri (x
0
, y
0
, z
0
), (x
1
, y
1
, z
1
), (x
2
, y
2
, z
2
). Atunci volum() =
|det(T)|/6.
Demonstrat ie: Similar cu (5.1). Se foloseste faptul ca
1/6
x
1
x
0
x
2
x
0
x
3
x
0
y
1
y
0
y
2
y
0
y
3
y
0
z
1
z
0
z
2
z
0
z
3
z
0
(82)
este exact volumul tetraedrului.
Teorema 5.7 S a consider am o transformare an a 3-dimensional a
T(x, y) = (, , ) care transform a un tetraedru n tetraedrul
. S a se arate c a
volum(
) = |det(T)|volum() (83)
78
Demonstrat ie: Similar cu (5.6).
Propozit ia 5.6 O transformare an a 3-dimensional a T trans-
form a un poliedru P ntr-un poliedru P
. Atunci
volum(P
) = det(T)volum(P)
deoarece orice poliedru este o reuniune de tetraedre.
Propozit ia 5.7 O transformare an a 3-dimensional a T trans-
form a un domeniu m arginit cu frontiera continu a Lipschitz P ntr-
un domeniu P
. Atunci
volum(P
) = |det(T)|volum(P)
Demonstrat ie: Similar cu (124).
Exemplu 5.1 Aati aria elipsei de ecuat ie x
2
+y
2
/4 = 1.
Demonstrat ie: Observ am ca
_
x
y
_
=
_

2
_
(84)
iar si satisfac
2
+
2
= 1
deci sunt coordonatele carteziene ale cercului unitate. Rezulta de
aici ca
(arie elipsa) = det
_
1 0
0 2
_
(arie cerc) = 2
Observat ia 5.6 Determinarea ariei unui domeniu din plan. Pe
domeniu se poate genera o ret ea cu ajutorul unui generator de
ret ea. Se poate calcula aria ec arui triunghi si apoi acestea se pot
suma pentru aproximarea ariei triunghiului.
5.1 Translat ii 79
5.1 Translat ii
S a consideram un vector

v =< x
0
, y
0
>. Fiecarui punct P(x, y)
din plan i asociem punctul P
(x
, y
) ale carui coordonate sunt

date de x
= x + x
0
si y
= y + y
0
. Aceasta se mai poate scrie
OP
OP +v. Aceasta transformare care asociaza lui P punctul

P
se numeste translat ia de vector

v .
Fig. 30. Translat ia de vector v
Denit ia 5.4 Translat ia de vector

v =< x
0
, y
0
> este transfor-
mare an a T dat a de formula
T :
_
x
_
=
_
x
y
_
+
_
x
0
y
0
_
(85)
Observat ia 5.7 Matricea unei translat ii mat(T) este matricea
identic a:
mat(T) = I
2
=
_
1 0
0 1
_
5.1 Translat ii 80
Observat ia 5.8 Atunci c and o translat ie de vector

v este apli-
cat a unui obiect geometric , obiectul geometric este mutat n plan
n direct ia vectorului

v pe toat a lungimea lui.
Propozit ia 5.8 O funct e T : este o translat ie dac a si
numai dac a pentru oricare dou a puncte P(x
1
, y
1
) si Q(x
2
, y
2
) din
plan avem c a
PT(P) =
QT(Q).
Demonstrat ie: Avem ca pentru orice punct P vectorul
PT(P)
este dat de
PT(P) =
v .
Pentru un punct P din plan sa not am

v =
PT(P). S a not am
componentele lui

v cu c
1
, c
2
. Rezulta ca
OT(P) =

OP +
v si
deci, scriind pe componente rezult a ca
T
_
x
y
_
=
_
x
y
_
+
_
c
1
c
2
_
(86)
Teorema 5.8 Fie un obiect geometric n plan dat de ecuat ia
cartezian a F(x, y) = 0 si T o translat ie de vector

v =< x
0
, y
0
>.
Transformarea geometrica a lui prin T este obiectul geometric
dat de ecuat ia F(x x

0
, y y
0
) = 0
Demonstrat ie: Aceasta este o consecint a direct a a teoremei (5.8)
5.1 Translat ii 81
Fig. 31. Translat ia de vector v a lui
Observat ia 5.9 Aplic am translat ia de vector

v =< x
0
, y
0
>
dreptei de ecuat ie cartezian a
ax +by +c = 0
Ecuat ia translat iei dreptei este: a(x x
0
) +b(y y
0
) +c = 0.
Propozit ia 5.9 Aplic am translat ia de vector

v =< x
0
, y
0
, z
0
>
dreptei de ecuat ie vectorial a
r (t) =
r
0
+t
a
Ecuat ia vectorial a a translat iei dreptei este:
q (t) =
v +
r
0
+t
a
Demonstrat ie: Evidenta ,

q (t) =
v +
r (t).
5.2 Omotetii 82
Fig. 32. Translat ia unei drepte
5.2 Omotetii
S a consideram un scalar . Fiecarui punct P(x, y) din plan i
asociem punctul P
(x
, y
) ale carui coordonate sunt date de x
=
x si y
= y. Aceasta se mai poate scrie
OP
OP. Aceasta
transformare care asociaza lui P punctul P
se numeste omotetia
de scalar n raport cu originea O.
Denit ia 5.5 Omotetiile n raport cu originea sunt transform ari
ane de tipul:
T :
_
x
_
=
_
0
0
_ _
x
y
_
(87)
pentru un scalar .
5.2 Omotetii 83
Fig. 33. Omotetia de scalar
Observat ia 5.10 O omotetie nu modic a forma obiectelor ci nu-
mai m arimea lor.
Fig. 34. Transformarea punctelor printr-o omotetie
Observat ia 5.11 Matricea unei omotetii de scalar n raport cu
originea este
_
0
0
_
5.2 Omotetii 84
Determinantul unei omotetii de scalar este det(T) =
2
.
Observat ia 5.12 O omotetie de scalar > 0 transform a un seg-
ment IJntr-un segment I
paralel cu el si de m asura |I
| =
|IJ|.
Propozit ia 5.10 Fie T o omotetie de scalar si un obiect
geometric n plan. Atunci
aria(T()) =
2
aria().
Denit ia 5.6 S a consider am un scalar si un punct O
(x
0
, y
0
).
Fiec arui punct P(x, y) din plan i asociem punctul P
(x
, y
) astfel
nc at
P. Aceasta transformare care asociaz a lui P

punctul P
se numeste omotetia de scalar n raport cu O
.
Propozit ia 5.11 O omotetie T de scalar n raport cu punctul
O
(x
0
, y
0
) este aplicata unei drepte
D : ax +by +c = 0 (88)
Dreapta nou-format a va avea ecuat ia: T(D) : a(xx
0
)/+b(y
y
0
)/ +c +ax
0
+by
0
+c = 0.
Demonstrat ie:
Fiecarui punct P(x, y) din plan i asociem punctul P
(x
, y
) astfel
nc at
P. Rezulta ca: x
x
0
= (x x
0
), y
y
0
=
(y y
0
) de unde rezult a ca x = (x
x
0
)/ + x
0
, y = (y

y
0
)/ + y
0
.

Inlocuind x si y n (88) ncheie demonstrat ia. Daca
not am cu O
omotetia de scalar n raport cu originea si cu T

v
translat ia de vector

v =
OO
atunci se poate vedea ca omotetia

de scalar n raport cu O
este exact
O

v
+T

v
5.3 Rotat ii 85
Fig. 35. Transformarea unei drepte printr-o omotetie
Denit ia 5.7 Omotetia de scalar n raport cu O
(x
0
, y
0
) este
transformarea an a de ecuat ie:
T :
_
x
_
=
_
0
0
_ _
x x
0
y y
0
_
+
_
x
0
y
0
_
(89)
pentru un scalar .
5.3 Rotat ii
S a consideram transformarea prin care punctele din plan sunt
rotite radiani n jurul originii ca n g. 36 astfel nc at punc-
tul P(x, y) este transformat n P
(x
, y
). Vectorul de pozit ie

OP
formeaza un unghi cu axa Ox si are lungimea r. Rezulta ca
OP = r(cos(), sin()), adic a

x = rcos, y = rsin
5.3 Rotat ii 86
Vectorul de pozit ie
OP
formeaza un unghi + cu axa Ox si

are lungimea r. Rezulta ca
OP
= r(cos(+), sin(+)). Prin

urmare avem ca
Fig. 36. Rotat ie de unghi
x
= rcos( +) = rcoscos rsinsin = xcos ysin

De asemenea
y
= rsin( +) = rsincos +rcossin = xsin +ycos

Denit ia 5.8 Rotat ia de unghi n jurul originii este dat a de
formula:
T :
_

_
=
_
cos sin
sin cos
_ _
x
y
_
(90)
Observat ia 5.13 Compunerea a dou a rotat ii de unghiuri si
este o rotat ie de unghi +. Inversa unei rotat ii de unghi este
o rotat ie de unghi .
5.3 Rotat ii 87
Observat ia 5.14 Mult imea rotat iilor din planmpreun a cu operat ia
de compunere a rotat iilor formeaz a un grup.
Propozit ia 5.12 Rotat iile sunt transform ari izometrice, adic a
p astreaz a lungimea segmentelor c arora le sunt aplicate.
Demonstrat ie: Notam cu T
rotat ia de unghi n jurul originii.

Se observ a din (90) ca |T
(x, y)| = |(x, y)| pentru orice punct

de coordonate x, y. Daca (x, y),(x
, y
) sunt dou a puncte n plan

atunci
dist(P(x, y), P
(x
, y
)) = |T
(x, y) TT
(x
, y
)| =
= |T
(x x
, y y
)| = |(x x
, y y
)| = dist((x, y), (x
, y
)|
Fig. 37. Rotat ia conserv a lungimea segmentului PQ
Observat ia 5.15 S a consider am un scalar si un punct O
(x
0
, y
0
).
Fiec arui punct P(x, y) din plani asociem punctul P
(x
, y
) obt inut
5.3 Rotat ii 88
prin rotirea lui P radiani n jurul lui O
.
Aceast a transformare se poate obt ine printr-o translat ie de vector
OO
,urmat a de o rotat ie n jurul originii si apoi o translat ie

de vector
OO
.
Fig. 38. Rotat ia n jurul unui punct arbitrar O
Schematic, prin aceste transformari coordonatele se transforma
dupa cum urmeaza:
_
x
y
_
_
x x
0
y y
0
_
_
cos sin
sin cos
_ _
x x
0
y y
0
_
(91)
_
cos sin
sin cos
_ _
x x
0
y y
0
_
+
_
x
0
y
0
_
(92)
ceea ce d a n nal
_
x
_
=
_
cos(x x
0
) sin(y y
0
) +x
0
sin(x x
0
) +cos(y y
0
) +y
0
_
(93)
5.4 Simetrii 89
Propozit ia 5.13 Ca o consecint a a propozit iei (145), rotat iile
p astreaz a si unghiurile dintre segmentele c arora le sunt aplicate.
Propozit ia 5.14 Fie T o rotat ie de unghi si un obiect geo-
metric n plan. Atunci
det(T) = 1, aria(T()) = aria().
5.4 Simetrii
Fie (D) o dreapta care trece prin origine si face un unghi cu
axa Ox. S a consideram transformarea prin care punctelor P(x, y)
din plan le sunt asociate simetricele lor P
(x
, y
) fat a de dreapta
D ca n prima gura din (39). Aplicam o rotat ie de unghi
punctelor planului. Transformatul lui P respectiv P
prin rotat ie
are coordonatele
_
cos()x sin()y
sin()x +cos()y
_
,
_
cos()x
sin()y
sin()x
+cos()y
_
(94)
Fig. 39. Simetria fat a de o dreapta arbitrara
5.4 Simetrii 90
Observ am ca transformatele punctelor P si P
au aceleasi coor-
donate n direct ia Ox si coordonate de semn contrar si egale n
modul n direct ia Oy. Egal and, rezult a:
cos()x sin()y = cos()x
sin()y
sin()x cos()y = sin()x
+cos()y
(95)
sau, n notatie matriceal a:
_
cos() sin()
sin() cos()
_ _
x
y
_
=
_
cos() sin()
sin() cos()
_ _
x
_
(96)
Utilizam acum n (96) faptul ca inversa rotat iei de unghi este
rotat ia de unghi adic a
_
cos() sin()
sin() cos()
_
1
=
_
cos() sin()
sin() cos()
_
(97)
_
cos() sin()
sin() cos()
_ _
cos() sin()
sin() cos()
_ _
x
y
_
=
_
x
_
(98)
care e echivalenta cu formula (99)
Denit ia 5.9 Simetria fat a de dreapta D ce trece prin origine
si face un unghi cu axa Ox este transformarea an a dat a de
formula
T :
_
x
_
=
_
cos2 sin2
sin2 cos2
_ _
x
y
_
(99)
Simetria fat a de o dreapta arbitrara (D): S a presupunem ca
dreapta face un unghi cu axa Ox. Alegem un punct arbitrar
O
= (x
0
, y
0
) pe dreapta. Simetria fat a de D se poate calcula ca
5.4 Simetrii 91
n (5.15). Se aplica mai ntai o translat ie de vector
OO
, dupa
care se aplica simetria fat a de transformata dreptei D, dupa care
aplic am translat ia de vector
OO
. Se gaseste n nal ca simetria

fat a de D transforma punctul P(x, y) n punctul P
(x
, y
) dat de
_
x
_
=
_
cos2(x x
0
) +sin2(y y
0
) +x
0
sin2(x x
0
) cos2(y y
0
) +y
0
_
(100)
5.5 Exercit ii 92
5.5 Exercit ii
Exercitiu 5.1 Se consider a planul 2x+y-z=3. S a se g aseasc a si-
metricul punctului P(1, 1, 1) fat a de acest plan.
Demonstrat ie: O direct ie normala la plan este
v =< 2, 1, 1 >.
Proiectam punctul P pe plan n Q. Vectorul

PQ e un multiplu
de

v si deci exista asa ca

PQ =
v . Pe de alta parte, din

moment ce Q e proiect ia lui P trebuie sa avem ca varful vectorului
OP +
PQ =< 1, 1, 1 > + < 2, 1, 1 >=< 1 + 2, 1 +, 1 >

e pe plan prin urmare 2(1 + 2) + (1 + ) (1 ) = 3 de
unde 2 + 6 = 3, adic a = 1/6. Deci

PQ = 1/6 < 2, 1, 1 >.
Rezulta ca simetricul P
al lui P fat a de plan e dat de
OP
OP + 2
PQ =< 1, 1, 1 > +1/3 < 2, 1, 1 >=< 5/3, 4/3, 2/3 > de

unde P
= (5/3, 4/3, 2/3).

Exercitiu 5.2 Consider am transformarea an a
T(x, y) =
_
1, 1
0, 1
_ _
x
y
_
Adica T(x, y) = (x + y, y). S a se ae mat(T),det(T). Aceasta
transformare se aplica punctelor din plan. S a se ae n ce punct
este transformat punctul P(1, 2). S a se ae n ce este transformat a
dreapta x +y = 3.
Demonstrat ie:
mat(T) =
_
1, 1
0, 1
_
det(T) = 1. T(1, 2) = (1 + 2, 2) = (3, 2). T(0, 3) = (0 + 3, 3) =
(3, 3). T(D) cont ine dou a puncte T(3, 0) = (3, 0), T(0, 3) = (3, 3).
Ecuat ia ei este x = 3.
5.5 Exercit ii 93
Exercitiu 5.3 Consider am transformarea an a T(x, y) = (x +
y + 1, x y 1). Stim ca T(0, 0) = (1, 1),T(1, 0) = (2, 0)
si T(0, 1) = (2, 2). S a se ae aria triunghiului cu v arfuri
(1, 1), (2, 0), (2, 2).
Demonstrat ie: aria = 1/2 det(T) = 1.
Exercitiu 5.4 Consider am transformarea an a T(x, y, z) =
(, , ) unde
_
_
_
_
=
_
_
1 1 0
0 1 0
0 0 2
_
_
_
_
x
y
z
_
_
(101)
Prin aceast a transformare, planul x + y + z = 1 se transform a n
alt plan. S a se ae ecuat ia acestui plan.
Demonstrat ie: Avem Q(, , ) punct pe noul plan, deci =
x + y, = y, = 2z sau x = , y = , z = /2. Le punem n
ecuat ie deci
+ +/2 = 1
sau
+/2 = 1
plan paralel cu axa Oy.
Exercitiu 5.5 Consider am transformarea an a T(x, y) = (, )
unde
_

_
=
_
1 1
1 0
_ _
x
y
_
(102)
Prin aceast a transformare, dreapta x+y = 1 se transform a n alt a
dreapt a. S a se ae ecuat ia acestei drepte.
5.5 Exercit ii 94
Demonstrat ie: Fie Q(x
, y
) din T(D). (x
, y
) = (x +y, x) deci
x
= x +y, y
= x. Rezolvam sistemul si gasim x = y
, y = x
.
Dar 2x+y = 1 deci 2y
+x
= 1 de unde rezult a ca x
+y
= 1
Exercitiu 5.6 G asit i o transformare an a care s a duc a dreapta
D : x +y = 1 n dreapta E : x y = 1.
Demonstrat ie:
Sunt multe astfel de transformari. Putem alege x
= x, y
= y.
Transformarea este T(x, y) = (x, y)
Exercitiu 5.7 Dreapta r =< 0, 0, 1 > +t < 1, 1, 1 > e translatat a
n direct ia v =< 1, 2, 3 >. S a se ae ecuat ia dreptei nou-formate.
Demonstrat ie: s(t) = r(t) +v = t < 1, 1, 1 > + < 1, 2, 4 >
Exercitiu 5.8 Planul 2x+y z = 3 e translatat n direct ia v =<
1, 0, 2 >. S a se ae ecuat ia planului nou-format.
Demonstrat ie: Prin translat ie x
= x 1, y
= y, z
= z + 2
deci x
+ 1 = x, y
= y, z
2 = z.

Inlocuind n ecuat ie rezult a ca
2(x
+ 1) +y
+ 2 = 3 echivalent cu 2x
+y
= 1
Exercitiu 5.9 Omotetia de scalar 2 n raport cu originea e apli-
cat a dreptei x +y = 1. S a se ae ecuat ia dreptei nou-formate.
Demonstrat ie: Prin omotetie x
= 2x, y
= 2y de unde x
/2 =
x, y
/2 = y.

Inlocuind n ecuat ie rezult a x
/2 + y
/2 = 1 sau
x
+y
= 2
Exercitiu 5.10 Punctul P(1, 2) este rotit 30
o
n jurul originii.
S a se ae coordonatele noului punct.
5.5 Exercit ii 95
Demonstrat ie:
_
x
_
=
_
cos sin
sin cos
_ _
x
y
_
(103)
Inlocuind rezult a ca
_
x
_
=
_
cos(/6) sin(/6)
sin(/6) cos(/6)
_ _
1
2
_
_
0.13397
2.23205
_
(104)
Exercitiu 5.11 Este
T :
_
x
_
=
_
3/5 4/5
4/5 3/5
_ _
x
y
_
(105)
o rotat ie?
Demonstrat ie: Da, e o rotat ie de unghi , unde cos = 3/5,
sin = 4/5.
Exercitiu 5.12 S a se g aseasc a simetricul punctului P(1, 2) fat a
de dreapta x +y = 1.
Demonstrat ie: O direct ie perpendiculara pe dreapta este
n =<
1, 1 >. Putem apoi cauta asa ca < 1, 2 > + < 1, 1 > s a aib a
varful pe dreapta adic a 1++2+ = 1. De aici rezult a ca = 1.
Va rezult a ca simetricul este < 1, 2 > +2 < 1, 1 >=< 1, 0 >.
Exercitiu 5.13 S a se arate c a pentru oricare doi vectori

v =<
x
0
, y
0
> si
w =< x
1
, y
1
> aria triunghiului de laturi

v ,
w si v arf
O este egal a cu modulul determinantului
1/2
x
0
x
1
y
0
y
1
(106)
5.5 Exercit ii 96
Demonstrat ie: Alternativ, putem aplica o rotat ie n asa fel nc at
primul vector se suprapune axei Ox. O rotat ie nu modoca aria
din moment ce nu modic a unghiul dintre vectori si lungimile lor.
De asemenea, o rotat ie nu modic a determinatul pentru canurma
rotat iei de unghi determinantul devine
1/2
cos sin
sin cos
x
0
x
1
y
0
y
1
= 1/2
x
0
x
1
y
0
y
1
(107)
In urma rotat iei componenta y a noului vector

v este 0 si egali-
tatea este evidenta.
Exercitiu 5.14 S a se arate c a pentru oricare trei vectori

u =<
x
0
, y
0
, z
0
>,

v =< x
1
, y
1
, z
1
> si

w =< x
2
, y
2
, z
2
> avem c a
volumul tetraedrului de laturi

u ,

v ,
w si varf O este egal a cu

modulul determinantului
1/6
x
0
x
1
x
2
y
0
y
1
y
2
z
0
z
1
z
2
(108)
Demonstrat ie: Putem descompune
w =
u +
v +
si
v ,
u . Se observ a ca volum(O,
u ,
v ,
w) = volum(O,
u ,
v ,
)
si, de asemenea, prin inlocuirea lui

w cu
determinantul (108)
nu se schimba. Proced and n acelasi mod putem presupune ca
u ,
v ,
w sunt perpendiculari unul pe celalalt. Daca vectorii sunt

perpendiculari unul pe celalalt rezult a ca volumul tetraedrului este
1/6||
u ||||
v ||||
w||. Pe de alta parte determinantul (108) se scrie

sub forma
1/6||
u ||||
v ||||
w||
x
0
/||
u || x
1
/||
v || x
2
/||
w||
y
0
/||
u || y
1
/||
v || y
2
/||
w||
z
0
/||
u || z
1
/||
v || z
2
/||
w||
(109)
5.5 Exercit ii 97
Dar determinantul matricii din (109) ale c arei coloane formeaza o
baz a ortonormata este 1 sau -1 deoarece aceast a matrice nmult ita
cu transpusa ei este egala cu identitatea. Aceasta observatiencheie
demonstrat ia.
98
6 Aplicat ii ale transformarilor geometrice
n procesarea de imagini
6.1 Organizarea sierelor brute de imagini
Fisiere brute de imagini sunt sieren care, excluzand headerul din
sier, ecare octet din sier corespunde unui pixel din imagine.
Fisier
Imagine
Pixeli
Octeti
Un exemplu de siere brute de imagini sunt sierele cu extensii
.pgm (Portable Grayscale). Avantajele utiliz arii sierelor brute
sunt ca datorit a corespondent ei bijective octet din sier - pixel
din imagine ele sunt foarte usor de modicat.
Dezavantajele sunt ca, n cazul imaginilor relativ simple, sierele
brute ocupa n mod inutil cantitat i mari de memorie.
Fisierele optimizate de imagine cu extensii .jpg, .gif, .png sunt
siere ce cont in atat date cat si instructiuni.
Ele sunt mai mici dar modicarea lor nu este atat de simpla ca n
6.1 Organizarea sierelor brute de imagini 99
cazul sierelor brute.
S a consideram sierul imagine p.pgm de 5858 pixeli. El cont ine
litera m ca n imaginea alaturat a:
Daca sierul p.pgm va deschis cu un editor de text (de exemplu,
emacs) editorul va asa:
Indicatorul P5 arat a ca este vorba de un sier brut, 5858 indic a
faptul ca avem o imagine de 58 pe 58 de pixeli iar ultimul num ar
indic a cifra maxima ce poate cont inut a n ecare octet din sier.
Numarul 255 corespunde culorii albe iar 0 culorii negre.
Editorul de text citeste ecare num ar din ecare octet si aseaz a
caracterul al carui cod ASCII este egal cu acel num ar. Nu sun-
tem interesat i deci n caracterele pe care le aseaz a editorul ci
numai n codurile lor ASCII pentru ca ele decid culoarea pixelilor
ce corespund caracterelor respective.
6.2 Translat ii, rotat ii, dilatari n siere de imagini 100
6.2 Translat ii, rotat ii, dilatari n siere de imagini
Intr-un cod simplu putem trece peste headerul din sierul p.pgm si
apoi copia toate numerele din octetii sierului p.pgm intr-o matrice
a(x, y) de dimensiune 5858. Vansemna de pild a ca a(0, 0) = 255
adic a primul pixel din imagine, cel din st anga sus, este alb.
In general, dac a a(i, j) = 255 nseamna ca pixelul de pe linia i
si coloana j din imagine este alb. Daca a(i, j) = 0 atunci pixelul
este negru.
Putem apoi crea un alt sier dataout.pgm. Copiem headerul din
p.pgmn dataout.pgm si xam dimensiunea la 300300 de pixeli.
Cu alte cuvinte scriem n sierul dataout.pgm urmatorul text:
P5
300 300
255
Alocam memorie unei matrici b(X, Y ) de dimensiune 300 300 si

apoi xam pentru ecare X, Y b(X, Y ) = 255.
Intr-o bucl a peste valorile x, y ntre 1 si 58 xam apoi

b(X, Y ) = a(x, y) pentru
X = x + 100, Y = y + 100 (110)
matricea b(X, Y ) este apoi copiat a n sierul dataout.pgm.
Transformarea (110) este pasul esent ial. Practic, prin aceast a
transformare, pixelul din imaginea p.pgm de pe linia x, coloana y
este suprapus peste pixelul din imaginea dataout.pgm de pe linia
x+100, coloana y +100. Din punct de vedere practic, s-a efectuat
o translat ie a literei m cu 100 pixeli n direct ia x si 100 pixeli n
direct ia y.
Putem apoi m ari succesiv ncep and de la 10 pixeli lungimea vec-
torului de translat ie si n acelasi timp scrie imaginea ce rezult a la
ecare pas n siere separate. De pild a, efectuam exact aceeasi
procedura dar de dat a asta transformarea (110) va
X = x + 10, Y = y + 10 (111)
si scriem imaginea ce rezult a n sierul output10.pgm. Daca vom
efectua aceast a procedura intr-o bucl a de 10 de iteratii vom obt ine
10 siere .pgm ce cont in pozit ii succesive ale literei m pe diago-
nala unui p atrat de 300 pe 300 de pixeli. Cu ajutorul funct ei
convert din pachetul software ImageMagick putem lipi toate
aceste sierentr-un sier dataout.gif care atunci cand este deschis
cu un browser web va prezenta miscarea literei m pe diagonala
unui p atrat de 300 pe 300 de pixeli.
In acelasi mod se pot crea animat ii cu rotat ii sau dilat ari core-
spunzand unor modic ari corespunzatoare ale transform arii (110).
Daca de pild a denim
X = x, Y = y + 100 (112)
_
X
Y
_
=
_
cos45
o
sin45
o
sin45
o
cos45
o
_ _
X
Y
_
(113)
atunci efectul este o translat ie a lui m 100 de pixeli n jos, urmat
de o rotat ie de 45
o
n sens contrar acelor de ceasornic cu centrul
n colt ul din st anga sus.
Daca facem o bucl an care unghiul rotat iei n centrul imaginii vari-
aza ntre 0 si 360
o
cu o incrementare de 10
o
efectul este o rotat ie
a literei mn jurul centrului imaginii de 300 pe 300 de pixeli.
Pentru a efectua o dilatare a literei mn centrul imaginii, efectuam
transformarea
X = 4x, Y = 4y (114)
Daca intr-o bucl a m arim succesiv factorul de dilatare care este 4
n transformarea anterioar a va rezult a o animat ie n care litera m
se dilat a din colt ul din st anga sus.
Exemple de scripturi ce implementeaza transformarile geomet-
rice de mai sus se pot gasi pe situl www.matbin.ro.
104
7 Conice
Denit ia 7.1 Pentru numerele a
11
, a
12
, a
22
, a
10
, a
20
, a
00
date cu
a
2
11
+a
2
22
+a
2
12
= 0 mult imea tuturor punctelor (x, y) ce satisfac
g(x, y) = a
11
x
2
+ 2a
12
xy +a
22
y
2
+a
10
x +a
20
y +a
00
= 0 (115)
se numeste conic a.
Observat ia 7.1 Relat ia (158) se mai poate scrie matricial
X
T
AX +b
T
X +c = 0 (116)
unde
X =
_
x
y
_
, A =
_
a
11
a
12
a
12
a
22
_
, b =
_
a
10
a
20
_
, c = a
00
(117)
Exemplu 7.1
x
2
+y
2
= r
2
Cerc de raza r
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1 elipsa
x
2
a
2

y
2
b
2
= 1 hiperbola
y
2
= 2px parabola
x
2
a
2

y
2
b
2
= 0 drepte concurente
x
2
a
2
= 0 drepte paralele
x
2
= 0 drepte confundate
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 0 multime cu un singur element
x
2
a
2
+
y
2
b
2
= 1 multime vid a
(118)
Oricare alta conic a din plan se poate transforma printr-o rotat ie
urmata de o translat ie ntr-una din conicele de mai sus.
7.1 Reducerea la forma canonica a unei conice 105
7.1 Reducerea la forma canonica a unei conice
Deoarece matricea
A =
_
a
11
a
12
a
12
a
22
_
(119)
este simetrica ea va avea dou a valori proprii reale (care pot egale)
1,2
carora le corespund doi vectori proprii

v =< v
1
, v
2
>,
w =<
w
1
, w
2
> pe care noi i putem alege asa ca ei sa formeze o baz a
ortonormala. Avem deci ca
1,2
sunt r ad acinile ecuat iei de gradul
doi:
a
11
i
a
12
a
12
a
22
= 0, i = 1, 2 (120)
n timp ce cei doi vectori satisfac ecuat iile
_
a
11
1
a
12
a
12
a
22
1
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_
(121)
_
a
11
2
a
12
a
12
a
22
2
__
w
1
w
2
_
=
_
0
0
_
(122)
si sunt alesi n asa fel nc at s a e unitari si
v
1
w
1
v
2
w
2
= 1 (123)
In cazul n care valorile proprii sunt distincte cei doi vectori sunt
automat ortogonali. Daca avem o valoare proprie dubla atunci
alegem cei doi vectori n asa fel nc at s a e ortogonali si (123) s a
e adevarat a.
S a consideram matricea
R =
_
v
1
w
1
v
2
w
2
_
Rezulta atunci ca matricea A se diagonalizeaz a n forma
R
T
AR =
_

1
0
0
2
_
(124)
Consideram acum transformarea an a prin care ec arui punct
X = (x, y) i se asociaza punctul X
= (x
, y
) dat prin relat ia

X = RX
sau X
= R
T
X (125)
Aceasta este o rotat ie n jurul originii de unghi arctan(w
1
/w
2
).
Folosind relat ia de mai sus si (124) n ecuat ia (116) rezult a ca
X
T
R
T
ARX
+b
T
RX
+c = 0 (126)
adic a
X
T
_

1
0
0
2
_
X
+b
T
RX
+c = 0 (127)
ceea ce conduce la ecuat ia pentru x
, y
1
x
2
+
2
y
2
+a
10
x +a
20
y +a
00
= 0 (128)
pentru numerele a
10
, a
20
, a
00
. Completam acum p atratele si gasim
ca
1
(x
+a
10
)
2
+
2
(y
+a
20
)
2
+a
00
= 0 (129)
Translat ia x
= x
+a
10
,y
= y
+a
20
duce la forma canonic a
1
x
2
+
2
y
2
+a
00
= 0 (130)
S a observam ca pasul de completare a p atratelor ce duce la formula
(129) nu se poate efectua dac a una din valorile proprii este 0 si
n acest caz conica e de tip parabolic. Apoi, observ am ca dac a
cele dou a valori proprii au acelasi semn, conica este de tip eliptic
iar dac a semnele valorilor proprii sunt diferite conica este de tip
hiperbolic.
Din moment ce
=
a
11
a
12
a
12
a
22
=
1
2
(131)
putem colecta informat iile de mai sus n urmatoarea concluzie:
daca = 0 , atunci conica e de tip parabolic
daca > 0 , atunci conica e de tip eliptic
daca < 0 , atunci conica e de tip hiperbolic
(132)
Exemplu 7.2 S a se aduca conica
3x
2
4xy 2x + 4y 3 = 0 (133)
la forma canonic a.
Demonstrat ie: Matricea A a formei p atratice din demonstrat ia
anterioar a este
A =
_
3 2
2 0
_
(134)
Ecuat ia caracteristica pentru valorile proprii
1,2
este
A =
3 2
2
= 0 (135)
ceea ce implic a
1
= 1,
2
= 4. Lui
1
i corespunde un vector
propriu < 1, 2 > iar lui
2
i corespunde < 2, 1 >. Normalizandu-
i obt inem
v =< 1/
5, 2/
5 > si w =< 2/
5, 1/
5 >
Se observ a ca

v
1
w
1
v
2
w
2
= 1
Rezulta ca rotat ia din exercit iul anterior este
_
x
y
_
=
_
1/
5, 2/
5
2/
5, 1/
5
__
x
_
(136)
adic a
x = 1/
5x
2/
5y
y = 2/
5x
+ 1/
5y
(137)
Inlocuind n ecuat ia init iala se obt ine

x
2
+ 4y
2
+
6
5
x
+
8
5
y
3 = 0 (138)
Prin completarea p atratelor se ajunge la
(x
5
)
2
+ 4(y
+
1
5
)
2
= 2 (139)
Facem acum translat ia
x
= x
5
, y
= y
+
1
5
(140)
de unde obt inem ecuat ia redusa a conicei
x
2
/2 y
2
/(1/2) = 1 (141)
n raport cu sistemul de referint a canonic denite de versorii v, w
si punctul (
3
5
,
1
5
).
7.2 Intersect ia dintre o conica si o dreapta 109
7.2 Intersect ia dintre o conica si o dreapta
Consideram o dreapta (D) de ecuat ii parametrice
(D) :
_
x = x
0
+lt
y = y
0
+mt
, t R
si o conic a de ecuat ie cartezian a
() : g(x, y) = a
11
x
2
+ 2a
12
xy +a
22
y
2
+a
10
x +a
20
y +a
00
= 0
Intersect ia D corespunde r ad acinilor t
1,2
R ale ecuat iei poli-
nomiale n t:
g(x
0
+lt, y
0
+mt) = a
11
(x
0
+lt)
2
+2a
12
(x
0
+lt)(y
0
+mt)+ (142)
+a
22
(y
0
+mt)
2
+a
10
(x
0
+lt) +a
20
(y
0
+mt) +a
00
= 0
Dup a gruparea termenilor ce cont in t
2
, t se obt ine:
t
2
(a
11
l
2
+ 2a
12
lm+a
22
m
2
)+ (143)
+t[l(2a
11
x
0
+ 2a
12
y
0
+ 2a
10
) +m(2a
12
x
0
+ 2a
22
y
0
+ 2a
20
)]+
+a
11
x
2
0
+ 2a
12
x
0
y
0
+a
22
y
2
0
+ +2a
10
x
0
+ 2a
20
y
0
+a
00
= 0
Notam (l, m) = a
11
l
2
+ 2a
12
lm + a
22
m
2
si observ am ca ecuat ia
(143) se poate scrie n forma
t
2
(l, m) +t(lg
x
0
+mg
y
0
) +g(x
0
, y
0
) = 0 (144)
Asadar punctele de intersect ie dintre dreapta si conic a sunt decise
de r ad acinile ecuat iei de mai sus.
Discutie:
1) Ecuat ia (144) este de gradul doi dac a (l, m) = 0. Daca
= (lg
x
0
+mg
y
0
)
2
4(l, m)g(x
0
, y
o
) > 0 (145)
7.2 Intersect ia dintre o conica si o dreapta 110
atunci ecuat ia are dou a r ad acini reale si distincte deci dreapta
intersecteaz a conica n dou a puncte distincte. Daca = 0, atunci
exista un singur punct de intersect ie si concluzionam ca dreapta
este tangenta la conic a. Observ am ca n acest caz dac a P(x
0
, y
0
)
este punctul de intersect ie, avem din ecuat ia (145) ca lg
x
0
+mg
y
0
=
0, deci direct ia dreptei tangente este perpendiculara pe vectorul
< g
x
0
, g
y
0
> si deci ecuat ia dreptei tangente este
(x x
0
)g
x
0
+ (y y
0
)g
y
0
= 0
Dreapta care trece prin P(x
0
, y
0
) si este perpendiculara pe dreapta
tangenta se numeste dreapta normala la conic an punctul P(x
0
, y
0
).
Direct ia ei este < g
y
0
, g
x
0
> deci ecuat ia dreptei normale este
(x x
0
)g
y
0
+ (y y
0
)g
x
0
= 0
Daca < 0 atunci ecuat ia de gradul doi (144) nu are solut ii reale
deci dreapta nu intersecteaz a conic a.
2) C and (l, m) = 0 ecuat ia (144) este de gradul ntai.
t(lg
x
0
+mg
y
0
)g(x
0
, y
0
) = 0
Ea are solut ia
t =
g(x
0
, y
0
)
lg
x
0
+mg
y
0
dac a lg
x
0
+mg
y
0
= 0 deci D cont ine un singur punct.
Daca lg
x
0
+mg
y
0
= 0 si g(x
0
, y
0
) = 0 ecuat ia (144) nu are solut ie
deci nu exista un punct de intersect ie.
Daca ns a lg
x
0
+ mg
y
0
= 0 si g(x
0
, y
0
) = 0 ecuat ia este identic
satisfacut a si D .
7.3 Elipsa 111
7.3 Elipsa
Consideram o elips a de ecuat ie g(x, y) = 0. Am vazut n sect iunea
anterioar a ca exista un reper x
n raport cu care elipsa are

ecuat ia
x
2
/a
2
+y
2
/b
2
= 1 (146)
Reperul x
se numeste reperul canonic iar ecuat ia (146) se

numeste ecuat ia redusa a elipsei fat a de reperul canonic. S a pre-
supunem ca a > b > 0.

In cele ce urmeaza vom renota repe-
rul canonic cu xOy. Punctele F
1
(
a
2
b
2
, 0),F
2
(
a
2
b
2
, 0) se
numesc focarele elipsei iar distant a c =
a
2
b
2
semi-distant a
focala a elipsei. Intersect iile curbei cu axele Ox,Oy se numesc
varfurile ei: V
1
(a, 0),V
2
(a, 0), V
3
(0, b), V
4
(0, b).
Teorema 7.1 Elipsa descris a mai sus este locul geometric
al punctelor P(x, y) din plan pentru care distant a(P, F
1
) +
distant a(P, F
2
) = 2a.
Demonstrat ie: S a consideram un punct P(x, y) pe elips a. Vom
avea atunci ca
dist(P, F
1
) +dist(P, F
2
) =
_
(x c)
2
+y
2
+
_
(x +c)
2
+y
2
Pe de alta parte, din ecuat ia canonic a a elipsei avem ca y
2
=
b
2
(1 x
2
/a
2
).

Inlocuind rezult a ca
dist(P, F
1
) +dist(P, F
2
) =
=
_
(x c)
2
+b
2
(1 x
2
/a
2
) +
_
(x +c)
2
+b
2
(1 x
2
/a
2
) =
_
(cx/a a)
2
+
_
(cx/a +a)
2
= 2a
7.4 Hiperbola 112
Teorema 7.2 Aria elipsei de ecuat ie
x
2
/a
2
+y
2
/b
2
= 1 (147)
este egal a cu ab.
Demonstrat ie: Consideram transformarea an a
x
= x/a, y
= y/b
sau
_
x
_
=
_
1/a 0
0 1/b
__
x
y
_
Se observ a ca elips a se duce prin aceast a transformare n cercul
unitate centrat n origine
x
2
+y
2
= 1
Rezulta atunci ca aria se transforma dupa formula:
aria cerc =
1/a 0
0 1/b
aria elipsa
De aici rezult a
aria elipsa = ab
7.4 Hiperbola
Ecuat ia redusa a hiperbolei n raport cu reperul canonic xOy este
x
2
a
2

y
2
b
2
= 1 (148)
Focarele hiperbolei sunt punctele
F
1
(
a
2
+b
2
, 0), F
2
(
a
2
+b
2
, 0).
7.5 Parabola 113
Teorema 7.3 Hiperbola este locul geometric al punctelor din plan
pentru care
|dist(P, F
1
) dist(P, F
2
)| = 2a
7.5 Parabola
Ecuat ia redusa a parabolei n raport cu reperul canonic xOy este
y
2
= 2px (149)
Focarul parabolei este F(p/2, 0).
Teorema 7.4 Parabola este locul geometric al punctelor din plan
pentru care
dist(P, F) = dist(P, Q)
unde Q este proiect ia lui P pe axa Oy.
7.6 Exercit ii 114
7.6 Exercit ii
Exercitiu 7.1 Consider am conica de ecuat ie
g(x, y) = 13x
2
48xy + 27y
2
50x 76 = 0 (150)
1. S a se determine tipul conicei.
2. S a se determine forma redus a a acestei conice.
3. S a se determine axele (sau axa) de simetrie ale acestei con-
ice.
4. S a se determine focarele acestei conice.
Demonstrat ie: Se procedeaz a exact ca n exemplul (7.2) din
acest capitol referitor la reducerea unei conice la forma canonic a.
Mai ntai incerc am sa anul am termenul 48xy din expresia conicei
prin utilizarea unei rotat ii. Fie
A =
_
13 24
24 27
_
(151)
Valorile proprii
1,2
ale lui A satisfac ecuat ia
13 24
24 27
= 0 (152)
de unde rezult a ca
1
= 45,
2
= 5.
Suntem acum n m asura sa r aspundem la prima ntrebare. Din
moment ce cele dou a valori proprii sunt nenule si de semn contrar
conica este de tip hiperbolic.
Determin am acum vectori proprii v =< v1, v
2
>, w =< w
1
, w
2
>
corespunzatori lui
1
si respectiv
2
. Pentru v =< v1, v
2
> trebuie
ca
7.6 Exercit ii 115
_
13 45 24
24 27 45
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_
(153)
Alegem v
1
= 3 si rezult a v
2
= 4 Dup a normalizare avem ca
v =< 3/5, 4/5 >.
In mod similar gasim ca w =< 4/5, 3/5 >.

Se poate vedea ca
v
1
w
1
v
2
w
2
3/5 4/5
4/5 3/5
= 1. (154)
Facem acum schimbarea de variabile
_
x
y
_
=
_
3/5 4/5
4/5 3/5
__
x
_
(155)
_
x
_
=
_
3/5 4/5
4/5 3/5
__
x
y
_
Mai putem scrie:
x = 3/5x
+ 4/5y
y = 4/5x
+ 3/5y
(156)
Din teoria expus an acest capitol rezult a ca forma p atratic a 13x
2
48xy + 27y
2
devine
45x
2
5y
2
Putem scrie expresia ntreag a prin utilizarea formulei (156)
45x
2
5y
2
30x
40y
76 = 0
Dup a completarea p atratelor rezult a ca
7.6 Exercit ii 116
5(3x
1)
2
5(y
+ 4)
2
= 1 sau 45(x
1/3)
2
5(y
+ 4)
2
= 1
x
= x
1/3, y
= y
+ 4 (157)
de unde rezult a ca
45x
2
5y
2
= 1
Aceasta este ecuat ia redusa a conicei. S a determinam acum repe-
rul canonic. Avem ca dac a x
= 0, y
= 0, atunci x
= 1/3, y
=
4 si deci din ecuat iile (156)
x = 1/33/5+(4)4/5 = 3, y = 1/3(4)/5+(4)3/5 = 8/3.
Prin urmare originea sistemului canonic este la (3, 8/3). S a
determinam axele de simetrie ale hiperbolei.
x
= 0 este echivalent cu x
1/3 = 0 de unde 3/5x4/5y = 1/3.

Aceasta este axa O
. Axa Ox
are ecuat ia y
= 0 de unde
y
+ 4 = 0 ceea ce ne d a 4/5x + 3/5y + 4 = 0.

Pentru determinarea focarelor folosim aceasi metoda de schimbare
de variabile. Stim ca n reperul canonic x
focarele sunt
date de F
1
(
a
2
+b
2
, 0) si F
2
(
a
2
+b
2
, 0). Va rezult a atunci
F
1
(
_
(1/45)
2
+ (1/5)
2
, 0) si F
2
(
_
(1/45)
2
+ (1/5)
2
, 0) n reperul
x
. Pentru determinarea coordonatelorn reperul xOy putem

folosi formulele (156) si(157).
Exercitiu 7.2 Consider am conica de ecuat ie
g(x, y) = 29x
2
+ 24xy + 36y
2
50x = 0 (158)
1. S a se determine tipul conicei.
7.6 Exercit ii 117
2. S a se determine forma redus a a acestei conice.
3. S a se determine axele (sau axa) de simetrie ale acestei con-
ice.
4. S a se determine focarele acestei conice.
Demonstrat ie: Se procedeaz a exact ca n exemplul (7.2) din
acest capitol referitor la reducerea unei conice la forma canonic a.
Mai ntai incerc am sa anul am termenul 24xy din expresia conicei
prin utilizarea unei rotat ii. Fie
A =
_
29 12
12 36
_
(159)
Valorile proprii
1,2
ale lui A satisfac ecuat ia
29 12
12 36
= 0 (160)
de unde rezult a ca
1
= 45,
2
= 20.
Suntem acum n m asura sa raspundem la prima ntrebare. Din
moment ce cele dou a valori proprii sunt nenule si au acelasi semn
conica este de tip eliptic.
Determin am acum vectori proprii v =< v1, v
2
>, w =< w
1
, w
2
>
corespunzatori lui
1
si respectiv
2
. Pentru v =< v1, v
2
> trebuie
ca
_
29 45 12
12 36 45
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_
(161)
Alegem v
1
= 3 rezult a v
2
= 4 Dup a normalizare avem ca v =<
3/5, 4/5 >.
In mod similar gasim ca w =< 4/5, 3/5 >.

Se poate vedea ca
7.6 Exercit ii 118
v
1
w
1
v
2
w
2
3/5 4/5
4/5 3/5
= 1. (162)
_
x
y
_
=
_
3/5 4/5
4/5 3/5
__
x
_
(163)
_
x
_
=
_
3/5 4/5
4/5 3/5
__
x
y
_
Mai putem scrie:
x = 3/5x
4/5y
y = 4/5x
+ 3/5y
(164)
Din teoria expus an acest capitol rezult a ca forma p atratic a 29x
2
+
24xy + 36y
2
devine
45x
2
+ 20y
2
Putem scrie expresia ntreag a prin utilizarea formulei (164)
45x
2
+ 20y
2
30x
+ 40y
= 0
Dup a completarea p atratelor rezult a ca
5(3x
1)
2
+20(y
+1)
2
= 25 sau 45(x
1/3)
2
+20(y
+1)
2
= 25
x
= x
1/3, y
= y
+ 1 (165)
de unde rezult a ca
45x
2
+ 20y
2
= 25
7.6 Exercit ii 119
Aceasta este ecuat ia redusa a conicei. S a determinam acum repe-
rul canonic. Avem ca dac a x
= 0, y
= 0 atunci x
= 1/3, y
= 1
si deci din ecuat iile (164)
x = 1/3 3/5 + 4/5 = 1, y = 1/3 4/5 3/5 = 1/3 prin urmare
originea sistemului canonic este la (1, 1/3). S a determinam axele
de simetrie ale elipsei.
x
= 0 este echivalent cu x
1/3 = 0 de unde 3/5x+4/5y = 1/3.

Aceasta este axa O
. Axa Ox
are ecuat ia y
= 0 de unde
y
+ 1 = 0 ceea ce ne d a 4/5x + 3/5y + 1 = 0.

Pentru determinarea focarelor folosim aceeasi metoda de schim-
bare de variabile. Stim ca n reperul canonic y
focarele sunt
date de F
1
(
a
2
b
2
, 0) si F
2
(
a
2
b
2
, 0). Va rezult a atunci
F
1
(
_
(5/9)
2
+ (5/4)
2
, 0) si F
2
(
_
(5/9)
2
+ (5/4)
2
, 0) n repe-
rul y
. Pentru determinarea coordonatelor n reperul xOy

putem folosi formulele (164) si(165).
120
8 Curbe n 2 si 3 dim
8.1 Ecuat ia carteziana a unei curbe
Curbele n 2d sunt colect ii de puncte (x, y) ce satisfac ecuat ii
carteziene de tipul f(x, y) = 0 unde f este o funct e de dou a vari-
abile.

In 3d curbele sunt colect ii de puncte (x, y, z) ce satisfac
ecuat ii carteziene de tipul f(x, y, z) = 0, g(x, y, z) = 0 unde f, g
sunt funct ii de trei variabile.
Exemplu 8.1 Dreapta si conicele sunt exemple de curbe.
Exemplu 8.2 Curba cardioid a este dat a de ecuat ia cartezian a
(x
2
+y
2
ax)
2
= a
2
(x
2
+y
2
), a R (166)
Fig. 40. Curba cardioid a
8.2 Ecuat ia unei curbe n coordonate polare 121
Exemplu 8.3 Trifoiul este dat de ecuat ia cartezian a
(x
2
+y
2
)
2
= ax(x
2
3y
2
) (167)
Fig. 41. Trifoiul
8.2 Ecuat ia unei curbe n coordonate polare
Uneori prin utilizarea coordonatelor polarenlocul celor carteziene,
ecuat ia poate simplicata. Coordonatele carteziene x, y sunt
nlocuite de coordonatele polare r, utiliz and formulele x = rcos, y =
rsin, r > 0, [0, 2).
In coordonate polare ecuat ia cercului unitate centrat n origine

este r = 1.
Exemplu 8.4 Curba cardioid a este dat a de ecuat ia n coordonate
8.3 Ecuat ia parametrica a unei curbe 122
polare
r = a(1 +cos())
Exemplu 8.5 Trifoiul este dat de ecuat ia n coordonate polare
r = acos(3)
8.3 Ecuat ia parametrica a unei curbe
Ecuatiile parametrice ale unei curbe de ecuat ie cartezian a
f(x, y) = 0 se obtin prin exprimarea coordonatelor x, y n funct e
de un parametru t I
x = x(t), y = y(t)
n asa fel nc at expresiile x(t), y(t) s a satisfaca ecuat ia
f(x(t), y(t)) = 0.
Exemplu 8.6 De pild a cercul de raza r centrat n origine si de
ecuat ie cartezian a x
2
+ y
2
= r
2
se poate parametriza n forma
urm atoare:
x(t) = rsin(t), y(t) = rcos(t), t [0, 2) (168)
deoarece x(t), y(t) satisfac
x(t)
2
+y(t)
2
= r
2
(sin(t)
2
+cos(t)
2
) = r
2
. (169)
Se observ a c a de asemenea
x(t) = rcos(t), y(t) = rsin(t), t [0, 2) (170)
este o parametrizare valid a a cercului, n ambele cazuri mult imea
{x(t), y(t)|t [0, 2)} este cercul de raza r centrat n origine.

In
8.3 Ecuat ia parametrica a unei curbe 123
primul caz, n timp ce parametrul t parcurge intervalul [0, 2),
punctul corespunz ator x(t), y(t) parcurge cercul n sens contrar
acelor de ceasornic ncep and din punctul (0, r).

In al doilea caz,
n timp ce parametrul t parcurge intervalul [0, 2), punctul core-
spunz ator x(t), y(t) parcurge cercul n sens contrar acelor de cea-
sornic, ncep and din punctul (r, 0).
Exemplu 8.7 Ecuat ia parametric a a elipsei
Elipsa de ecuat ie cartezian a x
2
/a
2
+y
2
/b
2
= 1 se poate parametriza
dup a cum urmeaz a
x(t) = acos(t), y(t) = bsin(t), t [0, 2) (171)
Exemplu 8.8 Ecuat ia parametric a a cardioidei:
x(t) = 2a(1 t
2
)/(1 +t
2
)
2
, y(t) = 4at/(1 +t
2
)
2
(172)
8.3.1 Vectori tangent i la curbe
Pentru o curba diferent iabil a (adic a x(t), y(t) sunt funct ii diferent iabile
un vector tangent la curban punctul (x, y) ce corespunde parametru-
lui t este (x
(t), y
(t)).
Exemplu 8.9 Aati un vector tangent la cercul unitate centrat
n origine npunctul (3/5, 4/5).
Demonstrat ie: Alegem parametrizarea
x(t) = cos(t), y(t) = sin(t) (173)
Alegem parametrul t pentru care x(t) = 3/5,y(t) = 3/5 adic a
cos(t) = 3/5, sin(t) = 4/5 (174)
Din propozit ia anterioar a avem ca un vector tangent la curba
npunctul (3/5, 4/5) este dat de v = (x
(t), y
(t)) = (sin(t), cos(t)) =

(4/5, 3/5).
8.4 Intersect ii de curbe 124
8.4 Intersect ii de curbe
In rare cazuri (intersect ia a dou a drepte sau a unei conice cu o

dreapta sunt dou a exemple) intersect ia a dou a curbe poate cal-
culat a cu o metod a general a. De cele mai multe ori se recurge la
o metod a adaptat a problemei respective.
Exemplu 8.10 S a se calculeze intersect ia cercurilor
x
2
+y
2
= 1, (x 1)
2
+y
2
= 1 (175)
Daca (x, y) se aa pe ambele cercuri atunci el va satisface sistemul
x
2
+y
2
= 1
(x 1)
2
+y
2
= 1
(176)
Se scade prima ecuat ie din a dou a si se obt ine
x = 1/2
de unde rezult a y =
3/2,
3/2. Se poate, de asemenea, utiliza

parametrizarea celor dou a cercuri
x(t) = cos(t), y(t) = sin(t), t [)
x
(s) = cos(s) + 1, y
(s) = sin(s), s [)
(177)
ce duce la un sistem trigonometric.
si deci
cos(t) = cos(s) 1
sin(t) = sin(s)
(178)
Daca t > 0 rezult a ca s = t de unde cos(t) = 1/2 si x = 1/2, y =
3/2. Daca t < 0 rezult a ca s = t de unde cos(t) = 1/2 si

x = 1/2, y =
3/2.
8.5 Cum apar curbele n practica? 125
8.5 Cum apar curbele n practica?
Curbele pot aparea n practic a, de pild a, ca traiectorii ale unor
obiecte sau particule n miscare sub act iunea anumitor fort e sau
ca intersect ii de suprafet e.
S a consideram miscarea unui obiect aruncat sub un unghi cu
axa orizontala cu o viteza init iala v
0
. Ignoram efectul frecarii cu
aerul.
S a not am cu x(t), y(t) pozit ia obiectului la momentul t. Deci y(t)
reprezinta nalt imea la care se aa obiectul la momentul t iar x(t)
reprezinta distant a parcursa de obiect pe direct ia orizontala. Din
legile mecanicii avem ca F = ma. Pe de o parte, F = G =<
0, mg >, pe de alta parte a =< x
(t), y
(t) >. Obt inem de aici

ca
< 0, mg >= m < x
(t), y
(t) >
de unde rezult a ca x
(t) = 0, y
(t) = g = 9.8. Utilizand

proprietat ile primitivelor obt inem ca x(t) = Ct + D si y(t) =
9.8t
2
/2 + Et + F. Deoarece init ial x(0) = 0, y(0) = 0 obt inem
ca D = F = 0. Pe de alta parte, viteza init iala (ca vector) este
8.5 Cum apar curbele n practica? 126
V
0
= v
0
< cos, sin > ceea ce nseamna ca x
(0) = v
0
cos si
y
(0) = v
0
sin. Rezulta de aici ca C = v
0
cos si E = v
0
cos.
Exemplu 8.11 O piatr a este aruncat a la un unghi de 45
o
cu
viteza init ial a 20
2m/sec aprox. de la nivelul solului. S a se ae

distant a p an a la locul unde piatra loveste p am antul.
Din teoria expus a anterior avem ca x(t) = 20t si y(t) = 9.8t
2
/2+
20t.

In locul unde piatra loveste p am antul avem ca y(t) = 0 deci
t = 40/9.8. Pentru a aa distant a p an a la locul unde y(t) = 0
punem t = 40/9.8 n formula x(t) = 20t.
Exemplu 8.12 Pozitia unei particule ce se misca n linie dreapt a
este dat a de ecuat ia x(t) = t
2
t. S a se ae distant a parcurs a de
particul a dup a dou a secunde.
In intervalul de timp 0, 1/2 particula se misc a nspre st anga p an a

n punctul 1/4. Dup a aceea se misca numai nspre dreapta. La
momentul 2 ea va n pozit ia 2 deci distant a totala este 2.5.
8.6 Lungimea unei curbe 127
Exemplu 8.13 S a se parametrizeze cercul unitate centrat n orig-
ine nasa felnc at cercul s a e parcurs ncep and din punctul
(
3/2, 1/2) si n sensul acelor de ceasornic.

Parametrizarea x = cost, y = sint parcurge cercul ncep and din
(1, 0) si n sens contrar acelor de ceasornic. Pentru a muta punctul
de pornire adunam/6 la t. Pentru a schimba sensul de parcurgere
inlocuim t cu t.
x = cos(t +/6), y = sin(t +/6)
8.6 Lungimea unei curbe
Pentru a calcula lungimea unei curbe (t) = (x(t), y(t))
diferent iabile cu derivata continua, se mparte intervalul I = [a, b]
pe care se parametrizeaza curban n subintervale de lungime egala,
ca n gura de mai jos, deci lungimea ec arui subinterval va
t = (b a)/n. Construim, de asemenea, numerele t
i
= a + it
ca n gura. Se observ a ca t
0
= a si t
n
= b. Acestor numere t
i
le
vor corespunde puncte P
i
pe curba date de formula P
i
= (t
i
).
Construim segmente ce unesc punctele consecutive P
i
si P
i+1
, i =
0..n1 si aproximam lungimea curbei cu suma lungimilor acestor
segmente:
l()
n1
i=0
d(P
i
, P
i+1
) = (179)
n1
i=0
_
(x(t
i+1
) x(t
i
))
2
+ (y(t
i+1
) y(t
i
))
2
Utilizam teorema de medie pentru a scrie
x(t
i+1
) x(t
i
) = x
(
i
)t, y(t
i+1
) y(t
i
) = y
(
i
)t (180)
pentru numere intermediare
i
,
i
[t
i
, t
i+1
].
Inlocuind n formula (179) rezult a ca

l()
n1
i=0
t
_
x
(
i
)
2
+y
(
i
)
2
(181)
Suma din dreapta este o suma de tip Riemann si dac a se ia limit a
acestei sume cand n vom obt ine egalitatea
l() = lim
n
n1
i=0
t
_
x
(
i
)
2
+y
(
i
)
2
=
_
b
a
_
x
(t)
2
+y
(t)
2
dt
(182)
adic a
l() =
_
b
a
_
x
(t)
2
+y
(t)
2
dt (183)
Observat ia 8.1 (Lungimea gracului unei funct ii) Gracul unei
funct ii f : [a, b] R este o curb a de ecuat ie (t) = (t, f(t)) unde
t [a, b]. Prin urmare lungimea gracului (f) poate calculat a
dup a formula (183) obtinandu-se
l((f)) =
_
b
a
_
1 +f
(t)
2
dt (184)
Observat ia 8.2 (Lungimea unei curbe n 3d) Lungimea unei curbe
(t) = (x(t), y(t), z(t)) din spat iu se calculeaz a n mod asem an ator
si se gaseste
l() =
_
b
a
_
x
(t)
2
+y
(t)
2
+z
(t)
2
dt (185)
Exemplu 8.14 Un acoperis are forma ca n gura de mai jos
unde prolul este dat de curb a g(t) = (t, 3 3|
t
5
|
3/2
), t [5, 5].
Toate lungimile sunt n metri. Pret ul pe m
2
de acoperis este 20
RON. Care e pret ul total al acoperisului?
Aria totala a acoperisului este egala cu
A = l(g) 10
Pe de alta parte utiliz and formula (183) l(g) =
2
_
5
0
_
1 + 81/500tdt = de unde rezult a ca pret ul acoperisului este
2362.31.
Exemplu 8.15 Un acoperis are prolul dat de curb a g(t) = (t, 3a
3a(t/5)
2
), t [5, 5] unde a > 0 e un parametru. S a se ae
parametrul a astfel nc at nclinat ia acoperisului la margini s a e
de 30
o
, ca n gura de mai jos.
Exemplu 8.16 (Lucrul mecanic efectuat de o fort a variabila) Un
obiect este miscat de o fort a de m arime variabil a nlinie dreapt a n
asa fel nc at la distant a x fort a care actioneaz a asupra obiectului
este F(x). S a se calculeze lucrul mecanic efectuat de fort a.
Se mparte intervalul I = [0, l] n n subintervale de lungime egala
ca n gura de mai sus, deci lungimea ec arui subinterval va
t = (b a)/n. Construim deasemenea numerele t
i
= it ca n
gura.
Lucrul mecanic total L este egal cu suma lucrurilor mecanice L
i
efectuate pentru a muta obiectul ntre pozit iile t
i
si t
i+1
. Atunci
cand n este foarte mare ( si deci t foarte mic) fort a ce act ioneaz a
asupra obiectului ntre pozit iile t
i
si t
i+1
este aproape constanta
si egala cu F(t
i
) (sau F(t
i+1
)). Rezulta deci ca L
i
F(t
i
)t si
sumand obt inem ca L
n
i=0
F(t
i
)t.
Trec and la limit a cand n obt inem c a L =
_
l
0
F(t)dt.
Exemplu 8.17 O funie de greutate 10N/m si lungime 10m este
ridicat a pe un bloc de 10m n alt ime ca n gura de mai jos. S a se
calculeze lucrul mecanic efectuat.
Se xeaza originea ca n gura si se mparte intervalul I = [0, 10]
n n subintervale de lungime egala ca n gura de mai sus, deci
lungimea ec arui subinterval va t = (b a)/n. Construim, de
asemenea, numerele t
i
= it ca n gura.
Lucrul mecanic total L este egal cu suma lucrurilor mecanice L
i
efectuate pentru a muta cap atul de jos al funiei ntre pozit iile t
i
si
t
i+1
. Atunci cand n este foarte mare fort a necesara pentru a muta
capatul funiei ntre pozit iile t
i
si t
i+1
este aproape constanta si
egala cu greutatea funiei n acel moment adic a F(t
i
) = lungime
10N/m = (10t
i
) 10N. Rezulta ca L
i
F(t
i
)t = (10t
i
)10t
de unde
L
n
i=0
(10 t
i
)10t (186)
Trec and la limit a cand n se obt ine
L =
_
10
0
(10 t)10dt (187)
Exemplu 8.18 O bar a din metal are densitatea pe lungime dat a
de o funct e (x) unde x este distant a de la cap atul din st anga p an a
la locul unde se m asoara densitatea (vezi gura de mai jos). S a se
ae masa total a a barei de metal.
Se xeaza originea, can guran partea din st anga jos, se mparte
intervalul I = [0, L] n n subintervale de lungime egala, deci lungimea
ec arui subinterval va t = (ba)/n. Construim, de asemenea,
numerele t
i
= it ca n gura.
Masa totala m a barei este egala cu suma maselor m
i
a p art ilor
din bar a ntre planele verticale prin t
i
si t
i+1
.
Atunci cand n e foarte mare ( deci t
i
foarte aproape de t
i+1
) vom
avea ca densitatea buc at ii din bar a ntre planele verticale prin t
i
si t
i+1
este aproape constanta si egala cu (t
i
). Rezulta atunci ca
m
i
(t
i
)R
2
t (188)
si sumand obt inem
m
n
i=0
(t
i
)R
2
t (189)
Trec and la limit a cand n se obt ine
m =
_
L
0
R
2
(t)dt (190)
135
9 Cuadrice si corpuri de rotat ie
Un corp de rotat ie se obt ine prin rotirea unei curbe n jurul unei
drepte.
De pild a, sfera unitate centrat a n origine este corpul de rotat ie
obt inut prin rotirea gracului funct ei f(t) =
1 t
2
, t [1, 1]
n jurul axei Ox. Torul se obt ine prin rotirea cercului de raz a R
centrat n (a, 0) cu a > R n jurul axei Oy.
Fig. 42. Torul
Prin rotirea unei elipse n jurul unei din axele ei de simetrie se va
obt ine un elipsoid.
9.1 Volumul corpurilor de rotat ie 136
Fig. 43. Elipsoidul
9.1 Volumul corpurilor de rotat ie
S a studiem cazul corpurilor de rotat ie obt inute prin rotirea gra-
cului unei funct ii f : [a, b] R n jurul axei Ox.
Se mparte intervalul [a, b] n n subintervale de lungime egala ca
n gura de mai jos, deci lungimea ec arui subinterval va t =
(b a)/n. Construim, de asemenea, numerele t
i
= a + it ca n
gura.
Fig. 44. Corp obt inut prin rotat ie n jurul lui Ox
Rezulta ca volumul total al corpului de rotat ie este egal cu suma
volumelor V
i
ale p art ilor din corpul de rotat ie aate ntre planele
verticale prin t
i
si t
i+1
ca n gura.
V =
n1
0
V
i
Pe de alta parte, deoarece pentru n foarte mare t
i
va foarte
aproape de t
i+1
putem spune ca partea din corpul de rotat ie aat a
ntre planele verticale prin t
i
si t
i+1
este aproape un cilindru si n
consecint a avem ca
V
i
tf(t
i
)
2
Prin nsumare rezult a ca
V
n1
0
tf(t
i
)
2
Trec and la limit a dupa n rezult a ca
V = lim
n
n1
0
tf(t
i
)
2
.
Suma Riemann din dreapta converge la
_
b
a
f(t
i
)
2
dt si deci
V =
_
b
a
f(t)
2
dt (191)
Exemplu 9.1 S a se calculeze volumul sferei unitate centrate n
origine.
Sfera unitate centrat a n origine este obt inuta prin rotirea funct ei
f : [1, 1] R,f(t) =
1 t
2
. Aplicand formula (191) rezult a ca
V ol(sfera) =
_
1
1
(1 t
2
)dt = 4/3
S a studiem cazul corpurilor de rotat ie obt inute prin rotirea gra-
cului unei funct ii f : [a, b] R n jurul axei Oy.
Se mparte intervalul [a, b] n n subintervale de lungime egala ca
n gura de mai jos, deci lungimea ec arui subinterval va t =
(b a)/n. Construim, de asemenea, numerele t
i
= a + it, ca n
gura de mai jos.
Fig. 45. Corp obt inut prin rotat ie n jurul lui Oy
Volumul V al corpului de rotat ie este egal cu suma volumelor V
i
ale corpurilor obt inute prin rotirea regiunii din grac ntre liniile
verticale prin t
i
si t
i+1
, ca n gura de mai jos.
Fig. 46. Shell
Volumul acestor corpuri poate aproximat dupa cum urmeaz a:
V
i
nalt imea (aria bazei) f(t
i
) t 2t
i
Prin nsumare rezult a ca
V
n1
i=0
f(t
i
) t 2t
i
Trec and la limit a cand n rezult a ca
V = lim
n
n1
i=0
f(t
i
) t 2t
i
si deci
V =
_
b
a
2tf(t)dt
Exemplu 9.2 O cupola se obt ine prin rotirea funct ei f : [0, 5]
R, f(t) = 3 3(t/5)
2
n jurul axei Oy. Calculat i volumul cupolei.
Exemplu 9.3 O cupola se obt ine prin rotirea funct ei f : [5, 5]
R, f(t) = 33(t/5)
2
n jurul axei Oy. Atunci integrala
_
5
5
2tf(t)dt
este egal a cu
1) volumul cupolei;
2) dublul volumului cupolei;
3) triplul volumului cupolei ;
4) niciuna din variantele anterioare.
Exemplu 9.4 Torul se obt ine prin rotirea cercului de raza R si
centru (a, 0) cu a > R n jurul axei Oy. S a se calculeze volumul
torului.
9.2 Cuadrice 141
9.2 Cuadrice
Cuadricele sunt colect ii de puncte de coordonate(x, y, z) ce satisfac
o ecuat ie cartezian a de tipul
a
11
x
2
+a
22
y
2
+a
33
z
2
+ 2a
12
xy + 2a
13
xz + 2a
23
yz+ (192)
+2a
10
x + 2a
20
y + 2a
30
z +a
00
= 0
Exemplu 9.5 Exemple de cuadrice:
Elipsoidul: x
2
/a
2
+y
2
/b
2
+z
2
/c
2
= 1. Un exemplu este prezentat
n gura de mai sus. Elipsoidul este un corp de rotat ie. Hiper-
boloidul cu o p anza: x
2
/a
2
+y
2
/b
2
z
2
/c
2
= 1 este corp de rotat ie.
Fig. 47. Hiperboloidul cu o p anza
9.2 Cuadrice 142
Hiperboloidul cu dou a p anze:
x
2
/a
2
+y
2
/b
2
z
2
/c
2
= 1 (193)
Hiperboloidul cu dou a p anze este corp de rotat ie.
Fig. 48. Hiperboloidul cu dou a p anze
Paraboloidul eliptic:
x
2
/a
2
+y
2
/b
2
= 2pz (194)
Paraboloidul eliptic este corp de rotat ie.
9.2 Cuadrice 143
Fig. 49. Paraboloidul eliptic
Paraboloidul hiperbolic:
x
2
/a
2
y
2
/b
2
= 2pz (195)
Paraboloidul hiperbolic nu este corp de rotat ie.
9.2 Cuadrice 144
Fig. 50. Paraboloidul hiperbolic
Exemplu 9.6 (Alte cuadrice)
x
2
/a
2
+y
2
/b
2
= 1, cilindru eliptic
x
2
/a
2
y
2
/b
2
= 1, cilindru hiperbolic
y
2
= 2px, cilindru parabolic
x
2
/a
2
y
2
/b
2
= 0, pereche de plane concurente
x
2
= a
2
, pereche de plane paralele
x
2
= 0, pereche de plane confundate
x
2
/a
2
+y
2
/b
2
= 0, o dreapt a
x
2
/a
2
+y
2
/b
2
+z
2
/c
2
= 0, un punct
x
2
/a
2
+y
2
/b
2
+z
2
/c
2
= 1, mult imea vida
x
2
/a
2
+y
2
/b
2
= 1, mult imea vida
x
2
/a
2
= 1, mult imea vid a
(196)
9.2 Cuadrice 145
Aducerea unei cuadrice generale la forma canonica.
Cuadricele expuse mai sus sunt n forma canonic a, nsensul ca nu
apar termeni de tipul xy, xz, yz si, de asemenea, n cazul n care
termeni de tipul x
2
, y
2
, z
2
sunt prezent i, termenii corespunzatori
x, y, z nu mai apar. Din punct de vedere geometric, atunci cand o
cuadrica en forma canonic a, axele ( sau axa) de simetrie (daca ex-
ist a) sunt unele din axele reale Ox, Oy, Oz. De pild a, paraboloidul
eliptic n forma canonic a x
2
+ y
2
= z are ca axa de simetrie axa
Oz.
In cele ce urmeaza vom incerca sa aducem la forma canonic a o

cuadrica de ecuat ie general a dat a de (192).
Teoria este aceeasi ca si n cazul conicelor, cuadricei i se aplica mai
ntai o rotat ie (in spat iu) care s a puna cuadrica n forma canonic a
n raport cu o translat ie a reperului nostru. Rotat ia este apoi
urmata de o translat ie.
Pentru aarea rotat iei se calculeaz a valorile proprii (
i
)
i=1..3
ale
matricii A a formei p atratice asociate cu ecuat ia (192).
A =
_
_
a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33
_
_
(197)
Valorile proprii (
i
)
i=1..3
sunt solut iile ale ecuat iei
a
11
a
12
a
13
a
12
a
22
a
23
a
13
a
23
a
33
= 0 (198)
Apoi, la fel ca n cazul conicelor, se calculeaz a o baz a ortonormala
orientata pozitiv formata din vectori proprii (v
i
)
i=1..3
pentru valo-
rile proprii (
i
)
i=1..3
. Prin urmare ei trebuie sa satisfaca ecuat iile
Av
i
=
i
v
i
9.2 Cuadrice 146
s a e liniar independent i, unitari, iar det(v
1
|v
2
|v
3
) > 0.
Deoarece matricea formei p atratice este simetrica astfel de vectori
proprii exista. Cu acesti vectori proprii se construieste matricea
R care are pe coloane vectorii v
i
R = (v
1
|v
2
|v
3
).
Notat ia de mai sus are urmatoarea semnicat ie: dac a not am v
i
=
(v
1
i
, v
2
i
, v
3
i
) atunci
R =
_
_
v
1
1
v
1
2
v
1
3
v
2
1
v
2
2
v
1
3
v
3
1
v
3
2
v
3
3
_
_
(199)
Ea corespunde rotat iei n spat iu
_
_
x
y
z
_
_
= R
_
_
x
_
_
(200)
Observ am deasemenea ca
R
t
AR =
_
_
1
0 0
0
2
0
0 0
3
_
_
(201)
Ecuat ia cuadricei n forma matriceal a este
X
t
AX + 2bX +c = 0 (202)
unde
X =
_
_
x
y
z
_
_
, b =
_
_
a
10
a
20
a
30
_
_
, c = a
00
(203)
9.2 Cuadrice 147
Inlocuind n egalitatea de mai sus X cu RX
unde
X
=
_
_
x
_
_
(204)
si utiliz and relat ia (201) rezult a ca ecuat ian coordonatele x
, y
, z
devine
1
x
2
+
2
y
2
+
3
z
2
+ (termeni de ordin 1 sau 0) = 0
Pentru eliminarea termenilor de ordin 1 din ecuat ia de mai sus se
completeaz a p atratele.
9.2 Cuadrice 148
LIST
A DE FIGURI 149
Lista de guri
Fig. 1. Doi vectori echipolent i . . . . . . . . . . . . . . . 9
Fig. 2. a) regula paralelogramului b) regula triunghiului 11
Fig. 3. Descompunerea unui vector dupa dou a direct ii . 13
Fig. 4. Proiect ia vectorului a pe vectorul
i . . . . . . . 15
Fig. 5. Produsul vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Fig. 6. Sistemul de coordonate carteziene . . . . . . . . 19
Fig. 7. Fort a rezultanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Fig. 8. Fort a rezultanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Fig. 9. Reprezentare polar a . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Fig. 10. Teorema lui Pitagora generalizat a . . . . . . . . 25
Fig. 11. Lucru mecanic . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Fig. 12. Direct ia normala la un grac ntr-un punct . . 27
Fig. 13. Proiect ia vectorial a . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Fig. 14. Proiect ia vectorial a pe un subspat iu . . . . . . 29
Fig. 15. Calculul nalt imii ntr-un triunghi . . . . . . . . 31
Fig. 16. Ecuat ia vectorial a a unei drepte . . . . . . . . . 34
Fig. 17. Dreapta orientata . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Fig. 18. Cosinusurile directoare . . . . . . . . . . . . . . 37
Fig. 19. Ecuat ia vectorial a a unei drepte . . . . . . . . . 39
Fig. 20. Perpendiculara comun a a dou a drepte . . . . . 43
Fig. 21. Calculul lungimii perpendicularei comune . . . 44
Fig. 22. Ecuat ia unui plan . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Fig. 23. Ecuat ia normala a planului . . . . . . . . . . . 51
Fig. 24. Distant a de la un punct la un plan . . . . . . . 52
Fig. 25. Unghiul a dou a plane . . . . . . . . . . . . . . 54
Fig. 26. Distant a de la un punct la un plan . . . . . . . 58
Fig. 27. Planul determinat de o dreapta si un punct . . 63
Fig. 28. Separare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Fig. 29. Translat ie de vector a . . . . . . . . . . . . . . 68
LIST
A DE FIGURI 150
Fig. 30. Translat ia de vector v . . . . . . . . . . . . . . 79
Fig. 31. Translat ia de vector v a lui . . . . . . . . . . 81
Fig. 32. Translat ia unei drepte . . . . . . . . . . . . . . 82
Fig. 33. Omotetia de scalar . . . . . . . . . . . . . . . 83
Fig. 34. Transformarea punctelor printr-o omotetie . . . 83
Fig. 35. Transformarea unei drepte printr-o omotetie . . 85
Fig. 36. Rotat ie de unghi . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Fig. 37. Rotat ia conserv a lungimea segmentului PQ . . 87
Fig. 38. Rotat ia n jurul unui punct arbitrar O . . . . . 88
Fig. 39. Simetria fat a de o dreapta arbitrara . . . . . . 89
Fig. 40. Curba cardioida . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Fig. 41. Trifoiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Fig. 42. Torul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Fig. 43. Elipsoidul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
Fig. 44. Corp obt inut prin rotat ie n jurul lui Ox . . . . 137
Fig. 45. Corp obt inut prin rotat ie n jurul lui Oy . . . . 139
Fig. 46. Shell . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Fig. 47. Hiperboloidul cu o p anza . . . . . . . . . . . . 141
Fig. 48. Hiperboloidul cu dou a p anze . . . . . . . . . . 142
Fig. 49. Paraboloidul eliptic . . . . . . . . . . . . . . . . 143
Fig. 50. Paraboloidul hiperbolic . . . . . . . . . . . . . 144
Index
componentele unui vector dupa
direct ii date, 13
Compunerea transformarilor ane,
70
conica, 104
coordonate carteziene, 18
cosinusurile directoare, 36
determinantul unei transformari
ane, 69
dreapta orientata, 35
drepte confundate, 104
ecuat ia general a a planului, 47
ecuat ia normala a planului, 50
ecuat ia vectorial a, 33
ecuat iile parametrice ale dreptei,
34
elipsa, 111
expresia analitic a a unui vector,
14
fascicul, 61
focarele unei elipse, 111
focarele unei hiperbole, 112
focarul parabolei, 113
hiperbola, 112
Inversa unei transformari ane
nedegenerate, 71
matricea unei transformari ane,
69
omotetia, 82
originea reperului cartezian, 18
parabola, 113
Perpendiculara comun a, 42
plane de coordonate, 19
produsul scalar a doi vectori, 15
Produsul vectorial a doi vectori,
17
Proiect ia unui vector, 15
regula paralelogramului , 10
regula triunghiului, 10
reper cartezian, 18
rotat ie, 86
Simetria fat a de dreapta D ce
trece prin origine si face
un unghi cu axa Ox,
90
Simetria fat a de o dreapta arbi-
trar a, 90
spat iul euclidian tridimensional,
9
transformari ane nedegenerate,
70
INDEX 152
Transformarile ane n plan, 69
translat ia de vector

v , 79
unghiul dintre doi vectori, 16
vector director, 33
vector legat, 9
vector legat nul, 9
vector liber, 9
vectori coliniari , 12
vectori coplanari, 12
vectori legat i echipolent i, 9
vectorul nul, 10
versor, 10
BIBLIOGRAFIE 153
Bibliograe
[1] V. Cruceanu. Algebra liniara. Editura tehnica, 1969.
[2] I. Duda. Geometrie Analitica(note de curs). Facultatea de
Pompieri, Academia de Politie, 1992.

Bun de tipar: 5.12.2007; Coli tipar: 9,75
Format: 16/6186

Editura Fundaiei Romnia de Mine
Bulevardul Timioara nr. 58, Bucureti, Sector 6
Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

Lectii de Geometrie Analitica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Lectii de Geometrie Analitica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lectii de Geometrie Analitica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I. DUDA A.

PQ| a vectorului legat

PQ este egala cu distant a d(P, Q)

dac a sunt amandoi nuli sau sunt paraleli si

u si se numeste vectorul opus lui

v a doi vectori liberi

w vectori liberi oarecare. Atunci

u av and aceeasi direct ie ca

u || si av and sensul lui

b se zic coliniari dac a au

c . Dac a denim , prin

se numesc componentele vectorului

b . Astfel s-a descompus vectorul

k = (0, 0, 1) este baza ortonormat a.([1], Algebra liniar a).

x (g. 4). Proiect ia lui

b si au acelasi sens atunci

k }. Punctul O se numeste originea reperului iar

k } se numeste baza reperului. Coordonatele euclidi-

k le atas am axele de coordonate Ox, Oy, Oz

b =< 1, 2 > + < 2, x >=< 1, 2 +x >

c si < 2, 1 > au aceeasi direct ie nseamna ca unul e multiplu

c = < 1, 2 +x >=< , (2 +x) >

3/2, 1/2 >. Prin sumare

2. Sunt deci doi vectori ce satisfac

G =< , 9800 >

In cazul nostru pentru calculul lucrului mecanic vom utiliza for-

d |cos = 20N 20mcos30

(1) = 2. Prin urmare ecuat ia dreptei prin P

Inlocuind n (13) gasim ca

PQ. O direct ie perpendiculara pe

PQ este < 1, 3 > si deci

OH = < 1, 3 >. Pe de alta parte, avem

OP. De aici rezult a ca

a (l, m, n) un vector nenul din V

a cu = 0 joaca acelasi rol

e mpreuna cu axele de coordonate formeaza

e se numesc cosinusurile directoare

a =< 2, 3, 4 >. S a se transforme ecuat ia vectorial a n ecuat ia

r(t) =< 1 2t, 1 +

r(t) =< 1, 1, 1 > + <

In locul unde intersecteaz a planul xOy trebuie sa avem z = 0.

k =< 0, 1, 2 > (22)

r =< 1/3, 5/6, 1/6 >si lungimea

r | = | < 1/3, 5/6, 1/6 > | =

n este perpendicular pe orice dreapta din plan.Unind

In cazul cand planul este dat n forma general a se reduce aceast a

OP =< 1, 1, 2 > Avem:

r < 1, 1, 2 >) < 1, 1, 1 >= 0.

OM unde M(x, y, z) este un punct de pe plan rezult a

PR sunt n acelasi plan deci produsul lor mixt este 0:

Intr-adevar dac a tripletul A

In mod analog se obt ine ecuat ia planului determinat de dou a

. Atunci, conform problemei 3.7 avem ca

PP2 au sensuri opuse. Conform formulelor de calcul pentru

a =< 1, 1, 0 > < 0, 1, 1 >= 1. Prin urmare planul si

a =< x 4, y 4, z 2 > este n planul P si n

) ale carui coordonate sunt

OP +v. Aceasta transformare care asociaza lui P punctul

se numeste translat ia de vector