Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
g
r
e
a
Protec|ie
supIimentar
grea
P
r
o
t
e
c
|
i
e
d
a
I
e
p
e
p
I
o
t
u
r
i
P
r
o
t
e
c
|
i
e
s
t
r
a
t
d
r
e
n
a
n
t
0 1 2 3 4 5 6 7
0-1,5 P.3. P.3. P.4. P.5. P.4. P.5.
1,5-5 P.3. P.3. P.4. P.5. P.4. P.5.
zola[ie termic
semirigid sau
rigid >5 P.3.
0-1,5 P.2. P.3. PA. P.5. P.4. P.5.
1,5-5 P.2. P.3. P.4. P.5. P.4. P.5.
Suport rigid
>5 P.2.
Suport rigid
termoizola[ie
ranversat
1,5-5 P.2.
1,5-5 P.4. P.4. P.5. P.5.
Lemn sau
panouri
fibrolemnoase
>5 P.3.
1,5-5 P.3. P.3. Plci profilate
din tabl cu
termoizola[ie
semirigid
> 5 P.4.
Tablou ,T" Rezisten(a la perforare (T)
Tipul fun[ional al acoperiului
InaccesibiI UtiIitar
Pietonai Auto Pietonai Grdin
S
u
p
o
r
t
u
I
s
t
r
u
c
t
u
r
i
i
h
i
d
r
o
i
z
o
I
a
n
t
e
P
a
n
t
a
%
A
u
t
o
-
p
r
o
t
e
c
|
i
e
P
r
o
t
e
c
|
i
e
s
u
p
I
i
m
e
n
t
a
r
g
r
e
a
Protec|ie
supIimentar
grea
P
r
o
t
e
c
|
i
e
d
a
I
e
p
e
p
I
o
t
u
r
i
P
r
o
t
e
c
|
i
e
s
t
r
a
t
d
r
e
n
a
n
t
zola[ie termic 0-1,5 T.3. T.1. T.2. T.3. T.3. T.1.
semirigid sau 1,5-5 T.3. T.2. T.2. T.2, T.3. T.2.
rigid >5 T.4.
0-1,5 T.3. T.1. T.2. T.2. T.3. T.1.
Suport rigid 1,5-5 T.3. T.2. T.2. T.2. T.3. T.2.
>5 T.4.
Suport rigid
termoizola[ie
1ranversat
1,5-5 T.1.
1,5-5 T.3. T.2. T.3. T.3. Lemn sau
panouri fibro-
lemnoase
>4 T.4.
Plci profilate
din tabl cu
1,5-5 T.3. T.2.
termoizola[ie
semirigid
>5 T.4.
pentru pante ~ 30 temperatura va Ii de 120C
d) Conditii privind nivelurile minime de perIormant pentru care este asigurat etanseitatea:
rezistenta la rupere la tractiune (R):
- pante sub 20: R.3. (se admite sub 3 - R.2.);
- pante peste 20 (inclusiv supraIete verticale): R.4.;
- altitudini mai mari de 800 m: R.4.
alungirea la rupere la tractiune (A):
- structur aplicat pe suport rigid, cu panta sub 20: A.2.;
- structura aplicat pe suport elastic sau semirigid, cu panta sub 20: A.4.;
- structura aplicat pe suport semielastic, cu panta sub
20: A. 5.
Ilexibilitatea la temperaturi sczute (F):
- structur termo-hidro-izolant ranversat: F .2.;
- zona climatic I si II (conIorm SR 10907/1-97: F.3.;
- zona climatic III (conIorm SR 10907/1-97): F.4.;
- pentru zona climatic IV (conIorm SR 10907/1-97): F.5.;
- altitudini mai mari de 800 m: F.6.
8.1.2.2. Conditii privind executia.
a) Conditii privind modul de aplicare:
- aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pant sub 5 se recomand a se Iace n
lungul liniei de pant iar pe suport cu pant peste 5 se recomand a se Iace perpendicular pe linia de
pant; membrana superioar poate Ii aplicat paralel cu membrana inIerioar dar decalat la 1/2 din
ltime;
- continuitatea etans a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudur la dimensiunea minim
indicat de productor;
- linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va Ii colinear ci va Ii decalat cu 50 cm
iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va Ii decalat cu minim 1 m Iat de
cea a stratului inIerior.
b) Conditii privind nivelurile de perIormant minimale de
etanseitate a suprapunerilor:
- Nivelul de asigurare a etanseittii mbinrilor supra-
punerilor (J) va Ii de 10 KPa la pante peste 5 si de 15 KPa la
pante sub 5 (presiune mentinut timp de minim 30 minute).
8.1.3. Structuri hidroizolante verticale
(monostrat sau bistrat)
8.1.3.1. Conditii conceptuale.
a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:
- hidroizolatia vertical din membrane bituminoase se va prevedea n structuri minim bistrat, n zonele C,
D si E corespunztoare ,zonrii ncrcrilor date de zpad", conIorm STAS 10101/21-92 si n zonele ce
presupun aglomerri de zpad;
- membranele ce compun hidroizolatia vertical vor Ii de aceeasi natur sau compatibile ntre ele si cu
cele ce compun structura hidroizolant curent, de cmp;
- suportul hidroizolatiei verticale se recomand s Iie rigid sau elastic.
b) Conditii privind alctuirea:
- se vor prevedea structuri monostrat sau bistrat cu membrane bitumate cu bitum aditivat, minim
structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat cu membrane polimerice;
- la terasele utilitare hidroizolatia vertical va Ii minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de
ntrire);
- structura hidroizolant vertical va Ii autoprotejat sau cu protectie suplimentar grea (tencuieli armate
sau elemente preIabricate);
- hidroizolatia vertical se va aplica n total aderent Iat de elementul suport;
- hidroizolatia vertical se va aplica pe nltime minim de 30 cm n zonele submontane, montane si
depresionar-montane. Pentru nltimi mai mari de 50 cm se recomand a se prevedea Iixare mecanic continu
a prtii superioare, terminale, a structurii hidroizolante;
- hidroizolatia vertical se va racorda (ntoarce) pe capul aticelor sau se va Iixa mecanic la
partea superioar.
Principiile de alctuire a principalelor tipuri de racorduri ntre planuri, pe elementele constructive si instalatii precum si datele
privind dimensionarea pieselor de colectare si scurgere a apelor meteorice sunt prezentate n ANEXA NR. 6.
c) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n sistemul
I.P.T.:
impermeabilitate (I): 1.2.;
rezistenta la perIorare (P):
- structuri hidroizolante autoprotejate: P.I.;
- structuri hidroizolante cu protectie suplimentar: P.2.
comportamentul la temperatur ridicat (T): T.2.
d) Conditii privind nivelurile minime de perIormant pentru
care este asigurat etanseitatea:
Iorta de rupere la tractiune: R.4.;
alungirea la rupere: A.2.;
Ilexibilitatea la temperaturi sczute: F.3.;
rezistenta la sIsiere; se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabilittii la nivelul Iixrilor
mecanice.
8.1.3.2. Conditii privind executia.
a) Conditii privind modul de aplicare:
- intersectia ntre planul vertical si orizontal se va realiza n vinclu sau cu racord (scaI) la 45 (cu
lungimea ipotenuzei de minim 5 cm); scaIa poate Ii realizat din sap din mortar de ciment sau cu piese
proIilate, speciale (din membran bitumi noas, lemn etc);
- terminatia superioar a structurii hidroizolante se recomand a Ii asigurat prin Iixare
mecanic, prin introducere n slit orizontal sau prin acoperire cu lcrimar;
- stratul suplimentar de ntrire va Ii acoperit pe orizontal de hidroizolatia orizontal monostrat sau va
Ii interpus ntre straturile hidroizolatiei orizontale multistrat. Stratul hidroizolant vertical, exterior, se va
suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de cmp (orizontale);
- hidroizolatia vertical va putea Ii constituit din prelungirea hidroizolatiei orizontale numai n
sensul derulrii membranei hidroizolante; nu se admite racordarea pe vertical transversal sensului
derulrii membranei hidroizolante.
b) Conditii privind nivelurile de perIormant minimale de etanseitate a suprapunerilor:
- nivelul de asigurare a etanseittii mbinrii suprapunerilor la structurile monostrat al mbinrilor
verticale va Ii de 15 KPa si cel al mbinrilor cu supraIetele orizontale de 20 Kpa iar la structurile bistrat
de 10 KPa, respectiv 15 KPa.
8.2. Alctuirea structurilor hidroizolante mpotriva exfiltra(iilor
8.2.1. Condi(ii conceptuale:
a) Conditii generale privind domeniul de utilizare:
hidroizolarea elementelor si prtilor de cldire amplasate suprateran sau subteran mpotriva
exIiltratiilor se reIer la etansarea spatiilor umede, cu splri si stropiri ocazionale, periodice sau continue;
hidroizolarea acestor spatii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu
aplicare pelicular si se concretizeaz prin hidroizolarea pardoselilor, plintelor si dup necesitti a peretilor;
acest tip de etansare este mpotriva apelor Ir presiune hidrostatic, astIel:
- cu solicitare moderat n cazul spatiilor umede si/sau cu splri si stropiri ocazionale;
- cu solicitare intens n cazul spatiilor cu splri si stropiri (siroiri) periodice si/sau continue.
suportul hidroizolatiei va Ii rigid;
hidroizolatia orizontal si vertical va Ii protejat suplimentar cu sape sau tencuieli.
b) Conditii privind alctuirea, Iunctie de intensitatea solicitrii:
b.l. Solicitri moderate:
- se vor prevede hidroizolatii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea
minim de 2,5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minim de 0,8 mm, structuri monostrat sau
bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea total de minim 3 mm sau structuri cu
minim dou straturi din mase omogene cu aplicare pelicular, armate;
- Ilexiunea ntre planuri va Ii ntrit, n lungul liniei de intersectie, cu un strat hidroizolant
suplimentar (membran sau mase omogene cu aplicare pelicular, armate) cu ltimea desIsurat de
minim 25 cm (minim 10 cm pe vertical);
- hidroizolarea supraIetelor verticale (Iiind mai putin solicitate) poate s nu Iie prevzut cu
materiale hidroizolante ci din tencuieli si/sau Iinisaje impermeabile (vopsitorii, placaje).
b.2.Solicitri intense:
- se vor prevedea hidroizolatii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime
minim de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minim de 1,0 mm, recomandabil 1,2 mm,
structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea total minim de 4 mm sau
structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare pelicular, cu dou straturi de armare;
- Ilexiunea ntre planuri va Ii ntrit, n lungul liniei de intersectie, cu un strat hidroizolant
suplimentar (membran sau mase omogene cu aplicare pelicular, armate) cu ltimea desIsurat de
minim 30 cm( mi ni m 15 cm pe vertical);
- hidroizolatia supraIetelor verticale (Iiind mai putin solicitat) poate Ii prevzut conIorm
prevederilor de la pct. 8.2.1 .b. 1. (supraIete orizontale):
Principiile de hidroizolare a elementelor si prtilor de cldire mpotriva exIiltratiilor sunt prezentate n ANEXA NR.
7.
c) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n sistemul I.P.T., Iunctie de intensitatea
solicitrii:
c.l. Solicitri moderate:
impermeabilitate (I): I. I. ;
rezistent la perIorare (P):
- P.2. pentru supraIete verticale;
- P.3. pentru supraIete orizontale;
comportament la temperatur ridicat (T): T.2.
c.2. Solicitri intense:
impermeabilitate (I): 1,2.;
rezistent la poansonare (P):
- P.2. pentru supraIete verticale;
- P.4. pentru supraIete orizontale.
comportament la temperatura ridicat (T): T.2.
d) conditii privind nivelurile minime de perIormant ale materialelor hidroizolante:
Iorta de rupere la tractiune:
- R.2. pentru supraIete orizonatele;
- R.3. pentru supraIete verticale.
alungirea la rupere: A.2.;
Ilexibilitatea la temperaturi sczute: F. 1.
8.2.2. Condi(ii privind execu(ia:
a) Conditii privind modul de aplicare:
- intersectia dintre planuri se recomand a se realiza n vinclu;
- hidroizolatia vertical cu nltimea mai mare de 50 cm necesit Iixare mecanic a marginii
superioare;
- stratul suplimentar de ntrire si hidroizolatia vertical vor Ii suprapuse minim 10 cm peste
hidroizolatia orizontal n cazul structurilor monostrat.
b) Conditii privind nivelurile de perIormant minimale de etanseitate a suprapunerilor:
- nivelul de asigurare a etanseittii mbinrilor (J) va Ii de
20 KPa pe supraIetele orizontale si 15 KPa pe supraIetele
verticale.
8.3. Alctuirea structurilor hidroizolante a elementelor yi pr(ilor de cldire
amplasate subteran (socluri, funda(ii, subsoluri) mpotriva infiltra(iilor yi/sau
exfiltra(iilor
8.3.1. Tipuri de prezen( a apei pentru care este necesar hidroizolarea elementelor yi pr(ilor de
cldire amplasate subteran
8.3.1.1. Ape fr presiune hidrostatic
- umiditatea natural a terenului: provine din apele de precipitatie care nu stagneaz n sol si care nu
exercit o presiune hidrostatic (terenuri permeabile avnd k ~ 0,01 m/s);
- apa de scurgere: este apa n miscare, sub eIectul gravitatiei, n drum spre pnza Ireatic (terenuri
permeabile avnd k ~ 0,01 m/s), care nu exercit presiune hidrostatic sau exercit o presiune
nesemniIicativ, temporar.
8.3.1.2. Ape cu presiune hidrostatic
a) Ape de inIiltratie:
- apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumuleaz prin ntlnirea straturilor greu
permeabile si exercit o presiune hidrostatic;
- apa de stratiIicatie: este apa de scurgere care ptrunde n straturi greu permeabile strbtute de
straturi permeabile si prin care se acumuleaz si exercit o presiune hidrostatic;
- apa Ireatic: este apa care Iormeaz un strat compact ntre granulele de sol si exercit o presiune
hidrostatic.
b) Ape de exIiltratie:
- apa de stocare: este apa continut n bazine sau rezervoare.
c) Actiuni combinate; inIiltratie si exIiltratie.
8.3.1.3. Situatii de prezent a apelor cu presiune hidrostatic pentru care este necesar hidroizolarea
subteran a constructiilor
Dou constructii alturate, Iundate la adncimi diIerite, una Iiind deasupra si cealalt sub nivelul pnzei
Ireatice. Dac constructia Iundat sub nivelul pnzei Ireatice se aIl n amonte Iat de sensul de scurgere al apei,
constructia Iundat peste nivelul pnzei Ireatice nu necesit hidroizolatie iar dac se aIl n aval se va
hidroizola deoarece se ridic nivelul pnzei Ireatice. Hidroizolatiile vor Ii prevzute mpotriva apelor cu
presiune hidrostatic. Constructiile aIlate deasupra nivelului maxim al pnzei Ireatice se vor hidroizola
mpotriva apelor Ir presiune hidrostatic.
Construc[ia se afl n zona de scurgere natural a apelor de infiltra[ie prin stratul
permeabil (nisip) aflat ntre dou straturi pu[in permeabile (argil)
Construc[ia se afl n zona de scurgere natural a apelor deinfiltra[ie prin stratul permeabil
(nisip) situat sub stratul de pmnt vegetal, permeabil
Construc[ia se afl ntr-un teren pu[in permeabil iar umplutura spturii este
permeabil, ceea ce conduce la acumulri de ape ce exercit presiune hidrostatic
Construc[ia se afl ntr-un teren pu[in permeabil dar care are fracturi de teren
permeabil ce converg spre construc[ie i zona de umplutur a spturii
8.3.2. Condi(ii conceptuale:
8.3.2.1. Conditii generale privind domeniul de utili:are
a) Hidroizolatiile se vor prevedea n urmtoarele situatii:
- n cazul terenurilor n care nu exist pericol de inIiltrare cu produse petroliere sau a altor solutii
care pot aIecta caracte risticile calitative ale materialelor hidroizolante;
- n cazul cnd sunt avantajoase tehnic sau economic dect alte procedee ca: ridicarea nivelului
inIerior al constructiei, utilizarea de betoane sau mortare impermeabile, impermeabi-lizarea terenului,
prevederea de sisteme drenante etc;
b) Proiectarea constructiilor subterane se va Iace astIel nct s
se asigure posibilitatea executrii hidroizolatiei tinndu-se seama de Iorma constructiei n plan si n sectiune
vor Ii ct mai simple pentru asigurarea unei manopere simple si sigure;
constructia se va amplasa de regul la o distant de minim 1,20 m Iat de alte constructii sau.
elemente de constructie existente sau n curs de proiectare-executie, pentru a avea spatiul necesar executiei
hidroizolatiei; n caz contrar se va proceda astIel:
- se va prevedea un perete suport al hidroizolatiei distantat si separat Iat de constructia existent
printr-un strat de desolidarizare si alunecare (plci deseuri cauciuc, plci polistiren expandat, plci sau
Ioi din materiale polimerice etc);
- se va retrage partea subteran a constructiei la distant de minim 1,20 m iar partea suprateran va
iesi n consol la limita necesar.
la baza spturii, perimetral constructiei, vor Ii prevzute rigole si puturi pentru dirijarea, colectarea si
evacuarea apelor din precipitatii; suplimentar, dac este cazul, se poate prevedea un sistem permanent de
epuisment pentru coborrea pnzei Ireatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare, pentru a se
asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolatiei (orizontale);
n cazul hidroizolatiei n sistem ,cuv exterioar" betonul de egalizare de sub radierul constructiei
(subradier) trebuie prevzut cu o supralrgire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu ngrosare si armare
suplimentar perimetral pentru a se mpiedica Iisurarea) pentru crearea spatiului necesar de racordare a
hidroizolatiei verticale;
n cazul radierelor situate la cote diIerite, subradierul ca suport al hidroizolatiei va Ii racordat la 45 cu
o diIerent de nivel de maxim 1 rn, ntr-o singur treapt, sau n trepte multiple pentru diIerente de
n
'vel mai
mari;
elementele de strpungere vor Ii nglobate si Iixate n suportul hidroizolatiei si la Iata acestuia.
c) n cazul cnd la nivelul hidroizolatiei presiunea depseste 5 daN/cm
2
, temperatura este mai mare
de 40C, exist vibratii sau eIorturi tangentiale, etansarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase
cu bitum aditivat sau polimerice;
d) La alegerea structurii hidroizolante se va tine seama de nivelul de etansare admisibil concretizat prin
starea Ietei interioare a peretilor sau pardoselii:
- uscat - nu se admit pete izolate de umezeal; constituie conditia curent de exigent
corespunztoare prevederilor prezentului normativ;
- umed - se admit portiuni izolate de umezeal pe supraIete de maxim 20 , Ir aparitia
stagnrilor sau picturilor de ap; nu se vor admite la spatiile cu utilizare uman sau animal ci
eventual numai la spatii tehnice n care nu exist activitate uman permanent sau temporar;
e) Categoriile de Iisurare previzibile a constructiei dup
valoarea limit de calcul a deschiderii Iisurilor (criterii ce implic
nivelul de rezistent Ia alungire la rupere a materialelor hidroizolante
preconizate):
e.1. cu deschiderea Iisurilor pn la 0,1mm; e.2. cu deschiderea Iisurilor pn la
0,2mm; e.3. cu deschiderea Iisurilor de la 0,2 la 0,5mm.
I) Hidroizolatia peretilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistent din beton
armat sau zidrie;
g) Executia se recomand a se eIectua dinspre exteriorul constructiei, n spatiul rezultat di n sptura
(sistem cuv exterioar); n cazul n care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul
de executie a hidroizolatiei din interior (cuv interioar) pe peretele de protectie cu rol de suport;
h) La constructiile ce deservesc instalatiile electrice sau contin aparatura electric sau electronic etc,
hidroizolatia va Ii ntrit suplimentar Iat de prevederile prezentului normativ;
i) Hidroizolatiile subterane se aplic n aderent total pe ntreaga supraIat (pe suport si ntre
membrane); n cazul n care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obtine totala aderent) se poate
prevedea un prim strat pozat Ilotant, constituind astIel un suport uscat de aderent a membranelor
hidroizolante ce compun structura.
8.3.2.2. Conditii privind hidroi:olarea impotriva apelor fr presiune hidrostatic a fenomenului de
capilaritate
Se reIer n general la hidroizolarea Iundatiilor si soclurilor: a) Conditii generale privind alctuirea:
- hidroizolatia orizontal va Ii de regul monostrat si se va realiza cu membrane hidroizolante
bituminoase sau polimerice, la nivelul dintre Iundatie si soclu sau zidrie, cu sau Ir racordare la
hidroizolatia vertical (a soclului sau Iundatiei);
- hidroizolarea orizontal a elementelor de Iundare poate Ii prevzut si la nivelul tlpii Iundatiei pe
betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime; recomandabil, de Iiecare parte, se va asigura o
ltime util pentru a se putea Iace racordarea la supraIetele verticale ale Iundatiei sau soclului si
peretilor pe ambele Iete (exterior si interior);
- hidroizolatia vertical va Ii aplicat pe un suport din tencuial cu mortar de ciment Ir adaos de
var, din driscuit;
- hidroizolatia vertical, exterioar, a Iundatiilor, soclurilor si peretilor subterani va Ii ridicat pn
la cota Iinit a trotuarului, n conditiile unor stropiri normale;
hidroizolatia vertical, exterioar, a Iundatiilor peste cota Iinit a trotuarului cu minim 30 cm, n
cazurile amplasrii constructiilor n zone montane si submontane, n care se prevd aglomerri de
zpad si n cazul stropirilor Irecvente si intense (constructii cu acoperisuri cu scurgere la pictur,
cu streasin ngust etc);
- hidroizolatia vertical poate Ii alctuit dintr-o membra-n hidroizolant bituminoas sau
polimeric lipit continuu pe suport, Iixat mecanic la partea superioar sau din minim dou
straturi din mase omogene cu aplicare pelicular eventual armate, protejate subteran cu plci, panouri
sau Ioi semirigide (simple, amprentate sau celulare), zidrie sau ecran de argil compactat n straturi
succesive si suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment Ir adaos de var sau zidrie.
. Principiile de hidroizoiare la cldiri cu sau Ir subsol si principiile de hidroizoiare a rosturilor contra apelor Ir
presiune hidrostatic sunt prezentate n ANEXA NR.8 si ANEXA NR. 9.
b) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n siste- mul I.P.T.:
b.l. Hidroizolatia orizontal mpotriva Ienomenului de capilari-tate:
impermeabilitatea (I):
- trebuie s corespund la presiunea de calcul a elementelor de constructie exercitat pe
supraIata materialului hidroizolant; recomandabil minim 1.3.
rezistenta la poansonare (P): - P.4.;
comportament la temperatur ridicat (T): - T.2.
Pentru constructii parter, din categoria de important C si D, hidro- izolatia orizontal mpotriva Ienomenului de
capilaritate poate Fi prevzut cu mase omogene cu aplicare pelicular, n minim dou straturi, recomandabil cu strat de
armare. Nivelurile de perIormant pot Ii 1.2. si P.3.;
Rezistenta la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant - s nu-si schimbe aparent propriettile
Iizice la o presiune de 5 daN/cm
2
(s permit o tasare stabil de maxim 15 cu alungire lateral corespunztoare);
Se mentioneaz c membranele hidroizolante bituminoase cu bitum
aditivat, cu simpla armare, de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la
presiuni peste 5 daN/cm
2
(500 KPa).
b.2. Hidroizolatia orizontal mpotriva apelor Ir presiune hidrostatic (la subsoluri):
impermeabilitate (I): 1.2.;
rezistenta la perIorare (P): P.3.;
comportament la temperatur ridicat (T): T.2.
b.3. Hidroizolatia vertical mpotriva apelor Ir presiune hidrostatic:
impermeabilitate (I): 1.2.;
rezistenta la perIorare (P): P.3.;
comportament la temperatur ridicat (T): T.2.
8.3.2.3. Conditii privind hidroi:olarea impotriva apelor cu presiune hidrostatic
Hidroizolarea se va realiza n structuri monostrat sau multistrat cu membrane bituminoase si/sau
polimerice:
a) Hidroizolarea mpotriva apelor cu presiune hidrostatic se poate concepe, Iunctie de sensul de
actionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv, n unul din urmtoarele sisteme:
a. 1. Sistemul ,cuv interioar" (cuv n cuv):
sistemul poate Ii adoptat n principal mpotriva exIiltratiilor; structura suport (cea exterioar) va Ii
de rezistent cu radier din beton armat si pereti din beton armat sau zidrie de crmid (armat cu
smburi si centuri din beton armat), pe aceasta se aplic hidroizolatia si protectia interioar (cuv
interioar);
sistemul se poate adopta si n urmtoarele cazuri:
- mpotriva inIiltratiilor sau actiunilor combinate ale apei (din interior si din exterior);
- cnd nu se poate adopta sistemul ,cuv exterioar" din motive constructive sau din
imposibilitatea asigurrii spatiului necesar de lucru pe exterior;
- cnd constructia necesit rosturi de dilatare sau tasare (astIel se poate asigura continuitatea si
calitatea optim a hidroizolatiei n zona rosturilor):
sistemul prezint urmtoarele avantaje:
- siguranta calittii executiei hidroizolatiei (asigurarea etanseittii) n zonele de racord dintre
supraIetele orizontale si cele verticale precum si la rosturi;
- posibilitatea realizrii constructiei lng alte constructii existente;
- posibilitatea veriIicrii, etanseittii (la exIiltratii) dup realizarea hidroizolatiei prin proba cu apa,
n cazul bazinelor supraterane.
sistemul prezint urmtoarele dezavantaje:
- posibilitatea degradrii hidroizolatiei la executia structurii cuvei interioare (la montarea
armturilor si la turanarea betonului);
- imposibilitatea veriIicrii etanseittii (la exIiltratii) n cazul constructiilor subterane.
a.2. Sistemul ,cuv exterioar":
sistemul poate Ii adoptat n principal mpotriva inIiltratiilor; structura suport orizontal va Ii
subradierul iar cea vertical va Ii peretele de rezistent interior (diaIragm), pe acestea se aplica
hidroizolatia si protectia interioar (radier) si cea exterioar (perete);
sistemul se poate adopta si mpotriva exIiltratiilor sau actiunilor combinate ale apei (din interior si
din exterior), cu conditia ca protectia vertical, exterioar s ndeplineasc cerintele dei rezistent si stabilitate
ce se impun;
sistemul prezint avantajul combinrii cu sistemul ,cuv interioar" n cazul unor situatii si conditii
diIerite de lucru (vecintti, zone cu rosturi, canale, diIerente de cote ale planurilor etc);
sistemul prezint urmtoarele dezavantaje:
- necesit spatiu de lucru perimetral, exterior constructiei;
- Iragmenteaz lucrarea de etanseitate n Iaze prin intercalarea lucrrilor de constructie
aIerente sistemului;
- necesit o manoper de nalt calitate la racordul dintre supraIetele orizontale si cele verticale.
a.3. Sistemul ,semicuv":
sistemul este o combinare a sistemului ,cuv interioar" cu
cel ,cuv exterioar"; acest sistem implic diIicultti n executie, ce
conduc la o calitate necontrolabil, Iapt pentru care nu este
recomandat.
b) Conditii generale privind alctuirea hidroizolatiei mpotriva apelor cu presiune hidrostatic:
- hidroizolatia se va aplica pe suport rigid si plan, rectiIicat;
- hidroizolatia vertical, aplicat pe nltimi mari, se va executa pe tronsoane de maxim 2 m
nltime, cu decalarea ntre ele a suprapunerilor (s nu existe colinearitate a suprapunerilor); n conditiile
n care se estimeaz pericol de alunecare a membranelor hidroizolante, se va executa Iixarea mecanic
a prtii superioare;
- pentru nltimi ale coloanei de ap mai mari de 2 m se recomand utilizarea hidroizolatiei
verticale multistrat;
- racordurile dintre planuri diIerite vor Ii asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat
hidroizolant de ntrire de 50 cm ltime desIsurat (25 cm 25 cm);
- elementele de strpungere si rosturile vor Ii atent executate conIorm detaliilor prevzute de
proiectant, respectndu-se cu strictete conditiile impuse dimensionrii si calittii pieselor de
etansare.
Principiile de hidroizolare a rosturilor si strpungerilor contra apelor cu presiune hidrostatic sunt prezentate n ANEXA
NR. 9.
c) Conditii privind nivelurile minime de perIormant n sistemul I.P.T.
Nivelurile de perIormant se vor calcula Iunctie de solicitrile la care este supus hidroizolatia, privind
nivelul maxim al presiunii hidrostatice si nivelul presiunii exercitate de elementele de constructie,
recomandabil conIorm urmtoarelor date:
impermeabilitatea (I):
- nivel minim: 1.3.; nivel calculat corespunztor presiunii hidrostatice maxime multiplicat cu un
coeIicient de minim:
o 1,2 x pentru presiuni maxime de 10 KPa;
o 1,5 x pentru presiuni maxime de 50 KPa;
o 1,8 x pentru presiuni maxime de 80 KPa;
o 2,0 x pentru presiuni maxime de 100 KPa.
rezistenta la perIorare (P):
- rezistenta la perIorare static (Ps): minim 1,2 x presiunea exercitat de elementele de
constructie;
- rezistenta la perIorare dinamic (P.d.) minim P.d.3.
comportament la temperatura ridicat (T):
- n general nu se pun conditii.
9. CONDITII PRIVIND VERIFICAREA CALITTII $I URMRIREA
COMPORTRII N TIMP A HIDROIZOLATIILOR
9.1. Condi(ii privind verificarea calit(ii
VeriIicarea calittii se realizeaz n conIormitate cu prevederile prezentei reglementri, a documentatiei
de executie si a Iiselor tehnice ale materialelor utilizate, att pentru Iazele intermediare ct si pentru ntregul
sistem.
n cazul n care unitatea executant are un sistem propriu de conducere si asigurare a calittii, lucrrile de
hidroizolatie se vor veriIica n cadrul respectivului sistem (proceduri de executie, plan de control al calittii
etc).
Pentru asigurarea calittii lucrrilor se impun urmtoarele etape:
receptia materialelor de hidroizolatie si accesorii;
pstrarea si depozitarea materialelor;
controlul calittii la punerea n oper;
receptia lucrrilor.
9.1.1. Recep(ia materialelor
Receptia materialelor se bazeaz pe veriIicarea certiIicatelor de calitate (conIormitate), termenelor de
valabilitate (unde este cazul) si de garantie emise de productor pentru Iiecare lot de materiale, conIorm
reglementrilor speciIice.
n unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conIormitate) care s certiIice caracteristicile
speciIice n raport cu datele tehnice stipulate n normele de produs sau n agrementele tehnice.
n acest context, controlul de calitate pentru materiale se execut pe santier de ctre personal si/sau n
institute/laboratoare specializate, atestate.
Controlul de calitate cuprinde urmtoarele veriIicri minimale pentru membranele hidroizolante:
caracteristici geometrice (lungime, ltime, grosime);
veriIicarea comportrii la temperaturi ridicate;
veriIicarea Ilexibilittii la temperaturi sczute;
veriIicarea Iortei de rupere la tractiune;
veriIicarea alungirii la rupere la tractiune.
9.1.2. Pstrarea yi depozitarea materialelor
Conditiile de pstrare si depozitare ale materialelor sunt precizate de productorii acestora n Iisele
tehnice de produs:
n depozite, n general, trebuiesc respectate urmtoarele conditii:
- membranele hidroizolante n Ioi se depoziteaz sub
Iorm de suluri (n pozitie vertical) pe platIorme sau paleti, n
spatii acoperite;
- materialele hidroizolante Iluide se depoziteaz n bidoane sau butoaie, eventual paletizat, n spatii
nchise, acoperite si ventilate.
la punctul de lucru depozitarea se va Iace pe timp limitat, recomandabil n spatii acoperite.
9.1.3. Controlul calit(ii la punerea n oper
controlul calittii materialelor la punerea n oper se eIectueaz de ctre seIul punctului de lucru sau
de ctre responsabilul cu calitatea, n conIormitate cu prevederile documentatiei de executie si a Iiselor
tehnice de produs;
controlul si asigurarea:
- utilajelor, sculelor si dispozitivelor si a cilor de acces la Irontul de lucru, necesare pentru
protectia muncii;
- spatiilor si conditiilor de microclimat necesare pregtirii materialelor (unde este cazul);
- calittii suportului care trebuie s corespund conditiilor geometrice si Iizico-mecanice
speciIice.
controlul:
- respectrii stricte a cerintelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante si a
accesoriilor.
9.1.4. Recep(ia lucrrilor
Receptia Iinal a lucrrilor se va Iace n comuh, de ctre beneIiciar, proiectant si executant, n
conIormitate cu prevederile reglementrilor tehnice n vigoare, avndu-se n vedere cerintele de calitate,
procesele verbale de lucrri executate n diverse etape si aspectul general al supraIetelor executate.
9.2. Urmrirea comportrii n exploatare
9.2.1. Urmrirea comportrii n exploatare a nvelitorilor la cldiri
Urmrirea comportrii n exploatare se va Iace n conIormitate cu prevederile reglementrilor tehnice
n vigoare.
Asigurarea urmririi comportrii n timp, n conditii normale de utilizare a hidroizolatiilor, se va Iace
prin grija beneIiciarului, o dat pe an.
Intervalul de mai sus poate Ii modiIicat n Iunctie de conditiile concrete pentru Iiecare caz n parte,
astIel:
intervalul poate Ii mrit dac la dou veriIicri succesive nu se constat degradri, dar nu la
lucrri cu vechime mai mare de 10 ani;
intervalul poate Ii micsorat pentru hidroizolatiile la care degradrile ar conduce la deteriorarea
unor echipamente speciale (camere comand, statii electrice, camere de calcul, etc);
intervalul poate Ii micsorat pentru hidroizolatiile ce au Iost supuse la sarcini, socuri sau miscri
(deplasri) neprevzute (seism, accidente mecanice, etc).
9.2.2. Lucrri de interven(ie
Generalitti
Lucrrile de interventie pentru remedierea/reIacerea hidroizolatiilor se eIectueaz n urmtoarele
situatii:
- la constatarea unor deIecte sau degradri (dislocri alunecri, Iisurri etc);
- n cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism,explozii etc).
Lucrrile de interventie pot rezulta n urma veriIicrilor programate.
Lucrrile de interventie se vor eIectua dup elaborarea documentatiilor tehnice si a detaliilor de
executie speciIice Iiecrui caz n parte.
Documentatiile tehnice de interventie vor Ii elaborate de proiectant. n cazul n care interventia este
necesar ca urmare a unei expertize, documentatia tehnic de interventie va Ii veriIicat de veriIicator si
vizat de expertul tehnic atestat conIorm HG nr. 925/ 1995.
Proiectantul va stabili, prin documentatia tehnic de interventie, msurile de asigurare si control,
privind calitatea lucrrilor.
Lucrrile de interventie vor Ii executate obligatoriu de ctre unitti specializate, atestate, conIorm
prevederilor legale pentru categoria de lucrri pe care le execut.
Fa:e de executie
Fazele de executie a lucrrilor de interventie pentru remedierea/reIacerea hidroizolatiilor sunt:
- nlturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea nvelitorii;
- pregtirea suportului;
- pregtirea materialelor hidroizolante preconizate;
- aplicarea hidroizolatiei;
- veriIicarea calittii lucrrilor de interventie.
10. MSURI PRIVIND PROTECTIA $I IGIENA MUNCII
Msurile privind protectia si igiena muncii vor Ii cuprinse, n mod obligatoriu n documentatia de
executie ntocmit de proiectant, n conIormitate cu natura si tipul constructiei si/sau elementului de
constructie ce se hidroizoleaz si cu natura materialelor preconizate.
Aceste msuri vor Ii bazate pe prevederile indicate de productorii materialelor hidroizolante (privind
materialul propriu-zis si tehnologia de aplicare) precum si de urmtoarele reglementri tehnice n vigoare:
Legea 90/1996 - Legea protectiei muncii-modiIicat si completat cu Legea 177/2000;
Norme generale de protectia muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale n colaborare cu
Ministerul Snttii - 1996;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/l 5.03.1993 al MLPAT;
Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectia muncii, aprobat cu Ordinul
nr. 225/ 1995.
Fat de reglementrile mentionate, pentru Iiecare lucrare n parte, Iunctie de particularitti, responsabilul cu
protectia muncii si responsabilul de lucrare vor lua msuri speciIice, suplimentare privind protectia si igiena muncii.
11. MSURI PRIVIND PREVENIREA $I STINGEREA
INCENDIILOR
Msurile privind prevenirea si stingerea incendiilor vor Ii cuprinse n mod obligatoriu n documentatia de
executie ntocmit de proiectant.
Aceste msuri vor Ii bazate pe prevederile indicate de productorii materialelor hidroizolante precum si pe
urmtoarele reglementri tehnice n vigoare:
O.G.R. nr. 60/1997 privind aprarea mpotriva incendiilor, aprobat prin Legea nr.212/1997;
Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998;
Normativ de sigurant la Ioc a constructiilor - indicativ P. 118-99;
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de constructii si
instalatii aIerente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr. 20/ N/94 al MLPAT;
Dispozitii generale de ordine interioar pentru prevenirea si stingerea incendiilor - D.G.P.S.I.-001,
aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1023/1999;
Dispozitii generale privind instruirea n domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I.-002,
aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1080/2000.
Fat de reglementrile mentionate, pentru Iiecare lucrare n parte, Iunctie de particularitti, n special
la lucrrile de hidroizolare cu materiale inIlamabile sau combustibile, responsabilul PSI si responsabilul de
lucrare vor lua msuri speciIice, suplimentare de prevenirea si stingerea incendiilor.
ANEXA NR. 1
PARAMETRI AUXILIARI DE EVALUARE A MATERIALELOR
HIDROIZOLANTE
Se prezint criteriile de perIormant cu parametri auxiliari, de evaluare suplimentar a materialelor
hidroizolante.
1. Rezistenta Ia sIsiere (S); relev Iorta necesar pentru sIsierea unei epruvete din material
hidroizolant care suport n zona de maxim solicitare o distributie neuniIorm a solicitrii la tractiune,
conIorm SR 137/1995. Valoarea Iortei se exprim n N. Acest parametru este util pentru calcularea si
veriIicarea sistemului de asigurare a unei membrane Iixate mecanic, n special n cazul supraIetelor verticale
sau cu pant accentuat.
2. Stabilitatea dimensional (D); relev variatia dimensional a membranelor dar si a materialelor si
structurilor din mase omogene cu aplicare pelicular, expuse la temperaturi nalte, conIorm SR 137/ 1995.
Stabilitatea dimensional se enunt pentru sensul longitudinal si sensul transversal. Stabilitatea dimensional
este relevant n special pentru membranele polimerice.
3. Delaminarea (L), conIorm SR 137/1995, se caracterizeaz prin prezenta sau absenta Ienomenului de
desprindere a masei hidroizolante de acoperire n raport cu armtura, n conditii date de temperatur si
umiditate.
Aderenta autoprotectiei (Aa); acest parametru relev nivelul aderentei materialului granular de
protectie depus din Iabricatie pe membranele bituminoase n urma actiunii mecanice de abraziune, conIorm
SR 137/1995. Nu se vor admite sorturile ce comport pierderi ale materialului granular de autoprotectie mai
mari de 30 n stare uscat si mai mari de 50 n stare umed.
5. Etanseitatea mbinrilor (J); acest parametru relev nivelul de etanseitate al mbinrilor
(suprapunerilor) dintre dou membrane conIorm Directivelor Generale UEAtc. mbinrile trebuie s asigure
etanseitatea la o presiune (de aer) de minim 10 KPa timp de 30 minute:
6. Rezistenta la tractiune a mbinrilor (Jt); acest parametru relev nivelul de rezistent la Iorte de
tractiune aplicate transversal mbinrii dintre dou membrane conIorm Directivelor Generale UEAtc. Nivelul
de rezistent la tractiune a mbinrilor se identiIic prin Iorta la care apare ruptura n zona de aderent sau n
aIara acesteia.
7. Forta de aderent la suport (Fad.); acest parametru relev nivelul de aderent al membranelor ntre
ele si Iat de suport i vederea prevederii eIectelor sectiunii si presiunii vntului; se exprim n N/m
2
:
Iorta de aderent la suport trebuie s indeplineasc urm
toarea conditie:
Fad. _ 3Pc
unde Pe presiune de calcul rezultat n Iunctie de zona si gradul de expunere la vnt
Iorta de aderent la suport se determin cu relatia (aderent
total, semiIlotant sau Ilotant):
Fad a x Pa a
l
x G unde:
a supraIat de lipire (aderent) eIectiv (aderent total sau semiIlotant/semiaderent); n m
2
;
Pa presiunea de aderent n zona/zonele de lipire eIectivi n N/m
2
;
a
l
supraIat lestat (sistem Ilotant); n m
2
;
G presiunea de lestare; n N/m
2
.
8. Adezivitatea (Az); acest parametru relev nivelul de aderent (lipire) pe care l comport straturile
hidroizolante din mase omogene cu aplicare pelicular, ntre ele, pe suport si Iata de straturile de armare,
conIorm STAS 9199-1975.
9. Uscare (U); acest parametru relev timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase
omogene cu aplicare pelicular, conIorm STAS 2875-1975. n general acest timp trebuie s Iie uzual de 24
ore si maxim de 48 ore.
10.Vscozitatea (V); acest parametru relev nivelul de lucrabilitate (Iluiditate) al maselor omogene cu
aplicare pelicular, conIorm STAS 6615/1-1974, clasiIicat astIel:
- vscozitate redus (amorse pelicule hidroizolante
subtiri); cu nivel de vscozitate de 100 centipoise - permite
aplicarea prin stropire sau pensulare;
- vscozitate medie (pelicule hidroizolante, mase de lipire); cu nivel maxim de vscozitate de 200
centipoise - permite aplicarea la cosoroab, prin pensulare si periere;
- vscozitate mare (mase hidroizolante si de lipire); cu nivel de vscozitate mai mare de 200
centipoise - permite aplicarea la cosoroab, prin periere si spcluire.
1 centipoise 1 mPa/s
11.Omogeneitate si stabilitate la depozitare (segregare); conIorm STAS 8622-1988. Nu se admit
segregri sau aglomerri n materialul depozitat minim 7 zile.
12. Stabilitate la cald la 70C pe pant de 45 (100) timp de 2 ore, conIorm STAS 9199-1973,
pentru masele omogene cu aplicare pelicular, nearmate, nu se admit scurgeri
13.Continut de substant uscat din masa materialului hidro-izolant cu aplicare pelicular, conIorm
STAS 6615/2-1974.
14.Combustibilitatea; acest parametru se relev prin nivelul de combustibilitate, cu speciIicarea
noxelor sau a topiturilor ce se produc n timpul arderii. Acest parametru se reIer la membranele
hidroizolante si Ia cele din mase omogene cu aplicare pelicular si va Ii avut n vedere n contextul NPSI n
vigoare.
15.1nIlamabilitatea; acest parametru se relev prin temperatura la care se poate produce aprinderea.
Acest parametru se reIer n special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare
pelicular ce contin solventi organici si va Ii avut n vedere n contextul NPSI n vigoare.
ANEXA NR. 2
CONDITII DE MEDIU
Conditiile mediului exterior, la care sunt expuse nvelitorile sunt n general complexe si compuse dintr-
un numr de Iactori de mediu cu agentii corespunztori, deIiniti prin niveluri de severitate ce trebuiesc
considerati Iunctie de zona de situare a constructiei (nvelitorii) si de nivelul exigential preconizat.
A. Condi(ii generale
n tabel sunt indicati Iactorii si agentii de mediu cu urmtoarele niveluri de severitate:
Tabel 1
Factor de mediu
Agen|i de mediu-UM
NiveIuri de severitate
a. CLM:
temperatur:
- temperaturi sczute - C;
- temperaturi ridicate -C;
- varia[ie de temperatur -C/minut.
umiditatea relativ a aerului - %;
presiune vnt-KPa;
-35;-25;-20;-15;-10;-5;
+ 20;+ 40;+ 60;+ 85;+ 100;+ 120;
0,5; 1; 3; 5;
20; 50; 75; 85; 100;
0,3; 0,55; 1; 2; 3;
precipita[ii:
- intensitatea (debitul) ploii -
l/m
2
/minut;
0,5; 1; 2; 5; 10; (15);
- viteza de iroire a apei - m/s;
- zpad transportat (intensitate)
kg/m
2
/s-
0,5; 1; 3; 10; 20; (30);
0,5; 1; 3;
- grindin - energ de impact - J;
- radia[ie solar (efecte termice)
intensitate -W/m
2
1; 10; 40; 150, (250);
300; 500; 700; 1000; (1120);
Factor de mediu
Agen|i de mediu-UM
NiveIuri de severitate
b. SUBSTAN|E CHMCE ACTVE-
mg/m
3
:
sare marin
dioxiddesulf
hidrogen sulfurat
oxizi de azot
amoniac
clor
acid clorhidric
acid fluorhidric
c. SUBSTAN|E MECANC ACTVE:
sedimentare pulberi, viteza de
sedimentare - mg/m
2
/h;
ncrcare static (aglomerare) - KPa.
300; 1000; 30000; 40000;
1; 3; 5; 10; 20; 30; 40; 100; 300;
0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3; 10; 15; 30; 50;
100;
0,01; 0,1; 0,3; 0,5; 1; 3,10; 20; 30; 100;
0,3; 1; 3,10; 35; 175;
0,01; 0,1; 0,3; 0,6,1; 3;
0,01; 0,1; 0,5,1; 5,
0,003; 0,01; 0,03; 0,1; 1,
1; 3,10, 20; 30; 40, 80;
0,1; 0,5,1; 2; 3; 5,10;
B. Condi(ii particulare
Se indic aspectele particulare de caracterizare si exempliIicare a Iactorilor si agentilor de mediu:
Ploaie. se caracterizeaz prin urmtorii parametri Iizici:
- intensitatea ploii;
- distributia diametrului picturii;
- distributia vitezei de cdere;
- temperatura picturilor.
Tabel 2
Caracteristicile ploii (de la medie pn la lung durat)
Tipul de ploaie
ntensitatea limit
superioar - l/h
Diametrul
caracteristic al
picturii - mm
Viteza de
Cdere - m/s
Ploaie uoar 1,0 0,1-0,5 0,25-1
Ploaie moderat 4,0 0,5-1 1-2
Ploaie intens 15 1-2 2-4
Ploaie puternic 40 2-5 4-7
Avers 100 3 6
Grindina. se caracterizeaz prin urmtorii parametri Iizici ai boabelor de gheat:
- diametrul;
- densitatea;
- viteza de cdere;
- energia de impact.
Se iau n considerare boabele de grindin cu dimensiuni mari ce au eIect distrugtor.
Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m
3
. Viteza de cdere se determin cu
Iormula:
J5, l 6d
unde: J viteza de cdere, n m/s
d diametrul boabelor, n mm
Energia de impact este calculat Iunctie de masa si viteza de
cdere.
Tabel 3
Caracteristicile boabelor de grindin (pentru diametre peste 20 mm)
Diametru
mm
Masa
g
Viteza de cdere
m/s
Energia de impact
J
20 4 23 1
50 59 36 39
60 102 40 81
70 162 43 151
80 241 46 257
90 344 49 411
100 471 52 627
Zpada
Densitatea zpezii czute pe supraIete prezint mari variatii.
Zpada proaspt czut are o densitate variind ntre 70 kg/m
3
si 150 kg/m
3
, iar densitatea unei zpezi
vechi, tasate, atinge de la 200 kg/m
3
la 400 kg/m
3
.
Zpad transparent. este o combinatie de vnt cu zpad, n aceste conditii particulele Iine pot
ptrunde prin Iante sau prin mbinri.
Tabel 4
Fluxul orizontal de zpad func(ie de nl(ime
nl[imea deasupra solului - m Fluxul orizontal de zpad - g/m
2
sec
10 310
1 560
0,5 800
0,1 3000
Praf-nisip
Principalul constituent al nisipurilor si praIurilor prezente n natur este cuartul. Eroziunea
materialelor se produce n conditia n care praIul si nisipul sunt combinate la curenti de aer cu vitez mare
si/sau durate mari de actionare.
- Dimensiunea particulelor Caracteri:are.
- praI Iin: pn la 75 m;
- praI grosier: de la 75 m pn la 150 m; - nisip: de la 150 m pn la
1000 m.
Concentra(ii caracteristice de praf yi nisip
Zonare Concentra|ie - g/m
3
Rural i suburban 40 - 110
Urban 100 - 450
ndustrial 500 - 2000
Sedimentare de praf si nisip Tabel 6
Zonare
Sedimentare de praf i
nisip mg/m
2
x or
Rural i suburban 0,4 - 15
Urban 15 - 40
ndustrial 40 - 80
Sedimentarea praIului si nisipului se poate produce:
prin sedimentarea n aer stagnant (statie);
prin sedimentare pe supraIete acoperite;
prin atractie electrostatic;
prin captare n deschideri nguste.
Ptrunderea prafului i nisipului poate s apar astfel:
transport n interior prin circula[ie for[at a aerului;
transport n interior prin agita[ie termic a aerului;
pompare la interior prin dilatare i compresie termic a aerului sau prin varia[ia presiunii
atmosferice.
ANEXA NR. 3
PRINCIPII DE AMPLASARE A ELEMENTELOR
Tabel 5
DE CONSTRUC|IE CE DEPESC PLANUL
NVELITORII ACOPERIURILOR
Realizarea i ntre[inerea hidroizola[iei impune unele distan[e minimale ntre elementele ce
depesc planul nvelitorii (ntre suprafe[e verticale, atic. pazie, streain i domuri de acces sau
tehnologice, ventila[ii, couri, luminatoare etc):
- distan[ele l, L i d trebuie s se conformeze datelor din
urmtorul tablou:
1.(m) d.(m)
< 0,40 0,25
0,40 0,50
> 1,20 1,00
- se va evita prevederea elementelor ce depesc planul nvelitorii cu lungimea perpendicular pe
linia de pant, n cmpul acoperiului, ci max. la distan[a d fa[ de coam cu condi[ia ca l > 2d;
ANEXA NR. 4
ELEMENTE PRIVIND DIMENSIONAREA PIESELOR DE EVACUARE I COLECTARE A
APELOR METEORICE LA ACOPERIURI
ANEXA 4A EVACUAREA APELOR PLUVIALE
ANEXA 4B DMENSONAREA SENOURLOR
ANEXA 4C DMENSONAREA ELEMENTELOR
LATERALE DE SCURGERE
ANEXA NR. 4A
Evacuarea apeIor pIuviaIe
Evacuarea apelor pluviale (cu scurgere exterioar sau interioar) se poate prevedea prin
receptoare ci l i ndri ce sau tronconice, dimensionate func[ie de suprafa[a de acoperi deservit
(proiec[ie orizontal), pentru un debit maxim al precipita[iilor de 3 litri/ minut/ m
2
, conform urmtorului
tablou:
Receptoare pIuviaIe ciIindrice Receptoare pIuviaIe tronconice
suprafa|a
(m
2
)
diametru d
(mm)
suprafa|a
(m
2
)
diametru d
(mm)
28 60
38 70
50 80
64 90
79 100
95 110 40 60
113 120 55 70
133 130 71 80
154 140 91 90
177 150 113 100
201 160 136 110
227 170 161 120
254 180 190 130
284 190 220 140
Receptoare pIuviaIe ciIindrice Receptoare pIuviaIe tronconice
suprafa|a
(m
2
)
diametru d
(mm)
suprafa|a
(m
2
)
diametru d
(mm)
314 200 253 150
346 210 287 160
380 220 324 170
415 230 363 180
452 240 406 190
490 250 449 200
530 260 494 210
570 270 543 220
615 280 646 240
660 290 700 250
700 300
*Diametrul (d) reprezint cota *Diametrul (d) reprezint cota
interioar a receptorului pluvial interioar a receptorului pluvial
* 1 cm
2
de sec[iune a receptoarelor *0,7 cm
2
de sec[iune a receptoarelor
corespunde evacurii apelor de pe corespunde evacurii apelor de pe
o suprafa[ de 1 m
2
(suprafa[a o suprafa[ de 1 m
2
(suprafa[a
nvelitorii proiectat n plan) nvelitorii proiectat n plan)
distan[a maxim ntre dou receptoare pluviale va fi de 30 m;
receptoarele pluviale vor fi astfel repartizate i amplasate nct apa de ploaie s nu parcurg
mai mult de 30 m de la cel mai ndeprtat punct pn la colectare i evacuare;
n cazul teraselor prevzute cu un singur receptor de scurgere pluvial se va prevedea o
evacuare a apelor i prin prea plin; se recomand prevederea a minim dou receptoare de
scurgere pluvial;
n locul receptoarelor de scurgere pluvial se pot prevedea garguie.
ANEXA NR. 4B
Dimensionarea enouriIor de streain i de doIie (sec|iuni dreptunghiuIare
sau trapezoidaie)
30 cm < Lu < 100 cm Su = Lu x Hu
Not: L[imi mai mari de 100 cm nu se mai consider jgheaburi-canal construite ci elemente sau pr[i de
construc[ie distincte (Lu < 100 cm)
Suprafa|a de nveIitoare n
proiec|ie orizontaI
Sec|iunea utiI (Su) minim (cm
2
)
panta funduIui jgheaburi-canaI
0 % (< 0,5 %) 2 0,5% 21%
0-150 292 165 132
160 308 176 138
170 319 182 143
180 336 187 149
200 363 204 160
250 424 237 187
300 484 270 215
350 539 303 237
400 594 336 259
450 644 363 281
500 699 391 303
600 792 446 347
700 886 495 385
ANEXA NR. 5
PRINCIPII DE ALCTUIRE
A STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE I
TERMOHIDROIZOLANTE CU MEMBRANE
BITUMINOASE LA ACOPERIURI
ACOPERIURI - TERASE NECIRCULABILE
structur hidroizolant autoprotejat
suport amorsat
structur hidroizolant autoprotejat
termoizola[ie
barier vapori cu sau fr strat de
difuziune
suport amorsat
protec[ie grea din pietri pe strat de
separare sau din dale pozate n pat
de nisip
structur hidroizolant
strat de separare
element suport
protec[ie grea din pietri pe strat de
separare sau din dale pozate n pat de
nisip
structur hidroizolant
strat de separare
termoizola[ie
barier de vapori cu sau fr strat de
difuziune
suport amorsat
ACOPERIURI TERAS NECIRCULABILE CU TERMOIZOLA|IE RANVERSAT
ACOPERIURI NECIRCULABILE CU SUPORT DIN ASTEREAL
protec[ie grea din pietri
strat de separare
termoizola[ie (cu pori nchii)
structur hidroizolant cu sau
fr strat de difuzie
suport amorsat
strat de separare
termoizola[ie (cu pori nchii)
structur hidroizolant cu sau
fr strat de difuzie
suport amorsat
structur hidroizolant
autoprotejat
suport din astereal amorsat
structura hidroizolant
autoprotejat
termoizola[ie
barier vapori fixat cu cuie
suport din astereal
ACOPERIURI TERAS NECIRCULABILE
CU SUPORT DIN PANOURI METALICE PROFILATE
Termoizola[ia i primul strat hidroizolant se fixeaz mecanic pe suportul din panouri metalice
profilate care vor avea l[imea cutei superioare (suport) mai mare dect l[imea golului rezultat al
cutei inferioare.
Hidroizola[ia se lipete n total aderen[ pe panourile metalice profilate, complexe, termoizolate,
uzinate
structur hidroizolant autoprotejat
termoizola[ie
suport din panouri metalice profilate
TERASE UTILITARE - CIRCULABILE PIETONAL
TERASE UTILITARE - CIRCULABILE, CAROSABILE
dale pozate n pat de nisip sau n
mortar de ciment i strat de separare
structur hidroizolant
strat de separare
element suport
dale pe ploturi
structur hidroizolant
strat de separare
element suport
dale pozate n pat de nisip sau n mortar de
ciment i strat de separare
strat de separare
termoizola[ie pe strat de separare
barier vapori cu sau fr stratdifuzie
element suport amorsat
dale pe ploturi
structur hidroizolant
strat de separare
termoizola[ie pe strat de separare
barier vapori cu sau fr strat difuzie
element suport amorsat
mbrcminte asfaltic compactat
structur hidroizolant
element suport amorsat
TERASE UTILITARE - GRDIN
dale autoblocante pozate
n pat de nisip
structur hidroizolant
termoizola[ie rigid
barier vapori (fr difuzie)
element suport amorsat
strat vegetal
strat filtrant
strat drenant din elemente
preformate sau pietri
structur hidroizolant
strat de separare
element suport
strat vegetal
strat filtrant
strat drenant din elemente
preformate sau pietri
structur hidroizolant .
strat de separare
termoizola[ie
barier vapori cu sau fr strat
difuzie
element suport amorsat
ANEXA NR. 6
PRINCIPII DE ALCTUIRE ALE PRINCIPALELOR TIPURI DE RACORDURI NTRE
SUPRAFE|E I LA ELEMENTE DE CONSTRUC|IE I INSTALA|II, CU MEMBRANE
BITUMINOASE LA ACOPERIURI
ANEXA 6A Principii de racordare ale structurilor hidroizolante de pe suprafe[ele orizontale
pe cele verticale
ANEXA 6B Pri nci pi i de realizare a termina[iei superioare a hidroizola[iei verticale
ANEXA 6C Pri nci pi i de racordare a hidroizola[iei la marginea suprafe[ei acoperiurilor fr
rebord i la atice
ANEXA 6D Principii de hidroizolare a rosturilor
ANEXA 6E Principii de racordare a hidroizola[iei la deflectoare i receptoare
ANEXA NR. 6A
Principii de racordare aIe structuriIor hidroizoIante
de pe suprafe|eIe orizontaIe pe ceIe verticaIe,
cu pozi|ionarea stratuIui supIimentar
de ntrire a hidroizoIa|iei
ANEXA NR. 6B
Principii de reaIizare a termina|iei superioare a hidroizoIa|iiIor verticaIe
SSTEM CU LCRMAR
ANEXA NR. 6C
Principii de racordare a hidroizoIa|iei Ia marginea suprafe|ei acoperiuriIor fr
rebord
RACORDARE DRECT PE CORNSA CU LCRMAR
RACORDARE PE CORNISA CU SORT CU PICURATOR
din profil metalic sau polimeric
RACORDARE PE SORT CU PICURATOR
din profil metalic sau polimeric
STRUCTURI HIDROIZOLANTE STRUCTURI TERMOHIDROIZOLANTE
PRINCIPII DE RACORDARE A HIDROIZOLA|IEI PE ATICE
RACORDARE RACORDARE RACORDARE RACORDARE CU
DIRECTA CU GLAF CU COPERTIN ELEMENT PREFABRICAT
ANEXA NR. 6D
Principii de hidroizoIarc a rosturiIor
ROSTUR CU REBORD acoperire cu element prefabricat
acoperire cu material hidroizolant lipit
ROSTUR CU. REBORD LA CONSTRUC| DENVELATE
ANEXA NR.6E
Rosturi de racordare a hidroizoIa|iei Ia defIectoare i receptoare pIuviaIe
DEFLECTOR SMPLU DEFLECTOR DUBLU
PRINCIPII DE RACORDARE A HIDROIZOLATIEI LA RECEPTOARELE PLUVIALE
profil de protec[ie, metalic
sau poliAiericj
Not: La piesele receptor pluvial metalic (plumb, aluminiu), peste gulerul acestora se va prevede un strat
hidroizolant suplimentar, superior, aplicat sub structura hidroizolant, cu depirea marginii gulerului
cu minim 10 cm.
ANEXA NR. 7
Principii de hidroizoIare a eIementeIor i pr|iIor de cIdire mpotriva exfiItra|iiIor
Not: Peste hidroizola[ie se vor aplica apele i tencuielile slab armate ca suport al stratului de uzur i
de finisare
HDROZOLA|E ORZONTAL
HDROZOLA|E ORZONTAL S VERTCAL
hidroizola[ie orizontal
strat suplimentar de ntrire
hidroizola[ie vertical
strat suplimentar de ntrire
hidroizola[ie orizontal
min.10 cm.
min.1 5 cm.
ANEXA NR.8
Principii de hidroizoIare a socIuriIor i funda|iiIor Ia cIdiri cu sau fr subsoI
v. - hidroizola[ie vertical h.p. - hidroizola[ie orizontal la
p. - protec[ie vertical grea sau pardoseli
uoar h.c. - hidroizola[ie orizontal contra
d.e. - dop etanare cu mastic fenomenului de capilaritate
HIDROIZOLAREA SOCLURILOR
SI FUNDATIILOR ASOCIATE CU
SISTEM DE DRENARE
PERIMETRALA
element structural vertical
placare de protectie,cu
ventilare, din folii
polimerice semirigide,
amprentate
hidroizolatie verticala
sistem perimetral de drenare
hidroizolatie orizontala
contra
efectului de capilaritate
ANEXA NR. 9
Principii de hidroizolare a rosturilor i strpungerilor
Principii de hidroizolare a rosturilor
PRNCP DE HDROZOLARE A ROSTURLOR CONTRA APELOR FR PRESUNE HDROSTATC
STRPUNGERE N SISTEM PRESETUP
HARTI
ZONARE GEOCLIMATICA